CONŢINUTURI1

ORGANIZARE TEMATICĂ
- Universul personal: prietenia, *activităţi şcolare şi în afara şcolii.
- Mediul înconjurător: configuraţia mediului înconjurător.
- Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, relaţii între tineri (corespondenţă,
*schimburi şcolare; călătorii), obiective turistice şi culturale, personalităţi de seamă, *ocupaţii şi
profesii.
- Mijloace de comunicare în societatea modernă: (radio/televiziune/presă, publicitate).
- Universul francofon: elemente de cultură şi civilizaţie franceză, diversitatea spaţiului
francofon, cooperare şi manifestări culturale.
- Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme, texte şi documente
autentice.
În atenţia autorilor de manuale: temele şi subtemele propuse nu constituie capitole şi lecţii de manual. Ele vor fi
tratate transversal în cadrul unor unităţi didactice elaborate în perspectiva scenariului proiectat de autori.
ACTE DE VORBIRE
1. a exprima obligaţia (falloir, devoir)
2. a exprima sentimente (bucurie, admiraţie, *uimire)
3. a descrie un obiect, o persoană, un personaj (sistematizare)
4. a exprima intenţii
5. a exprima gusturi, preferinţe (sistematizare)
6. a preveni, *a avertiza
7. a iniţia o interacţiune verbală (sistematizare)
8. a cere şi a da informaţii practice
9. a exprima permisiunea şi interdicţia
10. a felicita pe cineva, a face o urare
11. a exprima o ipoteză
Actele de vorbire propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în funcţie de nivelul acumulării lexico-gramaticale.
Ele pot fi prezentate explicit, cu realizările lingvistice corespunzătoare, sau implicit în texte situaţionale.

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

I. Fonetică şi ortografie
schimbări fonetice şi ortografice în conjugare
regula accentelor
II. Lexic
cuvinte, sintagme, corespunzând actelor de vorbire şi ariilor tematice (200 – *250 de unităţi
lexicale)
relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte, *perifrază
semantică)
III. Gramatica
 Adjectivul
adjective cu grade de comparaţie neregulată (bon, petit, mauvais)
adjectivul şi pronumele nehotărât (même, autre, certain)
 Pronumele
pronumele on (*cazuri particulare de substituţie)
pronumele personale complemente combinate, locul lor în propoziţia asertivă, interogativă, *imperativă
pronumele en şi y (sistematizare şi cazuri particulare de substituţie)
pronumele relative (qui, que, où, dont, quoi)
 Verbul
condiţionalul trecut
si condiţional (I, II, III)
conjunctivul prezent (verbe de grupa I şi a II-a, principalele verbe neregulate şi a III-a)
verbe şi construcţii verbale impersonale uzuale

1
Conţinuturile marcate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele por intra, integral sau parţial, în curriculum la decizia şcolii.
 acordul participiului trecut cu complementul direct (cu pronumele complement direct şi pronumele
relativ que)
 Adverbul
adverbe cu grade de comparaţie neregulată: (bien, mal).
 Prepoziţii şi conjuncţii frecvente
 Tipuri de propoziţii
propoziţia interogativă directă, *propoziţia imperativă
NOTĂ: Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face obiectul
unei învăţări explicite. În cadrul predării, nu se va face apel la conceptualizarea unităţilor lingvistice, utilizate în
situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de
vorbire, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se
vor doza progresiv, conform dificultăţilor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor
lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus. Unele elemente gramaticale (adverbe de timp şi de loc,
prepoziţii, conjuncţii frecvente) pot apărea, în mod implicit, în diverse contexte de utilizare a limbii.