SCRIITORI GRE;CI ~I LATINI

v

VITRUVIU

DESPRE ARHITECTURA -N;e~,

__ ~_ ...... !II<tfL._

~fh

--"'-~--

/0

BIBLIOTECA CENTRALA UNlVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMI~OARA

11111111111111111111111111111111111111111111111111

00125062

REPUBLICII POPULARE ROMINE 196 4

Trad ucere de:

G. M. CANTACUZINO

TRAIAN COSTA ~i GRIGORE IONESCU

, Coperta de Eugen Stoian

Aceasta traducere cea dintii in limba romina atratatului Despre arhitectura al l~ii Vitruviu a [ost jaeuta de arhitectul G. M. Camtacueisio intr-o versiune pe care n-a putut-o desavirlji, din pricino. disparitiei sale in toamna anului 1960. Forma in care se prezinta acum. publiarhitectului Grigore Loneseu. Iji lui Traian Costa. Arhis-a ocupat Iji de ilusirarea textului. Traducind Iji .... comanetona cu explicatii swplimentare Ieqendele a noudeeoi Iji patru de pZanlje editie a lui Auguste Ohoisy, el a adaugat aoestora Ijaseplanljc , nr. 3, 44 , 97, 98, 99 Iji 100.

Oa Iji in oaeui planljelor, la baea intregii traduceri sta editia Ohoisy I - IV, Paris, 1909) ; pentru inlaturarea unor neclaritati s-a finut de editia lui Krohn (Vitruuii de architectura libri decem, Lipsiae, a semnalat de [iecare data cind s-au utilizat lectiunile propuse de

IlAt./itilr';'; de dupa editiile lui Ohoisy Iji Krohn, preowm. Iji oeie oiteo« cons-a oonsidenu ca pot ji jacute. Pasajele interpolate S-Mi pus

lm'IJ.'l'J'.tA'''' drepte [ ], cuvintele adaugate de editori intre pamntezc , iar lacunele sint semnalaie cu asterisouri" * * "; Eetotul. adesea obscu» Iji de ceie mai multe ori prea strins redactat, vazut siliti sa completeze unele [raee spre a Le [ace inte-

nu ingreuia lectura, aceste completari nu au [ost date in note. capitole e aceea din ediiia lui Ohoisy (dijerita de a altor editii); se datoreaza in intregime arhitectului Grigore seama de desjaljurarea logic a a ideilor, nu de [raee sau. ; dioersele editii Iji traduceri se deosebesc destul de mul:

vedere, astjel ca d~viziunea prezentata in oersiunea romiinvinuita ca e-ar abate de la un sieiem unanim acoeptai. prejata Iji din note se rejera la siumerotarea jolosita

~i.tr.zd\lwiU(Jrii tin sa multumeasca in mod deosebit projesorului r.1.:1'lU,m.J""'1J, ooresoonaent al Academiei B,P.B., pentru sugestiile ciirora aoeasta oersiume a operei lui

VITRUVIU

OMUL Sf OPERA

Tratatul Despre arhitect~m1. al lui Vitruviu e siugura 1ucrare de acest fel care ni s-a pastrat diu antichitate, desi, eelputin in literatura greaca, existat numeroase opere asupra subiectului. Totu~i, in secolul al XIX -lea erau unii invatati care se indoiau de vechimea scrierii lui Vitruviu j L. F. Schultz, intr-o scrisoare diu 6 mai 1829, ii imparta~ea lui Goethe ca De architect~£ra nu e decit productul unui falsificator care a mai devreme in seco1ul al X-lea. Peste citva timp insa, aflind

uscrisul e mai vechi eu cel putin un secol decit data atribuita de si-a sehimbat parerea, afirrnind ca tratatul dateaza diu seeo. Merita oare sa fie amiutita fantezista ipoteza a unui contemopera a fost aJcatuita abia in secolul al XV-lea ~ Dar Vitruviu :tig;llr'eaza printre izvoarele Lstoriei nat~£mle a lui Pliniu eel Batrin, nobila ~tiintifice in timpul eruptiei diu 24 august 79 e.n.

Vitruvius Pol[lJio apare Ia inceputul reztunatulni pe care secolul alllI-lea, Oetius Fauentiuus j praenomen-ul pare

"_".VI',.""'U'" lui ne este cunoscuta numai diuiuformatiile pe care autoill -le da in citeva loeuri diu opera sa. In prefapa cartii a II-a e1 ca "batrinetea' mi-a lU'itit fata ~i proasta sanatate mi-a secat ii fusese cunoscut lui O. Iulius Caesars, care muriss in 15 martie

aiei se trage concluzia ca Vitrnviu s-a nascuf in primele

I i.e.n. Parintii lui s-au ingrijit sa-i dea 0 educatie ~i pentru care e11e pastreaza ~i Ia batrinete ,,0 adinca

~<·"6·~CU'" recunosranta- 5 j viitorul arhitect a invatat inca diu tine-

Yitruuio e la [ortuna del suo traitato nel mondo antico, in Ritiista di 49 (1921), p. 310-311.

L. I. Cerdo arehiteclus din GIL, V, 3464 e Intr-adevar libertnl scrl- .

8

TRAIAN COSTA

VITRUVIU, OMUL $1 OPERA

rete ca "nu-inevoie sa ai prea mnlt ~i ca adevar:ata bogatie ue.t?cmai.sa nu doresti nici 0 bogatie" 1. Eu cred ca ace_:;t nsor di~pr~t a~ ~og~tie~, mamfestat de Vitruviu si mai tirziu2 dovedeste ca atit e1 Clt ~l parmtllim s-an bueurat intotdeaUna de 0 sta:e materiala destul de buna. Nn e mai putin adevarat ca in firea acestui om uric de statura3 intra multa modestie: "nn e de mirare ca pentru cei mai multi eu sint atit de necunoscut . .Alti arhitecti umbla .~i se roaga pentru a ii se da luorari ; eu insa am inv~tat de la dascalii mei ca trebuie sa primesti 0 lucrare rugat, nu rugmdu-te [rogatum non rogantem oportere s~tscipere cumm], cac~obrazu1 curat seinroI;le~te . cind ceri un lucru bannielnic "4. Aceasta ~rasatur~ ~e car~cter. e vizibila ~i in opera lui scrisa; ori de cite ori se I~el;lte prilejul, Vltr~VlU subliniaza ca datoreaza foarte mult scriitorilor din trecut: "nu iulatu-

.: ' .. rind urmele eelorlalti ~i adatLgind numele meu [neq~w alienis i.;t~icibu8

m~ttatis interposito nomine mea] infati~ez acest tratat [ ], caci ad~c

nesfir~ita recunostdnta tuturor scriitorilor pe!l~u ca [ ] _ne-au pre*~-

tit [ ... ] bogate materiale, din care ne adapam ca la apa izvoarelor ; iar in alta parte anuntind ca va arata cine a naseocit fiecare fel de 01'0- logiu adauga: ~u se cade nici sa ma laud cu ale altora ca fiind ale mele'"; Tot ~I;la, la sfir~itul multor. capitole revin cuvintele "am explieat, pe cit am putut" cit uri-a putut veni in minte", "am expus ceea ce am putut"? : autorul nn' ~e fatuitatea de a se crede complet I;li profund original.Nu e de mirar~ deci ~a, soootindu-se ~i pesin~ poate p:intre ei, e cuprins ~,e melancolie vorbind despre cei care "nu ~l-au c~cent. m: loe in ammt~e , pentru ca "au fost lipeiti nu de talent, nici ~e lscusmta in a:ta lor, Cl. de noroc'" ~i ca in alt loc se intristeaza oomparind succesul bcil al atletilor cu oonditie, medioera a scriitorilor ~i a inteleptilor: "Oe foloseste omenirti ca Milon din Orotona a ramas neinvins, el saualtfi care au biruit ca ~i el, decit ca ei in~i~i au avut faima printre concetateilliu 10: cit timp~u .. traW.'. ; pentru binefacerile pe care intelepciunea lor Ie darme~te omerurn, ~crn~ toriisint cei care ar trebui sa capete premii I?i .coroane, ba "trebme sa li se harazeasca chiar triumfuri si sa fie judecati vredillci de a fi a~ezati in locasurile zeilor"D. Dar mode'stia care ii caracterizeaza pe adevaratii invatati nu Ie inga:duie sa lupte impotriva nel?tiutorilor aroganti~i imbatati de' succese cu armele folosite de ace~tia. In loc sa vimize favoarea coinenzile concetatenildr, arhitectul i~i elaboreaza opera in

meditat~"I, nMajduind ca va fi cunoscut mai ales de urmasi, daca pina acum faIDla s-a legat prea putin de e12.

Dupa moartea lui Oezar;Vibruviu a intrat in serviciui lui Octavian Impreunj, cu Marc~s Aureli~s! Publius Miuidius ~i Onaeus Oornelius ei a lu~rat Ia const~~ea ~a~inilor de razboi; mai tirziu va descrie amanunjit aceste ma~llll, bazindu-se tocmai pe activit ate a lui de constructor'] Oct~vi.an, pe lin~~ ca i-a incr~dintat aupravegherea apeduetelor s, l~ rug~mmt~a . SurO~ll .~ale, Octa~at I-a incarcat de binefaceri scutindu-l p~a la sfir~ltul vietii de teama saraciei. In schimb Vitruviu I-a inchinat

scnerea sa. '

. _ ::ratatul De~prearhitec.t~tr~ ue .~a d!n numeroasele EtcrOCYWyct.lfi alcatuite in toate perioadele antichitatii. Scnse in versuri (L~tcrii1'i si zile ale ).;;;c... u: .. llIL_nt!:~ll'u,uGeorgtgele lui Ve:giliu ~i,. mai: tirziu, Arta poetica a lui Horatiu) sau. in proza (Agnc?1'ltu1'l!' Iui Oato ~l a lui Varro), aceste introduceri aveau, rr.Ial .mult sa:?- mal put~, 0 insemnatate practied, demanuale. E de la sme Inteles ca Arta poetwa nu poate fi judecata in acelasi fel cu tratatul

. arhit.ectu'ra" dar scopul tuturor scrierilor isagogice era identic.

Vlt.:~VlU ~orbe~te in mai multe rinduri despre scopurile pe care urmartt, Primul ~c~:p pe care:l pomeneste e ~i cel mai ptrtin graitor, cartll I, a~esmdu-se ~ui Octavian, dupa ce aminteste te de constructdi a acestuia", autorul spune: "Aillscris u ca, cercetindu-Ie; sa pott eunoaste prin tine insuti

U"'L"," . .Llln. facute .pina aici ~i ale celor viitoare". Mai convingator . ~md .. ~e g~de~te la '2folo~ul vesnio al tuturora" pe care invatatu . Mal mult deett Iui August, cartea lui e folositoare d~ fa~e. ca:e .. ~tari~ de credinta in carti [littm'at1tme fiducia

, eladesc 81 m~l~l, [udecind in felul urmator : daca trebuie sa miinile ~or- nepriceputi, mai vrednici sint ei inl?i~i sa-sf chelde bam dupa propria lor :oint~, decit dupa a altora I. ~ . J. am. crezutc de dato~~a mea sa scrru cu cea mai 'mare grija un arhitectura eu teoriile pe care Ie comporta socotind ca acesta' dar placut pentrutoatalumea [1n~tnUS o?nnib1tS gentibusnon

"B. 9a. lordul Bacon pes.te I?aisprezece sute de ani, Vitruviu ca fiecare om e un debItor al profesiunll sale. Dar el se socotea

1 6 prae!. 6: ecimque esse proprietatem diuitiarum maxime nihil desiderare.

:1 Ibid.' 8 : "En, Cezar, diinpotriva, nu m-am straduit ~a adun :bani ell arta'mea, de parere ca trebuie urmarita mai degraba 0 stare m~desta [tenuitatemj tns6tiUi de num~"

dectt bel~ugul Insotit de 'dezonam'e". "

• 2 praef. 4 : mihi [,., I staturam non tribuit natura.

• 6 praef. 9. . 5 7 praef. 9.

o 9, 7, 20: nee aliena pro meis praedicanda uidentur. 7 6, 8, 21; 7, 14, 3; 8, 6, 15 etc •

• 3 praef. 7 : non ab industria neque arUs sollerUa sed a felicitate (uetunt deserU.

• 9 praef. 3; 4,

· ..... ~ .. ·."""L. ~. magnis cogilaUonibus explieala.

ideo nalities parum esi adsecufa, sed {amen his uoluminibus ,eclilis, u't spero,

ipse faciundo certa cognoui.

conjectura lui Krohn semnalata in nota de la 1 praef. 4.

(Vilruvio, tn colecna "Res Romanae", Billzioni Roma, 1938, p. 7) a fast initiat la romani de Horatiu, cu Bpistula ad Pisones; dar acord. ca.' ad Pisones dateazii. din anul 20, daca nu ~i mai ttrziu, opera cu'cttiva animal devreme, cum demonstreaz-ii. insu~i 'Fellati .

L.J~eiIIIl'trio (= Theodor Niemeyer), Geschichte der Stadt Rom, Kiel [1931];

9

10

TRAIAN COSTA

VITRUVlU, OMUL ~I OPERA

11

dator ~i sa-l apere pe concetatenii sai de ~gnorantii ~psiti de scrupule .~~ ami de bani: "Caci nepriceputii .n-ar .mal m:nbl.a. pnn lu~e nep~d~ps.* [non sine 1JoenagTassa1'en~~ll' impe1'UiJ, C! ~nm~l ~el illz~Jltra;tl cu desaVIT~lta eunoastere a speoialitatii s-ar numi fara sfiala ar~tectl. J?e. as~me~ea eapii de familie n-ar mai fi tiriti in nesfir~it de Iungi ch~ltm~~, ~Jungilld pina a fi scosi dill bunurile 101""1. in .felul a.ces~a a~tor~l i~~l ap.ara ~l breas~~ sa2, cum ~i propriile lui interese''. A intraf ms~ in JOvc ~l n;un?-rIa roman~Ul . "OllIll darsi batrinii nostri, destul de multi dnpa.~mmtlr~a noa~tra, .s~ afla a fi fost arhitecti mari nu mai putin decit green, darv dintre ei putini .aulasat serieri, am crezun de datcria mea sa nu pastrez ~ace~e,a"4. Pen~u toate acestea Vitruvin a ,socotit ca e un lucru vrednic ~l foarte n~il a ]June in desavir~ita orinduiala materialul une~ ~tiint~ a~it. d\y-astj3 §1 de a dezvolta aspectele particulare ale celor. SCl~IS~ de. u;tal!?-t~~n °Jm, dev:: sistematiza ~i eompleta adica toate a;cele lllv~tatmi Jlv c~rtl ,de inaemnari abia schitate ~i ~ecoordonate, ca niste partlcule rataCltoale pe care le

lasasera. veacurile trecnte. v v •

, Cind si-a scris Vitruviu opera ~ Cercetind aceasta probl~m~, .1.stO-

ricii literaTi se refera de obicei Ia primele rmduri ale pretetei cartn I :

"Cind divinul tan geniu ~i atotpnternicia ta, irnparate Cezar. [ = O~tavian], lua in stapinire pamintul. intreg [d~pa l~pt~ de.la Acti:=" dill ~ septembrie 31 i.e.n.], cind totl ~aJma~n rna rapusi de~eu:rrillta-t~ vitejie si eetatenii se fMeau cu triumful [13 - 15 august .",9 i.e.n.] ~l victoria'ta [: .. ], nu cutezam }a-ti trimit [ed~1'e], iJ;ttre atltea trebmlJ serierile mele despre arhitectura [ .,.]. Dar cind n;n-am dat s~am.a c~ tn aveai grija [ ... ] ~i de bunastarea cladirilor publ.!-ce, m-am gindit .ca nn mai pnteam ~ovM sa-ti trimit.[tib~ e~e1'em]. cit mal d~vre~e c~le sense despre aceste Iucruri?", in eiuda u.;do~elilor ~m W. K~oll,' nne ~ .. se pare Iimpede ca aici e yorba nu de alcatmrea, Cl de publicalea~ucrarn, pr~fetele fiind adaugate in ~omentul editarii. S-a fac~t une~nB 0 apropiere intre inceputul acestei prefete ~i epistola 2, 1 alui H?raym; ~ar spistola, lui Horatiu dateaza dill anii 14 - 139, iar prefata lui VltruvlU;un po~te fi atit de tirzie, desi Joseph Gregor'? socoteste ca. Despre a1'h'tteotu1'a a

1 10 praef, 3.' .

2 3 praet. 11 ': "nici tavoarea ~i nici Intrlga n-ar avea predidere, ci color ajunsi, muncii adevaratti ~i hotiiritu, In cca mai adtnca cunoastere a doctrinelor, acelora Ii s-ar

dlnta, span tan, lucrarfle", . ' '.

a 2 praef. 4: "nadajduiesc totusl sa dobindesc bunavolnta ta [eommendailOnem] cn aju-

torul stltntel ?i al scrierilor mcle", 4 7 praeL 26.

• 4 pracf, 1.

• 1 praef. 1-2.

7 Teuffels Geseh. d. rom. Lii., vol. II, ed, VII, 1920, 264,.1. .

• 11 citez numai pe Arthur Schramm, Die Vorreden in Vitruas Arehlieeiura, in

gisehe Woehenserifi, 52 (1932), 861. . . .

9 Cf. edltta a II-a a Epistoleior de Remigio Sahhadirri, Torma, 1928,

10 Das Theater des Vilrua. Naeh den Handsehri(len und Drucketi der in Wien, in Philobiblion, 9 (1936), I-left 7-8, p. 285.

ou" tuuruuuuni .;mmepamYPbl, ed. a II-a, Leningrad, 1951, p. 121.

... unn .,enrIC" Yiiruu sein Bucli tiber die Arcliiieklur l, in Berliner philoloyisehe lVoehen- 1371-1376,1404-1407, 1439-1,gO, 1462-1472, 1499-1501, 1533-1536,

l'r"OllteIltiC:itatea pasajulul 5, 1, 1<1-29 in care e vorba de aedes Auqusii, a fast argu-

, •• "~v'5'~ uc,,,.rollll.(p. III-VI a edi tici sale). Vezi ~i Suetoniu, ALlY., 52. .

Boissier, Elude sur La vie et les Duvrages de lVI. T. Varran, Paris,

des

12

TRAIAN COSTA

nu erau pomenite in izvoarele lui, maivechi-. ~oi p-u ~tim d:;tca ,VitruYiu a putut vedea atitea monumente importante Cl~e s:nt.pomemte ill cartea lui dar destul de multe ii puteau fi cunoscute din caryile pe care le pom.ene~te: templul ionic. din Samos al Herei ii era: c~~scut cel, putin din cartea lui Theodorus; celebrul templu al .Art.eIDIdel din Efe~ n ~m::o~tea: macar din cactile lui Ohersiphron ~i Metagene, iar M~us~le~ din c~rVile l~ Satyrus ~i Pytheos''. Fie ca Vitmrvin a -vazu~ <:_u o~hii, fie ca al!-torn fol.oSlY; de el i-an meritat increderea, rezultatele sapat~~or arheolog~ce. confir~a descrierea vitruviana, de pilda in cazul tamplului din Etea oal;;elyel .Arte~s. .Amuzant este ca, dintre teatre, identice sau fo.arte as~m~natoa!e c:u tipurile indicate de Vibrnviu sint teatrele grecesti, de pilda al l~ Dl~nysos mad vechi teatru de piatra cunoscut, cele .. din Epldaur,

Priene, Magnesia, Assos, teatrul mare de Ia Pompen, teatrul. nou

din Pireu Pergam", pe cind teatrele romane se deose~esc, adesea

mult, de proportiile aratate de Vitruviu. 'In sCJ:imb, t,eatrul.IUl Marcell:us, ridicat la Roma in jurul anului 11 i.e.n., respecta c~ atlta stl'lc~eye doc~rilla vitruviand inctt Wilhelmina Lepik il crede oonatrutt de l!u chiar de V~truviu, cel putin dupa instructiunile lui-. Da,ca avem ~s.a. in -ve~ere ca D~ a1'chitectura nu e un Baedeker ci 0 dcrczywY0 care oiera Cltltor~Ul 0 schem~ comoda ~i usor deinteles a 'constructiei unui teatru, ne d~m seama ca nu necunoasterea monumentelor pricinuieste discrepanta dintre "pl~n~ ideal" al teatrului elenistic infayi~at de Vitl'l!-Yiu ~i ~atele ar~e?lolpceo. 'In ce priveste insa tcmplele etrnsee," descrierea l~ . e, co~mata de arheologie". Nici in p1'1~y~ m~nl!-:n:en~elo~ etEusce ~l mer ~n. :tmYillya .ce~o~ romane Vitruviu nu mel'ltasa fie ill-VillUlt ca oa fost ~. aT_I;i~ect ~e bl~lio teca; daca operele de arta grecesti i~i atlasera cel'cetatorn ~l da~a or~ul ionic al lui e tipic alexandrin, doricul lui eo n~t .roman7• ~ea~~ m~loo bibliografie pentru aceasta romanizare, ~l a SaV1l'~lt-o ~umal dupa ill-:ayaturile dascalilor saiB ~i de bunaseama prm cercetarea vie a monum.entelol'. Dupa cum a spus la inceputul caryii sale, arhltect~a "se ;_:ta~te din prac~ tica ~i din teorie" [ex fabrica et ratiocinationeJ) "cel ce s-an inoresut ~umaI in caleule ~i scrieriy par a fi urmarit 0 umbra, nu un lucru. Dar cei care

Ie-au adincit pe amtndoua, ca inzestrayi cu toate armele, au [ :' ..' J

ceea ce si-au propus" 9. 'tn alcatuirea operei lui Despre Vltruc

Yiu a intrnnit rezultatele cercetarilor sale teoretice cu lui pmctice.

1 In Teurfels G.R.L., vol. II, ed. VII, 264, 1 (p. 150).

• 7 praef. 11.

• Wilheliriina Lepik, l1,athematicul planning of ancient theatres as revealed in' the

of Vitruvius and detected in ancient monuments, Wrocl:aw, 1949,p. 14-15 .

• Ibid., p. 18~20; dar cf. Joseph Gregor, Das· Theater des Vitruv, p. 291-292. 5 [[cmopu!! epe'lecn:oii Jlumepamyp.', vol. I, Moscova-Leningrad, 1946, p.292.

• A Grenier, Le genie romain, p. 25.

'7 1<:r. Pellati, Vitruv!o, p. 75.

8; 4, 3, 9: quemadmadum a praeceploribris. accepimus •.

D 1, 1, 1; 4-5.

VITRUVIU, OMUL ~I OPERA

De alt~el, c~ s-a -vaz:ut mai sus, insu~i scopul Iucarii esteeminam~nte.pracotlC. Pr~ gura lui Alexandra cel Mare, Vitruviu e acela care n ~o~zeaza pe ~ill~crate; aeesta, furat de grandoarsa planurilor sale de aozldi 0 cetate unasa ope ml!-lltele Atos, scapase din vedere ca in jur nu se gaseau ogoare care sa ;furnrz~ze mana orasulni, atragindu-~i astfel mustrareao regelui : "PrejUlesco m;munata coneeptie a planului tau, care ma incin~a, da! observ ca, daca cmeva ar instala 0 colonie in acest lac judecata t-ar r~mine de ocar~ ~f01'e ~tt i~tdioi~m ~i~t8 ~tit~tperi;t~tr]" 1. Dill 'acela~i punct ~e~st de .. vedere 11 Judeca VItrU-vIU ~l pe cei ce picteaza, ~i pe cei c~ a~a ~e~ey11 pe care, spre deosebire de vremurile vechi, nu sint infayl~~te nnaginile "a ceea ce e sau ar putea sa fie" ci candelabra susti+'i,i>"';"'>'" nin~ imaginea unor casuye de pe frontoanele ca.'rora "ies, dill radaciiu, flori fragede cu volute, avind. deasupra lor Impotriva bunului simt statu~te ~ezinde.: sint chiar si lujere pe care st~u statuete desparyite in'doua, o Jumata!e fiind cu cap. d~ om, cealalta ~:u cap de animal [ ... J. Recunosocind ca a.ceste lueruri su:t false, oamenn totusi nu Ie resping, ci se desfata cu elt:: ~l ~u ~e.preocupa ~aca. ceva din ele e posibil ori nu " ; dar noi ,~~u t:e~Ule ~a gasnn bune Ptct1l!ile care se departeaza de adevar, ~i nici fiindca sint; fa.?ut~ c~ el~ganYa,. din punct de vedere artistic, sa Ie [udecam

. ~~~,.u~ c_?- ingadumya, CI numai daca se justifica prin temeiuri prezentate incalearea bunului simY"2. Aceasta [udecata realista ~i sanatoasa e con.c?rdanya cu c~~cterul autorului ~i cu caracterul operei. cititorul nespecialist, partea cea mai interesanta a trata-

Despre arhiteotura 0 alcatuiesc cele zece prefete, una numai de, ctteva (cea de la.cartea a IV-a), altele de mai multe pagini (la cartile a VI~-a ~l a IX-a). La sfir~itul fiecarei prefete, autorul rezuIDa euvinte, cony~utul respectivei caryi (asa cum, Ia sfir~itul fie~ amintesta cuprinsul tuturor cartilor anterioare). De fraze nu au legatura strinsa cu restul 'prefetelor incit am ele nu fac parte din prefaya, ci ca sint mai'mult sumarul e:x:e~pl,?-, :in prefaya caryii a VI-a, Vitruviu ne rela-

.ArIStlP ,ill Rodos, cuvintele lui Teofrast ~i Epicur aduse mestesugarllor de cornicii greei ; urmeaza parerile lui despre etica prof~sionala a despre arhitecyii amatori3, dupa care prefata cuYintele, deja citate : "De aceea am crezut de cea mai mare grija un tratat de arhltectura cu

uU=,IJU_<U<\ socootind c~ acesta -va fi un dar placutpentru UrIllElaza ilnRil, inca 0 fraza : "Astfel, cum in cartea a V-a am

p't~~e?-Bg~~b~~~::il:i~:,~~~~~~~,~: publica, in aceasta -voi explica teo ria

:iJ lor de simetrie". Zoil cel pomenit de

a VII-a4 ar fi a-vut de ce se legain asemenea

. acas:l vreu~ me~te~ug ea acela de cizmar,

arhltectura" 'j socote~te' oaieVitruviumedicina, la mai n~oarc?

13

TRAIAN COSTA

VITRUVlU, Oi\1UL ~I OPERA

fraze. l;li Ia sfir~itul carWor autorul a avut de grija sa ne anunte subiectul celorurmatoare; cel putin, mnltumita acestor repetate precautiuni, ordinea carvilor e in afara de orice indoiala, precum e sigur ~i ca tratatul ne-a _ parvenit in intregime 1.

in ce prrveste continutul propriu-zis al pretetelor, rna opresc numai Ia dona. in prefava carvii a V-a, Vitruviu se scuza ca ariditatea subieetului nu-i ingaduie sa-~i nnpodobeasca scrierile eu toate acele lucruri care, inpovestiri ~i poezii; incinta simvurile cititoriloI' ~i ii fac sa nu se poata opri din lectura. "insa un tratat despre arhitectura nu se scrie ca 0 povestire san ca un poem" [non enim de a1"chitcctu1"a sic sC1"ibit~tT ~tti historia

a~tt deoarece ivite din necesita~ile me~te~ugului

unui lirobaj neobisnuit" ; de aceea el e oblitermenii neounoscutd [ocC~tlta8 nominationcs] ~i, filiidca' harvui~i de ocupaviiob~te~ti ~i de treburi particulara", se straduieste sa-~i scrie invavaturile pe scurt, "pentruca ei, citindu-le in putinele ceasuri de ragaz, sa le poata invelege rcpede", Aceasta concizi-

une e singura calitate literara pe care 0 vizeazii, autorul; pentru absenta alter insusiri, e1 se scuzase inca de la inceputul carvii I: "Oer iertare.Desar, ~i Vie ~i celor care vor citi aceste carvi, daca se va gasi in ele ceva care nu e prezentat dupa regulile artei gramaticale [si quid lJa1"mn ad 1'egulam a1"tis g1"ammatidae f~terit eiJJl1licat~t?n]. Oaci nu in-am straduit a scrie ca mare filozof, nici ca retor elocvent, nici ca gramatic versat in foarte inaltele teorii ale me~te~ugului, ci ca un arhitect patruns de aceste invava- turi [~tt a1'chitectus his littc1"is imb~tt~ts]"2. Oealalta prefava la care vreau sa rna opresc e a penultimei carVi. Oum amaratat mai sus, acesta prefava ineepe cu compararea succeselor usor dobindite de atleti cu meritele fara de margini ale invataWor. Pentru a-si intemeia spusa ca acestora.Ii se euvin mai degraba onoruri ~i rasplati, Vibruviu in~ira citeva din descoperirile importante ale oamenilor de ~tiinta din trecut. N e arata intii prin ee metoda a construit Platen un patrat cu 0 suprafata de doua ori mai mare deeit altul, apoi vorbeste despre eeherullui Pitagora, pe a earui ipotenuza se poate eonstrui un patrat cu 0 suprafa~a egala eu suma patratelor struite pe eelelalte doua latnri, indicind ~i cum poate folosi arliitectul aeest eeher la profilarea treptelor. Mai departe ne povesteste cum dat seama Arhimede ea faurarul eoroanei lui Hieron suetrasese 0 din aurul primit de Ia rege, punind argint in loc; dupa cite e prima relatare, amanuntita, a deseoperirii celebrului ~ ... i;nni~i" Arhimede, E paeat ea nu se spune Ia fel de detaliat cum din Tarent J;li Eratostene sa dubleze, numai pe

unui cub dat, problema socotita ~i astazi insolubila. incheiere, vorbeste.

cu caldura despre intimitatea plina de veneratie in care traiesc studioaii .• cu marii ougetatori ai treeutului: "De aceea, cei cu mintea farmeeulliterelor nu pot sa nu poarte in mintea ~i inima lor, cu acI3ea,ei.· •• ·•

Yiiruuu; ....

1 S ~l oruunea qraiului, In Cum uorbim, 3 (1951), 9-111,

.1 9, 10, 19: "pentru a termina [ ... J, in cartea urmtitoare voi Incepe a {; :"in aceasta, care infa~i~eaza incheierea Iucriirfi" ; 10, 16, 16: "corpullntreg al arhite(:tUl,iV> ~i toate par~ile lui componente sa se gascasca explicate in zece curti". , 1, 1, 44.

=r: di Vilruvio, 1~ siu delhi Reale Accademia di sene, 10 (1928), p. 85-89.

p.76-78.

Pliiloloqisclie WDchenschriff, 41 (1921), p, 504.

:1==-.-----....:..

I JruST_lTUTUL POLl_TEH_ f$lcl. ~ "T I t- I ,~, 0 ', ,-~,\ _

L!:~~!~::':~A CE~:~~I.~_ ,,,,-

16

TRAIAN COSTA

au clauzula preferata a lui Vitrnvin (- u - ~) nu e suficient pentru a [uatifica autenticitatea textului. Deschid la intimplare Grornatici 1£eteres1 la p. 88 ~i gasesc, intr-un text de natura inrudita, nu mai putin de patru asemenea clauzule. Paternitatea vitruviana a pasajului incriminat trebuie [udecata inprimul rind nu dupa criterii filologice, cum face Krohn, ci din punctul de vedere al corectitudinii tehnice a ideilor pe care le cuprinde. Exista ~i interpoIari incontestabile in tratatul Despre arhitect1£ra, dar ele se reduc aproape intotdeauna la ctteva cuvinte; lacunele proprill-zise sint putine, in schimb in numeroase rinduri copi~tii au sarit cite un cuvint, ceea ce de multo ori face anevoioase intelegerea textului.

Obscuritatea ~i dificultatea multor pasaie nu se poate datora insa numai defectlloasei traditii. EditorulArhitect1£rii in co~ectia Panckoucke" era deznadajduit ca, in felul in care ne e cunoscut, Iipsit de figuri explicative, textul despre masinile de razboi e pur ~i simplu de neinteles. Luerul e adevarat ~i pentrn aJte capitole. Editorii au incercat sa remedieze acest neajuns, adesea pe calea cea mai simpla, adica modificind textul. Acest procedeu I-a folosit uneori ~i A.. Ohoisy, incercind insa de fiecare data

sa-l argumenteze.

in ce priveste limba lui, Vitruvin a avuf de grija sa-~i dezarmeze

de Ia bun inceput criticii, cerind indulgenta pentrn tot ceea ce "n-a fost prezentat dupa regulile artei gramaticaJe". De architect1£ra nu e 0 opera cu adevarat literara ~i Vitrnviu nu e cel mai bun cunoscator al limbii literare. Daca nu uitam ca el e un tehnician care a trait mult pe ~antiere, aJaturi de fucratort, de sclavi, nu ne putem mira cind gasim in scrierea lui forme "vulgare" (1,11,14: caurus, q1£ern pl1£res uocant cor1£m; tobusi in acelasi capitol, la § 34, caun£s s,i C01'1£S sint doua'vinturi diferite) san nnmeroase cuvinte greces,ti cum e colossicotera (10, 2, 12 ; in 3, 6, 10 acelasi cuvint e conjectura, in manns crise fund altceva); aceste euvinte is,i pastreaza uneori declinarea greceasca: astfel citim graphicoteran [ ... ] delectationem (4, 4, 15) sau acuzativele plurale oecus (6, 9, 18; o~)tou~), hypaethn£s (ibid. 19; 67todepou~); gasim chiarcnvinte greces,ti nefolosite nieiodata in literatura greaca, de pilda p1'opnigeurn s,ielaeothesiurn (5,11, '7). Pentru morfologia latina pomenesc numaigenitivele moierie« (2,9, 51) s,i species (3,3,59). Din limba vorbita trebuie sa vina s,i confuzia intre unele prepozitii : inter in loe de intra3, folosirea lui praetm' inloc de nisi (10, 8, 17), maxime urmat de un comparativ4• Foarte freevent e

1 Ex recensione Caroli Lachmanni, Berolini, 1848. 2 Ch, _ L. Maufras, vol. II, Paris, 1847, p. 5. Dar deja Perrault se pltngea : scription de Ia Catapulte n'a este entenduil de personne, quoique quarrtite de grands pm·SOlma.gco s'y soient employez avec baaucoup de soln, comme Lipse remarque. [ ... J Jocundus qu'Il ne comprend rien ny it. sa figure ny au texte de Vitrnve". Les dix liures .d',or"hiil.ciu'Te de Vi/ruve corrlgez et traduits nouvellemeut en Fran eois, ... Secondo Edition ...

Perrault ... , A Paris ... , M DC LXXXIV, in folio, p. 332. ' .

a 5, 12,.6; 10.E probabil eel mai vechi exemplu; cf. Erik Wi strand, De mane "parum ad regulam arlis grammaticae explicato", in Apophoreta Gotoburgensia

Lundstrlim oblata, Gotoburgi, 1936, p. 27, n. 1:' .

• 1, 1, 10: maxime (acilius. Dupii Victor Mortet, Remarques sur' la langue in Revue de philologie, de wterature et d'histoire anciennes; 32 (1908), 205, acenstii reap are abia dupii trei secole, la Lactantiu.

VITRUVIU. OMUL ~I OI'ERA

{)nasm.ul, ca s,i in vorbire : din sirul d . . '

~~~ sIfg~u: :." una Se~1t1n cdni1!?1~t7trn c:n:~!~~i~ cte~e) dWe .W~stran~\ citez

, ueci sa traga concluzia ca limb .'" istrands mdrep-

"vulgara":, iar Kroll il asaza alat . a Iui Vi.~ruv~u poate fi nutnita Bell71'mH_2span'iense 3.' un de autorii lui Bell'u'm Ajricum: si

. Desi "opera fara pretentii a .' ..

Iui .Vitruviu a scapat (lin mareie na~:' tehni.cmn m?dest"\ A1'hitect1£Ta

mal spus, ea ne-a fost pastratli" int g~u al literaturilor antice. Oum am

m 't 1 . cu in regnns 5 si a t

. en a el. E regretabila in ". . d . ~ ces a nu e cel mai mic

a~ezat fie in josul paginilor 6 ~a pIe:: erea desenelor pe care autorul le-a o figma alcatuita de lID inaintae, mlall des, la sfiqitul cartilor7 • Oind el reda

D' " ~ a Ul nu ezita sa ' 1

esigur ca pastracea ilustratdil fi semna eze acest lucru 8

trare ~i nepricepnte ale COPi~til~r ~~ s~lvat textul de modificarile arbi~ obscure. . ar usurat mult intelegerea partdlor

Ounoscut de Pliniu cel Batrin 0 '. '

a fost rezumat in Liber artie a1'chite~ de .Fro~tmns10, tratatul lui Vitruvin Oetius declara ca vrea sa" fon2~ae e ~I~rcus Oetius Fauentinus.

n7£'ln2t20'rUm.. . aca aecesibil eelor . .

. 2ngeniis) ceea ce Vitruvin" . mar putin inva-

~I eu foarte multa filtiinta ( -itia : ~l a~tI. autori au scris cu prilimiteaza Ia constructiil pen. 2a, SCtent2ss2'me). Dar rezumatul hn

r+ocf-i'rro+ a fost utilizat d~ P~ll~~:te, ce~a .ce ne arata limpede cui

Fanentinus insufili va fi t "'t " s la sfir~ltul secolului al IV -Iea-!

A1'hitect711'a a fost folosita "ra:_1 :: .secolul al III-lea 12. .

diferite temple din Ga~!a, e.~I~ur d"e Ia. aparitie, in imperiul mendionala, din N oricum

, respecta

Real-Encyclopiidie.

17

TRAIAN COSTA

VITRUVIU, TEORETICIAN AL ARHITECTURIP

18

. . d.ifi at de Vitruviu1.,. Teatrul ridicat

si in plan si in decora1;;ie claslClsmul co . c 1 foarte apropiat de mdicatiile in [urul anului 155 e.n. la Aspendos e ~l e

tratatului2•

rHAlAN COSTA

Desi activitatea in domeniul construc1;;iilor a fost nespus de bogata din mileniul al IV-lea i.e.n. foarte intinsa in multe regiuni de pe

scrieri despre arhitectura semnalate documental' sint extrem de cit se poato afirma, vechimea lor n-a depa~it veaeul al VI-lea de aceste vremuri, arta de a construi se translnitea oral, =~"='C-: santierelor, de la mestari Ia.ucenici, adesea de la parin1;;ilaurma~L

dintii care auscris, comentind ~i teoretizind arhitectura, au

lucrarile de acest fel mentionats de Vitruviu in prefata a propriului sau tratat, arnintim lucrarea lui Ohersiphron a fiului sau Metagenos, constructori, intre altele, ai templului

';<A,;,~n.~;" Efes; descrierea templului Herei din Samos, facuta

Rhoicos; memoriul asupra Partenonului, intocmit ~!rhl~:~~i~~~.in care Hermogens i~i expune propriils Inovatrt in a in legatura cu construirea templului zeitei Artemis

IJe.1Y.ltllt<JJLW·U ; memoriullui Filon din Eleusis privind constmctda ; descrierea templului rotund din Delli, facuta de simetriile edificiilor dories, scris corintiene, lntocmit de Arceaios, al templului lui Asclepios din 'I'ralles ; din Halicarnas facuta de arhitectii autori romani ai unor astfel de scrieri

I'ln.,...t;".;,," si, in special, pe M. Terentius Varro, de caracter mai mult literal', una - Disconsacrata ~i arhitecturii.

" in Paris 1929, p. 147.

1 Eugene Albertini, L. emptre r~ma, 19: Nu mi-a fost accesibiHi cart_ea lui

2 W Lepik Mathematteat planmng •.. , d~:l I . G B Poleakov Bumpy.uu u

. 'd VOt v 1951 nici stu 11 e ui . . ,

Koch, VomNachleben est ru , : V Mi ul ln JiIcmO'lHU"U mpa"mama "u"mn'IB''''

Beemnus: 8peBlwu uemopuu, 4/1938,~1 A ", ' ~ '4/1946 Pasajul 4, 1, 18-26 l-am

. B muur apeBHeU ucmopuu,. .

apxumel';,mype D, tot In Be ~ '. I . Gr H. Granden in revlsta

. ti I d spreIslona artetor a Ul •

tradus, in serta de ar ICO e e 31 Spare ca e cea mal veche

.. . '5/27' . 1867 P 30- . e

anul III, nr. 3, 1 ianuarre 'd' folosit probabil, de versiunea

romlneste a unui text vitruvian; Gran en s-a ,

Maufras din colectta Panckoucke.

rornmeste a tratatulul Despre arhitecturi1 al lui Vitruviu, aceasta lucrare 0 scurta introduccrc, pc care inainte de neasteptata-t moarte.

o parte din ideile pe care regretatul dispiirut Ie

20

GRIGaRE IaNESCU

VITRUVIU. TEORETICIAN AL ARI-IITECTURII

1 Cf. Cnrtea a VI-a, cap. X, ~-10.

Toate aceste scrieri ~i altele de mai mica importanta, disparrrte 'probabil. 0 data cu risipirea bibliotecii din Pergam ~i cu nimicirea celei din .Alexandria, au fast cunascute ~i folosite, dupa cum singur 0 marturiseste, de Vitruviu la intocmirea tratatului sau De Arcbiteetura.

"Dindu-mi seama - spune el in prefata la cartea a IV-a, adresindu-se imparatului caruia i-a dedicat intreaga luerare - ca multi au lasat despre arhitectura invataturi ~i carti de tnsemnari abia schitate ~i necoardonate, ca niste particule ratacitaare, am sacotit ca e un lucru vrednic l1i foarte util a pune in desavlrl1ita orinduiala materialul unei ~tiinte atit de vaste ~i de a dezvolta aspectele particulare ale celor scrise de inadntasii mei, consacrind cite 0 carte fiecarui subiect".

Procedind astfel, Vitruviu a redactat, dupa spusele sale, cel dintii pentruarhitectura - a~a cum alti scriitari antici f3,cusera pentru literatura, medicina ~i alte discipline - un tratat general compus din zece carti, in care, pentru uzul speoialistilor, dar ~i pentru informarea prafanilor, a expus cu competenta t;i a dat la iveala, cum spune dinsul, "toate regulile artei".

1mbrati~ind intregul cimp de cunostinte socotitnecesar profesionistulni in domeniul constructiilor, celezece carti despre arhitectura ne dau 0 imagine eompleta a experientei practice t;i a doctrinei arhitectilor greci ~i romani din faza de sfu~it a epocii republicane ~i a celei de inceput a epoeii Imperiale. De lucrul acesta ne putem da seams sintetizind trasaturile particulare alearhitecturii despre caresevorbeate in tratat .

Arhiteetura infati~ata in tratatul lui Vitruviu e de proporjdisi programe relativ modeste. Telmica' eonstruetdei nu cunoaste decit in mod accidental boltile ~i anume numai pe cele semicilindrica t;i semisferica:

De, altmmteri, intr-a epoca in care- materialele marunte- de constructie erau piatra sparta ~i caramida uscata la scare - caramidaarsa fiind aratata ca un material exceptional-,.metadacanstruiriidebolti de genu!' celor care acopera spatii vaste in edificiile epocii Imperiale nu putea fi constituita. Nu era cunoseuta nici arcada sprijini.ta pe eoloane, Singurele bolti de piatra, apareiate, pe care le mentianeaza Vitruviu sint arcadele descarcate pemasive campacte de zidarie1•

Vorbind despre teatre, pe care grecii le construiau/trainicdin ~i' cautind exemple asemanatoare in Iumea romana, Vitruviu singurul teatru zidit din piatrala' Roma era teatrul lui Pompei, in anul 55 1. e. n. (darla sfu~itul vsacului I i.e.n. Roma avea deja asemenea teatre).

Faptul ca Vitruviu nu pomeneste de.termele publice ~i de amfiteatre infu',eptate~te sa afirmam ca vremea la care se refera elnu poate fideci aeeea a sfu~itului ReIlUblicii, perioada in care Bonia, framintata de civile, nu aservise inca lumea intreaga a Orientului ~i nu pradase sU11ClIBnli 'pentru a putea sa-~i dureze podoaba de monumente de piatra si de caracteristica epocii imperiale. Roma vremii lui Vitruviu era in care piatra fatuita constittria un lux rezervat· zidurilor: de

StIh·,fQrmihvezumativii,·Cf .. Cartea I", Cap I_

21

22

GRIGORE !ONESCU

VITRUVIU, TEORETICIAN AL ARHITECTUll.II

Intregul studiu consacrat arhitecturii se bazeaza pe ideea unitatii a trei atribute, care constituia psntru Vitruviu criteriul de baza pcntru aprecierea oricarei cladiri :soliditatea, utilitatea ~i frumusetea 1, Soliditatea depinde de buna calitate a fundatiilor, de alegerea rnatcrialelor, de tehnica cu care acestea sint puse in opera,

Utilitatea eonsta intr-o distl'ibuvie a tuturor pieselor cerute de program facuta cu mare ehibzuiala, a~a fel ca nimic sa nu impiediee bunaIolostre a intregulul edificiu, ale cal'ui elemente ~i parti se cuvin asezate in Iocul potrivit, ~i sa fie prevazute cu tot ce Ie e necesar ~i specific.

In sflrsit, frumusetea desavir~ita a unui edificiu consta in infatiI\lal'ea ~i formele lui placute I\li elegante, calitati ce se obtin printr-o potrivire cOl'espunzatoare a proportiilor ~i simetl'iilOl' tuturor pal'vilor lui componente.

Despre materialele de construcvii, despre tehnici, despre modul de dlstributie a feluritelOl' cladiri in comol'mitate cupl'ogmmele caracteTistice epoeii, precum J;li dsspre alte felurite pl'Obleme in legatura cu arta xle a constl'ui, cu specificul ~i justa dimensionaTe a ordinelor, cu evollltia elementelor esentiale ale aeestora, cu istOl'icul lor etc., se fac studii ample, se formuleaza pl'incipii ~i se dau exemple Iamuritoare in 64 din cele 65 de capitole ale eelor sapte cal'vi consacrate arhitecturii. •

Desi socotite deosebit de importante, pl'oblemele de estetica, in sehimb, sint tratate doar infoal'te seurtul capitol al doilea al cart.ii I, unde se gasesc formulate ~ase categorii estetice, rezultate din examenul obiectiv 301 operei de arhitectura, I\li in primul capitol din cartea a III-a, in care se vorbe~te in special de simetrie ~i proportii, pentru care sint infati~ate I\li ctteva date concrete deduse din legile compunel'ii corpului omenesc.

Din intregul text-care din punct de vedere 301 compoaitiei literate ~i al claritatii expunerii e departe de a fi irepro~abil- pasajele referitoare 130 componentele estetice ale arhttecturn au Iost; cele mai discutate de comentatori.

In geneml, pe linga folosirea unui mare numar de termeni tehnici - lucru de altfel firesc mtr-un tratat de specialitate - Vijiruviu minuieate un vocabular cu multe grecisme ~i se exprima mtr-un stil care, pl'etinzindu-se concis, e mai degraba plat ~i pe alocuri emiatic, ca in unele din interminapileledigresiuni interpuse san juxtapuse analizelor ~i expunel'ilor tehnice''.

In ce priveste pasajele l'efel'itoal'e la estetica arhitecturala, lipsa lor de claritate se datoreste in primul rind unei conciziuni excesive, in 301 doilea rind incoerentelor de doctTina care tTadeaza-cum observa Choisy3 _ divereitatea izvoarelor din care Vitruviu s-a inspirat, si, in al treilea rind, faptului ca unele din categoriile estetice sinf definite nu numai fraze excesiv de scurte, dar ~i in Iorme ambigui, Sllsceptibile sa dstermine identitati intre termeni care in fapt sint diferenpati·

1 Cf. Carte~ I, cap. 1.

2 Vorblnd despre limba ~i stilul lntregulni tratat, Leone Battista Alberti spunea

Vitrnviu "a scrls Intr-un mod aUt de lipsit de eleganta, tnett Iatinlt I-au acuzat ca a so. para a fi grec, iar greci i co. a tncercat sa vorbeasca Iatineste ; In realitate Insa se a nu fi fast nici latin nicl grec, Iar de scris n-a scrls desigur pentru noi, caci nu-l tntelege". cr. De Re Aedi(icaioria, VI, 1, citat lao F. Pellati, Vitruvio, Roma, 1938, p.

3 Vitruve, Paris, MDCCCCIX, tome I, p. VI.

23

GRIGORE IONESCU

VITRUVIU, TEORETlCIAN AL ARHITECTURlI

25

nu existe nici 0 parte, niei un element, a carui existenta, forma ~i dscoratie sa nu fie intemeiata ~i corespunsatoare unei eerinte bine preeizate.

Oa sa lamurim ~i mad bineideea, e verba de punerea de acord ~i satisfacerea csrintelor programului in legatura cu: a destinatia cladirii ; b. obiceiurile ~i c. natura locurilor.

in cazullegaturii cu destinayia, este vorba de alegerea ~i realisarea-

unor "dispozitii" ~i "distributii" corespunzatoare runctiei pe care cladireae chemata sa 0 indeplineaacd- De pilda, unele VOl' fi dispnzitda, distrlbutia, marimea etc. pentru un palat, altele pentru 0 basllica, altele pentru 0 casa.

Oit priveste convenienta rezultata din obieeiuri, prin aceasta Vitruvtu intelegea 0 corespondenta intre forme ~i decoratii oonsacrate de bunul simt, san de uzanta. De pilda, daca in cladirile ale carol' interioare sint bogat decorate ~i magnifice se fac intrari cu portaluri ~i vestibuluri corespunzatoare, ~i elegante, convenienta rezultata din respectarea obiceiurilor este satisfacuta; nu insa daca peste 0 arhitrava dorica se VOl' sculpta denticule in corni~a, san daca tntr-o friza ionica se VOl' orindui triglife, "deoarece. altfel au fost dinainte fixate regulile ordinelor" ~i "trecerea particularitatilor unui gen de lucrare in altul va of ens a privirea" 1.

in cazul legaturii cu natura locurilor, este vorba de amplasament ~i orientare, adica de alegerea cea mai potrivita. a locului ~i a positiei, pe care tI'ebuie 'sa le aiba diferitele incaperi pentru ca sa fie cit mai comode ~i mai sanatoase in raport cu functia lor. De pilda : camerele de locuit pentru vreme de iarna se expun catre apus; bibliotecile totdeauna spre rasarit; 'galeriile de tablouri ~i alte curiozitati, care au nevoie de 0 lumina. constanta, catre miazanoapte etc.

Daca definitiile date de Vifmrviu termenilor dispositio, cUstrib~ttio§i decor, desi concise ~i pe alocuri obscure, pot fi totusi -cum am mai SpUE!,:_ Iamurite pe baza unor explicavn suplimentare extrase din textul insusi al tratatului, nu tot astfelstau lucrurile cu.termenii privitori la principiile esteticii grecestt : ordinatio, sY1nrnet1'ia, prop01iio ~i e~£1·yt7L1nia.

Definitiile date de Vitmrviu acestor categorii se preteazd la echivoc; nctinnile fiind explicate oareeum unele prin altele, fara precizarea in. amanunt a nuantelor care Ie deosebesc.

De aci necesitatea olarificarii" dist:iJictiilor dintre idei ~i formularea-

unor interpretari pe cit posibil corespunzatoare.

Stricto sensu, ordinatio - ordonarea ~dupa definitia lui Vitruviu; este rinduirea eonvenabila a diferitelor parti ale operei considerate separat, dar totodata raportate in ce priveste proportiile la simetria intregului.

La rindu-i symmetria este acordul convenabil intre diferitele parti aleoperei ~i cdrespondentafiecarei parti eutntregul, fata de unraportmatematic ..

Cit priveste prop01iio - care' pe greceste se numeste &vriAOY[OC. _ ea este reducerea la un raport matematic a partilor unei opere ~i

intregului acesteia 2. .

. Rationamentul lui Vitruviu, facut in scopul de a ajunge sa ~UJl.LU.I.U.~'''O·

anume principii in vederea justei dimensionari a partilor unei

1 Cf. Cartea I, cap. III, 11.

7 Cf. pentru toate, Carteu I, cap. II ~i Cartea III, cap. 1.

26

GRIGORE JQNESCU

la un raport matematic a tuturor elementelor unei cladiri ~i a intregului acesteia .;_ propor~ia - inscmneaza mai putin decit stabilirea simetriilor cu ajutorul carora se obtine acel acord convenabil intre toate elementele operei si acea corelntie de par1ji alicote intre fiecare element ~i opera intreaga. Propornia oste cuprinsa in sfera notiunii de simetrie ~i este mai purin decit aceasta ; este, ca sa zicem asa, 0 unitate de simetrie, simetria in ansamblul operei fiind oinsumare de proportii. Simetria _ spune Vitruviu - se naste din prop ortie , careia pe greceste

i se spune analogia 1.

Astfel, daca sesizam bine deosebirea dintre proportie §i simetrie,

prin proportie, Vitruviu intelege raportul aritmetic de marime care leaga elementele intregului edificiu luate doua cite doua, De pilda, a spune ca antablamentul doric este fa~a de -coloana in raport; de 1/4 sau capitelul doric este fa~a de coloana in raport de 1/14, msemneaza a enun~a propor~ii eamoteristice ordinului doric",

EfOl'turile pentru determinarea rela~illor §i a eonditiilor necesare

crearii frumusetii arhitecturale constau deci in potrivirea unor proportii ~i simetrii obtinute cu ajutorul unor dimensiuni care, ca regula generala, trebuie sa fie multiple sau frac~iuni de unita~i de masura numite moduli, modulul la rindu-i fiind dedus dintr-un element bine determinat al cladirii insii~i a carei frumusete se cere creata.

Minuind toate aceste date, poate sa rezulte insa 0 cladire in care

elementele luate separat sa fie exact proportionate, compozitia in general sa corespunda cerintelor de simetrie ~i totusi intregul sa nu apara frumos. In acest caz conditda de frumusete nu este satisfacuta fiindca lipseste cea de-a saptea componenta a estetieii arhitecturale: eUl'ythrnia, pe care

1 Cf. Cartea a III-a, cap. 1.

• In felnl acesta interpreteaza no~innea de proportte ~i Cholsy, Cf. Vitru"e, I, p. 3.

In schlrnb, Claude Perrault, soeotit drept unul din cei mai buni Interpret! ai t.extului vitruvian, pentru timpul sau (1678), chiar un adevarat model atlt din punet de vedere Illologic cit ~i arhitectural _ "deoareee a fost deopotrivii de bine instruit ~i tn una ~i In cealalta specialitate", cf. Vitruviu, Ilecsun» "liue 06 apxume"mype, nepeaon F. A. Petrovskogo, 1936, p. 13 _ eredea eii poate sa afirme ca pcntru a exprima relatifle potrtvlte trebuie sa exlste tntre clementele unci opere de nrhrtecturti in ce priveste marlmea numarul deosebit de unita!-i de masura, Vitruviu s-a servlt "in mod Indiferent" de notluni : propcrttc, euritmie, simetrie. Pe baza acestei piireri el a propus chiar in san· compendlu al celor zcce carti despre arhitectura, sa se foloseasca in lncul acestor meni unul singur, ~i anume acela de proportie. Pentru el euritmia era "un cuvint extraordinar, care nu tnseamna altceva decit proportielJ, iar simetria, "de~i destul de des folDs it, nu tnsemneazii tn 11mba francezii ceea ce tntelegea Vitrnviu

por~ie". Perrault definea simetria ca fiind egalitatea dintre doua raporturi. Simetria

ce~te ca ~i tn limba latina ar Ii tnsemnat dupa piirerea .sa 0 relatie de propor~ie, exist5. de pilda _ exemplul cste al sau - Intre 0 fereastrii de 8 picioare tniiltime ~i 4

liitime ~i alta de 6 picioare tnaltime ~i 3 picioare Utime. Cf. L' archileUura generale

lruvio ridoUa in compendio dal 8ig. Perrault ... , tradotta dal francese ed incontrata

edizione col testo dell'autore e col eommento' di Monsig. Barbaro, p. 35-36.

VITRUVIU, TEORErlCIAN AL ARHITECTURll

Vitruviu 0 definesta uenusta s e i d .

brorusn. ospeetus , aspeetul 11~. es C~1nrno. ,~tsque 2n compositionibu« mmn-

precizeaza ca scop'ru urma ,~ra"lOs ~I echilibrat al partnor". ~i Vitruviu

Tl"art_ile eomponente ale ope~~i :a~?est eaz es~e a~ins J,atunci" eind in largllllea eu lungimea ai tnt ,lllle~ se armomzeaza cu largimea simetrii'". "I, III r-un cuvint, toate raspund propriei 10;

A~a cum ne indica insusi term 1 ..

a~monios in compozitda arhite \ 1" e~u, e.urItmm presupune un ritm

din, muzica _ este dezvoltare~:_a 3;. ar ritmul - ~ermenul fiind luat ill Illtel~sul esteticienilor greci de 1 timp a .ru:or. pel'l,oade sau cadente, menul ~I conceptia euritmia ~ ,~tcare ::-ItIUVlU a imprumutat ~i ter-

"'1i!! ••• "', •.... ,~ prin anaiogie cu eeea :: S~l int:~"a, presu~~e .lID ritm spatial,

eieuienu component al intrezului trebui "p.~"Ill ~1Uzl.?a ~l in poczie, fiecare

de fractiuni de mod';ili. me sa aa a 0 Justa quomiitas de moduli

Lamurit« in felul aeesta 1

sa formulam, '11 c~e~~:!~ eategorii ale estetici! arhitecturals

de arhitectura in' ?a spre ~ putea fi caracterizata

O eladir tr bui ~onceJ?tia vitruvianjt a definitiei partiale

e re me sa prezint binatd ' ,

simetrii a carol' unitat de 0 c~m J?atle armonios ritmata

d c e e masura este modulul

espre sistemul modular tibil " .

.,.,..h;f'nn'C,,,_,, trebuie sa pI' . '" J suseep I sa . creeze frumusete

Vitruviu nu ar ec!zam c.a regula marimilor comensurabijs si codifi "e III ea llIIDIC absolut. Socotita un indreptar si fo;~ala ~a~:r ca atare, ~etoda m?d~ara nu este 0 disciar fi tiranie 1 t" e dproportlonarea partilor componente ale cerut ca intree~aaI~il e nu~ered Esteticie~ antichitatdi greeo-

precizat~, dar acestee !~:~iio~_~~a~~~t arthiottdeecaturunaale sa ~xiStte

~,l'lT.m"+;n Simeti-iil .. . exprlllla e

. 1'1. e ~I. ritmul modular. nu reprezinta sin ul

~~~~tIatarhitecturale. Proportii izbutite se pot o~e

......... ~UJ..lt"" , e a unoI' rapcarto got . . ,

Vitruviu ni 1 inf"t. " e me mee - qeometricae

_ ~'- __ .. _, . uman 2 D " e ~ ,I~eaza ca existind aievea in insa~i

·oatUP: el, f~gur~ omeneasca, in ansamblu ~i sub p d e exprimata :~:n~ nu:nai in rapoarte modulare,

geOnlet~ri(fiJe. ~duse prIll. posibila Illscriere a membrolor si gUTl geometrice perfeete : patrate, triunghi~i

e~ ajntorul unor relatii geometriee dimenslOnarea atit a unOI' incaperP,

sac~ifieaTea exaetitaW unOI' raporturi aritunm traseu geometric este in cazul teatrelor

grecesc. '

II; cartea a VI

-a, cap. III, 9 ~i plan~ele 40, .41, '58, 59.

27

28

GRIGORE lONESCU

VITRUVlU, TEORETICIAN AL· ARHITECTURll

*

Daea comparam intre ele cele dona trasee de teatre, roman ~i grec, pe care ni le-a transmis VitruviuI, constata.m in primul rind, la ambele, Iipsa totam a unei masuri comune, a unui modul ; in al doilea rind 0 materializare subtila. a cugetarii ~i a spiritului ~tiin~ific grecesc, superioara celei obtinute prin aplicarea cu exclusivitate a metodei modulare la construirea templelor. De altfel templul va ra.mine in tot timpul antichita.~ii 0 forma. mai degraba. arhaica, ingra.dita. ~i ma., in care subtilita.~e VOl' viza efecte sculpturale ~i monumentale, pe cind teatrul se va dczvclta ~i perfectiona spre 0 cit mai stricta. ~i utila. aplicare a legilor aeustieii, a principiilor muzicale, a vizibilita.~jj ~i a realiza.rii unor degajamente cit mai corespunzatoare de acces ~i avacuare. Bineinteles, in compozi~ia accesoriilor lui, a frontispiciului ~i a porticurilor, ordonan~ele .sint realizate dupa. sistemul modular, iar decoratia de soulptura ~i piotura« relativ bogata.

Tendin~e asemana.toare de propor~ionari cu ajutorul rela~iilor geometrice surprindem ~i in trasarea ~i dimensionarea bazilicilor".

De altfel este cazul sa. subliniem ca. teatrul si bazilica au fost cele dona teme de prospera germina?e pentru vtitor,' pe care antichitatea greaca si cea romana din epoea republicana.le-a daruit vremurilor imperiale ~i celor ce aveau sa urmeze.

Prin amenajarea in jurul unei mari sali centrale a unor galerii spa-

~ioas.e, prin adaugirea in capete ~i pe laturi a unor abside adinei, bazilica in special a fumizat nrma.silor lui Vitruviu modelul unei intregi serii. de edificii monumentale in care au fost puse premisele boltirii, 'ale intilnirilor ~i penetra?i1or de bolti, sistem constructiv care a dominat intreaga . arhitecture a epocii Imperiale si, in continuare, pe aceea a vremurilor

feudale.

Stringind in cele zece car~i despre arhitectura. ale sale elementele esen~iale ale doctrinei estetice ~i a experien~ei practice a arhitec~or greci ~i a constructorilor romani ai ultimei epoci rspublicane, Vitruviu a tins sa dea vremii sale 0 lucrare de caracter en~iclopedic,un codice al utilului ~i al irumosului in. arta de a construi. Spirit intelept ~i ponderat, D;lai mult tsoretician decit constructor,pe deasupra~i refractar in privinta noului, Yitruviu priveste j3xclusiv catre trecutul l'ecent al arhitecturil romane. Asupra viiborului, pe care abia de-l intrezare~te, nu-si gindul decit 0 singura data, exprimindu-~i credin~a in ctteva cuvinte gulitoare la adresa impa.ratului camia ii dedica lucrarea,ca. Roma se imboga~ in timpul sau eu numeroaeesi magnifice clMiri. 'I'otusi el prsaimtit drumul pe care avea sa-l urmeze arhitectura in cadrul campanii de conatructii care incepuse 0 data.cu nona schimbare IJU.U"JLl'''''· Nu ~i-a dat ~i niei n-ar fi putut sa-~i dea seamaca organizindu-~i, unui sclavagism dezvoltat, metodica ~i nestinjenita exploatare ~iilor bazinului mediteranean, Roma, trecind la alta scara., avea tiparele grecesti IIi sa-~i ridice circurile, teatrele, termele,

care a constituit 0 reactinne impotriva la . baza,; ca IIi Iiteratura IIi arta greeoneces~tatea cunoastertt ~i exa.ltarea valorii a SO~Otl arta inainte detoate ca stiinta. aplicata.

com~arr:jfl.llp ':ts~a cul~ura. enciclopediciL a' pririsradacini.

~l a ~n.e~tl ale veacului al XV-lea. Bur hezia Ill-a gasltastfel in intreaga cultura gre~ca ~i

1 Cf .. plan~a45. • Cf, plansa 41.

29

30

GRIGORE IONESCU

Primel d " diti 1

una in 1486 ela ~~mea,\~ba ~:r~~~~e~el: ~~ti deSP~ular~tectma, tiparite,

de-a doua in: 1497 la Venetia prin grija ar~i~:=-ui llCl? .da V;'Oli, c.ea. condo ~a Verona, au aparut. la rindul 101' neilu tr t omuucan ra GlO'

Primul care a incercat .. s ra e,

a, fost Fra Giocondo da Ve~o~~o~tltUll'e a ~e~enelor origina~e pierdute

tiparita tot la Venetia in 1511 editi n"ou~ ~ditle a tratatului vitruvian la Florenta in 1513 ~i 1522. Du~a :If:: ~f~~~~dau m~tat atullte dona, aparute ana a tiparit in 1521 Ia Como prim a t dO" ar. ec Cesare Cesari-

tul ., ra ucere ill Iimba italiana a t t

ut, pe care a ilnstrat-o cu desene deosebit de I iiit ra a-

edifieii existente, in care el ~ crezut sa poate s~p~!~!\~~n~ft~\~ :~a~~t~

, a~ara. Italiei, pi~g~de Sa~edo a publicat in 1542 Ia Madrid . ill Iimbile spaniola ~l franceza, un rezumat al tratat~ui' R' ~l

antique extraicte de Vitruve" cd' '''. mSOIl

IlnIC.T.l"ln'" vitruviene PI'l'VlIl' d ordin 1 C' . . ' u esene ilustrative ale

e e illCl am mai t' . , ~

Vitruviu a aparut la Paris tr'adus in lim ,1 ITZlU,:n .1?47, trataunele luate din ditiil 1 . F" ba franceza ~l ilustrat ou de a hite t' leJm <IGa G:lOcondo da Verona ~i Cesariano

r ec u ean oujon, t

doua j "t t .

T.l',,,-"'flfl,,i J.uma: a ~ a :,ea?ul~ al XVI-lea incoace editiile ilustrate

ill limbile ltalian~, francesa, german a, . engleza, rusa,

cele ma~ semIlificativ:e, amintim in mod special cele doua

u.rranceze ~l ~684) ale lui Claude Perrault insotite de ilustratii

supenoara l~crare Viti'1we, din 1909' a lui Auguste Ch .:

o l'lg~ozl~~~e. ~tiintifica exce~tionala metodel~lS~i Chois ~l s1rlJp;undu-se .P~ _o v!l'sta documentatie arheo-

tehn? a 1 c ar~cat definitdvjn trei lucrari separate! c~ ~ e ar t~ctmilor din epoca sclavagista s ul~l illterpre~ari. fanteziste. Datorita. admir~bil~lor , . c~ car~ ~l-a" ilu~tr!l't lucrarile - printre care . i

. Z Architecture, ~p,arutaill dona volume - exPlicatde grafic ill plan~~ de .0 r:eintrecuta plasticibate. bazate pe. aceeasi stl'lcta disoiplina ~tiintifica c~ucrare~ !'.~tT7tVe. in reconstituirea dupa textuf

, ca~e .l~lillsote~~e t.raducerea ~i interpretarea.L mal . ~teresan~a ~l eea mai corespunsatoare uzul.carora ~ ~l fost scrisa Iucrarea originala.i..,

alt~~ experienta ~e cer?e~ator atent, care nu e este c~z?l sa s:ubliniem ca exeeutmdu-st Cltlto:ulm reconstituiri artistice de sale nu Sl~t alt?eva decit ni~te scheme este eu ~t~t ma: mare ~i mai corespun-

acela al unel Juste illtelegeri a valorosului

VITRUVIU, TEORETlCIAN AL ARHITECTURII

31

hitina aliatul de care avea mai multa nevoie in lupta ce se tntetea impotriva orinduirii feudale. in acest sens, in domeniul artei ~i in special in aeelaal arhitectmii, Vitruviu a fost sprijinul de eel mai mare ajutor al marilor artisti ai Rena~terii. Dar, luindu-l ca model, artistii Rena~terii au mel'S mai. dsparte. Arhitectul vremurilor noi n-a mai fost doar un specialist cu o· relativ mare cultma enciclopedica, ci un adevarat "uomo unrversale", Pe linga arhitectma, multi din ei au praeticat, dovedind· excep¥onale

calitati artistice, ~i pictura ~i sculptma ~i literatma.

in arhitectura rolul lui Vitruviu, alatmi de acela al monumentelcr

grecesti ~i romane, stucliate ~i masuratc cu grija, a fost determinantElementele principale de legatura a arhitectmii noi cu arhitectura grecoromana au fost ordinele. Preceptele vitruviene in legatura eu aceste elemente, valorifieate critic ~i adaptate noilor exigenye ale vietii ~i ale tobnicii, au stat la baza intregii gindiri a teoreticienilor arhitectmii din epoca Rena~terii pina la sfir~itul veacului nl XVIII-lea.

Perfectiunea atinsa de arhitectura cla sica greco-romana a Iost privita.

de aeesti teoreticieni ca 0 culme dincolo de care nu se simtea nevoia de a mai trece. Stricta conformare la sinletriile ordinelor stabilite de eei vechi, a~a cum le arata Vitruviu in tratatul sau - sau, cel mult, a~a cum reie~eaudin studiul monumentelor greco-romane pastrate -, era socotitii, a fi singurul mijloc de a atinge frumcsul absolut. "Daca voim sa punem in valoare preceptele arhitecturii - spunea de pilda Claude Perrault -r- nu e nevoie decit sa le .luam a~a cum le-a stabilit Vitruviu in car1;ile

sale"1.

Avind 0 astfel de basa, cultul antichitatii ~i al vitruvianismului

a fost omnipotent,incit, cum era ~i firesc, paralel cu roadele sanatoase pe care le-a dat de-a lungul unei atit de int.inse perioade, nu lipsesc nici efectele negative, care au dus in cele din urma la eclectism ~i la 0 frinare

a progresului2•

*

Cum era ~i firesc, cele zece cal'ti despre arhitectlll'u, ale lui au fost ilustl'ate. Figurile explicat,ive au fost desenate de insusi tratatului. Aceste figuri - a1 carer numar, daca ar fi sa ne luam trinliterile din text, n-a fost mai mare decit zece - s-au pierdut. din veacul al IX-lea, san poate ~i cei dinainte, dupa care acestia au textul tratatului, au ignol'at ilustratille.

1 Claude Perrault, Abrego des dix Iiures d'architeclure de vunive, Paris, 1674, p. 9. 2 Dind leetH cum trebuic sa se fuca arhitectura. Franc;.ois Blondel, criticind en

~i fara a-i fi sesizat calibltile ~i valoarea, arhitectura gotica, sustinea ca nu e teetHor sa sporeasca ell ceva inventiile celor vechi, a~a cum i-a fost ingiiduit lui sa aduca lucruri noi in formcie porticurilor de temple inventote de cei care I-au Cf. Cours d' Architeclure enseignt! dans l' Acadcmie d' Archileclure, 1675, p. 235. La urma~ul sall D'Aviler afirma ca nn inscmneaza ca se face dovada de geniu atunci cautaa. se inventa forme sall noi ordine de arhitectura. "Ceea ce ~m mo~tenit de In

In acest !lameniu ~i a fast cannrmat de falasinta - spunea el - ne estc de"juns. bun un merge mai departe de aici". - Cours d'Archileclurc, Paris, 1691, citat In

La vie des monumenls rran~ais, Paris, 1951, p. 16.

32

GRIGORE IONESCU

DESPRE ARHITECTURA

*

Pentru a face textul versiunii de fa 1;; a; , prima in romine~te, mai explicrt, 1J,m adoptat desenele, lui A. Choisy, ale carer legende au fost completate, acotounde ni s~a p11,rut necesar, cu explica1;;ii suplimentare. Celor 94 planse Iuate dupa Choisy s-au adaugat inca 6. Una (nr, 3) repri:lzentind roza vinturilor in interpretarea explica1;;iilor date de Vitruviu, alta (nr. 44) reprezentindtranscrierea in limbaj musical modern a notelor ~iscarilor musicale folosite de vechii greci, iar ultimele patru (nr. 97-100) infa1;;i~ind inter-pretari, dupa Vignola ~i Sangallo, ale ordinelor toscan, doric ~i ionic.

*

Debuna soama, pentru epoca noastra, tratatul despre arhitect-ura alIni Vitruviu:riu mai poate avea rolul unui indrumator practic, nici nu rnai poate sta la baza crearii vreunui curent non in arhitectura, ea in epoca Re:ria~terii. Valoarea lui ca document pretios pentru studiul istoriei si teoriei arhitecturiise mentine insa intacta, dupa cum cele trei atribute ale arhitectlirii: utilitatea, soliditatea ~i frumuse1;;ea continua sa ramina criterii de baza pennru aprecierea ,artei de a.oonstrui. De altiel, daca conditiile de realizareale priroelor doua atribute men1;;ionate mai sus s-au .sohtmbat', esen1;;ial fa1;;a de trecut; prin materialele ~i metodele de construc1;;ie, {Ja'~i prin natura programelor ~i a felului de via1;;a al oamenilor, ultimul continua sa aiba Ia baza in mare, parte aceleasi mijloace de realizare.

Pentru noi, Tratatul lui Vitrilviu nu este deci numai un document ~i un ilistrlimeht de studiu al istoriei arhitecturii, ci ~i 0 carte in care sint' enun1;;ate' ~i fundamentate 0 serie'de prihcipii legate de modulul "ani"; care 'i~i-pastreaza intreaga valoare. Caci potrivir!3a proportiilor ~i realizarea'emitmiei inti-co ,opera de mhitectura nu sint scopuri in sine, nu urmarite pentru motive de pura ~i abstracta estetica; ci au labaza ' cipiul enun1;;at ca' "omul este mssura tuturor Incrurilor " si, Ia acel(la~i inilica1;;ii vitruviene, am putea ad'auga ~i "izvoriil tuturor

-portiilor", ,',',' , ' ' " " t: ,,' .

,Prilicipiile Vitriivieile asupra'propor1;;ionarilor ~i euritmiei prin

sirea sistemulUi modular sail al rapoartelor geoinetrice ramin la oricarei arhitectliri," ffuid tbtodata 0 stavila impotriva procedeelor male~i a. inipraviza1;;iilor arbitraTe. Prin faptul ca se realizeaza oomptrnind, in mnctde de anume discipline iinpuse atit de .lll<"UtOJ,,"'Jlt>

~i de prograin,armtectura va tinde intotdeauna spre un modul,

comuna masura: '.

:tn lumina telurilor arhitecturii zilelor noastre-satisfacerea

rnateriale ~i spirituale ale oamenilor muncii-inva1;;atura ramine de folos ca tema de cugetare ~i pentru cei cesint cbema1;;i sa -problemele vaste ~i oomplexe puse de pragramele societa1;;ii noi

structie.

Cartea I