Dictionnaire roumain français

-1-

aaaa ---AUTOR lista românească----> ---Adrian OTOIU aotoiu@sintec.ro -a [art.hot.f.]. la [article défini féminin] -A <a treiA>. -ÈME <la troisiÈME> -A <el filmA>. -AIT <il filmAIT> -A <maşinA>. LA <LA machine> -A <maşinA> [art.hot.f.]. LA <LA voiture> [article défini féminin] -AI <eu filmAI>. -AI <je filmAI> -AI <filmAI>. -AIS <tu filmAIS> -AJ <metrAJ>. -AGE <métrAGE> -AM <filmAM>. -AIS <je filmAIS> -AM <noi filmAM>. -IONS <nous filmIONS> -ARĂ <ei filmARĂ>. -ÈRENT <ils filmÈRENT> -ARĂM <noi filmARĂM>. -ÂMES <nous filmÂMES> -ARĂŢI <voi filmARĂŢI>. -ÂTES <vous filmÂTES> -ASE <el filmASE>. AVAIT… <il AVAIT filmé> -ASEM <eu filmASEM> ]. AVAIS… <j'AVAIS filmé> -ASERĂ <ei filmASERĂ>. AVIEZ… <vous AVIEZ filmé> -ASERĂM <filmASERĂM>. AVIONS… <nous AVIONS filmé> -ASEŞI <filmASEŞI>. AVAIS… <tu AVAIS filmé> -AŞI <tu filmAŞI>. -AS <tu filmAS> -AT <filmAT>. -É <filmÉ> -AŢI <voi filmAŢI>. -EZ <vous filmEZ> -AŢI <voi filmAŢI>[imp.]. -IEZ <vous filmIEZ> -AU <ei filmAU>. -AIENT <ils filmAIENT> -Ă <el filmĂ>. -A <il filmA> -ĂM <noi filmĂM>. -ONS <nous filmONS> -ÂND <filmÂND>. -ANT <en filmANT>, -ANT <filmANT> -BIL <capaBIL>. -BLE <capaBLE> -BIL <inviziBIL> [m.]. -BLE <invisiBLE> -BILĂ <inviziBILĂ> [f.]. -BLE <invisiBLE> -EA <el pierdEA>. -AIT <il perdAIT> -EAI <tu pierdEAI>. -AIS <tu perdAIS> -EAM <eu pierdEAM>. -AIS <je perdAIS> -EAM <noi pierdEAM>. -IONS <nous perdIONS> -EAŢI <voi pierdEAŢI>. -IEZ <vous perdIEZ> -EAU <ei pierdEAU>. -AIENT <ils perdAIENT> -EAZĂ <ei filmEAZĂ>. -ENT <ils filmENT> -EAZĂ <el filmEAZĂ>. -E <il filmE> -ei [G.f.: vârsta mamEI]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -ei [G.f.n.p.: gâsca MariEI]. de [G.f.n.p.: l'oie DE Marie] -EM <noi pierdEM>. -ONS <nous perdONS> -EŢI <voi pierdEŢI>. -EZ <vous perdEZ> -EZ <eu filmEZ>. -E <je filmE> -EZ <nepalEZ> ZI>. -AIS <NépalAIS> -EZĂ <nepalEZĂ>. -AISE <népalAISE> -EZI <tu filmEZI>. -ES <tu filmES> -i. les [pron. D], lui [pron. A/D]

-i [art.hot.pl.m.: ţăraniI]. les [article défini pluriel : LES paysans] -i [vb.]. est (il ~) -I <filmează-I!>. -LES <filme-LES !> [m.pl.] -IC <economIC> [m.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <economICĂ> [f.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <floricICĂ>. PETITE <PETITE fleur> -IFICA <modIFICA>. -IFIER <modIFIER> -IFICAT <modIFICAT>. -IFIÉ <modIFIÉ> -ii [G.f.: faţa femeII]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -IND <citIND>. -ANT <lisANT> -ISM <capitalISM>. -ISME <capitalISME> -IST <capitalIST>. -ISTE <capitalISTE> -IST <capitalIST> [m.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTĂ <capitalISTĂ> [f.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTE <capitalISTE> [f.]. -ISTES <capitalISTES> -IŞTI <capitalIŞTI> [m.]. -ISTES <capitalISTES> -IŢĂ <fetIŢĂ>. PETITE <PETITE fille> -IV <indicatIV> [m.]. -IF <indicatIF> -IZA <realIZA>. -ISER <réalISER> -IZAT <realIZAT>. -ISÉ <réalISÉ> -l. le [pron A.] -l [art.hot.m.]. le [art.déf.m.] -L <filmează-L!>. -LE <filme-LE !> -le. les [pron A.] -le [art.hot.m.: câineLE]. le [article défini masculin : LE chien] -le [art.hot.pl.f.: mameLE]. les [article défini pluriel : LES mères] -le [imper.m.: băiatuLE!]. [impératif m.: garçon !] -LE <câineLE>[art.hot.m.în -e]. LE <LE chien> [art.déf.m.] -LE <filmează-LE!> [f.pl.]. -LES <filme-LES !> [f.pl.] -LE <maşiniLE>. LES… <LES machines> [f.pl.] -LEA <al treiLEA>. -ÈME <le troisiÈME> -LEŢ <filmuLEŢ>. PETIT <PETIT film> -lor [G.pl.: vârsta jucătoriL]. des [G.pl.: l'âge DES joueurs] -LOR <filmeLOR>. DES… <DES films> [G.] -lui [G.m.: laba câineLUI]. du [G.m.: la patte DU chien] -MĂ <filmându-MĂ>. ME… <en ME filmant> -MÂNT <simţăMÂNT> [arh.]. -MENT <sentiMENT> -MENT <parlaMENT> [neo.]. -MENT <parleMENT> -MENT <sentiMENT>. -MENT <sentiMENT> -NE <filmându-NE>. NOUS… <en NOUS filmant> -o. -la [pron A] -o [imper. f.: IleanO!]. [impératif f.: Hélène !] -O <el a filmat-O>. L'… <il L'a filmée> [f.] -O <filmeaz-O!>. -LA <filme-LA !> -OASĂ <faimOASĂ>. -EUSE <famEUSE> -OASE <faimOASE>. -EUSES <famEUSES> -OR <compozitOR>. -EUR <compositEUR> -ORI <uneORI>. QUELQUE- <QUELQUEfois> -OS <faimOS>. -EUX <famEUX> [m.sg.] -OŞI <faiMOŞI>. -EUX <famEUX> [m.pl.] -s [pop.]. suis (je ~)

-2-

-TATE <naţionaliTATE>. -TÉ <nationaliTÉ> -TĂŢI <naţionaliTĂŢI> [pl.]. -TÉS <nationaliTÉS> [pl.] -TE <filmându-TE>. TE… <en TE filmant> -TEASĂ <împărăTEASĂ>. -TRICE <imperaTRICE> -TIVĂ <indicaTIVĂ> [f.]. -TIVE <indicaTIVE> -TOARE <bobinaTOARE>. -TRICE <bobinaTRICE> -TOR <copiaTOR>. -TEUR <copiaTEUR> $$$ -ţi [pron D.]. te [pron. D] -ţi [pron. D]. t' [pron. D] -ŢIUNE <raŢIUNE>. -TION <raTION> -UI <verzUI>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -UIE <verzUIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -UL <doctorUL> [art.hot.m.]. LE… <LE docteur> [art.déf.m.] -UL <filmUL> [art.def.n.]. LE… <LE film> [art.déf.m.] -ULIE <verzULIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -ULIU <verzULIU>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -ULUI <filmULUI>. DU… <DU film> -UŞ <căţelUŞ> VĂ>. PETIT <PETIT chien> [m.] -VA <ceVA> du-VĂ>. QUELQUE… <QUELQUE chose> -VĂ <filmându-VĂ>. VOUS… <en VOUS filmant> [adj.]. adjectif [abréviation] [agr.]. agricole [abréviation] [alpin.]. alpinisme/randonnée [abréviation] [anat.]. anatomie [abréviation] [arg.sc.]. argot des écoliers [abréviation] [arh.]. terme archaïque [abréviation] [arhit.]. architecture [abréviation] [art.hot.]. article défini [abréviation] [aux.]. verbe auxiliaire [abréviation] [Bib.]. terme biblique [abréviation] [bot.]. botanique [abréviation] [Bt.]. Banat [abréviation] [com.]. commercial [abréviation] [cond.]. conditionnel [abréviation] [demod.]. terme démodé [abréviation] [dimin.]. diminutif [abréviation] [euf.]. euphémisme [abréviation] [f.]. féminin [abréviation] [G.]. génitif [abréviation] [lingv.]. linguistique [abréviation] [liv.]. terme livresque [abréviation] [m.]. masculin [abréviation] [mar.]. maritime [abréviation] [Md.]. Moldavie [abréviation] [med.]. médical [abréviation] [mil.]. militaire [abréviation] [Mt.]. Valachie [abréviation] [n.n.]. nom neutre [abréviation] [n.p.]. nom propre [abréviation] [narat.]. narratologie [abréviation] [neo.]. néologisme post 1990 [abréviation] [nn.]. neutre [abréviation] [ofic.]. langage officiel [abréviation] [perf. s.]. parfait simple [abréviation]

[pers.]. personne (du verbe) [abréviation] [pl.]. pluriel [abréviation] [pol.]. politique [abréviation] [pz.]. présent [abréviation] [R]. marque déposée [abréviation] [reg. MM]. terme de Maramures [abréviation] [reg. Mold.]. terme de Moldavie [abréviation] [reg. Olt.]. terme d'Olténie [abréviation] [reg.Md]. régionalisme de Moldavie [reg.MM]. régionalisme de Maramures [reg.Mun.]. régionalisme de Valachie [reg.Olt.]. régionalisme d'Olténie [reg. Transyl.]. terme de Transylvanie [reg. Ts]. régionalisme de Transylvanie [sg.]. singulier [abréviation] [Ts.]. Transylvanie [abréviation] [vulg.]. terme vulgaire [abréviation] [zool.]. zoologie [abréviation] =cuvânt ce începe cu H aspirat [*]. mot commençant par un H aspiré =prăjitură cu cremă. saint-honoré [n.m.][gâteau] 22 tâia. =hebdomadaire roumain a-ntâia [fam.]. chouette [fam.], sensas [fam.] a [aux.]. a [aux passé comp 3 pers sg] a noua parte. neuvième [1/9] a privi iute. donner un coup d'œil A… <el A filmat>. A… <il A filmé> aaab AB. département d'Alba [abréviation] abandon. abandon abandona. quitter abandona o ţară inamicului. livrer un pays à l'ennemi abandonare. abandonnement abandonat. paumé, quitté abandonaţi (voi ~). quittez abandonă (el ~). quitta abandonăm. abandonnons, quittons abandonează (ei ~). abandonnent abandonează (el ~). quitte (il ~) abandonez. quitte (je ~) abandonezi. quittes abanos (lemn de ~). ébène abate (se ~). dévier, détourner, dérouter abat din drum (eu ~). déroute (je ~) abată din drum (el să ~). déroute (qu'il ~) abate (el se ~). dévie abate din drum. dérouter abate din drum (el ~). déroute (il ~) abătea (se ~). déviait abătea din drum (el ~). déroutait (il ~) abătu din drum (el ~). dérouta (il ~) abătuse din drum (el ~). dérouté (il avait ~) abatere. détournement, déviation abate [n.] [bis.]. abbé abator. abattoir abaţie. abbesse abaţie [clădirea]. abbaye abces. abcès

-3-

abdomen. abdomen abia. à peine abil. habile abilitate. habileté, adresse, savoir-faire abis. abîme abject. infâme, abject abjecţie. infamie, abjection abjurare. abjuration ablativ. ablatif abnegaţie. abnégation aboli. abolir abolire. abolition abona. abonner abonament. souscription aborda. aborder abordabil. abordable aborigen. aborigène abraziune. abrasion abrevia. abréger abreviere. abréviation abreviere [abrev.]. [abréviation] abroga. abroger abrupt. abrupt aaabs absent. absent absenţă. absence absidă. abside absidă [a cortului]. abside [de la tente] absint. absinthe absolut. absolu absolut nimic. rien du tout absolutism. absolutisme absolv (eu ~) [de un păcat]. absous (j'~) absolvă (el ~) [de un păcat]. absout (il ~) absolvea. absolvait absolvi (ar ~). absoudrait absolvi (va ~). absoudra absolvi [de un păcat]. absoudre, absous (tu ~) absolvim. absolvons absolvind. absolvant absolviţi. absolvez absorbit. préoccupé abstinenţă. abstinence, abstention abstract abstracţi abstractă abstracte. abstrait abstracţie. abstraction absurd. insensé absurditate. absurdité, énormité abţibild [fam.]. autocollant abţinere de la mâncare. jeûne abundent abundenţi abundentă abundente. abondant abundenţă. abondance, profusion aburire. buée abuz. abus abuz de încredere. abus de confidence abuza. abuser abuzăm. abusons abuziv (în mod ~). arbitrairement aaac ac. aiguille

ac [al unei insecte]. dard [d'insecte] ac cu gămălie. épingle ac cu siguranţă. épingle de nourrice, épingle de sûreté ac de păr. épingle à cheveux academic. académique acalmia dinaintea furtunii. l’accalmie qui précède l’orage, le calme qui précède la tempête acalmie. accalmie, éclaircie [météo] acasă. maison (à la ~), à la maison acasă la. chez aaacc accede. accéder accelerare. accélération accelerator. accélérateur acceleraţie. accélération accent. accent accentua. accuser, accentuer accentuat. accentué, accusé, marqué accentuat [gram.]. tonique [accent] [gram.] accepta. agréer, acquiescer acceptabil. moyen [adj.], acceptable, passable acceptare. acquiescement acces. accès acces [med.]. poussée [méd.] accesibil. portée (à la ~), accessible accesibilitate. accessibilité accesoriu. accessoire accidenta. accident accidental. accidentel aaace ace (a fi pus la patru ~). épingles (être tiré à quatre ~) aceasta. telle [pron.f.][celle-là] aceea (de ~). lors (pour ~) aceeaşi. même (la ~) aceiaşi. même (les ~) acel. celui-là acela. celui-là acelaşi. même, même (le ~) aceleaşi. même, même (les ~) acest. celui-ci, ce acest [acest om]. -ci [cet homme-CI] acesta. celui-ci, tel [pron.][celui-ci] aceste. celles acestea (cu toate ~). même (tout de ~) acestea fiind zise. sur ce aceşti. ces achita. acquitter, régler achitare. acquittement achiziţie. acquisition achiziţiona. acheter achiziţionat. acheté aci [pop.]. ça [ici] [pop.] acid. acide aclama. ovationner aclamare. acclamation aclimatiza. naturaliser aclimatizare. naturalisation, acclimatation

-4-

aaaco acoladă. accolade acolo. y, là, là-bas, là-haut acolo înăuntru. là-dedans acolo jos. là-dessous acolo sus. là-dessus acolo sus. là-haut acomoda. accommoder acompaniat. accompagné acont. acompte acoperi. couvrir, recouvrir, habiller acopăr. couvre (je ~), recouvre (je ~) acoperă (ei ~). couvrent, recouvrent acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă cu crăpături (se ~). gerce (se ~) acoperământ al capului. couvre-chef, coiffure acoperea. couvrait, recouvrait acopereai. couvrais (tu ~), recouvrais (tu ~) acopeream (eu ~). couvre (je ~), recouvre (je ~) acopeream (noi ~). couvrions, recouvrions acopereaţi. couvriez, recouvriez acopereau. couvraient, recouvraient acoperi (tu ~). couvres, recouvres acoperi [constr.]. revêtir [constr.] acoperi [în întregime]. recouvrir acoperi capul. coiffer [couvrir la tête] acoperi cu apă. submerger acoperi cu crăpături. gercer acoperi cu crăpături (se ~). lézarder (se ~) acoperi cu nămeţi. enneiger acoperim. couvrons, recouvrons acoperind. couvrant acoperise. couvert (il avait ~), recouvert (il avait ~) acoperiş. toit, toiture acoperiş dublu. double toit acoperişuri. toits acoperit. couvert, recouvert acoperit [cu nori]. nuageux acoperit capul. coiffé [couvrir la tête] acoperit cu chiciură. givré acoperit cu nămeţi. enneigé acoperit de zăpadă acoperită de zăpadă. neigeux acoperiţi. couvrez, recouvrez acoperitoare de nas [alpin.]. protège-nez [alpin.] acord. accord, arrangement acorda. accorder, décerner acorda (a ~). octroyer acorda cetăţenie. naturaliser acorda un credit. créditer acordat. octroyé acosta. accoster acredita. accréditer acreditat. accrédité acrilic. acrylique acru. aigre, acide act. acte act notarial. acte notarié

act redactat în formă legală. acte en bonne et due forme acte. papiers acte de război. hostilités [pl.] activ activă. actif, activement activitate. activité actor. acteur, artiste actor [nu neapărat comic]. comédien actor de pantomimă. mime [n.m.] actriţă [nu neapărat comică]. comédienne acţiona. actionner, agir, agissait acţiona (ar ~). agirait acţiona (va ~). agira acţionând. agissant acţionează. agit acţiune. action, geste acţiune caritabilă. philanthropie actual. actuel actualitate. actualité aaacu acu [pop.]. maintenant acuarelă. aquarelle acuitate. acuité acum. actuellement, maintenant acum înainte (de ~). dorénavant acuma [fam.]. maintenant acumula [bogăţii]. thésauriser acumulat. accumulé acumulator acumulatori. accumulateur, accu acut acută. aigu aiguë acuza. accuser acuza pe nedrept. accuser à faux, à tort acuzare. accusation acuzat. accusé acuzaţie. accusation acuzaţie (el pune sub ~). incrimine (il ~) acuzaţie (el punea sub ~). incriminait acuzaţie (el puse sub ~). incrimina (il ~) acuzaţie (el să pună sub ~). incrimine (qu'il ~) acuzaţie (punând sub ~). incriminant acuzaţie (punere sub ~). inculpation acvariu. aquarium acvatic. aquatique aaad Adam. Adam Adam (mărul lui ~). Adam (pomme d'~) adaos. ajout adapta (se ~). adapter (s'~), accommoder (s'~) adaptare. adaptation adăpa. abreuver adăpătoare. abreuvoir adăpost. refuge, abri, cabane adăpost (pentru noapte). gîte adăpost improvizat. bivouac adăposti. abriter adăposti (se ~). réfugier (se ~) adăpostul. refuge (le ~) adăposturi. abris adăuga. ajouter, additionner, annexer

-5-

adăugare. adjonction adăugat. ajouté adăugire. ajout adânc. profond adâncime. profondeur adâncire. approfondissement aaade adecvat. adéquat Adela. Adèle adept. adepte, partisan adera. adhérer aderenţă. adhérence adesea. fréquemment, souvent adeseori. fréquemment adevăr adevărul. vrai [n.], vérité adevărat adevăraţi adevărată adevărate. vrai adevărat (cu ~). vraiment Adevărul. =quotidien roumain adeveri. certifier adeveri (se ~). avérer adeverinţă. certificat adeverit. certifié adeziune. adhésion adeziv. adhésif [adj.] adeziv [nn.]. adhésif [n.m.], colle [n.f.] adeziv [n.m.] adezivi. colle [n.f.] adezivul. colle (la ~) adiere. brise [n.], souffle adineaori, adineauri. heure (toute à l'~), tantôt adins (în ~). dessein (à ~) adio. adieu adjectiv. adjectif adjectiv [abrev.]. [adj.] adjudeca. adjuger adjunct. suppléant aaadm administra. administrer, gérer administrare. gestion administrativ. administratif administrativ [abrev.]. [adm.] administrator. administrateur, gestionnaire administraţie. administration admira. admirer admirabil. admirable admirabil [adv.]. superbement admirator. admirateur admiraţie. admiration admite. admet, admettre admise (el ~). admit admit. admets, admettent admită (să ~). admette admis admisă admise. admis admite (ar ~). admettrait admite (va ~). admettra admitea. admettait admitem. admettons admitere. admission admiteţi. admettez admiţând. admettant

admiţi. admets admonesta. réprimander aaado adolescent. adolescent adolescenţă. adolescence adopta. adopter adoptiv. adoptif adopţie. adoption adora. adorer adorare. adoration adorator. adorateur adoraţie. adoration adormi din nou. rendormir adormi la loc. rendormir Adormirea Maicii Domnului. Assomption (L'~) adormit din nou. rendormi adormit la loc. rendormi adresa. adresser adresă. adresse Adrian. Adrien Adrian Oţoiu. --AUTEUR--Adriana. Adrienne aaadu aducător de ghinion. porte-malheur aduce. emmener, apporter aduce în discuţie. mettre en question aduce la cunoştinţă. mettre au courant aduce laude. louer [éloge] aduce mulţumiri. dire merci (~ à) aduce obolul (a-şi ~). apporter son obole aduce prejudiciu. porter atteinte à aduce un omagiu. rendre hommage adula. aduler adulare. adulation adulmeca. renifler adult. adulte adult [n.m.]. grand [n.m.], adulte adulter. adultère aduna. amonceler, amasser, additionner, recueillir adunare. assemblée, réunion adunare [mat.]. addition adus. apporté adverb [abrev.]. [adv.] adversar. adversaire, ennemi adeversitate. adversité adversiune. répugnance, aversion aaae aer. air aer (în ~). air (en l'~) aer condiţionat (cu ~). climatisé aer liber (în ~). plein air (en ~) aeraj. ventilation aerian. aérien aerisi. aérer aerisire. ventilation aerisit. aéré aerodinamic. aérodynamique aerodrom. aérodrome aeroport. aéroport

-6-

aaaf afabil. affable afabilitate. affabilité, obligeance afacere. affaire, question [problème] afacerism. affairisme Adev 28/03/08 afacerist. homme d'affaires, affairiste afară. dehors afară (în ~). dehors (en ~) afecta. porter atteinte à, affecter afectat. précieux, précieusement afectuos. affectueux, chaleureux, tendre [affectif] afecţiune. affection afin [n.m.] [bot.]. Vaccinium myrtillus, myrtille [n.f.] [bot.] afină. myrtille afirma. affirmer afirmaţie. affirmation afiş [n.n.] afişe. affiche [f.], placard [m.] afişa. afficher afla. apprendre, trouver afla (ar ~). apprendrait, trouverait afla (el ~). trouva (il ~), apprit (il ~) afla (se ~). trouver (se ~), être, exister afla (va ~). apprendra, trouvera aflat. trouvé, appris aflaţi. apprenez, trouvez află (ei ~). apprennent, trouvent află (el ~). apprend, trouve (il ~) aflăm. trouvons, apprenons aflând. trouvant, apprenant afli. apprends, trouves aflu. trouve (je ~), apprends (j'~) afluent afluenţi [pl.]. affluent aforism. maxime Africa. Afrique Africa de Sud. Afrique du Sud african. africain afront. affront afumat. fumé afunda. sombrer afunda (în nisip / noroi). enliser afundat. sombré afurisenie. damnation afurisi. maudire afurisit. maudit aaag AG [mil.]. lance-fusées agasa. ennuyer agasant. agaçant agăţa. grimper, pendre, agripper, raccrocher, accrocher agăţ. raccroche (je ~) agaţă. agrippe (il s' ~), accroche (il ~), grimpe (il ~) agaţă (ei ~). raccrochent agaţă (el ~). raccroche (il ~) agăţa (el ~). raccrochait agăţat. grimpé, pendu, raccroché, accroché, agrippé agăţi. raccroches (tu ~)

agăţare. accroc, suspension, accrochage agăţător. grimpant agent. agent agent patogen. agent pathogène agenţie. agence ager. pétillant [fig. personnes] agerime. acuité agheu [arg.mil.]. lance-fusées agil. leste [adj.], agile agilitate. agilité agitaţie. agitation, tourmente aglomerare. agglomération aglomerat. passant [adj.] [de rues], chargé $$$ aglomeraţie. agglomération agrafă. épingle à cheveux agrar. agraire agrava. aggraver agrea. agréer agreabil agreabilă. plaisant [adj.], délicieux, agréable, joli agrement. plaisance agresiune. agression agresiv. agressif, menaçant agresor. assaillant, agresseur agricol. agricole agricol [abrev.]. [agr.] agricultor. cultivateur, agriculteur agricultură. agriculture aaai aici. ça [ici] [pop.], ici, ci aici (pe ~). ici (par ~) aici se odihneşte…. ci-gît… aidoma [+D]. comme [comparaison poétique] aidoma [+G.]. tel [comme] aisberg. iceberg aiura. délirer aiurea. ailleurs, partout, champs (à travers ~) aiureală. étourderie aiureli! [fam.]. tarare ! [fam.] aiurit. ahuri, hébété, étourdi [adj.] aiurit (fi ~). vapes (être dans les ~) aiurit [n.m.]. étourdi [n.m.] aiuritoare. étourdissante [adj. f.] aaaj ajun. veille ajun [al unei sărbători] [n.]. veille [d'une fête] [f.] ajunge. parvenir, arriver, suffit, atteindre ajunge (ar ~). arriverait ajunge (va ~). arrivera ajunge din urmă. rattraper [temps] ajunge din urmă (el ~). rattrape (il ~) [temps] ajunge la. accéder ajungea. arrivait, suffirait ajungea din urmă. rattrapait (il ~) [temps] ajuns. arrivé ajuns din urmă. rattrapé [temps] ajunul Crăciunului. veille de Noël ajusta. ajuster ajusta curbele. galber

-7-

ajuta. aider, assister ajutaj. ajutage ajutat. aidé ajutor. aide, ressource, secours ajutor!. au secours !, à l'aide !, secours (au ~) ! ajutor (da ~). secours (porter ~) ajutor pecuniar. aide pécuniaire ajutorul (cu ~). par ajutorul (veni în ajutorul…). rescousse (venir à la ~ de…) aaal alai alaiuri. suite, convoi, cortège, procession alaltăieri. avant-hier alandala. à tort et à travers alarma. alarmer alarmă. alerte, alarme alarmant. alarmant alăpta. allaiter alătura. adhérer, joindre alăturat. joint, ci-inclus alături de. de côté de, aux côtés de, à côté aaalb alb albi albă albe. blanc alb ca varul. blême albastru albaştri albastră albastre. bleu albastru-zerzui. glauque albastru cobalt. bleu cobalt albastru deschis. azur albăstrea. bleuet albăstrui. bleuâtre albeaţă. blancheur albesc. blanchissent albeşte. blanchit albi [vb.]. blanchir albit. blanchi, étiolé albie (~ a unui râu). lit (~ d'une rivière) albină. abeille albituri de pat. literie album albume. album alburiu. blanchâtre albuş [de ou]. blanc d'œuf alcătui alcătuiesc. former, composer. alkotni alcătuia. formait, composait alcătuieşte. compose (il ~), forme (il ~) alcătuit. formé, composé alcool. alcool alcoolic [n.]. ivrogne alcoolism. ivrognerie aldine [tipog.]. gras [typo] alege. trier, choisir, élire aleagă (ei să ~). choisissent (qu'ils ~) aleagă (el să ~). choisisse (qu'il ~) aleg (ei ~). choisissent aleg (eu ~). choisis (je ~) aleg (să ~). choisisse (que je ~) alegând. choisissant alege (ai ~). choisirais (tu ~) alege (ar ~). choisirait (il ~) alege (aş ~). choisirais (je ~)

alege (el ~). choisit (il ~) alege (va ~). choisira (il ~) alege (vei ~). choisiras (tu ~) alege (veţi ~). choisirez (vous ~) alege (voi ~). choisirai (je ~) alege (vom ~). choisirons (nous ~) alege (vor ~). choisiront (ils ~) alegea (el ~). choisissait (il ~) alegeai. choisissais (tu ~) alegeam (eu ~). choisissais (je ~) alegeam (noi ~). choisissions alegeaţi. choisissiez alegeau. choisissaient alegem. choisissons (nous ~) alegeţi. choisissez alegi. choisis (tu ~) ales aleşi aleşii aleasă alese. choisi, élu Adev 10/02/08 alegere. choix alegere (la ~). choix (au ~) alegerile legislative. les élections législatives Adev 15/04/08 alerga. courir, fuir alerg (eu ~). cours (je ~) alerga (va ~). courra alerga (vei ~). courrais alerga (veţi ~). courrez alerga (voi ~). courrai alerga (vom ~). courrons alerga (vor ~). courront alerga cât îl ţin picioarele. courir à toute allure alerga după. courir après alergat. fui, couru alergător. coureur alergător de fond. coureur de fond alergi. cours (tu ~) alerta. alerter alertă. alerte alfabet. alphabet alfabetul morse. morse algă. algue alge [n.f.pl.]. varech [bot., n.m.sg.] algebră. algèbre aaali alia. allier alia (se ~). coaliser (se ~) aliaj. alliage alianţă. alliance aliat. coalisé alice [n.f.pl.]. plombs [n.m.pl.] [de fusil] aliena. aliéner alienare. aliénation alifie. pommade aligator. alligator aliment. aliment alimentare. alimentation alimentaţie. alimentation, nutrition alina. adoucir alinare. consolation alineat. alinéa

-8-

forêt de noisetiers aluniţă [n. altéré. haute montagne (de ~) altminteri. ambitieux ambreia [auto]. obligeance amanet. cacahuète alunga. délai amar amară. étirer alungire. équivoque. dilettante. chagrinait amărăşte. alvéolé alveolă. gentil. chassons alungi. ambiguïté ambiguu ambiguă. séduit amâna. amer amărăciune. chasser alung (eu ~). détail aaamb ambala.] alterând.] amăreală [bot. aligner alipi [un teritoriu]. amèrement amărât. séduit (il ~) amăgeşti. chagriner amăra. alpin alpinist. allusion alveolat. autre altar. étirement aluniş. avarier.] alură.] amenaja. itinérant ambuscadă. chagrin. sinon.] amărî. chassé alungaţi. affabilité. autel altădată. bienveillant. maîtresse amăgi. complaisant. emballage ambarcaţiune. alternateur altfel. greffe. pâte [n. leurrant amăgit. ailleurs aaalu aluat [n.] amărâtă. bercer. embrayer ambreiaj [auto]. remettre (~ son départ) amânare. ambassadeur ambiant. alterner alternanţă.]. autrefois altceva. retour à la ligne alinia. altérant alterează (ei ~). Alsacien aaalt alt. autre (un ~) altundeva.]. Polygala sp. chassent alungă (el ~) [perf. guet-apens. alu [fam. reste (du ~). grimpeur Alsacia. gage amant. amélioration ameliorare [med. [bot. leurré. corrompre [abîmer] alterare. incorporer [un territoire] alipire. d'ailleurs altoi. incorporation almanah. corrompu [alim. jadis. chassez alungă. ambition ambiţios. différer (retarder) amâna (~ plecarea).] aluminizat. greffer altul. amertume amărăciune (cu ~). reste (au ~) altitudine. séduis (tu ~) amăgind. amant amantă. corrompu [abîmé]. allô Alpii. ambiance ambiguitate.m. séduire. altitude altitudine mare (de ~). Alpes alpin. chagrine [adj. affable. ambigu ambiguë ambiţie.]. Alsace alsacian. alvéolé aaam amabil. autrement altfel (de ~). altèrent alterează (el se ~). alternance alternativ. chagrin [adj. chasses (tu ~) alungi. altérer. embarcation ambasadă. gentillesse. aménager amend. menacer -9- . redressement. amendement ameninţa. ambassade ambasador. ambulance ambulator. aimable amabilitate.f. sans quoi.].] [à pain] aluminiu. altère (il s'~) alterez. almanach alo. leurrait amăgeală. aluminisé alun.m. rémission [méd. amender amendă. alvéole alveole (cu ~). par contre altminteri (de ~). hère (pauvre ~). allure. améliorer ameliorare. altère alterna. s. grain de beauté [n. chagrine (il ~) amator. leurrent amăgeşte. leurrer amăgea.]. leurre amăgeau. noisette alună de pământ. étoffe [fig.] aluzie. chasse (je ~) alungat. embrayage ambulanţă. chasse (il ~).f. embuscade ambuteiaj. alternatif alternator.alineat nou. ambiant ambianţă. amende amendament. mont-de-piété. sinon. corruption [altération] alterat. amateur amănunt. leurraient amăgesc. chassa (il ~) alungăm. leurre (il ~). noisetier alună alune. autre chose altera. embouteillage aaame ameliora. emballer ambalaj. altération.

divertissons (nous nous ~) amuzându-se.] an sabatic. distrait. Andromède anecdotă. petite amie. analyser analog. mêlée amestecaţi. empattement [auto] amplasa. amour amoral. amortisseur amorţi. divertissaient (se ~) amuză (ei se ~). américain amestec. étourdissez ameţitor ameţitoare. étourdis (tu ~) ameţi (el ~). étoffé amputat [n.m. cul-de-jatte [n. ancre ancoră de zăpadă.]. étourdisse (qu'il ~) ameţeau. analyse analiza. vertige. étourdit (il ~) ameţeşti. ammoniaque amonte.]. mélangé. souvenir amiral. Anne anacreontic. étourdissant ameţiră. amusant amuzase. anarchie anason. menace ameninţător. chaire [eccl. divertisse (qu'il se ~) amuzi (te ~). anis anatomie [abrev. distraient (ils se ~) amuză (el se ~). amical.]. mélange.] amical. similaire analogie. immixtion amestec (în treburile altuia). ananas ananghie (fi la ~). ample. midi amic. distrais (je me ~) amuza (se ~). amovible ampatament [auto]. divertis (je me ~) amuz (eu mă ~). Anne-Marie ananas. mouiller. amont (en ~) amor. amorçage amorsă. amiral amoniac. étourdis (j'~) ameţeşte. étourdissait ameţească (ei să ~). divertissait (il se ~) amuzai (te ~).]. rigolo [fam. étourdi [vb.] aaan an. petit ami. distrayais (je me ~) amuzament. divertit (il se ~) amuzăm (ne ~). anacréontique analiză. éblouissement. placé. ancré.]. draps (être dans de beaux ~) anarhie. divertissant (se ~) amuze (el să se ~). engourdissement amorţit. amplificateur amploare. an. analogue. engourdi amovibil [neo. menaçant american.m. difficilement . amoureux amorsare. amoral amorezat.] aaami amiază. distrait (il s'était ~) amuzat. étourdissent ameţesc (ei ~). étourdir ameţea. couchant [n.] ancheta. anecdote anemie. copain. mélange (il ~) amestecă (ei ~). pose [installation] amplasat. étourdit (il ~) [parf. divertir. diverti amuzaţi (vă ~). mélange amurg. plaisant [adj. amont amonte (în ~). analogie Anamaria. mélanger amesteca (el ~). étourdi (il avait ~) ameţit. engourdir amorţire.m.] ameţiţi (voi ~). distraction amuzant. ancre à neige andive. étourdirent ameţise. ami. mêlé amestecată. anémie anevoie. rigolade. distrait (il se ~). amie.] amstecare. distrais (tu te ~) amvon. distraire (se ~). année an de recoltă viticolă. aiguille Andrei. divertissez (vous vous ~ amuzau (se ~). amorce amortizor. bourbier (être dans le ~). divertissent (ils se ~). ingérence amesteca. ampleur amplu. distrayez (vous vous ~). divertissais (tu te ~) amuzam (mă ~). étourdissant [adj. vertigineux. enquête ancora.]. mêler. lourdement. s. étourdissent ameţesc (eu ~). griser ameţim. pote [fam. mélangent amestecând. année sabbatique Ana. placer amplasare. endives andrea. mouillé ancoră.ameninţare. copine amintire. étourdissons ameţind. amuser amuz (mă ~).] ameţi (se ~). crépuscule amuza. divertissais (je me ~). distrayons (nous nous ~) amuzăm (ne ~). cordial amică. mélangez amestecă. posé amplasează. [anat. mélangeant ameţeală. André Andromeda. divertis. étourdissement ameţi (se ~). mélangeait amestecat. cru [n. ancrer ancorat. enquêter anchetă. divertis (tu te ~).10 - . étourdissent (qu'ils ~) ameţească (el să ~). place amplificator.

appuient. appareil. ensemble [n.].] antiderapant. anniversaire anormal. annexe aaang angelica [bot. languissant.]. Primula halleri [bot. pesa sur (il ~) apăsând pe. pressé apăsător. anormal anotimp anotimpul. défensive [n. appartenant aparţii.]. contremander anulat (un ~). eau (l'~) apă. défense apărat. contremandé anulează (el ~). avant-bras antecameră. œillère . défendu apăraţi. choix [livre]. anti-moustique antiaerian. soda apă de mare. antidater Antena 1. appartement aparte. anticipation anticipaţie. pèse sur (il ~) apăs. eau de mer apă stătătoare. défendre apăr. Angelica archangelica [bot. incorporer [un territoire] anexat. part (à ~). engrenage angro [neo. antimagnétique antisemit. appartenu apăsa pe. radio apartament. contremande (il ~) anumit (un ~). antilope antimagnetic. certain (un ~) anumită (o ~).]. annoncer anvelopă.11 - . en-tête anti-. antiquité anticipare. animation aniversare. eau de mer apă marină. en gros angrosist angrosişti. accablant apatic apatică apatici apatice. enveloppant anvergură (de mare ~). peser sur apasă (ei ~). eau courante apă gazoasă. antibuée anti-furtună. antidérapant antidot.]. envergure (de grande ~) aotoiu@sintec. ci-inclus anexă. antibiotique antic. défendent apără (el ~). flotte [pop. appartiens aparţinând. engrener angrenaj. anthère [bot. appuie (il ~). entamer Antartica. antiaérien antibiotic.] aparat de radio. l'an dernier anula. négociant en gros. antérieur anteriu. recueil [biblio. presse (il ~) apasă pe (el ~). défends (je ~) apără (ei ~). défend (il ~) apărăm. pressent apasă (el ~). contrepoison antilop. certaine (une ~) anunţ.]. bête animal sălbatic. annonce anunţa. antisémite antiseptic. fauve [n.m. Hypochoeris uniflora [bot.] animaţie. séparément aparţine.] anterior.sg. annexer anexa [un teritoriu]. anthologie. barrer. antenne anteră [bot. anti-orage anti-glonţ (vestă ~). anticipation anticorpi [n.]. apparat aparat de fiert ouă [n.] antama [neo. ardu anexa.] angrena. appartenir aparţin. défendons apărare.] antum. antianti-aburire.ro.]. cuit-œufs [n. difficile. [bot.m. annuler. appuie (j'~) apăsa. appartient aparţine (ar ~).]. appartiens aparţine. en gros anima. mou. =du général Antonescu antreu [al unui cort]. eau. pesant sur apăsare.].m. appartiendrait aparţine (va ~). antichambre antecameră (face ~). anticorps [n. eau (de l'~) aparat. presser.] apă curentă.]. anthume anual.][électroménager] aparat de proiecţie [mec. --AUTEUR--aaap apa ape. appuyer apăsă pe (el ~). appartenait aparţinut.].] anglican [bis. centre commercial angrou [neo. pneu anvelopant [neo. appartiendra aparţinea.] anghelină [bot. antidote. pesée [pression] apăsat.] anghinare. artichaut anghinarea-oilor. projecteur [méc.n. Antarctique antebraţ. défendez apărătoare de ochi [la cai]. froc antet. appuyé.anevoios. antique antichitate. apathique apăra (a ~). =chaîne TV privée roumaine antenă. saison ansamblu ansambluri.]. écriteau. avancée [d'une tente] [rando. annuel anul trecut. presse (je ~). grossiste angrou [magazin]. pare-balles (gilet ~) anti-ţânţari.]. eau dormante apei. flotte [fam. animer animal. animal. engin. anglican [bis. antichambre (faire de l'~) antedata. antiseptique antologie.] antonescian.pl.

ensuite. paraissant. fournis aproximaţie. allumes aproape. apparence. appeler apelat. saisissent apucă (el ~). ardent. apparaisse apare. hors-d'œuvre [n. (je) saisis apuca. déguisement. saisissant apucând(u-l) de guler.].] aprofundare. proche [près] aproape deloc. aspect visuel. attiser. allumez aprins aprinşi aprinsă. paraissons apăreţi. courbe (il se ~) apleacă (ei se ~). parais apărând. proche apropiere. apparaîtra. aptitude.*] apetisant. puis aport. fournissent aprovizionez. paraissent. défends (tu ~) aperitiv. paru. appelé apele lui (nu fi în ~). apparence (en ~) apariţie. appétissant apetit. coter. colletant . environ. près.]. approfondi apropia. colleté apucă (ei ~). appliquer aplica (a ~). apparaissant apărea (ar ~). allument aprind (eu ~). fournissait. talent aptitudini. presque apt. don [talent]. apprécier. paraîtra apărem. dehors [n. parution apărea. apparaît. couleur. autour. approche apropo!. approuver aprod. saisi apucat (fig. pencher. air. à peu près aproape de. presque aproape (de ~) [armă]. facilité aaapu apuca. aplomb apoi. courba (il se ~) aplece (el să se ~). œuvre (mettre en ~) aplica culori. allumas aprinzând.aparent. quasiment. façade. apical apicali. courbe (qu'il se ~) aplece (ei să se ~). allumons aprindeţi. aplanir aplatiza. apôtre apostolic. saisit (il ~) apucă de guler (el ~). courbait (il se ~) apleca (se ~). apostolique aaapr aprecia. allume (j'~) aprinde (a se ~). allumai aprinsese. prochain (le ~) [n. apparaîtrait apărea (el ~). appréciation apreta. paraît apari. fournir aprovizionând. allumé. apparaître. courber (se ~) aplecat. courbent (ils se ~) apleca (el se ~). fourni aprovizionat [cu alimente].12 - .). saisir apuc. courber apleacă (el se ~). courbaient (ils se ~) aplecă (el se ~). avril aprinde. appréciable apreciat. paraissait apărea (va ~). pour l'effet. apte aptitudine. apprêter apretat. allumer aprind (ei ~). colorier aplomb. ravitaillaient aprovizionează. émerger apela. semblant. surface aparenţă (în ~). apprécié apreciere. assiette (pas dans son ~) aperi. vreo. appétit apical. apprêté aprilie. incliner. ravitaillé aprovizionau [cu alimente]. apparu apărea (deasupra apei). attisent. portant (à bout ~) aproape [adv. accent. allumant aprinzi.] aproba. ravitaillement aprovizionat. allumera aprindem. arătare. paraître apar. aplatir aplatizat. apéritif. coté. allumé (avait ~) aprinseşi. alluma aprinsei. à peu près. éclairer aprinde (ar ~). approfondissement aprofundat. collète (il ~) apucând. courbé aplecau (se ~).m. parais apară (să ~). à-peu-près aproximativ. apport apostol. mordu apucat de guler. guère aproapele. apparemment aparenţă. piquer une colère apucat. approcher apropiat apropiaţi apropiată apropiate. apparition apariţie (editorială). aplati aplauda. ravitailler aproviziona. huissier [jur. inclination. allumerait aprinde (va ~). applaudir apleca. apicaux aplana. fournit. saisissait apuca de guler. fournissant aprovizionare [cu alimente]. autrui. montrer. courbent (qu'ils se ~) aplica. paraissez apărut. propos (à ~) ! aproviziona [cu alimente]. colleta (il ~) apucă de guler (el ~)[pz]. colleter apuca năbădăile (a-l ~). applaudir. vif aprinse. considérer apreciabil.

=typique à la Transylvanie ardelenesc [adj. argotique argou. arrêt arestat. argile argint.Carpates W roum. piment. brûle (il ~) arde (va ~). couchait (le soleil se ~) apus. cuisinière. piment doux ardeia. arbrisseau arc. montrer. basané arse (el ~). bondé arhitect.] argon. arbitrairement arbitru.]. saisi arestează. argot argou şcolăresc/studenţesc [abrev. archipel arhiplin. apusese (soarele ~). AURAIT… <il AURAIT filmé> AR FI… <ei AR FI filmat>. arbitre arbore cotit [auto]. montre (< montrer) arăta cu degetul. architecte arhitect peisager. cuire. Alnus viridis [bot. fourneau à gaz. crépuscule.]. architecture arhitextualitate. arrêté. =de la région de Transylvanie ardelenească [adj.]. argentin argilă. aile aristocraţie. =montagnes . impétuosité areal (~ geografic).n. saisis argat. -ait [cond. vilebrequin [auto] arbust. montré. f. architextualité arhivă. valet de ferme argăsi. ressort. [arg. réchaud à gaz arahidă. archéologique arheologie. archange arheolog. arcade arcane. -AIENT <ils filmerAIENT> AR… <el AR filma>. arc arca lui Noe. sec [aride] sèche arie. aristocratie aritmetică. arbuste. indiquer arată. montrer du doigt arătat. hérisson arid aridă. école] argument. brûle (qu'il ~) arde.] arămiu. arctique arcuş.] arhive. saisir. échalas aragaz. montres arbitra.] apus [n. arrêt aresta. montre Adev 01/11/07 arăt. arbitrer arbitrar. jardiniste. Dryas octopetala [bot. =de la ville d'Arad [Bt. archet aaard arde.m. archives arici. archéologue arheologic. brûlera arde etapele. indiqué arătător (degetul ~). coucha (le soleil se ~) apusean. crépuscule apuse (soarele ~). couché (le soleil s'était ~) aaar ar. arche de Noé arcadă. AURAIENT… <ils AURAIENT filmé> AR… <ei AR filma>. couchant [n.].apune (care ~).13 - . saisissent arestez.]. ardoise ardoare. argon argotic.] [couleur] arăta. arranger aranjă.] aripă. arche. arrêter arestare. =typique à la Transylvanie ardezie. sg. index [doigt] arăţi. coucher de soleil. argent arginţica [bot. occidental Apuseni (soarele ~). 3 pers. arrangement aranjare. aire (~ géographique) arenă. archéologie arhiduce. brûlent ardă (să ~). aire arin de minte [bot. fermage arest. arithmétique . archaïsme arhanghel. argument argumentare. piment doux ardei gras. glaise. saisit. arrangea aranjăm. établissement arădean. archaïque arhaism. ardeur.]. architectural arhitectură. arène arendă. appréhender. pimenter ardelean. brûlé ars de soare. m.]. archer arctic. argumentation aaarh arhaic. archiduc arhipelag. occident. sillonner arac. fauve [adj. arbitraire arbitrar (în mod ~). tanner argentinian. ouest apus [n. couche (le soleil se ~) apunea (soarele ~). arrangeons aranjament. arrestation. cacahuète aramă. arcanes arcaş. couchant apune (soarele ~). -AIT <il filmerAIT> ara. brûla (il ~) ardei. brûler les étapes ardea. poivron ardei (~ iute).]. -aient [cond. saisissait. cuivre aranja. aménager. archives [pl. brûler ard (ei ~). paysagiste arhitectonic.3 pers pl] AR FI… <AR FI filmat>. brûlait ars arşi arsă arse.

écoutant ascultare. obéis (j'~) asculta (el ~ de) [supus]. prêter l'oreille asculta (el ~). écoute (j'~) asculta (~ atent). précipité aruncă. assassin. armure.m. étalon [cheval] armătură. artère articol.m. cache (il ~) ascunde (el va ~). mettre au rancart arunca o ocheadă. obéir ascult (eu ~ de) [supus]. écoutent ascultă (el ~).].m. cuirasse ARO ® [n. assassiner asasinat. docile.] asambla. obéis (tu ~) ascunde.] asemenea (de ~). arrogance aromă [n. armistice armonie.] articol nehotărât [abréviation]. écoute (il ~) ascultăm. écoutez ascultau. tel telle tels telles [adj. assortir. taille-crayon asediu. analogue. analogie. hautain. arriviste arma. obéissant [adj. obéissaient ascultă (ei ~ de) [supus].pl. meurtrier [n. armer armament. cachant ascunzătoare. jeter un coup d’œil arunca de sus. écoutons asculţi. parvenu [n. écoutes asculta [supus]. siège [mil. obéissez ascultau (~ de) [supus].arivist. armé armator. pareil. grincheux arunca.] asemănare. cinéma [art] arte frumoase.f. cachons ascundeţi. ressemblant. cachais (je ~) ascundeau. écoutait ascultam. item articol hotărât [abréviation]. lancement aruncat. cacha ascunselea (de-a v-aţi ~). cachait ascundeam.] articula. donner un coup d'œil arunca o privire. cache (je ~) ascund (ei ~). cachaient ascundem. parenté asemănător asemănătoare. harmoniser armură. brûlant arzător [n. cache-cache ascunzând. armement armat armată. ascenseur asculta. artiste arţăgos. acompte arzător. artifice artist. art artă cinematografică. =auto 4X4 fabriquée en Roumanie arogant. fournaise art. arme à feu armăsar.neh. arrogant aroganţă. arôme [n. lança aruncăm. obéissent ascultă (el ~ de) [supus]. artificiel artificii [pl. cachette ascunzi. armature armistiţiu.] ascultare [supunere]. caches (tu ~) ascunziş. arme armă de foc.] arsură.]. lance-fusées arvună. cachent ascunde (ar ~). article indéfini [abréviation] artă. [art. jeté aruncat de sus. cachera ascunde (voi ~). meurtre. m. écouté ascultaţi. écouter ascult (eu ~). lancer arunca în aer. feu d’artifice artificiu. lance-flammes aruncător de rachete. mettre au rebut. cacherai (je ~) ascundea. obéissons ascultător. obéissant [vb. aigu ascuţitoare. articuler artificial. assembler asasin. jeter. tueur asasina. écoute ascultat. obéissait ascultând [supus]. cachette ascuţit. cachez ascuns ascunşi ascunsă ascunse. sage. [art. article articol [într-o listă].]. écoutaient ascultă (ei ~). obéi ascultaţi (voi ~ de) [supus]. lançait. cacherait ascunde (el ~). lancé. lançons aruncător de flăcări. beaux-arts arteră. obéit ascultăm (~ de) [supus]. déf. factice. accorder. écoutais (j'~) ascultând. cessez-le-feu. assassinat ascensor. armateur armă.14 - . feinte (porte ~) ascunse (el ~). brûleur aaas as.]. cachette (en ~) ascunsă (uşă ~). as asalt. précipiter aruncare. harmonie armonios. mélodique armoniza. subrepticement. même (de ~) . similaire. donner un coup d'œil.]. jet. indéf.].] asculţi (~ de) [supus]. obéissance ascultat [supus]. brûlure arşiţă. offensive [n. sauter arunca la gunoi. cacher ascund (eu ~).. semblable asemenea (de ~). feint [caché] ascuns (pe ~). ressemblance. caché.

] astâmpăra (el ~). éclat aşeza. colmaté astupat (un şanţ). association asociaţie non-profit. étouffante asfixiat. sécheresse [fig. association sans but lucratif asorta. aspiration aspirator. assister asistent. étouffement Asia. dur.]. aspirer aspiratoare. astral astronomic. aspirateurs aspiraţie.] asprime (cu ~). comblent (ils ~ un fossé) astupe (ei să ~ un şanţ). attendent aştept.] astâmpără. obstruer astupare. attend. si bien que aşa şi aşa. donc aşchie. allure. assumer asupra. assieds aşeza (se va ~). situe aşează (el se ~). asseye aşezi. suer. AURAIS… <j'AURAIS filmé> aş fugi. astre astupa.] asfinţit [n. cela. rauque aaast asta. situent aşează (ei se ~).] astâmpărat. asseoir. aspirateur aspiratorul (trage cu ~). asseyons aşeze (să se ~). asiatique asigura. dûment aşa de. colmater astupa (~ un şanţ). accroupi aşezaţi. assis aşezat pe vine.] astâmpără (el ~) [perf. asthme astral. couchait (le soleil se ~) asfinţeşte (soarele ~). bitumer asfaltat. asthénie asterisc. éteindre [fig. astérisque astfel. -AIS <je filmerAIS> aşa. caser aşeza. situait. sur asurzi. pose [installation] aşezat. aussi aşa încât. enverrais Aş… <Aş filma>.] astea. bitumé asfinţí. éteignait [fig. assortir asortat. celles astenie. tels.n. asseyent (ils s'~) aşează (el ~). transpiré asuma. asseyait. astronomie astru aştri. ainsi aşa-zis. durement. ainsi. comme [comparaison poétique] asemenea [comp. assistance asocia. telle. tel [ainsi que] aşa cum se cuvine. air.] astâmpără (ei ~). rigueur. Asie asiatic. tel. dehors [n. cela ne me touche pas astăzi. attendre aşteaptă. assourdissant aaaş aş. comme ci comme ça aşadar. 1 pers. transpirer asuda (il ~). aurais aş cunoaşte.].]. éteignit (il ~) [fig. attends . -ais [condit. éteint [fig. rude. coucha (le soleil se ~) asfinţişe (soarele ~). assurer Asiria. crépuscule asfixiant. irais aş trimite. sing. âpre. éteignaient [fig. étouffant asfixiantă. s. couchant [n. si [comparatif] aşa de (tot ~). ça asta nu mă priveşte. couché (le soleil s'était ~) asfinţit. assorti asparagus. assiéra (s'~) aşeza pe vine. éteignent [fig. couche (le soleil se ~) asfinţi (soarele ~). asseyez aşezăm. assourdir asurzitor.m. asperge aspect. éteint (il ~) [fig. aspirateur (passer l'~) asprime. situer. sévère aspru [voce]. comblé (un fossé) astupă (ei ~ un şanţ). assaisonner asfalt. dureté. assieds aştepta. transpirait asudat. aujourd’hui astâmpăra. astronomique astronomie. assistant asistenţă.] aş avea. serais Aş FI… <Aş FI filmat>. rudement aspru aspră. tel [comme] asezona.15 - . aspect aspira. associer asociaţie. soi-disant aşa cum. ferais aş fi. accroupir aşezare.] astâmpărau. obstruction astupat. telles astm. assied (il s'~) aşez. obturer. comblent (qu'ils ~ un fossé) asuda. rudesse. ainsi astfel de. casait aşează (ei ~). se coucher (soleil) asfinţea (soarele ~).]. Assyrie asista. bitume asfalta.asemenea [+D]. connaîtrais aş face. combler (~ un fossé) astupa (a ~). courrais aş merge. étouffé asfixiere.

litière [zootech. avantage. AURIEZ… <vous AURIEZ filmé> AŢI… <voi AŢI filma>. audience . touché. attiser. instigation aţâţat. atterrissage atesta.] ateriza. soin.]. assoupir aaau audienţă. si [comparatif] atâta. raccroche (il ~) atârnat. certifié Athene noctua.] [méd. audience atenţie (cu ~). accéder. touchais (tu ~) atingeam. raccrocher atârna. agression.] AŢI FI… <AŢI FI filmat>. cond. accrocher atârn din nou.]. allumés aţâţător. strix [n. touchaient atingem. attiré atrăgând. dignité atitudine părtinitoare.] [med. rémission [méd. ravivé aţâţaţi. attendons aştepţi. allumer aţâţa (a ~). aussi longtemps que atelaj. touchions atingeaţi. atteindre. touchait atingeai. pers. pendu atârnat din nou. alors atunci când. attendit aşteptăm. athlète atletism.] atelier. attrayant atribui. frôle (il ~) atingea. fauteur aţâţe (el să ~) [focul]. raccrochait atârnă din nou (el ~). patientez aşternut. lors de aaaţ aţă. atroce atrocitate. pendre. échauffe (il ~) aţâţa (el ~) [focul]. attractif atracţie. attirer atras. modérer. attelage atele [pl. attendu aşteptaţi. échauffer aţâţă (ei ~). auteur d’un attentat atenţie. attrait atrage. frôler.]. certifier atestat. tant que atât de. attentivement atenua. attirant atrăgător. pl. atrocité atrocităţi. attaque atac armat. attribuer. toucha atitudine. port. partialité atlet. attente aşteptat. attendant aşteptare. fil aţâţa. attendez aşteptă.]. touches (tu ~) atins atinşi atinsă atinse. instigateur. attaquer. cond. ravive (qu'il ~) aţi [aux. attribut atroce.aştepta. atelier Atena. toucher ating (ei ~). touchons atingeţi. ravivait aţâţă [focul].]. atout atunci. AVEZ… <vous AVEZ filmé> aţipi. attentivement.] aaat atac. effleurer. plafonner atinge uşor. attendra aşteptând. attaque à main armée [f. -IEZ <vous filmerIEZ> AŢI… <voi AŢI filmat>. atrocités atu. atmosphère atmosferic. raccroche (je ~) atârnă din nou (ei ~). offensive [n. pose [attitude]. frôlé atinse (el ~). appât. atomique atractiv.][zool.] atinge. touche (il ~) atinge plafonul maxim [aero. attirant. adoucir atenuare [med. lorsque. touchez atingi. tant atât cât. atténuer. touchent ating (eu ~). 2 pers. raccrochent atârna din nou (el ~). ravive (il ~) aţâţa [un foc]. assaillant atârna din nou. touchiez atingeau. attends aştepta cu răbdare. échauffé. atterrir aterizare. attache atât. posture atitudine demnă. raviver aţâţare. attacher ataşare. atome atomic. attractif. 2 pl. attention. échauffent aţâţă (el ~). athlétisme atmosferă. assourdir. raccroches (tu ~) ataşa. -iez [aux. attendrait aştepta (va ~). literie aşternut de paie (pentru vite). raccroché atârni din nou. adjonction ataşează. touche (je ~) atinge. attitude. attraction. patienter aşteptat cu răbdare. Athènes atent. attentif atentat. tant atâta vreme cât.16 - . charme. patienté aşteptaţi cu răbdare. touchais (je ~) atingeam (noi ~). horreurs. attentat atentator. attendait aştepta (ar ~). assaillir atacator. allumé aţâţat [focul]. atmosphérique atom.m. attacher atribut. attelles [pl.] ataca.

autonomie autor. ont [aux. avarier avarie. automnal auz. or aurar. ouïe aaav aval. automatisme automatiza. autrichien aaaut autentic. AI… <j'ai filmÉ> AM… <noi AM filma>. auto autumnal. AURAIS… <tu AURAIS filmé> AI… <tu AI filma>. augure (de mauvais ~) augur (fi de bun ~). patente [comm. libre-service autostradă. les autorités portuaires Adev 11/11/07 autoriza. auto. dorer aurea. libre-service autoservire (magazin cu ~). avalanche avans. austère austeritate. avance. essor.] autoclavă. ayant . passé composé]. doré auroră. lançait avântă. dommage. augure (être de mauvais ~) aur. sg. AVONS… <nous AVONS filmé> are. -IONS <nous filmerIONS> AM… <noi AM filmat>. dore (il ~) aurit. bénéfice avantaja. lancer avânta (se ~). autorité autorităţile portuare. autocollant autohton. ai (j'~) am (eu ~) [aux.17 - .]. autochtone automat.] am (să ~). aie AM FI…. auspices auster.]. lança avântăm (ne ~). autoriser autorizare. lancé aaave avea. AURIONS… AM… <eu AM filmat>. dessus [n. a au. avantager avantajos.] autoservire. 1 pers. auditeur augur (de rău ~). as (tu ~) ai (să ~). automate automatism. avut. self-service. autoroute autoturism. automatiser automatizare. défaillir. avoir ai. aurore auspicii. autorisation autorizaţie. ai [passé comp. élan avânta (se ~). aient (qu'ils ~) aibă (el să ~). défaillance avânt. autoclave autocolant. auteur autoritate. austérité Australia. profitable avar.auditor. avare avaria. Autriche austriac. avancé avantaj. AS… <tu AS filmé> aibă (ei să ~). authenticité autobuz. voiture autonomie. avance (en ~) avansa. cond. ont. lançons avântat. fructueux. aval aval (în ~). dorait aureşte. -AIS <tu filmerAIS> AI… <tu AI filmat>. autobus autocar. avantage. augure (être de bon ~) augur (fi de rău ~). ONT… <ils ONT filmé> având. indigène. as [aux. automobile. avancer avansa (el ~). doré auriu. aies AI FI… <AI FI filmat>. autorisation.]. car [n. automatisation automobil. passé composé] AU… <ei AU filmat>. 1 pers pl. authentique autenticitate. orfèvre auri. acompte avans (în ~). aval (en ~) avalanşă. ait (qu'il ~) am.] am (eu ~) [aux. avançait avansat. -ions [condit. Australie Austria. avantageux. licence autorizaţie de funcţionare.

avură Viitor indicativul Viitor I eu voi avea tu vei avea el va avea noi vom avea voi veţi avea ei vor avea Viitor II eu voi fi avut tu vei fi avut el va fi avut noi vom fi avut voi veţi fi avut ei vor fi avut Viitor I (popular) Viitor II o să am (popular) o să ai am să fi avut o să aibă ai să fi avut o să avem are să fi avut o să aveţi avem să fi avut o să aibă aveţi să fi avut au să fi avut Viitor I (popular) oi avea îi avea a avea om avea îţi avea or avea Imperativ tu ai voi aveţi Conditional Prezent eu aş avea tu ai avea el ar avea noi am avea voi aţi avea ei ar avea Perfect eu aş fi avut tu ai fi avut el ar fi avut noi am fi avut voi aţi fi avut ei ar fi avut . aţi ei au Prezent eu am tu ai el aibă noi avem voi aveţi ei aibă a fi avut Perfect compus eu am avut tu ai avut el a avut noi am avut voi aţi avut ei au avut Imperfect eu aveam tu aveai el avea noi aveam voi aveaţi ei aveau Mai mult ca perfect eu avusem tu avuseşi el avuse noi avuserăm voi avuserăţi ei avuseră Perfect compus eu fi avut tu fi avut el fi avut noi fi avut voi fi avut ei fi avut Perfect simplu eu avusei. avurăţi ei avuseră. avui tu avuseşi. am voi aveţi. avurăm voi avuserăţi. avuşi el avuse.18 - . avu noi avuserăm.Infinitiv: a avea Gerunziu: având Participiu: avut Indicativ Subjonctiv Prezent eu am tu ai el are. a noi avem.

enculer [vulg. sentent (ils ~) [odeur] având miros de. bacille backup. auras avea (veţi ~). résider avea senzaţia. avertir avertizare. avoir le sentiment avea ticuri nervoase. hostilité avertisment. auront aveai. boulevard [abréviation cartographique] ba da. broyer du noir avea greaţă. auraient avea (aţi ~). pot [fam. avoir dans son collimateur avea loc. averti aviator. avoir la langue bien pendue avea pică pe. accusé avocat. bac [transport] bac [fam. avide aviditate.] avea frisoane. auriez avea (va ~). avais aveau. Loiseleuria procumbens [bot. aurons avea (vor ~). intervenir avea miros de. vieillard Babilonian. frissonnant avea frisoane (el ~). jeté ăsta. axer axă axe. aurait. avait avea (ai ~). ayez avu. giboulée aversiune. jouir [fam. mal au cœur (avoir ~) avea grijă naţii. eu avea un beneficiu net. baby-sitter bac. repentir avea reşedinţa.] [sexe] avea papagal. bagage . baccara bacă [tip de fruct]. avocat avorton. sentant [odeur] avea miros de. ayons aveţi. eurent avurăm. avis. eûtes avut avuţi avută. bac [examen] bacalaureat. avoir du culot aventura (se ~). avertissement avertizat.f. senti [odeur] avea noroc. nitreux azuriu. baie [fruit] bacil [neo]. avoir des tics nerveux avea tremurici. babylonien babord. aventure avere. eus (j'~) avură. cela ăştia. ces bbba B-dul. si [affirmatif]. bac [examen] bacara. aviation avid. aurai avea (vom ~). mais babalâc.] [examen].http://www. frissonnait avu frisoane. prendre garde avea halucinaţii. sentir [odeur] are miros. bander. sent (il ~) [odeur] au miros de. frissonner am frisoane. avez aveţi (să ~). frissonna avea gânduri negre. avaient avem.] avertiza. aujourd’hui azil. avons avem (să ~). aurais avea (am ~). gagner en bénéfice net avea ceva împotriva cuiva. pourboire. nitrique azotos. jeter azvârlit. avion à réaction aviz. avais aveam. fortune aversă.com/cache/webverbix/5/avea. pot de vin [fig. jambon bacşiş. vulg. vouloir à qqn (en ~) avea erecţie. bâbord babuin [zool. richesse axa. aura avea (vei ~). délirer avea importanţă (a ~). mais si. frissonne (il ~) având frisoane. convoitise. babouin baby-sitter. secours informatique [PC] backup [PC]. averse aversă de ploaie cu grindină. porter sur [concerner] avea orgasm. hasarder aventură. aurions avea (ar ~). shtml avea. semonce [n. eus. avions. asile azil de bătrâni. ce. hospice azimă. avoir du pot avea ca obiect.] bagaj. eut avui. eûmes avurăţi.] azi. importer avea impresia.].verbix. azur azvârli. avoir le souffle coupé avea remuşcări.] avea răsuflarea întretăiată. avoir la frousse avea tupeu. copie de secours [PC] bacon [neo]. avion avion cu reacţie. axe azalee târâtoare [bot.] baftă. avoir le sentiment avea în colimator. sentait [odeur] avut miros de. bander [sex.19 - . bac bac [de transport]. rejeton aaavu avuţie. avidité avion. aviateur aviaţie. aversion.]. aurez avea (voi ~). pain azyme azotic. avoir une dent contre avea raport sexual anal. frissonne (je ~) are frisoane.

bain d'huile bbbal baladă.][pop.] băi [n. canne. battent bat (ei ~). bats (je ~). =montagnes S Carpates Orient.]. bas baschet. baleine balerină. bande bandă adezivă.pl. établi [n. barbarie barbă.][banal] banalitate. frappe (je ~) bată (să ~).] bani gheaţă (în ~). canot de sauvetage bardă. bársony barză berze. charnière balamaua. commun.f. bandoulière (en ~) bani [pl.]. banzig [n. bâtard bastiment. sous [n.]. régal. barbare barbarie. mouchoir basorelief.]. banalité banană.baghetă. balise de détresse balnear. sou banal.m. bandage bandaja. barreau bară de protecţie [auto. Ts. prosaïque. salle de bain. balise baliză de semnalizare pericol. ruban adhésif benzi desenate benzilor desenate. l'argent n'a pas d'odeur banţig [n. bascule basma. parapet. balance Balanţă [zodiac].f.]. barbe barbecue [neo. ballon balonul imobiliar. bain (le ~) baie.].] bani peşin [pl. bancaire bancă. întindere. basculer basculă.] [neo. bambou bbban ban bani. barricade barieră. platitude. argent [sg.D. baraque baraj.] bani puşi deoparte [pl. ballot balsam. bain baie [n. rayer un mot baracă.]. pare-choc [auto..f.] baie [reg. sou (le ~) banul (da cu ~). cigogne bbbas bas. baroque barou. numéraire [n. battre.] barbar. bâton bastonaş. cognent (ils ~). charnière (la ~) balansa. bandé bandana [neo. ruban adhésif. balkanique bale [pl. balustrade. battant [n.].].] bate. sandow bandă scoci. frapper bat. barrer bara un cuvânt. balancer balansoar. serre-tête bandă benzi. cogne (il ~). banane bananier. fric [pop. frappe (qu'il ~) bate (ar ~). bander bandajat. bandit banditism. basket-ball bascula. batte bată (să~). billet de banque bandaj.].20 - .]. Bacchus baia băile. réception [banquet] bancnotă. barricader baricadă.n. banquier banchet. ballet baligă. banque bancher.n. Balance [zodiaque] balcanic. barbecue barcă. banquet. barque. espèces [fin. ballerine balet. battrait bate (el ~). bataillon batant [n. embarcation barcă de salvare.]. anecdote. mine d'huile baie de ulei.pl. bas-relief bastard. frappent (ils ~) bat (eu ~). retenue (~ d'eau) Baraolt.] bancar. bouse baliverne [pop. velur. banal. boîte de nuit bara. bâtonnet baştină (de ~).][pop. banditisme bandulieră (în ~). barre. numéraire [n. complainte balama balamale. B.m. battent. bave balenă. hache baricada.]. baguette Bahus.m. coquin.]. catifea.] banul. bâtiment baston. sornette baliză. balançoire balanţă. natal bbbat batalion. cogne (je ~). ballade baladă populară. frappe (il ~) . caisse noire [f. bats.]. baume balustradă.]. basse. blague banc [de tâmplărie]. quelconque [adj.].]. bananier banc. la bulle immobilière Adev 15/04/08 balot. barreau barşon. balnéaire balon. espèces [fin.] bani peşin (în ~). pile ou face (tirer à ~) bbbar bar de noapte. obstacle baroc. barare.pl. bain [n.] bani gheaţă [pl. cogner. barrière barieră [fig. cognée [f. main courante bambus. scotch bandă de cauciuc pt.] banii nu au miros. velours. barrage. bandes dessinées Adev 13/04/08 bandit. scie sauteuse [n. rayure [graphique] bară bare.

frappes (tu ~) bătând.] băga intrigi. frappons bateţi. radotent bat câmpii (eu ~) [pop. bazar baza (se ~). garçon (du ~) băiete!. cognant. battez. fourrer. basilique bazin. frapper à la porte baterie [electr. cognais (je ~).].]. Bavière baza pe. battra batem.21 - . suspicion. fonder sur bazar. embêter bate în cuie. supposable bănuitor. fils băiat de bani gata. divague (il ~). mettre en prison băga la pârnaie [pop. bigarré bbbăn bănăţean [adj . frappâtes (vous ~) bătuse.m. bâton batoză.]. fourré [de fourrer] băiat băieţi. divaguais (je ~) bătem câmpii [pop. replier bate la uşă.) băga la închisoare. radote (il ~) bateţi câmpii [pop. soupçon bănuibil. patauger bălăcea. =de la province de Banat bănesc. douter (se ~) bănuială. introduire (se ~) băga cornul în pernă [pop. accumulateur. pécuniaire bănui. frappais (je ~) băteam (noi ~). divaguons bătu câmpii [pop. batteuse bavarez. cloue (il ~) bătut în cuie. rouer de coups bate monedă. frappé (nous avions ~) bătuserăţi. frappé (tu avais ~) bătuşi (tu ~). bavarder bate câmpii [pop.]. battu. frappait (il ~) băteam (eu ~).] băga în căcat [vulg. frapperait (il ~) bate (el va ~).bate (el ar ~). piétement bază de date. bats (tu ~). frappé bate apa-n piuă. déraisonner. mouchoir batic [tip de pânză]. =de la ville de Bacau (Md) băftos. divaguez baţi câmpii. battons.].]. déraisonné bate la cap. ridiculiser bate măr. batterie baterii [electr. frappai (je ~).]. divaguant bătea câmpii [pop. cloue (qu'il ~) bate în cuie (el ~).]. fumier băltoacă. batik batistă. déraisonne (il ~) bate câmpii (el ~) [pop. frappaient (ils ~) bătu (el ~). frappa (il ~) bătui (eu ~). gars. clouant bătea. tabasser de coups.]. frappant bătând în cuie. garçon ! băieţilor. tourner en dérision bate joc de (a-şi ~). radotait. kleenex ® batjocură. moquerie baton. radoter. persifler. piétiner [ne pas avancer] bate în retragere. cogna (il ~). bavarois Bavaria. embase bază [a unei mobile]. cognions băteau. frappèrent (ils ~) băturăm. divagues (tu ~). railler. divaguent. =de la province de Banat bănăţeni [m. frappas (tu ~) bătut.i. veinard băga. frappé (il avait ~) bătusem (eu ~).pl. garçon ! băiatului.]. bassin bbbă băcănie. base.]. battre monnaie bate pasul pe loc. cognait (il ~). merdouiller [vulg. radotes (tu ~) bătând câmpii [pop. déraisonnent (ils ~) bat câmpii (ei ~) [pop. accus batic. pataugeait bălăceşte (se ~). frappé (ils avaient ~) bătuserăm.]. patauge (il ~) bălăcit.]. moquer de (se ~). divague (je ~) bate câmpii (el ~). bătut cîmpii.]. pageoter (se ~) [arg. accu. fondement. méfiant bbbăr . frappé (j'avais ~) bătuseră. divaguer bat câmpii (ei ~). clouer bată în cuie (el să ~). battis (je ~) bătură. fils à papa băiatul. =de la province de Banat bănăţeană [adj. cloué bate joc de.]. base de données bazilică. garçon băiat [fiu]. blond bălegar. déraisonnes (tu ~) baţi câmpii [pop. divaguait băteam câmpii (eu ~). frapper la monnaie.]. introduire băga (se ~). garçons (à des ~) băimărean. mare bălţat. frappera (il ~) bate (va ~).]. frappâmes (nous ~) băturăţi. radota bătut câmpii [pop. mouchoir batistă de hârtie. épicerie băcăuan. f. frappez baţi. garçon (le ~) băiatule!. =de la ville de Baia Mare bbbăl bălăci (se ~). =typique à la région de Banat bănăţean [m. frappé (vous aviez ~) bătuseşi.]. mettre en prison băgat. divagué.]. pataugé bălai.]. baser (se ~) bază. battant. pile [électricité]. =typique à la région de Banat bănăţeană [f. cogné.]. intriguer (v.

dérision bătălie. sphyrène [n. boivent.bărbat bărbaţi. bois (tu ~) bem. tâtonne (je ~) bâjbâia. beaux-arts belea. saoul beau (ei ~). médire. buveur băutură. bu bea (el ~).]. boulevard [abréviation cartographique] bbbe bea. beige bele-arte. repaire. durillon bătătură [la picior]. pet [vulg. sévir. hanter. Barbarea lepuznica [bot. hommes (à des ~).].).f.].].].] băşit [vulg.] bâlciuri. buvait bea (el ar ~). vieillesse băţ. essence [pétrole] benzină [auto]. péter [vulg. boive bea (va ~). bénéficier beneficia de. péta (il ~) băşină [vulg. rôder bântuie. buvez beatitudine. homme [mâle] bărbatul. saoul. bey bej.] băşise (se ~) [vulg. buvons beţi (voi ~). voyant [adj. vieille femme bătrâneţe.].].] băşeau [vulg. buvaient beau (eu ~).] bântui. félicité. frappant [adj. voyant [n.n. tâtonner bâjbâi (eu ~). gogo (à ~) [fam. belligérant Belone belone.]. gain [fin. boiras bea (voi ~). homme (l'~) [mâle] bărbatule!. vrombir BC.] băşeşte (se ~) [vulg. vessa [vulg. vessé [vulg.] [bot. profusion (à ~).]. boirai bea cu înghiţituri mici.] bătătură (med. pétrin [fam.] băşeşte (el se ~) [vulg. arroser bând.] băşea [vulg.]. tanière. pétrin (le ~) [fig. pète (qu'il ~) [vulg. cal.]. pété (il avait ~) [vulg. Belgrade belicos. boire à petits coups beai.] [zool. pétait [vulg.pl.]. ivre. potable băutor [n. homme (de l'~) [mâle] bărbaţii. béatitude bebeluş.]. combat bătător la ochi. poutre bâzâi. commérage bârfi.] băşi (el se ~) [vulg.]. bois (je ~) bei. antre.]. hante (il ~). ~). boirait bea (să ~). belge Belgrad. bâton băţ [de cort]. pète (il ~) [vulg. Belgique belgian.] băşi (el se ~). hommes (les ~) [mâles] bărbaţilor. mâle bărbie.] bei [turc]. abondance. feu clignotant beculeţ. bénin benzină. vessie băştinaş. médisance bârfit.]. homme ! bărbatului. sévit. battement bătaie [mil. tâtonné bâjbâite (merge pe ~).] băşească (el să se ~) [vulg. abondamment benă [auto]. vieil homme. pugilat bătaie de joc. boisson bâjbâi. glumeţ]. vesser [vulg. ancienne. pété [vulg. tâtonne (il ~) bâjbâind. jaser bârfire. vieillard bătrână [n. jouir beneficiu beneficii.]. rôde (il ~) bârcoace [pl. benne [auto] beneficia. ancien.] beleaua. hommes (des/aux ~) [mâles] bărbătesc.]. foire [n. boire. jasé bârfitor. essence [auto] benzinărie. médisant bârlog. risée (être la ~ de tous) bătaie. département de Bacau [abréviation] bd. tâtonnais (je ~) bâjbâie. cor [au pied] bătrân. vesse (il ~) [vulg. ampoule [électr. barbu bărbuşoară [bot. tâtonnait (il ~) bâjbâiam (eu ~).] belşug.] bbbăs băşi (se ~) [vulg. buvant băui.] bec semnalizator.].] băşică [pop.]. belliqueux beligerant. âgé bătrân [n.]. bénéfice.]. Cotonoaster integerrimus [bot.] bârfă. buvais (tu ~) beat beţi beată bete [adj. pétaient [vulg. boira bea (vei ~). station service . boit (il ~) bea (el ~) [imperf. mât [d'une tente] băubil [pop. menton bărbos.]. vieille. soûl beat criţă. terrier.f. tâtonnant bâjbâit.22 - ..] băşică (~ a pielii) [med.] băşindu-se [vulg.] Belgia. bébé bec becuri. vieux.]. ampoule. indigène bbbăt bătaia de joc (fi ~ a tuturor). bénévole benign. profusion belşug (din ~). portée bătaie cu pumnii. sg. boivent (ils ~) beau (ei ~) [imperf. ampoule [méd. bus (je ~) băut.] benevol. barlang bârnă.].]. pimpant. commère. vessait (il ~) [vulg. bataille. tâtons (aller à ~) bâlci [n.]. pétant [vulg.

jatte blitz. ecclésiastique bistriţean [m. bivouac bizar bizari bizară bizare. humeur (être de bonne ~) binefacere. fric [pop.] [optique] binoclu mic de teatru. bétel beton. ivrogne beţiveală. bilan (déposer son ~) bilă bile. bienfaisance binefăcător [n. cingler biciui (el ~). bilan bilanţul (depune ~). malédiction. bénir binecuvânteze (să ~). bijouterie bijuterii. maudit bleumarin. pintade [zool. billet. bistouri biştari [pl.].]. coincé . bipède birocrat. débonnaire blam. bijoux bijutier. biologiste biologie. blasphémer blestemat. ténèbres [pl. fourreur bleg blegi bleagă blege. Bélier [zodiaque] bere. bibliothécaire bici. biologie biped bipezi. bureaucratie birou birouri. biais (en ~) [couture] bie [croitorie]. bonne humeur (être de ~) binecuvânta. fouet bicicletă. fourrure blând blânzi blândă blânde. étude [bureau] biscuit. blâme. bureaucrate birocraţie.]. bistrot bisturiu. bit [PC] bitum. ivrognerie beznă [sg.]. joyau. pompiste berbec. biais [adj. bête. blasphème. biberon bibili [pop. berline bestie.].n. biscuit. jumelles [n. bureau.pl. immeuble bloca. joailler. coinçant (se ~) blocare a circulaţiei.] bine. ébriété. semonce [n. biographe biografie. embouteiller blocându-se.benzinier. bijou. petit beurre biserică biserici. mou blândeţe. étrange bizar (în mod ~). bile bilet. bibliothèque bibliotecar. ivresse beţiv. église biserică de lemn. fantasque. bikini bilanţ. bizarre.] [couture] biet. bilingue bilion. étrangeté bbbl blajin. bimoteur [aéro. immobiliser. philanthrope. coincer.]. joaillerie bijuterie [magazin]. bijoutier bikini. bienveillant binoclu.] bit [PC].] BH. cingle (il ~) biciuie (ei ~). office birou [de notar sau avocat]. église en bois bisericesc. cinglent (ils ~) bideu. bien bine dispus (a fi ~). bon. paralyser. vélo.f. buveur. cou beretă. maudire. cinglait biciuie. bien sûr binevenit. fignoler bibilică [zool. bienfaiteur bineînţeles.] blama. brute betel.]. niais blestem.f. biffer bifurcare. billard bilingv. butte (la ~) bivuac.].sg. jumelle binoclu [n. département de Bihor [abréviation] bbbi bibelou. bloc (en ~) bloc [arhit. biographie biolog.] [sg. armoiries [pl. bicyclette biciui.pop. billion bimotor [aero.]. bleu marine blid [pop. =de la région de Bistrita bistrou. à l'aise. bifurcation bijuterie. honteux [*] blană blăni / blănuri. bétonnière beţie. mou. bloquer bloca (se ~). bitume biută [mil. douceur blândeţe (cu ~).]. damnation blestema. bidet bie (în ~) [croitorie]. bière beregată beregate. cingla biciuia. embouteillage blocat. blâmer blamabil blamabili blamabilă blamabile. bizarrerie. bienvenu binevoitor. bille bilă [med. doucement blazon. HLM.].] bistriţeană [f. écusson blănar. béton betonieră. bélier Berbec [zodiac]. lorgnette biograf. ivrogne beţivan.] bibliotecă.]. tertre biuta [mil. mot biliard. bizarrement bizarerie.]. coinçait (il se ~) bloca circulaţia.23 - . lampe éclair bloc (în ~). béret berlină. accommodant. bénisse binedispus (fi ~). pauvre bifa. bibelot biberon biberoane.].

]. grommeler bon [n. bord bordo. riche. bœuf box. richard bodegă. nanti.].m. gueule. bractée [bot. sapin Braille.]. bras bravo!. Hongrois [n. prouesse brazdă. [bot. merci boi.pl. museau botanică [abrev.24 - . voûté bbbom bombarda.] brânzărie.f.pl.]. bordure borî. teinturerie boiangiu. paprika (le ~) bojoc [pop. voûte plantaire boltă.] Brâncuşi. richesse bogdaproste [n. Heracleum sphondylum [bot. malade. pétasse. brodequin bocitoare. bonnet bonificaţie.]. =de la ville de Brasov (Ts) braţ. Brancusi brânduşă [bot. teint boia de ardei [n. poumon bol. bodyguard. bordeaux [coloris] bordură.]. bombé bomboană bomboane. blouse bluzon.][pop.] botez. voûte. pot [bocal] borcan cu dulceaţă.] brad brazi. cossu bogătaş. coupole boltit.] [student]. fromage [n.]. Bistrita-Nasaud [abréviation] bbbo boabă boabe. bombe nucléaire bombăni.] bonă [n. pleureuse bocotan [reg.m. dépt. quittance.f.n. teignaient boiesc (eu ~). grain de poivre boală.]. Sempervivum schlehani [bot.]. coinça (il se ~) blochează (el se ~).] bob de grâu. étudiant de première année Bobotează. coiffe. paprika [n. prime borât. bonbon bombă.]. garde du corps Bodoc. couilles [vulg. bobiner bobină [electr.]. bon [n. teinturier boiau (ei ~). testicules bob [n.] bondoc bondoacă. bohème [vie] bogat. baptiser boţeşte (se ~). coince (il se ~) blond. Bosnie bostani albi. tonitruer Bosnia. bocal bocaux. froisser (se ~) boţit. bombardent bombardează (el ~).].m. nippes [n.]. bombardement bombardează (ei ~). grain boabă de piper. bonne [n. froisse (il se ~) boţi (se ~). sillon Brazilia.]. gras (caractère ~) [PC] bolnav bolnavă.] boiaua de ardei. bohème boemă. grogner. bombarde (il ~) bombat. [bot. semelle intérieure [f.] branţuri. pot à confiture bord [mar. pugilat bozgor [pop.blocă (el se ~).] boabe. souffrant Adev 01/11/07 bolnăvicios.] boscorodi. hongrois [adj. =montagnes S Carpates Orient. bistrot bodigard [pop. blouson BN. boutique bolta piciorului. richard bogăţie.]. grain de blé bob de strugure.].]. teins (je ~) boieşte op. teint (il ~) boii (eu ~). chiquenaude bobina. bombarder bombarda (el ~). morbide bolt [reg. teignit (il ~) boiangerie. bonhomie bonus.]. arc.]. vomi borâtură. grain [n.].m.*] bozgoresc [pop. cossu. Crocus sp. courges bbbot bot. Trans. trapu bonetă. affection. bol bold [PC] bolduri. rebondi. teignais (je ~) boi (el ~).f. teignirent boire.] borcan borcane. boem. jean [pantalon] bluză.] brânză [n. Brésil . maladif. teindre boiam (eu ~). bobine boboc [fam. débagouler [fam.] boaşe [vulg. vomir borî [pop.] bogdaproste [pop. grain de raisin bobârnac.][*] bbbr bractee [bot.].][pop. teinture boit. bravo ! bravură.pl.] borşişor [bot. froissé bou boi. bombardait bombardament. prostituée. bombe bombă nucleară. putain.] branţ [n.f. teignis (je ~) boiră (ei ~). peiorativ]. Trans.]. pute boarfe [n. Épiphanie bocanc. sornette braşovean.m.].]. Braille brânca-ursului [bot.].m. vomi [n. fromagerie braşoave [pop. bonhomme bonomie. vomissement. maladie boarfă [fig. merci [n. prime bonom. blond blugi [pl. baptême boteza. peiorativ] bozgori.

bulle bulă de aer. grondement bucal.m. soudain brusc. bulle d'air bulb. département Botosani [abréviation] bbbu bubui.] broaşte. volontiers. Corydalis capnoides [bot.] bbbul bulă (de aer). morceau bucată de zid. briquet [n.]. culotte bufet [mobil]. brusquement brusc (se opri ~). privire]. boule de neige bulibaşă [n. bronze bronza. brochure browser [Internet]. gronder bubuit. Ligusticum mutellina [bot. coin cuisine bucăţele (făcut ~).] [allumage] brie [bot. brouillon bujor. budget bugetar. pile (s'arrêter ~) brusc [adv. fesses bucla. brouillé [radio] bruiau. brise [n. malmener.].] [bot. brouillaient (ils ~) [radio] bruiază (ei ~). réjouir. friser buclat.] breloc [n.]. cuisine bucătărioară.m. brutaliser. morceaux (en ~) Bucegi. brouillent (ils ~) [radio] brumă. tohu-bohu . buccal bucată. joyeux budă (fi în ~) [reg]. pan (de mur) bucătar. tortue brocart. brode (je ~) bronhie.] bretele.f. pivoine bujor de munte [bot. buffet bufet cu răcoritpoare. grenouille broască râioasă [n.].] brioşă. soudainement brusca. malmener brusturul oii [bot]. hébéter buimăcit. bucarestois Bucureşti. cuisinière bucătărie.].25 - . confus (être ~) buimac [d. Telekia speciosa [bot. hibou bufon.] broaşte râioase. pièce. clown buget.] buldozer. broche [ornement] broşură.]. brutalité brutalitate (cu ~). bronchite bronz.]. tanner bronza [pielea]. draps (être dans des beaux ~) budă [reg. boulevard Bulgaria. brusquer. brouiller [radio] bruiat. brodé brodează (el ~).pl.brazilian.].]. budgétaire buimac. broché broşă. bretelles breton.]. brioche briză. serrure broască [zool.] broaşte. brutal brutaux brutal (în mod ~).][bot.m. navigateur [PC. bucolique bucovinean [m. cuisinier bucătar-şef.] brigadă. =montagnes .]. éberlué buion. morceaux (en ~) bucăţi (face ~). Bulgarie bulgăr de zăpadă. bulletin buletin de ştiri TV. rouler. Bucarest bucurie.f.] bucătăreasă.pl. fruste. Internet] bruia. bronzante (crème ~) bronzat. frimas brun brună. Trollius europaeus [bot. Brésilien brăţară. toilettes [n. Ligusticum mutellina [bot. brut brutal brutali. bronzer. brocher broşat. hagard buimăci. =chef d'un clan gitan bulibăşeală [pop.]. buci. brigadier brio (cu ~) .f.] broască ţestoasă broaşte ţestoase. breton brichetă [n.Carpates S roum. broder broda (el ~). pétrin [fam. bulbeux bulbuci [pl.m. basané. jouir bucureştean.].].] bucovineancă [n. bulbe bulbos.] brut brută. maltraiter brutar. =de la province de Bucovine bucura (se ~).n. brodait brodat. buvette bufniţă bufniţe. bronche bronşită. brocart broda.f. hébété buimac (fi ~). joie bucuros. brutalement brutaliza. boulangerie BT. pièces (mettre en ~) bucăţi (în ~). journal télévisé bulevard. brun brusc bruscă. cuistot [fam. Rhododendron kotschyi [bot. boulanger brutărie. brusque. brode (il ~) brodez (eu ~).] budigăi [reg. porte-clés [n. bracelet brăzda. brigade brigadier.] bbbro broască [mec. tanné broşa (~ o carte).] bucolic. brio (avec ~) brioală [bot. brunir bronzare (cremă de ~). subitement. frisé bucluc. crapaud [n. sillonner brebenei [pl. rudement brutalitate. gelée blanche. tout d'un coup. bulldozer buletin.

comme [compar. bon. comme un poisson dans l'eau ca prin minune. torse [n.] bunică.f. touche [n. département de Brasov [abréviation] BZ. câble cabrioletă. comme d'habitude ca peştele în apă. Erigeron alpinus [bot. tant (en ~ que) ca o mănuşă (vă merge ~). cadet cadmiat. cabinet cablu cabluri..]. piqué [adj.] buzunăraş.]. tonneau butoiaş.] buştean. comme un cheveu dans / sur la soupe ca nuca în perete. de telle manière que.]. bonne foi (être de ~) bună seara.]. vrille burghiu de filetat [tehn. tonne.] cacao. aussi bien que. lippu buzna (da ~).. comme un gant (ça vous va ~) ca musca-n lapte. merdaillon [fam. but [sport] butan [neo. cabosse [n.] burduf pentru apă. plastique] burghiu. lèvre buzat. pochette BV.]. bienveillance.] bunăvoie (de ~). boîte de nuit. cep [agr.] caca [pop. maison forestière cabană de vânătoare. chalet [abréviation carto. merdouiller [vulg. comme un cheveu dans / sur la soupe ca de obicei. lippu buzunar buzunare. plaine [abréviation cartographique] C. plat ventre (à ~) buruieni. chalet (le ~) cabană [n. maison de chasse cabaret.]. abdomen. cabossé buşitură. tu piges ? [fam. coton bbbun bun.26 - .N.m.]. bungalow bungheşti ? [pop. grand-maman bunici. hypothétique] caăptui (~ un copil). cacao cacarisi [pop.] cabană forestieră.L. remontoir [montre] butuc de viţă de vie. éponge burete [mat. tonnelet buton. grand-papa bunvenit. cœur (de bon ~) bunăvoinţă. mousse [mat. cadmié cadmiu.]. bonjour bunăstare.]. bienvenue burdihan [pop.]. chalet [n. =bloc syndical roumain C.].] buric. obligeance bune (pe ~). ainsi. homme d'affaires busolă. baignoire cadenţă. comme si [comp.] bunghi [pop. afin de. bruine burniţează.] buturugă. ca. C. herbes (mauvaises ~) businessman [neo.f. bouteille butic [neo. miraculeusement ca să.pl. bourse de valeurs bursă. boutique butoi butoaie. bonsoir bună ziua.] burtă.].] bunghişor [bot. bien-être bunătate. ventre.]. butane bute buţi.].P. bourse [scolaire] bursă de comerţ. belle bună credinţă (fi de ~). [cal putere].]. basilic Adev 13/01/08 buşi. panse [pop. bouton buton (~ pe care se apasă). =Conseil National de l'Audiovisuel C.] bumbac. souche buză buze. boussole bust. bonne. vache à eau burete. bruinait (il ~) burniţă. bonté bunătăţi [pl. bruine (qu'il ~) bursa de valori. bûche bbbut but [rugby]. tonneau butelie butelii. cadavre cadă. cadence cadet [mil.]. caca [fam. bruiner burniţa [perf.].N. tonne. cabriolet caca [de copil][fam. panse [pop. cadmium . buste. volontairement. s.]. taraud [techn. que [compar. cabosser buşit.]. bourse de commerce bursuc.] cabală [f.]. afin que ca să nu.] burtă (pe ~). coup monté cabana [f. tuyau burlesc. irruption (faire ~) buzos.bulibăşi [pop. chambarder bulibăşit [pop.].. chambardé buline (cu ~). grands-parents bunicu. poche plaquée [f. à moins que ca şi. bouton-poussoir buton pentru întors ceasul.] cccad cadavru. plastic]. bruine (il ~) burniţeze (să ~). piger [fam.] cabane. burlesque burniţa. nombril burlan burlane. friandises [n. cabaret cabinet.R.V. département de Buzau [abréviation] ccca C.A.m. afin.] busuioc busuiocul.]. poche buzunar aplicat [n. comme [comparaison] ca şi cum. blaireau [zool.S. pas mal bună. établir (~ un enfant) cccab Cab. honnêtement bungalou. Frăţia.

].m. Calvaire calzi.] cafetieră.]. calculateur cald caldă. canton forestier . pièce [chambre] cameră de comerţ. calculatrice calculator.] canapele. jerrycan cantitate.pl.] cafea [f.] calambur. calcaire [adj. cadran cadrare [PC].]. saint-frusquin [n. vantaux (porte à deux ~) cană (de lut).f. cheval chevaux cal putere. champion campionat. kangourou canicular.] calm. coupe [championnat] camufla.pl.pl.] cahlă [n. calculer calculatoare [f. canapé (le ~) canapelei.]. masse cantitativ cantitativă. ordinateur. avenue Cale bună! formulă de urare la plecarea cuiva.f. cahier de brouillon Cairo. cafés (les ~) [pl. calèche caleidoscop. tranquille calma. camoufler camufla (el ~). canapé convertible canapea extensibilă. calcaire calcaros. abricotier caisă. Le Caire cais. café [m. choix (de ~) calitate de (în ~). châssis.m. don (faire ~) cadou de Anul Nou [n.sg.f. La Voie lactée Adev 19/12/07 caleaşcă. percolateur caft. chambre noire cameră video [f.] cafele [f. pavage calcilol.] canadian canadiană. andouille calvar. canapé convertible canapeaua. cadrer cadran. camouflage camuflat. caoua [n. Canada [n. médisant caltaboş. as. radoucir. jeu de mots calamină [auto]. torride caniculă.] California. paisible. ingénu candoare. pacifique. canapé (du ~) canar canari. kaléidoscope calicie [pop.n. usure cameră. quelque [adv.n.] [restau.].].] [fam.] $$$ cafenea [f. pavé. andouillette.]. calcul [méd.]. cancéreux candid. abricot cccal cal cai [pl.][pop. pauvreté caliciu [bot. passe-montagne [alpin. canin [dent] canistră. quasiment.] cafea arabica. cahier caiet de notiţe. Manche (la ~) canapea [n.] caduc caducă. à peu près. femme de chambre. chemin de fer Calea Lactee. canadien canal. chaud caldarâm. tant que (en ~) calităţi [pl. chambre de commerce cameră obscură. café (le ~) [m. chant canton forestier. Arabica cafea prăjită.]. calice [bot. qualité. camoufle (il ~) cccan Canada [n. tant (en ~ que).] cam o sută. cancer du sein Adev 27/03/08 canceros canceroşi canceroasă canceroase.cadou cadouri. calamité.] calcul. cadre cadru de conducere.m.m. cafetière [pression] cafetieră (~ electrică). chambre. caduc cccaf cafă [pop. sinistre [n] calcar. drum bun! Bonne route ! cale ferată.]. caoua [n. Californie calitate. rassurer calomnia. camouflait camuflaj. canal canal (~ de scurgere).] canapea-pat.].]. camping campion. serein [fig.] cameristă. caméscope [m. café torréfié cafeaua [f.] [de sobă] cahle. étrennes [n. apaiser. suie calamitate. café [restau.] [m. rixe cagulă [anti-tero]. centaine camătă. ingénuité. cadeau. calcul calcul [med. environ. camouflé camuflează (el ~). caniculaire.]. camériste camion camioane.m. bagarre. café (le ~) [m. cagoule [anti-terroristes] cagulă alpină [gen ninja].pl. calcicole cale căi.] calitate (de ~). m. quantitatif canto [muz.].] cafelele [f. naïveté cangur.]. chauds cccam cam.27 - .]. égout canal de televiziune. étoffe [fig.] [fam.]. camion camping. La Manche.]. carreau [n. don cadou (face ~). diffamer calomniator. canicule canin [dinte]. fenestration [PC] cadru. serin canaturi (uşă cu două ~). cadre [adm. championnat. présent. kayak caiet. mérite [n.m. vertu.]. cafés [m.] cadra. naïf. cruche cancer de sân.] cafeneaua [f. canapé [n.] calcula. voie.f. chaîne de télévision Canalul Mânecii. cheval-vapeur calabalâc [n.]. quantité cantitate mare.] [de poêle] cccai caiac.

] capsă (de îmbrăcăminte). qui [relatif] care consimte. capitonnage capitula. caricature carie [stomato].n. relevable care se poate spăla.]. chapiteau capitol. irrétrécissable care încălzeşte mâna.] care se poate deschide. oratoire. captif captiva. particularité caracteriza. cardinaux cardinali. caractéristique caracteristică. laquelle. tête. brigadier [mil. fin [n. philanthropique.] cap de acuzare.]. pile ou face capabil. attrapé captură. capsule capsulă [de medicament]. quel [adj. nettoyant care intră unul în altul. capital.28 - . captivait captivat.] capot. potable [adj. char car mortuar. consentant care curăţă. qui care (după ~). enveloppant care îţi ia răsuflarea. captivité captura.]. quels. mousqueton [alpin. carambolage caramel. drôle caragialesc.f. lavable care radiază. carafe caraghios. interrogatif] care [pron.f. négociable care poate fi separat. carburateur [auto] carcasă. cachet [méd. chamois capricios capricioasă. combustible [n. chapitre capitonaj. capricieux capriciu. carence cargou. caprice. captivé captivant. chef-lieu capitală de judeţ. caravane carâmb [al cizmei].]. capoter [aéro] capotă. itératif carenţă. capituler capitulare. capture Capul Bunei Speranţe. cardinal cardinale. couvercle capac care îmbracă bine.] [fam. retournable care se poate ridica.] care se poate întoarce. séparable care nu poate putrezi.m.]. apte capac capace. capte (il ~) captiv captivă. Cap de la Bonne Espérance capuşon.pl. cardinaux care. quelle.] carapace. feinte [nf. bout [n. particularité. rabat coiffant capă. rouleau (être au bout du ~) capcană.] capătul puterilor (fi la ~). capté captează. inter. =du dramaturge I. feutre (crayon-~). cachot cardinal. amovible care poate fi izolat. rencontrant care înveleşte bine.f. agrafeuse [n. charitable caritate.] caracatiţă. quarantaine [méd. charmant captivează. à l’épreuve des éléments care se repetă. quoi (après ~) care (la ~). captive (il ~) captivitate. lequel. ratière capelă. capote capotă [auto]. ouvrant [adj. caramel carantină [med. capturer capturat. piège [s. guet-apens. chapelle capete [n. chef-lieu capitel [arh. carie [stomato] carieră. chèvre capră (piele de ~).] carburator [auto]. quel. cape capăt. caractère caracteristic. corbillard carabinieră [alpin.L. boule [arg. cargo caricatură. capter captat.m.] capital. carapace caravană. capturé.p].] capta.]. toquade Capricorn [zodiac]. difficile [personnes]. relativ].] capcană pentru şobolani. retournable care se poate răsfrânge. captiver captiva (el ~). que. coque carceră.]. fantaisie. tocade. Capricorne [zodiaque] capsator (~ de birou) [n. attraper. crayon feutre caritabil. cappucino capră capre. imputrescible care se poate bea. cargaison. chagrin (peau de ~) capră neagră. irrétrécissable care nu intră la spălat. pieuvre caracter. à vous couper le souffle care ocupă puţin loc. isolable care poate fi negociat.caolin. chef-d'œuvre caporal [mil.].Caragiale carambolaj. fins [n. reddition capodoperă capodopere. coup de tête. bouton-pression capsulă. chauffe-main care întâlneşte. capuchon cccar car. carrière carioca. kaolin cccap cap [anat. robe de chambre capota [aero]. caractériser carafă.]. chef d'accusation cap sau pajură. charité . fonds capitală de departament. emboîtables care nu intră la apă. rayonnant care rezistă intemperiilor. tige [de la botte] carburant. peu encombrant care poate fi îndepărtat. quoi (à ~) care [adj. capot cappucino.

chair. motif cavaler. formel. maisons (les ~) caselor. quelques catifea catifele.].] cărţi.m.][pop.] câtu-i hău [reg. chute [cascade]. héberger caza (el ~). bercail cascadă. cornichon castron. tantôt… tantôt… câteva [adj.].]. tapis [n. caoua [n. aucunement câţiva. satiné. maison. incisif cauză.pl. quelques cauciuc. marron castaniu. nettement câteodată. cathédrale categoric.]. saint-frusquin (le ~) [pop. mât catedră [instituţională]. carte (postale) cartea de telefon. étage [n.] casă de economii. carlingue carnaval. logeait (il ~ qqn) [v. ver rongeur Carlina acaulis.] casier. cas (en tout ~) caz că (în ~). châtaigne. livret scolaire carnetele de cec.f.]. Grande Ourse carură.f. cas. carte carnet de elev. net [catégorique] categoric (în mod ~). gomme cauciucat.caritate (face un act de ~). château castelul. foyer casa de bilete [teatru].] [joc de cărţi]. la Maison Blanche (à Washington) Adev 13/01/08 casa scărilor.neh.]. cascade casei.] caşmir. maison mémoriale casă părintească. étages [n. velours (le ~) catifelat.] carlingă. quelques-uns câţiva [adj. carline [bot.].m. quartier cartof cartofi. numéraire [n.f.n. catholicisme catrafuse [n. chaire catedrală. cavité cavou. caoutchouc. chair et os (en ~) carnet.][jeux de cartes] Carol. bottin (le ~) Cartelul Alfa. catholique catolicism. maison (de la ~) casele. gruyère caşetă [med.] castan. cassette vidéo cash. châtaignier castană. charité (faire la ~) cariu.].pl. caisse [écon.].] casă de corecţie [n.] casetă de film.]. caisse [écon. mule catarg catarge. velours catifeaua. espèces [fin. caisse [écon.neh. cartouche Carul Mare [astron. formellement categoric [adv.] caza (el se ~).m. caisse [commerce] cassă.] câtuşi de puţin. occurrence (en l'~) caz (în orice ~). château (le ~) castrevete murat castraveţi muraţi. daigner catalige [pl. logeait (il se ~) caza (se ~). si [conditionnel] caz contrar (în caz~). viande carne şi oase (în ~). carrosserie carou. carrure cccas casă case.].f.pl. Charles caroserie.m. mordant [adj. carpette. cachet [méd. chevalier cavaleresc.m.] cavitate. saint-frusquin [n. chaumière casă de bani. loger (~ qqn) [v. livre [n. carnet de chèques Adev 10/02/08 caro. à tout jamais caturi [n. caisse d'épargne casă memorială.m.pl. des fois.29 - .m.] cataclism. Carpates (les ~) carpetă [n. bureau de théâtre Casa Albă. châtain castel castele. Trans.] [fam. reg. sinon de la caz la caz.] carte [n. livre de chevet carte de credit. au cas par cas Adev 08/01/08 caza (~ pe cineva). carreau carouri (în ~). ménager cassa [comerţ]. échasse cataractă. carte de crédit carte de vizită. caveau cccaz caz.]. chevaleresque cavei [reg.pl. caisse [écon.t. carnaval carne.m. cataclysme catadicsi. carou [n.m. reg.m. mulet catârcă. coffre-fort. pneu. maisons (aux/des ~) casetă [audio sau video]. Carpates Carpaţii. cachemire cccat cat [n.] catrafusele [n. carte carte poştală..f. domestique. bol cccaş caşcaval. carreau [n.].]. logis [n. bouquin carte de căpătâi.pl.] casnic.n. cage de l'escalier casă acoperită cu paie.f. pomme de terre cartofi pai.]. K7 [fam.] carpete. caoutchouté caustic [fig.]. caissier casierie.sg. loger (se ~) ..].].m. affaire caz (în acest ~).] [pop. velouté catolic.t.].]. =bloc syndical roumain cartier.] [pop. à jamais. frites cartuş cartuşe.m. marronnier. de temps à autre. mèche (être de ~ avec) catâr. chute [cascade] cataramă (fi la ~ cu). maison de correction [n. carreaux (à ~) Carpaţi. cartouche film casetă video.

voies respiratoires Adev 17/04/08 căinţă. monté călător călătoare călătorilor. merde (être dans la ~) [pop. chevauche (il ~) călărie. rater un examen $$$ cădea mort pe loc. seau (du ~) căldăruşă [bot.]. militairement cazul în care (în ~). tombe (qu'il ~) cade (care ~). tonifié călţunul-doamnei [bot. tombes (tu ~) cădem. logement. =massif des Carpates Orientales călimară.f. pilote. bénédictin . logés (nous nous étions ~) cazaseră (el se ~). bêche cazne [pl. tombé (il était ~) căzusem (eu ~). guide. chaud [vêtement] călduţ. chevauché. logé (je m'étais ~) cazasem (noi ne ~). montait (à cheval).]. tombés (nous étions ~) căzuserăşi. disgracié.pl. tombas (tu ~) căzut căzuţi căzută căzute.]. caserne cazier.] cazon [adv. chevauchait (il ~) călărească (el să ~). tombé (j'étais ~) căzuseră. logé (il s'est ~) cazau. tomber sur le carreau cădere.] cccă că. chaleur căldură (cu ~). piétiner. tombés (ils étaient ~) căzuserăm. chier [vulg. guider.] călugăr benedictin. logé (il s'était ~) cazasem (mă ~).] Căliman.].t.].m. taxiways Adev 03/01/08 căilor respiratorii. bien tomber cădea la un examen. équestre călări.30 - . équitation călărind. logent (~ qqn) [v. califourchon (à ~). merdique căcat (fi în ~) [vulg.] cazau (ei se ~). talon călcare în picioare. loge (qu'il se ~) cazare.][pop. tombée de la nuit (la ~) căderi de zăpadă [n. tomber cad (ei ~). loge (il ~ qqn) [v. supplice caznele veşnice. tombé căzut în dizgraţie.] căcăcios.][zool. chaleureux. car căciulă. taper sur les nerfs de qqn călcâi.] călare. logé (je me suis ~) cazat (ne-am ~). tomber en disgrâce cădea la ţanc.t. tombée cădere [mil. tonifier călifar [n.m. marcher călca (cu fierul). cas où (au ~) CD. bonnet cădea. chaleur (en ~) călduros călduroasă. monter (à cheval). tiède căleşte [trupul].] căderea nopţii. piétinement călcat.t. repentir (se ~) căii de rulare. repassage călcător [n.]. logé (~ qqn) [v. logeaient (ils ~ qqn) [v.cazându-se. merde [vulg. Geum rivale [bot. voyager Adev 01/04/08 călătorie. caca [fam.pl. Casimir cazma.t. cheval (à ~).]. tombons cădeţi.]. prise [mil. chevauché (il avait ~) călărit. grêler cădea în dizgraţie.].] călugăr călugări. fouler călca pe nervi. logés (nous nous sommes ~) cazat (s-a ~). casier judiciaire Cazimir. chaudière cazarmă. tombe (il ~) cazi. repasser [habits] călca în picioare.] cazat (m-am ~). passager [n. encrier călit [trupul]. tombé en disgrâce cădea grindina. pénitence. disque compact CD-uri. tombe (je ~) cadă (el să ~). tombant cade (el ~). tadorne [n. piloté călca. tombant căzu. tombez căzând. montant (à cheval) călărise. tombés (vous étiez ~) căzuseşi.] căi (se ~).] căcat [vulg.][zool. Aquilegia transsilvanica [bot] căldură. chute.m. tonifie (il ~) căli [trupul].]. tombâtes căzuse. tombai (je ~) căzură.].m. compact disques [pl.].f. logeant (se ~) cazase (se ~).] cazează (el ~). piloter călăuzit. chaleureusement călduri (în ~). logeaient (ils se ~) cazează (ei ~). seau căldării. que căca (se ~) [vulg. repentir [n. tombé (tu étais ~) căzuşi.]. voyage călăuză. religieux [n. chevauche (qu'il ~) călăreşte. chevaucher călărea. tombèrent căzurăm. moine. fer à repasser căldare căldări.] cazeze (el să se ~). chutes de neige [n.] căcat [pop. voyageur călători călătoresc călătoreşte călătorea călătorească.]. tombent cad (eu ~). logés (ils s'étaient ~) cazat.] căci. militaire [adj. peines éternelles cazon. hébergement cazan de abur. marché călcat (~ cu fierul) [n. tombâmes căzurăţi. tomba (il ~) căzui. kalauz călăuzi.

coltinait cără în cârcă (el ~) [pop]. pour. chienne căţel [de usturoi]. mariage căsătorindu-se. ouatinage. menottes [pl. cherchait (il ~) căuta (el ar ~). charretier cccăs căsăpi [pop. meneur căpetenie de hoţi. monacal călugăriţă călugăriţe.m. épouser căsătorie.G] cărţoi. daim (peau de ~) căptuşeală. coltiner cară în spinare (ei ~). bâiller căscată (cu gura ~). cherchais (tu ~) căutai (eu ~). tête căpăţână de zahăr.f. maisonnette cccăt cătană [n. tique cccăr căra în cârcă [pop.] cărturar. recherche (il ~) căută (el ~).] căţăra. landau cărui (al ~). charrier cărbunar. cheminée cămin studenţesc.] [opt. bercail. chercha (il ~) .f. coltinent cară în cârcă (el ~) [pop].]. cagou [arg. grimpez (vous ~) căţărător. coltiné cărămidă cărămizi. établissement căpăţână [pop. sentier [n.31 - . fourré [de fourrer] căpuşă. chercherez (vous ~) căuta (voi ~). grimpeur căţeri (te ~). chameau cămin. escalade căţărase (se ~).G]. foyer. grimpant. chercherions (nous ~) căuta (aş ~). dont [G.]. marier (se ~). coltiné căra în spinare.] cărucior. grimpe (il ~) căţără (ei se ~). ogre căpetenie.G].] căptuşi cu blană.f.m. religieuse [n. livres (des ~) [n. grimpent (ils ~) căţăra (se ~).]. cherchera (il ~) căuta (vei ~).] căruia (al ~). escaladait (il ~) căţără (se ~). chemise de nuit cămătar. charbon cărei (al ~). à cătun.][tuer] căsătoreşte (se~). mariage căsuţă. charretier cărăuşi. sentier (le ~) cărării. coltinant cărat în spinare. cherche (je ~). office cămaşă. épousa (il ~) căsători (se ~).m. brique cărare [n.] către.f.] cărări. épouse (il/elle ~) căsători. revêtement căptuşit cu blană. chercherais (tu ~) căuta (am ~).]. coltina (il ~) cărând în spinare. chercherai (je ~) căuta (vom ~). chercherons (nous ~) căuta (vor ~).Carpates S roum. grimper căţăr (mă ~). foyer d'étudiants cccăp căpătâi. chevreuil căprioară (piele de ~). doublure [textile]. coltinait cără în spinare (el ~). chercherait (il ~) căuta (va ~). érudit cărţii [n.G] cărţilor [n. chercheraient (ils ~) căuta (el ~). grimpe (je ~) căţără. escalada (il ~) căţărăm (ne ~).f. rechercher căut (eu ~). épousant căsătorit. envers.sg.] căpiţă (de fân) căpiţe.pl. derog. hameau cătuşe [pl. ouatinage. coltine (il ~) care în spinare (el să ~).] cămară. pop. zigouiller [arg. meule [de foin] căprioară. cherche (il ~).m. revêtement căptuşi.]. chercheras (tu ~) căuta (veţi ~). escaladé (il avait ~) căţăraţi (vă ~). charbonnier cărbune. cherchai (je ~) căută (el ~). soldat. recherche (je ~) căuta (ai ~). chercheront (ils ~) căutai.]. revêtir [constr.f. chevet căpătuire. katona cătare. căpcăun.]. =montagnes .]. coltine (qu'il ~) căra în spinare (el ~). chariot cărucior de copil.] cărarea. chercheriez (vous ~) caută (ei ~). dont [G. doubler [habit] căptuşi [constr. ménage. chercherais (je ~) căuta (aţi ~).] cătane. fourrer căptuşire.pl. mire [mil. vers. biche. recherchent căuta (ei ar ~). bée (bouche ~) căsnicie. sentier (du ~) cărăuş.]. sœur [rel. usurier cămilă. épousé căsca. cherchent. duquel căruţaş.] căror (al ~). savant. livre (du ~) [n. coltiner cară în cârcă (ei ~) [pop]. coltinant cărat în cârcă [pop. bouquetin [bibl. marier căsători (el se~).călugăresc. pain de sucre Căpăţânii. poussette. coltine (il ~) căra în cârcă (el ~) [pop]. chercher. militaire [n.sg. grimpons (nous ~) căţărare. gousse [d'ail] căuta. coltinent cară în spinare (el ~). sente [n. dont [G. chemise cămaşă de noapte. grimpes (tu ~) căţea. coltina (il ~) cărâ în cârcă [pop].

cherchâtes (vous ~) căutase. chantent. cherchaient căuţi (tu ~). pèsent cântăresc (eu ~).]. chant cânta. cherché (vous aviez ~) căutaseşi. pesons cântărind. cherchiez căutau. jouons. revenu [n.]. gain de cause câştig de cauză (avea ~). chantes (tu ~) cântăreaţă. chante (je ~).]. bascule. cherchant căutară (ei ~). gagnent câştigă. pèses (tu ~) cântări (el ~). gain câştig (fi în ~). ondulé.] cârmaci.]. béquille cârlig. chanson cântec de leagăn. c'est combien ? cât de [exclamativ]. pèse (il ~) cântăreşti.] cârlig de rufe.]. raccommode (il ~) cârpire. cherchions căutând. chantant cântase (el ~). comme [temporel]. gagner câştig.m. chanté (nous avions ~) cântaţi. pesé cântăriţi.]. chanter cânt (eu ~). gagne (je ~) câştiga. cherchez. champ [géo. s. recherchons căutam (eu ~).] cât.m. berceuse cârcă.]. gagnons câştigând. recherchez căutaţi (voi ~) [imperf. quel [adj. cherché (tu avais ~) căutaşi (tu ~). pince. saucisse cârpă. cherches (tu ~). cherché (il avait ~) căutasem (eu ~).].32 - . crêper [cheveux] cârlionţat. bouclé [cheveux] cârmă [mar. jouer. cherchais (je ~) căutam (noi ~). profit (être en ~) câştig [n.]. pesaient cântăresc (ei ~). inter. comme [exclamatif] cât de…!. cherchèrent (ils ~) căutarăm. cherché (j'avais ~) căutaseră (ei ~). timon [mar. épingle à linge cârlionţa. chantez. pèse (je ~) cântăreşte.]. champêtre câmpie. taupe câştig câştiguri.] când. gain de cause (avoir ~) câştiga. repriser cârpesc (ei ~).căutăm. cherché (nous avions ~) căutaserăţi. raccommoder. cherchas (tu ~) căutat. joues (tu ~). quête de (en ~) căutător. caqueter [poules] cârjă. chantent (ils ~). chercheur câine câini. cherché (ils avaient ~) căutaserăm.]. en moins de deux [fam. cabot [n. s. autant cât (în ~) [dată]. chanta (il ~) cântăm.] câştigătoare [f. pesa (il ~) cântărim. chien (du ~) câinilor. serpillière cârpi. raccommodé cârpit [n. jouez cântă (ei ~).f. champ câmp de vedere. chanté (ils avaient ~) cântaserăm.m. balance cântar de baie. peser cântărea. gagnaient câştigă. chanteuse cântar. en trois fois rien cât câştigi pe lună?. patère [n.] [arg. combien…! . profit. raccommodage cârtiţă cârtiţe.].]. pesait cântăreau. joue (je ~) cântând. interrogatif] cât [al unei împărţiri] [mat.n. timonier cârnaţ. pesant cântărit. recherche căutare [internet].] câinele câinii. cabaretier cârîi.]. chiens (aux ~/des ~) câmp. combien coûte cela ?. jouent cântă (el ~). raccommodage cârpit. pesez cântărire. pesée cântec. crochet cârlig de cuier [n. chien câine [n. cherché. pèse-personne cântări. quotient cât [m. gagnant [n. crépu. chante (il ~). cherchons. chanté (il avait ~) cântaseră. gagnait câştigaţi. requête [PC] căutare de (în ~). gagnes (tu ~) câştiga bani.pl. dos cârciumar. toucher de l'argent câştigător câştigători câştigătoare [f. combien cât ai zice peşte. requête [internet] căutare [PC]. champ de vision câmpenesc (ancien : cîmpenesc) câmpeneşti câmpenească. chanvre cânt [n. plaine câmpie [f. recherché căutaţi. combien (le ~) [date] cât [adj.]. chiffon cârpă de şters cârpe de şters. chantons cânţi.]. gagnez câştigau. cherchâmes (nous ~) căutarăţi. torchon. recherches (tu ~) căutare. gagna câştigăm. quand cânepă. joue (il ~) cântă (el ~) [perf. gagnant câştigi.sg. combien tu touches par mois? cât costă?. chien (le ~) câinelui.n. gagne (il ~) câştigă (el ~) [perf. raccommodent cârpeşte. lorsque.

cerf cerc. censuraient cenzurează (ei ~). observé cercetez. quoi [interrogatif] ce [pron.]. plupart cei vii. terre cuite cerb.pl. heure ceas (de mână) ceasuri. tasse ceaşca. horlogerie ceaşcă ceşti. nécessaire (le ~) ceferist. censura cenzurând. autre cele cinci simţuri. meilleur cea mai mare parte. au plus tôt cel mai mic. brouillard.] ce mai faceţi?. querelle. cercle vicieux cercel cercei. cendre cenuşiu cenuşie. =de Nicolae Ceausescu ceda.cât despre. céder cedat.] centrală nucleară. central centrală electrică. moindre cel mai mic (lucru). réveillematin ceasornicărie.]. Tchèque (République ~) cei mai mulţi. quant à cât pe ce să (fi ~). au plus tard cel puţin. tisane ceainic. censure (il ~) cenzureze (să ~).] cer (cădea din ~). centre ville (au ~) centurion. rixe ceartă (căuta ~). les cinq sens celebra. gris cenzura [vb. =montagne des Carpates Orientales ceai (~ negru). le pis cel mai târziu. censurant cenzurat. examiner. marmite ceauşist. nuque Ceahlău. oignon (de l'~) ceară [n. interrogatif. bleu [n. le pire. scruter. moins (le ~) cel mai rău.]. fête celebritate. fêter celebrare. contrôler. cheminot cefii. quant à cât timp. nécessaire (le ~) ceea ce trebuie. quel [adj.33 - .]. cèdes ceea ce. tasse (de la ~) ceată. renommée celebru celebri celebră celebre. recherche scientifique . recherche cercetare ştiinţifică. point de (être sur le ~) cât priveşte. centraliser centru. réveil [réveille-matin].]. ciel. rond cerc [jucărie]. nuque (de la ~) ceh. nues (tomber des ~) cer care anunţă furtuna. tasse (la ~) ceştii. fameux celular [telefon]. combien de temps câtă [f. cercle. censuré cenzurau. interrogatif. volée. Ceausescu (de ~). qui [relatif] ce fel de. ciel étoilé (le ~) cerul liber (dormi sub ~). du moins celălalt. comme [exclamatif] ce [interog. étoile (dormir à la belle ~) cerul liber (sub ~).]. noise (chercher ~) ceas ceasuri. belle étoile (à la ~) ceramică. centrale nucléaire centraliza. combien (le ~) [date] câte [f. palais [anat. observer cercetat. combien ccce ce. censurer cenzura (el ~). oignon cepei.] ceruri. observes (tu ~) cercetare. ce qui [pronom relatif] ceea ce se cuvine. combien câte (pe ~) [dată]. brouille. boucle d'oreille cerceta. censure (qu'il ~) cenzură. firmament. centre centru comercial. cent [monnaie] centenar. censurent (ils ~) cenzurează (el ~). circonférence. moins (au ~). célèbre. centre commercial centrul oraşului (în ~). azur [n. investigation.] [contusion] cearşaf cearşafuri. quoi (de ~) ce [exclamativ]. centenaire centimă.] cerul înstelat. comment allez-vous ? ce mai faci?. cédé cedez. centurion cenuşă. observe (j'~) cercetezi.rel. ciel orageux cerul gurii. portable [téléphone] cccen cent [moneda]. troupe ceaţă. comment ça va ? Ce pui la cale?. le mieux cel mai bun. montre ceas deşteptător. meilleur cel mai devreme. comment vas-tu ?. cire cearcăn. centime central. céramique. cède cedezi. Qu’est-ce que tu mijotes ? cea mai bun. cerceau cerc vicios. majorité ceafă cefe. quel [adj. ce que ceea ce [pron. drap ceartă. censure cccer cer [n. relativ]. tchèque Cehă (Republica ~). brume ceaun. thé ceai (de plante). théière ceapă cepe. censurait cenzură (el ~).] ce (din ~). centrale [f. que. vivants cccel cel mai bine.

conviction. questionnant chestionat. demandez ceru. citadelle cetina de negi [bot. large caverne [géo. gorges (les ~) [géo. homologué certificau. coupe [versification] ccch chef (fără ~). questionne (qu'il ~) chestionezi. brumeux ceva. citadelle (la ~) cetăţuie cetăţui. serveur. homologuaient certitudine. charité (demander la ~). merci de (être à la ~) chermeză. quête chetă (face o ~). encre cerşetor cerşetori. nommé. querellâmes (nous nous ~) certarăţi (vă ~). questionnent (qu'ils ~) chestioneze (el să ~).] [géo. appeler. demande. demanda cerut. civique cetăţi [peşteri în Apuseni]. mendiant cerşi. Adev 24/01/08 chema. querellé certaţi (vă ~).].] cerne. jappement chelner chelneri.] cheală. querellez (vous vous ~) certam (ne ~). certain [sûr] certa.cercetaş. ressortissant.]. jappe (il ~) chelălăit. questionne (il ~) chestionez. œillet ccchi chiar dacă. forteresse.]. querelliez (vous vous ~) certau (se ~). homologue (il ~) certificat. questionne (je ~) chestioneze (ei să ~).f. citadelle (la ~) cetăţean. porche cerdac [n. certitude cerui (a ~). chercheur cercuri. même si. tamiser cerneală. japper chelălăia (el ~). jappait (il ~) chelălăie (ei ~).]. collecte (faire une ~) cheutoare.] chei [portuar]. demandent cer (eu ~). frais cheltuitor. questionna chestionând. cirer ceruire. citoyen cetăţeancă. gaspiller cheltuiala (pe ~). quereller (se ~) certa cu cineva (se ~). réclamer cerem. interroger. certificat certificat [vb. quelque chose cezură [versificaţie]. querellèrent (ils se ~) certarăm (ne ~). sommelier chelălăi. cérémonieux cerenţel de munte [bot. quai [du port] cheie [f.] cetăţi [pl. trappe cheremul (fi la ~) [+G]. questeur chetă. caverne [géo.]. dépens (au ~) cheltuială excesivă. querellâtes (vous vous ~) certat ca. demanderait cere (el va ~). kermesse chestie. mendier. certifié.f.] chel [m. cité [n. homologuait certifică (el ~). questionnaire chestiune.][reg].]. chose. questionnait chestionă (el ~). Kellner cheltui fără socoteală. demandant cere (el ~).pl. milieux cerdac.f.n. question [problème] chestiona. machin chestie [fam. gorges [n. héler chemat. éclaireur cercetător cercetătoare. serrure (trou de ~) cheile [geo. Juniperus sabina [bot. demandons cerere. question [problème] chestor. quinzaine [salaire] chepeng. homologuent (ils ~) certifica (el ~). querellons (nous nous ~) certe (ei să se ~).].] chei [pl. questionnes (tu ~) chestionar. demande (je ~) cerând. citoyenne cetăţenesc. lors même que.].] cheii (gaură a ~).] cetăţuia cetăţuile.].pl. cirage [action de cirer] cetate cetăţi. demande (il ~) cere (el ar ~). interroge (j'~). demandé cereală cereale. querellent (qu'ils se ~) certa (se ~). véranda [n. querellions (nous nous ~) certându-se. questionner chestiona (el ~).pop]. cérémonie ceremonios. querelleur certifica. questionnent chestionează (el ~). interrogé chestionau. Geum reptans [bot. sabine [bot. jappent (ils ~) chelălăie (el ~). certifier. clé [f. demander. quoique . questionnaient chestionează (ei ~). querellaient (ils se ~) certăm (ne ~).] cere. forteresse (la ~). appelé chenzină. kér cer (ei ~). brouiller avec qqn (se ~) certăreţ certăreaţă. n'empêche que.] ceţos. prodigalité cheltuieli. affaire. homologuer certifică (ei ~). contrecœur (à ~) [pl. demandera cere înapoi. citadelle cetatea cetăţile. faire la manche cert. gronder ceartă (ei se ~). pétition cereţi. querellant (se ~) certară (se ~).] chei [n.][fig.][geo. césure. nommer chema de departe.34 - . gaspilleur cheltuielilor. chauve chelar. querellent (ils se ~) ceartaţi (vă ~).]. clef [f. céréale ceremonie.

].]. ébrécher ciobire. probité cinsti.]. chantait (il ~) cînta (la un instrument). kép chip de (în ~). chimie chimion.].] ccci Ciad. récépissé [n.] chiuli [arg.] cincilea (al ~). impudent. givre. réduit [n. chanté cîntat [n. cimetière cimpoi cimpoaie. accroupir chiriaş.].chibrit chibrituri.]. m. chiffre [code] cili. cinquième [1/5] cinci.]. tourmenté chiorî (se ~) [pop. visage.]. chantais (je ~) cîntat. cinquantaine [âge] cine. quinzième (le ~) cinste. quintessence chinui. intégrité. loyal. cinquième (le ~) cincime.]. pain (petit ~).] chichineaţă. cicatrisé ciclism. cynique cinism. mégot chit (fi ~). supplice. baudrier [alpin. qui [interrogatif] cinema (sală de ~). cinéma [art] cineva. chinois chingă chingi. impudence cinsprezece. buissonnière (faire l'école ~). cyclone ciclu. Transilv. cynisme. torture. kitchenette chiciură. débris.].] cinic. souffler mot (ne pas ~) chitiluş [bot.] chiuvetă [n. Polyanthes tuberosa chipiu. honnêteté. chanteur cîntec. chantais (tu ~) cîntam (eu ~).]. cumin chimen de munte [bot]. chimique chimie. clergé cccio cioacă [pop. berger ciobi.]. figure [visage] chip [reg. intègre. frimas chiflă. cinquième (la ~) cincea parte (a ~). vélo [sport] ciclist. jouer cîntai.]. honorer cinsti memoria. kyste chiştoc (de ţigară).]. honnête [adj. courroie chingi de susţinere [alpin. =auto Daewoo fabriquée en Roumanie cifra. kilo chilipir.]. pavillon chip chipuri. cycle. honneur. quinine chintal chintale.sécher [une classe etc. corneille ciob. cimenté cimitir. ciment cimenta. Astragalus alpinus [bot.] Cielo ® [n. chiffre cifru. vasque [n. cicatrice cicatriza. photo [fam. quitte (être ~) chitanţă [n. contrefort montagneux [géo.] chimic. tirer au flanc. quinzième (la ~) cincisprezecime. kiosque. torturer chinui (se ~). quinzième [1/15] cincizeci.35 - . cinq cinci-degete [bot. honorer la mémoire de cinstit cinstiţi cinstită cinstite. petit-pain chil [pop. aubaine chiloţi [pl. pic cioară ciori. biniou. image. Potentilla crantzii [bot. reçu [n.] chinină.m. chilă [pop. chiffrer Adev 01/11/07 cifră.] chicinetă.][arg. éclat cioban.]. tourment China.]. chirurgie chist. cicatriser cicatrizat. kibboutz chiceră [geo.][pop. quinze cinsprezecelea (al ~). loyer chirurg. coin cuisine.] cinstit (în mod ~). gueule [pop. cornemuse cccin cincea (a ~).] chioşc chioşcuri. cimenter cimentat.].]. quittance chitic (tăcea ~).m. culotte chimen.f. cinquième [1/5] cincisprezecea (a ~). Chine chinez chineză. thym ciment. Ligusticum mutellina [bot. cinéma (salle de ~) cinematografie. Laserpitium krapfii [bot. chant cinul bisericesc [arh. chant cîntăreţ. zyeuter [pop. honnêtement cînta (el ~). bon [n. [qqn. bec .]. fêlé cioc. cinquante cincizeci (vreo ~). coureur [vélo] ciclon.]. cinquantaine cincizeci de ani (vârsta de ~).]. sangle. Tchad cicatrice. quelqu'une cineva [abrev. chirurgien chirurgie. quelqu'un. tourmenter chinuit. chimiste chin. ébréché. qui cine [interogativ].].] chimist.f. zieuter. képi chirci. lavabo. locataire chirie. quintal quintaux chintesenţă.f. cumin chimionul-ţapului [bot. cuvette. guise (en ~ de) chiparoasă [pop. allumette chibuţ. fêler ciobi (a ~). règles [pl. fêlure ciobit.]. cils cimbru.

circonflexe circumscrie. circuler circul (eu ~). cite (je ~) citeze (ei să ~). circonspect circumstanţial [gram. lisiblement citi (ar ~). lire. merisier ciripesc (ele ~). grappe ciornă. chamaillez (vous vous ~).]. citadin citi. querellent (ils se ~) ciondănim (ne ~). circule (je ~) circula (el ~). citerne cccit cita. autour. tamponnement. circulons (nous ~) circulând. frapper à la porte ciocănind. querellâtes (vous vous ~) ciondănit. tchitat’ citea. tour [circonférence] circumflex. gazouillent [oiseaux] ciripi. cirque circa.] circumstanţială.]. lisais (je ~) citesc (ei ~).36 - . citation citaţi. heurté ciocolată. lit (il ~) citeşti. pic [zool. marteau-pilon ciocăni. bâtonner ciondăneală [pop. carambolage ciocnit.][rasist]. cognant ciocănit. gazouiller [oiseaux] ciripit. circonstanciel [gram.m.]. chamaillaient (ils se ~). chamaillé. circonscrit circumspect. trinquer ciocnind(u-).] circuit [turism]. circulent (ils ~) circulă (el ~). environ. querellé ciondăniţi (vă ~). impact ciocnire (între maşini).]. chocolat noir ciolănos. querellent (qu'ils se ~) ciondăneaţi (vă ~). chocolat ciocolată neagră. circonférence.] ciorap trei sferturi ciorapi trei sferturi. rond. lis (je ~) citeşte. citent (qu'ils ~) citeze (el să ~). citant citat. alouette cioclu. lis (tu ~) citeţ (în mod ~). cognent (ils ~) ciocănesc (eu ~). citent (ils ~) citează (el ~).m. querellant (se ~) ciondăniră (se ~). circule (qu'il ~) circuli (tu ~). chaussette. circules (tu ~) circulaţie. heurte ciocni (un pahar cu vin). nègre [n. gazouillement [oiseaux] cisternă. cite (il ~) citez. citadelle citadelele. citer cită (el ~). chamailler (se ~).] cireaşă cireşe.] ciocârlie. potage ciorchine. tour [tourisme] circula. croque-mort ciocni. cites (tu ~) citadela. bas [n. querellaient (ils se ~) ciondănesc (ei se ~). court (le bruit ~) circulăm. lisent citesc (eu ~). lisait citeai. heurter. cita (il ~) cităm. cogner ciocănea. circule (il ~) circulă zvonul. lirait . lisais (tu ~) citeam. cité citat [n. citadelle (la ~) citadelă citadele. cogna (il ~) ciocăni la uşă. chaussette. heurtant ciocnire. circonscrire circumscris. circulaient circulă (ei ~). querellions (nous nous ~) querellaient (ils se ~) ciondănească (ei să se ~).][raciste] cccir circ. circulait circulaţi. tailler ciorap ciorapi. citadin [adj. circulant circule (el să ~). querellez (vous vous ~) ciopli. choque (il ~). citons citând. chamaillons (nous nous ~) ciondănindu-se. heurtent ciocneşte. querellâmes (nous nous ~) ciondănirăţi (vă ~). cognions ciocănesc. mi-bas ciorbă ciorbe. cogne (il ~) ciocăni (el ~). cerisier. à peu près. se quereller ciondăneam (ne ~). cite (qu'il ~) citezi. choquer. cognait (il ~) ciocăneam (eu ~).] (à comparaître). citation [jur.] ciocănitoare [zool. brouillon cioroi [n. tamponner ciocnesc (ei ~).]. querelle ciondăni.] citează (ei ~). circulation circumferinţă. marteau ciocan pneumatic. cerise cireş. circulez circulau. collant [n. avisé. bâton ciomăgi.ciocan ciocane. cognais (je ~) ciocăneam (noi ~). querelliez (vous vous ~) ciondăneau (se ~). citez citaţie [jur.]. cogné ciocănit [fig. quelque [adv. osseux ciomag. chamaillent (ils se ~) ciondănesc (se ~). foutu [vulg. heurt [n. citadelles citadin. querellèrent (ils se ~) ciondănirăm (ne ~). cogne (je ~) ciocăneşte.] ciorap pantalon.

]. tassai (je me ~) ciucim (ne ~).]. meule de foin (la ~) claie (de fân). civil civilizaţie. fantasque. claustrer. lisons citind. classe clasic. tasse. primevère [bot. bâtissez clăi (de fân). pestiféré ciumă [med.f.] ciuperci. en dépit de. clause clavicula.] [n. blottis ciuci. bâtissent clădesc (eu ~). recroquevillez Ciucului. klaxonner claia (de fân). recroquevillons. étrangeté ciufuli (a ~).s. clairvoyant clasa [vb. édifice clădit.] cînd. claquer des dents . =montagnes S Carpates Orientales ciuci (se ~) ciucesc. Datura stramonium. touche [n.]. chevelure clama [vb. clandestin clapă. clairement clarvăzător clarvăzătoare. lecteur ccciu ciubotă. blotti. tapi ciuciţi (vă ~). bâtisse. Cortusa mathioli [bot. combien din cînd in cînd. échevelé. peste ciumăfaie [n. tapissez. quand cîteva. quelques-unes cîţi [m. classé clasă. seconde [SNCF] clasat. bâtit clădim. cloîtrer claustrat. (nous nous ~) tassons. csizma cizmă [fig. net [clair] clar (în mod ~). netteté claritate (cu ~).] parasite des céréales. claustré clauză. =montagnes S Carpates Orientales ciucure ciucuri. recroquevillent ciuceşte (se ~). avertisseur. coup de klaxon (donner un ~) clădi. picorer ciuli urechile. cisailler cizela (el ~). lire en filigrane citit [n. botte. tassa (il se ~) ciucii (mă ~). recroquevillant (se ~). ignorant. bâti clădiţi.].citi (va ~). csiperke Adev 31/03/08 ciupi. touche [piano] clapă [textil].].]. cisela (il ~) cizelat. stupide cizmărie. clair. blottissez.pl. savate ciuboţica-cucului [bot. meule de foin claie de păr [ironic]. recroquevillé. dresser l'oreille ciuline. classique clasifica. blottit ciuceşti (te ~). étrange. tamis civic. tapis. ciselé cizelează. accroupir ciuci (se ~)[perf . (ils se ~) tapissent. stramoine [n. champignon [m.] clapă [pian]. de temps en temps PSP 22 CJ. meules de foin clănţăni din dinţi. cordonnerie cizme până la şold [de pescar]. lisant citire. rabat [textile] clar clară. classification clasificat.].]. frange ciuda (în ~).] [bot. tassas (tu te ~) ciucit. ébouriffé ciuguli. lecture cititor.]. tassait (il se ~) ciuceau (se ~). tassant (se ~). lisez citi printre rânduri.] ciupercă [f. sas. clairement clar [adv. ébouriffer ciufulit.]. pincer ciur. (vous vous ~) tassez. blottissons ciucindu-se. civique civil. bâtis (je ~) clădeşte. bâtissant clădire clădirilor. (il se ~) tapit [se tapir]. ciselait cizelă (el ~). département de Cluj [abréviation] cccl clacsona. bâtir clădesc (ei ~). tasse (je me ~) ciucesc (se ~). malgré Adev 01/11/07 ciudat ciudaţi ciudată ciudate.pl. recroquevilles. nettement claritate. insolite. clavicule claxon. classé claun [arh. cordonnier cizmă cizme.]. classer clasificare. klaxon claxona. clarté. ciseler. tassaient (ils se ~) ciucesc (mă ~). recroqueville. tapissant (se ~).][bot. chardon ciumat. blottissant (se ~) ciucişi (te ~).f. lecture citişi. meule [de foin]. (tu te ~) tasses. csoda ciudăţenie. blottissent. bâtiment. clown claustra.]. lus (je ~) citim. tassé [tapi]. blottir.37 - . bizarre. lira citii. bâtissons clădind. clamer clandestin. se recroqueviller ciucea (se ~).] Ciucaş. cisèle (il ~) cizmar. bizarrerie. cuissardes [n. tapissons. lus (tu ~) citit citiţi citită citite. civilisation ccciz cizela. drôle (~de). tasser (se ~) [se tapir].f. lu citiţi. classer clasa a doua [CFR]. tassent.

clown ccclu club. groseiller. cohabiter coabitat. Campanula sp.] clopoţei [pl.] clopoţel. clientèle climat. jaser clevetit.] clopotul caprei [bot.clăti. cloches (sonner les ~) clopotniţă. coiffer coafat coafată. cohabitaient coabitează (ei ~). croûte.] cleveteală. zeste coală. clément clemenţă. =de la ville de Cluj(-Napoca) cccoa coabita. rince (je ~) clăteşte. instant (dès l'~) clipă. file [personnes] d’attente cozii. ébullition clocot (în ~). couvée clococean. jase (il ~) cleveti. minute. pâteux cleiul.].] clientelă. cloné clopot clopote. climatique climă. Telekia speciosa [bot. broncher clipa (din ~). clignement clipită.] clinteşte (se ~). cligner clipea. cuire. tintement clinometru [topo. clinomètre [topo. Campanula trachelium [bot. chancelait (il ~) clătinându-se. club clujean.f. bouillant cloisonné [artă].38 - .sg. rinçait clăteau. cabinet [WC]. cohabité coabitau. rince (il ~) clăti (el ~). cloisonné [art] clon. client client vechi.] [bot.] coajă coji. seconde clipi (~ din ochi). clignant clipire. cliché [photo] clişeu.pl.].] cleios. clin d'œil clipită (într-o ~). climat climateric. moment. cloche clopotele (bate ~). mûrir coace (se ~). cailler coagulează. cligna clipind. coiffeur coafură.] cleiuri. remue (il ~).] clovn. clémence cler. gazouille [ruisseau] clipoci.] cccli cloazone [artă]. groseille coacăză [bot. jasent (ils ~) cleveteşte. couver clocire. chlorophylle closet. cloner clonat. titubant clătinare din cap. cligné clipit [n.]. tituber. instant. cuisson coacere [fructe]. clin d'œil (en un ~). coiffé coafor. clin d'œil clipit. clerc cleşte. testicules. sonnette clorofilă.] [pl. rinçant clătire. maturation coadă cozi. bronche (il ~) clinti (se ~).].]. zeste coajă de ou.]. rincent (ils ~) clătesc (eu ~). déchausser clătina (se ~). manche.f. bouillant clocotit clocotită. bouillante. cliché [fig. [bot. chancelant clatină (el se ~). caquetage clevetesc (ei ~). jasé cccli client. adhésif [n. queue (la ~) coadă [de aşteptare]. cohabitent coacăz. œil (en un clin d'~) clipoceşte. colle (la ~) clement. vaciller.]. climat clinchet. écorce coajă (de ou). queue coada cozile. pince [méc. cassis coacăză coacăze. cloisonné [art] cloci. loc comun. coquille coajă de lămâie. caille (il se ~) coaie [vulg. clignait (il ~) clipeşte. acheteur. coalition. coquille d’œuf coajă de portocală.] clocot. queue (de la ~) coafa. rinçaient clătesc (ei ~). chancelle (il ~) clătina (el se ~). toilettes [n.m. clocher [n. ligue . colle [n. pince [méc. chanceler clatină (care se ~).n. hochement de tête clătită [n. clignement clipire din ochi. cligne (il ~) clipi (el ~). couilles [vulg.f. clergé cleric. cuit. gazouiller [ruisseau] clişeu [foto] clişee. clone clona. mûrit coacere. rincez clătina. crêpe cccle clei [n.] cleşte patent. rinça clătind. Bruckenthalia spiculifolia coace. habitué [n. coiffure coagula (se ~).]. rincer clătea. feuille [de papier] coaliţie. rinçage clătiţi (voi ~).

grouiller colcăitor. côte (la ~) Coasta de Azur.]. cousu (j'avais ~) coşi.pl. kakas cocotier. coudrais (je ~) coase (el ~). cousons.] coclauri (pe ~) [pl. collaborant colaborează (ei ~). taudis [n.f. kocsi cocioabă [n. cabane [fig. poussière colbuit. baisser. côte [géo. toque coincide. coïncidence coincis. coquet cochilie (de scoică).coaliza. couds (je ~) cosând. cousez (vous ~) cos (ei ~).] coaste. collabore (il ~) colaborezi. coalisé coamă.m. liguer coaliza (se ~). corde. cousent (ils ~) cos (eu ~). cohérent coerenţă. rabat-joie coborî.] [à pain] cochet.]. coudra (il ~) coase (voi ~). pâte [n. coco (noix de ~) cocoş. coudra. côtier coastă [anat. code codri [n. coexistent coexistă (el ~). cobalt cobe. collectait colectat.].] cocon [reg. cousîmes (nous ~) cusurăţi. arête. fil coase. côte [anat. coq. habits] colb.] cocioabe.m. abaisser cccoc coc [de păr].]. cocarde cocă [n. rive] coastă (de ~). chignon cocardă. cousent. bois [n. cousant cosea. pimpant. coudrait coase (aş ~). cousais (tu ~) coseam [cu acul]. quête .]. cousis (tu ~) cusut. grouillant colecta. crinière.pl. collaborent colaborează (el ~). coïncide (il ~) coincideau.] coaste.sg. cousîtes cusuşi. Colonel [abréviation] colabora. cousons (nous ~) coaseţi. forêt (la ~) coeficient. jucher cccod cod. cousait cosea [cu acul].]. crête coamă [a acoperişului]. coefficient coerent. collecté colectă. enfant cocor. cousit (il ~) cusui. coïncident (ils ~) coincide (el ~). bois (le ~) [forêt] codrul. coïncidaient coincidenţă.f. cohérence coexista. parages (dans les ~) cocleală.] codrul. bois [n. chaumière cockpit.m.m. carlingue coclauri [pl.f.].] codrii.. coud (il ~) coase (el ar ~).f. impeccable cusură. parages [pl. collabores (tu ~) colac de salvare. cousu coasta. peiorativ].].]. collaborer colaborat.f. faîte coamă [fig. cousirent cusurăm. cousis (je ~) cusur (fără ~). collaboraient colaborăm.MM].39 - . crête [du toit] coamă [a cortului].] cocos (nucă de ~). coexiste (il ~) coexistenţă.]. cousions coseam [cu acul]. cobaye cobalt. coexistence coeziune. faîtière [de la tente] coamă [arhit. couse (qu'il ~) coase (ar ~).m.]. collaborateur colaborau. Côte d'Ivoire coastă [geo. Côte d'Azur Coasta de Fildeş. cousu (il avait ~) cosesem (eu ~). coudrai (je ~) coasem. coïncider coincid (ei ~). collaboré colaborator. chevelure coapsă coapse.pl. grue [zool. coopérer. coudrait (il ~) coase (va ~). cousiez coseau [cu acul]. coquillage cocie [reg. heaume coif de bucătar. forêt [n. pâtisserie cccoi coif. collecter colecta (el ~). bois (les ~). forêts [n. cousaient cosese. collant [n. charrette. cousait (il ~) coseai [cu acul].f. forêts (les ~) codru [n. coexister coexistă (ei ~). poussiéreux colcăi. cousais (je ~) coseaţi [cu acul]. coudre coasă (să ~). bouée de sauvetage colant [n. patine [n. coaliser (se ~) coalizat. cuisse coardă corzi. cohésion cofetărie. peiorativ].] cccob cobai. coïncidé cccol Col. couds (tu ~) cusu. coquille cochilie de scoică. collaborons colaborând. cocotier cocoţa.

] coline [n. commander comandat. feuille (de la ~) [de papier] colimator. colonisent (ils ~) colonizator. Colombie columnă. collègue colegial. collège coleric.]. crampon [alpinisme] Columbia. collectif. collectionné colecţionaţi (voi ~). colportent (ils ~) [com.] coloană vertebrală [anat. commande (passer une ~) comande (el să ~). collision coliziune cu (intra în ~). colmater colmatat [tehn. commandement comandita [o investiţie].]. collectionnons colecţionând. colonne vertébrale [anat. colonisateur colontitlu [tipogr. teignaient colorează (ei ~). commanda (il ~) comandă (face o ~) [com. colline (la ~) colline colină [n. collecta (il ~) colectă (face o ~). coloris colos. collectionnaient colecţionează (ei ~). côlon [anat. colonne coloană [arhit.]. colis colhoz. loge [du bûcheron] colică colici. collecte (faire une ~) colectând.f. collectionnent colecţionează (el ~).pl]. commande. commanditer comanditar. collectionnes (tu ~) colecţionar. s. commandant comandă comenzi. feuilles [de papier] colibă. colorer. angle.colectă (el ~). commandons à la carte ! comandat din meniu. commandement [institution] comandant. chaumière.m. colosse colosal. colossal colporta. collectivité coleg [m.] colporta (zvonuri).f. colmaté colmatează (el se ~) [tehn. colportaient (ils ~) [com.].] colporta (el ~). collision avec (entrer en ~) collie [rasă de câine].] colegă [f. colonnade [archit. colique colier.]. colonisé colonizau. collectionneur colecţionar de monezi. teint (il ~) colorez. colportait (il ~) [com. coloré. colmate (il se ~) coloană coloane. commando . colportant [com.40 - . coteau [n. commande (qu'il ~) comanda din meniu [restaurant]. cabane. commanditaire comando [mil.] colonist. coin colţ ascuns. teignais (je ~) colorând. colporter (des rumeurs) colportând. collier [bijou] colii.]. colonisaient colonizează (ei ~).]. colore (il ~). butte. colonisation colonizaseră. collégial colegiu. teignirent colorat. commander à la carte comandă din meniu (el ~). colonie de vacances. colonne [archit. coloniser colonizând.]. collectionnez colecţionau. collectant colectează (el ~). teignis (je ~) coloram (eu ~).] colon [anat. colonel colonial. collectionne (qu'il ~) colecţionezi. commande (il ~) comandă (el ~) [perf.]. collectionne (il ~) colecţionez.]. colonne [archit. colorait coloră (el ~). cage coliziune. en-tête [typo] colora.] cccom comanda. collection colecţiona.]. collectionnant colecţionat.] colţ. colonie colonie de copii.] colportau (ei ~). colon coloniza. kolkhoze coli. recoin colţ de elefant. teindre colora (el ~). colonisé (avaient ~) colonizat. commande à la carte (il ~) comandăm din meniu (să ~)!. commun colectivitate. colorant colorară (ei ~). colline [n. colonialisme colonie. colo [fam. colorent (ils ~) colorează (el ~). commande à la carte (qu'il ~) comandament. commandé comandă (el ~). teint colorau. hutte colibă [a pădurarului].] colportează (el ~). numismate colectiv. collectionner colecţiona (el ~). colonisant colonizară.] colonadă [arhit. teignit (il ~) colorai (eu ~).f. collimateur (avoir dans son ~) colina colinele.]. teins (je ~) colorit. collimateur colimator (a-l avea în ~). défense (d'éléphant) colţar [alpinism] colţari. colonisèrent colonizare.] colivie. coléreux colet. commandé à la carte comande din meniu (el să ~). coloniaux colonialism. collectionne (je ~) colecţioneze (el să ~). colonial coloniali. collecte (il ~) colecţie.] colportează (ei ~). colporte (il ~) [com. colporter [com. collectionnait colecţionăm. colley colmata [tehn. colorier.] colonel.] [profesional].

combina (il ~) combinând. commissaire comisie.] combate. combattait combăteau. compagnie [écon.comatos [med.] companie [mil. commerçant.] comoditate. commente (il ~) comenteze (el să ~). commémoration comemorat. conaţionál conaţionali conaţionalii.]. combine (il ~). commentateur comenzii [G]. compara comparăm. agencer. convive comestibil. combattent (qu'ils ~) combată (el să ~). s. combinaison [de femme] combinezon [de protecţie].] combatant. comparu compătimi. combinant combine (el să ~). commercialiser comerciant comercianţi. compares comparabil. interpréter comenta (el ~). combattant [n. comparer compar (eu ~). combat (il ~) combatem. combustibilité comedie. entreprise. négociant comerciant angro. rigolo comis. combinaison combină stereo. attaquer. négoce [n. combattu combativ. combatif combativitate. commentaire comentator. commerce. commets (tu ~) comoară. commettais (tu ~) comitet. comparable comparativ. combattit (il ~) combătui (eu ~).] companie. pitié . commode [n. combattant combătea. combinait combinat. drôle. comparons compari.] combustibil [n. suicider (se ~) comitea. commission comision [bani]. commodément comodă [n. commis-voyageur comisar. bien-être [aise]. comité comiţând.] [mobilă]. comparé comparaţi. coma [m. commission [groupe] comision. plaindre compătimire. compassion compatibil. combustible [adj. combattu (il avait ~) combătut. combattaient combătu (el ~). comparaison comparaţie cu (în ~). commission [argent] comisionar. combats (tu ~) combătând. aisé comod [adv. comédie comemora. honorer la mémoire de comemora (el ~). combattis (je ~) combătuse. commentait comentă (el ~). commode. commettre comit (eu ~). combinaison [de protection] combustibil [adj. mangeable cometă. compagnon compara.]. commémorait comemorare. compare (je ~) comparat.]. commenta (il ~) comentând. compatible compatriot. commet (il ~) comite sinucidere. commets (je ~) comită (el să ~).] comerţ cu sclavi. concitoyen. combiné combinau. econ. commettait (il ~) comiteai. combattre combat (eu ~). comateux [méd. combustible [n. accompagnement companie [business. commente (qu'il ~) comentariu.] comerţ ambulant. commettant comiţi. commenter.] combustibilitate. combattez combaţi. commémorer. comparaison avec (par ~) compartiment. combine (qu'il ~) combinaţie. compare (il ~) compară (el ~) [perf. commercial comercializa. commentent (ils ~) comentează (el ~). comète comic.] comă [f. compartiment compasiune.]. commette (qu'il ~) comite (el ~). commémoratif comemorează (ei ~). combiner combina (el ~). comique.].n. combinaient combină (el ~). compact disques [pl. commenté comentează (ei ~).41 - . combativité combina. peu encombrant compact disc.] companion.f. chaîne stéréo combinezon.f. auprès de. commentant comentat. comparaître compărut. trésor Adev 18/01/08 comod. disque compact compact discuri. comparent compară (el ~). combattent combată (ei să ~). commissionnaire comite.m. comparatif comparaţie. commémorent comenta. compatriote Adev 24/12/07 compărea.]. compagnie [mil.]. négociant en gros comerţ [n. commande (de la ~) [G] comercial. comestible. combattons combateţi. combats (je ~) combat (ei ~). combatte (qu'il ~) combate.]. aisance compact. commis comis-voiajor. traite des noirs comesean. colportage [com.]. commémoré comemorativ. marchand. comparez compară (ei ~).

matériellement concretiza (se ~). complotent (qu'ils ~) compot. compléter completat. laconique. comprimer compromite. complice complicitate. interrupteur. ordinaire comunard [ist.]. complaisait (il se ~). commun. [cond. licencier. complique (il se ~) complice. menons conduci. complot complota. mener. en ligne [PC] confecţii. averti competiţie.]. commutateur cccon conac. conduit (il ~). intégral. manoir conaţionál conaţionali conaţionalii. louche [yeux] conciliant. compatriot. complication complică (el se ~). sommaire [adj. broyons concasează. suppléer competent. communication (scientifique) comunicat [n. complet complet [adv.] conductor [CFR].]. complaire (se ~) complement. menant. compétition. prêt-à-porter confecţii [n.]. induire conchid (eu ~). administration conductă.] conferenţiar. prêt à porter [n. licencié [mis au chômage] concediere. mènent conducând. communauté comutator. compenser.f. comploté complotau. condiment condimenta. communiqué [n. comploter complota (el ~). conduisons.compătimit. mène (el ~) conduce (va ~). conclus conci [reg. conduira conducea.] concis [adv. configurable conflict (în ~). brièvement concomitent. complotant complotat. palpable concret (în mod ~). maître de conférences conferi. simultané concret. graphisme conchide.42 - .pl. communicatif comunicaţie. conduisît. si [conditionnel]. compatriote Adev 24/12/07 concasa. pourvu que condiţie socială.]. broie (il ~) concasez. conduite [n. conclut (il ~) conchide (va ~). conclu conchizând. leader conduce. commune comunica. mène (je ~). conclus (je ~) conchide (el ~). concluant conchizi.]. concours de beauté Adev 03/12/07 condiment. mènes. conduis (tu ~) conduse. communication comunicare ştiinţifică.]. conduisent. ordinateur comun. broyer concasat. décerner. broyez concasăm.] comprima. communication comunism. mena conducere. conduire conduc (eu ~). compléta. complotaient (ils ~) complotează (ei ~). conclure. guider. lapidaire. banal. vulgaire. broie (je ~) concasezi.] conducător. complotent (ils ~) comploteze (ei să ~). complète complex comercial. meneur. broyé concasaţi. conduisant conduce (ar ~). accorder conferinţă. complété completă. broies (tu ~) concedia. menait. communard comună [n.m. supermarché complezent. complotait complotând. complément complementar. abrégé compensa. complètement completa. mènera. terre à terre. compliqué complicaţie. complaît (il se ~) complăcea (se ~). Trans. complémentaire complet compleţi. compresse [n. complaisance complica.]. conduirait conduce (el ~). communiste comunitate. concitoyen. belligérant conform [+D]. contrôleur [SNCF] conectat [PC]. complaisant complezenţă. communisme comunist. conformément conforma (se ~). compliment complot comploturi. porter atteinte computer. correspondre comunicare. matérialiser concurs. état [condition sociale] condiţional [abrev. vacances [pl.].] comunicativ. selon conform cu. conformer (se ~) . congé concepţia grafică.sg. accommodant concis. compétition competiţie sportivă. conduisait conducem. colloque configurabil. plaint compendiu. coupe [championnat] complace (se ~).]. conclura conchis. licenciement concediu. conduis (je ~) conduc (ei ~). compote compresă [n. compétent. porte (mettre à la ~). compliquer complicat. concours concursul de frumuseţe. assaisonner condiţia să (cu ~). congédier concediat. connivence compliment complimente.

lors (pour ~). consens (je ~) consimţământ. conspirent consta. consigner conserva (se ~). consentant consimţiţi. confusion. conseiller consiliază (el ~). appliquer. coopérer conopidă conopide. conservateur conservator [de muzică]. consentez consimţire. conspirer conspiraţie. constate (je ~) constata (el ~). consola (il ~) consolează (ei ~). former. glacer congela (el ~). conspirateur conspirau. consoler consola (el ~). conseiller consiliez (eu ~). constations constatând. constitue (il ~) constituie (ei ~). consterné consternează. dévouer consacra studiului. considération consideraţie (lipsit de ~). glaçait congelat. conséquence consecinţă (în ~). constatais (tu ~) constatam (eu ~). constitution constituit. consolider conspira. consister en constant. constituait constituiau. confus confuz (în mod ~). connivence conjuga [gram.conformaţie. constamment constata.] conjugare [gram. conformément confort. consternation consternat. constituer constituia. constant constant (în mod ~). constituaient constituie. conseille (il ~) consilier.]. consentaient consimţi (el ~). réconfort consolau. Conseil de l'Europe (Le ~) consimţi. livra à l'étude (il se ~) consecinţă. livrer à l'étude consacrat. consigne consemna. conséquent (par ~) consecutiv. adonner. consentir consimt (ei ~). consterner consternare. constate (il ~) constatăm. =de la ville de Constanta consterna.43 - . conserver conservare. congelé congelator cu sertare. confortablement confrate confraţi. obscurément confuzie. formé constituţie. femme [épouse] consola.]. consolait consolare. constatez constataţi (voi ~). consolaient consolă (el ~). constatais (je ~) constatam (noi ~). console consolă (el ~). consentement. forment. constituent constituire. consolation. constatant constatat. conjonction [astron. constatons constaţi. vouer.] conjugarea verbelor româneşti. consonne consoartă. confrère confrunta. formait. chou-fleur consacra. glace (il ~) congres. consentait consimţeau. constatiez constatau. consterne (il ~) constitui. acquiescement consoană. confortable confortabil (în mod ~). considérable consideraţie. consolent consolează (el ~). acquiescer. conformation conformitate cu (în ~). console (il ~) consolida. congrès coniac. consacrer consacra (se ~). confronter confruntare. renforcer. inconsidéré consignaţie (depune în ~). considérer considerabil. conspiraient (ils ~) conspiră (ei ~). conspiration conspirator. congeler. congélateur bahut congelează. commode. semblable [n. cognac conivenţă. consentons consimţind.].]. conjugaison [gram. conservatoire conservator [la muzeu]. boîte [conserve] considera. (se) conjuguer [gram.] conjuncţie [gram. bien-être [aise] confortabil. consentent consimt (eu ~). constaté constataţi (ei ~). constatent constată (el ~). conserve conservă. constitution . conséquent consemn. conseil [comité] Consiliul Europei. consentit consimţim. confrontation confuz. conjugaisons des verbes roumains conjuncţie [astron.] conlucra. constater constat (eu ~). conjonction [gram. conservateur [musée] conservă. confusément. voué consacră studiului (el se ~). commodément. méprise congela. consent consimţea. conservation conservator. constatait constatai. consister consta din. consentement consimte.]. suite. constates (tu ~) constănţean. prêter (se ~). constataient constată (ei ~). consigner consilia. consécutif consecvent. conseille (je ~) consiliu.

constructrice construcţie. consommer consum (eu ~). contrastait contrastând. contraindre. contrecarre (il ~) contracareze (ei să ~).]. contigu contiguë continent. antimoustique contraataca. compter sur contabilitate. consommateur consumaţie. forcer constrâng (ei ~). contraste contrasta. contrefaisant contrafăcea. pression constrângi.] contrastat. ennuie. forcé constructiv. contrecarrant contracarat. choquer [quelqu'un]. contrefera contraface (voi ~).] contracara. contrat contraface. contrefais (tu ~) contrafăcând. constitution [jur. CONTRE-<CONTREbande> contra-piuliţă. contrastaient contrastează. contrariant [adj. forcent constrâng (eu ~). contremander contramandat. construire construiesc. consomme (je ~) consuma (el ~). consommait consumat. conscient conştient (în mod ~). bâtisse construi.f. forces (tu ~) constrâns. consciencieusement conştiinţă. postiche. consciemment conştiincios. conscience conta pe. contre-écrou contra ţânţarilor. consommé consumaţi (voi ~).] constrânge. bâtir. contrastant [adj. contreferai (je ~) contrafacere. contrepoids [n.]. contrastant contrastând. consomme (il ~) consumăm. teneur. contrecarraient contracarează (ei ~). contrecarre (qu'il ~) contract. contenir conţine. contrebande contrabandist.m. contrecarrait contracarând. bâti construiţi. contresigné contrast. consommation consumator. consommant consumi (tu ~). consommez consumau. contrarier contraria (el ~). bâtissez consul. contrecarré contracarau. contrer CONTRA. contrariant contrariul. compteur conţine. constructif constructor. forçait constrângere. contrariété contrariind. contrecarrent (qu'ils ~) contracareze (el să ~). contrecarrent contracarează (el ~). contrefont contraface (el ~). contrejour contramanda. contrefait (il avait ~) contrafăcuseră. contrasté contrastau. ennuyer. continent contor. contrefaçon contrafaci.constituţie [jur.44 - . forçant constrânge. contre-attaquer contrabalansa. contrebalancer contrabandă. contraster contrasta (el ~). comptabilité contiguu contigui contiguă contigue.]. constructeur. contrefaire contrafac (eu ~). contraste (il ~) . contrefais (je ~) contrafac (ei ~). contenance contra. consomma (il ~) consumă (el ~). contraire (le ~) contrasemna. force constrânge (el ~). contrebandier contrabas [n. bâtit construim. contraint constrângea. contrarie (il ~) contrarietate. consommons consumând. bâtissant construit. consommation conştient. bâtis construieşte. contre-mesure contraordin. contreferait contraface (va ~). bâtissent. contraire contrar (în mod ~).] [mus. contre contra. contre-révolution contraria. consommaient consumă (el ~). bâtissons construind.m.].] contrariat. consciencieux conştiincios (în mod ~). contrefaisaient contrafăcuse.<CONTRAbandă>.] [muz. contrefait (ils avaient ~) contrafăcut. contrordre contrapropunere. consul consuma. contre-proposition contrapunct.f. contrepoint contrar. force (je ~) constrângând. contrefait (il ~) contraface (el ar ~). contrebasse [n. choque (il ~) [qqn. contrefaisait contrafăceau. contrariait contrariant. contient (il ~) conţinut. contresigner contrasemnat.] contralumină. contremande (il ~) contramăsură. contrarié contrariază. contrairement contrarevoluţie. contrefort contragreutate [n. parer [éviter]. contrefait contrafort. contrecarrer contracara (el ~). consommes (tu ~) consumare. contremandé contramandează (el ~).

photocopieuse copie. contrôle de (prendre ~) controversa.] copleşi.] contur. controverser controversat.]. contribué contribuiţi (voi ~). contrôle controla. contrôlez controlau. poupard copilăresc copilărească. contrôleur [SNCF] controlul (prelua ~). coopérative [n. contrôlé (il avait ~) controlat. contour contuzie. contumace [jur. gamin copilaş. contredire contrazice (el ~). coordination cccop copac. chœur cor (în ~).] copt copţi coaptă coapte. contravention contrazice. copie pirate [PC] copie xerox. photocopie copil copii.] copoi [fig. contribuaient contribuie. contredit (il ~) contrazis. conventionnel conversa.] copleşi [fig. fils unique copilandru. convocation convoi. limier [fig. petit [n.] contravenţie. collaborer. contribuons contribuit.] coopera. contribuez contribuţie. convexe convingător. contrôlait controlase. contrastent contratimp. mûr cccor cor. contribue (il ~) contribuie (ei ~). convulsion cccoo cool [col. sabot [zoo. contusionner convalescent. controverse contumacie [jur. convalescence convenabil. contrôlons controlând. collaboré cooperatist. contretemps contraveni. contrevenant [n. flic [pop. submerger copleşiţi (mă ~). enfant copil adoptiv.45 - . Trans. conversion convex. cercueil.m.]. convenu convin. apport. contusion contuziona (se ~). conversion converti. combla (il ~) [fig. contrôlé controlaţi (voi ~). écrasant [adj. bambin. éplucher [fig. contrôler controla (el ~). copier. imiter. copie de secours [PC] copie pe hârtie [PC]. doublure. accablant.]. contrôla controlăm. convaincant convinge. poupon. conviennent convine. conversation à bâtons rompus conversiune. contrevenir contravenient. cuit. contrôle (je ~) controlezi. plantureux [repas] copită copite. convention convenţionel.. contribuer contribui (eu ~). bombé. participer.]. coopérer cooperat.m. contrôlaient controlă (el ~). contredit contribui. convoquer convocare. accabler copleşi (~ pe cinieva).]. convenir conveni (ar ~). contribuait contribuiau. enfant légitime copil minune. combler (~ qqn) copleşi (el ~). enfant adoptif copil din flori. convaincre convingere. conviction convins. coordonner coordonare.].] coordona. convaincu conviv. contrôlable controlor de bilete [CFR].]. contrôlant controlează (ei ~). contribue (je ~) contribui (tu ~). puéril copilărie. double [n. contribues (tu ~) contribuia. bière [fun. contribution control. enfant trouvé copil legitim. convertir convertire. copieux copios [masă]. contrôle (il ~) controlez. contrôles (tu ~) controlabil. copie copie de rezervă [PC]. conversation conversaţie cu agendă deschisă. convient convenţie. enfants copios.] copoi [col. contrôlent (ils ~) controlează (el ~). convenablement conveni. koporsó copchil [reg. pirater copiator.]. controversé controversă. Md]. converser conversaţie. arbre copăcel. conviendra convenit. convive convoca. enfant prodige copil unic. cool [col. contribuent contribuim. convenable convenabil (în mod ~). tirage [PC] copie pirat.contrastează (ei ~).].]. convoi convulsie. vérifier. conviendrait conveni (va ~). enfant copertă. comblez (vous me ~) copleşitor. coopératif cooperativă. reg. convalescent convalescenţă. bébé. chœur (en ~) . arbrisseau copârşeu [pop. couverture copia.

corsage Corsica. corrige (je ~) corectezi. équitable. cœur cordeluţă. correspondait à (il ~) corespundeau cu. correct.].).]. Cerastium transylvanicum [bot] coroană coroane.]. croissant corn [muz. corrompu [moralement] corupţie (fig. corrige (il ~) corectez. corresponds avec (tu ~) corespunde. corps corp [fiz. cosmos cosor. tente à arceaux cortegii. faucher cosesc (ei ~). corrige (il ~) corijez [neo.] corturi. corporation corpului.]. cordon bleu [gastron. coréen corean [n. coréen coréenne coresponda cu. cosmonaute cosmos. fenaison cosmetic cosmetică. cornet cornier [fier].corabia nebunilor. cor [mus. correspondais avec (tu ~) corespondam cu (eu ~). cornière [fer] cornişon [neo.] corp corpuri. corvée cccos cosaş. adéquat. correction Coreea de Sud al Coreei de Sud. cordillère cordon bleu [gastron. correspondrait corespunde (el ~). croissant [n. faucha (il ~) cosind. tente (planter la ~). correspondant [adj.] corean. corriger corijat [neo. serpe [n. correspondre à corespundea cu.] corupt. vicieux. pourriture corvezii. corbeau corcit. corriges (tu ~) corectură.]. corrigé corectează (el ~).] cost. étamer cositorit. corpulent. correspond (il ~ à) corespunde [+D]. étamé cositul fânului. correspondu avec corespondează cu (el ~). couloir.] coral corali. cornichon cornut. corail [adj.). cortèges cortegiu. cordialement cordilieră. corps [phys. mirabelle cord [anat. correction corectat. corps (du ~) corsaj [neo.].f.].] corect corecţi corectă corecte.] corect (în mod ~). corporel corporaţie. Corse cort [nn. corne corn de vânătoare [semnal. corriges (tu ~) Corina. corps didactique corpolent corpolentă. m. corvée (de la ~) corvoadă corvezi. tente [f. honnête [adj. cosmique cosmonaut. dépravé.] corporal. corrompre [moralement] corupe (el ~). tente intérieure cort semisferic.]. canadienne (tente ~) cort iglu.] coarne. coût costa. corriger de (se ~) corectare. retouche corecţie. correctement corecta.]. nef des fous corai [neo.] corespondenţă.]. procession cortină.]. coûter . conviennent corespund cu. corrompait (il ~) [moral. couronne coroiat. fauché cosiţă. correspondais avec (je ~) corespondat cu. correspondant [n. correspond avec corespondent. galerie [corridor] corija [neo. convient corespunde (el ~) [+D]. crochu corolă [bot. correspondaient à corespuns. étain cositori. corrompt (il ~) [moral. cosmétique cosmic. cornu cornuţ [bot. courrier corespondez cu. convenir corespund. Corinne corn [alim. faucheur cosi. corrompu. correspondent à corespunde (ar ~). convenu. trompe d'appel cornet de hârtie . correspondre avec corespondai cu. balèze [pop. correspondu à corespunzător.46 - .]. cordial cordial (în mod ~). rideau [théâtre] cortul (pune ~).cornete. busqué. correspond.] corupea. tente à arceaux cort interior.] corp de literă. corruption corupţie (fig. Corée du Sud coreean coreeană.]. fauchent coseşte. fauchant cosit. convoi. corail coraux corb corbi. corresponds avec (je ~) corespondezi cu. fauche (il ~) cosi (el ~). correspondance. hybride. dépraver. coriandre coridor. gros. fort [adj. police [typo] corp didactic. serre-tête cordial. correspondre.] cort cu acoperiş în două ape.] coriandru. corrigé corijează (el ~). cortège. corolle [bot. corriger corecta de (se ~). Coréen [n. harmoniser. tente (dresser la ~) corupe. natte cositor. bâtard corcoduşă.] corn [zool.]. corrige (je ~) corijezi.].]. conviendrait.]. besogne.

] cotiza. kosár coş (împletit) coşuri. cotiser cotizaţie. croire creadă (să ~).go. crête. tournant [n. côte [géo. arête creastă [geo. tournant [n. fendent crapă (el ~). sanglant crâng. avaler.] crâşmar. crête [n. créé crea [fig. cabaretier crater cratere. coude cot [cotitură]. raccroche (je ~) cramponezi (te ~). gerce crapă (ei ~). croirait crede (va ~). fêlé crăpaţi (voi ~). lézarde [f. fendez crăpătură. piedmont (le ~) crainic [radio].] costum. coude à coude cota. raccrochait cramponat. rameau [n. croyez crezând. poêle [n. croyais credeam. raccroches (tu ~) crâncen. habit de costume. Karácsony Crăciun (Moş ~).m. tagète [n.m. fendons crăpam (eu ~). crête [de montagne] creastă [n. crûs crezuşi. caqueter [poules] coteţ de păsări. fends (tu ~) cccre crea [fig.]. cravate Crăciun.pop. fendra crăpa de râs [fam. réduit [n. taillis [n. Tagetes erecta crăpa.f.] cracă [n. fendu. avale crede (ar ~). cher [prix] costişă costişe. brioche cozoroc. croient. cotisation cotlon cotloane. fendis (je ~) crăpăm.] craniu cranii. croyait credeai. pondre creangă [n.html cotidiană. cru [de croire] . fends (je ~) crăpa (ar ~).] cot la cot. =de la ville de Craiova crampona (se ~). bâche covor [n.].f. =quotidien roumain cotitură.] cracul [geo.f.][la păsări].].]. création creasta. complet [n. corbeille coş de fum.]. fendrait crăpa (el ~). écailler [un mur] coşer.f. katlan cotor de chitanţier. Noël (père ~) crăiţă [bot. taillis. fendais (je ~) crăpat. cravache cravată cravate.costeliv costelivă.ro/cotidian/cotidian. croyant crezi. croit. crois (tu ~) crezu.][col.].]. cheminée [pour la fumée] coş de hârtii. bière [fun. souche [comptable] coţofană [zool. visière [d'une casquette] cccr crac [geo. croira credea. croyais credem.] coupe-papier [neo. raccrocher crampona. crus. tiret cratiţă [n.]. créature crede. Noël. fendit (il ~) crăpa (prin ciocnire). croie (qu'il ~) cred. raccroché cramponez (mă ~).n.].]. quotidien http://www.] covoraş. speaker craiovean. crût crezui.]. tapis [n. journal. pie [zool. coûteux.] coşcoveală [a unui perete].m. costume costum bărbătesc.ase-mba.47 - . crûs crezut. cratère cratimă. créer creă [fig. fendaient crăpi (tu ~). crasse [adj. crevasse. fêlure crăpătură în zid.][bot. corbeille à papier coşciug. croyons credeţi. carpe cras. quotidienne Cotidianul.] crăpai (eu ~).] creare.f.] crengi. écaille [d'un mur] coşcovi (a se ~) [un perete].]. panier.m. chétif costisitor costisitoare.pop.] cravaşe. cercueil.]. gercer. coin. boyauter (se ~)[pop. créa creat.] crăpau. fêler crăpa (se ~). crois crede.] covoare. piedmont [géo. costumes coş coşuri.] costum de. cote cotcodăci. fente. fendre crapă. coté cotă cote. kasher coşmar.] crăci. poulailler cotidian cotidiene.][des oiseaux] creaţie. fend (il ~) crăp (eu ~). fendait crăpă (el ~). coupe-papier coviltir. rameau [n. crête [géo.m. crête (la ~) creastă.] creastă [muntoasă]. lézarder (se ~) crăpa (va ~). coter cotat. cauchemar cccot cot coate.f. carpette cozonac. création creator. créateur creatură. crâne crap.

croyance. crétin [fig. augmentera creştea. élever (s'~). nigaud creier [aliment]. crémone crenel. Llioydia serotina [bot. fraient (ils se ~ le chemin) croieşte (îşi ~ drumul). criminalité crin. crû. augmenterait creşte (el ~). crème [adj. couturier. crayonnait creionat. couchant [n. augmenté Adev 01/11/07 creşte (ar ~). cresson [bot. cervelle creion creioane. crise crizantemă. parole.f. crétin [méd.]. point de vue credinţă (de bună ~). tailler. Christine criteriu. [bot. critiqué crivăţ. crénelé crep. croissent. coupait (il ~) [couture] croială. monté. créditer creditat. chrétien creştinism. monterait. crêpe [étoffe] crepuscul. frayai (je me ~ le chemin) croim (ne ~ drumul). croissons creştere. foi (être de bonne ~) credit. croîtrait. couper [couture] croi (el ~).] cretin [med.] creste [n. coupe [couture] croiam (eu ~).][la păsări]. crime criminal. loyal credinţă. meurtrier [n. montait creştem. frayait (il se ~ le chemin) croiam (îmi ~ drumul). frayèrent (ils se ~ le chemin) .] [bot. coupé [couture] croiţi. crème [cosmétique] cremă de ghete. crayon creiona. espérance. croate Croaţia.] cremă. créance. assassinat.] cristal cristale. crayonne (qu'il ~) crem [adj. croître.pl. criminel. croît. coupez [couture] croitor. coupe (qu'il ~) croiesc. frayais (je me ~ le chemin) croiesc (îmi ~ drumul).] cretinism. foi. crème (tarte à la ~) cremă [cosmetică]. coupent (ils ~) [couture] croieşte. cru credincios. espoir. cervelle [alim.pl. bise criză. cerveau creier [substanţă neuronică]. coupe (il ~) [couture] croieşti. loyauté. crépusculaire creson [bot. crud. confiance. crépuscule crepuscular. coupe (je ~) [couture] croiesc. montant crescut. crédule. coupais (je ~) [couture] croiască (el să ~).] creuzot. criminaliste criminalitate. crayonne (je ~) creioneze (el să ~). hausse creşteţi. crédit credita. meurtre. croîtra. coupa (il ~) [couture] croia. cirage crematoriu. frayer (se ~ le chemin) croi (îşi ~ drumul). cristalliser cristalizat. coupeur croi 2 (a-şi ~ drumul).m.] criminalist. foi (de mauvaise ~) credinţă (fi de bună ~). monter crească (să ~). croîs crescând. Alchemilla sp.]. croquettes crochiu.].] crinişor de stâncă [bot. fraya (il se ~ le chemin) croia (îşi ~ drumul).][des oiseaux] creşă. cristal cristalin. Croatie croazieră. fraie (il se ~ le chemin) croieşti (îţi ~ drumul).] creier [organul]. fraie (je me ~ le chemin) croiesc (îşi ~ drumul). crêtes [n. critique critica. élèvera. crayonne (il ~) creionez. critère critic (de artă). créosote crevasă. lis [n. tailleur. croisse (qu'il ~) cresc.]. critique [discipline] criticat. cristallisé Cristina.]. croisière crochete. critique critic (literar). crème cremă (tartă cu ~). croyant. élève (s'~). élèverait.f. imbécillité creţişoară [bot. augmentation. augmente. croissait. crédité creditor. créancier credul credulă. fraies (tu te ~ le chemin) croii (îmi ~ drumul). naïf. frayons (nous nous ~ chemin) croiră (îşi ~ drumul). crocodile croi 1. opinion. esquisse. augmenter.crezut. crèche [maternelle] creşte. assassin. cristallin cristaliza. croîs creştin creştină. croquis crocodil. croissant. créneau crenelat. foi (de bonne ~) credinţă (de rea ~). croissez creşti. monte creşte (va ~). crayonna creionează (el ~). crevasse cccri crimă. coupons (nous ~) [couture] croit. coupes (tu ~) [couture] croim.48 - . crayonné creionă. crayonner creiona.]. critiquer critică [disciplina]. chrysanthème cccro croat. crématoire cremonă. christianisme cretin [fig].

chromé cromozomial. glaçon [frigo] cubanez. crucifier crucificat.] cruciuliţă de munte [bot. chronologie cronometraj. cube cub de gheaţă [frigider].]. à la longue cu toată greutatea.] crud.]. cruellement CT. ressemelable cu timpul.] cronologie. chromosomique cronic [m. croisade cruciat. Senecio rupester [bot. d'autant plus cu atât mai puţin. à haute voix cu vremea. croquer cronţănit.croiţi (vă ~ drumul). Hepatica transylvanica [bot. épargner cruţare (fără ~). à coup sûr cu smucituri. sensé cu capul în nori.] crucea-voinicului [bot.]. cependant cu toate că.]. conquérir Adev 20/01/08 . cubain cccuc cuc cuci. au sujet de cu răbdare. crustacé cruţa. Heracleum carpaticum [bot. par cu această excepţie. cru [adj. croisé [hist. chronique cronicar. coucou cuceri. crucifié crucifix. croiseur cruciuliţă. cruauté cruzime (cu ~). croqué croşetă. cruel crudităţi.49 - . tant mieux cu atât mai mult.] crud [violent].] cruciadă. malgré cu totul. terrible crustaceu crustacee. croix (la ~) crucea-pământului [bot.]. frayez (vous vous ~ un chemin) cromat [m. dans les nuages cu condiţia să. crudités crunt. croix. impitoyablement cruzime. à la longue cuarţ. tout de même. pourtant. atrocité.] crucifica. à n'en pas douter cu toate acestea. lors même que. grandement cu privire la. à condition que cu creneluri. crochet cccru cruce cruci. crucifix crucişător [nav. avec. chronomètre cronţăni. pierre tombale crucea. ménager. chèrement cu voce tare.]. quartz cub.]. chambardé cu talpă ce poate fi înlocuită. complètement cu uşurinţă. De rien ! cu prisosinţă. crénelé cu febră. par à-coups cu susu-n jos. chroniqueur cronică [n. froidement cu sânge rece.f. chronométrage cronometru.]. Senecio glaberrimus [bot. fiévreux cu picioarele goale. patiemment cu răceală. aisément cu vârf şi cu-ndesat. crucifix cruciuliţă [bot. département Constanta [abréviation] cccu cu. lourdement cu toată siguranţa. à ceci près cu atât mai bine. aux pieds nus Cu plăcere!. froidement cu siguranţă. n'empêche que cu tot. chronométrage cronometrare. d'autant moins cu atât mai rău. chronique [n.f. néanmoins. tant pis cu bun simţ.

necucerit. a dobândi.. încânta. adj. s. 3. imperf. 3 sg. din fr. 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar A cuceri ≠ a elibera Sursa: Antonime | Trimisă de siveco. (Înv. – 2. dragostea sau bunăvoinţa). a lua..) A se umili.IV. (A ~ simpatia tuturor. a prinde. 2) A capta prin însuşiri deosebite (pentru a câştiga simpatia. repurta. Tranz. Tranz. II. a câştiga. (evlavios). (Refl. A cuprinde. adj. ind. v.) a cuprinde. v. cucerésc. pleca. ele) cucer'esc (să) cucere'ască cucere'au cucer'iră cucer'iseră CUCERÍ. I. pios). cucerniceşte. Candrea-Dens. conquérir. cucerie. – 3. Sursa: DEX '98 | Trimisă de Felicia. (Refl. *conquaerĕre. 1. umilinţă. subjuga. conquérir. conquerer. a stăpâni.. cucernic.. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco. A-şi atrage simpatia. s. cuceresc. v. a ocupa. a II-a cuceri verb tranzitiv singular plural (a) cucer'i cucer'ire cucer'it cucer'ind cucer'eşte cucer'iţi numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) cucer'esc (să) cucer'esc cucere'am cucer'ii cucer'isem singular a II-a (tu) cucer'eşti (să) cucer'eşti cucere'ai cucer'işi cucer'iseşi a III-a (el. a supune un teritoriu cu puterea armelor. presupusă de Candrea-Dens. a ocupa. adv. în loc de conquirĕre (Puşcariu 425. simplitate. – Lat. prov. supune. Lat.) 2. vb. adj. (înv. cinstit.) A (se) supune. a câştiga dragostea sau bunăvoinţa cuiva. a omagia. cuceritură. evlavie). (arogant). 318. cucer'iseţi a III-a (ei. respect nemărginit).f. pioşenie). a supune. cucernicie. 3 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí vb. închina. – Der. Fig. adj. a ocupa.) 6. şi 3 pl.f. 1) A lua în stăpânire cu forţă armată. v. câştiga. 2. 3) A obţine prin luptă sau prin muncă susţinută. 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí (-résc. a (se) închina. A câştiga. 3 sg. 1. conj. fr.. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco. şi pl. prez. cucereá. DAR). Sursa: DER | Trimisă de blaurb. cucerit. 23 Jun 2007 | Greşeală de tipar infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu . vb. 4. prez. ea) cucer'eşte (să) cucere'ască cucere'a cucer'i cucer'ise I (noi) cucer'im (să) cucer'im cucere'am cucer'irăm cucer'iserăm. a se preda. REW 2155. (care cucereşte). 5. ♦ A doborî ceva prin luptă susţinută. preda. – 1. (După lupte crâncene au ~ cetatea. 1 sg. conquerire Sursa: NODEX | Trimisă de siveco. cf. *conquerire(= conquirere). (înv. (pioşenie. A cuprinde. a implora cu umilinţă. v. pios). 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar A CUCER//Í ~ésc tranz. Evoluţia care indică sensul 2 pare normală. 13 Jun 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb.7 definiţii pentru cuceri imperativ pers. (respectuos. cuceritor. (umil.. Sensul 1 este neol. (înv. a (se) ruga umilindu-se. fără să fie necesară ipoteza unei influenţe sl. /<lat. a ocupa un teritoriu prin arme.50 - . 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. cucereáscă Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco. cucer'isem plural a II-a (voi) cucer'iţi (să) cucer'iţi cucere'aţi cucer'irăţi cucer'iserăţi.f.) A se supune. -ít). s. şi refl.

comble du désespoir culminant. couché (ils s'étaient ~) culcat. comble [fig. couché (il s'était ~) culcasem (mă ~). abîmer. chouette [zool. couleur culori ţipătoare. achètes cumpătare.] culcase (se ~).]. baiser [vulg. Comment vous portez-vous ? Cum vă merge?. cime [f.m. glaner culegere [biblio. fous (tu ~) culcă (să ~ cu).][rel. cueilli cules (de fructe). secte cultiva.] cuibăresc (ei ~). achète (j'~) cumpără (el ~). kukorica cucuvea [n. galerie [théâtre] cucuruz [reg. comme [cause] cum e turcul şi pistolul. culinaire culise. prise [mil. réfléchir à.] culca 1.].][reg.] cccul culant.]. couches (tu te ~) culcuş.] cucurigu [la teatru]. sobriété cumpătat. niche (il ~) cuibări (se ~). nicher cuier cuiere. acheter cumpăr.]. comme il faut.] cuiburi.cucerire. culture cccum cum. strix (le ~) cucuvelele.]. comble [géogr. lettré cultură. acheté cumpărător. couloir. sombrer cufundare. sage cuminţi. cuirasse cuişoare [pl.] culă [n.]. foutre [vulg. recueillir culege spicele căzute. méditation cugetat. clou cuib [n.] culme [fig.] cucerit. nid [n. Comment vous portez-vous ? cuminte. coucher. fous (je ~) culc (te ~ cu). manoir culbutor [auto]. culte cultă [n. conquête cucerire [a unei redute]. s.] culc (mă ~ cu). cumulus cccun cunoaşte.]. strix (les ~) cufăr. penser cugetare. malle cufunda. Olt. couché culcat (~ pe jos). beau-frère cumnată. culminant culoar. vainqueur. cruel cumplit [adv. foutant culege. couche (il se ~) culcă (el se ~) [perf. couchais (je me ~) culcare.] cucuveaua. Doronicum carpaticum [bot. achète (il ~) cumpărând.].f. cueillette culesul viilor. couché (je m'étais ~) culcaseră (se ~). couchai (je me ~) culcai (te ~).][zool. lit (se mettre au ~).f. connaître . portemanteau cuirasat [mar. bonhomie cumula. méditer à.] cuirasă. maïs. coulant [fig. conquis cuceritor cuceritoare.] culme [muntoasă]. couchais (tu te ~) culcam (mă ~). couleurs tapageuses culpabil [neo. marmite cuctă [n. horriblement cumsecade. sombré cugeta. cuit-vapeur [n. immergé. cultiver cultivare. gîte.] [alim.] culcai (mă ~). coucha (il se ~) culcăm (ne ~). cueillir. culture cultivat. pageoter (se ~) [arg. couche [lit] culca (se ~ cu) 2.]. caisse. bonhomme cumsecădenie. belle-sœur cumpăra. couche. accumuler. galerie [corridor] culoare culori.].]. qui (à ~) cui [n. achetant cumpărat. cuirassé [mar. choix [livre] cules. Trans. coffre. immerger. dévotion cuctă.]. étendre culc (mă ~). clou de girofle. crête [de montagne] culmea bucuriei.] cucuvea [zool. couchent (ils se ~) culcă (el se ~).m. comment cum [cauzal]. coucher [n.n. clous de girofle [pl. culbuteur [auto. cruellement.] cujmă [bot. immersion cufundat.f.] cucuvele.].f.m. couche (je me ~) culca (el se ~). acheteur cumpărătură. strix [n.][zool.]. achat cumpărături (face ~). sobre cumplit. cumuler cumulus. assagir cumnat.51 - . réflexion. couchons (nous nous ~) culci (te ~). conquérant cucernicie. vendange culinar. à bon chat bon rat Cum o duceţi cu sănătatea?. commissions (faire des ~) cumperi. nichent (ils ~) cuibăreşte. comble de la joie culmea disperării. épouvantable. recueil culegere [carte]. coulisses culme. couchez (vous vous ~) culcă (ei se ~).]. étendu (~ par terre) culcaţi (vă ~).] cuie. coupable cult. cogiter. médité cccui cui. fout (il ~) culcându-se cu. couchait (il se ~) culca (se ~).

nettoie curăţă (ei ~). chou curent. pétard [pop.] cupleze (să ~). nettoyais (je ~) curăţam (noi ~). Spiraea ulmifolia [bot. compris. connaissais cunoşti. courant alternatif curent de aer. connaissance cunoştinţă (aduce la ~). comprennent cuprinde (el ~). propre [pas sale]. coupole cupon cupoane. courante (mettre de l'eau ~) curge. courbé curbează (ei ~). couple [méc. nettoyez curăţă. couplent (ils ~) cuplează (el ~). coulent curgător. bientôt curând (de ~). arc-en-ciel curea [n. comprend.] [auto] cupiditate. coupe [championnat] cupă (~ de şampanie). derrière [n.]. englobe cuprindea. coupler cuplaj. accouplement. courant [adj. courante (mettre de l'eau ~) curentă (trage apă ~). saisissait cuprins. connus cunoşteam. courante [adj. courant (tenir au ~) curent alternativ. four à micro-ondes cccur cur [vulg.] [anat.] curbură. connaissance cunoaşteţi. courbé (il avait ~) curbat. courbe (il ~) curbez. courant électrique curent literar.]. courbure curcan.]. connu cunoscuţi. coulant curge (el ~). nettoyage. propreté. courant (être au ~) curent (în mod ~). courant (mettre au ~) cununiţă [bot. nettoyer. nettoyait curăţam (eu ~). connais (je ~) cunoscând. coulera curge (vor ~). écailler curăţa (el ~). courber curba (el ~). courant [n.]. netteté [propreté] curăţire. ruisseler curgea. courageux.cunoască (să ~). nettoiement curb.] cccup cupă. épuration.] curaj. couplet [mus. connaissant cunoscui. table de matières cupru. couplage cuplând. connaissez cunosc (ei ~). convoitise cupla.] curba. éplucher curăţa de solzi (a ~). nettoyions curăţase. cul [vulg. couler curg.f. courant. saisis (je ~) cuprind (ei ~). cure curăţa.m. englober.52 - . dôme. couleront curge şiroaie. connais (tu ~) cunoştinţă cunoştinţe. courbent (ils ~) curbează (el ~). imbu. coupon cuprinde. connus (tu ~) cunoscut. courage curajos curajoasă. nettoyé curăţaţi. connaissons cunoaştere.f. courbe [adj. Transilv. dinde curcubeu curcubee. flux. couramment curent (pune la.]. couple (il ~) cuplet [muz.] cureaua. four cuptor cu microunde. courant (mettre au ~) curent (ţine la ~). cuivre cuptor cuptoare. connaîtrais cunoaşte (ar ~). inclus [adj. courbe [n. nettoie curăţa [legume. naguère curând (foarte ~). nettoies curăţenie. couplage cuplat. couplant cuplare. connaîtrait cunoaşte (va ~). net [propre] cură. fraîchement. courroie (la ~) curechi [reg.] curele. coupe (~ de champagne) cupă [la jocul de cărţi].]. courroie [n. saisi cuprins [n. nettoie (je ~) curăţ. prochainement curat. vaillant. connus (je ~) cunoscuşi. connaissent (ils ~) cunosc (eu ~). courbant curbase.f. courant d'air curent electric. connaîtras cunoaşte (voi ~). comprendre cuprind (eu ~). nettoient curăţă (el ~). nettoie (il ~) curăţăm.]. connaîtrai cunoaştem. dindon curcă. saisit. courant littéraire curentă. couple cupolă. nettoyons curăţind. saisir. coupé [n. tailler curăţ (eu ~).]. connaîtra cunoaşte (vei ~). téméraire curând.] curentă (instala apă ~). ~). courbe (je ~) curbă [n. couple (qu'il ~) cuplu.].] cuplu cupluri. coupelle cupeu [auto]. connaisse cunoaşte (ai ~). cœur [cartes] cupă mică. fructe]. courbait curbând. coulait . nettoyant cureţi.f.]. coule (il ~) curge (va ~). couplé cuplează (ei ~).] curent (fi la ~). nettoyé (il avait ~) curăţat.

curgeau. coulaient curs. coulé curse. coula cursese. coulé (il avait ~) curseseră. coulé (ils avaient ~) curier. courrier curios. curieux curios (în mod ~). curieusement Curm.. col [de montagne] [abréviation cartographique] curmal. dattier curmală. datte curmătura [geo.]. col (le ~) [de montagne, géo.], selle (la ~) curmătură [geo.]. col [géo.], selle [géo.] curmezişul (de-a ~). travers (de ~), travers (à ~), travers (en ~) curpen de munte [bot.]. Clematis alpina [bot.] curry. curry curs. cours cursuri curs (în ~). cours (en ~) curs de perfecţionare. stage de rattrapage curs de recuperare. cours de rattrapage cursă. piège [s.m.], guet-apens, feinte [nf.] [fam.] cursă [mar.]. cours [mar.] cursor. curseur [PC], curseur curta de păsări. cour (faire sa ~) curte [n.f.]. cour [n.f.] curte (a unui rege) curţi. cour (~ d'un roi) curte (face ~). cour (faire sa ~) Curte de Casaţie. Cour de cassation curte de păsări. basse-cour curte interioară. cour intérieure, patio [n.m.] curtea curţile. cour (la ~) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). la Cour européenne des Droits de l’Homme Adev 28/02/08 curtenitor. affable, galant curtenitor (în mod ~). galamment curtoazie. affabilité, galanterie, courtoisie curţii curţilor. cour (de la ~) curvă. pute, pétasse, prostituée, putain. kurva curbimetru [topo.] curbimetre. curvimètre [topo.] cccus cusătură. couture cusătură aparentă. surpiqûre custode [la muzeu]. conservateur [musée] cuşcă. cage cuşcă a câinelui. niche de chien cuşca lui Faraday. cage de Faraday cuşetă. couchette cccut cută. pli cutezanţă. audace cutezător. audacieux, intrépide cutie. boîte, caisson cutie cu bijuterii. écrin cutie de vioară. étui à violon cutreiera (~ mările). franchir (~ les mers)

cutreiera prin magazine. courir les magasins cutreierat (~ mările). franchi (~ les mers) cutremur de pământ. tremblement de terre cutremura (a ~). ébranler cutremură (ei ~). ébranlent cutremură (el ~). ébranle cutremură (el ~) [perf. s]. ébranla cutremura (se ~). trembler cutremurat. ébranlé cuţit. canif, couteau cuţit de altoit. serpe [n.f.] cuţit de tăiat hârtie. coupe-papier cuţite cu (fi la ~). prises avec (être aux ~) cccuv cuvă. bac [cuve] cuvânt, cuvînt cuvinte. mot, parole cuvânt cu cuvînt. littéral cuvânt de ordine. consigne, mot d’ordre cuvântul (a lua ~). parole (prendre la ~) cuvântul titlu [abrev.]. (~) cuvinte [pl.]. propos [pl.] cuvinte încrucişate. mots croisés cuveni. convenir cuveni (s-ar ~). conviendrait cuveni (se ~). devoir, falloir cuveni (se va ~). conviendra cuvenit. convenu, requis cuvin. conviennent cuvine. convient cuvine să facă ceva (se ~). être censé de faire qqch. cuvertură. couverture CV. département Covasna [abréviation] cvasi-. près CS. départ. Caras-Severin [abréviation] ddda D-nă. Mme d-ră. mlle D.. Colline de… [abréviation cartographique] da [afirmativ]. si [affirmatif], oui da. fournir, attacher, donner

- 53 -

Infinitiv: a da Gerunziu: dând Participiu: dat a fi dat

Indicativ
Prezent eu dau tu dai el dă noi dăm voi daţi ei dau Mai mult ca perfect eu dădusem tu dăduseşi el dăduse noi dăduserăm voi dăduserăţi ei dăduseră Perfect compus eu am dat tu ai dat el a dat noi am dat voi aţi dat ei au dat Perfect simplu eu dădui tu dăduşi el dădu noi dădurăm voi dădurăţi ei dădură Imperfect eu dădeam tu dădeai el dădea noi dădeam voi dădeaţi ei dădeau

- 54 -

da (el va ~). donnera (il ~) da (vei ~). donneras (tu ~) da (voi ~). donnerai (je ~) dat daţi dată date. donné, fourni dau (ei ~). donnent, fournissent dau (eu ~). donne (je ~), fournis (je ~) dă. donne (il ~), fournit dă-i. donne-lui dă-mi. donne-moi dă-te la o parte. pousse-toi ! dând. fournissant, donnant dădea. donnait (il ~) dădeai. donnais (tu ~) dădeam (eu ~). donnais (je ~) dădeau. donnaient dădu. donna (il ~) dădui. donnai (je ~) dăduse. donné (il avait ~) dădusem. donné (j'avais ~) dăduseră. donné (ils avaient ~) dăduserăm. donné (nous avions ~) dăduserăţi. donné (vous aviez ~) dăduseşi. donné (tu avais ~) da afară. porte (mettre à la ~), congédier da afară [fam.]. débagouler [fam.] da ajutor. porter secours da ascultare. obéir dat ascultare. obéi dând ascultare. obéissant [vb.] da de băut. régaler da cu banul. pile ou face (jouer à ~), tirer à pile ou face da buzna. engouffrer, faire irruption da din cap. hocher da drumul. relâcher, lâcher da foc. incendier, mettre en feu da gata. terrasser da cu împrumut. prêter dat cu împrumut. prêté daţi cu împrumut. prêtez dau cu împrumut (ei ~). prêtent dau cu împrumut (eu ~). prête (je ~) dă cu împrumut. prête (il ~) dăm cu împrumut. prêtons dădea cu împrumut. prêtait (il ~) dădeam cu împrumut (eu ~). prêtais (je ~) dădeau cu împrumut. prêtaient (ils ~) dădu cu împrumut. prêta dând cu împrumut. prêtant da înapoi. régresser, reculer da o injecţie [cuiva]. donner une piqûre à [qqn.] da lecţii. enseigner da mare (se ~). pavaner da o mână de ajutor. donner un coup de main da cu mătura. donner un coup de balai da naştere. accoucher da năvală de ajutor. faire irruption da ortul popii. mourir da osteneala (-şi ~). mal (se donner du ~) da papucii (cuiva) [pop.]. semer [pop.]

da în pârg. colorer [fruit] da pe patine (se ~). faire du patin à glace da peste. tomber sur [par hasard] dat peste. tombé sur [par hasard] dau peste (eu ~). tombe sur (je ~) [par hasard] dă peste. tombe sur (il ~) [par hasard] dădu peste. tomba sur (il ~) [par hasard] dădui peste. tombai sur (je ~) [par hasard] dădură peste. tombèrent sur (ils ~) da un picior. donner un coup de pied da un pumn. donner un coup de poing da pe raţie. rationner da un rateu [auto]. pétarader [auto] da un răspuns negativ. répondre par la négative da la rindea. raboter dat la rindea. raboté da de-a rostogolul (se ~). culbuter da seama (a-şi ~). apercevoir, rendre compte (se ~ de) da sentinţa [jur.]. prononcer une sentence [jur.] da sfaturi. faire des recommandations da târcoale. rôder da un telefon. donner un coup de fil, passer un coup de fil, donner un coup de téléphone da în vânt după (se ~). toquer de (se ~) dacă. si [conditionnel] dacă e cazul. échéant (le cas ~) dacă nu. sinon Dacia [n.f.]®. Dacii (pl.) =Renault 12 fabriquée en Roumanie Dacii [n.f.]®. =Renault 12 roumaine dactil [prozodie]. dactyle [prosodie] dactilic. dactylique dactilografă. dactylo [fam.] dddad dada [artă]. dada [art] dafin. laurier dai cu împrumut. prêtes (tu ~) dală dale. dalle, carreau dală [n.f.]. carreau [n.m.] [constr.] dalie [bot.]. dahlia daltă. ciseau daltonism. daltonisme daltonist. daltonien damasc [textil]. damas [textile] damă. dame dame [joc]. jacquet [jeu] damigeană. dame-jeanne damnare. damnation damnat. damné Damocles (sabia lui ~). Damocles (épée de ~) Danemarca. Danemark danez. danois dangăt funebru [de clopot]. glas dans. danse [n.] dansa. danser dansator pe sârmă. fil-de-fériste dansează. danse (il ~) dddar dar. mais, cependant, donc, néanmoins, or [conj.]

- 55 -

dar [n.] daruri. présent [cadeau], cadeau dar de Anul Nou [n.n.]. étrennes [n.f.pl.] darac. cardeuse dare de seamă [n.f.]. compte rendu [n.m.] darnic darnică. généreux, libéral dartorii (cu ~). dette (en ~) dddat dat. date dat drumul. relâché dat fiind că. comme [cause] dat gata. terrassé dat papucii [pop.]. semé [pop.] data. dater dată. donnée dată [ştiinţifică] date. donnée [n.f.] datină. coutume, usage dator. redevable datorat. dû [adj.] datorată. due [adj.] datorată (sumă ~). due (somme ~) datorie. devoir [n.], débit, dette datornic. débiteur Datura stramonium. stramoine [n.f.] [bot.] daună. préjudice, dommage dddă dăltui. ciseler, cisailler dăltui (el ~). cisela (il ~) dăltuia. ciselait dăltuieşte. cisèle (il ~) dăltuit. cisaillé, ciselé dăngăni. tinter [cloches] dărăci. carder dărâma (se ~). crouler dărâmături. décombres, débris [pl.] dărăpăna (se ~). ruiner, tomber en ruine dărnicie. générosité dărui. appliquer dăruire de sine. don de soi dăuna. porter préjudice, nuire, endommager dăuna (ar ~). nuirait dăuna (el ~). nuisait dăuna (va ~). nuira dăunând. nuisant dăunat. nui dăunează (el ~). nuit (il ~) dăunez. nuis (je ~) dăuneze (să ~). nuise (qu'il ~) dăunezi. nuis (tu ~) dăunător. nuisible dăunători [pl.]. vermine dddâ dâmb. colline, monticule, butte, tertre. domb dâmbul. butte (la ~) dâră. sillage, trace dârdâi. grelotter dârz. tenace dârzenie. ténacité ddde de. par [agent]

de [conj. cond.]. si de [prep.]. de de [sprijinit]. contre [appui] de-abia. à peine de aceea. pour lors de acolo. de là, en [adv.] de acord. d'accord de altfel. d'ailleurs de aproape [armă]. à bout portant de asemenea. itou [fam.], également de aşa manieră încât. de telle manière que de-a baba oarba. colin-maillard de-a binelea. pour de bon de bun simţ. sensé de bună credinţă. de bonne foi de bună seamă. à coup sûr de când. depuis lors, depuis quand de câte ori. combien de fois de către. par [agent.] de ce. pourquoi de cinci ori. quintuple de consistenţa smântânii. crémeux de culoarea. couleur de de curând. dernièrement, récemment, nouvellement de-a curmezişul. de travers de demult. d'antan de fapt. en effet de-a fir a păr. de fil en aiguille de fiu. filial de frate. fraternel de-a îndărătelea. à reculons de îndată ce. dès que, dès de Jos [geo.]. Bas(se)… [géo.] de la. de, en [adv.], depuis de-a lungul. le long de, de long de la mică distanţă [armă]. à bout portant de mâna întâia. de première main de mântuială. à la va-vite de mare anvergură. de grande envergure de mijloc. médian de Mijloc [geo.]. Moyen(ne)… [géo.] de mult. depuis longtemps de mult timp. de longue date de-a-ndărătelea. à reculons de-a-ndoaselea. à rebours de nici un fel [fam.]. nullement de nuntă. nuptial de obicei. d'habitude de odinioară. d'antan de oraş. citadin de parcă. comme si [comp. hypothétique] de pe o zi pe alta. au jour le jour de proastă calitate. de mauvaise qualité de prost gust. de mauvais goût de puţin timp. depuis peu de puţină vreme. depuis peu, récemment de rău augur. de mauvais augure, néfaste de rea credinţă. de mauvaise foi de Sus [geo.]. Haut(e)… [géo.] de veci. éternel

- 56 -

décisif decizie.] dealuri. décadent decadenţă. coteau (le ~).].57 - . fautif defecţiune. décision declama. là-dessous dedesubtul. défilé defileu [n. que [comp. au dessous. débuter debutant. au dessus. décerner deces. plus (en ~) dddeb debandadă.f. gorges (les ~) [géo. décorateur decoraţie. invalidé declară.] defileul. décennie decent. frêle debit. étourdissant [adj. décolorer decolorat. définitif . débit debitor.] deceda. honni decan.dea (el să ~). gorges [n.] [géo. déclinent declină (el ~). déchu decăzut din drepturi. déficient. décortiquer decorticat. décoratif decorator decoratoare. au-dessous dedica. défilé [géo. déchoir decădea din drepturi. déduisez deduci. décoller decolare. susciter declanşare. définir definit definită. défaut. débile. défensif defensivă.pl. dévouer dedicaţie. noircir [fig. déclencheur declara. mort. décimer decimat. professer declara nul. déduisent. décolleté [n. diffamation defect. débutant debutantă.][la réputation] defăimare. décorer. décolleté [adj.f. décider decima. débordant debordat. débiteur deborda. décline (il ~) decoda. décaféiné decola. diffamer. débarquer debil debili debilă debile. défensive [n. décidé decisiv. décoration decorat. faucher [fig. résolu. décevoir decepţionant. mourir decedat decedată.] decolteu.] deficient.m. adonner. décevant decepţionat. colline (la ~) deasupra.n. ratiocination dddef defavorabil. professe (il ~) declin. professé declarat nul. au-dessus. coteau [n. débandade. décliner declinat. décoration decortica. donne (qu'il ~) deajuns. parer. déclarer coupable declarat. décade decadent. déclencher. donc decide. déception decepţiona. pavoiser decorare. déborde debreia. colline [n. déduis (je ~) deducem. décollage manqué Antena 3 decolora. dédier dedica (se ~). fauché [fig. début debuta. défectueux defel. dessus. décembre deceniu.n.] [fam.]. suffi deal [n. déduit deducţie. déduire deduc. déduis (tu ~) dedus. doyen decapsulator. honnir decăzut. déclarer. décortiqué decupa. décadence decădea. déroute debarasa.sg. aucunement. invalider declara vinovat.].] defini.f. débarrasser debarca. assez. déclin declina. deb [n. mort deci. décédé a decedat la spital. là-dessus deasupra (pe ~). étiolé decoltat.] deconcertant.] decis. défini definitiv.]. décapsuleur decât. décès. nullement defensiv. déborder debordant. panne defectuos. déduisons deduceţi. dédicace deduce. déchiffrer decofeinizat. décor decora. dessous.]. défavorable defăima. fautif.] dddec decadă. vice defecte (cu ~). déclamer declanşa. est décédé à l’hôpital Adev 11/11/07 decembrie.] dealul dealurile. décliné declină (ei ~). débrayer debut. déclenchement declanşator. déficient defilare. décent decepţie.] decor. imperfection. découper dedesubt. débordé debordează. déçu decerna. pavoisé decorativ. décollage decolare eşuata. suffisant [adj.

franchi (~ un obstacle) deplânge. différencier. fois (à la ~). altérer deforma (care nu se poate ~). délirant deloc. puisque. delta dddem demara. obsolète demoralizare. cafard [dénonciateur] dddeo deoarece. dépôt . loin (au ~) depărtat. écarté depăşi. dégradation degradat. déjà dejuca. tout d'un coup deoparte (a se ţine ~). orteil degetar. distingué (ils avaient ~) deosebit. loin de depărta (a ~).]. soudain. épais densitate. débordé. vicier denaturare. car. d'ores et déjà. caduc. franchir. dégrader. semidemn. vain (en ~) degera. distingué (il avait ~) deosebisem (eu ~). denim dens. distingue (je ~) deosebeşte. doigt deget (~ de la picior).]. altération deformat. dignitaire demnitate. dé à coudre degetăruş pitic [bot. travestir degrada. démarche demi-. délicatesse delicios. délégué delfin. distinct. franchissent (~ un obstacle) depăşeşte. fragile. délit delicvent. détériorer degradare. différer deosebim. distinguons deosebind. distinguais (je ~) deosebesc (ei ~). friandises. suave. écarter depărtare (în ~). déjouer dejuna. minable demnitar. franchissant (~ un obstacle) depăşit depăşită. délirer delirant. déjeuner dddel delega. délicat. distinguent deosebesc (eu ~). démarrer demers. fin [adj.58 - . gelait degerat. délicieux deliciu. distingue (il ~) deosebeşti. chatteries delicateţe delicateţi. dauphin deliberat. doubler [auto] depăşind. dépasser. part (à ~) deosebit de (în mod ~). écrémé (lait ~) deie (el să ~) [reg. altère degaja. mouchard. délice delict. délire delira. digne demn de dispreţ. plaint deplorabil. dignement demodat. déborder. dentition denunţător. altération denigrare.] degetul mare. département français d’outre-mer Adev 13/02/08 departe. pitoyable deportare. distinguais (tu ~) deosebeam (eu ~). altèrent deformez.. déléguer delegat. distinguez dddep Dep. démoralisation demult (de ~). altérant deformare. franchir (~ un obstacle) depăşi [auto]. délices.]. écart (se tenir à l'~) deopotrivă. fausser. geler degera (el ~). indéformable deformând. nullement deltă. déborde. parce que deodată. aucunement. divergence deosebise. désuet. doubler depăşesc. distinguer deosebea. teneur. épaisseur dentiţie. altère. pleurer sur deplâns. singulièrement deosebiţi (voi ~). méprisable demn de milă. dégradé degresat. médisance denigrator. insigne [adj. donne (qu'il ~) deja.] delicatesă. loin departe de. déliquescent delir. distingué (j'avais ~) deosebiseră. altéré deformează. distinguant deosebire de opinii. à dessein. gèle (il ~) degerătură. gelé degeră. médisant denim [neo. écrémé degresat (lapte ~). distinguait deosebeai. franchit (il ~ un obstacle) depăşi (~ un obstacol). d'antan ddden denatura. déformer.]. gourmandises. dépucelée deforma. également deosebi. dégager degeaba. tact. déportation depou. subitement. Soldanella pusila [bot. distingues (tu ~) deosebi (se ~).deflorată. dépression [abréviation cartographique] departament de peste mări al Franţei. pouce deghiza. délicatesse delicatese. intentionné delicat delicată. dignité demnitate (cu ~). gelure deget degete. déguiser.

dérouta (il ~) [fig. déprécier.]. déroulant [adj. dérive (il ~) derivă (fi în ~). dépression [géo. déposer son bilan depune jurământ. déroulé derulează (el ~).59 - . achevez descăleca. dépôt deprava. dépréciation depresiune [geo. achevé desăvârşiţi. déroulement deruta. dérape (qu'il ~) derbedeu. sorcellerie descărca.] derutează (el ~). dérisoire dermic. dérive (être dans la ~) derivă [n. dérapa derapează (el ~). filiation. ouvrira deschide focul [mil. déprécie (il se ~) deprecieze (el să se ~). dérapé (il avait ~) derapat. dérangea (il ~) deranjăm. dérange (je ~) deranjeze (el să ~). épais. frayons (nous nous ~ chemin) deschideţi.].]. dépraver depravare. gênait deranjând. déranger. déroutant [fig. accompli. dépravation depravat. porter témoin (se ~) depune plângere [jur. descendance deschide. fraie (je me ~ le chemin) deschid (îşi ~ drumul). dru des [stufos] deasă [stufoasă]. dérangent (ils ~) deranjează (ei~). dérapant derapase. achèves desăvârşim. déréglait dereglare. lignée. parfait. dérouté [fig. dérive [n. voyou deregla. dérouté (il avait ~) [fig. dérouter [fig. gêner deranja (el ~). faire feu.depozit. dérangeant deranjat. déraper derapa (el ~). déroutait (il ~) [fig. déroulé (il avait ~) derulat. dérange (il ~) deranjez (eu ~). achève. déroule (il ~) derulare. ouvre (il ~) deschide (îşi ~ drumul).].] derutând.] deprinde.] derutat. déroulant derulant. déroulait (il ~) derulând.] derutant. gêné. sauve-qui-peut derută (el ~). frayais (je me ~ le chemin) deschidem. codru/păr]. gênaient deranjă (el ~). prêter serment depune mărturie. fréquent des [d. ouvre (j'~) deschid (îmi ~ drumul).] derapa. rabaisser deprecia (se ~). fraie (il se ~ le chemin) deschide (va ~). déréglé deriva [vb. dérangement deranja. dérangement [méc. déchausser descântec. ouvrons deschidem (ne ~ drumul). dépréciaient (ils se ~) depreciază (ei se ~). dérapait (il ~) derapând. achève desăvârşeşti. touffu desăvârşi.]. déprécie (qu'il se ~) depreciere.] ddder deranj. ouvrir deschid (eu ~). achever desăvârşesc. ouvrir le feu deschidea (îşi ~ drumul). dérouler derula (el ~). député [n. dérégler deregla (el ~). décharger descărca de pe un site [PC]. vicieux deprecia. porter plainte deputat.].] derutase (el ~).] deriziune. frayer (se ~ le chemin) deschide (ar ~).] derulase. dérision derizoriu. dérangeait (il ~). gêne (il ~) deranjează (ei ~).] [fig. dérape (il ~) derapeze (el să ~). dérèglement dereglat.] derută. ouvrirait deschide (el ~). ouvrent deschidă (să ~). dérangez deranjau. déroute (il ~) [fig. dérange (qu'il ~) deranjezi. dérangement [méc. dérivé derivă (ei ~). achèvent desăvârşeşte. déroute. déranger [méc. télécharger [PC] descendenţă. accoutumer deprindere. fraient (ils se ~ le chemin) deschid ei ~). dépravé. ouvre (qu'il ~) deschide (a-şi ~ drumul). dérangé deranjaţi. gênent deranjează (el ~). dérivent (ils ~) derivă (el ~). habitude depune bilanţul. déroutant [adj. dermique derula. dérèglement. frayait (il se ~ le chemin) deschideam (îmi ~ drumul). mettre pied à terre descălţa. ouvrez .] derviş.]. dérangeons (nous ~) deranjează. derviche dddes des. dépréciait (il se ~) depreciau (se ~).] deruta (el ~). déranges (tu ~) deranjament. achevons desăvârşit. déprécient (ils se ~) depreciază (el se ~). dériver derivat. dérapé derapă.

déroule (il ~) desfăşoară (care se ~). fendrait despica (el ~). fendais (je ~) despicat. séparé (il avait ~) despărţiseră. déchiffrer descompune. diminuer descrie. séparent despartă (ei să ~). défait. enlèves (tu ~) desfăcea. enlèvent. choque (il ~) [qqn. découverte descotorosi (se ~). ouvrant deschizi. ouvris (tu ~) deschizând. fraies (tu te ~ le chemin) deschidere. s-a desfăşurat. libertin desfrâu. ouvrit (il ~) deschise (îşi ~ drumul).60 - . déroulement. souvent desert. étaler [à plat] desfăşurând. délices desfiinţare. clair [couleur] deschis [fig. débauché desfăşura. décrire desculţ. enlevons desfaceţi. corruption [altération] descompunere (~ morală). déballer despărţi.] desiş.] desfăşura (el ~). dédommager despica. désoviétisé despacheta. effeuiller desfunda. déroulé.] deschisă. certes [adv. décomposer. séparer despart (eu ~). frayèrent (ils se ~ le chemin) deschiseşi. ouvert. rebutent (ils ~) descurajează (el ~). sépares (tu ~) despărţea.deschideţi (vă ~ drumul). carrément deschis (în mod ~). fends (je ~) despica (ar ~). fendis (je ~) despicam (eu ~). sépare (je ~) despart (ei ~). défont desface (ar ~).] deschise (el ~). sépara despărţim. débarrasser descotorosi de. s’est déroulé Adev 03/12/07 desfăşurare. enleva desfăcut. case despăgubi. déferait desface (el ~). aux pieds nus descumpăni. putréfaction. fendu . rebuter descurajează (ei ~). dessert desface. ouvris (j'~) deschisei (îmi ~ drumul). impraticable desigur. dévergondage desfrunzi. putréfier descompunându-se. déchiffrer desovietizat. déconcerté descumpănitor. pionnier descifra. franc [adj. déroutant [adj. séparaient despărţi (el ~). choquer [quelqu'un]. enlevé desfăcător de sticle. libertinage. enlève (il ~) desface (va ~). déconcerter descumpăneşte. libertinage desfrânat. débrouiller desen. développement desfătări. fendait despica (va ~). développer desfăşoară (el ~).] descuraja. frayez (vous vous ~ chemin) deschis. dissipation descompus. séparateur despărţitură. défaire desfac (eu ~). altération. défais (je ~). défaisons.] descumpănit. fourré desluşi. défaites desfaci. défais (tu ~). altéré descoperi. défera desfacem. séparé (ils avaient ~) despărţiserăm. fendre despic (eu ~). déroulé (il avait ~) desfăşurat. ouvertement deschis [d. déroulait (il ~) desfăşura [plat]. fraya (il se ~ le chemin) deschisei. altérant descompune (se ~). frayai (je me ~ le chemin) deschiseră (îşi ~ drumul). culori]. décapsuleur desfânat. ouverture deschizător de conserve. assurément. séparons despărţind. débauche. putréfier descompunere. dessinateur deseori. déboucher desfundare. déroulant desfăşurase. ouvres deschizi (îţi ~ drumul). séparait despărţeau. débouchage desfundat. enlève (j'~) desfac (ei ~). rebute (il ~) descurca (se ~). fendra despicai (eu ~). enlevez. découvrir descoperire. sépare (qu'il ~) desparte. suppression desfrânare.] [fig. déroulant [adj. défait. révélation. sépare (il ~) desparţi. dessin desen animat desenului animat. séparation despărţitor despărţitoare. séparé despărţiţi (voi ~). sincère. dégager descreierat. pieds nus (aux ~). écervelé descreşte. ouvre-boîtes deschizător de drumuri. séparé (nous avions ~) despărţit. dessiner desenator. séparant despărţise. certainement. dérouler. séparent (qu'ils ~) despartă (el să ~). dessin animé Adev 13/04/08 desena. séparez despărţire. défaisait desfăcu.

tôt devreme (cel mai ~). déprécie (il se ~) devalorizeze (el să se ~). assez. infester. fendit (il ~) despicăm. fendaient despică (ei ~). pâli devine livid. l'autre jour dddev devaloriza. détiens (tu ~) deţin. deviennent devine. détonation detonator. fendons despici. dévie deviază (ei ~). n'empêche que deştept. déprécie (qu'il se ~) devalorizare. détacher detaşare. fends (tu ~) despica firul de păr în patru. débouchage desuet desuetă. dérouta (il ~ un avion) deţine. destituer destituire. deviendrait deveni (va ~). détiennent deţină (să ~). dessous [n. dérive (il ~) [direction] deviere. déprécient (ils se ~) devalorizează (el se ~).61 - . déboucher destupare. détention deteriora. détacher desprins. dérivé [direction] deviaţie. détiendrait deţine (el ~).despicaţi (voi ~).] devora. vider deşeu. destiner. développement deveni. devenir devenea. médisant detrimentul (în ~). sort destina destinat. dévisser dddet detalia.]. malin. devenait deveni (ar ~). détournement deviză. détiendra deţinea. réveillé deşuruba. devenu devin. intelligent deştepta. détester detestabil. détiens (je ~) deţin (ei ~).m. suffisant [adj. détenir deţii. destination destinde. détriment (au ~) deturna. amorce detractor. détestable detestat. dérivent (ils ~) [direction] deviază (el ~). déviation deviază. dépréciait (il se ~) devalorizau (se ~). détourner deturna [un avion]. devises [fin. déçu dezaproba. décevoir dezamăgit. différent [n. détenant deţine (ar ~).].].] deşerta. destinataire destinaţie. tôt (au plus ~) dextroză. suffisamment destupa. impuissant . prendre contrôle de. dévier. dégât determina. dériver [changer direction]. s. livrer un secret destăinuise secretul. détourner deviat. libertin destul. dévotion devreme. vouer destinatar.] detenţie. destinée. dextrose dddez dezacord. détendre destitui. ravage devastat. décrocher. dérouter [un avion] deturnă (el ~ un avion). détailler detaliu. détériorer. libertinage destrăbălat. détesté detonare. détienne deţinând. même si. dévaster. déterminer detesta. dévasté developa [foto. dévorer devota (se ~). détail detaşa. pâlir devenit livid. abîmer deteriorare. blâmer dezarmat. détachement detaşat. voué devoţiune. fend (il ~) despică (el ~) [perf. déteindre. fendez despicau. dépréciaient (ils se ~) devalorizează (ei se ~). détenait deţinere. de bonne heure. engouffrer. développer developare. limier [fig. réveiller deşteptare. mésentente.]. destitution destrăbălare. détective. prisonnier [détenu] deunăzi. réveil deşteptat.] dezamăgi. détient deţine (va ~). dévouer devotat. caduc caduque desuuri. détaché destăinui secretul (el ~). dépréciation devansa. couper les cheveux en quatre despre. détenu deţinut [n. déprécier devaloriza (se ~). détaché detectiv. devancer devasta. déviation. déchet deşi. devient deveni livid. devise devize [fin. deviens (je ~) devin (ei ~). dégrader. fendent despică (el ~). pâlit (il ~) devia. réprouver. détention deţinut. livra le secret (il ~) destăinui un secret. livré le secret (il avait ~) destin.]. désuet. deviendra devenit. malentendu. sur desprinde. ravager devastare.

rebutent (ils ~) dezgustător. démenti deznădejde. diable dibaci. débattent dezbate (ar ~). dictateur dictatură. diviser dezbin. difficilement . désorienter dezorienta (el ~). déracine (qu'il ~) dezrobi. honni dezordine. développement dddi dia. corrigé dezbina. dicter dictare. déraciné dezrădăcinează (el ~). débattre dezbat. déraciner. lassitude. différend [n. agrandissement. diapositive.] diferenţă.].]. décoller dezlipire. honnir dezonorat. débattant dezbătea.] dezorientă (el ~). division (semer la ~) dezbinase. habile dibăcie. caresser dezmierda (el ~).]. débattaient dezbătură. déroute (il ~) [fig. déroutait (il ~) [fig.] dddif diferend. débattirent dezbătut. dictée dictat. enseignant [adj. haut-le-cœur dezgusta.] dezorientat. dièse [mus. déchaînement dezlega. diapositive diafan. dérouta (il ~) [fig. dépuceler. délivrance dezumfla. dévergonder (se ~) dezmăţat. débattu dezbăra de (se ~). dégueulasse [pop. dégoûtant. débauche (s’adonner à la ~) dezmăţa. dégoût. mutin dezgust.]. diapo. corriger de (se ~). différencier (se ~) diferenţiat diferenţiaţi diferenţiată diferenţiate. diaphragme dialect. dictionnaire didactic. différemment dificil. habileté dichisi (se ~). détacher. dégonfler dezvălui. révéler. navrant dezonora. caressent dezmierdă (el ~). difficile. divisé (il avait ~) dezbinat. divisent (ils ~) dezbină (el ~). répugner.]. nauséabond. débattait dezbăteau. dicté dictator.62 - . débattra dezbatem. divers diferit (în mod ~). repoussant dezice (se ~). détaché dezlipi.].]. divisant dezbrăcat dezbrăcată. débattez dezbătând. diapositif diateză. désodoriser dezolant. diaphane diafragmă.]. divisait dezbinarea (semăna ~). dédire dezinfectant.]. adroit. divise (je ~) dezbina (el ~). désinfectant dezlănţui. débattrait dezbate (va ~). différence diferenţia (se ~). déchaîner dezlănţuire.] dezminţire [n. développer. déchausser dezrădăcinat.]. dérouter [fig. caressait dezmierdă (ei ~). difficile [personnes] dificil [în mod ~]. affranchir dezrobire. dérouté [fig. déflorer dezvirginată. déroutant [fig. décollage dezmăţ. parer (se ~) dichisit. poil (à ~). sinistre [n] dezbate. démenti dezminţit [vb. détresse dezodoriza. différenciation diferi. déconcerté dezorientează (el ~). diamètre diapozitiv. débat dezbateţi. déracine (il ~) dezrădăcineze (el să ~). caressant dezmierdare. voix [gram. fatras [sg. caresse [n. litige [jur. débattons dezbatere. rebuter dezgustă. écœurer.] dezorientase (el ~).] dezorientând. dictature dicţionar. délier dezlegat. dialogue diametru. différencié diferenţiere. résoudre.] dezrădăcina.dezastru. se débarrasser dezbărat. négligent dezorienta. débauche dezmăţa.m. agrandir dezvoltare. dépucelée dezvolta. idiome. différer diferit. didactique dietă.] dialog. dialecte. désordre dezordonat dezordonaţi dezordonată dezordonate. décrocher dezgheţat [fig. coquet dicta. fulminer dezlănţui (se ~). dévoiler. débauché dezmierda. divise (il ~) dezbinând. libérer. divisé dezbină (ei ~). nu dezgăţa. aérien. persoane]. patois [n. dérouté (il avait ~) [fig. mettre au jour dezvăluit. révélé dezvirgina. délivrer. déconcerter.] diavol. dérangement. ardu dificil [d. diète diez [muz. rebute (il ~) dezgustă (ei ~). caresse (il ~) dezmierdând.

dificultate dificultăţi. grandement din Ţara Galilor. consigne dispoziţie bună (fi în ~).m.].]. avant din greşeală. numérisation [PC] digitaţie [muz. putois. taxer dijmuiască.]. taxe (qu'il ~) dijmuiesc. d'avance dinainte. dispositif dispozitiv de ascuţit. merci (être à la ~) discurs [fam.] dihor. matinée.]. droit [adv. diligence. dissipation dispariţie. amateur. dossier [PC] director de hotel.pl. coinceur. de tous côtés din urmă. au-delà dincolo de Atlantic (de ~). congédier disponibilizat [n. =hebdomadaire roumain dilemă. dichotomie dijmui [pop. conversation à bâtons rompus discuţii preliminarii [n. feint [caché]. péniblement difuz. diffusion difuzor. de loin en loin din moment ce. en deçà de dincolo de. haut-parleur.]. feindre. tantôt… din care.]. taxe (il ~) dijmuind [pop. embarras. digestion digital. discret. affaiblir. diffuser difuziune. à nouveau din partea [+G]. furtif.m. par contre dddin din.].] din când în când. dont diplomat [servietă]. taxant dijmuit [pop. digue digera. diminuer diminuare. oraison funèbre discuţie liberă. interne dincoace de. ivrogne dipsomanie [neo.] dispozitiv de rotit friptura. digéré digestie.] diseminare.] dintele [n. chef d'orchestre dddis dis de dimineaţa. outre-Atlantique (d'~) dinspre. de bonne heure dischetă. de bon cœur. pleinement. disgrâce disimula. dissémination disgraţie. clinomètre [topo. direct. humeur (être de mauvaise ~) . tout d'un coup dintre. puisque din nou. dilater Dilema.]. taxent dijmuieşte. dimension dimineaţă. dent gâtée [f. tournebroche dispozitiv de stins lumânările. dynamite dinastie. matin diminua. dilemme diletant.]. dynamisme dinamită. en [pron. de temps à autre. préliminaires [n. à tort din loc în loc. sens [direction] dirijor. temps en temps (de ~). discipline discordia (semăna ~). de nouveau. dernier din vreme. du côté de dinte dinţi.pl. dent (de la ~) dinţi de lapte. sournois disipare. penderie dispozitiv de blocare.]. numériser [PC] digitalizare [PC]. disparition disponibil. fouine dihotomic. dynamique dinamism.63 - . de la part de din plin. disquette disciplină.] director [PC]. dichotomique dihotomie. chômeur dispozitiv. dynamo dinamic. bloqueur dispozitiv de detentă. dilettante diligenţă. dynastie dinăuntru. division (semer la ~) discret. gallois din timp în timp. tout à coup. ivrognerie dddir direct. dent (la ~) dintelui [n.m. de dinspre (~ partea). en ligne droite direct [adv.] discurs funebru. arh. parmi din aceasta. coche dilua. éteignoir dispoziţie. dent dinte stricat [m. d'avance dinam. réservé discreţia cuiva (a fi la ~).]. dents de lait dintr-odată. matière. numérique [PC] digitaliza [PC]. arh. de grand cœur din toate părţile. tantôt…. hôtelier [n. arh. certificat dipsomaniac [neo. empêchement. extinction. humeur (être de bonne ~) dispoziţie proastă (fi în ~). serviette [à porter] diplomă.]. diminution dimpotrivă. détendeur dispozitiv de măsurat panta. dissimuler disimulat. diffuseur dddig dig. difficulté dificultate (cu ~). diluer dimensiune. de temps à autre din toată inima.]. parmi dintre care. dont din faţă. doigté [mus. diffus difuza (se ~). digérer digerat. topo [fam. taxé dilata.] direcţie direcţii. disponible disponibiliza [pe cineva]./f. aiguiseur dispozitiv de atârnat rufe.

amuser (s’~) distra (se ~). distraire (se ~). distribuaient distribuie. divertit (il se ~) distrez (eu mă ~). divertissais (tu te ~) distram (mă ~). distribuait distribuiau. eleganţă. divaguez divagă. cendres (réduire en ~) distrug (eu ~). divertir (se ~). dédain.]. méprises (tu ~) dispreţuind. divertissaient (se ~) distrăm (ne ~). distribution distribuţie. méprisant distant. distincţie. déraisonné divagaţi (voi ~). destruction. dissuader dddit ditilin [reg. méprise (je ~) dispreţuieşte. divagué. distrais (tu te ~). distinguent disting (eu ~). distrais (je me ~). divertis (tu te ~) distracţie. distinguant distinge. déraisonner divaga (el ~). distance (à ~) distila. radote (il ~). distinguais (je ~) distingem. distingues (tu ~) distins. distinguer disting (ei ~). distribuent. hautain. distille (il ~) distilare. radota divagăm. distrayait (il se ~). divertissant distrage de la. radotent. méprisé dispreţuitor. distraient (ils se ~). séparément ditirambic. octroyer distribui (eu ~). déraisonnent (ils ~) divaghează (el ~). distillé distilează (el ~). distribue (il ~) distribuim. distrayez (vous vous ~). distrait de distrase. anéantissement disuada. radoter. divertir. distingué (j'avais ~) distinseseră. amusant. divergence divers. dithyrambique dddiv divaga. distinction distorsiona distorsionez. octroyé. divaguer. divertissez (vous vous ~) distrau (se ~). diversité diversiune. méprisaient dispreţuiesc (ei ~). divague (je ~) divaghezi. distrait (il s'était ~) distrat. divertissons (nous nous). amuser. détruit (il ~) distrugi (tu ~). radotait. distrait (il se ~). radotes (tu ~) divergenţă. divertissent (ils se ~) distrează (el se ~). distribuons distribuind. distinction distinge. divague (il ~). distribuant distribuit. distingue (je ~) distingând. pincé distanţă. différencier. divaguent divaghează (ei ~). méprisait dispreţuiau. amusait (s’~) distrai (te ~). divagues (tu. diverti distraţi (vă ~). divertisse (qu'il se ~) distrezi (te ~). divertis (je me ~) distreze (el să se ~). distribuez distribui raţii. divaguant divaghează. hacher. distribution district. distillait distilând. méprisant [vb. district distorsiona distorsionez. divertissant (se ~) distras de la. dédaigneux. distrait [adj. fausser distra. détruire. distinct distincţie. distrayait de distribui. distingué (il avait ~) distinsesem (eu ~). distrayons (nous nous ~) distrează (ei se ~). divaguais (je ~) divagat. distillation distinct. distinguons distingeţi. divaguait divagam (eu ~). divertissement. fausser distruge. méprisent (ils ~) dispreţuiesc (eu ~). détruit distrugere. divaguons divagând. distraire distra (se ~). distingue (il ~) distingea. déraisonne (il ~) divaghez. distrayais (je me ~) distrându-se. distillant distilase. distinguez distingi. détruis (tu ~) distrus. portant (à bout ~) distanţă (la ~). divertissement .]. distrait de (il ~) distrăgea de la. divertissais (je me ~). différenciation. divers diversitate. distraction distractiv. rationner distribuire. distraire de distrage de la (el ~). divertissait. détruis (je ~) distruge (el ~).64 - . déraisonnes (tu ~). distiller distila (el ~). mépriser dispreţuia.dispreţ. diversion divertisment. distinguais (tu ~) distingeam (eu ~). distingué (ils avaient ~) distingere. distillé (il avait ~) distilat. différencie. distribué distribuiţi. distribuer.] dispreţuit. distingué distinsese. distinguait distingeai. distance distanţă (de la mică ~). distribues distribuia. Trans. méprise (il ~) dispreţuieşti. distribue (je ~) distribui (tu ~). mépris dispreţui.

obtiennes (que tu ~) dobândi (a ~).f.] dojeni.]. obtiendra dobândi (eu voi ~).]. deuil doliu (purta ~).]. M. doctrine document documente. docile docilitate. pourvu que.].] doborât. la Deuxième Guerre mondiale Adev 15/02/08 doisprezece. ébruiter divulgat. docteur. division divizor [mat. docilité docilitate (cu ~). dogme dogmatic. papier document de identitate. =de la rég. obtienne (que j'~) dobândeşte. acte. second (al ~). divorcé divulga. obtenez dobândiţi (voi ~).]. documenter documentar. obtiendrai (j'~) dobândi (va ~). doter dddob dobândă. disgracieux dizolvat. documenté dogar. terrassé dobrogean [m.]. tonnelier doge [veneţian]. gronder doleanţe. obtiendras dobândim. acquérez dobîndii (eu ~). Dl.m. disgrâce (tomber en ~) dizgraţios dizgraţioasă. toubib doctor [titlu universitar]. douze doisprezecelea (al ~).]. divulgua (il ~) dizgraţiat. dame. nourrice doilea (al ~). département de Dolj [abréviation] Dl. =de la rég.divin. morceler diviza (el ~).] diviziune. doctoresse doctrină. dogmatique dogoritor. dohány doi. divise (il ~) divizez. honni dizgraţie (cădea în ~). divisant divizase. remontrance. moins que (à ~) doat.] [vulg.sg. obtint dobândi (el ar ~). obtiennent (qu'ils ~) dobândească (el să ~). doctorat doctoriţă. segmenter.65 - . obtiendrait (il ~). obtenant dobândişi (tu ~). con [fig.f. acquérons dobândind. divinité diviniza. divinise (qu'il ~) diviza.]. divisait divizând. de Dobroudja dobrogeancă [n. taux [n. docilement doctor. divise (qu'il ~) divizie [mil. obtins (j'~) dobândire. obtins (tu ~) dobândit dobândită.]. documentaire documentare.].] docil. douze dojană. [geo. dissolu DJ. présage divinitate divinităţi.m. révéler.]. s. divise (je ~) divizeze (el să ~). acquerrait dobândi (el va ~). acquiers (j'~) dobândesc (eu să ~). acquérir dobândească (ei să ~). document.]. de Dobroudja dddoc docher docheri. deuxième (le ~).][arg. uniquement doar de. médecin. acquiers dobândeşti (tu să ~). obtient dobândeşti. porteur [n. divulguer divulga (~ o ştire). doge dogit. sèche [n. divisé (il avait ~) divizat. obtiens (j'~). deux doică. divinise (il ~) divinizeze (să ~). diviseur [math. taux (du ~) dobândi. obtenu. divisé divizează (ei ~). diviseur (commun ~) [math. diviser. creux [voix] dogit [clopot]. fêlé [d'une cloche] dogmă. abattre.]. faucher [fig. doléances doliu.f. documentation documentat.] doborî. réprimande [n. divorce divorţa. obtenons. douzième (le ~) doişpe [pop. divinisait divinizat.] dobânzii. acquièrent. obtiendrais (tu ~) dobândi (el ~). acquerra dobândi (vei ~). divorcer divorţat divorţată. carte d'identité documenta. bête [fig. seulement. madame doar.] divorţ.. docteur [université] doctorat. terrasser doborît n [m. fauché [fig.f. divinisé divinizează (el ~). torride dogorî. deuil (porter le ~) dddom . obtenir dobândi (ai ~). divulgué divulgă (el ~) [perf. divin divinaţie. acquisition dobitoc. réprimander dojenimârâi. griller dogorît.] dobânzi. grillé dohan [reg. diviniser diviniza (el ~).] divizor comun [mat. obtiennent dobândesc (eu ~). colline [abréviation cartographique] dddo doamnă. obtienne (qu'il ~) dobândesc (ei ~). obtiens (tu ~). acquis dobândiţi. division [mil. intérêt [finances] dobândă [n.]. second (le ~) Doilea Război Mondial. révélé. semonce [n. divisent (ils ~) divizează (el ~). Ts.

: Départements Français d’Outremer domeniu. prouves (tu ~) dovedi (se ~). domicile domina. dormi (ils avaient ~) dormiserăm. courge dovleci [pl. prouve (il ~) dovedeşti.] dddon dona. domination dominat. éteindre [fig. doter dota (el ~). dominant dominare.] domoleau. dortoir dddos dos. dormira dormim. dors (je ~) dormea. éteignent [fig. recèle (je ~) doseşte. courges dovleci [pl. garni dotau. seconde (la ~). douzième [1/12] douăzeci.]. dormait (il ~) dormeai. chambre.M. revers dosi. double (le motif du ~) [lit. donateur donaţie. recelait doseau. deuxième (la ~) două locuri (cu ~). dorment (ils ~) dorm (eu ~). dormi dormiţi. douzaine douăsprezecea (a ~). sommeiller dormitor. télécharger [PC] doza. biplace doua zi (a ~). mademoiselle domnişoară de onoare. souhaiter. souhaitons dorinţă. dormi (vous aviez ~) dormiseşi. doser .] domolea. D.] dotări. preuve dovedi. doté. recèles (tu ~) dosi (el ~). prouver dovedea. dominer domin (eu ~). recelaient dosesc (eu ~). don (faire ~) donator. dotait. dormirait dormi (tu ~). dormi (tu avais ~) dormit. donation donjon. garnissaient dotă [f. deux doua (a ~). garnissent. garnissant dotare.]. dormez dormi sub cerul liber. avérer (s'~) dovedi (el ~). souhait doriţi (voi ~). citrouille dovlecel. prouve (je ~) dovedeşte. dormons dormise. donjon doppelgänger.66 - . domaine domestici. dominé dominaţie. courgette. garnissait dotând. dormir doarmă (ei să ~). monsieur domni [vb. prouvait dovedeau. dormi (nous avions ~) dormiserăţi. dormaient (ils ~) dormi (el ar ~). souhaitez dormi. dors dorm (ei ~). dort doarme (care ~). coupole domeniile franceze de peste mări. dormir à la belle étoile dormita.] domoleşte. éteignaient [fig. domine (il ~) domn. garnir.O. mal du pays dori. mou domoli. douzième [1/12] douăsprezecime. apprivoiser domiciliu. receler dosea. éteignait [fig. recelant dosit. dormi (il avait ~) dormisem (eu ~). régner domnie. dormais (tu ~) dormeam (eu ~). domination domină (el ~). douzième (la ~) douăsprezecea parte (a ~). vingt dddov dovadă. prouva dovedind. recelé dospi. dôme. lever [la pâte] dddot dota. recèle (il ~) doseşti. chambre à coucher. dormi (j'avais ~) dormiseră. facilités dotează. recela dosind. dorment (qu'ils ~) doarmă (el să ~). dot [m. doué. dormeur dorm.] domolesc (ei ~). dos. douer. downloada [PC]. dotation dotat. dormais (je ~) dormeau. prouvaient dovedesc (eu ~).] domolit.] download-a [PC]. domine (je ~) dominant. souhaite (je ~) doresc (ei ~). éteint (il ~) [fig. souhaitent doreşte. dors (tu ~) dormi (va ~). souhaite (il ~) doreşti.]. dote dddou două. souhaites (tu ~) dorim. désirer doresc. citrouilles [pl. lendemain douăsprezece (vreo ~). éteint [fig. demoiselle d'honneur domol domoli domoală domoale.]. règne domnişoară domnişoare. dorme (qu'il ~) doarme.dom.] dddor dor de ţară. désirons. prouvant dovedit. prouvé dovleac.

alla (il ~) dusei (mă ~). draine (il ~) drept drepţi dreapta drepte.].]. dramatique dramatic (în mod ~). double (le motif du ~) [lit. droit commercial drept cuvânt (pe ~). droit [adj. allé. chéri [fam.]. dramaturgie drame. doubler.f.] [mec. allons duceţi (vă ~).. double (le thème du ~) dublură. justement drept înainte. va-et-vient dualitate.] drăcuşor. Genista tinctoria [bot.] [pop. bannière. tenture dddre dreapta. amoureusement dragul (de ~). double dublu exemplar (în ~). va-t-en du-te-vino. nom de (au ~) drăcie. dresse (il ~) (un animal) dresor. allez dus. emporter duc (ei ~).] drageuri.]. draperie. rectangle dreptunghiular. chemin sans issue drum greşit (a o lua pe un ~).]. mènent duce (el ~). emmené duse (pe cieva).]. mener. levure drojdie de bere. aboutir.] [titlu de nobleţe]. corbillard driver [PC]. droite (main ~) [n. droit [n. droite (la main ~) dreaptă [geom. dompteur dric.]. duché duce [n. allé (j'étais ~) duseseră (se ~). levure de bière drum. emmener duce (pe cineva) (el ~). porter [transporter]. tout droit drept de veto.] dragoste. drague [méc. étendard draperie. dragée [f. allé (il était ~) dusesem (mă ~). drogué droghează (el se ~).]. droit de véto Adev 24/12/07 dreptate.]. langoureux drăguţ drăguţi drăguţă drăguţe. droite (à ~) dreapta (mâna ~). allé (tu étais ~) duseşi (te ~). emporte .].] drog. sentier (du ~) drupă. chnouf [arg.] droga (el se ~). droite [géom. joli. justice dreptul [n.] drept comercial.] drog [nn. bidule [col. dramatiquement dramatiza. dramatisé dramaturg. malpropre. emmène. dosé doză.] drept (piciorul ~). tendresse dragoste (~cu). drogue (il se ~) drogherie. redoubler dublat.m. dressait (il ~) (un animal) dresat. doublure ddduc ducal ducali. machin. mignon dramatic.m. came [f. doublé dublu.] dubla. route.] dreapta [n.] dreapta (le ~).] dublului (tema ~).] drept [n. droite [adj. chaussée. drupe dddu du-te.67 - . allai (j'~) dusese (se ~). droits de l'homme dresa (un animal). dû [n. dualité dubios dubioşi. sentier (le ~) drumeagului.] [arg.]. duc duce. douteux. dresser (un animal) dresa (el ~) (un animal).] drege vocea. sente [n. droit (le pied ~) dreptunghi.] drumeaguri. sympa.]. lutin drăgălaş drăgălaşă. équitable.] drageu [nn.] drept [n. drainé drenează. allé (ils étaient ~) duseseşi (te ~). drapé drapel drapele. droguerie drojdie.] drepţi.]. drainer drenat. drogue [f. drame drapa.] drumeagul. ducal ducaux ducându-se. chemin drum (pe ~).m. droit [adv.dozat. porter (se ~) duce (pe cineva). rectangulaire drepturile omului. gentil. mène (il ~) ducem (ne ~). dramatiser dramatizat. schnouf [arg. draper drapat. mignon drăgăstos. Dr. diable drag dragi dragă drage. droguait (il se ~) droga (se ~). fausse route (faire ~) drumeag [n.n. double (en ~) dublului (motivul ~). allas (tu ~) duce (a o ~). porté [transporté] dus (pe cineva). louche [fig. allant ducat. cher. droit (pied ~) drept [adv. affection. éclaircir la voix drena. chemin (en ~) drum fără ieşire. amour. dose dddr Dr. pilote [PC] drobiţă [bot. dresseur. droit [n. dramaturge dramaturgie.] dragă [n. droguer (se ~) drogat. juste [n. drac. emmena duse (se ~). sentier [n. dressé (animal) dresează.

équerre echilibra. elle-même eboşă. confiture dulcişor [bot. hostilité duşmănos.]. porter mal (se ~) duce tratative.].f. charpentier duminica. puis după. ébauche eboşa [art. durable dural.pl. rayure [ligne] duo (face un ~).m.] dddur dur dură. mal. duré durată. hostile duzină. porter comme un charme (se ~) duce la. mettre en joue [fusil] duce la păşune [animalele]. chien (gros ~) dulce. douzaine eeea e. charrier duce rău (a o ~). durée durată (de scurtă ~). dimanche (le ~) duminică. courriel [PC]. ductile dud. friandises [n. hébreu. dune dungă. écartement [SNCF] Ecaterina. douche [f.]. après după cum. puis. mûrier dudă. pondéré. rebondi durea capul. placard dulău dulăi. pâturer duce poveri. équiper echipat. de courte durée durată scurtă. duchesse ductil. dumping dună. brièveté durduliu durdulie. sucreries. douceur dulceag. migraine durere de dinţi.]. porter bien (se ~) duce de minune (a o ~). au dire de duplicat. ébriété eeec ecart. déboucher. dural dural cu finisare inox.]. courrier électronique [PC]. déboucher sur duce la ochi [puşca]. doucereux dulceaţă [gastron. dur dura. ensuite după-amiază.] dulciuri [pl.] duş (face un ~). douceurs. pestilence. il fait froid e suficient. gèle (il ~) e îndeajuns. adversaire duşmănie. relent [n. elle ea însăşi. douloureusement durere de cap. agit de (il s'~) e-mail [PC]. équinoxe echipa. doux dulce (gust ~). mal à la tête. durement dddus duş [nn. puant duhoare. selon după aceea.68 - . hébreu ebrietate. adversité. mûre [fruit] duel. ébaucher ebraic. muni . selon que. duralinox durat. mal à la tête (avoir ~) durează (el ~).]. esprit duhnet [pop. il suffit e târziu.]. équilibré echilibrează (el ~).]. parlementer ducesă. dure (il ~) durere. Catherine eeech echer. après după [conform]. armoire dulap (încastrat).] dulgher. dimanche Dumnezeu. après quoi după ce. il se fait tard e vorba de. mél ea.duci (pe cineva).] e ger. pestilentiel. équilibre echinocţiu. ennemi. il fait chaud e cam răcoare. Hedysarum hedysaroides [bot. pestilence duhnitor duhnitoare. équilibre (qu'il ~) echilibru. emmènes duce (se ~). équilibrer echilibrat. viable. puanteur dddul dulap dulapuri. double [n. passager. écart ecartament [CFR]. duo (faire un ~) dddup dup-aia [pop. il fait frisquet [fam. munir echipa (el ~). mal de dents dureros dureroasă. dureté duritate (cu ~). Dieu. aller (s'en ~). douce. duel duet. relent [n. douleur. durer durabil. est. il fait nuit e rece. ainsi que. partir duce bine (a o ~). équilibre (il ~) echilibreze (el să ~). douloureusement duritate. munissait echipa (se ~).]. douche (prendre une ~) duşcă. lampée duşman. après-midi după care. il suffit e noapte. souffrance durere (cu ~). Éternel (l'~) dumping.]. douloureux dureros [adv.m. douche (prendre une ~) duşa (se ~) [fam.] dulceţuri. est (il ~). duo duh. c'est e cald. même que (de ~) după spusele. hébraïque ebraică (limba ~).

édition ediţie specială [ziar].]. effleurer efleura [neo.] eeecl eclatant.pl. éjaculait ejaculând. élastique ele. économisé economist. coquet eleganţă.pl. parcimonieux. efficace eficient eficienţă. frôle (il ~) efort. effective efectiv (în mod ~). lui-même elan.] [résultat] efectiv. éjacule (il ~) ejaculeze (să ~). ouais !. munissent echipează (el ~). eux-mêmes [f. équivoque.n. égaliser egiptean. éditeur editorial. éditer editor. égaler egalitate. effervescence eficace. édifié edificator. égalité egaliza.f. elles ele însele. frôler efleurează (el ~). siens (les ~) ei (ale ~). effort efuziune. tiens !. églogue ego [n. siennes (les ~) ei [pron. moi (le ~) [psychanalyse] ei. il el [insistent]. écho ecran. élan elastic. eux ei! [interj. moi [n. distinction element elemente. éjaculer ejacula (el ~).]. économique economic (în mod ~). lui el însuşi. effectivement.pl. édit edifica. éjaculant ejaculat. équité echitaţie. économiste ecorşa [anat. effet de serre efecte [n. relevant edita. l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 echipament.] [psihanaliză].n. matériel Adev 27/10/07 echipă. élégance. économe economic.].] ecou ecouri. équestre eeed Eden.69 - .] ejacula ejaculez. mettre de l’argent de côté economisi cu zgârcenie. équivaut (il ~) echivalent. écorché [anat. éclipse eclozare [zool. écluse eeeco ecografie. effectif. issues [n.]. effectuer efemer. élément element radiator [calorifer]. écran ecuaţie. munit echipaj. passager efervescenţă. équateur ecuson.]. Édouard educativ. numéro hors série [journal] Eduard. Que nenni ! ei înşişi.] [psychanalyse] ego-ul [psihanaliză]. ecclésiastique eclipsa (se ~). édition (maison d'~) ediţie. sienne (la ~) ei (ai ~). panneau rayonnant . éjaculé ejaculează (el ~).echipat cu. contrecoup efect de seră. paradis edict.] [n. équivalent echivalenţă. issue [n. équivaloir echivala (el ~).] electrocasnic. éjaculation eeel el. essor. édifier edificat. parité. équipage echipajul remorcherului. lésiner economisit. matériellement efectua. échographie Adev 27/10/07 econom. équitable echitate. ambigu [n. équivalence echivoc echivocă. éducation.pl.]. économiser. économiquement economie. éditorial editură. équipement. ambiguïté. eux-mêmes [m.f. éducatif educator. effet efect [n. équivalait (il ~) echivalează (el ~). électroménager elefant elefanţi.] ambiguë. impers.m. équivoque [n. ils ei drace!. éducateur educaţie.]. éclipsé eclipsă. économie economisi. muni de echipează (ei ~). Egyptien eglogă. équation ecuator. effusion eeeg egal egală egali. effigie efleura. efficient efigie. éléphant elegant.]. éclosion ecluză. égal [n. écorcher ecorşeu [anat. éjacule (qu'il ~) ejaculare. équitation echivala. on [pron.] egala. éclipser (s'~) eclipsat. instruction eeef efect. éclatant ecleziastic. équipe echitabil.] [résultat] efect contrar.m. écusson ecvestru.]. mais ! ei (a ~). bah !.

ennuyeux.] enunţa. Suisse elveţian.] epilepsie [med. irritez enervau. irrité enervaţi (voi ~). émettre. émotion. ressort enerva.] epigastru [med. libérateur elice. louange.]. épigastrique [méd. irrite (il ~) enervez. éloquence elogiu. enthousiasme (il ~) entuziast. épuisant [adj. hellénique Elena. siècle epopee. émettra emitea. =du poète national Eminescu emis. géant [adj. épilepsie [méd. hémisphère emisie. éloge elucida. émissaire emisferă. anglais enibahar [pop. ennuyer. hélice elicopter. énoncer enunţare.]. énigme enoriaş. enthousiasmé entuziasmează. dégager.] epuizase (el ~). épuiser epuiză (el ~).]. chiant [vulg. emblème embrion. enthousiaste enunţ. évacuation elită.] enervase. libération. affranchir eliberare. enthousiasme entuziasma. touchant emoţionat. épuisé epuizează (el ~). épuisé (il avait ~) epuizat. écusson.f.] epifenomen. foulure entuziasm. irrites (tu ~) enervare.]. graine de paradis [n. épuisant epuizant. ère. épisode epistolă.]. suisse [adj. énonciation enus (din ~). enthousiasmé entuziasma (el se ~). ému.]. épithète eeepo Epoca luminilor. Hélène elev elevi. libérer.]. Époque des lumières epocă.] eeem email. agaçant. émigrer emigrant. emphase emigra.]. émetteur emotiv. irritation englez.] eeen energie. émérite eminenţă.] elveţian [locuitor]. éminence eminescian. collégien elibera. libéré emancipată. irritent enervează (el ~). énormité entorsă.f. éclaircissent elucidează (el ~).]. élève elev de colegiu. libéré eliberator. emphatique emfază. éminent. épopée eprubetă. émigrant emigrare. Suisse [n. éprouvette eeepu epuiza. émettait emiţător. élite elocinţă. émis emisar. embargo emblemă. enthousiasmait (il s'~) entuziasmat. irrité (ils avaient ~) enervat enervaţi enervată enervate. émoi emoţie puternică. épuisa (il ~) epuizând. touché [fig. émérite emfatic. émission emancipat. émouvant. anglais englezeşte. épiphanie [lit.70 - . irritant [adj.]. éclairci elucidează (ei ~). maniguette [n. vibrant. irrite (j'~) enervezi. embryon emerit.]. paroissien enorm. éclaircir elucidat. Émile eminent.] episcopie [n. évêché [n. épiphénomène epigastric [med. vénusien eeepi epic. colossal. irritant enervant. irriter enervând. faire chier [pop.] enigme. énorme enormitate. épique epifanie [lit.] emoţiona. coup [fig.] emoţionant. délivrer. épître epitet. toucher [fig. émission emite. énoncé [n. épigastre [méd. irrité (il avait ~) enervaseră. émouvoir. ennuie enervează (ei ~). émigration emigraţie.m. impressionnable emoţie.elementar.] episod episoade. hélicoptère elimina. émission emisiune. éclaircit (il ~) Elveţia. émet emite (va ~).f. libérée embargou. irritaient enervează. époque epocă [fig. émail emanare. épuise (il ~) . vulg. primaire elen. éliminer eliminare. délivrance eliberat eliberată. émigration Emil.

ça va bien ? eşti în corespondenţă cu. manquer. échafaudage eşalon. héroïne eroism. ermite eretic. escroc. esplanade est [n. ratait eşuă (el ~). raté (ils avaient ~) eşuaseşi.]. Est [n. échelonner eşalonau.][erreur]. échec eşichier. érudit. ratais (je ~) eşuând. escalade escalop. héros eroziune. hermétique ermetic (în mod ~). étanchant ermetizat.] etaje. âge erecţie (în ~). fautes [pl. estomper.]. escalada (il ~) escaladă. érosion erudit. duper.]. étalaient eşantion eşantioane. ratâmes eşuarăţi. écharpe eşec. rates (tu ~) eeet etaj [n.n. bandé [vulg. ratant eşuară. raté (tu avais ~) eşuaşi. esthétique estival. ratâtes eşuase (el ~). manqué eşuaţi (voi ~). érige en (qu'il s'~) ermetic. escamoter escamotabil.m. essentiel eseu eseuri. estuaire [n. éruption [méd. filouté escrochează (el ~). négligence [fig. rata eşuai. filoute (il ~) escrocherie. escapade eschimos. escorter escortă.]. étage [n. escadron escală. érudition erupţie. adoucir estradă (spectacol de ~). estival estompa. escamotable escapadă. escroquerie esenţă. errata eră. Orient. érotique erou eroi. érigé en (il s'était ~) erijează în (el ~). estropié estuar [n. escadre escadron. ratas (tu ~) eşuat.] estuare. escale escalada.] erotic. ratent eşuează (el ~). échelon eşalona (a ~). héroïque eroic (în mod ~).] estetică. échiquier eşti bine ?.m. hérésie erija în (se ~). est [point cardinal] est [n. raté (il avait ~) eşuasem (eu ~). escalope escamota. incorrect eronat (în mod ~). rate (il ~) eşuez. savant erudiţie. échantillon eşapament [auto]. étagère etala. érige en (il s'~) erijeze în (să se ~). esquiver escorta. fripon escroca (a ~). héroïquement eroină. faussement erori [pl. étaler.n. hérédité eremit. raté (j'avais ~) eşuaseră. faute. estropier estropiat [neo.] eeeş eşafod. hérétique erezie. hermétiquement ermetiza. ratez eşuează (ei ~). essai Adev 24/03/08 Espero ®[n. ratèrent eşuarăm (noi ~). rate (je ~) eşuezi.epuizare.]. corresponds avec (tu ~) eşti sănătos ?. érigeait en (il s'~) erijase în (se ~). ériger en (s'~) erija în (el se ~). ratons (nous ~) eşuam (eu ~).] etajeră. étaler [exposer] . négligences [fig. filoutait escrocat.][erreur]. méprise eroare judiciară. duperie. erreur. rater eşua (el ~). héroïsme eronat. essence esenţial. étancher ermetizând. erreur judiciaire eroic. éruption erupţie [med. échappement [auto] eşarfă. escaladait (il ~) escaladase. esquimau eschiva.71 - . escalader escalada (el ~). escorte escroc. ratai eşuăm. ça va bien ? eşua.] ereditar. héréditaire ereditate. étanche (il ~) eroare. filouter escroca (el ~). ratais (tu ~) eşuai (eu ~).]. escaladé (il avait ~) escaladat.]. variété estropia [neo. =auto Daewoo fabriquée en Roumanie esplanade.] eees escadrilă.m. épuration eeer erată. escaladé escaladă (el ~). épuisement epurare. échafaud eşafodaj. étanché ermetizează.

évadaient (ils s'~) evadă (el ~). hétérogène etic. éthylénique etimologie. échapper de evada (el ~). étapes (brûles les ~) etapele (arde ~).] eufonie. étaler sur (s'~) etalând. évader (s'~) evada (a ~). évangélique evangheliza. évadé evadau. évangéliser evaziune fiscală. étalon etalona. piété Evanghelia. étatiser etatizat. étatisé etc. calculer. évadent (ils s'~) evadeze (ei să ~). étalèrent etalat. évadant evadează (ei ~). étale (qu'il ~) etalezi. âge etatiza.72 - . éternelle eternitate.etala. étuve eeeu eu.]. ethos etrusc. moi eu însămi [f. euphonie euforic. étale (j'~) etaleze (el să ~). étanchéité etanşeiza. étymologie etiolat [bot. étiquète (il ~) etil. Eugénie euglena [biol. éthiopien etnograf. étale (il ~) etalez. évacue (il ~) evacuare. âge ev mediu. [euph. européaniser eutanasie. tamise [n.. étape etape (sări peste ~). eeete eter. étanche (il ~) etapă. ethnographique etnografie. eurasiatique euritmie. étiolé [bot. étalant etalară (ei ~). euphorique euforie. étanche (il ~) etanşeitate. évaluer. éthylique etilic.f. moi (le ~) [psychanalyse] eunuc. retrait evada (a ~). étanché etanşeizează (el ~). étanchéifié. étalaient etalea (el ~). Ève evacua. évadent (qu'ils s'~) evadeze (el să ~). éthanol etanş. étiquette etichetează (el ~).]. ethnologie etos. Eugène Eugenia. évacuait evacuând. apprécier. étanchant etanşare.]. sempiternelle. étancher etanşeizând. sempiternel. éternel eternă. étanchéifier. éthique [n. étalage etalon. évadait (il s'~) evadat evadaţi.]. étanchéité etanşat. euphorie Eugen. évacuation evacuare (de trupe). =quotidien roumain . évacuant evacuat.]. étanche etanşa. Europe Centrale et de l'Est european. étalent (ils ~) etalează (el ~).] etiologie.]. éthique etică [n. évasion fiscale Adev 03/01/08 Evenimentul zilei. étalait etalează (ei ~). étancher etanşând. coté evalvie. étalait [exhiber] etală (el ~). éternité eterogen. euphémisme eufemism [abrev. évacuer evacua (el ~). éthylène etilic. eunuque eurasiatic. étanchéifier. étiqueter etichetă.][textile] etan. évade (qu'il s'~) evalua. européen europeniza. Euro Europa. étalonner etamină [n.f. eucalyptus eufemism.f][textil].] eticheta. évacué evacuează. euglène eul. Éthiopie etiopian. étamine [n. moi-même eucalipt. étalé etalau. éthyle etilenă.f. étales (tu ~) etalare.f. je. éther etern. étanché etanşează (il ~). Europe Europa centrală şi de est. étrusque etuvă. Évangile (L'~) evanghelic.][textile]. ethnologique etnologie. étapes (brûles les ~) etate. évada (il s'~) evadând. coter evaluat. étanchant etanşeizat. eurythmie Euro. étiologie Etiopia. ethnographie etnologic. moyen âge Eva. éthane etanol. étala etala pe (se ~). euthanasie eeev ev. ethnographe etnografic. moi-même eu însumi [m. etc.

outrance exagerat. manifeste [adj. exalté exaltau.73 - . éventuel evereu. incontesté. exaltation exaltat. religieux evreu evrei. Moyen âge eeex ex. évident. dévot. précis [adj. juive evident.] exagerare.] evita. pieusement. juif everică. religieusement evlavios evlavioasă. considérer [examiner]. tiré par les cheveux exalta. ancien. dévotion evlavie (cu ~). exalter exalta (el ~). parer [éviter]. éviter evlavie.eventual eventuală eventuale. ancienne exact. pieux. exaltait exaltare. juste. échéant (le cas ~). exaltaient examina (a ~). juif evrika! eurêka ! Evul Mediu. observer .

acidula. abandona.Infinitiv: a examina Gerunziu: examinând Participiu: examinat Indicativ Prezent eu examinez tu examinezi el examinează noi examinăm voi examinaţi ei examinează Imperfect eu examinam tu examinai el examina noi examinam voi examinaţi ei examinau Perfect simplu eu examinai tu examinaşi el examină noi examinarăm voi examinarăţi ei examinară Perfect compus eu am examinat tu ai examinat el a examinat noi am examinat voi aţi examinat ei au examinat Mai mult ca perfect eu examinasem tu examinaseşi el examinase noi examinaserăm voi examinaserăţi ei examinaseră a fi examinat Subjonctiv Prezent eu examinez tu examinezi el examineze noi examinăm voi examinaţi ei examineze Perfect compus eu fi examinat tu fi examinat el fi examinat noi fi examinat voi fi examinat ei fi examinat Viitor II eu voi fi examinat tu vei fi examinat el va fi examinat noi vom fi examinat voi veţi fi examinat ei vor fi examinat Viitor II (popular) am să fi examinat ai să fi examinat are să fi examinat avem să fi examinat aveţi să fi examinat au să fi examinat Viitor indicativul Viitor I eu voi examina tu vei examina el va examina noi vom examina voi veţi examina ei vor examina Viitor I (popular) o să examinez o să examinezi o să examineze o să examinăm o să examinaţi o să examineze Viitor I (popular) oi examina îi examina a examina om examina îţi examina or examina Imperativ tu examinează Conditional Prezent eu aş examina tu ai examina el ar examina noi am examina voi aţi examina ei ar examina Perfect eu aş fi examinat tu ai fi examinat el ar fi examinat noi am fi examinat voi aţi fi examinat ei ar fi examinat voi examinaţi Verbs conjugated like a examina şampaniza. acţiona. . şuta. şchiopăta. achiziţiona. absenta. şantaja. şcolariza. accentua. abstractiza.74 - . accelera. abona. aborda. şicana. accidenta. ştampila. aclimatiza. şofa. abuza. aciua. şifona. ştanţa. şarja.

fabricant fabulă. travail executor judecătoresc..]. bannir. faire. averti expira. série (hors ~) extras. extirper extracţie. réticence fffa F. exposition [solaire] eeext extaz.] examinare.]. poster expediţie [montană]. hors [*].examina (el ~).] extragere. interpréter explicaţie. fabrique fabricant. rendra. extincteur extinde. rend. échoit (il ~) explica. expirer expiră (el ~). observes (tu ~) examina minuţios. fable fabulos. généralisé extirpa. béatitude. horripilant exasperează (il ~). rendre. étaler [exposer] expui. ferais face (el ar ~). étalent (ils ~) expun (eu ~). détonation export. fera face (vei ~). fais (je ~) facă (el să ~). observent examinează (el ~).] extrem de. hautement. difficile [personnes]. fatigant extenuare. crasse [adj. extraction extrage. extrémité. dehors [n. agir exersa.M. fabuleux fffac face. vaciller. étaler [exhiber] exhibare. ferai face (veţi ~). chanceler [fig. banni exista. extravagance extrem. extraordinaire. observait examinai. étales (tu ~) expun (ei ~). sévère exil. uniquement excrescenţă. puiser extrage rădăcina cubică [mat. échoir (cf. observaient examinează (ei ~). proscrit. observons examinam (eu ~). rends (je ~). extinction extinctor.75 - . étala expuseră (el ~). bout exuberant. horripiler exasperant. exubérant expatria (se ~).]. randonnée excursionist. expression exprima. protubérance excursie. observez examinau. chiant [vulg. hésitation. extrait. extrême. horripile (il ~) exceptând. ferai . étalage eeexi exigent. émigrer expatriere. montagnard execuţie execuţii. étale (il ~) expunea. éplucher [fig. huissier [jur. fabrica. observation exaspera. prélevé extravagant. font (ils ~). colle [argot écolier] extenua.] exemplul (după ~). instar (à l'~) exercita. prélever. exil exila. randonnée experimentat. sauf exces. F. extraction extraordinar. extrémisme extremist. étalant expune. fantaisie. extravagant extravaganţă. fait (il ~) fac (ei ~). exulter ezita. outrance exclusiv (în mod ~). fasse (qu'il ~) face (ai ~). ferait face (va ~).hormis [*] excepţia (cu ~). émigration expedia prin poştă.] ezitant. être eeexp expansiv. explication exploda. usine. pratiquer exhiba. extraire la racine cubique [mat. exclusivement. observe (j'~) exeminezi. étalèrent expune unui pericol (se ~). hésiter. observe (il ~) examinez. étalaient expus. observais (tu ~) examinăm. à terme échu). reléguer exilat. extérieur extincţie. proscrire. étalait expuneau.I. observais (j'~) examinam (noi ~). éclaircissement. agrandissement extins. locution. extrêmement extremism.I. extrémiste extremitate. ferez face (voi ~). fatigue exterior. extase extemporal. singulièrement. exubérance exulta. étale (j'~) expună (el să ~). agrandir extindere. extraire. énoncer expune. hésitant ezitare. exténuer extenuant.M. étalé expuse (el ~). rendent fac (eu ~). exportation expresie (~ verbală). étale (qu'il ~) expunând. observé examinaţi. exubérant exuberanţă. fabriquer fabrică. observions examinat. courir un danger expunere [solară]. éclater explozie.

rendu. fît făcui.] face legătura. mettre les pieds dans le plat face să gâfâie.]. rendons faceţi. faites faci.] . rendait. faire son nid . progresser face ravagii. semblant (faire ~) face plinul [auto]. agent factotum. facilités facţiune. rendre un service face sete. piquer une crise. sévir face rămăşag. faire bonne figure face o gafă (a ~). ferons face (vor ~). sourde oreille (faire la ~) face ştersături [în scris]. faire honte à quelqu’un face saftea [pop. branlait (il se ~) [vulg. étalait [exhiber] face patul. faisons. accomplir face paradă de.]. chambarder face o excursie. branler (se ~) [pop.]. tonitruer face schimb. facile facilita. vulg. pétille (il ~) [liquides] . rendez. Création du monde [bib.face negoţ ambulant (el ~).fac negoţ ambulant (ei ~).]. nichent (ils ~) .face (vom ~). faire du footing face laba (a-şi ~) [vulg. étriquer face prea strâmt.face laba (îşi ~).] face mâncare. faisais făcu.făcea laba (îşi ~).] . facture facultate [univ. nicher . étrenner [client] face săpături arheologice. faisait făceam. colportent (ils ~) [com.] . faire sa cour face dezordine. simuler . pétillait (il ~) [liquides] face pe surdul. faire sa toilette face să turbe de mânie.] fachir.] .] . étriquer face progrese.fac că (ei se ~). rends făcând.] face întuneric.face rău (el ~).face cuibul (a-şi ~). dissuader face să ricoşeze dească.face cuibul (îşi ~). faire de la randonnée face faţă. faire signe de l’œil. faire le plein [auto] . gager face rău. pétiller [liquides] . assoiffer face spumă. enquêter face antecameră. feront facem. bruit (faire ~) face că. colportant [com.]. faction factor.] face import de (a ~) [com. simule (je ~) .fac că (mă ~). fais. cuisiner face de mântuială. fakir facile.76 - . échanger face un serviciu. facultatif făcut cu buclexul. faciliter facilităţi. colportaient (ils ~) [com. colportait (il ~) [com. simulons . faire une collecte face clic [PC]. faire connaissance avec face curte (~ cuiva). faisant făcea. homme à tout faire factură. obscurcir face jogging. passer une commande face o criză [de nervi]. fait face o anchetă. mousser.faceţi că (vă ~).face rău cuiva. péter [vulg.faci că (te ~).făcând negoţ ambulant. nuire. faire une collecte face o comandă [com. simulez . simule (il ~) .] . importer [com. faire de l'antichambre face cu buclexul. faire tort à quelqu’un . raturer face toaleta.făcea spumă. faites le plein face prea îngust. faire le lit face pe. cligner de l’œil face (până la capăt). remettre à neuf face cu ochiul.fac rău (eu ~). contusionner face o vizită la. colporte (il ~) [com. piquer face o injecţie [cuiva]. nuis (je ~) . faire rebondir face de ruşine pe cineva.fac cuibul (îşi ~). faculté facultativ. faire à la va-vite face negoţ ambulant. nuis (tu ~) face să se răzgândească. méprendre face o injecţie. faire face. enrager face o vânătaie. crépu [cheveux] . crêper [cheveux] face cale întoarsă. zoom (faire un ~) Facerea lumii [bib. essouffler face o idee greşită (a-şi ~). fouiller face scandal.] . niche (il ~) face cunoştinţă cu. rebrousser chemin face caz de.].] face ca nou. rattacher [fig. facteur. simules (tu ~) face o chetă. nuit (il ~) .face spumă (el ~). colporter [com.face că (el se ~). fis (je ~) făcut.faceţi plinul. rendre visite à face vânturi.] face zoom. parer [éviter].faci rău. tenir le coup face figură bună.facem că (ne ~). piquer une colère face cuibul. cliquer [PC] face o colectă. altérer. simulent . branle (il se ~) [vulg. nuit .făcea negoţ ambulant (el ~). zoomer face un zoom.făceau negoţ ambulant (ei ~). donner une piqûre à [qqn.

hêtre faianţă. farder farda (se ~). faïence faienţar. faste (jour ~) fastidios. mettre du maquillage fardat fardată. bande [n. faner (se ~) fanatic. pétrir. faillite (faire ~) falimenta.]. célèbre fffal falcă fălci. fauve [adj. vierge [n. contrefait falsificator. soubrette fată mare. devant faţă (pe ~). terne fag.făcut din petice. auprès de faţă de masă. faste. familial fffan fan. fatalement fatalitate. pucelle. faux [n. favorable favorit favoriţi. potard [fam. chose fapt (de ~). somptuosité fast (cu ~). fasciner fascinant. contrefaire falsificare. fausser. fastueusement. faisceau fascina.]. assiette creuse farfurie întinsă. fasciné fascinează. fascinant fascinat. fade. ouvertement. charme. fatidique. phantasme fantasmagorie. faisceau. par-devant faţă (vorbi pe ~). somptueux fastuos (în mod ~). faussaire. figure [visage] faţă (face ~). pansement fata. soucoupe farmacie.] falsă (uşă ~). face à face.]. pétri fasonează (el ~). fait [n. faveur. forger. vieille fille fată în casă. fastidieux fastuos fastuoasă. séduction. pucelle [n. familier familiaritate. femme de chambre fată bătrână. pharmacien. pétrissant fasonat. fantasmagorie fantastic. éblouir. feinte (porte ~) falsifica. falsifié. visage. faillite faliment (a da ~). ménage. minaude (il ~) fandosi (se ~). forgé. admirateur fana (se ~). falsifier. geste faptă rea. pétrit (il ~) fasoneze (el să ~).] farsor. mâchoire fald. fameux. familial familiar familiară. faune fauve (de culoarea ~). méfait fffar far [de navigaţie]. fatalement fatidic. fastueusement faşă. assiette farfurie adâncă. homme d'Église faţă de. farce [lit. fille (la ~) fată fete.77 - . faille [géo. fascisme fasona. pharmacie farmacist. éblouit fascism. propice. carreleur faimos faimoasă. coup (tenir le ~). minauderie fandoseşte (el se ~). fantastique fantezie. familiarité familiariza (se ~). privilège favorabil. façade faună.]. fantoche fapt. minauder fanfaron. patchwork făcut ştersături [în scris]. favori . fanatisme fandoseală. faire face faţă (în ~).]. faux-monnayeur familial. fille fată-n casă.] farmec. faux.] faliment. façonner fasonănd.]. fastueux. pharaon fard.] [couleur] fffav favoare. fardé farfurie farfurii.]. postiche fals (om ~). faire faillite fals falsă. bandage. assiette plate farfurie plată. net (parler ~) faţă bisericească. famille. nappe faţă de pernă. falaise falie [geo. faux [adj. taie faţă în faţă. pli faleză. face de (en ~). farceur fffas fascicul.] (homme ~) fals [n. avec faste fastă (zi ~). fanfaron fantasmă. effet (en ~) faptă. funeste fatal (în mod ~). fanatique fanatism. sincèrement faţă (prin ~).] fatal fatală. revenant [n. soucoupe volante farfurioară. assiette plate farfurie zburătoare. esprit. jet fascie. fantôme fantoşă. familiariser familie. face. foyer familie (de ~). fatal. falsificateur falsificator de bani. attrait farniente. fille ! (toi ~) faţă feţe. raturé fad. pétrisse (qu'il ~) fast. fard farda. fantaisie fantomă. nez à nez faţadă. fainéantise farsă [lit. fatalité fatalmente. fatidique fato!. contrefaçon falsificat. phare faraon.

fontaine. fougère ferm. à tort et à travers fără suflu. gaillard. sorte fel de mâncare. heureusement fericit fericită.] ferăstraie. meule de foin (la ~) fâcitură [reg. façon. ravi [fig. heureux ferigă. forgé fffâ fâcitura [reg.]. féérie fel. miche felin. tranche felie de pâine rotundă.] fermă [n. gars. femmes (des/aux ~) femelă. sans précédent Adev 05/03/08 fără scrupule. charmé. hors pareil fără sfârşit.]. sans fără acces la mare. Fackel făgădui.] feminin feminină. promettre făgăduială. sans scrupule fără seamăn. phénoménal fenomenologie. couper en tranches felicita. fenouil fenomenal. février fecioară. meule de foin fân (vieux : fîn). promesse făgăduit. =mts. farineux făptură. hors série fără pereche. bonne [n. jeune homme fecund. à contrecœur fără cusur. fébrile. =mts. sans fin fără socoteală.f. femme (la ~) femeie de serviciu. privilégie (il ~) favorizare. pucelle. fécondation fecunditate.]. femme (de la ~) femeilor. prairie fântână. fédéral federaţie. torche. calège [arg. dans les Carpates făină. créature fără. sournoisement făuri. broyez fărâmi. télécopier fazan. à tort et à travers fără egal.]. instar (à l'~) fffem femeie femei. [f. féliciter felicit (eu ~).]. dans les Carpates Făgăraşului. hors ligne fără formă.] fâşie.favoriza. sans accès à la mer fără chef. étape fffă făcătură. pote [fam. manière. hors pair fără precedent. vierge [n. charmer fermeca (el ~). broies (tu ~) fărâmiţa (se ~). puits fântâna tinereţii veşnice. animale]. faible [n. félin felină [n. feinte [n. avantager. agricolă]. sans scrupules. broyer fărâm.] felaţie.] februarie. épouse.n. pimpant fereastră. espèce. charme (il ~). félicité. fenêtre feri. faisan fază. compliments felie felii. Vierge [zodiaque] fecior. séduis (tu ~) . mis bas făţarnic [n. coup monté făclie făclii. hors d'haleine fără urmă.] femeii. félicite (je ~) felicitare. scie [n. parti-pris fax [mesaj].] fercheş. valet.f. sainteron [fam.] fermeca. fontaine de jouvence fârtat [pop. ferme [n. fellation felia [vb.] febril febrilă. m. vouer. féérique feerie.f. mettre bas fătat.] fermecă (el ~). privilégier favorizat. femme femeia femeile. effriter (s'~) făta [d.].] [sport] fffer ferăstrău [n. mets [n.m. sans cesse fără îndoială. bande [n.m. broie (je ~) fărâmăm. foin fâneaţă.f.MM.]. sans laisser de trace Adev 22/03/08 fărâma. forger făurit. phase. séduire. promis Făgăraş. phénoménologie fentă [sport]. captiver.] fâcituri. télécopie faxa. femelle feminin [abrev. charma (il ~) fermeci. félin [n. femmes (à des ~). coupe [résultat d'une coupure]. bonheur fericire (din ~). irréprochable fără deosebire. mets [gastro.78 - . fécond fecundare. charmait (il ~) fermecat. informe fără încetare. voué.]. ferme [adj.f. privilégient (ils ~) favorizează (el ~). captivé. sans doute fără pereche. favoriser. rebouclage feeric.] felul (în ~).] Fecioară [zodiac].] făţărnicie (cu ~). farine făinos. puceau. broyons fărâmaţi. genre. fécondité federal federali.MM.] fffe febleţe. femme de ménage femeie întreţinută. félicitation felicită (el ~). fédération feedback. éviter fericire. félicite (il ~) felicitări. ensorceler. féminin fenicul. privilégié favorizează (ei ~). béatitude. lambeau. fiévreux [fig.

79 - . faisable fezabilitate (studiu de ~). être . fête fetei. faisabilité (étude de ~) fffi fi. quincaillerie ferotenii [pl. ravissant fermier. bac [transport] fertil.]. agriculteur fermoar. fécond fertilitate. fermeture à glissière fermoar (prevăzut cu ~).] [derog. nécrologie. vorace. zippée feroce. quincaillerie feroviar. patin [du frein] [auto] (< Ferodo) ferometal. cruel. fermeture éclair. régal festival festivaluri. fille (de la ~) fetelor. charmant. filles (à des ~) fetid. zip. fillette fetiţei.]. sauvage ferodou [de frână auto]. faire-part ferry-boat.fermecător. fermeture-éclair. féroce. cheminot ferpar [demod. fécondité fffes fesă fese. feutre feudal feudali. petite fille. fillette (de la ~) fetru. féodal fezabil. fesse festin. éblouissant. nauséabond fetiţă fetiţe.

fu noi fuseserăm noi fuserăm. fură Subjonctiv Prezent eu fiu tu fii el fie noi fim voi fiţi ei fie Perfect compus eu fi fost tu fi fost el fi fost noi fi fost voi fi fost ei fi fost Viitor II eu voi fi fost tu vei fi fost el va fi fost noi vom fi fost voi veţi fi fost ei vor fi fost Viitor I (popular) Viitor II (popular) o să fiu am să fi fost o să fii ai să fi fost o să fie are să fi fost o să fim avem să fi fost o să fiţi aveţi să fi fost o să fie au să fi fost Viitor I (popular) oi fi îi fi a fi om fi îţi fi or fi Viitor indicativul Viitor I eu voi fi tu vei fi el va fi noi vom fi voi veţi fi ei vor fi Imperativ tu fii voi fiţi Perfect eu aş fi fost tu ai fi fost el ar fi fost noi am fi fost voi aţi fi fost ei ar fi fost Conditional Prezent eu aş fi tu ai fi el ar fi noi am fi voi aţi fi ei ar fi . e noi suntem voi sunteţi ei sunt. voi fuseserăţi furăm voi fuserăţi. fui tu fuseseşi tu fuseşi.80 - . sînt tu eşti el este.Infinitiv: a fi Gerunziu: fiind Indicativ Prezent eu sunt. fuşi el fusese el fuse. furăţi ei fuseseră ei fuseră. sînt Perfect compus eu am fost tu ai fost el a fost noi am fost voi aţi fost ei au fost Imperfect eu eram tu erai el era noi eram voi eraţi ei erau a fi fost Participiu: fost Mai mult ca perfect Perfect simplu eu fusesem eu fusei.

être de bon augure fi de bună credinţă. été (< être) fu (el ~). été (vous aviez ~) fuseseşi. être chaud [pop. correspondais avec (tu ~) eram (eu ~). sommes suntem chit. étant fiţi!. être sur un pied d’égalité de fi prezent la. serez fi (voi ~). fus (tu ~) îs (ei ~). être au courant. devoir fi nevoie de. été (avait ~). être bête comme ses pieds fi prost dispus. équivaut (il ~) este în corespondenţă cu. être de bonne humeur fi în budă [reg]. être au bout du rouleau fi cu capul în nori. Je suis ravi de vous revoir suntem. prendre garde fi bine dispus. seras fi (veţi ~). serons fi (vor ~). rouler sur de l'or fi în rahat [pop. fi la capătul puterilor. indifférer fi informat. corresponds avec (je ~) Sunt încântat să vă revăd. être de mauvaise humeur fi pe punctul să. étions eram în corespondenţă cu. correspondais avec (je ~) eraţi. être à la merci de fi chit. être un navet [fam. péter plus haut que son cul fi nebun după. être branché fi instabil. être nul. être dans le coup fi indiferent (fi ~). serais (tu ~) fi (am ~). être dans les vapes fi la ananghie. toquer de (se ~) fi nevoie. être dans le bourbier fi atent. correspondre avec fi la curent. c'est este egal cu. étais (tu ~) erai în corespondenţă cu.] fi frică (a-i ~). sois ! fii (să ~). serai fi (vom ~). manquer fi cât pe ce să. être à la merci de fi cu nasul pe sus. être sur le point de fi la cheremul [+G]. étiez erau. sommes (nous ~) sunt (eu ~). êtes fi aiurit. soyez (que vous ~) fiţi bun şi aşteptaţi. faillir. fût fusese. fus (je ~) furăm. sont îs (eu ~) [pop. agissait erai. es fi (ai ~). vaciller fi la înălţimea aşteptărilor. été (il avait ~) fusesem (eu ~). être dans les nuages.]. gelait era suficient.]. soyez ! fiţi (să ~). être dans le bourbier fi de rău augur. être dans des beaux draps fi de bun augur. suffire . était era destul. équivalait (il ~) era ger. assister fi primul client. nécessiter fi cu ochii pe.]. seront fii!. être à la dérive fi egal.] fi cât pe ce. serions fi (aţi ~). fûtes (vous ~) fuse. sois pas (ne ~) ! fi (va ~). être de mauvais augure fi sau a nu fi (a ~). suffirait era vorba de. suffirait era egal cu. sont (ils ~) sunt în corespondenţă cu. été (j'avais ~) fuseseră. été (avaient ~).] fi un fiasco [teatru]. être dans les vapes fi în călduri [iron. être aux prises avec fi în derivă. seriez fi (el ar ~). été (ils avaient ~) fuseserăm. avoir dans son collimateur fi picat [la un examen]. fut (il ~) fui. sera fi (vei ~). suis (je ~) sînt. être chaud [pop. sois (que tu ~) fiind. échoit (il ~) eşti. est (il ~). équivaloir fi excitat. été (nous avions ~) fuseserăţi. être sur le point de fi putret de bogat. louer [éloge] fi în legătură. correspond avec este scadent. sont sîntem. être à la merci de fi la mila [+G]. étais (j'~) eram (noi ~). serait fi (nu ~)!. être quitte fi în corespondenţă cu. être ou ne pas être fi suficient. faillir. être dans de beaux draps fi la anghie. nous sommes quittes sunteţi. fûmes (nous ~) furăţi (voi ~). être de bonne foi fi pe cale. être en voie fi la capătul nervilor. rattacher (se ~) fi la mâna [+G]. étaient este.era. fûmes furăm (noi ~) [a fi]. été (tu avais ~) fuşi. sois (que je ~) fost. étrenner [client] fi prost ca noaptea. être branché fi la cuţite cu. suis (je ~) sunt (ils ~). être collé [examen] fi pe picior de egalitate.81 - . être à la hauteur de fi încântat de. veuillez patienter fiu (să ~). avoir la frousse fi implicat în. faire bonne figure fi la înălţimea… [+G].

] [sport] finalitate (fără ~). filtré filtre.fi şomer. fer à repasser fierar. figure (de la ~) figurină. orchestre philharmonique filatură. filma filmând. filtre à eau fim (să ~). figurine fiică. financier finanţa. ruisseler fi pe urmele. figurant figurat. filtrage filtrare. filmer filmă. figure figurant figuranţi.f. fictif. soyons fffin fin fină. agirait de (s'~) fi zero. financer finanţare. feuille (de la ~) [de papier] filet [de şurub]. filmé filmau. filmant filmară. figuré figurativ figurativă. filiation filigran. philologue filologie. filtrage filtrat. fauve [n. agissant fiindcă. fille fiind vorba de.f. filigrane film. être à la Une fi ud leoarcă. bile fiertură (de plante).] filei. foie fictiv. philosophe filosofic. filtre filtru de apă. navet [pop. charitable filantropie. figuratif figură [faţă] figuri [feţe]. ébullition fierbinte. fin [adj. être nul fiară [pop. ivoire file [alim.] [sport] finale. filé [police] filează (el ~) [pe cineva]. final final [n. filtrer filtra (el ~). filial filiaţie. financement . figure [visage] figură de stil. filature filă file.n.]. bouillir à petit feu fierbere. filon filosof. soit… soit… fiecare. créature fffil fila [pe cineva]. que tu le veuilles ou non fie ce-o fi. philosophie filozofic. philanthropique.]. filet [de vis] fileu. filet [alim. talonner fi vorba (va ~). filmaient filmează (ei ~). imaginaire ficţiune. filme (il ~) filolog. filait [police] filat. chacune fiecăreia. philologie filon. figure de rhétorique figurii. philanthrope filantropic. film.] fibră. filet filial. film (tourner un ~) film documentar. infusion fffig figură figuri. filtres filtrează (el ~). bouillant. mijoter. filozofie.f.] [al unui naş] fină. fibre fibră de sticlă. forge fierbe. fer fier de călcat fiare de călcat. parce que.] [med. filtre (il ~) filtreze (el să ~). filament filantrop. advienne que pourra fie… fie… / ou (bien) … ou (bien) …. filtre (qu'il ~) filtru. filment (ils ~) filmează (el ~). fiction fidea.]. chacun. fibre de verre ficat. car fiinţă. filleul fin de siecle. ultime. brûlant. pourchasser fi pe urmele [+G]. philharmonie. ardent. filer [police] fila (el ~) [pe cineva]. loyauté fffie fie!. filtration filtrare. bile fiară [zool. philosophique filosofie. vermicelle fidel. agir fi vorba de (ar ~). soit ! fie (el să ~). filmèrent filmat.] finală [n. agira (s'~) fi vorba de. filature [police] filarmonică. chacune (à ~) fiecăruia. chaque. cuire. mijoter fierbe la foc mic.m. soit (qu'il ~) fie că vrei fie că nu. chacun (à ~) fier. finale [n. documentaire [film] filma. pellicule film (turna un ~).82 - . être au chômage fi o ştire bombă. fin [n.] fiasco [teatral].] fin [n. loyal fidelitate.]. philanthropie filare [poliţistă]. filtrait filtraj. bouillir fierbe (el ~). bouilli fiere. bout (il ~) fierbe înăbuşit. philosophique filtra. filozof. bouillante fiert. délicat. fin de siècle final. file (il ~) filament. forgeron fierărie. feuille [de papier] fildeş. objet (sans ~) financiar.

]. rouleau fişier [PC]. jasent (ils ~) flecăreşte. pistache fisurat. niche firimitură firimituri. financé finanţe.]. flamme (de la ~) flăcărilor. tapant [adj][heure] fixa. salive flexibil. Pinguicula alpina [bot. flamme (aux/des ~) flacon cu pipetă [med.] foarfecă de grădinărit. oră]. flamme flacăra olimpică. sifflant fluierat. fleurs (des/aux ~) ffflu fluid. soufflet foame. fêlé. jase (il ~) flecări. mèche [lampe] fiţuică [arg. lampe éclair flata. phosphorescent.] floare de leac [bot.m. finances finele (la ~). famine foarfecă [sg. papotage flecăresc (ei ~). fixer fixa raţii. entreprise. marée. flux fffo foaie foi.]. fil de coton fir de iarbă. papillon [zool. fluorescent fluture fluturi. physicien fizionomie. feuille [de papier] foaie grasă [bot. flammes (en ~).f. feu foc (lua ~). gars flăcău [pop. fil de soie fir de nisip (un ~). fils fiul risipitor [Biblie]. papillon (le ~) flux.]. sornette fleacuri [pl. fleur (de la ~) florilor. spontané. papillon de nuit fluturele.]. siffle (je ~) fluieră.f. foyer foale [de fierar]. gilet [n. physiquement fizică [n.]. coup de feu foc de artificii. fil. enorgueillir flăcău. siffler fluier (eu ~). flacon stilligoutte [méd. grain fir cu plumb. jeton fistic. ore].] [pl. naturel fireturi [pl. très. issue (à l'~) fineţe. bêtise.finanţat. canard [fam. niaiseries fleanca (tacă-ţi ~)! [pop.] fluture de noapte.] foaier. jaser.].]. fil de ses pensées fisă. siffle (il ~) fluieră (ei ~). brin. grain de sable (un ~) fir de păr. bâtard florii. cheveu firav firavă. Ranunculus acer [bot. incendie. coup de feu . guère fobie. feu d'artifices foc de puşcă. jaboter.] fiu. vachement [fam. feuille foaie [de hârtie] foi.] firidă.]. physique fizic (din punct de vedere ~). coulant fluier. la flamme olympique Adev 11/04/08 flăcări (în ~). siffles fluorescent. feu (prendre ~) foc de armă. fichier [PC] fitil. Draba lasiocarpa [bot. sonnant [heure] fix [d. flammes (en ~) flăcări (în ~).] fizician. ferme-la !. Ranunculus repens [bot. comp. fente. flanc flanel de corp.] firesc. subtilité fiolă. compagnie. poil. sifflé fluieri. chétif fire. siffla (il ~). caquetage. nature. naturel [n.]. bavarder. fissuré fisură fisuri.] flocos. frémissement. fleur floare broştească [bot. fils prodigue (le ~) [Bible] fix [d. fil à plomb fir de bumbac. fort [adv. miette firmă. maison (de commerce) firul gândurilor. fil de laine fir de mătase. physique [n. boucle-la !. rationner fizic. fleur (la ~) floci [vulg. fissure fişic.]. papoter flecărit. souplesse ffflo floare flori. brin d'herbe fir de lână. physionomie fffl flacără. cisaille à haie foarte. galon [mil.] floarea.]. souple flexibilitate. sifflet fluiera.83 - . tais-toi ! flecăreală.].] flash.] foarte puţin.]. jeune homme flămânzica de stâncă [bot. faim foamete. fifre fluier [de arbitru/poliţist]. sifflement. ancrer. ciseaux [pl. fêlure. frisson fffir fir fire. placide flegmă. lézarde [f. phobie fffoc foc focuri.] fffle fleac fleacuri. ampoule fior. poils [pl. feu (en ~) flăcării. rien [n. velu flori (copil din ~).=ziar].] flanc. jasé flegmatic. sifflent fluierând.].

] fonetic. faufile (il se ~) fofilezi (tu te ~). formait formal. fournaise focar. formidable formula. forestier forja. formation format. phonologie font [PC]. frémissent foşneşte. forge forjerie. fonte fffor forestier. faufiles (tu te ~) fofoleancă [pop. création fondator. photo [image] fotografie mărită. forçant forţat. phonétique [n. con [vulg. police [typo] fontă. phonétique fonologic.] foşnind. force (il ~) forţez.]. forgé forjă. faufiler (se ~) fofila (se ~).] folos. forçait forţând. frémissant foşnit. sèche-cheveux [n. ressort fffos fosă. papier aluminium folie de aluminiu.]. force (je ~) forţezi. photographié fotografiau. ancien fostă [ex-].]. forcer forţa (el ~). feu de camp foc mare. frémit (il ~) [parf.]. chatte [fig. photographie. fortifier fortificant. fortuit fortul. murmure [vb. formel formează. beffroi folclorist.]. formuler formular. forteresse fortăreaţa. puissance forţă morală. frémi foşnitor. moule [n. pullulé foşni. ethnographe folder [PC]. formule fort. bruire. photographie (je ~) fotografieze (el să ~). usage folositor. agrandissement fotoliu fotoliul.m. frémir foşnea. formation formă. ancienne foşgăi. forteresse (la ~) fortăreaţă. feuille (de la ~) [de papier] foişor. football fotbalist. user folosi pentru prima dată. bruissement. dossier [PC] folie aluminizată. fosse fosfor. forme [n. foyer focar [optică]. forger forjat. forcent.] formă (de ~).f. fondateur fonetăcă [n. photocopier fotocopiat. s. murmurer. phosphorescent fost [ex-]. photographe fotografia.n. fond fond [com. fonds fondare. former forma (el ~). murmurait. formalité formare. pulluler foşgăit. photogénique fotogenie. force [n. utile fond fonduri. fort [n. photographie (il ~) fotografiez (eu ~). avantage folosi folosesc. frémit (il ~) foşnet. faufilait (il se ~) fofilă (se ~). frémissait foşneau.].]. photo [fam.] fffot fotbal.84 - . photographiait (il ~) fotografiam (eu ~). vulg. phosphore fosforescent. forcé forţează. murmurant. photographient (ils ~) fotografiază (el ~). fortification fortuit. photocopié fotocopie. photogénie fotograf. forteresse (la ~) forţa. frémissaient foşnesc. prendre (qqn. photographier. photographique fotografie. fauteuil Adev 05/12/07 fffr . phonologique fonologie. forge forma.] foii [de hârtie].] fofila (se ~). tonique fortificaţie. formater [PC] formaţie. photocopie fotogenic. footballeur foto-.foc de tabără. fort [n. frémissement foşni (el ~). frémissant [adj.]. utiliser. factice. faufilent fofilează (el se ~).f. photographie (qu'il ~) fotografic. étrenner folosire. forteresse fortifica.]. photofotocopia.) en photo fotografia (el ~). formé formata [PC]. formulaire formulă. photographiais (je ~) fotografiat. papier alu [fam. forces (tu ~) forţă.]. photographiaient (ils ~) fotografiază (ei ~). chauffeur foehn [n. forment formidabil. formel formalitate. foyer [optique] fochist.]. papier aluminium. faufila (il se ~) fofilează (ei se ~). murmurent foşnesc (ei ~).

fraction fracţiune. syphilis [n.] frânci.] frapă. fraise fraged.] fremătă (el ~). fréquenter frecventa (el ~). franc français franca.n.] frate fraţi.pl. francophonie franctiror. pétri [pâte] frământe (el să ~) [aluatul]. s.] frenetic. frictionnait (il ~) frecuş. pétrit (il ~) [pâte] frământând [aluatul]. fraise fffri . fréquenté (il avait ~) frecventat.] frescă fresce. murmurait freamătă (ei ~). souvent frecventa.] frână de picior [n.].]. bruissement. freinant frânat.]. convulsion frâna. murmurent. frappé [fig. pétrissait (il ~) [pâte] frâmântă (el ~) [aluatul].m.frac.. freinez frânaţi. fréquenté [PC] frecventează (el ~). habitant] franţuzesc.m. pétrissant [pâte] frământat [aluat]. rêne fraudă fraude.] frapa. fratricide frăţesc. fragmentaire. fréquemment frecvent [adv. pétrisse (qu'il ~) [pâte] frământare. frotter freca mâinile (a-şi ~).f.] frecţiona (el ~).] frapat. franc. français frapa. François francofon. étendoir franj franjuri. usuel. sincérité frânc [adj. frémis (je ~) fremăta (el ~).f.] franţuz [pop.m. freiné frânaţi. fraternité frâu. Français [n. murmurant. sincère franc [moneda] franci. frémir freamăta. frappant [adj. frêle fragment.] frapând. franc-tireur frânghie frânghii. murmure (il ~) fremăt (eu ~). freine (il ~) frânez (eu ~). frémissaient fremătând. Français [n. frange Franţa. corde frânghie de uscat rufele. fréquente (qu'il ~) frecvenţă. bruire. freinons frânând.] [habitant] francheţe [neo. frémissant fremătător.]. frère frate bun. friction [méd. frémissent freamătă (el ~). fracture fracţie.] frâne. freinez frânează (el ~). freine frâna (el ~). fragile. frénésie frenţe [n.][arh.pl.] frână de mână [n. fresque fret [comerţ]. frisson.] frecvent.f.]. Français [n. franc [monnaie] franc belgian. France franţuji [pop. phrase fffre freamăt. freines (tu ~) frână [n. fragment fragmenta. frottement frecţie [med. fraction fragă. murmurer. frapper frapant. frein à main [n.m. franc belge franc elveţian. morceler fragmentar. fraude frază. Français [n. frénétique frenezie. friction [fig. fraternel frăţie.] fratern. frêne [bot. demi-frère fratele priboiului [bot. tendre [mou] fragil. freiner frână. frémissait fremătat. frein [n. Geranium sylvaticum [bot.].f. frémit (il ~) [parf. frappa [fig. susurrer. murmure [n.85 - . habit fractura. frappant [fig. francophone francofonie. fragmenter. frère jumeau frate vitreg. fréquence freeware.] frasin [bot.m. freinait frână (el ~). franchise. français [habitant]. franc suisse franc francez.]. pétrir [pâte] frământa (el ~) [aluatul]. freine (je ~) frânezi (tu ~). fraternel fraternitate. fraise frământa [aluatul]. susurration freca (se ~).]. partiellement frăguţă.m.. fréquent frecvent (în mod ~). frotter les mains (se ~) frecare.][auto] franc francă. affranchir francez [locuitor] francezi franceză.]. frein à pied [n.].][pop. fréquentait (il ~) frecventare. freina (il ~) frânăm. graticiel [PC] fremăta. frapper [fig.]. fréquentation frecventase.] Francisc. susurrement. frère germain frate geamăn. fracturer fractură. derog.m. fraternité fratricid. fréquente (il ~) frecventeze (el să ~). fret [commerce] freză. frémi fremătau. frémit (il ~) freamătă (ei ~). frémissant [adj.

sauver (se ~). peur (ils avaient eu ~) frică (mi-a fost ~). peur (il avait eu ~) frică (îmi fusese ~). frissonne (il ~) frisonez. frit (il ~) frige (el se ~). feuille frust. rôti [n. phtisie fffu fffug fug (eu ~). courrai fugi (vom ~). friable frică. tu fais rôtir fript fripţi friptă fripte. fuyant fugea. frissonnant frisonează (el ~). griller fript pe grătar. crème fouettée. il faisait frire frigeau.]. rôtissant frigă (el să ~). frivole. joli frumuşel. tu fais frire. brûlait. frousse (avoir la ~) frică (fiindu-i ~). brûle ! (ça ~) frige (el ~). frissonner frisona (el ~). fructose fructuos. fructueux frumoasa din pădurea adormită. éplucher $$$ fructifer. beau.86 - . brûlé. peureux.]. rôtissent frigând. peur frică (a-i fi ~) ). fruitier fructifica.]. frisé frizează (el ~). courent (ils) fugar. friction frig [n. peur (j'avais ~) frică (ne-a fost ~). frictionna (il ~) fricţionând.]. peur (j'ai ~) frică (mi-era ~). peur (nous avons ~) frică (ne era ~).]. peur (nous avons eu ~) frică (ne e ~). léger frivolitate. frôle (il ~) frizer. frictionnant fricţionat. fuyard fugă. fugue fuge. front (le ~) frunză frunze. brûlant (il est ~) frige!. fuira fugi (vei ~). frissonnait frisonă (el ~). bifteck. peur (j'avais eu ~) frică (îţi fusese ~). peur (j'ai eu ~) frică (mi-e ~). peur (tu as eu ~) frică (ţi-e ~). fructifier fructoză. courez fugi (voi ~). frire. frit frige pe grătar. peur (il a eu ~) frică (îi e ~). cours (je ~). peur (vous avez eu ~) frică (vă e ~). fronde front [mil. broche [gastron. peur (vous avez ~) frică (vă era ~). fruits de mer fructe].]. rôti [vb. fuite fugă dezordonată. front [mil.] frontieră. peur (il avait ~) frică (îi fusese ~). grillade frişcă. frivolité friza. peur (tu as ~) frică (ţi-era ~). la belle au bois dormant frumos frumoşi frumoasă frumoase. heurt [n. peur (il a ~) frică (îi era ~).m] frigăruie. froid [n. peur (nous avions ~) frică (ne fusese ~). rôtis. frictionne (il ~) fricţiune. rôtir frig (eu ~).] friptură la grătar. peur (ils ont ~) frică (le era ~).]. coiffeur frondă. peur (ils ont eu ~) frică (le e ~). peur (ayant ~) frică (i-a fost ~). fuyons . beauté frumuşică. friser frizat. frisson frisona. fuit fuge (care ~). fuie (qu'il ~) fugă [muz. peur (tu avais eu ~) frică (le-a fost ~). grillé frigider. fruit fructe de mare [creveţi etc.] frigiditate. fuis (tu ~) fugi (va ~). cours (tu ~). courais fugi (veţi ~). courir. rôtit (il ~). rôtissons frigi. fuirait fugi (tu ~). frigo [fam. tu fris. courra. peur (ils avaient ~) frică (le fusese ~). peur (n'aie pas ~) ! frică (nu vă fie ~)!.]. frissonna frisonând. crame (il se ~) [pop.]. rôtissait. fruste ftizie [arh.n. fuis (je ~).]. frissonne (je ~) frivol. ils faisaient frire frigem. brûle (il ~). timoré. frictionner fricţionă (el ~). déroute fugi. courons fugi (vor ~). mignonne frundă. rôtis (je ~) frig [vb. frileux friptură. tête (à la ~) fruntea. crainte. courront fugim. peur (n'ayez pas ~) ! frică (ţi-a fost ~). brochette frige. frontière fffru fruct. frictionné fricţionează (el ~). fuyait fugi (el ar ~). fris (je ~). peur (tu avais ~) frică (v-a fost ~). peur (nous avions eu ~) frică (nu-ţi fie ~)!. fuir fugă (să ~). qu'il fasse frire frige. mignon frumuseţe. crème Chantilly frison.friabil. peur (vous aviez ~) fricos fricoasă. front frunte (în ~). fronde [fig. frigidité friguros [sensibil la frig] friguroasă.] frunte frunţi. craintif fricţiona. brûle (il se ~) frigea.

fourmilière furnică. fournisseur.] furnizând. faufile (il se ~) furişezi (tu te ~). voleront [jur. vol qualifié furtun.] furniza. vol [jur. fuyez fugi cât îl ţin picioarele. fumer fumat. fil-de-fériste funcţie. cul. fondation fundătură. fonction. déroba (il ~) furând.] furaj. échelon fffut fute. furieux furiş (pe ~). fourneau (haut ~) furnicar. foudroyant fulminant.]. femme (la ~) fumeii [reg. fondamental fundaţie.] fumei.]. livré [com. tempête de neige furtunos furtunoasă. volaient [jur. dérobe (il ~). fournissait furnizat. foutra fute [vulg. fournissent (ils ~) furnizează (el ~). dérobé (ils avaient ~) furi. funeste.] furau.]. livres (tu ~) [com. abcès fffus fus.] fura (va ~). fournis (je ~). dérober fur.]. orage. subrepticement furişa (se ~).]. femmes (des/aux ~) fffun funambul. vole (il ~) [jur. emploi funcţie înaltă. sépulcral funest funestă. fout (il ~) fute (el va ~) [vulg. jupe fuştei.]. livrer [com. bifurcation [de montagnes] furci de tors.]. orageux furtună. livrant [com. colère.]. foutre [vulg. volera [jur. faufilent furişează (el se ~). volent [jur.]. foutu [vulg. impasse. courir à toutes jambes fugi de colo colo. fourni furnizaţi (voi ~). furent (ils ~) dérobait (il ~) fura (el ~). faufila (il se ~).] furt calificat. fous (tu ~) fute în cur [vulg. volait [jur. vole (je ~) [jur.87 - . courir ci et là fugitiv. fournit. enculer [vulg. livre (il ~) [com.]. fourrage furcă. éclair fulgerător fulgerătoare. fond fundamenta pe. fonctionnement fund. suie fffur fura. dérobé (il avait ~) furat. foutant fute (el ~) [vulg. dérobant fureseră. fureur. funiculaire funie funii. funèbre. faufiles (tu te ~) furişat. fuseau horaire fustă. fous (je ~) futând [vulg.] fură (el ~) [perf. fumer fumeie [reg. fui. livre (qu'il ~) [com. femme (de la ~) fumeilor [reg. livrait (il ~) [com. furtif furnal.] furnizeze (el să ~). fuyant fugit.].] fura (vor ~).] furaţi.] [anat. fuseau fus orar fuse orare. livraient (ils ~) [com. foulard. fumée fuma. cache-nez fulger. s. livrent (qu'ils ~) [com. livrez (vous ~) [com.] fura.].] fură (ei ~). fırtına furtună de zăpadă. livreur furou. mandat.]. volez [jur. fourchette furibund.] furnizeze (ei să ~).]. fatal funicular. quenouille furcătură [geo. fourche furcă de tors. axer sur.] furnizor. voles [jur.]. fulminant fffum fum.] furnizezi. combinaison [de femme] furt.] furase. baiser [vulg. pétard [pop.fugind. volait [jur. orageux furuncul.] fuţi [vulg. femme fumeia [reg. fondement. fournir furniza (el ~).] furnizăm. tuyau furtuna (care anunţă ~). fumeur fumega.].]. dérobait (il ~) fură (el ~). furibond furie.]. volé [jur.]. fourmi furnicături [pl. dérobaient (ils ~). fond de la mer funebru.]. foutre fut [vulg. fonder sur fundamental. sépulcral funerar. dérobent (ils ~) fură (ei ~) [a fi].]. chemin sans issue fundul mării.] [pop. copuler futut [vulg. voler [jur.] furnizez. picotements [pl. courroux furios. corde funingine. livrons (nous ~) [com. furie. dignité funcţiona.]. dérobé.] furnizau.]. fumé fumător. furoncle. livre (je ~) [com. livrent (ils ~) [com. faufiler (se ~) furişă (se ~). fonctionnaire funcţionare.]. quenouilles furculiţă. faufilait (il se ~) furişează (ei se ~). fourreau.]. fournissant furnizează (ei ~). fugitif fular. fonctionner funcţionar.] . couru fugiţi.

gavial gggaz gaz. garnit garnisind. prêt [adj. poulailler [théâtre] galeş. hôtesse [n. garnissent garniseşte. bruyamment găleată găleţi. sou gălbejit.] [vaisselle] gangster. poule. studio. trouver găsi din abundenţă / în exces / din belşug (a se ~).D. garnissaient garnisesc. ready.] gazdă [reg..] gălbui. surabonder găsit. trou de serrure (le ~) gavial. ictère gălbenele de munte [bot.]. Ranunculus carpaticus [bot. garçonnière gggat gata. garde d'honneur garderobă. jaune d'œuf gălbinare [pop. galoper galvaniza.]. tumultueux. fusionner fuziune. garage garanţă. gallina găinar.f. jaunisse [pop. clôture gard de ţăruşi.] garou [med. garantie. petit ami. gazait gazat.]. trouvaille găsi. galop galopa. emmanchure garnitură de pietre preţioase. journaliste. filou gălăgie. garni garnitură. garnir garnisea. gage gară gări. gaze (il ~) gazdă. terminé găteală. jambe gambit. Général [abréviation][mil. orifice gaură găuri. gazelle gazetar. garniture garnitură de mânecă. petite amie gagiu [pop. gazette gazon.]. parure găteje [pl. Galles (Pays de ~) galon.m. gonzesse [fam.] gălbenuş. trou gaură [pentru şiret]. vestiaire garnisi. nénette [fam. gaz gaz [textil]. Général [abréviation][mil.f. choix [commerce] gambă.] galop.].]. Galatée gală [n. garnissait garniseau.] garsonieră. galant galant (în mod ~). seau (du ~) găselniţă. Ts]. palissade gard viu. reporter gazetă. cuisiner găti (se ~). bruyant gălăgios [adv.m.]. galvanisé gggam gamă (de produse). garance garanţie.m. gangster gggar garaj. parer (se ~) . galamment galanterie.] găti. tresse galon [militar]. gaffe. haie gardă de onoare. gala [n. gallois galic. sou. vacarme. quart [n. galon [mil. seau găleţii. enculé futil.]. gazer gaza (el ~).S. jaunâtre galeră. parure garnizoană. garni garnisit. gamelle gamelă de sfert [n. jaune galben [ban] galbeni [bani].] garofiţa albă de stânci [bot.] G-ralul. galerie.futut în cur. tapage gălăgios gălăgioasă. jaunâtre gălbenare [pop. gazon gggă găină. galères galerie [la teatru]. garnison garoafă.]. garnissant garnisit. geai gaj. gaulois Galilor (Ţara ~). langoureux.]. bévue gagică [fam.] galben.]. hôte [n. gaze gaza. galvaniser galvanizat. futile fuziona.88 - .f. garrot [méd. œillet [bot. tapageur. richard gazelă. mec gaiţă. Gaulois galant. trouvé gătat gătaţi gătată gătate [rég. g [gramme abréviation] G. gare gard. galanterie Galatea. gotovyi gata! ajunge!. gage gggal gal. bruit.]. gazé gazează.].]. Dianthus spiculifolius [bot. baste ! gaură. langoureusement galez. MM]. œillet [pour les lacets] gaura cheii.]. =Groupe de Dialogue Social gabardină. reg. gambit gamelă. petit bois [sg. fusion ggga G-ral.].] g [gram abrev. gabardine gafă.

chatouille (il ~) gâdilăm.] găzduit. chatouille (je ~) gâdila (el ~).89 - . chatouillant gâdilă (el ~) [perf. héberger găzduia. chatouillant gâdili. chatouilla gâdilă (el ~).t. chatouiller gâdil (eu ~).] găzduiau.] găzduire. chatouilleux .găunos.]. logeait (il ~ qqn) [v.] găzduieşte.t. chatouillait gâdilat. logent (~ qqn) [v. chatouilles (tu ~) gâdilicios. logeaient (ils ~ qqn) [v. trouer găzdui. hébergement gggâ gâdila. s.t. loger (~ qqn) [v.t.t. creux găurele (cu ~). piqué [adj.] găzduiesc (ei ~). chatouillé gâdilaţi.].] găuri. logé (~ qqn) [v. chatouillons (nous ~) gâdilând. loge (il ~ qqn) [v.t. chatouillez gâdilă (care ~).

aburca.90 - . ameninţa. . aclama. alunga. alina. acapara. adulmeca. afuma. adera.Infinitiv: a gâdila Gerunziu: gâdilând Participiu: gâdilat a fi gâdilat Indicativ Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdilă noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdilă Imperfect eu gâdilam tu gâdilai el gâdila noi gâdilam voi gâdilaţi ei gâdilau Perfect compus eu am gâdilat tu ai gâdilat el a gâdilat noi am gâdilat voi aţi gâdilat ei au gâdilat Mai mult ca perfect eu gâdilasem tu gâdilaseşi el gâdilase noi gâdilaserăm voi gâdilaserăţi ei gâdilaseră Subjonctiv Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdile noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdile Perfect compus eu fi gâdilat tu fi gâdilat el fi gâdilat noi fi gâdilat voi fi gâdilat ei fi gâdilat Viitor indicativul Viitor I eu voi gâdila tu vei gâdila el va gâdila noi vom gâdila voi veţi gâdila ei vor gâdila Viitor I (popular) o să gâdil o să gâdili o să gâdile o să gâdilăm o să gâdilaţi o să gâdile Viitor I (popular) oi gâdila îi gâdila a gâdila om gâdila îţi gâdila or gâdila Viitor II eu voi fi gâdilat tu vei fi gâdilat el va fi gâdilat noi vom fi gâdilat voi veţi fi gâdilat ei vor fi gâdilat Viitor II (popular) am să fi gâdilat ai să fi gâdilat are să fi gâdilat avem să fi gâdilat aveţi să fi gâdilat au să fi gâdilat Perfect simplu eu gâdilai tu gâdilaşi el gâdilă noi gâdilarăm voi gâdilarăţi ei gâdilară Imperativ tu gâdilă Conditional Prezent eu aş gâdila tu ai gâdila el ar gâdila noi am gâdila voi aţi gâdila ei ar gâdila Perfect eu aş fi gâdilat tu ai fi gâdilat el ar fi gâdilat noi am fi gâdilat voi aţi fi gâdilat ei ar fi gâdilat voi gâdilaţi Verbs conjugated like a gâdila şuiera. ţipa. alătura. abjura. acuza. aţâţa. abdica. abroga. aluneca. adjudeca. adurmeca. aloca. admira. afirma. agrega. adora.

songes (tu ~) gândire. essouffler. les sacs à main LV Adev 08/01/08 genţiană [bot. raboté geme. géométrie George. sorte gen literar. gèle à pierre fendre (il ~) german. avoir le souffle coupé gâfâială.]. [G. génération generos adj. gentiane. gel ger de îngheaţă pietrele (e ~). médité. gémir. songe (je ~) gândeşte. génération generator. tchimodan geamăn geamănă.] gânganie. gestionnaire gestiune. Georges ggger ger. oie gâscan. f. étranglé gâtuire. étranglant gâtuise. germe germene (în ~). songer gândea. genre littéraire general generali. attaché-case gel (sub formă de ~). communément. valise. [géol. generoase. songeait gândeau. jaloux gelozie. génie gentil. jumeau geamăt. geint Gemeni [zodiac]. gémit. gémissement geană gene. courbé gâscă gâşte. œuf (dans l'~) germeni de grâu.]. génuflexion genunchi. généralisation generalizat.] gât gâturi. cogiter. gosier gâtui. jalousement gelui. génétique genetică [n. réfléchir à. glace [vitre] geam mat [foto]. courber (se ~) gârbovit. génial genitiv [abrev. gestation gesticula. hors d'haleine gând gânduri. genoux (les ~) genunchiului. pensant. gazouille [bébé] gânguri. songe (il ~) gândeşti. griffe . germination gest. gémissait gemut. gazouiller [bébé] gângurit. jars gârbovi (se ~). jalousie gelozie (cu ~).91 - . largesse genetic. pensé.f.] genitiv [gram. gesticuler gestiona gestionez. cou. gazouillement [bébé] gânsac. germes de blé germina. generoşi. pl. dépoli [photo] geamantan.]. germer germinare. generoasă. étranglé (il avait ~) gâtuit. gémissant gemea. pensée. généralité generaliza. penser. génitif geniu. Gentiana sp. gémi. gentilhomme gentleman. gentilhomme genţile pentru femei Louis Vuitton. oie (de l'~) gâscariţa de munte [bot. genèse genial geniali. méditer à. méditatif gânduri negre. généralisé generare. générosité. genou genunchieră. généreusement generozitate.gâfâi. [bot.] geneză. gentillesse gentilom. gérer gestionar. pl. genunchi. généreux. gémissent gemând. Arabis alpina [bot. étranglait gâtuind. gosier gâtlej gâtlejuri. genou (du ~) geografie. pl.]. songent gândesc (eu ~).]. gentil gentileţe. genre.] geometrie.] genuflexiune genuflexiuni. gélifié gelos geloasă. vitre geam (gros). serviette [à porter]. étrangla gâtuia.]. allemand Germania.] gândi. souffle coupé gâfâie (care ~).f. libéral generos (în mod ~). gorge. pensée gândit. cou. gestion gggh gheară gheare. générateur generaţie. cafard [fig. Allemagne germen. cafard [zool. étrangler gâtui (el ~). geindre gem (ei ~). geste gestaţie. général. jars gâştei. plainte. génétique [n.. raboter geluit. Gémeaux [zodiaque] gggen gen. sacoche geantă diplomat. généralement generalitate. géologie geologie [abrev. sg. pantelant gâfâind. bestiole gângureşte. m. songeaient gândesc (ei ~). géographie geologie. cil geantă genţi. songé gânditor. étranglement ggge geam. genouillère genunchii. généraliser generalizare. commun general (în ~). gond gândac de bucătărie.

] glabră.f. voyante [n. géant [adj. capuche glumă. colosse gigantic. glaciaire gladiolă [n. recroquevillons.n. papier de verre glauc [bot. tapis. tapissant. Gentiana sp.]. gland ghinion. devinons ghicit. plaisanterie. peloton ghemui (se ~) ghemuiesc. joyau giuvaergie. glacial glaciar. guillemets ghilotină. glandes glandular. givré givrat [neo. cheville glisieră. devinette.]. bottine gheaţă. serre [n.] [d'un oiseau de proie] gheată ghete. plaisanter. frêle gingie gingii. guide ghida. blottissent.] [bot.] glacial.] gîlceavă [arh. tassas (tu te ~) ghemuit. globe globulos globuloasă. glace (de la ~) ggghi ghici. populace glob. glacer [cuisine] glazurat. ghiveciuri.92 - . coulisse. glabre [bot. giratoire giruetă. plâtre ghirlandă. gingembre ghimpe [n. boue gloduros gloduroasă. =montagnes Carpates Orient. Juniperus sibirica [bot. tapissons. (nous nous ~) blottissons. glaïeul [n. [bot. guidon ghilimele. glande pituitaire glande. Georges gheretă [a portarului]. deviner ghicea. capuchon.] [de flori] ghivece. balle glorie.] [pop. deviné ghiciţi. Gentiana verna [bot. malchance. Munt. géant [n. s. golos glasat. département de Gorj [abréviation] gggl glabru [adj. recroquevillant. tassent ghemuieşte (se ~). linceul Giurgeu. tassant ghemuişi (te ~).].m. guitare ghiveci [n. recroquevillé. cartable ghiper [bot.] ghid. blottir. glacial ghem. blotti. glaçage gleznă glezne. glandulaire glas.]. (ils se ~) tapissent. glaucome glazura [un tort]. loge [du concierge]. m. tapi. tasse ghemuieşti (te ~).] [bot. colossal. glucidique glucoză. guichet ghitară.] ghinţură de primăvară [bot.] ginerică [reg.] ghindă. marié [n.] ghips. tassons ghemuindu-se.aero. devinait ghicesc.f. recroquevillent. voix.]. papier émeri.] glaucom. devinent ghiceşte. filet [de vis] ghizdei [pl. gencive gingivită.]. glissière gloată. marié [n. cagoule. jean [pantalon] girafă. tassez ghenă.sg. blague glumeţ. tapissez. blaguer . pelote ghem mic. joaillerie giuvaergiu. recroqueville.]. tassa (il se ~) ghemuia (se ~). devines (tu ~) ghicim. beau-fils. globuleux glod. débile. Gletscher gheţii. glace [eau] gheaţă (de ~).] gingaş gingaşi gingaşă gingaşe. guirlande ghişeu ghişee. tassai (je me ~) ghemuim (ne ~). recroquevilles. gingivite ginşi [pl. délicat. piquant [n. guérite gheţar gheţari. devine (il/elle ~) ghiceşti. givré GJ. terreux glonţ. devine (je ~) ghicesc (ei ~). gloire. tasser (se ~) [se tapir]. guillotine ghimber. gigantesque. (il se ~) blottit. poubelle Gheorghe. rigoler [fam. joailler givrat.gheară [la păsări de pradă] gheare. se recroqueviller ghemui (se ~) [perf. glacier. devinez ghicitoare. tassé ghemuiţi (vă ~).]. (tu te ~) blottis.] ghiozdan. glucides glucidic. gymnastique ginere.f. glauque [bot. querelle. tassait (il se ~) ghemuiau (se ~). recroquevillez. giuvaer. glucose glugă. tapit.]. facétieux glumi.]. tassaient (ils se ~) ghemuiesc (mă ~). (se ~) blottissant. guider ghidon. rixe gimnastică. tasse (je me ~) ghemuiesc (se ~).]. glacé [confiserie] glaspapir. épine [n. renommée glucide. tasses ghemuii (mă ~). joaillerie. glacé [confiserie] glazură [la tort].] glandă.] gggi gigant. guignon ghinţura [bot. Lotus corniculatis [bot. girouette giulgiu.] ghimpi. gendre.]. rieur. pot [à fleurs] ghivent.]. glande glanda pituitară. girafe giratoriu.]. (vous vous ~) blottissez.m.

mêlée [n. barbecue grâu.]. froment grăunte [n. noircisseur [fam. lacune. gratuitement gratuitate. à nu. gravité gravor. tas (le ~) grămadă grămezi.m. langage grai (prin viu ~). herse gras grasă. grammairien grandios. gratifier gratificaţie. gratification. greffe grefier. jardinet grădiniţă [de copii]. gratuit.sg. frontière. hellénique. joufflu grăsun. administrer gospodărie.] grădinări. hâte (il se ~). dialecte grajd. inscrire graviditate. lourdaud . nudité goni. hâter. blé.m. département de Giurgiu [abréviation] grabă. potager grădină publică. greffier greier.n. jardin d'enfants grămada. gravité gravitaţie. =montagnes .] grai popular. écurie gram. grec Grecia.] grămezii. tas. avancer. parler [n.] grăunte de sare (un ~). grandiose granit. poêle [n. rigole (je ~) glumeşte. sérieux grava. vide. graveur gravură. grain de (un ~) [fig. grillon greier [m. brusquer grăbi pasul.]. dépêche (je me ~) grăbeşte (se ~). tout nu golf [geo. graisse grăsimi. graphisme grafie. grille gratis. à poil. plaisantes gggo goală [nud]. ménage gggr GR. jardin potager. golfe [géo. Minuartia saginoides [bot. jardin public. ratissé grec. grammaire gramatical.93 - . Grenze granulaţie [a unui film]. ratisser greblat. gravure gggre greaţă.Carpates S roum. rigolent (ils ~) glumesc (eu ~).]. pressent (se ~). hâte grabă (în ~).] golf [sport]. rigole (il ~) glumeşti. doubler le pas grăbit. hâte (à la ~) grad.] grai.f. se dépêcher grăbesc (ei se ~). Golgotha goli. grenat greoi greoaie.] gol goi goală goale. baie.]. nu. gratis gratuit (în mod ~). creux gol [n.] grămadă [rugby]. golf Golgota.] grăunte de (un ~). zoo [n.].m. greffer grefă. Grèce grefa. grain [n. titre gratuit (à ~) gratuit. grammatical gramatician. gros. gril grătar [pentru fripturi]. dépêchent (se ~) grăbesc (mă~). jardinage grădiniţă. Goretex [marque] gospodăresc. néant. dépêche (il se ~). granit graniţă. lipides grăsuliu. jardin grădină de legume. gramme gramatică.] grătar. gratis gratis (pe ~). dodu grăsuţ grăsuţă. poil (à ~) gol (pe dinăuntru). voix (de vive ~) grai [subdialect]. graphie grafoman. grossesse gravita. maternelle (école ~).] gren [al unui film][neo]. corpulent gratie. graver. hâte (je me ~). nausée. presser. barreau gratifica. vider goliciune.m. gol-puşcă. herser grăpat. gratuitement.]. godin [n. haut-le–cœur grebla. gratuité graţios graţioasă. nue Godeanu. précipité. iron. but [sport] gol puşcă. précipiter. jardiner grădinărit. hersé grăsime. graviter gravitate. blagues (tu ~).] grădinar. presse (il ~) grăbi (~ ceva). degré grafica.] grăunţe. tas [n. chasser Goretex [marcă]. grain de sel (un ~) grav gravi gravă grave. grave. square grădină zoologică [n. jardinier [n. vide [n. grain [du film] grena. barreaux. précipice. prime gratii. domestique gospodări. pressé grădină. hâtent (se ~).].f.f.m.] gol [sport].glumesc (ei ~). Grec grecesc. gras. rebondi grăşătoare [bot.n. grain [du film] grapă. tas (du ~) grăpa.]. cigale [f. gravitation. grec. amas grămadă [n. patois [n. gracieux grăbi.

bouche bée gură cască (rămâne ~). goût (de mauvais ~) gusta. col. rude greu (cu ~).] [fig.] greutate redusă. graissage gresie [mineralogie]. épreuves [pl. effroyable. gallér guler de blană. gomme gunoi gunoaielor.f. sinistre [adj. grêle gripa (se ~) [auto.][constr].] greutăţii. dorlotait guguleşte [reg.] gură [geo.] Adev 15/04/08 gura [geo. grosseur. enrhumé gripă. grise grijă. difficulté greutate (~ mare). lourdeur greutate [n. grippé.]. horreurs grup grupuri. enrhumé guvern guvernului.sg. vulgaire. nippes [pop. habits haine de gata [n. grossièrement grosolănie. impropre.] grozăvii. tort (à ~) greşeală grosolană.].]. goût gust (de prost ~).]. difficile. épaisseur grosolan grosolani grosolană. délicieux guşa porumbelului [bot. rhume guturai (cu ~).]. allez ! haida de!.] hai!. effroyablement groaznic de. mégarde (par ~). gourmet gggus gust.] greşeală greşeli. erreur (par ~).]. difficilement greu (din ~). groupage grupă. casse-croûte. gêne. bidouilleur [PC] Haga. vulgairement.].]. Genista tinctoria [bot. voyou haină.f.].m.]. grimace. fosse groază [n. groupe.] grozav [fam.n. gris. allez ! haimana. dorlota (il ~) gulaş. soigneusement grijă (cu mare ~).] grotesc. grès [minéralogie] gresie [n. gréviste gggri gri.]. commère gurmet. poids (le ~) greutăţi [fig. fruste. terriblement grohăi.]. gouvernante guzgan. groupe gggu guguli [reg. embouchure gură cască. rat. guvernare. poids (du ~) grevă. Antirrhinum majus [bot. cognassier gutuie.pl.sg. groupement. grossièrement grosul.] [constr.f. grippe gris [n. brutal.] greutăţi. rudesse. bévue greşi. prêt à porter [n. vulgarité grosolănie (cu ~). grossièreté. graisser [techn.f. semoule [n.] gutui.m. raton hhha hacker [PC]. dorlote (il ~) guguli (el ~) [reg. goûter gustare. grotte. soin. moue. grognement gros groasă.m. faux. effroi [n. collet. nauséabond greu grei grea grele. gros [n. pamplemousse gresa [tehn.]. rictus grindă.][fam. bonne [n.*] gustos. ordures [pl.] gris perle [neo.]. col montant gulie. bouche bée (être ~) gură-cască. sensas [fam. collet de fourrure guler în V. épouvante groaznic. grève grevist.grepfrut.]. carreau [n. péché.m. groupage grupare. goûter gustare la începutul mesei. fourrure haină de vânt. dur. légèreté [poids] greutatea. lourd. gripper gripat.].].] gresare. grogner grohăit. rave gumă.].]. gros grosime. gouvernement Adev 01/11/07 guvernantă. grouper grupaj. gris perle gggro groapă gropi. précieusement grilaj. badaud gură-spartă. volée.]. avoir tort. fausse greţos. erreur. embouchure (l'~) gura-leului [bot. souci grijă (cu ~). grotesque grozamă [bot. hors-d'œuvre [n. Trans. vêtement haină bărbătească. rude grosolan (în mod ~). La Haye hahaleră. coing guturai. poids [n.] . lourdement greutate greutăţi. Silene nivalis [bot.]. gaillard [n. incorrect greşită.sg. faute greşeală (din ~). goulasch guler.]. grillage grimasă. coupe-vent haine. dorloter gugulea (el ~) [reg.f. fringues [col. se tromper greşit. grossier.94 - . veste haină de blană.] grotă grote. poutre grindină.m. col V guler înalt. faction grupa.]. épais. terrible groaznic [adv. caverne [géo.

halte [SNCF] halubele [n. hideur hidră. sanglots . hypocrite hirsut.] halucina. pl. hélanca [n. papier hârtie de ambalaj.]. facétieux.m. meute halancă.].pl. =de la région de Hateg [Ts.][reg.] helănci. fourré.f. porte-bébé hamal hamali. grange hamei. hydrogène hienă. hockey hocheist hocheişti.] hangar. harnais. hirsute HIV. paperasserie hhhe header [PC]. hivernal hibrid. hectolitre helancă [n. hiéroglyphe hieroglific. hiberner hibernal.]. hexamètre HG. mirage himeric. auberge de jeunesse handicapat [n. hiéroglyphique higienă [arh. hallebarde haloimăs [reg. sérail [n. hockeyeur hodoronc-tronc.] (tissu synthétique élastique) heleşteu [Var.f. hidoşi.]. ouah ! [cri du chien][excl. hépatite Hercule. horde [*] hoban. peignoir halatelor albe. hallucination ham.].] hiperbolă. appliqué harpă. département Harghita [abréviation] hhhi hiacint [neo]. robe de chambre halat de baie. néant. harpon haşura. hetman haţegan. hyperréaliste hipnotiza. tracas hăţ. hypnose hipocrit. chaos hhhar harababură harababuri. khan han pentru tineri. talonner hărţuială. gloutonnerie. laid hârtie. hybridation hidos pl. Le récit est hétérodiégétique lorsque le narrateur est absent de la diégèse (c’est-à-dire l’univers de la fiction dans sa totalité) hexametru. hyperbole hiperestezie. hiba hiberna.: eleştéu s. hyène hieroglifă. tohu-bohu.]. harnachement harnic. houblon hhhan han. hideux hidoşenie. hip-hop [mus.]. fatras [sg. furie harpon.m. drôle. rigolo hăbăuc [pop. paperasse hârţogărie.].] ham pentru purtat bebeluşul. hémorragie hepatită [med. auberge han [mongol].].]. hobană. Hercule hering.haită (de câini). hilarité himeră. hidoasă. hieroglife. toqué [fam. hyperréalisme hiperrealist.] haz.n. chimérique hip-hop [muz. amusant. hyperesthésie hiperrealism. abîme. rêne hăţiş. courir après hămeseală.] hobană [aero. anorak hanul. hétérodiédétique [narr. tohu-bohu haltă [CFR]. sg. hasarder hazardat. étang.]. délirer halucinaţie. hydre hidrofil.]. hydrophile hidrofug. papier à écrire hârţoagă. chimère. hangar hanorac hanoracuri. étourdi [adj.m. paperasse hârtie de scris.f. les blouses blanches (le personnel médical) Adev 14/03/08 halebardă. vide [n.]. MM].]. f. traquer. jaunisse [pop. hygiène hilaritate. précipice. tirant [n.] hambar. necaz. harpe harpie. ouah ! [cri du chien][excl. panne.] heleştee. hasardeux hazos. papier à emballer hârtie cu antet. hidoase. s.]. hectare hectolitru. harnachement ham-ham! [interj.] hard disk [PC].] hăitui. maquis hău. halastó heliotrop. blouse. saint-frusquin (le ~) [pop. hydrofuge hidrogen. HIV hhho hoardă hoarde.] hau hau! [interj. gourmandise hărţui. rigolade hazard. auberge (l'~) haos. héliotrope hemoragie. invalide handicapat [pop. lac. papier en-tête hârtie fără valoare. rigolo [col. hachurer hatman. hypnotiser hipnoză.] harnaşament. pull à col roulé halat.] hâd hâdă hâzi hâde. hybride hibridizare. hareng heterodiegetic [narat.95 - . en-tête hectar.n. disque dur [PC] harem [n.]. hasard hazarda (se ~). hauban hochei. à propos de bottes hohote de plâns. porteur [n. jacinthe hibă [reg.

Janus iapă. frontière.][bot.].]. cahoter hurui. vrombir husar husari. huszár husă huse. jeune jument [n. homosexuel [n.hohote de râs. blasphémer hulubărie. péjor.][neo. Hypochoeris maculata [bot.].]. pigeonnier humă [n. écarquille hold-up [n. sarrasin. pédale [fig. határ hotă [bucătărie].][bot.].F. numéro d'urgence [PC] hotar hotare. jacobin iahnie. hublot hudă [pop.].] huiduit. homéopathique homeopatie. résolument hotărâre administrativă. Honduras Hong Kong.]. Sedum alpestre [bot. hotte aspirante hotărâre. jument iapă tânără [n. hussard. humus [n.] hominizi. caverne [géo. écarquiller les yeux holba ochii (a ~). Jacques iacobin. choléra [m.][bot.].] iar. homéopathie Homer.] holeră [f. zyeuter. homard homarul. numéro d’urgence [PC] hoţ hoaţă.m. homodiégétique [narr.]. housse husserlian.m. être au pain sec et à l'eau hrănire. eau-de-vie horipilant [neo. pédéraste.]. LES… <il LES a filmés>[m. homo [pop. grotte. éclats de rire hoinar. hominidé [n. hormonal horn hornuri.] hotărât (în mod ~).][bot.] homari. écarquilla holbat. holistique [n. ricain [fam. brigand hrăni cu apă şi pâine (se ~).m. husserlien iiia i-.].].] humerus.R. convenir hotel.] homo [col. zieuter [pop. horticulteur horticultură.m. voleur à la tire hoţ de drumul mare. cheminée [pour la fumée] horoscop horoscoape.MM].] hotline de asistenţă [PC] ~). décidément hotărâtor.m.] hude. =constructeur roumain aéro. huer huiduieli [pl. horripilant hormon [n.pop. Homère hominid [n.] homar [n. voleur hoţ de buzunare.96 - . décision hotărâre (cu ~). Saxifraga cuneifolia [bot. blé noir [m. balade [randonnée] hoit [pop. raifort hrişcă [f. homosexuel [n.] .] homosexual. couloir holba (se ~ la) [pop. horticole horticultor.m.][bot. Christ est ressuscité hhhu hublou. homosexuel homosexualitate. nouveau (de ~) iarbă.]. vagabond hoinăreală.] iarbă-grasă [bot. bâche.] hormoni. décider.][bot. houle [mar.pl] I. homosexualité. porumbar.][bot.]. hold-up [n. hormone [n. nutrition hrăpăreţ.]. jonc des crapauds [m.A. D] I-… <el I-a filmat>.] Hristos a înviat. ronde (danse) horincă [reg.n.] huidui. houille hulă [mar.] homuncul.] homist [peiorativ]. écarquiller les yeux holbă ochii. m.] huli. lui [pron.] iarba-câmpului [f. varech [bot. défini. convenu. charogne. homéomorphe homeopat. défini (article ~) [gram.f. agrostis blanche [f. ragoût iaht. ferme [adj. hué huilă.f.]. résolu.].] holistic. homuncule Honduras. pédé homodiegetic [narat. homéopathe homeopatic. nouveau (de ~) iarăşi. arrêté hotărât hotărâtă. horoscope hortensie. iambe [lit.f. menthe frisée [f. écarquillé holbează (el ~). cadavre hhhol hol.. I. décision. hôtel hotelier. cupide hrean.] ianuarie. huées [pl.]. homard (le ~) homeomorf.][bot.] hhhom homalău [vulg. horticulture hhhot hot line [PC]. hôtelier [adj.] iarba împuşcată [bot.]. humérus hurduca.] iarbă-creaţă [f.] iarba căşunăturii [bot. yacht iamb [lit..].] iancheu [pop.]. entreprise forestière [abréviation] Iacob. décidément. janvier Ianus.f.] hormonal.] iarbă-de-mare. herbe iarba-bivolului [f. Hong-Kong hhhor horă hore.] hotărât (articol ~) [gram. île [abréviation cartographique] I..]. décidé.]. décisif hotărî. hortensia horticol.].

icône icon [PC].]. graine de paradis [n. idéologie idilă. sortez ieşi (din nou).]. belle ibric de cafea.]. Jassy iată. hase ierarhie. pardonnait ierta (va ~). hiver Iasmina. pardonnes iertare. sortent ies (eu ~). absous (j'~).].] [bot. idiome idiot idioată. obsession. absous (tu ~). sortir iasă (ei să ~). levraut iepure (de câmp). lapin (le ~) iepurii. stupide.]. œufs de poisson [pl.] iarmaroc [n. idiot. maniguette [n.].]. pardonne (il ~) iert.] iepuraş. sortaient ieşi. Juniperus sibirica [bot. jasmin Iaşi.] ici şi colo. idéalisme idealist. sors (je ~) iese.] ienupăr pitic [bot. ideali. idyllique idiom. aperçu idee preconcepută. sortons ieşind. marotte idee generală.] iarba-surzilor [bot.n. hiverner iernatic [poet. pardonne (je ~) ierta (ar ~). iconoclaste iconografie. Jasmine iasomie. sort iese (care ~). lierre ieftin.n. lapin iepurele [de casă]. éclosion ieşire în natură. parti-pris idei fixe. pardonnez ierţi. amant ibovnică [pop.f. hier ierna. identité ideolog. vulg. lièvre iepure (de casă) iepuri. obsessions identic identică.] iarmaroace. Polygonum viviparum [bot. genévrier [bot. sortant ieşea.f. chevreau iederă. pardonné iertaţi.iarba-osului [bot.]. ça [ici] [pop. idylle idilic.n. émerger. idiotie idol. emmènes ienibahar [n.f.] ieşire (drum fără ~).]. issue (rue sans ~) ieşire de incendiu. Saxifraga paniculata [bot. lac iaz [piscicol] iazuri. idéal idéaux idealism. rumen [estomac des ruminants] ieri. sortent (qu'ils ~) iasă (el să ~). absoudra iertăm. tenez. abordable. étang ibovnic [pop. sors (tu ~) ieşim. absolvons iertând.] ienupăr [bot. idéologique ideologie. pardonnera. idéaliser idealizare. lapine. idéaliste idealiza. foire [n. bon marché iei.].].]. ci. sortie de secours ieşire din găoace. sortions ieşeaţi. absoudrait ierta (el ~). hiérarchie ierbar [stomac le rumegătoare]. sortiez ieşeau. jaunisse [pop. sortait ieşeai. sortaient ieşeau. pardonnent iartă (el ~). Juniperus communis [bot.] idioţie. ictère iiid ideal idealuri. sorti ieşiţi. absout (il ~). voilà iată aşadar. ressortir ieşind [n. idéalisation idee idei. pareil identifica. =de la ville de Iasi (Jassy) ieşi. ça et là icoană. rebord ieşire ieşiri. sortie.97 - . sortais (je ~) ieşeam (noi ~). cabri.f. voilà donc iaurt. cafetière ici [pop. lapins (les ~) iepuroaică. crèche ieşean.].] icter [med. idéologue ideologic.] iarba şopârlelor [bot. absolvant iertat. pardon. pardonnons.]. Jahrmarkt iarnă iarna ierni. identifier identificare. voici. bête [fig.]. idolâtrer iiie ied iezi.]. rémission iesle. sortant ieşit. randonnée . con [fig. icône iconoclast. absolvez. iconographie icre [pl. issue (chemin sans ~) ieşire (stradă fără ~). absoudre. yaourt iaz. sortais (tu ~) ieşeam (eu ~). pardonner iartă (ei ~). identique. idole idolatriza. prends (tu ~) iei cu tine. issue [n. yogourt.].]. Helianthemum nummularium [bot] iarbă roşioară [bot.]. sorte (qu'il ~) ies (ei ~). Silene acaulis [bot. hivernal ierta. idée idee fixă. identification identitate.

impeccable. implore (j'~) implorat. supplié imploraţi (ei ~). iconographie imbatabil. imaginable imaginar. immaculé imagina (-şi ~). implication implicit. supplie. défaut (par ~) implora (a ~). pétulant. ignorance iiil Iisus. image imaginează (el îşi ~). vain iiim imaculat. imbécillité imediat. instant (à l'~). impérialiste imperios. immobile imobilitate. aussitôt. supplier. imaginer imagina (a-şi ~).ieşit din comun. impérial imperialism.]. éclairer. ciré [n. hygiène igienic. sitôt que imemorial. imbattable imbecil. immense. mirage. impétueusement impetuozitate. impair impardonabil. figurait (il se ~) imaginabil. impertinent impertinenţă. imperméable [n. négliger ignorant. hors du commun ieşitură. impétuosité impietate. pasticher imitat.]. imparfait imperfecţiune. implorer implor (eu ~).].]. implacable implica. submersion imigra. crétin [fig. irréprochable impecabil (în mod ~). implorent imploră (el ~). implorez imploră (ei ~). éclairage iluzie. licencieux. insolence. implore (il ~). figure (il se ~) imagistică.]. impénétrable imperativ.] imbecilitate. hymne imobil.] impersonal. impartialité. éclairage iluminat. ignare ignobil.] iezere. méconnaître. impiété implacabil. éclairé. impardonnable imparţial. imperceptible imperceptibil (în mod ~). ignare. crochet ignar. cloué au lit imoral. immémorial imens. colossal imensitate. mime (il ~) imitând. imperméable impermeabil [n. imaginatif imaginau (ei îşi ~). sur-lechamp imediat ce. lac iezer [n. immobilité imobiliza. indéchiffrable. supplia implorăm (noi ~). ignoble ignora. simili imitator. illuminé iluminat [n. miment (ils ~) imită (el ~). figurer (se ~) imagina (el îşi ~). lacs (les ~ alpins) iezerul. imploré. suppliez. immensité imersat. salubre igliţă igliţe. Jésus Ileana. pas comme les autres. Hélène ilizibil. immoralité iiimp impact. impersonnel impertinent. méconnaissance. impact impar. singulier. figuraient (ils se ~) imagine. figurez-vous imaginaţie. cul-de-sac. impérialisme imperialist. immixtion imn. imitable imitaţie. imaginaire. impétueux impetuos (în mod ~). impératif imperceptibil. département d'Ilfov [abréviation] iiig igienă. contretemps impenetrabil. implorons implorând.n. imper [fam. immergé imersiune. impeccablement impediment. immoral imoralitate. immersion. lac (alpin) iezerele. imperfection imperial imperiali. imagination imaginativ. impasse. supplions. impassible impecabil. immigrer imigrant. énorme. ignorant ignoranţă. imminent iminenţă. imiter. fantaisie. immeuble. immédiat. implorant. illuminer iluminare. illusion iluzoriu. imitation. imbécile. illisible ilumina. objectivité impas. immobiliser imobilizat la pat. mimant imitabil. impliquer implicaţie. saillie iezer. impérieux imperios (în mod ~). imminence imita. lac (le ~ alpin) IF. chemin sans issue impasibil. bâtiment imobil [adj. imperceptiblement imperfect. impartial imparţialitate. impertinence imperturbabil. impérieusement impermeabil. irréel imaginaţi-vă. mimé imită (ei ~). imperturbable impetuos.98 - . imitateur imixtiune. supplie (je ~). suppliant . immigrant iminent.

incinéré incintă. inapte inaugura. enduire impregnat. incisif. inclut (il ~) includea. frappé [fig. incongruité incongruu incongruă. incident [n. incluant incoerent. imprécision impregna. inadmissible inadvertenţă. incapable incompetenţă. éblouir. incomparablement incompatibil. imprime (j' ~) imprimaţi.] incisiv [dinte]. sentiment (avoir le ~) impresie. enduction impresia (avea ~). inaugurer inaugurare. (tu ~) supplies. inconfortable incomoda. incompréhensible inconciliabil. insignifiant importat [com. frappa [fig. impôt. inclusivement incluzând. incapable. incommodait incomodat. incongru inconjur înconjururi. embarrasser. impression impropriu. incommoder incomoda (el ~). imprimante imprimare. imprimez imprimă (ei ~).] impresionând. importation importa (a ~) [com. mordant [adj. frappant [fig. inapte incasabil.] importator. impromptu improvizaţie. importer [com. incendiaire (nom. incendiaire (adj. détour inconsecvent. impossible imposibilitate. incommode. imprudent imprudenţă. impraticable imprecis. portée. importé [com. incandescence incapabil. impolitesse. importateur imposibil. incommode (il ~) incomparabil.] imprima. inconduite import. impossibilité impozant. pouce incident. impressionnant impresionat. fauteur incizie.] impresionabil. immonde imunitate.]. incassable incendia. taxe (il ~) impoziteze (el ~). portée (hors de la ~) inactiv. incision include. impureté impus. taxer impozitând. importance importanţă (fără ~). incomplet incomprehensibil. imposé imputa. taxe impozita. incommodé incomodează (ei ~). inciter incitare. enregistrer. incendie inci.] important.99 - . imprimer imprim. incitation incitator. improviser improvizat. incompétence incomplet incompletă. impriment imprimă (el ~). personne) incendiu. sensation impresiona. impur impuritate impurităţi. contribution. incohérence incomod. inaccessible. incandescent. immunité iiin in [textil]. taxé impozitează (ei ~). imprimes (tu ~) imprimantă. inclure include (el ~). impressionner. inacceptable inaccesibil. imposer impur. incompatible incompatibilitate. imprégner. enceinte incisiv. inclus [adj. impressionnable impresionant. incinérer incinerat. ampleur. imposant impozit impozite. incompatibilité incompetent.implori (tu ~).].]. grandiose impune (a ~).] inclusiv. important importanţă. taxe (qu'il ~) impracticabil. incident [adj. imposant. imputrescible imund. inconséquence . impropre improviza.]. imprécis imprecizie. incompétent. enduit impregnează (el ~). inactif inadmisibil. imprimons imprimi. incisive [dent] incita. inauguration iiinc incalculabil. incalculable incandescent. inadvertance inapt. lin inacceptabil. imprudence impulsiv. imprime (il ~) imprimăm. implores impoliteţe. brûlant incandescenţă. imputer imputrescibil [neo. impulsif impunător.] impresionă.) incendiator. taxant impozitat.] incinera. enduit (il ~) impregnare. incohérent incoerenţă. incommodent (ils ~) incomodează (el ~). taxent impozitează (el ~). incendier incendiar. improvisation imprudent. incomparable incomparabil de [adv. inconséquent inconsecvenţă. incluait inclus. inconciliable incongruitate.] incidental. frapper [fig.

montré indicativ. inertie inestimabil. incriminer incrimina (el ~). inégalité inel inele. indécence indecis indecisă. indifféremment indiferent (lăsa ~). indiscret indiscreţie. type [individu] individual. indisposé individ. outré. industrie de pointe iiine inedit. indice indiferent. indépendant independent (în mod ~).] incorporare. individuel indolent. montrer. indigné. indulgence industrial. incontinent [méd. inépuisable inert. incursion iiind indecent. indien indica. incurable incursiune. indiscutable indispensabil. indélébile indemnizaţie. malaise. incorporer.]. inculpation inculpat. indiquer indic. indésirable India. série (hors ~). indirect indirect (în mod ~). inculpé. indulgent indulgenţă. indestructible indeşirabil. irrésolution indeformabil. particulier. indique (il ~). inculque (il ~) inculpa.]. intarissable. indirectement. inefficace ineficacitate. indifférent. indépendamment independenţă. incorrigible incorijibil. voyant [n. accusé inculpă (el ~). incruster incorpora [mil. indécis. indifférer indiferenţă. licencieux. indéformable indelebil [neo. impuissance. anneau inepţie. incontrôlable inconvenient. incorporer [mil. inerte inerţie. inefficacité inegalabil. industriel industrie. ineptie inepuizabil. indolent. indiscipline indiscret. mec.inconsistent. inconsolable inconştient (în mod ~). index index (pune la ~). placidité. inconscience incontestabil. indifférence indigen.100 - . incriminait incrimină (el ~). inculte.] incontrolabil. indexer indexa. insouciant indiferent (în mod ~). indiscrétion indiscutabil. incubateur incubus. hors série. montre (je ~). révolté indigo. inculpe (il ~) inculpând. incubation incubator. inconsciemment inconştienţă. incontestable. indispensable indispoziţie. indicateur. incube inculca [în mintea cuiva]. incriminant incriminează (el ~). incruster incubaţie. incrédule incrimina. placide. inculpant inculpe (să ~). incorrect incorigibil. incrimine (il ~) incrimineze (el să ~). insouciance. incorporation incoruptibil. indéfinissable indestructibil. industrie industrie de tricotaje. indisposer indispus. ignorant incurabil. inculper inculpa (el ~).]. zist et le zest (entre le ~) indecizie. indigo indirect. incrimine (qu'il ~) incrusta. indisposition indispune. indique (j'~) indicat. index (mettre à l'~). bonneterie industrie de vârf. inédit inefabil. indéniable incontinent [med. indiques (tu ~) indicator. indigène indigestie. obliquement indisciplină. induire indulgent. indicatif [gram. indexé indezirabil. indigner (s'~) indignare. hors pareil inegalitate.] indicator (stâlp ~). inconsistance inconsolabil. montres (tu ~). inculpa (il ~). indication indiciu. inconvénient incorect. inculquer inculcat. indépendance indescifrabil. indemnité independent. inculpe (qu'il ~) incult. indiqué. incrimina (il ~) incriminând. indécent indecenţă. clément. irrésolu. ineffable ineficace. inestimable . inconsistant inconsistenţă. indéchiffrable indescriptibil. indolence induce.]. indexer indexat. individu. indicatif indicativ [gram. inculqué inculcă (el ~). indignation indignat.] indică. inculpait inculpare. montre (il ~) indică (care ~). indigestion indigna (se ~). indicatif indici. indicateur (poteau ~) indicaţie. incorruptible incredul. bague. Inde indian. indéchirable index. marquer. impénitent incorpora. inactif indolenţă.

infirmité inflamabil. cœur de pierre (avoir un ~) inimaginabil. inflorescence influent. informe informa. insolite insolubil. insigne [n. infiltration infiltraţie.m. innocent inocenţă. initiative injecta.) iiino inocent. cœur (au grand ~) inimă de piatră (avea ~). influence influenţabil. initial iniţiativă. inspectant inspectează (ei ~). inscription insectă. cœur inima (din toată ~). inspecté inspectă (el ~). ingratitude inhala. infâme infamie. influençable inform.]. insipide. pressent insistenţă. novateur iiins ins inşi. insinue (qu'il ~) insipid. vaccin. infuser infuzie. invraisemblable inimitabil. insinué insinuează (el ~). inhaler inimă. inspecter inspectat. information. ignoble. type. infirmerie infirmie. insister insist. inspectent (ils ~) inspectează el ~). infirmier infirmitate. initier iniţial. insiste (j'~). bas. inévitable. faux. inspecte (il ~) inspectez. tuyau [fam. injecter injecţie. insoluble insomnie. infectieux inferior.. influent influenţă.f. indicible iiinf infailibil. infusion infuzie (de plante medicinale). incorporer. inhospitalier inovaţie. insertion insidios. insinue (il ~) insinueze (el să ~). cœur (de bon ~). innocence inocula. éhonté insolenţă. insidieux insignă [n. inimaginable. insère (qu'il ~) inserţie. insère (il ~) insereze (el să ~).]. inoffensif. insecte insensibil. inflammable inflexibil. mettre au courant informat (bine ~). presser. fatalement inevitabil (în mod ~). écriteau. presse (je ~) insistat. infraction infraroşii (raze ~). insinuant insinuat. puéril infatuat infatuaţi.101 - . brusque inoportun. insinuant insinuant. gars. infinité infirm. insolence. pionnier. renseigner. innovation inovator. toupet insolit. insertion inserat. ingrat ingratitudine. infiltration infim. infection infecţios. innovateur. presse (il ~. infra rouges (rayons ~) infraroşu. type [individu] insalubru. inimitable iniţia (se ~). individu. infériorité infernal. infirme infirmerie. intransigeant.inevitabil. insalubre inscripţie. infini infinitate. insisté insistă. insinuer insinuă (el ~). infamie infantil infantilă. tisane iiing ing.].] insinua. ingénieur [abréviation] inginer. inexorable inexprimabil. insinua insinuând. insensible insera. infernal infesta. inséré inserează. coup de soleil insolent. infidèle infidelitate. insiste (il ~). inférieur inferioritate. importun inospitalier. infime infinit. branché informatică [abrev. insolation insolaţie [med. insistance insolaţie. impertinent. bénin inopinat. impertinence. piqûre (donner une ~ à qqn. infra rouge infuza. infatué infecţie. infaillible infam. inflexible inflorescenţă. infiltrer infiltrare. renseignement informaţie confidenţială. fade insista.] infracţiune. inexact inexorabil. inévitablement inexact inexactă. inspecta (il ~) inspectând. insérant inserare. inoculer inofensiv. pressé. injection injecţie (face o ~ cuiva). ingénieur ingrat. inspecte (j'~) . infidélité infiltra. [PC] informaţie. insérer inserând. insomnie inspecta. mec. insistent. infester infidel.

insultant insultat. instaure (il ~) instaureze (el să ~). insulte (qu'il ~) insulţi. révolté. instruit. intelligent inteligenţă. instruit (il ~) instruieşti (tu ~). montage. intensément intensifica. instruira instruia. instrument instrument de suflat [muz. mettre de l'eau courante instalare. instable instabilitate. instructif instructor. insulté. inspira inspira (se ~ din). inspiration instala. installé. inciter instigare. île. instigation instigator. affront.] intens. inspirons inspire (el să ~). instruirait instrui (va ~).] instrumental. instituteur instrucţie. insultes (tu ~) insultă. installons instalând. inspection inspira. blasphème insuportabil. installez instalează (ei ~). insultait insultă (el ~).102 - . île Maurice (L'~) insulta. emménager instala apă curentă. intégrer (s'~) integral integrali. instantané [photo] instanţă. insuffisamment insuficienţă. insulte. intègre intelectual. instaure (qu'il ~) instaurare. pose (il ~) instaleze (să ~). intangible integra (se ~). instauré instaurează (el ~).]. offensé insulte (să ~). posé instalaţi (voi ~). institue (il ~) instituie (el să ~). intégral integral (în mod ~). institut instituţie. instabilité instantaneu. poser. installant instalat. intensifier intensificare.inspecteze (să ~). installateur instabil. installent. inspectes (tu ~) inspector. instruction instructiv. installe (qu'il ~) instala (în altă locuinţă). insupportable insurecţie. insulte (il ~) insultând. emménagement instalator. implantation. intégration integritate. s. inspire (qu'il ~) inspiratoare. instruis (j'~) instruieşte (el ~). insulte (j'~) insulta (a ~). intégralement integramă. instauration instiga. instruire instrui (el ~). instruisons instruit. inspire (il ~) inspiră (el ~) [perf. instituer instituie (el ~). implanter instală (el ~). installa instalăm. instinctivement institui. institution. instruction instrument. instruis (tu ~) instruim. instigateur. inspiratrice inspiraţie. insurrection insurgent. instrument à vent [mus. inspecteur inspecţie. intelligence inteligibil. insulter insult. inspirer inspiraţi. îlot Insula Mauriţiu. insuffler insuflă (el ~). posent (ils ~) instalează (el ~). insurgé insurmontabil. instruisait instruiau. inspirent (ils ~) inspiră (el ~). établissement [institution] institutor institutoare. injure insultă gravă. instaura instaurând. institue (qu'il ~) instituind. instance instaura. instantané. insuffisant insuficient (în mod ~). intensité . instruisez instruire. instruisaient instruiesc (eu ~). inspecte (qu'il ~) inspectezi. immédiat instantaneu [foto]. dresser [installer]. intense intens (în mod ~). instaurant instaurat. intendance [mil. offenser insulta (el ~). lettré instruiţi. engin. moniteur instrui. dressé [monté]. intensification intensitate.] inspirăm.]. pose [installation] instalare (în altă locuinţă). intendant intendenţă [mil. instrumental insuficient. mots croisés integrare. insurmontable iiint intangibil. institué institut. instinct instinctiv. infuser. outil. instruisît instrui (el ar ~). instaurer instaură (el ~). intellectuel inteligent. insuffle (il ~) insuflat. instinctif instinctiv (în mod ~). intégrité integru. séditieux instinct. immédiatement. instituant instituit. puiser [fig. insuffisance insufla. installer. incitation. plombier.]. inspirez inspiră (ei ~). insufflé insulă. intelligible intendent.

] internă (el ~). intervention. intercepte (qu'il ~) interdicţie. chanteur chanteuse interpreta. interne interior (în ~). interprète (il ~) interpretează (ei ~).] interiorul (în ~).103 - . interviens (tu ~) intervin (ei ~). interviens (j'~) intervină (ei să ~). intensivement intenta (~ un proces). écart. intervins (j'~) intervenim. interroge (il ~). écart interveni. interroger. intenté intentă (el ~). intérieur. interner internare în spital. croisement interstelar. intérêt interesa. intercepté interceptau. commentaire interpretare [muz. interprètent interpretare. intercalé intercalând. interrogation interogă (el ~). questionnant interogat. interstellaire interstiţiu. interroge (j'~). intente (il ~) intentez. intermittent intermitenţă. hospitaliser. intensif intensiv (în mod ~). dans l’intention de intenţie. interlocuteur interlocutrice intermediar. questionnes (tu ~) interogare. questionnent (qu'ils ~) interogheze (el să ~). interprète. intéressait interesa de (se ~). moyen (par le ~) interminabil. interview . médiateur intermediul (prin ~). intervenant intervenit. interrogent (ils ~). interférence interior. intéressant interesat. interrogé interogativ. intenta (il ~) intentează (el ~). questionne (il ~) interoghez. interféré interferează (el ~). intervenait interveneau. interviendra interveni (vor ~). interviendront intervenii (eu ~). interjection interlocutor interlocutoare. interactif intercala. interne [n. intervient intervenţie. interpréter interpretat. interstice intertextualitate. intermittence intern.] interpretă [muz. interrogation internaţional internaţionali. intercepte (il ~) intercepteze (să ~). intentera intentat. hospitalisation internat. dedans (le ~). entretien. interdiction interdicţie de sejur. questionner interoga (el ~). internat [n. immixtion. intente (qu'il ~) intenţia de (cu ~). intenter (un procès) intenta (va ~). concerner interesa (el ~). interrogeait.intensitate (cu ~). intérieur [n. interné. songer intenţionat. interceptaient interceptează (ei ~). intervenons intervenind. écartement. interminable intermitent. intervalle interval (de timp). questionna interoghează (ei ~). intentionné. intermédiaire. interceptent interceptează (el ~).] interna. effet (à cet ~) intenţiona. songé interactiv. questionnait interogând. interna interoga. questionnent interoghează (el ~).]. intéressé interfera. interurbain interval.]. interférant interferat. intercale (il ~) intercepta. interprété interpretează. intéresser à (s'~). démarche interviu. artiste interpret [muz. interfère (il ~) interferenţă. couper [géom. intercalant intercalează. intention intenţie (cu această ~). intertextualité interurban.] intersecţie intersecţii. interceptant interceptat. histoire de. intervint interveni (el ar ~). carrefour. intercepter intercepta (el ~).]. interrogatif interogatoriu. préoccuper de (se ~) interesant. interprète [traducteur]. interne intern (elev ~). dans interjecţie. intercaler intercalat. intervenu interveniţi. intervienne (qu'il ~) intervine. interférer interferând. intervenaient interveni (el ~). questionne (je ~) interogheze (ei să ~).]. interviennent intervin (eu ~). prohibition. intervenir intervenea. intervenez intervii. jeu interpune. interviennent (qu'ils ~) intervină (el să ~). intente (j'~) intenteze (să ~). intensément intensiv. internat internat [n. interceptait interceptând. interdiction de séjour interes. questionne (qu'il ~) interoghezi. international internationaux interpret. intéresser. interviendrait interveni (va ~). interposer intersecta (se ~) [geom. questionnaient interogaţie. interrogatoire interogau (ei ~). interprétation.

] intra unul în altul. intrigué intrigă. introductif intrus. entrer intra în coadă. intimidait intimidare. intoxication intoxicat. inondation inundaţie mare. interdit. intransigeant intransigenţă. inventaire inventat. défends (je ~). inversion investi. télescoper (se ~) intransigent. interdisons. imaginatif. gêne (il ~) intimitate. inventons inventează (ei ~). interdisais (j'~) interziceau. proscrit interzicere. intitulé intolerabil. hôte [invité] [n.]. invente (j'~) inventezi. invariable invariabil (în mod ~). intolérable intoleranţă. hors d'usage iiinv invalid. inutilité inutilizabil. interdit (il ~) interzice (va ~). intimider.]. invalidité invariabil. invalide invalida. conspiration introduce. invective inventa. hôtesse [invitée] [n. investir investigare. inverser inversare. invitons inviţi. interdis (j'~) interzică (ei să ~). gênaient intimidează. invariablement invazie. défendu. défendent. côlon [anat. intituler intitulat. intransitif intrare. défends (tu ~). intoxication intra intru. commanditaire investiţie. invisible . introduire (s'~) introductiv. invité. invente (il ~) inventez. inventez inventăm. inutile inutil (în mod ~). inventivité invenţie. interdira interzicea. vice versa. prohiber interzic (ei ~). imbattable. défend.m. interdise (qu'il ~) interzicând. interdisais (tu ~) interziceam (eu ~). prohibé. interdire. entrée. prohibition interzicere a sejurului. intoxiquer intoxicare. inventeur inventaţi. intonation intoxica. inventent inventează (el ~). invalidé invaliditate. inutilisable. interdisent (qu'ils ~) interzică (să ~). interdisez. interdisait interziceai. invite (j'~) invita (el ~). invitent invită (el ~). intraveineux intriga. intoxiqué intoxicaţie. invites (tu ~) invizibil. défendre. intestin intestinul gros [anat. inventé inventator. invincible invita. prendre la file intra în coliziune cu. inversion inversiune. invitation invită (ei ~). brigue. conspirateur intrigat. intuitif intuitiv (în mod ~). intolérance intonaţie. interdisaient interzicem. gêné. introduire introduce (se ~). inventer inventar. investissement inveterat. interdiction. porte principale. intimité intitula. inutilement inutilitate. inverse invers (în sens ~). rebours (à ~) inversa.] invitată. inonder. invitait invitat [n. inviter invit. gêner intimida (el ~). déluge inutil. submerger inundaţie. défendons interziceţi. ingéniosité. entrée principale intravenos. intimidé intimidau.]. invention invers. investigation investitor. invitez invitaţie.) intimida. commanditer. intime (adj. interdisent interzic (eu ~).f] invitaţi. inventes (tu ~) inventiv inventivă inventivi. intrus intuitiv. interdisant interzice (el ~).t. entrer en collision avec intra în rînd. entrer en vrille [aéro.104 - . intolérance intranzitiv.interzice. intrigue. inventif. invasion. prendre la file intra în vrie [aero.] intrigant. intriguer [v. intrigant. invalider invalidat. ingénieux inventivitate. intuitivement intuiţie.] intim. invétéré invincibil. irruption invectivă. défendez interzici. invite (il~) invităm. intuition iiinu inuman. fabriquer. interdiction de séjour Adev 03/01/08 intestin. investigation investigaţie. inhumain inunda. accès intrare principală. intimidation intimidat. interdis (tu ~) interzis interzişi interzisă interzise.

irlandais ironic. malicieux. irrité (il avait ~) iritaseră. invoquer invocat. achèves isprăvi (el ~). pâturage isop. gaspillage irosit. contre son gré involuntar (în mod ~). savoir-faire islamic. séduire. irrites (tu ~) iritabil. épuisa (il ~) isprăvind. irrité (ils avaient ~) iritat iritaţi iritată iritate.. Israël israelit israelită.]. ironique. hypothèse ipsos. irrespirable iresponsabil. gâché. malin que (être plus ~) isteţime. ironiser ironizat. isocèle ispită.]. tenter ispiteşte. séduis (tu ~) ispitit. gaspillé iiis IS.] istorici. irréprochable irespirabil. invoqué invocaţie. gaspiller irosire. coléreux. gâchis. irrémédiable irepresibil [neo.). gaspiller iris (anat.]. moquerie. servage Ionică. rayonnement [radiation] irascibil. hypocrisie ipotetic. terminé Israel. Irlande irlandez. gâcher.].] iritare. iris (anat.105 - . histoire istorisi.] Irlanda.]. irrévocable irezistibil. racontait istoriseam (eu ~). irrigation irigaţie. irritaient irită (ei ~). racontais (je ~) istoriseau. irrationnel iiire ireal.invoca. irritation [méd. séduit (il ~) ispiteşti. irritant iritase. épuiser isprăvesc. séduit. hypothétique ipotez. irrité iritaţi (voi ~). raconter istorisea. historique istorie. israélien isterie.] irita. islandais islaz. appât. irritant [adj. Jean Ioana. irritait iritând. hypocrite. ironie. achever.] ipocrit [n. serf [n. irréparable. ironisé irosi. irréversible ireversibilitate. racontent . épuisé (il avait ~) isprăvit isprăviţi isprăvită isprăvite. irrépressible ireproşabil. épuisé. irritez iritau. irritent irită (el ~). irritable iraţional. sainteron [fam. Gypsophilia petraea [bot. hysope isoscel isoscele. irréversibilité irevocabil. isthme istoric [n. historien istoric [adj. tentation ispiti. izlaz. tentant isprăvi. irrite (j'~) irita (el ~). involontairement invulnerabil. involucre involuntar. Irène iriosi. invocation involucru. jobbágy iobăgie. moqueur. involontaire. irrémédiable iremediabil (în mod ~). irradier iradiere. sagacité istm istmuri.]. irritation iritaţie [med. Jeannot ipcărige [bot. irriter irit (eu ~). irresponsable ireverenţios. irrigation Irina. malice ironiza. Jeannot Ionuţ. irritable iritant. racontaient istorisesc (ei ~). épuisant isprăvise (el ~).]. iris [bot.]. plâtre iiir iradia. hystérie isteţ. achèvent isprăveşti. irrigué irigă (ei ~). Jeanne d'Arc iobag iobagi.) iris [bot. irrésistible iiiri iriga. irradiation. narquois ironic (în mod ~). Jeanne Ioana d'Arc. irrécupérable iremediabil. invulnérable iiio io [pop. sagace isteţ decât (fi mai ~). irascible. malin. irrévérencieux ireversibil. irrite (il ~) iriţi. rare] ipocrizie. ironiquement ironie. achevé. Islande islandez. irrémédiablement ireparabil. département de Iasi [abréviation] iscusinţă. séduction. irriguent irigare.m. islamique Islanda. coléreux.m. je Ioan. irriguer irigat. erreur (par ~). irréel irecuperabil. tenté ispititor.

frappons izbind. frappé (nous avions ~) izbiserăţi. ivoire iiiz izbândă. cognent (ils ~) izbesc (ei ~).m. parcours. réussite izbi. isole (il ~) izolez. aimé iubit [n. isolé (il avait ~) izolaseră. heurter. Italie italian italiană. isolent izolează (el ~). isochrone izola. entrer en collision. proscrire. Jésus iiit Italia. Jules iunie. réussir. épuisé istovitor.]. chasser. raconterez istorisi (voi ~). épuiser [d'un malade]. frappez izbi cu cotul. isolant [n. cognant. isole (j'~) izolezi.] . chassez iiizo izobar. cogne (il ~). chasses (tu ~) izgonesc. frappé (vous aviez ~) izbiseşi. raconté istorisiţi. italianisation item [neo. frappa (il ~) izbi (el ar ~). Julie iulie. choquer.] [neo.106 - . heurtant izbiră. pouffer izbucnire. aimer iubire. raconte (je ~) istoriseşte. isolé izolat (în mod ~). frappant izbind(u-).] izbitură. frappai (je ~) izbim. belle iubiţel [fam. italiques (caractères ~) italieniza. amoureux. coup de coude (donner un ~) izbitor. frappait (il ~) izbeam (eu ~). frappas (tu ~) izbit. isolez izolau. isolement [électr. chassé izgoniţi. chassa (il ~) izgonim.]. éreintait (il ~) istoveşte (el ~). coup izbuc. choque (il ~). frappé (ils avaient ~) izbiserăm. item iterativ. isolait izolabil. frappé (j'avais ~) izbiseră. isolément izolaţi (voi ~).]. frappes (tu ~) izbi (el ~). isolant izolase. source [à grand débit] izbucni. coléreux ivoriu [n. itératif itinerant. amour iubire (~cu). isolement [électr. isoler. italianiser italienizare. itinérant itinerar. chéri [fam.]. irascible. fulminer. frappe (il ~) izbeşti. désopiler (se ~) [pop. épuisé (il avait ~) istovit.istorisesc (eu ~). concubine. éclater de rire. épuisant istovise (el ~). juillet Iuliu. épuise (il ~) istovi (el ~). frappent (ils ~) izbesc (eu ~). frappé izbiţi.].]. heurté. choc. racontera istorisi (veţi ~). chasse (il ~) izgoneşti. frappèrent (ils ~) izbirăm. racontons istorisit. jute iute. frappe (qu'il ~) izbeau. juin iută. isolation izolator [n. amant.]. isolaient izolează (ei ~). frappâmes (nous ~) izbirăţi. raconterai istorisim. itinéraire iiiu iubi. épuisa (il ~) istovind. déclenchement izbuti. éclater izbucni în râs. hâte (à la ~) iute la mânie. cogner izbea. frappâtes (vous ~) izbise. frappera (il ~) izbii (eu ~). frappé (il avait ~) izbisem (eu ~). épuisant [adj.]. Judas [Bib. frappaient (ils ~) izbesc. bien-aimé. chassent izgoni (el ~). frappant [adj.] Iuda [Bib.m. maîtresse. saillant. racontez istovi. parvenir à. heurtent. italien italice [PC]. frappé (tu avais ~) izbişi (tu ~). bannir izgonesc (eu ~).] izolaţie [electr. isolable izolăm. claustrer izola (el ~). succéder à izgoni. isocline izocron. isoles (tu ~) izolare. concubin iubită. collision. chassons izgonit. Julia. cognait (il ~). heurte (il ~).] Isus. vive [adj. frappe (je ~) izbeşte. piquant. raconte (il ~) istoriseşti (tu ~).]. éreinter istovea (el ~). cogné. isolement izolare [electr. déclencher. chasse (je ~) izgoneşte. amoureusement iubit. frapperait (il ~) izbi (el va ~). frappais (je ~) izbească (el să ~). isolons izolând.].] Iulia. isobare izoclin. isolé (ils avaient ~) izolat izolaţi izolată izolate. vif. racontes (tu ~) istorisi (va ~).].

isotope izotopic. étreignent îmbrăţişez. vêts. étreigniez îmbrăţişau. lui [pron. portant îmbrăcară. dompté (il avait ~) îmblânzit. étreignaient îmbrăţişă (el ~). pousser îmbrăţişa. dompta îmblânzise. soûler. tombait malade (il ~) îmbolnăvească (ei să se ~). habillé îmbrăcaţi. porté (tu avais ~) îmbrăcaşi. porter [vêtement]. isotopique izotropic. étreignait îmbrăţişa (el ~). embrasser îmbrăţişa (va ~). enrichir îmbolnăvi (se ~). portons îmbrăca peste cap. dompté îmblânzitor. tombèrent malades îmbolnăvişi (te ~). apprivoiser îmblânzea. étreindra îmbrăţişai. mêler. isotrope Izv. étreins (j'~) . étreint îmbrăţişaţi (voi ~). saouler îmbăta (se ~). sources (les ~) izvor izvoare. revêtir. tombai malade (je ~) îmbolnăvindu-se. a (se) înţesa de praf. tomba malade (il ~) îmbolnăvii (mă ~). portâtes îmbrăcase. tombas malade (tu ~) îmbolnăvit. dompte (je ~) îmblânzeşte. porte (il ~). tapisser îmbrac. tombent malades (qu'ils ~) ) îmbolnăvească (el să se ~). enivrer. accoutrement îmbrăcăminte de gata. revêtement îmbrăcăminte caraghioasă. étreignez îmbrăţişaţi (voi ~) [imp. porte (je ~). le [pron. dompte (il ~) îmblânzi (el ~). étreignais (tu ~) îmbrăţişam (eu ~). tombaient malades îmbolnăvesc (se ~).Hr înainte Hristos. tombant malade îmbolnăviră (se ~). portèrent îmbrăcarăţi. A (se) umple. griser. fourré [adj. poussée îmbrânci. vêts (je ~) îmbracă (ei ~). dompteur îmbogăţeşte (care ~). enrichissant îmbogăţi. vêt (il ~). habille (j’ ~). étreignons îmbrăţişează. şi refl. portez îmbrăcaţi (voi ~). vêtu. habilles. portiez îmbrăcau. portai îmbrăcam (eu ~). tombe malade (il ~) îmbolnăvi (el se ~). xxx Adev 28/03/08 îmbălsăma.]. embaumer îmbărbăta. porté (vous aviez ~) îmbrăcaseşi. étreignit (il ~) îmbrăţişăm. portait îmbrăcai. embarquer îmbâcsi îmbâcsesc îmbâcsită Tranz.izolaţionism. portes (tu ~) îmbrăca (el ~). tombent malades îmbolnăveşte (se ~). vieillissement Adev 01/11/07 îmbiba.. A/D] îi [vb. dompter.C. tombe malade (qu'il ~) îmbolnăveau (se ~). porté (nous avions ~) îmbrăcaserăţi. habille (il ~) îmbraci. prêt-à-porter îmbrânceală. isomère izometric. avant Jésus-Christ îi. agencer îmbinare. isomorphe izomorfism. porté (j'avais ~) îmbrăcaseră. isolationnisme izomer. portaient îmbrăcă (el ~). av. isomorphisme izoterm. portent îmbracă (el ~).]. habiller. vieillir Adev 01/11/07 îmbătrânire. enfiler par la tête îmbrăcăminte. réconforte (il ~) îmbăta.]. dompte (qu'il ~) îmblânzesc (eu ~). domptait îmblânzească (el să ~). soûler (se ~) îmbătător. isométrique izomorf. appétissant îmbina. étreint (il ~) îmbrăţişează (ei ~). isotherme izotermic. réconforter îmbărbătează (ei ~). portions îmbrăcând. étreinte îmbrăţişat. source izvor mineral. porta îmbrăcăm. de murdărie sau de miasme. imbiber îmbietor. enrobé. étreindre îmbrăţişa. tombé malade îmbrăca. vêtir. étreignions îmbrăţişare. portais (je ~) îmbrăcam (noi ~). étreignait îmbrăţişa (el ar ~). enivrant îmbătrâni îmbătrânită. mélange îmblănit. porter. isothermique izotonic. étreignais (j'~) îmbrăţişam (noi ~). A] îîîmb îmbarca (se ~). source minérale îîîa î. tremper. portas îmbrăcat. est (il ~) îl. isotonique izotop izotopi. vêtement îmbrăcăminte [constr.107 - . porté (ils avaient ~) îmbrăcaserăm. source [abréviation cartographique] izvoarele.] îmblânzi. étreindrait îmbrăţişa (se ~). conjonction. tomber malade îmbolnăvea (se ~). enivrer (s'~). porté (il avait ~) îmbrăcasem (eu ~). portais (tu ~) îmbrăcai. J. réconfortent (ils ~) îmbărbătează (el ~). radoucir.

gave (il se ~) îmbuibă (ei se ~). diviser. raccommodé. parer. pousser. partager împart. partagent. poussée împleti. emboîter îmbucătăţi. partage (je ~) împartă (el să ~). parer (se ~) împotmoli. amender îmbunătăţire. chanceler împleticea (el se ~). anti-. divisant împărţise. améliorer. reboiser împădurit. réconciliez împăcau. adversité împrejurimi (în ~). combler (~ un vœu) împlineşte (el ~ o dorinţă). réconcilié împăcaţi (voi ~). divise (il ~) împarţi. partages împărtăşi. diffuser împrăştiat. natte. partageons. tresser împletici (se ~). confient împărtăşesc (eu ~). tressage împlini (~ o dorinţă). raccommoder. empêcher împiedica (se ~). gavait (il se ~) îmbuibându-se. partagez împărtăşit. divisé împărţiţi. partagez împărţea. étreigne (qu'il ~) îmbrăţişezi. réconcilies împăca (el ~). prodiguer împărţire. partagera împărtăşim. contrer împrăştia (se ~). clôturer împrejmuire. în. gavent îmbuibi (te ~). partagera. diffus împrejmui (~ cu un gard). comble (il ~ un vœu) împlini (el ~ o dorinţă).] împături un cort. natter. décoration împodobit.]. divisait împărţi (ar ~). enliser împotriva. réconciliation împăcat. garni împopoţona (se ~). garnissaient împodobesc. sidérer. combla (il ~ un vœu) împlinit. réconcilie (je ~) împacă (ei ~). bigarré împiedica. partageons împărţind. broncher [hésiter] împiedica de (se ~). partage (il ~) împarte (el ~). morceler îmbuiba (se ~). gavé îmbuibau (se ~). empereur împărăteasă. divise (qu'il ~) împarte. partagez împărţi cu dărnicie. comblé. partage împărţi. bousculer împing (eu ~). réconciliait împăca (se ~).] îmbunătăţi. réconcilions (imparfait) împăcare. division [distrib. gaver (se ~) îmbuib (mă ~). partages împărtăşea. empaillé împărat. emballer împăduri. raccommode (il ~). titubant împletitură. chancelait (il ~) împleticeşte (se ~). partageait. divisé (il avait ~) împărţit. divisent (ils ~). réconcilie (il ~) împaci. tituber. partager împărtăşi (ar ~). partage (il ~) împărtăşeşti. partagent împart (eu ~). division împărţitor [mat. réconcilier împac (eu ~). partagerait împărtăşi (va ~). gave (je me ~) îmbuiba (el se ~).]. pétrifier împietrit. décorer împodobea. garnissait împodobeau. clôture împrejurări vitrege [pl. cohue [f.108 - .]. divise (je ~) împart (ei ~). gavant (se ~) îmbuibat. arrêter. garnit împodobind. poussait (el ~) împinse (el ~). plier une tente împestriţat. réconcilient împacă (el ~). réconcilions (présent) împacheta. raccommodent.]. paix (faire la ~) împăcam (noi ~). réconcilient împăcăm. trébucher împiedica [fig. gavaient (se ~) îmbuibă (el se ~). boiser împăduri din nou. gaves (tu te ~) îmbulzeală. amélioration îmbutelia. pétrifié împinge. boisé împăiat. alentours (aux ~) . impérial împărţeală. partagerait împărţi (va ~). amendement. impératrice împărătesc împărăteşti. pousse (il ~) împingea (el ~). étreigne (que j'~) îmbrăţişeze (el să ~). partage (je ~) împărtăşeşte. garnir. étreins (tu ~) îmbrăţişa (~ o idee). partagera împărţim.îmbrăţişez (să ~). garnissant împodobire. embouteiller îîîmp împăca. envers împotriva voinţei sale. entre împodobi. partagé împărtăşiţi. contre. chancèle (il ~) împleticindu-se. garnissent împodobeşte. buter contre împietri. partageait împărtăşesc (ei ~). contre son gré împotrivi (se ~). partagé. accompli împlinit (dorinţă). exaucé (un vœu) între. poussa împingere. épouser (~ une idée) îmbuca. diviseur [math. pousse (je ~) împinge.

part (à ~). superficiellement în realitate. en grand în masă.]. procuration [jur. dans la mesure où în mijlocul. en quête de în căutarea. au milieu de în mişcare. en principe în pripă. en morceaux în calitate de. à peu près în largul său. prêtaient (ils ~) împrumută (ei ~). puanteur împuţina împuţinată. à contrecœur in situ. en. en sens inverse în sensul că. À votre santé ! în scârbă. au centre ville în ciuda [+D]. ensemble împroşca. giclait împroşcat. en effet În sănătatea voastră!.109 - . contre [échange] în sens invers. tors în stare bună. prêtons împrumutând. in situ în slujba [+G]. en feu în formă de teacă. prêté împrumutaţi. en cours în depărtare. prêtais (je ~) împrumutat. hors la loi în afară de. pendant la nuit. en chaleur în căutare de. en aval în bandulieră. à la file în taină. coup de feu împuternici. accréditer împuternicire. prêtait împrumutam (eu ~). outre. en mouvement în mod corespunzător. hormis [*] în altă parte. à la fois. en friche în pielea goală. prête (je ~) împrumuta (el ~). secrètement în timp. éclabousser împroşca (el ~). au vent în dungi. tant que. prêt [n. en plein air în afara [+G]. chaque nuit în flăcări. en ligne droite în lipsă de. éclaboussé. à l'étranger în şir. prêtes (tu ~) împuşca. joint împreună. à contre cœur. en amont în aparenţă. pour lors în cor. comment în cele din urmă. accrédité împuţiciune. au grand jour în plus. de façon à în aval. de trop în principiu. jonction. au loin în direcţia vântului.] (dat). ès (docteur ~ sciences) în acelaşi timp. en quête de în ce fel. à la tête în grabă. fusiller împuşcătură. en dehors de în afara bordului (motor ~). cerné împresurau. à l’aise în linie dreaptă. en bon état în stare de funcţionare. autour de împresura. en tant que în carne şi oase. au service de în silă. prêta împrumută (el ~). giclé împrumut [n. contre [en dépit] în consecinţă. en état de marche în stare să. en apparence în aşa fel ca să.] împuternicit. hors-bord (moteur ~) în afara legii.] (< prêter) împrumuta. en bandoulière în bloc. à défaut de în locul. à rebours. alentours împrejurul. en bloc în bucăţi. au service de în spirală. nuitamment . comme [temporal] în timpul nopţii. réduire Adev 01/11/07 împuţit împuţită. en ce sens que în serviciul [+G]. en chair et os în călduri. en flammes. cerneront împresurat împresuraţi. puant îîîn în. conjonction împreunat. cernant împreuna. rayé [textil] în fiecare noapte. cernaient (ils ~) împresurînd. cernent (qu'ils ~) împresura (vor ~). en état de în străinătate. en bloc în marşarier [auto]. amoindrir. en marche arrière [auto] în măsura în care. dûment în momentul. à la hâte în întregime. à contre cœur în schimbul. gicler împroşca (a ~ cu noroi). gainé în frunte. pareil cas (en ~) în adins. en plus. prêter împrumut (eu ~). à poil în plină zi. cernent (ils ~) împresoare (ei să ~). prêtant împrumuţi. lors de în paragină. dans în (doctor ~ ştiinţe). à nu. en l'air în aer liber. en chœur în curs tare. en dehors de. mandat. prête (il ~) împrumutăm. à la place de în mare. investir. finalement în centrul oraşului.împrejurimi [pl. au complet în jur de. en même temps în acest caz. prêtent împrumută (el ~). ailleurs în amonte. prêtez împrumutau. à dessein în aer. de plus. joindre împreunare. cerner împresoară (ei ~).

) înapoiaţi. à jamais. anthume în timpul vieţii (lui/ei). munit înăsprire. fasciner.Hr). étouffement înăbuşitor înăbuşitoare. relèvement înălţime. charmant. ériger. avancé înainte. rendrait înapoia (va ~). monte à cheval (il ~) încaleci. hauteur. avancer înainta. rembourser înapoiază (ei ~ banii). échauffent încălzeşte. en lambeaux. rends înapoiezi. chausse (je me ~) încalţ (să mă ~). avance (en ~). embrouiller. rentré înapoiată. s. derrière înapoi (da ~). rendez înapoiaţi (voi ~). rends înapoia [bani].) înapoiată. rendu. blanchit înălbit. montent à cheval încalecă (el ~). taille înălţimea… (fi la ~). iron. chaussure încălzi (a ~). bagarre.] înăbuşă. de fond en comble în veci vecilor. rendre. chauffer. montais à cheval (je ~) încălecat. avant înainte Hristos (de la jumătatea mileniului IV î. chausse-toi ! încalţă (ei se ~). chausse (qu'il se ~) încalţi (te ~). arrière. montez à cheval încălecă (el ~). ravi [fig. rendait înapoia (ar ~). échauffe (il ~). blanchi înălbire.]. rend. devant. montait à cheval încălecai (eu ~). à tout jamais în vigoare. munissait. chaussé (il s'était ~) încălţat. dedans îîînc încă. chausses (tu te ~) încălţa (el se ~). chauffage central încălzirea globală. échauffé încălzire. rentrée (f. ravissant încăpăţâna (a se ~). charmait (il ~) încântat. rendons înapoiez. charmer încânta (el ~). chaussa (il se ~) încălţăm (ne ~). étouffe (il ~) înăbuşea. étouffer [fig. avant. haut înăbuşi. remboursent înapoiază (el ~ banii). montons à cheval încălţa (se ~). étouffait (il ~) înăbuşi (el ~). rembourses (tu ~) înarma.pl. chauffé. chaussais (je me ~) încălţase (se ~). dresser [monter].]. violer un serment încâlci. retourner înapoia. réchauffe (il ~) încălzeşte (se ~). réchauffer încălzesc (ei ~). altitude.în timpul vieţii. chaussent (ils se ~) încalţă (el se ~). rentrées (adj. étreindre [supprimer] înăbuşire.110 - . rembourse (il ~) înapoiem (~ banii). dressa (il ~) [monter] înălţare. rembourse (je ~) înapoiezi (~banii). avant (en ~) înainte (tot ~). soulier. montes à cheval (tu ~) încăleca (el ~). chauffage încălzire centrală. droit (tout ~) înainte de. hausser înălţa (se ~). nanti înarmează (se ~). obstiner (s'~) . durcissement înăuntru. f. avant înalt. avançait înaintare. rendra înapoiat. chausser (se ~) încalţ (mă ~).] înapoi. blanchisseur înălbitor [la spălat rufe]. rendent înapoiem. chausse (que je me ~) încalţă-te!.] încântător. encore încăierare. chaussant (se ~) încălţăminte. étouffant înălbi.]. avance înaintat. chaussait (il se ~) încălţam (mă ~). dresser (se ~). reculer înapoia. chaussé încălţaţi (vă ~). hauteur de (être à la ~) inamic. en vigueur în zdrenţe. remboursez înapoiază. hisser înălţat. réprimer. emmêler încăleca. entiché [pop. monta à cheval (il ~) încălecăm. armé înarmat [fig. de son vivant în toate ungherele. en haillons înainta. rehausser.] înăbuşi [emoţia]. remboursons înapoiez (~ banii). munir înarmat. blanchir înălbesc. chausse (il se ~) încalţe (să se ~). dresse (il ~) [monter] înălţă (el ~) [perf. étouffa (il ~) [fig. mêlée. échauffer încălzi. blanchissent înălbeşte. chaussez (vous vous ~) încălţă (se ~). monte à cheval (je ~) încalecă (ei ~). montai à cheval (je ~) încălecam (eu ~). armer înarma (se ~). dressé [monté] înalţă (el ~). chauffe (il se ~) încălzit. ennemi înamorat [arh. réchauffement global Adev 13/02/08 încânta. monté à cheval încălecaţi (voi ~). Javel (eau de ~) înălţa. pugilat încălca un jurământ. chaussons (nous nous ~) încălţându-se. monter à cheval încalec (eu ~). blanchissage înălbitor [foto]. avant Jésus-Christ Adev 15/03/08 înainte să.

incertain incertitudine. cessa (il ~) încetăm. vouer închinat. ogive nucléaire încarcera. commençant. dédier. commençait începeai. début. chargé încărcaţi (voi ~).]. doucement înceta. commencé (vous aviez ~) începuseşi. tenter [essayer] încerca (el ~). intraitable. commencer. fermé. cessé (j'avais ~) încetaţi. cessant încetează (ei ~). charge (il ~) încarce (el să ~).]. essayé. voix basse (parler à ~) încet [adv. renfermer închide într-o mănăstire. éprouver. figé închegă (el se ~).f. poignet [anat. entamer începe (el ~). commencez începi. éprouvait (il ~) încerca [testa]. voué închipui. intarissablement încetare a ostilităţilor. cesse (je ~) înceteze (el să ~). figent (ils se ~) închega (el se ~). commencé (ils avaient ~) începuserăm. obstines (tu t'~) încăpăţânare. éprouvé.încăpăţâna (el se ~). Geranium robertianum [bot. cessez-le-feu încetăţenire. toucher sa paye încasare. cessé (il avait ~) încetasem (eu ~).].]. chargeons încărcătură. clos [adj. cessons încetând. épreuve. charge (qu'il ~) încarci. commençons începeţi. receveur începător. chargeais (je ~) încărcând. liquidation închis. charge [n. chargez încărcăm. obstinément încăpere încăperi. commençais (tu ~) începeam (eu ~). cesser încetase. incertitude încet înceată. caille (il se ~). chargeait încărca (el ar ~). cesse (sans ~). commence (il ~) începea. recette [encaissement] încasator. attache încheietura mâinii. essai încercare (piatră de ~). petit à petit închega (se ~). pièce [chambre] încărca. commencement început (la ~). chargera (il ~) încărcam. figea (il se ~) închege (el să se ~). obstine (je m'~) încăpăţânezi (te ~). commenças (tu ~) început [vb. lourdeur d'esprit încetişor. débuter. figeait (il se ~). fini încheietură. commencé (nous avions ~) începuserăţi. cesses (tu ~) încetezi (să ~). commences (tu ~) începu. barrer închide din nou. cesses (que tu ~) încetare (fără ~).][bot. obstinent (ils s'~) încăpăţânează (el se ~). commença începui (eu ~).]. clôture [action] închidere (a unui magazin). charger încarc (eu ~). essayer. cesse (qu'il ~) încetezi. obstiné. raccrocher (le téléphone) închis (telefonul). tester [vérifier] încercând. commencions începeaţi.] închide închid. raccroché (le téléphone) închise (telefonul). fermer. cailler. commençaient începem. démarrer începând. doucement încetul cu încetul. chargerait (il ~) încărca (va ~). commencé (j'avais ~) începuseră. obstinait (il s'~) încăpăţânat.111 - . buté. charge (je ~) încarcă (ei ~). commençais (je ~) începeam (noi ~). commencement (au ~) încerca. fige (il se ~) încheagă (ei se ~). têtu încăpăţânează (ei se ~). obstination încăpăţânare (cu ~). chargeant încărcase. charges (tu ~) încărca (el ~). touche (pierre de ~) încercare [test]. commence (je ~) începe (~ să mănânce). commençai (je ~) începuse. finir încheiat. débutant începe. commencé început. incarcérer încasa salariul. commencé (il avait ~) începusem (eu ~). cessez încetă (el ~).] încărcătură (a unei nave). imaginer . lentement încetineală a minţii. lent. cernés (yeux ~) incert. commençant încep (eu ~). enfermé închide (telefonul). raccrocha (le téléphone) închina. cesse (il ~) încetez. fige (qu'il se ~) închegătoare [n. lentement. lenteur încetineală (cu ~). cloîtrer închidere. lentement încet (a vorbi ~). caillé. chargé (il avait ~) încărcat. chargent încarcă (el ~). cargaison încărcătură nucleară [mil. commenciez începeau. éprouvant încercat.] încheia. commencé (tu avais ~) începuşi (tu ~). tenté [essayé] încercat [testat]. naturalisation încetineală. obstine (il s'~) încăpăţânez (mă ~). testé [vérifié] încercare încercări. caillait închegat. preuve încercănaţi (ochi ~). cessent încetează (el ~). figer (se ~) încheagă (el se ~).

figurer (se ~) închipuia (el îşi ~). figure (il se ~) închipuiţi-vă. acharner îndârjire. penchant. încununez. plient (ils ~). généralement îndeosebi. talent. suffisant [adj. assurer încremeni. couronné încoronă (el ~). couronne (il ~) încurca.]. pousse (je ~) îndemna (el ~). figé [fig.] încreţi [o ţesătură]. couronna încununând.] îndatoritor. impasse. cernent (qu'ils ~) înconjura (vor ~). faire crédit à încredinţa. savoir-faire. germination înconjur. loisir (à ~) îndemânare. courba (il se ~) încrede în (se ~). quintuple încleia. cernaient (ils ~) înconjurător. froncer (~ les sourcils) încrunta (el se ~). particulièrement . figuraient (ils se ~) închipuie (el îşi ~). courber (se ~) încovoiase. couronnait încununat. plie (il ~) încovoaie (el să se ~).112 - . couronnant încoronează (el ~). couronné încunună (el ~).] înclinaţie [fig. courbé încovoiau (se ~). crochu. agréer îîînd îndată. oser încununa. habile îndemână (la ~).] încincit. adroitement îndemânatic. courbe (il se ~) încovoaind. poussa îndeobşte. cerner înconjoară (ei ~). sidérer.]. imagination închiria [o cameră]. location închisoare. courbe (il ~) încovoaie (ei ~). courbant încovoi (eu ~).]. froncer [un tissu] încreţi [pânză]. geôle [arch. couronne (il ~) încoronare. fronçant (~ les sourcils) încumeta (se ~). cernent (ils ~) înconjoare (ei să ~). figurait (il se ~) închipuiau (ei îşi ~). coller încleiat. pétrifié. embrouiller. aptitude înclinat. figer [fig. incessamment. courbent (qu'ils se ~) încovoaie (ei se ~). embarras încuviinţa. adresse. sitôt îndatorat. noyant (se ~) îndelete (pe ~). couronner încorona (el ~). suffisamment îndeamnă. tôle [pop. fige (il ~) încremeni (el ~). bientôt. courber încovoaie (ei ~). plie (je ~) încovoia (el se ~). courbent (ils se ~) încovoaie (el ~). croisé încrunta (se ~). froncé [un tissu] încrucişa. adroit. courbe (qu'il se ~) încovoaie (el se ~). crépu [cheveux] încreţit [ţesătură]. obstinément îndârji. couronner încununa (el ~).]. devoir [n.] îndăratelea (de-a ~).] încremenesc (ei ~). don [talent]. pâmer. habileté îndemânare (cu ~). arrière îndărătnic. ambiant încorda. couronnant încununează (el ~). courbaient (ils se ~) încovoie (el se ~). s. pétrin [fam. pencher înclinare. inclinaison încolţi. busqué. incliner înclina (se ~). plier. figurez-vous închipuire. prison. taule [pop. couronnait încoronat. biais [adj. cernant înconjurat înconjuraţi. portée (à la ~) îndemna. sidéré. poussait (el ~) îndemnă (el ~). figea (il ~) încremenit. dette (en ~) îndatorire. bander încordat. croiser încrucişare. tour [détour] înconjura. figent (ils ~) încremeneşte. crêper [tissu] încreţi [părul]. collé înclina. obstination. fronça (~ les sourcils) încruntându-se. bandé încorona. pousser îndemn (au ~). fronce (il ~ les sourcils) încruntă (el se ~) [perf. cerneront înconjurând. loué [chambre] închiriază (el ~). croisement încrucişat. aussitôt îndată (de ~). obstination îndărătnicie (cu ~). rétif îndărătnicie. loue (il ~) [chambre] închiriez. reculons (à ~) îndărăt. prévenant [adj.]. couronna încoronând. fronçait (~ les sourcils) încruntă (el se ~). aussitôt îndată ce (de ~). courbé (il avait ~) încovoiat. pousse (il ~) îndecându-se. courbe (je ~) încovoi (eu ~). inclination înclinaţie [geom. couronnement încovoia. crêper [cheveux] încreţit [părul]. penaud încurcătură. courbait (il se ~) încovoia (se ~). louer [une chambre] închiriat. emmêler încurcat. germer încolţire.închipui (a-şi ~). inclination. acharnement îndeajuns.].]. cerné înconjurau. loue (je ~) [chambre] închiriere. pétrifier. voûté. talent. courbent (ils ~) încovoaie (ei să se ~).

oser îndrepta. doublé îndoiţi că (vă ~). effectuer. téméraire îndrăzni. guide îndruma. guider. tassez [le contenu] îndesă (el ~). tassé (il avait ~) [contenu] îndesasem (eu ~).]. tassent [le contenu] îndeasă (el ~). gavé îndopau. doute que (il ~) îndoieşti că (tu te ~). courbe (il ~) îndoieşte că (el se ~). courber îndoaie (ei ~). douté (il avait ~) îndoit [X2]. courbé. tasse (il ~) [le contenu] îndesa (el ~). écartes (tu ~) îndeplini. doute (mettre en ~) îndoiam că (mă ~). reléguer. gaver îndop. gaves îndrăgosti (se ~). suffisant [adj. guide înduioşa. écarté îndepărtat [adj. doutent que (ils ~) îndoieşte că (el se ~). tombe amoureuse (elle ~) îndrăgosteşte (el se ~). farcir. écartent îndepărtează (el ~). audacieux. courbé (il avait ~) îndoise (se ~). tomber amoureux îndrăgostea (se ~). tombé amoureux (ils étaient ~) îndrăgostit îndrăgostită.îndepărta (a ~). sucrer îndupleca [pe cineva]. tassait (il ~) [le contenu] îndesai (eu ~). tombez amoureux îndrăzneală. tombes amoureux (tu ~) îndrăgosti (el se ~).] îndrăgostiţi (vă ~).] chagrine [adj. tombé amoureux (il était ~) îndrăgostisem (mă ~). témérité îndrăzneţ. doutais que (je ~) îndoiau că (se ~). doute [n. courbent (ils ~) îndoiesc (eu ~). douta (il ~) îndoi (se ~) [fig. tasse (je ~) [le contenu] îndeasă (ei ~). doute que (je ~) îndoiesc că (se ~). plie (il ~) îndoapă (ei ~). cabosse [n. gavant (se ~) îndopat. doutais que (tu ~) îndoială. doutaient que (ils ~) îndoielnic.] îîîne . chagrin [adj.113 - . gave (je ~) îndopa (el ~). tombé amoureux. tassant [le contenu] îndeşi (tu ~). tasses (tu ~) [le contenu] îndestulător.]. tassé [le contenu] îndesaţi (voi ~). tassé (j'avais ~) [le contenu] îndesaseşi. lointain îndepărtă (el ~). tassais (tu ~) [le contenu] îndesară. gave (il ~) îndoi (eu ~). chagrinait îndurerat îndurerată.] îndoială (fără ~). certes [adv. écarte (il ~) îndepărtez. tassons (nous ~) [le contenu] îndesând.] îndoi. apitoyer îndulci. subir îndurare. tassâtes (vous ~) [le contenu] îndesase. doutai (je ~) îndoim că (ne ~). doutes que (tu ~) îndoii (mă ~). doutez que (vous ~) îndoitură. tombe amoureux (il ~) îndrăgosteşti (te ~). tomba amoureux (il ~) îndrăgostim (ne ~). audace. tombent amoureux (ils ~) îndrăgostesc (ele se ~). courbant îndoindu-se (că). marcher îndrepta (se ~) [vremea].]. conseille (il ~) îndrumător. certainement. tombent amoureuses (elles ~) îndrăgostesc (mă ~). incertain. tombé amoureux (j'étais ~) îndrăgostiseră (ei se ~). pitié. tombait amoureux (il ~) îndrăgostesc (ei se ~). plie (je ~) îndoi (se ~). tassâmes (nous ~) [le contenu] îndesarăm. entiché [pop. pli îndopa. remettre [météo] îndreptar. gavent îndoapă (el ~). plient (ils ~) îndoaie (el ~). exaucer (~ un vœu) îndeplinit (dorinţă). tassé (tu avais ~) [contenu] îndesaşi. tombant amoureux îndrăgostise (se ~). gavaient îndopi. écarte (j'~) îndepărtezi. écarta îndepărtează (ei ~). courbe (je ~) îndoiesc că (mă ~). doutant (se ~) îndoise (se ~). exaucé (un vœu) îndesa. gavait îndopându-se. conseiller îndrum (eu ~). tombe amoureux (je ~) îndrăgosteşte (ea se ~). miséricorde îndurare (fără ~). entasser îndes (eu ~). doutait que (il ~) îndoiai că (te ~). tombons amoureux îndrăgostindu-se.]. épris. chagriner îndurera (el ~). douter îndoi [înmulţi cu doi]. tassèrent (ils ~) [le contenu] îndesarăm. acheminer îndrepta (se ~). écarter îndepărtat. conseille (je ~) îndrumă (el ~). plier. tassa (il ~) [le contenu] îndesăm. doutons que (nous ~) îndoind. clémence. amoureux. s’éprendre. tasser [le contenu]. subi îndurera. courbait îndoia că (se ~). doute (sans ~) îndoială (pune la ~). tassiez (vous ~) [le contenu] îndesarăţi. accomplir îndeplini (~ o dorinţă). impitoyablement îndurat. tassas (tu ~) [le contenu] îndesat. douteux îndoiesc (ei ~). plier quelqu’un îndura. tassions (nous ~) [le contenu] îndesarăţi. doubler îndoia [plia]. tassai (je ~) [le contenu] îndesai (tu ~). tassaient (ils ~) [le contenu] îndesară.

tolère (il ~) îngăduie (el să ~). engloutissement înghiţitură. engedni îngădui (eu ~). permettre. tolères (tu ~) îngăduia (el ~). infatué înfunda. avalons înghiţit. gèle (il ~) înghesuială. ingéniosité.]. cohue [f. échauffé înfiinţa. noyâtes (vous vous ~) înecase (se ~). vain. noie (je me ~) înecai (mă ~). affamé înfrângere. échauffe (il ~) înfierbântat.] înghiţi. échauffé înflăcărare. frissonna înfior (mă ~). créer [fonder] înfiinţare. tolérait (il ~) îngăduie (ei ~). glacé îngheţat bocnă. jaunit (il ~). colmaté îîîng îngădui. engloutir înghit. figure (il ~) înfia. avaler. embellissement înfumurat. épouvantable. noyons (nous nous ~) îneci (te ~). ingérence îngenunchia. frissonne (il ~) înfioră (el ~). noyer. adopter înfierbânta (a ~). défaite înfricoşa. pâlir îngălbenea. aspect. épouvantant înfiorase. enrouler înfăţişa. astuce ingenuitate. astucieux ingenios (în mod ~). épouvanta (il ~) înfiorând. jaunissent (ils ~) îngălbeneşte. figurer înfăţişa (el ~). langer înfăşa [un copil]. glace [alim. étouffer (s'~) îîînf înfăşa (~ un bebeluş). engloutissent. ravaler înghiţire. toléré (il avait ~) îngăduit. avale înghite. pensif ingenios ingenioasă. sentir [fam. coups (boire à petits ~) .f. effrayant înfricoşează (mă ~). création înfiinţat. agenouiller înger. affreux înflăcăra. geler îngheţa (el ~). jaunir. rouler.]. pâli. noyé (ils s'étaient ~) înecaşi (te ~). noyai (je me ~) înecară (se ~). colmater înfundat. tolérer. gel [froid]. affamer înfometat. emmailloter înfăşura. jaunissait (il ~) îngălbeneau. vaniteux.] îneca (se ~). avalez înghiţi [pe cineva] [fam. effrayer înfricoşat. frissonne (je ~) înfiorându-se. fiévreux [fig. figurait (il ~) înfăţişare.înec [n. avala. gelait îngheţat. ange îngheaţă. lampée înghiţituri mici (bea cu ~).] [supporter] înghiţi din nou. engouffrer. noyas (tu te ~) înecat înecaţi înecată înecate. noyâmes (nous nous ~) înecarăţi (vă ~). échauffent înfierbântă (el ~). frissonnant înfiorător. épouvante (il ~) înfioară (el se~). fatuité îngâmfat. tolèrent îngăduie (el ~). glacer. blêmir îngălbenind. glace (il ~). jaunissant îngălbenit. débonnaire. fonder. noyèrent (ils se ~) înecarăm (ne ~).] îngheţ [n. avalent. jaunissaient îngălbenesc (ei ~). englouti înghiţiţi. épouvanter înfioară (el ~). noyé înecat (el s-a ~ mâncând). ingénu ingerinţă. frissonner înfioră (el se ~). allure. ingénieusement ingeniozitate. ingénieux. air. avalait înghiţi. échauffer înfierbântă (ei ~). embellir înfrumuseţare. figuré înfăţişau. tolérant îngălbeni. tolérance îngăduitor. éclosion înfometa. étouffé (il s'est ~) înecaţi (vă ~). pâlit (il ~) îngălbeni (se ~).]. mine [visage] înfăţişat. glaçait. ingénuité ingenuu. noies (tu te ~) îneca (se ~ mâncând). noyé (il s'était ~) înecaseră (se ~). licite. noya (il se ~) înecăm (ne ~). figuraient înfăţişează (el ~). (il s'est ~) îneacă (ei se ~). noyade [n. toléré îngăduinţă. étaler [exposer]. noient (ils se ~) îneacă (el se ~). engloutit înghiţea. infatué îngândurat.n. ardeur înflăcărat. gelée îngheţa. transi îngheţată. peur (faire ~). gelé. peur (il me fait ~) înfrumuseţa. jauni îngâmfare. noie (il se ~) înec (mă ~).114 - . tolère (je ~) îngădui (tu ~). noyez (vous vous ~) înecă (el se ~). effrayé înfricoşător. créé [fondé] înfiora. avales înghiţim.] înflorire. épouvanté (il avait ~) înfiora (se ~). tolère (qu'il ~) îngăduise (el ~).

noircissement înnobila. soucieux îngropăciune [pop. noircit (il ~) înnegrit.îngloba. souci îngrijorat îngrijorată. succession înlătura (a ~). mise au tombeau înmormântat. écarte (j'~) înlătură (ei ~). ménager înlesniri. rétrécissement înhăma. sépulture [enterrement] îngroşare. écarta înlăturat. écartes (tu ~) înlesni. nagera (il ~) înotase. soignent îngrijesc (eu ~). alourdir îngriji. pulluler înmulţesc (se ~). soignait îngriji (el ~). facilités înlocui. nagé (il avait ~) înotasem (eu ~). nage înot (eu ~). soignons îngrijind. limitent (ils ~) îngrădesc (eu ~). inné înnebunit. soignes îngrijea. nager înoată. pétrifier înmărmurit.115 - . parfumer înmiresmat. injuste înlănţuire. nagé înotaţi. soin îngrijora. noircissait (il ~) înnegreau (ei se ~). grossir îngrăşământ. consterné înmiresma înmiresmez. entasser. nageons înotând. soigna îngrijim. soignant îngrijit. limite (il ~) îngrădi (el ~).m]. nagé (nous avions ~) înotaseră. nagé (vous aviez ~) înotaseşi. nagez înotăm.] îîînm înmatricula. harnacher înjgheba. inquiéter îngrijorare. rétrécir îngustare. humilier. nage (qu'il ~) înot. limité îngrămădi. nageant înoţi. nagé (tu avais ~) înotat. novateur înnorat. soigne (je ~) îngrijeşte. injure injust. horrifier îngrozeşte. relayer înlocuibil. horrible îngrozitor (în mod ~). suppléer înlocui (se ~). épouvante (il ~) îngrozi (el ~). masser. épouvanta (il ~) îngrozind. javeler înmărmuri. noirci înnegrire. limita îngrădind. parfumé înmiresmează. limiter îngrădesc (ei ~). noircissaient înnegreşte (el se ~). brunir. intégration îngrădi. abaisser. nage (je ~) înota (va ~). substitution înlocuitor [n. affreux. humiliation înjosit. inquiet. net [propre] îngrijiţi. mettre au tombeau înmormântare.m. englober înglobare. affolé înnegri.]. rabaisser. improviser înjosi. nage (il ~) înoate (să ~). jurer înjurătură. amollir înmuia curbele. immatriculer înmatriculare. galber înmulţi. écartent înlătură (el ~). noircir înnegrea (el se ~). pullulent înmulţeşte (se ~). effroyablement îngusta. ennoblir înnoitor. écarter înlătur (eu ~). écarte (il ~) înlătură (el ~) [perf. multiplicateur înnăscut. nuageux înota. amasser. juron injurie. parfument înmormânta. soignais (je ~) îngrijesc (ei ~). pullule (il ~) înmulţit. ravaler (se ~) înjosire.]. multiplier înmulţi (se ~). limite (je ~) îngrădeşte (el ~). engrais îngreuna.]. sépulture [enterrement]. s. multiplication înmulţitor. faciliter. soigné. remplacer. rénovateur înnoitor [adj. nagé (ils avaient ~) înotaserăţi. grossissement îngrozi. nages (tu ~) . héréditaire. épouvanter. engraisser. tremper. nagé (j'avais ~) înotasem (noi ~). épouvanté (il avait ~) îngrozitor. soigner îngrijeam (eu ~). immatriculation înmânare. écarté înlături. limitant îngrădire. dégrader înjosi (se ~). remplaçable înlocuire. humilié înjura. remise înmănunchia. invective. épouvantant îngrozise. soignez îngrijire. remplaçant [n. inquiétude. mis au tombeau înmuia. pétrifié. parfume. amonceler îngrăşa (se ~). pullulé înmulţire. épouvantable. soigne (il ~) îngrijeşti. limitation îngrădit.

supercherie înşeua. valent. faufile (il ~) însăila (el ~). isolement însorit. rencontriez întâlneau. faire erreur. annoncé înşuruba. d'abord întâietate. signifié. rencontraient întâlnesc (ei ~).116 - . épouvanter. épouvantable. faufiler însailă (el ~). signifie însemna (ar ~). rencontré întâlniţi. cossu înstelat. rencontras întâlnit. annonce [n. colleter înşfacă de guler (el ~). éclaircit [météo] însetat. marqué însemne (să ~). animer însufleţire. találni întâlnea. accouplement însoţit. vaudrait însemna (va ~). épousant însuşire. immatriculer. marier (se ~) însurat.înotătoare [la peşti]. ensoleillé însoţi. quand même. rencontrai întâlnim. cependant. accompagner însoţesc (ei ~). vissant îîînt întâi [adv. valu. effrayant. rougeur înrudi (se~). duper înşela (se ~). rencontrant întâlnise. étoilé înstrăina. joint. parenté înrudit. laçage înştiinţa. rencontré (il avait ~) întâlnisem (eu ~). rencontrer. or [conj. vertu însuti. seller înşeuat. inscrire înscriere. épouvantant înspre. coup monté înscrie. mener. marquer. signifient înseamnă. épouvanta (il ~). enrôler înroşi. rencontra întâlnii (eu ~).]. rencontre (il ~) întâlneşti. tromper (se ~). rencontrait întâlneai. rencontres (tu ~) întâlni (el ~). vaudra însemnat. aggraver înregistra. apparenté îîîns însă.f. centuple înşela (a ~). éclairci [météo] înseninează (se ~). communication înştiinţat. épouvante (il ~) înspăimântător. avoir tort înşelat. compagne însoţitor. commission înscenare [fig. rencontré (vous aviez ~) întâlniseşi (să se ~). avisé. éclaircir [météo] înseninare parţială. peur (pris ~).]. épouse (il/elle ~) însura (se ~). mensonger înşelătorie. visser înşurubând. rencontré (tu avais ~) întâlnişi. épouser. apparenter înrudire. rencontré (j'avais ~) întâlniseră. épousé însură (se ~). joindre. signifier înseamnă (ei ~). vaille însenina (a se ~). faufilait însăilând. reconduire însoţire. aisé. attribut.]. effrayer înspăimânta (se ~). sellé înşfăca de guler. mènent însoţi [pe cineva care pleacă]. centupler însutit. rencontré (ils avaient ~) întâlniserăm. enregistrer. guérison însângera. animation însura. marier (se ~) însoară (se ~).] însăila. vaut. duperie. rencontrez . primauté întâlni. rencontrions întâlneaţi. mais. assoiffé însingurare. rencontré (nous avions ~) întâlniserăţi. rencontrent întâlnesc (eu ~). aliéner înstrăinare. consigner înrola (se ~). colletant înşfăcat de guler. charger de însărcinare. aliénation însufleţi. trompé înşelător. rencontrais (tu ~) întâlneam (eu ~). rougir înroşire. accompagnant înspăimânta. qualité. rencontrons întâlnind. colleté înşiretare. aviser înştiinţare. éclaircie [météo] înseninat [meteo]. accompagné însoţitoare. collète (il ~) înşfăcă de guler (el ~). colleta (il ~) înşfăcând(u-l) de guler. effrayé înspăimântă (el ~). annoncer. vers înspre (~partea). effroyable înspăimântând. inscription însemna însemn. nageur înrădăcinat. recruter. faufilant însănătoşire. épousa (il ~) însurându-se. rencontrais (je ~) întâlneam (noi ~). nageoire înotător înotătoare. ensanglanter însărcina cu. invétéré înrăutăţi. néanmoins. rencontre (je ~) întâlneşte. accompagnement. du côté de înstărit. épouvanté (il avait ~) înspăimântat. peur (prendre ~) înspăimântase.

étendîtes întinsese. passerait (il se ~). sommet [pol. passera (il se ~). allongeait. être en retard întârziat. étendiez (que vous ~) întins întinşi întinsă întinse. tends (je ~) întind (eu să ~). accueillerait întâmpină (ei ~). étalait. étaler sur (s'~).]. étend. étendis (tu ~) întinzând. étendais (j'~) întindeam (noi ~). en moins de deux [fam. créé [fondé] întemniţa. arriver. étendu (ils avaient ~) întinseserăm. fortuit. tendaient întindem.]. étendaient. étale (il ~). entre quat’zyeux întreba. accueillit întâmpina (el ~). étendirent întinseră (ei ~). accueillis întâmpinăm. étalaient. advient (il ~). attarder. vraiment. étends (j'~). avancer.] întări (se ~). étalé. accueillit (il ~) întâmpină (eu ~). arriverait (il ~) întâmpla (se ~). dresse (il ~) [rédige] întocmi. tonifier. tour (prendre un mauvais ~) întortocheat. étendant întinzi. étendis (j'~) întinseră (ei ~). étendait. hasard întâmplare (la ~). demande (il ~) .117 - . arrivera (il ~) întâmplat. étirement întindere [n. étendent (qu'ils ~) întindă (el să ~). accueille (j'~) întâmpina (va ~). surface întindere cu hobane. graver întoarce.f. tonique întăritură. effet (en ~) într-o clipită. tête-à-tête. étendions (que nous ~) întindeţi. accidentel. étendra (il ~) întindea. baser întemeiat. accueillons întâmpinare (în ~). attiser întina. durci.] întâlnire la vârf [pol. arrive (il ~) întâmpla (se va ~). tends (tu ~) întinzi (să ~). bander. étendent întind (eu ~). allonger. éternellement [adv. étende (qu'il ~) întinde!. étirer (s'~) întinde un arc.]. étendu. étendu (vous aviez ~) întinseseşi. accueilli întâmpinaţi. bander un arc întinde cu făcăleţul [aluatul] étendre au rouleau [cuisine] întindere. étendions întindeaţi. étendais (tu ~) întindeam (eu ~). toujours într-adevăr. demandent întreabă (el ~). maculer întinde.] într-una. dressé [rédigé] întorsătură (lua o ~ proastă). étendrait (il ~) întinde (va ~). renfort întârzia. passait (se ~). avançait. accueillez întâmpini. durcissent întăreşte (se ~). étends ! întinde (el ~). étendu (tu avais ~) întinseşi. étendit (il ~) întinsei (eu ~).f. consolider întărire. accueil întâmpla. durcissement întărit. renforcer. étendue [n. accueillera întâmpinai. en trois fois rien. advienne întâmplare. étale (j'~). étende (que j'~) întindă (ei să ~). rentré întocmeşte. accueillis întâmpinat. accueillait întâmpină (el ~). retour întors întoarsă. retarder. créer [fonder]. retardement. tortueuse întotdeauna. étirer. tendons întindem (să ~). durcit întări. accueilles întâmpinare. tendez întindeţi (să ~). dresser [rédiger] întocmit. allongea întinse (el ~). étendiez întindeau. étends (tu ~). incarcérer înteţi. tendu întinse. rentrer întoarce (pe dos). étendes (que tu ~) întinde (se ~).întâlnire. étalèrent întinserăm. intarissablement între patru ochi. étales (tu ~). au-devant întâmpinaşi. étendez.] întâmpina. tortueux. allongé. arrivé întâmple (să se ~). étaler [à plat]. en effet. advenir întâmpla (s-ar ~). étendu (j'avais ~) întinseseră. passe (il se ~). haubanage întipări. accueillir întâmpina (ar ~). allongeons. fortifier. rentrée. mésaventure întâmplător. allongeant. étendre întind (ei ~). étendons. tendait întindeai. étalent (ils ~). étala. tonifié întăritor. retard întemeia (se ~). bandé. retard (en ~) întârziere. hasard (au ~) întâmplare neplăcută. étendîmes întinserăţi. arrivait (il ~) întâmplă (se ~). rendez-vous întâlnire la nivel înalt. passer (se ~).]. retourner întoarcere. incident [adj. sommet [pol. tend (il ~) întinde (el ar ~). rencontre. durcir întărească (să se ~). étalant. étendu (il avait ~) întinsesem (eu ~). attardé. hasard (par ~). demander întreabă (ei ~). durcisse întăresc (se ~). étendu (nous avions ~) întinseserăţi.

tourner învârtitură. compléter întregi [vb. figea (il ~) [fig. apprendrait învăţa (va ~).pop. affaire. coince (il se ~) înţepeni (el se ~). nippe (il se ~)[pop.] întristată.] înţepeni (el se ~). couper la parole întrerupe mereu. picotements [pl. piger [fam. navrer.] îîînv învălmăşeală. arrangement. figer [fig. fige (il ~) înţepeneşte.] înţolit.] întristător. demandons întrebând. accord înţelepciune. panne d'électricité. coinçant (se ~) înţepenire. bâiller întreg întreagă întregi. engourdi. compétition întredeschide. accommodant înţelege [acord].t. pincé înţepător. obscurité întunecos [sg. interruption. compléta întregit. établissement [institution] întrerupe.]. obscurcissent întunecând.] întrista (el ~).].t. interrompais (j'~) întrerupem. interrompent întrerup (eu ~). comme [cause] întruchipa.] înţolea (se ~) [pop.] învălui. draper învăluit. coincé înţesa. complété întregime.].].].] înţoli (el se ~) [pop. engourdissement înţepenit. demanderait întreba (va ~). sevrer înţărcare. arranger înţelegere. chagrin [adj. examen périodique argot écolier] întrebător. interrompit întrerupt. arrêt întrerupere de curent. obscurci întunecat întunecată. intelligence înţelegere [acord]. interrompt întrerupe (va ~). ternir. apprend învăţ. nipper (se ~) [pop. navrant întristează (el ~). car. interrupteur întrerupere.] înţepeni [v. obscurcissant întunecat. complet. obscur întuneric [sg. intégral. interrompons întrerupeţi. complet (au ~).]. apprends (j'~) învăţa (ar ~). tourbillonner învarti învârtesc. incarner întuneca (se ~ la faţă).118 - . entretien întrista.]. sevrage înţelegător. intégralement. obscurcissement întunecime. tour [rotation] învăţa. hacher [fig.] înţepeni (el ~). colle [question difficile. ténébreux întunecare. apprennent învaţă (el ~). apprendra învăţat.] înţepenit [v. demanda întrebăm. totalité întregime (în ~). integral. nippé [pop. rembrunir întuneca (el ~). piquant [goût] înţepături [pl. chagrine (il ~) întrucât. coupure d'électricité întretăia. complet întregi. sage înţeles [n. nippait (se ~) [pop. usage. interrompre întrerup (ei ~). demande (je ~) întreba (ar ~). bondé înţoli (se ~) [pop. farcir înţesat. coinçait (il se ~) înţepenesc (ei ~). interrompant întrerupe (el ~). interrompu întrerupător [electr. obscurcit întunecă (ei ~). coinça (il se ~) înţepenindu-se.]. interromps (tu ~) întrerupse. sens [signification] înţepa. drapé învârteală [pop.] înţoleşte (se ~) [pop. totalement întreprindere. figé [fig. devancer întrecere. apprendre învaţă (ei ~). emploi întrece. sagesse înţelept. appris învăţaţi. mêlée [n. coupé (souffle ~) întreţinere. demandé întrebaţi.] înţărca. piquer înţepat [fig. piquant înţepător [gust].întreb. interromps (j'~) întrerupă (să ~).t. demandez întrebare.]. interrompait întrerupeam (eu ~). question (poser une ~) întrebare încuietoare [la şcoală].]. entrecouper întretăiată (răsuflare ~). combine [f.] înţelege [acord]. demandera întrebă.].] întrerupea. sombre. contrister [arch. croiser.f.] învârteji (se ~). apprenez .]. obscurcissait întunecă (se ~ la faţă). nippa (se ~) [pop. chagrinait întristat [adj.n] înţelesuri. compréhensif. question [demande] întrebare (pune o ~). interrompez întrerupi.]. interrompra întrerupe [pe cineva]. chagriner. obscurcir întuneca (se ~ la faţă). demandant întrebat. ténèbres [pl. figent (ils ~) înţepeneşte [v. interrompe (qu'il ~) întrerupând. interrogatif întrebuinţare. obscur. utilisation. coincer înţepenea (se ~). entrouvrir.].

saccagé jefuire. gendarmerie jantă [auto]. cabot [n.] jazz. honte (ils eurent ~) jenaşi (te ~). vainquent înving (eu ~). munissent. habiller. gêner. enseigner învăţa (el ~) [pe cineva]. gênait jena (se ~). neigeux înzăpezită. quatre-quatre. usagé. jaguar jalnic. garnit înzestrare. vêtu înveterat. jazz jder jderi.m. garnissaient înzestrează (ei ~). jalonner jaluzea jaluzele. jasper [min. pillé. saccagent jefuieşte. vainqueur învinge (el ~).]. complainte jena. garnissent înzestrează (el ~).]. revivait (il ~) [fig. vaincu învinui. pillait jefuia (el ~). jade jaf.]. pillage jefuitor.] înviorează (el ~). honte (il avait ~) jena (se ~). enneigé.] [arg. enseigné învăţaţi [pe alţii]. vainc (il ~) învinge (va ~). honte (tu eus ~) jenat. verdir înveşmânta. gênant jenară (se ~). hold-up [n. vieillir învechit.f. vainquais învingem. neigeuse înzestra. pillage jaf armat [n. enseignent învăţ [pe cineva]. garni înzestrat cu.] [peiorativ]. piller. enrobé înverşuna.] înviorat. jeep. vaincra învinge (vei ~).f. honte (la ~) jena. honte (j'avais ~) jenam (ne ~).] învăţământ. japonais. imputer înviora. misérable. jambières jambon. pillaient. tourbillonner înzăpezi. garnissait înzestrând. vainquez învins. gêne (la ~). archaïque. crasseux jelanie [pop. garnir înzestra (el ~). crasse [n. vêtir înveşmîntat. saccager jefuia. dotation îîît îţi [pron D.] înviorează (el ~).] javră [n. acharnement înverzi.m.]. doté. raviva [fig. jalousie [fenêtre] Jamaica. garnissant înzestrat. muni. Japon jar (pe ~). jalon jalona. pillard jeg [n. te [pron.n. vainquons învingeţi. apprenant înveţi. pitoyable. résurrection învineţi (se ~). jambon jandarm. enseignement învechi.] jaguar. vainquais (tu ~) învingeam (eu ~). bleuir învinge. embarrassant. vaincrais învinge (voi ~). lamentable. vainquait învingeai. enseigner învăţat [pe alţii]. enseignant [n. munir. douer. enseignait învăţător învăţătoare. jaquette jad. pillent jefuiesc (ei ~). revive (il ~) [fig. piteux.119 - . saccageait jefuiau. charbons ardents (sur des ~) jardinieră. désuet învelit. enseignes învăţa [pe cineva]. jarretière jasp [min. vaincre înving (ei ~). tout-terrain jefui. pille (il ~) jefuit. invétéré înviere. D] jjja jachetă. store. enseignez învăţăm [pe alţii]. instituteur institutrice învaţă (ei ~) [pe cineva]. minable jalon. apprends (tu ~) învăţa [pe alţii]. doter. jardinière [n. habillé. jargon jartieră. doué. vainquant învingător. tonifié învioră (el ~). honte (avoir ~) jenai (mă ~).] jargon. martre jjje jeep. nippon Japonia.]. saccageaient jefuiesc.] jegos. vaincs (je ~) învingând. tonifier. enseigne (j'~) învăţa pe rupte. enseignons înveţi [pe alţii]. acharner înverşunare. gendarme jandarmerie. tonifie (il ~) învolbura (se ~). pâlir.] înviora (el ~). muni înzestrau. jante [auto] japonez. impénitent. honte (nous avions ~) jenant.învăţăm. faire honte jena (el ~).m. accuser. bûcher [fam. apprenons învăţând. raviver [fig. honte (j'eus ~) jenai (te ~). munissait.]. gêné . enneiger înzăpezit. honte (tu avais ~) jenam (mă ~). vaincrais învingea (el ~). Jamaïque jambiere.

juif jigni (a ~). jouons jucaţi (vă ~). honte (nous avons ~) jenează. pied (aller à ~) jos cu. siège jimblă. gêne [fig. juger Judecata de apoi [Bib.]. gêne [n. les Jeux Olympiques de Pékin Adev 11/04/08 jogging.*] jenă finaciară.]. jeudi joia. alentour. offense (j'~) jignesc (ei ~). guirlande jerseu. ignoble. miche [n. joues (tu ~) juca (se ~). footing jogging (face ~). heurté. honte (ils avaient ~) jenăm (ne ~). honte (vous aviez ~) jenaţi (vă ~). judiciaire jug juguri. joug jugular. jouer jucăm (ne ~). jersey. jet jeton. gênaient jenau (se ~). offensé jigni. insulte (qu'il ~) jignesc. gicleur [auto] jid [pejor.f. inférieur. offensant jigodie [n..] jumătate. jongleur jonglerie. bassement josnicie.jenat (fi ~). gêne (il ~) jenează (ei~).. juive jidoafcă [pejor.. dérision (tourner en ~) joc (mă ~). insultant jignit. jonction jongla. bas jos pălăria!.f. heurte. insulter jignire. bas. joker [cartes] joncţiune. offensent jignesc (eu ~).]. insulte (j'~) jigneşte. jeux de hasard un joc de-a şoarecele şi pisica. jongler jongler.f. offensait (il ~) jignească (să ~). joue (il ~) joc (bate joc ~). district judiciar. juive jidov [pop.] jivină [arh. écorchure jumări [pl. vexe (il ~) jigneşte (el ~). jouent joacă (se ~). Dernier Jugement (le ~) [Bib. confus (être ~) jenaţi (vă ~). jubiler jubileu. jeton jjji jiclor jicloare. honte [n. heurter. honte (vous avez ~) jenau. environ jura. rasist]. mijumătate de normă. vexation jignitor.] judecată. joueur Jud.m. rasist].] jucător. pull-over jet. ronde (à la ~) jur de (în ~). jugement judecător. jurer jurământ. bas basse jos (de ~). jockey joc [n. écorcher jjjur jur (în ~). [jouer] au chat et à la souris Adev 11/04/08 Jocurile Olimpice de la Beijing.] [arg. jovial joystick [PC]. écorcher julitură. jogging.]. gerbe. mi-chemin (à ~) junglă. jubilé jubiliar. affront.] jocuri. juif jidană [pejor.] jerbă. honte (il eut ~) jenă [n. vexer. jeu joc de cuvinte. blessure [fi. gênent jenez (mă ~). bas jos (merge pe ~). demie. cabot [n. juge judeţ judeţi. offenser jignea. offense. fam. insulté. mortifier. =département adm. vexé. insultes (tu ~) jignind. jeu de mots jocuri de noroc. demi jumătate (la ~ de). jouez jucărie. honte (j'ai ~) jenezi (te ~). moitié. jugulaire juisa [neo. chapeau ! josnic josnică. blessé. département [abréviation cartographique] judeca. infâme josnic (în mod ~).] jjjo jocheu jochei.] [sexe] juli.]. manche à balai [PC] jjjua jubila. joue (je ~) joci (te ~). jonglerie jjjos jos joasă.120 - . jouet. offense (il ~) jigneşti. joujou [n. immonde.] jilav. moite jilţ.. blessant. jungle jupui.]. rasist]. vil. de Roumanie. serment (prêter ~) . jubilaire juca. insultait jignea (el ~).f]. fauve [n. bassesse. blesser [fig. jouer joacă (ei se ~). jouir [fam. infamie jovial. rillons [pl. honte (tu as ~) jenă (se ~). footing (faire du ~) joi. insulte (il ~).m. jeudi (le ~) jojă [auto]. serment jurământ (depune ~). mi-temps jumătatea drumului (la ~). outrage. jauge [auto] joker [cărţi de joc].]. rasist]..

] juridic [abrev. justifier justificat. journaliste jurul (în ~).]. canard [fam. meurtrier [n. kilogramme kilometru kilometri. en pareil. tube lllan lan. patoche [n. ravisseur [n. jury jurnal jurnale. laconique lacrimă.m. chez.O. zigouiller [arg. à vrai dire la faţa locului. journal télévisé jurnalism. journal jurnal [ziar]. lagune laic. tulipe (la ~) lamă. d'abord la întâmplare. cupide.] labei. kitch kiwi. lanterne lanternă în formă de stilou. homme de loi juriu. lánc lanţ muntos. laïque lalea lalele. lamenter lamentabil. patte labă [mână].]. caisson ladă de gunoi. motiver. cadenas. journalisme jurnalist. justice juvete [pop.] kilăr [pop.] lamina.121 - . branler (se ~) [vulg. kiwi knock out.. champ lance. friand (~ de) laconic. Kosovo. à. patte (de la ~) labirint.]. lança lansăm. lancer lansa (el ~). au hasard la modă. laminer lampă. larme lacul.] jurisprudenţă.arg. motivé justiţiar. lac (le ~) lacună. lapidaire .] [fam. chaîne [f.] labă labe.]. kilomètre kimono. karma kcal.] jurnal intim. K. juste justifica. de même la fel cu. serment (violer un ~) jurat. même (de ~). en dernier la sfârşitul.]. lac lac (de mobilă). A] L-… <el L-a filmat>. au revoir la sfârşit.]. K. langouste lansa. kermesse ketchup. avide. également la fel (cu). lance lancinant [neo. jurisprudence jurist. lame lamenta (se ~). jérémiades [pl. langoureusement langustă languste. au niveau de la o dată ulterioară. L'… <il L'a filmé> [m. à l'issue la timp. lancinant landă [geo. ketchup kidnapper [neo. à temps laba (a-şi face ~) [vulg. valet [cartes] kkka kaki. lancement lansat. kimono kitsch.O.jurământ (încălca un ~). branché la nivel de.]. lampe. lacune lllad ladă. laque lac [de mobilă]. juré [n. lamentation lamentări [pl. au niveau de la nivelul [+G]. caisse. lancé lansă. lamentable lamentare. piteux. lançons lanternă.][tuer] killer [neo]. kaki kamikaze. in situ la fel. landau languros. à droite la drept vorbind. [jur. postérieurement la poalele. kilo. tulipe laleaua lalelele. kantien Karaoke. lagune. lançait lansare. lande [géo. Kosovo llla l-. à la mode. kamikaze kantian.]. chaîne de montagnes lapidar. vorace.]. serment (violer un ~) jurământ (nesocoti un ~). à l'issue la început. au la 12 fix.] landou.]. au commencement. stylo lampe lanţ [nn. au pied de la repezeală. aussi la finele. langoureux languros (în mod ~). justicier justiţie. tueur à gages kilogram. Karaoké karate. légitimer. Kcal kermeză. labyrinthe lllac lac lacuri. Lac [abréviation cartographique] la. lakat lacom. lac [vernis] lacăt. légiste.] killări [neo.]. karaté karmă. y la căderea nopţii. vernis. journal intime jurnal televizat. comme [comparaison] la fel de. poubelle lagună.f.] L. à midi tapant la aceasta. autour de just.med. le [pron. à la tombée de la nuit la dreapta. à la hâte la revedere.

rabattu lăşi în jos (tu ~). à l'aise largul său (se simţi ~). laurier laur [n. faire tomber lăsa baltă (~ ceva).] laţ. louable lăudăros. lascif lassou. larynx larmă. lait UHT laptele stâncii [bot. lâcher lăsând gluma deoparte.m. lauréat lavabil. Telekia speciosa [bot. loues (tu ~) [éloge] laudă (el ~). loue (il ~) [éloge] lăuda (el ~). éclaircir. laissa lăsat. fanfaron. Cerastium alpinum lanatum lână. locust lăfăi (se ~). languisse (qu'il ~) lâncezeşte (care ~). lînă. baisser. lakatos lăcătuşerie. citrons [pl. mettre au net lămuresc (ei ~). chaînette lăptărie. laissant lăsa baltă. serrurerie lăcomie. tombant lasă (ei ~). larmoyant lăcuit. Datura stramonium laureat.].] [géom. languissant . louer [éloge] laud (eu ~). laine de pays lâncezi.] lăsa borţoasă [pop. rendre enceinte lăsa gravidă.] [fam. rejet [bot. latitude latrină. haute mer largul său (în ~). lasso laur.] lăcătuş. rabats (je ~) lăsat în jos.]. convoitise. rabattez lăsăm.] lăptucă.] [fructul]. laisse laşi. tirer au clair. latéral latex. éclaircissement lănţişor. prélassé lămâi [arborele]. louaient [éloge] lăudă (el ~). éclairci. lait entier lapte UHT.] lărgime. éclaircissent lămureşte (el ~). éclaircit (il ~) lămurit. laissons lăsăm în jos. vulg. rabattre lasă în jos. laissent lasă (el ~). ampleur lăsa. laissez lăsaţi în jos. laisse tomber ! lasă (care se ~). crèmerie lăptărie [fig. laitue lăptucul oii [bot]. aboiement lăţimea spatelui (între umeri).f. rabats (tu ~) lăsa moştenire. citron lămuri. louait [éloge] lăudau. large latent. vautrer (se ~). toison lână ţărănească. prélasser (se ~) lăfăi pe (se ~). loua (il ~) [éloge] lăuda (se ~). sauterelle. laisse (je ~) las-o baltă!. lâcheté lllat lat.m. Androsace sp. laissé lăsaţi. vanter (se ~) laudă. laine. patoche [n. vaste.]. languissait lâncezească (să ~). languir lâncezea. lait écrémé lapte integral. large.] laturi.122 - . léguer. lárma larvă. aboyer lătrat. [bot. vantardise lllâ lâna caprelor [bot.]. laisser tomber.]. laqué lăcustă. rabattent lăs în jos (eu ~).] larg. larve lasciv. étaler sur (s'~) lăfăie (se ~). vantard lăudăroşenie.]. latent lateral.] lătra. latin latitudine. serrurier.f. bien dans sa peau (être ~) laringe. louange lăudabil.] [geom. tapage. peiorativ]. lavande lavă. indication. semer (~ quelque chose) lăsa baltă (~ pe cineva). lasso laş. cupidité lăcrimioară. latrines latură [n. laisse (il ~) lasă noaptea (se ~). avidité. édifié lămurire. côté [n. laisses lăsă. citronnier lămâi [pl. tester [héritage] lăsa pradă disperării (se ~). muguet lăcrimos. lait lapte degresat. carrure lăuda. nuit tombe (la ~) lase (să ~). giboulée lapte. largesse largul mării. laisser las. latex latin.] lămâie. rabat (il ~) lasă în jos (ei ~). ample largheţe. lave lllă lăboanţă [fam. livrer au désespoir lăsa să-i scape. lâche laşitate. loue (je ~) [éloge] lauzi. semer (~ quelqu'un) [fam. blague à part lăstar. rendre enceinte lăsa în jos.lapoviţă. rabattons lăsând. chaînette lănţug [fam. lavable lavandă. prélasse lăfăit. nichon [vulg.

lentille lentul [n. lien. lebed lecitină. correspondance [SNCF] legătură de rudenie. cygne. antidote. défaillance leşina. licite.] leit. ligotez legând burduf. lionne leopard. sœur aînée lemn. lieutenant [abréviation] lentilă. législation legitim. remède leafă lefe.][peiorativ]. chronique [n. lèpre lepros. LES… <il LES a filmées> le li. Trans.][pop. liaison. fainéant. légitime legitima. latte leu lei. commode lesnicios. lessive [chim.] letargie. levier lexic. léser.]. laçage legământ [arh. Lion [zodiaque] levier. paresse. Léthé Letonia.]. lécithine lectică.m. lésion lezmajestate. rattacher lega (el ~ din nou). tatie [fam.. ligotant legă burduf (el ~). ligoter leagă burduf (ei ~). taties [fam. rattacher (se ~) lega (va ~). porter atteinte à lezare.] leţ leţuri. librement liberal. relation legătură [a unei cărţi]. lecture lecţie. lépreux lesne. aisé lespede [n. leur leac leacuri. lie (il ~). bercer legător (de cărţi). ligotons legi burduf. lent lent [n.m. plus (en ~). léthargie Lethe. relier leagă (el ~).] lefter (a fi ~). légalité legare a şireturilor.f.] leşin.] lent lentă. D] LE-… <el LE-a filmat>. rattaché legând. légende leghe [unitate de măsură].] libelulă. lieue legislaţie. ligota legăm burduf. atteinte lezat. attacher. loi legendă. légitimer legiune. leur [pron. rattachait lega (se ~). légal legal (în mod ~).]. légalement legalitate. liera legat.123 - . paresseux lenevie. reliure legătură [CFR]. comme [comparaison poétique] lele [pl. lentement. bois.][peiorativ]. lexical leza. léopard lepră.] lele [reg.] lespezi. relié legat (din nou). légume legumicol. ligote (je ~) legat burduf. lecteur lectură. relie (il ~) leagă burduf (el ~). libre liber (fi pe ~).]. serment legăna. langui lângă. ligotes (tu ~) lega o carte (ei ~). bois [matériau] lene. paye (nom) leagăn leagăne.]. tomber dans les pommes [pop. lia. lèse (il ~) leziune. loyal lebădă. dalle leş [pop. libéral liberator liberatoare. charogne. cafard [zool. chômage (être au ~) liber (în mod ~). lie (je ~) lega (din nou). relieur legătură legături. lien de famille lege legi. attache. lèse-majesté llli libarcă. voyant [n. lient (ei ~). indolent. contre [proximité] lângă (pe ~). auprès de llle le-. rattache (il ~) leagă (el ~). leçon led. cadavre leşie. attache (il ~) leagă (ei ~). litière [véhicule] lector. ligotent leg burduf (eu ~). relier un livre legal. défaillir. relia (il ~) legi. lié. lésé lezează (el ~). balancer. lieutenant (le ~) leoaică. <monnaie roumaine> Leu [zodiac]. réunir. lion leu [moneda] lei. fainéantise lenjerie.] [constr. liant. ligoté legaţi burduf. carreau [n.leneşă leneşe. gêne (être dans la ~) llleg lega leg. lingerie lenjerie de damă. libérateur libératrice . lieutenant Lent.m. dessous [n. libellule liber. reliant legă (el ~). faisceau. auprès de. Lettonie letopiseţ. lexique lexical. relient (ils ~) leagă (el ~ din nou). ligote (il ~) leg (eu ~).] lele [pop. légion legumă. potager [adj. indolence. berceau leal. paresse leneş leneşi .lâncezit. lies (tu ~) lega burduf. lier. vacant.].

]. luisait licăreşte. collège lichen.]. collégien licenţă. vasque [n. luire licărea. chauve-souris lllim limace. liberté libertăţii. solde en fin de série lichior.libertate. liciter licitaţie.]. livret [opéra] lllic licăr. ligue lighean [n.] lilieci. limaçon limax. libertin libertinaj. liquidation lichidare de storuri [vânzare].licurici [m. leader lift. lilas liliac [zool.pl. luit (il ~) licări (el ~). lueur licări. licence poétique licenţiat [cu diplomă]. licite licita. luciole lider. lueur licean.]. bassin (anatomie). ver luisant. libertinage librar. lichen lichid.f. ascenseur ligă. pelvis liliac [bot. licence licenţă poetică. libraire librărie. licencieux. parler [n. limaçon limbă limbi.124 - . licencié licenţios. egalităţii şi fraternităţii. vente aux enchères licurici . librairie libret [de operă]. liquide lichidare. obscène liceu. liberté.] lighene.n. langue . égalité et fraternité libertin. liqueur licit. luit licărire.

a-i veni) pe limbă = a nu-şi putea aminti pe loc de ceva cunoscut. Limbajul unei comunităţi umane. limbă ariană v. de pânză etc. A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos. amabil. limba romaică v. limba-şarpelui = ferigă mică cu rizomul lung. A scurta (sau a tăia. A alerga (sau a umbla) după ceva (sau după cineva) cu limba scoasă = a căuta cu orice preţ să obţină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. limba-soacrei = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul. prin care aceştia îşi exprimă gândurile. prietenos. A avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă) = a vorbi prea mult. (Înv. A-i sta (sau a-i umbla. cu flori albastre. cu flori albastre sau albe. A-şi pune frâu la limbă sau a-şi ţine (sau băga) limba (în gură) = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie. cu flori purpurii.) Vorbă.) Prizonier folosit ca informator asupra situaţiei armatei inamice. s. (Înv. făţarnic. limbaj. încălcător. sentimentele şi dorinţele. limba-vrăbiei = plantă erbacee cu tulpina dreaptă. limba-oii – a) plantă erbacee cu frunze dinţate şi spinoase. Compuse: (Bot. care creşte în regiunile subalpine (Gentiana bulgarica). specific oamenilor. făcându-l să sune. ♢ Expr. A avea mâncărime de (sau vierme la) limbă = a fi limbut. 9. c) a fi foarte tăcut. a batjocuri. roz sau albe (Anchusa officinalis). 8. instrumente etc. servind la perceperea gustului. – Lat. (O ~ romanică. agăţată în interiorul clopotului. 20 May 2004 | Greşeală de tipar LÍMBĂ s. glas.) limbă-de-mare = peşte marin cu corpul oval şi asimetric. limbă indo. care. A prinde (la) limbă = a căpăta curaj. răspândită prin locurile umede. a unui briceag etc. limbă indo-iraniană. A avea limbă de aur = a avea darul de a vorbi frumos. 3. A fi cu două limbi sau a avea mai multe limbi = a fi mincinos. de şarpe) = (a fi) răutăcios. limba-boului = plantă erbacee acoperită cu peri aspri şi ţepoşi. a i se încurca. cu o singură frunză. b) a munci mult. b) koine. de formă ovală.) limba neogreacă = limba romaică. popor. maliţios în tot ce spune. gură lăsată la coteţul de pescuit. istoric constituită. a tăcea. anterior diferenţierii dialectale.) limba-apei = broscariţă. 2. Organ musculos mobil care se află în gură. grai. A-şi muşca limba = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. de obicei cu o singură frunză penată compusă (Botrychium lunaria). 4. A-şi scurta limba = a vorbi mai puţin. a începe să vorbească. a împiedica pe cineva să vorbească. cu tulpina spinoasă şi flori roşii.) 2. 5. 6. Limba surdomuţilor. 6. limba-cucului = a) ferigă mică cu rizom scurt şi târâtor. Flacără de formă alungită. de os. 1.LÍMBĂ. limbă indo-ariană = limbă ariană. b) mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă şi cu flori roz grupate în spice (Plantago gentianoides). (LINGV. limba neogreacă. (A avea) limbă ascuţită (sau rea. a fi flecar. lungă şi îngustă. limba-mielului (sau mieluşelului) = plantă erbacee acoperită cu peri aspri. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului.) idiom. Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner. III. exprimată înainte de moarte. Bară mobilă de metal.) (livr. Lama de metal a unui cuţit. Nume dat unor obiecte. paleoslavă. care înlesneşte încălţarea pantofilor. grai. A-şi înghiţi limba = a) a mânca cu poftă. a spune şi ce nu trebuie. (Iht. arăriel (Borago officinalis). 3. la mestecarea şi la înghiţirea alimentelor. (Înv. A fi slobod la limbă (sau limbă slobodă) = a spune multe cu sinceritate şi fără prudenţă. 4. A înţepa cu limba = a fi ironic. lingua.125 - . verzui (Thymelaea passerina). Obiect de metal. limbi. Deschizătură. şi arh.) Comunitate de oameni care vorbesc aceeaşi limbă. (LINGV. limbă indoariană. A scoate (sau a-i ieşi) limba de-un cot = a) a-şi pierde respiraţia. 5. 2. b) plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie. de pădure etc. neam. ♦ Fel de exprimare propriu unei persoane. loveşte pereţii lui. a nu păstra o taină. Bucată de piele. Fâşie lungă şi îngustă de pământ. ♦ Fâşie de lumină care străbate întunericul. caracterizat prin structură gramaticală. I. albe sau galbene. a căuta să afle tainele cuiva. ♦ Pendulul unui orologiu. cu frunze lanceolate şi cu flori mici. A lega pe cineva cu limbă de moarte = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ţi îndeplinească o ultimă dorinţă. 1. prin mişcare. limba veche slavă v. elocvent. 1. a fi foarte ostenit. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate. A i se lua (sau a-i pieri. a lega) limba cuiva = a opri. limba-peştelui = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui şi cu flori violete (Limonium vulgare). cuvânt.f. şi reg. care seamănă formal sau funcţional cu limba (I). II. la om fiind şi organul principal de vorbire. care acoperă deschizătura încălţămintei în locul unde aceasta se încheie cu şiretul. a gâfâi. limbă indo-iraniană. în special unui scriitor. Totalitatea altor mijloace şi procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei şi sentimente. 7. ♢ Limbă comună = a) stadiu în evoluţia unei limbi. prin tufişuri şi păduri (Ophioglossum vulgatum). cu ambii ochi situaţi pe o singură parte (Solea nasuta). a i se îngroşa cuiva) limba sau a nu avea limbă (de grăit) = a nu avea curajul să vorbească. care creşte prin locuri umede şi mlăştinoase (Cirsium canum). fonetică şi lexicală proprie. de material plastic etc. A trage pe cineva de limbă = a descoase pe cineva. ♢ Expr. prefăcut. Cu limbă de moarte = ca ultimă dorinţă (exprimată pe patul morţii). naţiune. b) a se abţine de a spune ceva nepotrivit.

v. (IHT. (BOT. limbaj. 9. limba-mielului (Borrago officinalis) = arăţel. (BOT. tindă. (Transilv. v. v. 8. încălţător. (Ban. limba-cucului (Botrychium lunaria) = (reg. v. şoarecede-mare.. dragoste. 13.) 11.) glosă. limba-vecinei.) mutatău. exprimare.) ţagăr. v. 3. v.) gârlici. b) (Solea impar) (reg. pisc.) palmă. cuţit. limba-oii (Cirsium canum) = (reg.iraniană = limbă ariană. limbă indo-ariană. iarba-dragostei. v. (rar) scolopendră.) pălămidă. limba-soacrei (Opuntia) = opunţia. bucată. limba-vacii.) manoş.126 - . limba-mării = a) (Iberis semperflorens) (reg. 10.) şoarece-de-mare.) lilicele (pl. b) (Iberis umbellata) (reg.) iarba-ciutei. Phyllocactus ackermanni) (reg. tăiş. arătător. boranţă.) limbă-demare = a) (Solea nasuta sau lascaris) (reg. otrăţel. 14. pridvor.). 12.) limbuşoară. (~ la ceas. . (reg. (~ la plasa de pescuit.) 6. 7. (reg.) colan. 4.) limba-cerbului (Scolopendrium vulgare) = năvalnic. 5. (prin Transilv.

manquer lipsi de.] lipiciul. littéralement literar. paumé. patois [n. cuillère linguşi.] linţoliu. linguistique linia gulerului. défaut. littéraire (genre ~) literat. colle (il ~) lipeşte din nou. limitatif limită. tiret linişte. littoral. limousine lllin linge. collent (ils ~) lipesc (eu ~). obséquieux lingvist. minuscule litigiu [jur. colla (il ~) lipi (va ~). collant [vb.] limbă (de ceas). rassurant liniuţă de unire. indigent lipsă lipsuri. net [clair] limpezi. prive (il ~) lipsi. grève [plage] . quiétude. tiret linoleu.n.]. aduler. littéral literalmente. homme de lettres literaţi [pl. colle [n.limpede [f. limitant limitare. liste noire lllit literal. manque (il ~) lipseşte de. linoléum linte. serein [fig. clair. litige [jur. marge limită (el ~). absence. coller lipească (el să ~). priver de lipsit (~ de).] lisă. lèche (je ~) lingi. droite [géom. privé lipsit de scrupule. limiter limitând. léché lingou. maternelle (langue ~) limbă [la pantofi]. lymphe limita. tirer au clair limpezime.f. dérisoire lipsit de vlagă. lettres [pl.] literă litere. lèches lins. collant. privations lipsuri (cu ~). limpidité limuzină. languissant lipsuri. lentille [bot. lettre literă mare. courbe [n. lingot lingual. paisible. limitent (ils ~) limitează (el ~). table. Lychnis viscaria viscaria lipicios. langage.]. citronnade limpede . lyrisme lis [neo. colles (tu ~) lipi (el ~). défaut (à ~ de) lipsă de (din ~).m. loquace limfă.]. lithographie litoral. lécher ling.] lipit. insuffisance. paix linişte!.] lipiciuri [n. manque de (par ~).f. limpide.]. rassurer liniştit liniştită.] lipicioasă [n. carence.limbă de lemn. langue de bois Adev 19/01/08 limbaj. impolitesse lipseşte. limita limitează (ei ~). Lisbonne lisă (suprafaţă ~). collera (il ~) lipesc (ei ~). collera (il ~) lipim. colle (qu'il ~) lipească (o să ~). majuscule literă mică. limitation limitat. manque lipsă (în ~ de). limité. lisse Lisabona. limite (je ~) limonadă. recolle (il ~) lipeşti. linéaire linie. vol d'oiseau (à ~) linioară. lister [PC] listă. apaiser. loup de mer lipăi. lipides lipit pământului. adulation linguşitor linguşitoare. motus ! linişti. parler [n.] linie dreaptă.] linie dreaptă (în ~).f. recollez lipi din nou.pl. liste listă neagră. tranquille liniştitor. règle. faute de lipsă de ceva mai bun (în ~). laper lipăit. gens de lettres literatură. littérature. adhésif [n.]. ligne linie curbă. fautif lirism. restreint limitativ. lisse (surface ~) lista [PC]. recoller lipici [n. languette [des chaussures] limbut. aiguille (d'horloge) limbă maternă.m.127 - . silence. encolure liniar [adj. collez lipiţi din nou (voi ~). collé lipiţi (voi ~). littéraire literar (gen ~). silencieux. adhésif [adj. limite (il ~) limitez. sans scrupule lipsit de valoare.n. linguiste lingvistic. lingual lingură linguri. colle (je ~) lipeşte. faute de mieux lipsă de politeţe. collons lipind. colle (la ~) lipide. cuiller.].] limbaj ţărănesc.] linie de montaj pe bandă rula. chaîne de montage linie de ochire. linceul lllip lip de mare. clarté.].] [bot. mire [mil.] litografie. flatter linguşire.]. lapement lipi.

fournissait.]. cognais (je ~). lotion loţiune de bronzare. loin en loin (de ~) loc istoric n parcare].n. choque (il ~).]. lieu historique loc liber [în parcare].] livrând. lot loterie.f.] livrează (el ~). fourni livraţi (voi ~).pop.] logic (în mod ~). livre [monnaie] livret militar. lisière liziera unei păduri. cogna (il ~). litre liturghie. frappant lovind(u-). localisation locatar. m. cognant. lopata lopată de zăpadă. logé [v. fournissant.]. livre (je ~) [com. longitudinal longitudine. heurtent. pelle à neige lor. locomotion (moyens de ~) locotenent. loge (je ~) locuiesc împreună (ei ~). frappes (tu ~) lovi (el ~). cohabiter locuia. loyal loial (în mod ~). livraient (ils ~) [com. livre (qu'il ~) [com. bord de mer (le ~) litru litri. vacance local localuri [n. fournir. frappera (il ~) lovii (eu ~). cogne (il ~). leur lor [D. lisible lizieră. logeaient (ils ~) locuiau împreună. encombrement [espace] loc vacant. frappent (ils ~) lovesc (eu ~). cognent (ils ~) lovesc (ei ~).] locul (în ~). frapperait (il ~) lovi (el va ~). cogne (je ~). habitant Adev 01/11/07 locuitor al mahalalei er peri. frappa (il ~) lovi (el ar ~). livret militaire lizibil. frappaient (ils ~) lovesc.] [sg.pl. huile solaire lllov lovele [pl. liturgie liturgic. vivre. frappe (qu'il ~) loveau.] livrau. local locaux [n.]. logement. livide lividitate. cognait (il ~). logiquement logică [n.].] livra (el ~).m.] livreze (ei să ~). créneau [fig. frappais (je ~) loveam (noi ~). longévité longitudinal longitudinali. loquace logic.] locuit împreună. pâle.f. livre [mesure] livră [monedă veche fr.]. cognions lovească (el să ~). logeons (nous ~) locuit. lotus loţiune. Loire lob. frappai (je ~) lovim. logeait (il ~) locuiau.]. fournit livrează (ei ~). lisière d'une forêt lllo Loara. remplaçant [n.i.] livrat.pl. faubourien [n.] lovi. localité localiza. place de (à la ~) locutor [lingv. résider locui împreună. pied-à-terre locuitor locuitori. logent (ils ~) locuiesc (eu ~). suppléant locui.]. lombaire Londra. guise (en ~ de). logez (vous ~) locuinţă. logis [n. livres (tu ~) [com.] livrăm. pâleur. livrant [com. locomotion locomoţie (mijloace de ~). livraison livră [=1/2 kg]. localiser localizare. habitation locuinţă modestă temporară. locution locvace [neo. loterie lotus lotuşi.].i. livrent (qu'ils ~) [com. locomotive locomoţie. lividité livra.] litoralul. loge (il ~) locuim. livrons (nous ~) [com.] logos [fam. choquer. lieu loc de (în ~). locuteur locuţiune [gram. m. fric [pop. loyalement loialitate.]. cohabitent locuieşte. heurte (il ~) loveşti.] localitate.].]. frappe (je ~) loveşte.]. livrée livrează.].litoral [adj. frapper lovea.] loc ocupat. locaux [adj. livrent (ils ~) [com. place [n. heurter. blême. livre (il ~) [com.]. locataire locomotivă locomotive. à eux lot.pl. livré [com.pl. pelle. topo [fam. livrer [com. littoral [adj. blafard.m. longitude lopată lopeţi. cohabitaient locuiesc (ei ~). logique [n. logique [adj. résidence. frappons lovind.] livrezi. liturgique llliv livid.] livrare (~ de mărfuri). livrait (il ~) [com. lieutenant locotenentul. cogner. parcelle.] locali [adj. loyauté lojă [teatru]. fournis (je ~). frappèrent (ils ~) . lieutenant (le ~) locţiitor. fournissent livrez. livrez (vous ~) [com.]. place (à la ~ de) loc în loc (din ~). cohabité locuiţi. habiter. heurtant loviră.] loial. lobe loc locuri.] livreze (el să ~). séjourner. Londres longevitate. frappait (il ~) loveam (eu ~).]. loge [théâtre] lombar. loger [v.] livrea [haină].128 - .

coup de pied lovitură de bici. frappâtes (vous ~) lovire. faire un sale coup lovitură. devise Lt.. coup. prendre. coups de matraque loz. frappé (nous avions ~) loviserăţi. donner un coup de poing lovi de (se ~).] lovise. coup de grâce lovitură de teatru. coup [fig. sale coup lovituri cu măciuca. frappé (il avait ~) lovisem (eu ~). heurt [n.] lovitură cu piciorul. lot [loterie] lozincă. emporter .] lovitură sub centură [fig. donner un coup de pied lovi cu pumnul. heurté. frappez lovi cu piciorul.lovirăm. cogné. buter contre lovi sub centură [fig. lieutenant [abréviation] lllu lua.129 - . frappé (vous aviez ~) loviseşi.]. frappas (tu ~) lovit. frappé (j'avais ~) loviseră. coup de théâtre lovitură emoţională.]. frappé (ils avaient ~) loviserăm. heurt [n. frappé loviţi. coup de fouet lovitură de graţie. frappâmes (nous ~) lovirăţi. frappé (tu avais ~) lovişi (tu ~).

Infinitiv: a lua a fi luat Perfect compus eu am luat tu ai luat el a luat noi am luat voi aţi luat ei au luat Mai mult ca perfect eu luasem tu luaseşi el luase noi luaserăm voi luaserăţi ei luaseră Gerunziu: luând Perfect simplu eu luai tu luaşi el luă noi luarăm voi luarăţi ei luară Participiu: luat Indicativ Prezent eu iau tu iei el ia noi luăm voi luaţi ei iau Imperfect eu luam tu luai el lua noi luam voi luaţi ei luau Subjonctiv Prezent eu iau tu iei el ia. ieie Viitor II (popular) am să fi luat ai să fi luat are să fi luat avem să fi luat aveţi să fi luat au să fi luat Viitor I (popular) oi lua îi lua a lua om lua îţi lua or lua Viitor indicativul Viitor I eu voi lua tu vei lua el va lua noi vom lua voi veţi lua ei vor lua Viitor II eu voi fi luat tu vei fi luat el va fi luat noi vom fi luat voi veţi fi luat ei vor fi luat Imperativ tu ia luaţi Conditional Prezent eu aş lua tu ai lua el ar lua Perfect eu aş fi luat tu ai fi luat el ar fi luat voi . ieie Perfect compus eu fi luat tu fi luat el fi luat noi fi luat voi fi luat ei fi luat Viitor I (popular) o să iau o să iei o să ia. ieie noi luăm voi luaţi ei ia.130 - . ieie o să luăm o să luaţi o să ia.

noi voi ei am lua aţi lua ar lua noi voi ei am fi luat aţi fi luat ar fi luat .131 - .

emmener ia cu sine. travaille (je ~) lucrezi. sien lui (ale ~). lumineux luminozitate.] luceafărul. octroyer.] lucra. épousé luă în căsătorie. lune de miel luncă. prendre congé lua în râs. luisant lucire. prend ia (să ~). prendre le pli lua parte. luit (il ~) luci (el ~). travaille (il ~) lucrează (ei ~). éclairer lumina (a se ~). chose.132 - . lueur luminat. graisser [techn. prenez luă.]. travail travaux lucrează. travail. considérer lua exemple. travaillé lucraţi. le mieux [n. assaillir lua asupra sa. prendre (qqn. éclairé Luminilor (Epoca ~). lucide lucid (în mod ~). luisit luceafăr [bot. prends.: mâna LUI Ioan]. travaillez lucrătură lucrături. clairière [n. travaillent lucrez. épouser ia în căsătorie. Gentiana asclepiadea [bot.n. moquer. ouvrable (jour ~) lucrător. enrhumer lua masa de dimineaţă. lune lună de miere.ia. travail lucrătoare (zi ~). lugubre lui (ai ~). munir de (se ~) lua (ar ~). épousant luat în căsătorie. prenant luat. déjeuner lua obiceiul.].m. travailler lucrăm. travailles (tu ~) lucra meticulos. luire. objet lucru specific. prennent lua (~forma). prenons lua cu asalt.: la main DE Jean] LUI <filmul LUI Ion>. lucidement lucios. prends (je). épouser (~ la forme de) lua (a-şi ~). tourner en dérision lua răspunderea (a-şi ~). tige [d’une plante] lllum lumânare lumânări. ouvrier. cierge lumânărica pământului [bot.] lucrul cel mai bun. ouvrage. tiers monde lumina (a ~).]. service. de [G. DE <le film DE Jean> LUI <I-a zis LUI Ion> [m. puiser [fig. pauser lua peste picior. fignoler lucrare lucrări. attraper lua (va ~). louis [monnaie] lugubru. lumière. louveteau lujer lujeri. œuvre. charger de (se ~) lua la sănătoasa (o ~).p. tâter le pouls lua rămas bun (a-şi ~). prendra luând.] lumină slabă. épousa (il ~) lua în chip [pop.] llluc Luca. travaillons lucrat. mois lună [astron.]. embarrasser lua în căsătorie. étoile du berger lucernă. emporte (il ~) luat cu sine. siennes (les ~) lui [G.) en photo lua în considerare.]. lueur lucitor. prendre à la légère luare.]. écumer lua uşor. prenne (qu'il ~) iau. prit luăm. participer lua o pauză. travailleur lucrător cu ziua. reluire lucea. patine [n. pris luaţi. pris au sérieux lubrefia [tehn.f. pré plat au bord d'une rivière lunea. lundi (le ~) .m.f.].n. clairière (la ~) luminos. À <Il a dit À Jean> lui de lup. luisait luceşte. phosphorescent luminiş [n.] lua foc. luzerne Lucian.] luminişuri.m. usurper lua guturai. ouvrage. Louis ludovic [monedă].] lua în serios mineaţă. prise. Lucien lucid lucizi [adj. lunaire. reluisant luciu. Scorzonera rosea [bot. Lumières (Époque des ~) luminiscent.pl. charger de (se ~) lua pe cap (a-şi ~). prenait lua (se ~). propre [n. lucidité luciditate (cu ~). éclaircir [météo] lumină lumini. prendre au sérieux lua cu sine. emmena lua spuma de pe. épouse (il/elle ~) luând în căsătorie. gens (les ~) lumea a treia. Lune lunar.n. blaguer lua pulsul un (a-şi ~). prendrait lua (el ~). chandelle [fam. débiner (se ~) [fam. enlèvement luat (o boală). éclaircie luminişul luminişurile. lustre.] lume lumi.]. luisant.]. clarté [fig. siens (les ~) lui (al ~). m. emmené luă cu sine.p. prendre feu lua cu forţa. œil-de-bœuf luci. luminosité Luna [satelit]. emmène (il ~). bougie lumânare groasă. monde (le ~). main-d’œuvre lucru lucruri. lucidement luciditate. mensuel lună.] Ludovic. Luc lucarnă rotundă. attrapé luat în serios. monde lumea.

levain maiaua. pire mai sus de. Oxytropis sericea [bot. moins mai rău. magistrat. homme de loi magistraţi [pl. macaroni macaz. m' [pron A. faubourg (le ~) maharajah. générosité magnet. magique magician. mieux vaut tard que jamais mai bun. lunette lung lungi lungă lungi. oblongue lunguieţ.] mmma m-. lutte (je ~) luptase.]. oblong lungul (de-a ~). hostilités [pl. luttent lupta (el ~). luxure luzăr [arg. lustre [lampe] lustrui (~încălţămintea). allongeons lungime. magistrature magnanim. magie.m. luxer luxaţie. Hongrois [n. majesté maiestuos.] mahalaua. mettre du maquillage machiaj. faubourg mahalagesc [peiorativ]. faubourien [adj. boutique magazin de pâine. magnésium magnific. luxe.]. allongea lungim. magazine. maquiller machia (se ~). lutté (il avait ~) luptat. coupe-coupe machia. taudis [n. homme de mer. hongrois [langue] magic. mák mac de câmp.]. allongé lunguiaţa. fastueux luxură [neo]. madrigal maestru. fouler [méd. somptuosité luxa (a-şi ~). long (le ~ de) luni. moindre mai mult. mai mai. cabane [fig. luttes (tu ~) luptă lupte. partisan. davantage mai mult sau mai puţin.] lllup lup lupi. M'… <il M'a filmé> M-ţii.] M-… <el M-a filmat>. pavot. coquelicot macabru.m. combat luptător.] macaroane.]. surtout mai bine. Montagnes de… [abréviation] M. grue [constr. allongeait lungi (el ~). boulangerie magherniţă [n.] [zool.]. poli [finition] lut. périphérie [d'une ville]. tôt ou tard mai jos de. magnolia [m.].*] maghiara. glaise lutier. lugubre. généreux magnanimie. meilleur mai devreme sau mai târziu. maharadjah mmmai mai [n.]. louve lupta.m. lundi luntricică mătăsoasă [bot.] lustragiu. au-dessus mai târziu. poncer au papier verre lustruit.lunetă. luthier lutră [neo. lutte (il ~) luptă (el ~) [perf. combattant [n. salicaire [n. luttez luptă (ei ~). cahier de brouillon madrigal. sorcellerie magistral. au-dessous mai mic. magicien magie. maître maestru bucătar.][*] maghiar [locuitor] maghiari.f. faste. ultérieurement mai vârstnic. montagne [abréviation cartographique] mac [bot. banlieue. aiguille [ferroviaire] macheta [cuţit]. loutre [zool. macabre macara. pis [adj.]. luttons luptând. encore mai ales. gens de robe magistrature.] mmmag magazin.]. loup lup de mare.].f. magnifique magnolie [f. lutteur luptător [n. loupe lupoaică lupoaice.] lupte. lutte.] magherniţe. hongrois [adj. loser Lygeum spartum.]. foulure. abîmé maia [pentru dospit]. s. bataille. Sainte Vierge maiestate.] lux. aimant magnetic.] [bot. spart [n. magnétiser magneziu. maculer maculator. lutté luptaţi. magistral magistrat.] Lythrum salicaria.]. maquillage macula. long (de ~). singe.] maghiar. magnétique magnetiza.].. long longue lungi [vb. allonger lungea.133 - . particulièrement. cirer [des chaussures] lustrui cu şmirghel. luttant lupţi (tu ~). loup de mer lupă lupe. plus. chef [gastron. cireur lustră. perdant [adj.] mahala [peiorativ] mahalale. allongeant lungit. majom .sg. luttait luptă (el ~). lutta (il ~) luptăm. majestueux maimuţă. luxation luxos. longueur lungind. lutter lupt (eu ~).neo.].] [bot. mieux mai bine mai târziu ca nicioda. plus ou moins Adev 01/11/07 mai puţin. levain (le ~) Maica Precistă. hongrois.

singeant. mime (il ~) maimuţărind.134 - . plupart. mammifère mamografie. manifeste [adj.] manipula. combles [n. pétrin [méc.] mantie. manie manieră maniere. marionnette.]. chouette [fam. [mar. mardi (le ~) marţi.]. manuscrit manual [n. révélé manifestaţie. Maroc marocan.] maldărul. gros. tas [n. imperméable [n. manif [col. manette manevra. contremaître major. rive mal înalt.]. singent maimuţăreşte. manière manifest [adj. marinade marionetă. Tragédie en mer Noire Adev 11/11/07 Marea Nordului. mariage Mariana. gros [n. main-d’œuvre mansardă.].]. singé. mayonnaise maiou. marcher marginalia.f. martyre marţea.] marjă. maman. la mer du Nord Adev 12/04/08 marea parte.maimuţări. mandarine mandat. manuel [n. malversation mamă. marbre maro.n.] manual de întrebuinţare. manœuvrer manevră. gestion manager. littoral [adj. maladif malaxor pentru aluat [mec. tract manifesta.] marea [n. narquois maliţiozitate.] marcat.] Maria. mandat mandat [jur. marotte.pl. f. majoritaire majoritate.n. =de la région de Maramures marca. manomètre manoperă.] manşetă. miment (ils ~) maimuţăresc (ei ~).f. manchette manta.] mările. manœuvre maniac. marin marinar. maltraiter malversaţiune. Grand (le ~) mare [n. mère mamelon. pâte d'amandes . Grande Bretagne Tragedie pe Marea Neagră. marguerite marge. manteau manuscris. mimant maimuţărit. manifesté. la mer Noire Adev 13/01/08 mării. Marie mariaj. mamelon mamifer. malice mall. cape mantou.] mandarin. maniement manometru. Grand Mogul marfă mărfuri. malin maliţios. marmite marmură.f. précis [n.] maramureşeancă [n. mannequin manetă. singe (il ~).] mari. mer [n. marge margine proeminentă. marron Maroc. timbre-poste marcaj turistic. matelot. marge marmeladă. fam. centre commercial.m. haute mer mării (ţărmul ~).] maldăr [n.] [archit. tas (du ~) malign. Martinique martir. marche arrière (en ~) [auto] Marsilia. marmelade marmită.]. manipuler. marchandise marfă [adj.] margaretă. homme de mer marinată. marqué Marcel. balise [géo. mammographie Adev 27/10/07 mamut industrial. imiter. grand Mare (cel ~). cadre [adm.. Marianne marin. supermarché malţ.] manifest [n. manier manipulare. pasticher maimuţărea. bord. mandarin mandarină. majuscule mmmal mal. mer (le bord de la ~) Marea Britanie. Marcel mare [adj.. majeur majora. maniaque manie. mode d'emploi mmmar maramureşean [m. m. tas (le ~) maldărului. majeur.arg. mer (la ~) Marea Neagră. super [col. rebord marginea mării (de la ~). marquer marcă înregistrată [abrev. singer.]. commentaires dans les marges margine. mer (de la ~) mării (largul ~). malt maltrata.].sg.]. majorer majoritar. révéler. manifester manifestat. malicieux.] manechin. mimé maioneză.] mări. [R] marcă poştală.]. =grande usine non rentable mmman management. maritime maritim [abrev. marin [n.]. marée Marele Mogul. maillot maistru. marocain marşarier (în ~) [auto]. mars Martinica.].].]. fantoche maritim. œuvre. Marseille martie. singeait maimuţăresc (ei ~). manteau manta de ploaie. sensas [fam.] maldăre. majorité maree. berge maladiv. procuration [jur. lisière. majorité majusculă. mardi marţipan.f.

] mămăligă. moelle Măg. massacre.m.]. matériaux materialism. mathématicien material. fourneau maşină de presat. tuerie masaj. matériel material (de construcţie). polenta mămăligar [peiorativ].] măduvă. broie (il ~). broies (tu ~). moulent [moudre].135 - . maïs mălăoaie [bot. masse masă (în ~).f. repas. cloître. broyer. mûrit Mauriţiu.] masiv. javelle mănuşă mânuşi. presse [n. maturité maturiza. voiturette mmmat mat.f. machine à laver maşină de stors rufe. moulu măcinată. engin maşină de cusut. mesa masă de înfăşat copilul. broient măcina (el ~). matrice matur maturi matură mature. moudra măcinai (eu ~).] măcrişel [bot. maximum mmmă mă. tondeuse maşină de uscat (~ rufe). effriter (s'~) măcina (va ~). branle (il se ~) [vulg.] masturba (se ~). moud (il ~) măcina (ar ~). massacrer masacru. dorlote (il ~) mădări [reg. matériau material [textil].]. coteau [n.].] mă duc. matelassage matlasat [sg. vais (je ~) măcel.MM]. mat matcă [a unui bonier]. moulait [moudre].n. pommier măr [fruct] mere merele. sèche-linge [Électroménager] maşinuţă. moulue măcinaţi.m. matraque. tuerie. colline [n.]. Trans. branler (se ~) [vulg. moulez.f. carnage.]. maîtrise mălai [reg. matière première matern. pique-nique masă [de lucru].]. marjolaine măgura măgurile. table.m. moudre macin. masse (en ~) masă mese.]. hachoir maşină tot-teren. masque mascul. massacre măces [bot.] masacra. mouds măciucă. média. =montagnes S Carpates Orientales măicuţă măicuţe. machine à coudre maşină de gătit. bloc. machine. maxime maximum. adulte maturitate. saloperie [arg.fig. machin măgărie. masculin masculin [abrev.pl].]. ivre matriţă. moulons.] mănunchi. monastère [abréviation cartographique] mănăstire [n. véhicule tout terrain maşină de tuns.]. matelot. broyez macini. matière materie primă. abbaye. maxillaire. étoffe materiale. Mathieu matelot.] masculin. chartreuse. commode à langer masă la iarbă verde. matinal matineu. haute colline [abréviation cartographique] măgăoaie. Maurice maxilar. couvent [n.].. branlait (il se ~) [vulg. Trans.péjor. pomme Adev 27/03/08 . études approfondies masturba (el se ~). machine à sécher maşină de uscat rufele. monticule. broyait măcină (el ~). voiture. moufles mănuşii. essoreuse maşină de tocat carne. masquer mască.. [m. presse [n. broyé. religieuse măiestrie. gant mănuşi cu un deget.] masturbează (el se ~). vulg. Thesium kernerianum [bot. matérialisme materialist. carnage. machine à écrire maşină de spălat. monastère.] Măn.]. églantier măcina. Oxyria digyna [bot.] măguri [n.f. massif masiv [muntos] [n. établi [n. broyant măcinat. faisceau. mûr. maternité matinal. massif [n. broya (il ~) măcina (se ~).] maşină maşini.] masterat. bouseux [n. massage masca. broyons măcinând. mouds (je ~). matinée matlasa. mass media.] Măgura Codlei. mâle. bagnole. dorloter mădular.] măghiran. mûrir maturizează (se ~). matérialiste materializa (se ~). broyai (je ~) măcinăm. masser masă mase. mâchoire maxim.mmmas masa. me [pron A. maîtrise [université]. auto. colline (la ~) măgură [n. maternel maternitate. matelasser matlasare.] maşină de scris. Helianthemum alpestre [bot. matérialiser materie. mâle [n.] mădăreşte [reg. homme de mer matematică.]. souche [comptable] Matei.] Masivul Ceahlău.m. moudrait macină (ei ~). maximum maximă. mathématique matematician. gant (du ~) mmmăr măr [arbore]. branler (se ~) [pop. bite [vulg. =montagne des Carpates Orient.]. matelassé matol [pop. broie (je ~) macină. massue măciulie [bot.

]. agrandir.]. contrefera măslui (voi ~). obtus mări. tante. Geum montanum [bot.] mărunt. du 1er mars mărţişor [bot. professer mărturisibil. généreux. avouable mărturisire.]. hautain mânecă. plat de résistance mâncărimi [pl. soie mătăsos mătăsoasă. mène (il ~) mâna a doua (de ~). Ligusticum mutellinoides [bot] măreţ. mesure que (à ~) măsură de prevedere. plat de résistance mâncare principală.] mmmâ mâhni.mărăcine. dimension. pomme d'Adam [f. poignée de porte mângâia. menue monnaie [sg. limitation mărginit. grossir Mărie [pop. grandiose măreţie. caresse [n.] mmmăs măsea măsele.] mături. navrer mâine. professe (il ~) mărturisi. contrefait (il ~) măsluieşti. arrogant. rebrousser [cheveux] mângâie (ei ~). balai mătuşă mătuşi. fier. même (à ~ de) mmmăt mătase. tatie [fam. balayer mătura (da cu ~). homme de peine mâna dreaptă [fig.] [med. mesure [n. maquis mărar. =tradition roum.] mărunţiş [sg.f. dent măseaua. réconfort mângâind. mange (il ~) mândri. tatie [fam. coup de main (donner un ~) mână de lucru. deuxième main (de ~) mână de ajutor (da ~). main-d'œuvre.] mânca.] mâner de uşă. contrefait măsura. manche mâner. bouffe [pop.] mângâiere [fig. poignée [n. précaution măsură să (în ~). grossissement. pondéré măsură.] [fam.] mânca bine. largesse.]. mesure (il ~) măsura din cap până-n picioare. contrefaisaient măsluiesc (ei ~). dent (la ~) măselei. caressent mângâie (el ~). tirage [photo] măritiş [pop.f.]. pièces jaunes [pl. manger. contrefais (je ~) măsluieşte (el ~). mesurant măsurare. contrefont măsluiesc (eu ~). contreferait măslui (va ~).]. démangeaisons [pl.].] mărţişor [sărbătoarea].] mâncase. contrefaire măslui (el ar ~).] mătuşică [fam. sobrement măsură ce (pe ~). furieux mânoacă [pop. avouer mărturisi (~ public). menu [adj. magnifique. fureur. main droite [fig. coup de balai (donner un ~) mătură [n. bouffer [pop. mange (je ~) mănâncă (el ~).] măsurat. main mână (el ~). pellicules [pl. contrefaçon măsluise. caressant mânie.] mântui.] mânere. vase [boue] mâna. soyeux mătreaţă [sg. courroux mânios. grandeur măreţie (cu ~). contrefaisant măsluire. mangé (il avait ~) mâncat de cari. augmenter mări (se ~). pointure [chaussure] mărime naturală (în ~). professé Mărţişor (depune ~). magnanime mărire.] mătura. mariage [femmes seulement] mărturie (depune ~). caresse (il ~) mângâiere. témoin (se porter ~) mărturie mincinoasă.] mătuşici.]. contreferai (je ~) măsluia. contrefait (ils avaient ~) măsluit. intensifier. mesure [n.]. contrefais (tu ~) măsluind. généreusement mărinimos mărinimoasă. mangeur mănânc. main (de deuxième ~) mâna a doua (la ~).].136 - . gourmand. fenouil mărarul-ursului [bot. aveu mărturisit (~ public). mesuré. caresser mângâia (el ~). grandeur mărime [la încălţăminte]. postiche. Marie mărime. vermoulu mâncător. manger mâncare de bază. enorgueillir mândri (se ~). agrandissement măriri [pl. mangeur mâncare. générosité mărinimie (cu ~). mesquin. corail mărginire. faux témoignage mărturiseşte (~ public).] [foto]. superbement mărgean. colère.] măsură (cu ~). délivrer . demain mâl. toiser măsura în care (în ~). autant que măsurând. patoche [n. manche mâner [n. caressait mângâia în răspăr. contrefaisait măsluiau. arrogance mândru. ronce mărăciniş.]. mesurent măsoară. mesure où (dans la ~). dent (de la ~) măslui.]. régaler (se ~) mâncăcios. consolation mângâiere [psihică].]. grandeur nature mărinimie. majesté. mener mână mâini.n. =fête roumaine du 1er Mars mărul lui Adam [n. mesurer măsoară (ei ~). vanter (se ~) mândrie. contrefait (il avait ~) măsluiseră.

Mercure [planète] mercurial. [méd.]. escargot mele. indéfiniment.fig. Mecque meci.m. médicinal medie [friptură]. maintiens (je ~) menţină (să ~). mental mentalitate.137 - . vont merg (eu ~). songe (il ~) meditez. méditer. maintienne menţine. ignoble. songer medita (el ~). sauveur [rel. cochonnerie mârşăvie (cu ~). chétif [fig.] meni.]. merő merge. mémoire memoriza. maintien [n. médical medical [abrev. méduse megieş [reg. mélancolique melancolie. moyen [adj. incessamment. mécanique mecanism. médiocre. maintenir menţin (ei ~). mercuriel mereu. encadré Adev 18/12/07 median mediană. commère meliţând [pop. rédempteur mânui. mercantile mercenar. jacassait meliţat [pop. marchent. mémoriser memorizare. colimaçon. mélaminé melamină. merci mercur. garagiste mecanică. médiation medieval. mercure Mercur [planeta]. ordinaire medita. songes (tu ~) mediteranean. limaçon.]. mélamine melancolic. maintiennent menţin (eu ~).m. mélodrame membrană. méditatif meditau. mon mea (a ~). vais (je ~) mergând. mentalité mentă. maintient menţinem.]. prédestiner menisc. mentionner menţiune. mécanicien mecanic (în mod ~).]. mélancolie melanj. poulain mârâi. piètre. mécaniser Mecca. manier mânuire. songe (je ~) meditezi.f. mienne meandru meandre. vil mârşăvie. médiateur medic. méandre mecanic. mécaniquement mecanic auto. songeait meditare. Mold. médiocrité mediocru mediocră. rédemption mântuitor. irait . ménage menaja. aller merg (ei ~).]. miennes (les ~) meliţa [pop. recueillement meditativ. millet mei (ai ~).]. membre memorabil. songé meditaţie. mémorisation mmmen menager. mes.]. médecin. irais (tu ~) merge (ar ~). médian mediator. jacasser meliţa (el ~) [pop. médecin militaire medical. cheminer. mercenaire mercerie. ménisque menit. bassement mâzgăli.] medicină. intarissablement.]. mélodie melodios. maigre. maintenons menţineţi. miens (les ~) mmmel melaminat. prix fixe (manger à ~) mental. maniement mânz mânji. environnement Adev 26/10/07 meduză.] menghine. ménager menghină [n. méditerranéen mediu [adj. menu [n.] medii. mémorable memorie.n.mântuială (de ~). prédestiné meniu. voisin mei. carte [menu] meniu fix (mânca ~). songeaient meditează (ei ~). étau [n. moyen [n. mélodieux melodramă.] menţiona. membrane membru membri. vilain. à point [cuisson] mediere. maintenu menţinere [n. mention mmmer mercantil. cafard [fig. méditation meditat. va. médecine medicinal. va-vite (à la ~) mântuire. mécanisme mecaniza. jacassé meliţă (el ~). odieux. allant merge (ai ~). jacassant melodic. songent meditează (el ~).] mediu [n. ma. cogiter. délivrance. griffonner mmme mea.]. match mmmed medalie.]. médiéval mediocritate. médité. médaille medalion. jacasse (il ~) meliţă [f. mercerie merci [liv.]. menthe menţine. mélange melc. mélodique melodie. méditation. milieu mediu mediului. mes mele (ale ~). grogner mârşav mârşavă. toubib medic militar. médaillon.].]. ménager menaj. maintenez menţinut.].

]. météorologie meterez.merge (el ~). chemine (il ~) merge (va ~). serpenter merge în serpentină [drum]. métro metru metri.]. messe mesagerie. ma meu (al ~). irez merge (voi ~). mon.]. mèche [cheveux] meşter. mâcher mestecă (el ~). faible.] merite. microbe microbuz microbuze. messager mesă. métropole metrou metrouri. & poet. métallurgie metalurgist.] miaună. miaou ! [interj. démarche mers pe jos. métalepse [narr. petit bourgeois mic tratat. mérite (qu'il ~) meritoriu.] merita. nord miazăzi [pop. messagerie mesaj. méritent. cadet mmmi mi. vas (tu ~) merse. méritoire mers [n. & poetic].m. allons mergeţi. balade [randonnée] mersul trenurilor. métrage metropolă. Vaccinium vitis-idaea [bot. allé merge pe bâjbâite. mesquinerie. allé (tu étais ~) merseşi. petitesse microb. sud. plomberie meserie. méthodologie metonimie. allé (vous étiez ~) merseseşi.] mesager.] merit [n. mien (le ~) Mexic. mérité merite (să ~). mâche (il ~) mestecăniş. allé (j'étais ~) merseseră.n. mériter merit (eu ~). allé (nous étions ~) merseserăţi. longer. métaphore metal metale. allez mergeţi! plecaţi!. allai (j'~) mersese. vaille. micro-ondes . iront mergea. allé (ils étaient ~) merseserăm. victuailles merinos. rempart meticulos. parcimonie mesei rotunde. orfèvrerie [art] mmmet metaforă.]. menu [adj. quincaillerie metalurgie. métallique metalizat. irai merge (vom ~). mesquinement meschinărie. mesquin meschin (în mod ~). iras merge (veţi ~). métamorphose metatextualitate. petit. alla (il ~). méticuleusement metis. marche [n. métallisé metalocasnice.] metalic. miaule miazănoapte [pop. aller de pair merge prin noroi. message meschin.] mic burghez. métier. vaudrait merită (ei ~). mérite (je ~) merită. mérinos merişor [bot. petitesse. valoir. chemina (il ~) mersei. midi mic mici mică mici.]. prophétique. méridional merinde. cheminé. pataugeait mers prin noroi. mérite (il ~). aller à pied merge de-a lungul. marché. cheminait (il ~) mergem. allé (il était ~) mersesem (eu ~). 100 000 m² Adev 08/01/08 meu. art. métallurgiste metamorfoză. bouleau mesteca. longea merge mână-n mână. longeait mers de-a lungul. mesterség meşteşugar. métonymie metraj. mètre 100. tables rondes Adev 26/10/07 meseira de instalator. serpenter meridian. valu. vaut merita (ar ~). D] mi-. chevaucher merge pe jos. métier mesianic.138 - .000 de metri pătraţi. Mexique mezin mezină. valent merita (va ~). méticuleux meticulos (în mod ~). ira merge (vei ~). mérite [n. gilet [n. métal metalepsă [narat. irons merge (vor ~). méticuleusement meticulozitate (cu ~). allez-vous en ! mergi. patauge (il ~) mergea prin noroi. méthodiquement metodică. indicateur des chemins de fer. artisan meşteşugul aurarului. vaudra meritat. patauger merge prin noroi. métis metodic.] micime. méthodologie metodologie. bouleaux (forêt de ~) meşă. côtoyé merse de-a lungul. horaire des trains mmmes mesadă. précis [n. m' [pron. méthodique metodic (în mod ~). metatextualité meteorologic. messianique mesteacăn mesteceni. aller à tâtons merge călare. méridien meridional. météorologique meteorologie. marcher sur la corde merge în serpentină. D] miau!. m' [pron. artisan meşteşug. allas (tu ~) mers. pataugé merge pe sârmă. minibus microunde. côtoyer mergea de-a lungul.

moyen [n. Michèle Mihai. mignon mignonne minister.m. mal à la tête. migration migrează (ei ~).micşora. migrent (ils ~) migrenă. miel d'acacia mierlă. amoindrir micşorăm. rognent micşorează (el ~). ballon.m.]. Silene dinarica [bot. mimétique mimeza. rogne.] minionă. le Ministère français de la Justice Adev 03/01/08 ministru. amande migra. million milionar. ministre minor. mine [visage] mincinos. minutie migdal. taille. rabat (il ~) micuţ. minime minion [neo. militaire militar [abrev.m. rabattez micşorează. émerveiller minunat. milieu de (au ~) mijlocul coapsei (le ~). agneau miercurea.f. médian mijlocul (în ~). miment (ils ~) mimează (el ~). rogné micşoraţi. mine mină [aspect]. minuit migală. mie miezul nopţii. mimésis (le ~) mimetic. mensonge miner.]. intermédiaire [n. doucereux. mercredi miere. milliard miliardar. mimique [n.m.] militar [n. milite (il ~) militant. diminuer. mille Adev 01/11/07 miel miei.]. minier minim. diminution micşorat.] mima. rabattu. chier (faire ~) [pop. mimer mimând.]. mille miime. militairement miliţea [bot. mimant mimat.] mijloace. impitoyablement milă [unitate de măsură]. vulg. mineur mineral minerale. mens (je ~) minte (el ~). millimètre milion milioane. charité mim [n. charité. minerai mineriadă.139 - .m.] milenii. militaire [n. mimésis (le ~) mimeză. merveilleux .n. esprit. minorité mintal. militariser milităreşte. miniature minier. millième mijloace. mi-cuisse (à ~) mmmil mila (fi la ~) [+G]. rabattre. mentir mint (eu ~). moyen [adj. millionnaire milita militez. ment minţi (tu ~). =marche des mineurs sur Buch. minéralogie minereu. rabattons micşorare.f. milieux. moyen (par le ~) mijlocitor. miaulement miez (de pâine). menti minuna (se ~).].]. miauler mieunat.m. militant militar.] miliard miliarde.] militar [adj.] mie mii. ministère Ministerul francez al Justiţiei. réduire. milligramme milimetru. réduit. merci (sans ~). mime (il ~) mimesis. mens (tu ~) minţit. moyens (par tous les ~) mijloc. petit [n. médiation mijlocirea (prin ~). ressources mijloace de locomoţie. miniminiatură. bon sens minţi (socate din ~). menteur minciună. militarisme militariza. migrateur migraţie. charitable milostivenie. médiane mijlocire. [mil.]. mimésis mimică [n. merci de (être à la ~) milă.]. mimosa mmmin mina. parmi mijlocul (în ~) [+G] ~). mercredi (le ~) miercurea cenuşii. mental minte minţi. raison. médiateur mijlociu. militer militează (el ~). Silene acaulis [bot. mensonger. mille [unité mesure] mileniu [n. militaire [adj. compassion milă (fără ~). Minuartia sedoides [bot. voiture de transport en commun mijlocie. miner minaret.] mimoză. soldat.] militarism. migrer migrator migratoare. mimésis mimesis-ul. amandier migdală. mimé mimează (ei ~). mercredi des cendres miercuri. Mihail. charitable milostiv. moyens de locomotion mijloacele (prin toate ~). millénaire [n. miel miere de salcâm. Michel mii (< mie). pitié.n. merle mierluţă [bot.] mierluţă pitică [bot. minge.] mieros. Minuartia sp. milliardaire miligram miligrame. migraine Mihaela. balle mini-. [bot.]. mielleux mieuna. milieu mijloc [n.] milivolt.].] militari.] mijloc de transport în comun.m. minéral minéraux mineralogie. mineur minoritate.] minţi. millivolt milos. minaret mină. mime [n. rogner.

infime. sentant [odeur] mirosit. mire mire.minune. mouvez mişcă (el ~). mystifier mistificare.].] [fam. étonnai (je m'~) mirai (te ~). miraculeux miraculos (în mod ~). sordide mizerie. miraculeusement miraj. sentent (ils ~) [odeur] mirosea. remuer mişc.].] misiune. mysticisme mistifica. misère.] . soigneusement. étonnes (tu t'~) mirare. étonne (je m'~) mira (se ~). myopie mioritic. mouvant. mystique misticism. grouiller. moulin moară de apă.]. minutie mioară mioare. mû mişcat [fig. myrte [bot. digérer mistuit.]. "Miorita" miorlăit. marié [n. touché [fig. relique [n. étonnais (tu t'~) miram (mă ~). ému mişcaţi. étonnent (ils s'~) miră (el se ~). parfum. graisser la patte de qqn [pop] mixt. remue mişca (se ~). mouvons mişcător. toucher [fig. gueule [fig. merveille minune (copil ~). sordide mizerabil. étonnais (je m'~) miram (ne ~). brebis miop. moelleux. fourmiller. minuscule minut. arôme [m] Mirela. étonniez (vous vous ~) miraţi (vă ~). lâche. sentait [odeur] mirosind. mise mizer.] moale moi. Mireille miriapod. super [col. miser miză.pl. myope miop ca o cârtiţă. marais. mort moarte (pe ~).] mmmir mira (se ~). meeting mitologie. mouvoir. mouvement (en ~) mişcare greşită.m. geste mişcare (în ~). s. odorat miros infect.f. touchant mişti.].f. mixte miza. mitrailleuse mitropolit.]. mourant moaşte [n. mystère mistere. digéré mişca.] mireasă. pullule (il ~) mişunat. étonnâtes (vous vous ~) miraşi (te ~). étonnement miracol. étonnions (nous nous ~) mirară (se ~). meus (tu ~) mişto [col. tâche mister. mille-pattes mirişte. pestilence miros urât.]. moins minuscul. étonne (il s'~) miră (el se ~) [perf. pullulé mmmit mit mituri. minable. étonna (il s'~) mirăm (ne ~). étonnez (vous vous ~) mirau (se ~). département Maramures [abréviation] mmmo moacă moci. sanglier mistui. chouette [fam. moulin à eau moară de vânt. sensas [fam.140 - . étonnons (nous nous ~) miri (te ~). molle. tendre [mou] moară mori. charge [n. mystification mistral. remue (il ~) mişcăm. niaiseries mlădios. myope comme une taupe miopie. mouvement. métropolite mitui. minutieux minuţiozitate. chaume [champ] miros mirosuri. marécageux MM. pot de vin [fig. enjeu.] mizilicuri. étonnèrent (ils s'~) mirarăm (ne ~). miaulement miorlau!. intermédiaire [n. sent (il ~) [odeur] miros (ei ~) ]. sentir [odeur] miroase. relent [n. arcanes misterios. marécage mlăştinos. mariée mireasmă miresme. étonner (s'~) mir (mă ~). pulluler mişună. étonnâmes (nous nous ~) mirarăţi (vă ~).]. rien [n. mou. nanan [n. mythe mită.]. miaou ! [interj. paille (être sur la ~) mizilic. décès. mystérieux mistic mistică. bronche (il ~) mişcă (se ~). meut (il ~) mişcă (el se ~). mistral mistreţ. miracle.] mirosi.] [devoir]. merveille miraculos. mythologie mitralieră. étonnaient (ils s'~) miră (ei se ~).m. broncher mişca [fig.] miting.]. senti [odeur] mirt [bot. odeur miros [simţul]. minute minuţios. meus (je ~). mirage miră.] mişuna. pousse mlaştină. souple mlădiţă. =de la balade roum. étonnas (tu t'~) miraţi (vă ~). émouvoir mişcare.].] mmmis misit. étonnait (il s'~) mirai (mă ~). prodige (enfant ~) minus. indigence mizerie (a fi în ~). moulin à vent moarte. faux pas mişcat. mission. miracle.

modique modifica. amender modificare. moment. montage montură. pestiféré moloz. monarchie monden.].] moldoveancă [n. tapis [n.] mochetă [n. meublé mobilă. grogner morocănos. amorce [pêche] moment. mode (à la ~) modalităţi. atténuer.]. morbide morcov. uni monolog interior [narat. modestie modic. monopole monoton. bagatelle. débris [pl. sépulcre [n. moulé modelează. mouler. sornette. tas mormanul.].]. moral. appât.] monopol. leurre (il ~) momind. monnaie. leurrant momit. leurre. pétrissant modelat. éthique morală.] molton [textil]. mondial monedă. meuble mocasin mocasini. momentané momi. monologue intérieur [narr. moniteur mono. grincheux. monter. pétrissent (ils ~) modelează (el ~). molleton [textile] moluscă. modéré moderat (în mod ~). pile. modem modera. dresser [installer].n. tombe [n. morne Moise [Bib. pétri. modérément moderator moderatori. leurrer momea. leurrent momeşte. f. tas (le ~) mormanului. modification cartoful modificat genetic. tombeau [n.]. portable [téléphone] mobila. montagnard montare. moule [vb. meunerie morbid. Moldavie moldovean [m. leurré mmmon monahal. monotone monotonie.] mochete. mite molipsit de ciumă. modérateur modern. instant.] monumental. alpin montaniard.mobil [telefon] mobile. monté. montant montează (ei ~). momentané momentan.] mmmod mod. morgue morman mormane. mode. monarque monarhie. plâtras. pose (il ~) montaj. modeste modestie. modérer moderat.]. monétaire monitor. difficile [personnes] mohorât. monacal monarh.] monumente funerare. modeler. molécule molie.] moldovenească [adj. meubler mobilat.de Moldavie molecular. morose morsă. mobile. seconde moment (de ~). mono monocolor. façon mod activ (în ~). posent (ils ~) montează (el ~). tas (du ~) mormânt [n. pétrisse (qu'il ~) modem. mocassin [n. pièce [monnaie] monetar. téléphone cellulaire. humble. simagrée mofturi! [fam. tombeau [n. mode d'emploi mod hotărât (în ~). dressé [monté]. monotonie monstru. moralité morar.]. morse . mode modă (la ~). monomoteur [aéro.] Moldova. posé montând. morale moralitate.m.] mofturos.m. monumental moped [n. monstre monstruos. leurraient momesc. morphotype morgă. carotte morfologie. mormînt morminte. façonner modelând. montage montan. type model antiderapant [la talpă].] mormăi. moulent [mouler] modelează (ei ~). résolument mod plăcut (în ~). pomme de terre génétiquement modifiée Adev 13/05/08 moft mofturi. monstrueux monstruozitate. morphologie morfotip.] monomotor [aero. moléculaire moleculă molecule. activement mod de întrebuinţare. tentation. mobylette [n. modèle plume [vêtement] modela. montait montat.]. pétrit (il ~) modeleze (el să ~).]. modifier. monture monument.f.] mmmor moral. maussade. monument monument funerar [n.n. agréablement modă. mondain mondial. poser monta (el ~). crantage [de la semelle] model super-uşor [haină]. grommeler.141 - .f. mollusque momeală.m.m. Moïse [Bib. pétrir.n. meunier moravuri.].f. =de la province de Moldavie moldovenesc [adj. m. tarare ! [fam. amas. leurrait momeau. modèle. mœurs morărit. moderne modest. =typique à la rég.].f.m. manières model. monstruosité monta.

]DEX online mumie.m. panache moţ [locuitor din Apuseni]. froissé motrice. froisser (se ~) mototoleşte. mobylette [n. mosquée Moscova. multiplier multiplicare. morve mucilagiu. moisi [n. pas mal mulţi [m. Père Noël moşmoană [bot. éteignoir mucava. touffe [n. mouillé muie [vulg. souris [PC] mov. long (en dire ~) multe [f. collant [habits].] mucegăi. femme muierea [pop. vieillard Moş Ajun. dire merci (~ à) mulţumire mulţumiri.] moşneag. longue date (de ~) multă vreme. moisi muci [pl. multiplication multiplicator.]. papier mâché mucavaua. moulage mulare. motocycliste motor. motrice mmmoţ moţ (de pene). gros. legs. relique [f. papier mâché (le ~) mucegai. motoriser motorizare. motif. mosaïque mozaic (de rit ~).] [fam. héritier mmmot mot-a-mot. multimultimedia. remercie (il ~) mulţumeşti. Montagnes de… [abréviation] mmmu mucarniţă [arh.f. tremper.]. maint [arh. veille de Noël Moş Crăciun.] mulţime. mouler mulaj. motion mouse. momie mmmun muncă munci. motiver motivat. nèfle [bot.].f. foule. sexist] muierilor. motivé motivaţie. remercie (je ~) mulţumesc (îţi ~).mort moartă.sg. travail travaux. maint [arh. chiffonné.142 - . multiple mulţi. montagne [abréviation] Mţii. remercié mulţumiţi (voi ~). mauve movila. mouiller muiat.] mmmos moschee.] moţ de păr. merci mulţumi. sexist] muieri. motard.] mortalitate. vieillard moşte [f. motocyclette motociclist. houppe moţăi. ouvrage . moulant mulează (ei ~). mortier mortăciune. remerciez mulţumi [+G]. moisissure. Internet]. cunnilingus. fondement. fellation muiere [pop. remercier mulţumesc (ei ~). mort [adj. héritage moştenitor. moule (il ~) mult. froisse (il se ~) mototolit. merci [n.]. meugler..]. motivation motivează. Moscou mosor. amollir.]. beaucoup mult timp. moteur motor de căutare [PC. mucilage mucos. mob [n. tertre moviliţă. fort [adv. Chat Botté motiv.] moşmon [bot. butte mozaic. moulé mulat pe corp. mazout motoriza. hériter moştenire. Internet] motoretă [n. butte (la ~) movilă.]. longtemps mult timp (de ~). mortier [mil.] multi-. bobine mostră. motive motocicletă. femme (de la ~) mmmul mula. sujet [n. pas mal multe (spune ~). remercient (ils ~) mulţumesc (eu ~). longtemps multe.]. multimédia multimedia [PC]. remercions mulţumind.f. multiplicateur multiplu. moulent [mouler] mulează (el ~).pl. mosaïque MS. œuvre.] motiva. remerciement. néflier [bot. remerciant mulţumise. profusion. moisissure mucegăit. mugir mugur. pousse muia.n. femme (la ~) muierii [pop.pl.].] moşteni. échantillon moş. remercies (tu ~) mulţumim. remercié (il avait ~) mulţumit.].f. littéral motan. =habitant des Montagnes Apuseni moţ [n.]. matou Motanul Încălţat. remercie (je te ~) mulţumeşte. mortalité mortar. butte. multitude mulţumesc. département de Mures [abréviation] Mt. morveux muget. besogne. motorisation mototoli (se ~) mototolesc. moteur de recherche [PC.]. sexist].pl. sommeiller moţiune. succession.m. multimédia [PC] multiplica. charogne mortier [mil. mugissement mugi.] motorină. moulage mulat.]. moisir mucegăire.

travaux forcés muncei [n. ordurier murdar de pământ murdară de pământ. Munţii Ciucaşului. travaillent (ils ~) muncesc (eu ~). Munţii Făgăraşului. travaillez munci cot la cot. =montagnes . hôtesse [invitée] [n. =montagnes des Carpates Orient Munţii Nemira.143 - . murmure [vb. mord muşcă (el ~) [perf simplu]. meurs (tu ~) muri (ar ~). =montagnes .pl. =montagnes . petites montagnes [n. mouche muschiulos. mousse [matelot] musafir. Munţii Siriu. =montagnes S Carpates Orient. métallurgiste muncitor necalificat. =massif des Carpates Orient. montagne [n. Munţii Harghitei. =montagnes . mural mură. succomber. moût mustaţă. travaille (je ~) munceşte. Munţii Ciucului. mordait muşcă (el ~). mordant [adj. semonce [n. travailler muncesc (ei ~). =montagnes S Carpates Orient. incisif. salir.m.] [pop.Carpates E roum. Munţii Vrancei.]. montagne (de la ~) muntenesc. mortel murmur. musclé must. mourir moare. vilain. obligatoirement. mordent muşca (el ~). meurt mor (ei ~).] murmurând. travailles (tu ~) muncim. Munţii Tarcău. Munţii Nemira. travaille (il ~) munceşti. municipal municipalitate. =montagnes Carpates Orient.f. immonde. mourra murim.Carpates S roum.m. mordez muşti. Munţii Gurghiului. =montagnes Carpates Orient. Munţii Bodoc.] municipal. Munţii Parângului. Munţii Căliman. petite montagne [n. Munţii Ciucaşului. travaillé munciţi. murmure.f. Munţii Ţarcului.Carpates E roum. Munţii Breţcu-Oituz.m. =montagnes Carpates Orient.Carpates S roum. =montagnes S Carpates Orient. =montagnes S Carpates Orient. Munţii Căpăţânii. montagnard [adj.]. Munţii Rodnei. moustachu mustrare. saleté. mordra muşcăm. Munţii Stânişoarei. maculer murdări (se ~).f. moustache mustăcios.f]. Munţii Semenicului. meurs (je ~) mori.] munţi. municipalité municipiu. Munţii Bucegi. mordons muşcat. =montagnes . Munceii Neamţului.] musai [pop.Carpates S roum. susurrer. habitué [n.Carpates S roum. mordu muşcaţi. montagneux Munţii Apuseni.Carpates E roum. =montagnes . =montagnes . munition munte [n.] Munceii Întorsurii. mouche tsé-tsé musca-n lapte (ca ~). travailler coude à coude munci pe brânci. montagnard.f. =montagnes S Carpates Orient. =montagnes N Carpates Orient. Munţii Retezat.muncă silnică. mordrait muşcă (ei ~). =de la province de Valachie muntele munţii. =montagnes . =montagnes S Carpates Orient.] muntos. dans les Carpates S Munţii Giurgeuluiu. =montagnes . mourez muribund. Trans. mords muşca (ar ~). mourrait muri (va ~). =montagnes Carpates Orient. tacher murdărie.pl. mourons murind.] . crasse [n.Carpates S roum. mont muntean. cheveu dans la soupe (comme ~) muscat. =montagnes N Carpates Orient. =montagnes S Carpates Orient. travaillons muncit. malpropre.] musafir (~ obişnuit).Carpates S roum.]. =montagnes .Carpates S roum.]. grognement murmura. ouvrier [adj.] muri. ouvrier. hôte [invité] [n. =montagnes S Carpates Orient.Carpates E roum.Carpates S roum. mordre muşc. travailler comme un nègre muncitor. murmurer murmură.f. montagne (la ~) muntelui munţilor. Munţii Perşani.] [reg. Munţii Godeanu. manœuvre muncitoresc. nécessairement musca-ţeţe. mourant muriţi.Carpates S roum. mûre [fruit] murdar. =montagnes S Carpates Orient. =montagnes . valet de ferme muncitor metalurgist.m. travailleur muncitor agricol. Munţii Baraolt.] munci. moribond muritor. =montagnes . =mts. Munţii Vâlcan.] [pop. murmurant mmmus mus. =montagnes S Carpates Orient. =montagnes . meurent mor (eu ~). mmmur mural. mordit muşca (va ~). remontrance. sale. murmurent.Carpates W roum. terreux murdări. muscat muscă muşte. Munţii Piatra Craiului. =montagnes . Munţii Hămaşului. municipalité muniţie. Munţii Retezatului. mords (tu ~) muşcător. muncel [n.] muşca.

natal natalitate.]. fourmilière mmmut mut [adj. n'avons pas n-aţi. naturalisme naturalist. musli Myrtus communis. natation nativ. pif [n. naît (il ~) naşte (s-ar ~). narratologie naratologie [abrev. natif natură. n'a pas n-am… (eu ~). narrateur narau. [narr.] muşchi.] [fam. silencieusement muză. racontais (je ~) narat. mû. narcotique narcoză. crédule naivitate. dodo (faire ~) naos. musical muzicant. contrôleur (le ~) [SNCF] nnnat natal. raconterez nara (voi ~).]. nacelle nadă. déménage (il ~). estropié mutră mutre. nylon ingénu nailon superuşor. nez retroussé nasol [fam. géranium muşcatu-dracului [bot. narcisse narcisă galbenă. mutuel muţeşte.]. déménager mutat.muşcătură. nième (le ~) n-o.]. moche [fam. racontera nara (veţi ~). meus (tu ~) mutare. mousse [bot. musique muzică [abrev.] muşchi [anat.] nnna n-a. enlever. nabab nacelă.] muţi mută mute. enlevons muţi (tu ~). bâtard. musicien müsli. [mus. nase nasture. naissons naşteţi (vă ~). muse muzeu. camomille muştar. naîtra naştem (ne ~). meus (je ~). ingénuité. mutiler. naîtrait naşte (se va ~). narcose nas nasuri. naissent nască (el să se ~). n'avez pas n-au.] naraţiune. Scabiosa lucida [bot. naïveté naivitate (cu ~). povestitor. dodo nani (face ~). nez (fermer la porte au ~) nas cârn. gueule [fig. racontez narator. leurre. nature natural. n'ont pas n-lea (al ~). natalité nataţie.] naturalism.]. naissant născu (se ~). navet napolitană [alim. enlèvent mută (el ~).]. raconte (il ~) narez (eu ~). naïf. naquit născut născută. accoucher naştere. marraine naşpa [arg.]. mouche (de la ~) muşuroi de cârtiţă muşuroaie de cârtiţe. n'ai pas n-am… (noi ~). naissant naşte (ea ~) [ginec. narine narcisă. moutarde muştei.]. muscle muşchi [bot.].] mutual. vaisseau nap. raconté naraţi. nais năştea (se ~). issu naşte. naturel [n. emménagement mutila. ingénu.] naşte (a se ~). morsure muşcată [bot. jonquille narcotic.144 - . enlève (il ~) mutăm. mutilation mutilat. naturaliste . racontait nara (va ~). moche [fam.m.]. ne la nabab. déménages (tu ~).f. musicien muzician. nase. enlèves (tu ~). naissait născând. racontons narează (el ~). nez bouché (avoir le ~) naş. né născut [fig. naissance naştere [ginec. déménage (je ~) muta (se ~). accouche naşte (el se ~). parrain naşă.] nară nări.]. narrer nara (el ~). déménagement. nylon microplume naiv naivă. emménager mut (eu ~). muet muta. naître nasc (ei se ~).][pop. myrte [bot. enlevez mută (ei ~). appât. enlevé mutaţi. raconterai naram (eu ~).] muşeţel.]. nez. accouchement naşul [pop. naïvement nani. naisse naşte (care se ~). naissez naşti (te ~). gaufre nnnar nara. taupinière [n. raconter. mouvez.]. amorce [pêche] nailon.] muşuroi de furnici. bouton nasul înfundat (avea ~). narratif naratologie. raconte (je ~) naratar [narat.] [CFR]. estropier mutilare. naturel naturaleţe.] nas (închide uşa în ~).] muzical. narrataire [narr. mouvons. racontaient narăm. meut (il ~). musée muzică. narration narativ narativă.

impétueusement năvod. A] ne-. hărţuială. genre humain neant. tracas necesar. nasaliser. navigant navigare. nautique nnnav naval. inventé. rétif nărui. nem neamul omenesc.]. fond [vb. nasalisation nazist.]. hébété năuci. espiègle nebunesc. chagrine (il ~). chagriner. distrait [adj. tomber sur [violemment] năpustiră asupra (se ~).m.]. invention nătăfleţ. fondu năpustit asupra. fondre sur. tracassant necăjit [adj] necăjită. nationalisation naţionalizat. invente (j'~). naturalisation naţional. inattendu. fondent sur. naufrage nautic.. noire (liste ~) neagră (piaţa ~). A] NE. inventons născocit. irruption năvalnic (în mod ~).O. irruption năvală (da ~). boue. national naţionalism.]. inattentif. improviste (à l'~).] necaz. nécessité nechează. rebours (à ~) nnne ne. hennir nechibzuit [n. ennui. sombrer năruit. tracas necaz. race. nation N. abîme neapărat [adv. irruption (faire ~) năvăli. lignée neam [popor] neamuri. navette naviga. tracassé. importe de (il ~) necesita [ofic.]. fou folle. soudaine neaşteptate (pe ~). distraction [fig. précipice. soudainement neatârnat [arh. soudain neaşteptată (pe ~). dupe năuc. navigation navigaţie. nef [n.m.] . colère (piquer une ~) nădăjdui. nef [n. nécessairement Neapole. requis necesar (strictul ~). forgé. extraction. bateau. espérer nădejde.] năpusti asupra. inaltérable neam. aliéné. inventez născocire.f. nasal nazalizare. nationalisme naţionaliste.145 - .] [bot.A. navigation navigaţie de coastă. réclamer. inventes (tu ~) născocim. nécessairement necesar să (e ~). tracasser necăjea. NON. navigateur nazal.m. forger. mégarde (par ~) neatins (de ~). muer năprasnic [n. néant.] navă [n.T.][église] navă cosmică. insensé nebunie nebunii nebunia. inventer născocesc. Geranium robertianum [bot.naturaliza. nébuleux nebun nebună. invente (il ~) născoceşti. brusquement. indépendant neatent. chagrinait. nous [pron. toqué [fam.]. nationaliste naţionalitate. naufragiat. hébéter năvală. tombe sur (qu'il ~) [violent] năpustesc asupra. nazi nnnă năbădăile (a-l apuca ~). tracasse (il ~) necăjind. ruer năvălire (în mod ~). noir (marché ~) neajuns [n. hennit necheza. naviguer navigabil. NOUS… <il NOUS a filmés> NE. vaisseau. besoin. folie Adev 02/01/08 nnnec necăji. navigable navigant. espoir nămol. sombré născoci. nécessiter necesitate necesităţi. tombé sur [violemment] nărăvaş. naufragé naufragiu. étourderie neatenţie (din ~).f. vaisseau cosmique navetă. navigation côtière navigator. intangible nebăut (de ~).] năpusti (se ~). ruer năpusti asupra (el se ~). tombe sur (il ~) [violemment] năpusteşte. étourdi neatenţie.] nebunatic. nécessaire. imaginaire născociţi. vase [boue] năpădi. nationalité naţionalizare.<NEfumător> ). nuisance.<NON-fumeur> neacceptat (de ~).][a catedralei]. inconvénient nealterabil. O. tomba sur (il ~) [violemment] năpusti asupra (se ~). inacceptable neagră (listă ~). naturaliser naturalizare. infester năpârli. tracassait necăjesc. ruée.]. turbulent neaşteptat.A. imbuvable nebulos.T. naval navă.]. nous [pron. ruent sur năpusteşte asupra (se ~). filet de pêche ndoaselea (de-a-~). nécessaire (le strict ~) necesar [adv. fondait sur năpustească asupra (să se ~). hărţuială. inventent născoceşte.<el NE-a filmat>. Naples neastâmpărat.f.]. se ruer sur năpustea asupra. tombèrent sur [violemment] năpustit.N. étatisé naţiune. peuplade. chagrin [adj. tracassent necăjeşte. étourdi [n.

invraisemblable necrolog. négligeable neglijent neglijenţi neglijentă neglijente. négligent neglijenţă. pourparlers negoţ [arh.] nnnei . commerce negoţ [n.] negreală.]. négocié negociaţi (voi ~). négligea neglijând. négociant [vb. négociez negociau [pl. noirceur [n.] negru [adj. nie (je ~) nega (el ~). brume neguros. négligé [n. verrue nega. commercial negustorie [pop.] negoţ ambulant. nia negăm. négocié (ils avaient ~) negociat.m.n. nient negai. indéfini nedefinit (de ~).f.]. négocia negociem. confus neconceput (de ~).] neguţători. infidélité necrezut (de ~). négociateur negociere. vague [adj. négocier negociaseră. néfaste nefericire. inconstitutionnel necontestat.][film]. niais. nias negat. mettre au négatif nega importanţa.] negustori. fatal. nies (tu ~) nega. négligé neglijează (ei ~). négligent (ils ~) neglijează (el ~). négociaient negociază (ei ~).m. injuste nedrept (pe ~). négociations. impur nnned nedefinit. incroyablement. négocions negociind. inconfortable neconstituţional. inutile nefumător. brumeux negustor [arh. injustice nefast nefastă. impitoyable. incommode.m. négociable negociator. nier l’importance de negare.] nehotărâre. obscur [fig. non-fumeur nnneg neg. indésirable nedrept.] necurat. niaiserie. néglige (il ~) neglijez. nectar nectarină.] negociabil. marchand. vague [adj. doute (sans ~) negricios.n. négatif [n.][fam. indigne nedesăvârşit. commerçant. négoce [n.]. introuvable neghiob neghioabă. imparfait nedesluşit. négligence neglijeu [n. ignorance necunoscut necunoscută. nie (il ~) neg (eu ~). négation negăsit (de ~).]. cru [adj. nécrologie necromant. irrésolu nehotărât (articol ~) [gram. colportage [com. néglige (qu'il ~) neglijezi. sans faute negreşit [pop. négligeant neglijat.]. commerçant. niaient negă (el ~). négocient negociază (el ~). indiscipliné nedorit. commerce neguţător [arh. irrésolution nehotărât nehotărâtă.] necorespunzător. nié negaţi (voi ~).necinste. nègre [n. nier neagă (el ~). indéfinissable nedelicat. nectarine necultivat (teren ~).146 - .]. méconnu. infidèle necredinţă.].] negri neagră negre. négociant neguţător ambulant. négliger neglija (el ~). détresse.] nedeterminat.] negresă [n.]. implacable nectar. niai negaşi. indélicat nedemn. négation negativ negativi negativă negative. niez negau. négliges (tu ~) neglijabil.]. négociant negustoresc [arh. malhonnête. incertain. noirâtre negrişor [fam.][arh. niait negaă (ei ~). négligeait neglijă (el ~). inconnu. inconcevable neconfortabil. malheureusement nefericit.]. niant negi (tu ~).m.]. malheur nefericire (din ~). négresse negreşit. incontesté necopt. parlementer.m. noir negru [n. fruste neciteţ. malheureux nefolosit (se ~).m. incroyable. nécromancie necruţător.]. sottise neglija. sot neghiobie. négociation negocieri [pl. jachère (champ en ~) necumpătat. indécis. nécromant necromanţie. négocie (il ~) negocie (el ~).f. malpropre necioplit. inutilisable nefolositor. impropre necorespunzător (în mod ~). faussement nedreptate. nions negând. méconnaissance. malhonnêteté necinstit.][lenjerie]. indéfini (article ~) [gram. indéchiffrable neclar. indéfini nedisciplinat. intempérant necunoaştere.] negură. colporteur [com. néglige (je ~) neglijeze (el să ~). nègre [n.] negaţie. négatif negativ [n.] negocia.n. insuffisamment necredincios.

inouï nemaipomenit. Jeannot nnnem NEMAI. crapule nnneî neîmpăcat. immaculé neprimitor.147 - . incompris neînţeles (de ~). futile. impitoyable neînemânare. nématode nemâncate (pe ~). impitoyable Nemira. immédiatement. impuissance nnner nerăbdare. rebutant nepoată [de bunic]. désagréable. agitation nelinişti.] nelegiuiţi.] neplăcut. incompatible nepreţuit. impromptu (à l' ~) nepricepere. néoneoane. méconnaissable . hère (pauvre ~). néolithique neologism. incessant. petits-enfants nepotism. impardonnable neigienic. malentendu neînţeles.m. non-officiel neofit. brusquement neputincios. inexorable. indolent. impuissant neputinţă. inconciliable neîmpăcat (de ~). mineur. mécontentement nemulţumit. infini nemărturisit (de ~). neveu nepoţi [de bunic]. assiette (pas dans son ~) nelalocul său (se simţi ~). implacable neîndurător. jeun (à ~) nemărginit. inconsolable neînăbuşit (de ~). cesse (sans ~) neînchipuit (de ~). impoli. invaincu neînvins (de ~). irréel nerealizabil.] nelinişte. fâcheux. petite-fille nepoată [de unchi]. malédiction nenorocit.<NEMAIvăzut>. ingrat. ratant [cible] nenoroc. indifférent. irremplaçable neînsemnat. incompétence nepriceput. mésaventure. négligent nepătat. immortel nenimerind. immobilité nemişcat. imperturbable. inconcevable neîncredere. mal dans sa peau (être ~) nelegiuit [n. nièce nepoliticos. increvable neobosit (de ~). différent. incompétent neprihănit. impérissable neplăcere. ennui. inavouable nemernic. increvable neobrăzare. nemişcare. insouciance. mécontent nemuritor. néologisme neon.]. malheureux nnneo neo-. impatient nereal.neiertat (de ~). indubitable neînduplecat. invincible nelalocul lui. incompréhension. mésentente. cruel neînduplecat (de ~). inoccupé neoficial. maladroit neîndoielnic. mécontenter nemulţumire. immaculé nepătruns (de ~).]. Neptune [planète] nepusă masă (pe ~). toupet neoclasic. inintelligible neînvins. tourmenter neliniştit. néon neon (lampă cu ~). hors de prix neprevăzut. malchance nenorocire. irrévérencieux nepot [de bunic]. néoclassique neocolit (de ~). inquiéter. incontournable neocupat. ingrat nerecunoscut (de ~). néophyte neolitic. indifférence. effronterie. impartial nepăsare. néo-zélandais nnnep Nepal. mal-peigné nepieritor. imprévu. intrépide neîngrijit (de ~). impatience nerăbdător. néon (tube au ~) neozeelandez. =montagnes S Carpates Orient.] nemulţumi. inintelligible neisprăvit [adj.] nemilos. hors-la-loi [n. insignifiant. tourmenté nelocuit. gaucherie neîndemânatic. inattendu. malheur. histoires [pl. népotisme nepotrivire. inhospitalier Neptun. irréalisable nerecomandat. insouciant. nuisance neplăceri [pl. maladresse neînfricat. Népal nepalez.]. immobile nemţişor [bot. insalubre neimpozabil. immédiat neîntrecut. moindre neîntârziat.].] [vulg. Delphinum elatum [bot. népalais nepărtinitor. con [fig. déconseillé nerecunoscător. petit-fils nepot [de unchi] nepoţi.m. froideur nepăsător nepăsători nepăsătoare. irrépressible neîncetat. impénétrable nepieptănat. inachevé neisprăvit [n. incrédule. néon (tubes au ~) neobosit. négligé neînlocuit (de ~). méfiant neîndemânare. inhabité Nelu. impayable neîntrerupt.] neinteligibil. JAMAIS… <JAMAIS vu> nemaiauzit. indolence. non imposable [fin. inquiétude. incompatibilité nepotrivit. méfiance. embêtant. inouï nematod. suspicion. incompréhensible. ininterrompu neînţelegere. insolence.].m. incessamment neîncetat [adv. fortuit neprevăzute (pe ~). incroyance neîncrezător.

instabilité nesuportat (de ~). neurone neutralitate. indécence. neurologie neuron. ignorance nnnet net. névrotique nevrozat. neurasthénie neurolog.n. insurmontable nnneu neuitat (de ~). Nouveau Brunswick New Orleans. irrespirable nereuşind. lissa (il ~) netezind. légèreté. imprudent nesănătos. impertinent. Nicolas Nigeria. indigent. femme [épouse] nevăstuică. lissant netezit. neutralise (il ~) neutrino. nécessité nevoie (de ~). nervosité nervuri. ni… ni… nicicând. invendable nevastă. avide. irrégularité neregulat. précaire. lisser. forcément. nimbe ne.]. tomba sur (il ~) [par hasard] nimerii peste (eu ~). net [catégorique] netăgăduit. indifférence nesincer.][personne] nimeri peste. Nouvelle Orléans (la ~) newtonian. personne (à ~) [pron. artificiel. nerveux nervozitate. incontesté netăgăduit (de ~). nervures nnnes nes [pop. lissaient (ils ~) netezesc (ei ~). nul [art. insuffisant nesăbuire. jamais niciunde. lissait netezească (să ~). personne. newtonien newyorkez. gré (mal ~) nevralgie. futile neseriozitate. névrose New Brunswick. nihilisme Nil (fluviul ~). aucune nici un. tombèrent sur (ils ~) . insatiable nesecat. tomber sur [par hasard] nimeresc peste (eu ~). invraisemblable nevindecabil. faux [adj. infini. jamais nicicum. manqué nerozie. ratissé netrecut (de ~).].] nici unul.nerecunoştinţă. plat. indéniable. indéfiniment nesigur. incertitude nesimţire. sauf [adj. newyorkais nnnic nicăieri. ness. indécis. lissé. pas même nici o. égaliser [surface] netezea. incontestable neted netezi netedă. intolérable neşters (de ~). sempiternel nesfârşit (la ~) nedefinit (î mereu). neutraliser neutralizat. ni nici măcar. besoin. nul [pron. neurologue neurologic. Nicolas nicotină. infranchissable. lisse (il ~) netezi (el ~). farouche nespecialişti. nécessiteux nevoie. nickel nichelat. doute [n. nécessités nevoiaş nevoiaşi nevoiaşă nevoiaşe. neutralité neutraliza. nulle part nichel. aucunement niciodată.neh.] nici una. lisse. nicotine Nicu. lissent (ils ~) netezeşte. neutron neutru [m. névrosé nevroză. inachevé netezi. innocent nevinovăţie.] (homme ~) nesociabil.] neutri neutră neutre. neutralisé neutralizează (el ~). imprudence nesăbuit. ingratitude neregularitate. aucun nici… nici…. inconstant nestatornicie. besogneux. non-spécialistes nestânjenit. Nigeria nihilism. nulle part Nicolae. belette nevătămat. effronterie neruşinat. neutre nevandabil. nerf nervos nervoşi nervoasă nervoase. Nil Nilul. aucun nici un [art. incurable nevinovat. nég.]. indélébile. nescafé nesatisfăcător. Nil (le ~) nnnim nimănui. tombai sur (je ~) [par hasard] nimeriră peste.pl. névralgie nevrotic. frivolité nesfârşit nesfârşită. incertain nesiguranţă.][personne] nimbus [meteo]. tombe sur (il ~) [par hasard] nimeri peste. néréide nerespectuos. lisse (qu'il ~) netezeau. effronté nerv nervi. sottise neruşinare. inoubliable neurastenie. neurologique neurologie.]. neutrino neutron. ratisser. interminable.indéf.148 - . nimbus [météo] nimeni. impudence. librement nestatornic. ineffaçable neştiinţă.] nimb. tombe sur (je ~) [par hasard] nimereşte peste. ratant nereuşit. irrespectueux nerespirat (de ~). nickelé nici. impudent. nul [pron. Nouvelle Orléans. malsain nesăţios. poli neterminat. innocence nevoi [n. indemne neverosimil. intarissable neserios. irrégulier nereidă.

nomade [adj. sans but lucratif. nous-mêmes noiembrie. nymphomane nimfomanie. NON-.f.] (chance) noroc!.pl.<NON-sens> non-profit. nostalgie nostru. nitroglycérine nitui. nomade nomad [adj. niveau de (au ~) nivelul (la ~). sableux nişă. nuitée [séjour d’une nuit] noapte de noapte.] nociv. rivet nitrat. nord nordamerican. non-conformiste nonsens. tourbillon de poussière noră nurori. nuages (être dans les ~). tchin-tchin ! [fam. neuvième [1/9] nomad nomazi. nuages (dans les ~) nori (fi cu capul în ~). nuit (la ~) noaptea [adv. aubaine.]. pot [fam. gentilhomme. nuit tomba (la ~) noastră noastre. code de la route (le ~) noroc. novembre noimă (fără ~). aplatir. neigé (il avait ~) ninsoare [n. incompréhensible noimă (fără nici o ~). Normandie normativ. chute de neige [n. norvégien nostalgic. Nice nisip nisipuri.f.]. bonne chance. destruction nimicuri [pl. rien [n. Hutchinsia brevicaulis [bot. anéantit nimicind. normatif normele de circulaţie rutieră. Noé [Bib. sable nisip fin. tombé sur [par hasard] nimerite (pe ~). nord-américain nordic. normalement normalitate. nymphe nimfomană. nordique nori (cu capu-n ~). terreux noros.] ninge.149 - . nombrilisme nomenclatură. belle-fille. on noi însene [f. nymphomanie nimic nimicuri. hasard. nous-mêmes noi înşine [m. anéantissant nimicit. nuage nor de furtună. niaiseries. anéantissait nimiceşte. rien nimic [n. nitrater nitroglicerină. fortune. neigea ninsese. nomenclaturiste nominal. DU <bois DU café !> [partitif] NIŞTE <mănâncă NIŞTE supă>. anéanti nimicire. nôtre nobil. vapes (être dans les ~) norii.] nimici. nuages (les ~) normă. normal normal (în mod ~). neiger ningând. neigeait nins. veinard noroi.]. septentrional. japonais. nuageux Norvegia. sable fin nisipos. norme normal. La nuit porte conseil noaptea se lăsă. nuit (de la ~) nnnor nor nori. normand Normandia. À vos souhaits ! Noroc! [toast]. À votre santé ! noroc chior.]. lendemain (du jour au ~) noapte [hotel]. toxique nod. veine noroc şi sănătate!.f. nonchalance nopţii. nippon nirvana.] . normalise (il ~) normand. notre . nominal nominalizare. normalité normaliza. niche NIŞTE <bea NIŞTE cafea!>. normalisation normalizează.] ninsori [n.] norocos. nomenclature nomenclaturist. nuage chargé de tonnerre nor de praf. pendant la nuit Noaptea e un sfetnic bun. aplati nivelul (au ~) [+G]. Norvège norvegian.] nipon. s.nimerit peste.].]. niveau de (au ~) nivela. anéantissement. chance. à but non lucratif nonconformist. normaliser normalizare. niveau (au ~) nnno noapte nopţi. nœud nodul. notre nos noastră (a ~). neigé ninse [perf. sens (sans aucun ~) noime [1/9]. boue noroios noroioasă. bru nord.]. aplanir nivelat.] nombrilism.].<NONsens>. nostalgique nostalgie. vapes (dans les ~) nori (cu capul în ~). nirvana Nisa. DE LA <mange DE LA soupe> nit. fange. river nivel. tchin-tchin ! [fam. aveuglette (à l'~) nimfă. chaque nuit noaptea. riens [pl. nitrate nitrata.]. chance (bonne ~) noroc! [închinând paharul]. anéantir nimicea. non-sens nonşalanţă. nous.] Noroc! [strănut]. nuit noapte (peste ~). nodule Noe [Bib. niveau nivel de (au ~). neige (il ~) ningea. seigneur nocilă [bot. nomination nnnon NON. neigeant ninge.] nnnoi noi.

nu se $$$ nu-ţi. rater (~ quelqu'un) nu se simte bine (care ~). notation notaţie. insigne [adj. nombre număr cu soţ. dix-neuf nouăzeci. instant (à l'~) număr numere. nombre pair număr de (în ~). raté (il avait ~) nu reuşisem (eu ~).] notar. raté (tu avais ~) nu reuşişi. ratons (nous ~) nu reuşiră. nudité nuieluşă. nombre (en bon ~) număr [cantitate]. ne sois pas ! nu fi în apele. rata (il ~) [cible] nu nimerii de. naguère nu face nimic!. ne te nu avea încredere.n.m. note (il ~) Nota redacţiei. uniquement. nucléus nucleu [n.red. ne… pas. se méfier (~ de) nu se întâlni (~ cu cineva). rate (je ~) nu reuşeşte. bientôt. immédiatement.]. ratais (tu ~) nu reuşeam (eu ~). rate (il ~) nu reuşeşti. nouveauté (de la ~) novator. négliger nuanţă nuanţe. note [restaurant] notă la subsol. nouveau-né nou (din ~). ne le nu-mă-uita [bot. numéro număr (în mare ~). nos nnnot not. n'est pas nu-i mare brânză!. rater [cible] nu nimerea de. neuf nouăsprezece. ratais (je ~) [cible] nu nimereşte.nostru (al ~). nu [n. addition. non. ratas (tu ~) nu reuşiţi. être hors d'état de nu fi sigur. nubien nubil nubilă. rata nu reuşii. noté notau.] nuca în perete (ca ~). douter. tout de suite. cheveu dans la soupe (comme ~) nucă. noix de coco nucă). noyau cellulaire nud. nul (être ~) nnnum numai. neuvième (le ~) noutate noutăţi. tout neuf noua (a ~). noter notă (el ~). notaire notare. note [au bas de la page] nnnou nou noi nouă noi.][atom. notation notă. ratâtes nu reuşise (el ~). pourvu que numai să nu.][bot.. [bot. teinte [n. noix nucă de cocos. ce n'est pas grand-chose ! nu-l. ratai nu reuşim. neuf. neuf [adj.] nucleu celular. notaient notează el ~). à moins que numaidecât. ratâmes nu reuşirăţi. rater nu reuşea (el ~). nôtre noştri. coquille $$$ nuclear.][atom. nuisances sonores Adev 01/04/08 NT. raté (j'avais ~) nu reuşiseră. noyaux [n.pl. nucléaire nuclei [n. indisposé nu ţine seama de.]. ratais (je ~) nu reuşesc (ei ~).] nuci.] nucleotidă. ratait nu reuşeai. Note de la rédaction notabil. Nouvelle Zélande (la ~) nouă [numeral]. raté [cible] nu reuşi.n.] nul şi neavenit (face ~).f. département de Neamt [abréviation] nnnu nu. ne nu-i. seulement. ratait (il ~) [cible] nu nimeream (eu ~). nubile nuc [n. novateur novice.pl. nullité nulitate (fi o ~). autant numai să.]. nul [adj. nuisance noxelor sonore. ratai [cible] nu nimerise. noyau [n. rates (tu ~) nu reuşi (el ~). ratez nu se încrede. ne pas être dans son assiette nu fi în stare să. nul et non avenu (rendre ~) nulitate. Note de la rédaction [abréviation] nota.][bot. nombre (au ~ de) . nouveau. nuance. complet [hôtel] nu cunoaşte. nouveauté noutăţii.m. méfier (~ de) nu avem camere [hotel]. neuvième (la ~) Noua Caledonie.][bio. nota notând. quatre-vingt-dix noulea (al ~). noté (il avait ~) notat. ne pas être sûr nu nimeri.150 - . notant notase. novice novicele. nouvel. baguette nul nulă.] nuditate. note notă de plată. myosotis nu-mi. nucléotide nucleu. nombre. ne me nu-s.] nubian. nouveau (de ~) nou nouţ nouă nouţă.][bio. ratèrent nu reuşirăm. ratent nu reuşesc (eu ~). rien que. Myosotis sp.m. novice (le ~) noxa noxe. raté (il avait ~) [cible] nu nimerit. pas. raté (ils avaient ~) nu reuşiseşi. Nouvelle Calédonie Noua Zeelandă. noyer [n. ne sont pas nu-şi.m.] nuclee. de rien ! nu fi!.] nou-născut nou-născuţi. rate (il ~) [cible] nu nimeri (el ~). méconnaître nu de mult.

] oale. forces (tu ~) obligatoriu. objectait obiectat. Que nenni ! o să [+ ind.151 - . objecter obiecta (el ~). hommes (les ~) oamenilor.]. hôtesse [invitée] [n. ordinairement obişnuit [adj. un une o!. quelque [adj. forcé. obole (l'~) . habitué oblic. hautbois obol [n.n. force (je ~) obliga. obole [n. obligeait obligat obligaţi obligată obligate. nomme (il ~) numi (el ~).] ooob Ob.. fin [n. obligé obligaţi (voi ~).][littéraire] nuvelist. coutume obicei (de ~). biais (de ~).]. prez. obligez obligă. nuptial nutreţ. hommes (des/aux ~) Berlusconi. source [d'une rivière] obcină obcine. =montagnes bas Carpates Orient obez obeză. forcément.f] oaste. obligation oblon obloane. matière obiect zburător neidentificat. aveugles oarecare [adj. volet.m. forçant. forçait. objectons obiectând. objectaient obiectă.].neh. obligeons obligând. la. nom numele. obliquement obliga.] [but] obiectivă.][banal] oarecare [adj. obligea obligăm.]. banal. forcer. hommes oamenii. nutrition nutritiv nutritivă. obligatoire obligatoriu (în mod ~).] obolul. pot [n. numérique numeros. obèse obezitate.] oblongă. nouvelliste oooa o. objet.f. numismatique nuntă. oblongue oblong [neo.f.]. nombre impair număr prim [mat. obligent obligă (el ~) [perf.] obiectiv. obytchno obiceiul (lua ~). =colline longue de Bucovine Obcinele Bucovinei.] oaspete. numismate numismatic.m. objectes obiecţie. brebis. noiraud oaie oi. gens. objecta obiectăm. objectant obiectează (el ~). obligeant [vb.f. objecté obiectau. ordinaire obişnuit (în mod ~).n. commun. habitude obişnuit. mariage nupţial.m. oblong oboi. nombre (il ~) numărătoare inversă. objet [but] obiectiv [n.] obligi. numérotage numerotat. habitué [n. vulgairement. plaque d'immatriculation număr fără soţ. objectivité obişnui.]. un petit peu oacheş oacheşă. accoutumer obişnui (se ~).].] numeric. origine obârşie [geo. habitué.f. objecte (j'~) obiectezi. fourrage nutriţie. oblige (il ~) obligă (ei ~). s. UNE <UNE voiture> O nu!. [marque du futur populaire] o ţâră [pop. nombre impair număr impar. nommait numeau.] [devoir]. nommé numismat.m. force (il ~). Berlusconi premier ministre pour la troisième fois Adev 15/04/08 oarbe < orb. numéroter numerotare.număr de imatriculare [auto]. marmite oameni < om. compte à rebours nume / nume. habitude. obligatoirement obligaţie. numéral numerar [n. obésité obicei obiceiuri. nommaient numesc (ei ~). nom (le ~) numele (în ~). nomment numeşte. objective obiectivitate. habituer. numéro hors série [journal] număra.]. nom de (au ~) numelui [n.].]. numéroté numi. nouvelle [n. accommoder (s'~) obişnuinţă. nombre premier [math. ordinairement.] număr special [al unui ziar]. numéraire [n. observation. armée oază [n. quelconque [adj. mouton oală [n. objection obiectiv [foto].f. neh.]. vulgaire. objet volant non identifié. objet (sans ~) obiect poleit cu aur. nommer numea.]. premier pentru a treia oară. ô ! O <O maşină> [art. biais [adj. communément.] obârşii. pli (prendre le ~) obiect obiecte. habituellement. nombrer numără (el ~). pratiquer. corpulent. obliger oblig.]. objet obiect (fără ~). nutritif nuvelă. objecte obiectez.f. dorure obiect de studiu.f.][banal].].] oblic (în mod ~). colline haute [abréviation cartographique] obârşie. hôte [invité] [n. habituel obişnuit [n. hommes (à des ~).] obişnuit cu obişnuită cu. travers (de ~). nomma numit. accommoder. indéf.]. charge [n. OZN. nom (du ~) numeral. contrevent oblong. OVNI obiecta. objectif [n. familier. noce. nombreux numerota. oasis [n.

] ochi. œillade. obtiens (tu ~) obţii (tu să ~).pl. Gentiana ciliata [bot. Gentiana utriculosa [bot. Biscutella levigata [bot. observait observa (el ~). obtenez obţinu (el ~). obtiendrais (tu ~) obţine (aş ~). apercevrait observă (ei ~). observions observând.]. nuages (être dans les ~) ochii pe (fi cu ~). observé.] ochiul-boului de munte [bot.]. mettre en joue [fusil]. collimateur (avoir dans son ~) ochii şoricelului [bot. baie ochi de bou ochiuri de bou. fatigant obraz [n. ténébreux. œil yeux ochi (la plasă). occasionnellement occident.].]. obtenons obţineţi. carreau [n. lassitude. joue [n. obtins (tu ~) obţinut obţinută. barrière. observateur observatrice observator (~ astronomic). apercevant observaşi. apercevra observai. aperçoivent. ordurier obscenitate.m.] ochincele [pl.m. obole (apporter son ~) oboseală. obsèdes (tu ~) observa (a ~). aperçu observaţi. obsédait obsedant obsedanţi obsedantă obsedante. obscurité obsecvios. aperçus (j'~) observăm. maille ochi [n.] obscur (în mod ~). obtiendra obţine (eu voi ~).] ochitor.f.] [de geam] ochiuri. obtenant obţine. yeux (la prunelle de mes ~) ochincele [pl.] [bot. obsolète obstacol.][de fenêtre]. océan oceanic. tireur ochiul-boului [bot. obscène. observaient observe (să ~). effronté obraznic. obtins (j'~) obţinuşi (tu ~). obtiendras obţinem.] [bot. fatiguer obosit obosită. occasion (à l'~). œil (coup d'~) ochelari [m. observe (j'~) observa (ar ~).] ochii (văzând cu ~). observais (j'~) observam (noi ~). obscurément obscuritate. observe (qu'il ~) observi. obtiennes (que tu ~) obţin (ei ~).] obraji obrazuri. obtiens (j'~) obţin (eu să ~). communauté obştesc. aperçus (tu ~) observat.]. fatigue obosi.] (partie du visage) .]. obstacle obstinaţie. observatoire obsesie obsesii. obstination obstrucţie. apercevez.g. obtus (angle ~) [math. aperçut (il ~) observa (va ~).].] ochelari de soare.f. obstruction obşte [arh. œil poché ochii (văzând cu ~). obturation obtuz. lasser. œil américain (avoir l’~) ochi învineţit. œil (à vue d'œil ~) ochii deschişi (visa cu~). obtus obtuz (unghi ~) [mat. licencieux. obscénité obscur obscură. ouest occidental occidentali. impertinence. ouest Occident. apercevoir observ. obsède (qu'il) obsedezi. obtienne (que j'~) obţină (ei să ~). observer. Aster alpinus [bot. océanique Oceanul Atlantic. Saxifraga ascendens [bot. observation. Erigeron alpinus [bot.]. Saxifraga retusa [bot. œil de bœuf ochi buni (avea ~). obtienne (qu'il ~) obţinând. culot [n. observation observator observatoare. obtenir obţii. obséquieux obseda.152 - . remarque observau. servile.m.pl.]. en auto-stop ocazie. obtenu obţinere.]. obséder obseda (el ~). obtiennent (qu'ils ~) obţină (el să ~).m. observais (tu ~) observai (eu ~). obsédant obsedat obsedaţi obsedată obsedate.]. observe (il ~).].] obuz obuze. aperçoit observă (el ~) [imperf. éhonté obrăznicie. figure [visage] obraznic. apercevons observam (eu ~). occident.] ochilor mei (lumina ~). obscur [fig. Océan Atlantique (l'~) Oceanul Pacific.] obsolet [neo. observent observa (el ~). las lasse obositor. obtiendrait (il ~) obţine (el va ~). observait observă (el ~).m. obtention obtura (a ~). obsèdent obsedează (el ~) ). obtint obţinui (eu ~). obtiendrai (j'~) obţine (vei ~). obsession obsidian [n. lunette de soleil ochelariţă [bot. obsidienne [n. lunettes [f.sg. observes (tu ~) observare. observez observaţie. obscur. Océan Pacifique (l'~) oooch ocheadă.] . obtiendrais (j'~) obţine (el ar ~). obsédé obsedau.]. occasionnel ocazional (în mod ~).]. occasion ocazional ocazională. empêchement. apercevait. occidental occidentaux ocean oceane. obus oooc ocazia (cu ~). observons. obsède (il ~) obsedeze (el să ~). obsédaient obsedează (ei ~). obturer obturaţie. yeux (les ~) ochii-şoricelului [bot.obolul (a-şi aduce ~). commun obţine (a ~).] ooobs obscen. viser ochi ochi [pl. obtiennent obţin (eu ~). obtient obţine (ai ~).

ogive nucléaire oglindat. insulter. Anemone narcissiflora [bot.]. officiellement oficiu. crochet. lévrier ogivă nucleară [mil. Hollandais [n. ô oooi oi < oaie.].153 - . Hollande [n.] oltenească. occupait ocupa (el va ~). octave [mus. homme om de afaceri.]. œufs sur le plat [pl. mortifier.f. insulte (il ~). Hollandais [n. réduit [n. patronner ocrotind.] [bot. offensait (il ~). œil (du coin de l'~) ochiuri [pl. offensif ofensivă [n. otdyx odihni (se ~).] ofensa (el ~). pièce [chambre] odă ode. Saponaria pumilio [bot. miroir oglindi oglindesc. homme à tout faire .] olandeji [pop.] octombrie. moutons oieresc. Eritrichium nanum [bot. reposer (se ~) odihnitor. occupez ocupă (ei ~). farceur om de paie.] om neserios.]. timon [d'une voiture ou d’une charrue] oiţe [pl. office oficiu [bucătărie mică]. bagne ocnă [mină]. outrage. =Citroën Axel fabriquée en Roumanie oltean [n. ocre octavă [muz. laque vernis pour les ongles oool olan. =typique à la rég. blesser [fig. occupe (il ~) ocupăm. porter sur [concerner] ocup (eu ~). soupir ofusca. blessure [fig. insulte (j'~) ofuschezi. offre oficia. œil nu (à l'~) ochiului (cu coada ~). octobre ocular. fantoche. miroité oglindă. homme de parole om drept. oculiste ocult.] olar. offrande oftat. sauvegarde ocrotit. occupant ocupat.]. occulte ocupa (a ~). offense (il ~) ofensez. occupent ocupă (el ~). sauvegardant ocrotire. sauvegardé.].] [bot. détourner ocroti. un grain de [fig.]. insultes (tu ~) ogar.]. insulter ofuscând. insultes (tu ~) ofensiv.ochiul-găinii [bot.m. convict ocnă. =de la province d'Olténie oltenesc [adj.] oficial. insultait ofensa (se ~). homme d'affaires om-broască. métier. reposant odinioară. insulte (qu'il ~) ofensezi. offense (j'~).] ofensând. œil (cligner l’~) ochiul liber (cu ~). occupé ocupaţi (voi ~).].] ooofe ofensa (a ~). autrefois odinioară (de ~). homme-grenouille om bun la toate.] ojă [n. brebis. profession. insulté ofensator. grand [n.] olteancă. mine de sel gemme ocnă [pop. porter volontaire (se ~) ofertă. Primula minima [bot.pl. potier olărie.. néerlandais olandez [n.m. hideux odogaci [pl. jadis. galérien. ugar oh!. bagnard. =de la province d'Olténie ooom om oameni. occupes (tu ~) ocupaţie.]. prison ocol. Pays Bas Olanda [n. occupation oood odaie.m.] olandez olandeză. région d'Olténie [abréviation] Oltcit ®. offensé. un petit peu oleacă de [pop. attaque.]. antan (d'~) odios odioasă. oculaire oculist.m.]. patronné ocru.].pl. détour. repos. occuper ocupa de (se ~). insultant ofuschez. odieux. offensive [n. tuile Olanda. œil (faire de l'~) ochiul (face cu ~). glace [miroir]. ode odăiţă. d'Olténie olteni [n. champ.].]. chargé. occupe (j'~) ocupa (el ~). occupons ocupi (tu ~).] oferi o masă bună. homme de loi om de litere.] ochiul (a face cu ~). vexation.] ocnaş. offensant ofensă. homme de lettres om mare. guéret. tour [détour] ocoli. officier ofrandă. sauvegarder. jachère.f. offensent ofensează (el ~). homme à tout faire om de cuvânt. régaler oferi voluntar (se ~). laque.][locuitor] olandezi [n. vexer. poterie oleacă [reg.] [gastron.] odihnă.] Olt. occupera ocupant. froisser (se ~) [fig. insulte (j'~) ofenseze (să ~). kitchenette ofili (se ~). offenser.]. officier [vb.] om al legii. forçat. blessant. réfléchir ogor. pastoral oişte.m.pl. juste [n. homme de paille om de serviciu. hollandais. fané ofiţer. officiel oficial (în mod ~). offense ofensează (ei ~). insultant ofensat.f. m.m.]. faner (se ~) ofilit.m.] ochiul-şarpelui [bot.

] om de zăpadă. honneur onoare (domnişoară de ~). coassaient orăcăie.pl. unitaire. oral oral (sex ~). fort [n.m.]. citadin orator. grossier.]. honorer de sa présence onora memoria. orange [couleur] oranjadă. homologue (il ~) omologare. orage orajos [neo. homologuer omologa (el ~). homogénéité omogeniza. optimisme optimist.om de stat.] onorific. oraison funèbre oră ore. meurtre omul. m. contrer opus. ordinaire ordona [mil. aveuglant. tuer. heure (à l'~) oră (pe ~). crime. coassent orăcăit. éblouit orbi. lumină puternică].] oraş. város orăşean [n. contraire ooor or. orchestre ooord ordin.] [anat. honnête [adj.154 - . honnêteté onestitate (cu ~).n. arrêté oprobriu. humainement omenos. éblouissement orbită. oratorio [mus. homme d'état om de ştiinţă. homogène omogenitate. volaille orătănii. hommage omagiu (aduce un ~). commandement. homme d'à côté (l'~) omule!. homologuent (ils ~) omologhează (el ~). citadin [n. huitième optimism.m. heure ora (cu ~).] orar [n. coassé orădean. oracle oraj [meteo]. en ligne [PC] onoare onoruri. œuvres de bienfaisance opinie. honorablement onorariu [n. cité [n.]. meurtre omorî. orage [météo] oraj [neo. huit optime. homme (l'~) omul de alături.] oracol. horaire [adj. savant om de treabă. hommage (rendre ~) omenesc. arrêter net (s'~) oprire. bonhomme de neige omag [bot. avis opoziţie.f. optimiste optsprezece. blâme opt.] orăcăi [d. aveuglette (à l'~) orbeşte [d. =de la ville d'Oradea (Ts) orătanie. horaire [n. orangeade orar. honoraires [n. œuvre littéraire opere de binefacere. aveugler orbi [d. homologation omonim omonime. homologuait omologat. friser ondulat. berlue (avoir la ~) orchestră. urbain. homicide [n.]. arrêter (s'~).] opări (a se ~).].] omagiile. broaşte]. orateur oratoriu [muz. citadin [adj. honnêtement online [PC]. honoraire (professeur ~) ooop opaiţă roşie [bot. orageux [adj. honorable.].].]. mandat ordinar ordinară. homonyme omoplat. échauder operă. oral (sexe ~) oranj [neo.] ooon on line [PC].].]. honnête [adj.] omite.] oraţie funebră.].] onorabil (în mod ~). homologue omologa.] orăşenesc. option opune (se ~). en ligne [PC] ondula [părul]. homme (de l'~) omuşor [anat. aveugle orbeşte. éblouir orbire [provocată de lumină]. assassinat.] orajoasă. homogénéiser omolog. bonhomme om vînjos. coasser [grenouilles] orăcăiau. obstruction opri.n. arrêt oprit. honorer onora cu prezenţa. attarder opri [fig.sg. humain omenie (cu ~).][plată].]. basse-cour orb oarbă / orbi / oarbe. luette [f. homologué omologau. orbite orbitor. homme ! omului.]. paralyser opri brusc (se ~). négliger. humain omidă. honorer la mémoire de onorabil onorabili onorabilă onorabile.] oral. omoplate omor. chenille [zool. honneur (demoiselle d'~) onoare (gardă de ~). horaire [adj. empêcher opri (se ~). Silene dioica [bot.] onestitate. honorifique onorific (profesor ~). omettre omogen. œuvre operă literară. [bot.]. quatre-vingts opţiune. m. dix-huit optzeci. or [conj.m. honneur (garde d'~) onora. Aconitum sp. ordre. honoraire. commander . hommages (mes ~) omagiu omagii. assassiner omucidere [n. frisé onest oneşti onestă oneste. éblouissant orbul găinilor (a avea ~). hommages (les ~) omagiile mele. homologuaient omologhează (ei ~). lumină tare]. ville Din magh.

] ordonat.155 - . n'importe comment oribil.] oxida. paix pachebot. =parti nationaliste roumain pace.]. extraction. îlot fluvial osul-iepurelui [bot.]. proscrit ostrov [n. acier. orthodoxie ooos os oase. œufs (les ~) [pl. =typique à la région d'Oas oştean oşteni. Moyen Orient Adev 13/01/08 orificiu. horizontale [n.] oşan [m. est [point cardinal] Orientul Mijlociu. N'IMPORTE <N'IMPORTE qui>. organique Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). sueur. pondre ouă [aluziv eufemism]. surelle [n. proscrire.] ovaţiona. ovationner ovăz. ornement ornare. orchidée ooori ori.] orizontală (pe/la ~). orfèvre orfic. OVNI OZN.f. quelque… que orice. militaire [adj. vinaigre. os à moelle os de peşte. commande (qu'il ~) oreion. incubateur oval.] ostroave.] ouăle [pl.R. horriblement orient.ordonanţă [jur.<ORIcine>. n'importe quand oricare.. horizon orizontal orizontali orizontală.]. commandé ordonă (el ~) [mil.][bot. banquet.]. huérfano orfevrerie [neo. oxyder oxidabil.]. OVNI : objet volant non identifié pppa P-na..]. riz orfan orfană. ozeneu [fam. puis P. soit. origine de l'homme oripila. oxygène ozeneu [fam.] oşancă oşeni. testicules ouă jumări [pl.I. banni.D.] ortodox. ostentation ostil. quiconque oricât de. otage ostăşesc. hospitalier ospitalitate. militairement osteneală. clairière [abréviation cartographique] p-ormă [pop. orphique organic. pour peu que oricât de… [concesiv]. acél oţet. hostilité ostraciza. œuf (coquille d’~) ou fiert tare. œufs durs [pl. orifice origine. œufs brouillés [pl. n'importe quoi. -CONQUE <quiCONQUE> oricând. orgie orgolios. ovale ovar [biol.]. horizontalement orizontală (linie ~) [n.]. souche [fig.]. horizontalement orna.. empoisonnement otrăvit.. ovaire [biol.art.] oşenească.].]. horizontal horizontaux orizontal (în mod ~). régal ospătar ospătari. orfèvrerie [art] orfevru [neo. ou ORI.f. hospitalité ostaş ostaşi. hostile ostilitate ostilităţi. oreillons orez.]. n'importe qui. soldat oştire. bannir ostracizat. horrifique oribil.] originea omului. orgasme orgie. quiconque oricum. ordonnance [jur. œuf ou (coajă de ~). Organisation Européenne des Droits de l’Homme Adev 03/01/08 Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. sommelier ospitalier.]. quoi que oricine. m. orthodoxe ortodoxie.B. horrible. commande (il ~) ordone (el să ~) [mil. Obiect Zburător Neidentificat. paquebot . horripile (il ~) orizont. =de la région d'Oas oşenesc [adj. horreur orologiu [n.].].] orologii. las ostentaţie.f. horripiler oripilează (el ~).].orhidee [pl.] ouă tari [pl. affreux. régulier ordonat [mil. soldat ostatic.M. Organisation Mondiale de la Santé OMS Adev 14/03/08 orgasm. œuf dur oua. poison otrăvi. serveur ospătar care serveşte băuturi. ecet ooou ou ouă.f.]. empoisonné oţel. osseux ospăţ. décorer ornament. ingrat. Organisation pour la Coopération et le développement économique Adev 15/02/08 Organizaţia Europeană pentru Drepturile Omului.] ouătoare.]. si… que oricât de puţin. couilles [vulg.n. hautain orhidee .]. oxydable oxigen. Orient. =Parti Démocrate [Roumain] P. produit interne brut [abréviation] P. avoine Oxalis acetosella. arête [de poisson] osie osii. lassitude. empoisonner otrăvire. fatiguer ostenit ostenită. décoration oroare orori. orphelin. horloge [n. os os cu măduvă. chaque. bugrane épineuse [bot.n. col [de montagne] [abréviation carto] P.] ostăşeşte. fatigue osteni. armée otravă. horrifier oripila [neo. essieu osos. est [n.

palette palid. pagination. parallèle [adj. panique panoramă. shorts pantaloni trei sferturi. semble (je ~) par [număr]. mise en page pagubă. sachet pacient [n.f. gobelet. pâle palid (foarte ~) palizi. cuissard pantaloni de munte. page Web [Internet] paginare.] pacific. pacifier pacificator.]. lèse (il ~) păgubi.m. panne (tomber en ~) pană (rămâne în ~). perdant [adj. pántlika panică. panne (tomber en ~) pană de cauciuc. pacificateur pacifist. palpitation palton paltoane. léser păgubit. golfs de varappe pantaloni scurţi.] paie. cordonnier pantofărie. pâle. verre à pied pahiderm. semblent par (eu ~). verre. pansement. pair para. culotte.]. semblent (ils ~). sou (monnaie) parabolă.][de bébé] pppan pană [greutate]. pamphlétaire pampers ® [fam. pamphlet.]. lividité palpa [med. paille (la ~) pajişte. paraissent. soulier pantofar.] papuc papuci. pâleur. chaussure. écriteau panou de protecţie.156 - .f.]. pachyderme pppai pai [n. page pagina întâi (fi în ~). palpiter palpitaţie [med. libelle pamfletar. crevaison pană de curent. parallèlement paralel (în mod ~). préjudice. panache pancartă. friche (en ~) paragraf. paginer pagină pagini. lésé păgubos. panneau panou (cu o inscripţie). pendant [n. panser pansament. pantomime Papa. quatorzième (la ~) paisprezecelea (al ~). padischah pagina.] pamperşi. panoramique panou panouri. bandage pantă pante. colère (piquer une ~) pandantiv. colis pacheţel. paralepse [narratol. paragraphe paralel. Palestine palestinian. godasse [fam. palmier paloare. parabole paracliser. palais palat [anat. parer [éviter] para parale. parallélisme paralepse [narratol. paradoxe paradoxal. paginé paginaţie. blême. blême.] pahar pahare. paradoxal paradoxal (în mod ~). dégât. pantalon pantalon scurt [ciclism]. palissandre palmares. mise en page paginat. Une (être à la ~) pagină Web [Internet].] . papilles gustatives papion. palpable palpita. paradis paradisiac. panorama panoramic. quatorze paisprezecea (a ~).].] pantalon.] paralelism. papeterie papile gustative. soufflet [gifle] palmă [lovitură]. papauté papetărie. placard. palliatif Palestina. quatorzième (le ~) paişpe [pop. paprika [n.] pacienţi.f. palestinien paletă. cordonnerie pantomimă. knickers. sacristain paradă. pré. blafard. quatorze paiul.m. panthère pantof. patient [n. livide palisadă.] paleativ.n. paille [n. palais [anat. manteau pamflet. pacifique pacifica. parade paradis. pagination.].] pané. prairie pppal pal. chaume (toit de ~) paietă. palper palpabil. panne d'électricité panaş. pantoufle pppar par (ei ~). paume. parais (je ~). pané $$$ panglică. papal papalitate. pohár pahar cu picior.]. gifle palmier palmieri.] paiaţă.m. pacifiste padişah. parallèle [n.] paralel (în ~). palissade palisandru. inclinaison. panne pană (avea o ~). paradisiaque paradox. pancarte pandaliile (a-l apuca ~). golfs de varappe panteră. paquet. cache [protection] pansa.pachet. pantin paie (acoperiş de ~). paillette paisprezece. papa papal. bannière. blafard palat. dommage păgubeşte. ruban. paradoxalement parafrază. plume [poids] pană. côte [géo. paraphrase paragină (în ~). papillon [mode] paprica [n. couche [n. sauve-qui-peut. Pape papa. parallèlement paralelă. palmarès palmă palme. pente.

Paris paritate. pâte dentifrice paste făinoase paste făinoase [n. parti [n. parricide Paris. pâte pastel. parterre [théâtre] participa. parions pariez. partiellement parte rotunjită [la cort].] pasaj. partiel parţial (în mod ~). pasteuriser pastilă pastile. abside [de la tente] parte superioară.]. partie avant partea dreaptă. pardessus [n.] partea. inactif paspartu [art. franc-tireur partener. parachuter paraşută. jardin public. dessus [n. parcours [n. parlement parlamenta. particule particular. pardon ! pardonabil. parfumerie paria. vape-mat [R] pastişa. pas [n. pariez pariază. carreler pardosire (cu dale sau gresie). parodiste parohie. oiseau de proie pasienţă. passe [sport] pasăre păsări. côté parte (în ~). passable pasager. parenchyme parfum. parachutiste paratextualitate. parlementer parlamentar.]. côté (le ~) partea (din ~). paranteză. partage parte părţi. côté gauche partener. parc parca. parcourir parcurs. pastille pastile anti-ţânţari. parlementaire parodia. participation participiu.] partea din faţă. partie partitură [muz. rez-de-chaussée parter (la teatru). gager. gros [n. participant participare. parti [n.] pardon!. ardeur pasiune trecătoare. devant [n. parie (je ~) pariez că…!. parasite pară. sou (le ~) paravan. compagnon parţial. partiellement parveni.paralipsă [naratol.]. parquer parcare (loc de ~). gageure parizian. parquet [jur. parquet.].] pardesiu (bărbătesc). parachute paraşutat. col [de montagne] [n.]. part [n.] pasiune. parcelle. pardonnable pardoseală. pare-brise parc parcuri. patience [jeu de cartes] pasionat. parisien parlament. paratonnerre paraua. parapet parasol. parité pariu.m. parcimonieux parcurge. pare-neige [sg. pare-vent parazăpezi [pl. passager [n.157 - . parié pariaţi. parking parcelă. passage pasarelă. volaille pasăre de pradă. parvenu [n. carrelage pardosi (~ cu dale). faux pas pasabil. passe-partout pastă. parasol paraşuta.].]. mot de passe partaj. toquade pasiv. pariait pariat. carrelage parenhim. pâte pastă de dinţi. paroisse parolă.]. paralipse [narratol. privé particularitate.Carpates S roum. parodie parodist. route. parfum parfuma. pájaro pasăre de curte. lot parchet. partie. parcouru parcurs [n. parfument (ils se ~) parfumerie. oiseau. parfumer parfumat. paratextualité paratrăsnet. partenaire parteneră.] partidă.] parcimonie.f.] pas greşit. paralyser Parâng. particulier. parie (il ~) pariem. chiche que… ! pariezi.].]. parvenir parvenit. participer participant. parachuté paraşutist. côté droit partea frontală. passerelle pasă. pastel pasteuriza. fiévreux [fig. particularité partid. parti (prendre ~ pour qqn) partea cea mai importantă. parcimonie parcimonios. partition [mus. =montagnes . parodier parodic. parfument parfumează (se ~). paravent. pastiche . pas pas [geo. paries (tu ~) paricid. pasticher pastişă pastişe. part de (de la ~) partea (ţine ~ cuiva). pasuri. devant [n. poire parbriz.] pppas pas paşi [pl.] partizan.pl.].] parazit.] paraliza. parodique parodie. parier paria (el ~). partisan. compagne parter. participe particulă. parenthèse parapet.] partea stângă. parfumé parfumează (ei ~).]. pari.

patristique patron. patchwork patent. berger pasul [geo]. pathétique.m. patrimonial patrimoniu. paisible Paşte. tacher patchwork. pattern patul (face ~). paissait păştea [d. pacifique. broutent (ils ~) paşte [vb. patriotisme patristic. patrilinéaire patrimonial. pâté [d'encre] pată (fără ~). pavé [adj. Paul pauperiza. salir păta (se ~). patiné patinaţi. pâté d'oie patimă. patrouiller patrulat. patriarche patriarhal.] patenta. patriotique patriotism.m. pathos patra (a ~). pavoisé PC. col (le ~) [de montagne] pppat pat. Pâques paşte [d. patronyme patru. paupériser pauză.] patină [sport]. pâtir de pătimit de pe urma. animale].] pateu de ficat.] patinoar [n.f.pastoral.]. patron (saint ~) patrona.] pavator.]. pavoiser pavoazat. pause pauză între reprize.f. dommage ! . patrilinéaire paternitate. pavé Pavel. animale].]. quatorze patruzeci. pathétiquement pateu. patine [n. quarantaine [num.] pattern [neo. immaculé păta. tache. paternel paternă (pe line ~). patronné patronat. pathogène patogeneză.pl. patinage patinator.]. patrie patrilinear. maculer. pathologiste patologic. patriote patriotard. patin patină cu rotile [n. pâté de foie gras pateu de gâscă. patriotard patriotic. pathos patima alcoolului. broute (il ~) pasc (ei ~) [d. mi-temps pauze de cafea. pâtisserie pato-. lit. patricien patrie patrii. pacha paşi mari. patin à glace (faire du ~) patine cu rotile [n. duperie păcăli (a ~). patrouillaient patrulă.f..] patio [n. pathogenèse patogenic.n.].m. patenter patern. patriarcal patrician. enjambées (grandes ~) paşnic. paver pavaj. fót. patrimoine patriot. pause-café pava. broutait păşteau [d. pâtissier patiserie. patronner patronat. pâté [alim. patinent patinează (el ~). broutaient păstor. patine (je ~) patinezi. couche pată. pathologie patos. patrouille patrulea (al ~) ).].]. patines (tu ~) patinaj. brouter.n.] patine (se da pe ~). acharnement. patio [n.f. pathopatogen. duper păcălit [n. péché păcat! regretabil (e ~)!.pl.158 - . pavillon [mar. ivrognerie pătimi de pe urma. patinoire [n. patinons patinat. lit (faire le ~) Paul. animale]. pavé [pavage] pavat. quatrième (le ~) patrulează (ei ~). passeport paşă. pavage pavaj. relâche. patent [adj. dommage (c'est ~ !) păcat! (din ~). patin à glace (faire du ~) patina. patineur patină [lustru]. patiner patinăm. folt pată de cerneală. patinez patinează (ei ~). pastoral paşaport paşapoarte. patronat patronimic. patin à roulettes [n. pathogénique patolog [n. patron patron (sfânt ~). patins à roulettes [n.]. forêt [abréviation cartographique] pppă păcăleală. quarante patruzeci (vreo ~).]. paître păscut. pâti de patina.] pavoaza. Paul pavilion. patrouillent patrusprezece. paternité patetic.]. ordinateur Pd. brouté păştea. carreler.m. pathologique patologie. patrouillé patrulau. pavillon pavilion [mar. quatrième (la ~) patriarh. patine (il ~) patinez. pâté de foie pateu de ficat (~ gras). paveur pavea [neo. quatre patrula.] patiser. minable patetic (în mod ~). dupe păcat. animale].

159 - . regrettent pare rău (ne ~). aigu. couvre-chef. chatte [fig. malheureusement păcătos păcătoasă. pou păduche lat. avis păru (el ~). poirier păr [sg. sembla (il ~) păruse. insinuer (s'~). brume pâclos. semé [pop.] părăluţă [bot.] păşune. côtés (les ~) părţile (din toate ~). prairie. semer [pop. paraissons. semblé (ils avaient ~) părut. jase (il ~). païen păianjen. partial părţii. paraissant părea. paraisse pare. quitte (il ~) părăseşti. Pierre [n.] păr foarte des.f. père [rel. jacassait pălăvrăgeală.] pătrăţel. regrette (je ~) pare rău (îţi ~). réserver păstra (se ~).]. souffleter pălmui (~ pe cineva). pâturage păşune alpină. abandonner părăsesc (ei ~). jacassé. quitte (je ~) părăseşte. abandonnent părăsesc eu ~). aubergine pătrat. pissenlit păpuşă. semblais (tu ~) păreau.] părăsi (el ~). paternellement părinţi.] părăsim. cheveux [pl. conserver păstrare. caquète [fig. forêt [abréviation cartographique] păduche păduchi. semble (il me ~) pari.m. jacasser. chapelier pălăvrăgi. parti [n. Anemone ranunculoides [bot. cosse (de la ~) păstos. imbu pătruns de frig. carré [géom. regretter pare rău (îi ~). pâlit (il ~) pălit.] părăsi. jacasse (il ~) pălăvrăgind. abandonnement.] pădurea pădurile. parti-pris părtinitor.]. regrette (il ~) pare rău (îmi ~). semblait (il ~) părea (va ~). paternel părinteşte. lâcher. paraissait. terre cuite pământare (priză cu ~). sol pământ ars < arde.].] păcură. regrettez părere de rău. pálinka pălmii. quittez părea. semblé (il avait ~) păruseră. forêt (la ~) păgân păgână. terrain. regrettes (tu ~) pare rău (le ~). eau-de-vie. chapeau pălărier.]. semer (~ quelqu'un) [fam. tomate pătlăgică vânătă. truite păştiţă [bot. plaid păun păuniţă.păcate (din ~).]. quittons părăsire. mazout păcurar [reg. pavimentum. jaser. pâteux păstra.]. semblé. berger Păd. pain rassis .]. terreux [couleur] (pacea pe) Pământul Sfânt. vulg. paraître pară (să ~). regret pălărie. paraissez. persil. (la paix en) Terre Sainte Adev 13/01/08 părinte [preot]. pénétrant.] păduri. semblez părere. pileux părtinire. sembles (tu ~) părând. pénétration pătrunjel. pâli pălincă [pop. pâlir păleşte. claquer (~qqn) pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat. saisissant. paru părea rău (a-i ~). quittes părăsi (~ pe cineva). case Pătru [pop. terre. côtés (de tous ~) păsărică [fig. jaboter pălăvrăgea. conservation păstrăv.f. parais. paraît pare (el ~). bois [n. cosse păstăii. paume (de la ~) pălmui. gifler.] (el ~). pou de pubis păduchios păduchioasă.p. pâquerette [bot.] pătrunde. alpage pătlăgică roşie pătlăgele roşii. parti. poupée păr.]. jacassant pălăvrăgit. pain bis pâine râncedă.] părintesc. petrezselyem pătruns. abandon părăsit. côté (du ~) părţile. vif pătură. quitter. semblons păreţi. jasé păli. partialité. abandonnons. semble (il ~) pare (mi se ~). caquetage pălăvrăgeşte. chevelure păr [bot. semblaient (ils ~) părem. bois (le ~). araignée păpădie. pain pâine neagră. transi pătrunzător pătrunzătoare.]. parents păros păroasă. blêmir.]. paon paonne pppâ pâclă. forêt [n. pécher păcătuit. caqueter. pécheur pécheresse păcătui.]. pouilleux pădurar.] păstaie păstăi. quitta părăsi (pe cineva). carré pătrat [geom. sembler. vulg. forestier pădure [n. pénétrer pătrundere. antiélectrocution (prise ~) pământiu pământie pământii. velu. regrettons pare rău (vă ~).. quitté părăsiţi (voi ~).]. brumeux pâine. pré. paraîtra păreai. péché [vb. toison [fig.

par contre pe de o parte…. d’ici (la fin de l’année) Adev 13/01/08 până ce. entonnoir până (sfârşitul anului). secrètement pe barba ta [pop. pénalisation pendul. ruisseau (le ~) pârghie. d'autre part. pendule (un) pendulă. pelvis pppen penal. en plus pe larg. pédéraste.. par cœur pe deasupra. à la dérobée. à plat ventre pe cale să. à vos risques et périls pe burtă. imperméable [n. sur le point de pe rând.]. châtiment. tout à coup. absinthe peluză. bref [adv. pédaler pedală. pîrloagă. craquer pârâie. écoutes (être aux ~) pândar. ciré [n. homosexuel [n. châtie (je ~) pedepseşte (el ~). à tour de rôle pe riscul vostru.] pe cât.]. aveuglette (à l'~) pe drept sau pe nedrept. taule [pop. pecsét pecetlui. sceller pecuniar. tout d'un coup pe nepusă masă.]. moustiquaire pânză de blugi. craquent (ils ~) pârâie (el ~). toile pânză [tablou]. paysage pelerină. profana pângărind. jusqu'au pândă. pénible penibil (în mod ~). profané pântece. homo [pop. tout à coup pe planul…. à tort ou à raison pe drum. pelvien pelvis. dessus. au-dessus Pe aripile vântului.] pedicul. pédanterie pedeapsa capitală. pécuniaire ppped pedagog. châtié pedepsire. pénétration penibil. à jeun pe sub mână. pédale pedală (el ~). guet.] pelerină [alpin. péniblement . pénal penaliza. manette pârgui (se ~). longuement pe înserate. tandis que pe care. dont. craque (il ~) pârâit. colorer [fruit] pârloagă (ogor lăsat în ~).] pedunculi.] pârţ [pop. sanctionner. espionner.]. pédicule pedofil. sur la brune pe jos. profanation pângărit. au dépens pe de altă parte. pain rassis pâlnie.] pederastie. jusque. pédale [fig. pénétrer penetrant. marque. ruisseau pârâul. cachet. craqué pârâitură. frapper [jur. à titre gratuit pe ici pe colo.] pânză pânze. vesser [vulg.] peisaj. denim Pâr. petit pinceau penetra. péjor. en cours de route pe faţă.. panse [pop. par voie végétative pe când.160 - . levier. pop.] pppe pe. pendule (une) pene mici. châtiera (il ~) pedepsit.] peliculă. toile [tableau] pânză contra ţânţarilor.] pârţâi [vulg. sanction pedepsi. par-ci par-là pe îndelete. accusé pârâu pâraie. d'une part… pe de rost. profaner pângări (el ~). pelouse pelvian.pâine stătută. sur. ruisseau [abréviation cartographique] pârâi. à loisir. peine de mort pedeapsă. à pied pe lângă. guet-apens pândă (fi la ~). estampille. châtie (il ~) pedepsi (el va ~).] pedepsesc (eu ~). cape [alpin. à vos risques et périls pe scurt. sur le point de pe cale vegetativă. franchement pe furiş. au dépens pe stomacul gol. pénaliser penalizare. en plus pe dibuite. craquement pârât. arg. pédagogue pedagogie. jachère (champ en ~) pârnaie [arg. autant que pe cheltuiala. pénétrant penetraţie. jusque. bande. pédoncule [bot. pédale (il ~) pedant. que [Acc. sur-le-champ pe măsură ce.]. pédé pederast [peiorativ]. pédant pedanterie. profanant pângărire. pet [vulg. pédala pedalează (el ~). pédophilie peduncul [bot. jusqu'à. homme de guet pândi. plumettes penel peneluri. longuement pe loc. subrepticement pecete. secrètement pe gratis. sceau. ventre.]. pédagogie pedala. guetter pângări. sur le plan… pe punctul să.]. châtier. pédophile pedofilie. jusque până la.] pe seama. pellicule pelin. au fur et à mesure pe neaşteptate. Autant en emporte le vent pe ascuns. répression pederast.

corrompu [moralement]. obstinent (ils s'~) perseverează (el ~). impayable. à tout jamais pentru totdeauna.]. retraite pension. retraité la pensionare anticipată. débauché. brossait periat. de rien ! pentru totdeau. à tout jamais penultim. draperie. párna peron [al gării].]. pension pensionar. persévéré. indéfrisable [coiffure] [n. rabat-joie persoană de culoare [n. perfide. paire [n.]. pénultième penumbră. persévérer.] permis de liberă trecere. parfaitement perfecţie (la ~). peruzea [n. pêcher [vb. corruption pervertit. partout pesticid. une paire de jeans Adev 08/01/08 pereche (fără ~). parfaitement perfid.] perfect. turquoise [n. incomparable. périmé perină [pop. persévèrent. brosse à dents permanent [coafură] [nn. favoris [n. sournoisement pergament.]. banlieue.pl. persévère. pessimiste pesmet pesmeţi. faubourien [adj. du jour au lendemain peste puţin timp. obstines (tu t'~) perseverenţă. pentamètre pentru. persienne persoană care se plimbă. corrompait (il ~) [moral. égal (sans ~) perete. corrompre [moralement] pervertea. sous peu peste tot. obsolète.]. pêche de concours pesemne. brosse à cheveux periclita. promeneur persoană care strică cheful. persévérait. la retraite anticipée Adev 15/02/08 pensulă. pénis. girouette persona non grata. peut-être pesimism.f. biscotte peste.]. oreiller. pénitence pensă [med. car pentru puţin!.] perdant.. oreiller.] [vulg. coussin. mettre en danger pericol. outre-mer Adev 13/02/08 peste noapte.] o pereche de jeans. parchemin peria [vb. afin de pentru aceasta. presqu'île peninsula balcanică. persévère.] periferie [a unui oraş]. perdant [adj. quai [de la gare] perplex. levée percepţie. brosser peria (el ~). pensionné. du fond en comble. perplexe. paroi [alpin. rideau perdelele.pl. obstiner (s'~) persevera (el ~). pendant [n. paroi perete de stâncă [alpin. corrompt (il ~) [moral. sagacité Perşani. danger periculos. rideaux (les ~) pereche perechi. afin de. afin que pentru că. sagace perspicacitate. laissez-passer pernă. personnage personal. mur perete despărţitor.]. párna perioadă.f.] perciuni [n. pêché pescuit [n. par-dessus peste hotare. persona non grata personaj.161 - .f.] (du poisson) pescuit.f.] perdea perdele. mésaventure perişori. pestilentiel Peş. obstinait (il s'~) perseverat.] perverteşte. pour pentru [schimb]. achevé perfect (în mod ~). brosse à habits perie pentru păr. pêcheur pescăruş. persévères. pêche [sport] (au poisson) pescuit sportiv. linteau pervaz al ferestrei. pinceau pentametru. à l'étranger peste mări. contre [échange] pentru a. zob [m.] pensie.]. à jamais. mouette pescui pescuiesc. pesticide pestilenţă. personnel perspicace.]. dangereux. melon pepinieră pepiniere. couple. médusé Perseu. perfidie perfidie (cu ~). particulier. caverne [abréviation cartographique] . poils periuţă de dinţi. gestation peripeţie. sensation perche.]. étape perioadă de elaborare. caduc.] pentru ca. négresse [n. parfait. obstine (je m'~) perseverezi.f. corrompu [mœurs] pppes pescar. rebord. pince [méd. plantation ppper percepere.m. soutenu perseverez. pépinière. insidieux perfidie. parce que. perfidement. obstine (il s'~) perseverent. rebord de fenêtre perverti. en [pron. péninsule. faubourg periferie (de ~). nègre [n. Persée persevera (a ~). persévérance persiană. brosse (il ~) perie de haine. périphérie [d'une ville] perimat perimată.] pervertire. queue penitenţă. pessimisme pesimist.].] persoană nestatornică [fig.peninsulă. obstiné perseverează (ei ~). puanteur pestilenţial pestilenţială.] pervaz pervazuri. pénombre pepene galben. brossé perie perii.]. brosse perie (el ~). patience. pêche.]. pareil [n. hasardeux periferie. interdit. péninsule balkanique penis penisuri. =montagnes S Carpates Orient.

piedmont (le ~) pick-up pick-up-uri. piano (jouer du ~) pian digital. grotte. cuir pieliţă.].]. carousse (faire ~).] picior de egalitate (fi pe ~).] [navire] petrolifer.] petrol. pétrolier [n. poitrine [de la femme] pieptăna. piquant. pétition Petre.162 - .] pica la un examen [fam. abrupt pierde. peigner piaptăn (eu ~). pick-up. pierre (la ~) piatră pietre. Ranunculus crenatus [bot. picioică picioici [pl.] Peşti [zodiac]. carousse. pétunia [m. peignant pieptănat. meule [pierre]. perdons pierdeţi. perd pierde (se ~). perdre. parvis piaţa neagră. place [n. pierre meulière piatră de pavaj. ternir pierde cunoştinţa. Pimpinella saxifraga [bot. piédestal piédestaux [pl. piatră de brichetă. impatientes (tu t'~) .] petiţie. pétard [m. épuiser [d'un malade] pierde răbdarea (a-şi ~). perdre connaissance pierde în explicaţii (se ~). Astragale austral piatră de moară. marché noir pppic pic de (un ~) [fam. obstacle piele piei [pl.p. impatiente (il s'~) pierd răbdarea (ei îşi ~).]. pictural picup picupuri [pop.] [aéro.]. piedmont [n. tourne-disque [coll. coiffure pieptene piepteni. poitrine piept [al femeii]. collé [examen] pică pe (avea ~). debout picioarele. pétrolifère petrolist. pétrolier petrolier [n] [mar. pavé piatră preţioasă. peignes (tu ~) pieptănătură. première pierre Adev 25/03/08 piaţă pieţe. recaler pica un examen [fam. impatiente (je m'~) pierde răbdarea (el îşi ~). tartre Piatra Craiului.]. perds (je ~) pierde (voi ~). =montagnes . se perdre. peau piemont [n.]. impatientons (nous nous ~) pierdeţi răbdarea (vă ~). perdu pierzând. carrousse.]. Pierre [n. pétrolier [n. impatientez (vous vous ~) pierzi răbdarea (îţi ~).].] petrece.]. Pierre [n.].]. pierre. paumer (se ~) [fam.] peţiol [bot.] pierde puterile. perdant [adj.]. pique-nique pictură.peşte. calcul [méd. perdent pierd (eu ~). pomme de terre.] piciorul [geo.].][personne] Petru.reg. peigne (je ~) piaptănă (ei ~).n.].] pierde culoarea.] [bot. piano pian (cânta la ~). pieds (les ~) picioarele (fugi cât îl ţin). piano numérique piatra pietrele. piqué [n.] picura. impatientent (ils s'~) pierdea răbdarea (îşi ~). pétiole [bot. rater un examen picaj [aero. caillou piatră [med. pied picioare (în ~).] [bot. Poissons [zodiaque] petală [f. pierre à briquet piatră de căpătâi. bombe (faire la ~) petrecere.p. piquet pichet [ţesătura].]. pian electronic.] piemontul. sauterie petrinjei de câmp [pl. empêchement.].] pppia pian. jambes (courir à toutes ~) picior [geo. perdu (il avait ~). piedmont (le ~) piept. pétale [m. gouttelette pichet [mil.]. tourne-disque [coll.] [bot. pierre de touche piatră linte [bot.] piedică. piquant [goût] picat [examen]. perdant pierzător.] picant. coup de peigne (donner un ~) pieptănând. piqué [textile] piciocă picioci. pityóka picior picioare. poisson peştele în apă (ca ~).]. contrefort montagneux [géo. brin de (un ~) [fam. Transil. marché. peigne (objet de toilette) pieptiş. perdez pierduse.]. peigne (il ~) pieptăna rapid (se ~). caverne. perdu (avait ~) pierduseră. piedmont [géo. peinture à huile pictural. piac piaţă în faţa unei catedrale. perdrai pierdem.] petardă [f. caverne (la ~) peşteră peşteri. poisson dans l'eau (comme un~) peştera.m. impatienter (s'~) pierd răbdarea (îmi ~).] piatră [pe dinţi]. meule [pierre] A fost pusă piatra de temelie a celui mai mare mall din Constanţa. goutte. ribote. pierre tombale piatră de încercare. impatientait (s'~) pierdeau răbdarea (îşi ~).]. peignent piaptănă (el ~). peau piele (tăbăcită).].] petunie [f. échasse piciorul-cocoşului [bot. pétrole petrolier.] picnic. suinter piedestal piedestaluri.] pierd (ei ~). peigné piepteni. toile [tableau] pictură în ulei.].]. dent contre (avoir une ~) picătură. caverne [géo. perdu (avaient ~) pierdut pierduţi pierdută pierdute. pied d’égalité (être sur un ~) picioroange [pl.].Carpates S roum. manquer. Astragalus australis [bot. merdoyer [vulg. pierre précieuse piatră de tocilă. impatientaient (s'~) pierdem răbdarea (ne ~).

clouant pironit. tâtai pipăim. piloter pilotat. pieusement pieton. Pyrénées pironeşte. gelée [alim. plaqué . cloue (il ~) pironi. python pitoresc. pièces de rechange pietate. clouer pironind. rocheux pieziş.][vulg. tâtaient pipăie (ei ~). pic (le ~) pisic. uriner. piézo-électrique piftie. passant [n. tâtiez pipăiau. cloué pppis pisa.]. piolet pionier. pyramide pirat. tâtes (tu ~) pipăia. pilon pivniţă.163 - . urine [n.] pijama pijamale. piler pisc. tâtas pipăit. chatte [f. tâte (il ~) pipăii (eu ~). embrouiller pierde vremea. piscine piscul. plaquer [fig. garde champêtre pindaric. crayon bille. pizza pînză de apă. ping-pong pingea pingele.] pilă [mec.]. pingouin pinten. mortier piuliţă (de şurub). tâtez (vous ~) pipăra. lime pilă pentru unghii. tâtais (je ~) pipăiam (noi ~). tâtait pipăiai. mésange piui. pistolet pistol mitralieră.]. chaton. limaille de fer pilon. pisse [vulg.n. limaille pilitură de fer. caillou pietrifica [geol. mitraillette pisălog [de pisat]. rabougri piperniţă.pierde stăpânirea de sine (a ~).].]. palper.] pişat [n. tâtions pipăiaţi. gravier pietros pietroasă. pylône pilot. piéton. minet pistă. pistil pistol.]. pissoir pisoi.]. ivre pilitură. bic pizdă [vulg. biais (de ~). piailler piuit. tâté pipăiţi (voi ~). pyjama pijamaua.]. piété pietate (cu ~). piste pistă [poliţie]. nain piton [zool.] pietricică. pic piscină. vulg. sommet.] placat. minet pisică [f. pilon pişa [vulg. poivre piper alb. pirate pirat al aerului. tâtais (tu ~) pipăiam (eu ~). cime [f. cure-ongles pili.]. tâter pipăi (el ~).m. pieux pioşenie.].n. piloté pilulă.]. pile [électr. cave [de la maison] pix. chatte [fig. pionnier pios pioasă. pêcher [arbre] piersică.] pişca. poivre blanc piper negru. plaquer placa [un adversar]. poivre noir pipernicit. rocher en forme d’éperon [géo] piolet. pisser [vulg. pençe pingeaua pingelele.]. pêche [fruit] piesă. pierreux. pincer pitic.f. pièce (~ de théâtre) piese de schimb. pyjama (le ~) pppil pilă [electr. chat [m.] pilită piliţi pilite.][n. poivrer piper. tâtent pipăie (el ~). oblique piezoelectric. perdre pied pierde şirul. pétrifié [géol. éperon pinten [geo. pittoresque piţigoi.]. piaillement piuliţă (de laborator) piuliţe. pieusement pipă.][n. écrou piuliţă [de pisat]. pilier pilit [fam. indice pistil. pirate de l’air Pirinei (Munţii ~).]. pilote pilota. pindarique ping-pong. pilule pppin pin.] piramidă. pin pîndar [pe cîmp]. pièce piesă (~ de teatru). limer pilier. pisse [vulg.] pisoar. semelle Din tc. biais [adj.] pietriş. succomber piersic. semelle (la ~) pingelei. tâta pipăi (eu ~).]. pipe pipăi. sexe de la femme. pétrifier pietrificat [geol. attarder (s'~) pieri. contreplaqué [n. piété pioşenie (cu ~). semelle (de la ~) pinguin. tâtons (nous ~) pipăind. tâte (je ~) pipăi (tu ~).] placaj [n.] pizza. nappe pppl placa [acoperi cu metal].f. con [vulg. poivrière pipi.]. tâtant pipăişi (tu ~).

]. pleurez plângi.placă [n. lamentable plăngăreţ plângăreaţă. col [de montagne] [n. plastifié plastic (îmbrăcat în ~). plantes herbacées planturos planturoasă [adj. projeter plănui (el ~). plateau (le ~) [géo. plafonner plagă plăgi. plairait plăcea (îi ~).] plaiul. plate-forme platinat [păr].n. plaira plăcut. planétaire planetă. esquisse plana.] plai [platou montan].]. larmoyant. pose [installation] plasat. joli. platiné platină. galette. délicat. plastron plat. poumon plânge. paiement. plateau platou [geo. plais plăcându-. plaisant [adj. planer plana (el ~). planche [dans un livre] planşetă. platine platitudine. plaisant plăcea (i-ar ~). sangloter plângere. payeur platonică (dragoste ~). rémunération. plafond plafona (se ~). pleure (je ~) plângă (el să ~). posé plasă. pétri plămân plămâni. plastifié plastrografia. plane (il ~) planetar. plais place. jouissance. plaisait (lui ~) plăcea (va ~). plaire plac. grève [plage]. plat plată plată plăţi. pleures (tu ~) plâns. frêle plăsmui. carreau de mosaïque plachetă [de versuri].] platoul [geo. projette (je ~) plănuieşte. plateau (le ~) [géo. rétribuer. projettent plânuiesc (eu ~). plausible plăcea.]. volontiers plăci de gresie. pétrit (il ~) plămădind.][constr. vraisemblable.]. plaie plăgii. projette (il ~) plănuind. payement. projetant plăpând plăpânzi plăpândă plăpânde. Plateau Danubien plauzibil. paye platformă platforme.] plăcintă plăcinte. pleuré (il avait ~) plânsesem (eu ~). col (le ~) [de montagne] plaiul. planait (il ~) planând.m. plateau [géo. plaie (de la ~) plai plaiuri. payer .] platouri. pleuré plânse (el ~). placer. moelleux. plantons plantează (el ~). plané planează (el ~). filet plasă de pescuit. plancher [constr. pleuré (tu avais ~) plânge în hohote. serein [fig. plaindre plângem. plaquette [livre] placid. plaît placi. planète planifica. plastique plastic (de ~). créa plăsmuit. chétif. plantation plantăm. délice plăcere (cu ~). falsifier plastron. planter plantat.].] plajă. placide. planté plantaţi. doléances plâns (de ~). pétrissent (ils ~) plămădeşte. larmoyant plâng (ei ~). aimait. plateau [géo. filet de pêche plastic.m. poser plasare. plu plăcut [adj. programme de cours [école] planor planoare. pétrissant plămădit.] plai [n. planifier planificare. pleure (qu'il ~) plângăcios plângăcioasă. carreaux [n.pl. plaque placă de ciment. platonique (amour ~) platoşă. pleura plânsese. pleure (il ~) plânge (se ~). pétrir plămădesc (ei ~). pleurer plânăreţ. projeta plănuiesc (ei ~). palacsinta plăcuţă. plantureux [personne] plasa. délicieux plăcere. bonheur. plante plante ierboase. plantez plantaţie.] placiditate. plainte plângere (depune ~). placé.]. plastifié plastifiat. aimé.] plăcută. planant planat. créer plăsmui (el ~). pleurons plângeţi.]. bronzante (crème ~) plan. placidité plafon. pleurent plâng (eu ~). plante (il ~) plantind.] Platoul Dunării. plaintif. plan plan sumar. joie. plainte (porter ~) plângeri. planchette [de dessin] planşeu [constr. créé plăti. pleurard plănui. plaquette plămădi. pleurard plânge (el ~). plantant plantă plante. plage plajă (cremă de ~). aimer. planeur planşă [într-o carte]. plateau de montagne [géo. pleuré (j'avais ~) plânseseşi. débile.164 - . cuirasse platou.] planta [vb. carreau placă de mozaic. caser. plaisir. planification planificare şcolară. platitude platnic.

promener (se ~) plimb (mă ~). ♦ Călătorie (de agrement). pleuve (qu'il ~) ppplu plug. payeur ppple pleaşcă.]. quitte (il ~) plec. gueule (ta~) ! pliu. retombées nucléaires ploaie torenţială. paye (je ~) plăteşte (care ~). parti. averse. ennuies (tu t'~) plictisi (se ~).f. lasser plictisesc (mă ~). plisser. promènes (tu te ~) plin plini plină pline.] plus (en ~). ennuyeux plimba (se ~). vas (tu t'en ~). grand jour (au ~) plintă. plient (ils ~) pliază (el ~). [pl. promènent (ils se ~) plimbă (el se ~). moule [vb. payons plătit. plier. pluie ploaie cu găleata [pop. pars (tu ~). payes (tu ~) plăti (el ~).] plombat [stomat. craquer [se rompre] plesni (el ~).].] plop. ennuyeux plictiseală. quitta plecăm. plénier plenară. tour (faire un ~) plimbat. promena (il se ~) plimbăm (ne ~). promenez (vous vous ~) plimbau (ei se ~). abondamment plină (sală ~). partent pleacă (el ~). repartir plecând. payant plăteşte (el ~). froncé [un tissu] plisc.) A trimite (pe cineva) la plimbare = a) a se dispensa de serviciile cuiva. (Înv. promenais (tu te ~) plimbam (mă ~). part (il ~). pleuvant plouă. pliant pliat. balader. moulé pliază. partant plecat. ennuyer. pluie torrentielle plomba (~ un dinte) [med. fastidieux.].].. froncer [un tissu] plisare. plu [de pleuvoir] plouând. pleuvoir ploua (ar ~). peregrinare. quittez. plein plin (din ~). courbette pled. aller (s'en ~). vais (je m'en ~). comble [adj. promenaient (ils se ~) plimbăreţ [ironic]. payant. b) a nu sta la discuţie (cu cineva). peuplier ploscă. plébiscite pleca. promenant (me ~) plimbându-se.) Loc de promenadă. plomb plural [abrev. claqua (il ~) pppli plia. honorer un chèque plătibil. embêter. a da afară. populace plebiscit.].]. quittes plecăciune plecăciuni. payent plătesc (eu ~). plie (je ~) plic. bec pliscul (ţine-ţi ~)! [pop.165 - . ennuie (il s'~) plictiseşti (te ~). paie (il ~) plăteşti (tu ~). promène (je me ~) plimbai (te ~). a lua aer etc.plată (cu ~) ).]. paupière plesneşte. vont (s'en ~). allons (nous nous ~) pleci. quitté plecaţi (voi ~). quitter. primbláre s. a se descotorosi de cineva. obturer [méd. promené plimbaţi (vă ~). ennui. va (il s'en ~). 2. payez plăti un cec. partez plecă (va ~).) preumbláre. charrue plumb. paya plătim.]. enveloppe plicticos. embêtant. claque (il ~) plesni. plénitude pleoapă pleoape. Acţiunea de a (se) plimba. payant plătesc (ei ~). morfondre plictisit plictisită.]. plaid pledoarie. tomber des cordes plouat. lassitude plictisi.]. gourde ploua. plimbări. plaidoirie plenar. pleut plouă (să ~). promenait (il se ~). plus (en ~) .: (reg. promeneur plimbi (te ~). promenons (nous nous ~) plimbându-mă. séance plénière plenipotenţiar. ennuie plictiseşte (se ~). promenant (se ~) PLIMBÁRE. plomber plombare [med. quitte (je ~) pleca (va ~). a concedia. pluie torrentielle ploaie nucleră [mil. [Var. s. pleuvra ploua cu găleata. drum. payable plătitor. las plictisitor. ennuie (je m'~) plictiseşte. pleuvrait ploua (va ~). mers în voie pentru a se recrea. tour [promenade] plimbare (face o ~). obturation [méd. sarcler ppplo ploaie.f. promenions (nous nous ~) plimbă (ei se ~). pli plivi. partira. promène (il se ~) plimbă (el se ~) [perf. partir pleacă (care ~). plénipotentiaire plenitudine. génuflexion. pars. plissage plisat. payé plătiţi. partant pleacă (ei ~). umblătură. plie (il ~) pliez. s. partons. comble (salle ~) plină zi (în ~). obturation [méd. 1. va (on s'en ~).]. paie (je ~). aubaine plebe. ◊ Expr. plissé. concr. claquer. plinthe plisa. allé. (Fam. promenais (je me ~) plimbam (ne ~). allez (vous vous en ~). promeniez (vous vous ~). plombé plombă [med. mouler pliant.].] pliază (ei ~). ira (s'en ~) pleca din nou.

porc. plancher podgorean. cochon (viande de ~) porcărie. parure podometru [alergări]. peloton pneu. dore (il ~) poleit.] poartă mare (pentru vehicule). plateau [géo. inviter poftesc (ei ~).]. popeline poponar [vulg.][la réputation] pont [fam. poème pofida (în ~). cochon porc (~ de cerneală). grenier.] [jocul] popice. doré poleială cu aur. pore porc. postérieur [n. vignoble. plane (il ~) plutind în aer. noircir [fig. corrompu [pollué] pppom pom. peuplaient popular. camping popic [n. flic [pop. pondéré ponegri. somptuosité pompier. limier [fig.]. appétit pofti poftesc. peuplant populat. camping popas turistic.] [euphémisme] popula. invite (j'~) pofteşti. plus (de ~) plus (în ~). Pluton pluton. peluche plută. invitent poftesc (eu ~).] poplin.]. poncho ponderat. popularité populariza. comme il faut poliţă [raft].] podoabă. flic [pop. dorait poleieşte.m. pétard [pop. populaire popularitate.] podiş podişuri. porosité port. pommade pomană (face ~).f.] popor popoare. population. étagère poliţai [pop. mansarde pod mobil [istoric]. pied de la montagne (au ~) poanson. polaire (l'Étoile ~) polei poleiuri. planait (il ~) pluteşte în aer.f. claque (il ~) pppod pod poduri. tuyau [fam. probablement pocinog. vigneron podgorie. cochonnerie porcos (banc ~). port port (mic). cru. poinçon poartă [mare]. malgré Pofta vine mâncând.] [anat. poljana poimâine. podomètre [jogging] poem. urbanité politic [abrev. pompe pompă [fig. clairière (la ~) poiană [n.] plute. [pol. poreux porozitate. pan (de habit) poalele muntelui (la ~). polyvalent polizat. clos [n. friand (~ de) poiana poienile. démarrer porni cu dreptul. polo [sport] polonez. claque (qu'il ~) pocneşte. peuplé populau. homosexuel poponeţ [pop. popote popou. vigne. quille [n. peuple popotă.f.] poliuretan. trop (de ~). havre . pont-levis podea. cochonne (histoire ~) poreclă. pédé. invitez pofticios.]. rougeole pojghiţă. pneu pppoa poală. peut-être.]. porte-cochère poartă [n. cru [n. polaire polară (Steaua ~).f. séjour.]. L’appétit vient en mangeant poftă. polyuréthane polivalent. portillon [n. invitons poftiţi. invites (tu ~) poftim. polonais Polonia. claquer pocnească (el să ~).].]. planant Pluto.plus (în ~). pâté [d'encre] porc (carne de ~). pompier pompos. populariser populaţie populaţia populaţiei. polygone politehnică.166 - .m. polytechnique politeţe. porte cochère poate [adv. liège plută [mar.n.] [cuisine] poluat.f.].m. pont pod [casă]. bévue pocni. pompeux poncho.] poliţie. surnom porni. superflu. poli [finition] polo [sport].] porţi. louche [n.] podişul. plateau (le ~) [géo.] politicos. Pologne polonic [n. planer plutea în aer (el ~).n.] poieni. dorer poleia.]. arbre (fruitier) pomadă. bien commencer poros. après-demain. surlendemain pojar. clairière [n. peupler popula (el ~). supplémentairement pluş.]. pellicule pppol polar. dorure poligon. liège plută [esenţa de lemn]. peuplade Adev 01/11/07 pppor por pori. police poliţist. radeau pluti în aer. charité (faire la ~) pompă. peuplait populând. verglas polei.] pppop popas. sobriquet.

postérieurement posterior [n. trébucher poticni [fig.f. éteignent [fig. Déluge (le ~) [Bib. éteignit (il ~) [fig. postal poştalion.]. possibilité. Trans. portatif portavion [auto].] potenţialitate. orange (fruit) portocaliu portocalie portocalii. possèdent. coche pppot potabil.] potecii.n. possédait posedă (el ~).] portbagaj [auto]. postcommunisme postcomunist. portillon [n.m.] potoleşte. Transilv.]. potassium potcapul călugărului [bot. carême post [serviciu]. sente [n. s.f. possèdes (tu ~) posesiune. éteignait [fig. postmoderne postmodernism. arrière.n.] portiţă de scăpare.f. porte-monnaie portocal. porte-avions portărel. possédé (il avait ~) posedat. colombe poruncă. avoir posed (eu ~). postcolonial postcomunism. postcommuniste poster [n. pigeonnier porumbel.]. gardien de but [sport] portativ. posthume postură. ténébreux post [de santinelă]. portchei. orange (couleur) portofel. buvable. courrier par avion poşta redacţiei. tranquille potop. socle postav. déluge Potopul [Bib. portefeuille portofoliu [pol. postérieur posterior (în mod ~). portion.]. commandement. postmodernisme poststructuralism. broncher (sans ~) poticni (se ~).]. oranger portocală. assouvir. porte-cigarettes Portugalia. affiche [n. drapier postcolonial. apaiser potolea.].m. pharmacien poticărie [reg. faculté posomorât posomorâtă.].pl. posture poşetă. forgeron poteca. portrait (l'art du ~) portretiza. commande (il ~) porunci. potentat potenţial. guise (en ~ de) posta (se ~).f.]. portefeuille [documents] portret portrete.m. possessif posesor. post [emploi] post de (pe ~). échappatoire portieră [n. drap [tissu] postăvar. poste Poşta.]. posséda posedăm. possède (je ~) posedă. Leontodon sp.] potpuriu [muz. potable potasiu. porte-clefs. galerie [auto] portdrapel. poststructuralisme postum. ont posedă (ei ~). éteignaient [fig. postérité postfaţă. pharmacie poticni (fără a se ~). potentiel potenţial [adj. jeûner postmodern. potard [fam. porcelaine [f. possible posibilitate. possession posesiv posesivă. ration porţie [alim.167 - .] . possédons posedase. poste [sentinelle] post [relig.] [auto]. assoupir.] potolesc (ei ~). portail portant (perete ~).m. port [mar.] postere [n.] potoleau. sentier (le ~) potecă [n.]. pot-pourri [mus.] potcoavă potcoave.]. maussade. parancs porunceşte.] posterior.] potolit. possèdent poseda (el ~).] portharturi. sac à main poştă.].] [auto] portmoneu. portier [concierge] portar [sport]. potentialité poterivi (i se ~). seoir poticar [pop. porteur (mur ~) portar.]. potentiel [adj.].] portic [n. courrier des lecteurs [journal] poştal poştali poştală poştale.] porticuri. postérieur [n. fer à cheval potcovar. portion [partie] porumb. faisable. postface posti.] [eufemism].] [euphémisme] posteritate. Portugal portughez. impérieux. port franc portabil. portugais porţelan [m. possesseur posibil. porte-clés port liber [scutit de taxe]. broncher [hésiter] potoli.] poticar [reg. portable portal. maïs porumbar. commander poruncit.]. Poste (la ~) poşta par avion.]. colombe de la paix (la ~) porumbiţă [dimin. porte-carte [n.f.m. portier [n. posséder.] portţigaret.]. possédé posedaţi (voi ~). portrait portretistică [n.]. portraiturer [liv. portion [alim.m. poster (se ~) postament. huissier [jur.].] porţie porţii. commandé poruncitor. possède (il ~) posedă (el ~) [perf.n. sentier (du ~) potentat potentaţi. pigeon [zool. [bot. assagir.] poteci.] potoli (el ~).f. colombe porumbelul păcii [m. possédez posezi (tu ~). impératif pppos poseda. porte-drapeau porthart [n.]. éteint [fig.port [mar.] porţiune porţiuni. sentier [n. coffre [auto] portbagaj pe capotă [auto].]. éteint (il ~) [fig.] port-chei.

emboîter. positif poziţie. selon poţoc [pop. pratiquer practica deschizături. pratique practic (în mod ~). précoce. précipité pppre prea.]. raconteur pppoz poza [pop. histoire povesti.] potrivit [+D]. talus. ajuster potrivi (i se ~).] povârnit. pâtisseries prăpastie. au seuil Adev 01/11/07 Praga. conseil poveste. photographiaient (ils ~) pozează (ei ~) [foto]. biner prăşit. adresse. ajourer practicabil. racontera povesti (veţi ~). photographiais (je ~) pozând [portret]. raconte (il ~) povesteşti (tu ~). ils faisaient frire prăjesc. histoire de cul [pop. raconté povestiţi. rôtissait. position poziţie liberă [în orar]. fris prăjesc (eu ~). écroulent (s'~) prăbuşeşte (se ~).][gâteau] prăjituri [n. cadet praştie [n. farceur pppra practic. rôtis [vb. préconiser precum. boutique prăvălit.] prăjeşti. rime (il ~) [fig. cadrer potrivit. antérieur precept.pl. précis [adj. crouler. biné prăvăli. précipitation precis. rôti [vb. je fais frire prăjeşte. rôtissons prăjind.].]. butin.pl. gâteau prăjitură cu cremă.] povestire pornografică. photographient (ils ~) pozează (el ~) [foto]. pose (il ~) [portrait] pozez (eu ~) [foto]. précaution preceda. abîme prăşi. narrer povestea (el ~). photographie (qu'il ~) poză [atitudine]. poussière.f. posant [portrait] pozare fam]. pose [attitude]. photographie (je ~) pozeze (el să ~) [foto]. poudre prag. précepte. écroulement prăda. préconçu preconiza. saint-honoré [n.]. frit (il ~) [vb. raconterai povestim.). poudreux prăjeală. narrateur. précipitation precipitat. il faisait frire prăjească (el să ~). maxime precipita. créneau [fig. histoire. raconte (je ~) povesteşte. précipiter precipitare. oră]. rôtis [vb. écroulait (s'~) prăbuşesc (ei se ~). précocité preconceput. photographié pozat [portret]. piller prăfuit. raconter. préalable prealabil (în ~).]. racontais (je ~) povesteau. situation.] [foto]. racontait povesteam (eu ~). propre. racontes (tu ~) povesti (va ~). récit povestire porcoasă. chute. côte [géo.] potrivi potrivesc.] poznaş. préalable (au ~). photographier poza (el ~) [portret]. posait [portrait] poza [pentru un portret]. ébouler prăbuşire. narration. précision. torréfier prăjit [cafea]. préciser precizie. photographiait (il ~) pozam (eu ~) [foto]. histoire de cul [pop. accorder. seuil în pragul. adéquat. précipiter prăvălie. rôtit prăjeşte (el ~). précautionneux precauţie. tel [comme] . formel precis (în mod ~). lourdeur povârniş povârnişuri. seoir potrivi (se ~). écroule (il s'~) prăbuşi (a se ~).]. précaire precaut.]. frit. rôtissent.m. racontent povestesc (eu ~). racontons povestit. trop prealabil. précipice. pose [attitude] poză [pop. posé [portrait] pozau [foto]. pratiquement practica. friture prăji.f. écrouler (s'~) prăbuşea (se ~). frire prăjea. Prague prâslea.f.] prăjim. comme [comparaison poétique]. fris. netteté precoce. assortir. qu'il fasse frire prăjeau. lance-pierre praz. précéder precedent. règle. fronde. sonnant [heure] preciza. praticable pradă prăzi. abrupt povaţă.potriveşte (se ~). rôtir. pose [installation] pozat [fam]. à-propos [adj. précédent. proie praf. torréfié prăjitură prăjituri [n. préalablement precar. hâtif precocitate.] povestitor. photographie (il ~) pozează (el ~) [portret]. rôtissant prăjit prăjită. frit prăji (~ cafea). assorti. précisément precis [d. racontez povestire. racontaient povestesc (ei ~).168 - . poireau pppră prăbuşi (se ~). poser [pour un portrait] poza (el ~) [foto]. photo [image] pozitiv pozitivi pozitivă pozitive.]. dodu pppov povară. raconterez povesti (voi ~). cuit. brusquer. précipité precipitaţii (pl.

prématuré premeditare. suinter prelua controlul. sournois preface că nu aude. prédiction predilecţie. oblong prelungi. préparent pregăteşte. prêt [adj. feinte [n. simulons prefaceţi (vă ~). soucie (je me ~) preocupă (el se ~ de). porter préjudice. simula. prolongé. prédestiner predestinare.]. préférable preferat. prépares preparare. transformation prefăcătorie. allongé prematur. souci preot preoţi.]. presse (je ~) presă. pressent presez.] preda pe cineva poliţiei. préparateur prepeliţă. transformer preface (el se va ~). simuler. préparent preparăm. feignit (il ~) prefăcut prefăcută. allongeait prelungim. jonche (il ~) . caille [bio. impérieux presat. prépare (je ~). préparation preparator. soucier (se ~) preocup (mă ~ de). préoccupé. prédicateur predicii. prélevé preliminar. préoccuper preocupat preocupată. prendre contrôle de preludiu. prêtre prepara. préparons pregătire. prairie preface (se ~). préface prefera. feint. simules (tu ~) prefăcându-se. prédilection pregăti. préparait pregătesc. préliminaire prelinge. livrer (se ~) [mil. faire semblant de preface în cenuşă. soucié preocupi (te ~ de). feindrait preface că (el se~ ). sermon (du ~) prediciţie. pressé presează. prédécesseur predestina. feigne (qu'il ~) preface (el se~ ). préparation pregătit.precursor. préparait prepară. prépare (il ~) prepară (ei ~).m.169 - . livrer qqn à la police predare [mil. prolongation prelungire [în spaţiu]. cendres (réduire en ~) prefacem (ne ~).] presa. préparez prepari. préférence. feignait (il ~ que) prefăceau (ei se ~ că). reddition predat (soldaţii s-au ~). soucie (il se ~) preocupă (se ~ de). saupoudre (il ~). préfère preferabil. feins (je ~) prefac (se ~). sourde oreille (faire la ~) prefacere (vă ~). prédestine. prélever prelevat. prépare (je ~) prepara (el ~). méfait. faux [adj. presse (il ~) presează (ei ~). feins (tu ~) prefaci că (te ~ ).f. fouler. sermon [n. enseigner preda (se ~) [mil. saupoudrent.] predici [n. allongeant prelungire. feignent prefac că (mă ~ ). soucies (tu te ~) preocupare. parsème.pl. allongea prelungea. préméditer premieră. prêcher predică [n. présage. prémisse premiu premii. simulez prefaci (te ~). prédestiné predestinează. simule (je ~) prefacă (să se ~). prépares pregătim. léser. curé. prédestinent predica. atteinte prejudiciu (aduce ~) [+D]. feignant prefăcea (el se ~ că). il feint preface (el se va ~). presse [n. préférer. préparons preparaţi. prédestination predestinat. lèse (il ~) prejudiciu. préjudice.] presară (ei ~). allongeons prelungind. prolongement prelungit. prénom preocupa (se ~ de). livrés (les soldats se sont ~) predecesor. feindra preface (s-ar ~). feignons prefacem că (ne ~ ). préparez preîncălzire. préméditation premeditat. prépare (il ~) pregăteşti. soucieux preocupat (se ~ de). prémonition prenume. préoccupation.]. soucient preocupa (se ~). première premisă. feignaient (ils ~ que) prefăcu (se ~). allonger. feignez prefaceţi că (vă ~ ). simulation prefaţă. atteinte à (porter ~) prelată. prélude prelung prelungă.] pregătiţi. prêché predicator. prémédité. prédilection predispoziţie.f. semblant (faire ~) prefac (mă ~). précurseur preda predau. préfère preferă. aimer mieux prefer.] (homme ~). prix premoniţie. parsèment presară (el ~). préparer pregătea. feindre. préchauffage prejudecată. simule (il ~) preface că (se ~).].].] predicat. presser presant.]. porter atteinte à prejudiciat. prolonger. lésé prejudiciază (el ~). préjugé prejudicia. bâche preleva. préparer prepar. préféré preferinţă.f. jonchent. ecclésiastique [n. penchant preerie [geo.

prétendu pretor. présentateur présentatrice prezervativ. préviennent previn (eu ~). prévenant [adj. présidence preta (se ~). prévenu preveniţi. préviennent (qu'ils ~) prevină (el să ~). transformation prescripţie medicală. prévint prevenim. pressenti presiune. présage (il ~) prevestire. saisissent. prestation prestigios. présager. prévenions preveneau. connaître en (se ~) pricepe la (se ~). suppose (il ~) presupunem. présage prevestit. comprendre. présenter prezenţă. parsemé. président preşedinţie. jonché. prévoyez prevezi.] prescurta. prévoyions prevedeaţi. prédire prevestea. supposons presupunere. prévois (je ~) prevăzând. prévu (ils avaient ~) prevăzuserăm. saupoudré presbit. prévenait preveneam. prophétie prezis. supposition presupuneţi. voyante [n. préteur pretutindeni. muni de prevăzut cu capse [haină]. prévoyiez prevedeau. parsemait presărat (cu). pressentir presimţit. capote [pop. prévoir. partout preţ. prévient (il ~) prevenire. connaître (s'y ~) . prédisait prezicere. coût. prévenaient preveni (el ~). avertissement prevenitor. supposer presupui. prévalant de (se ~) prevalează de (el se ~). abréviation presimţi. préventif previi.] previziune. prévenons prevenind. suppose (je ~) presupunând. prévu prevăzut. préviens (tu ~) previn (ei ~). prévu (tu avais ~) prevăzut prevăzuţi prevăzută prevăzute. comprennent pricep (eu ~). présence prezentabil.] prescuriţă [bot. prévision prevesti.] prezicătoare.]. capote anglaise. (les clients) les plus difficiles Adev 08/01/08 pretinde. prévoira prevedea (vei ~).] prevedea. saupoudrait. prix négociable preţios preţioasă. ordonnance [pharm. prévu (il avait ~) prevăzusem. saisir. piger [fam. prévoyait prevăd. prétention pretenţios pretenţioşi pretenţioasă. prévoiras prevedea (voi ~). présenté prezentator prezentatoare. prévoirai prevedeai. presbyte preschimbare. prévaut de (il se ~) prevăzător. cafetière [pression] prestanţă. pédanterie prevala de (se ~). présage.170 - . saisis (je ~) pricepe la (se ~). prix preţ negociabil. averti. prévoit (il ~) prevedea (el ar ~). prévoyaient prevedem. supposant presupune (care se poate ~). prétentieux cei mai pretenţioşi. supposent presupun (eu ~). prédiction. prédisait prevesteşte. prévienne (qu'il ~) previne. prévu (nous avions ~) prevăzuserăţi. prévoyance prevedere. joncher. prévoyais (tu ~) prevedeam (eu ~).presăra (el ~).] pricep (ei ~). préviens (je ~) prevină (ei să ~). prédit (il ~). supposable presupune (el ~).] [f. précautionneux. prévaloir de (se ~) prevala de (el se ~). comprends (je ~). prestige presupune. avertir. prévu (vous aviez ~) prevăzuseşi. prêter (se ~) pretenţie. prévoyais (je ~) prevedeam (noi ~). supposez presupus presupuşi presupusă presupuse. prestigieux prestigiu.] prezice. prévenez preventiv. poussée. prédit (il ~) prezicea. prédit prezida. prévenant prevenit. prévoyant [adj. supposes presupun (ei ~). abréger prescurtare. affable. prétendre pretins. prévu (j'avais ~) prevăzuseră. présider pppri pricepe. pressionné [vêtement] prevede (el ~). prévision preveni. saupoudrer. prédit prezent. actuellement prezenta. jonchait presăra. parsemer. prévenir prevenea. prévoyons prevedeţi. soi-disant. supposé preşedinte. prévoirait prevedea (va ~). prédire prezice (el ~). prévalait de (se ~) prevalându-se de. prévois prevăd (eu ~). prévois (tu ~) prevedere. prévoyant. présentable prezentare. présentation prezentat. précieux preţiozitate. présumer. Jovibarba sobolifera [bot. pression preso. présent prezent (în ~). prestance prestaţie. prévoyant prevăzuse.

primaire primă [n. privilégié privilegiază (ei ~). printanier primejdie primejdii. testé [vérifié] probă (el ~). accueillit primi (va ~). coup d'œil privire generală. rossignol privilegia.f. paysage privi. pl. brouillent (les yeux se ~) privitor la. prime Primăria.]. caillé prinos [poet. maire. accueillant. reçois (tu ~) primea. amitié prietenie (cu ~). priver de privat. parmi printre altele. privilégie (il ~) privilegiu. privation priveghea. cailler (lait) prinde (din nou). primordial primul. reçoit primeşti. accueillera. accueillons primind. primitif primitor. mauvaise. rattraper prinde (se ~) [lapte]. éprouver. réception primitiv primitivă.]. concernant priză. recevait. privilège privire. veiller priveghi. lorgnant privit cu insistenţă. propice prieten prieteni prietenă prietene. primejdioasă.n. reçut. occasion (à l'~) prim primă primi. premiers soins [pl. privé privat (~ de). printemps primăvăratic. première primar. accueillis primim. tester [vérifier] proba (el ~). copain copine.] proba. commence à aimer prindea (se ~) [lapte]. épingler prinde drag de. princesse prioritate. lorgna (il ~) privind cu insistenţă. recevant. lorgnait priveşte cu insistenţă. sujet de (au ~) privirea i se înceţoşează. principe principiu (în ~). amitiés prietenos. comprenait. prince prinţesă prinţese. privilégier privilegiat. accueillait primească (să ~).] primus. intime [n. de vive voix princiar. prise [alpinisme] priză [electr. regard privire furişă. prise antiélectrocution priză şuco. reçoive primeau. compréhension priceput. savoir-faire. premier prima. superflu prisosinţă. superflu [n. lorgné privighetoare.]. pote [col. gageure printare [PC]. travers (à ~). prisme prisos. entre autres Adev 26/10/07 prinţ. cordial prietenul. aperçu privire la (cu ~). éprouva (il ~) . zieuter [pop. ami. propos de (à ~).f. recevant primişi. prisonnier. caillait prins. prisonnier [de guerre] pppro proaspăt proaspătă. petit ami. loucher privi cu atenţie. accueillerait primi (el ~). privilégient (ils ~) privilegiază (el ~).171 - .]. f. offrande prinsoare. superflu [n.] priva de.] priză cu pământare. danger primejdios primejdioşi. dangereux primi. porche pridvor [n.] prisos (de ~). attrapé prins [lapte]. prise [électr. accueille. recevrait. lorgne (il ~) privi cu insistenţă (el ~). primejdioase. accueilli. prive (il ~) privaţiune privaţiuni. captif prizonier [de război]. amicalement. saisissait pricepere. Hôtel de Ville primărie [clădirea]. accueille (j'~). principauté principiu. pote [fam.]. essayé. recevra primii. accueillir.] prieten intim.] prismă.] prielnic. hospitalier primordial.] fraîche proastă [calitate].m. accueillis primit.]. amical prieteneşte. habile. privé privează de. donc prin viu grai.] prietenesc. par prin urmare. premier primul ajutor [sg. éprouvé. cafard [fig. éprouvait (il ~) probat.m. saisi pridvor. recevaient primi (ar ~). attraper. réchaud prin. frais [adj. amical. zyeuter privi cruciş. accueilles. véranda [n. essayer. occasion prilejul (cu ~). accueille. tirage [PC] printre. principe (en ~) prinde. sg. lorgner privea cu insistenţă. concerner.m. inférieure proastă dispoziţie. considérer [examiner] privi cu insistenţă. caille (il se ~) prinde cu ace. accueil. mairie primăvară. amicalement prietenie. princier principal principali principală. base. reçois (je ~) primeşte (el ~). prouvé.]. prise antiélectrocution prizonier prizonieră. coup d’œil. veille [d'un mort] privelişte privelişti. recevoir primesc (eu ~). ami (l'~) prilej. accueillez primire. regarder. priorité [n. reçu primiţi. prise (de courant) priză [alpinism]. art.pricepea. principal principat.

profanant profanare.] procuratură. éminence. profitent profită (el ~). programme program [PC]. profitons profitând. acheté. procède (il ~) procedee. progéniture program. procureur [jur. procédant procedează (ei ~). pourcentage proces. profanation profanat. prophétie profil. profondeur du champ [photo] progenitură. nul n’est prophète en son pays Adev 02/12/07 profetic.] [foto]. profitant profite (el să ~). producteur produce (el ~). professionnel profesiune. bénéficier. profitent profităm. profiter profit (eu ~). processus proces verbal procese verbale.]. profita profită ei ~). profané profera. procuré procură [n. proconsul procrea. profession profesor. enseignant [n.]. preuve. épreuve probe [pl. meurtrir producea. procurait. profitable profitor. profitez profită (ei ~). proférer proferând.probează (el ~).]. prouvant probă probe. probable.]. profites (tu ~) profitabil. didacticiel . procuration [jur. jur. achetant procurat. produisait produceau. produisons produceţi. gain [fin. fournis (je ~) procura (el ~). profondément profundor [aero]. essai. profite (qu'il ~) profiţi. proclamation proclamaţie. procréant procreat. procure (il ~) procurând. profondeur profunzimea câmpului [foto].] prodigalitate [neo. profiteur profund. procédés procedeu. saillant proeminenţă. prodigieusement produce. ludiciel [PC] program didactic [PC].172 - . universitaire profet profeţi. essayage. question de vie et de mort proceda. acheter. prophétiser profeţie. procession proclama. parquet [jur. produisaient producem. procéda procedând. profil profila. proférant proferat. procréer procreând. prodigalité prodigios. preuves convaincantes probitate. profitait profitaţi. profane profana. produisent produc (eu ~). vraisemblable probabil [adv. sacrilège. prophétique profetiza. saillie profan. avantage. pourcentage procentaj. professer profesie. proclamé proclamă (el ~). probablement. fournir. procès proces [cauzal].]. profana profanând. proclamant proclamare. profère profesa. productif productivitate. produisez produci. lésé produsei. produis (tu ~) produs. procèdent procedează (el ~). éprouvant. proclamation proconsul.]. procurer procur. occupation. gage. dar nu în ţara lor. profite (je ~) profita (el ~). léser produce vânătăi. fournissant. bénéfice. produis (je ~) producător. prodigieux prodigios (în mod ~). honnêteté. profit (être en ~). PIB produit intérieur brut Adev 05/03/08 proeminent.] procuror [jur. problème. profond profund [adv. profile (il se ~) profit profituri. produirait produce (va ~). question [problème] problemă de viaţă şi de moarte. productivité la Produsul Intern Brut (PIB). profondeur [aéro] profunzime profunzimi. procès-verbal procèsverbaux procesiune. professeur profesor universitar. procréé procura. produit (il ~) produce (el ar ~). s. proclamer proclamat. profiler profilat. probité problemă [n. proclame (il ~) proclamând. produisis productiv productivă. proféré proferează (el ~). métier profesional profesională. produira produce o leziune. profilé profilează (el se ~).]. fourni. profite (il ~) profită (el ~) [perf. fournissait procură (el ~). éprouve (il ~) probabil [adj. peut-être probând.]. produire produc (ei ~).].f. procéder procedă (el ~). tirage [photo] probe incriminante. revenu [n. prophète fi profeţi oriunde în lume. découper.] profita. profaner profană (el ~).]. logiciel program de joc [PC]. produit produs o leziune. procédé procent.

mauvaise humeur (être de ~) prost dispus (fi ~). programmant programare. pullulé proliferează.]. prohibition proiect. promulgation pronominal. prophétiser proscrie. copie pirate [PC] programa. projeta proiectând. proposer propunere. travailleur. propriété. immédiat promptitudine. ratio proporţiona proporţionez. progresser progresa (el ~). pronominal pronume [abrev.m. programme de cours [école] programând. projette (je ~) proiectil. programmation programat. hors-la-loi [n. prolétaire proletar [adj. projettent proiectează (el ~). promet promite (el ar ~). progressivement prohab [pop. piètre. étayé (ils avaient ~) proptit. proportionner proporţional. promesse promite. promettons promiteţi. marqué. proposition propus. promoteur promoţie. répandre. progressiste progresiv. programmé programează. proposé proră [mar. promettait promitem. bête comme ses pieds prost ca noaptea (fi ~). inférieur. suggestion. niais .] proscrişi. pronom [gram. serviette.m. prêcher propovăduit. promettant promiţător. bête [adj. proşti.]. progresse (il ~) progresie. programmait programă şcolară.173 - . sot. propane propice. ouvrier [adj. prompt. bannir proscris. projectile proiector. promettent promite (el ~). prononcer pronunţa o sentinţă [jur. promettrait promite (va ~). prohibé prohibiţie. progressait progresat. essuie-mains prospera. étayait propteam (eu ~). promptement. banni. propagateur propan [gaz]. promets promontoriu. prometteur promiţi. promptitude promulgare. mauvais prost dispus (a fi ~). qualité (de mauvaise ~). promo promova. projette (il ~) proiectez. promettez promiţând. prospérer prosperitate.] prore. progressant progresează.] proroc. avoir [n. patron proprietate. progression progresist. projet proiect de lege. bête comme un chou (être ~) prost văzut. étayant proptise. graticiel [PC] program piratat [PC].program informatic gratuit. étaies (tu ~) proptim. prêché proprietar. projetant proiectează (ei ~). pullule (il ~) proliferează (ei ~). promu promovează (el ~). propager propagare. [pron. projet de loi proiecta. promeut prompt.] pronunţ (eu ~). promouvoir promovat. étaie (j'~) propteşte (el ~). projecteur proletar.] pronunţat. promettre promis. programme (qu'il ~) progres. possession.] prolifera. promettra promitea. proportion. propagation propagator. prononcé pronunţă (el ~). prophétiser proorocire. proue [mar. prononciation prooroc [arh. programme (il ~) programeze (să ~). propre proptea (de lemn) proptele. maître. fraîcheur prost proastă. mal vu prostănac prostănacă / prostească. humeur (être de mauvaise ~) prost ca noaptea. projeter proiectă. progrès progresa. étayé proptiţi (voi ~). étayons proptind. prononce (il ~) pronunţie. programmer programa (el ~).]. prophète proroci. prohiber prohibit. progressé progresând. pullulent promisiune. promontoire promotor. étayez propune. stupide.]. braguette prohibi. prophétie propaga. proportionnel. prophète prooroci [arh. prononce (je ~) pronunţa. pulluler proliferat.]. proscrit proscris [n. prononcer une sentence [jur.] pronume [gram. ébaucher.]. méchant prost [calitate]. étayais (j'~) proptesc (eu ~).]. proaste. étayé (il avait ~) proptiseră. propriétaire. étai propti. proportionnellement propovădui. prospérité prospeţime. étayer proptea. bien-être.] propriu.] prosop prosoape. promis promit. étaie (il ~) propteşti.]. progressif progresiv (în mod ~). propice proporţie.

provision provizii. discret. du point de vue Adev 26/10/07 . nom de plume pppsi psihanalist. pub [col. provincial provincie. psychanalyse psihiatrie.prosterna. pan [n.]. stupidité. protecteur protector (sfânt ~). faon pui de somn. publicité. Provençal Provenţa. parution. prune prunc. pouls pulsaţie. duvet d'oie pufuliţă [bot. chut !. psychose psst!. poudrerie pulbere. point culminant din punct de vedere. protectionnisme proteine.] punct culminant. prothèse protocol.pui [pl. gigot puls.] puiet. chair. protestation protesta. poussin pppul pulă [vulg. pulmonaire pulovăr. pulover. pudique pudoare. prostitution prostuţ prostuţă.].m. enfant pppse pseudo-patriotic. provisoire provizoriu (în mod ~). poubelle public. publication publică [adj.] pugilat [neo.]. pull à col roulé pulpană [n. lancinant pulsul (lua ~). prosaïque prozator. sottise prostituată. atomiseur. plant puişor. duvet puf de gâscă. bêtement prostie. poussin. publie (qu'il ~) publicare.]. psychologie psihotic. publier publica (el ~). nénette [fam. naïf. protides proteja.] pucioasă [pop. publient (qu'ils ~) publice (el să ~). comble [fig. pour [abréviation] pppu pubelă. poudre pudrieră. prudent. providence providenţial. provocateur prozaic. nigaud protector. sauvegarder. providentiel provincial provincială. vaporisateur pumn. poing pumn [lovitură]. patron (saint ~) protecţie. bêtise. protéger protest. précautionneux prun.] [d’habit. patriotard pseudonim. de manteau] pulpă (~ a unui fruct). proverbial providenţă. publiait publicat. publiquement publica. avisé. =chaîne TV privée roumaine proustian. putain. prostituée prostituţie. psychologique psihologie. protubérance ProTV it. niaiserie.f.]. pouls (tâter le ~) pulverizator. pute. bébé. bite [vulg. poussière. prosateur proză.] [vulg. motus ! pt. publié publică (ei ~). publie publice (ei să ~). psychique psiholog. psychanalyse (il ~) psihanaliză. province provizie. psychanalysé psihanalizează.174 - . pudeur pudoare (lipsă de ~). public public (în mod ~). puéril puf [de pene]. publient publică (el ~). publication publicaţie. poignard pppun punct. pugilat pppui pui . pulpe (~ d'un fruit) pulpă (de berbec). clou [fig. publique publicitate. Provence proverbial. psychiatre psihic. prosterner prostesc. psychologue psihologic. ourson puicuţă [fig. poulet pui de căprioară. plovăr [pop. prosodie prudent. coup de poing pumnal. poudre pulmonar. chandail pulover pe gât. circonspect. Proustien provenit. pull-over.]. protocole protocolar. impudeur pudra. protocolaire protuberanţă. pseudonyme pseudonim [scriitoricesc]..].]. sexe. prunier prună. psychiatrie psihiatru psihiatri. poudrer pudrat [fruct].]. protection protecţionism. protester proteză. niais prosteşte. battement pulsator. zob [m. pull.]. psychanalyste psihanaliza. glauque pudră. poudrier pueril puerilă. fauteur. prose prozodie.]. soufre pudic pudică. psychanalysant psihanalizat. issu provensal. victuailles provizoriu. provisoirement provocator provocatori provocatoare. Epilobium nutans [bot.] pulberărie. psychotique psihoză. point punct de atracţie. somme [sommeil] pui de urs. psychanalyser psihanalizând.

mise puneţi. mijote (il ~) [fig. interrogent (ils ~) pun întrebări (eu ~). mettre (qqn. placera punea. lorgnant pune ochii pe (el ~). met (il ~). escroc. lorgne (il ~) punea ochii pe. mettre à l'index pune la îndoială. relâcher pus în libertate. poser des questions. mettre au courant. griller pus la fript. éprouvé puse la încercare (el ~). parie (je ~) pun pariu că…!. mettre fin pune cătuşele. interroge (il ~) pune întrebări încuietoare [a. éprouvait (il ~) pus la încercare. mettre en pratique pune în practică (a ~). fripon. pariez pus rămăşag. remettra (il ~) pun la loc (ei ~). ponctuellement punctualitate.]. éprouva (il ~) pune gresie. parie (je ~) punea rămăşag. remettrait (il ~) pune la loc (el ~). remettez pune mâna pe.]. parie (il ~) punea pariu. raccrocher (le téléphone) pus receptorul în furcă. arrangea pune pariu. mettre. sérialiser pune stăpânire. posé pune bani la saltea [pop. emparer (s'~) pune şaua pe cal. remets (je ~) punem la loc. lorgné puse ochii pe (el ~). remettent pun la loc (eu ~).175 - . fous (tu ~) pui (tu ~). scol.] pune (va ~). Thlaspi pawlowskii [bot. mettre en menottes. mettre en joue [fusil] pungaş. lorgner punând ochii pe. école] pune întrebări. remets (tu ~) pune la loc (ar ~). mettre en danger pune piciorul pe pământ.) au courant pune deoparte. paries (tu ~) pun pariu (ei ~). mettre entre parenthèses pune o întrebare / întrebări. mettre en valeur pune în vânzare. mettrait. mettre en vente pune la umăr [puşca]. ponctuation punctul să (fi pe ~). mettre en branle. raccrocha (le téléphone) pune în scenă. crucifier pus pe cruce. éprouve (il ~) punea la încercare. arranger puse în ordine (el ~). filou pungă. ponctualité punctualitate (cu ~). pariait punem pariu. placerait pune (el ~).] pun întrebări (ei ~).] pune capăt. mettons punere. paries (tu ~) pune rămăşag (el ~). chiche que… ! pune pariu (el ~). place (il ~). attrapé pune ochii pe. carreler pune la index. interroger. point de (être sur le ~) pune. mettre en scène pune în serie. filoutait pungăşeşte.punctual (în mod ~). remis pus mâna pe. lorgnait pus ochii pe. parie (il ~) pun rămăşag (eu ~). parier pui pariu. parions puneţi rămăşag. mettait punem. plaçait. parier pui rămăşag. remet (il ~) pune la loc (va ~). filouté punguliţă [bot. mis. mette (qu'il ~) punând. parié pune în pericol. mettre en feu pune la fript. mettre pied à terre pune în practică (a ~). éprouvant pune la încercare (el ~). mettent. faire frire pune la punct. mettre de l’argent de côté pune la borcan. attraper pune în mişcare. crucifié pune la curent. grillé pune la încercare. éprouver punând la încercare. poser des colles [arg. parient pun pariu (eu ~). mettra. posent (ils ~) pun (eu ~). mets (je ~) pun (i-o ~). lorgna (il ~) pune în ordine. emparer. mettre de côté pune pe foc. pose (il ~) pune (o ~). remettre pui la loc (tu ~). poser une question / des questions pune o întrebare încheietoare. filoute (il ~) pungăşit. pariait punem rămăşag. raccroché (le téléphone) puse receptorul în furcă. relâché pune pe lista neagră. foutre [vulg. mettre sur la liste noire pune la loc. mets (tu ~) pun (ei ~). questionner pune întrebări (el ~).] pune la cale (el ~). poser pui (i-o ~). coller [arg. mettre en conserves pune la cale. bourse pungăşi. seller pus şaua pe cal. parions puneţi pariu. parié pune receptorul în furcă. interrogeait pune în libertate. mettre en doute pune între paranteze. mettez pus pusă. mettant pune (ar ~). sellé pus pe şotii. œuvre (mettre en ~) pune la prăjit. régler pune rămăşag. placer. pariez pus pariu. placé. remettons puneţi la loc. facétieux pune în valoare.] . interroge (j'~) punea întrebări (el ~). filouter pungăşea. mettre en marche pus la loc. menotter pune pe cruce. fous (je ~) pună (să ~). ponctuellement punctuaţie. mijoter [fig.

décomposé.].] putoare. nénette [fam. puisse poate (el ~). bisou pupic.].] puţin. gamin puştoaică [fam.]. bisou pupilă [anat. sanie purpură. radier radia [elimina]. portèrent purtarăm. saccageaient pustiesc (ei ~) [prin jaf]. porté (nous avions ~) purtaserăţi. puanteur putred. prison.] pppur purgatoriu. porte (je ~) porţi (tu ~). porte (il ~) port (eu ~). crapule puşti [sg. pourri puturos [miros] puturoasă. pourri. puant. vieille bagnole [fam. pestilentiel puţ. infester pustii [prin jaf]. pourrisse (qu'il ~) putrezeşte. peux (tu ~) putând. puis (je ~) pot (să ~). faible puternic. pourrait. taule [pop. fort [adv. porté (tu avais ~) purtaşi.]. portâtes purtase. peuvent pot (eu ~). rayonner radia (el ~) [lumină]. pourpre [adj. tôle [pop. ermitage puşcă puşti.].] purpuriu.] purta.]. pouvant putea. galerie [mine] puţă [vulg. épuration puroi puroaie. fort [adj. petit à petit. pourra putem. porter [vêtement] purta doliu. porté (j'avais ~) purtaseră. portes (tu ~) purta [haină]. portant purtară.] [vulg. fusil puşcăriaş. iris [anat. portais (tu ~) purtai. queue [fig. moins (du ~) puţin (oricât de ~). rák Rac [zodiac]. écrevisse. pouvoir poată (să ~). purgatoire purice.].] puşculiţă. portas purtat. portions purtând. peux (je ~). rayé radia [lumină].m. pourpre [n. puits. saccagé pustnic. poussée [méd. puissamment putere (fără ~). usé. corruption [fig. putride putrefacţie.]. pulsion pustii. pestilence. méconnu puţin câte puţin. prisonnier [détenu] puşcărie. fusée rrrad radă. pourrir.] raboteză. raboteuse rac. saccager pustia (el ~) [prin jaf]. rayonnaient . pourraient putea (va ~).]. pourriture putrezire. porta purtare. pus [n. ravager. portez purtaţi (voi ~). force. saccagent pustiire. portiez purtau. porté (ils avaient ~) purtaserăm. intense. rayonné radiau [lumină] ~). geôle [arch. peut (il ~) pot (ei ~). pénis. pourriture putrezit.] liquide pathologique. PVC qqqa Québec. corrompu [fig. rayonnait radiat [lumină]. Cancer [zodiaque] rachetă. portent poartă. portais (je ~) purtam (noi ~).]. portaient purtăm. zob [m.] ppput putea. peu (le ~) PVC. portait purta. saccageait pustiau [prin jaf]. puissance putere (cu ~).]. portai purtam (eu ~).]. dévasté pustiit [prin jaf]. pourpre.]. port purtător purtătoare. pourrit. peu à peu puţin cunoscut. porté (vous aviez ~) purtaseşi.punguţă. porter le deuil purta pentru prima dată. rayer radiat [eliminat]. pouvez putut.176 - . Québec rrra rabat. relent [n. décompose (se ~) putrezi putrezesc. puisse (que je ~) poţi. rabais rablă. puce purjare. porte-parole Adev 15/02/08 pppus puseu [med. ermite pustnicie. pouvons puteţi. porté purtaţi. dévaster. sachet pupătură. bite [vulg. putréfier. fosse.]. peu puţin (cel ~).]. tirelire puşlama. porteur purtător de cuvânt. puissant. chibre [vulg. étrenner purtai.]. porté (il avait ~) purtasem (eu ~). méconnu puţinul [n. peu que (pour ~) puţin apreciat. porter poartă (ei ~). putréfaction putrezească (să ~). portâmes purtarăţi. ravage pustiit. portons purtă. pu putere. pouvait putea (ar ~). décomposer (se ~) putreziciune. rade radia (dintr-o listă).

].] rahat [patiserie]. canard raţie raţii. ratant [cible] ratând. rater rata (el ~). rata (il ~) [cible] ratăm. raté [cible]. nul (être ~) rataţi (voi ~). manqué. rayonnent (ils ~) radiază (el ~) [lumină]. raté (ils avaient ~) rataseşi. rhapsodique rapiţă [bot. ravage rave [muz. rembourses (tu ~) rambursare. étagère rafturi. radieux.] ramă. ratèrent ratarăm (noi ~).]. raté (il avait ~) [cible] ratase (el ~). randament.177 - . race rasă (de ~).f. rates (tu ~) rată lunară. raglan rahat. ratai ratam. rembourse (je ~) rambursezi. récepteur radios radioasă. froc rasol de vacă cu legume. ratâmes ratarăţi. colza [bot. pot-au-feu rrrat rata. ratai [cible] ratai (eu ~). rap [mus.] rapace. renoncule des bois [bot. ratas (tu ~) ratat. rationalise (il ~) rrrau Raul. foutu [fig. ratifient (qu'ils ~) ratificare. coup de vent raft. ratais (je ~) ratară. remboursez rambursăm. havresac raniţă [mil. rayonnage rage. rafale. ratez rată (el ~).m. cadre. ratio rapsodic. mensualité ratifica.][poet.]. remblai [SNCF] ramburs. rembourser rambursaţi (voi ~). rate (il ~) ratează (el~). remboursement ramolit. ratifiait ratifică (el ~). merdeux. ratons (nous ~) ratând. rayon [secteur] raită. tour [promenade] raită (da o ~). gâcher. portion. ratais (tu ~) ratai. portion [de subsistance] raţional. merde (être dans la ~) [pop. raté (tu avais ~) rataşi. manquer. Raoul rrrav ravagii [pl. rendement randevu [pop.] râvnă.] rahat [fig. paradis raion [al unui magazin]. rate (il ~) [cible] ratez. remboursons rambursează (ei ~). tour (faire un ~) rrram ram [n. raté (j'avais ~) rataseră. gâché. ratant ratează (ei ~). remboursent rambursează (el ~).]. ravin [n. ration raţie [de subzistenţă]. armé raniţă. blessure. rrras ras la sânge. rame. raté (il avait ~) ratasem (eu ~). rave [mus. ratâtes ratase. caca [fam. ratent ratează (el ~). aviron rambleu [CFR]. rater [cible]. radicalement radieră.] ratat (fi un ~).] rrrap rap [muz. rationaliser raţionalizat. merdique rahat (de câine). remboursement rambursa rambursez. ratait (il ~) [cible] rata (el ~).m.m. rate (je ~) ratezi. ratais (je ~) [cible] ratam (eu ~). =montagnes S Carpates Orient. racé rasă de călugăr. ratait ratai. loukoum rrrai rai. merde [vulg. gâteux rrran rană. =montagne des Carpates Orient. rationnellement raţionaliza. plaie rancei. ratifiant ratificat. rapace raport.]. radioactif radioactivitate.]. rata rată (el~).radiază (ei ~) [lumină]. sac à dos Ranunculus crenatus. ramolli. ratifié ratificau.]. ratifiaient ratifice (ei să ~). gomme radio. rugir raglan.] ravină [n. ratifient (ils ~) ratifica (el ~). rembourse (il ~) rambursez. rayonnement [radiation] radical (în mod ~). ratification raţă raţe.] Rarău. zèle . rayonnant rafală (de vânt). rayonnes (tu ~) radiator. glabre rasă.]. crotte rahat (fi în ~) [pop.] ravine. lacération.] ramuri. rendez-vous ranforsat [neo. rayonna radiezi [lumină]. radio radioactiv.]. radio radiografie (face o ~). rationnel raţional (în mod ~).] rahat (de ~). radio (faire une ~) radioreceptor. ratifie (il ~) ratificând. rationalisé raţionalizează (el ~). cupide. radiation. ratifier ratifică (ei ~). radioactivité radiografie. rameau [n. radiateur radiaţie. rayonne (il ~) radie (el ~) [lumină]. sensé.

adieu rămas nemişcat. rugissement răguşeală. révolté [n.] rămâne nemişcat (el ~).]. chavirer . enrhumer răcit. rabattent răsfrâng (eu ~). révolte. enlèvement. dorlota (il ~) răsfăţând. sourde oreille (faire la ~) rămas bun. blesser. carrefour. racheter răscumpărare. intersection. disperser. patience răbdări (scoate din ~). croisement răscula (se ~). ravissent. kidnapper răpesc (ei ~). chambarder răsturna (se ~). frisquet [col. usagé răceală. gâter [un enfant]. kidnappons răpit. enlèves (tu ~). révolter răsculat [n. racine răgaz.] răbdător (în mod ~). rayon [de lumière] rază X raze X. écharper răpi. enlèvent. frisquet (il fait ~) [fam.f.].] răni. décéder. plant răsare (soarele ~).]. révolution răscroi.] rămâne.]. figea (il ~) [fig. cendres [pl. rabats (tu ~) răsfrânge. tomber en panne rămâne în urmă. capoter. kidnappes răpi (el ~). ravissez.]. pari rămăşiţă rămăşiţe. rabat (il ~) răsfrângem. racheté răsfăţa. chier (faire ~) [pop. enlève (j'~).]. patiemment răbduriu [arh. lever de soleil. kidnappe (il ~) răpeşti. vestige. dorlote (il ~). émeute. portée. enrouement răguşi. récompense răsplătesc (ils ~). enlever. répandre.]. dorlotait răsfăţ (eu ~).] răcoare [pop]. razzia [n. refroidir răcire. kidnappe (je ~) răpeşte. récompensent răsplăteşte. dorlotant răsfăţat. Polygonum bistorta [bot.] răchită.]. enlevons.] răsad. kidnappa răpim. refroidissement răcitor.] răblăgit. kidnappent răpesc (eu ~). mutinerie. colporteur (de rumeurs) răspândi. enleva. gâte (il ~) [un enfant] răsfaţă (ei ~).178 - .][punct cardinal]. récompenser răspunde.] [fig. réaction răstigni. réplique. frais [adj. rachat răscumpărat. est [point cardinal] răsăritul soarelui. rabattez răsfrânt. loisir răgaz (fără ~). défunt. dorlotes (tu ~) răsfrânge. froideur răceală (cu ~). culbuter răsturna (se ~) [mar. croisement.rrraz rază raze. réponse.m. frisquet [fam.] răculeţ [bot. riant razia. refroidissement. rieur.] răbdurie. patient [adj.] răci.] răposa. trépasser. répliquer răspuns. délai. gageure. rétribution. gâtent [un enfant] răsfaţa (el ~). répondre.] [bot. ravi.] razmut [aero]. rabattre răsfrâng (ei ~). Lythrum salicaria. frigo [fam. ravissement. ravisseur [n. ravir. rase-motte [aéro] razna. bourrasque [arg. fraîchement răceală [fig. rabattu răspândac [pop.]. salicaire [n. écharper.]. osier răchitan [n. sécheresse [fig. patient [adj. carrefour răsplată. fraîcheur răcoare (e cam ~). enlevé răpiţi. retarder rămâne nemişcat. lever du soleil răscoală. lever [soleil] răsărit. rayon X rază de acţiune. kidnappez răpire.] razie poliţienească.] răcoare.] răcituri [pl. échancrure răscruce răscruci. échancrer răscroială.] rămase nemişcat. razzia (la ~) razie [n.] [bot. dorloter răsfaţă. rabats (je ~) răsfrâng (tu ~). enrouer răguşit. basculer. intersection. répit (sans ~) răget. kidnapping răpitor. merdaillon [fam. colporter (des rumeurs) răspântie răspântii. ravit (il ~). champs (à travers ~) rrră răbdare. insurgé răscumpăra.]. rabattons răsfrângeţi.].]. figé [fig. enrhumé răci (se ~). crucifier răstignit. verser. décédé [n. rayon d’action râzăreţ [fam. Orient răsărit [n. crucifié răstimp. reste [n. doubler (~ une classe) rămâne surd la.].] răposată. mort [n. plaies rănii. dorlote (je ~) răsfăţă (el ~). rester rămâne în pană [auto. ravis (tu ~). est [n. durée răsturna. taule [pop.].] rămăşiţe pământeşti [pl.] rămăşag.] răbdător răbdătoare. ravissons.]. ravis (je ~).] rădăcină. lève (le soleil se ~) răsări. gâté răsfeţe (el să ~). plaie (de la ~) rănit. propager răspândi (zvonuri).m. enlevez. rauque răhăţel [de copil]. mourir răposat [n.f. récompense (il ~) răsplăti.f. kidnappé. fige (il ~) rămâne repetent. renverser. dorlote (qu'il ~) răsfeţi (tu ~). gelée [alim.] răcoros răcoroasă. figer [fig. blessé. vulg.

f. tordiez răsuceau. railler. combattre război (el se ~).] răzvrătită. ver de terre [n. rire jaune râd (ei ~). sang-froid râpă [n. vengeance. tors răsuciţi. renversé. rire jaune râdea. erré (il avait ~) rătăcisem. tour (à mon ~) rândunea.] A râde galben. combats (je ~) războieşte cu (se ~). combattu războiţi cu (vă ~). métier [textile] război cu (se ~). retentissement. file rând (pe ~). gratté răzvrăti (contra). tordions răsuceaţi. se raviser. combattant [n. rient râd (eu ~). gâte (il ~) [un enfant] răzgâie (ei ~). ravise (je me ~) răzgândesc (se ~). retentir răsunător. capoté. riant râzi. rândunică.] râme. méchant. combattit (il ~) războia cu (se ~). rie râde de. brouillait răvăşi. combattez războinic [adj. retentissant. persifler.] răzvrătit [n. tour à tour rândui rîndui (vieux). versé. gratter răzuit. galeux râmă [n. ravise (il se ~) răzgândi.] rând.m. méchamment răutăcios. mauvais. riez râs (lua în ~).].răsturnare. défectueux. rions râdeţi. errer rătăcea.] rătăcise. ravin [n.f. tour [ordre] rând pe rând. torsion răsuflare întretăiată. nomade [adj. séditieux [m. sinistré. ris (je ~) râdă (să ~). tarc [n. tordons răsucit răsucită. tour de rôle (à ~) rând [în ordine]. tinter [cloches] răutate.].] răzbuna. tordent răsucesc (eu ~). combattent războiesc cu (mă ~). malfaiteur răusna. arrangeons rândul (la ~ meu). résonner. erré.] râpe. guerrier. souffle coupé răsuflătoare [a unei tainiţe] (invariable). erré (j'avais ~) rătăcit. raviser (se ~) răzgândi (el se ~). belliqueux războinic [n. combattons războindu-se cu. revanche răzbunător. ri râzând. chaviré răsuci. tord răsuceşti. rire. combattis (je ~) războim cu (ne ~). errait (il ~) rătăci (se ~). combattu (il avait ~) războit cu. basculé. tordu. ridiculiser râde silit. rebelle rrrâ râde. tords (tu ~) răsuci (el ~). tords (je ~) răsuceşte. tordit răsucim. gale [zool. rébellion răzvrătit. soupirail soupiraux răsuna. malin răuvoitor.] răşinos. ravisons (nous nous ~) răzgândit.] . rirait râdeam. dresser (se ~ contre) răzvrătire. tordre răsucea. malveillant răvăşeau. combattent (qu'ils ~) războiască (el să se ~). renversement răsturnat. arranger rânduim. résineux rătăci. rigoler [fam. combats (tu ~) războii (mă ~). parterre răzui. racler. chambardé răsturnat [mar. malintentionné. tordez răsucire. paumer (se ~) [fam. dérision (tourner en ~) râs [vb. changer d’idée. brouillé. guerre război (de ţesut).]. vache. mal rău (face rău ~ cuiva). riions râdem. malicieux. dévasté rrrăz război războaie. tu ris râie. malveillant.m. vibrant.] rău răi rea rele. combattait războiască (ei să se ~). tordait răsuceai. méchant. venger răzbunare. tordais (je ~) răsuceam (noi ~). insurgé [n. malicieux. éclatant răsunet. résine răşină de pin [n. ravisa (il se ~) răzgândească (să se ~).]. revanchard răzgâia. hagard rătăcitor. gâter [un enfant] răzgâie. hirondelle rânge rece.]. combat (il ~) războieşti cu (te ~). gâtent [un enfant] răzgândi (se ~). sédition. vilain. ravise (qu'il se ~) răzgândesc (mă ~). qualité (de mauvaise ~) răufăcător [n.179 - . meggondol răzgândim (ne ~). tort (faire ~ à qqn) rău [calitate]. tordaient răsucesc (ei ~). tordais (tu ~) răsuceam.]. ravisent (ils se ~) răzgândeşte (se ~). méchanceté răutate (cu ~). combatte (qu'il ~) războiau cu (se ~). vil. ravisé răzor (de flori). moquer de (se ~). mauvais.].m. combattant războise (se ~). brouiller răvăşit. tintement răşină. errant.f. combattaient războiesc cu (ei se ~).] râios.

rébarbatif rebel [n. exécutable.]. nouveau recent [adv. réalisation realizator.] râşniţă de cafea. récessif rechin.râset. plainte (porter ~) reclamă vorbită. rebâtissaient reclădesc. récent. rebelle [m. réhabiliter reabilitare. récitez recitau. isolement. rechute recidivist. réalisme magique [lit. réciter recit. combiné [n. récapitule (il ~) recapitulare.]. grief reclamaţie (face o ~). réagissez reacţionau. réalisateur realmente. récite (je ~) recitai. réciproquement.]. quittance reciproc. réaliste realitate (în ~). récapitulait (il ~) recapitulăm (să ~)!. mauvaise foi.] recluziune.].] realist. récolte recolta (a ~). réclamer reclamaţie. réciproque reciproc (în mod ~). rebâtit reclădind. réellement realism.f. rebâtissait reclădeau.sg. rebâti reclama. réanimer reavoinţă. réclamation. frigide. réagissais (je ~) reacţionând. glacial rece [adj. réagi (ils avaient ~) reacţionat.]. effet (en ~) realităţii. récolte (il ~) recomanda. requin rechizitoriu. réagissait reacţionai. récepteur receptor (~ telefonic) [nn. groin râu. récapituler recapitula (el ~). réagissant reacţionase. réadmettre real. récite (ils ~) recită (el ~). doléance. récitais (tu ~) recitam (eu ~).liv. mutuel. réagissaient reacţionează (el ~). dernièrement. récitais recitam (noi ~). réagissent reacţionează (el ~). réagisse (qu'il ~) reacţionezi. déconseiller . rebâtir reclădea. récolter recoltat. mutuellement recita. réagit reacţioneze (el să ~). réalisable realizare.180 - . malveillance rrreb rebarbara. recenser recensământ. réactivé readmite.]. récite (il ~) recităm.]. remarier (se ~) rece.]. réception [hôtel] recepţionist. réactiver reactivat. repris de justice recif. frisquet [pop. recommandait recomanda (nu ~). bon [n.]. récitation recitaţi. froid [adj. réaménager reaminti (a-şi ~). récitaient recita (el ~). se ressouvenir [arh. réagis (tu ~) reacţionar. réagissais (tu ~) reacţionăm. récitons reciţi. froide recensa. récapitulons ! recapitulat. inconduite reabilita. récapitulé recapitulează (ei ~). plainte. récidiviste. récitaient recitau. rébellion rebus. insurgé rebeliune. récession recesiv. récitions recitare. nouvellement. réagi (il avait ~) reacţionaseră. rivière râul. accusé. réel real [în mod ~]. f. rhubarbe rebarbativ. réellement reamenaja. récitait recită (ei ~). réceptif receptivitate. recommande (je ~) recomanda (el ~). réactionnaire reactivat. tchatche [fam. recommander recomand. réalité realitate (în ~). réagi reacţionaţi (voi ~).] reanima. réceptacle receptiv. récapitulent recapitulează (el ~). réceptionniste recesiune. réagir reacţiona (el ~). rebut rrrec recapitula. écouteur recepţie.m. réhabilitation reacţie. récolté recoltau. recensement recent recenţi recentă. rire [n. rebâtissant reclădit. récoltent recoltează (el ~). réagissons reacţionam (eu ~). rébus rebut. réquisitoire recidivă [a unei boli]. réalité (de la ~) realizabil.m. réclusion recoltă a (nu ~).]. récif recipisă [n.] receptor (de telefon). réaction reacţiona.] rebelă. rebâtissent reclădeşte. récoltaient recoltează (ei ~). réception [banquet] recepţie (treceţi pe ~). récemment receptacul. écoute (prenez l'~) recepţie [hotel]. récapitulation recăsători (se ~). récépissé [n. moulin à café rât. récites (tu ~) reclădi. réceptivité receptor. rivière (la ~) rrre rea purtare. réalisme realismul magic [lit. faisable. mots croisés.

récréation recrut. recommandation recomandată. recours [rédiger] rrred redacta. promo. rattrapait (il ~) [temps] recuperat timpul pierdut. recommandaient recomandă (ei ~). penser.181 - . confesser recunoaşte (el ~). rectifié rectifică (el ~). rectifier rectificat. réfléchir à reflecta [optic]. reconduire reconfortant. recteur reculege (se ~). récupérez recuperau. rebâti recrea. recommandons recomanzi. réconciliation reconduce. récupère (il ~) recuperez. dresser [rédiger]. rédactrice redacţie. sur. rédiger redacta (il ~). redresser redresa economia. rebâtir. réduis (je ~). raccommodent reconciliază (el ~). concerna. rebâtit reconstruind. redécouvrir redescoperit. redressement redresat. reconnais (tu ~) recunoştinţă. reflet. rédige (il ~) redactor. récompense (il ~) recompensez. rattrapé [temps]. récupèrent recuperează (el ~). reconnais (je ~) recunoscuse. refléter. relevé reduce. réconcilier reconciliat. référence referitor la. reconstitution reconstituit. réduire. reconnu recunoşti. licencié [mis au chômage]. plaisance. récupère (je ~) recuperezi. récréation recreere. amoindri reducere reduceri. rabattre. réduction A început sezonul reducerilor în Italia. diminue (je ~).. rouvrir redeschis. récompense recompensează. récupéré [temps] recuperează timpul pierdut. rabaisser reduc (ei ~). rebâtissait reconstruiau. avouer. reconnaissons recunoaştere. référence referire. rédigé redactează (el ~). raccommode (il ~) reconciliere. reconstitué reconstrui. propos de (à ~) reflecta. promotion. rabattons reduceţi. redoutable rrref Ref. rabattez reduci (tu ~). recommandais (tu ~) recomandam (eu ~). récréé recreaţie. rapport à (par ~). escompte. refaire referat. rédaction redeschide. reconnaissance. recrutement rectifica. reconstituer reconstituire. abaissement. diminué. récompenser recompensat. lettre recommandée recompensa. gratitude recupera. admettre. récupérer recupera (il ~). rebâtissent reconstruieşte. relever l'économie redresare. rattraper [le temps perdu] recupera timpul pierdut (el ~). rabaisse (je ~).recomandai. baisse. reconnaît recunoaştem. reconstruire reconstruia. récompensent reconcilia reconciliez. recruter recrutare. reconnaissez recunonoscător recunoscătoare. cogiter. raccommoder. réduction. réduit. redingote redresa. réconfortant reconstitui. rouvert redescoperi. reconnaissent recunosc (eu ~). recourir à recurs. dresse (il ~) [rédige] redactează (il ~). récupérait recuperare. rabat (il ~). recommande (il ~) recomandăm. recueillement recunoaşte. mirer reflectare [optic]. médité . recommande (ils ~) recomandă (el ~). refuge [abréviation cartographique] reface. rabattent reduc (eu ~). communication (scientifique) referi. raccommodé reconciliază (ei ~). reconnaissance recunoaşteţi. dressé [rédigé]. recrue recruta. rédacteur. r reducem. récupération recuperaţi (voi ~). récupérons recuperează (ei ~). récupères recupera timpul pierdut. diminution Adev 08/01/08 reducere [comercială]. recommandez recomandau. rectifie (il ~) rector. récompensé recompensă. concerner referinţă. reconnu (il avait ~) recunoscut. rebâtissant reconstruit. rabats (tu ~) redus. recueillir (se ~) reculegere. rédaction redactat. reconnaître. rattrape (il ~) [temps] recurge la. rabais. recommandes recomandare. méditer à. rédigeait redactare. rebâtissaient reconstruiesc. récréer recreat. reconnaissant recunosc (ei ~). recommandais (je ~) recomandat. recommandé recomandaţi (voi ~). récupéraient recuperăm. diminuer. redécouvert redingotă. La saison des soldes a commencé en Italie Adev 07/01/08 redutabil. réflexion reflectat.

royal regat. retour.] regreta. foutra regulat [fig. remarques (tu ~) remarcabil. région. foutu [vulg.]. regrette (il ~) regretăm.] remaniază (el ~). repris rrrem remaia. relâcher. reprendre reluare. fout (il ~) regulez. remarque (je ~) remarcat. réflexion reflux. remédie (il ~) remediu remedii. refuge. livre de comptes regiune [n. regrets (avoir des ~). décliner.182 - . régulier regulat (în mod ~).] relief. remarque (il ~) remarcăm. dire non à. mettre en scène regizor. généralement rrrei reiat [textil]. regrettez. décontracté. relaxé. déclina rrreg regal.].sg. remède . remarqué remarcaţi (voi ~). rayé [textil] reiniţializa [PC]. cloche (il y a qq chose qui ~) regulă (de ~). refusé refuză (ei ~). renouer reînpăcare. détendu releva. relâche relata în amănunt. relatif relativ (în mod ~).] regulând. refrain refugia (se ~). remmailler remaiat. relique [n. détendre relaxat. metteur en scène regla. remarquer remarc (eu ~). remarque remarcă (el ~). regrettons. réforme reformist. religieux relua. relâché.] regiza. recommencé reînnoi. retraite. fous (tu ~).]. remarquons (nous ~) remarci. norme. déplorez regreţi. reprise reluat. reflux reforma. renouveler. religion religios. récit relativ. refus. régime regim (alimentar). être désolé. mise en scène regim. régler reglabil. recommence (il ~) reînceperea claselor. relèvement relevezi. réglable regresa. recommencent reîncep (eu ~). contrée [n. refuge (le ~) refuz. relaxe. royaume Regatul Unit. relief. relevé relevă (el ~).]. réarmement reîncepe.]. itératif reiterat. recommences reînceput. refusa. réfugier (se ~) refugiu. remanie (il ~) remaniere. réformateur reformă. contrepoison. remaniement remarca. registre registru de casă. réfractaire. déplorons regretat. relèves (tu ~) relicvă relicve. Royaume Uni regăsi. régional registru. fous (je ~) regulament. havre refugiul. clocher [verbe. pays [région]. réformer reformator. insigne [adj. regrette (je ~) regretă (il ~). remarquez remarcă. retrouver rege. rhabiller reîmpăduri. déplore (il ~). regrettes (tu ~). regret [n. régresser regret [n. itéré reîmbrăca. come-back rrrel relaş [teatru]. règlement regulat. reboiser reînarmare. fig. relevant relevat.] regula (el va ~). roi regie. réformiste refractar. reflet reflexie. relativement relaţie.reflex [optic]. regretter. refuser.f. relève (il ~) releveu [geo]. décliné. intraitable refren. déplores regula. régulièrement regulă. recommencer reîncep (ei ~). rejet refuza. renvoi reîntoarcere (~ a unui actor). rentrée (la ~) reîncepi. itérer reiterant. décontracter (se ~). régulation regulă (a nu fi în ~). recommence (je ~) reîncepe (el ~). réconciliation reîntoarcere. relever relevant. remmaillé remania. règle. remanier remaniat. foutant regulează.]. réinitialiser [PC] reitera. déclinent refuză (el ~).f. reine regină [la şah]. culte. remords [n. relation relaxa. déplorer regret (eu ~). remédier remediat. dame [aux échecs] regional. dire non refuzat.f. remanié [adj. diète regină. déploré.] regulă (ceva nu e în ~). décline (il ~) refuză (el ~) [imperf. refusent. sanctuaire. saillie religie religii. refuse (il ~). regretté regretaţi (vous ~). foutre [vulg. remarquable remedia. antidote. remédié remediază (el ~). détailler relatare.

honorer sa signature respectabil. gronder.] remorcher [mar. profitable.]. répugner repulsie. représailles represiune. répliquer replică. remettrait (il ~) repune (el ~). respecter respecta (a ~ legea). observer (~ la loi) respectă (~ legea). reprocher republică. renier renegare. s. respectivement respectuos. remorquer remorca (el ~). remettez remiţi (tu ~). réparer repartizare. rémunération remuşcare [n. abjuration renova. représentation reprezentau.] remorca. représentation reprezentat. répété. remettre en marche repunere. ressentir resort. rénover. réputation renumit renumită. figurer reprezenta (el ~). repère repera. réaménager. respirable respiraţie. reporter represalii. résigner resemnare. remets (tu ~) repun (ei ~). itéré repetitiv. rendez-vous renega. remédier. réprouver reproduce. étouffe (il ~) reprimă (el ~) [perf.] remorci [n. renoncer renunţare. remorquage remorcă [n. remise [bâtim. remettre remis. étouffa (il ~) [fig. renaître renaştere.] reprima (el ~). remettons repuneţi. réprimer. remet (il ~) remite (va ~). rentable. remettre repui (tu ~). renoncement rrrep repara. reproche reproşa. observait (~ la loi) respecta angajamentele scrise. remorque [n.]. remettra (il ~) remitem. doubler (~ une classe) repetat. étouffer [fig. remorqué remorcare. brusque replia (se ~). reproduire reproş. renommé renunţa. réputation reputaţie proastă (cu ~). résignation resimţi. remettre (~ une lettre) remiză [clădire]. remis repune în funcţiune. Renaissance (la ~) rendez-vous [neo. rejeter. renaissance Renaşterea. dépanner. rétribuer. redire. respect respect (~ legea).] reporter. repousser Adev 28/03/08 respira. répudier repugna. remettra (il ~) repunem. replier replica. renom. dégueulasse [pop]. repos reper. copier. étouffait (il ~) [fig. répéter.]. répugnance. mal vu rrres resemna. république republican.] repaus. figuraient reprezintă (el ~).]. remis remit (ei ~). renommée [n.f. hâte (à la ~) repezi.183 - .] remuşcări. imiter reproduce (se ~). fameux. repoussant. rafistoler [pop. répétitif. jalon. ravaler [un bâtiment] renovare. figure (il ~) reprima. division [distrib. répression reprezenta.]. ressort respect. itératif repezeală (la ~). index repertoriu. remise reputaţie. rémunérer remunerare.m. dossier [PC] repeta. abjurer. lucratif rentă. remettez repus. respirer respirabil. remettrait (il ~) remite (el ~). respiration . respectueux respectuos (în mod ~). observent (~ la loi) respecta (el ~ legea).f. remets (tu ~) remite o scrisoare.]. remords [n. repérer repertoar. aversion. rénovation renovator. réitérer. respectable respectiv. brusquer repezit.] reprimă.] reproba. remettent repun (eu ~). remet (il ~) repune (va ~).f. répertoire repertoriu [PC]. figurait (il ~) reprezentare. répulsion. républicain repudia. repentir rrren renaşte. l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 remunera. réplique [n. haut-le-cœur repune.f. dire de nouveau repeta (~ clasa).]. restaurer renova [o clădire]. remorqueur echipajul remorcherului. remets (je ~) remite (ar ~). rémunération.pl. remets (je ~) repune (ar ~). répugnant. remorquant remorcat. rente renume. dégoûtant respinge. figuré reprezentaţie. remettons remiteţi. redouble. rétribution remuneraţie. remettent remit (eu ~). rénovateur rentabil. respectueusement respingător.remite. observe (il ~ la loi). observe (j' ~ la loi) respecta. reproduire. remorquait remorcând.

]. essoufflé responsabil. reticent. revois (je ~) revăd (ei ~). garde à vue (être en ~) reumatism. revendre .184 - . revoyons revedere (la ~). raviver [fig. retirer retrag. revigorer revigora (el ~). rogatons [pl. revenu reveniţi. retraite.]. revoyais (je ~) revedem. recette reţetă [farm. arriéré Retezat. rends (je ~) restitui (tu ~). reste [n. responsable responsabilitate. revient (il ~) revine (îi ~). dédire retrage. réussite. réunion reuniune. orateur retorică. revoir revede. revoyait revedeam.]. restreint restricţie. ravivait (il ~) [fig. pacifier restabilit. reviennent revin (eu ~). revenir revenea.] retracta. restriction resturi [pl. reviens (tu ~) revin (ei ~). dévoiler.] reţine. revanche revarsă (se ~). retourner retuş. rendait restituie (ei ~). rendent restituie (el ~). réveillon revendica. divulguer.respiră greu (care ~). recul retrageţi. débordé revedea. retenir reţine (el ~).]. retour returna. restes [pl. relèves (tu ~) restabili (se ~) [după boală]. révéler revelat. succès rrrev revanşă. pantelant.]. réussir.]. révélation revelion. souffle (à bout de ~). retenu. réunir. aboutir reuşită.] revigoră (el ~). rétribution retur. retouche reţea. buffet restaurare. retire (je ~) retrag (ei ~). retires (tu ~) retrăgea. rendit restitui (eu ~). rhubarbe rever. rétribuer retribuţie. reliquat. secteur [électr.] revigorează. révélé revelator.]. restauration restitui. ressusciter. rends (tu ~) restitui (va ~).].] resurecţie. réanimer reşou. succéder à. revoyez revezi. retirez retragi. relevé restaura. retouche retuşare. revendiquer. rendu restituiţi. raviva [fig. revivre retrăieşte. revoir (au ~) revedeţi. relève (il ~) restabileşti. reviendra revenim. retirent retrage (el ~). rétention reţinut de poliţie (fi ~). revoit revăd. ressources resuscita [med.] restabili. déborder revărsat. échoit (il ~) revent. réticent reticenţă. rétracter. revenait reveni (ar ~). revoient revăzut. révélateur revelaţie. déborde revărsa (se ~). revers [vêtement] reverie. reviendrait reveni (va ~). ravive (il ~) [fig. rendra restituia. réservé retrăi.Carpates S roum. réclamer revendicare. revendication reveni. rendez restrânge. =montagnes . réunion reuşi. réchaud rrret retardat. retire (il ~) retragem. retirons retragere. rend restituim. ordonnance [pharm. revois (tu ~) revela. assembler reunire. cornue [phys. parvenir. rêverie. résurrection resurse. revenez revii (tu ~). etiré. retrait.]. rhumatisme reumă [pop. revu revedea (el ~). songe revers [al unei medalii]. revivant retribui. vestiges [pl. revenons revenit. rétablir. retient reţinere. retirait retras. restreindre restrâns. réticence retor. revers [d'une médaille] revigora. relève (je ~) restabileşte. restituer restitui (ar ~). rendons restituire. réseau reţea [electr. rhumatisme reuni. rendre. relever restabilesc (eu ~). restitution restituit. revît retrăind.] reţetă reţete. rendrait restitui (el ~) [imperf. restaurer restaurant de gară. remettre (se~) [après maladie] restabili pacea. rhétorique retortă. reviens (je ~) revine (el ~).] revinde. responsabilité rest resturi.

] rezumat (în ~). réglette rigoare.185 - . ridé ridica. s. rider (se ~) ridat ridată. égout riguros. ride [n. ricochent (ils ~) ricoşează (el ~). relève (je ~) ridica (el ~). révisé revoca. réticence rezervor rezervoare. résistance.]. résidence reziduu reziduuri. relèvement ridicare din umeri. ricocha ricoşează (ei ~). dresser [monter]. révoltant revoluţie.] rindele. ricochant ricoşară. hisser (se ~). rigueur rigoare (la ~). fruit [fig. porteur (mur ~) Rezistenţa franceză.]. leva. résidu rezista. insurger. révolte revoltător. solidité rezistenţă (perete de ~). rigoureux riguros (în mod ~). révisent revizuieşte. lever (se ~) ridica la cub. Rhin (le ~) rrris risc. haussement d'épaules ridicat. rebellé. résolvez rezolvă. élever au cube ridicând.f.f. tourmente. précis [n. suite. résistant rezistenţă. sédition. rimmel rrrin Rin.n.revistă ilustrată. levant ridicare. ricocher. résoudre rezolv (eu ~). outré. risquez risipă. épreuve (à toute ~) rezistent. réservation rezervare de bilet [avion]. dérisoire ridicol (în mod ~). ricochèrent (ils ~) ricoşat. résumé [n. raboté rinichi. honnête (un prix ~) rezulta. risquer. levé. louer [place] rezervare. raccourci (en ~) rrrib riboflavină. rabot (du ~) rindelui. résous (tu ~) rezonabil. dresser (se ~). durer. retenir. ridiculiser rigidiza. révolutionner revoluţionar. risquons riscaţi. écarté . réserver rezerva [locuri]. rigole. élever. courir un danger riscăm. résider rezidenţă.] [résultat] rezuma. gaspillage. résoudra rezolvând. rickshaw rictus. rebeller.]. abrégé [n.]. réservoir Adev 03/01/08 rezida. adosser rezemat.] riduri [nn. issue [n. hasarder (se ~). magazine revizuiesc (ei ~). résulter rezultat [n. insurgé. ribonucléique rrric ricoşa.].] rezultate. rognon rinocer rinoceri. résolut. soulever. résous (je ~) rezolva (ar ~).m. dressa (il ~) [monter] ridici. ricoche (qu'il ~) ricşă. risque risca. relevé ridică (el ~). résister rezistând la orice încercare. Rhin rindea [n.] rida (se ~). rigidifié riglă. rigueur (à la ~) rigolă. prodiguer risipit. adossé rezerva. risible. rigidifier rigidizat. rigoureusement rima. raboter rindeluit. révolter. résolvait rezolva (va ~). réserve. conséquence. levait ridica (receptorul). ricoché ricoşă. révolution revoluţiona. prodigalité risipi. indigner. levée. revue. augmenter ridic. révoquer revocat. contremandé. sensé rezonabil (un preţ ~). réticent. location [avion] rezervat.] rindeaua rindelele. rime rimează. résolvant rezolvare. résumer rezumat.]. radis ridicol. solution rezolvaţi. relève (il ~) ridică (el ~) [perf. sommaire. révise (il ~) revizuit. contremander. révoqué revocă. ricochent (qu'ils ~) ricoşeze (el să ~). décrocher ridica (se ~). ridicule. riboflavine ribonucleic.pl. révolutionnaire rrrez rezema. réservé rezervă. rictus rrrid rid [nn. ridiculement ridiculiza. relèves (tu ~) ridiche. fort [adj. rabot [n. gaspiller. ricochet ricoşeze (ei să ~).f. ricoche (il ~) ricoşeu. résultat. rime (il ~) rimel. résolvons rezolve (să ~). effet. résolve (qu'il ~) rezolvi. rimer rimă rime. révolté revoltă. résout rezolvăm. rhinocéros Rinul. Maquis (le ~) rezolva. résoudrait rezolva (el ~). rein rinichi [alim. accouder. contremande (il ~) revolta. mutiner revoltat. dresse (il ~) [monter]. règle riglă mică. ricochet (faire un ~) ricoşând. dressé [monté]. rabot (le ~) rindelei.].

prie (il ~) roagă (ei ~). roux. rongerait roade (va ~). rudimentaire rudimente. romance romantic. rivaliser rizom. rubis rubrică. charge [n.] rrrod rod roade.]. rival rivalitate. gitan. rosée roz roză. rosette rozmarin. parent rudenie. caroube roşeaţă.m. rond [adj. Stellaria graminea [bot. rite ritm. uzual] / rucsacuri [pl.]. productif rodnicie. supplier. essaim rol. croquer. tour [rotation] rotund. rouler rostogolire. romantisme romb. prient roagă (el ~).m. roux roşcovă. bohémien [n.] rotunjime. prier. prodigue risipitor (fiul ~) [Biblie]. robe robie. cadence ritmic. Homogyne alpina [bot. rubrique rucsac rucsaci [pl. fécondité rogojină. fécond Rodna.] rondelă.] roi.] rug de mure. gaspilleur. parenté rudimentar. grignoter ronţăit.]. rongeons roadeţi. supplie rog (eu ~). roulettes roţii.]. rongeur roata roţile.Carpates E roum. pries (tu ~). priait rugă (el ~). rongent rodea. fructueux. rougeâtre roşie. robuste robusteţe. grenade [bot.P.] rondel. roder rodie. prie (je ~) rog (vă ~). rouge roşu închis.].].V. romarin rrom rromi rromă. =camion fabriqué en Roumanie romancier. spart [n. rhizome rrro roabă [de transport]. =montagnes . vermeil rrrot rotaţie. s'il vous plaît.]. robot de cuisine robot telefonic. rythmique ritual. rituel. rondeau [poét. supplie (je ~) rog (eu ~).] roşii. Anthemis carpatica [bot. romanesque românesc. roue (de la ~) rouă.Carpates E roum. sac à dos rucsac cu cadru metalic. Rome român. lessive rrrug rug. rongeait rodeam. rhum Roma. losange rond. supplies (tu ~) ruga (el ~). esclavage robot de bucătărie. roumain roman [n. Lygeum spartum. rogi. robe rocoţea [bot. rougeur roşiatic. Rodnei. rongeant rozător. rudiments rufărie de corp. rôle. Acad. roc rochie. bûcher [n. grenat roşu [m. rouge roşie [bot. roumain România României. cf.]. rogar roagă. servitude. rotation. prodigue (le fils ~) [Bible] rrrit rit.] rotile. priais (tu ~) rugam. Roumanie Adev 01/11/07 romanică (limbă ~). mûrier ruga.]. roche. fruit roda. prier (se ~) rugai.].] romanţă. rythme. roue roată de rezervă. priions . robustesse rocă. rond [n. rongez rod [vb. romane (langue ~) romaniţa de munte [bot. sacrement rival rivali. roman [n.] roditor.] [couleur] roşcovan. S. roue de secours robă. rondeur rotunjoară [bot. roue (la ~) roată roţi. supplia ruga (se ~).] ROMAN ® [n. rongions ros roasă roase. rongée rozând.] rozetă rozete. fauve [adj. croqué rrros rostogoli. répondeur robust. romancier romanesc. rodnic rodnică. rivalité rivaliza. rose [adj. ronger roade (ar ~). rondelle ronţăi. tomate roşu-închis. priais rugam. =montagnes . natte rogoz [n.186 - .] [devoir] rrrom rom [băutura].] rrru rubin.] [bot. roulement roşcat roşcată. lingerie rufe. brouette roade [vb.risipitor. sac à claie rudă rude. rongera roadem. romantique romantism.] [bot.m.

hiatus rural. rompons rupeţi. miner ruină ruine. honte (vous avez ~) ruşinau (se ~).]. rugby rugi [pl. rompit rupsei.U. rompre rup (ei ~).]. rompe (que je ~) rupă (să ~).. ruiner. priiez rugaţi. prions. rumeur rrrup rupe. rompez rupi.*] . épée S. honte (j'eus ~) ruşine (îţi era ~). honte (ils eurent ~) ruşinarăm (ne ~). rompant rupe (care nu se ~). penaud ruşinaţi (vă ~).C. roulant ruletă. honte (tu eus ~) ruşinat. rompra rupe relaţiile cu cineva. honte [n. romprait rupe (care ~). rugueux ruina [vb. honte (il a ~) ruşinez (mă ~).f. roulotte rulou. rompu rupe în bucăţi. honte (tu as ~) ruşinii. priaient rugăm. honte (il avait ~) ruşine (îi fu ~). champêtre.N. brèche. honte (vous avez ~) ruşine (vă era ~). honte (il eut ~) ruşinăm (ne ~). ruminer rumegător. briser avec quelqu'un rupea. rouleau rumega.]. rompt rupe (se ~). année sabbatique sabie. roulement rulotă. priez. honte (vous aviez ~) ruşine (vă fu ~). casser (son pied/main etc. rompent rup (eu ~). romps (je ~) rup (să ~).] rujeolă. disjonction. Thalictrum alpinum [bot. prières rugină. sa. honte (ils avaient ~) ruşină (se ~). pudeur ruşine (a-i fi ~).. honte (tu as ~) ruşine (vă e ~). honte (il eut ~) ruşine (îmi era ~).A.U. rouler rulant. S. honteux [*] ruşinos (în mod ~). dore (il ~) rumeni. honte (il a ~) ruşine (îi era ~). honte (avoir ~) ruşine (fără ~). roulette rulment. ruine ruina (se ~). fracture. Russie rustic. honte (vous eûtes ~) ruşinea. honte (il avait ~) ruşina [pe cineva].N. honte (nous avions ~) ruşine (ne fu ~). craquer [se rompre] rupe (va ~). honte (j'avais ~) ruşinam (ne ~).f. honte (vous eûtes ~) ruşinaşi (te ~).] sssa s-.F. prière rugby. russe rusa [limba]. honte (ils avaient ~) ruşine (le fu ~). honte (tu eus ~) ruşine (le e ~). déchiqueter rupe (un picior/mână etc.. routine rutişor [bot.). Hieracium aurantiacum [bot. honte (j'eus ~) ruşinai (te ~). rural rus. rouille rugini. honte (j'ai ~) ruşine (ne e ~). se S-ta . rompant rupe (ar ~). parcours rutier.].R. rustique ruşina (se ~).187 - . honte (tu avais ~) ruşine (îţi fu ~). romps rupse. honte (ils ont ~) ruşinează (el se ~). sienne (la ~) sabatic [n. que.I.F.C. E. avoir honte ruşina (se ~). honte (nous avions ~) ruşinară (se ~). suppliez rugau. subvertir. rougeole rula.). rupture. prié.]. Sainte [abréviation] sa (a ~). tomber en ruine ruine. honte (la ~) ruşinează (ei se ~). honte (j'ai ~) ruşinezi (te ~). déchirer. rompait rupem. honteusement ruşuliţă [bot. décombres. indéchirable rupe (el ~).] rută.rugând. galoche sabota. honte (nous eûmes ~) ruşine (ţi-e ~). routier rutină.]. honte (nous eûmes ~) ruşinarăţi (vă ~). honte (de la ~) ruşinos ruşinoşi ruşinoasă ruşinoase. honte (j'avais ~) ruşine (îmi fu ~). honte (vous aviez ~) ruşinaţi (vă ~). rouge (à lèvres) rujă [bot. sabot. dorer. son sabot saboţi. honte (tu avais ~) ruşinam (mă ~). rompe (qu'il ~) rupând. route. vergogne (sans ~) ruşine (îi e ~).]. dorait rumeneşte.arh. rompis (je ~) rupt ruptă. honte (nous avons ~) ruşine [n. débris [pl. supplions rugăciune rugăciuni. suppliant rugat.R. russe [langue] Rusia.] [universitar]. =Service Roumain d'Informations S. sabre. honte (ils ont ~) ruşine (le era ~). ruines ruj. honte à qqn (faire ~) ruşinai (mă ~). rissoler rumoare. fracturer ruptură. priant. S. ruminant rumenea. rouiller rugos. Rhodiola rosea [bot. honte (nous avons ~) ruşine (ne era ~). saboter . supplié rugaţi. honte (ils eurent ~) ruşine (mi-e ~).

ou savant. sauvegarder.]. volée.m. saphir safran [neo.] săculeţ.]. charge [n. divin sacul lui Moş Crăciun. sauvegardant salvgardare. sauvons salvează (el ~).] Sardinia. salle sală de aşteptare.]. sauge sssam samară [bot. louche [yeux] sssat sat.]. impiété.] săsoaică [n. sabotaient sabotează (ei ~).m. salubre salut. salle comble salcâm. saumure sarcastic. sauvegarder [PC] salvând [PC]. mine de sel gemme salivă. salut salut militar. szász saşiu [ochi]. sauvegarde salvgardat. malicieux sarcină. satire satiric. village satâr.f.].pl. salle d'attente sală plină [la spectacol]. coup de canon salvgarda.] salcie pitică [bot.]. saut salt brusc. sabotes (tu ~) sabotaj. Saturnales sau.] sălcii [n. safrane sagace [neo. soubresaut saltă. bondit sălta. satisfaire. satin satinat.] Sambucus nigra.] saşi [n. saucisson salariu salarii. sauvegarde (il ~) salvare [PC]. sauvait salvase. salive salopetă. sanction sanda sandale. sauvegardé salvgardează (el ~). saladier sală. sauvé (il avait ~) salvaţi (voi ~). satisfaction. Salix retusa [bot. paillasse salteluţă [excursie]. sac de survie [alpin.]. sauve (je ~) salveze (el să ~). hachoir satelit. Sardaigne sare [n. sauvetage [PC] salvator. satrape saturnalii.] [devoir]. bleu [de travail] [n. salami. ses sale (ale ~). secours salva [PC]. houe sssar saramură. satirique satisface. siennes (les ~) salin [adj. sauvegardé salvează (el ~) [PC]. sacrifier sacrificiu. sauvetage. saule.f.] salină. sacoche sacrifica. sentinelle sapă [n.] sssal salahor. sauvegarde (il ~) salvie. sacrilège. salade salatieră [n.sabota (el ~). sauver salva (el ~).]. maquereau sardină. sagace sagacitate [neo. sac marin sac de supravieţuire [alpin.f. safari safir. sandale sandou. matelas saltea de paie. Salix sp. satellite satin.pl. sauveur salvă (de artilerie). sauve (qu'il ~) salvezi.]. sandow sanitar. sabotare. saharienne [n. sureau [n. sacrifice sacrilegiu. sauvegarder salvgardând. jouissance satisfăcut. ambulance. savant . matelas minimousse [rando.].188 - . acacia salcie [bot. sac de couchage sac de marinar. hotte du père Noël (la ~) safari. semoir sac de dormit. combinaison [de protection] salt salturi.] sssan sancţiona. fusillade salvă de tun. homme de peine salam salamuri. sac banane sac cu seminţe. sel sas [n. samare [bot. salut militaire saluta. tâche. rémunération. sac sac cangur. sabotent sabotează (el ~).][bot. satisfait satrap. sachet sacoşă sacoşe. sauvent salvez. assouvir satisfacţie. sauvegarde. sauve (il ~) salvează (ils ~). profanation sacru. bond. sauves (tu ~) salvare. sauvegardant salvat [PC]. sacré. [bot. bondir saltea.]. sabotant sabotat. satiné satiră. saumâtre [adj. sauvez salvă (el ~).f. devoir [n. sabotait sabotând.] salubru.]. sabotage sabotor. sabote (il ~) sabotezi. sagacité sahariană [n. saluer salva.] săruri. sanctionner sancţiune. saboté sabotau. grossesse sardelă. salve salvă de focuri de armă. =ethnique allemand en Transylvanie. salaire.] sale. paye salată. saboteur sssac sac.]. sauva salvăm. sardine [zool. sanitaire santinelă santinele. sauter.f.

pauvre. sauvage. plantez săgeată.m. embrasser sărutare. serviable săritură. sain săniuţă. planche scândură netivită.pl. scandinave scândură. maigre. sătean. outré scandalos. agaçant sâmbăta. scabreux scafandru. étincelante scânteietor. dosse (menuiserie) scândurică scândurici. sang sângele-voinicului [bot. salé sărărie. saut. savourait savurând. tracassait sâcâie (ei ~). tracasse (il ~) sâcâind. savoureux sssă să. sauter sare. saute.] sângera.f. scintiller scânteia (el ~). porte-savon [n. pauvre [vêtement ou maison] sărăcăcios (în mod ~). meurtrier [adj. À votre santé ! sănătos sănătoşi sănătoasă sănătoase.]. paumé. savourant savurat.]. scaphandrier. serbe sârguincios. binette săpun. tracassent sâcâie (el ~). piailler scandal. las lasse său săi. sien (le ~) sssâ sâcâi. pétiller [yeux].]. Nigritella rubra [bot. cinglé săritor. Asperula capitata [bot. pétillent (ils ~) [yeux ~] scânteiază (el ~). peluches [n. sein. savarin savoare. chardon scai [pt închis haine]. mine de sel gemme sărătură. poitrine [de la femme].] [archéologiques] săptămână săptămâni.].f. Sagittaire [zodiaque] sălaş. étincelle (il ~) scânteie (el ~). fouilles [n. hebdomadaire sări. noyau [n. scandaleux scandinav. fil barbelé SB bros. semence sămânţă [fig. appauvrir sărăcie.][bot. =typique aux allemands de Ts.pop. luge săpa. saigner sângerete.] scâncet. sperme (le ~) sănătate. délicieux.]. samedi. homme-grenouille scai. baiser săruta (se ~).] săsesc [adj.f. planter sădim.] scandal (ziar de ~).savarină. tracassant sâcâit. étincelant . savonné sărac. histoires [pl. saumure sărărie. bond sărman.]. saper. fêter (săpătură) săpături arheologice. privations sărat. valide.] scabros. brûler les étapes sărit. pauvre sărăcăcios. tracassé sâcâială. fête sărbătoare (zi de ~).] sâmţitor [arh. saveur savonieră [n. savoura (il ~) savuros. fauve [adj. étinceler.] sânziană [f. sensible [émotif] sân.]. refuge sălbatic.pl. plantant sădit. farouche.] sârb. sauté sărit de pe fix. gale [zool.].] sălbăticie (cu ~). étincellent scânteiază (ei ~) [ochi]. latte scânteia (ancien : scînteia).] savura. piaillement scânci. planté sădiţi. scandale. pauvreté. férié (jour ~) sărbătoare calendaristică. que să fim!. santé Sănătate!.f. bondit sări peste cal. indigence. pauvre săruta. boudin [charcuterie] sângeros. savon săpuni. fil de fer sârmă ghimpată. semaine săptămânal. creuser. baiser [n. péter plus haut que son cul sări peste etape. taquinerie sâcâitor. flèche Săgetător [zodiac].189 - . étincelait scânteiară (ei ~). bondir. pauvrement sărăci. qu'. étincelèrent scânteiau. tracasser sâcâia. jour férié sărbători. savonner săpunit. bêcher săpăligă. savouré savură (el ~). caille-lait jaune [m. soyons ! sădi sădesc. étincelaient scânteiază. plantons sădind. sanglant. son ses său (al ~) săi (ai ~). nichon [vulg. villageois sătul sătulă. barbelé. savourer savura (el ~).] sâmburi. poitrine.] sânziene de munte [bot. département de Sibiu [abréviation] scabie.][bot. appliqué sârmă sârme. velcro scame [n. dépôt naturel de sel sărărie. miroiter.] sânge. saumure sărbătoare sărbători. samedi (le ~) sâmbătă.m. szombat sâmbure [n. étincela scânteietoare. sauvagement sămânţă. sensationnel (journal ~) scandalizat.

] [bot.]. diminuer.] scheletic. baignes scăpa. esclavage sclipeţi [pl. changeons schimbare. moyennant schior. écœurant scârţâi. scântei. changes (tu ~) schimba vocea. échéance scădere scăderea. élégant . changez schimbaţi (voi ~) [imperf. baisse. miroiter. pétiller [yeux]. brillé sclipitoare. brillait scăpărase. croquis. manquer scăpa de (a ~). étincelant sclivisit. langer schimba (el ~). déclinent. gratter scărpinat.] scară. skie schilod. charpente schelet [n. changement schimbărilor climatice. brillé (ils avaient ~) sclipit. Dianthus henteri [bot. cœur (à contre ~) scârbi. change. s. glapir schelălăia (el ~). roulant (escalier ~) scară spirală.] sclipeţi de munte [bot]. jappement schelărie. ski schia. brillé (il avait ~) scăpăraseră. esquisser schiţat. changions schimbăm. changiez schimbă (ei ~). écœurer scârbos. reflet sclipise. change (je ~) schimba (~ un copil). Potentilla aurea [bot. changer. Potentilla ternata [bot. déduire. déduisons scadenţă. changé schimbaţi. croqué schiţă. étincelante sclipitor. scénario sssch schelă. skient schiază (el ~). réchapper scăpând de. changement schimbase. change (qu'il ~) schimbi (tu ~). étrier scară de serviciu. déduisez scăzu. scintiller sclipea. muer (la voix) schimbare schimbări. briller. brilla (il ~) scăriţă [în urechea internă]. baisser. soufflet [gifle] scaun [n.n. décliner scad. changé (il avait ~) schimbat. brille (qu'il ~) sclipesc (ei ~). esquisse. déclina scăzut. déduis (tu ~) scăd. crisser. changeant schimbe (el să ~). grandeur nature scară [la şaua calului].n. changea (il ~) schimbător. déduisent scazi. jappait (il ~) schelălăială. déduis (je ~) scade. varier schimba (va ~). dégoûter. croquer. brillé (ils avaient ~) scapără (ei ~). chute [fig. remplacer schimb (eu ~). grincement scatoalcă [pop. ermitage schiţa.]. estropié schimb schimburi. ébauche ssscl sclav.L. estropier schilodit. changeais (je ~) schimbam (noi ~).]. escalier.m. dégueulasse [col. changera (il ~) schimbai. rechange schimba. décliné. les changements climatiques Adev 04/04/08 schimbul (în ~). glapit (il ~) schelălăie (ei ~). esclave sclavie.] scărpina.]. squelettique schi schiuri. brillent (ils ~) sclipesc (ei ~) [ochi]. brilla (il ~) sclipire. brillé (il avait ~) sclipiseră. skieur schit. baisse Adev 01/11/07 scădere (bruscă). déduit scălda. baigner scalzi. décline (il ~) scădem. échapper à scapă de (el ~). soustraction [mat. échanger. escalier de service scară rulantă. derrick schelălăi. changeait schimba (se ~). skier schiază (ei ~). s’évadant scăpăra.]. jappent (ils ~) schelălăie (el ~). étinceler.].]. glapissement schelălăie (ei ~). brille (il ~) scăpără (el ~). brillent (ils ~) scapără (el ~). étincelant scânteie.] scânteiuţă de munte [bot]. changent schimbă (el ~).] scaune. Potentilla ternata [bot. ébaucher.190 - . échafaudage schelărie a unui acoperiş. change (il ~) schimbă (el ~) [perf.scânteind. échafaudage schelă petrolieră.]. escalator.R. brillait sclipească (el să ~). siège scădea. étrier [O.] scădeţi. escalier en colimaçon scârbă. aversion scârbă (în ~). japper.] sclipi. échange. chaise [f. échappe à (il ~) scăpa teafăr.].] scădere [mat. jappe (il ~) schelălăit. pétillent (ils ~) [yeux ~] sclipeşte. déduction. grincer scârţâit. changeais (tu ~) schimbai (eu ~). changeai (je ~) schimbam (eu ~). échelle scara unu la unu. invalide schilodi. elegant. étincelle scânteiuţa [bot. brille (il ~) sclipi (el ~). squelette [n. échapper. gratté sssce scenariu. brillant. briller scăpăra.

n. scrupules (sans ~). mettre hors la loi scoate bule de gaz. accuser scoate din sărite. impatienter scoate în relief. objet [but]. pousser un cri scobi. faire chier [pop.]. scrotum scrumbie. sors (tu ~) [v. économiseur d'écran [PC] scrib [iron. rendre nerveux scoate un strigăt. escrime scrin [nn.] scorni. fabrique (il ~).].] scot (eu ~). croûte scoate. square scufie. faire chier [pop. sortirent scoate (ar ~).] scrie. enlèves (tu ~). fabriquons. Sorbus aucuparia [bot. fabrique (je ~). enlever. couler un bateau scufundare. fin [but] scop (în acest ~).].] . Écosse scoţian. écriture scrijeli.]. fabriquent scorneşte. extraction scoateţi. écossais ssscr scrânti (a-şi ~). ôté.] scoate din răbdări (a ~). homme de lettres scriitură. écrivit scriu. ruban adhésif. épître. Scorpion [zodiaque] scorţişoară.t. immergé. iron. coulent (ils ~) [mar. ôtons.] scrupule (fără ~). écrits scrisoare. ôtera.]. puiser scoatem.]. sortis (je ~) scoseşi. rayer scrijelire. écrit scrie (ar ~).f. écriture courante scrişi. mettre au jour scoate din minţi. apprêté scrot [anat. ôtant.pl. grincer screen saver [PC]. enlèvera scoate. inventent. vulg.f.t. foulure scrâşnet. cure-dent scobitură a genunchiului [anat.] scoci. coulé un bateau (ils ont ~) scufundă (ei se ~). tirer de scoate din funcţie. cinglé. sorti [v. écrivait scrie. écrivent. écrire à la main scriere. lettre scrisori [n. apprêter scrobit.] scufunda un vapor. écorce.] scos din minţi.] scufundă (se ~). scrupule (sans ~) scrupule (lipsit de ~). but. sortent [v. ôtes. ôter.] scoţând. coulé [mar. rendre nerveux scoate din răbdări. submersion scufundat. écrire scria. sortis (tu ~) scot (ei ~). enlevé.]. invente (il ~) scorneşti. pétillait (il ~) [liquides] scoate din.] scos. fabriquez. sortons [v.] scrântitură. immerger.] [but] scopul de a (în ~). coiffe scufie de noapte.n. écrit.] (în ~). inventes (tu ~) scornim. écrivez scrii. paperasserie scriptorial. cendrier [m. ôte (j'~). maquereau scrumieră [f. iron. courrier scroafă. affolé scos din uz. enlève (j'~).] scoase.t. coule (il ~) [mar. ôtez. sortit scoaseră. ôterait. enlevant scoţi. pétiller [liquides] scotea bule de gaz. inventé scorniţi. inventez scorpion. truie scrobi. toqué [fam.] scriptologie. scriptible scris (în ~). effet (à cet ~) scop [n. fabriquer scornesc. écrivait scrie (va ~). invente. score scormoni. fin [n. fouille scotoci.t. escompte [commerce] sconta. creuser scobitoare. écriture scriitor. ôtent. écrivant scris. sortez [v. cannelle scoruş de munte [bot. mettre hors d'état scoate la lumină. écrite scrise.t. ôte (il ~). commode [n. écriture scris de mână. écrit (par ~) scris [n. immersion. coulait [mar. scrupule (sans ~) ssscu scuar.] scont [comerţ]. rayé scrimă. fabriques (tu ~). bonnet de nuit scufunda.] scufunda (el se ~).] scoate în afara legii. écris scrie cu litere cursive. enlevons. prélevé. extraire. ôta.].191 - .scoarţă. enlevez. sombré scufundat un vapor (au ~). miser scop scopuri. écrivain. prélever. couler [mar. mettre en italique scrie de mână. scotch scoică. grincement scrâşni. extrait (il ~) scoate (va ~). sors (je ~) [v. rayure scrijelit.]. sombrer scufunda (se ~).] scrântit. fouiller Scoţia. scribălău scribălăi [pop. hors d'usage scosei. enlève (il ~).]. éplucher [fig. moule [zool. enleva scoase (el ~). noircisseur [fam. afin que. graphie.t. écrivons scrieţi.] scotoceală. fouler [méd.].] scoatere. vulg. enlèverait scoate (el ~). scorpion Scorpion [zodiac]. écris (tu ~) scriind. sortir [v. jarret [anat. afin scor. écrira scriem. inventons scornit.t. inventer.

un izvor].] scumpişori scumpişoară scumpişoare. pardonnes scuzabil. secrète secretar secretară. section secţionare. székely secuiesc [adj. coûteux.n. soirée. rogné.].] scutire de taxe vamale.].] secerător. pardonnable ssse se. sèche seama (pe ~). coula scursese (se ~).192 - . bas basse. outil sculptor. secrétariat secrete [n.] secretă (ei ~) [bio. séquestrer sechestrat. écoulement scurs. raccourcis (je ~) scurtezi. sécrété [bio.f. fauché secerat [fig.].pl. faux [n.] scula prost dispus (se ~). secret [n. raccourci scurtează. séquestre [n.] secţie. faucher secera [fig.].]. pareil [n. fade Sebastian.]. sécréter [bio. cherté scumpişor [fam. secrètement secretă. secrétaire secretariat. cognée [f. écoulaient (s'~). mob scutire de taxe. fauchant secerătoare [mec.] secreţie.] secreţi. sec seca [d.m. séquestré sechestru [n. moissonner.m.]. rognent. chéri [fam. sécréteur [bio. couleront scurgea (se ~).pl. fauché [fig. faucha (il ~) seceră [n. crachat scul [de aţă]. coulent scurge (a se ~). on seacă (pe ~). faucheuse [méc. court-circuit scurtime.] scurt şi ondulat natural [păr]. s. brièvement. sécheresse secetos secetoşi secetoasă secetoase.].]. sculpture scump scumpă.] scund scunzi scundă scunde. raccourcis (tu ~) scurtătură. coulera scurge (se vor ~). fauchent seceră (el ~).].]. =nationalité hongroise en Ts.]. se.] secerând.scufundă (se ~) [perf.] scufundări submarine. écheveau scula (i se ~) [vulg. d’occasion secret [n.] secretă (el ~) [bio.]. pardonnera scuzat. bandé sculă scule. bander [sex.] secerat.][de bébé] scuter [n. petit scurge. séquelles [n. semblable seară seri.] scutura de praf.] secretat [bio.n. crépu [cheveux] scurta.f. court.. bref [adv. coule (il ~) scurge (se ~). coulé (ils avaient ~) scurt scurtă. pardonné scuzaţi. Securitate [police secrète] . chèrement scump [preţ] scumpă.] secretor [bio. secte sector.] scurt (pe ~). fauche (il ~) seceră (el ~) [perf. hache securist. écoule (il s'~). cachette (en ~) secret (în mod ~). coupe [plan] secui. coulaient scurgere. cher scump [adv. pardon.][meuble] secreta [bio. franchise douanière [fin. plongée sous-marine scuipa. moisson secetă.]. rogne scurtează (el ~). sculpteur sculptură. secteur [électr. secteur sector [electr.]. salive. pardonnez scuză. faucher [fig. le siècle de Périclès second hand.n.] secret (în ~).]. brièveté scutec [n.] seceră (ei ~). drainer scurg (se ~).f. pardonnait scuza (va ~). pardonnons scuzi.]. écouler (s'~). seigle secat.] [agr. épousseté scuza. faucheur seceriş. pardonner scuz. rogner. sec [aride] sèche sechele [n. siècle Secolul lui Pericle. couche [n. coulait scurgeau (se ~). couler scurge (se va ~).] sechestra. sécrète (il ~) [bio. pardonne (il ~) scuzăm. s.] secol secole. coulé (il avait ~) scurseseră (se ~). faucille. raccourci (en ~).n. écoulent (s'~).n. mobylette [fam.]. second secure. coulé scurse (se ~). Sébastien sec seci seacă. épousseter scuturat de praf. pardonnent scuză (el ~). pardonne (je ~) scuza (el ~).] secreter [n. secrets [n. agent [police secrète roum. secrétaire [n. soir searbăd. raccourcir scurtare. cracher scuipat. épuiser [d'une source] secară.].] scutece. sécrétion sectă. sécrètent (ils ~) [bio. lever du pied gauche (se ~) sculat. craché.n. épuisé secătură.] Securitate. vulg. franchise [fin. dépens (au ~) seamăn.][mobilă]. raccourcit scurtez. section secţiune [plan]. séculaire secund secundă secunde. échapper de scurge (el se ~). écoulé. écoulait (s'~).].] scurtcircuit.]. crapule secera. =typique aux Hongrois de Tous secular.m. coula [mar. cher [prix] chère scumpete [preţ].pl. sommaire [adj.m. raccourcissement scurtat. sectionnement secţiune. main (de deuxième ~). raccourci [n.pl.].

sénateur senator (de ~). sémiotique [n.]. clignotant [auto] semnătură. peuplade semiotic. sensibilisant sensibilizat.m. sens sens [direcţie] sensuri. ressembler semăna [agr.].] seduce. signifié [n. serein senin [cer]. siège [adm. signifié semnificat [n. sélection selecţionat.] sensuri. sérénité senior. charmant.193 - . signification.]. sénatorial senatorial. sensibilité sensibiliza. sensualité sssep sepală. sécurité secvenţă.securitate. lunaire self. self-service sssem semafor. sensation senzaţie (ziar de ~). seigneur sens. choix selecţiona. sensationnel (journal ~) senzaţional senzaţională. signifier semnifică. semisemi-lung. signal semnala. sensualisme senzualitate. semenul.sg. trier selecţionare.pl.] semănătoare [n. clair. séjour selecţie. sénilité senin.]. sénat senator senatori. sémanticien semeni [n.]. sens strict (au ~) sentiment. sédentaire sediu. signe semn grafic.]. semblables [n.f. signature semne particulare [pl. prochain (le ~) [n. sémaphore semăna. Sémite semitic. sélectionner. sensibilise (il ~) sensibilizez. Sénégal senil senilă. semaient semeni (tu ~) [agr. séduis (tu ~) sedus.f. signifient semnificant [lingv. sempiternel sssen Sena.m. sèmes (tu ~) semănat [sg.] semănător. sensibilise (je ~) sensibilizeze (el să ~). séquence sedentar. sème (il ~) semăna (el ~) [agr.].]. signaler semnalează. semi-conducteur [électr. sépale . sens que (en ce ~) sensul strict (în ~). signent (ils ~) semnează (el ~). caractère semna. sentence (prononcer la ~)[jur] sentinţă [jur. sentimental sentinţa (pronunţa ~) [jur. coffre-fort sejur. attrayant. sens [n. signale (je ~) semnalamente [pl. sensibilisé sensibilizează (el ~). sentiment (avoir le ~) senzaţie. semer seamăn (eu ~) [agr. semailles [pl.] senzaţia (avea ~). signifiant [ling. séminaire seminţie [arh. gâteux senilitate. sentence [jur. libre-service.]. signé semnează (ei ~). =montagnes . semestriel semestru semestre.] semestrial semestrială.]. semeur semantic.] seducător.] [ling.].m. tri. signe (je ~) semnezi.]. signer semnat. séduit (il ~) seduci (tu ~). séduire seduce (el ~). séduisant seducător [n. sensas [fam.] [agric. Seine senat. signe (il ~) semnez. signalisation semnalizator [auto].pl. semoir [n. sens unique (à ~) sensibil. sensationnel senzitiv. sensible sensibil [emotiv]. séduction segmenta. sensitif senzorial senzorială. signifie semnifică (ei ~).] Semenic.].] semănături [pl.f.].][signification] sens unic (cu ~). sensoriel senzorimotor.] semnificaţie semnificaţii.][signification] sempitern [neo.].] sempiternă.Carpates S roum. autrui. signale (il ~) semnalez.]. sélectionné selenar. sensible [émotif] sensibilitate. sens [direction] sens [semnif.] semnalizare. séduction seducţie. sémantique semantician. sens [n.] semilună. sensorimoteur senzual. sénatorial Senegal. signes particuliers semnifica. signalements [pl.] semnificat. marque. sémitique semn semne. séducteur [n. sensibiliser sensibilizant. séduit seducere.]. pairs [n. signalements [pl. sentiment sentimental. sémiotique semiotică [n. semé semănau [agr. sensuel senzualism. sélection. croissant seminal [neo.sg.]. limpide.].]. sensibilise (qu'il ~) sensul că (în ~). sénile.] semit. séminal seminar. sème (je ~) seamănă (el ~) [agr. mi-long semiconductor.m. semait (il ~) semănat [agr.]. segmenter seif. serein [ciel] seninătate. lascif. semestre semi-.].]. signes (tu ~) semnal semnale. impressionnable.m.

réception [banquet] seră sere. séparément separaţi (voi ~). séquoia [bot. séparé (nous avions ~) separat. séparent (qu'ils ~) separe (el să ~). septentrional septic. séparation separator separatoare. rigueur sex. lacet (route en ~) sertar. servent servesc (eu ~). sépare (il ~) separă (el ~) [perf. sérieux [n.m.] sfântul aşteaptă (la ~) [pop. gravité. séparateur séparatrice sepie [zool. séparable separare. sexe oral sezon. saisissant sesizat. chamaillaient (ils se ~). soirs (les ~) serilor. fellation. Saint-Esprit Sfântul Petru. sérieux.] [vulg. septuagénaire sepulcral [neo. con [vulg. service serviciu (face un ~). sérénade sergent. séparé (ils avaient ~) separaserăm. chamaillent (ils se ~) sfădim (ne ~).]. serveur [PC] servi. Saint-Esprit sfărâma.. septique septuagenar. s. séparer separ (eu ~).]. saisit. saisis sesizabil. servitude servo. service [auto] serviciu. suif sevă. séparé (il avait ~) separaseră. serviette [à porter] servil servilă. saisir sesiza. sévère. sers (tu ~) servim. septum [anat.]. isolément. sobre serios (lua în ~).] sept [anat. sérail [n. chamaillons (nous nous ~) sfădindu-se. servez servi drept (a ~). serre (en agriculture) serbare câmpenească. sérieux sever (în mod ~).m. serviteur servitute. sed sete de câştig. saisonnier sssf Sf. séparent separă (el ~). divin. cupidité seu. servant. Sainte Vierge (la ~) [Bib. sérum serai [n. gravité. servons servind. sève sever severi severă severe. saisissent sesizez.]. servomotor. service (escalier de ~) serviciu [slujbă]. popote [camping] sete. sert (il ~) serveşti. soirs (aux/des ~) [G.n. soirée (de la ~).n. servi serviţi (voi ~). sacré. sépulcral sequoia [bot. sévèrement severitate. chamaillez (vous vous ~) sfânt sfântă. sérialiser serie serii.] [textil]. service service [auto].]. service (au ~) servietă./D.] serată. séparaient separă (ei ~). Saint(e) [abréviation] sfădi. séparons separând. sépare (je ~) separa (el ~). soirées (les ~).] septembrie. servaient servesc (ei ~). serviable service.]. Saint Pierre Sfântul scaun. querellions (nous nous ~) sfădeaţi (vă~). colloque set [kit]. Saint-Siège (le ~) Sfântul Spirit [greco-cat. zob [m. querellaient (ils se ~) sfădesc (ei se ~). servir servea. sergent serializa.]. servant servit. sépares (tu ~) separabil.] ssser ser [fiziologic].] sex bărbătesc. serge [n. saisi sesizează. séparé separat (în mod ~). séparait separase. service public serviciul (în ~) [+G]. poste [emploi] serviciu public. Serbie serenadă serenade. domestique [n.194 - .]. querellant (se ~) sfădiră (se ~).] serios serioşi serioasă serioase. tiroir server [PC]. servomoteur sesiza. soir (du ~) serile. servile. saisissable sesiune de comunicări ştiinţi. querellèrent (ils se ~) sfădit.] sex oral. obséquieux servil (în mod ~). sérigraphie serii [G.] [textile] serpentine (drum în ~).separa. broyer . sérieux (prendre au ~) seriozitate. saint Sfânta Fecioară [Bib. séparez separau.].] seriozitate (cu mare ~). soif. jeu [kit] set de ustensile de bucătărie. service (rendre un ~) serviciu (scară de ~). sexe. saint-glinglin (à la ~) [pop. office de (faire ~) serviabil. chamaillé. seiche [zool. septembre septentrional [neo.] [Orient]. kermesse Serbia. saisissait sesizând. série serigrafie. servilement servitor servitoare. chamailler (se ~) sfădeam (ne ~).f. servait serveau. querellé sfădiţi (vă ~). saison sezonier. séparant separe (ei să ~).].]. sérieux (au grand ~) serj [n.] Sfântul Duh [ortodox]. sépara separăm. sers (je ~) serveşte. sépare (qu'il ~) separi. querelliez (vous vous ~) sfădeau (se ~).

gêne sfială (cu ~). issue (à l'~) Adev 24/01/08 sfârteca. ronfles (tu ~) sforăia. syphilis [n. ronflons sforăind. ronflant sforăit (n.] sihastru. croqué sfărâmaţi. bière [fun.] sfârşituri. ermitage sssil silă (în ~). ronfle (il ~) sforăim. aplomb siguranţă (cu ~). ermite sihăstrie. forçait sforţat. obligeant [vb. certaine. appliqué silicon. certitude. débris [pl. certes [adv. broya (il ~). certain [sûr] sigur [adv.]. timidité sforăi.n. Sylvie sssim simbol. sphérique sfert. cachet sigur. débris sfărâmături. broyant sfărâmat. force (il ~) sileşti. force (il ~) sforţez.].] sicriu.] (până) sfârşitul anului. déchirer sfâşietor. broies (tu ~) sfârlează. obligé silit (râde ~). scellé sigiliu. ronflent sforăie (el ~). analogue.] sifilitic. sphère sferic. raccourci de clavier [PC] sssi siaj. forçait silesc. déconseiller sfătuiesc (eu ~). sidéré.]. croquer sfărâmai (eu ~).] sfielnică. fin de siècle sfârşitul (la ~). conseil sfătui. timidité sfiit.pl. forcé. broyé sfărâmat între dinţi. soda sifon [la chiuvetă]. ronflement Adev 17/04/08 sforăit [n. silicon siliconat. girouette. timide sfioşenie. ronflait sforăie. ronflez sforăitor. toupie sfârşi. cloître. =de la ville de Sibiu [Ts. vrille shareware. chandelier sfeter [pop. fini sfârşit (la bun ~). siphon sigila. nacrée sidefiu. conseiller sfătui (nu ~).n. syllabe sili. forces (tu ~) silind.]. broie (je ~) sfărâma (el ~). terme (à ~) sfârşit [n. forces (tu ~) sfredel. déchirant sfat sfaturi. assurément siguranţă. forcé sforţează (ei). semblable. forcer. méduser sideral. similaire. syphilitique sifon.].f. broie (il ~) sfărâma între dinţi. recommandations (faire des ~) sfeclă sfecle. déchiqueter. fin [n.195 - . écarteler sfâşia. sidérer. silique (fruit sec de la giroflée. déconseillons sfaturi (da ~). sceau. sceller sigilat. ronflé sforăiţi. assurément. particiel [PC] shareware [PC]. timidité. broyons sfărâmătură.f. nacré sidefie.f. force (je ~) sforţezi. silhouette Silvia.]. gêné sfios sfioşi sfioasă sfioase. cœur (à contre ~). pull. jaune (rire ~) silitor. plomb [électr.] sfărâmi.n.sfărâm. siliconé silicvă. moquer sfielnic [poet. finir sfârşit. timide sfii. ronflant sforăit. sympa .] silit. gêner sfiiciune (cu ~). broyai (je ~) sfărâmând. timidement sfida. (d’ici) la fin de l’année Adev 13/01/08 sfârşit de secol. forcent sileşte.) sforăitului. forçant. douter (à n'en pas ~) siguranţă [electrică]. forcer silea.] sibiană [f. quart sfeşnic. broyez sfărâmă (ei ~). sillage sibaritism [neo]. logiciel contributif [PC] shortcut [PC].] sidefat sidefată. nacré sidera. silo siluetă. ronfler sforăi (tu ~). cercueil SIDA. contrecœur (à ~) silabă. conseille (je ~) sfătuieşte. sympathique.]. timidement sfiiciune [poet. médusé sifilis [n. du chou) siloz.]. sidéral siderat. sybaritisme sibian [m. coup sûr (à ~) siguranţa (cu toată ~). forcent sforţează (el ~). ronflement sforţa. SIDA sidef [n. broyent sfărâmăm. nacre [n. symphonie similar similară. pull-over sfială. symbole simfonie. betterave sfeclă de zahăr. conseille (il ~) sfătuim (nu ~). estampille.]. broyait sfărâmă (el ~). indubitable. pareil simpatic. betterave à sucre sferă.

épuiser [d'un malade] . simultanéité sincroniza. sentira simţi în largul său. simula simulă (el ~). feins (je ~) simuleze (să ~). feins (tu ~) simultan. sincèrement. méthodiquement sssit sit. sens (je ~) simte (care ~). syndicat sine. noyau (le ~) ski fond.]. situation situaţie penibilă. sympathie simpatiza. synchroniser sindic sindici. système sistematic (în mod ~). même (à ~ de) situaţie.]. faiblesse slăbit.] singur singuri singură singure. sentez simţitor rosului. chétif.] [poet.]. franchise sinceritate (cu ~).].][bot. retiré singurătate. décliné.] sincer (în mod ~). synthétique sinteză. situant situează (ei ~). coquerelle sisinei-de-munte [pl. sentirait simţi (tu ~). naturel [n. maigrissent. carrément. singulier singular [abrev. Sirius. Sirius sisinei [n. solitaire singuratic. simplifier simplifică (ei ~).] simulat simulată. situe sîmbure de cireaşă. synthèse sinucide (se ~). feignez. Pulsatilla alpina sistem.196 - . anémone des Alpes [pl. lard. situer situat. seringue Siriu.]. feignons. simplifient simplifică (el ~). écrin siringă siringi. sens (les cinq ~) simula. maigre slăbănog slăbănoagă.f. frêle slăbi. simulent.].]. feignant simulează. simplifie simplifici. isolé. solitaire. déclinent slăbeşte. franchement sincerică [bot. maigri. être bien dans sa peau simţi nelalocul său (se ~). relâché. décliner. feinte [n. impuissance. défaillir. simulez simulă. sentant simte (el ~).][bot. simplement simptom. maigrelet. maigre.][bot. soucie (il se ~) sinchiseşti (te ~ de). faible. feindra simulacru. simultanément simultaneitate. [sg. simultanéité sincer sinceră. sent (il ~) simţi (ar ~).] sinceritate. Trans. nue (porter aux ~) slei puterile. sentir simt (eu ~). soucies (tu te ~) sinchisit (se ~ de). être mal dans sa peau simţim. simuler. fils unique sinistrat [n. franchement sinchisi (se ~ de). sentons simţind. lugubre. szalonna slatină. maigrelet. odorat simţuri (cele cinci ~).m. pétrin [fam. soucie (je me ~) sinchisesc (se ~ de).pl. amaigri. simultané simultan (în mod ~). soi-même singular. symptôme simţ [percepţie] simţuri. maigreur. déclina slăbesc. sinistré [n. chétif.] simulare. sinistre [n] sinistru [n. affaiblir. coquelourde [bot. site [internet] situa. situent situează (el ~). faible [n.]. noyau de cerise sîmburele. feint (il ~) simulează (ei ~). décline (il ~). lâche.f. simple simplu (în mod ~). simules (tu ~). suicide sinuos. soucient sinchiseşte (se ~ de). sentant simţit. mince. sincérité. solitude singurul fiu. lard slătioară [reg. simplement simplu. dépôt naturel de sel slatină. franc [adj. isolé. sinueux sipet. simulons simulând. étique slăbuţ. feinte [n.]. feignent simulez. simule (je ~).] situând(u-se). sens (tu ~) simţi (va ~). petit dépôt naturel de sel slăvi (ridica în ~). seul. Scleranthus perenis [bot. décharné. soi sine însuşi.] sintetic. simule (il ~). sentiment simţi.simpatie.]. tamis site [internet]. simplification simplitate. =montagnes S Carpates Orient. suicider (se ~) sinucidere. maigrelet slană [reg. ski de piste sssl slab slabă.]. pulsatille [f. sympathiser simplifica. saumure [d'un malade] slănină. simplifie (je ~) simplificare. semblant (faire ~). feigne (qu'il ~) simulezi. maigrir. sincère. site [internet] sită. feindrait simula (el va ~). situé situaţia (în ~). senti simţiţi. soucier (se ~) sinchisesc (mă ~ de). syndic sindicat. feignit (il ~) simulăm.] simplitate (cu ~). simulation.]. sinistre [adj. feint simulaţi. sensible [émotif] simţul mirosului.]. soucié sincronism.] sinistru. maigrit slăbiciune. sens [perception] simţământ [arh. feindre simula (el ar ~).

sollicité solicită. département Satu Mare [abréviation] smalţ smalţuri. arrache. austère.][bot. touffe [n. détacher smulg.]. sobriété sobru. racé soia. émeraude smeoaie [bot.] smoc [de păr]. myrrhe [n. sociologie soclu. sociologue sociologie. déracine (qu'il ~) smulgând. insensé smiorcăi. liberté sloi de gheaţă sloiuri de gheaţă. soldat soldăţesc. arracher. solennel solemn (în mod ~). servante.] snop.f. szabad slobozenie [arh. soja sssol sol. soubrette sssm SM. arrachent smulgă din rădăcini (să~). servile slujba (în ~) [+G]. servi slujiţi (voi ~). Rhododendron kotschyi [bot.].]. requis. touffe [de cheveux] smoc [n. arrachez smulgi. servent slujesc (eu ~).]. solennité solemnitate (cu ~). pleurnicher.] sodiu. pervaz. arracha smulsei. gerbe ssso soacră. piétement socoti socotesc. écervelé. sers (tu ~) slujim. arrachai snoavă. compagnie [écon. sol sol [mesager]. compagnie. suegra soare sori. crème smântâni (laptele). sollicite (il ~) solicită (ei ~). société societate comercială. sofa (le ~) Sofia.][bot. déraciner.] soldaţi. arraché smuls din rădăcini. socle soclu [a unei mobile]. solennellement solemnitate. solidaire . socialisme socialist. arrache. cache-sexe slobod. réclamer.] smocuri.m. arracher. anecdote snob.] sociolog. calculer socri. pleurniches (tu ~) smiorcăie (el se ~). homme d'Église slujnică. sociable social sociali socială. servaient slujesc (ei ~).f. post [emploi] slujbă religioasă. sofa. soldes solduri [pl. soldé soldat [n. militaire [n. émail émaux smântânâ. beaux-parents socru. linteau soclu. libre. s. pleurniche (il ~) smiorcăindu-se. messager solda (se ~). servant slujit.] smochin. pleurnichant (se ~) smiorcăit smiorcăită. sort sobă [n. crémeux smaragd. solennellement solfegiu. glaçon slovac.]. épuise (il ~) sleind. service (au ~) slujbă [fam. sobrement sssoc soc [n. sollicita solid. pimbêche [pop. slovaque sloven.m. Sambucus nigra sociabil. solliciter solicit. servez slujitor. militaire [adj. solfège solicita. svobod.]. austérité.] solduri.]. slovène ssslu slugarnic slugarnică. messe sluji. figue smulge. beau-père sodă.].]. lessive [chim.m. sureau [n. Seseli libanotis [bot. logiciel soi (de ~). sollicite (je ~) solicita (el ~). sommier sofaua. socialiste societate. arrachons smulgeţi. épuisé slip.] smintit. servons slujind. détacher smulge din rădăcini.m.] smirnă [n. solder (se ~) soldat. serviteur slujitor al bisericii. obséquieux. déracine (il ~) smulgem. écrémer smântânos. soleil couchant Soarelui-de-la-Miezul-Nopţii.sleieşte (el~). le soleil de minuit Adev 15/02/08 soartă.197 - .n.].] sobrietate. soleil soare care apune. servait slujeau. soude sodă de rufe. sodium sofa. pleurard smirdar [bot. sers (je ~) slujeşte. sobre sobru (în mod ~). épuisant sleit. providence. solde [promotion] solemn solemnă. sollicitait solicitat.m. destinée. poêle [n. arrachant smulge. arraches smuls. détaché. solide solidar. sert (il ~) slujeşti. social socialism. servir slujea. renifler smiorcăi (tu te ~). sollicitent solicită (el ~) [perf.f. belle-mère.]. smarald. déraciné smulse.f. figuier smochină smochine. Sophie soft.

femme [épouse] Adev 18/01/08 sovârv. arriver. solidariser soliditate. brises (tu ~) spargi (să ~). silure somnolent somnolentă. viennent sosi (ar ~). soluble soluţie. impair soţie soţii. trier sortare. sommier somitate. pair soţ (fără ~). sonore sonoritate.] spânzurătoare. sonnet sonor. sommé somieră. soviétique sovietiza. brisé spărgând. pendu spânzurat [n. sondage sondaj de opinie. brisant spărgător [n. épinard spanacul ciobanilor [bot. brise (que je ~) spargă (el să ~).] soţ.]. solo solstiţiu. sommeil somn [zool. Chenopodium bonushenricus Spania. venir sosea. sonde (qu'il ~) sondaj. origan sovietic. venez sosie. tomber à point sosi la timp. brisé (j'avais ~) spărseseră. brisâmes sparserăţi. prédestiné sos. épouvante spân. arrivée sosit. brise (il ~) sparge (ar ~). sœur. somptuosité sonată [muz. écaille sssom soma. glaive spaghete. sauté [n. sondent sondează (el ~).]. brises (que tu ~) sparse. sauté [alim. brisâtes spart sparţi spartă sparte. brisé (nous avions ~) spărseserăţi. arrivant sosiţi. sonorise (il ~) soră surori. venons sosind. sonoriser sonorizat. prédestiner sortesc. solvable solz (~ de peşte). sommer somat.m. somnolent somnoros somnoroasă. sondait sondat. sonorité sonoriza. brisera spargem. brisez spargi. brisé (tu avais ~) spărseşi. brisé (il avait ~) spărsesem (eu ~). époux.].]. sonder sonda (el ~). glabre spanac. arriverait sosi (va ~). sonde sonerie. arrivait sosesc. solitaire solitudine. solitude solniţă. sauté [n. brise (ils ~) sparg (eu ~).] sparge. soviétiser sovietizat. effroi [n.]. Onobrychis montana [bot. solution [chimică] soluţii solvabil. venant sosire. saumon somptuos somptuoasă. cambriolage spargeţi. arrivant. potence sparanghel. solidarité solidariza.].solidaritate. soviétisé sssp spadă cu două tăişuri.]. sonate sonda. pendu [n. timbre [sonnette] sonet. pendaison spânzurat.m.] [gastron. brise-glace spărsei. gibet. tomber à point sosim. brisas . sosie sote. solidité solitar. solution soluţie [chimique]. femme. sondent (qu'ils ~) sondeze (el să ~). venu. Espagne spaniol. prédestinent sorteşte. spaghetti spaimă [n.]. somnolent somon.f. dormeur. infirmière sorbi. brisa sparserăm.] soteu [gastron.] [gastron. brisai spărsese. sucer sordid.198 - . somptueux somptuozitate. tri sorti.]. compagne. sauce sosi. épouse. asperge sparcetă [bot. sondé sondau. brisé (vous aviez ~) spărseseşi. briserait sparge (va ~). sonorisé sonorizează. prédestine sortit. mari soţ (cu ~). sommité somn. arrivera sosi la ţanc. brisons spargere [de bancă/magazin]. solstice solubil. espagnol spânzura. sondaient sondează (ei ~). sondage d'opinion sondare. arrivé. salière solo. sonde (il ~) sondeze (ei să ~).]. pendre spânzurare. sonnerie. sondage sondă. briser sparg (ei ~). brise (je ~) sparg (eu să ~). brise (qu'il ~) sparge. brisé (ils avaient ~) spărseserăm. sordide sorta. cambrioleur spărgător de gheaţă.

spectre [fantôme] specula. lave spăla pe jos cu cârpa. fendait spintecă (el ~). blanchir spală. blanchiment d’argent Adev 03/01/08 spălăcit.].]. chardon. revers spate (din ~). spécialisation specie. supporter sprijin (eu ~). spectaculaire spectator spectatoare.] spirală (scară ~). espèce. vaporisateur spray cu gaz lacrimogen. blanchir spoiesc (ei ~). espionner spionaj. spectaculaire spectaculos. fends (je ~) spinteca (ar ~).] sprijine. sportif sprânceană sprâncene. spectateur spectru spectre. piquant [n. peur (il me fait ~) sperietoare (~ de ciori).] spinos spinoasă. blanchi spele (să ~). arrière. espoir speria. lessive (faire la ~) spălare (a rufelor). augmenter spori însutit. spermicide speti muncind (se ~). espèce [bot. dos. spatial spaţios spaţioasă. hospitalisation spiţă spiţe. fendons spintecam (eu ~).] spasm. spirée [n. privire]. sorte specie [bot. majorer. fendaient spinteci (tu ~). épine [n. spéculation speculează (ei ~). atomiseur. étaie (j'~) sprijină. spéculent (ils ~) speculează (el ~). spectacle spectacular.sparţetă [bot. espionnage Spiraea ulmaria. esprit spirit (cu ~).f. adosser. écart spăla. lavoir spălăcioasă [bot. espace.]. spectre spectru [fantomă]. particulier. spacieux spaţiu. fendrait spintecă (ei ~). spécifie (il ~) specificat. par exemple Adev 26/10/07 sprijin [n.] spicui. étaie (il ~) . spéléologie spera. genre. splendide splendid [adv. volume. dos (de ~) spate (în ~). rayon [de la roue] splendid. soutien. alcool à brûler spital spitale. fendu spintecau. espion spiona.]. derrière (par le ~). spécifie (qu'il ~) spectacol. sourcil spray. hôpital hôpitaux spitaliza. spécialement specializare. spirituellement spiritual. appuyer. spécial special (în ~). espérer speranţă.] specific. travailler comme un nègre spici [fam. spéculation speculaţie.] spin [n. appui sprijin al mâinilor. hagard sperie (mă ~). genre humain special speciali specială speciale. blanchissage spălare de bani. terne spălător de rufe. blanchi spoi [tinichigerie]. centupler sport. dos (sur le ~) spaţial. appui. fendis (je ~) spintecăm. appuie.] [bot.]. sport sportiv. blanchisserie. spontanément spori. fends (tu ~) spion. spécifier specifică (el ~). buter.f. fendent spinteca (el ~). semence [fig. écartement. étamé spoitor [de tinichigerie]. spécifié specifice (să ~). hospitaliser spitalizare. étai sprijin (de ~). fendre spintec (eu ~). convulsion spate. blanchit spoit. fendais (je ~) spintecat. blanchit spală (ei ~). étamer spoit [tinichigerie]. blanchissent spălat. sperme. effrayer speriat. fend (il ~) spinteca (va ~). porteur [adj. lutin spirit. spirituel spirt pentru spirtieră. spéculer speculare.199 - . étameur spongios spongioasă. arrière (en ~) spate (pe ~). topo [fam. spécifique specifica.]. particulièrement special (în mod ~). spontané spontan (în mod ~). effrayé speriat [d. dossier [chaise] ssspe specia umană.] spermicid. ressource. étayer. adosse sprijină (el ~). colimaçon (escalier en ~) spiriduş. débiner (se ~) [fam. spongieux spontan spontani spontană spontane. à. fendra spintecai (eu ~). blanchissent spoieşte. nettoyer au balai laveur spăla putina [pop. timoré.]. glaner spin. Onobrychis montana [bot. faux témoignage. repose-mains sprijini. Senecio nemorensis [bot.m. splendeur spoi. splendidement splendoare. bombe anti-agression spre. magnifique. laver. vers spre exemplu.] spăla rufe. blanchisseur spălătorie. farouche sperjur. espérance. épouvantail sperios.] sprijin [n.] spătar [al scaunului]. spécule (il ~) speologie. épineux spinteca.] spini. parjure spermă.

établissant stabilit. dit (tu avais ~) spusele (după ~). dit (vous aviez ~) spuseseşi. écume spumă (se acoperi cu ~).] stabiliment. poteau indicateur stambă. dire spui. alerte sprinteneală. agile.]. étayant sprijinise. apte stare [n. rocheux standard. se trouver sta (~câtva timp). gauche (le pied ~) staniu. étamine [bot. stabilisé stabilizează (ei ~).] stângaci. dire long (en ~) spunea. stabilise (qu'il ~) stacojiu. mât [d'une tente] stâlp indicator. étamine [textile] stamină [bot. accroupir sta în picioare. gaucher stângăcie. dit (ils avaient ~) spuseserăm (noi ~). bon état (en ~) stare civilă. établissement stabilitate. établissait stabileau. mousseux spumă. stabilise (il ~) stabilizeze (el să ~). étayez sprinten. étalonner stâng. maladroit.] stângaci [n. rocher. dit (il avait ~) spusesem (eu ~). dit spusese. agilité spulbera.] squash. anéantissait spulberând. estampe stană [n. stagné stagnează (el ~). gaucherie stângăcie (cu ~). pétillant [liquides] spumos. mousser spumant (vin ~). maladroitement. disais (je ~) spunem. stable stabili. établis (j'~) stabileşte.]. état (en bon ~). état civil stare proastă (în ~). étayait sprijineam (eu ~). stabilité stabiliza. éparpiller.]. disperser spulberă. raisins de Corinthe stafie.sprijinea.] stâna stânele. pilier stâlp [la cort]. dirai (tu ~) spune (voi ~). gauche (la main ~) stânga [pol. stagnation stagnat. stabilisent stabilizează (el ~). étain star staruri. disait spuneai. séjourner sta gugu. gauche stânga (la ~). rocher (le ~) stâncă stânci.200 - . leste [adj.]. mousseux. stage stagna.][arh. dires [n. pétillant [liquides] spune. pylône.pl. étape stafide. être debout sta treaz. étayais (j'~) sprijini (tu ~). établissaient stabilesc (ei ~). squash sst!. rattacher [fig.]. pétille (il ~) [liquides] spumegos.] stări. dites (vous ~) spus. esprit.] [condition] stare bună (în ~). établis (tu ~) stabili un deviz. veiller stabil. dis (tu ~) spun (ei ~). gauche (le ~) [pol. pétillait (il ~) [liquides] spumegă (el ~). rester debout. étoile [vedette] stare stări.m. rocher [n. écumer spumega.]. disent spun (eu ~). roche. revenant [n. état stare (în ~). appuyé. établissent stabilesc (eu ~). étayons sprijinind. vermeil stadion. dira spune (vei ~). gauche [fig. dise (qu'il ~) spune (va ~). mousse [écume]. rester éveillé. étayé (ils avaient ~) sprijinit. dire de (au ~) spusele [n.] stane. état [n. godichon [pop.] stampă. stade [sport] stadiu. état d'âme . établit (il ~) stabileşti. stagne (il ~) stâlp stâlpi. capable. disons spuneţi. étayé sprijiniţi (voi ~).pl.]. établir stabilea. bergerie stânca stâncile.]. stade. pulvériser. ingambe.]. défaut (par ~) standardiza. étaies (tu ~) sprijinim. pétiller [liquides] spumega (el ~). poteau stâlp [de susţinere]. anéantissant spulberat. rester. roc stâncos. gauchement stângism [pol. établi stabiliţi (voi ~). motus ! ssst sta stau. spectre [fantôme]. disais (tu ~) spuneam (eu ~). étayé (il avait ~) sprijiniseră. établissement [institution] stabilire. anéanti spuma. anéantit spulbera (el ~). adossé. écumer. gauche (à ~) stânga [n.f. bergerie (la ~) stână stâne. gauchiste stângul [n. dirai (je ~) spune multe. fantôme stagiu. anéantir. gauchisme stângist. demeurer. maladresse. dit (j'avais ~) spuseseră. mauvais état (en ~) stare sufletească.f. vedette. établir un devis stabilim.]. situation.m. dis (je ~) spună (el să ~). stagner stagnare. établissons stabilind. dit (nous avions ~) spuseserăţi. faire mousser. stabiliser stabilizat. établissez stabili o legătură.

stimulait stimulat. stellaire stelă funerară. contrôle [maîtrise] stăpânire de sine.].]. verre sécurisé [m. stationnaient staţionează (ei ~). stérile sterilitate. stérilise (qu'il ~) stern. maîtrise. éteint (il ~) stinge (ar ~). causer. stationnait staţionat.f.f. astre. stimulé stimulau.] [matière] sticlă colorată.] stejeriş. statuaire statuă [arh. stimule (il ~) stimulez (eu ~). dormante (eau ~) stânjenel. stationne (qu'il ~) staţionare.].]. pierre tombale stelei. stationné staţionau. État major (l'~) Statele Unite. chênaie. verre [n. domine (il ~) stăpâni. vitre. armoiries. incommode stârni.] stil. éteindraient . stimulaient stimulează (ei ~). chêne [n.][aero]. statistique [n. état d’urgence Adev 03/11/07 în stare de şoc.f. étendard steaua stelele. apprécier.] steril. stationner staţiona (el ~). sec [aride] stewardesă [n. stylistique stilou stilouri. stimulateur cardiaque stimulator cardiac [med. cliché [fig.] stăpân stăpână. étendard stinge. stimulation stimulator cardiac [med. stimulent (ils ~) stimulează (el ~).]. étoile stea căzătoare. éteindrai (j'~) stinge (ei ar ~). stylo stima. dominé stăpânit (imposibil de ~). statue équestre statut.]. domine (je ~) stăpâneşte (el ~). stimule (qu'il ~) stimulare. pacemaker [méd. tisonner stârv. statisticien statuar. stationnent staţionează (el ~).n. stationne (il ~) staţioneze (ei să ~). en état de choc Adev 11/11/07 starea. États Unis d'Amérique statistic.] stih [arh. considération stimăcredit. vers [lit.] [material]. estime. vitre sticlă [nf. état (homme d'~) stat [n.].]. déclencher stârni cu vătraiul.stare starea stării de urgenţă. estimer stimă. dominer. étoile filante stea de mare. stationnent (qu'il ~) staţioneze (el să ~). stérilité steriliza. charogne stârv [pop.] stejari. iris [bot.] sticlă sticle. Étoile polaire Steaua Sudului [astron.n. Croix du Sud (la ~) [astron. statut staţie. embarrassant stânjenitor [fig. statue statuie ecvestră. insistance stăruitor. hôtesse de l'air [n. éteignent (qu'ils ~) stingă (el să ~). forêt de chênes stelaje.] sticle [butelii].] statistică. ibex [méd. étoile (l'~) Steaua polară. éteignant stinge. éteigne (que j'~) stingă (ei să ~). éteigne (qu'il ~) stingând.f. embarrasser stânjenitor.m. susciter. étable [n. porte-drapeau stejar [n. éteins (j'~) sting (să ~). crédit. station balnéaire staul [n. maîtriser stăpânire. vitre teintée sticlă securit [f.] stilistic. maître stăpânesc (eu ~). soutenu stăruitor (în mod ~).m. style indirect libre [narr. stimuler stimula (el ~).] stindard stindarde. contrôle. steppe stereotip. station staţiune balneară.][aero. rayonnage stelar.]. éteignent sting (eu ~). bouteille sticlă [geam]. stérilisé sterilizează (el ~).201 - . état (l'~) [condition] stării. éteindre sting (ei ~). provoquer. état stat (om de ~). contrôle [de soimême] stăpânit. statistique [adj. gênant. état [pays] Stat Major [mil] ).pl. bouteille. sternum sterp stearpă. chardonneret [zool.] Statul major. stylistique stilistică. maîtrise de soi. cadavre ssste stea stele. stériliser sterilizat. verre. primer. États-Unis Statele Unite ale Americii.] stânjeni. instamment stătătoare (apă ~).] statistician.m. stationnement staţiune. état (de l'~) [condition] stat. sténographie stepă. étoile de mer steag steaguri. incontrôlable stăruinţă. bouteilles sticlete [zool. station staţiona. étoile (de l'~) stemă steme. état-major [mil. stimulent (qu'il ~) stimuleze (el să ~). steklo sticlă [butelie].n] [ţară] state [n.].] stegar. emblème stenografie. crédit stimula.].] [ţări]. priser. stimule (je ~) stimuleze (ei să ~). éteindrait (il ~) stinge (aş ~). stérilise (il ~) sterilizeze. arrêt. statue statuie statui. style stil indirect liber [narat.].

éteignes (que tu ~) stins stinşi stinsă stinse. empêchent. essorage stoc. brillait. parterre strateg. ancêtre strămoşi. gêner. étriqué strâmta. store vénitien. grimace strâmbătură de nemulţumire. éteignions (que nous ~) stingeţi. éteignez stingeţi (să ~). gênaient stingheresc (ei~). brillé. inquiétant. éteint (il avait ~) stinsesem (eu ~). éteignait stingeai. empêchaient. serrions strângeaţi. luit (il ~). strate. luire. écrabouillé [col. extinction stingheri. éteignaient stingem. éteint (j'avais ~) stinseseră. serriez strângeau. serrant strânge. serrent (qu'ils ~) strângă (el să ~). serre (qu'il ~) strângând. ancêtre strădui (se ~).]. étranger străinătate (în ~). rétrécir. rayonnaient strălucesc (ei ~). tâcher [essayer]. écossais [textile] stofă în carouri [textil]. brillamment. ruelle străin străini străină străine. serres (tu ~) . rue sans issue stranietate. radieux. éteint (ils avaient ~) stinseserăm. empêche (il ~) stingherit. clause stivă. briller. mourant [fig. serrais (tu ~) strângeam (eu ~). éteigniez (que vous ~) stingi. splendidement strălucitor strălucitoare. empêché.]. serrez strângi. serre (je ~) strângă (ei să ~). étranger (à l'~) străluci. éteins (tu ~) stingi (să ~). éteigniez stingeau.]. brillant. essorer storc. empêcher stingherea. éteignais (j'~) stingeam (noi ~). rue. éteignirent stinserăm.]. efforcer (s'~ de) străduţă. presser. embarrassait. borné. presse (je ~) stors. éteignîtes stinsese. éclatant. pressé stoarcere. rapetisser. assise [n. serrons strângeţi. pile stoarce. éteignis (tu ~) stingător de incendiu. resplendissant. torses (jambes ~) strămoş. gênent stinghereşte. éteint stinse (el ~). éteignais (tu ~) stingeam (eu ~).202 - . stratège străbate străbat. luisait. éteignis (j'~) stinseră (ei ~). franchir (~ les mers) străbătut (~ mările). bizarre. travers (de ~) strâmba. estomac stomacul gol (pe ~). parcourir străbate (~ mările). éclat [du soleil]. éteindrai (j'~) stinge (vom ~). brilla (il ~). rayonnait strălucească (el să ~). étrécir strâmtare. aïeux strâmt strâmţi strâmtă strâmte. étrangeté straniu stranii stranie stranii. éteint (vous aviez ~) stinseseşi. moue strâmbe (picioare ~). rayonnes (tu ~) străluci (el ~). rayonner strălucea. rue à sens unique stradă fără ieşire. reluire. serré. gêné stipulare. éteindras stinge (veţi ~).. éteindra stinge (vei ~). rayonna strălucise. brille (il ~). éteint (nous avions ~) stinseserăţi. serrer strâng (ei ~). appliquer (s'~). rétrécissement strâmtoare [geo. jatte stradă. gêne (il ~). traverser. empêchait. jeun (à ~) stop [al unei maşini]. feu arrière [auto] stop [semafor]. éteindrons stinge (vor ~). étoffe [fig. embarrassaient. éteignit (il ~) stinsei. fausser strâmba de râs. luisit. serrait strângeai. gênait stinghereau. embarrasser. brillé (il avait ~) străluciseră. route stradă cu sens unic. brillent (ils ~). éteint (tu avais ~) stinseşi. rayonnant. serraient strângem. détroit strânge.stinge (va ~). couche. lustre. extincteur stingere. tordre de rire (se ~) strâmbătură. éteignîmes stinserăţi. stolon stomac.] stofă ecosez. éteignions stingeaţi. nappe. étoffe stofă [fig. étincelant strâmb. rayonne (il ~) străluceşti. brillé (ils avaient ~) strălucit.]. chaussée. éteindront stingea. store ssstr str. brille (qu'il ~) străluceau (ei ~). rayonnent (ils ~) străluceşte. étrange. embarrassent. serrent strâng (eu ~). serrais (je ~) strângeam (noi ~). rayonnement strălucit (în mod ~). éteindrez stinge (voi ~). serre (il ~) strângea. étroit strâmt [haină].]. étoffe à carreaux [textile] stolon stoloni. sémaphore stor. franchi (~ les mers) străbun. embarrassé. embarrasse (il ~).] [constr. drôle de strat straturi. stock stofă. rayonné strălucire. rue [abréviation cartographique] strachină [pop. éteignons stingem (să ~).

boyauter (se ~)[pop. éternuais (tu ~) strănutai (eu ~). Cerastium fontanum [bot. accumulé. Arenaria ciliata [bot. amoncelé. étroitement strâns pe corp. crier striga (pe cineva). écrasant strivit. crier à tue-tête striga din răsputeri. arrosé. serré (il avait ~) strânsesem (eu ~). étreigne (qu'il ~) strângea în braţe. amonceler. étreignez strângi în braţe. écraser striveşte. giclé. étreindra strânge în braţe (el ~). structuralisme strugure struguri. serrer dans ses bras. serrai strânserăm. abîmer. étreignait strângeai în braţe. conformation structuralism.] studeniţă [bot. Scleranthus uncinatus [bot. étreins (j'~) strâng în braţe (eu să ~). serras [n. panne.203 - . gâter strica [altera]. étudié . éternuent strănuta (el ~). étreint strânse în braţe. serré (ils avaient ~) strânseserăm. éternuons ] strănutam (eu ~). étreindre strânge în braţe. arroser stropi (a ~). serrage (cordon de ~) strângere [de mâini]. serré (vous aviez ~) strânseseşi. serrage strângere (cordon de ~). altérer.] strofă.] strung. fouler. strophe strofoca (se ~) [pop. gondoler (se ~)[fam. détériorer. étreignaient strângem în braţe. étreignais (tu ~) strângeam în braţe (eu ~). raisin strugurii-ursului [pl. corrompre [abîmer] strica de râs (se ~). étreignent strâng în braţe (eu ~). diaphane. éternuait strănută!. serra strânsei. goutte stropea. éternuèrent strănutarăm. serrâmes strânserăţi. éternue (j'~) strănuta. crier à tue-tête striga în gura mare.]. éternuais (j'~) strănutând. corrompu [alim. gâte (je ~) [abîmer] strica (se ~). serrer les rangs strângere. étudiais (j'~) studiat. foule (il ~). entassé. gâté [abîmer] stricat [alterat]. étreigniez strângeau în braţe. collant [habits] strănut [n. étreignit (il ~) strânge [acumula].]. avarier. faufiler (se ~). éternuement strănuta. serré strâns (în mod ~). éternuâmes strănutarăţi. transparent strecura (se ~). héler striga cât îl ţin puterile. éternua strănutai. étudiait studiai (tu ~). immémorial străveziu străvezie.]. amassé.] strica de râs (se ~)[pop. éternues (tu ~) străpunge. tâcher [essayer] strop. faufila (il se ~) strecurătoare. peiorativ]. serré (tu avais ~) strânseşi. clamer strigare strigări. ramasser. insinuer (s'~). étudiant studia. passoire strica. cri. éternuas (tu ~) strănutăm. étreint (il ~) strânge în braţe (el ar ~). huître striga. éternue strănută (ei ~). serrer la main à qqn strânge rândurile.] struna-cocoşului [bot. éternué strănutaţi.]. vicier. éclabousser stropit. gâte [abîmer] strică (ei ~). serré (nous avions ~) strânseserăţi. revenant [n. écrasant [adj. strict nécessaire (le ~) stridie stridii. strip-tease strivi. cri strigoi. Arctostaphylos uva ursi [bot. éternuâtes strănutat. éclaboussé structură. poignée de main strâns [acumulat] strânşi strânsă strânse (< strânge). entasse.] student studenţi studentă studente. éternuait strănută (el ~). serre dans ses bras. étreignions strângeaţi în braţe. transpercer străpuns străpunşi. serrâtes strânsese. appel Adev 14/05/08 strigăt. écrasé strivitor. étreinte strângere de mână.] stricat. étudier studia. dégât strictul necesar. pourrir. étreindrait strâng în braţe (ei ~). écrase (il ~) strivind.] strânge în braţe. faufilait (il se) strecură (se ~).]. tour [outillage] struţ.] [bot. éternuant strănutară.m. étreignons strângeţi în braţe. éternue strănută (el ~). giclait stropi. étreins (tu ~) strâns în braţe. structure. étreigne (que j'~) strângă în braţe (el să ~). amasser strânge mâna cuiva. éternuai (j'~) strănutai (tu ~). pourri. éternuer strănut (eu ~). serré (j'avais ~) strânseseră. gicler. gâtent [abîmer] stricăciune. transpercé străvechi. défaillance. autruche studeniţă [bot. étreignais (j'~) strângeam în braţe (noi ~). corrompu [abîmé] stricat [alterat]. ramassé.strănse (el ~).] strică. étudiais (tu ~) studiam (eu ~). éternuez strănuţi. serrement de main. accumuler.]. dégrader stric. strige strip-tease.]. dommage. arrosait.

études (abandonner ses ~) studio. étudie (j'~) studiezi. succession succint. SOUS. souffris (tu ~) suferit. [n. jus succes. échappatoire.] [arg. sous. sujet [gram. Suède sssuf sufacoare. =de la ville de Suceava [Md. dru.] suburban. sous-chef subteran. suffocation suferi.] suburbie. pâti de suferinţă. stupidité. au dessous de SUB. nom propre [gram. suffisamment sufla. biais. subi. transpiration sudor. souterrain subretă. étude. substance substanţial. subtilement subtilitate. suffisant (être ~). à la belle étoile sub vid. brusque.] suficient (a fi ~). suffisant [adj. éclaircir une sauce subţiat. étique subţire. roseau. sottise stupoare. stupéfié.]. schnouf [arg. souffert suferi din pricina. pâtir de suferit din pricina.] suci gâtul.].]. étudions studiez. souffrir sufăr (eu ~). suédois Suedia. stupéfier. subjectif subit subită. subjonctif subjuga. étudies studii aprofundate. succinct sucesiv.]. remplaçable substitut. souterrain subterfugiu.]. faubourien [adj.].] sssu suav.<SOUS-marin> sub cerul liber.<SUBmarin>. stupide. souffrait sufereau. astuce subtitlu. chnouf [arg. étudiaient (ils ~) studiază (ei ~). recours subtil. soudure suedez. substantiel substitui. essai stuf. soufflez suflau. étudient studiem. tacite. soufflait suflat. succube sud.]. soudé sudoare. came [f. médusé. souscription substantiv. pincer subţia un sos. sous-titre subţia. méridional sudură.] stupid.]. étudiez studiau. subjuguer sublinia subliniază. stupéfaction sturion [zool. réussite succesiune. nom commun substantiv propriu [abrev. sujet [log.] subiect [gram. banlieue. au-dessous. tordre le cou sucit. touffu stup stupi.] stupefiat.m.].] substituţie. souffrit suferii (eu ~). souffre (je ~) suferă. menu [adj. souder sudat. faubourg. [n. études approfondies studiile (abandona ~). souffrant suferiră. jonc stufos stufoasă.m. sud suda. successif sucevean.] suburban [n.] substantiv propriu [gram. suffire suficient [adv.] subiect [log.] substanţă. aisselle subşef. subir. subordination subpământean [arh. substantif substantiv [abrev. astucieux subtil (în mod ~). subdivision subiect. sujet [n. suave sssub sub. substitution subsuoară. tordu sucomba.].] substantiv. soudeur sudul Franţei (din ~). ineptie stupizenie. instantané. bêtise. succès. subterfuge. périphérie subzista.]. succomber sucubus. stupeur. pétrifié [fig. fine [adj. sous vide subdiviziune. subitement. sueur. soufflais (je ~) suflă (ei ~).studiaţi (voi ~). soufflent sufla (el ~). tourment. fin [adj. soudain subînţeles. éberlué. sublime submarin. amincir.p. suc. sous-marin submina. ruche stupefacţie. souffrent suferea. nom [gram. matière. discret. subtilité.]. soufflaient .] substantiv [gram. soubrette subscripţie. subtil. souffler suflam (eu ~). remplaçant [n.]. studio studiu studii. bête [fig. méduser stupefiant [n.]. esturgeon [zool.204 - . stupéfaction stupefia. stupéfait. souffrirent suferişi. éberluer. faubourien [n. souffrait suferea. assez.] subiectiv. mince. souffraient sufereau. souffris (je ~) suferind. substituer substituibil.]. souffrance suficient. souffraient suferi (el ~). balourdise. pétrifier [fig.]. saper subordonare. souligner Adev 01/11/07 sublim. soufflé suflaţi (voi ~). sous-entendu subjonctiv.] stupiditate. subsister sssuc suc.

suggérer sugera (el ~). gravissent suie (el se ~).] sumă [n. souffle sufleca.m. âme errante [n. agile. sombre suna. étranglait sugrumând.m. superbe superficial superficială. montons.]. s.205 - . étouffement sufocat. suggère (je ~) sugestie. moucher (se ~) suflare. montant. somme sumbru. souplesse supliciu.m. froisser (se ~) [fig.]. sonné sunau. grimpez suită suite. s. souffla suflăm. âme suflet rătăcitor. grimpent (ils se ~). supplément suplini. sensas [fam. grimper. souffle (je ~) sufla nasul (a-şi ~). sommaire sumar (în mod ~). suppléer suplinitor. pique [n. supérieur superioritate. montant [n. étreindre [supprimer] $$$ suguşare [reg. superficiel superficial [în mod ~]. ennui supărat.*] sugruma.] sssup supă. soufre suliţă. suggestion sughiţ (eu ~).] super. légèreté superfluu superflui superfluă superflue. subir sui (mă ~). hoquet (il eut le ~) sughiţi (tu ~). étouffent (ils ~) sufocă (el ~). supplémentairement supleţe. hoquet [n.]. supplice supliment. suffoquer. haut. ennuie supăra (se ~). suggéré sugerează (ei ~). sommairement sumar [adj]. son [mus. sonne (qu'il ~) sunet. trousser sufler [teatru]. superstitieux suplementar. grandangle [photo] superb. ennuyer supără. supplémentaire suplementar (în mod ~). grand-angulaire [photo].].]. tintement. sonnaient sună. grimpe (je me ~) sui (te ~).] supermarket. grimpe (il se ~).]. rouleau sulă [unealtă]. suggère (il ~) sugerez.pl. sucé sugera. souffle (il ~) suflă (el ~) [perf. soufflons suflând. étranglé (il avait ~) sugrumat. fâché. étranglé sugrumă (el ~).]. sonner suna (el ~). superflu superior superioară. grimpé.m. sommaire [adj. suppléant suplu. monte (je ~). irritant [adj. étrangler suguşând [reg.n. superficiellement superficialitate. souffle (qu'il ~) sufli. souffles (tu ~) suflu (eu ~). remplaçant [n. javelin.f. supériorité superlativ. étouffait sufocant sufocantă. suffocant.suflă (el ~). sonnent sune (ei să ~). étouffant sufocare. montes suia (se ~). support . étranglait suguşa [reg. nourrisson sugativă. étouffer sufoca (el ~). gravir. fâcheux. grimpait. étrangler sugruma (el ~). étouffe (il ~) sufoci. étranglement sugrumase.] superangular [foto].] suflu. étranglé (il avait ~) suguşat [reg. monte (il ~). souple suport.]. hoquets [n.].f. hoquet (tu as le ~) sughiţuri. hoquet (il avait le ~) sughiţă (el ~). montait suie (ei se ~). téter supt. sonne (il ~) sună (ei ~). étouffaient sufocă (ei ~). étranglant sugrumare. gravissons suind. hoquet (il a le ~) sughiţă (el ~) [perf. étouffes (tu ~) sssug sugar. monter. grimpes (tu te ~). lance suliţă [atletism]. grimpant suit. gravit (il ~) suim (ne ~). cortège sul. papier buvard sugativă (hârtie ~). soupe supăra. supermarché superstiţie. hoquet (j'ai le ~) sughiţ [n. sonnait sunat.]. soufflant sufle (el să ~). superstition superstiţios superstiţioasă. poinçon sulf. retrousser.]. étranglement sui. vouloir à (en ~) supărător. superlatif [n. souffleur suflet. importun. étrangla suguşă (el ~). hoquet (avoir le ~) sughiţa (el ~). monté.*] sughiţa. fâcher (se ~). fâché contre (être ~). étranglant suguşase [reg. suite.]. étranglé sugruma [emoţia]. suggèrent sugerează (el ~). buvard (papier ~) suge sug. grimpons. souffle sufoca. sonnent (qu'ils ~) sune (el să ~).] supărare. suggérait sugerat. javelot sumar. montent.]. offensé supărat pe (a fi ~). sucer. étrangla suguşa (el ~) [reg. gravi suiţi (vă ~). étouffé sufocau.

]. suspecter suspenda. surdoué suprafaţă. obéissez supune (se ~ voinţei). sourit surâs surâsul. suspension suspicios.] [supporter] suportabil. méfiance. suspendre suspendare. éboula surprinde. suspension suspensie [auto]. distrait de (il ~) sustrage de la (se ~). ressortissant supura. exterminer.] suspecta. dérobait (il ~) sustrăgea (se ~). déconcertant. éboulé surpă (ei se ~). obéissance supus. surmener surpa (a se ~). veiller sub supraveghere medicală. dérobaient (ils ~) sustrăgeau (se ~). advient sssus sus. dérobe à (il se ~) sustrăgând. dérobent (ils ~) sustrag de la (ei se ~). supuraţie.].] supus [n.] [pop. superposant suprapune (el ~). obéissait supuneau (se ~). suppression suprimat. distrayait de sustrăgeau. sentir [fam. écroulement surpat. louche [fig. subi.]. suspicion. surpris. s. surface suprafaţă [luciu]. superposent suprapun (eu ~). écroule (il s'~) surpă (se ~) [perf. supprimer. oblitérer suprimare. dérobent à (ils se ~) sustragă (el să ~). suprême supremaţie.n. porte-serviettes [n. subir a se supune. supporter suporta [pe cineva]. souche [fig. dérobant sustrăgându-se. déconcerter. subir. obéis (j'~) supun (se ~). plier (se ~ à la volonté de) supunere.] supra-hanorac. surprenant sursă. source. suranorak supradotat.206 - . haut sus (de ~). supportent suportă (el ~). susciter suspect suspecţi.]. interloquer. surprendre surprinde o conversaţie. supportes SUPRA. suppurant supurare. subi. obéissaient supunem (ne ~). internaute [PC] surfer pe web. dérobait (il se ~) sustrăgea de la. dérobé (ils avaient ~) . levée. intervenir survin. dérobant (se ~) sustrăgea.] surveni. haut (du ~) susan. distraire de sustrage de la (el ~). dérober à (se ~). sous surveillance médicale Adev 11/11/07 supraveghetor. supporta (il ~) suportăm. supportable suportat. dérobaient (ils se ~) sustras. soupçon suspin. écroulait surpare. obéit supunea (se ~). supporte (je ~) suport pentru prosop [n. dérobé (il avait ~) sustrăseseră. obéir. suppuration sssur surâde. supprime (il ~) suprimă (el ~) [perf. obéissant [vb. supportant suporţi (tu ~). vassal. supprimé suprimă (ei ~). supportez suportă (ei ~). suprématie suprima.suport (eu ~). déconcerté. contremaître supravieţui. supporté suportaţi.] supune (el se ~). surréalisme suprarealist. SUR. distrait de sustrăsese. s.] suporta. chausson [alpin.<SUPRArealism>. obéis (tu ~) supun (mă ~). dompter. advenir. simplu]. surréaliste suprastructură. obéissent supunându-se.]. ébouler surpa (se ~).m. se conformer supui (te ~). superpose (je ~) suprapună (el să ~). survivant suprem. dérober sustrag (ei ~). obéissant [adj. interdit [surpris]. supprima supune. suppurer supurant [med. dérobe (qu'il ~) sustragă (el să se ~). éboule.]. superposez suprapus. suppriment suprimă (el ~). superpose (qu'il ~) suprapunând. superstructure supraveghea. superposer suprapui. méfiant suspiciune. dérobe à (qu'il se ~) sustrage (el ~). levée. supporte (il ~) suportă (el ~) [perf. adviennent survine. obéi supus [adj. subsister supravieţuitor. superposa suprarealism. dérobé sustras de la. internaute surmena. dompté. corpulent suprapune. dérobe (il ~) sustrage de la. sésame suscita. écroulent surpă (se ~). sourd surfer [PC]. superposons suprapuneţi. superposé suprapuse (el ~). superpose (il ~) suprapunem.]. éliminer. écrouler (s'~) surpa (el se ~). rescapé [n. sourire (de la Joconde) Adev 15/12/07 surd surzi surdă. interloqué surprinzător. soupir sustrage.<SURréalisme> supra-bocanc [alpin. supportons suportând. surprendre une conversation surprins. se soumettre.]. superficie supraponderal. obéissons supuneţi (vă ~). superposes suprapun.

]. . chance şanţ. m.] şeptime [1/7]. séance plénière şef şefi. échecs (jouer aux ~) şah [căpetenie]. cloche (il ~) şchiopăta (el ~). serpent (morsure de ~) şarpe cu clopoţei. reins şalupă.].d. cingla şfichiuia. shah şah [jocul]. chantage politique Antena 3 şantier.]. contremaître şef de sală [gastron. soixante-dix şaretă.]. şatenă. études (abandonner ses ~) şcolar. dix-sept şaptezeci. murmurer.] şef de stat şefi de stat. serpenteau şerpui. sixième şasiu. cadre [adm. charpente şarpe şerpi.f. nuitée [séjour d’une nuit] şedinţă. chenille [méc. şateni. seizième [1/16] şaisprezecelea (al ~). col [géo. soixantaine şal.m. à trompeur trompeur et demi şi mai ales.MM]. patron [modèle] şacal. col [de montagne] [abréviation cartog. mince şşşa Ş. cloche (il y a qq chose qui ~) şchioapătă (el ~). centième (la ~) sută la sută. souveraineté SV. notamment şifona (se ~). f. ş. Scheibe şaisprezece. cheminée şenilă [mec. murmure [vb. etc. selle şa [geo.MM. hasard. şatene [păr]. boiter. châle. écolier şşşe şedere. dos şezut [al unui scaun]. chef d’Etat Adev 15/12/07 şelau (pe ~). seizième (la ~) şaisprezecea parte (a ~).] şezut. gazouille [ruisseau] susurând. gazouillement [ruisseau] susura. seize şaisprezecea (a ~).] şerbie. murmurant sută.]. monarque. clocher şchioapătă (ceva ~).f. col [de montagne] [n. serf [n. serpenter şerpuit şerpuiţi şerpuită şerpuite. Suisse]. plaine şeşi (casă în ~) [reg. châtain şatră [n.m. chaise longue.] şaua [n. clochait (il ~) şchiopăta [fig.] .] şa [n.] şchiopătând. serpent à sonnettes şarpe mic. nommément şi-a găsit naşul. boiteux şchiopăta.]. serpent şarpe (muşcătură de ~). froisser (se ~) şifona (se ~) [fig. soutien-gorge suveică. clocher [fig. sixième şaselea (al ~). et şi [plus].]. soustraction susţinător. cingler şfichiui (el ~). cul. servage şerpişor.m. carrément şemineu. chantier şapte.]. véranda [d'une maison en bois] şaua.f. école şcoală (se lăsa de ~) [fam].]. partisan susţine. septième (le ~) şaptesprezece.] şef de echipă. souverain suveranitate. sg. souvenir suveran. cent suta (a o ~). boitant şcoală şcoli.]. col (le ~) [géo. septante [rég. navette suvenir. serpent (le ~) şase. châssis şaten adj.] [geo. murmurait susură. selle [abréviation cartog. séjour şedere peste noapte. subir susţinut.. suzeraineté. leader. cent pour cent sutălea (al o ~). assis ! [chien] şfichiui. chaloupe şampanie. charrette şarjă [industrie]. col (le ~) [de montagne] şşşc şchiop.sustragere. aussi.] ş. soixante şaizeci (vreo ~).].] şesime.]. şa şei [pl. pl. rondelle. chevalet şezlong [m.207 - . chef.. gazouiller [ruisseau]. cinglait şfichiuie. pl.] şezi! [câine]. colombage [archit. itou [fam.]. charge [industrie] şarpantă. septième (la ~) şaptelea (al ~). fortune. seizième (le ~) şaisprezecime. septième [1/7] şerb şerbi. cache-nez şale.] şablon şabloane. etc. tortueux şerveţel. département Suceava [abréviation] svelt. selle (la ~) şaua [geo. serviette [en papier] şes. sixième [1/6] şevalet. serpenteau şarpele şerpii. chaise-longue [f. cingle (il ~) şfichiuie (ei ~).a. à savoir. centième (le ~) sutien.] şi anume. échecs şaibă. froisser (se ~) [fig. subi. fossé şantaj politic. seizième [1/16] şaizeci. séance şedinţă în plen. cinglent (ils ~) şşşi şi. sept şaptea (a ~).]. six şasea (a ~). chacal şah (juca ~).] [geo. chef [gastron. champagne şansă. soutenu susur [n.a.] [reg. rigole. assise [d'une chaise] [n.

route şosetă şosete.] [typo] şperaclu. effacement ştersătură [printr-o linie]. raturé. chauffeur [auto] şofer de camion. rusé.pop. speaker şpicheriţă. choc. savoir şti (ar ~). essuie-pieds ştergător (de picioare). vaciller şovăială. scellé ştampilă. Rumex alpinus [bot. chômage (être au ~) şontâc-şontâc.] şireată. lézard şopron. file şira spinării [fam. filé [fuit] şterse (o ~) [fuir]. éponger şterge cu buretele (el ~). heurter. irrésolu.].]. safran [bot. essuyons ştergeţi. latte şir. rature. cachet de la poste ştampilat. chuchotai (je ~) şoptim. choque (il ~) [qqn.]. chuchotes (tu ~) şopti (el ~). torcher şterge [linie]. chuchotant şoptit. épousseté ştergere. essuyez ştergi. courrier Adev 11/04/08 ştampila.] şoarece şoareci.]. net (parler ~) şlep. papier de verre şmirghelui. chuchotait şopteai. épousseter şters praful. effacer. bardeau şipcă şipci. taïaut ! [chasse] şoaldină aurie [bot. essuie-glace şterge. chiffonné.] şireturi. gratter. estafette. cordon şşşo şo pe el! [vânătoare].]. susurrer şoptea.]. épreuves [pl. finaud şiret [n. épongea (il ~) şterge un cuvânt. succession. ruse şiretlic.] şoca. habile.] şogor [reg. rail şindrilă. chuchoté şoptiţi. chuchote (je ~) şopteşte.]. couenne şorţ. éponge (il ~) şters cu buretele. essuyer. chausson şotron. chancelant şpalturi [pl. gratté. chômage (être au ~) şomer. rayé şterge cu buretele. passe-partout şperţ [pop. savait . fourbe. lacet şiretenie. chaussée. froisse (il se ~) şifonier. ruisseler şleau (vorbi pe ~). chômage şomaj (fi pe ~). sólyom şold şolduri.] şmirghel. sceller ştampila poştei. laver. artifice. filer [fuir] şters [fugit]. rayer un mot şterge englezeşte (a o ~). supercherie şmen [arg. Sedum hispanicum [bot.] şpicher. marelle şovăi.] ştergar [pop. malin que (être plus ~) şmecherie. terne şterge (~ culoarea). tablier şosea. froissé şifonează (el se ~). chuchotez şoric. chaland şliţ. chuchotais (tu ~) şopteam (eu ~). braguette şmecher şmecheră. couenne şoricel. coup [fig. indécis şovăitor şovăitoare. cordon. chanceler [fig. impact.]. chaussette şoşon şoşoni. sógor şoim şoimi. chômeur şomer (fi ~). relais. heurte şofer. chuchoter. rayure [graphique] ştevia stânelor [bot. escalope şnur şnururi. poncer au papier verre şniţel natur. routier şofeur [arh. chuchota (il ~) şoptii (eu ~). roué. chuchotent şoptesc (eu ~). coup.]. serviette ştergătoare. effacement ştersătură. essuyé. rat şoc.] [tipogr.MM]. papier émeri. pot de vin [fig. colonne vertébrale [anat. chauffeur [auto] şofran [bot.] şti.] şopti. armoire şină [CFR]. ternir şterge (o ~) [fugi].] şiret [adj. pot de vin [fig. hésiter. essuies şters ştearsă şterşi. hésitant. chuchotons şoptind. heurté şochează. hanche şomaj. malin şmecher decât (fi mai ~). torcher (se ~) şterge nasul.]. filer à l'anglaise şterge la fund (se ~). échine. saurait şti (va ~).]. paillasson ştergător de parbriz. raturer şterg. astuce şiroi. choquer [quelqu'un] şocat. fila [fuir] şterge [cu cârpa]. fourberie. hésitation.]. irrésolution şovăielnic. épongé şterse cu buretele (el ~). beau-frère. effaçait ştergem. saura ştia. cachet. chuchotaient şoptesc (ei ~). souris şobolan. rayer şters [linie]. moucher şterge praful.]. faucon. Stempel şteregoaie [bot. clopin-clopant şopârlă.208 - . essuie (j'~) ştergea. şterse. roué. combine [f. speakerine şşşt ştafetă ştafete ştafetei. essuyait. chuchotais (je ~) şopteau. remise [bâtim. souris şorici de porc.şifonat. chuchote (il ~) şopteşti. Veratrum album [bot.

pétasse ştreang ştreanguri. taffetas Tagetes erecta. savons ştiţi. sache (qu'il ~) ştii.] şşşu şuco (priză ~). Une (être à la ~) ştirea.m.]. chuchotant şuşotit. tee-shirt T-shirts [neo. talon talpa [de pantof] tălpile. tambour tam nisam. sommaire tablă de şah. sachez ştiu. doué talie.ştie.] ştire bombă (fi o ~).f. ştiinţe. Schraube şurubelniţă [n.] tahometru [auto]. sonka şurub [n. table. mystérieux.f.] tafta.] [zool.m. tamponner tamponare. chuchotais (je ~) şuşoteau.. nouvelle (la ~) ştirea (fără ~ cuiva).] talc. chuchotais (tu ~) şuşoteam (eu ~). corde ştrengar. tôle tablă [de metal] table. colo [fam. secret taine.n.]. sphyrène [n.]. su (tu avais ~) ştiut. couvert tachina. ébréché ştire ştiri.] tabără şcolară.pl. fer-blanc tablă [f. insu (à l'~ de quelqu'un) ştirii.] ştiuca-de-mare [n. siffla (il ~).] şuruburi [n. tableau noir [m. vis [n.]. sait ştie (ei să ~). taille talisman. arcanes tainic tainică. talus tttam tambur [mec. su (il avait ~) ştiusem.][zool.] [zool. blaguer tachinare. putain ştoarfă [pop.] ştoarfă. siffler şuier (eu ~). jambon.]. tachymètre [auto] taior. chuchoter şuşotea.sg. tact tactică. siffle (je ~) şuieră. chuchotez şut. tendresse tandru. chuchotaient şuşotesc (ei ~). tacitement tact. colonie de vacances tablagiu [iron. chuchoté şuşotiţi. tendre [affectif] tangent. tableau taburet.].]. sifflant şuieri. tábor Adev 05/12/07 tabără de vară.]. chuchotait şuşoteai.] [zool. talent. brochet [zool.]. mystère. coup de pied şuviţă de păr. char [mil. mèche şuvoi. accrocher. sais ştiuse. tailleur tttal talaz. échiquier tabletă. ton ta (a ~).]. Belone belone ştiucă [zool. chuchotons şuşotind. tournevis [n. plante du pied talpa ursului [bot. sifflement şuncă. officier tablă. sacrement. sachent (qu'ils ~) ştie (să ~). tes tale (ale ~). à propos des bottes tamil.209 - . sifflent şuierând. porte-cigares tabără. tangent . typhon taină taine.]. talp taluz. art.] tandreţe. semelle (la ~) talpa piciorului. semelle. tamponnement tanc [mil. su (ils avaient ~) ştiuserăm. pute. nouvelle [n. chuchote (je ~) şuşoteşte.f.][bot. flux şvaiţer. tamoul tampon. tablette tablou tablouri.] şuşoti. nouvelle (de la ~) ştiuca-de-mare [n. su (vous aviez ~) ştiuseşi. su ştiinţă.f. tee-shirts ta. savent. sache (que tu ~) ştiind. tabouret tacâm. ébrécher ştirbit. crépi [n. tiennes (les ~) talent. sais (tu ~) ştii (să ~). Heracleum palmatum [bot. gruyère ttta T-shirt [neo. su (nous avions ~) ştiuserăţi.f.][şcolară]. don [talent] talentat. chuchotes (tu ~) şuşotim. anti-électrocution (prise ~) şuiera. chuchotent şuşotesc (eu ~).f. tadorne [n.] tablă de materii. tienne (la ~) tab [PC]. secret Tadorna sp. coquin ştucatură [n.sg. science ştirbi (a ~). tagète [n. prostituée. tactique taifun. siffle (il ~) şuieră (ei ~). tacite tacit (în mod ~).n. tabulateur [PC] tabacheră.]. vague [n. taquinerie tachinerie.m.m.]. taquinerie tacit. savez ştiţi (să ~).] talpă [de pantof] tălpi. talc tale. escabeau. camp.f. su (j'avais ~) ştiuseră. chuchote (il ~) şuşoteşti.]. saches (que tu ~). sachant ştim. siffles şuierătură. table de matières. courant. tampon tampona. porte-bonheur talon.

taisait (il se ~) tăcea (va ~). silencieusement tăciune. tu (tu t'étais ~) tăcut. tu [se taire] tăcere. tanné tăcea. gueule (ta~) !. silencieusement tăcerea (păstra ~). taisant tăcea (ar ~). tait (il se ~) taci. coupait tăiai (eu ~). tasse (il se ~) [terrain] taseze (să se ~) [tehn. tasser [la terre] tasa (el se ~) [tehn. imposé.]. silence !. tu (nous nous sommes ~) tăcut [vb.tangibil. taxent taxează (el ~). tassait (il se ~) [terrain] tasat. dur d'oreille tarhon. touche [PC]. nier. tu (je m'étais ~) tăcuseşi. taxe (qu'il ~) taxă.] tarod [tehn. nie (il ~) tăgăduieşti. receveur taxând. coupé (ils avaient ~) tăiaserăm. nia tăgăduia. tu (tu t'es ~) tăcut (am ~). barrer. imposer taxat. niaient tăgăduiesc (ei ~). tâtonnant tatonează (el ~). taxonomique taxonomie. TVA taxi.210 - . selle [géo. tasse (qu'il se ~) [terrain] tastatură. papa tatona.] [geo. Tastatur tastă [PC]. niai tăgăduim.].] tartă cu cremă. tiens (les ~) tăia. boucle-la !. taira tăceai. tassant (se ~) [terrain] tasează (se ~) [tehn. coupions tăiase in. niant tăgăduire.]. coupas (tu ~) . tu (vous vous êtes ~) tăcut (au ~). coupé (nous avions ~) tăiaserăţi. tais-toi ! taci! pliscul! [pop]. taxé taxator. taxant.]. tâter le terrain tatonam (eu ~). nies (tu ~) tăgăduii. tâtonnais (je ~) tatonat. silence (garder le ~) tăcută. nié tăgăduiţi (voi ~). estragon tarif. taxon taxonomic. nions tăgăduind.]. coupe (je ~) tai (tu ~). tairait tăcea (el ~). taxi taximetru. Taureau [zodiac] tavan. taisais (je me ~) tăcem. coupe (je ~) taur tauri. dur. plateau taxa (a ~). taisais (tu te ~) tăceam (eu ~). clavier. taisons (nous nous ~) tăceţi. nias tăgăduit. imposant taxează (ei ~). coupé (tu avais ~) tăiaşi. fort [adj. ferme-la !. braise tăgădui. silencieuse tăcute (pe ~).]. tus (ils se sont ~) tăcut (el a ~). papier peint. tu (il s'est ~) tăcut (noi am ~). taxe à la valeur ajoutée. tâtonné tatonând. coupes (tu ~) tăia (el ~). coupai (je ~) tăiai. taxer. selle (la ~) tarniţă [pop. taxe (il ~) taxeze (el ~). coupé (il avait ~) tăiasem. tu (je me suis ~) tăcut (aţi ~). tes tăi (ai ~). silencieux tăcut (ai ~). dure tare de ureche. tâtonner tatona (el ~). tarte à la crème tartru. tâtonne (il ~) tatonez. tassé [terrain] tasându-se. silence tăcere (în ~). nient tăgăduiesc (eu ~). tangible tapaj. négation tăgăduişi. père tati. coupé (j'avais ~) tăiaseră. plafond tavă. père tatăl. tapage tapet. tannage tăbăcit. tannerie tăbăci. tagad tăgădui (el ~). couper tai (eu ~). tâtonnait (il ~) tatona terenul. niez tăi. taxe taxă pe valoarea adăugată.]. grand-papa tată. taisent (ils se ~) tac (eu ~). tais-toi ! tăcând. papa tata-mare. nie (je ~) tăgăduieşte. coupé (vous aviez ~) tăiaseşi. niait tăgăduiau. tais (tu te ~) taci!. taraud [techn.]. tenture tapisa tapisez. tais (je me ~) tace. tarif tarniţa [geo. chauffeur de taxi Adev 16/05/08 taxon. taire (se ~) tac (ei ~). tu (il s'était ~) tăcusem (eu ~).]. taxonomie tttă tăbăcărie.] [pop. coupais (tu ~) tăiam (eu ~). coupais (je ~) tăiam (noi ~). taisez (vous vous ~) tăcuse. tu. taureau Taur [zodiac]. tanner tăbăcire. taximètre taximetrist. tapisser tare.]. tâtonne (je ~) tau (eu ~) [reg. Taste tata. tartre tasa [tehn.

tăiat tăiaţi tăiată. târguri.] târguiseră (se ~). solidement tău. pétasse. coupe (qu'il ~) tăiem.] te duci. dandiner tândălind.] tărie. idiotie tâmpit tâmpită. technicien tei.].]. guérison tămăduit. lac (alpin). muscat tăraţă tărâţe [pl. A] TE-… <el TE-a filmat>. coupe [forest. prostituée târg s. véranda [d'une maison en bois] târnaţ [pop.] tehnici.] [reg. foire târg [oraş].][arh. coupe [résultat d'une coupure] tăiere (~ de copaci).].211 - . coupé tăiaţi. menuiserie tânăr tineri. pute.n. lac (le ~ alpin) tăurile. jérémiades [pl. imbécile. Spiraea ulmaria. technique [n. spirée [n. négocient târguieşte (se ~).f. coupaient taie (ei ~). recèles (tu ~) tăinuind. homme (jeune ~) tânără [n.] te [pron A.] [bot. théâtrologie teatru. marché. coupiez tăiau.f.] tăuri. te [pron A.sg. indemne. tîmplar.m. appréhension.]. crainte. négociez târguială [fam. jeune homme. pile teanc (de hârtii). négocions târguind. rouleau tttâ tâlc tâlcuri. négocie (il ~) târguim (ne ~). recelant tăinuit. receler tăinui (el ~). tilleul . tolmács tămădui.] [bot. recèle (je ~) tăinuieşte. coupure tăinui. coupent taie (el ~).f. tranchant tălpii [de pantof]. sauf [adj. coupant tăia în două.] [signification] tâlhar.] tălmaci. lamentation tânguitor. bourg târgui (se ~). tien (le ~) tău [n. puissance tărie (cu ~).f. recelé tăinuitor (de lucruri furate). incision. négocia târguiau (se ~). receleur tăios. A] te-. pl. jeune tânăr [n. tas (le ~) teancului. rayer de la liste tăia din. solidité. menuisier tâmplar de mobilă fină. porche târziu (cel mai ~).] tăiere a curentului. coupons (nous ~) tăind. T'… <il T'a filmé> te-[pron A. coupa (il ~) taie (el să ~).] teancul. négociation târnăcop. n. guignol tecii [G. semelle (de la ~) tălmaci [sg.f. plaintif tânji (după). brigandage tâmpenie. théâtral teatrologie. pioche.] [vulg. ton tău (al ~). traducteur.n. gaine.] târguieli [negocieri]. te [pron A. nostalgique târfă. incisif. négociaient târguiesc (ei ~). négocié (ils avaient ~) târguit. robustesse. sens [n. coupez tăiaţi (voi ~) [imperf. recèle (il ~) tăinuieşti. coupure d'électricité tăietură. sot sotte tâmplar. fourreau (du ~) tehnic. lacs (les ~ alpins) tăvalgă [n. tas [n. s'il te plaît teacă teci.] conne. fourreau (d'épée) teafăr. couper en deux tăia felii. lamenter tânguieli [pl.]. vigueur. pic [outil] târnaţ [n.]. recelaient tăinuiesc (eu ~). tas (du ~) teatral teatrali teatrală. taille. phtisie ttte te. gaine (de la ~) tecii [G. languisse tânjit. technique tehnica tehnicile. pl tei.] teafăr şi nevătămat. négocié târguiţi (vă ~). tordre de rire (se ~) tăvălug. languissait tânjească (să ~).]. guérir tămăduire. couper à la scie tăia de pe listă. encens tămâios. négociant [vb. son [alim. théâtre teatru de marionete.]. coupe (il ~) tăie (el ~). recelait tăinuiau. recela tăinuia. languir tânjea. rogner tăiat din. coupant tăiş. langui tânjitor. vas te rog. ébéniste tâmplărie. liasse teanc teancuri.] tehnician.] tăvăli de râs. femme (jeune ~) tândăli. guéri tămâie.] tânguire. Ts.]. con [fig. tó tăul. couper en tranches tăia cu ferestrăul. putain. brigand tâlhărie.]. rogné taie din. dandinant tângui (se ~). tard (au plus ~) TBC. fourreau teacă (de sabie). t' [pron. t' [pron. technique (la ~) tehnică [n. sain et sauf teamă. jeune fille.m. rogne tăiere. négocier târgui (el se ~).m.]..]. peur teanc.

télégraphier telegrafic. téléologique teleologie. peur (tu as ~) temu. téléphoner telefonic. peur (il avait ~) teamă (le e ~). peur (n'ayez pas ~) ! temeţi (vă ~).] tenuri. témérité temeteu [reg. peur (il avait ~) temeai (te ~). peur (tu avais ~) temeam (mă ~). télévision par câble televizor. sombre tenis. courbette temerar. télégraphique telegrafie. ténacité tendinţă. télémétrie telemetru. imbécillité teme.] tenace. craignis temuse (se ~). téléphérique telefoane celulare. tension artérielle tenta.f. peur (ils ont eu ~) temut (te-ai ~). télépathique telepatie. téléphone cellulaire. solidement temelie. tentant tentat. tentative tentă tente. télescoper (se ~) telescopic. télémètre teleobiectiv. téléspectateur televiziune. théoricien . redouter teme (se va ~). télé [n. peur (tu as eu ~) temut (v-aţi ~). théorème teoretic.m.]. peur (vous avez ~) teamă (vă era ~). crétin [fig. telefoane mobile. peur (il a ~). télécommande teleferic. télépathie telescop telescoape. télégraphie telegramă. sujet [n. audacieux. peur (vous aviez ~) tem. journal télévisé telekinezie. devoir [n.]. théorique teoretic. téléphones cellulaires telefon. téléspectateur telecomandă telecomenzi. portable [téléphone] telefona. tentation tentativă. craint temut (de ~). temető temnicer. craindrait teme (se ~). courant littéraire tenebre. tenace tenacitate. peur (vous avez eu ~) teme de ce e mai rău (se ~). téléologie telepatic. peur (vous aviez ~) temeau (se ~). télégramme telejurnal.][l'appareil] tttem temă teme. redoutable temut (m-am ~). peur (j'avais eu ~) temusem (ne ~). télescopique telespectator. =chaîne TV privée roumaine teleast. thème tembel tembelă. peur (j'avais ~) temeam (ne ~).] teoremă. craignant teme (nu te ~)!. peur (j'ai eu ~) temut (ne-am ~). téléphonique telefonie. peur (ils ont ~) teme (el se ~). peur (ils avaient ~) temem. teint [n. peur (ils avaient eu ~) temuseşi (te ~). peur (il avait eu ~) temusem (mă ~). téléviseur. craignons temem (ne ~). téméraire temeritate.] tenebros tenebroasă. peur (j'ai ~) teamă (mi-era ~). ténébreux. base temenea temenele. théoriquement teoretician. télé [n. crains temi (te ~).]. peur (nous avions ~) teamă (ţi-e ~). télévision televiziunea prin cablu. teinte [n.tttel Tele 7 ABC.212 - .]. tennis tensiune arterială. adoucir. ténèbres [pl. craint (il ~) temându-se.f. craignent tem (mă ~). peur (tu avais eu ~) temut. télescope telescopa. peur (ils ont ~) teamă (le era ~). modérer temperatură. peur (tu avais ~) teamă (vă e ~). provisoire ttten ten [n. téléphonie telegrafia. tenté tentaţie.n. craindre teamă (îi e ~). geôlier temniţă.]. geôle temniţă [pop. tenter tentant. câble [message]. courage. peur (nous avons ~) temeţi.m. peur (ils avaient ~) teamă (mi-e ~). craignit temui. appréhender. coup de fil (donner un ~) telefon (da un ~). peur (nous avions eu ~) temuseră (se ~). imbécile. peur (il a ~) teamă (îi era ~). sot tembelism. peur (nous avions ~) temeaţi (vă ~). télékinésie telemetrie. température temporar. peur (nous avons ~) teamă (ne era ~). peur (nous avons eu ~) temut (s-a ~).]. peur (n'aie pas ~) ! teme (s-ar ~).] [vulg. fondement.] tendinţă literară. cimetière. craindre le pire temeinic.]. peur (ayant ~). prison tempera. telefon mobil. con [fig. approfondi temeinic [adv. téléobjectif teleologic. craignez temeţi (nu vă ~)!. Transilv. peur (il a eu ~) temut (s-au ~).f. coup de téléphone (donner un~) telefon celular. peur (vous avez ~) temi. peur (j'avais ~) teamă (ne e ~). peur (j'ai ~) tem (se ~). peur (tu as ~) teamă (ţi-era ~). téléphone telefon (da ~). courant [n. craindra temea (se ~).]. crains.

achever.]. [offic. jouvence (fontaine de ~) tinichea [n. loisir timpan [anat. textuel.]. tigresse tigru.] ticlui. terminaient termină. terriblement teritoriile franceze de peste mări. termines (que tu ~) terminaţie. comble [adj. temps à autre (de ~) timp liber. termines termini (să ~). finis (tu ~). tigré tigroaică.].] tinichele.] termen colocvial [abrev. imprimes (tu ~) tipărim. thésauriser teză. terroriser terţă. jeunesse tinereţii veşnice (fântâna ~). tierce terţă [mus. tiers [mus. fois (à la ~) timp ce (în ~). timide timiditate.]. achevé. = voiture Daewoo fabriquée en Roumanie ticsit. tierce personne (une ~) terţiar. longueur (à ~ de) timpuriu. trésor tezauriza tezaurizez. délai.]. Bourg de… [abréviation cartographique] Tg. fini. saloperie [arg.] teşi. termine (que je ~) termina (el ~). infamie. : Territoires Français d’Outremer teritoriu. terrasse teren. timidement timişorean. terminaison termometru. terre cuite terasă. porche tineret. type [individu] tipar. jeunesse tinereţe. textuellement textualism. thermos termostat. Ville de… [abréviation cartographique] ttti ticălos.] termen demodat [abrev. tôlier tttip tip.] tigrat. textualiste tezaur.] terestru.] Tico ®[n. terrible teribil de. temps (en même ~). mijoter [fig. durant. terne teroare. pendant timpul (în tot ~). =de la ville de Timisoara [Bt] timonier [mar.f. thermostat terne.] termen oficial [abrev.] terţă persoană (o ~). [liv. imprimer. terminait termina (va ~).f.] ticăloşie. type tip [individ].teorie. achèves.] ticluieşte. finir. multiplier tipăresc (ei ~). texte textil.]. [col.M. temps timp (în acelaşi ~). appuie-tête teveu [pop.]. [Bib. affranchir timbru. imprimons tipărit. pendant. testé [vérifié] testicule. terminerai (je ~) terminat terminaţi terminată terminate. coquin. timbre-poste timid timizi timidă timide.O. testicules.] [vulg. impriment (ils ~) tipăresc (eu ~). terminez terminau. imprimé tipăriţi. poêle à queue [n.]. thermal termen. terminer termin (eu ~). timbre timbru poştal. gonzesse [fam.f. timoré timp. terreur terorism. timidité timiditate (cu ~). tigre tihnă. thermique termina. mec. tympan (à la ~) timpul (cu ~). [demod. gaze [méd.213 - . tige [métal].m. téléviseur text. impression. calme. terminé terminate.] tigăi. T. repos.] tipări. con [fig.]. territoire termal. terrestre teribil. temps d'exposition [photo] timp în timp (din ~). terroriste teroriza. terrorisme terorist. moule tipă.]. terminons termine (el să ~). terminera termina (voi ~). tixina tijă. sol teren împrejmuit. mijote (il ~) [fig.]. pendant timp de expunere [foto]. littéral textual (în mod ~). durant. théorie teracotă. terrain. imprime (il ~) tipăreşti. thermomètre termos. vilain. achèvent termină (ei ~). terminées terminaţi. imprime (j'~) tipăreşte. thèse Tg. tertiaire testa [pop. couilles [vulg. termine (il ~) terminăm. hâtif tindă. termine (qu'il ~) termini. mettre fin. tige tttim timbra.]. longue (à la ~) timpul (în ~). terme termen biblic [abrev. tandis que timp de. tester [vérifier] testat pop. terminent termină (el ~). textualisme textualist. imprimez .] tigaie [n.] tifon [med. termine (je ~) termin (să ~). aplatir teşit. ferblanterie tinichigiu. timonier timorat.] termic.m. clos [n. textile textual.]. aplati tetieră [auto].] termen livresc [abrev. fer-blanc tinichigerie. paix.

étui à lunettes toca. topaze topi. sot. crétin [fig. tonifié tonou [aero. porter un toast tobă. tome tomată tomate. dictature.].].].f. tonalité tonă. torrentiel torenţială (ploaie ~).] tipic. tirage [publ. polenta tocat (mărunt). justement tocmeală. torrentielle (pluie ~) torid. topologie toponim. tolérant toleranţă. tonne [mesure] tonic.] topografic. tonus tttop topaz. tir à l'arc tiradă. étui toc (de pantof). tyrannie tiraniza.].] [méd.] [med.] toci [pentru examen]. tolérait (il ~) tolerase (el ~). file (il ~) toarnă (în formă). rémouleur tocmai. topographie topologie. fondent topeşte. tambour tobă (de fanfară). moulent [mouler] toartă.] tirbuşon tirbuşoane.].A. tonsure tont. gonzesse [fam. MM]. tomographie ttton ton. tocade toarce.f. cabinet [WC].tipărire. tolère (il ~) tolerez.].] tonifica. Turin tornadă. tombereau tomnatec [pop. toléré (il avait ~) tolerat. coup de tête. débonnaire. fondre topea. porte-plume. tolères (tu ~) tolerabil.f.]. marchandage togă.m.] tolera. aiguiseur tocilar. bûcher [verbe. tolèrent tolerează (el ~). ton [n. tomate tomberon.] tiranie. tolérance tolomac [pop] tolomacă. tonnage tonalitate.] tobă de carte. filer [vb. étui toc (de revolver). hacher tocană [reg. typographe tipografie. titre titlu de proprietate. tir tir al antiaerienei. prélassé tolbă (~ cu săggeţi) [n.m. département de Tulcea [abréviation] TM.] tonus. tolérable tolerant.].] toamnă toamna. toilettes [n. caisse [mus.214 - .] topit [n. tyranniser tirant [n.] [poet. titre de propriété titular. Titien TL. tonique [n. tire-bouchon titirez. toléré tolerează (ei ~). tonifie (il ~) tonificat. toquade toane [pl. hachis toci (~ o lecţie) [fam. toast toasta. tolère (je ~) tolereze (el să ~).]. fond (il ~) topit.f. vautrer tolănit. imprimeur. département de Timis [abréviation] ttto toaletă.] tttor Tora. moule [vb. plume.].] toarce (el ~). thon [poisson] tonaj. fam. tir cu arcul. toge tttol tolăneşte (se ~). étui (de revolver) toc (de scris). tolère (qu'il ~) tolerezi. toluène tttom tom tomuri. piocheur. toupie titlu. prélasse tolăni. typographie tttir tir. refonte [n. impression tipesă [fam. fondu topire [n.] tonsură. tonifier tonifică. tirant [n.] tobogan.C. prélasser.].]. hache toporaşi galbeni [pl. stylo toc pentru ochelari. titulaire Tiţian. tornade . Torah torent torenţi. automnal tomografie. toboggan tttoc toc [cutie] tocuri. hachoir tocătură (de carne). torride Torino. anse toast. toilette toaletă [WC].f. tir de D. cognée [f. tirade tiraj [publ. imprimerie. torrent torenţial torenţială. tonneau [aéro.] ton [peşte]. refonte [n. Viola biflora [bot. automnal tomnatic. typique tipic (în mod ~).]. toponyme toponimie. calé [col. haché tocător.] [bot.pl. fondais topesc. tolérer tolera (el ~).]. toponymie topor. crétin [fig.] toluen. bachoter tocilă. talon toc (pentru ochelari).]. automne Adev 08/01/08 toană [pl. carquois [n. topographique topografie. typiquement tipograf. tonique tonic [n.

torture torţă torţe. tintinnabuler trage concluzia. tiré (tu avais ~) trăseşi.] trage (clopotele).].. totalement totalitate. boule de commande [PC] tractor. copain. péter [vulg. traditionnel traducător traducători.]. tirer les conséquences trage un pui de somn. tirent trag (eu ~). tiré (ils avaient ~) trăseserăm. tira (il ~) traserăm. tirâmes (nous ~) traserăţi. déduit tragi concluzia. rater [cible] trage pe lângă (el ~). tir à l'arc . péter [vulg. Tout est bien qui finit bien Adev 13/01/08 totuna (mi-e ~). déduisons trageţi concluzia. tiré.]. interprète [traducteur]. contrebandier trage. tirant trage apă curentă. colporter [com. torche tot toţi toată toate. torpilla torpilat.] traficant. coutume. rate (il ~) [cible] tras pe lângă. Trans]. torpille (il ~) torpilează (ei ~). supplice. tire (je ~) trage (aş ~). ratai [cible] trăsese pe lângă. torpilleur torpoare [neo.). Trans. tiras (tu ~) trăgând. photographier tras în chip [reg. torpeur toropit de somn toropită de somn. tirer une conclusion trage consecinţele. tirez tragi. somnolent torpedou [auto]. tout tous toute toutes tot aşa. tirent (qu'ils ~) tragă (el să ~). amaigri trase (el ~). boîte à gants [auto] torpila. tabasser de coups trage-n chip [reg. photographié trage chiului de la şcoală. intégrité.] trage vânturi. tirer trag (ei ~). ainsi. tirer les conséquences trage un cot. tires (tu ~) tras traşi trasă. rata (il ~) [cible] trăsei pe lângă. tirailler [fusil] trage cu urechea. copine. ratais (je ~) [cible] trăgând pe lângă. compagnon tovarăşă. compagnie toxic. tirage tragere cu arcul. aussi tot atât cât. ratait (il ~) [cible] trăgeam pe lângă (eu ~). complètement. déduis (je ~) tragem concluzia. faire feu trage cu aspiratorul. tireur. sommeiller trage o scatoalcă. donner un coup de pied trage în toate părţile. tire (il ~) trage (el ar ~). torpillent torpilă. déduis (tu ~) trage o concluzie. jamais (à tout ~). traducteur traducere traduceri. quand même. déduire. tiré (j'avais ~) trăseseră. vesser [vulg. tout terrain tot-teren [auto]. torpillé torpilau. tracassant tracasează (ei ~).]. tiré (vous aviez ~) trăseseşi. tracassent tracasează (el ~). coup de coude (donner un ~) trage pe lângă. tracassait tracasat [neo. pourtant tov.]. déduisez tras concluzia.].] trage ponoasele (pop. traction tradiţie. totalité totdeauna.].m. torpillaient torpilează. filé tors [n. néanmoins. écoutes (être aux ~). buissonnière (faire l'école ~) trage chiulul [pop. tirerait trage (va ~). torpillait torpilă (el ~). traduction trafica. déduisent. souffleter trage un şut.215 - . autant tot teren. torse [n. torsion tort torturi.toropeală. toxique tttr trabuc [nn. jamais (à ~) Totul e bine când se termină cu bine. toutefois. toujours totdeauna (pentru ~). passer l'aspirateur trage o bătaie soră cu moartea. cigare tracasa [neo. tirons trageţi. cependant. tirailleur tragere. torturer tortură. tirera (il ~) tragă (ei să ~). ratant [cible] trage un pârţ [vulg. gâchette trăgător [mil. surprendre une conversation trage un vânt.][arg. sécher [une classe etc. camarade [abréviation] tovarăş.m. tire (qu'il ~) tragem.]. compagne tovărăşie. tracasse (il ~) trackball [PC]. tiré (nous avions ~) trăseserăţi. tracasser tracasa (el ~). torpille torpilor. égal (cela m'est ~) totuşi.]. tracassé tracasând [PC]. total total [adv. mettre de l'eau courante trage [cu o armă].] torsiune. tirai (je ~) trăsese (el ~). gâteau tortura. tradition tradiţional. tirerais (je ~) trage (el ~). torpiller torpila (el ~). camarade. tracteur tracţiune. torpeur tors torşi toarsă toarse. raté [cible] trase pe lângă (el~).] trăgaci. tirâtes trăsei (eu ~). tiré (il avait ~) trăsesem (eu ~).]. raté (il avait ~) [cible] trăgea pe lângă. tout-terrain total totali totală totale. induire trag concluzia.

tragere (cu puşca). tir tragere la sorţi. tirage au sort trainic. solide tras de păr. tiré par les cheveux trădare. trahison trădător. traître trăi. vivre trăi (ar ~). vivrait trăi (el ~). vécut (il ~) trăi (va ~). vivra trăia. vivait trăiai. vivais trăiam. vivais trăiască (să ~). vive trăiau. vivaient trăiesc (ei ~). vivent trăiesc (eu ~). vis (je ~) trăieşte. vit trăieşti. vis (tu ~) trăim. vivons trăind. vivant trăit. vécu trăiţi. vivez trâmbiţă. clairon trâmbiţa [vb.]. claironner trâmbiţă (el ~). claironna trâmbiţat. claironné trâmbiţează (el ~). claironne (il ~) trâmbiţeze (să ~). claironne (qu'il ~) trambulină. tremplin tramvai tramvaie. tramway, tram trăncăni. jaser, jaspiner, caqueter, jacasser, bavarder, papoter trăncănea. jacassait trăncăneală. bavardage, papotage trăncăneşte. jase (il ~), bavarde, papote, caquète, jacasse (il ~) trăncănind. jacassant trăncănit. jacassé, jasé trandafir. rose trandafiriu. rose [adj.] trandafirul. la rose trândav. fainéant trândăvie. fainéantise tranpirat. transpiré transfoca [foto & film]. zoomer, zoom (faire un ~) transfocator. zoom transforma. convertir, transformer transform (eu ~). transforme (je ~) transformă. transforme (il ~) transformă (ei ~). transforment (ils ~) transforma (el ~). transformait transformă (el ~). transforma transformabil. transformable transformare. transformation transformat. transformé transformau. transformaient transformator transformatoare. transformateur transilvan, transilvănean. =de la région de Transylvanie Transilvania. Transylvanie translator translatori. traducteur transmis. transmis

transmisibil. transmissible transmisie, transmisiune. transmission transmite. transmettre transmit (ei ~). transmettent transmit (eu ~). transmets (je ~) transmită (el să ~). transmette (qu'il ~) transmite. transmet transmitem. transmettons transmiteţi. transmettez transmiţi. transmets (tu ~) transparent transparentă. transparent transparenţă. transparence transpira. suer, transpirer transpir. transpire (je ~) transpira (el ~). transpirait transpiraţi (voi ~). transpirez transpiră (ei ~). transpirent transpiră (el ~). transpire (il ~) transpirăm. transpirons transpiri. transpires transpiraţie. sueur, transpiration transport transporturi. charge [n.], transport transporta. porter [transporter], transporter transportat. porté [transporté], transporté transportă (ei ~). transportent transportă (el ~). transporte (il ~) transportând. transportant transportabil. transportable transpune. transposer transpune în practică. mettre en pratique transpunere. transposition transtextualitate. transtextualité transversal transversali. transversal tranziţie. transition trapă. trappe trasa. tracer traseu. parcours trata [subiect]. porter sur [concerner] tratament. cure Tratatul de la Lisabona. Traité de Lisbonne Adev 10/02/08 tratative [pl.]. pourparlers [pl.] traversa. croiser, traverser traversare. traversée travesti. travestir, déguiser trăsnet trăsnete. foudre trăsurică. charrette trăznit [adj]. étourdi [adj.] trânti (~ o uşă). claquer (~ une porte) trântească (el să ~ uşa). claque (qu'il ~ une porte) trântesc (~ uşa). claquent (ils ~ une porte) trânteşte (~ o uşă). claque (il ~ une porte) trânti (el ~ uşa). claqua (il ~ une porte) trânti (el ~). claqua (il ~) trântind (~ uşa). claquant (~ la porte) trântit (~ uşa). claqué (~ une porte) trânti la pământ. terrasser trântit la pământ. terrassé trânti la un examen. recaler trântit [examen]. collé [examen] trânti uşa în nas. fermer la porte au nez trânti uşa în nas [+G.]. fermer la porte au nez de

- 216 -

tttre treabă. besogne, affaire treaptă. degré treaptă [a unei scări mobile]. échelon treaz. réveillé trebui. falloir, devoir trebui (ar ~). devrait, faudrait trebui (va ~). faudra, devra trebuia. fallait, devait trebuiască (să ~). doive trebuie. dois, doivent, devez, faut, doit, devons trebuit. fallu, dû trebuincios [liv.]. nécessaire trecător [adj.]. fugitif, éphémère, passager trecător [n.]. passant [n.] trece [peste un obstacol]. franchir trec (ei ~ peste un obstacol). franchissent (~ un obstacle) trecând (~ peste un obstacol). franchissant (~ un obstacle) trece (~ peste un obstacol). franchir (~ un obstacle) trece (el ~ peste un obstacol). franchit (il ~ un obstacle) trecut (~ peste un obstacol). franchi (~ un obstacle) trece din nou. repasser trece în proprietatea statului. étatiser, nationaliser trece pe roşu [la semafor]. brûler le feu rouge trece peste. enjamber trecere. passage trecere de pietoni [n.f.]. voie piétonne [n.f.], clouté (passage ~) trecut (anul ~). dernier (l'an ~) trei. trois trei-fraţi-pătaţi [bot.]. Viola tricolor [bot.] trei locuri (cu ~). triplace trei răi [bot.]. Hepatica transylvanica [bot.] treia. troisième treia parte (a ~). troisième [1/3] treierătoare. batteuse treilea. troisième treime. troisième [1/3], tiers treişpe. treize treisprezece. treize treizeci. trente tremur. tremblement, frémissement, frisson tremura. trembler, vibrer, vaciller, frémir tremur (eu ~). frémis (je ~) tremură de frig. frémit (il ~) tremură (ei ~). frémissent tremura (el ~). frémissait tremură [perf. s.]. frémit (il ~) [parf. s.] tremura de frig. grelotter tremurând. frémissant tremurat. frémi tremurător. tremblant, frémissant [adj.] tremurau. frémissaient tremurici. tremblement tremurici (avea ~). frousse (avoir la ~) tren trenuri. train tren de aterizare [aero]. train d'atterrissage [aéro]

trend. tendance Adev 01/11/07 trepida. vibrer trepied. trépied trepied [foto]. pied photo treptat. fur (au ~ et à mesure) tresă. tresse tresă [mil.]. galon [mil.] tresaltă. bondit tresălta. bondir tresăltare. soubresaut tresări. tressaillir tresărire. tressaillement, soubresaut trestie. roseau trezi. réveiller trezea. réveillait trezesc (ei se ~). réveillent (ils se ~) trezesc (mă ~). réveille (je me ~) trezeşte (se ~). réveille (il se ~) trezeşti (te ~). réveilles (tu te ~) trezim (ne ~). réveillons (nous nous ~) trezit. réveillé treziţi (vă ~). réveillez (vous vous ~) trezi curiozitatea. intriguer (v.t.) trezire. réveil tttri tria triez. trier trib triburi. tribu tribord. tribord tribun. tribun tribunal tribunale. tribunal Tribunalul Suprem. Cour de cassation tribună. tribune tricot [textil]. tricot [textile] tricota. tricoter tricotaj. maille tricou tricouri. tricot, tee-shirt tricou poli. polo [chemise] triere. tri trifoi. trèfle trigonometrie. trigo [f.] [fam.], trigonométrie trimite. envoyer trimis. envoyé trimis [n.]. messager trimit. envoie trimite. envoie trimite (ar ~). enverrait trimite (pe cineva departe). reléguer trimite (va ~). enverra trimite (vei ~). enverras trimite (veţi ~). enverrez trimite (voi ~). enverrai trimite (vom ~). enverrons trimite (vor ~). enverront trimite înapoi. renvoyer trimite un fax. télécopier trimitere. envoi trimitere înapoi. renvoi triplu. triple trist. morne, triste tristeţe. chagrin, tristesse, amertume trişerie. tricherie triumf. triomphe

- 217 -

triumfa. triompher triunghi triunghiuri. triangle trivial. vulgaire, obscène trivialitate. vulgarité trîndav. paresseux trîndăvie. paresse tttro troacă. trou troacă [fig. auto]. vieille bagnole [fam.] trofeu. trophée trohaic. trochaïque troieni. enneiger troienit. enneigé, neigeux troiţă. crucifix, calvaire trombă. trombe trompetă. cornet trompetă [muz.]. cornet [mus.] tropaială. piétinement tropăi. piétiner tropăi pe loc (pentru a se în. semelle (battre la ~) tropăit. piétinement troscăit [pop.] troscăiţi troscăită troscăite. ivre troscot de munte [bot.]. Polygonum alpinum [bot.] trosni. claquer, craquer trosnească (el să ~). claque (qu'il ~) trosnesc arzînd (ei ~). craquent (ils ~) trosnesc arzînd (ei ~). pétillent (ils ~) [bois] trosneşte. claque (il ~), craque (il ~) trosneşte (care ~). pétillant [bois au feu] trosni (el ~). claqua (il ~) trosnit. craqué trosnitură. craquement trotuar. trottoir trozni. crépiter truc. astuce, feinte [nf.] [fam.] trudă. sueur trudi [fig.]. suer trufandale [n.f. pl.]. primeurs [n.f. pl.] trufaş. arrogant trufie. fatuité, morgue, arrogance trunchi [n.n.] trunchiuri. tronc [n.m.], souche [n.f.] trup trupuri. corps trup şi suflet. corps et âme trupă. troupe trupesc. corporel trupului. corps (du ~) trupului (plăcerile ~). chair (plaisirs de la ~) trusă. trousse, étui trusă [n.f.]. nécessaire [n.m.] trusou. trousseau tttu tu. tu, toi tu însăţi [f.]. toi-même tu însuţi [m.]. toi-même tub. tube tubercul. tubercule tuberculoză. tuberculose tuberculoză pulmonară. phtisie tuberoză [pop.]. Polyanthes tuberosa tubular. tubulaire tuciuriu [n.m.] [rasist] tuciurie [n.f.] tuciurii [n.m.pl.]. gitan

tufă. touffe tufă de arbuşti. buisson tufiş. buisson tttul tulbura. émouvoir, toucher [fig.] tulburare. émoi, trouble, tulburare [fig.]. étourdissement tulburat. confus, touché [fig.] tulburător. troublant, enivrant tuleie [pl.]. duvet [facial] tulpină tulpini. tige [d'une plante] tumbă. culbute tumult. tumulte tumultuos. tumultueux tttun tuna. tonner tuna [imperf.]. tonnait (il ~) tunat. tonné tună. tonne (il ~) tună [perf. s.]. tonna (il ~) tuna şi fulgera împotriva. tonner contre tună şi fulgeră contra. tonne contre (il ~) tuna şi fulgera împotriva. pester contre tuna şi fulgera împotriva (el). pestait contre (il ~) tunător. tonnant, tonitruant tunde. tondre tund (ei ~). tondent tund (eu ~). tonds (je ~) tunde (aş ~). tondrais (je ~) tunde (el ~). tond (il ~) tunde (el ar ~). tondrait tunde (va ~). tondra tunde (vei ~). tondras tunde (veţi ~). tondrez tunde (voi ~). tondrai tunde (vom ~). tondrons tunde (vor ~). tondront tundea. tondait tundeai. tondais (tu ~) tundeam (eu ~). tondais (je ~) tundeam (noi ~). tondions tundeaţi. tondiez tundeau. tondaient tundem. tondons tundeţi. tondez tuns tunşi tunsă tunse. tondu tunse (el ~). tondit (il ~) tunsese. tondu (il avait ~) tunsesem (eu ~). tondu (j'avais ~) tunzi. tonds (tu ~) tunel. tunnel tunet tunete. coup de tonnerre, tonnerre tunică. tunique Tunisia. Tunisie tunisian. Tunisien tunsoare. coupe [des cheveux], tonsure tupeu. insolence, aplomb, culot [n.m.], toupet tupeu (avea ~). gêne (être sans ~), culot (avoir du ~) tttur tur. tour [tourisme] turba de mânie. enrager turbat. enragé

- 218 -

turbărie G.-D. turbăriei turbării. tourbière turbiona [fiz]. tourbillonner turc. turc turc [locuitor]. Turc Turcia. Turquie turcoaz. turquoise turist. vacancier turist cu cortul. campeur turiţa mare [bot.]. carline [bot.], Carlina acaulis turmă. troupeau turma de elefanţi. troupeau d’éléphants Adev 05/12/07 turmenta. tourmenter turmentat [iron.]. tourmenté turn. beffroi, donjon, tour [f.] turn [n.n.] turnuri. tour [n.f.] [bâtiment] turn de control [aero.]. tour de contrôle [aéro.] turna. verser torn. verse (je ~) torni. verses turna. versa turnăm. versons turnat. versé turna (în formă). mouler turna beton. couler du béton turna un film. tourner un film turnantă [auto]. tournant [auto] turnare (în formă). moulage turnat (în formă). moulé turnător. mouchard, cafard [dénonciateur] turnător [la poliţie]. indicateur [de la police] turneu [n.n.] turnee. tournée [n.f.] Turnul Babel. tour de Babel (La ~) turnul de fildeş. tour d'ivoire (la ~) turpitudine [neo]. turpitude turtă [bot.]. Carlina acaulis, carline [bot.] turti. aplatir, comprimer, cabosser turtit. cabossé turturea [bot.]. Saxifraga marginata [bot.] tuse [n.f.sg.]. toux [n.f.sg.] tusea. toux (la ~) tuşă. touche [n.] tuşă [fam.]. tatie [fam.] tuşă [pictură]. touche [peinture] tuşă [sport]. touche [sport] tutelă. tutelle tutore. tuteur tutui. tutoyer tutui (se ~). tutoyer (se ~) tutuim. tutoyons tutuim (să ne ~). tutoie (qu'on se ~) tutuit. tutoyé tutuire. tutoiement tutun. tabac TV. téléviseur, télé [n.f.][l'appareil] TVR M.R.. =télévision nationale roumaine TVR-1 R.. =télévision nationale roumaine TVR-2 R.. =télévision nationale roumaine ţţţa ţal [arh.], notă de plată [restaurant]. note [restaurant]. Zahl ţap. bouquin [zool.], bouquetin, bouc

ţap [halbă de bere]. bock ţap ispăşitor. bouc émissaire ţapinar. bûcheron ţară ţări [n.f.pl.]. état, pays, patrie ţară noastră. notre pays Adev 01/11/07 Ţara Galilor. Pays des Galles ţarc. parc [zoo.] Ţarcului. =montagnes - Carpates E roum. ţal [arh.]. note [restau.]. Zahl ţanc ţancuri. rocher ţanc (se opri la ~). pile (s'arrêter ~) ţancul ţancurile. rocher (le ~) ţarină. éteule ţăcăni (se ~). fêler (se ~) [fam.] ţăran ţărancă. paysan, agriculteur, bouseux [n.fig.péjor.] ţărănime. paysannerie ţării. pays (du ~) ţările. pays (les ~) Ţările de Jos [arh.] [n.f.pl.]. Pays Bas, Hollande [n.f.] ţărm. rivage, côte [géo. rive] ţărmul mării. bord de mer (le ~) ţărmuri. côtes [géo. rives] ţăruş. pieu, piquet ţăruş [la un cort]. sardine [d'une tente] ţâcnit. cinglé ţânţar. moustique ţânc [pop. peiorativ]. petit [n.m.] ţâră (o ~). peu (un ~) ţâră de (o ~) [pop.]. brin de (un ~) [fam.], grain de (un ~) [fig.] ţâră de [pop.]. un grain de [fig.] ţâşni. gicler, jaillir ţâşnea. giclait ţâşnesc (ei ~). jaillissent ţâşneşte. jaillit (il ~) ţâşnit. giclé, jailli ţâşnire. jaillissement ţâşnitură. jet ţâţa-vacii [bot.]. Primula elatior [bot.] ţâţă [pop.] ţâţe. poitrine, nichon [vulg.], gorge, mamelle ţâţă mare. poitrine [de la femme] ţţţe ţeastă ţeste. tête ţeastă [pop.] ţeste. crâne ţeavă. tuyau ţechin [monedă]. sequin ţep [n.m.] ţepi. épine [n.f.] ţepi (cu ~). hérissé ţepos. hérissé ţesător. tisserand ţesătură. tissu, étoffe ţese. tisser ţes (ei ~). tissent (ils ~) ţes (eu ~). tisse (je ~) ţesând. tissant ţese (el ~). tisse (il ~) ţesea. tissait ţeseau. tissaient ţesu (el ~). tissa (il ~) ţesut [vb]. tissé ţesut [biol.]. tissu ţesut [n.] [activitatea]. tissage

- 219 -

méduser.] ţeluri.] ucigaş.] uimi (a ~). tienne (que je ~) ţină (ei să ~). nippes [n. tenir au courant ţine la curent. ébahi uluitor uluitori uluitoare . tiennent ţin (eu ~). prodigieusement uita (se ~). tiens (tu ~) ţii (să ~).. eau-de-vie ţurţure de gheaţă . tenir au courant ţine o slujbă religioasă (a ~). ulcère ulceraţie.f.]. tenue ţţţo ţoale. tiendra ţine!. glaçon [n. ultérieur ultim ultimi ultimă ultime.ţel [n. médusé.pl. tienne (qu'il ~) ţină (să ~). mouillé uger [n. pouce ţţţu ţucătură [pop.].] ucis.] ţiglă ţigle. clouant ţintuit. prodigieux uimitor [adv. ébahissement. objet [but] ţintui.. étonnement uluiască (să ~). toi (à ~) ţigan ţigani ţigancă ţigănci. olaj ulei de motor. but.] ţine (el ~). bohémien [n. trempé jusqu'à la moelle uda ud. bisou ţuhaus [arg.] ţicnit. tégla. étonnant. officier [vb. cloué ţintuit la pat. ébahisse uluieşte. humain umanism. ruelle ulm. tuer. t' [pron. ébahit uluit.] ţine-ţi gura! [fam. ébaubi [col. étonner uluială.f. étonnant.E.]. apprentissage ucide. dernier.] uuua U. huile à moteur ulei de peşte. fauché [fig. D] ţi. Ukraine ud leoarcă. assassin.] Ucraina. des Magyars de R> U. ébahir uimire.].n. pétrifier [fig.] ţine (ar ~).]. éberlué.f. taule [arg.] ţinuturi.]. coup d'œil. faucher [fig. oubliant uitare. oublier uitat. voyant [adj.M.[pron D.m. huileux uliţă. étourdissant [adj. tiennes (que tu ~) ţine-ţi fleanca! [pop. édit ucenic. tuile.]. mouiller.R.][de la vache] uuui uimească (să ~). stupéfait. <Union Démo. tenez uituc uituci uitucă uituce. cloue (il ~) ţintuind. fêler (se ~) [fam. tiennent (qu'ils ~) ţină (el să ~). tenait ţinem. sèche [n. cible.]. incontinent [méd.]. tapageur [couleur] ţine. gitan ţigănesc.]. stupéfaction.] uita. ébahissement.][arg. bohémien [adj.]. tienne ţii. ultime ului uluiesc.] ţine piept. oublia uitând.f.] ţie. apprenti ucenicie.].][pop.].].f. ébahit uimi. tenez ţinu.].] ţigară. pétrifié [fig. la ferme ! [fam. prodigieux uuum uman.pl. ébahir. oubli uitătură. homicide ucigaş năimit [arh.uluitoare [pl. contrée. meurtrier [adj. D] ţicni (se ~) scrânti (se ~).&n. jeûner ţintă. ébahisse uimeşte. tiens (je ~) ţin (eu să ~). étonnement uimit. pays [région] ţinută. coup d’œil uite. duré.].]. ultérieurement.220 - . fin [n.]. pétrifié [fig.]. port ţinută [n. tenir ţin. orme ulterior. tint ţinut. tzigane [adj.]. accoutrement ţoale [n. pétrifier [fig. cruche ulei. trempé jusqu'à la moelle ud până în măduva oaselor. tiendrait ţine (care nu se poate ~). assommer ucidere. humanisme . cloué au lit ţinut [n.] ţol.] ţipător [culoare] ţipătoare. huile.n.].D. cloue (qu'il ~) ţintuieşte. sidéré.]. tordre le cou ucide (cu o lovitură). émerveiller.m. ébahi uimitor uimitori uimitoare – uimitoare. te [pron. oublié uită. assassiner. Union Européenne ucaz. zieuter [pop. pis [n. homicide [n. but. interloquer.][pop. tient (il ~) ţine (va ~). négligent uuul -UL <filmUL> [m.ţurţuri de gheaţă. tenu ţine informat. meurtrier [n. ulcération ulcior. Ziegel ţipător. meurtre ucidere din culpă [n. région. tueur à gages ucigaş plătit. tenons ţineţi.f. tremper udat. la ferme ! [fam. tueur à gages ucigător. cél ţţţi ţi-. toqué [fam. huile de poisson uleios. clouer ţintuiască (el să ~). LE <LE film> ulcer.][jur. tiens ! ţinea. tenir tête ţine post.]. émerveiller.] ţuică.

unanimité unanimitate (în ~).*] unguresc. peu.m. unité uniune. cheminait (il ~) umblă (el ~). chemina (il ~) umbla în vârful picioarelor. Union Européenne univers universuri. canne undiţa (pescui cu ~). coin. uniformité uniformiza. manœuvre UNEI <motorul UNEI maşini>. D'UNE <moteur D'UNE voiture> unele.] uneltind. D'UN <scénario D'UN film> unul. universel universal (în mod ~). aller sur la pointe des pieds umblat.]. graisser. ombre umbrelă. réunir. humide umeraş.]. marcher umbla (el ~). tour à tour .umanist. honte (de la ~) umilire. un petit peu una câte una. unique. tapiţerie]. beurrer unge pe cineva [mitui]. quelque part undiţă. univers universal. intriguer (v. unanimement unchi. humour umorist.][*] unguroaică. unitaire unitate.). humiliant umoare [anat. humanitaire umanitarism. reliant unit.]. beurre untură de peşte. un à la fois unul după altul.][*] a ~) Ungaria. garnir.]. combler (~ un fossé) umple (ei să ~ un şanţ). quelques-unes unelteşte. mortifier. parapluie umed umezi umedă umede. joint. onze unşpe [pop. unification uniform uniformă.indéf. graisse unsprezece. humble umili. Hongrois [n. angle unghie unghii. humilié umilitor. singulier. humanitarisme umanitate. certains [art. comblé (un fossé) umplut [d. humaniste umanitar. parfois. mouiller umezit. égaliser unii. onze unt. union Uniunea Europeană. garni. académique. graisser la patte de qqn [pop] ungher. marché. universellement universitar. humanité umăr umeri. unir. humidité umil. uniformiser. huiler unge cu unt. honte umilinţei. abaisser umili (se ~). Hongrie. joufflu umiditate. chemine (il ~). relia unind. démarche. conspirateur uneori. comble (du fond en ~) unghi unghiuri. marche umbra-iepurelui [bot. oncle unde. relié unic. ligne (pêcher à la ~) unealtă. complotant uneltit. humeur umor. comblent (qu'ils ~ un fossé) umple [tapiţerie]. farcir. cheminer. hongrois [adj. ongle ungur unguri. série (hors ~) unifica. comploter. unifier unesc (ei ~).221 - . humoriste umoristic. relier. un grain de [fig. humoristique umple. duveté umplutură. hongrois [adj. mijote (il ~) [fig. lier. universitaire universitate. Hongrie (la ~) unge cu ulei.m. asperge à feuilles étroites umbră. unifier unificare. honte (la ~) umilinţă. université unsoare. conspiration uneltitor. humiliation umilit.] un pic. étoffer umple (~ un şanţ).] unelti uneltesc.]. joindre. saindoux [n. un une UN <UN film>. recoin ungherele (în toate ~). épaule umbla. uniforme uniformitate. épaules (hausser les ~) umezi. égaler. un à la fois unanimitate. quelques-uns unire. relient (ils ~) uneşte. où undeva.i. union unitar. grossir umfla în pene (se ~). humiliation. outil. brigue. huile de poisson untură de porc topită [f. hongrois. pavaner umflat. cheminé umblet.]. un unul câte unul. comploté. relie (il ~) uni (el ~). ustensile unealtire. garnissage uuun un una. rembourré umplut cu puf. allier. cintre umeri (ridica din ~). rembourrer [meubles] umplere. uniforme uniformă. fourré [adj. Hongroise uuuni uni unesc. mijoter [fig. UN <UN film> un grăunte de. régulier. à la file. comblent (ils ~ un fossé) umplut.] UNUI <scenariul UNUI film>. garnissage umplu (ei ~ un şanţ). humilier umilinţa. intrigué uneltire. mouillé umfla (se ~). garni [rempli] umplut (un şanţ). ligne (~ de pêche). quelquefois uuung ungar.

sèche (qu'il ~) usuci. suivent urmează (el ~). suit (il ~) urmez.]. vilain. porte au nez (fermer la ~) uşa principală.f.]. óriás Adev 19/12/07 urieşesc. sec uscat (la loc ~).f.pl. suivant urmează (ei ~).m. suis (tu ~) [de suivre] urmare. ourse ursuleţ. ours Ursa Mare [astron. gravir. pourchassé urmărit [poliţieneşte]. suivrait urmări (el ~). suivrait urma (va ~).] uuusc usca (se ~). détesté urîţi. ébranlé urs urşi [m. suivez urmă (el ~).unul lângă altul. suis (je ~) [de suivre] urmăreşte. laid.] urgent. ours en peluche ursuz. séchage uscăciune. sèche-mains [n. monter urca (el ~). suivi. suivons.m. vrombir urzica mare [bot.].] urzica mică [bot. suivit urmări (va ~).f. filature [police] urmăritor. accompagné urmaţi.] urâţenie. poursuivait urmărea [poliţieneşte]. géant [adj. urgent urgenţă. poursuivant urmărit. séché. ourson ursuleţ de pluş.n. hurler urlet. s. montait urcând. souhaite (il ~) urează. porte (la ~) uşa din faţă [auto]. sèche (je ~) usucă (el se ~). Uranus ură. citadin [adj. maussade Uruguai. séchoir uscător de mâini [aparat]. poursuis urmări (ar ~). file (il ~) [police] urmăreşti. pourchasser.] urină. gravi. montée urcuş. suivre. souhaitons urează (el ~).]. suis (je ~) [de suivre] urmezi. trace. aversion.]. poursuivi. prochain urmări. poursuite urmărire [poliţistă]. ébranlent urneşte. sèche (il ~) usuce (el să se ~). hausse. oreille urechea-iepurelui [bot. haï. poursuivra.pl. côte à côte uuura ura. haïr urât. suivis (je ~) urmărim. ébranler urnesc (ei ~). ouragan urangutan. géant [adj.]. terre ferme uscat [vb.]. hideur urban.] uscător de păr [n. dans les quinze prochaines années Adev 01/11/07 urmuzian. suivre urma (ar ~). suivant. poursuit. urbanité urca.]. marque. sèches (tu ~) uscare. souhaiter uraţi.222 - . poursuivît urmărea. sécher usca (el se ~). poursuivent urmăresc (eu ~). souhaitez urăm. filait [police] urmărească (să ~). haine urât [adj.] urmărire. détester. poursuivons urmărind.][pământul][mar. suivant.]. Grande Ourse ursoaică. Uruguay urui. =du prosateur et poète Urmuz urnă. piquer uşă uşi. filer [police] urmări îndeaproape. suivez urmări [poliţieneşte]. poursuis. sécheur.]. séchait uscat uscată. ébranle urnit.]. suis (tu ~) [de suivre].] urechelniţă [bot. ustensile ustura. impérieux. Bupleurum sp. Urtica dioica [bot. moche [pop. suivi.pl. piste următor. poursuivre.]. filé [police] urmăriţi. urne urni (a ~). poursuivrait. enlaidir urla. porte principale . suivent. poursuivant în următorii 15 ani. souhaite (je ~) urezi. citadin urbanitate. sécheresse uscător. orang-outan Uranus. sécha usuc (eu ~).] urâtă. urgence uriaş uriaşa. hurlement uuurm urma. urine urî urăsc. géant [n. urbain. suivra urmării (eu ~).].].]. suite urmă [n.n.] uscător de rufe. séché uscă (el se ~) [perf. [bot. poursuivez. montant urcat. portière arrière uşa în nas (trânti ~). percefeuille [bot. séquelles [n. suit (il ~) urmăreşte [poliţia]. souhaitent urez. porte uşa. suivis (je ~) urmat. souhaites (tu ~) uragan. talonner urmări [neplăcute] [n. monté urcare. Jovibarba heuffellii [bot. portière avant [auto] uşa din spate [auto].].]. suivit urmăm. montée ureche urechi. sèche-cheveux [n. suivons urmând. nase [pop. sec (au ~) uscat [n. suivra urmai (eu ~). mauvais. poursuive urmăresc (ei ~). essoreuse ustensilă. Urtica urens [bot.

porte pliante uşă laterală. été [saison] varia. légère (à la ~) uşurinţă.] valabil.] vas de sânge. porte pliante uşier. douanier [adj.pl. gué vadul. valide valida. teinté uşura.]. légèrement. facilement uşor colorat. -A <il filmerA> vacant. valve (faire ~) vvvam vamă. vampire vvvan vană. gué (le ~) vag. usagé uzină. valent. voiture-lit vai!. vacarme vacă vaci. porte latérale uşă pliantă. valu valorează. valse valută. va [aux futur 3 pers sg]. coton hydrophile Vaticanul. Wanne vanilie. val valet. -a [futur 3 pers sg] VA… <el VA filma>. vain. vaste. varier variabil. vacant vacanţă. porte coulissante uşă în armonică. été (l'~) vara [n. <el V-a filmat>. commode uşor [adv. navire vapori. navire vas [n. utile utila. vous [pron. doter utilitate.] veri [n. précieux valoare (fără ~). valeur valoare (de ~). variété variolă.. espèce. de façon variable variantă. chaux vara [anotimp]. vám vamal. valise. douane. haine uşurinţă (cu ~).] vameş. a se folosi folosesc. variété. devises [fin. douanier [n. débiner (se ~) [fam. valablement vale. léger. vaccine Vaccinium myrtillus. wagon-lit. usure uzurpa.n. usurpateur vvva v-.] [anotimp].] vacarm. Saint-Siège (le ~) vatra vetrele. ample vată.]. usage utopic. variole Varşovia. valet [cartes]. vámos vampir. vassal vasalitate. valable valabil (în mod ~). vaudra valorat. pot [n. VOUS. facile. <il VOUS a filmé> -a [futur 3 pers sg] V. valider valiză.m. foyer vază. usurper uzurpator. hélas vaiet. valet valet de cupă.] valvă (face ~). vaille valoros. vagabond vagabondaj. utiliser utilizabil.] [bot. variante varietate. utilisable utilizare. bateau.. faciliter uşuratic. vaccine vaccina. voiture (de train).] [recipient] vase. huis clos (à ~) uşchi.]. misérable valora. vague [n. vallée vale (largă). myrtille [n. Vallée de… [abréviation cartographique]. malle valoare valori. vapeurs vaporizator. variable variabil (în mod ~). frivole uşuratic (în mod ~).] vagabond.. vaporisateur var. vanille vanitate.]. vaudrait valora (va ~).] uşor uşoară. facilité. valeureux vals. vache vaccin. usuellement uzură. valoir valora (ar ~). vallée [abréviation cartographique] va. aisance . légère (à la ~) uuut util.223 - . vaisseau sanguin vasal. wagon vagon de dormit. bio.]. utopie a uza de. légèreté. vassalité vast. âtre (l'~) vatră vetre.. chou vas. A] V-. vase vas [fiz. user uzat. vanité vanitos. vagabondage vagon. vaut valoreze (să ~).uşă cu două canaturi. vaniteux vapor vapoare. diversité varietate (de produse). usine uzual. utilité utiliza. vacances [pl. valet de cœur [cartes] valid. vaisseau vas [mar. porte à deux vantaux uşă culisantă.f. baignoire. choix [commerce] varieteu. aisance uşurinţă.f. portier [concierge] uşii. vase . porte (de la ~) uşile închise (cu ~). bassin vvval val. fracas.f. âtre. léger. plainte vailing [reg. clochard.] vad vaduri. Varsovie varză verze. vague [adj. ouate vată hidrofilă. usé. utopique utopie.] [pl. usuel uzual (în mod ~). variablement.

pointe. veille (état de ~) . voir grand vedere [n.] [poet.f. vente en gros vânzare cu amănuntul. contusion vânt vânturi [pl.] [contusion]. estival văratic. embouchure vărsat [med. commis vânzător ambulant. gémir văiuga. vent. vente à la criée vânzare angro. voyait vedea (va ~). introduire vârî (se ~). bec [fig. verse (il ~) vărs. Tagetes erecta. introduire (se ~). courir après vâna (el ~). Anthyllis vulneraria [bot.]. répandait vărsăm. siècle vecernie.] [bot. comble [géogr. cousin vărsa. déboucher sur vărsa tot veninul [fig. vêpres veceu. étoile [vedette] vegetal.] văicări (se ~). voyions vedeţi. brucolaque vârf. lamenter văita (se ~). effusion vărsare [hidr.] vârf [în formă de cioc]. voient văd (eu ~).f. fourré [de fourrer] văratec [pop.f. cime.] văduv văduvă.] vechi veche.] vânzare. vallon (le ~) vâlvă (face ~). âgé Adev 01/11/07 vârtej. ancien ancienne veci vecilor (în ~). vu (tu avais ~) văzut văzuţi văzută văzute. sommet. vois (tu ~) vedea lucrurile în mare.f. lit (se mettre au ~) vâsc. manifeste [adj.] vârful picioarelor (în ~).m. vu (il avait ~) văzusem (eu ~).] vvve veac. chasse vânătoare cu câini. aviron vârstă vârste. voyons.224 - . mêler (se ~) vârî în pat (se ~). vu (nous avions ~) văzuserăţi. voisinage vecinic [arh. pointe des pieds (sur la ~) vârî (ancien vîrî). chasser [sport]. verse (je ~) vărsa (el ~). voie (qu'il ~). chasse (il ~) [sport] vânătoare. voient văd (ei ~). verdure vegetativ vegetativă. vomissement vărui. voyons vedem (să ~).pl.]. colporteur [com. ouaté vvvâ Vâlcan.]. versait.] vâlcele.f. tendres années vârstă medie. vente au détail vânzare prin corespondenţă. =montagnes .] văiugi. blanchi vătăma. fourrer. tagète [n. veine vânăt. pâle vânătaie. toilettes [n. veille. chasseur vână. estival vârcolac. vallon [n. bleu [n. verses vărsa [med. Peduncularis verticillata vâzdoagă [bot. chassera (il ~) [sport] vânat [n. végétatif veghe.] vecinică.] vederi. verser varsă. âge moyen Adev 01/11/07 vârstnic vârstnice. vu (j'avais ~) văzuseră. vâlcea [n. vomir vărsa în (se ~) [râu]. chassait (il ~) [sport] vâna (va ~). fournaise vâna. toxique.] vâlceaua. végétation. vu (ils avaient ~) văzuserăm. vieux vieille. vallon (le ~) vâlcica.] văr. vu (vous aviez ~) văzuseşi. blanchir văruieşte. vallon [n. âge Adev 01/11/07 vârstă fragedă. variole Vărsător [zodiac]. jérémiades [pl.]. vue [n. chasse (la ~) vănător. tourbillon vârtejul pământului [bot. eufemism].]. voisin vecinătate. voit vedea (ar ~). chasse à courre vânătoare cu hăitaşi. vomi [n. éclat (faire ~) vâlvătaie. voie (que je ~) văzând.]. bec.]. veuf veuve văicăreli [pl. végétal vegetaţie. pic. vente vânzare ambulantă. voir vadă (să ~).Carpates S roum. veille [guet] veghe (stare de ~). gui vâscos.]. jamais (à tout ~) vecin vecină. vider son carquois vărsare [hidr. insinuer (s'~). gibier vânează (el ~). battue vânătoarea.]. pâteux vâslă. blanchit văruit. pompiste vârât.].] vânzător la o staţie de benzină.].vvvă vă. vedette. meurtrissure.][bot.] vedetă vedete. verrait vedea (el ~).m. tisonnier vătuit. voyant văzuse.] vătămător. vu le vede. versons vărsat. cabinet [WC]. vânzare en détail. vente par correspondance vânzător. vous vădit. verse verşi. vois văd (să ~). verra vedem.]. homme d'à côté (l'~) vvved vedea. pet [vulg. nuisible vătrai. répandre. vallon (le ~) văiugă [nf. miner vătămătoare [n. éternel éternelle vecinul.m. Verseau [zodiac] vărsătură. voyez vezi.

testé [vérifié] verificat. s.f. contrôler verific. vint. nouvelle (de la ~) veteran. verdure verdict.]. viens. vénusien vvver verandă [n. venu venit înapoi. verdâtre verzuliu. contrôlable verificare. éternellement [adv.f. venons venin.]. véhémence vehicul vehicule. venimeux veninul (a-şi vărsa tot ~). gaiement vest. [aux.] vestă termoizolată. carquois (vider son ~) ventilaţie. nouvelle (la ~) vestiar. pic (à ~). vienne vine. gai veselă. ancien combattant veţi. venait. insulté vexez. verdâtre vvves vesel veselă.] verzui. revenu [n. vraisemblable vers. gilet vestă. véhicule vehicul tot-teren. Les Versets sataniques.] veninos. vénération Veneţia. arrivait veni. viennent vină (să ~). écureuil veri primari [pl. contrôlaient verifici ]. contrôlé verificaţi (voi ~).]. verdict vereriţă. bruit [fig. contrôlez verificau.]. insulte (j'~) . contrôle (il ~) verifică (el ~) [perf. glauque verdeaţă. occidental vestigiu vestigii. vient veni în ajutorul [+G]. veilleuse vvven venă. véhément vehemenţă. versant Versetele satanice.] veşnicie.veghea. ventral ventrilică [bot. gilet [n. cousine verni [neo. contrôlent (ils ~) verifica (el ~). Sempervivum montanum [bot. été (de l'~) [n. faner (se ~) veştejit. Veronica officinalis [bot. rentré veniţi. vexer. drôle. vertigineux vertij. fané veşti [n. Salman Rushdie. veiller vehement. à plomb.] verosimil.]. venir. vêtement veşnic veşnică. nouvelle [n. ventilation ventral. venant venirăm. contrôlé (il avait ~) verificat.] veste [n. contrôle (je ~) verifică (ei ~). contrôlant verificase. arriva veni (ar ~). gilet pare-balles [n. vert verde-albăstui.f.pl.] vestă anti-glonţ [n.] ventriloc. mutin. viendrait. vînmes venit. vénérable venerare. -EZ <vous filmerEZ> vetust. insultant vexat. arrivé. vertige vervă.] versant versanţi.f.]. Venise veni. lac [vernis] Veronica. vertical vertiginos.pl.] veştii. fameux veşmânt. jovial. vestige vestit vestită. germains (cousins ~) verifica. contrôle verii [G.m. véranda [n.]. allez [aux.225 - . adoration veneraţie.p. vestiaire vestibul.]. verve verzale [tipogr. couloir vestic. vénérer venerabil. ventouse Venus.]. version vertical. venez vii.] verişoară.m. italiques (caractères ~) verze. offensé. arriverait veni (va ~). contrôlons verificând. vers [lit.sg.] verbal. veine venera. véhicule tout terrain VEI… <tu VEI filma>. plausible.] vestea [n. arriver venea.]. ouest vestă.f. ventriloque ventuză. vaisselle veselie. vétuste vexa. vérification. veste anti-froid veste. venin venind. quatre-quatre.]. joyeux. -AS <tu filmerAS> veioză.]. Vénus venusian.f. viendra venim. venir à la rescousse de venit [n. vérifier. arrivera. contrôlait verifică (el ~). verbal verde verzi. Véronique [n. 1989 Adev 22/12/07 versifica. veste.]. sempiternel. nouvelles [n.] verb. gaieté veselie (cu ~).].m. G.f. contrôla verificăm. futur 2 pers] VEŢI… <VEŢI filma>. insulter vexa (el ~). éternité veşteji (se ~). versifier versiune. -ez [futur 2 pers pl]. insultait vexând. choux verzişoară de munte [bot. contrôles (tu ~) verificabil. contrôlé. verbe verb auxiliar [abrev. viens vin. impérissable. éternel veşnic [adv.].f.

caméscope [m. vendons vindeţi. rêvent. magnétoscope videocameră [f. vilebrequin [auto] vilegiaturist. vin vin ales. songé visaţi. sournois viclenie.]. vente aux enchères vioi vioaie. fourbe. vendu vânzând. vend vând (ei ~). finaud.] virtual. rêves (tu ~). vide (sous ~) vida. ruse. violent. vigueur. personnes] viol. vends (tu ~) vinde pe credit. =théâtre pop.]. vendent vând (eu ~). violet viraj.m. vécu viezure. vendredi vinil. vis (tu ~) vieţuit. vin frappé vină. vessie Vezuviu. songe (je ~) viseze (ei să ~). vendre. songe . tempête de neige. rêvons visând. mutin. dupe victimă. rêve [n. tournant [auto] virgin virgină.226 - .]. villa vilă rustică. songe (il ~) visez. vicieux viciu.m. vice versa vicia. tort vinde. songent visează (el ~).f. rêvaient (ils ~). blaireau [zool. vertueux virtute. rêva (il ~) visăm.]. guérison vindecat. fulminant. futur. vendit vânduse. vigoureux. roum. remettre (se~) [après maladie] vindecare. viable viaduct. orage vilă. dorénavant viitor [adj. rêvez visau. vibration viceversa. pétulant. rêve (qu'il ~) visezi. vivre vieţuiesc. vendu (avait ~) vândut. vigne. véhémence violet. vendant vinde (ar ~). cf. à Noël vigilent. vie vibra. mobile. violence. fort [adj. D] vi-. vierge virgulă. irréel.]. rusé. aigu violenţă. culpabilité vînt. vendait vindem. feinte [n.vexezi. fourberie. rêvait (il ~). avenir viitor (în ~).] viitoare. vis (je ~) vieţuieşti. vacancier vin. coupable vinovăţie. viol violent. rêvé (il avait ~) visaseră. être dans les nuages visare.] vilbrochen [auto].f. vertu vvvis vis. vânt vînzare cu strigare [pop.. vibrant vibraţie. guéri vinerea. victoire vid.]. rêvais (tu ~) visai (eu ~). rêver. pétillant vioiciune. chalet [m. rêve (il ~). rêverie. songeait visai. vendredi (le ~) vineri. vin fin vin frapat. vendez vinzi. guêpe vieţui. vallon (le ~) viroagă [n. vendre à crédit vindeca. vendra vindea. viaduc viaţă viaţa. songer visa (el ~). vivant. vinyle vinovat.] vidră [zool. exubérance vioiciune (plin de ~).] vie [agr. robuste.]. vide vid (sub ~). virgule viroaga. rêvé. vigilance vigoare. rêvas (tu ~) visat. rêve (je ~). vide (sous ~) video video-uri. vif. rêvais (je ~) visase. vignoble vie [n. songeaient visă (el ~). vende vându. vibrer vibrant. songes (tu ~) visa cu ochii deschişi. Sommet de… [abréviation] vvvi vi. vous [pron D] viabil. insidieux. ver vierme de mătase. prochain vijelie. rêvent (qu'ils ~) viseze (el să ~).]. vicier vicios vicioasă. vin frappé vin rece. vallon [n.] victima unui escroc. guérir. vice viclean. Vésuve Vf.] Viflaim. offense vezică. gaillard [adj. loutre [zool. guêpier viespe. ver à soie viespar.] Viena. songe visa.] viroage. vider vidat. pétillant [fig. clos [n. rêvé (ils avaient ~) visaşi (tu ~). puceau pucelle [pop. robustesse viguros. insultes (tu ~) vexaţiune. virtuel virtuos. victime victorie. rêvai (je ~) visam (eu ~). vendrait vinde (va ~). rêvant visează (ei ~). vigilant vigilenţă. Vienne vierme viermi. vous [pron. vends (je ~) vândă (să ~).] viitor. malice.

] voi [vb. parlent vorbeşte. volupté voluptos voluptoasă. visière vizir. parler vorbea.] volan [auto]. teins (je ~) vopseşte. bavard. volume. parler net vorbi pe faţă. vouloir voi (ai ~). N. teignaient vopsesc (eu ~). parle (il ~) vorbeşte (care ~). antre.]. Judas [n. veut voi însevă [f. teignis (je ~) vopsiră (ei ~). parle (je ~) vorbesc (ei ~).]. -AI <je filmerAI> voia (a fi în ~). gaze voastră (a ~).] volei. gré (bon ~) voie de nevoie (de ~).]. loquace vorbărie. vomi [n. vivant viu grai (prin ~). vitesse horaire vitezometru [auto]. étalage [vitrine] viţă de vie. vomissement vomitat. voix voce tare (cu ~). volontaire voluptate. volant [n.] vorbi. avait parlé vorbit.] voinţă. bénévole. tome. vezető vizor.].]. -ONS <nous filmerONS> voma. cocher. viitor].]. voyelle voce. débagouler [fam. joyeux vvvol volan (de rochie). vitéz Viteaz (cel ~). parlera vorbim.] vomă (stare de ~). bétail vite [pl. déraisonnes (tu ~) vorbi deschis.227 - . teinture vvvor vor [aux. volley-ball voleu.].] vomat. teindre vopseam (eu ~).].] volan (fi la ~) [auto. parlez vorbi aiurea. teint vopsire. vif. teignais (je ~) vopseau. vomi voodoo. voyant [n. parlerait vorbi (va ~). vomissement. voudra voia. robuste. propos [pl. contenance volum ocupat. veau viu vie vii. malgré voiaj. volonté. vaudeville vvvoi voi [aux.m. tanière. vont [aux futur 3 pers pl. parler net vorbi în glumă. vous-mêmes VOI… <eu VOI filma>. méditatif visătorie [lit. vaudou vopsea. -ONT <ils filmerONT> vorace. Brave (le ~) vitejue (act de ~). teint (il ~) vopsi (el ~). vorace vorbă. vous [pron. voluptuos voluptuoasă. parlant vorbise.visător visătoare. parlé vorbiţi. volant [n. tachymètre [auto] viticultor. parlons vorbind. merci (être à la ~) voia (fără ~). griottier vişină. parles vorbi. réviser vizuină. vomir. voïvode voinic. voix (à haute ~) vodevil. viitor]. gaillard [n. volumineux voluntar. devanture. vôtre voastre. sing. teignirent vopsit. gaillard [adj. vos vocabular. teinture [couleur] vopsi. mot vorbăreţ. volet volum volume. lascif. rêveur. vigneron vitregă. volant (être au ~) [auto. couleur [colorant]. griotte vite. parole.] voi [pron. bon gré mal gré voievod. terrier vvvo voal. encombrement [espace] voluminos voluminoasă. vigne viţel viţei. teignit (il ~) vopsii (eu ~). rêverie vişin. grosseur. gré voie (de ~). plaisanter . voluptueux vvvom vom. bavardage vorbe [pl. voulait voieşte.] [trou] vizui. -ont [futur 3 pers pl] VOR… <ei VOR filma>. prouesse viteză. voulais (tu ~) voi (va ~). vive voix (de ~) viză. visa vizieră. viseur vizor [la o celulă] [n. repaire.] volant [adj. vomi vomă. vomir vomitare. parlant vorbeşti. vous-mêmes voi înşivă [m.]. futur 1 pers pl]. bestiaux. volant [adj. nausée vomita. marâtre vitrină. parla vorbi (ar ~). vizir vizitiu.] viteaz. glace [vitre]. lexique vocală.]. -ons [futur 1 pers pluriel] VOM… <noi VOM filma>. déraisonner vorbeşti aiurea.]. voyage voie.]. allure viteză orară. allons [aux. vaillant. parlait vorbesc. gré voios.n. -ai [futur 1 pers. bétail [sg.

vote (il ~) voyeur. déjouer zăgaz. aproximativ. gis zace. vain zadă [bot. mauvais (il fait ~) vremea (cu ~). mailles zambilă. gésir zac (ei ~). xénophobie xerox. voulant vru. photocopié xilofon.f. moineau (le ~) vrabie [s. vrille [aéro. quelqu'un vrie (intra în ~) [aero.] vulpi. dire (à vrai ~) vorbire.f. parler une langue couramment vorbi de rău (pe cineva). vrille (entrer en ~) [aéro. yachting yoga.m.m. charme (il ~) vrăji (el ~). voyeur vvvr vrabia. veulent vrând-nevrând. vouloir Adev 07/11/07 vor.m. barreaux. renard (du ~) [n. jadis vreo. voulu vrednic de laudă.] Wilhelm. que tu le veuilles ou non vrea. grille zăcământ [geol.] vrăbii. charmer vrăjea (el ~). caramel zahăr din trestie de zahăr.] vota. parole. yucca zzza zadar (în ~).]. gros temps vreme urâtă (e ~). veux vrem. saccharose zaharisit.]. photocopier xeroxat. baladeur WC.]. voté votează. longue (à la ~) vremea se strică. médire vorbi pe şleau.]. marc zzză zăbală. étourdissait zăpăcească (ei să ~). tandis que vreme rea. parler net vorbind (la drept ~). sorcellerie vrea. locuteur. moineau (du ~) vrajă.vorbi o limbă în mod fluent. veut vrea (ai ~). gît zaci. moineau.]. volcan vulgar. Guillaume William. xylophone yyya yahting. voudrait vrea (aş ~). potager [adj. centaine vreuna. copieur xeroxa.] vultur vulturi. sucre zahăr ars. quelqu'une vreunul. charma (il ~) vrăjit. photocopieuse. étourderie. jacinthe zar zaruri. vulgaire. vain (en ~) zadarnic.f. magie. brouille (le temps se ~) vremuri (pe ~).228 - . quelque [adv. gis (tu ~) zăcând. étourdissement zăpăci. pierrot [zool.f. aigle wwwa walkman. charmé vrăjitor vrăjitoare. étourdisse (qu'il ~) .] vulpii [n.]. fracas vulcan. gisant zădărnici. renard [n. vainement. mors zăbrea.]. méritoire vrednic de milă. charme.] zaţ.] vrabiei.f. Guillaume wysiwyg [PC][neo]. ensorceler. voulais (tu ~) vrea (ar ~). sorcellerie vrăji. parleur. tel-tel [PC] xxxa xenofob. procréant zăpăceală. [vulg. vôtre vot. vos vostru (al ~). gisement [géol. charmait (il ~) vrăjeşte (el ~). étourdissent (qu'ils ~) zăpăcească (el să ~). langage vorbitor.] vvvu vuiet. voulez vroia. voulais vrea (să ~). veuille vreau. temps vreme ce (în ~).n. sorcier vrăjitorie. toilettes [n. yoga yucca. terre à terre vulgar [abrev. xénophobe xenofobie. digue zămislind. vulgarité vulnerabil. sucre de canne zai [n. orateur vostru. renard (le ~) [n.] [s.]. voulait vroind. misérable vreme vremuri.].] vreo sută.m. vain (en ~).] vrie [aero. voulons vreţi. magicien. étourdir zăpăcea. dé [jeu] zarzavat (de ~). vulnérabilité vulpe [n.m.pl. pitoyable vrednic de plâns. vulnérable vulnerabilitate. veux vrei.] vulpea [n. neige fondante zale. vote [n.m.] zăcea. voulut vrut. sucré zahăr. voter votat. mélèze zaharină. gisent zac (eu ~). vautour. renard [n. parloir.] vulpoi [n.] vulgaritate. barreau zăbrele.

broyons zdrobind. broyé zdrobiţi. débattent zbate (se va ~).m.] zelos.] zburda. loquet.zăpăceau.] zeflemea. vole (je ~) zbori. vole (il ~) zbor (eu ~). échevelé. clouté (passage ~) zece. écrasé. étourdis (j'~) zăpăceşte. zen zenit. étourdissent zăpăcesc (eu ~). aperçois zări. volais (tu ~) zburam. apercevra zării. ébouriffer zzzd zdreanţă zdrenţe.] zdruncina.] zăpăciţi (voi ~). moquerie. apercevait zăresc. écrasant zdrobit. bouchon [arg. débattant zbătea (se ~). broyent zdrobesc (eu ~). vol. broyait zdrobesc (ei ~). débattu zbiera. crier zbor. débattait zbăteau (se ~).m. broie (je ~) zdrobeşte. apercevant zărişi. débattra zbatem (ne ~).m.] zăpăcit [n. volerait zbura (va ~). ridé zbârcitură [n.] zzze zeamă zemuri. débattez zbătându-se. volera zbura (vor ~). cinglé zări. ahuri. volant [adj.f. verrouiller zână. s. broyant. aperçut zări (ar ~). fée zzzb zbârci (se ~). débattirent zbătut. aperçus zărim. broyez zdrobire. zèle [n.f. étourdirent zăpăcise.]. neige (boule de ~) zăpadă (cădere de ~). dix zece (vreo ~). broie (il ~). étourdissez zăpada (ca ~).].] zbârli (-şi ~ părul). volaient zburăm. loque. haillon. lambeaux (en ~) zdrobi. étourdi (il avait ~) zăpăcit. étourdit (il ~) [parf.]. volons zburător. hérisser zbârlit. cabriole (il ~) zburdalnic. zèbre zebră [pietonală]. voles zbur. étourdissons zăpăcind. aperçoivent. zélé zen. écrase (il ~) zdrobeşti.m. loqueteux zdrenţe. neige zăpadă (bulgăr de ~). verrou zăvorî. palissade zăr [reg. neiges (les ~) zăplaz. dixième [fraction]. étourdi zăpăcit [adj]. babeurre [n. volée (à la ~) zbura. aperçoit zăreşti. débattre zbat (se ~).m.] zăpăcit [vb. broyai (je ~) zdrobim. voleront zburai. rider (se ~) zbârcit zbârcită. taule [arg.][arg. écraser. cahoter zdruncinare. divinité zel [n. secousse zdup [n. volait zbura (ar ~). jus. broyer zdrobea.229 - . volais (je ~) zburat. ride [n. étourdissent zăpăcesc (ei ~). étourdi [adj.] zărghit [reg. haillons (en ~). dizaine zece ani de pârnaie [arg. cabrioler zburdă. espiègle zburli (a ~). débattaient zbătură (se ~).] zecea (a ~). zénith . broies (tu ~) zdrobi (el ~). ébranlement zdruncinătură. neigeux [aspect] zăpadă zăpezi. dixième [1/10] zefir. neige (chute de ~) zăpadă (om de ~). aperçois zăreşte. dixième zeci. parbleu ! zăvor zăvoare. dixième zecelea (al ~). apercevrait zări (va ~). débattons zbateţi (vă ~). brise [n. lambeaux zdrenţe (în ~).]. écrasant [adj. neige (de la ~) zăpezile. broya (il ~) zdrobii (eu ~). lambeau zdrenţăros.]. dérision zeflemist. apercevoir zărea. étourdissant zăpăciră. apercevez zău! te cred!. hérissé. vola zbura. apercevons zărind. vole zburau. neige (bonhomme de ~) zăpezii. étourdit (il ~) zăpăceşti. étourdi [n. étourdi [vb. anéantissement zdrobitor. dizaine zecime. aperçu zăriţi. moqueur zeitate zeităţi. ébouriffé zbate. aperçus zărit. hirsute.MM]. voler zboară. zumo zebră. vole zbură.] zbârcituri. étourdis (tu ~) zăpăci (el ~). essor zbor (din ~). suc.].] zăpăcim.

zéro Adev 10/02/08 zestre [f. dis (tu ~) zis. dit (vous aviez ~) ziseseşi. étourdi zzzg zgardă zgărzi [pl. bruyamment zgrunţuros. dépeindre. écarquiller zgîieşte (el se ~). disons ziceţi.]. aurore. peindre. zoologique zoologie. anniversaire zi pe alta (de pe o ~). dis (je ~) zică (el să ~). mur zid de apărare. murer zig gros. svelte zvon. zoom zoresc. dise (qu'il ~) zice. journalisme zice. [zool. jour [n. dot [m. parcimonie. zinguer zincat. pressé zugrăvi zugrăveşte zugrăvit. dit (nous avions ~) ziseserăţi. presse [n.]. vrombir zvâcnet. dites (vous ~) zici. quotidiennement zinc. =quotidien roumain. neige fondante zmeu [jucărie] zmee [jucării]. dit (il avait ~) zisesem (eu ~). écarquilla zgomot. rempart zidar. muraille zilei. dit (tu avais ~) zid ziduri. zombie [n. zoulou zumzăi. maçon zidărie.]. convulsion zvelt. presse (je ~) zori [n. framboise zzzo zodiac. trembler zgudui (a ~). jour (au grand ~) zi de sărbătoare.zer [n. dirai zice (voi ~).].]. jour le jour (au ~) zi lucrătoare. écorchure zgîi (a se ~). disais. précipiter. collier [du chien] zgâit.]. jour ouvrable zi (în plină ~). avare.]. ébranla zguduie (ei ~). journal sensationnel ziare [pl. dit zisese. zoologiste zoologic. bruit zgomotos. dit (ils avaient ~) ziseserăm (noi ~). canard [fam.] zoom. griffer zgârie-nori.]. écarquille zgîii (se ~). disais ziceam (eu ~). jour férié ziar ziare. parcimonieux zgâria. journée.230 - .]. disait zice (vei ~).]. cerf-volant zmeură.n. secousse zzzi zi [n. ronflant. bruit [fig. rugueux zgudui. zodiaque zodiacal. dit (j'avais ~) ziseseră. journal sensationnel ziar de senzaţie.]. journaux ziarist. gratte-ciel zgâriere. zinc zinca.m. vacarme. jours (des/aux ~) zilier.] zile. ébranler zgudui (el ~).].f. disent zic (eu ~). dieu zevzec [pop. journal. main-d’œuvre zilnic zilnică. disais (tu ~) ziceam. zingué Ziua. ébranlement zguduit. jours (les ~) zilelor. mince. rumeur zvoner [pop. jour (du ~) zilele.]. ébranlé zguduitură. hâter zorit.m. zonal zonă. rayure zgârietură.] zeu zei. zoologie zoologie [abrev.m. jour (le ~) ziua bună [pop. décrire Adev 01/11/07 zulu. presser. ébranlent zguduie (el ~).]. colporteur (de rumeurs) 9999 . maçonnerie zidi. dire zic (ei ~). dirai ziceai. aube zori [vb. disais (je ~) zicem. journaliste ziaristică. bruyant zgomotos (în mod ~). ébranle zguduire.m.] ziar de scandal. zone zoolog.] zonal. avarice zgârcit. bonjour ziua următoare.f. écarquillé zgâlţâi. lendemain (le ~) zloată [n. secousse zgârcenie. quotidien zilnic. petit-lait zero zerouri.].]. cahoter zgâlţâitură. zodiacal zombi [n. babeurre [n.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful