Vous êtes sur la page 1sur 806

Uber dieses Buch

Dies ist ein digitales Exemplar eines Buches, das seit Generationen in den Regalen der Bibliotheken aufbewahrt wurde, bevor es von Google im
Rahmen eines Projekts, mit dem die Biicher dieser Welt online verfiigbar gemacht werden sollen, sorgfaltig gescannt wurde.

Das Buch hat das Urheberrecht uberdauert und kann nun offentlich zuganglich gemacht werden. Ein offentlich zugangliches Buch ist ein Buch,
das niemals Urheberrechten unterlag oder bei dem die Schutzfrist des Urheberrechts abgelaufen ist. Ob ein Buch offentlich zuganglich ist, kann
von Land zu Land unterschiedlich sein. Offentlich zugangliche Biicher sind unser Tor zur Vergangenheit und stellen ein geschichtliches, kulturelles
und wissenschaftliches Vermogen dar, das haufig nur schwierig zu entdecken ist.

Gebrauchsspuren, Anmerkungen und andere Randbemerkungen, die im Originalband enthalten sind, finden sich auch in dieser Datei - eine Erin-
nerung an die lange Reise, die das Buch vom Verleger zu einer Bibliothek und weiter zu Ihnen hinter sich gebracht hat.

Nutzungsrichtlinien

Google ist stolz, mit Bibliotheken in partner schaftlicher Zusammenarbeit offentlich zugangliches Material zu digitalisieren und einer breiten Masse
zuganglich zu machen. Offentlich zugangliche Biicher gehoren der Offentlichkeit, und wir sind nur ihre Hitter. Nichtsdestotrotz ist diese
Arbeit kostspielig. Um diese Ressource weiterhin zur Verfiigung stellen zu konnen, haben wir Schritte unternommen, um den Missbrauch durch
kommerzielle Parteien zu verhindern. Dazu gehoren technische Einschrankungen fiir automatisierte Abfragen.

Wir bitten Sie um Einhaltung folgender Richtlinien:

+ Nutzung der Dateien zu nichtkommerziellen Zwecken Wir haben Google Buchsuche fiir Endanwender konzipiert und mochten, dass Sie diese
Dateien nur fiir personliche, nichtkommerzielle Zwecke verwenden.

+ Keine automatisierten Abfragen Senden Sie keine automatisierten Abfragen irgendwelcher Art an das Google-System. Wenn Sie Recherchen
liber maschinelle Ubersetzung, optische Zeichenerkennung oder andere Bereiche durchfiihren, in denen der Zugang zu Text in groBen Mengen

niitzlich ist, wenden Sie sich bitte an uns. Wir fordern die Nutzung des offentlich zuganglichen Materials fiir diese Zwecke und konnen Ihnen

unter Umstanden helfen.

+ Beibehaltung von Google-Markenelementen Das "Wasserzeichen" von Google, das Sie in jeder Datei finden, ist wichtig zur Information iiber
dieses Projekt und hilft den Anwendern weiteres Material iiber Google Buchsuche zu finden. Bitte entfernen Sie das Wasserzeichen nicht.

+ Bewegen Unabhangig von Ihrem Verwendungszweck mussen Sie sich Ihrer Verantwortung bewusst sein,
Sie sich innerhalb der Legalitdt
sicherzustellen, dass Ihre Nutzung Gehen Sie nicht davon aus, dass ein Buch, das nach unserem Dafiirhalten fiir Nutzer in den USA
legal ist.

offentlich zuganglich ist, auch fiir Nutzer in anderen Landern offentlich zuganglich ist. Ob ein Buch noch dem Urheberrecht unterliegt, ist
von Land zu Land verschieden. Wir konnen keine Beratung leisten, ob eine bestimmte Nutzung eines bestimmten Buches gesetzlich zulassig
ist. Gehen Sie nicht davon aus, dass das Erscheinen eines Buchs in Google Buchsuche bedeutet, dass es in jeder Form und uberall auf der

Welt verwendet werden kann. Eine Urheberrechtsverletzung kann schwerwiegende Folgen haben.

Uber Google Buchsuche

Das Ziel von Google besteht darin, die weltweiten Informationen zu organisieren und allgemein nutzbar und zuganglich zu machen. Google
Buchsuche hilft Lesern dabei, die Biicher dieser Welt zu entdecken, und unterstutzt Autoren und Verleger dabei, neue Zielgruppen zu erreichen.
Den gesamten Buchtext konnen Sie im Internet unter http //books google com durchsuchen.
: . .
This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project
to make the world's books discoverable online.
It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover.

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the
publisher to a library and finally to you.

Usage guidelines

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying.

We also ask that you:

+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for

personal, non-commercial purposes.

+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the
use of public domain materials for these purposes and may be able to help.

+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it.

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe.

About Google Book Search

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web
at http //books google com/|
: . .
&*

J**

V-
K crwv, lr>0 1 t>« "i

Harbait College iLibrarg


1

(- ~ IxHUw^*^^
»a^V^jg^y

FROM THE BEQUEST OK

FRANCIS B. HAYES
Clftss Of 1639

This fund is $10,000 and its income is to be used

" For the purchase of books for the Library"


Digitized by Google
Digitized by Google
Digitized by Google
DIN PUBLIC ATIUNIL1
IMISTCRULUI IN8TRUCJtUIIII f I AL CULTELOR
oo mnjuuL
JUBILEULUI DE 40 DE ANI DE DOMNIE
A
M. S. Regelui CAROL I

GRAIUL NOSTRU
TEITE Dl TOATE PHRTILE LOCUITE DE ROMJiNI

FUBLICATE DE

l.-A. CANDREA OV. DENSU8IANU m=*rSPERANTIA

VOL. I

ROMANIA

HUCURE§T1
ATEUEAELE GflAFICE SOCEC & CO., SOCIETATE ANONIMA
1906-1907

Digitized by Google
Digitized by Google
GRAIUL NOSTRU

Digitized by Google
Digitized by Google
DIN PUBLIOApUNILC
IMISTERULUI IN8TRU0TI0III 91 At CULTELOR
OU WHLEJUL
JUBILEULUI DE 40 OE ANI DE DOMNIE
A

M S. Reqelui CAROL I

GRAIUL NOSTRU

TEXTE 01 TOATE PARTILE LOCUITE DE ROMARI

PUBLIOATE DE

l.-A. CANDREA OV. DENSUSIANU TH. D. SPERANTIA

BUCURE^TI
Atcucrelc Qrafioi 80CEO A Co., Straoa Berzci, s»
1906

Digitized by Google
1?6v%v bonO- 3

Digitized by Google
PREFAfA

Pentru cd In anul acesta se sdrbdtoresc eveni-


mente insemnate din istoria noastrd §i s'a cdutat sd
se infdfi$eze vieafa trecutd §i de azi a poporului,
D. Minisiru Vlddescu a avut frumoasa idee sd se
dea §i o icoand a graiului nostru, o colecfiune de
texte din toate pdrfile locuite de Romdni. Cu execu-
tarea acestei lucrdri D-sa a insdrcinatpe trei rnembri
ai „Societdfii filologice", $i colecfiunea de fafd cu-
prinde rezultatul cdldtoriilor intreprinse de fiecare
din ei §i materialul care li s'a comunicat — §i pentru
care li se aduc mulfumiri aid — de D-nii I. Bentoiu,
Ilie Constantinescu, V. Vlrcol §i Celarian; pentru
unele regiuni s'a recurs §i la textele Updriie de alfii,
cdnd oferecui garanfii de transcriere exactd.
Dacd din unele pdrpi ale domeniului nostril lin-
guistic se tipdresc mai pupine texte decdt din altele,
aceasta se datore$te intdi tmprejurdrii cd nu s'a ere-
zut necesar sd se ded o extensiune prea mare re-
giunilor in care se vorbe§te o lirribd mai apropiatd
de cea literard; de altd parte, pentru cd monografii
specials vor apdred asupra graiului din unele pdrfi,
s'a ales din materialul adunat numai ce pared mai
caracteristic, ce se creded suficient sd ded o idee
de limba din acele pdrfi; uneori inegalitatea aceasta

Digitized by Google
VI

vine §i din timpul scurt in care s'a fdcut lucrarea —



a fost inceputd in Maiu $i din greutdfile pe care
le-au intdmpinat uneori culegdtorii de a face pe la-
ram sd vorbeascd.
Nu de sigur a$d de greu sd se culeagd, cum
e
se face de obiceiu, poezii ori basme; de acestea fa-
ranul e mai curAnd gata sd-fi impdrtd§eascd. Dar
in culegerea de fafd s'a cdutat sd se ded $i alt-
fel de texte —
mdrturisiri de ale fdranilor despre
traiul lor, pdreri asupra unor lucruri care-i privesc,
amintiri istorice $. a. $i se §tie cu cdid neincredere
e privit cineva cdnd il intreabd pe fdran cum trde^te,
ce crede despre cutare imprejurdri —e luat drept un
trimes al sidpdnirii sd-l spioneze ori sd4 tncarce cu
ddri noud. Cdnd este vorba de amintiri istorice, se in-
tdmpld iard§i sd nu prea gdse§ti pe mulfi care sd-fi
povesteascdj cu vioiciune $i legdturd, ce au auzit dela
alfii sau li s'a inidmplat lor. Eo idee mai mult exa-
geratd cd oamenii dela fara pdstreazd bine amintirea
irecutului; sunt aidfia fdrani care au fost in rdsboiul
dela 1877 §i cu toate acestea prea pufini i§i mai aduc
bine aminte sau pot sd lege intr'o povestire mai lungd
ce au vdzut.
De$i mai pufin numeroase decdt s'ar- fi dorit
poate, textele de felul, acesta vor putea folosi $i celor
care voesc sd cunoascd mai deaproape vieafa, chipul
de a gdndi $i simfi al fdranului, nu numai a$d cum
il resfrdng, §i prea vag, prea de departe, colecfiunile

obi$nuite de folklore. Multe din textele care se dau in


acest volum pot fi socotite ca documente suflete§ti,cultu-
rale §i, in parte, istorice, a$& cd colecfiuned nu va
aved numai interes linguistic.
Chiar textete mai scurte care se dau prezintd
interes din acest punct de vedere; in cdteva cuvinte
Jtlranul §tie sd-§i spue suferinfele $i sd caracieri-
zeze situafiuni. Unele texte vor pdrea poate chiar prea

Digitized by Google
VII

scurte, dar pe Idngd aceastd considerafiune o alta


indreptdfe§te tipdrirea lor: cuvinte interesante aufost
surprinse in convorbiri scurte, in doud-trei fraze, $i
ar fi fost pdcat sd fie inldturate pentru slngurul mo-
tto cd nu se gdsiau intr'o povestire mai lungd.
O cidegere in felul acesteia nu s'a incercat incd
la noi; nici in alte pdrfi nu s'a dot cevd analog;
s'au adunat, e adevdrat, in Franfa, Italia $i alte cdteva
fdri specimene de Urribd din diferite dialecte, dar fdrd
sd se caute o mai mare varietate de texte; uneori s'a
luat chiar acela§ text §i s'a transcris in vorbirea
deosebitd dupd regiuru. E deci numai un inceput care
se face in aceastd direcfiune, §i cu vremea colec-
fiuni speciale vor puted completd cadrele generate ale
acesteia.
In ce prioe$te transcrierea, nu s'au inirodus de-
cdt pufine semne in afard de cele obipnuite, §i numai
acelea care erau absolut indispensabile. De aceea nu
s'a putut fined seamd de mici nuanfe fonetice, din
careunele cftiar in transcrierile cele mai fidele nu pot
fi redate; astfel in unele pdrfi, in Mehedinfi §i Gorj
d. e., se intdlnesc sunete intermediare intre a §i a,
mai apropiate cdnd de una cdnd de cealaltd din
aceste vocale; de asemenea dz varieazd foarte mult
in unele pdrfi muntoase, in sensul cd d e pronunfat
cdnd mai tare cdnd mai slab; tot a§a 6 apare cdnd
mai mult cdnd mai pufin deschis; §i s'ar mai puted
aminti cd forma un i§i pierde pe n dinaintea unor cu-
vinte sau se reduce la un u urmat de o slabd naza-
lizare. Pentru a nu ingreuid prea mult cetirea lu- —
crarea adresdndu-se in prima linie publicului mare—
nu s'a crezut necesar sd se insemneze §i aceste va-
lori fonetice; introducerea lor ar fi dot colecfiunii un
carajcterprea special, prea filologic.
Se vor gdsi uneori mici inconsecuenfe in ace-
la§ text; dar sd nu se creadd cd sunt datoriie in-

Digitized by Google
vm
exactitdfii transcrierii; nu o singurd data se tntdmpld
ca aceea§ persoand sd pronunfe acela$ cuvtnt in
doud feluri: pe §i pa, de §i da, a §i o (a venit, o ve-
nit), etc.

Textele au fost in general culese dela persoane


ne§tiutoare de carte, dela bdtrdrd care, cum se §tie, au
pdstrat graiul mat pufin influenfat decuvintele noud; e
surprinzdtor cdt de multe neologisme au pdtruns in
lirriba dela fard, §i incd uneori intr'oformd a§& de alte-
ratd, a§& de barbard, incdt abid se poate reeunoa$te
forma lor primiiivd.
La fiecare text s'a ardtat localitatea din care a
fost luat, precum §i numele §i vdrsta persoanii dela
care s'a cules.

Digitized by Google
.

TRANSCRIEREA SUNETELOR SPECIALE

d, sunet intermediar intre a §i o deschis, cum se intaine§te


in Istria §i in cateva sate din Banat.
c, sunet intermediar inire tt $i fd (ca in serbo-croata).
6 = cfe^, c(%), in forme ca 6ard, pidor.
8, sunetul identic grecesc (in aromana).
d£, sunetul intermediar intre dz $i g(e): dieal = deal,
e =e deschis.
^ = e deschis din istro-romana care corespunde lui d final
daco-roman
§ = 9(e)> 9G)> in forme cu fiana, goc.
7, sunetul identic grecesc (in aromana).
h, sunetul corespunzator francezului $i italianului gn :

Ml = rrdel.
6 =o deschis.
g, sunetul din meglenita corespunzator lui i §i a accentual
din.daco-romana.
f = ri.
£, sunetul intermediar Intre s §i §, cain Banat, Moldova:
$in& = cinci, dul&e = dulce.
t£, sunetul intermediar intre / §i c(e): tie du$ = te duci.
$, sunetul identic grecesc (in aromana).
Zj sunetul intermediar intre z §i j: ioi = joi, iirtere =
ginere.
y, sunetul rezultat din palatalizarea lui v dinaintea lui i:

yin = vin.

Digitized by Google
Digitized by Google
MEHEDINTI

6158

Digitized by Google
Digitized by Google
MEHEDINTI

Nl-am duscin cu rAzbelu in tara tursasca la Ghighiu;


d±ela Ghighiu am miers la Ostroveni; d^e-acolo am pornlit
la Vadzin; acolo nl-am luptat §e nl-am luptat, citSea 1 fo-
curl. Die-acolo am mJers la Racova acolo s'o 'nseput, diimi-
;

nia^a pe niegura, lupta, s'o 2 {inut toata dziullica pana


noaptsea tirdziu, la d6uospradz£se. Tursii o'nseput sa diea
focurl si pe urm& am inseput si noi a traze foe asupra Tur-
cului. Tursii au fuiit si s'au dus int o setatse si noi am
T

intrat in Racova. Acolo am mai stat mult, si die-acolo am


pornlit apoi la Podu Hirle^ului; acolo a fos c&pitan Meri-
§ascu c'un batalion. Tursii i-o loviit noaptsea pe la co-
co§i; o prins a da
'nt' ai no§ti pan'au sarit to{ in apa
Hirletului, pe urma au dat fuga care mai scapase diintre
si

iei vii. Si d2e-a&ila au dat fuga la Lom-Palanca acolo or ;

statut v'o d6uo luni. Noi am ramas la Racova s'am


ingropat tot Ruminii si Tursii. Die-acolo ni-am dus la Ar6er-
Palanca si acolo 'nt'o dzi s'o facut un hatac cu Tursii/ in
facut die dzi. La Diiu am stat o luna die dzile; lupta o
tinut toata dzua si noaptsea. Dupa o luna s'o predat Su-
liman-Pa§a. Pe urma ni-o veniit ordin sa nie puniem la
defilare pintru primirea ieneralului Suliman. L-am primit

J
Clteva.
*Avem aici 8 pentru § cum se pronun{i In unele pfiifi din nordul judetului,
dar eel dela care s'a cules textul avea o pron unbare neconsecuentfi, numai In con-
janctiunea fi rostia 8.

Digitized by Google
4 MEHEDINTI

acolo ca pl-un r62e. Dze-asila a miers cu nol, info uniire,


pan nl-am bagat in setatse si ni-o dat-o 'n primire. Noi
am ramas acolo diela zapostitu 1
paresimilor pan la §asa
dze-aprille. Si pe urma ni-am liberat s' am veniit acasa.

Izvernta — PStru Mojnlanu, 55.

II

Am fos la Bucuresti pe obdzesi, cin s'o 'ncoronat


Rezele. Die d6uo orl am esit a fase 'ncoronarea R6£elui si

nu sa putsea fase dim prisina ploil, plola greu. Al treilea


am esit binle; am facut si lau defilarea; R£2ele merza
naintse si seria sanatatse la baiet; R6zele merza c'un
escladon die rosiorL Am
vadzut multse mindreturl in
oras; am fos si pe podu Mogosoaielor am vadzut trasuri, ;

casl frumoasa, fame! frumoasa.

Obirsia— Nicola! Popescu, 47.

Ill

M'ampomeniitca ma duseatata la§icoala;ne 'ncher-


bam copii cit sa putsea, aldata aria mai mul(, al-
data mai pu^inl. N'aria atunsi ca sa ne dzea cu sila, §i
dieca aria preotu ca sa viina §i pa noi nu ne gasa, nie
'ncherbam aldata, cin sa putsea. Popa sa schimba cu
fratse-sau, paraclisier: cin putsea hala, cin putsea hala. N'a-
viam cart, aviam nii^tse h6le... nii§tse slove mai mari-
$oare; §i aria nli§tse samisercuri diefier trim6se dze-acolo,
dzela ministru ; aria oable, §i care nu §tiia-l baga
acolo §i-l (inia la ariest.

Bala dejos - Costache Sirbu, 49.

'LSsarea de post.

Digitized by Google
MEHEDINTI

IV

Tudor punla 'n jug pe aia care nu sa du§a la bi-

serica ; jugu erla facut die blane die fag, d6uo, 9'intre I6le
eria crestaturi la cap §i la mini; punla cul pe blana sa
nu poata scapa. Il tinla pana-I judeca, d6uozasI §i patru
die Sasurl.
Balta-Mihaf Aniltascu, 71.

Die moare sineva, aduse pe popa die-1 cuminleca §M


punle luminlile 'n mina ca sa moara cu luminl. Dupa 6-a
murit, chlama pe popa sa-I setseasca saltsirile 1 §'atun§a-I
fase Hemnu 2 il baga 'n Hemn $M tinle trel dzile, dupa H££e,
,

le lfeiea sa §ts6Ie un mort trel dzile. La groapa-1 due cu


caru or die-a paringa*. La groapa-I Set£6§te popa; dupa
se 1-a'ngropati fase pomana. La trel dzile-Itase parastas;
la n6uo dzile-I fase al parastas; la $asa saptaminl-i fase
al parastas; die-atunsa la anu-i fase pomana lar, cum sa
cadie, cum I-o focut la'mmormintare.

Bagna— Ghforghle MoacS, 35.

VI

vr6mea cind aria numa trelzaSI die casa 'n £lu-


§tliu
rejju.Pe-atunsa lumea traia rati ca e$a Tur6il, prindla
muterea, fata, de-$ batla joe die la. La munca, daca punla
omu curatura sa sape, punla straja 'n cuca 4 ca cin
vedla pe sineva venlind pe drum nlegru da vI6sta la oa-

»Psaltiri1e.
'Cose iugul.
*Cu targa.
Deal.

Digitized by Google
6 MEHEOINTl

menil care munsia §i o luva la padure die fuga. Aria §i

ho( in vr6mea v6che. Daca sim(a ca al v'un ban, venla


de-tspuria casa. Chlar pe mine irfau calcat ho^il; baba
mla a dintii au murit de mina lor.
£lure§u (Cire§u) — Dumitru Lazfir, 86.

VII

Amarita turturla
Cin raminie singuria
Punle cuibu 'nfo nuia.
Batie vintu §i i-I ia,

Cin so(iIoara-i rapunie


Nis alta nu-§ mai 'mbuna 1
,

Triese frumoasa liviede


§i sa duse die sa pferde,
Sa lasa parc'o sa cada
§i pe liemn vterde nu §ade;
Cin §ade citi-odata,
Pe citi-o zmicea uscata;
Sa baga 'n dumbrav' adinca,
Nis nu bea, nis nu maninca;
Unie vi£de apa riese
turburie§te §i triese;

Unie viede apa ra


turburi£§te §'o bea
Sa-§ diiriaga iniima;
Unie ulma 2 vinatoriu
Acolo mi-o duse doru,
Ca sa dia sa mi-o loviasca
Sa nu sa mai pediepsasca,
Diestul s'o pediepsit:
Si-o pierdut n'o mai gasit.

Clo§anl-Ion Dinolu, 8C.

'Nu mai gtnde^te, nu mai sperS sa aiba.


:
Simte.

Digitized by Google
MEHEDINJI

VIII

Am stat in Bucure^tl trel lunl de zile, in loag&r, cind


lera Cuza domn. Faseam mu§tra, il zisea pe-atunsl o§6nfe,
inchipulerl de razbel, ca dac* ar veni sineva sa §tim cum
s& ne tinem. A stat §i Cuza 'n loagar, a facut bis6rca de
pinza cu sfint de ne duseam dumineca-dumineca. In
noaptea Cristovulul Cuza s'a dus din loag&r la casa lul
l

din Bucure^ti. Dupa se-a plecat dumnlalul o§tirea s'a dat


la locu lei pin jude^url.
Iupca — Petrache §chIopan,r 78.

IX

Sali^tea a fos sat. Bis£rica erea 'n sudoame*; hai


batrinl au mutat-o 'n sat. leu am pomenit-o la locu lei, un
sa gas^te acu. Aldata sa duCa la bis6rica hai batrinl de
voie, da acu mai silit o tira, pin toba. Lumea traga mai
mult la bis6rica, acu gaba-s muty, ca-s necajit rSu nu ;

pot oamenil ca sa sa suptina.


Imoasa — Gligorle Codit&, 73.

X
Luni^a, luni^a,
Glas die porumbi(a,
Fa-mi-t lumini^a
Sara pe uli(a;
lau am ins&rat
Dieparte die sat
Cu do! calu^ei
Vina^-porumbei,

•La 14 septemvre.
J
Rlpc.

Digitized by Google
MEHRDINTl

lau nu I-am furat,


§i i-am cumparat
Din sat
Din Banat.
lei ca ma 'ntreba
Die dovezl pe cine am
Cind I-am cumparat;
Dovezile mele:
U§a grajdiului,
Grajdlul cailor.
Albina— Ghforghfe Margine, 70.

XI

Sus la poala muntelui


Cade smoala codrulul;
Surioara caprioara,
Roade poala codrulul
Sa vaz raza soarelui
§i coifu pistol ulul
§i dalogu friuluf;
indiamna murgulet la pas,

Ca ne pnndie ziua 'n sat


§i le murgu die furat,
Ma dau singur vinovat.
Albina— Ghforghfe Margine, 70.

XII

Alexandru Ghica a fos domn, §1 frate-sau Costache


avea treaba cu o^tirea, de-aia-I zicea Spataru. Din Ale-
xandru Ghica a 'nceput §icoale in Jara rumineasca. Sa
cam stricase 'nt'o Jvreme, sta ca$ile pustil, §1 pe urma
veni Cuza §i sa 'nfurma §icoalele. Dupe Cuza veni Regele

Digitized by Google
MEHEDINJI 9

Carol §i mai bine le desfacu, le 'nfurma mai bine de


cum a fost; §i puse oameni inva^, profisorl volnid; un
copil inva^a acu bine, nu mai sin vremurile cum au
fost odata.
Opri$or— Stan Tuturiga, 92.

Xill

Cin na§te un copil dela o mulere, sa duce moa§a §i-I


tace molivda la pbpa, $i la trel zile o fata mare face o
turta de piine, pune masa §i pune un pahar cu apa §i
pune acolo un fir ro§u pe pilnea ala, $'o a$aza acolo 'n
casa ala $i spune ca vin ursatorile §i-l ursaza pe pruncu
ala. care 1-a facut.
La zace zile, la cinsprece zile sa face botez, vine la
prima rile,la un certificat de botez §i-l da popil §H bo-
teaza; pune lumele dupe cum o zice na§u-sau. Dupe
ii
1

ce 1-a botezat popa, a venit na§u-sau cu lei acasa, a pus


masa; a §azut la masa, a mincat, a beut ceva, $'a facut
dar ca sa alba §i finu o mutyumire dupe urma na§ulul §i
a parintflor §i a zilei care s'a cre^tinat.
Dirvari— Oprea Rabonsu, 70.

XIV

Cin venla Turcii, oamenii sa stringea, saducea fuga


cite cincl-§asa saptamini mai bine, lasa patule, lopata 'n-
fipta 'n griu. Turcii lua bol, vaci, gaina, lua §i muierea
de linga tine, lua fata cui-i placea, i$ facea ris de iele
intre om.
Era oameni hainenl 3 acu ; am scapat, slava Domnu-
de gijii 3 aia care ne minca;
lul, sanf mutyumim lu Car61ca
ne departa vrajma§ii dela not.

'Numcle.
'Haini.
'Lighioane.

Digitized by Google
10 MEHEDlN'fl

Acu ma culccu aznaua 1


'n batatura§i nu vine nima,
habar n'am; da atuncla lua desagil pe umar mama mea
§isa ducea 'n bojl §i durmla 'n balta; aia era odina iei,
cu lupil. De ce sa nu multumesc lu Cardl ? Nu mai are
nima treaba cu mine, nu mai sare cu biciu pe spinare.
Vrata — Stan Tutunartu, 90.

1
Lada de bar.i.

Digitized by Google
GORJ

Digitized by Google
Digitized by Google
GO R J

A venlit p'aicl un slint, sflntu Mic6din. A fos sa


faca intr'alta parte sala§u hasta, ca§ile h6stea. A niimerit
aiCa la un om, omu hala avea un copil §i umbla cu ca-
prale. A§a, sara l-o 'ntrebat ta-sau pe unl-a fos cu caprale
§i a raspuns c'o fos pi la pi§itorI
l
a§a ca sfintu o audzit
;

dlin hodale die dlincolo; atund o ie§it sfintu afara$i o'n-


trebat pe copil ca mlnle mferge lar pe-acolo. §'o raspuns
u
copilu ca „mlerg a§a ca dliminla^a o plecat §'o venlit
;

aid, $'aici o fost o {ira polana, padlina, §i dac'o vadzut ca


cura apa dl-aifia, o'nceput sa cure{e padurea aid, sa faca
loc ca sa s'apuce die lucru, a§a ca mai la vrtemea prin-
dzulul I-o venlit foame copilulul, acela care venla cu ca-
prale §'o dzis: „mile mi-I foame'. Dzice: „baiete, a§tiapta
sa toace'n cerl". A§a ca la d6uospradz6ce dzis-a sfintu:
„baiete, punle piCoru pe-al mleu", a§a c'o pus piCoru pe-al
stintulul §'o audzit toaca'n cerl. Dupe cl-o audzit, I-o tracut
die foame §'or lucrat amindol merleu aid, §i caprale s'o
dus acasa singure.
Tismana — Costa ndlin Tomoniu, 65.

'Cascade.

Digitized by Google
\ 4 GORJ

II

Satu tig&nlesc a fost in vrI6mea v6che su coasts, die


catra Pocrula. Erla pu{inl JiganI, §! dupa ce-a doborit la
1
linle s'a 'mmutyit. Cind erla manastlirea 'ntrlaga, erla v'o
cindzad die famelil.
Tismana — MatleT Costandlinfescu 61.

Ill

Cin s'a ars manastlirea erla un Nlam^ Vasile care,


erla malstor die maturat co§urile, una alta; erla 'ngrijitorl
acolo cu Hafa, §i cin s'a ars manastlirea s'a aprins dlela
brutarile; s'a aprins noaptia §i nu s'a bagat sama pana
cin s'a 'ntins dienu s'a mai putut potolli. adus patru Am
satle, o saptamina die dzile a stins merleu. Focu s'a 'n-

timplat la §aidzacl §i unu, cam pe primavara.


Tismana— M&tlel Costandlinlescu, 61.

IV

Sin die loc diin Dobri^a, am fos ginerit aid. lu nu


tiu mintle c61e die dlemult. Sin die obzacl fara dol die anl.
Tin la pu^in, c'am fos bolnav, am avut un bete$ug §i

diin ala am to dzacut; am avut la pintlece cul; n'am fos


nicaiurea, n'am beut ni§ o doptorie, am beut di pe n6§tle
cule die brad, n6§tle h6lea, mi-o venit mai bine dintr'alea.

Runcu— Mattel Stolconlu, 80.

V6rde frundza die Hipan,


Cin leram copil dl-un an

'Stradfi.

Digitized by Google
GORJ 15

Furam calu diin polvan 1

§i cin leram die dol


ll furam di pe zavoi.
Runcu— Ion Balu, 32.

VI

Plecam cu oile toamna diin muntie, ne duCam pana


la Marea Niagra, doboram pe plalu Novacilor, o luampe
Dealu Muleril §i Ie§am tomna la Craiova; acolo luam
drumu 'n jos, trefiam Oltu la vale 'n jos §i mergam pe
malu Dunarif; tre£am Dunarea pe la Oltem'ta in tara
turCascA; cit il Dobroga §i cit il Bulgaria pe-acolo umblam.
Daca treCam Dunarea nu ne 'ntreba niminea de une vil
§i un te dud; la Turc plAtlam o sfan^ulca pintru o oale.
lera dl-al no§tI die §tila turc£?te .§i a§a ne 'ntalegam.
Mergam citle §asa saptaminl, §'acolo $adiam pana
pe la Sfintu Ghlorghle.
Runcu— Dumitru Prodan, 60.

VII

Eriam die §asa anl la Tudor. Boleril o trecut p'icl

§i Arnautii lu Ispilat I-o ajuns in muntlele Porcenilor; I-o


jatuit §i I-o legat §i I-o dus la tirg; o venlit Turcii 'n
urma, o lovit dupe Arnau{ sa-I prinda; pandurii lu Tudor
diin §i s'o dus cu Turcii §i o
plalu Novacilor s'o prledat
lovit pe pandurii diin plalu Vilcan. ramas tara Turcu-
lul apol; venla Turcii §'apuca oamenil die bani, die bir

§i time n'avla-i punla la gard §i-l dlescutya, il lega §M


da fum die ardlel.
Nu $tliu ci^ anl o stapinlit Turcu, o venlit Muscalu
§i l-o scos diin tara.
Bumbe$til de Jif — Toma Mo^tfinfica, 92.

'Pripon la cal.

Digitized by Google
16 GOHJ

VIII

Laptiele sa mulge dlela capre, sa punle 'nt'un hirdau,


pe urma aruncam un fiel die chlag, pe urma daca sa
'nchlaga-l lorn cu Hingura dlin clubar §i-l punlem in
stralchina.
Bumbe$tii de Jit— Antonie Surdu, 70.

IX

LA mult care nu sa 'nsoara diin pricina ca


nol sin
n'au pamint. Iau sintunu dlin haia, cinie-m da mile pa-
min die pomana? Paring! a fost oamenl saracl. 1m parie
binle ca nu m'am insurat, mai binle traiesc lo numa, sin-
gur cu capu, dec! s'am gloata die copil dupa minle. Mai
sin v'o cincl-§asa ca minle.

Bumbe§til de Jil — Antonie Surdu 70.

Cin sa 'nsoara punle o masa $i vinle lumea alba,


care lii-I chief.Le punle bucate pe masa §i beuturl, sa
cinstl&jte unu pe altu. Pe urma platI6§te filecare om cit o
vria sa dla; la ospat, la botledz, tot a§a

Bumbe^til de Jil -Antonie Surdu, 70.

XI

Ginerile 'mpe^te fata, mferge cu oamenl dupa lei


la tatal fletil, o scoatle afara prindle 'n hura, da ocol
§i-I

a§a cu to^ii, o punle 'n caru^a §i pllaca cu la la bis£rica


§i mlerg acasa llimpedz.
dl-acolo
Pe la nol nunta sa face mai dlin lupine, rar sa
'ntimpla sa trlaca mult, citi-o dzi, d6uo; sa nu sa laudle
die rAu unu pe altu, di-aia fac in scurt.

Burabe^tit de Jil— Antonie Surdu, 70.

Digitized by Google
GORJ 17

XII

Foae v^rde mar §i prun,


De cin a nascut Paun
Nu mai sin boeri pa drum,
Mai le unu Nesp&latu,
Mi-1 bate cu biltacu
§i-I la banl cu comanacu
$i rau tra^te saracu.

Qirpini$u — Ion F3sul, 86.

XIII

Foae verde pelinita,


Pa eel deal, pa £a culmi{a,
Merge Ghi^a Columi^a
Cu-a lul dalba mindruta;
N'are Ghita ce fata:
„Mindra, mindruleana mea,
Da cin lau ca mi te-am luat
Nicl-o sclujba nu {-am dat;
Sa-m cint un cintecel
Cu cuvinte volnice^tl,
Cu viersuri fomele§tl a .

Da Ilinca ce fa£a?
Prin livez s'abatea
§i ni§te florl culega,
Catra Ghif a§a ziCa:
„Ghtya, Ghi^a, tinde mina,
Na-{ o floare
§i mai ma pune calare,
Ca fu drumu ars da soare.
— Mindra, mindruleana mea,
Da nu vez §i dumnlata

6158

Digitized by Google
:

18 OORJ

Ca mi-I murgu tinerel,

D'abi-m duce trupu miau?»


Da Ilinca ce ziCa?
„Aude aramba$a,
Aramt>a$a da halducl
Pesta patruzaci §i cind,
Tot pa cal d'el murgl".
calarl
Da Gh^a ce-m zifiaV
„Da cin lau mi te-am luat
To pin codru mi-am crescut
Ca un pui§or da lup,
FricA de-al^il n'am avut.
Mindra, mindruleana mea,
fau gindiam ca ie§t' a mea,
Si tu-ai lost a mullora,
Vin da rAsfringe brina§u,
CA ma omoara vrAjma$u.
— Ghita, Ghi^a Columi^a,
Care pa care v'it razbi
u
Bun barbat miie mi-a fi .

Toata ziua sa luptara,


Zi da vara pana'n sara.
Da Ghi^a ce fa£a?
Odat cin sa nacaja
P'aramba$a-1 aduCa,
Pa stinga-1 invirtia,
Pa direapta-1 intorfa,
Da pamin cin-il da,
Fferea 'n iel ca pleznia,
Mina pa cizma punea,
lataganu §i-l scotea,
P'aramba$a mi-1 taia
§i din guf a§a ziCa
„Cum o sa-m lei muferea
Cu de-a sila?"
CSrpini^u — Ion F&sul, 86.

Digitized by Google
!

GORJ 19

XIV

Foae v6rde trel lalale,

Stare-I pustile da vale,


Cum ramasel tu da jale,
Far da glas da fata mare,
Fara voinicel calare
Ca becheril de pin tine
Mi I-a 'nchis la manastire
In haine sttine,

Saine §i mohorite
Cum arata mai urite.

Carpini§u— Ion Ffisul, 86.

XV
Cin leram io halduc bagam pa boerl 'n dracl. Cin
lera luna la amlaz ma puneam cu bolovanl pa polata
ca§il, §i boerii tremura da frica cin tunam
1
la lei 'n casa.
La unu Niculale Badol am gasit poll §i n'am putut sa-I due.
lera unu 'n Carbune§tl*§i mi-a dat §alzacl da mil da poll,
d<5o pu§tl §'un pistol. M'am dus la Tirgu-Jiu la unu Bar-
buCan; 1-am gasit cu calu pin obor §i I-am zis:
— De tine doriam, Domnule Barbucene.
— Da, C-al cu mine?
— Sa ma 'mprumuti §i pa mine.
— Da mult banl?
— Cit ol putea duce lau 'n circa.

Carpini^u— Ion FSsuI, 86.

'In tram.

Digitized by Google
"

20 GORJ

XVI

Sa povest&jte din aid a fos cind oameni,


batrinl c'

la o mile. Sa mustreaza
pana 1
§'apo! de-acolo s'a 'mmutyit,
c'ar fi venit di pesta munte, dela Jina, poate sa file
de-atuncla d6o sute de anl. Acel oameni s'a haranit*
cu vite.

Carpini§u-Nita Cretolu, 70.

XVII

Cin i saceta nimic sa face, cin i ploale sa face daca


sa pune gunol. Oamenil traiesc bine cin sa face bucate
bi§ag 8 ; cin sa face lipsa mai fomeaza 4 .

Cfirpini§u— Nita Cretoiu, 70.

XVIII

Nespalatu a fos haiduc mare. Info zi s'a facut fo-


meI6§te —
n'avea barba —
§i s'o dus la pluguri §1 s'a fecut

o proasta ; o zis ca-I bolindatica 5 . §i s'o dus sara cu plu-


gurile la curtla lu baron, in hala {ara 6 . Dupa ce s'a
f
'nnoptat, a tras drugurile §'a mers lei to^ tovara§iI dl-a n-
trat la baron. §i I-a 'ntrebat:
— Ce catat?
— Ana 7
bani, zisera lei.

§i a luat dlin casa baronulul aur mult §'argint, §-a


umplut poverile.

*Sc spune, se b3nue$te.


*S'au br&nit, s'au ocupat.
'In bel$ug.
4
Rabd& de foame.
•NebunS.
•Peste mun^T.
7 Adu-ne.

Digitized by Google
GORJ 21

Da o slugs dledeasa larraa §i baronu o pus o p&cura


die harmata 1
§'a 'mpresurat curtla.
§i atunCa ho(iI zisera lu Nespalatu:
— Tu ne-aladus, tu sa ne scapl.
— Sufletlele s'o duce, da banil nu, zise Nespalatu. Iau
v'am adus, tot ISlu o sa va scot.
luat un copil dl-al lu baronu
§'atunfia Nespaiatu a
in brata, §iharmata n'a putut sa dla 'n lei, §i a§a o sea-
pat. §1 dupa C-a plecat s'o dus, int'o vale, info ^iganile,
§i s'a pus die I-a topit acolo pa to{ Jiganil.

Rado§I — Anghel Mdrdcine, 80.

XIX

I die mult talna 8 .

Numele satulul sa trage dila unu Radu, om batrin


ca §i mine, lei 1-a amiruit 3 pamintu; auzam
vorbe §i laii

c'a venit dila a facut Iri fiCorl §i s'a 'mpar^it pa


Jii. lei

lei: unu la Carping, altu la Rado§I §i altu la Anini§. Poatle

sa file trel sute die anl dl-atunci. Anini§u sa chlama a§a,


basam 4 ca lera anini; la Carping a fos carpini cin s'a
flkcut hodaile 6 .
Rado$r — Anghel Mar&cine, 80.

XX
dA izdat

Fugfy, datline curate,


La al dl-are plata pa spate;
Tie du in vai,

'Armati muUa, dc parea neagra ca p&cura.


'Povestea.
'Ctytigat, luat In staplnire.
*Bag* sami.
•Caselc.

Digitized by Google
22 GORJ

In scorobai,
La copii tai,
La col^il tai,
La fetlele tale,
Despletlitlele tale,
Acolo sa lacuie^tl,
Acolo sa vecule§ti,
Dila [cutare] din trup sa Ie§I.

Rado§I — Marica Sirboalca, 80.

XXI

dA vivOr (dA mAsAle)

Viv6r vivorat,
Nu umbla ca un cine turbat.
Cu usturoi tl-oi ustura,
Cu sare tl-oi sara,
In mare tl-oi arunca,
Petri negri-oi arunca,
Dila [cutare] din gura ti-ol departa:
Rado^r — Marica Sirboalca, 80.

XXII

DA metrice
Tu metrice matriculata,
Nu umbla cu coada ridicata
Ca o ca^a turbata.
Am n6o Cobani
Cu n6o gavanl 1
,

Cu gavanu {-or sparge burta


§i cu coasele t-or scoatie oichil.
Metrice matriculata,

ILinguri mari.

Digitized by Google
GOHJ 23

Sa nu umbli cu coada ridicata


Ca o c&ta turbata.
Rado$I — Marica Sirboaica, *80.

XXIII

Am umblat Coban v'o §apte-opt al, leram de v'o


d6uozad de al cin am inceput sa ma due cu^oile,* leram
tinar, nensurat; dupa ce rrfam insurat m'am lasat de ol
§i m'am apucat de munca.

Vara stam aid la munte, lama plecam departe. Am


fos pana 'n (ara turCasca, in Dobroga, cu oile, 6sta p6sta
patruzad de anl. Am fos pan la marea. lera lume mai
pu^ina pe-acolo $i d'aia ne duCam; nu da zapada ca pe
iCa, putinica, az o da, mine o lua. Acu s'a 'mmutyit lumea

§i Turcil nu ne mai lasa. Plecam toamna dila munte, de-aicl

d'acasa; mai lera Ungureni de dincolo §i mergam cu oile


acolo, cu to^H; mergam cite trei-patru ciopoara de ol la 1

un loc; mergam cam pana 'n dreptu Bucure§tilor §1 pe


urma treCam Dunarea pi la schile; puneam oile 'n pod §i
treCam dincolo ?i umblam pe cimp pe-acolo, in {ara tur-
Casca. Pa^unam de toamna pana primavara.

Cernadifa— Ion Dungan, 75.

XXIV
Sa facea bine'nt'o vreme,
Pe-alocuri sa face porumb.
nu mai ploiio nicl ca ziua, nici ca noaptea; estimp*
nu sa face nimic. Mai de mult munCa unu §i minca §apte,
acu§a muncim cite cincl-§aptc §i n'avem pentru hrana
vitelor. ,

Ulte §i lo n'am banl — tiuci.


SAcel— Petre Grigora§, 60

n'urme de cite o mie de oi.

'Anul acesta.

Digitized by Google
;

24 GORJ

XXV
Su poala de codru verde
Mititel foe mi sa vede;
Nu §tiu focu-I potolit
Sau de volnicl ocolit,
Nu §tiu zace sau cinsprece,
% PestI-o suta ci{ mai trece;
Parca frig la un berbece,
Un berbece mitutel,
Sugatorel,
§i mi-1 frige prin cirlige
Ca sa-I file carnea dulce.
Sacel—Petre Grigora$, 60.

XXVI
Cin vazui ca nu mai ninge
Prinsel armele a stringe
$i pistoalele a unge
Sa traga dirept la semn
Vazul frunza fagulul,
Am pus gindu draculul
Asupra bogatulul.
SScel— Petre Grigora§, 60.

XXVII
Spune maica talculul
Sa dea feru draculul
Din mina T'ganulul,
Ca nu face sapa buna;
Sapa lata, coada lunga
Ma baga 'n padure 'n umbra
§i mi-I ziua cincl parale,
Sara le beau din picioare.

SScel— Petre Grigora§, 60.

Digitized by Google
GORJ 25

XXVIII

Frunzulita margarit,
Fusel pe une-am lubit,
G&sil pamintu pirlit,

larba n'a mai otavit;


Amindol ne-am bolnavit
^'amindol zacem dl-o boala
^amindol sintem In lume
Di-o faptura §i dl-un nume,
In amindol un suflet bate
Dl-o faptura $1 dl-un lapte.

Sacel— Petre Grigora^ 60.

XXIX

Frunzuli^a spic de griu,


Ara lumea, pune griu,
lau port pistoale la briu,

Ara lumea, pune orji


§i lau sin gazda de ho^I.
Chlar la fagu din carare
Zacl-un volnic de lungoare,
§i mindru^a-I la picloare.
Zad, volnice, sau te scoala;
De-I zaCa de doru mleu
Sa te scoale Dumnezau,
De-I zaCa de-al alalia 1

Sa-( dea Dumnezau mai ra,


Ca m'am lubit cu dumnlata
Din dalba copilarea 2 .

Sacel— Petre Grigora^, 60.

'Alteia.
•CopilArie.

Digitized by Google
26 gorj

XXX
Intre Olt §i 'ntre 01te(
Rasarit-a un nucule^;
Nucu-i mare, frunza rara,
§i sa string cucil din ^ara
§i cinta de sa oraoara.
La tulpina nucului
Cinta muma cucului
§i mal jos pe lamurele 1

Cinta d6o turturele.


Sacel— Vasile Vasilescu, 84.

XXXI
DK FRIGURI

Fugi, muroi- deolchetori,


Ramnitori,
Cine-a ramnit
Ochiu I-a pleznit,

Cine-a deolchiat
Ochiu i-a crapat,
Fugi cu irigurile §i cu boalele
§i cu durerile,
Duce^-va une coco§ nu cinta,
Fata mare coada nu 'mplete§te
3
§i voinic ie§che nu scoate,
$i duce^-va la fetele 'mparatului,
Ca-s cu mese 'ntinse,

Cu ficlii aprinse,
lele beau §i maninca
$i [cutare] sa vaita de dureri,

^Smurclc.
'Moroi.
* Archie.

Digitized by Google
GORJ 27

De frigurl ca tremura.
§i Maica precesta-1 auza plingin
§'a trimis fetele cu furcile,
Cu cusaturile §i cu leacurile,

Furcile §i cu cusaturile luara


§i leacu-1 lasara 'n criieril capului,
§i 'n fata obrazulul,
In moalile capului,
§i 'n inima lul;
L-o lasat curat,
Luminat,
*
Din Duranezau dat,
Din Maica precesta lasat.

S&cel— Ioana TicocI, 70.


%

XXXIII •

DE BUBA
Buba alba,
Buba neagra,
Buba cineasca,
Buba tatarasca,
Buba riemtasca,
Buba de n6oza§ §i n6o felurl,

Buba cu izbitorl,
Buba cu fulgeratorl,
Buba dinsomn,
Din sculare,
Nu umfla,
Nu durea,
Nu junghla,
Nu facere^ 1 came ra
In inima [cutaruia],
Ca lo te trag,

»Nu facetf.

Digitized by Google
;

28 GORJ

lo temut;
Cum nu §tii cin al venit,
A§a s& nu §til cin-il pleca;
Cu cutitu ti-ol taia,
Cu m&tura tl-oi raatura,
Cu sufletu ti-ol sufla,
Cu dreapta ti-ol descinta,
Dela fcutare] ti-ol muta
N
Din inima, din fica(.
S&cel — Ioana TicocI, 70.

XXXIII

DE SPURC
f
Fugl* spurc spurcat,
De pord mincat,
Cu urlaturile
§i cu bumniturile
§i cu cu^itele,
Cu umflaturile,
Cu durerile
§i cu junghiurile,
Cum fuge dracu de tamife
§1 Turcu de untur&,
A§a s& fuga spurcurile
Din oasale [cutarula]
Tu argintule, cum §til

De umbli pin toate cutiile


$i pin toate pr&v&liile,
Sa umbli pin incheleturile [cutarula],
Sa-I sco( durerile
§i sa-I vindecl ranile.

Sflcel — IoanaTicocf, 70.

Digitized by Google
VlLCE A

Digitized by Google
Digitized by Google
V1LCEA

IntH a venit Turcii la min&stirea Urezulul, la Cri-


zanti, Grec, §'a vorbit cu Iel turc£§te §i s'a dus la mina-
stirea Bistritil §i I-a dat foe, c'a gindit ca-Isfintu Gligorle
acolo cu trupu. $'a dat foe §i p£§teril, c'a gindit ca sint
amaneturile minastirii acolo. Acuma, dupa ce d£tera foe,
I-a spus tat-so lu sflnlu Gligorle sa-1 insoare. §i Iel a fugit

in platra, ie o piatra taiata, poa sa hiie o suta de stin-


jeni §i ie loc numa cit a baga un om singur. §'a §azut iel
in piatra acolo cit o hi §azut, trei-patru zile, pe-acolo. §'a
T
strigat n vale §i iel nu 'n^alegea ce zicea
tat-so tat-so,
finca erea apa. § a zis sfintu Gligorle apil sa taca §'a ta-
cut, §i az tace. A zis:
—Ce vrel, tata, cu mine?
— Vino 'ncoa sa te 'nsor.
§i a fugit in {ara turceasca. Acolo s'a bagat la vaci.
iel

lelnu minca, nu bea; vacile singure sa 'nchidea, singure sa


de§chidea. La urma §'a dat sufletu, §i trupu Ie §i acu§ cu inel
in de§ti, de aur, cu milnile pa plept, de le sarutam nol. §i 1-a
loat un Turc §i 1-a pus pin cas pi la el. §i un domn— nu §tiu
cum ii zice —
s'a dus sa-1 cumpere de-acolo. Domnu ala a
avut banl putfnl §'a zis Turcu, ice: ,sa-m dal banl aur cit o
atirna Gligorle al vostu, ca-I al vostu\ Cin colo, Iel a atir-
nat banl pu^Inl, I-a ajuns, I-a mal ramas din Iel. L-a loat

Digitized by Google
32 VlLCEA

§'a plecat cu lei sa-1 aduca 'n (ara asta. L-a pus In car, a
pornit sa-1 duca la cutare minastire. A pus bol, a pus bi-
vell §i n'a vrut sa mearga. $i la alte minastirl n'a vrut,
§i cin a zis la Bistrita, odat a pornit, s'a facut u§or, putea
sa-1 la cineva 'n mina.
Turcu, cin erea sfintu Gligorle la lei, erea bogat §1

lei. Sa gindira lei, sa sfatuira Turcii sa apuce pe domnu


ala, §i l-a apucat. L-a bagat la lei 'n temntya §i l-a legat
cu lan^url in temni^a. §i 'n zoua cin erea sorocu sa-1 tale,
s'a rugat lu Dumnezau. Noaptea s'a pomenit in bisarica
la Bistrita cu lan{u la lei. Veni popa diminea(a, u§a bisa-
ricil 'ncuiata. Intra 'nauntru. Acolo vazu o magaoana §i
1

s'a sparilat popa.


Rime^tf— Pfiun Andronescu, 60.

II

Deta frunza, d6ta iarba,


Daca nu e neica, jeaba.
Pe desupra casi m61e
Tr6d-un stol de rindun61e,
Nu e stol de rindun61e
Sin dragostile m61e.
Ulte dealu, uite vyi^a
Unde vorbiam cu Marina,
Ulte dealu, uite vyla
Unde vorbiam cu Marila.
Ulte plopu ratezat
Unde sta murgu legat
Nebaut §i nemincat;
ll dam fin nuelile
$i graun^e stelile.
— Di ce stal, murgule, trist?
— Am auzit ca ma vinz
§i lo mul bine t-am*prins,
'M5tfihaU.

Digitized by Google
VILCKA 33

§i pa mine 'nc&lical,
Unde-aveal gind le duceal;
La cirduma cin mergeal
Da mine ca nu 'ngrijai,
In circiuma ca intral,
Cu mindrele te-a§azal;
Cin ere a ocaua plina
Te tinea pulca pa mina.
§i cin da la jumatate
Tc da mindra dupa spate.
Birlogu — Ion N. Petrescu, 24.

Ill

Foale v6rde fol §'o fraga,


Cinta cucu da ma saca.
Foale v6rde da naut,
Cinta cucu sa ma due
§i mlerlu^a sa ma 'ntore,
Sa-I dau rugetulul 1
foe
Pa trel par( cu lfemne v£rz
$i p'o parte cu uscate,
Sa-m arza mindrele toate.
Arza-te-ar focu, padure,
Sa sa faca drum pin tine
Sa ma uit la minastire,
Sa vaz cirdurl da copile,
Sa vaz §i copila mea
Cum o bate malca-sa
Co chita da busuloc
Pesta plept, pesta mijloc,
Pesta gitu cu marg61e
Pesta olthi, pesta sprinc6ne.
Blrlogu — Ion N. Petrescu, 24.

'Loc acoperit cu rugi.

6158

Digitized by Google
34 vIlcea

IV

1m spunea tata-mlo c'a venit Muscalil. A §azut §apte


anrn tara d'a gonit Turcii, ca fusasara Turcifn (ara si

oamenii erea supu§ Turcilor. Mo§i-mIo a fost in fuga


pesta Olt ?i a §azut, cit o hi §azut nu Viu minte. Erea su-
pu§ Turculul. Dac'a venit, 1-a prins; ilpradasa Turculul.
tl loa cu—-cum sa-I zic? — cu sluga la Pa§a. Acolo saducea
la lei cu hirtila pusa'n prajina sa nu mai vile altu la lei,
sa-1 vaza ca-I pradat. §i lei, ala, Turcu ala, 1-a rugat pa
mo§I-mIo sa schimbe calu^cu lei, $i n'a vrut sa schimbe
calu cu fel. S'a dus $'a spus lu solului alula, care erea,
Turcului alul mai mare. Daca I-a spus, I-a spus sa nu
schimbe calu cu Tel ca-I fa calu, §i p'al lui §i p'al Turculul.
L-a mai rugat inca aldata §i n'a vrut da loc. §i d£ca
n'a vrut, calu a fos mergind im buestru, a scos tesacu,
sable sau ce-a avut, nu sa §tiie, $i I-au taiat pulpa da din-
darat. Atuncea s'a dus la Turcu al mai mare, unde-
fos pradat Tel. Calu 1-a lasat napustit cu pulpa taiata, pin
porumbl. Daca s'a dus la Turcu al mare, a minat alt
Turd dupa lei §i 1-au prins. L-a adus §i 1-a taiat gitu. A
dat odata cu sabla, I-a taiat gitu; corpu n'a mai fos pi-
cind jos, a fos mergind to'nainte. A sarit la lei §i I-a dat
bring! 'n Olt. §i a§a a venit indarat mo§I-mio acas. A
§azut calu trel lunl da zile. La trel luni da zile s'a dus
§'a gasit calu vindecat. L-a loat acas, da tot a fost ame-
rintind din piclor; §ch!opata putinel, nu mai putea merge;
n'a mai putut tinea im buestru bine, cum 1-a avut.

PietrarT — Ion Dumitru Popescu, 47.

V
In vr6mea v6Iche cin oamenii mgrgea la bisarica
dupa datoriile lor, nu i$a din bisarica pana nu i§a popa
mai 'nainte. I§ind popa afar, oamenii tot mergea §i-I saruta

Digitized by Google
VfLCEA 35

mina, pacum §i fomeile, §i zicea unu la altu: r buna dimi-


nea^a", sa 'ntreba unu pa altu de-ale lor, §1 toate prici-
§i

nile ce erea 'n sat sa domolia 'n stoboriu bis&pcil. Oa-


menil sa domolia cu cearta 'ntra lei. Care nu sa putea
dumeri, mergea la Ale§I, la Logofatu satulul §i spunea
pricina lor acolo. Ale^iH aducea $i-I cerceta §i carc-l gasa
cu vina-1 batea §i-i da cuvint: „sa nu mai taci a§a a .

Oamenil tot $& jaluia la oamenl batrinl. Batrinil


chlema pe prigonitori 'n fa(a stoborlului: n di ce al facut
duraniata a§a? Sa nu mai faci a$a, ca le T.u§ine\.
Az nu mai §tiie oumenil da bisarica. Merg la bisa-
rica §i nu asculta nici la slujba popil, §i mai mult zice
ca la bisarica la ce sa mearga, ca bisarica Jul le 'n cas.
lo 1-am intrebat:
— Di ce nu mergi dumnlata la bisarica?
— Apai lo n'am icoana 'n cas? Cin ma culc, ma
'nchin.
lo le-am zls ca sa mearga la bisarica; ca „;n. casa
dumitale muUe nezdrevenil faci; jaba te 'nchinl, jaba te
rogi, ca Dumnezau nu-^ larta gre§ala. Sa mergi la bisa-
rica, sa te rogi la bisarica, sin sfin( mulf.
Pentru ce au facut Dumnezau bisarica, au Inchipuit-o
c'au facut-o lumea? Pentru sa m£rgem acolo, sa ascultam
sfinta liturghile, sa facem §i noi rugaciunea, cum face*
popa. Apai lei spune ca popa m6rge la bisarica ca-1
trebue parale. Multa lume vine la bisarica §i nu asculta
nici un cuvint despra credin^a. A§a §i Dumnezau s'a
departat de nol —
§1 asta.

Ocnele-Marl — Din Enache, 76.

VI

R6gele dipa ce 1-a facut Domn, a venit odata aid


in sat §ide aici a mers la Riu-Vadulul, la vama. Sara
aream la garda supt un §op da frunza, umbrarl, nu 1-am

Digitized by Google
36 ViLCEA

cunoscut, §adeam
Trecu pa dinaintea noasta cu lancu
jos.
Bratlanu, s'a dus pa pod la otar §'a stat pa pod acolo,
in mijlocu podului. Vine un cAprarl la nol:
— Ma, n'at vaz't cin a trecut Domnitoriu pe-aicca ?
— Nol am vaz't dol oameni trecin, da n'am §tiiut
cine le.

— Domnitoriu nost cu lancu Bratlanu, §ad pa pod,


tainuesc acolo amindol.
Apai a ven't la gazda, la casa vame§ulul, s'a's
1
in
ca* , apai s'a culcat. Apai in cas acolo o hi durmit, n'o hi
durmit, Dumnezau sa-1 §tile, noi 1-am pazit acolo. Area §i

doftoru Davila. A ven't dimineata'n jos, calare. A'mpar^it


apai cercel la fete, in61e la copil, la mulerl §i nu-§ ce le-a
mai dat. Area tinAr, Doamne, tinar mai area, inflera mus-
ta(a o ^ira! lo nu-§ di ce a 'mbatrinit a§a.
A mai ven't odata aicea, nu §tiu in ce an, §i ne-a
dat n£§te car(, nu §tiu ce car(, ca ne-a dat citl-o carte la
filecare, un potret, mi sa pare. Pal a plecat de-aicl. A umblat
pa da rind (ara toata to cu doftoru Davila §i cu lancu
Bratlanu.

Cilncnl — Constandin Dilaconu, 77.

VII

Plec sara pana cind intuneca cu pla§ca 2 dupa pas-


travl. Dipa ala fac foe §i ma culc. Cin vaz cu olehil pa
vale, pana iesa soarele, dau or pla§ca. Pla§ca are o tir-

sina 3 lunga, o (In pa cot §'o dau in balta la unda bolova-


nulul. trag de tirsina incet-incet pana vine linga mine.
Cin sin mi§ca 'n sinu pla§chil. Cin pun mina 'n
pe§tl,

fundu sinulul §i vaz ca nu-I nimica lau lar §i dau al dolle

^'a dus.
>P1as«.
•Sfoara.

Digitized by Google
;

vIlcea 37

la ulta unda da bolovan. Acolo lara, daca vaz ca mi§ca,


il lau bag in tralsta. Tot a§a fac pana da soarele, sa
§i-l

face zio. Atund lau pla§ca, o bag in tralsta §i vin acas.


Acas mine di prinz $i lau coasa la spinare §i ma due la
livadle §i cosasc pana sara. Sara vin acas, cin §i ma culc.

A dooa zi ma due la polog, il string, il fac copi^a, pa


urma ma due la cladiij, adun toate copi^alile la un loc jji

le Dupa,aia vin acas. Claia ramine 'n virf, in


fac dale.
deal. fac ^arc pi linga ia sa n'o mince vitile.
'nchiz,
larna due vitile la tare, le dau finu ala de-1 minca acolo
linga tare.
CilnenI — Constandin Tftbacu, 56.

VIII

Foae v6rde nuca saca,


Unde vad citi-o nevasta
Mi sa face dor d'acasa;
D'o fi dor dela nevasta,
Sa las calu sa-m mal pasca
D'o fi dor dela copil,
Sa pui §aua §i sa mil;
D'o fi dor dela vr-o muma,
Sa-m fac calu numa spuma.
Govora— Nicolale Ghebir^a, 35.

IX

Frunza v£rde izma crea^A,


Am o mindra cam istea^A,
Todauna-m da pova^a
Sa ma due de vr6me-acasa,
Ca s'o facut lumea hoa^a,
It fura dragostea din brata.
Govora -Constantin Anghel, 22.

Digitized by Google
38 ViLCEA

X
A mare acu patruzari de anl. Am plecat
fos lipsa
cu oile din Groapa Malaii §i ne-am dus cu oile pan tn
Bornaz, mo§Ha Cerevenilor. Am stat acolo §i nu ne-a dat
drumu sa tr6cem Dunftrea, zicea ca sa face razbel pe-
acolo §i ni-o prapadi vitele. Am stat pana pela Sfintu Ni-
colaie; era vr'o mile de ol marl, vr'o ^asa sute de noa-
tinl. Deacolo ne-am munte 'ndarat, tomna 'n
intors la
dlalu Boulul, in Negrila, Rimnic in sus, ca nu mai
dila
era fin, venise strinatate multa §i cuprins6se locu.
1

Mihafc§tl— Nicolafe Toitan, 70.

XI

PATRU LETINU-BOGAT

fn ora<$ in Bucure^ti,
L'£le 3 casa marf domne§ti,
Mare masa mi-esta 'ntinsa
$i de boierl mi-e cuprinsa,
Ca sa 'nsoara lancu-Voda
§i-lcununa $leian-Voda.
Mireasa de uni-o la?
Din ora§ din Dobrogea;
lar socru cine-m erea?
Patru Letinu-bogat,
Val! eiinile §i spurcat
$i de l£ge lapadat
$'in cruce nebotezat
$i cu lulu dupe cap,
Par'ca-m lesta solz de crap.

'OamenI din alte pii-fi'.

La ace'e

Digitized by Google
:

ViLCEA 39

Pleca nunta la Sim-Pielru


$i-m ajungea la Simletru.
fara nunta c'ajungea,
$i Letinu ce-m facea?
Sus pa casa sa sula
Strig'odata ruminate,
De trei orl dobrogen^stc
„Oare-m iesta ginerile,
Ginerile, mirile,
Ca sa-m sale por^le
Sa-I vaz vitejiile?*
lar ginerile c'auza,
Foarte rAu ca s*l 'ntrista
$i la na§I-so mergea.
Dar& na$u ce-m zieea?
„Taci, fine, nu te 'ntrista,
Te roaga la Dumnezau
Sa traiasca na$I-to,
§i la Maica precista
Sa traiasca na§I-ta u .

Pa vfnatu 'ncalica,
Pu^intd inflerbinta,
Pa sus porlile sana,
Zavoarale le taia,
Nunta 'n curte ca intra,
lar Patru Letinu-bogat,
Val! ciinile §i spurcat
$i de l£ge lapadat
$i 'n cruce nebotezat
$i cu lutu dupe cap,
Par'ca-m Iesta solz de crap,
Nici p'ala nu s'a lasat:
N6o but' in rind punea,
Sus pa casa sa sula,
Strig' odata ruminate,
De trei orl dobrogen£§te :

Digitized by Google
40 ViLCEA

„Care-m testa ginerile,


Ginerile, mirile,
Sa s'aleaga din nunta?,
Din nunta$, din cAldra§,
Sa-m sale bu^ile,
Sa-I vaz vitejiile?"
lar ginerile c'auza,
Foarte rati ca sa 'ntrista.
La na§i-so ca mergea,
lar na$I-so ca zfcea:
.Tad, fine, nu te 'ntrista.
Te roagA la Dumnezau
Sa traiasca na§I-to,
§i la Maica precista
Sa-m traiasca na§I-ta\
Pa vinatu 'ncalica.
Pu(intel infterbfnta,
Pa sus bu^lle sarla,
Cercurile le taia
§i vinurile ca curgca,
Nunta? caii adapa.
lar Patru Letinu-bogat,
Val! cilnile §i spurcat,
Nici p'ala nu s'a lasat:
Nrto postavurl ca lo:i,

Toate 'n rind ca le punca


$i din gur'a^a striga:
„Care-m Testa ginerile,
Ginerile, mirile,
Sa-m tale postavurile,
Sa-I vaz vitejiile?"
lara lei ca le sarla,

Postavurile le taia,

La nunta§ ca le 'mpar^a.
Cum erea nunta§u
A<?a-I da §i postavu.

Digitized by Google
ViLCEA 41

Patru Letinu-bogat,
Val! cilnile §i spurcat,
NicI p'ala nu s'a lasat:
Trel fete ca-m aducea,
Tot un port §i tot un stat
§i'nainte le punea:
„Care-m lesta ginerile,
Ginerile, mirile ?
Sa-§ aleaga mireasa
§i sa nu la pe alta,
I sa va scurta vila^a".
lara na§u ce-m facea?
Trei m6re de aur loa
$i pe tava le punea,
Sabia linga 61e sta:
,Care iesta fina-mea?
Sa sa 'ntinza ca sa la,

lar sanu vile alta, •

u
Ca frumos capu-i l-ol loa .

Mireasa sa cuno^tea,
Olchi§oril-i lacrama
§i la m6re sa 'ntindea.
lara na§u ce-I facea ?
De suptiori ca ml-o loa
$i 'n trasur'o arunca
§i 'nspre casa apuca.
Patru Letinu-bogat,
Val! cilnile §i spurcat,
NicI p'ala nu s'a lasat:
Sus pa casa sa sula
§i din gura blestema;
lar blestemu-I ajungea
§i pe cale sa 'ntimpla,
Singe ginerilul curgea
§i viia^a i sa scurgea.

Digitized by Google
42 VlLCtiA

Pa frati-so ca-l chlema,


Mireasa de min'o loa
$i'n mina fra^n-so o da.
Pope§tf (Madfuca) — Ion Costantinescu, 75.

XII

A fost unu odata sarac de avea numai o mtya


tot,

§'un bou $'un bordel. $adea'n bordel, §i'n bordel avea o


groapa 'n mijlocu bordclulul. Mi^a-I prindea pasari, carnea
o minca §i p6nele le punea §i sa culca pa I61e. Odata-I
zice mi^a:
— Stapine, sa vindem bou, vreau sa te procopsasc,
nu te mai po( harani.

Du-te §i-l vinde.
Mi{a s'a dat pesta cap, s'a facut un voinic, s'a dus
§'a vindut bou §i §-a facut salba §'a plecat pin padure
cu salba la git. S'a dat pesta cap, s'a facut lar mtya. S'a
'ntilnit cu iepurile:
— Ei,surioara mi^a,cin facut salba astafrumoasa?
{-a \\e
— Stapinu-mio; sa mergl tu cu mine, {-ar face mai
frumoasa ca a mea.
Iepurile s'a loat dipa ia. A mers mai 'nainle, s'a
'ntilnit zis: „sa mergl
cu vulpea. lar a§a a 'ntrebat-o, a
tu cu mine, {-ar face mai buna ca a mea*. S'a
salba §i

'ntilnit cu lupu, ?i lar a§a s'a loat dupa la §i lupu. S'a

'ntilnit cu ursu, lar a§a s'a loat dupa la. Ia a mers cu

tele pana la un imparat. Cin le-a bagat in curte, s'a dat

pesta cap, s'a facut voinic. A §azut Hnga I6le. A i§i(


imparatu afar §i le-a vazut §'a'ntrebat ca cine a trimis


de plocon frumos. Ia a raspuns:
astfeli
—P6ne§ Imparat.
—Cine lesta aceala P6ne§ Imparat ?
—Un voinic frumos §1 nensurat.
—Zi-I sa vile la mine, sa-1 vaz, a zis imparatu.

Digitized by Google
vii.CE a 43

— Nu
poate veni, imp&rate, c'a avut trasura cu patru
telegarl, a plecat pl-un cimp mare sA sa plimbe; cail
{mut 1 1-a bagat info balta mare§i s'a'nnecat tot, a i§it numa
cu Irupu afar gol.
imparatu a trimes, I-a cumparat trasura, cai, aine,
numai sa sa duca acolo. Mtya a loatu-le §i s'a dus cu tele
la P6ne$ Imparat. far lei cin le-a vazut s'a sparlat. Mtya

a zis: „nu te sparia, al cu mine c'o sa te procopsasc".


S'a dus la 'mparatu. Mi(a-1 invata toate cum sa ur-
m£ze acolo. lei ne§tind cum sa poarte {oalele, sa uita pa
lei. Imparatu a'ntrebat pa mi^a ca di ce sa uita pa le'l. Mi(a-I

zisa ca nu-I sin {oalele ca 6le de le-a pierdut. Imparatu


I-a cumparat altele. Mija s'a dus 51 I-a zis: „sa nu te mai
v
ui( pa tine, ca te pric6pe 'mparatu." Nus'a mat ullat. § a
facut nunta cu fata 'mparatulu 5
.

Imparatu-a zis ca sa sa duca sa veaza ^'imparatu


palaturile unde sta Iel. lei a i$it la mlf afar §'a zis: „une-l
u
ducem nol acu, ca noi n'avem une-1 duce ? Mifa zis:
„grija mea lesta, ce-I auzi sa zicl a§a; ce-I auzi ca-s ale lu
P6ne.i Imparat sa zicl: „da, ale m£le, ale m61e. a
Mita pleaca'nainte §i lei vin pa urma. Mi(a da pest'o
turma de ol multe §'intreaba ciobanii:
— Ale cul sin vitele 6stea?
— Ale alor n6o zmel.
— Sa nu mai
zicet ca sint ale alor n6o zmel. sa zice^
ca sint ale lu P6ne§ Imparat, pentruca vine Sfele Iliie cu
traznete, cu pl6znete §i va pferde pc tot.
Vine'mparatu pa urma §i 'ntreaba:
— Ale cul sin vitele?
lei spun: „aleluP6ne$ Imparat".
— Ale dumitale, Uomnule?
— Ale m£le T ale m£le.
Merge mafnainte. Gasa^te o cireada da bol, o stava*

'Grajji, nepu$i la munca.


*Hcrghelie.

Digitized by Google
: ;

44 ViLCEA

da cal, o stava da bivoli, n6§te casa de marmure. Mita'n-


treaba

Ale cul sint?

Ale alor n6o zmei?

Sa nu mai spunet, ca vine Sfete Ilile cu traznete
cu pteznete §i va pierde pe tot-

Da nol ce sa ne facem?
— Ascunde-va-t info §ira cu pale.
S'a dus zmeil acolo, §i la a loat un tadune §i i-a

ars. Vind imparatu, a de§chis por^ile §i I-a bagat in curte,


I-a primit in cas. Casale avea masa de sa punea singura,
sa ridica singura. Au petrecut acolo ?i s'au intors indarat.
lar P6ne§ Imparat, cu'mparaieasa §i cu mita au ramas
singurl.
r El, stapine, te'mbog&tii, le facui din p6ne imparat,
din bordei in casa de marmure, acu§ te las §i ma due",
zise mita. „Desara vine barba
sa-t dai lozinca Stata-Cot cu
di-un cot, calare jumatat de iepure §chIop. Daca
pl-o
n'ai ghici, te omoara". lei sa ruga de mtyaca sa-1 scape $i
de asta. Mi(a-I asculta.
Sara veni la fereastra ^i striga dila fereastra:
— Da-t lozinca.
— Ce vrei ?
— Ce-i una?
— La luna, mult nebunl s'aduna.
— Ce-I d6o?
— Omu
cu doi olchi, cu d6o miinl, cu d6o picloare,
bine v6de, bine merge.
— Ce-I trel?
— Sabila cu trel taiu§uri bine merge, bine tale,
— Ce-I patru?
— Caru cu patru roate, patru boi, bine merge, bine
umbla.
— Ce-I cincl?
— Cavalu cu cincl gaurl bine merge, bine cinta.
— Ce-I $asa?

Digitized by Google
vIi.cea 45

— Floieru cu §as& gaurl, bine m£rge, bine cinta.


— Ce-I §apte?
— Omu cu $apte fete'n cas — claca'ntreaga.
— Ce-I opt?
— Plugu cu opt boi. bine merge, bine arA.
— Ce-I n6o?
— Omu cu n6o ficiorfn cas: nu bagicoada, c'o scot
cfoantA.
— Ce-I zace?
~ Din zace nu m&I tr£ce.
Pleznesc ghlavolii la par£te.
Pope^tf (M&cluca) — Ion Costantinescu, 76.

XIII

Erea un om odatA dus la margina marilor. A§a,


umblin sa-§ faca harana lul, doved£§te (A vine o pasAre
mare cit nu sa mai putea §i loa oamenil 'n ghlara §i

trecea marea cu lei. §i-I punea jos §i 'ncepea sA-I manince.


Da Id ce s'a gindit, ca ce pasarc sa file aia de maninca
la oamenl. A§a, §-a loat un etagan la briu §1 c'un pistol

§i sa duce §1 lei pa margina maril ca sa priveaza cum


la acel oamenl. §i cln 1-a vazut pasarea, s'a rapezit,

^'odata 1-a valmacit cu hArpile 1


§i 1-a rapit §i pa lei. Cin
1-a lasat pesta mare pa pamin jos, 1-a §i lasat din ghlara
§a scos limba-^a papamint Acel
plecat incolo, ostanita,
om, cin i§ vine 'n fire, sa ulta §1 vazu cimpu plin de
capa^inl de oamenl, §'o vazu $i pa la, dupa ce s'a hodinil,
vind d'a dreptu §1 la Id sa-1 manince §i pa lei, ca cellan(.
Numai decit scoate pistolu, cin vAzu ca vine la lei sal
manince, §i trasa 'n la. la sA'mputrmici, ca n'o lovi bine,
sa sale pa el.Atuncea baga §i etaganu 'n la $'o toca
$'o 'mparti pa polana, cum a 'mpar^it la capa^fnile oa-

!
Aripilc.

Digitized by Google
46 ViLCKA

menilor. lei sa gindi ca cum sa mal treaca 'ndarat aceast


mare. Gindindu-sa $i mergin pin a pustiletate, sa 'ntil-

n&jte c'o salbatica, §i salbatica sa j&lui la la ce-a patft §i

sa vaicara mult ca ce sa sa faca. Salbatica zlsa ca-1 ha-


ran6§te la cu harana un an da zile, da la un an: „am
tot 10 sa te 'nva( cum sa trecl marea 'ndarat". §i-l lo.

ll dusa acas la salbatic. ll da o radacioara §'o minca §1


saptamina da foame, pan a 'mplinit anu. Atuncea
tinea citi-o
vine salbatica §i-l intreaba cA mai are pofta sa mal stea,
§i lei zisa ca i s'a uritfoarte rau. Salbatica zise: „numal decit

H dau drumu de te duel dincolo, unde-ai fost, la locu tau*.


Numai decit facu sAmn corAbierilor c'o hrama pusa1
'nl/o

prajina, §i numai decit venira corabieril ca sa v6ze ce samn


II ala. §i datera pesta lei acolo. lei sa plinsa la corablerl
ca d'atita n'a mai putut vedea casa. CorAbleriM intrebara
ca cum a trecut acolo. lei, d&plins, nu putea sa le spule,

a$a, ulte, de frica ca nu-1 mai tree dincolo. Lor li sa facura


mila §1-1 pusara 'n corable §M trecura marea dincplo, la

locu sau, unde-a fost lei.

Gift vile— Ion Radu Lazftrohi, 50.

'Nflframa.

Digitized by Google
DOLJ

Digitized by Google
Digitized by Google
DO L J

Pal de ce nu facet dumnlavoastra ceva cu oamenil


strinl? On vin Talleni la nol avem suferin^a din pricina
lor; unde trebue sa file Rumin cuprind lei cu munca.
Da de ce nu facet dumnlavoastra o lege sa nu file

sintem nol strimtorat, toata Ruminila. $i statu


strini, d'ala
de ce ar deveni sa dea mo§H la arinda$ §i nu sa da la
locuitori, platim §i no! ca arinda^ii?
Mai bine lerea pa vremea Turculuf, faceam 12 zile
pe an §i dam dijma la porumb; incolo nimic. Durmlam
cu boii pa livez pina 'n Sfintu Ghlorghe §i pina sa facea
la loc §i niminl nu ma 'ntreba. Ma apuca namlazu pa
cimp §i nu ma 'ntreba niminl de unde viu §i unde
ma due.
Aduceam lemne §i a§a ca nu ma 'ntreba
1
cu traga
niminl. Aveamde cosam fin §'aram pe unde vream. Ne-a
cuprins statu de peste tot, n'avem nicl o mi^care.
Turcu a fos credinfos: lei a fos, sirlacu, bun; cum
da indreptari a$a le tinea.
Plinge inima'n mine cin vaz ca sta griu pa livez §i
trebue sa muncim la arinda§.
Ar trebui Regele or statu sa'nchirileze pamintu la
locuitori, ar fi §i avantu 2 lui §1 al nostru. Am plati mal
mult ca arinda§ii.

VSanie dc transportat lemne.


'Folosul.

6158

Digitized by Google
50 dou

Da, ulte, am ajuns de ris.


Nol Ruminil ne furam unu pe altu, le frumos? In
loc sa ne pov&tuim unu pe altu, ne minc&m.
Statu ar fi bun, da sin ca^ai! care maninca.
MoflenT — Sandu Dina Dut5, 52.

II

Am auzit ca la Ple$oiu s'a gaslt §u§aua lu Domnu


de r6ua. Ala s'a fos ducind pin tara turCasca §'a fos
vind noaptea'n ^ara, ca cirtita, sa nu-1 vada soarele. Acila
I-a fos starea lul. Info diminea^a 1-a cuprins soarele §i

s'o virit su pod, da tot s'a topit de soare §'a murit.


Sa zice acu cin sa bolnave§te cineva: „tlu!ca parca
e§tl ca domnu de r6ua u .

Tirpezita — Radu §oanca, 75.

Ill

La fintlna Tirpezi^ii erea la Pa§ti. Acuma, a


govie 1

gar in marginea drumulul Cin


1
venit o Coara §i „gar,
s'a ultat lumea, a fos vind Turcii ca frunza §i ca larba.
AtunCa a luat pa una Bibeasca a noasta 'n Java tur-
Casca §'a scos-o din robile unu Vercea §i s'a intors grea
§i 1-a facut pa Bibescu al nostru.

Tirpezita — Radu $oancfi, 75.

IV

Cind erea Ghica


RasuCa batrinil chica;
Cind erea §tirbei
Puneai plugu unde vrel.
Tirpezita — Radu $oanca\ 75.

'Nedeic, petrccere.

Digitized by Google
DOLJ 51

V
Anu asta le ralu lu Dumnezau, e bi$ag l
. S'au facut
porumbi §i griu, intri'n porumbi ca'n padure. Numa vin
nu-i, le-a luat Dumnezau viile. Info vreme erca bi§ag
§ide vin; luam butile de pe la Cirstov* §i le deregam.
Fafiam cite d6ua sute hirdae. Cin slobozam un troc erea
numa o hora.
Tirpezita — Radu §oanc3, 75.

VI

Am vazut cum.au venit lacustele; eream copilandru,


pazam otaru Salcu^il $i s'au a§azat
vitele. §'a venit in

de s'au irint crengile cu ele, s'au facut leasa. Le luam


cu ftara, cu clopote, §i le minam spre Dunare.
Tirpezita — Radu §oanca, 75.

VIJ

PATRU HAlDUCU

„Ale! cistite de Petre,


Al, de-t boteaz' un fini^or,

codru de-ajutor".
File-t in
Dale! Patru ce-m facea?
Armele §i le 'ngropa
La o buturea 3 de fag
Unde trage Patru cu drag.
§i la lei ce mi-§ oprfa?
Oprla o luce sabioara,
Ghemuita, ghem facuta,

5
14 Septemvre.
'ButurugS.

Digitized by Google
52 DOLJ

Adus virfu la m&runche.


Dale! Patru ce-m facea?
La 'mparatu ca pleca,
Pe poarta mica intra,
Pe 'mparatu ca-1 vedea,
Buza 'n patru ca-I pleznla.
Singe negru ca-I pica,
Pe caftan ca s& slela:
„Luminate de 'mparat,
Trup§urel fanl pacat,
Leaga milnile 'ndarat
Cu trei frimbii
1
de matasa
§i cu trei de ibri§in,
Aleasa din Sighidin,
§i da-m drumu 'n oastea ta,

D'ol scapa scapat sa fiu\


MiinI 'ndarat ca-I lega
Cu trei frimbii de matasa,
Alea din Bra§ov aleasa,
§i cu trei de ibri§in,
Aleasa din Seghedin.
Da la lei ce mi-§ oprla?
Oprla o luce sabioara
Ghemuita, ghem facuta,
Adus virfu la marunche.
La 'mparatu ca-m pleca,
Imparatu ca-1 vedea,
MiinI 'ndarat ca-I lega,
Drumu 'n oastea lul ca-I da.

Dale! Patru ce-m facea?


Odata ca-m chiotla,
Vai adinci ca rasuna,
Toate sfoarele-I pleznla,
Drumu 'n oastea lul ca-I da.

^rlnghii.

Digitized by Google
dou 53

Dale! Patru ce-m facea?


Scotea luce sabioara
§i dl-un zid ca ml-o trintia,
De rugin' o scutura,
Sus la cer ca-m fulgera
§i pin Turc ca-m abatea
Ca un vintu vitorit
Pint' un pdmet inflorit,
§i cum cadea florile

A§a cadea celmelele.


§i cin fu soarele 'n chhidile
Tale Patru §apte mile,
§i cin fu soarele-a scapata
N'avea Patru ce lucra,
Numa sta de-I buldu^a 1

§1 mul putin ce scofelia 1


Trel catirl ca 'mpovara
La 'mparatu ca pleca:
„Luminate de 'mparate,
Trup§urel plin de pacate a .

Da 'mparatu ce-m zicea?


w Du-te, Petre, 'n halducile,
Fost-au daruita tie,

Cit-ol sta leu in domnile


Sa stal §i tu 'n halducile,
Fost-au daruita \le

Din mica copilarile.

Plenita — Stan Clurezu, 80

VIII

CHERA
Verde ca mazlina,
Mai din coa deSchila,
>IX ciuta de banl.
*Aduna.

Digitized by Google
54 dou

Din jos de Br&ila,


tncarca, mi-sa 'ncarca
D6iia-trei sandale 1 ,
N6ua galaoane 2 ;

Da cin le'nc&rca ?
Al Arap sangap,
Negru §i buzat,
Cu rip dupa cap
Ca solzu de crap,
Cu ripu pe burta
Ca solzu de §tluca;
La chiept gavanat,
Cu mustat de rac,
Negru §i buzat,
Par'ca-m lest'undrac,
Unde-1 vez pe dinsu
Nu-{ po( {ine risu.

Da ce fel de marfa ?
Bumbac §i matasa,
Marfa fomelasca,
Ca le mai banoasa,
Valurl de bumbac,
Tutun de-al tocat,
Tutun iniga,
De-al de bea Pa§a,
Fir §i ibri^in,

Megadi* de-al bun.


Da cin le'ncarca?
Al Arap sangap,
Negru §i buzat,
Cin te ultf la dinsu
Nu-t po{ tine risu.
Arapu ziCa:

^arci.
'Corabii.
»Marf5.

Digitized by Google
;

DOLJ 55

„Chero, Cheralina,
Tinara copila,
Frumu§Ha zina,
Floare din grading,
Vino dupa mine,
Ca (-0 fi mai bine
Astern utu tau
Parale marunte,
Pe sirma ^asute,
Sin la Arap multe;
Capatilu tau,
l
Copori$u tau,
Galbini venetici,
De-al de cite cinci,
Sin la Arap mulf 4
.

Chera raspundea:
„Fugi, Arape, fugi;
De uritu tau
§i de-al tat-tau
Im vine sa fug.
Unde s'a vazut
§i s'apomenit
Arapoaica alba
'N tar' arapeasca,
Sa-t fiu de nevasta,
Surorile tele
Cumnatele mele,
Fratforii tai
Cumna^aii miel,
TaiculiVal tau
File socru-mieu,
Muicultya ta
File soacra-mea?
§i leu ca mai am

•Invclitoarca.

Digitized by Google
56 D01J

Tot dol fWHiori,


Din §i Costandin,
O^il Brailil,
$ArpiI Dunaril,
§i lei ml-or veni
La al miez de noapte
Cu fiorl de moarte
Sa descule poarta,
Sa bage aznaua 1
.

Chero, Cheralina,
Tinara copila,
Frumu$ica zina,
Floare din grading,
Vino dupa mine
Ca (-o fi mal bine\
FaCa cum faCa,
Pe Cher' o'n<?ela
$i cu la pleca,
In vale cobora,
Din gura-m graia:
„VoI cirmacilor,
§aluparilor,
§i vol sa-m mina(
De az pana miine
Cale de cinci zile,

Ca vol plati bine".


Cu Chera pleca,
Pe Dunare'n jos
Mul merga frumos,
Noaptea ca-m venla.
Frazil cin venia
La poarta striga:
„Chero, Cheralino,
Descule poarta,

'Lada cu bam.

Digitized by Google
:

ix)u 57

Sa bagam aznaua,
Ne-apuca ziua".
Chera nu raspunde,
Ca n'are de unde.
Da lei ce-m faCa?
Pe ma-sa'ntreba
-Mama, mama noastra
Unde e Chera?"
Din umerl 'nal^a.
Da lei ce-m ziCa?
,De nu pot cu gura
A rata cu mina".
Cu min'arata,
Pe Dunare'n jos
Mul mergau frumos.
lar lei ce-m fafia?
'N vale-m cobora,
Din gura-m ziCa:
*VoI carmacilor,
§aluparilor,
§i vol sa-m rnina^
De az pana milne
Cale de ob zile,
Ca vol plati bine 4 .

In barca sa sula
§i cu lei pleca,
Pe Dunare'n jos
Merga de tolos.
Mergau ce mergau,
Ochlan aruncau,
Pe Chera vedeau,
Buzdugan tragau.
Cirmaclu-l lovlau,
In loc ca sa'nvirtla,
Pana-m ajunga,
Acolo ajunga,

Digitized by Google
58 DOLJ

Din gura-m zica:


„Chero, Cheralina,
Tinara copila,
Frumu§ica zina,
Floare din grading,
Cu cine-ai vorbit
Cin te-al logodit,

Pe cine-ai 'ntrebat
tf
Cin te-al maritat ?

Chera raspundea:
„NeIca, neic'al mieu,
Din §i Costandin,
Cu nim n'am vorbit
Cin m'am logodit,
Pe nim n'am 'trebat
Cin m'am maritat;
Pe mine m'a luat
Al ciine de-Arap,
Cu mine-a plecat
In {ar'arapeasca
Sa-I fiu de nevasta".
lar lei il zi£a:
*Chero, Cheralina,
Pite§te capu
Sa-m tai Arapu\
Arapu-1 taia,

Pe Chera o Iua,
'Ndarat sa'ntorCa,
'N (ara rumineasca,
Sa sa pomeneasca.
Plenita— Ionicfi Mftrinicft, 37

IX
cAlin curcA
Foale verde dl-un pelin,
N'at auzit de Calin?

Digitized by Google
DOLJ 59

De Calin omu al cu minte


Care a {inut mo§ii multe:
Mo§iI multe
§1 lumite',
Risipi^u, Cetatea,
Polana §i Pleni(a,
Poiana cu finurile,
PlenHa cu vinurile.
Frunze verde pelinita,
Pleca Calin din Plenita
Cu patru cal la caruta.
Frunza verde burulana,
Pleca Calin la Poland,
Da'n gazda unde traga?
La logofatu Ne^a,
Ca cuiel §tiia vorba,
§1 din gura-1 intreba:
„Logofete, dumniata,
Al socotit Poiana,
Polana cu finurile
44

Plenita cu vinurile ?
Logofatu-i raspundea:
B Am socotit Poiana,
Polana $i Pleni|,a,

Pe to£ C H *" am socotit


Trel calici nu ml-a platit;

$i de nu ma mine
crez pe
leu t-oi spune pe lurhe*:
Unu leste Vasilan,
N'a platit claca dl-un an,
§' unu-m leste Chiri^,
Nu-m da banii nici de cu§,
Sa uita la mine ghioldi§ J ;

iRenumite.
•Name.
•Chiorlf.

Digitized by Google
:

60 dou

Unu leste Ion al mare,


Nu ml-a dat nid trel parale*
Calin Cure' a§a ziCa:
„Logofete, dumniata,
Sa te dud la Ion al mare
§i sa mi-1 trimet 'ncoa,
Vile sa plateasca claca
$i toata obarila 1 ".
Logofatu-I r&spundea
„Dau pin apa §i ma 'nnec,
§i pin mar&cini de-a drept,
La Ion al mare nu merg;
Sa-m dal cincl-§asa catane,
Sa ma due la Ion al mare :

Pe Andrei ispravnicelu
De bea vin ca mlelu§elu
§i maninca ea purcelu,
§i sa-m dal §i pe Andrei
Ca §tile sama'n border.
Cincl-§asa catane-I da,
La Ion al mare merga.
Ion al mare mi-I vedea,
Mina pe lance punea
§i din gura intreba:
„Ce cata( vol pi la mine,
Ce mal sin da tor la line?
De claca ma §tiu platit
§i de dijma cura^it".
lar nevast' a§a-I ziCa:
„StaI, Ioane, nu face-a§a,
la na-( tu colea punga,
Du de-£ plate^te claca
§i toata obaci!a u .

Ion al mare ce faCa?

'Iob&gia.

Digitized by Google
DOU 61

Punga la git c&-§ lua,


La Calin Curca merga:
„Buna ziua, mai Caline.
— Nu-( mutyumesc, pore de cllne.
Cty pindarl trimit la tine
Ca sa te plate§tl de mine!
— Aleoleo, sardar Caline,
De ce ma fad pore de cilne,
Ce mai sin da tor la tine?"
Catastivu 'n mina-1 lua
Nici bine nu socotia,
Cu cinci lei mi-1 ajunga;
Scotea banii §i-I platla,
Nici fitan^a 1 nu-§ mai lua.
lei din gur' a§a ziCa:
w Aleoleo, sardar Caline,
A§tl bani care sin la tine
Az \i-\ dau,
Miine {i-I lau;
Milni-o sa te rogi de mine,
Cam sa te
tai ca pl-un ciine\
Calin Curca de-auza,
Ispravniceii chema
$i din gur' a§a ziCa:
„Punet mina de-1 legal,
§i-l legal sa-1 fereca(\
Ion al mare raspundea:
„ Aleoleo, sardar Caline,
Ce mai sin da tor la tine?-
lei pe u§a ca Ie§a
$i acas mi sa duCa,
La Chiri§ mi sa duCa
§i din gur' a§a zi£a:
„Mai Chiri§o, dumnlata,

Habitant*.

Digitized by Google
62 dou

Scoala frate nu §adea;


Vez al dine de Cocoi?
Cit o sta asta pe noi
Nu mal facem car §i bol,

NicI 'n obor zece ol.

Aide sa-1 prapadim noi,


Aid sa taiem ciinele,
Ne-a mincat cu clacile
§i ne la §i zilele".
Da Chiri§ a§a-I ziCa:
„Neica Ioane, dumniata,
Nu vez c'am imbatrinit,
Nu-t mal sin bun de slujit?

It dau copiii-amindol
Ca (in bine la razbol,

1\ dau pe Dobric' al mic,


Face potera colnic,
it dau pe Dobric' al mare,
Face potera rascoale,
La briu cu §apte pistoale,
Patru pline §i trel goale".
Ion al mare ce ziCa?
„Multumesc Dumnezau,
iu
Facul doi cu mine trel.
Foale verde ca spanacu,
Un sa gasasc pe-al de patru?"
Sa duCa la Vasilan
§i din gur' a§a-i zifia:
„Vasilane, dumniata,
Scoal frate, nu §adea;
Vez al cilne de Cocoi
Ca supt singele din noi?
Aid sa taiem ciinele,
Ne-a mincat cu clacile
§i ne ia §i zilele".

Vasilan a§a-I ziCa:

Digitized by Google
DOLJ 63

„Neica Ioane, dumnlata,


Nu vez c'am imbatrinit,
Nu mai sin bun de slujit?
Da-£ dau copilu-al mai mare.
Face potera rascoale,
Cin prinde omu batrin
J-il face de roade fin
$i-I trinte^te catl-un pumn
§i-l indrepteaza pe drum 44
.

Ion al mare ce zifia?


„Multumesc lu Dumnezau,
Facul trei cu mine patru;
Cind ai zice de spori§,
Un sa gasasc pe-al de cincl,
Sa pazasca la cirligi?"
La varu-sau sa du£a:
„Scoal vere, de nu §adea,
Ai sa taiem ciinele,

Ne-a mincat cu clacile


$i ne la §i zilele".
Calin Curca ce-m faCa?
Punea cail la caruta,
lar copii lu Chiri?
Tinea calea la nasip,
Ca treCa Calin la Pise,
lar in Pise unde traga?
La Mariia vaduva,
Ca cu la §tila vorba
§i toata 'nva^atura.
FeCoru lu Vasilan
Paza la CruCa lu Dan,
§i copii lu Chiris
Sa facura pui de mita,
Sa sula din spi^a 'n spi^a,
Pana sa sula 'n caruta;
far In Pise cind ajunga

Digitized by Google
;

64 DOU

Mi sa faCa cocolo§,
Sa pi tula linga co§.
Cin soarele sea pat a
§i Ion almare sosa,
Sa plimba pe batatura
Sa-§ faca inima buna,
Ca-1 apucase la mina;
De patul sa razma,
Calin Curca mi-1 vedea:
„Cine-I razmat de patul?
Ala nu leste om bun.
la 'nchide^ vol u§ile,
Intarit zavoarele,
Slobozty perdelele".
Punea masa §f minca.
Ion al mare ce-m faCa?
La u§a cln merga
Cu pumnu 'n u§a cin da
U§a palca 1
fu de spuma,
A§a sari din ttyina;
Cin da cu piCoru-al sting
Saria u§a jji c'un stilp.
La merga
Calin Curca
§i lamasa mi-1 gasa:
„Buna sara, mai Caline.
— Multumescu-t, frate Ioane
Vino, frate, de maninca
Ale bucate fra§onite*
Pentru dumnlata gatite.
— Acu sin frate cu tine,
leri ma fatal pore de cilne.
Ale bucate fra^onite
sa le vaz pinganite 3 .

2
Parci.
'Alese.
•PlnRSrite.

Digitized by Google
; ;

DOLJ 65

Pentru-o oala de urzicl


Prinsa? fata la Ghidid,
II lua§ salba dela git,

Toata vara a jalnicit;


Pentru §ira din obor,
Im lua§ dijma de trel orl;
Pentru cind zile de claca,
im lua§ un mlnzat §'o vaca
Am §i leu copil maruntai,
Numa cit bobu de mel,
Cu C-o sa-I cresc feu pe lei?
Pling copii pe bordel
Ca n'au lapte 'n putinei".
Odata sa opintla,
LanCa'n buric I-o'nfiga,
Din guri^a-1 judeca,
Cu palo§u-l £ocirtia,
lar copii lu Chiris
Venla pe co^ tavali§
§i-l taia §1-1 ispravla.
Cin ziua ca sa faCa
To^ satenii sa stringa
§i din gur' a§a ziCa:
„NeIca loane, dumnlata,
Al bagat satu'n belea".
Ion almare a§a ziCa:
„Nu va temet, sperila,
N'am bagat satu'n belea
Singurel ol raminea
De ml-oi face osinda,
Ca§a scrile pravila".

De cin Calin mi-a murit


Poiana s'a 'nveselit,
Plentya a 'mbobocit,
Risiptyu-a odraslit.
Plenita— Ionica MarinicS, 37.

6153

Digitized by Google
66 DOLJ

X
Foale verde fir mararl,
Pe dealu dela stejari
Mni-aule§ti-un p&curari
Din fluier §i din caval.
Da fel frate coaulia?
„UiuIu a §i „ialala
u
,

De uritu oilor,
De dragu nevestelor
1
§i de lubu fetelor.
Da iel frate ce-m fcicea?
La un stejar sa culca,
Oi^ele le plerdea
§i cind Iel mi sa scula,
Sta pe loc §i sa gindia
Pe ce colnice s'o la.

MAI-apuca pi-un colnicel,


Pi-un colnicel strimticel
Cu troscot verde pe el.
Iel cu lupu sa'ntilnla
§i din gur' a$a-i graia:
-Buna ziua, lupule.
— muHumesc,ciobanule.
l\
— Da lu lupule,
frate,
Nu mfil-ai vazut oile?
— Ba leu, frate, le-am v&zut,
Le-am vazut §i le-am p&scut;
Pe dir61e, pin vilcele,
Pasc sarmanele de ele,
Pin vilcele
Cornicle,
Pin gunoaie
Tot cotoaie 2 ,

UDragostea.
J
Ciolane.

Digitized by Google
dou 67

Pin fintinl,
Tot capital,
Dar In virful dealulul,
Samaru magarulul,
Arana ciobanulul*.
Dobridor — Marin Lungulescu, 19.

XI

Foale verde salcioara.


La Plole^tl pe margionra
Estl-un nuc cu frunza rara,
Sa fac nucile amara,
Sa string cucil de pin {ara
$i cinta de sa omoara;
Cinta, cuce, limba-t pice
So ia dalca
1
s'o dumice,
S'o dumice 'n lapte dulce
So dea nelcai s'omaninee;
Da mal sus pe ramurele
Cinta d6ua turturele,
Nu sin d6ua turturele,
Ci sin dragostele mele.

Dobridor — Ghforghe Manen, 22.

XII '

Foaie verde di-un areu,


Ni^a, pentru Dumnezau,
$i pentru lumele 8 mleu,
Sa nu ma mai til de rau
Dila slni^oru tati;

Digitized by Google
68 dou

Ca m'ai m&I {inut odatft


$'am zacut o vara toata.
Nita, Ni^a copilHa,
Dila chlept pin la guri^a
Parca Ie§t' o iconi^a,
Icon i(a jugravita
Dila Xa 'ig ra d venita;
Cin t-a pus lumele Ni^a
Sfinia sa-I fileguri^a.

Dobridor — Gligore Florea NegreV, 45.

XIII

Foaie verde vita vile,

Dragu^a Sinta Marile


Nu lasa' toamna sa vile,
Ca ma la baclu 'n mili^ile,
Ramin slinele pustlle,
Tlrh'ta fara oi^a,
Scaunel fara bacita
Care face brinza dulce
S'o dea la ciobanl s'o mince.
Foaie verde margarit,
Mcrg vitele pasclnd
§i ciobanil flulerind
1
Si mielu§eil vghierind
§i mamele lor plingind.

§igarcea — Ion Alecu Virvorea, 25.

XIV
Foaie verde trei zmicele,
Asara pi la o vreme

»Sbicr4nd.

Digitized by Google
dou 69

Visal ni§te visa grele,


Visal pi.stoalele mele
$ad in cul far de o^ale,
§i §ad pline ghintuite,
De §apte poterl gaiite
§1 unsa cu undelemn
Sa traga bine la samn.
$igarcea— Dumitru Vilvol, 20.

XV
Foale verde di-o rachita,
Cite pasarl sin pin lunca
Bine ca cucu nu cinta;
De-ar fi cucu di-un volnic,
La§ prinde di-un ibovmic,
§i ftl-e cucu pasarca
§i nu jjtile dragostea.
J-Talta verde de mar crej,
lntre Olt, intre Oltet,
Rasarit-a un nucule^
Nucule^ .cu frunza rara,
S'a strins cucif tol din Jara.
§i cinta de sa omoara.
La trupina nuculul
Cinta tatal cuculul;
Sus pi virfu nuculul
Cinta mama cuculul,
Jos pe d6uo ramurele,
Cinta d6uo turturele;
§i nu cinta cum sa cinta:
Una fllu^tlura din cloc
Tot ca Lina din mijloc,
pene
§'alta^fllu§tlura din
Tot ca Lina din sprincene.
§fgarcea— Dumitru VIlvoT, 20.

Digitized by Google
70 DOLJ

XVI

Cit fu vara de varoasa


§1 lama de degeroasa
Nu pusai piciOF la coasa,
1
Catal umbrelor de deasa
§i mindrelor de frumoasa.

$igarcea — Ion Alecu Virvorea, 25.

XVII

— Foale verde trei zmicele,


Despagube§te-ma, lele,
De paralutele mele,
Ca sin bune, nu sin rele,
Nl-a muncit neica pe iele,
Pe coaste §i pe valcele.
— Jalca* te-ar despagubi,
Da fil-e barba^alu-aci,
A^teapta pin'o adurmi;
Sa nu vii sara pin curte,
Ca am du$mane multe,
Sa vii mai aminat 3 ,

Cin du§manil s'a culcat.

§igarcea — Ion Alecu Virvorea, 25.

XVIII

Pe dealu Como§tenilor venia Turcii tulumbe-tulumbe 4


calarl cite zace-dolsprazace §i dedea cu girete5 pe sus. Fe-

^autal care umbra era mai deasi.


>Lelea.
•Mai tlrziu.
'Gramezi-grfimezi.
•Befe scurte.

Digitized by Google
DOLJ 71

tele cin 'n cring, sa minja cu carbune pe


auza, da fuga
ochi. Sa daca erea ni§te cocirle nu tragea
ulta pin sat,
acolo, unde vedea casa mai ridicata acolo tragea. Ghletele
neveste le tinea cail de capastru §i-I implimba, armasaru
sa 'ncondura §i necheza pe linga fomel. §i sta Turcu cu
cebuc §i sa ulta, parca-1 vad §'acuma.
§igarcea — Done Micu, „de §ase an! in timpu lu Tudorin 1 ".

XIX
antofitA a lu vghioarA.

in ora§ in Fildi§oara,
La casale lu Vghioara,
Lu Vghioara vatau mare,
Vatau mare de nevoade,
Frumoasa masa le 'ntinsa,
Co fadile dalb' aprinsa.
Da la masa cine-m §ade?
Al cinzdci de nevodan
Cu-ai doisprece vata§ marl,
lar in capu mesif sta
Mo§ Vghioara al batrin,
Cu barbu(a pan la briu;
Da la masa ce maninca?
Numa ciga §i postrunga
§1 nisatru de-1 marunt,
Ca Ie§it pustiiu mult,
Ca e lezne de prinzare
$i u§urel la purtare
§t e dulce la mincare.
lei beau §i sa veselesc,
De niminla nu giijasc,
Numa unu nu mi-§ bea,

>Tudor Vladimtrescu.

Digitized by Google
72 dou

Dor sta cu inima ra,


Ni§ nu bea, ni§ nu manincS.
Numa cu ochil sa ulta.
Da pe lume cum Jl chlama ?

AntofiV a lu Vghioara,
Cu mina la inimloara,
Parc'ar fi lovit dl-o boala.
Ni§ nu bea, ni$ nu maninca,
Numa cu ochil sa ulta;
lar Vghioara-1 intreba:
^Antofi^a, fiu talcai,
Nol to{ bem §i to£ mincam
§i cu bine petrecem,
Numa tu, talca, nu bel,
Ni$ nu bel, ni§ nu m&n!ncl.
Numa cu ochil te ul(l.
Or de chelCug al fir§it,
1

Or alne c'al ponosit,


Or fetele nu te-a vrut,
Or calu ^-a 'mbatrinit,
Or \le ca (-a venit
Vremea de casatorit?
— Sa vez, talca, draga talca.
lau de chelCug n'am fir§it,

Nici alne n'am ponosit,


Toate fetele m'a vrut,
Calu nu Al-a 'mbatrinit,
Da mile ca fil-a venit
Vremea de casatorit,
Nl-a venit §i fil-a trecut;
Sa-m fad, talca, nunti^oara,
Pana maf al zili^oare,
§i mile, talca, sa-m dal
P'ai cinzacl de nevodarl,

K^hcltuialft.

Digitized by Google
pou 73

Cu-ai dolsprece vata§ marl,


Cu toate nevoadele,
Cu toate luntrile,
Ca lau, talca, am vazut
In Vidrds pe$te frumos,
§apte cete de morun,
Tot morun pe§te de-1 bun,
§tlucile ca vacile,
Mrenele ca grinzile.
Talca, lau de I-a§ vina,
Mare bine fil-ar prindea,
Vez, cu carnea pe§telul
Pe^telul morunulul,
Nunta, talca, fil-a$ nunti,
Pe tine te-a§ pomeni;
Da sa vez, cu oasale
Ca fil-a§ zidi casAlc,

Cu solz le-aij $indili,

Cu singe le-a§ jugravi,


Pe tine te-a§ pomeni \
Da Vghioara ce-m zica?
lei din gur' a§a-I graia:
„Antofi(a, fiu talca I,
lau de cin m'am pomenit,
Cu pe§te m'am arinit 1
,

Cu pe§te am negustorit,
Toate baltile-am vinat
T
§i n Vidr6s n'am cautat,
Ca Vidrds leste adinc
Cit din cerl pAna 'n pamint,
a
Atit e Vidrds de-ad!nc .

Antofi(a ce-m faCa?


lei de ta-sau n'asculta,

Nevoadele le lua;

•HrSnit.

Digitized by Google
74 DOL.J

$i lua nevoadele,
1
Toate catravas&le ,

Pe-i cinzaci de nevodarf,


Cu-ai doisprece vata$I marl.
$i iel frate sa duCa
La apa Vidrosulul,
Unde-I toana pe§telul.
Cin la Vidrds ajunga,
Luntrile le baga,
Opacini* ca a§aza,
Nevodele le-arunca,
§i 'ncepea a traga
Unde s'aline^te 3 apa;
Dete-o toana, dete d6uo,
§i cin fu l'-a trela toana,
Vez, in fundu matty! 4
Scoasa pulu ludii;
Puiu ludii ca-1 scotea
§i-l batea <ji-l chinula
$i de r $te-l suduia.
p
Sa vez, luda ce faCaV
In fa(a apii ea Ie§a,
La Antoftya striga:
^Antofif a lu Vghioara,
Ce-m bat puiu,-l chinue§ti,
§i de pe§te-l sudue§U?
Cum nu (-e, frate, pacat
w^ifrica de blestemat,
Caz noapte 1-am ci§tigat?
Iau in Vidr6s m'am nascut
§i 'n Vidrds am crescut,
NicI 10 nu I-am dat de fund,
Ca Vidr6s leste adinc
'Uneltele.
:
Lopeti.
•Curge mai lin.
4
Partea din fund a navodului Impletita mai dcs.

Digitized by Google
DOLJ 75

Cit din cerl pana'n pamint,


At!t e VidrOs de-adinc;
far tu, frate, sa te duel
La coada Vidrosulul,
Unde-I toana pe§telul\
Antofita ce faea?
Drumu pululul ca-I da,
§i lei frate sa duCa,
La coada Vidrosulul,
Unde-I toana pe§telul,
Luntrite le baga,
Opacinile-a^aza,
Nevoadele le-arunca,
$i'ncepea a traga.
lei tragi! da nu putea,
,

Nevoadele de pe$te sa'ncarca


Cosacu sa §indilia.
Cosacu sa $indile§te,
Nici apa nu mai razbe§te.
Apol un vint. mare'neepea,
Un talaz mare fata,
To^ nevodaril 'nneca,
Numa unu raminea,
Antofi^ a * u Vghioara
•Int'un pise de luntrioara,
$i mi-1 bate vint de vara;
Un talaz*mare-l izbe§te,
Ochii din capn plezne^te,
$i lei, frate, ramfnea
Tot ca un bu§tean pirlit,
Ca niminea pe pamint.
Vghioara cind il vedea,
Din gur' a§a-I ziCa:
n Antofi^a, fiu talcai,

N'asculta$ de vorba mea,


Sa-t file rati, nu a§a tt
?

Ginglova— DSnilA Stanescu, 55.

Digitized by Google
76 DOLJ

XX
Barza, barza C-al in Coc?
Un boboc.
Da in gusa?
O capu§a.
Da in chlept?
Lapte schlert 1
.

Da'n piCoare?
N6ua ri§chitoare.
Da'n pene?
Frigurile mele.
Sa te duel n6u& mil de anl
cu lele.

Gingfova— Ioana Floarea, 13.

XXI

Cind eream mic§or, copilandru dupe bol de-I minam


cu stramurarea, erea din cincl una la arinda§, §i alta nu
erea nimic, decit dijma. Togmelile vechl erea togma* vi-
telor la arinda§, citl-o sfan^ulca de vaca, oala erea doua-
zaci §i doua de parale cu mfielu, porcu erea un sfan^.
Acu am injugat boil de cin s'a dajghle(at pamintu
§H (inem pana 'nghlata. Acu tot dam la arinda$, ne
da §asa pogoane de munca, le muncim nol, din ale §asa
la doua §i a^telante le facem in desavir^ire, un pogon i-1
copoim \ i taem buruenile, il ralitam 4 il culegem, il curam
:

§i-lducem la magazile; §i doua de secerat tot ale lul. Din


ale §asa ne ramine trel noua, inca ne ia §i d'acolo trei
co§urI, patru, pindaritu. §i facem trel zile cu caru cu boi;

»Fiert.
'Tocmeala.
»Pra>im.
•Aram.

Digitized by Google
dou 77

ziua trel lei o platim daca n'am facl-o; §i trel cu milnile,


§M dam §i ddl pul de gama nu I-om da,
i platim dol lei.
;

Boil nu sin scuty la erbarit, platim cite §asa franci de


bou, oala, mfielu un franc jumaiate.

Nedela— Ion Radu $arpe, 60.

XXII

Poate s'alb paste obzacl de anl.


Cin s'a luat Oreava ne-a gonit muscalu la Ginglova.
Ca cita vreme o de-atuncl nu §tiu, eream mic§or, adu-
fi

ceam paducele; erea padure alaturl cu Ginglova. Muscalu


zicea ca ne fcae Turcil paldum, paldum. Sta calare cu
pilu 1
. Nu-§ cit om fi statu t la Ginglova, e vreme de-atuncl.
Daca s'a potolit rezbelu ala, dupa ce s'a spart Oreava
ne-am intors lar la Nedela.

Nedela— Dinu Iordache, 80.

^icl cu .codcrila scurta - .

Digitized by Google
Digitized by Google
ROMANATI

Digitized by Google
Digitized by Google
ROMANATI

Arde tocu 'n paie ude,


Strig la pulca nu nvaude;
Auz pulca or n'auz,
Or n'al gura sa-m raspunz ?

Auzi-te-ar stelele,
Ca ml-ai sacat zilele,
Auzi-te-ar, pulca mea,
Ca mi-al sacat inima!
Arde focu 'n Bucure^tl
§i dogoarea la Plole^tl
§i lumina 'n Slatina
La Mania vaduva
Care m'am lubit cu la
Din copilarila mea.
Ghizdave§tl — Constantin Ghican, 21

II

Flori(i, floricelelor,
1
Da-v'ar daica relelor;
Cind lereat de trebuiala
Va faceaj neagra cerneala;

*Le!ca.

6158

Digitized by Google
82 ROMANATI

'Nflorit de sta( ca culmea,


Ca dalcai I-a trecut lumea;
'Nflorit de sta( ca macu,
Ca dalcai I-a trecut vacu,
Ca dalca s'a maritat,
Florile i-s'a uscat.

Ghizd&ve^tf — Constantin Ghican, 21.

Ill

Frunzulita d'afion,
leu, murgule, ol sa mor;
Dupe Pa§tl 'n sirbatori
Sa-m faca bradu cu florl.
Pe tine cul sa te las?
Sa te las la talca-mleu?
Talca-mleu e om batrin,
Nu cosa§te vara fln.
Sa te las la frate-mieu?
Frate-mleii e om bogdt,
Om bogat §i dipotat,
la bastonu pleaca'n sat,
Tu, murgule, mori legat.
Sa te las la malca-mea?
Maica-mea e vrajitoare,
la disagilpe spinare,
Tu, murgule, mori de foame.
Sorcnl — M5rin Preda. 45.

IV
DP. DIOCHETE

Pasarica alba, codalba,


Pica'n cerl, pica'n pamint,

Digitized by Google
;

ROMANA/P 83

Pica'n platra nestramata 1 ;

Platra nu putea rabda


§'in patru crapa,
A§a sa crape ochil
Diochetorilor,
Ginditorilor,
Strigoilor,
Strigoalcilor,
Moroalcilor,
Sa ramile fcutare] curat,
Luminat
Ca roua 'n cimp,
Ca steaua 'n ceri.
Sorenl — Marila Marin Preda, 60.

V
Sa valeta un pacurar
Din floer <ji din caval
Ca §-a plerdut oile:
„Uiuiu $i lalala,

Frunzuli^a, unt topit,


Pusai capu-am adurmit,
Oi^ale le-am plerdut,
Uiuiu $i lalala;

Cu lupu mam intilnil:


— Buna ziua, lupule.
— Mul^umim, volnicule.
— Ml-al vazut oitale?
Uiuiu §i lalala.
— Le-am vazut §i le-am pascut
Pi la fintini
Capa^ini,

^estimata.

Digitized by Google
84 ROMANATI

Pin pirloage 1
Stau sfirloage 2 ,

La capu pirlogulul,
Plotogu* magarulul".
Celar— Ion Nu{a\ 45.

VI

Ceca Dumnezau a pus carciumar pe lepure, §i puin-


du-1 carciumar, lei a baut vinu cu mindrele lui, §-a$a
bindu-1 §i cin a venit sa-I dea socoteala, lei fugi §i fugi
ca un lepure, find baut atita vin; mirosindu-1, a pus pe
ogar socotitor ca sa-1 gasasca, §i cum 1-a gasit 1-a §i trin-
tit, §i de-atuncl lepurile fuge de frica ogarulul ce-a fost
socotitor.
Celar — Ion Nuta\ 45.

VII

Frunza verde salba moale,


Mai pe valea Galbinii
$i pe-a Gslbinu^ii
Vin Tataril Crimului
$i cu al Buzduculul.
Sin trei sate apusate 4 , nevazute,
§i de agl 5 ne§tiute;
Da satenii ce facea?
Cu sacurl §i cu topoara
Lua pe agl 'n goana.
Celar — Ion Nu{a\ 45.

*Loc de muncfi l&sat tn par&sire.


"Buc*ti, sflrcari.
Pielea.
•Dosite.
*«C3peteniile Turcilorn.

Digitized by Google
ROMANATI 85

VIII

A fost odata un om foarte lene§. lei ce sa faca de

atita lene mare ce lerea cazuta pe trupu lui? In timpu


ala, atunci cin traia Iel, sa facea razboi de pasarl. Toata
lumea care lerea atunci aducea pasari, care cu arpl\
cu picere irinte. Acuma, nevasta lui 1-a minat §i pe lei:
u
„du-te $i tu, ba Stane, deado §i tu f-o- pasare .Cesa faca
lei? DI-o lene mare ce avea, nici boil nu-i putea injuga.
Acuma lei I-a zls lei: „injuga boil, fa!" Injuga nevasta
boil §i-l suia 'n car, il pornla catre razbol.
S'apropile §i lei acolodl-o margine. Ce sa vez?Gasi
§i lei o gadina mare c'o arpa frinta. Il lua §1-1 adusa
sa-1 pule 'n car, §i-l pusa n car. Cin pleca 'ndarat §i veni

acas, spusa nevestil: „vez, fa nevasta, ce-am adus leu?


Asta pasarica, is nu?* Cin vazu la: „val de
place or
mine, Doamne, ci ci-ol face cu as vulur"? lei zisa atunci:
„ce, fa, nu le de folos?" Acuma Tel, de necaz cin auzi
ca nu e de mincare, pusa mina pe topor §i-l dete la pro-
tap, radica toporu-'n sus, sa-1 omoare. la striga: „da, ce-al
ma cu a pasare?" lei i§ lasa mina la vale, Iel lar radica
inc'odata pan la a de trel §i 1-a lertat. „Acuma ce sa-I
facem, fa? trebule sa-1 arinim\ sa-I taiem un bou, ca sa-1
manince-. §i I-a taiat <ji 1-a mincat. §i I-a taiat $i pe'lilalt.
Acuma, dupe ce a mincat boil, Iel acuma la arpa s'a vin-
decat, a zburat in slava cerlulul. Iel a 'nceput sa sa bata
cu milnile peste ochl §i sa s'amarasca in loc sa sa folo- ;

sasca, mal rau a saracit. Acum, vulturu ce-a facut? S'a


dus §1 s'a dus §i s'a 'ntors indarat, s'a lasat la Iel jos §i
I-a zis: „stapine, stapine, sul in spate la mine**. Iel ce
sa faca? S'a suit. A zburat vulturu cu Iel, s'a suit in
slava cerlului. Odata s'a scuturat, §i pe Iel 1-a aruncat.

'Aripi.
"Vre-o.
'Hrfinim.

Digitized by Google
86 ROMANATI

lei striga: ,m'am dus, m'am dus - Cin sa caza . jos, s'a
dat pe supt lei §i 1-a luat iar. Pan la a de trel orl tot
a§a I-a facut. „Ci §til tu, stapine, ctn aduceal cu toporu
sa ma tal? tot a§a {-am facut §i leu. Acuma, al sa mer-
gem la malca mea. S'a dus, s'a dus cale de trei zile §i
tf

trel nopt pan a ajuns la o cruce. Acolo s'a pus pe cruce.


— Vez, ma stapine, ceva de aice?
— Ce? nu vaz nimic.
— la sama bine I


Parca sa zare§te ni§te albituri.

El Acolo sin frazil mlel §i muma mea. Cin tl-or
vedea Iel, de bucurile ca m'al scapat dila razbol, mama
o sa te 'nghi^a §'o sa te verse. Tu sa nu te spel. la o sa
zica: „ce sa-( dau de binele ce mi l-al facut?" la o sa zica,
ca sa-( dea bol, vacl §i cal, banl, da tu sa eel nuca din
capatii.
Mergind iel a§a nainte, vazura ca Ie§ira naintea
lor o negrea^a. Iel intreba: „ce leste ala"? Iel raspunsa:
„aia le muma mea; un' sa te bag? sa te bag su mine".
A§a-I §i facu, §1 iacata ma-sa sosi.
— Cine, muica, te-a scapat? Cine bine ml-a facut mile ?
— lolte, un oml
— Incotro a luat-o?
— S'a dus sus incolo.
lua la fuga 'ntr'acolo, goni goni, §i nimic nu
gasi. Sa'ntoarsa 'ndarat.
— Spune-m incotro a luat-o?
— Ite, a luat-o la scapatat 1
.

lua 'ntr'acolo, a fugit, a fugit §i tot nimic n'a ga-


sit. Sa'ntoarsa 'ndarat bini§or.
— E, malca, daca l-al mal vedea ce I-ai face?
— Acu ce sa-I mal fac? acu am ostenit.
ll scoasa de supt Iel §i cin il vazu, repede-1 inghi(i,
§i mai frumos il varsa. §i, la mi-1 intreba:

^put.

Digitized by Google
ROMANATI 87

— Ce vrel sa-J dau eu (ie drept plata, ca ml-al scapat


ficloru din batalile? It dau cal, it dau bol, i( dau banl, or-
ce vrel tu.
—Nu, vreau sa-m dal nuca din capatil.
—Cin te-a 'nvafct?
„Acu§*, zisa vulturu, „Iaca taci tu din gura maica,
ca o sa sa duca pan mal incolo §i o sa te lei dupe lei §i
a
o sa I-o Iel .

Acuraacesa faca? Scoasa nuca §1 I-o dete§M spusa:


„ma baie^a^, pan acas sa nu spargl nuca. Cin ti-I duce
acascu iasa-t tomne^tl cal, bol, casa, ma§inl; cit de mare
avere, a§a sa facT.
Ce sa faca? t§ lua drumu 'ndarat, sa dusa, sa dusa
cale de trelani, sa gindi Iel: „mache! cl-o fi 'n nuca asta?
s'o sparg". Cin o spars a, sa vez nelculi^a ce n'al vazut!
Ie§ira cirez devaci, de cal,ma§inl, casa, averl nepomenite.
Umplura cirapu. A^uma, iel sa mal gindi, sa mal 'nvirti,
sa pomeni cu^Tartacot 1
, calare pi-un vatarog 3 , in loc de
sabie o {asta de alble.
— Ci ce-al facut, ma; de ce ai dat drumu astora
pe aid?
— Nu §tiu, nciculi^a, nu §tiu nimic, ale§it din nuca
asta.
— Ce-m dai sa string. ti le
— N'am nimica, nelcultya; ci-o sa-( dau?
— Da-m pe nimica.
— Sa-t nimica daruit.
file

Sa 'nvirti Tartacot pi linga ele §i le baga 'n nuca.


T

Dupe ce le baga 'n nuca Inchele nuca: „na, §1 bago n


u
sin §i te du acas s'o desfacl .

Iel pleca pe drum, sa dusa, sa dusa; sa'ntilni c'un


voinic :

— Un te duel, ma baiete?

'Dracul.
^epnre mic.

Digitized by Google
88 ROMANATI


Ma due un m'a daruit tata.
Trecu ala 'ncolo §i nicl nu s'a gindit la ce facusa.
Cin a ajuns acas de§chele nuca §i 'ncepura sa lese ave-
rile, lucru nepomenit. lei cin plecasa de-acas lasasa ne-
vasta 'nsarcinata. In atlta timp cit lei a stat pe-acolo I-a
prasit, §i sa facusa baiatu mare §i sa dusasa un 1-a faga-
duit lei.

— Bine ma, zice la, cin ai venit cu baiatu nu te-al


intilnit?
— Ce vorbe§ti tu, fa, ce baiat?
— Ce, nu §til tu? cinalplecat amramas grea §i s'a

dus un l-al fagaduit tu.


— - Aoleo! n'o fi fos baiatu ala cu care m'am intil-

nit leu.
— Ba ala a fost.
— El fad acu§? S'a dus, s'a dus.
cl-o sa-I
Acuraa, lasam aci §i trecem la Tartacot. Baiatu s'a
dus §i 1-a bagat sarvitor la lei. Dracu ma avea §i Tel
o fata. Acuma, al baiat dupe ce a stat atita timp de
mult, s'a 'ngirluit cu fata dracului ?! a vorbit sa fuga
cu la.
Acuma, la lerea mal me§tera ca ma-sa cu una.
la cin vorbira sa fuga, spusa sara vatralulul, zice „ vatral, :

tu diminea^a cin o striga mama: „ci tu, fata, scoal de ta


a
focu ,tu sa sunl, sa troncanl pe vatra. A§a tu, caldare,
cin mama o zice; *tu, fata, du-te deadoapa", tu sasunl;
cind o zice: „tu, fata, fa de mamaliga *, tu, durelule, sa 4

sunl pin capistere*. A§a a §i facut toate la rind $'a plecat.


Cin a plecat a luat cu lei gresia, chleptinu, §i a plecat §i
s'a dus, s'a dus.

,0, la zaulte-te ma, sa vede ceva 'n urma noastra?"


1
,

Mai mearsara ce mal mearsara §i:


— Mal zaulte-te odata, ma.
— Sa vede o negurea^a.

>Uite-te.

Digitized by Google
RQMANATI 89

— Aoleo, aia e fugl; mal


tata, fugi, ulta-te inc'odata
ce sa mal vede?
— Fleacara de foe neapropiata.
— Fa-te tu un loc de mei leu un $i baiat sa-1 pa-
zasc de pasarici. Cin o veni cineva §i tl-o 'ntreba: „a tre-
cut cineva pe-aici?* tu ca n'a trecut niminea.
sa spui
Acuma, §i tl-o'ntreba: „tu ce paza§tl aci ,sa zlci: „pazasc tt

locu asta de mei sa nu-1 manince pasaricile


tt
.

Ajja a §i facut, <ji Iacata-1 ca a §t venit.


— Ce fad, mai baiete, aci? ai vazut pe cine-va tre-

cin pe-aci?
— N'am vazut pe niminea, module.
— Tiu! lasa-1 sa sa duca un a ouat co{ofenile.
$i sa'ntoarsa 'ndarat.
E! acum ajunsa acas la dracoaica.
— Ce ai facut, ma; gasit? I-al
— De un mal gasa§ti, fa!
sa-I
— N'ai gasit nimica pe drum?
— Am gasit un copila$, paza un loc de mei §i 1-am
intrebat §i a zis ca nu I-a vazut trecind.
— !

Aoleo ce mitocan e$ti Aia a fos locu de mei,


! "

a fost ia, $i copilu de paza mei ie iel. Stai sa ma


due ieu.
§i pleca a batrina.
Baiatu o vazu §i zlsa: „ia zauite-te, ca vine o ba-
trina". Mai mearsa ce mearsa, sa mai zauita §i
mai
vazu ca a batrina sa apropia de tot. Arunca gresia nainte,
sA facu stei de piatra §i tot trecu, arunca chieptinu §i
facu padure deasa ca din^il chieptinului. Trecu §i pin aia;
sa fecu ia o balta §i iel ra^oi in mijlocu batyii
„Sa vez tu ca ia cin o veni o sa zica: „mani cu
mulca, mani cu muica" tu sa nu te 'ntorci cu ochii la ia,
;

ca-t ia ochii".
Acuma, la veni pe margin! §i 'ncepu sa strige:
u
„mani cu muica u Ra^oiu „mac! mac! §i cu coada spre
.

ia. Acuma, ia vazin ca n'o sa-1 poata in§ala, trasa balta

Digitized by Google
90 ROMANATI

'n la §i veni ra^oiu cu coada la la, il prinsa §M Ida


ochil baga sup limba §i pleca 'ndarat. Acuma, sa dusa
§i-I

sa dusa pan ajunsa la umbra unul copac §i sa dusa de


sa culca la umbra ostenita. Acuma fata sa facu fata §i
ra^olu baiat. Ce zisa fata: „stal sa ma lau leu dupe la";
§i cind o ajunsa o gasi culcata cu fa^a la deal §i cu gura
cascata. Lua o platra, o baga sup limba §1-1 lua ochil
§i pleca 'ndarat; II pusa la loc §1 plecara pe drum amin-
dol lar.
E acuma
! cin s'a sculat la a plecat §i a ajuns acas.
— Ce, vez ma? ieu zicl ca sin ca tine prost, ce leu
sin sdravin, i-am luat ochil.
— Nu sin, fa nevola^o; casca gura.
$i cin arunca, in loc de ochi gasi o platra.
Ii! sa dea D-zau sa sa duca, sa sa tot duca un a
dus nanu cirlanu; §i trecui pin iesle §i nu mal leste.

Celar — Vasile Tonea, 25.

IX

DE IZDAT

Izdat intimpinat,
Nu-t dau singe de nevinovat,
§H dau cruce §i biserica;
La cap, cap de lighlan ',
La inima, inima de vidra,
La picere, picere de urs.
Ie§ izdat intimpinat,
Scoate-t ghleralele*,
Piraiele*,

'Lighioana?
'GhTare marl.
'Phoane.

Digitized by Google
ROMANATI 91

Din inima, de supt inima,


Din rflrunchl, de supt r&runchl
Ca leu cu crucea tl-ol batea,
Cu cu^itulti-ol taia,
La cilnl tl-ol arunca,
Nefript, nesarat;
Cu limba te-am desclntat,
Peste marl te-am aruncat
Unde popa nu toaca,
Coeo§ nu cinta,
Fata mare cosi^a nu'mplete^te,
Topor nu clocane^te;
Acolo sa §azi sa vacule^tl,
f

In coadele marilor,
In coarnele capralor.
Izdat intimpinat
Ie§ dila [cutare] din inima,
Cu limba te-am descintat,
De boale te-am cura^at,
Malca Sinta Marile
Leac lul [cutare] sa file.

Celar — Mar ila Alexe, 65

$i lar verde §'o lalea


§'o creaca de mic§unea,
De unde vil Martyo, fa?
— Din ora$ din Dobrogea.
— §i dealdata trel lamai.
Da la nelca ce sa-m spul?
— Da la nelca leu spul bine
Arde inimioara'n mine,

Digitized by Google
;

92 ROMANATl

To gindindu-ma la tine,

Ca un cuptora§ de pilne
Cupto r a§u sa race§te
Inima sa prapade§te.

Foale verde da sacara,


Da sacara, da nagara,
Ml-a plecat neica de-asara
$i m'a lasat tot oftind,
Din ochi negri lacramind,
Lacramile pica jos,
Obrazu le tot frumos.
Celar — Vasile Toma, 25.

XI

— Cuculet de Topolog,
Mai cobori din deal in Olt
De mai potole§te-al foe.
— Da cu ce sa-1 potolesc?
Ca n'am frunza sa-1 pleznesc
NicI glas vesel sa-1 aulesc.

Marotinu de jos — Mos Mandache. 70

XII

Foale verde bob naut,


N'am gindit, n'am socotit
Ca doru s'alba sfir§it
$i dragpstea scazamint.
Cine n'are dor pe lume
§tile luna cin apune

Digitized by Google
ROM ANA Jl 93

amlaz* cin vine,


$i clo^a* 'n
Cine-m are dor pe vale
$tile luna cin rasare.
§i de aldata trel granate,
Dragostea ce-aveam nol frate,
Credeam moartea c'o desparte;
laca moartea n'a venit
$i 'nca nol ne-am despar^it
Pintr'un lucru de nimic,
Pintr'un inel de argint,
Mi 1-a dat §i i 1-am frint.

Cine a lasat lubitu


Nu I-ar putrezi trupu,
Mince-I carnea clorile,
8
Vintu o^iorale .

Marotinu de jos — Ion Dumitru, 17.

XIII

$i Tar verde de trel mure,


Pe sup deal, pe su padure,
Sa ducl-o copila 'n lume,
Dupe dorl §i dupe mila.
Strina, strina, strinatate,
Sa nu ma strina^ 4 departe,
Ca n'am tata sa ma cate;
Muma e batrina, nu poate,
Fratioril sin departe,
N'au parale sa ma cate.

Marotinu de sus - Ion Nea^u, 50

>
Clo^ca (constelajie).
9 Miezul nopfei.
"Oscioarele.
'Instreinafi.

Digitized by Google
94 ROMANATI

XIV

Foale verde §'un dudau,


La cri§ma din Fag&dau
Unde bea §i bun §i rati,
Bea saracu §i bogatu
Pana cind o sa-I la dracu;
lar bogatu ce-m grata?
„Mai sarace, nu mal bea,
Ce tot bel 'mpotriva mea?
Ca cara ferecate
n'al
u
Nici patule cu bucate .

Foale verde §'o lalea,


Da saracu ce-m graia?
„Sa-m dal doua-trel parale
Sa lau la copii ni^ica sare,

Copii mi-au le§inat


Mincind malai sarat;
§'am sa trag o brazda lunga
Pi la bogat pi la punga,
$'am sa trag o brazda lata
Pi la bogat pi la vatra,
Ca port nume de halduc,
D'unde lau leu nu mal due,
§i {in calea la strimtorl
Sa despoi la negustorl;
Pe negustoru bogat
Sa mi-1 lau sa-1 bag su pat
Sa-m dea banl de chleltulala
§i aine de premeneala,
Ca sa ies in primavara
Cin sa 'ndeasa codrii lara,
Cin iel geme de alducl,
La tot fegii cite cincl.

Marotinu de sus — Iancu Vijulile, 45.

Digitized by Google
R0MANAJ1 95

XV
A fost odata ca niclodata, odata un domn, §i
a fost
palatu lui lerea 'n virfu muntelul, a avut o ibomnica in
§i

tara sirbeasca, §i lei cin vrea sa sa duca la la punea cail


la carita §i sa ducea la la, §1 tot noaptea sa'ntorcea. Cin
cinta coco§ii lei pleca dela la la palatu lui in munte.
Odata ibomnica 'nchisa coco§H, §i lei tot a§tepta sa cinte,
§i a§a ca 1-a apucat ziua pe drum la satu Potopin, §i lei

s'a bagat sa nu-1 vada soarele supt un pod, §i s'a topit


de soare. Lui il zice Domnu de roua, fin-ca s'a topit, §i
drumu lui sa vede §1 pana astaz dila Dunare pana la
munte, pe linga Olt.

Zvorsca — Ana Ionescu, 17.

XVI

DE IZDAT

Fugi, izdate veninate,


Din talpi, de sup talpl,
Din genunchl, de sup genunchl,
Din inima de supt inima,
Din rarunchi, de sup rarunchl,
Din cap sa sai cum a sarit
A^chla din copaci,
Ca leu cu crucea tl-ol descinta,
Cu picerele tl-ol arunca,
In Mare NeagrA ti-ol arunca
C'acolo-I casa ta,
La [cutare] sa ramile
Cruce §i biserica.

AmSra^tif-de-jos — Zoi^a Dumitru, 80.

Digitized by Google
96 ROMANATI

XVII
DE MATRICE (DOR DE INIMA)
Matrice, matraguna,
capra neagra te facu§,
int'un vir de munte te sui§,
Noua ciobanl negri te gasira,
Cu miini negre te luara,
Cu cu^ite negre te taiara,
Cu sare neagra te sarara,
Cu foe negru te fripsara,
Cu guri negre te mincara.
Maica Sinta Mariie
Leac lul [cutare] safile,
Sa sa prinza cum sa prinde
Pomu'n vile.
Amard^til-de-jos -- Zoija Dumitru, 8C

XVIII
$i lar verde trel migdale,
Dila Bucure^tl la vale
Mi-s'a 'mpu^cat trel cocoane,
Trel cocoane domni^oare.
$i lar verde de pelin,
Ca le-a omorit Marin,
Marin §i cu Costandin;
Pe Marin ca mi-1 prindea,
La temni^a mi-1 baga,
Mi-1 baga, mi-1 judeca.
§i lar verde de pelin,
Pe deal pe la Severin
Vine mama lu Marin
Cu palsprazace bu^ de vin,
Dele vinu-a doua parte,
Pe Marin nu-1 poate scoate.

Digitized by Google
ROMANATI 97

§i lar verde de pelin,


Pe deal pi la Severin
Vine tata lu Marin
Cu dolsprazace bolbatrinl,
Dete bol a doua parte,
Pe Marin nu-1 poate scoate.
§i iar verde de pelin,
Pe deal pi la Severin
Vine-amanta lu Marin
Cu f-o doua salbl 'n sin,
l

Dete salba a mal mica


Marin nu §tile de frica,
Dete salba a ma! mare
Scoasa pe Marin afara.
Dobrote$tf — Florea I. Popa, 19.

XIX
Indeamna, 'ndeamna, murgulet,
Pana'n vale la Cernet,
Sa face dl-un bilclulej
Sa-t cumpar dl-un friule^,
Friule{u de arnicT
Impletit de pulca'n cincl;
Friule^u de matasa,
Impletit de puica'n §asa;
Friule^u de bumbac
Sa §aza bine pecap;
Friule^u cu zabale,
Amarita ursatoare,
Drum la deal $i drum la vale,
Te zaril la luminare
Cu cama^a alba floare.
Dobrote^tr — §tefan David, 25.

l
Vre-o.

G!5S

Digitized by Google
o

98 ROMANATI

XX
A fos trei fete 'n cinepa.
ln§ira-te margarite.
A trecut un logofat, §'a zisa mare: „sa ma lei pe mine
ca-{ satur casa dintr'o pita\ Amijlocile a zis: „ba sa ma
lei pe mine c&-{ umplu curtea $i casa de pinza dintr'un

fus de tort §i de trimbe de pinza." A


mica: „sa ma lei
pe mine ca-(facdo! fe^-logofe^ cu totu §i cu totu deaur\
§i a pornit grea §i a facut dol fe\; §i a avut logo-

fatu (iitoare 'n curte. Cind a abatut fata sa faca, sarvi-


toarea a aruncat copii §'a pus cajai, $i copii I-a 'ngropat
in balegar §i a e§it dol merl cu totu §i cu totu de aur.
Logofatu cind a venit acas, sarvitoarea I-a zis: „ulte ma
1
ce t-a facut nevasta: afacut dol ca^ai, 'ceal ca face fe^-lo-
tt
gole( cu totu §i cu totu de aur .

Logofatu a lasat-o pe sojila lul §i a luat pe sar vitoarea, lar


pe sotfla dintil a pus-o curcareasa 'n curte. Curcareasa a zis sa
8
taie meril, s'astupe co§u sa nu lasa f schintae §'a le^it doua
;

schintai $'a rasarit doua steble de busuloc cu totu §i cu totu


de aur. A venit un mlel §i le-a ros §i s'a facut mlelu
ala cu totu §i cu totu de aur. Nevasta lul, Jiitoarea, 1-a vazut
§'a zis sa-1 tale: „ca ce facem cu lei? ca leu cu tine nu mai
stau aicP. §i logofetu a zis „da lace sa-1 taiem"? §i dupe
:

ce 1-a taiat s'a dus sarvitoarea, adica so^ila de-a doua. cu


ma^ale la pirau sa le spele §i a scapat doua capatile de
ma^a pe apa §i s'a tacut un baiat §'o fata cu totu §i cu
totu de aur; §i lei sta pe apa, nu-1 putea prinde niminl.
Ce sa faca? baba batrinS, spunea lumea ca dol copii
stralucesc pe apa, nu-I poate prinde niminl, baba a zis
sa faca un tolegel §'o furculi^a; s'a dus la marginea apii
%

baba cu furcultya §i cu toelgelu, fata a tras la furca §i


baiatu la tolegel §i a vazut care e baiat §i care fata, $i I-a

'ZiceaT.
'Vre-o.

Digitized by Google
ROMANATl 99

crescut baba pan a venit timpu de-a strins logofatu claca


la curte de fete §i de bae(, §1 s'a dus §i ai dol copil de-I
prinsase baba pe apa, §'atuncl lei §tila ca logofatu le e
tata §i curcareasa mama. A venit timpu, a spus to{ care
ce-a $tiut, pan a venit de a spus
$i lei. Baiatu a zls fetil:

„spune,soru-mea, §itu" lar la a zts: „spune tu, frate-mleu u


; .

Baiatu a 'nceput a spune ce a pa^it cu ma-sa a vitrega


§i pe ma-sa lul a buna a gonit-o. Cind a inceput a spupe
vorbele astea, a adus pe muma-sa a dintil, pe curcareasa,
§i a cunoscut pe copii lei, §i lei s'a despulat §1 I-a vazut
ca sin de aur; §i pe muma-sa a vitrega a legat-o de
coada calulul §i I-a dat drumu, §i pe muma-sa a buna a
luat-o 'ndarat
Cacaletf — Hie Ion, 18.

Digitized by Google
Digitized by Google
ARGE §

Digitized by Google
Digitized by Google
ARGE$

Dupa C-a ispravit m&n&stirea, a'nvalit-o cu §tya\ a'n-


trebat Neagoe pa Manole ca mal face v'o biserica ca asta.
Manole a raspuns dupa bolta bisericil ca asta-I da'nva-
(atura: „o sa fac altele mal bune dacit asta\ Neagoe cin
a auzit, a poruncit sa la scarile dala biserica „mult o sa :

sarace§ti tu ca mine?" §i Manole s'a sfetuit cu ailaty


dulgherl: ,ce-I da facut sa scapam d'afiasta osinda?" Micu,
unu din timplarl, a z!s catra Manole: 9 \a sa ne facem
a
haripl, sa zburSm casa scapam .§-au facut haripl da §i^a.
w Care din vol a vet coraj sa facet porneala sa zbu-
44
rat? $'a zis Radu: „Io o sa zbor intil". $'a zburat pana
'n Qmpu Radovanului §'acolo s'a lasat jos, §i osta§H care
erea sosit capu I-a taiat. §'a zburat Sasu la Valea Sa-
sulul, §'acolo osta§u 1-a sosit §i 1-a omorit. §'a zburat Micu
in Valea lu Micu §i 1-a taiat §i pa ala. A zburat §i Manole
mai pa urma pana 'n Dealu Negrului, acolo 1-a ispravit
§i pa iel. §'a pus samn §'a facut fintina §H zice pana az
„la Fintina lu Manole* 4
. A zburat §i Dan pana 'n Valea
Danului, §i i sa da numele pana az w Valea Danului".
Curtea-de-Arge§ — Tudor §tef£nescu, 72.

>§indil*.

Digitized by Google
;

104 ARGES

A§a cind erea biserica 'n stare buna §i domnla


Ghlorghe Bibescu a venit aid in manastire §'a §&zut patru
zile ; §! mereii s'a 'mplimbat pin prejur §'a vazut dinaintea
bisericil pa platra sens cum erea datu lei, cum lasasfi
Neagoe, a citit acolo pa sapatura ala da pisanle, §i,
§i lei

ce i s'o fi prins lul, a strigat vr-o doi robl d'al manastirii


s'aduca o scara lunga; a pus scara acolo §'a chemat un
pietrar §'a luat-o da sus in jos cu dalta, a sapat scrisorile,
a lasat numa ni^al. §i d'acifa s'a dus pin ograda manas-
tirii §'a venit inapoi spre apus, la paraclisu din spre mlaza-
zi, 5'acolo erea un domn s'o doamna jugravi^, §'a citit
acolo titulu§u lor §'a chemat lar d'a ad us scara $a stricat
numele lor. A mers la paraclisu din spre mlaza-noapte
acolo a ^ters lara slovele alea, §i vorbla cu spataru §i cu
boerii lui ca „voI strica §apte manastirl §i vol raspunde
§apte drumurl". A §i pus la stricarea hodailor 1
§'a po-
runcit sa gasasca caramizarl sa faca alte palaturl, §i le-a

lasat pa urma neispravite §'a fugit din tara.


A venit domn in locu lul frate-sati Barbu §tirbel §'a
stat aici §asa zile, la patru zaci §i §apte. §i plpca da dimi-
nea^a pana sara pa dealurl, cu Golescu §i cu Tudor Bra-
tianu. S'auza ca vreau sa cerceteze locu pentru razbel.
I-am vazut to info sara; inchisasam vitele §'am aruncat
un lemn §'a trecut tomna pa la gura lu $tirbel. sarit Am
dinaintea lul §i ra'am pus in ghenunchi:
„Sa ma lertat, c'am gre§it".
M'a dus pana la gura vail §i nra 'ntrebat:

P'aid, spre rasarit, maile sat?
— Nu mal le, sa trait Mariia Voastra.
§'a mers mai departe la Ion Calu{. Acolo lar a statut
§i m'a 'ntrebat unde duce drumu: „hait sa mergem inainte\

'Caselor.

Digitized by Google
ARGE$ 105

Am mers inainte, am mers pana la o d&spSrtire da


uli^a. Pa urma s'a'ntors spre manastire, §1 cind a sarit

$i aghlotan^II dupa din§il am croit-o §i lo pa vale. Am


§azut acolo ca vr'un Cas §'am plecat pa urma acasa.

Curtea-de-Arge$ — Tudor §tefonescu, 72.

HI

Spunea Patru Capac c'a venit Turcii la trelzacl §i

dol §'a scos calugarii d'acila. A fugit episcopu Grigorie 'n


Austria §'a ramas numa calugarii, §'a ramas numa unu,
§i Turcii a bagat cail 'n biserica,. $i cail, al Turcilor ai

marl, minca fln dupa prastol. A


'nceput pa urma sa strice
jugraveala, a dat cu spangile 'n ochil sfin^llor, §i s'a dus
un calugar la Bucure§tl, la Grigorie Ghica, §'a spus acolo
ca Turcii le-a prapadit biserica, §i s'a trimes d'acolo un
boer cu putere dala Pite^ti §i din Arge§ §'a cautat chela
bisericil §'a scos cail din biserica.

Curtea-de-Arge$ — Tudor §teffcnescu, 72.

IV

Aldata erea mal bine ca acuma. Nu mergal la §or^


ca acu§; la §alzacl a Ie$it cu §or^ii 'ntll.

Jara erea pa mina Turculul. Am


vazut §i leu o§tire
turCasca. Am
venit odata cu mama la riu sa spalam rufele
§i ne-am sparlat §'am fugit Turcii minea 'n sat la RuminI,
;

aldata plecau mal departe, sa plimbau pin {ara.


La patruza§ §i opt a batut Unguru pS Neamt da 1-a
topit, §'a cerut ajutor dala Muscal, §i Muscalu au ernat
aici.Erea oameni bunl, sa inchina la Dumnezau mal bine
ca nor, avea §i cruce la piept.

»Sorti.

Digitized by Google
106 ARGES

A venit toamna, §'a batut pa Ungurl, la fcl nauntru.


Dupa £-a batut pa Unguri a venit dala Sibil §'a ernat
aid, cite unu da casa.

Alimane^tr-Poenarf — Ghlorghe Oiogu, 72.

V
Foae verde-a bobilor,
Sus pa dealu Grecilor,
Starostea halducilor
La eel fag mare din coasta
§ade Radu ca'nt'o casa
Cu carabina pa masa,
Cu ocaua pHna rasa,
Nu §tiu plina or m-e goala,
$apte poterl baga 'n boala,
Nu ^tiu goala or m-e plina,
Baga potera 'n izina 1 .

Foae verde mic§onea,


N'avea dracu ce lucra,
Pa Radu mi-1 invaja,
Da ghete sa dascatya,
Cu opind ca sa 'ncatya,
Opinca cu catarama,
§1 nu-Ibaga nimin sama.
Foae verde §'o lalea,
Da dupa ce sa 'ncatya
In picere sa scula,
La picere sa ulta,
Bine, mari, zau ca-I sta,
Trel de§te 'n gura ca punea
§i 'ncepea da §uera,

'Primejdie.

Digitized by Google
ARGES 107

Tovaro§iI ca-I venia,


$apte in§i ca mi-§ venia,
Cu Radu opt ca-m fafia,
Armele ca. le gata,
La c&prar Ion merga,
„Buna sara u c& mi-? da:
— Buna sara, caprar Ioane.
— Mutyumescu-t, capitane.
Dara Radu ce-m ziCa?
Lu caprar Ion i spunea:
„Caprar Ioane, dumnlata,
Nu-m mal zice „ capitane- 4
,

Ca pul mina pa pistoale,


Vez da da ceva mincare,
Ca n'avem da cheltuiala,
Mine sara ol veni,
Pana 'ntr'una (H)I plati".
Dara Radu ce faCa?
La masa ca mi-§ $adea
$i baetil $i-t chema,
D'o juninca ca-m taia,
Patru Cozvir^ o fafia,
La frigari ca ml-o punea,
§asa in§I ca mi-o friga,
Nu ml-o frige cum sa trige,
Ci ml-o frige din cirlige
Ca sA-i file carnea dulce,
§i-Imal da cu saramura
Sa sa faca to mai buna,
S'alba gust la bautura.
Dara Radu ce-m faCa?
Dala masa sa scula,
Pa cai ca-m incalica,
Mina pa durda punea
$i cu durda cind im da
Sa daspica padurea.

Digitized by Google
108 ARGE$

La popa Stan ca merga,


Dala denie mi-1 lua
§'acasa c& mi-1 duCa,
Trei maCud 'n .spate-i da
§'una 'n plept da-1 Indrepta,
To da banM intreba:
„Parinte, Simula sa,
la, vez da ceva parale
Ca n'avem da cheltulala,
Cam copila§ far da minte,
Prapadesc la gloan^e multe,
Baga praf cu chivara,
Gloan^ele cu bani^a,
Rau-m saca inima,
Ca ml-a golit gantaua 1
".

Dara popa ce-m taCa?


To pa barba sa jura
Ca n'are cruce da para.
Dara Radu ce-m fafia?
„Parinte, Simula sa,
Acuma mi tl-ol lega,

Scoate banl cu bam^a".


Dara popa ce fafia?
Da Radu nicl nu grija.
Dara Radu ce-m faCa?
ca-m scotea
funle
$i pa popa mi-1 lega,
De grinda mi-1 spinzura.
Dara popa ce-m fafia?
Da moarte sa sperla
§i lu Radu ca-I ziCa:

n Capitane, dumniata,
Mai slabe$te-ma ni^al
Co sa-( cint d'un cintecel

'Gcanta.

Digitized by Google
ARGE$ 109

Da cind eream baetel*.


Radu mi-1 slabla,
Dara popa ce-m faCa?
Din gurita grai graia:
„Capitane, dumnlata,
Du-te tata, la bordel,
Cavern d'un putinel,
Erea plin da galbenei,
Dobinda banilor mier.
Dara Radu ce-m faCa?
Mina pa palo§ punea,
La bordel ca mi-§ merga,
Putinelu mi-1 gasa,
Da manta sa dazbraca,
Putinelu-l da§arta
$i preotesil-i ziCa:
„Priote§ica, dumntata,
Ado un cintarl incoa
Sa-( cintaresc rugina
Ca dau dijma din Ia u
sa-( .

Da preoteasa ce-m faCa?


Cintariu mi-1 aduCa
§i luRadu 'n mina-1 da;
Dara Radu ce-m faCa?
Banii mi §i-I cintarla,
ObzacI da oca-m gasa,
La dasagl ca mi-I punea,
Patru cal ca incarca,
lar la popa ca-m merga
$i da barba ca mi-1 lua.
Dara popa ce-m faCa?
Da moarte sa speria,
Din guri^a grai graia:
„Cata, tata, dupa u§a
Ca mal am d'o galetu§a,
tt
§'aia plina da rubli^e .

Digitized by Google
110 A&GE?

Dara Radu ce fafia?


Dupa u§a ca-m cata,
Galeata ca ml-o gasa,
In dasagi ml-o punea,
Patru cal mal incarca,
far la popa ca merga,
lar da git ca mi-1 stringa.
Da preoteasa ce-m zi£a?
„Capitane, dumnlata,
Mai slabe§te pa popa
Ca t-om da din C-om avea;
la asculta, maiculi^a,
Pune mina pa poli^a
Ca mal am d'o salbuli^a
Da cind eream -copiltyA
Da sugam la matca \i\£ u .

Radu mina pa poli^a punea


$i salba ca ml-o gasa
$i la git ca mi-o punea,
La picere-m ajunga,
tnc'odata o 'ndola,
La ghenunche-i raminea,
A trela oara o 'ndola,
La briu ca mi-o lasa,
Pa cai incalica
$i la coasta ca-m pleca.

Tutana — Constandin DiTaconu, 45*

VI

Foae verde bob ca macu,


Cinta cucu saracu
$i mindra $-a urit barbatu,
la nu $tile c'o la dracu.
Foae verde, fol trifoi,

Digitized by Google
1

'
ARGE$ 1 1

Hal, mindro, sa murim nol


Sa ne'ngroape p'amindol
La biserica 'n zavol,
Sa cinte cucu pa nol
Ca pa del porumbleL
Foae verde bob naut,
§1 sa las cu juramint,
Cine m'o b$ga 'n pamint
Sa-m faca co§c!ug da plumb
§t capacu de argint,
Sa nu putrazasc curlnd,
Sa putrazasc la cincl anl,
Sa fac vola la du§mani.
1

Corbil-UngurenI — Marin Glorgescu, 25.

VII

— Foae verde maghiran,


Ionel du peste deal,
N'ai venit la nol dl-un an.
— N'am venit, ca n'am putut;
Mnl-a fos murgu ostenit,
De §apte mindre gonit,
Dar acuma mfil-am venit
§'am luat un cal imprumut,
§aptq §ai mfil-am ponosit
§i trel bice-am despletit
$i la pulca c'am venit.
Ce folos dac'am venit?
Vazui pa mfndra 'n mormint
Foae verde, foae lata,
la o sapa §'o lopata
§i halde( la ia la groapa,
Dam (anna la o parte

Digitized by Google
;

112 •
ARGES

§i larba pa jumatate,
Sa v'arat pa mindra moarta
Cu os<joarele M 'n§irate.

Bfibana-Miu Badol, 25

VIII

Foae verde maracine,


Strilor sin, val da mine,
N'am nicl tata, n'am nicl muma,
Cine ma scoala ma 'njura.
Foae verde, ioae lata,

N'am nicl muma, n'am nicl tata,


Cine sa scoala ma bate,
Parc'a§ fi nascut din platra
$f calcal din urma 'n urma
Sa-m fac din striin o muma,
$i calcal din platra 'n platra
Sa-m fac din striin §i tata.

Cine e striin ca mine?


Numa mierla din padure,
Da nicl ia nu e striina,
Mai are d'o surioara,
Pa mica privigatoare,
Cinta noaptea pa racoare,
Scoala voinicil din {oale
$i ma scoala §i pa mine,
Cu inima trista 'n mine.
Babana — Miu Bador, 26

IX

Foae verde rugulet, .

La un cap da pisculet

'Oscioarelc.

Digitized by Google
AR(iE$ 113

Mi-a e^it un nucufc^,


Nucu mare, frunza rara,
S'a strins cucil dintr'o (ara
$t cintA da sa omoara;
Mai la virlu nuculul
Cinta tatal cucujul,
La mijlocu nuculul
Cinta mama cuculul, %

Mai pa pa ramurele,
jos,
Cint 'un da turturele,
stol
$'asculta lumea la ele,
Ca sa 'ngina 'n glasurele.
la, mal cinta-m cuculc
In toate diminetile
$i resfira penile
Ca mlndra sprincenile,
Sa te-auza mindrele,
Sa-m porneasca vitele
Pa toate valcelele.

Crumage§tif-dA-sus — Florea Marin Dilaconu, 36

«158

Digitized by Google
Digitized by Google
MUSCEL

Digitized by Google
Digitized by Google
MUSCEL

Tudor Vladimirescu cu Popa Viteazu §i cu Magheru


§i

a strins militari cu banl pina la o vreme. Dala o vreme


'ncolo I-a luat cu sila §'a facut ob mil da solda(. S'a luat
pa urma la lupta cu Turcil, la Tismana.
Cind a mers sa sa la la chlept, a§tla. capeteniile lor,
a fos vlndut Turcilor, §i Turcil I-a batut $i arvatfi lu Tudor
a venit pina aid §'a luat dol RuminI sa-I treaca dincolo,
$ Ruminii a mers pina la uh loc §i Turcil a mers dupa
iel, i-a prins la Rucar, la Valea Muleril, §1 i-a tocat pa to(.

Clnde$tl— NSstase Savu, hO.

II

A venit aiCa trei fra^: dol oamenl, Ion §i lordache,


§i o fata Marila, Cinde§til; 9 venit dala Dimboytya. Fratii
a§tla a avut §'un frate Mihu §'a fost hot vestit; stapinirea
a pus potera pa frazil aluia, ca sa-1 arate pa Mihu, ca lei
§tiie da iel. §1 lei a luat pa soru-sa §'a fugit aid §'a gasit
mo§iia pustiie §'a facut bordeie. Odata a venit apa mare
§'a 'nnecat borddele, §1 atunci a facut case.
Sin patru neamuri da oamenl d'atund.

Cinde^tr — Nfistase Savu, 80.

Digitized by Google
118 MUSCEL

III

Cin m'am pomenit nu era domn in {ara, era o co-


misle, clnd era Gole§tiI; nu §tiu cit o hi {Inut comisla ala,

S'apai dup'ala a venit Cuza.


P'atuncI nu era ocenie care 'nva^a militarii mustra
cu pu§ca. Cuza a pus plaia§ da paza becheturile. t)in Cuza
s'a 'nceput mustra, ocenla; a pus intil pa Cindea, pa Bratu
§1 pa Savu, I-a pus pa lei sa 'nve(e pin'a scorocit pricina.
1

Pa urma a pus §i pa ai tinerl. Az ne aflam bine cu


mustra ala.

Cinde$ti — Nfistase Savu, 80.

IV

Mai Stoiene, popa vechl,


Pdpa vedil §i da da mult,
Ai urit biserica
§'al indragit pi mindra.
„Mindro, mindrulita mea,
Cinta, mindro, cintecu
Ca ml-e drag ca sufletu".
la din gura ca graia:
„Mai Stoiene, popa vechl,
Dara iau cind ol cinta
Braz inalt s'o legana
Cetioara*mI: o cura 3 ,

Tarimba^a m'o auzi,


Tarimba§a da voinicl
Pesta patruzacl §i cind."
la cind cintecu 'ncepea
Fintinele sa surpa,

*A pas la cale, a tnvifat.


•Otina.
•Curge.

Digitized by Google
MUSCEL 119

Vai adind sa 'mpreuna,


Tarimba§a ca-m venla:
„0r la lupta sa ne luam
Or in sabil sa ne taiem."
Da Stolan din gura graia
Ca la lupta sa sa la:
,ln sabil sa riu ne taiem,
Ca lupta e mal dreafta
Da Dumnezau lasata*.
lei la lupta ca sa lua,
§i luptara zi da vara
Pina 'n sara;
Da Stoian din gura graia:
„Mindra, mindruli^a mea,
la apa 'n guri$oara
§i ma
uda la fe^i§oara tt
.

la din gura ca graia:


„Ma Stoiene, popa vechi.
Care mi-{ birui
Ala barba^l mi-^ hi".
Cinde$tl — Ioni^a al Stoical, 70.

Cin s'a facut satu a venit ni§te boeri streini in vina-


toare §'a venit p'aicl $'a vazut loc pustiu, §i ce-a zis iei?
„Sa facem aid ni§te acioale da vinatoare. §'am auzlt
1

a§a ca Negru-Voda a gasit pletrari §i oamenl me§te§u-


gari da.dogarii §i le-a daruit sa faca pa muni, unde-a fos
gasin iei padure, sa faca donite, fara plata. §i le-a daruit
trupu asta da pamint §i sa 'ntrunat* §'a facut comune.
Albert! — Nicolale Nap, 70.

'Ad&posturi, colibe.
'Intrunit, adunat.

Digitized by Google
1 20 MUSCEL

VI

Cind am pomenit (Tarn intrat in §coala era §coala


unde e casa lu Bizon acu, §i era §coala mare cu doo caturl,
§'in §coala, ulte cum era atunci. Ca cum ar hi p'icl, era
patru cercuri, in file^care cere sa baga cite patru copil §i

§adea 'n picloare §i tabla era da hirtile scor^ata, pusa 'n


parete. Dupa ce ne asculta din cercuri, ne scotea §i scrilam
cu de§tu pa nasip; slovele era marl puse pa tabla, le ve-
deam de departe ca p'o fata frumoasa.
Inva^ator era popa Ion.
Igzaman nu era ca acu.

Albe$tf — Nicolale Nap, 70.

VII

Foae verde ioile,

Porni Costea oile

Pa toate hobaile
1

§i umplu poenile
Da toate mlelu?alelc.
Az m-e luni,
Mine m-e mart,
Pleaca Costea la Gala^
Cu catiril 'nsamarat,
Daoleo, Cobane mai,
Sa ne faci brinza da oi

§i opincipa la Cobani,
Sare moale
La mioare,
P.olovanl
Pa la cirlanl;

»VSI lnfundate.

Digitized by Google
MITSCEL 121

Dara vol, Cobanil mlel-


la s'avef grija da ol,

Ca mi-s mleil mititel


1
§i fura vilcan din lei.

Berevoe^tir-pamuntenl - Ion Neagoe, 35.

VIII

Am auzit c'a fost unu Bucur, ( ioban burlac. lei a


facut o tlrla da ol in mijlocu clmpulul. §i dupa ala, dupa
ce-a tirlit acolo, s'a 'nstatornicit, a facut o biserecu^a §i

'mprejuru lul s'a prasit unu §i alt §i din lei sa trage Bu-
cure^til.

CetAtenil-din-vale — GhTorghe Minclund, 63.

IX

Ne stringem pa la vorghim ce sa mal faccm.


han §i

Nbl am munci, $i mic mare, da n'avem ce munci. La


§i

nol nu sa tae padurl, nu sa cara platra nicaiurl, nu face


niminea nid un comers. Dac'ar hi un drum da hiar $i
pa Dimbo\ i(a noastra nol ne-am harani mal bine. Nol am
r

ajuns in stare sa nu mal platim nicl darile catre Stat, ca


n'avem ce lua.
Nol ne ridicam cu mic §i mare §i ne ducem la Pe-
tro§i(a; acolo sin da toate felurl da munea: pavricl 3 hia- ,

rastrae. Nu §tiu daca ramine 'n sat douazad da oamenl.


Cetatenil-din-vale — Ghrorghe Minclunfi, 63.

H'ultur.
Fabricl.

Digitized by Google
122 MUSCEL

X
Schitu lu Negru-Voda, dupa ce la gonit pa Negru-
Voda a ramas singur, darimat pina la un timp
Tataril,
da anl. Dala un timp da vreme incolo s'a sculat doi ba-
trini, unu Bucur Baclu §i unu Ion Popa Neagoe; ie cin-

zad da ani d'atunci; dupa ce 1-a tirnosit a adus calugarl


in lei din lume. A slujit v'o ctyva anl da zile. Daca ca-
lugaril a vazut ca li s'a luat mo^iia, s'a saracit. a fugit.
§'a ramas schitu singur, s'a ruenit
1
.

Cetatenil-din vale — Ghlorghe Mincluna, 63.

XI

Xara asta a f° st ° tara strina §'a venit Tatarl sa


robeasca pa Radu-Voda. Girla a fost oprita da Radu §'a
facut stailar. Cind a vazut ca yine Tataril, a ridicat staila
§'a datdrum apil §i apa I-a 'nnecat pa Tatarl.
Cind a venit odata Turcil, doamna lu Radu-Voda a
trecut pa podu da piei care sa ntinde piste apa Dimbo-
yi^ii— Radu 1-a facut ca sa poata trece la o§tirea lui §i sa
vaza daca nu yin du§manil. Doamna a vazut pa Turd
venind; Turcii voia s'o prinda, §i la s'a aruncat dl-o stinca,
§i-i zice pina az Cotyu-Doamnii. §i Radu ca sa scape a
potcoyit caii cu potcoava 'ndarat §a trecut dincolo, in
Traxivanla.
Cetatenil-din-vale - Ghlorghe Mincluna, 63.

XII

Numa acu doi ani m'am lasat da oi. Mergam pa


Baraganu cite douazaci; plecam dupa Sinta Mariie $i

]
Ruinat.

Digitized by Google
MUSCEL 123

mergam cite trel saptaminl; era stapinl da dincolo, Sibi-


leni, Sacelenl. Acolo, daca erea larna grea, dam pale la
ol or d&rimam salde. Ne 'ntorCam indarat pin mai.
Mai da mult, cin a fos Mocanil, erea soselile largl
§i nu-I globla; merga 'n voe fara sa-I supere niminea.

Cetatenil-din-vale — Constantin Dilaconescu, 22.

Digitized by Google
Digitized by Google
DlMBOVlJA

Digitized by Google
Digitized by Google
DIMBOVITA

Numele satulul sa tragc din Cindea care a venit im-


preuna cu fralii lul, Volnea §i Gemen. Cindea a ocolit o
zi cu m&garu hotaru Cindesc, Voinea a ocolit §i lei lar o
zi hotaru Volnesc; nu §tiu da unde or hi venit.

Locu Cinde$tilor Ic cam dovinait Cin a venit Cin-


1
.

dea a 'mpartft, pa mo§I, dealurile. Dealu Mircea sa chiama


a$a dala domnu Mircea; a luat in bataie coastele cind a
venit Ungurii.
Cinde^tl — Lisandru Chiritescu, 30.

JI

Foae verde anason,


La fereastra din obor
Bate raurgu din picior,
Ma scoala noaptea din somn,
Sa-I dau fin $i orzi§or,
Sa-I pui §aua bini§or,
Sa ma due unde mi-i dor:
La fereastra c'un oblon,
La casa cu foi§or,

Adlncat.

Digitized by Google
128 DIMBOVITA

La nevasta far de om.


Scoala-te pufca din somn,
Sa te sArut odata bine
Sa-m (ina un an da zile.
Da ce e§tl, murgule, tristV
— Am auzit ca ma vinzl;
Da ce, stapine, ma vinzl,
Pa un t-a plaeut te^am dus.
Gemenea — Sofia Rudareasa, 19.

Ill

— Marin al (a^il lubit,


La ce focu ml-al slabit?
— Am o coasa da batut 1

§i doua da vftrguif.
Tu, pulca, da ce-al slabit?
— Am o pinza da urzit
$i doiia da navadit;
Cum dracu sa nu slablesc?
CA razbolu mi-i 'n Bucure^tl
§i sulele in Ploe$tI,
Vatalele 'n Dragomire^ti.

GheboenI — Marila Purcfirea, 45.

IV

Ma ultal din deal pa luna,


Ionica,
Vazul luna 'mbobocita,
Ionica,

'De bitut muchca.


»Dc pjlit.

Digitized by Google
DfMBOVlTA 129

§'o nevasta tinerica,


Sa cearta cu moartea furca:
„StaI, moarte, nu ma lua 9

Ca n'am fos femee rea\


GheboenI — Marila Purcarea, 45.

Auz, malca, cucu cinta,


le§ afara §i-l asculta
Da vez, malca, da ce cinta,
D'o cinta da halducile
Intra 'n casa $i-m spune mile;
D'o cinta da alceva,
!
U§ue$te-1 la nalba,
Ca-I daii una cu flinta.

GheboenI — Mania Purcarea, 45.

VI

Mama ma minft la sapa


§i leu stau, ca nu ml-e draga;
Mama ma mina la munca,

leu pul coada la maduca


$i apuc la Valea-lunga
Sa pazesc pi la strimtorl,
Sa ucid la negustori,
Sa lau banl §i galbiorl,
Ca sin la purtat u$orI;
Negustori bucure^tenl,
Tree la tirg la Riureni.

GheboenI — Marila Purcarea, 45.

*Zi-i: .t»9 u$; alungi-lv

6158

Digitized by Google
130 DiMROVlTA

Vii

Frunzuli^a maracine,
M'a facut malca pa mine
§i m'a facut pore da ciine,
Nu-§ aude nici un bine;
Da ce bine sa-$ auza?
Ca d'o luna stau in frunza
Da trag cre§tina§ pin spuza,
Copila§ii pin cenu$a;
Sa fi facut §i mai mul^I
Gemea codru da haiduci,
Da tulpina cite cinci,
Cite cinci §i cite $ase,
Care 'ndraznesc pa la case
§i-m la banii dupa masa,
Cite do! §i cite trel
Care 'ndraznesc pa la bordel
§i-m ia banii din ulei 1
.

Foae verde barlaboi,


Ne-a facut maica pa noi,
Unu miercuri $'altu joi,

Sa temea Giurglu da noi,


Daca facea §i mai mul^i
Sa ducea satu d'aici.
Dragomire$tf — Ion Gherghi§an, 30.

VIII

Vara, vara, prima vara,


la zapada dupa coasta
§i bruma dala fereasta,
Sa vaz mindra'n ii§oara,

,
„Ulei u tnscamna de obicei „co^ de stupi" ; aici Inseamna simplu „co$, ladi"

Digitized by Google
dImbovija 131

Sarind ca o caprioara.
Surioara caprioara,
Natya-te 'n doo picloare
^i roade codru pa poale;
Roade-m poala codrului
Sa-m yaz matca Oltului,
Unde Oltu sa cote^te,
Volnicl caii-§ potcove§te
Cu potcoave da argint
1
Saval rabde la nisip,
Cu ca6le da o{al
Saval rabde la muscel,
Cu ca£le da sirma 'ntoarsa
Sa rabde la pulbere groasa.
Dragomire^tf — Ion Gherghi$an, 30.

IX

Frunzuli(a ghiorea,
A foculul este dragostea;
Mai bine sa fi murit
Da cind eram copil mic,
Ca plecal dala rimnic 2 ,
Lasal rimnicu 'nflorit,

$i 1-am gasit ve§tejit,


$i da chida 3 napadit.

Gengoe§U — Ghlorghe CTobanu, 25.

'Forma aceasta, care apare si In vechia romlncascS, lnscamnS aici, cum ne-a
spas eel dels care s'a cules, ,,ca sa".
'Vale.
'Bra ma.

Digitized by Google
132 DiMBOVlfA

Esta v'o cind anl da cind am pa Balta, pa mo-


fos
Am
§ie, la gura Clulnitil. plecat intre Sinta Marile cind
clobanl cu §asa sute da ol, din Valea Sperlata am trecut
;

pin Tirgovi^te, am (inut drumu pin ValenI; am facut ob


zile pin'acolo. Acolo am pascut oile pina 'n Cradun §i pe

urma le-am adus indarat, pa muscel. Primavara ne-am


dus in munte, la Mara.
Gengoe§tI — Ghtorghe Clobanu, 25.

Digitized by Google
OLT

Digitized by Google
Digitized by Google
L T

Eream 'n armata la 'ncoronarea Regelul §i m'am suit

pa un zid d'am vazut petrecerea Regelul. Fafia focuri,


artifi^turl pa toate strazile. Regele erea cu Regina in ca-
rets §i Ferdinand erea 'n alta cu frate-saii, §i vine un
domn §1 ma la pa mine dupa zid „Ia vino 'ncoa, ma sol-
:

dat, sa ne {inem dupa careta Regelul." §i domnu asta ma


'nvaja pa mine sa zic a§a: „hura, sa traiasca Regele" §i
fel da fel da mo§i. §i domnu asta a mers tfnindu-sa da
careta pina la palat <ji pa urma 1-a luat in palat; ce i-o
fi zfs nu §tm.

Topana — Marin Constantin. 46.

II

Pa cind erea Turcu 'n ^ara erea tara manoasa; da


erea Turcu du§man, pentruca trebula sa-i dal din zece o
oale, din toate o zecime.
Cind a venit Muscalu sa bata pa Turc la Potopini,
paste Olt, a vindut Ruminu pa Muscal Turculul §i a batut
pa Muscal Turcu. D'atuncI Muscalu ie jurat sa nu treaca
Oltu; d'ala n'a trecut la §aptezeci $i §apte Muscalu Oltu.
Aluni§u da sus — Ioni^a Toma Stana^ 61.

Digitized by Google
1 36 OLT

III

Pa §alzad §i patru, cin s'a delimitat mobile, eream


in Bucure§tl. Am fos §i cind a degradeat pa Cuzea. Domnu
colonel Hert prubase ca Cuzea umbla sa vlnza tara, sa
pue domn din Ovrei, §i atuncla pa Cuzea 1-au prins, cu
povafa lu Hert, §i 1-au pus intr'o careta, cu o scufa 'n
cap; erea la §aptesprezace lonoare 1 , $i 1-au plimbat toata
strada §i striga toata militia ca sa traiasca domnu colo-
nel Hert.
In anil Cuzii, la §aizad §i patru, am avut innec
mare 'n Bucure§tl, ca am carat trel zile $i trel nopt pilne
pa apa §i mergea armata cu podurile pa apa §i striga la
fifecare casa:
— le om aid? te dal jos?
— Nu ma dau.
— la asculta, ma, daca nu te dal o sa sa surpe
casa da apa.
— Bine, bine.
— Primit pilne?
— Primim, ca murim da foame.
Intr'o diminea^a aruncindu-ne ochil pa apa la deal,
vedem ca pa apa vine o alble. Porunce§te Cuzea: „in-
dreptaj podurile pa apa da vedet ce vine." Vazin ca vine
o alble, numal dacit, prinzind albla, gasiram un copil §i
pisica la cap. L-au oprit copilu, §i domnu Cuzea a spus
sa-1 dea la culile, la dold, sa-1 creasca la $coala lu Davila.
S'a 'ntimplat pe-atund §i revoli^Ie mare, cit omora
Ovreil $i-I pa Dimbovita, §i le-a spart lavra.
da pa girla,
Daca mal sta ferice da nol daca mal sta
Cuzea erea ;

ne facea pa nol RuminI, pa boerl X'ganI


Aluni^u da Sus — loni^a Toma Stana v 61.

'lanuar.

Digitized by Google
OLT 137

IV
DA BRiNCA
Brinca brincilor,
Sora clumilor,
Nu junghla, nu cutfta,
Nu te 'ntinde,
Nu coprinde;
Brinca alba,
Brinca tutungite,
Brinca cafeniie,
Brinca. ba^icata,
Brinca topsicata,
Ie§ cu junghiurile,
Cu cutitile,

Dala [cutare] din creerii capulul,


Din zgirciu nasului,
Din fa{a obrazului,
Din jugu gitulul,
Din umeril trupului,
Din falcile din^ilor,
Din rostu maselilor.
Sa ie§ din os in carne,
Din carne 'n piele,
Sa plel.

Sa raspiei;
Brinca vaceasca,
Brinca boiasca,
Brinca da noozecl da feluri,

Sa te duel din vad in vad


Pina-I intra in mal.

Constantine^tr — Ancufa Ungurennu, 70.

Digitized by Google
138 OLr

V
DA mAtrice
Matrice matraguna,
Fa-te capra batrina
Si te sue 'n munte
Cu noo clobanl,
Clobanil cu noo land;
§i clobanil 'nfipsera
Lancile 'n. pamint,
§i matricea sa lasa curind
Din inima,
Din cap.
Constantine^tl — Ancu^a Ungureanu, 70.

VI

Te duel la fata Ruminului cu plosca §i pa urma te

ajunge 'n vorba, 'n zestrurl, §i d'acilea vin cu cinsturl,


a§aza nunta.
In simbata, in spre dumineca, incepe nunta. Sa due
baetil §i fetele §i da fedele§. In ziua nuntii mirele
joaca
sa duce la mireasa cu nunu, cu lautari la tatal miresii,
o la cu cinste §i sa due cu to^il la bislerica. Dupa ce sa
cununa sa due la ginere acasa, dau oamenil daruri, mi-
reasa da nunulul pe§chire, §ervete; s'a$aza la masa, dala
prinz pina pa la nimlaza.
Altadata nunta tinea mal mult, acu s'o mal scurtat.
.

Constant! ne^ti — Ancuta Ungureanu, 7 J.

Digitized by Google
TELEORMAN

Digitized by Google
Digitized by Google
TELEORMAN

Pa vremea ala-m spunea tata ca arinda^u scotea


pa tarani la munca ca pa vite. In ajunu zilil da munca
inchidea satu cu garda sa nu lasa nimenl din sat $i 'n
ziua da munca-I lua dlndarat calara^il trime§ da zapciu
cu bicele, da pa unde nemerla §i e§a lumea cu totu din
casa, II scotea afara din sat, II ducea la locu da munca
unde §adea pina ispravia §i-I 'ndemna cu bicele. Daca
lipsa vr'unu din sat, cin ducea 'n curtea boe-
venla-l
rului care-1 trintia jos la falanga $i de doiia par^I cu bi-
cele-I tragea pina-I strivla pielea, apol-l uda cu spirt §i-I
da'nainte, dupa care-1 punea'n plel da berbec proaspete,
sa nu moara. Atunci era dijma din zace una $i p'alocuri
era din douazad, d'ala era bil§ug Im bordelu cre§tinulul,
c'avea'n batatura turma da ol, cirez da bol $i vacl §i
herghelii da cal, nu ca acu cin copilu nu vede lapte da-
cit la (i^a masil §i nol batrinil I-am uitat gustu.

Poroschila — Ion Dumitrescu, 45.

II

Cin eram copilandru era un zapciu, Ciocirlan, care


cin venla la primarile trebula sa gasasca afara din pri-
mariie pa notar, primar cu tot con^illl la rind, daca lipsa
vr'un contiliu da ordin sa bata pa primar §i zicea: „\a-l,

Digitized by Google
142 TELEORMAN

calara§, da-1 jos §i da-I la spete cu tragatoarea; nu I-am


spus da trel zile sa file tot la primarile?*.

Poroschila— Ion Dumitrescu, 45.

Ill

Cin eram in §coala la Turnu-Magurele aveam dascal


p'unu Leuneanu care batea p'ai pro§tI cu prajina hirda-
ului cu care aduce slugile apa la §coala. Da cu ea da-1
darima jos, ca 'n vite, il ranla lara sa zica ceva. Era mai
buna cartea atuncl ca'nva^a copilu, da 'nva^a, nu sa juca;
vreai nu vreal trebula sa 'nve^I.

Poroschifa — Ion Dumitrescu, 45.

IV

Dala Cuza a venit comindu asta $i ciocoil s'a facut


mai da cum a fost §'a ajuns vremea sa dam douA
rai
parti clocolulul $i una noua, care abia ne-ajunge sa platim

biru §i fonciera, ca nol umblam ca Jlganii cu trente


pa nol.
Poroschifa — Ion Nftbdrogu, 90

Inainte vreme aveam vacl cu lapte, o suta, doua


da ol, vr'o douazecl da da acu n'am
stupl, cal cit vrel;
niclcu ce orbi un $oarece; da lapte, da mlere nu mai e
pomeneala, §i asta numa din libartate [din 48] s'a facut rau,
da rati da tot, §i are sa file §i mai rau daca n'o baga da
sama comindu ala din Bucure^tl.

Poroschifa — Ion NftbSrogu, 90.

Digitized by Google
TELEORMAN 143

VI

Bisarica noastra a fos facuta da Glagirtu, era malur,


§i sa vez mneata cum. Eu eram baiat, In libartate [in

48], §i am venit pa la Stavre§tl, a§a-i zicea la Poros-


chila atund, §i m'am insurat atunci. La dol anl am do-
bindit un feclor <ji cind era fecloru meu da dol anl tocm'
atunci a facut Glagirtu §i bisarica. Cind a sfintit-o a adus
vr*o patruzecl da popf, pa tot al din Lixandriia. A taiat
o vaca, a fiert-o 'n cazan, a dasfundat o butle da rachiu
§' una da vin §'a zis: ,bet $i mincat cit v'o lua burta
tt
.

Glagirtu era boer mare, eare'ntrecea pa tot in boe-


rile; la trup era da mijloc, cam maruntac, era om da treaba,

vorbla §i cu copil §'avea drag da nol, §i doamna, cocoana


lul, o punea calare p'un cal mare dorobantesc, d'ala sa
zmintise da nu facea copil. Cind a luat-o boeru, era 'na-
inte da libartate, cin s'a boeru nostru
facut militia'ntil;
a facut cazarma 'ntil in Zimnicea, parca o $tiu ca azi.
Dupa ce s'a luat, s'a facut maJur §'a mers ca malur
multa vreme. El era om tare ', mal tare ca tot boeril.
Apol la cinzecl §i patru a avut un razbel la Magurele;
d'aci s'a dus cu melitla lul toata 'n Rusia la Sevastopol,
unde a stat fugit vr'o patru ani $i d'acolo a venit $'a
facut satu da 1-a numit Poroschila.
Cin era da curin luat venia $i el la hora $i sa uita
la nol cum jucam, $i la al da juca bine ii da citl-o pa-
tacica da trelsprezece, mile ml-a dat o palacica da douazeti,
da parere da bine, ca sa fac adalma§u, cind I-am spus ca
viu in comuna lui. Am dat cinci sfant arvuna §i la dol anl
am dat tot banii pa locu unde am casa.
Cocoana venia la bisarica singura cu sluga, sa'nchina
§i ea, aprindea luminare pa la sfintl, da parale la al sa-
racl $i pleca'ncolo acasa.
Boeru Glagirtu avea mila mare da nol; odata ma

»De?tept.

Digitized by Google
144 TELEORMAN

mu^case pa mine o jiganle pa cimp $i ma umflasem da


tot. Cit a auzit boeru da pa^anla mea a chemat pa
popa Marin §i I-a zis: „du-te, popo, la Lixandrila $i cum-
para-I retfca \ ca moare ruminu da-I ramine casa pustile*.
S'a dus popa numa da cit §i ml-a adus: „na, loane, da
bea re^ica sa nu te'ntimpinez sa morl, ca asta te das-
funda la burta*. Pa sara a venit $i boeru §i ma mal fa-
cusem sanatos §i ml-a dat trel sfanj sa ma caiit.
Glagirtu a venit da m'a dijmuit intr'o toamna, pa la
§alzeci $i trel, a intrat in bordeiu meu, a da^chis u§a §i
geamurile §i ml-a zis: B fa-{, loane, casa ca aid 'n bordel
va maninca broa^tele*, §i'n vara allalta mi-am facut casa
cum ml-a zis boeru— dij ma am dat-o din §apte, $i la trel

an! am dat-o din $ase una, care a Jinut a§a pina la moartea
boerului, acum vr'o cinsprezece anl, §i d'atund ne urea
pa an pa an Bulgaril a§tla.
Poroschila — Ion Nfibarogu, 90.

VII

Mi-aduc aminte ca az din Muscall. El era oamenl


marl $i bea spirt da le ru$a nasu, apol ne lua la batae;

ce ml-este Zau al mare? ca a§a este, ca nu aveam cul ne


jalui, ca daca ne jaluiam ne batea mal rati.
Turcii n'a fost oamenl rai, mal rai a fos Muscalil.
Eu n'am vazut Rumin batut da Turd, da da Muscall,
n'am par in cap.
Poroschila — Ion N&bSrogu, 90.

VIII

$tirbeI-Voda era domn mare din Cervenl. A venit


odata pa Cervenl §'am fost §i eu da 1-am vazut, mi-am
la
luat caclula la el §i ml-a multamit cu zimbet.

iRetinfi.

Digitized by Google
TELEORMAN 145

In urma lu §tirbe!-Voda a Cuza, care era


venit
prietin bun cu Desiu din Brinceni vorbit amindol
$i s'a

ce sa faca, ce sa dreaga, sa facem o§tirea noastra ca sa


mergem la clocol sa dam pamint la (arani, §' atuncl s'a
facut bolintirl §'a mers intil la Brincoveanca de-a dez-
1
.

robit Jiganil §'apoI a mers in Bucure^tl. Lul Desiu §i


Cuza le-a dat Imparatu ragaz §apte zile, ca ce om o muri
sa hiie mort. Daca a trecut §apte zile pa Desiu 1-a 'nchis
boeril §i Cuza a mers inainte cu domnifa.

Poroschila — Ion Nfibarogu, 90.

IX

Pa timpu razbolulul am fost §i eu la Calafat d'am


vazut pa Carul.; era'n caru^a cu cal muty, acolo 'n o§tire
aveam §i pa filu-meu §i pa gineri-meu. In timpu ala Turcil
da cu ghlulele da dincolo §'o ghlulea am vazut-o cu ochii
cum a picat pa cafenea d'a prapadit-o.

Poroschila — Ion NabArogu, 90.

La bisarica noastra a fost intil un popa, zis popa


Niculcea, apol a venit popa Marin care nu lua dala cretin
nicl porumb da gaina, da o{u asta nu sa ma! satura
nici pul
da avere, ne la'n file-ce an tirna da porumb §i pulca da
gaina; da nu I-o dam zice ca nu ne mal cete§te pomel-
nicu la slujba —
sa file, Iac'a§a da bodaproste. La Pa$ti-i
dam francu, da'ngropat II dam zece, cinsprezece francl §i
un pol, la unu ca mine batrin im la un pol, la botezat la
dol francl §i cinzecl, §i la cununat cincl, §ase francl. Sa
n'auza ca fam spus eu ca nu ma mal'ngroapa.
Poroschila — Ion Nabarogu, 90.

»Volintiri.

6158 10

Digitized by Google
146 TELEORMAN

XI

Am vazut pa Domnitoru §lirbel cln venise la Cer-


venl unde avea mobile hamnica , era 'n trasuracu opt cal
1

§i era linga el Glaglrtu ca paharnic.

Pa la 63 am vazut pa Cuzea'n Lixandriia, era


Domn bun, umbla pa jos $i vorbla cu to{ negustorii, §i la
2
tarani ne-a spus ca ne da delimitate .

Pa la 68 am vazut $i pa Domnitoru Carol tot la


Lixandriia, unde a venit la biserica Sf. Imparatl, a ascultat
la slujba, s'a'nchinat ca nol §'a pupat crucea.
Am vazut ?i pa Osman-Pa§a cln il facuse prizonfer
Domnitoru nostru, trecea'n trasura pa la CervenI spre Bu-
cure§tl.
Poroschila — Nicolae Susaf, 70

XII

Zapciu Stamatie umbla calare §i cin venla'n pri-

marile batea din picior da sa dirdiia primariia $i'njura pa


dipota^ii satului da sa scutura carina din pod. Asta era
pa la 45, nainte da libarta^ie.

Poroschifa — Nicolae Susal, 70.

XIII

Claca era da trei milnl: frunta$il, cu obzeci §i ob


da lei vechl, mijlocajil cu saizecl, §i palma§ii cu doua-
zecl §i patru da lei care tot H da propitarului §i'n locu
lor facea zile da lucru; dijma era din zece §i la flna^url
din patru una atuncl aveam eu zece bioll, patru vite da
;

lapte, trei gonitorl, trei minzate, patruzecl da oi, patru-

*Ohabnica, de mo^tenirc.
*Pamlnturi delimitate.

Digitized by Google
:

TELEORMAN 147

zed da stupl, da acu nu e vita, nu e nimica; copiil, fiu-


mela nu $titi ce e laptele, daca e negru or alb.
Poroschila — Nicolae Susal, 70.

XIV
Eu am Inva^at carte la popa Vladu din Beiu, avea
un bat gaurit §'o fringhie; dn nu §tilam letfa-m punea
batu da picere §i ma batea la talpl pina albastriam.
Poroschira — Nicolae Susal, 70.

XV
Aldat lera 'n sat ale§il satulul. Care lera da vina
§i facea rati, il baga la pu§cariie ca $'acu. Atunda lera

batale multa, da-I znopia. S'a f&cut mal rea lumea ca


atund, omoara omu 'n drum. Vine la pravaliie §i d'ar
cheltuiun franc, §i zece sa-I fure. Daca-1 prinde-1 bate 'n
punga, nu 'n palml; il prada §i-I da drumu. Mile ml-a
furat cail; am f
umblat pina n noaptea Simtflor da n'am 1
,

dat pasti lei.

Atunda fameile fac bradocl 2 cu cap, il 'ntfapa cu


trestil $M minja§te cu mlere. Pomene sa fac: stringe lume,
da rachiu $imincare, ca a§a a lasat apostolif — ci§tiga popii;
ca lei nu mal le pa lume. lera la nol un popa mal da dimi-;

neata lera bun ; pa urma sa 'mbata, da nu mai facea nimic.


Mirzanestl — Mo§ Naclu, 67.

XVI

Ia& am facut armata legat cu funia, pa vremea lu


Alixandu Ghica; la cinzed da case loa unu. Ma pome-
nesc cu doi dorobanf la Sintu Niculae lati ieram cioban —
'Sfintii Muccnici.
•Colaci.

Digitized by Google
148 TELEORMAN

— Al furat ni§te berbecl; al! cu nol.


Daca fuglal nu te prindea, atuncia scapal; da nu t
§i

te loa cu funla §i te punea 'n flare ca pa o^I.


lera trel iscadroane cm a venit Cuzea sa sur-
;

pase Alixandu — s'a facut lagar la Flore^tl. Am stat tril
»

lunl, porma ne-a trimes pa la casile noastre.

Mirzane§tl — Mo$ Nadu, 67.

XVII

La Bucure^tl n'am fos la a dala


fos la ispuzi^ie; am
Lixandrila. Primaru ne-a luat da da nl-a dat apol
beilic,

plug §i vyite. Da unu lera cu patru magari inamat §i *

a§a §i lei unu avea plug cu patru cal §i co§ da pica boabe,
;

trel, pat' boabe. 1-a dat §i lui boi.

A§a leste satu asta; le vechl sat, mare, da mult; le

mal da mul ca Lixandrila —


poa sa file o suta da anl $i

mat bine. Pamintu nostru le al ob§tiI.


Pa timpu Turcilor leram mic, d'abi (iu minte. Cu
Turcil o ducea lumea mal greu, da lera lumea mal do-
moala. §i lei lera al^il mal
unil mai bum,
rai; vez
dumneata, sa 'mpaca. La Glurgiu lera cetate pa Jinga bi-
serica, lera §Ian^ larg §i adinc da doua orl cit casa asta.

AtirnatI — Stan Dumitru, 68.

XVIII

Ai care a luat mo§ila asta la 'nceput nu mal sinL


Aid a fost o cimpile, nimic afara da cimp: fin, mararini
§i nimic alta. Ora§ a fost Mavrodin. Ce le drept ca pa

'Inh&mati.

Digitized by Google
TELEORMAN 149

vremea aia lera oamenll supu§ arinda§ulul ; lera clad,


n'avea vreme sa sa 'ntinza la negot, circluma.
lei ce-a fiacut? fo §apte in§I, d'aicl, dala
S'a unit
1

Zimnice, dala Ru§I, ca sa cumpere loc da ora§. A§a, sa


audfe c'au cumparat mobile; pa timpii ala lera Alisan-
dru Ghica.
— Ce-at luat §i ce vve\ sa facet cu locu?
— Ulte, a§a §'a§a.
— Sa facem schimb, sa va dau eu mo^ila mea, intre
Zimnicea §i Mavrodin. DuceJ-va da vede^-o, §i da va place,
spuneli-ml.
Sa vede^ mneavoastra: a§tia care a vrut sa faca
mo§iia lera Bulgarl. Ce-a facut iel, vez dumneata: Iel, ne-
gustorl bulgarl, s'a unit sa nu intre docol intre lei, pen'ca
Iel lera epitropile; trebunalu n'avea treaba cu Iel.

Pe-atuncI sa facea u§or cineva Rumin:


— Ce Ie§tl tu, ce eel?
— Sin rotar, sin negustor — da nu lera.
ll da loc §i sa facea ora§an.

Atirnatr — Stan Dumitru, 68.

XIX

Da l-a§ fi apucat pa Cuzea l-a§ fi lubit, ca lera om


bun ; daca traia, n'al mal fi vazut clocol. Cu timpu dasco-
perla Iel toate.

Atirnatr — Stan Dumitru, 68.

»Vre-o.

Digitized by Google
150 TELEORMAN

XX
§i pe la nol sin vetirani; uite, a 'mplinit zece zile

da cin a plecat unii la Dobrogea; a adastat pina cin a


venit orden. Ama 1
le tirziu acu sa mal piece atyil.

Pointer — Marin Geana, 58.

XXI
Un taran are comuna pantru care plate§te. lei (ipa

da pamintu asta, ca n'are da un sa plateasca. lu- Vara


creaza da lama sa stringe zece, douazed, lese pa uli{a da
;

sa 'ntilnesc vine sa manince, pa urma lar pa uli^a pin sa


;

culca. Uite'a§a-§ pierde vremea omu toata ziulica.


La ^ezatorl vin mul{ copii, fete, flacai, famel; sa
stringe, joaca, cinta or povestesc.

Putintel — Marin Geana, 58.

XXII

Pa da toate: §i dofturl §i babe. Om


la sat sintara
fara boala nu sa poate. Doftoru nu le Dumnezeu; §i mal
opre§te pa bolnav §i da mincare §i mal rati sa bolnave§t
Baba: „maninca, maiculita, da care-t place".
Pointer — Marin Geana, 5a

XXIII

Apol leu am trel baejl: dol sint in armata.


Pal mal mic 1-am dat la me§te§ug, sa'nve^e §i iel

cum sa s'araneasca 2
.

Unu le 'n concet 3


, ca le bolnav.

J
InsS.
•SI se hrfineascS.
•Concediu.

Digitized by Google
TE1.E0RMAN 151

Am un vecin, are cind fete, cincl bae^I; unii sin


marl, unii mic^orl. Cum I-o ^ine, nu §tiu. Sa hile vrednic
numa, ca ala izbe^te treaba.

Putintef — Marin Geana\ 58.

XXIV

Pal vez mneata, cica oamenii dintil din satu asta a fost
adunindu-sa prea putinl pa vremea cin s'o facutcatunu, §i
Ie-a zis „Pi4intei
tt
da le-a ramas numele pin'acu.
,

Putintef — Marin Geana, 58.

Digitized by Google
Digitized by Google
VLA$CA

Digitized by Google
Digitized by Google
VLA § C A

Sa chlam' a§a fincfi 'nainte vrleme, cin s'a publicat


Frasinetu, jicea paring! mlel, lera o balta cu frasinl multe.
Nu mal oamenil da pa vrlemea cin s'a facut La
traie^te
patu§opt am da patru ani §i m'a picrdut paring! 'n
fos
padure. M'a gasit un padurar, care-a ochlat §'a dat cu
pu§ca 'n mine: a zis ca sint o fiara, finca a vazut ca-
ma§a ca sa mi§ca. Alicele, vez 'mniata, m'a §ters numa,
§'acu mal am semne —
ulte, tomite 'n crle^tet. M'a luat
f

in bra^e ca lau leram chielalaind.

Frfisinet — Mialache Paun, 64.

II

Propitaru ohavnic * sa lumla 3 Slatineanu; d'acu§ica-I


Domnu Costica Distorlan. Era arindata la un Grec, Du-
mitru Sterlade, asta s'a §tramportat la {ara lul §'a lasat
incondratu 4
lu Domnu Partinescu din Glurglu.

Me renil-dft- Jos -— Marin Pfitrascu, 62.

•TLcmii.
•Care avea mo^ia din mo$tenire veche.
•Sa numia.
^Contractu!.

Digitized by Google
156 VLA$CA

III

Avui trel feclorl. Al mal mare cind are rapaos face


$trapoarte cu carina cu negustori.
Pal mezin l
1-am minat la Cimpulung cu al mio
acu§ica trel anl, ca sa intre 'n scoala acolo sa lasa 'nva-
tator. Hei, §ipa drum a fos rapus da cal §'atuncl mi-am
luat da sama, n'am mal lasat p'al mal mic sa intre'n
§coala; 1-am luat pa linga mine.

Merenil-da-Jos — Preda Cofmtndac, o

IV

A mal fos pa la nol unu ca dumneata cu ni§te irtil


$i car{. Asia ne spunea sa ne sucitam * cu partidu (ara-
nesc la unu Domnu Gogalniceanu din Bucure^tl; apol nu
§tiu cl-o hi facut.

Merenil-dS-Jos — Dumitrache Marcu, 52.

Anu asta fu prapad da §oarecI. Mi§una pa cimp ca


furnicile. A dat gata griule^u. Vez dumneata, ca §oare-
cele-i blestemat da Dumnezeu sa faca dor rau.
Cin fuse lat 3 da Noe 'n corable, oratania 4 s'apu- ,

casa sa roaza fundu corabil ca s'afunde pa Noe. §i s'a


necajit Dumnezeu §i 1-a blestemat sa file uriclos §i stri-
cator §i lumea sa-1 omoare.
Merenil-da-Jos — Hie Nedelcu, 62.

»Mijlociu.
S3 nc asociem.
•Luat.
4 De obicei Inseamna ,pasare", aici ,dihanie" ; sau poate e uo rierivat din ,urtt*?

Digitized by Google
VLA§CA 157

VI

As toamna-m rflsarise grlu, mal mare mindreta. Sa


vez dumneta ce prada f&cu §oareciI, plingl da mila.
Ma ustura la hicat cin ma gindesc ca da nu era
pacostea asta scapam da multe nevol.
Clejanf — Ion Dumitrache, 56.

VII

Sa vede ca e$tl din alta parte, ca nu prea dal vorba


ca nol.
Al fi vr'un taxidar?
Clejani — Ion Dumitrache, 56.

VIII

Cum o Ie$i 'n prima vara griu nu §tiu; da ma tern


ca procopseala n'o s'avem ca 1-a ros $oareciI d'un cap.
Cin treceam noaptea cu cail la cimp, pin $an{u
soselil alergau ca telegaril.
ClejanT — Ioni^ci Stan, 43.

IX

Mihal Ghiteazu spuneau batrinil ca s'a 'nvrajbit cu


Turcu si Turcu a intrat in {ara §'a fos bajenie. Da Mihal

I-a rapus pa Turcl §i numa a§a a venit oamenil la casile lor.


Crevenicu-Mare — Stan M3gineat&, 78.

X
Adica, cum spul dumneta, sa gindesc boeril cum
vorbim nol? De, noi vorbim mal din topor, c'a§a am

Digitized by Google
158 VLA$CA

apucat din batrinl. Ma ult la al da vin din melitfe. A§tia


au vorba supjire, nu-i pricepe orcine.

Crevenicu-Mare — Ion Pasarica, 65.

XI

Pal n'al vazut? Avem §coala §i biserica la felu el.

La nol sin numa Ruminl.


Pin Epure§tl sin Bulgarl; da
vorbesc dor bulgare^te. Sin §i costorarl d'ai da spoesc;
d'al no$tri, Ruminl, nu prea sint.

Bulbucata — StoTca Costache Tufa, 53.


XII

Da Barbura 1
fameile 'mbarbureaza * copii cu mlere
s
sor cu apa zaharita ca sa nu-I apuce frigurile da Bar-
bura, ca sin rele; imbarbureaza la frunte §i pa obrajl.
GornenI — Ion Gorneanu, 62.

XIII

In zi da Barbura fac fameile turta §i-I pun nuca


pisata §'o unge pa d'asupra cu mlere sor 8 cu apa zaha-
rita. Asta-I turta Barburil.
Gornenl — Ion Gorneanu, 62.

XiV
La nol n'avem dacit Ruminl. Pa la Bila §i Singu-
renl, in jos, sin mal mult Bulgarl. A§tla-s impestri^ cu

»S-ta Varvara.
•Desclnti (dc S-ta Varvara).
•Sau.

Digitized by Google
VLA§CA 159

Rumini, $'a trebuit Ruminil sa 'nve{e bulgflre§te. Au §i

popa bulgaresc.
GornenI — Vasile Grddinaru, 53.

XV
Foale verdle da moor,
La fereasta din obor
Batle murgu din piclor,
§i nu batie ca s'adorm
$i batie ca sa ma scol
Sa-i dau fin §i orzi§or;
Sa mi-1 tesal frumu§el,
Sa scot §Iaua din camarl,
Sa mi-o a§ez bini§or,
Sa ma due unie ml-e dor.
Popegtl — §tefao Ungureanu, 21.

XVI

Foale verdle trei costrei,


Vrei, mindru^o, or nu vrei,
Ca §i colea ma roaga trei,

Trei da logofetei,
Cite trei §tiie condlei,
Cite trei §tiura cartle,
Da nici unu n'avui partle,
N'avui partle nici noroc
Sa iubesc un pui-boboc,
Iubii bocu \ lasai p'altu,
§i ma 'ndragostil cu altu.

Pope§tI — $tefan Ungureanu, 21.

•Bobocul.

Digitized by Google
t60 VLA$CA

XVII

Foale verdle ar{ara§,


Pulu dadil baie^a?,
Drag \'a fos drumu la fa§
Cu marfa da Calara§.
Verdie, verdle da pelin,
Pulu dadil, mai Marin,
Drag fa fos drumu la trin
Cu marfa da Severin.
Verdle, verdle da urmuz,
§i s'a dus pulu, s'a dus
Trel zile cu trinu 'n sus
§i gaicu^il nu I-a spus.
Foale verdie, salbA moale,
§'oi sa fac d'o azimloara
Framintata 'n lacrimloare,
Cu laptle din Mi$oare,
Dospiia la inimioara,
S'o trimet la nelca 'n cale.

Pope^U — §tefan Ungureanu, 21.

XVIII

Foale verdle, fol da foi,

Sa vil, mama, pa la nol


Sa vez cum ne pune cite dol,
§i ne pune cot la cot,
§i ne plimba Giurgiu tot,

Glurgiu tot §i jumatatie,


Bucure§tii-a trela partle.

Pope$tI — §tefan Ungureanu, 21.

Digitized by Google
VLA$CA 161

XIX
Pal lau sin din Chirlac. A staruit
1
p'acolo un Turc
mare §i dupa ce a fecut satu dupa nu-
s'a tras d'acolo
mele lul. Acu vez ca ie greu, ca arindeaza mo§iile greii
propitaril; da ia mo§iia c'un pol da parale, ial la doi poll;
ial face doiia par{, numa dupa oasile noastre. De, io oi

vorbi $i proaste §i bune; la sa faca o lege: nu mal arin-


Aa\ mobile la arinda§i, sa le da( la (aranl.
Propitaru sa duce la Austria or Merica3 lul, ce-I pasa
da {ara? Tot din spinarea noastra $i tot nol da ris sin-
tem. Vez ca Ruminu ie ca pyiatra, ca sa sparge, da
nu sa 'ndoaie.
lati am zece baie^; unu ie 'n antilerie
3
, unuaici; da
nu ie boga^ile ; ca daca ie pamint, d'acolo muncim, d'acolo
'mpar^irii; da nu ie, ce sa fad?
Chirlac — Marin Radu, 50.

XX
Am fos la spuzitfa
4
aia, la zece maL Frumuse^uri,
ce sa spul? Regele, con^iliii aia. A i§it suprefectu ala cu
cameni irumo§, naty, cu came§, nu §tiu da pa unde, da
pin Gorj. In Vla§ca Ie§a §i primaru cu oamenil lui; cin
iera singuri vorbla, da cin a i§it Regele iji mo§tenitoru,
tacea.

Chirlac — Marin Radu, 50.

XXI
Am fost in razbel, da n'am intrat la razboi. Qn
dadea atacu noapteq, numa ce auzial (ipind §i racnind,

"Stat.
'America.
•Artilerie.
*Exposi\ia.

6158

Digitized by Google
162 VLA$CA

mal da dal dosu da groaza. Ruminil s'a luptat mal bine,


Turcil a fugit §i Muscalil s'a sucit incoa. Razbelu a limit
din toamna, dala august pina la martie; §adeam pin
gaurt pitit zi §i noapte, ca da vedea Turcu te §i curaja.

Chirfoc — Marin Radu, 50.

XXII

Sin §i la noi d'ai din razbel, da-i mina la Dobro-


gea ; acolo a ramas numa pamfntu al rati, pyiatra goala,

ce sa tad cu lei? nu-I cloban sa poarte


Nu-I bine, nu-I;
turma. Cuza a dat comuna cit a avut nevoie Ruminu,
dupa bol. Cica acu ie la noroc; le da la ai tinerl; da fll
batrini sa moara? La Bulgari Ie bine. Nu sa poate 'n
alta parte clocol ca la noi. Bulgarii n'au clocol lei pleaca, ;

al draculul, da gras d'acolo §i vine la noi §i munc45§te.


Da noi! da prima vara pina larna, la ciocoi: fa-I zilc f fa-i

aratura. Nu-i bine, nu-I bine, da un' sa te mal dud?


Chirlac — Marin Radu, 50.

XXIII

Am fostarA cu baiatu al mare la dispozlfla l


ala 'n
Bucure§tl. Era frumusa^ile da pa lume. N'am vazutara da
cin traiesc a§a mindre^e. lera lumea luminatandunata acolo.
Mihale$tl — Ion al Llanchil, 56.

XXIV
Foale verdle margarlt,
Spune, puica, m'al dorit
Cit am fos calatofit,
Iaii da tine m'am topit.

l Ekposi\ia.

Digitized by Google
VLA$CA 163

S'a topit carnia pa mine


To gindind, pulca, la tine;
S'a topit inima 'n mine
Pujinica ci-a ramas *

$'aia s'a fript §i s'a ars.


01 sa te las, pulca, plingin
Dala inima oflin,
Ca lar ma calatoresc
$i ma due, pulca, pin lume,
Nu ma due da ru§ine
§i ma due da frica ta
$i da pasu murgulul
§i da doru drumului.
NovacI — lonitfi Radu State, 48.

XXV
Lunca, lunca,
Mul ml-e§tl lunga,
$i n'am cal bun sa tl-ajung&.
Ca cal bun ce mi-am avut
M'a pus nalba 1-am vindut,
Banii I -am dat pa iubit.
Cine §tile goana luncilor?
Numa muraa cailor,
B&trina cirlanilor
§tilegoana luncilor.
Aruncal ochil pft plal,
Vaz un car cu §Iase cat.
Sile§tle, murgule, sile^tfe,

Ca da gazda nu-I n&dejdfe,


Ca lar gazda mi-am avut,
Sa vez, pulca ml-a murit.
Frunza verdle, fol da balta
Hal sa vez une-I 'ngropata.

Digitized by Google
t6+ VLA^CA

Daca nu-m credlet cuvintu,


A Idle sa v'arat mormintu,
Cat'o sapa §'o lopata
Sa rnl-o vez cum le 'ngropata.
NovacI — lonitfi Radu State, 48.

XXVI
Foale verdle, salba moale,
Batle vintu dala vale,
Vez, ma frige §i ma ardle,
Vez, da strain&tatle,
Fara mama, fara tata,
Fara fra{, far& surorl,
Para inim& cu dor.
Nene, calu mi-1 gonesc,
laii nevasta nu g&sesc.

Sa las calu sa mal pasca,


§i lati sa ma hodinesc
Ca nevestfe mal gasesc.
NovacI — lonita Radu State, 48.

XXVII
Sile^tle, murgute, sile§tle
Ca da gazda nu-I nadejdle,
Ca ninge §i viscole§tfe
§i seara ne-a apucat,
Nu-I vole sa intru 'n sat;
M'oi trage §i iau ling'un gard
Sa dorm ca un cre§tin sarac.
Daca vazul §i vazul
Dadul lar ?i tabarll,
Pusel' §IaQa capatil
Cu mantaQa ma 'nvelil;
Da somn ca ma ingrijil.
NovacI — lonita Radu State, 48.

Digitized by Google
VLA?CA 165

XXVIII

Vara ma mal due pa la Bucure§tl; alte orl cu pe-


peni, alte orl cu castravet, cu buturugl. Cln putem,
alte orl
ma due cu cltl-un baiat, cln doblndim marfa. Cl§tig nu
prea facem. la, mergem $1 nol sa cumparam cltl-o caclula,

bumbac, douo-trel perechl da opine!.

Comana — Ion Btrsan, 40.

XXIX
Cica Rumtnu cln doarme, Iese sufletu din lei §1 sa
duce acolo, la luna, cln o mantnea pa luna, §i sa face
zvlrcolac.
Am vazut cln o maninca pa luna; o manlnca ca
cln tal singe din Rumin, ru§e$te luna.

Comana — Ion Btrsan, 40.

XXX
Am ales un primar care nicl n'am avut plna'n ziua
da astaz altu mal bun, §i 1-a suspandat $1 1-am votat lar
§1 nu vrea sa ni-1 dea; pricina numa din partea so-
citatil, ca lei nu-1 vrea, ca sa ne frece lei cum vrea lei.
Comana — Ion Btrsan, 40.

XXXI
Manastirea dala Comana le facuta da ni§te calugarl,
Grecl a fos mi sa pare; s'a darimat, n*a mal 'ngrijit niminj
da la. Aud ca Cuzea I-a alungat. Acum vaz ca ma-
§1 to

nastirea s'a pus In lucrare, s'o faca al dollea, acu§ pa


anu asta, Manastirea are ocol mare cu zid Inalt, In miljoc
le biserica.

Comnna — Ion Btrsan, 40.

Digitized by Google
166 VLA§CA

XXXII

Ala-I moartea noastra — arinda^fiL Mo$iIa noastra s'a


luat da ni§te socitarl, RuminI d'al no§tri, s'acuma traim
mal r&u cu a§tla ca cu aia care a fost inainte, ea cu
Grecil. Ulte ce 'ntocmeala:/ a luat pamiqtu al bun
lei

§i noiia, la ni§te saracl, a ramas pamintu pa unde nu le-a

placut, §t preju tot ala nu vor sa ne dea din ce-a apucat


;

lei 'nainte. S'ar putea face 'ndreptare, da nu vor lei, a

apucat lei putere.


Platim pogonu douoze$ §i cinclda lei; am facut plin-
gere am jbs §i pa la domnu ministu §i ne-a tremes
anchleta, §i nu ne-a facut nid un drept. Pa urma a venit
altu $i a zis sa 'mpar^easca §1 la sarac §i la bogat, tot-
dauna sa file. §i pa urma a venit altu, §'a ramas tot cum
a zis lei, ai cu banl..
Comana — Ion Birsan, 40.

XXXIII

Aldata dala nol pinadaparte iera clmp pustiu, numa


gftinu§ salbattce; acu le clorl, numa ca maninca bine din
spinarea noastra ; §'a 'nfipt clon^u adinc. Iera aicea cimpii
a$tia da tinea pin la Comasca; acolo te tavallal a§a §i
iera cap§unl da te minca lupu'n cap^unl.
Aldata faceam vin da4 bea gi§tele'n batatura.
Est-an dac'a fos vacu bun s'a facut.
1

Am avut dol baie^: unu a facut slujba, casa; n'a


avut parte sa intre 'n la, 1-a luat Dumnezeu, ce sa-I fac!
Astalalt are case 'nfipte, cu rostu lor. Cu plugu munce$te
la clocoi, ca asta ie robila noastra.

Stane^tl — Ion Cucuruzu, 78J

1
Timpul.

Digitized by Google
VLA^CA 167

XXXIV

La cinze§patru a da toamna §i s'a


venit Muscalil
batut colea 'ntr'un tirlog l
pa dupercl, cu
$i I-a tocat ca
ghinhrarl cu tot. Al care a scapat punea foe la poduri pa
un trecea; i\ minca bou da linga tine.
Cin trecu piota *, aveam butoale cu apa la cimp.
Unu s'a 'nnecat acolo 'n butol, ca de unl-o fi venit lei, lera
copt da sete; unu tinea a§a sa-I pice allaty in gura apa
dlnr butol; altu gasi doni^a cu brlnza §i supse, da sete,

zaru, da lasa brinza numa. Pa care-1 auzlal:


— Al vodty, vodty?
— Niet, niet.
Stfine^U — Ion Cucuruzu, 78.

XXXV
Cum sa nu §tiu da halducl? ala-s pandurl, Tatarl,
Cirjalii. Une afla omu cu parale venla sa-1 jafue. Tata
lu tetea* a.stat aci la Naziru, a limbl, a
§tiut cin-§ase
avut dol salciml blana da copac. Balamalele a fost innodate
a§a $i bagate 'n stilp. Noaptea a venit sa-1 calce Cirjaliil,
da lei avea sable, pu§ca §i lance —
cum o fi fost, ma A !

venit noaptea dolsprazece Cirjalii Turd, Tatarl, alte na{il; s'a


pus sa sparga u§ile zovorite a batut la fereasta; nu —
lera ca acu, lera citl-o burta da vaca a legat cail da —
salcimil aia, a loat o grinda §i s'a pus §ase in§ p'o parte
§i §ase p'o parte §i s'a napustit in u§e, da la nu s'a clintit-

Tata lu tetea lera bogat §i lei venla pa vorba lei statea'n ;

4
girlicl $i putea sa-1 tale unu cite unu. Spunea bietu tetea

ca lei lera mid §i s'a bagat da frica 'n leslea boilor.

»Vale.
Hn fan te riai
3 Tata.

4 Pivni{a.

Digitized by Google
168 VLA§CA

Tetea asculta sa vada cum o fi vorbind, da n'a fos


vorbind nid unu. baba a Ie§it in polana. Unu ajunge
pa baba, la striga lu tetea sa da§chida u§a ca n'o mal
lasa Tatarii ala: „nene I vane, da§chide u§a ca-s ni§te oameni
calatorl sa-I gazdule^tl*.
§i auzira contilil, ipota( !
d'ala cum pa vremea
lera
ala, nu ca acu primar — sa strinsara zece, doozed, trelzecl
da oameni. Matu^a din casa da§chise: „Mo§ Dobre nu
le acila?"
Pasa-mi-te lei lera 'n lesle. Le facu turta, pul, le
coapse porumb; cin sa mftnince crapa da ziiia. Unu a
Ie$it afara §i dete cu pu§ca. Allaty, p'aci fe drumu. A§a

n'a putut sa jafue pa tata lu tetea.


Am mal auzit da vitej, da Corbea, da Miai Viteazu,
da ala a fost da mult, nu §tiu sa spul.
Stane§tl — Ion Cucuruzu, 78.

XXXVI
Satu nostru le jumata Bulgarl, jumata RuminI vor- ;

bim §irumine§te §i bulgare§te. Sin din razbelu alantu,


am avut tata beteag §' am scapat da asta.
A fos Muscalu la nol in padure da n'avea loc —
poa sa fi fost o mile da Muscall.
Pa un lera casile noastre le darima, uite-a§a, §i facea
pintru lei bordele. Tunurl, cica tinea pa marginea Du-
naril, da pa nol nu ne lasa sa ne aproplem. Poa sa sa fi
dus unu din nol, da lau n'am fost.
Slobozila — lordan Necula, 5Q.

XXXVII
Cin m'ara nascut iaii a fos razblelurl multe. A ra-
mas Glurglu pustiu. P'aicI lerea strada asta, a marginil;

'Deputatl, delegatl.

Digitized by Google
VLA§CA 169

p'aicl lerea table dala Turd, §Ian{ ca pu^u da adlnc, cu gropyl


da prindeam §tud ca mina. Biserca Adurmftirea lerea'n
1
pyimnita jos, intrerarele da frica Turdlor; aida lerea po§ta,
,

dudafe 2 mail. Tata-mfieua cumparat pamlnt cu dol lei vechl


stinjenu da paraint. Tot lei spunla da cin cu Turcil, jice
ca tragea cu tunu da facea ghiuleaiia: fyir, fyir, fyir.
— Mama, mama, I-auz, Turcil!
Blata mama-mea, fugla cu mina t!ri§ pa dial. Pa la
patu§opt, Glurglu Iera 'nnecat, iau leream baiat da dnspece-
§alspece anl. Mai sin §i al{il cuporeclaBobrec; muma lor
a fos sor cu tata.

Glurglu — IHIe Bobrec, 72.

iBllirii.
•Bunienr

Digitized by Google
Digitized by Google
PRAHOVA

Digitized by Google
Digitized by Google
PRAHOVA

Dumnezeu a urzit pamintu mare c'a avut pamint


prea mult §1 n'a fos cer mare ca sa cuprinza tot pa-
minlu; a fos mal mic ceru ca pamintu, §i a vrut sa 'n-
trebe pa cineva cum sa-1 faca $i n'a avut pa cine sa
'ntrebe, §'a 'ntrebat: „musca, zice, pa cine sa gasim sa
ne 'nvete cum sa facem pamintu, ca prea 1-am urzit mare" ?
la s'a dus la arid sa-1 intrebe. Ala n'a voit sa-I spue
d'odata, a fos §lret. la s'a 'ntors inapol §i la n'a voit
nid la ca sa fuga §1 s'a pus afara pa parete §i ala a voit
ca s'o vorbeasca da rau pa la. „EI, zice, da ce a minat-o
pa la sa ma 'ntrebe ce sa faca; da ce n'a mlnat pa altu
mal infasonat *, sau sa ma hi 'ntrebat pa mine mal 'nainte
cin s'a 'nceput? Zice acuma, da lei sa sa hi glndit mal
nainte ca sa urzeasca numai dt are sa cuprinza §i a
minat la mine, la un ghemut, sa le dau povata". §i ala
asculta, 1-a furat pa feh„Dace nu s'a gindit sa-1 hi facut
d'atuncia maluri §i vai, sa-1 stringa?" lei cum a zis vorba
asta §i la atuncla a zburat dupa parete, s'a dus acolo da
unde a minat-o. §J la a spus acolo, zice „Da ce nu l-al :

intrebat Intll, ca aridu a zis a§a, a§a, a§a*. Dumnezeu


a strins pamintu §i atund cind a vazut aridu ca 1-a pa-

l
M*i priceput.

Digitized by Google
174 PRAIIOVA

calitmusca a zis: „Nu §tiam leu ca Ie$tl hoata sa ma


cumperl pa mine 44
. §i lei s'a necajit §i s'a ghemuit mai
rati, s'a facut mototol da nacaz.
Telega — Mo$ Ion, 70.

II

Pa vreml,
cutare s'a 'ntimplat §'a pierdut samina-
tura, §1daca s'a gasit un ora batrin, I-a zis Ce facem :

acuma, ca nu mai avem saminatura nol?



AtuncI nu putem sa facem nimica, a zis mo^u,
dar sa aram drumu moril, ca acolo trece cu seminte cu
cam, sar-care ar hi, §i acolo putem sa dobindim samin(a
1

ca sa nu plerdem saminta. Daca s'a arat astea, a rasarit


§t nu s'a ma! pierdut.

Telega — Mo§ loan, 65.

HI

Foale verde da lipan


N'a{ auzit d'un Jilan
§i (fun ho( da capchitan
Care umbla pin padurl
Cu ^alsprezece panduri
Cu ghete §! cu paturP
Numa gaitan cusaturl.
Cu pchistoate Inarmat
Cu pu^tl, finte 3 incarcat,
Umbla ca ni$te turbaj
Seaca oamirri la Meat,
Ca fa mfrf da te clobanl

•Ori-care.
•Poturi.
•Flinte.

Digitized by Google
prahova 175

Arm&sarl da la mocanl,
Fara plata, fara banl,
Maiculi^a, ce du§mani.
Ca pazesc pa la strimtori,
Sa daspoale negustori,
Sa la tot la galbiorl,
Ca sin la purtat u^ori.
Fara frica da pacat,
Jilanu-umblind diri sat in sat,
Multe case a calcat.
Pa cine 'ntilnia zmulgia,
Madua la tot sugia.
Lumea da iel ca fugia,
Da jalba la Caragea.
Domnia, cit mai curind,
Potera la iel minind.
Da Jiianu 'n^elegind
Sa opri la Olt fugind,
Calare p'un armasar.
Striga:„Mai frate podar,
Trage podi§ca da car
Nu-t mai hie 'ntru zadar.
Trage podu mai d'a-drept
Nu ma face sa te-a§tept
Ca-t trintesc un glon{ in chiept
Si te culc or te de^tept.
Podaru sta pravla,
Sa facea ca sa gindea
Voind poterii sa-1 dea.
Dar Jiianu 'njelegind,
Dete drept in Olt ziclnd:
— Da cit sa ma rog da prost
Pina sa dea podu 'n rost,
Oi hi volnic cum am fost
§1 voi trece 'n adapost.
Da cit sa stau sa ma smeresc,

Digitized by Google
176 PRAHOVA

La to{ &
m& cadulesc.
Halde murgule,. haldet,
Te sile$te, murgulet,
Nu-t mal face paru cret,
Hal la Slatina 'n judet-
Stal, murguletule, stal,
Nu sufla, nu te umfla,
La gazda te-ol rasufla,
. Gazda-ml leste 'n Valea-rea.
Da murgu clnd iml sarta
Po§tIa-un sfert il parea.
Cin la gazda-ajungind
A$a a auzit (ipind,
Potera gazda legind,
§1 da Jilanu intrebind.
Atuncla ca se de§tepta
§i la murgulet striga:
Stal, murguletule, stal,

Sa fugim da chin §i vai,


Tin'te, gazda, nu ma da
Ca da o malotea,
t-ol
Cu florile ,cit palma,
Luata din. Slatina.

Seara cam pa la apus


Clnd fel la curte fu dus
Cu tovara^jl 'n rind pus
A§a cinta cu glasu sus:
— Staii in drum §i ma gindesc
Ce sa m'apuc sa muncesc,
Ca nadejdea ml-a rapus
§edeam pa gindurl pus,
Aminte ce mi-am adus,
Ma ultam in jos pa lund,
Vazul oamenl, mulerl, prunci,

Digitized by Google
PRAHOVA 177

Cu plugurile la muncl,
Ca tot imbrazda mereu.
Ca dol bol ce avusel,
Da vreml rele-I rapusei,
M'am miluit §i m'am rugat
Da chlabur §1 da bogat
In seama nu m'a bagat.
I-am cerut boil 'ntr'un ceas
Sa-ml ar $i leu pre( d'un pas,
Nevoil sa nu ma las.
Dar fiila n'a mal ramas,
AtuncI ma'ntorsel §i leu
§i zisei in gindu mleu:
D'o vrea bunul Dumnezeii
Sa umble §i plugu mleu

Sabghioara sa-ml fac plug


Pchistoalele sa le 'njug
Sa pui intr'o parte fesu
Sa trag parte dintr'ales
Unde-o hi cringu mal des
Sa trag brazda draculul
Da mal susu dealulul,
Dealulul Ardealulul,
Pin' la capu satului,
In dreptu $'al bogatuluL

A spus Jiianu legat


A statut da ml-a cintat.

Telega — Mo§ loan, 65.

IV

Foale verde, foale lata,


La cruciuli^a da platra
Sa 'ntilni fata cu fata:
— Ce-ol sa ne facem nol, surata ?

12
6158

Digitized by Google
178 PRAHOVA

Cam r&mas nemaritata,


Ca luat flacail 'n armata;
Sa dea satu 'n judecata,
Sa dea drumu la flacai,
Sa ne maritam $i nol.
Sl&nic — Voicu Dragomirescu, 21.

Cuzea, lei a dat pamint la claca^L lerea boer de neam,


care nu platlau bir, lerea sudtyl austrienl, a§tia platla un
galben pa an la con^u nem^esc 1 §i boeril a via robl Tigan *»
.

§i Cuzea I-a pus la bir pa to{, §i pa boerl §i pa RuminI

$i pa T'8ani d'opotriva pa to{ ' a toa * e darile; dupa cit


»

pamint a avut a platit fonclera, care n'a avut da loc n'a


platit, da contribute a dat.

A§a a facut Cuzea atunri, da n'a putut trai mult, din


pricina boerilor, cad le-a luat mobile.
IzvoarS — Ion PisSu, 70.

VI

Nunta boereasca dar nu


da, lei fac joaca; beau ma-
ninca, §1 nunta rumineasca a oamenilor a§tla da jos sa
face cu dar §i plate§te filecare om dol francl, altu trel,
dupa cum sint §i lei.

tnttl sa 'ntelege ai tinerl, mireasa §i ginerica, pa


urma sa duce ai batrinl §i sa 'n^elege din zestre, ban daca
are il da, pamint, yite. Dupa ce s'a 'n^eles pa urma fac
masa, cincl, §ase. douazecl da in§I, asta-I masa fara dar,
da la logodna. Sa ispraye§te apol pina la nunta la doua, ;

la trel saptaminl sa duce §i tirgue^te la tirg. Pa urma


yine sorocu nun^ii §i face nunta. La nunta pune lautarl,

*Consulul.

Digitized by Google
;

PRAHOVA 179

yin oamenl cu pocloane; pilne, turte, mere, pere, ce are


Ruminu. Ginerica cu mireasa odata merge la biserica cln ;

merge la biserica dau pistoale cind lesa afara da trage un


pistol, doua. §'apoI dupa ce yin acasa dau mai multe

pistoale, §'apoI sa face nunta la casa ginerichil. Acolo pa-


ring! stau pa scaun §i le toarna apa pa miinl mireasa, §i
sa spala $i pa urma-I da un pahar da yin socru miresil,
$1-1 pune in pahar un franc. Dupa ce merge dala biserica

acasa pune masa, ziua, seara apol lar pune masa, §'atunci
da dar, plate§te dol francl, trel francl, ai mai da jos da
mai pu^ru ai frunta? mai mult.
Izvoara — Ion Pisau, 70.

VII

lera numa acuma sint aproape


v'o cincizeci da case ;
da patru sute; streini nu sint; stapinirea a crapat satu 'n
doua, iera dol pircalabi, unu lua parale pa Ungurenl, alalalt
pa paminteni. Satu s'a despartft acum d'o §aizeci da ani,
in zilele lu §tirbel. Am intrat atunci in slujba, Iera la 51,
atuncl s'a 'nceput cu grani^a pa munte: am Ie§it din slujba
la 60; mi-am vazut da necaz, da tirla mea, da casa mea.
Mined! paminteni — Neculal Ion al lu David, 74.

V1U

Cind a croit a face armata intii cu funia-I prindea


daca nu-1 putea prinde pa flacau, nicl nu-1 punea.
da anl d'atuncl; nu $tiu cine Iera domn
le $alzacl
p'atuncl; m-e teama ca Iera unu Caragea; ala a vindut
robl pa Jiganl la boerl; cum a Ie<$itCuzea I-a dasrobit pa
Jiganl da pin curtf.
Cuzea Iera om bun, galanton, dulce la cuvint, la

Digitized by Google
180 PRAHOVA

treaba; la oamenl a dat paminturl, I-a inlesnit. Sa-I u§u-


reze Dumnezeu carina.

Cera^u — S&nache Spfttafu, 70.

IX

A fost un parat, $i 'mpSrattya fata numa fete, §' acu§a


mp&ratu s'a suparat pa la. Dupa ce face numa fete, lei

I-a zis „numa fete fad, flacai nu-m fad?* Aculel plecind
intr'o calatorie departe, ce a zis: „Sa nu te gasesc ca mi-al
facut lar fata, ca-l tal gitu." Acu$a a venit timpu §'a
facut tot fata. Ce sa faca la? S'a tinguit, cind o veni im-
paratu, H tale gitu. S'a vorghit cu moa§a care a mo$it
fata ca nu un baiat sa §tliimbe: „Sa dam fata §i
s'o gasi
sa luam baiatu/ A dat vorba pa colea §'a gasit la un
vecin, colea aproape da curte, la un olar care face oale.
§'a dat vorba ca „sa poate sa §tlimbfim?
a
„Sa poate/ —
1-a dat ceva parale ca avea parale paratu §'a §tlimbat. §i
pa cind a venit imparatu a gasit-o cu baiat. Apoi parerea
buna a 'mparatulul ca a gasit-o cu baiat. Da numa 'm-
parati^a $i cu moa§a $tila. Agu ce face 'mparatu da dra-
gostea copilulul? Numa 'n trasura cu lei mergea, il lera
drag da baiat. §'a venit vremea plimbindu-se 'mparatu
cu fcl, dupa ce s'a facut baiatu mare, de zece dolsprezece
anl, a$a mergind pa drum in trasura, ce-a zis baiatu?
„Tata, ce mal pamint da oale tata, aicla, zice.— „Dac£ le
pamint bun, cine sa faca oale?— leu fac oale, a zis baiatu/
Nu s'a suparat imparatu, a stat in loc, §'a luat un §tluc l
da pamint §i 1-a sucit, 1-a 'nvirtit, §'a dat oala gata. Pa-
ratu nu s'a suparat, zice „asta-I me$te§ug, trebe in lume
§i oale/— lei nu §tila ca-I neam da olar.
Mai trece un timp da vreme §i sa face mare baiatu
da 'nsurat. Dupa ce sa face da 'nsurat a 'ndragit fata ola-

»Bucat5.

Digitized by Google
PRAHOVA 181

rulul pa care a dat-o 'mp&r&tita de-a §tIimbat-o. tmparatu


s'a suparat pa baiat, zice: „Mai baiete, da ce pulochilpa
da luam da sama noastra tiete". Baiatu
eel saracl, zice, sa
zice: „asta-m place mie, nu-m trebe alta". §i luat-o. A
Dupa ce a luat-o nu prea tinea 'mparatu sama da la.
A§a, ce sa faca 'mparatu? Avea o judecata grea la o
o parte da loc: scapase un mocan oile intr'o vile §i lea
prins al cu vila §i le-a inchis. §'acu§a al cu vila cl-a zis?
A zis ca sa le ia da cotrobonj 1
, sa le cotropeasca pa
toate. Acu§a s'a dus imparatu la 'nfa^o^are; nu s'a
putut despica lesne judecata, hin-ca lera grea. Mocanu
nu sa mutyumla a§a sa la oile da cotrobon^. A§a s'a
2
dat cu idilea 'mparatu, s'a gindit a§a: „Ia sa lau pa
u
noru-mea la judecata, sa vad la ce grae§te. Mers6ra
cu dlnsa la judecata. Dapa-ce a mers la judecata, la a
'nceput a vorbi. P'al cu vila a 'ntrebat acolo ce-a stricat
oile, dac' a intrat pin vile. $i ala a zis: „A mlncat frunza

da pa vi^a §i struguril.— Dac' a mlncat frunza §i stru-


guril, vi(a n'a mincat-o? —
N'a mlncat-o, zice, pa vita."
A§a nemincinda vi(a, ulte ce-a zis la acolea Vi^a face all :

strugurl la anu; sa la rodul da la ol ce-a rodit oile 'ntr'o


vara; oile face al( mlel d'alt an; vi(a face al( strugurl.
§i s'a mutyumit §i mocanu $i al cu vila da judecata nu-
roril imparatului.
D'acia 'ncolo a luat-o tot pa dlnsa la judecata apol;
la §tila ce sa vorbeasca. N'a mal urit-o 'mparatu, a (inut
sama da la. lera neam da boler, d'aia §tila ce sa vorbeasca.
Neamu da olar §tila sa faca numa la oale; nu §tila sa
judece.
Cera^u — Sanache Spataru, 70.

^Contraband*.
•Ideea.

Digitized by Google
A

182 PR AHO V

La n'avem paminturl d'ajuns; pa-


nol r&u traim, ca
durile care am
avut s'a mintuit, s'o tocit; yi^a numa
v-o zace pogoane sa facea prune pin' acuma le-a luat
; ;

Dumnezau, le-a raincat fermil 1 ; Ie pu^in §i fin; Ie loc


sarac, munte, muchil; mai lesne nu create nicl o alimana 2
da pomca salcia §i aninu §i me6teacanu cin sa facea, sa fecea
;

mere§i nucl; cire$ cite unicu singur $i die un si^eu.


Batrini— NeculaT Stanciu, 56.

Wicrmii.
Fel (probabil altcrat din , animal";.

Digitized by Google
ILFOV

Digitized by Google
Digitized by Google
ILFOV

Simbata seara joaca flacail §i fetele bradu la mi-


reasa. Sa stringe apol to{ acolo la mireasa; lar ginerica
aduce pa nunl §i stau la masa fara dar. Duminica dimi-
neaja sa duce la un pu{ spre rasarit da casa miresil §i
scoate mireasa o doni^a da apa §'o joaca cu un baiat care
are paring! 'n yiaja1 Pune un $ervet pin coada dontyil
.

2
§i pune cit-va bologani in doni^a §i dupa ce joaca apa

pln'acasa la toate rispintiile, o varsa $i banii i ia lautaril.


Pa la namezi yin fetele §i femeile cu plocon la mireasa.
$i 'nainte da plecare la biserica lar joaca bradu $i la flacau
ce-a jucat bradu un §ervet mare, aduce un pahar da yin
§'o turta §i fringe turta, $o arunca 'n patru part, 5* yinu-1
arunca tot a§a. Soacra mare pune 'n sinu ginerichil ce-
va§ilea cu ce-1 darule§te; lar ginerica-I pune 'n sinu soacril
tot la fel. §'apo! pleaca la biserica. Cin yine da la biserica
il trage 'n casa p'amindol c'un §ervet da git.

Luceanca-Butimanu — Ioni^a Ovazaru, 63.

"Banl.

Digitized by Google
186 1LF0V

II

La Macinici femeile fac colinde^e mid, da pin


le
cuptor §'apoi le pune 'n caldare da le fierbe. Le pune pa
urma cenace §i toarna mlez da nuca $i cu zacar pisat,
'n
§'apoi impar{e§te la vecini. Oamenil fac noiia gramez da
gunoale §i le da foe: ci-ca sa'ncalzesc mor^il, $'apo! sa-
de§te pomil.

Polenaril-Vulpe^tl — Ion Stan Birligiu, 59.

Ill

Am ramas singur acasa §i tare-I rati. Ma dor pi-

cioarele ghenunchi in jos da nu mal pot. Baba s'a


da la
dus la schit pa la nepoat'-sa ca blata fata-I bolnava da
cin s'a acloat acolo §'ar avea nevoie sa-I dascinte baba,
ca pricepe nevoie mare.
Movila — Alecu Chirita, 62.

IV

La Simbata monitor femeile sa due la chimitiru,


tamilaza la morminte, inghenunche da trel orl §'apo!
ghine §i'mparte pomne^ele.
Codfoc — Ene Voicu, 58.

In Jola fumicilor, femeile tac turta $i la brinza §i

sa due cu copil pa baligar §i da da mananca acolo a§a, §i

arunca firimiturile, ci-ca pentru furnicisa nu ghie incasa,


sa stea dor pa baligar.
Bratule^tf — Ioni^a Dobre, 72.

Digitized by Google
ILFOV 187

VI

Nol ducem preduftu da la ghite acilea la laptarila


1

Coroanil. Unil mal smecherl, mal pun apa §'apoi o pat rati
c£nd il gr&due§te domnu laptar. Le da amenda ca sft-I
inve^e minle sa mal umble cu ho^il.

Pen's — I°n R^doi, 63.

VII

O anu trecut o cocoana dala Bucure§tl cu pre-


yinit
maru §i cu siglitaru dl-o strlns toale d'ale noastre, ci-ca
sa le duca la dispoztyie 2 sa le vaza boerii, adica dupa cum
ni-I portu nostru p'acilea.
Da nu'§ ce pacatele or hi facut cu lele ca nu ni le-a
mal adus. Te treze^tlca H-o hi dus pin alte {an streine.

Vaienil-Buria^I — Ion Gligore Contiliu, 58.

VIII

Cin fata vaca, daca vrel sa a! laptc, duce laptele


§i-l la radacina unul mace§ lar p'orma-1 duce da-1
toarna
da pa girla ca s'aiba lapte mereii ca apa la girla. Unele
faciei da necaz pa altele sa due §i jumule din griu dala
cimp §i-l duce acasa §i-l fierbe $i-l mal dascinta §i vaca
plerde rodu, nu mal da lapte.

Tlncabe^U — Nae Snagoveanu, 68.

1 Productal.
»Expozitic.

Digitized by Google
188 1LF0V

IX

Da cin Ghlorghe-al meu s'a dus


Trel garoaje'n poart-am pus,
§i nicluna nu s'a prins,
Cite trele mi s'a stins.
Arza-te-ar focu da trin
Cin te-auz, mereu suspin;
Pa Ghlorghe mi-1 ocole^tl
§i mi-1 duel la Bucure$U.
Val surata, val surata,
S'a dus baetfl 'n armata,
§'a ramas tigorile,
Sa 'nvirteasca horile.
Sa ne rugam da ciocol
Sa dea drumu la flacai
Sa ne maritam §i nol.
Flerbintil-de-Sus — Sandu Ioni^a, 56.

X
Cind o da cineva^ilea cenu§a cu carbuni in noaptea
da a tunc! vine lupu §i-I maninca ceva^ilea da pa
Pilipi,

linga casa; da n'are ce minca, atunci-1 maninta pa el. A§a


s'a'ntimplat cu sora lu Dinu Baila din Meri Petchi. Dinsa
s'a semetit §'a dat cenu^a cu carbuni afara 'n ndaptea da
Pilipi $i cind a Ie§it afar', a sarit lupu la la §'a omorit-o.

Fferbintil-de-Sus. — Sandu Ioni^a, 56.

XI

FoaTe verde da dudau,


Calule, calu^u fieu,

Digitized by Google
1LF0V 189

Ce te-abat din drum mereu?


Or greu trup$oru fieu?
t-e
— Nu m-e greu trup?oru tau
$i m-e greu naravu tati:
Pa la cite cirduml tree!
Pa mine da gard ma legl
§i-fi dal fin nulelile
§i graun^a-n beau balile.

BercenI — Sterea Lixandru Con^eanu, 29.

XII

Cu boeril traim greu da tot, ne da cite doo pogoane


da loc, im parte: unu al mleu §i unu al boerulul. Apai
ne cere zile da facem cu caru, o zi cu caru{a la un lectar,
$i doo cu milnile. Apai facem straposl
l
citi-o chila la pogon,

la gara sau la Bucure§tl. If dam §i trei pul da gaina; pa

urma douazeci da oo, da lume, da om. §i dijma teste im


parte cu arinda§u. Aminterea ne ia $i cocenl, doozeel da
znopT da pogon, §i cincl bani 2 da pogon da pindarit da-1
8
silve§te la curtea dinsulul cin sin bucatele strinse la tabara.
BercenI — Dumitru DrSghicI, 45.

XIII

S'a bolnavit Jiganca Jiganulul § a trimes un copil


mic la popa: „Du-te, zice, tata, sa vile popa s'o o^aleasca
4
§i pa ma-ta, ca I-o o^ali §i tata fun topor".
Popa s'a dus la strea^ina casii $'a prins un ghlespar 5

transport.
*Cinci gologanl ( = 50 dc bani).
II .serve^te - , II duce.
«Vre-un.
Viespe.

Digitized by Google
19 ILFOV

jji 1-a dat in mina Jiganulul §'a zis: „Sa nu'njurl, ca plerz
anafura din mina".
Jiganu a strins mina pin'acasa; ghlesparu 1-a su-
parat tare la mina, 1-a muscat. Cum a ajuns acasa: „A na,
mama, casca gura, ca anafura ml-a spart mina ; d'o umbla
$i 'n burta ta cum
a umblat in mina mea, tot dracii le la".
Pa urma a murit ma-sa §'a venit popa.
Bercenr — Dumitru Draghicf, 45.

XIV
Pa cer sa schimba ceru da sa face un drum, sa nu-
me§te ca le drumu robilor; ala-I drumu nostru, c'am ramas
nol robl la boerl, robim noi toata vara $i toata larna. S'a
dazrobit figanii §'am ramas nol Ruminil.

BercenI — Dumitru DrSghicr, 45.

XV
La boboteaza, flacail fac steag dintr'o basma mare
$i-l pun in virfu unel pr&jini. Prajina e 'mbracata cu bete*
Steagu asta sa chlama lordan. Sa due la popa §i-I pun
francu jos §i lau caldaru§a cu alasma. In ziua da Sfintu
Ion pleaca pin sat. Pa care '1 intilne§te-l Iordane§te. ll

ridica de trel orl in sus §i-l strope^te cu alasma. Trebule


sa cinsteasca pa flacai.
Daca
cineva cu trasura sau cu sanla, il ridica cu
le
totu. Pala case umbla cu frigarea §'aduna came §'apoI o
vinde $i 'mpar{esc baniL
Grulu — Nicolae Mititelu, 61.

XVI
leu sin plugar az: leu ma due la boerl §L ma 'n-
volesc— dijma una §'una; dup'ala cum nl-om putea'nvoi.

Digitized by Google
ILFOV 191

Afara da una §'una facem aratura, secera, dam pul da


gaina, oo, transport, la filecare pogon o chila, la fiecare
pogon o zi cu caru, o zi cu milnile.

Bercentf-Dobrenl — Petrea Ivan, 40.

XVII

Porumbu-1 culegem §i-l ducem la tabara, tabara ie


un cimp mare a boerulul, Ie plndaru boerulul acolo $i
paze^te; pin nu termineaza boeru la plug nu le dijmue§te
la nicl unu, nu le da vole sa la un porum.

Bercenif-DobrenI — Petrea Ivan, 40.

Digitized by Google
Digitized by Google
IALOMIJA

6158 n

Digitized by Google
Digitized by Google
.

IALOMITA

Greu tata, greu da tot lerea pa vremea Turcilorl..


hi fos ghine §i 'n (ara asta alte da{, da atuncl ghinele-1
lua Turcu. Of! platiam dajdle cincl sfan( la sfert pa an.
Platiam §aizacl da lei claca la ghionoile da arinda§I, sco-
ghi-I-ar cotofenile, §i nu ne lua parale, munclam pina ve-
deam verde §i tot nu ne platiam. lerbarit da yita mare
un sfan{. Of! saracan da nol! Cin vinla cirpalabu 1 pin-
tru ghir §i cu dorobantfl cu calcete 3 ba mal avea §i a§-
,

cherl 5 cu lei... {in'te chleptule sa nu crachi, it vinla sa


lei lumea 'n cap, da n'aveal sa dal in ceasu ala. Punea

ghiclu pa nol §i din pamint, din iarba verde, trebula sa-I dal.
Apii cin pornia Turcu cu razbol §i ne lua da bellic,
p'acolo ramineam. Raminea ghletele neveste vaduve §i
ghletfl cochila§ pa drumurl §i pu^in il pasa stapinirii da
nol. Vinia Turd negustori da stringea yite pa ce apa nu
curge §i ne punea da le plimbam cail pina sa usca nadu-
$ala dupa lei; lar Turcu punea pa ghiata
intra *n casa $i

nevasta sa-I faca placinte. Of! Doamne


rau mal lerea ! I . .

Cin ma gindesc par'ca sa cutremura carnea pa mine.

»Plrcaiabul.
•Cizmc r&sfrlnte 91 cusute cu g&itane.
•Solda^i turci.

Digitized by Google
!

196 IAL0M1TA

DA
multe orl netrecea decindea carindu-le cine §tife 1
,

ce. Fel da fel da belele —


s'a isprayit. § am dus-o, a§a, tiri*$-
grachi§ pina la vinirea Domnitorului Cuzea, hi-I-ar farina
u§oara, p'acolo pa undl-o hi ! cin toate cele ce-t spusel sa
duse, par'ca H-a luat zaporu-. Nl-a dat pamint, a facut
o§tire, §colI, a gonit Grecil §i H-a luat mobile, a oprit
ghiru Turcilor §i multe, multe . . . Ocaua lul pa undl-o hi
Drept om a fost §i tare mindruda ferea 'n halnele lul
Domn cu apaleturF. L-am vazut in trel rindurl. §i n'a
trecut mul §i spurcatif da clocol 1-a mincat fript, minca-
I-ar razniri^a sa-I manince Bree par'c'a fost Ten Ce re-
! ! !

pede trece vremea, in pohida noastra.

Valdomir — Pandele Stan, 83.

II

leream in o§tire, granicer d'ai da pa marne 4 Faceam .

parte din cumpania da calara$I §i leream op sute obzacl


da omeni, cu un maiur, un cachitan §i trel ofiteri. Cind
am ajuns la Bucure§ti, ni-a Ie$it 'nainte trel ghinaran la
Cotrocenl. Pa Domnitoru Carol l-am prifiit pa uli^a Gij-
migiului. A trecut pintre cumpania noastra in trasura cu
BrAtlanu §i l-am dus la Nitropoliie d'a jurat ca sa ne hiie
Domn.
Nu t'am S p US cum am jurat no! cind am intrat in o$-
tire: „Juram sa ne varsam singele pa marne ". Pa 4
noi,
da pa linga Dunare, nu ne putea duce 'n r&zbol, in alta
parte, ca pazeam grani^a. A$a jurasem.

Valdomir — Pandele Stan, 83.

*Dincolo de DunSre.
RcvSrsare de apa.
•Epolctf.
4 Margine.

Digitized by Google
IALOMIJA 197

III

Jinem §i noi ca a§a am apucat din vacu da da


mult, cin lumea erea ma! buna la Dumnezeu. Nu le ghine
sa manincl mar nou pina 'n ziua da Sflntu Ilile, cica
atund Dumnezeu pune da scutura 'n ral maru cu mere
da aur §i nu lasa pa mort sa sa aprochle daca ma-sa or
ta-so a mlncat aid mere. Nu le ghine sa s'arunce maru
'n sus plna la Sfintu Ilile, ca din batrinl am apucat a§a,
cic, atuncl bate chlatra bucatele.
Da unde mal tine toata lumea acum, doar ai mal
batrinl sa mal gindesc la Dumnezeu!
Cin tuna §i sfulgera Sfintu Iliie umbla cu caruja §i

cail da foe pin cer sji gone§te necura^il. §i dn trazne^te


din ghid atund sfulgera.
Nu le ghine atuncl sa til u§a casil da§chisa, nid fe-

reasta, §i sfi gone?tI ciinele dipa prispa casil.


S'aprinz tamile 'n casa $i sa te rogl la Malca Dom-
nului sa lerte toate §i sa sa duca pa pustile, daparte
d'ast loc.

Ceacu — Marila Tudor, 72.

jv
«

Hi, hi. . . apii leu §tiu c'a fos Turcil. Stai sa spul
din cap. Turcil a 'nnebunit pa oamenl. Nu putea sa la
lemne din padure, ca TurciH batea, le lua ochincile §i-I
omora.
Oamenii a trimes carte la Muscal, nl-a spus fiile mo§
Stolan al babil Cula. §i Muscalu a trimis laz cu halne
multe, §'un om s'a 'mbracat cu halne d'alea §i s'a dus la
hora $i Turcil cum 1-a vazut 1-a taiat.

Digitized by Google
198 IAL0M1TA

Tot oamenii s'a 'mbracat atuncl cu halne §'a 'n-

ceput sa tale pa Turd, ca §i lei taia cochiil no§tri.


Ultl-a$a §tiu leu dala Plevna.

Ceacu — Chirana Petcu Simion, 80.

V
Hi ! . . leu vez, leram nica, nl-a ramas un la{ la razboi.

Taman ma duceam la u§a sa intru s<i tes, cind auz clt,

cit, cit, c\\, u§a; am da^chis, i{ele, vatalele §i spata lera


rupte drept in doua. leu strig:„ mama!" lanl-azis: „fugl
d'acolo sa nu mal 'ntrat la razboi. ca sin Rusaliile".
Mama a luat un brat da pel in verde $'a aruncat
peste razboi, §'o saptamina n'am da?chis u$a la razboi
unde lera. Cin nl-am dus dipa ci-a trecut Rusaliile, $i
itele §i vatalele toate lera bune. Rusaliile sin zile da pri-
mejdie —d'ala le tinem nol.

Ceacu — Chirana Petcu Simion, d0.

VI

Bolerule, cl-o hi gindinda cu nol al da sus? Al va-


zut dumneata girla? yine apa gros! Ulte trate, leste mal
ghine da zece anl da cin n'ana mal vazut a§a fiinune.
Q-o hi facinda ghletil clobani j5ln baltai Da ghletele yite!
Da o hi vinita soldat sa sparga ghla^a?

Calara^r — Petre Radulescu, 37.

VII

El! Domnule profisor, nuntile taranilor inainte vreme


sa facea cu mare alalu §i curat rumine§tl. Incepea tam-
balau da jol seara §i sa isprayla taman la saptamina. Jol

Digitized by Google
IALOMIJA 199

incepea nunta§ii cu bradu flacaulul la socru al mare, lar


simbata 'n vreme ce ginerica sa spala §i tundea §i lau-
taril cinta cintece da jale §i malca-sa-l bocea $i plingea,
la socru al Aic, la fata, sa juca cit il batatura da mare
bradu §i 'n capu fiiresil sa fringea turta spoita pa d'a-
supra cu filere, da care p'atuncl lera mal din bel§ug in {ara
asta. Noaptea sa juca la fatacununile, lar la flacau socru mare
avea masa §i iera veseliie mare, ca $i oamenil avea buluc
mare dala Dumnezeu. Duminica dupa ce 'ncarcam zestrea
etil pa care, o purtam pin tot satu, ne duceam la primarile §i

d'acolo la biserica §i cind Ie§am d'aciia sa hi vazut chiote w pa- :

ze§te soacre mare", strigam a$a ca sa-I dam da veste c'am is-
prayit $i sa gateasca plo§tile cu yin $1 buriile cu rachiu.
§i cind ajungeam acasa soacra mare ne Ie§a 'n prag
'nainte §i 'nfo§ura pa tineri cu un §tergar pa dupa git
§i dupa ce le punea flori la urechl H baga 'n casa. Sa

dadea darurl la neamurl §i pa batatura casii sa juca hori


mindre §i batute, nu 'nvirtiturl d'astea nimte§tile ca acum.
Lunea o 'ncepeam cu uncropu, cu rachiu §i cu toate ghidu-
§iile lui. Mar^ea iera plarintele, filercurea rufele, §i tot a$a

ntindeam dan^u pina joi seara cin tineril sa ducea la


socru al Aic ca sa-I lerte. A<ja ierea pa vremea veche, §i
oghiceiurile astea a 'nvechit ca $i noi, acum a Ie$it alte
alea §i sin §i necazuri mal multe.

§ocaricfu — Dim a Ghlorghe, 75.

VIII

Cind am ajuns intil la Plevina am focut radute da


tunurl pintru trel bateril §i dupa ce ll-am fir§it nl-a
simtit Turcii §'a 'nceput sa dea focuri §'a ranit trel in$I
din cumpania noastra, Ierea cu noi §i sarjantu Stan din
comuna Rasa, §i tragindu-ne 'ndarat nl-am supus unor
§an^url da yil parasite, $'a doua zi am mers in Va-
lea Plingerll 'n care am a§azat bivuacu acolo §'am

Digitized by Google
200 lALOMlJA

inceput a intra 'n garda pa §an(u radutiL Nol am mal


lucrat cu radutele, plna cind am vinit aproape da ra-
duta Turcilor^i leram a$a da aproape caunil da §tiiatur-
ce§te, pu§ da ofi^eril no§tri, intreba pa Turd ca au ce
mal minca, §i lei raspundea ca au pilne dastula, §'ofiteri i

H-arunca citl-o pilne, §'a§a le ceream §1 nol pilne ere-


zin ca n'are da loc, §i ne raspundea c'a doua zi la opt yine
§'a lor calda.
§'am stat in garda 'n raduta cam nouazeel da zile
far& sa 'ntram in foe. Intr'una din zile pa la ceasu §apte
da diminea^a am auzit c'a fugit Turcil din radutele
Plevinil §i Ie§ind §i noi din radutele noastre pa unde
s'auzea impu§caturl nl-am pominit c'un ofi^er rus calare
care da o irtile catra domnu colonel* care ne spune ca
Ozman Pa§a s'a predat §i ca nol cu voia lu Dumnezeu
o sa ne 'napolem la casele noastre.

§ocaricIu — Marin DudaY 64.

IX

Teiule cu frunza lata,


Ce ghine fil-al prins odata,
Cin da potera fugeam
Supt umbra ta ni-ascundeam,
Da potera ca scapam.
Foaie verde matostat,
Stau pa gindurl rezemat
Col sa plec la Calatat,
La eel clolpan darimat l

Da scumpe harme 'ncarcat.


La umbra ciolpanulul
Dorm stapinii harmelor,
Da pa nume cum chiama? ii

*Tiunchi.

Digitized by Google
1AL0MIJA 201

Unu-fii leste StaniloJ,


Staniloi din Brailol,
$'altu-iM leste Macovei,
^altu-fil leste Neculaf,
Arabagiu da cal,
Face pin Craiova val!
§ocarichi — Marin Deacu, 35.

X
Foaie verde bob n&ut
§'am sa plec la Cimpulung,
Cimpulung la Asan turc,
Sa-I tnasor grajdu da lung
$i chivnita da adinc,
Sa-Ai aleg d'un cal porumb,
Lung in trup §i scurt in git
Cum le bun da zurbalic.

$ocaricIu — Marin Deacu, 35.

XI

Mai vorghim §i nol pin sat da pirdalnica asta da


razvolu^Ie din tara; cica s'a sculat oaminil $i cere sa le

dea stapinirea pamint. le rati acum. Vez dumneata, leu


in vremea mea am apucat timpurl grele. Nl-aduc aminte,
1
leram tingau la patruze§opt cind a fos libertatea, §'um-
bla cuconu Tache cu steagu §F ndemna pa oaminl sa
mearga la Bueure§tl. Ca vez dumneata, clocoii atuncl
lera da mal multe feluri: unil boierl da neam, al^il pos-
tclnici $i unil mazill. Da childa vorghesc leu cu dumneata,
daca vreai sa lei bolerila, o platial cu banl §i nu mal

'CopiUndru.

Digitized by Google
202 ialomita

platlai ghir §i nu facial nici militle. §i trebula sa stal

naintea bolerilor zmirna cadula sup suptfoara


$i stirceai

da crapa. Da ctn cu libertatea a cazut boleriile §i s'a pus


ghiru p'avere; da oaminil n'a facut atuncl ce zice ca fac
acum.
Maltezi— Stan Dragomir, 77.

XII

Nl-aduc aminte ca a vinit §i Ru§ii


la cinze^patru
aici, cari-avea forma ca la calara^ii no§tri. Atuncl am
1

mers salaor la Muscal d'am cosit fin, ca leram otarit a


face hite§-care citl-un numar da cachfye. Da la Cire§ar
Muscalil a plecat dala Silistra 'n {ara lor da s'a batut cu
Fran^uzu §i taman la Ovideniie, a
Inglezu. Atuncl Rusu,
fos ghiruit, cin daduse un yifor mare. Sa vorghea ca
Bunaparte a fos prins da Muscal §i 'nchis, §1 cica s'a
facut bolnav, §i cind a dat in dirdura sa moara I-a adus
un duhovnic sa-1 spovedeasca. Bunaparte 1-a omorit §i
dupa ce 1-a dazbracat I-a luat ainele da s'a 'mbracat cu
lele $'a fugit in {ara lui fara sa-1 banueasca. §i cica dupa
cl-a ajuns in tara a trimis vorba Muscalulul ca: „rindu
trecut Dumnezeu 1-a batut, da acuma vreau sa te bat leu".

Maltezi — Stan Dragomir, 77.

XIII

A fos domn unu Ghica cari-a pribegit, §i dupa lei

a vinit §tirbel. Asta a stat §apte al, §i dupa iel a vinit


Cuzea din Moldova. Atuncl stapinea Turcu §i noi ieram
claca§.Claculam 2 la prochletar doua zile pa hite§-care
saptamina cu mincarea noastra §i ne platea §i §aizeci da

'Uniforma.
»F5ccam clacS.

Digitized by Google
1AL0M1TA 203

ban! pa ziua da lucru. La Turc cln munceam ca salaor in


Dobrogea ne platea numa cite cinzecl da banl pA zi, citi-
odata da loc. Cind a vinit Cuzea la §alze$patru, am scapal
da obagile §i da strapoarte Dam dijma din zece una,adica
1
.

noua la om §'a da zecea la clocol, §i fAceam un pogon da


hite§-care om. Pii unde roal pu! c'a dat $i pamint!

MaltezT^— Stan Dragomir, 77.

XIV
Am facutarmata cu schimbu §apte ai. Beehetu-i 8
aveam la Dunare, §'acolo soldatil facea *n vac da caraula.
Pa mine ma gradase caprar, §i §til cum aveam fonctfa
asta, duceam mare grija sa nu ma gaseasca v'o stapinire
in neragula, cin vinia dala cAn^Alare sa ne cotroleze. StA-
pinirea vinia mai des noaptea §i trebula sa dai lozinca,
c alfel sa facea bucluc mare,
?
mal cotoroseal da
da nu te
daravela, §i d'ala noi stam toata noaptea da povesturi.
MaltezI— Stan Dragomir, 77.

XV
Din vechime am apucat pa pircalabu da stringea
dajdiile pa raboj. AtuncI nu iera cAn^Alare; lera ni§te
jurat, adicA dipotat ale§ da comuna §i lei facea tot ce sa
cerea da stapinire. Da le Iera frica grozav cin vinia zapciu,
cA-I batea pinA-i znopea.
Da cum vaz, povesturile mele o s'ajunga la Bu-
3
cure§ti, ca sa vede treaba ca d'ala le tot slomne§ti pa
irtile.

MaltezI — Stan Dragomir, 77.

>TransporturI.
•Pichetul.
•Insemni.

Digitized by Google
204 IALOMITA

XVI
Pa vremea mea fetele purta in chicloare hileri §i
flacaii §i batrinii purta cizme turce§ti. Ce, ca
pantohi §i

acum? Acum lumea-i cu toate ca-s vremurile


fodula rati,

mal grele. leu aveam patru, cinci sute da franci, il bagam


in pamint §i nu-i dam pa fleacurile astea da az! Acum
s'a luxitlumea, Domnule. Ocaua da yin iera §i cu doua pa-
rale. Patunci oamenii purta poturi \ Nu sa purta p'a-
tuncea ghete. Cine sa'mbraca nem^te trebula sa §tiie
carte. Fetele purta pistelci dinainte §i dinapoi, nu ca az
doamne fere§te!
Bordu§anf — Tudor Glavan, 76.

XVII

Cind a luat Moscalu Braila —


ca 'nainte vreme Braila
iera a Turcului —
a stat la noi Moscalil §apte ai da zile.
§'atuncia taia yi{a d'aici dala noi $'o duceau. § a§a 4'a
'mputfnat yiile la noi. In timpu razboiulul toata lumea
a fugit da Turci, numa satu nostru a ramas. leu n'am
fugit. Doar am trimes nevasta §i baiatu] cu calabalicu la
Cosimbe§ti pa talomita, iar leu m'ascundeam $i durfiiam
pin pod da frica. Tot oamenii ie§a seara din sat, sa
ducea pa cimp. Aici vinia Cazacii $i fura d'ale mincarii.
Vinia §i Cerchezi dala Turc pin balta $i ftira toate yitele
care le gasia 'n balta.

Bordu^anf —Tudor Glavan, 76.

XVIII

lera o nevasta <ji s'a bolnayitu bar bat u.


i tras ia A
cu dinsu v'o luna, doua, daca nu mal ghine, <ji dac'a va-

'§alvari.

Digitized by Google
ialomita 205

zutu ci n'o si mal sa'ndrepte, 1-a 'ntrebatu: „ma omule,


zice, vazu ci nu mal mergi spre ghine §i tu al si te
chlerz; da leu ce si facu, si ma maritu daca tl-ol chlerde?"

A§a, omu sa gindi r apil de, nevasta, zice, si te ma-


:

ri^, da si cat omu, zice, totu cam di itatea mea lera


tf

omu ca di cinzecl di anl.
Dar la ce-I raspunde? „ApiI daca n'ol gasi unu di
cinzecl, si nu iau dol di cite doiiozecl §i cincl"?
Cind aude lei a§a, i s'a fir^itu yia{a curindu, curindu.
§isa petrece lelu $i-l g^te§te dipa oghicilu mortulul. Acuma,
di unde §i nunta 'ntimplata totu 'n ziua ala piste ulija.
. . .

Ce si faca ia? La mortu si sa duca, or la nunta si sa


duca? Zice: „ma ducu si catti o baba simearga dipa lelu
§i leu ma ducu la nunta, ci scapu nunta, zice, pina l-ol
immorminta".
§' a§a merge §i gase^te o baba cum sin babile:

n matu§a, zice, si stai la co§c!ugu pina yine popa §i si-lu

ducet la groapa, zice, ci Ieu-{ platescu; i{ dau un ga-


vanu di faina §'o bucata di slanina*.
§'a§a baba sa bucura $i vinL Femiia, dac'a vinitu baba,
a mersu'n casa §i s'a priminitu §i s'a dusii la nunta. Dipa
aia n'a mal trecutu multu §'a vinitu popa §'a pornitu
mortu la groapa. Tuma pi linga nunta iera drumu. A§a,
baba-1 plingea dipa cumu sa legase; da Ia-§ plingea
pacatu iei:

„Saracu di mine!
Or ni-o da, or fil-o da,
Or ol plinge di giaba..?"
Da femiia 'n ora 1
, cind aude;
„Ba t-ol da, (-ol da,
§i slanina $i faina.
Zi ma!.. u
la-i da coraj figanu ' u ^
Gaita — Ion Burnache, 77.

»Horft.

Digitized by Google
206 IALOMIJA

XIX

— Du-te nelca, du-te,


Du-te di le culca;
Nu-{ mal chierde somnu,
Ci fil-a vintu omu,
§'a vinitu cam beatu,
$ade 'n patu culcatu
§i cata 'ncruntatti
Ca un leu turbatu.
— Unde si ma ducu
Singurii ca un cucu?
— Verde pelini^,
Du-te 'n grading,
Ci {-am a§ternutu
Foi{e di nucu,
Capatiiu {-am pusu
Foite di fagu,
Ca§a Ai-al fos dragti;
A^ternutu tau
ChIepti§oru rieu,

Perni§oara ta
Jtyi?oara mea.
Gai^a — Ion Burnache,

XX
Verde foaie di mohoru, doru §i far doru,
La fereasta din oboru „

Bate murgu din chiciorti, „

Da nu bate ca s'adormu n

§i bate ca si ma scolu, „

Si-I dau finu §i orzi^oru, „


Si-i pulu §aua ghini^oru, „

Si ma plimbu pi un' fil-i doru: „

Digitized by Google
:

1AL0MITA 207

Pi la frat, pi la surori, doru §i iar doru,


Mai cu focu pi la puica, „

Care ni-a friptu inima „

§i fiile §i multora. „

Gai{a — Ion Burnache, 77.

XXI

Trei dofturi a plecatu'n {ara si sa araneasca. §i


unde li s'a 'mplinitu beleturile loru a statu di li-a 'nnoitu.
A§a, innoindu iei beleturile I-a vazutu stapinirea. IeI-§ arata
drepturile loru §i omu stapiniril ll-a dat voie. Zice:
— Sloboz si hit in t ara > da si-fi spune{ hiiecare ce
doftorile §tit.

A§a, spune unu — al Jintiiu


— leu talu mina omulul din umaru §i la luna ii

pulu mina la locu §i-lu facu omu cum a fostu.


Ilu lua 'n scrisu $M ajunse rindu pa altu:
— Da ce doftorile ai?
Zice :

— leu il sco^u omulul ochlu din capu $i la luna i-1

pulu la locu di-1 facu omu cum a fostu.


A§a, il la §i p'ala 'n scrisu.
Mai rimine unu. Asta zice :

— Doftoriia mea, teu il sco^u inima omulul din co§u


chleptulul §i la luna-1 facu omu cum a fostu.
§i-l la §i p'ala *n scrisu.

Vazu stapinirea ci me§terl oaminl trebue si hile a§tla


§i I-a luatu di I-a dusu la unu spitalu si faca 'ncercare.
§i dac'a ajunsu acolo, a tras unu la un patu §i unu la
un patu §i unu la un patu. A taiatu la un bolnavu mina
dinumaru, I-a seosu la altu ochlu cu briceagu §i la altu
I-a luat inima.
Dipa ala, lei a pornitu'n (ara cu gindu ci si yile la

luna, cum a vorghitu —


da lucrurile astea la lei 'n dasagl.

Digitized by Google
208 IALOMITA

A mers lei citu o hi mersa §'a ajunsu 'ntr'un sat unde


avea o gazda. S'a datti la vofba cu omti, s'a cistitu 1 $i
cin si piece:
— Nene cutare, zice, noi avemu ni§te scule la nol
$i ll-am lasa la dumneata.
Omu prinse bucurosu. A pusu scara la gura podulul
§i H-a a§azatu pa dipa co§u.
A§a, dfpa cl-a plecatu negustoril, a vinitu §i nevasta
omulul —
ci la nu fusese acasa. Di unde, catindu la pin

podu, a datu piste mina di omu. Cindu a vfizutu, a ramasu


di lemnu:

la te ulta fiinunel Astea nl-a facutu di paguba
cineva. §'a luatu lucrurile dofturiloru §i lf-a zvirlitu'n
focu, Seara cindu a vinitu orau-acasa, I-a spusu femiia
d-a facutu: „ barbate, Ioti-a§a §'a§a, am gasitu'n podu
ni§te fermice §i H-am zvirlitu'n focu.
— Tii! zice omu, cl-al facutu?"
Da femiia ce yina
si alba, daca nu-i spusese lei ni-

ftica? Icl a vazutu c'a gre^it-o, §'a rimasu lucru-a§a.


A§a, la luna a vinitu 'ndaratu dofturii si-§ la sculile
$i porneasca la stapinire, cum sa legase.
si A cistitu, a
mincatu, da omu hierbea singile'n lelul La urma li-a

spusu dreptu toata pa^aniia.


data sa ulta fel cite trel unu la altu. Tac iel, tacu,
da al di taiese inima spune gazdii si-i aduca uncaruta$u.
Gazda sa duce di chiama pa vecinu. A vinit omu numai
di citu, c'avea meseriia ala. A pornitu dofloru cu leju'n
goana cailoru §'a ajunsu tuma marnea* ora§ului unde
la
ierea un o^u spinzuratii. 1-a taiatu mina §i pina diminea{a
a fostu 'ndaratu la tovari§I:
— leu am scapatu, zice ielu.

Al cu ochiu lese'n pune chicioru pa


tinda la focu,
capu pisicii, ii scoate ochiu §M baga 'n baltonu. Cindu
yine 'n casa, zice:

»Cinstjt.
•MarRinea.

Digitized by Google
lALOMlJA 209

— Am scapatu §i leu.

Al d'al treilea s& duce 'n curte la cocina unde tinea


omu porcu dl craclunii, scoate inima porculul §'o baga
'n dasagl.
A§a, a pornitii lei cite trel lar la spitalu la bolnayil
dM slutise. Ll-a pusu la hilecare ce-I lipsea — la unu mina,
la altu ochlu §i la inima
alilantu —
§i I-a f&cutti sanato$.

§i daca I-a focutu sanatos, I-a trimesu st&pinirea pi la


casile loru.
A trecutu dipa asta citava vreme. Di unde, yine
timpu di sa'ntilnescu lei la moara — ai trel bolnayl:
— Par'ca tl-a§ cunoa§te leu pa dumneata.
— §i leu pa dumneata.
— El! d'apil cum va mal le?
— Ma, zice al cu mina, leu ma ducu cu nevasta la
tirgu §i cu mina di fil-a pus-o ala 1AI yine si ma repezu
mereu §i si tragu totu ce vazu.
Ala lera'nvatata si fure, cicl fusese mina di otu.
Al cu ochlu zice:
— leu, c'un ochlu vazti cumu vazu, da vazu cu
ochlu di fii 1-a pusu atuncla di par'c'a§ avea luminari
in lelu.
Asta vedea noaptea ca pisicile.

Da al treilea zice:
— leu nu ma poclii scula diminea^a nicl di cumu. Ce
nu-m face nevasta... §i leu pace I

Vez, lelu atirna ca porcu'n streatu 1


.

Gai^a — Ion Burnache, 77.

XXII

A fostu odata o femile, care lera vaduva, §i pleaca


la 'ntr'o zi la tirgu si la un magarii. Pa drumu sfi 'ntil-

*Paiele pc care se calci porcii.

6158 14

Digitized by Google
210 IALOM1JA

ne§te c'o pretina. Asta o 'ntreaba ce mal face §i un'


sa duce.
— Unde si ma ducu, zice feraila vaduva, ma ducu
la tirgu si iau un magaru ca si ducu cu lei la moara §i
s'aducu lemne din padure.
— Nu lua magaru, suratfca, zice ailanta, ci magaru
trebue si-1 duel di nasu; la-t mai ghine un barbatu, ci

barbatu sa duce singuru.

Facalenf — Costandinu Neculalu, 50.

XXIII

A fostu odata doi fraj care nu sa potriyla la norocii.


Partea care le rimisese dila paring unu din iel a 'mmul-
{it-o, ba inca facuse mo§iI §i alilantu nu putea si lege douo
'ntr'un telu.
Al bogatu vazin citu nenorocu cazuse pa ghletu
merge la un podu §1 pune la un capatu di podu
frati-so,

o punga mare cu bani, ca si vaza daca are fratile lul no-


rocu s'o gaseasca. lar ielu s'a ascunsu sup podu.
Cin yine aia, zice: „ma, da leu di cindu m'am po-
podu asta a fostu pa mo§iia
minitii, lu tata §i niclodata
nu 1-am trecutu cu ochii 'nchi§; ia, si-1 trecu acumu cu
tt
ochil 'nchi§ .

§i trece cu ochil 'nchi§ pa podu §i nu vede punga


cu bani. Fratile lui cind aude vorbile-astea 1-a lasatu 'n
plata sflntului, sa casnise si-1 pricopseasca.
ci distul

Cine n'are norocu, n'are, di cin na§te pina moare.


FacalenI — Costandinu Neculalu, 50.

XXIV
Cuza, sireacu, ala domn! Iel a facut multe bunata(
pintru noi §i ni-a lubit mal abitir ca un parinte. Da nu

Digitized by Google
1

IALOMIJA 21

iera lei, nu raal aveam az pamint §1 tot clfica§I lera sa


murim.
Bora — Toader Rotaru, 78.

XXV
Pin multe r&zboale a mal trecut §i {ara noastra. Ast
din urma, barem, ne feri Dumnezau sflntu §i!sa facu 'n
tara straina. Of
Atuncisa prapadi §i ghletu Stan, hi-fiio.
! . . .

Sarmanu, ce baiat bun iera! Al mal bun fii sa^ prapadi


$i fii-a ramas dracii, ca sa-fii raaninc amaru cu lei.

Bora — Toader Rotaru, 78.

XXVI
Turcii, arza-i un foe din cer! multe necazuri fil-a
mai adus. Pa vremea lor, nu ieraistapin pa fiifiic. 1\
lua di'nainte §i bucatura §i n'aveai gura [sa zicl o vorba
macar, ca minca gaia. Pa loc te lua la bataie. Ba te
te
§i ucidea §i habar n'avea da nimerea. Ghine c'a dat Dum-
nezau da ni-am cortorosit da iei.
Bora — Toader Rotaru, 78.

XXVII

Arinda^ii ne maninca pa noi. Toata munculita, toata


sudoarea noastra la iei sa duce. Da cum ie$im in prima-
vara §i pini iarna, la iei ne chierdem timpu. Ale noastre
le bateDumnezau pa cimp. Intram in iarna goi §i fara
nici da unelel Vai da maiculi^a noastra!
Bora — Toader Rotaru, 78.

Digitized by Google
212 IALOMITA

XXV1I1

Propchletaru nostru nu 1-am mai vazut da cind iera


copchil. Cica-I dus naibii, Doamne iarta-ma, tocma. . .

tocma . . .fil-umbla pin gura . . . tocma ... la Vena, bat'o pir-


dalnicu ! Ghletu ta-so nu sa Doar pin la is-
fii§ca din sat.
pravniciie cin sa ducea, §'atuncea rar. §'apil nu iera fodul
ca asta; vorghea cu noi §i ne 'ntreba mai da una, mai
da spuneani da multe ori citi-o bra$oava $i sa-1
alta. li
hi vazut cum mai ridea da sa prapadea. Hi-so asta cica
nu §tiie nici rumine§te, yine pa la noi din an in Pa§te
S'atunci sta cite pu^in, acolo la cimp, unde are case. Daca
sa 'ntimpla sa-1 vaza d'ai no§tri, nici nu sa [uita la iei;
nici macar nu morale din cap cind i§ ia caciula la iel.
Sarmanu ta-so, unde ie sa-1 vaza I

Bora — Toader Rotaru, 78.

XXIX
da mai 'nainte, pa vremea cind avea roghi,
Boierii
ie drept ca ne batea, da tot iei te 'ntorcea cu vorba. A§ti
da az nu te bate cu ba(u, da te frige cu fapta. Aia te
batea, da te fiilula; ai da az habar n'are da tine §i da
nevoile tale.

Bora — Toader Rotaru, 78.

XXX
Sfintu Iliie, vara,umbla 'n car da foe pa nori §i vrea
sa omoare dracii. nu §tiie cind ii ieste ziua lui, caci ar
Iel
omori pa tot diavolii. In ziua asta, I-a dat Dumnezati pu-
tere sa-i omoare.
Bora — Toader Rotaru, 78.

Digitized by Google
IALOMIJA 213

XXXI

Rusaliile sa (in pintruca-i rau da boale. le mare


s&rb&toare. Ghletu Marin aide Budu il ramasese o bu-
cata da loc da porumb nesapat $'a vrut sa-1 ispraylasca
tocma'n ziua da Rusalii. Noaptea I-a §1 strimbat gura §i

I-a luato mina §'un chiclor.


Bora — Toader Rotaru, 78.

XXXII

Negustorila le mal buna ca plugarila noastra; mail


la te ulta la chir lani, or §i la Tudorachl-al nostru. Mai
fiifiica nu lera da capu lor §i poftim da-I vez az! S'au
bolerit. Da par'ca nu fil-ar vini sa crez ca umbla cu lucru
cistit.

Bora — Toader Rotaru, 78.

XXXIII

Tiii! ma frate, ca mare dandana mal le §f moda


asta. Nu mal cuno§tI copchiil no§tri din al bolerilor. Sa
dus androcu §'altele care tinea cite dol, trel anl; acum
stamburile §1 putrigalurile dala strainl; ne la to{ banil
ce putem agonisi.
— Taicu^ule, la §! Aiie o balarina l
d'alea. Nu vez
ca toate proastele are?
„Daiculita fa, ca multe mal fuseram
leltya Rada,
orinduite sa vedeml Fa, a
dracu pa pamint! la te
Ie§it

ulta colo, fata pindarului cu manu§ §i ghete 'ngalo^ate §i

»Pelcrini.

Digitized by Google
214 IAL0M1TA

cu paru maduca 'n fruntel — Na-na-naaa! Uite Tuta cu


umbrea §i malal n'are nid cit sa orghe§ti un §oarice. —
S'a dus boii draculul! Sa vede ca nu mal le mult pin la
sflr^itu pamintulul"!
Bora— Toader Rotaru, 78.

Digitized by Google
BUZAU

Digitized by Google
Digitized by Google
:

BUZAC
i

Da r&zbel §tiu c'a trecut Muscalil p'aici §i lera cimpu


asta alb da corturi pina piste drumu da hler; §i treCa
Muscalil la Plcgna ca pa Turcl §i Ru-
sa rogheasca
minil tinea cu Muscalil. S'a batut cica un an da zile §i
citl-un porumb pa z! minca un soldat, ca nu avea da-
mincare. §i cln s'a 'ntors Muscalil dupa un an a loat pa
totTurcildin Plegna, I-a loat in roghile cu trinurile §i i-a

dus in tara rusasca da


roghij. Pari, Muscalil a stat dor
s'a odinit §i sa duCa rindurl dupa rindurl. Unii pleca az,
mllne vinea al(il, $i tot sa duCa 'n Plegna la razbel. Sa-
racil, iera rati da lei ca nu lera damtncare d'ajuns.

Mizil — U{a Anton Manole, 67.

II

Da Cuzea §tiu c'a vinit odata iCa la pod la Brai-


leanu §i frumuseta mare. Cuzea asta a dat pamint
lera o
la lurae. §'atunCa a ie^it fata lu lordachita Zapciu, ca
tat-su iera boler mare §i fata lera gatita numa'n hir da
frumoasa ce Iera. §i Iera acolo frumuseta din toata lumea
cinta lautaril; piste o suta da scoarte Iera pa jos a§ter-
nute. $i Iera un umbrar frumos facut acolo da n'oi mal

Digitized by Google
«

218 BUZAU

ulta nu-§'cit ol mai trai. Cuzea asta dac'a vinit, a f&cut


mul ghine 'n tara, ca lei a dat la tot oaminil paminturl.
Ferice §i halal sa-I hile da sufletu lull

Mizil — Uta Anton Manole, 67.

III
|

Bolerl lera p'atunCa: unu Ghinararu Mavru, a lui il

gradina ala da pa §u§a. Fata lu Mavru asta a loat pa


Cantacuzin, care tine Mizilu. Mai lera lordadiita Zapciu,
carl-avea nevastfi pa fata lu boler Ispas din Grindu.
Fata lu tordachi{a a pa unu Paul capitan, malur,
loat
nu§'ce lera. Mai leraGhlorghe Taclu, Spirea Taclu da
az, §tefan Bacanu, unu Braileanu dala pod, §i al^il care
nu-I mai (in minte.

Mizil — Uta*lAnton Manole, 67

IV

Hapil lote ce-I: Sfintu Uilel-a loat melitar §' a facut


melitla trel anl, §i dupa ce s'a liberat, lei lera 'nsurat
§'avea o nevasta da treaba, a vinit acasa §1 cin sa intrc
'n sat I-a i§it dlavolu 'nainte cuchip da uom §i I-a zis: „ma
u
Iliie, mai tt
Da Sfintu Ililezice: „ce zicl, ma? Da dlavolu
i-a zis: „da unde yil tu?* §i Sfintu Iliie I-a zis: „ulte acuma
ma liberal §i lodinarmata*. §i dlavolu I-a zis: „ma Iliie, tu
nu §til una, ma, nevasta-ta sa tine cu tat-tu.— Ce vorghe^ti
tu, ma?* I-a zis Sfintu Iliie. far dlavolu I-a zis: ,da, sa §til

tu ca nevasta-ta nu-I fata curata". §i s'a dus dlavolu. Pa


urma Sfintu Iliie cind lera aproape da casa, s'a 'ntilfiit lar
cu dlavolu, §i lera seara §i I-a zis dlavolu : „ma Iliie, ma,
nevasta-ta sa tine cu tat-tu §i al vez culcata 'ntr'un
s'o
a
pat cu Iel . Sfintu Iliie intra 'n casa §i necajit da vorbele
dlavolulul, scoate saghla §i da cu sete mare 'n capu pa-

Digitized by Google
BUZAU 219

tulul unde lera culca^ ma-sa §i tat-su §1 ll-a taiat la amin-


doi capu, §i nevasta s'a dat sperlata jos, ca lera 'ntr'alt
pat §il-a zis: „llile, Ilile, d'aghlaacum al vinit §' al omo-
rit pa ma-ta pa tat-tu". lar sflntu Ilile, zaparit da omoru
§i

asta, s'a pominit odata cu-o mina §'un chiCor secate, adica
uscate. §i I-a zis nevasta ca 'n^elesese da ce a dat sflntu
Ilile cu saghla, I-a zis: , Ilile, Ilile, sin fata curata, sin fata
curata, §i Ala a fos dlavolu da tl-a amagit*. §i sflntu Ilile

a cazut in ghenuchl §i s'a rugat lu Dumnezeu sa-I dea


ceva sa pedepseasca pa diavol, §1 Dumnezeu I-a dat pa
mina lui noril ca drum, §i I-a dat un car da foe cu dol
cal cu un ghid §i care s' alerge dupa diavol sa-1 pra-
padeasca §i sa-1 trazneasca.
§i d'atunfia pina la sfir§it, or-cin s'aude duruind pa
cer dupa fulger, sa §til dala mine ca Ie sflntu Ilile cu
caru da foe, carl-alearga mereii dupa diavol sa-1 traz-
neasca cu sagata lui, §i cin fulgera acolo pa cer traz-
ne§te ghiciu lui, cin da in cal sa fuga lute. §i d'ala Ie
rati cin ploiia $i fulgera, sa nu {H 'n casa doghitoace d'alea,

cilnl, pisici, c'intra dlavolu 'n lele §i sflntu Ilile da acolo

cu sagata §i trazne^te locu ala.


Mizil — Uta Anton Manole, 67.

La nol a fos bolerl da nlam, mazill. Avea plecetluiri,

sipeturl, §'alte cite. A§tla nu platea niC-o dajdle, numa ai


da jos platea. Da cind a vinit Cuzea, li s'a 'nfundat §i lor,
H-a dat §i lor grija.
Vintileanca — Dobre Dinu, 76.

\/l

El, pacatele mele! Ce sa §tiu, Domnule profisor? Ca


ultc, am ramas lo da due pacatele, fil-a murit tril ftforl

Digitized by Google
220 BUZAU

§i nl-a ramas acuma. Ulte, feti^a


nepo^ii, sa-I ingrijasc lo
ce vez, tat-so i-aramas casa, magazile buna, co§ar pa talchl,
da care 10 trebue sa 'ngrijasc acuma, pacatele mele.

Glodeanu-SSrat — Costandin Tudoracbe, 85.

VII

Daspre asta fil-aduc aminte ca 'n timpu AIu am apu-


cat dijma din zace, $i pa urma, poate sin paste cinzaci §i
§asa da anl da cin m'am casatorit, s'a facut dijma din
uopt, apol din §asa, din cind, §tdoua pogoane resfet, §'a-
pol din patru $i patru pogoane resfet. Acuma le una §i
una, un pogon resfet, apol pindarit, cocarit o bani^a da
pogon, ca la uomu §i coace din lei pina a cules), pul da
gaina, zile cu caru $i cite halea toate.
Mai ghine lera aldata, ca aram cit vream; aveam,
cite cinci vaci da uom fatate, cite dotiazacl da bol §i cite
trelzad, patruzaci da cai in erghiliie. §i-fil aduc aminte

ca mo$ Ioni^a Sitaru avea ijalzaci da cai in erghilila lui.

Suaturile iera otarite cu Jilavele, Dudeasca, Cazota $i pina


'n drumu Cirligului. §i cirez iera doua 'n satucu nostru,
da unsprece sute da yite 'n cireada. Si paza da yita
cite
iera citi-o sfan{oa!ca. Sfan{u iera nouazaS-cinci da parale.
Apii mal 'n urma s'a mai scunchit. Cind iera calugaril,
pa linga plata ierbaritului, mal faCam §i §asa zile claca
§i daca nu le putea sa le faca, sa dea §asa banit da uorz.
Cin m'am insurat aveam patru bol, trel vaci, do! cai §i
v'o zace 01, §'am dat ierbarit unsprece lei vechl. Iera mai
ghine, Malca Precista! Tot uomu Iera cu stare atunci: a-
veam ca§cavele, putinl cu brinza, unt, pasarl, yite §i cite

halea toate.

Glodeanu-Sftrat — Costandin Tudorache, 85.

Digitized by Google
HUZAU 221

VIII

Da Cuzea §tiu ca ftl-a dat pamint. A trecut odata pa


la po§ta cu cocoana lul ; §'acolo a facut ai marl florarii, o
frumuseta mare, a pus scoar^e dala fete marl, ramurl da
la salcinl §i lera lume, lume... Ce sa potriye$te! $'a-
proape lera ni§te bostanaril da pepinl $i minca lumea pe-
pini. $i cind a vinit Cuzea sa uita la florarila ala, la scoar-
^ale §i la hondroacele alea. §i 'ntreba, ca da cine sin
l

facute?
— Da dumneavoastra sint?
— Da! Da!
§M pova^ula Cuzea sa pule cinepa §i in, sa are po-
rumb, gnu, fasole §i sa hile oaminl muncitori. El, saracu
Cuzea, tare ghine ne vinea lei!

Glodeanu-Sarat — Costandin Tudorache, 85.

IX

Da Turcl! $tiu 10! Ca ulte sin cam bolnav, doar le

ani la nijloc, ca sin da v'o obzari da ani §i bolnav pra-


padit. Nu vaz ghine, §'apii am §' o betejala la inima.
Cin m'apuca uniorl Inl tocma id in co§.
ridica sufletu
Daspre Turd §tiu, ca lo am petrecut cu Turcif, da Aiie.
nu nl-a facut nicl un rau. Tare rau faCa sfintelor bi-
serici, spurca^ii. lo am fos, (iu minte, odata la Buzau,
la moara §i vinind indarat, pa la Spataru am intilnit

o ordle turCasca; da nu fil-a facut ninic. Mai incoace, la


Coste§U, alta ordie, §i nl-a loat boil, §i m'am dus la
comuna Stilpu; iar pa mine m'a dat la o caru(a cu
di-ale lor. Acolo am tras la biserica §i lighioanele spurcate
traga din lulele 'n sfinta biserica. Ei! Doamne sfinte! Apil
lera ca'n tara lor aid §i traga nadejde sa ramile lei eget-

^ndroacele? Tesaturile?

Digitized by Google
222 buzau

beget, plateam nol Ruminil un firfiric da cap, haracl la


§i

Turd. Apil a vinit Muscalil $i I-a gonit. E! frate! §til


cum lera atuncl? Cin Muscalil gonea pa Turd, cin Turcil
pa Muscall, a§a ca noi leram todauna da bellic. La Silis-
tra a fos razbel mare. §'acolo a batut Turcil pa Muscal,
ca-I vinduse gheneralil lor: CarCacov §i Lider. D'apii §i
lei a fos lega^ intr'o caruta fara obez, numal cu schtye la

roate, sa-I hodorogasca §i ma^ale 'n lei, §i i-a trimes la


Rusla. §'acolo a tochit aur §i ll-a turnatcu pilniia pa git.
Nol traiam ghine, lasa ca lera Muscall §i Turd §i bellic
mereu, da lera dijma din zace §' asta ne mai rasufla; da
acum facl o chila da griu §'o dal §i p'aia la priciptor.
Glodeanu-S&rat — Mo§ PanS, 80.

X
Rusaliile sin zile ca toate zilele, da sin cu primejdle.
Al care iucreaza 'n zilele astea muty trebue sa pa{asca
cite ceva: innebune$te, sa'mbolnaye§te, il primejdue§te *.

Glodeanu-SSrat — loan Tudor Sim-Petru, 70.

XI

Al Sfintu Iliie umbla cu miniie cu tunetele §i traz


netele pin cer. Are necaz pa dlavol §i-l trazne§te. Cica
are sa yile dlavolu pa pamint sa sa lupte cu lei la sfir-
§itu luftil, §'are sa-1 omoare pa Sfintu Iliie, §1 din singele
lul are sa sa fac' un foe mare, §'are sa arza toata lu-
mea. Dupa ala are sa yile judecata. D'ala 1 trazne^te.

Glodeanu-SSrat — loan Tudor Sim-Petru, 70.

'Cap&ta boala copiilor.

Digitized by Google
buzau 223

XII

A I Ca ce uom Alexandru Cuzea! lera da


volnic lera
treaba uom. Odata vinise la po$ta §i ne ziCa sa aram d-

nipa, in, sa lucreze nevestile noastre, sa nu cumparam


bumbac, ca sintem plugarl. §i pinza da cinipa §i da in le
mal leftina $i mal tralnica ca ala da bumbac.
Glodeanu-Sarat — loan Tudor Sim-Petru, 70.

XIII

El! daspre razbel $t\\ mal ghine dumneavoastra din

Razbelu asta a fos mare, tare morticlos,


car( dacit nol.
a fos grozav, lume multa a cherit. Din batalionu ala da
vinatorl auzam ca tare pu^inl solda( a ramas, da s'a purtat
ghine 'n razbel, c'a loat steagu al mare al Turcilor.

Glodeanu-Sarat — loan Tudor Sim-Petru, 70.

XIV

Satu Sili§tea-CotorciI a fost un sat vechi. Spunea aldi


talca batrinu ca-I da pa vremea lu Brincovanu.
Odata a vinit Turcil 'ntr'insu §i s'a vorghit sa ro-
gheasca pa to( oaminil din sat. A
trimes atuncl oaminii
pa un uom, care-1 chema Criva^ §i care fuga mal tare
ca un cal, sa sa duca la Buzau, unde lera Muscalil §i sa-i
aduca ca sa-I scape da Turd. A
plecat pa jos Criva{ din
sat, coalea pa'nserat, a mers cale da doua po§tii §i mal
ghine pin la Buzau, a vorghit cu mal marii o§tiI ruse^ti
§i coalea pin ravarsatu zorilor a sosit cu Muscalil *n mar-

ginea satulul. Turcil, cind a auzit c'a vinit Muscalil, a


14
'nceput a striga: „ghlaur! Muscall ghlaur §'a suna 1

din tobe, a face galagile mare, lutl-a 'nceput a-§ pune

Digitized by Google
224 buzau

§aile pa cai §'a i§it in partea allalta a satului, daspre Bu-


cure§ti. Dupa aia a 'nceput impu^caturile. Turcil a'nceput
a fugi §i Muscalil a-I goni; da cin sa treaca girla Sili§tii

sa 'ngramadesc pa pod §i s'a facut atunci incairare


zdravana §i taiere mare. Din Turci n'a ramas nid unu;
da din Muscali n'a cherit mult. §i sa poveste§te ca Turcii
ar hi fos mult, ca mal la hilecare casa s'afla in fartir
1

citi patru-cinci pin la noua soldaj. §i Sili§tea lera doar


sat mare, ca dupa ce s'a parasit §apte sate din lei s'a
facut. Tot Turcil lera calaret- Cica mult da frica §'aghla
de^teptat din somn s'a buimacit §i n'a §tiut ce sa mai
faca; n'a mai incalicat sa iasa afara din sat §'a ramas
to pa la gazde 'n fartir §i sa ruga da Rumini ca sa-i
ascunza. 1-a chitit dupa cum a cerut lei; da cind a 'ntrat
Muscalii 'n sat, dupa ce isprayisera cu Turcii, Ruminii
I-a aratat Muscalilor §i §i p'a§tia i-a omorit. Muscalii a loat
atunci dala Turci caii §i tot ce jafuise Banet mult
lei.

cica ar hi loat atunci Muscalii; da §i Ruminilor li-a ramas


la mult banet o gramada. Turcii in zarvura* aia a uitat
tot. A mai zaboyit dup' aia v'o doua zile Muscalii §'apii
a plecat indarat spre Buzau.
Vremurile alea iera tare grele. Da citi-ori vinia
liftele astea, Ruminii o duCa greu da tot. N'avea nici o

ticna 'n casa lui. Orcine ar hi tost, Turc or Muscal, sa


faCa stapini Ruminii iera la chilimu lor, zluga lor. Ba
$i

mul mai avura da suferit ghie^ii Rumini. Femeile tinere


§i fetele mari §adea ascunse to timpu aia. Da multi-ori

to Ruminu le da §i mincarea. Batai §'omoruri da citi-


ori sa'ntimpla f §i satu Sili§tea iera a§azat toma pa drumu
al mare, care duce dala Buzau la Bucure^ti §i cam
p'un deli§or, §i nu iera trecire da Muscal or Turc ca
sa nu s'abata §i 'n sat. §'atunci lera'greu da tot da Ru-
mini. D'aia s'a otarit sa-1 paraseasca, ca la rati loc
mai iera : toma'n drumu al mare, pa unde nu mai curma

'Cuartir.

Digitized by Google
'

buzau 225

da multi-orl nici ziua, nicl noaptea trecire da Muscal la


Bucure^ti da Turc la Buzau. §'a§a a plecat tot nea-
§i

muri, neamuri, §'a facut satile astea, cari sin $i astaz:


Cotorca, Glodeanu, Sili§tea, Glodeanu-Cirlig, Glodeanu-
Sarat, Slatioarele, Jilavele §1 Urzicenil. Nu vez ci vale
leste aici la Glodeanu-Sarat? Cica atuncl mararini§u $i
balariile irea cit casa; bordeile nu sa vedea da loc.
Par'ca nici nu irea {ipenie da uom p'aicl, a§a buhadil
irea.
Ba spunea talca batrlnu c'odata a vinit Turcii p'aicl,
da nu sat, ci 'n aprochlere da sat. §i lumea a fugit da
'n

frica lamun^. Ba a razghit pin mun^i! Mu§celului pa


linga Cimpulung, §'a stat acolo pin' a trecut razniri^a $i
sa 'ntors iar pa la bordeile lor.
Glodeanu-Sarat — loan Tudor Sim-Petru, 70.

XV
Da cin cu mari pacat irea pa ghie^il oa-
lacustili,

mini. Vinia lacustili pa sus ca un nor negru. Zbura a§a


ascu(it 'nainte, ca dapa 'mparat. I§am cu fiic cu mari
'naintca lor §i §uiram, lluiram, chiulam, strigam, sunam
din clopote §'ar&muri, sa fa&i ramat 2 mari ca sa nu sa
lase pa bucati. Undi sa lasa, cimpu din verdi raminea
pirlit. Li maturam cu maturli
'n ?an^url, li pirleam cu

pale.Unlori grapa oaminil bucatili da verz, cu grachili


da mararini, cu pamint mult pa ieli, ca sa li striyeasca.
Cin sa ridica, raminea numa betili la bucati §i ba-
ligaru lor, cari irea alb §i lunguiat ca bobu da ovaz.
Yitili n'avea ci sa mai maninci §i niros urit irea pa cimp.

Padina — lordache Coman, 74.

^urueni mari.
•Sgomot.

G158

Digitized by Google
226 buzau

XVI

Cind iream baiat mari^or, a§a tingafa$, ma ducam cu


tata la Braila, cu caru cu bucati. Turcif 'ntindca ipin-
gaua pa marginea drumului §i sa oprea hiicari uom
cu caru § arunca citi zeci parali pa ipinga. Vai da mama
lu ala cari nu arunca banl. Ca Turcu, cari pindca mal
daparti, vinia §i-I da o bataie, sor cu moartea. Daca dam,
api aveam vole sa dijugam boil §i sa pasca cit vream.
A$a irea 'n raiaua Brailii, banii pintru Iama$ dam pa i

ipinga.

Padina — Dobre Tei$an, 96.

XVII

Cind iream nici §i vinia cili-un Ovrel in sat, dapa


Una, fftfam citl-o cruce da trestle §'o puneam in caru^a
Ovrelulul. Sa hi v&zut cum saria Ovreiu, ca ars, $i fuga
blogodorind in limba lui. Lasa §i cal tji caru^a >si sta da-
parti §i sa ruga sa-i luam cru£a din caru^a. Ni da citi
zeci lescai §'api o luam, §i Ovreiu tulla la iuga din
ghice cailor; §i toata lumea-1 huiduia. Acum insa li zicem
jupinl §i domni §i rid ii da nol; ba, auz c'a luat §i

mo$H cu arinda.

Padina — Dobre Tei§an, %

XVIII

Ghini mal irea cin a avut tara asta pa Cuzea. Irea


bun Rumin ghletu Cuzea §i mult ajuta iel pa saracimi.
Sa vez dumneata ci pa^a ghie^il Rumini 'nainte d'a hi
Iel domnitor. Cocoil irea mal mari, lucram pina nu mai

putcam §i §3dea pa urma noastra $i nu ni lasa sa ni


hodinim o menuta, par'c'am hi fost roghit da tot la if.

Digitized by Google
buzau 227

Da ci sa raai zicl da ghletii Tigan * car * niunCa pintr'o


tandra da maliga. Da dac' o hi fos numa atita nu irea
niriic, da oaminf faCa Joata noaptea da caraule la
ghte^il
casa Cocoluluf, $i val da schinarea alor cari nu vinia sa
faca caraula, c'a doua zi da cu noapte chema pa con(i-
Herl la curte §M suduia. Cum spus, iream flacau da uop-
sprece anl cin spunea talca ca Cuzea-I domnitor. Dumnezeu
sa-i ierti pacatili, ca mul ghinl-a mal facut la ghlata
saracimi. Numa ci ni pominim intr'o z\ c'a dipi§at
Cuzea 'n toata 'mparatila sa sa dazrogheasca oaminil da-
la Cocoi. Ehei, ci chef pa capu nostru
'Nainte da dipi§a !

asta a vinit alta spunea ca hiicari Rumin s'alba pu§ca


$i

'n casa, §i ci mal horghea oaminii $i spunea ci-osa-Isune


ghlata schinan-a boerulul d'acu 'ncolo.
Da Cuzea! ca ti satural cin beai yin, da nu
oca lu

ca acu cin d'aghea pul pa limba. Da cin sa ducea Cuzea


la Gala{ dipi§a sa i§im 'naintea lui; sa hi vazut, ni du-
Cam o gramada laacu Bilhacu §i numa
satu asta cari-i
videai cum vine delegenja cu Cuzea; avea §i pa urma §i
'nainte meletari da-1 pazea. Cin ajungea 'n dreptu nostru
i faCam salotu $1 Iel ni multdmea. stat numa ho citva A
anl §i irea da loc cica din tara Moldovii. §i numa aud
ca plecat din tara asta §i Cocoif credea ca Iel s'a dus
sa vile cu Turcu §'atuncl ii s'a apucat §i s'a dus la Braila
§'a luat pa meletaril granicen §i I-a dus la brazda Tur-

cului ca sa nu yile Turcu; ci s'a mal facut cu Iel n'am


auzit nici az. Da dac'o hi murit, sa-1 lerte Dumnezeu
§i sa-I hile (arna u§oara ca ni-a scos din roghila Cocoilor
§i irea ghini dac'avea fi£ori ca mal capatam §i nol o
tandra da pamint.
Largu — PSun Nica, 66.

XiX

Iream copchil §i spunea multi talca da angaralili da


Turcl. leu sint acu uom batrin §i par'ca ni-aduc aminti

Digitized by Google
223 buzau

ca pin yis cum oamini da chinuit cln vinla


irea ghie^ii
liftili da Turc asupra Muscalului. Az vaz ca ghini pitrec
to( Ruminii ca nicl o lifta nu mal yini ca atunci. A vinit
odata Turcu aci la Braila §i s'a 'ntarit ghini, §i Rusu a
vinit sal bata. Da sa hi vazut dumneata ci da chistoali
avea Turcil la briu. Talca irea tllraad la doi Turci §i pintru
ghinili ci li faCa i dadea ban! sa cumpere yite, hiie pintru
casa sau pintru taiet.
A vinit imparatu Rusului c'un ghenerar ? a dipi$at
ca nu-i dovidesc pa Turci §i s'a suit ii pa molament la
moyila dala Braila §i s'a uitat cu ocheanu sa vaza ci
faci Turcu, $i cin 1-a luat cu pu§ca la ochi 1-a loyit pa ghielu
ghenerar §i ghini ci li parea Turcilor ca 1-a omorit. Ni§ti
doituri i-a scos ma^ili ghenerarului §i 1-a dus la Rosia, i-a
facut o cruce mari; d'aici a dus acolo trii anl.
Da yicleanu da Rus a facut o borta pa su pamint
§"a razghit tuma la ierbariia Turcilor. A luat ierbariia §i

pa urma i-a batut pa Turci §' a 'ntrat in Braila §'a baut


yin §i rachiu, ca Rusu a§a-i bautor. Nu ocsarvyi dumneata
ca ii cin sa batea cu Turcu sa'ngramadea ca lupchii asu-
pra unui ghiet uom cari-a amurgit pa drum. Sa vez ghie^il
Turci cum i ghiCuia cu ghicili Rusu, vai da schinarea
lor; pa atyii i scapa fuga cu chicerile. Az nu ma ie horba
nici da Turc nici da Muscal. Nu li mai vez chi£or pin

tara asta. Az traim mai ghini, da lumea s'a 'mmul^it §i-i


greu da trait. Armata cum vaz az ii ghini 'nvatata.

Largu — Toader Cocan, 90.

XX
Iream copchil §i numa aud ca Rusu a trecut brazda
sa yiie sa sa bata cu Turcu. A stat
Muscalu mult aici pa
capu ghie{iloroamini §'am pa(it multi §i dala Turc, ca
irea aici la Dobroge.
Muscalu asta-i rau lifta, sa vez dumneata, rasichitor,

Digitized by Google
buzau 229

n'am vazut; pa undi-ajungea pitrecea. Irea oamini ghini


facut la trup §i ti 'nspaiminta cin sa ulta la tini, (iu minti
ca acu ca iream zbura^al copchil. Vinia pin casa $i li taCam
mincari §ini lua $i ghlata hrana dala ghletili yiti §i
saracili zghera da foami. Da a§a poatl-am fos nol so-
roci( dala Dumnezeu. Mul( RuminI a mal fugit din satu
asta da frica Muscalulul, ca s'auzea ca batea pa Ruminu
cari sa sfadea cu il §*a fugit mul( RuminI cu femeili $i
copchiii da frica c'avea ghice da chleli facuti, §i pa cari-I
prindea-I ghiCuia pa schinari da zghera cit (i-I gura.
A stat aid mult, §i iel a vinit sa goneasca pa Turc
ca sa nu la Jara.
Muscalu asta fa£a volintirl din solda( di-a no$tri §i
li platea un pol pa zi; da vai da capu lui cind a vinit ghietu

var a Aiu, irea umplut da paduchi.


S'a batut cu Turcu, §'un ghenerar Rus a vindut pa
Rusu la Turcu §i s'a batut la Silistra §i pa urma sa facut
la pace, li mare ma Rusu asta, da-I prost ca nu-i ca Ru-
minu luti. loti-acu la Plevna, Ruminu a ndovidit pa Turc
§i ni spunea §i noua profisuru cin ni-aduna la §coala ca

Turcu irea sa 'nneci pa Rusu la Dunare ca pa yiti.


Acu hun an a avut razbel cu Jamponu, da a min-
1

cat ghietu Rus batale la catarama. O pomini-o «?i mort.


Da cum o hi Rusu, cum n'o hi, noi sa ni videm da ^ara
noastra, ca la razbelu asta irea sa ni unim §i noi cu Rusu
sa batem pa Jampon da daca ni lua, 10 cred ca noi 'n-
; i

dovideam, c'avem imparat bun pa Caru.

Largu — Toader Cocan, 90.

XXI

$tiu ca oaminii fuga da Turci cu calabalicu §i cu


ri§ni(a 'n car, fuga vara pin balarii pa cimp §i pin bait,

»Vrc-un.

Digitized by Google
230 BUZAU

i§ faCa p^ktuli 'n stuf, a§ternea stuf pa c&ma§a


pa apa
apii §'apoi s'acoperea da toati par(ili sa nu hiie vazut da
Turcl pina cind auzea ca s'a dus Turcii. Cari raminea da
avea nevasta, il punea Turcu sa-I plimbi calu $i Turcu
sa duCa 'n casa la nevasta lui. Satili irea daparti unili
da altili §i Turcii sa'nhaita §i i§a naintea oaminilor cin
sa duCa la Braila cu bucati da vinzare, hin-ca nu irea
drum da hler p'atuncl, li-a§ternea ipingaua 'naintea ca-
ralor §i li cerea banl. Uniori scapa oaminii zicin ca n'au
bani, adica-I min^ea pa Turcl <ji credea ca n'au, §i ca yin
or sa due in alta parti. Alti orl, suduia §i li lua paralili
§i vinla ghie^ii oamini acasa plingind.

G&vane§tl — Neagu Dragu, 75

XXII

A I-am lernat cin s'a batut la Si-


vinit Muscalii §i
da podvada pa la Calara§. Iream ^upu§
listra, nl-a luat

orundi ni cerea cu caru, cu bol, cu podvez, $i Muscali


schiloz cari nu putea mergi pa jos da boala, i puneam
in car.

G&v&ne§ti — Neagu Dragu, 75.

XXIII

Cu tocmelili a fos mai ghini 'n vremili vechl, ca ni


zifia arinda§u, cini irea, sa ni ducem cu plugu 'n cutari
linle, ca s'a da§chis loc da arat. To{ oaminii iream claca§
§i faCam citi patruzecl da zile da claca cu bratali la cimp,
Ierbaritu irea leftin, aveam citi cincl yite scutite; irea
doi sfant da yita mari, zeci ol o yita mari. Dijma, din
trii pogoani porumb faCam zeci gramez, una irea a arin-

da§ulul; din trii pogoane da fin, lua din cinci capi( una;
dintr'alilalti lua din §apti una. La ziua da claca, la min-

Digitized by Google
BUZAU 231

cari ni da un £as hodina la prinz, §'un Cas la naniez.


Az ii destul da greu, n'avem p&mint ca atunci mai ghini ;

o dufiam atunci. Am
avut noroc cu ghietu Cuzea, Dum-
nezeu Sci-1 lerti, ia fos bun, da mai avem citi-o {andara
da pamint da cm cu claca.

Gcivane^tT — Neagu Drngu, 75.

XXIV
He! He! Domnule! Inainti cu 'nvoielili pa mobile irea
di-o suta di on mai ghini ca acuma. Atunci prima vara
ci faCam? Puneam boulenii la plug cin sa faCa di-aratura

§i plecam pa mobile; nici nu $tiiam undi ma due. Undi


videam Ioc bun dl-arat, stam §i brazdam §i aram cit
irii tribuia, §i nimerica nu ma 'ntreba ca cini fii-a dat loc

acolo.
La secirat sau la cules dam din zeci, §'alt nifiica. Acu
le di sperlat. Ghini faci ci faci cu cocoiu cu 'nvofala, da
cind ajungi pa mina logofetilor §' ispramniceilor, pina sa-(i
dea locurl in v'un lac sau saratura, l\ yini sa ti lipsejtl
<?i dl-alea.
El frati, toati ca toati, dinspri altili par c'ar h
mai ghini acum ca 'nainti, da dispri locurl s'a dat dra-
cului di tot cu Cocoii! Barem da a§a dipa cum ti
nu-\
'nvole^t?. Ajj! t-al gasit. l\ da pintru cinci pogoane
la iel
uopt §i la tini pintru cinci pogoane tril. Pii mai ie di trait?
Jinte^tf — Toma Dragan, 80.

XXV
Intr'o zi trieram cu tata linga Moyila Tabli. Pa la
naniez undi videm ca vinia dinspri Cacalet un Cazac
calari di scapara chietrili. Cum a vinit nl-a dat „sdraste",
a discalicat, a legat calu di-o cAruf a noastra, §i pa urma

Digitized by Google
232 buzau

ni-a cerut dac' dam civa dimincare. f-am dat


avem sa-i

ci-arn avut. lei minca


cu ochil rnereu 'n toati partili.
§i

Nu isprayise ghini di mincat, numa-1 videm ca alearga


1
la cal, il dizleaga, incalica pa lei §'o tule$ti 'n goana mari

spri Cacalet. Cin ni uitam intr'acolo, undi videm ca vinia


spri lei doispreci Turci calari. Cazacu dipa ci s'a aproi
chtat di if ca d'o zvirlitura di bat, a tulit-o 'ndarat spr-
noi; Turcii dipa lei. lei fugi, pina cin Turcii s'a 'n^iruit
dipa lei, cind o data ca fulgiru s'a 'ntors indarat §'a tai'at

pa citi-unu pina I-a isprayit pa


a luat la tot tot §' a pi '*-

pu^tili, sagtiiili, chistoalili §i pa


a aruncat intr'un
toati II

put adinc $i caif I-a 'n§irat unu d'altu di coade $'a plecat
spri Moyila Lunga, pina nu 1-am mai vazut. A$a master
nici n'am vazut! Unu singur a facut varza doispreci.

Jinte^ti — Radu Dragan, 75.

XXVI
El, ca Grecii dat dracului nu sintaltii! Dac'ar putea
sa-t la §i chielca di pa tini. lera mai acu citva ani un
Grec in hanu asta al Cociulul. Intr'o zi din postu al mare
trcc\im la plug pin fata pravaliii lul pa §u§a mai mult
in$. Xuma laca lese Grecu 'naintea noastra, nI-opre§ti §i

ni spuni noaptea a yisat pa tat-su $i vrea sa-i faca


ca
pomana. Sa hiie al dracului Grec ca noi 1-am crczut.
Am ni-am pus la masa, $i scoati
intrat in circlma,
Grecu la yin, tale la pilni, adu maslini, icre, praz. Dipa
ci ni-am saturat razghit, cin sa ijjim undi sa puni hal
Grec la u$a §i ni ceri parali pa ci-am mincat $'am
baut.
u
Noi: „da ci-I asta jupineV N'al spus a§a§'a§a ?
Grecu: ^da ci, ma, stet nebunl? At mai pominit vol
pomana 'n postu Pa§telul §'inca lunea?
u
Dac' am vazut
ca nu-I chip, am scos frumos citl-un francut §i jumatati,
c'a$a ni-ajungea, am platit Greculul ^'am plecat cu coada

Digitized by Google
buzau 233

'ntre chiCoari, §i Grecu, hir'ar al dracului, ridea $i batea


'n palme. Cui irea sa mai plingem ca irea omu Coco-
ni
iului, a lu Anton Garohide. §i Grecu a§a-I lei facut, daca

nu poati sa-$ faca v'un rati mai mare, l\ scuipa 'n cofa cin
iese din casa.

J inte^ti — Alexe loan, 60.

XXVII

'Xainte di Cuzea oaininii irea 'mpartH in brasle:


neamuri, postelnici §i mazili; ailal^ irea birnid §i mai irea
§i claca§. Neamurli avea sa stringa cara di podvada
pintru Muscali, ca irea Museali muty, Doamne fere^ti, in
tara, §i tre£a mereu sa sa bata cu Turcu.
Neamurli §i mazilii nu fa£a meli^ie, numa birnicii fa-
£a mcli^ii $i a§tia da citi-un uom doi din sat pintru tot satu.
CIaca§iI irea roghi la £ocoi, il irea 'mpar^it in tril:

frunte. nijloc §i coada. Fruntea platia o suta patruzeel


di lei vechl pa an, nijlocu §aizeci §i da $'o gaina, $i coada
platia triize^icinci di lei, $'avea \ oie sa pasca cu yitili r

pa mobile £ocoilor, s'aduca lemne din padure §i daca co-


sea fin, sau ara porumb pa mobile £ocoilor, da dijma din
cinci una. Ehe! oaminii traia atunCa mai ghini, irea mai
'ndestulat din toati, avea yiti multi §i frumoase, §i nu
irea nici fuduli ca acuma, oaminii umbla 'mbracat cu zeghi
alba di diniie <ji i^ari $i ochinci in chiCoari, da nu ca
acuma ghete cizme n'avea dicit citi-un postelnic sau
;

mazil or boier di neam §i a§tia rar! A$a a fos pina la


Cuzea. Dipa ci-a vinit Cuzea, a dat tot jos, a stricat
toati breslili §i pa undi irea bani pa la minastiri, iel i

lua; a luat dila Colanu dila Ichiscupiie, §i irea Ichis-


cupiie parintili Filoftei §i i-a luat lada cu totu. §i ci-a fa-
cut ci-a dres, ca 1-a dat jos Caru, §i cin 1-a dat jos irea
formili facuti ali Domnitorulul ?i meli^ia s'a sculat §i

Digitized by Google
234 buzau

Oltenii irea mai r&i $'a fos strigind mereu; „AI di-t da

socotcala melitii, ci umbli?* 4


$i pa urma s'a pus Caru
domnitor, Ai sa pari la ^alzed §i §ase.

Chletroasa-di-Sus — IonitS R&ducan Frunza- Verdi


(fost mazil pe vremea breslelor), 98

XXVIII

Di TurcT spuni ca irea rai, fa£a r&u la oamini, li

lua yitili cari irea mai buni, §1 fetili sta ascunse di


frica lor pin grochl di bucati, pin ehimni{ §i pin podurli
chimm'tilor.
Grecil irea negustori, circimari, ii ^inea mobile cu
arinda, stringea cirez di yiti pintru tamazlic.
Ovrei irea §i p'atunci, da nu irea rai; Turcil irea
mai rai.

Chietroasa-di-Sus — IonitS Rfiducan FrunzS- Verdi, 98.

XXIX

Cu tocmelili irea a$a: al cari n'avea pamint, ca


numa mo§nenii avea pamint, sa du£a pa mo§iili Cocofc?tI
§i faCa casa acolo §i platea claca in ban! sau in zili di
lucru, §i a§tla irea mai mult ungureni, ca vinia din ^ara
ungureasca, §i cin vinia, avea ni§ti lemne 'ncruci§ati, la
un cap strlnse §i la unu ra§chirati §i juca cu lei $i li
ziCa Mo§ di turca <ji li tinea piste an in pod §i numa la
sarbatori li da jos.

ChTetroasa-di-Sus— Ionita RSducan FrunzS-Verdi, 98.

Digitized by Google
huzau 235

XXX
Di Sint-Iliie spuni ca lei s'a suparat §i s'a suit
la cer cu caru §i cu cai ca
di foe, §i lei tinea cu lumea.
Irea un popa Manea $i nol iream la pra§ila §i cind
a 'nceput sa tuni <?i sa popa a zis: „tad, Ilile,
fulgire,
ca-m speril lapa". Doamne fere§ti, ci vorba mari, §i nol
am zis: „tad, parinti, di ci vorghe^tl a§a ca ni chierdi
Dumnezeu"?
Chletroasa-di-Sus — lonita Raducan Frunza- Verdi, 90.

XXXI
Ehe! Atund mal ghini cavea tot >
irea r
iti §i irea
dulCata multa. Xol n'aveam dicit obzed di ol §1 ma
ducam simbata seara cu cotiga cu dol bol §'o aduCam
incarcata cu dulfiata, brlnza §i ca§caval berechet; irea
ghir^ug, nevole mari. Acum n'ari ghietu cre^tin undi sa
mai \\\eo vacuta macar; s'a strimtat di tot pamintu, nu
mal le larg ca atund. Talc' al neu avea v'o §alspreci cai

§i platea citi §ase lei vechi di cai §'umbla pa undi li


plA£a. E ! . . da acuma le rati, darli s'a marit.

Chietroasa-di-Sus — Ioni^a Raducan Frunza-Verdi, 98.

XXXII

Cind a luat Bibescu pa cucoana Spatarulul, a pus-o


'n caleasca §'a trecut cu la la Ia§ di s'a cununat §'avea
§aispreci cai la caleasca §i cin s'a 'ntors 1-am petrecut $i
leu dila Buzau pina 'n dreptu nostru, ca iream mari
atund; aveam un cai fuga§, ma tineam la fereasta ca-
le§tii §i irea Chitaru Ghita din Lipla tist da dorobant §i

Oau§ Dobre dila Mere! dipa caleasca cu v'o douazeci

Digitized by Google
236 buzau

di dorobant, ?'am mers dipa caleasca pina la Portia veche


<j' acolo a hodinit cail §i nl-a dat la tot c ^"° r^a §i l u
Chitaru Ghi{a o §apca plina cu galbinl. §i doro-
I-a dat
ban(il irea 'mbracatcu minteni albi §i cu gaitani ro§ii,
numa Chitaru Ghi(a irea 'mbracat mai ghini. Numa dila
Cuzea 'ncoaci a 'nceput fudulila.
Chfetroasa-di-Sus — Ionija Raducan FrunzS-Verdi, 98.

XXXIII

Di Sint-Ilile nu-I ghini sa lucre uomu, ca bate chla-


tra rogoadele§i bucatelele da pa cimp.

Da Foca, Doamne pazea! sa lucri ca te pirjole^te. La


mort, cindu-1 ingroapa, hi§te-cari arunca citl-o mfna da
tarina, ca sa nu-I urmeze la groapa.
Breazu — Dumitrache Cotu, 57.

XXXIV
Pripoarele lestea-s rale. Cin ploua, sa dal mult cu
multu §i sa nu imbli cu caru^a pa §Iu§Iele.
S'aude vorghindu-sa ca hile cari cap da familie sa
platiasca citi cincl Hi pintru siguran^ie la vreme da Iipsire.
Ghinl-ar hi cum zlc dumnelor, da timpurile-s greli-acu,
n'are Ruminu da unde da. Cinciliile mult pintr'un sirman.
Greceanca — Dinu Samson, 59.

XXXV
leu sin stapln la casa mea §i pa lucru neu. Cin nl-e
foame 'mbuc, cin nl-e sete beau, cin nl-e somn ma culc, da
sint al^il sirmanii d'o due ca roghil.

Digitized by Google
buzau 237

Buc&tele mal nal unde pune; da pa rogoade mal la

sirmanil citi ceva bani.


01 §i Aiel nu prea sint, mal mul capre.
Greceanca — Dinu Samson, 59.

XXXVI
Asta a fos mo§Ha lu Spirea a Jandaroaii, ala irea
hain §i 'nglobla narodu. Acuma n'o ducem nid noi mal
ghine. Popa n'avem, ca nu sa 'nvofe§te cu lacuitorii, ca
nu-I patrofile l
. Da pa vremuri da noroi, vai da sufletu nos-
tru cum traim. §u§elele-s rele ca nu le tine din scurt
premaru.
Vispe§tl — loan Iova, 42

XXXVII

A fost odata un T'S an sarac jj'avea patru copchii.


Intr'un rind nu mincase v'o patru zile, §i ghlata fomela
lul §i copchiii iera lihnit da foame. AtuncI ^iganu '§ aduse
aminte d'o stina, care iera la marginea satulul, $i spuse
fomeii ca sa duce la stina sa mince maliga cu hurda, ca
sa sa poata lupta cu ursu. $i pleca la stina. Cum ajunge
la stina, Jiganu spune Cobanailor gindu lul; da a$tfa ca
sa riza da lei, I-arata 'n tarcu oilor un bulgare da sare
aninat intr'un cracan, §i-I spune ca acela-i hurda; §i I-a mal
aratat §'o groapa 'n care punea zar pintru ciini, §i-i zico
ca aeolo-I lapte. figanu vazin ca sarea-I tare, s'a pus
pa brind §'a supt la zar, pina i s'a umflat burta ca un
Cumpol, s'apof vru sa piece acasa. Da Cobanaii a zgherat
la lei ca sa mearga sa sa lupte cu ursu cum spusese;
§'atuncl T'ganu sa duse cu lei pin padure ca sa gaseascA

l
Epitropic.

Digitized by Google
.

238 buzau

ursu, cad n'avu ce face. In padure 'pganu vede un Cuf


mort aninat intrun copac; §i la o zburatura §'o arunca
'n lei; da vazin ca nu fuge, a 'ntrebat pa un CobAnau,

ce le ala? Ruminu-I spuse aVi Cuf.



Minca te-a§, par'ca yinc 'ncoace. .

Mai merge lei, ce mai merge, §i vedi-o tufa mare,


§i lar intreaba:
— Da ala ce mal leV
— IItufa, Jigane.
— Haoleo, par'calearga dapa mine!
$o tule§te la fuga, da frica sa nu dea chiept cu
ursu.

Laposu — Mi hat Balan, 72.

XXXVIII

Odata Sint-Ilile nacajindu-sa foe pa tat-su §i pa ma-sa


a pus mina p'un chiCor da scaun §i loyindu-I, i-a omorit
p'amindol. Apai lei s'a dus pa un munte §i s'a facut pa-
zitor da oi. Acolo a §azut lei trii ani, $i §'a facut $i lei o
turma da oi. Dala o vreme i sa uri pin ale pustiita{, fj'a
vindut oile, §i s'a 'ntors acasa la fomela §i copchiil lui.
Aproape da casa lei vede un uom ce furase pa sor-sa, §i
1-a 'ntrebat unde sa duce cu la, §i nu I-a raspuns ninic.

Atunci a tras cu bita, 91 cind a dat in ala, a loyit pa


sor-sa §'a omorit-o. DaDumnezeu, care vede toate, I-a zis:

Ce facu§ Iliie? Te-a 'n^alat ghlavolu! CacI lei lera
ala care furase pa sor-sa.
—M'a 'n§alat, Doamne! da sa ni-1 mal dal odata'n
mina, cad nu fusel harnic dintii.
§i Dumnezeu i 1-a dat. D'atuncI Sint-Ilile alearga
mereu dupa ghiavoll, §i-I toche§te cu batala, traznetu $i

fulgeru 'n toate parole.


I-apo^u — Mihal Balan, 72.

Digitized by Google
:

huzau 239

XXXIX
A vinit pircalabu sa stringa zahara, cin s'a batut
Turcii *n Braila cu Muscalii, §i s'a apucat mama cu v'o
citeva babe sascunza griu, $'a vinit pircalabu sa-I ceara
grid $i ia nu I-a dat. §'a minat-o la virfu plalului. §i cind
a 'ntrat a zis: „buna dimineaia!" Da pircalabu del color
u
„dlsccUicat-o, dasCcdica^-o, «ji la a plins $i s'a rugat s'o
lase ca mai are ni^el griule^ supt o putina 'n pod.
Da na$a pircalaghi^a ridea mereur .,ha, ha, ha!
Rumine, or ca dam da v'o pacoste mare, or ca ghine
mare da peste nol, ca lote cum sa bocesc muferile, parca
$i s'a dus mama cu babele §'a dat pir-
u
li-a i§it veleatu.

calabulul griu sa-1 duca la zahara, c'a§a le scriia lor sta-


pinirca p'atunci. $'odata a ragnit o nevasta : „Turcii, Turcii,
pin sili^te!"
4
$i m'a luat mama 'n bra(a §'am fugit in pa-
dure jji nol da colo videam pa Turci cum pirlea oile la
citedoua frig&rl, cit colea, cit colea, gr&majul ca le lera
foame. $ a 'ntrat intr o casa, §i fata murise, §i ma-sa o pazea.
$'a 'ntrebat un Turc
— Moarta, babo, moarta?
— Moarta, Ago, moarta. $'a plecat sirmanil ca le lera
nila §i lor.
Da un unchla$, c'a luat o tralsta cu ban! la schinare
§'a fugit la magura §'a ascuns-o 'ntr'o scorbura, §'a ultat-o
ghletu unchla§ da frica §'a gasit-o mai noroco?! al^ii

Da ghietele neveste, ca chitea sapunu pin biserica,


ca-1 fura Turcu dapa ruda, dapa samin(a, ca 'cea ca 1-a
facut cu sare din mall
Odata, cic'a 'ntrat un Turc la ni§te RuminI §i lera
o ghlata fata singura la argea §'a somnu §i cin prins-o
sa intre Turcu pa u§a vede un §arpe maare virit pa gura
fetii §i 1-a lasat Turcu sa sa vire tot, §'apai a sculat fata
$'a minat-o sa-I tale o gaina grasa §i sa-I faca hlertura. §i
?
pin a hlert hlertura a minat-o la apa § a luat Turcu dra-
culul un pumn da sare §'a turnat-o 'n oala cu hlertura;

Digitized by Google
240 BUZAU

§i dac' a facut fata mamaliga


I-a pus Turculul pa masa

sa manince §i Tel a gusta §i numa unde a luat


s'a facut
saghla §'a 'nceput a croi fata pa unde inemerea pin' a
facut-o d'a mincat toata zeama da irica. Cic' a fost inghi-
tind ghlata fata temei, ca ma-sa nu mai vinia dala pra§it.
§'a murit §arpele d'atita saramura §i 1-a varsat fata pa
gura §i cind a vinit masa, a gasit §arpele spinzurat d'o
craca §i nu §tiia ghie^ii Rumini cum sa multumeasca Tur-
culul ca I-a scapat feti§oara.
cercurl da bete pa
§'a fos jucind fetele la hora cu
cap, pa cercurl cu ban! cusut da rind. §1 cin spala ca-
$i

me§ile i spala §i pa lei in zoi. Par'ca pa iele le vaz cum


le $edea da ghine 'n hora, §i cin juca mat tari§or suna

banii ca alte halea. §i leu ieream nica $i stam la vatra §i


dapa ce aprindea mama hopai^u vinia Turcu §i ne punea
sa jucam, §i iel cinta cu tambura §i ne da cite patru parale.
Da ce, par'ca noi §tiiam juca? X°P aiam cit puteam da
irica lui.

Bozioru — Baba Neac^a, 88.

XL
N'aud ghine; ca 'ntr'o noapte hodineam afara numa
cu cama$a pie minie ^am sim^it on vint rau §i cin m'am
sculat im duruia capu.
Vintila-Voda — Costandin Matalan, 68.

XLI

Mo^iia-I a $tatului daruita di Vientiela-Voda. Zidirile


sieta^ii lui-s in sus die minastire.
Minastirea si daramasa §'am sarit cu ta^i: sii cu
minile a dat citie ziese Hi; sii cu boi sinspriziese; aide
Domnu Tache Tocilescu, Alecu Picleanu, rapusatu, citie

doua trii sutie.

Vintila-Voda — Ion lenicfi, 75.

Digitized by Google
buzAu 24

XLII

Nainte lera co§uri da leasa. Cin da Dumnezeu da


sa faca buca^ele, puna hi§te-care cit rindula ale$ii; lar
la vreme da lipsire li da la sirmanl.
Cum s'o fiic§urat ghiru, nu-I greu sa plateasca sigu-
ra^ia; numa sa teme Ruminu ca I-o prejui sacu da po-
rumb doo§cinci da lii.

BecenI — Dutu Niculai, 48.

XLIII

Ni-aduc aminte da razbolu dala Silistra cu Turcii,


c'atuncea a fos la nol in BecenI o roata da CazacI, il §e-
dea pa case §i da damincare. D'aci s'a dus la Lopa-
li

tari $' a prins ni§te Lehl ce se ivise id §i I-a dus la Bu-


zau. P' atuncl timpurile lera mal bune, cad lera ghil§ug
din toate §i ghine, dor iera rati ca faCam podvez da surda
§inu ni da nici o para chioara, ba da multe ori ghice
cu napirca cu dooasprece ghite.
Pa mine m'a trimes tata 'n locu lui d' am dus me-
rinde la Muscali la Fundeni.

BecenI — Ghlorghe Mo§escu, 72.

XLIV
§tiu ca Cuzea ni-a fos tatal nostru, iel ne-a vroit
ghinele, caci ni-a luat ghiciu din schinare $i dupa urma
lui traim, caci iel ni-a 'mprochitarit cu pamint. Pin'aci
iera vai da chielea noastra, facam la zile da daca, care
nu sa mai isprayia nid-odata, faCam mal mul da dooze§-
patru §i tare rau iera cin ni batea cu ghiciu vatafii boie-
rilor, da ni silea la munca dupa urma cin dadea cu ghiciu ;

crapa chielea.
MargaritI — Lache DSrstoru, 70.

6158 16

Digitized by Google
242 buzAu

XLV
Popa lordache !n vorghirile lul cu tata ne spunea:
ca la vremea d'apol o sa lasa boeri alghl cu Cocu da
hler, carl-o sa Cocaneasca lumea ca ghionoile copacil.
Tata 1-a 'ntrebat, ce sunt boeri alghl? lei spunea c'o
sa sa ridice din saracl boeri §i aia o sa hiie rai. Popa lera
om bogat §'avea §1 stuchina mare. Stupar a avut pa
mo§ Soare.
Oile$tT — Petrea Sorescu, 77.

XLVI
In yia^a mea am intunchinat 1 multe pa ale cimpuri
pa unde am fos ca sluga, am suferit lernuri $i geruri grele
cu yifore marl, ca cu schinarea aduCam lemne dala pa-
dure §1 le surceleam in tirla. Nu mal vorghesc, ca da
multl-ori yiforu nl-a nemetit ca d'aghea scoteam oile
scormonind cu milnile pin zapada §! la muty din Co-
banl li degera chiCoarele ca treCa apa pin oghele §1
n'aveam unde sa ni uscam, asta sa'ntimpla mal cu
sama la burleticl *. Oile noastre minca pin balta nu-
ma mugur da salcle ce-1 darima cu topoarele da pin salcfl.
Iencule§tl — Ghlorghe Boncfu, 70.

*lnttmpinat.
•Ciobanii cei mici.

Digitized by Google
BRAILA

Digitized by Google
Digitized by Google
BRAILA
i

La nunta $edle iinerica 'n casa pin §e mireasa aghez-


mule§te. Dup' asela intra 'n casa §i stau la masa socrilor,
cin nu sa da nisi un dar.

Vadenl — Ion Turculet, 63.

II

Mai an\&v\ am fos pa la un sat Plaminzeni din


l
(inutu Bucure§tlului §'am vazut pa sleseta ni§tle 7 gAnu ?
j

c'un bot da narol §i-i zisa Calulan §i cinta:

Da §i-I asta, Caluene?


Ca d'atita lunga vreme
£eru nu 1-ai nourat
§i pamlntu s'a uscat.

Vadenl — Ion Turculet, 63.

Ill

it spun drept, domni§orule, orl si Ai-I spune dum-


neta, tot mal ghine eria pa vremurl. £ela §e ne spun car-

*Secet&.

Digitized by Google
246 BRA1LA

turaril nu leaga. Vorba, ca pa cit am trait, n'am s'o mal


due, §'apo! povestea cinteculul:

NiSI nu'm pasa


Ai da Nastasa,
Da Nichita
NiSI atita.

VSdenl — Ion Turculet, 63.

IV

Mo§ Barbu mult lera chiznovat 1 .

ZiSa ca dl-o muri vara, sa-1 duca cu ghloSIu cu trel

cal pin la groapa §i co^tlugu sa i-1 imbrace cu ro§u §i


sa-I pue la cap slubucu §i parchetu di tutun.
Odata lera la nunta la fata lu Pescaru§. Cin fu sa
piece ghloSIu cu dru§tile, lei i$ puse zabunu pa dos §i sa
dete 'n preajma cailor. Cum lera cail lu Pescaru§ cu
melicf dor atit ll-a fost.
, A
zbughit-o pin curte di nu li
sa zarea chiSIoarile. Noroc ca poarta lera 'nchisa. Dru^tile
catara sa sara din ghloSI; da val di lele! Chicara pa jos
care 'n catro. Pescaru§ sa focuse ro§u ca chiperu di necaz
§i gata sa-I sara (andara.
Aghla, aghla sa mal ogoira lucrurile...
Ghletu mo§ Barbu lera lume{.
Fusese 'nsurat di doua oil $i n'a avut parte di mulere.
Nisi n'a avut noroc sa moara vara. Sa dusese s'adune
uscaturl din lunca Siretulul §i dor veni cu croznla pina
'n marginea satulul §i sa fi r§i ca un pul di gaina.
Nlamurl n'avea. L-a 'ngropat primarila cum a putut,
fara co§tIug imbracat §i fara Slubuc §i parchetu cu tutun.

Petrolu — Ilile Dumitru Cucu, 52.

»Ciudat.
•Boala de cai.

Digitized by Google
BRAILA 247

Sflntu macinic Iliie le geamba§ mare. Are caru^a cu


cai di scot foe pa nari. Is potcoyit cu potcoave di argint
§1 cind il gone§te, bat in cochite $i scapara $i d-aia sa vad
alearga caru^a pin cer face mare halalae,
fulgerile. §i clnd
ca-s drumurile rele §'atunci la nol pamintenil s'aude tunind.
§i vez dumneta baiatu notarulul inva^a la §colI
. . .

marl pin venea acasa vara, facea mare haz


Braila. §i cln
cind H spuneam di Iliie. Tot spunea di-o
puterea lu Stintu
dracovenile —
ca nu-I pot zice pa nume; zicea ca cu aia
poate §i lei fulgera §i tuna. De, pal sa-1 rabde Dumni-
. . .

zeu? . Capii nici ca 1-a rabdat


. .
fc
S'arata di ploaie'n
ziua di Paiil. Al lor avea fin cosit §i nestrins. Taica-so-1
mina s'adune finu pin nu'ncepe ploala. Cum o hi facut,
ci-o hi facut, nu§tiu; da pesti citva timp incepu o mare
cumpana cu fulgere §i tunete. Vez, iera 'nnacajit Sflntu Iliie
ca lucrase lumea'n ziua "di Palil. Turna, turna, ca cu . .

galeata. Pa'nserate, ai lui, vazin ca nu sa mai 'ntoarce


a plecat pa urma lui §i 1-a gasit traznit ling'un tufan.
Sa vede ca iel catase sa s'adaposteasca sup tufan §i Sflntu
Iliie nacajit pa iel 1-a traznit.

Naziru — Vasile Ispas, 53.

VI

La da undi-or hi §tind? in noaptea


nol, unii p'ascuns,
da Sinziene cununi da sulhina §'o pun pa casa la bataia
fac
lunii. In zor da ziua, pin nu rasare soarile, trebuie sa
caute cununa. S'arata anume la ce are noroc. Da ai noroc
pa cununa hire da par da cal;
la cai, ie la boi da boii.
Am
cercat §i iau da nu Ai s'a aratat ; niflic. Sa vede
treaba ca n'am $tiut dascintecu.

GurguTetl — Tanase Gherghelu$, 57.

Digitized by Google
:

248 BRAILA

VII

Jiganu vinea dila o nunta, cu vioara sup^loara.


u u
Vazin mogildl pa 1
vali: „olaI ! mal mergind, lar „olaI !

tf
$i pin'acasa tot „olaI !

Ghietu Tigan ajungind acasa, mort


> di frica §i 'nspai-
mintat, a lasat vioara jos, puse miinile dindarapt, $i striga:
— Lisavidfoara I tu dorfil?...
—Da, dorm I

§i plimbindu-sa cu miinile dindarapt pin casa, §i


cu capu 'n pamint, tot zicea:
— Hm Da daca lera altu
I da daca lera altu, I . . .

Lisavicloara hm! I

— Da ci-I, ma?
— Hml v'o,v'o, v'o suta di lupchl fil-o i§it nainte; §i

din to^ lupchil s'alege unu c'o gura cit un bra{ di mare,
§i sa pune 'naintea mea. §'am scos vioara digraba di colo,
§i I-am facut capu prafl am
i-am spart
scos §'arcu§u, di
burta, I-am scos matile.
§i

J iganca necrezindu-1, s'apuca a doiia seara §i leaga o


tivga la pragu di sus a u$il, pa dinafara; §i tivga 'ncepe:
„doc-cioc'\ 7iganca:
— la vez ma, cine ciocane§te!
— Du-ti tu, Lisavicloara!
— Nu ma due ma, ca fii-I frica!
— Da nu-s lau aid, fa? Du-ti, ca sint iau aid!
Jiganca sa duce, §i lute vine'ndarat, cu miinile la
chiept
— Da ci-al facut, ma?!
— Da d-I, fa?
— Ce sa hiie!: tata lupuluT, mama lupulul, na§a-sa
lupulul, sora lupulul, §'un frati-al lupulul . . .

— §i ce vor, fa?!
— Cica di ci-al omorit lupu?

1 Urabre, niluciri.

Digitized by Google
: :

brAila 249

— §i . . . §i . . . §i ce vor, fa? Cica sa Ie§ afara sa


vorghesti cu lei.

— spune ca
Lisavicloara ! . . . ca . . . ca sa hiu al dra-

cului dl-am vazut v'unu!


— Du-ti tu, ca hi-\ frica.
— Du-ti tu, Lisavicloaro I

Sa duce f iganca, la tivga, §'o arunca p'o lai^a.

Facindu-sa hodorogeala, figanu la plapoma 'n cap,


§i tu§tlu! su pat! ^iganca:
— Undi lejtl, ma?

Spune, fa, ca nu-s aid ; spune ca-s bolnav, spune, fa
ca-s mortl
figanca
— Nu-s, barbate, a fugit ... V a auzit gura §i sa . . .

vede . . sanu dea'n doaga celui omorit di tine!


.li-a fos frica

Tad, taci, Lisavicloaro; ca sa hiu aldraculul: nu
vaz unu stind in prag?!
lati

Dapa care J iganca i$ scoate yiteazu di su pat, II spune


pacaleala, §i f iganu ramineru§inat. Da-I spune Lisavicloaril
„fa, .sa nu ma spul sa ma fad di ru^inea Ruminilor."
. .

Moyila Niresil — Antohi BSIuta, 40.

VIII

A fost odata doi frat, unu mal mare §t unu mal fiic.
Alui fiic il placea todauna dreptatea §i alul mal mare
nu. lei atunci s'a vorghit ca sa piece undi-o gasi pa cineva,
ca sa le aleaga dreptatea. A§a dar lei plecara 'ntr'o zi pa

un drum. Merse lei ce merse, sa 'ntilnira c' un om. Atunci


lei 1-a mal buna dreptatea or strimbatatea.
'ntrebat ca ci-I :

Omu ala li-a raspuns: „ce dreptate? Dreptatea a fos cind a


a
fost, da acum strimbatatea le unde Ie §i lei cind a plecat pa .

drum ca la care H-o alege dreptatea sa-I scoa^a


s'a hotarit
ochil, sa-1 lase chlor. §i dupa ce H-a spus omu ala a§a,
a tacut omu ala, care lera Necuratu, s'a tacut nevazut. A§a

Digitized by Google
250 BRA1LA

lei plecara §i merse mal 'nainte, sa 'ntilnira cu alt om,


§i omu ala lera to Necuratu, schimbat intr'alte halne. lei
a 'nceput „mai creatine, ce le mal buna, drep-
sa-1 intrebe:
tatea or strimbatatea?" Necuratu le raspunse: „ce, ma, sin-
tet nebunl cu dreptatea? Dreptatea a fos cind a fost, da
acum strimbatatea le unde ie a lei plecara §i mal 'nainte .

$i lar sa mal 'ntilni cu Necuratu, schimbat, §i tot a§a, H-a

spus. Al mal mare-I zise alul mal fiic:



El, vez ca tot a z is ca strimbatatea le mal buna?
El, acum trebule sa-^scof ochil.
— Halde di ma du la o raspintie §1 sa-fii dal §' o
strachina, cind o trece cineva sa cer sa ma haranesc §i iau.

Atunci lei 1-a dus la o raspintie, I-a dat o strachina'n


mina. La raspintla ala lera o apa. Linga apa ala lera §'

un plop.
Dupa ce 1-a dus acolo §i I-a dat strachina 'n mina
a scos cu^itu $i I-a scos ochil §i 1-a lasat chlor. Cind auzea
§i lei zgomot i§ inchipuea ca yine cineva, incepea $i lei

sa ceara §i li sa facea Aila §i trebuea sa-I dca §i lul ceva.


f el, pina nu-I scosese ochiil frate-su, sa ultara pin prejur
$i vazuse plopu care lera linga apa. lei bijbiira saracu
pin' ajunse la plop §i sa suira 'n lei. Noaptea s'a strins
dracil §i cu imparatu lor. Imparatu a 'nceput sa-I intrebe:
— El, ce-at facut pa ziua di az?
Unu din lei a raspuns:
— Moara nu umbla §i ca sa poata moara umbla
ce s'ar putea face?
— Sa la cineva o nula din pomu asta, s'o duca 'n

apa pin moara. Moara ar umbla.


la

Alt drac spuse ca fata ala nu s'a maritat §i cum s'ar


putea face ca fata ala sa sa marite.
— Sa omoare cineva pa baba ala vrajitoarea §i fata
s'ar marita.
Alt drac spuse ca dol fra{ milne are sa sa omoare,
ca 'mpar^tl-o yile §' un butuc leste mal mult §i d'ala
are sa sa omoare; cum s'ar face ca sa sa 'mpace?

Digitized by Google
BRAILA 251

— Daca s'ar duce cineva §'ar taia butucu ala, lei ar


hi 'mpaca^.
Altu spuse ca 'mparatu §' acuma le chlor §1 ca
sa-$ capete vederea cl-artrebui sa faca?
— Sa la cineva apa din lacu asta $i sa-I dea sa s&
spele, lei §'ar capata vederea.
Baiatu ala chioru, care lera suit in plop, a auzit tot
cl-a vorghit Id. Diminea^a s'a dat jos, s'a spalat mal
'ntil lei cu apa din lacu ala §'a capatat lei intil vederea.

Pa urma a luat o nula din pomu ala §'a dus-o pin apa
pin, la moara $'a facut moara sa sa fii§te. S'a dus §'a
omorit baba ala vrajitoarea §i fata s'a maritat.
S'a dus la yila ala, unde iera sa sa omoare frazil ala
doii §'a taiat butucu, $i diminea^a cind a vinit sa 'mparja
a fost impacat. A
luat intr'o sticlu^a apa din lacu ala §i §i s'a
dus la'mpftrat, 1-a spalat la ochl §i I-a dat vedere. Imparatu
di bucurile i-a dat o pereche di dasagi di galbinl. lei a luat
dasagii §i s'a dus acasa. Frate-su, cari-i scosese ochii, cind a
vazutca iel, cu cerutu, a capatat attya banl I-a zis sa-1 duca
§i pa Iel la raspintla ala $i sa-I scoa^a §i lul ochii. Iel a 'n-

ceput sa sa roage di Iel sa nu mal faca cl-a facut Iel, ca


val di Iel cum a scapat.
Iel n'a vrut sa-1 asculte. Apai s'a dus tot la raspin-
tla ala undl-a fos §i Iel. I-a scos ochii, I-a dat o stra-
china 'n mina §i 1-a lasat acolo. Seara s'a suit §i Iel in
plopu ala. Cind a vinit dracii a 'nceput sa-I 'ntrebe 'mpa-
ratu lor carl-a fost ala carl-a facut ca toate lucrurile
carl-a fost oprite sa dupa treaba lor. Iel a
urmeze lar 'n-

ceput sa raspunza: „ala nu, ala nu a da unu dintre , Iel

a zis: „al di sus a . Cin sa uita 'mparatu 'n sus vede


pa ala chioru. ll trinte^te dl-acolo §i-l omoara §i 1-a dat
pa apa ala care Iera linga pom. §i la urma am plecat §i
lau 'ncoa §i va spusel dumneavoastra a§a.

Viziru — Mariia Cluclaru, 60.

Digitized by Google
252 BRA1LA

IX

Acu dol anl, pa ar§i^a ala mare, toata lumea sa da


da ceasu mor^il ca nu chica ploae §i sa usca toate pa
cimp. Tot e§ise mereu cu icoanele glaba fu ca nici semnc ;

nu s'arata.
Dl-unde pina unde, laca 'ntr'o Vinerl o papaluga.
lera 'mbracata toata cu bojl §i sarea §i juca trecin di-

la casa la casa.
A trecut cintind pa la toate casile:

Papaluga lunga,
Sal sa dee ploile
Sa curga §oroaile.

Pa seara 'ncepu un vintulet §'apai sa racori. Noaptea


s& te (il nelca! Turna di sa rupea bairile pamintulul.

Berle§til di sus — Alecu Neac§u, 40.

In ziua da stintu Ghlorghe, la nol pan oaminil brazda


da larba verde la stilchii por^il ca sa le marga ghine celor
din casa, sa hile veseli ca verdea^a cimpulul. Da Dumi
nica mare sa due cu fol da nuc la biserica. In alte part,
mal 'n sus, au obicil da due fol da tel.

I greu din partea lemnilor. Nu prea avem padurl


§i lemnile-s scumpe foe. Ardem tizic §i pale. Tizicu le
gunoi putrezit §i uscat la soare 'n bucat marl.

Clod — Ionita Iancu, 51.

XI

un
lera odata om bogat, carl-avea §apte, ob mo§ii,
doua-trel rindur da case, magazil, §' avea numa un ficior.

Digitized by Google
b:ha;la 253

Ficloru asta s^ luase da cralalfc, n'asculta pftrintil. Intr'o


zi mo§u zice babil: „babo, sa-I punem ni§te banld'o parte,
mo$H, chlerde
c'asta chlerde tot. A§a sa facem A chemat
tf
.

un malster, a scoghit grinda casil §'a bagat ban! muty


acoio: asta fara §tirea baiatulul.
S'a 'ntimplat c'a murit baba §'a ramas mo§u.
— Ma baiete, ma, tu o sa chlerz tot, ma! il zise
moiju.
— Tad din gura, hirsa batrina, cauta-(da batrlne(e!
li zicea hi-so.
— Ma bfilete, cu capu ala al tau, vaz iau ca n'al
s'ajungl ghine, o sa yiie vremea sa ti spinzurl, da macar
odatya sa n'o vinz — cind
vedea ca to( ride il di tine §1
nu-I mal avea nifiic, sa ti-agat da grinda asta sa-{ faci
sama singur, dacit sa hii da risu lumil.
f'al gasit hi-so sa {ile 'n sama vorbile lu ta-so ! lei tot
ce §tila facea, p'o ureche intra §i p'alta Ie§a.
Dupa moartea
lu ta-so n'a trecut vreme multa §i
iel ba cu unu, ba cu altu, a chierdut tot,
tot petrecind,

ramasese fara niriic, nici ce minca n'avea, nici ce 'mbraca.


Acu-§ aduse el aminte da vorbile lu tas'o §i zicea:
„unde sin banii aia lu tata, ca cum a§ mal §ti sa-I pas-
a
trez . Da dl-unde, ca lera prea tirziu.
Auzin c' un boier da ban! pa munca la batala po-
rumbului, s'a dus sa ia §i Iel banl d'acolo 'n rind cu aty
golanl, ca §i iel acuma iera 'n rindu golanilor.
Cin sa sa scriie §i iel, il intreba boieru cum il chiama
§' al cui ie. Iel spuse, iar boieru a'nceput sa riza da iel,

sa-1 ocarasca §i sa-1 injure, ca §tila cita ramasese


averi-I
dala paring §'acum ajunsese 'n rindu golanilor, pa toata o
risichise.
A luat banii cu chiu, cu vai, §i s'a dus acasa.
Cind a venit vara a strigat boieru sa sa duca la

munca.
da frica, da ru^ine sa nu
Iel hiie Iar bajocorit i§

aduse aminte da vorbile lu ta-so §i zise: „unde sin banii,

Digitized by Google
!

254 BRAILA

44
c'a§ §ti lau ce face pus in gind sa sa spinzure. Puse
, !*>'a

un scaun, sa sui pa lei, puse un §treang dapa grinda casi


$1 ctn puse capu ?i trase da §treang, grinda s'a rupt,
hiind $ubreda, §1 banil clurrr!! gramada'n capu lul.
—Bodaproste lu ghletu tata, ca ghine ma'nvaja lei,
da leu n'aveam cap!
D'aci 'nainte baiatu nostru s'a'n^elep^it, I-a vinit minte,
a luat alte mo§H §'a facut averea la loc.
D'aghla atund a bagat lei da sama ca paring! lul
I-a glndit ghine pantru lei §i-I parea rail ca n'a ascultat
da cuvantu lul dala 'nceput.
Qoara-Doice§ti — loan !ene, 72.

XII

Mergea trel in§ pa drum calatori: vintu, geru §i


zadufu, §i cum mergea da dl-o fata mare care secera
la grlu.
— Buna ziua, fata mare!-
— Mu^uAim dumitale!
Mergln mal 'nainte s'a luat la cearta: ala ca Ala
mutyunit nile; geru: „ba nile", §! vintu zice: „banile\ S'a
'ntors indarat la la §'o 'ntreaba:
— Fata mare, nol {-am dat cu totfl, buna ziua, §i
tu numa la unu al mutyufiit. Cul al multufiit?
— Vintulul.
Zadufu zice:
— Ti-ol apuca iau la vara pa vaile alea
— N'am grija, numa vintu sa batai
Geru zice:
— Ti-ol apuca iau pa cimp la lama!
— N'am grija, numa vintu sa nu batai
A§a c'a scapat da lei, §i le drept ca ghine a mul-
\uf\it fata.

Qoara-Doice$tI — loan iene, 72.

Digitized by Google
BRAILA 255

XIII

lera odat'un pusnic. lei toata yilaja nu pacatuise cu


nifiic. Uciga-1-toaca vrin sa-1 dea'n calea lul, a luat chip
da cal cu §aua pa cu dasagl da chlele §!
lei, da navala la
chilila lul. — lei vede zice: „asta-I cal negustoresc".
cind il

A'ncalicat pa lei §'odata a zburat cu lei In sus.


D'odata s'opre§te §i-l intreaba pa calugar ca ce-§ alege,
daca vrea sa nu-1 trinteasca tuma d'acolo jos.
Calugaru zice: „sa lau be^ila, ca nu-I a§a rea*. AtuncI
sa lasa 'ncet §i sa pomini la o crt§ma. Aci dupa ce sa
'mbata Incepu sa chi§te circlumari^a,larcirciumaru-l spune:
„Parinte, astlmpara-te, ca dal da dracu I", da daca s'a 'm-
batat par'ca mal §tila ce face? zor la cirdumareasa, s'o
sarute ; circlumaru sare la 'ncepe a-I cara $i trage-I
lei §i I

lar calugaru cln vazu ca-I groasa a scos cutftu §*a taiat
pa circlumar.
D'aci 'ncolo (in-te plnza sa nu te ruchl ; 1-a legat fede-
le§ §1 la dus la pu§carile.
Ultl-a§a : din be^ile les toate naravurile.

Cloara-Doice$tf — loan lene, 72,

XIV
Dol in§ a plecat odata 'n lume sa munceasca. Unu
din a zaboyit vri-o palsprazece anl, a facut parale bune
lei

§i 'nainte di-a pleca 'n spre acasa, s'a dus la un mo§

batrin:
— Tata batrlnule, vreau sa plec spri-acasa §'a§ vrea
sa-Ai spul ccva dispre drumu asla al Aau.
— It spul, da sa §til ca cuvintu ftaii i un galbin.
— Un galbin t\ dau.
A'nceput sa spule mo§u: „tu undi-I ajunge sa cona-
ce$tl, sa maninci, sa nu te bagl in cri§ma, ca'n cri§ma
sint oaminl bet, &
IaQ k cearta, la bataie §i te pune

Digitized by Google
256 BRAILA

martur. Tu stai 'n batatura §i cere acolo ce-t trebule, pla-


te§te §i pleaca.
— Mai spune, tata module!
— Apai sa-rii mal dal un galbin.
1-a mal dat un galbin.
— Clnd ii ajunge la malu girlil sa nu dal tu'ntil, sa
stai pin'o trece afyil.
— Mal spune, tata module, ca-t mal dau un galbin.
— Tu sa {ii minte vorba mea: todauna nacazu da
seara sa-1 til pina dimineata.
A plecatiel sprl-acasa.J Pa drum ajunge la o cri§ma
§1 sa puse sa manfnce'n laturl afara. In crijjma lera
mult. D'odata aude zgomot §i Ie§a pa u§a gramada, bet,
cu cutitele sa sa tale. — lei pleca §i zice „ghine ma'n vaja
:

mo§u".
Merse lei ce merse ; a dat da malu girlil, acolo a stat
pin' a vinit ni§te calatorl §'a trecut lei 'ntii, da I-a luat apa.
lei Iara§ $-a adus aminte da sfatu mo§uluI §i-I multuni.
A plec^t sprl-acasa §' ajunse tirziu. Intra 'n casa
p'intuneric §i chipaie lei cu mina §i vedi-un om ca durfila
'n locu lul, d'odata s'a nacajit, credea ca nevasta s'a ma-
ritat, a scos cutitu sa-I taie. 1-a vinit in minte Jvorbile mo-
§ulul §i zise: n Ia sa stau pina dimineata sa vaz cine le."

S'a culcat la pragu u§H d'a curmezi§u, nid sa intre nicl sa


lasa. Cin sa scula femeia, dimineata, da da lei §1 'ntreaba cini-I.
—lau sin, zice lei, da cine lera culcat in pat?
—Val da mine! ce nu-1 cuno^tl? le baiatu nostru.
—Nu §til c' az noapte leram sa va tal p'amindoi §i
s'a 'mplinit lar vorba mo§uluI „ca nacazu da seara sa-1 {ii
pina dimineata".
Cloara-Dolce^tl — loan Iene, 72.

XV
Do! pochl §'un dilac cu dascalu lor s'a dus la o casa
da Rumin la praznic.

Digitized by Google
brAila 257

Fomela da gazda fecusa dorba da crap. Al mai ba-


trin din pochl, liia capu pe§telul zicln ca la capu car{il
le scris pantru Id. Al doilea popa lua Aijlocu zicln ca
la fiijlocu pamlntulul s'a rastignit Mlntuitoru. Dliacu lua
coada pe§telul zicin ca din rama§ita sa satura multf.
Ghletu dascal innacajit s'a sculat §1 luin cenacu 1 cu zeama
a zis: „vazin Dumnizeu rautatea $1 lacofiila ominilor,
a dat potopu §1 I-a 'nnecat\ §1 ziclnd a§a ll-a turnat po-
chilor zeama pa cap. Pochil oparit a luat fuga. Apai
dascalu stln §1 mlncin lini§tit pe§tile a zis: n numa Nole a
scapat din potop §1 minca 'n tihna stlnd In coraghia".
Cloara-Doice§tI — Vasile Tudoran, 63.

XVI
M'am dus la tlrg di Sflnta Marile sa-fil lau un cal.
Ifil lau calu, bem aldama^u, leram cu hi-su lu Stan Gus-
tarea{a. Id zice c'ar lua §1 lei un cal. li dau ajutor §1
cumpara §1 lei un cal. Zice: n iau a§ mai lua un cal §1 n'ara
banl, a§ vinde boil §i n'am beletile*.
Acuma ulte ce-I zic lau: „gase§te §t tu un om din
sat, c' auzeam pa Stan §arban Istrate, poate sa {i-I la
a
ala, ca-I place boil tai li aduc lati omu §i ne 'ntelegem
.

§1 vinde boil 'ndata. A§a, ce-6Izice baiatu?c'a gasit un cal,


da nu-I placea.
A§a laii ci-I spusel:
— Mai baiete, tu al avut vrl-o vorba cu tat-tu?
— Tata spus fil-a sa-1 a§tept pina milne, c'o sa yile
sa mai cumparam un cal §1 sa nu vindem boil.
— Ghine ma, firi-al al draculul, ce n'al spus? Cl-o
sa zica tat-tu dn U-o vedea fara bol?
lau am plecat din tlrg cu caru^a lu §arban Istrate
care cumparase boil, §1 baiatu a ramas acolo, sa yile lei
cu caruta, cu care ne dusesem Impreuna. Pa drum spu-

iBlidul.

6158 17

Digitized by Google
258 brAila

neam iau: „ma nea §arbane, daca ala o 'ntoarce cu boil,


sa-I dal, ca nu-s beletile vizate §1 sa nu sa 'ntimple ceva,
dracu §tile! Macar dl-a§ chlerde iau dol-trel lei*.
Pa la calea jumatate ne 'ntilnim cu tat-su baiatulul,
Stan Gustareata. Clnd il spul di bol zice: „nu-I nifiic,
hal 'napol sa mat cump&r un cal $1 daca n'ol putea sa Iau
boil lu Dumitru Margarit, o sa 'ntorc \&u boil, macar dl-a§
4
chlerde vrl-o zece lei* .

Ma ajung In marginea tirgulul


'ntorc indarat; cind
ma cu Petrachl-a lu Ivan leni; il aducea dol jan-
'ntilnesc
darl. lei vruse sa vinza o lapa a unula ora. §1 cum da
cu ochil di mine zice jandarulul: „nea Ion asta fil-a dat
Iapa\ laii am zis: „Domnule jandar, daca iau a§ fi hot,
mal veneam indarat la tirg?" lei nicl una, nicl doiia: „hal,
hal cu mine la primarile". Ne 'cem la primarile, cin colo
nu dam di nimeric. Iau atunci: w ma fig^ne, hal sa fugim,
or stal tu aci §i sa fug iau
a
. El: „nu, daca om fugi, ne
prinde §ine leaga ca pa ni§te yinovaf.
Iau H zic:
Ma Tigane tu Ie§tl yinovat, da iau... saracu
» di mine
clam facut?
— El, acum tl-am apucat aid, te (iu cu mine.
Yine primaru §i 'ntreabapa Jigan §M cara citeva
palrae; ma 'ntreaba §1 pa mine §i dupa ci-I spul, zice:
— §i tu albun di batut.
fi

—Bun a§ fi, Domnule Primar, daca sint in mina dum-


neavoastra, da laii nu §tiu nifiic la sufletu fiau.
— la s'aduccm gclrzl §i sa vez cum spul ca I-al dat
lapa figanului.
— Pal, Domnule Primar, daca m'ot bate di ma't
schilavi o sa spul di frica, sa scap, o sa spul ca 1-am
omorit §1 pa tata, macar ca nicl n'am apucat sa-1 §tiu
cum lera; da dumneata o sa costatez, o sa cercetez pin
oaminii cu carl-am fost §'o sa dovede^tl ca nu-I a§a.
— Hm... stal ca nu merge treaba a$a, ma a§ez iau pa tine.

Stau iau §i ma gindesc: „mai dracila draculull yi-

Digitized by Google
HRAILA 259

novat nu sint, nu ma
cu niAic; da, sa-I dau ceva
§tiu
primarulul sa scap dac'am ajuns a§a*. Zic iau:
di-aci,
— Domnule Primar, uite ci-I, yinovat nu-s; da am o
casa di cochil §i bucatile rti sa prapadese pa cimp; it dau
patruzeci di lei, §i da^i-ni drumu di-aci, c'o sa costatez
dumneata ca nu-s yinovat.
— Du-te la notar, ca iau sin numa da v'o doiia
zile; daca-t prinie§te iel, di mini n'al ninic.
— Domnule notar> te rog, yinovat nu sint, da ai
fiila ca ni sa chierde bucatile pa cimp, ma ^inet digeaba
aici, po( sa-ni tal capu, nu §tiu nifiic, it dau patruzeci di
lei §i dati-AI drumu sa-ni vaz di treaba.
— Nu-t prinlesc, da o sa-t fac un procest u§or, ca
sa scachi dila Braila.
Dapa ceni-a facut procest, dapa ce m'a ragulat, no-
taru a zis: „indarat o sa vinit, cind o da Dumnizeu".
Atunci iau am dat cinci frangl primarulul§i I-am zis:
— Ce vorba-i asta,care nl-o spus-o Domnu notar?.
— Ce sa hue? X'° ^icut un procest greu, ca sa te
'nchiza la Braila.
M'am gindit Iau fel §i chip §'am trimes o scri-
soare l'alde frati-nu, ca sa vile dapa mine la Braila, da sa
yiie pa la sectia di jandari dila Silistraru, daca yine mai
dagraba, §'am spus acolo, sa saduca *ntil la primariie sa
vaza ci-I di Jacut. Care iel fil-a facut o dovada iscalita di
v'o noua oaminl ?i di preotu asta batrinu Chiriac. Cin
m'a dus la Braila, ma bagat intr'un becl, cind a doua zi
auz pa la ferastrulca: „mai Ion Ba§tlurea, mai Ion Ba§-
tlurea!" Iau §tilam ca nu-I nici unu d'ai no§tri, cin bag
sama, vaz un gardist care facuse melitia cu frati-Au §i
-AI zice:
— Ai o dovada, da cu dovada nu fad ninic, it

trebule o petite care s'o dal judecatorulul.


— Ce sa cine sa
fac, faca? fil-o

— Uite, fac t'o spune-fil iau, pasu tau, fiiie §'o fac
§i t'o dau.

Digitized by Google
260 BRA1LA

—1-am spus \&u tot §i fil-a fftcut-o §i nl-a dat-o


pa drum cin m'a dus la judecator, da Al-a spus sa
-o dau figanulul, daca-1 chiama pa lei inlil. A$a am
facut. Clnd yine figanu, II intreb: „undi-I peti^ia, ma
a
Jigane, al dat-o? Jiganu mut. Dau laii sa 1 de§ehel, cln
sa I-o laii, figanu o bagase 'n sin, n'o dase di loc, cind
laca ma striga unu §i ma zmunce§te §i 'n brincl, cruel $i
dumnizel m'a bagat innauntru. lau zapacit ma gindeam
ce sa zic iau acu§ la judecator, care laii nu mai fusesem
la judecata nicl macar martur pantru altu. Am spus cum
ol fi spus, judecatoru zice: „sa-I dam drumu, numa sa-1
mai ducem la police, sa-I mai luam odata interoga-
torlu, lar pa Tigan a parchet". Da un registratur d'aia
'

dl-acolo zice ca mai ghine la parchet cu Jiganu la


un loc. A stat lei judecatoru ni^el pa gfndurl, s'apai s'a lasat
§i lei a§a.
M'a dus, m'a purtat pa la judecator; a trela zi cin
m'aduce lar la judecator ma 'ntilnesc cu sergentu ala §i-fil
spune ca dl-aicl nu mai scap pina s'o isprayi judecata,
da daca dau o garantfle ma libcreaza, sa ma judec pa
din afara.
Parale aveam iau v'o doua sute di frangi. Fac
§' o scrisoare lu na§ loni{a, care (era primar la nol, §i

da lal garan^iia, da 'n loc di doua sute patruzeel di


frangl nl-a spus c'a dat patru sute douzeci, §'am scapat
dl-acolo.
§i pinA s'a isprayit judecata am cheltuit toata munca
din vara ala; $apte sute cin zeci di franel luasem pa bucate
§i s'a dus tot, nici macar un pachet n'am luat, §i ai doua
sute patruzeel di frangl garanfiie a pus o na§u pa numele lui,

care lei a a mincat-o da mare a fos Dumnizeu,


scos-o, lei ;

ca §i dila lei a mincat pa urma al(il §'az le mai rati di-


cit mine.
Am fos di trel orl citat, Domnule, §'am cheltuit sa.
racut di malca mea . . . numa Dumnizeu §tile, ca laii

Digitized by Google
BRAILA 261

n'am fos yinovat, nicl az nu §tiu, sa hi dat I&u lapa


Jiganului.
Cum a mers §1 cum s'a 'nfa§urat ISlu nu §tiu; c'am
lflat §i v'o citeva zile pedeapsa la urma.

Ru§etu — Ion Ba$tlurea, 50.

XVII

Ion a lu Ion Vlad ma silea mereu sa ma due cu


lei la pinda.
I-am spus:
— Da daca yine niscalva luchl?
— Nu fii-I frica!
amindol cam pa cind cinta coco$H di
$1 plecaram
fiezu nop^il; vorba,vorba —
ba di una ba di alta, pina
ce ajunseram la o groapa facuta di mine di cu toamna,
sus pa Moyila cu macri$.
N'am apucat sa ne a§azam ghine 'n groapa $f numa
ce sa vez? Dol luchl. Da nu marl...! da nu gra§...!
Ie§au din ni§te maracinl la o dipartare, sa nu min^, di
v'o suta di pa$I; vineau drept spre nol pa linga §an{u
di linga drumu Jugureanulul. §H vedeam ghine, ca leraluna.
tati cum i-am vazut am §optit incetinel tovara^ulul: Joane,
u
gate§te-te! uiti dol luchl ! lei nici una, nicl doQa, ca-s
dolsprazece.
$i numa a 'nceput sa tremure ca varga.
Cin s'a apruchlat luchii ca la trelzecl di stinjanl,
parca-1 vaz pa ghletu Ion, dl-aghla mai putea sa vor-
ghcasca §1 zice:
— Hal sa mergem, ca ne maninca.
— Pal a§a nl-a fos vorba, ma? ii raspunsei lau. Ce
ziceai cind am plecat dl-acas?
— Haldet ca mor! ifil raspunse.
— ta sa stau lau aci pa tine, sa nu-I mai vez, $i

nu mai duce nicl o grija, ca nu te maninca.

Digitized by Google
262 BR AIL A

Cln m'am iasat pa lei tremura di gindeai c'a dat


alti-alea pesti lei §i numa odata a ragnit tare: „haidet!
ca mor tt
.

§'a $i Ie§it di sup mine— $i sa te paze§tl fuga!


Luchii auzin ragnetu lul s'a oprit putin in loc s'apai
a plecat indarat. AtuncI am Ie$it §i iau din groapa §'am

plecat dupa lei strigindu-1 mereu: „ma Ioane, ma Ioane",


ca sa sa opreasca. Cin 1-am ajuns lera atita di uifiit ca
ma 'ntreba undi-i le pu$ca; $i pu$ca la lei §i cu coco§u
ridicat. Ma Air ca nu s'a 'mpu§cat. Vorba figanulul: „cauta
tetea luleaua §i luleaua 'n gura".
Asia le toata pricopsala cl-am facut. Iau m'am ales
c'o noapte chlerduta di surda $i tovara§u c'o frica ce nu
I-a Ie§it nicl az din oase.

Ru$etu — Nihar Chila, 35.

Digitized by Google
RlMNlCU-SARAT

Digitized by Google
Digitized by Google
KlMNICU-SARAT

Stintu Haralamble a lasat cu limba di moarti ca undi


s'o gasi o buca^ica din trupu lul, Iocu ala sa hile 'n vecl
ferit di Cuma.
La Sin-Toadir sa lau fetili cu ogrinj din leslea cailor
§i cu par dila coadili minjilor §1 zic: ^Toadiri, Sin-Toadiri,
It dau coada fetil, sa-m dal coada lepir, §'atunCa capata

par frumos.
SHntu Spiridon a luat capu di cal §i 1-a pus la magar.
Sflntu Anton a legat dlavolil pa undi i-a apucat: in
api, in malurl, pa pamint §i 'n vazduh.
Daca tuna 'n ziua di Sint-Ilile sa §til ca saca alunili
$i nucili.
In Vinina-saca sa nu arl, sa nu saminl, sa nu sa-
de§tl ponl, ca toati saca apol.

RacoitenI — Lixandru Ion Anca, 58.

11

Unioarea cin da ploale sa fac bucatili §i s'ajungi:


unioarea cin nu, pil lesti rau.
Pa vreml, iream mititel, irea co^urli op$te§tI §'alea
prindea ghini la nevoi.
RacoitenI — Lixandru Ion Anca, 58.

Digitized by Google
:

266 rImnicu-sarat

III

Ci sa fac? la p'acolea pin prijuru tlrlil. Cu larna


asta nl-am to luptat, nu, zau, crez ca nu mal videm cal-
dura 'n ochl. Da undi s'a mal pominit sa 'nghe^e apa
pin pulurl. sa laudi, zau a§a,
Carl-o ajungi'n vara sa
cu larna asta. t&ix nu numa din yili o sa s'a-
crez ca
leaga degirati'n primavara, da $i din Ruminl.
§i auzijj ca iream sa mal pa^asc una §'inca cit di
buna in larna asta? zau ca numa di capu naii sa (in
toati relili.

tntr'o diminea^a ma scoala baba, inca ci zic iau di


diminea^a? nital trecusi di cin cintasi cuco^il 'ntaia oara,
sa ma due, sa-I aduc pale, sa bagi in soba, ca a§a ari
pacati, sa culca di cu seara, doarmi ghini di un somn
§i numa sa scoala la lucru. la ni§ti puzderil di cinipa to
toarci pintru sacl §i poloagi §1 Ioti-a§a s'a deprins cu lu-
cru §i nu-I yini sa stea In {ol, ba ma scoala §i pa mini,
ca de, iau a§ mal atirna, mal ales ctn sa'ntimpla, di mal
slau seara pa la Mirlan. Aduc iau pale la foe, sa duci
baba sa bagi'n soba, iau raa due sa 'ncarc samanatoarea
di pale sa dau la cal. Cind ajung la co§ar, rami! ca 'n-
crimenit, lacatu nod nou§or spart §1 dat jos, §'alaturl
irea un dananaii di drug di hler, pa cari-1 bagasi sub
veriga, di-a ridicat-o 'n sus dl-a sarit lacatu cit colo, §i
veriga bananaia, par'c'o gasisi Rusaliili, loyindu-sa di
u$a. Hi! s'a dus Sa nu pul veriga §i sa
gainili noastri.
chem vecinil? ca-I prindeam acolo. Co§aru irea bun n'avea
pi undi sa lasa. Ma due in casa la baba

Babo! nl-a furat gainili!
— Tad din gura unche$.
Aprindi baba o luminari §t mergim amlndol la co-
§ar. Cum intram, ni ultam sus in patul la gainl. A§I
gainili irea toati neclintiti la locu lor; ma ult la cal, cin
ci sa vez? unu cu coada capastrulul taiata. Hi! babo! la
cal a vinit uciga-I toaca. nu la boalili di gainl §i sa §til

Digitized by Google
RiMNICU-SARAT 267

ca il a zbughit-o 'n urma mea dl-aicl; daca li puneam


veriga I-apucam acolo. Norocu lor a fos c'a sea pat. Da
nu-I vorba ca §i lau daca ma punea dracu sa Intru cu
samanatoarea di pale pisti il, acolo'm fafia alilula. Ma due
la lenica premaru, yini ghietu om, umblam, catam pa dupa
pale, pa dupa Cocani, cin colo ninic. Nu c'aveam cini
§ti ci lupchij di cal, la ni§ti tagirt $i §tii dumneatali, ca
daca nu-i al nici p'a§tia cit di rau i( yini?
Mai toamna am arat §i pa linga §coa)a,
ales c'as'
numa cu am
bagat in pamint op pogoani di ma-
ii

run(i§. Cin la ziua auz ca rs'a furat cail lu ghietu Ion


Neagu saracu, ca dupa ci a i$it di la mini, s'a dus intins
la Ion Neagu. §i lotI-a§a irea sa mal pajasc saracu di
mini. A doua zi toata ziua m'am inchinat cu ghlala baba
c'am scapat di pacatu asta.
Da'n lama asta un an, nu §til ca m'a calcat unil 'n
casa? Ma puni dracu §i'ntr'o duminica seara, ma due cu
baba la masa la nunta lu hinu DuAitru Gubucel, cind
a maritat pa hina Floarea, asta carl-o (ini Pavel a
lu Grama. Ni dam nol la chef, de, §tii ca la nunta.
Di la o vremi, baba sta'ntr'una di capu riau:

Al unche§ acasa, al unche§ acasa.

No, com merge, no, c'om merge.
Vez par'cai spunea il inima c'o sa sa'ntimpli civa
acasa.
lau n'o ascult, prinsesam §i la o leaca di chef, ba s'a

mal inttmplat cin sa tree pisti masa ca sa les, nu §tiu cum


dracu fac §i-fil alunica chifioru §i caz jos cu chiCoarli 'n

sus, m'am loyit rau in schinari §i di-atuncl cin §i cin


ma doari.
§i a$a, dupa ci mal stam o leacft, cam di cind
am vinit, baba ^iindu-sa di capu nau plecfim acasa. Sa
vez dracila draculul, cin sa difjehiz u§a tinzil, u§a dis-

culata. Ba irea gata sa lau ghlata baba la trel, c'a


ultat u$a nenculata. Ghlata baba taCa crezin c'a§a
lesti. Cin sa 'ntram in casa ni'nchedicam pin nijlocu

Digitized by Google
268 RJMN1CU-SARAT

tinzii cu o budacicft \ pa carl-o $tilam pusa 'n fundu


odail din fund, cu ni§ti bucat di zlanina. Cin catam
in la, zlanina nicairl. Aveam doua bucat di piece *,
3
doua zlaninl §'un cirnat di eel lung atirnat in chileru
dila spatili casil, ll-a luat §i p'alea. A'ntrat in casa mari,
4
aveam su pat doua pirnai cu untura tochita, o pir-
naie p'a mal mare a
luat-o una fil-a lasat-o; am zis
§i

bodaprosti mal lasat una di mincari. Incolo


ca fil-a

la ci sa mini! pa Dumnezeu, nu fil-a mal luat fiiftic.


Ci fil-a luat fil-a luat, ci nu, nu. Ultal, mal avea baba
aruncat la chiCoru patulul v'o patru franci, sa vedi ca
il clnd a catat untura I-a gasit, c'a§a zic iau ca numa
dup'ali mlncarii a vinit. §i IotI-a§a am pa^it.

CostTeniT-Marr — Dunitru Stofan, 64.

IV

Drep sa spul, di cin 1-a pus dracu pa Ghi^a Pochil


dt-a di^chis cri§ma ala linga not, mal in toati zili ma
due p'acolo. Incalltea popa cin ma vedi numa auz: „al,
mo§ Dufiitri". §i lul H yini ghini al draculul, ca un ban
ca mergi'n tijghea la hi-su. Zau,
cari-1 cheltue^ti $tii fel
ci dracu cu atitea bogatil! §i ari ni§ti tuica dila
s'o faci
Dedule§tl, spul drept uty neamurli cin bei. §1 cum zic cin
ma chlama ciniva dl-acasa, baba intra'n casa §i-l la la
Western, sa ll-auza fa(a ci H-audi dosu nici spri mini
nu s'ar mat ulta niminea. Intr'o zi iream afara pa prispa,
treci p'acolea Sotir: „at, cumetri Dufiitri, sa ni cinstim
colea la cri§ma asta noua tt
. Babil mat ghini-I dai o pal-
ma di cit s'auza a§a. Sa ulta rati la cumatru, tel sa vedi
c'a priceput, ca-I zici:

Mutinies.
*Carne.
•Camara, chelar.
Vase mari de pamlnt de 4—5
4 litri.

Digitized by Google
rImnicu-sArat 269

— Lasa, cumatra, ca nu stam mult.


— Da §tiu iau cri§ma voastra, H mul pina 'ntra{
acolo ca di i$it nu va mai gindit, rabda ghletili doghi-
toaci 'n co§ar.
§i Ioti-ajja.

Costfenir-Marr — Dunitru Stofon, 64.

Cini nu ^ini Chilichii 1


, sa §til ca-i rati di lupchl, ca-I
maninca lupchil oili.

Rusalili, Doamni paze§ti, is reli di nebuneala.


La Nez-di-Pere{* sa'nnumara otiali.

Trifu tl-apara di gindacl.


Chletrili- lu Sin-Chletru li lini omucai rati di chlatra,

c'alfel l\ bati grindina porumbu $i yila.

Pintilel calatoru calatore§ti vara.


Tanasi-I bun di Cuma.
Spalacaniili li {ini fimela, §i spala toati C-ari di spalat.

Co9tIenir-MarI — Dunitru Stolan, 65.

VI

Raposatu, boleru Costachi, al cu casili marl pa undi


trecu§, irea muncitor §i filotim. C\\ n'a cununat! Cty n'a
botezat! Pa vremuri di lipsa ajuta pa nevote§.

Slobozila-Galbinf — Ion Dunitru $tetan, 65.

iPilipil (Filipil).
•MiezH-PSresimT.

Digitized by Google
270 RiMNICU-SARAT

VII

Cam in toati par^ili 'mprijur obicelurli §i gralu-I


la tlel. Unioari cin yin MuntenI d'ii din (ara ungurea-
scA, pAi ti riinunez di gralu lor.

Slobozifa-Galbinr - Ion Dunitru §tefan, 65.

VIII

Chilichil sa (in cA sint rai di jiganil. Fimeili lichesc


gura sobil ca sa sa legi §i gura lupchilor.
Viniria nu-I ghini sa speli rufi, nici sa coasi ca pa
lumea ailalta li da sa bea zoili rufilor.
tn Simbata lu Sin-Toadir fetili sa le§He cu ogrinj di
la cal §i sa chlaptana ca sa capiti par frumos. Cind H
fata nichiptanata sa 'ncurca caii lu Sin-Toadir in paru ii.

Slobozifa-Cjalbini — Ion Dunitru §tefan, 65.

IX

Lazar a murit di doru platintilor, §i-I ghini sa 'mpart


placinti 'n Simbata lu Lazar.
La Nezu-di-Pere^ 1
nu sa lucreaza, numa sa 'nnumara
ouli adunati dila paserl, ca li prie§ti ghini.
Nici joili dupa Pa$ti sa nu lucrez ca-I rati di traznet.

Slobozila-Galbinl — Ion Dunitru §tefan, 65.

X
Nl-a sfatuit la §coala sa dam citi cind lei pricictorulul
ca'n drept di porumb, cum sa da pa timpu cind irea
co^urli op$te§tI. Da-I greu di noi acum, §i n'avem di-undi da.

Balta-AlbS — Stancu Hire, 65.

^iezii-Piresimi.

Digitized by Google
rImnicu-sArat 271

XI

Sintu-Ilile sa plimba nacajit cu caru pa cer §M tot


minios, §1 cind umbla caru iaci sa tuni. lei nu §lile cind
H ziua lul §i tot intreaba pa Dumnezau sa-I spule, da Dum-
nezaii §tile ca-I nacajlt §i nu vrea sa-I spule niclodata ca
sa nu prapadeasca lumea.
Balta- Alba. — Stancu Ilile, 65.

XII

Foca t-apara casa di foe.


Sfintu-Andrel ursa^ti oili sa hile mlncati di lupchi.
La Stmt di Rusali sa poarta pelin la briu $i s'aga^a
§1 pa la fere§tl p'afara §i'nauntru ca sa nu nebuneasca.
Daca lucreaza omu 11 la Rusalili pa sus.
Jola mlnioasa apara di vint §i di traznit.
La Pantilimon sa calatoresc berzili.

Balta- Alba. — Stancu Ilile, 65.

XIII

La ChilichI nu sa cadi sa maturl pin casa, nicl sa


co§, sa nu 'mpungl in chleli, sa nu dal imprumut, sa nu
scot cenu§a, sa nu duel la moara, ca-I rati di tot, it ma-
ninca lupchil ghletili yiti or pa{a§ti omu civa mal rau.
Di Marina sa liche$tl baliga di vaca pa gardu di nuleli
§i sa sa afumi cu la ca-I buna di najit.

Sfintu Spiridon a fos hlerar, §'odata a taiat chiCoru la


un cal di 1-a potcoyit, §'apoI i 1-a pus la loc.

Balta- Alba — Stancu Ilile, 65.

Digitized by Google
272 rImnicu-sarat

XIV
Am facut melinite pa cin cu-arcanu. AtuncI irea greu
nu ca acu. Pa cari-1 cresta la raboj ale§il satulul, musal
tl radica dorobantil §i-l tundea di chica §M tinea §apti al.

Gr&di§tea — Ion Ghlorghitolu, 63.

XV
Nu-I ghini sa lucrezi omu 'n ziua di Foca, ca-I rati
di foe; o tin §i Turcil ca-I cu primejdie.
La Varvara sa'mbarbureaza copchiilcu calini,
Sfinta 1

§'atuncl nu mal zaci di varsat.


In ziua di Trif H ghini sa stroche^tl yiili cu apa sfin-
tita di popa §i sa dal citl-o strachina di malal la saracl,
ca scachl di gtnganil.
Sflntu Haralamble tine Cuma 'n lant §H da drumu
cin vrea, ca n'o lasa 'n vola il sa seciri pa pamint.
In Simbata lu Sin-Toadir firaeili 'ncep capitili *, §1 fetili

sa la cu ogrinj di la leslea cailor ca sa li creasca paru


lung §i frumos.
Gradi§tea — Ion Ghlorghitolu, 63.

XVI
Chilichil sin tril la numar §i sa tin ca-I rati di ji-

ganil: sa nu dal gunoiu afara. sa nu dal imprumut, nicl


saratura, sa nu co§. AtuncI sa string lupchil 'n halti dipa
prada §1 umbla strigoil.
Odat'o baba di la nol a lucrat In ziua di Trisfetitili,
§i ziCa ca n'ari ci sa-I maninci lupchil, §i cind a i§it intr'o

noaptl-afara a §1 ios mincata di lupchl.


Dila Ignat §1 pina la CraCun nu-I ghini sa torcl.
In Marta saca, cini ari rile sa sa duca la riu sa
sa scaldi, ca scapa di la.
Gradi§tea — Ion Ghlorghitolii, 63.

*Se unge pe obraji ?i se descintfi.


•Capetele ptnzel la razbol.

Digitized by Google
PUTNA

6ltf
18

Digitized by Google
Digitized by Google
P U TNA

Sica Dumnezau cind a urzit pamintu, sica facut pa-


mintu mal mari ca 6erlu, §i dl-acoalea Dumnezau 6erea
povatl ba la unu, ba la altu, §i nu-1 spuhea niminea si si
faci. Cin colo laca un aris i§i dintr'o borti. Cin 1-a vazut

Dumnez&u, s'a dus §1 la dinsu §i s'a jaluit. Arisu la 'nse-


put nu vrea ca sl-1 inve(i, ci-I lara frici, §i daca vazu c!
Dumnezau i§ Seri mereu pova^a dila iel, I-a spus cl si
mal ingramadeasca pi pamint la un loc. Cin Dumnezau
a 'nseput a 'ngramadi pamintu, s'a 'nseput a fasi munt marl
§i richi §i vai, §1 di-atuns pamintu-I cu munt §i vai pi Iel.

Dumnezau dac'a vazut c'ari&u 1-a 'nva^at, 1-a blagosloyit


ca si traiasci §i Iel ghini pi nu mu§ti pi nimi-
pamint, si

nea, §iniminea si nu-1 poata omori, $i chlelea cu ghinchii


lui si arda in vatra focului §i si-I bea omu, cl sin bum
di vatamaturi ca doftoriie.

Bolote^ti — Dochra Pirvu, 83.

II

lara un om sarac. Iel avea copchil muty. Iel n'avea


mincari ca si maninsi, H-a spus la copchil ca si §adi acasi
„ci leu ma due, zisi, ca si v'aduc dimincari". Omu seala

Digitized by Google
276 putna

s'a dus. A dat di niscal flacai; il minca pi zi hii-cari


flac&u citi-o bani{i di malal. Omu seala sarac s'a serut di
la flac&il sela ca si mii acolu la il, §i flacail 1-a prinit,
omulul seala sarac si maninsi cit minca il. Flacail
§'a dat
avea un cini §i nul didea di iel mincari, §i omu seala
sarac a zis flacailor sa dei la cini mincari. §'a stat omu
seala sarac pina s'a facut ziiia, atuns a plecat $i s'a dus,
s'a dus, pin'a dat di patru zmel. Zmeii 1-a 'ntrebat daca
vrea si stei la il. Iel a zis ci sta. Zmeii 1-a trimas la
paduri ca s' aduci lemni. Iel s'a dus la piduri §'a belit telu,
§i cu teiu a legat glrne{ili una di alta. §i zmeii cin s'a
dus la iel 1-a 'ntrebat ci di si s'a apucat Iel si facl. Omu
seala sarac li-a spus zmeilor ci di si sa yii mereu la
lemni, mal ghini si lei padurea toati acas). §i zmeii a luat
un lemn acasi §t pi om 1-a trimas la api c'un burduf di
seale mari ci aghia-1 putea radica a§a di$art di zos. Omu
s'a dus la pu(u, §'a 'nseput a sapa pu{u 'nprizur. §i clnd
a vinit zmeu 1-a 'ntrebat ci di si s'a mai apucat §'acuma.
Omu i-a spus ca di si sa yii mereu mereu la apl, sa sapi
mai ghini pu{u 'nprizur si su-1 duci acasi. Zmeu a luat
Iel api §i s'a dus acasi. §'acasi 1-a 'ntrebat pi om citi parali

si-I platlasci ca sl-I dei drumu. §i omu I-a spus sM pla-

tlasci atitea parali citi sasurl I-a slujit. Zmeii s'a sfatuit cu

totf ca sl-1 omoari, §i s'a sfatuit dl-o parti ca si-1 tai, §i'n
noaptea cari vini si-1 culsi 'ntr'o telca, §i noaptea cind omu
ari si doarmi si-1 opareasci. Saracu a ascultat §i Iel, §i
pisti noapti s'a sculat din pus in loc un tumurug
telci §'a
1
.

Zmeii s'a sculat noaptea §'a oparit tumurugu. §i omu cari


lara dl-o parti a'nseput a striga la zmel ca si vrea sa-1
opareasci. Zmeii a spus ci n'a vrut su-1 opareasci, il a
crezut ci nu-I acolu. Diminea^a omu n'a vrut si pleSi, a
zis ca si-I mai platlasci odati, §i zmeii dac'a vazut a§a, ca
si scapi di Iel, I-a umplut burdufu di banl. §i daca 1-a

umplut, saracu H-a spus ca si i-1 duel s'acasi. Dl-acolea un

Stilp.

Digitized by Google
PUTNA 277

zmeu a luat burdufu dl-a-schinari, §i pi omu seala sarac


1-a 'ncalicat pi burdufu §i s'a dus acasi. II cind a aiuns
acolu acasi, saracu I-a zis zmeulul si stei afari ci ari ni§ti
baiet cam rai §i si-I leii mal intil di chisoru patulul. §i
zmeu cind a vrut si intri 'n casi, baie^i tot H zi ^ : *" a ?

Ai-I a minca di carni di zmeu, Aa, a minca di carni


fii-I

di zmeu!" §i zmeu a trintit burdufu aista cu banl ios


§'a fuiit.
§i 'ncalical pl-o llunguri scurti, si hii pintru sinl-
asculti; §i 'ncalical pl-un fus, si hii pintru sinl-a spus.

Bolote^tl — Dochra Pirvu, 83.

Ill

Armati n'am tacut, di v'o doui ori ma prinsesa cu


fringhia, asta a fost la §alzas. lara atuns vornicu, praz-
nicu, §i lara 'nprteuru lul somi ca si ni prinzi mal mul
ca hot?, §i noi ni aparam cu cu^itili. Pi mini m'a prins
Co^ofani, mo§u-fiu; iara ca vata§al acu. Am scapat a§a
di ghini §i nl-a dat cty-va in§ la plug la Asanachi, §'a
spus ci sin di vadani. lara citi $apti ani treaba aSela.

Bolote^tf — Lixandru Dedlu, 68.

IV
DI LICHITURl

A plecat [cutari] pi cali, pi carari,


A azuns supt o ripi di parau
§i 1-a 'ntilfiit mari rati:
Lichituri cu sas rau
Lichituri di ma-sa
Lichituri di ta-sau
Lichituri di boi
Lichituri di ol

Digitized by Google
278 PUTNA

Lichituri di api
Lichituri di foe
Lichituri di ve&inl
Lichituri di streinl
Lichituri di nouazas §i noui di feluri.

Pricolis tl-ai facut,


Pi sup chleli I-al intrat,
Carnea I-al mincat,
Siniili 1-ai baut,
Ca un bu§tean a ramas.
leu tl-am discintat
§i curat al ramas,
Cu matura ti-am maturat,
Cu ghisu tl-am pleznit,
Cu cu^itu tl-am taiet,
§i baietu s'a curatit.

Bolote§tI — Marila Buleandra, 60.

DI NAjfT

Najit ro$u intocat,


Sl-al intrat la cutari 'n cap,

Dint, masali, sa-I zdroghe§tI?


Nis masali sa-I chIora§tI,
Nis urechili sa li surza§tl.
Du-ti 'n dialu Delileulul
Acolo lesti masi 'ntinsi
§i faclii aprinsa.
Di nu v'a asculta,
Cu mini inapol v'a lega
$i'n mari v'a arunca
Bolote§tI — Lixandru Dedlu, 68.

Digitized by Google
putna 279

VI
DI ZUNGHl

Bolerl din tara munteneasci


A vinit In {ara moldovineasci
Ca si cati calu iunghlului,
Cu §aua di hier,
Cu friu di hier.
2unghl pi cal a'ncalicat,
§i la nagra mari a plecat
§i $aua §'a atirnat
$i pi 2unghi cl 1-a 'nnecat
§'a ramas curat, luftinat
Ca malca si 1-a lasat.

Bolote^tf — Lixandru Dedlu, 68.

VII

DI DIOCHl

Pasari alba cudalba


Din Serl zbura
Pi chlatra crapata sa pusa,
Sa crapi ochil cul o diochlet pi [cutari].
Dl-a hi [cutari] diochlet di fumei,
Sa-I crapi Mili;
Dl-a hi di fata mari,
Sa-I chisi coadili.
DidiochI cu 'ntilnitura,
DidiochI cu positura,
DidiochI cu saiitatura,
DidiochI cu trimas,
DidiochI cu frigari

Digitized by Google
280 PUTNA

Didiochi cu sasu sel rati.

Sa ramii [cutarij curat, lufiinat,


Ca Dumnezau si 1-a lasat.

Gfiie^tl — MSrifa Neac§a, 64.

VIII

Lichitura-I din suparari; daca m'a batut sini-va,


laca ra'am spariet, ma 16 turfiis, techf, din vinili chisoa-
ralor di ios §i m'adusi pina pin mu§chil schinaril; sa
bati inima §'o 16 pina la chlept di sa 'nneaca; i yini
suflitu la chlept, sa 'ngramade§ti acolo §i nu-§ poati
tra£i suflitu.

Ga£e§tf — Mariia Neac§a, 64.

IX

A chlerit credin^a dila oaminl. feu is fumei acu


di §alzas §i patru di ani, a§a §tiu leu sa hiu, a trait
ghini oaminil In timpurli selea §i paralili avea spor.
Dae' avea parali-l da, §i leu dam, da acu-s vadana.
Dam la oaminl §i la saptamina adusea. Acu s'a stricat
rati, nu-( da o strachina di faina, sta sa sa maninsi unu

pi altu, to{ sa ^n tar! §i marl, §i nu sa ulta la o vadana.


Am fisori patru; $'am un fisor prostolan, 1-a batut Dum-
nezau di s'a prostat di batai, acolo undl-a fost la meli-
tile. §i platesc §i pensia melitarle, tore cu furca §i platesc.

Chlar §'acu am sa dau pi do! ani §i n'am putut. Munsesc


cu sapa, alsiva n'am cu Si sa ma suptil, cu furca, mal
cu discintatu; cu alestea am trait.

Ga£e«ftl —Mariia Neac§a, 64.

Digitized by Google
PUTNA 281

X
DI BRiNCA
tnapol groaza pamintului
tnapol sa ti 'ntors
Sa n'apuS sa ti cos.
Brinca porseasca
Brinca caiasca
Brinca vacasca
Brinca giscasca
Brinca cu raseala
Brinca cu herbintala,
Brinca cu sazitatura,
Brinca cu positura.

Ga£e§tr — Marira Neac$a, 64.

XI
DI NAjIT

Pleaca noua feti

Cu noua sapi,
Cu noua lopet,
Merii pin' la niljoc
Di cali, di carari.
Intoarsi-va-t, noua feti,

Cu noua sapi,
Cu noua lope(,
Intoarsi-va-t.
Nu sapa( maru mari
Din radasina,
Intoarsi-va-t <ji sapat
Najitu din crieril capului lu [cutarij
Najit cu frigari
Najit cu sazitatura
Najit cu positura.
G&£e$tl — M&rila Neac^a, c4.

Digitized by Google
282 PUTNA

Xli

ClNTICU NIOARII

Pi chisor di munti
Merg oili 'n frunti,
§i-s noua sobani
Cu vatafu-i zasi.
Unu-I ungurean,
Di zili mai nicu,
Di trup mai voinicu,
Nant §i suptirel.
Feti§oara lui

Spuma laptilui,

Ochi§orii lui
Mura tfmpulul,
Mura di pamint
Nlazunsa di vint
Coapta la racoari
Nia^unsa di soari.
— Nioara, fiioara,
Si-m ie§tl nazdravafiioara,
Di trii ztli 'ncoasi
Gura nu-t mat tasi.
— Tovara^ii tai,

II ni s'a vorghit
Ca sa ti omoari
§i sa rii ti 'ngroapi
In dosu stinil.
— Nioara, fiioara,
Fluira^u neu
Tu sa ni-1 pui
In virf di paltina§,
Cin vintu o bati
Fluiru ni-o zisi,

Digitized by Google
PUTNA 283

Oili s'or strinii,


§'or insepl-a plln±i
Cu lacrifi di sinzi.

Gfize§ti — Neculal Purdel Mare (fo9t_'cioban), 76

XIII

— Lelit& din Brebu


leu stam sa ti 'ntrebu
Al bar bat or n'al?
— Barba^alu nl-am
Tinar §i galant
§i 1-am di barbat.
Merindi I-am pus:
Chisor di cuco$
Din ienunchi 'n gos;
Putins cu brinzS,
Didisuptu-I frunza,
$i diasupra-I brinza;
Putina cu unt,
Didisuptu-I lut,
§i diasupra-I unt.

GSze$tf — Neculal Purdel Mare\ 76.

XIV
Codruli, codruju des,
leu din tini n'oi sa les,

Cam intrat di Aic copchil,


§'acu§a mor di batrin;
§'am intrat far di musta^a,
§'acu§a-s cu barba groasa.

Gaze^tr — Gavriia Purdel, 34.

Digitized by Google
284 PUTNA

XV
Foai verdi lemn domnesc,
Stau in loc §i ma gindesc
Cu Si zili mal traiesc.
Foai verdi marara$,
Nl-am avut un pul cu haz
§i 1-am scapat in alt ora§,
S'a f&cut c&lugura$.

G&ie$ti — Gavriia Purdel, 34.

XVI

Foai verdi §tejarel,


Pi sel dial pi colnisel,
Cum sa primbFun voinisel
Cu calu di dalozel,
§i cu mindra dupa lei.
Mindru^a-m zisea-u-a§a:
— Puni-ma voinic calari
Ca nu mal pot di chisoari
Ca fii-i drumu glon^uros
§i nu pot merii pi zos.
Volnicu zisea-u-a§a:
— Aleoleo, mindru^a mea,
Nu ti pos puna calari,
Ca fii-I murgu fiic di zili
§'aghia ma dusi pi mini,
Pi mini §i armili
Disazii cu galbinii.
Mindru^a zisea-u-a^a:
— Dar-ar unu DumnezAu
Potihneasca calu tau,
Calu sa sa potihneasca,

Digitized by Google
PUTNA 285

Tocma 'n git sa ti trinteasca.


Mina dreapta s£-\ scrinteasca
Mina stinga sa t-o fringa,
§i sa ^il friu cu dintf
§i sa mil calu ca mu^i.

Gaurli - Neculal Bobelca, <*).

XVII

Foai verdi fol di nuc,


Di sins anl fusai halduc,
§i la var' o! sa ma due
Sa maninc carni di cue,
Sa beu sinii di halduc
§i sa zic ca sin volnic.
Foai verdi tril aluni,
Sini-I mal strein ca mini?
Numa riirla din paduri.
Amindol fasim bordel
Cu martasil sel di tei,

Cu u§a di clocotis,
Sinl-a mal tresi pl-ais
Pomineasca di volnfe.
Gaurli — Neculal Bobefca, 60.

XVIII

Foai verdi di tlutlun,


Drag fil-a fos calu^u bun
Pripoiiit chlar linga drum.
L-a§ fura §1 nu §tiu cum,
L-a$ lasa §i nu ma'ndur.
Daca vazul §i vazul,
Sffnta crusi nl-o facul,

Digitized by Google
286 PUTNA

§i la dinsu n&v&lii.
Pripona§u i-1 taiai
§i pi dinsu m'aruncai,
In 2os la Oltu-1 indreptal,
Ca dl-o minii §i di-un foe
Ifil lual drumu la Olt.

Cin la Olt, Oltu varsat.


Stau in arma razamat
Cu murgu di briu legat,
Cum ii omu suparat
§i di beleli mincat.

Gaurli — Neculal Bobeica, 6C.

XIX

Foai verdi di macri§,


La temni^a lu Ghimi$
Acolo-I Corbea inchis
Pintr'un lucru di nifiic,

Pintru-o gloaba di cal


Pintru Ro§u nazdravan.
Dara Corbea to striga:
— Malca, maiculita mea,
Nat chela dila lacata
5i-AI discui grajdl di chlatra,
Ca sin tril cal
Dila tril crai
Unu ro§u ca focu,
Unu-I alb ca omatu,
Unu-I negru ca corbu.
Puni §aua pi Ro$u
$M ad' di daruiala,
Ca sa lasa Corbea-afara,
Da baba di'ncalica
Pin sati undi tresea

Digitized by Google
PUTNA 287

Tot boieril o'ntreba;


— Di {i-i Ro§u di vinzari
Ji-1 dramuiescu cu parali.
— Nu ni-I Ro§u di vinzari
§H datu di daruiala,
Sa lasa Corbea afara.
Da baba cind a azuns
La §tefan-Voda s'a dus.
—Buna ziua, §tefan Voda,
Nu-I prini o baba'n vorba?
—Si lesti babatii ^
— Sa dflm pi Ro§u di darulala
Sa lasa Corbea afara.
§tefanVoda si vorghia?
—Baba, hai, tu Ie§tl batrina
§i Ie§tl cu mintea di copchila.
Pi Corbea 1-am logodit
Cu jupineasa Carpina
Adusa din Slatina,
Numa din topor sloplita
§i din barda barduita,
Lu Corbea lesti gatita.
— Daca-I a§a, sa traie§tl,
Doamne, Mariia Ta,
Da pi Corbea sa ma vaza.
§tefan-Vod\ Mariia Sa,
Pi Corbea-afara-1 scotea.
lei pi Ro§u 'ncalica
§i da 'ncolea $i 'ncolea,
§i la scara tot trazea.
Da §tefan-Voda-l fntreba:
—Si primbli, Corbeo, calu-a§a?
Dara Corbea-I raspundea:
— Sa sa uiti la mama
§i sa sa 'nve\\ cu 'mneata.
Cin ghini I-a vinit

Digitized by Google
288 PUTNA

Pi masa-o-a zmln£it
§i din curti a porfiit.
$tefan Voda si zisea:
— la vez hoju nenhlerat
il prifiil lea la sfat.

Gaurli — Neculal Bobelca, 60.

XX
Oi, §oicana, malca mea
Qnd irea cu mini grca
Draga-I mal irea lumea.
Daca malca m'a facut
M'a nascut un pul di lup,
Codrilor m'a daruit,
Codril mari m'a facut,
M'a facut un pul di lup.
GSurli — Neculal Bobelca, 60

XXI

Foai verdi izma crea^a,


Duminica diminea^a
Bati ^ata la fereasta.
Las' sa bata ca nu-ril pasa,
Ca mal am v'o §apti 'n casa.
— Foai verdi otra^al
— Si ca{ teli pi musel?
'

vaca §i c'un yi^al


§'un drac di ibovnisel.
— Foai verdi di pasat
Si cat lele pi Barlad?

Ima^ dc vite.

Digitized by Google
PUTNA 289

— la vaca §1 cu minzatu
§'un blastamat di barbatu.
Mai barbati blastamati,
Nu baga in sama toati.
l
Foai verdi necoreti,
Su peal i di codru verdi
Mititel foe hi sa vedi.
Nu §tiu focu-I potolit,
Or di haiduS ocolit.

Nu §tiu zasi or sinspraSi,


Or pisti suta mal treSi,
Ca-m friii d'un berbeSi.
Un berbesi ochi^al,
La trii ol apleca^al,
Nu irea 'n turma ca lei.

§i nu-1 friii cum sa frii

§i fii-1 friii pin cirliii,

§i-l intoarsi pin belsiuii.


Ca sa-I hiicarnea dul§i,
1\ strochlesc cu salamura
Sa tfi la bautura.
Foai verdi griu marunt
Drag fil a fos drumu cotit,
Cu troscat verdi 'nvalit.
Foai verdi trii alun
Puica ma 'ntreaba pi mini
Si fiiA fiii drag pi lumi?
Saghioara dintr'o nii

§i armi di halduSii,
PotiSeaua pin paduri
Pardosita cu aluni,
Cari merg halduS pi la
Frunza H-astupa urma.
Gaurli — Neculal Bobelca, 60.

*Un burete care se face prin pomi, prin nuci.

6188 it

Digitized by Google
290 PUTNA

XXII

Foai verdi di aclaz,


Mori murguli di nacaz
Ca n'am undi sa ti las.
Tl-a§ lasa la talca-fieu
Taica-fieu H uom batrin
Nu cosa§ti vara fin.

Tl-a§ lasa la maica-mea


Malca mea i boghitoari l
,

la boghii §'apuca 'n 6at


§i tu stal di gard legat,
§i di foami roz zabali,
§i di seti schinghi ' din speti.
Ti-a§ lasa la sora-mea,
Sora-mea i fata mari,
Sa dusi la ^azatoari
§i mori, murguli di foami.
Tl-a§ lasa la frati-fieu,
Frati-fieu ii uom bogat

L-a dat satu neputat 3 ,

§-Ia bastonu, apuca 'n sat


§i tu stal di gard legat.
Hal, murguli 'n pasu tau
Sa aiung la satu neu.
Haidi murguli la pas,
Ca doara n'ai da in nas.
Plinii-^-or urmili,
Strochi-t-or cararili,
Tot cu lacrifiili.
Hal murguli 'n pas di vremi,
TreS Nilcovu, nu ti temi,

»Di In bobi.
Schimbi.
•Deputat.

Digitized by Google
:

PUTNA 291

T-oI da fin cu yioreli


§i larba cu floriseli.

Mai volnisi Rimniseni,.


tntra'n casa nu ti temi,
Ca di §ini U-al temut,
A. pus spata la pamint
§i ochi negri-a putrizit.
GSurli — Neculal Bobefca, 60.

XXIII

Cin s'a ficut pamintu a fos serf mal mult §i pamint


mal pu^inel. §'a trimas Dumnezati pi la toati lighloili ca
sa 'ntrebi sa vaza §i-I di facut §i nu §'a dat sama niminea.
A trimas la aris, a trimAs pi corbu, §i corbu a gasit o
mortaSIuni undl-a hi gasit, s'a-u-oprit acolo sa mininsi, §i
Dumnezati a fos silit ca sa yii digraba §i 1-a blastamat:
Corbuli, sa hii penili teli cum
ii inima mea. §'a trimas

alta lighloai, alta pasari $'a adus arisu. A 'ntrebat ariSu,


„si sa fac leu? — Vez ca am pamint mal mul §i seri mal
putinel*. lei o data s'a lun£it $i numa s'a 'ngramadit cum
H bulzu: „a§a sa fas, zi£e, cum is leu, sa-1 strini pamintu
gramada la un loc*. §i hinca a strins pamintu s'a facut
munt §i dlaluri. [§i Dumnezau i-a mutyafiit §i I-a zls
„Iac'a§a arfeule sa trae§tll Atita-I povestea.

Vizantea — $arbu Grozavu, 84.

XXIV
Foai verdi §tejarel
Citil uomu tinirel
Sa (ini doru di lei,
Daca uomu 'mbatrine§ti
Doru sa calatore§ti.
Vizantea — $arbu Grozavu, 84.

Digitized by Google
292 PUTNA

XXV
Asta lama ma 'nsural,
Tinirica 31-0 lual,
Dl-o suta sinzas di al,

Din^t 'n gura staQcnnuna,


Ca paril la curaturt;
$1 la git ari mSrzeli
§i 'ngura n'ari masali;
Dint n S ura nu " s di loc,
*

Fara §apti nu sint uopt.


Vizantea — §ftriHi Grozavu, 84.

XXVI
DI mu$cAturA di $Arpi

Sulimindrita prisma
Intra 'n uos di cheli^a
§i cheli^a-I di uos
§i uosu-I di carni.

Vizantea — Nedelea Neculal Slobanu, 70.

XXVII
DI 2UNGHI

Sa stal sa ti ostuIe§U, c'apoi am sa ti trudescu truda


cinichil. sap, $'o samin, §'o ^incanescu, §'o culeg, §'o to-
chlescu, $'o melty, o rayil, o fac cair, o torcii, o ri§chilu t

o coc ', o deapan, o urzftscu, o 'nvalesou, o navadescu,

tn crabftr.

Digitized by Google
PUTNA 293

o minjascu, o {as, o dau pin spata, pin i{&, am {asut-o,


am 'nafghit-o, am facut-o val, am croit-o, §'am cusut-o,
§'am lmbracat-o.
Vizantea — Nedelea Neculal Slobanu, 70.

XXVIII

Zvircolacil manlnca luna §i soarele §1 sa 'ntunica;


:iu-I vedem ce slnt, ca sa pun pe cerl acolo §1 pe luna.
La un an la doi sa 'ntimpla odata. Trage popa clopotu,
sa 'nchina §1 oamenil, £ocdne$te doud Ware sau doua cu-
\ite unu 'n altu §i piste un Cas §i jumatate lar s' arata.
Nu $tiu C-o hi, doar sa pune nor derep luna §i lumea
zice c'o manlnca zvircolacil.

Dragoslovent (Soveja) — Marina Gosavu, 75.

XXIX
DE DEOCHl

Fugi deochl dintre ochl


Ca U-ajunge vint saratu,
Sudor! de om botezatu,
Sa crape ochil cin' tl-a deochlatu.
Sulemendri^a pistrtya
Intra 'n tufuli^a,
Cum intra, cum fata,
Puil-jj minca,
Cum rnlnca, cum crapa,
Crapa-I-ar ochil cul tl-a deochlat,
§i sa ramiie curat luftinat
Ca argintu-al strecurat
Cum dela Malca Precista 1-a lasat.

DragoslovenI (Soveja) — Marina Gosavu, 75.

Digitized by Google
294 PUTNA

XXX
— Niortya fiica,

Ai fos nazdravafiica,
Di trii zili 'ncoaSi
Gura nu-{ mal tasi,
Ca la apa tl-am adapat.
La larba tl-am pascut,
£i lupu mfnca-tl-ar?
Oai lai, buealai,
Niori^a fiica,

Cu Hna pi tini cladita,


Di Si gura nu-{ mal ta£i?
— Stapini, stapini,
lo ^-a§ spuni
Ca s'a voroghit
Trii stapini a tai
Ca sa ti omoari
Ca ai ol mal multi,
§i sa ti ingroapi
In dosu stinil,

Uni zac cinil.


— Niori^a nica,
Di m'or omori
Sa-m pui la chisoari
Busima§ di fag,
Fluira§ la cap;
Cin vintu-a bati
BuSima§ sa-m cinti,
Fluiru sa-m striii
§'oili s'or strinii.

Pi mini m'or plinii


Cu lacrifi di sinii.

Qmpurli — Toadir Bodea, 70.

Digitized by Google
PUTNA 295

XXXI
DI DlCOCHl

Pasari alba cudalba,


In chlatra calca,
Chlatra pi patru p&r^ sa crapa,
A§a sa crapi uochii
Cui a diochlet pi [cutari].
Dl-a hi di fata mari,
Sa-I chisi pletili,
S'o riza fetili,

Sa-I hii suda.


Dl-a hi di fumiei
Sa-I crapi Will,
Sa-I curga laptili,

Sa-I moara pruncu di foami,


Sa-I hii suda.
Dl-a hi di codru,
Sa-I chi&i frunza,
Sa ramii fiegru,
Sa-I hii suda.
Dl-a hi di cimpu,
Sa-I chiSi florili,

Sa ramii slutu,
Sa-I hii suda.
Dl-a hi di apa,
Sa-I sa£i izvoarili,
Sa-I ramii chletrili,
Sa-I moara pe§tili,

Sa-I hii suda.


Dl-a di vint,
Sa-I chiSi arichili,
Sa-I hii Suda.
Aista uom
Sa ramii curat

Digitized by Google
296 PUTNA

§i lufiinat
Ca malca-sa si 1-a facut.
Ca spuma di mari,
Ca r6ua di soari,
Ca sfinta zi di azi.
Cimpurli — Mania lu Todira? Toma Potopu, 66.

XXXII
DI DlOOCHI

Fu2 didiuochi
Diijtri ochi,
Negru ca corbu,
luti ca focu.
[Cutari] sa ramii curatu
§i luAinatu
Ca Dumnez&u si 1-a lasatu.
Ca spuma di mari,
Ca r6ua di soari,
§i ca sfinta zi di azi.

Cimpurli — Marifa lu Todira$ Toma Potopu, 66.

XXXIII

DI DlOOCHI

Vini suta di la munti


§i linii ghtyalu 'n frunti.
Nu vini suto din munti,
Di linii ghtyalu 'n frunti
§i linii pi [cutari |

Pin 26ni, pin sprinSeni,


Pi uochl, pintri uochl,
Pi fa^a, pintri fa^a,

Digitized by Google
PUTNA 297

Din inima, di supt inima,


Din rinza, din osfnzft.
DiuochI cu positura,
Diiiochl cu'ntflnitura,
DiuochI cu sas rau,
DiuochI p reeled tu,
DiuochI di uom intors di la ttya,
DiuochI cu frigari,
DiuochI cu trimasu sel mari.

Cimpurli — Marila lu Todira§ Toma Potopu, 66.

XXXIV
Strlgoil cin chleri luna sa fac zvircolas; sa fac $i

din copchiil 6ela cari n'apuca botezu. Copchiil din rucli,

din verl primari §i din fra{ sa fac $i il zvirc61as, cari


mor niboteza(, dintr'aistea-s facuj. Sin cu coada §i sa sui
sus la serl di maninca luna; cin sa'mpline^ti luna, atuns
cln chleri. Numa di clt traii cloputu §'aprindi zmlerna
§i tamii §i sa'nchina, $i toaca 'n coasa §i 'n tilins, tran-
canesc tilinsili, daca prindi lumea di vesti 'ngraba, daca
nu, o maninca vrut nevrut, rupi dintrlnsa ca cum ar rupi
mascurii din bostan. Sa vedi dol baie{ acolo cum sa raped
unu dl-o parti, altu dl-o parti. Acu numa di v'o ci\-va
anl n'am vazut, da 'nainti di cfti orl! Da sini n'o vedi
cin sa'ntimpla!
Clmpurii — Mania lu Todira§ Toma Potopu, 66.

XXXV
Niori^a draga,
Di trii zili 'ncoasi
Gura nu-l mal tasi.
— Stapinl-a§ tasea

Digitized by Google
298 PUTNA

Daca Ai-a§ putea,


Ca lo-u-am auzit
Di dol verl primarl
Ca sa ti omoari,
§i sa hi ti lei

Din zburdu l oilor,


Din iocu fieilor,
§i sa tii tl-omoari
§i sa fii ti'ngroapi
Din dosu stinil,
Undi za6i cinil.
lo nu ti-ol lasa
Stapini, stapini,
In braja ti-ol lua
§i ti-ol arunca
In ftijlocu stinil,
In zburdu oilor,

§i 'n iocu fieilor,

§i 'n verdea(a cimpulul.


§i ia umbra codrulul,
In florili cimpulul.
Cin vintu hi-a bati,
Codru cind a cadi
^i umbra \-a faSi,

Cin vintu hi-a aburi


Ninus* di flori (-a vini
§i noi toati ti-om boSi.

Clmpurile— Marita lu Todira§ Toma Potopu, 66.

>
C!nd sbunli oilc de sr joaca
•Miros.

Digitized by Google
PUTNA 299

XXXVI
DI DISFACUT

Sculatu-m'am az sfinta Mart


Gras §i frumos
Bun sanatos,
Cu minteili suplicati
Cu minuli albi 'mbirnati,
Cu sprinsenili mindri 'nchinati,
§'am i§it afara 'n prag
Sa vaz du§manii nel si facu.
Du§mafiil §i du§man£ili
l§ pustiisa casali
§i Al-a^inea drumurli,
Cu toati farmisili.
Cum du^manif m'a vazut
Ca lo-u-afara ni-am i§it,
La mini s'a rapezit,
Drept in fa^a m'a stuchit,
Cu palmili pisti uochi m'a palmuit,
In casa di speti m'a hujuchit 1
.

Daca 'n casa m'a bagat,


Par di drac pi cap nl-a-u-aruncat,
Cu camera di lup m'a 'mbracat,
Cu ochins di urs m'a 'ncatyat,
Minu§ di bursuc in min' ftl-a bagat
Schin §i marasin pi limba fil-a aruncat,
ChiSoarili fix li-a inchedicat,
Minili fix 11-a legat,
Limba ca fii-a fericat
Oochii 'n cap ni-a painjinit
Fa^a ca fil-a \ i^tiiit

lo daca m'am vazut

, Iml>rlncit.

Digitized by Google
:

300 PUTNA

Atita di negru §i slut,

lar afara ni-am i§it,

In sus m'am ultat,


In ios m'am ultat,

Altu ftica
1
n'am v&zut
Un §tejar mindru 'nfrunzit,
La tulchina masa di-ariint.
Da la masa sini ?adi?

§adi Domnu Dumnez&u


§i cu Malca PreSista.
Cu Air sa ftirue^ti,

Cu pini sa hrane^ti
Cu yin sa sinste§ti,

Cu nleri sa 'ndulse?ti,
Di [cutari] pomine^ti.
Malca Pre&sta auzirft
Bind §i mincind,
Jiplnd §' olicaind.
Malca PreSista 'n chisoari s'a sculat,

Pi potica s'a ultat,


Pi [cutari] 1-a vazut
PHngind, olicaind,
Slut §i urit,

Negru §1 pirlit,

Di chisoari 'nchedicat
§i di trup fericat
§i di min' legat,
Di uochl chiorit,
Di limba mu^it,
Di fa^a slu^it.
Malca Presista fuga-u-alergat
Di mina dreapta 1-a luat
§i din gura I-a 'ntrebat:
— Si plini, Si ti-olicaie^ti

1
Nimic.

Digitized by Google
PUTNA 301

Negru §i pdrlit
Di fe^a slutit?
— Cum n'ol plinii
§i m'ol olicai,
Ca nu sin negru §i urit,
Dintfa mea nascari,
§i sin fiegru §i urit
Di faptu sel mari,
Ca lo-u-az m'am sculat
§' afard 'n prag ca m'am plecat
Gras §i frumos,
Bun sanatos,
Du^mafiii m'a-u-aflat
Dl-a fuga-u-alergat,
Par di drac pi cap nl-a-u-aruncat,
Cu camera ftagra 'mbracat,
Cu siuboti fiegri m'a 'ncatyat,
Manu§ negri 'n min' fil-a bagat
Fa(a ca fii s'a schimbat,
Potretu fieu hi 1-a luat,
$i pl-a mortulul fii 1-a <*at.

Paru din cap fil-a luat,

La propreli 1-a legal,

Din urma ca ftl-a luat


§i 'n tochila 1-a bagat,
NicI cu-atita nu m'a lasat,

Cu muJti fapluri m'a 'mbracat,


Cu lut dila tosila,
Cu lemn dila tochila,
Cu zmoala dila moara,
lo pi undi-am calcat
Lumea-am suparat
Cu sini-am vorghit
Tot ma horopstt,
— Nu plinzi, nu U-olicai
Ca lo pi Uni nu ti-oi lasa,

Digitized by Google
;

302 PUTNA

D mina dreapta tl-ol lua,


Pi potica 'n slava seriului tl-ol ridica,
Pi potica ti-oi indrepta,
Potica lu Adam,
La fintina lu lordan
Cu stilchii di !eu§tean,
Cu m&r£eli di margaritar,
Cu piriu di yin,
Cu spuma di ftieri.
Nis cu-atita nu ti-oi lasa
tibli di busuioc
In mina dreapta ni-oi lua,

§1 di cap tl-ol aplica,


In fintina tl-ol arata;
Cum tl-ol videa di slut,
Nu* ti 'nspaiminta
Ca 10 pi tini nu tl-ol lasa
Cu apa din fintina lu lordan ti-ol spala,
Cu stibli di busuloc ti-oi matura
§i di fapturi ti-oi discurca
Chisoarli ti li-oi dischedica
Minuli ti li-oi dizlega,
Ochii U i-oi dispain£ini.
Fa(a t-oi disvi§ti£i
Sprinseni di corb in frunti t-oi lichi,

Ochi di §oim in cap t-oi darui,


Fa^a di coala di hirtii t-oi zugray ,

Buzili (i li-oi inrumini


Dint di margaritar in gura t-oi arunca,
Suflital di yin t-oi
da
Di mina dreapta ti-oi lua
Pi pamint ca t-oi lasa
Ca un vi§in frumos inflorit,
In poali poliit,

In virf zugrayit,
Cu florili diar£int

Digitized by Google
PUTNA 303

It sari §i-t ras&ri


Pin stoara, pin stoboara
Pin seti di feti
Pin stoboara di flacai
La mese di oaminl batrinl.
Cit vor hi 'nainti,
Or sta §'or a^tepta;
Cit or hi in urma,
Or da di fuga §'or aiunii
Or intreba stoboarili seli tiniri
Pi seli batrini:
lotl-on pom frumos inflorit
Din rai slobozit.
Or zice sil batrinl
Ca nu I pom frumos inflorit

Ca s*a disfacut
§i pi leac s'animerit.
lar 6ini lor 11-a facut
Ca lemnili 'n codru s'or usca,
Ca lerghili s'or legana,
Ca florili cimpulul s'or scutura,
Ca ni§ti buturui: pirlitl-or raminea.
Ca ni§ti buturu£ pirliti,
Di vinturl batuti,
Di pasarl Suchiti,
Di Dumnezau nivazuti.
Cimpurli — Marila lu Todira$ Toma Potopu, 66.

XXXVII
Plecal pi cali, pi carari;
La ficljoc di cali ma'ntilnilii
Cu noua lupchl intaritat,
Inherbintat,
Cu gurili cascati,

Digitized by Google
304 PUTNA

Cu linghili spinzurati,
Cu din(i di hler,
Cu maslelili di o^l
— Undi va du^Hi?
— Ni du&im la paru lu Salim,
Frunza sa I-o 'ngalbinim,
1
Otraza si I-o vi^tijim.
— Nu va dusit la paru lu Salim,
Frunza si I-o'ngalbinit,

Otraza si I-o vi§tijty]

Sa va dusty la [cutari]
C'a facut cherit,
Cherit piclisit,

Cherit cu ro§a^a,
Cherit cu alba^a,
Cherit cu negrea^a
Cherit sapaslos,
Cherit mincasios,
Cherit di nouazles §i noua di nlamurl.
Cu diny sapati-1,
*

Cu maslelili roade^H,
Cu limba Unzi^i-l,

In Marea-Neagra arunca^i-1,
Calini departati-1.
Si iasa:
Cheritu din chleli. di sup chleli
Din criiril capulul,
Din fa(a obrazulul,
Din sfircu nasulul,
Din toati 'nchiiturili lul.
Si Iasa din chleli, di sup chle ,

Si ramii curat,
Ca ariintu di stricurat.
Balca — Marila Busutoc,

'P'lterca.

Digitized by Google
PUTNA 305

XXXVIII
A fost odata, mult d'atuns,
ii pi cind umbla Sfintu
Petrea cu Domnu Isus pi pamint $i sa'ncatya cu ochins
di hler.
A fost odata tril fra(. Pi unu-1 chema Zoridizi, pi
unu Sara §i pi unu NIezdinoapti. Li plasea la citi§-trii

si umbli pin toati padurli dipa vinat. Si dusea pin toati


locurli fara chic di frica.
Odata pi cind a§tl trii fra( umbla la 'ntimplari pin-
tr'un codru des ca perila, a dat d'un palat mari, cari
Iera a lu Barbacot.
Asta Iera dus la vinat cind a azuns acolo, §i ii na
gasit la palat di cit p'o fata, cari fasea mincari pintru
Barbacot, stapinu ii. Doi din fra{ s'a dus la vinatoari, ca
si mai aduca siva, §i fratili a! mai Aic, NIezdinoapti, a
ramas si faca mincari pintru ii, la bucatarila lu Barbacot,
la un loc cu fata pi cari a gasit-o il acolo. Fata-I tot

zisea si fuga, si s'ascunza undi-o §ti, ci d'o vini stapinu-su,


ar'sa hii rau di capu lul. Da lei par'ci nis n'auza §i-§

vidia di treaba.
Cind a vinit Barbacot, s'a suparat focpighletu uom*
ci di sia 'ndraznit si intri 'n casili lul. Pi urma §'a luat
sama ?i 1-a iertat, da I-a spus sa nu-i mai calsi p'acolo,
ci-i nevoi. Apoi Barbacot, s'a dus iar la vinat §i cind a
vinit Iar, a gasit la palatu lui pi fratili al niljosiu, caruia-i
vinisi rindu si iaca mincari. Pi asta mai a fos sa-1 bata
di suparat si Iera, da Sara s'a rugat di lei §i 1-a Iertat,

da I-a spus si nu cumva si-1 mai gasasca acolo ci-1


omoara. Vez Barbacot, credea ci-I tot al dintai, ci
. . .

samana ai tril fra( unu cu altu, ca cind ar hi fos zemini.


Tuma pisti v'o citiva zili cind a vinit Iar Barbacot,
a gasit la palat pi Zoridizi facin mincari. Acu nu s'a
mai putut tinea §i I-a dat o palma zdravana ilacaului. Da
§i asta nu s'a lasat §i cin I-a luat odata, §i cin 1-a trintit

di pamint, a ramas mai mort. Nu s'a multafiit voinicu

G158 20

Digitized by Google
306 PUTNA

numa cu-atit; da 1-a luat un copac traznit,


§i 1-a dus la
pi cari-1 $tila 'n paduri, §i 1-abarba 'n tan-
'ncurcat cu
darli copaculul, ci Barbacot avea o barba lunga di si i

tira di pamint §i d'ala ii zisea a§a.


Cind a vinit ailant fra^, 1-a gasit foarti vesel $i
cind a aflat di isprava lul, 1-a rugat sa li ariti §i lor undi-i
Barbacot. Cin s'a dus la copac, ala fuzisi cu copac cu
tot, 11 scosasi din pamint §i fuzisi cu iel, ca nu-§ putusi

dascurca barba. Hinca si cuno§tea urma pi undi tirisi


copacu, s'a dus dipa Iel, pina a azuns la o borta mari,
undi si virisi pisti un balaur, cari-1 mincasi.
Acu ai tril fra( a ramas stapinl pi palatu lu Bar-
bacot $i s'a a§azat acolo.
Balca — Ion Rachleru, 1 1.

XXXIX
Odata uri leu s'a 'ntilnit c'o mita §'a 'ntrebat-o:
— Di si Ie§ti tu a§a nica, fa?
— Apil, cum sa nu hiu nica, daci traesc tot in
casa cu oaminil $i cu copchiil lor, cari ma bat hojma.
— Fa, la asculta ! A§ vrea sa vaz §i leu un uom, si

§tiu §i leu si tel di lighioana-I Iel.

— Daci vrel si vez, apli hal cu mini la capu podu-


lul, ci p'acolo tree ii mereu.
Pi cin §adea ii acolo, a trecut un copchil la §coala.
— Asta-I om? intreaba leu.
— Ba nu, asta acu
si iasi, a zis mi^a.

Dipa ala a trecut un unche§ batrin di tot.


— Asta-I om? intreaba leu.
— Ba, asta a fost, zisi mi\a.
Mai la urma tresi un soldat insins cu saghle §i cu
pu§ca pi umar.
— la, asta-I om, zisi mtya. Daca vrel sa-I vez pu-
terea, la-ti cu Iel la lupta.

Digitized by Google
PUTNA 307

Leu si dusi minios la soldat §1 asta cind il vedi,


puni pu§ca la ochi $i tra£i 'n lei, §i-l rane$ti in citi-va
locurl $i dipi si a mintuit gloan^ili, a scos saghla $t 1-a

loyit di I-a rupt falca §'o laba.


— Cum ti si pari uomu"? 1-a 'ntrebat mija cind a
vinit la ia fugind di uomu, cari-1 virisi'n sparie^.
— „A dracului-s oaminil a§tia! Ma Air ci tu al
mai ramas atit di ftica §i n'ai murit di mult!

B&lca — Costandin VranSeanu, 10.

XL

Strugura§ batut di bruma


Rau-I, Doamni, fara muma
Strugura$ batut di chlatra,
Rau-I, Doamni, far' di tata

Rau-T, Doamni, pin streini


Ca discult pin m&r&sluni.
Rau-I, Doamni, pisti tot
Cind omu n'ari naroc.
Hal naroc, naroc, naroc,
Di U-a§ prindi la un loc
Sa-t pul lemni, sa-t dau foe
Ca sa zis ca n'ai naroc.
Foai verdi di aclaz,
Pulca nu-t mai fasi haz,
Cas ca mini-o sa ti las
Cu coatili pi zaplaz,
Cu lacranili pi obraz.
Dl-a§ avea un drum mai lung,
Sa ma due pi lei nauc
§i 'napol sa nu ma tilt

Foai verdi marasluni


Sini ma §tii pi mini

Digitized by Google
308 putna

Cu si foe traiesc pi lumi


Amarit §i val di mini
$i nipitrecut pi lumi.

Mara$e$tf — Vasili Sfobotarfti, 40.

XLI

Foai verdi hir mohor,


Cuculet di pi razor,

Tu n'al nila n'al nis dor


Dar lo-u-am nila .sidor,
Numa n'am arichi sa zbor,
§i sa zbor pi sup pamint
La maicuta la mormint,
Sa-I vaz oasali 'n$arati
$i sprinsenili 'nghinali;<
Sa-m pul capu pi chisoari
Sa ma jalul di ma doari;
Ma doari'n chlept §i*n schinari,
To di doru dumnitali.
Foai verdi §'un lipan,
Uiti, neni, sui dlalu
lo-I cunosc urma $i calu;

Calu-i sur, nelca amur 1

L-a§ blastama §i nu ma ndur


Ca nl-a fost on an amur.
Mara$e$tl — Vastli Siobotariu, 40.

XLII

Foai verdi odoleana,


Ghiti§or di pisti dial,

N'ai vinit la noi di-un an


l
Amor.

Digitized by Google
PUTNA 309

N'am vinit c'am fos bolnav.


Aai fos bolnav §'am zacut
§'am zacut pi prisp' afara
Pl-un serSaf $'o plaponloara.
La Dumnezau m'am rugat,
Di pi boala m'am sculat
§'am facut cum am putut,
§'am fmprumut,
loat calu
§'am vinit di v'am vazut.
Si folos ca v'am vazut,
Ca fil-am gasit pulca 'n pamint.
Foai verdi tril maslini
SI-oI sa fac s'o leu cu mini,

Macar calea 2umatati,


Sa nu-m pai a§a diparti.
Mara$e$U — Vasili Sfobotarlu, 40.

XLIII

Am
facut o§tiri pi vremea lu Cuzea. He, he, sireacu,
Si mai barbat lara Tomna 'n noaptea cin 1-a da ios
! . .

din tron, laram di garda la palatu lui. Nu §tilam ninic


ca 6i sa hii. Tomna noaptea vazul ca 'ntra tunarl
tirziu
cu roatili di la tunuri imbracati cu rotogoali di pai. Si sa
ztc, n'am vazut cum l'a zgonit. Spunea unii ca Tar hi in-
velit cu'n §er§af §i Tar hi suit intr'un radvan §'a luat-o
la goana.

BlihanI — Ionita Marinu$, 67.

Digitized by Google
\

Digitized by Google
COVURLUI

Digitized by Google
Digitized by Google
:

COVURLUI

lera dol batrinl §'av6 o ghiati fati numa $i 16 s'o


amurizat di-un flac&u, dl-un tinir §i tiniru s61a lera strigol
§i 16 nu l-o $tiut ci-i strigoi. Acu lei — ca fetili la {an
„Fa, tu Ie§ la mini disari?" Ci $i 16-1 IughI6. Uo i$it odati,
di doui on §i iel nu I-o facut fiifiic.

§i piurmi fata asela o spus la altf fati: r Fa, cutari


vini la mini, da nu §tiu cum 11, il rasi di tot §'ospus: fa,
tu merZ dupi mini, leu vreu si ti ieu\
§i 16 si s'o gindit, si furl-un val di pinzi dila ma-sa
din ladi §i s'o dus cu lei, cu strigolu. Cin colo, o dus-o la
bisarici, in ograda bisari&I, §i s'o dus tocma la mormintu
lul acolu §'o zis:
— Intri, fa, acolea tu!
— Intri tu 'nainti, I-o zis fata, si vad cum intri §'apai

intru §i leu.

Dupi si o intrat Iel, 16 I-o dat capitu pinzi! §i pin'o


tras iel pinza toati, fata o fuiit. Cind o a2uns fata acasi,
crapa inima 'ntr'insa di frici §'o dat Dumnezau $'o cintat
$i cuco§u $'o ramas Iel, strigolu, acolu pi urmi.

Fata o spus la paring §i s'o dus acolu la bisarici


oamtnl mai muty $i adivarat o gasit pinza acolu, cum o
spus fata §i pi Iel l-o gasit cu gura n 2os. Pi urmi l-o diz-
gropat oaminii §i I-o batut un par in inimi $i cu atita o
scapat fata.
Galati — Anica Ispas, 60.

Digitized by Google
314 COVURLUI

II

mort in casi §i sar mtyi,


Si fac unii strigol, cindu-I
cini pisti lei Cindu-I mort in casa nu si prime§ti mtyi or cini
in casi, §i atunS ii pazi mari 'n casi: astupi oglinzili, as-
tupi cadrili, ca si nu si vadi §i nu maturi casa par' nu si
ridici mortu. Pi urmi cindu-1 ridici, stric'o oali in urma

lui, sici si nu mai moari nimea acolu 'n casi. A§6 si


zisi la nol, la RuminI, da §tii Dumnezau!

Galatf — Anica Ispas, 60.

Ill

Cindu-i fimela lahuzi, nu si lasi singuri 'n casi par'la


ob zili §'atari si nu lasi, s& nu lipsasci dl-acolu, ci vini stri-

goiu §i schimbi copchilu : ii lasi pi-a strigolulul §i-l 16 pi-a

lahuzil. Da undi mai iesti acu a§6! A§6 lera pi-atuns,


spun£ ghlata mama. Ci strigolu asela cin'o cre§ti mari, i§

omoari paring!, umbli par'al noulea neam, noaptea, Tel tot

cauti si faci rau.


Moartea lor, a strigoilor, si-i bati un par in buric.
Alfel daci moari, lei tot si scoali, n'ari odihni.

Galatf — Anica Ispas, 60.

IV

La Boboteazi, fetili fac pi ursiti, ca si visazi pi ur-


sitoru lor. Fac citi-o turti sarati: puni o coaji di nuci di

sari §'o coaji di nuci di faini $0 coasi. S'o pui la cap, sup
perni, da api si nu b£, nis la fereasti si nu si ulti, si-§

vadi ursitu lor.

La anu nou si pun trii fol di seapi §i daci H-o gasi


plini cu api, ari si hii timpu bun, ari si hii sloati la cimp.

Digitized by Google
COVURLUI 315

La zili marl, la Craslun, la Sfintu Vaslli, la Pa§tl, si

dijjchidi serlu §i cari vor si nu doarmi, stau toati noaptea


§i pazasc, §i cin si di§chidi seriu, il ser or sanatati, or banl,
or naroc. Saraca mama a vazut: sicl si fasi ca o carari
§i 'ntr'o parti $i 'ntr'alta.
Cindu-i sasiti, si udi o fimei 'ngreunati, ca si ploai.
A§6 zic oamenil, da noi par'ci §tim!
La Sfintu Andrii, si nu maturi, si nu dei gunolu din
casi, si mi dei fiifiic afari, ci-I primijdlos. Si (ini Sflntu An-
drii pintru oaminil cari sin drume(, di lupchi. Spri aiunu
lu Sfintu Andrii, si unz ferestili cu usturol, u§ili, di strigol.

Galatt — Anica Ispas, 64.

V
Radasini di calamb o amestis cu rachiu di drojdil, il

buni pintru vatamaturi §i 2unghi. Burueni altili: larbi


mari pintru aprins in casi, o aprinz — fereasca Dumnezau !

pintru toati boalili — duci-si pi pustii!

Pintru durerl di cap, frunzi di nuc, daci-f proaspiti,


o hlerghi §i pui aseia 'n cap §i ti culs cu 16.

Di buba iniriil sini ari — fereasci Dumnezau ! — si

coaci tril alamii §i si pui tril hiri di tamli albi, tril hiri di
chiperl negru $i aseia o mininca. $i legatura cari o puni
la inimi: puni tril sechi 1
, tril capatfnl di usturol §i faini
di sacari §i s'o pui la stomag. Si mininsi alamiili aselea,
cin'o puni legatura aseia.
Pintru frigurl i burulana puturoasi. S'o pui s'o chisaz
§i zama s'o be! $i burulana so pui la cap. Daci nu-I tr6si
cu a6ela si 16 di zasi ban! rom curat §i si bati un ou
proaspit, si-1 strisi 'n romu s61a §i si-1 bati ghini §i si-1 dei
pisti cap.

»Cepi

Digitized by Google
316 COVURLUI

Cin ti dor tari mas&lili, un hir di usturol in urechl.


Di gils, si si §tiu, pul o luminari intr'un Slorap §i-l
cats in pragu u$H §i-l pui la git. Asta iar ii buni.

Galatf — Anica Rotaru, 65.

VI

Cindu-I diochiet Siniva, strinz noui carbunl §i cu cu-


{itu discing apa §i zis: „Aista-I di vint, aista-I di posituri,
aista-I di 'ntilnituri. Din vint al vinit §i'n vint si ti dus,
si ramii cutari curat §i luninat*. §'apo! azvirll apa pi un cini.

GalatI— Anica Rotaru, 65.

VII

Pi vremea m6 umbla: sorocove^ii di citi doi lil §al-


sprizaSi; fifirisi di ariint §alsprizasi parali unu, §i golo-
ganl di arami lera di sii di zasi parali unu, irmilis sins
Hi unu, da nu lil ca acuma, di si! vechl; carboavili sins-
sprizasi lil, a§6 umbla carboavili, §i galbini marl, aur.

Galati — §tefana Petrescu, 70.

VIII

DI DIOCHI

Pasiri albi,
Cudalbi
Zboari din creangi 'n crcangi,
Din coadi-i chic'o chiatri.
Chiatra 'n patru crapi,
Diochiu dintri ochl crapi.
Di-o hi diochiet vintu
Si-I 16 puterea,

Digitized by Google
COVURLUI 317

Dl-o hi diochlet dlalu


Si crapi calu,
Si fugi diochlu lu [cutari|,
Cum fu£i lepurli di ogar:
Si ramii curat lufiinat.

GalatI— $tefana Petrescu, 70.

IX

DI DIOCHI

Chicat-a tril chicaturl din seri


Una di yin,
Una di led,
§'una di diochl.
Sini-o mincat ledu,
S'o saturat;
Sini-o baut yinu,
S'o 'mbatat;
Diochiturili §i poSiturili
Din inima lu [cutari]
crapat.
Din inimi,
Di supt inimi,
Din rinzi,
Di supt osinzt,
Din sfircu nasului,
Din fata obrazulul.
[CutariJ si ramii curat
Luninat,
Ca malca-sa si l-o nascut,
Ca auru, ca arzintu stricurat.

Galatf — Elena Dimitriu, 48.

Digitized by Google
318 COVURLUl

X
DI GILS

§tefan mer£6 pi cali,

Pi carari,
Inset, ci Malca Presista-l auza,
Di mina dreapti-1 apuca,
§i-l intreba:
— Di si plin±, §tcfani,
Di si ti olicaie^tl?
— Gilcatura,
Znochitura,
Din fa{a obrazului.
Din zgirsu nasului,
In a§ternut m'o gasit,
Chemat pi Mania discintatOrla,
Sa yii, si discinti,
Cu mina si framinti,
Si dipartezi gilcatura,
Znochitura,
Din fa{a obrazului
Din zgirsu nasului.
Ie$, parasa§ti-ti, du-ti,

Undi cuco§u nu cinti,


Undi om nu umbli,
Ci tl-a§teapti cu mesili pusi,
Cu facliili-aprinsi!
Acoli si bei, si minins,
Si ramii vStefan curat.
Luninat,
Cum Malca Presta,
Ghini l-o cuvintat.

Galati — Manila Balan, 32.

Digitized by Google
COVURLUI 319

XI

Cin tati-nu o vinit odati dila Ie§ cu patru can cu


pini, 1-0 i§it Talari calari 'nainti §i taman lingi cari I-o
luat capu cu saghla unul om cu briu ro§u, §i omu o mars
cu capu taiet, in chisoari pini lingi ni§ti stub $'acolu o
chicat. lei merz6 in chisoari §i sinzili ca pin ni§ti (ayil

tf§nla in naltu serlului, din yinili gitului.


Tatarii apoi o vinit la oamini §i H-o spus: „Nu vi
'nspaimintat, ci nu vi faSim voui fiinic. Merzi( sanato$!
Aista n'o fos bun!"
Gala{t — Mariia RApizasca, 62.

XII

Qnd o trecut Ru$ii la Turc, noi ni gatisim calabalicu


§i cu copchii cu lot, ca si fu£im dl-ais din ora$. Rusu n'o
stricat fiifiic: ii adus£, sarasi, dila Plevna cu minili §i chi-
soarili rupti §i undi ^ipa §i si vaicara... II adusisi la
malu Dunaril §i priyia norodu. fl dus£ la spital, ci facusi
un spital la dial, printru if. Aluns s'o stricat multi lumi
in razbol.
Dintai o vinit Cazasi calare^ $i drept la Jiglina o
1
stat. §i tot s'o tuchit £os $i pindea pi Turs. §i Tursii si

plimba pi Dunarea cu vaporu cu tunurl: vinla la vali cu


pandela lasati, pi urma lar pleca spri Braila §i ridica
pandela.
§i Ru§il di is6 o pindit, cin s'o dat la vali dila Braila,
la gura Siretlului $i o §i dat cu tunurli in vapor §i s'o

risichit tot, §i vapor $i lumea toati din lei.

Daci nu lera Ru.?ii, lera si faci larni Gala^u... §i pi


ormi s'o potolit $i norodu,
Galatf — Mania RSpizasca, 62.

'S'au pitit.

Digitized by Google
320 GOVURLUI

XIII

Boerii sel marl nu I-am apucat leu. lera cluseru


Ghiorghi, Malel, lera unu $i unu tot §i, cum spun6 §f

ghiata mama, undi si mai afli negustorl di asela acuma!


'Nainti vremi vinia mai multi vapoari, ci^liguri lera
mai multi. Ui cin cu vafiili s'o stricat ... Nu lera vami
'nainti: vinia marfa $'o lua negustoru fftri vami, nu-1 m-
treba niniinl. Atuns, cum si spul, lera mul di lucru. Lucra
oaminii aisl la portu, §i lera multafiit di ci§ligurl. Oca di yin
iera douzas di banl §i bea patru oaminl din oci. Luam
pinea sea fiici di iumatati di oci cu zAsi banl. Toati lera
leftini-atuns, traia oaminii mai ghini.

Galatf — M&riia RApizasca, 62.

XIV
DI NAjIT

plecat pi cali plingin §i vaitind, $i s'o 'ntilnit cu


Malca Domnulul §\> 'ntrebat-o:
— Di Si plin£?
— Cum n'ol plinzi §'oI ofta, ci leu m'am intilnit cu
vintu turbat, cu najlt amesticat, pin urechl m'o saiitat.
— Nu mai plinii. Du-ti la Sofi^a, ci 16 cu fum di

tariff t'<i da: ca fumu s'o risichi, ca tan^a s'o 'nnegri!

Galati — Cfttinca Martinoala, 70.

XV
DI DIOCHI

lestl-o salsie rotiti §f c'o fati 'mpodoghiti, c'un ochl


di api, §i cu unu di foe. Sel di api o stins pi sel di foe,
stinga didiochiu dila Vasili.
Galatf — CAtinca MSrtinoala, 70.

Digitized by Google
%
JT'TTO^ ' r
*

'
'^' :
"T

COVURLUI 321

XVI

In vremea m£, vinla Tursil §i lua pi vornic §i pi

paznic pin mahalali, si string! ghiru. §'apll si duse pi


la casi §i prada, §i oaminii di frici s'ascund6 'n grochi
§'acolo sta pini pleca Tursil.
Cum afla citiva dugheni, vinla Tursil §i li dad£ foe.

Galatf — Ileana Teodorescu," 60.

XVII

Cind lera Cuza, iel serca pin cri^mi si hii osili drepti
§i poruns6 yin:

Da-nl oca dreapti a lu Cuza!
— E§ afari, m£i siobani, zis6 cri§maru. Cul porun-
se§tl tu, si, tu ie§ti Cuza?
Diminea{a, cin si scula, cri§maru, nu-I da voi si

di^chidi dugheana §1 plat6 §treaf J


§i-l pune la gros.

, Galatf — Ileana Teodorescu, 60.

XVIII

Cind leram la mama fati,

Mincam turti coapti 'n vatri

9' rasi pi rAzatoari,


Ni-era fata ca o (loari.

Casa-nl pArea zugrAyiti


§i ograda poliiti,

$i cararea chetruiti,
Da paili di pi casi
Numa sculuil di matasi.
Da di cin m'am maritat,

1
Pedeapsa, amends.

SS57

Digitized by VjOOQ IC r
;

f^C^PP

322 covurlui

Mininc pini §i beu yin,


Pui la inimi venin,
Mininc pini §i beu api
Pal la inimi otravi
Casa*fil pari putrigai
§i ograda schin §i seal,
Da paili di pi casi
Numa stiriyii
1
arsi.

Gala^r — Gttinca lu Ghlorghi §ch!opu, 35.

XIX
— Cinti, cinti, cuculeu!
— Nu mal pot, volniculeu,
Cam cintat la munt di chlatri,
Mi cunosc ci ISu n'am tatil
— Cinti, cinti, cuculeu!
— Nu mal pot, volniculeu,
Cam cintat la mun( dl-arami,
Mi cunosc ci iau n'am mami! 9
— Cinti, cinti, cuculeu!
— Nu mal i>ot, volniculeu,
Cam cintat la munt di braz,
Mi cunosc ci ISu n'am fra^!
— Cinti, cinti, cuculeu f
— Nu mal pot, volniculeu,
Cam cintat la mun( di florl,
Mi cunosc ci n'am surori!
Galatr — Ion Buzeac, 50.

XX
leram baejandru cam di doIsprSzSsi an! §i numa laci

ci yin Tursii 'n satu nostru §i ni-a dat afari din casi, §i

*Funingine.

Digitized by Gp2
, f yr - "^ .^i-M
Y WtT-TJrT^"*^" \»*
Y^*.
*_!'** '

"^^V*' *W; •*

covurlui .323

lei hlerb6 mereu la ol di-a noastre din zasi una, §i le


minca. Pa§a lor lera dus la min&stirea Maxineni, pisti Siret,
1
de fas6 o taghie la Braila. §i di-acol6 Tursil ni-a luat carile
cu citi patru boi de I-am dus spri Braila, §i ghe^il oa-
minl a vinit inapol acasi fari boi §i fari parale. §i undi
s'a zvonit ci yin Cazasil, §'apil' si hi vazut cum mal
iui.6 TurSil. V
Si mafoaminl voinis mal lera Cazasil i^tiat Av6
paru mari di tot §i ratezat par'd pi mariina strachinii cind
1-0 pul in cap.
Tursil o schelmasi 2 ,
par'ci nu mal fusisi di cin lu-
mea pi la nol.
Cazasil o r&mas pl-aisla §i numa pisti il o vinit §i

Ru§il, tot simotii


3
di-a lor, di pflza brazda4 dispri Siret,
§'av6 cu il tot si li trebute. II o stat pi la nol h'o5, §asi
lunl §i d'isl s'a dus.
Di-aghla ni dizmetisisim o lead §i numa lad d yin
Nem^ii dispri Tlecust, sict si li-azute Ru§ilor si bati pi
Tursl.
6
Nemtfl lera cu ni§ti §epci irt cap, di postav, tir§iti

ca fainarii dila tirg ; §i mal av6, mai nene ! ni§ti §alvaroI


,
larzi di ncap6'ntr'un crac doiia chisoari, ca val di om!
Nem^il, pi urma, cind a vrut sa plesi, nl-a luat pi
no! di beilic cu tril sfan(, di caru cu patru cal, §i I-am dus
in Braila la Hanu-Ro§, lingi bisarica lu Sfintu Ghlorghi,
oleaca mal 'nainti cum apusi la stinga.
Cind a vinit intii §i 'ntil, merz6 pi ios sarasil $i

val di chisoru^ile a tricut pi urmi pi la podu lu Za-


lor,

harii, §i vinia, dragu mo^ulul, ca negura di pi pamint


D'apil n'a vinit il diiaba, ci §ici a gonit pi Tursl
pini ftite la Maru-ro§, undi-I Calara§u di astazl.

'Tabira.
•Fugise.
•Neamurl.
«Hotarul.
•Vre-o.
•Turtite.

Digitized by Google
!

324» covurlui

Doamne ! Doamne, si a fost si-ni vazi ochi§orii


§'apai si gasasc nandrisi * di i§tla §i sp.uni cf li-I rau azi
Par'ci il a mal vazit seva? Pai, sa li spul I&Q citi nizdra-
vanii cad6 pi ghietu capu nostru, cind vinla Tursii, Ru-
§11, Nemtii §i mal ales cin mi gindesc la boeril sil gu-
lera^I cari lua doui chei di pi o oaie, las ci §i az tat a§6
'
am ramas. •

Independent — Dunitru NihalSea, 70.

XXI

Hei dragu mo$ului


! Acu-i greu... Acu-I zoaca? !

Sid munse§ti la boer! Apai si munse§tl di cind si dij-


ghia^i. pamintu §i pinfn zeru bobotezii si nu mai dis-
caty ochinca din chisor nis sa diiuzi doghitocu dila zug,
sH plesneasci §i ochil §'apai si zisi c'al munsit! D'apai
a§a In vremea m£, nu (il minte cum ol hi fost, am apii-
!

cat pi mo$Ha noastri pi Manolachi Grecu cu nasu cam


2
cosorit jj'a luat dila guvern pi sama lui zilile di mere-
ment 3 di pont §'apai las sa ti frese Grecu cind cu api
,

hiarti di ti hierb£, cind cu omat de dezerai.


li dadeam di vaci citi sinsi lil nama§
4
§i 4 zili di cal

la armair' §i undi pun£, mal baete! snochii di arnaut in

chisoari unu Hngi altu, § apai baga cAi^oril no§tri 'n *arie
di si fasa numa api.
Di pi si triiera, ni dad6 o (idulici la mini cum c'am
scapat di beleaua di nama? a calulul. ii mal dad6m §i

citiun §fert di icu$ar di cap di oaie cu pel. N'a trecut


mult $i numa laci ci si veste§ti ci chir Manolachi s'a
dus intr'o buni diminea(i p'isfncolo §Vn locu lui a
vinitHazi Enachi IstuJur cari ni pun6 di-I fasam citi

1
Tineri.
2 lncovoiat.

3 Mcremct (in infjles *\c «reparatia $oselelor»?)


4 Ima§.
*Arie

Digitized by Gqq;
!

=*-

covuruji 325

sinzasi prajini di popu§oi, arat, saminat, cu s&minta lui, pr&-

§ty di doui on, dus la co$, tafat socanili §i citi sinzasi


prijini sesere pusi'n §uri.
Par'ci scapal cu aisteaJ Da di undi dracu! ii mai
caram,ca colac pisti pupazf, §i citi douasprazasi chile di pod-
hoada la Galat la hambaru luj, sici undi a $azut mai pi
urrni Cuza.
§i numa s'a dus §i Hazi Enachi $i 'n locu lui a
vinit alt impelitat, minca-1-ar ciinii, unu Zaiman Grecu, sarbad
la fa{i, slab prapadit §i aista; ni-a dat din patru trii $i

una boerulul pusi'n §uri.


Daci ti tfnel di vorbi, dragu mo^ului, §i li fasal
treaba la vreme, tu leral uom, di undi nu, val. di chelea
di cre§tin.
§i laca a$a, module, cu boerescu din vretnea noastri.

Independent — Dunitru XihalSea, 70.

XXII

— Logofete Dinule,
N'asculla minsunilc,
Yinp 'n toate zilile.
Foai verdi barabol,
La moari la Dorohoi
Yini-un om cu §asi boi
Co vargi pi dinapoi.
lac'un boier gulerat
Cu stramurarea dinapoi
I-trase §asi pi schinare
Di-I facu dl-o vin&tare:
— Mai t&rane, tu bat e§ti
— Latri, socoi, gulerat
Di trii zili-s nemincat.
Independent — Dunitru Nihaisea, 70.

A Digitized by VjOOQ IC J
"

326 oovurlui

XXIII

Eram ca di v'o paisprazasi anl cin laci ci ni pomenim


cu holera, of! mami, multi ril-a mat fost si vazl cam pi
yremea pra§H, §i apucat pi ghletu tata, Dum-
undi fii 1-a

nezau si-1 lerte; susit, nl-am invirtit, $i numa am


ni-am
auzit ca iesti pisti Siret un unche§ me§ter, §i 1-am luat
l
pi tata §i 1-am trecut pisti Siret la Minastirl cu lun-
trea, §1 unche§u sela I-a luat sin£i la cap, la mini, la

chiScari, la safa. Trupu^oru lu ghetu tata-nu Iera negru


cum ii saunu, §i 1-a mai uns cu usturoi chisat, §i numa
a dat Dumnez&u §i s'a 'nhiripat.
DI-acol6, a vinit la noi in sat un barghler, trimis
sici di stapiniri, §i aista lua sinzi dila oaminii atin§ di
molima asta, §i unii a murit §i al{H cari a avut zili a dat
Dumnez&u §'a scapat.
Di noi ca di noi, da numa a dat o molima in ghie-
tili doghitoaSi, di mur6 sarasili cu dulumu, §i daci a vinit
unu dila Gala( cu ordin dila boleri, ni H-a 'mpu§cat pi
toati §i nl-a lasat fari chic di doghitoc in bataturi.

Independent — Constantin Neagu, 72.

XXIV

Racule s&racule,
Hal tu, broasc&, dupi mini
C'^mindol om trai ghini,
Ci Ai-I moara dibi casi,
Chiscoala * Ai-I pi fereasti

$i-fil cur# feint 'n casi.

Independent —- Constantin Neagu, 72.

^Maxinenl, ziditi de Matei Basarab.


Java moril.

Digitized by
r&W?**** '! t .- :
t
m
" V^^t^' Tv* „ • ^_ - J« 3UJ
!

COVURLUI 327

XXV
Sici a fos doui surorl alaturea §i una a fos luma-
rtyi, lar Salaltl cuminti.
Sa lumari(i lera §i mal bogati, lar sa cuminti mal
saracuti.
— Doamne ! soro, leu (ii credit lu Dumnezau §i traiesc
mal greu, iar tu sedracu fasi cu dragestea ci traie§ti mal
dihal dicit o cucoana? Am si m'apuc §i leu di ighit 1
.

— Numai si §til si fas! §i si disfasl.


Dipi si plead barbat'su la moari, ia s'apuci §i bagi
un dadalet in casi, §t numa laci §i barbat'su ! . . . Dizugi
boil, bati la fereasti si intri'n casi, da fimeia nu-i da drumu,
§i tot spun£ pin casi:
— Ghinl-a zis gaga, nu §tiu niSI si fac nisi si disfac
Barbat'su dus la cumnat'sa §i-I spuni posinogu:
s'a
— Haidi ci nu vr6 si-ftl di§chizi u$a!
— §til una? Stai tu aisia si mi due leu intil in
casi.
Intri 'n casi, la putinelu cu Japti §i-l varsi togma-
niti 'n niljocu casil *§i varsi laptili tot, §i da drumu aman-
tulul afari.
Numa laci' yini §i barbatu sori-si.
— Di se, fa, nu dai drumu?
— loti bre 1 insepi cumnat'sa, di frici a varsat
chi§leagu pin casi $i-I lera frici si n'o ba^ §i dl-aseia tat
striga ci nisi nu §tile si taci niSI si disfaci.
— Doamne, bre, fa fimee! Si dracu! pintru atita
lucru sa sal di£aba la batae? Si mi fereasci Dumnezau
di a§a sminteali.
§i iaca a§a cu istoria fimeil hatalue!

Independenta — Gherghina D. NihalSea, 69. ,

Uubit.

i^Lj^J Digitized by LjOOQIC


328 COVURLUI

XXVI
Mai barbati, hil cuminti
Cum ai fost $i mal 'nainti,
la cinipa §i nl-o vindi
§i ni-o vindi tat cu pre(:
Lunia, raar(a nu lucrez,
Nercuria-i farmacatoare,
2oia-I rail di doghitoasi,
Vinirea dracu nu toarSi,
Simbata-i di ghilosit 1
,

Duminica di iughit;
Ci ninica n'am facut,
Cu nifiica nu m'am trezlt.

Independen{a — Sofila N. §tefan, 65.

XXVII

Sici'n vremea di dimult, Ruminu §tiia cind ari si


moari §i di Sela nu mal muns6 di loc. Numa iaci Nihail §i
Gavril si s'a gindit il: „si-I di facut?' ci n'au si minca daci
u
nu munsesc citi dol-trii anl! Di-aseia ii s'a vorghit amindoi
$'a gasit o fimee vaduvi pl-atunsl, in §i s'a dus la
lumi
vaduva sela, §'a 'nva^at pi vaduvi un discintic ca si
munseasci omu pin'o muri §i cu sticla di doftoril si dis-
cintisi la cap.
$'a fos si moari un Rumin in ziua sela, §i oaminii
din sat il paza si moari *n zori cum ii leiea din batrini,
ci §i numa iaci. fimeea seia vaduvi
asela scapi di pacati,
s'a dus la Ruminu sela c'o stecla cu api §i a. zis oami-
nilor: „oamini buni! da^i-ni drumu si intru leu in casi
§i voi i§ty tot afari".

»SpSlat, gStit.

Digitized by Goo
covurlui 329

§'a discintat vaduva sela cu apt, di diochl:


„Pas&re cudalbi zburari,
Trii fchieaturi di sinzi chicari
§i leac si si scoali Ruminu 'n chisoari
u
§i si Seari dimincari .

§i cind a intrat oaminil pi urmi 'n casi, Ruminu si

si cMnuIa di moarti, a serut dimincari, §i di-atunsl a ra-


mas obiseiu ca si si discinte §i omu sa munseasca pini
o muri.
Independent — Sofila N. $tefan, 65.

XXVIII.

M'am sculat mart diminea^a


Buni, sin&toasi,
Grasi §i frumoasi,
M'am si vaz soari rasarind
uitat
§'am vazit Muma-padurii viind
Ca o iapi nichezind,
Ca o scroafi gifaind,
§i cum a vinitcu gura m'a luat,
in pamint m'a trintit,

Frica'n trup bagatu-nl-a,


Sinfili suptu-nl-a,
Oasili sdroghitu-ni-a,
Carnea mursacatu-fti-a,
Minili legatu-nj-a,
Chisoarili 'nchedecatu-ni-a,
*

Limba incurcatu-AI-a,
In stobor di eame?i 'nfa§uratu-m'a,
Pisti drum m'a aruncat,
M'a facut din om, neom,
A tipat §i s'a vaicarat,
Nimini nu 1-a auzit
Numa Maica Marila, stinta Mania,

Digitized by VjOOQIC
330 COVURLUI

Zos din Seri s'a scoborit


Pi-o scari di-ar^int
$'a'ntrebat: „se tf-I? se ti vai^I?
— Cum n'ol (ipa $i nu m'oi v&ita
Ci m'am sculat bun sinatos,
Gras ?i frumos

Si vaz soari rasarind


§'am vazit Muma-padurii viind
Ca o lapi riichezind,
Ca o scroafi gifiind,
In guri m'a* luat,
Zos ci m'a trintit,

Frica'n trup bagatu-ni-a,


Sinzili bautu-iii-a,
Minili legatu-ni-a,
Oasili sdroghitu-ni-a,
Carnea murs&catu-fii-a, .

Chisoarili inchedecatu-nl-a,
Limba incurcatu-ni-a.
— Nu (ipa, nu ti vaicara
Curind la [cutare]
§i la cu foe §i cu tamie,
§i cu topor,
Oasili s'or dizdroghi,
Carnea s'o dizmaSelari,
Frica din trup \-o i§i,

Minili s'or dizlega,


Chisoarili s'pr dischedeca,
Limba s'a discurca,

Cu toporu-i taia,
Cu tamiia-i tamiia,
Cu minili-oi lua,
Pisti marl negn-ol arunca,
Toati boala lui,

Toati frica lui,

Toati lichitura lui,

Digitized by Goo
: ;

*&**&:* s^

COVURLUI 331

Din inimi, di supt inimi,


Din criiru capului,
Din sfircu nasulul,
Din fa^a obrazului,
Si r&mii curat luninat
Ca Dumniz^iu se 1-a lasat

Discinticu dila mini


§i leacu dila DuranizSu!

Independenta — Sofila N. §tefan, 65.

XXIX
Badluleasa sea frumoasi,
Patruzasi di BuzuenI
$i sinsizasi di Gaidar. I
II la mal ca ni-s trazea
La cri§ma lu Badlu era,
Pi Badiuleasa'ntreba
— BadluleaSa sea frumoasi
Undi-I Badlu? 'nchis in cast?
— Valeu! Badlu nu-i acasi,
§i-i in tirg la carni grasi
Si la carni far di oasa,
Si ia carni di cuco?
Di pi la zenunchi'n zos tt
.

Dslt un Turc mal Ailitel,

Fratili lu Sucargel
lei in chivni^a intra
SinSI bu^ cu Y in ridica,
Pi Badlu ci fii-1 gasa
Cu palo§u pus pi chept,
$i lei trii palmi-i trazea,
Ghini§or ca fii-1 lega
Cu ijtorili di matasi,
Cu trii yi(i 'mpletiti'n §asi

Digitized by Google r
:

332 covurlui

§'afari cl Ai-1 scote


La chisoru hornulul ni-1 lega
Pi trii zili, pi tril nopp,
. Cu sfircu girbasiului
Pi fa(a obrazului,
Ca si spui galbinil top.
lei a§6 ni si gindla
Pi Baduliasa chema:
— Badiuleasa &a frumoasi*
Cu statu di iupineasi
Ia-^ cofili, garofili,
Coghili^a, craita,
§i plead din vad in vad
Par' la hanu lu Arghir
u
Ca Neculsea bea la yin .

la cofili ci-$ lua,

La api ci ni-$ pleca


Coghili^a ni-arunca
Cofili ci li-azvirlia
La Niculsea oa-nl intra,
Nisi buni ziua nu-§ da,
§i Niculsea lei ni-§ b6
Cu sinsl feti-al&turea
Una-1 chi§ci, una-1 mu§ci,
Una cu yin ni-1 stroche§ti,

Una cu basmaua-1 §terzi.


— Valeu, cumnati Neculsea,
Ci tu bei §i vesele$ti
§i de Badiu nis ginde§ti,
La chisioru hornulul,
La duhoarea foculul
Pi trii zili, pi tril nopp,
Cu slircu girbasiului
Pi fa{a obrazulul
Pin spus galbinil top*.
si-a
Niculsea cum auza

igitized by Qpp
** *
*V« '* *'
\ ,
r-r-5^—/-rnr , f

covurlui 333

Fetili ci-§ arunca,


Oca di yin r&sturna,
Buzduganu ci-§ lua,
Palu§u ci-§ ascu^a
§i cind lei ni-1 azvirlia
Togma la Badiu ci sta,
In prag di tril ori si rasus6;
Acolo cind azunze
La Neculsea c& merz6:
— Valeu, frati Badiule,
Cum fai l^sat spetili
De tl-a legat babili".
TursiJ pi Badlultfasa 'ntreba:
— Badiuleasa sea frumoasi,
Si cat-aista la vol?
— Aista-I Tiegustor di boi
§i ^ini gazdi la nol,
A vindut sirezili

Ca si-nl be dobinzili".
lar Neculsea cind vinla
Palu§u ci-1 InvirUa,
Cu buzduganu-i omora
$i pi tot ci ni-i taia.
Noua gnlmez ci fas£,
A fail marfa scot6
$i TurSii 'n pod d-I suia:
Badiuleasa citi unu,
Badiu cAra citi doi,
far Neculsea citi tril,

§i foe crijjmil ci-I pune;


Carau$ii cit tres6:
— 0! sarace Badiule,
Cum it ardi crifjmili,
Cri§mili, sklninili.
— Las' si ardi pini mini.

Digitized by Google
/ r ~\ - [* . •--J*"

334 covurlui

Nu-I facuti la Joe bun


§i-i facuti lingi drum!*
Independenta — Sofifa N. §tefan, 65.

XXX
Hasa-marsa, n'am se ^asi,
Cam avut dotii fuloare
§i li-am dat la o muiere
Si fii-a fatat pisica 'n lele;
Hasa-marsa, n'am se (asi,

Usuci-ti rufi tari


Ci iau siht o nunl mari;
Nuni 'n sus, §i nuni 'n zos,

La came§i poale nu-s,


Da li am §i nu*H-am pus,
Is la soacri-m£ pi fus,
Di sichici, di urzici,

Di cinipi salba^ici,
Nuni§oari tat si-fii zici!

Independent '— Sofila N. §tefan, 65.

XXXI
Valeu, soro, Si si lac
Ci fti-a chicat puiu drag,
Da nu am imbrac;
cu 6e sM
§'am si-I fac un bulbarac
Cu sinsl nodurl dipi cap;
§'am o pinzi di fuior
§i-i in pod pi raschitor,
Am un petic di bumbac
Nu mi'ndur ca si i-1 fac,

A chicat la atyil drag.

Independenta — Sofila N. §tefan, 65.

Digitized by GoosJe
-y- -- ***'
*f r^~r*^v ^"T 5

covurlui 335

XXXII

Mi 'ntreghi cam se-nl mai aduc aminti din vre-


mea m£. Doamne, donmule profesar, se vi mai yini'n
cap? He! He! la si folos \\ esti vorbili meli? Dumnia-
voastri siti^I pin car^I, toati selea> §i pi urma ni li spu-
nit noui, da noi si prisepem, si ni dusi capu pi noi? Tat
ascult §i iau cili-odati cin vorghesc dol-trii boeri dila noi, §i

numa si-i auzi : „tichir, bichir" §i'n colo nu mai prisep


ninic, ci ii vorghesc in lezea lor, c'a§a o hi 'nva^at §i ii,

ci caftea asta-i mare lucru, Doamne paze§ti !

Pal, hinci m'ai chemat, o sh\ spui §i iau seva,


da numa di nu m'o puni siniva la h'un §treaf 2 ci-s slo- 1

bod di guri.
fii minti ca acu§, c\\ anl or hi nu-fil aduc aminti,
ci paznicu din satu nostru di diva|e, la! n»o§Dunitru ista,

il vez, pun£ di ni prind6 cu harcanu, sici si ni duci la


oastea lu Cuza. Apil, si hi vazut baiete, cum fuzeam si
nu ni prindi, §'a§teptam doar o prindi pl-altu §-oi scapa
iau. f-ai gasit: cum li-i scris! Cum mi due acasi dupi
v'o saptamini, lera 'nt'o duminici pi la afiiazi, puni mina
pi mini §i mi orindue$ti pintru mil^iie. Numa laci yini
ghiata mama, Dumnlzau s'o ierti, §i s'a rugat in sus §i'n

£os „ci-s fisior di vadana,da {-a! ci atita baiet ari",


gasit! Ini tunsi ghlati chiculi^i de nl-a lasat capu ca
un bostan §i m'a dus taman la lzmail, dincolo pisti Prut
ca si fac slujbi (aril. Bulgarii di pi acolo nu vr6 si fad
nisi carauli, nisi gardi, ci sici spun6 ii nu sint dia
no$tri, &i di-a Ru$ilor. $i undi ni i-a in^apenit odati di
sus pus §i pi ii
§i i-a la treabi. Iau n'am mult acolo
stat
ci m'a adus pi urmi la Bucure§ti la cazarmili lu Cuza.

«Vre-un.
•PcdeapsS, a men da.

Digitized by Google
>* iii^i -
336 covurlui

Mai mai si mal om chipe§ $i bun la inimi Iera


! !

Domnitoru Cuza!
Di citi on ml nimer6m la curtea 'mparateasci, numa
si-1 vid6I imbracat in haine solda{a§ti frumoasa §i vkria
la nol §i ni spun6:
„Fase(i-vi datoriia catri tari, bae^I! ci, nu vide^? §i

iau sint tot soldat a tarif, §i dupi si v'a^ dusi pi la casa


voastri, am si vi dau pamint, vi scap di boleresc" — 91

multi di-aistea.
Sflnt si-I hiie slolanu, ci mult ghini ni-a mal facut
uomu aista!

Independent — Ghlorghi Costiri, 70.

. XXXIII
t

Locu-I mal scump acu ; iera din patru una, din trii

una, §'alti riinic; la suhat iera douzas di franzi.parechea di


boi, da fase, ci Iera larbi din ghel$ug, §id6 bou 'n larbi
pini 'n chiept; acu dai o gramad di parali $i larbi niscum.
La arle tfn6I pin dade omatu §i tot nu iera ghini
mintuit, ci nuiera martini.
Vinia boerlu §\-\ lepada banii acas, numa si ti dusi
si-I fasl treabi.

La cladit plate pin la trii franzi pi zi; la arat Iera


zumati di galbin pintru o zi; a§a cind Iera doui-trii zili pinfn
Pa§tl ni dus£m di aram luam dol galbinl pini
§i 'n Pa§tl.
Ghirila pin la Gala^ Iera un galbin di chili, disi dac'
i§it trinu ista stat chirila.
Di arat aram cu §asi orl opt boi cind sparzem la
talini; d'apil boi di-ai§tla? si hiie dl-asila, acu ar fase
§asi suti di franzi parechea ; disi mal 'ncoace aram cu patru
boi §i cari n'av6 si'ntovara§a ;
§'acu ar put£ si si'ntova-
ra§a$ca, da nu si'ntovara^asc ci-s rai, n'o scot la capai.

Digitized by Goo
covurlui 337

Inainti dac' avei car §i boi eral frunta§ in sat, nisi


nu ti 'ntreba nimi di loc; carili nu si mal mintue pi drum,
si fa§6 colbu dl-o palmi di nu si mai vide obada.

Smultl — Costache M. Cilishi, 70.

XXXIV

Un om av6 o fati. §i hinci av£ numa una, ghlata


fati nu pr£ vr£ s'asculte di nimenl. Val di ghletu ta'sSu
si p&(a cu 16.

Si facu mari^oari, togma buni di maritat. Yini unu


§'o seri. Tatu fetil-I spuni ci i-o da ; insi ca si nu-1 blastami
pi urmi, H spuni drept ci fata lul H foarte ra §1 nisi lei
n'ari si-I fasi §i-i sfatue§ti ci mal ghini si-§ caute di treabi.
Ghletu petftor pleaci, si dusi §i dupl un timp yini altu.
§i aista pa{a§te ca §i sel dintil.
Din unu din altu si svone§ti ci fata omului di cari
s'a vorghit H ra §i pasi buni.
lera un flacaii cari-§ lua inima 'n din^i §i-§ zisi:
„si-o hi o hi: ori iau, ori ia*. si mi due s'o ser. Pleaci.

Batrinu-I spuni §i lui ca §i la Sillalt ci I-o da, insi-i


amarnici di ra. „Cum o hi, cum n'o hi, da-fii-o fiile". Logo-
desc, fac-nunta §i de, dupi nunti si tragi §i lei la bir-
logu lor. Nou 'nsurat av6 din pacati pi lingi Selalalti
averi §! un cine.
Puni calu la trasuri, in trasuri i§ la o arm! pi
drum sau pintru orisi'mprejurari o sacuri, §i si dusi
si-§ nevasta si
ia §I-o aduci acasi. In capu lui nu lera,
nu umbla altseva dicit frica ci ia le ra §i si si faci, cum
si dreagi s'o ia pi pirtie buni.
1§ la ramas bun dila parintile §i socru-sati, si

suie 'n trasuri §i mini. Cinile di cari fu vorba si luasa


dupi dinsu. In drum si 'ntimpli si ploae §i cinile asi si suia

8857 22

Digitized by Google
1
338 covurlui

'n trasuri, asi si dad6 zds, a§6 ci-i murdaria di glod. lei
zisi cinilui: „mai cuslule, or $azl in trasuri, or merii pi
a
ios, ci iau numa odati zic . Si-I pfisa cinilui? hop sus, hop
£os. Opri calu, si deti zos §i-l batu cu capu di roata tra-'
suril pini si-1 omori.
Si sui 'n trasuri §i pleci 'nainte. Drurau lera lung,
cind aproapi di casi iera un deal mari §i calu aghia mai
put6 mer2i, cind diodati calu statu. Omu zisi calului:
„de, calule ci iau numa odati zic". Calu iera ostenit §i pasi
buni, nisi nu yrola si audi ci iel numa odati ziSi. Si deti
omu nostru £os din trasuri, lui sdcurea §i 'nSepu a taia
calu pini si-1 omotf, zicind in §ir ci iel numa odati ziSi.

Lui hamurile pi urma di pi cal, le pusi'n trasuri'n locu


lui. Lui hublele in mini §i 'nsepu a trail Dumneail §ad6
1

poponet in trasuri. Tra£i la stinga, la dreapta, inainte, totu


dizeaba, trasura $ad6 pi loc, Di drumu hublelor §M spuni
nevesti-sil si si d£ 2os §i si puni mina la roati, si 'mpingi,
casi-i apuci noaptea pi drum „§iiaude: numa odati zic!"
Dumneaii si si mai spui? ra era, dar o cam luasa di gind,
ci: „numa odati zic. Si deti zos, puni umaru la'mpins,
tt

ridici trasura 'n deal, si lasi di vale 'n sat, a£ung acasi la

Dumnealui. Pin sat to{i si ulta §i li part rati la sii cari


o seruseri §i no luasi — ci si bun suflet di om iera —
imping §i la trasuri. $i to( i§ zis6 ca §i mine: „a§ vr6
si am $i iau o nevasti a$a di buni §i di cuminti ca a selul
cu 'ntimplarea, ci de „iati odati zur.
§i astaz ie sea 'mil gospodini din sat.

MSlu$tenT — C. Ursu, 16.

XXXV
fost trii vinatori $i s'o dus la vinat. Unu Ion, unu
Vasili $i unu Neculai. Ion o avut o bardi 'n brfO §i o
rubli 'n chimir §i cu(it la briu $i pu$ei *n spati, §i Vasili

»Hlubele.

„• .:*
Digitized by
^fo
wm »?" -»'-
.
*****-

covurlui 339

numa pu§ci tot In spati §i Neculal iar a§a. Mergind ii

dup! vinat, o o mers pini cind o aiuns intr'o


mers cit

padure. A§6 o 'nsarat §'o aiuns la o flntini $1 la un §te-


iar §i ii av6 la din§il fainL O facut cum si ziSi 'n

munteneasca burci sau p&lanci dl-a noastri moldovineasci


§i s'o pus la hodinit la $teiar in padure. Pisti noapti o
1
vinit un balaur §i l-o 'ncuniurat pi cutitrii §i o pus capu
pi din^il balauru. A§6 s'o trezit Va9ili din somn §'o va-
zut ci-I balaur, o tuchit capu ios, o vazutd-1 balaur. S'o
trezit Neculal §i iar daci o vazut ci-i balaur Iar o tuchit
capu ios. S'o trezit §i Ion §i cind o ridicat capu sus ^V
vazut cW balaur, o r&cnit: »sarit mai ci ni mininci ba-
lauru, nu videt vol?" Balauru s'o dizvirtit dim prijuru lor
§i s'o dat dl-o parti. — §1 cind o plecat ii cutitrii, a§6 pi Ion
l-o apucat minki balauru §i lei daci o vazut ci l-o apu-
di

cat di minici o dizbracat Uanca 2 §'o lepadat-o ios.


A$6 balauru dac'o vazut o dat drumu len&I §i l-o
apucat di schinari §i l-o luat in gura §i s'o dus cu iel $i
lei rdcn£: n dusi( raspuns la fimela m6 acasi ca si-Al
fad prftznuirca m6 ca unui mort u Tovari§iI lul, Ne- .

culal §i Vasili, s'o dus acasi la fimefe hi! §i o spus si-i


faci mormintarea. A§6 balauru l-o dus pint la malu unii

ape, in guri pi Ion, acolo la api l-o dat drumu. Atunsla


o grait balauru, zisi: „ai vizut, loane, d din tot numa tu
al grait ridicat capu Vasili $'o vazut ci-I balaur, o
tuchit capu §i n'o zis niAica, Niculal tot a§£ n'o zis fiica;
Iar pi tini, Ioani, tl-amvazut c' al o lead di simtiri „'n tini
c' al ridicat capu di io& §'ai grail, ?i di 6e*a ti-am ltiat
pi tini »'n guri $i tt-am adus aisl c'o si-t arat Seva. Vez —
tu, la colo 'n malu apil un balaur o intrat in casa m6 §i
m'o dat afari. Acolo am iau chietri scumpi $i daci t»-l
pot scoati a tali si hiie chietrili seli scumpi".
Ion atun§Ia o grait:
— Numa pintru atita nu mi mai sup&r.

•Cite trei.

'Sumanul.

Digitized by Google
! :

"v-wr

340 covurlui

— Iau-J mal dau altseva, Ioani.


§i
— &i-m mal dal, balaure?
— Du-ti Ioane, o cucuti lungi ca s'o pul
§i tai, la ochl
sf ti prev&z pintr'insa.

El, am adus, asta, balaure?
AtunSI balauru zise „bini, di-acu fa-{ treaba, Ioani, $ty
:

scoati balauru din casi". A§6 Ion o scos rubla din chimir
§i §'o regulat pu§ca. §'o cautat un chetrol pi malu apil §'o
pus rubla pi chetrol $'o scos barda din briu §i cu^itu. Cu-

tftu l-o pus pi rubla, o batut cu muchea berzil §'o taet
1
rubla §'o facut-o halfei §i li-o pus in pu$ci. Balauru din
nuntru cin sufla sa umfla gu§a a§6 di tari ci si 'n-
i

tind6 pini la api; Iar Ion s'o pus in ienunchl la pindi.


$'o luat pu§ca la ochl §i cind o fiacut trosc, i-a sfarmat
capu §i di hierbinteali §i zvircoleali o i$it afari §i s'o
batut £umlta di zi. AtunsI balauru cu casa o intrat §'o
scos chetrile Seli scumpi §i H-o dat lu Ion: „§i-{ mul-
{umasc, Ioani, fil-ai facut ghinili aista. Puni 'n guri cu-
cuta la mini, o zis balauru. Puni §i la tini, Ioani, tot in
guri, §i a§a o suflat balauru intr'insa §i l-o 'ntrebat pi urmi
— Sim^i Siva, Ioane
— Putin, pr6 pu(in, zi§i.

— Mai puni odati.


Iar o suflat §i iar l-o intrebat:
— Da acu, Ioani?
— Aghe, aghe simj balaure!
§'o suflat balauru AtunSI Ion o zis ci
di tril ori.

simti §i cunoa§ti seva. AtunS balauru o zis: „iau tl-a§


minca pi tini, Ioani, da nu pot ci di-acu tu §til cum §adi
inima m6 $i cumu-i in air, §i §til cind raii vaca §i §tii
cind Aihohoe§ti calu $i po{i Seti carte citu-i de i§I pin
la Gala{ di diparti— a$a di ghini si ti-am invatat"— o zis
balauru.
§i §I-o multaAit unu altula pintru ghinile §i $'o facut.

»Alice.

Digitized by Gogs
! :

•y'—V T -*'>* - "^^"V

C0VURLU1 341

Dupi asta balauru l-o mai inva(at pi Ion ca si nu spui


in toatl yiiata lui tril cuvinti fimeil §i insamneazl:
^Ti-I dusi acasi §i tu si nu spui fimeil ci tu §tii si

zisi cuco§u cind cinti, cinddnili latra $i cind Iapa nechlazi*.


A$a lei s'o dus acasi; cind s'o dus, oaminil e$a din
ograda lui, mincasi pomana, o mai stat v'o doua tril zili
§i o pus iapa la ghiosi —
Iapa iera a fata §i cu noatinu
dupi dinsa. Mergind in spri tirg, lei $i cu fimeia 'n carutf.
ghiosi, cum si zic, numa Si ramini noatinu 'n urmi
pascind larbi, nechiazi noatinu — raspundi §i iapa. Noatinu
o zis: „stai mami, c'am ostinit"; iapa o zis: „al ostenit tu
ci e§ti slobod, dar iau nu mai zic nifticci due doi in ghiosi
u
§i ghio&u dupi mini §i alt minz in mini Atunsi Ion s'o zinghit .

di ris. A§a fimeia pi loc o stat §i o prins a'ntreba mereti


— Di si ti-i zinghit di ris, Ioani?
— Nu-I niftic, fimee, hai 'nainte
Fimeia o spus: „iaii ma 'ntorc inapoi daci nu-nl
spui di §i-I ris". A§6 s'o 'ntors §i Ion cu dinsa $i I-o zis
ca „t-o! spuni acasi di Si-am ris". A§6 s'o dus la lemnar,
s'o 'mpacat §'o facut sacriu, l-o adus acasi §'o facut lu-
minarea §'o aprins-o §i s'o suit in sicriu §'o prins a spuni
fimeil ci di SI-o ris. Cuco§u numai zup pi cheptu lui in
sacriu §'o cintat cucurigu. In cintarea lui o vorghit cu
Ion §'o spus a§6: „nu vezi, mi^elule, ci iau port dupi mine,
patruzasl $i gasasc un graunte §i pi la toati-1 port in guri
§1 tot iau il mininc. A§6 scoali-te $i tu $i nu spuni toati
ale tali fimeil. B£, mtninci, vez ghislu sel din cuIV
§i

Puni pi fimeie £os, §i-i puni ytyili sup chteor $i traii cu


ghiSIu pini sl-o zi§i ci nu tl-o mai intreba di si rizi".

§i i-am lasat gospodari pi amindoi. Minsluna gata.


Maiu^teni — Panaite Talpa\ 38.

XXXVI
Di cind am inseput si cunosc $i si ^Ii minti, ni-a-

duc aminti ci Iera alti vremurl, alti lumi, da §i alt Dum-

Digitized by Google
r
342 covurlui

nizau, cari matinci 1


iera mai tinar ca scl dl-acu§, ci aista
o pre 'mbatrinit di nu si mai ginde^ti la nol. Pl-atunsI
omu pun6 fimela 'n car §i copchil §i si du66 trii zili pini
undi Iera bisarici, da nu ca acu$! Nu vez, undi mai toaci
pochil acu la Si. Aftene, ori la Anton? Ba mai nisi dumi-
nica, d'apfl §i lumea ra grozav!
I, ha I Domnule profisar, eram copchil di doispriz&si
ani cind o vrut Tursil si si duci la Catrina imparateasa $i i-o

apucat larna 'n satu nostru §o iernat di sela parti, undi-s


acu yiile §i prima vara cind i-o pu^it Turcului a Rus o fu£it
2
$i di graghit &iiera o oitat sfanducu cu bani, ba §i buzdu-
ganu lor. Dupi sl-o plecat ii s'o dus unu Siobanu §i atyil
pi-acolea undi-i zl& „Podu Oarbil* ca si pui yil in urma
lor §i cind sapa o dat pisti sfanduc §i cu buzduganu sel
di aur.gonla porsii, ci iera lumi proasti, nu ca acu§. I-o
dus pila le§, da n'o scos dila ii bani, da n'o avut parti
di din§ii ci i-o 'n§alat unu Caranhil, cari iera croitor, ci li-o

spus ci lei ari cunoscut in Rosiia §i-I schimba acolo, §i s'o


dus §i-I bun dus §i azi. Pircalab iera tatu lu Ghica, amar-
nic mai iera.
Dupi si-o fuiit Tursil o vinit Ru§ii cari si dus6 si

iei Braila, §i dupi si-o luat-o o stat un ghinarar aiSI in


sat la nol §i av6 §i xazasi §i iera §i un starosti di dara-
bani, ghietu mo§ Gavrila, cari 'nva(a la darabanl, colea
in medianu ista, §i cind fas6m mlmaligi, mi du£6m de-1
strigam, ci §tila doar moldovine§ti ; §i-ni aduc aminti cum
spun6 iel c'o luat setatea Irdime-^- undl-o hi nu §tiQ —
§i sici o porunSit ghinararu ista cari iera 'n satu nostru
ca tot soldatu si faci zesi focuri ca si sperle pi sii din se-
tati^ §i cu amaieli o 'ncunzurat-o. Cind in setati iera doi
ghinarar! frantuji, nepo^ii ghinararului istuia. S'o aiuns
cu din§il §'o'nseput a cara cu cofile la galbini, §i ghina-
rarlu dupa si s-o saturat di-atita banet o lasat pi Turc
in pasi.

»Ma tem ca.


*Lada.

Digitized by Go
ttfJVvN- r.'i:

COVURLUI 343

Dupi si s'o mintuit cu rezbelu o vinit ghinararlu 'na-


pol tot pl-ai£i $'o rimas in sat. §i cind pitresea mal ghini
o vinit porunci dila 'mp&ratu ca si tochlasci aur §i ar-
oint §i si-I toarni cu pilnia pi &it ca si-1 saturi di aur §i

arzint. Si adunasi norod pisti norod §i lei \lpa de-{ iera


mai mari nila, $i l-o pus pi urmi 'ntr'o ladi di plumb
§i pi dinsa 'ntr'un olac §i l-o dus si-1 vadi 'mparatu.
§i iera polata asta plin& di pu§ti, saghil §i etane, §i numa
o dat Dumniz£u o slumi stra§nici di-o fuiit Ru§ii, da $i

satu s'o spart. fu2it cari pi Chetroasa, can la Virgolisi


ori la Poland. §'o murit lumi avan di multi. Preo^ii i-o
prohodit tocma'n primavari, a§a, la morminturl.
4

Kogojenl — Toader a Popii, 87.

gitize^l by Google
J
Digitized by Ga
TULCEA

Digitized by Google
Digitized by Gooal
TULCEA
I

A fos do! fra{: unu lera foarti bogat, de nu §tiia ce


averi ca nu avea dupa ce bea apa.
ari, lar alaialt sarac,
Al sarac sa dilcea mal totdauna la fratile lul de-I mun-
cea, dnd il chema. Saracu avea numa o fata §! vazin
ca n'o poati s'o scoa^a la capat cu saracila dipa lei, s'a
dus In toata lumea sa-§ gaseasca norocu. Pa drum s'a 'n-
tilnit c'un om, cari lera alt noroc,§i la nu lera al lul

'ntrebat pa sarac:

Un' ti dud, mai, omule?

la ma due sa gasesc norocu.

Ti 'ndreptez iau, mai omule, iau sint alt noroc. Sa
ti due! pa campila 5sta 'nainte §i al sa dal dl-un bed
§i 'n bedu ala la o masa 'n fund le norocu tati imbracat
c'o §uba.
in bedu ala sa stringea toati noroacile dipa lume.
Unile venea di stetea la masa, altile pleca. §'a dat
di lei :

— Da
omule, ce caut p'aci?
tu,
— Ce nu
ce caut? caut norocu.
§til


Iau sin norocu tau. Sa ti duel atund in tirlaua 1

cutare* ca iesti un par acolo §i sa stal, ca am sa yiu


iau acolo.

'Bucata de pSmtnt cultivat.

Digitized by Google
348 TULCEA

S'a dus saracu §'a dat di par. Cum a ajuns 1-a apu-
cat somnu §'a aduriiit. fata ca-I yine §i norocu §i vazin-
du-1 adurnit 1-a di§teptat §i-I zice:
— Ce faci, mai creatine?"
— la ti a^teptam, sa yil §i m'a furat somnu.
— Pal nu a§a. Sa yil milne c'un om credinclos al tau
'§i am sa yiu lau tot aci.
Saracu pa cini sa la mai di credinta? A luat pa fi-

meialul, §'a doua zi lar a adurfiit. Yine norocu §i gase§ti


pa nevasta lul Iinga lei durfiind.
— Da ce stal aci fimele?"
— la am vinit aci la par cu omu A&u §'a adurfiit a§-
teptind sa ni yile norocu.
— lao sintnorocu pa cari-1 a$tepta{. la asculta, fimeie,
uiti ce sa fad. lo vaz ca norocu le pantru tini, nu le pan-
tru barbatu tau. Ca sa nu §tile nimenea na cu^itu asta $i
tale capu lu omu-tau $i al sa mergl sa dazgrochl comoara
unde t-ol arata-o lau. Cind a'ntins cu^itu casa-Itale capu,
odata s*a sculat !n sus omu, §'a vazut ce lera sa-I faca
nevasta-sa, cacl norocu a facut di 1-a sculat sa vaza §i
lei cini-I di credin^a. Atunci norocu I-a spus: „pai, omule,

nu t-al*ales omu di credinta, cad vazu§ singur tu cu ochi


ce leral sa pa^tl dila firnela ta. Adu, §i yino cu alt ci-
*
niva, da sa-t hile di credinta.
Atunci saracu vini cu fata lui la paru ala §i a§tepta
acolo sa-I yile norocu. §i cu hilca-sa a pa^it-o tot a$a ca
$i cu nevasta. Norocu I-a mai spus §'a trila oarfl: „yino,
mai creatine, c'un om al tao di credinta, nu cum al f&cut
pina acum".
S'a dus saracu §1 sa gindea pa cini sa la cu lei §i

n'a gasit altu. A plecat a$a singur indarat luindu-sa dipa


lei un ca(elu§ fiic gonea inapol, yinea ciinile
§i lei tot il

ce yinea §i iel tot il gonea


Clnd a ajuns acolo la
inapol.
par, 1-a ajuns §i ca^elu§u. lar 1-a apucat somnu pa sarac
§i vinind norocu, catelu a 'nceput a latra §i 1-a sculat din

somn. „Vez, zise norocu! Asta le al mai credinclos al

Digitized by jocj^ia
: :

TULCEA 349

tati, ghini al f&cut acuma. Al acu s£-\ ar&t undi al sa


sachl §'ai sa dal di comoara. Uiti aci sa sachl. Du-ti $i
adu un car mai intil*.
Saracu a gasit un car pa la vecinl ziclnd ca s'aduca
.

lemne. Sapa undi I-a aratat §'a ridicat comoara In car §'a
dus-o acasa. Undi sa pule banii, undi sa-i pule ? i'ngropa
su pat. Dupa citava vreme laca ca yini fratile saraculul
la lei sa-1 chleme
munca. Ultindu-sa cu ochii roata pin
la
casa vazu su pat ni§te bani afara ce ramasasera dasvalty
§1- 'ncepu a-I zice lu frati-sau „uiti, nene, al bani rama§
:

mo$tinire dila tata-nau §i nile nu fil-ai fecut parte Tura,.


44
.

vura incepura sa sa la la cearta, pana ajunse treaba ca


frati-sau al bogat sa-1 dea 'n judecata p'al sarac. Hiin
chemat inaintea judeca^il, judecatoru ll-a pus. intrebarea
la amindol: mai iuti pa lumea asta, ce le mai
„ce le
"moale §imai gras".
ce le

A raspuns mai 'nainte al bogat ca ce-I mai iuti le


calu, ce-I mai moale le salteaua §i mai gras le porcu.
Saracu n'a raspuns di loc hinca n'a §tiut ce 'nsemneaza astea.
Neraspunzind nicl al bogat ghini le-a aminat judecata.
Cind a vinit al sar^c acasa I-a 'ntrebat fata lul cari iera
nazdravana
— E, ce al facut, cu judecata, al scapat?
tete,
— Ari sa ma ramina du§manu di frati-nau.
— Da ce 'ntrebattl-an'ai §tiut'ce? di
— M'a 'ntrebat judecatoru: mai pa lumea
ce-I iuti

asta, ce-I mai moale §i ce-I mai gras.


— Sa te 'nvat iau cum a! sa raspunzl. Sa spui a§a
mai Iuti ie focu, mai moale le palma cin ti culci pa la

§imai gras le pamintu.


Qn s'a dus tata-su a raspuns
lar a doua oara
intocmal dupa cum il invatase hica-sa. Judecatoru a ra-
mas incrimenit di raspunsu lui intrebindu-1 ca cini 1-a
'nva^at; I-a spus ca fata-sa. lar ll-a aminat judecata ca sa
cheme $i pa fata. Cum a ajuns saracu lar acasa a spus
tot di cum s'a 'ntimplat §i ca acu§a ari s'o cheme §i pa

Digitized by Google
350 TULGEA

fata. Fata i-a spus: „lasa, tete, ca iSu am sa §tiu ce sa


raspunz $i i&u am sa ti scap $i di judecata^sta".
lnfa{i§indu-sa §i fata la judecata a 'ntrebat-o a§a: ,Ia
asculta, fata, daca tu al sa §tii sa raspunzl" a zis judecatoru,
,

„po{ tu sa pui un petic la oala £Sta noua sparta, atunci-i


$ti ca ari sa scape tat-tu di judecata?" Fata a raspuns:

„daca dumneavoastra, Domnule judecator, putet sa 'ntoar-


cetf oala pa dos, atunci laii pot s'o cirpesc". Judecatoru n'a
§tiut ce sa mai raspunza §i a§a a d§tigat fata sco^ind pa
ta-saii dila belea.

Luncavi(a — M&rgSrit Malcea, 62.

II

Isus Hristos s'a 'ntilnit odata cu Mahomed §i vrincL


sa 'ncerci puterea lu Mahomed, ii spuni sa 'nhiga o suli^a
'n pamint, §i sa ^neasca apa.
Mahomed ceru lu Isus sa-i dea doiia zile §f apol II

va 'mplini dorin^a.
tndata chema Mahomed la dinsu mutyime di Turd
$i le porunci sa 'ngroapi 'n locu ala o suta bordufe di
capra pline cu apa §i sa le acopera cu pu^in pamint.
A
triia zi sa 'ntilnira lar amindol pa locu ala, da

cari nu fi cluda lu Mahomed c!n. vazu ca toati bordufu-


rile era scoasi din pamint di-o turma di porci, minca
din iele. Dec! Mahomed ramasese Minios zice:
di ru§ine.
„blestemat sa hiie Turcu cari-o mal minca carnea Ii-
ghioanilbr astea".
§i porunca fu d!-atunci pantru to{ rurcii.

Cerna — Vasilca L Chim, 47.

Ill

tn vremea unul imparat sa 'mbolna-


di dimult, fata
yise di lepra. Leac nu sa gasea nicairL tmparatu deti

Digitized by Gqo
fi\ k H\h WF9 \
'

s ^ *' >>*>>"&'* "^"^"

TULCEA 351

porunca, in imparatiia lui, ca cini va afla un Ieac sa sa


tamadueasca hiica lui, alula I-o va da di so{iIe §i pa
dl-asupra §'o jumatati din imparatile.
Sfintu Vasile traea 'n acel timp §i lera di vrl-o
douazeci §i cinci di anL Cum auzi Iel di porunca 'mpara-
teasca, a plecat sa cauti o burufana, cari va hi buna di
Ieac pantru fata 'mparatulul. A njers tril zile §i trii nopt
pana ajunse la un izvor dintr'o padure; bau apa §i sa
pusi jos ca sd sa odihneascS pu^in. Pa cind §idea aproapi
di lei auzi un glas nabu§it §i cautind deti pisti un urcior.
Distupind urcloru incepi sa lasa un §arpi lung di vri-o
zeci pa§I. Ci lera §arpile ala?
Aproapi di izvor, in nijlocu paduril lera chiliia
unul pusnig Anton. Negru 1 sa prifacea 'n $arpi §i 'n hiie-
cari seara, pa cind sf. Anton i§ facea rugariunile, intra
'n chiliia lui, §i virindu-sa 'n caldarea undi sfintu-§
tinea apa zgomot.
di baut, facea
Sf. Anton cu mari truda-1 prinse 'ntr'o seara; il

baga 'n urcior, astupindu-1 ghine, §i-l duse 'n locu undi
sf. Vasile deti pisti urcior.
Dupa ce §arpile a i§it vas, a 'ntrebat pa stint
din
sa-1 ceara tot ce vrea $i da ceva pantru bunatatea
iel I-o

ce i-a facut. vSfintu Vasile-I ceru o burulana cari poati


vindeca rila.

Atuncl. §arpile spuse sfintulul sa 'ncalice pa iel §i

r^pede ca gindu, trecind pisti multi mari §i tan, ajunsera


pa varfu unul deal.
Aci sa oprira.
„Vezi 'n valea cari-i 'nainteata? acolosint dracl; lei
lucreaza o burulana buna pantru ce caty tu, da sa nu
vorghe§tI ninic trii an! di zile. Ce fac Iel, la $i tu. Dupa
tril anl o sa-t dea trii hire din burulana
lei aia drept
plata. Cind if ajunge la vol in {ara, seamana hirile alea

»Dracul.

Digitized by Google
'

352 TULCEA
4

trii. Dupa cl-o cre§ti hierbe citiva frunze ntr'o oala ; le§ila'

ala o sa vindece pa bolnavu di rile.

Sf. Vasile cobori 'n vale §i s'apuca di lucru, alaturea


ru balaurii, da nu zicea niciun cuvint.
Dupa trii ani, unu din balaurii, li deti trii hire $i

sfintu sa urea lar in deal, undi-1 a§tepta §arpile:


— Incalica pa mine.
§i 'ntr'o clipa fura iar la izvoru din padure. §ezura
ga sa odihneasca. Sfintu in^elesesi cini Iera §arpile.
— Cum al incaput tu 'n urclor ? Intreba sfintu
nirindu-sa.
— M'am sup^ilat §i a§a am putut intra, raspunse
§arpile.
— Nu-fil yini a crede, zice sfintu. A$ vrea sa vad
§i lau cum al intrat.
$arpile sa supple §i 'ncepu a intra 'n vas.
— Ma mal vaz ?
— Coada pu(in.
§arpile sa mai ghemui pu(in §i intra tot; lar sfintu,
di colo, clap ! odata puse dopu, astupind ghini urcioru.
— Ce fad? striga §arpile.
— Cinl-a pus dopu 'ntil §i tl-a 'nchis in urclor, ala
sa vile sa-1 ridice, ca sa Ie§ afara.
Apoi pleca §i-§ cauta di drum.
Ajungin la locu sau, semana hirile alea. Dupa ce
foile sa facura galbine, hierbe vrl-o trii patru intr'o oala §i

duce le§ila la 'mparat. Fata spalindu-sa, sa vindeca.


fmparatu plin di bucurile zise sfintulul:
— Rami! la mine, hiica mea a ta o hi §i 'nca juma-
tati din imparatile!
— Nu, raspunse sfintu.
— Ce vrel atuncl, pantru ghinile facut?
~7 Sa ti cre§tinezl tu §i hilca-ta.
— Bucuros.
Burulana ala Iera tutun.
$i d'ala sa spala lumea cu tutun ca sa nu alba rile

Digitized by Go<
#***. ir l

TTJLCEA 353

pa trup; trage 'n chlept ca sa nu alba 'nauntru §i trage


'n nas, ca sa nu alba lepra la creler.

Balabancea — Xihal Pogurschi, 55.

IV

Pa'cind Hristos traea pa pamint, mal muty Ovrel


pusera supt o covata o Ovreica §1 'ntrebara pa Isus ce
ieste supt covata ala, vrin sa-1 ispiteasca.
Isus suparat di „ Ieste o scroafa".
ntrebarea asta zise:
Ovreii ridicara covata vazura mare minune, o scroafa.
§i

Di-atuncI Ovreii nu mal maninca carni di pore.

Balabancea — Nihaf Pogurschi, 55.

V
Un Turc porni odata pa la sate, sa cumpere fiei. In
ziua plecarii 'ntreba pa Hogea dac' o sa hile timpu fru-
mos. Hogea-I zise: „du-te fara grija, ca vremea ari sa
hile buna*.
Turcu ajungind seara 'ntr'un sat gfizdui la un popa
dila cari tirguea di multe orl nel. Noaptea, Turcu spuse
popil ca lei ari sa doarma afara pa prispa, hinca 'n casa
lera cald. Popa-I zise:
— Bre! Hasan! yino 'n casa, ca timpu ari sa sa
strice §i poate sa §i ninga!
— Da dupa ce cuno^ti, Popaz Efendi...
ca fiile ml-a
spus Hogea ca timpu ari sa frumos? hile

Ulte, bre, Hasan !... Porcu riati umbla cu gunoale
n gura $i dupa asta cunosc ca timpu ari sa sa strice.
Popa vazin ca Turcu nu vrea sa intre, inchise u§a
§i sa culca.
noapte 'ncepu un yifor. Turcu aproape
Pisti 'nghe-
^at batu la u§a §i popa-1 primi 'n casa.

8857 23

Digitized by VjOOQ IC
354 TULGEA

— Adev&rat, Popaz Efendi, ghine ni-al spus dum-


neata aseara.
A doua zi Turcu ducindu-sa acasa sa .abatu pa la

cafeneaua undi §tila ca gase§ti Turd mult §* P& hogea.


Intra 'n cafenea §i dupa ce deti „buna ziua", po-
runci o cafea §i sa puse la o masa.
To( Turcii sa grabira, cari sa-1 intrebe mal 'ntil cum
I-a mers pa drum.

Turcu Ie povesti $i la urma zise:


— Ce §tiie hogea al nostru? NiAic. To mal mult §tiie
porcu popii, ca lei a spus drept ca ari sa ninga.
Cirjilari — Petre loan, 57.

VI

Cuza-1 strimtora Sultanu sa-I dea ghiru. lei s'apuca


§i face sfat cu boeril lul. §-a ales v'o douazecl di oamenl
voinicl dl-al lul, $'a purees. Da li-a zis ca „dI-oI muri sa-fii

trimitet trupu sa-1 Ingropat aid*. §i s'a duscu vapora§ luti

§'a ajuns acolo la Constantinopole. A luat cu lei v'o zeci


oamenl dl-al lul, §i s'a dus la palatu Sultanulul. A vrut
unu sa-1 propeasca sa disease cismile da lei I-a dat brine! ;

§'a intrat la Sultanu, ca Iera volnic ; ca di iera prost, n'ar


hi facut o treaba ca asta... Sultanu toma §edea 'n tronu
lul §i bea cafea §i 1-a gasit, a intrat la Tel §i I-a dat „bon-
jur* §i I-a pus cartea §i condeiu pa masa:
— Iscale§ti colea ca sa nu mal plateasca tara ghir;
iscale§ti or te tal!
§'a scos saghia, §i Sultanu di frica sa nu-1 tale a
iscalit. §'a luat cartea §i ni§ca baete ! S'a suit in vapor, §i

drumu 'nainte la Bucure§tl. Cica sa sa hi luat dupa lei,

da nu la putut ajunge. §'a§a a scapat ghietu Cuza (ara


di ghir. Sa hi trait Cuza, he, he! Dumnizau §tile cl-ar
hi mai facut! Oca lu Cuza Iera dreapta!

Ci§Ja — Toader Elmedi, 75.

Digitized by Go.
TULCEA 355

VII

In vremea r&zbelulul dila 77, lumea lera oropsita,


fugita pin batyi, pin ora§uri. Cerchejii vinea ca sa ne pra-
deze. Auzin plingerile noastre, ne-am dus la pa§aua din
Tulcea. §i pa§aua ce-a facut?
Ne-a trimes pa bimba§a lul, §i ni-a aparat bimba§a
ala §i ni-a pus §i cite zeci calara§ in comuna, Pa urma
a trecut Ru§ii la Macin, Turcii a fugit la Constantinopole.
lei, bimba§a, cum a simjit dl-a trecut Ru§ii, Iel atunci a
chemat pa t<H din Tulcea, §i H-a spus a$a: w pin' acuma
v'am aparat, da di-acuma 'n colo, plec §i lau. Or $i ce-t
videa ca yine sa dea navala 'n ora§, sa sarit cu chis-
toale, cu topoare, cu ce a vet, sa va apara^ tirgu". $i
atunci a cerut iel iscalitura cum „m am ?
purtat iau cu vo\ u .

§'apoi 1-a ajuns Turcii din urma in Megidiia, ni sa pare.


Iel §-a aratat indreptarile §i purtarile lul di cum s'a
purtat §i atunci Ru§ii 1-a 'ngradat §i i-a dat midalii, 1-a
laudat §i i-a dat drumu. Ba sa nu hi fos bimba^a asta,
multi pa^eam noi. Ce pa^eam! ca ne strica.

Ci§la — Trofim Dobri^an, 60.

VIII

Cine a patinit vri-o data di urcior ia ochi, sa nu


manince aripa di gaina, ca far sa 'mbolnayie§ti.

Hagilar— Aglaea Braileanu, 42.

IX

Pamifitu ie (inut di coarnile unul ghivol culcat; crnd


obose§ti pa o parte, sa 'ntoarce pa ailalta. Atunci sa cu-
tremurfi pamirrtu.
Hagilar — Nihaf Stancfu. 47.

Digitized by GooqI r
356 . TULCEA

X
In vremea Turculul tot §i pisti tot lera slobod: ti

duceai in padure, puneal caclula p'o ureche §i taial di


undi vrel §i ce vrei. Scoteal un bilet pantru o suta di
doage §i taial tril suti §i nimen nu ti 'ntreba.
Trecind pa la casa padurarulul II lasal un lemn, doua
§i 'nainte baete.
Vitile le pa^teal pa undi vrel. Cu pamlntu lera mal
ghini ca az : sa platea dijma numa pantru pamlntu saraa-
nat; pantru al nesamanat nu lua nifiic.
Pantru stuf din balta lar nu te 'ntreba nimenl.
Ghini lera, da yitile trebuia sa le paze^tl cu patru
ochi, ca le fura di prapadenle.
Cind intra Turcu 'n sat, venea la casa unul om,
dadea calu stapinulul casil ca sa-I plimbe, iar lei intra 'n
casa, mlnca §i benchetula cu fimela ta; nu puteal sa zicl
nifiic, cacl te taia §1 judecata nu lera.
Di frica Turcilor, tetile marl umbla cu hainile rupte,
nu sa spala cu lunile pa fa^a §i-§ inticsea paru cu cenu§a
ca sa para urite, batrine §i bolnave.

Hagilar — Alexe Dimu, 60.

XI

leram in satu Greci, copchil di patru anl, cin bintuia


ciuma a mare. Hei, ce lera atund Di frica boalil (iu minti!

ca pu(inl cre^tini a ramas pa Ioc; a luat unil fuga n {ara


rumineasca, al^il spre Rusla, cari 'n cotro a vazut. lera
zapada mari, di 'nnotam intr'insa pana la genuchl, cind
Iara§ ne 'ntoarseram indarat in satu nostru, pustiu, cacl
doar yitile §i alelalti yiletaj, atit mal ramasese 'n sat.
Doamne, ca urite mal lera! Numal videal cum li sa
umfla citl-o parti a capului, cu fa^a, cu ureche cu tot, §i

Digitized by Go(
TULCEA 357

'n vlrfu umflaturii numa odata spargea o buba urita. —


Sa ne fereasca Dumnizau di-a§a batae ca aia!

Ba$chror — Duditru Radfef, 86.

XII

leram timpu ala ar-


di vri-o §alsprezeci ani; lera 'n
mate turce§tl in Babadag. No! caram acolo cu carale, faina,
orz, ovaz, lerane, ce nu caram? Qn s'a inceput raz-
belu, di-a trecut incoace, §'a izghit intil Tulcea, Isaccea §i

Macin, nl-o rinduit pa vri-o trelzed cu carale; ctyl din-


tre nol putura inca fugi, fugira sanato^i; da nol ai§ti-

laltf, laii §i 'nca dol batrinl, cari nu avuram ast noroc,


mlnaram tril zile, zi §i noapti, boil dila . caraie noastre
incarcati cu pu§tl §i praf. Spre §umla 'ncolo nl 7a pornit.
La Megidile ni-am oprit; acolo fil-aduc aminti, am fugit
lasind In mina Turcilor bol, cara, tot ce lera al nostra.
Am ocolit drumu togma pa la Caramurat, ca sa ne 'ntoar-
cem la nol in sat. Altfl dintre cre^tinil no§tri fugi(I I-am
gasit taiat la Podu Camumgila, lar cind am trecut din-
coace laCabgagla, nl-a Ie§it inainte dol oaminl din sat
§i nl-a spus: „nu va ducet indarat, acum sa tae Lipo-
venil, la venit numa 'n satu nostru §i sa videt ce ris
§I-a facut.
tt
Lipovenil a§tla dadea solda^ Turcilor. A§a nl-a
luat di mina
§i nl-a dus in Cabgagia §i ce-am vazut
atunci, am
vazut 2au cu ochil fiel, sa fereasca Dumnizau
sa mal viz vri-odata. Atunci am vazut, Doamne fere§ti,
in chinurl grele pa preuteasa satulul; dupa ce a amenin-
tat-o cu tot felu di cruziml, era arsa, fripta, o Doamne,
I-a taiat la urma cu saghla t^ile, pantru ca nu H-a dat

banl — trii zile s'a chinuit sarmana pana s'a sflr^it. Popa

lipsea togma atunci din Cabgagla, era dus la Camumgila,


pantru ni§ti 'mmormintari §i apucindu-1 razbelu acolo,
nu s'a putut intoarce 'ndarat. laca, aste am vazut cu

Digitized by Google r
;

358 TULCEA

ochil rid, fac §i cruce c'am vazut. §i astazi cind !AI aduc
aminti hi sa faci feci 'n schinari.

Ba§chioi — Dunitru Radfef, 86.

XIII
«

Ei, omu ista-i ca copacu,


di-I vara, cu vara trae§ti,
di-I lama cu Iarna, pana sa 'ndura Dumnizau di-I la

zililc
am trait §i vazut multi> ca nid
Da, drept graind,
nu ma mal
duce capu sa ie spul. Alta -lilme-I az, alta
iera pa vremea cind leram nol copchii. Tralu $i toati Iera
alfel. Pa timpu Turcului, frate, toati Iera alfel. Ce grija
a veal tu? Pamint berechet, undi vreaf, acolo ti duceal di
puneal plugu §i 'mbrazdal citI*o bucata cit videal cu ochil
lumea nu Iera lacoma ca az. Odata ce-ai 'mbrazdat tu, ni-
menea nu vinea sa-J intre 'n tarla. Fin §i yite, nicl nu
le §tial rostu. Di pineal yita 'n balta, plateal numa flnu.

$i ce piatai Dl-o pineal la clmp, plateal §i mal putin.


Pinea di sa facea plateal zeclulala, §i acela cum?
Sa uita zapciu pa deasupra §1 potriyila din ochl. Di nu
sa facea n'avea ce-\ lua. Cu flnu tot a§a. Chema dol, trii
gospodarl §M intreba: „oaminI bunl, citi cara sint aid?"
Poati iera zece cara. Dar oamenil §til zicea „trii, efen- . . . :

dim\ §H scrim trii cara.


Da Iera rati, ca sa facea ho^il multi §i nu sa mal cer-
ceta ca az. Nu puteal tu lasa partea femelasca sa sa duca
di id pana colo. Di-t vinea la casa, tu trebuea sa-i plimbl
calu, <jinu 'ndrazneal sa intri 'n casa pana ce hu ti chema*
Daca vinea! calare di undiva $i videal vinind spre
tini un Turc, apoi trebula sa ti dal jos di pa cal $i sa
stai in genunchl pana ce trecea lei, semn ca ti supul, ca
alfel ti omora. Di ti duceal cu caru^a undiva 91 ti sosea
din urma, trebula sa dal in laturl, sa ti dal jos din ca-
ruja sa (ii caii di capestre, pana ce trecea iel, c'alfel iera

Digitized by Go
. .

TULCEA 359

bocluc. Trebula sa ai cal prea buni, sa nadejde *n iei


ai
ca sa ti 'ncumeti a nu-I baga 'n sama. El, da li s'o trecut
vremea.
lera §i din lei unil A§a poate
oamini cum sa cade.
c'al auzit D-ta di a facut satile:
Ri§ic-Pa§a. laca lei

Satu-Nou, Letea, $fi§tofca, §a dat porunca ca §apte anl


di-a rindu sa nu la nimeni nici o dare. Lemn puteai
lua cit vreal. §i iera paduri pa vremea ceia cum II bradu.
Daduse porunca sa pue lumea pofii pin sate. In Catirlez
§'acum sint salcii puse di Ri§ic-Pa§a. Vez ca iel iera ca
un fel di profect. Iera cam cruci§at la videre. Cin sa
sfadea lumea, vinea Ri§ic-Pa§a §i-i intreba »ce ave^i :

oamini buni? a $i le facea 'nlesnire,


Odata, ce I-a vinit lul c'a dat porunca sa yina la
Sulina tot oaminii ai mai vechi Cara-Orman di pin baty. In
iera un om, Tudorica Bugeacliu, mai vechi om di p'a- al
tund, di loc din Letea. Frate, Ri§ic-Pa§a avea §i semne
di a fi om mare. Sa vezi D-ta, oaminii mari au semne,
da nu-i cunoa^ti ori §i cine. laca §i iau cunosc o leaca.
Sa nu-fii uit vorba. Mo§ Bugeacliu avea tapie pantru balta 1

$i girla Sulimanca (noi ii zicem §i Magiara) §i a scos cartea

§i a aratat-o lu Ri§ic-Pa§a. Iera scrisa cartea cu slove di

aur. L-o sarutatin cap Ri§ic-Pa§a §i I-o zis: „ia, uite ra-
u
faua noastra cea veche. §i i-o dat lu Mo§ Bugeacliu pa-
mint pa la Ro§u, Ivancea. Bugeacliu a murit, Dumnizau
sa-1 ierte, da di tapiTa lui sa folosesc §'acuma strainii. Ei . .

iera cu dreptate Ri$ic-Pa§a ! . .

Iau 1-am vazut pa Ri§ic-Pa$a la Sulina. Vinise cu


Cuza-Voda. L-am vazut pa Cuza, sa nu spul minciuna,
iac'a§a la doi pa§i. .Cuza iera om nalt, balan, coroetic la

nas. ll vad §i pin potrete, da nu samana, il arata prea


inchis ;
§i nu, iel iera balan. Parca-1 vaz cum multA-
nia la tot cari-1 saluta. A tiers la comisle. Acolo-i facuse
un palat §i masa. §'a chemat oamini mul^i la masa.

*Act de proprietate.

Digitized by LrOOQ IC
360 TULCEA

Scaunu lul iera mal sus, iar a noastre, to mal jos, to mai
jos pana la capat. A pus la hilecari om
ocaua mincari 9!

cu yin a lu Cuza. Parca-1 aud cum ne zicea: „bet pantru


sanatatea lu Cuza." $i ce mincari minca lei acela
ne da §i noua, atit dor ca lei §idea 'n palat, da noi
in ceadir*. §i scaunu lu Ri§ic-Pa§a Iera mai jos ca a lu
Cuza. Sa hi vazut lucea hainile Pa§alei de-t lua ochil,
iera numa 'n aur, da ale lu Cuza nu atita. La hiie ce vorba
sa 'njunghea a ride2 §i toata lumea-1 lauda ca-I bun stapin.
.

O stat trii zile 'n Sulina §'apoi a plecat. Di-atunci nu 1-am


mai vazut nici pa Ri§ic-Pa§a, nici pa Cuza-Voda.
Morughrol — Ghiorghe Parfene, 70.

*Cort militar.
Sc zimbea a ride, expresiune care sc mai aude tn unele par{i, dar ajunsa
neinfeleasa alci.

Digitized by Go<
CONSTANTA

Digitized by Google
Digitized by Gaofil
CONSTANTA

Patru bozgunurl am pitrecut, taica! Intiiu bozgun


1

le al dala Sevastopol cin Cremenil a trecut la T ar *g ra d


la imparatu turcesc da le-a dat tot cite doi boi, o vaca $i

$ase poll p&ntru casa. Cremenil a fost a§eza{ da Said Pa§a


la Carasuia care era o sili§te. Da imparatu a spus lu Said

sa pue numele lul unde s'ar a$eza Cremenil §i d'ala-i zice


Megidila. Dala noi §i pana la Megidiia era numa o apa
§i mergeam cu §aica pan' acolo. De multe ori te pome-
neai pa drum cu musahiri nepoftit care-t dadea drumu
daca le dadeai banl. fy da §i un bilet la mina $i cu iel
scapai §i da ho^il care era mal incolo, in drum. Said Pa§a
fusese un Tatar care dupa ce furase ni$te cai dala un-
chi-so din Alibei Chlair fugi pin Jarigrad dupa ce vindu
caii §i sa'mbogati. Pa lajjarigrad facu ce facu §i ajunse
Pa§a da ^nea Rusclucu. Asta, Said, care pazea caii pa
linga Boazgic im spunea: „da ce n'am banl ca sa hiu
un pa§a\
Alt bozgun a fost cin s'a batut Neamtu cu Rusu;
iera 'ncurcat at unci. AtuncI a umplut p'aicea Nem^ii pan
s'a astimparat. Alt bozgyn cind a luat Silistra s'a batut
Rusu cu Turcu. Ru§ii a fost vindu( da un Ungur; aceluia
i s'a turnat aur pa git ca sa sa sature da aur.

'RSzboae.

Digitized by GoogI r
364 CONSTANTA

Apol a bozgunu cu Ruminil


fost §i cu Turcii. Daca
nu vinea. Rusu, batea pa Ruminl.
ii

Ne-a dat atuncl Dobrogea asta.


Cernavoda — GhTorghe Dima, 95.

II

A facut multe istoriJ ala — Cuza. A dat §i calugaril


afara din manastirl. S'a facut ca-I cloban, s'a dus la calu-
garl sa vada ce fac. Calugaril minca §1 bea ghine §'apo!
sa lua la lupta. Cind a vazut a§a le-a zis Cuza: „a§a
facet voi ? stall" §i I-a scos afara. — Da, era §i posna$, \\

placea mult muterile. L-a prins odata c'o mulere. Ca sa


scape trimitea butoale ca ale da bere, pline cu aur, numa rile 1
.

Cernavoda — Ghlorghe Dima, 95.

Ill

P'atunci vladica dala Silistra pochia. Da prio( p'aicl


lei avea grije, or da lera v'unu yinovat. Atuncl pa pochl
nu-I prea 'ntreba carte multa.
Era dreptate pa timpu Turcilor, nu te eilea da ghir
ca acu. ll dal un leu ghir, or cit aveai, scrila pa raboj
§1 pleca. Nol sintem TurcanI, a§a ne zice.
Da Turc nu ne-am pllns niclodat. Cerchezii lera da
fura, nu Turcu. Da-I batea da raminea lungl §1 sa scula
§i nifiic n'avea. N'avea frica, nu sa shila nici da su-
prefept.
§i Ru<jil pa Turcl-i feria, da pa Cerchezl-I bella, unde-I
prindea cu ceva.
Apol la patruzecl §1 opt ftn s'a batut Unguru cu
Neam^u a vinit Id, ca lera cinchil pustil p'aicl. La cinzecl
§i patru a vinit Tataril din Crim.

»Lire.

Digitized by ^OQ,
CONSTANTA 365

Cerchezil umbla sprin^ari, c'un singur glorachel 1 um-


bla pa zapada; §! cal buni avea.
Da cadea v'unu mort, !1 baga'n apa §i nimenl nu
$tila, nicl femela nu plingea, a§a biastamat lera.

Cochirleni — Dunitru §chiopu, 71.

Mai la vale da Cochirleni le o gaura ; ti-I frica sa te


bag! acolo. §i ceta^ile astea tot oaminil le-a facut, d'ala acu
s'a farimat. Ghelmeaua2 e din malu Dunaril pina'n Con-
stanta $i pa dadasupt le gaura, da nu poate nimenl sa
intre acolo.

Cochirleni — Qarri] lordache, 69.

in timpurile mal da da mult pin parole astea lera


numa Turd; lei traia ghine, facea plugarile. Mai in urma, v
dupa razbelu Crimeil, dala Sevastopol, a vinit §i s'a
a§ezat Tataril. Aghla dupa razbel a vinit in Cavaclar
ni§te Grecl.
Allalt lacuitorl al Cavaclarulul a 'nceput sa sa a§eze
dala 1895 incoace. A§tia sint vini^I din multe par(I, mal
mutyl din Vla§ca $i Teleorman $i din Ardeal.

Cavaclar — Radu §tefan, 70.

VI

A fost un halduc, Sail Mandagi, §i lei a umblat noua


anl §1 pa lei nu 1-a loyit nimenea, §i un Arnaut a taiat un

'Cforap.
Valul loi Traian.

Digitized by V^iOOQ IC
"

366 CONSTANTA

icusar d'argint $t 1-a bagat in pu§ca §'a tras in Sali Man-


dagl §i cu lei 1-a omorit. §i a fost §i o femee cu lei, o ca-
dina, o chema Anife 91 tovara?u lul a fost Badatli.
Pa lei 1-a loyit la satu Alfatar intr'o pe^tera. A
ho(it noiia ani da zile. Femela lu Sail acu Ie maritata
$i trae^te.
Alt hot mare a fost §* Deli Ali ; lei a hotit pin par-
tile dala Silistra.
Cavaclar — Radu $tefan, 70.

VII

A fost un hot, H zicea Chlorourlo. lei cin s'a 'nsurat


avea §'o lapa ; lei n'a stat cu nevasta dacit luna da zile

§1 nevasta a ramas ingreunata; cind a ramas nevasta §i

lapa a ramas ingreunata. Cind a fatat nevasta a fatat $i

lapa; iel cind a plecat d'acasa, a zis a§a: „fa nevasta,


loti iau ma due, indarat nu mal yiu, d'o hi fata copchilu/
pazvanta 1 asta s'o dai lu gineri-tau, cind s'o marita fata;
dVhi baiat s'o dai baiatului". S'a 'nttmplat da s'a nascut
un baiat; cit create lumea in zece ani atita a crescut iel

numa 'n doi ani da zile; iel a apucat da sa ducea la

§coala turceasca, la hogea; ii zicea baetil cind e§ea din


§coa!a: „hal sictir, baiat fara tata". Iel yine 'ntr'o zi acasa

la ma-sa: „mama, iau tata n'am? Undeie tata? Dacezice


lumea ca sint fara tata? a Ma-sa zice catata-sau a murit;
iel sa duce iar la §coala ii zice baetii iar a§a „copchil fara
; :

tata*. Iel din gura ce grae§te? „Iau am avuttata, dar a


murit". Altu, cari-o fos mai bun da cap, baiat mal mare:
*hai sictir d'aicl ma, ca tata-tau n'a murit, tata-tati Ie hot
mare, §tie lumea da frica lur. Iel yine acasa §1 Iar in-
u
treaba pa ma-sa: „ mama, tata unde-I? la tot a§a-I spune
ca-I mort.

«Un fcl da dicora{Te», cum 1-a cxplicat persoana dela care s'a cules,

Digitized by
;

T^^nr

CONSTANTA 367

S'a facut seara, pus la culcare, dimineaja cin


Iel s'a
sa scoala sa face-ca-I bolnav: ma-sa-1 intreaba:
— Ce ai, malca?
— Ulte ce-am yisat in noaptea asta. Sa ridicl, §tii,
talpa casil, sa-m dai tH& d'acolo, pa su talpa. '

Ma-sa sa duce cu Iel acolo §i iel ridica talpa casil §i


pune \i\i\ pa su talpa casil sa-I dea t^a §i cind a pus
tHa, Iel a lasat talpa casii pa ti^a a'nceput sa strige ma-sa.
;

— Sa-m spui tata-nau unde-I?


— Tata-tau a fost hot mare §i acuma hole§te. Pa tata-
tau ho^ila 1-a mincat §i pa tine tot ho^iia o sa te manince.

AtuncI I-a dat drumu ma-sil.


Iel §i pune atunci §eaua pa noatenu care sa nas-
cuse cu iel da'mpreuna §'a plecat; cind a plecat a dat la
un ora§.
Ta-sau s'a batut noua an! da zile ca sa la o fata
d'acolo din ora§u ala.
Ta-sau prinsase un loc, care nu mal trecea niclun
ora pin locurile alea; a apucat drumu ala §i
Iel s'a dus,
ca ta-sau facuse ni$te palaturi acolo da ho{ime: numa a
dat in drumu ala §'a ie§it ta-sau inaintea lul; nu-1 cunoafjte
ca-T le ficlor, da unde sa-1 cunoasca? Cind a Ie§it inaintea lul:
— Mai bae{a§, ce-al fost tu d'al vinit p'aicl?
— Poate 01 hi $i iau un volnic cum a fos tata.

Ta-sau a zis a§a: „in saghia sa ne luam, sau la lupta


sa ne luamr to

Ba Iel ce-a spus? „tn lupta sa ne luam, ca lupta le


voiniceasca, da saghia muereasca*.
Iel cin s'a luat la lupta, baiatu 1-a trintit, §i numa
a scos saghia sa-1 tae pa ta-sau; iel a sume^at mina §i

s'a vazut pazvantjn ala, care iera dala Iel lasat.


— Ho, nu ma taia, ca iau sint ta-tau, ce ce-I pazvantu
asta? ca iau {i 1-am lasat!
$i lei acolo bea §i sa vesele^te, iar nol spunem vor-
bile aid.

Cavaclar — Kadu $tefan, 70.

Digitized by Google r
368 CONSTANJA

VIII

Pllnea nu s'a ispr&yit da cin ne-am ajuns la talca,


da dulce n'am mincat niclodat. vrut sa maninc odat Am
cu dulce $i m'a luat ni$te frigurl, d'am zacut doo sapta-
minl. A§a-I, macar sa-1 intreghl §i pa talca.
Oili sint bune, §til vorbafiganulul: „buna-I moarta,
buna-I vile.
Acu fe rau ca nu-I larba, s'a uscat d'atita caldura.

Mirleanu — Vasile Toader, 27.

IX

Fugi junghi ca te 'njunghi, ca te zmulg §i te leg 5


te topesc 91 te scot, te spal, te usuc, te chisez, te melty,
te daracesc, te fac caere ca pa cinipa, te deapan ca
pa tort, te urzesc, 'nvelesc, te navadesc, te {es, te
te
tai, te 'nalbesc, te fac trimba ca pa pinza, te croesc ca pa
trimba, te fac cama§a, te port ca p'o cama^a, ca p'o
cama^a te rup, te fac zdren^e $i te arunc In foe §i te scot
dala [cutare], din cap, din oase, din maduva, din ochl,
din fa{a obrazului, din zgirciu nasulul $i din tot trupu.

Techederesi — §tefana Lache Dobre. 62.

Afost odata ca niciodata ca daca n'ar hi nu s'hr


povesti, pa cind sa potcoyia purecile cu 99 da oca da hier
§i cu noua da o^el §i sarea *n naltu cerului §f tot u§or lera.

A fost un popa care avea vaca §i iera atita da rea


in cit nu sa mai putea, ziua trebula sa alerge paste noua
hotare §i noaptea sa baliga noua care, a§a ca ghetu popa nu-§
mai gasea pa cine sa-i hiie in stare sa-i vaza da vaca. A§a

Digitized by Goc
.

^ ~*y^~ -"
—i,
«k**i^"- ^r^ ' *»• *
' '
"*" » * •

^A

CONSTANTA 369

sa hotari popa ca sa-§ bage dol servitorl sa vaza <ja dinsa,


§'a plecat popa dupa servitorl ca sa-§ gaseasca la ,un
ora$. Din intimplare gase§te dol frajji, baie^ s&racl, fara.
paring, §i le spune popa ca daca vrea sa hile servitorl le
ptete§te un pre( bun §i c4 are numa o vaca. Baie^i! sa
'nvoira.
A§a dar pleaca popa impreuna cu servitoril acasa,
aci le arata popa vaca care era legata 'n grajd $i apol
mersera 'n casa; a stat la masa cu to^il.

A doua zi pleaca unu din


cu vaca la cimp, ce sa iel

vez? Vaca hodinita puse coada pa schinare §'p lua la


goana; alearga ghetu baiat dupa la; a aruncat §i tralsta
cu merinde §i 'n sfir§it o prinse seara; a adus-a acasa. ll
spune popil: „Parinte tot a§a umbla vaca Sf. sale da rati?
ca astaz m'a tacut d'am aruncat §i tralsta cu piine dupa Ia a .


Ba nu umbla baiete, da acuma este hodinita, §i
pantru ala.
A
doua zi lar pleaca sluga cu vaca la cimp §i
tot a$a pate§te ca §i ziua dintil. A§a, da ghine, da rM, s'a
facut seara §'a dus vaca acasa la popa fara sa mai zica
ceva: dupa ce a stat la masa cu to^ii s'a dus sa sA ho-
dineasca. Acuma al care lera pantru cura^enle, grajdaru,
la hilecare lopata da gunoi popa care lera totdauna linga
dinsu il da citl-o palma zicindu-I sa dea mai repede ca
sa face seara §i nu-i grajdu cura^at. Asta insa nu-I spunea
lu fratesau care sa ducea cu vaca la cimp. A tunc! sa 'n-

trebara unu pa altu zidnd:


— Cum traie§ti tu?
— Traiesc ghine, ca la hilecare lopata da gunoi iha
cinste§te popa cu citl-un pahar da rachiu.
— §i iau traiesc ghine la cimp, ca ie vaca buna, toata

ziua pa§te 'n juru nau.


— Atunci mai ramil §i tu la grajd sa ma due §i Iau
cu vaca.
— Ghine, atunci mai du-te §i tu.
A trifa zi pleaca grajdaru cu Vaca, dar asta hiind

-
1857 21

Digitized by Google
370 CONSTANfA

raal tSax §i vazind umblarile vacii incepu s'o 'njure, cum


o hi zis, ca nu m'am intimplat aproape sa auz;
da vaca
'
indata ce a auzit s'a facut nevazuta §i pazitoru a
chlerdut-o din ochi; atuncl s'a'ntors ghetu baiat noaptea
acasa la stapin fara vaca, a intrat in curte fara ca pofca
S&-1 simpta, §'a luat pa frati-sau §i s'a dus dala popa,
da sint du§ §i 'n ziua da azi.
Vaca s'a dus la poalile mun^ilor unde s'a a§ezat
intr'un loc ferit §'a nascut, in loc da yi{el ca toate va-
cile a nascut un om sail cum sa zic? un pul da vbinic. Din

ceasu na$terii mama baiatului, adica vaca, 1-a botezat in-


tr'un parau care trecea pa linga locu ala §i I-a pus nu-
mele Craiovisin, hinca vaca vorghea cu gura ca orcare
om, insa nu §tiiav nimenea.
Aproape da locu na^teril iera un copac mare. Dupa
ce Craiovisin a supt lapte dala mama lul §ase luni atunci
vaca i-a spus luT: „scoala, dragu mamii, §idu-te la copacu
d'alaturi §i nu po^I sa-1 scoti din pamint afara cu numa
miinile §i sa-1 cu radarina 'n sus §i virfu 'n pamint".
intorcl
Atunci baiatu s'a dus §'a scos copacu dfn pamint, dar
n'a putut sa-1 intoarca cum ceruse ma-sa; atunci a mai
supt lapte inca §ase luni §i s'a facut un an; atunci s'a dus
la altu copac mai mare $1 1-a pus cu virfu 'n pamint $i
cu radaqna 'n sus. Vazind vaca atita putere la hiu-sau
i-a spus: „dragu mamii, acuma te-am crescut §i te-am
facut voinic, te po^I duce 'n lume, fara sa al teama da
cineva, pantru ca a§a ie scris da Dumnizeu §i sa §tiicaiau
api tril suflete cu care te pot inyia inca da tril ori daca
al fi chierdut da cineva". Zicind a§a vaca scoase un inel
din cornu al drept §i 1-a dat baiatului zicindu-i: „ia inelu
asta §i'ndata ce-I vedea pa iel trii chicaturi da singe sa
§tii, dragu mamii, c'am murit".

Atunci §i Craiovisin i-a dat ma-sil o batista zicind:


„tine, draga mama, batista asta §i cind ii vedea pa la tril
chicaturi da singe, atunci afla ca m'am prapadit, §i'n pa-

Digitized by
'.
Gse
1

^wsr

CONSTANTA 37

mint or su pamint sa cau(I sa ma gase§tP. Apol luindu-§I


ziua buna pleca und£ l-o *nva{a Dumnizeu.
Merse Craiovisin pin paduri §i-s puse 'n gind sa-§
faca un clomag da halduc; cind sa duse sa tae un bat
sa facu ociata strimb; apol 'ncearca altu $i tot a§a pina cind
vazu ca tiu-I lucru bun §i-$ facu socoteala ca trebue sa
hile cineva care sa-I stfimbe lemnele §i'ncepu sa strige:
„cine este alacare-m strimbeaza lemnele §i nu ma lasa sa-m
fac clomag da viteaz"? Atunci iese unu dintr'un copac mare
§i zice:
— lata-ma lau sint.
— §i cum te chlama?
.*- Ma chfama „Slrimba-lemne u .

AtuncI sa luara la lupta 51 luptara pina ce-1 trinti


Craiovisin cu atita putere in cit il ingropa 'n pamint pina
'n genuchl; atuncl Craiovisin vru sa-1 omoare, iel striga:

„nu ma omori, Craiovisin, ca t-ol hi frate pina la moarte".


Atunci sa 'mpacara-^i plecara amindoi, §'a facut be{e §i
ce-a dorit atunci, ca nu sa mai strimba lemnele.
Dupa amindoi voira sa bea
ce mersera citeva zile
apa dintr'un izvor; cind sa aplecara sa bea apa da undeva
ma! limpede odaia sa turbura §i sa facu ca pamintu a- ;

tunc!-§ facura socoteala ca trebue sa hile cineva §i 'nce-


pura a striga, §i lata ca iese un om dintr'o stinca da chiatra
din marginea riului §i zice: „iau sint §i ma chiama „Freaca-
chietre a Atunci sa luara la lupta cu Craiovisin $i-l trinti
.

Craiovisin a$a da tare da la 'ngropat pina 'n briu in pa-


mint §i cind a scos saghia sa-i tae capu a strigat: „nu ma
taia, Craiovisin, ca^-oi hi frate pina la moarte*. AtuncI 1-a

lasat §i s'a facut trii fra^I da cruce. A trecut mai mult


timp umblind Iel in vinatoare ijfntr'una din zile ajung la
ni§temuny da chiatra §i acolo gasira un bordel in care
ieratriiiete singure; atunci Iel sa hotarira sa le la da ne-
veste, dupa cum a §i facut, §'a luat hilecare cite una din
cu vinatoarea, ziua facea vinatoare §i seara
fete §i traia
venea acasa; a trait Iel mai mult timp cu nevestile, da ne-

Digitized by Google 1
u

372 CONSTANTA

vestilorlor nu te mergea da loc ghine, slaghise,a$a da tare .

da nu le mal ramasese nicl singe *n fcle: barbattl vazin-


du-le a§a slabe le-a 'ntrebat ca ee sufere lele, §i n*a vrut

sa le spue ce pa^esc vazind iel ca nu vrea sa le spue


lele ;

nevestile nifiic, sa hotarlra sa pazeasea cu rinclu, fara sa


hiie vazut da neveste, sa vaza cine yine ziua la lele. Ra-
mase 'ntii Strimba-lemne §'a pazit pina 1-a ajuns un somn
§'a adurftk da n'a vazut nifirc; a doua zi ramase Freaca-
chletre §i tot a§a a facut ca §i Strimba-lemne; a triia zi
veni rindu sa pazeasea §i Cralovisin, lei a pazit toata ziua,
cind aproape da seara vede ca yine un zmeu mare §i tare,
calare pa cal ca un ducipal §1 cu ghici da foe In mina vinea ;

§i punea o alghie mare acolo *n bordei, apoi lua femeile cite


treli, le punea cu capu pa alghie §i cind trasnea cu ghici

da foe lele varsa singele da frica. Zraeu bea slngele §i pleca.


Vazindu-1 Cralovisin ca face a§a a pus mina pa lei, §i cind.
a vrut sa-1 tae a zis zmeu: „nu ma taia, Craiovisine r ca
paste tril zile i{ aduc zmel cita frunza $i larba sa te bat
cu lei". Atunci Cralovisin I-a dat drumu zmeului 91 cind a
vinit tovara^ii seara J-a 'ntrebat pa hiiecare cita putere
are. Strimba-lemne a raspuns ca iel tae zmel- pina I-o vini
singele la genuchi Freaca-chietre a zis ca tae pina o trece
;

singele da briu; atuncl Cralovisin spuse §i lei cit poate,


zice: „iau tai pina trece singele da mine 'n sus §i cit o
ajunge saghia mea 'n sus §i atuncl moare §i iel a Peste tril .

zile vazura ca yine din toate parole ca frunza §i ca larba,


atuncl s'a pus pa lupta care pina unde le-a vinit singele
$'a murit tot, ramiind numa Cralovisin; a taiat §i asta cit
a spus §'a murif $i Iel, a§a ca din tot zmeil care a iost
acolo a mal ramas tril; le-a luat nevestile lor §i s'a dus cu
lele. in timpu asta vaca $'a adus aminte da baiat 91 cind

s'a uitat la batista a vazut-o cu tril cbicaturi.da singe pa


la; atunci vaca a plecat sa-§ caute baiatu in nijlocu morti-
lor; 1-a gasit §'a trecut paste iel odata §i s'a sculat baiatu.
Acum ce sa faca iel singur? a rugat pa ma-sa §a-i scoale
$i pa tovara^ii lui zicind: „mama, amavut^i iau inca doi

Digitized by ^Qft
k
? iV;,,,
•— ~ *T r ~ v vc V r " •fy-**-
•;\
-,/"""

'CONSTANTA '

373

tovard§I in aceste pustietati §i cu to{ am murit, acum tu


bines {-a dat Dumnizeu atita putere seoala-I $i pa din§ii, ca tot
e§tf batrina §i lau tot singur rami! §i noi te 'mmormintam

ghine". Ghlata vaca s'a 'ndurat da lei §'a sculat tova-


ra§il, dar o murit la. Vaca a 'mmormintat-o lei cum s'a pri-
ceput, §i s'a dus acasa. Cind acasa nevestile le liiase zmeii

rama$I din lupta.


Vazind lei ca nevestile nu sint, a 'nceput sa le caute
in toate parole; a§a cautind iei pin padure a gasit o
pe^tera mare. Ce sa faca §i cum sa dreaga ca sa intre
acoloV cad numa acolo '.n pe^tera nu cautase. A§a dar
vazind ca pe§tera era mare s'a apucat sa faca o funic
mare §i groasa din coaje da tei. A lucrat la la un an §i
dupa ce a sfir$it-o s'a dus to^i cu ia la gura pe§terii; s'a
pus Strimba-lemne pa funle ca sa sa lase 'n pe§tera zi-
cind la ailal^i: „cind oi ni§ca tare da funie sa ma scoa-
te{ afara". A§a a facut $i s'a dus cale da patru ceasuri

§i fii^clnd tare da funie a ifos scos afara cu macaraua


facuta la gura pe?terii. Dupa ce a Ie§it afara spuse ca n'a
vazut niriic, §'apoi s'a dus Freaca-chietre. S'a dus §i asta cit
s'a dus §'apoI-a facut scmn sa-1 scoa^a afara, apoi s'a pus
$i Craiovisin; asta le spuse: n iau din ce oi ni§ca d'aia sa-rp
da{ drumu 'n jos, ca vreau sa ma due cit ie funia da lunga
§i trebuie sa vaz lau ceva tf
. S'a dus cale da trii zile §'a

ajuns in fundu pe§teril, aci vazu lume, sate §i yite; iel sa


dete jos din funie §i pleaca pintr'un sat sa vada ce fel

da lume o hi p'acolo. Mergind Iel $i nirindu-sa ca unu


care nu mai vazuse lume $i sate, iaca din ihtimplare sa
cu nevasta lu Freaca-chietre
'ntilne^te cind ; 1-a yazut
femeia a 'nceput sa plinga §i sa-1 intrebe ca ce cauta;
Iel zise :

— Pa vol.
— Ne-a adus ni§te zmei.
— Si toate sintet aid?
— Da, toate sintem.
— Atunci unde este zmeu tau, o 'ritreaba Craiovisin.

"
Digitized by Google
:

374 CONSTANTA

— - Zmeu riau este la vinatoare, zise femela.


—t Cita,mincare maninca zmeu ala?
— Maninca tril cuptoare da piine, tril ghivoll §i doiia
bu{I da yin. ,

— E gata masa zmeulul?


— Da, le gata.
— Atunci iau 01 minca acea mtncare a zmeulul §i
ma due inaintea lul la vinatoare, pa unde yine lei? J

— Pa la podu da arama.
Atunci sa duse Cralovisin acolo §i pa ctnd zmeu
vinia dala vinatoare §i ajungind la pod sa opre§te calu
cu lei, lei insazise: „ce-{ e cal da leu §i paraleu? ca nu ni-I
frica da nimeni pa lume
tt
§i zicind asfel laca ca Icse §i
.

Cralovisin da su pod $i sa luara la lupta, dar parca n'ar


hi fost zmeu da clnd lumea, ca 1-a tocat §i pa zmeu §i
pa cal. Apolmerse la sat, unde gase§te §i pa nevasta lu
Strimba-lemne §'a'ntrebat-o
— Unde este zmeu tau?
— le la vinatoare.
— §i tot atita mincare mlnca ca §i alalalt, §i pa
unde yine dala vinatoare?
— Pa la podu da argint.
Apol sa duse acolo; cum ajunse la pod laca §i zmeu,
care fu tocat cu cal cu tot, ?i sa'ntoarse la sat; apol sa
duse cu doua feme! §i la so^iia lul care vazindu-1 a ramas ca
moarta da bucurile, apol intrebind-o §i pa dinsa da zmeu
ii raspunse ca este la vinatoare, §'o 'ntreba:

—Cita' mincare minca zmeu tati?


—Maninca patru cuptoare da piine, cinci ghivoll §i
bea un butoi da rachiu §i trii butoae da yin la o masa.
—Cam mult zise, Cralovisin, nu §tiu daca le pot
minca §i lau.
§i s'a apucat sa manince, dar a ramas un cuptor da
piine §'un ghivol nemineat §i dupa ce s'a mal plimbat
pu^in mincat toate §'a plecat inaintea zmeulul.
le-a
Zmeu vinea pa la podu da aur; ajungind zmeu ia pod

Digitized by Go<
rpFr^r-nrr

CONSTANTA 375

s'a oprit calu cu lei in loc fara sa mai mearga: „hei cal
da nu ni-i frica da nimenl pa lurne", §i
leu §i paraleu ca
zicind a§a iaca ca lese Craiovisin da su pod, apoi sa
luara la lupta §i sa luptara trii zile §i trii nop^ $i nici unu
nu cadea, cind a patra zi trecea ni§te pasarl pa sus in zbor
$i zmeu a zis catra lele: „ciorilor, ciorilor, muia{i aripile
voastre 'n apa rece §i vinij da ma racori^I §i pa mine ca
sa-m yiie putere, sa va fac un hoit sa minca^i came din
a
iel .Dar Craiovisin zise: „mai zmeule, tu nu te lasa 'rt na-

dejdea pasarilor". $isa opinte^te Craiovisin odata ghine $M


puse pa zmeu la partiint §i numai da cit ii §i scuria zi-
lele, apoi pleca vesel acasa la nevasta-sa §i strinse tot ca-
labalicu §i toate avuturile care le avusese zmeii acolo 51

pleca cu lele la gura unde a$tepta fralii luL A§a


pe§terii
dar s'a apucat sa Scarce tot avutu §'a ramas nu-
ma iel in pe^tera, iel s'a gindit §i $-a zis „ tao nu prea :

sint sigur cu frazil a$tia ai nei, caci iei cind or vedea


atitea boga^ii ce le-am trimes lau d'aici, te pomene§ti c/l

tae funia cind 01 hi pa la calea jumatate, §'apoi ghfata


mama a murk §i nare cine sa mai ma scoale". §i zicind
a§a puse un chetroi mare 'n funic <ji caciula de-asupra <ji

apoi face semn da tras, §i 'ntr'adevar ca frazil i-a taiat


funia cind iera pa la calea jumatate §i chlatra a cazut jos.
„Hel ghine ml-a dat Dumnizeu in gind da nu m'am pus
pa funie, iaca ieram mort acum u $i pleaca ghetu ne- .

cajit §i amarit in toata lumea; a mers el cit a mers pin

ni$te paduri mari §i'n riijlocu unii paduri gase§te o baba


batrina §i chioara care pazea ni§te capre; merse Craio-
visin la baba §i zise:
— Da de ce batrina nu te duci cu caprele 'n padure?
— Nu ma due, dragu nau, ca sint singura §i'n toate
parole sint mo^iid'ale ur^ilor, lupchilor, $*a mai multor, care
daca nvor gasi rha maninca cu capre cu tot.
t
Atunci Craiovisin sa facu cioban la baba §fn trii zile

omori pa to^i mo§ierii cu mo§ii, aducindu-le cheile pa ba{


acasa la baba ;
ghiata baba nu §tiia cum sa-i mai multuniasca

Digitized by VjOOQ IC L
376 CONSTANTA

lui Cralovisin §M intreba da unde a rSmas lei singur in


acei codri; lei il spuse tara^enia 1
babii §'o 'ntreaba pa
baba incotro mal sint mo$ii cioco!e§ti oprite; baba ras-
punse ca nu mm sint, dar ii arata cu mina intr'o parte
da loc zicind: ,sa nu tedud, dragu maniii, incolo ca este
mo§iia lelelor §i-t ia ochii da telasaca pa mine", lei cum
auzi pleaca cu caprele acolo la mo^ila lelelor, cintind cu
flueru; $i cind ajunse pamo§iia lelelor lata ca vinira §i lele

zicind: „cintabaete sa jucam tt


. lei ce safaca? sccase dopu
dala fluer §i zise: „stat sa-m fac dop lafluer §i va cint cit
vre{\ Apoi sa duse §1 tae un copac mare sa-§ faca dop la
fluer §i cind a dat sa-1 sparga le-a zis lelelor: „vinitl da
pune^ mina §i da^i-m ajutor sa sparg copacu asta ca-I
bun pantru dop da fluer". lelile a pus miinile in crapatura
lemnului ca sa traga 'ntr'o parte §i 'ntr'alta, dar Cralo-
visin scoase toporu din lemn $i lemnu sa strinse la loc
§i lelile ramasera cu miinile prinse 'n lemn, apoi le ltia

la batae cu coada toporului zicindu-le: „pina nu aduce^


u
ochii babii nu va dau drumu d'aici §i va omor .

Atunci lelile vazind ca nu mai pot sa scape i-a dat


%
ochii babii, §i s'a spalat baba da trii ori $i vedea ca una
da zece ani. Atunci le-a dat drumu lelelor §i le-a zis: „du-
ce^i-va d'aici sa nu va mai gasesc, ca nu mai sea pat da
mine". §i dus lelile. Adouazispune baba lu Cralovisin
s'a
ca daca s'o duce cu caprele spre rasarit nu sa mai 'ntoarce,
ca ie Cimpu cu doru §i-l ajunge doru §i sa duce unde o
vedea cu ochii. Cralovisin nu asculta pa baba §i pleaca
acolo, dar cum a ajuns p'acolo 1-a ajuns un dor §i jale §i
a lasat §i capre §i tot, a plecat cautind pin codri. Mer-
gind lei pin padure aude ca cineva-1 striga pa nume,
cind sa uita iel ghine sus intr'un copac iera ni§te pui da
gripsoroaica, o pasare mare da tot, $i puil aia-1 striga pa
Cralovisin zicind: „Craiovisine, te-a lasat Dumnizeu viteaz
mare, nu trece pa linga noi §i ne lasa in gura balaurulifi

»Pa^ania.

Digitized by
^ . v^rvr -rxyi*' ^v";v,rty^>- \>*<"A -

CONSTANTA 377

itiafe care se sue la nol sa ne ttiantnce". §i baga da sama,


vede un balaur mare da §arpe eare vrea sa sa sue la pul
§1 s&-I sfi§ie,dar balauru zise lu Craiovisin: „ba tu vezl-\\

da drumu tau, Cralovisine, cfl^ fac §i tie ca §i lor".


Atunci cum auzi Craiovisin a§a dala $arpe §i_ cum lera
da nacajit, cind s'a repezit la balaur 1-a facut numa
gramezl. L-a omorit §a voit sa piece, da puii a zis
catra lei „stal, Cralovisine, nu pleca, ca yirie mama noastra
:

§i cind o vedea balauru mort are sa te manlnce da bucuriie,

hinca da noua anl scoate pul iri copac §1 pina acuma nu


I- a putut sa-I creasca din pricina astul spurcat*. §i l-a luat
pa Craiovisin al mai nic din pul §i second o pana dala
aripa la bagat pa Craiovisin acolo §1 §-a pus paria la
loc §i paste pu^in timp a sosit $1 gripsoroalca batrina, mama
puilor, cu nouazeel §i noua da ghivoll 'n spinare, merinde
pantru pui, §i cind l-a vazut pa balaur mort a le^inat da
bucuriie; mai tirziu §'a vjnit in fire §'a'ntrebat bae{il:
— Cine ne-a facut noua acest mare ghine?
. — la un ghet cre§tirt care a trecut p'aicl, mama ; sa-1

g&se§tl p'acel om da bucuriie?


ce I-al face
— Nu I-a$ mai face ninic acum.
Atunci pulu al fiic scoase pana dala aripa §i-l lasa
jos in culbu lor; ghlata gripsoroalca a 'nceput sa 'ntrebe
pa Craiovisin ce rasplata cere pantru ghinele ce l-a

facut :

— Ninic mai mult dacit daca po{I sa ma sco^I la


lumea mea.
— Te scot, da cam greu.
A doua zi lua in schinare gripsoroalca zece ghivoll §i

pa Craiovisin §i pleca cu lei in zbor catra lume; $'a mers


pina aproape da cer §'apo! a 'nceput sa sa !asc 'n jos
pina a isprayit gripsoroalca §t merindele §i l-a taiat Cra-
iovisin din chicioru lul $i l-a dat sa manince, si de-atunci
sa zfee ca are omu lipsa la talpa chiclorulul. A§a a ajuns
pa pamint §i gripsoroalca a plecat Kiindu-^I ziaa buna
dala Craiovisin. Acum ghetu Craiovisin sa vazu lar pa

Digitized by Google
:
ryw r
\

378 CONSTANTA

lumea liii t d^r trecuse timp mult cit statuse lei p'acolo.
Cralovisin avea un baiat nascut inainte d'a sa bate cu
%
zmeil; mergind lei vesel p'un drum gase§te un baiat cam
da zece anl §i-l intreaba ca al cul e baiatu §i de unde este.

Baiatu I-a raspuns ca este sluga la ni§te cfocol:



§i cum H chlama pa ciocol.
~ Pa unu-1 chi«ama Freaca-chletre §i pa altu Strimba-
lemne, zise baiatu.
Vez, Iera chlar fcaiatu lu paza porcil
Cralovisin §i

clocoilor §i pa ma-sa baiatulul o pusese dupa curd; cind


a auzit Cralovisin da numele lor, nu §tila cum s'ajunga
mai da graba la acele cur^I. §'a stat P' na Seara cu baiatu
.cu porcil §i seara s'a dus acasa cu baiatu §i I-a spus ba-
iatulul ca-I leste tata §i I-a mai zis: dupa ce-I inchide porcil
sa spui ma-tilsa yile afara, da vez sanute vaza cineva".
S'a dus baiatu, a chemat pa ma-sa §i cum a vazut femela
pa barbatu-sau 1-a cunoscut, $'a 'nceput sa-I spue cum a
trait. Cralovisin zice: „acu nu mai avc^ fric£, am vinit
iau §'oI face toate bune." I-a lasat in pace pina diminea{a
§'apoI s'a dus la din§il diminea^a,, dar lel.ca ni§te marl
boerl nu sa mai sculase, sa sculase numa cocoanele lor.

Cralovisin a batut la poarta, da da hier §i


por^ile Iera
gardurile 'n juru cursor lor. Vazind ca nu yine nimerea
sa-I deschiza por^ile, a dat odata cu chicloru n poarta §'a
f&rimat-o, apol a intrat tnauntru. Boerii da zgomotu facut
la poarta s'a sculat. §1 cind 1-a vazut pa Cralovisin a
ramas ca ni$te lemne, fara sa §tie ce sa mai faca. Dupa
ce s'a lini^tit lei le-a zis Cralovisin: „pai ghine, mai fratilor,
vol ghine ca iau v'am facut pa vol in starea da sintet
stitl

astazl v'am inyiat din mor^I. Apol vol nu va gindip


$i

la Dumnizeu ca le pacat pantru nevasta mea s'o punet sa


va pazeasca curcile §i baiatu nau porcil vo§tri? Vol a^
vrut ca sa mor iau, da n'a vrut Dumnizeu; lata-ma c'am
vinit iau lar la vol. Acum cum credet da cuviinta sa
facem nol, or ma punet §ipa mine dupa vacl?" Iel nu
zicea nicl alba, nici neagra, ca ala cu musca pa caclula;

Digitized by
n^™ inrtrfc-
p* ?r*v
t

CONSTANTA 379

atuncl Cralovisin porunci sa faca o cama§a larga §i sa


intre to{I cite tril intr'insa; dupa ce s'a facut a intrat
§i

cite tril in cama§a, apo* a luat un hare, cum lera


p'atund, §'a tras Cralovisin cu Iel. §i lul Strimba-lemne 1-a

vinit sageata drept in cre§tetu capului §i 1-a sfi§iat pina


jos. Al triilea a tras in Freaca-qhietre §i tot a§aa pa^it §i
a ramas singur Cralovisin §i cu femeile. lei a 'mpar^it
toate averile fra^e§ti §'a ramas Cralovisin mare §i tare
p'acele locurl §i cu femeile lul Strimba-lemne §i Freaca-
chietre. §i 'ncalecal p'o §ea §i ,v'am spus D-voastra po-
veste a§a.

Musca alba pa perete,


Mai mincinos cine crede.
Techederesi — Ion I). Ba^coveanu, 50.

XI

Mai 'nainte vreme, cind umbla holera pa pamint, ca


sa scapam da la, iaca ce-I facea: s'apuca o femeie, lua
cinipa, o torcea, o navadea, o (esea §' facea o cama§a
din asta pinza, care o punea 'ntr'un par la marginea sa-
tului. Cind vinea holera la satu nostru, daca gasea cama$a

la marginea satului o lua §i pleca. Alfel nu sea pat da la.

tntr'un sat, dac'a vazut *ca nu mai scapa da holera,


oamenii a luat un baiat voinic, I-a &cut o groapa 'n pa-
mint, adinca cit iel §i strimta, a$a ca sa poata sta un om
A luat apoi baiatu, 1-a pus in groapa
in chicloare. §'a pus
pamint paste iel da yiu §i iel a murit acolo.
A$a o scapat satu da holera.
MustafacI — Marila Ionescu, 70.

/Google
Digitized by


. -x ~»«?

^i
380 CONSTANTA

xn
Mogo§ pune §eaua pa murg
$'o plo^chi^ ftititica,

D'o vadra §i cind oca,


Tot la Stancu{a-ml pleca,
Tot buna ziua mi-$ da,
Niclunu nu-I,muHufta;
Dar indracitu al mai Aic:
„Multufiescu-l* dumitale
Ca unul cumnat mai mare,
Poftim, Mogo§e, la masa
S'oi sa bem §i sa mincam,
Bune chefurl sa facem,
Pa Stancu^a sa \-o aratan)
Da frumoasa, da urita,
Da bogata, da saraca.
Pleaca Mogo§e 'nainte
Ca yine Stanca pa urma
Cu dolsprezece telega rl
Mutyl sint negri armasari,
Pa schinare zugraytyf,
Pa chicere carlaoan{e u .

Trecu anu, trecu dol,


lar buna ziua mi-§ da
'
Niclunu nu-I mutyufifa.
Dar indracitu al mai Aic,
Tot ala era cu cuvlnt,
Ca unul cumnat mai mare:
— Dar cum ne-a fost prinsoarea?
Sa vara da §apte orl
yil
Ca slnt multe sarbatorl
§i-I ghine da omu calator,

§j larna da tril orl


Ca le frig §i geri§or,

§1-1 raii da omu calator.

Digitized by Gooa
:

HJtfW'/^*^ * ^, - >:,-- ~. -,r


r *
v^ .
' ** - -^*^-r- t^t 1 "*•

CONSTANTA 381

Stanca unde ne-al lasat-o?


% ,
— Stanca mi-I pa urma
Cu caru^a moldoveneasca, *
Mare 'n dric, marunta 'n roate,

Cu dol bol moldovene^tl,


Clu^I da coarne,
Clu{Ida coade,
Stanca invelita 'n rogojina
Ca sa nu-I hile ru§ine".
Stanca sosea, da Mogo§ intreba
„Da ce nu mi 1-a^ lertat
Ca 1-atf vazut ca le beat?"
D'ar da Stanca pina *n yife,
Sa razbeasca la domnile
Sa 'ml vaza tril spJnzura^l,
Pa patru in ocna baga^L
MustafacI — Dunitru StancTu, 60.

Digftized by Google
Digitized by Googl
*!*> v -'.„., -
,

TECUCI

Digitized by Google
Digitized
ȣ2SSi
TECUCI

Am avut o daravela c'un Ovrel, am avut ni§te acte


date caselor, ca ne-a dat seva parale. Noi i le-an
lul, actile

platit la vreme §i lei a fuzit in America §i actile le-a lasat


la un bancher din Foc$anI. Un an ne-a urmarit bancheru

§i I-an dat §i lul un rind de ban!. Pe urma bancheru s'a

apucat $i le-a -vindut lu lancu Bulal, §'acu lancu ne-a


apucat lar pe noi sa platim a treia oara.
De-acolea lei a luat banl dela §tat §'a fuzit in Ame-
rica, lei iera presiptor, a luat banl incasaj de pin sat § a

tutit Tar in America.


§'acu ne urmare§te pe noi §tatu cu ipoteca aseia cu
actile, ca s'a gasit la dinsu. $'acu ba§ca ca ne-o pus

casele, da ne-o pus toate selea, an ramas sa murim de


foame pe drumurl §'acu vinim la judecata. Advucatii sere
banl mult S n'avem sa platim, daca sintem sechestra^ §i
j

bulendrele de pe noi.
Duminica are sa ni sa vinza tot, 91 boi §i cai §i zestrea
fietelor care le-avem in casa —
pe ziua de opsprezese.
Apai sa vezi cum ne-a 'n§elat. lei ne-a dat chitan(a
§i 1-an ramas la judecata, da lei $-a luat talpa^i^a 91 s'a
dus. Acu chitan^ele nu sa (in in sama.
Cind suta cind douo, pina la §apte sute de lei i-an
dat pe rind. Contestable an facut ^Ja dimistra^iie, da nu
ni s'a luat in sama.
Lie$tl — Ion Paul, 48.

8857

Digitized by GooqL r
386 TECUCI

II

Traim cu plugarile §i cu yite. Dam cite singes de


fran2I $i patruzes de pareche, la suhat la boler, ca no!
n'avem de pascut. §i daca nu-s parale sa dal la vreme,
loc
apai una o dam lul §i una ramine nouo.
Uneorl le ca lemnu de uscat locu §i yita o adusl slaba
ca cind ai lernat-o.
Acu da un sa hile frumoase? Acu socanl le dam se-am
facut asta-vara. Se nu ne-ajunze ne'ndatorim tot la boler.
§'avem famille grea, ^em copchii cite patru, sins.
h dam la §coala, ca leste §coala de §tat. lestc o catuna,
tot de comuna noastra tine $i are $coala §i la.
I.ie^tl - Ion Paul, 48.

Ill

Anu aista o lecu{a ne-a mai u§urat la pra§it §i ne-a


pus la aratura, jji tot acolo le.
An facut trei $i patru prajini de pra§la, patruzas
sesera, §alzas arat §'o zi cu caru §i nouo boleru §i ne-a dat
o false. Cu zi, cu sela cu seia, cu 'ncarcatura-I inc'odata
mai mult ca cit fase o false.
Acu pine alba nu s'a facut; numai porumb pu{intel,
1

cam §apte chile, opt, la false. Da griu nu samanam, ca


nu-i pamint §i n'avem saminta, numa la boier ie. ^

Lie§tl— Ion Hamzu, 56.

IV

Noi sintem umbla^ dela LieijU §i^ pin ia Tecus, in-


colo nu mai §tim.
Daca n'avem cu se, un 'sa ne dusem? Chirila-i cu

•AdicS: griu, orz, ovis.

Digitized by GaoQk.
tecuci 387

trinu acu,nu mal fee oaminil cu caru{e. Avem cite doi


bol,adusem de pe cimp, incolo zaba-I (inem. N'au ima§,
n'au unde le tinea oaminil. Inainte lera, (II minte leu. Dela
obzas incoas s'a scunchit locu, de cind a i§it griu alsta de-1
samana toamna.
Cind ieran copchil lera din trei dijma, §i din zase
spune oaminii c'a fost. lera dooz&s de lei §'acu-I $apte-
zas falsa.

Apai hinc'a vinit boierl aisa muty, a vinit Gres; sin


multe najil ais.
Lie§U — Ion Hamzu, 56.

V
Cu daravela noastra an facut la minister jalba §i nu
yine 'napol raspuns. S'a hi trimas, nu s'a hi trimas nu §tim.
Avem §i resipisile. §i daca ne-am dus §'am intrebat a zis
tt
ca „nu ne-a vinit niAic .

A§a raminem pe drum, alta n'avem se sa fasem.


Advucatulul il darn §alzas de lei §i nu vrea a§a.
lei a§a ne fag$dule§te c'a fase seva. Parale cheltuim

$i n-ie ca n'om putea reu§i fiinica.

Lie§tl — Ion Hamzu, 56.

VI
Noi ne-am munsit cu copchil cu tot, §i §tatu-I mal
rati ca Jidanu. Noi gindlan ca sa ne dea $tatu pamint, da
nu sa ni sa vinza §i casili §i yitili.

Lie$t! — Ion Hamzu, 56.

VII

laca si'ntimpli! vezl, nisi nu-t yine 'n gindu; leu


nu mi dus£m mal saptamina carf-a trecut la deal, cu ghloslu

Digitized by UOOQ IC
388 TEGUCl

cu fimeia Sanda
§i cii lul frati-Ao, cind pi dincolo di n&-
sipuri laca un drac di lepuri §i leu n'am di lucru, m'apuc
di huhurat §i undl-o plead, glupine, calu cu mini; §i fimeili

di-I {ipeti §1 leu tra£e di hajurl §i traze §i {ini. .. pSn'an


intors lar in n&sip a fos chip? DisI de-acole m'an dat glos,
s'a astimparat fimeili sele, s o lini$tit §f calu $i ne-an dus,
da cit pi si s'o patim.
Lie§ti — Constantin Matel, 63.

VIII

N'am o fasiri, §ad chiar £aba a§a, Ais parali,


nis
iiis tu z&bunu ista trazi-a nou; m'a§ puni §i leu
f&ini,

acol6, cu luna, cu anu cum i\ vr6, n'am Ais fimei, ni§ cop-
chil nic, is singur, s& munsesc §i si traesc; daci nu v'a pl&s6
cum ol munsi, si nu-n da( Ai§ o para.
Lie§tf — §fetan Bor§an, 50.

IX

Da n'am mai ninic; la si si hii? doi giunc&na§, nis nu


posi tresi n&sipurili cu ii, da si-I mai pul la chiatri! Da si

mi pul s'o fac cu palmili aisi in sat bat-o s'o bati di §u§i,

c'ap&I la anu, dac'a hi, oi iasi-o cu boil, ci doar a da Dum-


niz£u di-or mai cre§ti §i ii, c'acu ii o si hii di citi doi
ani —
minci zaba acu.
Lie^tl — Nihal Panaite, 40.

An luat dila boieri pij^aizas di pr&jinl di pra§i,


paz&sl di s&siri §i dou&zas di frunzi [in mini., §i cind a
vinit, cum an zisf,£vrem6 munsii m'an dus §i Ai-an fa-

cut-o. Acu la mSsurat, cind la m&surat, vatavu lul ga-

Digitized by Goofil
. .

tecuci 389

sa§ti §&si prajini mal pu^intel §i m'a dat pi listra cu §a§i


prajini lipsi. DisI de-acol6 cln man dus la socoteali rii-o

dat mal pu^inteli parali, §i an a$a, §'acu a§a, §i diJa tot


a$a. la ti 'nchipue§ti citi furaturi?! Apai ... da . .

Lie$tf — Nihal Panaite, 40.

XI

Si si hii, ma rog dunitali? laca 'ntimplarea, Dumni-


zau, orl sini mal §tiisi pacat a dat pisti capu neu! nisi
nu-{ ymi 'n gind; am saserat leu, de-a-puterea hi din
copchilarii §i n'am pa^lt ca'n ziua asee; mai, parci-n luasi.
min^ili, cin m'an trezit leu siniili {i§n6 dl-un stinjin din
mlna m6; am mal pus leu mina pi sasiri o luni di zile?
Dea . . . pasi ! a saserat ghiati Stanca pazasl di prajinl sin-
gurici, §1 era griu cit fii {i-I omu, laca a§a. Da acu^di asta
ca di asta, da nacazu fieu pi urma, tot n'am umblat la
rani chlarfiiS di tell, ca doar si n'o zadarasc; cin colo
6 mal rail ... s'a pus colb, ba sudoare, §i cind m'an dus
la doflor, cl n'a mai fos di chip, si ti hi facut neni si \\-

pam Da ! §i lei ca cinili nu-1 lera fiili, di fell, di fell, tra£6


cu pamatuvu Seala cu vati multi di mi tris6 sudorili ; el ! . .

a mai trecut v'o tril saptaminl, §'a dat Dumnizaii di nl-o


contenit durerile §i s'o sghisit.

Lie§tf — Andrer Sandu Panaite, 27.

XII

Ba nisi nol n'am ingropat AisI di cum yila dila


Vladimire§tl ; daci-I diparti di tot §i ne-am zabayit ba
cu popu§oiI, ba cu plugu §'a ramas a§a; de'gh£ am in-
gropat- o pi las'd-Iacasi, da nu §tiu cum si mai zic §i leu,
da laca Ais an n'am mal ingropat-o §i s'a facut, laca tot
s'a facut, am umplut o polobosici di sinzasl di vedri; si
nera unil cind o auzit; mai lesti §i norocu omulul.

Digitized by Google
390 TECUCl

Apai laca mal zisim? ne-a prins larna di git lar;


si si

lemnili este di salsii nu fac foe mai di loc; par' hlerghi


o ulsicum tresi foamea di sinsi on. —
Nu-I hi §tiind mai
ghini, ne-a mai da boeriu ista loc di primavari, nu ne-a
mai da? ci, zisi, le£6*se6 nu mai iesi, o astupat-o boleril §i
pi asta, sini §tii se-a mai hi?

Lie$tl — loan Susanu, 38.

XIII

Avem o judecata, de sins anl de cind ne judecam.


Sintem §apte fra{ pe ni§te pamint. S'o hotarit sa hile asupra
noastra §i un frate-o vinit cu marturl sa ni'ncurse pe nol.
Dela paring! no§tri-l avem pamintu, poate dl-o suta de
anl de cind le.
Cit o fost paring! 'n vila^a nu s'o 'mpartit, ca l-o sta-
pinit un frate mai riio La urma ne putindu-ne ^mpar^i de
buna vole 1-au dat la domnu judecator, ca sa-1 impar^im
cu judecata. lei ne amina terminurile ca sa fo strise §i §-o
pus avueat.
Asta a fost acu. Dupa aseia dupa se am adus toate
dovezile ca nol sintem iisorii tatalui o ramas pamintu
nempar^it.
$i ni s'o dat hotarirea ca sa vinim sa trazem lotu-
rile. S'atuns piri^iiau scos dol marturl ca sa ni strise pe
nol, §i s'o aminat terminu pin la treizes, ca sa se la 'ntre-

barile dela marturl.

Matca — Chiriac Lazu, 60.

XIV
Satu nu-I departe, un §fert de po§ta de ais pi jos.
Numai singuri nol sintem, bolerl n'avem, lei sint afara
de sat cu mo§H.

Digitized by Goo'
TECUC1 391

Tr&im cu munsile pi la al{ll, pi "la boler, care din


douo, care din trei, cum ne-an putut fmpaca. BoiH dam
la ima$url, ' vasHe acasa le ttnem. Da
vfndut oaminil
le-o
ghitele, le-o dat la nevole ca n'au un'le tinea, faca de£aba
traim ca n'avem cu se.

Anu an ramas cu samanaturile ca n'am avut


aista
unde. Am
a§teptat sa ne yile de-acolo de sus seva. De-acu

samanam la primavara une-om gasi.
Nainte lera bine, da acu s'o schimbat socotelile. Nainte
iera din sins, apoi o ramas din patru, acu-I din douo,
$'inca ne mal sere seva, ba§ca jiin douo, o aratura.

Matca — Chirlac I^azu ft


60.

XV
Cln cu revolu^ila nol n'am facut ninic §! ne-an dus la
§coala, ne-an sfatuit cu parintele Toader §i cu profesoru
cun sa fasem.
§'am facut o hlrtile §'am iscalit cu to^ii, an dat-o la

domnu prefect, am trimes patru delegat §t nol sellant an


stat lini^tit.
Ma tea — Chirlac I^azu, 60.

XVI
Nainte timp Iera foarte irumos timpu. Acu ne-an
sarasit cu topi. Acu§ daca am dol bol, acas ii til. Vaca,
seva, pore, nic nu putem tine. Nainte avem o. mile de
1

fals pintru yite ; si dan cite trii lei de yita, acu trilzes de

lei de parechla de bol §i trilzes de care de snochi sa-I


dusem la arile. Acu cit luom locurl dela bolerl d'e§tia, ni
le da'n munca. Pintru-o juma2 de false o false I-an munsit,
carate bucatile de mine acolo la arila bolereasca.

Matca — Ion Pohrib Juchel, 73.

,
Nimic.
*Jiftn5tate.

Digitized by Google
392 tecuci

XVII
§tiu de Ru§ ca am avut un serpent, l-»an tinut in
casa. Ru§ii vinia §i vorghia cu noi. Pe aista, pe frati-Aeu,
l-o batut un Rus §i serientu pe to{ I-o batut, hinca Iel s'o

batut intre lei in alta casa. §i iel i-o chemat §'o zis: „se-al
avut cu Ruminu? —
ca §tila moldovene§te §i sa nu va —
mai aflu cu 6eva! a
Av6 sarta cu sineva, o hi avut razboi cu Turcu,
ca la noi vinia 'n tresere §i se opria cite pu(in.
Matca — Ion Pohrib Juchel, 73.

XVIII
Noi puftam halne de-astea ca la tara, mocane$tI: ca-
ma§a, antereu, fu§te, jumetaj. La fete-s rochii de sit or
de Una.
Fimeia toarse, de-acolea chlaptana, meli^a la dnepa,
coasa, tasa, urza§te, nevede§te, pi-urma-i leaga gura la
pinza §i s'apuca de rostit, adica da cu suveica pin rost.
Aistea-s la fimeie.
Slobozila — Marghioala Nichifor, 32.

XIX
An fos fata nacajita §i m'am maritat tinara numa
de ^aptesprezese ani. L'an luat vaduol §i m'o batut mereu.
Acu hiie cumetriie, hiie se-o hi, ma las paguba§a;
nis la cri^ma nu ma due cu iel. §'acasa daca vad ca sa
'mbata, ies di-acasa, fug.
Slobozifa — Marghioala Nichifor, 32.

XX
La nunta chiuie, joaca, §i cind inchina de bea paharu
de yin le spune din gura, da io nu le-an prea bagat sama.

Digitized by Goo
y™».r -~
? i* LfUl

tecuci 393

La botez boteaza, yine acasa, pune masa $i ma-


ninca. Da moa?a scalda cochilu, -1 infa§a ?i-l da 'n mlna
mini-sa.
La botez chlama oaminl de pin sat. Apai spune sa
traiasca cochiii cu paring! din preuna, cu nana?, cu tata §i
„cum l-a( botezat sa-1 ?i cununat:
Sa faset hiu de hiu,
Sa va hile chefu deplin.
lo cind an fos lehuza, 10 singura iVan facut tot.
Apai cum ii cre^tem? Ii infasam, il primenim. Caz-
nim care cum ii cochilu de bun §i rau.
lo 'n §apte am an facut §apte baie( ?i traiesc sins.
Unu-I la §coala.
Slobozila — Marghfoala Nichifor, 32.

XXI

Acuma rar daca-i videa catrinte. Toate o facut cons


ais indarat.
lo pi-aselea an 6uda mare, lo sa hiu ca §tatu pl-aseia
a? tunde-o 'ntil care are cons.
Acu fete marl cu paring §i au cochii §i-i (in lele §i
paring! lor.

Li-I mintea lor a?a. Fisorii sa due in armata §i daca


yin nu sa mal ulta la lele. De! muierea-I poale lunzi ?i
minte scurta.
A§a-I fimela blastamata' de Dumnezeu, ca n'ar fase
daca n'ar cauta al^il la la.

SloboziTa — Marghioala Nichifor, 32.

XXII

S'o facut omor la noi, o vinit ni?te ho( dela Bacau —


lo leram in poztyile. §'o chicat pe oaminii di-acolo politila.

Digitized by Google
394 tecuci

M'o dus ca martura §'an jurat. nacajit multa lurne atuns


pe drumurl. Pe urma o dat Dumnezeu §i s'o prins aseia
§'o sc&pat lumea.
Daca sineva jura strimb, n'ajunie nis sins zile. lo
cum an vazut a§a jur. An cochii §i-s tlnara, an de gind
samai traiesc.
§i daca-s martura spun: „io vra sa zica m'an dus
dumineca acasa §'an mas acolo §i m'an sculat de di-
minea^a, cin o fos douo sasurl pin la ziua, §i ra'ara intilnit
cu ho^u cu vaca de funile §i cu sumanu pe ba{ §i 1-am
intrebat: un te dus? §i lei n'o vorghit cu mine. lo viind
in sat m'an dus la cri§ma §'am intilnit paguba§u. lei ma
'ntreaba: de unde yii? n'al intilnit pe nimeni? lo zic:
am intilnit.

A§a trebuie sa juri cum ai vazut.

Slobozifa — MarghToala Nichifor, 50.

XXIII

Hal leli^a 'rt deal la vile


Sa-t arat curdle pustii,
Numa una nu-i pustile,
leste-un scriitor de scrie,
§i nu scrie bunata^i.
Vinde, mama, boii tot
§i ma scapa dela sor(.
— Dela sort §i dela moarte
Mama nu te poate scoate.
TecuSI — Neculal Alexe, 12

XXIV
Pasare alba codalba
Din sef s'a coborit,

Digitized by Google:
\$f*>*Tfi^

tecuci 395

Din arichl o batut,


Tril chicaturide sini:e o chicat,
Sa crape deochlu
Cut o deochle pe [cutare].
Dl-o hi deochiet de fata mare
Chise-I costya,
Plinga de pe dinsa,
Dl-o hi deochiet de fimele
Sa-I crape Mele,
Plinga-I pruncu,
Plinga de pe dinsa.
DeochI de hina, v

Deocht de vesina,
Deochi de fata mare
Fuzit, deochi dintre ochi
Sa ramile [cutare]
Curat luAinat
Ca ariintu strecurat,
Ca malca-sa se 1-a fapt,
Cum Dumnezau pe pamint 1-a lasat.

Cozme^ti — Alexandru Bulhoi, 30.

XXV
Nol cu plugarila traim. Anu aista o pus oaminii §'o
coltivat §i tiutun. Apol mai le cite-o yile unde §i unde,
cite la zese gospodarl o ramas un co^or, incolo s'o uscat.
Daca n'avem yile nu ne yine bine. Cu yinu lera lumea
'ndestulata nainte, da acu te Jine douozes de franz o
pomana.
baba vaduva fosa atuns cite zese pomenl §i lua
cite un balerc de douozes de vedre la una. Inainte pe
timpu asela dovedla 'n yil omu. Sel se fasa atuns douo-
zes de vase az nis poame de mincare n'are sa pule o
pdmana.

Digitized by Google
396 tecuci

Nu §tim de se-o cherut t din prisina fjlocsarii sau de-a


sesetil ? Capoi §i pofiii din grading, cherzis, zarzdl, o
cherut tot.

feste la nol $'o leaca de padure de nulele §1 de


h reaped 1
, mare nu ie, $Fncolo pamint de hrana, tril par(
rati §'oparte bun. Pune orau pe iel papu§oi pentru casa,
pentru hrana, pentru gospodarile; clte-un chic de orz, o
leaca de griu, da numai parte din oaminl. Care n'are pa-
mint nu samana nis de cum. Care n'are alt venit mai
munse$te cu ziua or cu luna, cu opsprese §i sinprese
franz luna. Jinem §i yite care putem; altu cite doQo, trif,
altu nis de fel numai parte din oaminl au yite cornorate.
;

Ghizare$tl ( Vizure$tf) — Eftenle §tefanache Oi(a, 50.

XXVI
Til minte ca ieran mititel. Cind inva^an la §coala,
Iera §coala 'n primariie. Priotu Ghlorghe Sinionescu —
acu o murit — iera profesor. Cu litere de-aistea latine§ti
am inva^at. Car{ iera: arimetica, setirea, hiiiena. Le ^ii
minte numele lor, da nu §tiu se-i in lele acu.
Tot mai ghine ier-a pi-atuns. Atuns un popa inva^a
patru clase primare, inva^a §i la Roman patru §i iera gata,
sa fasa popa.
Ghizare^tr (Vizure$tl) — Eftenle $tefanache Oi^a, 50.

XXVII

Az nu-m mai yine sa prind a cinta. Cind iera de


iasta, yin, cinta Ruminu, da acu ie 'n stare sa moara decit
trai d'esta.

Care-I asela care sa nu beie ? S'aude §i pe la noi

tPariure de un an (de lastar).

Digitized by Gooak
:

—*= .• *v -~ -<r\'

TECUCI 397

de lezea asela §*ar hi ghine sa nu s'aprobe. Ca de! Ru-


minu-I nacajit §i sa-4 mal pule §i la §treaf l , ca bea?
Ghizare$tr (Vizure$tf) — Eftenfe §tefanache Oita\ 50.

XXVIII

Ion Manaila a fost ales ca hot P'a& lei s'o streinat


d'acasa, o umblat incolo, incolo, pin laturi, pina s'ogasit
cu unu Drago§. §'o vorghit, s'o sfatuit §i s*o unit §i d'asi
o umblat amindol, 6 plecat incolo. Da o facut ghine, n'o
facut rau. Serea dela boierl, trimetea scrisori sa faca rost
de parale *n cutare loc, ca de nu „vinim la dumneaUr
zisa lei. Cu oaminil sta ghine. Odata i-o murit unula un
bou $i plinzea 'n drum. lei —
Manaila— s'o dus la lei
„ma! na o suta sinzes de franzl*. Da boleru nu s'ar hi
'ndurat sa dea. lei o 'mprumutat la nevole pe oamint. Le
da de-§ cumpara la d'e§tia scapata^: „na ma! ca m-et
pomeni §i vol pe mine*.

Ghizare$tr (Vizure§tl) — Eftenfe $teftnache Oita, 50.

XXIX

Cu posturile estea, cun s'o dusem? Postesc daca n'au


se minca. Jin oaminii batrini, tin §i lunea post.
Se sa ginde§te Ruminu? macar de-a§ avn leu in
selelalte zile de dulse. Citeodata le dumineca §i maninca
fasole.
La noi cit a fost vara de mare pin an luat §i no!—
varza de post acu pe toamna —
mal rar sa fac mincare
cu carne, mai mult sec an mincat. Se fase Ruminu? vine
dela cimp cu fumeia, pune Caunu cu apa la foe, presoara
faina'n apa §i fase ters, §i-§ (ine de sa{. Doar pune sarea

Amends.

Digitized by Google
398 TECUGI

'ntr'insa numa sa hile s&rat §i-l maninca, nis cu udatura,


gol a§a. Faina singura cu apa sa chiama ters.
In casa cum sa hile? Altu are rogojlnl a§ternute pe
Altu n'are nis rogojioa, pune cite-o
pat In loc de paiere 1 .

bucata de pe scindurl, sara cin sa hodine$te.


{ol

Ales la timp de larna murmura de frig cu baie^il,


mal mare Aila sa vezl! ll pune linga cheptu lul de-i
incalze^te.
De-acolea care-s mai boga{ da mlna sa faca cite le

un minder2 §i a^ternut de ^ara, de lina de oale,


sau pla-

puma de tirg. Pe jos e lichit cu lut amestecat cu balega
de cal or de bou, ca singur nu-1 poate lichi pe lut. Amin-
terea crapa, sa co^coyle^te3 .

Pare(II-s goll, numa cu var da(, la care-I da mlna,


care nu {ine §1 mal a$a numa lichi^ cu lut. Priotu $i §coala
au case bune,. Selelante nu-s.

Tapu-lon Vasile Oi^a, 40.

XXX

lera bine atuns, petres6m cu oca Cuza. lei o dat pa-


mint la gospodarl, la ponta§, cite §ese fals. Nu l-an a vadzut

fa^a, da putretu si vid6 'n primarii, da nu lera primarii


ca acu.
Lum6 vorghia bine de lei, §i lei tin£ cu gospodarii,
cu lum£. Daca mai traia fas6 bine.
Cuza o 'ntrebat pi boieri: „can cit pamint ar trebui
pintru {aranl"? lei o raspuns ca doospredzese fals. $i iei
cind o sim^it ca Cuza vr£ sa dele pamint l-o §i cherdut.
Atuns o spus lu Bratianu !ca-I da bani sa-1 impu§te pe
Cuza §i lei sa hile ca §i reze. §i iel H-o spus ca-! da zos.

^altele de paie.
•Saltea de Una.
3 Se gaure$tc, sc ridicu'n *u8 scoar^a uscata dc lut.

Digitized by Goo
, tecuci 399

Pi urma o spus tot Tel: „Doamne Cuza! sa vorghe§te


tt
boieril sa ti d6 afara !

Bre — dzlse — sa»'ndoim strazile, unde-I unu sa pu-


nem doi.
§' opus strafe 'ndoita.
Dup' aSela s'o dus Bratlanu lar la lei in casa §i I-o

pus cu^itu 'n chept §i l-o silit sa dzlca ca n'a mal hi domn,
sa-§ d6 demisiia. §-o dat-o §i l-o pus in trasura $i l-o scos
afara din Bucure§tl $i 1-0 tras clopotile sa dzica lum£ ca-I
mort. $i Iel pi urma o mal trait doodzes di ani §i s'o'ngro-
pat la o mobile a lul.

Bratlanu o facut treaba a£ela §i pi urma Iel o adus


pi Rezu aista.
Si vorb6 bine di Cuza. Iel zis6 sa hile unire §'un
duh in lume, sa traiasca oaminii unit unu cu altu.

Gohor — Vasile Clisu, 55.

XXXI

Apol cu se sa traim? Anu aista an samanat §i tiu-


tun. Daca ti-i {ine di Iel lese seva, da-I munca Aigaloasa
§i n'ai spor. Alfel, lo dzic c'ar samana boieril. lo an mun-
sit §eptespredzese pr3£inl.
Alfel omu traie§te greu, ca n'are pamint. yita
n'ai undl-o pa§te, ca sela o hirile di colo, sela di dincolo.
La nol sin zumatate di au yite, zumatate di n'au,
ca n'au undi li tin6.
Nainte lera u$or c'o fos falsa dolsprese §i s'o ridicat
pira la obzes.
Acu pamintu-1 la Gresil 'n posasile $i-l da la oaminl
citl-un frang prazina. A§6-1 speculeaza. Nol sintem radze§,
am avut pamint, da s'o'mpartit din parint la fisorl.

Gohor— Vasile Clisu, 55.

Digitized by Goog\£
400 TECUCI

XXXII

Fasa chemarea a doua §i n'an fost in razbel, nu m-o


consetrat. Pi $epledzes §i §epte I-o consetrat, pi nol nu.
Cin s'o sfir§it razbelu s'o facut o masa mare §i 1-0

'ntrebat Rezu: „baiet, dacS ave^ o l&cr&ma pintru pamint,


sa lacramat!"
Din audzind cuvintu sela o spus ca „murty vol
boierl
§i Rezu vostru pamint nu sa va mal da vouo u
§i !

N'an fost acolo, da ni-o spus care-o fost in foe. Sel


di-p vinit riniV dintr'in^it are penile cite douodzes^di
frans pi luna.
Gohor — Vasile Clisu, 55.

XXXIII

Chirvasu^a o fos rinit la Grivi^a §i dupa se I-o rinit,

soldatil o prins a zise „ura" $'o sarit in pirapete turse§tl


$i i-au atacat.
Intorcindu-Se un serzent inapol 1-au gasit pi dinsu
rinit §i 1-au luat di mina mergind cu iel la corpu principal.
Atuns o vinit un glorf^ §i l-o lovit in chisoarele amindoo
pi serzent §'o cazut zos alaturea di Chirvasu^a. §i ser-
zenlu asela care-1 dusa di mina 1-imbarbata pi Chirva-
su(a sa hiie cu curaz §i pi urma o cazut iel. Oiirvasu^a
o stat patru luni in spital, s'o facut bine §i traie§te §i azl,
are o pen^iune di doozes di lei.

Gohor-Gavrila Beldea, 42.

XXXIV
Avem §coala acu, da iera si pi timpu rezbelului,
in §eptezes §i §epte. Atunsa iera numa 'nvatator, acuma
Teste §i 'nva(atoare, sin sins- cu to^ii. §i les bunl baie^i,
ca I-o dat oaminii §i la Ie§ la §coala.

Digitized by Ga<
TECUCI 401

Avem doo cu dol prio{. Despre partea reli-


biseris
zlel meriem bine. Cin cu revolu^iia o fos oaminii aiming

n'o facut divastari. Noi auzlam mai mult in zurnale se


leste.

Sin bunl oaminii, §i posturile, da mai mult cu


^in

fasole; dl-aistea brinzaturl nu prea au. Cind are omu, cin


poate sa ci§tiie, mai cunpara dila casachile carne.
Acu s'o strimtat locurile, munsim greu. Nolamavut
intretinerea mai mult in yil, da s'o stricat di filocsara.

Gohor — Gavrila Beldea, 42.

XXXV

Ma due la Tecus §i trag la un prleten, un Ovrel care


s'o premutat dl-acolo dila noi ais. Ma due pintr'un pu^.
Pu^u asela le facut di tata-neu, di obzes di anl trebuie sa
hile facut. In locu lul trebuie sa stapinesc leu acuma. Iel
— un vesin — di undi I-o pus masura op§tea satului, la-
cuitoril, s'o 'ntins pi§te loc di'nchidi locu asela §i-i rati

di yiti.
an chemat §i primaru la fa(a loculul §i nl-o
1-an spus,
spus: „du-ti lacrama la procoror".
§i

leu fac o 'nlesnire la lume cu pu{u §i ticalosu asela


o declarat inaintea primarulul ca are sa ma 'mpu§ti. mai
fost Iel inchis la parchet c'o taiat un T'gan -

Apai nu §tiu«sa fasi seva?


Scari§oara — Ghforghe §tefan a Lupoaii, 57.

XXXVI

Scari§oara le ca un chilumetru §i jumatati di Cor-


basca.
Avem §i §coala, chlar acu§a s'o 'nfiin^at. Is dol
dascall.

8857 2U

Digitized by Google
r
;

402 TECUCI

Acu !1 amandeaza pi om daca nu da baie^H la §coala.


Avem §1 biseris buni §i prio^.

Sc&ri§oara — Ghforghe §tefan a Lupoail, 57.

XXXVII

lesti o catuna di-o parti, numa ursarime, nu-s Mol-


doveni di loc acolo. Apoi di cfn m'an trezit acolo I-am
apucat.
Ursarii au me§te§ugu herariii §i scripcarita. Au casi
?

mai pu^inl au bordele n pamint. Munsesc, aduna ban! §i


cunpara §i fac se trebuie.
Tiganii-s mai aprochlet cu Corbasca §i-I dau acolo
baietii la §coala. i§it unila buni, o 'nva^at bini.
Is oamini bum, nu s'aca^a di furti§agurl. Au §i pa-
minturi.
Sc&ri$oara — Ghforghe .Stefan a Lupoail, 57.

XXXVIII

La noi n'o fos revolutile. O fos pujina la boler. Zisi


c'ar hi stricat o leaca di zAplaz §f boleru o Ie§it §i li-o

spus ca li da pamint. Apoi nu §tiu di li-o hi dat.

Sca>i§oara — Ghforghe §tefan a Lupoail, 57.

XXXIX
Pini alba n'am putut puni anu aista. Noi a§a zisem
la grlu, pini, $i la porumb, p&pu§oI.
Avem §i yiie «;! yin bun, dol franz jumati deca, cr
cumu-I §i yinu.
Noi traim §i cu pinea. Samana oaminii pini §i pla-
tesc datoriile, ghiru, beilicu. Adica, daca nu faserp §u§aua,
dam triizes di franz, §i poati n'al sins banl.

Digitized by Google
'
tecuci 403

Fasem drumurl buni pin sat, din sat pina'n satu


selalalt, pi undi sint o leaca di surpaturl. Daca nu fasem
ni sevastreaza 1
. II dusi pi om pi la prim&riie. Nu po(
sa ti opul inaintea lezii. Sa dau pleca( oaminil, daca-s da-
torl trebule sa platlasca.
§tim noi cum ari sa mlarga cu lezea? Cari credi,
cari nu credi.

Scari§oara — Ghiorghe $tefan a Lupoaii, 57.

XL

Apol cun sa faca? Sa dusi o data, di douo on §'o seri


la paring §i pi urma daca paring! nu vor §i fata ari pla-
seri cu flacau r ia-l di mina §i pi luna cum le vorba. Daca
:
tt
,

vr£ paring! atuns o dusi cu nunta cu lautari, cu treaba.


Asta dumineca, §1 cum le disara pun masa §i dau cari
doi, cari-s rudenil dau citi patru fran2 di parali, citi sins
Asta-I nunta cu dar, da sa fac §i fara dar. la omu o oca
di rachiu dila cri$ma §i da la rudi. La nunta cinta, fac
chef, joaca, inchina pahari di yin. Sini'nchina sa zisi vornic.
A§a stau la masa §i daca au yin sa mai apUca di joe,
daca nu be apa §i sa dusi acasa. Di-aldi mini nu-I mai
da mina sa joasi, numai tinerii.
Scari§oara — Ghiorghe $tefan a Lupoaii, 57.

XLI

Nainti o trait mai bini, n'o fos darl, lera timpurile


mai buni. Fasa paring! nei citi sinsprezesi chili di griu,
da acu orz doar sa mai fasi, de-t plateau nevoile, belelile.

l
Sccvcstreaza

-
Digitized by Google
404 TECUCI

Acuma nu sa fasi, asel di vara o cherit; di sin, <jasi


anl sa fasi numa di ista banatu, a§a-I zisem la ista di

toamna.
Sc5ri$oara — Ghlorghe §tefan a Lupoaii, 57.

XLII

Avem §i paduri. lesti fag, tlel §i stejar §i carpan,


al^ii Mai lesti schin $i padure(. Schinu-I bun di facut
nu.
garduri. Padure^u fasi poami galghil, ca §i merile, §i 'nflo-
re§ti primavara.
La noi sint §i perzl. La tot omu sint citi patru, sins
perzi. Ii platim laprimarile pintru ca-I avem. Zisi ca avem
folos di lei.

Scari§oara — Ghiorghe §tefan a Lupoaii, 57.

XLIII

fost odata un hot, unu Balcaneanu, pi-acolo pi la


noi. Intii o fos ca vataf pi mobile §i pi urma s'o apucat
di potlogarii, di dauna, di nasdravanil. §i l-o prins, l-o dus
la temni^a. Di-acolo si-o hi mai facut, nu §tiu. lera nant §i
balan §i volnic strajnic.
Undi-or hi or mai hi ho{, da ais nu, di v'o §apti opt
ani di cind nu mai le asela pi la noi.

Scari§oara — Ghiorghe Stefan a LupoaiF, 57.

XLIV
Purtam iminei, ochins, i^ari, suman, came$e §i ca-
sula §i antereu.
Pleti numai di-ai§tia di sama m6, da tineretu nu
poarta. Tot in chipu neu sa poarta §i 'n alti sati.

Digitized by Good
TECUC1 405

Umbla unila cu chimir, unila cu briu. Fimeia ari ca-


trinta, §tergar, polca. Jot dila tirg li cump&r&m toati.
Fimeile, leli cu tortu, (as bumbac §i fac came$ or {as
in rAzboi pintru suman §i-l dusem la chiiia di-1 batem.
Scari§oara — Ghiorghe $tefan a'LupoaiT, 57.

XLV
La no! in sat ie azil de infirmi, la minastire. Intiia
oara o fostca un castel, ca ie mobile minastireasca acolo
$i Ie zidariie multa 'mprejur. Hramu sa fase la Sinta-Mariie.

Are trei sute de fals de codru cu fag, stejar, tie!,


afar de brad. Sint c&prioare acolo, pors salbatis.
De lezi am auzit, da oaminil vorbesc care cum il
duse capu §i mintea.
Io darea catra stat n-o platesc; d'asi m'apuc de be^iie,
fac se vreau, sin sa ma opriasca?
Io carte nu §tiu, da ^ii cri^ma, ca n'am nevoie de
slugaret. Io gasasc pe om la nevoie, ii dau bani §i-m mun-
se§te pintru iei pamintu vara.
Rachitoasa — Petrache Bu$ila\ 48.

XLVI

§'o mers, §'o mers pan' o agiuns


fundu Boroii la in
$ipoti. §'o cautat 6 pin paduri, §'o cautat pre{ de giumata

di zi §i nis n'o gasit vasile §i dac'o vazut §'o vazut s'o


'ntors §i £ 'napol. Cind si scobora dila lutarii la vali, numa
si audi c'o striga din urmi: Jlinci, Ilinci"; da 6 §-o adus
aminti ca nu-i ghini si raspundi §i cum era pin fiijlocu
padurii o palit-o o frica di s'o ridicat paru masiuca §i la
i

goani, la vali, §i fuzi §i fuzi §i din urma o striga mereti,


Nicuratu pisani 1
. §i numa o dat Dumnizau di-o agiuns

'Pesemne.

Digitized by Google
406 TECUCl

acasi. Cind o v&zut-o ta-so §i m&-sa galbini §i nu-i mal


1-0 apucat nabAdaili. „Da si-I Ilinca, si vil tua§aV
tt
vin^suflet
$i numa o'nseput ghiata fati si spui saraca, §'o prins-o
frigurile toata verisica. laca a§a, erau mal di multi vremi
multi bizdig&nil §i stahii pin padurile est6, da acu chlar
§i oaminii is stahii, z&u a§a!
*
Buda-Colone^tl — Constantin Ifrim, 62.

Digitized by GooqI
TUTOVA

Digitized by Google
Digitized by Google
r-

TUTOVA

la pacatidi fimeie vadana! ri'a murit omu §'aldi


socru-neu ma da afara din avere. Ian tot lasat pir irfan
trezit cu nifiic. leu an plat it tacsila di mu$tenire §i lei nu
vorsa§tiie. Unu §i altu o dzis: „nu mai plati mu§tenirea
ca-i averea socru-tau" da iel m'o ama£it sa platesc, c'o dzis
;

ca ma lasa 'n casa, ca leu n'am bait^. spus in fa(a pri-


marulul §1 primaru chiar o dzis: „numa a§a sa hiie, mo-
dule, sa nu schinghi horba". lei dzise: „nu, nu!
tt
.

§'a§a an stat in casa, nu m'o suparat nimeni pira


o nepoata 1-0 spus: „uite ti {il leu; la se s'o mai ^ii pi
noru-ta acolo ?"
§i soacra-mea o vinit §i n-o dzis: *oare vinde-o lor
oare stric'o, ca ai$tla nu ti mai prine^te*.
An Odata ma due la sesera la frati-Aeu, §i-m
tacut.
pui lacatu la casa. Cin yiu gasesc u$a descuiata. An prins
a plinie: „val di mine, di se-a( stricat lacatu?" Caut in
lada, patrudzes di cot di pinza nu-s.
Fimeile o vinit horba sa ma vada. Apoi o vinit
la
socru-fieu: „cu-a cui horba ai intrat in casa?" ma 'ntreaba,
§'o prins a da cu pumnii. M'an dus la primar §i 1V0 spus:
„sa hi fu£it mai di mult sa nu ti bata".
§i 'n dziua aseia m'an dus la paring! nei.

MinSstirea lu Adam — Marila lu Sihion B&lSanu, 45.

Digitized by Google
;

410 TUTOVA

II

La noi sin ponta§, munsesc oaminiicu dzua. Fimeile


pune pinza, alta ninica. Mai pune altele §i fu§te, cadrelurl —
layisere di pus pi layt, a§a si chiama.
Minastirea lu Adam—-Marila lu Siriion Balsanu, 45.

Ill

Buna vila^a dusem. vSintem raze§ vechi, avem mo§-


tenire parinteasca, dila stramo§ii no§tri. Nis nu sint la

no! arinda§, filecare are pamintu lui; mult pu^in, iel il

stapine§te. Nis mo§ii di-a §tatulul nu-s inprejuru nostru.


Avem ima§u nostru, sintem regular in treghile noastre,
avem §i yii. Nu sintem dat la boier, nis claca§ nu sintem
pin'acu n'avem nic dila §tat.
Daca $tatu ni mal da, daca nu, cumparam
mat da, ni
dila al(ii. Daca nu sa mai vinde §ez, a§a.
Falsa-i o mile di lei.

Cin cu revolu^iia oaminil o fos cumin^ la locu lor.


Xoi auzian ca-i revolu^ile, da noi nic nu <jtiian se-I. Noi
n'aveam pintru se sa fa§em. Dac'ar hi seva 'nprejur fasf;
daca nu, stai ghini§or la locu tau.

Balabane^tl — Petrache Sfocan, 56.

IV

Leat sint §eptezes §i patru. An fost consetrat in timp


di rezbel. An fost pir Dunare §i cind sa ni triaca Du-
la
narea ni-o dat drumu. Noi ni dusam pi drum pin Bucu-
re§tl la Calafat, cu trinu, §i d'acolo ni-o 'napolet.
Ni-an dus bine, ca ieran tineri, cintind ni dusam.
Balabane^tf — Petrache Sfocan, 56.

Digitized by Google
r
TUTOVA 41 I

Foale verde trii masline,


Alelei frate peline,
Amara-I frundza pi tine
Ca §i inimioara 'n mine.
Cind lera sa mai petrec
1m vine ordin ca sa plec,
Sa ma plec la Calara§
Vid6-I-a§ pirliV §i ar§,
Sa ramina numai pari!
Sa si'n^ape zineralii,
Zineralii, capitanil.
§i la urma tot du§manil.
Du§manii, du§mansile
Care strica casile;
Nu cu ghiozile,
le strica

Le cu vorbile,
strica
Vorbile sele adincoasa
Care strica dzase easa.
Docanf — Ghforghe Tataru, 21.

VI

§'an dzis verde lozioara,


La moara la salsioara
Sa masina griu di vara
Sa fasem o turli§oara
Plamadita'n lacramioara,
Coapta'n sin la ttyi^oara,
Dospita la sfintu soare,

S'o dau pulului sa moara;


Sa la §i du§manca m£
Sa plesniasca ferea 'n ia.

DocanI — Ghforghe Tataru, 21.

Digitized by Google
!

412 TUTOVA

VII

§'an dzis verde petrun^el


La umbra di sire$el
Frumos doarme-un volnisel,
Cu poturl cu coiosel,
Cu cu$ma crea^a di miel.
Da-ma mama dupa lei.
— Draga mamii, nu ti dau,
Casela-i volnic Ziian.
Cind ii dragostea mai dulse
li vine ordin §i sa duse,
$i mi-1 duse is col6
Pir mi-1 trese Dunarea.
Dunare apa vioara,
Fase-te-ai apa u§oara
Casa scriu o hirtioara,
S'o trimat la pulca'n {ara
Sa'n d6 banl di cheltuiala
§i haine di primeneala.

Docani — GhTorghe Tataru, 21.

VIII

Aho, ho, ho
Bucura^i-vi, boieri marl, bucurati-vi
Di ist clopo^al varsat
Din ziua lu Sflntu Vasili lasat,
Precum s'o bucurat
§i Alixandru Machidon ImpSrat
Di seli doui meri§oari di aur,
Din poala lu Sfintu Ghlorghi;
S'o aruncat
Sfintu Ghlorghi, pi ochl negri s'o spalat,
La icoani s'o 'nchinat,

Digitized by GoogLe,
TUTOVA 413

La slu# T
c o strigat,
Sluzili l-o ascultat,
Fuga la grajd c'o plecat,
Un calut negru scosari
$i l-o 'n^auat §i l-o 'nfrinat
Foarti bun di'ncalecat.
Sfintu Ghiorghi e<jir'afari
Voios, bucuros,
Cu basmau^ fluturind,
Sulita 'n pamint pusari
§i pe rolbu s'aruncari,
Fuga la rai ci plecari.
Cin la rai, ralu 'ncuiet,
Trii matanii ci baturi,
Rugaminti ci facuri;
lar Dumnezau ca on sfint
Trii inieri ii trimasari,
Doi di mina Ai-l \\v\6,
Unu raiu-i discufe;
$i la rai cinfii-1 daduri

Si vazul mi bucur&I,
Tot mesi 'ntinsi §i pahari plini
§i cuvinti buni.
Stramo§u nostru Adam
B6 §i vesal£,
Di pacati nu ginde
§i din gur' a§a grate:
„Bct, bae{, §i ospata^
Di poraani si vi dat;
Ci sini §-a da pi lasta lumi
A av6 pi seie lumi,
Sin' nu §'o da pi iasta lumi
N'aav£pi seie lumi".
Dila rai ci pursesai,
Sulita 'n pamin pusai
§i pi rolbu m'aruncai,

Digitized by Google
414 TUTOVA

Fuga la lad ci plec&i.

Cin la lad, ladu cSscat,


Si-am v&zut m'o spaimintat:
Tot muieri in^olomoniti 1

$i cu luda 'mpotriviti;
Fimeie f&rmac&toari
Umbli cu drasi in chisoari,
Fimeia cari iube§ti
Drasii nl-o sghihue$ti,
Fimeia cari le mana vasilor
Ie gonita drasilor.
Umbli Vladica calari,
§'o mini vScaraoschi sel mal mari
Cu ghls di foe dl-a schinari,
Pi dealu cu schinii
M-o 'ntind pAginil
$i nl-o julesc cre§tinii.
Copchiii niboteza(
$&d in ramuri 'mbracat
.Si 'n tur^uri intur^ura^
$i di limbi spinzura^.
§t mal avem v'b doisprez&si
Copchil cherdut,
§ad£ 'n vai cu neguri
§i 'n bait cu pacuri
$i din gur' a$a striga:
„VaIdi noi, §i di noi
$i di sii si ni-o fflcut pi noi,
Greli pacati-o avut".
La podu lu Satachi
Suduiedoi h&e\ di crusi
Pintru trii lingurl di lapti dulsi,
far o babi b&trini
Si vAita di-o mini

'Fermccate.

Digitized by Google
;

TUTOVA 415

Pintr'o linguri di spumi.


Mi rog, bolerl marl,
Si nu b&nuH
•C'avet o farmAc&toari mari
In virvu cursor Dumnevoastri
$i ie viv ca si ni faci noi r^u
Si nu-I azuti DumnezAu.
$'av6m si leu doi copila§,
Ni-I frici ci i-oi prApAdi,
Ci 1-am mai prApAdit odatA
§i i-am cAtat o lumi toati,
1-2 m gAsit la capu pAmintuluJ,
La tortili senului.
B6 §i vesAle
§i di mini nu gind£.
ScrisAr'o cArtAluie
Xaramzile
Cum nl-era dragi §i niie,
Pi la colour] incol^urati
S'o privasc'o lumi toati.
Cind om vini la anu
'

Si vi gAsim
Cu curtili fAcuti
Pi timilil di chiatri,
Cu flori §i cu busuioc incunzurati
La mult an! cu sAnAtati.

SirbT - Ion Gh. Popa, 45.

IX

A cui sint aceste curtf?


Mult is nanti, minunati;
Dinaintea sestor curtf,
Ler domnescu.

Digitized by Google
416 TUTOVA

Sint doi braz marl 'nrotat


Di trupini departat,
Di virvuri amesteca^,
Ler domnescu,
La trupin' asestor braz
Estl-on pat mindru 'ncheiet
Cu stilchii galbini di fag,
Ler domnescu,
Cu scindun albi di brad
Dar pi dinsu si-I a§ternut?
Cohor verdi mohorit,
Ler domnescu,
Dar pi dinsu si-I culcat?
Tot zupinu dumnialui
Cu-a lui dalbi zupineasi,
Ler domnescu,
Cu-a lui drazi di cucona§.
Alei! dragi so^u lieu,
Multu-ml dorml §i-ml hodicne§tI,
Ler domnescu,
De niriica nu ginde§U,
fe§ afari §i prive§ti
Cum ni ninzi vivora§ti,
Ler domnescu,
$i gr£ oasti ni love§ti,
Vint di vari nl-abure§ti,
Din spri ponii ralulul,
Ler domnescu,
La curtea 'mparatului;
La muty anl cu bucurii
$i la nol cu ves&lii,
$'amin bolerl si vi hii.

Sirbi — Ion Gh. Popa, 45.

Digitized by LjOOQIC
r*~

Tin ova 417

X
(si zlsi di tril ori fdri rdsuflari)

Icdi'li pestri^t,

Mu$cd di peli|,i,

Peli{a di carni,
Carnea di os,
Osu di maduvi,
§&rpili-§ be veninu
§i oniu apa.
Sirbi - NeculaT Ghe^aii, 49.

XI

Un X g anJ ° ru P t on cap&t la car. wSi 'n calea lui era


ni§ti bordei cu Tursl. El s'o dus la din§ii sa sele on sfrcdel,
o cu^itoae §'on topor. El §-o facut socoteala si horbasci
turse§ti cu Tursii, nu ^ig&ne§ii: „Turchilinghili, d&-fii on
§oil£, on se se... §'on hacan& cu coada ia a§a u .

SirbT— Necular GhetACi, 49.

XII

Da on 'I'igan sici pornisi cu foili di-a schinarea dupi


lucru. Azunzi pintr'o padurisi §i cum era noapti, vedi-o
radasini $i pi dinsul-o cuprins frica, o gindi ci-I lup. §i si

sfatuie cu foili, cu barosu §i cu chila, or tine cu dinsu si

omoare lupu? $i li 'ntreabi:


— Da vol foiV
— $i nol.
A
— Da tu chili?
— Nisi o tiri.

— Da tu baros?
— Eu $i mai fricos
*>57 X

-
Digitized by Google
418 TUTOVA

figanu si dizbraci di suman §i lasi chila 'n drum §i

barosu, §i ie foili §i li puni 'n fa^a lui §i sumanu 'n cap.


Cum §&d6 el si'nc&lzisi cu sumanu'n cap $i zisi: „§tii ci-i

cald su coada lupulur.


Strbi — Necular Ghetau, 49.

XIII

Unu s'insurasi §i luas'o fimeie cirni, da el n'o vide


ci-i cirni, ci-1 discintasi §i aproapi di moarti I-o ar&tat
fimela lui o ulsici legati la guri §i i-o spus cu zuramint
ci dupi sl-a da-o 'n groapi si strisi ulsica di racli, ci 'ntr'insa
ari bani. $i dupi si moari fimeia §'o dusi la biserici, i§

16 §i ulsica §i spuni popii ci intr'insa ari bani §i baba o


l&sat cu zur&mint ci la moartea ii s'o strisi di racli §i si
16 banii. Popa sici s'o deie la dinsu, Ruminu nu vra. In
sfir§it o popa §'o trinte§ti di racli §'atunsi Ruminu vedi
16

ci fimeia lui n'ari nas, fari si vadi v'un ban. Popa ra-
mini scirbit c& n'o fost ninica 'n ulsici $i Ruminu c&uta
prisini popii ci i-o loyit fimeia pisti nas §i i-o rupt nasu.
— Vez pftrinti c'ai stricat nasu babii?
Sirbf -— Neculai Ghetau> 49.

XIV

— $*am zis verdi alior,


Ghi^isor di pisti deal
N'ai vinit la noi di-un an.
— Nam vinit ca n'avui cal.
§&pti sati am umblat,
Sapti frii am putrezit,
§clpti ghisi-am displetit,
J^apti §&li-am ponosit,
Cal pi gust nu ni-am g&sit.
§'am facut cum am putut
Di cal mi imprumutAI

Digitized by Google
TUTOVA 419

§i la puica ci vinii.
Si folos c'ara mai vinit?
Cam gasit puica 'n mormint.
§'am zis verdi di doi braz,
Dl-a$ azunzi pari mart
Si-fii dizgrop puica 'ntr'on slas,
Si-i trag {arna la o parti
Si-i vad fa{a el s6 albi.

Sirbl — Anica N. Jacota, 22.

XV
On Jigan umbla cu ni§ti fol dl-a-schinarea pintr'un sat
pi cind lera oaminii la pra$it. A£un2i la o casi undi lera numa
fimela Ruminulul. Dinaintea casii la Ruminu aseala lera on
sire§§io scroafa §ad6 sup sire§ §'a§tepta si chisi sire§i pi cari
a
liminca. „Glupindeasi, la's! maninc §i leu o lead di sire$I .

§is'o suit in copac §'o prins a scutura la sire§I — §i iel li

scutura §i scroafa li minca, §i iel 16 barosu s'o goneasci,


§i scroafa cam blindi nu si paza, §i Iel di cu barosu §i
omoari scroafa Ruminulul. Iel dac'o vazut c'o facut pozna
i§ 16 foili'n schinari §i vra si plesi. Tocma atunsi vedi §i

fimeia, dintr'o bojdeuci di undi fas£ mincari, scroafa moarti.


Sari la Tte an: » sta * m &i T g an
j '' si n-ei omorit scroafa? 14

— Auleu! fa Ruminico, n'am omorit-o leu, a murit le

singuri di jali.

— Si jali, mai Jigani?


— Stal sa-{ spui. M'am luatdi vorbacu dinsa §'0 spus
ci ari neamuri in sat la noi, §i cind i-am spus c'o due
ghini §i-s sanatoasi 16 o murit di jalea lor.
— D'apai si-i fac leu acu?
— Pal si si-i faSI? Da-iii caru cu boi s'o pui in car
§i due la neamurili ii.
s'o
Fimeia s'ama£e§ti §i-i di caru. $i Jiganu puni scroafa'n
car §i foili §'o ie rara la drum.

Digitized by Google
420 TUTOVA

Nu tirziu dupi asela vine §i Ruminu, §i 'ntreabi di


caru cu bol undi-s. Fimela-I spuni c'o dat cam cu boi unui
Xigan si duci scroafa la neamurili il, ci murisi di jalea lor.
Rumfnu insepl-a si scarchina'n cap §i a-I zisi:
— Bati-te mama lu D-zau, tl-o ama^it pganu. Di
mult o plecat?
— Ccm di multi§or.
Incalici Ruminu pi cal §i si 16 pi urma Tig anu u *- l

Jiganu vedi viind unu rapidi 'n fuga calului §i-I da'n gind
c/ar hi Ruminu cu caru. §i cum lera 'n manfcina unui tu-
fari§, traii boi! cu caru 'n tufari§ §i lei i§ 16 toili'n schinari
§i Ie§i luti la drum §i porne§ti 'nainti. Ruminu-1 a£un2i:
— Mai f Igani, n'al v&zut tu unu cu caru cu boi §i

c'o scroaf in car?


— Ba am vAzut.
— Da-1 azung leu calari di grab?
— Pal, da, lo §tiu, calari 1-ii a^unzi? Ca calu si mai
baligi §i ti zabave§tl, mai ghini pi zos po^-sa-1 aiunil.
Si'n§ali §i Ruminu §i zisi si-I lase calu la T gan Dar
j -

Jiganu il intreabi:
— Mai Ruminico, da calu tau n'ari v'un nArav?
— N ari.
§i Ruminu o7 'iganu ramini si-I file calu.
le pi zos, §i
S'apuci Tig^nu coada calului dupi si si dusi
§i tale
Ruminu, $i pi cal il di la dos, §i coada o 'nhizi cu rada-
sina'n pamint in nijlocu drumulul §i si tine cu minile
amindoui di coadi, §i striga: „sarit ca-1 scap in p&mint".
Ruminu pisani sa 'ntorsftsi 'napol si-§ ie calu, vid6 ci

pi zos nu mai azunzl Jiganu cu caru. — Jiganu c ' nd "


vedi: „haidi mAI, ci scap calu'n pamint. Sl-al zis ca calu
tdu n'ari naravV* Ruminu si rapedi s'azuti pi Jigan si

tragi calu 'napol.


§i cind apuci di coadi si opintesc, chic'amindol cu
crasil 'n sus. „VezI mai ca calu tau o avut narav? Ci lera
si mi tragi §i pi mini 'n pamint*.

Digitized by Google
TUTOVA 421

Ruminu porne^ti vaitindu-si 'napoi la fimeie c'o pra-


paclit §i caru cu boi §i calu.
Sirbr — Nevarachi Jacota, 29.

XVI

An fos la larmaroc cu yite. ios timpu rati, §ed6


carele a§£ £aba.
le drumu rati §'an loat un baiat ca nu li-an putut
aduse singur. Baiatu le'n caru istalant, dincoase. is yitele
di ris acu. Nainte o fos tril sute triizes di lei parechia di
boi. zuncci o fost azi patruzes di frans. Numa cin s'o
nimerit sineva di-1 trebula o vita di casa atuns o chicat
mal bine. Se vrai? larmarocu a§£-I.
Acu-I bine sa cumperl yite §i sa li \\l, cin s'o scunchi
sa li vinzi. Cum le azi merz£ §i sinzes di lei do! boi mal
slaghi.
Care-o avut vaca cu ghital mititel o facut parale bune.
Coste^tl— Toader Trohin, 30.

XVII

Un lisor a fieu o fost in rezbel, lo n'an fost. Pe urma


s'o liberat d'acolo §'o vinit la Galat, §'o murit acolo. Ni-o
luat altu pe sins ai §'o murit §'asela.
Am avut §epte fisorl §'o murit to(. Acu-s singur
cu baba.
Pope$U (Tule§tF) — Ion Mure§, 89.

XVIII

Cin o vinit Tursii de fasa parada la Mihai Sturza,


dup'aseia o vinit Nerntii §'atuns m'an casatorit lo.

Digitized by Google
r
u

422 TUT0VA

P'atuns lera bolerescurl, §u$eli, fasa omu ponturi la


propitarl, ca lei ne da p&minturi de ne hranlam noL
Care cum put6 traia §'atuns. Acu se chiama ca ne am
pamintenit. Nol nu leran raze§ vechl, nol sintem dela Cuza
'ncoase pamintenit.
Atuns ne scutla boieru yitile pe mobile. Av6 cum
iera§i omu de chiabur: altu mai multe, altu mai purine;
da raze§ii sta mai bine. lei unbla cu antirele lunzi, nol
nu;noiunblan cu cozoase §i cu sumane ca §'acu. Chlar §i
boleril unbla cu antirele, de-un tinp incoase o prins a fase
surtuse de-aistca.
Noo ne zisa Ungureni pintru ca n av6m pamint, mo-
bile; lor le zisa mazili §i raze§. §i nu da un raze§ fata
dupa unu din nol, ca zisa ca sintem Ungureni. lei lera fu-

dull nu prima fisor de-ai no§tri sa-i sara fata. Nis nu se


ischitiia sa d£, ca zisa: „cum sa dau 10 fata dupa unu care
munse§te §i fase boierescuri?*

Pope§ti (Tule§ti) — Ion Mure$, 89.

XIX

Pu(ina armata lera mai 'nainte. Atuns prinde cu fu-

niia. Daca-1 vide ca-i om voinic, bun, il zgarda §i-l dusa


la Ie§. Io am unblat fugar, ma
dusan pin padure, pin
Daca nu ma
alte sate. prind£ se av£ sa iaca? Io marata-
sam, ca atuns fasa septe ai armata.
Atuns numa la sinzes de oamini lera unu soldat,
in sat. §i numa ghirni§H da atuns solda{, raze§ii vechi
nu da. Pe urma dac'o i§it sortii incoas o prins a lua fisorl
muty.
Pope^ti (Tule$ti) — Ion Mure$, 89.

Digitized by Google
___ —
TUTOVA 423

XX
£e obisel sa un flccau o fata §i nu
hiie? Daca lua
lera cum se cade, ii fasa cite pozne toale. Gin vinla tatu
fetil ii da sa b6 cu paharu spart, or se suie 'n gura po

dulul sineva §i-i slobozia itele'n cap.


Az o lost dumineca, cum fe mine lunl iera uncrop,
vinia paring! fetil la ai fisorulul §i iera masa mare. La
masa 2uca paharele §i lautarii fasa „vivate".
§'acu petrec; vara se strinze tineretu la un copas <ji

fase zocuri la umbra. Zoaca or ruse§te ori altu, cum ii

plase fisorului.
Pope^tf (Tule$ti) — Ion Mure§ 89

XXI
CONVORB1RE iNTRE UN RAZE$, UN CLACA$ §1 UN TIGAN LINGrRAR

Raze§ul. — Buna ziua, Domnu Ghiorghi!


Claca^ul. — Mutyariesc dunitali, Domle Dufiitri!
R. — Da, si lucrezi acolo?
C. — laca, m'am apucat sa'nfund o balerca de zin.
Am §i lo o lec^oara de poama'n ziie <fam sa m'apuc so
culeg, ca tata rti-o zdroghit-o §i nl-o calcat-o 'n chisioare
ni§ti ziti.
R. —
D'apoi ±iia netali nu-i ingradita?
C. —
Ba, chipurili i'ngradita, da ari frati-fio ista trii
giuncani §i sar ca vraghja pisti gard. Iri ii paza pi-o
niri§ti di alaturea o siorcobana di Jigan, §i s * ve<Ji c'o adur-

nit sioara §i haramurili o sarit in ziie §i fil-o facut-o chi-


seli^a.

R. — N'a hi oare Tiganu ista cari-o vinit la mini azi?


C. — Pol io §tiu! 1m pari ca l-o ferchezuit frati-no
asara §'a hi fuzit co^ofana dracului.
R. — O vinit azdimineata la mini Jiganu^u lui

Digitized by Google
?

424 tutova

Burghel §i riio spus sa-1 prinescsaculeaga la ghile. §'acum


1-am tasat sa vii cu caru cu boi din urma.
C. —Pol tocmai ielu-1. Da duneta nu ti dusl?
R. — Ma due, sa-nl ieu ni§ti her pintru poloboasi.
C. — lira... Iaca§iioam mintuit seru. Nu-I fasi du-
neta un ghini, siind c& ti dusi cu caru, sft-ni adusl $i pintru
mini v'o citevachilogrami?
R. — Ba, t-aduc, cum nu?
C. — Am la un poloboc trii sercuri cam slabi §i li-a§
primini, c& §til neta, zinu cind serbi ari puteri §i trebue
vas bun.
R. — Pol la mini, intr'un an, in timpu hlertului, n'o
plesnit un poloboc
Tiganul. —
A ho! ho, ho! Bun ajuns.
Plopana — (comunicata de D. Constantin Coman, inva^ator).

Digitized by Google
BAG AU

Digitized by Google
Digitized by Google
BACAO
i

Care are pamint de coltivat, de samanatura de-azuns,


traiesc ghine; care nu, rati.
§coala avem stra§nica'n BerbeSenl, §coala facuta de
§tat in anteprize. La noi le §coala intr'o casa.
Sa'nya^a §'atun§, mai 'nainte, da care vrea care nu, ;

nu'nva^a; nu lera silinta. Acu daca-1 pune la ameanda-i


silit omu sa dele copchilu la §coala.

Acu sa bucura omu


de §coala, ca iaca To nu §tiu §i
m'an rugat de mata sa vez se-i ais. Da a§6-I mai ghine,
sa §tiie hiiecare.
S&cuienl — NihaT Proca, 48.

II

Oaminii munsesc la boier §i cu sinzes de banl ziua


la posasile, la care tin mo§iile'n arinda. Daca da pamint
omulul, boieru-I da primavara o prajina un frang, care-i
mai slab cu §eptezes de banl.
Care n'are pamint sa due de munse§te pentru hrana.
Frati-neu o fos pe§te Dunare, in Costantinopol.
pazit yite, o facut se servis o putut gasi, sa traiasca. Sa
due tineri care sa poate duse, care-s slaghi nu.
SScuIenI — Nihai Proca, 48.

Digitized by Google
824 BACAU

III

Satu-I vlechl, a§e am apucat. Imprezur sint paduri a


§tatului. Au §i raze§n cite-o leaca de tufi$, da padure mare

nu. Padure de nulele, de facut garduri, vra sa zica. De! —


oamini saras!
Cre$tinatatea-I bisericoasa, avem biserica. Pe aiurea
sint Unguri, da au §i lei a lor biserica. lei is catolis, da
nu-s oamini rai.
La noi ^n oaminii post; la tirg nu prea (in.
Lasat sac a trebuit sa lasam leri drept — — , da an
lasat mar(, ca ierJ sa chiama c'o fos nercun.
Acu s'o modelat lumea. Tinerea^a s'obraznise§te, nu
mal (in la batrineate. Acu fiete de-a raze§ilor is cu pa-
la rlute.

Nu de mult, acu de vr'o citva am s'o fudulit lumea a§a.


Sa'n^eleze ca n'ar trebui sa hiie omu cu inima buna
cin vlede ca-I rati.
Priotu-I cuminte, din oamini de-a no§tri din sat.

Sacufenr — Xihai Proca 48.

IV
lo an cunparat zese prazinl de loc, ca
vinit ais, c'an
am un sa stea? Le-an luat de la un
dol baiet. Dac'or trai,
ghet Rumin batrln. lei nu are nis un sprizin. An dat o
suta de lei, da sa-1 (11 §i pe lei §i sa-1 ingrop, cind a hi,
sa nu*moara ca un doghitoc, sa nu §tiie nimini de capatu
lui. Nu-i batrin, da-I slabanog, o munsit pe la boleri, vai
de capu lui ! le om netfnut, nehranit.

Sacuieni — Nihal Proca, 48.

La noi sint Unguri §i Ruminl. Ungurii §tiu rumine§te.


Ai§tia de cindu-i pamintu sint ais. In Calugara mare

Digitized by Google
BACAU 429

o fos §i rSze?. Pe urma s'o'ntors un boler §i le-o luat pa-

minturile, cind lera domniia la Ia§. Nu pos sa §tiu sine


lera domn, Sturza or sine, ca iera 'nainte Cuzil.
Tel ne-o fos bun —
Dumnezeu sa-1 lerte ne-o scos !

din robile, ne-o dat o leaca de pamint. §i ne-o scos din


ghis, ca lera ghis p'atuns, ne bat£ cu arapnisile ;
gre§el
or nu gre$£I, av£ gust sa te bata, te bate.
Noi leran claca§, munsam cu pont. Fasem zile de
sesera, la pra§ila; de-acol£ zile de maramet 1
. lera rati,

da av£m yite 'n tinpu aseia, ca nu popria dela lemne,


dela pa§une. Insuram un fisor, indata-I da pamint boieru,
pintru cit munsa claca aseia.
Nis cin cu Cuza n'o dat la muty pamint. zis ca
ba o fos co§erari, ba padurari, prisacan, §i nu le-o dat.
lei, ghetu Cuza, o dat la tot, da boierii o facut aseia. Pe

iel il ferise toata lume, ca dela Cuza 'ncoase an trait ghine;


§i az il ferise§te lum6 §i sa multame§te.
§'aista domn ar hi facut seva, da no putut de rau
boicrilor, I-o fos frica sa nu mearga pe urma Cuzil, ca pe
iel l-o nenorosit, cred ca boierii I-o facut se i-o facut, de-o
murit Iel a§e de graba.
De iel sa zis6 multe. Unbla $i mocane§te — a§e sa
vorghla — , lua cite-o oca de yin in cri§m&. §i oaminil
citeodata-1 suduia, ca nu §tila ca-I Cuza. Iel pune amanda
— da nu-I bat6 — ca sa'n^alaga ca-I Iel, co \
r
orghit cu
Cuza.
Doamna Marina (Letea) — 'Ion Basu. MO.

VI

De-aiste yite (in6m, ca <j'acu; tfn£m si ol. io am avut


stina m6. Atuns iera bucuros boieru sa al yite, sa-I fas
avant 2 pe mo.sile.

l
Pc dc-asupra.
•Polos

Digitized by Google
430 BACAU

§'acu le due la munte sel din tara unguriasca, da


noi le-an tinut acasa, am
avut locu nostru.
Aseia au 01 multe, unbla 'n toate p&rtile; pe la Calara§,
pe-acolo ierniaza lei.

La munte na-I fin $i chica om&tu dela Ziua-crusii


§'atun£ sa slobod in vale la cinchi mai larzi, unde-i fin,

unde-i loc de iernat. lei cu ol $i cu cai sa tin.


Acu nu. Odata tres6 ?i pe la noi o sama, da o sama
sa duse 'n zos.
Doamna Marina (Letea) — Ion BnSu, 80.

VII

Cu munca traim. La noi sint §i claca§ $i raze§.


Sintem can §uguba( cu lipsileastea: yin pu^in, poame
de ftel, papu§oi tot a§a. Alta ocupa^iie n'avem ; nu-i fabrica
nu-i ninic. Aghia sa fase papu§oi, ovaz §i o leaca griu.
La noi sa zise griu, ca pinea-I s6 coapta.
Satu-I viechi, de cin s'o delimitat pamintu, de-atunsa le.

One$tf — Toma Bratu, 48.

VIII

Omu itari, suman, carnage de cinepa,


poarta casula,
ochins; cu chimir.
§i-s insin§

Fumeile unbla cu fu§ta, ca{aveicA, papus §i cu casinca 1 .

Sumanile sA mai fac §i'n casa; care n'are cunpara


dela dughiana.
Pinza de city o fac in casa fumeile, ca sa nu $adA
a§a de zaba.
One^ti — Toma Bratu, 48.

UJroboada.

Digitized by Google
HACAU 431

JX

La noi le rinp, da-s §i prundurl, locuri chetroase,


daca sintem in scursufa apil. le apa Ca$inului, vine dela
Saritoare, de unde izvora^te la 'ntii — a§a sa nume§te, ca
sare apa de sus. Da io.n'an fost acolo, spun oaminii
batrinl.
D'acolo n sus nu sa mal duse pie§tile.

leste'n apa seia ple§te nic: morne, giri( *i §talcu^ $i


scobaie§. Giri^a le numa ca a\a, pu^in mal groasa; ca
fusu, a§a le.

Sa due copchiil cu sasii §i prind. le numa amazala


de copchil.

One§tI — Toma Bratu, 4p.

X
Poa sa hile pin la grani(a triizes de chilometre,
dela noi.
Transporturi de Hemne nu fac oaminii no§tri, ca-I de-
parte de padure s'avem yite marunte: vas §i yi^ei.

le gara la noi, da aduc liemne numa sei de pe linga


paiure.
One§tf — Toma Bratu, 4a

XI

Sin din tinpu cin m'o prins cu fringhiia.


A§6 prind6 atuns. Pi tilhar il duse §i-l spinzura, fa§6
moarte pintru moarte.
Atuns traia grleu omu, ca platla unu pintru altu,
ca daca n'ave lei, ma pun6 pi mine §i la fum di sucalai,
ca sa dau banii.
Xile-m pare mal ghine az ca atuns.

Digitized by Google
432 BAGAU

Di se ? Ca-m platiesc datorila m£ §i n'am nifiic cu


nimini.
A§6 am o leaca di yile, da-m platiesc 10 $i locu §i yiia.

TescanT — Costa c he Blere, 90.

XII

§tiu cind o vinit Ru§il, ca. io I-an dus In car la fara


unguriasca. Vinla §1-1 dus£ omu din sat in sat §i di-acolo
ii dus6 atyii.

1{ da drumu, da numai cu sufletu. Atuns si bate cu

Unguru, da o batut Rusu.


Tot pi-ais s'o 'ntors Ru§il cind o vinit. Alfiel lera
oaminl buni.
TescanT — Costache Biere, «X).

XIII

La noi i bine, ca au oaminii cu se si hrani, au


fabris — imprezur — de butoale, de scindurl, de stravele 1
;

munsesc §i cu ziua §i lunar, $i carusen. 16 un palma§ tril

sinzes, trii §i obzes pe zi, dupa cum il §i omu mal voinic


de lucru.
La noi ie bine. Daca ar hi 'n tot locu ca la noi !

Numai boierescuri pin alte par{. Piste Siretu ista 'n zos
traiesc ca lau banl pe boierescuri, fac anga^amenturi cu
boieril. La noi ie de laudat §i'n curataniie §i'n toata fata.
A azuns si d£ palma cu prefectu! N'au paminturi bune
de hrana, n'au locuri intinse, is slabe, locuri de^munte.

Da munsesc cum an spus la herastraie de lemne, la —
fabris de petroliu.
In tinpu pra§ilii §'a coasii §'a seserii nis barbat nis

Digitized by Google
bacAu 433


fomele nu-s acasa. §ed cu lunile 'ntreil pin mun{, ca daca
16 cite tril, patru lei pe zi, se nevole are si vile si mun-
sasca la pra$lla c'un leu?
Ai§ la nol in partea mal de sus, nu numai la mine
'n sat §i'mpre£ur, vezi la {aran covoare pe p&re\. §i vezi
vara halne de cite-o suta de lei pe cite-o fata.

• §olont — Panaite Pu^cfilau, 50.

XIV
Ulte de se s'o stricat: lei daca are 'n punga mult
le 'nparat. S'o narayit in fabris de aistea. Sint cite obzes
de proSese la o iudecatorile 'ntr'o zi. Si due netotil §i

si 'nbata §i si bat. Daca leste un gospodar bun nis nu lese


'ntre din§il, ca §tile ca si bat, ca-s tot be{. Daca are parale
multe lei trebule si bele, nu poate rabda. Lucrurl de aistea
fac, da numai neto^il.
Da devor^url is multe. Ulte din se cauza. Si lau §i

pe urma plase pe altu orl pe alta §i si Searta §i dau devor(.


§olon( — Panaite Pu§calau, 50.

XV
Padurile s'o pus in esplotare. Le la sineva'n antre-
piza §i pe urma
oaminl de da lemnele la vale.
la
La nol le greu de dat de vale lemne. Nis n'al crede
cin te ui{ la padure pe munte. Da (aranu {i-1 aduse cu Ra-
pine 1
fara si al nevole de fiic. Si pun cite tril, patru pe-un
,

brad §i'ntreg ti-1 aduse de vale.


§i (aranii mal gospodarl la'n esplotare dila propetar
padure §i pe urma pune oaminl cu plata §i ci§tiga mult,
zes de mil de franil.
§olont — Panaite Pu§calau, 50.

'Un instrument cu care se coboara copacil taiafl din munte.

8857 28

Digitized by Google
.

434 bacau

XVI
La nol le sat di claea§. Traim cu munsile, cu boie-
rescuri. Unil au pamint cite-o leaca, da unil n'aven di loc.
Sintem muty di n'avem. Traiesc oaminii nacajij, ca-I loc di
munte. leste §i padure, da-I a boferilor; mal au §i oaminii
cite-o leaca, da-I huiac, tihlarj§ 1
. Fag §i stajar le numa
la bolerl.
Dl-asela si calna oaminii, ca n'au cu se trai. Tata-neu
o fos z&selnic— cu zese prajinl— §i are tril flsori; vine cite
tril prajinl di om.
BihnS^enr — Neculaf Viierfu, 35.

XVII

An fost In r&zbel. leran leat §eptezas §1 Sins, (il

minte.
An trecut Dun&rea §'an stat la Nicopol, pe urma ne-an
dus la Plev&na §i la trilz&s §i una agust an f&cut atac
la raduta Grivi^a, cin so $t loat. S'o facut atacu pe
ploale §1 s'o loat raduta. spus colonelu Fotile:
Intii ne-o
„haide(, baie{, la atac!" An mers, ne-an dus §'an facut a§e
§'o perit lume multa. Merz6m pe brins §i ne aprochilam,
§i Tursil da focuri din radute. fera ghine de lei, I-an scos

de-acolo §i s'o dus In alta §1 de-acolo nu I-am mal putut


scoate pin spre ziua de Andril. Atuns o i§it lei singuri,
pe la riezu nop^ii, §'o i§it cu atac pe Ru§ spre Vidin, ca
s'o nimerit liniia rusasca pe la gura Plevanii. O taiat Tursil
tril linii de Ru§, ca ?ed£ cum §ed butusii'n padure; ca da
§i Ru§H, da §i Tursil
De nu lera Ru§ii, de nu lera Plevana imprezurata de
Ru§ §i de RuminI si dus6 Tursil 'nainte. Pin la ziua o
tinut Ru§il ?i cin s'o facut ziua s'o vazut, §o dat impre^ur

'PSdure m&runU (tufi$uri).

Digitized by Google
BACAU 435

§i o vinit §! Ruminil. An fos $i leu acolo; §i pe urma


s'o predat Tur6il.
La tril atacurl an fost: la triizas $i una agust §i

apoi la loatu Plev&nil.


Cin s'o predat Tursil, $ed6 armele cum §ed creniile
'n padure; §i carele cu ghlulele slobode §i boil loa{. lera
slaghl §i I-o dat la pascut incolo Ru§il. lera a$6, ca Tursil
inearcase ca sa lasa la Vidin.
L'an vazut pe Osman, lefa un om raititelut.
§1

lo an raghimentu al palspreSelea dorobant. Nu


fos In
ne-o tos frica. Daca Ie$tl acolo se a! sa mal fas?
NTo pazit Dumnezeu, n'an patft nifiic, c'am agluns §i
la chept. Da numa m'o fulierat pu(in la chisor.

Bihna$enl — Alixandru Nitf, 53.

XVIII

La noi le sat claca§esc. Acu stam maf bine, ca s'o


facut o leaca de pine anu ista. le loc de arat, da-I mal

mult ripit nu se fa£e pe iel.


1
,
nic
Sintem cu pamint din loturl. Pe §aptezes §i §epte
an tras sort §i pe §aptezes si nouo n-o dat pamint.
Racova de sus — Neculai Anton, 54.

XIX
No! an fos la calariie, an pazit a$6 can mariinile
An fos la culoana de monitile. Cin soldatu gate cartu^ile
vine la noi la culoana ca sa-§ lele gloan{a.
r,
\ o triizes de al trebuie sa hile d'atuns. Nu leram
insurat, ieran' can de douozes §i patru de ai.
La ifanteriie o fos can cu groaza, cu frica. Noi cu
pravalila stan can la dos, ca daca no vid£, ne usid6.

1
Cu ripl, cu pietre.

Digitized by Google
436 BACAU

Pe-un c&chitan 1-0 rupt chisoru §1 s'o suit pe cal §'o


zis: nu va sui{ calari ca va pune zilele ai£;
„baietl sa
1

merie\ in dosu cailor §i-I luat de capastru. Mai bine sa


uSida un cal decit pe vol!
14

dat Dumnezeu §'an scapat din atac dela Grivtya.


Pe urma sVnsetat focurile $i ne-an ratras pe dealu Coi-
lopsiP, dela Grivi^a.
De-acolo nu ne-au mal bagat In foe, da o perit multa
lume'n atacu aSela. §'art vinit apoi acasa pe la Nicopol,
de-acolea an vinit la Turnu-Magurele. De-acolea an vinit
la Bacati.
Cin cu razbelu, la pompier! an fost intii §i ne-o pre-
mutat la antilerile, la baterila a patra.
An fos §1 la tun, da ne-o premutat la culoana, la
monitile, ca de-acolo m'an §i liberat.

Racova de sus -— Neculaf Anton, 54.

»Probabil Koilovtzi, sat in Bulgaria, districtul Svi^tov.

Digitized by Google
NEAMJU

Digitized by Google
Digitized by Google
NEAMTU

Roznov; chip m'a crescut un. Rumin da


lo sint dala
suflet, §idaca n'am avut zapis ca da fisor m'a dat afara
din pamint unu Cantemir. Am
fost insurat §i am dat
piste o dihanle da fimee, ra amu, m'am dus la Silioara,
;

la s'a dus la locu lai. P'orma m'am dus acolo sa vad


n'oi put£ rau^i cu la, sa fac lar gospodariie; fimela ra m'o
facut di am da an! aisl.
vinit lar inapol §i stau di treidzes
Stapinu mo§H o fost un boler §i boieru o avut un
baiet. Pi asala l-o dat la 'nva^atura pin alte strainatat, sa
nu invefe rauta^I ca pi la noi. Da une
§i pina une o intrat

inarmata — §i tata-so o fost colonel— $i daca o fost in


armata, laca lu! I-o fost timpu ca sa sa'nsoare §f o gasit
acolo o copila foarte buna, fara paring numa mama o
avut. Trimete ial raspuns la tata-so sa yiie pina acolo.
Daca s'o dus acolo, mama copilil I-o facut masa §i s'o luat
da vorba cucoana seala cu ial „sanm da! mnile pi copilu
:

dumitale ca zinere, ca §i iau am numa o copila*. Ial o


dzis a§6: 41 I-a§ da, .da numa pi ista-1 am; cui ramin
averile mele? Nu-I mal ghini sa ramina la copilu mleu?
Da oi vid6 lo §I-oI fase\
dzis lu fisoru-so: „dragu tatil, daca n'ai asculta,
laca sa nu te mal raspunzl cu mine." I s'a stricat inima
baietului — ca iara tari inimos; nu multa zabava o fost,

Digitized by Google
440 NEAMJU

c'a hi fost doiia, tril lunl, §i s'o alacat b&ietu da scirba


§'o murit. Vorba seala: da dragosti dza$I §i morl.

Roznov — Ghlorghi Rusu, 71.

II

Cuza tari o mal fost dulse §i bun, cum n'o mal fost pi
lumea asta. Pi-atunS lara oca la gura strimpta §i la fund
larga — cum il bardaca* or! Subaru. Facuse stamboaia 1

ragulata driept, di doiiaspridzaSi oca driapta; I-ofacut lan\


§'o pus-o intr'o odatya, in mijlocu tirgulul. Seala lara ca
sa nu inhale Jidanil —
ca Jidanu-I ca lupu da lacom : vinde
tati bunatatile, came, zahar. Di Si n'ar av6 driept sa
vinda Moldovanu?
Di sela o trimas hirtile pi la BucurestI ca sa dele Ji-
danil afara, sa-I duca la Jara lor, la America. Da I-o pu-
tut? ! trimas banl, ca iai sint intrupa^I, da nu I-o putut