yee a J Personalitate si individualitate ap. 12 Evaluarea abilititilor mentale ap. 13 Dezvoltarea personalitatii de-a lungul vietii ap. 14 Teoria si evaluarea personalitatiiamenii prezinta variatii foarte mari in ceea ce priveste carac- teristicile de personalitate si abilititile mentale. in acest capitol, vom lua in considerare diferentele interin- dividuale de abilitate si testele desemnate s evalueze aceste diferente. Metodele de evaluare a diferentelor de personalitate vor fi discutate in capitolul 14. Totusi, trasaturile care fac ca un test si fie util sunt aceleasi, fara deosebire de scopul testului; cerintele pentru un test eficient se aplica in mod egal atat testelor de abilitate, ct si celor de personalitate. Utilizarea testelor de abilitate in scopul repartizirii elevilor in clase speciale, in scopul admiterii lor in si scoli profesionale, si selectarii indivizilor pentru locurile de munca este o tema de dezbatere publica si de controversa. Cand testele. de abilitate au fost elaborate intaia oara pe la inceputul secolului, ele au fost desemnate si devini o metoda obiectiva si impartiala de identificare a talentului si de asigurare a sanselor individuale. Testarea indivizilor permite selectarea lor pentru diferite locuri de munc& sau pentru o educatie avansat, bazati mai degraba pe merit decat pe fond familial, avere, clasa social sau influenta politica. Statele Unite ale Americii — 0 societate democrati cu o populatie vasta si heterogena — era interesata in special de utilizarea testelor pentru clasificarea elevilor si selectarea angajatilor. Pentru a cita un exemplu, cei care solicitau locuri de munca in Guvern trebuiau sa treacd de Civil Service Examinations (Serviciul civil de examinare), comisie fondata in 1880, asigurand ca astfel de slujbe vor fi oferite numai persoanelor calificate, si nu celor care au obfinut favoruri in schimbul sprijinului acordat noilor politicieni alesi. Totusi, numeroase persoane vad in testele de abilitate 0 modalitate foarte utild de evaluare a potentialului uman, a ceea ce oamenii pot si faci si de consiliere in ceea ce priveste locurile de munca si diferitele profesiuni. Altii pretind c& asemenea teste sunt nesem- nificative si restrictive: ele nu masoara caracteristicile cele mai importante pen- tru determinarea randamentului unei per- soane la colegiu sau la serviciu — moti- vatia, deprinderile sociale si calititile de lider — gi cA acestea trateaza diferentiat minoritatile. Vom arunca o privire asupra dovezilor din ambele tabere ale acestei controverse. Testele de abilitate Pana sa terminam liceul, cei mai multi dintre noi au avut unele experiente in ceea ce priveste testele de abilitate. Exa- minarea pentru permisul de conducere, testele de citire din scoala elementara, verificarea deprinderilor _matematice, examenele de competenta necesare pen- tru absolvire din majoritatea liceelor sia iEvaluarea abilitatilor mentale 531 GENERAL,¢ Testul de inteligenta Stanford-Binet APTITUDINE: Profilul de aptitudine muzicala S ACHIZITIE Testul de vocabular spaniol SPECIFIC Fig. 12.1. Cele doua dimensiuni care descriu testele de abilitate. Orice test dat descreste undeva de-a lungul continuum-ului aptitudine-achizitie si, de asemenea, de-a lungul continuum-ului general-specific. De exemplu, un test de vocabular spaniol sau un test de dactilografie vor descreste spre capatul achizitie al continuum-ului aptitudine-achizifie si spre capatul specific al continuum-ului general-specific. Profilul de aptitudine muzicald, care mu necesita cunostinfe muzicale anterioare si este desemnat sd prognozeze capacitatea individului de a se folosi de lecfiile de muzica, de asemenea abordeaza aria specifica de abilitate, insd descresie spre capdtul aptitudine al dimensiunii aptitudine-achizitie. Cele mai multe teste de inteligenta (de exemplu testul Stanford-Binet si scalele de inteligenta Wechsler) sunt complet generale, ele testeazé o gama de abilitati si sunt desemnate sd masoare mai degraba aptitudinea decat achizitia deprinderilor. Testele de achizitie scolara, cum este SAT si ACT sunt, de asemenea, complet generale; ele masoara achizitia in rationamentul verbal si matematic, dar ‘nu presupun performanta in cursurile specifice. tatele unei instruiri speciale. Undeva intre testele de aptitudine (care presupun o mai mic& experien{a anterioar relevant) si testele de achizitie (care masoara per: formanta la continutul specific al unei materii) se afla testele care masoara atat aptitudinea cat si achizi Un exemplu il constituie Testul de aptitudine scolara (Scholastic Aptitude Test), care este solicitat pentru admiterea in numeroase colegii. SAT este alcatuit dintr-o sectiune verbala (tabelul 12.1), care masoara deprinderile de vocabular i abilitatea de a infelege materialul citit, si © sectiune matematica (tabelul 12.2), care testeazi abilitatea de a rezolva probleme solicitind rationamentul aritmetic, alge- bra si geometria. Desi testul vizeazi materialul invatat (deprinderile verbale si matematice dobandite de o persoani pe parcursul celor 12 ani de educatie), el incearcd si evite intrebarile care depind de cunoasterea unei materii specifice si se concentreazi mai degraba pe abilitatea de a utiliza deprinderile dobandite la rezolvarea problemelor curente.Evaluarea abilitépilor mentale 533 Tabelul 12.2. Testul de aptitudine scolara — SAT. Un esantion de itemi din secfiunea matematicé a testului de aptitudine scolara, de asemenea de o dificultate medie. ITEMI MATEMATICI 1, Dac& x* = (2x)? si x # 0, atunci x = A 1 D 6 Bifo2 cB 48 Oth hye l= P 2. Dacit P este un punct pe linia | din figura de mai sus si x-y=0, atunci y= A 0 D = 135 B 45. E. 180 c 90 Fiecare intrebare este alc&tuitd din dou’ mulfimi, una in coloana A si una in coloana B. ‘Compara cele dou’ mulfimi intre ele si cu raspunsul din centru: ‘A. dacd mulfimea din coloana A este mai mare; B_ daca multimea din coloana B este mai mare; CC daca cele doua mulfimi sunt egale; D_ daca relafia nu poate fi determinata din informayia data. Observajie: La anumite intrebari, informatia care are legatura cu o singura multime sau cu amandoua este centrata sub cele doua coloane. Coloana A Coloana B 3. Numarul de minute intr-o saptimana, ‘Numirul de secunde in 7 ore Sed a4 4. 3 1 a 5 Raspunsurile sunt 1: C, 2: C, 3: B, 4: C.itt A) 2Evaluarea abilitapilor mentale 535 Admission Test - MCAT (Testul de admitere la Colegiul Medical), multe dintre departamentele scolilor de aspi- ranti utilizeazi pentru admitere Graduate Record Exam — GRE. Persoanele care se adreseazi programelor de pregatire in diverse profesii (de exemplu, stoma- tologie, asistenté medicala, farmacologie si contabilitate), de asemenea trebuie si treac& testele speciale de admitere. Cand programul de pregitire s-a terminat, sunt necesare multe alte teste pentru obfinerea licentei de practicare sau certificatului de competenta. O data avand certificatul de competent sau licenta, in aproape fiecare ocupatie sau profesie se impune 0 examinare standardizati. In completare, mai multe industrii sau agentii guver- namentale selecteazi candidatii pentru locurile de munca si numesc sau pro- moveazi angajatii pe baza scorurilor obtinute la teste. Dat fiind cA testele joaci un rol important in viata noastra, aspectul esential este ci acestea masoara ceea ce au fost desemnate s& miéasoare, iar scorurile obtinute la completarea testului reflecté. cu acuratefe cunostintele si deprinderile celui testat. Un test este util daca scorurile obtinute sunt atat fidele cat si valide. Fidelitatea testului Scorurile testului sunt fidele atunci cand ele sunt reproductibile si constante. Absenta caracterului testelor de a fi reproductibile si constante se poate datora mai multor motive. Confuzia si ambiguitatea itemilor testului sunt factori care influenteaza diferit pe cel testat la perioade diferite. Testele pot fi prea scurte pentru a evalua adecvat abilitatile testate sau interpretarea este prea subiectiva. Daca testul ,administrat* cu diferite ocazii sau diferitor persoane conduce la rezultate diferite, atunci el nu este fidel. O aseminare simpli este cea cu bastonul de cauciuc de | metru. Daca nu stim cat de mult s-a alungit de fiecare data cand efectu’m o miasuratoare, rezultatele vor fi inexacte, indiferent cat de atent am facut misuratoarea. Testele trebuie si fie fidele, dacd vrem ca rezultatele sa fie utilizate cu incredere. Pentru a evalua fidelitatea este necesar si se obtina dowd masuratori pentru acelasi individ, in acelasi test. Acest lucru se poate realiza prin repetarea testului, prin a oferi testul in doua forme diferite dar echivalente, sau prin tratarea separata a fiecdrei jumatati a testului. Dacd fiecare individ testat achizitioneaza aproximativ acelasi scor la ambele méasuratori, atunci testul este fidel. Desigur, chiar si la un test fidel ne asteptim s& apard unele diferente intre perechea de scoruri, datorita situatiilor neprevazute si erorilor de masuratoare. Prin urmare, este necesara o unitate de masura statistic’ a gradului de relatie intre scorurile pereche. Acest grad de relatie este furnizat de coeficientul de corelatie r (discutat in capitolul 1). Coeficientul de corelatie intre scorurile pereche obtinute la un test de cftre un grup de indivizi se numeste coeficient de fidelitate. Testele bine elaborate au de obicei un coeficient de fidelitate r = .90, sau mai mare.