ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV

1
 CUVÂNT ÎNAINTE

Legarea tot mai strânsă a învăţământului de viaţă , de practică, constituie o sarcină

fundamentală a şcolii noastre.
Programa şcolară recomandă ca în planificarea calendaristică să se includă lucrări din
toate formele de activitate ţinându-se seama de specificul regiunii şi de materialul existent.
O evaluare a rezultatelor şcolare bine făcută în cadrul lecţiilor de Abilităţi practice , oferă
date importante învăţătorilor ( şi nu numai lor) pentru reglarea procesului didactic de
predare – învăţare şi pentru adaptarea lui la situaţiile concrete din fiecare clasă .
Lucrarea de faţă cuprinde noţiuni teoretice despre Proiectarea didactică la Abilităţi
practice cu referire la Planificarea calendaristică şi Proiectarea unităţilor de învăţare în
învăţământul primar şi sunt prezentate caracteristicile lecţiei de evaluare la obiectul Abilităţi
practice , precum şi modul de executare a unor variate lucrări.
Obţinerea unor rezultate valoroase la lecţiile de lucru manual este determinată în cea mai
mare măsură de pregătirea temeinică pentru lecţii . Această pregătire are elemente comune
cu pregătirea pentru lecţii la celelalte obiecte de învăţământ : studierea programei şcolare, a
îndrumărilor metodice, întocmirea planificării calendaristice etc., dar – şi în acelaşi timp –
prezintă şi unele aspecte specifice . Pregătirea pentru lecţiile de abilităţi practice cuprinde
două laturi :
1) pregătirea metodică şi 2) pregătirea tehnică( pregătirea materialelor de lucru , pregătirea
practică a învăţătorului pentru lucru).
Lucrările prezentate conţin diverse posibilităţi de abordare a procesului de evaluare pe
clase, pe unităţi de învăţare, capacităţi şi
subcapacităţi specifice claselor I-IV .
Sperăm ca materialul elaborat să fie de un real folos colegilor noştri.

Autorii

2
CAPITOLUL I

ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I – IV

I.1.Noţiuni generale

De-a lungul istoriei şcolii româneşti , disciplina Abilităţi practice a cunoscut mai multe
etape de evoluţie. Toate au avut şi au la bază ideea că „ lucrul” produce plăcere , destindere
,îndeletnicire ,bucurie.
Copiii iau contact cu unele forme simple de muncă încă din familie , precum şi în unităţile
preşcolare cu prilejul unor activităţi de autoservire şi gospodăreşti , în cadrul activităţilor
obligatorii( modelaj, lucrări din hârtie şi din alte materiale ) etc.
Pregătirea sistematică pentru muncă se realizează însă în şcoală, unde activitatea
dominantă a copiilor este învăţătura. Desigur că în clasele I-IV , munca efectuată de elevi –
atât cea intelectuală şi mai ales cea practică – are în vedere, în primul rând , dezvoltarea
dragostei pentru muncă , precum şi formarea unor priceperi şi deprinderi elementare de muncă.
Lecţiile de abilităţi practice constituie un bun prilej de aplicare în practică a cunoştinţelor
însuşite la alte obiecte de învăţământ , de consolidare şi aprofundare a acestora. .
În procesul de predare - învăţare , abilităţile practice au o deosebită valoare educativă,
contribuind la formarea trăsăturilor morale, la dezvoltarea spiritului de observaţie , a atenţiei ,
la dezvoltarea gândirii , imaginaţiei , spiritului lor de iniţiativă. Faptul că la lecţiile de
abilităţi practice elevii vin în contact cu bogăţia de forme şi culori a obiectelor pe care le
execută contribuie la educarea gustului pentru frumos şi face ca ei să nu devină simpli
admiratori pasivi ai acestuia , ci să aibă o atitudine creatoare .
Ca obiect de studiu , Abilităţile practice , fac parte din Aria curriculară Tehnologii.
Evoluţia şcolii româneşti contemporane conduce spre o nouă optică în didactica
Abilităţilor practice orientată spre receptarea critică a culturii vizuale , precum şi spre
producerea de lucrări practice cu rol formativ .

Prin studiul său, Abilităţile practice , definesc condiţiile necesare pentru însuşirea unor
tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile.
Curriculum –ul actual la obiectul Abilităţi practice , prezintă următoarele caracteristici:
- este centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare în funcţie de obiectivele cadru şi
de referinţă ;
- este adaptat la particularităţile de asimilare ale acestora ,
- este preponderent intuitiv şi formativ.
Şcoala este singurul loc unde elevul poate dobândi cunoştinţe de educaţie tehnologică în
mod organizat , unde elevul poate fi educat prin „limbajul simţirii”.

I.2.Proiectarea didactică

Proiectarea activităţii didactice reprezintă un demers de anticipare a obiectivelor ,

conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de învăţare , a instrumentelor de evaluare în contextul
unor modalităţi specifice de organizare a activităţii didactice .
În activitatea de proiectare didactică amintim:
a) proiectarea globală - care cuprinde o perioadă mare de instruire şi se concretizează în
planurile de învăţământ şi programele şcolare

3
 b) proiectarea eşalonată – care cuprinde perioade mai mici şi în acest sens avem
proiectarea activităţii anuale ;

c) proiectarea activităţii semestriale – care este o continuare a proiectării anuale şi

presupune o primă anticipare a strategiilor didactice în funcţie de obiective şi conţinut ;

d) proiectarea unei activităţi didactice – care înseamnă proiectarea lecţiei , ca formă de

bază a formelor de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice .

Programa şcolară descrie oferta educaţională a unei discipline pentru un parcurs de an

şcolar determinat.

P r o ie c te d id a c tic e - v a r ia n te
Obiectivul major al şcolii este de a-i ajuta pe toţi copiii să înveţe să atingă nivelul
de dezvoltare în raport cu potenţialul său. Din această perspectivă, una din condiţiile
determinante este proiectarea . Pentru învăţător proiectarea didactică este de o
deosebită importantă teoretică şi practică.
Din punct de vedere teoretic, proiectul didactic reprezintă concepţia şi orizontul
ştiinţific în care este plasat procesul.
Din punct de vedere practic, prin intermediul proiectului, demersurile pedagogice
dobândesc eficienţă, făcând posibilă evaluarea obiectivă a produsului şi a procesului.
învăţătorul operează în domenii diferite şi ca atare, proiectarea face parte
integrantă din sistemul său de lucru, în scopul evitării improvizaţiilor şi inspiraţiei de
moment. Proiectul didactic se dimensionează astfel:
a.) anual;
b.) semestrial;
c.) tematic;
d.) curent.
Etapele elaborării unui proiect didactic curent sunt:
1.) definirea clară a obiectivelor;
2.) identificarea celor două tipuri de resurse ale învăţării:
conţinutul instrucţional şi capacităţile de învăţare ale elevului;
3.) stabilirea strategiilor didactice;
4.) evaluarea performanţelor.
Proiectul integral al unei lecţii trebuie să cuprindă modalităţile de evaluare, în
evaluarea sumativă modalităţile de evaluare de tip alternativ capătă o pondere deosebită
(realizarea unor montaje, miniexpoziţii tematice, portofolii).
Elaborarea unui proiect didactic nu este o garanţie a realizării obiectivelor
propuse, el reprezentând latura teoretică, de la proiect la rezultate drumul trece
secvenţial, prin acţiunea ca atare, din momentul în care învăţătorul se află în faţa
elevilor. Deci, un proiect didactic complet este însoţit şi de reprezentarea grafică a acţiunii.
Rezultatele comentariilor se pot consemna pe scurt într-un caiet al învăţătorului, în timpul
analizelor elevii se obişnuiesc să deosebească ceea ce este esenţial de ceea ce este
secundar, accidental, detaliu fără semnificaţie, în acest fel ei se obişnuiesc să judece, să

4
lucreze gândind în imagini vizuale artistice, să compare, să cântărească lucrurile pe plan
mintal şi să nu se mulţumească cu expresii vizuale de suprafaţă.
Analizând lucrările elevilor sau colectivul clasei se pot vedea şi bunele realizări, dar se
descoperă şi lacunele, în felul acesta, putem interveni la timp, fie repetând tema, fie alegând o
temă asemănătoare, dar mai accesibilă sau concretizând explicaţiile pentru acele teme care
sunt la prima vedere mai greu de înţeles pentru elevi.

5
Planificarea calendaristică
În contextul noului curriculum , planificarea calendaristică este un document administrativ
care asociază elemente ale programei ( obiective de referinţă şi conţinuturi ) cu
alocarea de timp considerată optimă de către învăţător pe parcursul unui an şcolar .
În elaborarea planificării calendaristice , este necesar să fie parcurse etapele :
- realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi;
- împărţirea în unităţi de învăţare;
- stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare ;
- alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare.
Prezentăm câteva secvenţe de planificare calendaristică a unor unităţi de învăţare , fără a se
urmări succesiunea conţi9nuturilor din programă .

Planificare calendaristică orientativă – secvenţe

Exemplul 1
Clasa I - 1oră /săptămână
Nr.c Unitatea Obiective Conţinuturi Nr. Săpt Obs
rt. de învăţare de referinţă ore
1.1, 1.2, 2.1, Caracteristicile hârtiei 8 15-22
1 Hârtia 2.2, 3.1, 3.2, Tehnici de lucru :
4.1 - îndoire şi pliere
- lipire pe suport
- tăiere
- rupere liberă
- rupere pe contur
Evaluare sumativă.

1.2, 2.1, 2.2, Colaje şi jucării simple 7 23-29

2 Materiale 3.1, 4.1 ( tehnici combinate ,
combinate materiale diverse )

Exemplul 2
Clasa a II-a - 1oră /săptămână

Nr.c Unitatea Obiective Conţinuturi Nr. Săpt Obs

rt. de învăţare de referinţă ore
1.2, 1.3, 2.1, Grupate după diferite 10 8-17
1 2.2, 2.3, , 3.2, criterii: formă, mărime,
Materiale din 4.1 culoare.
natură Tehnici de lucru:
- decupare
- lipire pe suport
- vopsire
- asamblare în compoziţii
sau jucării

1.2, 1.3, 2.2, Tehnici de lucru : 11 18-28

6
2 2.3, 3.1, 3.2, - trasare după şablon
Hârtia 4.1 - decupare după
conturul trasat
- lipire pe suport
- rupere şi mototolire
- ţesere cu benzi de
hârtie
- confecţionare de
jucării
Evaluare sumativă.

Exemplul 3
Clasa a III-a – 1 oră /săptămână
Nr.c Unitatea Obiective Conţinuturi Nr. Săpt Obs
rt. de învăţare de referinţă ore
1.2, 2.2, 3.1, Aranjamente florale 8 7-14
1 Compoziţii cu 3.2, 4.1 Compoziţii după natură
materiale din natură Compoziţii decorative
Evaluare sumativă

1.1, 1.2, 2.1, Însuşirile firelor şi 11 18-28

2 2.2, 3.1, 4.1 materialelor textile :
Fire şi materiale rezistenţă la rupere ,
textile elasticitate, comportare la
ardere etc.

Cusături utilitare
- coaserea nasturilor
- însăilatul
- punctul de tighel
- tehnica peticitului.
Evaluare sumativă.

Exemplul 4
Clasa a IV- a - 1 oră /săptămână
Nr.c Unitatea Obiective Conţinuturi Nr. Săpt Obs
rt. de învăţare de referinţă ore
Tehnica TANGRAM 7 11-17
1 Activităţi cu 1.2, 2.2, 3.1, ( construirea figurilor
materiale sintetice 3.2, 4.1 folosind pătratul împărţit în
Hârtia şapte figuri geometrice)

Materiale textile :tehnici de 10 18-27

2 12, 2.1, 2.2, lucru (luarea măsurilor ,
Fire şi materiale 3.1, 4.1 citirea tiparului );
textile instrumente şi materiale
( masa de lucru ,
materiale , tipare, foarfecă,
ace, aţă, degetar)
7
 Cusături ornamentale
:punctul de cruciuliţă
Noţiuni de croitorie :
aşezarea şi fixarea tiparului
pe material, trasarea
conturului după tipar,
(şablon), decuparea după
contur , asamblarea
materialelor textile croite
prin însăilare.
Evaluare sumativă.

Proiectarea unităţilor de învăţare

Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învăţare .

Unitatea de învăţare reprezintă o structură didactică şi flexibilă , care are caracteristicile:
- este unitară din punct de vedere tematic;
- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp ;
- determină formarea la elevi a unui comportament specific ;
- se finalizează prin evaluare.
În acest mod , învăţătorul îşi stabileşte activităţi de învăţare într-o succesiune logică , pentru
a atinge obiectivele de referinţă propuse şi îşi alege resursele materiale adecvate fiecărei teme de
abilităţi şi tehnicile de lucru.

Prezentăm proiectul unei unităţi de învăţare la clasa I .

Conţinuturi O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

-detalieri-
• Caracteristicile 1.1 • identificarea hârtiei dintr- Activitate Probă
hârtiei un grup de materiale date. frontală; practică
1.1 • observaţii + demonstraţii Activitate
privind caracteristicile individuală
diferitelor sortimente de Coli colorate,
hârtie. Foarfecă, lipici Observare
1.2 • activităţi practice de , capsator., sistematică a
realizare a unor jucării markere sau elevilor
simple din hârtie: „ Barca creioane,
simplă”, „Evantaiul”, beţişoare de
peisaje - tablou – îngheţată
„Anotimpurile”, „Fluturaş ,carton,
din palme „, Lalele”, năsturei.
„Broscuţa „Animăluţe din
pungi de hârtie „Ramă
pentru poză cu Floarea –
Soarelui”etc.
• Tehnici de lucru:
2.1 • Observarea unor Activitate
- Îndoire şi pliere 2.2 compoziţii . frontală;
- Lipire pe suport • Jocuri de descoperire a Activitate Probă
8
- Tăiere etapelor de realizare a unor individuală practică
- Rupere liberă obiecte similare ca tehnică Coli colorate,
- Rupere pe contur 3.1 de execuţie şi mod de Foarfecă, lipici
realizare. , capsator.,
• Activităţi de realizare a markere sau
3.2 componentelor unei lucrări creioane,
cu subiect dat . beţişoare de
4.1 • Exprimarea orală , în îngheţată
cuvinte simple a acţiunilor ,carton, autoevaluare
desfăşurate . năsturei.
• Conversaţii despre posibile
utilizări ale produselor
realizate.

9
CAPITOLUL II

ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII

II.1 Noţiuni generale

Evoluţia şcolii româneşti, precum şi idealul şcolii româneşti, impune trecerea de la

informativ la formarea de capacităţi ale intelectului, de la informativ la formativul operaţional,
funcţional.
Reforma în domeniul evaluării rezultatelor şcolare în învăţământul primar presupune un
sistem de evaluare complet nou. Potrivit acestuia, evaluarea se face numai pe baza
descriptorilor de performanţă, notarea făcându-se prin calificativele: foarte bine (f.b.), bine (b.),
suficient (s.) şi insuficient (i.).
În învăţământul primar, evaluarea va avea un profund caracter formativ. Procesul de
învăţământ este un proces formativ, urmărindu-se realizarea standardelor curriculare de
performanţă stabilite. Acestea reprezintă un sistem de referinţă comun vizând sfârşitul unei
trepte de şcolaritate.
Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului
de învăţare. Ele vizează cunoştinţele, competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum.

10
 Obiective cadru Standarde

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici S1. Compararea proprietăţilor unor materiale date şi
de lucru cu diverse materiale şi ustensile extragerea consecinţelor practice pentru realizarea
. unor produse .
S2. Aplicarea corectă a tehnicilor de lucru cu
materiale naturale .

2. Proiectarea , confecţionarea şi S3. Respectarea etapelor de realizare în

evaluarea unor produse simple . pregătirea şi confecţionarea unor produse simple.
S4. Aprecierea unui produs în funcţie de proiectul
iniţial.

3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare S5. Realizarea diverselor produse prin stabilirea unor
în scopul realizării unui produs. roluri în cadrul unui grup .

4. Dezvoltarea simţului practic S6. Demonstrarea de iniţiativă în abordarea unor

probleme practici care implică manualitatea.

Standardele curriculare de performanţă asigură coerenţa între curriculum şi

evaluare. Pe baza lor pot fi evaluate nivelurile de performanţă, precum şi itemii necesari probelor
de evaluare.
Standardele curriculare de performanţă sunt elaborate pe obiective de studiu şi pe o
treaptă de şcolaritate: permiţând evidenţa progresului şcolar realizat de elevi de la o treaptă de
şcolaritate la alta.
Standardele curriculare de performanţă specifice obiectului Abilităţi practice sunt :
Fiecare unitate de învăţare se încheie cu evaluare sumativă. Aceasta trebuie să asigure
evidenţierea progresului înregistrat de elev în raport cu sine însuşi vizând atingerea
obiectivelor prevăzute în programă. Este important să fie evaluată nu numai cantitatea
de informaţie de care dispune elevul, ci, mai ales, ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce
ştie sau ceea ce intuieşte.

Este necesar să avem în vedere:

1. Modificarea raportului dintre evaluarea sumativă care inventariază, selectează şi ierarhizează
prin calificativ şi evaluarea formativă care valorifică potenţialul elevilor şi conduce la
perfecţionarea continuă a stilului şi a metodelor proprii de învăţare.
2.Realizarea unui echilibru între evaluarea scrisă şi evaluarea orală aceasta din urmă prezentând
avantaje deosebite ca: realizarea interacţiunii elev-învăţător, dovedirea competenţelor
formate, a comportamentului comunicativ şi de inter-relaţionare al elevului.
11
3. Folosirea frecventă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare în grupuri
mici vizând verificarea mediului în care elevii îşi exprimă liber opinii proprii sau acceptă
cu toleranţă opiniile celorlalţi, capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile.

II.2Lecţia de evaluare la abilităţi practice

În planificarea unităţii de învăţare, la final, este prevăzută o oră de evaluare sumativă.
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de
predare-învăţare şi în deplină concordantă cu aceasta.
În proiectarea probelor de evaluare este necesar să ştim:
- care sunt obiectivele cadru şi de referinţă prevăzute de programa şcolară, pe care
trebuie să le realizeze elevii;
- care sunt performanţele minime, medii şi superioare, pe care le pot atinge elevii,
pentru a demonstra că au atins aceste obiective;
- care este specificul colectivului de elevi;
- când şi în ce scop se face evaluarea;
- cu ce instrumente se realizează evaluarea; cum se va proceda pentru ca fiecare elev să
fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate, astfel încât evaluarea să fie cât mai
obiectivă;
- cum vor fi folosite datele oferite de instrumentele de evaluare pentru a elimina
eventualele blocaje şi pentru a asigura progresul şcolar al fiecărui elev.
Lecţia de evaluare are următoarele trăsături specifice:
a)cuprinde activităţi orale şi scrise pentru măsurarea şi aprecierea a ceea ce au învăţat pe
parcursul unităţii de învăţare;
b)urmăreşte:
- conţinutul tematic ce urmează a fi verificat;
- aprecierea rezultatelor obţinute prin lucrările elevilor;
- explicaţii suplimentare pentru completarea lacunelor şi corectarea erorilor;
c) oferă posibilitatea stabilirii obiective a nivelului de pregătire a şcolarilor.

Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare se desfăşoară în două etape:

Prima etapă are următoarele evenimente instrucţionale:

1. Organizarea clasei pentru lecţie;
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse;
3. Controlul şi aprecierea capacităţilor formate, etapă care cuprinde:
- anunţarea temei care urmează a fi evaluată;
- alegerea (de către elevi) a subiectului prin care se concretizează tema supusă
evaluării;
- precizarea descriptorilor de performanţă (pe o planşă, pe tablă sau pe o coală xeroxată,
beneficiind de ea fiecare şcolar);
- activitatea practică efectivă (elaborarea compoziţiei).
4. Aprecieri asupra
desfăşurării activităţii.

12
 Partea a doua a lecţiei este destinată analizei şi comentării rezultatelor Unităţii de învăţare
evaluate.. Comentarea rezultatelor evaluării are următoarele evenimente instrucţionale:

1. Organizarea clasei pentru lecţie;

2. Distribuirea lucrărilor notate;
3. Afişarea descriptorilor de performanţă;
4. Observarea, descoperirea şi acceptarea greşelilor comise în compoziţia executată;
5. Motivarea calificativului primit;
6. Emiterea unor aprecieri globale şi/sau individuale asupra greşelilor comise;
7. Exerciţii de recuperare prin exersare;
8. Încheierea activităţii.
În urma comentării rezultatelor evaluării, elevii conştientizează greşelile comise,
conştientizează calificativul primit, îşi fortifică voinţa şi dorinţa de continuare a activităţii,
câştigă încredere în propriile forţe. Analiza rezultatelor lucrărilor confecţionate ale elevilor
poate deveni foarte instructivă şi pentru cunoaşterea personalităţii acestora.

13
CAPITOLUL III

IDEI CREATIVE PENTRU COPII

III.1 Lucrări din hârtie şi carton

Hârtia şi cartonul sunt materiale de largă şi frecventă întrebuinţare , fapt pentru care se
pot uşor procura de către învăţător şi copii . Fiind şi materiale uşor de prelucrat ele pot avea
o întrebuinţare multilaterală în jocurile de copii şi la activităţile practice de lucru manual .
Din hârtie , copiii fac cu uşurinţă fel de fel de jucării şi obiecte utile, de obicei prin
simple operaţii manuale , uneori însă făcând uz de foarfecă , cuţitaş , creion, lipici.
Chiar în cazul prelucrării cartonului (puţin mai pretenţios în operaţiile de prelucrare decât
hârtia ), operaţiile de muncă cerute de executarea diferitelor obiecte nu impun folosirea
unor scule sau dispozitive speciale . Hârtia şi cartonul sunt materiale accesibile organizării
activităţii practice de lucru a copiilor din clasele I-IV.
Există mai multe sorturi de hârtie şi carton . Deosebirea dintre ele constă în rezistenţa,
densitatea, grosimea , netezimea, sau asprimea suprafeţei , culoarea şi alte caracteristici .
Cunoscând proprietăţile fiecăruia , elevul va putea să-şi aleagă singur materialul cel mai
potrivit.
Iată principalele sorturi de hârtie şi carton utilizate la lecţiile de abilităţi practice: hârtia
de ziar, hârtia de scris, hârtia pentru desen, hârtia colorată, hârtia ambalaj, hârtia de staniol;
demicartonul, cartonul alb, cartonul cenuşiu gros, cartonul colorat.
Activităţile practice cu hârtia şi cartonul contribuie la dezvoltarea muşchilor mici ai
mâinilor , la coordonarea mişcărilor acestora , care duc apoi la însuşirea mai rapidă a unor
deprinderi de muncă din cadrul altor forme de activitate , a deprinderilor de a scrie, de a
desena.
Lucru cu hârtia şi cartonul oferă deosebite prilejuri ca elevii să aplice în practică
cunoştinţele însuşite la alte obiecte de învăţământ .
Cele mai utilizate unelte pentru lucru cu hârtia şi cartonul sunt:
Foarfecăle obişnuit,să fie bine ascuţit ;atunci când tăiem cu el va trebui să introducem în
unul din inele degetul mare al mâinii drepte , iar în celălalt inel degetul mijlociu .
Cuţitaşul (cuterul ) este necesar şi pentru unele lucrări din hârtie , dar, mai cu seamă ,
pentru lucrările din carton . Tăierea hârtiei şi a cartonului se face executând mişcările într-o
singură direcţie , de la stânga la dreapta . În cazul tăierii cartonului , tăierea pe liniile
trasate se execută cu vârful lamei şi trăgând uşor cu cuţitul peste semn, fără să apăsăm,
treptat, până ce reuşim să pătrundem cartonul.
Cu ajutorul acestor unelte foarte simple , elevii pot executa cele mai variate lucrări.

III.2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice

La fiecare lecţie după anunţarea lucrării ,învăţătorul trebuie să acorde o mare
importanţă explicării scopului executării obiectului respectiv , a importanţei unui asemenea
obiect , să insiste asupra explicării valorii practice a obiectului, asupra utilităţii lui. La

14
sfârşitul fiecărei lecţii învăţătorul face analiza lucrării şi reţine pentru expoziţia sau vitrina
clasei două-trei din obiectele cele mai reuşite.
Mai sunt şi alte căi de valorificare a obiectelor executate de către elevi .
Obiectele de abilităţi practice pot fi utilizate :
a) ca materiale didactice la lecţii;
b) pentru organizarea timpului liber în mod cât mai plăcut al autorilor obiectelor sau al
fraţilor sau surorilor mai mici;
c) pentru înfrumuseţarea clasei , a camerei de locuit;
d) ca obiecte pentru înfrumuseţarea pomului de iarnă, pentru serbările şcolare ;
e) în rezolvarea unor scopuri practice ;
O parte din obiectele executate de elevi (din cele mai reuşite )pot fi folosite pentru
participarea la diferitele concursuri organizate pe şcoală, regiune etc.
Unele din lucrările de hârtie şi carton se pot lipi pe filele unui caiet de desen şi se
formează un album al obiectelor executate de fiecare elev.

Exemple :

1.GĂRGĂRIŢA

Fiecare gărgăriţă este făcută din 2 bucăţi de hârtie, acuarelă şi carton.

Materiale necesare :

• Două bucăţi de hârtie

• Foarfecă
• Capsator
• Acuarelă roşu şi negru, respectiv markere
• Lipici
• Demicarton colorat negru
• Sârmuliţă
• Perforator

Opţional – năsturei pentru ochi

1.Folosiţi cartonul colorat negru, decupaţi picioarele simetric câte trei pe

fiecare parte.

15
 2. Decupaţi două cercuri . Capsaţi picioarele de cercurile
decupate, astfel încât picioarele să fie înăuntrul cercurilor .Nu
capsaţi partea de jos a buburuzei.

3. Tăiaţi partea necapsată. Pe acolo

putem introduce mâna spre a mişca
buburuza.

4.Coloraţi buburuza cu roşu (cu excepţia capului care va fi de

culoare neagră) . Apoi faceţi buline negre pe spatele buburuzei
şi lipiţi ochii.

16
2. LALELE

Faceţi un buchet drăguţ de lalele pentru Paşti din coji de ouă .

Materiale necesare :

• Coji de ouă
• Sârmuliţă îmbrăcată în hârtie creponată verde
• Acuarele şi markere .

• Clei sau lipici

( vasul pentru încălzit cleiul se poate face din două cutii de conserve introduse una în alta .
Cutia mare care se aşează deasupra flăcării se umple cu apă ,şi în apă se introduce cutia cea
mică, în care am pus cleiul pisat . Apa din prima cutie asigură topirea în întregime a cleiului şi
îl păstrează mai mult timp cald , împiedicând solidificarea.)

1. Curăţaţi jumătăţile de coji de ouă şi le uscaţi bine. Tăiaţi cojile de

ouă în zigzag .

Folosind acuarela vopsiţi lalelele obţinute. Lăsaţi să se usuce acuarela .

Când acuarela este uscată bine completaţi detaliile necesare cu
markerul .

2. Răsuciţi un capăt al sârmei în formă de spirală (aceasta va fi lipită la

baza lalelei).

3. Lipiţi spirala de lalea ( dacă lipim cu lipici o lăsam să se usuce

câteva ore) .

17
 3.OMIDA
(jucărie sau animăluţ )
Materiale necesare :

• Hârtie glasată verde

• Foarfecă
• Lipici
• Marker negru

Opţional: Sfoară (pentru a face un animăluţ )

1.Tăiaţi 13 fâşii de hârtie 1cm lăţime , 6 cm lungime şi un pătrat de 4cm .

2. Formaţi cercuri din fâşiile tăiate lipindu-le unul în interiorul celuilalt .

4.Tăiaţi un cerc din pătratul de hârtie verde care va constitui capul omizii . Folosind markerul
sau creionul , faceţi ochii.( Ochii omizii pot detecta lumina sau întunericul). Dedesubt lipiţi doi
colţi ( folosindu-i pentru a mânca frunze) apoi capul omizii.

18
Opţional: Faceţi o frunză pentru a-i folosi drept mâncare şi loc
de odihnă pentru omidă .
Opţional: Leagă sfoara de capul omizii şi celălalt capăt al
sforii de coada omizii, folosind-o drept animăluţ.

19
 4.REN
construit din palme şi tălpi

Materiale necesare:

• Hârtie colorată
• Creion
• Foarfecă
• Lipici
• Năsturei pentru ochi (opţional)

1. Faceţi talpa copilului folosind hârtie maro .

2. Decupaţi după contur palmele copiilor , din hârtia portocalie.

3.Lipim palmele de partea de sus a tălpii , acestea vor constitui

coarnele. După aceea lipim nasul , gura şi ochii , făcute din hârtie
colorată.
Acest ren va servi drept decor de Crăciun .

5.CURCAN
20
 construit din palme si tălpi

Acest curcan frumos este făcut din conturul palmelor si al tălpilor tăiate din hârtie.

Materiale necesare :

• Hârtie maro, roşie , portocalie si galbenă.

• Creion
• Foarfecă
• Lipici

Nasturi pentru ochi (opţional)

1. Faceţi conturul tălpilor folosind hârtia maro .

Aceste doua piese vor constitui corpul curcanului .

2. Faceţi conturul palmelor copilului folosind hârtia roşie,

portocalie si galbenă . Aceste şase piese vor constitui aripile
curcanului .

3. Lipiţi cele doua tălpi decupate formând corpul curcanului ( călcâiele

formează capul ) .

4. Decupaţi moţul curcanului din hârtie roşie si ciocul portocaliu. Lipiţi

moţul , ciocul si ochii pe capul curcanului .Faceţi două picioare din hârtie si
lipiţi-le .

21
 6.GĂZA

Această gâză se face din carton de ouă . Nu este chiar atât de scump , dar este excelent pentru a
încuraja creativitatea. Copiii trebuie să găsească materiale asemănătoare cu ochii , urechile, gura,
părul, picioarele.
Este foarte simplu să faceţi animăluţe din pungi de
hârtie . Puteţi face un raccoon, câine , pisică ,
iepure , şoarece , porc , Panda, sau broască.

Materiale necesare:

• O cupă din cartonul de ouă;

• Lipici;
• Resturi de materiale , rămurele, şi alte obiecte cum ar fi : capace de plastic de la sticle şi
hârtie colorată.

1.Folosiţi o cupă din cartonul de ouă pentru corpul gâzei

2.Folosiţi obiectele corespunzătoare pentru ochi, gură , picioare , păr şi alte

părţi ale corpului. Lipiţi-le de cartonul de ouă .

7.ANIMĂLUŢE

din pungi de hârtie

22
 Materiale necesare :

• Pungi de hârtie
• Hârtie colorată
• Lipici
• Foarfecă
• Marker sau creion

Opţional – sârmuliţă pentru mustăţi

Broasca:

Faceţi ochii broscuţei din

hârtia verde , tăind-o în
formă ovală (rotunjită doar
la un capăt). Îndoiţi partea
dreapta dedesubt ( şi lipiţi
ochiul ) .
Tăiaţi o limbă lungă
Lipiţi ochii pe de hârtie roşie şi o Broasca.
fundul pungii lipiţi de gura Lipiţi două mâini şi două
de hârtie . picioare lungi simetric şi
broscuţei.
decoraţi broscuţa cu buline
(cerculeţe) verzi .

Raccoon , câine sau ursuleţ :

S-a format
Îndoiţi capul Câine
Raccoon
colţurile de la animalului. Tăiaţi urechile , ochii Ursuleţ
Tăiaţi două
fundul pungii urechi , ochii şi şi nasul şi limba. Tăiaţi urechile, ochii şi
de hârtie . nasul. Lipiţi limba înăuntrul lăbuţele. Le lipiţi pe
Le lipiţi pe faţa gurii . Lipiţi ochii , ursuleţ . Folosind un
racconului. nasul şi urechile pe creion negru sau un
faţa câinelui. marker desenaţi gura
şi nasul .Tăiaţi
ghearele şi le lipiţi pe
lăbuţe .

23
 Iepure , Panda, Porc sau Urs Polar:

Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie. Am format capul animalului.

Iepurele Panda Porc

Ursul Polar
Tăiaţi două urechi Tăiaţi ochii, urechile, Tăiaţi urechile, ochii,
nasul şi lăbuţele din Tăiaţi urechile, ochii şi
de culoare roz, râtul şi lăbuţele. Le
hârtie de culoare lăbuţele din hârtie albă . Le
ochii, nasul şi lipim pe porcuşor.
neagră. Le lipiţi pe lipiţi pe ursuleţ. Folosiţi
lăbuţele. Lipiţi-le
ursuleţ. markerul de culoare neagră şi
pe iepuraş.
desenaţi nasul şi gura. . Tăiaţi
gheruţele şi le lipiţi pe lăbuţe.

Şoarece sau Pisică:

Îndoiţi colţurile de Aţi format capul

Şoarece Pisică
la fundul pungii de animalului.
Tăiaţi urechile, nasul şi Tăiaţi urechile, ochii, nasul
hârtie.
mustăţile . Le lipim pe lăbuţele şi mustăţile .Le lipiţi
capul şoarecelui.. pe capul pisicii.
24
25
 8.FELINARE

Materiale necesare :
• Carton de culoare portocaliu şi negru pentru dovleac şi alb şi negru pentru stafie .)
• Creion sau marker
• Foarfecă
• Lipici

• Sârmă verde

1. Desenaţi un cerc iar deasupra două trapeze suprapuse.

2. Decupaţi cercul cu trapezele deasupra , îl

împărţiţi în două apoi îl feliaţi ( semicerc) în
creion, faceţi cu negru ochii , gura şi nasul.

3.Atârnaţi dovleacul obţinut de sârmă.

9.GRĂDINA
26
 japoneză în miniatură

Este simplu să faceţi o grădină japoneză , făcută din : hârtie, prundiş şi carton de ouă.
Materiale necesare :
• O bucata de carton vede pentru bază în formă de pătrat .
• Hârtie de culoare albastră, maro, portocalie şi verde .
• Carton de ouă .
• Lipici
• Foarfecă
• Marker sau creion

• Prundiş

1. Bucata de carton verde ne va folosi drept baza grădinii ( 25 cm ).

Tăiaţi o bucată de hârtie albastră care va constitui pârâul şi o lipiţi
pe baza verde. Pe pârâu lipiţi un peştişor .Dintr-o bucată de hârtie
maro faceţi podul peste pârâu.

2. Faceţi o pagodă (templu în formă de turn cu mai multe etaje

suprapuse , care se retrag succesiv şi al căror streşini sunt întoarse
în sus) micuţă folosind trei cupe din cartonul de ouă .Tăiaţi ca în
imaginea alăturată apoi le suprapuneţi . Lipiţi părţile pagodei ca în
imaginea alăturată din dreapta .

3. Lipiţi pagoda pe baza grădinii .

4. Pentru a face trunchiul copacului rulaţi un dreptunghi

din hârtia maro îl crestaţi la bază la unul din capete şi îl
lipiţi pe bază .

27
5. Decupaţi nişte frunze din hârtia verde şi le lipiţi pe trunchiul
copacului.

6. Lipiţi nişte prundiş pe bază.

10.RAMĂ PENTRU POZĂ

28
 cu Floarea –Soarelui

Materiale necesare:

• 8 beţişoare de îngheţată
• 13 ovale din carton galben
• 1 cerc din carton portocaliu
• 2 frunze din plastic sau decupate din carton verde , pânză apretată etc.
• Lipici ( adeziv, clei )
• Foarfecă
• Acuarele sau markere
• O poză
• Un carton pentru partea din spate a pozei
• Pentru agăţat la alegere( sârmă, sfoară etc. )

Instrucţiuni :

Coloraţi bine toate detaliile şi le lăsaţi la uscat . Asamblaţi cu lipici şi lăsaţi-le să se

usuce . Decupaţi cartonul astfel încât să acopere spatele ramei . Apoi lipiţi-le la
capete (evitând lipirea părţii de sus pentru a introduce poza ) .Apoi fixaţi sfoara şi
lipiţi definitiv .

11. BUBURUZA
29
Materiale necesare:

• 1 coajă de nucă
• o bucată de carton
• acuarele sau cariocă neagră ,roşie şi albă
• lipici
• foarfecă

Instrucţiuni :

1.Spălaţi bine coaja de nucă , lăsaţi-o să se usuce apoi o coloraţi cu roşu , făcându-i
capul şi buline negre pe spate . Desenaţi ochii cu alb .

2.Din cartonul negru decupaţi baza ca în imagine , apoi o coloraţi cu negru . Lipiţi
baza de corpul buburuzei .

12. CUIBUL
30
 păsărilor

Odată cu sosirea primăverii începe o nouă viaţă . Pasărea mamă care a clocit trebuie
să-şi hrănească puişorii .

Materiale necesare:

• o bucată din sac de cânepă

• carton colorat
• acuarele
• beţişoare
• foarfecă

Instrucţiuni :

1.Din bucata de sac faceţi cuibul . Iar pe margini coaseţi beţişoarele .

2. Decupaţi pasărea mamă din carton şi puişorii ,de asemenea şi îi coloraţi.

3. Faceţi o gaură în partea de jos a păsării mama şi o prindeţi de marginea cuibului

( de beţişor).

4. Lipiţi puişorii astfel încât capetele să fie îndreptate spre mamă .

13. FLOARE
31
 Este un simplu fluturaş făcut din palmele decupate ale copiilor .

Materiale necesare:

• nasture
• demicarton
• foarfecă
• lipici
• aţă verde

Instrucţiuni :

1. Treceţi aţa prin găurile nasturelui lăsând-o în jos .Aceasta va forma tulpina florii.

2. Decupaţi câteva petale din demicarton şi le coloraţi . Când petalele sunt colorate
şi uscate le lipiţi de nasture .

3. Din aţă faceţi 2 petale şi le legaţi de tulpină.

14. FLUTURAŞ
din palme

Materiale necesare:

32
• Coli colorate
• Creion
• Foarfecă
• Lipici , capsator sau scotch
• Creioane colorate sau markere
• Nasturi pentru ochi (opţional)

• Beţişoare cu gămălie

1. Faceţi conturul palmelor pe câteva coli colorate , in total şase.

Acestea vor fi aripile fluturaşului. Decupaţi-le!

2.Pe o coala de hârtie de culoare închisă

( de preferinţă maro) desenaţi corpul unui fluture
( desenează un oval , si un cerculeţ la unul din capete ).

33
 3.Lipiţi mânutele de corp cate trei pe fiecare parte a corpului,.
Degetele vor fi în exterior .

4.Lipiţi beţişoarele . Acestea vor constitui antenele fluturaşului.

5.Lipiţi beţişoarele pe partea dorsală a capului .

Lipiţi nasturii care vor constitui ochii .
Decoraţi penele cu creionul.
Aţi creat un frumos fluturaş care vă va decora clasa .

34
 15. FLOARE

Materiale necesare:

Aceasta floare se face simplu din palmele decupate ale

copiilor .

• Demicarton tăiat rotund

• Hârtie colorata
• Foarfecă
• Lipici ( capsator )

1. Decupaţi 10 palme din hârtia colorată .

2. Lipiţi în cerc palmele , degetele rămânând în afara cercului .

Degetele vor constitui petalele florii.

35
6. Lipiţi un cerc mic de hârtie în
mijlocul florii .

5. Lipiţi sau capsaţi al treilea cerc din palme acoperind centrul

cercului .

36
 16. GHIRLANDĂ

Faceţi o ghirlandă , folosind ca şablon palma .

I
maginaţia copiilor de Crăciun

1.Construiţi conturul palmei pe hârtia verde .

Decupaţi-o !

Faceţi aproximativ 10 mânuţe pentru o singura

ghirlandă .

2.Lipiţi mânuţele în formă de ghirlandă , astfel încât încheietura

mâinii să se suprapună puţin .

3.Lipiţi pe ghirlanda formată , fundă roşie ( sau faceţi una din

hârtie roşie )

Opţional: Decoraţi ghirlanda cu sclipici.

17. CROCODILUL

37
 Acest crocodil poate fi folosit ca felicitare. Este confecţionat dintr-o
singura coală de hârtie verde .

Materiale necesare :

• O coala de hârtie verde

• Creion
• Foarfecă

1. Îndoiţi foaia de hârtie verde pe lungime.

2. Desenaţi o formă de crocodil pe o parte a hârtiei. Desenaţi un

corp lung, două picioare , îndoitura va fi spatele crocodilului.

3. Tăiaţi aproximativ şase liniuţe oblice pe centrul spatelui .

4. Desfaceţi hârtia . Îndoiţi fiecare

liniuţă formând un triunghi .

5. Desenează o gura , o tai zimţată si un ochi crocodilului .

Dacă aceasta va fi o felicitare scrieţi un mesaj în interior .

38
 18. CAȚELUŞUL

O felicitare pentru iubitorii de câini.

Materiale necesare :

• Coală de hârtie colorată

• Foarfecă
• Marker sau creion
• Lipici (opţional)

1. Pentru început faceţi un pătrat pe care îl îndoiţi în diagonală , obţinând

un triunghi .

2. Îndoiţi cele două colturi obţinând urechile câinelui .

3. Desenaţi fata căţelului : lipiţi ochii,dându-i o

înfăţişare drăguţă căţeluşului . Puteţi să scrieţi mesaje
sub urechiuşe sau înăuntrul felicitării.

39
 19. COLINDĂTORII

Materiale necesare :

• 3 coli de hârtie făcute tuburi

• 3 şosete
• 3 elastice
• 3 coli de hârtie 2"x2"
• Acuarele
• Pensulă
• Panglică
• marker negru

• lipici

Îndrumări :

1. Pictaţi tuburile din hârtie si lăsaţi-le să se usuce .

2. Înfrumuseţaţi tuburile după dorinţe .

3. Decupaţi fata , ochii si gura . Lipiţi-le pe tub .

4. Tăiaţi talpa şosetelor si legaţi-le cu panglica .

5. Puneţi căciulitele pe tub .

6. Îndoiţi si lipiţi colile din caietul de muzică.

40
 20. CASTELUL

Materiale necesare :

• 1 coala de hârtie , 11"x17"

• 1 coala de culoare gri 8"x11"
• Tăiaţi în următoarea ordine:
1 dreptunghi 5"x6"
2 dreptunghiuri , 2"x6"
2 dreptunghiuri , 1.5"x2"
2 triunghiuri , fiecare parte având 2.5"
2 triunghiuri , fiecare parte având 1.5"
4 pătrate , 1"x1"
• 1coala de hârtie maro , 4"x6"
Tăiaţi în următoarea ordine :
1 dreptunghi , 2"x3"
2 dreptunghiuri , 1"x2"
• Acuarele, markere si/sau creioane

• Lipici

Instrucţiuni :

1. Desenaţi iarbă si pietre pe hârtie .

2. Să aveţi formele castelului pregătite decât sa la asamblaţi .

3. Lipiţi figurile geometrice .

21. CASTELUL PRINTESEI

41
Materiale necesare :

• 1 o coala de hârtie , 11"x17"

• 1 o coala de hârtie roz 8"x11"
Tăiaţi în următoarea ordine :
1 dreptunghi , 4"x6"
2 dreptunghiuri , 1.5"x6"
2dreptunghiuri , 1.5"x2"
4 triunghiuri ,fiecare parte 1.5"
4 pătrate , .5"x.5"
• 1coala de hârtie purpurie , 4"x6"
Tăiaţi în următoarea ordine :
3 dreptunghiuri , 1"x2"
1dreptunghi , 1.5"x3"
• Acuarele , markere / creioane
• Sclipici etc.

• Lipici

42
 22. Coif

Faceţi un coif „uriaş „ din demicarton .

Acesta este un lucru frumos care poate fi folosit la serbări , carnaval
etc.

Materiale necesare :

• O bucata mare de demicarton

• Foarfecă
• Capsator
• Creioane colorate sau markere
• Lipici
• Bucăţele de hârtie colorată , fir tors , nasturi ,pene .

1.Desenaţi o formă de coif pe demicarton , tăiaţi astfel încât să obţineţi

două bucăţi .

3. Decoraţi ambele părţi ale coifului folosind creioane colorate sau

markere . Lipiţi bucăţelele de hârtie colorata tăiate în diferite
forme , firul tors , penele , nasturii , sclipiciul etc.

2.Capsati cele două parţi obţinute , după mărimea capului .

23. COIF
în formă de pisică

43
Materiale necesare:

• 2 bucăţi demicarton colorat negru sau maro folosind acuarele tempera ( una mare ,
una mica ) .
• Bucăţele mici de hârtie glasată de culoare alb, roz sau portocaliu (pentru ochii pisicii) ,
năsuc, mustăţi si guriţă
• Creion alb, negru
• Foarfecă
• Capsator
• Lipici

1. Desenaţi şi tăiaţi o jumătate de cerc din demicarton.

Înălţimea coifului poate fi de 24 cm si perimetrul ( mărimea
capului ) de 47 cm . Tăiaţi 4 picioare din bucăţelele de hârtie
ramase .
Acest coif în forma de pisica se face uşor din demicarton .

2. Desenaţi si tăiaţi capul pisicii şi un cerc de aproximativ

aceeaşi mărime ( acesta va fi coada pisicii)

3. Faceţi ochii galbeni , câteva mustăţi albe , năsucul , guriţa şi

interiorul urechilor roz . Toate acestea se lipesc pe fata pisicii .
Folosind un marker negru faceţi pupilele verticale .

44
4. Desenaţi o spirală în interiorul cercului după aceea o tăiaţi ,
aceasta va fi coada pisicii .

5. Formaţi coiful din jumătatea de cerc tăiată anterior în formă

de con şi o capsaţi .

6. Lipiţi picioruşele în partea de jos a coifului ( în spate ) .

7. Lipiţi coada pe spatele coifului( între picioare )

8. Lipiţi capul în vârful coifului .Lipiţi celelalte doua picioare

în partea din fată , jos . Asiguraţi-vă că picioarele nu vă
blochează ochii atunci când o probaţi .

45
 24. UN ŞIRAG
din frunze

Faceţi un şirag din frunze pentru a decora clasa .

Puteţi să puneţi un astfel de şirag să traverseze clasa sau la geamuri.

Materiale necesare :
• Coli de hârtie ( portocalie , galbenă , roşie etc. )
• Creioane colorate, markere
• Foarfecă
• Lipici , bandă sau capsator
• Folosiţi sârmă sau fir de lâna .

1. Desenaţi o frunză pe o foaie de hârtie . Faceţi codita mai

groasă .

46
 2. Tăiaţi frunza .Desenaţi nervurile frunzei dacă doriţi . Îndoiţi
codita frunzei .

3. Ataşaţi de frunză sârma sau aţa folosind lipiciul sau capsatorul.

Faceţi mai multe frunze de diferite culori şi forme ,lipindu-le .

25. BROSCUŢA

Este simplu de făcut o broscuţă dintr-o coală de hârtie . Gura broscuţei se mişcă .

Materiale necesare:

• O coala de hârtie verde

• O panglica de hârtie roşie
• Lipici
• Foarfecă
• Marker sau creion
• Opţional – buline pentru ochi

Împăturiţi foaia de hârtie în trei parţi egale , formând un dreptunghi.

Dreptunghiul îl împăturiţi în patru, pe lungime, în formă de "W" .

Acest "W" va fi broscuţa .

47
 Desenaţi ochii pe broscuţă (sau lipiţi bulinele pentru ochi ).

Tăiaţi din panglica roşie , o limba lungă şi o lipiţi .

Puneţi degetul mare în „ falca de jos a broscuţei şi

puneţi celelalte degete în falca de sus . Acum s-a realizat
o broscuţă cu o gură foarte mare .

26. ARBORELE GENEALOGIC

Faceţi un copac dintr-o crenguţă si dintr-o coală de hârtie

Puteţi să-l familiarizaţi pe copil cu strămoşii lui , făcând un simplu arbore genealogic .

Materiale necesare :

• O coală de hârtie verde

• Creion sau marker
• Foarfecă
• Fire de lână (melană colorată)
• Perforator
• Un pahar
• Plastilină

• Lipici

48
 1. Găsiţi o ramură cu mai multe crenguţe .
Puneţi plastilina în pahar . Înfigeţi bine crenguţa în ea pentru a sta
dreaptă.

2. Tăiaţi nişte frunze mari din hârtia verde .Fiecare frunză va reprezenta persoana din familia
copilului si scrieţi cu litere mari numele fiecărei persoane pe frunză . Tăiaţi mai multe frunze
pentru fraţi, părinţi ,bunici etc.
3. Scrieţi numele fiecărei persoane pe frunză .Daca vreţi puteţi să scrieţi pe frunză si gradul
de rudenie a persoanei respective . Faceţi o gaură la capătul fiecărei frunze.

4. Legaţi frunzele de ramurile copacului .

Generaţia copilului în vârf, părinţii la nivelul al
doilea, si bunicii la al treilea nivel din partea de
jos .
Pentru un proiect alternativ puteţi folosi şi
pozele şi puneţi-le pe frunze . Sau tăiaţi frunzele
în formă de fructe ( sub formă de mar) sau flori
reprezentând oamenii .

49
 27. JUCARIA DRAGON
Leul dansator

Materiale necesare :

• Hârtie colorată ( glasată )

• Foarfecă
• Creion sau marker
• Lipici , scotch
• 2 bete
• Opţional sclipici şi pene

1. Desenaţi capul şi coada leului ( dragonului ) pe o coală de

hârtie .

2. Tăiaţi capul şi coada şi desenaţi-le în culori vii .

Opţional: Decoraţi cu sclipici şi pene.

3. Îndoiţi coala de hârtie roşie în jumătate pe lungime.

Tăiaţi-o pe îndoitură obţinând două dreptunghiuri .

4. Îndoiţi în formă de evantai ,

dreptunghiurile obţinute . Lipiţi cele
două bucăţi formând una lungă care
va constitui corpul animalului .

50
 5. Lipiţi un capăt al corpului de cap şi
cealaltă parte a corpului de coadă .

6. Lipiţi cu scotch unul dintre bete în

partea de jos a capului şi celălalt în partea de
jos a cozii.

28. SISTEMUL SOLAR

Acesta este un model de sistem solar , reprezentând soarele şi cele nouă planete:
Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi Pluto .

Materiale necesare:
• O bucată de carton rotundă cu diametrul 30 cm.
• Hârtie colorată
• Foarfecă
• Perforator
• Sfoară
• Culori, markere
• Compas

1. Găsiţi centrul bucăţii de carton rotundă şi trageţi o linie de sus până

jos şi de la dreapta la stânga. Locul de intersecţie va fi centrul
cercului ,unde va fi poziţionat soarele..

2. Folosiţi compasul şi desenaţi orbitele celor nouă planete. Primele

patru planete au orbitele aproape de soare . Celelalte cinci vor avea
orbitele departe de soare .

51
3. Folosiţi un obiect ascuţit sau vârful foarfecii şi daţi o serie de găuri
în carton .Prima dată daţi gaură în centru (va fi locul pe unde va atârna
soarele ). După aceia dăm găuri pentru fiecare orbită, fiecare planetă va
atârna prin găurile date.

4. Decupaţi din hârtie colorată soarele şi celelalte planete .

Soarele îl vom face mai mare , Jupiter , Saturn, Uranus şi Neptun
un pic mai mici decât soarele , iar celelalte planete şi mai mici .
Scrieţi numele fiecărei planete pe spate.
Planetei Saturn i se va face şi un inel frumos.

5. Introduceţi capătul fiecărei sfori prin gaura corespunzătoare

fiecărei planete ( mai întâi Mercur, apoi Venus, apoi Pământ şi
aşa mai departe ).
Capsaţi celălalt capăt al sforii de partea de sus a cartonului
rotund.
După ce toate planetele ( şi soarele )au fost ataşate , potriviţi
lungimea sforilor astfel încât planetele (şi soarele) să fie în
acelaşi plan.

52
 6. Pentru ca modelul sistemului solar să atârne , legaţi trei bucăţi
de sfoară de partea de sus a cartonului , după aceia legaţi cele
trei bucăţi de sfoară împreună .
Legaţi-le de sfoara cea mai lungă ( de care va atârna sistemul
solar).
Astfel aţi obţinut sistemul nostru solar..

29. POMUL
RECUNOŞTINŢEI

Materiale necesare :

• Hârtie colorată glasată sau creponată ( portocaliu, roşu, galben, maro, verde şi altele )
• Culori sau markere
• Foarfecă
• Lipici sau glue stick (lipici solid)

1.Copiii îşi vor desena palmele pe hârtia colorată

După aceia decupaţi !
Acestea vor fi frunzele.

53
2. Copiii îşi vor scrie numele sau un mesaj de recunoştinţă pe palmele
decupate.

3. Din hârtia maro decupaţi trunchiul copacului şi crengile .

4.Lipiţi trunchiul pomului decupat

pe o coală . După aceia lipiţi
palmele decupate (frunzele) de
pom .

54
 30. CURCUBEU
din palme

• Materiale necesare:
• Hârtie colorată: roşu, orange,galben,
verde, albastru, violet
• O bucata mare de hârtie/carton
incolor
• Foarfecă
• Creion

• Lipici

1. 1. Folosind hârtia colorată copii vor desena palmele pe hârtie.

F Faceţi câte 10 palme de fiecare culoare.

2.Decupaţi palmele şi scrieţi numele fiecărui copil pe ele.

3. Lipiţi palmele decupate pe hârtia cartonul

incolor în forma de curcubeu respectând
ordinea culorilor R,O,G,V,A,I,V.
Aţi obţinut un frumos curcubeu din palme.

55
 31. OM DE ZĂPADĂ

Materiale necesare:
• Lipici
• Agrafe de birou
• Hârtie pergament
• Bucăţi de hârtie neagră şi portocalie
• Perforator (pentru ochi şi butoniere)
• Foarfecă
• Opţional nasturi pentru ochi
• 2 sârmuliţe subţiri( pentru mâini )
• Sfoară sau fir tors ( pentru agăţat)

Pe hârtia de pergament, întindeţi 2,3 picături de lipici

alb în formă de om de zăpadă. Îndoiţi agrafa în forma
de V .
Decupaţi o pălărie din hârtie neagră şi o aşezaţi pe
capul omului de zăpadă , iar de ea prindeţi agrafa.
Ochii îi puteţi obţine din hârtie neagră găurită cu
perforatorul sau folosiţi 2 năsturei.
Mai adăugaţi 2 năsturei pe corpul omului de zăpadă ,
pentru a-l decora

Lăsaţi lipiciul să se usuce .

După ce se usucă, lipiciul devine transparent .
Agăţaţi omul de zăpadă pentru a obţine un colier drăguţ sau
folosiţi-l drept ornament.

56
 32. BRĂDUŢ
Se face un brăduţ tridimensional construit din hârtie. Poţi face o pădurice din
aceşti brăduţi fantastici.

Materiale necesare:

Hârtie de culoare verde

Culori, markere sau acuarele
Foarfecă
Scotch

1.Coala verde se îndoaie pe jumătate şi se taie.

2. Jumătăţile obţinute se suprapun şi se vor îndoi din nou.

3. Desenaţi jumătate de brăduţ.

4. Decupaţi după contur şi veţi obţine doi

brăduţi identici.
Se îndoaie brăduţii pe jumătate pentru a
vedea mijlocul.

57
 5. Tăiaţi un brăduţ pe mijloc de la vârf până la jumătate iar
celălalt pe mijloc de la tulpină până la centru .

6. Introduceţi un brăduţ în celalalt brăduţ . Folosiţi

scotchul şi lipiţi vârfurile şi tulpina pentru a se fixa.
Desenaţi ,pentru ornament, câteva conuri.
Puteţi face o pădure de brazi procedând la fel.

58
 33. STEA DE MARE
colier

Materiale necesare :
• lipici alb
• scobitore
• hârtie abrazivă
• nisip sau sclipici
• agrafa , aţă,

1. Pe hârtia abrazivă puneţi lipici alb în formă de

stea de mare.
Dacă e nevoie să ajustăm steaua de mare folosim
scobitori .
Îndoiţi o agrafă de birou în formă de V şi o lipiţi de
un vârf al stelei.

2. Peste forma stelei presăraţi atent nisip /sclipici .

Excesul de nisip se scutură uşor.
Lăsaţi să se usuce bine.

59
Astfel am obţinut o stea de mare
pe care o putem folosi drept colier

60
 34. FELICITARE
CU O VAZĂ DE FLORI ÎN EA

Materiale necesare::
Hârtie glasata de diferite culori
Foarfecă
Lipici
Markere, culori

1. Două bucăţi de hârtie dreptunghiulară se îndoaie pe jumătate .

O bucată va fi în partea exterioară ,cealaltă va fi în interiorul felicitării.

2. Pe partea care va fi în interior faceţi o crestătură pe diagonală,

apropiată de mijlocul îndoiturii.

61
 3. Îndoiţi clapa obţinută şi apoi deschideţi clapa .

4. Desfaceţi felicitarea .
Împingeţi clapa în interiorul felicitării astfel obţinem vaza.

5. Decupaţi nişte floricele , tulpini şi frunze, din hârtie . decoraţi-le cu

markere / culori.

6. Lipiţi componentele decupate obţinând florile şi apoi le lipiţi-le de

vază.
Asiguraţi-vă că florile nu ies înafara când închidem felicitarea.

62
 7. Lipiţi felicitarea de cealaltă bucată de hârtie îndoită pe jumătate,
Ca să fiţi siguri că nu lipiţi clapele , aplicaţi lipici doar în interiorul
felicitării şi apoi presaţi pentru a se extinde lipiciul spre margini.
Scrieţi un mesaj pe felicitare.

35. CORONIŢĂ DIN FLORI

Coroniţa din flori de hârtie se poate folosi primăvara sau de Paşti.

Materiale necesare:
• Un carto în formă de cerc
• Hârtie colorată / creponată
• Culori, markere, acuarele
• Foarfecă
• Lipici
• Opţional - sclipici, panglici

1. Faceţi mai multe crestături din centru spre margine

( lăsând 2,5 cm spre margine)

63
2. Triunghiurile obţinute le ridicaţi formând nişte frunzuliţe.
Coloraţi coroniţa în verde sau lipiţi hârtie creponată verde.
O lăsaţi să se usuce.

3. Din hârtia colorată sau creponată decupaţi nişte floricele pentru

pălărie( folosind imaginaţia).

4. Lipiţi florile decupate pe

fiecare vârf al triunghiului .
Opţional: Puteţi decora
floricelele cu sclipici sau lipiţi
panglici de pălărie.

5.În loc de flori puteţi face ouă sau inimioare din hârtie
,pentru diferite ocazii , decoraţi-le şi lipiţi-le de pălărie.

64
 36. PORUMBELUL PĂCII

Materiale necesare:
Demicarton
Hârtie normală
Foarfecă
Creion
Sfoară
Capsator
Opţional: marker, lipici,sclipici

1. Desenaţi corpul porumbelului pe demicarton.

2.Decupaţi şi faceţi două crestături

( de-a lungul liniilor punctate ).

3. Tăiaţi hârtia normală în jumătate .

Pliaţi foaia ca un evantai.

65
 Opţional: Tăiaţi marginile foii pliate pentru a obţine un model.

5. Introduceţi foaia pliată (aripile şi coada) în crestături ,

prindeţi-le cu capsatorul.
Capsaţi capetele cozii împreună .
Apoi desenaţi ochii porumbelului şi legaţi sfoara de
corpul porumbelului .
Opţional: decoraţi porumbelul folosind markere şi
sclipici .

37.CIORAPUL DE MOŞ NICOLAE

Materiale necesare :

• Carton moro sau blăniţă maro

• Creion
• Foarfecă
• Lipici
• Perforator
• Fir tors
• Markere, creioane

1. Desenaţi un ciorap pe cartonul maro .

Decupaţi astfel încât să obţineţi două
bucăţi.

66
2. Lipiţi marginile ciorapului decupat (fără să lipiţi partea de sus a
ciorapului).

3. Cu perforatorul faceţi găuri pe

marginile ciorapului.
Introduceţi firul tors prin găuri.
La capătul firului faceţi un nod.

4. Decoraţi ciorapul folosind imaginaţia .

38. CORT, COLIBA INDIANA

67
Materiale necesare :

• 4 rămurele drepte ( ~30 cm.)

• Fir sau panglică
• O pungă mare de hârtie maro
• Foarfecă
• Creion
• Culori, acuarele sau markere
• Capsator

1. Legaţi crenguţele de vârf folosind firul sau panglica, lăsând cca. 3 cm

de sus.
Nu legaţi crenguţele prea strâns .

2. Uşor îndepărtaţi crenguţele astfel încât să obţineţi un cort.

68
3. Puneţi cortul obţinut pe o bucată de hârtie şi faceţi conturul
cortului cu creionul. Acest contur va fi folosit drept şablon pentru
confecţionarea cortului.
Decupaţi cortul şablon în formă de triunghi.

4. Desfaceţi punga de hârtie .

Aşezaţi şablonul triunghi obţinut pe punga de hârtie şi faceţi contur.

5. Trasaţi triunghiul de încă trei ori cu laturile lungi atingându-se.

6. Decupaţi acest poligon de-a lungul laturei exterioare .Pe una din
laturi decupaţi o uşă .
Decoraţi cortul folosind culori sau acuarele.

7. Îndoiţi hârtia de-a lungul fiecărei linii trasate cu creionul .

După aceia aranjaţi hârtia în formă de cort şi capsaţi marginile.

69
 8. Crestaţi vârful cortului de hârtie ( prin gaura obţinută vor fi
introduse crenguţele) .

9. Puneţi crenguţele în cortul de hârtie .

Capsaţi crenguţele – fiecare crenguţă va fi capsată de-a lungul
îndoiturii.
Astfel aţi obţinut un cort minunat !

CARACATIŢA

Materiale necesare:
• Un balon rotund
• Ziar
• Făină şi apă
• Un castron , ceva de amestecat
• Tempera verde
• Pensulă
• Panglici verzi
• Lipici
• Marker negru

70
1. Faceţi un lipici din făină şi apă.
Amestecaţi o jumătate de cană de apă şi o jumătate de cană de făină ,
până când amestecul este subţire.

2. Tăiaţi ziarul fâşii .

Fâşiile vor fi de ~ 3 cm. lungime.

3. Umflaţi baloane pentru fiecare elev , la fel şi fâşiile de ziare vor fi

împărţite fiecărui elev.

Înmuiaţi fâşiile de ziar în lipici şi le lipiţi în jurul balonului.

4. Lipiţi fâşiile de ziar în 2-3 straturi şi lăsaţi-le să se usuce . Lăsaţi

balonul să se usuce complet.
După ce s-a uscat înţepaţi balonul şi îl scoateţi din balonul obţinut
din fâşii.

5. Coloraţi balonul ,obţinut din fâşii , în verde.

6. Apoi lipiţi sau desenaţi ochii .

Decupaţi 8 picioare din hârtie creponată.
Apoi lipiţi-le de baza balonului.

71
 BIBLIOGRAFIE

1. ION ŞERDEANU,
FLORIAN DIŢULEASA - Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV,
Editura Didactică şi Pedagogică -Bucureşti ,1967;
2……………………..- Caiet de abilităţi practice , Edituira… ,
3. ANAMARIA SMIGELSCHI- Micii meşteri mari , facem singuri jucării,
Editura Ion Creangă - Bucureşti, 1977
4. Programa şcolară pentru clasele I - a IV-a, Ministerul Educaţiei Cercetării şi
Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum - Bucureşti , 2003;
5. Ghid metodologic de aplicare a programelor de Abilităţi Practice şi Educaţie
Tehnologică , primar - gimnaziu ,Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul
Naţional pentru Curriculum - Bucureşti ,2001;
6.Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar – Serviciul Naţional
de Evaluare şi Examinare -Bucureşti ,1998.

72
 CUPRINS

Cuvânt înainte………………………………………………
CAPITOLUL I
ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV
I.1. Noţiuni generale ……………………………………………
I.2. Proiectarea didactică………………………………………
planificarea calendaristică……………………………
proiectarea „unităţilor de învăţare”…………………

CAPITOLUL II
ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII
II.1Noţiuni generale ……………………………………
II.2 Lecţia de evaluare la abilităţi practice…………………………

CAPITOLUL III
IDEI CREATIVE PENTRU COPII
III.1 Lucrări din hârtie şi carton …………………………
III.2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice……
III.3 Exemple……………………………..

73