MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI <¢ Anul 178 (XXII) — Nr. 645 PARTEA LEGI, DECRETE, HOTARARI $1 ALTE ATE Joi, 16-septembrie 2010] 932. e40 950. 951 952. 068, 284. HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMANIE! — Holirare pentru aprobarea Normelor mstodalogice do aphcar 9 Logi 1842001 priv organizaren 91 exercitarea profesiei de arhilect — Hataraee privind medifiearea valorli de inventar @ unos imobile Tnscrise tn anexa nr, 20 la Motararea Guvarnuluinr 1.705206 pentru sprobarea inventaruls centralize al bururior dn domonid public al statu — Hotarare paving modificares anexe! nt. 1 a . Hotararea Guvernui or. 1-706/2006 pent sprobarea" inventarutl contalizat a unutitor din dommeniel pubic” al statubat yey — Hotirare privind modificarea anexei ni. Hotardrea Guvemnului nr, 1.705/2008 penbu-aprobares inventarukl coniralizat ai bunurlor din dome public fat acc re — Hotarare privind modificarea valoridg'inventar a Uno imobile aflate in dorveniul publics) statulul 3 In bdminstrarea Ministerutul Administabé:s!Internalot — Hotirdre privind darea in admipid‘area Ministeruiul ‘Administratiet si Intemelor. pentfd Inspectoratul de Polite al Judefului Giurgeu, & uner terenuri alate in dormeniul public af statu... — Holardre privind wansmiterea unui imobil din domeniul privat al statulut 3° din administrarea Ministerului Administraiie! gi Internelor In. domaniul pubic al comune Sénnicolau Roman $2 in Sarninistrarea Consilulul Local at Comunal Sannicolau Romén, judeful Bitor SUMAR 221 2a 23-24 2 28 26 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLIGE CENTRALE tp04.— Ordinal ministrului apérési naponale privind “Ge Cadasiu. $i ‘madiicarea si vompletarea Ordinal Sparan ne M82.2008 ports stablirea domenilor Condit pivied angeles si executeren, la cerere pen untdite"Minitenaul ‘Aparenl” Nevonsia Prestrior de senvcl pent persoane juice sa Benin persoane frien re Ordinal diester ganar al Agari Naionale ‘Publis "Imeullara prvi Sompiatarea anexe’ Ia Orel directors gectral al Ageriiel Nallonale de Cadastu 31 Publetats inmabeara rr 12672000 priving stabs tarnanelcr 38 Breslare ausrviciotfurizate de AgentiaNabonals de Et ot Publtata imobiars » unite sle Subardonsie ACTE ALE AUTORITATH NATIONALE PENTRU ADMINISTRARE $1 REGLEN ENTARE IN COMUNICATII 826. — Decizle privind identifcares piejelos relevante din sectorul comunicagilar electraniee ale servicilor de 30008 la elemente de infrasiructura ACTE ALE CAMERE! AUDITORILOR FINANCIAR! BIN ROMANIA ‘171.—Hotsréte.privind aprobarea Reguliot de organizare 3i deskigurare a festului de verficare a cunaslinjelor fh domeniut nancior-contabd pentru accasul Is stagiu activitatea de audit fnanciar Pagina] ar 2a 30-312 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA|, Nr. 645/16.1%.2070 HOTARARI ALE GUV ERNULUI ROMANIEI GUVERNUL ROMANIEL HOTARARE pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea $i exercitarea profesiel de arhitect In temeiul art. 198 din Constitulia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopts prezenta hotseare Art. 1. — Se anroha Normele metadologice de aplicare a Logit nr. 184/201 privind organizarea gi exercitarea profesiei de-arhitect, republicats, cu modificrile $1 campletiile ulterioare, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenia hotarare. Ari. 2. — La data intraril in vigoare a prezentei hotdrari se abroga Hotararea Guvernului nr, 267/2008 pentru aproparea Normetor metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 pnvind organizarea $i exercitarea profesiei de arhitect, republicala, publicald fa Monitoral Oficial al Roméniel, Partea |, nr 272 din 27 mario 2006. Ari. 3. — Prevadorie prozeniel hotarari se comploteaza cu Aispoziti#le Ordonanel de urgent a Guvernulul nr, 49/2009 privind libertatea de stabilre 2 prestatorior de servicil si libertatea de a furniza servicii In Romania, aprobata cu modificérl $1 completa prin Legea nr 68/2010. 9) ale Legi rr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarslor profasionale pentru profesilie raglementate din Ramania, cu modificarie gi completariie ulterioare Prezentul act nermativ trangsune art. 1, 2 (partial), art. 3 alin. (1) it. $1 atin (3), arty4'Min. (1), art 5, & (partial), art. 7 alin. (1) si (2), art. 8, 13 (partial), 14 (partial), 21 (partial), 23 (partial), 48, 49 (pariial),99 (partial), 61, 52 (partial, 63, 54 s1 56 (partial) din Oirectva 2005/96/CE a Parlamentulal European $1 a Conélliulut cin 7 septembrie 2005 peivind Fecunoasterea calfz8rilor profesionale, publicata In Jumaiul ‘Oficial al Uniunii Zutopene. seria L. nr. 258 din 30 septembrie 2005, 9 art. 25°QNin, (11 9 (2) Gin Dieta 2008'123/CE 0 Pariamentuii European gi a Consiiviui din 12 decembrie 2006 privini sarvicille In tadrul pistal interna, publicata m JumaiyOficial al Uniunié Europene, soria L, nr. 376 27 decdkibrie 2008 31 anexa (paral) la Directiva 2006/100/CE @ Copsilmului din 20 noiembrie 2006 de adapiare a anumitor digdilive din domeniul libertétii de circulalie a persoanelor, evand Ih vedere adararaa Bulgariei gi a Romaniei, publica Jumalul Oficial al Uniunit Europene, seria L, nt. 203/141 din * 2720 decembrie 2008. PRAA-MINISTRU “EMIL BOG % (Contrasernneara: Bucuresti, 1 septembrie 2010 Ne. 932 Ministrul dezvoliari regionale si turismului, Elona Gabrieia Udrea Ministrul edueatie, eereetsri, tneretulul g! sportulul, Daniel Petru Funeriu Ministrul mundi, familii si protectisi sociale, Mihai Gonstantin Seltan Minisitul inantelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Visdescu ‘Seful Departamentuiul pentru Afacen Europene, Bogdan Manoiu ANE NORME METODOLOGICE CAPITOLUL | Dispozi denumite ta Art 1, — (1) Prazeniele norme metodotogice, continuare norme, reglementeaz’ punerea In aplicare a provedoriior Legit. 184/2001 privind arganizarea $i oxercitarea profesiel de arhitect, republicaté, cu modificarile si completarile Ultorioare, privind procedura de recunoastora a tilurlor ofciale de coliicare In vederes exesciténil profesiel de orhitect pe teritoriul Romaniei, aspectele releritoare la exercitarea acestei plicare a Legil nr. 184/2004 privind erganizarea gi exarcitarea ofesiel de arhitect profesil, pracum si institutile competente pentru eliterarea Socumenteior necesaro ebjinerii acostui drept, 12) Prezentele norme se aplicd arhilectilor cetijent ai statolor membre ale Uniuni Europene, ai celartalte state apartinand Spatiului Economic European qi ai Canfederayiel Elvetione, senumite in continuare state membre, care exercita profasia de arhitect In Roménia in mod independent, dar si in calitate de salaniat. (3) Prevedorile prezentolor nome s9 aplica gi catdtenilor slatelor membre care doresc 3 exercile profesia de arhitect peMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA!, Nr. 645/16.1%.2010 a teritoriul Romaniei §i sunt tiulari ai unui tilu offcial de calificare care 4 fost obtinut ps tertoriul unui stat care nu este membru al Uniuni Europane, at Spatiulul Economic European sau at Confederatiai Evetione, denumit in continuara siat tert, daca sunt Indaplinite condifile minime de formare prevazute de Directiva 2008/36/CE 2 Pariamentulul European gi a Consilialut din 7 septembrie 2008 privind recunoasterea calificdrilor profesionale, denumité in continuare directiva, $i au o experientila Cerlificata de cel putin 3 ani pe tentoriul unul stat membnuin care a fost mcunoseut tittul oficial de calificare. Art 2.—Autoritatea de stat in domeniul arhitecturl, respectiv Ministerul Dezvoitarl Regionale si Turismului, are urmatoarele alribuji 2) asigura cadrul lagislativ si matodologic priving exereitarea profesiel de arnitect; b) protejeazd, promoveazi gi sustine creat a calitatea arhitecturala, ¢) participa a organizares inv&témantulul de specisitate, 6 formari profesionale, precum si a cercotaril, dezvontari i inovarii In domeniul arhitecturi ‘Ari, 3. — (1) Autoritatea competent pentru recunoasterea livuritor oficiale de calificare pentru profesia de arhitect, prevazute in anexole nr. 1 gi 2 este Ordinul Arhitectior din Romania (2) Recunoasiersa tluritor eficiale de calificare permite accesul in Romania la aceeasi profesie cu cea pentru care persoana solicitanta este calificata in statul membru de arigine Sau dé prowenienld. precum gi exercitarea activitapior profesionale pe teritoriul Roméniei in conditila prevazule de lege pentru cetatenii romani detinatori ai ttlurilor oficiale de, itecturaid gi EWvajiene, dasomnata in temeiul actelor cu putera de lege gi al clelor administrative ale respectivului stat gi care certifies formarea profesionala dobancita In principal pe teritoral acestor slat +) drepi de semnatura — dreptut care implica asumarea de itre arhitect a Intregii responsabililali profesionale pentru ‘documentele/documentajile tchnice pe care la coordoneaza, elaboreazé sisemneaza in condifie lagi: dreptul de semnaturd se acorda de catre Ordinul Athitectlor din Romania, in conformitate cu legislajia in vigaare, gl se atesta prin Invegivaves arnteetuly) benetisr al dreptiel In Tablou National al Aritectilor. Art. 6. — (1) Dreptul dg epmnaturd se exercild pe toate Socumenteleidocumentatile'tebnice de erhitectura elaborate constind in plese scrisesi desenate, In toate fazele de prolectare prevézute félege, dupa cum urmeaza: studil de fezaviltate, documepiiyii penta objinerea avizelor do spscialiate soliitate(prin certificatul de urbanism. documantati tehnice peniru aute/i2area construir, proiecte tehnice, detail de executle, temede proiectere pentru subproiectanti de anes ipedel de sarrler, brocess-verene de’ recep ts terminarea |y/-fAriler, procesele-verbale de receptie finala, allele de aceasta natura (2) allbrtajie administratie! publice centrale 1 locale au ebiigaia’ si veriice, In vederma emiterii aulorizaiior de consiluire/desfuntare, in conditile legli, capacitatea exercitan ‘éqeplului de semndtued pe baza documentului prin care filial ‘iloriakd a Ordinului Amiteciar din Romania din care face parto ‘(rhitecluliconductorul arhitect confirma dreptal de semnatura al calificare 1h profesia de arhitec! eliberate de auloritajile romanty” Scestuia si face davada luati in evidenta 2 proiectului de competonte Ant 4. —Amhitecti care isi destasoara activitatea in Rom nis trebuie si respecte normele de conduitd eu caracier profesional. logisiav gi admiistraty, cara sunt direct legate de profckia de arhitect, precum definiba profesii,utlizarea tiurlor grabatenile profesionale grave care au o legaturé direct® 31 Grecificd cu Protectia gi siguranta consumatorilor, pracum $i dispozitile disciplinare aplicabile In Romania arhitectloe. Art 8, — In Injolesul prozenielor norme, Sexpresile de mai js au urmatoarele semnificat 8) stat membru de onigine sau de yipdvenients — statul membru sl Uniunii Europene, staty/aparinand Spatulul Economic European seu Coniederajia Elveliand din care provine arhitectul care doreste sa‘1si exercite profesia In Roménia; 6) stal membru gazd — statul membru al Uniunii Europene, statul apariinénd Spatiiui Economie European sau Contederayia Elvelians, in care arhitectul eetatean raman ori care provine din Romania doreste si lyi exercita profesia: ¢) autoriate competenta — orice organism sau autoritate auiorizat (8) in mod expres fa Romina, int-un alt stat membra al Uniunii Europene, int-un alt stat apartinand Spajjului Ezonomie European sau in Confederatia Eivefiana a8 ellbereze ofl 88 primeascd tiluri de calficare sau alle documente o informati, precum si $8 primeasca cererile gi sa ia decizile prevézute de prezentele norme: 4) tity oficiat de caticare — diplomese. ceriiicataie $1 atte documente da calificars de athitect, care atest formarea speciticé in arhiteciura prevazuté de directive, eliberate de o automate @ unui stat membns ai Uniunii Europene, a unul stat aparbnand Spabului Economic European sou a Confoderatjai achitectura aferent documentatiel tehnice pentru autorizarea executani luerariar de construire, documentatiel tennice pentru autorizarea lucrdrlor de demolare, documentatiel tehnice pentru autorizarea Iucraritor aferente organizarii executdrii luerarilor, dupa caz. Ar. 7. — (1) In sensul prezentelor norma, activitatle profesionale de arhitect sunt cele exercitate cu ttlul profesional de arhitect (2) Cetdjenii statotor membre aulorizafi si poarte titlul de arhitect in baza unui act normativ al statului membru respectiv, prin care autoritatile competente conferé acest tilly Personaiitatior care s-au diatins in mod deoseblt prin realizari In domeniut arhitecturii, vor putea utiliza acest tilu In Romania, (3) Statul membny de origine sau de provenienta trebulo £8 teste printr-un cerlificat ca activilatile persoanelor prevazute la alin. (2) se Incadreaza In domeniul arhitecturil. CAPITOLUL II Recunoasterea profesional a titlurilor oficiale de calificare cliberate de institufile de invatamant superior do arhitecturs Ar. 8, — (1) In scopul exercitarii protesiei de omhitect pe toritoriu! Roma niei, Ordinul Arhiteatilor din Romania recunoagte titre oficials ds calificare care indeplinesc conditile minime ve formare prevazute de directiva, gliberate de autoritatile competente din statele membre, acordand acestor titlurioficiale de calificare acelagi efect juridic ca si thlunior oficlale de salificare elibarate dé: autartayle romane competent. (2) Tiburle oficiaie de calficare menjjonate ta alin, (1) sunt prevazute in anexa ne. 1* (3) Dispozitito prezantuivi articolny aduc atingore drepturilor specifica, abtinute sau castigate, prevazute Ia art. 13—16 ‘An. 9. — (1) Thlusle de calificare ca arhitect prevazute in anexa nt. 1, care fac obiectul unei recunoagter automate in tomsiul art. 8, atostd o formare care a inceput cel mai devreme In decursul anului academic de referinta prevazut In anexa mentionati (2) Datele avute in vedere ta alin. (1) sunt: 2) 5 august 1987 — pentru Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Frania, Walia, Danemarca, Inanda, Marea Britanie, Grecia, Spania $1 Portugalia; b) 1 lanwarie 1994 — pentru Norvegia gl isianda; ¢) 1 ianuarie 1995 — pentiu Austria, Finlanda gi Suedia; ¢) t mai 1995 — pentru Liechtenstein; ) 1 lunie 2002 — pentru EWvetia 1) 1 mai 2008 — penins Republica Ceha, Estonia, Cipru. Lotonia. Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia gi Slovacia; @) 1 ianuarie 2007 — pentru Bulgaria Art. 10. — (1) Ministerul Edueatel, Ceroetaril, Tineretulul s Sportulul notiis, spre informare, Gomisiei Europene dispozille legislative, ragulamantare gi administrative adoptate au fost eliberaie de fosia lugaslavie sau a clror formare a inceput, pentru Slovenia, Inainte de 25 iunie 1991, atunci cand autortajile competente ale statului membru mentionat anterior alest8 3, pe tertoriul acestuia, aceste titlut pradue aceleagi efecte juridice ca gi ttlunile siovens In athitectura in ceea ce privegte accesul a profesia de arhitect si exerciiul acestaia (2) Atestarea prevazutd la alin, (1) rabuie £3 fe insotita do un certifical eliberal de aulontaie slatului membru prevzut la alin, (1), care 8& demonstreze cé respectivele persoane al exercitat in mod efectv gi lagal actvitatea do arhitect pe teritoriul lor pe o perioad’ de cel pufin 9 ani consecutivi in decursul Ultentor Sani anterior’ eliberari ceruficatatl Ant 16. — (1) Ordinul Aehitectior din Romania recunoaste tWurle de callicare ca arhitect prevazute in anexa nr. 2, elberate de siatele membre care atesta o formare care a Inceput cel tari {in decursul anulul academic: de referin(& previzut tn respeetiva anexa, chiar daca nu indeplinesc cerintele minime prevazute de Gireetiva, danduie acelasi efect pe teritoriul Romaniel ca si litulor de caliicare de arhitect eliberste de autoritijle competente gin Romania in ceea ce priveste accesul la ctiviltile profesionale de arhitect si exerciterea acestora (2) Ordinul Amitectior din Romania recunoaste, in baza provaderilar alin. (1), certineatole autortatilor competente ale Republicié Federale Germania care atest echivalenta ttlurtor de ealficaro oliberate de Ia 8 moi 1945- de eatre aulontaple competente ale Republic: Democrate Germania cu tilurile de calificare prewazute In anexa nr. 2 (3) Fara a aduce atingere prevederiior atin, (1), Ordinul Arhilecjilor din Romania recunoagle, acordindu-ie, In caea o@ priveste accesul la activitatie profesional de arhitect exereiterea acestora cu tilul profesional de arnitect, acetagi elect pe tarioriul Romnioi ca gi tilulor de califcare elberaleMONITORUL OFIGIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 645/16.1X.2010 do autoritatile romane competsnte. certficatale aliberats pentru cetifenii statelor membre de cdtre statele membre care au pus In aplicare nerme priving aecesul Ia activitatiie de armitect $i exercitarea acestor activitalila urmaloarele dats: a)la 4 ianuarie 1995, pentru Austria, Finlanda gi Suadia; byla 1 mai 2004, pentru Republica Cena, Estonia. Cipru Letenia. Lituania, Ungaria, Matta, Polonia. Slovenia i Slovacia )la 5 august 1987, pentru celelalte state membre. 4) Certificatele prevezute fe alin. (3) atesta 4 ttularul lar & fost autorizal, pind cel tarziu la data respectiva, $8 poarte titlul profesional de afhitect si ca s-a eonsacrat efectiv, in cadrul ormelor mentionate anterior, activtéilar in cauzs pe a perineds de cel putin 3 ani consecutivi in decursul ultimilor § ani-dinainte de data eliberani certificatulul Ast 17. — In sprijinul activitati de recunoagtere, Ordinul Arhitectlor din Romania trebuie #2 consulte Jumalul Oficial al Uniunit Europene in care titlurle oficiale de ealficare si alte documente similare se reaciualizeaza permanent GAPITOLUL It DobAndires dreptulul de semnatura $1 recunoasterea dreptulul de semnatura sau a altul drept echivatent Pentru documentapi de arhitectura valabile pe teritoriul Roméniel Art, 18. — Arhitectii cetéjani ai statelor membre, ale caror tit ofcisle de calficare ateata 6 calfieare oficiala Ge amtect $3} sunt recunoscute conform legl, exerci profesia in Romania, cu titul profesional de .arhitect” carespunzator caliicari profeslonale Inausite, ulllz8nd, de asemenee, #1 abrevieres ‘costal tly foosita in Romania. ‘Art, 18. — (1) Arhitoctii cetdleni ai statelor membre, care: Indeplinesc condiiia minime previzute ta directa, au drepgul 8 ullizeze tll oficial de calficare protasionala obit To vintul membru de origine sau de provenients, in mba acelui 51 si dupa caz, absevieres acesiu tity. Titul oficial de,caliicare trebuié 34 he Insofit de numele gi lacul institutiei of al comisi¢i de examinare care w emis acest tu {2) Docd stu! ftelal de catficare profesionalé obwt in stetul 0 origine sau de provenien(s poate f confundstin Romania cu un fitly care implicd o pregatire complemeniZ®3 neinsugit’ de eneficiat, acasta va utliza forma corespijizatoare a tilul indicat de Minisierul Educaliel, Copést8ri, Tineretului $1 Sportulul, potwit log ‘Art. 20. — in cazuri justificateSOrdinul Arhitectilor din Romdnia poate solicila aulortajior competente dini-un stat membru de origins sau de provenienta confirmarea autenticitati titurior oficiala de caliicare gi a allor documente similare liberate in respactivul stat membre Art. 21. — (1) Dispozitle prezantuluiatical se aplicé numai In cazulin care prestatorul se deplaseszh in Romania in scopul ‘x0rcitdril profesia do arhitoct in mod tomporar sau ocazienal; aractorul temporer 3i ocazional al prestarii de servic in Gomeniol arhitecturl se evalueazd de ede Ordinul Arhitectlor din Rom4nia, de la caz la caz, In special In funcjie de durata, frecvenfs, penodictalsa gi continuiatea preatiz {2) Fara @ aduce atingere Gispozi legale speciale prezontului artcol, Oréinul A*htectilor din Rom Ania nu poate Fesirdnge, din motive legale de calficérile profesionale linertatea de a presta servicii pe teritariul Romaniel in cazul in care athitecti sunt stabil In mod legal int-un stat membru in scopul exerelari profesiei de aritect, denumitin contiauare stat mombru do stabiire. in wr 18412001 5 (3) In cazul depiasarii prestatorului in Romania tn scopul exerci prafesisi de aritect in mod temporar sau ocazional acesia Webuie $a respecte cerntele prevazute la art 4 (4) Arhitecti cetaeni ai unul sto! membru de arigine sau de provenienta, care au dreptul de a exercita profesia de arhitect cu rept de semnaturd ori cu un alt drept echivalent In unul dintre acest stato si care nu solicits stablirea In Ramdnia, ei doar Greptul do & presta tomporar saw ocazional servi in domenial athitecturii po teritariul Romaniai, bonoficiazS do dropt do semnatura fara sa fie inscriqi in Tabloyl National al Arhitectilor $i sunt Inregistralj automat In OrdinutArhiectilor din Roménia pe durata prestarii servicilor respec (6) In cazul in care prestalngdl sa deplaseaz’ pentru prima data In Romania dint-un all gist membru pentru a presta servicil jn domenis! arhitecturi, Ordinul Aritectior din Romania poate sclicta 88 fie informat if aces! sens, in prealabil, print-o declaratie scrisa care uprinda informatille privind acoperirea: asigurdini sau alte mjiusce de protectia personala on colectiva pring raspunderer profesionalg; deciarayin se reinnolegte 0 dat pe an in caziPin care prestalorulinlenfoneaz’ $8 fumizeze servicit in donighiu! arhitecturi, temporar sau ocazional, Roménia, in@decursul anulul respectiv, ori in cazul une modificari ¢"2tuatie! sale fof de cea iniiald; prestatonul poate prezent@eceasts declaralie prin orice miloace (6) Pentru prima prestare de servicii in domeniul arhitacturit sau IjZazul unei schimbari materiale priving situap.s stabilta in dopGimenie, Grdinut Arhitectiir din Romania poate solicita ca gaviaraya £8 fie ineajita de decumentale prevazula in Legea republicala, cu modificarie si completivila ultengare. Art. 22. — (1) Arhitectil cataeni ai unui stat membru da origine sau de provenienta, care au dreptul de @ exercita protesia de arhitect pe tentoriul acestor state si care nu au drept de semnaturd oriun all drept echivalent, se adreseaz’ Ondinulul Arhitectlor dix Romania pentru a fi inscrigi fntr-un registry special. P72) Provederic sin. (1) 6 aplied si In cazul arhtsctior Cetdteni al unui stat membrs de origine sau de provenienta care soliita stablirea in Romania gi au dobandit dreptul dea oxercita profesia de arhitect pe teritoriul acestor stata, fara sé fi dobandit Greptul de semnatura on un alt drept echivalent (3) Getajenii unui stat membru de-origine sau de proveniena care solcité stabilivea in Romdnia, nu colin drept de semndtura sau un al drept echivalent si indeplinese conditiie minime do formare reteritoare la detinerea titului de arhitect prevazute de irectiva vor dab dnd, lo corera, drapt de sermnatura in acelens! conditi ca §1 cetatenié romani, potrwit leg Art. 23. — (1) Documentele necesare recunoaste oficiale de calicare in protesia de arnitect sunt: 1) dovada cotdjeniol persoanei In cauza b) copie de pe alestatele de competenta profesionald sau da pe itll de calificare, care asigura accesul la profesia de erhitect sl alestarea experiemtel prefesienale a persoanel in cavz9; 6c) cortical emis de autoritatea competanté din statul do origine sau de provenionta, care #3 ateste faptul ¢4 solicitantul define acele fituri oficiale de calificare sau alte documento dovaditoare ale calificani protesionale care Indepiinase criterale legislatiel Uniunk Europene in domeni 4) Govada privind caracterul onorabi sau dovada prin care se suspenda, se lmiteazi ori se interzice exercitarea unei profesit caz de eroare profesionald grava sau de infracjune: titlurilor6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 645/16.1X.2010 €) decumentole pravazuto la fit. d) sunt watabile 3 luni de ia cliberares acestora de aularitétie competente ale statului membru de origine sau de provenienta. (2) In caz de Mndoiala justificata, Ordinul Arhitactilor din Roménia poate solicita autoritatlor competente ale unui stat membru confirmarea autenticitatd titlurior oficiale de calfieare care atesta calficarea de arhitect elberate in acel stat, precum si, dupa caz, confirmarea faptului cé posesorul acestora Indeplinaste consipile minima de formare profesionaia previzute de lepisiajia nationals (3) Tilurie ofciale de calficare eliberate de statele membre 8 recunase pe teritorul Romaniel daca tu! oficial de calineare a fost eliberal de ciitre autoritaifie competente din unul dintre statele membre, iar formarea profesionalé de arhitect a fost dobandita In totalitate sau parjal pe terltoril unui alt stat membra (4) fn caz de Indolala justifcata, atunai cand © autoritate competenta 8 unui stat membru a eliberat un tts oficial de calificare, care include o formar efoctuaia in tolallale sau partial int-o institute recunoseutd dintr-un alt stat membeu, in cazul fn care Romania este stat membru gazda, Ordinul Armitecttor din Romania are dreptul $2 solicie crgan-smului competent al statului membru de arigine sau de provanionta in care a fost eliberat ttl oficial de caliicare s8 vertice: 8) daca formaraa asiguraté de institujia in cauzd a fost cerificata In mod oficial de institutia de Invatémdnt din statul membru de origine sau de provenients in care a fost eliberat littl oficial de caliicare: b) daca fitlul oficial de cafificare liberal este acolagi cu cal care ar fi fost eliberat in cazut in care ciclul de formare s-ar fi Gerulal in intregime in statul membru de origine sau doy provenion{d in care a fost eliberat tit! oficial de caliicare: ¢) daca ttl oficial de calificare eliberat contera aceleasi drepluri de acces la profesie pe teritoriul statului mem de crigine sau de provenienta In care a fost eliberat ttl gitial de calificare. eo Art. 24, — (4) Alunci c&nd Ordinul Arhitectilor df Remania are cunostinga de fapte grave si concrete cdfé pot avea repeccusiuni asupra Inceperi actvitati profesiensle sau asupra exorcilarii profesiei de arhitect in Romania, saGrsite de aritecti celaleni ai statelor membre anterior stabiify'in Roménia ¢i in afara teritoriulul su, acesta informeas® statul membru de origine ori de provenients al eelor in cays. (2) Ordinul Arhitectior din Ramshia comunicé stalelor membre gaz0a informatie solietate cu privire Ia sanctiunlie disciplinare de natura protesionala Sau administrativa, precum $i cu privire la sanctiunile penaie interesand exerciful profesiei de arhitect, aplicate cetdienilor statelor membre pe durata exercitieprotesie’ in Romfnia. (3) Ordinul Arhitectilor din Remania analizeaza informatie transmise de statele membre gazda cu privire la taptele grave camise de arhitectii cetdjeni romAni sau care provin din Romania anterior stabil in statu! membru gazda gin afara teritanulul sau, fapte eare pot aves repercusiuni asupra incepen activi profesionale ori asupra exercitari profesie! de: arhitect in ace stat. (4) Ordinul Arbitectilar din Romania decide asupra natur $i amplori investigaliior pe care le intrepringe in situajiie pentru care a fost sesizal gi comunicd stalului membru gazda. in termen de 3 luni de la primirea solicitani acestula, consecintele care rezulta cu privire la certifcatele g| decumentele pe care le-a emis in cazurle respective. (5) Ordinul Arhitecttor din RomSnia asigurd confidenfjalitatoa informatilor primite si transmise. ‘Art. 25. — (1) Ordiaul Arhitectilor din Romania si autortatle ‘sompotente omoleage din statale membre de origine sau do provenienta colaboreaza Indeaprospe si Isi acorda asistenta recipraca pentru a facilta punerea In aplicare @ prezentelor norme i a ditectivei. Autoritajle competente asigura confidentiattatea informatilor pe care le schimba, in eontarmitate cu reglementarila in vigeare (2} Pentru fecare prestare de seryici, Ordinul Artitectilar din Roménia poste solicita auloriajieefompetanta amaloage din statu! membfu de stablire arice tiiermati pertinente cu privire la legalitatea condijie! de stabilice,"buna conduit’ profesionald a solcitantului sau existenta dactiunilor disciplinace ori penale, aplicarea pravederior art. 23. ‘Art. 26. — In cazul tn of este necesar’ verificare.a lagalitd ji ocumentetor depuse in. lederea autonzari, Ordinul Arnitectiior membru in cauza sfbrin intermedi Sisternulul de informare al piste interne — 1%. in conformitale cu prevederie Ordonantei fe urgenté @ ivemulul nr 48/2008 privind lbertalce de stabiire a presiatorior de servicii gi tibertatea de a furniza servicii In Remania, aprobata cu modificari si completari prin Legea ns, 68/2010, 91 cv prevederil Legh nr. 200/2004 privind recunoastorea dipiamelor gi callicarlor profesionale. pentru prolesile raglementate din Romdnia. cu modificdrie si somgietarie uiterioare BA. 27. — (1) Ordinul Arhitectilor din Romania examineaz’ Gcumontatia prozaniatS de solicitant pentru rocunoastorsa iuror oflciote de ealfieare obyinute Hnir-un stat membru 5) entry recunoaslerea sau, in sitvalia prevazuti de art 11 alin, (2) dn Legea nr. 184/200, ropublicats, cu madificarie 1 completarie ultenoare, pentru dobandirea dreptulul ae semndlued or @ altul drept echivalent gi emite decizia motivata in tormen de maximum 3 luni de a depuneraa documentatie complete (2) ln situaia provizut5 la art. 23, solictarea de roexaminaro suspend termenul legal de solutionare. Ordinul Arhitectior din Rominia va continua procedura prevazula la alin. (1) dupa brimirea raspunsului din partea statului mambry consulat sau dupa expirarea termenului de 3 luni prevazut de normele Uriunit Europene pentru formularea raspunsului de cate statele membre consulate fn aceste situa (3) Decizia prevazu la alin. (1) poste f contastata in termen 0 30 de zie de Ia comumicare la instanta de contoncins adminiatrativ competents ‘Art 28. — (1) In situatia In care titurile oficiale de calificare In protesia de arhitect, ebberate de un stat membru al Uniuni Europene, de un alt stat apartinind Spatiulul Economic European sau de Confederatia Elvatiana cetatenlor acestera, nu indeplinesc cevintete prevazute in prezentele norme pentru a fi recunaseule, Ordinv' Arhiteciior din Romania va examina cunostinjale de specialitate si competentele atestate de aceste ttlun oficisie de ealticare $i alte documente simlare, precum 31 ‘expertenta solciantuiul, comparativ cu eerinjele de calficare $ ‘cunostinjale pravazule de legea romana. (2) Dace In urma examinaril comparative se constata c& aDikatite si cunogtintele atestate de aceste thu ofciake de ealificare corespund numiai parlial cerinfelor de calificara si ‘unogtinjelor prevzute de legea roman, Ordinal Amtecor ain Romania poate salcita personne! nterosaie sa dovodeasea ea Indeplinegie toate aceste cerinle prin sustinerea masurlorMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE], PARTEA|, Nr. 645/16,1X,2010 compensator, conform Legit nr. 200/2004, cu modilicdrile completanle ulteriaare. (3) In cazul prevazut Ia alin. (2), sclicitantul poate alege 58 lurmeze un stagiu de adaptare de cel mult 3 ani sau s8 sustina © proba de aptitudini. (4) Decizia autoritatilor competenta romane priving recunoasterea titunor oficiale de calificare sau examinarca somparativa, in conformitate cu alin, (1) $i (2), se aduce la cunestinfa sobeitantuluiintr-un termen de 3 luni dé la depunarea sdosarului complet de catre acasia. (S) Evaluarea prevazuta la alin. (2) se realizeaza de catre o ccomisie formala din athitecti cu drept de semnaturd, nurmild de ‘Consiliu! National al Ordinului Arhitectitor din Romania. Art, 29. — (1) Ordinal Arhitecfilor din Romania confirma primirea dosarulul persoanei solictante in termen de a luna de la data tnvegisirari acestuia 91 0 informeaz®, deci este corul, ‘cu privire la ipsa oricdrui docurent (2) Cererea unui arhitect cetajean al unui stat membru cu prive ia aecesul In Roménia la activitatie In domeniu Arnitectut se solujioneazd de Ordiqul Amkechlor din Romania fermen de 3 luni de la dala depuneri dosarului care cuprinde Socumentele prevazute la art. 23. in forma completa, {3) Decizia Ordinului Arhitectilor din Romania de respingere a solictani de recunoastere in seap profesional a tturler afiiale e calificare care alest8 caiiicarea de arhitect va cuprinde motivele intomeiate care au dus la respingare. {4} Decizile Ordinului Achitectlor din Roménia cu privce la reeunoagteres calificarior prevazute de prezentele norme pot — 1090-982: Init Polish din Ch: Nopoce, Fuels Contractile pana Se Arhitet, profil Artioctars,specaliraren Avhitectar, 155-1904" Universioien Teli in ChijNepwca, Facullden ol Ponseuctt Piplomn de Aree, pail Aosta, spesialanes Arhiectr TOOC1997 Universioten Telmich in ChopMepers, Taculagea Ge Const Diplomf de Lent profiled Ariestcd, specalizarceAfatxtirs 1394-199 Unitsaditon Telit iin Clyj Nope, Facade Arbitectan st Uchanior, Diplo de Licesid, profil Atlee, spolioren toxin ‘in sk] 2000: Univers Tehnich din Cluj Napoca, Facydhen de rite si ‘Urhacian, Diploma de Artest, profi Arteta, specalzyist Ai tesueh Universianoa Tebmsel Gh. Asche lag — 1908 Vaiversiuiioa Tolused Cl Asahi” tag EAU de Construct 3 ‘Arhitectirk, Diploma Se Arbiset,peotil Adhizeru spp! ilienres Abitocmrs, 19-1990, Uinisersutes Tedtsied Gh. Asche” Lage Facultates de Constructs ‘Athitectirs, Diplo de Licent patil Athitecturs, spiel zara Ashitecturk — 2000-2008; Universities Teliich Gh Asacke, Ing, Focultnica de Construct st Aahitesturk Diplomas Ge Adbisest,peotLL C speciliearen iter, Gin not 2004, Uroveritaten Tetoncs Ct sack" Leg, Faculaiea te Artec turk, [iploml de Arnie, alll A hitstar, Achiiectart Vuivershates Polishes Tamigoars, SSTG-LGOS Universo Tebnic din Sépigoars, Faculties de Conn, Diploma de Ahilet, profil Achioctar 9 urbas iP. epesalizatsn Aches gnc A MYoos-1904 Umversttes Pobtchbign con Txipawen, Faculte ke Const, Diplo de Lien poll ries apscaicancs Abstr Se fsm ono: Uniarautaa Poa an Tucar, Feces de Conducts 5 ‘Arbiter, Diplo be Lacon, pois] Aiton, acl Arse den wal 200 UnivessiateyYoltchonca din Trniscars. Focultatea de Constvets si Aetna eA pol tsps ut ‘sirens x Orde Sua Unieticues gents, Facteden de Protein Meal, Diplo de Aies, prota Arutees, spoculiares Afatectan, ain anal 2003. Urutten ain Ordo, Faculties de Adtech $4 Comskoti Diino Asutoctgerofial Aiectad,spostlates Aciclat {Universes Spa lite exces Jp. 20, Users Sir Ha Hwan Fuelacn de Ati ipo de Atte profil Ashieetars, spetalizares Att, Tovana? Slovenia, —nwericen pions avert wacktrexanver rac diploma ase ‘shitcture “iplowele univeraaredeafhieya) cider de Facaltlen de arti, Insite dah coruiea cibcrt de aortas compos ty puatare As ates rectiom de lege, care comet deepal de cacresire © acti tomo p luniversiad eliberatn de Facubtsile tence care acowda till neveriteni iplominm indenie (unr dipL ind. jtmverztccna diploma ienirka”, Insogi down ‘Sestfical libero de auioriaten competent in maleic de whilecinth recanoccul de Tess, ime conor cpl de eras aac ASG eA ah Lx aR SioverskoT Slowaela Dyploma in specialivarcs arhutecturi 3 corstrictit imobiliare” (.archiickwim a ovemné suvitehtve’) citer de Universiztea tehnisa slovacd (Slovenski wyskih Solstice ea penn 19801983 (a) Diploma in speciakzaren -sahstecuurt” (architckalirs”) eibersti de Vacubutea de ‘ania do const hes du soda Univani etlos slosice (Febaita frchitcktiry a porerneh staviictve, Slovenska vyatks toa tochncks) cin Hraisar {pend (932-1400 (tu Ing. arch — Diplonu m specmlizares ,onstruct ww Dipina in spacatnen areca (cchicitire) tba de Fevuhaioa de sonstructit civil din cnieul Universiti thnice slovnce (Suvebad Gakults, Slovenski ROOT 9MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEAL, Nr. 645/11 1x,2010 Sys a Tac hn Peat ln peioads TOOT TOG, Ta Tae ae] "Diploma ie speciale construct tmotaliae™ (,pazemne siaviy”) ebbcrash de Foeulton de comaruct else dn eal Unsveresah nse sovar ot Stabs kul Slovenski so la techichs) dn Bats in pericada 1961-1976, (Wu In.) Diploma. in specializaen avhrectara” (.architetira”) elierch de Faealmien de ahiietath dit cid Univer hue son ‘Sym kWh) ls ats din 197, iplora in spocankearoa axbari” (artaniems arises dis cadeal Universitit tence slonace (Falls anctiehtan iovensks ‘yo Soba leche) dan Frat dan 19777 gael) : Diplo spacnvare ecru mobi poverne: t ihemah de Futon de conve eeil Universi tle sovan ole kl, Slovonka lcchmckt umvrrta) in Beats mt perauat 17771977 EF) —Piglora in specislzarea avhitcelnt si consiruetis imobiling "(archi a ozemnt seavty") euibsiah de Factllaten de conaucth civile dfhgendral Unrest letmice dovace CKavebes bisa, Svenska tonicks weiveraks) dat Tats 1998 ata Ins.) Eg —Piploven in denen cess mstsline — speinlia ni omit” (peer stave —~ dpcsilaiea: crchalcktwra") ehbwra de Peculas du comstrc Gale din cadrul Universitit tehnice davace (Stavebui taku, yeeut ‘sechnicka univerzita) neato 2000 go. 2004 (ta tg) Diplocna a spoclalianea .sonctrasii Imobiline p@Mhectuct” ( pocennd ativty, a arhilcktun cheats Ficukaloa de sorsruct cfs i codrul Universi tne fowace (avons alia — Slovenski timer in Brie 20 (did tg) e S"Piploms in specialrarasavhitatars( rem) elven de Acndomsn de rte fume si dosign (Yyorks Shan vSevoregywnens) din Basie da 3969 ted ‘Nkacofch pln 1980, Mai percaee1 94-1992: Bs. arch I pads HD 1096; Magra in (9977) — Diplo tn domenial construct Focultes de constr exes da ‘echnicka umiverzin) dim Kote 1 Tosie wed diplen tsbuke 8 Be —Centiat de oreo ehhera de Carmora soviet a abbtacice (Sloyenska wars architekiow) din Bralava, foe pescizwren domenbulut sats Ey omni coma fimotliare”(.pecerine sari? acerca lor” ste pia) ‘Cenigeat de auteraare berate Camera sawoed w inginroe consiructer cist (Sloveaska komcra stayelby ch i2iniror) io, Bratislava in devacaial constructor lniohiings poems sn") os 191-198 HIME Ig) ile de union do ainere Taomi7 | — Diplemele ctiergis'de emedrele de tehictare ale nwverstiplor thas gale | TOOT OOw inka (| Universi din Quip Fikkietichty {cabcnnmsarkhteltiin gzn rar te ToT Timed | — Tipe coniente ca wrwane prow svlini una carter Ex TTT Kingdoms — | — eRfpeal leainue of British Architects Regatl Unit al | — feabils de erfslscturd whe universitilor, inshitulelor elie, oles Tubes: Brtasit | academior, scolilor de tlmolopie gi ars care Ta da de 10 ime 1985, era ecunosce ullslande de | de Architects Registaben Counc” al Regutulus Umit fn scopal inseneris in Resid Nord | profesici (relates!) Un cereal core provede fuptul oo Ltularul sau are un drept dabindit de aus pastra tithal profesmal de arhiecs fe eascial sexta 6 amen (1 lisa (a, al saint 6 alsieata (1) Bema (8) sau wl soci © ulmccal (1) das Lagan privied Rewpstrarca achisecHor din 1931 Grchiter) — Un certfient core prevee Laptul ef titlaryl shu are un rept dabiedtit de-n-9t patra Lihat profesional do arkilct iv temail sacsum 2 in I-geen privind. kuwpistreres achisesplor din 1938 qrchitxsMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA|, Nr. 645/16.IX.2010 ANEXA Ne 9 Diptomele sau alte documente similare ellberate de institutllle de Invatamant superior din Romania |. Universitatea de Arbitectura gl Urbanism ston Mincu” din Bucurosti a) 1953—1906 — Institut de A Jon Mincu’ din Bucuregti: arhitect; b) 1967—1974 — Institutul de Arhitectura ,lon Mincu” din Bucuresti: diploma de arnitect, specialilatea Amhitecturd c) 19751977 — Insttulul de Arhitecturd lon Mineu" din Bucuresti, Facullateaf& Arhitcturd diploma de arhitect, speciolizaree:Athtectuea: d) 1976-1901 — Insitutl de Amitecturd lon Mines" din Bucuresti, Facultad Ge Artitecturd gi Siatematizare: diploma de erhitect, speciaizerea Arhitecturé si Sistemetizare: ') 19921993 — institutul de Amitecturd Jon Min" din Bucuregt, Facualen ce Arttecturd 9 Urbanism: diploma de arhitect, specializarea Arhitecturd si Urbanism: xy 1004-1007 — instal de Artectura lon Mincu” din Bucurest, EAeultaten de Arhitecturs $i Urbans: aplons de lent, profiul ARVtectur, apecioizarea AmitectuTa%2 g) 19881999 — Institutul de Arhitecturd ion Mincu" din Sac Facultates de Arhitecturd: diploma de licenté, profilul Arhitectura, specializarea Arhitectura; 1) it anul 2000 pnd ta prezont: Uniorelalea de Arhlectrd i \@Benism Jon Mincu” in Bucurogt Feaculatea de Atitecturé: dploma de arhioe, profil Atectra, fciaizarea Arita | Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca gq a) 1990—1992 — ingttutul Poltehnic din Ciuj-NapochyFacuhaten de Constiructi: diploma de arhitect. profil Amhitectur’. specializarea Arhitecturd: b) 19831994 — Universitaies Tehnica din Cluj-Napica, Facultates de Constructi: diploma de amitect, profiul Amitectuta, speciatzarea Amitectura: AS c) 1994—1997 — Universitatea Tehnicé din Glu Napoca, Facultatea de Constructii: diploma de cent, proflul Arhitectura, specializares Arhitectura i 4) 1998—1999 — Universitatea Tehnicd din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectard §i Urbanism: diploma de lcenta, profilul Arhitectura, specislizarsa Arhitectura- 2) in anul 2000 pana in prezent — Universitatea Tennica din Cluj-Napoca, Facultates de Aritectura si Urbanicm: diploma de arhitect, profil Arbifastura, specializaraa Arhitectura IIL Universitatea Tehnicd .Gheorgh® Asachi” din lagi a) 1983 — Universitatea Tehnica .GhSorghe Asachi” din lagi, Facuitatea de Construct sirhitecturé diploma de arhitect, profiul Ammitectura,'specializarea Arnitectura b) 1994—1999 — Universitate Tebnica .Gheorghe Asachi' din lagi, Facultatea de Construct $i Arhitecturd: diploma de licents, praflul Arhitectura, specializarea Arhitectura; c) 2000—2003 — Univergitea Tehnica Gheorghe Asachi' din lagi, Facultaten de Consiucti q1 Arhitectura: diploma de arhitect, profil Arhitecturd, specializares Arhitecturé: ¢d) din 2004 — Universitaima Tehnica Gheorghe Asach" din lasi, Facultatea de Arhitactura: diploma de arhitect, profiul Amitecis3, spocializarea Arhitecturd, |v. Universitatea Falitohnica dln Timisoara a) 1993—1995 — Universitatea Tehnica din Timisoara, Facultatea de Construct arhitect, profilul Arhitectura 34 urbanism, spectalizarea Arhitecturé generals: b) 1995—1994 — Universitatea Politehnica din Timigoara, Facultatea de Construciii: diploma de licenta, profilul Arhitectura, specializarea Arhitectura: ¢) 1998—1999 — Universitatea Poiitehnica din Timigoara, Facuitates de Constructi gi Arhitectura: Giploma de licenta, profilul Arhitectura, specializarea Arhitectura; 4) din anul 2000 pana in prezent— Universitatea Politehnica din Timigoara, Facultatea de Construct gi Arhitectura: diploma de arhitect, profilul Arhitectur’, specializarea Arhilectura, \V. Universitatea din Oradea 3) 2002 — Universitatea din Oradea, Facultatea de Protectia Medi Amitecturé, specializares Arhitectucty; b) din anul 2003 pnd tn prozent — Universitatea din Oradea, Facultatea de Arhitecturd gi Constructi: diptoma de arhitect, profiul Arhitectura, specializarea Armitectura. : diploma de |. diptoma de arhiteet, profiul Vi. Universitatea Spiru Haret Bucuresti 8) din anu! 2002 pana in prezent — Universitatea Spiru Haret Bucuresti, Facultatea de Arhitecturd: diploma de arhilect, profill Arhitectura, specializarea Arhitecturd.