Academia de Stiin a RepubliciiCapitolut 19 CONTINUTUL $1MEQODELE: ORIENTARIL §COLARE ee ‘$f PROFESIONALE, Activitatea cadvelor didactice in domeniul orientirii gcolare si profe- sionale a clevilor presapane patra componeate sau direc{ii principale de actiune: a) cunoasterea personalitisii elevilor; b) educarea clevilor in ve derea alegerii studiilor si profesiunii; c) informarea scolar’ si profesional; 4) indrumarea elevilor spre diferite tipari de studii si geupust de profesiuni. Adoptind drept criteria de clasificare séructura activitafit de ortentare, 6 contureaz’i patru mari categorii de metode gi tehnici specifice acestui dome- niu, fiecare din ele servind, cu precddere, la realizarea uneia sau alteia dintre componentele structurale enumerate mai sus. 19,1, METODE $I TEHNICI DE CUNOASTERE A PERSONALITATIL ELEVILOR: Cunoasterea clevilor constituie 0 conditie fundamentals a organi- ini efciente a procenilu de Invijdelat, dar 9.0 componcatd, esenQlat 2 Activiitit de orentare qoolard i profesioalé. In" proceslorentani unoasterea personalititi elevilor presupune.adoptirea une! vistaal Jongitudinale, care consta in observarea si examinarea evolutiei capaciti- filor #1 performantelor elevilor dea lungul gcolaritatil, La astivitares de Eapoastre a evo, cre se defjarhtnt-an mod aizeat in toate et pele ovlen(ari sin strinsd.interdepaden{d eu celealte componente ale ees. {eia, trebuie sf participe toate cadrele didastice. Fieeare profesor, ta. cadral lectiilor, al cercurilor pe obiecte, al activitifilor practice si al altor actiuni fealare i extragcolare’ are posbilitatea de-a obtineo sere'dc date, pring nivelul de cunostinfe $i capacitatea intelectuali a elevilor, interesele gi apti tudinile pentru disciplina de invatimint pe care o predi, posibilititile’ de denvoltae a levilor in domenial topectiattudines ati Re munch scar lard'si fad de proesianea dort, prternjele, aspirate gi dosintele elev lor eic. Toate aceste date trebuie tgansmise diriginfilo: care, confruntindule ‘en propriile date (culese la lecti, orele de dirigentie, consultatii si alte activi- tft gcolare si extrascolare), le utilizeazd la completarea figelor elevilor. Practica gclarh si ceeetirile psibopedagosice demonstreazi cl profesoral gi, ineosebi, dirigintele pot folos > gaan largh de mtode $i teh WPS ccabssre polciagtl « coca 260Ele pot fi grupate in dow’ categorii principale: a) metode de cunoastere a individualitafii elevilor; b) metode de investigare a grupurilor scolare. Metode si tehnici de cunoaslere a individualitdpii elevilor. Intrucit lite- ratura de specialitate contine numeroase Iucriri dedicate cunoasterii perso- nalitifii elevilor, Inerari accesibile tuturor cadrelor didactice, nu vom de- serie aici intreaga gam de metode si tehnici specifice acestui domeniu de activitate!, Ne vom opri doar la analiza succinta a ¢itorva din ele, conside- rate a fi mai accesibile si, in acelagi timp, mai eficiente, in practica orientarii gcolare si profesionale. In acest sens, subliniem faptul ca unele dintre meto- dele si tehnicile de cunoastere psihopedagogic’ pot fi aplicate numai-de per- soane specializate in psihodiagnostic. Aici avem in vedere experimentul, ‘testele psihologice (si indeosebi cele proiective), chestionarele si inventarele de personalitate. Cadrele didactice pot folosi, ct bune rezultate- asa numi- tele metode ,,clasice” de cunoastere cum ar fi: observatia, analiza rezulta- telor activititii elevilor, convorbirea, chestionarul, analiza datelor biogra- . fice, autocaracterizarea etc. a) Odservafia. In general, se consider’ ci observatia este metoda funila- mentala de cunoastere a personalititii elevilor. Utilizarea ei de citre profe- sor prezinti o deosebit& important, daca avem in vedere complexitatea fac- torilor implicati in procesul orientarii scolare si profesionale. Accasti, metodi poate fi folosit’, cu bune rezultate, de citre toate cadrele didactice in dive sele imprejuriri in care elevul isi manifesta particularitaile sale psihice, iar -datele obtinute prin intermediul ei pot fi extrem de variate. Observafia ac- tiv si continua pe care o efectueazii profesorul asupra clevilor sii poate im- rica dow’ forme principale: observufia spontand si obserogfia sistematicd. Prima formé a observatici se refer’ la datele sesizate de profesor in mod cu rent la lectii, activititile din laboratoare, ateliere si cercuri, la activitifile obstesti si la cele desfagurate in cadrul organizatiilor de copii si tineret, cu focazia unor excursii, tabere, intruniri, competitii sportive sau de alti natur Cea de-a doua forma presupune formularea unei ipoteze si existenta unui plan de actiune. Amintim, in acest sens, observarea comportamentului clevi- for in cursul efectuirii unor teme date sau liber alese (lucriri practice in labo- ratoare si ateliere, compuneri etc.). In asemenea situatii, profesorul va fi interesat si surprinda indeosebi anumite aspecte ce tin de conduita si com- portamentul elevilor in timpul executarii temelor respective (modul de lucru, perseverenta, indeminarea, interesul, initiativa, constiinciozitatea), precum $i categoria de teme spre care se orienteaz’ cu predilectie acesta, intrucit perseverenfa in alegerea anumitor categorii de teme permite identificarea unor comportamente definitorii si constante ale personalitatii sale. (0 varianti mai evoluat& a observatiei este metoda aprecierii sau eva- ludrii®. Ba poate fi aplicat’ mai ales de catre diriginte, facind apel la. tofi profesorii clasei respective. El stabileste anumite criterii de evaluare (spre exemplu: inteligent’, perspicacitate, originalitate, creativitate, perseve- Fenf& etc.) si solicit’ profesorii si evalueze elevii sub acestevaspecte, inca- drindu-l pe fiecare intr-una din gradatiile unei scari de evaluare. 1 esi A. Cotmovick (coord.), Metode pentru cunoasterea personaltati, Bucuresti, Edit. didactios i pedagogic’, 1972, L Holban, A. Gugiuman, Puncte de sprjin fn cwnoasierea indivi= ualitsit elevilor, Bucuresti, Edit. didacticd) st pedagogica, 1972; A. Chirces, D.. Salada (coord, Orientare scalard $i preorientare profesionald, Uycuresti, Fait. didactics si pedagogic&, ~ 976, p. B67; L. Holban (conrd). Camaayeea cio. O sinted a meted, Buco BAit, Gidactios si pedagogicd, 1978's ali B Vest T. Rada, Pattologi scolard, Bucuresti, Bait. stinfiicd, 1974, 261