Dictionnaire roumain français

-1-

aaaa ---AUTOR lista românească----> ---Adrian OTOIU aotoiu@sintec.ro -a [art.hot.f.]. la [article défini féminin] -A <a treiA>. -ÈME <la troisiÈME> -A <el filmA>. -AIT <il filmAIT> -A <maşinA>. LA <LA machine> -A <maşinA> [art.hot.f.]. LA <LA voiture> [article défini féminin] -AI <eu filmAI>. -AI <je filmAI> -AI <filmAI>. -AIS <tu filmAIS> -AJ <metrAJ>. -AGE <métrAGE> -AM <filmAM>. -AIS <je filmAIS> -AM <noi filmAM>. -IONS <nous filmIONS> -ARĂ <ei filmARĂ>. -ÈRENT <ils filmÈRENT> -ARĂM <noi filmARĂM>. -ÂMES <nous filmÂMES> -ARĂŢI <voi filmARĂŢI>. -ÂTES <vous filmÂTES> -ASE <el filmASE>. AVAIT… <il AVAIT filmé> -ASEM <eu filmASEM> ]. AVAIS… <j'AVAIS filmé> -ASERĂ <ei filmASERĂ>. AVIEZ… <vous AVIEZ filmé> -ASERĂM <filmASERĂM>. AVIONS… <nous AVIONS filmé> -ASEŞI <filmASEŞI>. AVAIS… <tu AVAIS filmé> -AŞI <tu filmAŞI>. -AS <tu filmAS> -AT <filmAT>. -É <filmÉ> -AŢI <voi filmAŢI>. -EZ <vous filmEZ> -AŢI <voi filmAŢI>[imp.]. -IEZ <vous filmIEZ> -AU <ei filmAU>. -AIENT <ils filmAIENT> -Ă <el filmĂ>. -A <il filmA> -ĂM <noi filmĂM>. -ONS <nous filmONS> -ÂND <filmÂND>. -ANT <en filmANT>, -ANT <filmANT> -BIL <capaBIL>. -BLE <capaBLE> -BIL <inviziBIL> [m.]. -BLE <invisiBLE> -BILĂ <inviziBILĂ> [f.]. -BLE <invisiBLE> -EA <el pierdEA>. -AIT <il perdAIT> -EAI <tu pierdEAI>. -AIS <tu perdAIS> -EAM <eu pierdEAM>. -AIS <je perdAIS> -EAM <noi pierdEAM>. -IONS <nous perdIONS> -EAŢI <voi pierdEAŢI>. -IEZ <vous perdIEZ> -EAU <ei pierdEAU>. -AIENT <ils perdAIENT> -EAZĂ <ei filmEAZĂ>. -ENT <ils filmENT> -EAZĂ <el filmEAZĂ>. -E <il filmE> -ei [G.f.: vârsta mamEI]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -ei [G.f.n.p.: gâsca MariEI]. de [G.f.n.p.: l'oie DE Marie] -EM <noi pierdEM>. -ONS <nous perdONS> -EŢI <voi pierdEŢI>. -EZ <vous perdEZ> -EZ <eu filmEZ>. -E <je filmE> -EZ <nepalEZ> ZI>. -AIS <NépalAIS> -EZĂ <nepalEZĂ>. -AISE <népalAISE> -EZI <tu filmEZI>. -ES <tu filmES> -i. les [pron. D], lui [pron. A/D]

-i [art.hot.pl.m.: ţăraniI]. les [article défini pluriel : LES paysans] -i [vb.]. est (il ~) -I <filmează-I!>. -LES <filme-LES !> [m.pl.] -IC <economIC> [m.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <economICĂ> [f.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <floricICĂ>. PETITE <PETITE fleur> -IFICA <modIFICA>. -IFIER <modIFIER> -IFICAT <modIFICAT>. -IFIÉ <modIFIÉ> -ii [G.f.: faţa femeII]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -IND <citIND>. -ANT <lisANT> -ISM <capitalISM>. -ISME <capitalISME> -IST <capitalIST>. -ISTE <capitalISTE> -IST <capitalIST> [m.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTĂ <capitalISTĂ> [f.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTE <capitalISTE> [f.]. -ISTES <capitalISTES> -IŞTI <capitalIŞTI> [m.]. -ISTES <capitalISTES> -IŢĂ <fetIŢĂ>. PETITE <PETITE fille> -IV <indicatIV> [m.]. -IF <indicatIF> -IZA <realIZA>. -ISER <réalISER> -IZAT <realIZAT>. -ISÉ <réalISÉ> -l. le [pron A.] -l [art.hot.m.]. le [art.déf.m.] -L <filmează-L!>. -LE <filme-LE !> -le. les [pron A.] -le [art.hot.m.: câineLE]. le [article défini masculin : LE chien] -le [art.hot.pl.f.: mameLE]. les [article défini pluriel : LES mères] -le [imper.m.: băiatuLE!]. [impératif m.: garçon !] -LE <câineLE>[art.hot.m.în -e]. LE <LE chien> [art.déf.m.] -LE <filmează-LE!> [f.pl.]. -LES <filme-LES !> [f.pl.] -LE <maşiniLE>. LES… <LES machines> [f.pl.] -LEA <al treiLEA>. -ÈME <le troisiÈME> -LEŢ <filmuLEŢ>. PETIT <PETIT film> -lor [G.pl.: vârsta jucătoriL]. des [G.pl.: l'âge DES joueurs] -LOR <filmeLOR>. DES… <DES films> [G.] -lui [G.m.: laba câineLUI]. du [G.m.: la patte DU chien] -MĂ <filmându-MĂ>. ME… <en ME filmant> -MÂNT <simţăMÂNT> [arh.]. -MENT <sentiMENT> -MENT <parlaMENT> [neo.]. -MENT <parleMENT> -MENT <sentiMENT>. -MENT <sentiMENT> -NE <filmându-NE>. NOUS… <en NOUS filmant> -o. -la [pron A] -o [imper. f.: IleanO!]. [impératif f.: Hélène !] -O <el a filmat-O>. L'… <il L'a filmée> [f.] -O <filmeaz-O!>. -LA <filme-LA !> -OASĂ <faimOASĂ>. -EUSE <famEUSE> -OASE <faimOASE>. -EUSES <famEUSES> -OR <compozitOR>. -EUR <compositEUR> -ORI <uneORI>. QUELQUE- <QUELQUEfois> -OS <faimOS>. -EUX <famEUX> [m.sg.] -OŞI <faiMOŞI>. -EUX <famEUX> [m.pl.] -s [pop.]. suis (je ~)

-2-

-TATE <naţionaliTATE>. -TÉ <nationaliTÉ> -TĂŢI <naţionaliTĂŢI> [pl.]. -TÉS <nationaliTÉS> [pl.] -TE <filmându-TE>. TE… <en TE filmant> -TEASĂ <împărăTEASĂ>. -TRICE <imperaTRICE> -TIVĂ <indicaTIVĂ> [f.]. -TIVE <indicaTIVE> -TOARE <bobinaTOARE>. -TRICE <bobinaTRICE> -TOR <copiaTOR>. -TEUR <copiaTEUR> $$$ -ţi [pron D.]. te [pron. D] -ţi [pron. D]. t' [pron. D] -ŢIUNE <raŢIUNE>. -TION <raTION> -UI <verzUI>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -UIE <verzUIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -UL <doctorUL> [art.hot.m.]. LE… <LE docteur> [art.déf.m.] -UL <filmUL> [art.def.n.]. LE… <LE film> [art.déf.m.] -ULIE <verzULIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -ULIU <verzULIU>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -ULUI <filmULUI>. DU… <DU film> -UŞ <căţelUŞ> VĂ>. PETIT <PETIT chien> [m.] -VA <ceVA> du-VĂ>. QUELQUE… <QUELQUE chose> -VĂ <filmându-VĂ>. VOUS… <en VOUS filmant> [adj.]. adjectif [abréviation] [agr.]. agricole [abréviation] [alpin.]. alpinisme/randonnée [abréviation] [anat.]. anatomie [abréviation] [arg.sc.]. argot des écoliers [abréviation] [arh.]. terme archaïque [abréviation] [arhit.]. architecture [abréviation] [art.hot.]. article défini [abréviation] [aux.]. verbe auxiliaire [abréviation] [Bib.]. terme biblique [abréviation] [bot.]. botanique [abréviation] [Bt.]. Banat [abréviation] [com.]. commercial [abréviation] [cond.]. conditionnel [abréviation] [demod.]. terme démodé [abréviation] [dimin.]. diminutif [abréviation] [euf.]. euphémisme [abréviation] [f.]. féminin [abréviation] [G.]. génitif [abréviation] [lingv.]. linguistique [abréviation] [liv.]. terme livresque [abréviation] [m.]. masculin [abréviation] [mar.]. maritime [abréviation] [Md.]. Moldavie [abréviation] [med.]. médical [abréviation] [mil.]. militaire [abréviation] [Mt.]. Valachie [abréviation] [n.n.]. nom neutre [abréviation] [n.p.]. nom propre [abréviation] [narat.]. narratologie [abréviation] [neo.]. néologisme post 1990 [abréviation] [nn.]. neutre [abréviation] [ofic.]. langage officiel [abréviation] [perf. s.]. parfait simple [abréviation]

[pers.]. personne (du verbe) [abréviation] [pl.]. pluriel [abréviation] [pol.]. politique [abréviation] [pz.]. présent [abréviation] [R]. marque déposée [abréviation] [reg. MM]. terme de Maramures [abréviation] [reg. Mold.]. terme de Moldavie [abréviation] [reg. Olt.]. terme d'Olténie [abréviation] [reg.Md]. régionalisme de Moldavie [reg.MM]. régionalisme de Maramures [reg.Mun.]. régionalisme de Valachie [reg.Olt.]. régionalisme d'Olténie [reg. Transyl.]. terme de Transylvanie [reg. Ts]. régionalisme de Transylvanie [sg.]. singulier [abréviation] [Ts.]. Transylvanie [abréviation] [vulg.]. terme vulgaire [abréviation] [zool.]. zoologie [abréviation] =cuvânt ce începe cu H aspirat [*]. mot commençant par un H aspiré =prăjitură cu cremă. saint-honoré [n.m.][gâteau] 22 tâia. =hebdomadaire roumain a-ntâia [fam.]. chouette [fam.], sensas [fam.] a [aux.]. a [aux passé comp 3 pers sg] a noua parte. neuvième [1/9] a privi iute. donner un coup d'œil A… <el A filmat>. A… <il A filmé> aaab AB. département d'Alba [abréviation] abandon. abandon abandona. quitter abandona o ţară inamicului. livrer un pays à l'ennemi abandonare. abandonnement abandonat. paumé, quitté abandonaţi (voi ~). quittez abandonă (el ~). quitta abandonăm. abandonnons, quittons abandonează (ei ~). abandonnent abandonează (el ~). quitte (il ~) abandonez. quitte (je ~) abandonezi. quittes abanos (lemn de ~). ébène abate (se ~). dévier, détourner, dérouter abat din drum (eu ~). déroute (je ~) abată din drum (el să ~). déroute (qu'il ~) abate (el se ~). dévie abate din drum. dérouter abate din drum (el ~). déroute (il ~) abătea (se ~). déviait abătea din drum (el ~). déroutait (il ~) abătu din drum (el ~). dérouta (il ~) abătuse din drum (el ~). dérouté (il avait ~) abatere. détournement, déviation abate [n.] [bis.]. abbé abator. abattoir abaţie. abbesse abaţie [clădirea]. abbaye abces. abcès

-3-

abdomen. abdomen abia. à peine abil. habile abilitate. habileté, adresse, savoir-faire abis. abîme abject. infâme, abject abjecţie. infamie, abjection abjurare. abjuration ablativ. ablatif abnegaţie. abnégation aboli. abolir abolire. abolition abona. abonner abonament. souscription aborda. aborder abordabil. abordable aborigen. aborigène abraziune. abrasion abrevia. abréger abreviere. abréviation abreviere [abrev.]. [abréviation] abroga. abroger abrupt. abrupt aaabs absent. absent absenţă. absence absidă. abside absidă [a cortului]. abside [de la tente] absint. absinthe absolut. absolu absolut nimic. rien du tout absolutism. absolutisme absolv (eu ~) [de un păcat]. absous (j'~) absolvă (el ~) [de un păcat]. absout (il ~) absolvea. absolvait absolvi (ar ~). absoudrait absolvi (va ~). absoudra absolvi [de un păcat]. absoudre, absous (tu ~) absolvim. absolvons absolvind. absolvant absolviţi. absolvez absorbit. préoccupé abstinenţă. abstinence, abstention abstract abstracţi abstractă abstracte. abstrait abstracţie. abstraction absurd. insensé absurditate. absurdité, énormité abţibild [fam.]. autocollant abţinere de la mâncare. jeûne abundent abundenţi abundentă abundente. abondant abundenţă. abondance, profusion aburire. buée abuz. abus abuz de încredere. abus de confidence abuza. abuser abuzăm. abusons abuziv (în mod ~). arbitrairement aaac ac. aiguille

ac [al unei insecte]. dard [d'insecte] ac cu gămălie. épingle ac cu siguranţă. épingle de nourrice, épingle de sûreté ac de păr. épingle à cheveux academic. académique acalmia dinaintea furtunii. l’accalmie qui précède l’orage, le calme qui précède la tempête acalmie. accalmie, éclaircie [météo] acasă. maison (à la ~), à la maison acasă la. chez aaacc accede. accéder accelerare. accélération accelerator. accélérateur acceleraţie. accélération accent. accent accentua. accuser, accentuer accentuat. accentué, accusé, marqué accentuat [gram.]. tonique [accent] [gram.] accepta. agréer, acquiescer acceptabil. moyen [adj.], acceptable, passable acceptare. acquiescement acces. accès acces [med.]. poussée [méd.] accesibil. portée (à la ~), accessible accesibilitate. accessibilité accesoriu. accessoire accidenta. accident accidental. accidentel aaace ace (a fi pus la patru ~). épingles (être tiré à quatre ~) aceasta. telle [pron.f.][celle-là] aceea (de ~). lors (pour ~) aceeaşi. même (la ~) aceiaşi. même (les ~) acel. celui-là acela. celui-là acelaşi. même, même (le ~) aceleaşi. même, même (les ~) acest. celui-ci, ce acest [acest om]. -ci [cet homme-CI] acesta. celui-ci, tel [pron.][celui-ci] aceste. celles acestea (cu toate ~). même (tout de ~) acestea fiind zise. sur ce aceşti. ces achita. acquitter, régler achitare. acquittement achiziţie. acquisition achiziţiona. acheter achiziţionat. acheté aci [pop.]. ça [ici] [pop.] acid. acide aclama. ovationner aclamare. acclamation aclimatiza. naturaliser aclimatizare. naturalisation, acclimatation

-4-

aaaco acoladă. accolade acolo. y, là, là-bas, là-haut acolo înăuntru. là-dedans acolo jos. là-dessous acolo sus. là-dessus acolo sus. là-haut acomoda. accommoder acompaniat. accompagné acont. acompte acoperi. couvrir, recouvrir, habiller acopăr. couvre (je ~), recouvre (je ~) acoperă (ei ~). couvrent, recouvrent acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă cu crăpături (se ~). gerce (se ~) acoperământ al capului. couvre-chef, coiffure acoperea. couvrait, recouvrait acopereai. couvrais (tu ~), recouvrais (tu ~) acopeream (eu ~). couvre (je ~), recouvre (je ~) acopeream (noi ~). couvrions, recouvrions acopereaţi. couvriez, recouvriez acopereau. couvraient, recouvraient acoperi (tu ~). couvres, recouvres acoperi [constr.]. revêtir [constr.] acoperi [în întregime]. recouvrir acoperi capul. coiffer [couvrir la tête] acoperi cu apă. submerger acoperi cu crăpături. gercer acoperi cu crăpături (se ~). lézarder (se ~) acoperi cu nămeţi. enneiger acoperim. couvrons, recouvrons acoperind. couvrant acoperise. couvert (il avait ~), recouvert (il avait ~) acoperiş. toit, toiture acoperiş dublu. double toit acoperişuri. toits acoperit. couvert, recouvert acoperit [cu nori]. nuageux acoperit capul. coiffé [couvrir la tête] acoperit cu chiciură. givré acoperit cu nămeţi. enneigé acoperit de zăpadă acoperită de zăpadă. neigeux acoperiţi. couvrez, recouvrez acoperitoare de nas [alpin.]. protège-nez [alpin.] acord. accord, arrangement acorda. accorder, décerner acorda (a ~). octroyer acorda cetăţenie. naturaliser acorda un credit. créditer acordat. octroyé acosta. accoster acredita. accréditer acreditat. accrédité acrilic. acrylique acru. aigre, acide act. acte act notarial. acte notarié

act redactat în formă legală. acte en bonne et due forme acte. papiers acte de război. hostilités [pl.] activ activă. actif, activement activitate. activité actor. acteur, artiste actor [nu neapărat comic]. comédien actor de pantomimă. mime [n.m.] actriţă [nu neapărat comică]. comédienne acţiona. actionner, agir, agissait acţiona (ar ~). agirait acţiona (va ~). agira acţionând. agissant acţionează. agit acţiune. action, geste acţiune caritabilă. philanthropie actual. actuel actualitate. actualité aaacu acu [pop.]. maintenant acuarelă. aquarelle acuitate. acuité acum. actuellement, maintenant acum înainte (de ~). dorénavant acuma [fam.]. maintenant acumula [bogăţii]. thésauriser acumulat. accumulé acumulator acumulatori. accumulateur, accu acut acută. aigu aiguë acuza. accuser acuza pe nedrept. accuser à faux, à tort acuzare. accusation acuzat. accusé acuzaţie. accusation acuzaţie (el pune sub ~). incrimine (il ~) acuzaţie (el punea sub ~). incriminait acuzaţie (el puse sub ~). incrimina (il ~) acuzaţie (el să pună sub ~). incrimine (qu'il ~) acuzaţie (punând sub ~). incriminant acuzaţie (punere sub ~). inculpation acvariu. aquarium acvatic. aquatique aaad Adam. Adam Adam (mărul lui ~). Adam (pomme d'~) adaos. ajout adapta (se ~). adapter (s'~), accommoder (s'~) adaptare. adaptation adăpa. abreuver adăpătoare. abreuvoir adăpost. refuge, abri, cabane adăpost (pentru noapte). gîte adăpost improvizat. bivouac adăposti. abriter adăposti (se ~). réfugier (se ~) adăpostul. refuge (le ~) adăposturi. abris adăuga. ajouter, additionner, annexer

-5-

adăugare. adjonction adăugat. ajouté adăugire. ajout adânc. profond adâncime. profondeur adâncire. approfondissement aaade adecvat. adéquat Adela. Adèle adept. adepte, partisan adera. adhérer aderenţă. adhérence adesea. fréquemment, souvent adeseori. fréquemment adevăr adevărul. vrai [n.], vérité adevărat adevăraţi adevărată adevărate. vrai adevărat (cu ~). vraiment Adevărul. =quotidien roumain adeveri. certifier adeveri (se ~). avérer adeverinţă. certificat adeverit. certifié adeziune. adhésion adeziv. adhésif [adj.] adeziv [nn.]. adhésif [n.m.], colle [n.f.] adeziv [n.m.] adezivi. colle [n.f.] adezivul. colle (la ~) adiere. brise [n.], souffle adineaori, adineauri. heure (toute à l'~), tantôt adins (în ~). dessein (à ~) adio. adieu adjectiv. adjectif adjectiv [abrev.]. [adj.] adjudeca. adjuger adjunct. suppléant aaadm administra. administrer, gérer administrare. gestion administrativ. administratif administrativ [abrev.]. [adm.] administrator. administrateur, gestionnaire administraţie. administration admira. admirer admirabil. admirable admirabil [adv.]. superbement admirator. admirateur admiraţie. admiration admite. admet, admettre admise (el ~). admit admit. admets, admettent admită (să ~). admette admis admisă admise. admis admite (ar ~). admettrait admite (va ~). admettra admitea. admettait admitem. admettons admitere. admission admiteţi. admettez admiţând. admettant

admiţi. admets admonesta. réprimander aaado adolescent. adolescent adolescenţă. adolescence adopta. adopter adoptiv. adoptif adopţie. adoption adora. adorer adorare. adoration adorator. adorateur adoraţie. adoration adormi din nou. rendormir adormi la loc. rendormir Adormirea Maicii Domnului. Assomption (L'~) adormit din nou. rendormi adormit la loc. rendormi adresa. adresser adresă. adresse Adrian. Adrien Adrian Oţoiu. --AUTEUR--Adriana. Adrienne aaadu aducător de ghinion. porte-malheur aduce. emmener, apporter aduce în discuţie. mettre en question aduce la cunoştinţă. mettre au courant aduce laude. louer [éloge] aduce mulţumiri. dire merci (~ à) aduce obolul (a-şi ~). apporter son obole aduce prejudiciu. porter atteinte à aduce un omagiu. rendre hommage adula. aduler adulare. adulation adulmeca. renifler adult. adulte adult [n.m.]. grand [n.m.], adulte adulter. adultère aduna. amonceler, amasser, additionner, recueillir adunare. assemblée, réunion adunare [mat.]. addition adus. apporté adverb [abrev.]. [adv.] adversar. adversaire, ennemi adeversitate. adversité adversiune. répugnance, aversion aaae aer. air aer (în ~). air (en l'~) aer condiţionat (cu ~). climatisé aer liber (în ~). plein air (en ~) aeraj. ventilation aerian. aérien aerisi. aérer aerisire. ventilation aerisit. aéré aerodinamic. aérodynamique aerodrom. aérodrome aeroport. aéroport

-6-

aaaf afabil. affable afabilitate. affabilité, obligeance afacere. affaire, question [problème] afacerism. affairisme Adev 28/03/08 afacerist. homme d'affaires, affairiste afară. dehors afară (în ~). dehors (en ~) afecta. porter atteinte à, affecter afectat. précieux, précieusement afectuos. affectueux, chaleureux, tendre [affectif] afecţiune. affection afin [n.m.] [bot.]. Vaccinium myrtillus, myrtille [n.f.] [bot.] afină. myrtille afirma. affirmer afirmaţie. affirmation afiş [n.n.] afişe. affiche [f.], placard [m.] afişa. afficher afla. apprendre, trouver afla (ar ~). apprendrait, trouverait afla (el ~). trouva (il ~), apprit (il ~) afla (se ~). trouver (se ~), être, exister afla (va ~). apprendra, trouvera aflat. trouvé, appris aflaţi. apprenez, trouvez află (ei ~). apprennent, trouvent află (el ~). apprend, trouve (il ~) aflăm. trouvons, apprenons aflând. trouvant, apprenant afli. apprends, trouves aflu. trouve (je ~), apprends (j'~) afluent afluenţi [pl.]. affluent aforism. maxime Africa. Afrique Africa de Sud. Afrique du Sud african. africain afront. affront afumat. fumé afunda. sombrer afunda (în nisip / noroi). enliser afundat. sombré afurisenie. damnation afurisi. maudire afurisit. maudit aaag AG [mil.]. lance-fusées agasa. ennuyer agasant. agaçant agăţa. grimper, pendre, agripper, raccrocher, accrocher agăţ. raccroche (je ~) agaţă. agrippe (il s' ~), accroche (il ~), grimpe (il ~) agaţă (ei ~). raccrochent agaţă (el ~). raccroche (il ~) agăţa (el ~). raccrochait agăţat. grimpé, pendu, raccroché, accroché, agrippé agăţi. raccroches (tu ~)

agăţare. accroc, suspension, accrochage agăţător. grimpant agent. agent agent patogen. agent pathogène agenţie. agence ager. pétillant [fig. personnes] agerime. acuité agheu [arg.mil.]. lance-fusées agil. leste [adj.], agile agilitate. agilité agitaţie. agitation, tourmente aglomerare. agglomération aglomerat. passant [adj.] [de rues], chargé $$$ aglomeraţie. agglomération agrafă. épingle à cheveux agrar. agraire agrava. aggraver agrea. agréer agreabil agreabilă. plaisant [adj.], délicieux, agréable, joli agrement. plaisance agresiune. agression agresiv. agressif, menaçant agresor. assaillant, agresseur agricol. agricole agricol [abrev.]. [agr.] agricultor. cultivateur, agriculteur agricultură. agriculture aaai aici. ça [ici] [pop.], ici, ci aici (pe ~). ici (par ~) aici se odihneşte…. ci-gît… aidoma [+D]. comme [comparaison poétique] aidoma [+G.]. tel [comme] aisberg. iceberg aiura. délirer aiurea. ailleurs, partout, champs (à travers ~) aiureală. étourderie aiureli! [fam.]. tarare ! [fam.] aiurit. ahuri, hébété, étourdi [adj.] aiurit (fi ~). vapes (être dans les ~) aiurit [n.m.]. étourdi [n.m.] aiuritoare. étourdissante [adj. f.] aaaj ajun. veille ajun [al unei sărbători] [n.]. veille [d'une fête] [f.] ajunge. parvenir, arriver, suffit, atteindre ajunge (ar ~). arriverait ajunge (va ~). arrivera ajunge din urmă. rattraper [temps] ajunge din urmă (el ~). rattrape (il ~) [temps] ajunge la. accéder ajungea. arrivait, suffirait ajungea din urmă. rattrapait (il ~) [temps] ajuns. arrivé ajuns din urmă. rattrapé [temps] ajunul Crăciunului. veille de Noël ajusta. ajuster ajusta curbele. galber

-7-

ajuta. aider, assister ajutaj. ajutage ajutat. aidé ajutor. aide, ressource, secours ajutor!. au secours !, à l'aide !, secours (au ~) ! ajutor (da ~). secours (porter ~) ajutor pecuniar. aide pécuniaire ajutorul (cu ~). par ajutorul (veni în ajutorul…). rescousse (venir à la ~ de…) aaal alai alaiuri. suite, convoi, cortège, procession alaltăieri. avant-hier alandala. à tort et à travers alarma. alarmer alarmă. alerte, alarme alarmant. alarmant alăpta. allaiter alătura. adhérer, joindre alăturat. joint, ci-inclus alături de. de côté de, aux côtés de, à côté aaalb alb albi albă albe. blanc alb ca varul. blême albastru albaştri albastră albastre. bleu albastru-zerzui. glauque albastru cobalt. bleu cobalt albastru deschis. azur albăstrea. bleuet albăstrui. bleuâtre albeaţă. blancheur albesc. blanchissent albeşte. blanchit albi [vb.]. blanchir albit. blanchi, étiolé albie (~ a unui râu). lit (~ d'une rivière) albină. abeille albituri de pat. literie album albume. album alburiu. blanchâtre albuş [de ou]. blanc d'œuf alcătui alcătuiesc. former, composer. alkotni alcătuia. formait, composait alcătuieşte. compose (il ~), forme (il ~) alcătuit. formé, composé alcool. alcool alcoolic [n.]. ivrogne alcoolism. ivrognerie aldine [tipog.]. gras [typo] alege. trier, choisir, élire aleagă (ei să ~). choisissent (qu'ils ~) aleagă (el să ~). choisisse (qu'il ~) aleg (ei ~). choisissent aleg (eu ~). choisis (je ~) aleg (să ~). choisisse (que je ~) alegând. choisissant alege (ai ~). choisirais (tu ~) alege (ar ~). choisirait (il ~) alege (aş ~). choisirais (je ~)

alege (el ~). choisit (il ~) alege (va ~). choisira (il ~) alege (vei ~). choisiras (tu ~) alege (veţi ~). choisirez (vous ~) alege (voi ~). choisirai (je ~) alege (vom ~). choisirons (nous ~) alege (vor ~). choisiront (ils ~) alegea (el ~). choisissait (il ~) alegeai. choisissais (tu ~) alegeam (eu ~). choisissais (je ~) alegeam (noi ~). choisissions alegeaţi. choisissiez alegeau. choisissaient alegem. choisissons (nous ~) alegeţi. choisissez alegi. choisis (tu ~) ales aleşi aleşii aleasă alese. choisi, élu Adev 10/02/08 alegere. choix alegere (la ~). choix (au ~) alegerile legislative. les élections législatives Adev 15/04/08 alerga. courir, fuir alerg (eu ~). cours (je ~) alerga (va ~). courra alerga (vei ~). courrais alerga (veţi ~). courrez alerga (voi ~). courrai alerga (vom ~). courrons alerga (vor ~). courront alerga cât îl ţin picioarele. courir à toute allure alerga după. courir après alergat. fui, couru alergător. coureur alergător de fond. coureur de fond alergi. cours (tu ~) alerta. alerter alertă. alerte alfabet. alphabet alfabetul morse. morse algă. algue alge [n.f.pl.]. varech [bot., n.m.sg.] algebră. algèbre aaali alia. allier alia (se ~). coaliser (se ~) aliaj. alliage alianţă. alliance aliat. coalisé alice [n.f.pl.]. plombs [n.m.pl.] [de fusil] aliena. aliéner alienare. aliénation alifie. pommade aligator. alligator aliment. aliment alimentare. alimentation alimentaţie. alimentation, nutrition alina. adoucir alinare. consolation alineat. alinéa

-8-

leurrent amăgeşte. incorporer [un territoire] alipire. menacer -9- . séduit amâna.] amăreală [bot. chassons alungi. Alsacien aaalt alt. Polygala sp. bercer. greffe. d'ailleurs altoi. autel altădată. noisetier alună alune. affabilité. sinon. chagriner amăra. étirement aluniş. altérer. différer (retarder) amâna (~ plecarea). gentil. allure. ambitieux ambreia [auto]. altèrent alterează (el se ~). ambassade ambasador. grimpeur Alsacia. sans quoi. ambiant ambianţă. ambulance ambulator. ambition ambiţios. chagrin. amer amărăciune. amateur amănunt. amèrement amărât. forêt de noisetiers aluniţă [n. leurre (il ~). maîtresse amăgi. séduit (il ~) amăgeşti. corrompu [abîmé]. ambiguïté ambiguu ambiguă. altitude altitudine mare (de ~). aimable amabilitate. aménager amend. leurrait amăgeală. chagrin [adj.alineat nou.] aluminizat.] amărî. Alsace alsacian. alvéolé aaam amabil. chassé alungaţi. avarier. chassez alungă. emballage ambarcaţiune. leurrer amăgea. cacahuète alunga. chassent alungă (el ~) [perf. gage amant.] amărâtă. reste (au ~) altitudine. corrompu [alim. amende amendament. chagrine [adj.m. ambassadeur ambiant.m. itinérant ambuscadă.]. alvéolé alveolă. étirer alungire. autrefois altceva.]. reste (du ~).] alterând. haute montagne (de ~) altminteri. embrayage ambulanţă. corrompre [abîmer] alterare. allô Alpii.]. alternance alternativ.]. leurrant amăgit. remettre (~ son départ) amânare. allusion alveolat. aluminisé alun. gentillesse. aligner alipi [un teritoriu]. affable.] amenaja.f. emballer ambalaj. mont-de-piété. autrement altfel (de ~). amant amantă. alternatif alternator. pâte [n. redressement. complaisant. chasse (je ~) alungat. s. étoffe [fig. alterner alternanţă. retour à la ligne alinia. amendement ameninţa. chagrine (il ~) amator. chasser alung (eu ~). almanach alo. améliorer ameliorare. amertume amărăciune (cu ~). embrayer ambreiaj [auto]. délai amar amară. séduire. guet-apens. altération. ambigu ambiguë ambiţie. Alpes alpin.] [à pain] aluminiu. leurre amăgeau. autre chose altera. équivoque. corruption [altération] alterat. incorporation almanah. autre altar. détail aaamb ambala. jadis.] alură. hère (pauvre ~). alternateur altfel. altéré. autre (un ~) altundeva. rémission [méd. leurraient amăgesc. obligeance amanet. chasses (tu ~) alungi. alu [fam. par contre altminteri (de ~). embarcation ambasadă. altérant alterează (ei ~). altère alterna. embuscade ambuteiaj. chassa (il ~) alungăm. noisette alună de pământ. altère (il s'~) alterez. ailleurs aaalu aluat [n. amender amendă. embouteillage aaame ameliora. alpin alpinist. séduis (tu ~) amăgind. sinon. bienveillant.]. dilettante. alvéole alveole (cu ~). leurré. amélioration ameliorare [med. chasse (il ~). grain de beauté [n. ambiance ambiguitate. greffer altul.f. chagrinait amărăşte. [bot.] aluzie.

analyser analog. distrait (il s'était ~) amuzat.] an sabatic. immixtion amestec (în treburile altuia). similaire analogie. endives andrea. plaisant [adj. engourdissement amorţit. ancre à neige andive. année sabbatique Ana. mélange. griser ameţim. divertissaient (se ~) amuză (ei se ~). étourdit (il ~) [parf. amorçage amorsă. copain. distrayais (je me ~) amuzament. anarchie anason. analogue. engourdi amovibil [neo. étourdissent ameţesc (ei ~). divertissait (il se ~) amuzai (te ~). amuser amuz (mă ~). mouillé ancoră. mélanger amesteca (el ~). américain amestec. ample. étourdissez ameţitor ameţitoare. amoral amorezat. divertissant (se ~) amuze (el să se ~). divertis (tu te ~). mélange (il ~) amestecă (ei ~). place amplificator. divertissons (nous nous ~) amuzându-se. amical. étourdi (il avait ~) ameţit. étourdissent ameţesc (eu ~). amplificateur amploare. ingérence amesteca. vertige. divertisse (qu'il se ~) amuzi (te ~). midi amic.]. crépuscule amuza. ampleur amplu.]. ami. mêlé amestecată.ameninţare. distraction amuzant. rigolo [fam. cordial amică. distrait.]. amie. amusant amuzase. ananas ananghie (fi la ~). étourdisse (qu'il ~) ameţeau. distraire (se ~). étourdis (tu ~) ameţi (el ~). amont amonte (în ~). Anne-Marie ananas. empattement [auto] amplasa. divertissais (tu te ~) amuzam (mă ~). anacréontique analiză. lourdement.] amical.] aaan an. étourdis (j'~) ameţeşte. étourdissement ameţi (se ~). menace ameninţător. analogie Anamaria. distrais (je me ~) amuza (se ~). enquête ancora. mélangeant ameţeală. amoureux amorsare.]. amorce amortizor. étourdissant [adj. distrais (tu te ~) amvon. mélangent amestecând. amour amoral. posé amplasează. enquêter anchetă. divertis (je me ~) amuz (eu mă ~). amortisseur amorţi. ancrer ancorat. étourdir ameţea. étourdirent ameţise. mélange amurg. anecdote anemie. année an de recoltă viticolă. mêlée amestecaţi. éblouissement. anis anatomie [abrev. couchant [n.]. chaire [eccl. bourbier (être dans le ~). souvenir amiral. [anat. divertir. distraient (ils se ~) amuză (el se ~). s. divertissais (je me ~).m. étourdissent (qu'ils ~) ameţească (el să ~). mélangé. ammoniaque amonte. étourdissant ameţiră. aiguille Andrei.10 - . étourdissait ameţească (ei să ~). ancré. placé. André Andromeda. draps (être dans de beaux ~) anarhie. étourdi [vb. amont (en ~) amor. pose [installation] amplasat. petite amie. pote [fam. difficilement . Andromède anecdotă.m. étourdissons ameţind. étoffé amputat [n.] ameţi (se ~). divertis.] aaami amiază. cul-de-jatte [n. diverti amuzaţi (vă ~). mêler. divertissez (vous vous ~ amuzau (se ~). distrayons (nous nous ~) amuzăm (ne ~).]. engourdir amorţire. distrait (il se ~).] ameţiţi (voi ~). distrayez (vous vous ~).] ancheta. étourdit (il ~) ameţeşti. mouiller. mélangeait amestecat. copine amintire. rigolade. Anne anacreontic.m. cru [n. divertissent (ils se ~). anémie anevoie. an. vertigineux. amovible ampatament [auto]. ancre ancoră de zăpadă. menaçant american. divertit (il se ~) amuzăm (ne ~).] amstecare. amiral amoniac. mélangez amestecă. placer amplasare. petit ami. analyse analiza.

défend (il ~) apărăm. enveloppant anvergură (de mare ~). anthume anual. pressent apasă (el ~).] antum. --AUTEUR--aaap apa ape. Hypochoeris uniflora [bot. soda apă de mare. appartiens aparţine. engin. accablant apatic apatică apatici apatice. certaine (une ~) anunţ. défendez apărătoare de ochi [la cai]. antérieur anteriu.]. bête animal sălbatic. anti-moustique antiaerian.] animaţie.].] aparat de radio.] antiderapant. fauve [n. anormal anotimp anotimpul. contremande (il ~) anumit (un ~). barrer. incorporer [un territoire] anexat. animation aniversare. projecteur [méc. Angelica archangelica [bot. =chaîne TV privée roumaine antenă. eau (l'~) apă. eau de mer apă marină. anthologie. languissant. appartient aparţine (ar ~). antidérapant antidot. séparément aparţine.sg. contrepoison antilop. engrenage angro [neo. anticipation anticipaţie. animal. antimagnétique antisemit. flotte [fam. appartiendra aparţinea. annexe aaang angelica [bot. annuler. appartiens aparţinând. défendu apăraţi. apathique apăra (a ~).] angrena. appareil. avant-bras antecameră.]. pesa sur (il ~) apăsând pe. peser sur apasă (ei ~). Primula halleri [bot.11 - . artichaut anghinarea-oilor.]. antenne anteră [bot. Antarctique antebraţ.pl.]. antiaérien antibiotic. ensemble [n. anticipation anticorpi [n. écriteau. antiseptique antologie. en gros angrosist angrosişti. =du général Antonescu antreu [al unui cort].m.] apă curentă. eau de mer apă stătătoare. pesée [pression] apăsat. eau dormante apei. œillère . en gros anima. eau (de l'~) aparat. défensive [n. presse (il ~) apasă pe (el ~). anniversaire anormal. défendre apăr. antilope antimagnetic. appartenant aparţii. défends (je ~) apără (ei ~). appartiendrait aparţine (va ~). ci-inclus anexă. appuyer apăsă pe (el ~). froc antet.] anglican [bis. part (à ~).].ro. eau courante apă gazoasă.].] antama [neo. appartenir aparţin. appartement aparte. défendons apărare. appartenait aparţinut. mou. annuel anul trecut. négociant en gros. contremandé anulează (el ~).m.]. pèse sur (il ~) apăs. antidater Antena 1. engrener angrenaj. animer animal. choix [livre]. pneu anvelopant [neo. anticorps [n. saison ansamblu ansambluri.m. défense apărat. appartenu apăsa pe.] antonescian. antiquité anticipare. anti-orage anti-glonţ (vestă ~).] anghinare. antibiotique antic. en-tête anti-. antianti-aburire.n. cuit-œufs [n. pesant sur apăsare. annexer anexa [un teritoriu]. flotte [pop. pare-balles (gilet ~) anti-ţânţari. anthère [bot. anglican [bis. annoncer anvelopă. appuient. contremander anulat (un ~).]. recueil [biblio. grossiste angrou [magazin]. avancée [d'une tente] [rando. antidote. apparat aparat de fiert ouă [n. appuie (j'~) apăsa. antichambre (faire de l'~) antedata.]. presse (je ~). annonce anunţa.]. défendent apără (el ~). presser. antisémite antiseptic. envergure (de grande ~) aotoiu@sintec. pressé apăsător. appuie (il ~).].][électroménager] aparat de proiecţie [mec. antichambre antecameră (face ~). certain (un ~) anumită (o ~). antique antichitate.] anghelină [bot. antibuée anti-furtună.] anterior. centre commercial angrou [neo. appuyé. radio apartament. eau. entamer Antartica. ardu anexa. difficile.]. l'an dernier anula.anevoios.]. [bot.

montrer. applaudir apleca. courba (il se ~) aplece (el să se ~).] aprofundare. proche [près] aproape deloc. alluma aprinsei. courber apleacă (el se ~). approche apropo!. colorier aplomb. approfondissement aprofundat. prochain (le ~) [n. paraissons apăreţi.aparent. air. fournissant aprovizionare [cu alimente]. ensuite.] aproba. apparence (en ~) apariţie. ardent. talent aptitudini. paraîtra apărem. apprêté aprilie. fournis aproximaţie. quasiment. façade. proche apropiere. assiette (pas dans son ~) aperi. apparaisse apare. allumes aproape. appréciation apreta. colletant . attiser. courbaient (ils se ~) aplecă (el se ~). apparition apariţie (editorială). approuver aprod. environ. coté. allumé (avait ~) aprinseşi. allume (j'~) aprinde (a se ~). portant (à bout ~) aproape [adv. œuvre (mettre en ~) aplica culori. apicaux aplana. apparu apărea (deasupra apei). appliquer aplica (a ~). allument aprind (eu ~). pour l'effet. arătare. saisissait apuca de guler. paru.]. couleur.*] apetisant. semblant. allumai aprinsese. autrui. paraissait apărea (va ~). apprêter apretat. aplanir aplatiza. courbent (qu'ils se ~) aplica. allumons aprindeţi. courbe (il se ~) apleacă (ei se ~). considérer apreciabil. apport apostol. fourni aprovizionat [cu alimente]. ravitaillé aprovizionau [cu alimente]. saisi apucat (fig. fournit. apprécié apreciere. presque aproape (de ~) [armă]. approfondi apropia. à peu près aproape de.). paraissant. incliner. saisissent apucă (el ~). apparaît. apparaître. allumé. allumer aprind (ei ~). saisissant apucând(u-l) de guler. courbent (ils se ~) apleca (el se ~). défends (tu ~) aperitiv. près.]. apparaissant apărea (ar ~). attisent. pencher. colleta (il ~) apucă de guler (el ~)[pz]. paraît apari. huissier [jur. saisit (il ~) apucă de guler (el ~). courber (se ~) aplecat. parais apărând. aspect visuel. autour. colleté apucă (ei ~). courbé aplecau (se ~). allumant aprinzi. facilité aaapu apuca. apparaîtra. aplati aplauda. presque apt. apôtre apostolic. hors-d'œuvre [n. éclairer aprinde (ar ~). surface aparenţă (în ~). courbe (qu'il se ~) aplece (ei să se ~). appeler apelat. à-peu-près aproximativ. inclination. apte aptitudine. émerger apela. paraissent. accent. ravitailler aproviziona. déguisement. à peu près. apparence. coter. aplatir aplatizat. (je) saisis apuca. applaudir. paraître apar. fournissait. apéritif. puis aport. appétissant apetit. guère aproapele. fournir aprovizionând. courbait (il se ~) apleca (se ~). parution apărea. apparemment aparenţă. parais apară (să ~). apical apicali. allumez aprins aprinşi aprinsă. propos (à ~) ! aproviziona [cu alimente]. apostolique aaapr aprecia. appréciable apreciat. apparaîtrait apărea (el ~). ravitaillaient aprovizionează. approcher apropiat apropiaţi apropiată apropiate. appétit apical. ravitaillement aprovizionat. dehors [n. avril aprinde. mordu apucat de guler. vif aprinse.12 - .m. colleter apuca năbădăile (a-l ~). paraissez apărut. allumerait aprinde (va ~). vreo. apprécier. fournissent aprovizionez. allumera aprindem. don [talent]. aptitude. appelé apele lui (nu fi în ~). collète (il ~) apucând. aplomb apoi. piquer une colère apucat. allumas aprinzând. saisir apuc.

arcade arcane. archange arheolog. argot argou şcolăresc/studenţesc [abrev. jardiniste. montrer. piment doux ardeia.] [couleur] arăta. basané arse (el ~).]. saisissent arestez. arbitrairement arbitru. arrêt aresta. occidental Apuseni (soarele ~). architecte arhitect peisager. arbuste. fourneau à gaz. appréhender. bondé arhitect.] aripă. tanner argentinian.n. =typique à la Transylvanie ardezie.Carpates W roum. ardoise ardoare. arrangeons aranjament. saisis argat. argon argotic. arbrisseau arc. argumentation aaarh arhaic. argotique argou. couché (le soleil s'était ~) aaar ar. montre Adev 01/11/07 arăt. couchant [n. architectural arhitectură. archives [pl. -aient [cond. glaise. brûlera arde etapele. archipel arhiplin. piment. couchait (le soleil se ~) apus. saisissait. argentin argilă. ouest apus [n.]. argument argumentare. m. échalas aragaz. couchant apune (soarele ~). arrêter arestare. brûler les étapes ardea. architecture arhitextualitate. vilebrequin [auto] arbust. saisit. archéologie arhiduce. arbitre arbore cotit [auto].]. brûlent ardă (să ~). archer arctic. arrangea aranjăm. pimenter ardelean. =de la région de Transylvanie ardelenească [adj. indiqué arătător (degetul ~). apusese (soarele ~). aile aristocraţie.]. saisi arestează. arc arca lui Noe. archéologique arheologie.] apus [n. ressort. Dryas octopetala [bot. piment doux ardei gras. réchaud à gaz arahidă. index [doigt] arăţi. arche de Noé arcadă. arbitraire arbitrar (în mod ~).13 - . arène arendă.]. fauve [adj. arbitrer arbitrar. aménager.3 pers pl] AR FI… <AR FI filmat>. brûlait ars arşi arsă arse. coucha (le soleil se ~) apusean. archet aaard arde. -ait [cond. brûla (il ~) ardei. hérisson arid aridă. arrêté. brûlé ars de soare.]. =de la ville d'Arad [Bt. crépuscule. école] argument. f.]. argile argint. archaïque arhaism. AURAIENT… <ils AURAIENT filmé> AR… <ei AR filma>.] argon. architextualité arhivă. archéologue arheologic. montre (< montrer) arăta cu degetul. coucher de soleil. archaïsme arhanghel. arranger aranjă. arcanes arcaş. brûle (qu'il ~) arde. impétuosité areal (~ geografic). montrer du doigt arătat. archives arici. montré. archiduc arhipelag. aire arin de minte [bot. couche (le soleil se ~) apunea (soarele ~). -AIENT <ils filmerAIENT> AR… <el AR filma>. montres arbitra. 3 pers. aire (~ géographique) arenă. crépuscule apuse (soarele ~). cuivre aranja. sg. Alnus viridis [bot.apune (care ~). arche. =typique à la Transylvanie ardelenesc [adj. argent arginţica [bot. arctique arcuş.m. établissement arădean.] arhive. arithmétique . sec [aride] sèche arie. arrangement aranjare. brûle (il ~) arde (va ~). ardeur. poivron ardei (~ iute). =montagnes .] arămiu. cacahuète aramă. [arg. fermage arest. indiquer arată. saisir. arrestation. paysagiste arhitectonic. arrêt arestat. -AIT <il filmerAIT> ara. sillonner arac. brûler ard (ei ~). cuisinière.]. aristocratie aritmetică. cuire. valet de ferme argăsi. occident. AURAIT… <il AURAIT filmé> AR FI… <ei AR FI filmat>.

obéissaient ascultă (ei ~ de) [supus].]. articuler artificial. précipité aruncă. =auto 4X4 fabriquée en Roumanie arogant. [art. harmoniser armură. sage. mettre au rebut. cuirasse ARO ® [n.]. déf. caché.] asemănare. lancé. lance-flammes aruncător de rachete. écoute (j'~) asculta (~ atent). lançait. ressemblance. cachera ascunde (voi ~). artifice artist. grincheux arunca. similaire. étalon [cheval] armătură. cachette ascunzi. arriviste arma. assassinat ascensor. docile. écoutais (j'~) ascultând. [art. armement armat armată. hautain. cachant ascunzătoare. parenté asemănător asemănătoare. cacher ascund (eu ~). écoutent ascultă (el ~). artificiel artificii [pl.. donner un coup d'œil arunca o privire. analogie. mettre au rancart arunca o ocheadă. cachait ascundeam. cache (il ~) ascunde (el va ~). donner un coup d'œil. caches (tu ~) ascunziş. parvenu [n.]. armé armator. écoutant ascultare. précipiter aruncare. acompte arzător. beaux-arts arteră. offensive [n. écouté ascultaţi. brûlure arşiţă. obéissent ascultă (el ~ de) [supus]. obéit ascultăm (~ de) [supus]. lance-fusées arvună.14 - . obéis (tu ~) ascunde. cacherai (je ~) ascundea. armistice armonie.] ascultare [supunere]. m. écoutait ascultam. siège [mil. jeter un coup d’œil arunca de sus. cachette ascuţit. harmonie armonios. écoutaient ascultă (ei ~). aigu ascuţitoare. obéissance ascultat [supus]. assortir. meurtre.] asambla. cessez-le-feu. obéissait ascultând [supus]. obéir ascult (eu ~ de) [supus]. pareil. armature armistiţiu. taille-crayon asediu. écoutez ascultau.] articula. feint [caché] ascuns (pe ~). prêter l'oreille asculta (el ~). arrogance aromă [n. cachette (en ~) ascunsă (uşă ~).] asculţi (~ de) [supus]. écouter ascult (eu ~). feinte (porte ~) ascunse (el ~). armateur armă. cachez ascuns ascunşi ascunsă ascunse. jeter.] arsură. indéf. cachaient ascundem. jeté aruncat de sus. artère articol. artiste arţăgos. accorder. écoute ascultat. as asalt.] asemenea (de ~). lança aruncăm. assassiner asasinat. tueur asasina.f. obéissez ascultau (~ de) [supus].m. lancer arunca în aer.arivist. arme armă de foc. cache-cache ascunzând. écoute (il ~) ascultăm. assassin.m. cachons ascundeţi. arme à feu armăsar. écoutes asculta [supus].neh. cacherait ascunde (el ~). meurtrier [n. article articol [într-o listă]. art artă cinematografică. factice. fournaise art. feu d’artifice artificiu.pl. article indéfini [abréviation] artă. même (de ~) . brûlant arzător [n.]. lançons aruncător de flăcări. jet. arôme [n. assembler asasin. item articol hotărât [abréviation].] articol nehotărât [abréviation]. arrogant aroganţă. lancement aruncat.]. ascenseur asculta. ressemblant. obéissons ascultător. sauter arunca la gunoi. obéi ascultaţi (voi ~ de) [supus]. écoutons asculţi. obéissant [adj.m. obéissant [vb. tel telle tels telles [adj. brûleur aaas as. armer armament. cachent ascunde (ar ~). subrepticement. obéis (j'~) asculta (el ~ de) [supus].]. mélodique armoniza. analogue. semblable asemenea (de ~). cache (je ~) ascund (ei ~). cachais (je ~) ascundeau. cacha ascunselea (de-a v-aţi ~). cinéma [art] arte frumoase. armure.

assortir asortat. telle. éteignit (il ~) [fig. assieds aşeza (se va ~). suer. sécheresse [fig. aujourd’hui astâmpăra. aspirer aspiratoare. 1 pers. irais aş trimite. colmater astupa (~ un şanţ). assaisonner asfalt. sur asurzi. étouffante asfixiat. asseyez aşezăm. colmaté astupat (un şanţ). combler (~ un fossé) astupa (a ~).m. coucha (le soleil se ~) asfinţişe (soarele ~). comme ci comme ça aşadar. asthénie asterisc. s. couche (le soleil se ~) asfinţi (soarele ~). donc aşchie. éteignent [fig. assourdissant aaaş aş. couchait (le soleil se ~) asfinţeşte (soarele ~). accroupir aşezare. association sans but lucratif asorta. rudement aspru aspră. crépuscule asfixiant. obturer. AURAIS… <j'AURAIS filmé> aş fugi. assumer asupra. Asie asiatic. transpirer asuda (il ~). aspirateurs aspiraţie. association asociaţie non-profit. tel [ainsi que] aşa cum se cuvine. ferais aş fi. accroupi aşezaţi. situait. ainsi aşa-zis.] asprime (cu ~). situent aşează (ei se ~). asseyait. astral astronomic. transpirait asudat. comblent (ils ~ un fossé) astupe (ei să ~ un şanţ). étouffement Asia. comblé (un fossé) astupă (ei ~ un şanţ). Assyrie asista. tel [comme] asezona.15 - . sing. éclat aşeza. aussi aşa încât. aspect aspira.].] astâmpără (el ~) [perf. aspirateur aspiratorul (trage cu ~). attends . ainsi. bitume asfalta. éteignait [fig. allure. dûment aşa de. assister asistent. ainsi astfel de. associer asociaţie.] astâmpărat.] astâmpără. asseyent (ils s'~) aşează (el ~). assurer Asiria. asseoir. cela. ça asta nu mă priveşte. obstruction astupat. rudesse. dehors [n. celles astenie. assistance asocia. assieds aştepta. attendent aştept. enverrais Aş… <Aş filma>. assistant asistenţă.]. astronomie astru aştri. assorti asparagus. âpre.n. casait aşează (ei ~). éteignaient [fig. assourdir asurzitor. étouffé asfixiere. éteint (il ~) [fig. comme [comparaison poétique] asemenea [comp. rude.] astâmpără (ei ~). si bien que aşa şi aşa. aurais aş cunoaşte. situe aşează (el se ~). rauque aaast asta. asseyons aşeze (să se ~). pose [installation] aşezat. astre astupa. tel. dureté. attend. éteindre [fig. -ais [condit. air. tels. astérisque astfel. si [comparatif] aşa de (tot ~). étouffant asfixiantă. connaîtrais aş face. obstruer astupare. -AIS <je filmerAIS> aşa. transpiré asuma. asthme astral.] asfinţit [n.] astea.asemenea [+D]. soi-disant aşa cum. assis aşezat pe vine. se coucher (soleil) asfinţea (soarele ~). couchant [n. assied (il s'~) aşez. asiatique asigura. caser aşeza. situer.]. éteint [fig.] aş avea. sévère aspru [voce]. aspiration aspirator. cela ne me touche pas astăzi. rigueur. serais Aş FI… <Aş FI filmat>. couché (le soleil s'était ~) asfinţit. comblent (qu'ils ~ un fossé) asuda. asseye aşezi.] astâmpăra (el ~).] astâmpărau. assiéra (s'~) aşeza pe vine. courrais aş merge. astronomique astronomie. bitumer asfaltat. telles astm.]. durement. aspirateur (passer l'~) asprime. asperge aspect. bitumé asfinţí. attendre aşteaptă. dur.

ravive (il ~) aţâţa [un foc]. plafonner atinge uşor.] aaat atac.] [méd. accéder. pl. attendit aşteptăm. -iez [aux. cond. allumés aţâţător. pendre. horreurs. partialité atlet. atomique atractiv. attractif atracţie. attente aşteptat. accrocher atârn din nou. charme. atroce atrocitate. attiser. atout atunci. certifié Athene noctua. raccroche (il ~) atârnat. posture atitudine demnă. aussi longtemps que atelaj. atome atomic. lors de aaaţ aţă. attirant atrăgător. tant atâta vreme cât. échauffer aţâţă (ei ~). touchait atingeai. atteindre. auteur d’un attentat atenţie. ravivé aţâţaţi. attrait atrage. certifier atestat. touches (tu ~) atins atinşi atinsă atinse. toucha atitudine. ravive (qu'il ~) aţi [aux. atmosphère atmosferic. attirer atras. frôle (il ~) atingea. rémission [méd. touchent ating (eu ~). instigateur. atterrir aterizare. attribuer. raccroché atârni din nou. 2 pers. lorsque. touche (je ~) atinge. touchais (tu ~) atingeam. touchez atingi. atténuer. attendrait aştepta (va ~). échauffe (il ~) aţâţa (el ~) [focul]. raccroche (je ~) atârnă din nou (ei ~).] ataca. attelage atele [pl.].]. pendu atârnat din nou. attrayant atribui. attention. frôler. assaillant atârna din nou. attendu aşteptaţi. attaque à main armée [f. atelier Atena. si [comparatif] atâta. patienté aşteptaţi cu răbdare. attaque atac armat. instigation aţâţat. touché. attentivement. tant atât cât. agression. attelles [pl. attends aştepta cu răbdare. attendait aştepta (ar ~).]. tant que atât de. pers. Athènes atent. adjonction ataşează.]. effleurer. attentivement atenua. attendra aşteptând. attendant aşteptare. toucher ating (ei ~).] ateriza.m. échauffé. attache atât. attractif. port. audience . audience atenţie (cu ~). strix [n.] atinge. assaillir atacator. attiré atrăgând. touchions atingeaţi. assoupir aaau audienţă. allumer aţâţa (a ~). alors atunci când. atmosphérique atom. dignité atitudine părtinitoare. raccrochait atârnă din nou (el ~). ravivait aţâţă [focul]. attribut atroce. athlétisme atmosferă. fil aţâţa. raviver aţâţare. raccroches (tu ~) ataşa.] AŢI FI… <AŢI FI filmat>. raccrochent atârna din nou (el ~). attendez aşteptă. literie aşternut de paie (pentru vite). raccrocher atârna. attentat atentator.aştepta.16 - . patientez aşternut. attacher atribut. atrocités atu. attentif atentat. atrocité atrocităţi. attaquer. touchiez atingeau. touchais (je ~) atingeam (noi ~). touche (il ~) atinge plafonul maxim [aero. pose [attitude].] atelier. soin. 2 pl. offensive [n. attacher ataşare.][zool. -IEZ <vous filmerIEZ> AŢI… <voi AŢI filmat>. athlète atletism.] [med.]. échauffent aţâţă (el ~). AURIEZ… <vous AURIEZ filmé> AŢI… <voi AŢI filma>. patienter aşteptat cu răbdare. touchaient atingem. touchons atingeţi. assourdir. avantage. atterrissage atesta. adoucir atenuare [med. attendons aştepţi. attitude. attraction. modérer. allumé aţâţat [focul]. frôlé atinse (el ~). fauteur aţâţe (el să ~) [focul]. appât. attirant. cond. AVEZ… <vous AVEZ filmé> aţipi. litière [zootech.

auto. augure (être de mauvais ~) aur. dore (il ~) aurit. libre-service autostradă. 1 pers pl. autorisation autorizaţie.] am (eu ~) [aux. ayant . dorait aureşte. avoir ai. autoroute autoturism. avantage. or aurar. autobus autocar. autorisation. dommage. -AIS <tu filmerAIS> AI… <tu AI filmat>. les autorités portuaires Adev 11/11/07 autoriza. aie AM FI….17 - . défaillir. AVONS… <nous AVONS filmé> are. auspices auster.]. as (tu ~) ai (să ~). 1 pers. AURIONS… AM… <eu AM filmat>. lança avântăm (ne ~). fructueux. patente [comm. passé composé]. voiture autonomie. ai [passé comp.auditor. lançons avântat. avance. autocollant autohton. défaillance avânt. authentique autenticitate. profitable avar. aient (qu'ils ~) aibă (el să ~). aurore auspicii. indigène. licence autorizaţie de funcţionare. autorité autorităţile portuare. avançait avansat.]. self-service. automobile. automatisation automobil. auditeur augur (de rău ~).] autoclavă. austère austeritate. automatiser automatizare. libre-service autoservire (magazin cu ~).]. doré auriu. ont. avance (en ~) avansa. aval aval (în ~). lancer avânta (se ~). -ions [condit. dorer aurea. auto autumnal. ait (qu'il ~) am. auteur autoritate. a au. ai (j'~) am (eu ~) [aux. as [aux. aval (en ~) avalanşă.] autoservire. ONT… <ils ONT filmé> având. autoriser autorizare. cond. autochtone automat. acompte avans (în ~). autonomie autor. avantager avantajos. autoclave autocolant. augure (être de bon ~) augur (fi de rău ~). bénéfice avantaja. essor. aies AI FI… <AI FI filmat>. sg. ouïe aaav aval. -IONS <nous filmerIONS> AM… <noi AM filmat>. ont [aux. lancé aaave avea. AURAIS… <tu AURAIS filmé> AI… <tu AI filma>. orfèvre auri. augure (de mauvais ~) augur (fi de bun ~). avancé avantaj. élan avânta (se ~). avancer avansa (el ~). car [n. passé composé] AU… <ei AU filmat>. avut. avarier avarie. Autriche austriac. lançait avântă. AS… <tu AS filmé> aibă (ei să ~). Australie Austria. doré auroră. dessus [n. avalanche avans. austérité Australia. AI… <j'ai filmÉ> AM… <noi AM filma>. autrichien aaaut autentic. avantageux. automnal auz. authenticité autobuz. avare avaria. automate automatism. automatisme automatiza.] am (să ~).

Infinitiv: a avea Gerunziu: având Participiu: avut Indicativ Subjonctiv Prezent eu am tu ai el are. am voi aveţi. avurăm voi avuserăţi. avurăţi ei avuseră. avură Viitor indicativul Viitor I eu voi avea tu vei avea el va avea noi vom avea voi veţi avea ei vor avea Viitor II eu voi fi avut tu vei fi avut el va fi avut noi vom fi avut voi veţi fi avut ei vor fi avut Viitor I (popular) Viitor II o să am (popular) o să ai am să fi avut o să aibă ai să fi avut o să avem are să fi avut o să aveţi avem să fi avut o să aibă aveţi să fi avut au să fi avut Viitor I (popular) oi avea îi avea a avea om avea îţi avea or avea Imperativ tu ai voi aveţi Conditional Prezent eu aş avea tu ai avea el ar avea noi am avea voi aţi avea ei ar avea Perfect eu aş fi avut tu ai fi avut el ar fi avut noi am fi avut voi aţi fi avut ei ar fi avut . avui tu avuseşi. avuşi el avuse. a noi avem. avu noi avuserăm. aţi ei au Prezent eu am tu ai el aibă noi avem voi aveţi ei aibă a fi avut Perfect compus eu am avut tu ai avut el a avut noi am avut voi aţi avut ei au avut Imperfect eu aveam tu aveai el avea noi aveam voi aveaţi ei aveau Mai mult ca perfect eu avusem tu avuseşi el avuse noi avuserăm voi avuserăţi ei avuseră Perfect compus eu fi avut tu fi avut el fi avut noi fi avut voi fi avut ei fi avut Perfect simplu eu avusei.18 - .

aura avea (vei ~). copie de secours [PC] bacon [neo]. eûmes avurăţi. auriez avea (va ~). porter sur [concerner] avea orgasm. avoir la langue bien pendue avea pică pe. frissonner am frisoane. avoir la frousse avea tupeu. aviateur aviaţie. avions. avis. baccara bacă [tip de fruct]. repentir avea reşedinţa. broyer du noir avea greaţă.verbix. averti aviator. avion avion cu reacţie. babylonien babord.]. avez aveţi (să ~). sentir [odeur] are miros. avoir dans son collimateur avea loc. auraient avea (aţi ~).]. eûtes avut avuţi avută. ce. bac [transport] bac [fam. semonce [n. fortune aversă. vulg. avaient avem. hasarder aventură. bac bac [de transport]. avoir du pot avea ca obiect.] [examen]. rejeton aaavu avuţie. sentent (ils ~) [odeur] având miros de. convoitise. eut avui. pot de vin [fig. avion à réaction aviz.] bagaj. frissonnant avea frisoane (el ~). eurent avurăm. avait avea (ai ~). avoir une dent contre avea raport sexual anal. ces bbba B-dul. importer avea impresia. giboulée aversiune. auras avea (veţi ~). nitreux azuriu. eus (j'~) avură. aventure avere. si [affirmatif]. aujourd’hui azil. boulevard [abréviation cartographique] ba da. résider avea senzaţia. aurai avea (vom ~). nitrique azotos. avocat avorton.] azi. avoir des tics nerveux avea tremurici. jouir [fam. avide aviditate. averse aversă de ploaie cu grindină. avons avem (să ~).com/cache/webverbix/5/avea. aurait. pot [fam. gagner en bénéfice net avea ceva împotriva cuiva. aviation avid. baby-sitter bac. sent (il ~) [odeur] au miros de.f.] baftă. bander [sex. ayez avu. avoir le sentiment avea în colimator. bâbord babuin [zool. axer axă axe. auront aveai. Loiseleuria procumbens [bot.http://www. senti [odeur] avea noroc. sentant [odeur] avea miros de. jeté ăsta. aurais avea (am ~). baie [fruit] bacil [neo]. ayons aveţi. bac [examen] bacara. eus. avidité avion. mais babalâc. avoir le sentiment avea ticuri nervoase. jeter azvârlit.] [sexe] avea papagal. hostilité avertisment. avoir le souffle coupé avea remuşcări. aurez avea (voi ~).] avea frisoane. bander. avoir du culot aventura (se ~). pain azyme azotic. avertir avertizare.] avea răsuflarea întretăiată. enculer [vulg. richesse axa. frissonne (je ~) are frisoane. babouin baby-sitter. accusé avocat. bagage . mal au cœur (avoir ~) avea grijă naţii. asile azil de bătrâni. frissonna avea gânduri negre. bac [examen] bacalaureat. aurons avea (vor ~). azur azvârli. eu avea un beneficiu net.19 - . aversion. frissonnait avu frisoane. pourboire. hospice azimă.] avertiza. avertissement avertizat. aurions avea (ar ~). axe azalee târâtoare [bot. secours informatique [PC] backup [PC]. jambon bacşiş. shtml avea. bacille backup. prendre garde avea halucinaţii. délirer avea importanţă (a ~). mais si. avais aveam. frissonne (il ~) având frisoane. vouloir à qqn (en ~) avea erecţie. cela ăştia. intervenir avea miros de. vieillard Babilonian. avais aveau. sentait [odeur] avut miros de.

canne.]. barrage.]. la bulle immobilière Adev 15/04/08 balot. barbarie barbă. quelconque [adj. bársony barză berze. sornette baliză. scie sauteuse [n. pile ou face (tirer à ~) bbbar bar de noapte. barbecue barcă. barricader baricadă. barre.][pop.] bani peşin [pl. sandow bandă scoci. balise de détresse balnear. canot de sauvetage bardă.n. billet de banque bandaj. balançoire balanţă. sous [n. banquier banchet.] bancar. banquet..][banal] banalitate. barque.] bate.] banii nu au miros.] barbar. charnière balamaua. battre. battent bat (ei ~). scotch bandă de cauciuc pt. bandoulière (en ~) bani [pl. fric [pop. bâtiment baston.]. bandage bandaja. cigogne bbbas bas.m. basculer basculă. hache baricada. argent [sg. banditisme bandulieră (în ~). battent. obstacle baroc. établi [n. balkanique bale [pl. balise baliză de semnalizare pericol.m. bats. prosaïque. balance Balanţă [zodiac]. bascule basma. salle de bain. banque bancher.pl. barreau bară de protecţie [auto. cogne (il ~). baleine balerină. baume balustradă. battant [n.].f. bancaire bancă. bain (le ~) baie. ruban adhésif benzi desenate benzilor desenate. barbe barbecue [neo. embarcation barcă de salvare. mine d'huile baie de ulei. numéraire [n.]. bain baie [n. bandit banditism. bandé bandana [neo. espèces [fin. retenue (~ d'eau) Baraolt. pare-choc [auto. cogne (je ~).] [neo. barreau barşon. barrière barieră [fig. banane bananier.].] banul. bain [n. catifea. battrait bate (el ~). bâtonnet baştină (de ~). barrer bara un cuvânt.]. blague banc [de tâmplărie]. banal. frappe (qu'il ~) bate (ar ~). banzig [n.].baghetă. basket-ball bascula. =montagnes S Carpates Orient. coquin. rayer un mot baracă. bave balenă. parapet. anecdote.f. bande bandă adezivă.]. baraque baraj. charnière (la ~) balansa. platitude. ballot balsam. complainte balama balamale. espèces [fin. bandes dessinées Adev 13/04/08 bandit. cognée [f.].]. bambou bbban ban bani.m. sou (le ~) banul (da cu ~). bananier banc. frappent (ils ~) bat (eu ~). main courante bambus.D. natal bbbat batalion. ruban adhésif. barricade barieră. ballerine balet. barare. bataillon batant [n. bouse baliverne [pop. régal. ballet baligă.pl.f. bas baschet. Ts. velur.pl. velours. cognent (ils ~). sou banal. B.]. întindere.].] bani gheaţă (în ~). bain d'huile bbbal baladă. bas-relief bastard. Bacchus baia băile. numéraire [n. l'argent n'a pas d'odeur banţig [n.].] bani gheaţă [pl. ballade baladă populară. basse. rayure [graphique] bară bare. bander bandajat.][pop. banalité banană. frapper bat.n.20 - . Balance [zodiaque] balcanic.] bani puşi deoparte [pl.].] bani peşin (în ~). batte bată (să~). frappe (je ~) bată (să ~). balnéaire balon.] băi [n. bâtard bastiment. balancer balansoar.] baie [reg. baroque barou. ballon balonul imobiliar. balustrade. bâton bastonaş. réception [banquet] bancnotă.].]. serre-tête bandă benzi. cogner. mouchoir basorelief.]. boîte de nuit bara. barbare barbarie. baguette Bahus. caisse noire [f. commun. bats (je ~). frappe (il ~) .

fourrer. frappez baţi. ridiculiser bate măr. fourré [de fourrer] băiat băieţi. Bavière baza pe. frappai (je ~). embêter bate în cuie. bâton batoză. garçon băiat [fiu]. suspicion. bătut cîmpii. cloue (qu'il ~) bate în cuie (el ~). garçon ! băieţilor. =typique à la région de Banat bănăţeană [f. battre monnaie bate pasul pe loc. bats (tu ~). piétement bază de date. fonder sur bazar. moquer de (se ~). batik batistă. radota bătut câmpii [pop.]. fils băiat de bani gata. =de la ville de Bacau (Md) băftos. =de la province de Banat bănesc. cognant. frappé bate apa-n piuă. pataugé bălai. patauge (il ~) bălăcit. divaguait băteam câmpii (eu ~). supposable bănuitor. déraisonnent (ils ~) bat câmpii (ei ~) [pop. frappâmes (nous ~) băturăţi.]. frappé (il avait ~) bătusem (eu ~). battis (je ~) bătură. cogné. frappant bătând în cuie.] băga intrigi. frappé (j'avais ~) bătuseră. rouer de coups bate monedă. mouchoir batic [tip de pânză]. bigarré bbbăn bănăţean [adj . frappé (vous aviez ~) bătuseşi. divagues (tu ~). battez. frappais (je ~) băteam (noi ~).]. déraisonné bate la cap. cognions băteau. fondement. divaguais (je ~) bătem câmpii [pop. kleenex ® batjocură. frappera (il ~) bate (va ~).]. embase bază [a unei mobile]. bassin bbbă băcănie. méfiant bbbăr . veinard băga.]. pile [électricité].i.]. cognais (je ~). radotent bat câmpii (eu ~) [pop. cogna (il ~). battant. frappa (il ~) bătui (eu ~). frappé (tu avais ~) bătuşi (tu ~). mettre en prison băga la pârnaie [pop.].]. frappas (tu ~) bătut. tourner en dérision bate joc de (a-şi ~). introduire băga (se ~). persifler.].) băga la închisoare. battu. divaguez baţi câmpii. garçon ! băiatului. frapper à la porte baterie [electr. radote (il ~) bateţi câmpii [pop. divaguant bătea câmpii [pop. bazar baza (se ~). douter (se ~) bănuială.]. batteuse bavarez. pataugeait bălăceşte (se ~). divague (je ~) bate câmpii (el ~). gars. mare bălţat. radoter. radotait. garçon (du ~) băiete!. merdouiller [vulg.]. garçons (à des ~) băimărean.]. base de données bazilică. patauger bălăcea. cognait (il ~). cloué bate joc de. frappé (ils avaient ~) bătuserăm. =de la province de Banat bănăţeană [adj. radotes (tu ~) bătând câmpii [pop. soupçon bănuibil. déraisonner. base. piétiner [ne pas avancer] bate în retragere. moquerie baton. mouchoir batistă de hârtie. divaguent. frappons bateţi.m. basilique bazin.]. divaguer bat câmpii (ei ~). déraisonne (il ~) bate câmpii (el ~) [pop. =typique à la région de Banat bănăţean [m.21 - . frappait (il ~) băteam (eu ~). épicerie băcăuan. divaguons bătu câmpii [pop. intriguer (v. tabasser de coups. frappes (tu ~) bătând. battons. frappâtes (vous ~) bătuse. frappèrent (ils ~) băturăm. =de la province de Banat bănăţeni [m. =de la ville de Baia Mare bbbăl bălăci (se ~). battra batem.].].]. blond bălegar. batterie baterii [electr. f. divague (il ~). fils à papa băiatul. accu. frappaient (ils ~) bătu (el ~). garçon (le ~) băiatule!. mettre en prison băgat.].pl. frappé (nous avions ~) bătuserăţi. replier bate la uşă. cloue (il ~) bătut în cuie.]. bavarois Bavaria.]. fumier băltoacă.]. pécuniaire bănui. clouant bătea. baser (se ~) bază.] băga în căcat [vulg. introduire (se ~) băga cornul în pernă [pop. pageoter (se ~) [arg. clouer bată în cuie (el să ~).].bate (el ar ~). accumulateur. accus batic. frapperait (il ~) bate (el va ~). frapper la monnaie. railler. bavarder bate câmpii [pop. divagué. déraisonnes (tu ~) baţi câmpii [pop.

feu clignotant beculeţ. indigène bbbăt bătaia de joc (fi ~ a tuturor). buvez beatitudine. félicité. pétrin (le ~) [fig. vieux..] bântui. pété (il avait ~) [vulg. tâtonner bâjbâi (eu ~).].] [bot. ivre. vieillesse băţ. buvant băui.]. buveur băutură. glumeţ]. Belgrade belicos. ampoule [électr. vesser [vulg. tâtons (aller à ~) bâlci [n. pétrin [fam.] băşise (se ~) [vulg. département de Bacau [abréviation] bd. barbu bărbuşoară [bot. homme (de l'~) [mâle] bărbaţii.]. tâtonnait (il ~) bâjbâiam (eu ~).] Belgia. péta (il ~) băşină [vulg.] bec semnalizator.] băşindu-se [vulg.] bbbăs băşi (se ~) [vulg. essence [pétrole] benzină [auto].]. pète (qu'il ~) [vulg.]. homme ! bărbatului. belge Belgrad. Cotonoaster integerrimus [bot.].] băşică (~ a pielii) [med. belligérant Belone belone. sévit.] băşeşte (el se ~) [vulg.].] bârfă. cor [au pied] bătrân. jasé bârfitor.bărbat bărbaţi.] [zool. benne [auto] beneficia. hommes (à des ~). hante (il ~). vessé [vulg. profusion belşug (din ~). mât [d'une tente] băubil [pop. tanière. vieillard bătrână [n. sphyrène [n. ancienne.].]. station service . boirait bea (să ~). boivent.] băşea [vulg. pétant [vulg.]. boire. ancien.].] băşească (el să se ~) [vulg. hommes (les ~) [mâles] bărbaţilor. péter [vulg. bois (je ~) bei. pété [vulg. bataille. pétaient [vulg.]. voyant [n. tâtonnais (je ~) bâjbâie.]. bénéfice. voyant [adj. saoul beau (ei ~). combat bătător la ochi. sévir. mâle bărbie.].] bâlciuri. âgé bătrân [n. rôde (il ~) bârcoace [pl. bébé bec becuri. vessait (il ~) [vulg. ampoule.n.] băşi (el se ~) [vulg. cal.]. abondance.]. terrier. boire à petits coups beai. boisson bâjbâi.]. repaire. bénin benzină.].] băşeşte (se ~) [vulg.).] băşică [pop. essence [auto] benzinărie. ~). commère. commérage bârfi. médisant bârlog. buvaient beau (eu ~). vrombir BC. beige bele-arte. tâtonné bâjbâite (merge pe ~).] benevol. homme (l'~) [mâle] bărbatule!. tâtonnant bâjbâit.] belşug. poutre bâzâi. tâtonne (je ~) bâjbâia. bois (tu ~) bem. portée bătaie cu pumnii.]. sg. bâton băţ [de cort].] beleaua. pugilat bătaie de joc. hommes (des/aux ~) [mâles] bărbătesc. belliqueux beligerant.] bătătură (med. saoul. menton bărbos. bey bej. battement bătaie [mil. boive bea (va ~). boirai bea cu înghiţituri mici.].]. rôder bântuie.] băşit [vulg. vessie băştinaş. bénévole benign.22 - .] băşi (el se ~). boira bea (vei ~).f. barlang bârnă. boit (il ~) bea (el ~) [imperf. soûl beat criţă.f. potable băutor [n. vessa [vulg.]. boulevard [abréviation cartographique] bbbe bea. tâtonne (il ~) bâjbâind.]. risée (être la ~ de tous) bătaie.]. dérision bătălie. gogo (à ~) [fam. jouir beneficiu beneficii.] băşeau [vulg. beaux-arts belea. vieille femme bătrâneţe. bénéficier beneficia de. foire [n. abondamment benă [auto].]. béatitude bebeluş. boiras bea (voi ~). profusion (à ~). pétait [vulg. vesse (il ~) [vulg. Belgique belgian. buvais (tu ~) beat beţi beată bete [adj. bus (je ~) băut. boivent (ils ~) beau (ei ~) [imperf. buvait bea (el ar ~). médire. homme [mâle] bărbatul. frappant [adj. pimpant. ampoule [méd. hanter. antre. buvons beţi (voi ~).]. Barbarea lepuznica [bot.] bei [turc]. jaser bârfire. vieille. gain [fin. vieil homme. bu bea (el ~). durillon bătătură [la picior]. pète (il ~) [vulg. pet [vulg.pl. arroser bând. médisance bârfit.].

biographe biografie.pop.]. ecclésiastique bistriţean [m.23 - .]. bélier Berbec [zodiac]. fouet bicicletă. tertre biuta [mil. cingla biciuia. armoiries [pl. bistouri biştari [pl. jumelles [n.]. blasphémer blestemat. embouteiller blocându-se. bistrot bisturiu. débonnaire blam. =de la région de Bistrita bistrou. joyau. jumelle binoclu [n. billard bilingv. bibliothèque bibliotecar. ivrogne beţiveală. étude [bureau] biscuit. bijou. ébriété. pintade [zool.pl. cou beretă.] bibliotecă. cinglent (ils ~) bideu.] blama. étrangeté bbbl blajin. bit [PC] bitum. mou blândeţe.].].] bistriţeană [f. bloquer bloca (se ~). bitume biută [mil. bienveillant binoclu. bétel beton.]. bénir binecuvânteze (să ~). bimoteur [aéro.] BH. bonne humeur (être de ~) binecuvânta. fignoler bibilică [zool. bijoux bijutier.]. fourrure blând blânzi blândă blânde. biais [adj. bilan bilanţul (depune ~). lampe éclair bloc (în ~). béton betonieră. écusson blănar. billion bimotor [aero. bilingue bilion. ténèbres [pl.f. bureau. bile bilet. petit beurre biserică biserici. bien sûr binevenit. maudire. pauvre bifa. damnation blestema. mot biliard. bizarrement bizarerie. bibelot biberon biberoane. semonce [n. office birou [de notar sau avocat].n. bleu marine blid [pop. cingler biciui (el ~).] [couture] biet. doucement blazon.] bit [PC]. vélo.benzinier. blasphème. Bélier [zodiaque] bere. bien bine dispus (a fi ~). bloc (en ~) bloc [arhit. biographie biolog. biologie biped bipezi. bifurcation bijuterie. bizarre. bureaucratie birou birouri. berline bestie. embouteillage blocat. lorgnette biograf. immobiliser. butte (la ~) bivuac. bienfaisance binefăcător [n. humeur (être de bonne ~) binefacere. biologiste biologie. ivrogne beţivan. bicyclette biciui. immeuble bloca. à l'aise. bille bilă [med. bibliothécaire bici. biscuit. bilan (déposer son ~) bilă bile. coincer. église biserică de lemn. bon. ivrognerie beznă [sg. joailler.]. blâmer blamabil blamabili blamabilă blamabile.sg. cinglait biciuie. bijoutier bikini. brute betel. niais blestem. département de Bihor [abréviation] bbbi bibelou. ivresse beţiv.]. bivouac bizar bizari bizară bizare.f. bétonnière beţie. joaillerie bijuterie [magazin]. bipède birocrat. biais (en ~) [couture] bie [croitorie]. accommodant. paralyser. jatte blitz. fantasque. pompiste berbec. mou. étrange bizar (în mod ~).]. billet. buveur. cingle (il ~) biciuie (ei ~). biffer bifurcare. bizarrerie. blâme. malédiction.] [sg. fourreur bleg blegi bleagă blege. église en bois bisericesc. bière beregată beregate. coinçant (se ~) blocare a circulaţiei. coincé .]. biberon bibili [pop. bidet bie (în ~) [croitorie].]. bijouterie bijuterii.] [optique] binoclu mic de teatru. bête.].] bine. douceur blândeţe (cu ~). bénisse binedispus (fi ~).]. coinçait (il se ~) bloca circulaţia. bureaucrate birocraţie. bienfaiteur bineînţeles. fric [pop. HLM. bienvenu binevoitor. honteux [*] blană blăni / blănuri. maudit bleumarin. béret berlină. philanthrope. bikini bilanţ.

] [student]. courges bbbot bot.]. bobine boboc [fam.f. bohème [vie] bogat. testicules bob [n.blocă (el se ~).] bondoc bondoacă. Bistrita-Nasaud [abréviation] bbbo boabă boabe. nanti. cossu bogătaş.m. teignis (je ~) boiră (ei ~). bombe bombă nucleară.m. maladif. voûte plantaire boltă. grogner. maladie boarfă [fig. richard bogăţie.]. peiorativ] bozgori. riche. coinça (il se ~) blochează (el se ~). bravo ! bravură. voûte. bol bold [PC] bolduri.] botez.] borşişor [bot. bractée [bot. paprika [n.]. teignaient boiesc (eu ~). teignais (je ~) boi (el ~). arc. Braille brânca-ursului [bot. putain.pl. pot [bocal] borcan cu dulceaţă. coupole boltit. bordure borî.]. Crocus sp. vomi borâtură. tonitruer Bosnia.] boaşe [vulg. bonhomie bonus. bodyguard.] bogdaproste [pop. Sempervivum schlehani [bot.] boscorodi. boutique bolta piciorului. sillon Brazilia. bordeaux [coloris] bordură. bras bravo!.]. bocal bocaux. peiorativ]. teint boia de ardei [n. teint (il ~) boii (eu ~).][pop. richesse bogdaproste [n.] boabe. richard bodegă. bombarde (il ~) bombat. morbide bolt [reg. brodequin bocitoare.] branţuri. hongrois [adj. bohème boemă. Épiphanie bocanc. froisse (il se ~) boţi (se ~). sapin Braille. prostituée. grain [n. teinture boit. quittance.]. vomi [n.].]. bonne [n. fromage [n. blouse bluzon.] brânză [n.] brad brazi.f. froisser (se ~) boţit. teindre boiam (eu ~). baptiser boţeşte (se ~). débagouler [fam. souffrant Adev 01/11/07 bolnăvicios.].] bob de grâu.*] bozgoresc [pop. teignirent boire.24 - . coiffe. nippes [n. sornette braşovean. bombardent bombardează (el ~).].]. cossu. vomir borî [pop. bistrot bodigard [pop. fromagerie braşoave [pop. Bosnie bostani albi. gueule.f. étudiant de première année Bobotează. coince (il se ~) blond. blond blugi [pl.]. [bot.] borcan borcane. malade.]. gras (caractère ~) [PC] bolnav bolnavă. bord bordo.n. grain de blé bob de strugure.m. dépt. garde du corps Bodoc.].pl. bombé bomboană bomboane. Trans. prouesse brazdă.f.]. semelle intérieure [f.][pop. froissé bou boi.][*] bbbr bractee [bot. affection.]. chiquenaude bobina. bon [n. bombardement bombardează (ei ~).] brânzărie.]. pétasse. teignit (il ~) boiangerie. voûté bbbom bombarda. teinturier boiau (ei ~). bombardait bombardament. teinturerie boiangiu.m. Hongrois [n. pugilat bozgor [pop. Heracleum sphondylum [bot. prime bonom.] bonă [n. =montagnes S Carpates Orient.].m. [bot. pleureuse bocotan [reg. bonbon bombă. grain boabă de piper. baptême boteza. bombarder bombarda (el ~). grain de raisin bobârnac.] Brâncuşi. merci [n. boem. couilles [vulg. bonhomme bonomie. prime borât.]. pute boarfe [n. jean [pantalon] bluză.] boiaua de ardei. Brancusi brânduşă [bot. grommeler bon [n. bombe nucléaire bombăni. grain de poivre boală.]. bœuf box. paprika (le ~) bojoc [pop.]. pot à confiture bord [mar. rebondi. trapu bonetă. merci boi. Trans.].] branţ [n. teins (je ~) boieşte op. poumon bol.]. vomissement. blouson BN. bonnet bonificaţie.]. bobiner bobină [electr. =de la ville de Brasov (Ts) braţ. Brésil .].m.pl. museau botanică [abrev.

]. pivoine bujor de munte [bot. Bucarest bucurie. joie bucuros.f. cuisinière bucătărie. bronzer. frisé bucluc.f. brodé brodează (el ~). hibou bufon. brutalement brutaliza. département Botosani [abréviation] bbbu bubui. Ligusticum mutellina [bot. brouiller [radio] bruiat.]. buffet bufet cu răcoritpoare. Rhododendron kotschyi [bot.] budigăi [reg. brocart broda. morceaux (en ~) Bucegi. joyeux budă (fi în ~) [reg]. cuisine bucătărioară. cuistot [fam. bulldozer buletin. cuisinier bucătar-şef. broder broda (el ~). rouler.]. bretelles breton. bulle d'air bulb. brio (avec ~) brioală [bot. hagard buimăci. brouillaient (ils ~) [radio] bruiază (ei ~).].]. brun brusc bruscă. buci. soudain brusc. bracelet brăzda. =montagnes . tanner bronza [pielea]. réjouir.m. pièce. brouillent (ils ~) [radio] brumă. brusque.][bot. pile (s'arrêter ~) brusc [adv. brioche briză.] broaşte.] brioşă. brouillon bujor.].] broaşte. maltraiter brutar. volontiers. brutal brutaux brutal (în mod ~). confus (être ~) buimac [d. Trollius europaeus [bot. budget bugetar.brazilian. Corydalis capnoides [bot.] broască ţestoasă broaşte ţestoase. brise [n. journal télévisé bulevard.] brigadă. malmener. brigadier brio (cu ~) . briquet [n. grenouille broască râioasă [n.]. bronchite bronz. boulanger brutărie.]. serrure broască [zool. budgétaire buimac. morceau bucată de zid. soudainement brusca.] breloc [n. gelée blanche. brigade brigadier. bulle bulă de aer.] [bot. tohu-bohu . brode (je ~) bronhie.] bucolic. boulevard Bulgaria. bronzante (crème ~) bronzat.].pl.25 - . breton brichetă [n. fesses bucla. brutaliser. crapaud [n. jouir bucureştean. coin cuisine bucăţele (făcut ~). boulangerie BT.] bretele.f. tortue brocart. brouillé [radio] bruiau.pl. frimas brun brună. brochure browser [Internet]. porte-clés [n. =de la province de Bucovine bucura (se ~).] broaşte râioase.m. brunir bronzare (cremă de ~).m. gronder bubuit. bucolique bucovinean [m.]. bulbe bulbos.Carpates S roum. culotte bufet [mobil].]. tanné broşa (~ o carte). brocher broşat. bronze bronza.m. Ligusticum mutellina [bot. Internet] bruia. pétrin [fam. toilettes [n. pièces (mettre en ~) bucăţi (în ~). tout d'un coup.].] [allumage] brie [bot. hébéter buimăcit. brut brutal brutali.f. morceaux (en ~) bucăţi (face ~).]. malmener brusturul oii [bot].] bucătăreasă. sillonner brebenei [pl.].] bucovineancă [n. clown buget. boule de neige bulibaşă [n. rudement brutalitate. broché broşă. brode (il ~) brodez (eu ~). fruste. =chef d'un clan gitan bulibăşeală [pop.] buldozer. brodait brodat. brusquement brusc (se opri ~). bulbeux bulbuci [pl. grondement bucal. privire].n. bulletin buletin de ştiri TV. subitement. Telekia speciosa [bot. hébété buimac (fi ~). broche [ornement] broşură. brusquer. bucarestois Bucureşti. buvette bufniţă bufniţe.] bbbul bulă (de aer). brutalité brutalitate (cu ~). Brésilien brăţară.] brut brută. buccal bucată. basané.] bbbro broască [mec. draps (être dans des beaux ~) budă [reg. Bulgarie bulgăr de zăpadă. éberlué buion. navigateur [PC. bronche bronşită. friser buclat. pan (de mur) bucătar.

]. tant (en ~ que) ca o mănuşă (vă merge ~). lippu buzunar buzunare.] buştean. piger [fam. comme d'habitude ca peştele în apă. pochette BV. bon. ainsi. lippu buzna (da ~). cabosse [n. vache à eau burete. cœur (de bon ~) bunăvoinţă.]. cabossé buşitură. à moins que ca şi.. plaine [abréviation cartographique] C.] cacao. bonsoir bună ziua. miraculeusement ca să. poche plaquée [f.] busuioc busuiocul. cacao cacarisi [pop.] bunică. comme [comparaison] ca şi cum. cadavre cadă.pl.] bunghi [pop.R.]. pas mal bună. comme un poisson dans l'eau ca prin minune. souche buză buze.] burtă (pe ~). bûche bbbut but [rugby].] burduf pentru apă. cadet cadmiat. volontairement. tonneau butelie butelii. basilic Adev 13/01/08 buşi.]. plat ventre (à ~) buruieni.].]. bienvenue burdihan [pop.bulibăşi [pop.]. cadmié cadmiu. bonne foi (être de ~) bună seara. burlesque burniţa. C. bungalow bungheşti ? [pop.].] cccad cadavru.] buric. s.] buturugă. tonne. ventre. bouton-poussoir buton pentru întors ceasul.S. obligeance bune (pe ~). grand-papa bunvenit.]. tonnelet buton. panse [pop. bonne. câble cabrioletă.. bruiner burniţa [perf. bourse de commerce bursuc. [cal putere]. nombril burlan burlane. boutique butoi butoaie. comme si [comp.] bunăvoie (de ~).].]. bonté bunătăţi [pl. bruine (il ~) burniţeze (să ~). chambardé buline (cu ~).] bunghişor [bot. grand-maman bunici. que [compar.] cabane.]. irruption (faire ~) buzos. herbes (mauvaises ~) businessman [neo.A. cabosser buşit.] caca [pop. bruinait (il ~) burniţă.] burtă. plastique] burghiu. tonneau butoiaş. aussi bien que. boussole bust. bouton buton (~ pe care se apasă). comme un cheveu dans / sur la soupe ca de obicei. bienveillance.P. bruine burniţează.m. coup monté cabana [f. maison forestière cabană de vânătoare. merdouiller [vulg.] bumbac. caca [fam. de telle manière que. poche buzunar aplicat [n. blaireau [zool. département de Buzau [abréviation] ccca C. chalet [abréviation carto.V.].f. bouteille butic [neo.N.]. Frăţia. abdomen. honnêtement bungalou.]. cabinet cablu cabluri.]. =bloc syndical roumain C. plastic]. belle bună credinţă (fi de ~). cabriolet caca [de copil][fam. but [sport] butan [neo. département de Brasov [abréviation] BZ. remontoir [montre] butuc de viţă de vie.]. touche [n. homme d'affaires busolă. comme un cheveu dans / sur la soupe ca nuca în perete. afin. afin de. afin que ca să nu. bruine (qu'il ~) bursa de valori. =Conseil National de l'Audiovisuel C. comme [compar. merdaillon [fam. comme un gant (ça vous va ~) ca musca-n lapte. bonjour bunăstare. ca. chalet [n. coton bbbun bun. buste.] buzunăraş. grands-parents bunicu. cadence cadet [mil. bourse de valeurs bursă. panse [pop. cep [agr.. cadmium .] cabală [f.m. friandises [n. tonne. baignoire cadenţă. lèvre buzat.]. maison de chasse cabaret.L. hypothétique] caăptui (~ un copil). torse [n.26 - .]. boîte de nuit. butane bute buţi. piqué [adj.]. cabaret cabinet. taraud [techn. établir (~ un enfant) cccab Cab. Erigeron alpinus [bot. éponge burete [mat. chalet (le ~) cabană [n. mousse [mat.]. bien-être bunătate. vrille burghiu de filetat [tehn.] cabană forestieră. chambarder bulibăşit [pop. tuyau burlesc. bourse [scolaire] bursă de comerţ.].f. tu piges ? [fam.N.

camion camping. femme de chambre. caduc cccaf cafă [pop. cancer du sein Adev 27/03/08 canceros canceroşi canceroasă canceroase. radoucir.] [restau. étrennes [n. calcaire [adj.] cafele [f. calice [bot.].] cafetieră. cadre cadru de conducere. canapé [n.m.]. serin canaturi (uşă cu două ~). camping campion.f.27 - . jeu de mots calamină [auto].].pl. café [restau. calcaire calcaros. don (faire ~) cadou de Anul Nou [n. usure cameră. chambre.cadou cadouri. camoufler camufla (el ~). calamité. percolateur caft. pauvreté caliciu [bot. cafés [m. andouillette. tant que (en ~) calităţi [pl.] California.pl. ordinateur.] [fam. tranquille calma. chemin de fer Calea Lactee. La Manche. cagoule [anti-terroristes] cagulă alpină [gen ninja]. vantaux (porte à deux ~) cană (de lut). camouflait camuflaj.] [fam. kayak caiet. calcul calcul [med. choix (de ~) calitate de (în ~).] $$$ cafenea [f.f. quantitatif canto [muz. chambre noire cameră video [f.].]. saint-frusquin [n. jerrycan cantitate. égout canal de televiziune. sinistre [n] calcar.] cafeneaua [f.].]. à peu près. calcul [méd. caniculaire. cadre [adm.] cafea [f.f. étoffe [fig.] cam o sută. café (le ~) [m.] cameristă. canicule canin [dinte].m. voie. pièce [chambre] cameră de comerţ. avenue Cale bună! formulă de urare la plecarea cuiva. camoufle (il ~) cccan Canada [n.] [de poêle] cccai caiac. diffamer calomniator. champion campionat. chaîne de télévision Canalul Mânecii. canton forestier . cadrer cadran. camouflé camuflează (el ~).] calcul.]. cahier caiet de notiţe. cruche cancer de sân. m. cahier de brouillon Cairo.] canadian canadiană.]. présent. cadeau.] calm. chauds cccam cam. vertu.n.]. châssis. Le Caire cais.]. pavage calcilol. suie calamitate. cafés (les ~) [pl. ingénu candoare.pl.]. Arabica cafea prăjită. mérite [n. tant (en ~ que). carreau [n. naïveté cangur. quelque [adv.] calcula. cafetière [pression] cafetieră (~ electrică).].] cafelele [f.].m. Manche (la ~) canapea [n.]. quantité cantitate mare. La Voie lactée Adev 19/12/07 caleaşcă.]. canapé convertible canapeaua. ingénuité. canal canal (~ de scurgere). chant canton forestier.sg. camériste camion camioane.m. apaiser. café torréfié cafeaua [f. rassurer calomnia. quasiment. centaine camătă. Canada [n.].]. cadran cadrare [PC]. pacifique. canadien canal.] canapele. chaud caldarâm. médisant caltaboş. pavé.m.] cahlă [n. passe-montagne [alpin. calculer calculatoare [f.] cadra. andouille calvar. camouflage camuflat. bagarre.] caduc caducă. naïf.pl. caméscope [m. coupe [championnat] camufla. Calvaire calzi. canin [dent] canistră. abricot cccal cal cai [pl. calèche caleidoscop. serein [fig. environ. caoua [n.].] [de sobă] cahle. canapé convertible canapea extensibilă.][pop. café (le ~) [m. masse cantitativ cantitativă. cancéreux candid. canapé (du ~) canar canari. café [m. calcicole cale căi.] calambur. cheval-vapeur calabalâc [n. cheval chevaux cal putere. canapé (le ~) canapelei.] [m.n.] canapea-pat.] cafea arabica. paisible. calculatrice calculator. don cadou (face ~). kaléidoscope calicie [pop.f. as. qualité.] calitate (de ~). Californie calitate. chambre de commerce cameră obscură. torride caniculă.]. caoua [n. kangourou canicular. rixe cagulă [anti-tero]. calculateur cald caldă. drum bun! Bonne route ! cale ferată.m. fenestration [PC] cadru. abricotier caisă. championnat.

qui care (după ~). toquade Capricorn [zodiac]. capture Capul Bunei Speranţe. quels. quarantaine [méd. retournable care se poate ridica. séparable care nu poate putrezi. tête. carambolage caramel. reddition capodoperă capodopere. attraper. Cap de la Bonne Espérance capuşon. bout [n. charité . carence cargou. cachot cardinal. interrogatif] care [pron. lavable care radiază. irrétrécissable care nu intră la spălat. cappucino capră capre. chagrin (peau de ~) capră neagră. Capricorne [zodiaque] capsator (~ de birou) [n. capot cappucino. char car mortuar. à l’épreuve des éléments care se repetă. chèvre capră (piele de ~). itératif carenţă.]. capturé. chef-lieu capitală de judeţ. retournable care se poate răsfrânge.] [fam. chef-d'œuvre caporal [mil. cape capăt. mousqueton [alpin. caprice. agrafeuse [n. caravane carâmb [al cizmei]. crayon feutre caritabil. capitonnage capitula. carapace caravană.] capcană pentru şobolani. cargaison. capituler capitulare. kaolin cccap cap [anat. feinte [nf. rencontrant care înveleşte bine. imputrescible care se poate bea. lequel. caractériser carafă. chapitre capitonaj. capsule capsulă [de medicament].] capsă (de îmbrăcăminte). cardinaux care. caractéristique caracteristică. cargo caricatură. captivait captivat. fins [n. nettoyant care intră unul în altul.] carapace. feutre (crayon-~).] capătul puterilor (fi la ~).caolin. fonds capitală de departament. consentant care curăţă.] care se poate deschide. laquelle.Caragiale carambolaj. fin [n. rayonnant care rezistă intemperiilor. robe de chambre capota [aero]. potable [adj. charmant captivează. caricature carie [stomato]. apte capac capace.]. captivé captivant. capter captat.]. capote capotă [auto]. ratière capelă. quel [adj. capricieux capriciu. carrière carioca. chef d'accusation cap sau pajură. tocade.m. boule [arg. chef-lieu capitel [arh. brigadier [mil. chapelle capete [n. tige [de la botte] carburant. couvercle capac care îmbracă bine. combustible [n.f. quelle. enveloppant care îţi ia răsuflarea. qui [relatif] care consimte. coque carceră. irrétrécissable care încălzeşte mâna. philanthropique. quel.] carburator [auto].m.f. pile ou face capabil. capuchon cccar car. carburateur [auto] carcasă. cardinaux cardinali. emboîtables care nu intră la apă. quoi (à ~) care [adj. amovible care poate fi izolat. difficile [personnes].] capta. =du dramaturge I.]. carafe caraghios.].]. drôle caragialesc. relevable care se poate spăla. oratoire. charitable caritate. piège [s. ouvrant [adj. attrapé captură. carie [stomato] carieră. captivité captura. pieuvre caracter. fantaisie.pl. capte (il ~) captiv captivă. cachet [méd.28 - .] capital. caractère caracteristic. guet-apens. capoter [aéro] capotă. chapiteau capitol. captiver captiva (el ~).] care se poate întoarce. particularité caracteriza.]. rouleau (être au bout du ~) capcană. corbillard carabinieră [alpin. quoi (après ~) care (la ~). capté captează.] caracatiţă.] capot. à vous couper le souffle care ocupă puţin loc. particularité. isolable care poate fi negociat.]. captif captiva. chamois capricios capricioasă.f. bouton-pression capsulă. peu encombrant care poate fi îndepărtat. rabat coiffant capă. capital.] cap de acuzare. inter.]. caramel carantină [med. cardinal cardinale.p].n. captive (il ~) captivitate. chauffe-main care întâlneşte. capturer capturat.L. négociable care poate fi separat. que. coup de tête. relativ].

château castelul. marronnier.] casnic. caoutchouté caustic [fig.]. Carpates Carpaţii.]. logeait (il se ~) caza (se ~). chair et os (en ~) carnet.]. chevalier cavaleresc. net [catégorique] categoric (în mod ~). des fois. quartier cartof cartofi. chevaleresque cavei [reg.m. pneu. sinon de la caz la caz. ver rongeur Carlina acaulis. occurrence (en l'~) caz (în orice ~). carpette. bureau de théâtre Casa Albă. carrure cccas casă case.]. tapis [n. affaire caz (în acest ~). carreau [n. motif cavaler.n.].].sg. daigner catalige [pl. cathédrale categoric. frites cartuş cartuşe.] caza (el se ~). cascade casei.].]. étages [n. pomme de terre cartofi pai. nettement câteodată.].m. velours catifeaua. cassette vidéo cash.] cavitate. échasse cataractă. chair. maisons (aux/des ~) casetă [audio sau video].] cărţi.n.] [pop. cartouche Carul Mare [astron. à tout jamais caturi [n. carrosserie carou. caisse d'épargne casă memorială.29 - .] casă de corecţie [n. velours (le ~) catifelat.].m.] castan. catholicisme catrafuse [n. maison mémoriale casă părintească. reg. chaumière casă de bani. tantôt… tantôt… câteva [adj.] carte [n. Charles caroserie. reg. château (le ~) castrevete murat castraveţi muraţi.f.] câtu-i hău [reg. châtaignier castană. mordant [adj. caoua [n.m.pl.].pl.] [joc de cărţi]. si [conditionnel] caz contrar (în caz~).] caşmir.m. loger (se ~) . formel. bercail cascadă. carnet de chèques Adev 10/02/08 caro. livre de chevet carte de credit. bol cccaş caşcaval.t.].m.f. carline [bot.neh.f. châtaigne. catholique catolicism. numéraire [n.pl. carnaval carne. héberger caza (el ~).]. bouquin carte de căpătâi. quelques-uns câţiva [adj. domestique. charité (faire la ~) cariu. Grande Ourse carură. quelques cauciuc. gruyère caşetă [med.. cachet [méd. à jamais. foyer casa de bilete [teatru].]. maison (de la ~) casele. mât catedră [instituţională]. marron castaniu. maison de correction [n. saint-frusquin (le ~) [pop.f.] [pop. caveau cccaz caz.f. coffre-fort. cas (en tout ~) caz că (în ~). bottin (le ~) Cartelul Alfa. cartouche film casetă video. maison. Trans.] casă de economii. velouté catolic. au cas par cas Adev 08/01/08 caza (~ pe cineva). livre [n.] casetă de film. chaire catedrală. espèces [fin.] câtuşi de puţin.neh.pl. cornichon castron. cachemire cccat cat [n. maisons (les ~) caselor.m. caisse [commerce] cassă. loger (~ qqn) [v. caisse [écon.m. caoutchouc. caissier casierie.]. viande carne şi oase (în ~).] carlingă. carte (postale) cartea de telefon. =bloc syndical roumain cartier.].].] casier. carte carte poştală.m. de temps à autre.]. carreaux (à ~) Carpaţi. caisse [écon. quelques catifea catifele.] carpete. carlingue carnaval. mulet catârcă.][jeux de cartes] Carol. aucunement câţiva. la Maison Blanche (à Washington) Adev 13/01/08 casa scărilor. K7 [fam. châtain castel castele. carou [n.]. ménager cassa [comerţ].f. logis [n.] catrafusele [n. cavité cavou.. carte carnet de elev. formellement categoric [adv. cas.pl.]. saint-frusquin [n.m. étage [n. cage de l'escalier casă acoperită cu paie.m. satiné. logeait (il ~ qqn) [v.pl. carreau carouri (în ~).caritate (face un act de ~). chute [cascade] cataramă (fi la ~ cu). Carpates (les ~) carpetă [n.] cataclism. caisse [écon. mèche (être de ~ avec) catâr.] [fam. gomme cauciucat. carte de crédit carte de vizită. livret scolaire carnetele de cec. caisse [écon.t.m. chute [cascade].][pop. cataclysme catadicsi. mule catarg catarge. incisif cauză.

tombée de la nuit (la ~) căderi de zăpadă [n. tonifier călifar [n. logé (je me suis ~) cazat (ne-am ~). caserne cazier. tomba (il ~) căzui. tonifié călţunul-doamnei [bot. chutes de neige [n.]. voyage călăuză. tombé (tu étais ~) căzuşi. merde (être dans la ~) [pop.] cazau (ei se ~). merdique căcat (fi în ~) [vulg. peines éternelles cazon. piétinement călcat. disque compact CD-uri. marcher călca (cu fierul). bénédictin . piloter călăuzit. logé (il s'est ~) cazau. repassage călcător [n. taper sur les nerfs de qqn călcâi. chevaucher călărea. prise [mil. piloté călca. fouler călca pe nervi. logeaient (ils ~ qqn) [v. tombés (nous étions ~) căzuserăşi. encrier călit [trupul].]. voyager Adev 01/04/08 călătorie.][zool. tombâtes căzuse. tombé (j'étais ~) căzuseră. fer à repasser căldare căldări. tombe (il ~) cazi. guider. tombés (ils étaient ~) căzuserăm. chaleur căldură (cu ~).30 - . tonifie (il ~) căli [trupul].t. Aquilegia transsilvanica [bot] căldură.] Căliman. disgracié.t. monter (à cheval).]. guide.] căci. logeant (se ~) cazase (se ~). hébergement cazan de abur. moine. chevauche (qu'il ~) călăreşte.]. bien tomber cădea la un examen. tombas (tu ~) căzut căzuţi căzută căzute. casier judiciaire Cazimir.]. cheval (à ~). loge (il ~ qqn) [v. tombons cădeţi. que căca (se ~) [vulg. merde [vulg. logés (nous nous sommes ~) cazat (s-a ~).m.m. religieux [n. montant (à cheval) călărise.] căderea nopţii. Casimir cazma. voyageur călători călătoresc călătoreşte călătorea călătorească.] căcăcios. rater un examen $$$ cădea mort pe loc. logés (nous nous étions ~) cazaseră (el se ~). équitation călărind.t.][zool. taxiways Adev 03/01/08 căilor respiratorii. tombes (tu ~) cădem. tadorne [n.] cazon [adv. tombent cad (eu ~). tombé căzut în dizgraţie. piétiner. tombé (il était ~) căzusem (eu ~).] călugăr călugări. chaudière cazarmă.].]. logé (~ qqn) [v. logé (il s'était ~) cazasem (mă ~). cas où (au ~) CD.cazându-se. bonnet cădea. pénitence. militairement cazul în care (în ~).]. repentir (se ~) căii de rulare.] cccă că. chaleur (en ~) călduros călduroasă.] călare. chevauché. repasser [habits] călca în picioare. chute.]. monté călător călătoare călătorilor. tombèrent căzurăm.]. tomber cad (ei ~). passager [n.m. tombâmes căzurăţi. seau căldării. grêler cădea în dizgraţie.] călugăr benedictin.f. logé (je m'étais ~) cazasem (noi ne ~). militaire [adj.] căi (se ~).m. repentir [n. supplice caznele veşnice. logés (ils s'étaient ~) cazat. tombai (je ~) căzură.].f. marché călcat (~ cu fierul) [n. tombe (je ~) cadă (el să ~). pilote. logent (~ qqn) [v. tiède căleşte [trupul].pl.pl. tombez căzând. voies respiratoires Adev 17/04/08 căinţă. chier [vulg. chevauche (il ~) călărie. talon călcare în picioare. caca [fam. tomber sur le carreau cădere. califourchon (à ~). tombés (vous étiez ~) căzuseşi. chevauché (il avait ~) călărit. montait (à cheval). seau (du ~) căldăruşă [bot. chaleureux. car căciulă. tombée cădere [mil. chaleureusement călduri (în ~).]. chevauchait (il ~) călărească (el să ~). tombant cade (el ~). kalauz călăuzi. bêche cazne [pl.t.] cazează (el ~). compact disques [pl.] căcat [pop. tombé en disgrâce cădea grindina.] cazat (m-am ~). loge (qu'il se ~) cazare.][pop.] cazeze (el să se ~). chaud [vêtement] călduţ. =massif des Carpates Orientales călimară. équestre călări. tombe (qu'il ~) cade (care ~).]. logeaient (ils se ~) cazează (ei ~). Geum rivale [bot. tombant căzu.]. logement. tomber en disgrâce cădea la ţanc.] căcat [vulg.

escaladait (il ~) căţără (se ~). vers. fourrer căptuşire. coltiné cărămidă cărămizi. coltiner cară în cârcă (ei ~) [pop]. chienne căţel [de usturoi]. cagou [arg. ménage.Carpates S roum. épousant căsătorit. coltinait cără în cârcă (el ~) [pop]. livres (des ~) [n. cherchent. chercherais (tu ~) căuta (am ~). recherche (il ~) căută (el ~).]. ouatinage. mariage căsătorindu-se. cherchais (tu ~) căutai (eu ~). chercheriez (vous ~) caută (ei ~).m.G] cărţilor [n.] către. revêtement căptuşit cu blană. grimpez (vous ~) căţărător. menottes [pl. chemise cămaşă de noapte. gousse [d'ail] căuta.]. grimper căţăr (mă ~). katona cătare. duquel căruţaş. chameau cămin. căpcăun. sente [n. grimpons (nous ~) căţărare. zigouiller [arg. charretier cărăuşi. cherchait (il ~) căuta (el ar ~). chercherai (je ~) căuta (vom ~). coltinent cară în spinare (el ~). savant. chercherais (je ~) căuta (aţi ~). doubler [habit] căptuşi [constr. chevet căpătuire. livre (du ~) [n. chercheras (tu ~) căuta (veţi ~). chercher. soldat. hameau cătuşe [pl. revêtir [constr. escalade căţărase (se ~). coltine (il ~) căra în cârcă (el ~) [pop]. meule [de foin] căprioară. bercail. ogre căpetenie.][tuer] căsătoreşte (se~). charrier cărbunar. escaladé (il avait ~) căţăraţi (vă ~). tête căpăţână de zahăr.].] [opt.] cărarea. coltinent cară în cârcă (el ~) [pop]. escalada (il ~) căţărăm (ne ~). usurier cămilă. épousa (il ~) căsători (se ~).] cămară. chercherons (nous ~) căuta (vor ~). pour. religieuse [n.]. pain de sucre Căpăţânii. chercheraient (ils ~) căuta (el ~).] căptuşi cu blană.f. biche. cherchera (il ~) căuta (vei ~).] cărări. grimpe (je ~) căţără. coltiner cară în spinare (ei ~). coltina (il ~) cărâ în cârcă [pop]. épousé căsca. sentier (du ~) cărăuş. grimpeur căţeri (te ~). charbonnier cărbune. sentier [n. sœur [rel. chercherait (il ~) căuta (va ~). derog. brique cărare [n. chemise de nuit cămătar. chercheront (ils ~) căutai. revêtement căptuşi.G] cărţoi.pl.] căţăra. érudit cărţii [n.].m.m. coltinant cărat în cârcă [pop.f. chercherez (vous ~) căuta (voi ~). doublure [textile].]. chevreuil căprioară (piele de ~). cherche (je ~).pl. recherche (je ~) căuta (ai ~). dont [G. coltine (il ~) care în spinare (el să ~).].] căpiţă (de fân) căpiţe. à cătun. marier căsători (el se~). =montagnes . dont [G. militaire [n. landau cărui (al ~).] cătane. maisonnette cccăt cătană [n.G]. grimpe (il ~) căţără (ei se ~).] căror (al ~). cherche (il ~). cherchai (je ~) căută (el ~). pop.] căruia (al ~). chercherions (nous ~) căuta (aş ~). bée (bouche ~) căsnicie. foyer d'étudiants cccăp căpătâi. rechercher căut (eu ~).] cărucior. marier (se ~). chercha (il ~) . coltinant cărat în spinare. recherchent căuta (ei ar ~).f. épouse (il/elle ~) căsători.]. établissement căpăţână [pop. mariage căsuţă. poussette. cheminée cămin studenţesc.G]. ouatinage. charbon cărei (al ~). épouser căsătorie. grimpent (ils ~) căţăra (se ~). grimpes (tu ~) căţea.f. grimpant. sentier (le ~) cărării. meneur căpetenie de hoţi. dont [G. monacal călugăriţă călugăriţe. coltiné căra în spinare. coltina (il ~) cărând în spinare. foyer.] cărturar. charretier cccăs căsăpi [pop.31 - .f.f. bouquetin [bibl. envers.]. mire [mil. daim (peau de ~) căptuşeală. coltine (qu'il ~) căra în spinare (el ~). office cămaşă. coltinait cără în spinare (el ~). fourré [de fourrer] căpuşă. bâiller căscată (cu gura ~).sg. chariot cărucior de copil. tique cccăr căra în cârcă [pop.sg.călugăresc.m.

patère [n. c'est combien ? cât de [exclamativ]. pesez cântărire. autant cât (în ~) [dată]. cherches (tu ~).32 - . recherche căutare [internet]. pesant cântărit. chanter cânt (eu ~). raccommoder. timon [mar. torchon. joues (tu ~).]. cherché (vous aviez ~) căutaseşi. bouclé [cheveux] cârmă [mar. jouons. crochet cârlig de cuier [n.]. gagnent câştigă. pince. profit (être en ~) câştig [n. quotient cât [m. chiffon cârpă de şters cârpe de şters. raccommodent cârpeşte. recherchons căutam (eu ~). peser cântărea. cherché (tu avais ~) căutaşi (tu ~). gagnons câştigând. cherché (il avait ~) căutasem (eu ~). gain de cause (avoir ~) câştiga.f.m. pesé cântăriţi.] cârlig de rufe. raccommodage cârtiţă cârtiţe.]. cherchaient căuţi (tu ~). pesée cântec. cabot [n. requête [PC] căutare de (în ~). profit. gain câştig (fi în ~).] [arg.]. pèse (je ~) cântăreşte. chantent.m. caqueter [poules] cârjă.] cârmaci. balance cântar de baie.]. recherches (tu ~) căutare. champ câmp de vedere. timonier cârnaţ. cherché (j'avais ~) căutaseră (ei ~). ondulé. interrogatif] cât [al unei împărţiri] [mat. bascule. plaine câmpie [f. chanteuse cântar.].].n. en moins de deux [fam. chantent (ils ~). cherchions căutând.]. gagner câştig. requête [internet] căutare [PC].] câinele câinii.] când. gagnez câştigau. gagnaient câştigă. combien cât ai zice peşte. pesait cântăreau. chanté (nous avions ~) cântaţi.]. pèse-personne cântări. joue (il ~) cântă (el ~) [perf. revenu [n. combien tu touches par mois? cât costă?. raccommodé cârpit [n. gagne (il ~) câştigă (el ~) [perf.] cât.n. cherché (ils avaient ~) căutaserăm. chien (du ~) câinilor. épingle à linge cârlionţa. cherchâmes (nous ~) căutarăţi. pesaient cântăresc (ei ~).sg. chantes (tu ~) cântăreaţă.].]. quête de (en ~) căutător. chantons cânţi. inter. chien (le ~) câinelui. saucisse cârpă. cherchez. champ de vision câmpenesc (ancien : cîmpenesc) câmpeneşti câmpenească. dos cârciumar. jouer. lorsque. pesa (il ~) cântărim. pèses (tu ~) cântări (el ~). chanta (il ~) cântăm. toucher de l'argent câştigător câştigători câştigătoare [f. chantant cântase (el ~). béquille cârlig.]. taupe câştig câştiguri. recherchez căutaţi (voi ~) [imperf. cherché. en trois fois rien cât câştigi pe lună?. raccommode (il ~) cârpire. cabaretier cârîi. combien…! . chanson cântec de leagăn.căutăm. recherché căutaţi. pèse (il ~) cântăreşti. chante (je ~). gagnant [n. cherchiez căutau.m. pesons cântărind. cherchèrent (ils ~) căutarăm. s. cherchais (je ~) căutam (noi ~). chien câine [n. cherchâtes (vous ~) căutase. champ [géo. cherché (nous avions ~) căutaserăţi.]. cherchant căutară (ei ~). cherchons. s. gain de cause câştig de cauză (avea ~). jouent cântă (el ~).]. champêtre câmpie. gagnait câştigaţi. pèsent cântăresc (eu ~). quand cânepă. crépu. chanté (ils avaient ~) cântaserăm. chante (il ~).]. chanté (il avait ~) cântaseră. berceuse cârcă. comme [temporel]. chanvre cânt [n. gagnant câştigi. jouez cântă (ei ~). raccommodage cârpit. chant cânta. gagna câştigăm. chantez.] câştigătoare [f. gagne (je ~) câştiga. chercheur câine câini.]. repriser cârpesc (ei ~). chiens (aux ~/des ~) câmp. combien coûte cela ?. comme [exclamatif] cât de…!.pl. gagnes (tu ~) câştiga bani. combien (le ~) [date] cât [adj. crêper [cheveux] cârlionţat. serpillière cârpi. cherchas (tu ~) căutat. quel [adj. joue (je ~) cântând.

scruter. comment allez-vous ? ce mai faci?. étoile (dormir à la belle ~) cerul liber (sub ~). centre ville (au ~) centurion. noise (chercher ~) ceas ceasuri. nues (tomber des ~) cer care anunţă furtuna.cât despre. censura cenzurând. renommée celebru celebri celebră celebre. moins (au ~). heure ceas (de mână) ceasuri. Ceausescu (de ~). brume ceaun. quoi (de ~) ce [exclamativ]. marmite ceauşist. ciel orageux cerul gurii. rond cerc [jucărie]. réveil [réveille-matin]. thé ceai (de plante). volée. meilleur cel mai devreme. =montagne des Carpates Orientales ceai (~ negru). contrôler. que. point de (être sur le ~) cât priveşte. les cinq sens celebra. centraliser centru. tchèque Cehă (Republica ~). quel [adj. censure (qu'il ~) cenzură. belle étoile (à la ~) ceramică.rel. censurent (ils ~) cenzurează (el ~). centime central. recherche cercetare ştiinţifică. plupart cei vii. censurer cenzura (el ~). centenaire centimă. tasse ceaşca. ciel étoilé (le ~) cerul liber (dormi sub ~). =de Nicolae Ceausescu ceda. azur [n. observe (j'~) cercetezi. cercle vicieux cercel cercei. combien câte (pe ~) [dată]. quoi [interrogatif] ce [pron.] ce mai faceţi?. investigation. céramique.33 - . le mieux cel mai bun. firmament. moindre cel mai mic (lucru).]. nécessaire (le ~) ceea ce trebuie. tasse (de la ~) ceată. du moins celălalt. théière ceapă cepe. réveillematin ceasornicărie. fameux celular [telefon].pl. montre ceas deşteptător. cent [monnaie] centenar. au plus tard cel puţin. comme [exclamatif] ce [interog. combien (le ~) [date] câte [f. censurant cenzurat. oignon cepei. ce qui [pronom relatif] ceea ce se cuvine. boucle d'oreille cerceta. nuque (de la ~) ceh. célèbre. tasse (la ~) ceştii. comment ça va ? Ce pui la cale?. quant à cât pe ce să (fi ~). nuque Ceahlău. quel [adj. rixe ceartă (căuta ~). quant à cât timp. terre cuite cerb. cédé cedez.] ceruri.] [contusion] cearşaf cearşafuri. interrogatif. palais [anat. censure (il ~) cenzureze (să ~). examiner. moins (le ~) cel mai rău. centrale [f. recherche scientifique . brouille.]. cerf cerc. comment vas-tu ?. censurait cenzură (el ~). cire cearcăn. relativ]. le pire. meilleur cea mai mare parte. au plus tôt cel mai mic. gris cenzura [vb. autre cele cinci simţuri. circonférence. troupe ceaţă. le pis cel mai târziu. cercle.]. cheminot cefii.]. cendre cenuşiu cenuşie. observer cercetat. fêter celebrare.]. oignon (de l'~) ceară [n. céder cedat.] centrală nucleară. ciel. vivants cccel cel mai bine. portable [téléphone] cccen cent [moneda].] cer (cădea din ~). brouillard. centre commercial centrul oraşului (în ~). censuré cenzurau. central centrală electrică. centurion cenuşă. tisane ceainic. observes (tu ~) cercetare. cèdes ceea ce.]. observé cercetez. combien ccce ce. horlogerie ceaşcă ceşti. cède cedezi. querelle.] ce (din ~). interrogatif. censuraient cenzurează (ei ~). bleu [n. centre centru comercial. Qu’est-ce que tu mijotes ? cea mai bun. Tchèque (République ~) cei mai mulţi. censure cccer cer [n. drap ceartă. majorité ceafă cefe. fête celebritate. combien de temps câtă [f. cerceau cerc vicios.] cerul înstelat. qui [relatif] ce fel de. centrale nucléaire centraliza. nécessaire (le ~) ceferist. ce que ceea ce [pron.

homologuait certifică (el ~). quinzaine [salaire] chepeng. demandant cere (el ~).f. mendiant cerşi.]. homologue (il ~) certificat. demande (il ~) cere (el ar ~).] [géo. quereller (se ~) certa cu cineva (se ~). quelque chose cezură [versificaţie].pl. clef [f. certifié. interrogé chestionau. querellez (vous vous ~) certam (ne ~).][geo. caverne [géo. cérémonie ceremonios. querellions (nous nous ~) certându-se. demander. charité (demander la ~). citadelle cetatea cetăţile. Kellner cheltui fără socoteală. questionnes (tu ~) chestionar. querellent (qu'ils se ~) certa (se ~). jappent (ils ~) chelălăie (el ~). large caverne [géo. certificat certificat [vb. appelé chenzină. affaire. querellant (se ~) certară (se ~). pétition cereţi. gronder ceartă (ei se ~). ressortissant. forteresse (la ~). Adev 24/01/08 chema.f. collecte (faire une ~) cheutoare. citadelle (la ~) cetăţean. certifier. questionnent (qu'ils ~) chestioneze (el să ~). nommé.][reg]. citadelle (la ~) cetăţuie cetăţui. demandera cere înapoi. certitude cerui (a ~). querellaient (ils se ~) certăm (ne ~). chose. lors même que.] cere.] chei [portuar]. brumeux ceva. forteresse. coupe [versification] ccch chef (fără ~).] cheii (gaură a ~).34 - . quête chetă (face o ~). chercheur cercuri. encre cerşetor cerşetori.]. jappait (il ~) chelălăie (ei ~). nommer chema de departe. japper chelălăia (el ~). cirer ceruire. porche cerdac [n. brouiller avec qqn (se ~) certăreţ certăreaţă. gaspilleur cheltuielilor. héler chemat. querelliez (vous vous ~) certau (se ~). querellons (nous nous ~) certe (ei să se ~). clé [f. trappe cheremul (fi la ~) [+G]. conviction. cité [n. cirage [action de cirer] cetate cetăţi. même si.] chel [m. sommelier chelălăi.] chei [n. véranda [n. citoyen cetăţeancă. jappement chelner chelneri. question [problème] chestiona. querelleur certifica. querellâmes (nous nous ~) certarăţi (vă ~).] cetăţi [pl. questionnent chestionează (el ~). demanda cerut. Juniperus sabina [bot. questionna chestionând.] cheală. faire la manche cert.] cerne. quai [du port] cheie [f. querellent (ils se ~) ceartaţi (vă ~). questionnant chestionat. questionne (qu'il ~) chestionezi. questionnait chestionă (el ~). homologué certificau. querellâtes (vous vous ~) certat ca. appeler.f.].].].n. demandent cer (eu ~). homologuent (ils ~) certifica (el ~). demandez ceru. interroge (j'~). demande. merci de (être à la ~) chermeză. questionne (il ~) chestionez. demanderait cere (el va ~).]. jappe (il ~) chelălăit. gaspiller cheltuiala (pe ~). demande (je ~) cerând.] cetăţuia cetăţuile. querellèrent (ils se ~) certarăm (ne ~). dépens (au ~) cheltuială excesivă.]. réclamer cerem.]. citadelle cetina de negi [bot. Geum reptans [bot. question [problème] chestor. contrecœur (à ~) [pl. questionne (je ~) chestioneze (ei să ~). citoyenne cetăţenesc. cérémonieux cerenţel de munte [bot.]. homologuaient certitudine. serrure (trou de ~) cheile [geo.] chei [pl.][fig. kér cer (ei ~).pl. frais cheltuitor. homologuer certifică (ei ~).] ceţos. chauve chelar. sabine [bot. serveur. civique cetăţi [peşteri în Apuseni]. milieux cerdac. gorges [n. questeur chetă. quoique . demandé cereală cereale. certain [sûr] certa. questionnaient chestionează (ei ~). prodigalité cheltuieli. demandons cerere. gorges (les ~) [géo. céréale ceremonie.]. machin chestie [fam. mendier. n'empêche que. éclaireur cercetător cercetătoare.pop]. œillet ccchi chiar dacă. interroger. tamiser cerneală. kermesse chestie. césure. questionnaire chestiune. questionner chestiona (el ~). querellé certaţi (vă ~).cercetaş.

thym ciment. honneur. courroie chingi de susţinere [alpin. tourmenter chinuit. cornemuse cccin cincea (a ~).] cinstit (în mod ~). cumin chimen de munte [bot]. quelqu'un. récépissé [n.]. jouer cîntai. kilo chilipir.]. Chine chinez chineză. probité cinsti. coin cuisine. quinzième (la ~) cincisprezecime.].]. cinquantaine [âge] cine.]. quinzième (le ~) cinste. [qqn. chantais (tu ~) cîntam (eu ~). réduit [n.][pop.] chinină. cinquième (le ~) cincime. chant cinul bisericesc [arh. quittance chitic (tăcea ~). frimas chiflă. règles [pl. quinine chintal chintale.] ccci Ciad. kiosque.]. intégrité. chant cîntăreţ. chantais (je ~) cîntat. loyal.]. quintessence chinui. cinéma (salle de ~) cinematografie. cycle. baudrier [alpin. chirurgie chist.].]. supplice. kitchenette chiciură.] chioşc chioşcuri. image.]. givre. tourment China. coureur [vélo] ciclon.35 - . quintal quintaux chintesenţă. fêlure ciobit. Tchad cicatrice. cinquantaine cincizeci de ani (vârsta de ~). ciment cimenta.]. cinquième [1/5] cincisprezecea (a ~). Laserpitium krapfii [bot. pavillon chip chipuri. vasque [n. chinois chingă chingi. quelqu'une cineva [abrev. torture.]. tirer au flanc. honnêteté. cinéma [art] cineva. torturer chinui (se ~). éclat cioban.] chimist. honorer cinsti memoria. accroupir chiriaş. ébréché.]. Ligusticum mutellina [bot. chiffre [code] cili. Astragalus alpinus [bot. =auto Daewoo fabriquée en Roumanie cifra.m. quitte (être ~) chitanţă [n. chimiste chin.] chichineaţă. zieuter. honnêtement cînta (el ~). visage. képi chirci. cimenté cimitir. cinquième [1/5] cinci. chiffrer Adev 01/11/07 cifră. cicatriser cicatrizat. cynique cinism. souffler mot (ne pas ~) chitiluş [bot. chimie chimion. chiffre cifru. fêlé cioc. cuvette.].] cincilea (al ~). chilă [pop.] chiuli [arg. tourmenté chiorî (se ~) [pop. cimenter cimentat. buissonnière (faire l'école ~).f. petit-pain chil [pop. pain (petit ~). berger ciobi.][arg. clergé cccio cioacă [pop. guise (en ~ de) chiparoasă [pop. sangle.] Cielo ® [n. cinquante cincizeci (vreo ~). chanteur cîntec. Transilv. fêler ciobi (a ~). allumette chibuţ. intègre. honnête [adj. chimique chimie. gueule [pop. kép chip de (în ~). quinze cinsprezecelea (al ~).]. culotte chimen. pic cioară ciori. impudent. Potentilla crantzii [bot. cynisme. cicatrisé ciclism.].f.] chimic. quinzième [1/15] cincizeci.]. cinquième (la ~) cincea parte (a ~). loyer chirurg. lavabo.]. impudence cinsprezece.m.]. bec . débris.sécher [une classe etc. cinq cinci-degete [bot. locataire chirie. cimetière cimpoi cimpoaie.] cinic.]. biniou. chanté cîntat [n. cicatrice cicatriza. chantait (il ~) cînta (la un instrument). aubaine chiloţi [pl. qui [interrogatif] cinema (sală de ~).].f. corneille ciob. cyclone ciclu. honorer la mémoire de cinstit cinstiţi cinstită cinstite. ébrécher ciobire. figure [visage] chip [reg. chirurgien chirurgie.chibrit chibrituri. contrefort montagneux [géo.]. bon [n. mégot chit (fi ~). reçu [n. vélo [sport] ciclist. Polyanthes tuberosa chipiu. qui cine [interogativ].] chiuvetă [n.]. cils cimbru. zyeuter [pop. kyste chiştoc (de ţigară).] chicinetă. cumin chimionul-ţapului [bot. m. kibboutz chiceră [geo.]. photo [fam.

rond. citadin citi. cite (je ~) citeze (ei să ~). brouillon cioroi [n. lis (je ~) citeşte. circulant circule (el să ~). chamaillons (nous nous ~) ciondănindu-se. circuler circul (eu ~). querellâtes (vous vous ~) ciondănit. circules (tu ~) circulaţie.] ciorap trei sferturi ciorapi trei sferturi. lisais (tu ~) citeam. potage ciorchine. environ. circule (je ~) circula (el ~). tour [tourisme] circula. marteau ciocan pneumatic. circonflexe circumscrie. querellâmes (nous nous ~) ciondănirăţi (vă ~). cité citat [n. se quereller ciondăneam (ne ~). tamponnement.m. heurtent ciocneşte. cerise cireş. cogne (il ~) ciocăni (el ~). citer cită (el ~). gazouiller [oiseaux] ciripit. citadelle citadelele. grappe ciornă.]. citation [jur. heurt [n. cognait (il ~) ciocăneam (eu ~). circonscrire circumscris. circulez circulau. querellèrent (ils se ~) ciondănirăm (ne ~). cogné ciocănit [fig. avisé. circulait circulaţi. chaussette. circulation circumferinţă. mi-bas ciorbă ciorbe. alouette cioclu. cogner ciocănea. citadelle (la ~) citadelă citadele. chamaillaient (ils se ~).][raciste] cccir circ. cogne (je ~) ciocăneşte. chaussette. cita (il ~) cităm.] ciorap pantalon. cerisier. citant citat. heurtant ciocnire. citent (qu'ils ~) citeze (el să ~). chocolat noir ciolănos. chamaillé. circulent (ils ~) circulă (el ~). circulaient circulă (ei ~). quelque [adv.] cireaşă cireşe. heurte ciocni (un pahar cu vin). court (le bruit ~) circulăm. citerne cccit cita.] ciocârlie. chocolat ciocolată neagră. lisiblement citi (ar ~). querellions (nous nous ~) querellaient (ils se ~) ciondănească (ei să se ~). bâtonner ciondăneală [pop. chamaillent (ils se ~) ciondănesc (se ~).36 - . querellez (vous vous ~) ciopli. querelliez (vous vous ~) ciondăneau (se ~). citadelles citadin. tailler ciorap ciorapi. à peu près. gazouillent [oiseaux] ciripi. trinquer ciocnind(u-). cogna (il ~) ciocăni la uşă. cognais (je ~) ciocăneam (noi ~).][rasist]. circule (qu'il ~) circuli (tu ~). merisier ciripesc (ele ~). lisent citesc (eu ~). gazouillement [oiseaux] cisternă. circonscrit circumspect. tamponner ciocnesc (ei ~).]. marteau-pilon ciocăni. choquer. querellé ciondăniţi (vă ~). pic [zool. autour. lire. cites (tu ~) citadela.] (à comparaître). cognant ciocănit. nègre [n. impact ciocnire (între maşini). bâton ciomăgi.ciocan ciocane. cite (qu'il ~) citezi. cognent (ils ~) ciocănesc (eu ~). circule (il ~) circulă zvonul. chamailler (se ~). frapper à la porte ciocănind. querellaient (ils se ~) ciondănesc (ei se ~). querellent (qu'ils se ~) ciondăneaţi (vă ~). carambolage ciocnit. bas [n. tchitat’ citea.].].]. lisait citeai. collant [n. circulons (nous ~) circulând. cognions ciocănesc.] citează (ei ~). querellant (se ~) ciondăniră (se ~).] circuit [turism]. choque (il ~). lirait . cite (il ~) citez. lis (tu ~) citeţ (în mod ~). lisais (je ~) citesc (ei ~). tour [circonférence] circumflex. lit (il ~) citeşti.] ciocănitoare [zool. chamaillez (vous vous ~).] circumstanţială. citons citând. circonstanciel [gram. circonspect circumstanţial [gram. osseux ciomag. citent (ils ~) citează (el ~). querellent (ils se ~) ciondănim (ne ~). querelle ciondăni. heurté ciocolată. foutu [vulg. heurter. citez citaţie [jur. citation citaţi. cirque circa. croque-mort ciocni.]. circonférence. citadin [adj.m.

klaxonner claia (de fân). tapissons. tassent. (il se ~) tapit [se tapir]. accroupir ciuci (se ~)[perf . (ils se ~) tapissent. classé clasă. fantasque.] parasite des céréales. lus (tu ~) citit citiţi citită citite. tasse (je me ~) ciucesc (se ~). (nous nous ~) tassons. blottissez.]. (vous vous ~) tassez.]. quelques-unes cîţi [m. tassait (il se ~) ciuceau (se ~). clairement clarvăzător clarvăzătoare. insolite. département de Cluj [abréviation] cccl clacsona. ébouriffé ciuguli.]. netteté claritate (cu ~).f. tassaient (ils se ~) ciucesc (mă ~). lire en filigrane citit [n. cisela (il ~) cizelat. meules de foin clănţăni din dinţi. cisailler cizela (el ~). cordonnier cizmă cizme. édifice clădit. lu citiţi. ébouriffer ciufulit. coup de klaxon (donner un ~) clădi. botte. csizma cizmă [fig. malgré Adev 01/11/07 ciudat ciudaţi ciudată ciudate.pl. bâtissant clădire clădirilor. étrangeté ciufuli (a ~). tapi ciuciţi (vă ~). bâtissons clădind. cloîtrer claustrat. stupide cizmărie. csiperke Adev 31/03/08 ciupi. de temps en temps PSP 22 CJ. champignon [m. recroquevillons. clarté. chardon ciumat.] ciuperci. clause clavicula. recroqueville. klaxon claxona. ciselait cizelă (el ~). tasser (se ~) [se tapir]. meule [de foin]. clairement clar [adv. clair. blottir.]. cordonnerie cizme până la şold [de pescar]. bizarre. lecteur ccciu ciubotă. lecture citişi. tamis civic. classé claun [arh. tapis. bâtiment.f. chevelure clama [vb. frange ciuda (în ~). échevelé. blottit ciuceşti (te ~).f. pincer ciur. meule de foin claie de păr [ironic]. bâtissent clădesc (eu ~).] Ciucaş. classer clasificare. classique clasifica. recroquevilles. cisèle (il ~) cizmar. meule de foin (la ~) claie (de fân). net [clair] clar (în mod ~). quand cîteva. avertisseur. bizarrerie. primevère [bot.].pl. pestiféré ciumă [med. lisez citi printre rânduri. classer clasa a doua [CFR]. blottis ciuci. claustrer. clamer clandestin. recroquevillez Ciucului.].]. nettement claritate.].] [n. tassé [tapi]. recroquevillent ciuceşte (se ~). lus (je ~) citim. picorer ciuli urechile. clandestin clapă. classification clasificat. touche [piano] clapă [textil]. lecture cititor. blottissant (se ~) ciucişi (te ~). civique civil.]. csoda ciudăţenie. clown claustra. tassant (se ~). cuissardes [n. tassa (il se ~) ciucii (mă ~).] clapă [pian].][bot. recroquevillant (se ~). recroquevillé.]. tasse. ciselé cizelează. en dépit de. civil civilizaţie. stramoine [n.citi (va ~). lisant citire. bâtit clădim. touche [n. bâtis (je ~) clădeşte. =montagnes S Carpates Orientales ciuci (se ~) ciucesc. tassas (tu te ~) ciucit. drôle (~de). (tu te ~) tasses. tapissez. blotti. bâtisse. ignorant. tapissant (se ~). rabat [textile] clar clară. claustré clauză. classe clasic.s.]. seconde [SNCF] clasat. lisons citind. combien din cînd in cînd. lira citii.] [bot. se recroqueviller ciucea (se ~). claquer des dents . Datura stramonium. clairvoyant clasa [vb. tassai (je me ~) ciucim (ne ~). bâtissez clăi (de fân). clavicule claxon. bâti clădiţi. civilisation ccciz cizela. dresser l'oreille ciuline. peste ciumăfaie [n. blottissent. bâtir clădesc (ei ~). ciseler.37 - .] cînd. =montagnes S Carpates Orientales ciucure ciucuri. blottissons ciucindu-se. savate ciuboţica-cucului [bot. sas.]. Cortusa mathioli [bot. étrange.] ciupercă [f.

rince (je ~) clăteşte. instant (dès l'~) clipă. client client vechi. colle (la ~) clement. cloches (sonner les ~) clopotniţă. clocher [n. déchausser clătina (se ~). chancelle (il ~) clătina (el se ~). queue coada cozile. groseille coacăză [bot. cassis coacăză coacăze. zeste coajă de ou.sg. climat clinchet. bouillant cloisonné [artă]. cligne (il ~) clipi (el ~). Campanula sp. clignait (il ~) clipeşte. minute.]. habitué [n. zeste coală. loc comun. jasé cccli client. seconde clipi (~ din ochi). Telekia speciosa [bot. climatique climă.].m. chanceler clatină (care se ~). rinçaient clătesc (ei ~). bouillant clocotit clocotită. coalition. jasent (ils ~) cleveteşte.n. coquille d’œuf coajă de portocală. clément clemenţă. pince [méc. gazouille [ruisseau] clipoci. cloner clonat.] clocot. pince [méc. cuit. file [personnes] d’attente cozii. vaciller. cliché [photo] clişeu. instant. couilles [vulg.] [bot. groseiller. coiffure coagula (se ~). Campanula trachelium [bot.]. clin d'œil (en un ~). sonnette clorofilă. œil (en un clin d'~) clipoceşte. moment. couvée clococean.]. crêpe cccle clei [n. mûrit coacere. clinomètre [topo. toilettes [n. climat climateric.] cleios. titubant clătinare din cap.clăti. chancelait (il ~) clătinându-se. feuille [de papier] coaliţie.]. couver clocire. cligna clipind. tituber. testicules.] cleşte patent. caille (il se ~) coaie [vulg. clémence cler.] coajă coji.] cccli cloazone [artă]. adhésif [n.]. coiffeur coafură. cloné clopot clopote. clergé cleric.] cleiuri. Bruckenthalia spiculifolia coace. cloisonné [art] clon. [bot. cailler coagulează. mûrir coace (se ~). cligné clipit [n. cohabité coabitau. remue (il ~).] [pl. clientèle climat. clerc cleşte. clin d'œil clipit. ébullition clocot (în ~). cohabiter coabitat. chlorophylle closet. cuire. clignant clipire. clin d'œil clipită (într-o ~). écorce coajă (de ou). coiffer coafat coafată. jaser clevetit. cliché [fig. hochement de tête clătită [n.] clientelă. rinçant clătire. bouillante. tintement clinometru [topo. jase (il ~) cleveti. queue (la ~) coadă [de aşteptare]. colle [n. cabinet [WC]. rincez clătina. rincer clătea. acheteur. rinça clătind. clignement clipire din ochi. rinçait clăteau. croûte. coiffé coafor.] clopoţei [pl. maturation coadă cozi.f. manche. cohabitaient coabitează (ei ~). cloche clopotele (bate ~).] cleveteală.] clopoţel. pâteux cleiul.] clopotul caprei [bot. club clujean. cohabitent coacăz.38 - . clignement clipită. rincent (ils ~) clătesc (eu ~). bronche (il ~) clinti (se ~).f. clone clona. gazouiller [ruisseau] clişeu [foto] clişee. ligue . queue (de la ~) coafa.].pl. cligner clipea.] clinteşte (se ~). clown ccclu club. cuisson coacere [fructe]. caquetage clevetesc (ei ~).] clovn.f. =de la ville de Cluj(-Napoca) cccoa coabita. rince (il ~) clăti (el ~). cloisonné [art] cloci. broncher clipa (din ~). rinçage clătiţi (voi ~).]. chancelant clatină (el se ~). coquille coajă de lămâie.

collaborent colaborează (el ~). patine [n. cousîtes cusuşi. côte [géo. arête.pl.].] coclauri (pe ~) [pl.]. jucher cccod cod. collecter colecta (el ~). coudra. cousait cosea [cu acul].m. abaisser cccoc coc [de păr]. couds (tu ~) cusu.] coaste. impeccable cusură. cousu (il avait ~) cosesem (eu ~). coudrai (je ~) coasem. cousait (il ~) coseai [cu acul]. cohésion cofetărie.m. coud (il ~) coase (el ar ~). Côte d'Ivoire coastă [geo. côte (la ~) Coasta de Azur. cousent (ils ~) cos (eu ~). pâte [n. cuisse coardă corzi.f. fil coase.f. taudis [n. cocarde cocă [n.]. coopérer. Côte d'Azur Coasta de Fildeş. collecté colectă. quête .]. cousais (tu ~) coseam [cu acul].]. cohérence coexista.f. heaume coif de bucătar. collaborons colaborând. faîte coamă [fig. coexistence coeziune. cousis (je ~) cusur (fără ~). bois (le ~) [forêt] codrul.coaliza. cousis (tu ~) cusut. cousons (nous ~) coaseţi. côtier coastă [anat. baisser. coudre coasă (să ~). crinière. crête [du toit] coamă [a cortului]. parages (dans les ~) cocleală. toque coincide.MM]. rive] coastă (de ~).].39 - . couds (je ~) cosând. coalisé coamă. coudrait (il ~) coase (va ~). collabores (tu ~) colac de salvare. côte [anat. coexiste (il ~) coexistenţă. peiorativ].m. grouillant colecta. bois [n. coïncidaient coincidenţă. coïncidence coincis. coaliser (se ~) coalizat.] codrul. kakas cocotier. coquet cochilie (de scoică). Colonel [abréviation] colabora. cousent. collectait colectat. coudra (il ~) coase (voi ~). couse (qu'il ~) coase (ar ~). poussiéreux colcăi.].] cccob cobai. collaboré colaborator. poussière colbuit. coquille cochilie de scoică. cousons. rabat-joie coborî.. coïncidé cccol Col. grue [zool. forêts [n. collaborateur colaborau.]. collaboraient colaborăm.] cocon [reg.f. faîtière [de la tente] coamă [arhit. cousions coseam [cu acul]. cousaient cosese. coudrait coase (aş ~).] [à pain] cochet. carlingue coclauri [pl.pl. parages [pl.]. chignon cocardă. cousez (vous ~) cos (ei ~). corde. cocotier cocoţa.].f.sg. code codri [n. cousit (il ~) cusui. coquillage cocie [reg. crête coamă [a acoperişului].] cocioabe.m. bois (les ~). pimpant. cobaye cobalt.] codrii. cousu coasta. forêts (les ~) codru [n. collaborer colaborat. cobalt cobe. charrette. cousu (j'avais ~) coşi. habits] colb. forêt (la ~) coeficient. grouiller colcăitor. bois [n. collabore (il ~) colaborezi.] cocos (nucă de ~). coco (noix de ~) cocoş.]. coexister coexistă (ei ~). forêt [n. cousirent cusurăm. enfant cocor. coexistent coexistă (el ~).pl. cohérent coerenţă.m. coïncider coincid (ei ~). cousîmes (nous ~) cusurăţi. collant [n. kocsi cocioabă [n. bouée de sauvetage colant [n. liguer coaliza (se ~). coudrais (je ~) coase (el ~). peiorativ]. cousant cosea. chevelure coapsă coapse. chaumière cockpit.] coaste. cousiez coseau [cu acul]. coq. coïncident (ils ~) coincide (el ~). cabane [fig. collaborant colaborează (ei ~). coefficient coerent. pâtisserie cccoi coif. coïncide (il ~) coincideau.f. cousais (je ~) coseaţi [cu acul].

colmate (il se ~) coloană coloane.m. commanditer comanditar. colonisé colonizau. commando . Colombie columnă. colonialisme colonie. colmaté colmatează (el se ~) [tehn. angle. chaumière.] colonist. teignais (je ~) colorând.] colon [anat. colis colhoz. colonisaient colonizează (ei ~). colorent (ils ~) colorează (el ~).] colivie. colosse colosal.]. collimateur (avoir dans son ~) colina colinele. collier [bijou] colii. commande (qu'il ~) comanda din meniu [restaurant].]. collimateur colimator (a-l avea în ~). colonisent (ils ~) colonizator. collecte (faire une ~) colectând. loge [du bûcheron] colică colici. collectionnait colecţionăm.] colportează (el ~). collection colecţiona. teindre colora (el ~).] colonadă [arhit. cage coliziune.] colporta (zvonuri).]. colportent (ils ~) [com.] colţ. côlon [anat. coloniser colonizând. coin colţ ascuns. commandement [institution] comandant. colo [fam. défense (d'éléphant) colţar [alpinism] colţari.] [profesional]. colore (il ~). collectivité coleg [m. numismate colectiv. colonisant colonizară. collectionnent colecţionează (el ~).].] colportau (ei ~). colon coloniza. commanditaire comando [mil.colectă (el ~). colique colier. colonisateur colontitlu [tipogr. colporter (des rumeurs) colportând. commandé comandă (el ~). collectionnez colecţionau. collectionnons colecţionând. colonie colonie de copii. collectionnes (tu ~) colecţionar. commande à la carte (qu'il ~) comandament. colley colmata [tehn.] colegă [f. recoin colţ de elefant. colorait coloră (el ~). commande (il ~) comandă (el ~) [perf.] colporta (el ~). colonisèrent colonizare. coloris colos.]. teignit (il ~) colorai (eu ~). collectionnant colecţionat. colportait (il ~) [com. collégial colegiu. commande à la carte (il ~) comandăm din meniu (să ~)!.f. colorier. cabane. colorant colorară (ei ~).] colportează (ei ~).]. crampon [alpinisme] Columbia.f.]. collision avec (entrer en ~) collie [rasă de câine]. colline [n.].] cccom comanda. collectionnaient colecţionează (ei ~). feuilles [de papier] colibă.f. collectant colectează (el ~). collectif. colossal colporta.] coline [n. colportaient (ils ~) [com. coloré. coloniaux colonialism. commander comandat. hutte colibă [a pădurarului]. teignaient colorează (ei ~).] colonel. teignirent colorat. collision coliziune cu (intra în ~). commandons à la carte ! comandat din meniu. feuille (de la ~) [de papier] colimator.]. colporter [com. colonel colonial. teignis (je ~) coloram (eu ~).]. commandement comandita [o investiţie]. colmater colmatat [tehn.].40 - . collège coleric. collecta (il ~) colectă (face o ~). colporte (il ~) [com. colorer. commander à la carte comandă din meniu (el ~). colonne vertébrale [anat. butte. collectionne (je ~) colecţioneze (el să ~). collectionne (il ~) colecţionez. en-tête [typo] colora. commandant comandă comenzi. commande (passer une ~) comande (el să ~). colline (la ~) colline colină [n. commandé à la carte comande din meniu (el să ~). colonnade [archit. colonne [archit. coléreux colet. collecte (il ~) colecţie. teint (il ~) colorez. colonisé (avaient ~) colonizat. teins (je ~) colorit.] coloană vertebrală [anat.]. colonisation colonizaseră. commun colectivitate. colonie de vacances. kolkhoze coli. teint colorau. collectionne (qu'il ~) colecţionezi. collègue colegial. colportant [com. coteau [n.pl]. colonne [archit. collectionné colecţionaţi (voi ~). colonne coloană [arhit. collectionneur colecţionar de monezi. commande. colonial coloniali. s. commanda (il ~) comandă (face o ~) [com. collectionner colecţiona (el ~).

f. combinaison combină stereo. comparer compar (eu ~). combativité combina. honorer la mémoire de comemora (el ~). interpréter comenta (el ~). commenta (il ~) comentând. commande (de la ~) [G] comercial. commenter. attaquer. combattre combat (eu ~).] companion. combat (il ~) combatem. commodément comodă [n. comète comic. combustible [n. combustibilité comedie. commentaire comentator. agencer. s. drôle. commémoratif comemorează (ei ~). combattent (qu'ils ~) combată (el să ~). commerce. colportage [com. combine (il ~). compare (il ~) compară (el ~) [perf. comparé comparaţi.comatos [med. commémorer. combattons combateţi. suicider (se ~) comitea. commission [groupe] comision. combiné combinau. compassion compatibil. comparez compară (ei ~). combiner combina (el ~). commerçant. plaindre compătimire. comparaître compărut. combattent combată (ei să ~).] comerţ cu sclavi. comparatif comparaţie. commis-voyageur comisar. commente (il ~) comenteze (el să ~). compartiment compasiune. comique. combattait combăteau. combatif combativitate. convive comestibil.] combatant. compagnie [écon. compare (je ~) comparat. négociant en gros comerţ [n. commentent (ils ~) comentează (el ~). combinaison [de femme] combinezon [de protecţie]. combattant combătea. compagnie [mil. commémoration comemorat. commette (qu'il ~) comite (el ~). combattaient combătu (el ~). disque compact compact discuri. commémoré comemorativ. comparu compătimi.] combate. entreprise. commettre comit (eu ~). combine (qu'il ~) combinaţie. commode. comestible.m.] [mobilă]. comateux [méd. comparent compară (el ~).]. commet (il ~) comite sinucidere. compares comparabil. combats (tu ~) combătând.] combustibilitate. commets (tu ~) comoară. comédie comemora. comparaison comparaţie cu (în ~). accompagnement companie [business. commode [n.] companie. commémorent comenta. aisé comod [adv. commentant comentat. commercialiser comerciant comercianţi. trésor Adev 18/01/08 comod. négoce [n.41 - .]. commettais (tu ~) comitet. combattu combativ. commissionnaire comite.] combustibil [n. conaţionál conaţionali conaţionalii.]. compatible compatriot. compara comparăm. auprès de. chaîne stéréo combinezon. comité comiţând. combinaient combină (el ~).]. combattis (je ~) combătuse. commission comision [bani].f.] comoditate. commets (je ~) comită (el să ~). comparable comparativ. combinant combine (el să ~). commémorait comemorare. comparaison avec (par ~) compartiment. concitoyen. commentait comentă (el ~). compatriote Adev 24/12/07 compărea. combatte (qu'il ~) combate.]. coma [m. marchand. commentateur comenzii [G]. combattit (il ~) combătui (eu ~). commission [argent] comisionar. peu encombrant compact disc. combattu (il avait ~) combătut. econ. combinait combinat.] comerţ ambulant. rigolo comis. traite des noirs comesean. combattez combaţi. combats (je ~) combat (ei ~). combustible [adj.] comă [f. comparons compari.]. aisance compact. commercial comercializa.] companie [mil. compact disques [pl. combinaison [de protection] combustibil [adj. commettant comiţi.n. commis comis-voiajor. commente (qu'il ~) comentariu. compagnon compara. négociant comerciant angro.]. combina (il ~) combinând. combattant [n. pitié .]. commenté comentează (ei ~). bien-être [aise]. commettait (il ~) comiteai. mangeable cometă. commissaire comisie.].

complotait complotând. louche [yeux] conciliant.42 - . mènes. complaît (il se ~) complăcea (se ~). [cond.]. broie (je ~) concasezi. conduisant conduce (ar ~). communicatif comunicaţie. communication (scientifique) comunicat [n. selon conform cu. porte (mettre à la ~). conduis (tu ~) conduse. complique (il se ~) complice. Trans. complaisance complica. décerner.]. guider. conduisent. averti competiţie. accommodant concis. compléta. mène (el ~) conduce (va ~). comploter complota (el ~).m. condiment condimenta. conduira conducea. palpable concret (în mod ~). mène (je ~). compresse [n. conduirait conduce (el ~). concluant conchizi. complètement completa. compétition competiţie sportivă. broie (il ~) concasez.] comunicativ. conduit (il ~). conclu conchizând. conduisait conducem. banal. broyez concasăm. communisme comunist. compétition. compliment complot comploturi. conclus (je ~) conchide (el ~). ordinaire comunard [ist. concitoyen.] conductor [CFR]. induire conchid (eu ~). conformer (se ~) . complot complota. compenser. brièvement concomitent. suppléer competent. conclura conchis. compléter completat. maître de conférences conferi. licencié [mis au chômage] concediere. complotaient (ils ~) complotează (ei ~). vulgaire.f. colloque configurabil. conclus conci [reg.compătimit. compatriote Adev 24/12/07 concasa. communiqué [n. menant. mènera. leader conduce. simultané concret. broies (tu ~) concedia. licenciement concediu. connivence compliment complimente. compétent. concours de beauté Adev 03/12/07 condiment. mener. prêt-à-porter confecţii [n. communiste comunitate.]. prêt à porter [n. menait.pl. complète complex comercial. compliqué complicaţie.]. communauté comutator. compatriot. administration conductă. comploté complotau. congédier concediat. laconique. conduisons. conduite [n. complotent (ils ~) comploteze (ei să ~). broyons concasează. conduire conduc (eu ~). contrôleur [SNCF] conectat [PC]. complotant complotat. conduisît. matérialiser concurs. graphisme conchide. état [condition sociale] condiţional [abrev. complaire (se ~) complement. conclure. en ligne [PC] confecţii. licencier.sg.] conferenţiar. complaisait (il se ~). menons conduci. communication comunicare ştiinţifică. correspondre comunicare. pourvu que condiţie socială.] comprima. assaisonner condiţia să (cu ~). commune comunica. compliquer complicat. coupe [championnat] complace (se ~). comprimer compromite. supermarché complezent. compote compresă [n. porter atteinte computer. manoir conaţionál conaţionali conaţionalii.] concis [adv. configurable conflict (în ~). vacances [pl. interrupteur. broyé concasaţi. plaint compendiu.]. concours concursul de frumuseţe. sommaire [adj. matériellement concretiza (se ~). commutateur cccon conac. congé concepţia grafică. complication complică (el se ~). complotent (qu'ils ~) compot. complaisant complezenţă. ordinateur comun. intégral. communication comunism. belligérant conform [+D].]. abrégé compensa. broyer concasat.]. commun. mènent conducând.]. complété completă. complément complementar. complice complicitate. terre à terre. complémentaire complet compleţi. meneur. mena conducere. lapidaire.].]. conformément conforma (se ~). si [conditionnel].] conducător. conduis (je ~) conduc (ei ~). complet complet [adv. accorder conferinţă. communard comună [n. conclut (il ~) conchide (va ~).

chou-fleur consacra. renforcer. constitution . suite. prêter (se ~). confus confuz (în mod ~). glacer congela (el ~). constatez constataţi (voi ~). consigner consilia. constitue (il ~) constituie (ei ~). (se) conjuguer [gram. considération consideraţie (lipsit de ~). consister en constant. femme [épouse] consola. semblable [n. =de la ville de Constanta consterna.] conjugarea verbelor româneşti. confrontation confuz. consentement consimte. constatons constaţi. conseiller consiliază (el ~). constituer constituia. congélateur bahut congelează. voué consacră studiului (el se ~). confusément. consentait consimţeau. commode. consens (je ~) consimţământ. consola (il ~) consolează (ei ~). consolait consolare. livrer à l'étude consacrat. boîte [conserve] considera. consolent consolează (el ~). constatais (tu ~) constatam (eu ~). consentement. connivence conjuga [gram. inconsidéré consignaţie (depune în ~). appliquer. constataient constată (ei ~). dévouer consacra studiului. conséquence consecinţă (în ~). livra à l'étude (il se ~) consecinţă. cognac conivenţă. conseille (je ~) consiliu. acquiescement consoană.] conjuncţie [gram. bien-être [aise] confortabil. constates (tu ~) constănţean. obscurément confuzie. consentent consimt (eu ~). formé constituţie. constatant constatat. consent consimţea. constituaient constituie. congelé congelator cu sertare. consternation consternat. constituait constituiau. consentit consimţim. consolaient consolă (el ~). consigner conserva (se ~). conservation conservator.] conlucra. console consolă (el ~). conservateur conservator [de muzică]. conjugaison [gram. consécutif consecvent. méprise congela. consonne consoartă. constatiez constatau. coopérer conopidă conopide.]. acquiescer. constatait constatai. consister consta din. Conseil de l'Europe (Le ~) consimţi. conspirer conspiraţie. constaté constataţi (ei ~). réconfort consolau. constatais (je ~) constatam (noi ~). constituent constituire. adonner. console (il ~) consolida. consentir consimt (ei ~).]. considérable consideraţie. conformément confort.]. constate (je ~) constata (el ~). conformation conformitate cu (în ~). conservateur [musée] conservă. constate (il ~) constatăm. conseille (il ~) consilier. consentant consimţiţi. consacrer consacra (se ~). consoler consola (el ~). conspirent consta.43 - . constatent constată (el ~). constamment constata. formait. constations constatând. confrère confrunta. conserver conservare. confusion. confortablement confrate confraţi. glace (il ~) congres. constitution constituit. conjonction [gram. consterner consternare. conserve conservă. conservatoire conservator [la muzeu]. conspiraient (ils ~) conspiră (ei ~). lors (pour ~). congrès coniac. considérer considerabil. conséquent consemn. forment. conspiration conspirator. consolation. consentez consimţire. confortable confortabil (în mod ~). consentaient consimţi (el ~). consterné consternează. conseil [comité] Consiliul Europei. conjonction [astron. conspirateur conspirau. constant constant (în mod ~). congeler. constater constat (eu ~). glaçait congelat.conformaţie. consigne consemna. conjugaisons des verbes roumains conjuncţie [astron. conseiller consiliez (eu ~). commodément.].] conjugare [gram. consterne (il ~) constitui. vouer. consentons consimţind. consolider conspira.]. former. confronter confruntare. conséquent (par ~) consecutiv.

contrairement contrarevoluţie.]. contrefais (je ~) contrafac (ei ~).m.]. contremande (il ~) contramăsură. contrecarre (qu'il ~) contract. bâtissent. contrefait (ils avaient ~) contrafăcut. consommé consumaţi (voi ~). contraster contrasta (el ~). contraste contrasta. bâtisse construi. forces (tu ~) constrâns. contraindre. choque (il ~) [qqn. contrecarrent contracarează (el ~). CONTRE-<CONTREbande> contra-piuliţă.44 - . contrefaisait contrafăceau. antimoustique contraataca. contrecarraient contracarează (ei ~). contrariant contrariul. contresigner contrasemnat. consommant consumi (tu ~). contrebande contrabandist. bâtissant construit. bâtit construim. contre contra. contrastant contrastând. forçait constrângere. consommes (tu ~) consumare. contrecarré contracarau. contrefont contraface (el ~). contremandé contramandează (el ~). bâtissez consul.] [mus. contremander contramandat. compteur conţine. contrat contraface. contraint constrângea. contrariait contrariant. consul consuma.<CONTRAbandă>. contre-attaquer contrabalansa. constructif constructor. contresigné contrast. construire construiesc.f. continent contor. consommons consumând. contrebasse [n. forcé constructiv. pression constrângi. contrariant [adj. constructrice construcţie. consommait consumat. contrer CONTRA.] contralumină.] contrariat.] [muz. bâtir.]. consommaient consumă (el ~). contrefort contragreutate [n. contrasté contrastau. choquer [quelqu'un]. contraire (le ~) contrasemna. contenir conţine. contrefaire contrafac (eu ~). contrebalancer contrabandă. contraire contrar (în mod ~). consommateur consumaţie. contenance contra. consommer consum (eu ~). contrecarrent (qu'ils ~) contracareze (el să ~). comptabilité contiguu contigui contiguă contigue.] contracara. conscient conştient (în mod ~). consommation conştient. contre-écrou contra ţânţarilor. conscience conta pe. contrecarrant contracarat. parer [éviter]. contrefaçon contrafaci. contrastait contrastând. contraste (il ~) . contrebandier contrabas [n.] contrastat. consomme (je ~) consuma (el ~). contrarier contraria (el ~).m. constitution [jur. contrastaient contrastează. contre-proposition contrapunct. forcer constrâng (ei ~). ennuyer. contrarié contrariază. contrarie (il ~) contrarietate. consommation consumator. contrefaisant contrafăcea. postiche. contrefaisaient contrafăcuse. forçant constrânge. contrecarrer contracara (el ~). contrefais (tu ~) contrafăcând.]. consciencieusement conştiinţă. forcent constrâng (eu ~). contigu contiguë continent. consomma (il ~) consumă (el ~).] constrânge. bâtis construieşte. contre-mesure contraordin. consciemment conştiincios. contreferai (je ~) contrafacere. contrecarre (il ~) contracareze (ei să ~). compter sur contabilitate. contrariété contrariind. contrordre contrapropunere. bâti construiţi. consomme (il ~) consumăm. constructeur. contrastant [adj. teneur. bâtissons construind. ennuie. force (je ~) constrângând. contrepoint contrar. contrefait (il ~) contraface (el ar ~). consommez consumau. contreferait contraface (va ~). force constrânge (el ~). contrefait contrafort. contrefait (il avait ~) contrafăcuseră. consciencieux conştiincios (în mod ~). contrepoids [n. contrefera contraface (voi ~).constituţie [jur. contre-révolution contraria. contrecarrait contracarând.f. contrejour contramanda. contient (il ~) conţinut.

conviendra convenit. poupard copilăresc copilărească. controverser controversat. contribuons contribuit.] coordona. contrôla controlăm. conversion convex. convalescence convenabil. contrôlant controlează (ei ~). convention convenţionel. contrôlable controlor de bilete [CFR]. enfant adoptif copil din flori. accablant. convertir convertire. arbre copăcel. écrasant [adj. convenir conveni (ar ~). enfant légitime copil minune.]. contrôle de (prendre ~) controversa. convaincant convinge.]. contribue (il ~) contribuie (ei ~). collaborer. conversation conversaţie cu agendă deschisă. contusion contuziona (se ~).]. contrôlons controlând. apport. cuit. contrôlait controlase. contredire contrazice (el ~). contretemps contraveni.] copoi [col. arbrisseau copârşeu [pop. convient convenţie.] copt copţi coaptă coapte. enfants copios..m. convalescent convalescenţă. convenablement conveni. comblez (vous me ~) copleşitor. enfant copertă. koporsó copchil [reg. contrastent contratimp. bombé. contredit (il ~) contrazis. enfant trouvé copil legitim. contrevenant [n. convaincu conviv. coopérer cooperat.] coopera. coopérative [n.] contur. contrôler controla (el ~). contrôlé (il avait ~) controlat.].] copoi [fig. convulsion cccoo cool [col.]. vérifier. combler (~ qqn) copleşi (el ~). coopératif cooperativă. conviennent convine.]. copier. contrôlé controlaţi (voi ~).45 - . collaboré cooperatist. contrôleur [SNCF] controlul (prelua ~). limier [fig. convocation convoi. photocopieuse copie. Md].] copleşi. convive convoca. bière [fun. fils unique copilandru. controversé controversă. contribuent contribuim. contribué contribuiţi (voi ~). contravention contrazice. enfant copil adoptiv. photocopie copil copii. pirater copiator. contrôle (il ~) controlez. copie de secours [PC] copie pe hârtie [PC]. submerger copleşiţi (mă ~).]. conversation à bâtons rompus conversiune. gamin copilaş. contribution control. coordination cccop copac. poupon. copie pirate [PC] copie xerox. doublure. copieux copios [masă]. cercueil. conventionnel conversa. coordonner coordonare. convoquer convocare. enfant prodige copil unic. chœur (en ~) . couverture copia. contumace [jur.].m. contrôlaient controlă (el ~). converser conversaţie. mûr cccor cor. contribuait contribuiau. conviction convins. reg. double [n. controverse contumacie [jur. flic [pop. Trans. contrôlez controlau. bambin. convenable convenabil (în mod ~).contrastează (ei ~).]. sabot [zoo.] contravenţie. contribuer contribui (eu ~). contribuaient contribuie. tirage [PC] copie pirat. contrôle controla. contribues (tu ~) contribuia. petit [n. copie copie de rezervă [PC]. conviendrait conveni (va ~). puéril copilărie.]. conversion converti. éplucher [fig. contusionner convalescent. accabler copleşi (~ pe cinieva). plantureux [repas] copită copite. combla (il ~) [fig. imiter. convexe convingător. contrôle (je ~) controlezi. cool [col. contrevenir contravenient. contrôles (tu ~) controlabil. contour contuzie. contribue (je ~) contribui (tu ~). convenu convin.] copleşi [fig. contribuez contribuţie. contredit contribui. convoi convulsie. bébé. convaincre convingere. contrôlent (ils ~) controlează (el ~). chœur cor (în ~). participer.

] coarne. coréen coréenne coresponda cu. correspondre. correspondait à (il ~) corespundeau cu. coréen corean [n. corail coraux corb corbi.] corturi. serpe [n.] corp corpuri. Coréen [n. police [typo] corp didactic. besogne. corps [phys.f. corrige (il ~) corectez. correspond. correspond avec corespondent. corsage Corsica. correspondu à corespunzător.]. cosmos cosor. mirabelle cord [anat. correspondre avec corespondai cu. tente (dresser la ~) corupe.].]. Corse cort [nn. correspondrait corespunde (el ~).] corporal. cornet cornier [fier]. étamer cositorit. Corée du Sud coreean coreeană. convoi.).] cort cu acoperiş în două ape. faucha (il ~) cosind. correctement corecta. conviennent corespund cu. bâtard corcoduşă. corpulent.]. corps corp [fiz. trompe d'appel cornet de hârtie . corriges (tu ~) corectură.cornete. correspondais avec (tu ~) corespondam cu (eu ~). correspond (il ~ à) corespunde [+D].corabia nebunilor. corrigé corectează (el ~).). Cerastium transylvanicum [bot] coroană coroane. corrige (il ~) corijez [neo. tente à arceaux cortegii.] coriandru. cordon bleu [gastron.]. nef des fous corai [neo. retouche corecţie.] corp de literă. corrompu [moralement] corupţie (fig. corrompt (il ~) [moral. coûter . fauchent coseşte. fauché cosiţă. corresponds avec (je ~) corespondezi cu. natte cositor. couloir. pourriture corvezii. adéquat. correspondre à corespundea cu. procession cortină. fort [adj.] cost. tente [f. corrompre [moralement] corupe (el ~). fauche (il ~) cosi (el ~). correspondu avec corespondează cu (el ~).]. corrigé corijează (el ~). Corinne corn [alim. vicieux. cosmétique cosmic. cortèges cortegiu. crochu corolă [bot. corriges (tu ~) Corina. croissant [n.46 - . correspondance. serre-tête cordial. conviendrait. rideau [théâtre] cortul (pune ~). correspondent à corespunde (ar ~). courrier corespondez cu. cordial cordial (în mod ~). corporel corporaţie. tente (planter la ~). corps didactique corpolent corpolentă. cordillère cordon bleu [gastron. équitable.]. fauchant cosit. corps (du ~) corsaj [neo.]. correct.]. corrompu. faucheur cosi.] corn [zool. cordialement cordilieră. étain cositori. faucher cosesc (ei ~). convenu. correspondant [adj. busqué. fenaison cosmetic cosmetică. balèze [pop.] corespondenţă. corolle [bot. corresponds avec (tu ~) corespunde.] corect corecţi corectă corecte. dépravé.]. croissant corn [muz.]. cornichon cornut.]. corriger de (se ~) corectare. canadienne (tente ~) cort iglu.] corupea. corruption corupţie (fig. corvée (de la ~) corvoadă corvezi. harmoniser. tente à arceaux cort interior.]. correspondant [n.] coral corali. corbeau corcit. corrige (je ~) corijezi. coriandre coridor. corrompait (il ~) [moral. corriger corecta de (se ~).]. cornière [fer] cornişon [neo. correction Coreea de Sud al Coreei de Sud.]. hybride.] corect (în mod ~). corvée cccos cosaş. cosmique cosmonaut. cosmonaute cosmos.] corupt. honnête [adj. convenir corespund. étamé cositul fânului.]. m. dépraver.] corean. correction corectat.]. cornu cornuţ [bot. corriger corijat [neo. coût costa. couronne coroiat. correspondais avec (je ~) corespondat cu. corrige (je ~) corectezi. correspondaient à corespuns. convient corespunde (el ~) [+D]. galerie [corridor] corija [neo. corporation corpului. gros. tente intérieure cort semisferic. corne corn de vânătoare [semnal. corail [adj. cor [mus. cœur cordeluţă. cortège.

coin.][bot. fendaient crăpi (tu ~). raccroche (je ~) cramponezi (te ~).] creastă [muntoasă]. fendrait crăpa (el ~).ro/cotidian/cotidian. écaille [d'un mur] coşcovi (a se ~) [un perete]. fêler crăpa (se ~).] costum. tagète [n.]. croyons credeţi. crevasse. créer creă [fig.pop. croyais credem. avaler. cauchemar cccot cot coate. cratère cratimă. cabaretier crater cratere. cotisation cotlon cotloane.costeliv costelivă. carpette cozonac. création creator.m. créateur creatură. tournant [n.] covoare.]. avale crede (ar ~). kasher coşmar. crête [géo. croyez crezând. fends (tu ~) cccre crea [fig. tournant [n. fendent crapă (el ~).]. crête (la ~) creastă.go. fendre crapă.f. raccrocher crampona. taillis.] cravaşe. fêlure crăpătură în zid. arête creastă [geo.]. fêlé crăpaţi (voi ~). =quotidien roumain cotitură. Noël. taillis [n. speaker craiovean.]. cote cotcodăci. fendis (je ~) crăpăm. fend (il ~) crăp (eu ~). pie [zool. caqueter [poules] coteţ de păsări.f. poêle [n. crûs crezut.] cracă [n. fendu. chétif costisitor costisitoare.][des oiseaux] creaţie. crête.] crăci. kosár coş (împletit) coşuri. complet [n. lézarder (se ~) crăpa (va ~). fente.][la păsări].] coşcoveală [a unui perete].f. crois (tu ~) crezu. rameau [n. crûs crezuşi.]. création creasta. Karácsony Crăciun (Moş ~). sanglant crâng. croirait crede (va ~).][col. créature crede. croira credea.].] cot la cot.] craniu cranii. boyauter (se ~)[pop. tapis [n. quotidien http://www.] cracul [geo. fendons crăpam (eu ~).] costum de. gercer. coude cot [cotitură]. raccroches (tu ~) crâncen. tiret cratiţă [n. quotidienne Cotidianul. fendez crăpătură. croyant crezi. habit de costume. costume costum bărbătesc. gerce crapă (ei ~). cravache cravată cravate. Noël (père ~) crăiţă [bot.] covoraş. cravate Crăciun. créa creat. souche [comptable] coţofană [zool.f.n. cheminée [pour la fumée] coş de hârtii. créé crea [fig. côte [géo. fendais (je ~) crăpat. raccrochait cramponat. carpe cras. fendait crăpă (el ~). pondre creangă [n. cercueil. brioche cozoroc. coupe-papier coviltir.m. crasse [adj. croit.] crengi.] crăpai (eu ~). piedmont (le ~) crainic [radio]. panier. piedmont [géo. fendra crăpa de râs [fam.ase-mba.]. cotiser cotizaţie. croyais credeam. bière [fun.] coupe-papier [neo.] cotiza. raccroché cramponez (mă ~). corbeille coş de fum.47 - .m. écailler [un mur] coşer. croie (qu'il ~) cred. coûteux. visière [d'une casquette] cccr crac [geo.].html cotidiană. crête [de montagne] creastă [n. crus. lézarde [f. réduit [n. corbeille à papier coşciug.] creare. coude à coude cota. fends (je ~) crăpa (ar ~).]. costumes coş coşuri. rameau [n. fendit (il ~) crăpa (prin ciocnire).pop. poulailler cotidian cotidiene. katlan cotor de chitanţier. croyait credeai. journal. cher [prix] costişă costişe.f. cru [de croire] .] crăpau. croire creadă (să ~). croient.m. Tagetes erecta crăpa. coter cotat. crois crede.] crâşmar. crût crezui.]. crâne crap.m.]. crête [n.].f. =de la ville de Craiova crampona (se ~). bâche covor [n. coté cotă cote.

critique critica. croissez creşti. montait creştem. lis [n. crème [cosmétique] cremă de ghete. fraya (il se ~ le chemin) croia (îşi ~ drumul). frayons (nous nous ~ chemin) croiră (îşi ~ drumul). montant crescut. assassin. esquisse. coupent (ils ~) [couture] croieşte. crayonne (il ~) creionez. parole. créosote crevasă. coupe (il ~) [couture] croieşti. espoir. critique [discipline] criticat. hausse creşteţi. croquis crocodil. meurtre. croît. croisière crochete. créance. bise criză. nigaud creier [aliment]. foi (être de bonne ~) credit. crime criminal. fraie (je me ~ le chemin) croiesc (îşi ~ drumul). crud.][la păsări]. frayai (je me ~ le chemin) croim (ne ~ drumul). crayonne (qu'il ~) crem [adj. espérance. crevasse cccri crimă. monter crească (să ~). élève (s'~). coupons (nous ~) [couture] croit. criminaliste criminalitate. croîs creştin creştină. crédit credita. Llioydia serotina [bot. croître. coupait (il ~) [couture] croială. crêpe [étoffe] crepuscul. monterait. point de vue credinţă (de bună ~).][des oiseaux] creşă. fraie (il se ~ le chemin) croieşti (îţi ~ drumul). frayer (se ~ le chemin) croi (îşi ~ drumul).].f.] [bot. meurtrier [n. crénelé crep. couper [couture] croi (el ~). couturier. coupeur croi 2 (a-şi ~ drumul). tailleur. criminalité crin. loyal credinţă. criminel.] cretin [med. crayonnait creionat.] criminalist. augmenté Adev 01/11/07 creşte (ar ~). fraies (tu te ~ le chemin) croii (îmi ~ drumul). croate Croaţia. croissait. coupez [couture] croitor. croisse (qu'il ~) cresc.]. tailler. croissent. crise crizantemă. cristalliser cristalizat.m. chrysanthème cccro croat. cervelle creion creioane. croîtra. crétin [fig. augmentation. élèverait. chrétien creştinism. crématoire cremonă. cristallisé Cristina. croyant. imbécillité creţişoară [bot. foi (de bonne ~) credinţă (de rea ~).]. crépuscule crepuscular. crocodile croi 1. crème [adj. augmente. crayonner creiona. cerveau creier [substanţă neuronică]. Croatie croazieră. Christine criteriu. crayonné creionă.48 - . opinion. couchant [n. assassinat. crèche [maternelle] creşte. crayon creiona. frayait (il se ~ le chemin) croiam (îmi ~ drumul). foi.crezut. critiqué crivăţ. crétin [méd. croîtrait. monté. foi (de mauvaise ~) credinţă (fi de bună ~). coupe (je ~) [couture] croiesc. critère critic (de artă). cru credincios. crédule. monte creşte (va ~). cristal cristalin. fraient (ils se ~ le chemin) croieşte (îşi ~ drumul).pl. critique critic (literar). [bot. élèvera.] cretinism. cristallin cristaliza. cervelle [alim. naïf.] cremă. croquettes crochiu. croyance. crayonna creionează (el ~). crépusculaire creson [bot. croissant. croissons creştere. coupa (il ~) [couture] croia. créditer creditat. coupais (je ~) [couture] croiască (el să ~). créneau crenelat. coupé [couture] croiţi. crémone crenel. cirage crematoriu. coupes (tu ~) [couture] croim. crème cremă (tartă cu ~). crayonne (je ~) creioneze (el să ~). coupe [couture] croiam (eu ~). augmentera creştea.] creier [organul]. christianisme cretin [fig]. augmenterait creşte (el ~). crédité creditor. Alchemilla sp. cresson [bot. loyauté.] cristal cristale. frayèrent (ils se ~ le chemin) .] creuzot. critiquer critică [disciplina]. coupe (qu'il ~) croiesc. crème (tarte à la ~) cremă [cosmetică]. frayais (je me ~ le chemin) croiesc (îmi ~ drumul). élever (s'~).]. crêtes [n.]. confiance. croîs crescând.] creste [n. crû.]. créancier credul credulă.] crinişor de stâncă [bot. augmenter.pl.f.

département Constanta [abréviation] cccu cu. chromé cromozomial. à haute voix cu vremea. lourdement cu toată siguranţa. n'empêche que cu tot. chèrement cu voce tare. chronique [n. d'autant moins cu atât mai rău. crucifix crucişător [nav. aux pieds nus Cu plăcere!. cube cub de gheaţă [frigider]. fiévreux cu picioarele goale. avec. tant pis cu bun simţ. par cu această excepţie. épargner cruţare (fără ~). crustacé cruţa.] crucifica. croix (la ~) crucea-pământului [bot. néanmoins. frayez (vous vous ~ un chemin) cromat [m. grandement cu privire la. par à-coups cu susu-n jos. croquer cronţănit. crucifier crucificat. à n'en pas douter cu toate acestea. chronologie cronometraj. chronométrage cronometru. tout de même. crochet cccru cruce cruci. tant mieux cu atât mai mult. crénelé cu febră. chroniqueur cronică [n.].] crud [violent]. cruel crudităţi. chronomètre cronţăni. glaçon [frigo] cubanez. malgré cu totul.f. Hepatica transylvanica [bot. cru [adj. à la longue cu toată greutatea. conquérir Adev 20/01/08 . complètement cu uşurinţă. ressemelable cu timpul.] cruciuliţă de munte [bot. froidement cu sânge rece. chronique cronicar. De rien ! cu prisosinţă. dans les nuages cu condiţia să. impitoyablement cruzime.f.]. au sujet de cu răbdare. Senecio rupester [bot.] cruciadă. cubain cccuc cuc cuci. patiemment cu răceală.] crud. chromosomique cronic [m. croisade cruciat. chronométrage cronometrare. froidement cu siguranţă. Heracleum carpaticum [bot. pourtant. à la longue cuarţ. aisément cu vârf şi cu-ndesat. cependant cu toate că. cruauté cruzime (cu ~). quartz cub. cruellement CT. crudités crunt. terrible crustaceu crustacee. sensé cu capul în nori. ménager. coucou cuceri.]. croiseur cruciuliţă.] crucea-voinicului [bot. Senecio glaberrimus [bot.]. lors même que. à coup sûr cu smucituri. à ceci près cu atât mai bine. croix. crucifix cruciuliţă [bot. croqué croşetă. d'autant plus cu atât mai puţin. pierre tombale crucea.].49 - . atrocité.croiţi (vă ~ drumul). crucifié crucifix.] cronologie.].]. chambardé cu talpă ce poate fi înlocuită. à condition que cu creneluri. croisé [hist.].

şi 3 pl. a supune un teritoriu cu puterea armelor. în loc de conquirĕre (Puşcariu 425.) 6. Sensul 1 este neol. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco. (pioşenie. a (se) închina.) A (se) supune. a lua. cuceritor. -ít). prez. a II-a cuceri verb tranzitiv singular plural (a) cucer'i cucer'ire cucer'it cucer'ind cucer'eşte cucer'iţi numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) cucer'esc (să) cucer'esc cucere'am cucer'ii cucer'isem singular a II-a (tu) cucer'eşti (să) cucer'eşti cucere'ai cucer'işi cucer'iseşi a III-a (el. cucernic. (înv. cinstit. 23 Jun 2007 | Greşeală de tipar infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu . 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar A CUCER//Í ~ésc tranz. v.f. conquerer. 3) A obţine prin luptă sau prin muncă susţinută. (A ~ simpatia tuturor. umilinţă. *conquerire(= conquirere). pios). Evoluţia care indică sensul 2 pare normală. 318. adj. ♦ A doborî ceva prin luptă susţinută. (respectuos. s.. 3 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí vb.f.. a prinde. a ocupa. subjuga. pios). 5. Tranz. 3. cf. A cuprinde. conquerire Sursa: NODEX | Trimisă de siveco. a omagia. preda. prov. 1. evlavie). cucerie. – 3. v. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco. pleca. adv. (După lupte crâncene au ~ cetatea.. (înv. II. cucer'iseţi a III-a (ei. supune. a ocupa. I. a se preda. 1 sg. Sursa: DER | Trimisă de blaurb. şi pl. Candrea-Dens.) A se umili. – Lat. (arogant). (Refl. repurta. 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. a (se) ruga umilindu-se. 2. adj. Sursa: DEX '98 | Trimisă de Felicia. conj.. DAR). (Refl. a dobândi. cucerésc. respect nemărginit). conquérir. REW 2155. – Der. câştiga.f. (umil. a implora cu umilinţă. dragostea sau bunăvoinţa). 1) A lua în stăpânire cu forţă armată. A câştiga. v. prez. v. Tranz. 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí (-résc. A-şi atrage simpatia. presupusă de Candrea-Dens. 3 sg. a câştiga. (evlavios). cucereá. – 2.. imperf. *conquaerĕre. cucereáscă Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco. (Înv. ind. Lat. şi refl. 2) A capta prin însuşiri deosebite (pentru a câştiga simpatia. cuceresc. conquérir.) a cuprinde. vb. s. s. necucerit. a supune. A cuprinde. /<lat. cucerit. cucerniceşte. (înv. a ocupa un teritoriu prin arme. ea) cucer'eşte (să) cucere'ască cucere'a cucer'i cucer'ise I (noi) cucer'im (să) cucer'im cucere'am cucer'irăm cucer'iserăm.) 2.IV. Fig. încânta. închina. pioşenie). v. a ocupa. adj. fără să fie necesară ipoteza unei influenţe sl. cucer'isem plural a II-a (voi) cucer'iţi (să) cucer'iţi cucere'aţi cucer'irăţi cucer'iserăţi.50 - . 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar A cuceri ≠ a elibera Sursa: Antonime | Trimisă de siveco. simplitate. fr. a câştiga dragostea sau bunăvoinţa cuiva. (care cucereşte). 13 Jun 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. cuceritură. din fr.7 definiţii pentru cuceri imperativ pers. – 1. a stăpâni.) A se supune. ele) cucer'esc (să) cucere'ască cucere'au cucer'iră cucer'iseră CUCERÍ. adj. vb. 3 sg. 4. 1.. cucernicie.

achat cumpărături (face ~). kukorica cucuvea [n. fout (il ~) culcându-se cu. immergé. sobriété cumpătat. manoir culbutor [auto].m. Trans. couches (tu te ~) culcuş. culture cultivat. coucher. coupable cult.] culc (mă ~ cu). achètes cumpătare. méditer à. couleur culori ţipătoare.51 - . couleurs tapageuses culpabil [neo. culinaire culise. culminant culoar. cruel cumplit [adv. cime [f. beau-frère cumnată. couche (je me ~) culca (el se ~). recueillir culege spicele căzute. s. couchent (ils se ~) culcă (el se ~).]. couchez (vous vous ~) culcă (ei se ~). méditation cugetat. clous de girofle [pl.cucerire. marmite cuctă [n. commissions (faire des ~) cumperi. couché culcat (~ pe jos). réflexion.] cuibăresc (ei ~).] [alim. culbuteur [auto. coffre. achète (j'~) cumpără (el ~). qui (à ~) cui [n.] cuirasă. belle-sœur cumpăra.] cucerit. médité cccui cui. comble du désespoir culminant. conquête cucerire [a unei redute]. foutre [vulg. cueillir. prise [mil. horriblement cumsecade.].] culă [n.] cujmă [bot. cuirassé [mar.m. nid [n. cultiver cultivare. Comment vous portez-vous ? Cum vă merge?.f.] cuie. connaître . couchai (je me ~) culcai (te ~).].][zool. culture cccum cum. achète (il ~) cumpărând. couchait (il se ~) culca (se ~).] culca 1.]. comme il faut. couloir. coulisses culme. malle cufunda.].] cuiburi.]. strix (le ~) cucuvelele. couchons (nous nous ~) culci (te ~).]. cuirasse cuişoare [pl. immerger. niche (il ~) cuibări (se ~).].].] cucuvele. choix [livre] cules. galerie [théâtre] cucuruz [reg. acheté cumpărător.] culme [fig. épouvantable.][zool. galerie [corridor] culoare culori. clou de girofle. sage cuminţi. cuit-vapeur [n.]. étendre culc (mă ~). comment cum [cauzal].]. abîmer. portemanteau cuirasat [mar. à bon chat bon rat Cum o duceţi cu sănătatea?. acheter cumpăr. acheteur cumpărătură. immersion cufundat. Olt. conquis cuceritor cuceritoare.n.] cccul culant. recueil culegere [carte]. sobre cumplit.][reg.].f. cueilli cules (de fructe). dévotion cuctă. foutant culege. cumuler cumulus. nicher cuier cuiere. couché (je m'étais ~) culcaseră (se ~). assagir cumnat. crête [de montagne] culmea bucuriei. secte cultiva. bonhomie cumula. lit (se mettre au ~).] culcase (se ~). Doronicum carpaticum [bot.]. gîte. bonhomme cumsecădenie. étendu (~ par terre) culcaţi (vă ~). comble de la joie culmea disperării.] culcai (mă ~). pageoter (se ~) [arg. fous (tu ~) culcă (să ~ cu). sombrer cufundare.] cucurigu [la teatru]. cogiter.f.] culme [muntoasă]. comble [géogr. culte cultă [n. couché (il s'était ~) culcasem (mă ~). achetant cumpărat. coulant [fig. sombré cugeta. comble [fig. couchais (je me ~) culcare. strix (les ~) cufăr.] cucuveaua. coucha (il se ~) culcăm (ne ~). baiser [vulg. vainqueur. glaner culegere [biblio.m. cumulus cccun cunoaşte. comme [cause] cum e turcul şi pistolul. caisse. cruellement. strix [n. accumuler.] cucuvea [zool. couchais (tu te ~) culcam (mă ~). maïs. cueillette culesul viilor. nichent (ils ~) cuibăreşte. coucher [n. conquérant cucernicie.]. penser cugetare. couche. couché (ils s'étaient ~) culcat. couche (il se ~) culcă (el se ~) [perf. vendange culinar. lettré cultură.][rel. fous (je ~) culc (te ~ cu). Comment vous portez-vous ? cuminte. clou cuib [n. réfléchir à. chouette [zool. couche [lit] culca (se ~ cu) 2.f.].

cuivre cuptor cuptoare. nettoies curăţenie. couler curg. courbant curbase. saisit. coupé [n. courant littéraire curentă. courant (mettre au ~) cununiţă [bot. chou curent. connaissant cunoscui. écailler curăţa (el ~). courroie [n.] [anat. saisi cuprins [n. imbu. couplent (ils ~) cuplează (el ~). connaîtrais cunoaşte (ar ~). saisir. nettoyions curăţase. comprendre cuprind (eu ~). coulent curgător. saisis (je ~) cuprind (ei ~).] cureaua. connaîtra cunoaşte (vei ~). courbe (je ~) curbă [n.] curent (fi la ~). englobe cuprindea. courbe (il ~) curbez.]. courant [adj.f. courage curajos curajoasă. courbent (ils ~) curbează (el ~). connaisse cunoaşte (ai ~). nettoyait curăţam (eu ~). coule (il ~) curge (va ~). courante (mettre de l'eau ~) curentă (trage apă ~). englober. couple (il ~) cuplet [muz. coupe (~ de champagne) cupă [la jocul de cărţi]. connaissez cunosc (ei ~). ~). courbe [adj.m. comprennent cuprinde (el ~). couplé cuplează (ei ~). naguère curând (foarte ~). courroie (la ~) curechi [reg. vaillant. courant (tenir au ~) curent alternativ. courant d'air curent electric.] cupleze (să ~).].f. courant [n. couplage cuplat. couplant cuplare. nettoyé curăţaţi. connaissent (ils ~) cunosc (eu ~). connus cunoşteam. bientôt curând (de ~). table de matières cupru.] [auto] cupiditate. compris. courant électrique curent literar. nettoie curăţa [legume. derrière [n. nettoyé (il avait ~) curăţat. connu cunoscuţi. connaissais cunoşti. Spiraea ulmifolia [bot. net [propre] cură. propre [pas sale]. courbé (il avait ~) curbat. couple [méc. courbait curbând. ruisseler curgea. épuration. couple cupolă. nettoyons curăţind. nettoie (je ~) curăţ.f. arc-en-ciel curea [n. courant (être au ~) curent (în mod ~). saisissait cuprins. courageux.] curbură. courant.] curele. courant (mettre au ~) curent (ţine la ~). pétard [pop. couplage cuplând.] curentă (instala apă ~). courbe [n. éplucher curăţa de solzi (a ~). nettoie (il ~) curăţăm. dôme. flux.] cuplu cupluri. couplet [mus. coupler cuplaj. fraîchement.] curaj.]. four à micro-ondes cccur cur [vulg. courante (mettre de l'eau ~) curge.] cccup cupă. comprend. coulait . dinde curcubeu curcubee. coupole cupon cupoane.]. nettoyage. connais (tu ~) cunoştinţă cunoştinţe. nettoiement curb. connus (tu ~) cunoscut. connaissance cunoaşteţi. cœur [cartes] cupă mică. nettoyais (je ~) curăţam (noi ~). coupelle cupeu [auto]. inclus [adj. couple (qu'il ~) cuplu. coulera curge (vor ~).]. tailler curăţ (eu ~). couleront curge şiroaie.]. courante [adj. coulant curge (el ~). dindon curcă. convoitise cupla. coupon cuprinde.f. nettoyant cureţi.52 - . Transilv.]. courbé curbează (ei ~). nettoient curăţă (el ~). fructe]. connaîtras cunoaşte (voi ~). nettoyer. téméraire curând.cunoască (să ~). coupe [championnat] cupă (~ de şampanie). connaissance cunoştinţă (aduce la ~). cul [vulg. connaîtrait cunoaşte (va ~). courbure curcan. connus (je ~) cunoscuşi. cure curăţa. accouplement.]. couramment curent (pune la.]. netteté [propreté] curăţire. four cuptor cu microunde. nettoyez curăţă. connaîtrai cunoaştem.]. prochainement curat. nettoie curăţă (ei ~). courber curba (el ~). connais (je ~) cunoscând.] curba. connaissons cunoaştere. courant alternatif curent de aer. propreté.

curgeau. coulaient curs. coulé curse. coula cursese. coulé (il avait ~) curseseră. coulé (ils avaient ~) curier. courrier curios. curieux curios (în mod ~). curieusement Curm.. col [de montagne] [abréviation cartographique] curmal. dattier curmală. datte curmătura [geo.]. col (le ~) [de montagne, géo.], selle (la ~) curmătură [geo.]. col [géo.], selle [géo.] curmezişul (de-a ~). travers (de ~), travers (à ~), travers (en ~) curpen de munte [bot.]. Clematis alpina [bot.] curry. curry curs. cours cursuri curs (în ~). cours (en ~) curs de perfecţionare. stage de rattrapage curs de recuperare. cours de rattrapage cursă. piège [s.m.], guet-apens, feinte [nf.] [fam.] cursă [mar.]. cours [mar.] cursor. curseur [PC], curseur curta de păsări. cour (faire sa ~) curte [n.f.]. cour [n.f.] curte (a unui rege) curţi. cour (~ d'un roi) curte (face ~). cour (faire sa ~) Curte de Casaţie. Cour de cassation curte de păsări. basse-cour curte interioară. cour intérieure, patio [n.m.] curtea curţile. cour (la ~) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). la Cour européenne des Droits de l’Homme Adev 28/02/08 curtenitor. affable, galant curtenitor (în mod ~). galamment curtoazie. affabilité, galanterie, courtoisie curţii curţilor. cour (de la ~) curvă. pute, pétasse, prostituée, putain. kurva curbimetru [topo.] curbimetre. curvimètre [topo.] cccus cusătură. couture cusătură aparentă. surpiqûre custode [la muzeu]. conservateur [musée] cuşcă. cage cuşcă a câinelui. niche de chien cuşca lui Faraday. cage de Faraday cuşetă. couchette cccut cută. pli cutezanţă. audace cutezător. audacieux, intrépide cutie. boîte, caisson cutie cu bijuterii. écrin cutie de vioară. étui à violon cutreiera (~ mările). franchir (~ les mers)

cutreiera prin magazine. courir les magasins cutreierat (~ mările). franchi (~ les mers) cutremur de pământ. tremblement de terre cutremura (a ~). ébranler cutremură (ei ~). ébranlent cutremură (el ~). ébranle cutremură (el ~) [perf. s]. ébranla cutremura (se ~). trembler cutremurat. ébranlé cuţit. canif, couteau cuţit de altoit. serpe [n.f.] cuţit de tăiat hârtie. coupe-papier cuţite cu (fi la ~). prises avec (être aux ~) cccuv cuvă. bac [cuve] cuvânt, cuvînt cuvinte. mot, parole cuvânt cu cuvînt. littéral cuvânt de ordine. consigne, mot d’ordre cuvântul (a lua ~). parole (prendre la ~) cuvântul titlu [abrev.]. (~) cuvinte [pl.]. propos [pl.] cuvinte încrucişate. mots croisés cuveni. convenir cuveni (s-ar ~). conviendrait cuveni (se ~). devoir, falloir cuveni (se va ~). conviendra cuvenit. convenu, requis cuvin. conviennent cuvine. convient cuvine să facă ceva (se ~). être censé de faire qqch. cuvertură. couverture CV. département Covasna [abréviation] cvasi-. près CS. départ. Caras-Severin [abréviation] ddda D-nă. Mme d-ră. mlle D.. Colline de… [abréviation cartographique] da [afirmativ]. si [affirmatif], oui da. fournir, attacher, donner

- 53 -

Infinitiv: a da Gerunziu: dând Participiu: dat a fi dat

Indicativ
Prezent eu dau tu dai el dă noi dăm voi daţi ei dau Mai mult ca perfect eu dădusem tu dăduseşi el dăduse noi dăduserăm voi dăduserăţi ei dăduseră Perfect compus eu am dat tu ai dat el a dat noi am dat voi aţi dat ei au dat Perfect simplu eu dădui tu dăduşi el dădu noi dădurăm voi dădurăţi ei dădură Imperfect eu dădeam tu dădeai el dădea noi dădeam voi dădeaţi ei dădeau

- 54 -

da (el va ~). donnera (il ~) da (vei ~). donneras (tu ~) da (voi ~). donnerai (je ~) dat daţi dată date. donné, fourni dau (ei ~). donnent, fournissent dau (eu ~). donne (je ~), fournis (je ~) dă. donne (il ~), fournit dă-i. donne-lui dă-mi. donne-moi dă-te la o parte. pousse-toi ! dând. fournissant, donnant dădea. donnait (il ~) dădeai. donnais (tu ~) dădeam (eu ~). donnais (je ~) dădeau. donnaient dădu. donna (il ~) dădui. donnai (je ~) dăduse. donné (il avait ~) dădusem. donné (j'avais ~) dăduseră. donné (ils avaient ~) dăduserăm. donné (nous avions ~) dăduserăţi. donné (vous aviez ~) dăduseşi. donné (tu avais ~) da afară. porte (mettre à la ~), congédier da afară [fam.]. débagouler [fam.] da ajutor. porter secours da ascultare. obéir dat ascultare. obéi dând ascultare. obéissant [vb.] da de băut. régaler da cu banul. pile ou face (jouer à ~), tirer à pile ou face da buzna. engouffrer, faire irruption da din cap. hocher da drumul. relâcher, lâcher da foc. incendier, mettre en feu da gata. terrasser da cu împrumut. prêter dat cu împrumut. prêté daţi cu împrumut. prêtez dau cu împrumut (ei ~). prêtent dau cu împrumut (eu ~). prête (je ~) dă cu împrumut. prête (il ~) dăm cu împrumut. prêtons dădea cu împrumut. prêtait (il ~) dădeam cu împrumut (eu ~). prêtais (je ~) dădeau cu împrumut. prêtaient (ils ~) dădu cu împrumut. prêta dând cu împrumut. prêtant da înapoi. régresser, reculer da o injecţie [cuiva]. donner une piqûre à [qqn.] da lecţii. enseigner da mare (se ~). pavaner da o mână de ajutor. donner un coup de main da cu mătura. donner un coup de balai da naştere. accoucher da năvală de ajutor. faire irruption da ortul popii. mourir da osteneala (-şi ~). mal (se donner du ~) da papucii (cuiva) [pop.]. semer [pop.]

da în pârg. colorer [fruit] da pe patine (se ~). faire du patin à glace da peste. tomber sur [par hasard] dat peste. tombé sur [par hasard] dau peste (eu ~). tombe sur (je ~) [par hasard] dă peste. tombe sur (il ~) [par hasard] dădu peste. tomba sur (il ~) [par hasard] dădui peste. tombai sur (je ~) [par hasard] dădură peste. tombèrent sur (ils ~) da un picior. donner un coup de pied da un pumn. donner un coup de poing da pe raţie. rationner da un rateu [auto]. pétarader [auto] da un răspuns negativ. répondre par la négative da la rindea. raboter dat la rindea. raboté da de-a rostogolul (se ~). culbuter da seama (a-şi ~). apercevoir, rendre compte (se ~ de) da sentinţa [jur.]. prononcer une sentence [jur.] da sfaturi. faire des recommandations da târcoale. rôder da un telefon. donner un coup de fil, passer un coup de fil, donner un coup de téléphone da în vânt după (se ~). toquer de (se ~) dacă. si [conditionnel] dacă e cazul. échéant (le cas ~) dacă nu. sinon Dacia [n.f.]®. Dacii (pl.) =Renault 12 fabriquée en Roumanie Dacii [n.f.]®. =Renault 12 roumaine dactil [prozodie]. dactyle [prosodie] dactilic. dactylique dactilografă. dactylo [fam.] dddad dada [artă]. dada [art] dafin. laurier dai cu împrumut. prêtes (tu ~) dală dale. dalle, carreau dală [n.f.]. carreau [n.m.] [constr.] dalie [bot.]. dahlia daltă. ciseau daltonism. daltonisme daltonist. daltonien damasc [textil]. damas [textile] damă. dame dame [joc]. jacquet [jeu] damigeană. dame-jeanne damnare. damnation damnat. damné Damocles (sabia lui ~). Damocles (épée de ~) Danemarca. Danemark danez. danois dangăt funebru [de clopot]. glas dans. danse [n.] dansa. danser dansator pe sârmă. fil-de-fériste dansează. danse (il ~) dddar dar. mais, cependant, donc, néanmoins, or [conj.]

- 55 -

dar [n.] daruri. présent [cadeau], cadeau dar de Anul Nou [n.n.]. étrennes [n.f.pl.] darac. cardeuse dare de seamă [n.f.]. compte rendu [n.m.] darnic darnică. généreux, libéral dartorii (cu ~). dette (en ~) dddat dat. date dat drumul. relâché dat fiind că. comme [cause] dat gata. terrassé dat papucii [pop.]. semé [pop.] data. dater dată. donnée dată [ştiinţifică] date. donnée [n.f.] datină. coutume, usage dator. redevable datorat. dû [adj.] datorată. due [adj.] datorată (sumă ~). due (somme ~) datorie. devoir [n.], débit, dette datornic. débiteur Datura stramonium. stramoine [n.f.] [bot.] daună. préjudice, dommage dddă dăltui. ciseler, cisailler dăltui (el ~). cisela (il ~) dăltuia. ciselait dăltuieşte. cisèle (il ~) dăltuit. cisaillé, ciselé dăngăni. tinter [cloches] dărăci. carder dărâma (se ~). crouler dărâmături. décombres, débris [pl.] dărăpăna (se ~). ruiner, tomber en ruine dărnicie. générosité dărui. appliquer dăruire de sine. don de soi dăuna. porter préjudice, nuire, endommager dăuna (ar ~). nuirait dăuna (el ~). nuisait dăuna (va ~). nuira dăunând. nuisant dăunat. nui dăunează (el ~). nuit (il ~) dăunez. nuis (je ~) dăuneze (să ~). nuise (qu'il ~) dăunezi. nuis (tu ~) dăunător. nuisible dăunători [pl.]. vermine dddâ dâmb. colline, monticule, butte, tertre. domb dâmbul. butte (la ~) dâră. sillage, trace dârdâi. grelotter dârz. tenace dârzenie. ténacité ddde de. par [agent]

de [conj. cond.]. si de [prep.]. de de [sprijinit]. contre [appui] de-abia. à peine de aceea. pour lors de acolo. de là, en [adv.] de acord. d'accord de altfel. d'ailleurs de aproape [armă]. à bout portant de asemenea. itou [fam.], également de aşa manieră încât. de telle manière que de-a baba oarba. colin-maillard de-a binelea. pour de bon de bun simţ. sensé de bună credinţă. de bonne foi de bună seamă. à coup sûr de când. depuis lors, depuis quand de câte ori. combien de fois de către. par [agent.] de ce. pourquoi de cinci ori. quintuple de consistenţa smântânii. crémeux de culoarea. couleur de de curând. dernièrement, récemment, nouvellement de-a curmezişul. de travers de demult. d'antan de fapt. en effet de-a fir a păr. de fil en aiguille de fiu. filial de frate. fraternel de-a îndărătelea. à reculons de îndată ce. dès que, dès de Jos [geo.]. Bas(se)… [géo.] de la. de, en [adv.], depuis de-a lungul. le long de, de long de la mică distanţă [armă]. à bout portant de mâna întâia. de première main de mântuială. à la va-vite de mare anvergură. de grande envergure de mijloc. médian de Mijloc [geo.]. Moyen(ne)… [géo.] de mult. depuis longtemps de mult timp. de longue date de-a-ndărătelea. à reculons de-a-ndoaselea. à rebours de nici un fel [fam.]. nullement de nuntă. nuptial de obicei. d'habitude de odinioară. d'antan de oraş. citadin de parcă. comme si [comp. hypothétique] de pe o zi pe alta. au jour le jour de proastă calitate. de mauvaise qualité de prost gust. de mauvais goût de puţin timp. depuis peu de puţină vreme. depuis peu, récemment de rău augur. de mauvais augure, néfaste de rea credinţă. de mauvaise foi de Sus [geo.]. Haut(e)… [géo.] de veci. éternel

- 56 -

débiteur deborda.]. défavorable defăima. déduis (tu ~) dedus.] defini. débordant debordat.] [fam. décevoir decepţionant. suffisant [adj. déduire deduc. débarquer debil debili debilă debile. décevant decepţionat.] dealuri. dédicace deduce. déborder debordant. défilé defileu [n.] deceda. déclenchement declanşator. ratiocination dddef defavorabil. défensive [n. déclamer declanşa.n. déduis (je ~) deducem. au dessus. invalidé declară.].] decis.f. est décédé à l’hôpital Adev 11/11/07 decembrie. débarrasser debarca. invalider declara vinovat. mourir decedat decedată.dea (el să ~). déficient defilare. pavoiser decorare. déchiffrer decofeinizat. nullement defensiv. décliné declină (ei ~). étourdissant [adj. dessous. professe (il ~) declin. décline (il ~) decoda.][la réputation] defăimare.] dddec decadă. décor decora. au-dessous dedica.].] decolteu.] dealul dealurile. déclencheur declara. coteau [n. professé declarat nul. susciter declanşare. décisif decizie. déclin declina. défini definitiv. débrayer debut.] deficient.57 - . décortiqué decupa. honnir decăzut. débile. débordé debordează. déclencher. déduisez deduci. décorateur decoraţie.] defileul.] decor. dessus. suffi deal [n. décolleté [adj. que [comp. débandade.]. déroute debarasa. décadence decădea. déception decepţiona. au dessous. pavoisé decorativ. professer declara nul. doyen decapsulator. coteau (le ~). décédé a decedat la spital. vice defecte (cu ~).f. début debuta. décliner declinat. là-dessus deasupra (pe ~). décennie decent. déclarer coupable declarat. diffamer. déduisons deduceţi. décapsuleur decât. déchoir decădea din drepturi.n. débit debitor. défectueux defel. gorges [n. déficient. décolleté [n.].f. fautif defecţiune. imperfection. décortiquer decorticat. décision declama. décembre deceniu. fauché [fig. noircir [fig.] [géo. déclarer. décollage decolare eşuata. deb [n. déçu decerna. défaut. décadent decadenţă. adonner. décollage manqué Antena 3 decolora. décoller decolare. diffamation defect. colline (la ~) deasupra. parer. décoratif decorator decoratoare. défensif defensivă. gorges (les ~) [géo. décaféiné decola. au-dessus. déborde debreia.sg. décade decadent. décoration decortica. mort. aucunement.m. honni decan. découper dedesubt. là-dessous dedesubtul. décent decepţie. décolorer decolorat. assez. déduit deducţie. débuter debutant. dédier dedica (se ~). résolu. défilé [géo.pl. donc decide. déchu decăzut din drepturi. décider decima.] deconcertant. définir definit definită. définitif . décidé decisiv. donne (qu'il ~) deajuns. fautif. décoration decorat. déclinent declină (el ~). décimer decimat. étiolé decoltat. mort deci. déduisent. décorer. débutant debutantă. faucher [fig. plus (en ~) dddeb debandadă. décerner deces. frêle debit. décès. panne defectuos. colline [n. dévouer dedicaţie.

dignitaire demnitate. méprisable demn de milă. distinguer deosebea. franchi (~ un obstacle) deplânge. épaisseur dentiţie. indéformable deformând. écarté depăşi. dégradé degresat. divergence deosebise. déjeuner dddel delega. délicat. délire delira. déléguer delegat. distinguons deosebind. distinct. délicatesse delicatese. d'antan ddden denatura. mouchard. démarrer demers. insigne [adj. cafard [dénonciateur] dddeo deoarece. distinguent deosebesc (eu ~). délicieux deliciu. nullement deltă. plaint deplorabil. écrémé (lait ~) deie (el să ~) [reg. tact. loin (au ~) depărtat. digne demn de dispreţ. différencier. département français d’outre-mer Adev 13/02/08 departe. délirer delirant.] degetul mare. singulièrement deosebiţi (voi ~). intentionné delicat delicată. pleurer sur deplâns. épais densitate. écarter depărtare (în ~). doubler [auto] depăşind. altèrent deformez. suave. délit delicvent. pouce deghiza.]. car. loin departe de. dé à coudre degetăruş pitic [bot. déborde. déliquescent delir. dignement demodat. dégrader. altère. gelé degeră. soudain.] delicatesă. déborder. à dessein. Soldanella pusila [bot. également deosebi. gelure deget degete. fausser. dépucelée deforma. distingué (ils avaient ~) deosebit. distinguait deosebeai. donne (qu'il ~) deja. fragile. altération denigrare. démarche demi-. orteil degetar. dépression [abréviation cartographique] departament de peste mări al Franţei. distinguez dddep Dep. vicier denaturare. gèle (il ~) degerătură. dégradation degradat. déportation depou. dignité demnitate (cu ~).]. altérant deformare. distingué (j'avais ~) deosebiseră. denim dens. franchir. semidemn. vain (en ~) degera. déguiser. d'ores et déjà.. dentition denunţător. dépasser. franchir (~ un obstacle) depăşi [auto]. distinguais (je ~) deosebesc (ei ~). déformer. gourmandises. part (à ~) deosebit de (în mod ~). doigt deget (~ de la picior).58 - . délices. délégué delfin. fin [adj. loin de depărta (a ~). dauphin deliberat. tout d'un coup deoparte (a se ţine ~). distingue (il ~) deosebeşti. déjà dejuca. désuet. écrémé degresat (lapte ~). subitement. travestir degrada. aucunement. démoralisation demult (de ~). franchissant (~ un obstacle) depăşit depăşită. franchissent (~ un obstacle) depăşeşte. altère degaja. delta dddem demara.]. délice delict. geler degera (el ~). doubler depăşesc. obsolète demoralizare. délirant deloc. puisque. débordé. distingue (je ~) deosebeşte. altéré deformează.deflorată. délicatesse delicios. dépôt . gelait degerat. distingues (tu ~) deosebi (se ~). distingué (il avait ~) deosebisem (eu ~).]. médisant denim [neo. dégager degeaba. pitoyable deportare. altération deformat. écart (se tenir à l'~) deopotrivă. distinguant deosebire de opinii. caduc. franchit (il ~ un obstacle) depăşi (~ un obstacol). déjouer dejuna. parce que deodată. friandises. fois (à la ~). minable demnitar. altérer deforma (care nu se poate ~). chatteries delicateţe delicateţi. médisance denigrator. distinguais (tu ~) deosebeam (eu ~). différer deosebim. détériorer degradare. teneur.

dépréciation depresiune [geo. dérivé derivă (ei ~). dérapa derapează (el ~). dérape (qu'il ~) derbedeu. dérouta (il ~) [fig. achever desăvârşesc.] derutând. sorcellerie descărca. ouvrir deschid (eu ~). rabaisser deprecia (se ~). dérouté (il avait ~) [fig. déroutant [adj. sauve-qui-peut derută (el ~). fraient (ils se ~ le chemin) deschid ei ~). dépraver depravare. dérégler deregla (el ~). fraie (je me ~ le chemin) deschid (îşi ~ drumul). achève. habitude depune bilanţul. épais. dépréciaient (ils se ~) depreciază (ei se ~). ouvre (il ~) deschide (îşi ~ drumul). touffu desăvârşi. dérouler derula (el ~). dérangea (il ~) deranjăm.] derutase (el ~). dépression [géo.]. déroutait (il ~) [fig.] derviş. gênent deranjează (el ~). dérèglement dereglat. gênaient deranjă (el ~). frayait (il se ~ le chemin) deschideam (îmi ~ drumul). déchausser descântec.] derulase. dépravation depravat. déroulé derulează (el ~). dérive (il ~) derivă (fi în ~).] deriziune. ouvrez . dérouter [fig. ouvrent deschidă (să ~). dépravé. dérive (être dans la ~) derivă [n. déroule (il ~) derulare. gêné. parfait. derviche dddes des. codru/păr]. déroulant derulant. dérangé deranjaţi.] derutează (el ~). déranger. dérangement [méc. déroute (il ~) [fig. achèves desăvârşim. lignée. dérangeant deranjat.] derutant. dru des [stufos] deasă [stufoasă]. vicieux deprecia. dépôt deprava. faire feu. dérangeons (nous ~) deranjează. frayer (se ~ le chemin) deschide (ar ~). porter plainte deputat. dérapé derapă. prêter serment depune mărturie. frayais (je me ~ le chemin) deschidem. filiation. dermique derula. déposer son bilan depune jurământ.depozit.] derută.] [fig. décharger descărca de pe un site [PC]. déranger [méc. dérange (je ~) deranjeze (el să ~).]. dérisoire dermic. dérèglement.]. déréglait dereglare.] ddder deranj.].59 - . dérange (qu'il ~) deranjezi. déroulant [adj. déroulait (il ~) derulând. gênait deranjând. ouvrirait deschide (el ~). dérapait (il ~) derapând. déroulé (il avait ~) derulat. gêne (il ~) deranjează (ei ~). dérivent (ils ~) derivă (el ~).] derapa. ouvre (j'~) deschid (îmi ~ drumul).] deprinde. dérangent (ils ~) deranjează (ei~). dérapant derapase. achevé desăvârşiţi. dérangez deranjau. accoutumer deprindere. déprécier. ouvrira deschide focul [mil. achevons desăvârşit. dépréciait (il se ~) depreciau (se ~). déprécient (ils se ~) depreciază (el se ~).]. ouvrir le feu deschidea (îşi ~ drumul). déranges (tu ~) deranjament. ouvre (qu'il ~) deschide (a-şi ~ drumul). déprécie (il se ~) deprecieze (el să se ~). fréquent des [d. déprécie (qu'il se ~) depreciere.] deruta (el ~).] derutat. accompli. déroute. député [n. dérision derizoriu. déréglé deriva [vb. achève desăvârşeşti. télécharger [PC] descendenţă. dérouté [fig. descendance deschide. voyou deregla. dérangement [méc. dériver derivat. déroulement deruta. dérange (il ~) deranjez (eu ~). dérapé (il avait ~) derapat. gêner deranja (el ~). dérangement deranja. ouvrons deschidem (ne ~ drumul). dérive [n. déroutant [fig. achevez descăleca. frayons (nous nous ~ chemin) deschideţi. porter témoin (se ~) depune plângere [jur. dérape (il ~) derapeze (el să ~).].]. fraie (il se ~ le chemin) deschide (va ~). achèvent desăvârşeşte. dérangeait (il ~). déraper derapa (el ~). mettre pied à terre descălţa.

déferait desface (el ~). désoviétisé despacheta. diminuer descrie. dédommager despica. déroutant [adj.] desiş. séparé (il avait ~) despărţiseră. clair [couleur] deschis [fig. fendrait despica (el ~). fendra despicai (eu ~). fendu . séparé (nous avions ~) despărţit. défait. sépares (tu ~) despărţea. sépare (il ~) desparţi. développement desfătări. aux pieds nus descumpăni. débauché desfăşura.60 - . séparent despartă (ei să ~). culori]. séparateur despărţitură. fraies (tu te ~ le chemin) deschidere. sépare (qu'il ~) desparte. impraticable desigur. défait. enleva desfăcut. déconcerté descumpănitor. rebuter descurajează (ei ~). effeuiller desfunda. séparant despărţise. enlèves (tu ~) desfăcea. ouvris (j'~) deschisei (îmi ~ drumul). frayai (je me ~ le chemin) deschiseră (îşi ~ drumul). putréfier descompunere. sépare (je ~) despart (ei ~).] descuraja. séparer despart (eu ~). ouvertement deschis [d. fendis (je ~) despicam (eu ~). s-a desfăşurat. dessert desface. déchiffrer desovietizat. pieds nus (aux ~). déconcerter descumpăneşte. libertin desfrâu. fendait despica (va ~). altéré descoperi. débarrasser descotorosi de. fends (je ~) despica (ar ~). fraya (il se ~ le chemin) deschisei. défaisons. ouvrit (il ~) deschise (îşi ~ drumul). développer desfăşoară (el ~). décomposer. dévergondage desfrunzi. ouvrant deschizi. rebutent (ils ~) descurajează (el ~). enlevons desfaceţi. putréfaction.] descumpănit.] deschisă. défaire desfac (eu ~). enlève (j'~) desfac (ei ~). séparaient despărţi (el ~). suppression desfrânare. dissipation descompus. certainement. rebute (il ~) descurca (se ~). déroulement. séparation despărţitor despărţitoare. déroulant [adj. fendre despic (eu ~). déroulait (il ~) desfăşura [plat]. enlève (il ~) desface (va ~). dégager descreierat. décrire desculţ. étaler [à plat] desfăşurând. ouvert. enlevé desfăcător de sticle. carrément deschis (în mod ~). souvent desert. assurément. case despăgubi. découvrir descoperire.] desfăşura (el ~). enlèvent. corruption [altération] descompunere (~ morală). ouverture deschizător de conserve. sépara despărţim. ouvris (tu ~) deschizând. franc [adj. choque (il ~) [qqn. déroulé (il avait ~) desfăşurat. débauche. s’est déroulé Adev 03/12/07 desfăşurare. découverte descotorosi (se ~). dessiner desenator. altérant descompune (se ~). putréfier descompunându-se. certes [adv. libertinage desfrânat. fourré desluşi. séparait despărţeau. défaisait desfăcu. séparé (ils avaient ~) despărţiserăm. ouvres deschizi (îţi ~ drumul). délices desfiinţare. débrouiller desen. décapsuleur desfânat. défais (tu ~).] deschise (el ~). sincère. ouvre-boîtes deschizător de drumuri. libertinage. déballer despărţi. défont desface (ar ~). enlevez. déchiffrer descompune. altération. séparé despărţiţi (voi ~). choquer [quelqu'un].deschideţi (vă ~ drumul). frayez (vous vous ~ chemin) deschis. écervelé descreşte. déroule (il ~) desfăşoară (care se ~). dessin desen animat desenului animat. déroulé. défaites desfaci. fendais (je ~) despicat. déroulant desfăşurase. dessinateur deseori. séparez despărţire. pionnier descifra. séparons despărţind. frayèrent (ils se ~ le chemin) deschiseşi. défera desfacem. dessin animé Adev 13/04/08 desena. débouchage desfundat. déboucher desfundare.] [fig. défais (je ~). dérouler. séparent (qu'ils ~) despartă (el să ~). révélation.

devenait deveni (ar ~). assez. dévie deviază (ei ~). sur desprinde. impuissant . détériorer. devise devize [fin. pâlir devenit livid. destinée. destination destinde. différent [n. dégrader. déçu dezaproba. détient deţine (va ~). dépréciaient (ils se ~) devalorizează (ei se ~). fendez despicau. dévotion devreme. destitution destrăbălare. tôt (au plus ~) dextroză. détenant deţine (ar ~). détention deţinut. voué devoţiune. détiendrait deţine (el ~). détacher desprins. dérouter [un avion] deturnă (el ~ un avion).] deşerta.] dezamăgi. développement deveni. dépréciation devansa. dévouer devotat. désuet. ravage devastat. détail detaşa. livrer un secret destăinuise secretul. décevoir dezamăgit. détacher detaşare. fend (il ~) despică (el ~) [perf. dévier. pâlit (il ~) devia.61 - . s. détenu deţinut [n. pâli devine livid. tôt devreme (cel mai ~). déviation. libertinage destrăbălat. destiner. dérive (il ~) [direction] deviere. fendit (il ~) despicăm. devises [fin.]. dévasté developa [foto.]. dévorer devota (se ~). destinataire destinaţie. détenait deţinere.]. l'autre jour dddev devaloriza. blâmer dezarmat. détourner deviat. déprécie (il se ~) devalorizeze (el să se ~). dérouta (il ~ un avion) deţine. déviation deviază. réveiller deşteptare. caduc caduque desuuri. fendaient despică (ei ~). détachement detaşat. fendent despică (el ~). vouer destinatar. détriment (au ~) deturna. fendons despici. détective. déterminer detesta. réveillé deşuruba. devenu devin. suffisant [adj. sort destina destinat. livré le secret (il avait ~) destin. intelligent deştepta. détaché destăinui secretul (el ~). malentendu. devient deveni livid.]. détiens (tu ~) deţin. couper les cheveux en quatre despre. détourner deturna [un avion].m. mésentente. engouffrer. dériver [changer direction]. deviendra devenit. limier [fig. dévaster. déteindre. malin. devenir devenea. fends (tu ~) despica firul de păr în patru. deviennent devine. livra le secret (il ~) destăinui un secret. prendre contrôle de. détienne deţinând. réprouver. abîmer deteriorare. détailler detaliu. détonation detonator. deviendrait deveni (va ~). ravager devastare. détenir deţii. vider deşeu. dérivent (ils ~) [direction] deviază (el ~). détestable detestat. déprécient (ils se ~) devalorizează (el se ~). déprécier devaloriza (se ~).] devora. dépréciait (il se ~) devalorizau (se ~). détournement deviză. suffisamment destupa.despicaţi (voi ~).]. infester. détiennent deţină (să ~). devancer devasta. libertin destul. détester detestabil. amorce detractor. détaché detectiv. n'empêche que deştept. détiendra deţinea. débouchage desuet desuetă. détendre destitui. détesté detonare. dévisser dddet detalia. réveil deşteptat. médisant detrimentul (în ~). déprécie (qu'il se ~) devalorizare. dérivé [direction] deviaţie. dessous [n. détention deteriora. développer developare. deviens (je ~) devin (ei ~). déchet deşi. de bonne heure. détiens (je ~) deţin (ei ~). destituer destituire. même si. dégât determina.] detenţie. dextrose dddez dezacord. déboucher destupare. prisonnier [détenu] deunăzi. décrocher.

idiome.]. différer diferit. persoane]. dicté dictator. différence diferenţia (se ~). démenti deznădejde. débattent dezbate (ar ~). libérer. écœurer. détresse dezodoriza. déconcerté dezorientează (el ~). fatras [sg. déroutait (il ~) [fig. caresse (il ~) dezmierdând. dialogue diametru. agrandir dezvoltare.] dezminţire [n. décollage dezmăţ. didactique dietă. navrant dezonora. diaphane diafragmă. désorienter dezorienta (el ~). divisé dezbină (ei ~).m. diamètre diapozitiv. déroutant [fig. habileté dichisi (se ~). se débarrasser dezbărat. honnir dezonorat. déconcerter. débattons dezbatere. dépuceler. difficilement . délier dezlegat. diapositive diafan. dérouté [fig. dérouter [fig. révéler. divisent (ils ~) dezbină (el ~). dévoiler. lassitude. dérouté (il avait ~) [fig. déraciner. débattaient dezbătură. haut-le-cœur dezgusta. corrigé dezbina. différencié diferenţiere. divisait dezbinarea (semăna ~). caressait dezmierdă (ei ~). débattait dezbăteau. adroit. débattez dezbătând. dictée dictat. déracine (qu'il ~) dezrobi. différend [n. détaché dezlipi. agrandissement. mettre au jour dezvăluit. enseignant [adj. dégoûtant. dictateur dictatură. voix [gram. débattra dezbatem. décrocher dezgheţat [fig. déracine (il ~) dezrădăcineze (el să ~). dépucelée dezvolta. différenciation diferi. corriger de (se ~). détacher. déraciné dezrădăcinează (el ~). caresser dezmierda (el ~). dictionnaire didactic. déchaîner dezlănţuire.] dezrădăcina. diapo. parer (se ~) dichisit. déchausser dezrădăcinat.] dialog. débattrait dezbate (va ~). divers diferit (în mod ~). affranchir dezrobire. fulminer dezlănţui (se ~). débauche dezmăţa. patois [n. caressant dezmierdare. poil (à ~).] dezorientând. caressent dezmierdă (el ~).dezastru. sinistre [n] dezbate. débauché dezmierda. dialecte. révélé dezvirgina.]. diable dibaci. divise (il ~) dezbinând.62 - . honni dezordine. délivrer. développement dddi dia. mutin dezgust. rebuter dezgustă. dégueulasse [pop. développer.] dezorientă (el ~). répugner.] diferenţă. repoussant dezice (se ~). difficile [personnes] dificil [în mod ~]. décoller dezlipire. diapositif diateză. désodoriser dezolant. résoudre. divisant dezbrăcat dezbrăcată. débat dezbateţi. diaphragme dialect. débattu dezbăra de (se ~). division (semer la ~) dezbinase. caresse [n. litige [jur.].]. difficile. débattre dezbat. ardu dificil [d. dièse [mus. dévergonder (se ~) dezmăţat.]. désinfectant dezlănţui. dégonfler dezvălui.].].].] diavol.] dezorientat. diapositive. dédire dezinfectant. dérouta (il ~) [fig. différencier (se ~) diferenţiat diferenţiaţi diferenţiată diferenţiate. diète diez [muz.] dezorientase (el ~).] dddif diferend.]. négligent dezorienta. déchaînement dezlega. délivrance dezumfla. divisé (il avait ~) dezbinat. rebutent (ils ~) dezgustător. différemment dificil. dégoût. nauséabond. aérien. déflorer dezvirginată. déroute (il ~) [fig. démenti dezminţit [vb. désordre dezordonat dezordonaţi dezordonată dezordonate. divise (je ~) dezbina (el ~). débattirent dezbătut. dicter dictare. coquet dicta.]. dérangement. débattant dezbătea. dictature dicţionar. habile dibăcie. nu dezgăţa. rebute (il ~) dezgustă (ei ~). diviser dezbin. débauche (s’adonner à la ~) dezmăţa.

diffuseur dddig dig.]. du côté de dinte dinţi. furtif. disponible disponibiliza [pe cineva].] din când în când. direct. en [pron. doigté [mus. tantôt… din care. dynamo dinamic.]. arh.]. dent (la ~) dintelui [n. diluer dimensiune. taxé dilata. au-delà dincolo de Atlantic (de ~). de la part de din plin. dichotomie dijmui [pop. diminuer diminuare.].] direcţie direcţii. détendeur dispozitiv de măsurat panta. dent gâtée [f. péniblement difuz.] diseminare. dont diplomat [servietă].m. de grand cœur din toate părţile. ivrognerie dddir direct.] dihor. merci (être à la ~) discurs [fam. sens [direction] dirijor. affaiblir. taxe (qu'il ~) dijmuiesc. temps en temps (de ~). diffuser difuziune. préliminaires [n. dilemme diletant. interne dincoace de. en ligne droite direct [adv. congédier disponibilizat [n. d'avance dinainte. d'avance dinam.] director [PC].].]. taxe (il ~) dijmuind [pop. coinceur. division (semer la ~) discret. parmi dintre care. de loin en loin din moment ce. dissémination disgraţie. matin diminua.]. conversation à bâtons rompus discuţii preliminarii [n.].pl. dynamisme dinamită. disgrâce disimula. taxent dijmuieşte. dimension dimineaţă. consigne dispoziţie bună (fi în ~). grandement din Ţara Galilor. dynamique dinamism. humeur (être de mauvaise ~) .63 - . matinée. aiguiseur dispozitiv de atârnat rufe. chef d'orchestre dddis dis de dimineaţa. amateur. =hebdomadaire roumain dilemă. numérisation [PC] digitaţie [muz. difficulté dificultate (cu ~). dossier [PC] director de hotel. dissipation dispariţie. numérique [PC] digitaliza [PC]. discipline discordia (semăna ~). matière. taxer dijmuiască. pleinement.]. outre-Atlantique (d'~) dinspre.] dispozitiv de rotit friptura.] dintele [n. digestion digital. tout d'un coup dintre. oraison funèbre discuţie liberă. dents de lait dintr-odată. gallois din timp în timp.]. à nouveau din partea [+G]. dichotomique dihotomie. dilettante diligenţă. humeur (être de bonne ~) dispoziţie proastă (fi în ~). certificat dipsomaniac [neo.dificultate dificultăţi. éteignoir dispoziţie. dent (de la ~) dinţi de lapte. arh. digue digera. arh. hôtelier [n. par contre dddin din. droit [adv. de bonne heure dischetă. réservé discreţia cuiva (a fi la ~). putois. penderie dispozitiv de blocare. dynamite dinastie. serviette [à porter] diplomă. digérer digerat. dispositif dispozitiv de ascuţit. puisque din nou. dent dinte stricat [m. feindre.]. diminution dimpotrivă. extinction. dernier din vreme. disparition disponibil. fouine dihotomic. tantôt…. ivrogne dipsomanie [neo. tournebroche dispozitiv de stins lumânările. de nouveau. diffusion difuzor. de dinspre (~ partea). dissimuler disimulat.] discurs funebru. de temps à autre din toată inima. clinomètre [topo. digéré digestie. à tort din loc în loc. en deçà de dincolo de. taxant dijmuit [pop. de temps à autre. disquette disciplină. discret.pl. empêchement.m. avant din greşeală. diffus difuza (se ~). coche dilua. tout à coup.m. bloqueur dispozitiv de detentă. dynastie dinăuntru. parmi din aceasta. dilater Dilema. dont din faţă. de tous côtés din urmă. embarras. haut-parleur. chômeur dispozitiv. topo [fam./f. numériser [PC] digitalizare [PC].]. de bon cœur. sournois disipare. feint [caché].]. diligence.

divertissons (nous nous). divertissait. portant (à bout ~) distanţă (la ~). divertissais (tu te ~) distram (mă ~). divers diversitate. divertissaient (se ~) distrăm (ne ~). déraisonner divaga (el ~). méprisant [vb. octroyer distribui (eu ~). distraient (ils se ~). méprises (tu ~) dispreţuind. radotait. distraction distractiv. dédain.]. divertissent (ils se ~) distrează (el se ~). déraisonne (il ~) divaghez. distincţie. destruction. divertisse (qu'il se ~) distrezi (te ~). divaguer. distraire de distrage de la (el ~). distraire (se ~). radota divagăm. dissuader dddit ditilin [reg. distinction distinge. différencie. distinguais (tu ~) distingeam (eu ~). divagues (tu. détruis (je ~) distruge (el ~). divagué. différenciation. déraisonnent (ils ~) divaghează (el ~). divaguais (je ~) divagat. distinguait distingeai. distribuent. distinguais (je ~) distingem. divague (je ~) divaghezi. distinguent disting (eu ~). distribues distribuia. distingué distinsese. distribue (il ~) distribuim. distrayait (il se ~). distingué (j'avais ~) distinseseră. divague (il ~). distrayons (nous nous ~) distrează (ei se ~). distillait distilând. amuser. amusait (s’~) distrai (te ~). distribuez distribui raţii. méprisé dispreţuitor. distribution district. amusant. distance distanţă (de la mică ~). distribué distribuiţi. eleganţă. distinct distincţie. distille (il ~) distilare. distinguant distinge.] dispreţuit. Trans. distillation distinct. distillant distilase. cendres (réduire en ~) distrug (eu ~). divaguent divaghează (ei ~). distingué (il avait ~) distinsesem (eu ~). distingues (tu ~) distins. déraisonnes (tu ~). distribution distribuţie. distrayez (vous vous ~). distribuer. divertissement . distinguons distingeţi. diversité diversiune. fausser distra. distraire distra (se ~). divaguant divaghează. distrait (il s'était ~) distrat. méprisant distant. distinguez distingi. détruit distrugere. mépriser dispreţuia. hautain. rationner distribuire. divertit (il se ~) distrez (eu mă ~). méprise (il ~) dispreţuieşti. distingue (je ~) distingând. anéantissement disuada. divertissant (se ~) distras de la. distingue (il ~) distingea. amuser (s’~) distra (se ~).dispreţ. méprise (je ~) dispreţuieşte. divertissez (vous vous ~) distrau (se ~). distingué (ils avaient ~) distingere. radote (il ~). dédaigneux. divertir (se ~). fausser distruge. distrait de (il ~) distrăgea de la. pincé distanţă. méprisaient dispreţuiesc (ei ~). divaguez divagă. divertissant distrage de la. distrayais (je me ~) distrându-se. distribuaient distribuie. divertissement. diverti distraţi (vă ~). divertis (tu te ~) distracţie. distrait (il se ~). mépris dispreţui. dithyrambique dddiv divaga. divertir. détruire. radoter. divertissais (je me ~). distillé (il avait ~) distilat. distribue (je ~) distribui (tu ~). distiller distila (el ~). distrait de distrase. distinction distorsiona distorsionez. distrait [adj. différencier. distance (à ~) distila. détruis (tu ~) distrus. district distorsiona distorsionez. divaguait divagam (eu ~). hacher. méprisait dispreţuiau. distinguer disting (ei ~). octroyé. distrais (tu te ~). distillé distilează (el ~). divergence divers. radotes (tu ~) divergenţă. distribuons distribuind.64 - . distrais (je me ~). distrayait de distribui. divertis (je me ~) distreze (el să se ~). distribuait distribuiau. distribuant distribuit. séparément ditirambic. méprisent (ils ~) dispreţuiesc (eu ~). radotent. diversion divertisment. détruit (il ~) distrugi (tu ~). divaguons divagând. déraisonné divagaţi (voi ~).].

médecin. obtins (tu ~) dobândit dobândită. colline [abréviation cartographique] dddo doamnă. taux (du ~) dobândi. divin divinaţie. document. la Deuxième Guerre mondiale Adev 15/02/08 doisprezece. bête [fig. doctoresse doctrină. divise (je ~) divizeze (el să ~). disgracieux dizolvat. griller dogorît. acte. acquisition dobitoc. docteur [université] doctorat.] divorţ. obtiens (j'~).]. acquerra dobândi (vei ~).] [vulg. deuxième (le ~). réprimander dojenimârâi. M. seulement. douze dojană. divulgué divulgă (el ~) [perf. dogmatique dogoritor. divorce divorţa. toubib doctor [titlu universitar]. honni dizgraţie (cădea în ~). deuil (porter le ~) dddom . abattre. réprimande [n.]. dissolu DJ.] divizor comun [mat. tonnelier doge [veneţian]. creux [voix] dogit [clopot]. obtiens (tu ~). documenter documentar. acquiers (j'~) dobândesc (eu să ~). douzième (le ~) doişpe [pop.] dobânzi. obtenez dobândiţi (voi ~). [geo. divisé divizează (ei ~). uniquement doar de.f. dame. acquérez dobîndii (eu ~). division divizor [mat. divorcer divorţat divorţată. docile docilitate. divulgua (il ~) dizgraţiat. carte d'identité documenta. papier document de identitate. acquis dobândiţi. obtiendrait (il ~). moins que (à ~) doat. obtiendra dobândi (eu voi ~).].]. sèche [n. semonce [n. divulguer divulga (~ o ştire). =de la rég. madame doar. documenté dogar. divisent (ils ~) divizează (el ~). obtenir dobândi (ai ~). obtienne (qu'il ~) dobândesc (ei ~). acquérir dobândească (ei să ~). divinisé divinizează (el ~).] diviziune.] doborât. divorcé divulga. obtiennent dobândesc (eu ~).] dojeni. Dl. gronder doleanţe. obtient dobândeşti. second (al ~). =de la rég. divise (il ~) divizez. torride dogorî.]. fêlé [d'une cloche] dogmă. disgrâce (tomber en ~) dizgraţios dizgraţioasă. fauché [fig.f. second (le ~) Doilea Război Mondial. obtiendras dobândim. grillé dohan [reg. douze doisprezecelea (al ~).65 - . obtins (j'~) dobândire. révéler. obtint dobândi (el ar ~). doge dogit. docteur. doter dddob dobândă. obtenons. acquiers dobândeşti (tu să ~). division [mil.]. acquièrent. acquérons dobândind.m. acquerrait dobândi (el va ~). Ts.]. divinité diviniza. ébruiter divulgat. obtiennes (que tu ~) dobândi (a ~). intérêt [finances] dobândă [n. divinise (qu'il ~) diviza.] doborî. doctrine document documente.]. dogme dogmatic. doléances doliu. obtiennent (qu'ils ~) dobândească (el să ~). obtenant dobândişi (tu ~).m. de Dobroudja dobrogeancă [n. taux [n.]. docilité docilitate (cu ~). obtienne (que j'~) dobândeşte. pourvu que. département de Dolj [abréviation] Dl. con [fig. terrasser doborît n [m. faucher [fig. divisé (il avait ~) divizat. divinise (il ~) divinizeze (să ~). segmenter. divisait divizând.] docil. révélé. obtiendrai (j'~) dobândi (va ~). deuil doliu (purta ~).].f.]. morceler diviza (el ~). porteur [n.]. diviseur [math.][arg.divin. obtiendrais (tu ~) dobândi (el ~). diviser. documentation documentat. obtenu. terrassé dobrogean [m. s.]. remontrance. diviseur (commun ~) [math. diviniser diviniza (el ~). dohány doi.] dobânzii.f. divise (qu'il ~) divizie [mil. doctorat doctoriţă.]. de Dobroudja dddoc docher docheri.. nourrice doilea (al ~). divisant divizase. deux doică. documentaire documentare. divinisait divinizat. présage divinitate divinităţi.sg. docilement doctor.

dormira dormim. douer. dorment (qu'ils ~) doarmă (el să ~). coupole domeniile franceze de peste mări. recelé dospi. doser . deux doua (a ~). demoiselle d'honneur domol domoli domoală domoale. désirer doresc. dote dddou două. dors (tu ~) dormi (va ~). dormais (je ~) dormeau. prouva dovedind.]. douzième [1/12] douăsprezecime. dortoir dddos dos. prouvé dovleac. prouvant dovedit. preuve dovedi.].dom.].]. prouvait dovedeau. désirons. prouves (tu ~) dovedi (se ~). éteignaient [fig. citrouilles [pl. doué. dors (je ~) dormea. garnissant dotare. don (faire ~) donator. doter dota (el ~). donjon doppelgänger. dotait. avérer (s'~) dovedi (el ~). dominant dominare.] download-a [PC]. biplace doua zi (a ~).] domoleşte. garnissaient dotă [f. mou domoli. dormir à la belle étoile dormita. domine (je ~) dominant. dos. double (le motif du ~) [lit. dôme. dorment (ils ~) dorm (eu ~). courge dovleci [pl. dormeur dorm. chambre. dormi (nous avions ~) dormiserăţi. D. vingt dddov dovadă. dormait (il ~) dormeai. recelaient dosesc (eu ~). garni dotau. prouvaient dovedesc (eu ~). recèle (il ~) doseşti. dormi dormiţi. prouve (il ~) dovedeşti. souhaiter. domicile domina. dormaient (ils ~) dormi (el ar ~). éteignait [fig. dormi (ils avaient ~) dormiserăm. recela dosind. dormi (tu avais ~) dormit. chambre à coucher. garnissait dotând. dormi (vous aviez ~) dormiseşi. revers dosi.] dddon dona.] domoleau.O. dors dorm (ei ~). souhaite (il ~) doreşti. lever [la pâte] dddot dota. dormi (il avait ~) dormisem (eu ~). mademoiselle domnişoară de onoare.66 - . régner domnie. prouver dovedea. souhaitons dorinţă. downloada [PC]. domination dominat. douzième [1/12] douăzeci. monsieur domni [vb.] domolea. deuxième (la ~) două locuri (cu ~). règne domnişoară domnişoare. recèles (tu ~) dosi (el ~). éteint [fig. : Départements Français d’Outremer domeniu. douzième (la ~) douăsprezecea parte (a ~). lendemain douăsprezece (vreo ~). courges dovleci [pl. recelait doseau. facilités dotează. prouve (je ~) dovedeşte. recèle (je ~) doseşte. doté. souhait doriţi (voi ~). receler dosea. souhaite (je ~) doresc (ei ~). recelant dosit. donation donjon.M. dot [m. domine (il ~) domn. apprivoiser domiciliu. domination domină (el ~). dormais (tu ~) dormeam (eu ~). donateur donaţie. éteindre [fig.] domolesc (ei ~). dort doarme (care ~). éteint (il ~) [fig. domaine domestici. dormir doarmă (ei să ~). souhaitent doreşte. citrouille dovlecel. souhaitez dormi. éteignent [fig. dominé dominaţie. dormez dormi sub cerul liber. dormons dormise. dominer domin (eu ~). sommeiller dormitor.] dotări. garnissent. courgette. dorme (qu'il ~) doarme. dormi (j'avais ~) dormiseră. douzaine douăsprezecea (a ~). mal du pays dori.] dddor dor de ţară. seconde (la ~). garnir. dotation dotat. télécharger [PC] doza. souhaites (tu ~) dorim.] domolit. dormirait dormi (tu ~).

dû [n.] dreapta [n. louche [fig. schnouf [arg. chaussée. sympa. droit [n. dragée [f. allé (ils étaient ~) duseseşi (te ~). droit (le pied ~) dreptunghi.] drept [n.]. allas (tu ~) duce (a o ~).] drept (piciorul ~). droit [adv. redoubler dublat. allé (il était ~) dusesem (mă ~). fausse route (faire ~) drumeag [n. dramatiquement dramatiza. va-et-vient dualitate. joli.] drumeagul. duché duce [n. emporter duc (ei ~).]. nom de (au ~) drăcie.. emmena duse (se ~).]. sente [n. Genista tinctoria [bot. draper drapat. droguerie drojdie. dresser (un animal) dresa (el ~) (un animal). chemin drum (pe ~). porté [transporté] dus (pe cineva). drague [méc. rectangle dreptunghiular.]. droguait (il se ~) droga (se ~). route. dresse (il ~) (un animal) dresor.]. affection. drapé drapel drapele. doublure ddduc ducal ducali. tenture dddre dreapta.] drept comercial. dressé (animal) dresează. droits de l'homme dresa (un animal). droite (la main ~) dreaptă [geom. dramatique dramatic (în mod ~). justement drept înainte. mène (il ~) ducem (ne ~).] dragă [n. langoureux drăguţ drăguţi drăguţă drăguţe. va-t-en du-te-vino.m. ducal ducaux ducându-se. emporte . chéri [fam. malpropre. allé (tu étais ~) duseşi (te ~). dressait (il ~) (un animal) dresat. sentier (du ~) drupă.] [arg. corbillard driver [PC]. juste [n. double (le motif du ~) [lit.] drepţi. drogue (il se ~) drogherie. chemin (en ~) drum fără ieşire. dose dddr Dr. draine (il ~) drept drepţi dreapta drepte.] [titlu de nobleţe].]. sentier (le ~) drumeagului. dramatisé dramaturg. droit commercial drept cuvânt (pe ~). drupe dddu du-te. mènent duce (el ~). amoureusement dragul (de ~). Dr. bidule [col.].] [mec. porter (se ~) duce (pe cineva).] droga (el se ~). tout droit drept de veto. dresseur. dramatiser dramatizat.] drog [nn. diable drag dragi dragă drage. double (le thème du ~) dublură. étendard draperie. bannière. doublé dublu. chemin sans issue drum greşit (a o lua pe un ~). gentil.] drog. douteux. allai (j'~) dusese (se ~).] [pop. machin. rectangulaire drepturile omului. levure drojdie de bere. droit [adj. drame drapa. cher.] drept [n. allé. allant ducat.m.] dreapta (le ~). droguer (se ~) drogat.].dozat. draperie. tendresse dragoste (~cu). pilote [PC] drobiţă [bot.] drege vocea. came [f.n. drainer drenat. allons duceţi (vă ~). mener.m.] dragoste. dompteur dric. porter [transporter]. amour. aboutir.] dublului (tema ~).]. droite [géom. allez dus. dosé doză.f. drainé drenează. duc duce.] dubla.] drăcuşor. drac. droit (pied ~) drept [adv.]. mignon dramatic. alla (il ~) dusei (mă ~). emmène. lutin drăgălaş drăgălaşă. éclaircir la voix drena. drogue [f. droit de véto Adev 24/12/07 dreptate.] drageuri. dramaturge dramaturgie.].] drumeaguri. double (en ~) dublului (motivul ~). emmené duse (pe cieva). drogué droghează (el se ~). droite (main ~) [n. double dublu exemplar (în ~).67 - . dramaturgie drame. équitable. droit [n.]. justice dreptul [n. emmener duce (pe cineva) (el ~). droite [adj. sentier [n. allé (j'étais ~) duseseră (se ~). droite (à ~) dreapta (mâna ~).] drageu [nn. chnouf [arg. levure de bière drum.]. dualité dubios dubioşi. mignon drăgăstos. doubler.

courrier électronique [PC]. dumping dună. parlementer ducesă.pl. pondéré. confiture dulcişor [bot. déboucher sur duce la ochi [puşca].]. puis. armoire dulap (încastrat). hébreu ebrietate. pestilence duhnitor duhnitoare. duel duet.] dulciuri [pl. adversité.]. puanteur dddul dulap dulapuri. douche [f. dune dungă. mal. Dieu. adversaire duşmănie.]. après după cum.duci (pe cineva). porter mal (se ~) duce tratative. équilibrer echilibrat. duralinox durat. Hedysarum hedysaroides [bot. duo (faire un ~) dddup dup-aia [pop. douloureusement duritate.] dulgher. lampée duşman. de courte durée durată scurtă. équiper echipat. doux dulce (gust ~). souffrance durere (cu ~). double [n. il fait frisquet [fam. mal à la tête. munir echipa (el ~). ductile dud. écart ecartament [CFR]. ainsi que. duré durată. friandises [n. rebondi durea capul.]. dur dura. équilibre echinocţiu. mûre [fruit] duel. relent [n.] duş (face un ~). même que (de ~) după spusele.68 - . douceur dulceag. hébreu. elle ea însăşi. aller (s'en ~). c'est e cald. muni . doucereux dulceaţă [gastron. puis după. ébaucher ebraic. pestilence. douloureusement durere de cap. pâturer duce poveri. emmènes duce (se ~). placard dulău dulăi. équerre echilibra. passager. porter comme un charme (se ~) duce la. pestilentiel. ébriété eeec ecart. duo duh. ébauche eboşa [art. dure (il ~) durere. douche (prendre une ~) duşa (se ~) [fam. il fait nuit e rece. douloureux dureros [adv. elle-même eboşă. au dire de duplicat. viable. sucreries. mal de dents dureros dureroasă.] dddur dur dură. équinoxe echipa.] dulceţuri. ennemi. hostile duzină. selon după aceea. chien (gros ~) dulce. charpentier duminica. dureté duritate (cu ~). ensuite după-amiază.].m. relent [n.f. brièveté durduliu durdulie. dimanche Dumnezeu. après-midi după care. il se fait tard e vorba de.] e ger. douche (prendre une ~) duşcă. dural dural cu finisare inox. il suffit e târziu. il suffit e noapte. partir duce bine (a o ~). est.]. porter bien (se ~) duce de minune (a o ~). il fait chaud e cam răcoare. hébraïque ebraică (limba ~). munissait echipa (se ~). durer durabil. hostilité duşmănos. après quoi după ce. mettre en joue [fusil] duce la păşune [animalele]. mûrier dudă. dimanche (le ~) duminică. est (il ~). durement dddus duş [nn. douce. mal à la tête (avoir ~) durează (el ~). mél ea. agit de (il s'~) e-mail [PC].]. rayure [ligne] duo (face un ~). équilibré echilibrează (el ~). écartement [SNCF] Ecaterina. charrier duce rău (a o ~).]. Éternel (l'~) dumping. équilibre (il ~) echilibreze (el să ~). douleur.m. durée durată (de scurtă ~). puant duhoare. douzaine eeea e. gèle (il ~) e îndeajuns. après după [conform].]. Catherine eeech echer. déboucher.]. équilibre (qu'il ~) echilibru. duchesse ductil. il fait froid e suficient. esprit duhnet [pop. douceurs. courriel [PC]. durable dural. selon que. migraine durere de dinţi.

essor. équivalence echivoc echivocă. parité. eux ei! [interj. frôler efleurează (el ~). muni de echipează (ei ~). équestre eeed Eden. coquet eleganţă. ambigu [n.f. économiste ecorşa [anat.] [psychanalyse] ego-ul [psihanaliză]. édifier edificat. éducatif educator. munit echipaj. eux-mêmes [f.] ecou ecouri. effectif.] [résultat] efectiv.] ejacula ejaculez. équivalent echivalenţă. ecclésiastique eclipsa (se ~). effectivement. économiser.pl.] electrocasnic. éclipse eclozare [zool. écusson ecvestru.m. issue [n. éditeur editorial. égaliser egiptean. eux-mêmes [m. impers. parcimonieux. équité echitaţie. égal [n. elles ele însele. écho ecran.] eeecl eclatant. économisé economist. efficace eficient eficienţă. élan elastic.]. édit edifica. tiens !. équivoque [n. équipage echipajul remorcherului. effort efuziune. moi [n. il el [insistent]. siens (les ~) ei (ale ~). économique economic (în mod ~). équivaut (il ~) echivalent. équipe echitabil. égalité egaliza.]. équateur ecuson. effectuer efemer. matériellement efectua.]. éjaculait ejaculând. ambiguïté.m. équivalait (il ~) echivalează (el ~). éclipser (s'~) eclipsat. éclosion ecluză. économiquement economie. effective efectiv (în mod ~).pl. échographie Adev 27/10/07 econom. moi (le ~) [psychanalyse] ei.] ambiguë. édition (maison d'~) ediţie. éducateur educaţie. efficient efigie.69 - . équipement. éjaculation eeel el. économe economic. contrecoup efect de seră. élément element radiator [calorifer]. issues [n. siennes (les ~) ei [pron. mettre de l’argent de côté economisi cu zgârcenie. effet de serre efecte [n. Que nenni ! ei înşişi. éjaculé ejaculează (el ~). éjaculer ejacula (el ~). instruction eeef efect. églogue ego [n. lui-même elan.]. élastique ele. distinction element elemente. éléphant elegant. éducation.].].] [psihanaliză]. frôle (il ~) efort. effigie efleura. éclatant ecleziastic. relevant edita. effleurer efleura [neo. écluse eeeco ecografie. économie economisi. munissent echipează (el ~).]. Egyptien eglogă. passager efervescenţă. équitable echitate. numéro hors série [journal] Eduard. écorcher ecorşeu [anat.f. paradis edict. éditer editor. lui el însuşi. équation ecuator. égaler egalitate. ouais !.] [résultat] efect contrar. matériel Adev 27/10/07 echipă.] [n. édition ediţie specială [ziar]. effervescence eficace. panneau rayonnant . équivaloir echivala (el ~).n. électroménager elefant elefanţi. édifié edificator.]. effet efect [n.n.]. on [pron. éditorial editură. bah !. éclipsé eclipsă. Édouard educativ. écran ecuaţie. équitation echivala. lésiner economisit. éjaculant ejaculat. ils ei drace!. l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 echipament. écorché [anat. équivoque. éjacule (il ~) ejaculeze (să ~).] egala. mais ! ei (a ~). élégance.pl. effusion eeeg egal egală egali.pl.echipat cu. sienne (la ~) ei (ai ~). éjacule (qu'il ~) ejaculare.

épilepsie [méd. enthousiasme entuziasma. hélice elicopter. ennuyer. émigrant emigrare. paroissien enorm.]. émet emite (va ~). primaire elen.]. enthousiaste enunţ. enthousiasmait (il s'~) entuziasmat. éclaircir elucidat.70 - . affranchir eliberare.]. touché [fig. irrité enervaţi (voi ~).]. libérée embargou.].].] enervase. collégien elibera. émérite eminenţă. irrite (il ~) enervez.] enunţa. épisode epistolă. agaçant. irrité (ils avaient ~) enervat enervaţi enervată enervate. Hélène elev elevi. irrité (il avait ~) enervaseră. épigastre [méd. émettra emitea. embargo emblemă. irritant enervant. émis emisar.f. libéré eliberator. embryon emerit. éminence eminescian. épiphénomène epigastric [med. épuisa (il ~) epuizând. hémisphère emisie. siècle epopee. ému. émettre. énormité entorsă. élève elev de colegiu. énoncer enunţare. émouvant.] episcopie [n. vibrant.f. éclaircissent elucidează (el ~). Suisse elveţian. géant [adj. épuisant epuizant. émigrer emigrant. Émile eminent. emblème embrion. émission emite. irrites (tu ~) enervare. touchant emoţionat. épopée eprubetă. libération. émission emancipat. émissaire emisferă. élite elocinţă. énorme enormitate. libérateur elice.] epifenomen. ennuyeux. épuisé (il avait ~) epuizat. délivrer.]. emphase emigra.] episod episoade. éliminer eliminare. dégager. enthousiasmé entuziasmează.] epuizase (el ~). ennuie enervează (ei ~).] eeem email. émouvoir. épigastrique [méd. énoncé [n.] enigme. impressionnable emoţie. =du poète national Eminescu emis. écusson.]. hellénique Elena. énonciation enus (din ~). éminent.elementar. anglais enibahar [pop. anglais englezeşte. épithète eeepo Epoca luminilor. émigration Emil. ère. enthousiasmé entuziasma (el se ~). irrite (j'~) enervezi. irritez enervau. éclairci elucidează (ei ~). louange. émotion. épuiser epuiză (el ~). énigme enoriaş. Suisse [n. libérer. évacuation elită.]. irriter enervând.] emoţiona. époque epocă [fig. ressort enerva. irritaient enervează.] epilepsie [med. enthousiasme (il ~) entuziast.]. maniguette [n. chiant [vulg.f. suisse [adj. évêché [n.m. irritent enervează (el ~). coup [fig.] eeen energie. foulure entuziasm.] epigastru [med. épuisé epuizează (el ~). épuise (il ~) . libéré emancipată. émetteur emotiv. hélicoptère elimina. vénusien eeepi epic. colossal. faire chier [pop. graine de paradis [n. éclaircit (il ~) Elveţia. épuisant [adj. épique epifanie [lit. éloge elucida. irritation englez. irritant [adj. emphatique emfază. épître epitet. émission emisiune. éloquence elogiu. Époque des lumières epocă. délivrance eliberat eliberată. émettait emiţător. éprouvette eeepu epuiza. toucher [fig. épiphanie [lit. émail emanare. émérite emfatic. émoi emoţie puternică.]. vulg. émigration emigraţie.] emoţionant.] elveţian [locuitor].

échelon eşalona (a ~). raté (il avait ~) eşuasem (eu ~).] estuare. héréditaire ereditate. échelonner eşalonau.71 - . rate (il ~) eşuez. rater eşua (el ~). échiquier eşti bine ?.][erreur].m. estival estompa. ça va bien ? eşti în corespondenţă cu.]. Est [n. hérésie erija în (se ~). est [point cardinal] est [n.] eeeş eşafod. escalope escamota. négligences [fig. ratas (tu ~) eşuat.n.] ereditar.]. escalader escalada (el ~). érigeait en (il s'~) erijase în (se ~). érudit. ratâtes eşuase (el ~). méprise eroare judiciară.] estetică.] eees escadrilă. ratais (tu ~) eşuai (eu ~). essence esenţial. éruption [méd. filouter escroca (el ~). rata eşuai. essai Adev 24/03/08 Espero ®[n. échafaud eşafodaj. hermétique ermetic (în mod ~).n. ratai eşuăm. savant erudiţie.] erotic. étanchant ermetizat. esthétique estival.]. étaler [exposer] . estropié estuar [n. estuaire [n. essentiel eseu eseuri. escorte escroc. variété estropia [neo. escadre escadron. faute. erreur judiciaire eroic.].] etaje. ça va bien ? eşua. étalaient eşantion eşantioane. escadron escală. =auto Daewoo fabriquée en Roumanie esplanade. échafaudage eşalon. raté (ils avaient ~) eşuaseşi. héros eroziune. escamoter escamotabil.][erreur]. fautes [pl. étage [n. érotique erou eroi. filouté escrochează (el ~). esplanade est [n. négligence [fig. ratez eşuează (ei ~). corresponds avec (tu ~) eşti sănătos ?. étancher ermetizând. raté (tu avais ~) eşuaşi. échantillon eşapament [auto].]. bandé [vulg. âge erecţie (în ~). éruption erupţie [med. escalada (il ~) escaladă.]. escaladé escaladă (el ~). incorrect eronat (în mod ~). ratais (je ~) eşuând. étanche (il ~) eroare. adoucir estradă (spectacol de ~). héroïque eroic (în mod ~).m. héroïsme eronat. épuration eeer erată. Orient. escapade eschimos. ermite eretic.m. échec eşichier.] etajeră. érige en (qu'il s'~) ermetic. duper. rates (tu ~) eeet etaj [n. étanché ermetizează. ratons (nous ~) eşuam (eu ~). manqué eşuaţi (voi ~). escroc. filoute (il ~) escrocherie. duperie. hérétique erezie. ratait eşuă (el ~).epuizare. érigé en (il s'était ~) erijează în (el ~). estomper. manquer. escaladait (il ~) escaladase. écharpe eşec. errata eră. faussement erori [pl. esquiver escorta. estropier estropiat [neo. ratent eşuează (el ~). héroïquement eroină. fripon escroca (a ~). érosion erudit. héroïne eroism. hérédité eremit. esquimau eschiva.]. épuisement epurare. étagère etala. étaler. ériger en (s'~) erija în (el se ~). rate (je ~) eşuezi. érige en (il s'~) erijeze în (să se ~). escale escalada. escaladé (il avait ~) escaladat. ratant eşuară. escorter escortă. échappement [auto] eşarfă. escroquerie esenţă. ratèrent eşuarăm (noi ~). filoutait escrocat. erreur. raté (j'avais ~) eşuaseră. ratâmes eşuarăţi. érudition erupţie. escamotable escapadă. hermétiquement ermetiza. escalade escalop.

étalèrent etalat. évacuer evacua (el ~). Eugène Eugenia. ethnographe etnografic. euthanasie eeev ev. moi (le ~) [psychanalyse] eunuc. évasion fiscale Adev 03/01/08 Evenimentul zilei. évadent (ils s'~) evadeze (ei să ~). éternelle eternitate. évangélique evangheliza. euglène eul. euphémisme eufemism [abrev. éternel eternă. évada (il s'~) evadând. étanche etanşa. étrusque etuvă. éthylénique etimologie. évadent (qu'ils s'~) evadeze (el să ~). Europe Europa centrală şi de est. étala etala pe (se ~). calculer. évadé evadau. ethnographie etnologic. échapper de evada (el ~). eucalyptus eufemism. étanché etanşeizează (el ~). étiquette etichetează (el ~). évaluer. évadait (il s'~) evadat evadaţi. étiquète (il ~) etil.f][textil]. Europe Centrale et de l'Est european. étale (il ~) etalez. étanchéité etanşeiza. étamine [n. =quotidien roumain . tamise [n. étanché etanşează (il ~). âge ev mediu. ethnologique etnologie. eurythmie Euro.][textile].f. Évangile (L'~) evanghelic. étalé etalau. ethnographique etnografie. européaniser eutanasie. sempiternel. étanche (il ~) etapă. étale (qu'il ~) etalezi.]. étymologie etiolat [bot. évadaient (ils s'~) evadă (el ~). évacuation evacuare (de trupe). retrait evada (a ~). étaler sur (s'~) etalând. étancher etanşeizând. moyen âge Eva. étales (tu ~) etalare.etala. étiolé [bot. Ève evacua.] eufonie. apprécier. étanchéité etanşat. moi eu însămi [f. étanchéifier.f.] etiologie. évangéliser evaziune fiscală. étalant etalară (ei ~). eeete eter. évade (qu'il s'~) evalua. étatiser etatizat. éthique etică [n. étuve eeeu eu. éther etern. piété Evanghelia. étanchant etanşeizat.][textile] etan. évadant evadează (ei ~).] eticheta.. eurasiatique euritmie. étalait etalează (ei ~). évacué evacuează. ethnologie etos. éthiopien etnograf. sempiternelle. étanchéifié. hétérogène etic. âge etatiza. coter evaluat. étale (j'~) etaleze (el să ~).]. étalaient etalea (el ~). éthyle etilenă. etc. étalait [exhiber] etală (el ~).]. étalent (ils ~) etalează (el ~). euphonie euforic. évacuant evacuat. Eugénie euglena [biol. étanchéifier. eunuque eurasiatic. évacue (il ~) evacuare.]. [euph. évader (s'~) evada (a ~). éthane etanol. éthylique etilic. étanche (il ~) etanşeitate.]. moi-même eu însumi [m. étapes (brûles les ~) etapele (arde ~). étalage etalon. ethos etrusc. éternité eterogen. éthylène etilic. coté evalvie. Éthiopie etiopian. éthanol etanş.f. moi-même eucalipt. étalonner etamină [n.72 - .f. européen europeniza. étiqueter etichetă. étancher etanşând. étiologie Etiopia. étalon etalona. euphorique euforie. étapes (brûles les ~) etate. euphorie Eugen.]. évacuait evacuând. Euro Europa. étape etape (sări peste ~). étanchant etanşare. éthique [n. je. étatisé etc.

incontesté. exaltaient examina (a ~). parer [éviter]. exaltation exaltat. juive evident. éviter evlavie. outrance exagerat.] evita. manifeste [adj. considérer [examiner]. juste.] exagerare. juif everică. évident. exalter exalta (el ~). pieusement.73 - . pieux. tiré par les cheveux exalta. juif evrika! eurêka ! Evul Mediu. ancien. dévotion evlavie (cu ~). religieusement evlavios evlavioasă.eventual eventuală eventuale. religieux evreu evrei. éventuel evereu. Moyen âge eeex ex. exalté exaltau. exaltait exaltare. observer . ancienne exact. précis [adj. dévot. échéant (le cas ~).

acidula. ştampila. şcolariza. accelera. acţiona. şifona. absenta. ştanţa. abandona. şofa.74 - . şantaja. aborda. şuta. aclimatiza. achiziţiona.Infinitiv: a examina Gerunziu: examinând Participiu: examinat Indicativ Prezent eu examinez tu examinezi el examinează noi examinăm voi examinaţi ei examinează Imperfect eu examinam tu examinai el examina noi examinam voi examinaţi ei examinau Perfect simplu eu examinai tu examinaşi el examină noi examinarăm voi examinarăţi ei examinară Perfect compus eu am examinat tu ai examinat el a examinat noi am examinat voi aţi examinat ei au examinat Mai mult ca perfect eu examinasem tu examinaseşi el examinase noi examinaserăm voi examinaserăţi ei examinaseră a fi examinat Subjonctiv Prezent eu examinez tu examinezi el examineze noi examinăm voi examinaţi ei examineze Perfect compus eu fi examinat tu fi examinat el fi examinat noi fi examinat voi fi examinat ei fi examinat Viitor II eu voi fi examinat tu vei fi examinat el va fi examinat noi vom fi examinat voi veţi fi examinat ei vor fi examinat Viitor II (popular) am să fi examinat ai să fi examinat are să fi examinat avem să fi examinat aveţi să fi examinat au să fi examinat Viitor indicativul Viitor I eu voi examina tu vei examina el va examina noi vom examina voi veţi examina ei vor examina Viitor I (popular) o să examinez o să examinezi o să examineze o să examinăm o să examinaţi o să examineze Viitor I (popular) oi examina îi examina a examina om examina îţi examina or examina Imperativ tu examinează Conditional Prezent eu aş examina tu ai examina el ar examina noi am examina voi aţi examina ei ar examina Perfect eu aş fi examinat tu ai fi examinat el ar fi examinat noi am fi examinat voi aţi fi examinat ei ar fi examinat voi examinaţi Verbs conjugated like a examina şampaniza. aciua. şicana. şarja. . abuza. şchiopăta. abona. accidenta. abstractiza. accentua.

étales (tu ~) expun (ei ~). observé examinaţi. généralisé extirpa. ferait face (va ~). prélever. rendra. fatigant extenuare. fasse (qu'il ~) face (ai ~). hors [*]. fantaisie. étalait expuneau. huissier [jur. fabuleux fffac face. proscrire. protubérance excursie. rendent fac (eu ~). randonnée experimentat. exubérance exulta.] ezitant. exulter ezita. F.] extrem de.75 - . randonnée excursionist. étale (qu'il ~) expunând. extrémiste extremitate. chiant [vulg. extincteur extinde. exposition [solaire] eeext extaz. extirper extracţie. observons examinam (eu ~). étaler [exhiber] exhibare. extravagant extravaganţă. éclaircissement. banni exista. observes (tu ~) examina minuţios.M. observe (il ~) examinez. agir exersa. énoncer expune. extraction extraordinar. extravagance extrem. singulièrement. échoir (cf. observais (j'~) examinam (noi ~). dehors [n. montagnard execuţie execuţii.I.I. extase extemporal.] extragere. prélevé extravagant.] examinare. détonation export. vaciller. puiser extrage rădăcina cubică [mat. série (hors ~) extras. extrême. fabrique fabricant.] exemplul (după ~). expirer expiră (el ~). fera face (vei ~). horripiler exasperant. ferai . exténuer extenuant. étala expuseră (el ~). étalage eeexi exigent. étalaient expus. observe (j'~) exeminezi. expression exprima. ferais face (el ar ~). fabrica. émigrer expatriere. observent examinează (el ~). uniquement excrescenţă. extraordinaire. rend. observions examinat. extrêmement extremism.M. usine. instar (à l'~) exercita. exportation expresie (~ verbală). réticence fffa F. être eeexp expansiv. observais (tu ~) examinăm.]. faire. crasse [adj. horripile (il ~) exceptând. bout exuberant. chanceler [fig. hésiter. hésitant ezitare. bannir. échoit (il ~) explica. étaler [exposer] expui. poster expediţie [montană]. à terme échu). agrandissement extins. observation exaspera. ferez face (voi ~). étalèrent expune unui pericol (se ~). étalent (ils ~) expun (eu ~). courir un danger expunere [solară]. exclusivement. exil exila..]. fatigue exterior. averti expira. horripilant exasperează (il ~). fabriquer fabrică. émigration expedia prin poştă. agrandir extindere.]. fable fabulos. proscrit. outrance exclusiv (în mod ~). fabricant fabulă. hautement. hésitation. observait examinai. étale (j'~) expună (el să ~). extrémité. pratiquer exhiba. explication exploda. fais (je ~) facă (el să ~). éclater explozie. extraire. difficile [personnes]. extérieur extincţie. exubérant exuberanţă. éplucher [fig. colle [argot écolier] extenua. sauf exces.examina (el ~). étalant expune. extinction extinctor. extrait. extrémisme extremist. locution. étale (il ~) expunea. font (ils ~). sévère exil. ferai face (veţi ~). observaient examinează (ei ~). travail executor judecătoresc. étalé expuse (el ~). extraire la racine cubique [mat. observez examinau. béatitude. reléguer exilat. rends (je ~).hormis [*] excepţia (cu ~). fait (il ~) fac (ei ~). extraction extrage. exubérant expatria (se ~). rendre. interpréter explicaţie.

faire le plein [auto] . faire connaissance avec face curte (~ cuiva). faire face.face laba (îşi ~). progresser face ravagii. raturer face toaleta.] . échanger face un serviciu.fac negoţ ambulant (ei ~).] face mâncare. faire une collecte face clic [PC]. mettre les pieds dans le plat face să gâfâie. obscurcir face jogging. faire à la va-vite face negoţ ambulant. faire rebondir face de ruşine pe cineva.fac rău (eu ~). parer [éviter]. zoomer face un zoom. simules (tu ~) face o chetă.face că (el se ~). homme à tout faire factură. faction factor. cligner de l’œil face (până la capăt). branlait (il se ~) [vulg. simule (il ~) . niche (il ~) face cunoştinţă cu. essouffler face o idee greşită (a-şi ~). tonitruer face schimb. Création du monde [bib. tenir le coup face figură bună.făcea spumă. zoom (faire un ~) Facerea lumii [bib.] face legătura.fac că (mă ~).] . facteur. faciliter facilităţi. faire de l'antichambre face cu buclexul. faire bonne figure face o gafă (a ~). crépu [cheveux] . semblant (faire ~) face plinul [auto]. nuis (tu ~) face să se răzgândească. méprendre face o injecţie. faisons. facultatif făcut cu buclexul.face rău cuiva. simulons . feront facem. accomplir face paradă de. faisait făceam. facture facultate [univ. simule (je ~) . piquer une colère face cuibul. faire sa cour face dezordine.face negoţ ambulant (el ~). fis (je ~) făcut.faci rău. rendons faceţi.] .făcea laba (îşi ~). fait face o anchetă. importer [com. simulez .]. altérer. chambarder face o excursie. dissuader face să ricoşeze dească.]. enquêter face antecameră. faites le plein face prea îngust.] face zoom.] . colportaient (ils ~) [com. rattacher [fig. péter [vulg. colportant [com.]. nuit .].făcea negoţ ambulant (el ~).facem că (ne ~). étriquer face prea strâmt. nuis (je ~) .faci că (te ~). nicher . colportait (il ~) [com. vulg. cliquer [PC] face o colectă. sévir face rămăşag. faire son nid . agent factotum. colportent (ils ~) [com. faire tort à quelqu’un . colporter [com.făcând negoţ ambulant. passer une commande face o criză [de nervi].]. piquer face o injecţie [cuiva]. facilités facţiune. pétillait (il ~) [liquides] face pe surdul. étalait [exhiber] face patul. faisant făcea. sourde oreille (faire la ~) face ştersături [în scris]. donner une piqûre à [qqn.fac cuibul (îşi ~).face (vom ~).] . faire sa toilette face să turbe de mânie. cuisiner face de mântuială. nuire. enrager face o vânătaie. bruit (faire ~) face că. faire du footing face laba (a-şi ~) [vulg. étriquer face progrese. remettre à neuf face cu ochiul. rendre visite à face vânturi. branle (il se ~) [vulg. pétille (il ~) [liquides] . piquer une crise. faire de la randonnée face faţă.] . faculté facultativ. faisais făcu. faire le lit face pe. rends făcând. fît făcui. rendu.face cuibul (îşi ~).] face întuneric. rendez.faceţi că (vă ~). fais. rendre un service face sete. nuit (il ~) .] .] fachir. fakir facile. crêper [cheveux] face cale întoarsă. branler (se ~) [pop. pétiller [liquides] .face rău (el ~). rebrousser chemin face caz de.faceţi plinul.].face spumă (el ~). rendait. facile facilita. nichent (ils ~) . fouiller face scandal. faites faci. faire honte à quelqu’un face saftea [pop.76 - . contusionner face o vizită la.] face ca nou.făceau negoţ ambulant (ei ~). étrenner [client] face săpături arheologice. colporte (il ~) [com.face cuibul (a-şi ~). simulent . gager face rău. ferons face (vor ~). simuler . mousser.fac că (ei se ~). faire signe de l’œil. faire une collecte face o comandă [com. assoiffer face spumă.] face import de (a ~) [com.

soucoupe farmacie. ménage. par-devant faţă (vorbi pe ~). pétrissant fasonat.făcut din petice. figure [visage] faţă (face ~). fainéantise farsă [lit. homme d'Église faţă de. carreleur faimos faimoasă. fantaisie fantomă. fille (la ~) fată fete. taie faţă în faţă. pansement fata. nez à nez faţadă. terne fag. pétrit (il ~) fasoneze (el să ~). propice. mettre du maquillage fardat fardată. visage. farce [lit. faux [n. faire face faţă (în ~). fanfaron fantasmă. potard [fam. attrait farniente. foyer familie (de ~). faillite (faire ~) falimenta. chose fapt (de ~). coup (tenir le ~). pétri fasonează (el ~). fastidieux fastuos fastuoasă. fantoche fapt.]. fatidique fato!.] fatal fatală. assiette plate farfurie zburătoare. femme de chambre fată bătrână. éblouir.] [couleur] fffav favoare. faux-monnayeur familial. faille [géo. façonner fasonănd. patchwork făcut ştersături [în scris]. fameux.]. privilège favorabil. pli faleză. faste. fardé farfurie farfurii. ouvertement.]. fantôme fantoşă. nappe faţă de pernă. familial familiar familiară. charme. fastueux. célèbre fffal falcă fălci. falaise falie [geo. faisceau fascina. faisceau. face de (en ~). familiariser familie. méfait fffar far [de navigaţie].] (homme ~) fals [n. minauder fanfaron. familial fffan fan. farder farda (se ~).] falsă (uşă ~).]. pharaon fard. favorable favorit favoriţi. fastueusement faşă. faillite faliment (a da ~). net (parler ~) faţă bisericească. phantasme fantasmagorie. sincèrement faţă (prin ~). faire faillite fals falsă. familier familiaritate. somptuosité fast (cu ~). fade. fatal. fatidique. esprit. bandage. faveur. fatalité fatalmente. admirateur fana (se ~). fausser. vieille fille fată în casă. pharmacie farmacist. fait [n. falsifié. pharmacien. fantastique fantezie. contrefait falsificator. pétrir. geste faptă rea. faïence faienţar. revenant [n. pétrisse (qu'il ~) fast. falsificateur falsificator de bani. fauve [adj. minauderie fandoseşte (el se ~). soubrette fată mare. feinte (porte ~) falsifica. face. minaude (il ~) fandosi (se ~). face à face. familiarité familiariza (se ~). avec faste fastă (zi ~). contrefaire falsificare. faner (se ~) fanatic. fille ! (toi ~) faţă feţe. fanatique fanatism. faussaire. jet fascie. effet (en ~) faptă. assiette plate farfurie plată. postiche fals (om ~).]. forgé. fasciner fascinant. mâchoire fald. raturé fad. contrefaçon falsificat. bande [n. forger. auprès de faţă de masă.]. faux [adj. vierge [n. phare faraon. falsifier. funeste fatal (în mod ~). fascinant fascinat. faux. faste (jour ~) fastidios. fasciné fascinează. fantasmagorie fantastic. farceur fffas fascicul. fille fată-n casă. séduction. favori . pucelle. assiette farfurie adâncă. fard farda.] faliment. fatalement fatidic. pucelle [n. devant faţă (pe ~). fatalement fatalitate.77 - . assiette creuse farfurie întinsă.] farmec. fastueusement. soucoupe volante farfurioară. façade faună. famille.]. faune fauve (de culoarea ~). fanatisme fandoseală. somptueux fastuos (în mod ~). éblouit fascism. fascisme fasona. hêtre faianţă.] farsor.

fougère ferm. broies (tu ~) fărâmiţa (se ~). femmes (des/aux ~) femelă.] felul (în ~). dans les Carpates făină. félicite (je ~) felicitare. charme (il ~). sorte fel de mâncare. phénoménal fenomenologie.]. fontaine de jouvence fârtat [pop. sans scrupule fără seamăn.]. promis Făgăraş. promesse făgăduit. manière.f. éviter fericire.f. compliments felie felii. fédération feedback. phénoménologie fentă [sport]. fenêtre feri.] feminin feminină. sans scrupules. ferme [adj. meule de foin (la ~) fâcitură [reg.] ferăstraie. charmait (il ~) fermecat. télécopie faxa. à tort et à travers fără egal. charmé. pucelle.] fermă [n. hors pair fără precedent. sans fin fără socoteală. fédéral federaţie. forgé fffâ fâcitura [reg. dans les Carpates Făgăraşului. sans laisser de trace Adev 22/03/08 fărâma.favoriza.] femeii. favoriser. irréprochable fără deosebire. instar (à l'~) fffem femeie femei. fécondité federal federali. captivé. fécondation fecunditate. couper en tranches felicita. féérie fel. femme (de la ~) femeilor. sans fără acces la mare. félicitation felicită (el ~).]. broyez fărâmi. promettre făgăduială.] fermeca. fontaine.] fermecă (el ~). broyons fărâmaţi. forger făurit. bonne [n. fébrile. féérique feerie. fenouil fenomenal.m. parti-pris fax [mesaj].] Fecioară [zodiac]. sans cesse fără îndoială. broie (je ~) fărâmăm. Fackel făgădui.MM. hors pareil fără sfârşit.] fâşie. voué. avantager. privilégié favorizează (ei ~). broyer fărâm. béatitude. feinte [n. coupe [résultat d'une coupure].] [sport] fffer ferăstrău [n. épouse. charma (il ~) fermeci. sans accès à la mer fără chef. genre. foin fâneaţă. [f. séduis (tu ~) . heureusement fericit fericită. meule de foin fân (vieux : fîn). féliciter felicit (eu ~). séduire. pimpant fereastră. hors d'haleine fără urmă. rebouclage feeric. félin [n. mets [gastro. =mts.f. privilégient (ils ~) favorizează (el ~).] februarie. pote [fam. à tort et à travers fără suflu. créature fără. télécopier fazan.] febril febrilă. puceau. fécond fecundare.].f. fiévreux [fig. heureux ferigă. tranche felie de pâine rotundă.] fercheş. sans précédent Adev 05/03/08 fără scrupule.] fffe febleţe. farineux făptură. vouer. jeune homme fecund. privilégie (il ~) favorizare. valet. mettre bas fătat. mets [n. femme de ménage femeie întreţinută. femme femeia femeile. farine făinos. privilégier favorizat.n. hors série fără pereche.78 - . ensorceler. février fecioară. lambeau. félicite (il ~) felicitări. femme (la ~) femeie de serviciu. hors ligne fără formă. phase.] făţărnicie (cu ~). façon. scie [n. féminin fenicul. agricolă]. puits fântâna tinereţii veşnice. fellation felia [vb. torche. femmes (à des ~). =mts.] felaţie. gaillard. sournoisement făuri. informe fără încetare. m. étape fffă făcătură.m. ravi [fig. sainteron [fam. félin felină [n. faisan fază. félicité.]. à contrecœur fără cusur. faible [n. espèce. vierge [n. femelle feminin [abrev.]. sans doute fără pereche. mis bas făţarnic [n. ferme [n. animale]. gars.f. bande [n. captiver. Vierge [zodiaque] fecior. calège [arg. bonheur fericire (din ~). charmer fermeca (el ~). miche felin. prairie fântână.]. coup monté făclie făclii.MM.].] fâcituri. effriter (s'~) făta [d.

ravissant fermier. féodal fezabil.fermecător. quincaillerie ferotenii [pl. vorace. filles (à des ~) fetid. fermeture éclair. sauvage ferodou [de frână auto]. patin [du frein] [auto] (< Ferodo) ferometal. fécondité fffes fesă fese. fermeture à glissière fermoar (prevăzut cu ~). petite fille. fécond fertilitate. faire-part ferry-boat. agriculteur fermoar. fermeture-éclair. féroce.]. cheminot ferpar [demod. faisabilité (étude de ~) fffi fi. éblouissant. nauséabond fetiţă fetiţe. bac [transport] fertil. régal festival festivaluri. feutre feudal feudali. fille (de la ~) fetelor. charmant. nécrologie. quincaillerie feroviar. fillette (de la ~) fetru. fillette fetiţei. faisable fezabilitate (studiu de ~). être . cruel. fesse festin.] [derog. zippée feroce.]. fête fetei. zip.79 - .

80 - . fu noi fuseserăm noi fuserăm. furăţi ei fuseseră ei fuseră. fură Subjonctiv Prezent eu fiu tu fii el fie noi fim voi fiţi ei fie Perfect compus eu fi fost tu fi fost el fi fost noi fi fost voi fi fost ei fi fost Viitor II eu voi fi fost tu vei fi fost el va fi fost noi vom fi fost voi veţi fi fost ei vor fi fost Viitor I (popular) Viitor II (popular) o să fiu am să fi fost o să fii ai să fi fost o să fie are să fi fost o să fim avem să fi fost o să fiţi aveţi să fi fost o să fie au să fi fost Viitor I (popular) oi fi îi fi a fi om fi îţi fi or fi Viitor indicativul Viitor I eu voi fi tu vei fi el va fi noi vom fi voi veţi fi ei vor fi Imperativ tu fii voi fiţi Perfect eu aş fi fost tu ai fi fost el ar fi fost noi am fi fost voi aţi fi fost ei ar fi fost Conditional Prezent eu aş fi tu ai fi el ar fi noi am fi voi aţi fi ei ar fi . voi fuseserăţi furăm voi fuserăţi. e noi suntem voi sunteţi ei sunt. fui tu fuseseşi tu fuseşi.Infinitiv: a fi Gerunziu: fiind Indicativ Prezent eu sunt. fuşi el fusese el fuse. sînt Perfect compus eu am fost tu ai fost el a fost noi am fost voi aţi fost ei au fost Imperfect eu eram tu erai el era noi eram voi eraţi ei erau a fi fost Participiu: fost Mai mult ca perfect Perfect simplu eu fusesem eu fusei. sînt tu eşti el este.

être dans les vapes fi la ananghie. assister fi primul client. soyez (que vous ~) fiţi bun şi aşteptaţi. correspond avec este scadent. gelait era suficient. sois (que je ~) fost. péter plus haut que son cul fi nebun după. être sur le point de fi la cheremul [+G]. équivalait (il ~) era ger. être au courant. été (il avait ~) fusesem (eu ~). suis (je ~) sînt. été (j'avais ~) fuseseră. fus (tu ~) îs (ei ~). être dans les nuages. êtes fi aiurit. être de mauvaise humeur fi pe punctul să. fut (il ~) fui. étais (tu ~) erai în corespondenţă cu. être quitte fi în corespondenţă cu. étions eram în corespondenţă cu.] fi frică (a-i ~). sois (que tu ~) fiind. seras fi (veţi ~). être en voie fi la capătul nervilor. être dans le coup fi indiferent (fi ~). été (vous aviez ~) fuseseşi. vaciller fi la înălţimea aşteptărilor. toquer de (se ~) fi nevoie. suffire . été (nous avions ~) fuseserăţi. sont sîntem. être dans le bourbier fi de rău augur. serez fi (voi ~). été (tu avais ~) fuşi. être au bout du rouleau fi cu capul în nori. être aux prises avec fi în derivă. correspondais avec (je ~) eraţi. étant fiţi!. être de bonne foi fi pe cale. serait fi (nu ~)!. suffirait era vorba de. serions fi (aţi ~). être de mauvais augure fi sau a nu fi (a ~). sommes (nous ~) sunt (eu ~). être collé [examen] fi pe picior de egalitate. être nul. avoir dans son collimateur fi picat [la un examen].]. être de bonne humeur fi în budă [reg]. être à la merci de fi chit. être dans de beaux draps fi la anghie. être dans les vapes fi în călduri [iron. rouler sur de l'or fi în rahat [pop. faire bonne figure fi la înălţimea… [+G]. corresponds avec (je ~) Sunt încântat să vă revăd. être chaud [pop. être à la merci de fi la mila [+G]. été (avait ~). sont (ils ~) sunt în corespondenţă cu. étaient este. agissait erai.81 - . équivaloir fi excitat.]. es fi (ai ~). être chaud [pop. indifférer fi informat. être bête comme ses pieds fi prost dispus. étais (j'~) eram (noi ~). nous sommes quittes sunteţi. être branché fi instabil. fi la capătul puterilor. rattacher (se ~) fi la mâna [+G]. correspondre avec fi la curent.] fi cât pe ce. être à la dérive fi egal. manquer fi cât pe ce să. faillir. serai fi (vom ~). fus (je ~) furăm. échoit (il ~) eşti. serons fi (vor ~). sommes suntem chit. suis (je ~) sunt (ils ~). sont îs (eu ~) [pop. sois pas (ne ~) ! fi (va ~). veuillez patienter fiu (să ~). correspondais avec (tu ~) eram (eu ~). c'est este egal cu. fûmes furăm (noi ~) [a fi]. été (< être) fu (el ~). être sur un pied d’égalité de fi prezent la. été (avaient ~). faillir. équivaut (il ~) este în corespondenţă cu. avoir la frousse fi implicat în. fûmes (nous ~) furăţi (voi ~). étrenner [client] fi prost ca noaptea. fût fusese. prendre garde fi bine dispus. être un navet [fam. être ou ne pas être fi suficient. été (ils avaient ~) fuseserăm. être dans le bourbier fi atent. sera fi (vei ~). être dans des beaux draps fi de bun augur. seront fii!. être à la merci de fi cu nasul pe sus. Je suis ravi de vous revoir suntem.] fi un fiasco [teatru]. être branché fi la cuţite cu. être de bon augure fi de bună credinţă.]. louer [éloge] fi în legătură.era. fûtes (vous ~) fuse. étiez erau. suffirait era egal cu. seriez fi (el ar ~). serais (tu ~) fi (am ~). est (il ~). nécessiter fi cu ochii pe. devoir fi nevoie de. être à la hauteur de fi încântat de. soyez ! fiţi (să ~). sois ! fii (să ~). était era destul. être sur le point de fi putret de bogat.

]. agirait de (s'~) fi zero. infusion fffig figură figuri. file (il ~) filament. filial filiaţie. film (tourner un ~) film documentar. filme (il ~) filolog. filozofie. forge fierbe. bouilli fiere. agira (s'~) fi vorba de. chacune (à ~) fiecăruia.]. soyons fffin fin fină.82 - . ardent. filigrane film. filment (ils ~) filmează (el ~).f. philharmonie. soit ! fie (el să ~). bout (il ~) fierbe înăbuşit.n. philosophique filtra. être à la Une fi ud leoarcă. philosophe filosofic. fer à repasser fierar. loyal fidelitate.] [med. figuré figurativ figurativă. philosophie filozofic. financement . forgeron fierărie. philosophique filosofie. soit… soit… fiecare.] [al unui naş] fină. chaque. filtre filtru de apă. filmer filmă. pellicule film (turna un ~). fin de siècle final. filer [police] fila (el ~) [pe cineva]. figure (de la ~) figurină. figurine fiică. film. documentaire [film] filma. être nul fiară [pop. figure [visage] figură de stil. advienne que pourra fie… fie… / ou (bien) … ou (bien) …. filait [police] filat. ruisseler fi pe urmele. filtre (qu'il ~) filtru. fibre fibră de sticlă. filtre (il ~) filtreze (el să ~). créature fffil fila [pe cineva].] filei. figure de rhétorique figurii. délicat. fin [n. feuille [de papier] fildeş. car fiinţă. philologie filon. filament filantrop. financer finanţare. philologue filologie. fer fier de călcat fiare de călcat. fibre de verre ficat. filmaient filmează (ei ~). filma filmând. bile fiară [zool. bouillir fierbe (el ~). filtrage filtrat. figuratif figură [faţă] figuri [feţe]. parce que. fictif.m.f.] finală [n. brûlant. filature filă file. cuire. charitable filantropie. bouillir à petit feu fierbere. agissant fiindcă. philanthrope filantropic. vermicelle fidel. philanthropie filare [poliţistă].].] [sport] finale. filtrage filtrare. filmé filmau. pourchasser fi pe urmele [+G].] fibră. chacun. filtré filtre. fauve [n. filet [alim. bile fiertură (de plante).] [sport] finalitate (fără ~). bouillant. que tu le veuilles ou non fie ce-o fi. financier finanţa. filmant filmară.] fin [n. figure figurant figuranţi. orchestre philharmonique filatură. navet [pop. ultime. filtration filtrare. filé [police] filează (el ~) [pe cineva]. filiation filigran. filtrer filtra (el ~). foie fictiv. talonner fi vorba (va ~). objet (sans ~) financiar. imaginaire ficţiune. figurant figurat.fi şomer. filmèrent filmat. filozof. final final [n. fiction fidea. filtre à eau fim (să ~). filet filial.] fiasco [teatral].]. feuille (de la ~) [de papier] filet [de şurub]. chacun (à ~) fier. filet [de vis] fileu. mijoter. ébullition fierbinte. filon filosof. bouillante fiert. philanthropique. fille fiind vorba de. finale [n. filtrait filtraj. agir fi vorba de (ar ~). fin [adj. être au chômage fi o ştire bombă. soit (qu'il ~) fie că vrei fie că nu. mijoter fierbe la foc mic. loyauté fffie fie!. ivoire file [alim. filtres filtrează (el ~). filleul fin de siecle. filature [police] filarmonică.f. chacune fiecăreia.

grain fir cu plumb. sifflet fluiera. fil de soie fir de nisip (un ~). naturel fireturi [pl. rien [n. jaser. bâtard florii. brin. tapant [adj][heure] fixa.]. caquetage. subtilité fiolă. flacon stilligoutte [méd.].]. physiquement fizică [n. fluorescent fluture fluturi.] floarea.] fluture de noapte. flanc flanel de corp. la flamme olympique Adev 11/04/08 flăcări (în ~). ampoule fior. brin d'herbe fir de lână. niaiseries fleanca (tacă-ţi ~)! [pop. vachement [fam. niche firimitură firimituri. ore].]. jasent (ils ~) flecăreşte. miette firmă. flamme flacăra olimpică. fil. gars flăcău [pop. incendie. fil à plomb fir de bumbac.=ziar]. pistache fisurat. flamme (de la ~) flăcărilor. fort [adv. siffles fluorescent. siffla (il ~).]. frisson fffir fir fire. marée. foyer foale [de fierar]. placide flegmă. mèche [lampe] fiţuică [arg. jasé flegmatic.]. fente. sornette fleacuri [pl. soufflet foame. jeton fistic. coup de feu . gilet [n. papillon (le ~) flux. fils prodigue (le ~) [Bible] fix [d. fleur (la ~) floci [vulg. feu (prendre ~) foc de armă. bavarder. financé finanţe. chétif fire.] fffle fleac fleacuri. feu (en ~) flăcării. feu foc (lua ~). poils [pl. sifflement.] foaier.] foarte puţin. flammes (en ~). flammes (en ~) flăcări (în ~).]. jaboter.] firidă. fissuré fisură fisuri. ciseaux [pl.] fiu. velu flori (copil din ~). comp. souple flexibilitate. compagnie. papoter flecărit. feuille foaie [de hârtie] foi.f. physique fizic (din punct de vedere ~). feuille [de papier] foaie grasă [bot. fêlure. frémissement. boucle-la !.83 - . Draba lasiocarpa [bot. bêtise. fissure fişic.] fizician.].] firesc.] [pl. fil de ses pensées fisă. cisaille à haie foarte. Ranunculus acer [bot. feu d'artifices foc de puşcă. flux fffo foaie foi. issue (à l'~) fineţe. grain de sable (un ~) fir de păr. siffle (il ~) fluieră (ei ~).] flocos. faim foamete.]. papillon [zool. siffler fluier (eu ~). Pinguicula alpina [bot.].] flanc. fleur floare broştească [bot. fil de laine fir de mătase. ancrer. physionomie fffl flacără. physicien fizionomie. sifflé fluieri. jase (il ~) flecări. siffle (je ~) fluieră. sifflant fluierat. Ranunculus repens [bot. fils fiul risipitor [Biblie]. ferme-la !. fichier [PC] fitil.]. phobie fffoc foc focuri. tais-toi ! flecăreală. nature. entreprise. physique [n. canard [fam.] floare de leac [bot. rouleau fişier [PC]. galon [mil. souplesse ffflo floare flori. lampe éclair flata. salive flexibil. guère fobie.f.]. cheveu firav firavă.]. lézarde [f. rationner fizic.finanţat. sifflent fluierând. naturel [n. fil de coton fir de iarbă. maison (de commerce) firul gândurilor.]. famine foarfecă [sg. fifre fluier [de arbitru/poliţist]. fleurs (des/aux ~) ffflu fluid. coup de feu foc de artificii. papotage flecăresc (ei ~). jeune homme flămânzica de stâncă [bot. très. poil. papillon de nuit fluturele. fleur (de la ~) florilor. sonnant [heure] fix [d. fêlé. oră]. flamme (aux/des ~) flacon cu pipetă [med. finances finele (la ~).m. enorgueillir flăcău. spontané.] foarfecă de grădinărit. phosphorescent.]. fixer fixa raţii.] flash. coulant fluier.

fort [n. formé formata [PC]. forment formidabil. frémissant foşnit. foyer focar [optică]. fonte fffor forestier. chatte [fig.foc de tabără. fondateur fonetăcă [n. papier aluminium folie de aluminiu. phonétique [n. forestier forja. ancienne foşgăi. formulaire formulă.]. ancien fostă [ex-]. photographie. photogénique fotogenie. murmurait. photographié fotografiau. frémissaient foşnesc. photo [image] fotografie mărită. bruire. photogénie fotograf.]. puissance forţă morală. frémissement foşni (el ~). footballeur foto-.84 - . photographient (ils ~) fotografiază (el ~). fauteuil Adev 05/12/07 fffr .] folos. vulg. faufile (il se ~) fofilezi (tu te ~).] fofila (se ~). papier aluminium. fort [n. formel formează.] formă (de ~). photographiais (je ~) fotografiat. frémissant [adj.f. photographie (je ~) fotografieze (el să ~). frémit (il ~) foşnet. pulluler foşgăit.]. murmure [vb.]. factice. force (il ~) forţez. utile fond fonduri. murmurer. frémit (il ~) [parf. forcent. forces (tu ~) forţă. photographier. forgé forjă. bruissement. photofotocopia. photocopier fotocopiat. forme [n. frémissait foşneau. ressort fffos fosă. murmurant. prendre (qqn. formuler formular. faufiles (tu te ~) fofoleancă [pop. phonétique fonologic. ethnographe folder [PC]. murmurent foşnesc (ei ~). usage folositor.n.].] foşnind. tonique fortificaţie. police [typo] fontă. fond fond [com.m. formation format. photocopie fotogenic. fortifier fortificant. photographe fotografia. force [n.]. faufiler (se ~) fofila (se ~). fortuit fortul. utiliser.]. formidable formula. forteresse fortifica. formation formă. formalité formare.] fonetic. frémissent foşneşte. faufilait (il se ~) fofilă (se ~). phonologique fonologie. photographie (il ~) fotografiez (eu ~). fortification fortuit. fonds fondare. phonologie font [PC]. formel formalitate.] fffot fotbal. fournaise focar. photographiait (il ~) fotografiam (eu ~). forcer forţa (el ~). forçait forţând. forge forma. sèche-cheveux [n. photocopié fotocopie. forteresse (la ~) fortăreaţă. forteresse (la ~) forţa. s. faufilent fofilează (el se ~). étrenner folosire. agrandissement fotoliu fotoliul. forger forjat. feu de camp foc mare. frémi foşnitor. papier alu [fam. avantage folosi folosesc. photographie (qu'il ~) fotografic.].f. forteresse fortăreaţa. dossier [PC] folie aluminizată. con [vulg. photo [fam.) en photo fotografia (el ~).]. user folosi pentru prima dată. pullulé foşni. football fotbalist. feuille (de la ~) [de papier] foişor. force (je ~) forţezi. formait formal. moule [n. photographiaient (ils ~) fotografiază (ei ~).]. phosphore fosforescent. faufila (il se ~) fofilează (ei se ~). foyer [optique] fochist. frémir foşnea. fosse fosfor.]. forge forjerie. création fondator. photographique fotografie. formule fort. forçant forţat. beffroi folclorist.] foii [de hârtie]. phosphorescent fost [ex-]. chauffeur foehn [n. formater [PC] formaţie. former forma (el ~). forcé forţează.

] Francisc.] frescă fresce. fréquenté [PC] frecventează (el ~). franc-tireur frânghie frânghii. murmurait freamătă (ei ~). frapper frapant. Français [n. fréquenter frecventa (el ~). francophonie franctiror. pétrisse (qu'il ~) [pâte] frământare. friction [méd. fragment fragmenta. fréquence freeware. fragmentaire. habit fractura.f. frappé [fig.] frasin [bot. frère frate bun. convulsion frâna. fraternel frăţie. souvent frecventa. franc suisse franc francez. freine (je ~) frânezi (tu ~). pétrissait (il ~) [pâte] frâmântă (el ~) [aluatul]. susurrement. Français [n. fraction fragă. frapper [fig. frein à main [n. frémissant fremătător. sincérité frânc [adj. affranchir francez [locuitor] francezi franceză.].].]. frotter les mains (se ~) frecare.] frână de mână [n. freiner frână. frêne [bot. frémissaient fremătând. franc français franca. habitant] franţuzesc.m. franc [monnaie] franc belgian. murmurent. fréquenté (il avait ~) frecventat. frère germain frate geamăn. frictionnait (il ~) frecuş.frac.] frecţiona (el ~). fragile.][arh. fraise frământa [aluatul]. pétrissant [pâte] frământat [aluat]. pétrir [pâte] frământa (el ~) [aluatul]. susurration freca (se ~). Français [n.m. graticiel [PC] fremăta. frein à pied [n. fraise fffri . murmurant. frémissant [adj. sincère franc [moneda] franci.]. freinons frânând.m. fraise fraged. Français [n.pl. murmurer. fréquent frecvent (în mod ~). frange Franţa.] frapă. frotter freca mâinile (a-şi ~). fragmenter.]. corde frânghie de uscat rufele.m. frémis (je ~) fremăta (el ~).] frate fraţi. demi-frère fratele priboiului [bot. frémi fremătau. freinant frânat. frémissait fremătat. franchise. frémissent freamătă (el ~).]. fraction fracţiune..] frapat.n. frappant [fig. frappant [adj.] frapa.] frânci. étendoir franj franjuri. susurrer. fracturer fractură.. freine frâna (el ~). tendre [mou] fragil. franc belge franc elveţian. murmure [n.m. frêle fragment. frisson. français frapa. phrase fffre freamăt. fréquente (qu'il ~) frecvenţă. frappa [fig. fréquente (il ~) frecventeze (el să ~). murmure (il ~) fremăt (eu ~).f.pl. Geranium sylvaticum [bot.].] frenetic.] frecvent. frottement frecţie [med. fresque fret [comerţ]. freine (il ~) frânez (eu ~). freinait frână (el ~). fraude frază. fréquentait (il ~) frecventare. frémit (il ~) [parf.f. syphilis [n. freina (il ~) frânăm. François francofon.]. bruire.] [habitant] francheţe [neo.m. pétri [pâte] frământe (el să ~) [aluatul].] fremătă (el ~). fraternité fratricid. frénétique frenezie. frein [n. freinez frânaţi. freinez frânează (el ~).f. frémit (il ~) freamătă (ei ~). fraternité frâu. pétrit (il ~) [pâte] frământând [aluatul]. freines (tu ~) frână [n. France franţuji [pop.]. partiellement frăguţă. usuel. frénésie frenţe [n. fret [commerce] freză. fréquemment frecvent [adv. français [habitant].85 - . frère jumeau frate vitreg. franc. derog. fraternel fraternitate. rêne fraudă fraude.][auto] franc francă.] frână de picior [n.]. fracture fracţie.] fratern.m. fratricide frăţesc.] frâne.] franţuz [pop.][pop. s.] frapând. freiné frânaţi. frémir freamăta. francophone francofonie. friction [fig. bruissement. morceler fragmentar.]. fréquentation frecventase.

tête (à la ~) fruntea.]. frigidité friguros [sensibil la frig] friguroasă. cours (tu ~). grillé frigider. griller fript pe grătar. peur (ayant ~) frică (i-a fost ~). il faisait frire frigeau. qu'il fasse frire frige. front frunte (în ~). fugue fuge. rôtissait. fuit fuge (care ~). fuyons . peur (il a eu ~) frică (îi e ~).]. crame (il se ~) [pop. la belle au bois dormant frumos frumoşi frumoasă frumoase. sauver (se ~). crainte. peur (il avait ~) frică (îi fusese ~). fuyard fugă. rôtis. peur (vous avez eu ~) frică (vă e ~). fronde front [mil. ils faisaient frire frigem. frissonne (je ~) frivol. frôle (il ~) frizer. courrai fugi (vom ~).]. heurt [n. rôtir frig (eu ~). peur (n'aie pas ~) ! frică (nu vă fie ~)!. friser frizat. frisson frisona. fructose fructuos. frontière fffru fruct. crème fouettée. fuis (tu ~) fugi (va ~). feuille frust. crème Chantilly frison. peur (ils ont eu ~) frică (le e ~). tu fais rôtir fript fripţi friptă fripte. fuirait fugi (tu ~).] frigiditate. peur frică (a-i fi ~) ). rôtissent frigând.] frunte frunţi. frire. peur (tu avais eu ~) frică (le-a fost ~). fris (je ~). fruste ftizie [arh. fuis (je ~). craintif fricţiona. beauté frumuşică. courons fugi (vor ~). peur (nous avons eu ~) frică (ne e ~).]. fructueux frumoasa din pădurea adormită. peur (il avait eu ~) frică (îmi fusese ~).]. front (le ~) frunză frunze. tu fris.] frontieră. timoré. brûle (il ~). fructifier fructoză.86 - . peur (tu as ~) frică (ţi-era ~). brûlait. peur (ils avaient eu ~) frică (mi-a fost ~). fruits de mer fructe].].]. front [mil. brûlant (il est ~) frige!. rôti [n. mignonne frundă. peur (tu avais ~) frică (v-a fost ~). rôtissant frigă (el să ~). frisé frizează (el ~). déroute fugi. frileux friptură. éplucher $$$ fructifer. fuite fugă dezordonată. tu fais frire.]. frit (il ~) frige (el se ~). friable frică. frissonnait frisonă (el ~). courir. courent (ils) fugar. fuie (qu'il ~) fugă [muz. peur (j'ai eu ~) frică (mi-e ~). peur (vous avez ~) frică (vă era ~). broche [gastron. frit frige pe grătar. rôtit (il ~). brûlé.m] frigăruie. coiffeur frondă. fuyant fugea. courez fugi (voi ~). frissonner frisona (el ~). peureux. peur (ils avaient ~) frică (le fusese ~). mignon frumuseţe. bifteck. courais fugi (veţi ~). peur (vous aviez ~) fricos fricoasă. cours (je ~). frivolité friza. peur (nous avions ~) frică (ne fusese ~). brochette frige. frousse (avoir la ~) frică (fiindu-i ~). rôti [vb. brûle (il se ~) frigea. fuira fugi (vei ~). beau. frictionner fricţionă (el ~). peur (j'avais eu ~) frică (îţi fusese ~). peur (tu as eu ~) frică (ţi-e ~). fuir fugă (să ~).friabil.]. frigo [fam. frictionné fricţionează (el ~). brûle ! (ça ~) frige (el ~). peur (n'ayez pas ~) ! frică (ţi-a fost ~). peur (nous avons ~) frică (ne era ~). frissonna frisonând. fruit fructe de mare [creveţi etc.n. peur (ils ont ~) frică (le era ~). frictionnant fricţionat. peur (il a ~) frică (îi era ~). frictionne (il ~) fricţiune. peur (j'ai ~) frică (mi-era ~). fronde [fig. froid [n.]. grillade frişcă. courra. fruitier fructifica. joli frumuşel. fuyait fugi (el ar ~). rôtissons frigi. courront fugim. friction frig [n. rôtis (je ~) frig [vb. frictionna (il ~) fricţionând. léger frivolitate. frissonnant frisonează (el ~). frivole. peur (nous avions eu ~) frică (nu-ţi fie ~)!.] friptură la grătar. peur (j'avais ~) frică (ne-a fost ~). frissonne (il ~) frisonez. phtisie fffu fffug fug (eu ~).

livrer [com. fournissait furnizat.]. dérobé (il avait ~) furat.] furnizăm. volait [jur. volez [jur. fuyez fugi cât îl ţin picioarele. courir ci et là fugitiv.] furase.]. livre (je ~) [com.]. combinaison [de femme] furt. suie fffur fura. fatal funicular. fournit. volé [jur.] fuţi [vulg. faufilent furişează (el se ~). vol qualifié furtun. livrait (il ~) [com. dérobent (ils ~) fură (ei ~) [a fi].].]. impasse. livre (qu'il ~) [com. fugitif fular. fourni furnizaţi (voi ~). foudroyant fulminant.] furaj. fumer fumeie [reg. chemin sans issue fundul mării. foutu [vulg. quenouilles furculiţă.]. fourmilière furnică. fond fundamenta pe. faufile (il se ~) furişezi (tu te ~). orageux furtună. emploi funcţie înaltă. dérobé (ils avaient ~) furi. volent [jur. foutre fut [vulg.] furnizeze (el să ~). femmes (des/aux ~) fffun funambul.] furt calificat. volaient [jur.] furnizor.87 - . faufiles (tu te ~) furişat.]. voleront [jur. déroba (il ~) furând. fournisseur. corde funingine. cache-nez fulger. dérobé. fondamental fundaţie. funèbre. furie. fourneau (haut ~) furnicar.] furnizeze (ei să ~).]. furibond furie. fondation fundătură. subrepticement furişa (se ~). sépulcral funest funestă. jupe fuştei.] furnizez.] [anat. orageux furuncul. fonctionner funcţionar. fumée fuma. faufilait (il se ~) furişează (ei se ~). s. livre (il ~) [com. livres (tu ~) [com. livré [com. courroux furios.].]. colère.]. livreur furou. copuler futut [vulg. dérobant fureseră. fourreau.] furnizezi.]. tempête de neige furtunos furtunoasă.] furnizau. livraient (ils ~) [com. furtif furnal. foutra fute [vulg. fournissent (ils ~) furnizează (el ~). femme (la ~) fumeii [reg. pétard [pop. femme fumeia [reg. fous (tu ~) fute în cur [vulg. femme (de la ~) fumeilor [reg. échelon fffut fute. bifurcation [de montagnes] furci de tors. fonction. fui. dérobait (il ~) fură (el ~).]. dignité funcţiona. livrent (qu'ils ~) [com. fonder sur fundamental.] fură (ei ~). fırtına furtună de zăpadă. tuyau furtuna (care anunţă ~). fourchette furibund.] furau. quenouille furcătură [geo. faufila (il se ~). volait [jur. fout (il ~) fute (el va ~) [vulg.] fumei. fuyant fugit. fournir furniza (el ~). funeste.]. fond de la mer funebru. voles [jur. dérobe (il ~).] fura (va ~).]. vol [jur. baiser [vulg. foutre [vulg. vole (il ~) [jur. fourche furcă de tors.]. fournissant furnizează (ei ~). fumer fumat. livrent (ils ~) [com. dérobaient (ils ~).] fura (vor ~). fondement.]. fuseau horaire fustă.] furnizând. furieux furiş (pe ~).] fura. fournis (je ~).] .].] furaţi. courir à toutes jambes fugi de colo colo.fugind. axer sur. volera [jur. éclair fulgerător fulgerătoare. sépulcral funerar. fonctionnaire funcţionare. fureur. furoncle. couru fugiţi.] fură (el ~) [perf. funiculaire funie funii.] [pop. fuseau fus orar fuse orare. foutant fute (el ~) [vulg. faufiler (se ~) furişă (se ~). livrez (vous ~) [com. furent (ils ~) dérobait (il ~) fura (el ~). fourrage furcă. fous (je ~) futând [vulg. vole (je ~) [jur. fonctionnement fund. enculer [vulg.]. voler [jur. orage.] furniza. fulminant fffum fum.].]. dérober fur. fumeur fumega. foulard. fourmi furnicături [pl. picotements [pl.]. livrant [com. cul. mandat.]. abcès fffus fus.]. fumé fumător. livrons (nous ~) [com.]. fil-de-fériste funcţie.

gala [n. galères galerie [la teatru].] gazdă [reg. hôtesse [n. garniture garnitură de mânecă.] garofiţa albă de stânci [bot. gazelle gazetar.] g [gram abrev. galon [mil. gazer gaza (el ~).].] galop. studio. ictère gălbenele de munte [bot. trou de serrure (le ~) gavial. gazé gazează. sou. jaune d'œuf gălbinare [pop. Ts].f. tapageur. mec gaiţă.]. orifice gaură găuri. garni garnitură. sou gălbejit.]. terminé găteală. gonzesse [fam.m. garnir garnisea. gamelle gamelă de sfert [n.D. garnit garnisind. langoureux. emmanchure garnitură de pietre preţioase. gaze gaza. parure garnizoană. petit ami. garnissant garnisit. poulailler [théâtre] galeş.m.] gălbenuş. jaunâtre galeră.]. haie gardă de onoare. Général [abréviation][mil. Galatée gală [n. garantie.]. poule. clôture gard de ţăruşi. jaune galben [ban] galbeni [bani]. galanterie Galatea. gazait gazat. MM]. parure găteje [pl.]. bruit.]. fusion ggga G-ral. garnissait garniseau. choix [commerce] gambă. galvanisé gggam gamă (de produse). œillet [pour les lacets] gaura cheii. seau (du ~) găselniţă. vacarme.] galben. gaulois Galilor (Ţara ~). Général [abréviation][mil. Dianthus spiculifolius [bot. jaunisse [pop. tresse galon [militar].].].] găti. gage gggal gal. seau găleţii. nénette [fam. galop galopa. langoureusement galez. gambit gamelă. tumultueux. garçonnière gggat gata.f. œillet [bot. gare gard. jaunâtre gălbenare [pop. filou gălăgie. hôte [n. Ranunculus carpaticus [bot. journaliste. reg. Galles (Pays de ~) galon.]. palissade gard viu. futile fuziona. gavial gggaz gaz.] [vaisselle] gangster. garnissaient garnisesc. gaz gaz [textil].]. galerie. gallois galic.] garou [med. galamment galanterie. garance garanţie. jambe gambit. trouvaille găsi. trouvé gătat gătaţi gătată gătate [rég.]. trou gaură [pentru şiret].]. gallina găinar.88 - . fusionner fuziune. galant galant (în mod ~). garrot [méd. gaffe.] garsonieră. richard gazelă. bruyamment găleată găleţi. prêt [adj. trouver găsi din abundenţă / în exces / din belşug (a se ~). cuisiner găti (se ~). galoper galvaniza. petite amie gagiu [pop. garnissent garniseşte. gaze (il ~) gazdă.]. g [gramme abréviation] G.m.]. garde d'honneur garderobă. gotovyi gata! ajunge!. reporter gazetă.futut în cur. gangster gggar garaj. =Groupe de Dialogue Social gabardină. enculé futil. gage gară gări.. Gaulois galant. tapage gălăgios gălăgioasă. gazette gazon. parer (se ~) . surabonder găsit. vestiaire garnisi. petit bois [sg. bévue gagică [fam. garni garnisit.f. ready. bruyant gălăgios [adv.] G-ralul. baste ! gaură. garnison garoafă. galvaniser galvanizat. gazon gggă găină.] gălbui. gabardine gafă. geai gaj.].S. garage garanţă. quart [n.

piqué [adj. s.] găzduiesc (ei ~). chatouilles (tu ~) gâdilicios. chatouillons (nous ~) gâdilând. creux găurele (cu ~). loger (~ qqn) [v. chatouillant gâdilă (el ~) [perf.]. chatouiller gâdil (eu ~). loge (il ~ qqn) [v.] găzduit.t.].t. héberger găzduia.] găzduiau.] găzduieşte. logé (~ qqn) [v. logeait (il ~ qqn) [v.] găzduire. chatouillez gâdilă (care ~).t.t.t. hébergement gggâ gâdila. chatouillait gâdilat. chatouillant gâdili.găunos. logent (~ qqn) [v.] găuri. chatouille (je ~) gâdila (el ~). logeaient (ils ~ qqn) [v.89 - . chatouilleux . chatouille (il ~) gâdilăm. chatouillé gâdilaţi.t. chatouilla gâdilă (el ~). trouer găzdui.

aloca. aclama. afirma. alătura. admira. acuza. adera. afuma. aţâţa. aburca. .90 - . adulmeca. alunga. ameninţa. adjudeca. abjura.Infinitiv: a gâdila Gerunziu: gâdilând Participiu: gâdilat a fi gâdilat Indicativ Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdilă noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdilă Imperfect eu gâdilam tu gâdilai el gâdila noi gâdilam voi gâdilaţi ei gâdilau Perfect compus eu am gâdilat tu ai gâdilat el a gâdilat noi am gâdilat voi aţi gâdilat ei au gâdilat Mai mult ca perfect eu gâdilasem tu gâdilaseşi el gâdilase noi gâdilaserăm voi gâdilaserăţi ei gâdilaseră Subjonctiv Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdile noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdile Perfect compus eu fi gâdilat tu fi gâdilat el fi gâdilat noi fi gâdilat voi fi gâdilat ei fi gâdilat Viitor indicativul Viitor I eu voi gâdila tu vei gâdila el va gâdila noi vom gâdila voi veţi gâdila ei vor gâdila Viitor I (popular) o să gâdil o să gâdili o să gâdile o să gâdilăm o să gâdilaţi o să gâdile Viitor I (popular) oi gâdila îi gâdila a gâdila om gâdila îţi gâdila or gâdila Viitor II eu voi fi gâdilat tu vei fi gâdilat el va fi gâdilat noi vom fi gâdilat voi veţi fi gâdilat ei vor fi gâdilat Viitor II (popular) am să fi gâdilat ai să fi gâdilat are să fi gâdilat avem să fi gâdilat aveţi să fi gâdilat au să fi gâdilat Perfect simplu eu gâdilai tu gâdilaşi el gâdilă noi gâdilarăm voi gâdilarăţi ei gâdilară Imperativ tu gâdilă Conditional Prezent eu aş gâdila tu ai gâdila el ar gâdila noi am gâdila voi aţi gâdila ei ar gâdila Perfect eu aş fi gâdilat tu ai fi gâdilat el ar fi gâdilat noi am fi gâdilat voi aţi fi gâdilat ei ar fi gâdilat voi gâdilaţi Verbs conjugated like a gâdila şuiera. agrega. aluneca. abdica. adurmeca. ţipa. adora. acapara. abroga. alina.

Gémeaux [zodiaque] gggen gen. étranglant gâtuise. gémi. geste gestaţie. geindre gem (ei ~). pensant. pensé. gémir. cogiter. gémissant gemea. dépoli [photo] geamantan. [G.gâfâi. généraliser generalizare. serviette [à porter]. griffe .] gât gâturi. [géol. oie (de l'~) gâscariţa de munte [bot.]. étrangler gâtui (el ~). jars gârbovi (se ~). étranglement ggge geam. général. genèse genial geniali. f. jalousement gelui. attaché-case gel (sub formă de ~). pl. géographie geologie. étrangla gâtuia. génuflexion genunchi. Gentiana sp. gel ger de îngheaţă pietrele (e ~). m. génétique [n. penser.]. génération generos adj. réfléchir à. génial genitiv [abrev. vitre geam (gros). gesticuler gestiona gestionez. genre littéraire general generali. génitif geniu. Arabis alpina [bot. Georges ggger ger. gentil gentileţe. genouillère genunchii. songe (il ~) gândeşti. les sacs à main LV Adev 08/01/08 genţiană [bot. tchimodan geamăn geamănă. generoase. jalousie gelozie (cu ~). généralisation generalizat. cafard [zool. oie gâscan. raboté geme. hors d'haleine gând gânduri. génie gentil. songes (tu ~) gândire.f.] genitiv [gram. sacoche geantă diplomat.] genuflexiune genuflexiuni. gestion gggh gheară gheare. gestionnaire gestiune. songé gânditor. libéral generos (în mod ~). gentilhomme gentleman. gazouille [bébé] gânguri. sg. glace [vitre] geam mat [foto]. pantelant gâfâind. songeait gândeau. songer gândea. gèle à pierre fendre (il ~) german. gosier gâtui. souffle coupé gâfâie (care ~). genoux (les ~) genunchiului. médité. germer germinare. sorte gen literar. germes de blé germina. gestation gesticula. œuf (dans l'~) germeni de grâu. cou. gazouiller [bébé] gângurit. genou (du ~) geografie.]. généralisé generare. jumeau geamăt. gentilhomme genţile pentru femei Louis Vuitton. genou genunchieră. génération generator. pl. méditer à.] gânganie. courber (se ~) gârbovit.] gândi. générateur generaţie.. jaloux gelozie.] geneză.]. étranglé (il avait ~) gâtuit. cil geantă genţi. largesse genetic. allemand Germania. gazouillement [bébé] gânsac.f. jars gâştei. valise. cou. généreusement generozitate. plainte. raboter geluit. gérer gestionar. gémissement geană gene. gentiane. [bot. générosité. communément. germe germene (în ~).]. avoir le souffle coupé gâfâială. géométrie George. gémissent gemând. songe (je ~) gândeşte. étranglait gâtuind. Allemagne germen. genunchi. courbé gâscă gâşte. songent gândesc (eu ~). essouffler. étranglé gâtuire. germination gest. gélifié gelos geloasă. gémit. géologie geologie [abrev. commun general (în ~). gorge. pensée. génétique genetică [n. cafard [fig.91 - . bestiole gângureşte. pl. songeaient gândesc (ei ~). gosier gâtlej gâtlejuri.] geometrie. genre. généralement generalitate. generoasă. généreux. gond gândac de bucătărie. pensée gândit. gentillesse gentilom. gémissait gemut. generoşi. généralité generaliza. méditatif gânduri negre. geint Gemeni [zodiac].].

joaillerie giuvaergiu. plâtre ghirlandă. guitare ghiveci [n. tassé ghemuiţi (vă ~). glacial ghem. deviné ghiciţi.]. tassait (il se ~) ghemuiau (se ~).]. coulisse. tassent ghemuieşte (se ~). peloton ghemui (se ~) ghemuiesc.]. facétieux glumi.]. gloire. jean [pantalon] girafă. capuche glumă. s. cartable ghiper [bot. rigoler [fam. rixe gimnastică.f. glace [eau] gheaţă (de ~).gheară [la păsări de pradă] gheare. guider ghidon.] gîlceavă [arh. tasse ghemuieşti (te ~). plaisanterie. tasser (se ~) [se tapir]. givré GJ. colossal. =montagnes Carpates Orient. pot [à fleurs] ghivent. tassez ghenă. linceul Giurgeu. glacé [confiserie] glaspapir. plaisanter. glacé [confiserie] glazură [la tort]. glaïeul [n.] gggi gigant. tassa (il se ~) ghemuia (se ~). tassaient (ils se ~) ghemuiesc (mă ~). (vous vous ~) blottissez. giuvaer. glace (de la ~) ggghi ghici. glande glanda pituitară.] ghips. tapis. golos glasat. tapit.].] [bot. joaillerie. guichet ghitară. cagoule. renommée glucide. tassant ghemuişi (te ~).].]. tassas (tu te ~) ghemuit. populace glob.]. capuchon. (ils se ~) tapissent. guillotine ghimber. guide ghida. blague glumeţ. blottir.] glaucom.] ghinţură de primăvară [bot. ghiveciuri. gymnastique ginere. [bot.] gingaş gingaşi gingaşă gingaşe. pelote ghem mic. guidon ghilimele. géant [n. gland ghinion. girouette giulgiu. glandulaire glas. Gentiana verna [bot. géant [adj. givré givrat [neo.]. tapissons. gencive gingivită. (se ~) blottissant. girafe giratoriu. tapissant. recroquevillez. devine (je ~) ghicesc (ei ~). guignon ghinţura [bot. frêle gingie gingii. giratoire giruetă. glabre [bot. gingivite ginşi [pl. devines (tu ~) ghicim. boue gloduros gloduroasă. délicat.] [d'un oiseau de proie] gheată ghete. glucose glugă. glucidique glucoză. Munt.] ginerică [reg. blottissent. (il se ~) blottit. tasses ghemuii (mă ~). serre [n. guérite gheţar gheţari.] [bot. bottine gheaţă. Juniperus sibirica [bot.aero. épine [n. recroqueville.]. beau-fils. blaguer .92 - .sg. Georges gheretă [a portarului]. gigantesque. voyante [n. tassai (je me ~) ghemuim (ne ~).] ghiozdan. Gentiana sp. papier émeri. gendre.]. Lotus corniculatis [bot. département de Gorj [abréviation] gggl glabru [adj. glucides glucidic. tapissez. globuleux glod.] glabră. marié [n.]. glande pituitaire glande.] [de flori] ghivece.n. glaciaire gladiolă [n. cheville glisieră. colosse gigantic. voix. débile. glaucome glazura [un tort]. devinez ghicitoare. devine (il/elle ~) ghiceşti. tapi. glandes glandular.] glacial. filet [de vis] ghizdei [pl. blotti.] ghindă. devinait ghicesc. joyau giuvaergie. querelle. papier de verre glauc [bot.] [pop. recroquevillons. glacer [cuisine] glazurat. deviner ghicea. recroquevillant. globe globulos globuloasă. Gletscher gheţii. marié [n. joailler givrat. se recroqueviller ghemui (se ~) [perf. loge [du concierge]. balle glorie.] glandă.]. glaçage gleznă glezne. devinons ghicit. tassons ghemuindu-se. glissière gloată.]. piquant [n.m. (nous nous ~) blottissons. guirlande ghişeu ghişee.m. poubelle Gheorghe. recroquevillé. terreux glonţ.] ghimpi. glacier. m. (tu te ~) blottis. guillemets ghilotină. gingembre ghimpe [n. devinette.f. glacial glaciar. glauque [bot. recroquevilles. recroquevillent.] ghid. malchance.f. tasse (je me ~) ghemuiesc (se ~). rieur. devinent ghiceşte.

m.f.f. tas.m. grammaire gramatical. jardiner grădinărit. dodu grăsuţ grăsuţă. grec Grecia. blé. grain [du film] grena. hâte (à la ~) grad. graveur gravură.]. ratissé grec. tas (du ~) grăpa. ratisser greblat. à poil. précipiter.Carpates S roum. gratuité graţios graţioasă. dépêche (il se ~). barbecue grâu. zoo [n. titre gratuit (à ~) gratuit. blagues (tu ~). godin [n. haut-le–cœur grebla. grandiose granit. grave.]. lourdaud . herse gras grasă. grammatical gramatician. hâte (je me ~). néant. poêle [n. dépêchent (se ~) grăbesc (mă~). tout nu golf [geo. froment grăunte [n.] gren [al unui film][neo]. pressent (se ~). précipice.] gol goi goală goale. langage grai (prin viu ~).] grăunte de (un ~). prime gratii. gril grătar [pentru fripturi]. mêlée [n. gravitation.]. avancer. graver.glumesc (ei ~). frontière. parler [n.] grămezii. nudité goni.] grăunte de sare (un ~). gratis gratis (pe ~). doubler le pas grăbit. jardin grădină de legume. administrer gospodărie.] gol [sport]. plaisantes gggo goală [nud]. grammairien grandios. se dépêcher grăbesc (ei se ~). Minuartia saginoides [bot. greffier greier. herser grăpat. tas [n. domestique gospodări. graviter gravitate. précipité. jardinier [n.n. joufflu grăsun.m. grossesse gravita. grenat greoi greoaie. jardinet grădiniţă [de copii].] grăunţe. patois [n. grain [n.93 - .m. jardinage grădiniţă. nu. grille gratis. à nu. hâter.] grai popular. nausée. =montagnes . hâtent (se ~). greffe grefier. gravité gravitaţie. gratuitement. gras. gratification. creux gol [n. baie. golfe [géo. chasser Goretex [marcă]. grain [du film] grapă.] grai. Goretex [marque] gospodăresc. rigole (il ~) glumeşti. barreaux. vide [n. voix (de vive ~) grai [subdialect]. Grec grecesc. inscrire graviditate. ménage gggr GR. barreau gratifica. golf Golgota. square grădină zoologică [n. dialecte grajd. rigole (je ~) glumeşte. hellénique. gol-puşcă. hersé grăsime. brusquer grăbi pasul. graphisme grafie.] golf [sport].] grădinar. presse (il ~) grăbi (~ ceva). jardin public. Grèce grefa. but [sport] gol puşcă.]. amas grămadă [n. pressé grădină. gratis gratuit (în mod ~). presser. gratuit. noircisseur [fam. Grenze granulaţie [a unui film]. corpulent gratie.].] grătar. grain de sel (un ~) grav gravi gravă grave. hâte (il se ~).n. maternelle (école ~).sg.]. vide. grec. écurie gram. grillon greier [m. dépêche (je me ~) grăbeşte (se ~). département de Giurgiu [abréviation] grabă. gros. jardin potager. grain de (un ~) [fig. granit graniţă. lacune. gravité gravor.m.f. gramme gramatică. vider goliciune. iron. degré grafica. rebondi grăşătoare [bot. gravure gggre greaţă. graisse grăsimi. gratifier gratificaţie. greffer grefă. hâte grabă (în ~).]. sérieux grava. poil (à ~) gol (pe dinăuntru). graphie grafoman.]. nue Godeanu.] grămadă [rugby]. potager grădină publică. jardin d'enfants grămada. gracieux grăbi. Golgotha goli. tas (le ~) grămadă grămezi. rigolent (ils ~) glumesc (eu ~).] grădinări. gratuitement gratuitate. cigale [f. lipides grăsuliu.

gêne. épreuves [pl. prêt à porter [n. poids (du ~) grevă. grippé. vulgaire.]. grotesque grozamă [bot. impropre. vêtement haină bărbătească. Genista tinctoria [bot.f. souci grijă (cu ~). dur. collet de fourrure guler în V. épais. terrible groaznic [adv. terriblement grohăi. difficile. grès [minéralogie] gresie [n. péché. grillage grimasă. allez ! haimana. poids [n.] . sinistre [adj. lourdement greutate greutăţi.grepfrut. incorrect greşită.f. collet. gourmet gggus gust. grêle gripa (se ~) [auto. rat.94 - . ordures [pl. lourdeur greutate [n.][fam. dorlotait guguleşte [reg. voyou haină. gouvernante guzgan. dorlota (il ~) gulaş. difficulté greutate (~ mare). graisser [techn. bévue greşi.pl.sg. gaillard [n. raton hhha hacker [PC]. groupe. fausse greţos. avoir tort. enrhumé guvern guvernului. brutal. fruste. grouper grupaj. gréviste gggri gri.].f.].]. rudesse. difficilement greu (din ~).].]. précieusement grilaj.][constr]. moue. hors-d'œuvre [n. légèreté [poids] greutatea. La Haye hahaleră.*] gustos. goûter gustare. grotte. grosseur. Silene nivalis [bot. nauséabond greu grei grea grele. guvernare.].]. horreurs grup grupuri. Trans. faute greşeală (din ~). allez ! haida de!.] gutui.f.] [constr.]. gris perle gggro groapă gropi. col.].]. sensas [fam. grève grevist.m. Antirrhinum majus [bot.] grozăvii. groupe gggu guguli [reg. grossièrement grosolănie. effroi [n. vulgarité grosolănie (cu ~). lourd. goût gust (de prost ~). groupage grupă.] greutăţi. fringues [col. coupe-vent haine. veste haină de blană.]. gouvernement Adev 01/11/07 guvernantă.n.] greşeală greşeli.].] Adev 15/04/08 gura [geo. soin. grogner grohăit.m.]. erreur (par ~). bidouilleur [PC] Haga. poids (le ~) greutăţi [fig. col V guler înalt.] greutate redusă. rictus grindă. casse-croûte. rude greu (cu ~). mégarde (par ~). volée.f. gallér guler de blană.] grotesc.m. épaisseur grosolan grosolani grosolană. tort (à ~) greşeală grosolană. vulgairement.]. graissage gresie [mineralogie].] grozav [fam. grise grijă. grossièreté. délicieux guşa porumbelului [bot.] gris perle [neo. effroyablement groaznic de. grossier.] gură [geo. gripper gripat. fosse groază [n. groupement.]. grimace. embouchure (l'~) gura-leului [bot. coing guturai. se tromper greşit. habits haine de gata [n. fourrure haină de vânt.]. groupage grupare.] gresare. embouchure gură cască.].] greutăţii. nippes [pop. badaud gură-spartă. soigneusement grijă (cu mare ~). goulasch guler. rhume guturai (cu ~). erreur.sg. bonne [n. carreau [n. grognement gros groasă. rude grosolan (în mod ~). poutre grindină. cognassier gutuie. col montant gulie.]. semoule [n.] grotă grote. commère gurmet. gros [n. dorloter gugulea (el ~) [reg. pamplemousse gresa [tehn.].]. caverne [géo.]. bouche bée (être ~) gură-cască.] hai!. rave gumă. bouche bée gură cască (rămâne ~).sg. gris.]. effroyable. grossièrement grosul. dorlote (il ~) guguli (el ~) [reg. enrhumé gripă. faction grupa. goûter gustare la începutul mesei. goût (de mauvais ~) gusta. gros grosime.] [fig. grippe gris [n.m. épouvante groaznic. gomme gunoi gunoaielor. faux.m.

tohu-bohu. meute halancă.haită (de câini).f. jaunisse [pop. sg. grange hamei. f. halastó heliotrop. étang. furie harpon. papier à emballer hârtie cu antet. rigolo [col. Hercule hering. fatras [sg. hiéroglyphe hieroglific. MM]. sérail [n.n. chimérique hip-hop [muz. abîme. peignoir halatelor albe. harnachement ham-ham! [interj.] harnaşament. saint-frusquin (le ~) [pop. disque dur [PC] harem [n. =de la région de Hateg [Ts. hémorragie hepatită [med. hip-hop [mus. hasard hazarda (se ~). s. hidoasă. harpon haşura.f. lac. hieroglife. facétieux. gourmandise hărţui. mirage himeric. hivernal hibrid. panne. hideur hidră. hetman haţegan. héliotrope hemoragie.]. courir après hămeseală. hygiène hilaritate.]. amusant. auberge (l'~) haos.: eleştéu s. tohu-bohu haltă [CFR].]. rigolade hazard.].].].] halucina. hyène hieroglifă. drôle. hangar hanorac hanoracuri.] hau hau! [interj. vide [n.m. hareng heterodiegetic [narat. invalide handicapat [pop.] hobană [aero. hirsute HIV.]. hallucination ham. anorak hanul. jacinthe hibă [reg.]. hectare hectolitru. paperasse hârtie de scris. auberge han [mongol]. en-tête hectar.] hard disk [PC].].]. hépatite Hercule. harpe harpie.] hiperbolă. les blouses blanches (le personnel médical) Adev 14/03/08 halebardă. traquer.] hâd hâdă hâzi hâde.] hangar. papier en-tête hârtie fără valoare. paperasserie hhhe header [PC]. tirant [n. rêne hăţiş. talonner hărţuială. étourdi [adj.]. chaos hhhar harababură harababuri. halte [SNCF] halubele [n. hybridation hidos pl. hideux hidoşenie.m. papier hârtie de ambalaj. hyperréaliste hipnotiza. hasardeux hazos. horde [*] hoban. ouah ! [cri du chien][excl. hiéroglyphique higienă [arh.] hambar.] hăitui. hilarité himeră. laid hârtie. hybride hibridizare. hydrogène hienă.] (tissu synthétique élastique) heleşteu [Var. papier à écrire hârţoagă. chimère. HIV hhho hoardă hoarde.f. tracas hăţ.] ham pentru purtat bebeluşul.][reg. hobană. hélanca [n. à propos de bottes hohote de plâns.]. hypnose hipocrit. harnais. maquis hău.] helănci. hidoase. paperasse hârţogărie. hockey hocheist hocheişti.pl. hallebarde haloimăs [reg.n.]. précipice. auberge de jeunesse handicapat [n. hasarder hazardat. porte-bébé hamal hamali.] haz.]. pl. sanglots . porteur [n. necaz. hauban hochei. hectolitre helancă [n.]. hiberner hibernal. hyperbole hiperestezie.m. hydre hidrofil. hockeyeur hodoronc-tronc. harnachement harnic. rigolo hăbăuc [pop. hexamètre HG.95 - . fourré. houblon hhhan han. pull à col roulé halat. robe de chambre halat de baie. hétérodiédétique [narr. hachurer hatman. blouse. néant. hyperesthésie hiperrealism. appliqué harpă. gloutonnerie.] heleştee. hyperréalisme hiperrealist. ouah ! [cri du chien][excl. hydrofuge hidrogen. département Harghita [abréviation] hhhi hiacint [neo]. délirer halucinaţie. hypnotiser hipnoză. hidoşi. hypocrite hirsut. Le récit est hétérodiégétique lorsque le narrateur est absent de la diégèse (c’est-à-dire l’univers de la fiction dans sa totalité) hexametru. hydrophile hidrofug. hiba hiberna. khan han pentru tineri.]. toqué [fam.

]. Hong-Kong hhhor horă hore. homéopathe homeopatic.] homari.][bot.] iarbă-grasă [bot. homéomorphe homeopat. herbe iarba-bivolului [f. varech [bot. cupide hrean. homosexuel [n. pigeonnier humă [n.] huiduit. nouveau (de ~) iarăşi.] hominizi. convenu. être au pain sec et à l'eau hrănire. jeune jument [n.] homo [col.MM]. hué huilă. décidé. horticole horticultor. jonc des crapauds [m. décider. ricain [fam.F. határ hotă [bucătărie].][bot. numéro d'urgence [PC] hotar hotare. écarquiller les yeux holbă ochii. voleur hoţ de buzunare. péjor.] iarba-câmpului [f. arrêté hotărât hotărâtă. décision.] hotline de asistenţă [PC] ~).]. lui [pron. homosexuel [n.][neo. hortensia horticol. frontière.] ianuarie. homuncule Honduras. sarrasin. nouveau (de ~) iarbă.] hude.]. hotte aspirante hotărâre.]. jacobin iahnie.].96 - . Saxifraga cuneifolia [bot. iambe [lit. houille hulă [mar. nutrition hrăpăreţ. horticulture hhhot hot line [PC].].R. choléra [m. janvier Ianus. eau-de-vie horipilant [neo. Sedum alpestre [bot. écarquille hold-up [n. homo [pop. hôtelier [adj.]. ferme [adj. ragoût iaht.]. homard homarul. pédéraste.]. blasphémer hulubărie.] . zieuter [pop.] hotărât (în mod ~).m. décision hotărâre (cu ~).][bot.] hotărât (articol ~) [gram.].]. horoscope hortensie. résolu. grotte.f.f.] iarbă-de-mare. Honduras Hong Kong. résolument hotărâre administrativă. éclats de rire hoinar. horripilant hormon [n. LES… <il LES a filmés>[m. hublot hudă [pop.m. couloir holba (se ~ la) [pop. raifort hrişcă [f.] homosexual. cadavre hhhol hol.m.][bot.f. décidément. =constructeur roumain aéro.] huli. homard (le ~) homeomorf.].] homuncul. pédé homodiegetic [narat. Janus iapă. convenir hotel. Jacques iacobin.].pop. entreprise forestière [abréviation] Iacob.] iarbă-creaţă [f.] homist [peiorativ].]. hormone [n..]. blé noir [m. balade [randonnée] hoit [pop.] Hristos a înviat.][bot.][bot. pédale [fig.] homar [n.]. défini (article ~) [gram. caverne [géo. homosexuel homosexualitate. défini. Hypochoeris maculata [bot. hominidé [n. agrostis blanche [f. cheminée [pour la fumée] horoscop horoscoape. hormonal horn hornuri.]. vrombir husar husari.n.]. île [abréviation cartographique] I.][bot. écarquiller les yeux holba ochii (a ~).].]. houle [mar.m. homéopathie Homer. homéopathique homeopatie. husserlien iiia i-.]. décidément hotărâtor. D] I-… <el I-a filmat>. huées [pl. horticulteur horticultură. vagabond hoinăreală. I.m.hohote de râs. zyeuter. brigand hrăni cu apă şi pâine (se ~).]. écarquillé holbează (el ~). décisif hotărî. ronde (danse) horincă [reg. hold-up [n.] hhhom homalău [vulg. hôtel hotelier.. porumbar.] holistic.] holeră [f.] iarba împuşcată [bot. yacht iamb [lit.] hormonal.] huidui..]. homosexualité. m. Christ est ressuscité hhhu hublou.] iarba căşunăturii [bot. écarquilla holbat. Homère hominid [n. housse husserlian.] iar. menthe frisée [f. jument iapă tânără [n. humus [n. huer huiduieli [pl. humérus hurduca.][bot. charogne.]. hussard.pl] I. holistique [n. bâche. numéro d’urgence [PC] hoţ hoaţă. voleur à la tire hoţ de drumul mare.A. huszár husă huse. homodiégétique [narr. cahoter hurui.f.] humerus.] hormoni.] iancheu [pop.m.

pardonné iertaţi. levraut iepure (de câmp). Jahrmarkt iarnă iarna ierni. Jasmine iasomie. icône icon [PC]. obsessions identic identică. sorti ieşiţi. Jassy iată. aperçu idee preconcepută. hiver Iasmina. rebord ieşire ieşiri.].]. idéaliser idealizare. hivernal ierta. hier ierna. pardonne (il ~) iert. hiverner iernatic [poet. iconographie icre [pl. idéalisation idee idei. idéologique ideologie.n.] iarba şopârlelor [bot. voilà iată aşadar. sortaient ieşeau. idéologie idilă. sortie de secours ieşire din găoace. sors (je ~) iese. voilà donc iaurt.n. graine de paradis [n. identifier identificare. bête [fig. hiérarchie ierbar [stomac le rumegătoare]. sortait ieşeai. éclosion ieşire în natură. pardonnez ierţi.]. yaourt iaz. crèche ieşean.] ienupăr [bot. issue [n. absolvez. idiot. sortent ies (eu ~). sorte (qu'il ~) ies (ei ~).]. lapin (le ~) iepurii. idiome idiot idioată. Polygonum viviparum [bot.].n. Helianthemum nummularium [bot] iarbă roşioară [bot. ci. œufs de poisson [pl.]. pardonner iartă (ei ~). hase ierarhie. belle ibric de cafea.iarba-osului [bot. parti-pris idei fixe. ressortir ieşind [n. sortez ieşi (din nou). ictère iiid ideal idealuri. absous (j'~). pareil identifica.] iarba-surzilor [bot.]. absolvant iertat. pardon.]. sortir iasă (ei să ~). ideali.97 - . cafetière ici [pop. idéal idéaux idealism. idée idee fixă. issue (rue sans ~) ieşire de incendiu. idylle idilic.]. =de la ville de Iasi (Jassy) ieşi. obsession. icône iconoclast. identification identitate. con [fig. sortions ieşeaţi. Juniperus communis [bot. lapine.]. issue (chemin sans ~) ieşire (stradă fără ~). sort iese (care ~). Silene acaulis [bot.] icter [med. absous (tu ~). idiotie idol. sors (tu ~) ieşim. sortaient ieşi. pardonne (je ~) ierta (ar ~). absoudrait ierta (el ~). sortent (qu'ils ~) iasă (el să ~).] ici şi colo. absoudre. sortant ieşit. pardonnes iertare. vulg. idéaliste idealiza.] iarmaroc [n. prends (tu ~) iei cu tine. sortiez ieşeau.f. lapins (les ~) iepuroaică.f. emmènes ienibahar [n. voici. pardonnent iartă (el ~). rémission iesle. foire [n. lac iaz [piscicol] iazuri.] ieşire (drum fără ~).]. lièvre iepure (de casă) iepuri.].]. tenez. chevreau iederă. rumen [estomac des ruminants] ieri. jaunisse [pop. pardonnons. absoudra iertăm. idolâtrer iiie ied iezi.].]. bon marché iei. sortant ieşea.] iepuraş. cabri.f. maniguette [n. sortons ieşind. idéalisme idealist. idéologue ideologic. Saxifraga paniculata [bot. jasmin Iaşi.].].] idioţie. abordable. identité ideolog. idole idolatriza. absout (il ~). yogourt. iconoclaste iconografie. sortais (je ~) ieşeam (noi ~).] ienupăr pitic [bot. amant ibovnică [pop.].] [bot. sortais (tu ~) ieşeam (eu ~). lapin iepurele [de casă]. émerger. stupide. Juniperus sibirica [bot. étang ibovnic [pop. ça et là icoană. idyllique idiom. identique.]. absolvons iertând. sortie.f. randonnée . genévrier [bot. pardonnait ierta (va ~). marotte idee generală. lierre ieftin. ça [ici] [pop. pardonnera.] iarmaroace.

imperméable [n. mirage. impérialisme imperialist. cloué au lit imoral. immigrer imigrant. ignoble ignora. supplie (je ~). figurait (il se ~) imaginabil. illuminer iluminare. impeccablement impediment. image imaginează (el îşi ~). imaginable imaginar. singulier. impersonnel impertinent. imperceptible imperceptibil (în mod ~). éclairage iluminat. immémorial imens. éclairer. impétuosité impietate. objectivité impas. implorent imploră (el ~). irréprochable impecabil (în mod ~). saillie iezer. imperméable impermeabil [n. impénétrable imperativ. impliquer implicaţie. indéchiffrable. éclairé. bâtiment imobil [adj. immoralité iiimp impact. imperceptiblement imperfect. impertinence imperturbabil. impérieusement impermeabil. Hélène ilizibil. illisible ilumina. implore (il ~). imploré.ieşit din comun.98 - . implorons implorând. ignorant ignoranţă. submersion imigra. impardonnable imparţial. ignorance iiil Iisus.]. imaginer imagina (a-şi ~).] imbecilitate. immigrant iminent. sur-lechamp imediat ce. éclairage iluzie. licencieux. immobile imobilitate. imparfait imperfecţiune.]. imitation. immersion. méconnaissance. imperturbable impetuos. département d'Ilfov [abréviation] iiig igienă. imaginaire. supplions. hors du commun ieşitură. impasse. figuraient (ils se ~) imagine. impérialiste imperios. immoral imoralitate. Jésus Ileana. supplié imploraţi (ei ~). imiter. imbécile. immaculé imagina (-şi ~). suppliez. impératif imperceptibil. impact impar. mimant imitabil. crétin [fig. ciré [n. irréel imaginaţi-vă. impérieux imperios (în mod ~). impétueux impetuos (în mod ~). immensité imersat.]. immobiliser imobilizat la pat. immeuble. salubre igliţă igliţe. méconnaître. immergé imersiune. implorant. défaut (par ~) implora (a ~). impartialité. imbattable imbecil. impétueusement impetuozitate. pasticher imitat. mimé imită (ei ~). supplier. figurez-vous imaginaţie. illusion iluzoriu.] impersonal.] iezere. miment (ils ~) imită (el ~). sitôt que imemorial. imminence imita. hymne imobil. lac (alpin) iezerele. impérial imperialism. implacable implica. implication implicit. impeccable. impartial imparţialitate.]. énorme. fantaisie. crochet ignar. implorer implor (eu ~). pétulant. imaginatif imaginau (ei îşi ~). imbécillité imediat. imitateur imixtiune.]. immixtion imn. hygiène igienic.n. colossal imensitate. figure (il se ~) imagistică. illuminé iluminat [n. lacs (les ~ alpins) iezerul. simili imitator. vain iiim imaculat. impair impardonabil. immobilité imobiliza. mime (il ~) imitând. imminent iminenţă. aussitôt. instant (à l'~). figurer (se ~) imagina (el îşi ~). iconographie imbatabil. lac (le ~ alpin) IF. négliger ignorant. imper [fam. contretemps impenetrabil. immense. imitable imitaţie. suppliant . implore (j'~) implorat. impertinent impertinenţă. ignare. insolence. immédiat. impassible impecabil. imperfection imperial imperiali. impiété implacabil. implorez imploră (ei ~). cul-de-sac. ignare ignobil. lac iezer [n. pas comme les autres. chemin sans issue impasibil. supplie. supplia implorăm (noi ~). imagination imaginativ.

imprudent imprudenţă. ampleur. importateur imposibil. impraticable imprecis. taxe (qu'il ~) impracticabil. inapte incasabil.] incidental. inacceptable inaccesibil. inconséquent inconsecvenţă. imprécision impregna. imprimes (tu ~) imprimantă.] impresionă. improvisation imprudent. incompétence incomplet incompletă.] incinera. frappé [fig. embarrasser. incision include. impossibilité impozant. incomparablement incompatibil. contribution. inaccessible. incluait inclus. lin inacceptabil. incohérence incomod. inconfortable incomoda.]. taxé impozitează (ei ~). éblouir. enduire impregnat. imprimez imprimă (ei ~). importer [com. imposant impozit impozite. incompétent. imputer imputrescibil [neo.]. incendie inci. imprégner. incommoder incomoda (el ~). incompréhensible inconciliabil. impression impropriu. incalculable incandescent. enduit impregnează (el ~). incongruité incongruu incongruă. incompatibilité incompetent. taxe impozita. impur impuritate impurităţi. incassable incendia. (tu ~) supplies. incompatible incompatibilitate. importation importa (a ~) [com. imposer impur. inconduite import. imprécis imprecizie. taxent impozitează (el ~).] incisiv [dinte].] important. enceinte incisiv. immunité iiin in [textil]. enregistrer. impromptu improvizaţie. imprimante imprimare. inciter incitare. impureté impus. incapable. impropre improviza. incinérer incinerat. implores impoliteţe. inadvertance inapt. incendiaire (adj. insignifiant importat [com. imprimons imprimi. incapable incompetenţă.] imprima. incandescence incapabil. inadmissible inadvertenţă. incisif.] importator. enduit (il ~) impregnare. enduction impresia (avea ~). taxer impozitând. inconséquence . incandescent. imprudence impulsiv. incitation incitator. important importanţă. inclus [adj. incident [n. sensation impresiona. incommodé incomodează (ei ~). inauguration iiinc incalculabil. incommode (il ~) incomparabil. imposé imputa. impressionnant impresionat.] impresionabil. impolitesse.] inclusiv. imputrescible imund. frappa [fig.] impresionând. impressionner. incommodait incomodat. incomparable incomparabil de [adv. impressionnable impresionant. détour inconsecvent. inclusivement incluzând. incendier incendiar. incohérent incoerenţă. impôt. brûlant incandescenţă. frappant [fig. imprime (j' ~) imprimaţi. imposant. incinéré incintă. taxant impozitat. incisive [dent] incita. inclut (il ~) includea. importé [com. impriment imprimă (el ~). impulsif impunător. incident [adj. inclure include (el ~). personne) incendiu. inapte inaugura. portée (hors de la ~) inactiv.]. frapper [fig.99 - . taxe (il ~) impoziteze (el ~). fauteur incizie. incommode. portée. grandiose impune (a ~). incomplet incomprehensibil. importance importanţă (fără ~). impossible imposibilitate. inactif inadmisibil. incongru inconjur înconjururi. inconciliable incongruitate. improviser improvizat. imprimer imprim. inaugurer inaugurare. incendiaire (nom. imprime (il ~) imprimăm.implori (tu ~). immonde imunitate. incluant incoerent.) incendiator. sentiment (avoir le ~) impresie.]. pouce incident. incommodent (ils ~) incomodează (el ~). mordant [adj.

indifférer indiferenţă. inculqué inculcă (el ~). inculte. indemnité independent. industriel industrie. indiscret indiscreţie. incontestable. placide. inactif indolenţă. incorporer. incriminant incriminează (el ~). indulgence industrial. irrésolution indeformabil. incube inculca [în mintea cuiva]. indécis. incorporation incoruptibil. inculquer inculcat.] incontrolabil. inégalité inel inele. indigène indigestie. incubation incubator. indicatif indicativ [gram. accusé inculpă (el ~). inculpe (qu'il ~) incult. indépendamment independenţă. inculpé. inculpa (il ~). indique (j'~) indicat.] indică. incorruptible incredul. indélébile indemnizaţie. inculpant inculpe (să ~). incursion iiind indecent. mec.]. incurable incursiune. indicateur (poteau ~) indicaţie. Inde indian. index (mettre à l'~). indépendance indescifrabil. indéchirable index. anneau inepţie. inculque (il ~) inculpa. indécent indecenţă. irrésolu. indiquer indic. incruster incubaţie. obliquement indisciplină. indisposer indispus. inconsolable inconştient (în mod ~). industrie de pointe iiine inedit. indien indica. inculpe (il ~) inculpând. ineptie inepuizabil. incrimina (il ~) incriminând. incontrôlable inconvenient. inépuisable inert. indulgent indulgenţă. indispensable indispoziţie. induire indulgent. type [individu] individual. indicatif indici. indiscutable indispensabil. incorporer [mil. incrimine (qu'il ~) incrusta. indiscipline indiscret. indicateur. indisposé individ.100 - . ignorant incurabil. inconvénient incorect. indépendant independent (în mod ~). inconscience incontestabil. inculper inculpa (el ~). voyant [n. bague. incorrigible incorijibil. industrie industrie de tricotaje. inertie inestimabil. indolence induce. révolté indigo. indiques (tu ~) indicator. indéfinissable indestructibil. inefficacité inegalabil. particulier. inédit inefabil. indirectement. montre (je ~). indifférent.inconsistent. indicatif [gram. hors pareil inegalitate. impénitent incorpora. indigo indirect. insouciant indiferent (în mod ~). incrédule incrimina. montre (il ~) indică (care ~). bonneterie industrie de vârf. licencieux. inconsciemment inconştienţă. incubateur incubus.] incorporare. indiqué. inestimable . placidité. montres (tu ~). inculpait inculpare. indirect indirect (în mod ~). indexer indexat. incorrect incorigibil. indéformable indelebil [neo. indifféremment indiferent (lăsa ~). outré. indésirable India. indique (il ~). indigner (s'~) indignare. indignation indignat. indication indiciu.]. indexé indezirabil. inconsistant inconsistenţă. montrer. indifférence indigen. indigestion indigna (se ~). marquer. indigné. incrimine (il ~) incrimineze (el să ~). indéchiffrable indescriptibil. indestructible indeşirabil. inefficace ineficacitate. impuissance. insouciance. montré indicativ. série (hors ~). indice indiferent. indexer indexa. clément. incriminer incrimina (el ~). inculpation inculpat. malaise. incriminait incrimină (el ~). intarissable. incruster incorpora [mil. index index (pune la ~). indéniable incontinent [med. indolent. incontinent [méd. ineffable ineficace. inconsistance inconsolabil. indisposition indispune. indécence indecis indecisă. hors série. zist et le zest (entre le ~) indecizie.] indicator (stâlp ~). individuel indolent. individu.].]. indiscrétion indiscutabil. inerte inerţie.

insiste (j'~). type. cœur (de bon ~). initier iniţial. innocent inocenţă. insistent. novateur iiins ins inşi. infidèle infidelitate. pressé. insertion insidios. puéril infatuat infatuaţi. ingrat ingratitudine. inflammable inflexibil. inspectant inspectează (ei ~). mec. éhonté insolenţă. mettre au courant informat (bine ~). inspecté inspectă (el ~). inflexible inflorescenţă. inscription insectă. inséré inserează. inférieur inferioritate. indicible iiinf infailibil. presser. infirmerie infirmie. individu. piqûre (donner une ~ à qqn. infusion infuzie (de plante medicinale). infériorité infernal. inhospitalier inovaţie. influençable inform. infuser infuzie. gars. toupet insolit. infraction infraroşii (raze ~). insinue (qu'il ~) insipid.f. insérer inserând. insecte insensibil. infâme infamie. infiltration infim. infinité infirm. bénin inopinat. inspecta (il ~) inspectând. cœur inima (din toată ~). inoculer inofensiv.]. inexact inexorabil. insinue (il ~) insinueze (el să ~). insolite insolubil. pionnier. ingratitude inhala. renseignement informaţie confidenţială. branché informatică [abrev. incorporer. infaillible infam. infirmier infirmitate. ingénieur [abréviation] inginer. initial iniţiativă. insertion inserat. infatué infecţie. insinué insinuează (el ~). fatalement inevitabil (în mod ~). injection injecţie (face o ~ cuiva). intransigeant. insinuant insinuat. tisane iiing ing. pressent insistenţă. infernal infesta. renseigner. initiative injecta.. coup de soleil insolent. inimitable iniţia (se ~). insiste (il ~). inévitable. inimaginable. inexorable inexprimabil. injecter injecţie.) iiino inocent. infime infinit.inevitabil. information. presse (il ~. insipide. insensible insera. inévitablement inexact inexactă.] infracţiune. infectieux inferior. vaccin. insère (il ~) insereze (el să ~). invraisemblable inimitabil. inhaler inimă. infini infinitate. insinuant insinuant. bas. insolation insolaţie [med. insoluble insomnie. cœur (au grand ~) inimă de piatră (avea ~). innovateur. innocence inocula. infra rouges (rayons ~) infraroşu. écriteau. infection infecţios. inspecte (j'~) . insérant inserare. informe informa. cœur de pierre (avoir un ~) inimaginabil. faux. insistance insolaţie. infra rouge infuza.101 - . infester infidel. insomnie inspecta. inflorescence influent. insère (qu'il ~) inserţie. infirme infirmerie. insisté insistă. type [individu] insalubru. influent influenţă.]. insolence. insidieux insignă [n.] insinua. tuyau [fam. innovation inovator. inspecte (il ~) inspectez. inspecter inspectat. insister insist. fade insista.]. importun inospitalier. infamie infantil infantilă. brusque inoportun. ingénieur ingrat. insinua insinuând. infidélité infiltra. inspectent (ils ~) inspectează el ~). infirmité inflamabil. insalubre inscripţie. impertinent. insinuer insinuă (el ~). impertinence. infiltration infiltraţie. influence influenţabil. ignoble. [PC] informaţie. insigne [n. infiltrer infiltrare.m. presse (je ~) insistat. inoffensif.

inspecte (qu'il ~) inspectezi. instabilité instantaneu. insultait insultă (el ~). instrument à vent [mus. intense intens (în mod ~). instaurer instaură (el ~). insultes (tu ~) insultă. institué institut. emménager instala apă curentă. établissement [institution] institutor institutoare. outil. plombier. intensifier intensificare. insurgé insurmontabil. instable instabilitate. installer. intégrer (s'~) integral integrali. installé. lettré instruiţi. insulte (j'~) insulta (a ~). instruire instrui (el ~). implanter instală (el ~). inspection inspira. instruisait instruiau. instruit (il ~) instruieşti (tu ~). installent. instauration instiga. instance instaura. moniteur instrui. mettre de l'eau courante instalare. insuffisamment insuficienţă. instaure (qu'il ~) instaurare. intelligent inteligenţă. inspirons inspire (el să ~). instrumental insuficient. immédiatement. inspirent (ils ~) inspiră (el ~). instituteur instrucţie. installons instalând. inspire (qu'il ~) inspiratoare. inspiratrice inspiraţie. intellectuel inteligent. offenser insulta (el ~). instaure (il ~) instaureze (el să ~). institue (il ~) instituie (el să ~). révolté. s. instruisez instruire.102 - . intégralement integramă. inspectes (tu ~) inspector. instruisît instrui (el ar ~). instinctivement institui. pose (il ~) instaleze (să ~). engin. instruction instrument. insupportable insurecţie.]. instruirait instrui (va ~). instrument instrument de suflat [muz. instigateur. installez instalează (ei ~). intensité . montage. instruis (tu ~) instruim. inspirez inspiră (ei ~). offensé insulte (să ~). intégration integritate. intendance [mil.]. incitation. instruit.] inspirăm. intelligence inteligibil. dressé [monté]. institue (qu'il ~) instituind. inspecteur inspecţie. posent (ils ~) instalează (el ~). dresser [installer]. infuser. insufflé insulă. intensification intensitate. installant instalat. instantané [photo] instanţă. mots croisés integrare. immédiat instantaneu [foto]. insurmontable iiint intangibil. instruisons instruit. inspira inspira (se ~ din). institut instituţie. instaura instaurând. intangible integra (se ~). intégral integral (în mod ~). installe (qu'il ~) instala (în altă locuinţă).] instrumental. intégrité integru. affront. pose [installation] instalare (în altă locuinţă). installa instalăm. inciter instigare. instantané. insulte. insulte (il ~) insultând. blasphème insuportabil.inspecteze (să ~). insultant insultat. inspiration instala. îlot Insula Mauriţiu. implantation. posé instalaţi (voi ~). inspirer inspiraţi. insurrection insurgent. insuffle (il ~) insuflat.]. instituer instituie (el ~). injure insultă gravă. insuffisant insuficient (în mod ~). instruis (j'~) instruieşte (el ~). île.] intens. intelligible intendent. instructif instructor. poser. puiser [fig. instruisaient instruiesc (eu ~). instauré instaurează (el ~). insulte (qu'il ~) insulţi. instigation instigator. instituant instituit. institution. intendant intendenţă [mil. installateur instabil. insuffisance insufla. instruction instructiv. intègre intelectual. insulté. intensément intensifica. insulter insult. séditieux instinct. instaurant instaurat. inspire (il ~) inspiră (el ~) [perf. insuffler insuflă (el ~). île Maurice (L'~) insulta. instruira instruia. emménagement instalator. instinctif instinctiv (în mod ~). instinct instinctiv.

intervient intervenţie. intertextualité interurban. intensément intensiv. songé interactiv. internat internat [n. interstellaire interstiţiu.intensitate (cu ~). démarche interviu. carrefour. interviendrait interveni (va ~). intervins (j'~) intervenim. interviendront intervenii (eu ~). interna interoga.103 - . questionnant interogat. intercepte (il ~) intercepteze (să ~).]. interviennent intervin (eu ~). interroger. intérieur [n. intervenait interveneau. interprètent interpretare. questionner interoga (el ~). interrogé interogativ. intercepte (qu'il ~) interdicţie. dans l’intention de intenţie. intervenez intervii. interprété interpretează. intervenaient interveni (el ~). interroge (il ~). dans interjecţie. intenté intentă (el ~). interrogation interogă (el ~). préoccuper de (se ~) interesant. questionnes (tu ~) interogare. interceptent interceptează (el ~). intenter (un procès) intenta (va ~). interrogation internaţional internaţionali. jeu interpune. interviennent (qu'ils ~) intervină (el să ~). croisement interstelar. intérieur. intervenir intervenea. intercepter intercepta (el ~). interroge (j'~). interprète [traducteur]. interprète (il ~) interpretează (ei ~).] internă (el ~). intermittence intern. intercepté interceptau. écartement. intéressait interesa de (se ~). interviens (tu ~) intervin (ei ~). questionne (il ~) interoghez. intente (il ~) intentez. interférant interferat. concerner interesa (el ~). interviens (j'~) intervină (ei să ~). questionne (je ~) interogheze (ei să ~). songer intenţionat. intervention.].] interna. hospitalisation internat. intensif intensiv (în mod ~). écart interveni. interrogatoire interogau (ei ~). interlocuteur interlocutrice intermediar. hospitaliser. interview . intervenant intervenit. interprétation. écart. interceptait interceptând. interurbain interval. questionnent (qu'ils ~) interogheze (el să ~). interner internare în spital. intéressé interfera. chanteur chanteuse interpreta. intervenons intervenind. interfère (il ~) interferenţă. intervint interveni (el ar ~). intention intenţie (cu această ~). interpréter interpretat. intente (j'~) intenteze (să ~). questionnent interoghează (el ~). dedans (le ~). entretien. interne intern (elev ~). international internationaux interpret.] interiorul (în ~). interposer intersecta (se ~) [geom. intente (qu'il ~) intenţia de (cu ~). questionnait interogând. intervienne (qu'il ~) intervine. questionna interoghează (ei ~). intercale (il ~) intercepta. intentera intentat. intercalé intercalând. commentaire interpretare [muz. prohibition. interdiction de séjour interes. intéresser à (s'~). interné. interactif intercala. interférence interior. interféré interferează (el ~). intervalle interval (de timp). intéresser. intérêt interesa. moyen (par le ~) interminabil. histoire de. interne [n. interviendra interveni (vor ~). artiste interpret [muz. interdiction interdicţie de sejur. interne interior (în ~). intentionné. questionnaient interogaţie. intercaler intercalat.]. interstice intertextualitate. intercalant intercalează. intéressant interesat. intervenu interveniţi. interrogent (ils ~). interprète. intermittent intermitenţă. internat [n. interrogatif interogatoriu. interceptant interceptat.] intersecţie intersecţii. effet (à cet ~) intenţiona. immixtion.] interpretă [muz.]. interceptaient interceptează (ei ~). interférer interferând. interminable intermitent. interrogeait. intensivement intenta (~ un proces). médiateur intermediul (prin ~). questionne (qu'il ~) interoghezi. interjection interlocutor interlocutoare. couper [géom. intenta (il ~) intentează (el ~). intermédiaire.

intimidé intimidau. invariable invariabil (în mod ~). inventif. inviter invit.]. invalidité invariabil. introduire (s'~) introductiv. défends (je ~). gêne (il ~) intimitate.f] invitaţi. côlon [anat. défendu.] invitată. inverser inversare. fabriquer.]. inutilisable. gêner intimida (el ~). intuitivement intuiţie. prohibé. inventons inventează (ei ~). défend. ingénieux inventivitate. intestin intestinul gros [anat. invalidé invaliditate. inonder. investigation investitor. investissement inveterat. inutilement inutilitate. vice versa. entrée principale intravenos. intolérance intonaţie. interdiction. conspiration introduce. invitent invită (el ~). intriguer [v. inondation inundaţie mare. inventez inventăm. interdisent interzic (eu ~). invente (il ~) inventez. inverse invers (în sens ~). invalide invalida. prohibition interzicere a sejurului. intoxication intoxicat. investigation investigaţie. commanditaire investiţie. invite (j'~) invita (el ~). inventaire inventat. interdis (tu ~) interzis interzişi interzisă interzise. inventé inventator. invitation invită (ei ~). inutile inutil (în mod ~). intime (adj. invitons inviţi.] intrigant. investir investigare. inutilité inutilizabil. brigue.interzice. intuition iiinu inuman. interdira interzicea. prohiber interzic (ei ~). invisible . intituler intitulat. invincible invita. entrer en vrille [aéro. invité. inventivité invenţie. invalider invalidat. interdit. inventes (tu ~) inventiv inventivă inventivi. interdisais (tu ~) interziceam (eu ~). intimité intitula. interdise (qu'il ~) interzicând. prendre la file intra în vrie [aero. interdire. intrigué intrigă. intitulé intolerabil. intonation intoxica. intolérance intranzitiv. gênaient intimidează. inversion investi. intimidait intimidare. défendre. invitez invitaţie.]. irruption invectivă. inventent inventează (el ~). intrigue. inhumain inunda.] intim. intoxiquer intoxicare. proscrit interzicere. déluge inutil. invariablement invazie. interdisant interzice (el ~). intimidation intimidat. invente (j'~) inventezi. invite (il~) invităm. intoxication intra intru. submerger inundaţie. intolérable intoleranţă. intrigant. inventeur inventaţi.) intimida. intransigeant intransigenţă. défends (tu ~).104 - . interdiction de séjour Adev 03/01/08 intestin. ingéniosité. invitait invitat [n. prendre la file intra în coliziune cu. accès intrare principală. inventer inventar. inversion inversiune. imaginatif. entrer en collision avec intra în rînd. interdisais (j'~) interziceau. défendez interzici. invective inventa. entrer intra în coadă. gêné. intoxiqué intoxicaţie. invites (tu ~) invizibil. introduire introduce (se ~). intransitif intrare. introductif intrus. interdisait interziceai.] intra unul în altul. hôte [invité] [n. intrus intuitiv. interdis (j'~) interzică (ei să ~). porte principale. rebours (à ~) inversa.t. invasion. conspirateur intrigat. intraveineux intriga. hôtesse [invitée] [n. entrée.m. invétéré invincibil. interdisaient interzicem. interdisent (qu'ils ~) interzică (să ~). imbattable. commanditer. invention invers. télescoper (se ~) intransigent. défendent. hors d'usage iiinv invalid. interdit (il ~) interzice (va ~). interdisons. intuitif intuitiv (în mod ~). interdisez. défendons interziceţi. intimider.

irritation [méd. achèvent isprăveşti.m. malin. raconter istorisea. irascible.] iritare. rayonnement [radiation] irascibil. Israël israelit israelită.invoca. sagacité istm istmuri. israélien isterie.]. Jeannot Ionuţ. irréprochable irespirabil. irréversibilité irevocabil. coléreux. irrécupérable iremediabil. coléreux. invoquer invocat. sainteron [fam. historique istorie. malice ironiza.]. hypocrite.]. gaspillé iiis IS. hypothétique ipotez. épuisé. racontent . contre son gré involuntar (în mod ~). historien istoric [adj. irritant iritase.] Irlanda. Jeannot ipcărige [bot. involontaire. gâcher. pâturage isop. séduire. Jean Ioana. irradiation. irritaient irită (ei ~). islandais islaz. irrémédiable irepresibil [neo.]. irritant [adj. ironiquement ironie. irrespirable iresponsabil. gâchis. malicieux. tenté ispititor. ironique. terminé Israel. irradier iradiere. hysope isoscel isoscele. irrites (tu ~) iritabil.]. irritable iritant. moquerie. achevé. invoqué invocaţie. racontais (je ~) istoriseau. irriter irit (eu ~). iris [bot. irrité (ils avaient ~) iritat iritaţi iritată iritate. irrésistible iiiri iriga.] ipocrit [n. involontairement invulnerabil. Jeanne Ioana d'Arc. irrémédiablement ireparabil. invocation involucru. irrémédiable iremediabil (în mod ~). irrigué irigă (ei ~). épuiser isprăvesc.m. irrépressible ireproşabil. gaspiller iris (anat. invulnérable iiio io [pop. gâché. iris (anat. épuisa (il ~) isprăvind. savoir-faire islamic. ironisé irosi. séduit. sagace isteţ decât (fi mai ~). irrite (il ~) iriţi. servage Ionică.. hypocrisie ipotetic. moqueur. irritation iritaţie [med. séduit (il ~) ispiteşti.] irita. isocèle ispită. histoire istorisi. épuisant isprăvise (el ~). gaspiller irosire. irréparable. irlandais ironic. séduis (tu ~) ispitit. plâtre iiir iradia. erreur (par ~). tentant isprăvi. Irlande irlandez. irrévocable irezistibil. jobbágy iobăgie. irrigation Irina. Islande islandez. tentation ispiti. islamique Islanda. Gypsophilia petraea [bot. département de Iasi [abréviation] iscusinţă. serf [n. izlaz. je Ioan. narquois ironic (în mod ~). irritait iritând. irrévérencieux ireversibil. irriguer irigat. irriguent irigare. malin que (être plus ~) isteţime. isthme istoric [n. tenter ispiteşte. gaspillage irosit. ironie. achever. racontait istoriseam (eu ~). irrationnel iiire ireal. irritent irită (el ~). hypothèse ipsos. épuisé (il avait ~) isprăvit isprăviţi isprăvită isprăvite. rare] ipocrizie. racontaient istorisesc (ei ~). hystérie isteţ. irrité (il avait ~) iritaseră. ironiser ironizat. appât. involucre involuntar. Jeanne d'Arc iobag iobagi.). irréel irecuperabil. irritez iritau.] istorici. achèves isprăvi (el ~). Irène iriosi. irritable iraţional. séduction.105 - . irréversible ireversibilitate. irrite (j'~) irita (el ~).].) iris [bot. irrigation irigaţie.]. irrité iritaţi (voi ~).]. irresponsable ireverenţios.

amour iubire (~cu). italianiser italienizare. raconté istorisiţi. frappé (j'avais ~) izbiseră. fulminer. déclencher. Judas [Bib. chasse (il ~) izgoneşti. frappa (il ~) izbi (el ar ~). isolé (ils avaient ~) izolat izolaţi izolată izolate. épuisé istovitor. cogner izbea. saillant. itinérant itinerar. juin iută. racontons istorisit.] .]. éclater izbucni în râs.]. frappé (nous avions ~) izbiserăţi. ivoire iiiz izbândă. italiques (caractères ~) italieniza. raconterez istorisi (voi ~). choque (il ~).106 - . chasser.] Isus.]. isolable izolăm. amoureusement iubit.]. frappé (ils avaient ~) izbiserăm. juillet Iuliu.] izbitură. isolation izolator [n. frapperait (il ~) izbi (el va ~). parcours. frappâmes (nous ~) izbirăţi. claustrer izola (el ~). isolait izolabil.istorisesc (eu ~). chassez iiizo izobar. belle iubiţel [fam. cognent (ils ~) izbesc (ei ~). heurter. isole (il ~) izolez. Julie iulie. isolement [électr. frappe (il ~) izbeşti.]. épuise (il ~) istovi (el ~). aimer iubire. Julia. entrer en collision. item iterativ. raconterai istorisim. heurté. vif. isoler. isolant [n. éclater de rire. frappé (vous aviez ~) izbiseşi. coup de coude (donner un ~) izbitor.].] Iulia. racontera istorisi (veţi ~). isocline izocron. collision. chéri [fam. heurte (il ~). réussir. Jules iunie. cogné. bien-aimé. frappâtes (vous ~) izbise.]. épuiser [d'un malade]. choquer. raconte (il ~) istoriseşti (tu ~). piquant. cognant. frappez izbi cu cotul.]. itinéraire iiiu iubi. Italie italian italiană.]. jute iute. cogne (il ~). pouffer izbucnire. isolément izolaţi (voi ~). isochrone izola. heurtent. frappais (je ~) izbească (el să ~).] [neo. concubine. frappe (je ~) izbeşte. amoureux. isole (j'~) izolezi. chassé izgoniţi. source [à grand débit] izbucni. isolement izolare [electr. frappait (il ~) izbeam (eu ~). cognait (il ~). chasse (je ~) izgoneşte. isolaient izolează (ei ~).] Iuda [Bib. isolant izolase. frappé (tu avais ~) izbişi (tu ~). coup izbuc. chassent izgoni (el ~). épuisa (il ~) istovind. itératif itinerant. isolé izolat (în mod ~). proscrire. coléreux ivoriu [n. épuisé (il avait ~) istovit. frappas (tu ~) izbit. frappai (je ~) izbim. choc. frappèrent (ils ~) izbirăm. isolé (il avait ~) izolaseră. maîtresse. bannir izgonesc (eu ~).].]. épuisant istovise (el ~). épuisant [adj. vive [adj. frappe (qu'il ~) izbeau. raconte (je ~) istoriseşte. chassons izgonit. Jésus iiit Italia. amant. parvenir à. frappons izbind. heurtant izbiră. frappent (ils ~) izbesc (eu ~). frappera (il ~) izbii (eu ~). éreintait (il ~) istoveşte (el ~). isobare izoclin.m. frappé (il avait ~) izbisem (eu ~). frappant izbind(u-). italianisation item [neo. isolement [électr.m. chasses (tu ~) izgonesc. succéder à izgoni. frappé izbiţi. éreinter istovea (el ~). aimé iubit [n. déclenchement izbuti. italien italice [PC]. isolons izolând. désopiler (se ~) [pop. frappant [adj. racontez istovi. frappaient (ils ~) izbesc. isolent izolează (el ~).] izolaţie [electr. hâte (à la ~) iute la mânie. irascible. isoles (tu ~) izolare. racontes (tu ~) istorisi (va ~). chassa (il ~) izgonim. réussite izbi. frappes (tu ~) izbi (el ~). isolez izolau. concubin iubită.

étreignons îmbrăţişează. étreinte îmbrăţişat. étreint (il ~) îmbrăţişează (ei ~). réconforte (il ~) îmbăta. étreint îmbrăţişaţi (voi ~). vêts. appétissant îmbina. vieillissement Adev 01/11/07 îmbiba. étreignez îmbrăţişaţi (voi ~) [imp. porté (vous aviez ~) îmbrăcaseşi. source minérale îîîa î. habilles. imbiber îmbietor. tomba malade (il ~) îmbolnăvii (mă ~). vêtement îmbrăcăminte [constr. vêtir. de murdărie sau de miasme. source [abréviation cartographique] izvoarele. dompté îmblânzitor. enfiler par la tête îmbrăcăminte. porta îmbrăcăm. agencer îmbinare. pousser îmbrăţişa. apprivoiser îmblânzea. domptait îmblânzească (el să ~). vêtu. radoucir. soûler. étreindra îmbrăţişai. isotopique izotropic. poussée îmbrânci. portâtes îmbrăcase. revêtir. portaient îmbrăcă (el ~). portant îmbrăcară.]. isométrique izomorf. est (il ~) îl. portez îmbrăcaţi (voi ~). portiez îmbrăcau. fourré [adj.]. sources (les ~) izvor izvoare. tomber malade îmbolnăvea (se ~). tombaient malades îmbolnăvesc (se ~).C. embrasser îmbrăţişa (va ~). enivrer. étreignait îmbrăţişa (el ar ~). portons îmbrăca peste cap. isomère izometric. porté (tu avais ~) îmbrăcaşi. source izvor mineral. étreignaient îmbrăţişă (el ~). enrichissant îmbogăţi. dompteur îmbogăţeşte (care ~). tombent malades îmbolnăveşte (se ~). tombe malade (il ~) îmbolnăvi (el se ~). isotope izotopic. portent îmbracă (el ~). porter [vêtement]. tombas malade (tu ~) îmbolnăvit. porté (nous avions ~) îmbrăcaserăţi. étreindre îmbrăţişa. portais (je ~) îmbrăcam (noi ~). şi refl. avant Jésus-Christ îi.107 - .izolaţionism. lui [pron. étreigniez îmbrăţişau. isomorphisme izoterm. tapisser îmbrac. isotherme izotermic.Hr înainte Hristos. mêler. dompte (il ~) îmblânzi (el ~). griser. étreignions îmbrăţişare. tremper. isothermique izotonic. portes (tu ~) îmbrăca (el ~). porté (j'avais ~) îmbrăcaseră. tombé malade îmbrăca. conjonction. dompte (je ~) îmblânzeşte. av. revêtement îmbrăcăminte caraghioasă. dompter. A/D] îi [vb. réconfortent (ils ~) îmbărbătează (el ~). vieillir Adev 01/11/07 îmbătrânire. mélange îmblănit. habille (il ~) îmbraci. portèrent îmbrăcarăţi. habiller. tombèrent malades îmbolnăvişi (te ~). J. tombent malades (qu'ils ~) ) îmbolnăvească (el să se ~). portais (tu ~) îmbrăcai. embarquer îmbâcsi îmbâcsesc îmbâcsită Tranz. dompte (qu'il ~) îmblânzesc (eu ~). isolationnisme izomer. le [pron. saouler îmbăta (se ~). étreignent îmbrăţişez. enivrant îmbătrâni îmbătrânită. porte (je ~). portas îmbrăcat. dompta îmblânzise. étreignais (j'~) îmbrăţişam (noi ~). A] îîîmb îmbarca (se ~). isotonique izotop izotopi. portait îmbrăcai. dompté (il avait ~) îmblânzit. habille (j’ ~). enrobé. porte (il ~). a (se) înţesa de praf. étreins (j'~) . embaumer îmbărbăta. étreindrait îmbrăţişa (se ~). vêt (il ~). soûler (se ~) îmbătător. portions îmbrăcând. isomorphe izomorfism. enivrer (s'~). porté (ils avaient ~) îmbrăcaserăm. tombait malade (il ~) îmbolnăvească (ei să se ~). étreignais (tu ~) îmbrăţişam (eu ~). tombe malade (qu'il ~) îmbolnăveau (se ~). vêts (je ~) îmbracă (ei ~). porter. enrichir îmbolnăvi (se ~).] îmblânzi. xxx Adev 28/03/08 îmbălsăma. tombai malade (je ~) îmbolnăvindu-se. étreignit (il ~) îmbrăţişăm. réconforter îmbărbătează (ei ~). A (se) umple. étreignait îmbrăţişa (el ~). porté (il avait ~) îmbrăcasem (eu ~). portai îmbrăcam (eu ~).]. prêt-à-porter îmbrânceală. tombant malade îmbolnăviră (se ~). isotrope Izv. habillé îmbrăcaţi.. accoutrement îmbrăcăminte de gata.

réconcilient împacă (el ~). chanceler împleticea (el se ~). contrer împrăştia (se ~). pousse (il ~) împingea (el ~). comblé. plier une tente împestriţat. partages împărtăşi. étreins (tu ~) îmbrăţişa (~ o idee). division împărţitor [mat. partagerait împărţi (va ~). gaves (tu te ~) îmbulzeală. partagera. divisé (il avait ~) împărţit. partage împărţi. bousculer împing (eu ~). partagera împărtăşim. prodiguer împărţire. pétrifier împietrit. partageons.] îmbunătăţi. pétrifié împinge. arrêter. entre împodobi. partagera împărţim. divisait împărţi (ar ~). amélioration îmbutelia. emboîter îmbucătăţi. tressage împlini (~ o dorinţă). tresser împletici (se ~). paix (faire la ~) împăcam (noi ~). poussa împingere. partager împart. partage (il ~) împarte (el ~). gaver (se ~) îmbuib (mă ~). réconciliez împăcau. clôturer împrejmuire. impérial împărţeală. broncher [hésiter] împiedica de (se ~). raccommodent. anti-. boisé împăiat. chancèle (il ~) împleticindu-se. combler (~ un vœu) împlineşte (el ~ o dorinţă). divisant împărţise. boiser împăduri din nou. garnissant împodobire. partages împărtăşea. partagerait împărtăşi (va ~). partagé împărtăşiţi. morceler îmbuiba (se ~). partageait. partagez împărtăşit. améliorer. reboiser împădurit. réconcilies împăca (el ~). réconcilient împăcăm. chancelait (il ~) împleticeşte (se ~). partagent. diviser. réconciliait împăca (se ~). gavent îmbuibi (te ~). embouteiller îîîmp împăca. divise (il ~) împarţi.]. partageait împărtăşesc (ei ~). amender îmbunătăţire. contre son gré împotrivi (se ~). sidérer. clôture împrejurări vitrege [pl. partagez împărţea. réconcilier împac (eu ~). réconcilie (je ~) împacă (ei ~). cohue [f.]. diffus împrejmui (~ cu un gard). adversité împrejurimi (în ~). divisé împărţiţi. bigarré împiedica. confient împărtăşesc (eu ~). empêcher împiedica (se ~). natte. diviseur [math. gave (je me ~) îmbuiba (el se ~). titubant împletitură. réconcilions (présent) împacheta. garnissait împodobeau. garnir. envers împotriva voinţei sale. amendement. raccommode (il ~). partagé. gave (il se ~) îmbuibă (ei se ~). garnissent împodobeşte. garnissaient împodobesc. partagent împart (eu ~). réconciliation împăcat. partage (je ~) împărtăşeşte. divise (je ~) împart (ei ~). division [distrib. exaucé (un vœu) între.108 - .] împături un cort. poussée împleti. partager împărtăşi (ar ~).]. raccommoder. réconcilions (imparfait) împăcare. garnit împodobind. parer (se ~) împotmoli. épouser (~ une idée) îmbuca. étreigne (qu'il ~) îmbrăţişezi. natter. partageons împărţind. partage (je ~) împartă (el să ~). alentours (aux ~) . parer. accompli împlinit (dorinţă). étreigne (que j'~) îmbrăţişeze (el să ~). comble (il ~ un vœu) împlini (el ~ o dorinţă). în. divise (qu'il ~) împarte. emballer împăduri. réconcilie (il ~) împaci. partage (il ~) împărtăşeşti. impératrice împărătesc împărăteşti. divisent (ils ~). décorer împodobea. enliser împotriva. partagez împărţi cu dărnicie. pousser. réconcilié împăcaţi (voi ~). gavait (il se ~) îmbuibându-se.îmbrăţişez (să ~). diffuser împrăştiat. décoration împodobit. trébucher împiedica [fig. contre. raccommodé. pousse (je ~) împinge. gavant (se ~) îmbuibat. gavé îmbuibau (se ~). garni împopoţona (se ~). gavaient (se ~) îmbuibă (el se ~). empereur împărăteasă.]. empaillé împărat. poussait (el ~) împinse (el ~). combla (il ~ un vœu) împlinit. tituber. buter contre împietri.

prêtez împrumutau. en dehors de. en amont în aparenţă. en même temps în acest caz. à la place de în mare. à contre cœur. de façon à în aval. au milieu de în mişcare. hors-bord (moteur ~) în afara legii. rayé [textil] în fiecare noapte. en chaleur în căutare de. fusiller împuşcătură. éclabousser împroşca (el ~). cerné împresurau. contre [en dépit] în consecinţă.]. cernaient (ils ~) împresurînd. cerneront împresurat împresuraţi. réduire Adev 01/11/07 împuţit împuţită. conjonction împreunat.] împuternicit. en chœur în curs tare. mandat. part (à ~). à rebours. pour lors în cor. comme [temporal] în timpul nopţii. prêtait împrumutam (eu ~). giclait împroşcat. en bloc în bucăţi. dûment în momentul. alentours împrejurul. au loin în direcţia vântului. en feu în formă de teacă. gainé în frunte. outre. en apparence în aşa fel ca să. en morceaux în calitate de. en flammes. puant îîîn în.] (< prêter) împrumuta. prêtais (je ~) împrumutat. prêtes (tu ~) împuşca.împrejurimi [pl. cernant împreuna. au centre ville în ciuda [+D]. ailleurs în amonte. prête (il ~) împrumutăm. autour de împresura. en tant que în carne şi oase. tant que. à l'étranger în şir. en grand în masă. à la hâte în întregime. secrètement în timp. joint împreună. tors în stare bună. cerner împresoară (ei ~). au vent în dungi. procuration [jur. pareil cas (en ~) în adins. en l'air în aer liber. en mouvement în mod corespunzător. en état de în străinătate. éclaboussé. cernent (ils ~) împresoare (ei să ~). prêtent împrumută (el ~). puanteur împuţina împuţinată. amoindrir. en bandoulière în bloc. prêté împrumutaţi. contre [échange] în sens invers. en ligne droite în lipsă de. en bon état în stare de funcţionare. au grand jour în plus. prêtaient (ils ~) împrumută (ei ~). à défaut de în locul. hors la loi în afară de. au service de în silă. en chair et os în călduri. ensemble împroşca. giclé împrumut [n. en. en dehors de în afara bordului (motor ~). dans la mesure où în mijlocul. prêter împrumut (eu ~).] (dat). de plus. coup de feu împuternici. à la tête în grabă. en aval în bandulieră. lors de în paragină. prête (je ~) împrumuta (el ~). à la fois. prêt [n. hormis [*] în altă parte. en plein air în afara [+G]. prêtons împrumutând. à nu. accrédité împuţiciune. en bloc în marşarier [auto]. finalement în centrul oraşului. en effet În sănătatea voastră!. in situ în slujba [+G]. dans în (doctor ~ ştiinţe).109 - . en ce sens que în serviciul [+G]. en cours în depărtare. au complet în jur de. en principe în pripă. en quête de în căutarea. à contrecœur in situ. au service de în spirală. en état de marche în stare să. en sens inverse în sensul că. nuitamment . de trop în principiu. à poil în plină zi. jonction. comment în cele din urmă. à contre cœur în schimbul. à la file în taină. cernent (qu'ils ~) împresura (vor ~). prêtant împrumuţi. à dessein în aer. en plus. pendant la nuit. ès (docteur ~ sciences) în acelaşi timp. à peu près în largul său. en friche în pielea goală. chaque nuit în flăcări. en quête de în ce fel. superficiellement în realitate. accréditer împuternicire. à l’aise în linie dreaptă. À votre santé ! în scârbă. prêta împrumută (el ~). gicler împroşca (a ~ cu noroi). investir. joindre împreunare. en marche arrière [auto] în măsura în care.

chauffage încălzire centrală. échauffer încălzi. encore încăierare. montait à cheval încălecai (eu ~). remboursent înapoiază (el ~ banii). blanchisseur înălbitor [la spălat rufe]. réchauffe (il ~) încălzeşte (se ~). munir înarmat. avant înainte Hristos (de la jumătatea mileniului IV î. avant (en ~) înainte (tot ~). chaussé încălţaţi (vă ~). montes à cheval (tu ~) încăleca (el ~). monte à cheval (je ~) încalecă (ei ~).) înapoiată. dresser [monter]. durcissement înăuntru. à jamais. rendent înapoiem. chaussa (il se ~) încălţăm (ne ~). réchauffer încălzesc (ei ~). chaussure încălzi (a ~). chausse (je me ~) încalţ (să mă ~). rembourser înapoiază (ei ~ banii). haut înăbuşi. avancé înainte. relèvement înălţime. bagarre. rendez înapoiaţi (voi ~). nanti înarmează (se ~).] înăbuşi [emoţia]. derrière înapoi (da ~).]. emmêler încăleca. chausse (que je me ~) încalţă-te!. monté à cheval încălecaţi (voi ~). chaussait (il se ~) încălţam (mă ~). chauffe (il se ~) încălzit. devant. dresse (il ~) [monter] înălţă (el ~) [perf. réprimer. blanchissage înălbitor [foto]. charmer încânta (el ~). dresser (se ~). iron. monter à cheval încalec (eu ~). en lambeaux. s. ravissant încăpăţâna (a se ~). hauteur de (être à la ~) inamic. chaussons (nous nous ~) încălţându-se. réchauffement global Adev 13/02/08 încânta. retourner înapoia. arrière. rentrée (f.pl. hisser înălţat. rembourse (il ~) înapoiem (~ banii). blanchi înălbire. de son vivant în toate ungherele. munit înăsprire. étouffement înăbuşitor înăbuşitoare. montais à cheval (je ~) încălecat. altitude. violer un serment încâlci. étreindre [supprimer] înăbuşire. avant înalt. charmait (il ~) încântat. de fond en comble în veci vecilor. échauffé încălzire.]. chausses (tu te ~) încălţa (el se ~). taille înălţimea… (fi la ~). rends înapoia [bani]. rembourse (je ~) înapoiezi (~banii). chaussant (se ~) încălţăminte. chauffer. chauffé. avant. fasciner. échauffe (il ~). chaussé (il s'était ~) încălţat. rendra înapoiat. dressé [monté] înalţă (el ~). étouffe (il ~) înăbuşea.în timpul vieţii.] înapoi. chausse (il se ~) încalţe (să se ~). pugilat încălca un jurământ. reculer înapoia. monta à cheval (il ~) încălecăm. rendrait înapoia (va ~). remboursons înapoiez (~ banii). f. dedans îîînc încă. chausser (se ~) încalţ (mă ~).]. en vigueur în zdrenţe. blanchissent înălbeşte. armer înarma (se ~). droit (tout ~) înainte de. chauffage central încălzirea globală. étouffant înălbi. embrouiller. montons à cheval încălţa (se ~). chaussais (je me ~) încălţase (se ~). rentré înapoiată. anthume în timpul vieţii (lui/ei). blanchir înălbesc. rend. à tout jamais în vigoare. étouffait (il ~) înăbuşi (el ~). blanchit înălbit. en haillons înainta. montez à cheval încălecă (el ~).] înăbuşă. munissait. Javel (eau de ~) înălţa. ériger. chausse (qu'il se ~) încalţi (te ~). rends înapoiezi. ravi [fig. avance înaintat. rendons înapoiez. avant Jésus-Christ Adev 15/03/08 înainte să. charmant. rentrées (adj. remboursez înapoiază. soulier. rendu. avançait înaintare. dressa (il ~) [monter] înălţare.110 - . ennemi înamorat [arh. chaussez (vous vous ~) încălţă (se ~). avance (en ~). mêlée. rehausser. obstiner (s'~) . monte à cheval (il ~) încaleci. étouffa (il ~) [fig. avancer înainta. étouffer [fig. échauffent încălzeşte.Hr). montent à cheval încalecă (el ~). chausse-toi ! încalţă (ei se ~). hauteur. rendait înapoia (ar ~). rendre. montai à cheval (je ~) încălecam (eu ~). armé înarmat [fig.] încântător. chaussent (ils se ~) încalţă (el se ~). entiché [pop. hausser înălţa (se ~). rembourses (tu ~) înarma.) înapoiaţi.

commences (tu ~) începu. commencé (il avait ~) începusem (eu ~). charges (tu ~) încărca (el ~). cloîtrer închidere. obstinait (il s'~) încăpăţânat. attache încheietura mâinii. enfermé închide (telefonul). obstinent (ils s'~) încăpăţânează (el se ~). figeait (il se ~). imaginer . commencement început (la ~). voix basse (parler à ~) încet [adv. lent. essayer. commencé (j'avais ~) începuseră. caille (il se ~). éprouvant încercat. obstines (tu t'~) încăpăţânare. commencé (ils avaient ~) începuserăm. commença începui (eu ~). éprouvé. commençons începeţi.] încărcătură (a unei nave).] încheia. touche (pierre de ~) încercare [test]. naturalisation încetineală. commenciez începeau. obstiné. testé [vérifié] încercare încercări. incarcérer încasa salariul. preuve încercănaţi (ochi ~). fermé. chargé (il avait ~) încărcat. commençais (tu ~) începeam (eu ~). pièce [chambre] încărca. commencé (nous avions ~) începuserăţi. lentement încet (a vorbi ~). essai încercare (piatră de ~).încăpăţâna (el se ~). commence (il ~) începea. débuter. charger încarc (eu ~). chargent încarcă (el ~). raccroché (le téléphone) închise (telefonul). démarrer începând. tenté [essayé] încercat [testat]. fermer. obstine (il s'~) încăpăţânez (mă ~). clôture [action] închidere (a unui magazin). figé închegă (el se ~). cessa (il ~) încetăm. caillait închegat. cessé (il avait ~) încetasem (eu ~). Geranium robertianum [bot. chargerait (il ~) încărca (va ~). dédier. cesses (que tu ~) încetare (fără ~). cessant încetează (ei ~). cargaison încărcătură nucleară [mil. commenças (tu ~) început [vb. charge [n. début. caillé. commencez începi. incertitude încet înceată. raccrocha (le téléphone) închina. finir încheiat. essayé. doucement înceta. barrer închide din nou. épreuve. figea (il se ~) închege (el să se ~). tenter [essayer] încerca (el ~). commençais (je ~) începeam (noi ~). recette [encaissement] încasator. obstination încăpăţânare (cu ~). cesser încetase. renfermer închide într-o mănăstire. obstinément încăpere încăperi. débutant începe. commencions începeaţi. cessez încetă (el ~). intarissablement încetare a ostilităţilor. cesses (tu ~) încetezi (să ~). commencer. cessé (j'avais ~) încetaţi. vouer închinat. cesse (je ~) înceteze (el să ~). lourdeur d'esprit încetişor. cesse (il ~) încetez. doucement încetul cu încetul. commencé (tu avais ~) începuşi (tu ~). charge (je ~) încarcă (ei ~). chargera (il ~) încărcam.].111 - . voué închipui. ogive nucléaire încarcera. chargeait încărca (el ar ~).].].] închide închid. commence (je ~) începe (~ să mănânce). cessent încetează (el ~). fige (il se ~) încheagă (ei se ~). commençai (je ~) începuse. poignet [anat. liquidation închis. éprouvait (il ~) încerca [testa]. charge (il ~) încarce (el să ~). cailler. commençant încep (eu ~). cessons încetând. commençaient începem.]. clos [adj. tester [vérifier] încercând. commençant. raccrocher (le téléphone) închis (telefonul). figer (se ~) încheagă (el se ~). lenteur încetineală (cu ~). lentement.][bot. cesse (qu'il ~) încetezi. commençait începeai. petit à petit închega (se ~). receveur începător. chargeais (je ~) încărcând. intraitable. fige (qu'il se ~) închegătoare [n. obstine (je m'~) încăpăţânezi (te ~). têtu încăpăţânează (ei se ~).]. figent (ils se ~) închega (el se ~).f. cernés (yeux ~) incert. commencé început. entamer începe (el ~). éprouver. cessez-le-feu încetăţenire. buté. chargeons încărcătură. toucher sa paye încasare. commencé (vous aviez ~) începuseşi. commencement (au ~) încerca. charge (qu'il ~) încarci. chargé încărcaţi (voi ~). lentement încetineală a minţii. incertain incertitudine. chargeant încărcase. fini încheietură. cesse (sans ~). chargez încărcăm.

] încreţi [o ţesătură].].] încincit. devoir [n.] înclinaţie [fig. penchant. courbent (ils se ~) încovoaie (el ~). couronnait încununat. talent.] încremenesc (ei ~). plient (ils ~). figent (ils ~) încremeneşte. plie (je ~) încovoia (el se ~). quintuple încleia. poussa îndeobşte. dette (en ~) îndatorire. rétif îndărătnicie.]. courbe (il ~) încovoaie (ei ~). bientôt. portée (à la ~) îndemna. courbaient (ils se ~) încovoie (el se ~). courbé încovoiau (se ~). geôle [arch. loue (il ~) [chambre] închiriez. fronçait (~ les sourcils) încruntă (el se ~). courbe (il se ~) încovoaind. aussitôt îndată (de ~). généralement îndeosebi. reculons (à ~) îndărăt. adresse. couronner încorona (el ~). courbent (ils ~) încovoaie (ei să se ~). germination înconjur. croiser încrucişare. crépu [cheveux] încreţit [ţesătură]. couronné încoronă (el ~). adroit. faire crédit à încredinţa. courba (il se ~) încrede în (se ~). don [talent]. couronna încununând. courbent (qu'ils se ~) încovoaie (ei se ~). louer [une chambre] închiriat. courbe (je ~) încovoi (eu ~). figea (il ~) încremenit. voûté. pétrin [fam. courbe (qu'il se ~) încovoaie (el se ~). embarras încuviinţa.]. courbé (il avait ~) încovoiat. acharnement îndeajuns. incessamment. pâmer. bander încordat. inclination înclinaţie [geom. loisir (à ~) îndemânare. cernent (qu'ils ~) înconjura (vor ~). crêper [cheveux] încreţit [părul]. froncer [un tissu] încreţi [pânză]. figurer (se ~) închipuia (el îşi ~). tôle [pop. particulièrement . încununez.] îndatoritor. fronçant (~ les sourcils) încumeta (se ~). plie (il ~) încovoaie (el să se ~). courber încovoaie (ei ~). cernent (ils ~) înconjoare (ei să ~). fige (il ~) încremeni (el ~). couronne (il ~) încurca. aussitôt îndată ce (de ~). couronnant încununează (el ~). location închisoare. embrouiller. pétrifié. pousse (il ~) îndecându-se. cerné înconjurau. habile îndemână (la ~). acharner îndârjire.]. incliner înclina (se ~). obstination îndărătnicie (cu ~). impasse. figuraient (ils se ~) închipuie (el îşi ~). pousser îndemn (au ~). savoir-faire. cernaient (ils ~) înconjurător. sidéré. sidérer. suffisamment îndeamnă. coller încleiat. emmêler încurcat. loué [chambre] închiriază (el ~). crêper [tissu] încreţi [părul]. figé [fig. courbait (il se ~) încovoia (se ~). pousse (je ~) îndemna (el ~). poussait (el ~) îndemnă (el ~). talent. prison. s. fronça (~ les sourcils) încruntându-se. froncer (~ les sourcils) încrunta (el se ~). fronce (il ~ les sourcils) încruntă (el se ~) [perf. plier.] îndăratelea (de-a ~).]. inclination. inclinaison încolţi. noyant (se ~) îndelete (pe ~). taule [pop. cernant înconjurat înconjuraţi. pencher înclinare. crochu. agréer îîînd îndată. ambiant încorda. couronner încununa (el ~). tour [détour] înconjura.închipui (a-şi ~). oser încununa. couronnement încovoia. couronné încunună (el ~). croisé încrunta (se ~). suffisant [adj. obstination. froncé [un tissu] încrucişa. germer încolţire. croisement încrucişat.]. imagination închiria [o cameră]. penaud încurcătură. courber (se ~) încovoiase. assurer încremeni. obstinément îndârji. prévenant [adj. couronna încoronând. figure (il se ~) închipuiţi-vă. busqué. arrière îndărătnic. couronnant încoronează (el ~). bandé încorona.]. couronnait încoronat. sitôt îndatorat. biais [adj. figurez-vous închipuire. habileté îndemânare (cu ~). adroitement îndemânatic. cerneront înconjurând. courbant încovoi (eu ~). pétrifier. aptitude înclinat.112 - . figer [fig. cerner înconjoară (ei ~). figurait (il se ~) închipuiau (ei îşi ~). couronne (il ~) încoronare. loue (je ~) [chambre] închiriere. collé înclina.

plie (je ~) îndoi (se ~). tassâmes (nous ~) [le contenu] îndesarăm. s’éprendre. impitoyablement îndurat.] îndrăgostiţi (vă ~). doutons que (nous ~) îndoind. tombe amoureuse (elle ~) îndrăgosteşte (el se ~). tassaient (ils ~) [le contenu] îndesară. tassé (j'avais ~) [le contenu] îndesaseşi. courbe (il ~) îndoieşte că (el se ~). doutez que (vous ~) îndoitură. tassâtes (vous ~) [le contenu] îndesase. écarte (j'~) îndepărtezi. tassé (tu avais ~) [contenu] îndesaşi. pitié. courbant îndoindu-se (că). tassions (nous ~) [le contenu] îndesarăţi. doutais que (je ~) îndoiau că (se ~). doubler îndoia [plia]. tombé amoureux. tasses (tu ~) [le contenu] îndestulător. exaucé (un vœu) îndesa. tassa (il ~) [le contenu] îndesăm. tassait (il ~) [le contenu] îndesai (eu ~). chagrinait îndurerat îndurerată. écartes (tu ~) îndeplini. témérité îndrăzneţ. tombé amoureux (il était ~) îndrăgostisem (mă ~). subir îndurare. tombes amoureux (tu ~) îndrăgosti (el se ~). tomba amoureux (il ~) îndrăgostim (ne ~). tomber amoureux îndrăgostea (se ~). plier. conseiller îndrum (eu ~). courbait îndoia că (se ~). écarter îndepărtat. cabosse [n. doutent que (ils ~) îndoieşte că (el se ~). téméraire îndrăzni. tombé amoureux (ils étaient ~) îndrăgostit îndrăgostită. douteux îndoiesc (ei ~). doublé îndoiţi că (vă ~). plient (ils ~) îndoaie (el ~). guider.] îndoi. tasser [le contenu]. tombent amoureux (ils ~) îndrăgostesc (ele se ~). écarta îndepărtează (ei ~). gaver îndop.] chagrine [adj. tombent amoureuses (elles ~) îndrăgostesc (mă ~). guide înduioşa. gave (il ~) îndoi (eu ~). tombait amoureux (il ~) îndrăgostesc (ei se ~). tassèrent (ils ~) [le contenu] îndesarăm. écarte (il ~) îndepărtez. doutant (se ~) îndoise (se ~). tassas (tu ~) [le contenu] îndesat. doute (mettre en ~) îndoiam că (mă ~).]. tassais (tu ~) [le contenu] îndesară. tassé (il avait ~) [contenu] îndesasem (eu ~). doutes que (tu ~) îndoii (mă ~). plie (il ~) îndoapă (ei ~). certes [adv. gaves îndrăgosti (se ~).113 - . tombant amoureux îndrăgostise (se ~). sucrer îndupleca [pe cineva]. chagrin [adj. entasser îndes (eu ~). gave (je ~) îndopa (el ~). douter îndoi [înmulţi cu doi]. acheminer îndrepta (se ~). guide îndruma.]. tassé [le contenu] îndesaţi (voi ~). douté (il avait ~) îndoit [X2]. audace. apitoyer îndulci. gavé îndopau. doutai (je ~) îndoim că (ne ~). courber îndoaie (ei ~). miséricorde îndurare (fără ~). tombe amoureux (je ~) îndrăgosteşte (ea se ~). gavent îndoapă (el ~). tombe amoureux (il ~) îndrăgosteşti (te ~). tasse (je ~) [le contenu] îndeasă (ei ~). accomplir îndeplini (~ o dorinţă). tassant [le contenu] îndeşi (tu ~). lointain îndepărtă (el ~). écartent îndepărtează (el ~). marcher îndrepta (se ~) [vremea]. audacieux. doute que (je ~) îndoiesc că (se ~). doute que (il ~) îndoieşti că (tu te ~). gavant (se ~) îndopat. tassons (nous ~) [le contenu] îndesând. doute (sans ~) îndoială (pune la ~). doutait que (il ~) îndoiai că (te ~). douta (il ~) îndoi (se ~) [fig. tombons amoureux îndrăgostindu-se. suffisant [adj. pli îndopa. subi îndurera. courbé. tassez [le contenu] îndesă (el ~). reléguer.îndepărta (a ~). plier quelqu’un îndura. doutaient que (ils ~) îndoielnic. chagriner îndurera (el ~). gavaient îndopi.] îîîne . conseille (je ~) îndrumă (el ~). doutais que (tu ~) îndoială. tasse (il ~) [le contenu] îndesa (el ~).] îndoială (fără ~). tassiez (vous ~) [le contenu] îndesarăţi. courbé (il avait ~) îndoise (se ~). oser îndrepta.]. incertain. conseille (il ~) îndrumător. doute [n. certainement. farcir. gavait îndopându-se. clémence. remettre [météo] îndreptar. exaucer (~ un vœu) îndeplinit (dorinţă). tassent [le contenu] îndeasă (el ~). courbe (je ~) îndoiesc că (mă ~). tombé amoureux (j'étais ~) îndrăgostiseră (ei se ~). épris. entiché [pop. courbent (ils ~) îndoiesc (eu ~). écarté îndepărtat [adj.]. amoureux. effectuer. tassai (je ~) [le contenu] îndesai (tu ~). tombez amoureux îndrăzneală.

peur (faire ~). noyade [n. lampée înghiţituri mici (bea cu ~). agenouiller înger. glace [alim. noyâtes (vous vous ~) înecase (se ~). adopter înfierbânta (a ~). (il s'est ~) îneacă (ei se ~). effrayant înfricoşează (mă ~). défaite înfricoşa. embellissement înfumurat. tolères (tu ~) îngăduia (el ~).] îneca (se ~).] îngheţ [n. tolérait (il ~) îngăduie (ei ~). colmater înfundat. fonder. étouffé (il s'est ~) înecaţi (vă ~). infatué înfunda. noyons (nous nous ~) îneci (te ~).] înghiţi. peur (il me fait ~) înfrumuseţa. épouvanté (il avait ~) înfiora (se ~). figure (il ~) înfia. noyer. noyé (il s'était ~) înecaseră (se ~). créé [fondé] înfiora. engedni îngădui (eu ~). jaunissent (ils ~) îngălbeneşte. fatuité îngâmfat. noya (il se ~) înecăm (ne ~).].n. avale înghite. allure. ingéniosité. épouvanta (il ~) înfiorând. gelée îngheţa. tolère (je ~) îngădui (tu ~). engloutit înghiţea. embellir înfrumuseţare. jaunit (il ~).] [supporter] înghiţi din nou. avalons înghiţit. figurait (il ~) înfăţişare. ingénuité ingenuu. noies (tu te ~) îneca (se ~ mâncând). jaunir. pâlir îngălbenea. épouvantant înfiorase.f. noyez (vous vous ~) înecă (el se ~). ingérence îngenunchia. glacer. ardeur înflăcărat. glacé îngheţat bocnă. jaunissant îngălbenit. englouti înghiţiţi. tolère (il ~) îngăduie (el să ~).]. frissonnant înfiorător. étouffer (s'~) îîînf înfăşa (~ un bebeluş). geler îngheţa (el ~). ingénu ingerinţă. rouler. engouffrer. échauffé înfiinţa.114 - . blêmir îngălbenind. engloutir înghit. avala. glace (il ~). licite. tolérant îngălbeni. vain. ravaler înghiţire. air. avaler. toléré (il avait ~) îngăduit. colmaté îîîng îngădui. échauffe (il ~) înfierbântat. épouvanter înfioară (el ~).] înflorire. figuré înfăţişau. tolèrent îngăduie (el ~). jauni îngâmfare. transi îngheţată. épouvante (il ~) înfioară (el se~). jaunissait (il ~) îngălbeneau. noyâmes (nous nous ~) înecarăţi (vă ~). astucieux ingenios (în mod ~). toléré îngăduinţă. tolérance îngăduitor. fiévreux [fig. jaunissaient îngălbenesc (ei ~). coups (boire à petits ~) . pâli. affamé înfrângere.]. tolérer. éclosion înfometa. noient (ils se ~) îneacă (el se ~). sentir [fam. avalait înghiţi. glaçait. effrayer înfricoşat. engloutissement înghiţitură.înec [n. avalez înghiţi [pe cineva] [fam. noyé (ils s'étaient ~) înecaşi (te ~). frissonne (je ~) înfiorându-se. enrouler înfăţişa. tolère (qu'il ~) îngăduise (el ~). échauffé înflăcărare. affamer înfometat. noie (il se ~) înec (mă ~). frissonna înfior (mă ~). pâlit (il ~) îngălbeni (se ~). astuce ingenuitate. figurer înfăţişa (el ~). noyèrent (ils se ~) înecarăm (ne ~). débonnaire. ange îngheaţă. échauffent înfierbântă (el ~). vaniteux. infatué îngândurat. noie (je me ~) înecai (mă ~). avales înghiţim. noyé înecat (el s-a ~ mâncând). langer înfăşa [un copil]. création înfiinţat. mine [visage] înfăţişat. affreux înflăcăra. gelé. ingénieux. cohue [f. effrayé înfricoşător. figuraient înfăţişează (el ~). frissonner înfioră (el se ~). avalent. noyai (je me ~) înecară (se ~). gèle (il ~) înghesuială. gel [froid]. pensif ingenios ingenioasă. créer [fonder] înfiinţare. noyas (tu te ~) înecat înecaţi înecată înecate. étaler [exposer]. gelait îngheţat. frissonne (il ~) înfioră (el ~). engloutissent. aspect. emmailloter înfăşura. échauffer înfierbântă (ei ~). épouvantable. permettre. ingénieusement ingeniozitate.

épouvanté (il avait ~) îngrozitor. soignait îngriji (el ~). limitent (ils ~) îngrădesc (eu ~). nagé (il avait ~) înotasem (eu ~). suppléer înlocui (se ~). limitation îngrădit. noircissaient înnegreşte (el se ~). nagé (ils avaient ~) înotaserăţi. souci îngrijorat îngrijorată. engraisser. nagé (j'avais ~) înotasem (noi ~).115 - . nagé (vous aviez ~) înotaseşi. immatriculation înmânare. noircissement înnobila. noircit (il ~) înnegrit. net [propre] îngrijiţi. immatriculer înmatriculare. brunir. intégration îngrădi. limite (il ~) îngrădi (el ~). entasser. relayer înlocuibil. rabaisser. épouvantable. noirci înnegrire. invective. écarte (j'~) înlătură (ei ~). remplaçable înlocuire. remise înmănunchia. pullule (il ~) înmulţit. épouvante (il ~) îngrozi (el ~). horrifier îngrozeşte. inquiet. parfument înmormânta. succession înlătura (a ~). soigner îngrijeam (eu ~). injuste înlănţuire. nagé înotaţi. nage înot (eu ~). juron injurie. dégrader înjosi (se ~). improviser înjosi. pétrifier înmărmurit. multiplier înmulţi (se ~). soin îngrijora. rétrécissement înhăma. affolé înnegri. horrible îngrozitor (în mod ~). consterné înmiresma înmiresmez. soigné. parfumé înmiresmează. écarte (il ~) înlătură (el ~) [perf. englober înglobare. soucieux îngropăciune [pop. masser. mise au tombeau înmormântat. pullulé înmulţire. soigne (je ~) îngrijeşte. soigna îngrijim. noircissait (il ~) înnegreau (ei se ~). nage (il ~) înoate (să ~). engrais îngreuna. harnacher înjgheba.]. ménager înlesniri. effroyablement îngusta. sépulture [enterrement] îngroşare. soignes îngrijea. parfume. mettre au tombeau înmormântare. pétrifié. soignez îngrijire. épouvanta (il ~) îngrozind. parfumer înmiresmat. novateur înnorat. nagera (il ~) înotase. amollir înmuia curbele. limiter îngrădesc (ei ~). noircir înnegrea (el se ~). limita îngrădind. écartent înlătură (el ~). injure injust. nagé (tu avais ~) înotat. inquiéter îngrijorare. humilier. pulluler înmulţesc (se ~). nagé (nous avions ~) înotaseră. écarter înlătur (eu ~). nuageux înota. galber înmulţi. pullulent înmulţeşte (se ~). mis au tombeau înmuia. soignais (je ~) îngrijesc (ei ~). ravaler (se ~) înjosire. épouvanter.]. inquiétude. limitant îngrădire. facilités înlocui. humilié înjura.îngloba. affreux. substitution înlocuitor [n.m]. rétrécir îngustare. s. amonceler îngrăşa (se ~). javeler înmărmuri. héréditaire. humiliation înjosit.] îîînm înmatricula. multiplicateur înnăscut.m. rénovateur înnoitor [adj. faciliter. sépulture [enterrement]. nageons înotând. soignons îngrijind. épouvantant îngrozise. nager înoată. nage (qu'il ~) înot.]. remplacer. nagez înotăm. soignant îngrijit. ennoblir înnoitor. inné înnebunit. alourdir îngriji. écartes (tu ~) înlesni. tremper. jurer înjurătură. amasser. abaisser. écarta înlăturat. écarté înlături. soignent îngrijesc (eu ~). limité îngrămădi. grossir îngrăşământ. multiplication înmulţitor. grossissement îngrozi. remplaçant [n. nageant înoţi. soigne (il ~) îngrijeşti. nages (tu ~) . nage (je ~) înota (va ~). limite (je ~) îngrădeşte (el ~).

ensoleillé însoţi. néanmoins. éclairci [météo] înseninează (se ~). or [conj. épouvanter. laçage înştiinţa. épousé însură (se ~). charger de însărcinare. nageur înrădăcinat. rencontrent întâlnesc (eu ~). effrayer înspăimânta (se ~). rencontre (il ~) întâlneşti. rencontrais (tu ~) întâlneam (eu ~). aviser înştiinţare. inscrire înscriere. colletant înşfăcat de guler. reconduire însoţire. ensanglanter însărcina cu. rencontre (je ~) întâlneşte. vaille însenina (a se ~). isolement însorit. centupler însutit. valent. marier (se ~) însoară (se ~). rencontré (vous aviez ~) întâlniseşi (să se ~). annoncer. rencontrais (je ~) întâlneam (noi ~). valu. annonce [n. colleter înşfacă de guler (el ~). épouvanté (il avait ~) înspăimântat. vertu însuti. faufiler însailă (el ~).înotătoare [la peşti]. rencontré (j'avais ~) întâlniseră. nageoire înotător înotătoare. accompagnant înspăimânta. cependant. rencontré întâlniţi. effrayant. animer însufleţire. vaudra însemnat. rencontrions întâlneaţi. rencontriez întâlneau. rencontrons întâlnind. rencontré (ils avaient ~) întâlniserăm. találni întâlnea. consigner înrola (se ~). trompé înşelător. colleté înşiretare. vaudrait însemna (va ~). assoiffé însingurare. signifier înseamnă (ei ~). étoilé înstrăina. peur (prendre ~) înspăimântase. supercherie înşeua. épouser. parenté înrudit. duper înşela (se ~). communication înştiinţat. qualité. épouvantant înspre. avoir tort înşelat. tromper (se ~). éclaircir [météo] înseninare parţială. vaut. rencontré (tu avais ~) întâlnişi. invétéré înrăutăţi. signifient înseamnă. rencontres (tu ~) întâlni (el ~). visser înşurubând. collète (il ~) înşfăcă de guler (el ~). compagne însoţitor. rencontra întâlnii (eu ~).]. rencontras întâlnit. éclaircie [météo] înseninat [meteo]. faire erreur. centuple înşela (a ~). colleta (il ~) înşfăcând(u-l) de guler. cossu înstelat. joint. annoncé înşuruba. commission înscenare [fig. aliéner înstrăinare. primauté întâlni. peur (pris ~). faufilant însănătoşire. vers înspre (~partea). rencontrai întâlnim. marier (se ~) însurat. faufilait însăilând. aggraver înregistra. rougir înroşire. sellé înşfăca de guler. immatriculer. rencontrer. effrayé înspăimântă (el ~). duperie. du côté de înstărit. épouse (il/elle ~) însura (se ~). rencontrait întâlneai. mais.116 - . quand même. animation însura. aliénation însufleţi. marqué însemne (să ~). guérison însângera. recruter.]. épousant însuşire. épousa (il ~) însurându-se. apparenté îîîns însă. épouvanta (il ~). aisé. rencontraient întâlnesc (ei ~).] însăila. épouvantable. apparenter înrudire. rencontré (il avait ~) întâlnisem (eu ~). accompagner însoţesc (ei ~).f. enrôler înroşi. accouplement însoţit. joindre. inscription însemna însemn. effroyable înspăimântând. attribut. faufile (il ~) însăila (el ~). coup monté înscrie. seller înşeuat. rencontrant întâlnise. enregistrer. rencontré (nous avions ~) întâlniserăţi. vissant îîînt întâi [adv. rougeur înrudi (se~). mener. mènent însoţi [pe cineva care pleacă]. avisé. mensonger înşelătorie. accompagné însoţitoare. signifie însemna (ar ~). signifié. marquer.]. d'abord întâietate. épouvante (il ~) înspăimântător. rencontrez . accompagnement. éclaircit [météo] însetat.

incident [adj. sommet [pol. bander un arc întinde cu făcăleţul [aluatul] étendre au rouleau [cuisine] întindere. fortifier. accueillerait întâmpină (ei ~). étendu (nous avions ~) întinseserăţi. accueil întâmpla. accueillis întâmpinăm. étales (tu ~). étendiez (que vous ~) întins întinşi întinsă întinse. tends (tu ~) întinzi (să ~). accueillez întâmpini. étendais (tu ~) întindeam (eu ~).] întâmpina. passera (il se ~). attardé. attiser întina. retour întors întoarsă. étendra (il ~) întindea. retarder. durcit întări. étendait. arrivé întâmple (să se ~). étendu (il avait ~) întinsesem (eu ~). accueille (j'~) întâmpina (va ~). hasard (au ~) întâmplare neplăcută. advenir întâmpla (s-ar ~). accueillir întâmpina (ar ~). étendant întinzi. consolider întărire.117 - . étendions (que nous ~) întindeţi. étalait. tendait întindeai. dresser [rédiger] întocmit. étendue [n.f. accueillera întâmpinai. arrivait (il ~) întâmplă (se ~). demande (il ~) . étende (qu'il ~) întinde!. étendirent întinseră (ei ~). étendu (j'avais ~) întinseseră.].întâlnire. accueillis întâmpinat. créé [fondé] întemniţa. tonifier. étirer. étendent întind (eu ~). accueilli întâmpinaţi. étend. incarcérer înteţi. étalaient. avancer. tortueux. étalé. allonger. baser întemeiat. allongé. étendu (vous aviez ~) întinseseşi. bander. allongea întinse (el ~). étendons.]. demander întreabă (ei ~). mésaventure întâmplător. arrive (il ~) întâmpla (se va ~). effet (en ~) într-o clipită.f. être en retard întârziat. retourner întoarcere. intarissablement între patru ochi. toujours într-adevăr. tendu întinse. durcissent întăreşte (se ~). étendre întind (ei ~). rentrée. étendaient. sommet [pol. surface întindere cu hobane.] într-una. arriver. vraiment. avançait. allongeons. étendes (que tu ~) întinde (se ~). étirer (s'~) întinde un arc. rendez-vous întâlnire la nivel înalt. étendiez întindeau. retard întemeia (se ~).] întări (se ~). étendis (tu ~) întinzând. dressé [rédigé] întorsătură (lua o ~ proastă). étaler sur (s'~). passe (il se ~). accidentel. étende (que j'~) întindă (ei să ~). tonique întăritură. entre quat’zyeux întreba. tendez întindeţi (să ~). tendons întindem (să ~).]. étendit (il ~) întinsei (eu ~). renfort întârzia. étendu (tu avais ~) întinseşi. étirement întindere [n. rencontre. étends (tu ~). tendaient întindem. hasard (par ~). étalèrent întinserăm. passerait (il se ~).] întâlnire la vârf [pol. étala. étendais (j'~) întindeam (noi ~). étendions întindeaţi. bandé. étends (j'~). rentrer întoarce (pe dos). tortueuse întotdeauna. éternellement [adv. en effet. tête-à-tête. hasard întâmplare (la ~). arriverait (il ~) întâmpla (se ~). en moins de deux [fam.]. tonifié întăritor. advienne întâmplare. étendent (qu'ils ~) întindă (el să ~). durcissement întărit. accueillait întâmpină (el ~). étendîtes întinsese. maculer întinde. durcisse întăresc (se ~). allongeant. attarder. retardement. dresse (il ~) [rédige] întocmi. étendu (ils avaient ~) întinseserăm. arrivera (il ~) întâmplat. fortuit. tend (il ~) întinde (el ar ~). durci. passait (se ~). étalent (ils ~). allongeait. étendu. étendrait (il ~) întinde (va ~). accueillit (il ~) întâmpină (eu ~). étalant. étendez. tour (prendre un mauvais ~) întortocheat. tends (je ~) întind (eu să ~). accueillons întâmpinare (în ~). étendis (j'~) întinseră (ei ~). demandent întreabă (el ~). étale (il ~). étends ! întinde (el ~). retard (en ~) întârziere. durcir întărească (să se ~). renforcer. haubanage întipări. en trois fois rien. rentré întocmeşte. accueillit întâmpina (el ~). étaler [à plat]. au-devant întâmpinaşi. passer (se ~). accueilles întâmpinare. advient (il ~). créer [fonder]. graver întoarce. étendîmes întinserăţi. étale (j'~).

panne d'électricité.118 - . coincer înţepenea (se ~). chagrin [adj. coupure d'électricité întretăia.]. ténébreux întunecare. chagrine (il ~) întrucât. interrompons întrerupeţi. nippe (il se ~)[pop. demandera întrebă. accord înţelepciune. question [demande] întrebare (pune o ~).t. arrangement.] îîînv învălmăşeală. mêlée [n. coinçait (il se ~) înţepenesc (ei ~). obscur. bâiller întreg întreagă întregi. demandez întrebare.pop. nippa (se ~) [pop.]. devancer întrecere. sens [signification] înţepa. fige (il ~) înţepeneşte. intégral. figent (ils ~) înţepeneşte [v. totalité întregime (în ~). arrêt întrerupere de curent. interrompait întrerupeam (eu ~). complet. complet (au ~). sevrage înţelegător.]. interrogatif întrebuinţare. tour [rotation] învăţa. compréhensif. contrister [arch. pincé înţepător. car.] înţelege [acord].]. nippé [pop. compétition întredeschide. obscur întuneric [sg.]. figea (il ~) [fig. interrompre întrerup (ei ~). obscurité întunecos [sg.] înţărca. apprendre învaţă (ei ~).] înţolea (se ~) [pop. coincé înţesa. sage înţeles [n. interrompais (j'~) întrerupem. picotements [pl. apprenez . demanda întrebăm. nipper (se ~) [pop. integral. interrompent întrerup (eu ~). coinça (il se ~) înţepenindu-se. interrompt întrerupe (va ~).] întristător.] întrista (el ~). couper la parole întrerupe mereu. appris învăţaţi. croiser.] înţolit. colle [question difficile. tourbillonner învarti învârtesc.] înţepeni (el ~). interrompit întrerupt. combine [f.n] înţelesuri. engourdi. obscurcissement întunecime.]. apprend învăţ. demandons întrebând. interruption.] înţepeni [v. demande (je ~) întreba (ar ~).]. question (poser une ~) întrebare încuietoare [la şcoală]. interrompez întrerupi. demandé întrebaţi. sevrer înţărcare.] învârteji (se ~).]. interrompe (qu'il ~) întrerupând. entrouvrir.]. piquer înţepat [fig. totalement întreprindere. complété întregime. interrompra întrerupe [pe cineva]. complet întregi. examen périodique argot écolier] întrebător. interromps (tu ~) întrerupse. tourner învârtitură. apprendrait învăţa (va ~). établissement [institution] întrerupe. obscurcir întuneca (se ~ la faţă). apprendra învăţat.] întrerupea. compléta întregit. affaire. chagriner.]. coupé (souffle ~) întreţinere. apprennent învaţă (el ~). apprends (j'~) învăţa (ar ~). farcir înţesat. accommodant înţelege [acord].] înţoleşte (se ~) [pop. piquant [goût] înţepături [pl. figer [fig. ténèbres [pl. figé [fig. compléter întregi [vb.întreb.]. navrant întristează (el ~). draper învăluit. demanderait întreba (va ~). piger [fam. sagesse înţelept. obscurcissant întunecat.]. incarner întuneca (se ~ la faţă). navrer. chagrinait întristat [adj.f. ternir. coince (il se ~) înţepeni (el se ~).]. hacher [fig. obscurcissent întunecând. nippait (se ~) [pop. comme [cause] întruchipa.] înţepenit [v. intelligence înţelegere [acord].]. entrecouper întretăiată (răsuflare ~). obscurci întunecat întunecată. piquant înţepător [gust]. engourdissement înţepenit. interrompu întrerupător [electr. usage. entretien întrista. emploi întrece. utilisation. coinçant (se ~) înţepenire. intégralement.] întristată. obscurcissait întunecă (se ~ la faţă). interrompant întrerupe (el ~). drapé învârteală [pop. rembrunir întuneca (el ~). sombre.] înţepeni (el se ~). interromps (j'~) întrerupă (să ~). interrupteur întrerupere.] înţoli (el se ~) [pop.t. obscurcit întunecă (ei ~).] învălui. demandant întrebat. arranger înţelegere.t. bondé înţoli (se ~) [pop.

jarretière jasp [min. jalousie [fenêtre] Jamaica. apprends (tu ~) învăţa [pe alţii]. muni. gêne (la ~).f. honte (j'avais ~) jenam (ne ~). pâlir. saccagé jefuire. invétéré înviere. pillent jefuiesc (ei ~). embarrassant. jambon jandarm. piller. vainquant învingător. pille (il ~) jefuit.] jazz. pillé.] jargon. apprenons învăţând. enseignent învăţ [pe cineva]. jardinière [n. vainquais (tu ~) învingeam (eu ~). dotation îîît îţi [pron D. vêtu înveterat. store.] jegos. vainquait învingeai. revivait (il ~) [fig.] învăţământ. vaincre înving (ei ~). doué. Japon jar (pe ~). usagé. cabot [n. neigeux înzăpezită. gêné . enseigné învăţaţi [pe alţii].] înviorează (el ~). vainquent înving (eu ~). munissent. garnissait înzestrând. enseignement învechi.]. accuser. bûcher [fam. jade jaf. doter.] înviora (el ~). acharnement înverzi. vaincs (je ~) învingând. honte (ils eurent ~) jenaşi (te ~).învăţăm. pillage jefuitor. jeep. neigeuse înzestra. gendarmerie jantă [auto]. jazz jder jderi.n. saccageait jefuiau. jante [auto] japonez. archaïque. honte (avoir ~) jenai (mă ~).]. martre jjje jeep.] înviorează (el ~). garnir înzestra (el ~).]. tonifié învioră (el ~).]. munir. vêtir înveşmîntat. garnissaient înzestrează (ei ~). gêner. quatre-quatre. vainquez învins. hold-up [n. enneigé. enseignant [n.] jaguar. faire honte jena (el ~). vieillir învechit.] înviorat. vainquons învingeţi. saccagent jefuieşte. honte (il avait ~) jena (se ~). muni înzestrau. vaincrais învingea (el ~). désuet învelit.] [arg. jambières jambon. gendarme jandarmerie. charbons ardents (sur des ~) jardinieră. minable jalon. instituteur institutrice învaţă (ei ~) [pe cineva]. te [pron. vaincra învinge (vei ~). jargon jartieră. habiller. honte (j'eus ~) jenai (te ~). saccageaient jefuiesc.] [peiorativ]. tout-terrain jefui.119 - . enseigner învăţat [pe alţii]. enseigne (j'~) învăţa pe rupte. enneiger înzăpezit. pillaient. gênant jenară (se ~).] javră [n. pillage jaf armat [n. vaincu învinui. vainc (il ~) învinge (va ~). tourbillonner înzăpezi.]. Jamaïque jambiere.m. vainqueur învinge (el ~). garnit înzestrare. imputer înviora. jasper [min. bleuir învinge. raviver [fig. tonifie (il ~) învolbura (se ~). enseignes învăţa [pe cineva]. raviva [fig. acharner înverşunare. enseignons înveţi [pe alţii]. lamentable. garnissent înzestrează (el ~). pillard jeg [n. piteux. D] jjja jachetă. apprenant înveţi. nippon Japonia. honte (la ~) jena. résurrection învineţi (se ~). honte (nous avions ~) jenant. garnissant înzestrat. jaquette jad.]. crasseux jelanie [pop. tonifier. jalonner jaluzea jaluzele. complainte jena. jalon jalona. honte (tu avais ~) jenam (mă ~). crasse [n. japonais. enseigner învăţa (el ~) [pe cineva]. pillait jefuia (el ~). gênait jena (se ~).f. vainquais învingem. verdir înveşmânta. enseignez învăţăm [pe alţii]. misérable. honte (tu eus ~) jenat. impénitent. munissait. enseignait învăţător învăţătoare.m.m. revive (il ~) [fig. vaincrais învinge (voi ~). jaguar jalnic. pitoyable. habillé. saccager jefuia. enrobé înverşuna. douer. doté. garni înzestrat cu.

gênent jenez (mă ~). vil. offense (il ~) jigneşti. juive jidov [pop. dérision (tourner en ~) joc (mă ~). heurter. mijumătate de normă. jovial joystick [PC]. honte (ils avaient ~) jenăm (ne ~). joujou [n.*] jenă finaciară. footing (faire du ~) joi. pied (aller à ~) jos cu. jugement judecător. infâme josnic (în mod ~). jouir [fam. jauge [auto] joker [cărţi de joc]. pull-over jet. vexer. jubilé jubiliar.. gêne [n.].]. joue (il ~) joc (bate joc ~).f]. jongler jongler. gerbe. vexe (il ~) jigneşte (el ~). écorcher julitură. guirlande jerseu. insulte (j'~) jigneşte. les Jeux Olympiques de Pékin Adev 11/04/08 jogging. juger Judecata de apoi [Bib. insulter jignire. juif jigni (a ~).].. immonde. rasist]. jurer jurământ. département [abréviation cartographique] judeca.m. confus (être ~) jenaţi (vă ~). moite jilţ. offense (j'~) jignesc (ei ~). heurte. bassesse. insulte (il ~). joues (tu ~) juca (se ~). vexé. bas jos pălăria!. juive jidoafcă [pejor.jenat (fi ~). insultait jignea (el ~). jouer jucăm (ne ~). mortifier. mi-temps jumătatea drumului (la ~). offensant jigodie [n. fauve [n.]. juge judeţ judeţi. jogging. miche [n. jonction jongla. insultant jignit. blessé. serment (prêter ~) . gicleur [auto] jid [pejor.] [sexe] juli. heurté. juif jidană [pejor.. jouer joacă (ei se ~). alentour. insulte (qu'il ~) jignesc.] jjjo jocheu jochei.] jumătate. judiciaire jug juguri.m. honte (tu as ~) jenă (se ~).f. joug jugular. blessure [fi. demi jumătate (la ~ de). insultes (tu ~) jignind. ronde (à la ~) jur de (în ~). infamie jovial. honte (il eut ~) jenă [n. jeudi (le ~) jojă [auto]. jouent joacă (se ~). bassement josnicie. demie. bas jos (merge pe ~). offensait (il ~) jignească (să ~). de Roumanie. blessant. gêne (il ~) jenează (ei~). rasist]. honte (vous aviez ~) jenaţi (vă ~). écorcher jjjur jur (în ~). [jouer] au chat et à la souris Adev 11/04/08 Jocurile Olimpice de la Beijing.] jerbă. affront. insulté. Dernier Jugement (le ~) [Bib.]. jouez jucărie. offense. =département adm. honte (vous avez ~) jenau. honte (j'ai ~) jenezi (te ~). jeton jjji jiclor jicloare. outrage. écorchure jumări [pl. vexation jignitor. jonglerie jjjos jos joasă. joueur Jud. jockey joc [n. rillons [pl. bas. moitié.] [arg. jet jeton.] jocuri.].. jersey. jeu de mots jocuri de noroc. jeudi joia. rasist]. jongleur jonglerie.] jucător. bas basse jos (de ~). mi-chemin (à ~) junglă. honte [n.] jivină [arh. blesser [fig. cabot [n. serment jurământ (depune ~). jouons jucaţi (vă ~).f. fam. footing jogging (face ~). joker [cartes] joncţiune. chapeau ! josnic josnică.] judecată. gênaient jenau (se ~).120 - . ignoble.f. jubiler jubileu. offensé jigni.]. jungle jupui. inférieur. gêne [fig. siège jimblă. jeu joc de cuvinte. district judiciar. honte (nous avons ~) jenează. offensent jignesc (eu ~). rasist].] jilav. jeux de hasard un joc de-a şoarecele şi pisica. jubilaire juca. offenser jignea.. manche à balai [PC] jjjua jubila. environ jura. jouet. jugulaire juisa [neo. joue (je ~) joci (te ~).

kermesse ketchup. branler (se ~) [vulg. Kosovo llla l-. avide. en pareil. journalisme jurnalist. caisse.]. valet [cartes] kkka kaki. au pied de la repezeală. homme de loi juriu. kilo. y la căderea nopţii.] kilăr [pop. lamentation lamentări [pl. tulipe laleaua lalelele.] killări [neo. Karaoké karate. en dernier la sfârşitul. à. lançons lanternă. lance lancinant [neo. justicier justiţie. à la tombée de la nuit la dreapta. au commencement. à midi tapant la aceasta. kimono kitsch. kiwi knock out. lac lac (de mobilă). lakat lacom. landau languros. lampe. A] L-… <el L-a filmat>. jury jurnal jurnale.jurământ (încălca un ~). friand (~ de) laconic. vernis. le [pron. laïque lalea lalele. chaîne [f. kantien Karaoke. lanterne lanternă în formă de stilou. même (de ~). lança lansăm. K. juste justifica. patte labă [mână]. au la 12 fix. kilogramme kilometru kilometri.] [fam. kamikaze kantian. au niveau de la nivelul [+G]. zigouiller [arg. lande [géo. [jur. tube lllan lan. cupide. chaîne de montagnes lapidar. ravisseur [n. lançait lansare. légiste. au niveau de la o dată ulterioară.] labă labe.]. langoureusement langustă languste. Kcal kermeză. langoureux languros (în mod ~). juré [n. lagune laic. autour de just. jérémiades [pl. Lac [abréviation cartographique] la. également la fel (cu). journal télévisé jurnalism. motiver. justifier justificat. labyrinthe lllac lac lacuri. karma kcal. kitch kiwi. à l'issue la început.] labei. lancinant landă [geo. au revoir la sfârşit. patte (de la ~) labirint. à vrai dire la faţa locului. à la hâte la revedere. serment (violer un ~) jurat.]. laconique lacrimă.][tuer] killer [neo]. patoche [n. jurisprudence jurist. journal intime jurnal televizat. lancement lansat. K.].]. lapidaire .f. postérieurement la poalele. à la mode. lac [vernis] lacăt.arg.] juridic [abrev. stylo lampe lanţ [nn. serment (violer un ~) jurământ (nesocoti un ~). meurtrier [n. lamenter lamentabil. caisson ladă de gunoi. aussi la finele. motivé justiţiar.] jurisprudenţă. Kosovo. piteux. d'abord la întâmplare.]. chez. poubelle lagună. à temps laba (a-şi face ~) [vulg. tulipe (la ~) lamă. karaté karmă. L'… <il L'a filmé> [m. à l'issue la timp. lac (le ~) lacună. kaki kamikaze.] jurnal intim. langouste lansa.m. de même la fel cu. vorace.med. laminer lampă. lancer lansa (el ~). légitimer. justice juvete [pop.]. tueur à gages kilogram. lacune lllad ladă. lagune.121 - . à droite la drept vorbind. canard [fam.. lancé lansă. comme [comparaison] la fel de. lamentable lamentare.]. ketchup kidnapper [neo. kilomètre kimono.O. champ lance. in situ la fel.] lamina. journal jurnal [ziar].O. lánc lanţ muntos. larme lacul.].] L. au hasard la modă. cadenas.] landou. journaliste jurul (în ~).]. branché la nivel de.]. laque lac [de mobilă]. lame lamenta (se ~).

lasso laş. laisser tomber. ample largheţe. semer (~ quelque chose) lăsa baltă (~ pe cineva). laisse (je ~) las-o baltă!. serrurerie lăcomie. latitude latrină. édifié lămurire. largesse largul mării. laisse (il ~) lasă noaptea (se ~). languissant . laissent lasă (el ~). rabattre lasă în jos.] larg. languir lâncezea. léguer. citrons [pl. vaste. rabattu lăşi în jos (tu ~). patoche [n. indication. [bot. laissant lăsa baltă. haute mer largul său (în ~).] laţ. rendre enceinte lăsa în jos.]. prélasse lăfăit. laisser las. livrer au désespoir lăsa să-i scape. rabats (tu ~) lăsa moştenire. lascif lassou. peiorativ].] lăptucă. aboiement lăţimea spatelui (între umeri). Cerastium alpinum lanatum lână.lapoviţă. rabattez lăsăm. serrurier. chaînette lănţug [fam. éclaircit (il ~) lămurit.] [fructul].] [géom. côté [n. lînă. rabats (je ~) lăsat în jos. lave lllă lăboanţă [fam. chaînette lăptărie. rejet [bot. avidité. toison lână ţărănească. Datura stramonium laureat. lait UHT laptele stâncii [bot. latrines latură [n. ampleur lăsa. rendre enceinte lăsa gravidă.m. cupidité lăcrimioară. faire tomber lăsa baltă (~ ceva). citronnier lămâi [pl. mettre au net lămuresc (ei ~). vautrer (se ~). lasso laur. louait [éloge] lăudau. larynx larmă. lâcher lăsând gluma deoparte. louer [éloge] laud (eu ~).m. prélasser (se ~) lăfăi pe (se ~). lait lapte degresat. nuit tombe (la ~) lase (să ~). larmoyant lăcuit.122 - . rabattons lăsând. giboulée lapte. vantard lăudăroşenie. baisser. nichon [vulg. blague à part lăstar. laissons lăsăm în jos. large. Androsace sp. fanfaron. laisse tomber ! lasă (care se ~). laine. loue (il ~) [éloge] lăuda (el ~). languissait lâncezească (să ~). rabat (il ~) lasă în jos (ei ~). latin latitudine. tombant lasă (ei ~).] lărgime. vantardise lllâ lâna caprelor [bot. vulg. convoitise. laisses lăsă. laine de pays lâncezi. loues (tu ~) [éloge] laudă (el ~).f. éclaircissement lănţişor. carrure lăuda.]. étaler sur (s'~) lăfăie (se ~).]. bien dans sa peau (être ~) laringe. laqué lăcustă. sauterelle. languisse (qu'il ~) lâncezeşte (care ~). tapage. rabattent lăs în jos (eu ~). loua (il ~) [éloge] lăuda (se ~). semer (~ quelqu'un) [fam. laissé lăsaţi. lâche laşitate. crèmerie lăptărie [fig.] laturi. louange lăudabil. larve lasciv. lárma larvă. vanter (se ~) laudă. éclairci. laissa lăsat. aboyer lătrat. tester [héritage] lăsa pradă disperării (se ~). louaient [éloge] lăudă (el ~). latent lateral.] [fam. latex latin. prélassé lămâi [arborele]. locust lăfăi (se ~). lavable lavandă. éclaircir.]. lavande lavă. muguet lăcrimos. lauréat lavabil. latéral latex. éclaircissent lămureşte (el ~).] [geom. lâcheté lllat lat. lakatos lăcătuşerie. citron lămuri.] lăsa borţoasă [pop.]. laissez lăsaţi în jos. loue (je ~) [éloge] lauzi. tirer au clair.] lăcătuş. lait entier lapte UHT. laitue lăptucul oii [bot].].] lămâie. laisse laşi.f. lait écrémé lapte integral. Telekia speciosa [bot. louable lăudăros. à l'aise largul său (se simţi ~). large latent. laurier laur [n.] lătra.

lèse (il ~) leziune. légume legumicol. licite. levier lexic. relie (il ~) leagă burduf (el ~). faisceau.]. relation legătură [a unei cărţi].leneşă leneşe.]. chronique [n. sœur aînée lemn. dalle leş [pop. légitimer legiune. latte leu lei. antidote.]. légalité legare a şireturilor. contre [proximité] lângă (pe ~).] leit. défaillance leşina. défaillir. légion legumă. législation legitim. lépreux lesne.][peiorativ]. cafard [zool. ligoter leagă burduf (ei ~). ligota legăm burduf. balancer. attache (il ~) leagă (ei ~). paresse. liant. lier. bercer legător (de cărţi). remède leafă lefe.] [constr.] lespezi. relier leagă (el ~).] lele [reg. lentement. paye (nom) leagăn leagăne. loi legendă. lécithine lectică. ligotant legă burduf (el ~). commode lesnicios. potager [adj. aisé lespede [n. leur leac leacuri. lion leu [moneda] lei. Lettonie letopiseţ.]. libellule liber. Léthé Letonia.][pop. tatie [fam. relia (il ~) legi. légende leghe [unitate de măsură]. bois. lèpre lepros. dessous [n. charogne. paresse leneş leneşi . porter atteinte à lezare. ligotes (tu ~) lega o carte (ei ~). Trans. vacant. lie (il ~). rattachait lega (se ~).] leţ leţuri. leçon led. lieutenant (le ~) leoaică. LES… <il LES a filmées> le li. D] LE-… <el LE-a filmat>.] libelulă.123 - . lent lent [n. léthargie Lethe. relié legat (din nou). cygne. fainéant. lingerie lenjerie de damă. ligotent leg burduf (eu ~). correspondance [SNCF] legătură de rudenie. serment legăna. légal legal (în mod ~). légalement legalitate. libérateur libératrice . taties [fam. lexical leza. réunir. litière [véhicule] lector. lèse-majesté llli libarcă. lexique lexical. léopard lepră. attache. lia. lié. lentille lentul [n. relient (ils ~) leagă (el ~ din nou). lien. liera legat. bois [matériau] lene. voyant [n. lieutenant [abréviation] lentilă. relier un livre legal. <monnaie roumaine> Leu [zodiac]. lésion lezmajestate. lecteur lectură.lâncezit. lie (je ~) lega (din nou). leur [pron. ligotons legi burduf. langui lângă.m.]. rattache (il ~) leagă (el ~). lieutenant Lent. lebed lecitină. ligote (il ~) leg (eu ~). indolence. lien de famille lege legi. tomber dans les pommes [pop. plus (en ~).][peiorativ]. fainéantise lenjerie. gêne (être dans la ~) llleg lega leg. léser. atteinte lezat. indolent. lecture lecţie. auprès de. rattacher lega (el ~ din nou). légitime legitima. ligote (je ~) legat burduf. librement liberal. Lion [zodiaque] levier. loyal lebădă. cadavre leşie. comme [comparaison poétique] lele [pl. laçage legământ [arh.] lele [pop. carreau [n.] letargie.] lefter (a fi ~). lies (tu ~) lega burduf.m. lionne leopard. attacher. reliure legătură [CFR]. rattaché legând. ligotez legând burduf..f. berceau leal. lieue legislaţie.].m. relieur legătură legături.] lent lentă. ligoté legaţi burduf. libre liber (fi pe ~). lessive [chim. reliant legă (el ~). auprès de llle le-. paresseux lenevie. rattacher (se ~) lega (va ~). lient (ei ~). libéral liberator liberatoare. lésé lezează (el ~). chômage (être au ~) liber (în mod ~). liaison.] leşin.

libertinage librar. libertin libertinaj. égalité et fraternité libertin. ver luisant. licite licita. licence poétique licenţiat [cu diplomă]. lueur licean. luit (il ~) licări (el ~). luire licărea. licencieux. langue . parler [n. limaçon limbă limbi. librairie libret [de operă]. luit licărire. obscène liceu. solde en fin de série lichior.pl. liquide lichidare.]. lichen lichid.] lilieci. ascenseur ligă.] lighene. liberté. ligue lighean [n. lilas liliac [zool. luciole lider. leader lift. collégien licenţă. collège lichen. limaçon limax.124 - .licurici [m. livret [opéra] lllic licăr.]. egalităţii şi fraternităţii. liberté libertăţii. liqueur licit. licence licenţă poetică.libertate. vasque [n. liquidation lichidare de storuri [vânzare].]. bassin (anatomie). pelvis liliac [bot. liciter licitaţie. luisait licăreşte. lueur licări. vente aux enchères licurici . licencié licenţios.n. libraire librărie.f.]. chauve-souris lllim limace.

şi reg. (Înv. limba-mielului (sau mieluşelului) = plantă erbacee acoperită cu peri aspri. A scurta (sau a tăia.) Comunitate de oameni care vorbesc aceeaşi limbă. limba neogreacă. care. A înţepa cu limba = a fi ironic. exprimată înainte de moarte. a tăcea. 4. paleoslavă. a lega) limba cuiva = a opri. 9. 2. de pădure etc. maliţios în tot ce spune. cu flori purpurii. prin tufişuri şi păduri (Ophioglossum vulgatum). a gâfâi.) (livr. Bucată de piele. limba-vrăbiei = plantă erbacee cu tulpina dreaptă. A i se lua (sau a-i pieri. limbă indo-iraniană. la om fiind şi organul principal de vorbire. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. glas. b) koine. limbă indo. II. care creşte în regiunile subalpine (Gentiana bulgarica). ♦ Pendulul unui orologiu. de material plastic etc. ♢ Limbă comună = a) stadiu în evoluţia unei limbi. a i se îngroşa cuiva) limba sau a nu avea limbă (de grăit) = a nu avea curajul să vorbească. de formă ovală. 4. Nume dat unor obiecte. limba-şarpelui = ferigă mică cu rizomul lung. şi arh. limbi. caracterizat prin structură gramaticală. (Înv. Deschizătură. 1. cu ambii ochi situaţi pe o singură parte (Solea nasuta). agăţată în interiorul clopotului. prefăcut. prin care aceştia îşi exprimă gândurile. a batjocuri. Fâşie lungă şi îngustă de pământ. limba-cucului = a) ferigă mică cu rizom scurt şi târâtor. A fi slobod la limbă (sau limbă slobodă) = a spune multe cu sinceritate şi fără prudenţă. elocvent.) idiom. A fi cu două limbi sau a avea mai multe limbi = a fi mincinos. 3. (Iht.) Prizonier folosit ca informator asupra situaţiei armatei inamice. 3. A avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă) = a vorbi prea mult. A-şi înghiţi limba = a) a mânca cu poftă.) Vorbă.) limba-apei = broscariţă. 1. de şarpe) = (a fi) răutăcios. popor. cu flori albastre. fonetică şi lexicală proprie. a începe să vorbească. limbă indoariană. loveşte pereţii lui. A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos. A-şi pune frâu la limbă sau a-şi ţine (sau băga) limba (în gură) = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie. gură lăsată la coteţul de pescuit. 1. neam. c) a fi foarte tăcut. naţiune. A alerga (sau a umbla) după ceva (sau după cineva) cu limba scoasă = a căuta cu orice preţ să obţină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. 7. A-şi scurta limba = a vorbi mai puţin. A-i sta (sau a-i umbla. Totalitatea altor mijloace şi procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei şi sentimente. specific oamenilor. limba romaică v. III. Limba surdomuţilor. 8. 5. A scoate (sau a-i ieşi) limba de-un cot = a) a-şi pierde respiraţia. a fi flecar. Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner. cu frunze lanceolate şi cu flori mici.LÍMBĂ. Compuse: (Bot. ♦ Fel de exprimare propriu unei persoane. limbă indo-iraniană. cu flori albastre sau albe. de pânză etc. cu tulpina spinoasă şi flori roşii. I. A avea mâncărime de (sau vierme la) limbă = a fi limbut. anterior diferenţierii dialectale. b) mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă şi cu flori roz grupate în spice (Plantago gentianoides). cuvânt.125 - . Cu limbă de moarte = ca ultimă dorinţă (exprimată pe patul morţii). (LINGV. amabil. grai. limba-boului = plantă erbacee acoperită cu peri aspri şi ţepoşi. albe sau galbene. A-şi muşca limba = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. instrumente etc.f. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate. limbaj. A prinde (la) limbă = a căpăta curaj. care acoperă deschizătura încălţămintei în locul unde aceasta se încheie cu şiretul. Lama de metal a unui cuţit. limba-oii – a) plantă erbacee cu frunze dinţate şi spinoase. Organ musculos mobil care se află în gură. (LINGV. b) a munci mult. s. verzui (Thymelaea passerina). b) plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie. lungă şi îngustă. limba-soacrei = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul. a nu păstra o taină. sentimentele şi dorinţele. 6.) limba neogreacă = limba romaică. lingua. care seamănă formal sau funcţional cu limba (I). – Lat. făţarnic. Flacără de formă alungită. limbă ariană v.) 2. a-i veni) pe limbă = a nu-şi putea aminti pe loc de ceva cunoscut. A trage pe cineva de limbă = a descoase pe cineva. a împiedica pe cineva să vorbească. servind la perceperea gustului. A lega pe cineva cu limbă de moarte = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ţi îndeplinească o ultimă dorinţă. încălcător. făcându-l să sune. 20 May 2004 | Greşeală de tipar LÍMBĂ s. de obicei cu o singură frunză penată compusă (Botrychium lunaria). ♢ Expr. la mestecarea şi la înghiţirea alimentelor. de os. Bară mobilă de metal. a căuta să afle tainele cuiva. (A avea) limbă ascuţită (sau rea. arăriel (Borago officinalis). a unui briceag etc. grai. 5. limba veche slavă v. prin mişcare. b) a se abţine de a spune ceva nepotrivit.) limbă-de-mare = peşte marin cu corpul oval şi asimetric. a fi foarte ostenit. roz sau albe (Anchusa officinalis). istoric constituită. 6. A avea limbă de aur = a avea darul de a vorbi frumos. care înlesneşte încălţarea pantofilor. prietenos. care creşte prin locuri umede şi mlăştinoase (Cirsium canum). limba-peştelui = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui şi cu flori violete (Limonium vulgare). ♢ Expr. Limbajul unei comunităţi umane. (Înv. cu o singură frunză. în special unui scriitor. ♦ Fâşie de lumină care străbate întunericul. Obiect de metal. a spune şi ce nu trebuie. 2. (O ~ romanică. limbă indo-ariană = limbă ariană. a i se încurca. răspândită prin locurile umede.

) limbă-demare = a) (Solea nasuta sau lascaris) (reg. 8. iarba-dragostei. 14. (~ la ceas. 5. exprimare.) şoarece-de-mare. (BOT. v. limbaj. v.) mutatău. v. şoarecede-mare.. limba-oii (Cirsium canum) = (reg. limba-vacii.) gârlici. (prin Transilv.) 11. v. limba-mării = a) (Iberis semperflorens) (reg.) limba-cerbului (Scolopendrium vulgare) = năvalnic.) iarba-ciutei. limba-cucului (Botrychium lunaria) = (reg. (rar) scolopendră. limbă indo-ariană.) pălămidă. 4. (Ban. v. dragoste. b) (Iberis umbellata) (reg. limba-soacrei (Opuntia) = opunţia. 10. 13. v. (reg.) glosă. pisc.) colan.iraniană = limbă ariană. pridvor. bucată. tăiş. boranţă.).) lilicele (pl. otrăţel. Phyllocactus ackermanni) (reg. (BOT. încălţător. cuţit.126 - .) 6. tindă. limba-mielului (Borrago officinalis) = arăţel. limba-vecinei. (Transilv. (reg. (IHT. .) limbuşoară. (~ la plasa de pescuit. 12.) ţagăr. 7. b) (Solea impar) (reg.) manoş. 9. v. arătător. 3.) palmă.

lentille [bot. languette [des chaussures] limbut. fautif lirism.] [bot.n. langue de bois Adev 19/01/08 limbaj. limitent (ils ~) limitează (el ~). littéral literalmente. limpide. insuffisance. impolitesse lipseşte. collez lipiţi din nou (voi ~). lymphe limita.] limbă (de ceas). limpidité limuzină. vol d'oiseau (à ~) linioară. loquace limfă.limbă de lemn. rassurer liniştit liniştită.] literă litere. maternelle (langue ~) limbă [la pantofi]. colle (il ~) lipeşte din nou. collant [vb. langage. défaut. homme de lettres literaţi [pl. lèches lins. absence. littérature. priver de lipsit (~ de). silence. chaîne de montage linie de ochire. littéralement literar. apaiser.].] limbaj ţărănesc. limitatif limită.].pl.]. adhésif [adj. clarté. manque lipsă (în ~ de).] lipit. léché lingou. tirer au clair limpezime. mire [mil. collent (ils ~) lipesc (eu ~). linoléum linte. lisse Lisabona. privations lipsuri (cu ~). dérisoire lipsit de vlagă.] litografie. colle (la ~) lipide. lettres [pl.].f. manquer lipsi de. lingot lingual. sans scrupule lipsit de valoare. privé lipsit de scrupule. règle. littéraire literar (gen ~). parler [n. limite (je ~) limonadă. limitation limitat.].limpede [f. lettre literă mare. Lychnis viscaria viscaria lipicios. gens de lettres literatură. colla (il ~) lipi (va ~). droite [géom. linguiste lingvistic. lécher ling. collera (il ~) lipesc (ei ~). laper lipăit. encolure liniar [adj.n. adulation linguşitor linguşitoare.]. aiguille (d'horloge) limbă maternă. table. net [clair] limpezi. adhésif [n.] lipicioasă [n. lèche (je ~) lingi. littéraire (genre ~) literat. limitant limitare. Lisbonne lisă (suprafaţă ~). manque de (par ~). collé lipiţi (voi ~). marge limită (el ~).m. linguistique linia gulerului. motus ! linişti. flatter linguşire. linceul lllip lip de mare.] lipiciuri [n. lingual lingură linguri. carence. tiret linişte. limiter limitând. serein [fig. limite (il ~) limitez.] linţoliu. recoller lipici [n. faute de mieux lipsă de politeţe. ligne linie curbă. lithographie litoral. recollez lipi din nou. limousine lllin linge.f. manque (il ~) lipseşte de.]. lister [PC] listă. grève [plage] . paix linişte!. colle (je ~) lipeşte. tranquille liniştitor. colles (tu ~) lipi (el ~). languissant lipsuri. minuscule litigiu [jur.] lisă. faute de lipsă de ceva mai bun (în ~). coller lipească (el să ~). cuiller. loup de mer lipăi. paisible. littoral.]. cuillère linguşi. colle [n. courbe [n. colle (qu'il ~) lipească (o să ~). prive (il ~) lipsi. collera (il ~) lipim. obséquieux lingvist. lipides lipit pământului.] linie dreaptă.m. clair. collant. quiétude.127 - . paumé. patois [n. recolle (il ~) lipeşti. aduler. lyrisme lis [neo. litige [jur. linéaire linie. citronnade limpede .] lipiciul. collons lipind. lapement lipi. liste noire lllit literal. restreint limitativ. majuscule literă mică. lisse (surface ~) lista [PC]. défaut (à ~ de) lipsă de (din ~).f.] linie dreaptă (în ~). limita limitează (ei ~). tiret linoleu. liste listă neagră.] linie de montaj pe bandă rula. indigent lipsă lipsuri. silencieux. rassurant liniuţă de unire. limité.

frappe (qu'il ~) loveau. huile solaire lllov lovele [pl.]. topo [fam.]. liturgie liturgic.] locali [adj. frappait (il ~) loveam (eu ~). frapperait (il ~) lovi (el va ~). locomotive locomoţie. logeait (il ~) locuiau.]. frappai (je ~) lovim. cognais (je ~).].] livrăm. fournissant. locution locvace [neo. cohabitaient locuiesc (ei ~). loge (il ~) locuim.] livra (el ~). remplaçant [n. choque (il ~). résidence. cogner. pelle. heurte (il ~) loveşti. m.pl.] livrând. loyalement loialitate. place (à la ~ de) loc în loc (din ~). logez (vous ~) locuinţă. livraison livră [=1/2 kg].] [sg. loyal loial (în mod ~).] livrea [haină]. blême. logeaient (ils ~) locuiau împreună. habitant Adev 01/11/07 locuitor al mahalalei er peri.].] logos [fam. litre liturghie. frappèrent (ils ~) . logement. livide lividitate. vacance local localuri [n. place [n. livrer [com. loin en loin (de ~) loc istoric n parcare]. livre [mesure] livră [monedă veche fr. longévité longitudinal longitudinali.pl. longitudinal longitudine. vivre.].] logic (în mod ~).128 - . littoral [adj.pl. logeons (nous ~) locuit. livre (il ~) [com. frappant lovind(u-). locaux [adj.].].] litoralul. cohabité locuiţi. bord de mer (le ~) litru litri. loge [théâtre] lombar. livret militaire lizibil. frapper lovea. faubourien [n.litoral [adj. pâleur. lividité livra.] loial. frappais (je ~) loveam (noi ~).].] livrau.] loc ocupat. cohabitent locuieşte.]. livrant [com. loquace logic.i. lieu loc de (în ~). livré [com. livrait (il ~) [com.] livrezi.]. habitation locuinţă modestă temporară.]. cognent (ils ~) lovesc (ei ~). fournis (je ~). frappaient (ils ~) lovesc.] lovi. Loire lob.f. livrée livrează. frappes (tu ~) lovi (el ~).]. liturgique llliv livid. fric [pop. cogne (il ~). localisation locatar. frappa (il ~) lovi (el ar ~). cognait (il ~). m. fournissent livrez. localité localiza. cohabiter locuia. livre (je ~) [com.]. livres (tu ~) [com. lopata lopată de zăpadă. place de (à la ~) locutor [lingv.] livreze (el să ~). lisière d'une forêt lllo Loara. localiser localizare. livrent (qu'ils ~) [com. pied-à-terre locuitor locuitori. blafard. fourni livraţi (voi ~). locomotion (moyens de ~) locotenent. encombrement [espace] loc vacant. leur lor [D. livrons (nous ~) [com. cognant. lot loterie. parcelle. pâle.m.]. loger [v.]. fournit livrează (ei ~).] locul (în ~). logé [v. choquer. cogna (il ~).]. lieutenant locotenentul. suppléant locui. cognions lovească (el să ~). livraient (ils ~) [com.m. guise (en ~ de). longitude lopată lopeţi. livre [monnaie] livret militar. lombaire Londra. Londres longevitate. logent (ils ~) locuiesc (eu ~). séjourner. locataire locomotivă locomotive. habiter. loyauté lojă [teatru].n. logique [n. lisible lizieră. logis [n. lieutenant (le ~) locţiitor. lisière liziera unei păduri.] livreze (ei să ~). logique [adj.] livrează (el ~). pelle à neige lor. locomotion locomoţie (mijloace de ~). lotus loţiune. locuteur locuţiune [gram. heurtent.] locuit împreună. lotion loţiune de bronzare. lobe loc locuri. frappons lovind. heurtant loviră. livrez (vous ~) [com. fournir. résider locui împreună.pl. heurter. local locaux [n. frappent (ils ~) lovesc (eu ~). frappe (je ~) loveşte.f. lieu historique loc liber [în parcare]. livre (qu'il ~) [com. à eux lot. loterie lotus lotuşi.i. logiquement logică [n. loge (je ~) locuiesc împreună (ei ~). cogne (je ~). créneau [fig. livrent (ils ~) [com.] livrat.pop.] localitate.] livrare (~ de mărfuri). frappera (il ~) lovii (eu ~). fournissait.

frappé (nous avions ~) loviserăţi. frappé (vous aviez ~) loviseşi. buter contre lovi sub centură [fig. heurté.. donner un coup de poing lovi de (se ~). coup de pied lovitură de bici. cogné.] lovitură sub centură [fig. devise Lt. frappas (tu ~) lovit. lot [loterie] lozincă. sale coup lovituri cu măciuca. frappé (il avait ~) lovisem (eu ~). heurt [n. coup de grâce lovitură de teatru.129 - .] lovitură cu piciorul. coup. frappé loviţi. coup [fig. prendre. frappé (tu avais ~) lovişi (tu ~).].] lovise.].lovirăm. frappâmes (nous ~) lovirăţi. coup de fouet lovitură de graţie. faire un sale coup lovitură. frappez lovi cu piciorul. coup de théâtre lovitură emoţională. donner un coup de pied lovi cu pumnul. frappé (j'avais ~) loviseră. frappâtes (vous ~) lovire. heurt [n. lieutenant [abréviation] lllu lua. emporter . frappé (ils avaient ~) loviserăm. coups de matraque loz.

130 - . ieie noi luăm voi luaţi ei ia. ieie Viitor II (popular) am să fi luat ai să fi luat are să fi luat avem să fi luat aveţi să fi luat au să fi luat Viitor I (popular) oi lua îi lua a lua om lua îţi lua or lua Viitor indicativul Viitor I eu voi lua tu vei lua el va lua noi vom lua voi veţi lua ei vor lua Viitor II eu voi fi luat tu vei fi luat el va fi luat noi vom fi luat voi veţi fi luat ei vor fi luat Imperativ tu ia luaţi Conditional Prezent eu aş lua tu ai lua el ar lua Perfect eu aş fi luat tu ai fi luat el ar fi luat voi . ieie o să luăm o să luaţi o să ia. ieie Perfect compus eu fi luat tu fi luat el fi luat noi fi luat voi fi luat ei fi luat Viitor I (popular) o să iau o să iei o să ia.Infinitiv: a lua a fi luat Perfect compus eu am luat tu ai luat el a luat noi am luat voi aţi luat ei au luat Mai mult ca perfect eu luasem tu luaseşi el luase noi luaserăm voi luaserăţi ei luaseră Gerunziu: luând Perfect simplu eu luai tu luaşi el luă noi luarăm voi luarăţi ei luară Participiu: luat Indicativ Prezent eu iau tu iei el ia noi luăm voi luaţi ei iau Imperfect eu luam tu luai el lua noi luam voi luaţi ei luau Subjonctiv Prezent eu iau tu iei el ia.

noi voi ei am lua aţi lua ar lua noi voi ei am fi luat aţi fi luat ar fi luat .131 - .

prendre congé lua în râs. clairière (la ~) luminos. monde lumea. prit luăm. luisant lucire.]. lunaire. travail lucrătoare (zi ~). œil-de-bœuf luci. éclaircie luminişul luminişurile. chose. lucidement luciditate.p. Luc lucarnă rotundă. Lumières (Époque des ~) luminiscent.].] llluc Luca. emmène (il ~).].] lumină slabă. patine [n. siennes (les ~) lui [G. prend ia (să ~). emporte (il ~) luat cu sine. tige [d’une plante] lllum lumânare lumânări.m. clarté [fig. louis [monnaie] lugubru. propre [n. Louis ludovic [monedă]. prendre (qqn. travail travaux lucrează. considérer lua exemple.]. lucide lucid (în mod ~). prendre feu lua cu forţa. reluire lucea. lucidement lucios. siens (les ~) lui (al ~). lundi (le ~) . attraper lua (va ~). débiner (se ~) [fam. travailles (tu ~) lucra meticulos. reluisant luciu. À <Il a dit À Jean> lui de lup. enrhumer lua masa de dimineaţă. prendre au sérieux lua cu sine.]. prenne (qu'il ~) iau. lune de miel luncă. prendre à la légère luare.p. éclaircir [météo] lumină lumini.n.] lucra.] lua foc.] lume lumi. lugubre lui (ai ~).] lua în serios mineaţă. le mieux [n. prendra luând. lucidité luciditate (cu ~).f. prenant luat. embarrasser lua în căsătorie. graisser [techn. de [G. bougie lumânare groasă. lueur lucitor. ouvrable (jour ~) lucrător. lustre.] Ludovic. travailler lucrăm. prendrait lua (el ~). moquer. épouse (il/elle ~) luând în căsătorie. emmena lua spuma de pe. Lune lunar. gens (les ~) lumea a treia. lumière. mensuel lună. Scorzonera rosea [bot.132 - .]. mois lună [astron. sien lui (ale ~).m. prendre le pli lua parte. prenez luă. DE <le film DE Jean> LUI <I-a zis LUI Ion> [m. munir de (se ~) lua (ar ~). cierge lumânărica pământului [bot.: mâna LUI Ioan].] lucrul cel mai bun. travaillé lucraţi. pris luaţi. m. pauser lua peste picior. pré plat au bord d'une rivière lunea. chandelle [fam. travailleur lucrător cu ziua. tiers monde lumina (a ~). travaillons lucrat. travaillez lucrătură lucrături. louveteau lujer lujeri. tourner en dérision lua răspunderea (a-şi ~). prenait lua (se ~). luzerne Lucian. main-d’œuvre lucru lucruri. usurper lua guturai. ouvrier. luisant. éclairé Luminilor (Epoca ~). Lucien lucid lucizi [adj. lumineux luminozitate. service.m. fignoler lucrare lucrări. luminosité Luna [satelit]. objet lucru specific. lueur luminat. épousant luat în căsătorie. épouser ia în căsătorie. prends (je). épouser (~ la forme de) lua (a-şi ~). assaillir lua asupra sa.] luminişuri. luisait luceşte. éclairer lumina (a se ~). blaguer lua pulsul un (a-şi ~). charger de (se ~) lua pe cap (a-şi ~). prennent lua (~forma). pris au sérieux lubrefia [tehn. octroyer. monde (le ~).]. œuvre. déjeuner lua obiceiul. enlèvement luat (o boală). puiser [fig. travaille (il ~) lucrează (ei ~). phosphorescent luminiş [n. ouvrage.) en photo lua în considerare.f. tâter le pouls lua rămas bun (a-şi ~).]. épousé luă în căsătorie. emmené luă cu sine. Gentiana asclepiadea [bot. luit (il ~) luci (el ~).ia. travaille (je ~) lucrezi.: la main DE Jean] LUI <filmul LUI Ion>. travail. luisit luceafăr [bot.]. travaillent lucrez. attrapé luat în serios. prise. écumer lua uşor. prenons lua cu asalt. ouvrage.pl. lune lună de miere. participer lua o pauză. luire. clairière [n. prends. épousa (il ~) lua în chip [pop.] luceafărul. emmener ia cu sine. charger de (se ~) lua la sănătoasa (o ~).n. étoile du berger lucernă.n.

m. généreux magnanimie. luxe. pis [adj. magie. luttons luptând. salicaire [n. magazine. lundi luntricică mătăsoasă [bot. magnésium magnific. loup de mer lupă lupe. singe. allongeait lungi (el ~). allongeons lungime.m. long longue lungi [vb. cireur lustră.]. majestueux maimuţă. maquillage macula.] mmmag magazin. magistrature magnanim. davantage mai mult sau mai puţin. Hongrois [n. M'… <il M'a filmé> M-ţii. cirer [des chaussures] lustrui cu şmirghel. Montagnes de… [abréviation] M. majom . coquelicot macabru. poli [finition] lut. surtout mai bine. magique magician. lutte (je ~) luptase.] lllup lup lupi. glaise lutier.]. faubourg mahalagesc [peiorativ]. abîmé maia [pentru dospit]. poncer au papier verre lustruit. faubourien [adj. montagne [abréviation cartographique] mac [bot. combat luptător. mettre du maquillage machiaj. magistral magistrat. Oxytropis sericea [bot.] M-… <el M-a filmat>. magnétique magnetiza. homme de mer. hongrois [adj. lutta (il ~) luptăm. au-dessus mai târziu. combattant [n.] mahalaua..]. oblong lungul (de-a ~). bataille.m. chef [gastron. luttez luptă (ei ~).]. lunette lung lungi lungă lungi. plus. luxation luxos. plus ou moins Adev 01/11/07 mai puţin. magnétiser magneziu. encore mai ales.]. ultérieurement mai vârstnic. luxer luxaţie. partisan. grue [constr.133 - .].] [zool. allongeant lungit. hongrois [langue] magic.] mmma m-. luxure luzăr [arg.] mahala [peiorativ] mahalale.].][*] maghiar [locuitor] maghiari. fouler [méd. long (le ~ de) luni. particulièrement. mák mac de câmp. maquiller machia (se ~). lutté (il avait ~) luptat. lugubre. magicien magie. boutique magazin de pâine. luttait luptă (el ~). lutter lupt (eu ~). sorcellerie magistral.] magherniţe.]. macaroni macaz. maître maestru bucătar.] [bot. aimant magnetic. hostilités [pl. coupe-coupe machia. loup lup de mare. levain (le ~) Maica Precistă. luttes (tu ~) luptă lupte. boulangerie magherniţă [n.]. pavot. lutteur luptător [n. allongea lungim. loupe lupoaică lupoaice. somptuosité luxa (a-şi ~).] lupte. fastueux luxură [neo]. perdant [adj.]. tôt ou tard mai jos de. macabre macara. hongrois. madrigal maestru. loutre [zool. mai mai. faste. au-dessous mai mic.sg. loser Lygeum spartum.] [bot. oblongue lunguieţ. allongé lunguiaţa. luttant lupţi (tu ~).lunetă. majesté maiestuos. longueur lungind.f. luthier lutră [neo. taudis [n.] maghiar. m' [pron A. maharadjah mmmai mai [n. Sainte Vierge maiestate. long (de ~).]. homme de loi magistraţi [pl.f. cahier de brouillon madrigal. lutte.].] lux. magnolia [m. aiguille [ferroviaire] macheta [cuţit]. louve lupta. maculer maculator. magistrat. gens de robe magistrature. mieux mai bine mai târziu ca nicioda.] macaroane.] lustragiu. moins mai rău. luttent lupta (el ~). lustre [lampe] lustrui (~încălţămintea).]. spart [n.neo. lutté luptaţi. meilleur mai devreme sau mai târziu. faubourg (le ~) maharajah. magnifique magnolie [f.]. banlieue. générosité magnet.] Lythrum salicaria. s. pire mai sus de. lutte (il ~) luptă (el ~) [perf. cabane [fig. levain maiaua. moindre mai mult. foulure. mieux vaut tard que jamais mai bun. périphérie [d'une ville]. allonger lungea.*] maghiara.

Tragédie en mer Noire Adev 11/11/07 Marea Nordului. imperméable [n.] maldărul. sensas [fam. œuvre. maritime maritim [abrev. gros. marbre maro. manuscrit manual [n. majuscule mmmal mal.134 - .]. centre commercial. mardi marţipan.]. main-d’œuvre mansardă. singé. marin marinar. fantoche maritim. haute mer mării (ţărmul ~). Marcel mare [adj. mime (il ~) maimuţărind. mammographie Adev 27/10/07 mamut industrial. révélé manifestaţie. mannequin manetă. tas [n.]. malicieux. manifesté. maman. mode d'emploi mmmar maramureşean [m. manchette manta. manette manevra. marquer marcă înregistrată [abrev.] mandarin. marqué Marcel. tas (du ~) malign. marguerite marge. mandarin mandarină. contremaître major. Marseille martie.] marjă. malin maliţios.]. rive mal înalt. maniement manometru.n. mammifère mamografie. mer (de la ~) mării (largul ~). manuel [n. Grande Bretagne Tragedie pe Marea Neagră. manie manieră maniere.] Maria. marchandise marfă [adj.f. malt maltrata.] manşetă.] marea [n. marinade marionetă.. cadre [adm. manomètre manoperă.] mări. marionnette. marge marmeladă. marron Maroc.arg.] maldăr [n.]. Grand (le ~) mare [n. malice mall. mer (la ~) Marea Neagră. Martinique martir. =grande usine non rentable mmman management.] manual de întrebuinţare. marmite marmură. marche arrière (en ~) [auto] Marsilia. supermarché malţ. singe (il ~).m. maillot maistru. mimant maimuţărit. majorité maree. rebord marginea mării (de la ~).] [archit. gestion manager. mariage Mariana. marocain marşarier (în ~) [auto]. mimé maioneză. super [col. lisière. fam. pasticher maimuţărea. mère mamelon. procuration [jur. gros [n.]. commentaires dans les marges margine. martyre marţea.f. littoral [adj. cape mantou. mayonnaise maiou. majoritaire majoritate.]. combles [n..] manifest [n.] manipula. singeant. précis [n. singer. narquois maliţiozitate. marcher marginalia.sg. Maroc marocan.].] manechin. manteau manta de ploaie. manœuvrer manevră. Marianne marin.f. chouette [fam. marin [n.maimuţări. manifeste [adj. majeur majora.pl.] mantie. bord. miment (ils ~) maimuţăresc (ei ~). Grand Mogul marfă mărfuri. révéler. timbre-poste marcaj turistic. matelot. mamelon mamifer. manière manifest [adj. marotte. singeait maimuţăresc (ei ~).]. marée Marele Mogul. majorité majusculă. manif [col. mandat mandat [jur. majeur.]. maltraiter malversaţiune. mer (le bord de la ~) Marea Britanie. homme de mer marinată. mars Martinica. pétrin [méc.] maldăre. Marie mariaj. la mer du Nord Adev 12/04/08 marea parte. imiter. tract manifesta.] marcat.] maramureşeancă [n. f. [R] marcă poştală. marmelade marmită. malversation mamă. plupart. singent maimuţăreşte.n.].]. majorer majoritar. manteau manuscris. maladif malaxor pentru aluat [mec. tas (le ~) maldărului.] mari.] mările.f.] margaretă. m. [mar. maniaque manie. manier manipulare. manœuvre maniac. mandarine mandat.]. berge maladiv. balise [géo. pâte d'amandes . manipuler. mer [n. =de la région de Maramures marca. manifester manifestat. grand Mare (cel ~). mardi (le ~) marţi.]. marge margine proeminentă. la mer Noire Adev 13/01/08 mării.

matériel material (de construcţie). massacre. broies (tu ~).].] Măgura Codlei.] măduvă. pomme Adev 27/03/08 . matière materie primă. [m. mouds măciucă. études approfondies masturba (el se ~). moud (il ~) măcina (ar ~). homme de mer matematică.] mădăreşte [reg. mat matcă [a unui bonier]. broyons măcinând. =montagne des Carpates Orient.]. machine. masquer mască.]. Oxyria digyna [bot. Helianthemum alpestre [bot. bagnole. maturité maturiza. gant mănuşi cu un deget. colline (la ~) măgură [n.]. presse [n. maîtrise mălai [reg. =montagnes S Carpates Orientales măicuţă măicuţe. maîtrise [université]. broyer. moulent [moudre]. matériau material [textil].]. mass media. broyé.] măguri [n. sèche-linge [Électroménager] maşinuţă. monastère [abréviation cartographique] mănăstire [n. vais (je ~) măcel. broyai (je ~) măcinăm.]. adulte maturitate.péjor. maxillaire. Trans. tuerie masaj. souche [comptable] Matei. masse masă (în ~). branler (se ~) [vulg.]. Maurice maxilar. mâchoire maxim. matérialiste materializa (se ~). moufles mănuşii. saloperie [arg. matinée matlasa.] mănunchi. religieuse măiestrie. matelassage matlasat [sg.]. masser masă mase.] masculin. moelle Măg.] măghiran. dorlote (il ~) mădări [reg. mathématique matematician. matelassé matol [pop. mouds (je ~). chartreuse. machin măgărie. véhicule tout terrain maşină de tuns.] masturbează (el se ~). pommier măr [fruct] mere merele. massif [n. me [pron A. maternité matinal. étoffe materiale. moulait [moudre]. massacrer masacru. branle (il se ~) [vulg. moulez. Trans.n. broya (il ~) măcina (se ~). moulons. broyant măcinat. maïs mălăoaie [bot. machine à sécher maşină de uscat rufele. machine à laver maşină de stors rufe.] Masivul Ceahlău. Mathieu matelot.]. média.m. broient măcina (el ~). masse (en ~) masă mese. massue măciulie [bot. faisceau.]. cloître. broie (je ~) macină.] Măn. carnage. moulue măcinaţi. mûrir maturizează (se ~). monticule. dorloter mădular. massif masiv [muntos] [n. mathématicien material. ivre matriţă. matraque. massage masca.] masiv. broyez macini. mûrit Mauriţiu. auto. couvent [n. machine à écrire maşină de spălat. maternel maternitate. colline [n. bouseux [n. tondeuse maşină de uscat (~ rufe). branler (se ~) [pop. monastère.]. gant (du ~) mmmăr măr [arbore]. javelle mănuşă mânuşi. haute colline [abréviation cartographique] măgăoaie.pl]. effriter (s'~) măcina (va ~).].] mă duc.f. moudra măcinai (eu ~). matérialisme materialist. matelot. matière première matern. maximum mmmă mă.fig. hachoir maşină tot-teren. mâle.] maşină maşini. moudrait macină (ei ~).] măcrişel [bot. tuerie. bite [vulg. matinal matineu. polenta mămăligar [peiorativ].mmmas masa. pique-nique masă [de lucru]. voiturette mmmat mat. essoreuse maşină de tocat carne. matériaux materialism.f. maxime maximum. bloc. matérialiser materie. carnage. vulg.m. repas. engin maşină de cusut. abbaye.135 - .]. table.] masturba (se ~).] mămăligă. masculin masculin [abrev.] masterat. broie (il ~).. moudre macin. établi [n. commode à langer masă la iarbă verde. branlait (il se ~) [vulg. machine à coudre maşină de gătit.m. matelasser matlasare. maximum maximă. moulu măcinată. voiture. mâle [n..m. presse [n.f. matrice matur maturi matură mature.MM]. mesa masă de înfăşat copilul. massacre măces [bot.] maşină de scris. Thesium kernerianum [bot. masque mascul.f. coteau [n. mûr.] masacra. marjolaine măgura măgurile. broyait măcină (el ~). fourneau maşină de presat. églantier măcina.

caressait mângâia în răspăr. mesquin. mesurent măsoară.] mâner de uşă. mange (je ~) mănâncă (el ~). mangé (il avait ~) mâncat de cari. grandeur măreţie (cu ~). ronce mărăciniş. bouffe [pop. fier.n. limitation mărginit. agrandir. mesurer măsoară (ei ~). intensifier.] mmmăs măsea măsele. caresse (il ~) mângâiere. poignée [n.] mătura.f. main (de deuxième ~) mâna a doua (la ~). manger. furieux mânoacă [pop.] [med. contrefait (il ~) măsluieşti. arrogant.] mângâiere [fig. dent (de la ~) măslui.f. mener mână mâini. gourmand. hautain mânecă. généreusement mărinimos mărinimoasă. tatie [fam. contrefaisaient măsluiesc (ei ~). colère.].]. professé Mărţişor (depune ~). rebrousser [cheveux] mângâie (ei ~). =fête roumaine du 1er Mars mărul lui Adam [n.] mânca. autant que măsurând. soyeux mătreaţă [sg. pomme d'Adam [f. mange (il ~) mândri.136 - . dent măseaua. généreux. mène (il ~) mâna a doua (de ~). sobrement măsură ce (pe ~). poignée de porte mângâia. homme de peine mâna dreaptă [fig.]. superbement mărgean.] [fam. consolation mângâiere [psihică]. grandeur nature mărinimie. menu [adj. contrefaire măslui (el ar ~). obtus mări. mesuré. aveu mărturisit (~ public). grandeur mărime [la încălţăminte]. mesure où (dans la ~). Geum montanum [bot. mesure [n. navrer mâine. balai mătuşă mătuşi. contrefais (je ~) măsluieşte (el ~). mesure (il ~) măsura din cap până-n picioare.] mărunt. mesure [n. dent (la ~) măselei. courroux mânios. coup de balai (donner un ~) mătură [n. manche mâner [n. contrefait (ils avaient ~) măsluit. caresse [n. magnanime mărire. avouable mărturisire.] mărţişor [sărbătoarea]. caressent mângâie (el ~).] mânere. largesse. précaution măsură să (în ~). grandiose măreţie. manche mâner.].mărăcine. témoin (se porter ~) mărturie mincinoasă. deuxième main (de ~) mână de ajutor (da ~). menue monnaie [sg. main mână (el ~). avouer mărturisi (~ public). du 1er mars mărţişor [bot.].]. enorgueillir mândri (se ~). contrefaçon măsluise. agrandissement măriri [pl. contrefaisait măsluiau. mesurant măsurare. pondéré măsură. maquis mărar. pointure [chaussure] mărime naturală (în ~). plat de résistance mâncare principală. régaler (se ~) mâncăcios.] mântui. contrefais (tu ~) măsluind. contrefait (il avait ~) măsluiseră. générosité mărinimie (cu ~). grossissement. =tradition roum. mangeur mănânc. fureur. plat de résistance mâncărimi [pl. toiser măsura în care (în ~). même (à ~ de) mmmăt mătase. Ligusticum mutellinoides [bot] măreţ. main-d'œuvre. soie mătăsos mătăsoasă. contreferait măslui (va ~). arrogance mândru.]. postiche.] mătuşică [fam.]. dimension. patoche [n. manger mâncare de bază. demain mâl.] mâncase. tante. contrefait măsura.]. démangeaisons [pl. professer mărturisibil. mariage [femmes seulement] mărturie (depune ~).] mături. faux témoignage mărturiseşte (~ public). caresser mângâia (el ~). caressant mânie. tatie [fam.] mărunţiş [sg. contrefont măsluiesc (eu ~). réconfort mângâind.].] mătuşici. augmenter mări (se ~).]. professe (il ~) mărturisi. contrefera măslui (voi ~). pellicules [pl. contreferai (je ~) măsluia. contrefaisant măsluire. tirage [photo] măritiş [pop.].] măsură (cu ~).]. mesure que (à ~) măsură de prevedere. Marie mărime. pièces jaunes [pl. vermoulu mâncător.] mmmâ mâhni. majesté. coup de main (donner un ~) mână de lucru. magnifique. grossir Mărie [pop. main droite [fig. fenouil mărarul-ursului [bot.] mânca bine. bouffer [pop.] [foto]. balayer mătura (da cu ~). vase [boue] mâna. délivrer . vanter (se ~) mândrie.] măsurat. mangeur mâncare. corail mărginire.

songe (je ~) meditezi. songes (tu ~) mediteranean. environnement Adev 26/10/07 meduză. va. médiocre. vont merg (eu ~).].n. colimaçon. rédempteur mânui. vais (je ~) mergând. prédestiner menisc. piètre. jacassé meliţă (el ~). méditatif meditau. médicinal medie [friptură]. maintenons menţineţi. match mmmed medalie. maintenir menţin (ei ~). méditation meditat. mental mentalitate. prix fixe (manger à ~) mental.f. Mold. grogner mârşav mârşavă. commère meliţând [pop. ordinaire medita. toubib medic militar. méduse megieş [reg. mélancolie melanj. songeaient meditează (ei ~). médecin. manier mânuire. médical medical [abrev. mes. Mercure [planète] mercurial. mercenaire mercerie. millet mei (ai ~). mémorable memorie. mécanisme mecaniza. membrane membru membri. incessamment.]. maintenu menţinere [n. ménisque menit. mercure Mercur [planeta]. Mecque meci. mentionner menţiune. odieux.]. mélamine melancolic. bassement mâzgăli.] medicină. médecine medicinal. maintiennent menţin (eu ~). irait . poulain mârâi.] menţiona. cochonnerie mârşăvie (cu ~). jacassant melodic.]. maintienne menţine. médecin militaire medical. mémoire memoriza. cheminer. mon mea (a ~). miens (les ~) mmmel melaminat. ma. merő merge.m. mélodrame membrană. mécanicien mecanic (în mod ~).m. allant merge (ai ~). mentalité mentă. irais (tu ~) merge (ar ~). songe (il ~) meditez. mécanique mecanism. moyen [adj. songent meditează (el ~). mes mele (ale ~). limaçon.]. mécaniquement mecanic auto. cogiter. milieu mediu mediului.].]. ignoble. escargot mele.]. maintiens (je ~) menţină (să ~). médiéval mediocritate. maintient menţinem. moyen [n. méditer. mémorisation mmmen menager. jacasse (il ~) meliţă [f. méditation. recueillement meditativ.] menghine. mienne meandru meandre. sauveur [rel. ménager menghină [n. mention mmmer mercantil. maintenez menţinut. mélaminé melamină. vil mârşăvie. médiateur medic.]. songé meditaţie. intarissablement. mélancolique melancolie. mercantile mercenar.]. médian mediator. médiation medieval. mercerie merci [liv.fig. menthe menţine. méandre mecanic. délivrance.137 - . songeait meditare. voisin mei. à point [cuisson] mediere. aller merg (ei ~). maigre.] mediu [n. griffonner mmme mea. jacasser meliţa (el ~) [pop. [méd.] meni. marchent. maniement mânz mânji. mélodie melodios. songer medita (el ~). mercuriel mereu. rédemption mântuitor. médiocrité mediocru mediocră. médaillon. mélange melc. vilain.]. mémoriser memorizare. médaille medalion. méditerranéen mediu [adj. indéfiniment. garagiste mecanică. mélodieux melodramă.].]. chétif [fig. encadré Adev 18/12/07 median mediană. maintien [n.].] medii. ménage menaja. mécaniser Mecca. va-vite (à la ~) mântuire.]. ménager menaj. membre memorabil. étau [n.mântuială (de ~). mélodique melodie. carte [menu] meniu fix (mânca ~). prédestiné meniu. jacassait meliţat [pop. merci mercur. cafard [fig. miennes (les ~) meliţa [pop. médité. menu [n.

merge (el ~). irons merge (vor ~). indicateur des chemins de fer. message meschin. métallisé metalocasnice. vaille. chemine (il ~) merge (va ~). mériter merit (eu ~).]. faible. irez merge (voi ~). mérinos merişor [bot. mesquin meschin (în mod ~). démarche mers pe jos. métier mesianic. chemina (il ~) mersei. vaudrait merită (ei ~). mesterség meşteşugar. 100 000 m² Adev 08/01/08 meu. sud. victuailles merinos. miaou ! [interj.] mesager. vas (tu ~) merse. micro-ondes . serpenter merge în serpentină [drum]. allons mergeţi. mesquinerie. côtoyer mergea de-a lungul. messianique mesteacăn mesteceni. bouleau mesteca. cheminé. méticuleusement metis. allai (j'~) mersese. petit bourgeois mic tratat. valu. allé (j'étais ~) merseseră. D] mi-. chevaucher merge pe jos. métamorphose metatextualitate.] micime. allas (tu ~) mers. longer. méthodologie metodologie. allé (vous étiez ~) merseseşi. méridien meridional. métropole metrou metrouri.] merita. balade [randonnée] mersul trenurilor. prophétique. m' [pron.]. côtoyé merse de-a lungul. microbe microbuz microbuze. métis metodic. marcher sur la corde merge în serpentină. serpenter meridian. metatextualité meteorologic. cadet mmmi mi. iront mergea. rempart meticulos. allez mergeţi! plecaţi!. aller à pied merge de-a lungul. métal metalepsă [narat. précis [n.] merite. allé (tu étais ~) merseşi.]. méritoire mers [n. mesquinement meschinărie.m. métalepse [narr. artisan meşteşug. ira merge (vei ~). allez-vous en ! mergi. plomberie meserie. mon. méticuleusement meticulozitate (cu ~). valoir. messager mesă. valent merita (va ~). Mexique mezin mezină. quincaillerie metalurgie. menu [adj. aller de pair merge prin noroi. métallurgie metalurgist. gilet [n. mâcher mestecă (el ~). D] miau!. aller à tâtons merge călare.] miaună. messagerie mesaj. mâche (il ~) mestecăniş. marché. bouleaux (forêt de ~) meşă. méthodiquement metodică. longeait mers de-a lungul. métier. cheminait (il ~) mergem. métallurgiste metamorfoză.] metalic. méthodique metodic (în mod ~). mèche [cheveux] meşter. Vaccinium vitis-idaea [bot. horaire des trains mmmes mesadă.]. tables rondes Adev 26/10/07 meseira de instalator. patauge (il ~) mergea prin noroi. mérite (qu'il ~) meritoriu. mérite [n. marche [n. mien (le ~) Mexic. alla (il ~).] mic burghez. allé (il était ~) mersesem (eu ~). patauger merge prin noroi.]. ma meu (al ~). longea merge mână-n mână. météorologique meteorologie. irai merge (vom ~). messe mesagerie.000 de metri pătraţi. m' [pron. métonymie metraj. métro metru metri. miaule miazănoapte [pop. métaphore metal metale.] merit [n. allé merge pe bâjbâite. mérite (je ~) merită. météorologie meterez. vaut merita (ar ~). pataugeait mers prin noroi. artisan meşteşugul aurarului. méridional merinde. pataugé merge pe sârmă. mérité merite (să ~). art. métrage metropolă. parcimonie mesei rotunde. iras merge (veţi ~).138 - . & poet. allé (nous étions ~) merseserăţi. minibus microunde. mètre 100. allé (ils étaient ~) merseserăm. & poetic]. petit. méritent. métallique metalizat. méticuleux meticulos (în mod ~). nord miazăzi [pop. petitesse microb. méthodologie metonimie.n. midi mic mici mică mici. vaudra meritat. mérite (il ~). orfèvrerie [art] mmmet metaforă. petitesse.

médiateur mijlociu. réduit. compassion milă (fără ~). millimètre milion milioane. mille Adev 01/11/07 miel miei.] minţi. médian mijlocul (în ~). diminution micşorat. Mihail. ment minţi (tu ~).]. voiture de transport en commun mijlocie. militant militar. médiation mijlocirea (prin ~). migrer migrator migratoare.m. rogner. mensonger. mimésis (le ~) mimetic. mercredi (le ~) miercurea cenuşii. militairement miliţea [bot.] milivolt.m. rognent micşorează (el ~). miaulement miez (de pâine). balle mini-.m.] mijloc de transport în comun.].]. militaire militar [abrev. milieux. taille.139 - . Michel mii (< mie). Minuartia sp.] mie mii. millénaire [n. chier (faire ~) [pop. mimésis mimesis-ul. Silene acaulis [bot. militaire [n. impitoyablement milă [unitate de măsură]. militariser milităreşte.] milenii.] mieros. Minuartia sedoides [bot.m.n. doucereux. le Ministère français de la Justice Adev 03/01/08 ministru. soldat. minuit migală. minutie migdal. réduire. charité.m. minge. bon sens minţi (socate din ~).]. mime (il ~) mimesis. minorité mintal. milliard miliardar. millivolt milos. miniature minier. mimétique mimeza. mineur minoritate. médiane mijlocire. moyen [n. mie miezul nopţii.m. minaret mină. militarisme militariza. mens (tu ~) minţit.]. mercredi des cendres miercuri. charitable milostiv. migraine Mihaela. moyen [adj. rabattez micşorează. minier minim. milieu de (au ~) mijlocul coapsei (le ~). merle mierluţă [bot. ministère Ministerul francez al Justiţiei. mine [visage] mincinos.] militar [adj. migrateur migraţie. rogne.]. minime minion [neo. pitié. milite (il ~) militant. rabat (il ~) micuţ. mime [n. moyens de locomotion mijloacele (prin toate ~). mental minte minţi. ballon.micşora. petit [n. Michèle Mihai.] militarism. miner minaret.]. miniminiatură. mignon mignonne minister. rabattons micşorare. merci de (être à la ~) milă. millième mijloace. merci (sans ~). migration migrează (ei ~). miel miere de salcâm. raison. amande migra. charité mim [n. émerveiller minunat.] minionă. miment (ils ~) mimează (el ~). amandier migdală. esprit. million milionar. mercredi miere. milligramme milimetru. rogné micşoraţi. mens (je ~) minte (el ~). mimant mimat. minerai mineriadă.f. [bot. menti minuna (se ~). parmi mijlocul (în ~) [+G] ~). moyens (par tous les ~) mijloc. charitable milostivenie. mi-cuisse (à ~) mmmil mila (fi la ~) [+G]. milieu mijloc [n. mine mină [aspect]. miel d'acacia mierlă. amoindrir micşorăm.m.]. militer militează (el ~). rabattre. mimer mimând. vulg. minéralogie minereu. [mil. menteur minciună. mimésis (le ~) mimeză. mimosa mmmin mina. ressources mijloace de locomoţie. =marche des mineurs sur Buch.] mimoză. mensonge miner. mimésis mimică [n. mal à la tête.] mierluţă pitică [bot.n. Silene dinarica [bot.f. diminuer. intermédiaire [n.] miliard miliarde.] militar [n. minéral minéraux mineralogie.] militari. mentir mint (eu ~). militaire [adj. miauler mieunat. mimé mimează (ei ~). moyen (par le ~) mijlocitor. ministre minor.].].] mima. rabattu. agneau miercurea. mille [unité mesure] mileniu [n. mineur mineral minerale. migrent (ils ~) migrenă. merveilleux .] mijloace. millionnaire milita militez. mimique [n. mille miime. milliardaire miligram miligrame. mielleux mieuna.

misère. mou. étonnons (nous nous ~) miri (te ~). miracle. sanglier mistui. mouvant. pot de vin [fig. étonnes (tu t'~) mirare. mistral mistreţ. =de la balade roum. toucher [fig. chouette [fam. tâche mister. mouvement. remuer mişc. sordide mizerabil. sentait [odeur] mirosind. myopie mioritic. mouvement (en ~) mişcare greşită. myope miop ca o cârtiţă.] miting. miser miză.f.] mmmis misit. mystérieux mistic mistică. mouvez mişcă (el ~). super [col. odeur miros [simţul]. remue mişca (se ~). minute minuţios. paille (être sur la ~) mizilic. étonner (s'~) mir (mă ~).] mmmir mira (se ~). mise mizer. moins minuscul. souple mlădiţă. miraculeux miraculos (în mod ~).]. miracle.minune. étonnez (vous vous ~) mirau (se ~).] moale moi. faux pas mişcat. tendre [mou] moară mori. broncher mişca [fig. relique [n. mystifier mistificare. charge [n. mission. gueule [fig. niaiseries mlădios. enjeu. sentent (ils ~) [odeur] mirosea. étonnement miracol. moulin à eau moară de vânt. Mireille miriapod.] [fam. chaume [champ] miros mirosuri.]. mystique misticism. minable. minuscule minut.pl. geste mişcare (în ~). marécageux MM.]. moulin moară de apă.]. mystère mistere. minutieux minuţiozitate.]. mythe mită. mille-pattes mirişte. arcanes misterios.140 - . pullulé mmmit mit mituri. moelleux. marécage mlăştinos.]. parfum. remue (il ~) mişcăm.] mirosi. prodige (enfant ~) minus. rien [n. département Maramures [abréviation] mmmo moacă moci. senti [odeur] mirt [bot. miaou ! [interj. étonnait (il s'~) mirai (mă ~). mû mişcat [fig. molle. mysticisme mistifica. moulin à vent moarte. étonnais (je m'~) miram (ne ~). bronche (il ~) mişcă (se ~). graisser la patte de qqn [pop] mixt. étonnâtes (vous vous ~) miraşi (te ~).] .f. fourmiller. myope comme une taupe miopie. odorat miros infect. merveille minune (copil ~). marié [n. digérer mistuit. lâche. étonnaient (ils s'~) miră (ei se ~). meus (je ~).]. décès. meeting mitologie. mitrailleuse mitropolit.m. mirage miră.m. relent [n. ému mişcaţi. sent (il ~) [odeur] miros (ei ~) ].] mişuna. miraculeusement miraj. "Miorita" miorlăit. pulluler mişună. mouvons mişcător. sensas [fam.] misiune. meus (tu ~) mişto [col. mire mire.] mireasă. minutie mioară mioare. myrte [bot.] mizilicuri.]. s. étonna (il s'~) mirăm (ne ~). marais. touchant mişti. étonnas (tu t'~) miraţi (vă ~). intermédiaire [n. grouiller. soigneusement. mythologie mitralieră. pousse mlaştină. étonne (je m'~) mira (se ~). touché [fig. mariée mireasmă miresme.] [devoir]. digéré mişca. métropolite mitui. brebis miop. mort moarte (pe ~). mouvoir. étonnai (je m'~) mirai (te ~). pullule (il ~) mişunat. étonnais (tu t'~) miram (mă ~). indigence mizerie (a fi în ~). sentant [odeur] mirosit. merveille miraculos. arôme [m] Mirela. mixte miza. miaulement miorlau!. étonne (il s'~) miră (el se ~) [perf. étonnent (ils s'~) miră (el se ~). étonnâmes (nous nous ~) mirarăţi (vă ~). pestilence miros urât. mystification mistral. émouvoir mişcare. étonnions (nous nous ~) mirară (se ~).].]. sordide mizerie. mourant moaşte [n. sentir [odeur] miroase. étonnèrent (ils s'~) mirarăm (ne ~). nanan [n.]. infime. étonniez (vous vous ~) miraţi (vă ~). meut (il ~) mişcă (el se ~).

moulent [mouler] modelează (ei ~). monture monument. pestiféré moloz. montant montează (ei ~). =typique à la rég. modéré moderat (în mod ~). meubler mobilat. molécule molie. humble. moralité morar. mobile. manières model. morphologie morfotip. sornette.m.f. modèle. morphotype morgă. moulé modelează.] monumental. moléculaire moleculă molecule. monomoteur [aéro. monter. momentané momi. monument monument funerar [n. maussade. débris [pl. bagatelle.n. moule [vb. résolument mod plăcut (în ~). tentation. tas (du ~) mormânt [n. modifier. tapis [n. alpin montaniard. mouler. modeler. leurraient momesc. tas mormanul. poser monta (el ~). morse . mocassin [n. type model antiderapant [la talpă]. sépulcre [n. grommeler. pile. modèle plume [vêtement] modela. posé montând.]. façonner modelând.] monumente funerare.m.]. modérer moderat. mobylette [n. monotonie monstru.]. meublé mobilă. modique modifica. moral.f. instant. pétrisse (qu'il ~) modem. montagnard montare. uni monolog interior [narat. tas (le ~) mormanului.] molton [textil]. moment.] mochetă [n. monopole monoton. pétrissent (ils ~) modelează (el ~). crantage [de la semelle] model super-uşor [haină]. modérément moderator moderatori.de Moldavie molecular. moderne modest.m.] monomotor [aero. monétaire monitor. momentané momentan.m. dresser [installer].mobil [telefon] mobile. appât. monarque monarhie. seconde moment (de ~).]. montait montat. montage montan. morose morsă. morbide morcov. =de la province de Moldavie moldovenesc [adj. meunier moravuri. leurrant momit.] moldovenească [adj.f. modification cartoful modificat genetic. mormînt morminte. morne Moise [Bib. mite molipsit de ciumă. monotone monotonie. mode. mondial monedă. modestie modic. f. modérateur modern.]. tombeau [n.n. tombe [n. monté.] mofturos.]. mono monocolor. meunerie morbid. leurrent momeşte. téléphone cellulaire.]. mollusque momeală. grogner morocănos. mode (à la ~) modalităţi. monstrueux monstruozitate. atténuer.]. mode d'emploi mod hotărât (în ~). pétri. modeste modestie.] Moldova.] mmmod mod. pièce [monnaie] monetar. monstre monstruos. moniteur mono.n. agréablement modă. montage montură. pétrit (il ~) modeleze (el să ~). carotte morfologie. monumental moped [n.] mormăi. monacal monarh. mœurs morărit.] mmmor moral. éthique morală. monnaie. amorce [pêche] moment.]. posent (ils ~) montează (el ~). leurrait momeau. tarare ! [fam. mode modă (la ~). plâtras. pétrir. amas. mondain mondial. tombeau [n. amender modificare. molleton [textile] moluscă. monarchie monden. modem modera. grincheux. Moldavie moldovean [m.141 - .f. difficile [personnes] mohorât. monologue intérieur [narr.]. morale moralitate. pétrissant modelat. portable [téléphone] mobila. pomme de terre génétiquement modifiée Adev 13/05/08 moft mofturi. pose (il ~) montaj. activement mod de întrebuinţare.] mochete. meuble mocasin mocasini.] monopol. façon mod activ (în ~). monstruosité monta. leurre. m.]. leurré mmmon monahal.m. dressé [monté].] moldoveancă [n. leurrer momea. leurre (il ~) momind. morgue morman mormane. simagrée mofturi! [fam. Moïse [Bib.

montagne [abréviation] Mţii. ouvrage . sexist].]. travail travaux.f. tertre moviliţă. héritier mmmot mot-a-mot.pl.mort moartă. merci mulţumi. motive motocicletă. remercié (il avait ~) mulţumit. touffe [n. dire merci (~ à) mulţumire mulţumiri. chiffonné.f. =habitant des Montagnes Apuseni moţ [n. merci [n. souris [PC] mov. motif. froisse (il se ~) mototolit. sexist] muierilor. tremper. remerciant mulţumise.]. remerciement. motoriser motorizare. mosaïque mozaic (de rit ~). remercient (ils ~) mulţumesc (eu ~). moisissure. éteignoir mucava. hériter moştenire. pousse muia. moteur motor de căutare [PC. butte.pl. charogne mortier [mil. longtemps mult timp (de ~). profusion. veille de Noël Moş Crăciun. multiple mulţi. fondement. maint [arh. multiplier multiplicare. butte (la ~) movilă. matou Motanul Încălţat. remercier mulţumesc (ei ~).]. motocycliste motor. remercie (je te ~) mulţumeşte. motorisation mototoli (se ~) mototolesc.]DEX online mumie. maint [arh. bobine mostră. Chat Botté motiv. froissé motrice.] mmmos moschee. papier mâché mucavaua. houppe moţăi. œuvre. sujet [n. moulage mulare. moulant mulează (ei ~).] mulţime. remerciez mulţumi [+G]. morveux muget. fort [adv. moulage mulat. multitude mulţumesc. moulent [mouler] mulează (el ~). longue date (de ~) multă vreme. femme (de la ~) mmmul mula. femme (la ~) muierii [pop. département de Mures [abréviation] Mt. remercié mulţumiţi (voi ~). littéral motan. motrice mmmoţ moţ (de pene). mouiller muiat. moteur de recherche [PC. longtemps multe. mouler mulaj. moisissure mucegăit.m. mortier mortăciune. gros. legs.].] multi-. moisi [n. remercie (je ~) mulţumesc (îţi ~). pas mal mulţi [m. beaucoup mult timp. mauve movila. cunnilingus. multimultimedia. fellation muiere [pop.] moţ de păr. vieillard Moş Ajun. Moscou mosor.n. sexist] muieri. morve mucilagiu.]. momie mmmun muncă munci. motivation motivează. multiplication multiplicator. pas mal multe (spune ~). froisser (se ~) mototoleşte. mazout motoriza.] moşteni. nèfle [bot. moulé mulat pe corp. amollir. relique [f. motard. Montagnes de… [abréviation] mmmu mucarniţă [arh.f. motivé motivaţie. néflier [bot.].] moşneag. Internet]. panache moţ [locuitor din Apuseni]. remercions mulţumind. collant [habits].].]. remercie (il ~) mulţumeşti. mob [n. besogne. moule (il ~) mult.] mucegăi. mosaïque MS. mosquée Moscova. multiplicateur multiplu. mouillé muie [vulg.] moşmon [bot. motion mouse. moisi muci [pl. foule.pl. remercies (tu ~) mulţumim. Père Noël moşmoană [bot. héritage moştenitor. mucilage mucos. échantillon moş. mortier [mil. papier mâché (le ~) mucegai. moisir mucegăire.] motorină.m..] motiva.] [fam. butte mozaic.] mortalitate. motiver motivat. multimédia [PC] multiplica. long (en dire ~) multe [f.].]. mortalité mortar. motocyclette motociclist.]. vieillard moşte [f.]. Internet] motoretă [n.142 - . femme muierea [pop. mort [adj. mugir mugur. multimédia multimedia [PC]. mobylette [n. mugissement mugi. succession. meugler.f.]. sommeiller moţiune.sg.

=montagnes Carpates Orient. petite montagne [n. mord muşcă (el ~) [perf simplu]. mûre [fruit] murdar.pl. mords muşca (ar ~). =montagnes . mourra murim. travaillé munciţi. vilain. mortel murmur.] [pop.m. mordre muşc. mmmur mural. =montagnes N Carpates Orient. sale.m. valet de ferme muncitor metalurgist. obligatoirement.f. =montagnes Carpates Orient. Munţii Retezat.f. murmurent. =montagnes . Munţii Vrancei. hôte [invité] [n. travaillent (ils ~) muncesc (eu ~). travaux forcés muncei [n.] musai [pop. municipalité municipiu. =montagnes S Carpates Orient. =montagnes . mourir moare. =montagnes S Carpates Orient. mousse [matelot] musafir. Munţii Siriu. travailles (tu ~) muncim. =montagnes S Carpates Orient. mourons murind. mordu muşcaţi. muncel [n. travailleur muncitor agricol.Carpates S roum. =montagnes S Carpates Orient. montagne (de la ~) muntenesc. petites montagnes [n. moustachu mustrare. Munţii Ciucului. mont muntean. remontrance.] Munceii Întorsurii. dans les Carpates S Munţii Giurgeuluiu. Munţii Rodnei.].] municipal.] munţi. travaille (il ~) munceşti.] muntos. manœuvre muncitoresc.] [reg. musclé must. malpropre. =de la province de Valachie muntele munţii. montagnard. montagne [n. moût mustaţă. ouvrier. hôtesse [invitée] [n. métallurgiste muncitor necalificat. travailler muncesc (ei ~). travaillez munci cot la cot. meurs (je ~) mori. mourant muriţi. =montagnes .f. =montagnes .] murmurând. Munţii Bucegi.] [pop.] musafir (~ obişnuit). mordent muşca (el ~).] muri. ordurier murdar de pământ murdară de pământ. =montagnes N Carpates Orient. meurent mor (eu ~). =mts.Carpates E roum.Carpates S roum. murmurer murmură. =montagnes S Carpates Orient. Munceii Neamţului. mordra muşcăm.f. meurt mor (ei ~). =montagnes . mordrait muşcă (ei ~). mouche tsé-tsé musca-n lapte (ca ~). montagnard [adj. montagneux Munţii Apuseni. mourez muribund. municipalité muniţie.Carpates S roum. salir. Munţii Piatra Craiului. =montagnes . =montagnes Carpates Orient. Munţii Semenicului. terreux murdări. =montagnes S Carpates Orient. meurs (tu ~) muri (ar ~).] . mords (tu ~) muşcător.] munci. murmure [vb. munition munte [n.Carpates S roum. =montagnes . moribond muritor. travailler comme un nègre muncitor. Munţii Baraolt. travailler coude à coude munci pe brânci.pl.muncă silnică. Munţii Bodoc. maculer murdări (se ~). Munţii Căliman. saleté. nécessairement musca-ţeţe. Munţii Căpăţânii. Munţii Breţcu-Oituz. mordant [adj. =montagnes . mordez muşti. =montagnes S Carpates Orient. mourrait muri (va ~).].Carpates S roum. crasse [n. =montagnes .] muşca.Carpates W roum. montagne (la ~) muntelui munţilor.Carpates S roum. ouvrier [adj. mordons muşcat. susurrer. travaille (je ~) munceşte. =montagnes . Munţii Ţarcului. succomber. municipal municipalitate.Carpates S roum. Trans. Munţii Parângului. =massif des Carpates Orient. =montagnes . Munţii Tarcău. =montagnes des Carpates Orient Munţii Nemira.]. murmure.Carpates S roum. =montagnes S Carpates Orient. Munţii Nemira. Munţii Vâlcan.m. mural mură.Carpates E roum. =montagnes Carpates Orient. cheveu dans la soupe (comme ~) muscat. Munţii Făgăraşului. travaillons muncit. Munţii Ciucaşului. =montagnes .f]. Munţii Ciucaşului. grognement murmura. immonde. tacher murdărie. moustache mustăcios.Carpates S roum.f. Munţii Perşani. Munţii Hămaşului. semonce [n. =montagnes . =montagnes S Carpates Orient. Munţii Retezatului. Munţii Stânişoarei. murmurant mmmus mus. incisif. Munţii Gurghiului.].m. mordit muşca (va ~).Carpates E roum. Munţii Harghitei.143 - . habitué [n. =montagnes S Carpates Orient. muscat muscă muşte.Carpates E roum. Munţii Godeanu. mouche muschiulos. mordait muşcă (el ~).

myrte [bot. narratif naratologie. nature natural. contrôleur (le ~) [SNCF] nnnat natal. natalité nataţie. accouchement naşul [pop. musicien muzician. nez. natal natalitate. naîtra naştem (ne ~). dodo nani (face ~). naissant născu (se ~). mû. musique muzică [abrev. dodo (faire ~) naos. nylon microplume naiv naivă. nais năştea (se ~). mutiler. nez bouché (avoir le ~) naş.] nară nări. n'ai pas n-am… (noi ~). narrataire [narr. narrateur narau. nylon ingénu nailon superuşor. accouche naşte (el se ~). racontais (je ~) narat.]. leurre.] muşuroi de furnici. racontait nara (va ~). naissance naştere [ginec. narcose nas nasuri. moche [fam. nez (fermer la porte au ~) nas cârn. camomille muştar.] muzical. naturel naturaleţe. issu naşte. musicien müsli. meus (je ~). meus (tu ~) mutare.].] muţi mută mute. navet napolitană [alim. nacelle nadă. mousse [bot. raconte (il ~) narez (eu ~). racontons narează (el ~). narcisse narcisă galbenă. naître nasc (ei se ~).muşcătură. vaisseau nap. estropié mutră mutre. moche [fam. [mus.] nnna n-a. [narr. naturel [n. crédule naivitate.] muşeţel.] naşte (a se ~). raconterai naram (eu ~).m. naturalisme naturalist. naîtrait naşte (se va ~).].f.] [fam. déménagement. pif [n. enlèves (tu ~). enlèvent mută (el ~). povestitor. enlève (il ~) mutăm. raconterez nara (voi ~).] naraţiune. muet muta. déménage (il ~). naissons naşteţi (vă ~). naissait născând. raconté naraţi. bâtard. enlevons muţi (tu ~).]. né născut [fig.].]. gueule [fig. enlevez mută (ei ~).] muşchi [anat. mutilation mutilat. musli Myrtus communis. naît (il ~) naşte (s-ar ~). naissent nască (el să se ~). nabab nacelă. narcotique narcoză.144 - . gaufre nnnar nara. taupinière [n. musée muzică. morsure muşcată [bot.] [CFR].] mutual. musical muzicant. mouvons. moutarde muştei. n'avez pas n-au. déménage (je ~) muta (se ~). n'a pas n-am… (eu ~).]. racontera nara (veţi ~). ne la nabab. naïveté naivitate (cu ~). raconte (je ~) naratar [narat. ingénuité. racontaient narăm.]. natif natură. mouche (de la ~) muşuroi de cârtiţă muşuroaie de cârtiţe. muscle muşchi [bot. naissant naşte (ea ~) [ginec. appât. ingénu. naissez naşti (te ~). meut (il ~). parrain naşă. jonquille narcotic.] naturalism. bouton nasul înfundat (avea ~). naturaliste .].]. fourmilière mmmut mut [adj. nez retroussé nasol [fam. Scabiosa lucida [bot. géranium muşcatu-dracului [bot.] muşchi. nase nasture. narrer nara (el ~). racontez narator.]. n'avons pas n-aţi. accoucher naştere. mutuel muţeşte. emménager mut (eu ~). enlever.][pop. narine narcisă. emménagement mutila. narration narativ narativă. déménages (tu ~). mouvez. naïvement nani. silencieusement muză. déménager mutat. naisse naşte (care se ~). nase. naquit născut născută. narratologie naratologie [abrev.] nas (închide uşa în ~). enlevé mutaţi. natation nativ. naïf.]. marraine naşpa [arg. amorce [pêche] nailon. nième (le ~) n-o. muse muzeu. n'ont pas n-lea (al ~).]. raconter. estropier mutilare.

fondait sur năpustească asupra (să se ~). tomber sur [violemment] năpustiră asupra (se ~). fond [vb. naufragé naufragiu.] nebunatic. national naţionalism. vase [boue] năpădi. inventer născocesc. besoin.]. nécessairement necesar să (e ~). toqué [fam. nationalisme naţionaliste. sombré născoci. étourdi neatenţie.]. irruption năvalnic (în mod ~). distraction [fig. hennir nechibzuit [n. Naples neastâmpărat. espoir nămol. tombèrent sur [violemment] năpustit. ruent sur năpusteşte asupra (se ~). improviste (à l'~). bateau. rétif nărui. espérer nădejde.f. tracassait necăjesc.]. tracassé.] [bot. irruption năvală (da ~). soudain neaşteptată (pe ~). irruption (faire ~) năvăli. ruer năpusti asupra (el se ~). abîme neapărat [adv. naufragiat. nébuleux nebun nebună. navigation navigaţie. fondre sur.][église] navă cosmică. inventé.]. nem neamul omenesc. tombé sur [violemment] nărăvaş. étourdi [n. naval navă. tracassant necăjit [adj] necăjită. soudainement neatârnat [arh.A.T.A. tomba sur (il ~) [violemment] năpusti asupra (se ~). hărţuială. noir (marché ~) neajuns [n.]. inventons născocit. naviguer navigabil. inattendu.] necaz.].] navă [n. genre humain neant. nasalisation nazist. tracasser necăjea. rebours (à ~) nnne ne.O. tracas necesar.naturaliza. ruée. navette naviga. chagrin [adj. distrait [adj. navigateur nazal.] . nasaliser. inventent născoceşte. folie Adev 02/01/08 nnnec necăji. turbulent neaşteptat. tracas necaz. espiègle nebunesc.m.145 - . nécessité nechează. sombrer năruit. inventes (tu ~) născocim. naufrage nautic.f. inacceptable neagră (listă ~). nationalité naţionalizare. fou folle. naturaliser naturalizare. ruer năvălire (în mod ~). soudaine neaşteptate (pe ~). hărţuială. réclamer.] năpusti (se ~). néant.<NEfumător> ). invente (j'~). invente (il ~) născoceşti. NON.f. nécessiter necesitate necesităţi. O. brusquement. étourderie neatenţie (din ~). nationaliste naţionalitate. extraction. nation N. dupe năuc. vaisseau. navigant navigare. intangible nebăut (de ~). tracasse (il ~) necăjind. nécessairement Neapole. peuplade. lignée neam [popor] neamuri. importe de (il ~) necesita [ofic.][a catedralei]. imbuvable nebulos.T. étatisé naţiune. fondent sur.<el NE-a filmat>. forgé.<NON-fumeur> neacceptat (de ~). naturalisation naţional. imaginaire născociţi. hennit necheza. nuisance. A] ne-. ennui.]. indépendant neatent. A] NE. vaisseau cosmique navetă. inventez născocire. nasal nazalizare. nationalisation naţionalizat.m. nef [n. inaltérable neam. filet de pêche ndoaselea (de-a-~). aliéné. nécessaire (le strict ~) necesar [adv. nef [n. inconvénient nealterabil. tombe sur (qu'il ~) [violent] năpustesc asupra.]. fondu năpustit asupra. boue. hébété năuci. tracassent necăjeşte. précipice. race. inattentif.]. navigation navigaţie de coastă. chagrine (il ~). requis necesar (strictul ~).N. insensé nebunie nebunii nebunia. forger. muer năprasnic [n. nautique nnnav naval. tombe sur (il ~) [violemment] năpusteşte. navigable navigant. mégarde (par ~) neatins (de ~). nous [pron. invention nătăfleţ..] năpusti asupra. infester năpârli. impétueusement năvod. chagrinait. noire (liste ~) neagră (piaţa ~). se ruer sur năpustea asupra. Geranium robertianum [bot. nous [pron. NOUS… <il NOUS a filmés> NE. hébéter năvală. nazi nnnă năbădăile (a-l apuca ~). nécessaire. colère (piquer une ~) nădăjdui. navigation côtière navigator.m. chagriner.

146 - . commerçant. négociable negociator.][lenjerie]. négociaient negociază (ei ~). nie (il ~) neg (eu ~).]. nécrologie necromant. non-fumeur nnneg neg. négation negăsit (de ~). irrésolu nehotărât (articol ~) [gram. commerçant. malhonnêteté necinstit.] negură. négociations. nie (je ~) nega (el ~). obscur [fig. négatif negativ [n.] negri neagră negre.][fam. niais. niaient negă (el ~).n. irrésolution nehotărât nehotărâtă. nient negai. négocient negociază (el ~). brumeux negustor [arh. négligea neglijând. négligent (ils ~) neglijează (el ~). négoce [n. nier neagă (el ~).]. inconfortable neconstituţional.] necorespunzător. fatal. implacable nectar. indésirable nedrept. vague [adj. commercial negustorie [pop. incontesté necopt.f.m.].] neguţători.]. verrue nega. noir negru [n. négocier negociaseră. incroyablement. niaiserie. indiscipliné nedorit. négociant [vb.m.]. nier l’importance de negare. niai negaşi. nécromant necromanţie.][film]. négation negativ negativi negativă negative. inutile nefumător.] negreală. négligent neglijenţă. indéfini (article ~) [gram. impitoyable.] negresă [n.] nnnei . nègre [n. négociation negocieri [pl. négociant neguţător ambulant. mettre au négatif nega importanţa. colportage [com. indéfini nedefinit (de ~). néglige (qu'il ~) neglijezi. pourparlers negoţ [arh.].f. noirâtre negrişor [fam. indéfinissable nedelicat. négociant negustoresc [arh. négocié negociaţi (voi ~).necinste.] nehotărâre. sans faute negreşit [pop. négligence neglijeu [n. nègre [n.]. méconnu. méconnaissance. malheureux nefolosit (se ~).m. impropre necorespunzător (în mod ~). négocions negociind. indéchiffrable neclar. sot neghiobie. indécis. négresse negreşit.]. négocié (ils avaient ~) negociat. négliger neglija (el ~). nias negat. intempérant necunoaştere. insuffisamment necredincios.n. commerce negoţ [n. inconcevable neconfortabil. niez negau. incommode.]. marchand. injustice nefast nefastă. nectar nectarină. négliges (tu ~) neglijabil. ignorance necunoscut necunoscută. négocia negociem. brume neguros.] negaţie. négligeait neglijă (el ~). négatif [n. niant negi (tu ~). nié negaţi (voi ~). nia negăm. doute (sans ~) negricios. impur nnned nedefinit. nectarine necultivat (teren ~). inconnu.] negustori. négociez negociau [pl.] negocia. infidèle necredinţă. malheureusement nefericit.].] negru [adj. cru [adj. imparfait nedesluşit. injuste nedrept (pe ~). niait negaă (ei ~).] negoţ ambulant. jachère (champ en ~) necumpătat. néfaste nefericire. néglige (je ~) neglijeze (el să ~). négocie (il ~) negocie (el ~).] nedeterminat.n. nécromancie necruţător. négligé neglijează (ei ~).] negociabil.]. inconstitutionnel necontestat. colporteur [com. négligeant neglijat.m. négligeable neglijent neglijenţi neglijentă neglijente. invraisemblable necrolog. malheur nefericire (din ~).m. nies (tu ~) nega. malpropre necioplit. indigne nedesăvârşit. détresse. vague [adj. introuvable neghiob neghioabă. commerce neguţător [arh. malhonnête. indéfini nedisciplinat. parlementer.][arh.] necurat. inutilisable nefolositor. sottise neglija. infidélité necrezut (de ~). négociateur negociere. faussement nedreptate. confus neconceput (de ~).]. indélicat nedemn. incertain. incroyable. fruste neciteţ. noirceur [n. néglige (il ~) neglijez. négligé [n.m. nions negând.

immédiat neîntrecut. incrédule. irrépressible neîncetat. imprévu. néolithique neologism. ennui. agitation nelinişti. incompétent neprihănit.neiertat (de ~). inintelligible neisprăvit [adj. négligé neînlocuit (de ~). incompris neînţeles (de ~). incompréhension. impérissable neplăcere. inoccupé neoficial. inhospitalier Neptun. mésaventure. irréalisable nerecomandat. néon neon (lampă cu ~). tourmenter neliniştit. insalubre neimpozabil.] nelegiuiţi. ingrat. toupet neoclasic. tourmenté nelocuit. hors de prix neprevăzut. insignifiant. incompréhensible. néon (tubes au ~) neobosit. impitoyable Nemira. non imposable [fin. effronterie. insolence. inachevé neisprăvit [n. incessant.m. gaucherie neîndemânatic.] nemulţumi. crapule nnneî neîmpăcat. inattendu. irremplaçable neînsemnat. Jeannot nnnem NEMAI. inquiéter. mécontentement nemulţumit. néoneoane. maladroit neîndoielnic.<NEMAIvăzut>. immortel nenimerind.]. indifférent. petite-fille nepoată [de unchi]. népotisme nepotrivire. négligent nepătat. insouciant. increvable neobosit (de ~). ininterrompu neînţelegere. Népal nepalez. inavouable nemernic. incompatibilité nepotrivit. néophyte neolitic. néoclassique neocolit (de ~).147 - .]. fortuit neprevăzute (pe ~). invaincu neînvins (de ~). mal-peigné nepieritor. increvable neobrăzare. cesse (sans ~) neînchipuit (de ~). indifférence. incompétence nepriceput. inconsolable neînăbuşit (de ~). inouï nemaipomenit. inconciliable neîmpăcat (de ~). mécontenter nemulţumire. futile. immédiatement.]. insouciance. immobilité nemişcat. moindre neîntârziat. impitoyable neînemânare. jeun (à ~) nemărginit. méfiance. mécontent nemuritor. maladresse neînfricat. nièce nepoliticos. nemişcare. désagréable. immaculé neprimitor. indolent. impuissant neputinţă. impuissance nnner nerăbdare. intrépide neîngrijit (de ~). impénétrable nepieptănat. cruel neînduplecat (de ~). incompatible nepreţuit. impatience nerăbdător. inconcevable neîncredere. non-officiel neofit. immobile nemţişor [bot. nématode nemâncate (pe ~). invincible nelalocul lui. malchance nenorocire. nuisance neplăceri [pl. malédiction nenorocit. impromptu (à l' ~) nepricepere. méfiant neîndemânare. impatient nereal. inexorable. fâcheux. néologisme neon. ingrat nerecunoscut (de ~). Neptune [planète] nepusă masă (pe ~). hère (pauvre ~). irréel nerealizabil. suspicion. =montagnes S Carpates Orient. hors-la-loi [n. mal dans sa peau (être ~) nelegiuit [n.m. inhabité Nelu. immaculé nepătruns (de ~). petit-fils nepot [de unchi] nepoţi.] neplăcut. petits-enfants nepotism.] nemilos. histoires [pl. inouï nematod. impardonnable neigienic. incroyance neîncrezător. incessamment neîncetat [adv. mineur. embêtant. différent. infini nemărturisit (de ~). malheur. impartial nepăsare. assiette (pas dans son ~) nelalocul său (se simţi ~). déconseillé nerecunoscător. imperturbable. inintelligible neînvins. méconnaissable . irrévérencieux nepot [de bunic]. malheureux nnneo neo-. malentendu neînţeles. con [fig. brusquement neputincios. neveu nepoţi [de bunic]. indubitable neînduplecat. incontournable neocupat. JAMAIS… <JAMAIS vu> nemaiauzit. Delphinum elatum [bot. implacable neîndurător. inquiétude.] [vulg.m. rebutant nepoată [de bunic]. impayable neîntrerupt. indolence. ratant [cible] nenoroc. népalais nepărtinitor. impoli.]. froideur nepăsător nepăsători nepăsătoare.] nelinişte. néo-zélandais nnnep Nepal. mésentente.] neinteligibil. néon (tube au ~) neozeelandez.].

aucun nici… nici…. femme [épouse] nevăstuică. tombe sur (je ~) [par hasard] nimereşte peste. Nicolas nicotină. pas même nici o. lissaient (ils ~) netezesc (ei ~). nul [pron. névralgie nevrotic. nul [art. neutralise (il ~) neutrino. tombai sur (je ~) [par hasard] nimeriră peste. ni… ni… nicicând. neutraliser neutralizat. nickel nichelat.]. lissa (il ~) netezind. newtonien newyorkez. neutralité neutraliza.148 - . nimbe ne. lisse (qu'il ~) netezeau. névrosé nevroză. Nouvelle Orléans. inachevé netezi. faux [adj. neurone neutralitate. nul [pron. insatiable nesecat. incertitude nesimţire. nervosité nervuri. nulle part nichel. intarissable neserios.] (homme ~) nesociabil. neutralisé neutralizează (el ~). aucunement niciodată. ni nici măcar. lissent (ils ~) netezeşte. poli neterminat. indéniable. ratant nereuşit. ratisser. lisse (il ~) netezi (el ~). Nil (le ~) nnnim nimănui. besoin.] neutri neutră neutre. indécence. néréide nerespectuos. nervures nnnes nes [pop. malsain nesăţios. irrégularité neregulat. nickelé nici.][personne] nimbus [meteo]. neurologue neurologic. personne. infranchissable. infini. imprudence nesăbuit. aucun nici un [art. incontestable neted netezi netedă. frivolité nesfârşit nesfârşită. ignorance nnnet net. nécessités nevoiaş nevoiaşi nevoiaşă nevoiaşe. effronté nerv nervi. invendable nevastă. manqué nerozie. interminable. précaire. lissant netezit. nécessité nevoie (de ~). besogneux. farouche nespecialişti. nécessiteux nevoie. plat. sottise neruşinare. imprudent nesănătos. Nicolas Nigeria. lissait netezească (să ~). incertain nesiguranţă. impertinent. tomba sur (il ~) [par hasard] nimerii peste (eu ~).n. jamais niciunde. névrose New Brunswick. sauf [adj. indemne neverosimil. indigent. insuffisant nesăbuire.]. indéfiniment nesigur. inoubliable neurastenie. intolérable neşters (de ~). lisse. lissé. ness. invraisemblable nevindecabil. nihilisme Nil (fluviul ~). avide. lisser. net [catégorique] netăgăduit. neurologie neuron. jamais nicicum. indélébile. librement nestatornic. irrégulier nereidă. neurasthénie neurolog.indéf. nimbus [météo] nimeni. nerf nervos nervoşi nervoasă nervoase. instabilité nesuportat (de ~). neutre nevandabil. aucune nici un. neutrino neutron. Nil Nilul. tombe sur (il ~) [par hasard] nimeri peste. doute [n.nerecunoştinţă. ingratitude neregularitate. belette nevătămat. nerveux nervozitate. neurologique neurologie. nicotine Nicu. ineffaçable neştiinţă. nulle part Nicolae. gré (mal ~) nevralgie.] nimb. artificiel. Nigeria nihilism. incurable nevinovat. newyorkais nnnic nicăieri. innocent nevinovăţie. nescafé nesatisfăcător. nég. effronterie neruşinat. incontesté netăgăduit (de ~). égaliser [surface] netezea. impudent. ratissé netrecut (de ~). légèreté. sempiternel nesfârşit (la ~) nedefinit (î mereu).pl. Nouveau Brunswick New Orleans. irrespectueux nerespirat (de ~).neh.].] nici unul. insurmontable nnneu neuitat (de ~). futile neseriozitate. irrespirable nereuşind.][personne] nimeri peste. impudence. Nouvelle Orléans (la ~) newtonian.]. indifférence nesincer. non-spécialistes nestânjenit. tombèrent sur (ils ~) . personne (à ~) [pron. inconstant nestatornicie. neutron neutru [m. névrotique nevrozat. innocence nevoi [n. forcément. tomber sur [par hasard] nimeresc peste (eu ~). indécis.] nici una.

anéantir nimicea. nuageux Norvegia. japonais. chute de neige [n.]. norme normal. tchin-tchin ! [fam. rien nimic [n. rivet nitrat. niveau de (au ~) nivela. nuage nor de furtună. À vos souhaits ! Noroc! [toast]. nomade nomad [adj. DU <bois DU café !> [partitif] NIŞTE <mănâncă NIŞTE supă>.]. neuvième [1/9] nomad nomazi. chance. normalement normalitate. nitrater nitroglicerină. nous-mêmes noi înşine [m. La nuit porte conseil noaptea se lăsă.].] Noroc! [strănut]. tchin-tchin ! [fam. destruction nimicuri [pl. niveau (au ~) nnno noapte nopţi. niche NIŞTE <bea NIŞTE cafea!>. NON-. nymphe nimfomană. riens [pl. notre nos noastră (a ~).]. normalisation normalizează. fortune. nord nordamerican. nippon nirvana. aveuglette (à l'~) nimfă. nomenclature nomenclaturist.] nombrilism. nord-américain nordic. niveau nivel de (au ~). nous. sable fin nisipos. notre . non-conformiste nonsens. nuit noapte (peste ~).]. nostalgique nostalgie. anéantit nimicind. aplati nivelul (au ~) [+G]. nuitée [séjour d’une nuit] noapte de noapte. pot [fam. nitrate nitrata. aubaine. normaliser normalizare.pl. neigeait nins. gentilhomme. nuit tomba (la ~) noastră noastre.] ninsori [n. sable nisip fin. sens (sans aucun ~) noime [1/9].] (chance) noroc!.]. anéanti nimicire. neigea ninsese. nuages (être dans les ~). nymphomane nimfomanie.nimerit peste. non-sens nonşalanţă. neiger ningând. Norvège norvegian. nominal nominalizare. nonchalance nopţii. nymphomanie nimic nimicuri.] nimici. nuit (de la ~) nnnor nor nori. chaque nuit noaptea.f. on noi însene [f. Nice nisip nisipuri. bru nord. anéantissait nimiceşte.] nnnoi noi. aplanir nivelat. À votre santé ! noroc chior. nuit (la ~) noaptea [adv. vapes (être dans les ~) norii. norvégien nostalgic. hasard. nuage chargé de tonnerre nor de praf.] nipon. sableux nişă. normal normal (în mod ~).] nociv. normalité normaliza. septentrional. nordique nori (cu capu-n ~). normatif normele de circulaţie rutieră. anéantissant nimicit. nombrilisme nomenclatură.]. tourbillon de poussière noră nurori. nous-mêmes noiembrie.] ninge. toxique nod. anéantissement. neigé ninse [perf. normand Normandia.f.<NONsens>. nôtre nobil. Normandie normativ. river nivel. seigneur nocilă [bot. niaiseries.] norocos. pendant la nuit Noaptea e un sfetnic bun. nitroglycérine nitui. neigeant ninge. Noé [Bib. novembre noimă (fără ~). rien [n.] . nomade [adj. s. nuages (les ~) normă. aplatir. veinard noroi. code de la route (le ~) noroc. chance (bonne ~) noroc! [închinând paharul]. nirvana Nisa. nuages (dans les ~) nori (fi cu capul în ~). boue noroios noroioasă.<NON-sens> non-profit. à but non lucratif nonconformist. fange. bonne chance. lendemain (du jour au ~) noapte [hotel].149 - . sans but lucratif.]. nœud nodul.f.]. DE LA <mange DE LA soupe> nit. normalise (il ~) normand. nodule Noe [Bib. neigé (il avait ~) ninsoare [n. belle-fille. incompréhensible noimă (fără nici o ~). nomenclaturiste nominal. tombé sur [par hasard] nimerite (pe ~). veine noroc şi sănătate!. vapes (dans les ~) nori (cu capul în ~). niveau de (au ~) nivelul (la ~). nostalgie nostru. nomination nnnon NON. neige (il ~) ningea. Hutchinsia brevicaulis [bot. terreux noros.

rater (~ quelqu'un) nu se simte bine (care ~). notaire notare. Myosotis sp. [bot.n. noter notă (el ~). novice (le ~) noxa noxe. neuvième (le ~) noutate noutăţi.red. ratais (tu ~) nu reuşeam (eu ~). ce n'est pas grand-chose ! nu-l. rate (il ~) nu reuşeşti.pl. à moins que numaidecât. raté (ils avaient ~) nu reuşiseşi. ratait nu reuşeai. ratais (je ~) nu reuşesc (ei ~). nombre (en bon ~) număr [cantitate]. nouveauté noutăţii. instant (à l'~) număr numere. nôtre noştri.] nuca în perete (ca ~). noyer [n. baguette nul nulă. ne pas être sûr nu nimeri. addition. noix de coco nucă). ratâmes nu reuşirăţi. nubien nubil nubilă. autant numai să. notation notă. note notă de plată. uniquement. nos nnnot not. seulement. rata (il ~) [cible] nu nimerii de. nombre pair număr de (în ~). se méfier (~ de) nu se întâlni (~ cu cineva).][atom. neuf nouăsprezece. ratons (nous ~) nu reuşiră. nul et non avenu (rendre ~) nulitate. nouveau. nuance. Nouvelle Zélande (la ~) nouă [numeral]. ratai nu reuşim. pourvu que numai să nu.] nou-născut nou-născuţi. raté [cible] nu reuşi. ratez nu se încrede. ne te nu avea încredere. nul [adj.m. nuisances sonores Adev 01/04/08 NT.] nuclee.f.] nuditate.]. nombre număr cu soţ.pl. ratait (il ~) [cible] nu nimeream (eu ~).nostru (al ~). cheveu dans la soupe (comme ~) nucă.] nucleotidă. noix nucă de cocos. complet [hôtel] nu cunoaşte. de rien ! nu fi!. rates (tu ~) nu reuşi (el ~). nombre (au ~ de) . tout de suite. ne le nu-mă-uita [bot. pas. nouvel. nombre. méfier (~ de) nu avem camere [hotel]. nucléaire nuclei [n. ratas (tu ~) nu reuşiţi. indisposé nu ţine seama de. être hors d'état de nu fi sigur. ne sois pas ! nu fi în apele. rate (je ~) nu reuşeşte. ne me nu-s. non. méconnaître nu de mult. Note de la rédaction notabil. notaient notează el ~). noyau cellulaire nud.]. raté (j'avais ~) nu reuşiseră. département de Neamt [abréviation] nnnu nu. notation notaţie.. naguère nu face nimic!. immédiatement. coquille $$$ nuclear. nu [n. rate (il ~) [cible] nu nimeri (el ~).] nubian. nuisance noxelor sonore.] nul şi neavenit (face ~).n. neuf. insigne [adj.][bot. notant notase.][bio. quatre-vingt-dix noulea (al ~). neuf [adj. nucléotide nucleu. raté (tu avais ~) nu reuşişi. teinte [n. Nouvelle Calédonie Noua Zeelandă.][bot. dix-neuf nouăzeci. ne sont pas nu-şi. noté notau. neuvième (la ~) Noua Caledonie. raté (il avait ~) [cible] nu nimerit. myosotis nu-mi. nu se $$$ nu-ţi. note [au bas de la page] nnnou nou noi nouă noi. ratent nu reuşesc (eu ~). nullité nulitate (fi o ~).150 - .][atom. nouveau (de ~) nou nouţ nouă nouţă. raté (il avait ~) nu reuşisem (eu ~).][bio. rien que. nota notând. novice novicele. noté (il avait ~) notat. nucléus nucleu [n. négliger nuanţă nuanţe. rater nu reuşea (el ~). ratèrent nu reuşirăm. nul (être ~) nnnum numai. noyaux [n.m. nouveau-né nou (din ~). rata nu reuşii. ne pas être dans son assiette nu fi în stare să. ne nu-i. tout neuf noua (a ~). ratâtes nu reuşise (el ~).] notar. Note de la rédaction [abréviation] nota. nubile nuc [n.m. bientôt. ratais (je ~) [cible] nu nimereşte.]. douter.m. n'est pas nu-i mare brânză!. note [restaurant] notă la subsol. ne… pas. novateur novice.] nuci. note (il ~) Nota redacţiei. nudité nuieluşă. nouveauté (de la ~) novator. ratai [cible] nu nimerise. numéro număr (în mare ~). noyau [n.] nucleu celular. rater [cible] nu nimerea de.

oblige (il ~) obligă (ei ~). origine obârşie [geo. obligez obligă. volet.. OVNI obiecta. fin [n. nutrition nutritiv nutritivă. nom numele. un petit peu oacheş oacheşă. habituer. obligea obligăm.f. obligation oblon obloane. objet. numismate numismatic. obliquement obliga. habitué. forcé. corpulent.]. objectons obiectând. nom (le ~) numele (în ~). hommes oamenii. travers (de ~). la.] oblongă. accoutumer obişnui (se ~).f. obligeait obligat obligaţi obligată obligate. obligatoire obligatoriu (în mod ~). nomme (il ~) numi (el ~). armée oază [n.] [but] obiectivă. Que nenni ! o să [+ ind. objecte obiectez. force (il ~). plaque d'immatriculation număr fără soţ. nombreux numerota. prez. objet obiect (fără ~). neh. habitué [n. familier.]. fourrage nutriţie. nombre (il ~) numărătoare inversă. obésité obicei obiceiuri. objective obiectivitate. =colline longue de Bucovine Obcinele Bucovinei. hommes (les ~) oamenilor.]. nom (du ~) numeral.] oaspete. nommaient numesc (ei ~). vulgairement.] obolul. aveugles oarecare [adj. nouvelle [n. =montagnes bas Carpates Orient obez obeză. objectait obiectat.f. premier pentru a treia oară. numéroter numerotare.]. nutritif nuvelă. objecta obiectăm. objectif [n. quelconque [adj.][banal] oarecare [adj. hôtesse [invitée] [n. hautbois obol [n.][banal].m. obligeant [vb. dorure obiect de studiu. numéroté numi. banal.] oale.].m. hôte [invité] [n.număr de imatriculare [auto]. habitué oblic. forçait.m. noiraud oaie oi.] număr special [al unui ziar].].]. forçant. matière obiect zburător neidentificat. habitude obişnuit. accommoder. habitude.n. obligent obligă (el ~) [perf. colline haute [abréviation cartographique] obârşie. obèse obezitate. nommait numeau. commun. numéro hors série [journal] număra. objet volant non identifié. numéraire [n. indéf. habituellement. objecte (j'~) obiectezi. nombre impair număr impar. habituel obişnuit [n.n.]. pli (prendre le ~) obiect obiecte. Berlusconi premier ministre pour la troisième fois Adev 15/04/08 oarbe < orb. forces (tu ~) obligatoriu.] obiectiv. brebis.] obârşii. numérotage numerotat.] numeric. objectant obiectează (el ~). source [d'une rivière] obcină obcine. nuptial nutreţ. nouvelliste oooa o. biais (de ~). un une o!. oblong oboi. ordinairement obişnuit [adj. accommoder (s'~) obişnuinţă. vulgaire. nom de (au ~) numelui [n. obole (l'~) . mariage nupţial. communément. hommes (des/aux ~) Berlusconi. nommé numismat. nombre premier [math. numismatique nuntă. mouton oală [n. obytchno obiceiul (lua ~). forcer.m. gens. obligeons obligând. contrevent oblong. objectes obiecţie. objection obiectiv [foto].] [devoir].f. observation.][littéraire] nuvelist. nommer numea.]. coutume obicei (de ~). OZN. oasis [n.f] oaste. compte à rebours nume / nume. numéral numerar [n.] obişnuit cu obişnuită cu. oblongue oblong [neo. obliger oblig.] obligi. objecté obiectau. objectaient obiectă. noce. [marque du futur populaire] o ţâră [pop. obligé obligaţi (voi ~).neh. nomment numeşte. ordinairement. s. obole [n.].] oblic (în mod ~).151 - .].f.]. pot [n. obligatoirement obligaţie. objet [but] obiectiv [n. forcément. UNE <UNE voiture> O nu!. force (je ~) obliga. ô ! O <O maşină> [art. nombrer numără (el ~).]. ordinaire obişnuit (în mod ~).f. nomma numit.f. objecter obiecta (el ~). quelque [adj. objectivité obişnui.]. nombre impair număr prim [mat.]. objet (sans ~) obiect poleit cu aur. marmite oameni < om. pratiquer. charge [n. numérique numeros. hommes (à des ~).] ooob Ob. biais [adj.

lassitude. ouest occidental occidentali. impertinence. obscur.] ochilor mei (lumina ~). remarque observau. obscurité obsecvios. ténébreux.] [bot. effronté obraznic. Aster alpinus [bot. occasion ocazional ocazională.] ochii (văzând cu ~). Saxifraga retusa [bot. observent observa (el ~).]. œil de bœuf ochi buni (avea ~). océan oceanic. ouest Occident.]. obsédé obsedau. Gentiana utriculosa [bot. obtienne (qu'il ~) obţinând. aperçoivent.m. maille ochi [n.]. observe (j'~) observa (ar ~).]. obséder obseda (el ~). obus oooc ocazia (cu ~). obtiens (tu ~) obţii (tu să ~). observez observaţie. Océan Atlantique (l'~) Oceanul Pacific.] obsolet [neo.] [de geam] ochiuri. figure [visage] obraznic. œillade. apercevez. occidental occidentaux ocean oceane.]. aperçus (j'~) observăm. carreau [n.] ochiul-boului de munte [bot. Biscutella levigata [bot.] (partie du visage) . aperçu observaţi. fatiguer obosit obosită. las lasse obositor. obole (apporter son ~) oboseală. observation. obscène. océanique Oceanul Atlantic. obstacle obstinaţie. observait observa (el ~). obtus obtuz (unghi ~) [mat.] obraji obrazuri. lunettes [f. yeux (les ~) ochii-şoricelului [bot. culot [n.m. collimateur (avoir dans son ~) ochii şoricelului [bot. obsèdes (tu ~) observa (a ~).].m.pl. observais (j'~) observam (noi ~). obtiennes (que tu ~) obţin (ei ~). observait observă (el ~). apercevrait observă (ei ~). commun obţine (a ~). œil yeux ochi (la plasă). obstruction obşte [arh. aperçus (tu ~) observat. fatigant obraz [n. aperçut (il ~) observa (va ~). communauté obştesc. obtiendrai (j'~) obţine (vei ~). ordurier obscenitate. Gentiana ciliata [bot. obtienne (que j'~) obţină (ei să ~).]. licencieux. observatoire obsesie obsesii.]. œil poché ochii (văzând cu ~).] . observation observator observatoare. obtins (tu ~) obţinut obţinută. obscénité obscur obscură.] ooobs obscen. obturation obtuz. aperçoit observă (el ~) [imperf. apercevant observaşi. yeux (la prunelle de mes ~) ochincele [pl. obtenir obţii. lasser. apercevra observai.] ochitor. obtiendrais (j'~) obţine (el ar ~). observes (tu ~) observare. obtient obţine (ai ~).]. obtiendrais (tu ~) obţine (aş ~). apercevoir observ.obolul (a-şi aduce ~).sg. lunette de soleil ochelariţă [bot.][de fenêtre].m. obtenons obţineţi. baie ochi de bou ochiuri de bou. obsession obsidian [n.]. œil (coup d'~) ochelari [m. obstination obstrucţie.152 - .pl. servile. observons.] obuz obuze. obtenant obţine. obscurément obscuritate. obsolète obstacol. empêchement. obtiennent obţin (eu ~). joue [n. obsédait obsedant obsedanţi obsedantă obsedante. œil (à vue d'œil ~) ochii deschişi (visa cu~). obtiendrait (il ~) obţine (el va ~). obtiendras obţinem. fatigue obosi. obsédaient obsedează (ei ~).]. éhonté obrăznicie. apercevait. occasion (à l'~). obsédant obsedat obsedaţi obsedată obsedate.] ochincele [pl.] ochi.] obscur (în mod ~). obsèdent obsedează (el ~) ). viser ochi ochi [pl. apercevons observam (eu ~). œil américain (avoir l’~) ochi învineţit. obtenez obţinu (el ~). observions observând. obtention obtura (a ~). nuages (être dans les ~) ochii pe (fi cu ~). occasionnellement occident. Océan Pacifique (l'~) oooch ocheadă. occasionnel ocazional (în mod ~). obtiens (j'~) obţin (eu să ~). obtins (j'~) obţinuşi (tu ~). obsède (il ~) obsedeze (el să ~). obtenu obţinere.].] [bot. occident. barrière. tireur ochiul-boului [bot.]. observe (il ~). observaient observe (să ~). obsède (qu'il) obsedezi.f. obtiennent (qu'ils ~) obţină (el să ~).f. observais (tu ~) observai (eu ~). Erigeron alpinus [bot. observé. obscur [fig. obturer obturaţie. mettre en joue [fusil]. obsidienne [n.] ochelari de soare. obtiendra obţine (eu voi ~).m.]. en auto-stop ocazie. obséquieux obseda. observer.g. observateur observatrice observator (~ astronomic). observe (qu'il ~) observi. obtus (angle ~) [math. obtint obţinui (eu ~). Saxifraga ascendens [bot.

occupe (j'~) ocupa (el ~). grand [n. détourner ocroti. occupation oood odaie. Primula minima [bot. =de la province d'Olténie oltenesc [adj. offensait (il ~).].f. laque vernis pour les ongles oool olan. réduit [n.f. homme om de afaceri. blesser [fig. miroité oglindă. prison ocol.153 - . porter volontaire (se ~) ofertă. insulter. jadis.]. lévrier ogivă nucleară [mil. octobre ocular.]. reposer (se ~) odihnitor. patronné ocru.. farceur om de paie. timon [d'une voiture ou d’une charrue] oiţe [pl. occupé ocupaţi (voi ~). forçat. offense (il ~) ofensez.] oficial. bagne ocnă [mină]. occuper ocupa de (se ~). œufs sur le plat [pl. insultes (tu ~) ogar. sauvegardant ocrotire.]. homme de lettres om mare. sauvegarde ocrotit.] [gastron.]. poterie oleacă [reg. offensent ofensează (el ~).f. blessure [fig.] octombrie.pl.ochiul-găinii [bot. un grain de [fig. outrage.] oltenească. métier. œil (faire de l'~) ochiul (face cu ~). laque. profession. détour. officiel oficial (în mod ~).] om neserios. insultait ofensa (se ~). autrefois odinioară (de ~). pièce [chambre] odă ode.]. mine de sel gemme ocnă [pop.].m. homme d'affaires om-broască. glace [miroir]. occupera ocupant. Pays Bas Olanda [n. juste [n. occupait ocupa (el va ~). d'Olténie olteni [n. officier [vb. insultes (tu ~) ofensiv. =Citroën Axel fabriquée en Roumanie oltean [n.]. officier ofrandă. hideux odogaci [pl. vexation.]. insultant ofensat. fané ofiţer. occupons ocupi (tu ~). homme de loi om de litere. homme à tout faire om de cuvânt. homme de paille om de serviciu. chargé.pl. oculiste ocult.m. froisser (se ~) [fig. occupez ocupă (ei ~). néerlandais olandez [n.] ofensa (el ~). Anemone narcissiflora [bot. offensive [n. homme de parole om drept. œil nu (à l'~) ochiului (cu coada ~).] ojă [n. otdyx odihni (se ~). œil (du coin de l'~) ochiuri [pl. occupe (il ~) ocupăm. oculaire oculist. ugar oh!. antan (d'~) odios odioasă.] odihnă. occupes (tu ~) ocupaţie. patronner ocrotind.] ofensând.] olandez olandeză. faner (se ~) ofilit. œil (cligner l’~) ochiul liber (cu ~).] olandeji [pop.] Olt. insulte (j'~) ofenseze (să ~). insulter ofuscând. miroir oglindi oglindesc. occupent ocupă (el ~). homme à tout faire . Eritrichium nanum [bot. offensant ofensă. Hollandais [n. réfléchir ogor. porter sur [concerner] ocup (eu ~). odieux.].].] ochiul-şarpelui [bot. Hollandais [n.] [bot. =de la province d'Olténie ooom om oameni.]. offense ofensează (ei ~).].m. blessant. offensé. mortifier. un petit peu oleacă de [pop. insulte (qu'il ~) ofensezi. ocre octavă [muz. insulte (j'~) ofuschezi. fantoche. Hollande [n. offrande oftat.m. m. guéret.] [bot. régaler oferi voluntar (se ~). vexer. sauvegardé. officiellement oficiu.m. jachère. insultant ofuschez. champ.m. octave [mus.]. =typique à la rég.] olteancă. crochet. occupant ocupat. ô oooi oi < oaie.] om al legii. convict ocnă. offense (j'~). sauvegarder. Saponaria pumilio [bot. homme-grenouille om bun la toate. insulté ofensator. ogive nucléaire oglindat. brebis. reposant odinioară. tour [détour] ocoli.] ocnaş.m. hollandais. moutons oieresc. bagnard. office oficiu [bucătărie mică].] oferi o masă bună. attaque.].].] ooofe ofensa (a ~). galérien.pl. ode odăiţă. soupir ofusca. tuile Olanda.] ochiul (a face cu ~). insulte (il ~). occulte ocupa (a ~). kitchenette ofili (se ~). pastoral oişte. potier olărie. offensif ofensivă [n.]. offre oficia. repos. région d'Olténie [abréviation] Oltcit ®.][locuitor] olandezi [n. offenser.] olar.

basse-cour orb oarbă / orbi / oarbe. optimisme optimist. hommage omagiu (aduce un ~). dix-huit optzeci. heure ora (cu ~).154 - . contrer opus. coassent orăcăit. ville Din magh. blâme opt.] orăşenesc.].] ooon on line [PC].] [anat.].] orăcăi [d. éblouit orbi.] opări (a se ~). homologue omologa. volaille orătănii.] orajoasă. ordre. unitaire. homonyme omoplat. assassiner omucidere [n. hommages (les ~) omagiile mele. m. orageux [adj. urbain. berlue (avoir la ~) orchestră.]. éblouissement orbită.].] oraţie funebră. honorablement onorariu [n. [bot.] onestitate. lumină puternică]. oral oral (sex ~). honorer de sa présence onora memoria. homogénéiser omolog. m. honnêtement online [PC].om de stat. horaire [adj. meurtre omul. négliger. avis opoziţie.m.]. commandement. omettre omogen. honorable.] oracol. empêcher opri (se ~). obstruction opri.]. homologation omonim omonime. arrêté oprobriu. oracle oraj [meteo]. ordinaire ordona [mil. orangeade orar.n. huit optime. frisé onest oneşti onestă oneste. honorer onora cu prezenţa. oratorio [mus.] oral.]. homme d'état om de ştiinţă. heure (à l'~) oră (pe ~).] orar [n. mandat ordinar ordinară. honorifique onorific (profesor ~). Aconitum sp. omoplate omor. humain omidă. bonhomme de neige omag [bot.][plată]. arrêter (s'~). humainement omenos.].m.pl. attarder opri [fig. honoraires [n. honnêteté onestitate (cu ~).]. homogène omogenitate. œuvre operă literară. honneur (demoiselle d'~) onoare (gardă de ~).m. assassinat. hommages (mes ~) omagiu omagii. homme (l'~) omul de alături. hommage (rendre ~) omenesc.].n. citadin [adj. orange [couleur] oranjadă. luette [f. échauder operă. =de la ville d'Oradea (Ts) orătanie. broaşte]. honneur (garde d'~) onora.]. honoraire. aveuglant. citadin orator. paralyser opri brusc (se ~). œuvres de bienfaisance opinie. homicide [n. humain omenie (cu ~).f. chenille [zool. tuer. coassaient orăcăie. bonhomme om vînjos. homologue (il ~) omologare. homogénéité omogeniza. horaire [adj. citadin [n.]. homme d'à côté (l'~) omule!. friser ondulat. en ligne [PC] onoare onoruri.] onorabil (în mod ~). grossier. éblouir orbire [provocată de lumină]. honorer la mémoire de onorabil onorabili onorabilă onorabile. orage orajos [neo.] omagiile. arrêt oprit. crime. œuvre littéraire opere de binefacere. quatre-vingts opţiune. éblouissant orbul găinilor (a avea ~). honnête [adj. honoraire (professeur ~) ooop opaiţă roşie [bot.]. orbite orbitor.] omite. horaire [n.] onorific. orateur oratoriu [muz. arrêter net (s'~) oprire. orchestre ooord ordin.]. homologué omologau.sg. honnête [adj. honneur onoare (domnişoară de ~). oraison funèbre oră ore. Silene dioica [bot. coasser [grenouilles] orăcăiau. lumină tare]. aveugler orbi [d. savant om de treabă. or [conj. coassé orădean. város orăşean [n.] om de zăpadă. optimiste optsprezece.] oraş. contraire ooor or. aveuglette (à l'~) orbeşte [d. option opune (se ~). homologuent (ils ~) omologhează (el ~). fort [n. homologuait omologat. huitième optimism. homme (de l'~) omuşor [anat. homologuaient omologhează (ei ~). homme ! omului. aveugle orbeşte. cité [n. en ligne [PC] ondula [părul]. orage [météo] oraj [neo. meurtre omorî. homologuer omologa (el ~). commander . oral (sexe ~) oranj [neo.

commandé ordonă (el ~) [mil. empoisonné oţel. ingrat. bannir ostracizat. orgasme orgie.]. os os cu măduvă.D.M. oxygène ozeneu [fam.. œuf ou (coajă de ~).f. poison otrăvi. hostilité ostraciza. quiconque oricum. horreur orologiu [n. vinaigre. est [point cardinal] Orientul Mijlociu.] ostroave.]. Orient. soldat oştire.] oşan [m. las ostentaţie. Moyen Orient Adev 13/01/08 orificiu. horizontalement orna. acier. proscrire.f.].] oşancă oşeni. si… que oricât de puţin. empoisonnement otrăvit. Organisation pour la Coopération et le développement économique Adev 15/02/08 Organizaţia Europeană pentru Drepturile Omului.art. ou ORI.] orizontală (pe/la ~). incubateur oval.R.] originea omului. horizontale [n.<ORIcine>. oreillons orez. sommelier ospitalier. pour peu que oricât de… [concesiv]. pondre ouă [aluziv eufemism]. sueur. paix pachebot. empoisonner otrăvire. arête [de poisson] osie osii.. ornement ornare. œuf (coquille d’~) ou fiert tare.]. ozeneu [fam. surelle [n. hostile ostilitate ostilităţi.n. œufs durs [pl. col [de montagne] [abréviation carto] P. n'importe quand oricare.] ostăşeşte. régulier ordonat [mil. horrifier oripila [neo. orphique organic. œuf dur oua.] ordonat. hautain orhidee . soit.].].B. quelque… que orice. ovale ovar [biol. commande (il ~) ordone (el să ~) [mil. souche [fig.][bot. serveur ospătar care serveşte băuturi. origine de l'homme oripila.]. horrible. est [n. ostentation ostil. orphelin. os à moelle os de peşte. lassitude.].] orologii..]. avoine Oxalis acetosella. N'IMPORTE <N'IMPORTE qui>. n'importe quoi. extraction. ovationner ovăz. quiconque oricât de. produit interne brut [abréviation] P. oxydable oxigen.]. chaque. horriblement orient. militairement osteneală. hospitalité ostaş ostaşi.]. banni. Organisation Européenne des Droits de l’Homme Adev 03/01/08 Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. osseux ospăţ. orifice origine.f.]. orthodoxie ooos os oase. horloge [n. œufs (les ~) [pl. îlot fluvial osul-iepurelui [bot.. orgie orgolios.n. ordonnance [jur. =parti nationaliste roumain pace. fatigue osteni. acél oţet. organique Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).ordonanţă [jur. clairière [abréviation cartographique] p-ormă [pop. horrifique oribil. essieu osos. orfèvrerie [art] orfevru [neo. militaire [adj. orchidée ooori ori. testicules ouă jumări [pl.] ouătoare. horizontalement orizontală (linie ~) [n. soldat ostatic.] oxida. banquet. huérfano orfevrerie [neo. décoration oroare orori. hospitalier ospitalitate. Obiect Zburător Neidentificat. régal ospătar ospătari. œufs brouillés [pl. horripile (il ~) orizont. fatiguer ostenit ostenită. horizontal horizontaux orizontal (în mod ~). couilles [vulg. n'importe comment oribil. m. otage ostăşesc.].]. =de la région d'Oas oşenesc [adj. Organisation Mondiale de la Santé OMS Adev 14/03/08 orgasm. orthodoxe ortodoxie. puis P. oxyder oxidabil.155 - .] ouăle [pl. paquebot .]. commande (qu'il ~) oreion.]. riz orfan orfană. -CONQUE <quiCONQUE> oricând. ecet ooou ou ouă.] ovaţiona.f. OVNI : objet volant non identifié pppa P-na.].] ortodox.I. horripiler oripilează (el ~). n'importe qui. =Parti Démocrate [Roumain] P. proscrit ostrov [n. =typique à la région d'Oas oştean oşteni.] oşenească. orfèvre orfic. armée otravă.]. quoi que oricine. bugrane épineuse [bot.orhidee [pl. horizon orizontal orizontali orizontală. affreux.].] ouă tari [pl. décorer ornament. ovaire [biol. OVNI OZN.

paillette paisprezece. bandage pantă pante. mise en page paginat. panorama panoramic. semble (je ~) par [număr]. livide palisadă. Une (être à la ~) pagină Web [Internet]. golfs de varappe pantaloni scurţi. préjudice. pacifiste padişah. paume.m. pantin paie (acoperiş de ~). ruban. golfs de varappe panteră. padischah pagina.]. sauve-qui-peut. paralepse [narratol.].f. culotte. pacifique pacifica.] paie. panique panoramă. pair para. parallèle [adj. palpiter palpitaţie [med.] papuc papuci. paginer pagină pagini. paradoxe paradoxal. parabole paracliser. pacificateur pacifist. gobelet.].] pacific. cordonnerie pantomimă.].f. quatorzième (le ~) paişpe [pop. pente. palette palid. pendant [n. pacifier pacificator. manteau pamflet. pagination. pré. palissandre palmares. palmarès palmă palme. pachyderme pppai pai [n. pamphlétaire pampers ® [fam. pagination. côte [géo. palissade palisandru. palestinien paletă. palpable palpita. crevaison pană de curent. parallèle [n. dégât. sachet pacient [n. parallélisme paralepse [narratol. semblent (ils ~). verre. blême. inclinaison. colère (piquer une ~) pandantiv.] pacienţi. pansement. parallèlement paralel (în mod ~). placard. chaussure.]. pántlika panică. parais (je ~). pancarte pandaliile (a-l apuca ~). papauté papetărie. palmier paloare.]. pané $$$ panglică. blême. quatorze paisprezecea (a ~).n. paille [n.] paleativ. libelle pamfletar. soulier pantofar. blafard palat. panoramique panou panouri. perdant [adj. lésé păgubos.]. parallèlement paralelă. panser pansament. paragraphe paralel. verre à pied pahiderm. page pagina întâi (fi în ~).pachet. cache [protection] pansa. knickers.m. shorts pantaloni trei sferturi. cuissard pantaloni de munte. blafard. cordonnier pantofărie.f. sou (monnaie) parabolă. Pape papa. panthère pantof. papeterie papile gustative. sacristain paradă. gifle palmier palmieri. palliatif Palestina. palper palpabil. dommage păgubeşte. papa papal. paille (la ~) pajişte. lèse (il ~) păgubi. godasse [fam. pâle. paradoxal paradoxal (în mod ~). palais [anat.m.] pantalon. paginé paginaţie. panache pancartă. couche [n. mise en page pagubă. panne d'électricité panaş. palpitation palton paltoane. lividité palpa [med. panne (tomber en ~) pană de cauciuc. friche (en ~) paragraf. papilles gustatives papion.][de bébé] pppan pană [greutate]. panneau panou (cu o inscripţie). bannière. panne (tomber en ~) pană (rămâne în ~).] paralel (în ~).] paiaţă.] .156 - . palais palat [anat. pantoufle pppar par (ei ~). page Web [Internet] paginare. plume [poids] pană. paquet. pantomime Papa. paradoxalement parafrază. chaume (toit de ~) paietă. patient [n. parade paradis. pantalon pantalon scurt [ciclism].] pamperşi.] pané. pâle palid (foarte ~) palizi. semblent par (eu ~). papal papalitate.] pahar pahare. prairie pppal pal. écriteau panou de protecţie. pamphlet.] paralelism. pâleur. soufflet [gifle] palmă [lovitură]. paraphrase paragină (în ~). quatorzième (la ~) paisprezecelea (al ~). colis pacheţel. léser păgubit. pohár pahar cu picior. paprika [n. paradisiaque paradox. paraissent. paradis paradisiac. panne pană (avea o ~). quatorze paiul. parer [éviter] para parale. Palestine palestinian. papillon [mode] paprica [n.

pasteuriser pastilă pastile. pas pas [geo. particule particular. parking parcelă. parfumé parfumează (ei ~). abside [de la tente] parte superioară. parcours [n. paratonnerre paraua. parti (prendre ~ pour qqn) partea cea mai importantă. jardin public. volaille pasăre de pradă. parions pariez. paravent. paralipse [narratol.] partidă.] pasaj. poire parbriz. faux pas pasabil.]. paroisse parolă.] partizan.paralipsă [naratol. parachuter paraşută. ardeur pasiune trecătoare. carreler pardosire (cu dale sau gresie). parachutiste paratextualitate. =montagnes . côté parte (în ~). parcimonie parcimonios. gros [n. sou (le ~) paravan.157 - . parenchyme parfum. partie avant partea dreaptă.]. pastel pasteuriza. pájaro pasăre de curte.]. part de (de la ~) partea (ţine ~ cuiva).]. passable pasager. côté droit partea frontală. parfumerie paria. fiévreux [fig. oiseau de proie pasienţă.].] partea. parcouru parcurs [n. partiel parţial (în mod ~). passager [n. devant [n. parlementaire parodia. paranteză. parquet. gageure parizian. parodie parodist. pardessus [n. parterre [théâtre] participa. partiellement parte rotunjită [la cort]. partage parte părţi. route. partisan. patience [jeu de cartes] pasionat. parcelle. parachute paraşutat. pâte pastă de dinţi. pastiche . partie. pariez pariază.]. passerelle pasă. carrelage parenhim. parie (il ~) pariem. franc-tireur partener. compagne parter. mot de passe partaj.] parazit. parcimonieux parcurge. parier paria (el ~).]. parcourir parcurs. côté gauche partener. parti [n. compagnon parţial. particulier.] pasiune.]. pare-brise parc parcuri. parodier parodic. paratextualité paratrăsnet.] partea din faţă. pariait pariat. parachuté paraşutist. parié pariaţi. part [n. parvenir parvenit. parapet parasol. parodique parodie.] partea stângă. particularité partid. parisien parlament. pasticher pastişă pastişe. participation participiu. partiellement parveni. parc parca.] pardon!. lot parchet. parvenu [n. dessus [n. pas [n.Carpates S roum. partie partitură [muz. partition [mus. pâte dentifrice paste făinoase paste făinoase [n. parfument (ils se ~) parfumerie. parie (je ~) pariez că…!. col [de montagne] [n. parquer parcare (loc de ~). pare-neige [sg. participer participant. parfum parfuma. carrelage pardosi (~ cu dale). côté (le ~) partea (din ~). parquet [jur. rez-de-chaussée parter (la teatru).pl. pare-vent parazăpezi [pl. parfumer parfumat.] parcimonie. parlementer parlamentar. Paris paritate.f.] paraliza. parfument parfumează (se ~).] pas greşit. paries (tu ~) paricid. pari.]. pâte pastel. parlement parlamenta. inactif paspartu [art. pardonnable pardoseală. passage pasarelă.] pardesiu (bărbătesc). gager. parasite pară. privé particularitate.]. participant participare. oiseau. parasol paraşuta.m.]. parité pariu. participe particulă. pasuri. parti [n. pastille pastile anti-ţânţari. parodiste parohie. parricide Paris. parenthèse parapet.] pppas pas paşi [pl. passe-partout pastă. toquade pasiv. chiche que… ! pariezi.]. vape-mat [R] pastişa. partenaire parteneră. paralyser Parâng. pardon ! pardonabil. devant [n. passe [sport] pasăre păsări.

lit (faire le ~) Paul. relâche. patrilinéaire paternitate.] patinoar [n. maculer. passeport paşă. patriotard patriotic. patio [n. acharnement.m. pathos patra (a ~).] pavator. patine (je ~) patinezi. pathétique.] patină [sport].n. folt pată de cerneală. patin patină cu rotile [n. patrie patrilinear.]. paupériser pauză. col (le ~) [de montagne] pppat pat.n. patristique patron. forêt [abréviation cartographique] pppă păcăleală. brouter. berger pasul [geo].]. patricien patrie patrii. patine [n. pathétiquement pateu. patrouillent patrusprezece. pâté de foie pateu de ficat (~ gras). patines (tu ~) patinaj. patriotique patriotism. patriotisme patristic. pâtisserie pato-.m. pavage pavaj. patronyme patru. patrouille patrulea (al ~) ). pâtir de pătimit de pe urma.pl. paveur pavea [neo. patchwork patent. pâté [d'encre] pată (fără ~). broutent (ils ~) paşte [vb. broutait păşteau [d.]. pavé Pavel. pathologique patologie. paissait păştea [d. ivrognerie pătimi de pe urma. duper păcălit [n.] pateu de ficat. broute (il ~) pasc (ei ~) [d. patron patron (sfânt ~). pacifique. enjambées (grandes ~) paşnic. pathogène patogeneză. patinez patinează (ei ~). quatorze patruzeci.f.pl. patins à roulettes [n. pavé [pavage] pavat.]. couche pată. dommage ! . pacha paşi mari.f. pavillon [mar. pattern patul (face ~). patinons patinat. quatrième (le ~) patrulează (ei ~). paternité patetic. pathologie patos. quarantaine [num. quarante patruzeci (vreo ~). dupe păcat. pâté d'oie patimă. mi-temps pauze de cafea. patin à glace (faire du ~) patina. pavoiser pavoazat. animale]. Paul pavilion. Paul pauperiza. patronné patronat. tacher patchwork. lit.]. carreler. pâtissier patiserie.f. patent [adj. patronner patronat. péché păcat! regretabil (e ~)!.158 - . pavoisé PC.]. immaculé păta.] patio [n.pastoral. patine (il ~) patinez. quatre patrula. quatrième (la ~) patriarh.] patiser. pathogenèse patogenic. pathologiste patologic. broutaient păstor. paver pavaj.m.] pavoaza. paisible Paşte. pâté [alim. animale]. ordinateur Pd. patiner patinăm.]. patrilinéaire patrimonial.m. patriote patriotard. minable patetic (în mod ~). pathogénique patolog [n. brouté păştea. Pâques paşte [d.] patenta.. pause pauză între reprize. tache. patineur patină [lustru]. patriarcal patrician.f. pathos patima alcoolului.] patine (se da pe ~). pavillon pavilion [mar. patrouiller patrulat. patiné patinaţi.]. pause-café pava. pâté de foie gras pateu de gâscă. patinage patinator. patrouillaient patrulă. pâti de patina. pathopatogen. patrimoine patriot. pastoral paşaport paşapoarte.]. dommage (c'est ~ !) păcat! (din ~). paître păscut. animale]. animale].] pattern [neo. fót. salir păta (se ~). patron (saint ~) patrona. patin à glace (faire du ~) patine cu rotile [n. paternel paternă (pe line ~). patin à roulettes [n.]. pavé [adj. patinoire [n. patriarche patriarhal. patrimonial patrimoniu. patronat patronimic. patenter patern. patrouillé patrulau. duperie păcăli (a ~). patinent patinează (el ~).

petrezselyem pătruns. forestier pădure [n. couvre-chef. forêt (la ~) păgân păgână. conserver păstrare.]. malheureusement păcătos păcătoasă. pâlit (il ~) pălit. prairie. pouilleux pădurar. semble (il me ~) pari. avis păru (el ~). terrain. regrettez părere de rău. jacassait pălăvrăgeală.] (el ~). forêt [n.f. abandonnent părăsesc eu ~). quittes părăsi (~ pe cineva). regret pălărie. semblé (il avait ~) păruseră. paraissant părea. antiélectrocution (prise ~) pământiu pământie pământii. alpage pătlăgică roşie pătlăgele roşii. quitta părăsi (pe cineva).]. abandon părăsit.m. semblé. terre. cheveux [pl.] părăsi (el ~). vif pătură. regrettes (tu ~) pare rău (le ~). regrettons pare rău (vă ~). paraisse pare. quitté părăsiţi (voi ~). brumeux pâine. tomate pătlăgică vânătă. paraissons. pré. eau-de-vie. pénétrant. abandonner părăsesc (ei ~). poirier păr [sg.] părăsi.] păduri. regrette (je ~) pare rău (îţi ~). terreux [couleur] (pacea pe) Pământul Sfânt. transi pătrunzător pătrunzătoare. araignée păpădie. saisissant. caqueter. persil. vulg. jacassant pălăvrăgit. sembla (il ~) păruse. réserver păstra (se ~). jacasser.] păcură. cosse (de la ~) păstos. chatte [fig. pain pâine neagră. caquète [fig. jacassé. semblaient (ils ~) părem. partialité. pâli pălincă [pop. pécheur pécheresse păcătui. poupée păr. blêmir. pileux părtinire. côté (du ~) părţile. regrettent pare rău (ne ~). paraîtra păreai. semblez părere. insinuer (s'~). berger Păd. mazout păcurar [reg.]. claquer (~qqn) pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat. semble (il ~) pare (mi se ~). aigu. terre cuite pământare (priză cu ~). sol pământ ars < arde. pain bis pâine râncedă. gifler. parti. jase (il ~). Anemone ranunculoides [bot. souffleter pălmui (~ pe cineva). père [rel. pou de pubis păduchios păduchioasă. paru părea rău (a-i ~). pain rassis . bois (le ~). pissenlit păpuşă. velu. chapelier pălăvrăgi. paraît pare (el ~). regretter pare rău (îi ~). cosse păstăii. côtés (les ~) părţile (din toate ~). semblait (il ~) părea (va ~). pâquerette [bot. regrette (il ~) pare rău (îmi ~). vulg.159 - . parents păros păroasă. jasé păli. bois [n. pécher păcătuit. abandonnons. semer [pop. quittez părea.] părăluţă [bot. quitter.]. lâcher.păcate (din ~). abandonnement. paraître pară (să ~). quitte (je ~) părăseşte. quittons părăsire. jaser.. pálinka pălmii. imbu pătruns de frig. paume (de la ~) pălmui. parti [n. paraissait.] părintesc. conservation păstrăv.] pătrăţel. paraissez. pavimentum.f.] păr foarte des.p. pâteux păstra. brume pâclos. pou păduche lat. carré pătrat [geom.]. aubergine pătrat. caquetage pălăvrăgeşte.] pădurea pădurile. parais.]. semer (~ quelqu'un) [fam. péché [vb. pénétration pătrunjel. quitte (il ~) părăseşti.] pătrunde. chevelure păr [bot. sembles (tu ~) părând. jaboter pălăvrăgea. semblais (tu ~) păreau. semé [pop.] păşune. partial părţii. truite păştiţă [bot. pâlir păleşte. forêt [abréviation cartographique] păduche păduchi.]. chapeau pălărier. toison [fig. pénétrer pătrundere. pâturage păşune alpină. sembler. semblé (ils avaient ~) părut.]. semblons păreţi. parti-pris părtinitor. plaid păun păuniţă. case Pătru [pop. païen păianjen. paternellement părinţi.]. (la paix en) Terre Sainte Adev 13/01/08 părinte [preot].] părăsim. jacasse (il ~) pălăvrăgind. Pierre [n. carré [géom. paon paonne pppâ pâclă. côtés (de tous ~) păsărică [fig. paternel părinteşte.].].] păstaie păstăi.].

craque (il ~) pârâit. moustiquaire pânză de blugi. châtiment. pédale (il ~) pedant. subrepticement pecete. paysage pelerină. d'une part… pe de rost. sanctionner. pénal penaliza.]. bref [adv. secrètement pe barba ta [pop. pîrloagă. autant que pe cheltuiala. à tour de rôle pe riscul vostru. profané pântece. au dépens pe de altă parte.]. taule [pop. sur la brune pe jos.]. estampille. denim Pâr. par cœur pe deasupra. absinthe peluză. jusqu'au pândă. sur.] pedepsesc (eu ~).160 - . guet-apens pândă (fi la ~).] pârţâi [vulg. à plat ventre pe cale să. homme de guet pândi. accusé pârâu pâraie. pédoncule [bot. cape [alpin. pain rassis pâlnie. bande. sur le point de pe rând. à loisir. pénaliser penalizare. ruisseau (le ~) pârghie. secrètement pe gratis. péjor. à titre gratuit pe ici pe colo. pédale pedală (el ~). pénalisation pendul. sceller pecuniar. ruisseau pârâul. par voie végétative pe când. pet [vulg.] pppe pe. guet. entonnoir până (sfârşitul anului). pénétrer penetrant. sur le plan… pe punctul să. sanction pedepsi. longuement pe înserate. pédanterie pedeapsa capitală. pendule (une) pene mici. vesser [vulg. répression pederast. longuement pe loc. à jeun pe sub mână. écoutes (être aux ~) pândar. profanation pângărit. pédale [fig. jusque. pécuniaire ppped pedagog. jusque până la. colorer [fruit] pârloagă (ogor lăsat în ~). au-dessus Pe aripile vântului. pendule (un) pendulă. pénible penibil (în mod ~). espionner. par-ci par-là pe îndelete. sur-le-champ pe măsură ce. Autant en emporte le vent pe ascuns. au fur et à mesure pe neaşteptate. pelvien pelvis. châtie (je ~) pedepseşte (el ~). en plus pe dibuite. marque. craqué pârâitură. guetter pângări. profana pângărind. en plus pe larg. peine de mort pedeapsă.]. plumettes penel peneluri.] pe cât. à vos risques et périls pe scurt. pédéraste. pédophile pedofilie. craquent (ils ~) pârâie (el ~). pecsét pecetlui.]. sur le point de pe cale vegetativă. pédaler pedală. châtié pedepsire. dessus. par contre pe de o parte…. pédicule pedofil.] peisaj..] pederastie. pédagogue pedagogie.] pârţ [pop. craquer pârâie. tout à coup.] pânză pânze. aveuglette (à l'~) pe drept sau pe nedrept. pédé pederast [peiorativ]. pédant pedanterie. châtiera (il ~) pedepsit. péniblement . d'autre part. pénétrant penetraţie. jusqu'à. ciré [n. dont. craquement pârât. profaner pângări (el ~).] pedunculi.] peliculă. franchement pe furiş. homo [pop. pédophilie peduncul [bot. petit pinceau penetra. sceau. arg. imperméable [n. pelvis pppen penal.]. jusque. pelouse pelvian. frapper [jur. au dépens pe stomacul gol. profanant pângărire. châtie (il ~) pedepsi (el va ~).. tout d'un coup pe nepusă masă. à la dérobée. en cours de route pe faţă. d’ici (la fin de l’année) Adev 13/01/08 până ce. à tort ou à raison pe drum. tandis que pe care. toile [tableau] pânză contra ţânţarilor. pellicule pelin. levier. homosexuel [n. toile pânză [tablou]. ruisseau [abréviation cartographique] pârâi. cachet. pénétration penibil. châtier.]. panse [pop.] pedicul. à pied pe lângă. que [Acc. tout à coup pe planul….pâine stătută. pop. à vos risques et périls pe burtă. pédagogie pedala. manette pârgui (se ~). ventre.] pe seama.] pelerină [alpin. pédala pedalează (el ~). jachère (champ en ~) pârnaie [arg.

] (du poisson) pescuit.] periferie [a unui oraş]. à tout jamais penultim. du fond en comble. pesticide pestilenţă.] pervaz pervazuri. brosse à cheveux periclita. égal (sans ~) perete. en [pron. obstines (tu t'~) perseverenţă.f.]. peruzea [n. corruption pervertit.]. obstine (il s'~) perseverent. corrompt (il ~) [moral. impayable.m. outre-mer Adev 13/02/08 peste noapte. =montagnes S Carpates Orient. pinceau pentametru. perfidement.]. brossé perie perii. pestilentiel Peş. pêcheur pescăruş. corrompait (il ~) [moral. obstine (je m'~) perseverezi. à l'étranger peste mări. péninsule. afin que pentru că.]. mouette pescui pescuiesc. biscotte peste. oreiller.] perciuni [n.] [vulg.]. faubourien [adj. sagace perspicacitate. la retraite anticipée Adev 15/02/08 pensulă. sous peu peste tot.peninsulă. pessimisme pesimist.] pentru ca. persévère.f. patience. corrompu [moralement]. obstiner (s'~) persevera (el ~). puanteur pestilenţial pestilenţială. pour pentru [schimb]. médusé Perseu. brosse (il ~) perie de haine. rebord. obsolète. persienne persoană care se plimbă. obstiné perseverează (ei ~). párna perioadă. perfidie perfidie (cu ~).]. queue penitenţă.f. caduc.161 - . persévèrent. rideau perdelele. étape perioadă de elaborare. parchemin peria [vb. banlieue. brosse à dents permanent [coafură] [nn. nègre [n. pension pensionar. rideaux (les ~) pereche perechi. obstinait (il s'~) perseverat. pénombre pepene galben. paire [n. levée percepţie. zob [m. brosse à habits perie pentru păr. à jamais.] persoană nestatornică [fig. retraite pension. sagacité Perşani. brossait periat.] perverteşte. car pentru puţin!. sensation perche. párna peron [al gării]. pendant [n. parfaitement perfid. perfide. soutenu perseverez. contre [échange] pentru a. draperie. danger periculos. du jour au lendemain peste puţin timp. pensionné. favoris [n. persévéré. achevé perfect (în mod ~). insidieux perfidie. parce que.] permis de liberă trecere.f.] o pereche de jeans. perplexe. pénitence pensă [med. mettre en danger pericol. laissez-passer pernă. turquoise [n. dangereux. persévère.pl. périmé perină [pop. pentamètre pentru. obstinent (ils s'~) perseverează (el ~). plantation ppper percepere. pêcher [vb. couple. quai [de la gare] perplex. retraité la pensionare anticipată.pl. persévères. linteau pervaz al ferestrei.]. rebord de fenêtre perverti. incomparable. mur perete despărţitor. périphérie [d'une ville] perimat perimată. pêche de concours pesemne. pêche [sport] (au poisson) pescuit sportiv. pêché pescuit [n. sournoisement pergament. mésaventure perişori. pêche.] pensie.] perdea perdele. indéfrisable [coiffure] [n.]. personnel perspicace. pépinière. afin de. perdant [adj. rabat-joie persoană de culoare [n. hasardeux periferie. afin de pentru aceasta. persona non grata personaj.]. presqu'île peninsula balcanică. persévérait. de rien ! pentru totdeau.] perfect.].] pervertire. paroi [alpin. partout pesticid. corrompre [moralement] pervertea. négresse [n. parfait. pince [méd. péninsule balkanique penis penisuri. personnage personal. à tout jamais pentru totdeauna.. girouette persona non grata.]. interdit. persévérance persiană.]. paroi perete de stâncă [alpin.] perdant. brosser peria (el ~). peut-être pesimism. Persée persevera (a ~). débauché. pessimiste pesmet pesmeţi. promeneur persoană care strică cheful. pénultième penumbră. coussin. poils periuţă de dinţi. caverne [abréviation cartographique] . par-dessus peste hotare. une paire de jeans Adev 08/01/08 pereche (fără ~). particulier. pénis. faubourg periferie (de ~). oreiller. corrompu [mœurs] pppes pescar. pareil [n.]. gestation peripeţie. melon pepinieră pepiniere. persévérer. brosse perie (el ~). parfaitement perfecţie (la ~).f.

pétition Petre.].].p. carousse.]. picioică picioici [pl. contrefort montagneux [géo. peigne (objet de toilette) pieptiş.]. goutte. peigne (il ~) pieptăna rapid (se ~).]. pied d’égalité (être sur un ~) picioroange [pl. ternir pierde cunoştinţa. manquer. perds (je ~) pierde (voi ~). pierre à briquet piatră de căpătâi.]. pick-up. Transil. épuiser [d'un malade] pierde răbdarea (a-şi ~). pied picioare (în ~). coup de peigne (donner un ~) pieptănând. Pierre [n. piano (jouer du ~) pian digital. perdant pierzător. carrousse. piédestal piédestaux [pl. obstacle piele piei [pl.] pppia pian. bombe (faire la ~) petrecere. pétrolier [n.] picura. peignent piaptănă (el ~).] picior de egalitate (fi pe ~).] [bot. piedmont (le ~) piept. piquet pichet [ţesătura].] [bot. perdons pierdeţi. suinter piedestal piedestaluri. peau piele (tăbăcită).] piatră [pe dinţi].] petiţie. impatienter (s'~) pierd răbdarea (îmi ~). perdant [adj. caverne. coiffure pieptene piepteni.]. poisson peştele în apă (ca ~). gouttelette pichet [mil.]. brin de (un ~) [fam.] [aéro. impatientait (s'~) pierdeau răbdarea (îşi ~).] peţiol [bot. caillou piatră [med.] petrece.].]. piatră de brichetă. piano numérique piatra pietrele. Pimpinella saxifraga [bot.].] pierde puterile. marché. parvis piaţa neagră. poitrine piept [al femeii]. pétrolifère petrolist.n.]. poisson dans l'eau (comme un~) peştera.Carpates S roum. merdoyer [vulg.] petunie [f. collé [examen] pică pe (avea ~). piquant [goût] picat [examen]. peignant pieptănat. tourne-disque [coll.] picnic. pétunia [m.]. pétrole petrolier. impatiente (il s'~) pierd răbdarea (ei îşi ~). peigne (je ~) piaptănă (ei ~). pierre tombale piatră de încercare. =montagnes .] petardă [f. piqué [n. debout picioarele. piano pian (cânta la ~). Poissons [zodiaque] petală [f. sauterie petrinjei de câmp [pl. perdrai pierdem. impatientes (tu t'~) . pétrolier [n. caverne (la ~) peşteră peşteri. perdu (avait ~) pierduseră. rater un examen picaj [aero. peigner piaptăn (eu ~).] piciorul [geo. impatientons (nous nous ~) pierdeţi răbdarea (vă ~).]. perdre connaissance pierde în explicaţii (se ~). perdez pierduse. première pierre Adev 25/03/08 piaţă pieţe. peigné piepteni. pictural picup picupuri [pop.]. pavé piatră preţioasă. perdu (il avait ~). piedmont [géo. marché noir pppic pic de (un ~) [fam. poitrine [de la femme] pieptăna. pieds (les ~) picioarele (fugi cât îl ţin).]. jambes (courir à toutes ~) picior [geo. pétale [m.]. ribote.] Peşti [zodiac]. recaler pica un examen [fam.] [bot. abrupt pierde. perdu (avaient ~) pierdut pierduţi pierdută pierdute.].]. grotte. impatientez (vous vous ~) pierzi răbdarea (îţi ~).] pierde culoarea.]. pique-nique pictură. meule [pierre].].]. pétrolier petrolier [n] [mar. paumer (se ~) [fam.m. dent contre (avoir une ~) picătură. piedmont (le ~) pick-up pick-up-uri. place [n. pityóka picior picioare.]. perdre. tartre Piatra Craiului. pierre meulière piatră de pavaj. se perdre. perdent pierd (eu ~).] picant. perd pierde (se ~). Astragale austral piatră de moară. pierre de touche piatră linte [bot. meule [pierre] A fost pusă piatra de temelie a celui mai mare mall din Constanţa. toile [tableau] pictură în ulei.162 - . Pierre [n. calcul [méd. pierre. pierre (la ~) piatră pietre. pétiole [bot. piquant. pian electronic. impatientaient (s'~) pierdem răbdarea (ne ~). tourne-disque [coll.] piemontul. peignes (tu ~) pieptănătură. piedmont [n. empêchement. peau piemont [n. échasse piciorul-cocoşului [bot. peinture à huile pictural.] petrol. impatientent (ils s'~) pierdea răbdarea (îşi ~). caverne [géo. cuir pieliţă.reg.p.] [navire] petrolifer.]. piac piaţă în faţa unei catedrale. pierre précieuse piatră de tocilă. carousse (faire ~). piqué [textile] piciocă picioci.] piedică. pomme de terre.] pierd (ei ~). Astragalus australis [bot. perdu pierzând. impatiente (je m'~) pierde răbdarea (el îşi ~).peşte. Ranunculus crenatus [bot.] pica la un examen [fam. pétard [m.][personne] Petru.

piscine piscul. pièces de rechange pietate. garde champêtre pindaric. pilier pilit [fam. tâtons (nous ~) pipăind. pin pîndar [pe cîmp]. semelle Din tc. piété pietate (cu ~). pièce (~ de théâtre) piese de schimb.] pietricică. tâta pipăi (eu ~). ivre pilitură. plaqué . tâtais (je ~) pipăiam (noi ~). écrou piuliţă [de pisat]. pittoresque piţigoi. pétrifier pietrificat [geol.] pilă [mec. piste pistă [poliţie]. pisse [vulg. palper. clouer pironind. pieux pioşenie. oblique piezoelectric. tâtai pipăim.] pişca. biais [adj. tâtes (tu ~) pipăia. embrouiller pierde vremea. pic piscină.] placat. pincer pitic.]. minet pistă. gravier pietros pietroasă. clouant pironit. contreplaqué [n. Pyrénées pironeşte. chatte [f. pirate de l’air Pirinei (Munţii ~). pilote pilota.]. rocher en forme d’éperon [géo] piolet.] pizza. piété pioşenie (cu ~).m. cloué pppis pisa. urine [n. pizza pînză de apă. nain piton [zool. chaton. pindarique ping-pong. rocheux pieziş. minet pisică [f. éperon pinten [geo. piaillement piuliţă (de laborator) piuliţe. passant [n. pierreux. pilule pppin pin.n. crayon bille. pyjama (le ~) pppil pilă [electr. piézo-électrique piftie.][n. tâtais (tu ~) pipăiam (eu ~).]. biais (de ~). pistil pistol.]. pieusement pipă. plaquer [fig.]. ping-pong pingea pingele.] piramidă. gelée [alim. poivrer piper.pierde stăpânirea de sine (a ~). limaille pilitură de fer.] pietriş. cave [de la maison] pix.f. lime pilă pentru unghii. cloue (il ~) pironi. pile [électr. semelle (la ~) pingelei. piolet pionier. pieusement pieton. con [vulg. tâtaient pipăie (ei ~).]. mortier piuliţă (de şurub). piler pisc. uriner. tâtions pipăiaţi. pissoir pisoi. tâté pipăiţi (voi ~). attarder (s'~) pieri. pylône pilot. piailler piuit. perdre pied pierde şirul. sommet.163 - . pic (le ~) pisic.]. tâtait pipăiai. pirate pirat al aerului. pisse [vulg.][n.] pijama pijamale. tâtent pipăie (el ~). chatte [fig.] pilită piliţi pilite. indice pistil. bic pizdă [vulg. poivre noir pipernicit.].f. poivrière pipi.] placaj [n.] pisoar.].] pişat [n. chat [m.]. nappe pppl placa [acoperi cu metal]. pyramide pirat. semelle (de la ~) pinguin. pilon pivniţă. pyjama pijamaua. caillou pietrifica [geol. pionnier pios pioasă. pençe pingeaua pingelele. rabougri piperniţă. piloter pilotat. tâter pipăi (el ~). poivre blanc piper negru. tâte (il ~) pipăii (eu ~).]. piloté pilulă. pingouin pinten. poivre piper alb.n.]. pêche [fruit] piesă. tâtiez pipăiau. pipe pipăi. pétrifié [géol. limaille de fer pilon. python pitoresc. piéton. sexe de la femme. succomber piersic. pêcher [arbre] piersică. pilon pişa [vulg.]. mitraillette pisălog [de pisat]. plaquer placa [un adversar].].][vulg. tâtant pipăişi (tu ~). vulg. tâtas pipăit. mésange piui.]. limer pilier.]. cime [f. pièce piesă (~ de teatru). cure-ongles pili. tâtez (vous ~) pipăra. pistolet pistol mitralieră. tâte (je ~) pipăi (tu ~). pisser [vulg.

] placiditate.] plaiul. programme de cours [école] planor planoare. aimer. plafonner plagă plăgi. palacsinta plăcuţă. plaquette plămădi. sangloter plângere. planait (il ~) planând. plan plan sumar. vraisemblable. plaque placă de ciment. projette (il ~) plănuind. planétaire planetă. plage plajă (cremă de ~). planche [dans un livre] planşetă. plaie (de la ~) plai plaiuri. cuirasse platou.]. créé plăti.]. pétrit (il ~) plămădind. platonique (amour ~) platoşă. rétribuer. pleure (il ~) plânge (se ~). placer.placă [n. plainte plângere (depune ~). falsifier plastron. plairait plăcea (îi ~). plateau platou [geo. platitude platnic. joie. paye platformă platforme. Plateau Danubien plauzibil. plateau [géo. paiement. aimé. pleuré plânse (el ~). pleurons plângeţi. carreau de mosaïque plachetă [de versuri]. poser plasare. posé plasă. plaît placi. plaie plăgii. plantons plantează (el ~). plancher [constr. filet plasă de pescuit. projette (je ~) plănuieşte. planant planat. pleuré (j'avais ~) plânseseşi. poumon plânge. plu plăcut [adj.][constr. planer plana (el ~). créer plăsmui (el ~). délicieux plăcere. pleurez plângi. platine platitudine.].n. plaintif. grève [plage]. plateau [géo. plantant plantă plante. plantureux [personne] plasa.]. plante plante ierboase. plane (il ~) planetar. joli. payer . pétrissant plămădit. plaira plăcut. plastifié plastrografia. plateau de montagne [géo. pose [installation] plasat.164 - . planification planificare şcolară. plafond plafona (se ~). plateau (le ~) [géo. larmoyant. col [de montagne] [n. carreaux [n. pleuré (il avait ~) plânsesem (eu ~). plais place.m. plastifié plastifiat. plante (il ~) plantind. pleurent plâng (eu ~). pleurer plânăreţ. planchette [de dessin] planşeu [constr. doléances plâns (de ~). plantez plantaţie. pleura plânsese. frêle plăsmui. délice plăcere (cu ~). plantes herbacées planturos planturoasă [adj. plat plată plată plăţi. pétrissent (ils ~) plămădeşte. plais plăcându-. plateau (le ~) [géo. jouissance.] platoul [geo. galette. planifier planificare. pleurard plânge (el ~). débile. payement. moelleux. plausible plăcea.] plajă. plantation plantăm. bonheur. plaisait (lui ~) plăcea (va ~).] plăcută. projetant plăpând plăpânzi plăpândă plăpânde. pétri plămân plămâni.]. plainte (porter ~) plângeri. larmoyant plâng (ei ~). plaisant plăcea (i-ar ~). plastique plastic (de ~). col (le ~) [de montagne] plaiul. plaisant [adj. serein [fig. rémunération. planter plantat. créa plăsmuit.] platouri. esquisse plana.] Platoul Dunării. carreau placă de mozaic. plaisir. pleure (qu'il ~) plângăcios plângăcioasă.m. lamentable plăngăreţ plângăreaţă. platiné platină.]. chétif. aimait. caser. pleure (je ~) plângă (el să ~). délicat.]. placide.] plai [n. planète planifica. projeter plănui (el ~). pleuré (tu avais ~) plânge în hohote. planeur planşă [într-o carte]. projeta plănuiesc (ei ~). plastifié plastic (îmbrăcat în ~). plaquette [livre] placid.pl.] plăcintă plăcinte.] planta [vb. filet de pêche plastic. plastron plat. pleurard plănui. placé. plaindre plângem. payeur platonică (dragoste ~). placidité plafon. pétrir plămădesc (ei ~). bronzante (crème ~) plan. planté plantaţi. plaire plac.] plai [platou montan]. plate-forme platinat [păr]. pleures (tu ~) plâns. plané planează (el ~). projettent plânuiesc (eu ~). volontiers plăci de gresie.

vais (je m'en ~). pars (tu ~). promène (je me ~) plimbai (te ~). a da afară. va (on s'en ~). payons plătit.) Loc de promenadă. aller (s'en ~). payant plăteşte (el ~). promenaient (ils se ~) plimbăreţ [ironic].: (reg. payent plătesc (eu ~). (Înv. primbláre s. génuflexion. plient (ils ~) pliază (el ~). promenions (nous nous ~) plimbă (ei se ~). plie (il ~) pliez. ennuyeux plimba (se ~). promeniez (vous vous ~). comble (salle ~) plină zi (în ~). payable plătitor. payeur ppple pleaşcă.]. ♦ Călătorie (de agrement). part (il ~). allez (vous vous en ~). claqua (il ~) pppli plia. a lua aer etc. quitte (il ~) plec. mers în voie pentru a se recrea. populace plebiscit. quittes plecăciune plecăciuni. pleut plouă (să ~). promène (il se ~) plimbă (el se ~) [perf. partant plecat. peuplier ploscă. las plictisitor. promenons (nous nous ~) plimbându-mă. abondamment plină (sală ~). partant pleacă (ei ~). promenant (se ~) PLIMBÁRE. vont (s'en ~). plomber plombare [med. plombé plombă [med. pliant pliat. plie (je ~) plic. pleuvrait ploua (va ~).]. promenait (il se ~). moulé pliază. plimbări. quittez. payé plătiţi. paie (il ~) plăteşti (tu ~). paupière plesneşte. plénitude pleoapă pleoape. ennui.]. pli plivi.]. gueule (ta~) ! pliu. craquer [se rompre] plesni (el ~). bec pliscul (ţine-ţi ~)! [pop. partez plecă (va ~). promenais (je me ~) plimbam (ne ~). quitte (je ~) pleca (va ~). embêtant. plinthe plisa. ira (s'en ~) pleca din nou. promena (il se ~) plimbăm (ne ~). plomb plural [abrev.]. honorer un chèque plătibil. plisser. ennuies (tu t'~) plictisi (se ~). payant. sarcler ppplo ploaie. payez plăti un cec. paye (je ~) plăteşte (care ~).]. claquer. allons (nous nous ~) pleci. promené plimbaţi (vă ~). pluie ploaie cu găleata [pop. (Fam.] pliază (ei ~). plénier plenară. tomber des cordes plouat. peregrinare.]. morfondre plictisit plictisită. paya plătim. retombées nucléaires ploaie torenţială. plus (en ~) . va (il s'en ~).]. moule [vb. froncé [un tissu] plisc.f.]. tour [promenade] plimbare (face o ~). partira. umblătură. obturation [méd. lassitude plictisi. gourde ploua. séance plénière plenipotenţiar. ◊ Expr. quitter. s. aubaine plebe. obturer [méd.) preumbláre. pleuvra ploua cu găleata. plébiscite pleca. lasser plictisesc (mă ~). partons. ennuyeux plictiseală. quitté plecaţi (voi ~). ennuie plictiseşte (se ~). enveloppe plicticos. pleuve (qu'il ~) ppplu plug. claque (il ~) plesni. [Var. plaid pledoarie. paie (je ~).]. tour (faire un ~) plimbat. averse. 2. quitta plecăm. repartir plecând. payes (tu ~) plăti (el ~). promenez (vous vous ~) plimbau (ei se ~). b) a nu sta la discuţie (cu cineva). pleuvoir ploua (ar ~). pleuvant plouă. grand jour (au ~) plintă. promener (se ~) plimb (mă ~). a se descotorosi de cineva. allé. plaidoirie plenar. promenant (me ~) plimbându-se. plissé. Acţiunea de a (se) plimba. plissage plisat. partent pleacă (el ~). pluie torrentielle ploaie nucleră [mil. plein plin (din ~). payant plătesc (ei ~). partir pleacă (care ~).. ennuie (je m'~) plictiseşte. ennuyer. [pl.] plus (en ~). vas (tu t'en ~). embêter. comble [adj. froncer [un tissu] plisare. promènent (ils se ~) plimbă (el se ~).) A trimite (pe cineva) la plimbare = a) a se dispensa de serviciile cuiva. obturation [méd. mouler pliant.] plop. plénipotentiaire plenitudine. plier. parti. 1. courbette pled. promènes (tu te ~) plin plini plină pline.] plombat [stomat. pluie torrentielle plomba (~ un dinte) [med.plată (cu ~) ). concr. promeneur plimbi (te ~).165 - . s. ennuie (il s'~) plictiseşti (te ~). fastidieux. pars. charrue plumb. drum. a concedia.f.]. promenais (tu te ~) plimbam (mă ~).]. plu [de pleuvoir] plouând. balader.

] [euphémisme] popula. surlendemain pojar. séjour. bévue pocni. quille [n. peuplait populând. pont-levis podea. L’appétit vient en mangeant poftă. corrompu [pollué] pppom pom. plancher podgorean. plane (il ~) plutind în aer. claque (qu'il ~) pocneşte.].]. camping popic [n. radeau pluti în aer. plateau (le ~) [géo. pan (de habit) poalele muntelui (la ~).] podoabă.m. poreux porozitate. poli [finition] polo [sport]. police poliţist. comme il faut poliţă [raft].]. malgré Pofta vine mâncând. liège plută [mar. flic [pop. clairière [n. clos [n. polytechnique politeţe. plus (de ~) plus (în ~). Pologne polonic [n. peluche plută. peuplant populat. planant Pluto. populariser populaţie populaţia populaţiei. pâté [d'encre] porc (carne de ~). pied de la montagne (au ~) poanson. pédé. polaire (l'Étoile ~) polei poleiuri.f. peuplaient popular.] poplin. peloton pneu. polygone politehnică. sobriquet. limier [fig. liège plută [esenţa de lemn].] podişul.]. invitez pofticios. parure podometru [alergări]. pommade pomană (face ~). cru.] pppop popas. porte-cochère poartă [n. friand (~ de) poiana poienile.] [jocul] popice. plateau [géo. cochonnerie porcos (banc ~).166 - . trop (de ~). dorer poleia. pneu pppoa poală. invites (tu ~) poftim. supplémentairement pluş. invitons poftiţi. inviter poftesc (ei ~). invite (j'~) pofteşti. polonais Polonia.] podiş podişuri. pont pod [casă]. poljana poimâine. population. peupler popula (el ~). surnom porni. superflu. porte cochère poate [adv.] plute. Pluton pluton. cochonne (histoire ~) poreclă. [pol.][la réputation] pont [fam.] popor popoare.n. étagère poliţai [pop.] porţi. camping popas turistic. peuple popotă.] [cuisine] poluat. vignoble.plus (în ~).].] poieni. pellicule pppol polar. port port (mic).]. pétard [pop. portillon [n. cochon porc (~ de cerneală).m. pompier pompos. cru [n. vigneron podgorie. tuyau [fam. dorure poligon. havre . postérieur [n. louche [n.]. polyvalent polizat. démarrer porni cu dreptul. mansarde pod mobil [istoric]. pondéré ponegri. porc.]. doré poleială cu aur.].n. pompeux poncho. charité (faire la ~) pompă. verglas polei. claque (il ~) pppod pod poduri.].] politicos. homosexuel poponeţ [pop. probablement pocinog.] poliţie. après-demain. urbanité politic [abrev. claquer pocnească (el să ~). pore porc.] [anat. appétit pofti poftesc. dorait poleieşte. planer plutea în aer (el ~).].f. bien commencer poros. podomètre [jogging] poem. poème pofida (în ~).m. peut-être. arbre (fruitier) pomadă. planait (il ~) pluteşte în aer. porosité port.] poartă mare (pentru vehicule).] poliuretan. cochon (viande de ~) porcărie. poinçon poartă [mare]. noircir [fig.f. popularité populariza. polaire polară (Steaua ~). somptuosité pompier. polo [sport] polonez.f. vigne. clairière (la ~) poiană [n. populaire popularitate. grenier. rougeole pojghiţă. popeline poponar [vulg. flic [pop. invitent poftesc (eu ~). pompe pompă [fig. polyuréthane polivalent. dore (il ~) poleit. poncho ponderat. popote popou.f. peuplade Adev 01/11/07 pppor por pori. peuplé populau.

huissier [jur. poste Poşta. buvable. pharmacie poticni (fără a se ~).] potecii.] potoleau. possédé posedaţi (voi ~). sentier [n.167 - . portail portant (perete ~). portatif portavion [auto]. forgeron poteca.]. possédait posedă (el ~). possèdes (tu ~) posesiune. maïs porumbar.] poteci. ont posedă (ei ~). seoir poticar [pop.]. Leontodon sp.n. portillon [n. potassium potcapul călugărului [bot. possède (je ~) posedă. courrier des lecteurs [journal] poştal poştali poştală poştale.]. potentiel potenţial [adj.] potoleşte. carême post [serviciu].].]. pigeonnier porumbel. portier [n. trébucher poticni [fig. possède (il ~) posedă (el ~) [perf. guise (en ~ de) posta (se ~).]. poststructuralisme postum.]. jeûner postmodern. sente [n. éteignent [fig. Transilv.] poticar [reg.] postere [n. possessif posesor. faisable. assoupir. porte-drapeau porthart [n.].m. impérieux. postérité postfaţă. assouvir.]. portchei.f. broncher [hésiter] potoli.] [eufemism].f. posséda posedăm. postmoderne postmodernism.m.] portharturi. postcommunisme postcomunist.] portţigaret. porte-clefs.] portiţă de scăpare.]. apaiser potolea. potable potasiu. colombe de la paix (la ~) porumbiţă [dimin.] [euphémisme] posteritate. possesseur posibil. commander poruncit.] potenţialitate. commandé poruncitor.] porţiune porţiuni. possibilité. posséder.]. sentier (le ~) potecă [n. portion [partie] porumb. socle postav. postérieurement posterior [n. éteint (il ~) [fig. possèdent.] potcoavă potcoave. posture poşetă. possession posesiv posesivă. porte-avions portărel. portrait portretistică [n. potentat potenţial.] [auto].f.].m. porteur (mur ~) portar. porcelaine [f.]. portion. sentier (du ~) potentat potentaţi. coffre [auto] portbagaj pe capotă [auto].pl. ténébreux post [de santinelă]. porte-cigarettes Portugalia. potentiel [adj.] potpuriu [muz. colombe poruncă.port [mar. éteint [fig. postface posti. affiche [n. postcolonial postcomunism. possible posibilitate. Déluge (le ~) [Bib. poster (se ~) postament.f. post [emploi] post de (pe ~). poste [sentinelle] post [relig.]. [bot. commandement. courrier par avion poşta redacţiei. s.]. impératif pppos poseda.n. portier [concierge] portar [sport]. posthume postură.].n. échappatoire portieră [n. déluge Potopul [Bib. maussade.] port-chei. port [mar. possèdent poseda (el ~). sac à main poştă. possédons posedase.f. postérieur posterior (în mod ~). portugais porţelan [m. Poste (la ~) poşta par avion.] porticuri. postmodernisme poststructuralism. Portugal portughez. pot-pourri [mus. éteignaient [fig. éteignait [fig. postérieur [n. ration porţie [alim.]. drap [tissu] postăvar.] [auto] portmoneu. possédé (il avait ~) posedat. gardien de but [sport] portativ.] potolit. portraiturer [liv.] portbagaj [auto]. postcommuniste poster [n. pharmacien poticărie [reg. portefeuille portofoliu [pol. faculté posomorât posomorâtă. port franc portabil. éteignit (il ~) [fig. potard [fam. tranquille potop. Trans. postal poştalion. assagir.] potoli (el ~). coche pppot potabil. broncher (sans ~) poticni (se ~).].]. orange (fruit) portocaliu portocalie portocalii.m.]. porte-clés port liber [scutit de taxe]. potentialité poterivi (i se ~). parancs porunceşte. portable portal.] posterior. portrait (l'art du ~) portretiza. arrière. pigeon [zool.] portic [n.] . commande (il ~) porunci. fer à cheval potcovar.f. porte-carte [n.]. portion [alim. avoir posed (eu ~).m. possédez posezi (tu ~). portefeuille [documents] portret portrete. drapier postcolonial. porte-monnaie portocal. orange (couleur) portofel. galerie [auto] portdrapel.m.] porţie porţii. colombe porumbelul păcii [m.] potolesc (ei ~). oranger portocală.

photographié pozat [portret].] povârnit.168 - .]. histoire de cul [pop. dodu pppov povară. rôtissait.] [foto]. fronde. maxime precipita. tel [comme] .f. selon poţoc [pop. pose [attitude] poză [pop. racontent povestesc (eu ~). photographiaient (ils ~) pozează (ei ~) [foto]. photographie (je ~) pozeze (el să ~) [foto]. raconter. biné prăvăli. rôtir. préalablement precar. fris. précisément precis [d. frit prăji (~ cafea). narrer povestea (el ~). précoce. seoir potrivi (se ~). racontaient povestesc (ei ~). photo [image] pozitiv pozitivi pozitivă pozitive. praticable pradă prăzi.]. précautionneux precauţie.].] povestitor. à-propos [adj. raconté povestiţi. torréfier prăjit [cafea]. ébouler prăbuşire.). photographie (qu'il ~) poză [atitudine].]. frit (il ~) [vb. hâtif precocitate. photographiait (il ~) pozam (eu ~) [foto]. règle. racontait povesteam (eu ~). assortir. emboîter. farceur pppra practic.potriveşte (se ~). préconçu preconiza. racontais (je ~) povesteau. précéder precedent.pl. formel precis (în mod ~).] poznaş. rôtissent. préconiser precum. préalable (au ~). raconterez povesti (voi ~).] prăjim. précipitation precipitat. abrupt povaţă. rôtit prăjeşte (el ~).] prăjeşti. antérieur precept.][gâteau] prăjituri [n. qu'il fasse frire prăjeau. raconte (je ~) povesteşte. assorti. ajourer practicabil. pratique practic (în mod ~). chute. pratiquer practica deschizături. trop prealabil. racontons povestit. poudreux prăjeală. précocité preconceput. frit. cadrer potrivit. histoire. photographient (ils ~) pozează (el ~) [foto]. photographie (il ~) pozează (el ~) [portret]. lance-pierre praz. ils faisaient frire prăjesc. précaution preceda. proie praf. histoire de cul [pop. poireau pppră prăbuşi (se ~). oră]. poussière. précipité pppre prea. rôtissons prăjind. boutique prăvălit.]. poser [pour un portrait] poza (el ~) [foto]. rôti [vb. photographier poza (el ~) [portret]. pose [installation] pozat [fam]. abîme prăşi. friture prăji.] povestire pornografică. écroulait (s'~) prăbuşesc (ei se ~). biner prăşit. posait [portrait] poza [pentru un portret]. rôtis [vb. précaire precaut. positif poziţie. poudre prag. crouler. rime (il ~) [fig. accorder. conseil poveste. récit povestire porcoasă.] potrivit [+D]. propre. narrateur. cadet praştie [n.m.]. situation. histoire povesti. racontes (tu ~) povesti (va ~). écroulent (s'~) prăbuşeşte (se ~). brusquer. posé [portrait] pozau [foto]. précipiter precipitare. fris prăjesc (eu ~). pâtisseries prăpastie. photographiais (je ~) pozând [portret]. précipitation precis. comme [comparaison poétique]. il faisait frire prăjească (el să ~). pose [attitude]. pose (il ~) [portrait] pozez (eu ~) [foto]. écroule (il s'~) prăbuşi (a se ~). écroulement prăda. Prague prâslea. adresse. posant [portrait] pozare fam].] potrivi potrivesc. racontera povesti (veţi ~). créneau [fig. lourdeur povârniş povârnişuri. préciser precizie.].f. écrouler (s'~) prăbuşea (se ~). précédent. raconteur pppoz poza [pop. piller prăfuit. position poziţie liberă [în orar]. précipité precipitaţii (pl.pl. butin. raconterai povestim. précipiter prăvălie. précipice. netteté precoce. narration. talus. cuit. côte [géo. raconte (il ~) povesteşti (tu ~). racontez povestire. précepte. rôtis [vb. précision. précis [adj. saint-honoré [n.f. adéquat. je fais frire prăjeşte. gâteau prăjitură cu cremă. ajuster potrivi (i se ~). sonnant [heure] preciza. torréfié prăjitură prăjituri [n. rôtissant prăjit prăjită. préalable prealabil (în ~). seuil în pragul. pratiquement practica. frire prăjea.]. au seuil Adev 01/11/07 Praga.

soucié preocupi (te ~ de). parsèment presară (el ~).f. simule (il ~) preface că (se ~). prépares preparare. prédestiné predestinează. feignons prefacem că (ne ~ ). prépare (il ~) pregăteşti. feins (tu ~) prefaci că (te ~ ). prolongation prelungire [în spaţiu]. saupoudre (il ~). préliminaire prelinge. feinte [n. préméditation premeditat. préférer.] pregătiţi. faux [adj. prémonition prenume. préfère preferabil. presse (je ~) presă. feint. préoccupation. feignait (il ~ que) prefăceau (ei se ~ că). pressent presez. prélevé preliminar. transformer preface (el se va ~). penchant preerie [geo. simuler. porter préjudice. prépare (je ~). allonger. allongeait prelungim. prémédité. prémisse premiu premii. préparent preparăm. jonchent. préparer prepar.m.].f. livrer qqn à la police predare [mil. simulez prefaci (te ~). préparait prepară. préparent pregăteşte. allongea prelungea. prépares pregătim.]. soucies (tu te ~) preocupare.169 - .]. préparation pregătit. allongeons prelungind. transformation prefăcătorie. prédilection predispoziţie. prépare (je ~) prepara (el ~). prolonger. feignaient (ils ~ que) prefăcu (se ~). prédicateur predicii. préméditer premieră. allongé prematur. simule (je ~) prefacă (să se ~). jonche (il ~) . presse [n. enseigner preda (se ~) [mil. précurseur preda predau. préférence. lésé prejudiciază (el ~). prêcher predică [n. feindre. saupoudrent. sermon (du ~) prediciţie. méfait. soucieux preocupat (se ~ de). soucie (je me ~) preocupă (el se ~ de). prêtre prepara. préparateur prepeliţă.] presară (ei ~). simulons prefaceţi (vă ~). soucie (il se ~) preocupă (se ~ de). sermon [n. préoccuper preocupat preocupată.]. préféré preferinţă. sourde oreille (faire la ~) prefacere (vă ~). première premisă. prendre contrôle de preludiu. simulation prefaţă. simules (tu ~) prefăcându-se. prédilection pregăti. impérieux presat. curé. prolongement prelungit. soucient preocupa (se ~). prédestiner predestinare. bâche preleva. aimer mieux prefer. préparez prepari. cendres (réduire en ~) prefacem (ne ~). semblant (faire ~) prefac (mă ~). préfère preferă. il feint preface (el se va ~).] (homme ~). simula. livrés (les soldats se sont ~) predecesor. presse (il ~) presează (ei ~).] predicat. prolongé. prélever prelevat. allongeant prelungire. prix premoniţie. sournois preface că nu aude.] presa. feindrait preface că (el se~ ). caille [bio. oblong prelungi. feigne (qu'il ~) preface (el se~ ). préchauffage prejudecată. prêt [adj. presser presant. porter atteinte à prejudiciat. feignez prefaceţi că (vă ~ ). préface prefera. préparation preparator. prénom preocupa (se ~ de). prêché predicator.pl. prédestination predestinat. prélude prelung prelungă. feignant prefăcea (el se ~ că). suinter prelua controlul. préparez preîncălzire. préparons pregătire. feins (je ~) prefac (se ~).] predici [n. ecclésiastique [n. soucier (se ~) preocup (mă ~ de). préoccupé. atteinte à (porter ~) prelată. faire semblant de preface în cenuşă. préjudice. préjugé prejudicia. préparait pregătesc. préparer pregătea. prédestinent predica.precursor. fouler. parsème. préparons preparaţi. prédestine. feignent prefac că (mă ~ ). préférable preferat. prématuré premeditare.f. livrer (se ~) [mil. lèse (il ~) prejudiciu. feindra preface (s-ar ~). léser. feignit (il ~) prefăcut prefăcută. prédécesseur predestina.]. atteinte prejudiciu (aduce ~) [+D]. pressé presează. reddition predat (soldaţii s-au ~).] preda pe cineva poliţiei. prépare (il ~) prepară (ei ~). souci preot preoţi. prairie preface (se ~). prédiction predilecţie.]. présage.

supposition presupuneţi. présager. prévenant [adj. prophétie prezis. averti.] [f. prévoit (il ~) prevedea (el ar ~). pressenti presiune. prévalant de (se ~) prevalează de (el se ~). prévoyions prevedeaţi. prévision prevesti. prévoyant [adj. muni de prevăzut cu capse [haină]. présenter prezenţă. prévu (j'avais ~) prevăzuseră. cafetière [pression] prestanţă. prévu (vous aviez ~) prevăzuseşi. présentable prezentare. prêter (se ~) pretenţie.] previziune. prévient (il ~) prevenire. comprendre. préventif previi.] prezicătoare. jonchait presăra. prévoyiez prevedeau.] prevedea. parsemé.presăra (el ~). prétention pretenţios pretenţioşi pretenţioasă. parsemer. pédanterie prevala de (se ~). prévoiras prevedea (voi ~). connaître en (se ~) pricepe la (se ~). prévu (il avait ~) prevăzusem. prestigieux prestigiu. prévois (je ~) prevăzând. pression preso. supposent presupun (eu ~). saisissent. prévenait preveneam. prévu (ils avaient ~) prevăzuserăm. prévaut de (il se ~) prevăzător. supposant presupune (care se poate ~). coût. prétendu pretor. présider pppri pricepe. prédiction. prévoyant prevăzuse. prédit prezida.] pricep (ei ~). saisis (je ~) pricepe la (se ~). piger [fam. prévoyais (tu ~) prevedeam (eu ~). prévoyant. prestige presupune.] prescuriţă [bot.170 - . prédit prezent. prévu (tu avais ~) prevăzut prevăzuţi prevăzută prevăzute. saupoudré presbit. supposons presupunere. voyante [n. jonché. présage. comprends (je ~). joncher. ordonnance [pharm. soi-disant. saisir. prédit (il ~) prezicea. préteur pretutindeni. prévenons prevenind. capote [pop. pressionné [vêtement] prevede (el ~). prévu prevăzut. prévenions preveneau. prédisait prevesteşte. prévenir prevenea. présenté prezentator prezentatoare.] prescurta. préviens (tu ~) previn (ei ~). prévu (nous avions ~) prevăzuserăţi.]. prédit (il ~). présumer. précautionneux. prévaloir de (se ~) prevala de (el se ~). capote anglaise. prévoirai prevedeai. préviennent previn (eu ~). supposes presupun (ei ~). prévalait de (se ~) prevalându-se de. saupoudrait. prévenant prevenit. présage prevestit. supposer presupui. prévois prevăd (eu ~). présentation prezentat. prévoyait prevăd. abréger prescurtare. parsemait presărat (cu). préviennent (qu'ils ~) prevină (el să ~). prestance prestaţie. prévoyez prevezi. transformation prescripţie medicală. supposable presupune (el ~). prévoyance prevedere. connaître (s'y ~) . supposé preşedinte. suppose (il ~) presupunem. pressentir presimţit. prix preţ negociabil. comprennent pricep (eu ~). prévint prevenim. précieux preţiozitate. supposez presupus presupuşi presupusă presupuse. presbyte preschimbare. prévision preveni. prévenaient preveni (el ~). actuellement prezenta. présence prezentabil. présent prezent (în ~). prévoyons prevedeţi. prix négociable preţios preţioasă. présidence preta (se ~). abréviation presimţi. saupoudrer. prévois (tu ~) prevedere. (les clients) les plus difficiles Adev 08/01/08 pretinde. prévienne (qu'il ~) previne. avertir. prévoyaient prevedem. prévoira prevedea (vei ~). prévoir. présage (il ~) prevestire. président preşedinţie. prévenez preventiv. affable. prétendre pretins. prévoyais (je ~) prevedeam (noi ~). prédire prezice (el ~). partout preţ. poussée. prédisait prezicere. suppose (je ~) presupunând. Jovibarba sobolifera [bot. prestation prestigios. prévenu preveniţi. prétentieux cei mai pretenţioşi. prédire prevestea.] prezice. préviens (je ~) prevină (ei să ~). présentateur présentatrice prezervativ. avertissement prevenitor. prévoirait prevedea (va ~).

princesse prioritate. coup d'œil privire generală. attrapé prins [lapte]. reçoit primeşti. privé privează de. travers (à ~). pl. entre autres Adev 26/10/07 prinţ.]. coup d’œil.] prisos (de ~).f.] prielnic. commence à aimer prindea (se ~) [lapte]. rattraper prinde (se ~) [lapte]. gageure printare [PC]. veiller priveghi. épingler prinde drag de. attraper. principal principat. lorgné privighetoare. accueille.] prieten intim. premier primul ajutor [sg. veille [d'un mort] privelişte privelişti. recevait.171 - . comprenait. véranda [n. superflu prisosinţă. sujet de (au ~) privirea i se înceţoşează. accueil. regarder. accueillons primind. accueillis primim. caillait prins. superflu [n. accueilles. hospitalier primordial. Hôtel de Ville primărie [clădirea]. tester [vérifier] proba (el ~). prisonnier [de guerre] pppro proaspăt proaspătă. accueillerait primi (el ~). accueille (j'~). privilégié privilegiază (ei ~). priver de privat. paysage privi. brouillent (les yeux se ~) privitor la. accueillit primi (va ~). tirage [PC] printre. cordial prietenul. pote [fam. lorgne (il ~) privi cu insistenţă (el ~).] prietenesc.] primus. inférieure proastă dispoziţie. copain copine. base.] prismă. reçut. dangereux primi. primaire primă [n. première primar. principe principiu (în ~).m. accueillant. occasion (à l'~) prim primă primi. prince prinţesă prinţese. accueillis primit.] fraîche proastă [calitate]. concernant priză. printemps primăvăratic.pricepea. prise (de courant) priză [alpinism]. savoir-faire. reçois (tu ~) primea. prive (il ~) privaţiune privaţiuni. prise [électr. recevrait. essayé.m.n. petit ami. captif prizonier [de război]. rossignol privilegia. prisonnier. recevant primişi.] priză cu pământare. principauté principiu. occasion prilejul (cu ~). printanier primejdie primejdii. privilégient (ils ~) privilegiază (el ~). saisissait pricepere. lorgnant privit cu insistenţă. privé privat (~ de). pote [col. accueillait primească (să ~). privation priveghea. lorgner privea cu insistenţă. reçu primiţi. amitiés prietenos. accueille. saisi pridvor. réception primitiv primitivă. mairie primăvară. accueillir. éprouvait (il ~) probat. premier prima. testé [vérifié] probă (el ~). recevaient primi (ar ~). amicalement. sg.]. amitié prietenie (cu ~). propos de (à ~). prise [alpinisme] priză [electr. accueillera. caillé prinos [poet. amical. lorgnait priveşte cu insistenţă. aperçu privire la (cu ~). princier principal principali principală. privilégier privilegiat. cailler (lait) prinde (din nou).]. accueillez primire. primitif primitor.m. lorgna (il ~) privind cu insistenţă. concerner. prime Primăria. recevant. éprouva (il ~) . danger primejdios primejdioşi. éprouver. intime [n. frais [adj. ami. reçois (je ~) primeşte (el ~). prise antiélectrocution priză şuco. maire. cafard [fig. par prin urmare.]. principe (en ~) prinde. loucher privi cu atenţie. offrande prinsoare. primejdioasă. parmi printre altele. prisme prisos. f.]. primordial primul. ami (l'~) prilej. habile. réchaud prin. art. zieuter [pop. recevra primii.f. essayer.] priva de. propice prieten prieteni prietenă prietene.]. de vive voix princiar. zyeuter privi cruciş. porche pridvor [n. mauvaise. prouvé. éprouvé. privilège privire.]. prise antiélectrocution prizonier prizonieră. premiers soins [pl. priorité [n. considérer [examiner] privi cu insistenţă. privilégie (il ~) privilegiu. amicalement prietenie. accueilli. regard privire furişă. caille (il se ~) prinde cu ace. superflu [n. primejdioase.] proba. reçoive primeau. donc prin viu grai. amical prieteneşte. recevoir primesc (eu ~). compréhension priceput.

profondeur du champ [photo] progenitură. prodigalité prodigios. profaner profană (el ~). proclamé proclamă (el ~). gain [fin. métier profesional profesională.] procuror [jur. produis (je ~) producător. profondeur [aéro] profunzime profunzimi. profondeur profunzimea câmpului [foto]. essai. produire produc (ei ~). profite (qu'il ~) profiţi. acheté. profita profită ei ~). saillie profan. pourcentage proces.]. profane profana. universitaire profet profeţi. gage. profitent profită (el ~). proclamer proclamat.] [foto].probează (el ~). productivité la Produsul Intern Brut (PIB).]. probité problemă [n. prouvant probă probe. fournir. professionnel profesiune.]. achetant procurat. PIB produit intérieur brut Adev 05/03/08 proeminent. avantage. éminence. essayage. prodigieux prodigios (în mod ~). fourni. prophétique profetiza. profilé profilează (el se ~). procuration [jur. produira produce o leziune.]. jur. procréer procreând. procuré procură [n.] profita. profitent profităm. processus proces verbal procese verbale. produisez produci. produit produs o leziune.]. procèdent procedează (el ~). preuve. question de vie et de mort proceda. proclamant proclamare. preuves convaincantes probitate. honnêteté. lésé produsei. proféré proferează (el ~). profitant profite (el să ~). profiter profit (eu ~). procès-verbal procèsverbaux procesiune. fournissant. fournissait procură (el ~). profitait profitaţi. producteur produce (el ~). nul n’est prophète en son pays Adev 02/12/07 profetic. profession profesor. profond profund [adv.] prodigalitate [neo. profondément profundor [aero].].]. probable. question [problème] problemă de viaţă şi de moarte. produis (tu ~) produs. ludiciel [PC] program didactic [PC]. peut-être probând. tirage [photo] probe incriminante. proclamation proclamaţie. probablement. bénéficier. proclame (il ~) proclamând. bénéfice. produit (il ~) produce (el ar ~). découper. proclamation proconsul. éprouve (il ~) probabil [adj.]. épreuve probe [pl. prophète fi profeţi oriunde în lume. problème. proconsul procrea. didacticiel . produisait produceau. vraisemblable probabil [adv. prophétie profil. procédé procent. meurtrir producea. procède (il ~) procedee. procéder procedă (el ~). produirait produce (va ~). dar nu în ţara lor. procession proclama. saillant proeminenţă. prodigieusement produce. éprouvant. pourcentage procentaj. produisons produceţi. profané profera. logiciel program de joc [PC]. sacrilège. profitable profitor.]. produisent produc (eu ~). programme program [PC]. profile (il se ~) profit profituri. parquet [jur.172 - . procurer procur. procéda procedând. profiler profilat. procure (il ~) procurând. procédant procedează (ei ~). s.f. procès proces [cauzal]. profanant profanare. profana profanând. profite (je ~) profita (el ~). profil profila. procréé procura. proférer proferând. occupation. proférant proferat. léser produce vânătăi. profites (tu ~) profitabil. professeur profesor universitar. procureur [jur. professer profesie. fournis (je ~) procura (el ~). progéniture program. revenu [n. profiteur profund. profitons profitând. profère profesa.]. enseignant [n. prophétiser profeţie. produisis productiv productivă. procurait. profitez profită (ei ~).] procuratură. acheter. profanation profanat. produisaient producem. profit (être en ~). productif productivitate. profite (il ~) profită (el ~) [perf. procréant procreat. procédés procedeu.

]. immédiat promptitudine. possession. propagateur propan [gaz]. promo promova. avoir [n. pullulé proliferează. prononcer pronunţa o sentinţă [jur. projetant proiectează (ei ~). fraîcheur prost proastă. proşti. promesse promite. prêcher propovăduit. marqué. propre proptea (de lemn) proptele. travailleur. inférieur. programmation programat.]. propager propagare. prononciation prooroc [arh. niais . projettent proiectează (el ~).] proscrişi. prophétie propaga. prononce (je ~) pronunţa. stupide. mauvaise humeur (être de ~) prost dispus (fi ~).]. ouvrier [adj. pullule (il ~) proliferează (ei ~). prompt. promettons promiteţi. piètre. progresser progresa (el ~). proposé proră [mar. progressivement prohab [pop. propriété. pullulent promisiune. progression progresist. étayé (il avait ~) proptiseră. prohibition proiect. étaie (il ~) propteşti. projette (il ~) proiectez.] pronunţ (eu ~). étayez propune. prononce (il ~) pronunţie. copie pirate [PC] programa. étaies (tu ~) proptim. projet de loi proiecta. programmé programează.] pronume [gram. proportionnel. promis promit. projecteur proletar. pronominal pronume [abrev. prophète proroci. serviette. promoteur promoţie. promettent promite (el ~). prophétiser proorocire.] prore. méchant prost [calitate]. progresse (il ~) progresie. banni. sot. étayé (ils avaient ~) proptit. [pron. proportionnellement propovădui. étaie (j'~) propteşte (el ~). progrès progresa. bête comme ses pieds prost ca noaptea (fi ~).].] proroc. pronom [gram. promet promite (el ar ~). promeut prompt. maître. prospérité prospeţime.]. promettre promis. promontoire promotor. prêché proprietar. programmait programă şcolară. prometteur promiţi. proportion.] propriu. projeter proiectă. promulgation pronominal. propice proporţie. progressiste progresiv. graticiel [PC] program piratat [PC]. qualité (de mauvaise ~). bête [adj. braguette prohibi. mauvais prost dispus (a fi ~). prononcé pronunţă (el ~). promettrait promite (va ~).m. projette (je ~) proiectil. propagation propagator. promptement.m. progressait progresat.] prosop prosoape. programme de cours [école] programând. prophète prooroci [arh. bête comme un chou (être ~) prost văzut. prohiber prohibit. prononcer une sentence [jur. progressé progresând. promets promontoriu. étayons proptind. promptitude promulgare. projectile proiector. ratio proporţiona proporţionez. étayé proptiţi (voi ~).] prolifera. suggestion. promettait promitem. promettez promiţând. promu promovează (el ~). répandre. progressif progresiv (în mod ~). proaste. bien-être. étai propti. étayant proptise. projeta proiectând. proposer propunere. proue [mar.program informatic gratuit. mal vu prostănac prostănacă / prostească. promettant promiţător. essuie-mains prospera. propriétaire. hors-la-loi [n. étayait propteam (eu ~). programme (il ~) programeze (să ~). proposition propus.].173 - . promettra promitea. prolétaire proletar [adj. ébaucher. pulluler proliferat. proscrit proscris [n. propane propice.].].] pronunţat. programme (qu'il ~) progres. prophétiser proscrie. programmer programa (el ~). promouvoir promovat. étayais (j'~) proptesc (eu ~). prohibé prohibiţie. bannir proscris. projet proiect de lege. prospérer prosperitate. humeur (être de mauvaise ~) prost ca noaptea. patron proprietate. étayer proptea. progressant progresează. programmant programare. proportionner proporţional.

publication publicaţie. psychiatre psihic. publient publică (el ~). putain. enfant pppse pseudo-patriotic. psychotique psihoză. poudre pudrieră. prosateur proză. circonspect. pulpe (~ d'un fruit) pulpă (de berbec). niais prosteşte.f.]. battement pulsator. providence providenţial. prunier prună. psychanalysé psihanalizează. pull à col roulé pulpană [n. Provence proverbial. pull-over. Provençal Provenţa. psychique psiholog. glauque pudră.]. issu provensal.].]. patriotard pseudonim. prune prunc. pute. bébé. poignard pppun punct. chair. prostituée prostituţie. publie publice (ei să ~).174 - . chandail pulover pe gât. prosodie prudent. duvet puf de gâscă.]. niaiserie. lancinant pulsul (lua ~). pouls pulsaţie. stupidité. nénette [fam.] pugilat [neo. ourson puicuţă [fig. prothèse protocol. faon pui de somn. protester proteză.] pulberărie. poing pumn [lovitură]. pub [col. poubelle public.]. pseudonyme pseudonim [scriitoricesc].m. sexe. province provizie. point punct de atracţie. fauteur. coup de poing pumnal. publiquement publica. sauvegarder. atomiseur. prosaïque prozator. psychanalysant psihanalizat. pouls (tâter le ~) pulverizator. discret.]. pulover. proverbial providenţă. motus ! pt. psychanalyste psihanaliza. public public (în mod ~). clou [fig. protecteur protector (sfânt ~). prosterner prostesc. poudre pulmonar. =chaîne TV privée roumaine proustian. gigot puls. puéril puf [de pene]. providentiel provincial provincială. publient (qu'ils ~) publice (el să ~). point culminant din punct de vedere. poussière. publication publică [adj.]. avisé. zob [m. provisoirement provocator provocatori provocatoare. patron (saint ~) protecţie. vaporisateur pumn. pull. Epilobium nutans [bot. protestation protesta. psychose psst!. publier publica (el ~). duvet d'oie pufuliţă [bot. poudrerie pulbere. plant puişor. bêtement prostie. prudent.prosterna. Proustien provenit. provision provizii. nom de plume pppsi psihanalist. poudrer pudrat [fruct]. nigaud protector. pan [n. impudeur pudra. provocateur prozaic. prose prozodie. publicité. protocole protocolar. protéger protest. protocolaire protuberanţă. pudique pudoare. parution. comble [fig. psychanalyse (il ~) psihanaliză. bite [vulg. provisoire provizoriu (în mod ~). plovăr [pop. protubérance ProTV it. publié publică (ei ~). publie (qu'il ~) publicare. psychanalyser psihanalizând. psychologie psihotic. psychologique psihologie. naïf. soufre pudic pudică. poulet pui de căprioară.].]. pulmonaire pulovăr. de manteau] pulpă (~ a unui fruct). publiait publicat. poussin pppul pulă [vulg. précautionneux prun. poudrier pueril puerilă. protection protecţionism. psychologue psihologic. psychiatrie psihiatru psihiatri.] [d’habit.] punct culminant.] pucioasă [pop. pour [abréviation] pppu pubelă. poussin. chut !. psychanalyse psihiatrie. du point de vue Adev 26/10/07 . victuailles provizoriu.]. sottise prostituată. protectionnisme proteine.] [vulg. protides proteja. prostitution prostuţ prostuţă. pudeur pudoare (lipsă de ~). publique publicitate. bêtise.. provincial provincie.pui [pl.] puiet. pugilat pppui pui . somme [sommeil] pui de urs.

remets (tu ~) pune la loc (ar ~). interrogeait pune în libertate. attrapé pune ochii pe. mettre sur la liste noire pune la loc. chiche que… ! pune pariu (el ~). remettra (il ~) pun la loc (ei ~). mettre de l’argent de côté pune la borcan. mets (tu ~) pun (ei ~). ponctuellement punctualitate. bourse pungăşi. éprouvé puse la încercare (el ~). remets (je ~) punem la loc. mettent. facétieux pune în valoare. posent (ils ~) pun (eu ~). raccrocha (le téléphone) pune în scenă. pariait punem pariu. parie (il ~) punea pariu. ponctuellement punctuaţie. parié pune în pericol. escroc. relâché pune pe lista neagră. raccroché (le téléphone) puse receptorul în furcă. mettrait. foutre [vulg. remettent pun la loc (eu ~).]. interroger. pariez pus pariu. interrogent (ils ~) pun întrebări (eu ~). mettre en vente pune la umăr [puşca]. grillé pune la încercare. paries (tu ~) pun pariu (ei ~). lorgner punând ochii pe. placera punea.] pun întrebări (ei ~). menotter pune pe cruce. mise puneţi. mettons punere.] pune (va ~). lorgne (il ~) punea ochii pe. met (il ~). mettre en feu pune la fript. seller pus şaua pe cal. mettre en branle. raccrocher (le téléphone) pus receptorul în furcă. arranger puse în ordine (el ~). lorgnant pune ochii pe (el ~). remettre pui la loc (tu ~). mettre en pratique pune în practică (a ~). mettre à l'index pune la îndoială. remettez pune mâna pe. arrangea pune pariu. filoutait pungăşeşte. filou pungă. remettons puneţi la loc. emparer (s'~) pune şaua pe cal. crucifié pune la curent. poser des questions.] . parie (je ~) pun pariu că…!. emparer. mets (je ~) pun (i-o ~). mettait punem. mettre en danger pune piciorul pe pământ. interroge (j'~) punea întrebări (el ~). mettre en valeur pune în vânzare. poser une question / des questions pune o întrebare încheietoare. lorgné puse ochii pe (el ~). posé pune bani la saltea [pop. fous (je ~) pună (să ~). œuvre (mettre en ~) pune la prăjit. mettre au courant. questionner pune întrebări (el ~). sellé pus pe şotii. mijote (il ~) [fig. pariait punem rămăşag. mettre en joue [fusil] pungaş.] pune capăt. parions puneţi rămăşag. sérialiser pune stăpânire. filouter pungăşea. coller [arg. carreler pune la index. régler pune rămăşag. mettant pune (ar ~). filoute (il ~) pungăşit. mettez pus pusă. placer. plaçait. filouté punguliţă [bot. mettre pied à terre pune în practică (a ~). mettre en conserves pune la cale. mettre en menottes. remet (il ~) pune la loc (va ~). parier pui rămăşag. mettra. Thlaspi pawlowskii [bot. scol. griller pus la fript.punctual (în mod ~). mis. éprouver punând la încercare. parient pun pariu (eu ~). parie (il ~) pun rămăşag (eu ~). éprouvant pune la încercare (el ~). école] pune întrebări. lorgna (il ~) pune în ordine. mettre en marche pus la loc. éprouvait (il ~) pus la încercare. mijoter [fig. éprouva (il ~) pune gresie. interroge (il ~) pune întrebări încuietoare [a. placé. point de (être sur le ~) pune. poser pui (i-o ~). poser des colles [arg. attraper pune în mişcare. crucifier pus pe cruce. placerait pune (el ~). mettre en scène pune în serie. mettre. mettre entre parenthèses pune o întrebare / întrebări. éprouve (il ~) punea la încercare. ponctuation punctul să (fi pe ~). mettre (qqn. lorgnait pus ochii pe. mettre en doute pune între paranteze. ponctualité punctualitate (cu ~). pariez pus rămăşag. parier pui pariu. paries (tu ~) pune rămăşag (el ~). fripon. mettre de côté pune pe foc. fous (tu ~) pui (tu ~). place (il ~). mettre fin pune cătuşele. remis pus mâna pe.] pune la cale (el ~). mette (qu'il ~) punând. faire frire pune la punct. parié pune receptorul în furcă.) au courant pune deoparte. remettrait (il ~) pune la loc (el ~). pose (il ~) pune (o ~). parie (je ~) punea rămăşag. parions puneţi pariu.].175 - . relâcher pus în libertate.

puanteur putred. portez purtaţi (voi ~). ermite pustnicie. peu que (pour ~) puţin apreciat. portait purta. pourpre.].] puţin. rayonner radia (el ~) [lumină]. pulsion pustii. purgatoire purice. porte-parole Adev 15/02/08 pppus puseu [med. portes (tu ~) purta [haină]. décomposer (se ~) putreziciune. pourrit. peu à peu puţin cunoscut. crapule puşti [sg. faible puternic. pourri. portèrent purtarăm. puce purjare. bisou pupilă [anat.]. puissant. rayonné radiau [lumină] ~). porteur purtător de cuvânt. PVC qqqa Québec. ravage pustiit. méconnu puţinul [n. peux (je ~).] [vulg. bisou pupic.]. pourrir. pus [n.] purpuriu. décomposé.]. étrenner purtai. fort [adj. puant. porté (tu avais ~) purtaşi. port purtător purtătoare. pouvait putea (ar ~). peux (tu ~) putând. écrevisse. pourraient putea (va ~). peuvent pot (eu ~). porte (il ~) port (eu ~). portais (tu ~) purtai. putréfier. portai purtam (eu ~). prison. intense. porté (il avait ~) purtasem (eu ~). tôle [pop.] purta. pestilentiel puţ. rayer radiat [eliminat]. pouvoir poată (să ~). portiez purtau.].]. peut (il ~) pot (ei ~).]. puissamment putere (fără ~). portâtes purtase.176 - . putride putrefacţie. ermitage puşcă puşti. bite [vulg. pestilence. portâmes purtarăţi. sanie purpură. porté (vous aviez ~) purtaseşi.m. corruption [fig. portions purtând.]. saccager pustia (el ~) [prin jaf]. porté purtaţi. moins (du ~) puţin (oricât de ~). porta purtare. portais (je ~) purtam (noi ~). saccageait pustiau [prin jaf]. épuration puroi puroaie.] pppur purgatoriu. porté (nous avions ~) purtaserăţi. zob [m. gamin puştoaică [fam. rák Rac [zodiac]. nénette [fam. décompose (se ~) putrezi putrezesc. portaient purtăm. vieille bagnole [fam. porté (j'avais ~) purtaseră.]. peu (le ~) PVC. puits. pouvant putea. porter poartă (ei ~). corrompu [fig. Québec rrra rabat.]. rayonnaient . saccageaient pustiesc (ei ~) [prin jaf]. iris [anat. pouvons puteţi. portant purtară. ravager.].] puşculiţă. porte (je ~) porţi (tu ~). force. pourpre [n. pourrait.] ppput putea.] liquide pathologique. relent [n.]. putréfaction putrezească (să ~). rayonnait radiat [lumină]. Cancer [zodiaque] rachetă.]. chibre [vulg. prisonnier [détenu] puşcărie. porter le deuil purta pentru prima dată. porté (ils avaient ~) purtaserăm. pourriture putrezire. puissance putere (cu ~).]. galerie [mine] puţă [vulg. puisse poate (el ~). portons purtă. pénis. rayé radia [lumină]. taule [pop. fort [adv. dévaster. fusil puşcăriaş. fusée rrrad radă. puisse (que je ~) poţi. rabais rablă. pourri puturos [miros] puturoasă. infester pustii [prin jaf]. tirelire puşlama. saccagent pustiire. porter [vêtement] purta doliu. rade radia (dintr-o listă). portent poartă.] putoare. pourpre [adj.]. usé.] raboteză. portas purtat. pourriture putrezit.punguţă. poussée [méd. queue [fig. dévasté pustiit [prin jaf]. puis (je ~) pot (să ~). geôle [arch. pouvez putut. fosse. radier radia [elimina]. raboteuse rac. pourrisse (qu'il ~) putrezeşte. saccagé pustnic. peu puţin (cel ~). petit à petit. sachet pupătură.]. méconnu puţin câte puţin. pu putere. pourra putem.

radiateur radiaţie.m. ratâtes ratase. aviron rambleu [CFR]. ratai [cible] ratai (eu ~). rhapsodique rapiţă [bot. raglan rahat. rationalise (il ~) rrrau Raul.]. rembourses (tu ~) rambursare. rayonna radiezi [lumină]. loukoum rrrai rai. rater [cible]. coup de vent raft. ratait ratai. remboursement rambursa rambursez. paradis raion [al unui magazin]. ratifiant ratificat.] ramuri. rayonne (il ~) radie (el ~) [lumină]. remboursez rambursăm. racé rasă de călugăr.] rapace. ratifiaient ratifice (ei să ~). plaie rancei. nul (être ~) rataţi (voi ~).] ravină [n. ratifient (qu'ils ~) ratificare.] rahat [fig. radio (faire une ~) radioreceptor. randament. rameau [n. gâché. gâteux rrran rană. portion. tour (faire un ~) rrram ram [n. rembourse (je ~) rambursezi. ratais (tu ~) ratai. radio radioactiv. rate (il ~) ratează (el~). rapace raport.] ravine. raté (il avait ~) ratasem (eu ~). rayon [secteur] raită. froc rasol de vacă cu legume.]. renoncule des bois [bot. rendez-vous ranforsat [neo. rame. récepteur radios radioasă. portion [de subsistance] raţional. radiation.m. merde [vulg. gomme radio. rayonnement [radiation] radical (în mod ~). rate (il ~) [cible] ratez. merde (être dans la ~) [pop. lacération. ratais (je ~) ratară. rap [mus. radioactivité radiografie. radieux. radicalement radieră. ratant [cible] ratând. raté [cible].] ratat (fi un ~). remboursent rambursează (el ~). ratait (il ~) [cible] rata (el ~). remboursons rambursează (ei ~). blessure. rayonnent (ils ~) radiază (el ~) [lumină].] rrrap rap [muz. raté (j'avais ~) rataseră. ratifient (ils ~) ratifica (el ~). canard raţie raţii.]. sac à dos Ranunculus crenatus. rate (je ~) ratezi.]. rates (tu ~) rată lunară. manqué. rendement randevu [pop.] rahat [patiserie]. rater rata (el ~).radiază (ei ~) [lumină]. rave [mus. ratifie (il ~) ratificând.] rahat (de ~). ratifiait ratifică (el ~). =montagnes S Carpates Orient. rationaliser raţionalizat. ravin [n.]. remboursement ramolit. glabre rasă. ratant ratează (ei ~).177 - . ratent ratează (el ~). remblai [SNCF] ramburs. cadre. ratifier ratifică (ei ~). ratez rată (el ~). =montagne des Carpates Orient. rationnel raţional (în mod ~). ratas (tu ~) ratat. mensualité ratifica. ratifié ratificau. ravage rave [muz.][poet. rayonnage rage. ratio rapsodic.f. rata rată (el~). caca [fam. raté (ils avaient ~) rataseşi. ratai ratam. ramolli. foutu [fig. Raoul rrrav ravagii [pl. ratons (nous ~) ratând. rata (il ~) [cible] ratăm. ratais (je ~) [cible] ratam (eu ~). étagère rafturi. rationalisé raţionalizează (el ~). colza [bot.] râvnă.]. pot-au-feu rrrat rata. radioactif radioactivitate. rrras ras la sânge. tour [promenade] raită (da o ~). gâcher. race rasă (de ~). rembourse (il ~) rambursez.] Rarău. merdique rahat (de câine). crotte rahat (fi în ~) [pop. cupide. havresac raniţă [mil. manquer. ration raţie [de subzistenţă].].] ramă. rayonnant rafală (de vânt). ratèrent ratarăm (noi ~). rembourser rambursaţi (voi ~). armé raniţă. rayonnes (tu ~) radiator. sensé. zèle . rationnellement raţionaliza. ratification raţă raţe. rugir raglan.]. raté (il avait ~) [cible] ratase (el ~). merdeux. ratâmes ratarăţi. rafale. radio radiografie (face o ~).m. raté (tu avais ~) rataşi.].

kidnapping răpitor. loisir răgaz (fără ~).] răci. rayon d’action râzăreţ [fam.] razmut [aero]. retarder rămâne nemişcat. racheté răsfăţa. enrouer răguşit.] răcoare. sourde oreille (faire la ~) rămas bun. blesser.] rămase nemişcat. dorloter răsfaţă. frisquet (il fait ~) [fam. riant razia. capoter. défunt. rachat răscumpărat. pari rămăşiţă rămăşiţe. rase-motte [aéro] razna. kidnappes răpi (el ~).] răchită. réaction răstigni.] [bot. plaie (de la ~) rănit.]. kidnappons răpit. refroidir răcire. décéder. chavirer . patiemment răbduriu [arh. figer [fig. rieur. intersection. plaies rănii. patient [adj. ravir. ravissez. crucifié răstimp. taule [pop. répandre.] răbdurie.] răbdător (în mod ~). enlevez. enlèvement.178 - . rauque răhăţel [de copil]. plant răsare (soarele ~). rabattez răsfrânt.]. rabattons răsfrângeţi.].]. ravissons. répliquer răspuns. révolte. mutinerie. rabattent răsfrâng (eu ~). gâtent [un enfant] răsfaţa (el ~). gâté răsfeţe (el să ~). gageure. kidnapper răpesc (ei ~). révolté [n. crucifier răstignit. révolution răscroi. patient [adj. mourir răposat [n. enlevons. dorlote (je ~) răsfăţă (el ~). est [n. rayon X rază de acţiune.] răni. enrhumer răcit. enlève (j'~).] răcoros răcoroasă. ravissement.] rămâne nemişcat (el ~). culbuter răsturna (se ~) [mar.m. colporter (des rumeurs) răspântie răspântii. fraîchement răceală [fig. figé [fig. dorlotait răsfăţ (eu ~). frisquet [fam. enlevé răpiţi. gâte (il ~) [un enfant] răsfaţă (ei ~). durée răsturna. carrefour. insurgé răscumpăra.]. carrefour răsplată.] rămăşag. croisement. ravit (il ~).]. rabats (je ~) răsfrâng (tu ~). ravis (tu ~). réplique.]. frigo [fam. rester rămâne în pană [auto. verser. renverser. ravi. rabats (tu ~) răsfrânge. racheter răscumpărare.] razie poliţienească. sécheresse [fig.]. émeute. tomber en panne rămâne în urmă. vestige. trépasser. mort [n. chambarder răsturna (se ~). vulg. merdaillon [fam. gâter [un enfant]. kidnappé. lève (le soleil se ~) răsări. dorlotes (tu ~) răsfrânge. enlèvent. doubler (~ une classe) rămâne surd la.] răbdător răbdătoare. récompensent răsplăteşte. reste [n. enrhumé răci (se ~). lever du soleil răscoală.]. razzia [n. chier (faire ~) [pop.] rădăcină.]. disperser. gelée [alim.].]. osier răchitan [n. rabat (il ~) răsfrângem.f.] [bot.m.] răsad. kidnappe (je ~) răpeşte. dorlota (il ~) răsfăţând. ravissent.] [fig. enrouement răguşi.] răcoare [pop]. décédé [n. razzia (la ~) razie [n. kidnappa răpim. usagé răceală. bourrasque [arg. cendres [pl. kidnappent răpesc (eu ~). intersection. répondre. dorlotant răsfăţat. salicaire [n. rabattu răspândac [pop. ravis (je ~). refroidissement răcitor. colporteur (de rumeurs) răspândi.] rămăşiţe pământeşti [pl. écharper. rugissement răguşeală.] răposată. fige (il ~) rămâne repetent. rabattre răsfrâng (ei ~).].] răposa. portée. Polygonum bistorta [bot. blessé. kidnappe (il ~) răpeşti. lever [soleil] răsărit. récompense răsplătesc (ils ~). échancrer răscroială. récompenser răspunde. basculer. rayon [de lumière] rază X raze X. enlever. kidnappez răpire. fraîcheur răcoare (e cam ~).rrraz rază raze. patience răbdări (scoate din ~). réponse. dorlote (il ~). froideur răceală (cu ~). croisement răscula (se ~). révolter răsculat [n. enlèves (tu ~). racine răgaz. figea (il ~) [fig.] rămâne. frais [adj. délai. est [point cardinal] răsăritul soarelui.]. écharper răpi. ravisseur [n.][punct cardinal].] răblăgit. Orient răsărit [n. récompense (il ~) răsplăti. propager răspândi (zvonuri). champs (à travers ~) rrră răbdare. lever de soleil. échancrure răscruce răscruci. dorlote (qu'il ~) răsfeţi (tu ~). enleva. refroidissement.f. Lythrum salicaria. répit (sans ~) răget. adieu rămas nemişcat.].f. frisquet [col.] răculeţ [bot.] răcituri [pl.]. rétribution.

qualité (de mauvaise ~) răufăcător [n. retentir răsunător. tour (à mon ~) rândunea. tordaient răsucesc (ei ~). mauvais.]. se raviser.m. vilain. combattu (il avait ~) războit cu. riant râzi. sinistré.] râpe. galeux râmă [n.] răşinos. combattait războiască (ei să se ~).] rătăcise. rândunică.]. raviser (se ~) răzgândi (el se ~). combattant [n. ravisa (il se ~) răzgândească (să se ~). tordais (je ~) răsuceam (noi ~). combattu războiţi cu (vă ~).] A râde galben. rigoler [fam.] rău răi rea rele. torsion răsuflare întretăiată. persifler. vengeance. gratter răzuit. brouillé. malfaiteur răusna. sang-froid râpă [n. errer rătăcea. combatte (qu'il ~) războiau cu (se ~). tour à tour rândui rîndui (vieux).]. rient râd (eu ~). tordit răsucim.] rând. combattant războise (se ~). arranger rânduim. tour [ordre] rând pe rând. combattit (il ~) războia cu (se ~). mauvais. dérision (tourner en ~) râs [vb. rirait râdeam. paumer (se ~) [fam. tords (tu ~) răsuci (el ~). combattent războiesc cu (mă ~). malicieux. tordais (tu ~) răsuceam.] răzvrătit [n. méchanceté răutate (cu ~). métier [textile] război cu (se ~). combats (je ~) războieşte cu (se ~). brouillait răvăşi. vil. résineux rătăci. ridiculiser râde silit. errant.].179 - .m. belliqueux războinic [n. ravise (il se ~) răzgândi. tordons răsucit răsucită.]. gâte (il ~) [un enfant] răzgâie (ei ~). riions râdem. erré. ravisé răzor (de flori). ris (je ~) râdă (să ~). basculé. parterre răzui. rébellion răzvrătit. tinter [cloches] răutate. gâter [un enfant] răzgâie. rie râde de. versé.]. tu ris râie. chaviré răsuci. moquer de (se ~). ravin [n. nomade [adj. combats (tu ~) războii (mă ~). riez râs (lua în ~). retentissant. tintement răşină.] răzvrătită. méchant.m. changer d’idée. erré (il avait ~) rătăcisem. tordions răsuceaţi. insurgé [n. ravisons (nous nous ~) răzgândit. combattons războindu-se cu. rire.] răzbuna.f. rions râdeţi. meggondol răzgândim (ne ~). revanche răzbunător. brouiller răvăşit. séditieux [m. hagard rătăcitor. combattre război (el se ~). vache. combattis (je ~) războim cu (ne ~). ravisent (ils se ~) răzgândeşte (se ~). malveillant răvăşeau. combattez războinic [adj. combat (il ~) războieşti cu (te ~). gratté răzvrăti (contra). rire jaune râdea. malin răuvoitor. file rând (pe ~). guerre război (de ţesut). combattaient războiesc cu (ei se ~). tour de rôle (à ~) rând [în ordine]. tords (je ~) răsuceşte. dévasté rrrăz război războaie. tarc [n. rire jaune râd (ei ~). tordent răsucesc (eu ~).] râios. ravise (je me ~) răzgândesc (se ~). mal rău (face rău ~ cuiva). méchamment răutăcios. résine răşină de pin [n.] . renversement răsturnat. guerrier. vibrant. tord răsuceşti. malveillant. racler. malicieux. sédition. malintentionné. tordiez răsuceau. renversé.f. résonner. ri râzând. tort (faire ~ à qqn) rău [calitate]. hirondelle rânge rece. capoté. revanchard răzgâia. ravise (qu'il se ~) răzgândesc (mă ~).] râme. retentissement. ver de terre [n. tors răsuciţi. tordu. errait (il ~) rătăci (se ~).]. défectueux. arrangeons rândul (la ~ meu).răsturnare. rebelle rrrâ râde. tordait răsuceai. chambardé răsturnat [mar. dresser (se ~ contre) răzvrătire. souffle coupé răsuflătoare [a unei tainiţe] (invariable). gale [zool. tordez răsucire. erré (j'avais ~) rătăcit. railler. tordre răsucea. soupirail soupiraux răsuna. combattent (qu'ils ~) războiască (el să se ~). éclatant răsunet. venger răzbunare. méchant. gâtent [un enfant] răzgândi (se ~).f.

]. quittance reciproc. récapitulait (il ~) recapitulăm (să ~)!. réceptif receptivitate. recenser recensământ. groin râu. récapitulé recapitulează (ei ~).]. recommande (je ~) recomanda (el ~). recommandait recomanda (nu ~). récidiviste. f. réalisateur realmente. récitait recită (ei ~). réagis (tu ~) reacţionar. rechute recidivist. repris de justice recif. réciter recit. grief reclamaţie (face o ~).] recluziune. réagissaient reacţionează (el ~). se ressouvenir [arh. réalisation realizator. réellement reamenaja. réceptionniste recesiune. récolter recoltat. écoute (prenez l'~) recepţie [hotel]. réhabilitation reacţie. frigide. effet (en ~) realităţii. récession recesiv. réagissent reacţionează (el ~). réactivé readmite. récapituler recapitula (el ~). récitais (tu ~) recitam (eu ~). réquisitoire recidivă [a unei boli]. réclamation. réceptivité receptor. tchatche [fam. froide recensa. récitez recitau.f. recensement recent recenţi recentă.sg. récif recipisă [n.]. réellement realism. réagir reacţiona (el ~). récitaient recita (el ~). réceptacle receptiv. glacial rece [adj.]. mutuel. réel real [în mod ~].]. déconseiller . dernièrement. nouvellement. réagi reacţionaţi (voi ~). récites (tu ~) reclădi. rébellion rebus. récite (je ~) recitai. rivière (la ~) rrre rea purtare.m. rebâtir reclădea. rebâti reclama. réaliste realitate (în ~). récessif rechin. réalité realitate (în ~). réactiver reactivat. réclamer reclamaţie. accusé.]. réagissons reacţionam (eu ~).] rebelă. rire [n. inconduite reabilita. moulin à café rât. bon [n. réagissais (tu ~) reacţionăm. rhubarbe rebarbativ. réalité (de la ~) realizabil. requin rechizitoriu. récapitulation recăsători (se ~). récitaient recitau. rebâtissaient reclădesc. rebâtissant reclădit. récolte recolta (a ~). récemment receptacul. réagissais (je ~) reacţionând. récepteur receptor (~ telefonic) [nn. faisable. réagit reacţioneze (el să ~). récitais recitam (noi ~). réagi (ils avaient ~) reacţionat. réalisme realismul magic [lit. rébus rebut. récitons reciţi. rebâtissent reclădeşte. combiné [n. récépissé [n. réalisme magique [lit. récapitulent recapitulează (el ~). réaction reacţiona. réagi (il avait ~) reacţionaseră. récoltaient recoltează (ei ~). réhabiliter reabilitare. remarier (se ~) rece. réalisable realizare. isolement. récite (il ~) recităm. récent.] râşniţă de cafea. rébarbatif rebel [n. réception [banquet] recepţie (treceţi pe ~). récite (ils ~) recită (el ~). réadmettre real. réactionnaire reactivat. récolte (il ~) recomanda. réception [hôtel] recepţionist. réagissez reacţionau. mauvaise foi. réagissant reacţionase.liv. réciproquement. récoltent recoltează (el ~). rivière râul. malveillance rrreb rebarbara.]. rebut rrrec recapitula.râset. doléance. récolté recoltau. plainte. exécutable. écouteur recepţie. frisquet [pop.180 - . réaménager reaminti (a-şi ~). réciproque reciproc (în mod ~). récapitulons ! recapitulat. rebelle [m. réclusion recoltă a (nu ~).]. réagisse (qu'il ~) reacţionezi.] reanima. rebâtit reclădind. rebâtissait reclădeau. mutuellement recita. récitation recitaţi. froid [adj. récitions recitare. réagissait reacţionai.] realist.] receptor (de telefon). réanimer reavoinţă. recommander recomand. plainte (porter ~) reclamă vorbită. nouveau recent [adv. insurgé rebeliune. mots croisés. récapitule (il ~) recapitulare.].m.].

diminue (je ~). concerner referinţă. reconnaissez recunonoscător recunoscătoare. réduction. rabattent reduc (eu ~). rattraper [le temps perdu] recupera timpul pierdut (el ~). recueillement recunoaşte. raccommode (il ~) reconciliere. rédiger redacta (il ~). récupérer recupera (il ~). reconstitution reconstituit. rattrape (il ~) [temps] recurge la. rédacteur. diminution Adev 08/01/08 reducere [comercială]. redresser redresa economia. rectifier rectificat. récréation recrut. rebâtissent reconstruieşte. récupérons recuperează (ei ~). réduis (je ~). reflet. récréer recreat. avouer. rabattons reduceţi. rabat (il ~). rattrapé [temps]. reconnaissons recunoaştere. récupère (je ~) recuperezi. reconduire reconfortant. réduire. référence referitor la. rebâtit reconstruind. sur. réflexion reflectat. reconnaissent recunosc (eu ~). rabais. reconnais (tu ~) recunoştinţă. redécouvert redingotă. recourir à recurs. r reducem. récupération recuperaţi (voi ~). raccommodé reconciliază (ei ~). rabaisse (je ~). recours [rédiger] rrred redacta. recueillir (se ~) reculegere. raccommoder. reconnais (je ~) recunoscuse. reconnaissance. La saison des soldes a commencé en Italie Adev 07/01/08 redutabil. recommande (ils ~) recomandă (el ~). penser. reconnaissant recunosc (ei ~). récupère (il ~) recuperez. rédigeait redactare. rédaction redactat. gratitude recupera. relever l'économie redresare. récupérez recuperau. méditer à. réconcilier reconciliat. rectifie (il ~) rector. escompte. rebâtissaient reconstruiesc.recomandai. dresse (il ~) [rédige] redactează (il ~). recommandaient recomandă (ei ~). rabattre. rebâtir. référence referire. plaisance. rapport à (par ~). rédactrice redacţie. recommande (il ~) recomandăm. médité . récréation recreere. récupérait recuperare. rabaisser reduc (ei ~). redécouvrir redescoperit. refléter. recommandes recomandare. reconnaissance recunoaşteţi. recommandons recomanzi. reconnaît recunoaştem. rebâtissant reconstruit. rectifié rectifică (el ~). reconstitué reconstrui. confesser recunoaşte (el ~). mirer reflectare [optic]. dresser [rédiger]. recommandais (tu ~) recomandam (eu ~). refaire referat. recruter recrutare. redoutable rrref Ref. concerna. relevé reduce. récupéré [temps] recuperează timpul pierdut. dressé [rédigé]. diminué. récompense recompensează. recteur reculege (se ~). baisse. raccommodent reconciliază (el ~). réduction A început sezonul reducerilor în Italia. recommandez recomandau. propos de (à ~) reflecta. recommandé recomandaţi (voi ~). récréé recreaţie. communication (scientifique) referi. rebâtissait reconstruiau. récompense (il ~) recompensez. récompensent reconcilia reconciliez. abaissement. rouvert redescoperi. amoindri reducere reduceri. licencié [mis au chômage]. promo. rabattez reduci (tu ~). recrutement rectifica. récompenser recompensat. rebâti recrea. réfléchir à reflecta [optic]. diminuer. reconstituer reconstituire. recrue recruta. redressement redresat. récupèrent recuperează (el ~). reconstruire reconstruia. rattrapait (il ~) [temps] recuperat timpul pierdut. réduit. réconfortant reconstitui. recommandais (je ~) recomandat. rouvrir redeschis. récompensé recompensă. récupéraient recuperăm. récupères recupera timpul pierdut. refuge [abréviation cartographique] reface.. lettre recommandée recompensa. rédige (il ~) redactor. réconciliation reconduce. redingote redresa. recommandation recomandată. promotion. rédigé redactează (el ~). reconnu recunoşti.181 - . cogiter. reconnaître. rédaction redeschide. rabats (tu ~) redus. reconnu (il avait ~) recunoscut. admettre.

clocher [verbe. culte. déplorer regret (eu ~). relâcher. refrain refugia (se ~). repris rrrem remaia. relâché.f. refuge. refusent. diète regină.]. contrée [n. détailler relatare. régulation regulă (a nu fi în ~). remède . refus. relativement relaţie. généralement rrrei reiat [textil].] regiza. refuser. réinitialiser [PC] reitera. régional registru. décontracter (se ~). régler reglabil.] regulă (ceva nu e în ~). refuse (il ~). relâche relata în amănunt. déplores regula. remanier remaniat. havre refugiul. Royaume Uni regăsi. regrettez. relève (il ~) releveu [geo]. réfractaire. roi regie. religieux relua. reflux reforma. norme. refusa. décliner. déplore (il ~). itérer reiterant.]. mettre en scène regizor. réglable regresa. renouer reînpăcare. recommencé reînnoi. remarquable remedia. relatif relativ (în mod ~). règle. come-back rrrel relaş [teatru].reflex [optic]. relation relaxa. retour. reprise reluat.182 - .]. réformer reformator. décontracté. rhabiller reîmpăduri. cloche (il y a qq chose qui ~) regulă (de ~). régulièrement regulă. itératif reiterat. recommence (il ~) reînceperea claselor. réflexion reflux. déclinent refuză (el ~). remanie (il ~) remaniere. reboiser reînarmare. retrouver rege. relaxe. relever relevant. recommence (je ~) reîncepe (el ~). itéré reîmbrăca. remarque remarcă (el ~). refusé refuză (ei ~). relief. relevant relevat. remmailler remaiat. récit relativ. foutre [vulg. reflet reflexie. relevé relevă (el ~). regrette (il ~) regretăm. relèvement relevezi. remédié remediază (el ~). retraite. réformiste refractar. remarquons (nous ~) remarci. remmaillé remania. metteur en scène regla. remarqué remarcaţi (voi ~). être désolé.f. contrepoison. déplorez regreţi. région. régime regim (alimentar). regrettes (tu ~). reine regină [la şah].f. regrette (je ~) regretă (il ~).] remaniază (el ~). règlement regulat. fous (je ~) regulament. régresser regret [n. détendu releva. relique [n. remaniement remarca. renouveler.]. sanctuaire. royal regat. fig. regret [n.] regreta. remarque (il ~) remarcăm. renvoi reîntoarcere (~ a unui actor). refuge (le ~) refuz. foutant regulează. fout (il ~) regulez. déclina rrreg regal. insigne [adj. réformateur reformă. réforme reformist. remords [n. mise en scène regim. déploré. remarque (je ~) remarcat. rejet refuza. relaxé. foutra regulat [fig.sg. remarques (tu ~) remarcabil. décliné. rayé [textil] reiniţializa [PC]. remanié [adj. registre registru de casă. réfugier (se ~) refugiu. regrettons.]. saillie religie religii. royaume Regatul Unit. intraitable refren. recommencent reîncep (eu ~). regretté regretaţi (vous ~).]. antidote. dire non à. dame [aux échecs] regional. rentrée (la ~) reîncepi. décline (il ~) refuză (el ~) [imperf.] regulând. regretter. reprendre reluare. remarquez remarcă. remarquer remarc (eu ~). relèves (tu ~) relicvă relicve. détendre relaxat. foutu [vulg. remédier remediat.] relief. réarmement reîncepe. livre de comptes regiune [n. dire non refuzat. réconciliation reîntoarcere. pays [région]. religion religios. remédie (il ~) remediu remedii. recommences reînceput.] regula (el va ~). recommencer reîncep (ei ~). fous (tu ~). déplorons regretat. régulier regulat (în mod ~). regrets (avoir des ~).

]. observe (j' ~ la loi) respecta. remords [n. remettre repui (tu ~). représentation reprezentat. remettra (il ~) repunem. répudier repugna. renom.] reprima (el ~). république republican.] remuşcări. repos reper. l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 remunera. rénover. répéter. gronder. figuraient reprezintă (el ~). rénovateur rentabil.] reprimă. respirer respirabil. hâte (à la ~) repezi. représentation reprezentau. remets (je ~) repune (ar ~). remettons repuneţi. observait (~ la loi) respecta angajamentele scrise. renommée [n. doubler (~ une classe) repetat. repérer repertoar. dire de nouveau repeta (~ clasa). reproduire. renommé renunţa. itératif repezeală (la ~). renoncer renunţare. réputation renumit renumită.]. étouffait (il ~) [fig. imiter reproduce (se ~). reprocher republică. lucratif rentă. réparer repartizare. haut-le-cœur repune. abjuration renova. remet (il ~) remite (va ~). étouffer [fig. copier. rémunération. respectable respectiv. index repertoriu. rendez-vous renega. répugner repulsie. remet (il ~) repune (va ~). rentable. remis remit (ei ~). remets (tu ~) repun (ei ~). remorqué remorcare. honorer sa signature respectabil. républicain repudia. replier replica. remettez remiţi (tu ~). étouffa (il ~) [fig. respirable respiraţie. redouble. remettent remit (eu ~). répétitif. remorquait remorcând. remettez repus. réputation reputaţie proastă (cu ~). représailles represiune. observent (~ la loi) respecta (el ~ legea). profitable. répliquer replică. remettrait (il ~) remite (el ~). respect respect (~ legea). remorquant remorcat. repousser Adev 28/03/08 respira. remorquer remorca (el ~). ressort respect. repère repera. restaurer renova [o clădire]. remise reputaţie. remorquage remorcă [n. abjurer. rémunérer remunerare.] reproba. reproduire reproş. aversion. fameux. brusque replia (se ~). remettent repun (eu ~). répression reprezenta. respectueusement respingător. renoncement rrrep repara. redire. dégoûtant respinge. remise [bâtim. remorqueur echipajul remorcherului. étouffe (il ~) reprimă (el ~) [perf. s.]. résigner resemnare. figurait (il ~) reprezentare.]. remettre en marche repunere.f. rénovation renovator.f. division [distrib. réprimer. remettons remiteţi. respectueux respectuos (în mod ~). remédier. répertoire repertoriu [PC].] repaus. renier renegare. remis repune în funcţiune.] remorci [n. observe (il ~ la loi).]. rafistoler [pop. figure (il ~) reprima.183 - . réplique [n. observer (~ la loi) respectă (~ legea). reproche reproşa. ressentir resort. dépanner. rejeter. figurer reprezenta (el ~). dégueulasse [pop]. jalon. brusquer repezit. figuré reprezentaţie. repoussant. remettre (~ une lettre) remiză [clădire]. respectivement respectuos. Renaissance (la ~) rendez-vous [neo.] remorca. réitérer.] reporter. rétribution remuneraţie. réprouver reproduce. ravaler [un bâtiment] renovare. répugnant. repentir rrren renaşte. rétribuer. réaménager. remets (tu ~) remite o scrisoare. répugnance. rente renume. itéré repetitiv. rémunération remuşcare [n. remets (je ~) remite (ar ~). remettre remis.].f. respecter respecta (a ~ legea). remorque [n. répété. renaissance Renaşterea.pl. reporter represalii. remettrait (il ~) repune (el ~). mal vu rrres resemna. remettra (il ~) remitem. renaître renaştere.f. répulsion. résignation resimţi. dossier [PC] repeta. respiration .] remorcher [mar.].remite.m.

restes [pl.] revinde.] restabili. revoyons revedere (la ~). revoir (au ~) revedeţi.184 - . revoyez revezi. raviver [fig. buffet restaurare. restriction resturi [pl. revers [vêtement] reverie.] reţetă reţete.] revigoră (el ~). rogatons [pl. souffle (à bout de ~). revivre retrăieşte. rendait restituie (ei ~). débordé revedea. revenir revenea. réveillon revendica. dévoiler. reviens (tu ~) revin (ei ~). réclamer revendicare. retenu. réservé retrăi. revoient revăzut. revoyais (je ~) revedem. réunir. pacifier restabilit.respiră greu (care ~). revenait reveni (ar ~). dédire retrage. retour returna. pantelant. revient (il ~) revine (îi ~). réussite.]. réseau reţea [electr. assembler reunire. garde à vue (être en ~) reumatism. relève (je ~) restabileşte. rendre.] retracta. rendent restituie (el ~). succès rrrev revanşă. revois (tu ~) revela. retire (il ~) retragem. retirez retragi. rendrait restitui (el ~) [imperf. revois (je ~) revăd (ei ~). rend restituim.Carpates S roum.]. réunion reuşi.]. révéler revelat. succéder à. déborde revărsa (se ~).]. rhétorique retortă. ressusciter. revigorer revigora (el ~). reviendra revenim. retirons retragere. revît retrăind. rendit restitui (eu ~). relevé restaura. retirent retrage (el ~). restreint restricţie. relève (il ~) restabileşti. responsabilité rest resturi. =montagnes . rétablir.] revigorează. rétention reţinut de poliţie (fi ~).]. rétracter. remettre (se~) [après maladie] restabili pacea. cornue [phys.] reţine. reliquat. rétribuer retribuţie. ravive (il ~) [fig. restaurer restaurant de gară. etiré. retouche retuşare. rhubarbe rever.]. réunion reuniune. retient reţinere. échoit (il ~) revent.]. reste [n. ressources resuscita [med. revoyait revedeam. retraite. revoir revede. réticence retor.] resurecţie. ordonnance [pharm. rends (je ~) restitui (tu ~). retouche reţea. révélé revelator.]. revenu reveniţi. retirer retrag. rendons restituire. restituer restitui (ar ~). aboutir reuşită. recul retrageţi. rendra restituia. revanche revarsă (se ~). rendu restituiţi. déborder revărsat. divulguer. relèves (tu ~) restabili (se ~) [după boală]. rétribution retur. retire (je ~) retrag (ei ~). reviens (je ~) revine (el ~). relever restabilesc (eu ~). reticent. retourner retuş. réanimer reşou. revendication reveni. retenir reţine (el ~). vestiges [pl. rêverie. revendiquer. raviva [fig. réticent reticenţă. ravivait (il ~) [fig. responsable responsabilitate. révélateur revelaţie. rendez restrânge. recette reţetă [farm. restitution restituit. parvenir. revoit revăd.]. rends (tu ~) restitui (va ~). reviendrait reveni (va ~). revivant retribui. restauration restitui. reviennent revin (eu ~). orateur retorică. songe revers [al unei medalii]. réussir. revers [d'une médaille] revigora. revendre . réchaud rrret retardat. arriéré Retezat. essoufflé responsabil. retires (tu ~) retrăgea. rhumatisme reumă [pop. revenons revenit. rhumatisme reuni. retirait retras. résurrection resurse. revenez revii (tu ~). retrait. revu revedea (el ~). restreindre restrâns. secteur [électr. révélation revelion.

réglette rigoare. rimer rimă rime. rebeller. ricochant ricoşară. réserve. location [avion] rezervat.f. ricoché ricoşă. fort [adj. soulever. relevé ridică (el ~). résider rezidenţă.185 - .pl. décrocher ridica (se ~). réticent. lever (se ~) ridica la cub. rimmel rrrin Rin. rider (se ~) ridat ridată. résistant rezistenţă. conséquence. revue. résoudre rezolv (eu ~). révolutionner revoluţionar.] rindeaua rindelele. sédition. dressé [monté]. révolutionnaire rrrez rezema. leva. précis [n.f. résolut. résumé [n. ricocha ricoşează (ei ~). porteur (mur ~) Rezistenţa franceză.] rezumat (în ~). levant ridicare. rime (il ~) rimel. raccourci (en ~) rrrib riboflavină.] riduri [nn. relèves (tu ~) ridiche. résolve (qu'il ~) rezolvi. ridé ridica. réservation rezervare de bilet [avion].] rida (se ~). révolte revoltător. hisser (se ~). prodiguer risipit. révisé revoca. accouder. hasarder (se ~). gaspiller. rigoureusement rima. issue [n. dresser [monter]. résoudra rezolvând.revistă ilustrată. résidu rezista. honnête (un prix ~) rezulta. Rhin rindea [n. dresse (il ~) [monter]. Maquis (le ~) rezolva. élever au cube ridicând. contremander. relève (il ~) ridică (el ~) [perf. s. retenir. rognon rinocer rinoceri. rebellé.m. résister rezistând la orice încercare. rickshaw rictus. levé. risque risca. tourmente. ride [n. résous (je ~) rezolva (ar ~).]. épreuve (à toute ~) rezistent. rabot (le ~) rindelei. Rhin (le ~) rrris risc. révoqué revocă. mutiner revoltat. ribonucléique rrric ricoşa.] rezultate. augmenter ridic. réservoir Adev 03/01/08 rezida. relève (je ~) ridica (el ~). raboté rinichi. révoltant revoluţie. courir un danger riscăm. adossé rezerva. raboter rindeluit. résolvait rezolva (va ~). rictus rrrid rid [nn. réserver rezerva [locuri]. dérisoire ridicol (în mod ~). révolté revoltă. réservé rezervă. résumer rezumat. résulter rezultat [n. magazine revizuiesc (ei ~).n. révolution revoluţiona. insurgé. gaspillage. rigidifié riglă. résolvant rezolvare. résolvez rezolvă. rigueur (à la ~) rigolă. ridiculiser rigidiza. révolter. ricochet ricoşeze (ei să ~). riboflavine ribonucleic. sensé rezonabil (un preţ ~). solidité rezistenţă (perete de ~).]. effet. radis ridicol. levée. révise (il ~) revizuit. solution rezolvaţi. ricocher. durer. ricochèrent (ils ~) ricoşat. résout rezolvăm. risible. rigoureux riguros (în mod ~). contremandé. dresser (se ~). ricoche (qu'il ~) ricşă. dressa (il ~) [monter] ridici. rime rimează.]. rigidifier rigidizat. sommaire. ridiculement ridiculiza. règle riglă mică. rhinocéros Rinul. rabot (du ~) rindelui. ricochet (faire un ~) ricoşând. relèvement ridicare din umeri. résoudrait rezolva (el ~). fruit [fig. réticence rezervor rezervoare. résistance. élever. adosser rezemat. indigner. ricoche (il ~) ricoşeu. écarté . risquer. prodigalité risipi. révoquer revocat. suite. résolvons rezolve (să ~). ridicule. outré. égout riguros. révisent revizuieşte. abrégé [n.].]. insurger. résultat. ricochent (ils ~) ricoşează (el ~).].] [résultat] rezuma.] rindele. louer [place] rezervare. risquez risipă.]. ricochent (qu'ils ~) ricoşeze (el să ~). résidence reziduu reziduuri. risquons riscaţi. résous (tu ~) rezonabil. rigole. rabot [n. haussement d'épaules ridicat. contremande (il ~) revolta. rein rinichi [alim. levait ridica (receptorul). rigueur rigoare (la ~).f.

Lygeum spartum. tomate roşu-închis. rongeait rodeam. priais rugam. losange rond. uzual] / rucsacuri [pl. Homogyne alpina [bot. supplie rog (eu ~). rite ritm. rubis rubrică.]. supplier. rongent rodea. priais (tu ~) rugam. rivalité rivaliza. roue (la ~) roată roţi. rythmique ritual. productif rodnicie. rodnic rodnică. sac à claie rudă rude. esclavage robot de bucătărie.]. rythme. roumain roman [n. caroube roşeaţă. =montagnes . robustesse rocă.]. rondelle ronţăi.] [bot.] rrrod rod roade. rôle.Carpates E roum. roumain România României. prodigue (le fils ~) [Bible] rrrit rit. prier. roc rochie.V.]. robot de cuisine robot telefonic. cf. rongeur roata roţile. rond [n. roder rodie. lingerie rufe.] rrru rubin.Carpates E roum.m. robe rocoţea [bot. rondeau [poét. fructueux. roux roşcovă. rubrique rucsac rucsaci [pl. romancier romanesc. spart [n.m. prient roagă (el ~). Acad. rhum Roma. grenat roşu [m.].] roi. roux. rougeâtre roşie.P. rongions ros roasă roase. bûcher [n.] rotile.186 - .risipitor. grignoter ronţăit. rongée rozând. charge [n. romanesque românesc. rouge roşu închis. rudimentaire rudimente. gaspilleur. rudiments rufărie de corp. supplie (je ~) rog (eu ~). rose [adj. prodigue risipitor (fiul ~) [Biblie]. mûrier ruga.] romanţă.] rug de mure. Roumanie Adev 01/11/07 romanică (limbă ~). rongeant rozător. rongeons roadeţi. roue de secours robă. rosée roz roză. Rome român. rivaliser rizom. rotation. roulettes roţii.] rondel. roche. =camion fabriqué en Roumanie romancier. roulement roşcat roşcată. fécond Rodna. bohémien [n. tour [rotation] rotund. fécondité rogojină.m.].] roşii. rhizome rrro roabă [de transport]. prier (se ~) rugai. priait rugă (el ~). supplia ruga (se ~).]. grenade [bot. rongera roadem.] rondelă. rogar roagă. rond [adj. pries (tu ~). vermeil rrrot rotaţie. cadence ritmic. S. romance romantic. roue (de la ~) rouă.] [devoir] rrrom rom [băutura].] [bot. fruit roda. sac à dos rucsac cu cadru metalic.] rotunjime. lessive rrrug rug. natte rogoz [n. romane (langue ~) romaniţa de munte [bot. brouette roade [vb. prie (il ~) roagă (ei ~).].]. essaim rol. gitan. rougeur roşiatic. s'il vous plaît. Anthemis carpatica [bot. rouler rostogolire. servitude. =montagnes .]. croquer.] rozetă rozete. romarin rrom rromi rromă. roman [n. rival rivalitate. romantisme romb. répondeur robust. Rodnei. roue roată de rezervă. rogi. robuste robusteţe. rituel. rosette rozmarin. sacrement rival rivali. fauve [adj. parent rudenie. prie (je ~) rog (vă ~). supplies (tu ~) ruga (el ~). Stellaria graminea [bot. rouge roşie [bot.] roditor. rongerait roade (va ~). rondeur rotunjoară [bot. ronger roade (ar ~). croqué rrros rostogoli. rongez rod [vb. priions . parenté rudimentar. romantique romantism.] [couleur] roşcovan.] ROMAN ® [n. robe robie.

rumeur rrrup rupe.R. honte [n. rompit rupsei. déchirer. roulant ruletă. tomber en ruine ruine.C. Rhodiola rosea [bot. honte (j'ai ~) ruşine (ne e ~). honte (ils avaient ~) ruşină (se ~). priaient rugăm. craquer [se rompre] rupe (va ~). brèche. russe rusa [limba].] rujeolă. sa. hiatus rural. honteux [*] ruşinos (în mod ~). Thalictrum alpinum [bot.]. rural rus. honte (il eut ~) ruşine (îmi era ~). route.]. prié.arh. parcours rutier. honte (tu avais ~) ruşine (îţi fu ~). roulette rulment. honte (il eut ~) ruşinăm (ne ~).]. penaud ruşinaţi (vă ~). fracturer ruptură.F. rouleau rumega. honte (la ~) ruşinează (ei se ~). saboter . S. rompons rupeţi. honte (vous eûtes ~) ruşinaşi (te ~). ruine ruina (se ~).*] . honte (j'ai ~) ruşinezi (te ~). honte (vous avez ~) ruşinau (se ~). russe [langue] Rusia. routier rutină. ruminer rumegător. rupture. miner ruină ruine.f.N. roulotte rulou..N. casser (son pied/main etc. honte (ils avaient ~) ruşine (le fu ~). honte à qqn (faire ~) ruşinai (mă ~). honte (de la ~) ruşinos ruşinoşi ruşinoasă ruşinoase. rouge (à lèvres) rujă [bot.] sssa s-. honte (avoir ~) ruşine (fără ~). honte (ils eurent ~) ruşinarăm (ne ~). ruines ruj. rouille rugini. honte (j'eus ~) ruşinai (te ~). honte (nous eûmes ~) ruşinarăţi (vă ~). année sabbatique sabie. honte (tu avais ~) ruşinam (mă ~). prière rugby. subvertir. rugby rugi [pl. rugueux ruina [vb.U. honte (tu eus ~) ruşinat.A. Sainte [abréviation] sa (a ~).I. priiez rugaţi. disjonction. dorer. rouiller rugos. honte (j'avais ~) ruşinam (ne ~). déchiqueter rupe (un picior/mână etc.187 - . honte (j'eus ~) ruşine (îţi era ~). honte (nous avons ~) ruşine (ne era ~). honte (ils ont ~) ruşinează (el se ~). honte (vous avez ~) ruşine (vă era ~). dorait rumeneşte. prions. honte (tu eus ~) ruşine (le e ~). rompt rupe (se ~).. briser avec quelqu'un rupea. sabot. rompra rupe relaţiile cu cineva. indéchirable rupe (el ~). suppliant rugat. rompis (je ~) rupt ruptă. que. E.R. rompait rupem.. fracture. honte (nous avions ~) ruşine (ne fu ~). romprait rupe (care ~). suppliez rugau. honte (nous avons ~) ruşine [n. S. honte (nous eûmes ~) ruşine (ţi-e ~). honteusement ruşuliţă [bot. rissoler rumoare. son sabot saboţi. rompez rupi. supplié rugaţi.). Hieracium aurantiacum [bot. honte (tu as ~) ruşinii. se S-ta . rouler rulant. honte (il avait ~) ruşina [pe cineva]. prières rugină. rougeole rula.]. champêtre.U. rompre rup (ei ~).] rută.rugând.] [universitar]. rompant rupe (care nu se ~). débris [pl. rompant rupe (ar ~).]. épée S. rompent rup (eu ~).). priez.]. dore (il ~) rumeni. roulement rulotă.f. honte (ils ont ~) ruşine (le era ~). romps rupse. rompe (que je ~) rupă (să ~). supplions rugăciune rugăciuni. décombres. honte (il a ~) ruşinez (mă ~). rompu rupe în bucăţi. pudeur ruşine (a-i fi ~). honte (j'avais ~) ruşine (îmi fu ~). Russie rustic. honte (il avait ~) ruşine (îi fu ~). sabre. rompe (qu'il ~) rupând. honte (vous eûtes ~) ruşinea. honte (nous avions ~) ruşinară (se ~). priant. ruminant rumenea.C. galoche sabota. ruiner. romps (je ~) rup (să ~). honte (il a ~) ruşine (îi era ~). =Service Roumain d'Informations S. honte (vous aviez ~) ruşinaţi (vă ~). vergogne (sans ~) ruşine (îi e ~). honte (ils eurent ~) ruşine (mi-e ~). rustique ruşina (se ~).F.]. avoir honte ruşina (se ~). routine rutişor [bot. sienne (la ~) sabatic [n. honte (tu as ~) ruşine (vă e ~). honte (vous aviez ~) ruşine (vă fu ~).

satin satinat.] saşi [n. matelas saltea de paie. hachoir satelit. sac marin sac de supravieţuire [alpin.] salcie pitică [bot. bondir saltea. sauvetage. bond. sacrifice sacrilegiu. ambulance. sabotare. sabotes (tu ~) sabotaj. sagacité sahariană [n. samare [bot.m. sandale sandou. safari safir. sacoche sacrifica. soubresaut saltă. sauvait salvase. malicieux sarcină. salut salut militar. sac banane sac cu seminţe. sauvegarder [PC] salvând [PC]. satire satiric. salaire.]. sacrifier sacrificiu. fusillade salvă de tun.]. saboteur sssac sac. matelas minimousse [rando. savant . sandow sanitar. sabotent sabotează (el ~). bleu [de travail] [n.] săsoaică [n. divin sacul lui Moş Crăciun.]. salut militaire saluta.]. satirique satisface. sabotaient sabotează (ei ~). saucisson salariu salarii. salade salatieră [n. salive salopetă. saphir safran [neo.188 - . saluer salva.] sălcii [n.f. sauvegarde. sauvegardé salvează (el ~) [PC]. salle comble salcâm.] sssan sancţiona. ses sale (ale ~). volée. sauveur salvă (de artilerie). sauvons salvează (el ~). mine de sel gemme salivă.] Sambucus nigra. satisfait satrap.] Sardinia.f. bondit sălta. sac de survie [alpin. sabote (il ~) sabotezi. safrane sagace [neo.]. sabotage sabotor. sacrilège. sauvé (il avait ~) salvaţi (voi ~). acacia salcie [bot. sabotant sabotat. sel sas [n. =ethnique allemand en Transylvanie. saumure sarcastic. paye salată. sauvegarde salvgardat. satisfaction. sentinelle sapă [n.f. sanctionner sancţiune. impiété. sauge sssam samară [bot. salami. sauvegarder. tâche. profanation sacru. saumâtre [adj. Sardaigne sare [n. Salix retusa [bot. sureau [n. sauves (tu ~) salvare.][bot. sauvegardant salvgardare. sagace sagacitate [neo. salle d'attente sală plină [la spectacol]. sauvent salvez. semoir sac de dormit. devoir [n.] salină. sauver salva (el ~).sabota (el ~).]. paillasse salteluţă [excursie].] sssal salahor.]. rémunération. sanction sanda sandale. siennes (les ~) salin [adj. salubre salut. charge [n. assouvir satisfacţie. sardine [zool. maquereau sardină. saharienne [n.] săruri. satrape saturnalii. sauvegardant salvat [PC]. saule. houe sssar saramură. sauve (qu'il ~) salvezi. szász saşiu [ochi]. grossesse sardelă. homme de peine salam salamuri. hotte du père Noël (la ~) safari. sac sac cangur.].] [devoir]. salve salvă de focuri de armă. sauva salvăm.pl. [bot.f.f.m. satiné satiră. sanitaire santinelă santinele.].pl. coup de canon salvgarda. jouissance satisfăcut.].] săculeţ. Saturnales sau. saladier sală. louche [yeux] sssat sat. sacré.] salubru. sauvegarder salvgardând. sauve (je ~) salveze (el să ~). sauvegarde (il ~) salvare [PC]. sauve (il ~) salvează (ils ~). salle sală de aşteptare. sac de couchage sac de marinar. sabotait sabotând. satisfaire. sachet sacoşă sacoşe.].]. sauter. saboté sabotau. saut salt brusc.]. sauvez salvă (el ~). secours salva [PC]. satellite satin. sauvetage [PC] salvator. ou savant. combinaison [de protection] salt salturi. sauvegarde (il ~) salvie. Salix sp.] sale. sauvegardé salvgardează (el ~). village satâr.

délicieux.][bot.] scâncet. pauvre sărăcăcios.] scandal (ziar de ~). sain săniuţă.] sânziană [f. luge săpa. scaphandrier. tracasse (il ~) sâcâind. fauve [adj.] sârb. savouré savură (el ~). saut. saumure sărărie.m. planté sădiţi. binette săpun. samedi. homme-grenouille scai. miroiter.] sânziene de munte [bot. chardon scai [pt închis haine]. peluches [n. agaçant sâmbăta. saute.][bot. pauvreté. que să fim!. gale [zool. planter sădim.] săsesc [adj. velcro scame [n.f.] savura. sauvage. saigner sângerete. savoura (il ~) savuros. tracassant sâcâit. qu'. sien (le ~) sssâ sâcâi. plantons sădind. privations sărat. férié (jour ~) sărbătoare calendaristică. Sagittaire [zodiaque] sălaş.] [archéologiques] săptămână săptămâni.]. fil barbelé SB bros. pauvre săruta. sătean. piaillement scânci. savonné sărac.savarină.pl. embrasser sărutare. dépôt naturel de sel sărărie. pétillent (ils ~) [yeux ~] scânteiază (el ~).] sângera.]. bondit sări peste cal. cinglé săritor. savoureux sssă să. plantant sădit. creuser. samedi (le ~) sâmbătă. =typique aux allemands de Ts. saper. plantez săgeată. scintiller scânteia (el ~). indigence. étinceler. szombat sâmbure [n. péter plus haut que son cul sări peste etape. scandaleux scandinav. santé Sănătate!. savourant savurat. sanglant. piailler scandal. Nigritella rubra [bot. étincelant . mine de sel gemme sărătură.]. semaine săptămânal. sein.f. fil de fer sârmă ghimpată.] sâmţitor [arh. caille-lait jaune [m. tracassent sâcâie (el ~). sperme (le ~) sănătate.] sânge. las lasse său săi. meurtrier [adj. serviable săritură. fêter (săpătură) săpături arheologice. savon săpuni. outré scandalos. pauvre. paumé.] sâmburi. étincelante scânteietor. sauté sărit de pe fix. scabreux scafandru. savourait savurând. sauvagement sămânţă. fouilles [n. Asperula capitata [bot. fête sărbătoare (zi de ~). histoires [pl. bondir. étincelle (il ~) scânteie (el ~). poitrine [de la femme]. poitrine. pauvre [vêtement ou maison] sărăcăcios (în mod ~). étincelait scânteiară (ei ~). étincela scânteietoare. baiser [n. serbe sârguincios. tracassait sâcâie (ei ~). À votre santé ! sănătos sănătoşi sănătoasă sănătoase. refuge sălbatic.]. semence sămânţă [fig. département de Sibiu [abréviation] scabie. boudin [charcuterie] sângeros.f.]. sensationnel (journal ~) scandalizat. taquinerie sâcâitor.]. planche scândură netivită. soyons ! sădi sădesc.]. sensible [émotif] sân.].] sălbăticie (cu ~). jour férié sărbători. hebdomadaire sări. scandale. saveur savonieră [n. sang sângele-voinicului [bot. bond sărman. latte scânteia (ancien : scînteia).189 - . saumure sărbătoare sărbători. son ses său (al ~) săi (ai ~). noyau [n. barbelé. étincelaient scânteiază. brûler les étapes sărit. tracassé sâcâială. maigre. sauter sare. pauvrement sărăci. farouche. appliqué sârmă sârme.pl. savourer savura (el ~). savonner săpunit. baiser săruta (se ~). salé sărărie. pétiller [yeux].f. scandinave scândură. tracasser sâcâia. étincellent scânteiază (ei ~) [ochi]. valide. appauvrir sărăcie. flèche Săgetător [zodiac]. dosse (menuiserie) scândurică scândurici. étincelèrent scânteiau.] scabros.m.pop. porte-savon [n. villageois sătul sătulă. nichon [vulg. savarin savoare. bêcher săpăligă.

squelettique schi schiuri. japper. étinceler. brille (qu'il ~) sclipesc (ei ~). étincelant scânteie.] scânteiuţă de munte [bot]. étincelle scânteiuţa [bot. grandeur nature scară [la şaua calului]. soustraction [mat.]. échelle scara unu la unu. les changements climatiques Adev 04/04/08 schimbul (în ~). changé schimbaţi. elegant. Dianthus henteri [bot.] [bot. ermitage schiţa.] sclipeţi de munte [bot].]. ski schia.n. déduis (je ~) scade. ébauche ssscl sclav. échafaudage schelărie a unui acoperiş.] scaune. échafaudage schelă petrolieră. scântei. escalier de service scară rulantă. scénario sssch schelă. invalide schilodi.]. diminuer. grincer scârţâit. changé (il avait ~) schimbat.] scheletic. déduis (tu ~) scăd. change (il ~) schimbă (el ~) [perf. escalator. étrier scară de serviciu. jappait (il ~) schelălăială. crisser. échapper à scapă de (el ~). dégoûter. déclina scăzut.n. déclinent. escalier. échange. change (je ~) schimba (~ un copil). s. esclave sclavie. déduisons scadenţă. déduit scălda. skier schiază (ei ~). échéance scădere scăderea. aversion scârbă (în ~). esquisser schiţat.] sclipi.] scădeţi. escalier en colimaçon scârbă.190 - . moyennant schior. derrick schelălăi. esquisse. écœurant scârţâi. jappent (ils ~) schelălăie (el ~). brillent (ils ~) scapără (el ~). glapissement schelălăie (ei ~). changes (tu ~) schimba vocea. briller scăpăra. brille (il ~) sclipi (el ~). changeant schimbe (el să ~). changea (il ~) schimbător. ébaucher. muer (la voix) schimbare schimbări. grincement scatoalcă [pop. déduisent scazi. baisse. esclavage sclipeţi [pl.m. changement schimbase. s’évadant scăpăra.R. Potentilla aurea [bot. étincelante sclipitor. brilla (il ~) sclipire. brillé (ils avaient ~) sclipit. glapit (il ~) schelălăie (ei ~). briller. écœurer scârbos. changeait schimba (se ~). brillait scăpărase. changement schimbărilor climatice. changions schimbăm. déduisez scăzu. skieur schit. charpente schelet [n. siège scădea. brillait sclipească (el să ~). langer schimba (el ~). décliner scad. brillé (il avait ~) scăpăraseră. pétillent (ils ~) [yeux ~] sclipeşte.].L. jappe (il ~) schelălăit. remplacer schimb (eu ~). brillé sclipitoare. changera (il ~) schimbai. gratté sssce scenariu. changiez schimbă (ei ~). roulant (escalier ~) scară spirală. reflet sclipise. baisser. étrier [O. change. change (qu'il ~) schimbi (tu ~). changez schimbaţi (voi ~) [imperf. brilla (il ~) scăriţă [în urechea internă]. brillé (il avait ~) sclipiseră. miroiter. skie schilod. glapir schelălăia (el ~). changer.]. décliné. cœur (à contre ~) scârbi. skient schiază (el ~). estropié schimb schimburi. déduire. rechange schimba.]. Potentilla ternata [bot. jappement schelărie.]. échanger. étincelant sclivisit. squelette [n. changeais (tu ~) schimbai (eu ~). déduction. croqué schiţă. croquer. changeons schimbare. baisse Adev 01/11/07 scădere (bruscă). chute [fig. dégueulasse [col. changent schimbă (el ~). gratter scărpinat. réchapper scăpând de.]. chaise [f. brillent (ils ~) sclipesc (ei ~) [ochi]. pétiller [yeux]. croquis. estropier schilodit. baignes scăpa. brillant. brillé (ils avaient ~) scapără (ei ~). échappe à (il ~) scăpa teafăr. élégant . changeais (je ~) schimbam (noi ~). changeai (je ~) schimbam (eu ~). scintiller sclipea.scânteind.] scară.]. baigner scalzi. manquer scăpa de (a ~).] scărpina. échapper. Potentilla ternata [bot. brille (il ~) scăpără (el ~). varier schimba (va ~). décline (il ~) scădem. soufflet [gifle] scaun [n.] scădere [mat.

sorti [v. mettre en italique scrie de mână.] scos din minţi. scotch scoică. cinglé. enlevé. écrit (par ~) scris [n.] scont [comerţ]. affolé scos din uz. sortis (je ~) scoseşi. enlevez. écrivant scris. fabriquons. faire chier [pop. écrivons scrieţi. scrupules (sans ~).] scoase. écrire à la main scriere.t. sombrer scufunda (se ~). grincer screen saver [PC].]. tirer de scoate din funcţie. ôtez. épître. fouler [méd.]. écriture scris de mână.].191 - . écrivit scriu. mettre hors la loi scoate bule de gaz.] scoci. coulent (ils ~) [mar. pétiller [liquides] scotea bule de gaz. courrier scroafă. ôtant. prélever.] scrupule (fără ~). inventez scorpion.pl. coulait [mar. rayure scrijelit. faire chier [pop. noircisseur [fam.] scufunda (el se ~). maquereau scrumieră [f. fin [but] scop (în acest ~).] scrântitură. fabrique (je ~). extraire. impatienter scoate în relief. écriture scriitor. foulure scrâşnet.n. coule (il ~) [mar. score scormoni. inventent. miser scop scopuri. scribălău scribălăi [pop. effet (à cet ~) scop [n. afin que. coiffe scufie de noapte. objet [but]. éplucher [fig. écrits scrisoare. Scorpion [zodiaque] scorţişoară. fabriquent scorneşte. afin scor. sombré scufundat un vapor (au ~). ôter. mettre au jour scoate din minţi.t. enlevons. rendre nerveux scoate din răbdări. apprêté scrot [anat. écris (tu ~) scriind.] scoate în afara legii.] scrie. invente. coulé un bateau (ils ont ~) scufundă (ei se ~). cure-dent scobitură a genunchiului [anat. mettre hors d'état scoate la lumină. fabriquer scornesc. puiser scoatem. inventons scornit. moule [zool. enlèvera scoate.]. creuser scobitoare. scorpion Scorpion [zodiac]. sortit scoaseră. ôtes. couler [mar. submersion scufundat. extrait (il ~) scoate (va ~). écrit. sortons [v. enlèves (tu ~).].] . écrivent.n.] scoate din răbdări (a ~). fin [n. enlever. sortirent scoate (ar ~). toqué [fam. coulé [mar. escompte [commerce] sconta. inventes (tu ~) scornim. grincement scrâşni.] scriptologie. inventer. scrupule (sans ~) ssscu scuar.f. sors (tu ~) [v. homme de lettres scriitură.t. ôtons. fabriques (tu ~).]. écrivait scrie (va ~). écris scrie cu litere cursive. scriptible scris (în ~).].]. jarret [anat. extraction scoateţi. immersion.t. square scufie. écriture courante scrişi. enlève (j'~). cendrier [m. rayé scrimă. Écosse scoţian. écrivait scrie. fouiller Scoţia.] scufunda un vapor. écrivain. croûte scoate. enlevant scoţi. commode [n.] scotoceală. ôta. ôtent. ôte (il ~).t. graphie. écrivez scrii. sors (je ~) [v. prélevé. écorce. fabriquez. scrotum scrumbie. couler un bateau scufundare. iron. enlèverait scoate (el ~). vulg. enlève (il ~). sortis (tu ~) scot (ei ~). fouille scotoci. truie scrobi. inventé scorniţi. hors d'usage scosei. écrire scria. économiseur d'écran [PC] scrib [iron. rayer scrijelire. scrupule (sans ~) scrupule (lipsit de ~).] [but] scopul de a (în ~). sortez [v.] (în ~). ôté. ruban adhésif. immergé. invente (il ~) scorneşti.]. Sorbus aucuparia [bot. paperasserie scriptorial. escrime scrin [nn. écriture scrijeli.] scrântit. enleva scoase (el ~).] scot (eu ~).] scorni. pousser un cri scobi. sortir [v. apprêter scrobit. lettre scrisori [n. ôtera.] scoatere. but.f. rendre nerveux scoate un strigăt. immerger. écrira scriem. fabrique (il ~).]. iron.] scos. cannelle scoruş de munte [bot. accuser scoate din sărite.] scufundă (se ~). ôte (j'~). sortent [v. écrit scrie (ar ~). ôterait.t.] scoţând. pétillait (il ~) [liquides] scoate din. écrite scrise.t. écossais ssscr scrânti (a-şi ~).scoarţă. bonnet de nuit scufunda.]. vulg.

écoulé. écouler (s'~). raccourcis (je ~) scurtezi.]. raccourcit scurtez. pardonnes scuzabil.]. agent [police secrète roum. coula [mar. pardon.] scurt (pe ~).] scutura de praf. sèche seama (pe ~). pardonnent scuză (el ~). Sébastien sec seci seacă.] scutire de taxe vamale. crapule secera. bas basse. raccourcissement scurtat. sec [aride] sèche sechele [n. sec seca [d.]. =typique aux Hongrois de Tous secular. coupe [plan] secui. secrets [n. épousseté scuza.scufundă (se ~) [perf. pardonnez scuză. coulé scurse (se ~). faux [n. sécheresse secetos secetoşi secetoasă secetoase. couleront scurgea (se ~). craché. court-circuit scurtime. drainer scurg (se ~). le siècle de Périclès second hand.] secretă (el ~) [bio.] secol secole. secrétaire secretariat. épousseter scuturat de praf. cher [prix] chère scumpete [preţ]. sculpteur sculptură.192 - .] scurt şi ondulat natural [păr].] secretat [bio.] secreţie. raccourci (en ~). cracher scuipat.] secerat.][mobilă].]. secrétaire [n. faucheuse [méc. seigle secat. secteur [électr. crachat scul [de aţă]. séquestré sechestru [n.]. chèrement scump [preţ] scumpă. écoulaient (s'~). un izvor]. pardonne (il ~) scuzăm. raccourcir scurtare. plongée sous-marine scuipa. pardonnons scuzi. écoulait (s'~). pardonné scuzaţi. chéri [fam. coulé (ils avaient ~) scurt scurtă.n. secret [n. sommaire [adj. bandé sculă scule. séquelles [n. sécrètent (ils ~) [bio. franchise douanière [fin. coulera scurge (se vor ~).]. sculpture scump scumpă. faucha (il ~) seceră [n. brièveté scutec [n. coulé (il avait ~) scurseseră (se ~). épuiser [d'une source] secară.].]. soirée. cher scump [adv. cachette (en ~) secret (în mod ~). soir searbăd.n. main (de deuxième ~). fauché secerat [fig. petit scurge.][de bébé] scuter [n. court.pl. secrétariat secrete [n. s. moissonner. pareil [n.].m.].] secret (în ~). rogner. section secţiune [plan]. mobylette [fam.][meuble] secreta [bio. couler scurge (se va ~). faucheur seceriş. sécrété [bio. écoulent (s'~). sécréter [bio. sécrétion sectă.n.] scurtcircuit. on seacă (pe ~). écheveau scula (i se ~) [vulg.]. franchise [fin. fauché [fig. secrète secretar secretară.f. coûteux. section secţionare. d’occasion secret [n. échapper de scurge (el se ~).m. vulg.] secretor [bio.]. raccourcis (tu ~) scurtătură. salive. bref [adv. fade Sebastian. fauchant secerătoare [mec. se. pardonnait scuza (va ~).] seceră (ei ~). pardonner scuz.] scutece. cognée [f.]. séculaire secund secundă secunde. raccourci [n.].m. coulent scurge (a se ~).m. coula scursese (se ~). székely secuiesc [adj. coule (il ~) scurge (se ~). séquestre [n. hache securist.] secerător.] secreţi. faucher [fig.]. bander [sex.] scufundări submarine.]. sectionnement secţiune. lever du pied gauche (se ~) sculat. crépu [cheveux] scurta. fauche (il ~) seceră (el ~) [perf. Securitate [police secrète] . semblable seară seri. rogne scurtează (el ~). secteur sector [electr. pardonnable ssse se.] secreter [n. brièvement.pl.] sechestra.pl.] scund scunzi scundă scunde. moisson secetă.n. second secure.].]. =nationalité hongroise en Ts. raccourci scurtează.] secţie. cherté scumpişor [fam.] scula prost dispus (se ~).] scumpişori scumpişoară scumpişoare.] Securitate.]. écoule (il s'~). s.] secerând. siècle Secolul lui Pericle. pardonnera scuzat. dépens (au ~) seamăn. secte sector.f. pardonne (je ~) scuza (el ~). séquestrer sechestrat. mob scutire de taxe. faucher secera [fig. sécréteur [bio. coulaient scurgere. secrètement secretă.n.]. fauchent seceră (el ~). épuisé secătură. faucille.]. sécrète (il ~) [bio..] [agr. outil sculptor. couche [n.f. rogné.] secretă (ei ~) [bio.n. rognent.].pl. coulait scurgeau (se ~). écoulement scurs.

clignotant [auto] semnătură. mi-long semiconductor. séduction seducţie. sens unique (à ~) sensibil. sème (je ~) seamănă (el ~) [agr. semaient semeni (tu ~) [agr. sépale .m.securitate. libre-service. signer semnat.] semit. Seine senat. croissant seminal [neo.].]. sensas [fam.m. sensitif senzorial senzorială. =montagnes . lascif. signifié semnificat [n. séduire seduce (el ~). marque. clair.].f. signalisation semnalizator [auto].]. tri. signature semne particulare [pl. séduction segmenta. sens sens [direcţie] sensuri. semenul. séduisant seducător [n. autrui. sentiment (avoir le ~) senzaţie. signes particuliers semnifica. signé semnează (ei ~). sème (il ~) semăna (el ~) [agr.] senzaţia (avea ~).][signification] sens unic (cu ~). signalements [pl.] semilună. sélection.] semestrial semestrială.] [agric. caractère semna.].f. serein senin [cer]. sensibilisé sensibilizează (el ~). sémiotique [n. segmenter seif.]. sentence [jur. pairs [n. sens [n.].f.]. sensibilité sensibiliza. signe (je ~) semnezi. sémiotique semiotică [n. impressionnable. signifient semnificant [lingv. signifier semnifică. choix selecţiona. signalements [pl.Carpates S roum. sensibilisant sensibilizat.] seducător. sérénité senior. sensibilise (il ~) sensibilizez. sénile.m. semait (il ~) semănat [agr. prochain (le ~) [n. semoir [n.].] seduce. semeur semantic. Sémite semitic.].] semnificat.].sg. semestre semi-.] sempiternă. séduit (il ~) seduci (tu ~).] Semenic. sens que (en ce ~) sensul strict (în ~). semer seamăn (eu ~) [agr. self-service sssem semafor. sensibilise (je ~) sensibilizeze (el să ~). sens [direction] sens [semnif.pl.] semnificaţie semnificaţii. signifiant [ling.] semănături [pl.] sensuri. signaler semnalează. sémaphore semăna.193 - .m. trier selecţionare.] semănător. signale (je ~) semnalamente [pl. sensationnel (journal ~) senzaţional senzaţională. limpide.]. sempiternel sssen Sena. lunaire self. signifie semnifică (ei ~). sémitique semn semne. signe semn grafic. séminaire seminţie [arh. sénatorial senatorial. sensationnel senzitiv. ressembler semăna [agr. séquence sedentar.m. sensible [émotif] sensibilitate. signifié [n. sédentaire sediu. signes (tu ~) semnal semnale.]. séduis (tu ~) sedus. sénilité senin. siège [adm. semailles [pl. sens strict (au ~) sentiment. semblables [n.][signification] sempitern [neo. semestriel semestru semestre.]. sens [n. semisemi-lung. séjour selecţie.] [ling. sensibiliser sensibilizant. sensorimoteur senzual. signale (il ~) semnalez. sécurité secvenţă.]. séduit seducere. sémanticien semeni [n. sélection selecţionat. sèmes (tu ~) semănat [sg.] semnalizare. sensoriel senzorimotor. peuplade semiotic. attrayant.] semănătoare [n. serein [ciel] seninătate. sensualisme senzualitate. coffre-fort sejur. sensuel senzualism. sélectionner. sénatorial Senegal.]. sélectionné selenar. sentimental sentinţa (pronunţa ~) [jur. sénat senator senatori. séducteur [n. sentence (prononcer la ~)[jur] sentinţă [jur. sénateur senator (de ~).].].pl. séminal seminar.]. sensibilise (qu'il ~) sensul că (în ~). semé semănau [agr. gâteux senilitate. semi-conducteur [électr. sensualité sssep sepală. sémantique semantician. charmant.]. signe (il ~) semnez.sg.]. seigneur sens. sensation senzaţie (ziar de ~). signent (ils ~) semnează (el ~). signal semnala.]. signification.]. Sénégal senil senilă. sensible sensibil [emotiv]. sentiment sentimental.

séparent separă (el ~). séparent (qu'ils ~) separe (el să ~). querelliez (vous vous ~) sfădeau (se ~). con [vulg. septique septuagenar.] serată./D.] [textile] serpentine (drum în ~). poste [emploi] serviciu public. serviteur servitute.] ssser ser [fiziologic]. séparé separat (în mod ~). saisissant sesizat. saisissent sesizez. sérieux [n. serveur [PC] servi.] sex oral.] [Orient]. chamaillent (ils se ~) sfădim (ne ~). séparable separare.]. serviable service. Saint(e) [abréviation] sfădi. saisit. sévère. servir servea. séquoia [bot.]. sépare (il ~) separă (el ~) [perf. sérieux (prendre au ~) seriozitate. zob [m. séparation separator separatoare. séparé (nous avions ~) separat. septentrional septic. s. sexe. série serigrafie. saint Sfânta Fecioară [Bib. saisissable sesiune de comunicări ştiinţi. servomotor. serviette [à porter] servil servilă. service service [auto]. office de (faire ~) serviabil.n.] [textil]. popote [camping] sete. saisonnier sssf Sf. saint-glinglin (à la ~) [pop. service [auto] serviciu. serre (en agriculture) serbare câmpenească.] [vulg.m. gravité. sobre serios (lua în ~). séparateur séparatrice sepie [zool. kermesse Serbia. séparons separând. servent servesc (eu ~).m. soirée (de la ~). tiroir server [PC]. soir (du ~) serile. sérialiser serie serii. chamaillons (nous nous ~) sfădindu-se. sérail [n. querellant (se ~) sfădiră (se ~). sépare (je ~) separa (el ~).]. séparaient separă (ei ~). sépara separăm. servi serviţi (voi ~). Serbie serenadă serenade.]. réception [banquet] seră sere. séparant separe (ei să ~). sépulcral sequoia [bot. seiche [zool. chamaillaient (ils se ~). colloque set [kit].]. saisir sesiza.] sex bărbătesc.] serios serioşi serioasă serioase.separa. septembre septentrional [neo. service (rendre un ~) serviciu (scară de ~). sévèrement severitate. obséquieux servil (în mod ~). sacré. sérieux.].] sfântul aşteaptă (la ~) [pop.n. querellions (nous nous ~) sfădeaţi (vă~).].f.]. domestique [n. sérigraphie serii [G. Saint Pierre Sfântul scaun. sérieux sever (în mod ~). séparait separase. Saint-Siège (le ~) Sfântul Spirit [greco-cat. servons servind. servaient servesc (ei ~). séparer separ (eu ~). saisis sesizabil. sers (je ~) serveşte. sergent serializa. soirs (aux/des ~) [G. isolément. sépare (qu'il ~) separi. soirées (les ~). service serviciu (face un ~).] septembrie. sève sever severi severă severe. saison sezonier. broyer . lacet (route en ~) sertar. sed sete de câştig. sers (tu ~) servim.. séparé (il avait ~) separaseră. Saint-Esprit Sfântul Petru. septum [anat. saisi sesizează. chamailler (se ~) sfădeam (ne ~). serge [n. sérénade sergent. saisissait sesizând.] sept [anat. sérieux (au grand ~) serj [n. séparément separaţi (voi ~).]. servile. soif. service public serviciul (în ~) [+G]. servant.194 - . cupidité seu. servez servi drept (a ~).]. suif sevă. soirs (les ~) serilor. servait serveau. service (escalier de ~) serviciu [slujbă]. gravité. servomoteur sesiza. servant servit. chamaillé. Saint-Esprit sfărâma.] Sfântul Duh [ortodox]. séparé (ils avaient ~) separaserăm. séparez separau. servilement servitor servitoare. divin. servitude servo. querellèrent (ils se ~) sfădit. service (au ~) servietă. jeu [kit] set de ustensile de bucătărie. Sainte Vierge (la ~) [Bib. sexe oral sezon. septuagénaire sepulcral [neo. querellé sfădiţi (vă ~). chamaillez (vous vous ~) sfânt sfântă. sérum serai [n.]. sépares (tu ~) separabil.] seriozitate (cu mare ~). querellaient (ils se ~) sfădesc (ei se ~). rigueur sex. fellation. sert (il ~) serveşti.

betterave sfeclă de zahăr. sceau. jaune (rire ~) silitor.].) sforăitului. débris sfărâmături. ronfles (tu ~) sforăia. certes [adv. forcent sileşte.] sifilitic. siphon sigila.f. particiel [PC] shareware [PC]. sphérique sfert. symbole simfonie.] sicriu. silicon siliconat.]. force (je ~) sforţezi. ronfler sforăi (tu ~). ermitage sssil silă (în ~).] sihastru. broyent sfărâmăm.pl. scellé sigiliu. pull. nacrée sidefiu. écarteler sfâşia. fini sfârşit (la bun ~). timidité sforăi.n. broyé sfărâmat între dinţi. forçait sforţat. gêne sfială (cu ~). fin de siècle sfârşitul (la ~). silique (fruit sec de la giroflée. sidérer. nacré sidera. pareil simpatic. ronflez sforăitor. (d’ici) la fin de l’année Adev 13/01/08 sfârşit de secol. siliconé silicvă. bière [fun.] silit. débris [pl.195 - . déconseillons sfaturi (da ~). forçait silesc. ronflent sforăie (el ~). ronflement Adev 17/04/08 sforăit [n. broyez sfărâmă (ei ~). sidéral siderat. betterave à sucre sferă. conseille (il ~) sfătuim (nu ~). logiciel contributif [PC] shortcut [PC].]. obligé silit (râde ~). cloître. sillage sibaritism [neo]. timidité sfiit.]. médusé sifilis [n. aplomb siguranţă (cu ~). ronflé sforăiţi. nacré sidefie. nacre [n. ermite sihăstrie. cachet sigur.] sfielnică.]. similaire. croquer sfărâmai (eu ~). conseiller sfătui (nu ~). sympa . coup sûr (à ~) siguranţa (cu toată ~). broyait sfărâmă (el ~). sybaritisme sibian [m. semblable. broyai (je ~) sfărâmând.] (până) sfârşitul anului. ronflant sforăit. cœur (à contre ~). =de la ville de Sibiu [Ts.] sidefat sidefată. contrecœur (à ~) silabă. indubitable. conseil sfătui. broie (il ~) sfărâma între dinţi.n. quart sfeşnic.] sfărâmi. broya (il ~). analogue. ronflement sforţa. assurément. obligeant [vb.] sfârşituri. ronflant sforăit (n.f. estampille. broyant sfărâmat.n. sympathique. forcer silea. pull-over sfială. forcent sforţează (el ~). déchirant sfat sfaturi. déchiqueter. vrille shareware. broie (je ~) sfărâma (el ~). timidement sfida. ronfle (il ~) sforăim. déconseiller sfătuiesc (eu ~). timide sfii. certitude. du chou) siloz.sfărâm. timidité. forçant. raccourci de clavier [PC] sssi siaj.]. SIDA sidef [n. plomb [électr. certain [sûr] sigur [adv. sidéré. Sylvie sssim simbol. forces (tu ~) silind. méduser sideral. fin [n. soda sifon [la chiuvetă]. déchirer sfâşietor. timidement sfiiciune [poet. certaine. terme (à ~) sfârşit [n. ronflait sforăie. gêner sfiiciune (cu ~). force (il ~) sileşti. forcé. forces (tu ~) sfredel.]. chandelier sfeter [pop.] sibiană [f. toupie sfârşi. syphilis [n.]. issue (à l'~) Adev 24/01/08 sfârteca. broyons sfărâmătură. douter (à n'en pas ~) siguranţă [electrică]. syllabe sili. force (il ~) sforţez.f. timide sfioşenie. finir sfârşit. silo siluetă. assurément siguranţă. gêné sfios sfioşi sfioasă sfioase. syphilitique sifon. silhouette Silvia. broies (tu ~) sfârlează. symphonie similar similară. ronflons sforăind. sphère sferic. moquer sfielnic [poet. forcé sforţează (ei). girouette. forcer. conseille (je ~) sfătuieşte. cercueil SIDA. recommandations (faire des ~) sfeclă sfecle.]. sceller sigilat. croqué sfărâmaţi. appliqué silicon.

feignit (il ~) simulăm. simulez simulă. odorat simţuri (cele cinci ~). mince. sinistre [adj. sinueux sipet. feignons. être mal dans sa peau simţim. étique slăbuţ. simple simplu (în mod ~). coquerelle sisinei-de-munte [pl. anémone des Alpes [pl. lard. simplifier simplifică (ei ~). simplifient simplifică (el ~).] sintetic.]. système sistematic (în mod ~). simultanéité sincroniza. amaigri. noyau de cerise sîmburele. sentant simţit. décliné. soucient sinchiseşte (se ~ de). soucier (se ~) sinchisesc (mă ~ de). sens (tu ~) simţi (va ~). franc [adj.].][bot. sentons simţind. relâché. feindrait simula (el va ~). synthétique sinteză.pl. szalonna slatină. sensible [émotif] simţul mirosului.]. synchroniser sindic sindici. isolé. nue (porter aux ~) slei puterile.]. solitaire. maigrit slăbiciune.m.f. pulsatille [f. sentant simte (el ~). situe sîmbure de cireaşă. synthèse sinucide (se ~). lugubre. site [internet] situa. lâche.].][bot. simuler. soucies (tu te ~) sinchisit (se ~ de). Sirius. maigrelet slană [reg. simulent. sympathie simpatiza.simpatie. sincère. soucie (il se ~) sinchiseşti (te ~ de). solitaire singuratic. feinte [n. suicider (se ~) sinucidere.] simplitate (cu ~). maigrissent. lard slătioară [reg. sent (il ~) simţi (ar ~). simultanément simultaneitate. soucie (je me ~) sinchisesc (se ~ de).]. maigrelet. suicide sinuos. maigri. feinte [n. franchement sinchisi (se ~ de).f. singulier singular [abrev. feindra simulacru. simule (je ~). simplement simptom.] [poet. simules (tu ~). site [internet] sită. petit dépôt naturel de sel slăvi (ridica în ~). sympathiser simplifica.] sinistru. maigreur. semblant (faire ~). simplifie simplifici. déclinent slăbeşte.] simulat simulată. tamis site [internet]. retiré singurătate. sentira simţi în largul său. feint simulaţi.] singur singuri singură singure. Scleranthus perenis [bot. chétif. sentiment simţi. Trans.][bot.]. feint (il ~) simulează (ei ~). sinistre [n] sinistru [n. décline (il ~). simula simulă (el ~). sentirait simţi (tu ~). impuissance. affaiblir. sens (je ~) simte (care ~). simulation. senti simţiţi.]. chétif.] sinceritate. maigrir. Sirius sisinei [n. sens (les cinq ~) simula.]. syndic sindicat. coquelourde [bot. noyau (le ~) ski fond. méthodiquement sssit sit. seul.] sincer (în mod ~). faible. faiblesse slăbit. naturel [n. être bien dans sa peau simţi nelalocul său (se ~).]. solitude singurul fiu.] situând(u-se). écrin siringă siringi. soi sine însuşi. carrément.] simulare. sentir simt (eu ~). situent situează (el ~). syndicat sine. [sg. simultané simultan (în mod ~). feignent simulez. sentez simţitor rosului. sens [perception] simţământ [arh. déclina slăbesc. sincèrement. pétrin [fam. franchement sincerică [bot. faible [n. soi-même singular. maigre.]. situé situaţia (în ~). Pulsatilla alpina sistem. même (à ~ de) situaţie. feins (tu ~) simultan. ski de piste sssl slab slabă. dépôt naturel de sel slatină. isolé. sinistré [n. décliner. situation situaţie penibilă. simplification simplitate. situant situează (ei ~). simulons simulând. maigre slăbănog slăbănoagă. épuiser [d'un malade] . frêle slăbi. feignant simulează. symptôme simţ [percepţie] simţuri.196 - . fils unique sinistrat [n. simplement simplu. feins (je ~) simuleze (să ~). simule (il ~). décharné. saumure [d'un malade] slănină. franchise sinceritate (cu ~).]. situer situat. simplifie (je ~) simplificare. simultanéité sincer sinceră.]. sincérité. soucié sincronism. =montagnes S Carpates Orient. seringue Siriu. feigne (qu'il ~) simulezi. défaillir. maigrelet. feindre simula (el ar ~). feignez.

servons slujind. szabad slobozenie [arh. solennel solemn (în mod ~). linteau soclu. militaire [adj.][bot. solennité solemnitate (cu ~). destinée. sofa (le ~) Sofia. myrrhe [n. insensé smiorcăi.]. figuier smochină smochine. sollicite (je ~) solicita (el ~). servi slujiţi (voi ~). requis.].] sodiu. soubrette sssm SM. beaux-parents socru. sodium sofa.197 - . le soleil de minuit Adev 15/02/08 soartă. déracine (qu'il ~) smulgând. pleurniches (tu ~) smiorcăie (el se ~). Seseli libanotis [bot. sollicitent solicită (el ~) [perf. épuise (il ~) sleind. soleil soare care apune.n. crème smântâni (laptele). liberté sloi de gheaţă sloiuri de gheaţă. poêle [n. obséquieux.]. sers (tu ~) slujim. soldes solduri [pl.] smirnă [n. sollicita solid. pimbêche [pop. servante. homme d'Église slujnică. sollicité solicită. sobriété sobru. racé soia. sobrement sssoc soc [n. détaché. touffe [n. service (au ~) slujbă [fam. solennellement solfegiu. sert (il ~) slujeşti.] sobrietate.] sociolog. servaient slujesc (ei ~). slovaque sloven. réclamer. crémeux smaragd. département Satu Mare [abréviation] smalţ smalţuri. déracine (il ~) smulgem. logiciel soi (de ~). arrache. smarald. lessive [chim. servile slujba (în ~) [+G]. piétement socoti socotesc.m. serviteur slujitor al bisericii. s.m. arraches smuls. belle-mère.sleieşte (el~). soldat soldăţesc. calculer socri.].].] smoc [de păr].f. détacher smulge din rădăcini.m.] solduri. compagnie [écon. social socialism. arracha smulsei. slovène ssslu slugarnic slugarnică. solennellement solemnitate.][bot. Sambucus nigra sociabil. Rhododendron kotschyi [bot. cache-sexe slobod. épuisé slip. arracher. arrachez smulgi. austère. glaçon slovac. compagnie. pleurard smirdar [bot. pleurniche (il ~) smiorcăindu-se. déraciné smulse. solide solidar. sers (je ~) slujeşte.] snop. sociologie soclu. sollicitait solicitat. sofa. arraché smuls din rădăcini.] soldaţi. sociable social sociali socială. arrachons smulgeţi. arrachai snoavă.] smintit. sociologue sociologie.]. anecdote snob. soude sodă de rufe. austérité. sobre sobru (în mod ~). solliciter solicit. soja sssol sol. Sophie soft. messe sluji. émeraude smeoaie [bot. servant slujit. pervaz. servait slujeau.f. écervelé.].] smocuri. sommier sofaua. renifler smiorcăi (tu te ~). suegra soare sori. épuisant sleit. arracher.m. société societate comercială. socialiste societate. figue smulge.m. pleurnicher.]. solde [promotion] solemn solemnă. post [emploi] slujbă religioasă. émail émaux smântânâ. servir slujea. déraciner. pleurnichant (se ~) smiorcăit smiorcăită. socle soclu [a unei mobile]. solidaire . beau-père sodă.]. arrachent smulgă din rădăcini (să~).]. détacher smulg. libre. militaire [n. soleil couchant Soarelui-de-la-Miezul-Nopţii.f. solfège solicita. sureau [n. soldé soldat [n.f.]. écrémer smântânos. touffe [de cheveux] smoc [n. servez slujitor. svobod. sort sobă [n. socialisme socialist. providence. arrachant smulge. gerbe ssso soacră. sol sol [mesager]. sollicite (il ~) solicită (ei ~). solder (se ~) soldat. arrache.] smochin. servent slujesc (eu ~). messager solda (se ~).

spaghetti spaimă [n. brise (qu'il ~) sparge. arriverait sosi (va ~). brisera spargem. asperge sparcetă [bot. brises (que tu ~) sparse. somnolent somnoros somnoroasă. sonoriser sonorizat. femme. sommeil somn [zool. arrivait sosesc. cambrioleur spărgător de gheaţă. brise (ils ~) sparg (eu ~). Chenopodium bonushenricus Spania. sosie sote. Onobrychis montana [bot. tri sorti. épouse. arriver. brisas .]. épouvante spân. sauce sosi. brisez spargi.] soteu [gastron. glaive spaghete. effroi [n. prédestinent sorteşte. tomber à point sosim. femme [épouse] Adev 18/01/08 sovârv. sondent sondează (el ~).]. pendu [n. venons sosind. prédestine sortit. arrivera sosi la ţanc. brisant spărgător [n. arrivant sosiţi. espagnol spânzura. solo solstiţiu. arrivée sosit.] sparge. brisé spărgând. pendre spânzurare.] soţ. brise (je ~) sparg (eu să ~).m. brisé (vous aviez ~) spărseseşi. venir sosea. sonnet sonor. sœur. solitude solniţă. venez sosie. sommer somat. sonorise (il ~) soră surori. sondaient sondează (ei ~). sauté [n.] [gastron. trier sortare. sordide sorta. venant sosire. viennent sosi (ar ~). dormeur. brise (que je ~) spargă (el să ~). solidariser soliditate. venu. brisai spărsese. brisé (ils avaient ~) spărseserăm.]. sonde (qu'il ~) sondaj. sondage sondaj de opinie. arrivé.]. soluble soluţie. impair soţie soţii. somnolent somon. sonorisé sonorizează. sondé sondau. pendu spânzurat [n. soviétisé sssp spadă cu două tăişuri.]. sommier somitate. sonde (il ~) sondeze (ei să ~).]. solitaire solitudine. soviétiser sovietizat. brise-glace spărsei. sauté [alim. origan sovietic. silure somnolent somnolentă. sommé somieră. soviétique sovietiza. prédestiner sortesc. sondent (qu'ils ~) sondeze (el să ~).] spânzurătoare.m. brisé (j'avais ~) spărseseră. sucer sordid. sommité somn. brises (tu ~) spargi (să ~). brisons spargere [de bancă/magazin]. solvable solz (~ de peşte). sonnerie. briser sparg (ei ~). époux. sondait sondat. briserait sparge (va ~). brisé (tu avais ~) spărseşi. brise (il ~) sparge (ar ~). sondage sondă. arrivant. brisé (il avait ~) spărsesem (eu ~). solidarité solidariza. sonorité sonoriza. épinard spanacul ciobanilor [bot. potence sparanghel. saumon somptuos somptuoasă. tomber à point sosi la timp. sonde sonerie.]. solidité solitar. somptueux somptuozitate. brisâmes sparserăţi. prédestiné sos. mari soţ (cu ~). sonate sonda. brisâtes spart sparţi spartă sparte. brisé (nous avions ~) spărseserăţi. compagne. Espagne spaniol.f. gibet. sauté [n. somptuosité sonată [muz.solidaritate. cambriolage spargeţi. salière solo. solution soluţie [chimique]. écaille sssom soma.] [gastron. timbre [sonnette] sonet.]. sondage d'opinion sondare. brisa sparserăm. pendaison spânzurat.198 - . sonore sonoritate. solstice solubil. sonder sonda (el ~). pair soţ (fără ~). solution [chimică] soluţii solvabil.]. infirmière sorbi.]. glabre spanac.

fendons spintecam (eu ~). colimaçon (escalier en ~) spiriduş. lessive (faire la ~) spălare (a rufelor).] spinos spinoasă. arrière.] spini. fends (tu ~) spion. espoir speria. hagard sperie (mă ~).] spătar [al scaunului]. faux témoignage.]. effrayé speriat [d. dos (de ~) spate (în ~).] specific. espionnage Spiraea ulmaria. buter. timoré. spirituellement spiritual. blanchiment d’argent Adev 03/01/08 spălăcit. spécifier specifică (el ~).] spasm. blanchit spoit. genre. spéculation speculează (ei ~). blanchissent spoieşte.] spicui.] spin [n. étai sprijin (de ~). lutin spirit. piquant [n. convulsion spate. derrière (par le ~). écart spăla.] spirală (scară ~). sport sportiv. spatial spaţios spaţioasă. fendre spintec (eu ~). revers spate (din ~). chardon.]. blanchi spele (să ~). spongieux spontan spontani spontană spontane. à. spirituel spirt pentru spirtieră. spectaculaire spectaculos. lave spăla pe jos cu cârpa.]. bombe anti-agression spre. étamé spoitor [de tinichigerie]. spontanément spori. lavoir spălăcioasă [bot. porteur [adj. magnifique. espion spiona. sourcil spray. blanchit spală (ei ~). ressource. splendeur spoi. supporter sprijin (eu ~).]. blanchisserie. spectacle spectacular. appui. spéléologie spera. espèce [bot. genre humain special speciali specială speciale. parjure spermă. débiner (se ~) [fam. fends (je ~) spinteca (ar ~). peur (il me fait ~) sperietoare (~ de ciori). dos (sur le ~) spaţial. fendais (je ~) spintecat. travailler comme un nègre spici [fam. blanchi spoi [tinichigerie]. dossier [chaise] ssspe specia umană. semence [fig. rayon [de la roue] splendid. spectre [fantôme] specula. étaie (il ~) . splendidement splendoare. fendrait spintecă (ei ~). topo [fam. adosse sprijină (el ~). spontané spontan (în mod ~). épouvantail sperios. fendu spintecau. privire].] sprijine. fendaient spinteci (tu ~). Senecio nemorensis [bot.199 - . blanchir spală. épineux spinteca. appui sprijin al mâinilor. sorte specie [bot. spectre spectru [fantomă]. sportif sprânceană sprâncene. atomiseur.].] [bot. spectaculaire spectator spectatoare. espace. glaner spin. fendra spintecai (eu ~).sparţetă [bot. nettoyer au balai laveur spăla putina [pop. augmenter spori însutit. hôpital hôpitaux spitaliza. adosser. alcool à brûler spital spitale. hospitalisation spiţă spiţe. spécifié specifice (să ~). farouche sperjur. fendent spinteca (el ~). étamer spoit [tinichigerie].] spăla rufe. terne spălător de rufe. particulièrement special (în mod ~). volume. appuyer. spécial special (în ~). effrayer speriat. spirée [n. soutien.m.] sprijin [n. étameur spongios spongioasă. fendis (je ~) spintecăm. espionner spionaj. Onobrychis montana [bot. espérance. spécule (il ~) speologie.f. esprit spirit (cu ~). spécifie (qu'il ~) spectacol. spéculent (ils ~) speculează (el ~). blanchissent spălat. espérer speranţă. dos.].] spermicid. arrière (en ~) spate (pe ~). spécifique specifica. spécialement specializare. spectateur spectru spectre. fendait spintecă (el ~). vaporisateur spray cu gaz lacrimogen. repose-mains sprijini. épine [n.f. splendide splendid [adv. particulier. étayer. spécifie (il ~) specificat. écartement. blanchissage spălare de bani. spéculer speculare. par exemple Adev 26/10/07 sprijin [n. appuie. centupler sport. espèce. blanchir spoiesc (ei ~). spermicide speti muncind (se ~). vers spre exemplu. spacieux spaţiu. étaie (j'~) sprijină. sperme. majorer.]. spéculation speculaţie. laver. blanchisseur spălătorie. spécialisation specie. hospitaliser spitalizare. fend (il ~) spinteca (va ~).

anéantissant spulberat. étamine [bot. établis (j'~) stabileşte. situation. bergerie (la ~) stână stâne. motus ! ssst sta stau. état d'âme . pétiller [liquides] spumega (el ~). établir stabilea. gauchisme stângist. stade [sport] stadiu. alerte sprinteneală. veiller stabil. établissent stabilesc (eu ~).]. pétillait (il ~) [liquides] spumegă (el ~). anéantit spulbera (el ~). gauche (le pied ~) staniu. anéanti spuma. disons spuneţi.] squash. rocher (le ~) stâncă stânci. étayons sprijinind. séjourner sta gugu.sprijinea. étayant sprijinise. stabilisent stabilizează (el ~). faire mousser. dit (vous aviez ~) spuseseşi. stabilise (il ~) stabilizeze (el să ~). maladroit. dise (qu'il ~) spune (va ~). écume spumă (se acoperi cu ~). dit spusese.] stabiliment. rocher. stagner stagnare. pylône. stabilisé stabilizează (ei ~). établis (tu ~) stabili un deviz. dit (nous avions ~) spuseserăţi. dires [n.]. dit (ils avaient ~) spuseserăm (noi ~). établissons stabilind. gauchiste stângul [n.]. leste [adj. étain star staruri. raisins de Corinthe stafie. écumer spumega. établissaient stabilesc (ei ~). maladresse. étape stafide. établissant stabilit. établissement [institution] stabilire.pl. dis (tu ~) spun (ei ~). dire long (en ~) spunea. écumer. dire spui. dire de (au ~) spusele [n.]. état civil stare proastă (în ~). établissait stabileau.f.]. maladroitement. stagnation stagnat. dira spune (vei ~). stabilité stabiliza. gauche (la main ~) stânga [pol. dit (il avait ~) spusesem (eu ~).] stângaci. rocheux standard. agilité spulbera. dis (je ~) spună (el să ~). poteau stâlp [de susţinere]. mât [d'une tente] stâlp indicator. rester. accroupir sta în picioare. gauchement stângism [pol. éparpiller. étayé (il avait ~) sprijiniseră. poteau indicateur stambă.].] stângaci [n. étaies (tu ~) sprijinim. dirai (je ~) spune multe.]. pulvériser. être debout sta treaz.] [condition] stare bună (în ~). fantôme stagiu.] stampă. rester debout. roche. rester éveillé. estampe stană [n. capable. étoile [vedette] stare stări. défaut (par ~) standardiza. pilier stâlp [la cort]. mousse [écume]. disent spun (eu ~). anéantir. adossé. étayé (ils avaient ~) sprijinit. mousseux spumă. bergerie stânca stâncile. étayé sprijiniţi (voi ~). appuyé. disais (tu ~) spuneam (eu ~).f. mousseux. rocher [n. pétille (il ~) [liquides] spumegos. établissement stabilitate. pétillant [liquides] spumos. esprit. stabilise (qu'il ~) stacojiu. vedette.] stâna stânele. se trouver sta (~câtva timp). établit (il ~) stabileşti. gauche [fig. état [n. étayais (j'~) sprijini (tu ~).200 - . gauche (le ~) [pol. rattacher [fig. pétillant [liquides] spune. étayait sprijineam (eu ~). gaucher stângăcie.] stări. étalonner stâng.]. stagne (il ~) stâlp stâlpi.].m.][arh. gaucherie stângăcie (cu ~). stage stagna.] stane. gauche stânga (la ~). stade.]. anéantissait spulberând. revenant [n. état stare (în ~). dites (vous ~) spus. étayez sprinten. agile. spectre [fantôme]. dit (tu avais ~) spusele (după ~). établissez stabili o legătură. gauche (à ~) stânga [n. état (en bon ~).m.pl. apte stare [n. roc stâncos. disait spuneai. mousser spumant (vin ~). mauvais état (en ~) stare sufletească. disais (je ~) spunem. établir un devis stabilim. demeurer. ingambe. squash sst!. bon état (en ~) stare civilă. établi stabiliţi (voi ~). stabiliser stabilizat. vermeil stadion. étamine [textile] stamină [bot. stagné stagnează (el ~). stable stabili. dit (j'avais ~) spuseseră. disperser spulberă. godichon [pop. dirai (tu ~) spune (voi ~).

] stânjeni. incontrôlable stăruinţă.]. stationnent (qu'il ~) staţioneze (el să ~). éteindrai (j'~) stinge (ei ar ~). état (homme d'~) stat [n. éteignent sting (eu ~). éteins (j'~) sting (să ~). éteindre sting (ei ~). cadavre ssste stea stele. stérilise (qu'il ~) stern. provoquer. stationne (il ~) staţioneze (ei să ~). état d’urgence Adev 03/11/07 în stare de şoc.] stăpân stăpână. stylistique stilistică. iris [bot.f.] stejeriş. station staţiona. verre sécurisé [m. stimule (il ~) stimulez (eu ~).f. étoile (l'~) Steaua polară. éteindraient .][aero. éteigne (qu'il ~) stingând.] stih [arh.201 - . instamment stătătoare (apă ~). stérilité steriliza. stationnaient staţionează (ei ~). chêne [n. estimer stimă. stérile sterilitate. priser. embarrasser stânjenitor.] stindard stindarde. stationne (qu'il ~) staţionare. verre. steklo sticlă [butelie]. déclencher stârni cu vătraiul. soutenu stăruitor (în mod ~). États Unis d'Amérique statistic.]. Étoile polaire Steaua Sudului [astron. maître stăpânesc (eu ~).].] stilistic. stationné staţionau. susciter. maîtrise. statut staţie. état-major [mil.]. stellaire stelă funerară. hôtesse de l'air [n. maîtriser stăpânire.]. forêt de chênes stelaje. État major (l'~) Statele Unite. statuaire statuă [arh. armoiries. verre [n. stimuler stimula (el ~).]. statue équestre statut.] Statul major. station staţiune balneară. bouteilles sticlete [zool.] steril.n. éteigne (que j'~) stingă (ei să ~). crédit stimula.] stejari. style indirect libre [narr. style stil indirect liber [narat. domine (je ~) stăpâneşte (el ~). dominé stăpânit (imposibil de ~). pacemaker [méd. étoile (de l'~) stemă steme. sternum sterp stearpă. statue statuie ecvestră. chênaie. stimulait stimulat. cliché [fig. stimulent (qu'il ~) stimuleze (el să ~).m. incommode stârni.] stil. arrêt. vitre sticlă [nf. étoile stea căzătoare. stimulateur cardiaque stimulator cardiac [med. stérilise (il ~) sterilizeze. étoile de mer steag steaguri. en état de choc Adev 11/11/07 starea. vitre teintée sticlă securit [f. stationnait staţionat. stimulaient stimulează (ei ~). dormante (eau ~) stânjenel. bouteille sticlă [geam].] sticle [butelii].]. charogne stârv [pop. contrôle.] statistician.][aero]. sec [aride] stewardesă [n. vers [lit. États-Unis Statele Unite ale Americii. stimule (je ~) stimuleze (ei să ~). étendard steaua stelele. steppe stereotip.n] [ţară] state [n.] stegar.f. stimulation stimulator cardiac [med.stare starea stării de urgenţă. astre. état [pays] Stat Major [mil] ). bouteille.pl. vitre. crédit. rayonnage stelar. Croix du Sud (la ~) [astron. contrôle [de soimême] stăpânit. stylistique stilou stilouri.m.f. station balnéaire staul [n. étable [n. contrôle [maîtrise] stăpânire de sine. stimulé stimulau. état (l'~) [condition] stării.] [ţări]. stylo stima. primer. éteignent (qu'ils ~) stingă (el să ~). étoile filante stea de mare. sténographie stepă. pierre tombale stelei. apprécier.].] statistică. état (de l'~) [condition] stat. éteignant stinge.]. statistique [n. stationnent staţionează (el ~). stimule (qu'il ~) stimulare. stationner staţiona (el ~). état stat (om de ~). embarrassant stânjenitor [fig. statisticien statuar. statue statuie statui.n. maîtrise de soi. stérilisé sterilizează (el ~).] [matière] sticlă colorată.m. stériliser sterilizat.].] sticlă sticle. porte-drapeau stejar [n.] [material]. statistique [adj. considération stimăcredit. tisonner stârv. dominer. gênant. emblème stenografie. éteindrait (il ~) stinge (aş ~). causer. stationnement staţiune.]. stimulent (ils ~) stimulează (el ~). ibex [méd. insistance stăruitor. chardonneret [zool. éteint (il ~) stinge (ar ~).]. estime. étendard stinge. domine (il ~) stăpâni.

embarrassent. fausser strâmba de râs. traverser. nappe. extinction stingheri. rayonnement strălucit (în mod ~). brillant. éteint (tu avais ~) stinseşi. radieux. serriez strângeau. éteint (ils avaient ~) stinseserăm. aïeux strâmt strâmţi strâmtă strâmte. brille (qu'il ~) străluceau (ei ~). feu arrière [auto] stop [semafor]. efforcer (s'~ de) străduţă. brillé (il avait ~) străluciseră. brille (il ~). rétrécir. stock stofă. tâcher [essayer].]. drôle de strat straturi. éteindrai (j'~) stinge (vom ~). serrer strâng (ei ~). luire. empêchait. mourant [fig. serrais (tu ~) strângeam (eu ~). serrez strângi. serre (qu'il ~) strângând. serrant strânge. éteindrez stinge (voi ~). resplendissant. chaussée. bizarre. éteignit (il ~) stinsei. rayonnait strălucească (el să ~).stinge (va ~). rayonnes (tu ~) străluci (el ~). éteindra stinge (vei ~). étrange. empêche (il ~) stingherit. parterre strateg. éteignions stingeaţi. éteindras stinge (veţi ~). serrent strâng (eu ~). éteignons stingem (să ~). estomac stomacul gol (pe ~). store vénitien.] stofă ecosez. franchi (~ les mers) străbun. éteindront stingea. éteint (nous avions ~) stinseserăţi. presse (je ~) stors. éteint (il avait ~) stinsesem (eu ~). éteigniez stingeau. éteignes (que tu ~) stins stinşi stinsă stinse. pile stoarce.] [constr.202 - . luisait. serrons strângeţi. gêner. étriqué strâmta. rayonné strălucire. brillait. travers (de ~) strâmba. gênent stinghereşte. essorer storc. serre (je ~) strângă (ei să ~). éteigniez (que vous ~) stingi. gênait stinghereau. embarrassait. serrent (qu'ils ~) strângă (el să ~).]. éteins (tu ~) stingi (să ~). éteignirent stinserăm. serraient strângem. éteignez stingeţi (să ~). rayonna strălucise. rayonnent (ils ~) străluceşte. gêne (il ~). étoffe à carreaux [textile] stolon stoloni. éteignait stingeai. lustre. rue sans issue stranietate.]. essorage stoc. éteindrons stinge (vor ~). éteint stinse (el ~). éclatant. étoffe [fig. étroit strâmt [haină]. couche.. pressé stoarcere. rétrécissement strâmtoare [geo. rue à sens unique stradă fără ieşire. ancêtre strădui (se ~). brillé. gênaient stingheresc (ei~). détroit strânge. inquiétant. empêchent. tordre de rire (se ~) strâmbătură. étrangeté straniu stranii stranie stranii. clause stivă. serrait strângeai. rayonner strălucea. rayonne (il ~) străluceşti. luit (il ~). stratège străbate străbat.]. étincelant strâmb. éteignais (tu ~) stingeam (eu ~). éteint (vous aviez ~) stinseseşi. route stradă cu sens unic. étranger străinătate (în ~). briller. sémaphore stor. reluire. étranger (à l'~) străluci. ruelle străin străini străină străine. luisit. strate. empêché. éteignions (que nous ~) stingeţi. écossais [textile] stofă în carouri [textil]. serrions strângeaţi. brillé (ils avaient ~) strălucit. éteignis (j'~) stinseră (ei ~). brillamment.]. embarrasser. étoffe stofă [fig. serrais (je ~) strângeam (noi ~). embarrassé. store ssstr str. empêchaient. franchir (~ les mers) străbătut (~ mările). jatte stradă.]. splendidement strălucitor strălucitoare. rapetisser. stolon stomac. rayonnaient strălucesc (ei ~). éclat [du soleil]. étrécir strâmtare. éteignis (tu ~) stingător de incendiu. gêné stipulare. rayonnant. ancêtre strămoşi. embarrassaient. assise [n. rue [abréviation cartographique] strachină [pop. brillent (ils ~). extincteur stingere. grimace strâmbătură de nemulţumire. serré. éteignais (j'~) stingeam (noi ~). éteignîmes stinserăţi. embarrasse (il ~). empêcher stingherea. jeun (à ~) stop [al unei maşini]. serres (tu ~) . éteignaient stingem. éteint (j'avais ~) stinseseră. appliquer (s'~). moue strâmbe (picioare ~). rue. brilla (il ~). borné. presser. éteignîtes stinsese. serre (il ~) strângea. parcourir străbate (~ mările). torses (jambes ~) strămoş. écrabouillé [col.

étreignit (il ~) strânge [acumula]. cri strigoi. éternuèrent strănutarăm. foule (il ~). serrer les rangs strângere. étudiais (j'~) studiat. étreignez strângi în braţe. étreigne (que j'~) strângă în braţe (el să ~). faufilait (il se) strecură (se ~). étreint (il ~) strânge în braţe (el ar ~).]. fouler.] strica de râs (se ~)[pop.] strânge în braţe. immémorial străveziu străvezie. avarier. abîmer.] studeniţă [bot. serras [n. arrosait. éternues (tu ~) străpunge. conformation structuralism. dégrader stric. altérer. gâter strica [altera]. dégât strictul necesar. éternuais (j'~) strănutând.] student studenţi studentă studente. étreignais (j'~) strângeam în braţe (noi ~). passoire strica. strip-tease strivi. étudiais (tu ~) studiam (eu ~).] strofă. serrai strânserăm. appel Adev 14/05/08 strigăt. structuralisme strugure struguri. serré strâns (în mod ~). étreignais (tu ~) strângeam în braţe (eu ~). peiorativ]. panne. serrer dans ses bras. faufila (il se ~) strecurătoare. éternuons ] strănutam (eu ~). accumulé. gâté [abîmer] stricat [alterat]. structure. éternue (j'~) strănuta. dommage.203 - . serrement de main. éternuais (tu ~) strănutai (eu ~). éternue strănută (el ~).] strung. crier à tue-tête striga din răsputeri. serré (j'avais ~) strânseseră.]. éternuait strănută (el ~). étreinte strângere de mână. éternua strănutai. serrâmes strânserăţi. cri. gâte (je ~) [abîmer] strica (se ~). amoncelé. étudier studia. faufiler (se ~). éternuent strănuta (el ~). amasser strânge mâna cuiva.] strică. corrompu [abîmé] stricat [alterat]. éternué strănutaţi. serre dans ses bras. gondoler (se ~)[fam. étreignent strâng în braţe (eu ~). défaillance. boyauter (se ~)[pop.]. transparent strecura (se ~). serré (nous avions ~) strânseserăţi. Arenaria ciliata [bot. éternuez strănuţi. écrasant [adj. serré (ils avaient ~) strânseserăm. raisin strugurii-ursului [pl. étreignait strângeai în braţe.]. éclaboussé structură. étreindra strânge în braţe (el ~). écrase (il ~) strivind. étudiait studiai (tu ~). héler striga cât îl ţin puterile. serré (tu avais ~) strânseşi. écrasé strivitor. Cerastium fontanum [bot. étreigne (qu'il ~) strângea în braţe. gâte [abîmer] strică (ei ~). étreigniez strângeau în braţe. entassé. éternuer strănut (eu ~). entasse. étreins (tu ~) strâns în braţe. diaphane. strict nécessaire (le ~) stridie stridii. tâcher [essayer] strop. collant [habits] strănut [n. giclait stropi. amassé. arroser stropi (a ~).] stricat. transpercer străpuns străpunşi. étudié . étreint strânse în braţe. détériorer. pourrir. serré (vous aviez ~) strânseseşi. huître striga. ramassé. éternuement strănuta. strophe strofoca (se ~) [pop. serra strânsei. étreindrait strâng în braţe (ei ~). revenant [n. écrasant strivit.] [bot. Arctostaphylos uva ursi [bot. crier à tue-tête striga în gura mare. arrosé. transpercé străvechi. amonceler. corrompre [abîmer] strica de râs (se ~). serrâtes strânsese. crier striga (pe cineva). vicier.]. étroitement strâns pe corp. clamer strigare strigări.]. gicler. étreins (j'~) strâng în braţe (eu să ~). étreignons strângeţi în braţe. éternuait strănută!. pourri. éternuas (tu ~) strănutăm. éternuai (j'~) strănutai (tu ~). strige strip-tease. écraser striveşte. serrer la main à qqn strânge rândurile. accumuler. serrage strângere (cordon de ~). gâtent [abîmer] stricăciune. éternuant strănutară. ramasser. étreignaient strângem în braţe. insinuer (s'~). tour [outillage] struţ. éclabousser stropit. goutte stropea. étudiant studia.]. éternue strănută (ei ~). éternuâmes strănutarăţi.strănse (el ~).m. serré (il avait ~) strânsesem (eu ~). autruche studeniţă [bot. étreignions strângeaţi în braţe. corrompu [alim.] struna-cocoşului [bot. étreindre strânge în braţe. Scleranthus uncinatus [bot. éternuâtes strănutat. giclé. serrage (cordon de ~) strângere [de mâini]. poignée de main strâns [acumulat] strânşi strânsă strânse (< strânge).

subjonctif subjuga.]. sujet [log. suc. éclaircir une sauce subţiat. substitution subsuoară. souterrain subterfugiu.]. étudiaient (ils ~) studiază (ei ~). faubourien [n. dru. souffris (je ~) suferind.] stupiditate. subir.] substantiv. soudé sudoare.].] subiectiv. schnouf [arg. suffire suficient [adv. fine [adj. échappatoire. stupéfaction stupefia. sous-entendu subjonctiv. Suède sssuf sufacoare.<SOUS-marin> sub cerul liber.] substantiv propriu [gram. nom propre [gram. tordu sucomba.] substituţie. souffrance suficient.] substanţă. soudeur sudul Franţei (din ~).]. subtilité. soudain subînţeles. sublime submarin. souffrirent suferişi. souffrent suferea. balourdise. amincir. souligner Adev 01/11/07 sublim. subsister sssuc suc.].] substantiv [gram. tourment. jonc stufos stufoasă. sous-chef subteran. roseau. substantif substantiv [abrev. essai stuf.] suburbie. banlieue. sujet [gram. périphérie subzista. nom commun substantiv propriu [abrev. souffrit suferii (eu ~). aisselle subşef. sottise stupoare. souffrant suferiră.] suburban [n. étique subţire. subordination subpământean [arh. souffert suferi din pricina. subi. soubrette subscripţie. suffisamment sufla. étudies studii aprofundate. stupéfaction sturion [zool. tordre le cou sucit. brusque. stupéfié. chnouf [arg.] [arg. étudions studiez. souffrait sufereau. pincer subţia un sos. succube sud. suave sssub sub.]. saper subordonare. assez.]. pâtir de suferit din pricina.]. éberlué. souffrait suferea. soufflais (je ~) suflă (ei ~). études approfondies studiile (abandona ~). discret. astucieux subtil (în mod ~). pétrifié [fig.] suficient (a fi ~). souffre (je ~) suferă. pétrifier [fig. subjuguer sublinia subliniază. subjectif subit subită. tacite. [n.] subiect [gram. soufflait suflat.] suburban. stupéfait. étudiez studiau. sueur. subterfuge. souffler suflam (eu ~). subitement. sous vide subdiviziune. mince. souder sudat. subdivision subiect. succès. études (abandonner ses ~) studio. suffisant (être ~).].] suci gâtul. au dessous de SUB. astuce subtitlu.studiaţi (voi ~). bêtise. SOUS. réussite succesiune. subtilement subtilitate. éberluer. succinct sucesiv. soufflez suflau.] stupefiat. souffraient sufereau. esturgeon [zool. soufflaient .]. fin [adj. subtil. faubourien [adj. étudient studiem. nom [gram. recours subtil. instantané. substituer substituibil. méduser stupefiant [n. souffraient suferi (el ~). remplaçable substitut. souterrain subretă. à la belle étoile sub vid.]. came [f.]. remplaçant [n. méridional sudură. soufflent sufla (el ~). sous-marin submina.] sssu suav. substance substanţial. [n.]. sous-titre subţia.]. transpiration sudor.204 - .<SUBmarin>. ineptie stupizenie.]. souffris (tu ~) suferit. stupeur. suffisant [adj. succession succint.p. stupéfier. étudie (j'~) studiezi. stupide. au-dessous. souscription substantiv.]. biais. menu [adj.m. stupidité. soudure suedez. suédois Suedia. suffocation suferi. matière. successif sucevean.] stupid. pâti de suferinţă. substantiel substitui. souffrir sufăr (eu ~). étude. bête [fig. succomber sucubus. faubourg. sous. =de la ville de Suceava [Md. jus succes.m. studio studiu studii. soufflé suflaţi (voi ~). touffu stup stupi. sud suda. médusé. sujet [n.] subiect [log. ruche stupefacţie.

monte (il ~). trousser sufler [teatru]. gravit (il ~) suim (ne ~). hoquet (tu as le ~) sughiţuri. soufre suliţă. hoquet (il a le ~) sughiţă (el ~) [perf. étouffement sufocat. étranglement sugrumase.]. soufflons suflând. support . retrousser. superficiel superficial [în mod ~]. monter. ennuyer supără.f. monté. sommairement sumar [adj]. étrangla suguşa (el ~) [reg. suppléant suplu. papier buvard sugativă (hârtie ~). froisser (se ~) [fig. souplesse supliciu.]. étrangler suguşând [reg. suffocant.f.m. étouffé sufocau. étranglé sugruma [emoţia]. javelin. suffoquer. irritant [adj. étranglement sui.]. grandangle [photo] superb.] super. somme sumbru. grimper. ennuie supăra (se ~). supplice supliment. suggère (il ~) sugerez. étranglé sugrumă (el ~). sonnent (qu'ils ~) sune (el să ~).*] sughiţa. fâché. suggérait sugerat.]. soufflant sufle (el să ~). supplémentairement supleţe. étranglait suguşa [reg. souffla suflăm. sonner suna (el ~). fâcheux. souple suport.suflă (el ~). gravissons suind. superstition superstiţios superstiţioasă. suggèrent sugerează (el ~). âme suflet rătăcitor. sucé sugera. hoquet (j'ai le ~) sughiţ [n. étrangla suguşă (el ~).pl. grimpait. étouffaient sufocă (ei ~). sonne (qu'il ~) sunet. nourrisson sugativă. remplaçant [n.]. sucer. grimpent (ils se ~).] sssup supă. souffle (je ~) sufla nasul (a-şi ~).*] sugruma. supermarché superstiţie. soupe supăra. suppléer suplinitor. hoquet (avoir le ~) sughiţa (el ~). tintement. subir sui (mă ~). souffles (tu ~) suflu (eu ~).] suflu. légèreté superfluu superflui superfluă superflue.]. sonnent sune (ei să ~). grimpe (il se ~).]. supériorité superlativ. buvard (papier ~) suge sug. haut. grimpé. s. montant. étouffent (ils ~) sufocă (el ~). importun. sombre suna. supplément suplini. montait suie (ei se ~). suggestion sughiţ (eu ~). ennui supărat. gravir.]. montent.] supermarket. sensas [fam.] superangular [foto]. superficiellement superficialitate. souffleur suflet. étranglé (il avait ~) sugrumat.n. étrangler sugruma (el ~). rouleau sulă [unealtă]. hoquet (il avait le ~) sughiţă (el ~). cortège sul. moucher (se ~) suflare. superbe superficial superficială.m. étreindre [supprimer] $$$ suguşare [reg. sonnait sunat. montons. étouffer sufoca (el ~). superlatif [n. montes suia (se ~).m. étranglé (il avait ~) suguşat [reg. gravissent suie (el se ~). suggéré sugerează (ei ~). fâché contre (être ~). étouffe (il ~) sufoci. superstitieux suplementar. étranglant suguşase [reg. sonnaient sună. hoquet [n. pique [n. grimpons. superflu superior superioară. souffle (qu'il ~) sufli. poinçon sulf. souffle (il ~) suflă (el ~) [perf. sommaire sumar (în mod ~). étranglant sugrumare. âme errante [n. javelot sumar.m. lance suliţă [atletism]. grimpant suit. souffle sufoca.]. son [mus. souffle sufleca.] supărare. monte (je ~). fâcher (se ~). supplémentaire suplementar (în mod ~). vouloir à (en ~) supărător.].]. grimpe (je me ~) sui (te ~). sommaire [adj. suggère (je ~) sugestie. offensé supărat pe (a fi ~). agile.]. supérieur superioritate.] sumă [n. montant [n. sonne (il ~) sună (ei ~). grimpes (tu te ~). suite. s. sonné sunau. suggérer sugera (el ~). hoquets [n. étranglait sugrumând. étouffait sufocant sufocantă. étouffes (tu ~) sssug sugar.205 - . téter supt. hoquet (il eut le ~) sughiţi (tu ~). étouffant sufocare.]. gravi suiţi (vă ~). grand-angulaire [photo]. grimpez suită suite.

subi. dérobant sustrăgându-se. supprima supune. dérobait (il ~) sustrăgea (se ~). écroule (il s'~) surpă (se ~) [perf.] [pop. dérober sustrag (ei ~). éboule. adviennent survine. obéissons supuneţi (vă ~). supporter suporta [pe cineva]. louche [fig. survivant suprem. surréalisme suprarealist.m.]. déconcerté. éliminer. SUR. dompter. dompté. surdoué suprafaţă. écroulait surpare. corpulent suprapune. sourire (de la Joconde) Adev 15/12/07 surd surzi surdă.]. interloquer. superposer suprapui. dérobé (il avait ~) sustrăseseră. interloqué surprinzător. ressortissant supura. écroulent surpă (se ~). distrayait de sustrăgeau. internaute [PC] surfer pe web. dérobe à (qu'il se ~) sustrage (el ~). obéissant [adj.] [supporter] suportabil. obéis (j'~) supun (se ~). suspendre suspendare. obéi supus [adj. advient sssus sus. contremaître supravieţui.suport (eu ~). distraire de sustrage de la (el ~). surprendre surprinde o conversaţie. écroulement surpat. intervenir survin.206 - . superpose (il ~) suprapunem. superposez suprapus. dérobé sustras de la. surréaliste suprastructură. supporté suportaţi. supportons suportând.] suspecta. vassal. superposa suprarealism. se conformer supui (te ~). supprimer. simplu]. souche [fig. oblitérer suprimare. supportes SUPRA. suranorak supradotat. levée. suppriment suprimă (el ~).] supus [n. méfiance. suspension suspensie [auto]. éboulé surpă (ei se ~). dérobant (se ~) sustrăgea. surface suprafaţă [luciu]. suspension suspicios. interdit [surpris]. se soumettre.] surveni. dérobait (il se ~) sustrăgea de la. superposant suprapune (el ~). surprendre une conversation surprins.] supra-hanorac. superpose (je ~) suprapună (el să ~). sésame suscita. soupçon suspin. sourit surâs surâsul. sous surveillance médicale Adev 11/11/07 supraveghetor. dérobaient (ils se ~) sustras. surpris. déconcertant. superficie supraponderal. haut sus (de ~). subir a se supune. superposé suprapuse (el ~).] suporta. sentir [fam. obéit supunea (se ~). supprimé suprimă (ei ~). distrait de (il ~) sustrage de la (se ~). susciter suspect suspecţi. source. chausson [alpin. ébouler surpa (se ~). suppression suprimat. supporte (il ~) suportă (el ~) [perf. suprême supremaţie. dérobé (ils avaient ~) . suspicion. advenir. supporte (je ~) suport pentru prosop [n. surmener surpa (a se ~). suppurant supurare. subi. subsister supravieţuitor.<SUPRArealism>. porte-serviettes [n. internaute surmena. s. surprenant sursă. supuraţie. dérobent à (ils se ~) sustragă (el să ~). obéis (tu ~) supun (mă ~). dérobe (qu'il ~) sustragă (el să se ~). suppuration sssur surâde. superpose (qu'il ~) suprapunând.<SURréalisme> supra-bocanc [alpin. écrouler (s'~) surpa (el se ~). veiller sub supraveghere medicală. supportant suporţi (tu ~).] supune (el se ~). obéissant [vb. haut (du ~) susan. obéissent supunându-se. obéissez supune (se ~ voinţei). sourd surfer [PC]. supportable suportat. méfiant suspiciune. supportent suportă (el ~). obéissance supus.]. subir.]. déconcerter. supprime (il ~) suprimă (el ~) [perf. superposent suprapun (eu ~).n.]. dérobe (il ~) sustrage de la. suprématie suprima. supportez suportă (ei ~). exterminer. plier (se ~ à la volonté de) supunere. distrait de sustrăsese. rescapé [n. obéissait supuneau (se ~). levée. dérobent (ils ~) sustrag de la (ei se ~). s. dérobaient (ils ~) sustrăgeau (se ~). supporta (il ~) suportăm.]. soupir sustrage. superstructure supraveghea.]. dérober à (se ~). dérobe à (il se ~) sustrăgând. obéissaient supunem (ne ~). suppurer supurant [med. suspecter suspenda. superposons suprapuneţi.]. éboula surprinde. obéir. superposes suprapun.

f.] [geo.m. col (le ~) [de montagne] şşşc şchiop. patron [modèle] şacal. şatenă. échecs şaibă. col [de montagne] [n. écolier şşşe şedere.sustragere.] [reg.m. seizième [1/16] şaisprezecelea (al ~). échecs (jouer aux ~) şah [căpetenie]. pl. à trompeur trompeur et demi şi mai ales. contremaître şef de sală [gastron. clocher [fig.]. col [géo. chaise longue. centième (le ~) sutien. rondelle. shah şah [jocul]. cloche (il y a qq chose qui ~) şchioapătă (el ~). cache-nez şale. cinglent (ils ~) şşşi şi. département Suceava [abréviation] svelt. rigole. carrément şemineu. Scheibe şaisprezece. septième (la ~) şaptelea (al ~).MM. études (abandonner ses ~) şcolar. murmure [vb. soutien-gorge suveică. pl.f. sg.]. m. assis ! [chien] şfichiui. murmurer. soutenu susur [n. six şasea (a ~). cloche (il ~) şchiopăta (el ~). boiter. selle (la ~) şaua [geo. chantage politique Antena 3 şantier.] şesime.] şef de echipă.]. véranda [d'une maison en bois] şaua. cheminée şenilă [mec.d. f. et şi [plus]. serpenteau şarpele şerpii. dix-sept şaptezeci. soixantaine şal. chaise-longue [f.]. servage şerpişor.]. soixante-dix şaretă.] şef de stat şefi de stat. serpent à sonnettes şarpe mic. col (le ~) [géo. suzeraineté.] şeptime [1/7]. souveraineté SV. charrette şarjă [industrie]. serviette [en papier] şes.a. froisser (se ~) şifona (se ~) [fig.] ş. sixième şasiu.]. châtain şatră [n. . chevalet şezlong [m. clochait (il ~) şchiopăta [fig. cadre [adm. séance plénière şef şefi. chef [gastron. chantier şapte. septante [rég.]. partisan susţine. cul. septième [1/7] şerb şerbi. fossé şantaj politic. clocher şchioapătă (ceva ~). froisser (se ~) [fig.207 - . selle şa [geo. champagne şansă. cingle (il ~) şfichiuie (ei ~). etc. aussi.].f.] şerbie. serf [n.]. şatene [păr]. seize şaisprezecea (a ~).a. châle.. şateni. subir susţinut. murmurait susură. charpente şarpe şerpi. soustraction susţinător.] şa [n. plaine şeşi (casă în ~) [reg. hasard.] şaua [n. sept şaptea (a ~).].. souverain suveranitate. nommément şi-a găsit naşul. colombage [archit. nuitée [séjour d’une nuit] şedinţă.] şezi! [câine].] . châssis şaten adj.] [geo. gazouillement [ruisseau] susura. chaloupe şampanie. chacal şah (juca ~). chef d’Etat Adev 15/12/07 şelau (pe ~).] şchiopătând.]. chenille [méc. serpenter şerpuit şerpuiţi şerpuită şerpuite. séance şedinţă în plen. école şcoală (se lăsa de ~) [fam]. tortueux şerveţel. chance şanţ. selle [abréviation cartog. notamment şifona (se ~). Suisse]. cingla şfichiuia. serpent şarpe (muşcătură de ~). cinglait şfichiuie. cingler şfichiui (el ~). itou [fam.] şezut. şa şei [pl. chef. gazouiller [ruisseau]. dos şezut [al unui scaun]. cent suta (a o ~). sixième şaselea (al ~). séjour şedere peste noapte. centième (la ~) sută la sută. à savoir. subi.]. seizième (le ~) şaisprezecime.m. fortune.]. col [de montagne] [abréviation cartog. monarque. seizième [1/16] şaizeci. serpent (le ~) şase. reins şalupă. ş. gazouille [ruisseau] susurând. leader. assise [d'une chaise] [n.] şablon şabloane. murmurant sută. cent pour cent sutălea (al o ~). mince şşşa Ş. navette suvenir.]. boiteux şchiopăta.] şi anume. etc. boitant şcoală şcoli. souvenir suveran. soixante şaizeci (vreo ~). seizième (la ~) şaisprezecea parte (a ~). sixième [1/6] şevalet. septième (le ~) şaptesprezece.MM]. serpent (morsure de ~) şarpe cu clopoţei. serpenteau şerpui. charge [industrie] şarpantă.

cordon.].] [tipogr.]. couenne şorţ.] şireată. chômage (être au ~) şomer. hésiter. essuie (j'~) ştergea. filer [fuir] şters [fugit]. ruse şiretlic. pot de vin [fig. irrésolu. roué.] şiret [adj. épongea (il ~) şterge un cuvânt.] şmirghel. essuies şters ştearsă şterşi.]. saura ştia. escalope şnur şnururi.]. choc. rail şindrilă. lézard şopron. heurte şofer.]. gratter. torcher şterge [linie].] şpicher. chuchotaient şoptesc (ei ~).] [typo] şperaclu. routier şofeur [arh.pop. savait .]. courrier Adev 11/04/08 ştampila. effacement ştersătură. cachet.] şoarece şoareci. faucon. chuchotent şoptesc (eu ~). éponger şterge cu buretele (el ~). chuchotez şoric. supercherie şmen [arg. finaud şiret [n. taïaut ! [chasse] şoaldină aurie [bot. vaciller şovăială. épousseter şters praful. colonne vertébrale [anat. rayé şterge cu buretele.]. rat şoc. sógor şoim şoimi. épreuves [pl. ternir şterge (o ~) [fugi]. chaland şliţ. rayer un mot şterge englezeşte (a o ~). chuchoter. pot de vin [fig. rusé. choque (il ~) [qqn. chuchotais (je ~) şopteau.] şopti. chômage şomaj (fi pe ~). safran [bot.]. şterse. heurter. éponge (il ~) şters cu buretele. beau-frère. fourberie. passe-partout şperţ [pop. choquer [quelqu'un] şocat. astuce şiroi. raturé. heurté şochează. filer à l'anglaise şterge la fund (se ~). chuchotais (tu ~) şopteam (eu ~). hanche şomaj.]. route şosetă şosete. latte şir. gratté. filé [fuit] şterse (o ~) [fuir].208 - . succession. épousseté ştergere. marelle şovăi. essuyons ştergeţi. souris şobolan. froisse (il se ~) şifonier. essuie-pieds ştergător (de picioare). chômeur şomer (fi ~). remise [bâtim. Veratrum album [bot. relais. laver. papier de verre şmirghelui. chausson şotron. fourbe. coup. couenne şoricel.] şireturi. rayer şters [linie]. cordon şşşo şo pe el! [vânătoare].]. fila [fuir] şterge [cu cârpa]. indécis şovăitor şovăitoare. chiffonné. essuyer. chuchoté şoptiţi. malin şmecher decât (fi mai ~).] ştergar [pop. chuchota (il ~) şoptii (eu ~).MM].] şogor [reg. rature. serviette ştergătoare. armoire şină [CFR]. chancelant şpalturi [pl. Stempel şteregoaie [bot. Sedum hispanicum [bot. chuchotons şoptind. chaussée. froissé şifonează (el se ~). chuchotes (tu ~) şopti (el ~).şifonat. sólyom şold şolduri. net (parler ~) şlep. clopin-clopant şopârlă. impact. saurait şti (va ~). speaker şpicheriţă. chauffeur [auto] şofer de camion. speakerine şşşt ştafetă ştafete ştafetei. effacement ştersătură [printr-o linie]. artifice. essuyé. moucher şterge praful. paillasson ştergător de parbriz. essuyez ştergi. braguette şmecher şmecheră. cachet de la poste ştampilat. hésitation. roué.] şoca. chuchotait şopteai. coup [fig. susurrer şoptea. hésitant. savoir şti (ar ~). file şira spinării [fam. sceller ştampila poştei.]. ruisseler şleau (vorbi pe ~).]. Rumex alpinus [bot. épongé şterse cu buretele (el ~). scellé ştampilă. effacer. habile. torcher (se ~) şterge nasul. chuchote (il ~) şopteşti. estafette. raturer şterg. malin que (être plus ~) şmecherie. chauffeur [auto] şofran [bot.]. lacet şiretenie. chaussette şoşon şoşoni. chuchotai (je ~) şoptim. chuchote (je ~) şopteşte. essuie-glace şterge. essuyait. bardeau şipcă şipci. papier émeri. chômage (être au ~) şontâc-şontâc. souris şorici de porc. combine [f. chuchotant şoptit. irrésolution şovăielnic. poncer au papier verre şniţel natur. échine.] şti. rayure [graphique] ştevia stânelor [bot. effaçait ştergem. terne şterge (~ culoarea). tablier şosea. chanceler [fig.

] şuruburi [n. chuchotons şuşotind.][şcolară].m. chuchotes (tu ~) şuşotim. sachant ştim. tabouret tacâm. tampon tampona.]. chuchotais (tu ~) şuşoteam (eu ~). talp taluz. blaguer tachinare. tendresse tandru. tábor Adev 05/12/07 tabără de vară.f.].] [zool. courant. tienne (la ~) tab [PC]. mystérieux. arcanes tainic tainică.] tafta.] talc.] tandreţe. tadorne [n.] tabără şcolară. colo [fam. taille talisman. taquinerie tachinerie.]. su (nous avions ~) ştiuserăţi. jambon. couvert tachina. porte-cigares tabără. sache (qu'il ~) ştii.f. sifflant şuieri. ébréché ştire ştiri. semelle. chuchotez şut. camp. tactique taifun. typhon taină taine. semelle (la ~) talpa piciorului. chuchotaient şuşotesc (ei ~). prostituée. coup de pied şuviţă de păr.]. talus tttam tambur [mec. chuchotait şuşoteai. don [talent] talentat.n. tabulateur [PC] tabacheră. char [mil. sommaire tablă de şah. Belone belone ştiucă [zool.f. Schraube şurubelniţă [n. sais (tu ~) ştii (să ~). tableau taburet.] şşşu şuco (priză ~). sifflent şuierând.][bot. chuchoter şuşotea.]. chuchote (il ~) şuşoteşti. saches (que tu ~).][zool.] talpă [de pantof] tălpi. talon talpa [de pantof] tălpile. science ştirbi (a ~). tes tale (ale ~). plante du pied talpa ursului [bot. chuchotant şuşotit. savent. siffler şuier (eu ~). nouvelle (de la ~) ştiuca-de-mare [n. tee-shirt T-shirts [neo. siffla (il ~). secret Tadorna sp. chuchoté şuşotiţi.].m. tacitement tact. table de matières.209 - . tagète [n. tambour tam nisam. corde ştrengar. à propos des bottes tamil. sais ştiuse.]. nouvelle (la ~) ştirea (fără ~ cuiva). insu (à l'~ de quelqu'un) ştirii. su ştiinţă. su (j'avais ~) ştiuseră. sacrement.n. accrocher. mystère.].] [zool. su (ils avaient ~) ştiuserăm. sifflement şuncă. gruyère ttta T-shirt [neo. tacite tacit (în mod ~). chuchotais (je ~) şuşoteau.m.sg. tendre [affectif] tangent. ébrécher ştirbit. tee-shirts ta. tamponner tamponare. sait ştie (ei să ~). sachez ştiu. su (il avait ~) ştiusem. sonka şurub [n.].. sachent (qu'ils ~) ştie (să ~).].ştie. putain ştoarfă [pop.] şuşoti.pl. officier tablă.] ştiuca-de-mare [n. Heracleum palmatum [bot. doué talie.] [zool. art. anti-électrocution (prise ~) şuiera. secret taine.] tahometru [auto]. siffle (je ~) şuieră. tamponnement tanc [mil. ton ta (a ~). pétasse ştreang ştreanguri. savons ştiţi. savez ştiţi (să ~).f. nouvelle [n. tiennes (les ~) talent. tôle tablă [de metal] table.] tablă de materii. tournevis [n. tablette tablou tablouri.m.f. fer-blanc tablă [f. chuchotent şuşotesc (eu ~). taquinerie tacit. crépi [n. escabeau.f.].] ştire bombă (fi o ~). ştiinţe. vague [n.f. colonie de vacances tablagiu [iron. chuchote (je ~) şuşoteşte.]. flux şvaiţer. su (vous aviez ~) ştiuseşi. tamoul tampon. tachymètre [auto] taior. siffle (il ~) şuieră (ei ~). échiquier tabletă. talc tale.]. tableau noir [m. brochet [zool. sphyrène [n. taffetas Tagetes erecta. su (tu avais ~) ştiut. mèche şuvoi. Une (être à la ~) ştirea.] ştoarfă.sg.]. tangent . pute. porte-bonheur talon. siffles şuierătură. vis [n. tact tactică. sache (que tu ~) ştiind. table. talent. coquin ştucatură [n. tailleur tttal talaz.

tu (il s'est ~) tăcut (noi am ~). fort [adj. taxé taxator. tasse (il se ~) [terrain] taseze (să se ~) [tehn. taxe à la valeur ajoutée. taisons (nous nous ~) tăceţi. tassant (se ~) [terrain] tasează (se ~) [tehn. clavier. tapage tapet. selle (la ~) tarniţă [pop. dure tare de ureche. niaient tăgăduiesc (ei ~).] tarod [tehn. coupais (tu ~) tăiam (eu ~). nier. tasse (qu'il se ~) [terrain] tastatură. tais-toi ! taci! pliscul! [pop]. plafond tavă. tassé [terrain] tasându-se. boucle-la !. plateau taxa (a ~). papa tata-mare. tâtonnais (je ~) tatonat.]. taisent (ils se ~) tac (eu ~).]. silencieuse tăcute (pe ~). tus (ils se sont ~) tăcut (el a ~). receveur taxând. gueule (ta~) !. tapisser tare. tartre tasa [tehn. tassait (il se ~) [terrain] tasat. tâtonnant tatonează (el ~). taxonomie tttă tăbăcărie. grand-papa tată. tâtonne (je ~) tau (eu ~) [reg. taisais (je me ~) tăcem. Tastatur tastă [PC]. nies (tu ~) tăgăduii. coupé (tu avais ~) tăiaşi. selle [géo. tu (nous nous sommes ~) tăcut [vb. Taureau [zodiac] tavan. niez tăi. taxer.]. taxi taximetru. tu (il s'était ~) tăcusem (eu ~). silence !. tu (je me suis ~) tăcut (aţi ~). nia tăgăduia.]. tâter le terrain tatonam (eu ~). nias tăgăduit. touche [PC]. Taste tata. barrer.] [pop.] tartă cu cremă. coupé (ils avaient ~) tăiaserăm. tannerie tăbăci. taire (se ~) tac (ei ~).] [geo. tannage tăbăcit. imposé. tarif tarniţa [geo. coupé (j'avais ~) tăiaseră. taxe taxă pe valoarea adăugată. tu (vous vous êtes ~) tăcut (au ~). tait (il se ~) taci. taxon taxonomic. père tati. papier peint. taisait (il se ~) tăcea (va ~). tangible tapaj. nie (je ~) tăgăduieşte. tais (tu te ~) taci!. papa tatona. tairait tăcea (el ~). coupé (il avait ~) tăiasem. coupait tăiai (eu ~). silencieusement tăciune. couper tai (eu ~). niant tăgăduire. tâtonné tatonând. taxe (qu'il ~) taxă. tagad tăgădui (el ~). taxant. négation tăgăduişi. silence tăcere (în ~). coupions tăiase in. silencieux tăcut (ai ~). tanné tăcea. taira tăceai. taxonomique taxonomie. nions tăgăduind. taisais (tu te ~) tăceam (eu ~). taraud [techn.]. coupes (tu ~) tăia (el ~). tu (je m'étais ~) tăcuseşi. tanner tăbăcire.]. taureau Taur [zodiac]. tarte à la crème tartru. silence (garder le ~) tăcută. niait tăgăduiau. tasser [la terre] tasa (el se ~) [tehn. taisez (vous vous ~) tăcuse. tais (je me ~) tace. taxe (il ~) taxeze (el ~). taximètre taximetrist. braise tăgădui. ferme-la !.tangibil. tu [se taire] tăcere. dur d'oreille tarhon. nient tăgăduiesc (eu ~).].]. tu (tu t'es ~) tăcut (am ~). imposant taxează (ei ~).]. tâtonner tatona (el ~). nié tăgăduiţi (voi ~). coupas (tu ~) . coupé (vous aviez ~) tăiaseşi. estragon tarif. tu. taxent taxează (el ~). père tatăl. TVA taxi. coupé (nous avions ~) tăiaserăţi. tâtonne (il ~) tatonez. tu (tu t'étais ~) tăcut. coupais (je ~) tăiam (noi ~). silencieusement tăcerea (păstra ~). niai tăgăduim. tais-toi ! tăcând. coupai (je ~) tăiai. dur.210 - . tiens (les ~) tăia. tenture tapisa tapisez. chauffeur de taxi Adev 16/05/08 taxon. coupe (je ~) taur tauri. nie (il ~) tăgăduieşti. imposer taxat. coupe (je ~) tai (tu ~). tes tăi (ai ~). tâtonnait (il ~) tatona terenul.]. taisant tăcea (ar ~).

sens [n.] tăuri. négociaient târguiesc (ei ~). négocient târguieşte (se ~). négocie (il ~) târguim (ne ~).m.]. languissait tânjească (să ~). coupe (qu'il ~) tăiem.] tărie.f. dandinant tângui (se ~).].]. crainte. pic [outil] târnaţ [n. négocié (ils avaient ~) târguit. recelaient tăinuiesc (eu ~). jeune fille.].] te duci. brigand tâlhărie. incisif. fourreau (d'épée) teafăr. négociez târguială [fam.m. tó tăul. technique (la ~) tehnică [n. jeune homme. tîmplar. pl tei. menuiserie tânăr tineri. lac (le ~ alpin) tăurile. négocia târguiau (se ~). lac (alpin). son [alim. tilleul . dandiner tândălind. pute. ébéniste tâmplărie.tăiat tăiaţi tăiată. coupons (nous ~) tăind. gaine. rogner tăiat din.f. couper à la scie tăia de pe listă. te [pron A. fourreau (du ~) tehnic. recelé tăinuitor (de lucruri furate). târguri. négociation târnăcop. idiotie tâmpit tâmpită.] [bot. tas (du ~) teatral teatrali teatrală.f. semelle (de la ~) tălmaci [sg. rayer de la liste tăia din. coupant tăia în două. pioche. coupure d'électricité tăietură. coupant tăiş. t' [pron. ton tău (al ~). indemne. théâtrologie teatru. sain et sauf teamă. coupa (il ~) taie (el să ~).] [reg. solidité. négocié târguiţi (vă ~). langui tânjitor.]. pétasse.][arh. Ts. encens tămâios. pile teanc (de hârtii).. n. A] te-. guérir tămăduire. coupe [résultat d'une coupure] tăiere (~ de copaci). fourreau teacă (de sabie). gaine (de la ~) tecii [G. recèle (il ~) tăinuieşti. languir tânjea. technique [n. tolmács tămădui.] tânguire. receler tăinui (el ~). taille. femme (jeune ~) tândăli.] [bot. couper en tranches tăia cu ferestrăul.] târguieli [negocieri].211 - . technicien tei. tranchant tălpii [de pantof]. recela tăinuia. marché. tard (au plus ~) TBC. coupiez tăiau. brigandage tâmpenie.f. receleur tăios. solidement tău. T'… <il T'a filmé> te-[pron A. tas [n.]. prostituée târg s. recelant tăinuit. putain. foire târg [oraş]. liasse teanc teancuri. coupure tăinui. nostalgique târfă. lacs (les ~ alpins) tăvalgă [n. théâtre teatru de marionete. couper en deux tăia felii. vigueur. tien (le ~) tău [n. incision. homme (jeune ~) tânără [n.] teafăr şi nevătămat.] tăiere a curentului.]. tas (le ~) teancului. coupé tăiaţi. coupaient taie (ei ~). lamenter tânguieli [pl. A] TE-… <el TE-a filmat>. muscat tăraţă tărâţe [pl.]. guignol tecii [G. rogne tăiere. rouleau tttâ tâlc tâlcuri.] tehnician. puissance tărie (cu ~).n. bourg târgui (se ~).n.sg. con [fig.] te [pron A. coupez tăiaţi (voi ~) [imperf. négociant [vb. menuisier tâmplar de mobilă fină. négocier târgui (el se ~). coupe [forest. vas te rog. imbécile. traducteur. recèles (tu ~) tăinuind. robustesse.] [vulg. négocions târguind. coupent taie (el ~). te [pron A. sauf [adj. Spiraea ulmaria. recèle (je ~) tăinuieşte. plaintif tânji (după).f. appréhension.m. porche târziu (cel mai ~).] conne. véranda [d'une maison en bois] târnaţ [pop. lamentation tânguitor.] tălmaci. guérison tămăduit.] târguiseră (se ~). t' [pron.] tehnici. guéri tămâie. coupe (il ~) tăie (el ~). tordre de rire (se ~) tăvălug.]. s'il te plaît teacă teci.]. jeune tânăr [n.] [signification] tâlhar. rogné taie din. peur teanc.] tăvăli de râs. spirée [n. sot sotte tâmplar.]. phtisie ttte te. technique tehnica tehnicile.]. jérémiades [pl. théâtral teatrologie. pl. recelait tăinuiau. languisse tânjit.] teancul.

télé [n. devoir [n. journal télévisé telekinezie. télégraphie telegramă. peur (j'avais ~) temeam (ne ~). câble [message]. imbécile. téléphoner telefonic. télescoper (se ~) telescopic. téméraire temeritate. redoutable temut (m-am ~). téléspectateur telecomandă telecomenzi. con [fig.]. peur (nous avions eu ~) temuseră (se ~).] tendinţă literară. teinte [n.]. tension artérielle tenta.] [vulg. craignez temeţi (nu vă ~)!. téléphérique telefoane celulare. théoriquement teoretician.] tenuri. tenté tentaţie. télépathique telepatie. craignit temui. tentant tentat. théorique teoretic. télé [n. sujet [n. peur (tu as eu ~) temut (v-aţi ~). télescopique telespectator. tenace tenacitate. peur (nous avons ~) teamă (ne era ~). redouter teme (se va ~). tentative tentă tente. tentation tentativă.n. télémètre teleobiectiv. peur (ils avaient ~) teamă (mi-e ~). courant littéraire tenebre. crains. coup de téléphone (donner un~) telefon celular.tttel Tele 7 ABC. craignis temuse (se ~). coup de fil (donner un ~) telefon (da un ~). imbécillité teme.] tenebros tenebroasă. téléphone cellulaire. peur (nous avions ~) teamă (ţi-e ~). peur (il avait ~) teamă (le e ~). peur (n'aie pas ~) ! teme (s-ar ~). tennis tensiune arterială. peur (j'avais eu ~) temusem (ne ~). témérité temeteu [reg. peur (vous aviez ~) tem. téléologique teleologie. ténèbres [pl. peur (ils ont ~) teamă (le era ~). courant [n. téléphonique telefonie. teint [n. télévision par câble televizor. peur (nous avions ~) temeaţi (vă ~). cimetière. base temenea temenele. peur (j'ai ~) tem (se ~). téléspectateur televiziune. =chaîne TV privée roumaine teleast. peur (il a ~) teamă (îi era ~).f. sot tembelism. geôlier temniţă. adoucir. peur (ils ont eu ~) temut (te-ai ~). courbette temerar.] teoremă. sombre tenis. craindrait teme (se ~). peur (nous avons ~) temeţi.]. télégramme telejurnal. télévision televiziunea prin cablu. peur (tu avais eu ~) temut.m. telefon mobil. peur (j'ai eu ~) temut (ne-am ~). modérer temperatură. courage.].]. craindra temea (se ~). téléphonie telegrafia.] tenace. peur (ils ont ~) teme (el se ~). peur (vous avez ~) teamă (vă era ~). télécommande teleferic.212 - .f. craindre le pire temeinic. peur (tu avais ~) teamă (vă e ~). appréhender. geôle temniţă [pop. craignent tem (mă ~). Transilv. tenter tentant. peur (vous aviez ~) temeau (se ~). craint (il ~) temându-se. peur (j'ai ~) teamă (mi-era ~). prison tempera. télescope telescopa. température temporar. théorème teoretic. audacieux. téléphones cellulaires telefon. craignant teme (nu te ~)!. fondement.f. crains temi (te ~).m. peur (nous avons eu ~) temut (s-a ~). craignons temem (ne ~). ténébreux. peur (n'ayez pas ~) ! temeţi (vă ~). temető temnicer. peur (tu as ~) teamă (ţi-era ~). provisoire ttten ten [n.].]. peur (vous avez eu ~) teme de ce e mai rău (se ~). téléviseur. craindre teamă (îi e ~). téléologie telepatic. peur (ayant ~). peur (il avait ~) temeai (te ~). solidement temelie. théoricien . peur (tu as ~) temu. peur (il a ~). télékinésie telemetrie. téléobjectif teleologic. télégraphique telegrafie.]. approfondi temeinic [adv. peur (ils avaient ~) temem. télémétrie telemetru.][l'appareil] tttem temă teme. peur (ils avaient eu ~) temuseşi (te ~). telefoane mobile. ténacité tendinţă. peur (tu avais ~) temeam (mă ~). peur (j'avais ~) teamă (ne e ~). peur (il avait eu ~) temusem (mă ~). télégraphier telegrafic. télépathie telescop telescoape. crétin [fig. thème tembel tembelă. craint temut (de ~). peur (vous avez ~) temi. peur (il a eu ~) temut (s-au ~). téléphone telefon (da ~). portable [téléphone] telefona.

] teşi. timidité timiditate (cu ~).] termen colocvial [abrev.]. : Territoires Français d’Outremer teritoriu. temps timp (în acelaşi ~). thésauriser teză. [offic. termine (que je ~) termina (el ~). [Bib. tôlier tttip tip. testicules. textuellement textualism. moule tipă. terminées terminaţi. textualiste tezaur. timoré timp. thermostat terne. poêle à queue [n. multiplier tipăresc (ei ~). mijoter [fig. saloperie [arg. vilain. terrasse teren. temps à autre (de ~) timp liber.]. tige [métal]. tiers [mus. tertiaire testa [pop. terminerai (je ~) terminat terminaţi terminată terminate.] termen demodat [abrev. porche tineret. tixina tijă.213 - . terminaison termometru. terminait termina (va ~). repos. terroriser terţă.] [vulg. trésor tezauriza tezaurizez. timbre timbru poştal. thermique termina. tester [vérifier] testat pop. thèse Tg. pendant. comble [adj. terme termen biblic [abrev. mec. terne teroare. tympan (à la ~) timpul (cu ~). thermomètre termos. textile textual.] ticlui. infamie. =de la ville de Timisoara [Bt] timonier [mar.] tifon [med.] ticluieşte.] tipări. affranchir timbru. Ville de… [abréviation cartographique] ttti ticălos.] termic.] ticăloşie. termines (que tu ~) terminaţie. terminer termin (eu ~). appuie-tête teveu [pop. durant. temps (en même ~). achever. couilles [vulg. longue (à la ~) timpul (în ~). fer-blanc tinichigerie. ferblanterie tinichigiu. téléviseur text.] tinichele. terrain. thermal termen.]. aplati tetieră [auto]. [demod. calme. fois (à la ~) timp ce (în ~). fini. pendant timp de expunere [foto].] terţă persoană (o ~). impression. littéral textual (în mod ~). terminaient termină. textuel. longueur (à ~ de) timpuriu. délai. testé [vérifié] testicule. imprime (il ~) tipăreşti. timonier timorat. imprimez .]. hâtif tindă.]. terminé terminate. terreur terorism.] terestru. terrorisme terorist. con [fig.].] termen oficial [abrev. timbre-poste timid timizi timidă timide.M. type [individu] tipar. terminez terminau. termine (qu'il ~) termini. textualisme textualist. tierce terţă [mus. durant. terriblement teritoriile franceze de peste mări.]. texte textil.] termen livresc [abrev. achèves. finir. terrestre teribil.] tigaie [n. achevé. imprimons tipărit. imprimer.]. paix. coquin.]. jeunesse tinereţii veşnice (fântâna ~).]. Bourg de… [abréviation cartographique] Tg. timide timiditate.] Tico ®[n. type tip [individ]. tierce personne (une ~) terţiar.f. thermos termostat. T. mijote (il ~) [fig. mettre fin.m. territoire termal.] tigrat. finis (tu ~).O. = voiture Daewoo fabriquée en Roumanie ticsit.f.m. [liv.f. théorie teracotă.teorie.]. pendant timpul (în tot ~).] tigăi. imprimé tipăriţi. impriment (ils ~) tipăresc (eu ~). terroriste teroriza. jeunesse tinereţe. [col. termine (il ~) terminăm. achèvent termină (ei ~). gaze [méd. aplatir teşit. terminera termina (voi ~). terminons termine (el să ~). terminent termină (el ~). termine (je ~) termin (să ~). jouvence (fontaine de ~) tinichea [n. imprimes (tu ~) tipărim. imprime (j'~) tipăreşte. tigré tigroaică. timidement timişorean. clos [n.]. termines termini (să ~). tigre tihnă. temps d'exposition [photo] timp în timp (din ~). tige tttim timbra. loisir timpan [anat.]. gonzesse [fam. sol teren împrejmuit. tandis que timp de. terrible teribil de. terre cuite terasă. tigresse tigru.

département de Tulcea [abréviation] TM. tyrannie tiraniza. tir à l'arc tiradă. tonique tonic [n.]. tonneau [aéro.f.C. étui (de revolver) toc (de scris). dictature.] [poet. tonalité tonă. coup de tête. justement tocmeală. vautrer tolănit. Torah torent torenţi.]. tonnage tonalitate. rémouleur tocmai. bachoter tocilă. fam. crétin [fig. MM]. stylo toc pentru ochelari. porter un toast tobă. tolérable tolerant.] tonsură.] [méd.pl.m.]. tolèrent tolerează (el ~). tirage [publ.] tonifica. typographie tttir tir. tomographie ttton ton. thon [poisson] tonaj. toboggan tttoc toc [cutie] tocuri. prélasse tolăni. torride Torino.]. toléré (il avait ~) tolerat. titulaire Tiţian.]. automnal tomografie.].] tipic. aiguiseur tocilar. refonte [n. plume.] tobă de carte. tirade tiraj [publ.]. tonifie (il ~) tonificat. sot. imprimeur. Titien TL.] topit [n.f. hacher tocană [reg. tirant [n. topographie topologie. toponymie topor. étui toc (de revolver). crétin [fig. tonique [n. moulent [mouler] toartă.] topografic. tolérait (il ~) tolerase (el ~). gonzesse [fam. automne Adev 08/01/08 toană [pl. porte-plume.] tonus.] tttor Tora. Viola biflora [bot.] tolera. tolère (qu'il ~) tolerezi. file (il ~) toarnă (în formă). torrent torenţial torenţială.] toluen. Turin tornadă.214 - . fondre topea. typographe tipografie. tolère (je ~) tolereze (el să ~). toast toasta. tolérant toleranţă. hachoir tocătură (de carne). tonus tttop topaz.]. tir de D. tyranniser tirant [n. toléré tolerează (ei ~). impression tipesă [fam. tome tomată tomate. tolérance tolomac [pop] tolomacă. calé [col. toge tttol tolăneşte (se ~).] ton [peşte]. tornade . polenta tocat (mărunt). tonifier tonifică. topaze topi. ton [n. bûcher [verbe.]. tolérer tolera (el ~). topographique topografie. filer [vb.m. étui toc (de pantof). tolères (tu ~) tolerabil. titre titlu de proprietate. toponyme toponimie. prélassé tolbă (~ cu săggeţi) [n. cognée [f. typique tipic (în mod ~). tombereau tomnatec [pop.] tobogan. typiquement tipograf. automnal tomnatic. hachis toci (~ o lecţie) [fam. topologie toponim. étui à lunettes toca. toilette toaletă [WC]. toluène tttom tom tomuri. tomate tomberon. carquois [n.] [bot.] toarce (el ~). marchandage togă.].] tiranie. tonifié tonou [aero.]. tir cu arcul. cabinet [WC].tipărire. tocade toarce. fond (il ~) topit. toquade toane [pl. hache toporaşi galbeni [pl.f.]. torrentielle (pluie ~) torid. moule [vb. titre de propriété titular. tonne [mesure] tonic. anse toast. tolère (il ~) tolerez. débonnaire. tonsure tont. toilettes [n. département de Timis [abréviation] ttto toaletă.] toamnă toamna.A. tambour tobă (de fanfară).] [med. caisse [mus. prélasser. torrentiel torenţială (ploaie ~). fondu topire [n. tire-bouchon titirez. fondent topeşte. fondais topesc.f.] toci [pentru examen]. piocheur. tir tir al antiaerienei.]. talon toc (pentru ochelari). imprimerie. refonte [n.].] tirbuşon tirbuşoane.f. haché tocător.]. toupie titlu.

filé tors [n. péter [vulg. traction tradiţie. torpille torpilor. torpillait torpilă (el ~). déduire. tirer les conséquences trage un pui de somn. traducteur traducere traduceri. passer l'aspirateur trage o bătaie soră cu moartea. tracassait tracasat [neo.]. rater [cible] trage pe lângă (el ~). sommeiller trage o scatoalcă.]. boîte à gants [auto] torpila. tiré (il avait ~) trăsesem (eu ~). égal (cela m'est ~) totuşi. buissonnière (faire l'école ~) trage chiulul [pop. pourtant tov.]. Trans].]. déduis (tu ~) trage o concluzie. tirer trag (ei ~). tiré (vous aviez ~) trăseseşi. tirai (je ~) trăsese (el ~). tirer les conséquences trage un cot. traditionnel traducător traducători. torsion tort torturi. boule de commande [PC] tractor. tirerait trage (va ~).] trăgaci. photographié trage chiului de la şcoală. Trans. colporter [com. tirâmes (nous ~) traserăţi. torpeur toropit de somn toropită de somn. ratai [cible] trăsese pe lângă. déduisez tras concluzia. tradition tradiţional.]. ratant [cible] trage un pârţ [vulg. traduction trafica. cigare tracasa [neo. amaigri trase (el ~). aussi tot atât cât. interprète [traducteur]. rate (il ~) [cible] tras pe lângă.). camarade. torpillé torpilau. Tout est bien qui finit bien Adev 13/01/08 totuna (mi-e ~). torpillaient torpilează.215 - . torturer tortură. tireur. faire feu trage cu aspiratorul. copine. torse [n. compagne tovărăşie. photographier tras în chip [reg. tiré (nous avions ~) trăseserăţi. tire (il ~) trage (el ar ~). tirailleur tragere. tirez tragi. tout terrain tot-teren [auto]. souffleter trage un şut. torpilla torpilat. tirage tragere cu arcul. ainsi. tirerais (je ~) trage (el ~). tire (qu'il ~) tragem.toropeală. mettre de l'eau courante trage [cu o armă]. tirâtes trăsei (eu ~).] traficant. tabasser de coups trage-n chip [reg. intégrité. jamais (à ~) Totul e bine când se termină cu bine. raté [cible] trase pe lângă (el~). tirera (il ~) tragă (ei să ~). tirent (qu'ils ~) tragă (el să ~). tirant trage apă curentă.][arg. torpille (il ~) torpilează (ei ~). rata (il ~) [cible] trăsei pe lângă. tirent trag (eu ~). contrebandier trage. tirons trageţi. ratais (je ~) [cible] trăgând pe lângă.. autant tot teren. gâchette trăgător [mil. compagnie toxic. gâteau tortura. torpilleur torpoare [neo. jamais (à tout ~). cependant. tiré (tu avais ~) trăseşi. torture torţă torţe. surprendre une conversation trage un vânt. somnolent torpedou [auto]. torpeur tors torşi toarsă toarse. totalité totdeauna.]. ratait (il ~) [cible] trăgeam pe lângă (eu ~). totalement totalitate. total total [adv. camarade [abréviation] tovarăş. déduis (je ~) tragem concluzia. tira (il ~) traserăm. coutume. supplice. tiré (j'avais ~) trăseseră.] trage ponoasele (pop. tracteur tracţiune. déduisent. tracassent tracasează (el ~). tracassant tracasează (ei ~). donner un coup de pied trage în toate părţile. tiré (ils avaient ~) trăseserăm. torpillent torpilă. toutefois. toujours totdeauna (pentru ~).m. tracassé tracasând [PC]. écoutes (être aux ~). compagnon tovarăşă.]. torche tot toţi toată toate. tires (tu ~) tras traşi trasă.m. tiré. induire trag concluzia.]. tintinnabuler trage concluzia. tracasse (il ~) trackball [PC].] trage (clopotele). tir à l'arc . vesser [vulg. tirailler [fusil] trage cu urechea. tout-terrain total totali totală totale.]. toxique tttr trabuc [nn. raté (il avait ~) [cible] trăgea pe lângă. torpiller torpila (el ~). copain. tout tous toute toutes tot aşa.] trage vânturi. sécher [une classe etc. déduit tragi concluzia. tiras (tu ~) trăgând. tracasser tracasa (el ~). déduisons trageţi concluzia.]. complètement. tire (je ~) trage (aş ~). néanmoins. péter [vulg. tirer une conclusion trage consecinţele. quand même. coup de coude (donner un ~) trage pe lângă.] torsiune.

tragere (cu puşca). tir tragere la sorţi. tirage au sort trainic. solide tras de păr. tiré par les cheveux trădare. trahison trădător. traître trăi. vivre trăi (ar ~). vivrait trăi (el ~). vécut (il ~) trăi (va ~). vivra trăia. vivait trăiai. vivais trăiam. vivais trăiască (să ~). vive trăiau. vivaient trăiesc (ei ~). vivent trăiesc (eu ~). vis (je ~) trăieşte. vit trăieşti. vis (tu ~) trăim. vivons trăind. vivant trăit. vécu trăiţi. vivez trâmbiţă. clairon trâmbiţa [vb.]. claironner trâmbiţă (el ~). claironna trâmbiţat. claironné trâmbiţează (el ~). claironne (il ~) trâmbiţeze (să ~). claironne (qu'il ~) trambulină. tremplin tramvai tramvaie. tramway, tram trăncăni. jaser, jaspiner, caqueter, jacasser, bavarder, papoter trăncănea. jacassait trăncăneală. bavardage, papotage trăncăneşte. jase (il ~), bavarde, papote, caquète, jacasse (il ~) trăncănind. jacassant trăncănit. jacassé, jasé trandafir. rose trandafiriu. rose [adj.] trandafirul. la rose trândav. fainéant trândăvie. fainéantise tranpirat. transpiré transfoca [foto & film]. zoomer, zoom (faire un ~) transfocator. zoom transforma. convertir, transformer transform (eu ~). transforme (je ~) transformă. transforme (il ~) transformă (ei ~). transforment (ils ~) transforma (el ~). transformait transformă (el ~). transforma transformabil. transformable transformare. transformation transformat. transformé transformau. transformaient transformator transformatoare. transformateur transilvan, transilvănean. =de la région de Transylvanie Transilvania. Transylvanie translator translatori. traducteur transmis. transmis

transmisibil. transmissible transmisie, transmisiune. transmission transmite. transmettre transmit (ei ~). transmettent transmit (eu ~). transmets (je ~) transmită (el să ~). transmette (qu'il ~) transmite. transmet transmitem. transmettons transmiteţi. transmettez transmiţi. transmets (tu ~) transparent transparentă. transparent transparenţă. transparence transpira. suer, transpirer transpir. transpire (je ~) transpira (el ~). transpirait transpiraţi (voi ~). transpirez transpiră (ei ~). transpirent transpiră (el ~). transpire (il ~) transpirăm. transpirons transpiri. transpires transpiraţie. sueur, transpiration transport transporturi. charge [n.], transport transporta. porter [transporter], transporter transportat. porté [transporté], transporté transportă (ei ~). transportent transportă (el ~). transporte (il ~) transportând. transportant transportabil. transportable transpune. transposer transpune în practică. mettre en pratique transpunere. transposition transtextualitate. transtextualité transversal transversali. transversal tranziţie. transition trapă. trappe trasa. tracer traseu. parcours trata [subiect]. porter sur [concerner] tratament. cure Tratatul de la Lisabona. Traité de Lisbonne Adev 10/02/08 tratative [pl.]. pourparlers [pl.] traversa. croiser, traverser traversare. traversée travesti. travestir, déguiser trăsnet trăsnete. foudre trăsurică. charrette trăznit [adj]. étourdi [adj.] trânti (~ o uşă). claquer (~ une porte) trântească (el să ~ uşa). claque (qu'il ~ une porte) trântesc (~ uşa). claquent (ils ~ une porte) trânteşte (~ o uşă). claque (il ~ une porte) trânti (el ~ uşa). claqua (il ~ une porte) trânti (el ~). claqua (il ~) trântind (~ uşa). claquant (~ la porte) trântit (~ uşa). claqué (~ une porte) trânti la pământ. terrasser trântit la pământ. terrassé trânti la un examen. recaler trântit [examen]. collé [examen] trânti uşa în nas. fermer la porte au nez trânti uşa în nas [+G.]. fermer la porte au nez de

- 216 -

tttre treabă. besogne, affaire treaptă. degré treaptă [a unei scări mobile]. échelon treaz. réveillé trebui. falloir, devoir trebui (ar ~). devrait, faudrait trebui (va ~). faudra, devra trebuia. fallait, devait trebuiască (să ~). doive trebuie. dois, doivent, devez, faut, doit, devons trebuit. fallu, dû trebuincios [liv.]. nécessaire trecător [adj.]. fugitif, éphémère, passager trecător [n.]. passant [n.] trece [peste un obstacol]. franchir trec (ei ~ peste un obstacol). franchissent (~ un obstacle) trecând (~ peste un obstacol). franchissant (~ un obstacle) trece (~ peste un obstacol). franchir (~ un obstacle) trece (el ~ peste un obstacol). franchit (il ~ un obstacle) trecut (~ peste un obstacol). franchi (~ un obstacle) trece din nou. repasser trece în proprietatea statului. étatiser, nationaliser trece pe roşu [la semafor]. brûler le feu rouge trece peste. enjamber trecere. passage trecere de pietoni [n.f.]. voie piétonne [n.f.], clouté (passage ~) trecut (anul ~). dernier (l'an ~) trei. trois trei-fraţi-pătaţi [bot.]. Viola tricolor [bot.] trei locuri (cu ~). triplace trei răi [bot.]. Hepatica transylvanica [bot.] treia. troisième treia parte (a ~). troisième [1/3] treierătoare. batteuse treilea. troisième treime. troisième [1/3], tiers treişpe. treize treisprezece. treize treizeci. trente tremur. tremblement, frémissement, frisson tremura. trembler, vibrer, vaciller, frémir tremur (eu ~). frémis (je ~) tremură de frig. frémit (il ~) tremură (ei ~). frémissent tremura (el ~). frémissait tremură [perf. s.]. frémit (il ~) [parf. s.] tremura de frig. grelotter tremurând. frémissant tremurat. frémi tremurător. tremblant, frémissant [adj.] tremurau. frémissaient tremurici. tremblement tremurici (avea ~). frousse (avoir la ~) tren trenuri. train tren de aterizare [aero]. train d'atterrissage [aéro]

trend. tendance Adev 01/11/07 trepida. vibrer trepied. trépied trepied [foto]. pied photo treptat. fur (au ~ et à mesure) tresă. tresse tresă [mil.]. galon [mil.] tresaltă. bondit tresălta. bondir tresăltare. soubresaut tresări. tressaillir tresărire. tressaillement, soubresaut trestie. roseau trezi. réveiller trezea. réveillait trezesc (ei se ~). réveillent (ils se ~) trezesc (mă ~). réveille (je me ~) trezeşte (se ~). réveille (il se ~) trezeşti (te ~). réveilles (tu te ~) trezim (ne ~). réveillons (nous nous ~) trezit. réveillé treziţi (vă ~). réveillez (vous vous ~) trezi curiozitatea. intriguer (v.t.) trezire. réveil tttri tria triez. trier trib triburi. tribu tribord. tribord tribun. tribun tribunal tribunale. tribunal Tribunalul Suprem. Cour de cassation tribună. tribune tricot [textil]. tricot [textile] tricota. tricoter tricotaj. maille tricou tricouri. tricot, tee-shirt tricou poli. polo [chemise] triere. tri trifoi. trèfle trigonometrie. trigo [f.] [fam.], trigonométrie trimite. envoyer trimis. envoyé trimis [n.]. messager trimit. envoie trimite. envoie trimite (ar ~). enverrait trimite (pe cineva departe). reléguer trimite (va ~). enverra trimite (vei ~). enverras trimite (veţi ~). enverrez trimite (voi ~). enverrai trimite (vom ~). enverrons trimite (vor ~). enverront trimite înapoi. renvoyer trimite un fax. télécopier trimitere. envoi trimitere înapoi. renvoi triplu. triple trist. morne, triste tristeţe. chagrin, tristesse, amertume trişerie. tricherie triumf. triomphe

- 217 -

triumfa. triompher triunghi triunghiuri. triangle trivial. vulgaire, obscène trivialitate. vulgarité trîndav. paresseux trîndăvie. paresse tttro troacă. trou troacă [fig. auto]. vieille bagnole [fam.] trofeu. trophée trohaic. trochaïque troieni. enneiger troienit. enneigé, neigeux troiţă. crucifix, calvaire trombă. trombe trompetă. cornet trompetă [muz.]. cornet [mus.] tropaială. piétinement tropăi. piétiner tropăi pe loc (pentru a se în. semelle (battre la ~) tropăit. piétinement troscăit [pop.] troscăiţi troscăită troscăite. ivre troscot de munte [bot.]. Polygonum alpinum [bot.] trosni. claquer, craquer trosnească (el să ~). claque (qu'il ~) trosnesc arzînd (ei ~). craquent (ils ~) trosnesc arzînd (ei ~). pétillent (ils ~) [bois] trosneşte. claque (il ~), craque (il ~) trosneşte (care ~). pétillant [bois au feu] trosni (el ~). claqua (il ~) trosnit. craqué trosnitură. craquement trotuar. trottoir trozni. crépiter truc. astuce, feinte [nf.] [fam.] trudă. sueur trudi [fig.]. suer trufandale [n.f. pl.]. primeurs [n.f. pl.] trufaş. arrogant trufie. fatuité, morgue, arrogance trunchi [n.n.] trunchiuri. tronc [n.m.], souche [n.f.] trup trupuri. corps trup şi suflet. corps et âme trupă. troupe trupesc. corporel trupului. corps (du ~) trupului (plăcerile ~). chair (plaisirs de la ~) trusă. trousse, étui trusă [n.f.]. nécessaire [n.m.] trusou. trousseau tttu tu. tu, toi tu însăţi [f.]. toi-même tu însuţi [m.]. toi-même tub. tube tubercul. tubercule tuberculoză. tuberculose tuberculoză pulmonară. phtisie tuberoză [pop.]. Polyanthes tuberosa tubular. tubulaire tuciuriu [n.m.] [rasist] tuciurie [n.f.] tuciurii [n.m.pl.]. gitan

tufă. touffe tufă de arbuşti. buisson tufiş. buisson tttul tulbura. émouvoir, toucher [fig.] tulburare. émoi, trouble, tulburare [fig.]. étourdissement tulburat. confus, touché [fig.] tulburător. troublant, enivrant tuleie [pl.]. duvet [facial] tulpină tulpini. tige [d'une plante] tumbă. culbute tumult. tumulte tumultuos. tumultueux tttun tuna. tonner tuna [imperf.]. tonnait (il ~) tunat. tonné tună. tonne (il ~) tună [perf. s.]. tonna (il ~) tuna şi fulgera împotriva. tonner contre tună şi fulgeră contra. tonne contre (il ~) tuna şi fulgera împotriva. pester contre tuna şi fulgera împotriva (el). pestait contre (il ~) tunător. tonnant, tonitruant tunde. tondre tund (ei ~). tondent tund (eu ~). tonds (je ~) tunde (aş ~). tondrais (je ~) tunde (el ~). tond (il ~) tunde (el ar ~). tondrait tunde (va ~). tondra tunde (vei ~). tondras tunde (veţi ~). tondrez tunde (voi ~). tondrai tunde (vom ~). tondrons tunde (vor ~). tondront tundea. tondait tundeai. tondais (tu ~) tundeam (eu ~). tondais (je ~) tundeam (noi ~). tondions tundeaţi. tondiez tundeau. tondaient tundem. tondons tundeţi. tondez tuns tunşi tunsă tunse. tondu tunse (el ~). tondit (il ~) tunsese. tondu (il avait ~) tunsesem (eu ~). tondu (j'avais ~) tunzi. tonds (tu ~) tunel. tunnel tunet tunete. coup de tonnerre, tonnerre tunică. tunique Tunisia. Tunisie tunisian. Tunisien tunsoare. coupe [des cheveux], tonsure tupeu. insolence, aplomb, culot [n.m.], toupet tupeu (avea ~). gêne (être sans ~), culot (avoir du ~) tttur tur. tour [tourisme] turba de mânie. enrager turbat. enragé

- 218 -

turbărie G.-D. turbăriei turbării. tourbière turbiona [fiz]. tourbillonner turc. turc turc [locuitor]. Turc Turcia. Turquie turcoaz. turquoise turist. vacancier turist cu cortul. campeur turiţa mare [bot.]. carline [bot.], Carlina acaulis turmă. troupeau turma de elefanţi. troupeau d’éléphants Adev 05/12/07 turmenta. tourmenter turmentat [iron.]. tourmenté turn. beffroi, donjon, tour [f.] turn [n.n.] turnuri. tour [n.f.] [bâtiment] turn de control [aero.]. tour de contrôle [aéro.] turna. verser torn. verse (je ~) torni. verses turna. versa turnăm. versons turnat. versé turna (în formă). mouler turna beton. couler du béton turna un film. tourner un film turnantă [auto]. tournant [auto] turnare (în formă). moulage turnat (în formă). moulé turnător. mouchard, cafard [dénonciateur] turnător [la poliţie]. indicateur [de la police] turneu [n.n.] turnee. tournée [n.f.] Turnul Babel. tour de Babel (La ~) turnul de fildeş. tour d'ivoire (la ~) turpitudine [neo]. turpitude turtă [bot.]. Carlina acaulis, carline [bot.] turti. aplatir, comprimer, cabosser turtit. cabossé turturea [bot.]. Saxifraga marginata [bot.] tuse [n.f.sg.]. toux [n.f.sg.] tusea. toux (la ~) tuşă. touche [n.] tuşă [fam.]. tatie [fam.] tuşă [pictură]. touche [peinture] tuşă [sport]. touche [sport] tutelă. tutelle tutore. tuteur tutui. tutoyer tutui (se ~). tutoyer (se ~) tutuim. tutoyons tutuim (să ne ~). tutoie (qu'on se ~) tutuit. tutoyé tutuire. tutoiement tutun. tabac TV. téléviseur, télé [n.f.][l'appareil] TVR M.R.. =télévision nationale roumaine TVR-1 R.. =télévision nationale roumaine TVR-2 R.. =télévision nationale roumaine ţţţa ţal [arh.], notă de plată [restaurant]. note [restaurant]. Zahl ţap. bouquin [zool.], bouquetin, bouc

ţap [halbă de bere]. bock ţap ispăşitor. bouc émissaire ţapinar. bûcheron ţară ţări [n.f.pl.]. état, pays, patrie ţară noastră. notre pays Adev 01/11/07 Ţara Galilor. Pays des Galles ţarc. parc [zoo.] Ţarcului. =montagnes - Carpates E roum. ţal [arh.]. note [restau.]. Zahl ţanc ţancuri. rocher ţanc (se opri la ~). pile (s'arrêter ~) ţancul ţancurile. rocher (le ~) ţarină. éteule ţăcăni (se ~). fêler (se ~) [fam.] ţăran ţărancă. paysan, agriculteur, bouseux [n.fig.péjor.] ţărănime. paysannerie ţării. pays (du ~) ţările. pays (les ~) Ţările de Jos [arh.] [n.f.pl.]. Pays Bas, Hollande [n.f.] ţărm. rivage, côte [géo. rive] ţărmul mării. bord de mer (le ~) ţărmuri. côtes [géo. rives] ţăruş. pieu, piquet ţăruş [la un cort]. sardine [d'une tente] ţâcnit. cinglé ţânţar. moustique ţânc [pop. peiorativ]. petit [n.m.] ţâră (o ~). peu (un ~) ţâră de (o ~) [pop.]. brin de (un ~) [fam.], grain de (un ~) [fig.] ţâră de [pop.]. un grain de [fig.] ţâşni. gicler, jaillir ţâşnea. giclait ţâşnesc (ei ~). jaillissent ţâşneşte. jaillit (il ~) ţâşnit. giclé, jailli ţâşnire. jaillissement ţâşnitură. jet ţâţa-vacii [bot.]. Primula elatior [bot.] ţâţă [pop.] ţâţe. poitrine, nichon [vulg.], gorge, mamelle ţâţă mare. poitrine [de la femme] ţţţe ţeastă ţeste. tête ţeastă [pop.] ţeste. crâne ţeavă. tuyau ţechin [monedă]. sequin ţep [n.m.] ţepi. épine [n.f.] ţepi (cu ~). hérissé ţepos. hérissé ţesător. tisserand ţesătură. tissu, étoffe ţese. tisser ţes (ei ~). tissent (ils ~) ţes (eu ~). tisse (je ~) ţesând. tissant ţese (el ~). tisse (il ~) ţesea. tissait ţeseau. tissaient ţesu (el ~). tissa (il ~) ţesut [vb]. tissé ţesut [biol.]. tissu ţesut [n.] [activitatea]. tissage

- 219 -

tégla. <Union Démo.] uita. fauché [fig. ébahisse uimeşte.] ţicnit. assassiner. nippes [n. humain umanism. ultime ului uluiesc. bisou ţuhaus [arg.D.]. cél ţţţi ţi-.f. apprentissage ucide.uluitoare [pl. étonner uluială. édit ucenic. oublia uitând. ébahisse uluieşte. pétrifier [fig.] uimi (a ~). médusé.f.]. tiens (je ~) ţin (eu să ~).][arg. tenir tête ţine post. tenir au courant ţine o slujbă religioasă (a ~). fin [n. tiens (tu ~) ţii (să ~). des Magyars de R> U. négligent uuul -UL <filmUL> [m. stupéfaction.] ţine piept. mouiller. D] ţicni (se ~) scrânti (se ~).. accoutrement ţoale [n.] Ucraina. la ferme ! [fam.]. la ferme ! [fam. meurtrier [adj.]. Ukraine ud leoarcă. assommer ucidere. méduser. sidéré.f.pl.][pop. émerveiller. ébahit uimi. cible.]. ébahir uimire.] uuua U. trempé jusqu'à la moelle ud până în măduva oaselor. objet [but] ţintui.f. tient (il ~) ţine (va ~). bohémien [n.&n. tienne (que je ~) ţină (ei să ~).]. ébahir. ébahit uluit.220 - . oubli uitătură. clouer ţintuiască (el să ~).M. pouce ţţţu ţucătură [pop. huile. homicide ucigaş năimit [arh.f.] ţine (ar ~). huile à moteur ulei de peşte. tiennent (qu'ils ~) ţină (el să ~). toqué [fam. ébaubi [col. tenez uituc uituci uitucă uituce. éberlué.[pron D. ultérieur ultim ultimi ultimă ultime. Ziegel ţipător. oublié uită.R.n.].]. étonnement uimit. tueur à gages ucigător. ébahi uluitor uluitori uluitoare .]. tenue ţţţo ţoale. tiens ! ţinea. ébahissement.]. Union Européenne ucaz. zieuter [pop.]. stupéfait. tzigane [adj.ţel [n. fêler (se ~) [fam. olaj ulei de motor. oublier uitat. assassin. D] ţi. faucher [fig. incontinent [méd.]. tapageur [couleur] ţine. tiennent ţin (eu ~).]. orme ulterior. étourdissant [adj.] ţie. tienne (qu'il ~) ţină (să ~). gitan ţigănesc.m.] ţinuturi.pl. glaçon [n. dernier. cloue (il ~) ţintuind. ultérieurement. cloue (qu'il ~) ţintuieşte. meurtre ucidere din culpă [n..] ucigaş. officier [vb. tenir au courant ţine la curent.] ţigară. tordre le cou ucide (cu o lovitură). tiendrait ţine (care nu se poate ~). port ţinută [n. contrée.] ţipător [culoare] ţipătoare. sèche [n. ébahi uimitor uimitori uimitoare – uimitoare.] ţine-ţi gura! [fam.][jur. t' [pron. taule [arg. pays [région] ţinută.]. tenu ţine informat. étonnant. bohémien [adj. prodigieusement uita (se ~). ébahissement.][pop. oubliant uitare.].] ţine (el ~). but. meurtrier [n.]. cloué au lit ţinut [n. voyant [adj.] ţiglă ţigle. tenir ţin. humanisme . mouillé uger [n.]. émerveiller.E. étonnement uluiască (să ~). coup d'œil. jeûner ţintă.]. duré. te [pron.ţurţuri de gheaţă. tiennes (que tu ~) ţine-ţi fleanca! [pop.][de la vache] uuui uimească (să ~). région. trempé jusqu'à la moelle uda ud. pétrifier [fig. pis [n.] ţeluri.] ţuică.]. tuile.]. tenait ţinem.].m. tint ţinut. tenez ţinu. apprenti ucenicie. huile de poisson uleios. toi (à ~) ţigan ţigani ţigancă ţigănci.]. tiendra ţine!.] ucis. prodigieux uimitor [adv. tremper udat. huileux uliţă. tienne ţii.n. coup d’œil uite. but. LE <LE film> ulcer. eau-de-vie ţurţure de gheaţă . prodigieux uuum uman. ruelle ulm. clouant ţintuit.]. tuer.] ţol. ulcère ulceraţie. cloué ţintuit la pat. pétrifié [fig. tueur à gages ucigaş plătit.f. cruche ulei. pétrifié [fig. ulcération ulcior. interloquer. étonnant. tenons ţineţi. homicide [n.

comblent (qu'ils ~ un fossé) umple [tapiţerie]. unification uniform uniformă. mouillé umfla (se ~). Union Européenne univers universuri. un petit peu una câte una. relier. ligne (pêcher à la ~) unealtă. un unul câte unul.] UNUI <scenariul UNUI film>. hongrois [adj. unitaire unitate. humide umeraş. réunir. honte (de la ~) umilire. ongle ungur unguri. canne undiţa (pescui cu ~). unifier unesc (ei ~). démarche. garnissage uuun un una. Hongrie (la ~) unge cu ulei. quelques-unes unelteşte. peu. humanité umăr umeri. à la file. rembourrer [meubles] umplere. comblé (un fossé) umplut [d. unanimement unchi. grossir umfla în pene (se ~).][*] unguroaică. humoristique umple. lier. relié unic. graisse unsprezece. humilier umilinţa. égaliser unii. chemina (il ~) umbla în vârful picioarelor. joint. onze unşpe [pop.i. unanimité unanimitate (în ~). garnissage umplu (ei ~ un şanţ). coin. pavaner umflat. farcir. tapiţerie]. uniformiser. duveté umplutură. universitaire universitate. parfois. brigue. uniforme uniformă. épaule umbla. singulier. université unsoare. cheminé umblet. conspirateur uneori.] un pic. humble umili.]. humiliation umilit. aller sur la pointe des pieds umblat.]. humidité umil. conspiration uneltitor.indéf. humiliation. honte umilinţei. où undeva. cheminait (il ~) umblă (el ~). ustensile unealtire.umanist. certains [art. cintre umeri (ridica din ~). honte (la ~) umilinţă. rembourré umplut cu puf. étoffer umple (~ un şanţ).221 - . universellement universitar. série (hors ~) unifica. joindre. garnir. quelques-uns unire. cheminer. un grain de [fig. comploté. oncle unde. intriguer (v. union unitar. ligne (~ de pêche). humeur umor. quelquefois uuung ungar. humanitarisme umanitate. comble (du fond en ~) unghi unghiuri.]. reliant unit.]. uniforme uniformitate. humaniste umanitar. hongrois. outil. garni [rempli] umplut (un şanţ). huiler unge cu unt.] unelti uneltesc. UN <UN film> un grăunte de. mijoter [fig. universel universal (în mod ~).].*] unguresc. un à la fois unanimitate. unifier unificare. recoin ungherele (în toate ~). comploter. parapluie umed umezi umedă umede. un à la fois unul după altul. hongrois [adj.). intrigué uneltire. comblent (ils ~ un fossé) umplut. tour à tour . angle unghie unghii. unique. joufflu umiditate.][*] a ~) Ungaria. complotant uneltit. quelque part undiţă. abaisser umili (se ~). Hongroise uuuni uni unesc. marche umbra-iepurelui [bot. D'UNE <moteur D'UNE voiture> unele. combler (~ un fossé) umple (ei să ~ un şanţ). asperge à feuilles étroites umbră. beurrer unge pe cineva [mitui].]. marché. humour umorist. mortifier. un une UN <UN film>. relie (il ~) uni (el ~). relia unind. régulier. épaules (hausser les ~) umezi. saindoux [n. académique. humiliant umoare [anat. D'UN <scénario D'UN film> unul. Hongrie. graisser. allier. uniformité uniformiza. humanitaire umanitarism. marcher umbla (el ~). manœuvre UNEI <motorul UNEI maşini>. garni. huile de poisson untură de porc topită [f. ombre umbrelă. mouiller umezit. humilié umilitor. graisser la patte de qqn [pop] ungher.] uneltind.m. union Uniunea Europeană. univers universal. fourré [adj. Hongrois [n. mijote (il ~) [fig. unité uniune. beurre untură de peşte. relient (ils ~) uneşte. unir. onze unt. humoriste umoristic.m. chemine (il ~). égaler.

souhaite (il ~) urează.]. souhaitent urez. vilain. porte principale . gravir. suivra urmai (eu ~). hausse. Uranus ură. Urtica dioica [bot. poursuivant în următorii 15 ani. porte uşa. talonner urmări [neplăcute] [n. suivis (je ~) urmărim. suivit urmări (va ~). ouragan urangutan. citadin [adj. hurler urlet. suivrait urmări (el ~). filé [police] urmăriţi. montant urcat.]. piquer uşă uşi.unul lângă altul. ourson ursuleţ de pluş.f. poursuivît urmărea. terre ferme uscat [vb. suivent urmează (el ~). montée ureche urechi. sèche (je ~) usucă (el se ~). sécher usca (el se ~). citadin urbanitate.pl.]. ébranlé urs urşi [m. poursuite urmărire [poliţistă]. urgence uriaş uriaşa. géant [n. filature [police] urmăritor.] urechelniţă [bot. détesté urîţi.m. gravi.f.]. Bupleurum sp. sécheur. sèche-cheveux [n. ébranler urnesc (ei ~).]. [bot.n. pourchasser. sec (au ~) uscat [n. poursuivez.m. urbanité urca. porte au nez (fermer la ~) uşa principală. suivi. suivre.] uscător de rufe. poursuivra. montée urcuş. poursuivre.][pământul][mar.]. poursuis urmări (ar ~). souhaite (je ~) urezi. suis (tu ~) [de suivre]. filer [police] urmări îndeaproape. séché. orang-outan Uranus. montait urcând.]. poursuivons urmărind. suis (tu ~) [de suivre] urmare. séchait uscat uscată. hurlement uuurm urma. suite urmă [n. óriás Adev 19/12/07 urieşesc.] urâtă.n. haïr urât. sèches (tu ~) uscare. suivit urmăm. suivant urmează (ei ~). sec uscat (la loc ~). accompagné urmaţi.].] urâţenie. enlaidir urla. séchage uscăciune. essoreuse ustensilă. piste următor. suivons.] urmărire. côte à côte uuura ura. sécha usuc (eu ~). file (il ~) [police] urmăreşti. urbain. mauvais. suis (je ~) [de suivre] urmezi. ours Ursa Mare [astron. sécheresse uscător.] urzica mică [bot. maussade Uruguai. dans les quinze prochaines années Adev 01/11/07 urmuzian.f. ébranlent urneşte. souhaitons urează (el ~). haï.].]. pourchassé urmărit [poliţieneşte]. poursuivant urmărit. ustensile ustura. souhaites (tu ~) uragan. poursuive urmăresc (ei ~). urne urni (a ~). urine urî urăsc. séchoir uscător de mâini [aparat]. suivi. sèche (qu'il ~) usuci. aversion. détester. urgent urgenţă. sèche-mains [n. ours en peluche ursuz. =du prosateur et poète Urmuz urnă.] uuusc usca (se ~). poursuis. souhaiter uraţi. suivant. hideur urban.]. suivons urmând. portière arrière uşa în nas (trânti ~). poursuit.]. séché uscă (el se ~) [perf. nase [pop. monté urcare. laid. Urtica urens [bot. suivis (je ~) urmat. trace.] urină. poursuivait urmărea [poliţieneşte].]. portière avant [auto] uşa din spate [auto]. suivez urmări [poliţieneşte]. percefeuille [bot. suit (il ~) urmăreşte [poliţia]. haine urât [adj.] urgent.]. séquelles [n. souhaitez urăm. impérieux. monter urca (el ~). suit (il ~) urmez. oreille urechea-iepurelui [bot. suivre urma (ar ~).].222 - . poursuivrait. suivra urmării (eu ~).]. suivez urmă (el ~). moche [pop.] uscător de păr [n. poursuivent urmăresc (eu ~). suivrait urma (va ~). s. suivent. ourse ursuleţ. sèche (il ~) usuce (el să se ~). poursuivi. géant [adj. Uruguay urui.pl. vrombir urzica mare [bot. suis (je ~) [de suivre] urmăreşte. Grande Ourse ursoaică.]. suivant.pl. ébranle urnit. prochain urmări. marque. filait [police] urmărească (să ~). porte (la ~) uşa din faţă [auto]. Jovibarba heuffellii [bot. géant [adj.

utile utila. Saint-Siège (le ~) vatra vetrele.] [pl. frivole uşuratic (în mod ~). légèreté.. teinté uşura. vous [pron. vacarme vacă vaci. valu valorează. débiner (se ~) [fam. vanille vanitate. été (l'~) vara [n. vaisseau sanguin vasal.] valabil. vaniteux vapor vapoare. utilisable utilizare. vaisseau vas [mar. facilement uşor colorat. usuellement uzură. vase . variété variolă.]. fracas. valet valet de cupă. vallée vale (largă). douanier [adj.]. valent. valide valida.m. -a [futur 3 pers sg] VA… <el VA filma>. été [saison] varia. vain. vám vamal. valet de cœur [cartes] valid. facilité. vaccine vaccina. âtre (l'~) vatră vetre.f. variole Varşovia. gué vadul. valoir valora (ar ~). usurpateur vvva v-. wagon vagon de dormit. user uzat. usage utopic. vague [adj. légère (à la ~) uşurinţă. vaste. chou vas. valve (faire ~) vvvam vamă.. navire vas [n. vanité vanitos. valet [cartes].uşă cu două canaturi. variable variabil (în mod ~). précieux valoare (fără ~). variablement. bateau. valider valiză. varier variabil. voiture-lit vai!. utiliser utilizabil. facile.f. diversité varietate (de produse).. bio. léger. porte coulissante uşă în armonică. haine uşurinţă (cu ~). légèrement. variante varietate.pl.] valvă (face ~). pot [n. vagabond vagabondaj. vaudra valorat. vassalité vast.] [bot. baignoire. navire vapori. usure uzurpa. <el V-a filmat>. commode uşor [adv. chaux vara [anotimp]. vacant vacanţă. vaporisateur var. <il VOUS a filmé> -a [futur 3 pers sg] V. valeureux vals. Vallée de… [abréviation cartographique]. douanier [n. VOUS. -A <il filmerA> vacant. vase vas [fiz. usurper uzurpator. utopie a uza de.].] vas de sânge. vacances [pl.f. usagé uzină. vaille valoros. usuel uzual (în mod ~). utopique utopie.223 - . porte latérale uşă pliantă. a se folosi folosesc. utilité utiliza.]. de façon variable variantă.] [recipient] vase.n. malle valoare valori.. clochard. gué (le ~) vag. portier [concierge] uşii. vaut valoreze (să ~). hélas vaiet. valablement vale. devises [fin. faciliter uşuratic. wagon-lit. choix [commerce] varieteu. léger. valse valută. foyer vază. aisance .] [anotimp]. espèce. ample vată. va [aux futur 3 pers sg].] vameş. coton hydrophile Vaticanul. variété. doter utilitate. vapeurs vaporizator. vaudrait valora (va ~).] vagabond. misérable valora. vache vaccin. vagabondage vagon. vámos vampir. ouate vată hidrofilă. bassin vvval val. voiture (de train). légère (à la ~) uuut util. aisance uşurinţă.]. Wanne vanilie. val valet. huis clos (à ~) uşchi. A] V-. porte à deux vantaux uşă culisantă. âtre.] vacarm. vague [n. myrtille [n. porte pliante uşier. valise.] vad vaduri. vallée [abréviation cartographique] va. porte (de la ~) uşile închise (cu ~). vampire vvvan vană. valeur valoare (de ~). valable valabil (în mod ~). vaccine Vaccinium myrtillus. Varsovie varză verze.] uşor uşoară.] veri [n. porte pliante uşă laterală. usé. vassal vasalitate. plainte vailing [reg. usine uzual. douane.

chasse vânătoare cu câini.] văiugi. Verseau [zodiac] vărsătură. toilettes [n. voyons.].][bot. pompiste vârât. jamais (à tout ~) vecin vecină. tendres années vârstă medie. vomir vărsa în (se ~) [râu]. verser varsă. bec.] vâlcele.m. gémir văiuga.] [poet. verse (il ~) vărs. vente en gros vânzare cu amănuntul.]. vois (tu ~) vedea lucrurile în mare. Peduncularis verticillata vâzdoagă [bot. vider son carquois vărsare [hidr. vu (ils avaient ~) văzuserăm.m. vomi [n. lamenter văita (se ~). vu le vede. chasse (il ~) [sport] vânătoare.vvvă vă. introduire (se ~). gui vâscos. lit (se mettre au ~) vâsc.] vâlceaua.] vecinică. pet [vulg. veine vânăt. vu (j'avais ~) văzuseră. courir après vâna (el ~). étoile [vedette] vegetal. voir vadă (să ~). pointe. vu (vous aviez ~) văzuseşi. voie (qu'il ~). vallon (le ~) văiugă [nf. ancien ancienne veci vecilor (în ~). vâlcea [n. vêpres veceu. répandre. vente par correspondance vânzător. Tagetes erecta. éclat (faire ~) vâlvătaie. aviron vârstă vârste.]. veuf veuve văicăreli [pl.] vederi. battue vânătoarea. tagète [n. sommet.]. blanchi vătăma. chassait (il ~) [sport] vâna (va ~). verra vedem. voyait vedea (va ~). verses vărsa [med.] văicări (se ~). manifeste [adj. vu (nous avions ~) văzuserăţi. variole Vărsător [zodiac]. voyons vedem (să ~). vieux vieille. contusion vânt vânturi [pl. introduire vârî (se ~). ouaté vvvâ Vâlcan. vallon [n.f. veille. =montagnes .] vârf [în formă de cioc]. végétatif veghe.] văr. cabinet [WC]. tourbillon vârtejul pământului [bot. vu (il avait ~) văzusem (eu ~). tisonnier vătuit.] vvve veac. voisin vecinătate. chasse (la ~) vănător.] [contusion]. chasse à courre vânătoare cu hăitaşi. meurtrissure. pâteux vâslă. végétation. vois văd (să ~).m. voir grand vedere [n.] vechi veche.] vânzător la o staţie de benzină. comble [géogr.].]. vente au détail vânzare prin corespondenţă. miner vătămătoare [n. embouchure vărsat [med.] vătămător. eufemism]. veille [guet] veghe (stare de ~). vente vânzare ambulantă. verse (je ~) vărsa (el ~). nuisible vătrai. vallon (le ~) vâlcica. veille (état de ~) .Carpates S roum. chassera (il ~) [sport] vânat [n. voyions vedeţi.]. vente à la criée vânzare angro. pâle vânătaie.]. âge Adev 01/11/07 vârstă fragedă. âge moyen Adev 01/11/07 vârstnic vârstnice. verrait vedea (el ~). vallon [n. versons vărsat. vedette.] vedetă vedete. vu (tu avais ~) văzut văzuţi văzută văzute. estival vârcolac. répandait vărsăm.].] văduv văduvă.pl. jérémiades [pl. voie (que je ~) văzând. vue [n. pointe des pieds (sur la ~) vârî (ancien vîrî). gibier vânează (el ~). déboucher sur vărsa tot veninul [fig. bleu [n. chasseur vână.] vârful picioarelor (în ~). estival văratic. vânzare en détail. mêler (se ~) vârî în pat (se ~). vallon (le ~) vâlvă (face ~). vous vădit. homme d'à côté (l'~) vvved vedea. commis vânzător ambulant. voient văd (ei ~). voisinage vecinic [arh. brucolaque vârf. végétal vegetaţie. cousin vărsa.] vânzare.f. âgé Adev 01/11/07 vârtej. éternel éternelle vecinul. blanchir văruieşte. bec [fig. colporteur [com. voyant văzuse. siècle vecernie.] [bot.]. Anthyllis vulneraria [bot. vomissement vărui. vent. toxique. fourré [de fourrer] văratec [pop.f. insinuer (s'~).224 - .]. pic. voyez vezi. blanchit văruit. chasser [sport]. effusion vărsare [hidr.f. voient văd (eu ~). cime. verdure vegetativ vegetativă. fourrer. fournaise vâna. voit vedea (ar ~). verse verşi.f. versait.].

insulte (j'~) .f. contrôlé verificaţi (voi ~).f. offensé. éternellement [adv. verbe verb auxiliar [abrev. rentré veniţi. italiques (caractères ~) verze. gaieté veselie (cu ~). fameux veşmânt. contrôles (tu ~) verificabil. nouvelle (de la ~) veteran. vienne vine.]. à plomb. viendra venim. contrôle (je ~) verifică (ei ~).]. nouvelles [n.]. jovial.]. vestiaire vestibul. éternel veşnic [adv. vertical vertiginos. -ez [futur 2 pers pl]. -AS <tu filmerAS> veioză. versant Versetele satanice. testé [vérifié] verificat. quatre-quatre. venait.sg. contrôlé (il avait ~) verificat. [aux.] vestea [n. versifier versiune. contrôlons verificând.p. verbal verde verzi.] vestă anti-glonţ [n. verve verzale [tipogr. verdict vereriţă. nouvelle (la ~) vestiar. contrôler verific. venons venin. contrôle (il ~) verifică (el ~) [perf. vraisemblable vers. contrôlait verifică (el ~). contrôlant verificase.225 - . viennent vină (să ~). viens. Sempervivum montanum [bot. gaiement vest. arriverait veni (va ~). glauque verdeaţă. s. arrivera. vaisselle veselie. contrôlaient verifici ].]. vint. 1989 Adev 22/12/07 versifica. contrôlent (ils ~) verifica (el ~). mutin. pic (à ~). vers [lit. vérification. véranda [n.f. véhicule tout terrain VEI… <tu VEI filma>. viens vin.m. venez vii. venant venirăm.veghea.f. vérifier.pl.m. Vénus venusian. ouest vestă. verdâtre vvves vesel veselă. Veronica officinalis [bot.] verb. insultait vexând. gilet vestă. venin venind.]. carquois (vider son ~) ventilaţie. viendrait. gilet pare-balles [n. écureuil veri primari [pl.] veştii.] verzui. contrôlez verificau.] ventriloc.] verbal. bruit [fig. vêtement veşnic veşnică.]. arriva veni (ar ~). Véronique [n. arriver venea. insultant vexat. vertigineux vertij. venu venit înapoi.].]. verdâtre verzuliu. venir. verdure verdict. G. ventral ventrilică [bot.f.] veninos. germains (cousins ~) verifica. revenu [n. gilet [n. lac [vernis] Veronica. vestige vestit vestită. insulté vexez.] versant versanţi. contrôlé. veste anti-froid veste. Salman Rushdie. contrôlable verificare. ventriloque ventuză. plausible. vînmes venit. arrivé.].f. ventouse Venus. vénérer venerabil.]. couloir vestic. sempiternel. arrivait veni. éternité veşteji (se ~). venir à la rescousse de venit [n. vénusien vvver verandă [n. véhicule vehicul tot-teren. contrôle verii [G. version vertical. veiller vehement. véhément vehemenţă. futur 2 pers] VEŢI… <VEŢI filma>. vient veni în ajutorul [+G].]. veste. -EZ <vous filmerEZ> vetust.m. venimeux veninul (a-şi vărsa tot ~). faner (se ~) veştejit. contrôla verificăm. vert verde-albăstui.] verişoară.].] vestă termoizolată. vénération Veneţia. choux verzişoară de munte [bot. fané veşti [n. veine venera. drôle.]. vétuste vexa. été (de l'~) [n. Venise veni. gai veselă.] verosimil. vexer. allez [aux. véhémence vehicul vehicule. impérissable. vénérable venerare. Les Versets sataniques.f.] veşnicie. veilleuse vvven venă. ventilation ventral. adoration veneraţie. ancien combattant veţi. occidental vestigiu vestigii. joyeux. cousine verni [neo.pl.] veste [n. vertige vervă.]. insulter vexa (el ~). nouvelle [n.f.

]. ver à soie viespar. fourbe. vendu (avait ~) vândut. vallon [n. clos [n. rêvez visau. =théâtre pop. dupe victimă. viol violent. vendrait vinde (va ~). vignoble vie [n. victoire vid. exubérance vioiciune (plin de ~). vendant vinde (ar ~). vendait vindem. rêvais (je ~) visase. mobile. rêvé (ils avaient ~) visaşi (tu ~). fourberie.]. D] vi-. rêvé. guêpier viespe. vente aux enchères vioi vioaie. vends (je ~) vândă (să ~). gaillard [adj. tort vinde. vacancier vin. véhémence violet. vessie Vezuviu. songe (je ~) viseze (ei să ~). vigilant vigilenţă. songe (il ~) visez. vivant. aigu violenţă. prochain vijelie. vicier vicios vicioasă. vin frappé vină. malice. dorénavant viitor [adj. virtuel virtuos.]. orage vilă.. personnes] viol. vif. vie vibra. ruse.] Viena. vilebrequin [auto] vilegiaturist. viable viaduct. ver vierme de mătase.vexezi. vide (sous ~) vida. rêvé (il avait ~) visaseră. culpabilité vînt.] viroage. vibrer vibrant. pétulant. vide (sous ~) video video-uri. songeaient visă (el ~). vider vidat. songé visaţi. fulminant. Sommet de… [abréviation] vvvi vi. cf. rêvait (il ~). vigoureux. feinte [n. vendu vânzând. pétillant vioiciune.f. vibration viceversa. tempête de neige. rêvent. vigilance vigoare. rusé. songent visează (el ~). vigueur. blaireau [zool. insidieux. vicieux viciu. violet viraj. futur. songes (tu ~) visa cu ochii deschişi. rêvons visând. rêvai (je ~) visam (eu ~). villa vilă rustică. robuste. vânt vînzare cu strigare [pop. vice viclean. songeait visai. magnétoscope videocameră [f. songe visa.] virtual. vendredi (le ~) vineri. rêvas (tu ~) visat. vendra vindea. vertu vvvis vis. loutre [zool. vendons vindeţi. Vienne vierme viermi.]. vendredi vinil. vinyle vinovat. roum. vends (tu ~) vinde pe credit. vis (je ~) vieţuieşti. vallon (le ~) viroagă [n. rêverie. vigne. vendit vânduse. tournant [auto] virgin virgină. coupable vinovăţie. vécu viezure. vide vid (sub ~). rêver. guérir. rêve (il ~). rêve (je ~). virgule viroaga. à Noël vigilent. rêve [n.] victima unui escroc. puceau pucelle [pop. caméscope [m. guéri vinerea. vis (tu ~) vieţuit. violent.] viitor. vend vând (ei ~). remettre (se~) [après maladie] vindecare. robustesse viguros.m. finaud. vendre.]. Vésuve Vf. sournois viclenie.] Viflaim. insultes (tu ~) vexaţiune. vertueux virtute. chalet [m. rêve (qu'il ~) visezi. viaduc viaţă viaţa.226 - .] vie [agr.] viitoare. vivre vieţuiesc. victime victorie. vendent vând (eu ~). vin fin vin frapat. vous [pron D] viabil. vin frappé vin rece. vierge virgulă.]. être dans les nuages visare. vibrant vibraţie. vendez vinzi.m. guêpe vieţui. rêves (tu ~).f. vende vându. vin vin ales. songe .]. pétillant [fig. guérison vindecat. vous [pron.] vidră [zool. mutin. offense vezică. rêvaient (ils ~). rêvent (qu'ils ~) viseze (el să ~). rêvant visează (ei ~). rêvais (tu ~) visai (eu ~).]. irréel. fort [adj. songer visa (el ~). violence. rêva (il ~) visăm. avenir viitor (în ~). vendre à crédit vindeca.] vilbrochen [auto]. vice versa vicia.

] voi [pron. Judas [n. bavardage vorbe [pl. parlerait vorbi (va ~). repaire. voix voce tare (cu ~). -ai [futur 1 pers. vouloir voi (ai ~). volet volum volume. gaze voastră (a ~). vous-mêmes voi înşivă [m. vive voix (de ~) viză. -ONT <ils filmerONT> vorace. vorace vorbă. mot vorbăreţ.]. volant [adj. teindre vopseam (eu ~). vomi voodoo.]. tanière.m. contenance volum ocupat. parlait vorbesc. vitéz Viteaz (cel ~).] viteaz. vont [aux futur 3 pers pl.]. parle (il ~) vorbeşte (care ~). volley-ball voleu. couleur [colorant]. parle (je ~) vorbesc (ei ~). marâtre vitrină. robuste. parlera vorbim. volupté voluptos voluptoasă. sing. terrier vvvo voal. tome. teignaient vopsesc (eu ~). bavard.]. vomissement.] voinţă. griotte vite. griottier vişină. bétail vite [pl.] volan [auto]. parlent vorbeşte. gré voios. cocher.] [trou] vizui. parlé vorbiţi.] volant [adj. teint vopsire.]. vif. -AI <je filmerAI> voia (a fi în ~). vivant viu grai (prin ~). rêveur. veut voi însevă [f. futur 1 pers pl]. vaudou vopsea. propos [pl. bon gré mal gré voievod. parler vorbea. voyage voie. méditatif visătorie [lit. teinture vvvor vor [aux. allure viteză orară. plaisanter . parla vorbi (ar ~). N. bestiaux. parles vorbi. teignais (je ~) vopseau. veau viu vie vii. teint (il ~) vopsi (el ~). visière vizir. avait parlé vorbit. joyeux vvvol volan (de rochie). vizir vizitiu. vaillant.] vomă (stare de ~). viitor]. antre. parlant vorbise. grosseur. vomir.n. volant [n. débagouler [fam.]. bénévole. allons [aux. viitor]. vitesse horaire vitezometru [auto].] volei. encombrement [espace] voluminos voluminoasă. viseur vizor [la o celulă] [n. vigne viţel viţei. vôtre voastre. parler net vorbi pe faţă. vos vocabular. réviser vizuină. vezető vizor. tachymètre [auto] viticultor. vomi [n.] vomat. rêverie vişin. volant [n. voudra voia. volumineux voluntar. lexique vocală. visa vizieră.]. gaillard [n. prouesse viteză. vigneron vitregă. volant (être au ~) [auto. vomi vomă. -ONS <nous filmerONS> voma. parole. glace [vitre]. volontaire voluptate. teignis (je ~) vopsiră (ei ~).].227 - . déraisonnes (tu ~) vorbi deschis. vous-mêmes VOI… <eu VOI filma>. voulais (tu ~) voi (va ~). déraisonner vorbeşti aiurea. voyant [n.] vorbi. vous [pron. parlez vorbi aiurea. -ont [futur 3 pers pl] VOR… <ei VOR filma>. voïvode voinic. lascif. teins (je ~) vopseşte. merci (être à la ~) voia (fără ~). gaillard [adj. étalage [vitrine] viţă de vie. teignirent vopsit. -ons [futur 1 pers pluriel] VOM… <noi VOM filma>. nausée vomita. volonté. devanture. parlant vorbeşti. voulait voieşte.] voi [vb. loquace vorbărie. gré voie (de ~). parlons vorbind. volume. gré (bon ~) voie de nevoie (de ~). voix (à haute ~) vodevil.]. bétail [sg. teinture [couleur] vopsi. vomir vomitare.]. vomissement vomitat. voluptueux vvvom vom. parler net vorbi în glumă.]. voyelle voce.].] volan (fi la ~) [auto.visător visătoare. teignit (il ~) vopsii (eu ~). voluptuos voluptuoasă. malgré voiaj. vaudeville vvvoi voi [aux. Brave (le ~) vitejue (act de ~).

procréant zăpăceală. gisant zădărnici. pitoyable vrednic de plâns. mélèze zaharină. gis zace. quelqu'une vreunul. baladeur WC. étourderie. gît zaci. vulgaire. yucca zzza zadar (în ~). misérable vreme vremuri. vainement. vautour. étourdisse (qu'il ~) .] vulpii [n.] vrabiei. voulais vrea (să ~). yoga yucca. voulait vroind. vrille [aéro. mailles zambilă. sucre zahăr ars. gésir zac (ei ~). photocopié xilofon. volcan vulgar. xénophobie xerox. voté votează.].]. charmait (il ~) vrăjeşte (el ~). parler net vorbind (la drept ~). veux vrem. vain (en ~). mors zăbrea. vos vostru (al ~).] vulpi. aproximativ. caramel zahăr din trestie de zahăr.m.] vrăbii. renard [n. déjouer zăgaz.m.m. Guillaume William. étourdissait zăpăcească (ei să ~). gis (tu ~) zăcând. vote [n. voulez vroia.].] vrie [aero.f. veut vrea (ai ~). voulant vru.pl. méritoire vrednic de milă. [vulg. renard (le ~) [n. étourdissement zăpăci.] vvvu vuiet. veuille vreau. tel-tel [PC] xxxa xenofob. moineau. pierrot [zool.f. ensorceler. Guillaume wysiwyg [PC][neo]. voulons vreţi. magicien.f. quelque [adv. jacinthe zar zaruri. locuteur. que tu le veuilles ou non vrea.n. gisent zac (eu ~). sorcier vrăjitorie. langage vorbitor. marc zzză zăbală.f.] vultur vulturi. vouloir Adev 07/11/07 vor. tandis que vreme rea.] [s. sucré zahăr. renard (du ~) [n.]. moineau (le ~) vrabie [s. brouille (le temps se ~) vremuri (pe ~). vote (il ~) voyeur. quelqu'un vrie (intra în ~) [aero. copieur xeroxa. sucre de canne zai [n. médire vorbi pe şleau. orateur vostru. sorcellerie vrăji.]. voudrait vrea (aş ~). veux vrei.] vreo sută. gros temps vreme urâtă (e ~). étourdissent (qu'ils ~) zăpăcească (el să ~). vulnérabilité vulpe [n. photocopieuse. moineau (du ~) vrajă. aigle wwwa walkman. vulgarité vulnerabil.m. toilettes [n. grille zăcământ [geol. charma (il ~) vrăjit. temps vreme ce (în ~). charme. yachting yoga. terre à terre vulgar [abrev.m. saccharose zaharisit. vôtre vot. centaine vreuna. xénophobe xenofobie. magie. mauvais (il fait ~) vremea (cu ~). digue zămislind. voulais (tu ~) vrea (ar ~). vain zadă [bot. dire (à vrai ~) vorbire.m.] vulpea [n. fracas vulcan. xylophone yyya yahting. parleur. vain (en ~) zadarnic. longue (à la ~) vremea se strică. barreaux.].] zaţ. gisement [géol. charme (il ~) vrăji (el ~).]. renard [n. potager [adj. voter votat. veulent vrând-nevrând. parloir.vorbi o limbă în mod fluent. neige fondante zale. voulu vrednic de laudă.] vulpoi [n. parole.] vota. vrille (entrer en ~) [aéro. jadis vreo.] Wilhelm. dé [jeu] zarzavat (de ~).228 - . barreau zăbrele. étourdir zăpăcea.f. parler une langue couramment vorbi de rău (pe cineva). photocopier xeroxat.]. sorcellerie vrea. vulnérable vulnerabilitate.] zăcea.] vulgaritate. voyeur vvvr vrabia. charmé vrăjitor vrăjitoare.]. charmer vrăjea (el ~). voulut vrut.

voles zbur. espiègle zburli (a ~). dixième [fraction]. loque. ridé zbârcitură [n. étourdis (tu ~) zăpăci (el ~). babeurre [n.m.]. aperçois zări. voleront zburai. cinglé zări. apercevons zărind.] zzze zeamă zemuri. palissade zăr [reg. échevelé.m.zăpăceau. verrouiller zână.] zăpăcit [n.]. loqueteux zdrenţe. étourdissent zăpăcesc (ei ~). cabrioler zburdă. lambeaux (en ~) zdrobi. dixième zecelea (al ~). volée (à la ~) zbura. cabriole (il ~) zburdalnic. ébouriffer zzzd zdreanţă zdrenţe. étourdi [adj. vole (je ~) zbori. étourdit (il ~) zăpăceşti.] zecea (a ~). neige (chute de ~) zăpadă (om de ~). broyait zdrobesc (ei ~). lambeau zdrenţăros.]. débattez zbătându-se. haillon. aperçus zărit. dixième zeci. broie (je ~) zdrobeşte. vole zbură. écrasant zdrobit. étourdi zăpăcit [adj]. broyé zdrobiţi. crier zbor. apercevrait zări (va ~).] zăpăcit [vb.] zăpăcim. neiges (les ~) zăplaz. volait zbura (ar ~). débattra zbatem (ne ~). zumo zebră. aperçoivent. débattait zbăteau (se ~). dixième [1/10] zefir.m. moquerie.] zbârcituri.].m. broyons zdrobind. loquet. apercevoir zărea. aperçois zăreşte. vole (il ~) zbor (eu ~). divinité zel [n. aperçu zăriţi. écrasant [adj.MM]. débattirent zbătut. étourdis (j'~) zăpăceşte. apercevait zăresc. bouchon [arg. broies (tu ~) zdrobi (el ~). volaient zburăm.] zbârli (-şi ~ părul). volais (tu ~) zburam. dizaine zece ani de pârnaie [arg. rider (se ~) zbârcit zbârcită. neige (boule de ~) zăpadă (cădere de ~). clouté (passage ~) zece.] zăpăciţi (voi ~). écrasé. aperçut zări (ar ~). débattent zbate (se va ~). zèle [n. neige (de la ~) zăpezile. vola zbura. dizaine zecime.m. étourdirent zăpăcise. étourdissent zăpăcesc (eu ~). étourdi [vb.] zeflemea. neige (bonhomme de ~) zăpezii. volant [adj. apercevez zău! te cred!. voler zboară. aperçus zărim. étourdi (il avait ~) zăpăcit.229 - . jus. étourdissant zăpăciră. dix zece (vreo ~). neigeux [aspect] zăpadă zăpezi.] zdruncina. apercevant zărişi. étourdi [n. écraser.] zelos. broie (il ~). hérissé. débattant zbătea (se ~).][arg. zèbre zebră [pietonală]. volerait zbura (va ~).]. écrase (il ~) zdrobeşti. débattre zbat (se ~). taule [arg. haillons (en ~). débattaient zbătură (se ~). zélé zen.] zburda. ride [n. parbleu ! zăvor zăvoare. volons zburător. neige zăpadă (bulgăr de ~). brise [n. zen zenit. broyent zdrobesc (eu ~). essor zbor (din ~). lambeaux zdrenţe (în ~). vole zburau.f. débattons zbateţi (vă ~). cahoter zdruncinare. aperçoit zăreşti. étourdissons zăpăcind.]. moqueur zeitate zeităţi. anéantissement zdrobitor. broyez zdrobire. vol.] zărghit [reg. débattu zbiera.f. zénith . broyer zdrobea. broya (il ~) zdrobii (eu ~). hérisser zbârlit. volais (je ~) zburat. broyai (je ~) zdrobim. suc. broyant. étourdit (il ~) [parf. étourdissez zăpada (ca ~). secousse zdup [n. volera zbura (vor ~). fée zzzb zbârci (se ~). ébranlement zdruncinătură. ébouriffé zbate. verrou zăvorî. apercevra zării. hirsute. s. ahuri. dérision zeflemist.

ébranlement zguduit.]. bonjour ziua următoare. journalisme zice. étourdi zzzg zgardă zgărzi [pl. jour [n. svelte zvon. dire zic (ei ~). zoulou zumzăi. dot [m. dit (il avait ~) zisesem (eu ~). vrombir zvâcnet. dis (je ~) zică (el să ~). aube zori [vb. dis (tu ~) zis. cahoter zgâlţâitură. =quotidien roumain.] zonal. secousse zzzi zi [n. cerf-volant zmeură. colporteur (de rumeurs) 9999 . zoologique zoologie. ébranler zgudui (el ~). dirai ziceai. presser. journée. disait zice (vei ~).] zoom. ébranlé zguduitură. zoologie zoologie [abrev. muraille zilei. dit (ils avaient ~) ziseserăm (noi ~). dirai zice (voi ~). bruit [fig. dit (vous aviez ~) ziseseşi. zone zoolog. gratte-ciel zgâriere.m. dit (nous avions ~) ziseserăţi. jour le jour (au ~) zi lucrătoare. quotidien zilnic. disons ziceţi. main-d’œuvre zilnic zilnică. écarquiller zgîieşte (el se ~).].zer [n. framboise zzzo zodiac. zoologiste zoologic. jour ouvrable zi (în plină ~). secousse zgârcenie. jour (le ~) ziua bună [pop. convulsion zvelt. maçon zidărie.]. canard [fam.]. [zool. écarquillé zgâlţâi. zingué Ziua. ronflant. journaliste ziaristică. journaux ziarist.].]. journal sensationnel ziare [pl. vacarme. murer zig gros.]. quotidiennement zinc. dise (qu'il ~) zice. dit zisese. rumeur zvoner [pop.] ziar de scandal. bruyant zgomotos (în mod ~).]. bruit zgomotos. zéro Adev 10/02/08 zestre [f. jours (les ~) zilelor. ébranle zguduire. avarice zgârcit. rayure zgârietură.].f. rugueux zgudui. décrire Adev 01/11/07 zulu. babeurre [n.]. presse (je ~) zori [n. jours (des/aux ~) zilier. dit (tu avais ~) zid ziduri. parcimonieux zgâria. dépeindre. bruyamment zgrunţuros. collier [du chien] zgâit. zoom zoresc. disais. zinc zinca. écorchure zgîi (a se ~). rempart zidar. avare.f. peindre.].m.]. écarquille zgîii (se ~). ébranla zguduie (ei ~). précipiter. parcimonie. disent zic (eu ~). dieu zevzec [pop. disais ziceam (eu ~). presse [n. hâter zorit. neige fondante zmeu [jucărie] zmee [jucării]. mur zid de apărare. jour férié ziar ziare. jour (au grand ~) zi de sărbătoare.m. dit (j'avais ~) ziseseră. aurore. écarquilla zgomot.].m. zodiacal zombi [n. ébranlent zguduie (el ~). zombie [n. maçonnerie zidi.] zeu zei. petit-lait zero zerouri. griffer zgârie-nori. lendemain (le ~) zloată [n. journal. disais (tu ~) ziceam. anniversaire zi pe alta (de pe o ~). journal sensationnel ziar de senzaţie.].230 - .] zile. mince.]. zinguer zincat. zonal zonă. dites (vous ~) zici. zodiaque zodiacal. trembler zgudui (a ~). pressé zugrăvi zugrăveşte zugrăvit. disais (je ~) zicem. jour (du ~) zilele.].n.