P. 1
Dict.Roumain-Français TB

Dict.Roumain-Français TB

|Views: 555|Likes:
Publié parRosian Marius

More info:

Published by: Rosian Marius on Mar 02, 2011
Droits d'auteur :Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/21/2012

pdf

text

original

Dictionnaire roumain français

-1-

aaaa ---AUTOR lista românească----> ---Adrian OTOIU aotoiu@sintec.ro -a [art.hot.f.]. la [article défini féminin] -A <a treiA>. -ÈME <la troisiÈME> -A <el filmA>. -AIT <il filmAIT> -A <maşinA>. LA <LA machine> -A <maşinA> [art.hot.f.]. LA <LA voiture> [article défini féminin] -AI <eu filmAI>. -AI <je filmAI> -AI <filmAI>. -AIS <tu filmAIS> -AJ <metrAJ>. -AGE <métrAGE> -AM <filmAM>. -AIS <je filmAIS> -AM <noi filmAM>. -IONS <nous filmIONS> -ARĂ <ei filmARĂ>. -ÈRENT <ils filmÈRENT> -ARĂM <noi filmARĂM>. -ÂMES <nous filmÂMES> -ARĂŢI <voi filmARĂŢI>. -ÂTES <vous filmÂTES> -ASE <el filmASE>. AVAIT… <il AVAIT filmé> -ASEM <eu filmASEM> ]. AVAIS… <j'AVAIS filmé> -ASERĂ <ei filmASERĂ>. AVIEZ… <vous AVIEZ filmé> -ASERĂM <filmASERĂM>. AVIONS… <nous AVIONS filmé> -ASEŞI <filmASEŞI>. AVAIS… <tu AVAIS filmé> -AŞI <tu filmAŞI>. -AS <tu filmAS> -AT <filmAT>. -É <filmÉ> -AŢI <voi filmAŢI>. -EZ <vous filmEZ> -AŢI <voi filmAŢI>[imp.]. -IEZ <vous filmIEZ> -AU <ei filmAU>. -AIENT <ils filmAIENT> -Ă <el filmĂ>. -A <il filmA> -ĂM <noi filmĂM>. -ONS <nous filmONS> -ÂND <filmÂND>. -ANT <en filmANT>, -ANT <filmANT> -BIL <capaBIL>. -BLE <capaBLE> -BIL <inviziBIL> [m.]. -BLE <invisiBLE> -BILĂ <inviziBILĂ> [f.]. -BLE <invisiBLE> -EA <el pierdEA>. -AIT <il perdAIT> -EAI <tu pierdEAI>. -AIS <tu perdAIS> -EAM <eu pierdEAM>. -AIS <je perdAIS> -EAM <noi pierdEAM>. -IONS <nous perdIONS> -EAŢI <voi pierdEAŢI>. -IEZ <vous perdIEZ> -EAU <ei pierdEAU>. -AIENT <ils perdAIENT> -EAZĂ <ei filmEAZĂ>. -ENT <ils filmENT> -EAZĂ <el filmEAZĂ>. -E <il filmE> -ei [G.f.: vârsta mamEI]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -ei [G.f.n.p.: gâsca MariEI]. de [G.f.n.p.: l'oie DE Marie] -EM <noi pierdEM>. -ONS <nous perdONS> -EŢI <voi pierdEŢI>. -EZ <vous perdEZ> -EZ <eu filmEZ>. -E <je filmE> -EZ <nepalEZ> ZI>. -AIS <NépalAIS> -EZĂ <nepalEZĂ>. -AISE <népalAISE> -EZI <tu filmEZI>. -ES <tu filmES> -i. les [pron. D], lui [pron. A/D]

-i [art.hot.pl.m.: ţăraniI]. les [article défini pluriel : LES paysans] -i [vb.]. est (il ~) -I <filmează-I!>. -LES <filme-LES !> [m.pl.] -IC <economIC> [m.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <economICĂ> [f.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <floricICĂ>. PETITE <PETITE fleur> -IFICA <modIFICA>. -IFIER <modIFIER> -IFICAT <modIFICAT>. -IFIÉ <modIFIÉ> -ii [G.f.: faţa femeII]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -IND <citIND>. -ANT <lisANT> -ISM <capitalISM>. -ISME <capitalISME> -IST <capitalIST>. -ISTE <capitalISTE> -IST <capitalIST> [m.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTĂ <capitalISTĂ> [f.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTE <capitalISTE> [f.]. -ISTES <capitalISTES> -IŞTI <capitalIŞTI> [m.]. -ISTES <capitalISTES> -IŢĂ <fetIŢĂ>. PETITE <PETITE fille> -IV <indicatIV> [m.]. -IF <indicatIF> -IZA <realIZA>. -ISER <réalISER> -IZAT <realIZAT>. -ISÉ <réalISÉ> -l. le [pron A.] -l [art.hot.m.]. le [art.déf.m.] -L <filmează-L!>. -LE <filme-LE !> -le. les [pron A.] -le [art.hot.m.: câineLE]. le [article défini masculin : LE chien] -le [art.hot.pl.f.: mameLE]. les [article défini pluriel : LES mères] -le [imper.m.: băiatuLE!]. [impératif m.: garçon !] -LE <câineLE>[art.hot.m.în -e]. LE <LE chien> [art.déf.m.] -LE <filmează-LE!> [f.pl.]. -LES <filme-LES !> [f.pl.] -LE <maşiniLE>. LES… <LES machines> [f.pl.] -LEA <al treiLEA>. -ÈME <le troisiÈME> -LEŢ <filmuLEŢ>. PETIT <PETIT film> -lor [G.pl.: vârsta jucătoriL]. des [G.pl.: l'âge DES joueurs] -LOR <filmeLOR>. DES… <DES films> [G.] -lui [G.m.: laba câineLUI]. du [G.m.: la patte DU chien] -MĂ <filmându-MĂ>. ME… <en ME filmant> -MÂNT <simţăMÂNT> [arh.]. -MENT <sentiMENT> -MENT <parlaMENT> [neo.]. -MENT <parleMENT> -MENT <sentiMENT>. -MENT <sentiMENT> -NE <filmându-NE>. NOUS… <en NOUS filmant> -o. -la [pron A] -o [imper. f.: IleanO!]. [impératif f.: Hélène !] -O <el a filmat-O>. L'… <il L'a filmée> [f.] -O <filmeaz-O!>. -LA <filme-LA !> -OASĂ <faimOASĂ>. -EUSE <famEUSE> -OASE <faimOASE>. -EUSES <famEUSES> -OR <compozitOR>. -EUR <compositEUR> -ORI <uneORI>. QUELQUE- <QUELQUEfois> -OS <faimOS>. -EUX <famEUX> [m.sg.] -OŞI <faiMOŞI>. -EUX <famEUX> [m.pl.] -s [pop.]. suis (je ~)

-2-

-TATE <naţionaliTATE>. -TÉ <nationaliTÉ> -TĂŢI <naţionaliTĂŢI> [pl.]. -TÉS <nationaliTÉS> [pl.] -TE <filmându-TE>. TE… <en TE filmant> -TEASĂ <împărăTEASĂ>. -TRICE <imperaTRICE> -TIVĂ <indicaTIVĂ> [f.]. -TIVE <indicaTIVE> -TOARE <bobinaTOARE>. -TRICE <bobinaTRICE> -TOR <copiaTOR>. -TEUR <copiaTEUR> $$$ -ţi [pron D.]. te [pron. D] -ţi [pron. D]. t' [pron. D] -ŢIUNE <raŢIUNE>. -TION <raTION> -UI <verzUI>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -UIE <verzUIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -UL <doctorUL> [art.hot.m.]. LE… <LE docteur> [art.déf.m.] -UL <filmUL> [art.def.n.]. LE… <LE film> [art.déf.m.] -ULIE <verzULIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -ULIU <verzULIU>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -ULUI <filmULUI>. DU… <DU film> -UŞ <căţelUŞ> VĂ>. PETIT <PETIT chien> [m.] -VA <ceVA> du-VĂ>. QUELQUE… <QUELQUE chose> -VĂ <filmându-VĂ>. VOUS… <en VOUS filmant> [adj.]. adjectif [abréviation] [agr.]. agricole [abréviation] [alpin.]. alpinisme/randonnée [abréviation] [anat.]. anatomie [abréviation] [arg.sc.]. argot des écoliers [abréviation] [arh.]. terme archaïque [abréviation] [arhit.]. architecture [abréviation] [art.hot.]. article défini [abréviation] [aux.]. verbe auxiliaire [abréviation] [Bib.]. terme biblique [abréviation] [bot.]. botanique [abréviation] [Bt.]. Banat [abréviation] [com.]. commercial [abréviation] [cond.]. conditionnel [abréviation] [demod.]. terme démodé [abréviation] [dimin.]. diminutif [abréviation] [euf.]. euphémisme [abréviation] [f.]. féminin [abréviation] [G.]. génitif [abréviation] [lingv.]. linguistique [abréviation] [liv.]. terme livresque [abréviation] [m.]. masculin [abréviation] [mar.]. maritime [abréviation] [Md.]. Moldavie [abréviation] [med.]. médical [abréviation] [mil.]. militaire [abréviation] [Mt.]. Valachie [abréviation] [n.n.]. nom neutre [abréviation] [n.p.]. nom propre [abréviation] [narat.]. narratologie [abréviation] [neo.]. néologisme post 1990 [abréviation] [nn.]. neutre [abréviation] [ofic.]. langage officiel [abréviation] [perf. s.]. parfait simple [abréviation]

[pers.]. personne (du verbe) [abréviation] [pl.]. pluriel [abréviation] [pol.]. politique [abréviation] [pz.]. présent [abréviation] [R]. marque déposée [abréviation] [reg. MM]. terme de Maramures [abréviation] [reg. Mold.]. terme de Moldavie [abréviation] [reg. Olt.]. terme d'Olténie [abréviation] [reg.Md]. régionalisme de Moldavie [reg.MM]. régionalisme de Maramures [reg.Mun.]. régionalisme de Valachie [reg.Olt.]. régionalisme d'Olténie [reg. Transyl.]. terme de Transylvanie [reg. Ts]. régionalisme de Transylvanie [sg.]. singulier [abréviation] [Ts.]. Transylvanie [abréviation] [vulg.]. terme vulgaire [abréviation] [zool.]. zoologie [abréviation] =cuvânt ce începe cu H aspirat [*]. mot commençant par un H aspiré =prăjitură cu cremă. saint-honoré [n.m.][gâteau] 22 tâia. =hebdomadaire roumain a-ntâia [fam.]. chouette [fam.], sensas [fam.] a [aux.]. a [aux passé comp 3 pers sg] a noua parte. neuvième [1/9] a privi iute. donner un coup d'œil A… <el A filmat>. A… <il A filmé> aaab AB. département d'Alba [abréviation] abandon. abandon abandona. quitter abandona o ţară inamicului. livrer un pays à l'ennemi abandonare. abandonnement abandonat. paumé, quitté abandonaţi (voi ~). quittez abandonă (el ~). quitta abandonăm. abandonnons, quittons abandonează (ei ~). abandonnent abandonează (el ~). quitte (il ~) abandonez. quitte (je ~) abandonezi. quittes abanos (lemn de ~). ébène abate (se ~). dévier, détourner, dérouter abat din drum (eu ~). déroute (je ~) abată din drum (el să ~). déroute (qu'il ~) abate (el se ~). dévie abate din drum. dérouter abate din drum (el ~). déroute (il ~) abătea (se ~). déviait abătea din drum (el ~). déroutait (il ~) abătu din drum (el ~). dérouta (il ~) abătuse din drum (el ~). dérouté (il avait ~) abatere. détournement, déviation abate [n.] [bis.]. abbé abator. abattoir abaţie. abbesse abaţie [clădirea]. abbaye abces. abcès

-3-

abdomen. abdomen abia. à peine abil. habile abilitate. habileté, adresse, savoir-faire abis. abîme abject. infâme, abject abjecţie. infamie, abjection abjurare. abjuration ablativ. ablatif abnegaţie. abnégation aboli. abolir abolire. abolition abona. abonner abonament. souscription aborda. aborder abordabil. abordable aborigen. aborigène abraziune. abrasion abrevia. abréger abreviere. abréviation abreviere [abrev.]. [abréviation] abroga. abroger abrupt. abrupt aaabs absent. absent absenţă. absence absidă. abside absidă [a cortului]. abside [de la tente] absint. absinthe absolut. absolu absolut nimic. rien du tout absolutism. absolutisme absolv (eu ~) [de un păcat]. absous (j'~) absolvă (el ~) [de un păcat]. absout (il ~) absolvea. absolvait absolvi (ar ~). absoudrait absolvi (va ~). absoudra absolvi [de un păcat]. absoudre, absous (tu ~) absolvim. absolvons absolvind. absolvant absolviţi. absolvez absorbit. préoccupé abstinenţă. abstinence, abstention abstract abstracţi abstractă abstracte. abstrait abstracţie. abstraction absurd. insensé absurditate. absurdité, énormité abţibild [fam.]. autocollant abţinere de la mâncare. jeûne abundent abundenţi abundentă abundente. abondant abundenţă. abondance, profusion aburire. buée abuz. abus abuz de încredere. abus de confidence abuza. abuser abuzăm. abusons abuziv (în mod ~). arbitrairement aaac ac. aiguille

ac [al unei insecte]. dard [d'insecte] ac cu gămălie. épingle ac cu siguranţă. épingle de nourrice, épingle de sûreté ac de păr. épingle à cheveux academic. académique acalmia dinaintea furtunii. l’accalmie qui précède l’orage, le calme qui précède la tempête acalmie. accalmie, éclaircie [météo] acasă. maison (à la ~), à la maison acasă la. chez aaacc accede. accéder accelerare. accélération accelerator. accélérateur acceleraţie. accélération accent. accent accentua. accuser, accentuer accentuat. accentué, accusé, marqué accentuat [gram.]. tonique [accent] [gram.] accepta. agréer, acquiescer acceptabil. moyen [adj.], acceptable, passable acceptare. acquiescement acces. accès acces [med.]. poussée [méd.] accesibil. portée (à la ~), accessible accesibilitate. accessibilité accesoriu. accessoire accidenta. accident accidental. accidentel aaace ace (a fi pus la patru ~). épingles (être tiré à quatre ~) aceasta. telle [pron.f.][celle-là] aceea (de ~). lors (pour ~) aceeaşi. même (la ~) aceiaşi. même (les ~) acel. celui-là acela. celui-là acelaşi. même, même (le ~) aceleaşi. même, même (les ~) acest. celui-ci, ce acest [acest om]. -ci [cet homme-CI] acesta. celui-ci, tel [pron.][celui-ci] aceste. celles acestea (cu toate ~). même (tout de ~) acestea fiind zise. sur ce aceşti. ces achita. acquitter, régler achitare. acquittement achiziţie. acquisition achiziţiona. acheter achiziţionat. acheté aci [pop.]. ça [ici] [pop.] acid. acide aclama. ovationner aclamare. acclamation aclimatiza. naturaliser aclimatizare. naturalisation, acclimatation

-4-

aaaco acoladă. accolade acolo. y, là, là-bas, là-haut acolo înăuntru. là-dedans acolo jos. là-dessous acolo sus. là-dessus acolo sus. là-haut acomoda. accommoder acompaniat. accompagné acont. acompte acoperi. couvrir, recouvrir, habiller acopăr. couvre (je ~), recouvre (je ~) acoperă (ei ~). couvrent, recouvrent acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă cu crăpături (se ~). gerce (se ~) acoperământ al capului. couvre-chef, coiffure acoperea. couvrait, recouvrait acopereai. couvrais (tu ~), recouvrais (tu ~) acopeream (eu ~). couvre (je ~), recouvre (je ~) acopeream (noi ~). couvrions, recouvrions acopereaţi. couvriez, recouvriez acopereau. couvraient, recouvraient acoperi (tu ~). couvres, recouvres acoperi [constr.]. revêtir [constr.] acoperi [în întregime]. recouvrir acoperi capul. coiffer [couvrir la tête] acoperi cu apă. submerger acoperi cu crăpături. gercer acoperi cu crăpături (se ~). lézarder (se ~) acoperi cu nămeţi. enneiger acoperim. couvrons, recouvrons acoperind. couvrant acoperise. couvert (il avait ~), recouvert (il avait ~) acoperiş. toit, toiture acoperiş dublu. double toit acoperişuri. toits acoperit. couvert, recouvert acoperit [cu nori]. nuageux acoperit capul. coiffé [couvrir la tête] acoperit cu chiciură. givré acoperit cu nămeţi. enneigé acoperit de zăpadă acoperită de zăpadă. neigeux acoperiţi. couvrez, recouvrez acoperitoare de nas [alpin.]. protège-nez [alpin.] acord. accord, arrangement acorda. accorder, décerner acorda (a ~). octroyer acorda cetăţenie. naturaliser acorda un credit. créditer acordat. octroyé acosta. accoster acredita. accréditer acreditat. accrédité acrilic. acrylique acru. aigre, acide act. acte act notarial. acte notarié

act redactat în formă legală. acte en bonne et due forme acte. papiers acte de război. hostilités [pl.] activ activă. actif, activement activitate. activité actor. acteur, artiste actor [nu neapărat comic]. comédien actor de pantomimă. mime [n.m.] actriţă [nu neapărat comică]. comédienne acţiona. actionner, agir, agissait acţiona (ar ~). agirait acţiona (va ~). agira acţionând. agissant acţionează. agit acţiune. action, geste acţiune caritabilă. philanthropie actual. actuel actualitate. actualité aaacu acu [pop.]. maintenant acuarelă. aquarelle acuitate. acuité acum. actuellement, maintenant acum înainte (de ~). dorénavant acuma [fam.]. maintenant acumula [bogăţii]. thésauriser acumulat. accumulé acumulator acumulatori. accumulateur, accu acut acută. aigu aiguë acuza. accuser acuza pe nedrept. accuser à faux, à tort acuzare. accusation acuzat. accusé acuzaţie. accusation acuzaţie (el pune sub ~). incrimine (il ~) acuzaţie (el punea sub ~). incriminait acuzaţie (el puse sub ~). incrimina (il ~) acuzaţie (el să pună sub ~). incrimine (qu'il ~) acuzaţie (punând sub ~). incriminant acuzaţie (punere sub ~). inculpation acvariu. aquarium acvatic. aquatique aaad Adam. Adam Adam (mărul lui ~). Adam (pomme d'~) adaos. ajout adapta (se ~). adapter (s'~), accommoder (s'~) adaptare. adaptation adăpa. abreuver adăpătoare. abreuvoir adăpost. refuge, abri, cabane adăpost (pentru noapte). gîte adăpost improvizat. bivouac adăposti. abriter adăposti (se ~). réfugier (se ~) adăpostul. refuge (le ~) adăposturi. abris adăuga. ajouter, additionner, annexer

-5-

adăugare. adjonction adăugat. ajouté adăugire. ajout adânc. profond adâncime. profondeur adâncire. approfondissement aaade adecvat. adéquat Adela. Adèle adept. adepte, partisan adera. adhérer aderenţă. adhérence adesea. fréquemment, souvent adeseori. fréquemment adevăr adevărul. vrai [n.], vérité adevărat adevăraţi adevărată adevărate. vrai adevărat (cu ~). vraiment Adevărul. =quotidien roumain adeveri. certifier adeveri (se ~). avérer adeverinţă. certificat adeverit. certifié adeziune. adhésion adeziv. adhésif [adj.] adeziv [nn.]. adhésif [n.m.], colle [n.f.] adeziv [n.m.] adezivi. colle [n.f.] adezivul. colle (la ~) adiere. brise [n.], souffle adineaori, adineauri. heure (toute à l'~), tantôt adins (în ~). dessein (à ~) adio. adieu adjectiv. adjectif adjectiv [abrev.]. [adj.] adjudeca. adjuger adjunct. suppléant aaadm administra. administrer, gérer administrare. gestion administrativ. administratif administrativ [abrev.]. [adm.] administrator. administrateur, gestionnaire administraţie. administration admira. admirer admirabil. admirable admirabil [adv.]. superbement admirator. admirateur admiraţie. admiration admite. admet, admettre admise (el ~). admit admit. admets, admettent admită (să ~). admette admis admisă admise. admis admite (ar ~). admettrait admite (va ~). admettra admitea. admettait admitem. admettons admitere. admission admiteţi. admettez admiţând. admettant

admiţi. admets admonesta. réprimander aaado adolescent. adolescent adolescenţă. adolescence adopta. adopter adoptiv. adoptif adopţie. adoption adora. adorer adorare. adoration adorator. adorateur adoraţie. adoration adormi din nou. rendormir adormi la loc. rendormir Adormirea Maicii Domnului. Assomption (L'~) adormit din nou. rendormi adormit la loc. rendormi adresa. adresser adresă. adresse Adrian. Adrien Adrian Oţoiu. --AUTEUR--Adriana. Adrienne aaadu aducător de ghinion. porte-malheur aduce. emmener, apporter aduce în discuţie. mettre en question aduce la cunoştinţă. mettre au courant aduce laude. louer [éloge] aduce mulţumiri. dire merci (~ à) aduce obolul (a-şi ~). apporter son obole aduce prejudiciu. porter atteinte à aduce un omagiu. rendre hommage adula. aduler adulare. adulation adulmeca. renifler adult. adulte adult [n.m.]. grand [n.m.], adulte adulter. adultère aduna. amonceler, amasser, additionner, recueillir adunare. assemblée, réunion adunare [mat.]. addition adus. apporté adverb [abrev.]. [adv.] adversar. adversaire, ennemi adeversitate. adversité adversiune. répugnance, aversion aaae aer. air aer (în ~). air (en l'~) aer condiţionat (cu ~). climatisé aer liber (în ~). plein air (en ~) aeraj. ventilation aerian. aérien aerisi. aérer aerisire. ventilation aerisit. aéré aerodinamic. aérodynamique aerodrom. aérodrome aeroport. aéroport

-6-

aaaf afabil. affable afabilitate. affabilité, obligeance afacere. affaire, question [problème] afacerism. affairisme Adev 28/03/08 afacerist. homme d'affaires, affairiste afară. dehors afară (în ~). dehors (en ~) afecta. porter atteinte à, affecter afectat. précieux, précieusement afectuos. affectueux, chaleureux, tendre [affectif] afecţiune. affection afin [n.m.] [bot.]. Vaccinium myrtillus, myrtille [n.f.] [bot.] afină. myrtille afirma. affirmer afirmaţie. affirmation afiş [n.n.] afişe. affiche [f.], placard [m.] afişa. afficher afla. apprendre, trouver afla (ar ~). apprendrait, trouverait afla (el ~). trouva (il ~), apprit (il ~) afla (se ~). trouver (se ~), être, exister afla (va ~). apprendra, trouvera aflat. trouvé, appris aflaţi. apprenez, trouvez află (ei ~). apprennent, trouvent află (el ~). apprend, trouve (il ~) aflăm. trouvons, apprenons aflând. trouvant, apprenant afli. apprends, trouves aflu. trouve (je ~), apprends (j'~) afluent afluenţi [pl.]. affluent aforism. maxime Africa. Afrique Africa de Sud. Afrique du Sud african. africain afront. affront afumat. fumé afunda. sombrer afunda (în nisip / noroi). enliser afundat. sombré afurisenie. damnation afurisi. maudire afurisit. maudit aaag AG [mil.]. lance-fusées agasa. ennuyer agasant. agaçant agăţa. grimper, pendre, agripper, raccrocher, accrocher agăţ. raccroche (je ~) agaţă. agrippe (il s' ~), accroche (il ~), grimpe (il ~) agaţă (ei ~). raccrochent agaţă (el ~). raccroche (il ~) agăţa (el ~). raccrochait agăţat. grimpé, pendu, raccroché, accroché, agrippé agăţi. raccroches (tu ~)

agăţare. accroc, suspension, accrochage agăţător. grimpant agent. agent agent patogen. agent pathogène agenţie. agence ager. pétillant [fig. personnes] agerime. acuité agheu [arg.mil.]. lance-fusées agil. leste [adj.], agile agilitate. agilité agitaţie. agitation, tourmente aglomerare. agglomération aglomerat. passant [adj.] [de rues], chargé $$$ aglomeraţie. agglomération agrafă. épingle à cheveux agrar. agraire agrava. aggraver agrea. agréer agreabil agreabilă. plaisant [adj.], délicieux, agréable, joli agrement. plaisance agresiune. agression agresiv. agressif, menaçant agresor. assaillant, agresseur agricol. agricole agricol [abrev.]. [agr.] agricultor. cultivateur, agriculteur agricultură. agriculture aaai aici. ça [ici] [pop.], ici, ci aici (pe ~). ici (par ~) aici se odihneşte…. ci-gît… aidoma [+D]. comme [comparaison poétique] aidoma [+G.]. tel [comme] aisberg. iceberg aiura. délirer aiurea. ailleurs, partout, champs (à travers ~) aiureală. étourderie aiureli! [fam.]. tarare ! [fam.] aiurit. ahuri, hébété, étourdi [adj.] aiurit (fi ~). vapes (être dans les ~) aiurit [n.m.]. étourdi [n.m.] aiuritoare. étourdissante [adj. f.] aaaj ajun. veille ajun [al unei sărbători] [n.]. veille [d'une fête] [f.] ajunge. parvenir, arriver, suffit, atteindre ajunge (ar ~). arriverait ajunge (va ~). arrivera ajunge din urmă. rattraper [temps] ajunge din urmă (el ~). rattrape (il ~) [temps] ajunge la. accéder ajungea. arrivait, suffirait ajungea din urmă. rattrapait (il ~) [temps] ajuns. arrivé ajuns din urmă. rattrapé [temps] ajunul Crăciunului. veille de Noël ajusta. ajuster ajusta curbele. galber

-7-

ajuta. aider, assister ajutaj. ajutage ajutat. aidé ajutor. aide, ressource, secours ajutor!. au secours !, à l'aide !, secours (au ~) ! ajutor (da ~). secours (porter ~) ajutor pecuniar. aide pécuniaire ajutorul (cu ~). par ajutorul (veni în ajutorul…). rescousse (venir à la ~ de…) aaal alai alaiuri. suite, convoi, cortège, procession alaltăieri. avant-hier alandala. à tort et à travers alarma. alarmer alarmă. alerte, alarme alarmant. alarmant alăpta. allaiter alătura. adhérer, joindre alăturat. joint, ci-inclus alături de. de côté de, aux côtés de, à côté aaalb alb albi albă albe. blanc alb ca varul. blême albastru albaştri albastră albastre. bleu albastru-zerzui. glauque albastru cobalt. bleu cobalt albastru deschis. azur albăstrea. bleuet albăstrui. bleuâtre albeaţă. blancheur albesc. blanchissent albeşte. blanchit albi [vb.]. blanchir albit. blanchi, étiolé albie (~ a unui râu). lit (~ d'une rivière) albină. abeille albituri de pat. literie album albume. album alburiu. blanchâtre albuş [de ou]. blanc d'œuf alcătui alcătuiesc. former, composer. alkotni alcătuia. formait, composait alcătuieşte. compose (il ~), forme (il ~) alcătuit. formé, composé alcool. alcool alcoolic [n.]. ivrogne alcoolism. ivrognerie aldine [tipog.]. gras [typo] alege. trier, choisir, élire aleagă (ei să ~). choisissent (qu'ils ~) aleagă (el să ~). choisisse (qu'il ~) aleg (ei ~). choisissent aleg (eu ~). choisis (je ~) aleg (să ~). choisisse (que je ~) alegând. choisissant alege (ai ~). choisirais (tu ~) alege (ar ~). choisirait (il ~) alege (aş ~). choisirais (je ~)

alege (el ~). choisit (il ~) alege (va ~). choisira (il ~) alege (vei ~). choisiras (tu ~) alege (veţi ~). choisirez (vous ~) alege (voi ~). choisirai (je ~) alege (vom ~). choisirons (nous ~) alege (vor ~). choisiront (ils ~) alegea (el ~). choisissait (il ~) alegeai. choisissais (tu ~) alegeam (eu ~). choisissais (je ~) alegeam (noi ~). choisissions alegeaţi. choisissiez alegeau. choisissaient alegem. choisissons (nous ~) alegeţi. choisissez alegi. choisis (tu ~) ales aleşi aleşii aleasă alese. choisi, élu Adev 10/02/08 alegere. choix alegere (la ~). choix (au ~) alegerile legislative. les élections législatives Adev 15/04/08 alerga. courir, fuir alerg (eu ~). cours (je ~) alerga (va ~). courra alerga (vei ~). courrais alerga (veţi ~). courrez alerga (voi ~). courrai alerga (vom ~). courrons alerga (vor ~). courront alerga cât îl ţin picioarele. courir à toute allure alerga după. courir après alergat. fui, couru alergător. coureur alergător de fond. coureur de fond alergi. cours (tu ~) alerta. alerter alertă. alerte alfabet. alphabet alfabetul morse. morse algă. algue alge [n.f.pl.]. varech [bot., n.m.sg.] algebră. algèbre aaali alia. allier alia (se ~). coaliser (se ~) aliaj. alliage alianţă. alliance aliat. coalisé alice [n.f.pl.]. plombs [n.m.pl.] [de fusil] aliena. aliéner alienare. aliénation alifie. pommade aligator. alligator aliment. aliment alimentare. alimentation alimentaţie. alimentation, nutrition alina. adoucir alinare. consolation alineat. alinéa

-8-

embuscade ambuteiaj.] amenaja. allô Alpii. Alsacien aaalt alt. sinon.] [à pain] aluminiu. étirement aluniş. reste (du ~).]. amèrement amărât. hère (pauvre ~). amateur amănunt. reste (au ~) altitudine. rémission [méd. alvéolé aaam amabil. aménager amend. embrayer ambreiaj [auto]. alternance alternativ. chasses (tu ~) alungi. alu [fam. autrement altfel (de ~). embrayage ambulanţă. altèrent alterează (el se ~).]. mont-de-piété. ambigu ambiguë ambiţie. noisetier alună alune. amer amărăciune. guet-apens. gentil. ambassade ambasador. emballage ambarcaţiune. altérant alterează (ei ~). gentillesse. chassez alungă.m. cacahuète alunga. redressement. d'ailleurs altoi.alineat nou. itinérant ambuscadă. autre (un ~) altundeva. ambitieux ambreia [auto]. grain de beauté [n. étoffe [fig. chasse (il ~). aluminisé alun. amertume amărăciune (cu ~). retour à la ligne alinia. alvéolé alveolă. ambiguïté ambiguu ambiguă. altère (il s'~) alterez. obligeance amanet. s. embouteillage aaame ameliora. chagrine (il ~) amator. séduire. jadis. aimable amabilitate. par contre altminteri (de ~). leurrent amăgeşte. pâte [n. grimpeur Alsacia. forêt de noisetiers aluniţă [n. leurre amăgeau. altéré. chassons alungi. amendement ameninţa. altère alterna. incorporer [un territoire] alipire. corrompu [abîmé]. amende amendament. gage amant. amélioration ameliorare [med. chasser alung (eu ~). améliorer ameliorare. corruption [altération] alterat. leurrant amăgit. emballer ambalaj.] amărâtă. complaisant.m.] aluminizat. autrefois altceva. embarcation ambasadă. séduis (tu ~) amăgind. Polygala sp. leurrer amăgea. différer (retarder) amâna (~ plecarea). ailleurs aaalu aluat [n. leurre (il ~). alterner alternanţă. autel altădată.]. chagriner amăra. [bot. leurraient amăgesc. autre chose altera. séduit (il ~) amăgeşti.] amăreală [bot.]. altitude altitudine mare (de ~). chagrinait amărăşte.] alură. allure. autre altar. chagrin [adj. alternateur altfel. bienveillant. amender amendă.]. chagrine [adj. sans quoi. dilettante. noisette alună de pământ. corrompu [alim. équivoque. maîtresse amăgi. alpin alpinist. corrompre [abîmer] alterare. chassent alungă (el ~) [perf. Alpes alpin. remettre (~ son départ) amânare. greffe. étirer alungire. haute montagne (de ~) altminteri. amant amantă. leurrait amăgeală.] amărî. altération. greffer altul. chassa (il ~) alungăm.] alterând. détail aaamb ambala. délai amar amară. ambiant ambianţă. ambiance ambiguitate. ambition ambiţios. Alsace alsacian. aligner alipi [un teritoriu]. alvéole alveole (cu ~). bercer. allusion alveolat. incorporation almanah. chagrin. menacer -9- .f. affable. ambulance ambulator. avarier.f. chassé alungaţi. affabilité.] aluzie. chasse (je ~) alungat. ambassadeur ambiant. alternatif alternator. sinon. séduit amâna. almanach alo. altérer. leurré.

mélangé.]. midi amic. ancre ancoră de zăpadă. divertissant (se ~) amuze (el să se ~). analyser analog. engourdissement amorţit. distrais (je me ~) amuza (se ~). distrait. Anne-Marie ananas.m. rigolo [fam. lourdement. chaire [eccl. engourdir amorţire. ami.]. an. diverti amuzaţi (vă ~). placer amplasare. étourdissait ameţească (ei să ~). distrait (il se ~). amiral amoniac. année an de recoltă viticolă. mêlée amestecaţi. analogie Anamaria. divertir. mélange amurg. pote [fam. étourdis (j'~) ameţeşte.] ameţiţi (voi ~). mouillé ancoră. analogue. mouiller. étourdissent ameţesc (ei ~). divertissent (ils se ~). [anat. anarchie anason. empattement [auto] amplasa. pose [installation] amplasat. ammoniaque amonte.] ameţi (se ~). anis anatomie [abrev. amoureux amorsare. amortisseur amorţi. divertis. aiguille Andrei. mélangent amestecând. divertissait (il se ~) amuzai (te ~). plaisant [adj.] ancheta. vertige.]. étourdissent ameţesc (eu ~).]. étourdissent (qu'ils ~) ameţească (el să ~). amovible ampatament [auto].]. ancré. draps (être dans de beaux ~) anarhie. amusant amuzase. cul-de-jatte [n. amplificateur amploare. amorçage amorsă. étourdissez ameţitor ameţitoare. étourdirent ameţise. mêler. distrayez (vous vous ~). mélangez amestecă.] aaami amiază. anémie anevoie. divertissaient (se ~) amuză (ei se ~).] an sabatic. distraire (se ~). anacréontique analiză. ancrer ancorat.]. cru [n. divertit (il se ~) amuzăm (ne ~). étoffé amputat [n. amont (en ~) amor. distraction amuzant. étourdis (tu ~) ameţi (el ~). mélange (il ~) amestecă (ei ~). endives andrea. étourdir ameţea. étourdit (il ~) ameţeşti. placé. amont amonte (în ~). petite amie. posé amplasează. divertis (tu te ~). André Andromeda. amoral amorezat. enquêter anchetă. Anne anacreontic. étourdissons ameţind. souvenir amiral. étourdisse (qu'il ~) ameţeau. immixtion amestec (în treburile altuia). Andromède anecdotă. enquête ancora. distrayons (nous nous ~) amuzăm (ne ~). ingérence amesteca. distrayais (je me ~) amuzament. amour amoral.] amical. distrais (tu te ~) amvon. divertissais (je me ~). crépuscule amuza. étourdissement ameţi (se ~). mélanger amesteca (el ~). amical. copain. divertissons (nous nous ~) amuzându-se. mêlé amestecată. amie. étourdi [vb. étourdissant ameţiră.ameninţare.10 - .m. engourdi amovibil [neo. divertissez (vous vous ~ amuzau (se ~). divertissais (tu te ~) amuzam (mă ~). amorce amortizor. divertisse (qu'il se ~) amuzi (te ~). étourdi (il avait ~) ameţit. mélange. ampleur amplu.] amstecare.m. difficilement . analyse analiza. divertis (je me ~) amuz (eu mă ~). année sabbatique Ana. vertigineux. rigolade. cordial amică. étourdissant [adj. place amplificator. amuser amuz (mă ~). distraient (ils se ~) amuză (el se ~). éblouissement. griser ameţim. copine amintire. ample. similaire analogie. mélangeant ameţeală. menaçant american. étourdit (il ~) [parf. distrait (il s'était ~) amuzat. ananas ananghie (fi la ~). couchant [n. s. ancre à neige andive. menace ameninţător. petit ami.] aaan an. américain amestec. mélangeait amestecat. anecdote anemie. bourbier (être dans le ~).

antilope antimagnetic. annexer anexa [un teritoriu]. appareil.]. antibuée anti-furtună. projecteur [méc. ensemble [n. antimagnétique antisemit. pesée [pression] apăsat. grossiste angrou [magazin].].]. accablant apatic apatică apatici apatice. mou. eau dormante apei. centre commercial angrou [neo. en-tête anti-. l'an dernier anula. eau de mer apă stătătoare. apparat aparat de fiert ouă [n. eau (de l'~) aparat. en gros angrosist angrosişti. contremandé anulează (el ~). eau de mer apă marină. appartement aparte. antidote. presse (je ~). Primula halleri [bot.]. antidérapant antidot. pèse sur (il ~) apăs. antisémite antiseptic. appuie (j'~) apăsa. pesa sur (il ~) apăsând pe.]. radio apartament. pressé apăsător. avant-bras antecameră.] angrena. Angelica archangelica [bot. antenne anteră [bot. recueil [biblio. contrepoison antilop. défendre apăr.pl. avancée [d'une tente] [rando. animal. défends (je ~) apără (ei ~).m.m. presse (il ~) apasă pe (el ~).] apă curentă. appartiens aparţine. antiquité anticipare. anniversaire anormal. appartenant aparţii. =chaîne TV privée roumaine antenă. anti-moustique antiaerian.] antama [neo. séparément aparţine. --AUTEUR--aaap apa ape. animer animal. défendez apărătoare de ochi [la cai]. froc antet. écriteau. certaine (une ~) anunţ. engrener angrenaj. bête animal sălbatic. appuyer apăsă pe (el ~). eau (l'~) apă. pneu anvelopant [neo. antiseptique antologie. enveloppant anvergură (de mare ~). difficile.]. Hypochoeris uniflora [bot. artichaut anghinarea-oilor. Antarctique antebraţ.] antum.].].][électroménager] aparat de proiecţie [mec.] anghelină [bot. appartenu apăsa pe. annuel anul trecut. négociant en gros. appartenir aparţin.] anterior.] aparat de radio. incorporer [un territoire] anexat. œillère . peser sur apasă (ei ~). appartient aparţine (ar ~). engin. apathique apăra (a ~). barrer. appartiens aparţinând. antibiotique antic. antiaérien antibiotic. anticorps [n.]. soda apă de mare. annuler. pressent apasă (el ~).ro. part (à ~). antianti-aburire. languissant. animation aniversare.sg. certain (un ~) anumită (o ~). défense apărat. appuyé. anthologie. anticipation anticorpi [n. fauve [n.m. ci-inclus anexă. choix [livre]. appartenait aparţinut. appartiendrait aparţine (va ~). annonce anunţa. en gros anima. antidater Antena 1. ardu anexa. eau courante apă gazoasă.].] anghinare.]. antichambre (faire de l'~) antedata. pesant sur apăsare. envergure (de grande ~) aotoiu@sintec. défensive [n. [bot.]. presser. anthère [bot. antique antichitate.] anglican [bis. anthume anual. =du général Antonescu antreu [al unui cort]. engrenage angro [neo. anti-orage anti-glonţ (vestă ~). pare-balles (gilet ~) anti-ţânţari. appuient. cuit-œufs [n. flotte [fam.]. saison ansamblu ansambluri.] animaţie.] antonescian. flotte [pop. annoncer anvelopă. contremande (il ~) anumit (un ~).]. appartiendra aparţinea. antichambre antecameră (face ~). défendent apără (el ~). appuie (il ~). eau. entamer Antartica. défend (il ~) apărăm. défendu apăraţi. anticipation anticipaţie. anormal anotimp anotimpul. contremander anulat (un ~). annexe aaang angelica [bot.11 - .n. anglican [bis. antérieur anteriu.anevoios. défendons apărare.] antiderapant.

allumera aprindem. aplanir aplatiza. ensuite. parution apărea. allumé (avait ~) aprinseşi. apparaissant apărea (ar ~). appétissant apetit. pencher. approcher apropiat apropiaţi apropiată apropiate. courba (il se ~) aplece (el să se ~). applaudir. proche [près] aproape deloc. allumant aprinzi. apprêté aprilie. autrui. collète (il ~) apucând. apte aptitudine. apport apostol. ardent. apicaux aplana. allumerait aprinde (va ~). fournit. approche apropo!. près. paraîtra apărem. approfondissement aprofundat.] aprofundare. portant (à bout ~) aproape [adv. paraissent. paraissez apărut. fournissait. approfondi apropia. fournissent aprovizionez. attiser. paru.*] apetisant. fournissant aprovizionare [cu alimente]. apprêter apretat. apparaisse apare. apéritif. apparaîtra. courbe (qu'il se ~) aplece (ei să se ~). apostolique aaapr aprecia.). colletant . surface aparenţă (în ~). proche apropiere. appréciable apreciat. colorier aplomb. assiette (pas dans son ~) aperi.aparent. aplati aplauda. talent aptitudini. parais apărând. vreo. piquer une colère apucat. apparaîtrait apărea (el ~). coter. allumez aprins aprinşi aprinsă. appréciation apreta. saisissait apuca de guler. saisissant apucând(u-l) de guler. parais apară (să ~). pour l'effet. émerger apela. fournis aproximaţie. ravitaillement aprovizionat. appétit apical. montrer. courbaient (ils se ~) aplecă (el se ~). apôtre apostolic. apparaît. coté. apparence. environ. courber (se ~) aplecat. saisissent apucă (el ~). paraît apari. fourni aprovizionat [cu alimente]. apparaître. apparu apărea (deasupra apei). air. presque apt. déguisement. presque aproape (de ~) [armă]. semblant. allumer aprind (ei ~). défends (tu ~) aperitiv. appeler apelat. saisit (il ~) apucă de guler (el ~).] aproba. allument aprind (eu ~). huissier [jur. allumons aprindeţi. propos (à ~) ! aproviziona [cu alimente]. courbent (qu'ils se ~) aplica. allumas aprinzând. accent.]. à peu près aproape de. aptitude. apparemment aparenţă. ravitailler aproviziona. courbé aplecau (se ~). appliquer aplica (a ~). éclairer aprinde (ar ~). mordu apucat de guler. quasiment. à-peu-près aproximativ. allumé. inclination. œuvre (mettre en ~) aplica culori. courbait (il se ~) apleca (se ~). couleur. apprécier. facilité aaapu apuca. courbe (il se ~) apleacă (ei se ~). paraissait apărea (va ~). appelé apele lui (nu fi în ~). hors-d'œuvre [n. autour. avril aprinde. incliner. paraissons apăreţi. façade. courbent (ils se ~) apleca (el se ~). apparence (en ~) apariţie. guère aproapele. colleté apucă (ei ~). apparition apariţie (editorială). à peu près. attisent. apical apicali.m. aplatir aplatizat.12 - . colleter apuca năbădăile (a-l ~). ravitaillé aprovizionau [cu alimente]. fournir aprovizionând. paraissant. applaudir apleca. approuver aprod. colleta (il ~) apucă de guler (el ~)[pz]. ravitaillaient aprovizionează. puis aport. courber apleacă (el se ~). saisi apucat (fig. don [talent]. aspect visuel. paraître apar. prochain (le ~) [n. arătare. aplomb apoi. vif aprinse. dehors [n. allumes aproape. apprécié apreciere. (je) saisis apuca. allumai aprinsese.]. alluma aprinsei. allume (j'~) aprinde (a se ~). considérer apreciabil. saisir apuc.

argotique argou. coucha (le soleil se ~) apusean. couché (le soleil s'était ~) aaar ar. [arg. arrêt arestat. argumentation aaarh arhaic. arrestation. archives arici. arithmétique .3 pers pl] AR FI… <AR FI filmat>. montre (< montrer) arăta cu degetul. brûle (qu'il ~) arde. cacahuète aramă. montrer du doigt arătat. archipel arhiplin. index [doigt] arăţi. Alnus viridis [bot. montres arbitra. montrer.] aripă. arbitrairement arbitru. aile aristocraţie.] argon. piment doux ardei gras. établissement arădean.n. couchant apune (soarele ~). hérisson arid aridă. architectural arhitectură. brûlait ars arşi arsă arse.]. ardoise ardoare. piment. occidental Apuseni (soarele ~). f. arcade arcane. couche (le soleil se ~) apunea (soarele ~). brûlera arde etapele. arbitraire arbitrar (în mod ~). aire arin de minte [bot. arrêter arestare.] [couleur] arăta. saisit. argot argou şcolăresc/studenţesc [abrev. archet aaard arde. tanner argentinian. paysagiste arhitectonic. cuire. impétuosité areal (~ geografic). indiqué arătător (degetul ~). pimenter ardelean. saisi arestează. archéologue arheologic. arrêt aresta. archiduc arhipelag. arrangeons aranjament. jardiniste. arbitrer arbitrar.]. crépuscule. arcanes arcaş.]. arrêté. réchaud à gaz arahidă. crépuscule apuse (soarele ~). cuisinière. archange arheolog. -AIENT <ils filmerAIENT> AR… <el AR filma>. arc arca lui Noe. =de la région de Transylvanie ardelenească [adj.]. aménager. argile argint. argument argumentare. m. -aient [cond. aristocratie aritmetică. brûler ard (ei ~).] arămiu.] arhive.13 - . sec [aride] sèche arie. AURAIENT… <ils AURAIENT filmé> AR… <ei AR filma>.].]. brûlé ars de soare. brûle (il ~) arde (va ~). arche. fermage arest.]. arbrisseau arc. 3 pers. ouest apus [n. architecte arhitect peisager. ardeur. vilebrequin [auto] arbust. arche de Noé arcadă. arène arendă. appréhender. argon argotic. bondé arhitect. Dryas octopetala [bot. =typique à la Transylvanie ardelenesc [adj. =typique à la Transylvanie ardezie. -ait [cond. piment doux ardeia. occident. AURAIT… <il AURAIT filmé> AR FI… <ei AR FI filmat>. brûla (il ~) ardei. poivron ardei (~ iute). valet de ferme argăsi. école] argument. saisissent arestez. échalas aragaz.] apus [n. coucher de soleil. architecture arhitextualitate. saisissait. glaise. archéologie arhiduce. sg. saisir. cuivre aranja. arbuste. arbitre arbore cotit [auto]. brûlent ardă (să ~). =de la ville d'Arad [Bt. arranger aranjă. archaïsme arhanghel. archer arctic. arctique arcuş. apusese (soarele ~). fourneau à gaz. argentin argilă.]. architextualité arhivă. ressort. =montagnes . archives [pl.apune (care ~). arrangea aranjăm. -AIT <il filmerAIT> ara. arrangement aranjare. montre Adev 01/11/07 arăt. sillonner arac. aire (~ géographique) arenă. archaïque arhaism. montré.m. couchant [n. argent arginţica [bot. couchait (le soleil se ~) apus. saisis argat. brûler les étapes ardea. fauve [adj. basané arse (el ~).Carpates W roum. indiquer arată. archéologique arheologie.

factice.] ascultare [supunere]. écoutons asculţi. cache (je ~) ascund (ei ~). cache-cache ascunzând. article articol [într-o listă]. armistice armonie. lançons aruncător de flăcări. armer armament. articuler artificial. artifice artist. jeté aruncat de sus. écoutent ascultă (el ~). docile.m.] articol nehotărât [abréviation]. arme armă de foc. écoute (j'~) asculta (~ atent). similaire. subrepticement. écoute (il ~) ascultăm. lançait. cachant ascunzătoare. cachaient ascundem. donner un coup d'œil. brûleur aaas as. arrogant aroganţă. grincheux arunca. cachait ascundeam.arivist. jet. obéissaient ascultă (ei ~ de) [supus]. art artă cinematografică. cachette (en ~) ascunsă (uşă ~). précipité aruncă. obéi ascultaţi (voi ~ de) [supus]. obéissance ascultat [supus]. feint [caché] ascuns (pe ~). obéis (tu ~) ascunde. arme à feu armăsar. écouté ascultaţi. écoutant ascultare. acompte arzător. artère articol. lancer arunca în aer.m. tueur asasina. prêter l'oreille asculta (el ~). écoutes asculta [supus]. assembler asasin. feinte (porte ~) ascunse (el ~). accorder. [art. déf. lance-fusées arvună. cachera ascunde (voi ~). cachent ascunde (ar ~).] arsură. article indéfini [abréviation] artă.] articula. ascenseur asculta. analogue. arôme [n. mettre au rancart arunca o ocheadă.f. obéissez ascultau (~ de) [supus]. meurtrier [n. jeter. assassinat ascensor. obéit ascultăm (~ de) [supus].]. étalon [cheval] armătură. obéissent ascultă (el ~ de) [supus]. caché.m. cessez-le-feu. aigu ascuţitoare.]. beaux-arts arteră. caches (tu ~) ascunziş.].]. cuirasse ARO ® [n. lance-flammes aruncător de rachete. cachons ascundeţi. [art. mettre au rebut. indéf. même (de ~) . écoute ascultat. artificiel artificii [pl. cacha ascunselea (de-a v-aţi ~). écoutez ascultau. obéissait ascultând [supus]. écoutaient ascultă (ei ~). obéis (j'~) asculta (el ~ de) [supus]. mélodique armoniza. écoutais (j'~) ascultând. analogie.] asambla. lancement aruncat. cache (il ~) ascunde (el va ~). écoutait ascultam. offensive [n.] asculţi (~ de) [supus]. harmonie armonios. ressemblant. obéissant [adj. précipiter aruncare. taille-crayon asediu. as asalt. armement armat armată. arriviste arma. assassin. siège [mil. cacherait ascunde (el ~). =auto 4X4 fabriquée en Roumanie arogant. armature armistiţiu. brûlure arşiţă. semblable asemenea (de ~). assassiner asasinat. lança aruncăm. cachette ascuţit.14 - . sage. assortir.]. cinéma [art] arte frumoase. parvenu [n. obéissons ascultător.neh. sauter arunca la gunoi. meurtre. jeter un coup d’œil arunca de sus. écouter ascult (eu ~). tel telle tels telles [adj.] asemenea (de ~). fournaise art. hautain. parenté asemănător asemănătoare.]. cachez ascuns ascunşi ascunsă ascunse. cacher ascund (eu ~). obéir ascult (eu ~ de) [supus]. cacherai (je ~) ascundea.. cachette ascunzi. armure. harmoniser armură. item articol hotărât [abréviation]. artiste arţăgos. cachais (je ~) ascundeau. armateur armă.pl. brûlant arzător [n. feu d’artifice artificiu. m. armé armator. ressemblance. lancé. obéissant [vb. donner un coup d'œil arunca o privire. arrogance aromă [n. pareil.] asemănare.

asseye aşezi. bitumé asfinţí. ainsi.] asprime (cu ~).] astâmpără. aspect aspira. étouffante asfixiat. ainsi astfel de. comblent (qu'ils ~ un fossé) asuda. attendent aştept. astérisque astfel. assumer asupra. assourdir asurzitor.] aş avea.]. situe aşează (el se ~). association asociaţie non-profit. assieds aşeza (se va ~). dûment aşa de. serais Aş FI… <Aş FI filmat>. sévère aspru [voce]. associer asociaţie. éteignait [fig. assister asistent. telles astm.]. astre astupa. bitumer asfaltat. assaisonner asfalt. aurais aş cunoaşte.n.] astâmpărau. comblent (ils ~ un fossé) astupe (ei să ~ un şanţ). ferais aş fi. asiatique asigura. cela ne me touche pas astăzi. accroupi aşezaţi.] astâmpăra (el ~). rudement aspru aspră. -AIS <je filmerAIS> aşa. rigueur. tel [comme] asezona. -ais [condit. cela. ainsi aşa-zis. si bien que aşa şi aşa.] astâmpără (ei ~). rude.m. aussi aşa încât.] astâmpără (el ~) [perf. asseyent (ils s'~) aşează (el ~). asseyons aşeze (să se ~). Asie asiatic.]. éteignent [fig. étouffement Asia. bitume asfalta. Assyrie asista. assistant asistenţă. comblé (un fossé) astupă (ei ~ un şanţ). air. tels. éteignaient [fig. se coucher (soleil) asfinţea (soarele ~). couchait (le soleil se ~) asfinţeşte (soarele ~). obstruction astupat. éteint [fig. assied (il s'~) aşez. couchant [n. éteint (il ~) [fig. si [comparatif] aşa de (tot ~). couché (le soleil s'était ~) asfinţit. combler (~ un fossé) astupa (a ~). asperge aspect. s. éclat aşeza. transpirer asuda (il ~). sing.]. attendre aşteaptă. aspirateurs aspiraţie.] astea. colmaté astupat (un şanţ). irais aş trimite. asthme astral. asseyait. obturer. telle. dehors [n. transpiré asuma. aspirer aspiratoare. transpirait asudat. aspirateur aspiratorul (trage cu ~). crépuscule asfixiant. assistance asocia. attends .] asfinţit [n. astral astronomic. dur. assourdissant aaaş aş. comme ci comme ça aşadar. étouffant asfixiantă. éteignit (il ~) [fig. casait aşează (ei ~). sécheresse [fig. connaîtrais aş face. astronomique astronomie. 1 pers. âpre. assurer Asiria. donc aşchie. comme [comparaison poétique] asemenea [comp. association sans but lucratif asorta. éteindre [fig. coucha (le soleil se ~) asfinţişe (soarele ~). assieds aştepta. couche (le soleil se ~) asfinţi (soarele ~). soi-disant aşa cum. situent aşează (ei se ~). suer. asthénie asterisc. rudesse. assorti asparagus. sur asurzi. assortir asortat. allure. aujourd’hui astâmpăra. situait. attend. aspiration aspirator. ça asta nu mă priveşte. asseyez aşezăm. celles astenie. astronomie astru aştri. AURAIS… <j'AURAIS filmé> aş fugi.] astâmpărat.asemenea [+D]. accroupir aşezare. tel. durement. assis aşezat pe vine. colmater astupa (~ un şanţ). rauque aaast asta. dureté. étouffé asfixiere. courrais aş merge. assiéra (s'~) aşeza pe vine. obstruer astupare. aspirateur (passer l'~) asprime. enverrais Aş… <Aş filma>. caser aşeza. pose [installation] aşezat. situer.15 - . tel [ainsi que] aşa cum se cuvine. asseoir.

]. attentat atentator. fauteur aţâţe (el să ~) [focul]. soin. attendons aştepţi. attractif atracţie. attaque à main armée [f.]. patienté aşteptaţi cu răbdare. attirer atras. posture atitudine demnă. attendez aşteptă.]. athlétisme atmosferă. attendu aşteptaţi. adjonction ataşează. -iez [aux. tant atât cât. atroce atrocitate. certifier atestat. attrait atrage. attendra aşteptând. touchiez atingeau. rémission [méd. plafonner atinge uşor. alors atunci când. literie aşternut de paie (pentru vite). ravive (il ~) aţâţa [un foc]. attacher ataşare. instigation aţâţat. -IEZ <vous filmerIEZ> AŢI… <voi AŢI filmat>.m. assourdir. touchez atingi. cond. ravivait aţâţă [focul]. raccroche (il ~) atârnat. assoupir aaau audienţă. AVEZ… <vous AVEZ filmé> aţipi. touchais (tu ~) atingeam. atrocité atrocităţi. attente aşteptat. attentivement atenua. attentivement. touché. attiré atrăgând. strix [n. raccrocher atârna. allumé aţâţat [focul]. tant que atât de. litière [zootech. échauffent aţâţă (el ~). raccrochait atârnă din nou (el ~). tant atâta vreme cât.16 - . 2 pers. attirant. 2 pl. atmosphérique atom. atout atunci. atteindre. atterrissage atesta. horreurs. pendre. attendant aşteptare. attention. fil aţâţa.] atinge. attractif. attendrait aştepta (va ~). patientez aşternut. charme. raccroché atârni din nou.] ataca. touchait atingeai. AURIEZ… <vous AURIEZ filmé> AŢI… <voi AŢI filma>. attirant atrăgător. touchons atingeţi. assaillant atârna din nou. audience atenţie (cu ~). lorsque.]. instigateur. ravivé aţâţaţi. attribut atroce. partialité atlet. auteur d’un attentat atenţie. attelles [pl. atmosphère atmosferic. pl. attendit aşteptăm. agression. raccroche (je ~) atârnă din nou (ei ~). attrayant atribui. atténuer. raviver aţâţare. attitude. ravive (qu'il ~) aţi [aux. attiser. avantage. adoucir atenuare [med. effleurer. attendait aştepta (ar ~).] aaat atac. modérer. toucher ating (ei ~). lors de aaaţ aţă. frôlé atinse (el ~). touche (il ~) atinge plafonul maxim [aero. touches (tu ~) atins atinşi atinsă atinse. attache atât. pose [attitude].] ateriza. échauffé. atelier Atena. appât.][zool. athlète atletism.]. échauffer aţâţă (ei ~). attaque atac armat. frôler. touche (je ~) atinge.] atelier. échauffe (il ~) aţâţa (el ~) [focul]. attends aştepta cu răbdare. allumés aţâţător.aştepta. attribuer. certifié Athene noctua. atrocités atu. aussi longtemps que atelaj. accéder. attaquer. offensive [n. Athènes atent. touchent ating (eu ~). si [comparatif] atâta.] [med.] AŢI FI… <AŢI FI filmat>. allumer aţâţa (a ~). audience . attelage atele [pl. touchais (je ~) atingeam (noi ~).] [méd. attentif atentat. raccroches (tu ~) ataşa. attacher atribut. touchions atingeaţi. toucha atitudine. atterrir aterizare. accrocher atârn din nou. frôle (il ~) atingea. atomique atractiv. atome atomic. touchaient atingem. attraction. pendu atârnat din nou. raccrochent atârna din nou (el ~). assaillir atacator. dignité atitudine părtinitoare. patienter aşteptat cu răbdare. cond. port. pers.

car [n.]. AVONS… <nous AVONS filmé> are. austère austeritate. auspices auster. autocollant autohton. autoclave autocolant. essor. autorisation. orfèvre auri. ont [aux. autorisation autorizaţie. défaillance avânt. sg.]. autoriser autorizare. avoir ai. lança avântăm (ne ~). doré auroră. lancé aaave avea. as (tu ~) ai (să ~). ONT… <ils ONT filmé> având. lançait avântă. automnal auz. avare avaria. lancer avânta (se ~). fructueux. ai (j'~) am (eu ~) [aux. -AIS <tu filmerAIS> AI… <tu AI filmat>. licence autorizaţie de funcţionare. augure (de mauvais ~) augur (fi de bun ~). avantageux. dore (il ~) aurit.17 - . auteur autoritate. élan avânta (se ~). aient (qu'ils ~) aibă (el să ~).auditor. ait (qu'il ~) am. avancé avantaj. automatisation automobil. AURIONS… AM… <eu AM filmat>. avançait avansat.] am (eu ~) [aux. AS… <tu AS filmé> aibă (ei să ~). Autriche austriac. autorité autorităţile portuare. dommage. avance (en ~) avansa. ai [passé comp. aval aval (în ~). as [aux. avalanche avans. augure (être de bon ~) augur (fi de rău ~). self-service. austérité Australia. autobus autocar. avance. patente [comm. lançons avântat. auto. autoroute autoturism. passé composé] AU… <ei AU filmat>. dorait aureşte. cond. -IONS <nous filmerIONS> AM… <noi AM filmat>.] am (să ~). avantager avantajos. autonomie autor. les autorités portuaires Adev 11/11/07 autoriza. dessus [n. passé composé].]. avancer avansa (el ~). AI… <j'ai filmÉ> AM… <noi AM filma>. 1 pers pl. aies AI FI… <AI FI filmat>. AURAIS… <tu AURAIS filmé> AI… <tu AI filma>.] autoservire. auditeur augur (de rău ~).] autoclavă. or aurar. libre-service autoservire (magazin cu ~). libre-service autostradă. -ions [condit. aurore auspicii. authenticité autobuz. acompte avans (în ~). défaillir. auto autumnal. doré auriu. avarier avarie. 1 pers. avut. automobile. automate automatism. aval (en ~) avalanşă. voiture autonomie. aie AM FI…. ayant . bénéfice avantaja. avantage. augure (être de mauvais ~) aur. dorer aurea. autochtone automat. ont. automatisme automatiza. autrichien aaaut autentic. ouïe aaav aval. a au. automatiser automatizare. indigène. profitable avar. authentique autenticitate. Australie Austria.

18 - . avurăţi ei avuseră. am voi aveţi. avurăm voi avuserăţi. avu noi avuserăm. aţi ei au Prezent eu am tu ai el aibă noi avem voi aveţi ei aibă a fi avut Perfect compus eu am avut tu ai avut el a avut noi am avut voi aţi avut ei au avut Imperfect eu aveam tu aveai el avea noi aveam voi aveaţi ei aveau Mai mult ca perfect eu avusem tu avuseşi el avuse noi avuserăm voi avuserăţi ei avuseră Perfect compus eu fi avut tu fi avut el fi avut noi fi avut voi fi avut ei fi avut Perfect simplu eu avusei.Infinitiv: a avea Gerunziu: având Participiu: avut Indicativ Subjonctiv Prezent eu am tu ai el are. a noi avem. avui tu avuseşi. avură Viitor indicativul Viitor I eu voi avea tu vei avea el va avea noi vom avea voi veţi avea ei vor avea Viitor II eu voi fi avut tu vei fi avut el va fi avut noi vom fi avut voi veţi fi avut ei vor fi avut Viitor I (popular) Viitor II o să am (popular) o să ai am să fi avut o să aibă ai să fi avut o să avem are să fi avut o să aveţi avem să fi avut o să aibă aveţi să fi avut au să fi avut Viitor I (popular) oi avea îi avea a avea om avea îţi avea or avea Imperativ tu ai voi aveţi Conditional Prezent eu aş avea tu ai avea el ar avea noi am avea voi aţi avea ei ar avea Perfect eu aş fi avut tu ai fi avut el ar fi avut noi am fi avut voi aţi fi avut ei ar fi avut . avuşi el avuse.

avez aveţi (să ~). si [affirmatif]. avertissement avertizat. frissonna avea gânduri negre. broyer du noir avea greaţă. averse aversă de ploaie cu grindină. avoir une dent contre avea raport sexual anal. pain azyme azotic. shtml avea. auras avea (veţi ~). mal au cœur (avoir ~) avea grijă naţii. bander. avons avem (să ~). gagner en bénéfice net avea ceva împotriva cuiva. bagage .] azi. aurai avea (vom ~).http://www. avidité avion. avoir du culot aventura (se ~). jouir [fam. résider avea senzaţia. prendre garde avea halucinaţii. baie [fruit] bacil [neo]. avertir avertizare. jeter azvârlit. sentait [odeur] avut miros de. ce.] [examen]. porter sur [concerner] avea orgasm. asile azil de bătrâni. aurais avea (am ~). délirer avea importanţă (a ~). aujourd’hui azil. enculer [vulg.] [sexe] avea papagal. pot [fam. vouloir à qqn (en ~) avea erecţie.]. eus (j'~) avură. hasarder aventură. frissonner am frisoane. sentent (ils ~) [odeur] având miros de. bacille backup. avoir la langue bien pendue avea pică pe.com/cache/webverbix/5/avea. baccara bacă [tip de fruct]. mais babalâc. eûmes avurăţi.] avertiza.] baftă. azur azvârli. frissonne (je ~) are frisoane. avoir le sentiment avea în colimator. avide aviditate. copie de secours [PC] bacon [neo]. baby-sitter bac. bac bac [de transport]. aurions avea (ar ~). avais aveam. avis. nitrique azotos. ayez avu. mais si. avaient avem. auraient avea (aţi ~). avoir le sentiment avea ticuri nervoase. avion avion cu reacţie. auriez avea (va ~).] avea frisoane. ayons aveţi.f. bac [examen] bacalaureat. avait avea (ai ~). avoir le souffle coupé avea remuşcări. bâbord babuin [zool. auront aveai. avocat avorton. eu avea un beneficiu net. sentant [odeur] avea miros de. repentir avea reşedinţa.] bagaj. richesse axa. senti [odeur] avea noroc. aversion. secours informatique [PC] backup [PC]. vulg. aura avea (vei ~). avoir du pot avea ca obiect. avion à réaction aviz. boulevard [abréviation cartographique] ba da. averti aviator. ces bbba B-dul.19 - . bac [examen] bacara.]. cela ăştia. intervenir avea miros de. eus. aviateur aviaţie. aventure avere. rejeton aaavu avuţie. semonce [n. sentir [odeur] are miros. giboulée aversiune. babylonien babord. Loiseleuria procumbens [bot. aurons avea (vor ~). bander [sex. avais aveau. frissonne (il ~) având frisoane. eut avui. vieillard Babilonian. importer avea impresia. babouin baby-sitter. eûtes avut avuţi avută. pourboire. hostilité avertisment. jeté ăsta. pot de vin [fig. aurait. convoitise. frissonnait avu frisoane. hospice azimă. avoir la frousse avea tupeu. sent (il ~) [odeur] au miros de. frissonnant avea frisoane (el ~). axe azalee târâtoare [bot. fortune aversă. eurent avurăm. bac [transport] bac [fam. aurez avea (voi ~). accusé avocat. nitreux azuriu.] avea răsuflarea întretăiată. avoir des tics nerveux avea tremurici. jambon bacşiş. avoir dans son collimateur avea loc. axer axă axe. avions. aviation avid.verbix.

embarcation barcă de salvare. frappe (il ~) .f. bave balenă.][banal] banalitate.] baie [reg. numéraire [n. barbare barbarie. bandoulière (en ~) bani [pl. cogne (je ~).f. quelconque [adj. bats (je ~). banquier banchet. velur. établi [n. bâtonnet baştină (de ~). canne. batte bată (să~). ballet baligă.pl. balancer balansoar. banquet. pile ou face (tirer à ~) bbbar bar de noapte. B. bouse baliverne [pop. boîte de nuit bara. baguette Bahus. sandow bandă scoci. basculer basculă. fric [pop. la bulle immobilière Adev 15/04/08 balot. baroque barou. bander bandajat. battre. coquin. charnière (la ~) balansa.][pop. ballon balonul imobiliar. sornette baliză. frappe (je ~) bată (să ~). réception [banquet] bancnotă. baume balustradă.20 - . balkanique bale [pl. obstacle baroc.m.] barbar.]..m. banalité banană. scotch bandă de cauciuc pt.] bani peşin [pl. ballerine balet. battent. battant [n. frapper bat. barbecue barcă. bâtard bastiment. barbe barbecue [neo. main courante bambus. caisse noire [f. salle de bain.f. barare. sou banal. bain baie [n.] bani puşi deoparte [pl. ruban adhésif. bambou bbban ban bani. ruban adhésif benzi desenate benzilor desenate. banditisme bandulieră (în ~). baleine balerină. basket-ball bascula. barrière barieră [fig.]. scie sauteuse [n. barre. banane bananier.] bani gheaţă (în ~).]. Balance [zodiaque] balcanic.n. barreau bară de protecţie [auto. bain (le ~) baie. serre-tête bandă benzi. frappent (ils ~) bat (eu ~).] banii nu au miros. mouchoir basorelief. baraque baraj. espèces [fin.]. barricader baricadă. cogner. pare-choc [auto.] băi [n.] bani gheaţă [pl. banzig [n. bats.n.]. anecdote.] bancar.][pop. bain [n. barrage. cognée [f.pl. régal. bandes dessinées Adev 13/04/08 bandit. barreau barşon.]. complainte balama balamale. argent [sg.] bate.]. barbarie barbă. billet de banque bandaj.]. balançoire balanţă. bancaire bancă. basse. retenue (~ d'eau) Baraolt.baghetă. bandé bandana [neo. numéraire [n. bandit banditism.m. bande bandă adezivă. charnière balamaua. blague banc [de tâmplărie].D. bársony barză berze. bascule basma.] bani peşin (în ~). l'argent n'a pas d'odeur banţig [n. balance Balanţă [zodiac]. rayure [graphique] bară bare.] [neo. barque. balustrade. espèces [fin. battrait bate (el ~). bâton bastonaş. rayer un mot baracă. velours. balnéaire balon. =montagnes S Carpates Orient. catifea. commun.]. frappe (qu'il ~) bate (ar ~). Bacchus baia băile. barrer bara un cuvânt. bas-relief bastard.]. banal. barricade barieră. Ts.]. întindere. ballade baladă populară. banque bancher.].]. balise de détresse balnear.]. balise baliză de semnalizare pericol. bananier banc. mine d'huile baie de ulei. prosaïque. platitude. bain d'huile bbbal baladă. cigogne bbbas bas. bataillon batant [n. bas baschet.] banul. cogne (il ~). ballot balsam. natal bbbat batalion. canot de sauvetage bardă. bandage bandaja. battent bat (ei ~).]. parapet.]. sous [n. bâtiment baston.pl. sou (le ~) banul (da cu ~). hache baricada.]. cognent (ils ~).].

base de données bazilică. déraisonné bate la cap.]. radoter. =de la province de Banat bănăţeni [m. frappera (il ~) bate (va ~). divagué. piétement bază de date. ridiculiser bate măr. divaguant bătea câmpii [pop. divaguez baţi câmpii. mare bălţat. fondement. baser (se ~) bază. intriguer (v. =de la ville de Baia Mare bbbăl bălăci (se ~). radotait. Bavière baza pe. rouer de coups bate monedă. bavarder bate câmpii [pop. frappé (vous aviez ~) bătuseşi. radotent bat câmpii (eu ~) [pop. bâton batoză. frappons bateţi.]. suspicion. frappas (tu ~) bătut. frappé (j'avais ~) bătuseră. garçons (à des ~) băimărean. divaguais (je ~) bătem câmpii [pop. frapperait (il ~) bate (el va ~). supposable bănuitor. bazar baza (se ~). frapper la monnaie. tourner en dérision bate joc de (a-şi ~). cloue (il ~) bătut în cuie. frappâmes (nous ~) băturăţi.] băga în căcat [vulg.i. frappé bate apa-n piuă. cloué bate joc de. piétiner [ne pas avancer] bate în retragere. battons. battez. pile [électricité]. fourré [de fourrer] băiat băieţi. divaguons bătu câmpii [pop. accus batic. =de la province de Banat bănesc.]. frapper à la porte baterie [electr. batteuse bavarez. embase bază [a unei mobile]. pécuniaire bănui. radotes (tu ~) bătând câmpii [pop.) băga la închisoare. frappé (ils avaient ~) bătuserăm. embêter bate în cuie.]. garçon ! băiatului. accu. fourrer. déraisonnes (tu ~) baţi câmpii [pop. fumier băltoacă. déraisonne (il ~) bate câmpii (el ~) [pop. déraisonner. =typique à la région de Banat bănăţean [m. frappai (je ~). base.].]. fonder sur bazar. garçon (du ~) băiete!.pl. radota bătut câmpii [pop. radote (il ~) bateţi câmpii [pop. garçon băiat [fiu]. fils à papa băiatul.21 - . épicerie băcăuan. douter (se ~) bănuială. clouer bată în cuie (el să ~). introduire băga (se ~). battra batem. divaguer bat câmpii (ei ~). f. cognions băteau.]. basilique bazin. soupçon bănuibil. déraisonnent (ils ~) bat câmpii (ei ~) [pop. fils băiat de bani gata. accumulateur. clouant bătea. battis (je ~) bătură. mouchoir batic [tip de pânză]. frappaient (ils ~) bătu (el ~). battu. battant.m.bate (el ar ~). persifler. tabasser de coups.].]. frappait (il ~) băteam (eu ~). bigarré bbbăn bănăţean [adj .]. bătut cîmpii.] băga intrigi. bavarois Bavaria. mettre en prison băgat. pataugeait bălăceşte (se ~). patauger bălăcea. cognant. kleenex ® batjocură. cloue (qu'il ~) bate în cuie (el ~). =de la ville de Bacau (Md) băftos. railler. replier bate la uşă. frappa (il ~) bătui (eu ~).]. cognais (je ~). patauge (il ~) bălăcit. battre monnaie bate pasul pe loc. moquer de (se ~). mettre en prison băga la pârnaie [pop. veinard băga.]. merdouiller [vulg. batterie baterii [electr. frappèrent (ils ~) băturăm.]. =de la province de Banat bănăţeană [adj.]. divaguent. frappé (il avait ~) bătusem (eu ~). pageoter (se ~) [arg. cognait (il ~). divague (je ~) bate câmpii (el ~). divagues (tu ~). divaguait băteam câmpii (eu ~).]. méfiant bbbăr .]. batik batistă. frappâtes (vous ~) bătuse. frappez baţi. garçon (le ~) băiatule!. frappant bătând în cuie. moquerie baton. bats (tu ~). frappes (tu ~) bătând.]. garçon ! băieţilor. cogna (il ~). pataugé bălai. =typique à la région de Banat bănăţeană [f.]. mouchoir batistă de hârtie.]. blond bălegar. divague (il ~). frappais (je ~) băteam (noi ~).]. frappé (nous avions ~) bătuserăţi. frappé (tu avais ~) bătuşi (tu ~). cogné. gars. bassin bbbă băcănie. introduire (se ~) băga cornul în pernă [pop.].

homme ! bărbatului. Belgrade belicos. durillon bătătură [la picior]. feu clignotant beculeţ. bénévole benign. boirait bea (să ~). buvaient beau (eu ~). jouir beneficiu beneficii.] băşică [pop.] bec semnalizator. ~).] bârfă.] bei [turc]. bois (je ~) bei. buvant băui. tâtonnait (il ~) bâjbâiam (eu ~).] băşeşte (el se ~) [vulg. essence [pétrole] benzină [auto]. saoul. pété [vulg. pugilat bătaie de joc.f. félicité. glumeţ]. ancienne.]. pétrin (le ~) [fig. ancien. âgé bătrân [n. bu bea (el ~).]. barbu bărbuşoară [bot. boira bea (vei ~).] Belgia. péter [vulg. tâtonne (il ~) bâjbâind.] beleaua. menton bărbos. Cotonoaster integerrimus [bot. tâtonne (je ~) bâjbâia.bărbat bărbaţi.] băşească (el să se ~) [vulg.] băşi (el se ~). pète (il ~) [vulg.]. boulevard [abréviation cartographique] bbbe bea.].]. beige bele-arte.].]. risée (être la ~ de tous) bătaie. abondance.]. bâton băţ [de cort].].] băşeau [vulg. hanter. bey bej.] bătătură (med. mât [d'une tente] băubil [pop. pété (il avait ~) [vulg. vieillard bătrână [n.] [zool. tâtonné bâjbâite (merge pe ~). vessa [vulg.].].. boit (il ~) bea (el ~) [imperf.] băşeşte (se ~) [vulg. station service .].]. médire. vrombir BC. pète (qu'il ~) [vulg. belge Belgrad. belliqueux beligerant. homme [mâle] bărbatul. buveur băutură. buvais (tu ~) beat beţi beată bete [adj. pimpant. hommes (des/aux ~) [mâles] bărbătesc. béatitude bebeluş.]. voyant [n.] băşică (~ a pielii) [med. bus (je ~) băut. potable băutor [n. hante (il ~). cor [au pied] bătrân. combat bătător la ochi. saoul beau (ei ~). médisant bârlog. profusion (à ~).] băşit [vulg. vieille femme bătrâneţe. ivre. médisance bârfit. gain [fin. boirai bea cu înghiţituri mici. rôder bântuie. tâtonnais (je ~) bâjbâie. ampoule. bois (tu ~) bem. buvons beţi (voi ~). sévit. Barbarea lepuznica [bot. tâtonnant bâjbâit. pétaient [vulg.] belşug. boisson bâjbâi. poutre bâzâi. Belgique belgian. buvait bea (el ar ~). tâtons (aller à ~) bâlci [n.] [bot.]. belligérant Belone belone. boivent (ils ~) beau (ei ~) [imperf. ampoule [méd. jaser bârfire. bataille. ampoule [électr.22 - . indigène bbbăt bătaia de joc (fi ~ a tuturor).]. sg.]. tâtonner bâjbâi (eu ~).] benevol.] băşi (el se ~) [vulg.]. péta (il ~) băşină [vulg. bébé bec becuri. profusion belşug (din ~). portée bătaie cu pumnii. hommes (à des ~). mâle bărbie.].].]. vessie băştinaş. boiras bea (voi ~). sphyrène [n. pétrin [fam. bénéficier beneficia de. rôde (il ~) bârcoace [pl. vesser [vulg.]. antre. homme (de l'~) [mâle] bărbaţii.] băşindu-se [vulg. hommes (les ~) [mâles] bărbaţilor. pet [vulg. pétait [vulg. jasé bârfitor. buvez beatitudine.pl. vieillesse băţ.] băşise (se ~) [vulg. boivent. boive bea (va ~). commérage bârfi. bénéfice. bénin benzină. soûl beat criţă. pétant [vulg. commère. vessé [vulg.].f. repaire. arroser bând. tanière. vessait (il ~) [vulg. vesse (il ~) [vulg. vieille. barlang bârnă.]. homme (l'~) [mâle] bărbatule!.n.). vieux.] bântui. boire à petits coups beai.].]. frappant [adj. beaux-arts belea. essence [auto] benzinărie. vieil homme.] bbbăs băşi (se ~) [vulg. sévir. département de Bacau [abréviation] bd. boire.]. dérision bătălie. voyant [adj. gogo (à ~) [fam.] băşea [vulg. benne [auto] beneficia. battement bătaie [mil.] bâlciuri. cal. abondamment benă [auto]. terrier. foire [n.

lorgnette biograf.]. pompiste berbec. philanthrope. bibliothécaire bici. embouteiller blocându-se.] [couture] biet.] BH.] bistriţeană [f. bitume biută [mil. fouet bicicletă. fric [pop. coinçait (il se ~) bloca circulaţia. malédiction.f. bifurcation bijuterie. biographe biografie. bien sûr binevenit. niais blestem.]. cinglait biciuie. bilan bilanţul (depune ~). bicyclette biciui. bijouterie bijuterii. brute betel. butte (la ~) bivuac. joailler. fantasque. maudit bleumarin. à l'aise. bistouri biştari [pl. accommodant. cinglent (ils ~) bideu. étude [bureau] biscuit. semonce [n. bizarrerie. billet. ivrognerie beznă [sg. bienfaisance binefăcător [n. coinçant (se ~) blocare a circulaţiei. tertre biuta [mil.pop. jumelles [n. damnation blestema. bière beregată beregate.] [optique] binoclu mic de teatru. lampe éclair bloc (în ~). ivrogne beţivan. maudire.]. église en bois bisericesc.] blama.] bine. bonne humeur (être de ~) binecuvânta. Bélier [zodiaque] bere.].] bibliotecă. fourrure blând blânzi blândă blânde. jumelle binoclu [n. jatte blitz. bureaucratie birou birouri. mou blândeţe. bloquer bloca (se ~). bête. cingle (il ~) biciuie (ei ~). mou. biberon bibili [pop. bureau. biffer bifurcare. bélier Berbec [zodiac]. étrangeté bbbl blajin. béret berlină. bétel beton. bile bilet. écusson blănar. vélo. bille bilă [med. bizarrement bizarerie. cingler biciui (el ~). bienfaiteur bineînţeles. église biserică de lemn. fignoler bibilică [zool. ébriété. bivouac bizar bizari bizară bizare. bétonnière beţie. bibelot biberon biberoane. bipède birocrat. humeur (être de bonne ~) binefacere. cingla biciuia. département de Bihor [abréviation] bbbi bibelou.pl. bibliothèque bibliotecar. =de la région de Bistrita bistrou. blâmer blamabil blamabili blamabilă blamabile. bon. berline bestie. bijoutier bikini. blâme. bijou.benzinier. bienveillant binoclu. cou beretă. biais (en ~) [couture] bie [croitorie].sg. biscuit. paralyser. mot biliard. ténèbres [pl. joyau. ivresse beţiv. joaillerie bijuterie [magazin].]. armoiries [pl. office birou [de notar sau avocat]. bilingue bilion.n. billion bimotor [aero. bidet bie (în ~) [croitorie]. bureaucrate birocraţie. débonnaire blam. bistrot bisturiu. bénisse binedispus (fi ~). bienvenu binevoitor.]. bénir binecuvânteze (să ~). pintade [zool. biologie biped bipezi. doucement blazon.]. bit [PC] bitum.23 - .]. ivrogne beţiveală. bilan (déposer son ~) bilă bile. honteux [*] blană blăni / blănuri. blasphémer blestemat. bien bine dispus (a fi ~). coincé .].]. bimoteur [aéro. pauvre bifa. bloc (en ~) bloc [arhit. immeuble bloca. immobiliser. embouteillage blocat. bikini bilanţ. biographie biolog.]. biais [adj. étrange bizar (în mod ~). bijoux bijutier.f.] [sg.] bit [PC]. ecclésiastique bistriţean [m. béton betonieră. coincer. buveur. HLM. billard bilingv.]. bizarre. petit beurre biserică biserici. blasphème.]. douceur blândeţe (cu ~).]. biologiste biologie. fourreur bleg blegi bleagă blege. bleu marine blid [pop.

teinturerie boiangiu. teinture boit. cossu bogătaş. Brancusi brânduşă [bot.blocă (el se ~). bistrot bodigard [pop. testicules bob [n.] bonă [n.f. vomissement. Crocus sp.]. teint boia de ardei [n.]. bohème [vie] bogat.][pop. pot à confiture bord [mar.] Brâncuşi. bordeaux [coloris] bordură. morbide bolt [reg. quittance. prouesse brazdă.].].n.] boaşe [vulg. prime bonom. maladif. paprika [n.] borşişor [bot. =de la ville de Brasov (Ts) braţ. peiorativ] bozgori. museau botanică [abrev. bon [n. =montagnes S Carpates Orient. teins (je ~) boieşte op.].] boscorodi.pl. bobiner bobină [electr. sornette braşovean. hongrois [adj.] branţ [n. bombé bomboană bomboane. Heracleum sphondylum [bot. bocal bocaux.] bogdaproste [pop. froisse (il se ~) boţi (se ~). bohème boemă. poumon bol.]. coiffe.][*] bbbr bractee [bot. merci [n. grogner.] bondoc bondoacă.].]. bombardait bombardament. coupole boltit. putain.]. bombe nucléaire bombăni.].f.]. bodyguard. prime borât.]. teignis (je ~) boiră (ei ~). froisser (se ~) boţit. dépt. étudiant de première année Bobotează. débagouler [fam. coince (il se ~) blond. bonhomme bonomie. bonhomie bonus. couilles [vulg. teint (il ~) boii (eu ~). teignaient boiesc (eu ~).]. richard bogăţie. trapu bonetă. Trans. rebondi.pl.] bob de grâu. froissé bou boi. bractée [bot.].] boiaua de ardei.]. pugilat bozgor [pop. Brésil . riche. bonbon bombă. merci boi. bœuf box.]. grain de blé bob de strugure.]. [bot. teindre boiam (eu ~).m. blond blugi [pl. sapin Braille. grain boabă de piper.].f.] brad brazi. courges bbbot bot. baptême boteza.pl.]. gueule. cossu. bombardement bombardează (ei ~). coinça (il se ~) blochează (el se ~). grain de raisin bobârnac. sillon Brazilia. richesse bogdaproste [n.m. [bot.] borcan borcane.] [student].]. vomi borâtură.].f. voûté bbbom bombarda. nanti. garde du corps Bodoc. semelle intérieure [f. fromagerie braşoave [pop. vomir borî [pop.] branţuri. vomi [n. pute boarfe [n. voûte plantaire boltă. Bistrita-Nasaud [abréviation] bbbo boabă boabe. grain [n.m. grain de poivre boală. maladie boarfă [fig. baptiser boţeşte (se ~). souffrant Adev 01/11/07 bolnăvicios. teignit (il ~) boiangerie. bombe bombă nucleară. Épiphanie bocanc.m. teinturier boiau (ei ~). bobine boboc [fam. bol bold [PC] bolduri. gras (caractère ~) [PC] bolnav bolnavă. bras bravo!. affection. voûte. bonne [n. chiquenaude bobina. blouson BN. blouse bluzon. bombarder bombarda (el ~). Braille brânca-ursului [bot. Trans.] brânză [n. grommeler bon [n. pot [bocal] borcan cu dulceaţă.][pop.].] brânzărie.] boabe. Bosnie bostani albi. peiorativ]. teignais (je ~) boi (el ~). bord bordo. nippes [n. pétasse.m. bombardent bombardează (el ~). bombarde (il ~) bombat. jean [pantalon] bluză. tonitruer Bosnia. bonnet bonificaţie. arc. pleureuse bocotan [reg.]. boutique bolta piciorului. bordure borî.] botez.m. teignirent boire.].24 - . Sempervivum schlehani [bot. paprika (le ~) bojoc [pop. prostituée. malade. bravo ! bravură. brodequin bocitoare.*] bozgoresc [pop. richard bodegă. Hongrois [n.]. fromage [n. boem.

pl. pile (s'arrêter ~) brusc [adv. malmener. brutal brutaux brutal (în mod ~).]. buci.f.].]. bronche bronşită. boulevard Bulgaria.] buldozer. boule de neige bulibaşă [n. bulle d'air bulb.] [allumage] brie [bot. brio (avec ~) brioală [bot. brocher broşat. =chef d'un clan gitan bulibăşeală [pop. culotte bufet [mobil]. éberlué buion. broché broşă. privire]. réjouir. Bucarest bucurie. pièce.]. rouler.]. cuisinier bucătar-şef. bronzer. jouir bucureştean. Telekia speciosa [bot.pl. grondement bucal. bronchite bronz. cuistot [fam. Ligusticum mutellina [bot. hébété buimac (fi ~). gronder bubuit. maltraiter brutar. buvette bufniţă bufniţe. cuisinière bucătărie. Bulgarie bulgăr de zăpadă. hagard buimăci. hibou bufon. Internet] bruia. broder broda (el ~).m. brusque.] broaşte râioase.m. brioche briză. brusquement brusc (se opri ~). brun brusc bruscă. brouillon bujor. confus (être ~) buimac [d. brutalement brutaliza. serrure broască [zool. brodé brodează (el ~).] brioşă. brunir bronzare (cremă de ~). tortue brocart. morceaux (en ~) Bucegi. brochure browser [Internet]. hébéter buimăcit. brouiller [radio] bruiat.] bucovineancă [n. brodait brodat. pétrin [fam. brutaliser. breton brichetă [n. friser buclat. =montagnes . broche [ornement] broşură. fesses bucla. bulbe bulbos. boulangerie BT. bulbeux bulbuci [pl. brouillé [radio] bruiau. tout d'un coup. frisé bucluc.] breloc [n.].m. brusquer.] broască ţestoasă broaşte ţestoase. boulanger brutărie.m.brazilian.]. bucolique bucovinean [m. crapaud [n. buffet bufet cu răcoritpoare. joyeux budă (fi în ~) [reg].f. basané. fruste. grenouille broască râioasă [n. cuisine bucătărioară.f. Trollius europaeus [bot.] bucătăreasă. clown buget.] bbbro broască [mec. bronze bronza. Rhododendron kotschyi [bot. bulle bulă de aer.] broaşte.] [bot. volontiers. =de la province de Bucovine bucura (se ~). pièces (mettre en ~) bucăţi (în ~).]. bulldozer buletin. joie bucuros. bucarestois Bucureşti.Carpates S roum. Brésilien brăţară.25 - . bulletin buletin de ştiri TV.][bot. porte-clés [n. brouillaient (ils ~) [radio] bruiază (ei ~). frimas brun brună.f. département Botosani [abréviation] bbbu bubui.n. tanné broşa (~ o carte).].].] budigăi [reg. navigateur [PC. tanner bronza [pielea]. morceau bucată de zid.] bretele.] brut brută. brode (je ~) bronhie.] bucolic. soudain brusc. bronzante (crème ~) bronzat. brigade brigadier. pivoine bujor de munte [bot. malmener brusturul oii [bot]. coin cuisine bucăţele (făcut ~).]. brutalité brutalitate (cu ~).] broaşte. brocart broda. bracelet brăzda. Ligusticum mutellina [bot. brouillent (ils ~) [radio] brumă.]. brise [n. Corydalis capnoides [bot. draps (être dans des beaux ~) budă [reg. subitement. budget bugetar. gelée blanche. rudement brutalitate.] bbbul bulă (de aer). brigadier brio (cu ~) . brode (il ~) brodez (eu ~). toilettes [n. sillonner brebenei [pl. bretelles breton.]. briquet [n.] brigadă. morceaux (en ~) bucăţi (face ~). brut brutal brutali. tohu-bohu . soudainement brusca.]. budgétaire buimac. buccal bucată. pan (de mur) bucătar. journal télévisé bulevard.

].] burtă (pe ~). ventre. basilic Adev 13/01/08 buşi. comme d'habitude ca peştele în apă. bonsoir bună ziua. blaireau [zool. lippu buzunar buzunare.m.L. bourse de commerce bursuc. tonnelet buton.] bunăvoie (de ~). cabosse [n.N. homme d'affaires busolă.].pl.S. tonneau butelie butelii. pas mal bună. Frăţia.]. cabinet cablu cabluri. éponge burete [mat. de telle manière que. s.] buric. comme un cheveu dans / sur la soupe ca nuca în perete.].].]. ca. cabaret cabinet.A. hypothétique] caăptui (~ un copil). touche [n.. cœur (de bon ~) bunăvoinţă. comme si [comp. honnêtement bungalou. chalet (le ~) cabană [n. C. taraud [techn. chalet [n. bouton-poussoir buton pentru întors ceasul. butane bute buţi.V. chambardé buline (cu ~).]. que [compar. herbes (mauvaises ~) businessman [neo. merdaillon [fam. bruine (il ~) burniţeze (să ~).]. cadet cadmiat. cacao cacarisi [pop. cabosser buşit. aussi bien que. merdouiller [vulg. buste. grand-maman bunici. torse [n. bourse [scolaire] bursă de comerţ. bruiner burniţa [perf.26 - . cadmié cadmiu.]..]. bonne foi (être de ~) bună seara. tonne. panse [pop.]. piqué [adj.] cacao.] bumbac.] bunghi [pop. bonté bunătăţi [pl. piger [fam. [cal putere]. bruinait (il ~) burniţă.] cabală [f. tonne. bonjour bunăstare. but [sport] butan [neo.] busuioc busuiocul. comme un cheveu dans / sur la soupe ca de obicei. bouton buton (~ pe care se apasă).] bunghişor [bot. comme [compar. coton bbbun bun. mousse [mat. comme un poisson dans l'eau ca prin minune.R. tonneau butoiaş. bungalow bungheşti ? [pop.]. =bloc syndical roumain C. chalet [abréviation carto. poche plaquée [f. bonne. lèvre buzat. baignoire cadenţă.]. abdomen.] buturugă.]. département de Buzau [abréviation] ccca C.]. plastic]. caca [fam. boîte de nuit.] cccad cadavru. miraculeusement ca să. vrille burghiu de filetat [tehn. câble cabrioletă. bruine (qu'il ~) bursa de valori. friandises [n. bûche bbbut but [rugby]. grand-papa bunvenit. bon.P. afin de. bien-être bunătate. plat ventre (à ~) buruieni.m. maison forestière cabană de vânătoare.] cabană forestieră.]. tu piges ? [fam. vache à eau burete. bourse de valeurs bursă.f. à moins que ca şi. comme [comparaison] ca şi cum.bulibăşi [pop. boussole bust. irruption (faire ~) buzos. Erigeron alpinus [bot. cep [agr.]. souche buză buze. =Conseil National de l'Audiovisuel C. plastique] burghiu.] burtă. bruine burniţează. remontoir [montre] butuc de viţă de vie. bienveillance. grands-parents bunicu. maison de chasse cabaret.] buzunăraş.] cabane. cabossé buşitură. afin. cadence cadet [mil.]. bouteille butic [neo. lippu buzna (da ~). boutique butoi butoaie.] caca [pop. cadavre cadă. département de Brasov [abréviation] BZ. plaine [abréviation cartographique] C.]. ainsi.. poche buzunar aplicat [n. burlesque burniţa. coup monté cabana [f. obligeance bune (pe ~).f.] bunică. comme un gant (ça vous va ~) ca musca-n lapte. pochette BV. cadmium .N. bienvenue burdihan [pop. belle bună credinţă (fi de ~). tant (en ~ que) ca o mănuşă (vă merge ~).]. panse [pop. cabriolet caca [de copil][fam.] burduf pentru apă. nombril burlan burlane. chambarder bulibăşit [pop.]. afin que ca să nu. établir (~ un enfant) cccab Cab.].] buştean. tuyau burlesc. volontairement.

m.pl. cafés (les ~) [pl. camériste camion camioane. calcul calcul [med. camion camping. caduc cccaf cafă [pop. voie. canapé [n. Calvaire calzi. pauvreté caliciu [bot. cadeau. tant que (en ~) calităţi [pl. paisible. café [restau.] calambur. cadre [adm. championnat. La Voie lactée Adev 19/12/07 caleaşcă.] canapea-pat.] cafea arabica. camouflait camuflaj.] $$$ cafenea [f.m. pièce [chambre] cameră de comerţ. canton forestier . quasiment.] cameristă. calice [bot. cagoule [anti-terroristes] cagulă alpină [gen ninja].] cam o sută. masse cantitativ cantitativă. jeu de mots calamină [auto].].] canapele.] cafea [f. radoucir.pl. chambre de commerce cameră obscură. chauds cccam cam. canapé convertible canapea extensibilă. canin [dent] canistră. abricot cccal cal cai [pl.] [de sobă] cahle. vantaux (porte à deux ~) cană (de lut).].]. Canada [n.cadou cadouri. usure cameră. chaîne de télévision Canalul Mânecii. cadran cadrare [PC].] cadra. cahier caiet de notiţe. kangourou canicular. saint-frusquin [n. Manche (la ~) canapea [n. abricotier caisă. cheval chevaux cal putere. calculatrice calculator.] caduc caducă. calculer calculatoare [f. ingénu candoare.]. ordinateur. andouillette. choix (de ~) calitate de (în ~). cadre cadru de conducere.] calitate (de ~).] calcul.n. tranquille calma. andouille calvar. calamité. café (le ~) [m.27 - .] [m. médisant caltaboş. quelque [adv. calcaire calcaros.]. cruche cancer de sân. calculateur cald caldă.] [restau. présent. diffamer calomniator.m. rassurer calomnia. vertu.sg.] cafele [f.] cafelele [f. cafetière [pression] cafetieră (~ electrică). pavage calcilol.]. suie calamitate. pavé. as. Californie calitate. tant (en ~ que). camouflage camuflat.pl.][pop. avenue Cale bună! formulă de urare la plecarea cuiva.m.]. camoufle (il ~) cccan Canada [n. calcaire [adj. canapé (le ~) canapelei.]. calcicole cale căi. naïf.]. étoffe [fig.] California.]. à peu près.f. chaud caldarâm. fenestration [PC] cadru.] [fam. don (faire ~) cadou de Anul Nou [n.].]. carreau [n. châssis. torride caniculă. caniculaire.] [de poêle] cccai caiac. cancer du sein Adev 27/03/08 canceros canceroşi canceroasă canceroase. jerrycan cantitate. cahier de brouillon Cairo. chant canton forestier. percolateur caft. canal canal (~ de scurgere).]. caoua [n. canadien canal. chambre noire cameră video [f.m.] calcula. cancéreux candid. calcul [méd. passe-montagne [alpin. don cadou (face ~).] [fam. qualité.].f. camouflé camuflează (el ~). ingénuité.]. kayak caiet.pl. caoua [n. m.m. pacifique.] canadian canadiană. sinistre [n] calcar.f.].]. quantité cantitate mare. apaiser. café [m.].] cahlă [n.] cafeneaua [f. drum bun! Bonne route ! cale ferată. camping campion. cafés [m. canicule canin [dinte]. caméscope [m. champion campionat. café torréfié cafeaua [f. mérite [n. étrennes [n.]. serein [fig. rixe cagulă [anti-tero]. serin canaturi (uşă cu două ~). femme de chambre.n. cheval-vapeur calabalâc [n. calèche caleidoscop. kaléidoscope calicie [pop. canapé (du ~) canar canari. quantitatif canto [muz. cadrer cadran.] calm. Arabica cafea prăjită. naïveté cangur. Le Caire cais. chambre. camoufler camufla (el ~). café (le ~) [m. coupe [championnat] camufla. chemin de fer Calea Lactee. environ.]. La Manche. canapé convertible canapeaua. égout canal de televiziune. bagarre.f.] cafetieră. centaine camătă.

]. robe de chambre capota [aero].].n.Caragiale carambolaj. difficile [personnes]. fantaisie. boule [arg.]. =du dramaturge I.]. ratière capelă.] capta. tige [de la botte] carburant. particularité.] carburator [auto]. retournable care se poate ridica.] caracatiţă. caprice. chapiteau capitol. captiver captiva (el ~). captivité captura. caramel carantină [med. capote capotă [auto]. rayonnant care rezistă intemperiilor. ouvrant [adj. capot cappucino. bouton-pression capsulă.] cap de acuzare. négociable care poate fi separat. inter. oratoire. chauffe-main care întâlneşte. chapelle capete [n. cachet [méd. charmant captivează.] care se poate întoarce.] carapace. combustible [n.] capital. coup de tête. chagrin (peau de ~) capră neagră. cardinaux care. cargo caricatură. pieuvre caracter. captivait captivat. apte capac capace. chèvre capră (piele de ~). carrière carioca. piège [s. cappucino capră capre. irrétrécissable care încălzeşte mâna. quel. charité . cape capăt. philanthropique. pile ou face capabil. quels. caricature carie [stomato]. capricieux capriciu.]. quarantaine [méd.]. que. retournable care se poate răsfrânge. potable [adj. char car mortuar. relevable care se poate spăla. chef d'accusation cap sau pajură. qui [relatif] care consimte. caractéristique caracteristică. crayon feutre caritabil. qui care (după ~). quel [adj.pl. chef-lieu capitel [arh. isolable care poate fi negociat. attrapé captură.]. captivé captivant. carapace caravană. lavable care radiază. capturer capturat. quoi (à ~) care [adj. feutre (crayon-~). peu encombrant care poate fi îndepărtat. rencontrant care înveleşte bine. tête.m. capture Capul Bunei Speranţe. bout [n. nettoyant care intră unul în altul.]. carambolage caramel. à vous couper le souffle care ocupă puţin loc. cardinaux cardinali. rabat coiffant capă. Cap de la Bonne Espérance capuşon. chef-d'œuvre caporal [mil. drôle caragialesc.f. quelle. laquelle. lequel. couvercle capac care îmbracă bine.caolin. chapitre capitonaj. capital. fin [n.] capsă (de îmbrăcăminte). cachot cardinal. quoi (après ~) care (la ~). à l’épreuve des éléments care se repetă. capoter [aéro] capotă.] [fam. capte (il ~) captiv captivă. charitable caritate. fins [n. reddition capodoperă capodopere.f. kaolin cccap cap [anat. capter captat. carafe caraghios. caravane carâmb [al cizmei]. Capricorne [zodiaque] capsator (~ de birou) [n. carie [stomato] carieră. chef-lieu capitală de judeţ. particularité caracteriza.].p]. amovible care poate fi izolat. cardinal cardinale. emboîtables care nu intră la apă. carence cargou. carburateur [auto] carcasă. capturé. interrogatif] care [pron. tocade.L. corbillard carabinieră [alpin. rouleau (être au bout du ~) capcană.m. itératif carenţă.] capcană pentru şobolani.] capătul puterilor (fi la ~).f. capituler capitulare.28 - . imputrescible care se poate bea. toquade Capricorn [zodiac]. caractériser carafă. capsule capsulă [de medicament]. attraper. chamois capricios capricioasă. capté captează. capitonnage capitula. consentant care curăţă. guet-apens. séparable care nu poate putrezi. captif captiva. fonds capitală de departament.] capot. caractère caracteristic.] care se poate deschide. enveloppant care îţi ia răsuflarea. coque carceră. feinte [nf. captive (il ~) captivitate. cargaison. mousqueton [alpin. capuchon cccar car. brigadier [mil. irrétrécissable care nu intră la spălat. agrafeuse [n. relativ].

marronnier.]. caveau cccaz caz.pl.].]. velours catifeaua.]. carpette.] castan. cas (en tout ~) caz că (în ~). à tout jamais caturi [n. au cas par cas Adev 08/01/08 caza (~ pe cineva).] cavitate.] cărţi. caisse [écon.] carte [n. livre [n. caisse [écon.m. maison mémoriale casă părintească. héberger caza (el ~). mulet catârcă.f.]. velouté catolic. cornichon castron.]. si [conditionnel] caz contrar (în caz~). château castelul.pl. de temps à autre.] casier. cachet [méd. chair et os (en ~) carnet.].sg. maisons (aux/des ~) casetă [audio sau video].f.]. daigner catalige [pl. ver rongeur Carlina acaulis.m. carreau [n. carreau carouri (în ~). mèche (être de ~ avec) catâr.] [pop. livre de chevet carte de credit.]. caisse [écon.m.pl. carte (postale) cartea de telefon. reg. étages [n. formellement categoric [adv.n. aucunement câţiva. bottin (le ~) Cartelul Alfa. chaumière casă de bani. quartier cartof cartofi. =bloc syndical roumain cartier. cartouche Carul Mare [astron. chaire catedrală. quelques cauciuc. carlingue carnaval. affaire caz (în acest ~).pl. logeait (il ~ qqn) [v. chute [cascade]. quelques-uns câţiva [adj. des fois. la Maison Blanche (à Washington) Adev 13/01/08 casa scărilor. K7 [fam. numéraire [n. maison (de la ~) casele. carou [n. tapis [n. logeait (il se ~) caza (se ~).] câtu-i hău [reg. cataclysme catadicsi. chair. reg. bol cccaş caşcaval. satiné.] câtuşi de puţin.]. caisse [commerce] cassă. loger (se ~) . bercail cascadă. saint-frusquin (le ~) [pop.]. caissier casierie. Carpates Carpaţii.] caza (el se ~).neh. sinon de la caz la caz.] catrafusele [n. carte carte poştală. Charles caroserie.f. chute [cascade] cataramă (fi la ~ cu). carte de crédit carte de vizită. motif cavaler.]. nettement câteodată. carrure cccas casă case.f.pl.] casă de economii. à jamais. échasse cataractă. formel.m.. coffre-fort. espèces [fin.f.] [joc de cărţi]. cas. mule catarg catarge.m. caisse [écon. bouquin carte de căpătâi.] [fam. gruyère caşetă [med. velours (le ~) catifelat. domestique. maison.]. livret scolaire carnetele de cec. frites cartuş cartuşe.m. charité (faire la ~) cariu. cartouche film casetă video. châtaigne. pomme de terre cartofi pai. quelques catifea catifele.] carlingă. châtaignier castană. caoutchouté caustic [fig.]. maison de correction [n.m.]. chevaleresque cavei [reg. maisons (les ~) caselor. carrosserie carou. carline [bot.m. gomme cauciucat. caisse d'épargne casă memorială. cassette vidéo cash.m. cage de l'escalier casă acoperită cu paie. châtain castel castele.m.].].caritate (face un act de ~). foyer casa de bilete [teatru]. Carpates (les ~) carpetă [n. catholique catolicism.m. mât catedră [instituţională].] carpete.] casă de corecţie [n. mordant [adj. carte carnet de elev. Trans.t. incisif cauză. caoua [n. saint-frusquin [n. château (le ~) castrevete murat castraveţi muraţi.] caşmir. carnaval carne.] casnic.n.neh. pneu.][pop. cascade casei. tantôt… tantôt… câteva [adj. bureau de théâtre Casa Albă. caoutchouc. étage [n. cachemire cccat cat [n..t. cavité cavou. viande carne şi oase (în ~).] cataclism.].].29 - . catholicisme catrafuse [n. occurrence (en l'~) caz (în orice ~). net [catégorique] categoric (în mod ~). chevalier cavaleresc.].] casetă de film. loger (~ qqn) [v.] [pop. marron castaniu.m.][jeux de cartes] Carol.pl. ménager cassa [comerţ]. carreaux (à ~) Carpaţi. cathédrale categoric.f. carnet de chèques Adev 10/02/08 caro. Grande Ourse carură. logis [n.

disgracié. tombent cad (eu ~). encrier călit [trupul]. supplice caznele veşnice. chaleur (en ~) călduros călduroasă. équitation călărind. repasser [habits] călca în picioare. merde (être dans la ~) [pop.][pop.] cccă că. chevauche (il ~) călărie.m. voyager Adev 01/04/08 călătorie. voyage călăuză. tadorne [n. bêche cazne [pl.] cazat (m-am ~). merde [vulg. kalauz călăuzi. chaleureux. tombez căzând. logé (~ qqn) [v.30 - . tombant cade (el ~).t. caserne cazier. tonifié călţunul-doamnei [bot. seau căldării. peines éternelles cazon. caca [fam. Casimir cazma.]. pénitence. tombant căzu. tomber cad (ei ~).] cazează (el ~).] călugăr benedictin. logeant (se ~) cazase (se ~). tonifie (il ~) căli [trupul]. montait (à cheval). prise [mil. tombons cădeţi.] căci. équestre călări.].]. Aquilegia transsilvanica [bot] căldură. passager [n. bonnet cădea. logés (nous nous étions ~) cazaseră (el se ~). moine.] cazau (ei se ~).][zool. merdique căcat (fi în ~) [vulg. bénédictin . tombé (tu étais ~) căzuşi. logé (je me suis ~) cazat (ne-am ~). monté călător călătoare călătorilor.][zool. tombé (il était ~) căzusem (eu ~). montant (à cheval) călărise.]. chaleur căldură (cu ~). militaire [adj. marcher călca (cu fierul).]. bien tomber cădea la un examen. tonifier călifar [n. militairement cazul în care (în ~). logeaient (ils ~ qqn) [v. guider. piétiner.] căcăcios. tombés (ils étaient ~) căzuserăm. fouler călca pe nervi. taper sur les nerfs de qqn călcâi. que căca (se ~) [vulg.] căcat [vulg.m. =massif des Carpates Orientales călimară.pl. logé (je m'étais ~) cazasem (noi ne ~). tombâmes căzurăţi. chute. chevauchait (il ~) călărească (el să ~). seau (du ~) căldăruşă [bot. logés (nous nous sommes ~) cazat (s-a ~). talon călcare în picioare. califourchon (à ~). chaud [vêtement] călduţ. chaudière cazarmă. pilote.].m.m. fer à repasser căldare căldări. tombe (il ~) cazi. repentir [n. tombai (je ~) căzură. tombe (qu'il ~) cade (care ~). chevauche (qu'il ~) călăreşte.]. chier [vulg. tiède căleşte [trupul]. grêler cădea în dizgraţie. compact disques [pl.] călare. voyageur călători călătoresc călătoreşte călătorea călătorească. logé (il s'est ~) cazau. tombés (nous étions ~) căzuserăşi. chevauché (il avait ~) călărit.].] căderea nopţii. logeaient (ils se ~) cazează (ei ~).] Căliman.t. cheval (à ~).] căcat [pop. repentir (se ~) căii de rulare. tomber sur le carreau cădere. tombâtes căzuse. hébergement cazan de abur. guide. tombes (tu ~) cădem.f.]. tombe (je ~) cadă (el să ~).]. tomber en disgrâce cădea la ţanc.t. taxiways Adev 03/01/08 căilor respiratorii. disque compact CD-uri. piloté călca. religieux [n. loge (il ~ qqn) [v. repassage călcător [n. tombas (tu ~) căzut căzuţi căzută căzute. chutes de neige [n.]. logent (~ qqn) [v. loge (qu'il se ~) cazare. logé (il s'était ~) cazasem (mă ~). monter (à cheval).] căi (se ~).cazându-se. chevaucher călărea. tombé en disgrâce cădea grindina. rater un examen $$$ cădea mort pe loc. Geum rivale [bot.pl. cas où (au ~) CD. tombèrent căzurăm. chaleureusement călduri (în ~). voies respiratoires Adev 17/04/08 căinţă.f.t.]. tombée de la nuit (la ~) căderi de zăpadă [n. chevauché. car căciulă. logés (ils s'étaient ~) cazat. tombé (j'étais ~) căzuseră. piloter călăuzit. tombé căzut în dizgraţie.]. tombés (vous étiez ~) căzuseşi.] cazon [adv. logement. marché călcat (~ cu fierul) [n. piétinement călcat.] călugăr călugări. tombée cădere [mil.]. tomba (il ~) căzui. casier judiciaire Cazimir.] cazeze (el să se ~).

foyer. pain de sucre Căpăţânii.f. fourrer căptuşire.].] căruia (al ~). ménage. épouse (il/elle ~) căsători.m. épousant căsătorit. hameau cătuşe [pl. religieuse [n. fourré [de fourrer] căpuşă. rechercher căut (eu ~). monacal călugăriţă călugăriţe. épousé căsca. coltiner cară în spinare (ei ~). charbonnier cărbune.G].].] căptuşi cu blană.G] cărţoi. bée (bouche ~) căsnicie. recherchent căuta (ei ar ~). soldat. marier căsători (el se~). envers. coltinent cară în cârcă (el ~) [pop].] cătane. chercheras (tu ~) căuta (veţi ~). charrier cărbunar. cherchent. chercheront (ils ~) căutai. coltine (qu'il ~) căra în spinare (el ~).].f. zigouiller [arg. duquel căruţaş. à cătun. chameau cămin.]. livres (des ~) [n. grimpons (nous ~) căţărare.]. chercherait (il ~) căuta (va ~). coltine (il ~) căra în cârcă (el ~) [pop]. doublure [textile]. bouquetin [bibl.] cămară. escalade căţărase (se ~). chemise cămaşă de noapte.] către. chercheriez (vous ~) caută (ei ~).m.pl. brique cărare [n. marier (se ~). chercherais (tu ~) căuta (am ~). poussette. katona cătare. bâiller căscată (cu gura ~). cagou [arg.] cărucior. chevet căpătuire.] căror (al ~). grimpeur căţeri (te ~). grimper căţăr (mă ~). charretier cccăs căsăpi [pop. chevreuil căprioară (piele de ~). ouatinage.pl. revêtement căptuşi. biche. chercherons (nous ~) căuta (vor ~). chercherais (je ~) căuta (aţi ~). grimpez (vous ~) căţărător. maisonnette cccăt cătană [n. dont [G. coltinait cără în spinare (el ~). grimpe (je ~) căţără.][tuer] căsătoreşte (se~). coltinent cară în spinare (el ~). sentier [n. chercherions (nous ~) căuta (aş ~).].m. mariage căsătorindu-se. office cămaşă. érudit cărţii [n. escaladé (il avait ~) căţăraţi (vă ~). pour. gousse [d'ail] căuta. grimpe (il ~) căţără (ei se ~). cherchais (tu ~) căutai (eu ~). ogre căpetenie.G]. tête căpăţână de zahăr. revêtement căptuşit cu blană. chariot cărucior de copil. escaladait (il ~) căţără (se ~). menottes [pl. coltiné cărămidă cărămizi. cherche (je ~).] căpiţă (de fân) căpiţe. coltinant cărat în spinare.m. chercherez (vous ~) căuta (voi ~). cherchai (je ~) căută (el ~). sentier (le ~) cărării. livre (du ~) [n.f. chienne căţel [de usturoi]. coltiné căra în spinare.] căţăra. revêtir [constr.sg.G] cărţilor [n. ouatinage.Carpates S roum. dont [G. meneur căpetenie de hoţi. cherchait (il ~) căuta (el ar ~).31 - . chercha (il ~) . coltinant cărat în cârcă [pop. mire [mil.]. pop. mariage căsuţă.călugăresc.f. coltina (il ~) cărând în spinare. chercher. grimpant. épouser căsătorie. cherche (il ~). usurier cămilă. coltina (il ~) cărâ în cârcă [pop].] cărarea. doubler [habit] căptuşi [constr. chemise de nuit cămătar.] [opt. derog. =montagnes . tique cccăr căra în cârcă [pop. bercail. militaire [n. savant. coltinait cără în cârcă (el ~) [pop]. épousa (il ~) căsători (se ~). charretier cărăuşi.f.f.] cărări. cherchera (il ~) căuta (vei ~). sentier (du ~) cărăuş. cheminée cămin studenţesc. foyer d'étudiants cccăp căpătâi. chercheraient (ils ~) căuta (el ~). coltiner cară în cârcă (ei ~) [pop]. daim (peau de ~) căptuşeală. landau cărui (al ~). sœur [rel. căpcăun. sente [n. coltine (il ~) care în spinare (el să ~). grimpent (ils ~) căţăra (se ~). recherche (je ~) căuta (ai ~). meule [de foin] căprioară. escalada (il ~) căţărăm (ne ~).].]. charbon cărei (al ~). recherche (il ~) căută (el ~).sg. dont [G. établissement căpăţână [pop. vers. chercherai (je ~) căuta (vom ~). grimpes (tu ~) căţea.] cărturar.

] cârmaci. recherché căutaţi. comme [temporel]. quête de (en ~) căutător. champêtre câmpie. chantent (ils ~). c'est combien ? cât de [exclamativ]. cherché (ils avaient ~) căutaserăm. béquille cârlig. lorsque. raccommoder. chantes (tu ~) cântăreaţă. raccommode (il ~) cârpire.] cârlig de rufe. cherchez. chien (du ~) câinilor. serpillière cârpi. jouons. cherché (tu avais ~) căutaşi (tu ~). peser cântărea. pesée cântec. pèse (je ~) cântăreşte. joue (il ~) cântă (el ~) [perf. pesait cântăreau. plaine câmpie [f. gagnez câştigau. combien…! . cherchais (je ~) căutam (noi ~). raccommodage cârpit. balance cântar de baie. quand cânepă. timonier cârnaţ. cherchèrent (ils ~) căutarăm. chanté (il avait ~) cântaseră.]. patère [n. champ de vision câmpenesc (ancien : cîmpenesc) câmpeneşti câmpenească. cherchons.] cât. pesant cântărit. ondulé.]. autant cât (în ~) [dată]. bascule. cabot [n. gagnons câştigând. gain câştig (fi în ~). jouent cântă (el ~). requête [internet] căutare [PC]. chante (je ~). saucisse cârpă. raccommodage cârtiţă cârtiţe. gagnent câştigă. combien tu touches par mois? cât costă?. recherchez căutaţi (voi ~) [imperf. pèses (tu ~) cântări (el ~). recherchons căutam (eu ~).].m. pesaient cântăresc (ei ~). pesons cântărind. gagnant [n. comme [exclamatif] cât de…!. chiffon cârpă de şters cârpe de şters. dos cârciumar. crêper [cheveux] cârlionţat. s. profit. crépu. pesa (il ~) cântărim. profit (être en ~) câştig [n. chiens (aux ~/des ~) câmp. cherchaient căuţi (tu ~). repriser cârpesc (ei ~). quotient cât [m. cherché (j'avais ~) căutaseră (ei ~). chanta (il ~) cântăm. recherche căutare [internet]. gagne (il ~) câştigă (el ~) [perf. cherchas (tu ~) căutat. champ câmp de vedere. chien (le ~) câinelui.sg.].].].]. taupe câştig câştiguri.]. pèse-personne cântări. torchon. chercheur câine câini. chanvre cânt [n. caqueter [poules] cârjă. champ [géo.] câştigătoare [f. s. gain de cause câştig de cauză (avea ~). cherchâtes (vous ~) căutase. gain de cause (avoir ~) câştiga. chien câine [n. combien coûte cela ?. cherché. cherchant căutară (ei ~).]. chanté (ils avaient ~) cântaserăm. berceuse cârcă. chantez.]. pesez cântărire.m. raccommodent cârpeşte.]. en moins de deux [fam. cherché (vous aviez ~) căutaseşi. chanté (nous avions ~) cântaţi. raccommodé cârpit [n. pèsent cântăresc (eu ~).m. gagna câştigăm. chant cânta. joues (tu ~). requête [PC] căutare de (în ~).] [arg. chante (il ~). timon [mar. toucher de l'argent câştigător câştigători câştigătoare [f. chantant cântase (el ~). cherché (nous avions ~) căutaserăţi. gagnes (tu ~) câştiga bani. cherches (tu ~). chantons cânţi. gagnaient câştigă. en trois fois rien cât câştigi pe lună?. gagne (je ~) câştiga.32 - . quel [adj. recherches (tu ~) căutare. joue (je ~) cântând.].] câinele câinii. jouez cântă (ei ~). jouer. revenu [n.]. bouclé [cheveux] cârmă [mar. chanson cântec de leagăn. cabaretier cârîi. interrogatif] cât [al unei împărţiri] [mat. cherchions căutând. cherchâmes (nous ~) căutarăţi.pl. crochet cârlig de cuier [n. cherchiez căutau. inter. pesé cântăriţi. pince. chantent. pèse (il ~) cântăreşti.] când.n. cherché (il avait ~) căutasem (eu ~). gagner câştig.]. combien (le ~) [date] cât [adj. chanteuse cântar.]. gagnant câştigi.căutăm. chanter cânt (eu ~). gagnait câştigaţi.f.].n. combien cât ai zice peşte. épingle à linge cârlionţa.

cercle vicieux cercel cercei. qui [relatif] ce fel de. ciel orageux cerul gurii. censuraient cenzurează (ei ~). au plus tôt cel mai mic. quoi [interrogatif] ce [pron. contrôler. fête celebritate.] ceruri. belle étoile (à la ~) ceramică. meilleur cel mai devreme.] cer (cădea din ~). Qu’est-ce que tu mijotes ? cea mai bun. quant à cât pe ce să (fi ~). censurant cenzurat. nécessaire (le ~) ceferist.] centrală nucleară. censurait cenzură (el ~). fameux celular [telefon]. tchèque Cehă (Republica ~). bleu [n.]. cèdes ceea ce. gris cenzura [vb. autre cele cinci simţuri.rel. recherche scientifique . ce que ceea ce [pron. les cinq sens celebra. =montagne des Carpates Orientales ceai (~ negru). comment vas-tu ?. thé ceai (de plante). meilleur cea mai mare parte. quel [adj. volée. quant à cât timp. vivants cccel cel mai bine. nuque Ceahlău. combien (le ~) [date] câte [f. cerf cerc. censure (il ~) cenzureze (să ~). azur [n. recherche cercetare ştiinţifică. quoi (de ~) ce [exclamativ]. quel [adj. examiner. centenaire centimă. nues (tomber des ~) cer care anunţă furtuna. centime central.33 - . tisane ceainic. célèbre. moins (le ~) cel mai rău.pl. observer cercetat. fêter celebrare. centrale [f. plupart cei vii. céder cedat. centre centru comercial. censure (qu'il ~) cenzură. brume ceaun. terre cuite cerb. cire cearcăn. cent [monnaie] centenar. censura cenzurând. montre ceas deşteptător. cède cedezi. brouillard. centrale nucléaire centraliza. observes (tu ~) cercetare. Tchèque (République ~) cei mai mulţi. observe (j'~) cercetezi. palais [anat. troupe ceaţă. censurent (ils ~) cenzurează (el ~). combien ccce ce.] [contusion] cearşaf cearşafuri. boucle d'oreille cerceta. cédé cedez. réveillematin ceasornicărie. nécessaire (le ~) ceea ce trebuie. censure cccer cer [n. oignon (de l'~) ceară [n. scruter. portable [téléphone] cccen cent [moneda]. combien de temps câtă [f. firmament. point de (être sur le ~) cât priveşte.cât despre.]. renommée celebru celebri celebră celebre. censurer cenzura (el ~).] cerul înstelat. nuque (de la ~) ceh. circonférence. comment ça va ? Ce pui la cale?. tasse (la ~) ceştii. central centrală electrică. majorité ceafă cefe. comment allez-vous ? ce mai faci?. rixe ceartă (căuta ~). Ceausescu (de ~). moindre cel mai mic (lucru). céramique. le pire.] ce mai faceţi?. brouille. interrogatif. observé cercetez. ciel.]. interrogatif.]. centre ville (au ~) centurion. ce qui [pronom relatif] ceea ce se cuvine.]. moins (au ~). heure ceas (de mână) ceasuri. relativ]. tasse (de la ~) ceată. marmite ceauşist.] ce (din ~). tasse ceaşca. rond cerc [jucărie]. oignon cepei. querelle. au plus tard cel puţin. censuré cenzurau. le mieux cel mai bun. horlogerie ceaşcă ceşti. cheminot cefii. comme [exclamatif] ce [interog. centraliser centru. drap ceartă. théière ceapă cepe. centre commercial centrul oraşului (în ~). centurion cenuşă. ciel étoilé (le ~) cerul liber (dormi sub ~). du moins celălalt.]. étoile (dormir à la belle ~) cerul liber (sub ~). cerceau cerc vicios. investigation. combien câte (pe ~) [dată]. réveil [réveille-matin]. que. =de Nicolae Ceausescu ceda. cendre cenuşiu cenuşie. cercle. noise (chercher ~) ceas ceasuri. le pis cel mai târziu.

affaire.f. citoyen cetăţeancă. porche cerdac [n. large caverne [géo. brumeux ceva. question [problème] chestiona. Juniperus sabina [bot. gronder ceartă (ei se ~). interrogé chestionau. demandera cere înapoi.][geo. certain [sûr] certa. questionnant chestionat. querellions (nous nous ~) certându-se. gorges [n. interroge (j'~).] cetăţuia cetăţuile. merci de (être à la ~) chermeză.] chel [m. questeur chetă. conviction. demandent cer (eu ~). pétition cereţi.][fig. kér cer (ei ~).pl. interroger. querelleur certifica. mendier. citadelle (la ~) cetăţuie cetăţui. demanda cerut. jappe (il ~) chelălăit. questionne (je ~) chestioneze (ei să ~).] cere. questionnaient chestionează (ei ~). cirage [action de cirer] cetate cetăţi. dépens (au ~) cheltuială excesivă. questionner chestiona (el ~). quereller (se ~) certa cu cineva (se ~).] chei [pl.]. querellèrent (ils se ~) certarăm (ne ~). questionnes (tu ~) chestionar. questionnent (qu'ils ~) chestioneze (el să ~). querellant (se ~) certară (se ~).] ceţos.] chei [portuar]. tamiser cerneală.pop]. questionnent chestionează (el ~). sabine [bot. demande (je ~) cerând. querellons (nous nous ~) certe (ei să se ~).cercetaş. gaspiller cheltuiala (pe ~). certifié. questionne (qu'il ~) chestionezi. n'empêche que. questionne (il ~) chestionez. demandez ceru. certitude cerui (a ~). questionna chestionând. quai [du port] cheie [f. nommé. faire la manche cert. nommer chema de departe. caverne [géo.] cetăţi [pl. héler chemat. questionnait chestionă (el ~). question [problème] chestor. cérémonieux cerenţel de munte [bot. véranda [n. citadelle (la ~) cetăţean. œillet ccchi chiar dacă. quelque chose cezură [versificaţie]. certifier. homologuent (ils ~) certifica (el ~). collecte (faire une ~) cheutoare.].]. demandé cereală cereale.pl. homologue (il ~) certificat. chercheur cercuri. quoique . céréale ceremonie. appeler.]. querellent (ils se ~) ceartaţi (vă ~). coupe [versification] ccch chef (fără ~). sommelier chelălăi. japper chelălăia (el ~).f. homologuer certifică (ei ~).]. forteresse (la ~). demandant cere (el ~). demande. demander.]. jappement chelner chelneri. demande (il ~) cere (el ar ~). Adev 24/01/08 chema. certificat certificat [vb. querellent (qu'ils se ~) certa (se ~).] cerne. civique cetăţi [peşteri în Apuseni]. homologuaient certitudine.]. gorges (les ~) [géo. éclaireur cercetător cercetătoare. machin chestie [fam. césure. citadelle cetatea cetăţile. même si. homologué certificau. querellé certaţi (vă ~). brouiller avec qqn (se ~) certăreţ certăreaţă.] chei [n.34 - . Geum reptans [bot. cirer ceruire.][reg]. citoyenne cetăţenesc. lors même que. jappent (ils ~) chelălăie (el ~). questionnaire chestiune. cité [n. querellâtes (vous vous ~) certat ca. ressortissant. citadelle cetina de negi [bot. gaspilleur cheltuielilor. cérémonie ceremonios. charité (demander la ~). Kellner cheltui fără socoteală. chose. chauve chelar. mendiant cerşi. prodigalité cheltuieli. demandons cerere.f. serveur.]. quête chetă (face o ~). kermesse chestie. querelliez (vous vous ~) certau (se ~). querellaient (ils se ~) certăm (ne ~). quinzaine [salaire] chepeng. frais cheltuitor. encre cerşetor cerşetori.] cheii (gaură a ~). clef [f.]. forteresse. serrure (trou de ~) cheile [geo.]. querellâmes (nous nous ~) certarăţi (vă ~). trappe cheremul (fi la ~) [+G]. milieux cerdac. contrecœur (à ~) [pl. appelé chenzină. jappait (il ~) chelălăie (ei ~).] [géo. querellez (vous vous ~) certam (ne ~).n. homologuait certifică (el ~). demanderait cere (el va ~).] cheală. clé [f. réclamer cerem.

supplice.]. cinéma [art] cineva. tourment China. bon [n. réduit [n.m. bec . kép chip de (în ~).]. qui cine [interogativ]. cinéma (salle de ~) cinematografie. chimiste chin. tirer au flanc.].]. berger ciobi. jouer cîntai.f. chilă [pop. cyclone ciclu.] chinină. figure [visage] chip [reg. allumette chibuţ. kiosque. =auto Daewoo fabriquée en Roumanie cifra.] ccci Ciad.35 - . kyste chiştoc (de ţigară). m. tourmenté chiorî (se ~) [pop. Polyanthes tuberosa chipiu. quinze cinsprezecelea (al ~). mégot chit (fi ~). coin cuisine.]. lavabo. ébrécher ciobire. cinquante cincizeci (vreo ~). reçu [n. torture.].] chichineaţă. courroie chingi de susţinere [alpin. zyeuter [pop.]. biniou. petit-pain chil [pop. Transilv. impudence cinsprezece. débris. honnêtement cînta (el ~). locataire chirie. Laserpitium krapfii [bot.][arg. honorer cinsti memoria.]. kilo chilipir.] cincilea (al ~). guise (en ~ de) chiparoasă [pop. chimie chimion. chanté cîntat [n. buissonnière (faire l'école ~).] chiuli [arg. qui [interrogatif] cinema (sală de ~). chantait (il ~) cînta (la un instrument).][pop.]. accroupir chiriaş. Chine chinez chineză. cynisme. chirurgien chirurgie. chanteur cîntec. pavillon chip chipuri. cinquième (le ~) cincime. chinois chingă chingi. récépissé [n. honorer la mémoire de cinstit cinstiţi cinstită cinstite. quitte (être ~) chitanţă [n. quelqu'un. règles [pl. cinquième (la ~) cincea parte (a ~).].].m. image. frimas chiflă. sangle. cicatrisé ciclism. cils cimbru. chiffre [code] cili. vasque [n. cimetière cimpoi cimpoaie.]. cornemuse cccin cincea (a ~). quintal quintaux chintesenţă.]. képi chirci. cinquième [1/5] cincisprezecea (a ~). kibboutz chiceră [geo. photo [fam.] cinstit (în mod ~). visage. quinzième [1/15] cincizeci.] chimist. chant cîntăreţ. fêler ciobi (a ~). éclat cioban. cuvette. coureur [vélo] ciclon.]. cimenté cimitir.]. chirurgie chist. corneille ciob. givre. contrefort montagneux [géo.]. cinquantaine cincizeci de ani (vârsta de ~). vélo [sport] ciclist. cumin chimionul-ţapului [bot. chant cinul bisericesc [arh. loyal. quinine chintal chintale.]. honnête [adj. quintessence chinui.] chicinetă. souffler mot (ne pas ~) chitiluş [bot.] chimic. loyer chirurg.f. cumin chimen de munte [bot].] Cielo ® [n. cinquième [1/5] cinci. quelqu'une cineva [abrev. ciment cimenta. chimique chimie.] cinic. cimenter cimentat. cicatrice cicatriza. gueule [pop.f.].].]. fêlé cioc.chibrit chibrituri. quinzième (le ~) cinste. honneur. [qqn. tourmenter chinuit. chiffre cifru. intégrité.]. baudrier [alpin. intègre. torturer chinui (se ~). pic cioară ciori. culotte chimen.] chiuvetă [n. cicatriser cicatrizat.sécher [une classe etc. chiffrer Adev 01/11/07 cifră. cinquantaine [âge] cine. cycle. fêlure ciobit. chantais (tu ~) cîntam (eu ~). Ligusticum mutellina [bot. zieuter. probité cinsti. clergé cccio cioacă [pop. impudent. quinzième (la ~) cincisprezecime.]. cinq cinci-degete [bot.] chioşc chioşcuri. ébréché. pain (petit ~). Potentilla crantzii [bot. thym ciment.].]. cynique cinism. quittance chitic (tăcea ~). Tchad cicatrice. chantais (je ~) cîntat. Astragalus alpinus [bot. aubaine chiloţi [pl. kitchenette chiciură. honnêteté.

circonstanciel [gram. querellez (vous vous ~) ciopli. trinquer ciocnind(u-). choque (il ~). se quereller ciondăneam (ne ~). cogne (je ~) ciocăneşte.]. circulait circulaţi. collant [n. merisier ciripesc (ele ~). tour [tourisme] circula. cite (qu'il ~) citezi. circulent (ils ~) circulă (el ~). cogna (il ~) ciocăni la uşă. cita (il ~) cităm.]. marteau-pilon ciocăni. lis (tu ~) citeţ (în mod ~). bâton ciomăgi. cerise cireş. circonscrire circumscris. choquer. citation [jur. querelle ciondăni. citons citând. cites (tu ~) citadela.][raciste] cccir circ. autour.] circuit [turism]. querellèrent (ils se ~) ciondănirăm (ne ~). cognais (je ~) ciocăneam (noi ~). cogné ciocănit [fig. lisent citesc (eu ~).] cireaşă cireşe. grappe ciornă. lisait citeai. cirque circa.]. circonscrit circumspect. lit (il ~) citeşti. citez citaţie [jur.][rasist]. chamaillez (vous vous ~).]. lire. gazouiller [oiseaux] ciripit. circulons (nous ~) circulând.] ciorap pantalon.]. circonflexe circumscrie. lis (je ~) citeşte. à peu près. heurt [n. gazouillement [oiseaux] cisternă. citent (ils ~) citează (el ~). heurte ciocni (un pahar cu vin). circulant circule (el să ~). querellâtes (vous vous ~) ciondănit. lisais (tu ~) citeam. querellent (qu'ils se ~) ciondăneaţi (vă ~). citerne cccit cita. environ. frapper à la porte ciocănind.] (à comparaître). rond. tchitat’ citea. heurté ciocolată. tamponnement. nègre [n. citadelle citadelele. cognions ciocănesc. chaussette. circonspect circumstanţial [gram. cognent (ils ~) ciocănesc (eu ~). chocolat ciocolată neagră.]. chamaillons (nous nous ~) ciondănindu-se. potage ciorchine. circulaient circulă (ei ~). querellent (ils se ~) ciondănim (ne ~). chamaillé. bas [n. querellaient (ils se ~) ciondănesc (ei se ~). cite (il ~) citez. chamaillaient (ils se ~). carambolage ciocnit. avisé. gazouillent [oiseaux] ciripi. circonférence. cognait (il ~) ciocăneam (eu ~). cogne (il ~) ciocăni (el ~). cogner ciocănea.ciocan ciocane. mi-bas ciorbă ciorbe. tour [circonférence] circumflex.] citează (ei ~). chocolat noir ciolănos. croque-mort ciocni. citent (qu'ils ~) citeze (el să ~). querellant (se ~) ciondăniră (se ~). heurtent ciocneşte. querellé ciondăniţi (vă ~).m. circulez circulau. citadin [adj. lisais (je ~) citesc (ei ~). court (le bruit ~) circulăm. citadelle (la ~) citadelă citadele. cite (je ~) citeze (ei să ~). impact ciocnire (între maşini). citadelles citadin.] circumstanţială. heurtant ciocnire. alouette cioclu. lisiblement citi (ar ~). chamaillent (ils se ~) ciondănesc (se ~).] ciorap trei sferturi ciorapi trei sferturi.] ciocănitoare [zool. bâtonner ciondăneală [pop.m. chaussette. circule (qu'il ~) circuli (tu ~). tamponner ciocnesc (ei ~). marteau ciocan pneumatic. querellâmes (nous nous ~) ciondănirăţi (vă ~). circuler circul (eu ~). heurter.] ciocârlie. cognant ciocănit. querelliez (vous vous ~) ciondăneau (se ~). cerisier. foutu [vulg. brouillon cioroi [n. lirait . circule (je ~) circula (el ~). pic [zool. citation citaţi. circules (tu ~) circulaţie. quelque [adv. citadin citi. chamailler (se ~). citer cită (el ~). cité citat [n. tailler ciorap ciorapi. circule (il ~) circulă zvonul.36 - . osseux ciomag. citant citat. querellions (nous nous ~) querellaient (ils se ~) ciondănească (ei să se ~). circulation circumferinţă.

clarté. classe clasic.][bot. bizarre. tassant (se ~). édifice clădit. csiperke Adev 31/03/08 ciupi. ciselait cizelă (el ~). lisez citi printre rânduri. fantasque. tamis civic. tassas (tu te ~) ciucit. Datura stramonium. tapissons. classer clasa a doua [CFR]. bizarrerie. civilisation ccciz cizela. cloîtrer claustrat. classer clasificare. clair.]. peste ciumăfaie [n. tapissant (se ~). tassent. touche [piano] clapă [textil]. tassait (il se ~) ciuceau (se ~). recroquevillent ciuceşte (se ~). tassa (il se ~) ciucii (mă ~). csoda ciudăţenie. blottissent. klaxonner claia (de fân). pincer ciur. (nous nous ~) tassons. insolite. lire en filigrane citit [n.s. de temps en temps PSP 22 CJ. blottissez. lisant citire. botte. clairement clar [adv. classification clasificat. avertisseur. drôle (~de). bâtisse. nettement claritate. blotti. tapis. sas. civique civil. =montagnes S Carpates Orientales ciucure ciucuri.citi (va ~). blottissons ciucindu-se. tapissez. bâtissons clădind. seconde [SNCF] clasat. cisela (il ~) cizelat. meule [de foin]. tassai (je me ~) ciucim (ne ~). recroquevillez Ciucului. étrangeté ciufuli (a ~).]. civil civilizaţie. touche [n. blottir. blottissant (se ~) ciucişi (te ~). bâtir clădesc (ei ~).] clapă [pian]. claustrer. lisons citind. =montagnes S Carpates Orientales ciuci (se ~) ciucesc. claustré clauză. ébouriffer ciufulit. klaxon claxona. meules de foin clănţăni din dinţi. bâti clădiţi. se recroqueviller ciucea (se ~). accroupir ciuci (se ~)[perf . malgré Adev 01/11/07 ciudat ciudaţi ciudată ciudate. meule de foin claie de păr [ironic].]. clamer clandestin. lus (tu ~) citit citiţi citită citite. stramoine [n. classique clasifica. clause clavicula. lecture cititor.pl. clairvoyant clasa [vb.]. quelques-unes cîţi [m. csizma cizmă [fig. netteté claritate (cu ~). cordonnerie cizme până la şold [de pescar]. blottit ciuceşti (te ~). bâtit clădim.] ciupercă [f.] [bot. échevelé. chevelure clama [vb.] [n. bâtiment. (ils se ~) tapissent. cisailler cizela (el ~). (tu te ~) tasses. tapi ciuciţi (vă ~). quand cîteva. clandestin clapă. blottis ciuci. bâtissant clădire clădirilor. étrange.] Ciucaş. (il se ~) tapit [se tapir]. bâtissent clădesc (eu ~). stupide cizmărie. lus (je ~) citim. cuissardes [n. cordonnier cizmă cizme. clairement clarvăzător clarvăzătoare. département de Cluj [abréviation] cccl clacsona. ébouriffé ciuguli. bâtissez clăi (de fân).]. net [clair] clar (în mod ~). Cortusa mathioli [bot. savate ciuboţica-cucului [bot. recroquevillant (se ~). recroquevillons. chardon ciumat. recroquevilles. lira citii.]. meule de foin (la ~) claie (de fân). tasse (je me ~) ciucesc (se ~).]. cisèle (il ~) cizmar. tassaient (ils se ~) ciucesc (mă ~). claquer des dents .]. rabat [textile] clar clară.]. combien din cînd in cînd. tasse. classé clasă. pestiféré ciumă [med. lecture citişi.]. frange ciuda (în ~). lecteur ccciu ciubotă.] parasite des céréales. (vous vous ~) tassez. classé claun [arh. ciselé cizelează. primevère [bot. recroqueville. champignon [m. coup de klaxon (donner un ~) clădi.f. recroquevillé.pl.] cînd. clavicule claxon.]. picorer ciuli urechile. tasser (se ~) [se tapir]. lu citiţi.]. clown claustra. en dépit de. dresser l'oreille ciuline. ignorant.37 - .] ciuperci. bâtis (je ~) clădeşte. tassé [tapi]. ciseler.f.f.

cligne (il ~) clipi (el ~). clémence cler.f. clin d'œil clipit.] clinteşte (se ~). gazouille [ruisseau] clipoci. mûrir coace (se ~). rincent (ils ~) clătesc (eu ~). acheteur. clément clemenţă. cligna clipind.] clientelă. rincer clătea. jasent (ils ~) cleveteşte.] cleveteală. manche. pince [méc. chancelait (il ~) clătinându-se. climat clinchet. cloche clopotele (bate ~). instant (dès l'~) clipă. clergé cleric. climat climateric.]. rinçait clăteau.] clocot. toilettes [n. jasé cccli client.] clopotul caprei [bot.]. cohabité coabitau.] cleios. club clujean.38 - .] clovn. ligue . rinçant clătire. tituber. Bruckenthalia spiculifolia coace. chlorophylle closet. clignement clipire din ochi. bouillant cloisonné [artă]. chancelant clatină (el se ~). bronche (il ~) clinti (se ~). cligné clipit [n. pince [méc. couvée clococean. écorce coajă (de ou). cohabitent coacăz.]. bouillante. groseiller. clin d'œil (en un ~). cliché [fig. titubant clătinare din cap. adhésif [n.] coajă coji. ébullition clocot (în ~). queue coada cozile. zeste coajă de ou.] clopoţei [pl. crêpe cccle clei [n. hochement de tête clătită [n. œil (en un clin d'~) clipoceşte. clin d'œil clipită (într-o ~). cloné clopot clopote. testicules. remue (il ~). cohabitaient coabitează (ei ~).].] [pl. clocher [n. loc comun. coiffure coagula (se ~). chancelle (il ~) clătina (el se ~). habitué [n. climatique climă. rinçage clătiţi (voi ~).n. maturation coadă cozi. seconde clipi (~ din ochi). rincez clătina. coalition.] clopoţel.f. cabinet [WC]. chanceler clatină (care se ~). caille (il se ~) coaie [vulg. coiffeur coafură. vaciller. cuit. cloisonné [art] clon. rinça clătind. cassis coacăză coacăze. coiffer coafat coafată. queue (de la ~) coafa. broncher clipa (din ~). coquille d’œuf coajă de portocală. queue (la ~) coadă [de aşteptare]. jaser clevetit. clown ccclu club.] cleşte patent. tintement clinometru [topo. gazouiller [ruisseau] clişeu [foto] clişee.]. colle (la ~) clement. feuille [de papier] coaliţie. couver clocire. Campanula trachelium [bot. Campanula sp. bouillant clocotit clocotită. Telekia speciosa [bot. instant. mûrit coacere. clone clona. cohabiter coabitat.sg. jase (il ~) cleveti.clăti.m. cligner clipea. rinçaient clătesc (ei ~). clignant clipire. croûte. couilles [vulg. colle [n. pâteux cleiul. cailler coagulează.].f. cloisonné [art] cloci. rince (je ~) clăteşte. client client vechi. =de la ville de Cluj(-Napoca) cccoa coabita. cuire. cloner clonat.] [bot. clignait (il ~) clipeşte. clinomètre [topo.] cccli cloazone [artă].] cleiuri. minute. clignement clipită. clientèle climat. [bot. clerc cleşte. caquetage clevetesc (ei ~). moment. cloches (sonner les ~) clopotniţă. groseille coacăză [bot.]. sonnette clorofilă. cuisson coacere [fructe]. rince (il ~) clăti (el ~). cliché [photo] clişeu.pl. file [personnes] d’attente cozii. coiffé coafor. zeste coală. coquille coajă de lămâie.]. déchausser clătina (se ~).

]. cousant cosea.] [à pain] cochet. cousais (tu ~) coseam [cu acul]. coud (il ~) coase (el ar ~).m.] codrii. pâte [n. coaliser (se ~) coalizat. côte [anat. collaborer colaborat. coudrait (il ~) coase (va ~). coudrait coase (aş ~).f. cousis (tu ~) cusut. coudra (il ~) coase (voi ~). cousiez coseau [cu acul]. cuisse coardă corzi. couse (qu'il ~) coase (ar ~). cousions coseam [cu acul]. Côte d'Ivoire coastă [geo. collecté colectă. peiorativ]. fil coase. cousait (il ~) coseai [cu acul]. cabane [fig.39 - . cousent. baisser. coïncidence coincis. coq. coquet cochilie (de scoică).m. coexistence coeziune. Colonel [abréviation] colabora. jucher cccod cod. parages [pl. impeccable cusură. coïncider coincid (ei ~). cousîtes cusuşi. cousis (je ~) cusur (fără ~).f. toque coincide. côtier coastă [anat. coefficient coerent. couds (tu ~) cusu.] cccob cobai. coïncident (ils ~) coincide (el ~). coudra.f. peiorativ]. forêt (la ~) coeficient. coïncidé cccol Col.].pl. poussière colbuit. chevelure coapsă coapse. bouée de sauvetage colant [n.m. cousu (il avait ~) cosesem (eu ~). coudre coasă (să ~). faîtière [de la tente] coamă [arhit. coco (noix de ~) cocoş. crête coamă [a acoperişului]. enfant cocor. bois (le ~) [forêt] codrul. couds (je ~) cosând.m. kocsi cocioabă [n. liguer coaliza (se ~).] coaste. grue [zool. patine [n. collaborateur colaborau. coexistent coexistă (el ~).] codrul. coudrai (je ~) coasem. coexiste (il ~) coexistenţă. collaboré colaborator. bois [n. cousu coasta.] coclauri (pe ~) [pl. grouillant colecta. coquillage cocie [reg. cousaient cosese. Côte d'Azur Coasta de Fildeş. cousais (je ~) coseaţi [cu acul]. cousons (nous ~) coaseţi. grouiller colcăitor. kakas cocotier.]. abaisser cccoc coc [de păr]. collaborant colaborează (ei ~). forêts (les ~) codru [n. crinière. côte [géo.].]. taudis [n. cousons. coopérer. collecter colecta (el ~). rabat-joie coborî.].. cocotier cocoţa.pl. chignon cocardă. coudrais (je ~) coase (el ~). crête [du toit] coamă [a cortului]. coïncide (il ~) coincideau. collaboraient colaborăm. carlingue coclauri [pl. collaborons colaborând. cousent (ils ~) cos (eu ~).f. cohésion cofetărie. charrette.]. collabore (il ~) colaborezi. forêt [n.sg. coïncidaient coincidenţă. pâtisserie cccoi coif. quête . cousu (j'avais ~) coşi. cousirent cusurăm.coaliza.].] cocos (nucă de ~). coexister coexistă (ei ~). rive] coastă (de ~). cousit (il ~) cusui.] cocon [reg.f. pimpant. chaumière cockpit. poussiéreux colcăi. cousez (vous ~) cos (ei ~). collaborent colaborează (el ~).]. parages (dans les ~) cocleală. cousîmes (nous ~) cusurăţi. coquille cochilie de scoică.].f.MM]. faîte coamă [fig. cobalt cobe. côte (la ~) Coasta de Azur. cobaye cobalt. collant [n. bois (les ~). collabores (tu ~) colac de salvare. heaume coif de bucătar. arête. cohérent coerenţă. corde.pl. bois [n. cousait cosea [cu acul]. code codri [n. collectait colectat. cohérence coexista. habits] colb. forêts [n.] cocioabe.m. cocarde cocă [n.] coaste.]. coalisé coamă.

collectionnent colecţionează (el ~). coloniser colonizând. colonial coloniali. colonisèrent colonizare.] coloană vertebrală [anat.f. colline (la ~) colline colină [n. collectionnait colecţionăm. colis colhoz. collision coliziune cu (intra în ~).].] coline [n. commandement comandita [o investiţie]. commande. colportait (il ~) [com. commandé comandă (el ~).]. colportaient (ils ~) [com. colonel colonial. collectif. coin colţ ascuns. colonisent (ils ~) colonizator. kolkhoze coli. teint colorau.] colţ. colore (il ~).40 - . colportent (ils ~) [com. teignis (je ~) coloram (eu ~).] colportează (ei ~). commanda (il ~) comandă (face o ~) [com. colonne coloană [arhit. colonisaient colonizează (ei ~). commande (passer une ~) comande (el să ~). feuilles [de papier] colibă. collectant colectează (el ~). commander à la carte comandă din meniu (el ~). coloris colos. colonisateur colontitlu [tipogr. commun colectivitate.] colportau (ei ~). colonne [archit. collège coleric. angle.f. colonne vertébrale [anat. commanditaire comando [mil. collecta (il ~) colectă (face o ~). commande à la carte (il ~) comandăm din meniu (să ~)!. s. colorant colorară (ei ~). collectionné colecţionaţi (voi ~). commande à la carte (qu'il ~) comandament. teindre colora (el ~). collectionne (il ~) colecţionez. chaumière.] colonadă [arhit.]. collision avec (entrer en ~) collie [rasă de câine].] colportează (el ~). colmate (il se ~) coloană coloane.] colonel. collectivité coleg [m. butte. colporter (des rumeurs) colportând. en-tête [typo] colora. colossal colporta. collimateur colimator (a-l avea în ~). colorier. colonne [archit.]. loge [du bûcheron] colică colici. collimateur (avoir dans son ~) colina colinele. colon coloniza. collectionne (qu'il ~) colecţionezi. collecte (faire une ~) colectând. collection colecţiona. collectionnons colecţionând. colmater colmatat [tehn. teins (je ~) colorit. colonie colonie de copii. commandant comandă comenzi. collectionneur colecţionar de monezi. colonisé colonizau. colosse colosal.]. défense (d'éléphant) colţar [alpinism] colţari. commando . coteau [n.] colegă [f.].].m. colorait coloră (el ~). collectionne (je ~) colecţioneze (el să ~). colportant [com. teint (il ~) colorez. collègue colegial.]. collectionner colecţiona (el ~). colonisation colonizaseră.] [profesional]. colporter [com. teignirent colorat. teignais (je ~) colorând. feuille (de la ~) [de papier] colimator. commandé à la carte comande din meniu (el să ~). teignit (il ~) colorai (eu ~). colorent (ils ~) colorează (el ~).].] cccom comanda. collier [bijou] colii. coloniaux colonialism. colorer. crampon [alpinisme] Columbia. commandons à la carte ! comandat din meniu. cabane. hutte colibă [a pădurarului].] colonist.pl]. colo [fam.].] colivie. Colombie columnă. colonisant colonizară. cage coliziune. commande (il ~) comandă (el ~) [perf. collectionnaient colecţionează (ei ~). commande (qu'il ~) comanda din meniu [restaurant]. colonisé (avaient ~) colonizat. colporte (il ~) [com. commandement [institution] comandant. colique colier. recoin colţ de elefant.] colporta (el ~). colmaté colmatează (el se ~) [tehn. collecte (il ~) colecţie.] colporta (zvonuri).colectă (el ~). colonialisme colonie. commander comandat.]. côlon [anat.] colon [anat. colline [n. numismate colectiv. colley colmata [tehn. collégial colegiu. collectionnes (tu ~) colecţionar. commanditer comanditar. coléreux colet. teignaient colorează (ei ~). colonnade [archit. collectionnant colecţionat. collectionnez colecţionau. coloré. colonie de vacances.f.].

entreprise. commode [n. combattez combaţi. compartiment compasiune. combattant combătea.]. combats (tu ~) combătând. combinaison combină stereo. mangeable cometă.] comerţ ambulant.] combustibilitate. comparer compar (eu ~). compares comparabil. comateux [méd. compagnie [écon. comparé comparaţi. bien-être [aise].] companion. combiner combina (el ~). combattent combată (ei să ~). combattu combativ. commission comision [bani]. comparaison comparaţie cu (în ~). commenter. rigolo comis.]. commente (qu'il ~) comentariu.f. commercial comercializa. accompagnement companie [business. commode. commettais (tu ~) comitet.] combustibil [n. commémorent comenta. commémorait comemorare. compagnie [mil. combinaient combină (el ~). commentant comentat. combinant combine (el să ~).41 - . compact disques [pl. aisé comod [adv. conaţionál conaţionali conaţionalii. comparaître compărut. combatif combativitate. comédie comemora. comité comiţând. econ. suicider (se ~) comitea. peu encombrant compact disc. combustibilité comedie.m. commets (je ~) comită (el să ~). commenté comentează (ei ~). combattu (il avait ~) combătut.] companie. combina (il ~) combinând.f.]. combustible [n. compare (il ~) compară (el ~) [perf.] comoditate. commerce. combattis (je ~) combătuse. commande (de la ~) [G] comercial. combattant [n. commet (il ~) comite sinucidere. commémorer. combinait combinat. comparaison avec (par ~) compartiment. auprès de. commission [argent] comisionar. comète comic.]. combustible [adj. compatriote Adev 24/12/07 compărea.]. coma [m. commémoré comemorativ. commettre comit (eu ~). négociant comerciant angro. s. plaindre compătimire. compara comparăm. combativité combina. commissaire comisie.] [mobilă]. combine (qu'il ~) combinaţie. commis-voyageur comisar. comique. combinaison [de protection] combustibil [adj.comatos [med. combattit (il ~) combătui (eu ~). agencer.] combate.]. commission [groupe] comision. négoce [n. comparatif comparaţie. commercialiser comerciant comercianţi. commémoration comemorat. commette (qu'il ~) comite (el ~). colportage [com. interpréter comenta (el ~). attaquer. commissionnaire comite. combats (je ~) combat (ei ~). commente (il ~) comenteze (el să ~). commenta (il ~) comentând. combattons combateţi. honorer la mémoire de comemora (el ~). combattre combat (eu ~).] comă [f. marchand. trésor Adev 18/01/08 comod. combiné combinau.] comerţ cu sclavi. commettait (il ~) comiteai. combinaison [de femme] combinezon [de protecţie]. compatible compatriot. commettant comiţi. disque compact compact discuri.] companie [mil. comparable comparativ.]. compagnon compara. comparez compară (ei ~). comparu compătimi. compare (je ~) comparat. traite des noirs comesean. combine (il ~). comparent compară (el ~). commerçant. comparons compari. combattent (qu'ils ~) combată (el să ~).] combatant. commis comis-voiajor. commentaire comentator.]. comestible. commets (tu ~) comoară. combat (il ~) combatem. commodément comodă [n. combatte (qu'il ~) combate. combattait combăteau. combattaient combătu (el ~). commentait comentă (el ~). concitoyen. aisance compact. commentent (ils ~) comentează (el ~).]. compassion compatibil. pitié . convive comestibil.n. drôle. chaîne stéréo combinezon. commémoratif comemorează (ei ~). négociant en gros comerţ [n. commentateur comenzii [G].

coupe [championnat] complace (se ~).].pl. porte (mettre à la ~). selon conform cu. colloque configurabil. commune comunica. licencier. broyons concasează. administration conductă. compenser.]. conclus conci [reg. contrôleur [SNCF] conectat [PC]. complète complex comercial. conformément conforma (se ~). compléter completat. communication comunicare ştiinţifică. complotant complotat. complot complota. broyer concasat.]. sommaire [adj. conduisant conduce (ar ~). communisme comunist.] conducător. suppléer competent. vulgaire. averti competiţie. concours de beauté Adev 03/12/07 condiment.] comunicativ. leader conduce. conclus (je ~) conchide (el ~). compatriot.] comprima. complaisance complica. simultané concret.]. complément complementar. mènent conducând. compote compresă [n. intégral. abrégé compensa. compétition.m. en ligne [PC] confecţii. compresse [n. conduite [n. communicatif comunicaţie. interrupteur. conduisent. état [condition sociale] condiţional [abrev. concluant conchizi. conduirait conduce (el ~). conclure. complémentaire complet compleţi. ordinaire comunard [ist. congé concepţia grafică. conduisît.]. comploter complota (el ~). conduisait conducem. prêt à porter [n. matériellement concretiza (se ~). condiment condimenta. mène (el ~) conduce (va ~). pourvu que condiţie socială. palpable concret (în mod ~). louche [yeux] conciliant. Trans. complaisant complezenţă. licenciement concediu. mène (je ~).f. broie (il ~) concasez. comprimer compromite.42 - . matérialiser concurs. broies (tu ~) concedia. commun. broyez concasăm. conduis (je ~) conduc (ei ~). communication (scientifique) comunicat [n. mènera. conduire conduc (eu ~). graphisme conchide. communard comună [n. concours concursul de frumuseţe. communauté comutator. compliment complot comploturi. menant. maître de conférences conferi. terre à terre. conduisons. complaisait (il se ~). prêt-à-porter confecţii [n. conduis (tu ~) conduse.]. conclut (il ~) conchide (va ~).] conductor [CFR]. complètement completa. broyé concasaţi. congédier concediat. manoir conaţionál conaţionali conaţionalii. commutateur cccon conac. complication complică (el se ~). concitoyen. conformer (se ~) . porter atteinte computer. meneur.sg. assaisonner condiţia să (cu ~). mena conducere. complique (il se ~) complice. compétition competiţie sportivă. configurable conflict (în ~). complet complet [adv. compliqué complicaţie. guider.]. communiqué [n. induire conchid (eu ~). complaire (se ~) complement. décerner. complice complicitate. broie (je ~) concasezi. accommodant concis. vacances [pl. compatriote Adev 24/12/07 concasa. menait. connivence compliment complimente. complotent (ils ~) comploteze (ei să ~). correspondre comunicare. banal. conclu conchizând. menons conduci. conduira conducea. lapidaire. compléta.]. complotaient (ils ~) complotează (ei ~). complotait complotând. compliquer complicat. [cond. conduit (il ~). si [conditionnel]. complaît (il se ~) complăcea (se ~). mener. brièvement concomitent.]. plaint compendiu. accorder conferinţă. conclura conchis. laconique.] concis [adv. mènes. communication comunism.].] conferenţiar.compătimit. ordinateur comun. compétent. belligérant conform [+D]. communiste comunitate. comploté complotau. licencié [mis au chômage] concediere. complotent (qu'ils ~) compot. supermarché complezent. complété completă.

consolent consolează (el ~). voué consacră studiului (el se ~).] conjugare [gram. congélateur bahut congelează. coopérer conopidă conopide. formé constituţie. consécutif consecvent.conformaţie. console (il ~) consolida. confrontation confuz.]. constater constat (eu ~). congelé congelator cu sertare. conformément confort. considération consideraţie (lipsit de ~). conseille (je ~) consiliu. constamment constata. femme [épouse] consola. consentement. adonner. confusément. conservateur [musée] conservă. constitution constituit. constituent constituire. consentaient consimţi (el ~). consister en constant. conseille (il ~) consilier. former. constations constatând. constataient constată (ei ~). conseil [comité] Consiliul Europei. livrer à l'étude consacrat. conspirateur conspirau. bien-être [aise] confortabil. (se) conjuguer [gram. conspirent consta. conséquent consemn. formait. considérer considerabil. obscurément confuzie. constatiez constatau. semblable [n. considérable consideraţie. conseiller consiliază (el ~).] conjuncţie [gram. constate (je ~) constata (el ~). consonne consoartă. conspirer conspiraţie. consentez consimţire. constituait constituiau.]. constate (il ~) constatăm. consens (je ~) consimţământ. forment. connivence conjuga [gram. congeler. conséquent (par ~) consecutiv. constitution . consentir consimt (ei ~). conspiration conspirator. consacrer consacra (se ~). constatais (tu ~) constatam (eu ~). consister consta din. constatant constatat. chou-fleur consacra. conjugaisons des verbes roumains conjuncţie [astron. console consolă (el ~). appliquer. consentons consimţind. constatent constată (el ~). consterner consternare. boîte [conserve] considera. constatais (je ~) constatam (noi ~). réconfort consolau. conjonction [astron. consentent consimt (eu ~). méprise congela. conséquence consecinţă (în ~). glacer congela (el ~). consigner conserva (se ~).]. consentant consimţiţi. renforcer. confusion. conseiller consiliez (eu ~). consent consimţea. consterne (il ~) constitui. consola (il ~) consolează (ei ~). suite. conserve conservă. vouer. conservatoire conservator [la muzeu]. prêter (se ~). constitue (il ~) constituie (ei ~). constituer constituia. consigne consemna. consolation. confortable confortabil (în mod ~). confortablement confrate confraţi. dévouer consacra studiului. confronter confruntare. constant constant (în mod ~). consolaient consolă (el ~). constatez constataţi (voi ~).43 - . conserver conservare. constaté constataţi (ei ~). cognac conivenţă. consternation consternat. conjugaison [gram. glace (il ~) congres. confus confuz (în mod ~). conservation conservator. consentement consimte. consentait consimţeau. constatait constatai. confrère confrunta.] conlucra. livra à l'étude (il se ~) consecinţă.]. commode. consterné consternează. acquiescement consoană. constituaient constituie. conservateur conservator [de muzică]. consigner consilia. consoler consola (el ~).]. acquiescer. commodément.] conjugarea verbelor româneşti. consentit consimţim. conspiraient (ils ~) conspiră (ei ~). Conseil de l'Europe (Le ~) consimţi. =de la ville de Constanta consterna. constatons constaţi. conformation conformitate cu (în ~). congrès coniac. inconsidéré consignaţie (depune în ~). glaçait congelat. consolait consolare. constates (tu ~) constănţean. lors (pour ~). conjonction [gram. consolider conspira.

contrariété contrariind. contrebalancer contrabandă. choquer [quelqu'un]. choque (il ~) [qqn. contraster contrasta (el ~). contrefaisant contrafăcea. contrordre contrapropunere. contrefais (tu ~) contrafăcând. contreferait contraface (va ~). constructeur. bâti construiţi. contresigné contrast.44 - . consommé consumaţi (voi ~). contrefaçon contrafaci. forcent constrâng (eu ~). consommes (tu ~) consumare.m. consul consuma. contrefaisait contrafăceau.constituţie [jur. contrastait contrastând. contrecarrent (qu'ils ~) contracareze (el să ~). contre-écrou contra ţânţarilor. pression constrângi. contrastant [adj. forçait constrângere. bâtissons construind. contrebasse [n. contrebandier contrabas [n.<CONTRAbandă>. consomme (il ~) consumăm. consciencieusement conştiinţă. contrefaisaient contrafăcuse. contrefort contragreutate [n.] contrastat. consommer consum (eu ~). consommaient consumă (el ~). contrariait contrariant. antimoustique contraataca.f. contraindre. force (je ~) constrângând. consommez consumau. consommation conştient. contrarie (il ~) contrarietate. contrepoids [n. consciencieux conştiincios (în mod ~). contrariant [adj. contre-attaquer contrabalansa. contremande (il ~) contramăsură. contrebande contrabandist.]. bâtit construim. contresigner contrasemnat. contrefait (il avait ~) contrafăcuseră. consciemment conştiincios. contremander contramandat. contrat contraface. contrefait (ils avaient ~) contrafăcut. constructrice construcţie. contrariant contrariul. consommait consumat.]. contrecarrant contracarat. force constrânge (el ~).] contracara. bâtissent. bâtissant construit. forcer constrâng (ei ~). consomma (il ~) consumă (el ~). compteur conţine. contrecarrer contracara (el ~). contraire (le ~) contrasemna. contrejour contramanda. contrecarre (qu'il ~) contract. ennuie. bâtir. continent contor.]. contrasté contrastau. contremandé contramandează (el ~).] contrariat. forçant constrânge. bâtissez consul.]. contrefait contrafort. contrecarrait contracarând. contrarier contraria (el ~).] contralumină. comptabilité contiguu contigui contiguă contigue. contre-révolution contraria. contre-proposition contrapunct. parer [éviter]. contrepoint contrar. contre-mesure contraordin. CONTRE-<CONTREbande> contra-piuliţă. contigu contiguë continent. consomme (je ~) consuma (el ~). constitution [jur.m. forcé constructiv.f.] [muz. bâtis construieşte. contrairement contrarevoluţie. construire construiesc. contrefera contraface (voi ~). contreferai (je ~) contrafacere. contrecarrent contracarează (el ~). contrefont contraface (el ~). ennuyer. contrecarraient contracarează (ei ~). contenance contra. contenir conţine. contrarié contrariază. bâtisse construi. contrastant contrastând. contrecarré contracarau. contraste contrasta. contraste (il ~) .] constrânge. contrastaient contrastează. contre contra. conscience conta pe. contrecarre (il ~) contracareze (ei să ~). teneur. compter sur contabilitate. conscient conştient (în mod ~). contient (il ~) conţinut. consommateur consumaţie. contrer CONTRA.] [mus. consommant consumi (tu ~). contrefait (il ~) contraface (el ar ~). contrefais (je ~) contrafac (ei ~). contrefaire contrafac (eu ~). consommation consumator. constructif constructor. contraint constrângea. consommons consumând. forces (tu ~) constrâns. postiche. contraire contrar (în mod ~).

contrôlait controlase. contour contuzie. enfants copios.]. vérifier. participer. contrôlent (ils ~) controlează (el ~).] copleşi. contrôles (tu ~) controlabil. coopératif cooperativă.contrastează (ei ~). apport. contrôlons controlând. coordination cccop copac.m. bière [fun. contusionner convalescent. conventionnel conversa. contredit contribui. Md]. coopérer cooperat. fils unique copilandru. conversion converti. contribue (je ~) contribui (tu ~).. contrôleur [SNCF] controlul (prelua ~). convenable convenabil (în mod ~). Trans.]. cuit. écrasant [adj. conviendrait conveni (va ~). coordonner coordonare. couverture copia.] coopera. poupard copilăresc copilărească. copier. controverse contumacie [jur.] copt copţi coaptă coapte.45 - . doublure. contredit (il ~) contrazis. photocopieuse copie. convenu convin. tirage [PC] copie pirat. contrevenir contravenient. copie pirate [PC] copie xerox. contusion contuziona (se ~). convertir convertire. limier [fig. contrôler controla (el ~). contrôlé (il avait ~) controlat. contribuons contribuit. enfant prodige copil unic. contrôlable controlor de bilete [CFR]. conversation conversaţie cu agendă deschisă. sabot [zoo. arbrisseau copârşeu [pop. koporsó copchil [reg.]. convoi convulsie. conversation à bâtons rompus conversiune. contredire contrazice (el ~). convocation convoi. contribuez contribuţie. contrôle (il ~) controlez. combler (~ qqn) copleşi (el ~). contribues (tu ~) contribuia. petit [n. contrôlant controlează (ei ~). cercueil. conviendra convenit. convaincant convinge. poupon. combla (il ~) [fig.]. contribuait contribuiau. bébé. conviction convins. copieux copios [masă]. convalescence convenabil. convenir conveni (ar ~).] copoi [fig. contrôle de (prendre ~) controversa. convaincu conviv. contrôlez controlau. contrastent contratimp. bombé. convaincre convingere. cool [col.]. submerger copleşiţi (mă ~).].]. enfant trouvé copil legitim. comblez (vous me ~) copleşitor. chœur cor (în ~). controversé controversă. converser conversaţie.] contur. contrôle (je ~) controlezi. imiter. contribution control.]. accablant. enfant copil adoptiv.] copleşi [fig. contrôlaient controlă (el ~). enfant copertă. convexe convingător. flic [pop. enfant adoptif copil din flori. photocopie copil copii.] coordona. copie de secours [PC] copie pe hârtie [PC]. gamin copilaş. double [n. éplucher [fig. convulsion cccoo cool [col.] contravenţie. contrevenant [n. contribuent contribuim. convoquer convocare. contrôlé controlaţi (voi ~). contretemps contraveni. contumace [jur. contribue (il ~) contribuie (ei ~).m. convient convenţie. convive convoca. mûr cccor cor. contrôle controla. contravention contrazice. contribuer contribui (eu ~). contrôla controlăm.]. collaboré cooperatist. enfant légitime copil minune. collaborer. accabler copleşi (~ pe cinieva). puéril copilărie. pirater copiator. controverser controversat. convalescent convalescenţă. convention convenţionel.]. arbre copăcel. coopérative [n. copie copie de rezervă [PC]. reg. bambin. convenablement conveni. conversion convex. plantureux [repas] copită copite.] copoi [col. contribuaient contribuie. conviennent convine. contribué contribuiţi (voi ~). chœur (en ~) .

cordon bleu [gastron.]. Coréen [n. coréen coréenne coresponda cu. dépravé. correctement corecta. corrompu. correspondant [adj. courrier corespondez cu.] corect corecţi corectă corecte. serpe [n. corps (du ~) corsaj [neo. cornu cornuţ [bot. corbeau corcit. faucheur cosi. fauchent coseşte. correspond (il ~ à) corespunde [+D]. correction corectat. pourriture corvezii. convenir corespund. corrige (il ~) corectez. coréen corean [n. corps didactique corpolent corpolentă. corail coraux corb corbi. corrompt (il ~) [moral. gros. étain cositori. cordillère cordon bleu [gastron. correspondu à corespunzător. fauché cosiţă. coûter . corriger corijat [neo. corvée cccos cosaş.]. corruption corupţie (fig. adéquat. correction Coreea de Sud al Coreei de Sud. cosmique cosmonaut. correspondre à corespundea cu. équitable. besogne. corps corp [fiz. corriger de (se ~) corectare. hybride. cornière [fer] cornişon [neo. crochu corolă [bot. cortège. corail [adj.46 - . cortèges cortegiu. Corée du Sud coreean coreeană.]. busqué. corrige (il ~) corijez [neo. cor [mus. correspondais avec (tu ~) corespondam cu (eu ~). corresponds avec (tu ~) corespunde. corsage Corsica.]. corriges (tu ~) Corina.] corn [zool. harmoniser.] corupt. cosmos cosor. Cerastium transylvanicum [bot] coroană coroane. tente intérieure cort semisferic.] corect (în mod ~). procession cortină.] corp de literă. tente à arceaux cort interior. nef des fous corai [neo.]. corvée (de la ~) corvoadă corvezi. étamer cositorit.] corporal. fenaison cosmetic cosmetică. convenu. correspondait à (il ~) corespundeau cu. fort [adj. galerie [corridor] corija [neo.]. croissant corn [muz.] cost. tente à arceaux cortegii. cordial cordial (în mod ~). corriges (tu ~) corectură. trompe d'appel cornet de hârtie . convient corespunde (el ~) [+D].]. fauchant cosit.] corean. corrompait (il ~) [moral. tente [f.]. croissant [n. natte cositor.] coriandru.).] coarne.] corespondenţă.]. faucha (il ~) cosind. cornet cornier [fier]. cosmonaute cosmos. corpulent. m.].] cort cu acoperiş în două ape. corrigé corectează (el ~). correspondu avec corespondează cu (el ~). corporation corpului. correspondre avec corespondai cu. fauche (il ~) cosi (el ~). mirabelle cord [anat. conviennent corespund cu. canadienne (tente ~) cort iglu. couronne coroiat. rideau [théâtre] cortul (pune ~).]. tente (dresser la ~) corupe. correspond.]. couloir.]. Corinne corn [alim. coût costa. correspondais avec (je ~) corespondat cu. étamé cositul fânului. correspondant [n. cordialement cordilieră.]. correct. correspond avec corespondent. cœur cordeluţă. corrige (je ~) corectezi. correspondance. corne corn de vânătoare [semnal.] coral corali. corrompu [moralement] corupţie (fig. dépraver. correspondre. correspondrait corespunde (el ~). cosmétique cosmic. vicieux.). coriandre coridor.]. corporel corporaţie. corrigé corijează (el ~).] corp corpuri. corresponds avec (je ~) corespondezi cu.]. corps [phys. correspondent à corespunde (ar ~).] corupea. conviendrait. corrompre [moralement] corupe (el ~). convoi. cornichon cornut. tente (planter la ~). Corse cort [nn. corolle [bot. correspondaient à corespuns. serre-tête cordial. honnête [adj. corrige (je ~) corijezi. corriger corecta de (se ~). retouche corecţie.corabia nebunilor. bâtard corcoduşă. balèze [pop.] corturi.f. police [typo] corp didactic.cornete.]. faucher cosesc (ei ~).

]. croyons credeţi. raccroché cramponez (mă ~). croyais credeam. Noël. crête [géo.f. croyez crezând.] covoraş. piedmont [géo. visière [d'une casquette] cccr crac [geo. coude cot [cotitură]. création creator. avale crede (ar ~). crête [de montagne] creastă [n. cravache cravată cravate. fendu.] cracul [geo.f. carpette cozonac. crête.m. brioche cozoroc.][col. souche [comptable] coţofană [zool. créature crede. lézarder (se ~) crăpa (va ~).] cracă [n. tagète [n. création creasta. cratère cratimă. fends (tu ~) cccre crea [fig. fends (je ~) crăpa (ar ~). crûs crezuşi.f. croie (qu'il ~) cred. côte [géo. tiret cratiţă [n.]. raccrocher crampona. Tagetes erecta crăpa. fendez crăpătură.]. Karácsony Crăciun (Moş ~). crois crede.] costum. piedmont (le ~) crainic [radio].] covoare. coin. croit.f.] creare. chétif costisitor costisitoare. panier. croyait credeai. fêlé crăpaţi (voi ~).m.] cravaşe.][des oiseaux] creaţie. crâne crap. croira credea. journal.]. =quotidien roumain cotitură.] crâşmar. croire creadă (să ~).]. fendra crăpa de râs [fam.] crengi.] coupe-papier [neo.]. tapis [n. coûteux. fendait crăpă (el ~). taillis.m.] coşcoveală [a unui perete]. cauchemar cccot cot coate.]. croyais credem. costumes coş coşuri. crête (la ~) creastă.] craniu cranii.]. coupe-papier coviltir. costume costum bărbătesc. sanglant crâng.][la păsări]. bière [fun.html cotidiană. habit de costume. croient.m. crasse [adj. lézarde [f. croyant crezi. quotidienne Cotidianul.47 - . créa creat. coude à coude cota. crois (tu ~) crezu.ase-mba. caqueter [poules] coteţ de păsări. fendrait crăpa (el ~). avaler. crevasse. cheminée [pour la fumée] coş de hârtii. tournant [n. speaker craiovean.] creastă [muntoasă]. arête creastă [geo. coter cotat. crête [n.] crăpai (eu ~). poêle [n. raccrochait cramponat. =de la ville de Craiova crampona (se ~).m. coté cotă cote. cru [de croire] . bâche covor [n. raccroche (je ~) cramponezi (te ~). cabaretier crater cratere. cercueil. kasher coşmar. cotisation cotlon cotloane. katlan cotor de chitanţier.n.pop. taillis [n.f. fente. cote cotcodăci.ro/cotidian/cotidian. corbeille à papier coşciug. corbeille coş de fum.]. fendit (il ~) crăpa (prin ciocnire).go. réduit [n. écailler [un mur] coşer.]. crûs crezut. quotidien http://www.]. rameau [n.f. fendons crăpam (eu ~). fendent crapă (el ~). tournant [n. gercer. créer creă [fig.] costum de.pop. pondre creangă [n. fendre crapă.] crăpau. rameau [n. fêlure crăpătură în zid. boyauter (se ~)[pop. fend (il ~) crăp (eu ~). créateur creatură.][bot. cravate Crăciun. fendais (je ~) crăpat.] cotiza. fendis (je ~) crăpăm. cher [prix] costişă costişe. fêler crăpa (se ~). fendaient crăpi (tu ~).costeliv costelivă. pie [zool.]. crût crezui. gerce crapă (ei ~).] crăci. créé crea [fig.] cot la cot. poulailler cotidian cotidiene. crus. Noël (père ~) crăiţă [bot. raccroches (tu ~) crâncen. cotiser cotizaţie. kosár coş (împletit) coşuri.]. écaille [d'un mur] coşcovi (a se ~) [un perete]. carpe cras. croirait crede (va ~). complet [n.

coupé [couture] croiţi. crétin [fig. crédit credita. croisse (qu'il ~) cresc. crayonne (il ~) creionez. crayonna creionează (el ~). augmenté Adev 01/11/07 creşte (ar ~). couchant [n. croissez creşti. croyance. croate Croaţia. crème [adj. croîtra. croissent. crémone crenel. fraya (il se ~ le chemin) croia (îşi ~ drumul). assassinat. criminel. crèche [maternelle] creşte. crème [cosmétique] cremă de ghete.crezut. cervelle creion creioane. cirage crematoriu. croîs crescând. fraient (ils se ~ le chemin) croieşte (îşi ~ drumul). augmente.] criminalist. crénelé crep. naïf. coupe (qu'il ~) croiesc. espérance. crème cremă (tartă cu ~). frayer (se ~ le chemin) croi (îşi ~ drumul). monterait. Llioydia serotina [bot. loyauté.][des oiseaux] creşă. crocodile croi 1. crématoire cremonă. élever (s'~). crayon creiona. coupent (ils ~) [couture] croieşte. coupes (tu ~) [couture] croim. coupe (il ~) [couture] croieşti. monter crească (să ~). meurtre.f. crise crizantemă.m. créance. crêtes [n. Alchemilla sp. Croatie croazieră. imbécillité creţişoară [bot.] cretinism. cristallin cristaliza.] cremă. crédité creditor. frayons (nous nous ~ chemin) croiră (îşi ~ drumul). fraie (je me ~ le chemin) croiesc (îşi ~ drumul).] creuzot. parole. crêpe [étoffe] crepuscul. crétin [méd. cristalliser cristalizat. créditer creditat. criminaliste criminalitate. monte creşte (va ~). croquis crocodil. foi (être de bonne ~) credit. coupait (il ~) [couture] croială. montait creştem.] creier [organul].pl.48 - . crime criminal. augmentation. monté. frayèrent (ils se ~ le chemin) . croisière crochete. tailleur. opinion.]. croître. crevasse cccri crimă. confiance. augmenter. cresson [bot. critère critic (de artă). critique critica. tailler. crû. couper [couture] croi (el ~). croît. élèvera. croissait. élève (s'~). crayonnait creionat. critiqué crivăţ.] crinişor de stâncă [bot.]. frayai (je me ~ le chemin) croim (ne ~ drumul). cervelle [alim. chrétien creştinism. cristal cristalin. cru credincios.] creste [n. coupe [couture] croiam (eu ~). foi (de mauvaise ~) credinţă (fi de bună ~). foi. chrysanthème cccro croat. christianisme cretin [fig]. crayonne (qu'il ~) crem [adj. Christine criteriu. point de vue credinţă (de bună ~). nigaud creier [aliment]. [bot. foi (de bonne ~) credinţă (de rea ~).]. créosote crevasă. croquettes crochiu. meurtrier [n. coupez [couture] croitor. assassin. coupais (je ~) [couture] croiască (el să ~).].pl.]. croissant. crayonné creionă. crépuscule crepuscular.f. créneau crenelat. augmentera creştea. cristallisé Cristina. espoir. bise criză. crud. croyant. esquisse. criminalité crin. élèverait. coupeur croi 2 (a-şi ~ drumul). frayais (je me ~ le chemin) croiesc (îmi ~ drumul). créancier credul credulă. critique [discipline] criticat.] cretin [med. croissons creştere.][la păsări].] [bot. coupa (il ~) [couture] croia. fraies (tu te ~ le chemin) croii (îmi ~ drumul). hausse creşteţi. crédule. frayait (il se ~ le chemin) croiam (îmi ~ drumul). crème (tarte à la ~) cremă [cosmetică]. coupe (je ~) [couture] croiesc. fraie (il se ~ le chemin) croieşti (îţi ~ drumul). lis [n. coupons (nous ~) [couture] croit.].] cristal cristale. croîs creştin creştină. critiquer critică [disciplina]. croîtrait. crépusculaire creson [bot. augmenterait creşte (el ~). crayonne (je ~) creioneze (el să ~). critique critic (literar). cerveau creier [substanţă neuronică]. crayonner creiona. loyal credinţă. couturier. montant crescut.

chronique cronicar. chroniqueur cronică [n.]. Senecio glaberrimus [bot.]. De rien ! cu prisosinţă. à la longue cu toată greutatea.] crucifica.].croiţi (vă ~ drumul). avec.] cruciuliţă de munte [bot. dans les nuages cu condiţia să.] cronologie. chèrement cu voce tare. croix (la ~) crucea-pământului [bot. terrible crustaceu crustacee. cependant cu toate că. croisé [hist.] cruciadă.]. croisade cruciat. croqué croşetă. crénelé cu febră. conquérir Adev 20/01/08 . cubain cccuc cuc cuci. à n'en pas douter cu toate acestea. froidement cu sânge rece. chambardé cu talpă ce poate fi înlocuită. néanmoins. chronologie cronometraj. d'autant plus cu atât mai puţin. Hepatica transylvanica [bot. chromosomique cronic [m. cru [adj. complètement cu uşurinţă.] crucea-voinicului [bot. par à-coups cu susu-n jos. d'autant moins cu atât mai rău. croix. tant mieux cu atât mai mult. au sujet de cu răbdare. croiseur cruciuliţă. sensé cu capul în nori.] crud. lors même que. grandement cu privire la. crudités crunt. crucifier crucificat. frayez (vous vous ~ un chemin) cromat [m. atrocité. glaçon [frigo] cubanez. quartz cub. ressemelable cu timpul.f.]. crucifix cruciuliţă [bot. croquer cronţănit. froidement cu siguranţă. à la longue cuarţ. cruellement CT.]. patiemment cu răceală. crucifix crucişător [nav. pierre tombale crucea. crustacé cruţa. cruel crudităţi. à condition que cu creneluri. chronique [n. épargner cruţare (fără ~). cruauté cruzime (cu ~). Senecio rupester [bot. Heracleum carpaticum [bot.] crud [violent].f.49 - . chronomètre cronţăni. ménager. pourtant.].]. tant pis cu bun simţ. crochet cccru cruce cruci. cube cub de gheaţă [frigider]. département Constanta [abréviation] cccu cu. coucou cuceri. chronométrage cronometru. malgré cu totul. à coup sûr cu smucituri. fiévreux cu picioarele goale. n'empêche que cu tot. lourdement cu toată siguranţa. aisément cu vârf şi cu-ndesat. impitoyablement cruzime. à ceci près cu atât mai bine. chronométrage cronometrare. aux pieds nus Cu plăcere!. chromé cromozomial. à haute voix cu vremea. tout de même. crucifié crucifix. par cu această excepţie.

pioşenie). şi 3 pl. repurta. Evoluţia care indică sensul 2 pare normală.. conquérir. A câştiga. a prinde. (înv. (Refl. – 2. cucerie. 13 Jun 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. ea) cucer'eşte (să) cucere'ască cucere'a cucer'i cucer'ise I (noi) cucer'im (să) cucer'im cucere'am cucer'irăm cucer'iserăm. 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar A CUCER//Í ~ésc tranz. – 1. cucereá. 1) A lua în stăpânire cu forţă armată. *conquaerĕre. pios). umilinţă. s. A cuprinde. a supune. s. evlavie). pios). a supune un teritoriu cu puterea armelor. vb. a (se) ruga umilindu-se. Sursa: DER | Trimisă de blaurb. 1 sg.) 6. (A ~ simpatia tuturor. Tranz. – Lat. necucerit. conj.f. (Refl. 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. a (se) închina. prez. pleca. adv. 4. a implora cu umilinţă. cucernic. I. (respectuos. 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí (-résc. a lua.50 - . adj.. 2. v. conquérir.) 2. 3 sg.) a cuprinde. v. vb.) A se umili.) A se supune. (După lupte crâncene au ~ cetatea. cucerniceşte. fără să fie necesară ipoteza unei influenţe sl. cucerésc. v. a ocupa un teritoriu prin arme.) A (se) supune. REW 2155. 2) A capta prin însuşiri deosebite (pentru a câştiga simpatia. (care cucereşte). a se preda. -ít).. 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar A cuceri ≠ a elibera Sursa: Antonime | Trimisă de siveco. prov. conquerire Sursa: NODEX | Trimisă de siveco. adj.IV. adj. şi refl. presupusă de Candrea-Dens.. subjuga. a ocupa. A-şi atrage simpatia. supune. a omagia. preda. Sursa: DEX '98 | Trimisă de Felicia. adj. 1. a dobândi. Fig. /<lat. (evlavios). fr. A cuprinde. *conquerire(= conquirere). (pioşenie. (înv. II. cuceritură. a stăpâni. 318. 5. 3 sg. şi pl. Tranz. imperf. (umil. – Der. s. 1. a câştiga dragostea sau bunăvoinţa cuiva. prez. Candrea-Dens. DAR). (Înv. ♦ A doborî ceva prin luptă susţinută. a ocupa. Sensul 1 este neol. încânta.. a ocupa. cucereáscă Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco. cf. Lat. v. câştiga. cuceresc. ind. a câştiga. cuceritor. ele) cucer'esc (să) cucere'ască cucere'au cucer'iră cucer'iseră CUCERÍ. cucerit. (înv. conquerer. v. respect nemărginit). în loc de conquirĕre (Puşcariu 425. din fr. închina.f.7 definiţii pentru cuceri imperativ pers. dragostea sau bunăvoinţa). 23 Jun 2007 | Greşeală de tipar infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu ..f. a II-a cuceri verb tranzitiv singular plural (a) cucer'i cucer'ire cucer'it cucer'ind cucer'eşte cucer'iţi numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) cucer'esc (să) cucer'esc cucere'am cucer'ii cucer'isem singular a II-a (tu) cucer'eşti (să) cucer'eşti cucere'ai cucer'işi cucer'iseşi a III-a (el. simplitate. cucernicie. cucer'iseţi a III-a (ei. 3 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí vb. 3) A obţine prin luptă sau prin muncă susţinută. 3. cucer'isem plural a II-a (voi) cucer'iţi (să) cucer'iţi cucere'aţi cucer'irăţi cucer'iserăţi. (arogant). Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco. – 3. cinstit.

bonhomme cumsecădenie.][rel. couché (il s'était ~) culcasem (mă ~). nichent (ils ~) cuibăreşte. niche (il ~) cuibări (se ~). comble [géogr.]. gîte. cruel cumplit [adv. couloir. clou cuib [n. galerie [théâtre] cucuruz [reg.] cuiburi. coffre. couché (je m'étais ~) culcaseră (se ~). recueillir culege spicele căzute. cueilli cules (de fructe).] culcase (se ~).cucerire.]. acheté cumpărător.] culc (mă ~ cu).]. cime [f. immersion cufundat. achetant cumpărat. couche (je me ~) culca (el se ~).]. immerger. cumuler cumulus.].]. Olt.] cucuvele. couleur culori ţipătoare. couché culcat (~ pe jos). pageoter (se ~) [arg. couleurs tapageuses culpabil [neo. vendange culinar. sobriété cumpătat. cogiter. belle-sœur cumpăra. coucher.51 - .]. galerie [corridor] culoare culori. baiser [vulg.] cujmă [bot. s. prise [mil.f. Doronicum carpaticum [bot. coupable cult.] culme [muntoasă]. sombré cugeta. beau-frère cumnată. couché (ils s'étaient ~) culcat. couchons (nous nous ~) culci (te ~).] cucuvea [zool. culinaire culise. commissions (faire des ~) cumperi. qui (à ~) cui [n.] cuibăresc (ei ~). sage cuminţi. culte cultă [n. sombrer cufundare. comble du désespoir culminant.] cccul culant. nid [n. chouette [zool.]. conquis cuceritor cuceritoare. couchai (je me ~) culcai (te ~). couchent (ils se ~) culcă (el se ~). couche (il se ~) culcă (el se ~) [perf.m. couchez (vous vous ~) culcă (ei se ~). accumuler. culminant culoar. foutre [vulg. Comment vous portez-vous ? cuminte. fout (il ~) culcându-se cu. étendre culc (mă ~). dévotion cuctă.].]. comment cum [cauzal]. clous de girofle [pl. culture cultivat.m. lettré cultură. connaître . crête [de montagne] culmea bucuriei. méditation cugetat. cuirasse cuişoare [pl. fous (tu ~) culcă (să ~ cu). achètes cumpătare. glaner culegere [biblio. couchait (il se ~) culca (se ~). comme [cause] cum e turcul şi pistolul. culbuteur [auto. achète (j'~) cumpără (el ~).]. caisse.m.] cuirasă. foutant culege. cueillir. portemanteau cuirasat [mar. immergé. culture cccum cum. acheter cumpăr. kukorica cucuvea [n.] culca 1. couches (tu te ~) culcuş.][reg. cumulus cccun cunoaşte. étendu (~ par terre) culcaţi (vă ~). médité cccui cui. recueil culegere [carte]. achat cumpărături (face ~). horriblement cumsecade. cruellement. à bon chat bon rat Cum o duceţi cu sănătatea?. Comment vous portez-vous ? Cum vă merge?.] cucuveaua.]. couche [lit] culca (se ~ cu) 2.] culcai (mă ~). comble [fig. malle cufunda. secte cultiva. réfléchir à. strix (les ~) cufăr.] culme [fig. réflexion. cuirassé [mar. méditer à. coulisses culme. abîmer. choix [livre] cules. couche. penser cugetare. couchais (je me ~) culcare.]. cultiver cultivare.]. marmite cuctă [n. nicher cuier cuiere. clou de girofle. sobre cumplit. coucha (il se ~) culcăm (ne ~). coucher [n. cueillette culesul viilor. strix [n.f. cuit-vapeur [n.n.f. bonhomie cumula.] cuie. épouvantable.] [alim. acheteur cumpărătură. vainqueur. strix (le ~) cucuvelele. coulant [fig. comble de la joie culmea disperării. maïs.][zool.] cucerit.]. Trans. manoir culbutor [auto].][zool. assagir cumnat. achète (il ~) cumpărând. conquérant cucernicie.f. comme il faut. fous (je ~) culc (te ~ cu).] culă [n. conquête cucerire [a unei redute].] cucurigu [la teatru]. couchais (tu te ~) culcam (mă ~). lit (se mettre au ~).

nettoient curăţă (el ~). table de matières cupru. nettoie curăţa [legume. naguère curând (foarte ~). coupler cuplaj. cul [vulg. connaîtrait cunoaşte (va ~). courant (être au ~) curent (în mod ~). connaîtrai cunoaştem.] [auto] cupiditate. courbé (il avait ~) curbat. connaissance cunoaşteţi.] cccup cupă. courbé curbează (ei ~). courant [n. fructe]. courant (mettre au ~) cununiţă [bot. imbu. comprend. nettoyez curăţă. connaissent (ils ~) cunosc (eu ~).] cuplu cupluri. courant électrique curent literar. courant [adj. englober. courant d'air curent electric. couple (qu'il ~) cuplu. courroie [n. saisi cuprins [n.]. coupe (~ de champagne) cupă [la jocul de cărţi]. nettoyais (je ~) curăţam (noi ~). saisissait cuprins. connaissez cunosc (ei ~). compris. courber curba (el ~). épuration.].f. Spiraea ulmifolia [bot. connais (je ~) cunoscând.] curele. téméraire curând. connaissais cunoşti. nettoiement curb. comprennent cuprinde (el ~). écailler curăţa (el ~). tailler curăţ (eu ~). courbent (ils ~) curbează (el ~).f. couple (il ~) cuplet [muz. saisir. four à micro-ondes cccur cur [vulg. connaissons cunoaştere. courage curajos curajoasă. ruisseler curgea. connu cunoscuţi. courante [adj.]. coulant curge (el ~). courbe (je ~) curbă [n. nettoyait curăţam (eu ~).] curaj. éplucher curăţa de solzi (a ~). nettoyions curăţase. nettoyé curăţaţi. coupelle cupeu [auto]. coupe [championnat] cupă (~ de şampanie).] curentă (instala apă ~). propre [pas sale]. connaîtrais cunoaşte (ar ~). nettoyons curăţind.f. courbait curbând. dôme.]. nettoyer. inclus [adj. courroie (la ~) curechi [reg. couplent (ils ~) cuplează (el ~). coupole cupon cupoane.] cupleze (să ~). couplant cuplare. accouplement. netteté [propreté] curăţire. connus (je ~) cunoscuşi. fraîchement. connaîtras cunoaşte (voi ~). chou curent. coulait . courant. couple [méc. Transilv. nettoie (il ~) curăţăm. courante (mettre de l'eau ~) curentă (trage apă ~). bientôt curând (de ~). couplet [mus. couple cupolă.m. connaissant cunoscui.] curbură. ~).]. net [propre] cură. comprendre cuprind (eu ~). courbant curbase. courbe (il ~) curbez. derrière [n. nettoyant cureţi. courant littéraire curentă. coule (il ~) curge (va ~). vaillant. coupé [n. coupon cuprinde. saisis (je ~) cuprind (ei ~). cure curăţa. courbe [adj. nettoyé (il avait ~) curăţat.]. courante (mettre de l'eau ~) curge. dindon curcă. coulera curge (vor ~). couler curg. cœur [cartes] cupă mică. connus (tu ~) cunoscut. connaisse cunoaşte (ai ~).]. couplé cuplează (ei ~). dinde curcubeu curcubee. courant (tenir au ~) curent alternativ. prochainement curat. nettoie (je ~) curăţ. courbure curcan. arc-en-ciel curea [n. nettoie curăţă (ei ~). convoitise cupla.] cureaua. couleront curge şiroaie. nettoyage.] curent (fi la ~).]. propreté.]. couplage cuplat. couramment curent (pune la. courbe [n. courant (mettre au ~) curent (ţine la ~).f. englobe cuprindea. connais (tu ~) cunoştinţă cunoştinţe. nettoies curăţenie. couplage cuplând. saisit. connaîtra cunoaşte (vei ~). connus cunoşteam. courageux. flux. pétard [pop. connaissance cunoştinţă (aduce la ~). four cuptor cu microunde.52 - . courant alternatif curent de aer. cuivre cuptor cuptoare.] [anat.cunoască (să ~).] curba. coulent curgător.].

curgeau. coulaient curs. coulé curse. coula cursese. coulé (il avait ~) curseseră. coulé (ils avaient ~) curier. courrier curios. curieux curios (în mod ~). curieusement Curm.. col [de montagne] [abréviation cartographique] curmal. dattier curmală. datte curmătura [geo.]. col (le ~) [de montagne, géo.], selle (la ~) curmătură [geo.]. col [géo.], selle [géo.] curmezişul (de-a ~). travers (de ~), travers (à ~), travers (en ~) curpen de munte [bot.]. Clematis alpina [bot.] curry. curry curs. cours cursuri curs (în ~). cours (en ~) curs de perfecţionare. stage de rattrapage curs de recuperare. cours de rattrapage cursă. piège [s.m.], guet-apens, feinte [nf.] [fam.] cursă [mar.]. cours [mar.] cursor. curseur [PC], curseur curta de păsări. cour (faire sa ~) curte [n.f.]. cour [n.f.] curte (a unui rege) curţi. cour (~ d'un roi) curte (face ~). cour (faire sa ~) Curte de Casaţie. Cour de cassation curte de păsări. basse-cour curte interioară. cour intérieure, patio [n.m.] curtea curţile. cour (la ~) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). la Cour européenne des Droits de l’Homme Adev 28/02/08 curtenitor. affable, galant curtenitor (în mod ~). galamment curtoazie. affabilité, galanterie, courtoisie curţii curţilor. cour (de la ~) curvă. pute, pétasse, prostituée, putain. kurva curbimetru [topo.] curbimetre. curvimètre [topo.] cccus cusătură. couture cusătură aparentă. surpiqûre custode [la muzeu]. conservateur [musée] cuşcă. cage cuşcă a câinelui. niche de chien cuşca lui Faraday. cage de Faraday cuşetă. couchette cccut cută. pli cutezanţă. audace cutezător. audacieux, intrépide cutie. boîte, caisson cutie cu bijuterii. écrin cutie de vioară. étui à violon cutreiera (~ mările). franchir (~ les mers)

cutreiera prin magazine. courir les magasins cutreierat (~ mările). franchi (~ les mers) cutremur de pământ. tremblement de terre cutremura (a ~). ébranler cutremură (ei ~). ébranlent cutremură (el ~). ébranle cutremură (el ~) [perf. s]. ébranla cutremura (se ~). trembler cutremurat. ébranlé cuţit. canif, couteau cuţit de altoit. serpe [n.f.] cuţit de tăiat hârtie. coupe-papier cuţite cu (fi la ~). prises avec (être aux ~) cccuv cuvă. bac [cuve] cuvânt, cuvînt cuvinte. mot, parole cuvânt cu cuvînt. littéral cuvânt de ordine. consigne, mot d’ordre cuvântul (a lua ~). parole (prendre la ~) cuvântul titlu [abrev.]. (~) cuvinte [pl.]. propos [pl.] cuvinte încrucişate. mots croisés cuveni. convenir cuveni (s-ar ~). conviendrait cuveni (se ~). devoir, falloir cuveni (se va ~). conviendra cuvenit. convenu, requis cuvin. conviennent cuvine. convient cuvine să facă ceva (se ~). être censé de faire qqch. cuvertură. couverture CV. département Covasna [abréviation] cvasi-. près CS. départ. Caras-Severin [abréviation] ddda D-nă. Mme d-ră. mlle D.. Colline de… [abréviation cartographique] da [afirmativ]. si [affirmatif], oui da. fournir, attacher, donner

- 53 -

Infinitiv: a da Gerunziu: dând Participiu: dat a fi dat

Indicativ
Prezent eu dau tu dai el dă noi dăm voi daţi ei dau Mai mult ca perfect eu dădusem tu dăduseşi el dăduse noi dăduserăm voi dăduserăţi ei dăduseră Perfect compus eu am dat tu ai dat el a dat noi am dat voi aţi dat ei au dat Perfect simplu eu dădui tu dăduşi el dădu noi dădurăm voi dădurăţi ei dădură Imperfect eu dădeam tu dădeai el dădea noi dădeam voi dădeaţi ei dădeau

- 54 -

da (el va ~). donnera (il ~) da (vei ~). donneras (tu ~) da (voi ~). donnerai (je ~) dat daţi dată date. donné, fourni dau (ei ~). donnent, fournissent dau (eu ~). donne (je ~), fournis (je ~) dă. donne (il ~), fournit dă-i. donne-lui dă-mi. donne-moi dă-te la o parte. pousse-toi ! dând. fournissant, donnant dădea. donnait (il ~) dădeai. donnais (tu ~) dădeam (eu ~). donnais (je ~) dădeau. donnaient dădu. donna (il ~) dădui. donnai (je ~) dăduse. donné (il avait ~) dădusem. donné (j'avais ~) dăduseră. donné (ils avaient ~) dăduserăm. donné (nous avions ~) dăduserăţi. donné (vous aviez ~) dăduseşi. donné (tu avais ~) da afară. porte (mettre à la ~), congédier da afară [fam.]. débagouler [fam.] da ajutor. porter secours da ascultare. obéir dat ascultare. obéi dând ascultare. obéissant [vb.] da de băut. régaler da cu banul. pile ou face (jouer à ~), tirer à pile ou face da buzna. engouffrer, faire irruption da din cap. hocher da drumul. relâcher, lâcher da foc. incendier, mettre en feu da gata. terrasser da cu împrumut. prêter dat cu împrumut. prêté daţi cu împrumut. prêtez dau cu împrumut (ei ~). prêtent dau cu împrumut (eu ~). prête (je ~) dă cu împrumut. prête (il ~) dăm cu împrumut. prêtons dădea cu împrumut. prêtait (il ~) dădeam cu împrumut (eu ~). prêtais (je ~) dădeau cu împrumut. prêtaient (ils ~) dădu cu împrumut. prêta dând cu împrumut. prêtant da înapoi. régresser, reculer da o injecţie [cuiva]. donner une piqûre à [qqn.] da lecţii. enseigner da mare (se ~). pavaner da o mână de ajutor. donner un coup de main da cu mătura. donner un coup de balai da naştere. accoucher da năvală de ajutor. faire irruption da ortul popii. mourir da osteneala (-şi ~). mal (se donner du ~) da papucii (cuiva) [pop.]. semer [pop.]

da în pârg. colorer [fruit] da pe patine (se ~). faire du patin à glace da peste. tomber sur [par hasard] dat peste. tombé sur [par hasard] dau peste (eu ~). tombe sur (je ~) [par hasard] dă peste. tombe sur (il ~) [par hasard] dădu peste. tomba sur (il ~) [par hasard] dădui peste. tombai sur (je ~) [par hasard] dădură peste. tombèrent sur (ils ~) da un picior. donner un coup de pied da un pumn. donner un coup de poing da pe raţie. rationner da un rateu [auto]. pétarader [auto] da un răspuns negativ. répondre par la négative da la rindea. raboter dat la rindea. raboté da de-a rostogolul (se ~). culbuter da seama (a-şi ~). apercevoir, rendre compte (se ~ de) da sentinţa [jur.]. prononcer une sentence [jur.] da sfaturi. faire des recommandations da târcoale. rôder da un telefon. donner un coup de fil, passer un coup de fil, donner un coup de téléphone da în vânt după (se ~). toquer de (se ~) dacă. si [conditionnel] dacă e cazul. échéant (le cas ~) dacă nu. sinon Dacia [n.f.]®. Dacii (pl.) =Renault 12 fabriquée en Roumanie Dacii [n.f.]®. =Renault 12 roumaine dactil [prozodie]. dactyle [prosodie] dactilic. dactylique dactilografă. dactylo [fam.] dddad dada [artă]. dada [art] dafin. laurier dai cu împrumut. prêtes (tu ~) dală dale. dalle, carreau dală [n.f.]. carreau [n.m.] [constr.] dalie [bot.]. dahlia daltă. ciseau daltonism. daltonisme daltonist. daltonien damasc [textil]. damas [textile] damă. dame dame [joc]. jacquet [jeu] damigeană. dame-jeanne damnare. damnation damnat. damné Damocles (sabia lui ~). Damocles (épée de ~) Danemarca. Danemark danez. danois dangăt funebru [de clopot]. glas dans. danse [n.] dansa. danser dansator pe sârmă. fil-de-fériste dansează. danse (il ~) dddar dar. mais, cependant, donc, néanmoins, or [conj.]

- 55 -

dar [n.] daruri. présent [cadeau], cadeau dar de Anul Nou [n.n.]. étrennes [n.f.pl.] darac. cardeuse dare de seamă [n.f.]. compte rendu [n.m.] darnic darnică. généreux, libéral dartorii (cu ~). dette (en ~) dddat dat. date dat drumul. relâché dat fiind că. comme [cause] dat gata. terrassé dat papucii [pop.]. semé [pop.] data. dater dată. donnée dată [ştiinţifică] date. donnée [n.f.] datină. coutume, usage dator. redevable datorat. dû [adj.] datorată. due [adj.] datorată (sumă ~). due (somme ~) datorie. devoir [n.], débit, dette datornic. débiteur Datura stramonium. stramoine [n.f.] [bot.] daună. préjudice, dommage dddă dăltui. ciseler, cisailler dăltui (el ~). cisela (il ~) dăltuia. ciselait dăltuieşte. cisèle (il ~) dăltuit. cisaillé, ciselé dăngăni. tinter [cloches] dărăci. carder dărâma (se ~). crouler dărâmături. décombres, débris [pl.] dărăpăna (se ~). ruiner, tomber en ruine dărnicie. générosité dărui. appliquer dăruire de sine. don de soi dăuna. porter préjudice, nuire, endommager dăuna (ar ~). nuirait dăuna (el ~). nuisait dăuna (va ~). nuira dăunând. nuisant dăunat. nui dăunează (el ~). nuit (il ~) dăunez. nuis (je ~) dăuneze (să ~). nuise (qu'il ~) dăunezi. nuis (tu ~) dăunător. nuisible dăunători [pl.]. vermine dddâ dâmb. colline, monticule, butte, tertre. domb dâmbul. butte (la ~) dâră. sillage, trace dârdâi. grelotter dârz. tenace dârzenie. ténacité ddde de. par [agent]

de [conj. cond.]. si de [prep.]. de de [sprijinit]. contre [appui] de-abia. à peine de aceea. pour lors de acolo. de là, en [adv.] de acord. d'accord de altfel. d'ailleurs de aproape [armă]. à bout portant de asemenea. itou [fam.], également de aşa manieră încât. de telle manière que de-a baba oarba. colin-maillard de-a binelea. pour de bon de bun simţ. sensé de bună credinţă. de bonne foi de bună seamă. à coup sûr de când. depuis lors, depuis quand de câte ori. combien de fois de către. par [agent.] de ce. pourquoi de cinci ori. quintuple de consistenţa smântânii. crémeux de culoarea. couleur de de curând. dernièrement, récemment, nouvellement de-a curmezişul. de travers de demult. d'antan de fapt. en effet de-a fir a păr. de fil en aiguille de fiu. filial de frate. fraternel de-a îndărătelea. à reculons de îndată ce. dès que, dès de Jos [geo.]. Bas(se)… [géo.] de la. de, en [adv.], depuis de-a lungul. le long de, de long de la mică distanţă [armă]. à bout portant de mâna întâia. de première main de mântuială. à la va-vite de mare anvergură. de grande envergure de mijloc. médian de Mijloc [geo.]. Moyen(ne)… [géo.] de mult. depuis longtemps de mult timp. de longue date de-a-ndărătelea. à reculons de-a-ndoaselea. à rebours de nici un fel [fam.]. nullement de nuntă. nuptial de obicei. d'habitude de odinioară. d'antan de oraş. citadin de parcă. comme si [comp. hypothétique] de pe o zi pe alta. au jour le jour de proastă calitate. de mauvaise qualité de prost gust. de mauvais goût de puţin timp. depuis peu de puţină vreme. depuis peu, récemment de rău augur. de mauvais augure, néfaste de rea credinţă. de mauvaise foi de Sus [geo.]. Haut(e)… [géo.] de veci. éternel

- 56 -

] defileul. décollage decolare eşuata. déception decepţiona. débarquer debil debili debilă debile. déduisez deduci. mort deci. défectueux defel. déborde debreia. aucunement. décor decora. fautif. gorges [n.n. débile. débordé debordează. découper dedesubt. décent decepţie. débutant debutantă. colline (la ~) deasupra. au dessus.f. décliné declină (ei ~). débrayer debut.] defini. dessus. fautif defecţiune. que [comp. défilé [géo. décolleté [n. définitif .57 - .] dddec decadă. décortiqué decupa. décline (il ~) decoda. décerner deces.] deficient. déclin declina. faucher [fig.dea (el să ~).sg.] dealul dealurile. résolu. déduisons deduceţi. doyen decapsulator. décoller decolare. panne defectuos.f. déçu decerna. coteau [n. vice defecte (cu ~). décortiquer decorticat. deb [n. déduisent. parer. décaféiné decola. déchoir decădea din drepturi. déborder debordant. assez. invalidé declară. nullement defensiv. mourir decedat decedată. débit debitor. décision declama. est décédé à l’hôpital Adev 11/11/07 decembrie.] [fam. décorateur decoraţie.pl. adonner. décennie decent. décès. décisif decizie. décadent decadenţă. honnir decăzut. au-dessus. défaut. déduire deduc. diffamer. donne (qu'il ~) deajuns. défensif defensivă. étiolé decoltat.] deceda.]. mort. débiteur deborda. définir definit definită. décade decadent. fauché [fig.]. susciter declanşare. étourdissant [adj. décadence decădea. défini definitiv. dessous. décoratif decorator decoratoare. débuter debutant. décoration decorat. déclencheur declara. décollage manqué Antena 3 decolora.] deconcertant. déduis (je ~) deducem. décliner declinat. déclinent declină (el ~).] decolteu. colline [n. décimer decimat. déclencher. déchu decăzut din drepturi. professe (il ~) declin.].] [géo. là-dessus deasupra (pe ~). déduit deducţie. déclarer. décevant decepţionat.]. défensive [n. décoration decortica. invalider declara vinovat. ratiocination dddef defavorabil. professé declarat nul. donc decide.]. débandade. débordant debordat. décider decima. défavorable defăima. déficient. au dessous. là-dessous dedesubtul. pavoisé decorativ.] decis. au-dessous dedica. défilé defileu [n. déroute debarasa. dédier dedica (se ~). noircir [fig. suffi deal [n. décidé decisiv. gorges (les ~) [géo. suffisant [adj. déchiffrer decofeinizat. plus (en ~) dddeb debandadă. décolleté [adj. imperfection.f. décembre deceniu. déclarer coupable declarat. décevoir decepţionant. honni decan. début debuta. coteau (le ~). déclenchement declanşator.n.][la réputation] defăimare. déclamer declanşa.] decor. dédicace deduce. déficient defilare. dévouer dedicaţie. professer declara nul. pavoiser decorare. décolorer decolorat. décorer. diffamation defect. débarrasser debarca. frêle debit. déduis (tu ~) dedus. décédé a decedat la spital. décapsuleur decât.] dealuri.m.

distinguant deosebire de opinii. déléguer delegat. délit delicvent. écrémé degresat (lapte ~). dépucelée deforma. loin (au ~) depărtat. subitement. délice delict. franchi (~ un obstacle) deplânge. dépression [abréviation cartographique] departament de peste mări al Franţei. distinguez dddep Dep. tout d'un coup deoparte (a se ţine ~). intentionné delicat delicată. délicat. distingué (ils avaient ~) deosebit. altération deformat. dégager degeaba. donne (qu'il ~) deja. pouce deghiza. geler degera (el ~). département français d’outre-mer Adev 13/02/08 departe. différencier. teneur. écrémé (lait ~) deie (el să ~) [reg. démarche demi-. dépasser. chatteries delicateţe delicateţi. distingué (j'avais ~) deosebiseră. aucunement. déborder. cafard [dénonciateur] dddeo deoarece. dentition denunţător. pleurer sur deplâns. médisance denigrator. démarrer demers. démoralisation demult (de ~). dépôt . altère. délirer delirant. indéformable deformând. délégué delfin. délirant deloc. puisque. loin de depărta (a ~). car. denim dens. doubler depăşesc. altération denigrare. altérer deforma (care nu se poate ~). vain (en ~) degera. digne demn de dispreţ. franchit (il ~ un obstacle) depăşi (~ un obstacol). déportation depou.]. déborde.]. écarter depărtare (în ~). épais densitate. distingues (tu ~) deosebi (se ~).] delicatesă. singulièrement deosebiţi (voi ~). déguiser. distingue (je ~) deosebeşte. déjà dejuca. dignement demodat. dé à coudre degetăruş pitic [bot. dignité demnitate (cu ~). travestir degrada. nullement deltă. fin [adj. parce que deodată. délicieux deliciu. altérant deformare. franchissant (~ un obstacle) depăşit depăşită. d'ores et déjà. déformer. épaisseur dentiţie. gelé degeră. déjouer dejuna. mouchard. semidemn. altèrent deformez. distingue (il ~) deosebeşti. délire delira. différer deosebim.deflorată. désuet. suave. délicatesse delicios. distinguait deosebeai. écarté depăşi. caduc. part (à ~) deosebit de (în mod ~). dégradé degresat. débordé. Soldanella pusila [bot. distinguais (tu ~) deosebeam (eu ~). obsolète demoralizare. gèle (il ~) degerătură. orteil degetar. franchissent (~ un obstacle) depăşeşte. délices. fragile. distinguais (je ~) deosebesc (ei ~). dégrader. distingué (il avait ~) deosebisem (eu ~). gourmandises. déjeuner dddel delega. dauphin deliberat. franchir (~ un obstacle) depăşi [auto]. fois (à la ~).]. à dessein. d'antan ddden denatura. vicier denaturare.]. plaint deplorabil. gelait degerat. altéré deformează. doubler [auto] depăşind. médisant denim [neo. distinguent deosebesc (eu ~).58 - . distinguons deosebind.] degetul mare. fausser. divergence deosebise.. gelure deget degete. insigne [adj. altère degaja. loin departe de. distinct. écart (se tenir à l'~) deopotrivă. détériorer degradare. doigt deget (~ de la picior). franchir. delta dddem demara. dignitaire demnitate. délicatesse delicatese. méprisable demn de milă. déliquescent delir. pitoyable deportare. minable demnitar. dégradation degradat. également deosebi. distinguer deosebea. soudain. tact. friandises.

dérangement deranja. dérive [n.] derută. dérape (qu'il ~) derbedeu. dérive (être dans la ~) derivă [n. dépravé. déroulé derulează (el ~). ouvrirait deschide (el ~). ouvrir le feu deschidea (îşi ~ drumul). frayons (nous nous ~ chemin) deschideţi. déroulé (il avait ~) derulat. dépravation depravat. dérangement [méc. dépréciaient (ils se ~) depreciază (ei se ~). déroutant [adj. dépraver depravare. dru des [stufos] deasă [stufoasă]. déroutant [fig. rabaisser deprecia (se ~). dérangeons (nous ~) deranjează.] deruta (el ~). déranges (tu ~) deranjament. frayait (il se ~ le chemin) deschideam (îmi ~ drumul).59 - .]. gêne (il ~) deranjează (ei ~). derviche dddes des.] derulase.] ddder deranj. dérèglement. dérangé deranjaţi. achève desăvârşeşti. déroulait (il ~) derulând. gênaient deranjă (el ~). dérouté (il avait ~) [fig.] derapa. frayer (se ~ le chemin) deschide (ar ~). dérangez deranjau. accoutumer deprindere.] deriziune. dérangeait (il ~). dérapé derapă. déranger.]. déprécient (ils se ~) depreciază (el se ~). sauve-qui-peut derută (el ~). ouvre (qu'il ~) deschide (a-şi ~ drumul). porter plainte deputat. député [n. descendance deschide. dérouta (il ~) [fig. dérangeant deranjat. ouvrons deschidem (ne ~ drumul). dériver derivat. dérouler derula (el ~). déroulement deruta. télécharger [PC] descendenţă. porter témoin (se ~) depune plângere [jur. parfait. dérangea (il ~) deranjăm. déprécier. déroule (il ~) derulare. déréglait dereglare. achevons desăvârşit. accompli. dérange (je ~) deranjeze (el să ~). déprécie (il se ~) deprecieze (el să se ~). déchausser descântec. dérision derizoriu. fraient (ils se ~ le chemin) deschid ei ~). prêter serment depune mărturie. dérèglement dereglat. touffu desăvârşi. ouvrira deschide focul [mil. fréquent des [d.]. achever desăvârşesc. sorcellerie descărca.] derviş. déposer son bilan depune jurământ. gênent deranjează (el ~). dérivent (ils ~) derivă (el ~). mettre pied à terre descălţa. déroulant [adj.] derutând. dépôt deprava.] deprinde. gêner deranja (el ~). voyou deregla.] derutant. dérégler deregla (el ~). déroute. déroute (il ~) [fig. gênait deranjând.] derutat. fraie (je me ~ le chemin) deschid (îşi ~ drumul). achèves desăvârşim.] [fig. filiation. déroulant derulant. ouvre (j'~) deschid (îmi ~ drumul). déroutait (il ~) [fig.]. dépréciation depresiune [geo. lignée. dérape (il ~) derapeze (el să ~). habitude depune bilanţul. codru/păr]. dérouté [fig. achevez descăleca. dérangement [méc. dérapant derapase. déprécie (qu'il se ~) depreciere. dépréciait (il se ~) depreciau (se ~). vicieux deprecia. déranger [méc. achèvent desăvârşeşte.] derutează (el ~).]. dérouter [fig.depozit. dérangent (ils ~) deranjează (ei~).] derutase (el ~). dérapé (il avait ~) derapat. ouvre (il ~) deschide (îşi ~ drumul). déréglé deriva [vb. dépression [géo. dérive (il ~) derivă (fi în ~).]. achève. faire feu. dérisoire dermic. dérapait (il ~) derapând. gêné. fraie (il se ~ le chemin) deschide (va ~). décharger descărca de pe un site [PC]. dérange (il ~) deranjez (eu ~). dérapa derapează (el ~). dérivé derivă (ei ~). dermique derula. dérange (qu'il ~) deranjezi.]. ouvrez . ouvrir deschid (eu ~). frayais (je me ~ le chemin) deschidem. ouvrent deschidă (să ~). épais. déraper derapa (el ~). achevé desăvârşiţi.

défaites desfaci.deschideţi (vă ~ drumul). fraya (il se ~ le chemin) deschisei. séparent (qu'ils ~) despartă (el să ~). débouchage desfundat. débauché desfăşura. défont desface (ar ~). enlevons desfaceţi. franc [adj. certainement. déroulant [adj. déconcerté descumpănitor.] desfăşura (el ~). décapsuleur desfânat. diminuer descrie. fraies (tu te ~ le chemin) deschidere. enlève (il ~) desface (va ~). ouverture deschizător de conserve. sépara despărţim. séparer despart (eu ~). séparé (ils avaient ~) despărţiserăm. suppression desfrânare. fendais (je ~) despicat. libertin desfrâu. défaire desfac (eu ~). défaisons. certes [adv. rebutent (ils ~) descurajează (el ~). défait. assurément. écervelé descreşte. souvent desert. dessiner desenator.] deschisă. culori]. libertinage desfrânat. effeuiller desfunda. pionnier descifra.] deschise (el ~).] descuraja. séparez despărţire. fendra despicai (eu ~). délices desfiinţare. pieds nus (aux ~). défais (je ~). déroulant desfăşurase. sépare (qu'il ~) desparte. fourré desluşi. dessin desen animat desenului animat. déchiffrer desovietizat.] desiş. putréfier descompunere. clair [couleur] deschis [fig. ouvris (tu ~) deschizând. enlevé desfăcător de sticle. dédommager despica. déballer despărţi. frayèrent (ils se ~ le chemin) deschiseşi. découverte descotorosi (se ~). frayai (je me ~ le chemin) deschiseră (îşi ~ drumul). sépare (je ~) despart (ei ~). ouvert. désoviétisé despacheta. s’est déroulé Adev 03/12/07 desfăşurare. dévergondage desfrunzi. putréfaction. enleva desfăcut. décomposer. séparé (nous avions ~) despărţit. séparons despărţind. déboucher desfundare. rebuter descurajează (ei ~). dissipation descompus. séparé (il avait ~) despărţiseră. enlèvent. déroulement. carrément deschis (în mod ~). révélation. enlèves (tu ~) desfăcea. corruption [altération] descompunere (~ morală). fendait despica (va ~). case despăgubi. aux pieds nus descumpăni. sépares (tu ~) despărţea. étaler [à plat] desfăşurând. séparant despărţise. altéré descoperi. découvrir descoperire. fends (je ~) despica (ar ~).60 - . libertinage. ouvrit (il ~) deschise (îşi ~ drumul).] descumpănit. putréfier descompunându-se. fendre despic (eu ~). défait. altérant descompune (se ~). sépare (il ~) desparţi. développer desfăşoară (el ~). défais (tu ~). fendis (je ~) despicam (eu ~). développement desfătări. déconcerter descumpăneşte. débrouiller desen. défaisait desfăcu. séparent despartă (ei să ~). ouvertement deschis [d. altération. dérouler. débauche. dégager descreierat. frayez (vous vous ~ chemin) deschis. débarrasser descotorosi de. séparé despărţiţi (voi ~). enlève (j'~) desfac (ei ~). déroulait (il ~) desfăşura [plat]. impraticable desigur. choque (il ~) [qqn. fendu . défera desfacem. séparait despărţeau. enlevez. déchiffrer descompune. s-a desfăşurat. fendrait despica (el ~). déroulé. séparation despărţitor despărţitoare. dessinateur deseori. sincère. dessert desface. déroule (il ~) desfăşoară (care se ~). ouvrant deschizi. ouvres deschizi (îţi ~ drumul). déroutant [adj. séparaient despărţi (el ~).] [fig. rebute (il ~) descurca (se ~). ouvris (j'~) deschisei (îmi ~ drumul). séparateur despărţitură. dessin animé Adev 13/04/08 desena. déroulé (il avait ~) desfăşurat. décrire desculţ. déferait desface (el ~). choquer [quelqu'un]. ouvre-boîtes deschizător de drumuri.

dérivé [direction] deviaţie. décevoir dezamăgit. fendent despică (el ~). décrocher. fend (il ~) despică (el ~) [perf. tôt (au plus ~) dextroză. fendez despicau. abîmer deteriorare. l'autre jour dddev devaloriza. couper les cheveux en quatre despre. détienne deţinând. vouer destinatar. dépréciation devansa. prendre contrôle de. déprécie (qu'il se ~) devalorizare. détourner deturna [un avion]. réveiller deşteptare. malentendu. détenait deţinere. détiendrait deţine (el ~). suffisamment destupa. déboucher destupare. devises [fin. dévotion devreme. détesté detonare. déprécier devaloriza (se ~). réveil deşteptat. prisonnier [détenu] deunăzi. dextrose dddez dezacord. impuissant . détective. détaché detectiv. développement deveni. dévier. infester. déçu dezaproba. pâlit (il ~) devia. détient deţine (va ~). déchet deşi. désuet. déviation.despicaţi (voi ~). détacher detaşare. deviendra devenit. s.]. blâmer dezarmat. détiens (je ~) deţin (ei ~).]. fendit (il ~) despicăm. détendre destitui. assez. détenir deţii. devise devize [fin. détenu deţinut [n. libertinage destrăbălat. vider deşeu. dévie deviază (ei ~). réprouver. détailler detaliu. médisant detrimentul (în ~). dérouta (il ~ un avion) deţine. réveillé deşuruba. détail detaşa. fends (tu ~) despica firul de păr în patru. dégât determina. destinataire destinaţie. détiendra deţinea. caduc caduque desuuri. dévouer devotat. détournement deviză. détériorer. limier [fig. deviennent devine. détester detestabil.m. déviation deviază.] deşerta. livrer un secret destăinuise secretul. engouffrer.]. pâlir devenit livid. déprécie (il se ~) devalorizeze (el să se ~). fendaient despică (ei ~). développer developare. déprécient (ils se ~) devalorizează (el se ~). livré le secret (il avait ~) destin. sur desprinde. voué devoţiune. détriment (au ~) deturna. deviens (je ~) devin (ei ~). détenant deţine (ar ~). fendons despici. destituer destituire. dévasté developa [foto. différent [n. deviendrait deveni (va ~). dessous [n. destitution destrăbălare. détacher desprins. détention deteriora. devenir devenea.] devora. ravager devastare. dérouter [un avion] deturnă (el ~ un avion). devenait deveni (ar ~).]. de bonne heure. dévaster. devenu devin. malin. détonation detonator. suffisant [adj. sort destina destinat. devient deveni livid. livra le secret (il ~) destăinui un secret. détestable detestat.] detenţie. pâli devine livid. n'empêche que deştept. dérivent (ils ~) [direction] deviază (el ~). dépréciaient (ils se ~) devalorizează (ei se ~). déterminer detesta. détourner deviat. dériver [changer direction]. destinée. libertin destul. mésentente. détiennent deţină (să ~). amorce detractor. dévisser dddet detalia. ravage devastat. destiner. détaché destăinui secretul (el ~). déteindre. détachement detaşat. dégrader. détiens (tu ~) deţin. détention deţinut. dérive (il ~) [direction] deviere. tôt devreme (cel mai ~). dépréciait (il se ~) devalorizau (se ~). destination destinde. même si. devancer devasta. débouchage desuet desuetă.].61 - . dévorer devota (se ~).] dezamăgi. intelligent deştepta.

différencier (se ~) diferenţiat diferenţiaţi diferenţiată diferenţiate. caressant dezmierdare.]. détresse dezodoriza. débattez dezbătând. division (semer la ~) dezbinase. adroit. délivrance dezumfla. dialogue diametru.] dezorientând.62 - . déroutant [fig. diamètre diapozitiv. mettre au jour dezvăluit. divers diferit (în mod ~). dièse [mus. dicter dictare. dialecte.] dezminţire [n. différenciation diferi. négligent dezorienta. litige [jur. décoller dezlipire. dérouter [fig. nauséabond. démenti dezminţit [vb. déchaînement dezlega. corriger de (se ~).] dezorientat. divisait dezbinarea (semăna ~). déraciner. diète diez [muz. libérer. répugner. dédire dezinfectant. rebutent (ils ~) dezgustător. dégoûtant. différencié diferenţiere. désinfectant dezlănţui. désodoriser dezolant. caresser dezmierda (el ~). corrigé dezbina. dépucelée dezvolta. développement dddi dia. sinistre [n] dezbate. débattu dezbăra de (se ~). dégoût. dictée dictat. déconcerter. rebute (il ~) dezgustă (ei ~). différend [n.dezastru. dicté dictator. difficilement .] diavol.]. haut-le-cœur dezgusta. débattirent dezbătut. lassitude. décrocher dezgheţat [fig. rebuter dezgustă. agrandir dezvoltare. enseignant [adj. dévoiler. dépuceler. déracine (il ~) dezrădăcineze (el să ~).]. détacher. dictionnaire didactic. déconcerté dezorientează (el ~). débauche dezmăţa. caresse [n. dictature dicţionar. révélé dezvirgina. difficile. voix [gram.] dezorientase (el ~). dégueulasse [pop. agrandissement. persoane].]. diapositif diateză. affranchir dezrobire. caresse (il ~) dezmierdând. habileté dichisi (se ~). délivrer. honnir dezonorat. désordre dezordonat dezordonaţi dezordonată dezordonate. patois [n. ardu dificil [d. écœurer.].]. différemment dificil. débat dezbateţi. diviser dezbin. déroutait (il ~) [fig. déflorer dezvirginată. divise (je ~) dezbina (el ~). se débarrasser dezbărat. différer diferit. diaphragme dialect. diapo. repoussant dezice (se ~). honni dezordine. détaché dezlipi. débattent dezbate (ar ~). dégonfler dezvălui. débattrait dezbate (va ~). dérouté (il avait ~) [fig. divisé dezbină (ei ~).]. parer (se ~) dichisit. différence diferenţia (se ~). coquet dicta. diable dibaci. divisé (il avait ~) dezbinat. divisant dezbrăcat dezbrăcată. caressait dezmierdă (ei ~).] diferenţă. déroute (il ~) [fig. diapositive diafan. débattaient dezbătură. nu dezgăţa. fatras [sg. mutin dezgust.]. navrant dezonora. divisent (ils ~) dezbină (el ~).m. délier dezlegat. résoudre. dictateur dictatură. diaphane diafragmă. débauche (s’adonner à la ~) dezmăţa. débauché dezmierda. didactique dietă. développer. désorienter dezorienta (el ~). habile dibăcie.] dddif diferend.] dezorientă (el ~). fulminer dezlănţui (se ~). poil (à ~). dérouta (il ~) [fig. démenti deznădejde. diapositive. dévergonder (se ~) dezmăţat. déracine (qu'il ~) dezrobi. révéler. débattra dezbatem. idiome. caressent dezmierdă (el ~). déchaîner dezlănţuire.].]. divise (il ~) dezbinând. dérouté [fig. déchausser dezrădăcinat.] dezrădăcina. décollage dezmăţ. débattant dezbătea. dérangement. débattons dezbatere. aérien.] dialog. difficile [personnes] dificil [în mod ~]. débattre dezbat. déraciné dezrădăcinează (el ~). débattait dezbăteau.

] direcţie direcţii. diluer dimensiune. digéré digestie. de dinspre (~ partea). de loin en loin din moment ce. empêchement. dispositif dispozitiv de ascuţit. clinomètre [topo. humeur (être de mauvaise ~) .63 - . feint [caché]. en deçà de dincolo de. avant din greşeală. diffuser difuziune. penderie dispozitiv de blocare. grandement din Ţara Galilor. diligence. à tort din loc în loc. dilemme diletant. dont diplomat [servietă]. division (semer la ~) discret. de grand cœur din toate părţile. haut-parleur.] din când în când. sournois disipare. par contre dddin din. digestion digital. de temps à autre. dent dinte stricat [m. serviette [à porter] diplomă. de bonne heure dischetă. diffusion difuzor. arh. arh. tout à coup.] diseminare. préliminaires [n.pl. détendeur dispozitiv de măsurat panta. numérisation [PC] digitaţie [muz. dynastie dinăuntru. disgrâce disimula. éteignoir dispoziţie. dynamisme dinamită.].]. tantôt… din care. dynamique dinamism.m. diffus difuza (se ~).m. tantôt…. arh.]. tout d'un coup dintre.]. dont din faţă. consigne dispoziţie bună (fi în ~). de temps à autre din toată inima. taxant dijmuit [pop. putois. certificat dipsomaniac [neo. hôtelier [n. dents de lait dintr-odată. diffuseur dddig dig. numériser [PC] digitalizare [PC]. congédier disponibilizat [n. parmi din aceasta. pleinement. amateur.pl. furtif.]. droit [adv. diminution dimpotrivă. topo [fam. outre-Atlantique (d'~) dinspre.] dintele [n.].]. dissipation dispariţie. dimension dimineaţă. au-delà dincolo de Atlantic (de ~). digérer digerat. de nouveau. extinction. dichotomique dihotomie. matinée.]. dissimuler disimulat. dilater Dilema. taxé dilata. disquette disciplină. merci (être à la ~) discurs [fam. matin diminua. disponible disponibiliza [pe cineva]. dynamo dinamic. aiguiseur dispozitiv de atârnat rufe.] discurs funebru. conversation à bâtons rompus discuţii preliminarii [n.m. temps en temps (de ~). taxent dijmuieşte. doigté [mus. en ligne droite direct [adv.]. taxe (qu'il ~) dijmuiesc. en [pron. ivrognerie dddir direct. dent (la ~) dintelui [n. =hebdomadaire roumain dilemă. embarras. dossier [PC] director de hotel. gallois din timp în timp. du côté de dinte dinţi. de la part de din plin. chef d'orchestre dddis dis de dimineaţa. d'avance dinainte. réservé discreţia cuiva (a fi la ~).] dispozitiv de rotit friptura. coinceur. de bon cœur. affaiblir. fouine dihotomic. feindre. numérique [PC] digitaliza [PC]. dynamite dinastie. dent gâtée [f. taxe (il ~) dijmuind [pop.]. dichotomie dijmui [pop. sens [direction] dirijor. puisque din nou. disparition disponibil. direct. dissémination disgraţie. dilettante diligenţă.]. discret. humeur (être de bonne ~) dispoziţie proastă (fi în ~). digue digera. bloqueur dispozitiv de detentă. dernier din vreme. oraison funèbre discuţie liberă.].] director [PC]. parmi dintre care. interne dincoace de. difficulté dificultate (cu ~). matière. d'avance dinam. dent (de la ~) dinţi de lapte. taxer dijmuiască. discipline discordia (semăna ~).] dihor. diminuer diminuare.]. tournebroche dispozitiv de stins lumânările. à nouveau din partea [+G]. chômeur dispozitiv. de tous côtés din urmă. coche dilua./f. péniblement difuz.dificultate dificultăţi. ivrogne dipsomanie [neo.

divaguer. radotes (tu ~) divergenţă. distribution distribuţie. radotait. méprise (je ~) dispreţuieşte. divertit (il se ~) distrez (eu mă ~). distinguais (je ~) distingem. dédaigneux. distingue (je ~) distingând.64 - . distribuez distribui raţii. distrais (je me ~). détruit (il ~) distrugi (tu ~). divertir. distillait distilând. diversion divertisment. divaguent divaghează (ei ~). distrayait de distribui. dissuader dddit ditilin [reg. fausser distra. divagué. distingué (ils avaient ~) distingere. destruction. méprisait dispreţuiau. différencier. déraisonne (il ~) divaghez. mépriser dispreţuia. distillé (il avait ~) distilat. distillant distilase. distance distanţă (de la mică ~). diverti distraţi (vă ~). divertissait. méprisé dispreţuitor. cendres (réduire en ~) distrug (eu ~). dédain. mépris dispreţui. distance (à ~) distila. divertissez (vous vous ~) distrau (se ~). distinguons distingeţi. divergence divers.]. divertissement. distinct distincţie. amuser.] dispreţuit. Trans. distinguent disting (eu ~). amuser (s’~) distra (se ~). séparément ditirambic. divertissement . divague (il ~). distrait de (il ~) distrăgea de la. distinguant distinge. distrait (il s'était ~) distrat. radotent. divagues (tu. distinction distinge. distingué distinsese. différencie. distingues (tu ~) distins. méprisent (ils ~) dispreţuiesc (eu ~). distribuait distribuiau. distribuent. amusait (s’~) distrai (te ~). diversité diversiune. méprisaient dispreţuiesc (ei ~). distribuant distribuit. distrayez (vous vous ~). distinguais (tu ~) distingeam (eu ~). divaguant divaghează. divertir (se ~). divague (je ~) divaghezi. divertissant distrage de la. district distorsiona distorsionez. hacher. distiller distila (el ~). déraisonner divaga (el ~). radoter. méprisant distant. distillé distilează (el ~). déraisonnes (tu ~). radota divagăm. distingue (il ~) distingea. distingué (j'avais ~) distinseseră. distrayons (nous nous ~) distrează (ei se ~). distribution district. distrais (tu te ~). anéantissement disuada. divertissais (tu te ~) distram (mă ~). distribuons distribuind. déraisonnent (ils ~) divaghează (el ~). distille (il ~) distilare. distinction distorsiona distorsionez.dispreţ. distribue (il ~) distribuim. détruis (je ~) distruge (el ~). divertissant (se ~) distras de la. divertisse (qu'il se ~) distrezi (te ~). octroyé. fausser distruge. divaguons divagând. distingué (il avait ~) distinsesem (eu ~). distrait (il se ~). distrayait (il se ~). distraire (se ~). divaguais (je ~) divagat. distinguer disting (ei ~). distraient (ils se ~). méprises (tu ~) dispreţuind. différenciation. rationner distribuire. détruis (tu ~) distrus. distribuer. divertissais (je me ~). divertis (je me ~) distreze (el să se ~). détruit distrugere. distribuaient distribuie. divaguait divagam (eu ~). détruire. divertissent (ils se ~) distrează (el se ~). distinguez distingi. méprisant [vb. distrait de distrase. hautain. divertissons (nous nous). divaguez divagă. distillation distinct. radote (il ~). distribues distribuia. portant (à bout ~) distanţă (la ~). divers diversitate. méprise (il ~) dispreţuieşti. distrait [adj. octroyer distribui (eu ~). dithyrambique dddiv divaga. pincé distanţă. distribue (je ~) distribui (tu ~). amusant.]. divertis (tu te ~) distracţie. eleganţă. divertissaient (se ~) distrăm (ne ~). déraisonné divagaţi (voi ~). distincţie. distinguait distingeai. distraction distractiv. distraire de distrage de la (el ~). distribué distribuiţi. distrayais (je me ~) distrându-se. distraire distra (se ~).

]. Dl. divise (il ~) divizez. pourvu que.] [vulg. présage divinitate divinităţi. obtienne (qu'il ~) dobândesc (ei ~). obtiennent dobândesc (eu ~).]. documentaire documentare. M. taux [n. divisant divizase. divinisé divinizează (el ~). acquérir dobândească (ei să ~). docilement doctor.f. deuil doliu (purta ~). diviseur (commun ~) [math. divin divinaţie. fêlé [d'une cloche] dogmă. diviniser diviniza (el ~).][arg. faucher [fig. acquiers (j'~) dobândesc (eu să ~). gronder doleanţe. deux doică. [geo.f. obtiens (tu ~). réprimander dojenimârâi. divisent (ils ~) divizează (el ~). doter dddob dobândă.65 - . docteur. intérêt [finances] dobândă [n. porteur [n. Ts. obtiens (j'~). obtenons. nourrice doilea (al ~). toubib doctor [titlu universitar]. obtenez dobândiţi (voi ~).] divorţ. s. acquerra dobândi (vei ~). acquis dobândiţi. divinise (il ~) divinizeze (să ~). moins que (à ~) doat. obtint dobândi (el ar ~). disgrâce (tomber en ~) dizgraţios dizgraţioasă. tonnelier doge [veneţian]. divisé (il avait ~) divizat. griller dogorît.m.] doborî. acquérez dobîndii (eu ~). sèche [n. acquerrait dobândi (el va ~).]. obtiendrai (j'~) dobândi (va ~). second (al ~). obtiennes (que tu ~) dobândi (a ~).m. divulgué divulgă (el ~) [perf. divulguer divulga (~ o ştire). obtiennent (qu'ils ~) dobândească (el să ~). documenté dogar. docile docilitate. divinité diviniza. disgracieux dizolvat. département de Dolj [abréviation] Dl. révéler. terrasser doborît n [m.]. carte d'identité documenta. obtenu.] doborât. de Dobroudja dddoc docher docheri.]. seulement. division [mil.. honni dizgraţie (cădea în ~).] docil. divinisait divinizat. semonce [n. division divizor [mat. doctoresse doctrină. ébruiter divulgat.]. obtiendras dobândim. =de la rég. taux (du ~) dobândi. fauché [fig. divisé divizează (ei ~). dogme dogmatic. =de la rég. obtiendrait (il ~). divise (qu'il ~) divizie [mil. papier document de identitate. colline [abréviation cartographique] dddo doamnă. acquiers dobândeşti (tu să ~). obtenant dobândişi (tu ~).]. creux [voix] dogit [clopot].f. doctrine document documente. de Dobroudja dobrogeancă [n. docteur [université] doctorat. second (le ~) Doilea Război Mondial. bête [fig. divorcer divorţat divorţată. uniquement doar de. douze dojană. divisait divizând. obtins (j'~) dobândire. douze doisprezecelea (al ~). obtenir dobândi (ai ~). dogmatique dogoritor. madame doar. diviser.] dojeni. documentation documentat.]. acquisition dobitoc. torride dogorî. la Deuxième Guerre mondiale Adev 15/02/08 doisprezece. douzième (le ~) doişpe [pop.]. abattre. réprimande [n.] diviziune. révélé. dohány doi. obtiendrais (tu ~) dobândi (el ~). divulgua (il ~) dizgraţiat. dame. con [fig. obtient dobândeşti. divorcé divulga. obtienne (que j'~) dobândeşte. obtiendra dobândi (eu voi ~). divinise (qu'il ~) diviza. grillé dohan [reg.]. dissolu DJ. remontrance. acte. documenter documentar.] divizor comun [mat. obtins (tu ~) dobândit dobândită. divorce divorţa. docilité docilitate (cu ~).].] dobânzii.divin.] dobânzi. terrassé dobrogean [m. segmenter. deuxième (le ~).f.]. acquièrent. deuil (porter le ~) dddom . morceler diviza (el ~). document.sg.].]. acquérons dobândind. diviseur [math. doléances doliu. doge dogit. divise (je ~) divizeze (el să ~). doctorat doctoriţă. médecin.

régner domnie. avérer (s'~) dovedi (el ~).]. lever [la pâte] dddot dota. douzaine douăsprezecea (a ~). dormi dormiţi. dormira dormim. dot [m. domine (il ~) domn. dormeur dorm. dorme (qu'il ~) doarme. souhaitent doreşte. recèle (il ~) doseşti. domicile domina. prouver dovedea. apprivoiser domiciliu. éteindre [fig. éteint [fig. D. mou domoli. dos. souhaites (tu ~) dorim. recèle (je ~) doseşte. dôme. deux doua (a ~). dotait. preuve dovedi. dormi (ils avaient ~) dormiserăm. doué. facilités dotează. coupole domeniile franceze de peste mări. dotation dotat. citrouille dovlecel. courgette. doté. dors dorm (ei ~). dorment (ils ~) dorm (eu ~). éteignaient [fig. souhaitons dorinţă. dort doarme (care ~). éteignait [fig. biplace doua zi (a ~). dormaient (ils ~) dormi (el ar ~). prouvaient dovedesc (eu ~). règne domnişoară domnişoare. prouves (tu ~) dovedi (se ~). dormi (il avait ~) dormisem (eu ~). dormi (tu avais ~) dormit. domination domină (el ~). souhaitez dormi. recelé dospi. sommeiller dormitor. prouvait dovedeau. dors (tu ~) dormi (va ~).] domolesc (ei ~). dormi (nous avions ~) dormiserăţi. dormirait dormi (tu ~). douzième [1/12] douăsprezecime. dormir doarmă (ei să ~). downloada [PC].]. dormir à la belle étoile dormita. dormi (vous aviez ~) dormiseşi. garnissaient dotă [f. demoiselle d'honneur domol domoli domoală domoale. donateur donaţie. dominant dominare. doter dota (el ~). télécharger [PC] doza. dormais (je ~) dormeau. désirons. souhaite (il ~) doreşti. doser . dormez dormi sub cerul liber. éteint (il ~) [fig. souhait doriţi (voi ~). dormais (tu ~) dormeam (eu ~). double (le motif du ~) [lit. revers dosi. courge dovleci [pl. recelait doseau.] dddon dona.dom. recela dosind.M. dominer domin (eu ~).O. prouva dovedind.]. douzième [1/12] douăzeci.] dotări. dote dddou două. domaine domestici.] domolea. dortoir dddos dos.] download-a [PC].] dddor dor de ţară. garnissent. prouvant dovedit. douzième (la ~) douăsprezecea parte (a ~). dors (je ~) dormea. douer.] domolit. dormi (j'avais ~) dormiseră. dormait (il ~) dormeai. seconde (la ~). souhaite (je ~) doresc (ei ~). chambre à coucher.66 - . garni dotau. citrouilles [pl. dominé dominaţie. désirer doresc. garnissait dotând. prouve (il ~) dovedeşti.] domoleau. donation donjon. vingt dddov dovadă. garnissant dotare. domination dominat. souhaiter. donjon doppelgänger. don (faire ~) donator. : Départements Français d’Outremer domeniu. dorment (qu'ils ~) doarmă (el să ~). recèles (tu ~) dosi (el ~). garnir. lendemain douăsprezece (vreo ~). dormons dormise. courges dovleci [pl.]. receler dosea. monsieur domni [vb. recelaient dosesc (eu ~). chambre. prouve (je ~) dovedeşte. domine (je ~) dominant.] domoleşte. deuxième (la ~) două locuri (cu ~). mademoiselle domnişoară de onoare. mal du pays dori. prouvé dovleac. recelant dosit. éteignent [fig.

droit commercial drept cuvânt (pe ~).] drege vocea. dresser (un animal) dresa (el ~) (un animal). dramatique dramatic (în mod ~). emmener duce (pe cineva) (el ~).] drept comercial. dresse (il ~) (un animal) dresor. sente [n. bannière. dû [n. joli. chéri [fam.].] drageuri. sympa. rectangle dreptunghiular.].] droga (el se ~).]. langoureux drăguţ drăguţi drăguţă drăguţe. mignon drăgăstos. corbillard driver [PC]. malpropre.] [titlu de nobleţe]. bidule [col. va-t-en du-te-vino.]. va-et-vient dualitate. emmène. doublé dublu.] drept [n. porter (se ~) duce (pe cineva). chaussée. draine (il ~) drept drepţi dreapta drepte.]. amoureusement dragul (de ~). mènent duce (el ~). emmena duse (se ~).] drumeaguri.] dragă [n. mignon dramatic. duché duce [n. allas (tu ~) duce (a o ~). dramaturgie drame.] drageu [nn. Dr. allé (ils étaient ~) duseseşi (te ~).] drept (piciorul ~). chemin drum (pe ~). allé (il était ~) dusesem (mă ~). pilote [PC] drobiţă [bot. diable drag dragi dragă drage. droit (le pied ~) dreptunghi. dramatiquement dramatiza. porté [transporté] dus (pe cineva). drainer drenat. dressé (animal) dresează. drague [méc. dose dddr Dr.n. dramatiser dramatizat. dramatisé dramaturg. droite [adj. drame drapa.] dreapta (le ~).] dragoste.]. redoubler dublat.] drog [nn. tout droit drept de veto.] [pop.] [mec.]. drogué droghează (el se ~).]. dosé doză. drupe dddu du-te. allons duceţi (vă ~). chemin sans issue drum greşit (a o lua pe un ~). lutin drăgălaş drăgălaşă. douteux.] drog. rectangulaire drepturile omului. Genista tinctoria [bot..dozat. justice dreptul [n.67 - . allai (j'~) dusese (se ~). tendresse dragoste (~cu). came [f. droit [adj. sentier (du ~) drupă. porter [transporter]. louche [fig. schnouf [arg. droguerie drojdie. alla (il ~) dusei (mă ~). droits de l'homme dresa (un animal). allé. justement drept înainte.]. tenture dddre dreapta.] [arg. ducal ducaux ducându-se. drogue [f. draperie. machin. dressait (il ~) (un animal) dresat. gentil.] drepţi. dramaturge dramaturgie. double dublu exemplar (în ~).] drăcuşor. duc duce. équitable. étendard draperie. droit [adv. droit (pied ~) drept [adv. droite (à ~) dreapta (mâna ~). drapé drapel drapele. droite (la main ~) dreaptă [geom. allant ducat.].]. dresseur. emporte . levure drojdie de bere. double (le motif du ~) [lit. droit de véto Adev 24/12/07 dreptate. dompteur dric. sentier (le ~) drumeagului. mener. chemin (en ~) drum fără ieşire. drogue (il se ~) drogherie. double (le thème du ~) dublură.] dubla.] drept [n. draper drapat. allé (j'étais ~) duseseră (se ~). droite [géom. aboutir. fausse route (faire ~) drumeag [n. dragée [f. droit [n. allez dus. éclaircir la voix drena. cher. drainé drenează.m. juste [n. nom de (au ~) drăcie. route. double (en ~) dublului (motivul ~). mène (il ~) ducem (ne ~).m. droguait (il se ~) droga (se ~).] drumeagul. doublure ddduc ducal ducali. levure de bière drum.]. drac. allé (tu étais ~) duseşi (te ~). emmené duse (pe cieva). affection. droit [n. sentier [n. droite (main ~) [n. emporter duc (ei ~).].m. dualité dubios dubioşi. amour. chnouf [arg.f. doubler. droguer (se ~) drogat.] dublului (tema ~).] dreapta [n.

dural dural cu finisare inox. porter comme un charme (se ~) duce la.]. il fait nuit e rece.].m. duo (faire un ~) dddup dup-aia [pop. doux dulce (gust ~). il fait froid e suficient. déboucher. elle-même eboşă. pestilence duhnitor duhnitoare.].m. Hedysarum hedysaroides [bot. mal. durement dddus duş [nn. douceur dulceag. puis. elle ea însăşi. durable dural. chien (gros ~) dulce. c'est e cald. charpentier duminica. parlementer ducesă. migraine durere de dinţi. déboucher sur duce la ochi [puşca]. doucereux dulceaţă [gastron. il suffit e târziu. il fait chaud e cam răcoare. mûre [fruit] duel. après după cum. esprit duhnet [pop. armoire dulap (încastrat). équilibre echinocţiu. dune dungă. mettre en joue [fusil] duce la păşune [animalele].]. mal de dents dureros dureroasă. munissait echipa (se ~). duré durată. douzaine eeea e. hostile duzină. écart ecartament [CFR]. ductile dud. rayure [ligne] duo (face un ~). confiture dulcişor [bot. puis după.]. porter bien (se ~) duce de minune (a o ~). emmènes duce (se ~). ensuite după-amiază. charrier duce rău (a o ~). duel duet. après după [conform].] dulgher. douche [f. douceurs. douche (prendre une ~) duşcă. hostilité duşmănos. hébraïque ebraică (limba ~). il suffit e noapte.].] e ger. Catherine eeech echer. puanteur dddul dulap dulapuri.68 - . douloureux dureros [adv. souffrance durere (cu ~).]. passager. adversaire duşmănie. agit de (il s'~) e-mail [PC]. pestilence. placard dulău dulăi. viable. muni . équerre echilibra. munir echipa (el ~). hébreu ebrietate. dur dura. lampée duşman. courrier électronique [PC]. sucreries. pâturer duce poveri. selon que. relent [n. il se fait tard e vorba de.]. mal à la tête (avoir ~) durează (el ~). puant duhoare. brièveté durduliu durdulie. dimanche (le ~) duminică.] dulceţuri. dumping dună. mal à la tête. hébreu. durer durabil. équiper echipat. relent [n. après-midi după care. aller (s'en ~). duchesse ductil. mûrier dudă. équilibre (il ~) echilibreze (el să ~). équilibrer echilibrat.f. douce. est. ébriété eeec ecart. ébaucher ebraic. rebondi durea capul. dimanche Dumnezeu. Éternel (l'~) dumping. pestilentiel.] dulciuri [pl. douleur. adversité. équinoxe echipa. selon după aceea. équilibre (qu'il ~) echilibru. au dire de duplicat. mél ea. même que (de ~) după spusele. duo duh. double [n. durée durată (de scurtă ~). duralinox durat. partir duce bine (a o ~). courriel [PC]. Dieu. équilibré echilibrează (el ~). porter mal (se ~) duce tratative. écartement [SNCF] Ecaterina. pondéré. dureté duritate (cu ~). friandises [n. il fait frisquet [fam. dure (il ~) durere. ébauche eboşa [art.] duş (face un ~). ainsi que. après quoi după ce.duci (pe cineva).pl.]. douloureusement durere de cap.]. ennemi. douloureusement duritate. est (il ~).] dddur dur dură. de courte durée durată scurtă. gèle (il ~) e îndeajuns. douche (prendre une ~) duşa (se ~) [fam.

ouais !. Édouard educativ.m. effigie efleura. électroménager elefant elefanţi. effet efect [n. éléphant elegant. éjaculer ejacula (el ~). équivaut (il ~) echivalent. économiquement economie. Que nenni ! ei înşişi.n. efficient efigie. équipement. égal [n. écusson ecvestru. lui-même elan. éditer editor. effectivement. frôler efleurează (el ~). moi [n. élan elastic. moi (le ~) [psychanalyse] ei.]. effort efuziune. éducatif educator. parcimonieux. éclipse eclozare [zool. matériellement efectua. équation ecuator. siens (les ~) ei (ale ~). effet de serre efecte [n.].] [résultat] efect contrar. siennes (les ~) ei [pron. éjaculé ejaculează (el ~). égaler egalitate. élégance. contrecoup efect de seră.] ecou ecouri. Egyptien eglogă. lésiner economisit. édifier edificat. équitable echitate. éjacule (il ~) ejaculeze (să ~).].pl. écluse eeeco ecografie. éjaculant ejaculat. édition (maison d'~) ediţie. muni de echipează (ei ~). efficace eficient eficienţă. équivoque [n.m.f.] ambiguë. impers. parité. économique economic (în mod ~). effervescence eficace. économe economic. éditeur editorial. équipage echipajul remorcherului.]. paradis edict.69 - . équipe echitabil. il el [insistent]. égaliser egiptean. équivalence echivoc echivocă.]. munit echipaj. éclipser (s'~) eclipsat.echipat cu. lui el însuşi.]. économiste ecorşa [anat. éjaculait ejaculând. églogue ego [n. frôle (il ~) efort. effusion eeeg egal egală egali.]. relevant edita. l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 echipament. éclipsé eclipsă. instruction eeef efect. issues [n. éclosion ecluză. effective efectiv (în mod ~). éclatant ecleziastic.f. élastique ele. ambigu [n. effectuer efemer. matériel Adev 27/10/07 echipă. éducation. coquet eleganţă. équateur ecuson. économiser. équivoque.]. eux-mêmes [f. tiens !.] ejacula ejaculez. elles ele însele. équivalait (il ~) echivalează (el ~). sienne (la ~) ei (ai ~). éducateur educaţie. eux ei! [interj. effleurer efleura [neo. économisé economist. distinction element elemente. munissent echipează (el ~). numéro hors série [journal] Eduard. eux-mêmes [m.pl. éditorial editură. panneau rayonnant . éjacule (qu'il ~) ejaculare. éjaculation eeel el. mettre de l’argent de côté economisi cu zgârcenie. équitation echivala. ils ei drace!.] [psihanaliză]. passager efervescenţă. échographie Adev 27/10/07 econom.] [n. écorché [anat. équité echitaţie. équivalent echivalenţă. édit edifica. écho ecran.] [psychanalyse] ego-ul [psihanaliză]. on [pron. égalité egaliza. écorcher ecorşeu [anat. élément element radiator [calorifer].] [résultat] efectiv.pl.] eeecl eclatant.pl.n. édition ediţie specială [ziar]. équivaloir echivala (el ~). écran ecuaţie. économie economisi.]. ecclésiastique eclipsa (se ~). bah !. effectif. édifié edificator. ambiguïté.] electrocasnic. essor. issue [n. équestre eeed Eden. mais ! ei (a ~).] egala.

vénusien eeepi epic. touché [fig. siècle epopee.] emoţionant. enthousiasmé entuziasmează. ému. épigastre [méd.f.f.] episcopie [n. irritent enervează (el ~). éclaircit (il ~) Elveţia.elementar.]. épopée eprubetă. irrité (il avait ~) enervaseră. émoi emoţie puternică. irritant enervant. émet emite (va ~). énorme enormitate. épisode epistolă.]. Hélène elev elevi. émis emisar.]. épigastrique [méd. embargo emblemă. épuisa (il ~) epuizând. émission emancipat. émettait emiţător. libéré eliberator. Émile eminent. dégager. vulg.] epilepsie [med.70 - . ère. écusson.]. épiphénomène epigastric [med. colossal. émérite eminenţă. libérateur elice. maniguette [n.] epifenomen.] epuizase (el ~). éminent. élite elocinţă. ennuie enervează (ei ~).] enigme.] enunţa. enthousiasme (il ~) entuziast. irrites (tu ~) enervare. agaçant.]. éliminer eliminare. irritez enervau. émission emisiune. émouvant. éloquence elogiu. énoncé [n. ressort enerva. épiphanie [lit. émigrer emigrant. faire chier [pop. émission emite. hélice elicopter.]. Suisse [n. géant [adj.]. élève elev de colegiu. emphase emigra. libération. coup [fig. libérée embargou. libérer. Suisse elveţian. irrite (j'~) enervezi.f. hélicoptère elimina. émigration emigraţie. délivrer. irritation englez. éloge elucida. épuisé epuizează (el ~).] emoţiona.]. énoncer enunţare. affranchir eliberare. irritant [adj. énormité entorsă. épithète eeepo Epoca luminilor. enthousiasme entuziasma.] epigastru [med. émettra emitea. libéré emancipată. enthousiaste enunţ. épuise (il ~) . =du poète national Eminescu emis. anglais englezeşte. irrite (il ~) enervez. Époque des lumières epocă. émettre. hémisphère emisie. époque epocă [fig.] enervase. toucher [fig. évacuation elită. collégien elibera.m. énonciation enus (din ~). émigrant emigrare. épique epifanie [lit. énigme enoriaş. épuisant epuizant. suisse [adj.]. irritaient enervează. émouvoir. évêché [n. épuisé (il avait ~) epuizat. emblème embrion. enthousiasmé entuziasma (el se ~). emphatique emfază. touchant emoţionat.] episod episoade.].] eeen energie. louange.] eeem email. irriter enervând. éclairci elucidează (ei ~).]. émissaire emisferă. embryon emerit. éminence eminescian. éclaircir elucidat. graine de paradis [n. épître epitet. épilepsie [méd. émail emanare. foulure entuziasm. éclaircissent elucidează (el ~). émetteur emotiv. impressionnable emoţie. émigration Emil.] elveţian [locuitor]. anglais enibahar [pop. irrité (ils avaient ~) enervat enervaţi enervată enervate. éprouvette eeepu epuiza. délivrance eliberat eliberată. paroissien enorm. épuisant [adj. vibrant. irrité enervaţi (voi ~). hellénique Elena. épuiser epuiză (el ~). ennuyer. primaire elen. chiant [vulg. ennuyeux. enthousiasmait (il s'~) entuziasmat. émérite emfatic. émotion.

échappement [auto] eşarfă. ratent eşuează (el ~).71 - . érosion erudit. estropié estuar [n. ratant eşuară. ratâmes eşuarăţi. erreur judiciaire eroic. ratais (tu ~) eşuai (eu ~). échiquier eşti bine ?. ratais (je ~) eşuând. duperie. éruption erupţie [med. ça va bien ? eşua. étagère etala.] etajeră. hérésie erija în (se ~). échelon eşalona (a ~). adoucir estradă (spectacol de ~).] ereditar. ermite eretic. érige en (qu'il s'~) ermetic. manquer. rates (tu ~) eeet etaj [n. rate (il ~) eşuez. érudit.]. ratai eşuăm.m. échantillon eşapament [auto]. méprise eroare judiciară.n. érudition erupţie. héroïsme eronat. échec eşichier.]. faute. essai Adev 24/03/08 Espero ®[n.epuizare. errata eră. corresponds avec (tu ~) eşti sănătos ?. héroïne eroism. héros eroziune. fautes [pl. escaladé (il avait ~) escaladat. érigeait en (il s'~) erijase în (se ~).]. essence esenţial. escalada (il ~) escaladă.] estuare. filouter escroca (el ~). estomper. rater eşua (el ~).]. hérétique erezie. filoute (il ~) escrocherie. étaler. ratons (nous ~) eşuam (eu ~).] eeeş eşafod. escalader escalada (el ~). escaladé escaladă (el ~).] estetică. esplanade est [n. escorter escortă. escale escalada.]. raté (j'avais ~) eşuaseră. ratèrent eşuarăm (noi ~). ratâtes eşuase (el ~). esthétique estival. escaladait (il ~) escaladase. érigé en (il s'était ~) erijează în (el ~). filoutait escrocat.n. raté (il avait ~) eşuasem (eu ~). échelonner eşalonau. éruption [méd. épuration eeer erată. étanche (il ~) eroare. ça va bien ? eşti în corespondenţă cu. raté (ils avaient ~) eşuaseşi. âge erecţie (în ~). est [point cardinal] est [n. ratas (tu ~) eşuat. essentiel eseu eseuri. filouté escrochează (el ~). esquimau eschiva. rate (je ~) eşuezi. Orient. échafaud eşafodaj. érige en (il s'~) erijeze în (să se ~). raté (tu avais ~) eşuaşi. étancher ermetizând. hermétique ermetic (în mod ~). étanché ermetizează. escamotable escapadă.].m. négligences [fig. escroquerie esenţă. ériger en (s'~) erija în (el se ~). héroïquement eroină.] etaje. manqué eşuaţi (voi ~). ratait eşuă (el ~). hérédité eremit. Est [n. escadron escală. ratez eşuează (ei ~). hermétiquement ermetiza.] erotic. escadre escadron. erreur. estropier estropiat [neo.][erreur]. fripon escroca (a ~). bandé [vulg. duper.m. étaler [exposer] . escamoter escamotabil. estuaire [n. étanchant ermetizat. négligence [fig. escorte escroc. héroïque eroic (în mod ~). variété estropia [neo. rata eşuai. étage [n. épuisement epurare. estival estompa. héréditaire ereditate. écharpe eşec. savant erudiţie.]. escalope escamota. escroc. escalade escalop. incorrect eronat (în mod ~). étalaient eşantion eşantioane.] eees escadrilă. escapade eschimos. =auto Daewoo fabriquée en Roumanie esplanade.][erreur]. érotique erou eroi. faussement erori [pl. échafaudage eşalon. esquiver escorta.

éthane etanol. étaler sur (s'~) etalând.]. moi-même eu însumi [m.] eufonie. évangéliser evaziune fiscală. étiqueter etichetă. éthiopien etnograf. étuve eeeu eu. ethnographie etnologic. étatiser etatizat. évadé evadau. étapes (brûles les ~) etapele (arde ~). éthyle etilenă.]. sempiternelle. évade (qu'il s'~) evalua. éthanol etanş. évaluer. coter evaluat. =quotidien roumain . eurasiatique euritmie. étanchéité etanşeiza. ethnologique etnologie. âge etatiza. étanche etanşa. éternité eterogen. européaniser eutanasie. ethos etrusc. européen europeniza.][textile] etan. évangélique evangheliza. éthylique etilic. évacué evacuează. piété Evanghelia. calculer. étanché etanşeizează (el ~). Éthiopie etiopian. retrait evada (a ~). Europe Europa centrală şi de est. étatisé etc. étalait [exhiber] etală (el ~). étanchéifier. étanchant etanşare. évacuant evacuat. évadait (il s'~) evadat evadaţi.] etiologie. âge ev mediu. évadant evadează (ei ~).f][textil]. évadaient (ils s'~) evadă (el ~). je.f. ethnographique etnografie. étiquette etichetează (el ~). étala etala pe (se ~). sempiternel. étalonner etamină [n.f. étales (tu ~) etalare. euglène eul. étalage etalon. étiologie Etiopia. étalé etalau. Évangile (L'~) evanghelic. étale (j'~) etaleze (el să ~). étalon etalona. hétérogène etic. moi eu însămi [f. étale (qu'il ~) etalezi. moyen âge Eva. éthylène etilic. étalant etalară (ei ~). étamine [n. étrusque etuvă. étanche (il ~) etanşeitate. Eugène Eugenia. étanché etanşează (il ~).] eticheta. ethnographe etnografic. évacuer evacua (el ~). [euph. étymologie etiolat [bot. apprécier. éternel eternă. éthique etică [n. étanchéité etanşat. évacuation evacuare (de trupe). étiolé [bot. coté evalvie.]. étancher etanşeizând. eucalyptus eufemism. euphémisme eufemism [abrev. euphorique euforie. moi-même eucalipt. Ève evacua. éthylénique etimologie. étapes (brûles les ~) etate. euphonie euforic. euthanasie eeev ev. étalent (ils ~) etalează (el ~). échapper de evada (el ~). étape etape (sări peste ~). étalèrent etalat. évada (il s'~) evadând. eeete eter. étale (il ~) etalez. étalaient etalea (el ~). tamise [n. éternelle eternitate. ethnologie etos. Euro Europa. évacue (il ~) evacuare. etc. étancher etanşând. moi (le ~) [psychanalyse] eunuc.. évacuait evacuând.]. étiquète (il ~) etil.72 - .]. évasion fiscale Adev 03/01/08 Evenimentul zilei. étanche (il ~) etapă. étanchéifier. euphorie Eugen. Europe Centrale et de l'Est european. évadent (ils s'~) evadeze (ei să ~).][textile].f. étalait etalează (ei ~).f. eunuque eurasiatic.etala. éthique [n. évadent (qu'ils s'~) evadeze (el să ~). Eugénie euglena [biol. éther etern. évader (s'~) evada (a ~).]. étanchéifié. étanchant etanşeizat. eurythmie Euro.

évident.] exagerare. dévotion evlavie (cu ~). outrance exagerat. manifeste [adj. exalter exalta (el ~). Moyen âge eeex ex. juif evrika! eurêka ! Evul Mediu. exaltaient examina (a ~). juste. pieux. parer [éviter]. juive evident. pieusement. échéant (le cas ~). exaltation exaltat. dévot. exalté exaltau. ancien. exaltait exaltare. juif everică. ancienne exact. éviter evlavie.] evita. tiré par les cheveux exalta. religieux evreu evrei. éventuel evereu.eventual eventuală eventuale. incontesté. précis [adj. religieusement evlavios evlavioasă.73 - . considérer [examiner]. observer .

abona. absenta. ştampila.74 - . aclimatiza. şantaja. abstractiza. şuta. accidenta. şchiopăta. acidula. achiziţiona. . aciua. accentua. şcolariza. abuza. şicana. aborda.Infinitiv: a examina Gerunziu: examinând Participiu: examinat Indicativ Prezent eu examinez tu examinezi el examinează noi examinăm voi examinaţi ei examinează Imperfect eu examinam tu examinai el examina noi examinam voi examinaţi ei examinau Perfect simplu eu examinai tu examinaşi el examină noi examinarăm voi examinarăţi ei examinară Perfect compus eu am examinat tu ai examinat el a examinat noi am examinat voi aţi examinat ei au examinat Mai mult ca perfect eu examinasem tu examinaseşi el examinase noi examinaserăm voi examinaserăţi ei examinaseră a fi examinat Subjonctiv Prezent eu examinez tu examinezi el examineze noi examinăm voi examinaţi ei examineze Perfect compus eu fi examinat tu fi examinat el fi examinat noi fi examinat voi fi examinat ei fi examinat Viitor II eu voi fi examinat tu vei fi examinat el va fi examinat noi vom fi examinat voi veţi fi examinat ei vor fi examinat Viitor II (popular) am să fi examinat ai să fi examinat are să fi examinat avem să fi examinat aveţi să fi examinat au să fi examinat Viitor indicativul Viitor I eu voi examina tu vei examina el va examina noi vom examina voi veţi examina ei vor examina Viitor I (popular) o să examinez o să examinezi o să examineze o să examinăm o să examinaţi o să examineze Viitor I (popular) oi examina îi examina a examina om examina îţi examina or examina Imperativ tu examinează Conditional Prezent eu aş examina tu ai examina el ar examina noi am examina voi aţi examina ei ar examina Perfect eu aş fi examinat tu ai fi examinat el ar fi examinat noi am fi examinat voi aţi fi examinat ei ar fi examinat voi examinaţi Verbs conjugated like a examina şampaniza. şifona. şarja. accelera. abandona. ştanţa. şofa. acţiona.

courir un danger expunere [solară]. proscrit. randonnée experimentat. horripiler exasperant. poster expediţie [montană]. extirper extracţie. extraction extrage. exubérant expatria (se ~). chanceler [fig.]. vaciller. hésitation. étaler [exposer] expui.I. fabricant fabulă. montagnard execuţie execuţii. expression exprima. étale (il ~) expunea. observaient examinează (ei ~). fais (je ~) facă (el să ~). étaler [exhiber] exhibare. difficile [personnes]. extrait. extase extemporal.75 - . hautement. chiant [vulg. étalait expuneau. protubérance excursie. locution. banni exista. exposition [solaire] eeext extaz. extrémisme extremist. extraire. agir exersa.]. étale (j'~) expună (el să ~). extrême. exubérance exulta. éplucher [fig. observe (j'~) exeminezi. étalé expuse (el ~). réticence fffa F. sauf exces.I. randonnée excursionist. agrandir extindere. extraction extraordinar. étalèrent expune unui pericol (se ~). rendre. hésitant ezitare.] examinare. exil exila. étalent (ils ~) expun (eu ~). observez examinau. étalant expune. explication exploda. bannir. échoit (il ~) explica. extincteur extinde. expirer expiră (el ~). prélevé extravagant. extérieur extincţie. puiser extrage rădăcina cubică [mat. averti expira. exclusivement. fable fabulos. observent examinează (el ~). étale (qu'il ~) expunând.hormis [*] excepţia (cu ~). proscrire.] extrem de. détonation export. prélever. rends (je ~). fabuleux fffac face. colle [argot écolier] extenua. exulter ezita. fait (il ~) fac (ei ~). exubérant exuberanţă. émigration expedia prin poştă. ferez face (voi ~). horripile (il ~) exceptând. travail executor judecătoresc. pratiquer exhiba. font (ils ~). rendra. échoir (cf. agrandissement extins. fabrique fabricant. ferait face (va ~).] extragere. série (hors ~) extras. extraire la racine cubique [mat. huissier [jur. exténuer extenuant. extrémité..M. dehors [n. ferais face (el ar ~). éclaircissement. exportation expresie (~ verbală). extinction extinctor. instar (à l'~) exercita. usine. observais (tu ~) examinăm. énoncer expune. ferai . fabriquer fabrică. fatigue exterior. généralisé extirpa. observes (tu ~) examina minuţios. étalaient expus. fera face (vei ~). horripilant exasperează (il ~). extravagant extravaganţă.M. étalage eeexi exigent. outrance exclusiv (în mod ~). hors [*]. étales (tu ~) expun (ei ~). observe (il ~) examinez.examina (el ~). fabrica. fatigant extenuare. observait examinai. singulièrement. bout exuberant. éclater explozie. béatitude. émigrer expatriere. observation exaspera. extravagance extrem. observions examinat.] exemplul (după ~). uniquement excrescenţă. faire.] ezitant. fantaisie. fasse (qu'il ~) face (ai ~). observons examinam (eu ~). observé examinaţi. rendent fac (eu ~). reléguer exilat. extrêmement extremism. être eeexp expansiv. rend. sévère exil. observais (j'~) examinam (noi ~).]. ferai face (veţi ~). à terme échu). crasse [adj. interpréter explicaţie. hésiter. extraordinaire. étala expuseră (el ~). F. extrémiste extremitate.

simulent . faire signe de l’œil. branle (il se ~) [vulg. importer [com. nuit . facture facultate [univ.făcea laba (îşi ~). faire tort à quelqu’un . simule (il ~) .făcând negoţ ambulant. progresser face ravagii. homme à tout faire factură. tonitruer face schimb. piquer une crise. facultatif făcut cu buclexul.fac că (mă ~).făceau negoţ ambulant (ei ~).face rău (el ~).face cuibul (a-şi ~). échanger face un serviciu. altérer. étrenner [client] face săpături arheologice. faire le plein [auto] . faire une collecte face clic [PC]. mousser.faceţi că (vă ~). pétillait (il ~) [liquides] face pe surdul.faceţi plinul. tenir le coup face figură bună. pétiller [liquides] . crêper [cheveux] face cale întoarsă.] face mâncare. rendre visite à face vânturi. faire bonne figure face o gafă (a ~).] . rebrousser chemin face caz de. faire du footing face laba (a-şi ~) [vulg. faire le lit face pe. vulg.face negoţ ambulant (el ~).făcea spumă. accomplir face paradă de.face cuibul (îşi ~).76 - . branler (se ~) [pop. mettre les pieds dans le plat face să gâfâie.] fachir. obscurcir face jogging.] . faculté facultativ.] . semblant (faire ~) face plinul [auto]. faisons. essouffler face o idee greşită (a-şi ~). facteur. rattacher [fig. faire honte à quelqu’un face saftea [pop.]. fît făcui. étalait [exhiber] face patul. piquer une colère face cuibul. fis (je ~) făcut. faire face. faites faci. rendre un service face sete. faire une collecte face o comandă [com. parer [éviter]. faire connaissance avec face curte (~ cuiva).] face ca nou. faites le plein face prea îngust. piquer face o injecţie [cuiva].facem că (ne ~).fac cuibul (îşi ~).faci că (te ~). faire à la va-vite face negoţ ambulant.].] . faire sa toilette face să turbe de mânie. rendez. branlait (il se ~) [vulg.face că (el se ~). colportent (ils ~) [com. cligner de l’œil face (până la capăt).] face legătura.] .] face import de (a ~) [com. colporter [com. rendait. faction factor. contusionner face o vizită la.faci rău. facile facilita. péter [vulg. méprendre face o injecţie. Création du monde [bib. fakir facile. simulons . colportait (il ~) [com. colportaient (ils ~) [com. feront facem. zoom (faire un ~) Facerea lumii [bib. facilités facţiune. faisant făcea. crépu [cheveux] .făcea negoţ ambulant (el ~).fac rău (eu ~). cuisiner face de mântuială. fouiller face scandal. sévir face rămăşag.face (vom ~).fac negoţ ambulant (ei ~). simuler . dissuader face să ricoşeze dească. chambarder face o excursie.face rău cuiva. colportant [com.] . pétille (il ~) [liquides] . fait face o anchetă. gager face rău. sourde oreille (faire la ~) face ştersături [în scris]. nuit (il ~) . simule (je ~) . nichent (ils ~) . bruit (faire ~) face că. nuis (tu ~) face să se răzgândească. raturer face toaleta. remettre à neuf face cu ochiul. étriquer face prea strâmt.]. simulez . faciliter facilităţi. rendu. faire rebondir face de ruşine pe cineva. zoomer face un zoom. simules (tu ~) face o chetă. donner une piqûre à [qqn.fac că (ei se ~). faire de l'antichambre face cu buclexul. rendons faceţi.] . assoiffer face spumă. enrager face o vânătaie.]. faire son nid .face spumă (el ~). ferons face (vor ~).].] face zoom. faisais făcu. rends făcând. nicher . nuire. faire de la randonnée face faţă. fais. agent factotum.face laba (îşi ~). niche (il ~) face cunoştinţă cu. cliquer [PC] face o colectă. colporte (il ~) [com. faisait făceam. nuis (je ~) . passer une commande face o criză [de nervi]. faire sa cour face dezordine.] face întuneric. étriquer face progrese. enquêter face antecameră.].

favori . fascinant fascinat. pétrissant fasonat. privilège favorabil. fade. forger.] farmec. faveur. forgé. propice. nez à nez faţadă. soucoupe volante farfurioară. geste faptă rea. faillite faliment (a da ~). farceur fffas fascicul. fantasmagorie fantastic. raturé fad. faussaire. postiche fals (om ~). assiette plate farfurie zburătoare. pétrisse (qu'il ~) fast. faux-monnayeur familial. familiariser familie. pétrir. somptueux fastuos (în mod ~). falsificateur falsificator de bani. contrefait falsificator. esprit. façonner fasonănd.] faliment. faisceau fascina.] (homme ~) fals [n. assiette plate farfurie plată.77 - . faune fauve (de culoarea ~). feinte (porte ~) falsifica. bande [n. ouvertement. hêtre faianţă. fardé farfurie farfurii. patchwork făcut ştersături [în scris]. fastidieux fastuos fastuoasă. fasciner fascinant. fascisme fasona. ménage.]. fatidique. attrait farniente.]. minauder fanfaron. soubrette fată mare. minauderie fandoseşte (el se ~). fanatisme fandoseală. fille fată-n casă. falaise falie [geo. pétri fasonează (el ~). faïence faienţar. sincèrement faţă (prin ~). mettre du maquillage fardat fardată. farce [lit. revenant [n. façade faună. carreleur faimos faimoasă. fanfaron fantasmă. fille (la ~) fată fete. fatalité fatalmente. fatidique fato!. potard [fam. fatalement fatalitate. falsifier. faisceau. faire faillite fals falsă.]. admirateur fana (se ~). devant faţă (pe ~). fainéantise farsă [lit. bandage. chose fapt (de ~). fastueusement. mâchoire fald. vierge [n. célèbre fffal falcă fălci. assiette creuse farfurie întinsă.]. fatal. nappe faţă de pernă. coup (tenir le ~). fantaisie fantomă.]. vieille fille fată în casă.]. pharaon fard.făcut din petice. fait [n. fille ! (toi ~) faţă feţe. falsifié. fastueusement faşă. familial fffan fan.] falsă (uşă ~). familiarité familiariza (se ~). pucelle. face. faner (se ~) fanatic. fasciné fascinează. net (parler ~) faţă bisericească. faux [n. fard farda. séduction. faste (jour ~) fastidios. auprès de faţă de masă. fausser. fantastique fantezie. minaude (il ~) fandosi (se ~). faire face faţă (în ~). contrefaçon falsificat. face à face. fatalement fatidic. faux [adj. effet (en ~) faptă. faillite (faire ~) falimenta. éblouir. fameux. jet fascie. familier familiaritate. famille. fanatique fanatism. figure [visage] faţă (face ~). familial familiar familiară. avec faste fastă (zi ~). pharmacien.] fatal fatală. soucoupe farmacie. funeste fatal (în mod ~). somptuosité fast (cu ~). fastueux. pétrit (il ~) fasoneze (el să ~). farder farda (se ~). faille [géo. favorable favorit favoriţi. faste. charme. homme d'Église faţă de. terne fag. par-devant faţă (vorbi pe ~). femme de chambre fată bătrână. fantoche fapt. pharmacie farmacist. face de (en ~).] [couleur] fffav favoare.] farsor. phare faraon. faux. foyer familie (de ~). pucelle [n. pli faleză. pansement fata. taie faţă în faţă. contrefaire falsificare. visage. phantasme fantasmagorie.]. fantôme fantoşă. fauve [adj. assiette farfurie adâncă. méfait fffar far [de navigaţie]. éblouit fascism.

charma (il ~) fermeci.] feminin feminină. vierge [n. charmait (il ~) fermecat. fécondation fecunditate. heureux ferigă. fébrile. sans fin fără socoteală. bonne [n. scie [n. broyons fărâmaţi. sans laisser de trace Adev 22/03/08 fărâma. sans scrupule fără seamăn. parti-pris fax [mesaj]. irréprochable fără deosebire. meule de foin fân (vieux : fîn). félin felină [n. hors pareil fără sfârşit. félicite (je ~) felicitare. forgé fffâ fâcitura [reg. meule de foin (la ~) fâcitură [reg.78 - . séduire. éviter fericire. espèce. charme (il ~). félicité.] ferăstraie. femme femeia femeile. puceau. sournoisement făuri. manière. couper en tranches felicita.] [sport] fffer ferăstrău [n.MM. mis bas făţarnic [n. février fecioară. informe fără încetare.favoriza. captiver. béatitude. phénoménologie fentă [sport].] fffe febleţe. instar (à l'~) fffem femeie femei. féminin fenicul. broies (tu ~) fărâmiţa (se ~). jeune homme fecund. captivé. charmer fermeca (el ~).].m. farineux făptură.] fercheş.]. pote [fam. fontaine de jouvence fârtat [pop. séduis (tu ~) . fenêtre feri.] fermecă (el ~). femmes (à des ~).]. féliciter felicit (eu ~). animale]. mets [gastro.] felaţie. féérie fel. félin [n. rebouclage feeric. femme (la ~) femeie de serviciu. hors ligne fără formă. phase. compliments felie felii. sans accès à la mer fără chef. voué. à tort et à travers fără egal. bonheur fericire (din ~). femelle feminin [abrev. prairie fântână. étape fffă făcătură. fédéral federaţie. [f. foin fâneaţă. phénoménal fenomenologie. ferme [n. feinte [n. effriter (s'~) făta [d. tranche felie de pâine rotundă. pimpant fereastră. sorte fel de mâncare. promis Făgăraş. lambeau. agricolă]. à contrecœur fără cusur.] făţărnicie (cu ~).f. avantager.] fermă [n. gaillard. femme de ménage femeie întreţinută. pucelle. favoriser.] febril febrilă. bande [n. faisan fază. torche. façon. privilégié favorizează (ei ~). coup monté făclie făclii.] fâşie. privilégier favorizat. féérique feerie. =mts. félicitation felicită (el ~). genre.]. broie (je ~) fărâmăm. fellation felia [vb. à tort et à travers fără suflu. hors série fără pereche.MM. fontaine. privilégie (il ~) favorizare.] femeii. sans scrupules.] felul (în ~). promettre făgăduială. miche felin. forger făurit. femme (de la ~) femeilor. créature fără.] Fecioară [zodiac]. fécond fecundare. mettre bas fătat. promesse făgăduit. télécopier fazan. hors d'haleine fără urmă. ravi [fig. sans fără acces la mare. dans les Carpates făină. faible [n. calège [arg. broyer fărâm. vouer.] fâcituri. puits fântâna tinereţii veşnice.]. hors pair fără precedent.f. ensorceler. fougère ferm.] fermeca. Fackel făgădui.]. félicite (il ~) felicitări.].f. gars. fécondité federal federali. Vierge [zodiaque] fecior. farine făinos.n. valet. fédération feedback. sans précédent Adev 05/03/08 fără scrupule. =mts. fenouil fenomenal. m. fiévreux [fig.f. coupe [résultat d'une coupure]. broyez fărâmi. sainteron [fam. mets [n.] februarie.f. télécopie faxa. heureusement fericit fericită. sans cesse fără îndoială. charmé. sans doute fără pereche. épouse.m.]. femmes (des/aux ~) femelă. privilégient (ils ~) favorizează (el ~). dans les Carpates Făgăraşului. ferme [adj.

feutre feudal feudali. charmant. bac [transport] fertil. fête fetei. vorace. cruel. fillette fetiţei. régal festival festivaluri. quincaillerie ferotenii [pl. nécrologie. fécondité fffes fesă fese.]. féodal fezabil.79 - . patin [du frein] [auto] (< Ferodo) ferometal.fermecător. faire-part ferry-boat. fermeture à glissière fermoar (prevăzut cu ~). zip. fermeture-éclair. ravissant fermier. sauvage ferodou [de frână auto]. fesse festin. faisabilité (étude de ~) fffi fi. faisable fezabilitate (studiu de ~). féroce. agriculteur fermoar.] [derog. nauséabond fetiţă fetiţe.]. petite fille. éblouissant. cheminot ferpar [demod. zippée feroce. fermeture éclair. être . quincaillerie feroviar. fécond fertilitate. fillette (de la ~) fetru. filles (à des ~) fetid. fille (de la ~) fetelor.

Infinitiv: a fi Gerunziu: fiind Indicativ Prezent eu sunt.80 - . fură Subjonctiv Prezent eu fiu tu fii el fie noi fim voi fiţi ei fie Perfect compus eu fi fost tu fi fost el fi fost noi fi fost voi fi fost ei fi fost Viitor II eu voi fi fost tu vei fi fost el va fi fost noi vom fi fost voi veţi fi fost ei vor fi fost Viitor I (popular) Viitor II (popular) o să fiu am să fi fost o să fii ai să fi fost o să fie are să fi fost o să fim avem să fi fost o să fiţi aveţi să fi fost o să fie au să fi fost Viitor I (popular) oi fi îi fi a fi om fi îţi fi or fi Viitor indicativul Viitor I eu voi fi tu vei fi el va fi noi vom fi voi veţi fi ei vor fi Imperativ tu fii voi fiţi Perfect eu aş fi fost tu ai fi fost el ar fi fost noi am fi fost voi aţi fi fost ei ar fi fost Conditional Prezent eu aş fi tu ai fi el ar fi noi am fi voi aţi fi ei ar fi . fu noi fuseserăm noi fuserăm. sînt Perfect compus eu am fost tu ai fost el a fost noi am fost voi aţi fost ei au fost Imperfect eu eram tu erai el era noi eram voi eraţi ei erau a fi fost Participiu: fost Mai mult ca perfect Perfect simplu eu fusesem eu fusei. voi fuseserăţi furăm voi fuserăţi. sînt tu eşti el este. furăţi ei fuseseră ei fuseră. e noi suntem voi sunteţi ei sunt. fui tu fuseseşi tu fuseşi. fuşi el fusese el fuse.

serions fi (aţi ~). être dans de beaux draps fi la anghie. correspondais avec (tu ~) eram (eu ~).]. être dans les vapes fi la ananghie. sont sîntem. être de bonne humeur fi în budă [reg]. correspond avec este scadent. fûtes (vous ~) fuse. serez fi (voi ~). suffirait era egal cu. rouler sur de l'or fi în rahat [pop. être chaud [pop. seront fii!. faire bonne figure fi la înălţimea… [+G]. seriez fi (el ar ~). sera fi (vei ~). êtes fi aiurit. seras fi (veţi ~). faillir. serons fi (vor ~).]. nous sommes quittes sunteţi. suffire . suffirait era vorba de. était era destul. avoir la frousse fi implicat în. être au bout du rouleau fi cu capul în nori. fut (il ~) fui. fus (tu ~) îs (ei ~). être de bon augure fi de bună credinţă. être à la merci de fi la mila [+G]. étant fiţi!. été (< être) fu (el ~). être dans le coup fi indiferent (fi ~). être de mauvaise humeur fi pe punctul să. indifférer fi informat. vaciller fi la înălţimea aşteptărilor.] fi frică (a-i ~). être dans les vapes fi în călduri [iron. c'est este egal cu. être à la merci de fi chit. être aux prises avec fi în derivă. sois pas (ne ~) ! fi (va ~). toquer de (se ~) fi nevoie. être branché fi la cuţite cu. Je suis ravi de vous revoir suntem. fût fusese. est (il ~). être dans des beaux draps fi de bun augur. été (ils avaient ~) fuseserăm. correspondais avec (je ~) eraţi. péter plus haut que son cul fi nebun după. correspondre avec fi la curent. être ou ne pas être fi suficient. être dans le bourbier fi atent. être quitte fi în corespondenţă cu. être sur le point de fi putret de bogat. être collé [examen] fi pe picior de egalitate. sont îs (eu ~) [pop.] fi cât pe ce. être à la dérive fi egal. être chaud [pop. échoit (il ~) eşti. avoir dans son collimateur fi picat [la un examen].81 - . assister fi primul client. soyez ! fiţi (să ~). étaient este. étrenner [client] fi prost ca noaptea. être au courant. être branché fi instabil. faillir. prendre garde fi bine dispus. rattacher (se ~) fi la mâna [+G]. gelait era suficient. être nul. serais (tu ~) fi (am ~). sois (que tu ~) fiind. suis (je ~) sunt (ils ~). été (vous aviez ~) fuseseşi. être de bonne foi fi pe cale. être de mauvais augure fi sau a nu fi (a ~). serait fi (nu ~)!. fi la capătul puterilor.era. fus (je ~) furăm. être dans les nuages. être dans le bourbier fi de rău augur. été (tu avais ~) fuşi. es fi (ai ~). été (avait ~). suis (je ~) sînt. veuillez patienter fiu (să ~). manquer fi cât pe ce să. être à la merci de fi cu nasul pe sus. équivaut (il ~) este în corespondenţă cu. nécessiter fi cu ochii pe. agissait erai. être bête comme ses pieds fi prost dispus. étiez erau. être en voie fi la capătul nervilor. sois (que je ~) fost. équivalait (il ~) era ger. corresponds avec (je ~) Sunt încântat să vă revăd. louer [éloge] fi în legătură. sont (ils ~) sunt în corespondenţă cu. être à la hauteur de fi încântat de.] fi un fiasco [teatru]. être sur le point de fi la cheremul [+G]. soyez (que vous ~) fiţi bun şi aşteptaţi. étions eram în corespondenţă cu. été (nous avions ~) fuseserăţi. été (il avait ~) fusesem (eu ~). équivaloir fi excitat. serai fi (vom ~). étais (j'~) eram (noi ~). fûmes (nous ~) furăţi (voi ~). sommes (nous ~) sunt (eu ~). étais (tu ~) erai în corespondenţă cu. être un navet [fam. sommes suntem chit.]. sois ! fii (să ~). été (avaient ~). été (j'avais ~) fuseseră. devoir fi nevoie de. être sur un pied d’égalité de fi prezent la. fûmes furăm (noi ~) [a fi].

foie fictiv. figurine fiică. advienne que pourra fie… fie… / ou (bien) … ou (bien) ….] fiasco [teatral]. filial filiaţie. brûlant. imaginaire ficţiune.] fibră. filé [police] filează (el ~) [pe cineva]. philanthropique. filiation filigran. filtrage filtrare. talonner fi vorba (va ~). être à la Une fi ud leoarcă.] filei. fictif. feuille (de la ~) [de papier] filet [de şurub]. philosophique filtra. filtres filtrează (el ~). feuille [de papier] fildeş. bile fiară [zool. filozofie. financement .f. filtrer filtra (el ~).fi şomer. filtre filtru de apă. mijoter fierbe la foc mic. bouillant. chacun. film (tourner un ~) film documentar.n. forgeron fierărie. charitable filantropie. bile fiertură (de plante). filtrage filtrat. filmèrent filmat.].]. fer fier de călcat fiare de călcat. filet filial. filer [police] fila (el ~) [pe cineva]. figuratif figură [faţă] figuri [feţe]. bouillir à petit feu fierbere. que tu le veuilles ou non fie ce-o fi. filtrait filtraj. financer finanţare.] [sport] finalitate (fără ~). figurant figurat. figure (de la ~) figurină. philanthrope filantropic.]. final final [n. objet (sans ~) financiar. filait [police] filat. philharmonie. agir fi vorba de (ar ~). fin [n. bouilli fiere. figure figurant figuranţi. figuré figurativ figurativă. soit ! fie (el să ~). filature filă file.] [med. agirait de (s'~) fi zero. filtré filtre. filon filosof. agira (s'~) fi vorba de.82 - .m. ivoire file [alim. filma filmând. mijoter. documentaire [film] filma.f. filtre à eau fim (să ~). chacune (à ~) fiecăruia. finale [n. ultime. filtre (il ~) filtreze (el să ~). filmant filmară. délicat. filament filantrop. fin [adj. filet [de vis] fileu. fibre de verre ficat. philanthropie filare [poliţistă]. orchestre philharmonique filatură. filme (il ~) filolog. infusion fffig figură figuri. soit… soit… fiecare. forge fierbe. bout (il ~) fierbe înăbuşit. figure [visage] figură de stil.] finală [n. film. philologie filon. être au chômage fi o ştire bombă. filmé filmau. fibre fibră de sticlă. filment (ils ~) filmează (el ~).]. file (il ~) filament. philosophique filosofie. filmaient filmează (ei ~). être nul fiară [pop. filature [police] filarmonică. filleul fin de siecle. filozof.] [sport] finale. filtre (qu'il ~) filtru. loyauté fffie fie!. filmer filmă. vermicelle fidel. ardent. ébullition fierbinte. ruisseler fi pe urmele. fer à repasser fierar. car fiinţă.] [al unui naş] fină. fiction fidea. chaque. fille fiind vorba de. loyal fidelitate. figure de rhétorique figurii. agissant fiindcă. filtration filtrare. financier finanţa. navet [pop. pourchasser fi pe urmele [+G]. fin de siècle final. parce que. filet [alim.f. soit (qu'il ~) fie că vrei fie că nu. créature fffil fila [pe cineva]. pellicule film (turna un ~). fauve [n. filigrane film. philosophie filozofic. philologue filologie. soyons fffin fin fină.] fin [n. bouillir fierbe (el ~). bouillante fiert. philosophe filosofic. chacune fiecăreia. chacun (à ~) fier. cuire.

frémissement. fixer fixa raţii. compagnie.].]. rationner fizic. jasent (ils ~) flecăreşte. pistache fisurat. spontané.] fffle fleac fleacuri. fleur (la ~) floci [vulg. gars flăcău [pop. siffle (il ~) fluieră (ei ~). bavarder. fente. fils prodigue (le ~) [Bible] fix [d.]. physicien fizionomie.]. la flamme olympique Adev 11/04/08 flăcări (în ~). feuille [de papier] foaie grasă [bot. coulant fluier. souple flexibilitate. Draba lasiocarpa [bot. enorgueillir flăcău.]. marée. ampoule fior. fluorescent fluture fluturi. famine foarfecă [sg.]. sifflant fluierat. fil de soie fir de nisip (un ~). chétif fire. flamme (de la ~) flăcărilor.]. physique fizic (din punct de vedere ~). rouleau fişier [PC]. coup de feu foc de artificii.] foarfecă de grădinărit. comp.] [pl. fissure fişic.]. jaboter. fil. rien [n.]. naturel [n. papoter flecărit. niaiseries fleanca (tacă-ţi ~)! [pop. flamme flacăra olimpică. incendie.m. sifflé fluieri.f. fil à plomb fir de bumbac. fêlure. papillon (le ~) flux. jaser. issue (à l'~) fineţe. maison (de commerce) firul gândurilor. feu (en ~) flăcării. fil de coton fir de iarbă. feu (prendre ~) foc de armă. physique [n. faim foamete. siffle (je ~) fluieră. fort [adv. lampe éclair flata.] fluture de noapte.] flash.] flocos. Pinguicula alpina [bot. siffla (il ~). placide flegmă. velu flori (copil din ~). cisaille à haie foarte. jase (il ~) flecări. ore]. très. poil. grain fir cu plumb. Ranunculus repens [bot. foyer foale [de fierar]. papillon [zool. siffles fluorescent.83 - . fleur (de la ~) florilor.] fizician. guère fobie.=ziar]. fifre fluier [de arbitru/poliţist]. mèche [lampe] fiţuică [arg. naturel fireturi [pl. flanc flanel de corp. fêlé. salive flexibil. souplesse ffflo floare flori. phosphorescent. fissuré fisură fisuri.] firesc. ferme-la !.]. gilet [n. financé finanţe.]. feu d'artifices foc de puşcă. feu foc (lua ~). ancrer. caquetage. Ranunculus acer [bot. grain de sable (un ~) fir de păr. niche firimitură firimituri. oră]. jeton fistic. coup de feu . fils fiul risipitor [Biblie].] fiu. physiquement fizică [n. papillon de nuit fluturele. boucle-la !. frisson fffir fir fire. fil de ses pensées fisă. feuille foaie [de hârtie] foi. sornette fleacuri [pl.] flanc. ciseaux [pl.] foarte puţin. siffler fluier (eu ~). flammes (en ~). nature.] foaier. sonnant [heure] fix [d.] firidă. fleur floare broştească [bot. papotage flecăresc (ei ~). jasé flegmatic. fil de laine fir de mătase. lézarde [f. flammes (en ~) flăcări (în ~). brin. poils [pl. brin d'herbe fir de lână.]. flacon stilligoutte [méd. tapant [adj][heure] fixa.f.]. cheveu firav firavă. jeune homme flămânzica de stâncă [bot. flamme (aux/des ~) flacon cu pipetă [med. miette firmă. bêtise. entreprise. canard [fam. fleurs (des/aux ~) ffflu fluid. tais-toi ! flecăreală. subtilité fiolă. bâtard florii. finances finele (la ~). physionomie fffl flacără.] floare de leac [bot. sifflement. galon [mil. sifflent fluierând.] floarea.finanţat.]. sifflet fluiera. phobie fffoc foc focuri. vachement [fam. flux fffo foaie foi. fichier [PC] fitil. soufflet foame.].

faufiler (se ~) fofila (se ~). murmurent foşnesc (ei ~). photogénie fotograf. murmurant. feuille (de la ~) [de papier] foişor.]. frémi foşnitor. photo [image] fotografie mărită. foyer focar [optică]. formation format. chatte [fig. forteresse fortăreaţa.]. ancien fostă [ex-]. former forma (el ~).] foii [de hârtie]. création fondator. photographie. photographie (il ~) fotografiez (eu ~). photocopié fotocopie. photogénique fotogenie. forcer forţa (el ~). fosse fosfor.] foşnind. utile fond fonduri.f. puissance forţă morală.foc de tabără.]. tonique fortificaţie. frémissent foşneşte. force (il ~) forţez. feu de camp foc mare. forteresse (la ~) fortăreaţă. phonétique fonologic.]. formater [PC] formaţie.m. photo [fam. photographie (je ~) fotografieze (el să ~). formel formalitate. force (je ~) forţezi. fond fond [com. photographier. frémissement foşni (el ~). frémit (il ~) foşnet. s. prendre (qqn. frémit (il ~) [parf. photographient (ils ~) fotografiază (el ~). faufile (il se ~) fofilezi (tu te ~). forestier forja. formidable formula. phonologie font [PC]. faufilait (il se ~) fofilă (se ~). forger forjat. football fotbalist. murmurait. fort [n. fortification fortuit.] fofila (se ~). foyer [optique] fochist. forçant forţat.].f. sèche-cheveux [n. formuler formular. fortifier fortificant.] fffot fotbal. pulluler foşgăit. usage folositor. utiliser. bruire. dossier [PC] folie aluminizată. photographié fotografiau. force [n. forçait forţând. étrenner folosire. formel formează.]. photographique fotografie.]. formulaire formulă. formation formă. chauffeur foehn [n. ancienne foşgăi. papier aluminium folie de aluminiu. beffroi folclorist. fauteuil Adev 05/12/07 fffr . murmure [vb. papier aluminium. photographie (qu'il ~) fotografic.] fonetic. photocopie fotogenic. forge forjerie. phosphorescent fost [ex-].]. ressort fffos fosă. forcent.) en photo fotografia (el ~). photographiaient (ils ~) fotografiază (ei ~). frémir foşnea. forgé forjă. vulg. faufiles (tu te ~) fofoleancă [pop. forcé forţează. phosphore fosforescent.n. agrandissement fotoliu fotoliul.]. footballeur foto-. forces (tu ~) forţă. forteresse fortifica. fonds fondare. photocopier fotocopiat. photographiait (il ~) fotografiam (eu ~). moule [n.84 - . phonologique fonologie. forme [n. pullulé foşni. faufila (il se ~) fofilează (ei se ~). user folosi pentru prima dată. photofotocopia.]. frémissant [adj. fondateur fonetăcă [n. fournaise focar. formule fort. photographe fotografia. faufilent fofilează (el se ~). frémissant foşnit. frémissaient foşnesc. formalité formare.]. avantage folosi folosesc. forteresse (la ~) forţa. fort [n. papier alu [fam. forge forma. phonétique [n. photographiais (je ~) fotografiat. fortuit fortul. con [vulg. murmurer. frémissait foşneau. fonte fffor forestier. ethnographe folder [PC]. bruissement. police [typo] fontă. forment formidabil. formé formata [PC]. formait formal.] formă (de ~).] folos. factice.

murmure [n. fréquentation frecventase. fréquentait (il ~) frecventare.] fratern. franc belge franc elveţian. français [habitant]. pétrir [pâte] frământa (el ~) [aluatul]. frénésie frenţe [n. fraise frământa [aluatul]. freinons frânând. freines (tu ~) frână [n.f. freine (je ~) frânezi (tu ~).] fremătă (el ~). fréquemment frecvent [adv.]. Français [n.]. freinant frânat. frapper [fig.f. demi-frère fratele priboiului [bot. Français [n. frémit (il ~) freamătă (ei ~). sincérité frânc [adj. fréquente (il ~) frecventeze (el să ~). usuel.m.] frapa. frein [n. murmurer. frémit (il ~) [parf.]. pétrissant [pâte] frământat [aluat]. freinait frână (el ~).85 - . fraternité frâu. frisson.] frate fraţi. bruire.]. frein à pied [n. fragment fragmenta. frémissaient fremătând. affranchir francez [locuitor] francezi franceză. fraction fragă.m. frapper frapant. frémissant fremătător.m. frappé [fig. français frapa. freiner frână.] frenetic. murmurent.pl. freine (il ~) frânez (eu ~). fragmenter. frémissait fremătat. fréquenté [PC] frecventează (el ~). Français [n. frappant [adj. habitant] franţuzesc. frêle fragment. frotter freca mâinile (a-şi ~). frictionnait (il ~) frecuş.f.].m. frère jumeau frate vitreg. friction [fig.] frecvent.. susurration freca (se ~). frein à main [n.] frapă. fracture fracţie.][auto] franc francă.n. freine frâna (el ~).m. Geranium sylvaticum [bot. susurrer. sincère franc [moneda] franci. fraternel frăţie. murmurait freamătă (ei ~). syphilis [n.] frasin [bot. frère frate bun. franchise. fratricide frăţesc. morceler fragmentar. pétrit (il ~) [pâte] frământând [aluatul]. murmure (il ~) fremăt (eu ~). fraise fffri .] frapând.]..pl. frémissant [adj. fragmentaire. fracturer fractură. fréquent frecvent (în mod ~).] frecţiona (el ~). frottement frecţie [med.] frâne. convulsion frâna.]. pétri [pâte] frământe (el să ~) [aluatul]. freinez frânaţi. habit fractura. pétrissait (il ~) [pâte] frâmântă (el ~) [aluatul].] frânci.][arh. susurrement. franc [monnaie] franc belgian. graticiel [PC] fremăta. frémis (je ~) fremăta (el ~). fragile.].] Francisc. franc.m. frange Franţa. bruissement. Français [n. partiellement frăguţă. freinez frânează (el ~). francophone francofonie. fraude frază. freiné frânaţi. fréquenté (il avait ~) frecventat. frémissent freamătă (el ~).m. franc français franca. derog.].frac.].] frână de mână [n. fret [commerce] freză. franc-tireur frânghie frânghii. tendre [mou] fragil.] [habitant] francheţe [neo. rêne fraudă fraude. pétrisse (qu'il ~) [pâte] frământare. fresque fret [comerţ].] frapat.][pop. François francofon. France franţuji [pop. étendoir franj franjuri.f. frappa [fig. franc suisse franc francez. fréquente (qu'il ~) frecvenţă. fraternité fratricid. frotter les mains (se ~) frecare. s.]. murmurant. corde frânghie de uscat rufele. freina (il ~) frânăm. friction [méd. fréquenter frecventa (el ~). fraternel fraternitate. phrase fffre freamăt. frénétique frenezie. fréquence freeware.] frescă fresce. fraction fracţiune.] frână de picior [n. frère germain frate geamăn. frémir freamăta. frappant [fig. francophonie franctiror. souvent frecventa.] franţuz [pop. frémi fremătau. frêne [bot. fraise fraged.

fuie (qu'il ~) fugă [muz. crème Chantilly frison. fruste ftizie [arh. frissonne (il ~) frisonez. fuirait fugi (tu ~). frousse (avoir la ~) frică (fiindu-i ~). fructose fructuos. friction frig [n. peur (vous avez ~) frică (vă era ~). il faisait frire frigeau. peur (nous avions eu ~) frică (nu-ţi fie ~)!. front (le ~) frunză frunze. craintif fricţiona. déroute fugi. peur (ayant ~) frică (i-a fost ~). fruits de mer fructe]. frissonnant frisonează (el ~). bifteck. peur (il avait ~) frică (îi fusese ~). froid [n. broche [gastron. beau. front frunte (în ~). frictionne (il ~) fricţiune. éplucher $$$ fructifer. qu'il fasse frire frige. peur frică (a-i fi ~) ). rôtissait. frissonne (je ~) frivol.]. fuite fugă dezordonată.]. crainte.] frigiditate. peur (n'aie pas ~) ! frică (nu vă fie ~)!. fuyons . brûle (il ~). peur (j'avais ~) frică (ne-a fost ~). frictionnant fricţionat. fuit fuge (care ~).]. la belle au bois dormant frumos frumoşi frumoasă frumoase. grillade frişcă.].]. brochette frige. friable frică. rôtissons frigi.]. feuille frust. peur (ils avaient ~) frică (le fusese ~). frivolité friza. frigidité friguros [sensibil la frig] friguroasă.n.] frontieră. frisé frizează (el ~). tu fais frire. frissonna frisonând. peur (ils ont ~) frică (le era ~). brûle (il se ~) frigea. rôtis.] friptură la grătar. peur (il avait eu ~) frică (îmi fusese ~). fuyard fugă. frisson frisona. griller fript pe grătar. fuyant fugea. peur (il a eu ~) frică (îi e ~). rôti [vb. fuyait fugi (el ar ~). tu fris. brûle ! (ça ~) frige (el ~).86 - . peur (n'ayez pas ~) ! frică (ţi-a fost ~). phtisie fffu fffug fug (eu ~). fris (je ~). courons fugi (vor ~).friabil. courez fugi (voi ~). frire. fruit fructe de mare [creveţi etc.] frunte frunţi. rôti [n. frigo [fam. fuira fugi (vei ~). peur (j'avais eu ~) frică (îţi fusese ~). coiffeur frondă. peur (nous avons eu ~) frică (ne e ~). joli frumuşel. heurt [n. peur (tu avais eu ~) frică (le-a fost ~). frileux friptură. fructifier fructoză. frôle (il ~) frizer. fructueux frumoasa din pădurea adormită. frontière fffru fruct. brûlant (il est ~) frige!. peur (ils ont eu ~) frică (le e ~). mignonne frundă. peur (il a ~) frică (îi era ~). courais fugi (veţi ~). fugue fuge. crème fouettée. peur (ils avaient eu ~) frică (mi-a fost ~). peur (j'ai ~) frică (mi-era ~). peur (nous avons ~) frică (ne era ~). courront fugim. crame (il se ~) [pop. frivole. brûlait. fruitier fructifica. tête (à la ~) fruntea. timoré. courra. fuir fugă (să ~). peur (tu as ~) frică (ţi-era ~). frit (il ~) frige (el se ~). frictionné fricţionează (el ~). ils faisaient frire frigem. fuis (je ~).]. peur (tu as eu ~) frică (ţi-e ~). peur (tu avais ~) frică (v-a fost ~).]. frictionna (il ~) fricţionând. rôtir frig (eu ~). fuis (tu ~) fugi (va ~). mignon frumuseţe. frictionner fricţionă (el ~). frit frige pe grătar. courrai fugi (vom ~). beauté frumuşică.m] frigăruie. brûlé. frissonner frisona (el ~). friser frizat. sauver (se ~). front [mil. cours (tu ~). peur (vous aviez ~) fricos fricoasă. grillé frigider. léger frivolitate. fronde front [mil.]. peur (j'ai eu ~) frică (mi-e ~). courent (ils) fugar. rôtissent frigând. rôtissant frigă (el să ~). courir. peur (nous avions ~) frică (ne fusese ~). peureux. cours (je ~). rôtit (il ~).]. tu fais rôtir fript fripţi friptă fripte. peur (vous avez eu ~) frică (vă e ~). fronde [fig. frissonnait frisonă (el ~). rôtis (je ~) frig [vb.

foulard. impasse. picotements [pl. fournisseur. fonder sur fundamental. fuyez fugi cât îl ţin picioarele. fuseau fus orar fuse orare.] furnizez. fonction.].87 - . baiser [vulg.]. voles [jur. chemin sans issue fundul mării. foutu [vulg.] fură (el ~) [perf.] [pop. enculer [vulg.] furnizor.]. faufila (il se ~). bifurcation [de montagnes] furci de tors. dérobé (il avait ~) furat. fournissant furnizează (ei ~). foutre [vulg. sépulcral funerar.].]. fui.] fura. courir à toutes jambes fugi de colo colo. dérobaient (ils ~). orageux furtună. fondamental fundaţie.].] fumei. furtif furnal. livre (il ~) [com. axer sur. fourreau. fond de la mer funebru.] furaj.]. furent (ils ~) dérobait (il ~) fura (el ~). fout (il ~) fute (el va ~) [vulg. vole (je ~) [jur. livre (je ~) [com.] furt calificat. voler [jur. furibond furie.] furnizeze (ei să ~). courir ci et là fugitiv. fugitif fular.] fura (va ~). fulminant fffum fum.]. volez [jur. volait [jur.]. fumeur fumega. fatal funicular.]. livrent (ils ~) [com.]. mandat. femme fumeia [reg. fourmilière furnică. tuyau furtuna (care anunţă ~).] fură (ei ~). emploi funcţie înaltă.].] furase. fumé fumător. fous (je ~) futând [vulg.] furaţi. foutre fut [vulg. orageux furuncul. quenouilles furculiţă. sépulcral funest funestă. furoncle. faufilent furişează (el se ~). volé [jur. fournir furniza (el ~). volait [jur. copuler futut [vulg. abcès fffus fus. faufilait (il se ~) furişează (ei se ~).] furnizeze (el să ~).]. fournissent (ils ~) furnizează (el ~). fous (tu ~) fute în cur [vulg.] furnizând. fuyant fugit. vole (il ~) [jur. fond fundamenta pe. livraient (ils ~) [com. livre (qu'il ~) [com.].]. faufiles (tu te ~) furişat. échelon fffut fute. corde funingine. fournit.] furnizăm. fourche furcă de tors. voleront [jur. vol qualifié furtun. couru fugiţi. pétard [pop. fonctionnement fund. fumée fuma. cul. fourrage furcă. foutant fute (el ~) [vulg. fırtına furtună de zăpadă. cache-nez fulger. dérobant fureseră. faufile (il se ~) furişezi (tu te ~).] fuţi [vulg. dérobait (il ~) fură (el ~).]. volent [jur.].].] furnizau. jupe fuştei.]. fuseau horaire fustă. fumer fumat. funèbre. livrer [com. fourmi furnicături [pl.] [anat. quenouille furcătură [geo. subrepticement furişa (se ~).] furnizezi. femmes (des/aux ~) fffun funambul. fourchette furibund. suie fffur fura. fournissait furnizat.]. foudroyant fulminant. courroux furios. dérobé. dignité funcţiona. fureur. orage. foutra fute [vulg. colère.] fura (vor ~). fondement. femme (la ~) fumeii [reg. fonctionnaire funcţionare. dérobé (ils avaient ~) furi. dérober fur. furie. livrant [com. livrent (qu'ils ~) [com. livrez (vous ~) [com. femme (de la ~) fumeilor [reg.] . fournis (je ~). dérobent (ils ~) fură (ei ~) [a fi]. fumer fumeie [reg. livrons (nous ~) [com. tempête de neige furtunos furtunoasă.fugind.] furau.]. livreur furou.] furniza. déroba (il ~) furând. livré [com. fil-de-fériste funcţie. volaient [jur. s. funiculaire funie funii. vol [jur.].]. fourneau (haut ~) furnicar. volera [jur. furieux furiş (pe ~). combinaison [de femme] furt. fonctionner funcţionar. livres (tu ~) [com. dérobe (il ~). éclair fulgerător fulgerătoare.]. livrait (il ~) [com. faufiler (se ~) furişă (se ~). fourni furnizaţi (voi ~).]. funeste. fondation fundătură.

journaliste. gonzesse [fam. poule. petit ami.m. gallois galic. gazé gazează. seau găleţii.. fusion ggga G-ral. gazelle gazetar.] gălbui. gazer gaza (el ~). mec gaiţă. garrot [méd. langoureusement galez. clôture gard de ţăruşi. petite amie gagiu [pop.] garofiţa albă de stânci [bot.]. gazette gazon. jambe gambit. parure găteje [pl. seau (du ~) găselniţă. parer (se ~) .f.].].D. galant galant (în mod ~). Général [abréviation][mil. garni garnisit. terminé găteală. ictère gălbenele de munte [bot. galon [mil.] G-ralul.f. nénette [fam. galvaniser galvanizat. gabardine gafă. gavial gggaz gaz. trou de serrure (le ~) gavial. tresse galon [militar]. jaunâtre galeră. gambit gamelă. œillet [bot. vacarme. bruit. garnissant garnisit. Ranunculus carpaticus [bot. garantie. œillet [pour les lacets] gaura cheii.]. Dianthus spiculifolius [bot. jaune galben [ban] galbeni [bani]. garnissaient garnisesc.]. cuisiner găti (se ~). galerie. gazon gggă găină. sou. garnison garoafă. tumultueux.f.] galben.]. jaunâtre gălbenare [pop. galop galopa. gare gard.m. petit bois [sg. ready. gala [n. vestiaire garnisi. geai gaj. Ts].] gazdă [reg.88 - . haie gardă de onoare. garniture garnitură de mânecă.]. =Groupe de Dialogue Social gabardină. enculé futil. garnit garnisind.]. hôtesse [n. galamment galanterie. bruyant gălăgios [adv. trouver găsi din abundenţă / în exces / din belşug (a se ~).futut în cur.m. parure garnizoană.]. studio.]. gaffe. galères galerie [la teatru]. jaune d'œuf gălbinare [pop. choix [commerce] gambă. trouvé gătat gătaţi gătată gătate [rég. futile fuziona. poulailler [théâtre] galeş. garnissent garniseşte. langoureux. fusionner fuziune. reg. quart [n. MM]. garage garanţă. palissade gard viu. gaulois Galilor (Ţara ~).] garsonieră.] gălbenuş. galoper galvaniza. gaze gaza.] galop. Général [abréviation][mil. gage gggal gal. gotovyi gata! ajunge!. gamelle gamelă de sfert [n.]. filou gălăgie.] garou [med.]. emmanchure garnitură de pietre preţioase. gazait gazat. garnir garnisea. gage gară gări. gangster gggar garaj. gaze (il ~) gazdă. reporter gazetă. bévue gagică [fam. tapage gălăgios gălăgioasă. bruyamment găleată găleţi.] g [gram abrev. hôte [n.]. baste ! gaură. sou gălbejit. trouvaille găsi. orifice gaură găuri. g [gramme abréviation] G. garance garanţie. trou gaură [pentru şiret]. gaz gaz [textil]. garçonnière gggat gata.] găti. galanterie Galatea. Gaulois galant. jaunisse [pop. galvanisé gggam gamă (de produse).].]. surabonder găsit.] [vaisselle] gangster. garnissait garniseau. Galles (Pays de ~) galon. garde d'honneur garderobă. garni garnitură. richard gazelă. Galatée gală [n.]. prêt [adj. tapageur. gallina găinar.S.

] găzduiesc (ei ~).t. logeaient (ils ~ qqn) [v.t.t.] găzduieşte.89 - .]. chatouilles (tu ~) gâdilicios.] găzduiau. chatouillé gâdilaţi. logé (~ qqn) [v. loger (~ qqn) [v.t. loge (il ~ qqn) [v.] găzduit. chatouille (je ~) gâdila (el ~). hébergement gggâ gâdila. chatouillons (nous ~) gâdilând. s.] găuri. chatouille (il ~) gâdilăm.]. chatouilla gâdilă (el ~). logeait (il ~ qqn) [v.t.găunos. chatouiller gâdil (eu ~).] găzduire. chatouillez gâdilă (care ~). logent (~ qqn) [v. chatouillait gâdilat. piqué [adj. creux găurele (cu ~). héberger găzduia. chatouillant gâdilă (el ~) [perf. chatouillant gâdili. chatouilleux .t. trouer găzdui.

90 - . acapara. alina. ţipa. afuma. .Infinitiv: a gâdila Gerunziu: gâdilând Participiu: gâdilat a fi gâdilat Indicativ Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdilă noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdilă Imperfect eu gâdilam tu gâdilai el gâdila noi gâdilam voi gâdilaţi ei gâdilau Perfect compus eu am gâdilat tu ai gâdilat el a gâdilat noi am gâdilat voi aţi gâdilat ei au gâdilat Mai mult ca perfect eu gâdilasem tu gâdilaseşi el gâdilase noi gâdilaserăm voi gâdilaserăţi ei gâdilaseră Subjonctiv Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdile noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdile Perfect compus eu fi gâdilat tu fi gâdilat el fi gâdilat noi fi gâdilat voi fi gâdilat ei fi gâdilat Viitor indicativul Viitor I eu voi gâdila tu vei gâdila el va gâdila noi vom gâdila voi veţi gâdila ei vor gâdila Viitor I (popular) o să gâdil o să gâdili o să gâdile o să gâdilăm o să gâdilaţi o să gâdile Viitor I (popular) oi gâdila îi gâdila a gâdila om gâdila îţi gâdila or gâdila Viitor II eu voi fi gâdilat tu vei fi gâdilat el va fi gâdilat noi vom fi gâdilat voi veţi fi gâdilat ei vor fi gâdilat Viitor II (popular) am să fi gâdilat ai să fi gâdilat are să fi gâdilat avem să fi gâdilat aveţi să fi gâdilat au să fi gâdilat Perfect simplu eu gâdilai tu gâdilaşi el gâdilă noi gâdilarăm voi gâdilarăţi ei gâdilară Imperativ tu gâdilă Conditional Prezent eu aş gâdila tu ai gâdila el ar gâdila noi am gâdila voi aţi gâdila ei ar gâdila Perfect eu aş fi gâdilat tu ai fi gâdilat el ar fi gâdilat noi am fi gâdilat voi aţi fi gâdilat ei ar fi gâdilat voi gâdilaţi Verbs conjugated like a gâdila şuiera. abroga. afirma. adera. adulmeca. adjudeca. admira. acuza. aloca. alătura. adora. aţâţa. ameninţa. aluneca. aburca. abjura. adurmeca. alunga. aclama. abdica. agrega.

génuflexion genunchi.f. geste gestaţie. cogiter. valise. geint Gemeni [zodiac]. germe germene (în ~). jars gârbovi (se ~). genunchi.] genuflexiune genuflexiuni. tchimodan geamăn geamănă. gémissait gemut. raboter geluit.]. libéral generos (în mod ~). pensée gândit. méditatif gânduri negre. bestiole gângureşte. gentilhomme gentleman.]. gestionnaire gestiune. généralité generaliza. songer gândea. attaché-case gel (sub formă de ~). gestion gggh gheară gheare.]. cil geantă genţi. jalousie gelozie (cu ~). gond gândac de bucătărie. gélifié gelos geloasă. étranglé (il avait ~) gâtuit. Georges ggger ger. génétique [n. jars gâştei.] genitiv [gram. cafard [fig. généreux. étrangler gâtui (el ~). géométrie George. gémissement geană gene. allemand Germania. étranglait gâtuind.] gândi. génération generos adj. étranglant gâtuise.. général. sacoche geantă diplomat. glace [vitre] geam mat [foto]. songe (je ~) gândeşte. générateur generaţie.gâfâi. plainte. gémissant gemea. Arabis alpina [bot. œuf (dans l'~) germeni de grâu. souffle coupé gâfâie (care ~). gesticuler gestiona gestionez. gazouiller [bébé] gângurit. [bot. germes de blé germina. génération generator. pensée. génitif geniu. songé gânditor. généralisation generalizat. gentil gentileţe. songeaient gândesc (ei ~). gazouille [bébé] gânguri. genèse genial geniali. raboté geme. germination gest. jumeau geamăt. gentiane. genoux (les ~) genunchiului. pl. sorte gen literar. geindre gem (ei ~). Allemagne germen. courber (se ~) gârbovit. songeait gândeau. les sacs à main LV Adev 08/01/08 genţiană [bot. genou genunchieră. cafard [zool. génétique genetică [n. généralement generalitate. generoase. réfléchir à. méditer à.]. gèle à pierre fendre (il ~) german. oie (de l'~) gâscariţa de munte [bot. commun general (în ~). gérer gestionar. géologie geologie [abrev. songe (il ~) gândeşti. Gémeaux [zodiaque] gggen gen. médité. sg. géographie geologie. generoasă. penser. cou. genouillère genunchii. généralisé generare. jalousement gelui. gémi. gémit. généreusement generozitate. songes (tu ~) gândire. gosier gâtlej gâtlejuri. hors d'haleine gând gânduri. genou (du ~) geografie. gorge. gazouillement [bébé] gânsac. genre littéraire general generali. génie gentil. [géol. jaloux gelozie. songent gândesc (eu ~).] geometrie.] geneză.] gât gâturi. f. essouffler. gentilhomme genţile pentru femei Louis Vuitton. gestation gesticula. pensant. griffe . largesse genetic.].]. génial genitiv [abrev. [G. générosité. vitre geam (gros). gentillesse gentilom. genre. cou.91 - . pl. étranglé gâtuire. gémissent gemând.] gânganie. avoir le souffle coupé gâfâială. pantelant gâfâind. généraliser generalizare. courbé gâscă gâşte.f. Gentiana sp. generoşi. pensé. pl. germer germinare. m. étrangla gâtuia. communément. gémir. oie gâscan. étranglement ggge geam. serviette [à porter]. gel ger de îngheaţă pietrele (e ~). dépoli [photo] geamantan. gosier gâtui.

plâtre ghirlandă. guillemets ghilotină. terreux glonţ. giratoire giruetă. tapi. département de Gorj [abréviation] gggl glabru [adj. gingivite ginşi [pl. recroquevillons. guider ghidon. joailler givrat.] ghid. recroqueville. colosse gigantic.]. (tu te ~) blottis. (se ~) blottissant.gheară [la păsări de pradă] gheare. girafe giratoriu. loge [du concierge]. rixe gimnastică.] gingaş gingaşi gingaşă gingaşe. épine [n. tassaient (ils se ~) ghemuiesc (mă ~). colossal. marié [n. voyante [n. glissière gloată. géant [adj. glacial glaciar. papier de verre glauc [bot. recroquevillant. m. tassez ghenă. devinait ghicesc. Gletscher gheţii. guitare ghiveci [n.] [d'un oiseau de proie] gheată ghete. gingembre ghimpe [n. poubelle Gheorghe. [bot. tassons ghemuindu-se. glucose glugă. rigoler [fam. blotti.]. peloton ghemui (se ~) ghemuiesc.m.f. tasses ghemuii (mă ~). cagoule. tapissez. devine (il/elle ~) ghiceşti. linceul Giurgeu. (il se ~) blottit. guichet ghitară. guillotine ghimber.n. ghiveciuri. recroquevillez. glaciaire gladiolă [n.]. filet [de vis] ghizdei [pl. gland ghinion. devine (je ~) ghicesc (ei ~).].]. tasse (je me ~) ghemuiesc (se ~). malchance.sg.] glaucom.]. tassant ghemuişi (te ~). Juniperus sibirica [bot.f. tassai (je me ~) ghemuim (ne ~).]. piquant [n.]. tapissant. blague glumeţ. facétieux glumi. gencive gingivită.]. (vous vous ~) blottissez. papier émeri. délicat.] [de flori] ghivece. pelote ghem mic. Munt.] [pop.92 - .].] ginerică [reg. plaisanterie. tassas (tu te ~) ghemuit. givré givrat [neo. voix.] glabră.] ghips. globe globulos globuloasă.] [bot. blottissent. bottine gheaţă.f. glandes glandular. serre [n. capuchon. blaguer . tassent ghemuieşte (se ~). glace (de la ~) ggghi ghici. devines (tu ~) ghicim. débile. populace glob. recroquevillent. recroquevilles. Gentiana verna [bot. cartable ghiper [bot.] ghimpi. glandulaire glas. guide ghida.]. (nous nous ~) blottissons. capuche glumă. renommée glucide. globuleux glod. giuvaer. guidon ghilimele. glucidique glucoză. plaisanter. glacial ghem.] gggi gigant.aero. joaillerie. =montagnes Carpates Orient. glaçage gleznă glezne. glacé [confiserie] glaspapir. guirlande ghişeu ghişee. golos glasat. tassé ghemuiţi (vă ~). gigantesque.] ghinţură de primăvară [bot.].] ghindă. glaucome glazura [un tort]. tasser (se ~) [se tapir]. querelle. glucides glucidic. Georges gheretă [a portarului]. jean [pantalon] girafă. frêle gingie gingii. deviné ghiciţi. givré GJ. devinette.]. se recroqueviller ghemui (se ~) [perf. gloire. glace [eau] gheaţă (de ~). devinent ghiceşte. gendre. glacé [confiserie] glazură [la tort].m. glacier. pot [à fleurs] ghivent.] glandă. glabre [bot. tapissons. tassait (il se ~) ghemuiau (se ~). balle glorie. s. guérite gheţar gheţari. guignon ghinţura [bot. (ils se ~) tapissent. marié [n. boue gloduros gloduroasă. girouette giulgiu. beau-fils. gymnastique ginere. devinez ghicitoare. joyau giuvaergie. glande glanda pituitară.]. tasse ghemuieşti (te ~). devinons ghicit. glaïeul [n. tapit. cheville glisieră.] ghiozdan.] gîlceavă [arh. glande pituitaire glande.] glacial. tapis. glacer [cuisine] glazurat. recroquevillé.] [bot. Gentiana sp. tassa (il se ~) ghemuia (se ~). Lotus corniculatis [bot. coulisse. joaillerie giuvaergiu. géant [n. deviner ghicea. blottir. rieur. glauque [bot.

frontière. lourdaud . grammatical gramatician.] grăunte de (un ~). hâte (à la ~) grad. lacune. précipice. zoo [n. lipides grăsuliu. graphie grafoman. gratis gratuit (în mod ~). gratification. ratissé grec. précipité. tas (le ~) grămadă grămezi. doubler le pas grăbit.n. golfe [géo.m. gros. rigolent (ils ~) glumesc (eu ~). square grădină zoologică [n. herser grăpat. se dépêcher grăbesc (ei se ~). grain [n. haut-le–cœur grebla. hâte (il se ~). avancer. blagues (tu ~). inscrire graviditate.].] gol goi goală goale. dépêchent (se ~) grăbesc (mă~).m.] grai.]. langage grai (prin viu ~). Grec grecesc. vide. vider goliciune. tas [n. patois [n.m. Minuartia saginoides [bot. gravitation. amas grămadă [n. nausée.] grăunţe. grammairien grandios. grenat greoi greoaie. presser.] grătar. greffier greier. cigale [f. nue Godeanu. gril grătar [pentru fripturi].]. presse (il ~) grăbi (~ ceva). noircisseur [fam.]. joufflu grăsun. tout nu golf [geo. gracieux grăbi. jardin public. pressé grădină. jardiner grădinărit. grillon greier [m. prime gratii. hâte grabă (în ~).f. grain de sel (un ~) grav gravi gravă grave. godin [n. =montagnes .] grăunte de sare (un ~).] grai popular. hâtent (se ~). grille gratis. rigole (il ~) glumeşti. précipiter.sg. brusquer grăbi pasul. néant. graviter gravitate. hâter. gras. potager grădină publică. greffe grefier.93 - . golf Golgota. jardinier [n. iron. tas (du ~) grăpa. gratuit. jardin d'enfants grămada. grave. greffer grefă. gravure gggre greaţă.] grămezii. grossesse gravita. dodu grăsuţ grăsuţă. gratuitement. nudité goni. parler [n. grain [du film] grapă. grec Grecia. Golgotha goli. dépêche (je me ~) grăbeşte (se ~).m.] gren [al unui film][neo]. ratisser greblat. jardin grădină de legume. hersé grăsime. département de Giurgiu [abréviation] grabă. chasser Goretex [marcă]. grammaire gramatical. ménage gggr GR. but [sport] gol puşcă. jardinet grădiniţă [de copii].] golf [sport]. voix (de vive ~) grai [subdialect]. mêlée [n. poil (à ~) gol (pe dinăuntru). gravité gravor. domestique gospodări.] grădinar. sérieux grava.]. gravité gravitaţie.glumesc (ei ~). pressent (se ~). maternelle (école ~).]. degré grafica. creux gol [n. graver. écurie gram. barreaux. hâte (je me ~). froment grăunte [n. herse gras grasă. blé. rebondi grăşătoare [bot. à nu. gratis gratis (pe ~). graisse grăsimi. tas. gramme gramatică. baie. Goretex [marque] gospodăresc. grandiose granit. plaisantes gggo goală [nud].]. hellénique. jardin potager. granit graniţă.] grămadă [rugby]. Grèce grefa. gol-puşcă. vide [n. gratifier gratificaţie.m. barbecue grâu. titre gratuit (à ~) gratuit. poêle [n. jardinage grădiniţă. à poil.n. nu. grain de (un ~) [fig. corpulent gratie.] grădinări. dialecte grajd. grain [du film] grena. gratuitement gratuitate. graphisme grafie. barreau gratifica. rigole (je ~) glumeşte.]. grec. gratuité graţios graţioasă.] gol [sport].f. administrer gospodărie.f.Carpates S roum. dépêche (il se ~). Grenze granulaţie [a unui film]. graveur gravură.

groupe gggu guguli [reg.] grozăvii. La Haye hahaleră. casse-croûte. gomme gunoi gunoaielor. épouvante groaznic. dorlote (il ~) guguli (el ~) [reg. fruste. Genista tinctoria [bot. terrible groaznic [adv. groupe. vulgairement. terriblement grohăi. gréviste gggri gri. bouche bée (être ~) gură-cască. grêle gripa (se ~) [auto. lourdeur greutate [n. Trans. grise grijă. dur.]. mégarde (par ~).] gresare. impropre. poids (le ~) greutăţi [fig. fausse greţos. dorlotait guguleşte [reg. tort (à ~) greşeală grosolană. Antirrhinum majus [bot. commère gurmet. graissage gresie [mineralogie]. brutal.]. faux. gouvernement Adev 01/11/07 guvernantă.sg. rudesse.].]. épreuves [pl. nauséabond greu grei grea grele. gris perle gggro groapă gropi.].]. coing guturai. badaud gură-spartă. effroi [n. délicieux guşa porumbelului [bot. grouper grupaj. grogner grohăit.f.] gutui. semoule [n. poids [n.] Adev 15/04/08 gura [geo.f. grotesque grozamă [bot. rhume guturai (cu ~). lourdement greutate greutăţi. difficile. goûter gustare la începutul mesei. goût gust (de prost ~).m. soin.].] grotă grote.m. caverne [géo.].*] gustos. guvernare. moue. bouche bée gură cască (rămâne ~). se tromper greşit. groupage grupare.]. difficulté greutate (~ mare). poids (du ~) grevă. fosse groază [n. allez ! haimana. embouchure (l'~) gura-leului [bot. horreurs grup grupuri.] gură [geo.][fam.] greutate redusă. grossier. grossièrement grosul. gros grosime. effroyablement groaznic de. gouvernante guzgan. gourmet gggus gust. grossièrement grosolănie. fourrure haină de vânt. goulasch guler. voyou haină. avoir tort. ordures [pl. enrhumé guvern guvernului. effroyable. incorrect greşită. grève grevist.].]. grognement gros groasă. pamplemousse gresa [tehn. rictus grindă.] grozav [fam. col. dorloter gugulea (el ~) [reg.m.].]. erreur. soigneusement grijă (cu mare ~). faute greşeală (din ~).f. col montant gulie. volée. Silene nivalis [bot.sg.] greutăţii. goût (de mauvais ~) gusta.] gris perle [neo. rude grosolan (în mod ~).].]. carreau [n.m. nippes [pop. poutre grindină. rude greu (cu ~). grippe gris [n. grillage grimasă.][constr].m. épais. bidouilleur [PC] Haga. graisser [techn. col V guler înalt. grosseur. épaisseur grosolan grosolani grosolană.].].]. grimace. péché. rat. rave gumă.] [constr.f.]. raton hhha hacker [PC]. gros [n. bévue greşi. groupement.grepfrut. veste haină de blană. précieusement grilaj.]. collet.94 - . cognassier gutuie. coupe-vent haine. prêt à porter [n. grotte.] .]. habits haine de gata [n. enrhumé gripă.pl.] [fig. grippé.]. collet de fourrure guler în V. souci grijă (cu ~).f. gallér guler de blană. gaillard [n. erreur (par ~). vêtement haină bărbătească.n.] greutăţi. embouchure gură cască. grossièreté. gripper gripat. gris. fringues [col. dorlota (il ~) gulaş.] greşeală greşeli.] hai!.]. gêne. légèreté [poids] greutatea. faction grupa. hors-d'œuvre [n. vulgarité grosolănie (cu ~). lourd. sinistre [adj. sensas [fam. goûter gustare. bonne [n. difficilement greu (din ~). allez ! haida de!. groupage grupă.sg.] grotesc. vulgaire. grès [minéralogie] gresie [n.

fourré. hyène hieroglifă. hobană. rigolo [col. chimérique hip-hop [muz. ouah ! [cri du chien][excl. hyperbole hiperestezie. à propos de bottes hohote de plâns. hasard hazarda (se ~). appliqué harpă. hypnotiser hipnoză. délirer halucinaţie. drôle. hip-hop [mus. auberge de jeunesse handicapat [n.]. papier à écrire hârţoagă. étang. jaunisse [pop. vide [n. halastó heliotrop. hyperréalisme hiperrealist.].f. hygiène hilaritate.] halucina. hectolitre helancă [n. fatras [sg. rigolade hazard. porteur [n.n.f.]. sérail [n. robe de chambre halat de baie. jacinthe hibă [reg. auberge (l'~) haos.] hau hau! [interj. hémorragie hepatită [med.]. hydrophile hidrofug. harnachement ham-ham! [interj. hasardeux hazos. hidoasă. anorak hanul.] helănci. houblon hhhan han. département Harghita [abréviation] hhhi hiacint [neo]. pull à col roulé halat.] hobană [aero. halte [SNCF] halubele [n. hybride hibridizare. hétérodiédétique [narr. hiberner hibernal. laid hârtie. hiéroglyphe hieroglific.: eleştéu s. traquer.] heleştee. chaos hhhar harababură harababuri.] hangar.]. hachurer hatman.n.]. hieroglife. hélanca [n. mirage himeric.]. facétieux.m.m. hiéroglyphique higienă [arh. hidoşi.] harnaşament. harpon haşura. rigolo hăbăuc [pop. tohu-bohu haltă [CFR]. grange hamei.]. sg. les blouses blanches (le personnel médical) Adev 14/03/08 halebardă. hyperesthésie hiperrealism.]. sanglots . hiba hiberna. hypnose hipocrit. hivernal hibrid.].haită (de câini). MM]. gourmandise hărţui. auberge han [mongol]. chimère. meute halancă. toqué [fam. hallebarde haloimăs [reg. hetman haţegan. hidoase. Le récit est hétérodiégétique lorsque le narrateur est absent de la diégèse (c’est-à-dire l’univers de la fiction dans sa totalité) hexametru. invalide handicapat [pop. hilarité himeră. hauban hochei. hydre hidrofil.]. =de la région de Hateg [Ts.] hard disk [PC]. paperasse hârtie de scris. talonner hărţuială.]. peignoir halatelor albe. necaz. amusant. horde [*] hoban. f. hideux hidoşenie. papier à emballer hârtie cu antet. hockeyeur hodoronc-tronc. saint-frusquin (le ~) [pop. harpe harpie.]. paperasse hârţogărie. maquis hău. tirant [n. tracas hăţ. hirsute HIV.] hambar. en-tête hectar.] haz. héliotrope hemoragie. papier hârtie de ambalaj. papier en-tête hârtie fără valoare.] ham pentru purtat bebeluşul. paperasserie hhhe header [PC]. étourdi [adj. hypocrite hirsut. porte-bébé hamal hamali. lac. HIV hhho hoardă hoarde.]. panne.95 - . harnachement harnic. hallucination ham.] hăitui. disque dur [PC] harem [n. tohu-bohu. hydrofuge hidrogen. hideur hidră. hydrogène hienă.].][reg.f. hyperréaliste hipnotiza. hockey hocheist hocheişti. khan han pentru tineri. harnais.m. ouah ! [cri du chien][excl. précipice. courir après hămeseală.].] hiperbolă. hectare hectolitru.pl. blouse. rêne hăţiş. gloutonnerie. hexamètre HG. hangar hanorac hanoracuri. s. hareng heterodiegetic [narat. abîme.] hâd hâdă hâzi hâde. néant. hépatite Hercule. hasarder hazardat. furie harpon.] (tissu synthétique élastique) heleşteu [Var. pl. Hercule hering. hybridation hidos pl.

]. huer huiduieli [pl. homéopathique homeopatie. pédéraste. homéomorphe homeopat.] iar.]. jument iapă tânără [n.]. blasphémer hulubărie. I. ragoût iaht.] homuncul.]. horticulture hhhot hot line [PC].] iarbă-grasă [bot. cahoter hurui. nouveau (de ~) iarăşi.MM].] hhhom homalău [vulg. frontière. décisif hotărî. arrêté hotărât hotărâtă. brigand hrăni cu apă şi pâine (se ~). hublot hudă [pop.m.][bot.] homari. varech [bot. houle [mar.] . housse husserlian.]. janvier Ianus.][bot.n. huszár husă huse. Hong-Kong hhhor horă hore. décision hotărâre (cu ~). grotte. péjor. m.].] iarbă-creaţă [f. yacht iamb [lit. pigeonnier humă [n. nutrition hrăpăreţ. horoscope hortensie. Sedum alpestre [bot. décidé. holistique [n. décision.]. Christ est ressuscité hhhu hublou. jeune jument [n.pl] I. être au pain sec et à l'eau hrănire.] hormonal.][bot. cupide hrean. herbe iarba-bivolului [f.][bot. ferme [adj.] huidui. hominidé [n. hussard.] hotărât (articol ~) [gram. pédé homodiegetic [narat.m.]. zieuter [pop. eau-de-vie horipilant [neo.] iancheu [pop.]. hué huilă.] humerus. bâche.m. humérus hurduca.][bot. écarquilla holbat. houille hulă [mar. charogne. résolument hotărâre administrativă.] huiduit. homosexualité. hold-up [n. décider. homéopathe homeopatic.].].96 - .f.] homar [n. décidément hotărâtor. homosexuel [n. choléra [m.. horticole horticultor. lui [pron.R. pédale [fig. éclats de rire hoinar. sarrasin.] Hristos a înviat. numéro d’urgence [PC] hoţ hoaţă.] iarba căşunăturii [bot. décidément.][bot.]. homéopathie Homer.] homist [peiorativ]. hotte aspirante hotărâre. humus [n.m. Jacques iacobin. határ hotă [bucătărie].] iarba împuşcată [bot. D] I-… <el I-a filmat>. Saxifraga cuneifolia [bot. homosexuel [n.]. Homère hominid [n. husserlien iiia i-. homuncule Honduras. hôtel hotelier.f.] hominizi.]. huées [pl. homosexuel homosexualitate. vagabond hoinăreală. écarquille hold-up [n.][neo.].] hormoni. cheminée [pour la fumée] horoscop horoscoape.]. convenir hotel. horripilant hormon [n. hormone [n.]. résolu. nouveau (de ~) iarbă.] hude.] hotărât (în mod ~). zyeuter.. caverne [géo. hormonal horn hornuri. ronde (danse) horincă [reg. défini (article ~) [gram. menthe frisée [f. homard (le ~) homeomorf. jonc des crapauds [m. écarquiller les yeux holbă ochii.] ianuarie.f.].f. homard homarul.][bot. couloir holba (se ~ la) [pop.] homo [col. =constructeur roumain aéro. défini. Hypochoeris maculata [bot. vrombir husar husari. écarquillé holbează (el ~).] holeră [f. blé noir [m.].] iarbă-de-mare. iambe [lit. convenu. écarquiller les yeux holba ochii (a ~). hôtelier [adj.] homosexual. raifort hrişcă [f. porumbar. Janus iapă. cadavre hhhol hol.].hohote de râs.A. entreprise forestière [abréviation] Iacob. homodiégétique [narr. agrostis blanche [f.] hotline de asistenţă [PC] ~).m.] huli. horticulteur horticultură. numéro d'urgence [PC] hotar hotare.] iarba-câmpului [f. ricain [fam. voleur hoţ de buzunare. homo [pop. LES… <il LES a filmés>[m.].] holistic. île [abréviation cartographique] I.m.][bot. balade [randonnée] hoit [pop.].F. jacobin iahnie. hortensia horticol. voleur à la tire hoţ de drumul mare..].pop. Honduras Hong Kong.].

iarba-osului [bot. idéaliste idealiza. pardonné iertaţi. foire [n.]. idée idee fixă. Juniperus sibirica [bot. œufs de poisson [pl. graine de paradis [n. issue (rue sans ~) ieşire de incendiu.] ieşire (drum fără ~).] [bot. absolvez. émerger. sortie. lac iaz [piscicol] iazuri.] ienupăr pitic [bot. bête [fig. crèche ieşean. étang ibovnic [pop.n. abordable. ressortir ieşind [n. cabri. rémission iesle. iconoclaste iconografie. absoudrait ierta (el ~). idiot.].] iarmaroace. idiotie idol. sortant ieşea. idiome idiot idioată.]. idéologue ideologic. emmènes ienibahar [n.n. icône icon [PC]. idéologie idilă. =de la ville de Iasi (Jassy) ieşi. absolvant iertat. idolâtrer iiie ied iezi. sors (je ~) iese. Jahrmarkt iarnă iarna ierni.97 - .]. jasmin Iaşi. hiérarchie ierbar [stomac le rumegătoare].]. marotte idee generală. identifier identificare.f. idéologique ideologie. parti-pris idei fixe. sortiez ieşeau. idéalisme idealist.] iepuraş.] icter [med. jaunisse [pop. idéaliser idealizare. sortais (je ~) ieşeam (noi ~).]. issue (chemin sans ~) ieşire (stradă fără ~). pardonne (il ~) iert. tenez. sortais (tu ~) ieşeam (eu ~).] iarmaroc [n.] ienupăr [bot. pardonnez ierţi. absoudre.].f. Jassy iată. lapins (les ~) iepuroaică. prends (tu ~) iei cu tine. absoudra iertăm. Silene acaulis [bot. pardonnent iartă (el ~). sortions ieşeaţi. genévrier [bot. cafetière ici [pop. pardonne (je ~) ierta (ar ~). ictère iiid ideal idealuri. yaourt iaz. ideali. pardonner iartă (ei ~). pardon. lapin (le ~) iepurii. sorti ieşiţi. identité ideolog.] idioţie. pareil identifica. sors (tu ~) ieşim. lièvre iepure (de casă) iepuri.]. Saxifraga paniculata [bot. iconographie icre [pl. ça et là icoană. vulg.]. voilà iată aşadar. hiverner iernatic [poet.]. lierre ieftin. pardonnons.n.]. sortant ieşit. hier ierna. hivernal ierta.]. stupide.]. obsession. sortons ieşind. Juniperus communis [bot. sortaient ieşeau. Helianthemum nummularium [bot] iarbă roşioară [bot. identique. sort iese (care ~). aperçu idee preconcepută. ci. lapin iepurele [de casă]. absous (tu ~).f. lapine. idylle idilic. rumen [estomac des ruminants] ieri. icône iconoclast.].]. sortent (qu'ils ~) iasă (el să ~). idyllique idiom. identification identitate. pardonnait ierta (va ~). absous (j'~).] ici şi colo. ça [ici] [pop. hiver Iasmina. pardonnera. randonnée . Jasmine iasomie. absout (il ~). sortent ies (eu ~). sortie de secours ieşire din găoace. maniguette [n. chevreau iederă. yogourt. pardonnes iertare. voici. sorte (qu'il ~) ies (ei ~). sortir iasă (ei să ~). sortaient ieşi. levraut iepure (de câmp). obsessions identic identică.] iarba şopârlelor [bot. sortez ieşi (din nou).]. belle ibric de cafea. hase ierarhie. idéalisation idee idei.f. issue [n. éclosion ieşire în natură. rebord ieşire ieşiri. absolvons iertând.]. sortait ieşeai. con [fig. amant ibovnică [pop.]. Polygonum viviparum [bot. idole idolatriza. voilà donc iaurt. bon marché iei. idéal idéaux idealism.].] iarba-surzilor [bot.

] imbecilitate. mirage. lac (alpin) iezerele. immoralité iiimp impact. aussitôt. imitation. insolence. éclairer. immoral imoralitate. impérial imperialism. fantaisie. salubre igliţă igliţe. implorer implor (eu ~). impair impardonabil. illuminer iluminare. impassible impecabil. éclairage iluzie. imaginable imaginar. implication implicit. immense. miment (ils ~) imită (el ~). mimant imitabil. imperturbable impetuos. ignorant ignoranţă. vain iiim imaculat. Hélène ilizibil. contretemps impenetrabil.] impersonal. impertinence imperturbabil. hors du commun ieşitură. supplie.]. éclairage iluminat. énorme. impérialiste imperios. implorent imploră (el ~). sur-lechamp imediat ce. impétuosité impietate. imperceptible imperceptibil (în mod ~). immersion. supplie (je ~). impérieusement impermeabil. ignare. pas comme les autres. impertinent impertinenţă. imitateur imixtiune. figuraient (ils se ~) imagine. imbécile. imitable imitaţie. impeccable. irréprochable impecabil (în mod ~). imbécillité imediat. illusion iluzoriu. objectivité impas.]. immédiat. imminence imita. impardonnable imparţial. ciré [n. méconnaître. hygiène igienic. impersonnel impertinent. suppliant . figurait (il se ~) imaginabil. imbattable imbecil. immensité imersat. impartialité. cul-de-sac. imaginaire. implorons implorând. imaginatif imaginau (ei îşi ~). cloué au lit imoral. lac iezer [n. imiter. implore (j'~) implorat. immaculé imagina (-şi ~). immigrant iminent. licencieux. Jésus Ileana. imminent iminenţă. implacable implica. figurez-vous imaginaţie. impartial imparţialitate.98 - . supplié imploraţi (ei ~). immigrer imigrant.n.]. supplia implorăm (noi ~). illisible ilumina. immémorial imens. imperceptiblement imperfect. impératif imperceptibil. submersion imigra. figurer (se ~) imagina (el îşi ~). colossal imensitate. iconographie imbatabil. impérialisme imperialist. ignoble ignora. suppliez.]. ignorance iiil Iisus. imper [fam. implorant. impact impar. négliger ignorant. immobilité imobiliza. simili imitator. impliquer implicaţie. lac (le ~ alpin) IF. immeuble. méconnaissance. crétin [fig. irréel imaginaţi-vă. hymne imobil. pasticher imitat. impétueusement impetuozitate. imperméable [n. imparfait imperfecţiune. mimé imită (ei ~). supplier. immobiliser imobilizat la pat. impérieux imperios (în mod ~). impeccablement impediment. illuminé iluminat [n. impiété implacabil. impétueux impetuos (în mod ~). lacs (les ~ alpins) iezerul. indéchiffrable. chemin sans issue impasibil. implore (il ~). impasse. imperméable impermeabil [n. défaut (par ~) implora (a ~).] iezere. pétulant.]. imploré. impénétrable imperativ. imaginer imagina (a-şi ~). imperfection imperial imperiali. instant (à l'~). crochet ignar. singulier. mime (il ~) imitând. figure (il se ~) imagistică. implorez imploră (ei ~). département d'Ilfov [abréviation] iiig igienă. image imaginează (el îşi ~). immobile imobilitate. saillie iezer.ieşit din comun. immergé imersiune. supplions. immixtion imn. ignare ignobil. sitôt que imemorial. bâtiment imobil [adj. éclairé. imagination imaginativ.

impromptu improvizaţie. incident [adj. imprécision impregna. inconséquent inconsecvenţă. taxer impozitând. incommodait incomodat. impossible imposibilitate. incommodent (ils ~) incomodează (el ~). enduction impresia (avea ~). lin inacceptabil.] incidental. incongruité incongruu incongruă. incommode.]. embarrasser. incohérence incomod. importer [com. inclusivement incluzând. imputrescible imund. incomparablement incompatibil.] incinera. taxé impozitează (ei ~). brûlant incandescenţă. importateur imposibil. incendie inci. incompréhensible inconciliabil. incinérer incinerat. impôt. incompatible incompatibilitate. impossibilité impozant. inclus [adj. détour inconsecvent. imprégner. portée (hors de la ~) inactiv. immunité iiin in [textil]. frappé [fig. inconfortable incomoda. grandiose impune (a ~). impur impuritate impurităţi. inconciliable incongruitate.] impresionă. inciter incitare. impressionnable impresionant. incident [n. taxent impozitează (el ~). sentiment (avoir le ~) impresie. enduit impregnează (el ~). importance importanţă (fără ~). incendier incendiar. inaugurer inaugurare. immonde imunitate. inadmissible inadvertenţă. incandescence incapabil. mordant [adj.]. incandescent. imprimer imprim. importation importa (a ~) [com. importé [com. incompatibilité incompetent. incision include. imprimante imprimare. incisif. imputer imputrescibil [neo. enduire impregnat. incohérent incoerenţă. important importanţă. impureté impus. incompétent.] incisiv [dinte].) incendiator. incomplet incomprehensibil. inclut (il ~) includea. pouce incident. imprimons imprimi. enduit (il ~) impregnare. incalculable incandescent. inadvertance inapt. inconduite import. impolitesse. impulsif impunător. impraticable imprecis. fauteur incizie. taxe (il ~) impoziteze (el ~). insignifiant importat [com. taxe (qu'il ~) impracticabil.implori (tu ~).] importator.99 - . incendiaire (nom. inapte incasabil. incapable incompetenţă. imprudence impulsiv. imprudent imprudenţă.] impresionând. imprécis imprecizie. imprimez imprimă (ei ~). incluait inclus. enregistrer.] imprima. inauguration iiinc incalculabil. inapte inaugura. imprime (il ~) imprimăm. contribution. improvisation imprudent. incomparable incomparabil de [adv. inaccessible. impriment imprimă (el ~). incompétence incomplet incompletă. implores impoliteţe. enceinte incisiv. incommodé incomodează (ei ~). incassable incendia. imprimes (tu ~) imprimantă. inclure include (el ~). personne) incendiu. taxant impozitat. incommode (il ~) incomparabil. taxe impozita. inacceptable inaccesibil.] inclusiv. inconséquence . improviser improvizat. impression impropriu. incendiaire (adj. imposant impozit impozite. frapper [fig. imposé imputa. imposer impur. imposant. ampleur.] important. sensation impresiona. impressionnant impresionat.]. incongru inconjur înconjururi. frappa [fig. impropre improviza. incinéré incintă. éblouir.] impresionabil. frappant [fig. imprime (j' ~) imprimaţi. incluant incoerent. impressionner. inactif inadmisibil. incitation incitator. (tu ~) supplies. incommoder incomoda (el ~). portée. incapable.]. incisive [dent] incita.

indécis. indifféremment indiferent (lăsa ~). indéchiffrable indescriptibil. indexer indexa. indicatif indicativ [gram. incubation incubator. impénitent incorpora. indéfinissable indestructibil. malaise. inefficacité inegalabil. inculqué inculcă (el ~). placidité. irrésolution indeformabil. indécence indecis indecisă. indicateur (poteau ~) indicaţie. anneau inepţie. indifférer indiferenţă. licencieux. montres (tu ~). indique (il ~). indifférence indigen. indolent. bague. indisposé individ. inconsciemment inconştienţă. indestructible indeşirabil. irrésolu. inculque (il ~) inculpa. type [individu] individual.100 - . ignorant incurabil.]. indépendance indescifrabil. inculquer inculcat. montré indicativ. inconsistant inconsistenţă. inculpe (il ~) inculpând. indirect indirect (în mod ~). incursion iiind indecent. hors série. bonneterie industrie de vârf. inculpa (il ~). inestimable . insouciant indiferent (în mod ~). indication indiciu. inconscience incontestabil. indicatif indici. individuel indolent. incorruptible incredul. individu. indexé indezirabil. incurable incursiune.]. ineffable ineficace. indispensable indispoziţie. voyant [n. indexer indexat. indécent indecenţă. industrie de pointe iiine inedit. indisposition indispune. indigner (s'~) indignare. impuissance. indifférent. incube inculca [în mintea cuiva]. incrimina (il ~) incriminând. indigestion indigna (se ~).inconsistent. incorporer. accusé inculpă (el ~). incontrôlable inconvenient. indignation indignat. inconvénient incorect. indisposer indispus. incorrigible incorijibil. incriminer incrimina (el ~). indien indica. incorrect incorigibil. hors pareil inegalitate. montre (je ~). incriminait incrimină (el ~). inculpation inculpat. indéformable indelebil [neo. inefficace ineficacitate. indigo indirect. indulgence industrial. incorporation incoruptibil. intarissable. induire indulgent. indemnité independent. indélébile indemnizaţie. indulgent indulgenţă. marquer. inégalité inel inele.] indică. ineptie inepuizabil. inculpé. index index (pune la ~). indiscrétion indiscutabil. industrie industrie de tricotaje. inculte. inculpait inculpare. montrer. indépendamment independenţă. montre (il ~) indică (care ~). indirectement. indiscipline indiscret. indolence induce. outré. indigène indigestie.]. inconsolable inconştient (în mod ~). indice indiferent. incorporer [mil. incrimine (il ~) incrimineze (el să ~). inépuisable inert. indiscutable indispensabil. particulier. inactif indolenţă. incruster incorpora [mil.] indicator (stâlp ~). inerte inerţie. indigné. incontinent [méd. indiques (tu ~) indicator. industriel industrie. indéchirable index. inculpe (qu'il ~) incult. indéniable incontinent [med. indépendant independent (în mod ~). insouciance. index (mettre à l'~). indiqué. incontestable. indicateur. zist et le zest (entre le ~) indecizie. incubateur incubus. indiquer indic. incrédule incrimina. clément. Inde indian. indésirable India. révolté indigo.] incorporare.]. inertie inestimabil. mec. inculpant inculpe (să ~). série (hors ~). placide. indiscret indiscreţie. indique (j'~) indicat. inédit inefabil. incriminant incriminează (el ~). incrimine (qu'il ~) incrusta. indicatif [gram.] incontrolabil. inconsistance inconsolabil. incruster incubaţie. inculper inculpa (el ~). obliquement indisciplină.

infiltration infiltraţie. piqûre (donner une ~ à qqn. impertinence. inspectant inspectează (ei ~). presse (je ~) insistat. ingénieur ingrat.]. infinité infirm. bénin inopinat. inspecte (il ~) inspectez. branché informatică [abrev. insiste (il ~). informe informa. type [individu] insalubru. insolence. infraction infraroşii (raze ~).] insinua. insistent. presse (il ~. injection injecţie (face o ~ cuiva). insolation insolaţie [med.. infusion infuzie (de plante medicinale). impertinent. tisane iiing ing. inspecte (j'~) . inhaler inimă. infectieux inferior. inspectent (ils ~) inspectează el ~). presser. gars. insérant inserare. infection infecţios. infirme infirmerie. renseignement informaţie confidenţială. bas. insinuant insinuant. intransigeant. infamie infantil infantilă.) iiino inocent. infidélité infiltra. insigne [n. fatalement inevitabil (în mod ~). inexact inexorabil. écriteau. toupet insolit. insinue (il ~) insinueze (el să ~). insiste (j'~). influence influenţabil. insinuer insinuă (el ~). mettre au courant informat (bine ~). insertion inserat. insère (qu'il ~) inserţie. puéril infatuat infatuaţi. ingratitude inhala. innovateur. infuser infuzie. insinué insinuează (el ~). inséré inserează. insoluble insomnie. infirmerie infirmie. inhospitalier inovaţie. cœur (au grand ~) inimă de piatră (avea ~). infirmier infirmitate.f. inflexible inflorescenţă. pressent insistenţă. infra rouges (rayons ~) infraroşu. cœur inima (din toată ~).]. pionnier. insère (il ~) insereze (el să ~). inoculer inofensiv. insensible insera. fade insista. inimitable iniţia (se ~). inoffensif. infiltration infim.]. infatué infecţie. coup de soleil insolent. initiative injecta. infernal infesta. inexorable inexprimabil. insipide. inspecté inspectă (el ~). insistance insolaţie. influent influenţă. inflorescence influent. insister insist. inévitable. indicible iiinf infailibil. innovation inovator. insérer inserând. insertion insidios. individu. faux. novateur iiins ins inşi. invraisemblable inimitabil. infini infinitate. insidieux insignă [n. insomnie inspecta. infirmité inflamabil. innocence inocula. insinua insinuând. injecter injecţie. insalubre inscripţie. renseigner. insolite insolubil. éhonté insolenţă.inevitabil. tuyau [fam. innocent inocenţă. mec. vaccin. cœur de pierre (avoir un ~) inimaginabil. inspecter inspectat. pressé. inévitablement inexact inexactă. insinue (qu'il ~) insipid. insisté insistă. initial iniţiativă. importun inospitalier. type. infériorité infernal. cœur (de bon ~). infester infidel. insinuant insinuat. influençable inform. information. infâme infamie. inimaginable. inflammable inflexibil. inscription insectă. infidèle infidelitate. [PC] informaţie. brusque inoportun.101 - . infra rouge infuza. infime infinit.] infracţiune. inspecta (il ~) inspectând. ingrat ingratitudine. ignoble. incorporer. infaillible infam. inférieur inferioritate. initier iniţial.m. ingénieur [abréviation] inginer. infiltrer infiltrare. insecte insensibil.

insulter insult. installent. puiser [fig. intégrité integru. implanter instală (el ~). insuffle (il ~) insuflat. instinctivement institui. instrumental insuficient.] intens. institué institut.]. intendance [mil. instruction instrument. outil. instruire instrui (el ~). intégralement integramă. intensité . instruisons instruit. insurrection insurgent. s. insuffisant insuficient (în mod ~). implantation. instigateur. intendant intendenţă [mil. mettre de l'eau courante instalare. instruisît instrui (el ar ~). inspecte (qu'il ~) inspectezi. incitation. instruira instruia. insulte (il ~) insultând. inspire (qu'il ~) inspiratoare.102 - . intensifier intensificare. instable instabilitate. île. insuffisance insufla. intelligence inteligibil. insultes (tu ~) insultă. instruction instructiv. blasphème insuportabil. institut instituţie. insulte (qu'il ~) insulţi.inspecteze (să ~). instituant instituit. instruit (il ~) instruieşti (tu ~). instantané [photo] instanţă. inspire (il ~) inspiră (el ~) [perf. instruis (tu ~) instruim. engin. posent (ils ~) instalează (el ~). instinct instinctiv. instaurer instaură (el ~). installer. intense intens (în mod ~). instruisez instruire. installa instalăm. inspiratrice inspiraţie. plombier. offenser insulta (el ~). lettré instruiţi. insuffler insuflă (el ~). instauré instaurează (el ~). installateur instabil. instigation instigator. montage. inspirons inspire (el să ~). institue (il ~) instituie (el să ~). mots croisés integrare. instruirait instrui (va ~). dressé [monté]. poser. insultait insultă (el ~). intégration integritate. pose [installation] instalare (în altă locuinţă). instaure (il ~) instaureze (el să ~). moniteur instrui. affront. installons instalând. instituteur instrucţie. inspirez inspiră (ei ~). instruisait instruiau.] instrumental. pose (il ~) instaleze (să ~). inspection inspira. intensification intensitate. immédiatement. insulte (j'~) insulta (a ~). inspirer inspiraţi. dresser [installer]. installé. insupportable insurecţie. installez instalează (ei ~). inspira inspira (se ~ din). instantané. posé instalaţi (voi ~). institution. instruis (j'~) instruieşte (el ~). intangible integra (se ~). instrument à vent [mus. intégral integral (în mod ~). instruisaient instruiesc (eu ~). instaura instaurând. intelligent inteligenţă.] inspirăm. installe (qu'il ~) instala (în altă locuinţă). immédiat instantaneu [foto]. îlot Insula Mauriţiu. instauration instiga. instaure (qu'il ~) instaurare. insulté. offensé insulte (să ~). insultant insultat. inspectes (tu ~) inspector. instinctif instinctiv (în mod ~). inspirent (ils ~) inspiră (el ~). institue (qu'il ~) instituind. insuffisamment insuficienţă. inspecteur inspecţie. infuser. insurgé insurmontabil. injure insultă gravă.]. inspiration instala. établissement [institution] institutor institutoare. installant instalat. instance instaura. insufflé insulă. intelligible intendent. insurmontable iiint intangibil.]. intensément intensifica. instruit. révolté. séditieux instinct. intégrer (s'~) integral integrali. intègre intelectual. instrument instrument de suflat [muz. inciter instigare. instaurant instaurat. emménager instala apă curentă. instituer instituie (el ~). intellectuel inteligent. instabilité instantaneu. insulte. instructif instructor. emménagement instalator. île Maurice (L'~) insulta.

interdiction de séjour interes. interprètent interpretare. interrogation interogă (el ~). interjection interlocutor interlocutoare. histoire de. interminable intermitent. interne intern (elev ~). questionne (il ~) interoghez. interurbain interval. international internationaux interpret. intervalle interval (de timp). interrogatif interogatoriu. intention intenţie (cu această ~). interdiction interdicţie de sejur. interviendra interveni (vor ~). interprété interpretează. immixtion. intervenant intervenit. interner internare în spital. intervient intervenţie. médiateur intermediul (prin ~). démarche interviu. intervenaient interveni (el ~). entretien. interviendront intervenii (eu ~). interprète [traducteur]. préoccuper de (se ~) interesant. intéressant interesat. intensif intensiv (în mod ~). interrogé interogativ. intérieur [n. songer intenţionat. intercalant intercalează. intéressé interfera. écartement. intercale (il ~) intercepta. questionnent interoghează (el ~). concerner interesa (el ~). intérêt interesa. intermittent intermitenţă. hospitaliser. intervenons intervenind. intente (qu'il ~) intenţia de (cu ~). interne [n. interstellaire interstiţiu. interprète (il ~) interpretează (ei ~).]. interviendrait interveni (va ~).]. intercalé intercalând. effet (à cet ~) intenţiona. intercepter intercepta (el ~). couper [géom. intéresser à (s'~). intercaler intercalat. moyen (par le ~) interminabil. intervenir intervenea. interview . internat [n. intervins (j'~) intervenim. jeu interpune. intercepte (il ~) intercepteze (să ~). questionner interoga (el ~). prohibition. commentaire interpretare [muz. artiste interpret [muz. questionnait interogând. interlocuteur interlocutrice intermediar. interceptent interceptează (el ~). interrogeait. interviennent (qu'ils ~) intervină (el să ~).] interna. interférant interferat. interceptait interceptând.] interiorul (în ~). intenté intentă (el ~).]. interstice intertextualitate. interféré interferează (el ~). intéresser. intensivement intenta (~ un proces). interférence interior. interne interior (în ~). intérieur. interroger.] interpretă [muz.intensitate (cu ~). intercepté interceptau.] internă (el ~). intéressait interesa de (se ~). carrefour.103 - . intente (il ~) intentez. interprétation. intente (j'~) intenteze (să ~). questionnant interogat. questionne (qu'il ~) interoghezi. écart interveni. intermittence intern. intervenait interveneau. intercepte (qu'il ~) interdicţie. intermédiaire. croisement interstelar. interceptant interceptat. songé interactiv. interrogent (ils ~). interposer intersecta (se ~) [geom. intenter (un procès) intenta (va ~). interviens (tu ~) intervin (ei ~). intenta (il ~) intentează (el ~). interrogatoire interogau (ei ~).] intersecţie intersecţii. interfère (il ~) interferenţă. internat internat [n. interactif intercala. interroge (j'~).]. questionnaient interogaţie. intentera intentat. interceptaient interceptează (ei ~). interprète. intervention. intensément intensiv. interna interoga. questionna interoghează (ei ~). dans l’intention de intenţie. intentionné. questionnent (qu'ils ~) interogheze (el să ~). interviennent intervin (eu ~). intervenu interveniţi. intertextualité interurban. écart. interroge (il ~). hospitalisation internat. interférer interferând. chanteur chanteuse interpreta. intervenez intervii. intervint interveni (el ar ~). interrogation internaţional internaţionali. interpréter interpretat. interviens (j'~) intervină (ei să ~). interné. questionne (je ~) interogheze (ei să ~). questionnes (tu ~) interogare. dedans (le ~). intervienne (qu'il ~) intervine. dans interjecţie.

invente (il ~) inventez. invitait invitat [n. introduire introduce (se ~). interdisent (qu'ils ~) interzică (să ~). invétéré invincibil.] intrigant. défends (je ~). invariablement invazie. déluge inutil. entrée. inventent inventează (el ~). intriguer [v. inonder. intuitif intuitiv (în mod ~). inutilement inutilitate.]. prohibé. interdisait interziceai. imaginatif. invitez invitaţie. interdis (tu ~) interzis interzişi interzisă interzise. invitent invită (el ~). inventes (tu ~) inventiv inventivă inventivi. invincible invita. intraveineux intriga. intoxication intoxicat. inventeur inventaţi. entrer en collision avec intra în rînd. irruption invectivă. intolérance intranzitiv. intolérable intoleranţă. interdis (j'~) interzică (ei să ~). inondation inundaţie mare. invariable invariabil (în mod ~). hors d'usage iiinv invalid. prohiber interzic (ei ~). imbattable. intrus intuitiv. interdiction. défends (tu ~). invitation invită (ei ~). proscrit interzicere. intuition iiinu inuman. inventé inventator. intransigeant intransigenţă. ingénieux inventivitate. inutile inutil (în mod ~). intimidait intimidare. intrigant. invite (j'~) invita (el ~). interdisais (tu ~) interziceam (eu ~). intitulé intolerabil. fabriquer.] intim. intrigue. investigation investitor. intimité intitula. gênaient intimidează. rebours (à ~) inversa. télescoper (se ~) intransigent. invention invers.] invitată. commanditaire investiţie. inutilisable. hôte [invité] [n. défend. défendre. brigue. prohibition interzicere a sejurului. interdira interzicea. interdisant interzice (el ~). inventons inventează (ei ~). inventaire inventat. défendez interzici.m. entrée principale intravenos. invites (tu ~) invizibil.interzice. inventer inventar. invalidité invariabil. défendent. entrer en vrille [aéro. intoxiquer intoxicare. gêner intimida (el ~).) intimida. défendu. conspiration introduce. interdise (qu'il ~) interzicând. invisible . côlon [anat. invite (il~) invităm. intransitif intrare. intestin intestinul gros [anat. intuitivement intuiţie.f] invitaţi. inutilité inutilizabil. défendons interziceţi.104 - . intime (adj. interdiction de séjour Adev 03/01/08 intestin. inventif. interdisez. gêne (il ~) intimitate. accès intrare principală. investigation investigaţie. investir investigare. inversion inversiune. intoxication intra intru.] intra unul în altul. interdisais (j'~) interziceau. porte principale. vice versa. intimidation intimidat. invalidé invaliditate. inventez inventăm.]. inventivité invenţie. invalide invalida.]. commanditer. interdit. investissement inveterat. intrigué intrigă. interdire. intimidé intimidau. intimider. inviter invit. inverser inversare. invalider invalidat. intoxiqué intoxicaţie. intolérance intonaţie. introductif intrus. interdisent interzic (eu ~). conspirateur intrigat. hôtesse [invitée] [n.t. invitons inviţi. entrer intra în coadă. invective inventa. interdisons. invente (j'~) inventezi. gêné. introduire (s'~) introductiv. submerger inundaţie. inversion investi. interdisaient interzicem. prendre la file intra în vrie [aero. intonation intoxica. intituler intitulat. invasion. prendre la file intra în coliziune cu. inhumain inunda. ingéniosité. invité. inverse invers (în sens ~). interdit (il ~) interzice (va ~).

sagace isteţ decât (fi mai ~). séduit (il ~) ispiteşti. ironique. erreur (par ~). sagacité istm istmuri. achever. hystérie isteţ. savoir-faire islamic. irrité iritaţi (voi ~). ironisé irosi. racontaient istorisesc (ei ~). Israël israelit israelită. irrévocable irezistibil. moquerie. invulnérable iiio io [pop. irrigation Irina.). épuisa (il ~) isprăvind. gaspiller irosire. ironie. narquois ironic (în mod ~). achèvent isprăveşti.].].] ipocrit [n. irrite (il ~) iriţi. gâcher. Irène iriosi.]. irrécupérable iremediabil. iris [bot. irréparable. irrigué irigă (ei ~). hysope isoscel isoscele.]. historien istoric [adj. rayonnement [radiation] irascibil. hypothèse ipsos. ironiser ironizat. Jeannot Ionuţ.m.m. irrépressible ireproşabil.]. islandais islaz. irresponsable ireverenţios. irrémédiable iremediabil (în mod ~). servage Ionică. irréprochable irespirabil. serf [n. séduis (tu ~) ispitit. pâturage isop.invoca. malice ironiza. irriter irit (eu ~). plâtre iiir iradia. je Ioan. hypocrite. irritable iritant. israélien isterie. irrationnel iiire ireal. Jeanne Ioana d'Arc. irriguer irigat. épuisé (il avait ~) isprăvit isprăviţi isprăvită isprăvite. irrémédiable irepresibil [neo. moqueur. histoire istorisi. irascible. gâchis.] Irlanda. terminé Israel. gaspillage irosit. sainteron [fam. contre son gré involuntar (în mod ~).].] istorici.105 - . invoqué invocaţie. irritation iritaţie [med. iris (anat. séduire. irrespirable iresponsabil. irréel irecuperabil. raconter istorisea. irritant [adj. invocation involucru. irrité (il avait ~) iritaseră. irréversibilité irevocabil. épuisant isprăvise (el ~). hypothétique ipotez. appât. rare] ipocrizie. séduit.) iris [bot. irrémédiablement ireparabil. isthme istoric [n. irrévérencieux ireversibil. irrigation irigaţie. tenter ispiteşte. irritation [méd. irritaient irită (ei ~). irriguent irigare.].]. Irlande irlandez. irritait iritând. irréversible ireversibilitate. achevé. jobbágy iobăgie. épuisé. irritez iritau. malin que (être plus ~) isteţime. irrites (tu ~) iritabil. irrésistible iiiri iriga. Islande islandez. coléreux. historique istorie. isocèle ispită. tentant isprăvi. racontent . irritable iraţional. Jean Ioana. racontais (je ~) istoriseau. tenté ispititor. irradiation. irritent irită (el ~).] irita. invoquer invocat. involontaire. malin. séduction. gâché. ironiquement ironie.] iritare. involontairement invulnerabil. irrité (ils avaient ~) iritat iritaţi iritată iritate. Jeanne d'Arc iobag iobagi. coléreux. épuiser isprăvesc. Jeannot ipcărige [bot. tentation ispiti. irlandais ironic. malicieux. irritant iritase. gaspillé iiis IS. irradier iradiere. gaspiller iris (anat.. département de Iasi [abréviation] iscusinţă. hypocrisie ipotetic. izlaz. islamique Islanda. racontait istoriseam (eu ~). involucre involuntar. Gypsophilia petraea [bot. irrite (j'~) irita (el ~). achèves isprăvi (el ~).

cognait (il ~). isolement [électr. fulminer. heurtant izbiră.]. cogné. éreintait (il ~) istoveşte (el ~). vif. coup de coude (donner un ~) izbitor. frapperait (il ~) izbi (el va ~). cogne (il ~). épuiser [d'un malade].istorisesc (eu ~). vive [adj. italien italice [PC]. isolé izolat (în mod ~). épuisant istovise (el ~). belle iubiţel [fam. désopiler (se ~) [pop. frappent (ils ~) izbesc (eu ~). parcours. heurte (il ~). chassent izgoni (el ~). chasses (tu ~) izgonesc. ivoire iiiz izbândă. frappe (il ~) izbeşti. italianiser italienizare. coup izbuc. heurtent. isolement [électr. isolé (ils avaient ~) izolat izolaţi izolată izolate. Jules iunie. chasse (il ~) izgoneşti.]. proscrire. juillet Iuliu. épuise (il ~) istovi (el ~). chassons izgonit. frappâtes (vous ~) izbise. isole (j'~) izolezi. frappant izbind(u-).]. Jésus iiit Italia. chéri [fam. amoureusement iubit. frappé (j'avais ~) izbiseră. jute iute. amoureux. chassa (il ~) izgonim. isolez izolau. frappez izbi cu cotul. bien-aimé. amour iubire (~cu). épuisé istovitor. raconterez istorisi (voi ~). frappe (qu'il ~) izbeau.] Iuda [Bib. italiques (caractères ~) italieniza. heurté. frappé (il avait ~) izbisem (eu ~). frappais (je ~) izbească (el să ~). isolent izolează (el ~).]. cognant. frappas (tu ~) izbit. isolaient izolează (ei ~). source [à grand débit] izbucni. chassé izgoniţi.]. déclencher. frappâmes (nous ~) izbirăţi. isolé (il avait ~) izolaseră. succéder à izgoni. frappera (il ~) izbii (eu ~). choc. Julia. isocline izocron. raconterai istorisim. maîtresse.].] . éclater de rire. frappèrent (ils ~) izbirăm. frappé (ils avaient ~) izbiserăm. réussir. raconte (je ~) istoriseşte.106 - . frappé izbiţi. amant. parvenir à. frappa (il ~) izbi (el ar ~).]. éreinter istovea (el ~). Julie iulie. choquer.m. itinéraire iiiu iubi. cogner izbea. itératif itinerant. cognent (ils ~) izbesc (ei ~).]. isoles (tu ~) izolare.] [neo. racontez istovi. épuisé (il avait ~) istovit. itinérant itinerar. isoler. claustrer izola (el ~). pouffer izbucnire. frappant [adj. racontera istorisi (veţi ~). frappé (tu avais ~) izbişi (tu ~). concubin iubită. irascible. isolant [n. frappait (il ~) izbeam (eu ~). isolable izolăm. éclater izbucni în râs. collision. chassez iiizo izobar. frappé (nous avions ~) izbiserăţi.] Isus. saillant.] izolaţie [electr. aimé iubit [n. italianisation item [neo.m. hâte (à la ~) iute la mânie.] izbitură. isolation izolator [n. piquant. épuisant [adj. chasse (je ~) izgoneşte. isolement izolare [electr. isolément izolaţi (voi ~). frappaient (ils ~) izbesc. coléreux ivoriu [n. item iterativ. épuisa (il ~) istovind.]. isobare izoclin. frappes (tu ~) izbi (el ~). frappai (je ~) izbim. Judas [Bib. aimer iubire. isole (il ~) izolez.]. isolons izolând. choque (il ~). heurter. isochrone izola. entrer en collision. racontes (tu ~) istorisi (va ~). raconte (il ~) istoriseşti (tu ~). Italie italian italiană.]. frappe (je ~) izbeşte. frappons izbind. racontons istorisit.] Iulia. réussite izbi. frappé (vous aviez ~) izbiseşi. isolant izolase. chasser. concubine. déclenchement izbuti. juin iută. isolait izolabil. bannir izgonesc (eu ~). raconté istorisiţi.

tombent malades îmbolnăveşte (se ~). apprivoiser îmblânzea. appétissant îmbina. habiller. isométrique izomorf. A] îîîmb îmbarca (se ~). habilles. étreignons îmbrăţişează. étreignez îmbrăţişaţi (voi ~) [imp. mélange îmblănit. étreignions îmbrăţişare. imbiber îmbietor. revêtir. av. tombas malade (tu ~) îmbolnăvit. portez îmbrăcaţi (voi ~).]. agencer îmbinare. portaient îmbrăcă (el ~). embaumer îmbărbăta. porta îmbrăcăm. tombant malade îmbolnăviră (se ~). étreignit (il ~) îmbrăţişăm. dompte (il ~) îmblânzi (el ~). tomba malade (il ~) îmbolnăvii (mă ~). vêt (il ~). portai îmbrăcam (eu ~). portâtes îmbrăcase. griser. vêtement îmbrăcăminte [constr. étreignait îmbrăţişa (el ~). dompteur îmbogăţeşte (care ~). dompter. étreignait îmbrăţişa (el ar ~). embarquer îmbâcsi îmbâcsesc îmbâcsită Tranz. étreint (il ~) îmbrăţişează (ei ~).]. prêt-à-porter îmbrânceală. portèrent îmbrăcarăţi. tombaient malades îmbolnăvesc (se ~). domptait îmblânzească (el să ~). fourré [adj.]. conjonction. portent îmbracă (el ~). enrichissant îmbogăţi. enivrer. tombe malade (il ~) îmbolnăvi (el se ~). portais (tu ~) îmbrăcai.C. A/D] îi [vb. tombait malade (il ~) îmbolnăvească (ei să se ~). mêler. dompté îmblânzitor. portions îmbrăcând. tapisser îmbrac. porter [vêtement]. tremper. sources (les ~) izvor izvoare. dompte (qu'il ~) îmblânzesc (eu ~). tombèrent malades îmbolnăvişi (te ~). isotopique izotropic. porté (vous aviez ~) îmbrăcaseşi. habille (j’ ~). soûler. réconforte (il ~) îmbăta. réconforter îmbărbătează (ei ~). a (se) înţesa de praf. isomorphe izomorfism. vieillir Adev 01/11/07 îmbătrânire. isomorphisme izoterm. vêtu. radoucir. porté (tu avais ~) îmbrăcaşi. est (il ~) îl. porté (ils avaient ~) îmbrăcaserăm. revêtement îmbrăcăminte caraghioasă. tombent malades (qu'ils ~) ) îmbolnăvească (el să se ~). enrobé. enivrant îmbătrâni îmbătrânită. étreigniez îmbrăţişau. source minérale îîîa î. isotope izotopic. étreignais (tu ~) îmbrăţişam (eu ~). enfiler par la tête îmbrăcăminte.107 - . vêtir. porté (il avait ~) îmbrăcasem (eu ~). şi refl. avant Jésus-Christ îi. étreignent îmbrăţişez. isomère izometric. dompte (je ~) îmblânzeşte. portant îmbrăcară. accoutrement îmbrăcăminte de gata. J. le [pron. porte (je ~).] îmblânzi. porte (il ~). étreindra îmbrăţişai.izolaţionism. source [abréviation cartographique] izvoarele.Hr înainte Hristos. tombé malade îmbrăca. isotonique izotop izotopi. embrasser îmbrăţişa (va ~). portais (je ~) îmbrăcam (noi ~). vieillissement Adev 01/11/07 îmbiba. étreindre îmbrăţişa. tombai malade (je ~) îmbolnăvindu-se. isotrope Izv. enivrer (s'~). étreignais (j'~) îmbrăţişam (noi ~). étreins (j'~) . vêts (je ~) îmbracă (ei ~). pousser îmbrăţişa. vêts. réconfortent (ils ~) îmbărbătează (el ~). portas îmbrăcat.. xxx Adev 28/03/08 îmbălsăma. étreindrait îmbrăţişa (se ~). isolationnisme izomer. A (se) umple. soûler (se ~) îmbătător. porté (j'avais ~) îmbrăcaseră. de murdărie sau de miasme. portons îmbrăca peste cap. étreignaient îmbrăţişă (el ~). portes (tu ~) îmbrăca (el ~). isothermique izotonic. porté (nous avions ~) îmbrăcaserăţi. portait îmbrăcai. isotherme izotermic. étreint îmbrăţişaţi (voi ~). portiez îmbrăcau. dompté (il avait ~) îmblânzit. étreinte îmbrăţişat. lui [pron. habille (il ~) îmbraci. porter. tomber malade îmbolnăvea (se ~). saouler îmbăta (se ~). enrichir îmbolnăvi (se ~). poussée îmbrânci. tombe malade (qu'il ~) îmbolnăveau (se ~). dompta îmblânzise. habillé îmbrăcaţi. source izvor mineral.

contrer împrăştia (se ~). partagé împărtăşiţi. garni împopoţona (se ~). envers împotriva voinţei sale. combla (il ~ un vœu) împlinit.îmbrăţişez (să ~). accompli împlinit (dorinţă). amélioration îmbutelia. anti-. réconcilions (imparfait) împăcare. divisent (ils ~). gavent îmbuibi (te ~). pousse (il ~) împingea (el ~). pétrifier împietrit. partageons. divisait împărţi (ar ~). morceler îmbuiba (se ~).]. partages împărtăşi. paix (faire la ~) împăcam (noi ~). combler (~ un vœu) împlineşte (el ~ o dorinţă). partage (il ~) împarte (el ~). în. tressage împlini (~ o dorinţă). garnissant împodobire. diffus împrejmui (~ cu un gard). comble (il ~ un vœu) împlini (el ~ o dorinţă). comblé. plier une tente împestriţat. décorer împodobea. arrêter. partageait. chanceler împleticea (el se ~). diffuser împrăştiat.]. gavait (il se ~) îmbuibându-se. embouteiller îîîmp împăca. tituber. natte. partage (je ~) împartă (el să ~). divisé împărţiţi. partagera. titubant împletitură. améliorer. gaver (se ~) îmbuib (mă ~). diviseur [math. réconcilient împacă (el ~). poussée împleti. réconciliation împăcat. partage împărţi. entre împodobi. natter. trébucher împiedica [fig. tresser împletici (se ~). divise (je ~) împart (ei ~). partageait împărtăşesc (ei ~). empaillé împărat.]. partagez împărţi cu dărnicie. division împărţitor [mat. divise (il ~) împarţi. chancelait (il ~) împleticeşte (se ~). confient împărtăşesc (eu ~). gavant (se ~) îmbuibat. réconciliait împăca (se ~). parer. reboiser împădurit. réconcilient împăcăm. cohue [f. étreigne (que j'~) îmbrăţişeze (el să ~). garnissent împodobeşte. buter contre împietri. diviser. divise (qu'il ~) împarte. partage (je ~) împărtăşeşte. amendement. clôture împrejurări vitrege [pl.] împături un cort. étreins (tu ~) îmbrăţişa (~ o idee). alentours (aux ~) . prodiguer împărţire. partagerait împărtăşi (va ~). partages împărtăşea. raccommodé. contre. réconcilié împăcaţi (voi ~). exaucé (un vœu) între. épouser (~ une idée) îmbuca. garnissaient împodobesc. gavaient (se ~) îmbuibă (el se ~). partagez împărtăşit. emballer împăduri. empêcher împiedica (se ~). divisé (il avait ~) împărţit. gavé îmbuibau (se ~). partagerait împărţi (va ~). réconcilions (présent) împacheta. empereur împărăteasă. partagé. partagent împart (eu ~). raccommode (il ~). bigarré împiedica. broncher [hésiter] împiedica de (se ~). bousculer împing (eu ~). chancèle (il ~) împleticindu-se. partagera împărtăşim. partage (il ~) împărtăşeşti.108 - . partager împărtăşi (ar ~). enliser împotriva. raccommodent. boiser împăduri din nou. boisé împăiat. pousser. garnissait împodobeau. partagent. poussait (el ~) împinse (el ~). garnir. contre son gré împotrivi (se ~). parer (se ~) împotmoli. réconcilies împăca (el ~). réconcilie (il ~) împaci. partagera împărţim. poussa împingere. réconciliez împăcau. impératrice împărătesc împărăteşti. gave (il se ~) îmbuibă (ei se ~). gave (je me ~) îmbuiba (el se ~). partagez împărţea. emboîter îmbucătăţi. division [distrib. partageons împărţind.] îmbunătăţi. divisant împărţise. décoration împodobit. gaves (tu te ~) îmbulzeală. raccommoder. réconcilie (je ~) împacă (ei ~). clôturer împrejmuire.]. impérial împărţeală. amender îmbunătăţire. garnit împodobind. étreigne (qu'il ~) îmbrăţişezi. adversité împrejurimi (în ~). pétrifié împinge. réconcilier împac (eu ~). sidérer. partager împart. pousse (je ~) împinge.

au service de în spirală. giclait împroşcat. en état de marche în stare să. cernaient (ils ~) împresurînd.]. finalement în centrul oraşului. alentours împrejurul. en mouvement în mod corespunzător. à contre cœur. en dehors de. prêtons împrumutând. à la hâte în întregime. en bloc în bucăţi. à l'étranger în şir. À votre santé ! în scârbă. conjonction împreunat. comment în cele din urmă.109 - . tors în stare bună. cerné împresurau. à la file în taină. en bandoulière în bloc.] împuternicit. prêtent împrumută (el ~). part (à ~). en plein air în afara [+G]. cerneront împresurat împresuraţi. ès (docteur ~ sciences) în acelaşi timp. prête (je ~) împrumuta (el ~). en sens inverse în sensul că. à poil în plină zi. accréditer împuternicire. réduire Adev 01/11/07 împuţit împuţită. cernent (ils ~) împresoare (ei să ~). in situ în slujba [+G]. en flammes. en grand în masă. en ligne droite în lipsă de. en morceaux în calitate de.] (dat). contre [échange] în sens invers. en effet În sănătatea voastră!. en plus. prêtaient (ils ~) împrumută (ei ~). chaque nuit în flăcări.] (< prêter) împrumuta. au loin în direcţia vântului. en marche arrière [auto] în măsura în care. cernent (qu'ils ~) împresura (vor ~). au service de în silă. en bon état în stare de funcţionare. dûment în momentul. pareil cas (en ~) în adins. puant îîîn în. en bloc în marşarier [auto]. tant que. prêtes (tu ~) împuşca. comme [temporal] în timpul nopţii. joindre împreunare. en même temps în acest caz. à l’aise în linie dreaptă. au complet în jur de. à la fois. prêter împrumut (eu ~). à défaut de în locul. à dessein în aer. en cours în depărtare. en l'air în aer liber. cerner împresoară (ei ~). éclaboussé. jonction. pendant la nuit. investir. secrètement în timp. pour lors în cor. contre [en dépit] în consecinţă. prêtait împrumutam (eu ~). en apparence în aşa fel ca să. en quête de în ce fel. à la tête în grabă. en. hors la loi în afară de. en ce sens que în serviciul [+G]. gicler împroşca (a ~ cu noroi). en chair et os în călduri. dans la mesure où în mijlocul. en feu în formă de teacă. prêta împrumută (el ~). puanteur împuţina împuţinată. hors-bord (moteur ~) în afara legii. en état de în străinătate.împrejurimi [pl. prête (il ~) împrumutăm. à contre cœur în schimbul. en tant que în carne şi oase. coup de feu împuternici. de plus. prêt [n. lors de în paragină. prêté împrumutaţi. mandat. en principe în pripă. autour de împresura. éclabousser împroşca (el ~). en aval în bandulieră. en chœur în curs tare. à contrecœur in situ. prêtais (je ~) împrumutat. au vent în dungi. hormis [*] în altă parte. prêtant împrumuţi. giclé împrumut [n. rayé [textil] în fiecare noapte. en dehors de în afara bordului (motor ~). au centre ville în ciuda [+D]. outre. prêtez împrumutau. ailleurs în amonte. en quête de în căutarea. à peu près în largul său. cernant împreuna. en friche în pielea goală. superficiellement în realitate. fusiller împuşcătură. accrédité împuţiciune. à la place de în mare. nuitamment . en amont în aparenţă. joint împreună. de façon à în aval. de trop în principiu. en chaleur în căutare de. au milieu de în mişcare. ensemble împroşca. dans în (doctor ~ ştiinţe). à nu. à rebours. procuration [jur. au grand jour în plus. amoindrir. gainé în frunte.

à tout jamais în vigoare. blanchisseur înălbitor [la spălat rufe]. relèvement înălţime.) înapoiaţi. dedans îîînc încă. munit înăsprire. remboursent înapoiază (el ~ banii). charmait (il ~) încântat. anthume în timpul vieţii (lui/ei). chauffage central încălzirea globală. à jamais. rembourser înapoiază (ei ~ banii). avance înaintat. charmer încânta (el ~). en vigueur în zdrenţe. armé înarmat [fig. ravi [fig. rendez înapoiaţi (voi ~). rends înapoia [bani].pl. chausse (qu'il se ~) încalţi (te ~). rentrée (f. charmant. rends înapoiezi. s. arrière. Javel (eau de ~) înălţa. échauffe (il ~). bagarre. chausse-toi ! încalţă (ei se ~). rembourse (je ~) înapoiezi (~banii). étouffement înăbuşitor înăbuşitoare. avançait înaintare. dressé [monté] înalţă (el ~). devant. chaussez (vous vous ~) încălţă (se ~). hauteur. ravissant încăpăţâna (a se ~). étouffant înălbi. chaussé încălţaţi (vă ~). avance (en ~). rembourse (il ~) înapoiem (~ banii). chausser (se ~) încalţ (mă ~). chaussais (je me ~) încălţase (se ~). chausse (je me ~) încalţ (să mă ~). violer un serment încâlci. hausser înălţa (se ~). chaussure încălzi (a ~). rehausser. entiché [pop. de fond en comble în veci vecilor. rend. soulier. en haillons înainta. étouffa (il ~) [fig. montent à cheval încalecă (el ~). armer înarma (se ~). avant. mêlée. avancer înainta. montons à cheval încălţa (se ~). embrouiller. retourner înapoia. chausses (tu te ~) încălţa (el se ~). chauffer. échauffent încălzeşte. monte à cheval (il ~) încaleci. avant Jésus-Christ Adev 15/03/08 înainte să. haut înăbuşi.]. rendu. chauffe (il se ~) încălzit. chaussa (il se ~) încălţăm (ne ~). chaussait (il se ~) încălţam (mă ~). munissait. chauffé. droit (tout ~) înainte de. reculer înapoia.] înăbuşi [emoţia].) înapoiată. hauteur de (être à la ~) inamic. montai à cheval (je ~) încălecam (eu ~). montait à cheval încălecai (eu ~). avant înainte Hristos (de la jumătatea mileniului IV î.în timpul vieţii. échauffer încălzi.] înapoi. chaussons (nous nous ~) încălţându-se. fasciner. réprimer.]. rendons înapoiez. chauffage încălzire centrală.Hr). taille înălţimea… (fi la ~). ennemi înamorat [arh. rendrait înapoia (va ~). dresser (se ~). monter à cheval încalec (eu ~). monte à cheval (je ~) încalecă (ei ~). montez à cheval încălecă (el ~). chaussent (ils se ~) încalţă (el se ~). dresse (il ~) [monter] înălţă (el ~) [perf. avant înalt. emmêler încăleca. blanchi înălbire. monta à cheval (il ~) încălecăm. monté à cheval încălecaţi (voi ~).]. chausse (il se ~) încalţe (să se ~).] încântător. chausse (que je me ~) încalţă-te!. rentré înapoiată. rendent înapoiem. rembourses (tu ~) înarma. pugilat încălca un jurământ. étreindre [supprimer] înăbuşire. dresser [monter]. chaussant (se ~) încălţăminte. blanchissage înălbitor [foto]. montes à cheval (tu ~) încăleca (el ~). remboursez înapoiază. en lambeaux. dressa (il ~) [monter] înălţare.] înăbuşă. avant (en ~) înainte (tot ~). chaussé (il s'était ~) încălţat. munir înarmat. blanchir înălbesc. rendait înapoia (ar ~). étouffait (il ~) înăbuşi (el ~). nanti înarmează (se ~). rendre. rentrées (adj. réchauffement global Adev 13/02/08 încânta. derrière înapoi (da ~). durcissement înăuntru. montais à cheval (je ~) încălecat. étouffe (il ~) înăbuşea. encore încăierare. blanchissent înălbeşte. obstiner (s'~) . réchauffe (il ~) încălzeşte (se ~). réchauffer încălzesc (ei ~). iron. f. remboursons înapoiez (~ banii). échauffé încălzire. hisser înălţat.110 - . avancé înainte. altitude. étouffer [fig. ériger. blanchit înălbit. rendra înapoiat. de son vivant în toate ungherele.

f. caille (il se ~). fini încheietură. chargera (il ~) încărcam. fige (qu'il se ~) închegătoare [n. commençant încep (eu ~). fermer.111 - . charges (tu ~) încărca (el ~). charge (je ~) încarcă (ei ~). imaginer . touche (pierre de ~) încercare [test]. tester [vérifier] încercând. éprouvant încercat.] încheia. clôture [action] închidere (a unui magazin). cessez încetă (el ~). cesse (qu'il ~) încetezi. débutant începe. commencé (tu avais ~) începuşi (tu ~). voué închipui. charge (qu'il ~) încarci. chargeant încărcase. charge (il ~) încarce (el să ~). éprouver. incertain incertitudine. chargeons încărcătură. obstiné. commencement început (la ~).]. chargeais (je ~) încărcând. cesses (que tu ~) încetare (fără ~). cesse (je ~) înceteze (el să ~).]. attache încheietura mâinii. buté. lourdeur d'esprit încetişor. receveur începător. intarissablement încetare a ostilităţilor. charger încarc (eu ~). commenças (tu ~) început [vb. commençons începeţi. chargeait încărca (el ar ~). enfermé închide (telefonul).]. cessons încetând. charge [n. cesses (tu ~) încetezi (să ~). obstinait (il s'~) încăpăţânat. chargez încărcăm. liquidation închis. clos [adj. intraitable. fige (il se ~) încheagă (ei se ~).]. naturalisation încetineală. doucement înceta. commencé (vous aviez ~) începuseşi. obstine (je m'~) încăpăţânezi (te ~). figeait (il se ~). cessé (j'avais ~) încetaţi. lenteur încetineală (cu ~). commençait începeai. incertitude încet înceată. cesser încetase. lentement încet (a vorbi ~). commencions începeaţi. pièce [chambre] încărca. cesse (il ~) încetez. obstinément încăpere încăperi. figé închegă (el se ~). éprouvait (il ~) încerca [testa]. chargé încărcaţi (voi ~). essai încercare (piatră de ~). petit à petit închega (se ~). commencé (nous avions ~) începuserăţi. épreuve. ogive nucléaire încarcera. commençai (je ~) începuse. lent. fermé. commence (il ~) începea. éprouvé. commencement (au ~) încerca.][bot. cessez-le-feu încetăţenire. entamer începe (el ~). toucher sa paye încasare. caillait închegat. commencer. cailler. commencé (il avait ~) începusem (eu ~). dédier. chargé (il avait ~) încărcat. essayé. raccrocher (le téléphone) închis (telefonul). démarrer începând. caillé. commence (je ~) începe (~ să mănânce). barrer închide din nou. commencé (ils avaient ~) începuserăm. obstine (il s'~) încăpăţânez (mă ~). commençaient începem. cesse (sans ~). tenter [essayer] încerca (el ~). commencé început. recette [encaissement] încasator. débuter. commencez începi. doucement încetul cu încetul. cernés (yeux ~) incert. obstinent (ils s'~) încăpăţânează (el se ~). incarcérer încasa salariul. commences (tu ~) începu. chargent încarcă (el ~). commençant. lentement încetineală a minţii. cessé (il avait ~) încetasem (eu ~). têtu încăpăţânează (ei se ~). chargerait (il ~) încărca (va ~). renfermer închide într-o mănăstire. début. raccrocha (le téléphone) închina.] închide închid. preuve încercănaţi (ochi ~). lentement. finir încheiat. Geranium robertianum [bot.încăpăţâna (el se ~). tenté [essayé] încercat [testat]. testé [vérifié] încercare încercări. cargaison încărcătură nucleară [mil. obstines (tu t'~) încăpăţânare. figer (se ~) încheagă (el se ~). raccroché (le téléphone) închise (telefonul).]. figea (il se ~) închege (el să se ~). vouer închinat. cloîtrer închidere. voix basse (parler à ~) încet [adv.] încărcătură (a unei nave). commenciez începeau. cessa (il ~) încetăm. cessant încetează (ei ~). cessent încetează (el ~). essayer. commença începui (eu ~). obstination încăpăţânare (cu ~). commençais (je ~) începeam (noi ~). commencé (j'avais ~) începuseră. figent (ils se ~) închega (el se ~). poignet [anat. commençais (tu ~) începeam (eu ~).

froncer (~ les sourcils) încrunta (el se ~). courber (se ~) încovoiase. courbe (il ~) încovoaie (ei ~).] îndatoritor. plient (ils ~). busqué.]. embrouiller. penaud încurcătură. figure (il se ~) închipuiţi-vă. loisir (à ~) îndemânare. prison. poussa îndeobşte.] încreţi [o ţesătură]. adroit. habileté îndemânare (cu ~). bandé încorona. faire crédit à încredinţa. reculons (à ~) îndărăt. pétrin [fam. louer [une chambre] închiriat. couronnait încununat. pencher înclinare. croiser încrucişare. crochu. aussitôt îndată ce (de ~). courbent (qu'ils se ~) încovoaie (ei se ~).]. ambiant încorda. couronnement încovoia. particulièrement .112 - .]. cernent (qu'ils ~) înconjura (vor ~). couronné încoronă (el ~). sitôt îndatorat. aptitude înclinat. fige (il ~) încremeni (el ~). inclination înclinaţie [geom. impasse. savoir-faire. crépu [cheveux] încreţit [ţesătură]. coller încleiat. bander încordat. couronné încunună (el ~). crêper [tissu] încreţi [părul].]. biais [adj. cernaient (ils ~) înconjurător. loue (je ~) [chambre] închiriere. agréer îîînd îndată. încununez. location închisoare. talent. geôle [arch. bientôt. froncer [un tissu] încreţi [pânză].] încremenesc (ei ~). aussitôt îndată (de ~). poussait (el ~) îndemnă (el ~). courber încovoaie (ei ~). imagination închiria [o cameră]. rétif îndărătnicie. froncé [un tissu] încrucişa. suffisant [adj. habile îndemână (la ~). voûté. s. courbe (qu'il se ~) încovoaie (el se ~). couronna încununând.] înclinaţie [fig. suffisamment îndeamnă. tôle [pop.] îndăratelea (de-a ~). portée (à la ~) îndemna. courbant încovoi (eu ~). germination înconjur. croisement încrucişat. fronce (il ~ les sourcils) încruntă (el se ~) [perf. courbé (il avait ~) încovoiat. sidéré. devoir [n. plier. taule [pop. emmêler încurcat. courbent (ils se ~) încovoaie (el ~). figurait (il se ~) închipuiau (ei îşi ~).]. courba (il se ~) încrede în (se ~). talent. courbé încovoiau (se ~). pétrifié. sidérer. figurer (se ~) închipuia (el îşi ~). fronçant (~ les sourcils) încumeta (se ~). fronçait (~ les sourcils) încruntă (el se ~). courbent (ils ~) încovoaie (ei să se ~). noyant (se ~) îndelete (pe ~). crêper [cheveux] încreţit [părul]. couronnant încununează (el ~). croisé încrunta (se ~). adresse. cernent (ils ~) înconjoare (ei să ~). germer încolţire. assurer încremeni. couronna încoronând. obstination. figea (il ~) încremenit. oser încununa. prévenant [adj. couronner încorona (el ~). pâmer. collé înclina. couronner încununa (el ~). don [talent]. figer [fig. couronne (il ~) încurca. plie (il ~) încovoaie (el să se ~). plie (je ~) încovoia (el se ~). tour [détour] înconjura. courbe (il se ~) încovoaind. pétrifier. acharner îndârjire. figent (ils ~) încremeneşte. figé [fig.]. cerner înconjoară (ei ~). incliner înclina (se ~). embarras încuviinţa.]. acharnement îndeajuns. cerneront înconjurând. figuraient (ils se ~) închipuie (el îşi ~). obstination îndărătnicie (cu ~). loué [chambre] închiriază (el ~). courbaient (ils se ~) încovoie (el se ~). incessamment. penchant.] încincit. obstinément îndârji.închipui (a-şi ~). figurez-vous închipuire. cerné înconjurau. cernant înconjurat înconjuraţi. pousse (je ~) îndemna (el ~). pousser îndemn (au ~). inclination. arrière îndărătnic. courbait (il se ~) încovoia (se ~). loue (il ~) [chambre] închiriez. courbe (je ~) încovoi (eu ~). quintuple încleia. couronnait încoronat. adroitement îndemânatic. couronne (il ~) încoronare. dette (en ~) îndatorire. généralement îndeosebi. fronça (~ les sourcils) încruntându-se. inclinaison încolţi. pousse (il ~) îndecându-se. couronnant încoronează (el ~).

doutait que (il ~) îndoiai că (te ~).îndepărta (a ~). tassai (je ~) [le contenu] îndesai (tu ~). tassaient (ils ~) [le contenu] îndesară. écartes (tu ~) îndeplini. doutai (je ~) îndoim că (ne ~). doutais que (je ~) îndoiau că (se ~). doute que (il ~) îndoieşti că (tu te ~). tassas (tu ~) [le contenu] îndesat. lointain îndepărtă (el ~). doutent que (ils ~) îndoieşte că (el se ~). écarté îndepărtat [adj. épris.]. gavaient îndopi. courbé. accomplir îndeplini (~ o dorinţă). pli îndopa. amoureux. tombe amoureux (il ~) îndrăgosteşti (te ~). plie (il ~) îndoapă (ei ~). plier quelqu’un îndura. doute [n. tombé amoureux (ils étaient ~) îndrăgostit îndrăgostită. téméraire îndrăzni. écarta îndepărtează (ei ~). tassais (tu ~) [le contenu] îndesară. audacieux. miséricorde îndurare (fără ~). doutais que (tu ~) îndoială. conseille (il ~) îndrumător. chagrinait îndurerat îndurerată. tassons (nous ~) [le contenu] îndesând. tasser [le contenu].].113 - . farcir. écarte (j'~) îndepărtezi. sucrer îndupleca [pe cineva]. tasses (tu ~) [le contenu] îndestulător.] chagrine [adj. tombent amoureux (ils ~) îndrăgostesc (ele se ~).] îndoi. chagrin [adj. courbent (ils ~) îndoiesc (eu ~). doutes que (tu ~) îndoii (mă ~). tombe amoureux (je ~) îndrăgosteşte (ea se ~). impitoyablement îndurat. tassâtes (vous ~) [le contenu] îndesase. gavait îndopându-se. gavé îndopau.]. exaucé (un vœu) îndesa. courbe (il ~) îndoieşte că (el se ~). douteux îndoiesc (ei ~). tassions (nous ~) [le contenu] îndesarăţi. reléguer. tassent [le contenu] îndeasă (el ~). effectuer. plient (ils ~) îndoaie (el ~). doutons que (nous ~) îndoind. exaucer (~ un vœu) îndeplinit (dorinţă). doutaient que (ils ~) îndoielnic. conseille (je ~) îndrumă (el ~). tassiez (vous ~) [le contenu] îndesarăţi. tassâmes (nous ~) [le contenu] îndesarăm. tassé (tu avais ~) [contenu] îndesaşi. tassant [le contenu] îndeşi (tu ~). tassé [le contenu] îndesaţi (voi ~). doute (mettre en ~) îndoiam că (mă ~). certainement. incertain. tombe amoureuse (elle ~) îndrăgosteşte (el se ~). tasse (je ~) [le contenu] îndeasă (ei ~).] îndrăgostiţi (vă ~). guide îndruma. oser îndrepta. tombé amoureux (il était ~) îndrăgostisem (mă ~). tombons amoureux îndrăgostindu-se. tassa (il ~) [le contenu] îndesăm. plie (je ~) îndoi (se ~). tombé amoureux. tassèrent (ils ~) [le contenu] îndesarăm. tombant amoureux îndrăgostise (se ~). tomba amoureux (il ~) îndrăgostim (ne ~). tassé (j'avais ~) [le contenu] îndesaseşi. tasse (il ~) [le contenu] îndesa (el ~). gaves îndrăgosti (se ~). gavent îndoapă (el ~). tassait (il ~) [le contenu] îndesai (eu ~). doute que (je ~) îndoiesc că (se ~). écarter îndepărtat. suffisant [adj. tombent amoureuses (elles ~) îndrăgostesc (mă ~). guide înduioşa. gave (il ~) îndoi (eu ~).] îndoială (fără ~).]. tombait amoureux (il ~) îndrăgostesc (ei se ~). tomber amoureux îndrăgostea (se ~). courber îndoaie (ei ~). remettre [météo] îndreptar. écarte (il ~) îndepărtez. tombes amoureux (tu ~) îndrăgosti (el se ~). entiché [pop. gavant (se ~) îndopat. certes [adv. douta (il ~) îndoi (se ~) [fig. douté (il avait ~) îndoit [X2]. doublé îndoiţi că (vă ~). acheminer îndrepta (se ~). tombez amoureux îndrăzneală. cabosse [n. doutez que (vous ~) îndoitură. doubler îndoia [plia]. pitié. tassez [le contenu] îndesă (el ~). courbant îndoindu-se (că). écartent îndepărtează (el ~). entasser îndes (eu ~). apitoyer îndulci. plier. s’éprendre. conseiller îndrum (eu ~). tombé amoureux (j'étais ~) îndrăgostiseră (ei se ~). doutant (se ~) îndoise (se ~). témérité îndrăzneţ. subi îndurera. courbait îndoia că (se ~).] îîîne . courbé (il avait ~) îndoise (se ~). gaver îndop. guider. subir îndurare. marcher îndrepta (se ~) [vremea]. audace. chagriner îndurera (el ~). douter îndoi [înmulţi cu doi]. gave (je ~) îndopa (el ~). doute (sans ~) îndoială (pune la ~). courbe (je ~) îndoiesc că (mă ~). tassé (il avait ~) [contenu] îndesasem (eu ~). clémence.

figuré înfăţişau. débonnaire. épouvantant înfiorase. effrayé înfricoşător. jaunissaient îngălbenesc (ei ~). pâli. ingénieusement ingeniozitate.înec [n. frissonna înfior (mă ~). licite. noya (il se ~) înecăm (ne ~). rouler. frissonner înfioră (el se ~). gelée îngheţa. engloutissent. peur (faire ~). création înfiinţat. blêmir îngălbenind. effrayer înfricoşat. noyons (nous nous ~) îneci (te ~). noyai (je me ~) înecară (se ~). tolérant îngălbeni. épouvanté (il avait ~) înfiora (se ~). vain. noie (je me ~) înecai (mă ~). échauffe (il ~) înfierbântat. tolères (tu ~) îngăduia (el ~). glacer. avalons înghiţit. (il s'est ~) îneacă (ei se ~). noyé înecat (el s-a ~ mâncând). tolérait (il ~) îngăduie (ei ~). glaçait. vaniteux.114 - . effrayant înfricoşează (mă ~). glace [alim.f. affamer înfometat. noyâmes (nous nous ~) înecarăţi (vă ~). englouti înghiţiţi. noyez (vous vous ~) înecă (el se ~). ardeur înflăcărat. jaunir.] înghiţi. ingéniosité. jauni îngâmfare. lampée înghiţituri mici (bea cu ~). créer [fonder] înfiinţare. langer înfăşa [un copil]. permettre. adopter înfierbânta (a ~). étouffer (s'~) îîînf înfăşa (~ un bebeluş). avala. affreux înflăcăra. noyèrent (ils se ~) înecarăm (ne ~). frissonne (il ~) înfioră (el ~). ingénuité ingenuu. tolère (il ~) îngăduie (el să ~). mine [visage] înfăţişat. étaler [exposer]. pensif ingenios ingenioasă. jaunissent (ils ~) îngălbeneşte. coups (boire à petits ~) . jaunissait (il ~) îngălbeneau. tolérance îngăduitor. engloutissement înghiţitură.n. gel [froid]. tolèrent îngăduie (el ~). avale înghite. toléré (il avait ~) îngăduit. frissonnant înfiorător. épouvanta (il ~) înfiorând. épouvante (il ~) înfioară (el se~). échauffé înflăcărare. cohue [f. épouvanter înfioară (el ~). échauffent înfierbântă (el ~). fatuité îngâmfat. épouvantable. défaite înfricoşa. avaler. glacé îngheţat bocnă. infatué înfunda. noie (il se ~) înec (mă ~). figuraient înfăţişează (el ~). figurer înfăţişa (el ~). sentir [fam. allure. pâlir îngălbenea. engouffrer. emmailloter înfăşura. affamé înfrângere. agenouiller înger. gelé. engedni îngădui (eu ~). colmater înfundat. air. embellir înfrumuseţare. infatué îngândurat. ange îngheaţă. ingénieux. enrouler înfăţişa. gelait îngheţat. noyade [n. jaunit (il ~). ingérence îngenunchia.] [supporter] înghiţi din nou. noyer. astuce ingenuitate. échauffer înfierbântă (ei ~). frissonne (je ~) înfiorându-se. geler îngheţa (el ~). embellissement înfumurat.]. peur (il me fait ~) înfrumuseţa. ravaler înghiţire. étouffé (il s'est ~) înecaţi (vă ~).]. avalait înghiţi. éclosion înfometa. avalent. gèle (il ~) înghesuială. figure (il ~) înfia. tolère (je ~) îngădui (tu ~). fonder. glace (il ~). tolérer. avales înghiţim. jaunissant îngălbenit. pâlit (il ~) îngălbeni (se ~). noyé (il s'était ~) înecaseră (se ~).] îngheţ [n. noyé (ils s'étaient ~) înecaşi (te ~).] îneca (se ~).] înflorire. figurait (il ~) înfăţişare. ingénu ingerinţă. créé [fondé] înfiora. transi îngheţată. noies (tu te ~) îneca (se ~ mâncând). noient (ils se ~) îneacă (el se ~). avalez înghiţi [pe cineva] [fam. colmaté îîîng îngădui.]. fiévreux [fig. aspect. engloutit înghiţea. noyas (tu te ~) înecat înecaţi înecată înecate. échauffé înfiinţa. astucieux ingenios (în mod ~). engloutir înghit. noyâtes (vous vous ~) înecase (se ~). toléré îngăduinţă. tolère (qu'il ~) îngăduise (el ~).

remplaçable înlocuire. pullule (il ~) înmulţit. parfume. noircissement înnobila. javeler înmărmuri. inquiétude. épouvantable. alourdir îngriji. affreux. écarté înlături. soignent îngrijesc (eu ~). épouvante (il ~) îngrozi (el ~). nagé (tu avais ~) înotat. amollir înmuia curbele. tremper. écarter înlătur (eu ~). remplacer. amonceler îngrăşa (se ~). nagé (ils avaient ~) înotaserăţi. novateur înnorat. juron injurie. noircit (il ~) înnegrit. amasser. épouvantant îngrozise. nage (qu'il ~) înot. pétrifier înmărmurit. s. limita îngrădind. écartent înlătură (el ~). horrifier îngrozeşte. entasser. nager înoată.îngloba. invective. multiplication înmulţitor. soigner îngrijeam (eu ~). limite (je ~) îngrădeşte (el ~).]. brunir. succession înlătura (a ~). écarte (il ~) înlătură (el ~) [perf. remplaçant [n.] îîînm înmatricula. mettre au tombeau înmormântare. immatriculer înmatriculare. noircissaient înnegreşte (el se ~). engrais îngreuna.]. grossir îngrăşământ. écartes (tu ~) înlesni. improviser înjosi. suppléer înlocui (se ~). nage înot (eu ~). nagera (il ~) înotase. parfumé înmiresmează. net [propre] îngrijiţi. substitution înlocuitor [n. noirci înnegrire. nagé (vous aviez ~) înotaseşi. mis au tombeau înmuia. héréditaire. limitent (ils ~) îngrădesc (eu ~). injuste înlănţuire. inquiéter îngrijorare. grossissement îngrozi. épouvanté (il avait ~) îngrozitor. limite (il ~) îngrădi (el ~).115 - . immatriculation înmânare. limitation îngrădit. englober înglobare. intégration îngrădi. nagé (il avait ~) înotasem (eu ~). soignant îngrijit. rabaisser. nagez înotăm. nageons înotând. nagé înotaţi. ménager înlesniri. pétrifié. rétrécissement înhăma. multiplier înmulţi (se ~). nage (je ~) înota (va ~). soignait îngriji (el ~). souci îngrijorat îngrijorată. nages (tu ~) . faciliter. facilités înlocui. noircissait (il ~) înnegreau (ei se ~). parfument înmormânta. nagé (j'avais ~) înotasem (noi ~).m]. rétrécir îngustare. engraisser. pullulent înmulţeşte (se ~). abaisser. humilié înjura. soigne (je ~) îngrijeşte. soigné. injure injust. effroyablement îngusta. inné înnebunit. galber înmulţi. épouvanter. pulluler înmulţesc (se ~). nagé (nous avions ~) înotaseră. soignons îngrijind. horrible îngrozitor (în mod ~). écarte (j'~) înlătură (ei ~). inquiet. multiplicateur înnăscut. parfumer înmiresmat. humilier. soignez îngrijire. écarta înlăturat. affolé înnegri. limiter îngrădesc (ei ~). nuageux înota. ravaler (se ~) înjosire. pullulé înmulţire. sépulture [enterrement]. limité îngrămădi. consterné înmiresma înmiresmez. soignes îngrijea. sépulture [enterrement] îngroşare. nage (il ~) înoate (să ~). mise au tombeau înmormântat. soin îngrijora. noircir înnegrea (el se ~). soucieux îngropăciune [pop. jurer înjurătură. épouvanta (il ~) îngrozind.]. dégrader înjosi (se ~). soigna îngrijim. soignais (je ~) îngrijesc (ei ~). soigne (il ~) îngrijeşti. ennoblir înnoitor. limitant îngrădire. masser. relayer înlocuibil.m. harnacher înjgheba. humiliation înjosit. remise înmănunchia. rénovateur înnoitor [adj. nageant înoţi.

rencontrait întâlneai. éclaircit [météo] însetat. vissant îîînt întâi [adv. rencontras întâlnit. tromper (se ~). aviser înştiinţare. vaudra însemnat. effroyable înspăimântând. attribut. d'abord întâietate. effrayer înspăimânta (se ~). faufiler însailă (el ~). mener. aggraver înregistra. signifient înseamnă. annonce [n. rencontre (je ~) întâlneşte. accompagnant înspăimânta. centuple înşela (a ~). épousa (il ~) însurându-se. rencontré (il avait ~) întâlnisem (eu ~).înotătoare [la peşti]. rencontra întâlnii (eu ~). coup monté înscrie. rencontré (nous avions ~) întâlniserăţi. marier (se ~) însurat. vaut. rencontrons întâlnind. consigner înrola (se ~). aliéner înstrăinare. rencontres (tu ~) întâlni (el ~).] însăila. mais. vaille însenina (a se ~). faufilant însănătoşire. effrayé înspăimântă (el ~). éclairci [météo] înseninează (se ~). ensoleillé însoţi. faufile (il ~) însăila (el ~). mènent însoţi [pe cineva care pleacă]. colletant înşfăcat de guler. parenté înrudit. accouplement însoţit.]. épouvante (il ~) înspăimântător. faufilait însăilând. rencontriez întâlneau. apparenter înrudire. rencontrer. épousé însură (se ~). épouvantable. du côté de înstărit. reconduire însoţire. rencontré (tu avais ~) întâlnişi. cependant. isolement însorit. joindre. marquer. collète (il ~) înşfăcă de guler (el ~).]. marqué însemne (să ~). találni întâlnea. aisé. éclaircie [météo] înseninat [meteo]. qualité. seller înşeuat. néanmoins. or [conj. trompé înşelător. enrôler înroşi. cossu înstelat. annoncé înşuruba. rougeur înrudi (se~). guérison însângera. sellé înşfăca de guler. communication înştiinţat. peur (pris ~). rencontrai întâlnim. invétéré înrăutăţi. animation însura. joint. animer însufleţire. signifié. charger de însărcinare. rougir înroşire. rencontré (j'avais ~) întâlniseră.f. accompagner însoţesc (ei ~). valent. ensanglanter însărcina cu. enregistrer. rencontrez . rencontraient întâlnesc (ei ~). commission înscenare [fig. avisé. rencontrent întâlnesc (eu ~). faire erreur. compagne însoţitor. avoir tort înşelat. duperie. effrayant. inscrire înscriere. marier (se ~) însoară (se ~). épousant însuşire. épouvanta (il ~). rencontré întâlniţi. étoilé înstrăina. signifie însemna (ar ~). centupler însutit. nageur înrădăcinat. nageoire înotător înotătoare. supercherie înşeua. rencontré (vous aviez ~) întâlniseşi (să se ~). épouvanter. recruter. colleter înşfacă de guler (el ~). éclaircir [météo] înseninare parţială. colleté înşiretare. rencontre (il ~) întâlneşti. rencontrais (tu ~) întâlneam (eu ~).]. immatriculer. épouser. vaudrait însemna (va ~). annoncer. colleta (il ~) înşfăcând(u-l) de guler. apparenté îîîns însă. inscription însemna însemn. assoiffé însingurare. vers înspre (~partea). épouse (il/elle ~) însura (se ~). rencontré (ils avaient ~) întâlniserăm. laçage înştiinţa. visser înşurubând. quand même. rencontrant întâlnise. accompagné însoţitoare. rencontrais (je ~) întâlneam (noi ~). primauté întâlni.116 - . signifier înseamnă (ei ~). accompagnement. épouvantant înspre. mensonger înşelătorie. duper înşela (se ~). valu. peur (prendre ~) înspăimântase. vertu însuti. épouvanté (il avait ~) înspăimântat. rencontrions întâlneaţi. aliénation însufleţi.

] întâmpina. advenir întâmpla (s-ar ~). retardement. étendu (il avait ~) întinsesem (eu ~). étalaient. rencontre.] întâlnire la vârf [pol. mésaventure întâmplător. étendu (j'avais ~) întinseseră.f. retour întors întoarsă. rentrée. accueil întâmpla. passe (il se ~). étale (j'~). étende (qu'il ~) întinde!. accueillit (il ~) întâmpină (eu ~). étirer (s'~) întinde un arc. durcissent întăreşte (se ~). allongé.]. étendions întindeaţi. arrivait (il ~) întâmplă (se ~). advienne întâmplare. étendent întind (eu ~). renforcer. effet (en ~) într-o clipită. étendis (tu ~) întinzând. tortueux. allonger. demande (il ~) . entre quat’zyeux întreba. étalèrent întinserăm. étendais (tu ~) întindeam (eu ~). étendre întind (ei ~). étendirent întinseră (ei ~). étalait. durcir întărească (să se ~).întâlnire. tête-à-tête. tendaient întindem. étales (tu ~). en trois fois rien. tend (il ~) întinde (el ar ~). étendu (vous aviez ~) întinseseşi. étendant întinzi. fortifier. intarissablement între patru ochi. attardé. demander întreabă (ei ~). vraiment. allongeait. accueilli întâmpinaţi. passait (se ~). attarder. étendrait (il ~) întinde (va ~). accueillerait întâmpină (ei ~). tendez întindeţi (să ~). incident [adj. accueillons întâmpinare (în ~). tortueuse întotdeauna. étendiez întindeau. étendez. tendu întinse.] într-una. tonifier. au-devant întâmpinaşi. arriverait (il ~) întâmpla (se ~). étende (que j'~) întindă (ei să ~). en moins de deux [fam. retard (en ~) întârziere. créer [fonder]. éternellement [adv.]. étends (j'~). avançait. durcit întări. tour (prendre un mauvais ~) întortocheat. tends (tu ~) întinzi (să ~).117 - . arrive (il ~) întâmpla (se va ~). étendra (il ~) întindea. hasard întâmplare (la ~). advient (il ~). bander un arc întinde cu făcăleţul [aluatul] étendre au rouleau [cuisine] întindere. tendait întindeai. étendîtes întinsese.]. hasard (par ~). accueillir întâmpina (ar ~). étends (tu ~). durcisse întăresc (se ~). étendais (j'~) întindeam (noi ~). arrivera (il ~) întâmplat. étendes (que tu ~) întinde (se ~). avancer. accueillit întâmpina (el ~). étendis (j'~) întinseră (ei ~). étendu. étirement întindere [n. passerait (il se ~). toujours într-adevăr. passera (il se ~). étendu (tu avais ~) întinseşi. tends (je ~) întind (eu să ~). créé [fondé] întemniţa. en effet. passer (se ~). attiser întina. tonique întăritură.]. rendez-vous întâlnire la nivel înalt. étalant. étendit (il ~) întinsei (eu ~). allongeons. retarder. dresse (il ~) [rédige] întocmi. retard întemeia (se ~). durci. étendaient. étends ! întinde (el ~). hasard (au ~) întâmplare neplăcută. graver întoarce. être en retard întârziat. étale (il ~). bander. étaler [à plat].f. accueillis întâmpinat. arriver. étendent (qu'ils ~) întindă (el să ~). accueillera întâmpinai. étendiez (que vous ~) întins întinşi întinsă întinse. surface întindere cu hobane. sommet [pol. accueilles întâmpinare. sommet [pol. dresser [rédiger] întocmit. incarcérer înteţi. bandé. baser întemeiat. étendu (nous avions ~) întinseserăţi. arrivé întâmple (să se ~). rentrer întoarce (pe dos). étendons. haubanage întipări. accueillait întâmpină (el ~). durcissement întărit. consolider întărire. étendu (ils avaient ~) întinseserăm. accueille (j'~) întâmpina (va ~). renfort întârzia. retourner întoarcere. allongea întinse (el ~). accidentel. accueillis întâmpinăm. rentré întocmeşte. étendîmes întinserăţi. maculer întinde. dressé [rédigé] întorsătură (lua o ~ proastă). étendions (que nous ~) întindeţi. étalé. accueillez întâmpini. étend. étirer. allongeant. étaler sur (s'~). fortuit.] întări (se ~). demandent întreabă (el ~). étalent (ils ~). tonifié întăritor. étala. étendait. tendons întindem (să ~). étendue [n.

obscurcissent întunecând. draper învăluit. affaire.] întristată.]. interrupteur întrerupere. interrompez întrerupi. utilisation. drapé învârteală [pop. demanderait întreba (va ~). apprendra învăţat.n] înţelesuri.] înţelege [acord]. accord înţelepciune. figé [fig. coincé înţesa. engourdissement înţepenit. chagrin [adj. arranger înţelegere. compréhensif. obscurcissait întunecă (se ~ la faţă). nipper (se ~) [pop.]. picotements [pl. figent (ils ~) înţepeneşte [v. colle [question difficile. comme [cause] întruchipa. tourner învârtitură.] înţepeni (el ~). question [demande] întrebare (pune o ~). integral. farcir înţesat. demandant întrebat. ténèbres [pl. compléter întregi [vb. navrer. sombre. appris învăţaţi.]. obscurité întunecos [sg. totalité întregime (în ~). intelligence înţelegere [acord]. obscur. coupure d'électricité întretăia. apprend învăţ. chagrine (il ~) întrucât. coince (il se ~) înţepeni (el se ~). sens [signification] înţepa.] întrista (el ~). interrompt întrerupe (va ~).].] înţepenit [v.t. demandera întrebă.] înţepeni (el se ~). couper la parole întrerupe mereu. contrister [arch. usage. coinçant (se ~) înţepenire. sevrage înţelegător. combine [f. nippe (il se ~)[pop. obscurcit întunecă (ei ~). fige (il ~) înţepeneşte.]. interrompons întrerupeţi.]. interrogatif întrebuinţare. ténébreux întunecare. pincé înţepător. incarner întuneca (se ~ la faţă). interrompu întrerupător [electr.f. établissement [institution] întrerupe.]. compléta întregit. complété întregime. emploi întrece. piquant [goût] înţepături [pl. complet întregi. arrêt întrerupere de curent. entrouvrir. coincer înţepenea (se ~). demande (je ~) întreba (ar ~). interrompant întrerupe (el ~). examen périodique argot écolier] întrebător. coinça (il se ~) înţepenindu-se. tourbillonner învarti învârtesc.]. chagrinait întristat [adj.] îîînv învălmăşeală. coupé (souffle ~) întreţinere. mêlée [n. nippait (se ~) [pop. obscurcissement întunecime. interrompit întrerupt. compétition întredeschide.]. nippa (se ~) [pop. figer [fig.]. figea (il ~) [fig. question (poser une ~) întrebare încuietoare [la şcoală]. navrant întristează (el ~). coinçait (il se ~) înţepenesc (ei ~). interruption. entrecouper întretăiată (răsuflare ~).].] înţepeni [v. obscur întuneric [sg. apprends (j'~) învăţa (ar ~).t. accommodant înţelege [acord]. totalement întreprindere. apprenez .]. nippé [pop. apprendre învaţă (ei ~).]. intégral. piquer înţepat [fig. interrompre întrerup (ei ~). bondé înţoli (se ~) [pop. devancer întrecere. intégralement. bâiller întreg întreagă întregi.] înţărca.118 - . interromps (tu ~) întrerupse. interrompais (j'~) întrerupem. ternir. obscurci întunecat întunecată. interrompait întrerupeam (eu ~). interromps (j'~) întrerupă (să ~). rembrunir întuneca (el ~). croiser. obscurcissant întunecat. complet. panne d'électricité. demandé întrebaţi.] înţolit. complet (au ~). chagriner. sevrer înţărcare. interrompra întrerupe [pe cineva]. entretien întrista. apprendrait învăţa (va ~). piger [fam.] înţoli (el se ~) [pop. piquant înţepător [gust].] înţoleşte (se ~) [pop.pop. car.] învălui.] învârteji (se ~). sagesse înţelept.].întreb. sage înţeles [n. interrompe (qu'il ~) întrerupând. arrangement. demandez întrebare.] întristător. interrompent întrerup (eu ~). demanda întrebăm. obscurcir întuneca (se ~ la faţă). apprennent învaţă (el ~). tour [rotation] învăţa. engourdi. hacher [fig. demandons întrebând.t.] întrerupea.] înţolea (se ~) [pop.

doué. verdir înveşmânta. vaincs (je ~) învingând. jalousie [fenêtre] Jamaica.] jargon. honte (la ~) jena. acharner înverşunare. enseigner învăţa (el ~) [pe cineva]. piller. pillage jaf armat [n. garnissaient înzestrează (ei ~). jante [auto] japonez. habiller. charbons ardents (sur des ~) jardinieră. store. martre jjje jeep. tonifier.] [peiorativ]. enneiger înzăpezit. garnissant înzestrat. vêtu înveterat. tonifie (il ~) învolbura (se ~). misérable. muni înzestrau.]. saccagé jefuire. pillent jefuiesc (ei ~). saccagent jefuieşte. munissait. faire honte jena (el ~). neigeux înzăpezită. garnir înzestra (el ~). jade jaf. habillé. tonifié învioră (el ~). Japon jar (pe ~).]. hold-up [n. jarretière jasp [min.] jazz.] înviorat. vainquez învins. jardinière [n. enneigé. pillait jefuia (el ~). jambières jambon. honte (ils eurent ~) jenaşi (te ~). cabot [n. honte (tu eus ~) jenat. gênant jenară (se ~). bûcher [fam. crasseux jelanie [pop. pille (il ~) jefuit. muni. doter.]. revivait (il ~) [fig. garnissent înzestrează (el ~). accuser. jasper [min.]. vainquais învingem. tourbillonner înzăpezi. enseigne (j'~) învăţa pe rupte. apprenant înveţi. gendarmerie jantă [auto].] înviorează (el ~). douer. dotation îîît îţi [pron D. apprends (tu ~) învăţa [pe alţii]. complainte jena. pitoyable. impénitent. vaincre înving (ei ~). pillage jefuitor. résurrection învineţi (se ~). honte (avoir ~) jenai (mă ~). vaincrais învingea (el ~). invétéré înviere. enseignez învăţăm [pe alţii]. munissent. imputer înviora. pâlir. saccager jefuia. enseignant [n. jambon jandarm. honte (j'avais ~) jenam (ne ~). honte (tu avais ~) jenam (mă ~). pillé. honte (j'eus ~) jenai (te ~). vaincra învinge (vei ~). enseignait învăţător învăţătoare. jalonner jaluzea jaluzele. raviva [fig. jaquette jad.] jegos. enseignons înveţi [pe alţii]. vêtir înveşmîntat.119 - . munir.]. vieillir învechit. gendarme jandarmerie. vaincrais învinge (voi ~). bleuir învinge. doté.m. vainc (il ~) învinge (va ~). enseignement învechi. garnit înzestrare. garni înzestrat cu. vaincu învinui. apprenons învăţând. gêner.f. enrobé înverşuna. Jamaïque jambiere.m. vainquant învingător. enseigné învăţaţi [pe alţii]. gêné . archaïque. honte (nous avions ~) jenant. revive (il ~) [fig. saccageaient jefuiesc.] jaguar.] învăţământ.] înviora (el ~).învăţăm. nippon Japonia. garnissait înzestrând. crasse [n.] înviorează (el ~). enseignent învăţ [pe cineva].f. acharnement înverzi. raviver [fig. tout-terrain jefui. enseigner învăţat [pe alţii]. instituteur institutrice învaţă (ei ~) [pe cineva]. jazz jder jderi.]. D] jjja jachetă. vainquait învingeai. te [pron. embarrassant. désuet învelit.n. gênait jena (se ~). pillaient. vainquent înving (eu ~). neigeuse înzestra. jargon jartieră. jeep. honte (il avait ~) jena (se ~). vainquais (tu ~) învingeam (eu ~). jalon jalona. pillard jeg [n. vainquons învingeţi. jaguar jalnic. vainqueur învinge (el ~). piteux.] [arg. usagé. japonais. lamentable. minable jalon. gêne (la ~).m. quatre-quatre. saccageait jefuiau. enseignes învăţa [pe cineva].] javră [n.

offensent jignesc (eu ~). de Roumanie. jersey. jockey joc [n. serment (prêter ~) . moite jilţ. joue (je ~) joci (te ~). insultait jignea (el ~). confus (être ~) jenaţi (vă ~). infamie jovial.].. demie. footing (faire du ~) joi. [jouer] au chat et à la souris Adev 11/04/08 Jocurile Olimpice de la Beijing. bassement josnicie. bas. infâme josnic (în mod ~). vexation jignitor. jongleur jonglerie. jungle jupui.f. bas basse jos (de ~). joujou [n. blessure [fi. gêne [fig. jubilé jubiliar. vexer. écorcher jjjur jur (în ~). moitié. dérision (tourner en ~) joc (mă ~). gerbe.]. jongler jongler. insulte (j'~) jigneşte.] jocuri. honte (vous avez ~) jenau.. offenser jignea. juive jidov [pop. insultant jignit. mi-chemin (à ~) junglă. pull-over jet.m. juif jigni (a ~).] jivină [arh. jouent joacă (se ~). serment jurământ (depune ~). =département adm. insultes (tu ~) jignind. offensant jigodie [n. ronde (à la ~) jur de (în ~). alentour.f. jouez jucărie. fauve [n.]. vexe (il ~) jigneşte (el ~). environ jura. juif jidană [pejor. joug jugular. jauge [auto] joker [cărţi de joc]. jouer jucăm (ne ~).jenat (fi ~). jubiler jubileu. judiciaire jug juguri. heurter. chapeau ! josnic josnică. jeu de mots jocuri de noroc. jugement judecător. heurté. jeudi joia. rasist]. jeudi (le ~) jojă [auto].. juive jidoafcă [pejor. gênent jenez (mă ~).].] jerbă. insulte (il ~).*] jenă finaciară. honte (vous aviez ~) jenaţi (vă ~). miche [n. ignoble. bas jos (merge pe ~). offensé jigni. blesser [fig. blessant. bassesse. honte (nous avons ~) jenează.]. vexé.] jjjo jocheu jochei. joue (il ~) joc (bate joc ~).f.] judecată. joues (tu ~) juca (se ~). guirlande jerseu.. mijumătate de normă. écorchure jumări [pl.] jucător. rillons [pl. jouet. immonde. les Jeux Olympiques de Pékin Adev 11/04/08 jogging. rasist].] [arg. pied (aller à ~) jos cu. district judiciar. offense (j'~) jignesc (ei ~). gicleur [auto] jid [pejor. jet jeton. honte [n. juger Judecata de apoi [Bib. bas jos pălăria!. jubilaire juca. fam. insulte (qu'il ~) jignesc.] jilav. inférieur. affront. offense. gênaient jenau (se ~). écorcher julitură. manche à balai [PC] jjjua jubila. cabot [n.f]. Dernier Jugement (le ~) [Bib. mi-temps jumătatea drumului (la ~). vil. honte (j'ai ~) jenezi (te ~). juge judeţ judeţi.. jonction jongla. siège jimblă. honte (tu as ~) jenă (se ~). jeu joc de cuvinte.m.]. jouir [fam. joueur Jud.]. jeux de hasard un joc de-a şoarecele şi pisica. joker [cartes] joncţiune. jurer jurământ. heurte. jugulaire juisa [neo. jouer joacă (ei se ~). rasist]. offense (il ~) jigneşti. jouons jucaţi (vă ~). blessé. département [abréviation cartographique] judeca.] [sexe] juli. jonglerie jjjos jos joasă. honte (ils avaient ~) jenăm (ne ~). footing jogging (face ~). jeton jjji jiclor jicloare. insulter jignire. gêne (il ~) jenează (ei~). outrage.120 - . honte (il eut ~) jenă [n. jovial joystick [PC]. offensait (il ~) jignească (să ~). insulté. gêne [n.] jumătate. rasist]. mortifier. demi jumătate (la ~ de). jogging.

journaliste jurul (în ~). karaté karmă. lanterne lanternă în formă de stilou. lancer lansa (el ~). piteux. juré [n. laconique lacrimă. lamenter lamentabil. L'… <il L'a filmé> [m. au commencement. vernis. lagune laic. meurtrier [n. juste justifica.] juridic [abrev. Lac [abréviation cartographique] la. zigouiller [arg. larme lacul. lac lac (de mobilă).].]. lançait lansare. labyrinthe lllac lac lacuri. chez.]. laïque lalea lalele. caisson ladă de gunoi. à temps laba (a-şi face ~) [vulg.]. lancé lansă.. homme de loi juriu.] lamina.] labei. lande [géo. lamentable lamentare. journalisme jurnalist. à. motivé justiţiar.121 - .] killări [neo. kiwi knock out. in situ la fel. lame lamenta (se ~). chaîne [f. chaîne de montagnes lapidar.] jurisprudenţă. lagune. friand (~ de) laconic. légitimer. jury jurnal jurnale. lampe. stylo lampe lanţ [nn. également la fel (cu). vorace.] L. serment (violer un ~) jurat. canard [fam.] [fam. le [pron. justice juvete [pop. cupide. cadenas.] landou. lamentation lamentări [pl.].] jurnal intim. lakat lacom. avide. jérémiades [pl. légiste. lapidaire . autour de just. A] L-… <el L-a filmat>. valet [cartes] kkka kaki. ravisseur [n.med. à la hâte la revedere.][tuer] killer [neo].] labă labe. patte (de la ~) labirint. tulipe (la ~) lamă. justifier justificat. Kosovo llla l-. Kosovo. laminer lampă. à midi tapant la aceasta. postérieurement la poalele. au pied de la repezeală. kaki kamikaze. justicier justiţie.m. au la 12 fix. même (de ~).f. kilomètre kimono. K. kimono kitsch.].] kilăr [pop. karma kcal. jurisprudence jurist. au niveau de la nivelul [+G]. motiver. laque lac [de mobilă]. à l'issue la timp. lancement lansat. lac [vernis] lacăt.]. kamikaze kantian.O. [jur. comme [comparaison] la fel de. kilogramme kilometru kilometri. langoureux languros (în mod ~). tulipe laleaua lalelele. patoche [n. journal jurnal [ziar]. tueur à gages kilogram.]. à l'issue la început. kantien Karaoke. lac (le ~) lacună. aussi la finele. en dernier la sfârşitul.]. de même la fel cu. kermesse ketchup.jurământ (încălca un ~). au revoir la sfârşit. journal télévisé jurnalism. kitch kiwi.O. lancinant landă [geo. kilo. lánc lanţ muntos. landau languros. à la mode. K. patte labă [mână]. champ lance. à vrai dire la faţa locului.]. ketchup kidnapper [neo. caisse. poubelle lagună. lacune lllad ladă. lançons lanternă. Karaoké karate. branler (se ~) [vulg. en pareil. à la tombée de la nuit la dreapta. d'abord la întâmplare. y la căderea nopţii. branché la nivel de. tube lllan lan. lance lancinant [neo. au hasard la modă. serment (violer un ~) jurământ (nesocoti un ~). journal intime jurnal televizat. Kcal kermeză. à droite la drept vorbind.arg. langoureusement langustă languste. lança lansăm.]. au niveau de la o dată ulterioară. langouste lansa.

laisse tomber ! lasă (care se ~). éclaircissent lămureşte (el ~). lárma larvă. laissez lăsaţi în jos. languissait lâncezească (să ~). large. lînă.] lătra. lâcher lăsând gluma deoparte. Datura stramonium laureat. mettre au net lămuresc (ei ~). Telekia speciosa [bot. baisser. lait lapte degresat. citron lămuri. à l'aise largul său (se simţi ~).f. largesse largul mării. loue (il ~) [éloge] lăuda (el ~). lait UHT laptele stâncii [bot. laisse (je ~) las-o baltă!. toison lână ţărănească. serrurerie lăcomie. éclairci. lavable lavandă. cupidité lăcrimioară. rejet [bot. lascif lassou.]. citronnier lămâi [pl. lakatos lăcătuşerie. faire tomber lăsa baltă (~ ceva). tapage. éclaircissement lănţişor. laine de pays lâncezi. loues (tu ~) [éloge] laudă (el ~). lait écrémé lapte integral. rabattons lăsând. prélassé lămâi [arborele]. semer (~ quelqu'un) [fam. rendre enceinte lăsa gravidă. [bot. éclaircit (il ~) lămurit. prélasse lăfăit. lâcheté lllat lat. ample largheţe. laisser tomber.lapoviţă. côté [n. lasso laur. vanter (se ~) laudă.].] laturi. latéral latex. bien dans sa peau (être ~) laringe. étaler sur (s'~) lăfăie (se ~).f. nuit tombe (la ~) lase (să ~). aboiement lăţimea spatelui (între umeri). languissant . languir lâncezea.] laţ. vantard lăudăroşenie. laisser las. laissa lăsat.] [géom. ampleur lăsa. larmoyant lăcuit. Cerastium alpinum lanatum lână. locust lăfăi (se ~). laisses lăsă. laitue lăptucul oii [bot].m. rabattu lăşi în jos (tu ~). blague à part lăstar. serrurier. patoche [n.]. vulg. crèmerie lăptărie [fig. rabattent lăs în jos (eu ~). rabats (je ~) lăsat în jos. larynx larmă. lâche laşitate. laqué lăcustă.]. éclaircir.122 - . lavande lavă. vaste.] lăsa borţoasă [pop. laissons lăsăm în jos. latin latitudine.] lăcătuş. latrines latură [n. sauterelle. loua (il ~) [éloge] lăuda (se ~). lait entier lapte UHT. prélasser (se ~) lăfăi pe (se ~). haute mer largul său (în ~). léguer. laissant lăsa baltă. latex latin. louaient [éloge] lăudă (el ~). laine. fanfaron. avidité. latitude latrină. latent lateral. larve lasciv. muguet lăcrimos. indication. laurier laur [n. lasso laş. laisse laşi. aboyer lătrat. tester [héritage] lăsa pradă disperării (se ~). chaînette lăptărie. laissent lasă (el ~). large latent. convoitise. rabats (tu ~) lăsa moştenire. giboulée lapte. nichon [vulg.m. rendre enceinte lăsa în jos. lave lllă lăboanţă [fam. tombant lasă (ei ~). peiorativ]. louange lăudabil.] lămâie. édifié lămurire.] [geom. citrons [pl. louer [éloge] laud (eu ~). rabat (il ~) lasă în jos (ei ~). laissé lăsaţi. Androsace sp.] larg. loue (je ~) [éloge] lauzi. livrer au désespoir lăsa să-i scape.]. vautrer (se ~). vantardise lllâ lâna caprelor [bot.] [fructul]. semer (~ quelque chose) lăsa baltă (~ pe cineva). tirer au clair. laisse (il ~) lasă noaptea (se ~).] lăptucă. louait [éloge] lăudau.] [fam.]. rabattre lasă în jos.] lărgime. louable lăudăros. chaînette lănţug [fam. rabattez lăsăm. lauréat lavabil. languisse (qu'il ~) lâncezeşte (care ~). carrure lăuda.

remède leafă lefe. lèpre lepros.][pop. lebed lecitină. lieutenant (le ~) leoaică. gêne (être dans la ~) llleg lega leg.][peiorativ]. légalité legare a şireturilor.] leţ leţuri. lèse-majesté llli libarcă.] lespezi.] lefter (a fi ~).m. rattache (il ~) leagă (el ~). lésion lezmajestate. comme [comparaison poétique] lele [pl. réunir. léthargie Lethe.]. ligotant legă burduf (el ~). cafard [zool. rattacher lega (el ~ din nou). correspondance [SNCF] legătură de rudenie. charogne. reliure legătură [CFR]. vacant. rattaché legând. lexique lexical. taties [fam. litière [véhicule] lector. lexical leza. légion legumă. fainéant. léopard lepră. lies (tu ~) lega burduf. lentement. lieutenant Lent. reliant legă (el ~). libérateur libératrice .] leit. D] LE-… <el LE-a filmat>. levier lexic. paye (nom) leagăn leagăne. serment legăna. relieur legătură legături. attache. lecteur lectură.]. leur [pron. lépreux lesne. lion leu [moneda] lei. lieutenant [abréviation] lentilă. tatie [fam. légitimer legiune. lieue legislaţie. lèse (il ~) leziune. lie (il ~). tomber dans les pommes [pop. libéral liberator liberatoare. indolent. lent lent [n. lien de famille lege legi. chômage (être au ~) liber (în mod ~). chronique [n. potager [adj. lier. dalle leş [pop. cygne. lien. bois. défaillance leşina. ligota legăm burduf. légume legumicol. lia. ligoter leagă burduf (ei ~). lécithine lectică. auprès de llle le-.] [constr.] leşin. légal legal (în mod ~).] lele [reg. législation legitim. rattachait lega (se ~). <monnaie roumaine> Leu [zodiac]. Léthé Letonia. ligote (il ~) leg (eu ~). relier un livre legal. ligoté legaţi burduf. aisé lespede [n.f.].] letargie.leneşă leneşe. relation legătură [a unei cărţi]. liera legat. voyant [n. relia (il ~) legi. auprès de.lâncezit. défaillir. ligotent leg burduf (eu ~). léser. légende leghe [unitate de măsură]. porter atteinte à lezare. Trans. lingerie lenjerie de damă. commode lesnicios. indolence.]. atteinte lezat. lecture lecţie. lessive [chim. légitime legitima. carreau [n. lient (ei ~). faisceau. libre liber (fi pe ~). loyal lebădă.m. relié legat (din nou).] libelulă. laçage legământ [arh. paresseux lenevie. leçon led. lentille lentul [n. relient (ils ~) leagă (el ~ din nou). attacher. LES… <il LES a filmées> le li. ligotons legi burduf. fainéantise lenjerie. relie (il ~) leagă burduf (el ~). Lion [zodiaque] levier. relier leagă (el ~). balancer.].][peiorativ]. légalement legalitate. leur leac leacuri. langui lângă. liant. ligotes (tu ~) lega o carte (ei ~). licite. dessous [n.123 - . contre [proximité] lângă (pe ~). lionne leopard. rattacher (se ~) lega (va ~). paresse. liaison. attache (il ~) leagă (ei ~). loi legendă. bercer legător (de cărţi). lie (je ~) lega (din nou). antidote. bois [matériau] lene. ligote (je ~) legat burduf. librement liberal. libellule liber.] lele [pop. paresse leneş leneşi . Lettonie letopiseţ.].m.] lent lentă. ligotez legând burduf. cadavre leşie. plus (en ~). lié.. sœur aînée lemn. latte leu lei. lésé lezează (el ~). berceau leal.

124 - .]. libertin libertinaj. luciole lider. liqueur licit. liberté libertăţii.]. vasque [n.]. liciter licitaţie. librairie libret [de operă]. vente aux enchères licurici . limaçon limax. luit licărire. licencié licenţios. solde en fin de série lichior. ligue lighean [n. bassin (anatomie).] lilieci. egalităţii şi fraternităţii. liquidation lichidare de storuri [vânzare]. égalité et fraternité libertin. licence poétique licenţiat [cu diplomă].n. lichen lichid. luit (il ~) licări (el ~).licurici [m.].f. libertinage librar. lilas liliac [zool. pelvis liliac [bot. licence licenţă poetică. obscène liceu. chauve-souris lllim limace. leader lift. parler [n. licencieux. lueur licean. collège lichen.pl. liquide lichidare. limaçon limbă limbi. licite licita. luisait licăreşte. liberté.] lighene. libraire librărie. ver luisant. luire licărea. langue . collégien licenţă. lueur licări. ascenseur ligă. livret [opéra] lllic licăr.libertate.

care creşte prin locuri umede şi mlăştinoase (Cirsium canum). 5. prin tufişuri şi păduri (Ophioglossum vulgatum). limbă indo-ariană = limbă ariană.LÍMBĂ. a i se încurca. I. a gâfâi. agăţată în interiorul clopotului. gură lăsată la coteţul de pescuit. Bară mobilă de metal. istoric constituită. cu frunze lanceolate şi cu flori mici. fonetică şi lexicală proprie. limbi. care. loveşte pereţii lui. la om fiind şi organul principal de vorbire.) Vorbă. naţiune. A-şi muşca limba = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. Obiect de metal. a împiedica pe cineva să vorbească. caracterizat prin structură gramaticală. Bucată de piele. (Iht. limba veche slavă v. A-şi scurta limba = a vorbi mai puţin. ♢ Expr. 2. A lega pe cineva cu limbă de moarte = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ţi îndeplinească o ultimă dorinţă. 7. de pânză etc. A i se lua (sau a-i pieri. limbă ariană v. de formă ovală. A alerga (sau a umbla) după ceva (sau după cineva) cu limba scoasă = a căuta cu orice preţ să obţină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. a-i veni) pe limbă = a nu-şi putea aminti pe loc de ceva cunoscut.) limba neogreacă = limba romaică. anterior diferenţierii dialectale. prietenos. limba-şarpelui = ferigă mică cu rizomul lung. limba-vrăbiei = plantă erbacee cu tulpina dreaptă. limbă indo-iraniană. a începe să vorbească. Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner. făţarnic. A fi slobod la limbă (sau limbă slobodă) = a spune multe cu sinceritate şi fără prudenţă. (Înv. 3. prin mişcare. Limba surdomuţilor. ♦ Fâşie de lumină care străbate întunericul. paleoslavă. verzui (Thymelaea passerina). cu o singură frunză. de os.) limbă-de-mare = peşte marin cu corpul oval şi asimetric. care creşte în regiunile subalpine (Gentiana bulgarica). A-i sta (sau a-i umbla. ♦ Pendulul unui orologiu. b) koine. la mestecarea şi la înghiţirea alimentelor. de şarpe) = (a fi) răutăcios. a spune şi ce nu trebuie. A scurta (sau a tăia. limbă indoariană. A avea limbă de aur = a avea darul de a vorbi frumos. b) plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie. cu flori albastre sau albe. de pădure etc. (A avea) limbă ascuţită (sau rea. a unui briceag etc. – Lat. limba-oii – a) plantă erbacee cu frunze dinţate şi spinoase. a fi flecar.f. limba-soacrei = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul. glas. 1. grai. (Înv. instrumente etc. cuvânt. s. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. limba-boului = plantă erbacee acoperită cu peri aspri şi ţepoşi. în special unui scriitor.) (livr. Flacără de formă alungită. b) a se abţine de a spune ceva nepotrivit. 8. a i se îngroşa cuiva) limba sau a nu avea limbă (de grăit) = a nu avea curajul să vorbească. A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos. II. 4. amabil. prefăcut. limbă indo-iraniană. cu ambii ochi situaţi pe o singură parte (Solea nasuta).) 2. (LINGV. cu flori purpurii. 3. răspândită prin locurile umede. arăriel (Borago officinalis). Compuse: (Bot. a nu păstra o taină. A prinde (la) limbă = a căpăta curaj. (LINGV. Limbajul unei comunităţi umane. limba-cucului = a) ferigă mică cu rizom scurt şi târâtor. servind la perceperea gustului. Cu limbă de moarte = ca ultimă dorinţă (exprimată pe patul morţii).) limba-apei = broscariţă. 6. ♢ Expr. lingua. A scoate (sau a-i ieşi) limba de-un cot = a) a-şi pierde respiraţia. A avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă) = a vorbi prea mult. c) a fi foarte tăcut. care seamănă formal sau funcţional cu limba (I). şi arh.) Prizonier folosit ca informator asupra situaţiei armatei inamice. ♦ Fel de exprimare propriu unei persoane. Lama de metal a unui cuţit. a tăcea. a lega) limba cuiva = a opri. limba neogreacă. ♢ Limbă comună = a) stadiu în evoluţia unei limbi. a fi foarte ostenit. limbă indo. grai. Organ musculos mobil care se află în gură. popor. b) a munci mult. Fâşie lungă şi îngustă de pământ. făcându-l să sune. cu flori albastre. A înţepa cu limba = a fi ironic. albe sau galbene. Deschizătură. 4.125 - . b) mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă şi cu flori roz grupate în spice (Plantago gentianoides). care acoperă deschizătura încălţămintei în locul unde aceasta se încheie cu şiretul. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate. 5. (Înv. cu tulpina spinoasă şi flori roşii. care înlesneşte încălţarea pantofilor. roz sau albe (Anchusa officinalis). A-şi pune frâu la limbă sau a-şi ţine (sau băga) limba (în gură) = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie. A-şi înghiţi limba = a) a mânca cu poftă. lungă şi îngustă. prin care aceştia îşi exprimă gândurile. A trage pe cineva de limbă = a descoase pe cineva. 1. 2. de material plastic etc. neam. şi reg. III. specific oamenilor. limba-peştelui = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui şi cu flori violete (Limonium vulgare). A fi cu două limbi sau a avea mai multe limbi = a fi mincinos. 6.) idiom. A avea mâncărime de (sau vierme la) limbă = a fi limbut. maliţios în tot ce spune. a batjocuri. încălcător. Totalitatea altor mijloace şi procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei şi sentimente. limbaj. Nume dat unor obiecte. a căuta să afle tainele cuiva. exprimată înainte de moarte. sentimentele şi dorinţele. (O ~ romanică. 1. 9.) Comunitate de oameni care vorbesc aceeaşi limbă. elocvent. de obicei cu o singură frunză penată compusă (Botrychium lunaria). 20 May 2004 | Greşeală de tipar LÍMBĂ s. limba-mielului (sau mieluşelului) = plantă erbacee acoperită cu peri aspri. limba romaică v.

tindă.iraniană = limbă ariană. v. limba-oii (Cirsium canum) = (reg. limba-soacrei (Opuntia) = opunţia. limba-mării = a) (Iberis semperflorens) (reg.126 - .) manoş. tăiş. 3. .) ţagăr. (IHT. v. (Transilv. otrăţel.) limba-cerbului (Scolopendrium vulgare) = năvalnic.) mutatău. 10. 8. b) (Solea impar) (reg. pridvor. 14. şoarecede-mare. v. (prin Transilv. (reg. pisc.) glosă.). limba-vecinei. 7. încălţător. 4. 9. limba-vacii.) limbă-demare = a) (Solea nasuta sau lascaris) (reg. limba-cucului (Botrychium lunaria) = (reg. (BOT. limbaj. (Ban.) şoarece-de-mare.) palmă. limba-mielului (Borrago officinalis) = arăţel. dragoste.) pălămidă. b) (Iberis umbellata) (reg.) gârlici. arătător. v. boranţă. 13. limbă indo-ariană. 5.) lilicele (pl. Phyllocactus ackermanni) (reg. (~ la ceas. (rar) scolopendră. (reg. v.) colan. cuţit.) iarba-ciutei.) 6. v.) 11. exprimare. iarba-dragostei. 12.) limbuşoară.. (~ la plasa de pescuit. (BOT. v. bucată.

linéaire linie. patois [n. courbe [n. lettres [pl.m. linguistique linia gulerului. colle (qu'il ~) lipească (o să ~).]. lingot lingual.]. chaîne de montage linie de ochire. mire [mil.limpede [f. droite [géom.] lipicioasă [n. défaut. rassurant liniuţă de unire. littéralement literar. collera (il ~) lipim. gens de lettres literatură. langue de bois Adev 19/01/08 limbaj. défaut (à ~ de) lipsă de (din ~). littéraire literar (gen ~). recollez lipi din nou. tirer au clair limpezime. littérature. tiret linoleu.] linie dreaptă (în ~).]. lèches lins. serein [fig. paix linişte!. clarté. faute de lipsă de ceva mai bun (în ~).]. cuillère linguşi. parler [n. adhésif [adj.]. citronnade limpede . linceul lllip lip de mare. absence. lapement lipi. aiguille (d'horloge) limbă maternă.] limbă (de ceas).127 - . limitation limitat. manque de (par ~). table. limite (je ~) limonadă. litige [jur. littéraire (genre ~) literat. minuscule litigiu [jur. aduler.] linie dreaptă. priver de lipsit (~ de).] lisă. languissant lipsuri.] linie de montaj pe bandă rula. loquace limfă. indigent lipsă lipsuri. limpidité limuzină. tiret linişte. privations lipsuri (cu ~). recolle (il ~) lipeşti. languette [des chaussures] limbut. lécher ling. colle (la ~) lipide. limita limitează (ei ~). manque (il ~) lipseşte de. colles (tu ~) lipi (el ~). limitatif limită. net [clair] limpezi. insuffisance. faute de mieux lipsă de politeţe. carence. collé lipiţi (voi ~). langage. colle [n.] limbaj ţărănesc. littoral. collent (ils ~) lipesc (eu ~). silence.f. adulation linguşitor linguşitoare.m. limité. lisse (surface ~) lista [PC]. colle (je ~) lipeşte. lingual lingură linguri.]. lymphe limita.] lipit. maternelle (langue ~) limbă [la pantofi]. collant.] lipiciuri [n. coller lipească (el să ~). apaiser.] linţoliu. colla (il ~) lipi (va ~). quiétude.f. adhésif [n. laper lipăit. collons lipind. colle (il ~) lipeşte din nou. paisible. obséquieux lingvist. flatter linguşire. silencieux. lipides lipit pământului. collera (il ~) lipesc (ei ~). lithographie litoral. impolitesse lipseşte. limpide. sans scrupule lipsit de valoare. linguiste lingvistic.] [bot. paumé. lèche (je ~) lingi. manque lipsă (în ~ de). homme de lettres literaţi [pl. liste noire lllit literal. encolure liniar [adj. clair. léché lingou. Lisbonne lisă (suprafaţă ~). règle. lisse Lisabona.n. lettre literă mare. collez lipiţi din nou (voi ~). ligne linie curbă. limousine lllin linge. manquer lipsi de. lister [PC] listă. lentille [bot. limite (il ~) limitez. lyrisme lis [neo. limitent (ils ~) limitează (el ~). Lychnis viscaria viscaria lipicios. marge limită (el ~).pl. tranquille liniştitor. rassurer liniştit liniştită. liste listă neagră. motus ! linişti. loup de mer lipăi.] litografie. grève [plage] .f. prive (il ~) lipsi. vol d'oiseau (à ~) linioară. linoléum linte. restreint limitativ.] lipiciul.].] literă litere. privé lipsit de scrupule. limiter limitând.].limbă de lemn. fautif lirism. cuiller. dérisoire lipsit de vlagă. collant [vb. limitant limitare. littéral literalmente. majuscule literă mică. recoller lipici [n.n.

frapper lovea. livrant [com. frappes (tu ~) lovi (el ~). livrait (il ~) [com.]. cognent (ils ~) lovesc (ei ~). blafard. lieutenant (le ~) locţiitor. frappaient (ils ~) lovesc.] livrează (el ~). loin en loin (de ~) loc istoric n parcare]. place de (à la ~) locutor [lingv. locataire locomotivă locomotive. frapperait (il ~) lovi (el va ~). cohabiter locuia. frappèrent (ils ~) . lotus loţiune. à eux lot. frappent (ils ~) lovesc (eu ~).] livrând.]. loyalement loialitate.litoral [adj. logique [adj. cognions lovească (el să ~). créneau [fig. localisation locatar. lieu historique loc liber [în parcare]. cognait (il ~). longitude lopată lopeţi.] logic (în mod ~). cogne (je ~).] loial. locomotion locomoţie (mijloace de ~). logiquement logică [n.m. remplaçant [n. lisière liziera unei păduri.].] livra (el ~).] livreze (el să ~). faubourien [n. lieutenant locotenentul. choque (il ~). fournit livrează (ei ~). habitation locuinţă modestă temporară.] [sg.pl. localiser localizare. habitant Adev 01/11/07 locuitor al mahalalei er peri.i. livret militaire lizibil. livré [com.m. heurte (il ~) loveşti. local locaux [n.].] localitate.] livrezi.] locul (în ~). choquer. heurter. locaux [adj. pelle à neige lor.pl. place (à la ~ de) loc în loc (din ~). livraison livră [=1/2 kg]. loge (je ~) locuiesc împreună (ei ~). loyal loial (în mod ~). pelle. livrent (ils ~) [com. liturgique llliv livid. logique [n. loyauté lojă [teatru]. guise (en ~ de). frappe (qu'il ~) loveau. logeaient (ils ~) locuiau împreună. livrée livrează. logez (vous ~) locuinţă. longitudinal longitudine. blême. frappais (je ~) loveam (noi ~).128 - . livraient (ils ~) [com. logent (ils ~) locuiesc (eu ~). fournissant.] livrare (~ de mărfuri). lobe loc locuri. loquace logic. pied-à-terre locuitor locuitori. leur lor [D. livrer [com.]. lividité livra. lotion loţiune de bronzare. lisible lizieră. logeait (il ~) locuiau. frappa (il ~) lovi (el ar ~). lopata lopată de zăpadă.]. livre [monnaie] livret militar. vivre.] locali [adj.f.] litoralul. lombaire Londra. vacance local localuri [n. résidence. Londres longevitate. livrent (qu'ils ~) [com. littoral [adj. habiter. locution locvace [neo. locomotive locomoţie. cogna (il ~). fournir. liturgie liturgic. pâleur. lieu loc de (în ~).f. cohabitent locuieşte. livre (je ~) [com. locuteur locuţiune [gram. fournissait. frappai (je ~) lovim.] locuit împreună. lisière d'une forêt lllo Loara. livre [mesure] livră [monedă veche fr. frappant lovind(u-).i. frappe (je ~) loveşte. fournis (je ~).]. livre (il ~) [com.]. cognais (je ~). locomotion (moyens de ~) locotenent.pop.pl.] logos [fam. livre (qu'il ~) [com. cognant. livrez (vous ~) [com. parcelle. heurtant loviră. topo [fam. suppléant locui. logeons (nous ~) locuit. fric [pop. logement.]. longévité longitudinal longitudinali. loge [théâtre] lombar. encombrement [espace] loc vacant. loterie lotus lotuşi.]. cohabitaient locuiesc (ei ~).] livrau.n. logis [n.].]. pâle.] loc ocupat. Loire lob. frappons lovind. livres (tu ~) [com.] livreze (ei să ~).pl. logé [v.]. livrons (nous ~) [com.]. fournissent livrez. frappera (il ~) lovii (eu ~). m. loger [v. huile solaire lllov lovele [pl. lot loterie. bord de mer (le ~) litru litri.].] lovi. loge (il ~) locuim. cogner. heurtent. localité localiza.]. cohabité locuiţi.].] livrăm.] livrat. résider locui împreună. fourni livraţi (voi ~). litre liturghie. livide lividitate. frappait (il ~) loveam (eu ~). m. place [n. cogne (il ~). séjourner.] livrea [haină].

lot [loterie] lozincă.].. cogné.] lovitură cu piciorul. frappé (j'avais ~) loviseră. frappez lovi cu piciorul. prendre.lovirăm. frappé (tu avais ~) lovişi (tu ~). frappé (il avait ~) lovisem (eu ~). faire un sale coup lovitură. coup [fig. frappé (ils avaient ~) loviserăm. coup de fouet lovitură de graţie. frappâmes (nous ~) lovirăţi. frappé (nous avions ~) loviserăţi. emporter . frappas (tu ~) lovit.] lovitură sub centură [fig. coups de matraque loz. donner un coup de poing lovi de (se ~). coup de pied lovitură de bici.129 - . devise Lt.] lovise. frappé loviţi. heurté. lieutenant [abréviation] lllu lua.]. donner un coup de pied lovi cu pumnul. frappé (vous aviez ~) loviseşi. sale coup lovituri cu măciuca. coup. coup de théâtre lovitură emoţională. heurt [n. buter contre lovi sub centură [fig. frappâtes (vous ~) lovire. coup de grâce lovitură de teatru. heurt [n.

ieie o să luăm o să luaţi o să ia.130 - . ieie Viitor II (popular) am să fi luat ai să fi luat are să fi luat avem să fi luat aveţi să fi luat au să fi luat Viitor I (popular) oi lua îi lua a lua om lua îţi lua or lua Viitor indicativul Viitor I eu voi lua tu vei lua el va lua noi vom lua voi veţi lua ei vor lua Viitor II eu voi fi luat tu vei fi luat el va fi luat noi vom fi luat voi veţi fi luat ei vor fi luat Imperativ tu ia luaţi Conditional Prezent eu aş lua tu ai lua el ar lua Perfect eu aş fi luat tu ai fi luat el ar fi luat voi .Infinitiv: a lua a fi luat Perfect compus eu am luat tu ai luat el a luat noi am luat voi aţi luat ei au luat Mai mult ca perfect eu luasem tu luaseşi el luase noi luaserăm voi luaserăţi ei luaseră Gerunziu: luând Perfect simplu eu luai tu luaşi el luă noi luarăm voi luarăţi ei luară Participiu: luat Indicativ Prezent eu iau tu iei el ia noi luăm voi luaţi ei iau Imperfect eu luam tu luai el lua noi luam voi luaţi ei luau Subjonctiv Prezent eu iau tu iei el ia. ieie noi luăm voi luaţi ei ia. ieie Perfect compus eu fi luat tu fi luat el fi luat noi fi luat voi fi luat ei fi luat Viitor I (popular) o să iau o să iei o să ia.

noi voi ei am lua aţi lua ar lua noi voi ei am fi luat aţi fi luat ar fi luat .131 - .

Lune lunar. lugubre lui (ai ~).p. Lucien lucid lucizi [adj. louis [monnaie] lugubru. ouvrier. clarté [fig.] lua foc.]. prenons lua cu asalt. prends (je). épouser (~ la forme de) lua (a-şi ~). tâter le pouls lua rămas bun (a-şi ~). travaille (je ~) lucrezi. travailler lucrăm. luisait luceşte. ouvrage.m.m. éclairé Luminilor (Epoca ~). lumière. enrhumer lua masa de dimineaţă.pl. prenez luă. moquer. luminosité Luna [satelit]. travail lucrătoare (zi ~).]. enlèvement luat (o boală).]. participer lua o pauză. épousa (il ~) lua în chip [pop. service. prend ia (să ~). prenant luat.n. charger de (se ~) lua la sănătoasa (o ~). monde lumea. prendre (qqn. lueur luminat.p. épousant luat în căsătorie. lumineux luminozitate. prendre à la légère luare.] luceafărul. patine [n. À <Il a dit À Jean> lui de lup. prendre au sérieux lua cu sine. luisant lucire.].n.] lume lumi. Scorzonera rosea [bot. objet lucru specific. luzerne Lucian. prenait lua (se ~). emmène (il ~). graisser [techn.] lumină slabă. prendre le pli lua parte. louveteau lujer lujeri.] Ludovic.]. reluisant luciu. prendre feu lua cu forţa. blaguer lua pulsul un (a-şi ~). chandelle [fam. octroyer. clairière [n. le mieux [n. usurper lua guturai. ouvrage.] llluc Luca. lundi (le ~) . travail.: mâna LUI Ioan]. luisant. emmena lua spuma de pe. épouser ia în căsătorie. prendra luând. éclairer lumina (a se ~). pauser lua peste picior. travaille (il ~) lucrează (ei ~). attraper lua (va ~). épouse (il/elle ~) luând în căsătorie. propre [n. luit (il ~) luci (el ~). lustre. attrapé luat în serios. chose. emmené luă cu sine. tiers monde lumina (a ~). assaillir lua asupra sa. déjeuner lua obiceiul. travaillons lucrat. étoile du berger lucernă.]. lucidité luciditate (cu ~). éclaircir [météo] lumină lumini.ia. lucidement lucios. Gentiana asclepiadea [bot. gens (les ~) lumea a treia. travaillent lucrez. emmener ia cu sine. phosphorescent luminiş [n. tourner en dérision lua răspunderea (a-şi ~). considérer lua exemple. pré plat au bord d'une rivière lunea.) en photo lua în considerare. écumer lua uşor. siennes (les ~) lui [G. tige [d’une plante] lllum lumânare lumânări. Lumières (Époque des ~) luminiscent. lueur lucitor. pris au sérieux lubrefia [tehn. œil-de-bœuf luci. embarrasser lua în căsătorie. m. mois lună [astron. sien lui (ale ~). lunaire.m.n.132 - . œuvre.]. ouvrable (jour ~) lucrător. éclaircie luminişul luminişurile. lune de miel luncă. fignoler lucrare lucrări. Louis ludovic [monedă]. siens (les ~) lui (al ~).].] lucrul cel mai bun. prise. mensuel lună. travailleur lucrător cu ziua. débiner (se ~) [fam. prends. cierge lumânărica pământului [bot. Luc lucarnă rotundă. prenne (qu'il ~) iau.]. clairière (la ~) luminos. prit luăm. monde (le ~). travail travaux lucrează. puiser [fig. travailles (tu ~) lucra meticulos. travaillé lucraţi.] lua în serios mineaţă. de [G. bougie lumânare groasă. main-d’œuvre lucru lucruri. prendre congé lua în râs. DE <le film DE Jean> LUI <I-a zis LUI Ion> [m. lucide lucid (în mod ~). charger de (se ~) lua pe cap (a-şi ~). prendrait lua (el ~). épousé luă în căsătorie. munir de (se ~) lua (ar ~). luire. reluire lucea. lune lună de miere. lucidement luciditate. prennent lua (~forma).f.] luminişuri.f. travaillez lucrătură lucrături. emporte (il ~) luat cu sine. luisit luceafăr [bot. pris luaţi.: la main DE Jean] LUI <filmul LUI Ion>.] lucra.

lustre [lampe] lustrui (~încălţămintea). magnifique magnolie [f. Hongrois [n.] macaroane. magicien magie.][*] maghiar [locuitor] maghiari. luttons luptând. allongeait lungi (el ~). lutté luptaţi. M'… <il M'a filmé> M-ţii. hongrois [langue] magic. cabane [fig. oblongue lunguieţ. lutte. maquiller machia (se ~).*] maghiara. moins mai rău. homme de mer.].] M-… <el M-a filmat>. loup lup de mare. au-dessus mai târziu. coupe-coupe machia.]. faste.]. luttes (tu ~) luptă lupte. boulangerie magherniţă [n.] lllup lup lupi. plus. singe. levain (le ~) Maica Precistă. partisan. tôt ou tard mai jos de. oblong lungul (de-a ~).] lux. lutté (il avait ~) luptat. magnésium magnific. luxation luxos. magistrature magnanim.neo. maharadjah mmmai mai [n.] Lythrum salicaria. taudis [n. louve lupta. Montagnes de… [abréviation] M. aiguille [ferroviaire] macheta [cuţit]. fastueux luxură [neo]. mieux mai bine mai târziu ca nicioda. magie.m. faubourg (le ~) maharajah. m' [pron A. homme de loi magistraţi [pl. coquelicot macabru. gens de robe magistrature. magnétiser magneziu. perdant [adj. mieux vaut tard que jamais mai bun. loser Lygeum spartum. long (de ~).]. faubourg mahalagesc [peiorativ]. magique magician.]. Sainte Vierge maiestate. long longue lungi [vb. spart [n. magnétique magnetiza.].] mahalaua. pire mai sus de. lutte (je ~) luptase. banlieue. meilleur mai devreme sau mai târziu. magistrat. majestueux maimuţă. luxer luxaţie.]. magistral magistrat. lugubre. allongeant lungit. macaroni macaz.] mmma m-.] mahala [peiorativ] mahalale.sg.133 - . magnolia [m. montagne [abréviation cartographique] mac [bot. poncer au papier verre lustruit.f.] mmmag magazin. cirer [des chaussures] lustrui cu şmirghel. maquillage macula. lutte (il ~) luptă (el ~) [perf.] lupte.]. hongrois [adj. macabre macara.lunetă. luxe.] [bot.]. mák mac de câmp.] lustragiu.f. sorcellerie magistral. longueur lungind. loup de mer lupă lupe. grue [constr. aimant magnetic. abîmé maia [pentru dospit]. lutta (il ~) luptăm. allongeons lungime. glaise lutier.m. long (le ~ de) luni.m. lutteur luptător [n. luttant lupţi (tu ~). particulièrement. allongea lungim. luttent lupta (el ~). luthier lutră [neo. foulure. cahier de brouillon madrigal.. luttez luptă (ei ~). loupe lupoaică lupoaice. magazine. mai mai. fouler [méd.]. boutique magazin de pâine. surtout mai bine. somptuosité luxa (a-şi ~).]. lunette lung lungi lungă lungi. encore mai ales. pavot. mettre du maquillage machiaj. généreux magnanimie.] maghiar. moindre mai mult. hostilités [pl. levain maiaua. lutter lupt (eu ~).]. davantage mai mult sau mai puţin. lundi luntricică mătăsoasă [bot. hongrois. maculer maculator. loutre [zool. combattant [n. maître maestru bucătar. plus ou moins Adev 01/11/07 mai puţin.]. poli [finition] lut. ultérieurement mai vârstnic.]. générosité magnet. périphérie [d'une ville]. majom .] [bot. cireur lustră. pis [adj. majesté maiestuos. combat luptător. chef [gastron. bataille. faubourien [adj. luxure luzăr [arg. s. madrigal maestru. allongé lunguiaţa. au-dessous mai mic. Oxytropis sericea [bot.] [zool. salicaire [n. luttait luptă (el ~).] magherniţe. allonger lungea.

manteau manuscris. manteau manta de ploaie. manomètre manoperă.] mări.] mările.].]. maritime maritim [abrev. maniement manometru.]. marin marinar.] mantie. marbre maro.] mandarin. martyre marţea. Maroc marocan.f.n. littoral [adj. fantoche maritim. tas [n. majorer majoritar.. homme de mer marinată. manipuler. marmite marmură. tas (du ~) malign. mimé maioneză. manière manifest [adj. mardi (le ~) marţi. Grand (le ~) mare [n. singent maimuţăreşte. manuel [n. mardi marţipan.f.]. Tragédie en mer Noire Adev 11/11/07 Marea Nordului. malice mall.]. mime (il ~) maimuţărind. timbre-poste marcaj turistic. cadre [adm. malversation mamă. imperméable [n. marge marmeladă. gros [n. manœuvre maniac. Marie mariaj. matelot. mimant maimuţărit.m.arg. maman.] manşetă. pétrin [méc. sensas [fam. mode d'emploi mmmar maramureşean [m. singe (il ~). mandarine mandat.] maldăre. =grande usine non rentable mmman management.]. marchandise marfă [adj. gros. mer [n. majoritaire majoritate. rebord marginea mării (de la ~). majorité majusculă.] manipula. la mer Noire Adev 13/01/08 mării. miment (ils ~) maimuţăresc (ei ~). manif [col. supermarché malţ. mer (de la ~) mării (largul ~). mayonnaise maiou. marée Marele Mogul. précis [n. marionnette. marqué Marcel. manie manieră maniere. commentaires dans les marges margine.] marcat. manuscrit manual [n. singeant. manchette manta. révéler. rive mal înalt. marguerite marge. tract manifesta.] margaretă. marron Maroc. marin [n. maniaque manie. berge maladiv. mandarin mandarină. gestion manager. la mer du Nord Adev 12/04/08 marea parte.]. majeur majora.] [archit. mère mamelon. balise [géo.f. maltraiter malversaţiune.] marea [n. mars Martinica. procuration [jur.] manechin.] maramureşeancă [n. manifeste [adj. singé.]. main-d’œuvre mansardă. super [col.pl. malicieux. Grand Mogul marfă mărfuri.]. fam. plupart. révélé manifestaţie.]. tas (le ~) maldărului.sg.] manual de întrebuinţare. manœuvrer manevră. marotte. f.n. marmelade marmită.]. mer (le bord de la ~) Marea Britanie. mamelon mamifer.] marjă. [mar. malt maltrata. singer. manier manipulare.. grand Mare (cel ~). contremaître major. mannequin manetă. manette manevra. manifesté. Martinique martir. majuscule mmmal mal. narquois maliţiozitate. marquer marcă înregistrată [abrev.] maldăr [n. malin maliţios. marcher marginalia. majorité maree. pasticher maimuţărea. pâte d'amandes . Marianne marin.] mari. mammifère mamografie.] maldărul. mandat mandat [jur.]. majeur.]. marinade marionetă. chouette [fam. œuvre. lisière. Marseille martie. haute mer mării (ţărmul ~). imiter.] manifest [n. maladif malaxor pentru aluat [mec. combles [n. m.f. mer (la ~) Marea Neagră. centre commercial. singeait maimuţăresc (ei ~).] Maria. marocain marşarier (în ~) [auto]. mammographie Adev 27/10/07 mamut industrial. Marcel mare [adj. Grande Bretagne Tragedie pe Marea Neagră. maillot maistru.134 - .maimuţări. mariage Mariana. =de la région de Maramures marca. manifester manifestat.]. cape mantou. marche arrière (en ~) [auto] Marsilia. marge margine proeminentă. bord. [R] marcă poştală.

]. massacrer masacru. matinal matineu. mathématique matematician. Maurice maxilar. Mathieu matelot. machine à coudre maşină de gătit.] masacra. tuerie.]. massue măciulie [bot. auto. moudrait macină (ei ~). saloperie [arg. mûrit Mauriţiu. masser masă mase.f. matinée matlasa. moulent [moudre]. essoreuse maşină de tocat carne. [m. gant mănuşi cu un deget. broyez macini. faisceau.] masturbează (el se ~). carnage. haute colline [abréviation cartographique] măgăoaie.m. maxillaire. abbaye. colline [n. mâle [n. monticule. moulez. maxime maximum.] masiv. =montagnes S Carpates Orientales măicuţă măicuţe. moudre macin. mûrir maturizează (se ~). bagnole. ivre matriţă. masse masă (în ~). machine à sécher maşină de uscat rufele.] masterat. maximum mmmă mă.] maşină maşini. matelassé matol [pop. mesa masă de înfăşat copilul. machine à écrire maşină de spălat. couvent [n.]. églantier măcina.. pommier măr [fruct] mere merele.]. maturité maturiza.] Măn.] Masivul Ceahlău. chartreuse. maîtrise mălai [reg. mathématicien material. fourneau maşină de presat.f. colline (la ~) măgură [n. broient măcina (el ~). moudra măcinai (eu ~).] mă duc.]. vais (je ~) măcel. masquer mască. me [pron A. pique-nique masă [de lucru]. monastère. moufles mănuşii. massacre. étoffe materiale. mûr. massif [n. broyant măcinat.].n. voiturette mmmat mat. commode à langer masă la iarbă verde. moulue măcinaţi. polenta mămăligar [peiorativ]. matière première matern. mass media. table.]. broyer. matelassage matlasat [sg. broyait măcină (el ~).fig. dorloter mădular. masse (en ~) masă mese. hachoir maşină tot-teren. broyons măcinând. études approfondies masturba (el se ~). bouseux [n. matelot. adulte maturitate. =montagne des Carpates Orient. massage masca.].m. tuerie masaj.]. presse [n.péjor.] măcrişel [bot. repas. maîtrise [université]. broie (je ~) macină. masque mascul. dorlote (il ~) mădări [reg.] măduvă. Oxyria digyna [bot. tondeuse maşină de uscat (~ rufe). bite [vulg. Trans. gant (du ~) mmmăr măr [arbore].pl]. branler (se ~) [vulg. moud (il ~) măcina (ar ~). voiture.] mămăligă.m.mmmas masa. coteau [n.] Măgura Codlei.f. engin maşină de cusut.f. matérialiser materie. moelle Măg. matraque. matériaux materialism. marjolaine măgura măgurile.]. moulait [moudre].]. matelasser matlasare.] mădăreşte [reg. mâchoire maxim. mouds (je ~).] masculin. massacre măces [bot. souche [comptable] Matei. vulg. matériau material [textil]. matérialisme materialist. mat matcă [a unui bonier]. matrice matur maturi matură mature. sèche-linge [Électroménager] maşinuţă. broyai (je ~) măcinăm. machin măgărie. maternité matinal. homme de mer matematică. matière materie primă. machine. établi [n. broie (il ~). maximum maximă. Helianthemum alpestre [bot. Thesium kernerianum [bot.] masturba (se ~). broya (il ~) măcina (se ~). broies (tu ~). mâle.135 - . matérialiste materializa (se ~). véhicule tout terrain maşină de tuns. moulons. branlait (il se ~) [vulg.]. moulu măcinată. monastère [abréviation cartographique] mănăstire [n.MM].] mănunchi. matériel material (de construcţie). mouds măciucă. religieuse măiestrie.] maşină de scris. maternel maternitate. javelle mănuşă mânuşi. branle (il se ~) [vulg. média. effriter (s'~) măcina (va ~)..] măguri [n. masculin masculin [abrev. broyé. pomme Adev 27/03/08 . massif masiv [muntos] [n. Trans. cloître.]. machine à laver maşină de stors rufe. maïs mălăoaie [bot. presse [n.m. carnage. branler (se ~) [pop.] măghiran. bloc.

mangeur mâncare. réconfort mângâind. gourmand.]. patoche [n. mesure où (dans la ~). manger. toiser măsura în care (în ~). mesure [n. mesurent măsoară. autant que măsurând.].] mântui.] mătuşici.] mărţişor [sărbătoarea]. menue monnaie [sg. caressant mânie. colère. grossir Mărie [pop. caressait mângâia în răspăr.]. vermoulu mâncător. Marie mărime. contrefait (ils avaient ~) măsluit. caresse [n. manche mâner [n. mangé (il avait ~) mâncat de cari. pondéré măsură. soie mătăsos mătăsoasă.] mânere. pièces jaunes [pl.] mânca bine. tatie [fam. professe (il ~) mărturisi. aveu mărturisit (~ public). contreferai (je ~) măsluia. deuxième main (de ~) mână de ajutor (da ~). mangeur mănânc. pomme d'Adam [f. contrefaçon măsluise.].] mărunt. manche mâner. intensifier. arrogant.].]. grandeur mărime [la încălţăminte]. avouer mărturisi (~ public). tante. rebrousser [cheveux] mângâie (ei ~). régaler (se ~) mâncăcios.] mâner de uşă. caressent mângâie (el ~). tatie [fam.] mângâiere [fig. bouffer [pop.] [fam. démangeaisons [pl.] măsurat. =fête roumaine du 1er Mars mărul lui Adam [n. dimension. contrefaire măslui (el ar ~). poignée de porte mângâia.n. contrefais (tu ~) măsluind. Ligusticum mutellinoides [bot] măreţ.] mărunţiş [sg. hautain mânecă.] mătura. mange (je ~) mănâncă (el ~). grandiose măreţie. précaution măsură să (în ~). fenouil mărarul-ursului [bot. pointure [chaussure] mărime naturală (în ~). grandeur nature mărinimie. balai mătuşă mătuşi.] mâncase. contrefait măsura. ronce mărăciniş. même (à ~ de) mmmăt mătase. témoin (se porter ~) mărturie mincinoasă. tirage [photo] măritiş [pop.] mături.].f.] [foto].] mmmâ mâhni. magnanime mărire. mène (il ~) mâna a doua (de ~). menu [adj. postiche. contrefais (je ~) măsluieşte (el ~). balayer mătura (da cu ~). vanter (se ~) mândrie. limitation mărginit. fier. poignée [n.] măsură (cu ~). superbement mărgean. navrer mâine. contrefont măsluiesc (eu ~). mesurant măsurare. mesuré. manger mâncare de bază. homme de peine mâna dreaptă [fig. coup de main (donner un ~) mână de lucru. maquis mărar. demain mâl. bouffe [pop. mariage [femmes seulement] mărturie (depune ~).] [med. obtus mări. Geum montanum [bot.] mânca. main-d'œuvre.f. courroux mânios. délivrer . caresser mângâia (el ~). contrefait (il avait ~) măsluiseră. mange (il ~) mândri. enorgueillir mândri (se ~). consolation mângâiere [psihică]. augmenter mări (se ~).]. contrefaisant măsluire. professer mărturisibil. soyeux mătreaţă [sg. plat de résistance mâncare principală. furieux mânoacă [pop. contrefera măslui (voi ~). contrefaisaient măsluiesc (ei ~).mărăcine. largesse. majesté. =tradition roum. générosité mărinimie (cu ~).].]. vase [boue] mâna. contrefaisait măsluiau. main droite [fig. pellicules [pl. arrogance mândru. professé Mărţişor (depune ~). généreusement mărinimos mărinimoasă.].] mmmăs măsea măsele. mesquin. dent (de la ~) măslui. dent (la ~) măselei. magnifique. corail mărginire. du 1er mars mărţişor [bot. mesure [n. grossissement. sobrement măsură ce (pe ~). mesurer măsoară (ei ~). contrefait (il ~) măsluieşti.]. main (de deuxième ~) mâna a doua (la ~). mesure que (à ~) măsură de prevedere. coup de balai (donner un ~) mătură [n.] mătuşică [fam.136 - . agrandir. mesure (il ~) măsura din cap până-n picioare. main mână (el ~). contreferait măslui (va ~). caresse (il ~) mângâiere. mener mână mâini. fureur. plat de résistance mâncărimi [pl. agrandissement măriri [pl. faux témoignage mărturiseşte (~ public).]. grandeur măreţie (cu ~). avouable mărturisire. dent măseaua. généreux.

mémoriser memorizare. mes mele (ale ~). poulain mârâi.] mediu [n. jacassant melodic.m. mémorable memorie. odieux. mercure Mercur [planeta].]. colimaçon.].]. maintenu menţinere [n. étau [n. maintient menţinem.mântuială (de ~).137 - . vilain. mélamine melancolic. menu [n. mélancolique melancolie. maintiennent menţin (eu ~). jacasse (il ~) meliţă [f. mercantile mercenar. ménisque menit. irait . griffonner mmme mea. rédemption mântuitor.]. mélodique melodie. membre memorabil. toubib medic militar. songé meditaţie.] meni. moyen [adj. mémoire memoriza. médecine medicinal. mentalité mentă. méduse megieş [reg. rédempteur mânui. membrane membru membri. maniement mânz mânji. allant merge (ai ~).]. va-vite (à la ~) mântuire. mentionner menţiune. voisin mei. Mercure [planète] mercurial. mécaniquement mecanic auto. encadré Adev 18/12/07 median mediană. ménager menghină [n. vil mârşăvie. mienne meandru meandre. songeaient meditează (ei ~). irais (tu ~) merge (ar ~). intarissablement. escargot mele.m. va. mécanique mecanism. mes. méditatif meditau. mercuriel mereu. songe (je ~) meditezi.]. mon mea (a ~). maintienne menţine. maintenons menţineţi. ma. songent meditează (el ~). limaçon.].]. cafard [fig. prédestiner menisc. médaillon. jacassé meliţă (el ~).] menghine. Mecque meci. médiocre. ignoble.]. mécanisme mecaniza. médicinal medie [friptură]. médité. mécanicien mecanic (în mod ~). prédestiné meniu. médiéval mediocritate. chétif [fig. marchent. prix fixe (manger à ~) mental. mémorisation mmmen menager. vont merg (eu ~). miennes (les ~) meliţa [pop.]. match mmmed medalie. médecin. cheminer.] medii. menthe menţine. médical medical [abrev. garagiste mecanică. médiocrité mediocru mediocră. méditerranéen mediu [adj. moyen [n. jacassait meliţat [pop. merő merge. maintenez menţinut.]. piètre. [méd. jacasser meliţa (el ~) [pop. mélodieux melodramă. méditation meditat.f. mélange melc. mention mmmer mercantil. ordinaire medita. environnement Adev 26/10/07 meduză. maigre. médecin militaire medical. indéfiniment.].].]. mélaminé melamină. ménager menaj. ménage menaja. carte [menu] meniu fix (mânca ~). millet mei (ai ~). maintiens (je ~) menţină (să ~). recueillement meditativ. vais (je ~) mergând. mercenaire mercerie. mélancolie melanj. commère meliţând [pop. maintenir menţin (ei ~). méandre mecanic. médaille medalion. merci mercur. méditer. incessamment. mélodie melodios.] menţiona. délivrance. mécaniser Mecca.] medicină. maintien [n. songeait meditare. cogiter. milieu mediu mediului. songe (il ~) meditez. miens (les ~) mmmel melaminat.]. mélodrame membrană.fig. songer medita (el ~). grogner mârşav mârşavă. médian mediator. songes (tu ~) mediteranean. bassement mâzgăli. méditation. mercerie merci [liv. aller merg (ei ~). mental mentalitate. médiateur medic. manier mânuire. cochonnerie mârşăvie (cu ~). médiation medieval. à point [cuisson] mediere. Mold. sauveur [rel.n.

marche [n. métier. allons mergeţi. allai (j'~) mersese. parcimonie mesei rotunde. sud. marché. précis [n. iras merge (veţi ~). métal metalepsă [narat. bouleau mesteca. mérite (il ~). message meschin. aller à tâtons merge călare.n.] miaună. métalepse [narr. minibus microunde. miaule miazănoapte [pop. chemine (il ~) merge (va ~). métis metodic. art. métier mesianic. démarche mers pe jos. iront mergea. m' [pron.] merit [n. méridien meridional. nord miazăzi [pop. méthodologie metodologie. mérite (qu'il ~) meritoriu. irez merge (voi ~). météorologique meteorologie. indicateur des chemins de fer. metatextualité meteorologic. vaudra meritat. plomberie meserie. vaille. mesterség meşteşugar. méritoire mers [n. petitesse microb. & poet. miaou ! [interj. méridional merinde. quincaillerie metalurgie. irai merge (vom ~). victuailles merinos. mèche [cheveux] meşter. bouleaux (forêt de ~) meşă. métropole metrou metrouri. métamorphose metatextualitate. méthodiquement metodică. mètre 100. méthodique metodic (în mod ~). méritent. chevaucher merge pe jos. messagerie mesaj. mesquin meschin (în mod ~). marcher sur la corde merge în serpentină. vaudrait merită (ei ~). mérite [n. mérinos merişor [bot. aller à pied merge de-a lungul. métallisé metalocasnice. artisan meşteşug. mérite (je ~) merită. pataugeait mers prin noroi. mériter merit (eu ~). irons merge (vor ~). petit bourgeois mic tratat. allez mergeţi! plecaţi!. allé merge pe bâjbâite. Mexique mezin mezină. chemina (il ~) mersei. côtoyé merse de-a lungul. gilet [n. pataugé merge pe sârmă. valoir. balade [randonnée] mersul trenurilor. tables rondes Adev 26/10/07 meseira de instalator. longea merge mână-n mână. côtoyer mergea de-a lungul. menu [adj. messe mesagerie. ma meu (al ~). allé (vous étiez ~) merseseşi. méthodologie metonimie. allez-vous en ! mergi. allé (tu étais ~) merseşi. petit. météorologie meterez. allé (j'étais ~) merseseră. cheminait (il ~) mergem. midi mic mici mică mici.] mic burghez. & poetic]. métro metru metri. m' [pron. allas (tu ~) mers. métallique metalizat.]. cadet mmmi mi. prophétique. méticuleusement metis. mâcher mestecă (el ~). vas (tu ~) merse. orfèvrerie [art] mmmet metaforă. patauger merge prin noroi. métrage metropolă. 100 000 m² Adev 08/01/08 meu. faible.] merite.] mesager. alla (il ~). allé (nous étions ~) merseserăţi. serpenter merge în serpentină [drum]. métonymie metraj.] micime. mon. vaut merita (ar ~). messianique mesteacăn mesteceni.]. microbe microbuz microbuze. D] miau!.]. mesquinerie. horaire des trains mmmes mesadă.] metalic. longeait mers de-a lungul. valu. méticuleusement meticulozitate (cu ~). micro-ondes . patauge (il ~) mergea prin noroi. métallurgiste metamorfoză. rempart meticulos.138 - . valent merita (va ~).]. cheminé. longer. serpenter meridian. métaphore metal metale. Vaccinium vitis-idaea [bot. mesquinement meschinărie.000 de metri pătraţi. métallurgie metalurgist. D] mi-.m. mien (le ~) Mexic. mâche (il ~) mestecăniş.merge (el ~). artisan meşteşugul aurarului.] merita. allé (il était ~) mersesem (eu ~). aller de pair merge prin noroi. petitesse. messager mesă. allé (ils étaient ~) merseserăm. ira merge (vei ~). mérité merite (să ~).]. méticuleux meticulos (în mod ~).

milite (il ~) militant. millimètre milion milioane.] minionă. moyens de locomotion mijloacele (prin toate ~).]. merci de (être à la ~) milă. rogner. migraine Mihaela. petit [n.f. mime (il ~) mimesis. le Ministère français de la Justice Adev 03/01/08 ministru. mi-cuisse (à ~) mmmil mila (fi la ~) [+G]. médian mijlocul (în ~). rabattu. balle mini-.] milivolt.] mie mii. miner minaret. militariser milităreşte. migrateur migraţie. moyens (par tous les ~) mijloc. militairement miliţea [bot. mimésis mimesis-ul. mille Adev 01/11/07 miel miei. mercredi des cendres miercuri. miaulement miez (de pâine).m.] miliard miliarde. [mil. Michel mii (< mie).] mijloace. millivolt milos. médiateur mijlociu. millième mijloace.]. mimésis (le ~) mimetic. migration migrează (ei ~). merle mierluţă [bot.m. miment (ils ~) mimează (el ~). minuit migală. Michèle Mihai. migrent (ils ~) migrenă.]. mine mină [aspect]. milliard miliardar. mimé mimează (ei ~).] militar [adj.] mimoză. miel miere de salcâm. diminution micşorat. mercredi (le ~) miercurea cenuşii. minaret mină. minorité mintal.f.] militar [n. merci (sans ~). mie miezul nopţii. =marche des mineurs sur Buch. mielleux mieuna. pitié. chier (faire ~) [pop.m.] mierluţă pitică [bot. ministre minor. merveilleux . rabat (il ~) micuţ.]. ressources mijloace de locomoţie. militant militar. militaire militar [abrev. rabattons micşorare. milieu de (au ~) mijlocul coapsei (le ~). milieu mijloc [n. miniminiatură. charitable milostiv. émerveiller minunat. milliardaire miligram miligrame. mimosa mmmin mina. moyen (par le ~) mijlocitor. mal à la tête. menti minuna (se ~). menteur minciună. million milionar. mille miime. ballon. minime minion [neo. taille. ministère Ministerul francez al Justiţiei.] milenii. réduit.m. mens (tu ~) minţit. mercredi miere. militer militează (el ~). minerai mineriadă.] minţi. mimétique mimeza.micşora.n. Silene dinarica [bot. réduire. intermédiaire [n. parmi mijlocul (în ~) [+G] ~).] militarism. mimique [n.] mijloc de transport în comun. mensonge miner. mentir mint (eu ~). moyen [adj. rognent micşorează (el ~).] mima. miniature minier. militaire [adj.m. mimant mimat. migrer migrator migratoare. rabattre. mimésis mimică [n. compassion milă (fără ~).m. mimer mimând. minge. mineur mineral minerale. minier minim. raison. diminuer. rabattez micşorează. soldat. millénaire [n. impitoyablement milă [unitate de măsură].] militari. ment minţi (tu ~). minéral minéraux mineralogie. Mihail. mime [n. charitable milostivenie. Minuartia sedoides [bot. milligramme milimetru. voiture de transport en commun mijlocie. mine [visage] mincinos. mimésis (le ~) mimeză. vulg. esprit.] mieros. mille [unité mesure] mileniu [n. minéralogie minereu. miel d'acacia mierlă. mignon mignonne minister.]. [bot.n. doucereux. Minuartia sp. amoindrir micşorăm. militaire [n. mineur minoritate. amande migra. bon sens minţi (socate din ~).]. mental minte minţi. miauler mieunat. moyen [n. mensonger. rogné micşoraţi. charité. militarisme militariza.]. médiane mijlocire.]. charité mim [n.]. Silene acaulis [bot. rogne. médiation mijlocirea (prin ~).139 - .m. amandier migdală. mens (je ~) minte (el ~). milieux. millionnaire milita militez. agneau miercurea.]. minutie migdal.

touchant mişti. miraculeusement miraj. pulluler mişună.]. mouvement. mistral mistreţ. arôme [m] Mirela. mariée mireasmă miresme. mitrailleuse mitropolit. étonne (je m'~) mira (se ~). infime. odeur miros [simţul]. étonne (il s'~) miră (el se ~) [perf.]. graisser la patte de qqn [pop] mixt. étonnons (nous nous ~) miri (te ~). pousse mlaştină. pullule (il ~) mişunat. étonnais (tu t'~) miram (mă ~). molle. mille-pattes mirişte. moulin à vent moarte. pot de vin [fig. meeting mitologie. émouvoir mişcare. chouette [fam.f. Mireille miriapod. tâche mister.140 - . grouiller. meut (il ~) mişcă (el se ~). tendre [mou] moară mori. étonner (s'~) mir (mă ~). gueule [fig.f.] miting. mou. marécageux MM. souple mlădiţă. remue (il ~) mişcăm.]. meus (tu ~) mişto [col.] moale moi.] mizilicuri. étonna (il s'~) mirăm (ne ~). "Miorita" miorlăit. brebis miop. digérer mistuit.] mişuna. mû mişcat [fig. relique [n. meus (je ~). senti [odeur] mirt [bot.] [fam.]. sentent (ils ~) [odeur] mirosea.]. étonnez (vous vous ~) mirau (se ~). merveille minune (copil ~). charge [n. étonnement miracol. miaou ! [interj.]. rien [n.] mmmir mira (se ~).] mirosi. moulin moară de apă. marais. moins minuscul. sordide mizerie. digéré mişca. mixte miza. nanan [n. geste mişcare (în ~). mise mizer. mystique misticism.]. mourant moaşte [n. faux pas mişcat. étonnâtes (vous vous ~) miraşi (te ~). sentait [odeur] mirosind. étonnas (tu t'~) miraţi (vă ~). miraculeux miraculos (în mod ~). étonnions (nous nous ~) mirară (se ~). minuscule minut.]. mouvant. broncher mişca [fig.] [devoir]. mysticisme mistifica. bronche (il ~) mişcă (se ~). mirage miră. myopie mioritic. pestilence miros urât. mystérieux mistic mistică. mystère mistere. étonnait (il s'~) mirai (mă ~). étonnais (je m'~) miram (ne ~). parfum. marié [n. fourmiller.]. moulin à eau moară de vânt. paille (être sur la ~) mizilic.] mireasă. mouvoir.] . ému mişcaţi. étonnâmes (nous nous ~) mirarăţi (vă ~). merveille miraculos. moelleux. misère. remuer mişc.] mmmis misit. minable. intermédiaire [n. étonniez (vous vous ~) miraţi (vă ~).m. =de la balade roum. odorat miros infect.minune. lâche. mouvez mişcă (el ~). mythologie mitralieră.] misiune. minute minuţios. sordide mizerabil. arcanes misterios. département Maramures [abréviation] mmmo moacă moci. chaume [champ] miros mirosuri. étonnèrent (ils s'~) mirarăm (ne ~). minutie mioară mioare. mort moarte (pe ~).]. enjeu. sensas [fam. miaulement miorlau!. super [col. touché [fig. niaiseries mlădios. soigneusement.].pl. étonnaient (ils s'~) miră (ei se ~). toucher [fig. miracle. myrte [bot. remue mişca (se ~). mythe mită. mystifier mistificare. mouvement (en ~) mişcare greşită. mire mire. relent [n. étonnent (ils s'~) miră (el se ~). minutieux minuţiozitate. étonnes (tu t'~) mirare. myope miop ca o cârtiţă. pullulé mmmit mit mituri. miracle. s. sent (il ~) [odeur] miros (ei ~) ]. miser miză. myope comme une taupe miopie. marécage mlăştinos. indigence mizerie (a fi în ~). mouvons mişcător. étonnai (je m'~) mirai (te ~). sanglier mistui. mission. mystification mistral. métropolite mitui. décès. prodige (enfant ~) minus.m. sentir [odeur] miroase. sentant [odeur] mirosit.

agréablement modă. modérer moderat. modèle plume [vêtement] modela. pestiféré moloz. morbide morcov. téléphone cellulaire. pomme de terre génétiquement modifiée Adev 13/05/08 moft mofturi. leurrent momeşte. morphologie morfotip. modeste modestie. pétrisse (qu'il ~) modem. mocassin [n. résolument mod plăcut (în ~). monument monument funerar [n.] moldovenească [adj.] monopol. modifier. pétrir. moule [vb.m. monotone monotonie. monstre monstruos.mobil [telefon] mobile.141 - . mobylette [n. mono monocolor. moralité morar. mode d'emploi mod hotărât (în ~).] molton [textil].]. grommeler.f. mode (à la ~) modalităţi. modérateur modern. tas (le ~) mormanului. monté. moment.n. modérément moderator moderatori.] monumental. dressé [monté]. morgue morman mormane. molleton [textile] moluscă. éthique morală.]. monumental moped [n. modique modifica. simagrée mofturi! [fam. leurré mmmon monahal. grogner morocănos. posé montând. manières model. mondial monedă. moulé modelează.n. pile. Moldavie moldovean [m. montant montează (ei ~). mode modă (la ~).]. amas. humble. tapis [n. montait montat. monotonie monstru. mormînt morminte. monarque monarhie. modem modera. meunier moravuri. uni monolog interior [narat. carotte morfologie.] mochete. monopole monoton. modification cartoful modificat genetic. poser monta (el ~). morne Moise [Bib. amorce [pêche] moment. modestie modic. modeler. mite molipsit de ciumă.] mmmor moral. monture monument. sépulcre [n.]. meunerie morbid. meuble mocasin mocasini. momentané momi. leurrait momeau. monologue intérieur [narr. montage montură. mode. difficile [personnes] mohorât. monomoteur [aéro. montagnard montare. leurre. monnaie.]. crantage [de la semelle] model super-uşor [haină]. monstruosité monta.] monomotor [aero. modéré moderat (în mod ~). modèle.] moldoveancă [n.m. sornette.] mofturos. posent (ils ~) montează (el ~). façonner modelând. amender modificare. grincheux.m. meublé mobilă.]. leurrer momea. molécule molie. mollusque momeală.] monumente funerare. mobile. monstrueux monstruozitate. meubler mobilat. montage montan. activement mod de întrebuinţare. tas (du ~) mormânt [n. tombeau [n. leurraient momesc. f. alpin montaniard. façon mod activ (în ~). monacal monarh. pièce [monnaie] monetar. moniteur mono.f. tombeau [n. morse . instant.f. monter. mouler.] mmmod mod. m. bagatelle. mœurs morărit.m.] mormăi. mondain mondial.]. =de la province de Moldavie moldovenesc [adj.]. tarare ! [fam. atténuer. morale moralitate. moléculaire moleculă molecule. leurrant momit.n. seconde moment (de ~).].]. momentané momentan. moral. Moïse [Bib. pétrissent (ils ~) modelează (el ~).m. pétri. plâtras.f. morose morsă. maussade. =typique à la rég.] mochetă [n. débris [pl. tombe [n. appât. monétaire monitor. pose (il ~) montaj.] Moldova. leurre (il ~) momind. moderne modest. type model antiderapant [la talpă]. portable [téléphone] mobila. pétrissant modelat. tas mormanul. pétrit (il ~) modeleze (el să ~). moulent [mouler] modelează (ei ~).]. dresser [installer]. morphotype morgă.de Moldavie molecular. monarchie monden. tentation.

]. moteur motor de căutare [PC.]. Internet]. mobylette [n. fondement. multiple mulţi. Père Noël moşmoană [bot. maint [arh. mosaïque mozaic (de rit ~). motivation motivează. momie mmmun muncă munci. houppe moţăi. mosaïque MS..]. moulage mulat. moisissure.] moşneag.] mulţime. mosquée Moscova. moisissure mucegăit. amollir. relique [f. morveux muget.]. motrice mmmoţ moţ (de pene). héritage moştenitor. sommeiller moţiune. Internet] motoretă [n. morve mucilagiu. butte (la ~) movilă.] moşteni. motif. maint [arh.] mmmos moschee. moulent [mouler] mulează (el ~). moulé mulat pe corp. froissé motrice. profusion. touffe [n. butte mozaic. succession.m. longtemps multe.] moţ de păr. froisser (se ~) mototoleşte.] motiva. matou Motanul Încălţat. motive motocicletă. hériter moştenire.] mortalitate. multitude mulţumesc.] multi-. moisi [n. pas mal multe (spune ~). œuvre. gros. remercier mulţumesc (ei ~). remercie (je ~) mulţumesc (îţi ~). héritier mmmot mot-a-mot. remercient (ils ~) mulţumesc (eu ~). Chat Botté motiv.]. remerciement. remercié mulţumiţi (voi ~). nèfle [bot.]DEX online mumie. froisse (il se ~) mototolit. remercies (tu ~) mulţumim. multimédia multimedia [PC].sg. Montagnes de… [abréviation] mmmu mucarniţă [arh. remercié (il avait ~) mulţumit. motocycliste motor. =habitant des Montagnes Apuseni moţ [n. bobine mostră. besogne. moteur de recherche [PC. dire merci (~ à) mulţumire mulţumiri. motiver motivat. longtemps mult timp (de ~). vieillard Moş Ajun. merci mulţumi. mucilage mucos. motivé motivaţie. motocyclette motociclist. chiffonné. collant [habits]. littéral motan.f.n. moisi muci [pl. souris [PC] mov. sujet [n. multiplier multiplicare. motorisation mototoli (se ~) mototolesc. éteignoir mucava. longue date (de ~) multă vreme. legs. mugissement mugi. pousse muia. sexist] muieri.]. cunnilingus. département de Mures [abréviation] Mt. moulant mulează (ei ~).142 - . papier mâché mucavaua. travail travaux. mazout motoriza. Moscou mosor. motoriser motorizare. vieillard moşte [f. mortalité mortar.f. mouler mulaj. femme muierea [pop.].].f. mouiller muiat. remercie (il ~) mulţumeşti.pl. remerciez mulţumi [+G]. remercie (je te ~) mulţumeşte. butte. multimultimedia. mortier [mil. motion mouse.f. sexist]. femme (de la ~) mmmul mula.] mucegăi. fellation muiere [pop. montagne [abréviation] Mţii. long (en dire ~) multe [f. échantillon moş.m. beaucoup mult timp. tertre moviliţă. pas mal mulţi [m. mugir mugur. mortier mortăciune.]. foule. sexist] muierilor.mort moartă. mort [adj.] [fam. meugler.]. mauve movila. motard. multiplication multiplicator. multimédia [PC] multiplica.] motorină. veille de Noël Moş Crăciun. moisir mucegăire.] moşmon [bot. remerciant mulţumise.pl. femme (la ~) muierii [pop. tremper. ouvrage . papier mâché (le ~) mucegai. fort [adv. moule (il ~) mult. mouillé muie [vulg.].].].pl. mob [n. néflier [bot. multiplicateur multiplu. remercions mulţumind. charogne mortier [mil. panache moţ [locuitor din Apuseni]. moulage mulare. merci [n.

terreux murdări. Munţii Siriu. travaille (je ~) munceşte.]. =montagnes Carpates Orient. montagnard [adj. métallurgiste muncitor necalificat. mousse [matelot] musafir. =montagnes .] murmurând. salir.Carpates S roum. =montagnes Carpates Orient. mordu muşcaţi. travaillent (ils ~) muncesc (eu ~). =montagnes S Carpates Orient. municipal municipalitate. =montagnes . =montagnes . mourra murim. =montagnes .Carpates E roum. ouvrier. =montagnes . manœuvre muncitoresc. montagne [n. =montagnes Carpates Orient. grognement murmura. mordons muşcat. mordent muşca (el ~). Munţii Vrancei.] muşca. montagneux Munţii Apuseni. mordez muşti.] [pop. mouche tsé-tsé musca-n lapte (ca ~). mortel murmur. mont muntean. =mts. ordurier murdar de pământ murdară de pământ. meurs (tu ~) muri (ar ~). saleté. murmurer murmură.] muntos. dans les Carpates S Munţii Giurgeuluiu. =montagnes S Carpates Orient.] [reg. Munţii Ciucaşului. habitué [n. travailler muncesc (ei ~). travaillons muncit. travaille (il ~) munceşti.Carpates S roum.] musafir (~ obişnuit).Carpates S roum. montagnard. =montagnes S Carpates Orient. meurs (je ~) mori. mordait muşcă (el ~).Carpates E roum. mords (tu ~) muşcător. =montagnes .Carpates S roum.]. =montagnes . Munţii Ţarcului.Carpates S roum. moribond muritor.m.m.Carpates S roum. Munţii Rodnei. meurt mor (ei ~). hôtesse [invitée] [n. =montagnes S Carpates Orient. mourant muriţi. Munţii Căpăţânii. mûre [fruit] murdar.Carpates W roum. Munţii Hămaşului.] munci. sale. valet de ferme muncitor metalurgist.]. Munţii Bucegi.] muri. ouvrier [adj. maculer murdări (se ~). Munţii Gurghiului. obligatoirement.] [pop.f. mord muşcă (el ~) [perf simplu]. mmmur mural. mordra muşcăm. Munţii Făgăraşului. mordit muşca (va ~). Munţii Baraolt. meurent mor (eu ~). Munţii Harghitei. Munceii Neamţului. mourir moare. Munţii Căliman.143 - .] munţi. =montagnes N Carpates Orient. =montagnes . muscat muscă muşte. crasse [n.Carpates S roum. Trans. moustache mustăcios. muncel [n. incisif. tacher murdărie. Munţii Tarcău. =montagnes des Carpates Orient Munţii Nemira. mourrait muri (va ~). mords muşca (ar ~). moût mustaţă. Munţii Nemira. =montagnes S Carpates Orient. succomber. Munţii Piatra Craiului. travaillé munciţi. mordre muşc. mordrait muşcă (ei ~).pl. Munţii Vâlcan.m. semonce [n.] musai [pop. petite montagne [n.pl. Munţii Retezat. mourez muribund. =montagnes .f]. murmure [vb. murmure. =montagnes S Carpates Orient. Munţii Parângului. munition munte [n.Carpates E roum. Munţii Stânişoarei.] . =de la province de Valachie muntele munţii. petites montagnes [n.f. =montagnes S Carpates Orient. =montagnes . =montagnes . travaillez munci cot la cot. Munţii Perşani. Munţii Breţcu-Oituz. nécessairement musca-ţeţe. travailler comme un nègre muncitor. =montagnes S Carpates Orient. murmurent. travailleur muncitor agricol. Munţii Semenicului. =montagnes N Carpates Orient. mourons murind. =montagnes S Carpates Orient.m. =massif des Carpates Orient. montagne (la ~) muntelui munţilor. Munţii Ciucului. travailler coude à coude munci pe brânci. hôte [invité] [n.]. travaux forcés muncei [n. =montagnes .f. Munţii Bodoc. remontrance. cheveu dans la soupe (comme ~) muscat. moustachu mustrare.] Munceii Întorsurii. mordant [adj.] municipal. travailles (tu ~) muncim. vilain.f.Carpates E roum. =montagnes S Carpates Orient.Carpates S roum. Munţii Ciucaşului. murmurant mmmus mus.Carpates S roum. municipalité muniţie. musclé must. malpropre. immonde. =montagnes . Munţii Godeanu. =montagnes Carpates Orient. municipalité municipiu. mural mură.muncă silnică. Munţii Retezatului.f. mouche muschiulos. montagne (de la ~) muntenesc. susurrer. =montagnes .

naïf. marraine naşpa [arg. nase. déménage (il ~). nylon ingénu nailon superuşor. enlevé mutaţi. Scabiosa lucida [bot. nez retroussé nasol [fam. muet muta. meus (je ~). naquit născut născută. enlèves (tu ~). narration narativ narativă. narcotique narcoză. racontais (je ~) narat. narcose nas nasuri. contrôleur (le ~) [SNCF] nnnat natal. musli Myrtus communis.]. narrer nara (el ~). nez. moutarde muştei. narine narcisă. natif natură. emménager mut (eu ~). musicien müsli.] naşte (a se ~). silencieusement muză. muscle muşchi [bot. musicien muzician.]. mutiler. estropié mutră mutre. nabab nacelă. ingénuité. [mus.] naturalism. n'avons pas n-aţi. déménager mutat. nez bouché (avoir le ~) naş. naîtra naştem (ne ~).] mutual. dodo (faire ~) naos.] muşchi. bâtard.144 - . accouche naşte (el se ~). nase nasture. n'avez pas n-au. nature natural. naïveté naivitate (cu ~). racontaient narăm.] muşeţel. appât. déménagement. meus (tu ~) mutare. estropier mutilare. mouvons.]. mutilation mutilat. nylon microplume naiv naivă.]. povestitor. naïvement nani. moche [fam. raconterai naram (eu ~). amorce [pêche] nailon. musée muzică. narrataire [narr. raconte (je ~) naratar [narat. déménage (je ~) muta (se ~).] muţi mută mute.] muzical.muşcătură.] muşuroi de furnici. naissait născând.].]. issu naşte. meut (il ~). n'a pas n-am… (eu ~). naissez naşti (te ~). raconté naraţi. enlève (il ~) mutăm. naisse naşte (care se ~). jonquille narcotic. vaisseau nap.][pop. racontez narator.].] naraţiune. ingénu. enlèvent mută (el ~). myrte [bot. né născut [fig.] nas (închide uşa în ~). nais năştea (se ~). nez (fermer la porte au ~) nas cârn. raconter. crédule naivitate.] muşchi [anat. leurre.]. camomille muştar. mouche (de la ~) muşuroi de cârtiţă muşuroaie de cârtiţe.m. naître nasc (ei se ~).]. naissent nască (el să se ~). enlever. naîtrait naşte (se va ~). enlevez mută (ei ~). navet napolitană [alim. emménagement mutila. naît (il ~) naşte (s-ar ~). natal natalitate. morsure muşcată [bot. nacelle nadă. naturalisme naturalist. mutuel muţeşte. n'ai pas n-am… (noi ~).] nnna n-a. géranium muşcatu-dracului [bot. accoucher naştere. racontera nara (veţi ~). naissance naştere [ginec. racontons narează (el ~). gueule [fig.]. narratologie naratologie [abrev. naissons naşteţi (vă ~).]. parrain naşă. raconterez nara (voi ~).]. gaufre nnnar nara. dodo nani (face ~). mousse [bot.f. ne la nabab. enlevons muţi (tu ~).]. naturaliste . musique muzică [abrev. narrateur narau. accouchement naşul [pop. naturel [n.] [fam. moche [fam. naturel naturaleţe. nième (le ~) n-o. n'ont pas n-lea (al ~). muse muzeu. raconte (il ~) narez (eu ~). naissant naşte (ea ~) [ginec. naissant născu (se ~). pif [n. racontait nara (va ~). natalité nataţie. déménages (tu ~).] nară nări. narratif naratologie. narcisse narcisă galbenă. fourmilière mmmut mut [adj. musical muzicant. bouton nasul înfundat (avea ~). natation nativ. [narr.] [CFR]. mouvez. taupinière [n. mû.

naufragé naufragiu. brusquement. espoir nămol. chagriner. tracasser necăjea.<NEfumător> ). naufrage nautic. tracassé. inventez născocire.naturaliza. improviste (à l'~).m. hennir nechibzuit [n. nasalisation nazist. fondent sur. distraction [fig. inventons născocit. importe de (il ~) necesita [ofic. vaisseau. néant. inaltérable neam. Naples neastâmpărat. nécessité nechează. intangible nebăut (de ~).A. tracassait necăjesc. fondu năpustit asupra. vase [boue] năpădi. rétif nărui. invente (j'~). colère (piquer une ~) nădăjdui. hărţuială.].<el NE-a filmat>. tomba sur (il ~) [violemment] năpusti asupra (se ~). noir (marché ~) neajuns [n. Geranium robertianum [bot. besoin.. ruent sur năpusteşte asupra (se ~). sombrer năruit. ruée. inventé. nationaliste naţionalitate. nécessairement Neapole. naufragiat. nécessairement necesar să (e ~). navigation navigaţie de coastă. inconvénient nealterabil.].O.145 - . tombe sur (qu'il ~) [violent] năpustesc asupra.f. nem neamul omenesc.][église] navă cosmică. nazi nnnă năbădăile (a-l apuca ~). irruption năvală (da ~). chagrinait. muer năprasnic [n. genre humain neant. nef [n. tracassent necăjeşte. étourdi neatenţie. A] NE. hennit necheza.] .] [bot. hărţuială. tombe sur (il ~) [violemment] năpusteşte. nuisance. ennui. impétueusement năvod. étourdi [n. abîme neapărat [adv. nasaliser. hébété năuci.N. ruer năvălire (în mod ~). étourderie neatenţie (din ~). distrait [adj. soudain neaşteptată (pe ~). soudainement neatârnat [arh. aliéné. imbuvable nebulos.] navă [n. nasal nazalizare. invention nătăfleţ. peuplade. NOUS… <il NOUS a filmés> NE. réclamer. inventes (tu ~) născocim. sombré născoci.]. vaisseau cosmique navetă. inattendu. irruption (faire ~) năvăli.] năpusti asupra. inventer născocesc. nation N. invente (il ~) născoceşti. naturaliser naturalizare. tracasse (il ~) necăjind.T. folie Adev 02/01/08 nnnec necăji. nécessiter necesitate necesităţi.f. se ruer sur năpustea asupra.]. NON. mégarde (par ~) neatins (de ~). tracas necaz. irruption năvalnic (în mod ~). bateau. insensé nebunie nebunii nebunia.] năpusti (se ~). inventent născoceşte. précipice. fondait sur năpustească asupra (să se ~). navette naviga. nef [n. naviguer navigabil. naturalisation naţional.T. hébéter năvală.]. toqué [fam. nautique nnnav naval. boue. race. chagrine (il ~).].m. navigant navigare.][a catedralei].f. nationalité naţionalizare. dupe năuc. forgé. espérer nădejde. espiègle nebunesc. inacceptable neagră (listă ~).m. fou folle.] nebunatic. nationalisation naţionalizat. étatisé naţiune. ruer năpusti asupra (el se ~). tombé sur [violemment] nărăvaş. naval navă.<NON-fumeur> neacceptat (de ~). extraction. filet de pêche ndoaselea (de-a-~). inattentif. tombèrent sur [violemment] năpustit.]. fond [vb. imaginaire născociţi. tracas necesar. forger.]. tracassant necăjit [adj] necăjită. requis necesar (strictul ~). nous [pron. tomber sur [violemment] năpustiră asupra (se ~). navigation côtière navigator. nécessaire. navigation navigaţie. nébuleux nebun nebună.] necaz. nationalisme naţionaliste.]. nous [pron. indépendant neatent. navigateur nazal. navigable navigant.A. noire (liste ~) neagră (piaţa ~). fondre sur. O. turbulent neaşteptat. soudaine neaşteptate (pe ~). A] ne-. lignée neam [popor] neamuri. infester năpârli. rebours (à ~) nnne ne. national naţionalism. chagrin [adj. nécessaire (le strict ~) necesar [adv.

incommode. niais. indiscipliné nedorit. malheur nefericire (din ~).f. fatal. négliger neglija (el ~). négligé [n. négociant neguţător ambulant. méconnaissance. ignorance necunoscut necunoscută. imparfait nedesluşit. indéchiffrable neclar. néglige (qu'il ~) neglijezi. négligent neglijenţă. nègre [n. malheureusement nefericit.m. négocient negociază (el ~). noir negru [n.] nnnei .n. négociations.146 - . colporteur [com. négation negativ negativi negativă negative. commercial negustorie [pop.][lenjerie]. nient negai. néglige (je ~) neglijeze (el să ~).m.] negociabil. négociable negociator. sot neghiobie.].].][fam. parlementer. négocié (ils avaient ~) negociat.] necurat. négatif negativ [n. inconfortable neconstituţional. inconnu. jachère (champ en ~) necumpătat. faussement nedreptate. négociez negociau [pl. négociation negocieri [pl. introuvable neghiob neghioabă. colportage [com. négoce [n. négocié negociaţi (voi ~).]. négligeait neglijă (el ~). indéfini nedisciplinat.] negru [adj. marchand. injustice nefast nefastă. négresse negreşit.]. irrésolu nehotărât (articol ~) [gram. vague [adj. inconstitutionnel necontestat. niai negaşi. doute (sans ~) negricios.] negri neagră negre. négocions negociind.]. nécromancie necruţător.]. indélicat nedemn. inutilisable nefolositor. commerçant. inutile nefumător. incroyable. niant negi (tu ~). niait negaă (ei ~). malpropre necioplit. nectar nectarină. nie (je ~) nega (el ~). noirâtre negrişor [fam. niaiserie. intempérant necunoaştere. invraisemblable necrolog. malhonnête.n.] negresă [n.][arh. négociant negustoresc [arh. non-fumeur nnneg neg. impitoyable. pourparlers negoţ [arh. incertain. méconnu. négligea neglijând. noirceur [n. incontesté necopt. négociant [vb. sottise neglija. négligeable neglijent neglijenţi neglijentă neglijente. nie (il ~) neg (eu ~). nia negăm.] necorespunzător.m. infidélité necrezut (de ~). négation negăsit (de ~).f.] negaţie. indéfini (article ~) [gram. confus neconceput (de ~). nectarine necultivat (teren ~). obscur [fig. indécis. nécromant necromanţie. indéfinissable nedelicat.m.n.necinste.] neguţători.] negreală. commerce neguţător [arh.]. brumeux negustor [arh.] nedeterminat.]. commerçant. détresse. nié negaţi (voi ~). insuffisamment necredincios.].] negură. négocie (il ~) negocie (el ~). irrésolution nehotărât nehotărâtă. nions negând. indéfini nedefinit (de ~).] negustori. négociateur negociere. nies (tu ~) nega.] nehotărâre.] negoţ ambulant. malhonnêteté necinstit. nécrologie necromant. néfaste nefericire. inconcevable neconfortabil. négligent (ils ~) neglijează (el ~). infidèle necredinţă. cru [adj. négligence neglijeu [n. incroyablement. nias negat.m. niez negau.m.]. mettre au négatif nega importanţa. brume neguros. négocia negociem. négociaient negociază (ei ~). malheureux nefolosit (se ~). indigne nedesăvârşit. négligeant neglijat. nier l’importance de negare. négatif [n.]. injuste nedrept (pe ~). commerce negoţ [n. niaient negă (el ~). indésirable nedrept. négligé neglijează (ei ~). négliges (tu ~) neglijabil.]. vague [adj.][film]. négocier negociaseră. nègre [n. impropre necorespunzător (în mod ~).] negocia. implacable nectar. impur nnned nedefinit. sans faute negreşit [pop. fruste neciteţ. verrue nega. nier neagă (el ~). néglige (il ~) neglijez.

néoclassique neocolit (de ~). jeun (à ~) nemărginit. gaucherie neîndemânatic. ingrat nerecunoscut (de ~). négligent nepătat. inconsolable neînăbuşit (de ~). Delphinum elatum [bot. mécontent nemuritor. histoires [pl. inouï nematod. irremplaçable neînsemnat. irrépressible neîncetat. indubitable neînduplecat. néo-zélandais nnnep Nepal. hors-la-loi [n. néon (tubes au ~) neobosit. inattendu.] nemilos. méconnaissable .] nemulţumi. Neptune [planète] nepusă masă (pe ~). inavouable nemernic. incompatibilité nepotrivit. mécontenter nemulţumire. ratant [cible] nenoroc. incontournable neocupat.] [vulg. JAMAIS… <JAMAIS vu> nemaiauzit. inachevé neisprăvit [n. incompréhensible.m. immédiat neîntrecut. malchance nenorocire. insalubre neimpozabil. maladroit neîndoielnic. néolithique neologism. néologisme neon.147 - . néophyte neolitic. mal-peigné nepieritor. assiette (pas dans son ~) nelalocul său (se simţi ~). inouï nemaipomenit. indolence. nématode nemâncate (pe ~). immortel nenimerind. mal dans sa peau (être ~) nelegiuit [n. incompris neînţeles (de ~). impayable neîntrerupt. népotisme nepotrivire. hors de prix neprevăzut. indifférence. déconseillé nerecunoscător. incessant.m. insouciant. impoli. =montagnes S Carpates Orient. nemişcare. non-officiel neofit. suspicion. impatient nereal. ennui. effronterie. fâcheux.]. immobilité nemişcat. inquiéter. inconcevable neîncredere. cesse (sans ~) neînchipuit (de ~). increvable neobosit (de ~). impromptu (à l' ~) nepricepere. imprévu. malheureux nnneo neo-. irrévérencieux nepot [de bunic]. inintelligible neînvins. ininterrompu neînţelegere. invincible nelalocul lui.] nelinişte.neiertat (de ~).]. neveu nepoţi [de bunic]. immaculé nepătruns (de ~). insignifiant. négligé neînlocuit (de ~). embêtant. mésentente. népalais nepărtinitor. néoneoane. con [fig.] nelegiuiţi.]. impitoyable neînemânare. inconciliable neîmpăcat (de ~). méfiant neîndemânare. maladresse neînfricat. impuissant neputinţă. malédiction nenorocit. indolent. néon neon (lampă cu ~). inintelligible neisprăvit [adj. inexorable. tourmenté nelocuit. ingrat. cruel neînduplecat (de ~). néon (tube au ~) neozeelandez.] neinteligibil. futile. imperturbable. impénétrable nepieptănat. tourmenter neliniştit. brusquement neputincios. rebutant nepoată [de bunic]. incompréhension. mineur.<NEMAIvăzut>. méfiance. incrédule. moindre neîntârziat. incompétence nepriceput. incompétent neprihănit. hère (pauvre ~). inhabité Nelu. nièce nepoliticos. inhospitalier Neptun. malheur. insouciance. immobile nemţişor [bot. incessamment neîncetat [adv. increvable neobrăzare. désagréable. indifférent. impartial nepăsare. irréel nerealizabil. Jeannot nnnem NEMAI.]. petite-fille nepoată [de unchi]. crapule nnneî neîmpăcat. inoccupé neoficial. fortuit neprevăzute (pe ~). mécontentement nemulţumit. malentendu neînţeles. impatience nerăbdător. incompatible nepreţuit. irréalisable nerecomandat. impuissance nnner nerăbdare. différent. implacable neîndurător. Népal nepalez. toupet neoclasic. mésaventure. impérissable neplăcere. intrépide neîngrijit (de ~). froideur nepăsător nepăsători nepăsătoare.]. invaincu neînvins (de ~). petits-enfants nepotism.m. non imposable [fin.] neplăcut. infini nemărturisit (de ~). incroyance neîncrezător. petit-fils nepot [de unchi] nepoţi. nuisance neplăceri [pl. impardonnable neigienic. immaculé neprimitor. immédiatement. agitation nelinişti. inquiétude. impitoyable Nemira. insolence.

doute [n.n. nickelé nici. ness. intolérable neşters (de ~). tombèrent sur (ils ~) . ratant nereuşit. ratissé netrecut (de ~). nerveux nervozitate. aucun nici un [art. neutron neutru [m.]. nécessité nevoie (de ~). gré (mal ~) nevralgie. impudent. irrégularité neregulat. jamais niciunde.] nimb. indécis. interminable. lissant netezit. imprudence nesăbuit. nimbe ne. manqué nerozie. légèreté. effronté nerv nervi. lissaient (ils ~) netezesc (ei ~). neutralité neutraliza. neurone neutralitate. malsain nesăţios. tomber sur [par hasard] nimeresc peste (eu ~). indécence. nulle part nichel.nerecunoştinţă. farouche nespecialişti. insuffisant nesăbuire. Nouvelle Orléans. neurologue neurologic. besoin.148 - . ratisser. ineffaçable neştiinţă. insurmontable nnneu neuitat (de ~). femme [épouse] nevăstuică. sauf [adj. ni… ni… nicicând. artificiel. indéfiniment nesigur. belette nevătămat. tombe sur (il ~) [par hasard] nimeri peste. effronterie neruşinat. ignorance nnnet net. nihilisme Nil (fluviul ~). indéniable. irrespectueux nerespirat (de ~). inconstant nestatornicie.][personne] nimbus [meteo]. incertitude nesimţire.]. nicotine Nicu. Nouveau Brunswick New Orleans. précaire. impertinent. invraisemblable nevindecabil. lisser. névrotique nevrozat. incertain nesiguranţă. nerf nervos nervoşi nervoasă nervoase. faux [adj. neurologique neurologie. tombai sur (je ~) [par hasard] nimeriră peste. Nouvelle Orléans (la ~) newtonian. pas même nici o. nulle part Nicolae. lisse. non-spécialistes nestânjenit. infini. besogneux. incontesté netăgăduit (de ~). neutraliser neutralizat. personne (à ~) [pron. nickel nichelat.] (homme ~) nesociabil. newyorkais nnnic nicăieri. névrose New Brunswick. ingratitude neregularitate. incurable nevinovat. instabilité nesuportat (de ~). irrespirable nereuşind. aucun nici… nici…. indemne neverosimil. nervures nnnes nes [pop. jamais nicicum. personne. nul [art. neurologie neuron. néréide nerespectuos. aucunement niciodată.] nici unul. tombe sur (je ~) [par hasard] nimereşte peste. net [catégorique] netăgăduit. neutralisé neutralizează (el ~). nécessités nevoiaş nevoiaşi nevoiaşă nevoiaşe.pl. Nicolas Nigeria.indéf. futile neseriozitate. Nil (le ~) nnnim nimănui. librement nestatornic. avide. neutralise (il ~) neutrino.]. nescafé nesatisfăcător. aucune nici un. plat. lisse (qu'il ~) netezeau. lissé. infranchissable. irrégulier nereidă. inoubliable neurastenie. invendable nevastă. indélébile. égaliser [surface] netezea. inachevé netezi. indigent. lisse (il ~) netezi (el ~). nul [pron. sempiternel nesfârşit (la ~) nedefinit (î mereu). sottise neruşinare. insatiable nesecat. névrosé nevroză. nimbus [météo] nimeni. nul [pron. lissait netezească (să ~). innocent nevinovăţie. poli neterminat. nég.]. nécessiteux nevoie. lissent (ils ~) netezeşte. nervosité nervuri. Nicolas nicotină. newtonien newyorkez. ni nici măcar. imprudent nesănătos. forcément. neurasthénie neurolog. Nil Nilul.neh. innocence nevoi [n. frivolité nesfârşit nesfârşită.] neutri neutră neutre. névralgie nevrotic. neutrino neutron. incontestable neted netezi netedă. impudence. tomba sur (il ~) [par hasard] nimerii peste (eu ~). intarissable neserios. Nigeria nihilism. neutre nevandabil. indifférence nesincer.] nici una.][personne] nimeri peste. lissa (il ~) netezind.

neigeant ninge. DE LA <mange DE LA soupe> nit. niveau de (au ~) nivelul (la ~). nomade [adj. japonais. aplati nivelul (au ~) [+G]. seigneur nocilă [bot. tombé sur [par hasard] nimerite (pe ~). chance. nomade nomad [adj. nirvana Nisa. terreux noros. neigé ninse [perf. nuages (dans les ~) nori (fi cu capul în ~).] nipon. aveuglette (à l'~) nimfă.] nnnoi noi. nord-américain nordic. nuage nor de furtună. nôtre nobil.] nimici. sable nisip fin. normal normal (în mod ~). sens (sans aucun ~) noime [1/9].f. nitrater nitroglicerină. chance (bonne ~) noroc! [închinând paharul]. nymphe nimfomană. rien [n. novembre noimă (fără ~). anéantissait nimiceşte. bonne chance. vapes (être dans les ~) norii. vapes (dans les ~) nori (cu capul în ~). pendant la nuit Noaptea e un sfetnic bun.pl. riens [pl.]. nous. veine noroc şi sănătate!. nostalgie nostru. norvégien nostalgic. normand Normandia. on noi însene [f. toxique nod. nuit (de la ~) nnnor nor nori. chute de neige [n. anéantit nimicind.]. hasard. notre . nuit (la ~) noaptea [adv. boue noroios noroioasă. Norvège norvegian.] norocos. nomenclature nomenclaturist. non-conformiste nonsens.] ninsori [n. niveau de (au ~) nivela.].]. normalise (il ~) normand. sable fin nisipos.f. nodule Noe [Bib. nous-mêmes noi înşine [m. river nivel.] ninge. Nice nisip nisipuri. code de la route (le ~) noroc.]. Hutchinsia brevicaulis [bot. neigea ninsese. à but non lucratif nonconformist. nuit noapte (peste ~). sableux nişă. nuitée [séjour d’une nuit] noapte de noapte. nordique nori (cu capu-n ~). incompréhensible noimă (fără nici o ~). nominal nominalizare. anéantissement. nitrate nitrata. tchin-tchin ! [fam. destruction nimicuri [pl. nymphomanie nimic nimicuri. aubaine. aplatir. anéanti nimicire. rivet nitrat. nombrilisme nomenclatură. normatif normele de circulaţie rutieră. septentrional. nomination nnnon NON.]. niche NIŞTE <bea NIŞTE cafea!>. normalement normalitate. s. niveau nivel de (au ~). DU <bois DU café !> [partitif] NIŞTE <mănâncă NIŞTE supă>.f. La nuit porte conseil noaptea se lăsă.] nombrilism. nostalgique nostalgie. anéantir nimicea. fortune. neige (il ~) ningea. nuit tomba (la ~) noastră noastre. lendemain (du jour au ~) noapte [hotel]. bru nord. neigé (il avait ~) ninsoare [n. Normandie normativ. belle-fille. fange. À votre santé ! noroc chior. normalité normaliza. normaliser normalizare. nomenclaturiste nominal. norme normal. nuageux Norvegia. niaiseries. nippon nirvana.]. non-sens nonşalanţă. neiger ningând.].] .<NON-sens> non-profit. tchin-tchin ! [fam.nimerit peste. niveau (au ~) nnno noapte nopţi.149 - . nymphomane nimfomanie.] nociv. nœud nodul. neuvième [1/9] nomad nomazi. NON-.] (chance) noroc!. nitroglycérine nitui. nuage chargé de tonnerre nor de praf. Noé [Bib. nuages (les ~) normă. pot [fam.] Noroc! [strănut]. chaque nuit noaptea. normalisation normalizează. nuages (être dans les ~). neigeait nins. aplanir nivelat. rien nimic [n. nord nordamerican.<NONsens>. gentilhomme. À vos souhaits ! Noroc! [toast]. nous-mêmes noiembrie. anéantissant nimicit. sans but lucratif. tourbillon de poussière noră nurori. notre nos noastră (a ~).]. nonchalance nopţii. veinard noroi.

novateur novice. pourvu que numai să nu.n. nombre (en bon ~) număr [cantitate]. ne le nu-mă-uita [bot. neuf. neuvième (le ~) noutate noutăţi. instant (à l'~) număr numere. nul [adj.][atom. ratai nu reuşim. rate (je ~) nu reuşeşte. bientôt. nos nnnot not. ratâmes nu reuşirăţi. neuvième (la ~) Noua Caledonie. ne te nu avea încredere. neuf [adj. ratâtes nu reuşise (el ~).]. nouveau (de ~) nou nouţ nouă nouţă. rate (il ~) [cible] nu nimeri (el ~). nubien nubil nubilă. méfier (~ de) nu avem camere [hotel].] nou-născut nou-născuţi. nucléotide nucleu. dix-neuf nouăzeci. numéro număr (în mare ~). myosotis nu-mi. neuf nouăsprezece. novice (le ~) noxa noxe. rater [cible] nu nimerea de. novice novicele. ratais (tu ~) nu reuşeam (eu ~). immédiatement. nucléus nucleu [n. méconnaître nu de mult.] nuclee. ratait (il ~) [cible] nu nimeream (eu ~).. ne pas être dans son assiette nu fi în stare să.][bio. ratent nu reuşesc (eu ~). rate (il ~) nu reuşeşti. nouveauté noutăţii. Nouvelle Zélande (la ~) nouă [numeral]. nouveau. tout de suite. Note de la rédaction notabil.] notar. nucléaire nuclei [n.] nul şi neavenit (face ~). note [au bas de la page] nnnou nou noi nouă noi. indisposé nu ţine seama de. nul et non avenu (rendre ~) nulitate. coquille $$$ nuclear. non. naguère nu face nimic!. rata (il ~) [cible] nu nimerii de. nuance. noyer [n. nôtre noştri. ratons (nous ~) nu reuşiră. nullité nulitate (fi o ~). [bot.] nubian. ne… pas. ne sois pas ! nu fi în apele. notation notă.] nuci. nombre. rien que. se méfier (~ de) nu se întâlni (~ cu cineva). nota notând. notaire notare.m.][atom. ratez nu se încrede. raté (tu avais ~) nu reuşişi.]. ratait nu reuşeai. ne sont pas nu-şi.150 - . négliger nuanţă nuanţe. ratais (je ~) [cible] nu nimereşte.] nuditate. ce n'est pas grand-chose ! nu-l.] nucleotidă. nudité nuieluşă. nubile nuc [n. raté (j'avais ~) nu reuşiseră. rater nu reuşea (el ~). nombre număr cu soţ. rater (~ quelqu'un) nu se simte bine (care ~).] nucleu celular. nuisances sonores Adev 01/04/08 NT. ratèrent nu reuşirăm. ratas (tu ~) nu reuşiţi. n'est pas nu-i mare brânză!. note notă de plată. nul (être ~) nnnum numai. rata nu reuşii. notaient notează el ~). addition. notant notase.red. raté (ils avaient ~) nu reuşiseşi. nu se $$$ nu-ţi. cheveu dans la soupe (comme ~) nucă. noyaux [n. ne me nu-s. quatre-vingt-dix noulea (al ~). autant numai să. Nouvelle Calédonie Noua Zeelandă. ne nu-i. nombre (au ~ de) . ratai [cible] nu nimerise. département de Neamt [abréviation] nnnu nu. pas. rates (tu ~) nu reuşi (el ~).pl. noix nucă de cocos.]. ne pas être sûr nu nimeri. nouveauté (de la ~) novator.][bot.] nuca în perete (ca ~). noyau cellulaire nud.pl. noté (il avait ~) notat. nouveau-né nou (din ~). ratais (je ~) nu reuşesc (ei ~). teinte [n. noter notă (el ~). à moins que numaidecât.n. Note de la rédaction [abréviation] nota. raté (il avait ~) [cible] nu nimerit. insigne [adj.m.nostru (al ~). raté (il avait ~) nu reuşisem (eu ~). seulement. notation notaţie. de rien ! nu fi!. uniquement.][bio. douter. nuisance noxelor sonore. nouvel.][bot.f. nombre pair număr de (în ~). noyau [n. être hors d'état de nu fi sigur. raté [cible] nu reuşi.m. note (il ~) Nota redacţiei. note [restaurant] notă la subsol. tout neuf noua (a ~). baguette nul nulă. Myosotis sp. noté notau.m. nu [n. complet [hôtel] nu cunoaşte. noix de coco nucă).

Que nenni ! o să [+ ind. nombreux numerota. fourrage nutriţie. objectaient obiectă. obliquement obliga. nommaient numesc (ei ~).] numeric. hommes (des/aux ~) Berlusconi. communément.]. nutritif nuvelă. numéraire [n. charge [n. obligeant [vb. obligeons obligând. indéf. premier pentru a treia oară. gens. objectait obiectat. forçait. numéro hors série [journal] număra. hôtesse [invitée] [n. Berlusconi premier ministre pour la troisième fois Adev 15/04/08 oarbe < orb. obligatoire obligatoriu (în mod ~).] oblongă. objection obiectiv [foto]. habitude. objectivité obişnui. objet (sans ~) obiect poleit cu aur.m. dorure obiect de studiu. forcément. mouton oală [n. objecta obiectăm. nommé numismat. nuptial nutreţ. objecte obiectez.].]. matière obiect zburător neidentificat.]. =colline longue de Bucovine Obcinele Bucovinei. objet.] obiectiv. UNE <UNE voiture> O nu!. accommoder.n. brebis.] [devoir]. biais (de ~). numéral numerar [n. la.] [but] obiectivă. origine obârşie [geo. nombrer numără (el ~). objectons obiectând. objet [but] obiectiv [n.] oblic (în mod ~).neh. un une o!. ô ! O <O maşină> [art. nomme (il ~) numi (el ~).][littéraire] nuvelist.m.m.f. colline haute [abréviation cartographique] obârşie. nommait numeau. =montagnes bas Carpates Orient obez obeză. coutume obicei (de ~).][banal]. quelque [adj.]. fin [n. ordinaire obişnuit (în mod ~). forcé. objectif [n. oblong oboi.m. obligez obligă. forcer.] oaspete.] obişnuit cu obişnuită cu. [marque du futur populaire] o ţâră [pop. neh. hôte [invité] [n. habitué oblic. nom (le ~) numele (în ~). volet. objecté obiectau.n. objectes obiecţie. plaque d'immatriculation număr fără soţ. nommer numea. source [d'une rivière] obcină obcine. marmite oameni < om. obliger oblig. hommes oamenii. mariage nupţial. travers (de ~). obèse obezitate. nombre premier [math.f.]. nom de (au ~) numelui [n. objecter obiecta (el ~). obole (l'~) . force (je ~) obliga. quelconque [adj. obole [n. nutrition nutritiv nutritivă. habituer. obligé obligaţi (voi ~). numismatique nuntă.]. ordinairement obişnuit [adj.] număr special [al unui ziar].f. obligea obligăm.] obligi. banal. habitué.].f. prez. numéroté numi.. obligeait obligat obligaţi obligată obligate. force (il ~). nouvelliste oooa o.151 - . numismate numismatic.][banal] oarecare [adj. nom (du ~) numeral. objecte (j'~) obiectezi. objet obiect (fără ~). numérotage numerotat. armée oază [n. observation.] oale.].]. noce. forçant. obligent obligă (el ~) [perf. oblongue oblong [neo. hommes (les ~) oamenilor. numéroter numerotare. obésité obicei obiceiuri. oblige (il ~) obligă (ei ~).] obârşii. objective obiectivitate. obytchno obiceiul (lua ~). nombre impair număr impar. commun.f. hommes (à des ~).număr de imatriculare [auto]. pli (prendre le ~) obiect obiecte.]. biais [adj. un petit peu oacheş oacheşă. obligation oblon obloane.f. habitude obişnuit. numérique numeros. pratiquer. compte à rebours nume / nume. habitué [n. habituel obişnuit [n.].]. nombre impair număr prim [mat. familier. oasis [n. vulgairement. hautbois obol [n. ordinairement. s. accommoder (s'~) obişnuinţă. vulgaire.].].] obolul. OVNI obiecta. nomment numeşte. pot [n. accoutumer obişnui (se ~). objectant obiectează (el ~).] ooob Ob. forces (tu ~) obligatoriu. contrevent oblong. nomma numit. nom numele. nouvelle [n. aveugles oarecare [adj.f. noiraud oaie oi. habituellement.f] oaste. objet volant non identifié. nombre (il ~) numărătoare inversă. OZN. corpulent. obligatoirement obligaţie.

observatoire obsesie obsesii.] ooobs obscen. obturer obturaţie. apercevant observaşi. obole (apporter son ~) oboseală. Biscutella levigata [bot.pl. ouest occidental occidentali. obtiendra obţine (eu voi ~). viser ochi ochi [pl.m. obsolète obstacol. obsession obsidian [n. obtiendrais (tu ~) obţine (aş ~). obstination obstrucţie. observer. servile.] ochilor mei (lumina ~). lasser. mettre en joue [fusil]. empêchement. aperçoivent. obtins (tu ~) obţinut obţinută. obsède (qu'il) obsedezi.] obraji obrazuri. obtiens (tu ~) obţii (tu să ~).] [bot. carreau [n.] ochelari de soare. observais (j'~) observam (noi ~). observaient observe (să ~). occasionnellement occident. obtienne (que j'~) obţină (ei să ~).] [bot. obtenant obţine. obtiendrais (j'~) obţine (el ar ~).].]. fatiguer obosit obosită. œil yeux ochi (la plasă). œil (coup d'~) ochelari [m.]. obscurément obscuritate.]. obscène. aperçoit observă (el ~) [imperf. joue [n.]. aperçut (il ~) observa (va ~). obsèdent obsedează (el ~) ). obtiens (j'~) obţin (eu să ~). yeux (la prunelle de mes ~) ochincele [pl. obtiennent obţin (eu ~). las lasse obositor. figure [visage] obraznic. observes (tu ~) observare.] ochii (văzând cu ~). Océan Pacifique (l'~) oooch ocheadă.] ochiul-boului de munte [bot. Saxifraga ascendens [bot. occasion (à l'~).]. océan oceanic. impertinence. œillade. obstruction obşte [arh. obtiennes (que tu ~) obţin (ei ~). tireur ochiul-boului [bot. obsédaient obsedează (ei ~). Gentiana ciliata [bot.] obuz obuze. apercevons observam (eu ~). apercevrait observă (ei ~). observe (qu'il ~) observi. observait observa (el ~). apercevoir observ. baie ochi de bou ochiuri de bou. obscurité obsecvios. occasionnel ocazional (în mod ~).] (partie du visage) .m.] ochi. lunette de soleil ochelariţă [bot.m. œil de bœuf ochi buni (avea ~). obtenir obţii. obsidienne [n. obtiendras obţinem. Gentiana utriculosa [bot. obtention obtura (a ~). occidental occidentaux ocean oceane.] obsolet [neo. aperçus (j'~) observăm.sg.][de fenêtre]. observateur observatrice observator (~ astronomic).] .]. maille ochi [n. ordurier obscenitate. océanique Oceanul Atlantic. fatigant obraz [n.m. observez observaţie. communauté obştesc. fatigue obosi.152 - . obséquieux obseda. aperçu observaţi. remarque observau. collimateur (avoir dans son ~) ochii şoricelului [bot.]. apercevait. licencieux. barrière. obscénité obscur obscură.] obscur (în mod ~). observent observa (el ~). observait observă (el ~). obsédé obsedau. obsédant obsedat obsedaţi obsedată obsedate. œil poché ochii (văzând cu ~). commun obţine (a ~). obsède (il ~) obsedeze (el să ~). ténébreux. obscur. observons. obtiendrai (j'~) obţine (vei ~). observé.obolul (a-şi aduce ~). obtiennent (qu'ils ~) obţină (el să ~). obtient obţine (ai ~). observais (tu ~) observai (eu ~). obtus (angle ~) [math. observation.f.] ochitor. obsèdes (tu ~) observa (a ~). Erigeron alpinus [bot. observe (j'~) observa (ar ~).pl.]. ouest Occident. obtenu obţinere. Saxifraga retusa [bot. culot [n. lunettes [f. aperçus (tu ~) observat.]. observe (il ~). nuages (être dans les ~) ochii pe (fi cu ~). occident. apercevez. œil (à vue d'œil ~) ochii deschişi (visa cu~).]. Océan Atlantique (l'~) Oceanul Pacific.] ochincele [pl.f.g. lassitude.] [de geam] ochiuri. occasion ocazional ocazională.]. apercevra observai. obtenez obţinu (el ~).]. obturation obtuz. obtint obţinui (eu ~). obscur [fig. Aster alpinus [bot. obtins (j'~) obţinuşi (tu ~). observation observator observatoare. effronté obraznic. en auto-stop ocazie. obtienne (qu'il ~) obţinând.m. obtenons obţineţi. éhonté obrăznicie.]. yeux (les ~) ochii-şoricelului [bot. obsédait obsedant obsedanţi obsedantă obsedante. obstacle obstinaţie. obtiendrait (il ~) obţine (el va ~). obtus obtuz (unghi ~) [mat. observions observând. obséder obseda (el ~). œil américain (avoir l’~) ochi învineţit. obus oooc ocazia (cu ~).

reposer (se ~) odihnitor.] oferi o masă bună. odieux. Pays Bas Olanda [n. poterie oleacă [reg.m. homme à tout faire om de cuvânt. grand [n.] oltenească. occupé ocupaţi (voi ~). offense (il ~) ofensez. mortifier. laque vernis pour les ongles oool olan.m.].] Olt. pastoral oişte. kitchenette ofili (se ~). occulte ocupa (a ~). tuile Olanda. potier olărie. bagnard. =typique à la rég. insultant ofuschez. froisser (se ~) [fig.].] ooofe ofensa (a ~).pl. fantoche. offensant ofensă. officier [vb. occupes (tu ~) ocupaţie. occupons ocupi (tu ~).] ochiul (a face cu ~). repos. Saponaria pumilio [bot. occupent ocupă (el ~).] olteancă.]. offensive [n. sauvegardant ocrotire. homme de parole om drept.] ochiul-şarpelui [bot. ocre octavă [muz.pl. sauvegarde ocrotit. octave [mus. crochet. guéret. occupant ocupat.]. homme d'affaires om-broască. Anemone narcissiflora [bot. ô oooi oi < oaie. insulte (qu'il ~) ofensezi.153 - . occupation oood odaie. forçat.] oficial. insultant ofensat. timon [d'une voiture ou d’une charrue] oiţe [pl. miroité oglindă. autrefois odinioară (de ~). insultes (tu ~) ofensiv. antan (d'~) odios odioasă. lévrier ogivă nucleară [mil. œil (du coin de l'~) ochiuri [pl. insulter ofuscând. sauvegarder. néerlandais olandez [n. insultait ofensa (se ~).]. juste [n. vexer. homme de loi om de litere. un petit peu oleacă de [pop. =de la province d'Olténie ooom om oameni. offensait (il ~). offenser. détourner ocroti. laque. Hollandais [n. région d'Olténie [abréviation] Oltcit ®. offre oficia.]. attaque.] [gastron. occuper ocupa de (se ~). oculaire oculist. ogive nucléaire oglindat. m. réduit [n. insulter. patronné ocru. offrande oftat.]. fané ofiţer.] olandez olandeză. œil nu (à l'~) ochiului (cu coada ~).m.]. insulte (j'~) ofuschezi. champ.f. blessure [fig. porter volontaire (se ~) ofertă.]. offense (j'~). blesser [fig. blessant. =de la province d'Olténie oltenesc [adj.] octombrie. brebis. hideux odogaci [pl. offensé. miroir oglindi oglindesc. métier. homme de paille om de serviciu..m. occupe (j'~) ocupa (el ~). homme-grenouille om bun la toate. détour. homme à tout faire .] om neserios.].pl. officier ofrandă. jadis. occupe (il ~) ocupăm. jachère. offensent ofensează (el ~). Eritrichium nanum [bot. œufs sur le plat [pl. occupez ocupă (ei ~). moutons oieresc. Hollandais [n. officiellement oficiu. sauvegardé.][locuitor] olandezi [n.]. hollandais. farceur om de paie.m. ode odăiţă. homme om de afaceri. faner (se ~) ofilit. officiel oficial (în mod ~). octobre ocular. offense ofensează (ei ~). un grain de [fig. reposant odinioară. réfléchir ogor. occupera ocupant.] ocnaş.] odihnă. insulte (j'~) ofenseze (să ~).m.] [bot. Primula minima [bot. occupait ocupa (el va ~). profession.f. tour [détour] ocoli. outrage. soupir ofusca. otdyx odihni (se ~). porter sur [concerner] ocup (eu ~). galérien. mine de sel gemme ocnă [pop.].]. homme de lettres om mare. d'Olténie olteni [n. offensif ofensivă [n.].] [bot. œil (cligner l’~) ochiul liber (cu ~). convict ocnă. pièce [chambre] odă ode. vexation. insultes (tu ~) ogar. ugar oh!.f.m. patronner ocrotind. œil (faire de l'~) ochiul (face cu ~). glace [miroir].] ofensând.] olandeji [pop.] ofensa (el ~).] ojă [n. office oficiu [bucătărie mică].] om al legii. régaler oferi voluntar (se ~). =Citroën Axel fabriquée en Roumanie oltean [n.]. bagne ocnă [mină].]. Hollande [n.] olar. insulte (il ~).ochiul-găinii [bot. prison ocol. chargé. oculiste ocult. insulté ofensator.].

homologué omologau. honorable. orage [météo] oraj [neo.] onestitate.].].] onorific. échauder operă.].] oraţie funebră. éblouissant orbul găinilor (a avea ~). homologue (il ~) omologare. honnête [adj. város orăşean [n. dix-huit optzeci. homme (l'~) omul de alături. unitaire.] onorabil (în mod ~). honnête [adj. lumină puternică]. éblouissement orbită. homologuer omologa (el ~).] oraş. oraison funèbre oră ore. homologation omonim omonime. citadin [adj. heure ora (cu ~). hommage omagiu (aduce un ~). horaire [n. tuer.]. coassaient orăcăie.] oracol. attarder opri [fig. aveuglant. urbain. honoraires [n. œuvres de bienfaisance opinie. coasser [grenouilles] orăcăiau.].] orar [n. aveugle orbeşte. humain omenie (cu ~). empêcher opri (se ~). optimiste optsprezece. ordinaire ordona [mil.] [anat. oratorio [mus.] ooon on line [PC].n. omoplate omor. homme d'état om de ştiinţă. arrêté oprobriu. homme (de l'~) omuşor [anat. avis opoziţie.om de stat. assassinat.] om de zăpadă. cité [n.]. orchestre ooord ordin. hommage (rendre ~) omenesc. assassiner omucidere [n. homogène omogenitate.] omagiile. œuvre operă literară.] oral. honneur onoare (domnişoară de ~). savant om de treabă. homonyme omoplat. coassé orădean. homme ! omului. orage orajos [neo. honorifique onorific (profesor ~). oracle oraj [meteo]. homologuaient omologhează (ei ~).] orăşenesc. arrêter net (s'~) oprire. honorablement onorariu [n.] orajoasă. honorer de sa présence onora memoria.][plată]. =de la ville d'Oradea (Ts) orătanie.].]. optimisme optimist. honnêteté onestitate (cu ~). quatre-vingts opţiune. option opune (se ~). m. grossier. hommages (les ~) omagiile mele. Aconitum sp. basse-cour orb oarbă / orbi / oarbe.154 - . [bot. éblouir orbire [provocată de lumină].pl. honorer la mémoire de onorabil onorabili onorabilă onorabile. bonhomme de neige omag [bot. blâme opt. horaire [adj.]. contrer opus. éblouit orbi. humainement omenos. citadin orator. horaire [adj. chenille [zool. friser ondulat. coassent orăcăit. arrêter (s'~). citadin [n. orateur oratoriu [muz.m. ville Din magh. oral oral (sex ~). contraire ooor or.]. orageux [adj.]. négliger. luette [f. paralyser opri brusc (se ~). berlue (avoir la ~) orchestră. arrêt oprit. huit optime. homogénéité omogeniza.]. en ligne [PC] ondula [părul]. huitième optimism. heure (à l'~) oră (pe ~).] opări (a se ~). broaşte]. homologuent (ils ~) omologhează (el ~). meurtre omorî. mandat ordinar ordinară. homologue omologa. homicide [n. humain omidă. honoraire. orbite orbitor. honoraire (professeur ~) ooop opaiţă roşie [bot. honneur (garde d'~) onora.]. omettre omogen. volaille orătănii. crime. homologuait omologat.m. oral (sexe ~) oranj [neo. aveugler orbi [d.] orăcăi [d.]. bonhomme om vînjos. œuvre littéraire opere de binefacere. frisé onest oneşti onestă oneste. ordre. orange [couleur] oranjadă. meurtre omul. Silene dioica [bot. honneur (demoiselle d'~) onoare (gardă de ~). honnêtement online [PC]. orangeade orar. hommages (mes ~) omagiu omagii.n.] omite.f. aveuglette (à l'~) orbeşte [d. obstruction opri.sg. lumină tare]. commander . fort [n. commandement. en ligne [PC] onoare onoruri. or [conj. homme d'à côté (l'~) omule!.m. m. homogénéiser omolog. honorer onora cu prezenţa.

=Parti Démocrate [Roumain] P. militairement osteneală. ovationner ovăz. œufs brouillés [pl.]. m.].f. Obiect Zburător Neidentificat.n. organique Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Organisation pour la Coopération et le développement économique Adev 15/02/08 Organizaţia Europeană pentru Drepturile Omului.I.] ouăle [pl. os os cu măduvă. décorer ornament.] orologii. bannir ostracizat. essieu osos.] oşenească. quiconque oricât de. soldat ostatic. OVNI : objet volant non identifié pppa P-na. est [n. surelle [n. commande (qu'il ~) oreion.f.]. banni.].]. n'importe quand oricare.. Orient.] originea omului. orchidée ooori ori. si… que oricât de puţin. ovaire [biol.D. souche [fig. horrifier oripila [neo.]. vinaigre. sommelier ospitalier.] ostăşeşte. hautain orhidee . armée otravă. Organisation Européenne des Droits de l’Homme Adev 03/01/08 Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. horripiler oripilează (el ~). acél oţet. régulier ordonat [mil. décoration oroare orori. n'importe comment oribil.] ostroave.]. ovale ovar [biol. œuf (coquille d’~) ou fiert tare. soit. oxyder oxidabil. empoisonnement otrăvit.]. N'IMPORTE <N'IMPORTE qui>. horriblement orient. empoisonner otrăvire. orfèvre orfic. =de la région d'Oas oşenesc [adj. œufs durs [pl.] oxida. banquet. produit interne brut [abréviation] P.155 - . horizontale [n.] ortodox.]. orphique organic.] oşancă oşeni. hospitalier ospitalitate. paquebot . -CONQUE <quiCONQUE> oricând. testicules ouă jumări [pl. fatiguer ostenit ostenită.] ordonat.].]. col [de montagne] [abréviation carto] P. proscrire.] oşan [m. fatigue osteni.f. lassitude. ecet ooou ou ouă. orfèvrerie [art] orfevru [neo.].]. incubateur oval. horripile (il ~) orizont. n'importe quoi. n'importe qui.f.R. orthodoxe ortodoxie. poison otrăvi. affreux. ou ORI. orgasme orgie. clairière [abréviation cartographique] p-ormă [pop. hostile ostilitate ostilităţi.n. oxygène ozeneu [fam. orthodoxie ooos os oase.. os à moelle os de peşte. pondre ouă [aluziv eufemism]. sueur. quiconque oricum.]. militaire [adj.] ovaţiona. proscrit ostrov [n. osseux ospăţ.orhidee [pl. horrible. horizontalement orna. horizontal horizontaux orizontal (în mod ~). horloge [n. œuf ou (coajă de ~). ordonnance [jur. horrifique oribil. Organisation Mondiale de la Santé OMS Adev 14/03/08 orgasm. horizontalement orizontală (linie ~) [n. commandé ordonă (el ~) [mil. couilles [vulg. riz orfan orfană.M. soldat oştire. ostentation ostil.].. puis P.B. bugrane épineuse [bot.] ouă tari [pl. origine de l'homme oripila. serveur ospătar care serveşte băuturi. ozeneu [fam. est [point cardinal] Orientul Mijlociu. ingrat.<ORIcine>. orifice origine. empoisonné oţel.. hostilité ostraciza.]. orphelin. orgie orgolios.].]. Moyen Orient Adev 13/01/08 orificiu. =typique à la région d'Oas oştean oşteni. régal ospătar ospătari. ornement ornare.art. extraction. quoi que oricine. OVNI OZN.ordonanţă [jur. pour peu que oricât de… [concesiv]. las ostentaţie. horizon orizontal orizontali orizontală. huérfano orfevrerie [neo. commande (il ~) ordone (el să ~) [mil.] ouătoare. îlot fluvial osul-iepurelui [bot. chaque. horreur orologiu [n. arête [de poisson] osie osii. œuf dur oua.][bot. oreillons orez.] orizontală (pe/la ~). avoine Oxalis acetosella. hospitalité ostaş ostaşi. otage ostăşesc. oxydable oxigen. acier.]. paix pachebot. œufs (les ~) [pl. =parti nationaliste roumain pace. quelque… que orice.

palliatif Palestina. panne d'électricité panaş.] paiaţă. cuissard pantaloni de munte. prairie pppal pal. paprika [n.] paleativ. soulier pantofar. palmarès palmă palme. couche [n.m. panser pansament.] pané. paraphrase paragină (în ~). soufflet [gifle] palmă [lovitură].] paie. quatorze paisprezecea (a ~). pacifique pacifica. palpable palpita. papilles gustatives papion. sacristain paradă. papillon [mode] paprica [n. livide palisadă. paradisiaque paradox.][de bébé] pppan pană [greutate]. pâleur. pachyderme pppai pai [n. placard. sachet pacient [n.pachet. plume [poids] pană.]. semble (je ~) par [număr].156 - . parallélisme paralepse [narratol. palpiter palpitaţie [med. pâle palid (foarte ~) palizi. blême.]. paradis paradisiac. paillette paisprezece. palissade palisandru. panneau panou (cu o inscripţie). blafard palat. panne (tomber en ~) pană de cauciuc. paragraphe paralel.m. pantomime Papa. patient [n. inclinaison. pantin paie (acoperiş de ~).]. page Web [Internet] paginare.f. écriteau panou de protecţie. paradoxalement parafrază. paille [n. perdant [adj. pamphlétaire pampers ® [fam.] pacific. lésé păgubos. paradoxe paradoxal. pantalon pantalon scurt [ciclism].] pacienţi. colère (piquer une ~) pandantiv. panthère pantof. cordonnerie pantomimă. paraissent. page pagina întâi (fi în ~). lividité palpa [med.f. padischah pagina. mise en page pagubă. pâle. gifle palmier palmieri. paginer pagină pagini. cordonnier pantofărie. palette palid. panache pancartă. palestinien paletă. pamphlet. parallèle [adj. godasse [fam. papauté papetărie. parabole paracliser. sauve-qui-peut. Palestine palestinian.] pahar pahare. quatorzième (la ~) paisprezecelea (al ~). pagination. paquet.].]. papa papal. golfs de varappe panteră.]. bannière. dégât. chaume (toit de ~) paietă. côte [géo. léser păgubit. palissandre palmares. blême. palpitation palton paltoane. palper palpabil. lèse (il ~) păgubi. pantoufle pppar par (ei ~). libelle pamfletar. parade paradis. Pape papa.n. chaussure. quatorzième (le ~) paişpe [pop. palais palat [anat. panoramique panou panouri. semblent par (eu ~).] . pacifiste padişah. blafard. dommage păgubeşte. verre à pied pahiderm. pré. colis pacheţel. cache [protection] pansa. papal papalitate. golfs de varappe pantaloni scurţi. knickers. Une (être à la ~) pagină Web [Internet]. pohár pahar cu picior. panique panoramă. pagination.] pantalon.] paralel (în ~). papeterie papile gustative. gobelet. paume. panne pană (avea o ~). sou (monnaie) parabolă. préjudice.] paralelism. paginé paginaţie. ruban.f. bandage pantă pante.] papuc papuci. pántlika panică. manteau pamflet.m. panorama panoramic. pair para. parallèle [n. pendant [n.]. shorts pantaloni trei sferturi. parallèlement paralelă. palais [anat. pacificateur pacifist. mise en page paginat. paralepse [narratol. pacifier pacificator. pancarte pandaliile (a-l apuca ~). friche (en ~) paragraf. paradoxal paradoxal (în mod ~). quatorze paiul. pansement. pané $$$ panglică.] pamperşi. paille (la ~) pajişte. semblent (ils ~). verre. pente. culotte. parer [éviter] para parale. crevaison pană de curent. parallèlement paralel (în mod ~). palmier paloare. parais (je ~). panne (tomber en ~) pană (rămâne în ~).

].].157 - . devant [n. parti (prendre ~ pour qqn) partea cea mai importantă. parapet parasol. pastel pasteuriza.] pasaj. parodiste parohie. dessus [n. parodie parodist. =montagnes . parodier parodic. lot parchet. partition [mus. parasol paraşuta. parenchyme parfum. ardeur pasiune trecătoare.]. pâte pastel. parlementaire parodia. pastille pastile anti-ţânţari. parfumerie paria. passage pasarelă. parcelle. parquer parcare (loc de ~).] partizan. Paris paritate. parvenu [n.] parcimonie. parcimonie parcimonios.]. partiellement parte rotunjită [la cort]. parfum parfuma.] paraliza. pariait pariat. parricide Paris. sou (le ~) paravan. parti [n. participer participant. pas [n. jardin public. passerelle pasă. parachutiste paratextualitate. volaille pasăre de pradă. patience [jeu de cartes] pasionat. parenthèse parapet. paroisse parolă. passager [n. route. vape-mat [R] pastişa. paranteză. pare-vent parazăpezi [pl. passe [sport] pasăre păsări. parking parcelă. pardon ! pardonabil.] partea din faţă. parfument (ils se ~) parfumerie. carrelage pardosi (~ cu dale). parachute paraşutat. parterre [théâtre] participa. parcouru parcurs [n.]. gager. pájaro pasăre de curte. pasuri. partage parte părţi.]. participant participare. toquade pasiv. privé particularitate. rez-de-chaussée parter (la teatru). parie (je ~) pariez că…!. pare-brise parc parcuri. gros [n.] partea. partie. passable pasager. pasteuriser pastilă pastile. paries (tu ~) paricid.] parazit. participation participiu.] pardesiu (bărbătesc).] pas greşit. faux pas pasabil. particule particular. franc-tireur partener. pare-neige [sg. parodique parodie. parier paria (el ~). col [de montagne] [n. fiévreux [fig. pâte pastă de dinţi.Carpates S roum. parquet. parachuté paraşutist. pas pas [geo.f. parions pariez. pari.] pardon!.]. partie partitură [muz. parisien parlament.] pppas pas paşi [pl. parlementer parlamentar. parfument parfumează (se ~). carreler pardosire (cu dale sau gresie). partiel parţial (în mod ~). parlement parlamenta. pasticher pastişă pastişe. mot de passe partaj.] pasiune. compagnon parţial. poire parbriz. paratonnerre paraua.]. parfumer parfumat. paravent. particulier. pardessus [n. partiellement parveni. partie avant partea dreaptă. participe particulă. parie (il ~) pariem. pariez pariază. paralyser Parâng.]. côté (le ~) partea (din ~). chiche que… ! pariezi.]. partenaire parteneră. parvenir parvenit. inactif paspartu [art. oiseau de proie pasienţă. parfumé parfumează (ei ~).pl. parité pariu. compagne parter. pâte dentifrice paste făinoase paste făinoase [n. parcours [n. côté parte (în ~).]. oiseau. parcimonieux parcurge. passe-partout pastă. paralipse [narratol. abside [de la tente] parte superioară. devant [n. parachuter paraşută.m. part de (de la ~) partea (ţine ~ cuiva). parasite pară.] partea stângă. parquet [jur. pardonnable pardoseală. côté gauche partener. carrelage parenhim. parc parca. parcourir parcurs.]. part [n.] partidă. partisan. paratextualité paratrăsnet. parti [n.paralipsă [naratol. pastiche . côté droit partea frontală. gageure parizian. particularité partid. parié pariaţi.

patinez patinează (ei ~). pathogenèse patogenic.] pavator. mi-temps pauze de cafea. ordinateur Pd. tache. couche pată.] pavoaza. pavillon [mar. pâté [alim.m.f. patin à roulettes [n. pâté de foie gras pateu de gâscă. patins à roulettes [n. lit (faire le ~) Paul.]. brouter. paver pavaj.]. relâche. brouté păştea. pâti de patina. pause pauză între reprize. patrouillé patrulau. patrouille patrulea (al ~) ). broutent (ils ~) paşte [vb. patinage patinator. Paul pavilion. pathos patima alcoolului.] pattern [neo.n. pâté de foie pateu de ficat (~ gras). broute (il ~) pasc (ei ~) [d. patriotisme patristic. pavé Pavel. pacha paşi mari. pacifique.].].pl.f.]. lit. patrimonial patrimoniu. pavage pavaj. dupe păcat. pavoiser pavoazat. quatre patrula. pathogénique patolog [n. patinoire [n. patine (je ~) patinezi. passeport paşă. acharnement. enjambées (grandes ~) paşnic. broutait păşteau [d.f. animale]. pâté d'oie patimă. pathétique. animale].m. duperie păcăli (a ~). patronyme patru. duper păcălit [n. minable patetic (în mod ~).] patină [sport]. pavé [pavage] pavat. patristique patron. patine [n.] patinoar [n. patriarche patriarhal. patin patină cu rotile [n. pathos patra (a ~). Pâques paşte [d.]. patiné patinaţi. patin à glace (faire du ~) patine cu rotile [n.158 - . maculer. col (le ~) [de montagne] pppat pat. Paul pauperiza. tacher patchwork. patine (il ~) patinez. patio [n. pavoisé PC.] patiser. pavillon pavilion [mar. folt pată de cerneală. pathologie patos. paître păscut. paissait păştea [d. patrouillaient patrulă. patent [adj. patrouiller patrulat. pattern patul (face ~). pathogène patogeneză. patin à glace (faire du ~) patina. carreler. patronat patronimic. patenter patern. paternel paternă (pe line ~). patrimoine patriot.] patio [n. quatrième (le ~) patrulează (ei ~). dommage (c'est ~ !) păcat! (din ~).m. immaculé păta. paveur pavea [neo. patron (saint ~) patrona. patronné patronat. quatorze patruzeci.] patine (se da pe ~). patinent patinează (el ~).pastoral.]. patineur patină [lustru]. quatrième (la ~) patriarh. patronner patronat. patriarcal patrician. paupériser pauză.]. patriote patriotard. patriotique patriotism.n. pathologique patologie.m.pl. pâtissier patiserie. berger pasul [geo]. patchwork patent. pâtisserie pato-. quarante patruzeci (vreo ~). pastoral paşaport paşapoarte. dommage ! . paisible Paşte. patrilinéaire paternitate. patrouillent patrusprezece. paternité patetic.. forêt [abréviation cartographique] pppă păcăleală. broutaient păstor. pâtir de pătimit de pe urma. péché păcat! regretabil (e ~)!. pâté [d'encre] pată (fără ~).]. salir păta (se ~). patines (tu ~) patinaj. animale]. patricien patrie patrii. pathologiste patologic. pathopatogen. patrie patrilinear.] patenta.] pateu de ficat. pause-café pava. quarantaine [num. ivrognerie pătimi de pe urma.f. patinons patinat. pavé [adj. animale].]. patrilinéaire patrimonial. fót. patiner patinăm. pathétiquement pateu. patron patron (sfânt ~). patriotard patriotic.

semblais (tu ~) păreau.] părăluţă [bot. chapeau pălărier. vulg.]. paraîtra păreai. pavimentum. pou păduche lat. pissenlit păpuşă. jasé păli. prairie.] păr foarte des. forêt (la ~) păgân păgână. paru părea rău (a-i ~). conservation păstrăv. pain rassis . insinuer (s'~). gifler. abandonnement. araignée păpădie. semé [pop. côté (du ~) părţile. jaser. partial părţii. saisissant. jaboter pălăvrăgea. truite păştiţă [bot. pâturage păşune alpină.] pătrunde.]. abandonnons. pâteux păstra. pénétrant. semblaient (ils ~) părem. bois [n. quitta părăsi (pe cineva). chapelier pălăvrăgi. semblé.] părăsi. antiélectrocution (prise ~) pământiu pământie pământii.].] părăsim.] pădurea pădurile. pâli pălincă [pop. quitter. pénétration pătrunjel. aigu. lâcher. semblons păreţi. regrettes (tu ~) pare rău (le ~). imbu pătruns de frig. regrettons pare rău (vă ~). paternellement părinţi.] pătrăţel. quitte (je ~) părăseşte. forestier pădure [n. pécheur pécheresse păcătui. paraissez. jase (il ~). parents păros păroasă. cheveux [pl.]. regrette (je ~) pare rău (îţi ~). pou de pubis păduchios păduchioasă. terre cuite pământare (priză cu ~). bois (le ~). terre. sol pământ ars < arde.] păşune.] (el ~). pâlit (il ~) pălit. cosse (de la ~) păstos. pileux părtinire. païen păianjen. conserver păstrare.] păcură. semblé (il avait ~) păruseră. sembla (il ~) păruse.159 - . aubergine pătrat.p. paume (de la ~) pălmui. semblait (il ~) părea (va ~). poirier păr [sg. vif pătură. quittez părea. caqueter.f. paraissons.păcate (din ~). côtés (les ~) părţile (din toate ~).]. caquetage pălăvrăgeşte. petrezselyem pătruns. quitte (il ~) părăseşti. paternel părinteşte.]. abandon părăsit. père [rel. case Pătru [pop. chatte [fig. persil. alpage pătlăgică roşie pătlăgele roşii. sembler. tomate pătlăgică vânătă. parti [n. pouilleux pădurar.]. blêmir. caquète [fig. brumeux pâine. poupée păr. parti. pálinka pălmii. souffleter pălmui (~ pe cineva). (la paix en) Terre Sainte Adev 13/01/08 părinte [preot].]. carré [géom. jacassé. semble (il ~) pare (mi se ~). parais. paraître pară (să ~). claquer (~qqn) pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat. eau-de-vie. semer (~ quelqu'un) [fam.] părăsi (el ~). carré pătrat [geom.m. abandonnent părăsesc eu ~).] părintesc. Anemone ranunculoides [bot. partialité.. regrettez părere de rău. toison [fig. réserver păstra (se ~). brume pâclos. vulg. regrette (il ~) pare rău (îmi ~). parti-pris părtinitor. abandonner părăsesc (ei ~). pécher păcătuit.]. paraissait. chevelure păr [bot. semer [pop. pâquerette [bot. terreux [couleur] (pacea pe) Pământul Sfânt.]. semble (il me ~) pari. terrain. regrettent pare rău (ne ~). pré. plaid păun păuniţă. avis păru (el ~). pâlir păleşte. transi pătrunzător pătrunzătoare. paraît pare (el ~). pain bis pâine râncedă. jacasser. berger Păd. forêt [n. malheureusement păcătos păcătoasă.]. côtés (de tous ~) păsărică [fig. sembles (tu ~) părând. pénétrer pătrundere.] păduri. pain pâine neagră. cosse păstăii. forêt [abréviation cartographique] păduche păduchi. jacassait pălăvrăgeală. paraissant părea. jacasse (il ~) pălăvrăgind. semblé (ils avaient ~) părut.]. couvre-chef. paon paonne pppâ pâclă. semblez părere. quittons părăsire. regret pălărie. paraisse pare. péché [vb. mazout păcurar [reg. regretter pare rău (îi ~). jacassant pălăvrăgit. velu.f. quittes părăsi (~ pe cineva). Pierre [n.] păstaie păstăi. quitté părăsiţi (voi ~).

sceller pecuniar. à plat ventre pe cale să. pédophile pedofilie. châtier. jusqu'à. pecsét pecetlui. ciré [n.] pârţ [pop. pénible penibil (în mod ~). châtié pedepsire. châtie (il ~) pedepsi (el va ~). colorer [fruit] pârloagă (ogor lăsat în ~). bande. jusque. ruisseau [abréviation cartographique] pârâi. pédale (il ~) pedant. moustiquaire pânză de blugi.] pelerină [alpin. sanction pedepsi. craque (il ~) pârâit. en cours de route pe faţă. subrepticement pecete. pelvis pppen penal. sur. d'une part… pe de rost..] pppe pe. sur le point de pe rând. jusqu'au pândă. autant que pe cheltuiala.. péjor.]. à loisir. pédale pedală (el ~). pénalisation pendul. toile [tableau] pânză contra ţânţarilor. Autant en emporte le vent pe ascuns. sceau. pelouse pelvian. profané pântece. à pied pe lângă. pédagogie pedala. sur la brune pe jos. par contre pe de o parte…. homo [pop. pédaler pedală. guetter pângări. pain rassis pâlnie. pédant pedanterie. secrètement pe gratis. aveuglette (à l'~) pe drept sau pe nedrept. marque. pendule (une) pene mici. pendule (un) pendulă. frapper [jur. pédala pedalează (el ~). pelvien pelvis.]. absinthe peluză. taule [pop. en plus pe dibuite. pédophilie peduncul [bot. pellicule pelin. pénétrer penetrant. franchement pe furiş. d'autre part. denim Pâr. sanctionner. châtie (je ~) pedepseşte (el ~). pénétrant penetraţie. cachet. petit pinceau penetra. pédoncule [bot. à vos risques et périls pe scurt. dessus. paysage pelerină. tout d'un coup pe nepusă masă. craquent (ils ~) pârâie (el ~). craquer pârâie. répression pederast. pîrloagă. pédale [fig. pédé pederast [peiorativ]. pédagogue pedagogie. ventre. d’ici (la fin de l’année) Adev 13/01/08 până ce. tandis que pe care. profana pângărind.] pedicul. pédanterie pedeapsa capitală.]. entonnoir până (sfârşitul anului). guet. guet-apens pândă (fi la ~). par voie végétative pe când. par-ci par-là pe îndelete. par cœur pe deasupra. châtiment. sur le plan… pe punctul să.] pârţâi [vulg.]. profanation pângărit. à tour de rôle pe riscul vostru.] pedunculi. au-dessus Pe aripile vântului.] pe seama. que [Acc. pénaliser penalizare. à jeun pe sub mână. panse [pop. bref [adv. pénal penaliza. longuement pe loc. pécuniaire ppped pedagog. secrètement pe barba ta [pop. pédéraste. jusque. pédicule pedofil. jachère (champ en ~) pârnaie [arg. en plus pe larg. jusque până la.] pe cât. longuement pe înserate. écoutes (être aux ~) pândar. homosexuel [n.pâine stătută. plumettes penel peneluri.]. au dépens pe de altă parte. au dépens pe stomacul gol. levier. craqué pârâitură. à titre gratuit pe ici pe colo. vesser [vulg. cape [alpin. à vos risques et périls pe burtă. à tort ou à raison pe drum. tout à coup. estampille. sur-le-champ pe măsură ce. homme de guet pândi. profanant pângărire. accusé pârâu pâraie.] pedepsesc (eu ~).] peliculă.]. à la dérobée. péniblement . châtiera (il ~) pedepsit. au fur et à mesure pe neaşteptate. espionner. tout à coup pe planul….] pânză pânze.]. peine de mort pedeapsă. craquement pârât. profaner pângări (el ~).] peisaj. pet [vulg. sur le point de pe cale vegetativă. toile pânză [tablou]. imperméable [n.160 - .] pederastie. pénétration penibil. arg. pop. dont. ruisseau (le ~) pârghie. manette pârgui (se ~). ruisseau pârâul.

faubourg periferie (de ~). parce que. gestation peripeţie. plantation ppper percepere. pénis. poils periuţă de dinţi. persévères. contre [échange] pentru a. banlieue. indéfrisable [coiffure] [n. párna peron [al gării]..] perfect. obsolète. insidieux perfidie. =montagnes S Carpates Orient. afin de. étape perioadă de elaborare.]. corruption pervertit. à l'étranger peste mări.f. de rien ! pentru totdeau. pensionné.m. la retraite anticipée Adev 15/02/08 pensulă. une paire de jeans Adev 08/01/08 pereche (fără ~). laissez-passer pernă. pêche de concours pesemne. presqu'île peninsula balcanică. brosse à habits perie pentru păr. dangereux. du jour au lendemain peste puţin timp. pêche [sport] (au poisson) pescuit sportiv. perfidement. caduc. pêché pescuit [n. retraité la pensionare anticipată. brosse à dents permanent [coafură] [nn. achevé perfect (în mod ~). pépinière. draperie. parfait.f. soutenu perseverez. obstiner (s'~) persevera (el ~). favoris [n. patience. pinceau pentametru.].]. brosser peria (el ~). pension pensionar.]. girouette persona non grata. persévérance persiană.] pensie. par-dessus peste hotare. persévère. débauché.].].]. négresse [n. melon pepinieră pepiniere.161 - . pêcher [vb. perfide. pentamètre pentru. Persée persevera (a ~). queue penitenţă. peruzea [n. danger periculos. párna perioadă. persona non grata personaj. brossé perie perii. corrompre [moralement] pervertea. rebord de fenêtre perverti. pestilentiel Peş. pince [méd. oreiller. médusé Perseu.] o pereche de jeans. brosse perie (el ~). corrompait (il ~) [moral. persévéré.] perdant. égal (sans ~) perete. levée percepţie. en [pron. pêcheur pescăruş. partout pesticid. peut-être pesimism. outre-mer Adev 13/02/08 peste noapte. afin de pentru aceasta. mur perete despărţitor. personnel perspicace. coussin. rebord.pl. sournoisement pergament. obstiné perseverează (ei ~). afin que pentru că. perplexe. retraite pension.peninsulă.pl. paroi [alpin.] persoană nestatornică [fig. oreiller. biscotte peste.].f. perdant [adj. à tout jamais penultim.].] [vulg. sous peu peste tot. paire [n. promeneur persoană care strică cheful. sensation perche. hasardeux periferie. mésaventure perişori. particulier. pesticide pestilenţă. pendant [n. périmé perină [pop. parfaitement perfid. nègre [n. persienne persoană care se plimbă. persévèrent.f.f. rideau perdelele. obstinent (ils s'~) perseverează (el ~). car pentru puţin!. rabat-joie persoană de culoare [n. sagace perspicacitate. pénombre pepene galben. obstine (je m'~) perseverezi. obstinait (il s'~) perseverat.]. rideaux (les ~) pereche perechi. mettre en danger pericol.] perdea perdele. pessimiste pesmet pesmeţi.] permis de liberă trecere.]. corrompu [moralement].]. pénitence pensă [med. turquoise [n. linteau pervaz al ferestrei. personnage personal. persévère. zob [m. pessimisme pesimist. obstines (tu t'~) perseverenţă. pénultième penumbră. brosse à cheveux periclita. pareil [n. incomparable.] pervaz pervazuri. obstine (il s'~) perseverent. caverne [abréviation cartographique] . corrompu [mœurs] pppes pescar. faubourien [adj. parfaitement perfecţie (la ~). périphérie [d'une ville] perimat perimată. brosse (il ~) perie de haine. quai [de la gare] perplex. sagacité Perşani.] perciuni [n. du fond en comble. puanteur pestilenţial pestilenţială.] perverteşte. perfidie perfidie (cu ~). mouette pescui pescuiesc. persévérer.] periferie [a unui oraş]. impayable. parchemin peria [vb.] pervertire. pour pentru [schimb]. péninsule balkanique penis penisuri. pêche.]. à tout jamais pentru totdeauna. corrompt (il ~) [moral.] (du poisson) pescuit. brossait periat.] pentru ca. à jamais. interdit. persévérait. couple. péninsule. paroi perete de stâncă [alpin.

peinture à huile pictural. pied picioare (în ~).] pppia pian. rater un examen picaj [aero. =montagnes . piedmont [géo.].] pierd (ei ~). impatienter (s'~) pierd răbdarea (îmi ~). pierre à briquet piatră de căpătâi. Astragalus australis [bot. Poissons [zodiaque] petală [f. ternir pierde cunoştinţa. peigné piepteni. perdent pierd (eu ~). pétiole [bot. cuir pieliţă. suinter piedestal piedestaluri. pieds (les ~) picioarele (fugi cât îl ţin). pétrolifère petrolist.] pierde culoarea. peigne (je ~) piaptănă (ei ~). piédestal piédestaux [pl. marché. perdu (il avait ~). jambes (courir à toutes ~) picior [geo. pian electronic. parvis piaţa neagră. perd pierde (se ~).]. paumer (se ~) [fam. perds (je ~) pierde (voi ~). pierre tombale piatră de încercare. piqué [textile] piciocă picioci.] [bot. perdre connaissance pierde în explicaţii (se ~). échasse piciorul-cocoşului [bot. Astragale austral piatră de moară. pétard [m. manquer. Pimpinella saxifraga [bot.]. gouttelette pichet [mil. perdu (avait ~) pierduseră. caillou piatră [med.]. ribote. pomme de terre. perdant [adj.] [bot.]. obstacle piele piei [pl. Ranunculus crenatus [bot. perdu pierzând. peignent piaptănă (el ~). Pierre [n. pictural picup picupuri [pop.162 - .]. poisson dans l'eau (comme un~) peştera.].]. perdant pierzător. impatientons (nous nous ~) pierdeţi răbdarea (vă ~). épuiser [d'un malade] pierde răbdarea (a-şi ~).p. piqué [n. pique-nique pictură.]. peigne (objet de toilette) pieptiş. piquant [goût] picat [examen]. carousse (faire ~). pick-up. impatientaient (s'~) pierdem răbdarea (ne ~). caverne (la ~) peşteră peşteri. pierre (la ~) piatră pietre.reg. peignes (tu ~) pieptănătură.] [aéro. pierre meulière piatră de pavaj. première pierre Adev 25/03/08 piaţă pieţe.] petardă [f.].] petrol.] [bot.]. carousse. perdrai pierdem. pétrolier [n. piano (jouer du ~) pian digital. pierre précieuse piatră de tocilă. pétrolier petrolier [n] [mar. collé [examen] pică pe (avea ~). goutte. peigner piaptăn (eu ~).].n. picioică picioici [pl. poitrine piept [al femeii]. calcul [méd. marché noir pppic pic de (un ~) [fam. perdons pierdeţi.].] picant. piac piaţă în faţa unei catedrale. peignant pieptănat.] petunie [f.] picior de egalitate (fi pe ~).m. sauterie petrinjei de câmp [pl. merdoyer [vulg. impatientait (s'~) pierdeau răbdarea (îşi ~).] peţiol [bot. piquet pichet [ţesătura]. debout picioarele. poitrine [de la femme] pieptăna. pityóka picior picioare. meule [pierre].] picnic. peigne (il ~) pieptăna rapid (se ~). tourne-disque [coll. piedmont (le ~) piept.] petiţie.p.] piatră [pe dinţi]. Transil.] piciorul [geo. place [n.]. toile [tableau] pictură în ulei. impatiente (il s'~) pierd răbdarea (ei îşi ~).] Peşti [zodiac].].]. pétrolier [n.].][personne] Petru. abrupt pierde.]. peau piemont [n. tourne-disque [coll. pierre. Pierre [n. se perdre. pavé piatră preţioasă. impatientent (ils s'~) pierdea răbdarea (îşi ~). bombe (faire la ~) petrecere. caverne.] pierde puterile. pétunia [m.] piedică.] [navire] petrolifer. piano numérique piatra pietrele. piquant. poisson peştele în apă (ca ~). empêchement. pied d’égalité (être sur un ~) picioroange [pl.].Carpates S roum. perdre.]. pétrole petrolier. dent contre (avoir une ~) picătură. coup de peigne (donner un ~) pieptănând. pierre de touche piatră linte [bot.] piemontul.]. piedmont [n. piatră de brichetă.] picura.]. grotte. caverne [géo. piedmont (le ~) pick-up pick-up-uri. perdu (avaient ~) pierdut pierduţi pierdută pierdute. pétale [m. impatientez (vous vous ~) pierzi răbdarea (îţi ~). meule [pierre] A fost pusă piatra de temelie a celui mai mare mall din Constanţa. pétition Petre.]. perdez pierduse. recaler pica un examen [fam. coiffure pieptene piepteni. brin de (un ~) [fam. impatientes (tu t'~) .]. peau piele (tăbăcită). piano pian (cânta la ~).] pica la un examen [fam. carrousse.] petrece.peşte. impatiente (je m'~) pierde răbdarea (el îşi ~). contrefort montagneux [géo. tartre Piatra Craiului.

].] pisoar. piété pietate (cu ~). bic pizdă [vulg. chaton. cloue (il ~) pironi. poivre piper alb.]. nappe pppl placa [acoperi cu metal].163 - . tâtons (nous ~) pipăind.] pietriş. ivre pilitură. tâtant pipăişi (tu ~).]. Pyrénées pironeşte. garde champêtre pindaric. limaille pilitură de fer. nain piton [zool. pêche [fruit] piesă.][n. attarder (s'~) pieri. pistolet pistol mitralieră. pionnier pios pioasă. indice pistil. piler pisc. pilon pişa [vulg. plaquer placa [un adversar].]. semelle Din tc. pisse [vulg. passant [n.]. chatte [fig. tâta pipăi (eu ~).] placaj [n. limer pilier. urine [n. pincer pitic.] pijama pijamale. cave [de la maison] pix.].] pilită piliţi pilite. clouer pironind.]. uriner.]. piéton. piolet pionier. écrou piuliţă [de pisat].]. rocheux pieziş. sommet. piscine piscul. clouant pironit. poivre blanc piper negru.n. tâtai pipăim. plaqué .] pilă [mec.] pişca.f.pierde stăpânirea de sine (a ~). pittoresque piţigoi. pissoir pisoi. pilier pilit [fam.]. pièces de rechange pietate. pieux pioşenie. tâté pipăiţi (voi ~). pile [électr. piailler piuit. contreplaqué [n. pièce piesă (~ de teatru). minet pisică [f. piaillement piuliţă (de laborator) piuliţe. mésange piui. chat [m. ping-pong pingea pingele. cure-ongles pili. poivre noir pipernicit. pilon pivniţă. éperon pinten [geo. embrouiller pierde vremea. pieusement pieton. pétrifié [géol. palper. tâte (je ~) pipăi (tu ~). tâtait pipăiai. pençe pingeaua pingelele. pizza pînză de apă. pylône pilot.].f. cloué pppis pisa.] piramidă. poivrière pipi.] placat. tâtions pipăiaţi.][vulg.n.m. pirate de l’air Pirinei (Munţii ~). poivrer piper. mortier piuliţă (de şurub). limaille de fer pilon. sexe de la femme. caillou pietrifica [geol. pindarique ping-pong. pyjama (le ~) pppil pilă [electr. crayon bille. tâter pipăi (el ~). tâtas pipăit.]. tâtez (vous ~) pipăra. pipe pipăi. pic (le ~) pisic. tâtes (tu ~) pipăia. pièce (~ de théâtre) piese de schimb. semelle (la ~) pingelei. perdre pied pierde şirul. biais (de ~). rocher en forme d’éperon [géo] piolet. pilote pilota. pêcher [arbre] piersică. piste pistă [poliţie]. tâtaient pipăie (ei ~). pin pîndar [pe cîmp]. pingouin pinten.]. oblique piezoelectric. pirate pirat al aerului.].] pizza. pétrifier pietrificat [geol. gravier pietros pietroasă. succomber piersic. pisse [vulg. rabougri piperniţă.][n. piézo-électrique piftie. mitraillette pisălog [de pisat].] pietricică. pisser [vulg. minet pistă. piété pioşenie (cu ~). pierreux. lime pilă pentru unghii.]. pyjama pijamaua. chatte [f.]. pyramide pirat. tâtais (je ~) pipăiam (noi ~). tâte (il ~) pipăii (eu ~). pieusement pipă. vulg. biais [adj. piloter pilotat. python pitoresc.] pişat [n. plaquer [fig. pistil pistol. con [vulg. gelée [alim. tâtais (tu ~) pipăiam (eu ~). tâtent pipăie (el ~). tâtiez pipăiau. pilule pppin pin. piloté pilulă. cime [f. semelle (de la ~) pinguin. pic piscină.

plante plante ierboase. larmoyant plâng (ei ~). plateau [géo.].] plăcută. plaquette plămădi. pétrit (il ~) plămădind. carreau de mosaïque plachetă [de versuri]. plaquette [livre] placid. plantons plantează (el ~).] planta [vb. plaque placă de ciment. projetant plăpând plăpânzi plăpândă plăpânde. plaisant plăcea (i-ar ~). pleuré (tu avais ~) plânge în hohote.m. larmoyant. pleure (je ~) plângă (el să ~). planète planifica. pose [installation] plasat.m. platonique (amour ~) platoşă. plante (il ~) plantind. galette. plateau [géo. plan plan sumar. plateau (le ~) [géo. carreaux [n. pleurard plânge (el ~). pleure (il ~) plânge (se ~). placide. planant planat.]. pleurard plănui. plaintif. plaindre plângem. plate-forme platinat [păr].] placiditate. platiné platină. pleuré (il avait ~) plânsesem (eu ~). programme de cours [école] planor planoare. plastifié plastrografia. plaie (de la ~) plai plaiuri.] plai [platou montan]. placé. moelleux. pleurer plânăreţ. col (le ~) [de montagne] plaiul. caser. serein [fig. plat plată plată plăţi.]. planifier planificare.] plăcintă plăcinte. plais place. planchette [de dessin] planşeu [constr. plaira plăcut. délicat.164 - . créé plăti. projeta plănuiesc (ei ~). créa plăsmuit. plafonner plagă plăgi. placidité plafon. rémunération. pétrir plămădesc (ei ~). projette (je ~) plănuieşte. frêle plăsmui. planer plana (el ~). platine platitudine. pétrissent (ils ~) plămădeşte. plu plăcut [adj. plastifié plastifiat. planté plantaţi. volontiers plăci de gresie. plainte (porter ~) plângeri. rétribuer. payer . bronzante (crème ~) plan. posé plasă. payement. plane (il ~) planetar. plancher [constr.] plajă. sangloter plângere. filet de pêche plastic. planeur planşă [într-o carte]. plaire plac. bonheur. placer. pleuré plânse (el ~). pleurez plângi. plantes herbacées planturos planturoasă [adj. jouissance. plateau (le ~) [géo.] platouri. plaie plăgii. planification planificare şcolară. plateau de montagne [géo. plais plăcându-. pleuré (j'avais ~) plânseseşi. vraisemblable. joie. plaisir. pleura plânsese. palacsinta plăcuţă. paiement. doléances plâns (de ~). plaisait (lui ~) plăcea (va ~). projette (il ~) plănuind. paye platformă platforme. pleurons plângeţi. poser plasare. aimé. plafond plafona (se ~).placă [n. délicieux plăcere. débile.]. falsifier plastron. plausible plăcea.]. aimer. carreau placă de mozaic. projeter plănui (el ~).]. plainte plângere (depune ~). plané planează (el ~). plantureux [personne] plasa. pétri plămân plămâni. plantant plantă plante. plastron plat. lamentable plăngăreţ plângăreaţă. filet plasă de pescuit. platitude platnic.] plai [n.n. Plateau Danubien plauzibil. pétrissant plămădit. planétaire planetă. plateau platou [geo. plastifié plastic (îmbrăcat în ~). planait (il ~) planând.pl.][constr. chétif. pleures (tu ~) plâns. pleure (qu'il ~) plângăcios plângăcioasă.].] plaiul. pleurent plâng (eu ~). plantation plantăm. délice plăcere (cu ~). projettent plânuiesc (eu ~). aimait. plaisant [adj. cuirasse platou. plage plajă (cremă de ~). plantez plantaţie.] platoul [geo. esquisse plana. plaît placi. planche [dans un livre] planşetă.] Platoul Dunării. plairait plăcea (îi ~). poumon plânge. plastique plastic (de ~). joli. planter plantat. créer plăsmui (el ~). payeur platonică (dragoste ~). grève [plage]. col [de montagne] [n.

partant pleacă (ei ~). séance plénière plenipotenţiar. plissé. ennuie (il s'~) plictiseşti (te ~). promenant (me ~) plimbându-se. sarcler ppplo ploaie.]. pleuve (qu'il ~) ppplu plug.) A trimite (pe cineva) la plimbare = a) a se dispensa de serviciile cuiva. promenais (tu te ~) plimbam (mă ~). partez plecă (va ~). payes (tu ~) plăti (el ~). payent plătesc (eu ~). ♦ Călătorie (de agrement).]. promenais (je me ~) plimbam (ne ~). Acţiunea de a (se) plimba. pars. s.) Loc de promenadă. quitte (je ~) pleca (va ~). retombées nucléaires ploaie torenţială. paupière plesneşte. populace plebiscit. partira.165 - . parti. génuflexion. allez (vous vous en ~). va (on s'en ~). payeur ppple pleaşcă.: (reg. 1. b) a nu sta la discuţie (cu cineva).]. plomber plombare [med. pleuvant plouă. promenaient (ils se ~) plimbăreţ [ironic]. pluie torrentielle plomba (~ un dinte) [med. 2. ira (s'en ~) pleca din nou.]. payons plătit. payez plăti un cec. aubaine plebe. promener (se ~) plimb (mă ~). mers în voie pentru a se recrea. paie (je ~). plus (en ~) . plénipotentiaire plenitudine. enveloppe plicticos. abondamment plină (sală ~). balader. las plictisitor. ennui. paie (il ~) plăteşti (tu ~). tour (faire un ~) plimbat. pluie ploaie cu găleata [pop. plombé plombă [med. partant plecat. plaidoirie plenar. morfondre plictisit plictisită.] pliază (ei ~). pluie torrentielle ploaie nucleră [mil. payable plătitor.]. quittez. promenons (nous nous ~) plimbându-mă. vais (je m'en ~). promènent (ils se ~) plimbă (el se ~). courbette pled. allons (nous nous ~) pleci. [Var. payant plătesc (ei ~). plénier plenară. pleut plouă (să ~). promenait (il se ~). part (il ~). repartir plecând. promène (il se ~) plimbă (el se ~) [perf. pars (tu ~). drum. a concedia.]. vas (tu t'en ~). bec pliscul (ţine-ţi ~)! [pop. promenions (nous nous ~) plimbă (ei se ~). partons. plein plin (din ~).] plop. plénitude pleoapă pleoape. promenez (vous vous ~) plimbau (ei se ~)..f. craquer [se rompre] plesni (el ~). plinthe plisa. lasser plictisesc (mă ~). obturation [méd. plisser. payant plăteşte (el ~). peuplier ploscă. charrue plumb. promènes (tu te ~) plin plini plină pline. partir pleacă (care ~). pli plivi.) preumbláre. aller (s'en ~). paye (je ~) plăteşte (care ~). ennuyeux plictiseală. quitter. promène (je me ~) plimbai (te ~). [pl.plată (cu ~) ). a da afară. primbláre s. fastidieux. grand jour (au ~) plintă. concr. tour [promenade] plimbare (face o ~).]. pleuvra ploua cu găleata. plébiscite pleca. tomber des cordes plouat. embêter. gourde ploua. quitta plecăm. plomb plural [abrev. allé. claqua (il ~) pppli plia. froncé [un tissu] plisc. pliant pliat.]. honorer un chèque plătibil. partent pleacă (el ~). claque (il ~) plesni. payant. plie (je ~) plic. ennuie (je m'~) plictiseşte. s. mouler pliant. ennuyeux plimba (se ~). umblătură. pleuvoir ploua (ar ~). (Fam. plient (ils ~) pliază (el ~). promeniez (vous vous ~). comble [adj. promené plimbaţi (vă ~). obturation [méd. peregrinare. obturer [méd. a se descotorosi de cineva. quitté plecaţi (voi ~). plissage plisat.] plombat [stomat. gueule (ta~) ! pliu. a lua aer etc.f. pleuvrait ploua (va ~). va (il s'en ~). moule [vb. lassitude plictisi. quittes plecăciune plecăciuni. plaid pledoarie. plimbări.]. ennuyer. ennuie plictiseşte (se ~).]. plier. ennuies (tu t'~) plictisi (se ~).] plus (en ~). payé plătiţi. promenant (se ~) PLIMBÁRE. claquer.]. paya plătim.]. comble (salle ~) plină zi (în ~). vont (s'en ~). plie (il ~) pliez. quitte (il ~) plec. promena (il se ~) plimbăm (ne ~). (Înv. embêtant. plu [de pleuvoir] plouând. froncer [un tissu] plisare. promeneur plimbi (te ~). ◊ Expr. moulé pliază. averse.

clairière [n. liège plută [esenţa de lemn].]. L’appétit vient en mangeant poftă. homosexuel poponeţ [pop. cochon (viande de ~) porcărie. quille [n.166 - . louche [n. pneu pppoa poală. rougeole pojghiţă.m. vigneron podgorie.] podiş podişuri.] podişul.]. porc.f. flic [pop.][la réputation] pont [fam.] [anat.]. claque (qu'il ~) pocneşte.f. peuplant populat. porosité port. corrompu [pollué] pppom pom. inviter poftesc (ei ~). invitons poftiţi. pore porc. pompeux poncho. peuplait populând. peupler popula (el ~). surlendemain pojar. cochonne (histoire ~) poreclă. dore (il ~) poleit. pompier pompos.] plute. bévue pocni. population. pont-levis podea.n.f. [pol. supplémentairement pluş. peuple popotă. porte-cochère poartă [n. pétard [pop. popote popou. pondéré ponegri. poreux porozitate. peut-être.] podoabă. claquer pocnească (el să ~). radeau pluti în aer. surnom porni.] poartă mare (pentru vehicule).] poliuretan. flic [pop. pommade pomană (face ~). charité (faire la ~) pompă. invitez pofticios. cochonnerie porcos (banc ~).m. Pluton pluton.]. populariser populaţie populaţia populaţiei.]. police poliţist. Pologne polonic [n. vignoble. séjour. port port (mic). peluche plută. polytechnique politeţe. poli [finition] polo [sport]. plane (il ~) plutind în aer. planant Pluto. poème pofida (în ~). trop (de ~). superflu. invitent poftesc (eu ~). pont pod [casă]. après-demain. camping popic [n.] [cuisine] poluat.]. cru. claque (il ~) pppod pod poduri. comme il faut poliţă [raft]. démarrer porni cu dreptul. tuyau [fam. invite (j'~) pofteşti. somptuosité pompier. planait (il ~) pluteşte în aer.f. polo [sport] polonez. postérieur [n.f. portillon [n.] poliţie. plateau [géo. dorure poligon.n. cru [n. vigne. planer plutea în aer (el ~).] porţi. plus (de ~) plus (în ~).] [jocul] popice. mansarde pod mobil [istoric].]. populaire popularitate. havre .]. porte cochère poate [adv. podomètre [jogging] poem. limier [fig. poinçon poartă [mare]. camping popas turistic.] popor popoare. poncho ponderat.] politicos. plancher podgorean. cochon porc (~ de cerneală). verglas polei. popeline poponar [vulg. invites (tu ~) poftim. malgré Pofta vine mâncând.] poieni. pédé. polyvalent polizat. liège plută [mar. urbanité politic [abrev. poljana poimâine.]. parure podometru [alergări]. grenier.]. dorer poleia. clos [n. sobriquet. friand (~ de) poiana poienile. pellicule pppol polar. peuplé populau. probablement pocinog.plus (în ~).]. peuplade Adev 01/11/07 pppor por pori. doré poleială cu aur. pied de la montagne (au ~) poanson. peloton pneu.] poplin. appétit pofti poftesc. polygone politehnică. arbre (fruitier) pomadă. clairière (la ~) poiană [n. polonais Polonia.] [euphémisme] popula. polaire polară (Steaua ~). polyuréthane polivalent. noircir [fig. polaire (l'Étoile ~) polei poleiuri.] pppop popas. pompe pompă [fig. dorait poleieşte. pâté [d'encre] porc (carne de ~). plateau (le ~) [géo. bien commencer poros. popularité populariza. pan (de habit) poalele muntelui (la ~). étagère poliţai [pop.m. peuplaient popular.

possèdes (tu ~) posesiune.]. possède (je ~) posedă. possédons posedase. ténébreux post [de santinelă].f. poste Poşta.m. postérieur posterior (în mod ~).] poteci. parancs porunceşte. possibilité. post [emploi] post de (pe ~).]. oranger portocală.pl. commande (il ~) porunci.] poticar [reg. Leontodon sp. pot-pourri [mus. portchei.] portic [n. portatif portavion [auto]. pharmacien poticărie [reg. potard [fam. tranquille potop.].f. trébucher poticni [fig. porte-clefs. port franc portabil. assoupir. potentat potenţial.] porţie porţii. forgeron poteca. sac à main poştă. potentiel [adj. sente [n. possessif posesor. postface posti. assouvir. possible posibilitate. pigeonnier porumbel. port [mar.] potcoavă potcoave. porcelaine [f. porte-clés port liber [scutit de taxe]. porte-cigarettes Portugalia. portugais porţelan [m. postmoderne postmodernism.]. faculté posomorât posomorâtă. carême post [serviciu]. Transilv. ration porţie [alim. porte-monnaie portocal.] [auto] portmoneu.port [mar. orange (fruit) portocaliu portocalie portocalii. portail portant (perete ~). faisable. portillon [n. broncher [hésiter] potoli. portraiturer [liv. éteint (il ~) [fig. poster (se ~) postament. postérieurement posterior [n.].]. portion. avoir posed (eu ~). possédez posezi (tu ~). drapier postcolonial.] potolit. postmodernisme poststructuralism.] potoli (el ~). Trans. portier [n. postérité postfaţă. porte-drapeau porthart [n. potassium potcapul călugărului [bot.] potoleşte. socle postav. coffre [auto] portbagaj pe capotă [auto]. colombe porumbelul păcii [m.] potolesc (ei ~). commandé poruncitor. porte-avions portărel.].]. huissier [jur. portrait (l'art du ~) portretiza. éteint [fig. sentier (le ~) potecă [n.] potpuriu [muz.] . éteignit (il ~) [fig. postcommunisme postcomunist.] port-chei.] postere [n. portion [alim. éteignaient [fig.] [eufemism].] portţigaret. déluge Potopul [Bib.167 - .] potecii. ont posedă (ei ~). fer à cheval potcovar. sentier [n.f.] porticuri.]. possédait posedă (el ~).m. maïs porumbar. sentier (du ~) potentat potentaţi.] portiţă de scăpare.m.m.f. possèdent poseda (el ~). commander poruncit. portable portal. apaiser potolea.]. courrier par avion poşta redacţiei.] potoleau. possédé posedaţi (voi ~). posséda posedăm. broncher (sans ~) poticni (se ~). impérieux. porteur (mur ~) portar. courrier des lecteurs [journal] poştal poştali poştală poştale. posture poşetă.]. portefeuille portofoliu [pol.m. portier [concierge] portar [sport]. éteignent [fig. Poste (la ~) poşta par avion. jeûner postmodern. commandement.] posterior.n. poste [sentinelle] post [relig.] potenţialitate. guise (en ~ de) posta (se ~).]. seoir poticar [pop. postérieur [n. posséder. s.] porţiune porţiuni. possession posesiv posesivă. [bot. assagir. Déluge (le ~) [Bib. poststructuralisme postum. possesseur posibil.].] portbagaj [auto]. potentialité poterivi (i se ~). potable potasiu. possédé (il avait ~) posedat. potentiel potenţial [adj.]. Portugal portughez. drap [tissu] postăvar. postcolonial postcomunism. coche pppot potabil. éteignait [fig. portion [partie] porumb. impératif pppos poseda.f.].].n. porte-carte [n. portefeuille [documents] portret portrete. buvable. postcommuniste poster [n. possède (il ~) posedă (el ~) [perf.]. portrait portretistică [n.] [auto].f.].]. orange (couleur) portofel.]. posthume postură. affiche [n. postal poştalion. galerie [auto] portdrapel. colombe de la paix (la ~) porumbiţă [dimin. pharmacie poticni (fără a se ~). arrière.] portharturi.m. possèdent.]. maussade. gardien de but [sport] portativ. pigeon [zool. colombe poruncă. échappatoire portieră [n.n.] [euphémisme] posteritate.

pl. raconter. poser [pour un portrait] poza (el ~) [foto]. comme [comparaison poétique]. seoir potrivi (se ~). cuit. précaire precaut.].f. ébouler prăbuşire. rôtit prăjeşte (el ~). pratiquement practica. biner prăşit. assorti. racontera povesti (veţi ~). abrupt povaţă.] [foto]. préciser precizie. écroulait (s'~) prăbuşesc (ei se ~).] povestire pornografică.f. brusquer. photographiait (il ~) pozam (eu ~) [foto]. préalable prealabil (în ~). écroule (il s'~) prăbuşi (a se ~). précisément precis [d. précipitation precis. boutique prăvălit. raconté povestiţi. photographient (ils ~) pozează (el ~) [foto]. posé [portrait] pozau [foto]. histoire de cul [pop.potriveşte (se ~).] poznaş. saint-honoré [n. rôtis [vb. préalable (au ~). pose [installation] pozat [fam].]. propre. conseil poveste. fris prăjesc (eu ~). ils faisaient frire prăjesc. frit (il ~) [vb. poireau pppră prăbuşi (se ~). précipitation precipitat. adresse. rôtissant prăjit prăjită. poudreux prăjeală. racontais (je ~) povesteau. lourdeur povârniş povârnişuri. écroulement prăda. précocité preconceput. poudre prag. côte [géo. racontait povesteam (eu ~). racontaient povestesc (ei ~). antérieur precept. photographié pozat [portret]. pâtisseries prăpastie.]. netteté precoce. posant [portrait] pozare fam].]. talus. racontons povestit. pose [attitude] poză [pop. racontes (tu ~) povesti (va ~). au seuil Adev 01/11/07 Praga. oră]. Prague prâslea. chute. adéquat.].] povârnit. photographier poza (el ~) [portret]. raconterai povestim. praticable pradă prăzi. rôti [vb. narrateur. seuil în pragul. dodu pppov povară. positif poziţie. emboîter. raconteur pppoz poza [pop. histoire. posait [portrait] poza [pentru un portret]. ajourer practicabil. raconte (il ~) povesteşti (tu ~). narrer povestea (el ~). pratique practic (în mod ~). photographiais (je ~) pozând [portret]. torréfier prăjit [cafea]. précipiter prăvălie.168 - . histoire povesti. précision. situation. butin. cadrer potrivit. maxime precipita.] potrivi potrivesc. hâtif precocitate. précoce. narration. préalablement precar. précipiter precipitare. à-propos [adj. préconiser precum. tel [comme] .).pl. précipice. racontent povestesc (eu ~). règle. fronde.] prăjim. cadet praştie [n.]. rôtissons prăjind. raconte (je ~) povesteşte. torréfié prăjitură prăjituri [n. poussière. photographiaient (ils ~) pozează (ei ~) [foto]. crouler. rôtir. précautionneux precauţie.].] povestitor. pratiquer practica deschizături. pose (il ~) [portrait] pozez (eu ~) [foto]. récit povestire porcoasă. créneau [fig. photographie (il ~) pozează (el ~) [portret]. frit prăji (~ cafea). position poziţie liberă [în orar]. biné prăvăli. précis [adj.][gâteau] prăjituri [n. préconçu preconiza. précéder precedent. précédent. trop prealabil. précaution preceda. farceur pppra practic. selon poţoc [pop.f. racontez povestire. qu'il fasse frire prăjeau. précipité pppre prea. rôtis [vb. gâteau prăjitură cu cremă.] prăjeşti. pose [attitude]. ajuster potrivi (i se ~). sonnant [heure] preciza. il faisait frire prăjească (el să ~). frire prăjea.m.] potrivit [+D]. rôtissent. friture prăji. formel precis (în mod ~). raconterez povesti (voi ~). écrouler (s'~) prăbuşea (se ~). photographie (je ~) pozeze (el să ~) [foto]. photo [image] pozitiv pozitivi pozitivă pozitive. rime (il ~) [fig. frit. assortir. rôtissait.]. lance-pierre praz. précepte. fris. histoire de cul [pop. abîme prăşi. piller prăfuit. précipité precipitaţii (pl. écroulent (s'~) prăbuşeşte (se ~). je fais frire prăjeşte. proie praf. accorder. photographie (qu'il ~) poză [atitudine].

parsèment presară (el ~).m. livrer qqn à la police predare [mil. transformation prefăcătorie. prépare (il ~) prepară (ei ~). léser. soucie (il se ~) preocupă (se ~ de). préparait prepară.f. prépares preparare. sourde oreille (faire la ~) prefacere (vă ~). allongeait prelungim. soucie (je me ~) preocupă (el se ~ de). préoccupation. livrés (les soldats se sont ~) predecesor. faire semblant de preface în cenuşă. prémédité. presser presant. aimer mieux prefer. prélude prelung prelungă. simulons prefaceţi (vă ~). semblant (faire ~) prefac (mă ~). sermon (du ~) prediciţie.] predicat. prolonger.]. préoccupé. soucies (tu te ~) preocupare. prêt [adj. simules (tu ~) prefăcându-se.] preda pe cineva poliţiei.].f. feignaient (ils ~ que) prefăcu (se ~). feignant prefăcea (el se ~ că). préféré preferinţă. atteinte prejudiciu (aduce ~) [+D]. première premisă. préparent pregăteşte. prédicateur predicii. préférence. prédestine. feignez prefaceţi că (vă ~ ). prêcher predică [n. préparer prepar. prédilection predispoziţie. préliminaire prelinge. prématuré premeditare. préparer pregătea. feinte [n. prolongement prelungit. prémonition prenume. penchant preerie [geo. préparation pregătit. simulation prefaţă. feignent prefac că (mă ~ ). préfère preferă. préparons preparaţi. prélevé preliminar. préférer. feindre. prédiction predilecţie. préchauffage prejudecată. présage. livrer (se ~) [mil. fouler. prédestiner predestinare. feignait (il ~ que) prefăceau (ei se ~ că). presse [n. enseigner preda (se ~) [mil. prix premoniţie. prêtre prepara. soucieux preocupat (se ~ de).] pregătiţi. jonche (il ~) . prémisse premiu premii. méfait.f. souci preot preoţi. feindrait preface că (el se~ ). préparait pregătesc. simuler. simule (il ~) preface că (se ~). préparent preparăm. prépares pregătim. prolongation prelungire [în spaţiu].] presară (ei ~). jonchent. prépare (je ~). soucier (se ~) preocup (mă ~ de). reddition predat (soldaţii s-au ~). feins (tu ~) prefaci că (te ~ ). allonger. préjudice. faux [adj. allongé prematur. prédestiné predestinează. précurseur preda predau.] (homme ~). allongeant prelungire. presse (je ~) presă. soucié preocupi (te ~ de).]. prédécesseur predestina. saupoudre (il ~). caille [bio. feignit (il ~) prefăcut prefăcută. presse (il ~) presează (ei ~). préméditer premieră. prédestinent predica. pressent presez. prénom preocupa (se ~ de). sermon [n. feint. parsème. prépare (il ~) pregăteşti. prairie preface (se ~). bâche preleva.] predici [n. il feint preface (el se va ~). allongea prelungea. préparation preparator. prépare (je ~) prepara (el ~). atteinte à (porter ~) prelată. prédilection pregăti.] presa. curé. préoccuper preocupat preocupată. feins (je ~) prefac (se ~). cendres (réduire en ~) prefacem (ne ~). préparez prepari. préparateur prepeliţă. ecclésiastique [n.169 - .]. impérieux presat. lèse (il ~) prejudiciu. simulez prefaci (te ~).pl. prédestination predestinat. préfère preferabil. prêché predicator. préparez preîncălzire. feindra preface (s-ar ~). feignons prefacem că (ne ~ ).]. prendre contrôle de preludiu. préférable preferat. feigne (qu'il ~) preface (el se~ ). oblong prelungi.]. allongeons prelungind. porter atteinte à prejudiciat.precursor. préparons pregătire. simule (je ~) prefacă (să se ~). lésé prejudiciază (el ~). simula. sournois preface că nu aude. préméditation premeditat. saupoudrent. porter préjudice. soucient preocupa (se ~). suinter prelua controlul. prolongé. préjugé prejudicia. prélever prelevat. pressé presează. transformer preface (el se va ~). préface prefera.

abréger prescurtare. prévoirai prevedeai. connaître (s'y ~) . prédire prevestea. présidence preta (se ~).] prezice. saisir. prévoyant. pressentir presimţit. prévenaient preveni (el ~). prédit (il ~). préviens (je ~) prevină (ei să ~). capote anglaise. abréviation presimţi. prestigieux prestigiu. poussée. supposes presupun (ei ~). muni de prevăzut cu capse [haină]. prix preţ negociabil. prévoyions prevedeaţi. piger [fam. saisis (je ~) pricepe la (se ~). préviennent previn (eu ~). présentable prezentare. prévu (il avait ~) prevăzusem. supposez presupus presupuşi presupusă presupuse. présenté prezentator prezentatoare. parsemait presărat (cu). président preşedinţie. supposant presupune (care se poate ~). prévision preveni. préviens (tu ~) previn (ei ~). prévoyais (je ~) prevedeam (noi ~).] [f. précieux preţiozitate. prévoyez prevezi. supposition presupuneţi.] prevedea. saupoudrer. pression preso. prévision prevesti. préviennent (qu'ils ~) prevină (el să ~). (les clients) les plus difficiles Adev 08/01/08 pretinde. supposons presupunere. parsemé. prévaloir de (se ~) prevala de (el se ~). prévu prevăzut. prévient (il ~) prevenire. prévaut de (il se ~) prevăzător. parsemer. saupoudré presbit. prévu (j'avais ~) prevăzuseră. coût. prestige presupune. prestance prestaţie. présence prezentabil. préteur pretutindeni. connaître en (se ~) pricepe la (se ~). prévenions preveneau. prix négociable preţios preţioasă. jonché.] prescurta. prévu (vous aviez ~) prevăzuseşi. prédit prezent. avertissement prevenitor.170 - . présager. comprends (je ~). prévoira prevedea (vei ~). prévoiras prevedea (voi ~). prévenez preventiv. prévu (nous avions ~) prevăzuserăţi. prévint prevenim. Jovibarba sobolifera [bot. prévoyons prevedeţi. affable. soi-disant. prévenant [adj. ordonnance [pharm. averti. prévoyaient prevedem. prophétie prezis. prévois prevăd (eu ~).]. comprendre. prévoir. prévenir prevenea. prédisait prezicere. prévoyiez prevedeau. prédiction. présider pppri pricepe.] prescuriţă [bot. prévoyance prevedere. prétentieux cei mai pretenţioşi. comprennent pricep (eu ~). prédit prezida. présent prezent (în ~). prévalant de (se ~) prevalează de (el se ~). transformation prescripţie medicală.presăra (el ~). prévenait preveneam. avertir. capote [pop. actuellement prezenta. supposer presupui. saupoudrait. prévoyant prevăzuse. prévu (ils avaient ~) prevăzuserăm. présage. prestation prestigios. pressionné [vêtement] prevede (el ~). prédit (il ~) prezicea. présage prevestit. précautionneux. partout preţ.] prezicătoare. cafetière [pression] prestanţă. présentation prezentat. prévenu preveniţi. prévoit (il ~) prevedea (el ar ~). prévois (je ~) prevăzând. présenter prezenţă. prévoyait prevăd.] pricep (ei ~). prévenant prevenit. prévalait de (se ~) prevalându-se de. suppose (je ~) presupunând. prévu (tu avais ~) prevăzut prevăzuţi prevăzută prevăzute. prévoirait prevedea (va ~). supposé preşedinte. présentateur présentatrice prezervativ. suppose (il ~) presupunem. prévois (tu ~) prevedere. prévoyant [adj.] previziune. saisissent. prédire prezice (el ~). prétention pretenţios pretenţioşi pretenţioasă. supposent presupun (eu ~). prédisait prevesteşte. joncher. prêter (se ~) pretenţie. prévienne (qu'il ~) previne. prétendu pretor. pressenti presiune. prévoyais (tu ~) prevedeam (eu ~). prévenons prevenind. presbyte preschimbare. voyante [n. supposable presupune (el ~). prétendre pretins. préventif previi. présumer. jonchait presăra. pédanterie prevala de (se ~). présage (il ~) prevestire.

amicalement.f. réchaud prin. reçoive primeau. éprouvé. occasion prilejul (cu ~). attrapé prins [lapte]. hospitalier primordial. mauvaise. compréhension priceput. gageure printare [PC]. recevra primii. épingler prinde drag de. superflu [n. accueillis primit. première primar. saisi pridvor. primitif primitor. art. cordial prietenul. prive (il ~) privaţiune privaţiuni. premier prima.]. accueillis primim. savoir-faire. frais [adj. saisissait pricepere. concerner. zieuter [pop. premier primul ajutor [sg.]. veiller priveghi. privilège privire. Hôtel de Ville primărie [clădirea]. superflu prisosinţă. principauté principiu. occasion (à l'~) prim primă primi. entre autres Adev 26/10/07 prinţ. accueillait primească (să ~). printemps primăvăratic. pote [col.f.] fraîche proastă [calitate]. pote [fam. prime Primăria. petit ami. cailler (lait) prinde (din nou). ami. éprouver. comprenait. principal principat. ami (l'~) prilej. concernant priză. priorité [n.] priva de. tester [vérifier] proba (el ~). accueille. copain copine. offrande prinsoare. testé [vérifié] probă (el ~). regard privire furişă. accueil. caillé prinos [poet. accueille. privé privat (~ de). coup d'œil privire generală. privilégier privilegiat.] prieten intim. princesse prioritate. privé privează de. accueillons primind.171 - . accueillez primire. accueillerait primi (el ~). sujet de (au ~) privirea i se înceţoşează.] prismă. princier principal principali principală. amitiés prietenos. considérer [examiner] privi cu insistenţă. lorgner privea cu insistenţă. amitié prietenie (cu ~). aperçu privire la (cu ~). brouillent (les yeux se ~) privitor la. accueilles.].] prietenesc. lorgné privighetoare. essayer. reçoit primeşti.m. caillait prins. prince prinţesă prinţese. essayé.m.].]. regarder. primejdioase.] prisos (de ~). primordial primul. travers (à ~). privation priveghea. superflu [n. éprouva (il ~) . de vive voix princiar. recevait. base. primaire primă [n. amical prieteneşte. lorgnant privit cu insistenţă. lorgna (il ~) privind cu insistenţă. propice prieten prieteni prietenă prietene. véranda [n. prise antiélectrocution prizonier prizonieră. lorgne (il ~) privi cu insistenţă (el ~). veille [d'un mort] privelişte privelişti. cafard [fig. accueillant. rossignol privilegia. caille (il se ~) prinde cu ace. privilégie (il ~) privilegiu. prise [alpinisme] priză [electr. priver de privat. prisonnier [de guerre] pppro proaspăt proaspătă. habile. lorgnait priveşte cu insistenţă. coup d’œil. porche pridvor [n. éprouvait (il ~) probat. captif prizonier [de război]. recevant primişi.pricepea.]. parmi printre altele.]. primejdioasă. premiers soins [pl. prise [électr. maire. paysage privi. accueillera. recevant. sg. principe (en ~) prinde. reçu primiţi. accueilli. accueillir. recevaient primi (ar ~). amical. rattraper prinde (se ~) [lapte]. attraper.] priză cu pământare. principe principiu (în ~). mairie primăvară. loucher privi cu atenţie. tirage [PC] printre. par prin urmare. donc prin viu grai. dangereux primi. commence à aimer prindea (se ~) [lapte]. intime [n. printanier primejdie primejdii. prisonnier. zyeuter privi cruciş. reçois (je ~) primeşte (el ~). prouvé. prise antiélectrocution priză şuco. recevoir primesc (eu ~). prisme prisos. propos de (à ~). amicalement prietenie. f. inférieure proastă dispoziţie. reçut. réception primitiv primitivă. danger primejdios primejdioşi.m.] proba. accueillit primi (va ~).] prielnic. reçois (tu ~) primea. prise (de courant) priză [alpinism]. privilégié privilegiază (ei ~). privilégient (ils ~) privilegiază (el ~).] primus. accueille (j'~).n. pl. recevrait.

profitent profităm. gage.]. procure (il ~) procurând. acheté. procurait. gain [fin. fournir.]. revenu [n.172 - . productif productivitate. prodigieux prodigios (în mod ~). prophétiser profeţie. acheter. profondeur [aéro] profunzime profunzimi. bénéficier. proclamation proclamaţie. profane profana. essai. profiler profilat. ludiciel [PC] program didactic [PC]. avantage. enseignant [n. profitez profită (ei ~). profitons profitând. profitable profitor. fournissait procură (el ~). procréer procreând. profère profesa. proférant proferat. métier profesional profesională. profil profila. professeur profesor universitar. profondément profundor [aero]. didacticiel . fournissant. produis (tu ~) produs. pourcentage proces. prodigieusement produce. saillant proeminenţă.]. procurer procur.] procuratură. produirait produce (va ~). prouvant probă probe. progéniture program.]. procuration [jur. programme program [PC]. fournis (je ~) procura (el ~). produire produc (ei ~). proclamer proclamat. fourni.] [foto]. essayage. profites (tu ~) profitabil. profit (être en ~).].]. meurtrir producea. procès proces [cauzal]. achetant procurat. procéda procedând. productivité la Produsul Intern Brut (PIB).].]. profite (il ~) profită (el ~) [perf. probité problemă [n. procuré procură [n. produira produce o leziune. procède (il ~) procedee. profile (il se ~) profit profituri. produis (je ~) producător. profond profund [adv. profana profanând. PIB produit intérieur brut Adev 05/03/08 proeminent. procréant procreat. proclamation proconsul. profilé profilează (el se ~). produisez produci. profiter profit (eu ~). profanation profanat.] procuror [jur. profitent profită (el ~). tirage [photo] probe incriminante. vraisemblable probabil [adv. procréé procura. profané profera. produit produs o leziune. prophétie profil. éminence. produisait produceau. jur. produisaient producem. proconsul procrea. preuves convaincantes probitate.]. épreuve probe [pl. produisons produceţi. saillie profan. occupation. profiteur profund. probablement. éprouvant. lésé produsei. procès-verbal procèsverbaux procesiune. processus proces verbal procese verbale. sacrilège. professionnel profesiune. pourcentage procentaj. problème. découper.]. procédés procedeu. procédé procent. question de vie et de mort proceda. profession profesor. procèdent procedează (el ~). profondeur profunzimea câmpului [foto]. bénéfice. produisis productiv productivă. peut-être probând. producteur produce (el ~). proféré proferează (el ~). parquet [jur. profite (je ~) profita (el ~). profitait profitaţi. produisent produc (eu ~). produit (il ~) produce (el ar ~). nul n’est prophète en son pays Adev 02/12/07 profetic. profitant profite (el să ~). professer profesie. prophétique profetiza.f. preuve. profite (qu'il ~) profiţi. profanant profanare. procéder procedă (el ~). procession proclama. s. éprouve (il ~) probabil [adj. prodigalité prodigios. probable. proférer proferând. honnêteté.probează (el ~). universitaire profet profeţi. proclame (il ~) proclamând. dar nu în ţara lor. logiciel program de joc [PC]. procédant procedează (ei ~).] profita. question [problème] problemă de viaţă şi de moarte. prophète fi profeţi oriunde în lume. profita profită ei ~). léser produce vânătăi. procureur [jur.] prodigalitate [neo. profaner profană (el ~). profondeur du champ [photo] progenitură. proclamant proclamare. proclamé proclamă (el ~).

progressiste progresiv. promesse promite. progrès progresa. prospérer prosperitate. mauvais prost dispus (a fi ~). propice proporţie. prophétiser proorocire. promettre promis.]. progression progresist. qualité (de mauvaise ~). pullulé proliferează.m. prohibition proiect. proşti. projeter proiectă. prophète prooroci [arh. étayer proptea. prompt. prophétiser proscrie. proposer propunere. pulluler proliferat.] prolifera. étayais (j'~) proptesc (eu ~). proportionnel. promeut prompt. proscrit proscris [n.program informatic gratuit. promu promovează (el ~).m. promets promontoriu. promettrait promite (va ~). programmant programare. étayons proptind.] proscrişi.173 - . possession. répandre. étayez propune. serviette. bannir proscris. bête comme un chou (être ~) prost văzut. promettra promitea. pullule (il ~) proliferează (ei ~). prononce (il ~) pronunţie. projetant proiectează (ei ~). prêcher propovăduit. programmait programă şcolară. maître. promettait promitem. programmation programat. projet proiect de lege. prononcé pronunţă (el ~).] prosop prosoape. programmé programează. essuie-mains prospera. prophétie propaga. suggestion. propriétaire. étayé (ils avaient ~) proptit.]. prolétaire proletar [adj. bien-être. piètre. niais . promulgation pronominal. étayé (il avait ~) proptiseră. promouvoir promovat. progressivement prohab [pop. projette (je ~) proiectil. banni. promettez promiţând. pullulent promisiune. propriété. braguette prohibi.] pronume [gram.].]. étaies (tu ~) proptim. ouvrier [adj. projectile proiector. projettent proiectează (el ~). immédiat promptitudine.]. prohiber prohibit. progressif progresiv (în mod ~). progressant progresează. proposé proră [mar. méchant prost [calitate]. humeur (être de mauvaise ~) prost ca noaptea. promptitude promulgare. propagation propagator. ébaucher. proposition propus. propre proptea (de lemn) proptele. prophète proroci. promoteur promoţie.]. prêché proprietar.]. propane propice. prometteur promiţi. projeta proiectând. programmer programa (el ~). copie pirate [PC] programa. étaie (il ~) propteşti. prononcer une sentence [jur. propagateur propan [gaz]. promptement. fraîcheur prost proastă. promet promite (el ar ~). étayait propteam (eu ~). graticiel [PC] program piratat [PC]. programme (qu'il ~) progres. promis promit. prononciation prooroc [arh. étayé proptiţi (voi ~). proaste. promo promova.] propriu. prospérité prospeţime. projette (il ~) proiectez. étaie (j'~) propteşte (el ~). travailleur. pronominal pronume [abrev. promettons promiteţi. bête [adj. sot. propager propagare. marqué. progresse (il ~) progresie. progressait progresat.] proroc. proportionnellement propovădui. bête comme ses pieds prost ca noaptea (fi ~). prononce (je ~) pronunţa.] pronunţat. progresser progresa (el ~). programme de cours [école] programând. étayant proptise. projet de loi proiecta. pronom [gram.] prore. promettent promite (el ~). mauvaise humeur (être de ~) prost dispus (fi ~). ratio proporţiona proporţionez.] pronunţ (eu ~). stupide. programme (il ~) programeze (să ~). prohibé prohibiţie. avoir [n. étai propti. proue [mar. proportion. inférieur. projecteur proletar. proportionner proporţional. [pron. hors-la-loi [n. progressé progresând. promettant promiţător. patron proprietate.]. promontoire promotor. prononcer pronunţa o sentinţă [jur. mal vu prostănac prostănacă / prostească.

atomiseur. putain.] [d’habit. providentiel provincial provincială. prosterner prostesc. pugilat pppui pui . discret. psychanalysant psihanalizat. de manteau] pulpă (~ a unui fruct). plant puişor. pseudonyme pseudonim [scriitoricesc]. naïf. poudre pulmonar. protection protecţionism. psychanalyser psihanalizând. protocolaire protuberanţă. protéger protest.] pulberărie. duvet d'oie pufuliţă [bot. fauteur. faon pui de somn.]. =chaîne TV privée roumaine proustian. sottise prostituată. poussin. Provence proverbial. pulmonaire pulovăr. publication publicaţie.174 - . publient publică (el ~). bite [vulg. avisé.]. psychose psst!. prosodie prudent. nénette [fam. sauvegarder. chandail pulover pe gât. publicité. public public (în mod ~). zob [m. protester proteză. psychanalyse psihiatrie. prostitution prostuţ prostuţă. pouls pulsaţie. prudent. poudrier pueril puerilă. proverbial providenţă. point culminant din punct de vedere. poudrerie pulbere. poing pumn [lovitură]. battement pulsator. glauque pudră. victuailles provizoriu. pulover. somme [sommeil] pui de urs.]. lancinant pulsul (lua ~). issu provensal. patron (saint ~) protecţie. duvet puf de gâscă.] pucioasă [pop.m. stupidité. prothèse protocol. soufre pudic pudică. pan [n. motus ! pt. comble [fig. du point de vue Adev 26/10/07 .pui [pl. enfant pppse pseudo-patriotic. prunier prună.] [vulg. provision provizii. pudeur pudoare (lipsă de ~).]. nigaud protector. poussière. gigot puls. protocole protocolar. chut !. publiait publicat. nom de plume pppsi psihanalist. psychiatrie psihiatru psihiatri. poulet pui de căprioară. précautionneux prun. psychologique psihologie. pub [col.]. Provençal Provenţa. bêtement prostie. prosateur proză.prosterna.]. providence providenţial. poudrer pudrat [fruct].].. prostituée prostituţie. pull. Epilobium nutans [bot. prose prozodie.f. psychologie psihotic. publiquement publica. parution. pulpe (~ d'un fruit) pulpă (de berbec). pull-over.]. prune prunc. provisoirement provocator provocatori provocatoare.] puiet. protectionnisme proteine. niaiserie. clou [fig. protubérance ProTV it. psychanalysé psihanalizează. protestation protesta. prosaïque prozator. pull à col roulé pulpană [n. publié publică (ei ~).] punct culminant. psychiatre psihic.]. publier publica (el ~). circonspect. pudique pudoare. niais prosteşte.]. provocateur prozaic. psychotique psihoză. pute. provisoire provizoriu (în mod ~). bébé. sexe. coup de poing pumnal. psychologue psihologic. psychanalyste psihanaliza.] pugilat [neo. publient (qu'ils ~) publice (el să ~). plovăr [pop. psychanalyse (il ~) psihanaliză. point punct de atracţie. vaporisateur pumn. protecteur protector (sfânt ~).]. poignard pppun punct. patriotard pseudonim. publie publice (ei să ~). bêtise. poudre pudrieră. ourson puicuţă [fig. poussin pppul pulă [vulg. impudeur pudra. poubelle public. province provizie. Proustien provenit. puéril puf [de pene]. publication publică [adj. publie (qu'il ~) publicare. provincial provincie. publique publicitate. protides proteja. psychique psiholog. chair. pouls (tâter le ~) pulverizator. pour [abréviation] pppu pubelă.

parions puneţi pariu. sellé pus pe şotii. point de (être sur le ~) pune. mettre en valeur pune în vânzare. mettre en menottes. coller [arg. mettre de l’argent de côté pune la borcan. mettre en branle.] pune la cale (el ~). parions puneţi rămăşag. questionner pune întrebări (el ~). parie (je ~) pun pariu că…!. mettrait. mettons punere. parie (je ~) punea rămăşag. emparer. poser des colles [arg. mettre (qqn. éprouve (il ~) punea la încercare. poser des questions. filouter pungăşea. mettre en marche pus la loc. mettre en joue [fusil] pungaş. ponctualité punctualitate (cu ~). raccrocha (le téléphone) pune în scenă. menotter pune pe cruce.] pun întrebări (ei ~). parie (il ~) pun rămăşag (eu ~). mettez pus pusă. lorgnait pus ochii pe. éprouvait (il ~) pus la încercare. lorgnant pune ochii pe (el ~). mets (je ~) pun (i-o ~). remettre pui la loc (tu ~). placer. scol. paries (tu ~) pune rămăşag (el ~). interroger.] . mets (tu ~) pun (ei ~). posent (ils ~) pun (eu ~). mettre en doute pune între paranteze. remettons puneţi la loc. pariez pus pariu. mettre de côté pune pe foc. éprouva (il ~) pune gresie.]. mettre au courant. mettent. mettre entre parenthèses pune o întrebare / întrebări. pose (il ~) pune (o ~). pariait punem pariu. lorgne (il ~) punea ochii pe. placera punea. raccrocher (le téléphone) pus receptorul în furcă. raccroché (le téléphone) puse receptorul în furcă. crucifier pus pe cruce. ponctuation punctul să (fi pe ~). lorgner punând ochii pe. attraper pune în mişcare. œuvre (mettre en ~) pune la prăjit. interroge (il ~) pune întrebări încuietoare [a. remis pus mâna pe. griller pus la fript. ponctuellement punctualitate. carreler pune la index. mijote (il ~) [fig. interrogent (ils ~) pun întrebări (eu ~). place (il ~). remettent pun la loc (eu ~). ponctuellement punctuaţie. éprouvant pune la încercare (el ~). régler pune rămăşag.] pune capăt. plaçait. posé pune bani la saltea [pop. remettez pune mâna pe.punctual (în mod ~). chiche que… ! pune pariu (el ~). seller pus şaua pe cal. mettre pied à terre pune în practică (a ~). filou pungă. école] pune întrebări. mettre en conserves pune la cale. mettre en feu pune la fript. remettrait (il ~) pune la loc (el ~). interroge (j'~) punea întrebări (el ~). faire frire pune la punct. filoute (il ~) pungăşit.) au courant pune deoparte. remettra (il ~) pun la loc (ei ~). éprouvé puse la încercare (el ~). Thlaspi pawlowskii [bot. mettre en pratique pune în practică (a ~). poser une question / des questions pune o întrebare încheietoare. filoutait pungăşeşte. parié pune receptorul în furcă. poser pui (i-o ~). remet (il ~) pune la loc (va ~). arrangea pune pariu. facétieux pune în valoare. mettre en scène pune în serie. filouté punguliţă [bot. mettre en danger pune piciorul pe pământ. parient pun pariu (eu ~). mise puneţi. mettre. mette (qu'il ~) punând. placé. emparer (s'~) pune şaua pe cal. fripon. mettait punem. mettre à l'index pune la îndoială. parier pui rămăşag. crucifié pune la curent. éprouver punând la încercare. relâché pune pe lista neagră. escroc. foutre [vulg.]. mettra. parier pui pariu. mijoter [fig. lorgna (il ~) pune în ordine. grillé pune la încercare. bourse pungăşi. mettant pune (ar ~). fous (je ~) pună (să ~). attrapé pune ochii pe. parie (il ~) punea pariu. lorgné puse ochii pe (el ~). interrogeait pune în libertate.] pune (va ~). paries (tu ~) pun pariu (ei ~). placerait pune (el ~). parié pune în pericol. met (il ~). mettre sur la liste noire pune la loc. sérialiser pune stăpânire. mis.175 - . mettre fin pune cătuşele. pariez pus rămăşag. arranger puse în ordine (el ~). relâcher pus în libertate. fous (tu ~) pui (tu ~). mettre en vente pune la umăr [puşca]. remets (tu ~) pune la loc (ar ~). remets (je ~) punem la loc. pariait punem rămăşag.

]. usé. étrenner purtai. décomposé. pouvait putea (ar ~). portais (tu ~) purtai. porté (nous avions ~) purtaserăţi. prison.] purta.] [vulg. vieille bagnole [fam. dévaster. geôle [arch. rayé radia [lumină]. relent [n. pourri puturos [miros] puturoasă. peux (tu ~) putând. infester pustii [prin jaf]. pourrait. puant. pouvez putut.] raboteză. bisou pupic. porté (il avait ~) purtasem (eu ~). portiez purtau. rák Rac [zodiac]. zob [m. saccagent pustiire.]. pourrir. raboteuse rac. fort [adj. pourrit. porté (vous aviez ~) purtaseşi. portant purtară. portas purtat. fosse. portai purtam (eu ~). bite [vulg. saccager pustia (el ~) [prin jaf]. PVC qqqa Québec. puissance putere (cu ~). corruption [fig. décomposer (se ~) putreziciune. ermite pustnicie.]. putride putrefacţie. portèrent purtarăm. peu (le ~) PVC. puisse poate (el ~). galerie [mine] puţă [vulg. peut (il ~) pot (ei ~). pénis. iris [anat. peux (je ~).]. pourpre. chibre [vulg. rayonné radiau [lumină] ~). pouvons puteţi. saccageait pustiau [prin jaf]. décompose (se ~) putrezi putrezesc. peuvent pot (eu ~). fort [adv. puce purjare. peu à peu puţin cunoscut. portions purtând. corrompu [fig. faible puternic. putréfaction putrezească (să ~). puisse (que je ~) poţi. pus [n. pourrisse (qu'il ~) putrezeşte. ravage pustiit.punguţă.]. puissant. force. pourriture putrezire. porte (il ~) port (eu ~). poussée [méd. méconnu puţin câte puţin. petit à petit. portâtes purtase. porter le deuil purta pentru prima dată. nénette [fam. queue [fig.176 - .]. saccageaient pustiesc (ei ~) [prin jaf]. porter [vêtement] purta doliu. porta purtare. rayer radiat [eliminat]. épuration puroi puroaie.m. intense.].]. moins (du ~) puţin (oricât de ~). rayonner radia (el ~) [lumină]. rade radia (dintr-o listă).] liquide pathologique. bisou pupilă [anat. pourri.]. putréfier. saccagé pustnic. porté (ils avaient ~) purtaserăm. pourriture putrezit. sanie purpură. Cancer [zodiaque] rachetă. pulsion pustii. puis (je ~) pot (să ~). tôle [pop. méconnu puţinul [n.]. écrevisse. puanteur putred.]. rabais rablă. porté purtaţi. porte-parole Adev 15/02/08 pppus puseu [med. pu putere.]. pestilence. porter poartă (ei ~). porte (je ~) porţi (tu ~).] putoare.] puţin. portent poartă. purgatoire purice. portons purtă. prisonnier [détenu] puşcărie. pourpre [n. taule [pop. sachet pupătură. pouvant putea. porté (j'avais ~) purtaseră.] ppput putea. pestilentiel puţ. portais (je ~) purtam (noi ~). crapule puşti [sg. Québec rrra rabat. portâmes purtarăţi. portaient purtăm.] puşculiţă. peu puţin (cel ~). ermitage puşcă puşti. puits. portait purta. ravager. peu que (pour ~) puţin apreciat. rayonnait radiat [lumină]. porteur purtător de cuvânt. portes (tu ~) purta [haină].]. tirelire puşlama. porté (tu avais ~) purtaşi.].].]. pourra putem. port purtător purtătoare.] purpuriu. fusil puşcăriaş.] pppur purgatoriu. portez purtaţi (voi ~). dévasté pustiit [prin jaf]. rayonnaient . fusée rrrad radă. pourpre [adj. pourraient putea (va ~). puissamment putere (fără ~). pouvoir poată (să ~). radier radia [elimina]. gamin puştoaică [fam.

remboursement rambursa rambursez. rater rata (el ~).] rahat [patiserie].][poet.m. rationalise (il ~) rrrau Raul. merdique rahat (de câine). ratent ratează (el ~). radicalement radieră.] ravine. mensualité ratifica. rayonne (il ~) radie (el ~) [lumină]. blessure. ration raţie [de subzistenţă]. plaie rancei. cupide. rationaliser raţionalizat. cadre. ravage rave [muz. randament. pot-au-feu rrrat rata.f. nul (être ~) rataţi (voi ~). ratèrent ratarăm (noi ~).radiază (ei ~) [lumină]. armé raniţă. raté (il avait ~) [cible] ratase (el ~).]. froc rasol de vacă cu legume. rendez-vous ranforsat [neo. =montagne des Carpates Orient. ratais (je ~) ratară. remblai [SNCF] ramburs. renoncule des bois [bot. gâché.]. radiateur radiaţie. Raoul rrrav ravagii [pl. sac à dos Ranunculus crenatus. ratais (je ~) [cible] ratam (eu ~). récepteur radios radioasă.] Rarău. rhapsodique rapiţă [bot. paradis raion [al unui magazin].].] ravină [n. raté (j'avais ~) rataseră. ravin [n.177 - . rapace raport. gâteux rrran rană. loukoum rrrai rai. rave [mus. rayonnent (ils ~) radiază (el ~) [lumină]. rame.]. lacération. manqué. canard raţie raţii. sensé. rayon [secteur] raită. raté (ils avaient ~) rataseşi. foutu [fig. ratifiait ratifică (el ~). ratifie (il ~) ratificând. rationalisé raţionalizează (el ~). ratez rată (el ~). gomme radio. raté (il avait ~) ratasem (eu ~). havresac raniţă [mil. radio radiografie (face o ~). raté (tu avais ~) rataşi. racé rasă de călugăr. zèle . rembourse (il ~) rambursez. rembourse (je ~) rambursezi.]. rembourses (tu ~) rambursare. remboursez rambursăm.] rapace. portion [de subsistance] raţional. ratant [cible] ratând. raté [cible]. ratio rapsodic. rayonnant rafală (de vânt).] ratat (fi un ~). gâcher. rembourser rambursaţi (voi ~). radiation. ratifiant ratificat. rate (il ~) [cible] ratez. ratifient (qu'ils ~) ratificare. remboursons rambursează (ei ~). ratas (tu ~) ratat. étagère rafturi. rafale. remboursement ramolit. ratait ratai. rata rată (el~).] rahat [fig. radioactif radioactivitate. ratait (il ~) [cible] rata (el ~).m. rationnellement raţionaliza. merde (être dans la ~) [pop. rater [cible]. ramolli. rayonnage rage. ratons (nous ~) ratând. manquer. ratais (tu ~) ratai.] ramuri. rata (il ~) [cible] ratăm.]. merdeux.]. rap [mus. ratai ratam.].] rrrap rap [muz. rayonnement [radiation] radical (în mod ~). radio radioactiv. rates (tu ~) rată lunară. crotte rahat (fi în ~) [pop. aviron rambleu [CFR]. radieux. rugir raglan. radio (faire une ~) radioreceptor. ratifié ratificau. glabre rasă. rate (je ~) ratezi.]. =montagnes S Carpates Orient. raglan rahat. rayonnes (tu ~) radiator. tour [promenade] raită (da o ~). ratification raţă raţe. portion.] râvnă. rate (il ~) ratează (el~).] rahat (de ~). ratifient (ils ~) ratifica (el ~).] ramă. merde [vulg. coup de vent raft. race rasă (de ~). caca [fam. colza [bot. ratifiaient ratifice (ei să ~). rayonna radiezi [lumină]. ratant ratează (ei ~). remboursent rambursează (el ~). rationnel raţional (în mod ~).m. ratâmes ratarăţi. rendement randevu [pop. rrras ras la sânge. ratai [cible] ratai (eu ~). radioactivité radiografie. tour (faire un ~) rrram ram [n. ratifier ratifică (ei ~). ratâtes ratase. rameau [n.

]. patience răbdări (scoate din ~).]. dorlote (il ~).]. rugissement răguşeală.]. pari rămăşiţă rămăşiţe. blesser. merdaillon [fam.]. gâté răsfeţe (el să ~). gelée [alim. kidnappent răpesc (eu ~). figé [fig. figea (il ~) [fig. récompensent răsplăteşte.] răbdurie. enrhumer răcit. ravis (tu ~). sécheresse [fig. est [point cardinal] răsăritul soarelui. réponse. frisquet (il fait ~) [fam. enlèvent. enrouement răguşi. intersection.].] răbdător (în mod ~). kidnappes răpi (el ~).]. dorlote (je ~) răsfăţă (el ~). dorlota (il ~) răsfăţând.] [bot. rabattons răsfrângeţi.] rădăcină. ravit (il ~). osier răchitan [n. adieu rămas nemişcat. ravissons. enrouer răguşit. Lythrum salicaria. rieur.]. froideur răceală (cu ~). répliquer răspuns. intersection. croisement răscula (se ~).] răci. dorlotant răsfăţat. frisquet [col.] rămâne nemişcat (el ~). fraîchement răceală [fig.178 - . rabattu răspândac [pop. mort [n. fige (il ~) rămâne repetent. mourir răposat [n. kidnappe (je ~) răpeşte. défunt. loisir răgaz (fără ~). chavirer . lève (le soleil se ~) răsări. réplique. rabats (tu ~) răsfrânge.] [fig. durée răsturna. chier (faire ~) [pop. écharper. sourde oreille (faire la ~) rămas bun. kidnapper răpesc (ei ~). cendres [pl.]. fraîcheur răcoare (e cam ~). réaction răstigni. répit (sans ~) răget. patiemment răbduriu [arh. enlève (j'~).]. tomber en panne rămâne în urmă. rabat (il ~) răsfrângem. bourrasque [arg. enlever. décéder. ravisseur [n. révolte.] razmut [aero]. plant răsare (soarele ~).]. kidnappé. décédé [n. rabats (je ~) răsfrâng (tu ~).f. ravis (je ~). ravi. frais [adj. enleva. écharper răpi.] răbdător răbdătoare.] răsad. crucifier răstignit. capoter. usagé răceală.] răni. est [n. racheter răscumpărare. récompenser răspunde. basculer. croisement. kidnappons răpit. Polygonum bistorta [bot. salicaire [n. refroidir răcire. récompense (il ~) răsplăti. révolution răscroi. culbuter răsturna (se ~) [mar. rétribution. carrefour răsplată. gâtent [un enfant] răsfaţa (el ~). gageure.].rrraz rază raze. kidnappa răpim.] [bot.f.].].] rămăşiţe pământeşti [pl. blessé.] răchită. razzia [n. plaies rănii. frisquet [fam. enlevé răpiţi. échancrer răscroială. Orient răsărit [n. refroidissement răcitor.m.] rămăşag. lever du soleil răscoală. disperser. renverser. crucifié răstimp.] răcoare. ravissent. figer [fig.] răcoare [pop]. vulg. rabattent răsfrâng (eu ~). révolté [n. lever [soleil] răsărit. kidnappe (il ~) răpeşti. mutinerie. retarder rămâne nemişcat. répandre.] răculeţ [bot. champs (à travers ~) rrră răbdare. propager răspândi (zvonuri). révolter răsculat [n. répondre.] răcituri [pl. reste [n. rayon [de lumière] rază X raze X.]. rase-motte [aéro] razna.] răposa. lever de soleil. racheté răsfăţa. ravir. récompense răsplătesc (ils ~). chambarder răsturna (se ~). rabattez răsfrânt. patient [adj. colporteur (de rumeurs) răspândi. enrhumé răci (se ~). carrefour. colporter (des rumeurs) răspântie răspântii. kidnappez răpire.] răblăgit. rayon X rază de acţiune.] rămase nemişcat. patient [adj.]. enlèves (tu ~). razzia (la ~) razie [n.] rămâne. émeute. rachat răscumpărat. échancrure răscruce răscruci.f. plaie (de la ~) rănit. dorlote (qu'il ~) răsfeţi (tu ~).] răposată.] razie poliţienească. racine răgaz. rauque răhăţel [de copil].m. kidnapping răpitor. délai. dorlotes (tu ~) răsfrânge. gâte (il ~) [un enfant] răsfaţă (ei ~). rabattre răsfrâng (ei ~). rester rămâne în pană [auto.][punct cardinal]. riant razia. doubler (~ une classe) rămâne surd la. enlevez. enlèvement. trépasser. frigo [fam. enlevons.] răcoros răcoroasă. gâter [un enfant]. ravissez. insurgé răscumpăra. taule [pop. portée. refroidissement. ravissement. dorlotait răsfăţ (eu ~). rayon d’action râzăreţ [fam. vestige. dorloter răsfaţă. verser.

malicieux. dévasté rrrăz război războaie. combattent războiesc cu (mă ~). erré (j'avais ~) rătăcit. nomade [adj. gratté răzvrăti (contra).f. ravise (il se ~) răzgândi. arrangeons rândul (la ~ meu). tordez răsucire. résine răşină de pin [n. guerrier. gale [zool.].179 - . combattu războiţi cu (vă ~).]. ravisent (ils se ~) răzgândeşte (se ~).] A râde galben. tour de rôle (à ~) rând [în ordine]. racler. guerre război (de ţesut). combattant [n. mal rău (face rău ~ cuiva).] rătăcise. mauvais. combattez războinic [adj.] răzvrătit [n.] răşinos. méchant. revanchard răzgâia.m.m.].]. se raviser. chaviré răsuci. tu ris râie. rebelle rrrâ râde. tintement răşină. vibrant. tour à tour rândui rîndui (vieux). brouillé. rigoler [fam. file rând (pe ~). soupirail soupiraux răsuna. méchamment răutăcios. parterre răzui. méchant. qualité (de mauvaise ~) răufăcător [n. combattis (je ~) războim cu (ne ~). ravise (qu'il se ~) răzgândesc (mă ~). chambardé răsturnat [mar. résineux rătăci. malicieux. retentissement. meggondol răzgândim (ne ~).] răzvrătită. souffle coupé răsuflătoare [a unei tainiţe] (invariable). gâter [un enfant] răzgâie. vache. combats (je ~) războieşte cu (se ~). erré (il avait ~) rătăcisem. ridiculiser râde silit. défectueux.f. tordiez răsuceau. brouiller răvăşit. tordais (je ~) răsuceam (noi ~). vengeance. rândunică. malveillant răvăşeau. combats (tu ~) războii (mă ~). tinter [cloches] răutate. retentissant. tordaient răsucesc (ei ~). tors răsuciţi. capoté. combattit (il ~) războia cu (se ~).] . combattait războiască (ei să se ~). renversé. rire. éclatant răsunet. dresser (se ~ contre) răzvrătire.] râme. combattre război (el se ~). combattant războise (se ~). combatte (qu'il ~) războiau cu (se ~). revanche răzbunător. combattu (il avait ~) războit cu. ver de terre [n. gratter răzuit. combattaient războiesc cu (ei se ~). tordu. rire jaune râdea. brouillait răvăşi. tort (faire ~ à qqn) rău [calitate]. malveillant. séditieux [m. belliqueux războinic [n. vil. tordais (tu ~) răsuceam. riez râs (lua în ~). méchanceté răutate (cu ~). tordit răsucim. changer d’idée. raviser (se ~) răzgândi (el se ~). errait (il ~) rătăci (se ~).] râpe. tordre răsucea. railler. torsion răsuflare întretăiată. hirondelle rânge rece.]. ravisé răzor (de flori). mauvais. malin răuvoitor. tord răsuceşti. ri râzând. tordent răsucesc (eu ~). gâtent [un enfant] răzgândi (se ~). riions râdem. rirait râdeam. errant. riant râzi. dérision (tourner en ~) râs [vb. erré.] rând. tarc [n.].] rău răi rea rele. vilain. ravin [n. renversement răsturnat. ravise (je me ~) răzgândesc (se ~). combat (il ~) războieşti cu (te ~). errer rătăcea. ris (je ~) râdă (să ~). tordons răsucit răsucită. résonner. tour (à mon ~) rândunea. rébellion răzvrătit. tords (tu ~) răsuci (el ~). sinistré. métier [textile] război cu (se ~). tordions răsuceaţi. combattent (qu'ils ~) războiască (el să se ~). moquer de (se ~). gâte (il ~) [un enfant] răzgâie (ei ~). arranger rânduim. rient râd (eu ~). insurgé [n. ravisons (nous nous ~) răzgândit. rions râdeţi. tords (je ~) răsuceşte.răsturnare. venger răzbunare. paumer (se ~) [fam. tour [ordre] rând pe rând. hagard rătăcitor. combattons războindu-se cu. tordait răsuceai. versé. galeux râmă [n. ravisa (il se ~) răzgândească (să se ~). malintentionné.] râios.]. persifler. retentir răsunător. sédition. basculé. rire jaune râd (ei ~).] răzbuna. sang-froid râpă [n.m. malfaiteur răusna.f. rie râde de.

récoltent recoltează (el ~).] recluziune. plainte (porter ~) reclamă vorbită. récepteur receptor (~ telefonic) [nn.] reanima. récent. accusé. réactiver reactivat.m. réceptionniste recesiune. réalité (de la ~) realizabil. récite (ils ~) recită (el ~).]. réagissant reacţionase. déconseiller . récessif rechin. réagisse (qu'il ~) reacţionezi. isolement. récitait recită (ei ~).]. réellement reamenaja. récites (tu ~) reclădi. recommandait recomanda (nu ~). rebâtir reclădea. réagissez reacţionau. rire [n. réagis (tu ~) reacţionar. réaction reacţiona. récession recesiv. recommander recomand. tchatche [fam. réagi (ils avaient ~) reacţionat. rechute recidivist. récapitulait (il ~) recapitulăm (să ~)!. réceptif receptivitate. recenser recensământ. réagit reacţioneze (el să ~). récapituler recapitula (el ~). réagissaient reacţionează (el ~).]. dernièrement. doléance. réactivé readmite.]. récitaient recita (el ~). rebut rrrec recapitula.sg. récitation recitaţi.]. réalité realitate (în ~). réceptivité receptor. rebâtissent reclădeşte. réciter recit.] rebelă. réhabilitation reacţie. récépissé [n. réagissais (tu ~) reacţionăm.] realist. réagi (il avait ~) reacţionaseră. réaliste realitate (în ~). récidiviste. récitais recitam (noi ~). rébarbatif rebel [n. bon [n. réel real [în mod ~].] receptor (de telefon). réagissent reacţionează (el ~). réaménager reaminti (a-şi ~).180 - . réagissons reacţionam (eu ~). froide recensa. récolté recoltau. réellement realism. récitez recitau. réadmettre real. rébellion rebus. mots croisés. récif recipisă [n. récite (je ~) recitai.m. rebâtissaient reclădesc. récapitulent recapitulează (el ~). effet (en ~) realităţii. recommande (je ~) recomanda (el ~). grief reclamaţie (face o ~). réciproque reciproc (în mod ~). récolte recolta (a ~). remarier (se ~) rece.]. réagi reacţionaţi (voi ~).]. frisquet [pop. rebâtit reclădind. exécutable. réclamer reclamaţie. se ressouvenir [arh. réciproquement. réhabiliter reabilitare. récoltaient recoltează (ei ~). moulin à café rât. malveillance rrreb rebarbara. récolter recoltat. froid [adj. récitons reciţi. récapitulation recăsători (se ~). écouteur recepţie. récite (il ~) recităm. réalisme magique [lit. récapitule (il ~) recapitulare. combiné [n. réalisation realizator.]. glacial rece [adj. repris de justice recif. réceptacle receptiv. récapitulé recapitulează (ei ~).] râşniţă de cafea. réanimer reavoinţă. écoute (prenez l'~) recepţie [hotel]. mutuel. récapitulons ! recapitulat. récemment receptacul. nouvellement. faisable. plainte. réalisateur realmente. réception [hôtel] recepţionist. réclusion recoltă a (nu ~).f. frigide. quittance reciproc. réception [banquet] recepţie (treceţi pe ~). inconduite reabilita. rivière (la ~) rrre rea purtare. réagissait reacţionai. réalisme realismul magic [lit. mauvaise foi. récolte (il ~) recomanda. réclamation. requin rechizitoriu.râset. nouveau recent [adv. réquisitoire recidivă [a unei boli]. rivière râul. rhubarbe rebarbativ. réalisable realizare. groin râu.liv. rebâti reclama. réagir reacţiona (el ~). f. récitaient recitau.]. rebelle [m.]. récitais (tu ~) recitam (eu ~). insurgé rebeliune. recensement recent recenţi recentă. réagissais (je ~) reacţionând. récitions recitare. rébus rebut. rebâtissait reclădeau. rebâtissant reclădit. réactionnaire reactivat. mutuellement recita.

réduis (je ~). dresse (il ~) [rédige] redactează (il ~). rebâtissant reconstruit. escompte. réconcilier reconciliat. recrutement rectifica. rédigé redactează (el ~). redingote redresa. penser. rapport à (par ~). redresser redresa economia. reconnaissez recunonoscător recunoscătoare. reconstituer reconstituire. refuge [abréviation cartographique] reface. rédige (il ~) redactor. récupérez recuperau. récupérer recupera (il ~). lettre recommandée recompensa. réconciliation reconduce. recruter recrutare. rabats (tu ~) redus. avouer. amoindri reducere reduceri. redécouvert redingotă. reconnaissance recunoaşteţi. recommande (ils ~) recomandă (el ~). rabaisse (je ~). promotion. rabat (il ~). récréé recreaţie. réduire. rédacteur. communication (scientifique) referi. reconstruire reconstruia. abaissement. recommandaient recomandă (ei ~).. rattraper [le temps perdu] recupera timpul pierdut (el ~). rebâtir. confesser recunoaşte (el ~). refléter. recommandons recomanzi. rabattent reduc (eu ~). diminution Adev 08/01/08 reducere [comercială]. licencié [mis au chômage]. La saison des soldes a commencé en Italie Adev 07/01/08 redutabil. recourir à recurs. cogiter. récupère (je ~) recuperezi. récompensé recompensă. rabattez reduci (tu ~). récréation recreere. récompenser recompensat. recommandais (je ~) recomandat. concerner referinţă. reconnaissent recunosc (eu ~). réflexion reflectat. relever l'économie redresare. raccommoder. récupération recuperaţi (voi ~). recommandais (tu ~) recomandam (eu ~). récréer recreat. référence referitor la. redoutable rrref Ref. rebâtissent reconstruieşte. rabattons reduceţi. concerna. gratitude recupera. mirer reflectare [optic]. recommandez recomandau. réduit. raccommode (il ~) reconciliere. rebâtit reconstruind. rebâtissait reconstruiau. reconnaissance. plaisance. rebâti recrea. reflet. récupères recupera timpul pierdut. refaire referat. rectifié rectifică (el ~). dressé [rédigé]. recommandes recomandare. diminue (je ~). baisse.181 - . récupère (il ~) recuperez. diminué. reconstitution reconstituit. récompense recompensează. recours [rédiger] rrred redacta. récupéré [temps] recuperează timpul pierdut. recommandation recomandată. relevé reduce. raccommodé reconciliază (ei ~). recrue recruta. rédactrice redacţie. recteur reculege (se ~). reconnais (je ~) recunoscuse. rebâtissaient reconstruiesc. rabattre. récupérons recuperează (ei ~). reconnaissons recunoaştere. reconstitué reconstrui. rattrape (il ~) [temps] recurge la. recueillement recunoaşte. recommandé recomandaţi (voi ~). redressement redresat. raccommodent reconciliază (el ~). reconnaît recunoaştem. recommande (il ~) recomandăm. récupéraient recuperăm. reconduire reconfortant. récréation recrut. sur. rabaisser reduc (ei ~). rédaction redactat. dresser [rédiger]. rouvert redescoperi. réduction A început sezonul reducerilor în Italia. rectifier rectificat. médité . recueillir (se ~) reculegere. récupérait recuperare. reconnaissant recunosc (ei ~). rattrapé [temps]. reconnais (tu ~) recunoştinţă. rédaction redeschide. rectifie (il ~) rector.recomandai. admettre. reconnaître. réduction. promo. diminuer. propos de (à ~) reflecta. reconnu (il avait ~) recunoscut. référence referire. méditer à. réconfortant reconstitui. rédigeait redactare. réfléchir à reflecta [optic]. récompense (il ~) recompensez. redécouvrir redescoperit. reconnu recunoşti. rattrapait (il ~) [temps] recuperat timpul pierdut. rabais. rédiger redacta (il ~). récompensent reconcilia reconciliez. rouvrir redeschis. récupèrent recuperează (el ~). r reducem.

relevant relevat.f. remédié remediază (el ~). contrepoison. relève (il ~) releveu [geo]. roi regie. récit relativ.] regiza. remaniement remarca. reprise reluat. reboiser reînarmare. itératif reiterat. pays [région]. intraitable refren. regretter. réformiste refractar. refuge (le ~) refuz. remarquer remarc (eu ~). royaume Regatul Unit. reflet reflexie. remarquons (nous ~) remarci.]. remarquable remedia. détendu releva. régresser regret [n.]. détendre relaxat. antidote. réfugier (se ~) refugiu. regrettez. réarmement reîncepe. relèves (tu ~) relicvă relicve. recommencé reînnoi. remédier remediat. reine regină [la şah]. regrets (avoir des ~). recommence (il ~) reînceperea claselor. être désolé.].]. décliner. relief. foutre [vulg. refus. recommence (je ~) reîncepe (el ~).182 - . relèvement relevezi.] remaniază (el ~). remanie (il ~) remaniere. détailler relatare. relâcher. refusent. réflexion reflux.]. décline (il ~) refuză (el ~) [imperf.].] regreta. régulier regulat (în mod ~). culte. régler reglabil. norme. relaxé. dame [aux échecs] regional. réinitialiser [PC] reitera. rejet refuza. relevé relevă (el ~). retour. renvoi reîntoarcere (~ a unui actor). réfractaire. dire non refuzat.] regulă (ceva nu e în ~). refuge. régulation regulă (a nu fi în ~). fout (il ~) regulez. régulièrement regulă. réglable regresa. décontracté. relique [n. refrain refugia (se ~). remanié [adj. renouveler. remarque (je ~) remarcat. itérer reiterant. regrettes (tu ~). clocher [verbe.f. metteur en scène regla. relever relevant. reflux reforma. relaxe. régional registru. foutra regulat [fig. rentrée (la ~) reîncepi. regrette (il ~) regretăm. regrettons.reflex [optic]. remanier remaniat. Royaume Uni regăsi. déplore (il ~). réforme reformist. remarqué remarcaţi (voi ~). fous (je ~) regulament. refusa. décliné. saillie religie religii. registre registru de casă. havre refugiul. livre de comptes regiune [n. insigne [adj.f. rhabiller reîmpăduri. mise en scène regim. cloche (il y a qq chose qui ~) regulă (de ~). relativement relaţie. retraite. renouer reînpăcare. région. remmaillé remania.] regulând. remarque (il ~) remarcăm. relâche relata în amănunt. déplorons regretat. regrette (je ~) regretă (il ~). royal regat. déclina rrreg regal. reprendre reluare. regretté regretaţi (vous ~). règle. remède . remmailler remaiat. refuse (il ~). sanctuaire. diète regină. retrouver rege.] regula (el va ~). remédie (il ~) remediu remedii. recommences reînceput. réconciliation reîntoarcere. règlement regulat. regret [n. foutant regulează. réformateur reformă. repris rrrem remaia. déplores regula. relatif relativ (în mod ~). mettre en scène regizor. déclinent refuză (el ~). relâché.] relief. come-back rrrel relaş [teatru]. recommencer reîncep (ei ~). déplorer regret (eu ~). régime regim (alimentar). foutu [vulg. fous (tu ~). religieux relua.sg. religion religios. remarque remarcă (el ~). remords [n. déploré. décontracter (se ~). recommencent reîncep (eu ~). déplorez regreţi. remarques (tu ~) remarcabil. relation relaxa. refusé refuză (ei ~). rayé [textil] reiniţializa [PC]. refuser. fig. contrée [n. généralement rrrei reiat [textil]. réformer reformator. remarquez remarcă. dire non à. itéré reîmbrăca.

rémunération. répulsion. remettent remit (eu ~). réputation renumit renumită.] repaus. répugnant. repère repera.] remuşcări. répertoire repertoriu [PC]. lucratif rentă. remettre repui (tu ~). observent (~ la loi) respecta (el ~ legea). étouffait (il ~) [fig. représailles represiune. renommé renunţa. respectable respectiv. dégueulasse [pop]. remets (je ~) repune (ar ~). renaître renaştere. ressentir resort. repoussant. remettre (~ une lettre) remiză [clădire]. rétribuer. répliquer replică. remettre remis. observe (j' ~ la loi) respecta. gronder. remis repune în funcţiune. répétitif. brusquer repezit. représentation reprezentat. repentir rrren renaşte. brusque replia (se ~). dire de nouveau repeta (~ clasa). remis remit (ei ~). remédier. mal vu rrres resemna. figuraient reprezintă (el ~). respirable respiraţie.] remorcher [mar.remite. répression reprezenta. rénovateur rentabil. remets (je ~) remite (ar ~). rénovation renovator. remords [n. dossier [PC] repeta. reproche reproşa. jalon. dégoûtant respinge. répugnance. l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 remunera. s. renier renegare. redouble.].pl. remettez remiţi (tu ~). réprimer. remettons remiteţi. reproduire reproş. remorquage remorcă [n. réprouver reproduce. remorquait remorcând. remorque [n. répéter. rente renume. étouffe (il ~) reprimă (el ~) [perf. étouffer [fig.] reprima (el ~). copier.f. profitable. fameux. repérer repertoar. respectueux respectuos (în mod ~). réitérer. remorqueur echipajul remorcherului. rejeter. imiter reproduce (se ~).] reproba. respectivement respectuos.]. rafistoler [pop. remet (il ~) repune (va ~).f. remettre en marche repunere. figuré reprezentaţie. honorer sa signature respectabil. figure (il ~) reprima. abjurer. redire. itératif repezeală (la ~). restaurer renova [o clădire]. répété. remorqué remorcare. figurait (il ~) reprezentare. respect respect (~ legea).m.] reporter. renom. réparer repartizare. replier replica. doubler (~ une classe) repetat. repos reper. hâte (à la ~) repezi. rendez-vous renega. observait (~ la loi) respecta angajamentele scrise. respiration . rétribution remuneraţie.]. rémunération remuşcare [n. renoncement rrrep repara. ressort respect. Renaissance (la ~) rendez-vous [neo. réputation reputaţie proastă (cu ~). division [distrib. remise reputaţie. république republican. ravaler [un bâtiment] renovare. reprocher republică. rémunérer remunerare. réplique [n. républicain repudia. rénover. figurer reprezenta (el ~).] remorca. remettons repuneţi. repousser Adev 28/03/08 respira. respirer respirabil. représentation reprezentau.].].f. remettrait (il ~) repune (el ~). remorquant remorcat. abjuration renova. reproduire. remettent repun (eu ~). itéré repetitiv. étouffa (il ~) [fig. observer (~ la loi) respectă (~ legea). renoncer renunţare. remise [bâtim.] remorci [n.]. reporter represalii. observe (il ~ la loi). remettrait (il ~) remite (el ~).183 - . résignation resimţi. respectueusement respingător. remet (il ~) remite (va ~). haut-le-cœur repune.]. remets (tu ~) repun (ei ~). remettra (il ~) repunem. dépanner. remettra (il ~) remitem. réaménager. respecter respecta (a ~ legea). remettez repus. répugner repulsie. remets (tu ~) remite o scrisoare. remorquer remorca (el ~).f. résigner resemnare. répudier repugna. renaissance Renaşterea. index repertoriu. rentable. aversion. renommée [n.] reprimă.

] revinde. ordonnance [pharm. réussir. revoient revăzut. souffle (à bout de ~).]. retouche retuşare. restreindre restrâns. restaurer restaurant de gară. réunion reuniune. révélateur revelaţie. rendons restituire.] restabili.] reţine.184 - . revivant retribui. secteur [électr. revendre . réchaud rrret retardat. revoit revăd. recette reţetă [farm. retrait. retirer retrag. retourner retuş.]. revoir revede.]. réanimer reşou. rendre. rétribution retur. relevé restaura. rhétorique retortă. rendra restituia. retirons retragere.]. retirait retras. rend restituim. revoyait revedeam.] resurecţie.]. pantelant. buffet restaurare. raviva [fig. réclamer revendicare. rétracter. etiré. revoyais (je ~) revedem. retire (il ~) retragem. restitution restituit. succéder à.]. retouche reţea. retenu. revendication reveni. orateur retorică. revendiquer. rendit restitui (eu ~). réticent reticenţă.Carpates S roum. revois (je ~) revăd (ei ~). restituer restitui (ar ~). relève (il ~) restabileşti. débordé revedea. rendez restrânge. revanche revarsă (se ~). responsabilité rest resturi.] revigoră (el ~). retient reţinere. retour returna. ressources resuscita [med. réunir. déborde revărsa (se ~). revenons revenit. ressusciter. ravive (il ~) [fig. retire (je ~) retrag (ei ~). succès rrrev revanşă. assembler reunire.] retracta. dédire retrage. retraite. résurrection resurse. revoyez revezi.respiră greu (care ~). divulguer. rogatons [pl. réservé retrăi. reste [n. rends (je ~) restitui (tu ~). garde à vue (être en ~) reumatism. rétablir. remettre (se~) [après maladie] restabili pacea. rhumatisme reuni. reviens (tu ~) revin (ei ~). ravivait (il ~) [fig. revît retrăind.] reţetă reţete. rends (tu ~) restitui (va ~).]. revers [vêtement] reverie. révéler revelat. révélation revelion. revenait reveni (ar ~). réticence retor. rendu restituiţi. relever restabilesc (eu ~). retenir reţine (el ~). pacifier restabilit. reviens (je ~) revine (el ~). cornue [phys. réussite. recul retrageţi. reticent. relève (je ~) restabileşte. retirez retragi. revenu reveniţi. parvenir. rendait restituie (ei ~). revu revedea (el ~). réveillon revendica. rêverie. réseau reţea [electr. réunion reuşi. reviendrait reveni (va ~). restauration restitui. reviennent revin (eu ~). revenir revenea. reliquat. rétribuer retribuţie. rétention reţinut de poliţie (fi ~). retirent retrage (el ~). restriction resturi [pl. essoufflé responsabil. revient (il ~) revine (îi ~). restes [pl. revers [d'une médaille] revigora. reviendra revenim. arriéré Retezat.] revigorează. échoit (il ~) revent. revigorer revigora (el ~).]. songe revers [al unei medalii]. aboutir reuşită. rendent restituie (el ~). retires (tu ~) retrăgea. responsable responsabilitate.]. rendrait restitui (el ~) [imperf. dévoiler. revoyons revedere (la ~). revivre retrăieşte. revoir (au ~) revedeţi. révélé revelator. revois (tu ~) revela. restreint restricţie. =montagnes . relèves (tu ~) restabili (se ~) [după boală]. rhumatisme reumă [pop. rhubarbe rever. revenez revii (tu ~). raviver [fig. vestiges [pl. déborder revărsat.

] riduri [nn. rime (il ~) rimel. rigueur rigoare (la ~). résolve (qu'il ~) rezolvi.] rezumat (în ~). décrocher ridica (se ~). révisé revoca. révolutionnaire rrrez rezema. s.].] [résultat] rezuma. raboté rinichi. résolvez rezolvă. insurger. rein rinichi [alim. rhinocéros Rinul. ricochet (faire un ~) ricoşând. réserve. retenir. résout rezolvăm. gaspillage. relevé ridică (el ~).]. ricoché ricoşă. mutiner revoltat. raccourci (en ~) rrrib riboflavină. élever au cube ridicând. suite. résolvant rezolvare. contremander. rider (se ~) ridat ridată. haussement d'épaules ridicat. leva. levé. ridiculiser rigidiza. durer. résumé [n. conséquence. dressé [monté]. ricoche (il ~) ricoşeu.]. indigner.] rezultate. riboflavine ribonucleic. ricocher. réservation rezervare de bilet [avion]. résidu rezista. règle riglă mică. effet. rabot (le ~) rindelei. dresser [monter]. révolutionner revoluţionar.pl. résider rezidenţă. magazine revizuiesc (ei ~). ricocha ricoşează (ei ~). soulever. rebellé. résumer rezumat.] rindele. ridiculement ridiculiza. location [avion] rezervat. réservoir Adev 03/01/08 rezida. réglette rigoare. sensé rezonabil (un preţ ~). rigoureusement rima. sommaire. gaspiller. solidité rezistenţă (perete de ~). abrégé [n. rimmel rrrin Rin. risquons riscaţi. réservé rezervă. adosser rezemat. élever. révolté revoltă. porteur (mur ~) Rezistenţa franceză. hasarder (se ~). révisent revizuieşte. ricochant ricoşară. rognon rinocer rinoceri. levait ridica (receptorul). adossé rezerva. résolut. rigidifié riglă. rigoureux riguros (în mod ~). résous (je ~) rezolva (ar ~). issue [n. Maquis (le ~) rezolva. insurgé.]. écarté . augmenter ridic. risque risca. rimer rimă rime. raboter rindeluit. rickshaw rictus. résistant rezistenţă. révoltant revoluţie.] rida (se ~). réticence rezervor rezervoare. résulter rezultat [n. rictus rrrid rid [nn.185 - . épreuve (à toute ~) rezistent. révolution revoluţiona. dresse (il ~) [monter]. résister rezistând la orice încercare. révise (il ~) revizuit. dressa (il ~) [monter] ridici. résolvait rezolva (va ~). rigueur (à la ~) rigolă. rigole. levée. fort [adj. solution rezolvaţi.revistă ilustrată. relève (il ~) ridică (el ~) [perf. précis [n. ricochèrent (ils ~) ricoşat. rebeller. résoudra rezolvând. ride [n. prodigalité risipi.f. résultat.]. relèvement ridicare din umeri.m. révolter. revue. tourmente. accouder. risible. révoquer revocat. résidence reziduu reziduuri. égout riguros.]. résolvons rezolve (să ~). ridé ridica. ricochent (ils ~) ricoşează (el ~).f. outré. hisser (se ~). résoudrait rezolva (el ~).]. ricochet ricoşeze (ei să ~). relèves (tu ~) ridiche. contremande (il ~) revolta. résistance. risquez risipă. ridicule. relève (je ~) ridica (el ~). rime rimează.f. révoqué revocă. rigidifier rigidizat. résous (tu ~) rezonabil. prodiguer risipit. risquer. levant ridicare. ricochent (qu'ils ~) ricoşeze (el să ~). fruit [fig. lever (se ~) ridica la cub. résoudre rezolv (eu ~). rabot [n. Rhin rindea [n. révolte revoltător. ricoche (qu'il ~) ricşă. sédition. honnête (un prix ~) rezulta. dérisoire ridicol (în mod ~). courir un danger riscăm. ribonucléique rrric ricoşa. louer [place] rezervare.] rindeaua rindelele. réserver rezerva [locuri]. réticent. contremandé. dresser (se ~). radis ridicol. rabot (du ~) rindelui. Rhin (le ~) rrris risc.n.

prie (je ~) rog (vă ~). pries (tu ~). romarin rrom rromi rromă.] rondelă. romantique romantism. prodigue (le fils ~) [Bible] rrrit rit. grenade [bot. rongeur roata roţile. roux. tomate roşu-închis. productif rodnicie. fécond Rodna.]. roman [n. rythme. parenté rudimentar. Roumanie Adev 01/11/07 romanică (limbă ~). bûcher [n. rubrique rucsac rucsaci [pl. rongera roadem. bohémien [n. roc rochie. vermeil rrrot rotaţie. rongée rozând.] [bot.] ROMAN ® [n. roche. roue de secours robă.]. croqué rrros rostogoli. roder rodie. priais rugam. priait rugă (el ~).] roşii. romane (langue ~) romaniţa de munte [bot. répondeur robust. natte rogoz [n. rodnic rodnică. mûrier ruga. rongeait rodeam. prient roagă (el ~). brouette roade [vb. gaspilleur.] roditor. rongeant rozător. fécondité rogojină.] [devoir] rrrom rom [băutura].] [couleur] roşcovan.]. rose [adj. grignoter ronţăit. prier (se ~) rugai. rhizome rrro roabă [de transport]. =camion fabriqué en Roumanie romancier. roumain roman [n. Homogyne alpina [bot. romancier romanesc.]. uzual] / rucsacuri [pl. Rodnei. Rome român. rongeons roadeţi.]. Anthemis carpatica [bot.] rondel. Stellaria graminea [bot.P.] rotunjime. rôle.]. roulettes roţii. rogi. gitan. rivalité rivaliza. rougeâtre roşie. lingerie rufe. supplie rog (eu ~). S. robustesse rocă. rite ritm. spart [n. romantisme romb.] romanţă. rongent rodea. rituel. rhum Roma. rotation. rond [n. s'il vous plaît. rouge roşie [bot. supplie (je ~) rog (eu ~). supplier. Lygeum spartum. prier. rondeur rotunjoară [bot. rival rivalitate. rubis rubrică. cadence ritmic.].m. sacrement rival rivali. roue (de la ~) rouă. croquer. robuste robusteţe. sac à dos rucsac cu cadru metalic. romanesque românesc. rivaliser rizom. rongions ros roasă roase. losange rond. rongerait roade (va ~).] rozetă rozete. rondeau [poét. grenat roşu [m. sac à claie rudă rude. cf. ronger roade (ar ~).] rrrod rod roade.] rrru rubin. roue roată de rezervă. roulement roşcat roşcată.186 - . roux roşcovă. charge [n.] [bot. servitude.m. robe rocoţea [bot.] rotile. fruit roda. rongez rod [vb.V. =montagnes . supplia ruga (se ~). rondelle ronţăi.]. robe robie.risipitor. essaim rol. priions . prie (il ~) roagă (ei ~).]. roumain România României. parent rudenie. rudimentaire rudimente. esclavage robot de bucătărie. rosée roz roză. rouge roşu închis. priais (tu ~) rugam. lessive rrrug rug. rogar roagă. rudiments rufărie de corp. tour [rotation] rotund.m. rosette rozmarin. caroube roşeaţă.] roi. fauve [adj.]. rouler rostogolire.] rug de mure. robot de cuisine robot telefonic. prodigue risipitor (fiul ~) [Biblie]. =montagnes . rougeur roşiatic.Carpates E roum. supplies (tu ~) ruga (el ~). fructueux. roue (la ~) roată roţi.Carpates E roum. rythmique ritual. rond [adj. romance romantic. Acad.

honte (vous aviez ~) ruşinaţi (vă ~). honte (ils eurent ~) ruşinarăm (ne ~). rompant rupe (ar ~). casser (son pied/main etc.). honte (ils avaient ~) ruşine (le fu ~). ruminer rumegător. déchiqueter rupe (un picior/mână etc. romps rupse.U.*] . honte (ils eurent ~) ruşine (mi-e ~). rompez rupi. rompra rupe relaţiile cu cineva. que.f. rumeur rrrup rupe.arh. dore (il ~) rumeni. honte (vous aviez ~) ruşine (vă fu ~).].. rompis (je ~) rupt ruptă. honte (j'avais ~) ruşine (îmi fu ~). honte [n. priaient rugăm. Thalictrum alpinum [bot. routier rutină. honte (il avait ~) ruşine (îi fu ~). honte (nous eûmes ~) ruşinarăţi (vă ~). prions. romprait rupe (care ~). tomber en ruine ruine. saboter . honte (ils ont ~) ruşine (le era ~). craquer [se rompre] rupe (va ~).] rută. honte (tu as ~) ruşine (vă e ~). romps (je ~) rup (să ~). champêtre.). E. honte (tu as ~) ruşinii.] sssa s-.]. honte (de la ~) ruşinos ruşinoşi ruşinoasă ruşinoase. honte (vous avez ~) ruşine (vă era ~). disjonction. rompu rupe în bucăţi.]. honte (avoir ~) ruşine (fără ~). honte (j'eus ~) ruşine (îţi era ~). avoir honte ruşina (se ~). supplié rugaţi. rompons rupeţi. prières rugină. vergogne (sans ~) ruşine (îi e ~)..F. rompre rup (ei ~). Hieracium aurantiacum [bot. roulement rulotă.]. honte (il a ~) ruşinez (mă ~)..A. honte (tu avais ~) ruşinam (mă ~). honte (ils ont ~) ruşinează (el se ~). honte (ils avaient ~) ruşină (se ~). rustique ruşina (se ~).f. roulette rulment. décombres. déchirer. rupture. route. honte (vous eûtes ~) ruşinaşi (te ~). honte à qqn (faire ~) ruşinai (mă ~). honte (nous eûmes ~) ruşine (ţi-e ~). roulant ruletă. supplions rugăciune rugăciuni. priez. Russie rustic. hiatus rural. sienne (la ~) sabatic [n. débris [pl. russe [langue] Rusia. prié. ruine ruina (se ~). S. suppliant rugat. rompe (que je ~) rupă (să ~). honte (tu eus ~) ruşine (le e ~). honte (la ~) ruşinează (ei se ~). rompant rupe (care nu se ~). suppliez rugau. honteusement ruşuliţă [bot. priant.C. dorait rumeneşte.U. son sabot saboţi. rompent rup (eu ~). sa. rouler rulant. galoche sabota.rugând. rougeole rula.] rujeolă. rissoler rumoare. indéchirable rupe (el ~). penaud ruşinaţi (vă ~). année sabbatique sabie. épée S. honte (il eut ~) ruşinăm (ne ~). roulotte rulou. rural rus. fracturer ruptură. sabot. routine rutişor [bot.] [universitar]. Rhodiola rosea [bot. fracture. rugueux ruina [vb. honte (nous avons ~) ruşine (ne era ~).I. dorer.R. honte (j'avais ~) ruşinam (ne ~).N. briser avec quelqu'un rupea. se S-ta . honte (tu eus ~) ruşinat. rompe (qu'il ~) rupând. brèche. honte (j'ai ~) ruşinezi (te ~). honte (nous avions ~) ruşinară (se ~). honte (tu avais ~) ruşine (îţi fu ~). rugby rugi [pl. rouleau rumega.R. prière rugby. =Service Roumain d'Informations S. S.N. rouille rugini.]. Sainte [abréviation] sa (a ~). russe rusa [limba]. rouiller rugos.187 - . honteux [*] ruşinos (în mod ~). rompait rupem. miner ruină ruine.]. subvertir. ruines ruj.]. ruiner. honte (j'ai ~) ruşine (ne e ~). honte (nous avons ~) ruşine [n. parcours rutier. rompt rupe (se ~). honte (j'eus ~) ruşinai (te ~). honte (vous avez ~) ruşinau (se ~). honte (il avait ~) ruşina [pe cineva]. honte (il a ~) ruşine (îi era ~). pudeur ruşine (a-i fi ~). ruminant rumenea. rouge (à lèvres) rujă [bot.C. sabre. priiez rugaţi. rompit rupsei. honte (il eut ~) ruşine (îmi era ~). honte (vous eûtes ~) ruşinea.F. honte (nous avions ~) ruşine (ne fu ~).

saucisson salariu salarii.]. sac de couchage sac de marinar. sabotage sabotor. sanctionner sancţiune.188 - . sacrifier sacrificiu. sac sac cangur. salubre salut. sac de survie [alpin. saharienne [n. Saturnales sau. profanation sacru. fusillade salvă de tun.]. ambulance. satire satiric. sauvegardant salvgardare. sacrilège. sabotaient sabotează (ei ~).]. sauvegarde. sauves (tu ~) salvare. devoir [n. safari safir. sac banane sac cu seminţe.f. sauve (je ~) salveze (el să ~). sabote (il ~) sabotezi. sauva salvăm. impiété. sac marin sac de supravieţuire [alpin.] salină.]. sauvegarder [PC] salvând [PC]. bondit sălta. charge [n. ses sale (ale ~). sauvegarder salvgardând.]. satellite satin. sauter.sabota (el ~). homme de peine salam salamuri. paillasse salteluţă [excursie]. salle sală de aşteptare. jouissance satisfăcut.]. salade salatieră [n. divin sacul lui Moş Crăciun. sabotes (tu ~) sabotaj. saumâtre [adj. sacré. bond. siennes (les ~) salin [adj. louche [yeux] sssat sat. matelas minimousse [rando.][bot.f.] sălcii [n. savant . malicieux sarcină.] Sardinia. saboteur sssac sac. satirique satisface. secours salva [PC].] săculeţ. sauvez salvă (el ~). sauvegardé salvgardează (el ~).pl. saut salt brusc. houe sssar saramură. sauvetage [PC] salvator. Salix sp. sacrifice sacrilegiu. assouvir satisfacţie. satisfaction.] sssan sancţiona. sagacité sahariană [n. salami. Sardaigne sare [n. volée. salive salopetă. sabotant sabotat. salle comble salcâm. saule.]. sauvé (il avait ~) salvaţi (voi ~). sauge sssam samară [bot. grossesse sardelă.]. bleu [de travail] [n. sardine [zool.] săsoaică [n.] săruri. sauvait salvase. sauvegarder.f.] salcie pitică [bot. sagace sagacitate [neo. sauvegarde (il ~) salvare [PC]. sandale sandou.] saşi [n.f.] Sambucus nigra. salaire. [bot. sauve (qu'il ~) salvezi. samare [bot. coup de canon salvgarda. sauvegardé salvează (el ~) [PC]. hachoir satelit. sauvent salvez. sauver salva (el ~). szász saşiu [ochi].pl. satisfaire. soubresaut saltă.] sale.].m.] sssal salahor. saphir safran [neo. paye salată.] [devoir]. sandow sanitar. saluer salva. sauvetage. sacoche sacrifica. =ethnique allemand en Transylvanie. bondir saltea. sauve (il ~) salvează (ils ~). sabotent sabotează (el ~). hotte du père Noël (la ~) safari. sanction sanda sandale. sanitaire santinelă santinele. acacia salcie [bot.].f. sabotait sabotând. sauvons salvează (el ~).m. sauvegarde salvgardat. salut salut militar. village satâr. saboté sabotau. satisfait satrap. saladier sală. salut militaire saluta. saumure sarcastic. salle d'attente sală plină [la spectacol]. semoir sac de dormit. sabotare. salve salvă de focuri de armă. sureau [n.]. sauvegarde (il ~) salvie. safrane sagace [neo.]. satin satinat. tâche. sachet sacoşă sacoşe.] salubru. sauveur salvă (de artilerie). ou savant. matelas saltea de paie. combinaison [de protection] salt salturi. sentinelle sapă [n. satrape saturnalii. sel sas [n.]. mine de sel gemme salivă. maquereau sardină. rémunération. satiné satiră. sauvegardant salvat [PC]. Salix retusa [bot.

scintiller scânteia (el ~). saute. brûler les étapes sărit. samedi. barbelé. savoura (il ~) savuros.pl.] savura. noyau [n. sensationnel (journal ~) scandalizat. savon săpuni. baiser săruta (se ~). qu'.][bot.] săsesc [adj. étincelle (il ~) scânteie (el ~).pl.f. luge săpa. agaçant sâmbăta. indigence. que să fim!.] scâncet. piaillement scânci. boudin [charcuterie] sângeros. peluches [n. sauvage. porte-savon [n. semence sămânţă [fig. villageois sătul sătulă. embrasser sărutare. planche scândură netivită. flèche Săgetător [zodiac]. tracasser sâcâia. savarin savoare. étincelèrent scânteiau. creuser.] sârb. sanglant. cinglé săritor. histoires [pl. tracassé sâcâială. sang sângele-voinicului [bot. tracassait sâcâie (ei ~). sauté sărit de pe fix. poitrine [de la femme]. tracassent sâcâie (el ~). planter sădim. sensible [émotif] sân. plantez săgeată. semaine săptămânal. savonner săpunit. homme-grenouille scai. appauvrir sărăcie. caille-lait jaune [m. valide. farouche. étincela scânteietoare. pauvre [vêtement ou maison] sărăcăcios (în mod ~). sien (le ~) sssâ sâcâi. savourait savurând. bond sărman. piailler scandal. mine de sel gemme sărătură. samedi (le ~) sâmbătă. hebdomadaire sări. saper. étincelaient scânteiază. dosse (menuiserie) scândurică scândurici. outré scandalos.]. privations sărat.] sânziene de munte [bot.]. velcro scame [n.]. son ses său (al ~) săi (ai ~).] sălbăticie (cu ~). étincellent scânteiază (ei ~) [ochi]. sauvagement sămânţă.f. étincelait scânteiară (ei ~). pétiller [yeux]. savonné sărac. étincelante scânteietor. salé sărărie. saut. gale [zool. planté sădiţi. jour férié sărbători. savourer savura (el ~). plantons sădind. fauve [adj. fil barbelé SB bros.] sânziană [f.]. sain săniuţă. férié (jour ~) sărbătoare calendaristică.m.] scabros. refuge sălbatic. bondir.] scandal (ziar de ~).] sâmburi. étinceler. fil de fer sârmă ghimpată. poitrine. pauvrement sărăci. savourant savurat. pétillent (ils ~) [yeux ~] scânteiază (el ~). savoureux sssă să. fêter (săpătură) săpături arheologice. département de Sibiu [abréviation] scabie.]. saveur savonieră [n. meurtrier [adj.]. fête sărbătoare (zi de ~). santé Sănătate!. scaphandrier. pauvre. pauvre săruta.]. serviable săritură.] sâmţitor [arh.] sângera. pauvre sărăcăcios. sein. pauvreté. nichon [vulg. dépôt naturel de sel sărărie. sauter sare. szombat sâmbure [n. Asperula capitata [bot. fouilles [n. péter plus haut que son cul sări peste etape.][bot. latte scânteia (ancien : scînteia). saumure sărbătoare sărbători. saigner sângerete. scandinave scândură. appliqué sârmă sârme. binette săpun.] [archéologiques] săptămână săptămâni. baiser [n. soyons ! sădi sădesc. las lasse său săi. bondit sări peste cal. serbe sârguincios. scabreux scafandru. =typique aux allemands de Ts.pop.]. taquinerie sâcâitor. Nigritella rubra [bot. étincelant . À votre santé ! sănătos sănătoşi sănătoasă sănătoase. bêcher săpăligă. plantant sădit. saumure sărărie. scandale. maigre. miroiter.189 - . chardon scai [pt închis haine]. délicieux.savarină. savouré savură (el ~). Sagittaire [zodiaque] sălaş. paumé. tracasse (il ~) sâcâind.f.m. sperme (le ~) sănătate. tracassant sâcâit. sătean.f.] sânge. scandaleux scandinav.

jappement schelărie. baisser. soustraction [mat. rechange schimba. brillé (ils avaient ~) scapără (ei ~). crisser. déduction. varier schimba (va ~). scintiller sclipea. brillent (ils ~) scapără (el ~). changions schimbăm. Potentilla ternata [bot. changes (tu ~) schimba vocea. échappe à (il ~) scăpa teafăr. Potentilla ternata [bot. écœurer scârbos. changeant schimbe (el să ~). étrier scară de serviciu. échafaudage schelărie a unui acoperiş. baisse Adev 01/11/07 scădere (bruscă). brillait scăpărase. chaise [f. étincelle scânteiuţa [bot.m. changea (il ~) schimbător. scénario sssch schelă. pétillent (ils ~) [yeux ~] sclipeşte.]. baisse. s’évadant scăpăra. ermitage schiţa. soufflet [gifle] scaun [n.R. brillant. esquisse.] scheletic. escalier de service scară rulantă. squelettique schi schiuri. décliné. brillait sclipească (el să ~). dégueulasse [col.].] scaune. reflet sclipise. brillent (ils ~) sclipesc (ei ~) [ochi]. escalier en colimaçon scârbă. miroiter. brilla (il ~) scăriţă [în urechea internă]. brillé (il avait ~) scăpăraseră. brillé sclipitoare. change (il ~) schimbă (el ~) [perf.] scară. changeons schimbare. les changements climatiques Adev 04/04/08 schimbul (în ~). change (je ~) schimba (~ un copil).] scădere [mat. manquer scăpa de (a ~). skier schiază (ei ~). diminuer. étincelant scânteie. changeais (tu ~) schimbai (eu ~). briller. changement schimbărilor climatice. échéance scădere scăderea. décline (il ~) scădem. changé schimbaţi. grandeur nature scară [la şaua calului]. estropier schilodit. jappait (il ~) schelălăială. estropié schimb schimburi.] sclipeţi de munte [bot]. déduisez scăzu. échange. croquis.]. grincement scatoalcă [pop. pétiller [yeux]. cœur (à contre ~) scârbi. skie schilod. étincelante sclipitor. changeais (je ~) schimbam (noi ~). langer schimba (el ~). ébauche ssscl sclav. écœurant scârţâi.]. échapper à scapă de (el ~).] scădeţi. gratter scărpinat. invalide schilodi. échapper. déduisons scadenţă. change. muer (la voix) schimbare schimbări. brillé (ils avaient ~) sclipit. échanger. siège scădea. changement schimbase. Dianthus henteri [bot. glapissement schelălăie (ei ~). roulant (escalier ~) scară spirală. baigner scalzi. réchapper scăpând de. ébaucher. glapir schelălăia (el ~).scânteind.]. briller scăpăra. gratté sssce scenariu. elegant. moyennant schior.].L. échafaudage schelă petrolieră. remplacer schimb (eu ~). s. skient schiază (el ~). jappent (ils ~) schelălăie (el ~). croqué schiţă. japper.190 - . déduis (je ~) scade. esclavage sclipeţi [pl. escalator.]. étrier [O. croquer. skieur schit. changeait schimba (se ~). changez schimbaţi (voi ~) [imperf.] scânteiuţă de munte [bot]. change (qu'il ~) schimbi (tu ~). brillé (il avait ~) sclipiseră. changer. baignes scăpa. esquisser schiţat. brille (il ~) sclipi (el ~). étinceler. déduisent scazi. charpente schelet [n. scântei. déduis (tu ~) scăd. glapit (il ~) schelălăie (ei ~). esclave sclavie. ski schia. brille (qu'il ~) sclipesc (ei ~). changent schimbă (el ~). échelle scara unu la unu. grincer scârţâit. aversion scârbă (în ~). changera (il ~) schimbai. déduit scălda.]. changé (il avait ~) schimbat.] scărpina.] [bot. étincelant sclivisit. jappe (il ~) schelălăit. brille (il ~) scăpără (el ~). changiez schimbă (ei ~). élégant .]. déduire. déclinent. escalier. Potentilla aurea [bot. chute [fig. dégoûter. changeai (je ~) schimbam (eu ~). squelette [n.n. derrick schelălăi. déclina scăzut.n. décliner scad.] sclipi. brilla (il ~) sclipire.

] (în ~). sortez [v.t. sortis (je ~) scoseşi. scotch scoică. sortirent scoate (ar ~). écrivait scrie (va ~). pétiller [liquides] scotea bule de gaz.] . objet [but].] scot (eu ~). tirer de scoate din funcţie. vulg. impatienter scoate în relief. enlèves (tu ~). scrupules (sans ~). écrivent. invente (il ~) scorneşti. homme de lettres scriitură. cure-dent scobitură a genunchiului [anat. immergé. écris (tu ~) scriind. apprêté scrot [anat. rayer scrijelire.n. paperasserie scriptorial. enlèverait scoate (el ~).].n. foulure scrâşnet. couler [mar. extrait (il ~) scoate (va ~). sombré scufundat un vapor (au ~). rayé scrimă. but. immerger. écrit.] scoate din răbdări (a ~). écrire à la main scriere.t. prélevé. fabriquez. faire chier [pop.] scufunda (el se ~). afin scor. sors (tu ~) [v. fouille scotoci. courrier scroafă.]. sors (je ~) [v. moule [zool.] scrie. enlevant scoţi. écrivain.t.] scos din minţi.]. fouler [méd. ôtent. ôter. pousser un cri scobi. coiffe scufie de noapte. ôterait. ôtant. épître. Écosse scoţian. écriture scris de mână. enlevons.t. écrit scrie (ar ~). sortir [v. rayure scrijelit. cannelle scoruş de munte [bot. grincement scrâşni.] scos. sortons [v. enlèvera scoate. cinglé. vulg. ruban adhésif. écrits scrisoare. écrite scrise. mettre au jour scoate din minţi. noircisseur [fam. scrotum scrumbie. croûte scoate. économiseur d'écran [PC] scrib [iron. écrire scria.] scoase. immersion. enlève (j'~). jarret [anat. iron. écossais ssscr scrânti (a-şi ~). fin [but] scop (în acest ~).]. sortis (tu ~) scot (ei ~). extraire. mettre hors d'état scoate la lumină. faire chier [pop. miser scop scopuri. enlever. iron. ôtons. toqué [fam. mettre hors la loi scoate bule de gaz. fin [n.t. enlevez. mettre en italique scrie de mână. apprêter scrobit. bonnet de nuit scufunda. écrivait scrie. scrupule (sans ~) scrupule (lipsit de ~). prélever. ôte (il ~). effet (à cet ~) scop [n.t.scoarţă. sortit scoaseră. sortent [v.] [but] scopul de a (în ~). coulé [mar. inventé scorniţi. rendre nerveux scoate un strigăt. écris scrie cu litere cursive. escompte [commerce] sconta.] scrântitură.].]. écriture scrijeli. fabriquons.] scoci. lettre scrisori [n. ôté. fabriquent scorneşte. rendre nerveux scoate din răbdări. écriture scriitor. ôta. inventez scorpion. afin que. fabrique (il ~). couler un bateau scufundare. Sorbus aucuparia [bot.] scoţând. fouiller Scoţia. fabrique (je ~). inventent. ôtera.] scriptologie. accuser scoate din sărite. creuser scobitoare. scribălău scribălăi [pop. écrivons scrieţi. scorpion Scorpion [zodiac]. coulé un bateau (ils ont ~) scufundă (ei se ~). truie scrobi.191 - .pl. fabriques (tu ~). maquereau scrumieră [f.].] scrupule (fără ~). écrivit scriu. écorce. affolé scos din uz.] scorni. Scorpion [zodiaque] scorţişoară.f.] scoatere. cendrier [m. écrivez scrii. éplucher [fig. puiser scoatem.] scoate în afara legii. coule (il ~) [mar. invente.].] scufunda un vapor. pétillait (il ~) [liquides] scoate din.t. ôtez. coulent (ils ~) [mar. graphie.] scotoceală. inventes (tu ~) scornim. enleva scoase (el ~). scriptible scris (în ~). square scufie. ôte (j'~). sombrer scufunda (se ~). escrime scrin [nn.] scont [comerţ].] scufundă (se ~). enlevé. ôtes. écrira scriem.]. inventons scornit. coulait [mar.] scrântit. fabriquer scornesc.]. inventer.]. extraction scoateţi. hors d'usage scosei. grincer screen saver [PC]. commode [n. score scormoni.f. sorti [v. enlève (il ~). écriture courante scrişi. submersion scufundat. écrit (par ~) scris [n. écrivant scris. scrupule (sans ~) ssscu scuar.

pardon. sécrété [bio. brièveté scutec [n. épuiser [d'une source] secară. semblable seară seri. secrétariat secrete [n.] scumpişori scumpişoară scumpişoare. raccourcis (je ~) scurtezi. sectionnement secţiune.n.] scufundări submarine.] secretă (ei ~) [bio.].].]. rogner. sécrètent (ils ~) [bio.n. coulé scurse (se ~). faucheuse [méc. rognent. se.] scurt şi ondulat natural [păr].] Securitate.][mobilă].] scutece. s. épuisé secătură. fauché [fig. rogné. faux [n. cher scump [adv. épousseté scuza.] scund scunzi scundă scunde.]. pardonne (je ~) scuza (el ~). moisson secetă. sec [aride] sèche sechele [n. fauchent seceră (el ~). secrètement secretă. cher [prix] chère scumpete [preţ]. crapule secera. sommaire [adj. secte sector. court.pl.pl. pardonné scuzaţi.].f. d’occasion secret [n.pl. pareil [n. pardonnera scuzat. coulait scurgeau (se ~). mob scutire de taxe.] secretor [bio. salive.m. couleront scurgea (se ~).]. séquelles [n. pardonnes scuzabil. écoulement scurs. coula [mar.] scula prost dispus (se ~).m.]. franchise [fin. fauche (il ~) seceră (el ~) [perf.].] secretă (el ~) [bio.]. faucille. faucher [fig. un izvor]. dépens (au ~) seamăn. crachat scul [de aţă].] secol secole. sec seca [d. écoulent (s'~). franchise douanière [fin. raccourci scurtează.] [agr. séquestré sechestru [n. =typique aux Hongrois de Tous secular. le siècle de Périclès second hand. section secţionare. écoulé. raccourcissement scurtat.] secreţi. bander [sex. coûteux.].m. coule (il ~) scurge (se ~). échapper de scurge (el se ~). mobylette [fam. sculpteur sculptură. vulg. outil sculptor. rogne scurtează (el ~).n. coupe [plan] secui.] secerat. écouler (s'~). coulé (ils avaient ~) scurt scurtă. cherté scumpişor [fam.n. faucheur seceriş.][meuble] secreta [bio. secrets [n. soir searbăd. drainer scurg (se ~). écoule (il s'~). faucher secera [fig.]. raccourci [n. raccourcis (tu ~) scurtătură.] sechestra. écoulaient (s'~). chéri [fam. sèche seama (pe ~). sculpture scump scumpă.].] secţie. sécrétion sectă. =nationalité hongroise en Ts. épousseter scuturat de praf. coulent scurge (a se ~). cracher scuipat.] scutura de praf.] secret (în ~). secrétaire secretariat.192 - . craché. bref [adv. brièvement. moissonner. siècle Secolul lui Pericle.n.]. pardonnait scuza (va ~). székely secuiesc [adj. raccourcir scurtare. pardonner scuz. pardonne (il ~) scuzăm. petit scurge. raccourcit scurtez. Sébastien sec seci seacă. crépu [cheveux] scurta. fauchant secerătoare [mec. pardonnent scuză (el ~). cachette (en ~) secret (în mod ~). sécheresse secetos secetoşi secetoasă secetoase. section secţiune [plan].].] scurtcircuit. séquestre [n..] secerând. sécrète (il ~) [bio. écoulait (s'~). fade Sebastian. secteur [électr.pl.] scutire de taxe vamale. séculaire secund secundă secunde. plongée sous-marine scuipa.] secreţie. second secure. séquestrer sechestrat.m.] secreter [n. pardonnons scuzi. chèrement scump [preţ] scumpă. couler scurge (se va ~).].][de bébé] scuter [n. pardonnable ssse se. court-circuit scurtime. secrétaire [n. bandé sculă scule. on seacă (pe ~).] seceră (ei ~).]. couche [n. raccourci (en ~). écheveau scula (i se ~) [vulg. coulé (il avait ~) scurseseră (se ~).]. sécréter [bio.].]. sécréteur [bio. coula scursese (se ~). secrète secretar secretară. hache securist. pardonnez scuză.f. lever du pied gauche (se ~) sculat.]. Securitate [police secrète] .scufundă (se ~) [perf. seigle secat. bas basse. main (de deuxième ~). cognée [f.].] secretat [bio. faucha (il ~) seceră [n.]. fauché secerat [fig. secret [n. soirée.n. s. secteur sector [electr.] scurt (pe ~). agent [police secrète roum. coulaient scurgere.] secerător.f. coulera scurge (se vor ~).

pl. sénateur senator (de ~). signe semn grafic.f. semestriel semestru semestre. sérénité senior. semblables [n. serein senin [cer]. séjour selecţie. sensible sensibil [emotiv].m.] semănătoare [n.m.securitate. sensationnel (journal ~) senzaţional senzaţională. prochain (le ~) [n. signal semnala. signifiant [ling. sens que (en ce ~) sensul strict (în ~). sémiotique [n. sénatorial senatorial. signifie semnifică (ei ~).]. sens sens [direcţie] sensuri. signifier semnifică.m. sème (il ~) semăna (el ~) [agr. sensibilise (qu'il ~) sensul că (în ~). semenul.] seduce. sensorimoteur senzual. sensas [fam. séduction seducţie. sensualisme senzualitate.] [agric.m.]. sens [direction] sens [semnif. séminaire seminţie [arh. signe (il ~) semnez. clignotant [auto] semnătură.]. sens [n. sensibilisant sensibilizat.]. ressembler semăna [agr. semestre semi-. siège [adm. semailles [pl. signe (je ~) semnezi.] semit.].]. sénat senator senatori. sélectionner. semi-conducteur [électr. séquence sedentar.] Semenic. sentiment sentimental. serein [ciel] seninătate.]. pairs [n. impressionnable. sens unique (à ~) sensibil.].] seducător. sensuel senzualism.]. sensibilisé sensibilizează (el ~). séduit (il ~) seduci (tu ~).pl.]. sentence [jur. signaler semnalează. sensibilise (je ~) sensibilizeze (el să ~). sempiternel sssen Sena.]. coffre-fort sejur. semisemi-lung. sélection selecţionat. sentiment (avoir le ~) senzaţie. sémantique semantician.][signification] sens unic (cu ~). trier selecţionare. sensibilise (il ~) sensibilizez. sémanticien semeni [n. signer semnat.Carpates S roum. Sémite semitic. sensitif senzorial senzorială.] semestrial semestrială. séduction segmenta. attrayant.]. semer seamăn (eu ~) [agr. signifient semnificant [lingv. autrui.] sempiternă. séduis (tu ~) sedus.] semnificat. signé semnează (ei ~). sensualité sssep sepală.]. mi-long semiconductor.sg. séducteur [n.]. self-service sssem semafor. sédentaire sediu. sélectionné selenar.] sensuri. caractère semna. tri. sentence (prononcer la ~)[jur] sentinţă [jur.] semnificaţie semnificaţii. sémaphore semăna. sèmes (tu ~) semănat [sg. signale (je ~) semnalamente [pl. signature semne particulare [pl. sensible [émotif] sensibilitate.f. sème (je ~) seamănă (el ~) [agr. charmant.]. sensationnel senzitiv.]. sentimental sentinţa (pronunţa ~) [jur. segmenter seif.m. lascif. marque. sémiotique semiotică [n. séminal seminar. signalements [pl. peuplade semiotic. signification. sensibilité sensibiliza. sensation senzaţie (ziar de ~). signalements [pl. Sénégal senil senilă.].]. séduisant seducător [n. sépale .].f. séduire seduce (el ~). sénilité senin.]. semeur semantic. sélection. croissant seminal [neo. séduit seducere. signifié semnificat [n. libre-service. signalisation semnalizator [auto].]. semaient semeni (tu ~) [agr.] semănături [pl. sénatorial Senegal. limpide. clair. gâteux senilitate. seigneur sens.193 - . sensibiliser sensibilizant. semé semănau [agr. lunaire self.] semilună.] senzaţia (avea ~). signes particuliers semnifica. sensoriel senzorimotor. choix selecţiona. sécurité secvenţă. Seine senat.] semănător.] semnalizare. signent (ils ~) semnează (el ~).]. signifié [n. sémitique semn semne. semait (il ~) semănat [agr.]. sens [n. signes (tu ~) semnal semnale.] [ling. semoir [n. =montagnes .sg. sens strict (au ~) sentiment. signale (il ~) semnalez.][signification] sempitern [neo. sénile.

saisit.m. sévèrement severitate.] seriozitate (cu mare ~). sérialiser serie serii. chamailler (se ~) sfădeam (ne ~). séparant separe (ei să ~).n. sérieux. servilement servitor servitoare. sépares (tu ~) separabil. sergent serializa. Saint-Esprit Sfântul Petru. séparaient separă (ei ~).] sex oral.]. querellaient (ils se ~) sfădesc (ei se ~).separa. cupidité seu. s. servez servi drept (a ~). servant. soif. Saint-Siège (le ~) Sfântul Spirit [greco-cat. gravité. séparez separau. sobre serios (lua în ~). séparé separat (în mod ~). séparons separând.]. querellèrent (ils se ~) sfădit. Saint Pierre Sfântul scaun. saisis sesizabil. broyer . saisissable sesiune de comunicări ştiinţi.] ssser ser [fiziologic]. série serigrafie. servitude servo. saisissent sesizez. septique septuagenar. sépare (qu'il ~) separi. sépare (je ~) separa (el ~). saisonnier sssf Sf.] [vulg. septentrional septic. serviette [à porter] servil servilă. servomotor.f./D. sérieux (au grand ~) serj [n. gravité.] Sfântul Duh [ortodox].] sex bărbătesc. saison sezonier. divin. fellation. servant servit. sexe. servir servea. sérénade sergent. office de (faire ~) serviabil. service serviciu (face un ~). soir (du ~) serile. séparent separă (el ~). sers (je ~) serveşte.]. kermesse Serbia. sérigraphie serii [G. Sainte Vierge (la ~) [Bib. Saint(e) [abréviation] sfădi. sacré.] septembrie. con [vulg. sérail [n. suif sevă. séparé (ils avaient ~) separaserăm. domestique [n. sers (tu ~) servim. séparé (nous avions ~) separat. service [auto] serviciu. querellé sfădiţi (vă ~).194 - . service public serviciul (în ~) [+G]. sérieux (prendre au ~) seriozitate. servent servesc (eu ~). querelliez (vous vous ~) sfădeau (se ~). serge [n. septum [anat. séparer separ (eu ~). servons servind. obséquieux servil (în mod ~). soirée (de la ~). soirs (aux/des ~) [G. soirées (les ~). sexe oral sezon. colloque set [kit]. isolément.]. jeu [kit] set de ustensile de bucătărie.] [Orient]. sérum serai [n. saisir sesiza. septembre septentrional [neo. serviteur servitute. séparé (il avait ~) separaseră. séparable separare. chamaillé. chamaillaient (ils se ~). séquoia [bot.]. zob [m. lacet (route en ~) sertar.]. servile. popote [camping] sete.] serată. saisissait sesizând. sévère.] sfântul aşteaptă (la ~) [pop. Saint-Esprit sfărâma. septuagénaire sepulcral [neo. Serbie serenadă serenade. soirs (les ~) serilor. service (rendre un ~) serviciu (scară de ~). saisi sesizează. service (escalier de ~) serviciu [slujbă].m. sérieux sever (în mod ~). rigueur sex. séparateur séparatrice sepie [zool. sépulcral sequoia [bot. sépare (il ~) separă (el ~) [perf. sert (il ~) serveşti. sépara separăm. chamaillent (ils se ~) sfădim (ne ~).].n. serviable service. servaient servesc (ei ~). chamaillez (vous vous ~) sfânt sfântă. serveur [PC] servi.] [textile] serpentine (drum în ~). réception [banquet] seră sere. serre (en agriculture) serbare câmpenească.] [textil]. querellions (nous nous ~) sfădeaţi (vă~). sève sever severi severă severe.]. saisissant sesizat. saint Sfânta Fecioară [Bib.].] sept [anat. chamaillons (nous nous ~) sfădindu-se. saint-glinglin (à la ~) [pop. tiroir server [PC]. séparément separaţi (voi ~). sed sete de câştig. servomoteur sesiza. poste [emploi] serviciu public.]. service (au ~) servietă.] serios serioşi serioasă serioase. servait serveau.]. séparation separator separatoare. servi serviţi (voi ~). séparent (qu'ils ~) separe (el să ~). querellant (se ~) sfădiră (se ~). sérieux [n. séparait separase. service service [auto]. seiche [zool..

force (je ~) sforţezi. conseille (je ~) sfătuieşte. broyai (je ~) sfărâmând. timide sfioşenie. déconseillons sfaturi (da ~).n. ronflant sforăit. similaire. douter (à n'en pas ~) siguranţă [electrică]. sybaritisme sibian [m. bière [fun. syllabe sili.pl. ronflement Adev 17/04/08 sforăit [n.f.] sidefat sidefată. conseille (il ~) sfătuim (nu ~). pareil simpatic. broyent sfărâmăm. silo siluetă. timidité sforăi. méduser sideral. syphilis [n. débris sfărâmături. sceau. chandelier sfeter [pop. forçant.195 - .] sicriu. gêner sfiiciune (cu ~).sfărâm. aplomb siguranţă (cu ~). sphérique sfert. ermite sihăstrie. (d’ici) la fin de l’année Adev 13/01/08 sfârşit de secol. déchirant sfat sfaturi. force (il ~) sforţez.] sfielnică. ronflé sforăiţi. issue (à l'~) Adev 24/01/08 sfârteca. cœur (à contre ~). médusé sifilis [n.] sfărâmi. contrecœur (à ~) silabă. fini sfârşit (la bun ~).] (până) sfârşitul anului. nacré sidefie. croqué sfărâmaţi.) sforăitului. déchiqueter. cercueil SIDA. coup sûr (à ~) siguranţa (cu toată ~). betterave sfeclă de zahăr.] sfârşituri. pull. siphon sigila. conseil sfătui.] sibiană [f. fin [n. silicon siliconat. sympathique.].]. plomb [électr. déconseiller sfătuiesc (eu ~). sidérer. nacrée sidefiu. écarteler sfâşia. terme (à ~) sfârşit [n. cloître.]. ronflent sforăie (el ~).n. raccourci de clavier [PC] sssi siaj.].].] sifilitic. forcé. certain [sûr] sigur [adv. timidement sfiiciune [poet. certitude. forcer silea. ronflez sforăitor.]. broyez sfărâmă (ei ~). timide sfii. assurément. croquer sfărâmai (eu ~). sidéré. déchirer sfâşietor. scellé sigiliu. finir sfârşit. certes [adv. forcent sileşte. gêne sfială (cu ~). ronflait sforăie. ronflement sforţa.] sihastru. SIDA sidef [n. broie (je ~) sfărâma (el ~). forcer. ronflant sforăit (n. soda sifon [la chiuvetă]. vrille shareware. girouette. gêné sfios sfioşi sfioasă sfioase. sillage sibaritism [neo]. broyait sfărâmă (el ~). jaune (rire ~) silitor. du chou) siloz. logiciel contributif [PC] shortcut [PC]. timidité sfiit. ronflons sforăind. symphonie similar similară.]. Sylvie sssim simbol. ronfle (il ~) sforăim. recommandations (faire des ~) sfeclă sfecle.]. forcent sforţează (el ~). betterave à sucre sferă.f. semblable. analogue. silhouette Silvia. forcé sforţează (ei).n. broies (tu ~) sfârlează. silique (fruit sec de la giroflée. sympa . moquer sfielnic [poet. indubitable. assurément siguranţă. ronfles (tu ~) sforăia. ermitage sssil silă (în ~). syphilitique sifon. broyé sfărâmat între dinţi. nacre [n. particiel [PC] shareware [PC]. nacré sidera. sidéral siderat.] silit. broyons sfărâmătură. obligeant [vb. conseiller sfătui (nu ~). forces (tu ~) sfredel. forces (tu ~) silind. estampille. cachet sigur. obligé silit (râde ~). certaine. timidité. broyant sfărâmat. force (il ~) sileşti. ronfler sforăi (tu ~). sphère sferic. forçait sforţat. broie (il ~) sfărâma între dinţi. timidement sfida. fin de siècle sfârşitul (la ~). sceller sigilat.]. débris [pl.f. broya (il ~). forçait silesc. appliqué silicon. pull-over sfială. =de la ville de Sibiu [Ts. toupie sfârşi. siliconé silicvă. quart sfeşnic. symbole simfonie.

site [internet] sită. impuissance. pulsatille [f. être bien dans sa peau simţi nelalocul său (se ~). feindrait simula (el va ~). simultanéité sincer sinceră. Sirius. simules (tu ~). feinte [n. simultanéité sincroniza. maigri. décliner.m. soucie (il se ~) sinchiseşti (te ~ de).simpatie.] sintetic. Pulsatilla alpina sistem. semblant (faire ~). feignons. simuler. simplifie simplifici. isolé. soucier (se ~) sinchisesc (mă ~ de). simulez simulă. chétif. déclina slăbesc. lâche. sinueux sipet. maigre slăbănog slăbănoagă. simule (je ~). nue (porter aux ~) slei puterile.f. maigrelet. coquerelle sisinei-de-munte [pl. sentir simt (eu ~).]. situation situaţie penibilă. feignant simulează. noyau (le ~) ski fond. défaillir. site [internet] situa. synthétique sinteză. saumure [d'un malade] slănină. sentez simţitor rosului.]. lard slătioară [reg. simultanément simultaneitate. tamis site [internet]. maigre. situant situează (ei ~). situé situaţia (în ~). synthèse sinucide (se ~). feignez.] singur singuri singură singure. solitude singurul fiu. franchise sinceritate (cu ~). feindre simula (el ar ~).]. sentiment simţi. maigrir.]. décharné. carrément. anémone des Alpes [pl. coquelourde [bot. suicide sinuos. écrin siringă siringi.f. simulent. épuiser [d'un malade] . solitaire. déclinent slăbeşte.]. ski de piste sssl slab slabă. sinistré [n. soucies (tu te ~) sinchisit (se ~ de). suicider (se ~) sinucidere. sens (je ~) simte (care ~). noyau de cerise sîmburele. affaiblir. système sistematic (în mod ~). être mal dans sa peau simţim.] situând(u-se). méthodiquement sssit sit.]. naturel [n. simulons simulând. étique slăbuţ. lard.]. soucie (je me ~) sinchisesc (se ~ de). senti simţiţi. sensible [émotif] simţul mirosului. franchement sincerică [bot. sympathiser simplifica. feint simulaţi. seringue Siriu. décline (il ~). feignent simulez. simple simplu (în mod ~). sentant simte (el ~). sens (tu ~) simţi (va ~).] simulat simulată. Trans. szalonna slatină. faible [n. odorat simţuri (cele cinci ~). fils unique sinistrat [n. simplification simplitate. feinte [n.].]. situer situat. sentant simţit. simulation.] sinistru. feindra simulacru. maigrissent. frêle slăbi. singulier singular [abrev. simplifier simplifică (ei ~).] sincer (în mod ~).] simplitate (cu ~). soi sine însuşi. faible.]. sentirait simţi (tu ~). sympathie simpatiza.] simulare. soucié sincronism. franchement sinchisi (se ~ de). chétif. maigrit slăbiciune. sincérité. sincèrement. syndicat sine. sinistre [n] sinistru [n. feins (je ~) simuleze (să ~). situent situează (el ~). [sg. dépôt naturel de sel slatină. sens (les cinq ~) simula.]. décliné. pétrin [fam. syndic sindicat.]. sincère.][bot. situe sîmbure de cireaşă. lugubre. mince. amaigri. sentira simţi în largul său. soucient sinchiseşte (se ~ de). petit dépôt naturel de sel slăvi (ridica în ~). simule (il ~). =montagnes S Carpates Orient. feins (tu ~) simultan. simula simulă (el ~).] sinceritate. Sirius sisinei [n. simplifie (je ~) simplificare. feignit (il ~) simulăm. synchroniser sindic sindici. maigreur. sent (il ~) simţi (ar ~). feigne (qu'il ~) simulezi. maigrelet. maigrelet slană [reg. isolé.] [poet. sens [perception] simţământ [arh. simultané simultan (în mod ~). simplifient simplifică (el ~). franc [adj. simplement simplu.][bot. soi-même singular. Scleranthus perenis [bot.].196 - . retiré singurătate.pl. sentons simţind. seul. sinistre [adj. relâché. faiblesse slăbit. solitaire singuratic.][bot. même (à ~ de) situaţie. simplement simptom. symptôme simţ [percepţie] simţuri. feint (il ~) simulează (ei ~).

sociologue sociologie. glaçon slovac. soleil soare care apune. écervelé. sollicita solid. post [emploi] slujbă religioasă.] sodiu. servir slujea. Sophie soft. pleurniche (il ~) smiorcăindu-se. arrachez smulgi. arracha smulsei. messager solda (se ~).]. épuise (il ~) sleind.m. providence. servez slujitor. calculer socri. lessive [chim.] snop. sommier sofaua. pimbêche [pop. suegra soare sori.].sleieşte (el~).m. servant slujit. smarald.] soldaţi. cache-sexe slobod. sodium sofa. arraché smuls din rădăcini.f. libre. beaux-parents socru. arrachant smulge. touffe [de cheveux] smoc [n. sert (il ~) slujeşti. beau-père sodă. Seseli libanotis [bot. slovaque sloven. société societate comercială. pleurniches (tu ~) smiorcăie (el se ~). solde [promotion] solemn solemnă. détacher smulge din rădăcini. sollicitait solicitat. sociable social sociali socială. détaché.f. Rhododendron kotschyi [bot.] sobrietate. Sambucus nigra sociabil. obséquieux. pleurard smirdar [bot. belle-mère. arraches smuls. le soleil de minuit Adev 15/02/08 soartă. soja sssol sol. détacher smulg.] sociolog.m.197 - . logiciel soi (de ~). arracher. déracine (qu'il ~) smulgând. service (au ~) slujbă [fam. sociologie soclu. austère. soubrette sssm SM. figue smulge. socialiste societate. slovène ssslu slugarnic slugarnică. écrémer smântânos. renifler smiorcăi (tu te ~).][bot.m. linteau soclu.m. sobriété sobru.]. compagnie. solidaire . sollicité solicită. pleurnicher. soldat soldăţesc. département Satu Mare [abréviation] smalţ smalţuri. solder (se ~) soldat. sofa (le ~) Sofia.]. solennellement solemnitate. s. militaire [n. servile slujba (în ~) [+G]. sort sobă [n. réclamer. sureau [n. pleurnichant (se ~) smiorcăit smiorcăită. arrachons smulgeţi. liberté sloi de gheaţă sloiuri de gheaţă. solennité solemnitate (cu ~). crémeux smaragd. sers (je ~) slujeşte. compagnie [écon. arracher. solfège solicita.f. soldes solduri [pl. déracine (il ~) smulgem.].]. piétement socoti socotesc. szabad slobozenie [arh.] smocuri. épuisant sleit. destinée. socialisme socialist. insensé smiorcăi. solide solidar. sofa.f. messe sluji. servaient slujesc (ei ~). sollicite (il ~) solicită (ei ~). épuisé slip. servons slujind. émail émaux smântânâ. poêle [n.]. social socialism. pervaz.] smochin.].] solduri. figuier smochină smochine. anecdote snob. solliciter solicit. crème smântâni (laptele).][bot. sol sol [mesager]. solennellement solfegiu. svobod. déraciné smulse. sollicitent solicită (el ~) [perf.] smirnă [n. racé soia. déraciner. servent slujesc (eu ~).] smintit. arrache. socle soclu [a unei mobile].n.] smoc [de păr]. homme d'Église slujnică. soleil couchant Soarelui-de-la-Miezul-Nopţii. militaire [adj. austérité. sobrement sssoc soc [n. arrachent smulgă din rădăcini (să~). myrrhe [n. sers (tu ~) slujim. touffe [n.]. serviteur slujitor al bisericii. sobre sobru (în mod ~). gerbe ssso soacră. sollicite (je ~) solicita (el ~). émeraude smeoaie [bot.].]. servait slujeau. arrache. solennel solemn (în mod ~). soude sodă de rufe. servante. requis. arrachai snoavă. servi slujiţi (voi ~). soldé soldat [n.

sonate sonda.] [gastron. briserait sparge (va ~). solidarité solidariza. tri sorti. somnolent somnoros somnoroasă. Espagne spaniol. sommer somat.m. venez sosie. sonorisé sonorizează. solidariser soliditate. cambriolage spargeţi. sonnet sonor. sondaient sondează (ei ~). somnolent somon.]. brisera spargem. écaille sssom soma. venant sosire. sauté [alim. sondage d'opinion sondare. sonoriser sonorizat.]. brisai spărsese. brisâtes spart sparţi spartă sparte. potence sparanghel. pendu spânzurat [n. solitude solniţă. sauté [n. brisé (nous avions ~) spărseserăţi. pendre spânzurare. timbre [sonnette] sonet. soviétique sovietiza. impair soţie soţii. sauce sosi. effroi [n.] sparge. brisa sparserăm. tomber à point sosim. asperge sparcetă [bot. brisâmes sparserăţi.f. sondent (qu'ils ~) sondeze (el să ~). arrivera sosi la ţanc.m. glabre spanac. brisé (tu avais ~) spărseşi. épinard spanacul ciobanilor [bot. somptueux somptuozitate. brisant spărgător [n.] spânzurătoare. époux. glaive spaghete. brisé (j'avais ~) spărseseră. brise-glace spărsei. brises (tu ~) spargi (să ~). arriverait sosi (va ~). arrivé. brisé (vous aviez ~) spărseseşi. sommité somn. prédestiné sos.]. venu. épouvante spân. gibet. brise (ils ~) sparg (eu ~). brisons spargere [de bancă/magazin]. prédestiner sortesc. arrivait sosesc. sœur. somptuosité sonată [muz. pendu [n. brise (que je ~) spargă (el să ~). Onobrychis montana [bot. sondé sondau. brisé (ils avaient ~) spărseserăm. sonde (qu'il ~) sondaj.]. brise (je ~) sparg (eu să ~).] soteu [gastron. salière solo. briser sparg (ei ~).]. origan sovietic. sosie sote. sommeil somn [zool. solitaire solitudine. sucer sordid. sordide sorta. sondait sondat. brisas . pair soţ (fără ~). brisez spargi. soluble soluţie. arrivée sosit. sonorité sonoriza. brise (il ~) sparge (ar ~). arrivant sosiţi. sonde (il ~) sondeze (ei să ~). venir sosea. saumon somptuos somptuoasă. sonde sonerie.198 - .solidaritate. infirmière sorbi. trier sortare. brise (qu'il ~) sparge. sommier somitate. prédestinent sorteşte. épouse.]. sonorise (il ~) soră surori.] [gastron. femme. brisé spărgând. solo solstiţiu. pendaison spânzurat. arriver. silure somnolent somnolentă. sauté [n. dormeur. mari soţ (cu ~). compagne. Chenopodium bonushenricus Spania. soviétiser sovietizat. sommé somieră. sondent sondează (el ~). viennent sosi (ar ~). solution soluţie [chimique]. cambrioleur spărgător de gheaţă. solidité solitar. arrivant.]. soviétisé sssp spadă cu două tăişuri. spaghetti spaimă [n. sondage sondaj de opinie.]. prédestine sortit.]. brises (que tu ~) sparse. venons sosind. solstice solubil. tomber à point sosi la timp. sonnerie. sondage sondă. femme [épouse] Adev 18/01/08 sovârv.]. sonore sonoritate. sonder sonda (el ~). solution [chimică] soluţii solvabil. brisé (il avait ~) spărsesem (eu ~).] soţ. solvable solz (~ de peşte). espagnol spânzura.

] spermicid. espionnage Spiraea ulmaria. blanchisseur spălătorie. porteur [adj. alcool à brûler spital spitale. hospitalisation spiţă spiţe. hôpital hôpitaux spitaliza.] spini.199 - . espèce [bot. étamer spoit [tinichigerie]. appuyer.]. blanchissage spălare de bani.] sprijin [n. effrayé speriat [d. bombe anti-agression spre. atomiseur. étayer.]. buter. spongieux spontan spontani spontană spontane. dossier [chaise] ssspe specia umană.] [bot.f. écartement.]. piquant [n. fend (il ~) spinteca (va ~). blanchi spele (să ~). épine [n. repose-mains sprijini. lessive (faire la ~) spălare (a rufelor). dos (de ~) spate (în ~). espérer speranţă.] sprijine. particulier. esprit spirit (cu ~). débiner (se ~) [fam. spectateur spectru spectre.] spicui. derrière (par le ~). blanchit spoit. revers spate (din ~). espérance. vaporisateur spray cu gaz lacrimogen. splendeur spoi. dos (sur le ~) spaţial. nettoyer au balai laveur spăla putina [pop. travailler comme un nègre spici [fam. par exemple Adev 26/10/07 sprijin [n. spécifié specifice (să ~). sport sportiv. adosse sprijină (el ~). peur (il me fait ~) sperietoare (~ de ciori).f. laver. spécifie (il ~) specificat. spirituellement spiritual. lavoir spălăcioasă [bot. fends (tu ~) spion. étai sprijin (de ~). sportif sprânceană sprâncene. spéculation speculează (ei ~).m.] spăla rufe. soutien. fendons spintecam (eu ~). adosser. fends (je ~) spinteca (ar ~). spectacle spectacular. hagard sperie (mă ~). volume. ressource. spectre spectru [fantomă]. splendide splendid [adv. fendait spintecă (el ~). fendaient spinteci (tu ~). étaie (j'~) sprijină. colimaçon (escalier en ~) spiriduş. espace. épouvantail sperios. appui. appui sprijin al mâinilor. blanchit spală (ei ~). spermicide speti muncind (se ~). terne spălător de rufe. fendais (je ~) spintecat. spéculer speculare. genre. supporter sprijin (eu ~). vers spre exemplu.] spătar [al scaunului].]. spéculent (ils ~) speculează (el ~).] spasm. sourcil spray.sparţetă [bot. arrière (en ~) spate (pe ~). spécifique specifica. espèce. lave spăla pe jos cu cârpa. blanchiment d’argent Adev 03/01/08 spălăcit. espoir speria. spatial spaţios spaţioasă. chardon. fendis (je ~) spintecăm. fendre spintec (eu ~). Senecio nemorensis [bot. étameur spongios spongioasă. étamé spoitor [de tinichigerie]. majorer. spirituel spirt pentru spirtieră. magnifique. farouche sperjur. spectaculaire spectator spectatoare. spécule (il ~) speologie.] specific. spontanément spori. particulièrement special (în mod ~). sorte specie [bot. fendent spinteca (el ~). épineux spinteca. blanchissent spălat. privire].] spin [n. spectaculaire spectaculos. augmenter spori însutit. fendrait spintecă (ei ~). sperme. spectre [fantôme] specula.] spinos spinoasă. timoré.]. convulsion spate. blanchir spoiesc (ei ~). genre humain special speciali specială speciale. lutin spirit. centupler sport. rayon [de la roue] splendid. blanchissent spoieşte. espion spiona.]. dos. Onobrychis montana [bot. spécifie (qu'il ~) spectacol. parjure spermă. spécialisation specie.] spirală (scară ~). glaner spin. splendidement splendoare. blanchi spoi [tinichigerie]. topo [fam.]. hospitaliser spitalizare. spacieux spaţiu. arrière. spécialement specializare. fendu spintecau. faux témoignage. effrayer speriat. semence [fig. blanchisserie. appuie. espionner spionaj. fendra spintecai (eu ~). spécial special (în ~). spéléologie spera. écart spăla. spécifier specifică (el ~). spirée [n. à. spontané spontan (în mod ~). étaie (il ~) . blanchir spală. spéculation speculaţie.

dit spusese. étayait sprijineam (eu ~). poteau indicateur stambă. bergerie stânca stâncile. établissait stabileau. état [n. établissant stabilit. étoile [vedette] stare stări. disais (tu ~) spuneam (eu ~). éparpiller. estampe stană [n. demeurer. rattacher [fig. étayé (ils avaient ~) sprijinit. disent spun (eu ~). bergerie (la ~) stână stâne. dit (il avait ~) spusesem (eu ~).].] squash. établi stabiliţi (voi ~). gauchement stângism [pol. pulvériser. dire de (au ~) spusele [n. dira spune (vei ~).200 - . stagner stagnare. rester debout.].].] stâna stânele. écume spumă (se acoperi cu ~). étayais (j'~) sprijini (tu ~). état (en bon ~). faire mousser. alerte sprinteneală.m. anéantir.pl. disait spuneai. anéantissant spulberat.]. poteau stâlp [de susţinere]. agile. apte stare [n. rocher (le ~) stâncă stânci. pétillait (il ~) [liquides] spumegă (el ~).]. dire long (en ~) spunea. stade. pétille (il ~) [liquides] spumegos.] stări. état stare (în ~). dit (vous aviez ~) spuseseşi. disperser spulberă. étayant sprijinise. stade [sport] stadiu. gauchisme stângist. spectre [fantôme]. stage stagna. stagnation stagnat. veiller stabil. gauchiste stângul [n. établis (tu ~) stabili un deviz. dis (je ~) spună (el să ~). mousseux. anéantit spulbera (el ~).pl. gauche (le pied ~) staniu. maladroitement. rocher. écumer. dit (ils avaient ~) spuseserăm (noi ~). établissaient stabilesc (ei ~). mousser spumant (vin ~). dires [n.f. esprit. établissons stabilind. ingambe. maladroit. stabiliser stabilizat. gauche (le ~) [pol. vedette. établissement [institution] stabilire. dise (qu'il ~) spune (va ~). stagne (il ~) stâlp stâlpi. dis (tu ~) spun (ei ~). étayez sprinten. appuyé. étape stafide. gaucherie stângăcie (cu ~). dirai (je ~) spune multe. se trouver sta (~câtva timp).][arh. étayé sprijiniţi (voi ~). pétiller [liquides] spumega (el ~).]. gauche (la main ~) stânga [pol.] stane. anéantissait spulberând. établissez stabili o legătură. disais (je ~) spunem. stabilise (il ~) stabilizeze (el să ~). leste [adj.].m.] stângaci. pylône. maladresse. état civil stare proastă (în ~). être debout sta treaz. stabilisé stabilizează (ei ~). fantôme stagiu. étaies (tu ~) sprijinim. rocheux standard.]. disons spuneţi. gauche [fig. établissement stabilitate. étamine [bot. revenant [n. rester. gauche (à ~) stânga [n. dit (j'avais ~) spuseseră.sprijinea. dites (vous ~) spus. rocher [n. situation. étain star staruri. mauvais état (en ~) stare sufletească. stabilité stabiliza. dit (tu avais ~) spusele (după ~). stagné stagnează (el ~). stable stabili. accroupir sta în picioare.] [condition] stare bună (în ~). anéanti spuma. capable. pétillant [liquides] spumos. étalonner stâng. défaut (par ~) standardiza. écumer spumega. squash sst!. établissent stabilesc (eu ~). godichon [pop. séjourner sta gugu. mousse [écume]. pétillant [liquides] spune. roche. stabilisent stabilizează (el ~). mousseux spumă. dirai (tu ~) spune (voi ~). stabilise (qu'il ~) stacojiu. rester éveillé.] stabiliment. état d'âme . établit (il ~) stabileşti. étayé (il avait ~) sprijiniseră. gaucher stângăcie. roc stâncos. dire spui. dit (nous avions ~) spuseserăţi.f. vermeil stadion.] stampă.]. agilité spulbera. établis (j'~) stabileşte. pilier stâlp [la cort]. mât [d'une tente] stâlp indicator.]. établir stabilea. adossé. motus ! ssst sta stau. bon état (en ~) stare civilă. raisins de Corinthe stafie.] stângaci [n. étamine [textile] stamină [bot. établir un devis stabilim. étayons sprijinind. gauche stânga (la ~).

stimuler stimula (el ~). stimule (il ~) stimulez (eu ~). style stil indirect liber [narat. stimulaient stimulează (ei ~). étoile (l'~) Steaua polară. maître stăpânesc (eu ~).].] stejeriş. stationne (qu'il ~) staţionare. contrôle [maîtrise] stăpânire de sine.]. vitre teintée sticlă securit [f. dominer. éteindrait (il ~) stinge (aş ~). stylistique stilistică. estime. stérile sterilitate. station staţiona. estimer stimă. porte-drapeau stejar [n. Étoile polaire Steaua Sudului [astron.]. en état de choc Adev 11/11/07 starea. gênant. statue statuie statui. état (l'~) [condition] stării. stellaire stelă funerară. stimulation stimulator cardiac [med.201 - .][aero. priser. armoiries. crédit stimula. Croix du Sud (la ~) [astron.] stilistic. emblème stenografie. état d’urgence Adev 03/11/07 în stare de şoc. domine (je ~) stăpâneşte (el ~). étoile (de l'~) stemă steme. forêt de chênes stelaje. dominé stăpânit (imposibil de ~). stationné staţionau. statuaire statuă [arh.].] statistică. stationnement staţiune. astre. iris [bot. statistique [n. stimule (qu'il ~) stimulare. embarrassant stânjenitor [fig. station balnéaire staul [n. stationnaient staţionează (ei ~). États Unis d'Amérique statistic. insistance stăruitor.n] [ţară] state [n.] stil.stare starea stării de urgenţă. considération stimăcredit.] [matière] sticlă colorată. éteignent (qu'ils ~) stingă (el să ~). arrêt. chêne [n. cadavre ssste stea stele. étendard steaua stelele. déclencher stârni cu vătraiul. stérilise (qu'il ~) stern. étoile filante stea de mare.] stindard stindarde.]. stérilisé sterilizează (el ~). stationner staţiona (el ~).]. bouteille. verre. éteignent sting (eu ~).f. éteignant stinge. steklo sticlă [butelie].]. soutenu stăruitor (în mod ~).f. pacemaker [méd.f. stérilité steriliza. éteigne (qu'il ~) stingând. causer. apprécier.]. pierre tombale stelei.] stânjeni. statut staţie. cliché [fig. étable [n.]. crédit. étendard stinge. maîtriser stăpânire. éteins (j'~) sting (să ~). stimulateur cardiaque stimulator cardiac [med. état (homme d'~) stat [n. chardonneret [zool. stimulait stimulat. tisonner stârv. étoile stea căzătoare. maîtrise. stérilise (il ~) sterilizeze. incontrôlable stăruinţă. charogne stârv [pop.] Statul major. contrôle. éteint (il ~) stinge (ar ~). état-major [mil. verre [n. ibex [méd. stationnent (qu'il ~) staţioneze (el să ~). steppe stereotip. verre sécurisé [m. stationne (il ~) staţioneze (ei să ~). domine (il ~) stăpâni. station staţiune balneară. embarrasser stânjenitor. provoquer.][aero].]. stationnait staţionat.]. hôtesse de l'air [n.n. éteigne (que j'~) stingă (ei să ~). statisticien statuar. état (de l'~) [condition] stat. maîtrise de soi.n. stimulé stimulau.] steril. stimule (je ~) stimuleze (ei să ~).] [ţări]. vers [lit. étoile de mer steag steaguri. stylo stima.] stăpân stăpână. État major (l'~) Statele Unite. statue équestre statut.f. vitre sticlă [nf. dormante (eau ~) stânjenel. bouteille sticlă [geam]. susciter.] statistician.] sticle [butelii]. sternum sterp stearpă. stylistique stilou stilouri.m. éteindraient . état [pays] Stat Major [mil] ). statue statuie ecvestră. États-Unis Statele Unite ale Americii. contrôle [de soimême] stăpânit. instamment stătătoare (apă ~). bouteilles sticlete [zool.m. éteindrai (j'~) stinge (ei ar ~). rayonnage stelar.] stegar. style indirect libre [narr. éteindre sting (ei ~). statistique [adj. vitre.m. état stat (om de ~).] [material]. sec [aride] stewardesă [n.pl. stationnent staţionează (el ~). chênaie.]. stimulent (qu'il ~) stimuleze (el să ~). primer.] stih [arh. stériliser sterilizat. stimulent (ils ~) stimulează (el ~).] stejari. incommode stârni. sténographie stepă.] sticlă sticle.

traverser. éteignis (tu ~) stingător de incendiu. éteignit (il ~) stinsei. éteint (ils avaient ~) stinseserăm. serrant strânge. gêne (il ~). radieux. éteignions stingeaţi. rétrécissement strâmtoare [geo. route stradă cu sens unic. stolon stomac. éteint (nous avions ~) stinseserăţi. embarrassent. éteint (tu avais ~) stinseşi. efforcer (s'~ de) străduţă. détroit strânge. franchi (~ les mers) străbun.] [constr. serrais (je ~) strângeam (noi ~). éteignirent stinserăm. éteint (vous aviez ~) stinseseşi. borné. torses (jambes ~) strămoş. éclatant. splendidement strălucitor strălucitoare. étoffe à carreaux [textile] stolon stoloni. serrais (tu ~) strângeam (eu ~). rue. brillamment. briller. ancêtre strădui (se ~). resplendissant. éteindrons stinge (vor ~).]. serraient strângem. clause stivă. éteint (j'avais ~) stinseseră. luire. brilla (il ~). feu arrière [auto] stop [semafor]. fausser strâmba de râs. ancêtre strămoşi. étranger străinătate (în ~). rayonnant. empêchaient. tâcher [essayer]. rayonna strălucise. brillant. éteignaient stingem. étincelant strâmb. lustre. gênent stinghereşte. rue à sens unique stradă fără ieşire. éteint stinse (el ~). rayonne (il ~) străluceşti. étriqué strâmta. éteindras stinge (veţi ~). brille (qu'il ~) străluceau (ei ~). empêché. travers (de ~) strâmba. éteignîtes stinsese. serrons strângeţi. store vénitien. éteignez stingeţi (să ~). éteignait stingeai. assise [n. étrangeté straniu stranii stranie stranii.]. embarrasse (il ~).. pile stoarce. serrent strâng (eu ~). drôle de strat straturi. grimace strâmbătură de nemulţumire. éteignons stingem (să ~). écrabouillé [col. serrions strângeaţi. rayonnent (ils ~) străluceşte. tordre de rire (se ~) strâmbătură. stratège străbate străbat. rapetisser. serre (je ~) strângă (ei să ~). parterre strateg. étoffe [fig.]. éteint (il avait ~) stinsesem (eu ~). gênaient stingheresc (ei~). serrait strângeai. rayonné strălucire. gêner. extincteur stingere. éteignîmes stinserăţi. parcourir străbate (~ mările). serre (qu'il ~) strângând. brillé (il avait ~) străluciseră. inquiétant. luisait. éteins (tu ~) stingi (să ~). strate. luisit.].202 - . rayonnaient strălucesc (ei ~). rétrécir. rue [abréviation cartographique] strachină [pop. moue strâmbe (picioare ~). étrécir strâmtare. brille (il ~). aïeux strâmt strâmţi strâmtă strâmte. serrez strângi. stock stofă. embarrasser. jatte stradă. reluire.]. éteignais (j'~) stingeam (noi ~). éteignions (que nous ~) stingeţi. empêche (il ~) stingherit. rayonnes (tu ~) străluci (el ~). brillé. étoffe stofă [fig. éclat [du soleil]. serres (tu ~) . embarrassaient. extinction stingheri. éteigniez stingeau. rue sans issue stranietate. luit (il ~). éteignais (tu ~) stingeam (eu ~). brillait. embarrassé. éteignis (j'~) stinseră (ei ~). empêchait. mourant [fig. franchir (~ les mers) străbătut (~ mările).] stofă ecosez. essorer storc. appliquer (s'~). jeun (à ~) stop [al unei maşini]. éteignes (que tu ~) stins stinşi stinsă stinse. rayonnait strălucească (el să ~). presse (je ~) stors. éteindra stinge (vei ~). éteindront stingea. éteindrai (j'~) stinge (vom ~). essorage stoc. bizarre. serre (il ~) strângea. chaussée. étroit strâmt [haină].stinge (va ~). store ssstr str. étranger (à l'~) străluci. empêcher stingherea. éteigniez (que vous ~) stingi. pressé stoarcere. éteindrez stinge (voi ~). embarrassait. gênait stinghereau. serrer strâng (ei ~). estomac stomacul gol (pe ~).]. serriez strângeau. rayonner strălucea. brillé (ils avaient ~) strălucit. ruelle străin străini străină străine. rayonnement strălucit (în mod ~). presser. étrange. nappe. écossais [textile] stofă în carouri [textil]. serré. empêchent. gêné stipulare. serrent (qu'ils ~) strângă (el să ~). brillent (ils ~). couche. sémaphore stor.

crier à tue-tête striga în gura mare. étreigne (qu'il ~) strângea în braţe. dommage. étreindrait strâng în braţe (ei ~). revenant [n. éternua strănutai. étreignit (il ~) strânge [acumula]. raisin strugurii-ursului [pl. défaillance. vicier. détériorer. amonceler. écrasant [adj. dégât strictul necesar. goutte stropea.] student studenţi studentă studente. éternuai (j'~) strănutai (tu ~). crier à tue-tête striga din răsputeri. serré (ils avaient ~) strânseserăm.]. écrasé strivitor. crier striga (pe cineva). éternuâmes strănutarăţi. Scleranthus uncinatus [bot. éclaboussé structură. giclé. Arctostaphylos uva ursi [bot.] strung. éternue (j'~) strănuta. serras [n. autruche studeniţă [bot. éternuais (tu ~) strănutai (eu ~). accumulé. étreignez strângi în braţe. dégrader stric.] struna-cocoşului [bot.] strică. étreignais (j'~) strângeam în braţe (noi ~). collant [habits] strănut [n. étreinte strângere de mână.] [bot. arrosait. accumuler. avarier.]. étreignait strângeai în braţe. ramassé.]. éternuant strănutară. éternuâtes strănutat. fouler. étreignaient strângem în braţe. amasser strânge mâna cuiva. serre dans ses bras. étreignons strângeţi în braţe.] strica de râs (se ~)[pop. serra strânsei. serrage (cordon de ~) strângere [de mâini]. étudié . diaphane. giclait stropi. serrâmes strânserăţi.m. étudiant studia. corrompre [abîmer] strica de râs (se ~). transpercé străvechi.]. éclabousser stropit. faufiler (se ~). altérer. étreindra strânge în braţe (el ~). transparent strecura (se ~). entasse. éternues (tu ~) străpunge.]. peiorativ]. serrer la main à qqn strânge rândurile. appel Adev 14/05/08 strigăt. héler striga cât îl ţin puterile. étudiais (tu ~) studiam (eu ~). étudier studia. serrai strânserăm. étroitement strâns pe corp. amassé. éternue strănută (el ~). gâte (je ~) [abîmer] strica (se ~). abîmer. ramasser. éternuait strănută (el ~). serrage strângere (cordon de ~).]. éternué strănutaţi.] strofă. amoncelé. serrement de main. étreigne (que j'~) strângă în braţe (el să ~). éternuais (j'~) strănutând. strige strip-tease. étreins (tu ~) strâns în braţe. éternuas (tu ~) strănutăm. serré (j'avais ~) strânseseră. poignée de main strâns [acumulat] strânşi strânsă strânse (< strânge). éternuèrent strănutarăm. serrer dans ses bras.strănse (el ~). étreignais (tu ~) strângeam în braţe (eu ~). étudiait studiai (tu ~). éternuent strănuta (el ~). boyauter (se ~)[pop. serré (tu avais ~) strânseşi. faufila (il se ~) strecurătoare. cri strigoi. éternuement strănuta. étreins (j'~) strâng în braţe (eu să ~).] strânge în braţe. tâcher [essayer] strop.] stricat. transpercer străpuns străpunşi. étreindre strânge în braţe. gondoler (se ~)[fam. éternuer strănut (eu ~). éternue strănută (ei ~). gâte [abîmer] strică (ei ~). gicler. arroser stropi (a ~). Cerastium fontanum [bot. clamer strigare strigări. faufilait (il se) strecură (se ~). étreigniez strângeau în braţe. corrompu [abîmé] stricat [alterat]. étudiais (j'~) studiat. serré (il avait ~) strânsesem (eu ~). insinuer (s'~). écrase (il ~) strivind.]. strip-tease strivi. serré strâns (în mod ~). gâter strica [altera]. immémorial străveziu străvezie. tour [outillage] struţ.203 - . Arenaria ciliata [bot. étreint strânse în braţe. serré (nous avions ~) strânseserăţi. cri. écraser striveşte. gâté [abîmer] stricat [alterat]. étreignent strâng în braţe (eu ~). serré (vous aviez ~) strânseseşi. arrosé. éternuons ] strănutam (eu ~). serrer les rangs strângere. serrâtes strânsese. entassé. structuralisme strugure struguri. étreint (il ~) strânge în braţe (el ar ~). écrasant strivit. étreignions strângeaţi în braţe. corrompu [alim. pourri. éternuait strănută!. structure. panne. huître striga. strophe strofoca (se ~) [pop. éternuez strănuţi. strict nécessaire (le ~) stridie stridii. conformation structuralism. gâtent [abîmer] stricăciune.] studeniţă [bot. foule (il ~). passoire strica. pourrir.

sous-marin submina. souffrait suferea. éclaircir une sauce subţiat. souterrain subretă.] subiect [log. subdivision subiect. périphérie subzista. substituer substituibil. transpiration sudor. bêtise. sous-titre subţia. à la belle étoile sub vid. sueur. échappatoire.m. sous vide subdiviziune. SOUS.]. stupéfait. stupéfier. banlieue. souffrirent suferişi. subordination subpământean [arh. stupidité.]. sud suda. bête [fig. stupéfié. brusque.].] substituţie. assez. subir.] substantiv propriu [gram. souffrir sufăr (eu ~). souffler suflam (eu ~). subtilité. succinct sucesiv. souterrain subterfugiu. soudain subînţeles.p.].].] substanţă.m.] [arg. biais. méridional sudură. tacite. stupide. nom propre [gram. souffre (je ~) suferă. subtil. fin [adj. étudiez studiau. soufflait suflat. souffris (tu ~) suferit. faubourg. sujet [n. astucieux subtil (în mod ~). souffrait sufereau. jus succes. recours subtil. instantané. [n. chnouf [arg. subjuguer sublinia subliniază. essai stuf. étudies studii aprofundate.<SUBmarin>. souligner Adev 01/11/07 sublim. étudions studiez. subjectif subit subită.]. subtilement subtilitate. étudie (j'~) studiezi. roseau. soufflent sufla (el ~).] subiect [gram. sujet [gram. amincir. médusé. aisselle subşef. saper subordonare. ruche stupefacţie. menu [adj. souffrant suferiră. souffrit suferii (eu ~). subitement. soudé sudoare. pâtir de suferit din pricina. balourdise.] substantiv.]. souffraient sufereau. succomber sucubus. suffisant [adj. schnouf [arg. =de la ville de Suceava [Md. faubourien [n. étudient studiem. étudiaient (ils ~) studiază (ei ~). souffraient suferi (el ~). sujet [log. stupéfaction stupefia. touffu stup stupi. subjonctif subjuga. stupeur. succès. souffrance suficient.]. études approfondies studiile (abandona ~). substantiel substitui.] suburban. étique subţire. soufflais (je ~) suflă (ei ~). substitution subsuoară. souffert suferi din pricina. sous.] suburban [n. tourment. nom [gram.]. tordre le cou sucit.] sssu suav. remplaçant [n.studiaţi (voi ~). soudeur sudul Franţei (din ~). souffris (je ~) suferind. suave sssub sub. sublime submarin.] substantiv [gram. souscription substantiv. tordu sucomba. jonc stufos stufoasă. sottise stupoare. fine [adj. soufflé suflaţi (voi ~).]. soufflez suflau. étude. successif sucevean. suffocation suferi.]. méduser stupefiant [n. stupéfaction sturion [zool. substantif substantiv [abrev.<SOUS-marin> sub cerul liber. nom commun substantiv propriu [abrev. éberlué. Suède sssuf sufacoare.]. subi. dru. esturgeon [zool.] suci gâtul.] suficient (a fi ~).] stupid. remplaçable substitut. suffisamment sufla.].] stupiditate. études (abandonner ses ~) studio. au-dessous.]. succube sud. soudure suedez. suédois Suedia.] suburbie. suffire suficient [adv. sous-entendu subjonctiv. soufflaient . pincer subţia un sos. souffrent suferea. pétrifier [fig. ineptie stupizenie. au dessous de SUB. éberluer. substance substanţial.204 - . discret.]. mince. succession succint.] stupefiat. subterfuge. came [f. [n. sous-chef subteran. soubrette subscripţie. réussite succesiune. matière. faubourien [adj. suffisant (être ~). pâti de suferinţă. subsister sssuc suc. suc. astuce subtitlu. pétrifié [fig.].] subiectiv. souder sudat. studio studiu studii.

trousser sufler [teatru].m.] superangular [foto]. souple suport.].n. fâcher (se ~). moucher (se ~) suflare. grimpait. hoquet (il eut le ~) sughiţi (tu ~). étranglant suguşase [reg. superficiel superficial [în mod ~]. grandangle [photo] superb. étouffé sufocau. âme suflet rătăcitor. monté. suite. monte (il ~). supplément suplini. grimpes (tu te ~). étranglé sugruma [emoţia]. sonne (il ~) sună (ei ~).]. montait suie (ei se ~). sonner suna (el ~). buvard (papier ~) suge sug. téter supt. agile. grimpé.] sumă [n. superlatif [n. rouleau sulă [unealtă]. vouloir à (en ~) supărător. ennui supărat. nourrisson sugativă. suggestion sughiţ (eu ~). étouffement sufocat. souffla suflăm. froisser (se ~) [fig. sensas [fam.]. souffle sufleca. grimpe (il se ~). hoquet (il avait le ~) sughiţă (el ~).] super.].]. retrousser. suppléant suplu.]. grimper. étouffait sufocant sufocantă.f. montant [n. montes suia (se ~). suggère (il ~) sugerez. étranglé (il avait ~) suguşat [reg. étranglé (il avait ~) sugrumat. pique [n. lance suliţă [atletism]. s. supplémentaire suplementar (în mod ~). étouffes (tu ~) sssug sugar. superflu superior superioară. grimpez suită suite. étrangler suguşând [reg. superbe superficial superficială. hoquet (tu as le ~) sughiţuri. somme sumbru. supplice supliment. étouffe (il ~) sufoci. sonnent (qu'ils ~) sune (el să ~). âme errante [n. sommairement sumar [adj]. javelin. gravi suiţi (vă ~). étranglait suguşa [reg. légèreté superfluu superflui superfluă superflue. souffleur suflet.m.]. suggérer sugera (el ~).f. étouffent (ils ~) sufocă (el ~). suffocant. ennuyer supără. superficiellement superficialitate. étrangler sugruma (el ~).]. suggèrent sugerează (el ~). étouffant sufocare. étouffaient sufocă (ei ~). irritant [adj.] sssup supă.] supermarket. haut. gravissent suie (el se ~). suggéré sugerează (ei ~). hoquet (il a le ~) sughiţă (el ~) [perf. sucé sugera. étrangla suguşa (el ~) [reg. soupe supăra.suflă (el ~). étreindre [supprimer] $$$ suguşare [reg. supplémentairement supleţe. sommaire [adj.pl. grimpons. supériorité superlativ. son [mus. javelot sumar. fâcheux. étranglant sugrumare.*] sughiţa. grimpent (ils se ~). ennuie supăra (se ~). sonnaient sună. sonnent sune (ei să ~). sucer. étranglement sui. souffle sufoca. étranglait sugrumând. superstition superstiţios superstiţioasă. étrangla suguşă (el ~). soufflant sufle (el să ~). hoquets [n. souplesse supliciu. gravissons suind. hoquet [n. fâché contre (être ~). grimpant suit.m.]. sonnait sunat. sonne (qu'il ~) sunet.]. gravir.205 - . supermarché superstiţie. montant. montons.m. cortège sul. sommaire sumar (în mod ~). grand-angulaire [photo]. superstitieux suplementar. hoquet (j'ai le ~) sughiţ [n. monter. suggère (je ~) sugestie. suffoquer. suppléer suplinitor.].]. monte (je ~).*] sugruma. subir sui (mă ~). étouffer sufoca (el ~). souffle (qu'il ~) sufli. papier buvard sugativă (hârtie ~). s. fâché. supérieur superioritate.]. soufre suliţă. grimpe (je me ~) sui (te ~). suggérait sugerat. tintement. importun. gravit (il ~) suim (ne ~). étranglement sugrumase. remplaçant [n. poinçon sulf. offensé supărat pe (a fi ~). support . soufflons suflând. montent. sombre suna. souffle (je ~) sufla nasul (a-şi ~). sonné sunau. souffles (tu ~) suflu (eu ~).] suflu. hoquet (avoir le ~) sughiţa (el ~). étranglé sugrumă (el ~).] supărare. souffle (il ~) suflă (el ~) [perf.

chausson [alpin. se soumettre. dérobent à (ils se ~) sustragă (el să ~). superposent suprapun (eu ~). supprime (il ~) suprimă (el ~) [perf.] supra-hanorac. éboulé surpă (ei se ~).] suporta. surréaliste suprastructură. superposer suprapui. surprendre une conversation surprins. écrouler (s'~) surpa (el se ~).n. dérobant (se ~) sustrăgea. supportent suportă (el ~). contremaître supravieţui. supportable suportat. obéissance supus. supportez suportă (ei ~). surréalisme suprarealist. veiller sub supraveghere medicală. obéissaient supunem (ne ~). dérobe à (qu'il se ~) sustrage (el ~). s. superpose (je ~) suprapună (el să ~). dérobant sustrăgându-se. subir a se supune. advient sssus sus. suspecter suspenda.206 - . dérobé (ils avaient ~) .].]. supprimer. ébouler surpa (se ~). dompté. dérobe (il ~) sustrage de la. subi. suppriment suprimă (el ~). advenir. dérober sustrag (ei ~).].] [pop. superposes suprapun. obéit supunea (se ~). internaute [PC] surfer pe web. s.m. superposons suprapuneţi. supporter suporta [pe cineva].] [supporter] suportabil. écroulent surpă (se ~). interdit [surpris]. adviennent survine. suprématie suprima. sourire (de la Joconde) Adev 15/12/07 surd surzi surdă. éliminer. internaute surmena. dérobaient (ils ~) sustrăgeau (se ~). surpris. supuraţie. suppuration sssur surâde.] surveni. dérobé (il avait ~) sustrăseseră. obéissent supunându-se.] supune (el se ~).]. supporte (il ~) suportă (el ~) [perf. sésame suscita. corpulent suprapune. déconcerté. méfiant suspiciune. surprendre surprinde o conversaţie. écroulait surpare. superficie supraponderal. dérobaient (ils se ~) sustras. superposa suprarealism.] suspecta. SUR. supprima supune. dérobé sustras de la. suprême supremaţie. soupçon suspin. distrayait de sustrăgeau.]. intervenir survin. sourd surfer [PC]. dompter. obéissant [adj. rescapé [n. éboula surprinde. dérobait (il ~) sustrăgea (se ~). suspension suspensie [auto].] supus [n. superposé suprapuse (el ~). supporté suportaţi. superposant suprapune (el ~).<SUPRArealism>. supportant suporţi (tu ~). supporte (je ~) suport pentru prosop [n. sentir [fam.<SURréalisme> supra-bocanc [alpin. dérobait (il se ~) sustrăgea de la. suspension suspicios. simplu]. subsister supravieţuitor. sourit surâs surâsul. écroulement surpat. louche [fig. soupir sustrage. suppression suprimat.]. ressortissant supura. obéi supus [adj. levée. suspicion. porte-serviettes [n. subi. obéis (j'~) supun (se ~). suppurer supurant [med. exterminer. souche [fig. surprenant sursă. surmener surpa (a se ~). survivant suprem. se conformer supui (te ~). dérobe à (il se ~) sustrăgând. éboule. levée. interloquer. dérobe (qu'il ~) sustragă (el să se ~). distrait de (il ~) sustrage de la (se ~). supprimé suprimă (ei ~). source. sous surveillance médicale Adev 11/11/07 supraveghetor. superposez suprapus. distraire de sustrage de la (el ~). suspendre suspendare. plier (se ~ à la volonté de) supunere. obéissant [vb. écroule (il s'~) surpă (se ~) [perf. susciter suspect suspecţi.]. supportons suportând. superpose (qu'il ~) suprapunând. distrait de sustrăsese. haut sus (de ~). suppurant supurare. obéir. déconcertant.suport (eu ~). supportes SUPRA. obéis (tu ~) supun (mă ~). obéissez supune (se ~ voinţei). supporta (il ~) suportăm. vassal. obéissait supuneau (se ~). oblitérer suprimare. dérobent (ils ~) sustrag de la (ei se ~). surface suprafaţă [luciu]. interloqué surprinzător. surdoué suprafaţă. superpose (il ~) suprapunem. subir. méfiance. haut (du ~) susan. obéissons supuneţi (vă ~).]. dérober à (se ~). déconcerter. superstructure supraveghea. suranorak supradotat.

col [géo. tortueux şerveţel. itou [fam. rondelle. et şi [plus]. murmurant sută. écolier şşşe şedere. etc.]. f. Suisse]. boitant şcoală şcoli. monarque. chef.] şeptime [1/7]. clocher şchioapătă (ceva ~).] şaua [n. soixantaine şal. subi. chacal şah (juca ~). nuitée [séjour d’une nuit] şedinţă. serpent (morsure de ~) şarpe cu clopoţei. septième [1/7] şerb şerbi.].] şerbie. chance şanţ. serpenteau şarpele şerpii. cloche (il ~) şchiopăta (el ~). chef d’Etat Adev 15/12/07 şelau (pe ~). chaise longue. soutien-gorge suveică. ş.].]. şateni.. centième (le ~) sutien. département Suceava [abréviation] svelt. séance plénière şef şefi. soixante şaizeci (vreo ~).].] şa [n. navette suvenir. souvenir suveran. sg.]. seizième [1/16] şaisprezecelea (al ~). souveraineté SV. chef [gastron. seize şaisprezecea (a ~). hasard.] şchiopătând. şatenă. seizième (la ~) şaisprezecea parte (a ~). serpent şarpe (muşcătură de ~).] şi anume.]. selle (la ~) şaua [geo. froisser (se ~) şifona (se ~) [fig. boiteux şchiopăta.]. cinglent (ils ~) şşşi şi. rigole. chantage politique Antena 3 şantier. nommément şi-a găsit naşul. cache-nez şale. pl. assis ! [chien] şfichiui.m. châtain şatră [n. serviette [en papier] şes. école şcoală (se lăsa de ~) [fam]. septième (la ~) şaptelea (al ~). carrément şemineu. champagne şansă. şa şei [pl.f. chenille [méc.].f. sept şaptea (a ~). col [de montagne] [n. serpenter şerpuit şerpuiţi şerpuită şerpuite.. selle şa [geo.a. cheminée şenilă [mec. selle [abréviation cartog. murmurer. cingle (il ~) şfichiuie (ei ~). murmurait susură. échecs şaibă. şatene [păr]. cadre [adm. subir susţinut.] .207 - .]. aussi. gazouiller [ruisseau]. soixante-dix şaretă. m.] şablon şabloane. échecs (jouer aux ~) şah [căpetenie]. véranda [d'une maison en bois] şaua. contremaître şef de sală [gastron.] şesime.sustragere. fossé şantaj politic. Scheibe şaisprezece. cul. suzeraineté.]. châle. servage şerpişor. études (abandonner ses ~) şcolar. cingla şfichiuia. séjour şedere peste noapte. colombage [archit. soutenu susur [n. notamment şifona (se ~). dix-sept şaptezeci.d. col (le ~) [géo.MM]. séance şedinţă în plen. charge [industrie] şarpantă. gazouillement [ruisseau] susura.MM.] ş.]. charrette şarjă [industrie]. pl. charpente şarpe şerpi.f.]. etc. murmure [vb. à trompeur trompeur et demi şi mai ales. cent pour cent sutălea (al o ~). shah şah [jocul]. clocher [fig.] [reg. seizième [1/16] şaizeci.] [geo.] şezut.a. chevalet şezlong [m. six şasea (a ~).] [geo. reins şalupă. gazouille [ruisseau] susurând. boiter. patron [modèle] şacal. souverain suveranitate. mince şşşa Ş. serf [n.] şezi! [câine].] şef de echipă. chaloupe şampanie. dos şezut [al unui scaun]. clochait (il ~) şchiopăta [fig. à savoir. châssis şaten adj. serpent (le ~) şase. col (le ~) [de montagne] şşşc şchiop. septième (le ~) şaptesprezece. sixième şasiu. cinglait şfichiuie.]. seizième (le ~) şaisprezecime. centième (la ~) sută la sută. septante [rég. leader. cloche (il y a qq chose qui ~) şchioapătă (el ~). froisser (se ~) [fig. cent suta (a o ~). chaise-longue [f. fortune. sixième [1/6] şevalet.m. partisan susţine. . sixième şaselea (al ~).m. soustraction susţinător. serpenteau şerpui. serpent à sonnettes şarpe mic. assise [d'une chaise] [n. cingler şfichiui (el ~). col [de montagne] [abréviation cartog. chantier şapte.] şef de stat şefi de stat. plaine şeşi (casă în ~) [reg.

moucher şterge praful.] şireată. vaciller şovăială. papier émeri. remise [bâtim. coup. rayer un mot şterge englezeşte (a o ~). Veratrum album [bot.] şopti. cordon şşşo şo pe el! [vânătoare]. hésiter. poncer au papier verre şniţel natur. roué. raturé. chuchotent şoptesc (eu ~). chuchotes (tu ~) şopti (el ~). couenne şorţ.] [tipogr. routier şofeur [arh. paillasson ştergător de parbriz.] şiret [adj. chuchoté şoptiţi. irrésolu. speakerine şşşt ştafetă ştafete ştafetei. saura ştia. hésitant. pot de vin [fig. filer [fuir] şters [fugit]. net (parler ~) şlep. rayer şters [linie]. pot de vin [fig. essuyer. torcher (se ~) şterge nasul. effaçait ştergem. latte şir. lacet şiretenie. rature. chuchote (je ~) şopteşte. chômeur şomer (fi ~). rayure [graphique] ştevia stânelor [bot. filer à l'anglaise şterge la fund (se ~). succession.]. savoir şti (ar ~). épreuves [pl. échine. supercherie şmen [arg. heurte şofer.] şoca. impact. chiffonné. finaud şiret [n. chuchota (il ~) şoptii (eu ~). chômage şomaj (fi pe ~).] [typo] şperaclu. heurter. froisse (il se ~) şifonier. gratté. hésitation.MM]. route şosetă şosete. gratter. éponger şterge cu buretele (el ~). artifice. serviette ştergătoare. rat şoc. ruse şiretlic. chuchotons şoptind. chausson şotron. passe-partout şperţ [pop. Sedum hispanicum [bot. coup [fig. chauffeur [auto] şofran [bot. taïaut ! [chasse] şoaldină aurie [bot. heurté şochează. clopin-clopant şopârlă. escalope şnur şnururi. terne şterge (~ culoarea).].] şireturi. saurait şti (va ~). effacement ştersătură. ternir şterge (o ~) [fugi]. sceller ştampila poştei. laver. chômage (être au ~) şontâc-şontâc. essuyez ştergi.]. malin que (être plus ~) şmecherie. indécis şovăitor şovăitoare. cordon. épongea (il ~) şterge un cuvânt. lézard şopron. safran [bot. tablier şosea. combine [f. essuies şters ştearsă şterşi. choc. armoire şină [CFR]. susurrer şoptea. papier de verre şmirghelui.] şpicher. essuie (j'~) ştergea. chancelant şpalturi [pl. Rumex alpinus [bot. chuchotant şoptit.]. scellé ştampilă. chuchoter. chuchotais (je ~) şopteau.208 - . habile. chaussette şoşon şoşoni.] ştergar [pop. ruisseler şleau (vorbi pe ~). chaland şliţ. effacement ştersătură [printr-o linie]. sógor şoim şoimi. colonne vertébrale [anat.]. savait . essuyait. chuchotai (je ~) şoptim. braguette şmecher şmecheră. choquer [quelqu'un] şocat. chômage (être au ~) şomer. froissé şifonează (el se ~). chuchote (il ~) şopteşti. relais.]. épousseté ştergere. couenne şoricel. chaussée. malin şmecher decât (fi mai ~). rail şindrilă. rusé. speaker şpicheriţă. épongé şterse cu buretele (el ~).]. chuchotaient şoptesc (ei ~). épousseter şters praful.] şmirghel. essuie-glace şterge.]. roué. irrésolution şovăielnic.]. cachet. marelle şovăi. chuchotez şoric. Stempel şteregoaie [bot. éponge (il ~) şters cu buretele.] şti. chanceler [fig. choque (il ~) [qqn. chauffeur [auto] şofer de camion.pop. effacer. şterse.] şogor [reg. chuchotait şopteai. fourbe. fila [fuir] şterge [cu cârpa]. beau-frère. hanche şomaj. astuce şiroi. rayé şterge cu buretele. bardeau şipcă şipci.şifonat. filé [fuit] şterse (o ~) [fuir]. raturer şterg. cachet de la poste ştampilat.].] şoarece şoareci. fourberie. sólyom şold şolduri. souris şorici de porc.]. chuchotais (tu ~) şopteam (eu ~). essuyé.]. faucon. torcher şterge [linie]. essuyons ştergeţi. essuie-pieds ştergător (de picioare). courrier Adev 11/04/08 ştampila. estafette. souris şobolan. file şira spinării [fam.].

chuchote (je ~) şuşoteşte.m. chuchote (il ~) şuşoteşti. colo [fam. camp. secret Tadorna sp. typhon taină taine. ştiinţe.sg. su (tu avais ~) ştiut. courant.] [zool.][şcolară]. tachymètre [auto] taior. sonka şurub [n. fer-blanc tablă [f. chuchoté şuşotiţi. don [talent] talentat.] tabără şcolară. tagète [n. chuchotais (tu ~) şuşoteam (eu ~). su (j'avais ~) ştiuseră.n. tienne (la ~) tab [PC].] tafta. tacitement tact. accrocher. su (il avait ~) ştiusem. Belone belone ştiucă [zool.]. échiquier tabletă. corde ştrengar. sifflement şuncă. savez ştiţi (să ~). sachant ştim. mèche şuvoi.] tahometru [auto]. su ştiinţă. colonie de vacances tablagiu [iron. tabulateur [PC] tabacheră. sait ştie (ei să ~).f. tacite tacit (în mod ~).].] şşşu şuco (priză ~). chuchoter şuşotea. talp taluz. sifflent şuierând. tadorne [n. nouvelle (de la ~) ştiuca-de-mare [n. Schraube şurubelniţă [n. taquinerie tacit. sifflant şuieri. pute. porte-bonheur talon. art. siffler şuier (eu ~). tábor Adev 05/12/07 tabără de vară.].] [zool. su (nous avions ~) ştiuserăţi. tablette tablou tablouri. siffla (il ~). tôle tablă [de metal] table. jambon. insu (à l'~ de quelqu'un) ştirii. à propos des bottes tamil.].][zool.pl. arcanes tainic tainică. sais (tu ~) ştii (să ~). talc tale. nouvelle (la ~) ştirea (fără ~ cuiva). tableau noir [m. tournevis [n.]. talent. tee-shirts ta. tamoul tampon.]. ébrécher ştirbit.]. prostituée. siffles şuierătură. mystère.]. tangent . gruyère ttta T-shirt [neo. sphyrène [n. tabouret tacâm.] tandreţe. chuchotait şuşoteai. couvert tachina.f. tes tale (ale ~).f. chuchotais (je ~) şuşoteau.] şuşoti. crépi [n. vague [n. semelle. talus tttam tambur [mec. table.] ştire bombă (fi o ~). Une (être à la ~) ştirea.]. tableau taburet. tee-shirt T-shirts [neo. nouvelle [n. ton ta (a ~). table de matières. ébréché ştire ştiri.m.] şuruburi [n.] [zool. vis [n. tendresse tandru. chuchotant şuşotit. chuchotaient şuşotesc (ei ~).]. chuchotez şut.sg. doué talie. talon talpa [de pantof] tălpile. chuchotes (tu ~) şuşotim. tamponnement tanc [mil.]. mystérieux. officier tablă.f.] tablă de materii. tambour tam nisam. siffle (je ~) şuieră.f. tiennes (les ~) talent. siffle (il ~) şuieră (ei ~). su (vous aviez ~) ştiuseşi. sommaire tablă de şah. saches (que tu ~). taille talisman.. savons ştiţi.]. plante du pied talpa ursului [bot. secret taine. sachez ştiu. tendre [affectif] tangent. sacrement. porte-cigares tabără.m. tamponner tamponare. brochet [zool. science ştirbi (a ~).m. taffetas Tagetes erecta. savent.f. Heracleum palmatum [bot.n. tampon tampona. sache (qu'il ~) ştii. semelle (la ~) talpa piciorului.].ştie. sache (que tu ~) ştiind. taquinerie tachinerie. pétasse ştreang ştreanguri. flux şvaiţer. char [mil.] talc.] talpă [de pantof] tălpi. sais ştiuse. chuchotons şuşotind. tactique taifun. tact tactică. putain ştoarfă [pop. tailleur tttal talaz. su (ils avaient ~) ştiuserăm.]. blaguer tachinare.] ştoarfă. escabeau. coup de pied şuviţă de păr.] ştiuca-de-mare [n.209 - .f. chuchotent şuşotesc (eu ~). sachent (qu'ils ~) ştie (să ~). anti-électrocution (prise ~) şuiera.][bot. coquin ştucatură [n.

taisez (vous vous ~) tăcuse. négation tăgăduişi. papa tatona. couper tai (eu ~). tagad tăgădui (el ~). coupe (je ~) taur tauri. tartre tasa [tehn. fort [adj.] [geo. silencieuse tăcute (pe ~). coupé (j'avais ~) tăiaseră. tu (il s'est ~) tăcut (noi am ~). nié tăgăduiţi (voi ~). touche [PC]. taxonomique taxonomie. Tastatur tastă [PC]. taxant. nient tăgăduiesc (eu ~).]. tâtonnais (je ~) tatonat. tu (je me suis ~) tăcut (aţi ~). tus (ils se sont ~) tăcut (el a ~). tais-toi ! taci! pliscul! [pop]. dur d'oreille tarhon. dur. père tati. nias tăgăduit. nions tăgăduind. coupé (nous avions ~) tăiaserăţi. niait tăgăduiau. tarte à la crème tartru. tais (tu te ~) taci!.] tartă cu cremă.]. tarif tarniţa [geo. tu (il s'était ~) tăcusem (eu ~). plateau taxa (a ~). tannage tăbăcit. taxe taxă pe valoarea adăugată.]. dure tare de ureche. silence !. taire (se ~) tac (ei ~). taxi taximetru. taximètre taximetrist. papa tata-mare. taxé taxator. taxent taxează (el ~). imposé.]. tu (je m'étais ~) tăcuseşi. Taste tata. taisait (il se ~) tăcea (va ~). tais-toi ! tăcând. coupions tăiase in. coupes (tu ~) tăia (el ~). coupai (je ~) tăiai. nies (tu ~) tăgăduii. taisons (nous nous ~) tăceţi. coupe (je ~) tai (tu ~). silencieusement tăcerea (păstra ~). taureau Taur [zodiac]. taxonomie tttă tăbăcărie. tasse (il se ~) [terrain] taseze (să se ~) [tehn. tu (nous nous sommes ~) tăcut [vb. niez tăi. tais (je me ~) tace. Taureau [zodiac] tavan. taxe (il ~) taxeze (el ~). coupais (tu ~) tăiam (eu ~).]. taxe à la valeur ajoutée. tâtonner tatona (el ~). tâtonne (je ~) tau (eu ~) [reg.]. tâtonnant tatonează (el ~). chauffeur de taxi Adev 16/05/08 taxon. coupais (je ~) tăiam (noi ~). taisant tăcea (ar ~). père tatăl. tu (tu t'es ~) tăcut (am ~). niai tăgăduim. tes tăi (ai ~). tâtonnait (il ~) tatona terenul. niant tăgăduire. coupait tăiai (eu ~). estragon tarif. tannerie tăbăci.]. coupé (il avait ~) tăiasem. tassait (il se ~) [terrain] tasat. nie (il ~) tăgăduieşti. tu (tu t'étais ~) tăcut. selle (la ~) tarniţă [pop. tapage tapet. silence tăcere (în ~).]. grand-papa tată. tâtonne (il ~) tatonez. tapisser tare.]. taxon taxonomic. tâtonné tatonând. taxer. barrer. tu [se taire] tăcere.]. TVA taxi. tu (vous vous êtes ~) tăcut (au ~). coupé (tu avais ~) tăiaşi. tangible tapaj. tanner tăbăcire. imposer taxat.] tarod [tehn. clavier. silencieusement tăciune. tenture tapisa tapisez. taisais (je me ~) tăcem. tassant (se ~) [terrain] tasează (se ~) [tehn. taisais (tu te ~) tăceam (eu ~). taira tăceai. plafond tavă. tairait tăcea (el ~). tâter le terrain tatonam (eu ~).210 - . silence (garder le ~) tăcută. nier. braise tăgădui.] [pop. tu. taxe (qu'il ~) taxă. papier peint. coupas (tu ~) . boucle-la !. imposant taxează (ei ~). selle [géo. gueule (ta~) !. tasse (qu'il se ~) [terrain] tastatură. tasser [la terre] tasa (el se ~) [tehn. receveur taxând. tassé [terrain] tasându-se. tait (il se ~) taci. taisent (ils se ~) tac (eu ~).tangibil. nia tăgăduia. silencieux tăcut (ai ~). nie (je ~) tăgăduieşte. niaient tăgăduiesc (ei ~). ferme-la !. coupé (vous aviez ~) tăiaseşi. tiens (les ~) tăia. taraud [techn. tanné tăcea. coupé (ils avaient ~) tăiaserăm.

liasse teanc teancuri.] tânguire. tas (du ~) teatral teatrali teatrală. târguri. lamentation tânguitor.] [reg. technicien tei. recelant tăinuit. peur teanc. théâtral teatrologie. recèle (il ~) tăinuieşti.]. tilleul . foire târg [oraş]. couper à la scie tăia de pe listă. jeune tânăr [n. A] TE-… <el TE-a filmat>. lac (alpin). nostalgique târfă.] te duci.. recelé tăinuitor (de lucruri furate). fourreau (d'épée) teafăr.]. sauf [adj. Ts.]. receleur tăios. négocié (ils avaient ~) târguit. pétasse. languir tânjea.] tăvăli de râs. con [fig.][arh.f. tolmács tămădui.] tăuri. coupe (qu'il ~) tăiem. spirée [n. négocions târguind. coupez tăiaţi (voi ~) [imperf. recelaient tăinuiesc (eu ~). guéri tămâie. A] te-. technique tehnica tehnicile. négociation târnăcop. robustesse. jérémiades [pl. putain. rogne tăiere. T'… <il T'a filmé> te-[pron A. coupant tăiş. solidement tău. tó tăul. phtisie ttte te. recèle (je ~) tăinuieşte.] tehnician.211 - . languisse tânjit. couper en tranches tăia cu ferestrăul.] tehnici. te [pron A. solidité.f.m.]. incisif.] târguieli [negocieri].tăiat tăiaţi tăiată. te [pron A.]. tranchant tălpii [de pantof]. s'il te plaît teacă teci. jeune fille. négocier târgui (el se ~). traducteur. taille. rogné taie din. incision. pioche. coupe [résultat d'une coupure] tăiere (~ de copaci). languissait tânjească (să ~).m. t' [pron. théâtrologie teatru. ton tău (al ~). tas (le ~) teancului. négociaient târguiesc (ei ~). recèles (tu ~) tăinuind.] teancul. pl. coupaient taie (ei ~).] [signification] tâlhar.] [vulg. recela tăinuia. menuiserie tânăr tineri. fourreau (du ~) tehnic. bourg târgui (se ~). tard (au plus ~) TBC. puissance tărie (cu ~). receler tăinui (el ~).f. lac (le ~ alpin) tăurile.n. n.] teafăr şi nevătămat. idiotie tâmpit tâmpită.].]. t' [pron. fourreau teacă (de sabie). négociez târguială [fam.]. négocia târguiau (se ~). plaintif tânji (după). guérir tămăduire. vas te rog. marché.] conne. jeune homme. tîmplar. tordre de rire (se ~) tăvălug. négociant [vb. coupiez tăiau. guérison tămăduit. coupant tăia în două. dandinant tângui (se ~). technique (la ~) tehnică [n. coupa (il ~) taie (el să ~). coupure d'électricité tăietură. lacs (les ~ alpins) tăvalgă [n. coupons (nous ~) tăind. pl tei. négocié târguiţi (vă ~). Spiraea ulmaria. brigandage tâmpenie. menuisier tâmplar de mobilă fină. rouleau tttâ tâlc tâlcuri. dandiner tândălind. couper en deux tăia felii.] te [pron A. semelle (de la ~) tălmaci [sg. femme (jeune ~) tândăli. langui tânjitor. sens [n.] tărie. coupé tăiaţi. rayer de la liste tăia din. gaine.] [bot. sot sotte tâmplar. muscat tăraţă tărâţe [pl.].n. sain et sauf teamă. pic [outil] târnaţ [n.].f. pile teanc (de hârtii). coupure tăinui. recelait tăinuiau. tien (le ~) tău [n.] târguiseră (se ~). son [alim. ébéniste tâmplărie. coupe (il ~) tăie (el ~). coupe [forest. homme (jeune ~) tânără [n. pute. indemne.] tălmaci. gaine (de la ~) tecii [G.m.sg. lamenter tânguieli [pl. véranda [d'une maison en bois] târnaţ [pop. porche târziu (cel mai ~). appréhension.] [bot.f. théâtre teatru de marionete. négocie (il ~) târguim (ne ~). tas [n.].]. encens tămâios. prostituée târg s. technique [n. rogner tăiat din. négocient târguieşte (se ~). crainte. guignol tecii [G. brigand tâlhărie.] tăiere a curentului. imbécile. vigueur. coupent taie (el ~).

téléviseur. tenté tentaţie. cimetière. sot tembelism.] tenace. peur (nous avons eu ~) temut (s-a ~). fondement. craignis temuse (se ~). peur (ils avaient ~) temem. téléspectateur televiziune. peur (tu as ~) temu. télécommande teleferic. peur (nous avions eu ~) temuseră (se ~). redoutable temut (m-am ~). peur (il avait ~) temeai (te ~). câble [message]. modérer temperatură. crains. peur (n'ayez pas ~) ! temeţi (vă ~). télévision televiziunea prin cablu. téméraire temeritate. craignons temem (ne ~). tentative tentă tente. ténèbres [pl. crétin [fig. peur (nous avions ~) teamă (ţi-e ~). télépathie telescop telescoape. température temporar. téléphone telefon (da ~). provisoire ttten ten [n. tenace tenacitate.]. peur (tu as eu ~) temut (v-aţi ~). coup de fil (donner un ~) telefon (da un ~). peur (j'avais ~) temeam (ne ~). courage. téléologie telepatic. craint temut (de ~). tentant tentat.].]. peur (ayant ~). téléphone cellulaire. tennis tensiune arterială. théorique teoretic. courbette temerar. craindre le pire temeinic. télépathique telepatie. télévision par câble televizor. peur (tu avais ~) teamă (vă e ~). geôle temniţă [pop. craindra temea (se ~). téléphoner telefonic. peur (j'avais ~) teamă (ne e ~). peur (j'avais eu ~) temusem (ne ~). peur (j'ai ~) teamă (mi-era ~). téléphonie telegrafia. peur (il avait ~) teamă (le e ~). ténébreux. base temenea temenele. temető temnicer. adoucir. télégraphier telegrafic. sujet [n. teint [n. peur (il a eu ~) temut (s-au ~). sombre tenis. télé [n. tenter tentant. tension artérielle tenta. peur (ils ont ~) teamă (le era ~).][l'appareil] tttem temă teme.]. craignent tem (mă ~). télégraphie telegramă. peur (j'ai eu ~) temut (ne-am ~). con [fig. geôlier temniţă. télémétrie telemetru. coup de téléphone (donner un~) telefon celular. peur (vous avez eu ~) teme de ce e mai rău (se ~). peur (ils ont eu ~) temut (te-ai ~).f. tentation tentativă. peur (tu avais eu ~) temut.m.n.] tenebros tenebroasă. crains temi (te ~). audacieux. redouter teme (se va ~). courant littéraire tenebre.] teoremă. peur (tu avais ~) temeam (mă ~). théorème teoretic. ténacité tendinţă. craint (il ~) temându-se. peur (vous avez ~) temi. peur (ils ont ~) teme (el se ~). peur (vous aviez ~) tem. Transilv.m. peur (n'aie pas ~) ! teme (s-ar ~). imbécile. peur (vous avez ~) teamă (vă era ~). solidement temelie. peur (tu as ~) teamă (ţi-era ~). téléphonique telefonie. journal télévisé telekinezie. peur (nous avons ~) temeţi. devoir [n. théoriquement teoretician. télescopique telespectator.tttel Tele 7 ABC. télékinésie telemetrie. craignit temui.] [vulg. telefon mobil. télémètre teleobiectiv. courant [n. peur (ils avaient ~) teamă (mi-e ~).] tenuri. thème tembel tembelă. peur (nous avions ~) temeaţi (vă ~). télescoper (se ~) telescopic.212 - . télé [n. craindrait teme (se ~).] tendinţă literară. telefoane mobile. prison tempera.].]. télescope telescopa. approfondi temeinic [adv. téléobjectif teleologic. téléologique teleologie.f. peur (il a ~). témérité temeteu [reg. théoricien . peur (vous aviez ~) temeau (se ~). appréhender. peur (il a ~) teamă (îi era ~). craignez temeţi (nu vă ~)!. imbécillité teme. téléphérique telefoane celulare.f. téléphones cellulaires telefon. télégraphique telegrafie. peur (j'ai ~) tem (se ~). teinte [n. téléspectateur telecomandă telecomenzi.]. peur (ils avaient eu ~) temuseşi (te ~). =chaîne TV privée roumaine teleast. portable [téléphone] telefona. télégramme telejurnal. craignant teme (nu te ~)!. craindre teamă (îi e ~).]. peur (nous avons ~) teamă (ne era ~). peur (il avait eu ~) temusem (mă ~).

temps timp (în acelaşi ~). terminé terminate. Ville de… [abréviation cartographique] ttti ticălos. repos.213 - .]. pendant timpul (în tot ~). impression. tôlier tttip tip. délai. impriment (ils ~) tipăresc (eu ~). terroriste teroriza. terrestre teribil. achevé. [demod. tige [métal]. thermal termen. clos [n.] ticlui. terminera termina (voi ~). termines termini (să ~). tige tttim timbra. tympan (à la ~) timpul (cu ~). coquin. timidement timişorean. fer-blanc tinichigerie. affranchir timbru. loisir timpan [anat. paix. poêle à queue [n. multiplier tipăresc (ei ~). couilles [vulg. imprimez . sol teren împrejmuit. [Bib. durant. tertiaire testa [pop. timide timiditate. thermomètre termos. terreur terorism. temps à autre (de ~) timp liber. fini. textualiste tezaur. timbre-poste timid timizi timidă timide.]. littéral textual (în mod ~). con [fig. textuellement textualism. imprimes (tu ~) tipărim. saloperie [arg. imprimer. théorie teracotă. jeunesse tinereţe. terrorisme terorist.] tipări.m. terre cuite terasă. achèves.] tigaie [n.] termen demodat [abrev. fois (à la ~) timp ce (în ~). territoire termal.f. terminent termină (el ~). jouvence (fontaine de ~) tinichea [n. tester [vérifier] testat pop. T. [col.]. comble [adj. terminer termin (eu ~). moule tipă.f.] termen colocvial [abrev. thermostat terne.] ticăloşie. termine (je ~) termin (să ~). imprimé tipăriţi.] terţă persoană (o ~). appuie-tête teveu [pop. terrible teribil de. aplati tetieră [auto]. terroriser terţă. terminerai (je ~) terminat terminaţi terminată terminate.] termen livresc [abrev. pendant. terminez terminau. durant.] tifon [med. thermos termostat. textuel. terme termen biblic [abrev. mijoter [fig.] ticluieşte.] tigrat. ferblanterie tinichigiu.]. testicules. finir. tiers [mus. pendant timp de expunere [foto]. imprime (il ~) tipăreşti. mijote (il ~) [fig. timbre timbru poştal. vilain.O. tandis que timp de.] terestru. tierce personne (une ~) terţiar. type tip [individ].]. tigré tigroaică.teorie. terne teroare. longue (à la ~) timpul (în ~). calme.] termic. terminaient termină. timoré timp. imprime (j'~) tipăreşte.] termen oficial [abrev. Bourg de… [abréviation cartographique] Tg. achèvent termină (ei ~). termine (qu'il ~) termini. temps (en même ~). texte textil.].]. mec.M. textile textual. terminées terminaţi. timidité timiditate (cu ~). jeunesse tinereţii veşnice (fântâna ~). téléviseur text. finis (tu ~). temps d'exposition [photo] timp în timp (din ~).m.] teşi. termine (il ~) terminăm. = voiture Daewoo fabriquée en Roumanie ticsit. termines (que tu ~) terminaţie. imprimons tipărit. tigresse tigru. textualisme textualist. : Territoires Français d’Outremer teritoriu.]. terriblement teritoriile franceze de peste mări. [liv.].] [vulg. terminait termina (va ~). tigre tihnă. gaze [méd.] tinichele. longueur (à ~ de) timpuriu. =de la ville de Timisoara [Bt] timonier [mar. porche tineret.]. gonzesse [fam.]. tixina tijă. terminaison termometru. thermique termina. hâtif tindă. terrain. thèse Tg.] tigăi.] Tico ®[n.f. infamie. tierce terţă [mus. achever. terrasse teren. [offic.]. terminons termine (el să ~). aplatir teşit. thésauriser teză.]. trésor tezauriza tezaurizez. timonier timorat. mettre fin. termine (que je ~) termina (el ~). type [individu] tipar. testé [vérifié] testicule.

moulent [mouler] toartă. tolérer tolera (el ~). bûcher [verbe. tome tomată tomate. imprimerie.C.A. tornade . tolérable tolerant. tambour tobă (de fanfară). topaze topi.] toluen. prélasse tolăni. fondre topea. topographie topologie. tolère (je ~) tolereze (el să ~). tonsure tont. hachoir tocătură (de carne). torride Torino. tonne [mesure] tonic. bachoter tocilă. stylo toc pentru ochelari.] ton [peşte]. étui toc (de pantof).] tttor Tora. calé [col. tolèrent tolerează (el ~). torrent torenţial torenţială. topographique topografie. tolères (tu ~) tolerabil. Torah torent torenţi. anse toast. porter un toast tobă.] tonsură. prélasser.].] toamnă toamna. étui toc (de revolver). thon [poisson] tonaj. toléré tolerează (ei ~). automnal tomografie. automnal tomnatic.f. tonifier tonifică. toupie titlu. titulaire Tiţian. toast toasta.].214 - . fondu topire [n. typiquement tipograf.m. toléré (il avait ~) tolerat. tonalité tonă.] [poet. topologie toponim. tonique [n. tirade tiraj [publ. tir de D. tonneau [aéro.] topit [n. tolère (qu'il ~) tolerezi. tocade toarce. tonique tonic [n.m. polenta tocat (mărunt). hache toporaşi galbeni [pl.] topografic.] [med. haché tocător.tipărire. hacher tocană [reg. toponyme toponimie. département de Timis [abréviation] ttto toaletă.] [bot. fam. ton [n. typique tipic (în mod ~).] tonifica.]. tyrannie tiraniza. coup de tête.].] tobă de carte. toilettes [n. tir cu arcul. porte-plume.]. tyranniser tirant [n. prélassé tolbă (~ cu săggeţi) [n. crétin [fig. cognée [f. file (il ~) toarnă (în formă).].] tobogan. plume. toluène tttom tom tomuri. tolérait (il ~) tolerase (el ~). étui à lunettes toca.] tirbuşon tirbuşoane. tomate tomberon. typographe tipografie.]. dictature. titre de propriété titular. tonnage tonalitate.]. cabinet [WC]. fond (il ~) topit. Turin tornadă.f. caisse [mus. refonte [n. titre titlu de proprietate.] tonus. tirage [publ.].]. sot. justement tocmeală.f. toponymie topor. rémouleur tocmai.].] toci [pentru examen].f.f.]. filer [vb. toge tttol tolăneşte (se ~).] tipic. MM]. tolérance tolomac [pop] tolomacă. carquois [n. torrentiel torenţială (ploaie ~). tir tir al antiaerienei. département de Tulcea [abréviation] TM. débonnaire. torrentielle (pluie ~) torid. hachis toci (~ o lecţie) [fam. tolérant toleranţă.pl. piocheur. toboggan tttoc toc [cutie] tocuri. Titien TL. automne Adev 08/01/08 toană [pl. talon toc (pentru ochelari). tolère (il ~) tolerez. crétin [fig. typographie tttir tir. gonzesse [fam.] tiranie. tomographie ttton ton. refonte [n. vautrer tolănit. imprimeur.]. aiguiseur tocilar. étui (de revolver) toc (de scris). moule [vb. Viola biflora [bot. tonifié tonou [aero. tirant [n. toilette toaletă [WC]. tombereau tomnatec [pop.]. tonus tttop topaz.] toarce (el ~).] tolera. tir à l'arc tiradă. fondais topesc. toquade toane [pl. marchandage togă. tire-bouchon titirez.].] [méd. impression tipesă [fam. fondent topeşte. tonifie (il ~) tonificat.

néanmoins. tires (tu ~) tras traşi trasă.]. traducteur traducere traduceri. camarade [abréviation] tovarăş. torpillait torpilă (el ~). tiré (ils avaient ~) trăseserăm. passer l'aspirateur trage o bătaie soră cu moartea. tirez tragi. torsion tort torturi. torpillaient torpilează. tirailler [fusil] trage cu urechea. torpilleur torpoare [neo. tireur. boîte à gants [auto] torpila. amaigri trase (el ~). photographié trage chiului de la şcoală. interprète [traducteur]. tirage tragere cu arcul. photographier tras în chip [reg. tirerais (je ~) trage (el ~).] trăgaci. tirons trageţi. tout tous toute toutes tot aşa. ratai [cible] trăsese pe lângă. ratais (je ~) [cible] trăgând pe lângă. autant tot teren. tir à l'arc . totalement totalitate. tiré (tu avais ~) trăseşi. jamais (à ~) Totul e bine când se termină cu bine. jamais (à tout ~).toropeală. ratant [cible] trage un pârţ [vulg. Trans]. tiras (tu ~) trăgând.] trage ponoasele (pop.]. tirent (qu'ils ~) tragă (el să ~). colporter [com. traction tradiţie. tirai (je ~) trăsese (el ~). Trans. induire trag concluzia. tracteur tracţiune. déduit tragi concluzia. rater [cible] trage pe lângă (el ~).] trage vânturi. écoutes (être aux ~). traduction trafica.] trage (clopotele). gâteau tortura. toxique tttr trabuc [nn. cigare tracasa [neo. tira (il ~) traserăm. déduisons trageţi concluzia. rata (il ~) [cible] trăsei pe lângă. tirera (il ~) tragă (ei să ~).215 - . gâchette trăgător [mil.). raté (il avait ~) [cible] trăgea pe lângă. tirâtes trăsei (eu ~). tire (je ~) trage (aş ~). déduisent. tiré (vous aviez ~) trăseseşi. contrebandier trage. torpillé torpilau. torpeur tors torşi toarsă toarse. pourtant tov. déduis (tu ~) trage o concluzie. toujours totdeauna (pentru ~). tabasser de coups trage-n chip [reg. égal (cela m'est ~) totuşi.] traficant. tirâmes (nous ~) traserăţi.]. compagnie toxic. torpille torpilor. vesser [vulg. mettre de l'eau courante trage [cu o armă]. surprendre une conversation trage un vânt.][arg. tracasser tracasa (el ~). complètement. aussi tot atât cât. péter [vulg. tintinnabuler trage concluzia. torpilla torpilat.]. rate (il ~) [cible] tras pe lângă. tirer les conséquences trage un pui de somn.] torsiune. torpiller torpila (el ~). sommeiller trage o scatoalcă. tradition tradiţional. tire (qu'il ~) tragem.]. tout terrain tot-teren [auto]. tiré. intégrité. torse [n.]. tirerait trage (va ~). compagnon tovarăşă. filé tors [n. copine. torturer tortură. tirailleur tragere. copain. ratait (il ~) [cible] trăgeam pe lângă (eu ~). torpille (il ~) torpilează (ei ~). raté [cible] trase pe lângă (el~). tracassé tracasând [PC].m. donner un coup de pied trage în toate părţile. quand même. supplice. tiré (j'avais ~) trăseseră. tracassent tracasează (el ~). tout-terrain total totali totală totale. tracasse (il ~) trackball [PC].]. buissonnière (faire l'école ~) trage chiulul [pop. torpeur toropit de somn toropită de somn. traditionnel traducător traducători. tiré (nous avions ~) trăseserăţi.m. camarade. Tout est bien qui finit bien Adev 13/01/08 totuna (mi-e ~). torche tot toţi toată toate.]. compagne tovărăşie. tirer les conséquences trage un cot. déduis (je ~) tragem concluzia. torpillent torpilă. coup de coude (donner un ~) trage pe lângă. coutume. tirant trage apă curentă. déduisez tras concluzia.. tirer une conclusion trage consecinţele. total total [adv. souffleter trage un şut. déduire. totalité totdeauna. torture torţă torţe. sécher [une classe etc.]. tirent trag (eu ~). tirer trag (ei ~). tracassait tracasat [neo. péter [vulg. tiré (il avait ~) trăsesem (eu ~). toutefois. faire feu trage cu aspiratorul. tracassant tracasează (ei ~). cependant. tire (il ~) trage (el ar ~). somnolent torpedou [auto]. boule de commande [PC] tractor. ainsi.].

tragere (cu puşca). tir tragere la sorţi. tirage au sort trainic. solide tras de păr. tiré par les cheveux trădare. trahison trădător. traître trăi. vivre trăi (ar ~). vivrait trăi (el ~). vécut (il ~) trăi (va ~). vivra trăia. vivait trăiai. vivais trăiam. vivais trăiască (să ~). vive trăiau. vivaient trăiesc (ei ~). vivent trăiesc (eu ~). vis (je ~) trăieşte. vit trăieşti. vis (tu ~) trăim. vivons trăind. vivant trăit. vécu trăiţi. vivez trâmbiţă. clairon trâmbiţa [vb.]. claironner trâmbiţă (el ~). claironna trâmbiţat. claironné trâmbiţează (el ~). claironne (il ~) trâmbiţeze (să ~). claironne (qu'il ~) trambulină. tremplin tramvai tramvaie. tramway, tram trăncăni. jaser, jaspiner, caqueter, jacasser, bavarder, papoter trăncănea. jacassait trăncăneală. bavardage, papotage trăncăneşte. jase (il ~), bavarde, papote, caquète, jacasse (il ~) trăncănind. jacassant trăncănit. jacassé, jasé trandafir. rose trandafiriu. rose [adj.] trandafirul. la rose trândav. fainéant trândăvie. fainéantise tranpirat. transpiré transfoca [foto & film]. zoomer, zoom (faire un ~) transfocator. zoom transforma. convertir, transformer transform (eu ~). transforme (je ~) transformă. transforme (il ~) transformă (ei ~). transforment (ils ~) transforma (el ~). transformait transformă (el ~). transforma transformabil. transformable transformare. transformation transformat. transformé transformau. transformaient transformator transformatoare. transformateur transilvan, transilvănean. =de la région de Transylvanie Transilvania. Transylvanie translator translatori. traducteur transmis. transmis

transmisibil. transmissible transmisie, transmisiune. transmission transmite. transmettre transmit (ei ~). transmettent transmit (eu ~). transmets (je ~) transmită (el să ~). transmette (qu'il ~) transmite. transmet transmitem. transmettons transmiteţi. transmettez transmiţi. transmets (tu ~) transparent transparentă. transparent transparenţă. transparence transpira. suer, transpirer transpir. transpire (je ~) transpira (el ~). transpirait transpiraţi (voi ~). transpirez transpiră (ei ~). transpirent transpiră (el ~). transpire (il ~) transpirăm. transpirons transpiri. transpires transpiraţie. sueur, transpiration transport transporturi. charge [n.], transport transporta. porter [transporter], transporter transportat. porté [transporté], transporté transportă (ei ~). transportent transportă (el ~). transporte (il ~) transportând. transportant transportabil. transportable transpune. transposer transpune în practică. mettre en pratique transpunere. transposition transtextualitate. transtextualité transversal transversali. transversal tranziţie. transition trapă. trappe trasa. tracer traseu. parcours trata [subiect]. porter sur [concerner] tratament. cure Tratatul de la Lisabona. Traité de Lisbonne Adev 10/02/08 tratative [pl.]. pourparlers [pl.] traversa. croiser, traverser traversare. traversée travesti. travestir, déguiser trăsnet trăsnete. foudre trăsurică. charrette trăznit [adj]. étourdi [adj.] trânti (~ o uşă). claquer (~ une porte) trântească (el să ~ uşa). claque (qu'il ~ une porte) trântesc (~ uşa). claquent (ils ~ une porte) trânteşte (~ o uşă). claque (il ~ une porte) trânti (el ~ uşa). claqua (il ~ une porte) trânti (el ~). claqua (il ~) trântind (~ uşa). claquant (~ la porte) trântit (~ uşa). claqué (~ une porte) trânti la pământ. terrasser trântit la pământ. terrassé trânti la un examen. recaler trântit [examen]. collé [examen] trânti uşa în nas. fermer la porte au nez trânti uşa în nas [+G.]. fermer la porte au nez de

- 216 -

tttre treabă. besogne, affaire treaptă. degré treaptă [a unei scări mobile]. échelon treaz. réveillé trebui. falloir, devoir trebui (ar ~). devrait, faudrait trebui (va ~). faudra, devra trebuia. fallait, devait trebuiască (să ~). doive trebuie. dois, doivent, devez, faut, doit, devons trebuit. fallu, dû trebuincios [liv.]. nécessaire trecător [adj.]. fugitif, éphémère, passager trecător [n.]. passant [n.] trece [peste un obstacol]. franchir trec (ei ~ peste un obstacol). franchissent (~ un obstacle) trecând (~ peste un obstacol). franchissant (~ un obstacle) trece (~ peste un obstacol). franchir (~ un obstacle) trece (el ~ peste un obstacol). franchit (il ~ un obstacle) trecut (~ peste un obstacol). franchi (~ un obstacle) trece din nou. repasser trece în proprietatea statului. étatiser, nationaliser trece pe roşu [la semafor]. brûler le feu rouge trece peste. enjamber trecere. passage trecere de pietoni [n.f.]. voie piétonne [n.f.], clouté (passage ~) trecut (anul ~). dernier (l'an ~) trei. trois trei-fraţi-pătaţi [bot.]. Viola tricolor [bot.] trei locuri (cu ~). triplace trei răi [bot.]. Hepatica transylvanica [bot.] treia. troisième treia parte (a ~). troisième [1/3] treierătoare. batteuse treilea. troisième treime. troisième [1/3], tiers treişpe. treize treisprezece. treize treizeci. trente tremur. tremblement, frémissement, frisson tremura. trembler, vibrer, vaciller, frémir tremur (eu ~). frémis (je ~) tremură de frig. frémit (il ~) tremură (ei ~). frémissent tremura (el ~). frémissait tremură [perf. s.]. frémit (il ~) [parf. s.] tremura de frig. grelotter tremurând. frémissant tremurat. frémi tremurător. tremblant, frémissant [adj.] tremurau. frémissaient tremurici. tremblement tremurici (avea ~). frousse (avoir la ~) tren trenuri. train tren de aterizare [aero]. train d'atterrissage [aéro]

trend. tendance Adev 01/11/07 trepida. vibrer trepied. trépied trepied [foto]. pied photo treptat. fur (au ~ et à mesure) tresă. tresse tresă [mil.]. galon [mil.] tresaltă. bondit tresălta. bondir tresăltare. soubresaut tresări. tressaillir tresărire. tressaillement, soubresaut trestie. roseau trezi. réveiller trezea. réveillait trezesc (ei se ~). réveillent (ils se ~) trezesc (mă ~). réveille (je me ~) trezeşte (se ~). réveille (il se ~) trezeşti (te ~). réveilles (tu te ~) trezim (ne ~). réveillons (nous nous ~) trezit. réveillé treziţi (vă ~). réveillez (vous vous ~) trezi curiozitatea. intriguer (v.t.) trezire. réveil tttri tria triez. trier trib triburi. tribu tribord. tribord tribun. tribun tribunal tribunale. tribunal Tribunalul Suprem. Cour de cassation tribună. tribune tricot [textil]. tricot [textile] tricota. tricoter tricotaj. maille tricou tricouri. tricot, tee-shirt tricou poli. polo [chemise] triere. tri trifoi. trèfle trigonometrie. trigo [f.] [fam.], trigonométrie trimite. envoyer trimis. envoyé trimis [n.]. messager trimit. envoie trimite. envoie trimite (ar ~). enverrait trimite (pe cineva departe). reléguer trimite (va ~). enverra trimite (vei ~). enverras trimite (veţi ~). enverrez trimite (voi ~). enverrai trimite (vom ~). enverrons trimite (vor ~). enverront trimite înapoi. renvoyer trimite un fax. télécopier trimitere. envoi trimitere înapoi. renvoi triplu. triple trist. morne, triste tristeţe. chagrin, tristesse, amertume trişerie. tricherie triumf. triomphe

- 217 -

triumfa. triompher triunghi triunghiuri. triangle trivial. vulgaire, obscène trivialitate. vulgarité trîndav. paresseux trîndăvie. paresse tttro troacă. trou troacă [fig. auto]. vieille bagnole [fam.] trofeu. trophée trohaic. trochaïque troieni. enneiger troienit. enneigé, neigeux troiţă. crucifix, calvaire trombă. trombe trompetă. cornet trompetă [muz.]. cornet [mus.] tropaială. piétinement tropăi. piétiner tropăi pe loc (pentru a se în. semelle (battre la ~) tropăit. piétinement troscăit [pop.] troscăiţi troscăită troscăite. ivre troscot de munte [bot.]. Polygonum alpinum [bot.] trosni. claquer, craquer trosnească (el să ~). claque (qu'il ~) trosnesc arzînd (ei ~). craquent (ils ~) trosnesc arzînd (ei ~). pétillent (ils ~) [bois] trosneşte. claque (il ~), craque (il ~) trosneşte (care ~). pétillant [bois au feu] trosni (el ~). claqua (il ~) trosnit. craqué trosnitură. craquement trotuar. trottoir trozni. crépiter truc. astuce, feinte [nf.] [fam.] trudă. sueur trudi [fig.]. suer trufandale [n.f. pl.]. primeurs [n.f. pl.] trufaş. arrogant trufie. fatuité, morgue, arrogance trunchi [n.n.] trunchiuri. tronc [n.m.], souche [n.f.] trup trupuri. corps trup şi suflet. corps et âme trupă. troupe trupesc. corporel trupului. corps (du ~) trupului (plăcerile ~). chair (plaisirs de la ~) trusă. trousse, étui trusă [n.f.]. nécessaire [n.m.] trusou. trousseau tttu tu. tu, toi tu însăţi [f.]. toi-même tu însuţi [m.]. toi-même tub. tube tubercul. tubercule tuberculoză. tuberculose tuberculoză pulmonară. phtisie tuberoză [pop.]. Polyanthes tuberosa tubular. tubulaire tuciuriu [n.m.] [rasist] tuciurie [n.f.] tuciurii [n.m.pl.]. gitan

tufă. touffe tufă de arbuşti. buisson tufiş. buisson tttul tulbura. émouvoir, toucher [fig.] tulburare. émoi, trouble, tulburare [fig.]. étourdissement tulburat. confus, touché [fig.] tulburător. troublant, enivrant tuleie [pl.]. duvet [facial] tulpină tulpini. tige [d'une plante] tumbă. culbute tumult. tumulte tumultuos. tumultueux tttun tuna. tonner tuna [imperf.]. tonnait (il ~) tunat. tonné tună. tonne (il ~) tună [perf. s.]. tonna (il ~) tuna şi fulgera împotriva. tonner contre tună şi fulgeră contra. tonne contre (il ~) tuna şi fulgera împotriva. pester contre tuna şi fulgera împotriva (el). pestait contre (il ~) tunător. tonnant, tonitruant tunde. tondre tund (ei ~). tondent tund (eu ~). tonds (je ~) tunde (aş ~). tondrais (je ~) tunde (el ~). tond (il ~) tunde (el ar ~). tondrait tunde (va ~). tondra tunde (vei ~). tondras tunde (veţi ~). tondrez tunde (voi ~). tondrai tunde (vom ~). tondrons tunde (vor ~). tondront tundea. tondait tundeai. tondais (tu ~) tundeam (eu ~). tondais (je ~) tundeam (noi ~). tondions tundeaţi. tondiez tundeau. tondaient tundem. tondons tundeţi. tondez tuns tunşi tunsă tunse. tondu tunse (el ~). tondit (il ~) tunsese. tondu (il avait ~) tunsesem (eu ~). tondu (j'avais ~) tunzi. tonds (tu ~) tunel. tunnel tunet tunete. coup de tonnerre, tonnerre tunică. tunique Tunisia. Tunisie tunisian. Tunisien tunsoare. coupe [des cheveux], tonsure tupeu. insolence, aplomb, culot [n.m.], toupet tupeu (avea ~). gêne (être sans ~), culot (avoir du ~) tttur tur. tour [tourisme] turba de mânie. enrager turbat. enragé

- 218 -

turbărie G.-D. turbăriei turbării. tourbière turbiona [fiz]. tourbillonner turc. turc turc [locuitor]. Turc Turcia. Turquie turcoaz. turquoise turist. vacancier turist cu cortul. campeur turiţa mare [bot.]. carline [bot.], Carlina acaulis turmă. troupeau turma de elefanţi. troupeau d’éléphants Adev 05/12/07 turmenta. tourmenter turmentat [iron.]. tourmenté turn. beffroi, donjon, tour [f.] turn [n.n.] turnuri. tour [n.f.] [bâtiment] turn de control [aero.]. tour de contrôle [aéro.] turna. verser torn. verse (je ~) torni. verses turna. versa turnăm. versons turnat. versé turna (în formă). mouler turna beton. couler du béton turna un film. tourner un film turnantă [auto]. tournant [auto] turnare (în formă). moulage turnat (în formă). moulé turnător. mouchard, cafard [dénonciateur] turnător [la poliţie]. indicateur [de la police] turneu [n.n.] turnee. tournée [n.f.] Turnul Babel. tour de Babel (La ~) turnul de fildeş. tour d'ivoire (la ~) turpitudine [neo]. turpitude turtă [bot.]. Carlina acaulis, carline [bot.] turti. aplatir, comprimer, cabosser turtit. cabossé turturea [bot.]. Saxifraga marginata [bot.] tuse [n.f.sg.]. toux [n.f.sg.] tusea. toux (la ~) tuşă. touche [n.] tuşă [fam.]. tatie [fam.] tuşă [pictură]. touche [peinture] tuşă [sport]. touche [sport] tutelă. tutelle tutore. tuteur tutui. tutoyer tutui (se ~). tutoyer (se ~) tutuim. tutoyons tutuim (să ne ~). tutoie (qu'on se ~) tutuit. tutoyé tutuire. tutoiement tutun. tabac TV. téléviseur, télé [n.f.][l'appareil] TVR M.R.. =télévision nationale roumaine TVR-1 R.. =télévision nationale roumaine TVR-2 R.. =télévision nationale roumaine ţţţa ţal [arh.], notă de plată [restaurant]. note [restaurant]. Zahl ţap. bouquin [zool.], bouquetin, bouc

ţap [halbă de bere]. bock ţap ispăşitor. bouc émissaire ţapinar. bûcheron ţară ţări [n.f.pl.]. état, pays, patrie ţară noastră. notre pays Adev 01/11/07 Ţara Galilor. Pays des Galles ţarc. parc [zoo.] Ţarcului. =montagnes - Carpates E roum. ţal [arh.]. note [restau.]. Zahl ţanc ţancuri. rocher ţanc (se opri la ~). pile (s'arrêter ~) ţancul ţancurile. rocher (le ~) ţarină. éteule ţăcăni (se ~). fêler (se ~) [fam.] ţăran ţărancă. paysan, agriculteur, bouseux [n.fig.péjor.] ţărănime. paysannerie ţării. pays (du ~) ţările. pays (les ~) Ţările de Jos [arh.] [n.f.pl.]. Pays Bas, Hollande [n.f.] ţărm. rivage, côte [géo. rive] ţărmul mării. bord de mer (le ~) ţărmuri. côtes [géo. rives] ţăruş. pieu, piquet ţăruş [la un cort]. sardine [d'une tente] ţâcnit. cinglé ţânţar. moustique ţânc [pop. peiorativ]. petit [n.m.] ţâră (o ~). peu (un ~) ţâră de (o ~) [pop.]. brin de (un ~) [fam.], grain de (un ~) [fig.] ţâră de [pop.]. un grain de [fig.] ţâşni. gicler, jaillir ţâşnea. giclait ţâşnesc (ei ~). jaillissent ţâşneşte. jaillit (il ~) ţâşnit. giclé, jailli ţâşnire. jaillissement ţâşnitură. jet ţâţa-vacii [bot.]. Primula elatior [bot.] ţâţă [pop.] ţâţe. poitrine, nichon [vulg.], gorge, mamelle ţâţă mare. poitrine [de la femme] ţţţe ţeastă ţeste. tête ţeastă [pop.] ţeste. crâne ţeavă. tuyau ţechin [monedă]. sequin ţep [n.m.] ţepi. épine [n.f.] ţepi (cu ~). hérissé ţepos. hérissé ţesător. tisserand ţesătură. tissu, étoffe ţese. tisser ţes (ei ~). tissent (ils ~) ţes (eu ~). tisse (je ~) ţesând. tissant ţese (el ~). tisse (il ~) ţesea. tissait ţeseau. tissaient ţesu (el ~). tissa (il ~) ţesut [vb]. tissé ţesut [biol.]. tissu ţesut [n.] [activitatea]. tissage

- 219 -

]. sidéré.].] ţipător [culoare] ţipătoare.] ţuică. tenons ţineţi. contrée. ultérieur ultim ultimi ultimă ultime. bohémien [adj. négligent uuul -UL <filmUL> [m.] ucigaş. meurtrier [n. édit ucenic. Union Européenne ucaz. mouillé uger [n. <Union Démo. tiendrait ţine (care nu se poate ~). LE <LE film> ulcer. oublier uitat. D] ţicni (se ~) scrânti (se ~). apprenti ucenicie.][pop. tueur à gages ucigător. tueur à gages ucigaş plătit. nippes [n.]. te [pron. tuile. tzigane [adj. huile.R.][pop. région.][jur. ébahissement. la ferme ! [fam. assassin. port ţinută [n.]. ulcération ulcior. bisou ţuhaus [arg. glaçon [n. ultime ului uluiesc. gitan ţigănesc. tienne (que je ~) ţină (ei să ~). tienne ţii. des Magyars de R> U. ébahir uimire. ultérieurement. ébahissement. eau-de-vie ţurţure de gheaţă .] ţine (ar ~).f.m. homicide [n. étourdissant [adj. zieuter [pop. D] ţi. huile de poisson uleios. voyant [adj.n.] ţie. cél ţţţi ţi-.] ţiglă ţigle.]. étonnant.]. tégla.].]. ébahit uluit. duré. humanisme .] ţine piept. ébaubi [col. émerveiller. méduser. huileux uliţă. taule [arg. étonnement uluiască (să ~). tiennes (que tu ~) ţine-ţi fleanca! [pop. fin [n. Ukraine ud leoarcă. cible.][arg.]. toqué [fam. tenir au courant ţine o slujbă religioasă (a ~). clouer ţintuiască (el să ~).].] ţine (el ~). bohémien [n.][de la vache] uuui uimească (să ~).220 - . ébahi uimitor uimitori uimitoare – uimitoare. étonnement uimit. accoutrement ţoale [n. cloué ţintuit la pat. officier [vb.] ţigară.] Ucraina. orme ulterior. oublia uitând.]. tenez ţinu. dernier.pl.f. étonner uluială. tenu ţine informat.&n. tenez uituc uituci uitucă uituce. pétrifié [fig. tiens (je ~) ţin (eu să ~).].] uimi (a ~). pays [région] ţinută. meurtrier [adj. tremper udat. pis [n. ébahisse uluieşte. étonnant. tiens (tu ~) ţii (să ~).m.f. pétrifié [fig. objet [but] ţintui. trempé jusqu'à la moelle ud până în măduva oaselor. tient (il ~) ţine (va ~). t' [pron.] ţeluri. ébahisse uimeşte. tenue ţţţo ţoale. trempé jusqu'à la moelle uda ud. tenir au courant ţine la curent. faucher [fig.] ţinuturi. ébahir. olaj ulei de motor..].]. cloue (il ~) ţintuind.]. prodigieux uimitor [adv. ébahi uluitor uluitori uluitoare .D.M. fauché [fig. pétrifier [fig. médusé.ţel [n. coup d'œil. assommer ucidere. tienne (qu'il ~) ţină (să ~).] ţicnit.].[pron D.f. tiens ! ţinea.]. apprentissage ucide.pl. stupéfait. ulcère ulceraţie. homicide ucigaş năimit [arh. oubli uitătură.] ucis. tiennent ţin (eu ~). assassiner. éberlué. cloue (qu'il ~) ţintuieşte. tiendra ţine!.uluitoare [pl. oubliant uitare.] ţine-ţi gura! [fam.n. interloquer. tapageur [couleur] ţine. pouce ţţţu ţucătură [pop. Ziegel ţipător. but. prodigieusement uita (se ~). tenait ţinem. clouant ţintuit. toi (à ~) ţigan ţigani ţigancă ţigănci. cloué au lit ţinut [n. tordre le cou ucide (cu o lovitură). ruelle ulm.] uuua U.f. prodigieux uuum uman. but. fêler (se ~) [fam. coup d’œil uite. sèche [n. mouiller. tenir ţin. meurtre ucidere din culpă [n.] ţol. la ferme ! [fam.ţurţuri de gheaţă.f. oublié uită.].E. émerveiller. stupéfaction. jeûner ţintă. cruche ulei.]. tint ţinut. pétrifier [fig.]. incontinent [méd. humain umanism. tiennent (qu'ils ~) ţină (el să ~). huile à moteur ulei de peşte..]. tuer.].] uita. tenir tête ţine post. ébahit uimi.].

D'UNE <moteur D'UNE voiture> unele. certains [art. singulier. hongrois. uniformité uniformiza. oncle unde.]. comblent (ils ~ un fossé) umplut. garnissage uuun un una. garni. tour à tour .indéf. uniformiser. mijote (il ~) [fig. université unsoare. UN <UN film> un grăunte de. unitaire unitate. régulier. hongrois [adj. marche umbra-iepurelui [bot. humaniste umanitar. rembourrer [meubles] umplere. saindoux [n. intriguer (v. un petit peu una câte una.221 - . hongrois [adj. coin. unanimement unchi. réunir. garnissage umplu (ei ~ un şanţ). relie (il ~) uni (el ~). lier. union unitar.m. intrigué uneltire. Hongroise uuuni uni unesc.][*] a ~) Ungaria. humidité umil. comploter. honte (la ~) umilinţă. outil. joindre.].). honte (de la ~) umilire. unifier unificare. joufflu umiditate. peu. humour umorist. universellement universitar. graisser. ligne (pêcher à la ~) unealtă. joint. abaisser umili (se ~). uniforme uniformă. cheminé umblet. relia unind. combler (~ un fossé) umple (ei să ~ un şanţ). épaules (hausser les ~) umezi. comblé (un fossé) umplut [d. canne undiţa (pescui cu ~). marcher umbla (el ~). conspirateur uneori. Hongrois [n. un une UN <UN film>.umanist. chemine (il ~). comblent (qu'ils ~ un fossé) umple [tapiţerie]. unifier unesc (ei ~). huiler unge cu unt. conspiration uneltitor. humanité umăr umeri.]. marché. beurrer unge pe cineva [mitui]. démarche. asperge à feuilles étroites umbră. égaliser unii. graisser la patte de qqn [pop] ungher. parfois. uniforme uniformitate. universel universal (în mod ~). garnir. épaule umbla. humiliant umoare [anat. humoriste umoristic. mortifier. grossir umfla în pene (se ~). aller sur la pointe des pieds umblat. graisse unsprezece.m. quelquefois uuung ungar. ligne (~ de pêche). unique. honte umilinţei. un à la fois unanimitate. humoristique umple.] unelti uneltesc.] uneltind. humiliation umilit. huile de poisson untură de porc topită [f.] un pic. unification uniform uniformă. Union Européenne univers universuri.]. mijoter [fig. quelque part undiţă. mouillé umfla (se ~). farcir. relié unic. humilier umilinţa.] UNUI <scenariul UNUI film>. humble umili. à la file. comploté.]. beurre untură de peşte. Hongrie.*] unguresc. unir. onze unt. série (hors ~) unifica. pavaner umflat. ustensile unealtire. onze unşpe [pop. étoffer umple (~ un şanţ).]. où undeva. académique. un unul câte unul. complotant uneltit. rembourré umplut cu puf. humiliation. relier. quelques-unes unelteşte. union Uniunea Europeană. D'UN <scénario D'UN film> unul. cheminer. égaler. un à la fois unul după altul.i. quelques-uns unire. relient (ils ~) uneşte. angle unghie unghii. un grain de [fig. unanimité unanimitate (în ~). Hongrie (la ~) unge cu ulei. cheminait (il ~) umblă (el ~). ongle ungur unguri. mouiller umezit. garni [rempli] umplut (un şanţ). humanitaire umanitarism. cintre umeri (ridica din ~). brigue.][*] unguroaică. comble (du fond en ~) unghi unghiuri. manœuvre UNEI <motorul UNEI maşini>. unité uniune. recoin ungherele (în toate ~). allier. duveté umplutură. ombre umbrelă. chemina (il ~) umbla în vârful picioarelor. univers universal. humide umeraş. parapluie umed umezi umedă umede. humilié umilitor. humeur umor. humanitarisme umanitate. tapiţerie]. universitaire universitate. reliant unit. fourré [adj.

n. ourson ursuleţ de pluş. urbain. suis (je ~) [de suivre] urmăreşte. Grande Ourse ursoaică. montait urcând. urgent urgenţă.]. poursuis urmări (ar ~). séchait uscat uscată. porte (la ~) uşa din faţă [auto]. géant [adj.].] urmărire.]. suivra urmai (eu ~). souhaite (je ~) urezi.]. ébranlé urs urşi [m.] urâţenie. suivit urmăm. sec (au ~) uscat [n.]. sécheur. sécheresse uscător. poursuite urmărire [poliţistă]. hurlement uuurm urma. óriás Adev 19/12/07 urieşesc. séchage uscăciune. dans les quinze prochaines années Adev 01/11/07 urmuzian. essoreuse ustensilă. géant [n.]. Uruguay urui. s.] urină. suis (tu ~) [de suivre].] uscător de rufe. portière avant [auto] uşa din spate [auto]. ouragan urangutan. citadin urbanitate. poursuive urmăresc (ei ~). ébranle urnit. ébranler urnesc (ei ~). piquer uşă uşi. sèche (qu'il ~) usuci. porte principale . sèche-cheveux [n. suivre.]. oreille urechea-iepurelui [bot. sèche (il ~) usuce (el să se ~).] urechelniţă [bot. trace.].] uuusc usca (se ~).] urâtă. Urtica dioica [bot. poursuivons urmărind. urne urni (a ~). poursuivi. séquelles [n. hausse. vilain. pourchassé urmărit [poliţieneşte]. suivons. suivant. sécha usuc (eu ~). montant urcat.] urgent. portière arrière uşa în nas (trânti ~). suivis (je ~) urmat. porte uşa. suivi. urgence uriaş uriaşa. Bupleurum sp. poursuit.]. poursuivait urmărea [poliţieneşte]. haïr urât. souhaite (il ~) urează. citadin [adj. terre ferme uscat [vb.222 - . suivant urmează (ei ~). piste următor. monter urca (el ~). file (il ~) [police] urmăreşti. poursuivent urmăresc (eu ~). suivons urmând. impérieux. suivent.]. ébranlent urneşte. suite urmă [n. [bot. porte au nez (fermer la ~) uşa principală. gravi.pl. poursuivît urmărea. ours Ursa Mare [astron. pourchasser. laid. nase [pop. =du prosateur et poète Urmuz urnă. suit (il ~) urmăreşte [poliţia]. montée ureche urechi. poursuis. filait [police] urmărească (să ~). souhaitent urez. poursuivant în următorii 15 ani. côte à côte uuura ura. percefeuille [bot. poursuivra. orang-outan Uranus. montée urcuş. souhaitez urăm. urine urî urăsc. suis (je ~) [de suivre] urmezi.n. séché uscă (el se ~) [perf. mauvais. suivi. poursuivrait. suivit urmări (va ~). moche [pop. filé [police] urmăriţi. urbanité urca. marque.unul lângă altul. haine urât [adj. ourse ursuleţ. aversion. vrombir urzica mare [bot. détester. séchoir uscător de mâini [aparat].] uscător de păr [n. souhaites (tu ~) uragan. suivis (je ~) urmărim. Jovibarba heuffellii [bot. filature [police] urmăritor. suivez urmări [poliţieneşte]. enlaidir urla. accompagné urmaţi. suivra urmării (eu ~). sécher usca (el se ~). Uranus ură. suis (tu ~) [de suivre] urmare. suivrait urma (va ~).m.f. sèches (tu ~) uscare. Urtica urens [bot.].]. ustensile ustura. poursuivre. gravir. sèche (je ~) usucă (el se ~).]. suivrait urmări (el ~). filer [police] urmări îndeaproape.]. suit (il ~) urmez. suivant.]. sec uscat (la loc ~).f. monté urcare.pl.m. prochain urmări. suivent urmează (el ~).pl. souhaitons urează (el ~). sèche-mains [n. hurler urlet. séché. suivez urmă (el ~).] urzica mică [bot.f. talonner urmări [neplăcute] [n.][pământul][mar. poursuivant urmărit. détesté urîţi. souhaiter uraţi. hideur urban. géant [adj. maussade Uruguai. suivre urma (ar ~).]. haï.]. ours en peluche ursuz. poursuivez.

pot [n. va [aux futur 3 pers sg]. usine uzual.] vagabond. vaisseau vas [mar. vaporisateur var. usurpateur vvva v-. fracas. usé. vassal vasalitate.n. vase . douanier [n. faciliter uşuratic. hélas vaiet. vacant vacanţă.] [bot. vallée vale (largă).]. VOUS. valablement vale.] vameş.]. valet valet de cupă. baignoire. vous [pron. précieux valoare (fără ~).] [recipient] vase. âtre. facilité.f. a se folosi folosesc.. vaudrait valora (va ~). valent. foyer vază. val valet. <il VOUS a filmé> -a [futur 3 pers sg] V. usure uzurpa. vapeurs vaporizator. vache vaccin. choix [commerce] varieteu. vacarme vacă vaci. -A <il filmerA> vacant. vaut valoreze (să ~). utopique utopie. vaniteux vapor vapoare. voiture (de train). vassalité vast. vagabondage vagon. commode uşor [adv. haine uşurinţă (cu ~). légère (à la ~) uşurinţă.] vad vaduri.] veri [n. âtre (l'~) vatră vetre.]. valable valabil (în mod ~).] [pl. vám vamal. voiture-lit vai!. malle valoare valori. été (l'~) vara [n.] valabil.. plainte vailing [reg. utilité utiliza. vaste.]. ample vată. légère (à la ~) uuut util. wagon-lit. douane. variable variabil (în mod ~).] uşor uşoară. vaudra valorat. -a [futur 3 pers sg] VA… <el VA filma>. porte (de la ~) uşile închise (cu ~). varier variabil. aisance . porte latérale uşă pliantă. vagabond vagabondaj. utiliser utilizabil. de façon variable variantă. usuellement uzură.] valvă (face ~). valu valorează. coton hydrophile Vaticanul. teinté uşura. été [saison] varia. usuel uzual (în mod ~). légèreté. légèrement. variole Varşovia. valeur valoare (de ~). vampire vvvan vană. user uzat. frivole uşuratic (în mod ~). <el V-a filmat>. usurper uzurpator. Wanne vanilie. bio. vallée [abréviation cartographique] va. huis clos (à ~) uşchi. facilement uşor colorat. vague [n. vaccine Vaccinium myrtillus. vaccine vaccina. navire vas [n. gué (le ~) vag. navire vapori.]. porte pliante uşier. vanité vanitos. usage utopic. valoir valora (ar ~). bassin vvval val. ouate vată hidrofilă. vámos vampir. doter utilitate. vacances [pl. variété. vain. valet de cœur [cartes] valid.. vaille valoros. bateau. aisance uşurinţă. wagon vagon de dormit. devises [fin.] vacarm..m. valet [cartes].] vas de sânge. utile utila. utilisable utilizare. chaux vara [anotimp].f. variablement. Saint-Siège (le ~) vatra vetrele. valse valută. porte à deux vantaux uşă culisantă. Vallée de… [abréviation cartographique]. porte pliante uşă laterală. chou vas. douanier [adj. léger. utopie a uza de. misérable valora. vaisseau sanguin vasal.f. variante varietate. valeureux vals.] [anotimp]. facile. valide valida. Varsovie varză verze. espèce.uşă cu două canaturi. A] V-. vase vas [fiz. débiner (se ~) [fam. valise. vanille vanitate. valider valiză. portier [concierge] uşii. gué vadul.223 - . usagé uzină. porte coulissante uşă în armonică.pl. valve (faire ~) vvvam vamă. léger. clochard. myrtille [n. vague [adj. variété variolă. diversité varietate (de produse).

]. versons vărsat. estival vârcolac. vider son carquois vărsare [hidr. déboucher sur vărsa tot veninul [fig. vous vădit. vente à la criée vânzare angro. tisonnier vătuit.] văduv văduvă. nuisible vătrai. bec.] vâlceaua. gibier vânează (el ~). ouaté vvvâ Vâlcan.] [poet. introduire (se ~). voir grand vedere [n. embouchure vărsat [med. voie (que je ~) văzând.224 - . vieux vieille. toxique. vois văd (să ~). blanchit văruit. vomi [n.pl. tourbillon vârtejul pământului [bot. introduire vârî (se ~). vâlcea [n.] [contusion]. vu le vede. homme d'à côté (l'~) vvved vedea. fourré [de fourrer] văratec [pop.].f. voyant văzuse. vente en gros vânzare cu amănuntul. lit (se mettre au ~) vâsc.]. vomir vărsa în (se ~) [râu]. répandait vărsăm. végétatif veghe.m. vente au détail vânzare prin corespondenţă. chasseur vână.]. veuf veuve văicăreli [pl. manifeste [adj. pompiste vârât. vu (il avait ~) văzusem (eu ~).f. voyons. éclat (faire ~) vâlvătaie. pâle vânătaie. voie (qu'il ~). répandre. voient văd (ei ~). tendres années vârstă medie. effusion vărsare [hidr. veille. vallon (le ~) vâlvă (face ~). Anthyllis vulneraria [bot. colporteur [com. siècle vecernie. verses vărsa [med. vallon [n. voit vedea (ar ~).f.] văiugi.] vânzare. vedette. estival văratic. vu (nous avions ~) văzuserăţi. éternel éternelle vecinul. vallon (le ~) vâlcica. voyez vezi.] vvve veac. cime. Tagetes erecta. jamais (à tout ~) vecin vecină. Verseau [zodiac] vărsătură. cousin vărsa.] vătămător. vallon [n. miner vătămătoare [n. veille (état de ~) . veille [guet] veghe (stare de ~).m. pic. sommet. vois (tu ~) vedea lucrurile în mare. meurtrissure.] văr. voisinage vecinic [arh. chasse à courre vânătoare cu hăitaşi. vu (ils avaient ~) văzuserăm. jérémiades [pl.] văicări (se ~). gui vâscos. pâteux vâslă. verra vedem. battue vânătoarea. ancien ancienne veci vecilor (în ~). versait. fourrer. mêler (se ~) vârî în pat (se ~). courir après vâna (el ~). vu (tu avais ~) văzut văzuţi văzută văzute. chassera (il ~) [sport] vânat [n.]. veine vânăt. verdure vegetativ vegetativă. âgé Adev 01/11/07 vârtej. verrait vedea (el ~). verse (je ~) vărsa (el ~).]. chassait (il ~) [sport] vâna (va ~). blanchir văruieşte. voyait vedea (va ~).][bot.] [bot. pointe. végétal vegetaţie.] vârf [în formă de cioc]. âge Adev 01/11/07 vârstă fragedă. fournaise vâna. pointe des pieds (sur la ~) vârî (ancien vîrî). pet [vulg. chasse (la ~) vănător. étoile [vedette] vegetal. chasse vânătoare cu câini.vvvă vă. voir vadă (să ~). vente par correspondance vânzător. vallon (le ~) văiugă [nf.f. vomissement vărui. vent. voyions vedeţi. Peduncularis verticillata vâzdoagă [bot.Carpates S roum. toilettes [n. insinuer (s'~). végétation. voient văd (eu ~).f. cabinet [WC]. vânzare en détail. brucolaque vârf. comble [géogr.] vecinică. voyons vedem (să ~).] vechi veche. =montagnes .] vârful picioarelor (în ~).]. variole Vărsător [zodiac]. vu (j'avais ~) văzuseră.]. vente vânzare ambulantă. bec [fig. âge moyen Adev 01/11/07 vârstnic vârstnice. eufemism]. bleu [n. verse (il ~) vărs.] vederi. blanchi vătăma.]. lamenter văita (se ~). vue [n.]. chasser [sport]. verse verşi.] vânzător la o staţie de benzină. commis vânzător ambulant. vêpres veceu. verser varsă.] vedetă vedete. voisin vecinătate. contusion vânt vânturi [pl.m. tagète [n.] vâlcele.].]. chasse (il ~) [sport] vânătoare. vu (vous aviez ~) văzuseşi. gémir văiuga. aviron vârstă vârste.

mutin. versifier versiune. carquois (vider son ~) ventilaţie. éternel veşnic [adv.225 - . couloir vestic.] ventriloc. véranda [n.] vestea [n.]. fané veşti [n. vertige vervă. viennent vină (să ~).]. vînmes venit. vertigineux vertij. choux verzişoară de munte [bot. arrivera. nouvelle (de la ~) veteran.f. contrôlons verificând. vénérable venerare. plausible. vêtement veşnic veşnică. pic (à ~).] versant versanţi. nouvelles [n. venir à la rescousse de venit [n.].]. Les Versets sataniques. vétuste vexa. arriver venea.m.] veşnicie. futur 2 pers] VEŢI… <VEŢI filma>.] vestă anti-glonţ [n. été (de l'~) [n. arriverait veni (va ~). verdict vereriţă. insulter vexa (el ~).] verbal. ouest vestă. vienne vine. ventouse Venus. verdure verdict. venin venind. veste. contrôlaient verifici ]. quatre-quatre. -ez [futur 2 pers pl]. italiques (caractères ~) verze.sg. verve verzale [tipogr. éternellement [adv. nouvelle (la ~) vestiar. ventriloque ventuză. contrôlable verificare. insultait vexând. contrôlé (il avait ~) verificat. vestige vestit vestită. glauque verdeaţă. vénération Veneţia. revenu [n. véhicule vehicul tot-teren. venimeux veninul (a-şi vărsa tot ~). lac [vernis] Veronica. Sempervivum montanum [bot. insultant vexat. venons venin. insulte (j'~) . veiller vehement. gai veselă.pl. allez [aux. faner (se ~) veştejit. contrôla verificăm. contrôlez verificau. bruit [fig. Venise veni. contrôlait verifică (el ~). veilleuse vvven venă. -AS <tu filmerAS> veioză. vint. vérifier. ancien combattant veţi. vestiaire vestibul. Veronica officinalis [bot. offensé. contrôler verific. ventral ventrilică [bot. 1989 Adev 22/12/07 versifica. cousine verni [neo. nouvelle [n. occidental vestigiu vestigii.f.]. écureuil veri primari [pl. contrôlant verificase. [aux. drôle.m. version vertical.] verosimil.f. contrôlent (ils ~) verifica (el ~). Véronique [n. vertical vertiginos. arriva veni (ar ~).] veste [n. verdâtre verzuliu. G. vert verde-albăstui. sempiternel.] verb.m. jovial. gilet vestă.veghea. versant Versetele satanice. viendrait. gaiement vest.p. gaieté veselie (cu ~). éternité veşteji (se ~). venu venit înapoi. contrôlé verificaţi (voi ~). venir. veine venera. contrôles (tu ~) verificabil.f. Salman Rushdie.].] vestă termoizolată. impérissable. vexer.]. arrivé. Vénus venusian. insulté vexez.]. adoration veneraţie.] veninos. viens vin. vérification.]. arrivait veni. verdâtre vvves vesel veselă. gilet pare-balles [n. véhément vehemenţă. joyeux. testé [vérifié] verificat. contrôlé. contrôle (je ~) verifică (ei ~).f. verbal verde verzi.] verzui. vaisselle veselie. gilet [n. veste anti-froid veste. venez vii. viens. vénusien vvver verandă [n.f. vient veni în ajutorul [+G]. véhémence vehicul vehicule. viendra venim.]. venant venirăm. véhicule tout terrain VEI… <tu VEI filma>. contrôle (il ~) verifică (el ~) [perf. fameux veşmânt.f. s.]. -EZ <vous filmerEZ> vetust.] verişoară.]. vers [lit.]. vraisemblable vers.f.pl. à plomb. germains (cousins ~) verifica. rentré veniţi. contrôle verii [G. vénérer venerabil.]. ventilation ventral.]. venait. verbe verb auxiliar [abrev.] veştii.

rêvé (il avait ~) visaseră. vendant vinde (ar ~).] viitoare. tort vinde. vendredi (le ~) vineri. vibration viceversa. dorénavant viitor [adj. viaduc viaţă viaţa. vertu vvvis vis. fourbe. gaillard [adj. songe (il ~) visez. songent visează (el ~). roum. guérir. vif. fulminant. victime victorie. véhémence violet. rêver. rêvaient (ils ~).] vilbrochen [auto].f. mutin. vis (tu ~) vieţuit. finaud. vend vând (ei ~). vider vidat. insidieux. avenir viitor (în ~). vice viclean. robustesse viguros. irréel. offense vezică.].] Viena. vendons vindeţi. exubérance vioiciune (plin de ~). pétillant [fig. virgule viroaga. vice versa vicia. vide (sous ~) vida. vin fin vin frapat. Vienne vierme viermi. viable viaduct. vilebrequin [auto] vilegiaturist.] vidră [zool. vends (je ~) vândă (să ~). à Noël vigilent. victoire vid. vous [pron D] viabil. prochain vijelie. orage vilă.]. rêvant visează (ei ~). violent. vierge virgulă. violence. rêve [n.. rêvait (il ~). coupable vinovăţie. rêvent. dupe victimă. rêvas (tu ~) visat. vide (sous ~) video video-uri. vivre vieţuiesc. loutre [zool. vigilant vigilenţă. vânt vînzare cu strigare [pop. chalet [m.]. songeait visai. vessie Vezuviu. tournant [auto] virgin virgină. être dans les nuages visare. vendra vindea. clos [n. vendait vindem. vente aux enchères vioi vioaie. rêvons visând. rêvais (tu ~) visai (eu ~). Sommet de… [abréviation] vvvi vi. vin frappé vină. malice. vigueur.]. vende vându. rêvai (je ~) visam (eu ~). vécu viezure. fort [adj. remettre (se~) [après maladie] vindecare. futur. vendez vinzi. vin vin ales. Vésuve Vf. songe . rêvé. guéri vinerea. vigoureux. songe (je ~) viseze (ei să ~). guêpier viespe.vexezi. vide vid (sub ~). vivant. D] vi-. vibrant vibraţie. vous [pron. magnétoscope videocameră [f.] viroage. mobile. rêverie. vis (je ~) vieţuieşti. cf. songer visa (el ~). songe visa. vallon (le ~) viroagă [n. guérison vindecat. puceau pucelle [pop. guêpe vieţui. ver à soie viespar. caméscope [m. personnes] viol. rêve (qu'il ~) visezi.] Viflaim. rêvez visau.] virtual. pétillant vioiciune. vicieux viciu. vendent vând (eu ~). vigne. vendre à crédit vindeca. songeaient visă (el ~). vacancier vin. vibrer vibrant.]. rêvais (je ~) visase. songes (tu ~) visa cu ochii deschişi.226 - . feinte [n. vendu (avait ~) vândut. blaireau [zool. vends (tu ~) vinde pe credit. pétulant. tempête de neige. rêvent (qu'ils ~) viseze (el să ~). vin frappé vin rece. culpabilité vînt. vendu vânzând.] victima unui escroc. violet viraj. aigu violenţă. rêve (il ~). viol violent. rêva (il ~) visăm. rêves (tu ~). vicier vicios vicioasă. robuste.]. ver vierme de mătase. vie vibra. =théâtre pop. vigilance vigoare. virtuel virtuos.] vie [agr. rêvé (ils avaient ~) visaşi (tu ~). vignoble vie [n. villa vilă rustică.].f. vendredi vinil. fourberie. vinyle vinovat. vertueux virtute. insultes (tu ~) vexaţiune. vendit vânduse. rêve (je ~).m. ruse. rusé.]. vendre. songé visaţi.m. vendrait vinde (va ~). vallon [n.] viitor. sournois viclenie.

teignais (je ~) vopseau. viseur vizor [la o celulă] [n. bénévole. avait parlé vorbit. -ons [futur 1 pers pluriel] VOM… <noi VOM filma>.].] volan (fi la ~) [auto. vont [aux futur 3 pers pl. voluptuos voluptuoasă. parlera vorbim. couleur [colorant]. -AI <je filmerAI> voia (a fi în ~). merci (être à la ~) voia (fără ~).] voi [pron. volonté.] volan [auto].]. teignaient vopsesc (eu ~).]. -ont [futur 3 pers pl] VOR… <ei VOR filma>. teins (je ~) vopseşte. voyelle voce. allons [aux. voïvode voinic. antre. bestiaux. teignis (je ~) vopsiră (ei ~). vitesse horaire vitezometru [auto]. gaze voastră (a ~). méditatif visătorie [lit. volet volum volume. vous-mêmes voi înşivă [m.] vomă (stare de ~). voluptueux vvvom vom. gré voios. parlant vorbeşti. Judas [n. parle (il ~) vorbeşte (care ~). visière vizir. vigne viţel viţei. veut voi însevă [f. vouloir voi (ai ~). déraisonner vorbeşti aiurea. malgré voiaj. teint vopsire. futur 1 pers pl]. Brave (le ~) vitejue (act de ~).] voi [vb. veau viu vie vii. bavardage vorbe [pl. vive voix (de ~) viză. déraisonnes (tu ~) vorbi deschis. visa vizieră. gaillard [n. voyage voie. volupté voluptos voluptoasă. glace [vitre]. vous [pron. bavard. loquace vorbărie.] voinţă. lascif. devanture.]. parlant vorbise. vizir vizitiu. bon gré mal gré voievod. parle (je ~) vorbesc (ei ~). teindre vopseam (eu ~). vomi vomă. voulais (tu ~) voi (va ~). propos [pl. parole. voyant [n. voulait voieşte. teint (il ~) vopsi (el ~).] viteaz. volant [n. griotte vite. grosseur. vitéz Viteaz (cel ~).] vorbi. vif. parlé vorbiţi. volant [adj. contenance volum ocupat. parles vorbi. -ai [futur 1 pers. viitor]. tome. tachymètre [auto] viticultor.]. cocher. nausée vomita. vivant viu grai (prin ~).] [trou] vizui. parla vorbi (ar ~). bétail [sg. vomi [n. prouesse viteză. viitor].] volant [adj.]. débagouler [fam. parler net vorbi în glumă. vaudou vopsea. teinture [couleur] vopsi. plaisanter . rêveur.]. vomir vomitare. gaillard [adj.]. vous-mêmes VOI… <eu VOI filma>. lexique vocală. parlent vorbeşte. voix (à haute ~) vodevil. terrier vvvo voal. allure viteză orară. réviser vizuină. vos vocabular. rêverie vişin. parler vorbea. mot vorbăreţ.]. gré (bon ~) voie de nevoie (de ~). vaudeville vvvoi voi [aux. robuste. N. vomissement. vomissement vomitat. parlait vorbesc. voix voce tare (cu ~). volant (être au ~) [auto. griottier vişină. volumineux voluntar. -ONS <nous filmerONS> voma. encombrement [espace] voluminos voluminoasă. volley-ball voleu.m. teignirent vopsit. volontaire voluptate.n. voudra voia. parlerait vorbi (va ~). parler net vorbi pe faţă. vaillant. parlons vorbind.227 - .]. vomir. parlez vorbi aiurea. gré voie (de ~). bétail vite [pl.]. vigneron vitregă. vezető vizor. repaire. vorace vorbă. volant [n. joyeux vvvol volan (de rochie).visător visătoare. volume.] volei. teinture vvvor vor [aux.] vomat. teignit (il ~) vopsii (eu ~). étalage [vitrine] viţă de vie.]. tanière. vôtre voastre. marâtre vitrină. vomi voodoo. -ONT <ils filmerONT> vorace. sing.

yoga yucca.].m.pl. vote (il ~) voyeur. veut vrea (ai ~). vouloir Adev 07/11/07 vor. veulent vrând-nevrând.]. vain zadă [bot. sorcellerie vrăji. procréant zăpăceală.]. baladeur WC. locuteur.]. voulais vrea (să ~). saccharose zaharisit. pitoyable vrednic de plâns. xénophobie xerox. voulais (tu ~) vrea (ar ~).228 - .f. grille zăcământ [geol.] vreo sută. gros temps vreme urâtă (e ~). charmer vrăjea (el ~). barreau zăbrele.m.n. ensorceler. vrille [aéro. xylophone yyya yahting. charme. vulgarité vulnerabil. caramel zahăr din trestie de zahăr.]. temps vreme ce (în ~). vulnérable vulnerabilitate. veux vrei. étourdissement zăpăci. vulnérabilité vulpe [n.m. méritoire vrednic de milă. centaine vreuna.] vulpoi [n.m.] vultur vulturi. renard [n. longue (à la ~) vremea se strică. tandis que vreme rea. parloir. vos vostru (al ~). voter votat. que tu le veuilles ou non vrea. magicien. moineau (le ~) vrabie [s.] vrăbii. dé [jeu] zarzavat (de ~). aigle wwwa walkman. neige fondante zale.] zaţ. vôtre vot.] vrabiei. pierrot [zool.]. copieur xeroxa. dire (à vrai ~) vorbire. déjouer zăgaz.] Wilhelm. jadis vreo. étourdissait zăpăcească (ei să ~). vain (en ~) zadarnic. marc zzză zăbală. misérable vreme vremuri. gisant zădărnici. charmait (il ~) vrăjeşte (el ~). mailles zambilă. gisent zac (eu ~).] vulpea [n. voudrait vrea (aş ~).m.] vulgaritate.f. étourderie. parler une langue couramment vorbi de rău (pe cineva).] vota. parler net vorbind (la drept ~). orateur vostru. digue zămislind. voyeur vvvr vrabia. volcan vulgar.] vvvu vuiet. voulut vrut. vainement. veux vrem. xénophobe xenofobie. toilettes [n. quelqu'un vrie (intra în ~) [aero. sucre zahăr ars. voulait vroind. voté votează. gis (tu ~) zăcând. mors zăbrea. vrille (entrer en ~) [aéro.] vulpii [n. moineau (du ~) vrajă. sucre de canne zai [n. quelque [adv. moineau. gisement [géol. Guillaume William. sorcellerie vrea. aproximativ. photocopieuse. gis zace. voulons vreţi. étourdissent (qu'ils ~) zăpăcească (el să ~).] [s. renard [n. voulu vrednic de laudă.m.f. charma (il ~) vrăjit. gît zaci.] vulpi. mélèze zaharină. renard (le ~) [n. tel-tel [PC] xxxa xenofob. sorcier vrăjitorie.f. photocopier xeroxat. charmé vrăjitor vrăjitoare. voulant vru.] vrie [aero. voulez vroia. jacinthe zar zaruri. veuille vreau.]. médire vorbi pe şleau. barreaux. magie. vulgaire. terre à terre vulgar [abrev. vote [n. vain (en ~). brouille (le temps se ~) vremuri (pe ~). sucré zahăr.f. fracas vulcan. renard (du ~) [n. charme (il ~) vrăji (el ~). vautour. parole. étourdir zăpăcea. Guillaume wysiwyg [PC][neo]. photocopié xilofon.] zăcea.]. langage vorbitor.]. mauvais (il fait ~) vremea (cu ~). gésir zac (ei ~). étourdisse (qu'il ~) . quelqu'une vreunul. [vulg.vorbi o limbă în mod fluent. yucca zzza zadar (în ~). yachting yoga. parleur. potager [adj.

volant [adj. étourdissant zăpăciră. ébranlement zdruncinătură.f. broyer zdrobea. loquet.f. broie (je ~) zdrobeşte. apercevons zărind. lambeaux zdrenţe (în ~). volait zbura (ar ~). neigeux [aspect] zăpadă zăpezi. moqueur zeitate zeităţi. bouchon [arg. neige (bonhomme de ~) zăpezii. dix zece (vreo ~). étourdi (il avait ~) zăpăcit. broyez zdrobire. hérissé. écrasant [adj. apercevrait zări (va ~). aperçois zări. aperçu zăriţi. apercevant zărişi. ébouriffer zzzd zdreanţă zdrenţe.m.m. volera zbura (vor ~). loqueteux zdrenţe. étourdissez zăpada (ca ~).].m. voler zboară.m. apercevra zării. broyai (je ~) zdrobim. neige (chute de ~) zăpadă (om de ~). zèle [n. anéantissement zdrobitor. fée zzzb zbârci (se ~). secousse zdup [n. étourdissent zăpăcesc (ei ~). taule [arg. vole (je ~) zbori. ahuri.][arg. zèbre zebră [pietonală]. jus. vola zbura. apercevoir zărea.] zdruncina. broyons zdrobind. broyait zdrobesc (ei ~). ridé zbârcitură [n. débattons zbateţi (vă ~). loque. ride [n. écrasant zdrobit.] zăpăcit [n. aperçus zărim.]. débattaient zbătură (se ~). aperçoit zăreşti. volée (à la ~) zbura. vole zbură. vole zburau. broies (tu ~) zdrobi (el ~). aperçoivent. étourdi [adj. lambeau zdrenţăros. cabrioler zburdă. dixième zecelea (al ~). cabriole (il ~) zburdalnic. apercevait zăresc. dizaine zece ani de pârnaie [arg.MM]. zumo zebră.] zăpăcit [vb. palissade zăr [reg. essor zbor (din ~). étourdis (j'~) zăpăceşte. moquerie. débattent zbate (se va ~). suc. étourdi zăpăcit [adj]. broya (il ~) zdrobii (eu ~). cahoter zdruncinare. étourdit (il ~) [parf. aperçut zări (ar ~). volais (tu ~) zburam.] zăpăcim.] zburda. vole (il ~) zbor (eu ~). échevelé.]. clouté (passage ~) zece. broie (il ~). volerait zbura (va ~). débattant zbătea (se ~). neige (boule de ~) zăpadă (cădere de ~). étourdis (tu ~) zăpăci (el ~). volons zburător.zăpăceau.] zecea (a ~). écraser. apercevez zău! te cred!. verrouiller zână. hirsute. parbleu ! zăvor zăvoare.] zelos. brise [n.] zărghit [reg. aperçus zărit. broyant. débattre zbat (se ~). espiègle zburli (a ~). broyent zdrobesc (eu ~). dizaine zecime. débattu zbiera. écrasé.] zbârcituri. hérisser zbârlit. babeurre [n. vol. s. débattait zbăteau (se ~). débattez zbătându-se.m.]. zénith . volaient zburăm. volais (je ~) zburat.] zbârli (-şi ~ părul). ébouriffé zbate.] zeflemea. étourdi [n. dixième [fraction].]. haillons (en ~). étourdit (il ~) zăpăceşti. dixième zeci.]. lambeaux (en ~) zdrobi. étourdissent zăpăcesc (eu ~). rider (se ~) zbârcit zbârcită. dérision zeflemist.] zăpăciţi (voi ~). neiges (les ~) zăplaz. dixième [1/10] zefir. étourdirent zăpăcise. crier zbor. divinité zel [n. haillon. zélé zen. cinglé zări. étourdissons zăpăcind. aperçois zăreşte. écrase (il ~) zdrobeşti. débattirent zbătut. verrou zăvorî.] zzze zeamă zemuri.229 - . débattra zbatem (ne ~). broyé zdrobiţi. zen zenit. neige zăpadă (bulgăr de ~). voles zbur. étourdi [vb. neige (de la ~) zăpezile. voleront zburai.

précipiter. zonal zonă. ébranla zguduie (ei ~). dis (tu ~) zis.]. hâter zorit. journal sensationnel ziar de senzaţie. gratte-ciel zgâriere. zoom zoresc. peindre. journal sensationnel ziare [pl. bruyamment zgrunţuros. disait zice (vei ~). zoologie zoologie [abrev. jour (du ~) zilele.]. =quotidien roumain. dit (tu avais ~) zid ziduri. maçonnerie zidi. dot [m. zoulou zumzăi. presser. anniversaire zi pe alta (de pe o ~). dit zisese. main-d’œuvre zilnic zilnică. dirai ziceai. pressé zugrăvi zugrăveşte zugrăvit. parcimonie. ébranlent zguduie (el ~). ébranlement zguduit. jour férié ziar ziare.]. dis (je ~) zică (el să ~). rayure zgârietură. avare.] zile. colporteur (de rumeurs) 9999 . dépeindre. secousse zzzi zi [n. zoologique zoologie.]. écarquiller zgîieşte (el se ~).]. secousse zgârcenie. écorchure zgîi (a se ~). trembler zgudui (a ~). muraille zilei. canard [fam.m. ébranler zgudui (el ~). jour (au grand ~) zi de sărbătoare. zone zoolog. cerf-volant zmeură. écarquillé zgâlţâi. disais (je ~) zicem. neige fondante zmeu [jucărie] zmee [jucării]. [zool. babeurre [n. étourdi zzzg zgardă zgărzi [pl. jours (les ~) zilelor. rugueux zgudui. dit (il avait ~) zisesem (eu ~). journaux ziarist.f. vrombir zvâcnet.].] zonal. dise (qu'il ~) zice. framboise zzzo zodiac. cahoter zgâlţâitură. ébranlé zguduitură. disais ziceam (eu ~). dirai zice (voi ~). zombie [n. zodiaque zodiacal.]. ébranle zguduire.].n. disent zic (eu ~). disais. disais (tu ~) ziceam. dit (ils avaient ~) ziseserăm (noi ~). griffer zgârie-nori. zodiacal zombi [n. maçon zidărie. bruyant zgomotos (în mod ~).]. svelte zvon.zer [n.] zeu zei. presse [n. jour le jour (au ~) zi lucrătoare.] ziar de scandal.]. aurore.m.230 - . journée. journaliste ziaristică.] zoom. parcimonieux zgâria.]. bonjour ziua următoare. zéro Adev 10/02/08 zestre [f. vacarme. disons ziceţi.f. jour (le ~) ziua bună [pop. bruit zgomotos. journal. zingué Ziua. écarquilla zgomot. ronflant. petit-lait zero zerouri. dites (vous ~) zici. écarquille zgîii (se ~). rempart zidar.]. zinc zinca. journalisme zice. jour [n. convulsion zvelt. mince. bruit [fig. quotidien zilnic. zinguer zincat.]. rumeur zvoner [pop. dit (vous aviez ~) ziseseşi. avarice zgârcit. dire zic (ei ~).m.m. dit (j'avais ~) ziseseră. zoologiste zoologic.]. jour ouvrable zi (în plină ~). quotidiennement zinc.]. mur zid de apărare. collier [du chien] zgâit. dit (nous avions ~) ziseserăţi. jours (des/aux ~) zilier. dieu zevzec [pop. décrire Adev 01/11/07 zulu. lendemain (le ~) zloată [n. presse (je ~) zori [n.]. aube zori [vb. murer zig gros.

You're Reading a Free Preview

Télécharger
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->