Dictionnaire roumain français

-1-

aaaa ---AUTOR lista românească----> ---Adrian OTOIU aotoiu@sintec.ro -a [art.hot.f.]. la [article défini féminin] -A <a treiA>. -ÈME <la troisiÈME> -A <el filmA>. -AIT <il filmAIT> -A <maşinA>. LA <LA machine> -A <maşinA> [art.hot.f.]. LA <LA voiture> [article défini féminin] -AI <eu filmAI>. -AI <je filmAI> -AI <filmAI>. -AIS <tu filmAIS> -AJ <metrAJ>. -AGE <métrAGE> -AM <filmAM>. -AIS <je filmAIS> -AM <noi filmAM>. -IONS <nous filmIONS> -ARĂ <ei filmARĂ>. -ÈRENT <ils filmÈRENT> -ARĂM <noi filmARĂM>. -ÂMES <nous filmÂMES> -ARĂŢI <voi filmARĂŢI>. -ÂTES <vous filmÂTES> -ASE <el filmASE>. AVAIT… <il AVAIT filmé> -ASEM <eu filmASEM> ]. AVAIS… <j'AVAIS filmé> -ASERĂ <ei filmASERĂ>. AVIEZ… <vous AVIEZ filmé> -ASERĂM <filmASERĂM>. AVIONS… <nous AVIONS filmé> -ASEŞI <filmASEŞI>. AVAIS… <tu AVAIS filmé> -AŞI <tu filmAŞI>. -AS <tu filmAS> -AT <filmAT>. -É <filmÉ> -AŢI <voi filmAŢI>. -EZ <vous filmEZ> -AŢI <voi filmAŢI>[imp.]. -IEZ <vous filmIEZ> -AU <ei filmAU>. -AIENT <ils filmAIENT> -Ă <el filmĂ>. -A <il filmA> -ĂM <noi filmĂM>. -ONS <nous filmONS> -ÂND <filmÂND>. -ANT <en filmANT>, -ANT <filmANT> -BIL <capaBIL>. -BLE <capaBLE> -BIL <inviziBIL> [m.]. -BLE <invisiBLE> -BILĂ <inviziBILĂ> [f.]. -BLE <invisiBLE> -EA <el pierdEA>. -AIT <il perdAIT> -EAI <tu pierdEAI>. -AIS <tu perdAIS> -EAM <eu pierdEAM>. -AIS <je perdAIS> -EAM <noi pierdEAM>. -IONS <nous perdIONS> -EAŢI <voi pierdEAŢI>. -IEZ <vous perdIEZ> -EAU <ei pierdEAU>. -AIENT <ils perdAIENT> -EAZĂ <ei filmEAZĂ>. -ENT <ils filmENT> -EAZĂ <el filmEAZĂ>. -E <il filmE> -ei [G.f.: vârsta mamEI]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -ei [G.f.n.p.: gâsca MariEI]. de [G.f.n.p.: l'oie DE Marie] -EM <noi pierdEM>. -ONS <nous perdONS> -EŢI <voi pierdEŢI>. -EZ <vous perdEZ> -EZ <eu filmEZ>. -E <je filmE> -EZ <nepalEZ> ZI>. -AIS <NépalAIS> -EZĂ <nepalEZĂ>. -AISE <népalAISE> -EZI <tu filmEZI>. -ES <tu filmES> -i. les [pron. D], lui [pron. A/D]

-i [art.hot.pl.m.: ţăraniI]. les [article défini pluriel : LES paysans] -i [vb.]. est (il ~) -I <filmează-I!>. -LES <filme-LES !> [m.pl.] -IC <economIC> [m.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <economICĂ> [f.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <floricICĂ>. PETITE <PETITE fleur> -IFICA <modIFICA>. -IFIER <modIFIER> -IFICAT <modIFICAT>. -IFIÉ <modIFIÉ> -ii [G.f.: faţa femeII]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -IND <citIND>. -ANT <lisANT> -ISM <capitalISM>. -ISME <capitalISME> -IST <capitalIST>. -ISTE <capitalISTE> -IST <capitalIST> [m.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTĂ <capitalISTĂ> [f.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTE <capitalISTE> [f.]. -ISTES <capitalISTES> -IŞTI <capitalIŞTI> [m.]. -ISTES <capitalISTES> -IŢĂ <fetIŢĂ>. PETITE <PETITE fille> -IV <indicatIV> [m.]. -IF <indicatIF> -IZA <realIZA>. -ISER <réalISER> -IZAT <realIZAT>. -ISÉ <réalISÉ> -l. le [pron A.] -l [art.hot.m.]. le [art.déf.m.] -L <filmează-L!>. -LE <filme-LE !> -le. les [pron A.] -le [art.hot.m.: câineLE]. le [article défini masculin : LE chien] -le [art.hot.pl.f.: mameLE]. les [article défini pluriel : LES mères] -le [imper.m.: băiatuLE!]. [impératif m.: garçon !] -LE <câineLE>[art.hot.m.în -e]. LE <LE chien> [art.déf.m.] -LE <filmează-LE!> [f.pl.]. -LES <filme-LES !> [f.pl.] -LE <maşiniLE>. LES… <LES machines> [f.pl.] -LEA <al treiLEA>. -ÈME <le troisiÈME> -LEŢ <filmuLEŢ>. PETIT <PETIT film> -lor [G.pl.: vârsta jucătoriL]. des [G.pl.: l'âge DES joueurs] -LOR <filmeLOR>. DES… <DES films> [G.] -lui [G.m.: laba câineLUI]. du [G.m.: la patte DU chien] -MĂ <filmându-MĂ>. ME… <en ME filmant> -MÂNT <simţăMÂNT> [arh.]. -MENT <sentiMENT> -MENT <parlaMENT> [neo.]. -MENT <parleMENT> -MENT <sentiMENT>. -MENT <sentiMENT> -NE <filmându-NE>. NOUS… <en NOUS filmant> -o. -la [pron A] -o [imper. f.: IleanO!]. [impératif f.: Hélène !] -O <el a filmat-O>. L'… <il L'a filmée> [f.] -O <filmeaz-O!>. -LA <filme-LA !> -OASĂ <faimOASĂ>. -EUSE <famEUSE> -OASE <faimOASE>. -EUSES <famEUSES> -OR <compozitOR>. -EUR <compositEUR> -ORI <uneORI>. QUELQUE- <QUELQUEfois> -OS <faimOS>. -EUX <famEUX> [m.sg.] -OŞI <faiMOŞI>. -EUX <famEUX> [m.pl.] -s [pop.]. suis (je ~)

-2-

-TATE <naţionaliTATE>. -TÉ <nationaliTÉ> -TĂŢI <naţionaliTĂŢI> [pl.]. -TÉS <nationaliTÉS> [pl.] -TE <filmându-TE>. TE… <en TE filmant> -TEASĂ <împărăTEASĂ>. -TRICE <imperaTRICE> -TIVĂ <indicaTIVĂ> [f.]. -TIVE <indicaTIVE> -TOARE <bobinaTOARE>. -TRICE <bobinaTRICE> -TOR <copiaTOR>. -TEUR <copiaTEUR> $$$ -ţi [pron D.]. te [pron. D] -ţi [pron. D]. t' [pron. D] -ŢIUNE <raŢIUNE>. -TION <raTION> -UI <verzUI>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -UIE <verzUIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -UL <doctorUL> [art.hot.m.]. LE… <LE docteur> [art.déf.m.] -UL <filmUL> [art.def.n.]. LE… <LE film> [art.déf.m.] -ULIE <verzULIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -ULIU <verzULIU>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -ULUI <filmULUI>. DU… <DU film> -UŞ <căţelUŞ> VĂ>. PETIT <PETIT chien> [m.] -VA <ceVA> du-VĂ>. QUELQUE… <QUELQUE chose> -VĂ <filmându-VĂ>. VOUS… <en VOUS filmant> [adj.]. adjectif [abréviation] [agr.]. agricole [abréviation] [alpin.]. alpinisme/randonnée [abréviation] [anat.]. anatomie [abréviation] [arg.sc.]. argot des écoliers [abréviation] [arh.]. terme archaïque [abréviation] [arhit.]. architecture [abréviation] [art.hot.]. article défini [abréviation] [aux.]. verbe auxiliaire [abréviation] [Bib.]. terme biblique [abréviation] [bot.]. botanique [abréviation] [Bt.]. Banat [abréviation] [com.]. commercial [abréviation] [cond.]. conditionnel [abréviation] [demod.]. terme démodé [abréviation] [dimin.]. diminutif [abréviation] [euf.]. euphémisme [abréviation] [f.]. féminin [abréviation] [G.]. génitif [abréviation] [lingv.]. linguistique [abréviation] [liv.]. terme livresque [abréviation] [m.]. masculin [abréviation] [mar.]. maritime [abréviation] [Md.]. Moldavie [abréviation] [med.]. médical [abréviation] [mil.]. militaire [abréviation] [Mt.]. Valachie [abréviation] [n.n.]. nom neutre [abréviation] [n.p.]. nom propre [abréviation] [narat.]. narratologie [abréviation] [neo.]. néologisme post 1990 [abréviation] [nn.]. neutre [abréviation] [ofic.]. langage officiel [abréviation] [perf. s.]. parfait simple [abréviation]

[pers.]. personne (du verbe) [abréviation] [pl.]. pluriel [abréviation] [pol.]. politique [abréviation] [pz.]. présent [abréviation] [R]. marque déposée [abréviation] [reg. MM]. terme de Maramures [abréviation] [reg. Mold.]. terme de Moldavie [abréviation] [reg. Olt.]. terme d'Olténie [abréviation] [reg.Md]. régionalisme de Moldavie [reg.MM]. régionalisme de Maramures [reg.Mun.]. régionalisme de Valachie [reg.Olt.]. régionalisme d'Olténie [reg. Transyl.]. terme de Transylvanie [reg. Ts]. régionalisme de Transylvanie [sg.]. singulier [abréviation] [Ts.]. Transylvanie [abréviation] [vulg.]. terme vulgaire [abréviation] [zool.]. zoologie [abréviation] =cuvânt ce începe cu H aspirat [*]. mot commençant par un H aspiré =prăjitură cu cremă. saint-honoré [n.m.][gâteau] 22 tâia. =hebdomadaire roumain a-ntâia [fam.]. chouette [fam.], sensas [fam.] a [aux.]. a [aux passé comp 3 pers sg] a noua parte. neuvième [1/9] a privi iute. donner un coup d'œil A… <el A filmat>. A… <il A filmé> aaab AB. département d'Alba [abréviation] abandon. abandon abandona. quitter abandona o ţară inamicului. livrer un pays à l'ennemi abandonare. abandonnement abandonat. paumé, quitté abandonaţi (voi ~). quittez abandonă (el ~). quitta abandonăm. abandonnons, quittons abandonează (ei ~). abandonnent abandonează (el ~). quitte (il ~) abandonez. quitte (je ~) abandonezi. quittes abanos (lemn de ~). ébène abate (se ~). dévier, détourner, dérouter abat din drum (eu ~). déroute (je ~) abată din drum (el să ~). déroute (qu'il ~) abate (el se ~). dévie abate din drum. dérouter abate din drum (el ~). déroute (il ~) abătea (se ~). déviait abătea din drum (el ~). déroutait (il ~) abătu din drum (el ~). dérouta (il ~) abătuse din drum (el ~). dérouté (il avait ~) abatere. détournement, déviation abate [n.] [bis.]. abbé abator. abattoir abaţie. abbesse abaţie [clădirea]. abbaye abces. abcès

-3-

abdomen. abdomen abia. à peine abil. habile abilitate. habileté, adresse, savoir-faire abis. abîme abject. infâme, abject abjecţie. infamie, abjection abjurare. abjuration ablativ. ablatif abnegaţie. abnégation aboli. abolir abolire. abolition abona. abonner abonament. souscription aborda. aborder abordabil. abordable aborigen. aborigène abraziune. abrasion abrevia. abréger abreviere. abréviation abreviere [abrev.]. [abréviation] abroga. abroger abrupt. abrupt aaabs absent. absent absenţă. absence absidă. abside absidă [a cortului]. abside [de la tente] absint. absinthe absolut. absolu absolut nimic. rien du tout absolutism. absolutisme absolv (eu ~) [de un păcat]. absous (j'~) absolvă (el ~) [de un păcat]. absout (il ~) absolvea. absolvait absolvi (ar ~). absoudrait absolvi (va ~). absoudra absolvi [de un păcat]. absoudre, absous (tu ~) absolvim. absolvons absolvind. absolvant absolviţi. absolvez absorbit. préoccupé abstinenţă. abstinence, abstention abstract abstracţi abstractă abstracte. abstrait abstracţie. abstraction absurd. insensé absurditate. absurdité, énormité abţibild [fam.]. autocollant abţinere de la mâncare. jeûne abundent abundenţi abundentă abundente. abondant abundenţă. abondance, profusion aburire. buée abuz. abus abuz de încredere. abus de confidence abuza. abuser abuzăm. abusons abuziv (în mod ~). arbitrairement aaac ac. aiguille

ac [al unei insecte]. dard [d'insecte] ac cu gămălie. épingle ac cu siguranţă. épingle de nourrice, épingle de sûreté ac de păr. épingle à cheveux academic. académique acalmia dinaintea furtunii. l’accalmie qui précède l’orage, le calme qui précède la tempête acalmie. accalmie, éclaircie [météo] acasă. maison (à la ~), à la maison acasă la. chez aaacc accede. accéder accelerare. accélération accelerator. accélérateur acceleraţie. accélération accent. accent accentua. accuser, accentuer accentuat. accentué, accusé, marqué accentuat [gram.]. tonique [accent] [gram.] accepta. agréer, acquiescer acceptabil. moyen [adj.], acceptable, passable acceptare. acquiescement acces. accès acces [med.]. poussée [méd.] accesibil. portée (à la ~), accessible accesibilitate. accessibilité accesoriu. accessoire accidenta. accident accidental. accidentel aaace ace (a fi pus la patru ~). épingles (être tiré à quatre ~) aceasta. telle [pron.f.][celle-là] aceea (de ~). lors (pour ~) aceeaşi. même (la ~) aceiaşi. même (les ~) acel. celui-là acela. celui-là acelaşi. même, même (le ~) aceleaşi. même, même (les ~) acest. celui-ci, ce acest [acest om]. -ci [cet homme-CI] acesta. celui-ci, tel [pron.][celui-ci] aceste. celles acestea (cu toate ~). même (tout de ~) acestea fiind zise. sur ce aceşti. ces achita. acquitter, régler achitare. acquittement achiziţie. acquisition achiziţiona. acheter achiziţionat. acheté aci [pop.]. ça [ici] [pop.] acid. acide aclama. ovationner aclamare. acclamation aclimatiza. naturaliser aclimatizare. naturalisation, acclimatation

-4-

aaaco acoladă. accolade acolo. y, là, là-bas, là-haut acolo înăuntru. là-dedans acolo jos. là-dessous acolo sus. là-dessus acolo sus. là-haut acomoda. accommoder acompaniat. accompagné acont. acompte acoperi. couvrir, recouvrir, habiller acopăr. couvre (je ~), recouvre (je ~) acoperă (ei ~). couvrent, recouvrent acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă cu crăpături (se ~). gerce (se ~) acoperământ al capului. couvre-chef, coiffure acoperea. couvrait, recouvrait acopereai. couvrais (tu ~), recouvrais (tu ~) acopeream (eu ~). couvre (je ~), recouvre (je ~) acopeream (noi ~). couvrions, recouvrions acopereaţi. couvriez, recouvriez acopereau. couvraient, recouvraient acoperi (tu ~). couvres, recouvres acoperi [constr.]. revêtir [constr.] acoperi [în întregime]. recouvrir acoperi capul. coiffer [couvrir la tête] acoperi cu apă. submerger acoperi cu crăpături. gercer acoperi cu crăpături (se ~). lézarder (se ~) acoperi cu nămeţi. enneiger acoperim. couvrons, recouvrons acoperind. couvrant acoperise. couvert (il avait ~), recouvert (il avait ~) acoperiş. toit, toiture acoperiş dublu. double toit acoperişuri. toits acoperit. couvert, recouvert acoperit [cu nori]. nuageux acoperit capul. coiffé [couvrir la tête] acoperit cu chiciură. givré acoperit cu nămeţi. enneigé acoperit de zăpadă acoperită de zăpadă. neigeux acoperiţi. couvrez, recouvrez acoperitoare de nas [alpin.]. protège-nez [alpin.] acord. accord, arrangement acorda. accorder, décerner acorda (a ~). octroyer acorda cetăţenie. naturaliser acorda un credit. créditer acordat. octroyé acosta. accoster acredita. accréditer acreditat. accrédité acrilic. acrylique acru. aigre, acide act. acte act notarial. acte notarié

act redactat în formă legală. acte en bonne et due forme acte. papiers acte de război. hostilités [pl.] activ activă. actif, activement activitate. activité actor. acteur, artiste actor [nu neapărat comic]. comédien actor de pantomimă. mime [n.m.] actriţă [nu neapărat comică]. comédienne acţiona. actionner, agir, agissait acţiona (ar ~). agirait acţiona (va ~). agira acţionând. agissant acţionează. agit acţiune. action, geste acţiune caritabilă. philanthropie actual. actuel actualitate. actualité aaacu acu [pop.]. maintenant acuarelă. aquarelle acuitate. acuité acum. actuellement, maintenant acum înainte (de ~). dorénavant acuma [fam.]. maintenant acumula [bogăţii]. thésauriser acumulat. accumulé acumulator acumulatori. accumulateur, accu acut acută. aigu aiguë acuza. accuser acuza pe nedrept. accuser à faux, à tort acuzare. accusation acuzat. accusé acuzaţie. accusation acuzaţie (el pune sub ~). incrimine (il ~) acuzaţie (el punea sub ~). incriminait acuzaţie (el puse sub ~). incrimina (il ~) acuzaţie (el să pună sub ~). incrimine (qu'il ~) acuzaţie (punând sub ~). incriminant acuzaţie (punere sub ~). inculpation acvariu. aquarium acvatic. aquatique aaad Adam. Adam Adam (mărul lui ~). Adam (pomme d'~) adaos. ajout adapta (se ~). adapter (s'~), accommoder (s'~) adaptare. adaptation adăpa. abreuver adăpătoare. abreuvoir adăpost. refuge, abri, cabane adăpost (pentru noapte). gîte adăpost improvizat. bivouac adăposti. abriter adăposti (se ~). réfugier (se ~) adăpostul. refuge (le ~) adăposturi. abris adăuga. ajouter, additionner, annexer

-5-

adăugare. adjonction adăugat. ajouté adăugire. ajout adânc. profond adâncime. profondeur adâncire. approfondissement aaade adecvat. adéquat Adela. Adèle adept. adepte, partisan adera. adhérer aderenţă. adhérence adesea. fréquemment, souvent adeseori. fréquemment adevăr adevărul. vrai [n.], vérité adevărat adevăraţi adevărată adevărate. vrai adevărat (cu ~). vraiment Adevărul. =quotidien roumain adeveri. certifier adeveri (se ~). avérer adeverinţă. certificat adeverit. certifié adeziune. adhésion adeziv. adhésif [adj.] adeziv [nn.]. adhésif [n.m.], colle [n.f.] adeziv [n.m.] adezivi. colle [n.f.] adezivul. colle (la ~) adiere. brise [n.], souffle adineaori, adineauri. heure (toute à l'~), tantôt adins (în ~). dessein (à ~) adio. adieu adjectiv. adjectif adjectiv [abrev.]. [adj.] adjudeca. adjuger adjunct. suppléant aaadm administra. administrer, gérer administrare. gestion administrativ. administratif administrativ [abrev.]. [adm.] administrator. administrateur, gestionnaire administraţie. administration admira. admirer admirabil. admirable admirabil [adv.]. superbement admirator. admirateur admiraţie. admiration admite. admet, admettre admise (el ~). admit admit. admets, admettent admită (să ~). admette admis admisă admise. admis admite (ar ~). admettrait admite (va ~). admettra admitea. admettait admitem. admettons admitere. admission admiteţi. admettez admiţând. admettant

admiţi. admets admonesta. réprimander aaado adolescent. adolescent adolescenţă. adolescence adopta. adopter adoptiv. adoptif adopţie. adoption adora. adorer adorare. adoration adorator. adorateur adoraţie. adoration adormi din nou. rendormir adormi la loc. rendormir Adormirea Maicii Domnului. Assomption (L'~) adormit din nou. rendormi adormit la loc. rendormi adresa. adresser adresă. adresse Adrian. Adrien Adrian Oţoiu. --AUTEUR--Adriana. Adrienne aaadu aducător de ghinion. porte-malheur aduce. emmener, apporter aduce în discuţie. mettre en question aduce la cunoştinţă. mettre au courant aduce laude. louer [éloge] aduce mulţumiri. dire merci (~ à) aduce obolul (a-şi ~). apporter son obole aduce prejudiciu. porter atteinte à aduce un omagiu. rendre hommage adula. aduler adulare. adulation adulmeca. renifler adult. adulte adult [n.m.]. grand [n.m.], adulte adulter. adultère aduna. amonceler, amasser, additionner, recueillir adunare. assemblée, réunion adunare [mat.]. addition adus. apporté adverb [abrev.]. [adv.] adversar. adversaire, ennemi adeversitate. adversité adversiune. répugnance, aversion aaae aer. air aer (în ~). air (en l'~) aer condiţionat (cu ~). climatisé aer liber (în ~). plein air (en ~) aeraj. ventilation aerian. aérien aerisi. aérer aerisire. ventilation aerisit. aéré aerodinamic. aérodynamique aerodrom. aérodrome aeroport. aéroport

-6-

aaaf afabil. affable afabilitate. affabilité, obligeance afacere. affaire, question [problème] afacerism. affairisme Adev 28/03/08 afacerist. homme d'affaires, affairiste afară. dehors afară (în ~). dehors (en ~) afecta. porter atteinte à, affecter afectat. précieux, précieusement afectuos. affectueux, chaleureux, tendre [affectif] afecţiune. affection afin [n.m.] [bot.]. Vaccinium myrtillus, myrtille [n.f.] [bot.] afină. myrtille afirma. affirmer afirmaţie. affirmation afiş [n.n.] afişe. affiche [f.], placard [m.] afişa. afficher afla. apprendre, trouver afla (ar ~). apprendrait, trouverait afla (el ~). trouva (il ~), apprit (il ~) afla (se ~). trouver (se ~), être, exister afla (va ~). apprendra, trouvera aflat. trouvé, appris aflaţi. apprenez, trouvez află (ei ~). apprennent, trouvent află (el ~). apprend, trouve (il ~) aflăm. trouvons, apprenons aflând. trouvant, apprenant afli. apprends, trouves aflu. trouve (je ~), apprends (j'~) afluent afluenţi [pl.]. affluent aforism. maxime Africa. Afrique Africa de Sud. Afrique du Sud african. africain afront. affront afumat. fumé afunda. sombrer afunda (în nisip / noroi). enliser afundat. sombré afurisenie. damnation afurisi. maudire afurisit. maudit aaag AG [mil.]. lance-fusées agasa. ennuyer agasant. agaçant agăţa. grimper, pendre, agripper, raccrocher, accrocher agăţ. raccroche (je ~) agaţă. agrippe (il s' ~), accroche (il ~), grimpe (il ~) agaţă (ei ~). raccrochent agaţă (el ~). raccroche (il ~) agăţa (el ~). raccrochait agăţat. grimpé, pendu, raccroché, accroché, agrippé agăţi. raccroches (tu ~)

agăţare. accroc, suspension, accrochage agăţător. grimpant agent. agent agent patogen. agent pathogène agenţie. agence ager. pétillant [fig. personnes] agerime. acuité agheu [arg.mil.]. lance-fusées agil. leste [adj.], agile agilitate. agilité agitaţie. agitation, tourmente aglomerare. agglomération aglomerat. passant [adj.] [de rues], chargé $$$ aglomeraţie. agglomération agrafă. épingle à cheveux agrar. agraire agrava. aggraver agrea. agréer agreabil agreabilă. plaisant [adj.], délicieux, agréable, joli agrement. plaisance agresiune. agression agresiv. agressif, menaçant agresor. assaillant, agresseur agricol. agricole agricol [abrev.]. [agr.] agricultor. cultivateur, agriculteur agricultură. agriculture aaai aici. ça [ici] [pop.], ici, ci aici (pe ~). ici (par ~) aici se odihneşte…. ci-gît… aidoma [+D]. comme [comparaison poétique] aidoma [+G.]. tel [comme] aisberg. iceberg aiura. délirer aiurea. ailleurs, partout, champs (à travers ~) aiureală. étourderie aiureli! [fam.]. tarare ! [fam.] aiurit. ahuri, hébété, étourdi [adj.] aiurit (fi ~). vapes (être dans les ~) aiurit [n.m.]. étourdi [n.m.] aiuritoare. étourdissante [adj. f.] aaaj ajun. veille ajun [al unei sărbători] [n.]. veille [d'une fête] [f.] ajunge. parvenir, arriver, suffit, atteindre ajunge (ar ~). arriverait ajunge (va ~). arrivera ajunge din urmă. rattraper [temps] ajunge din urmă (el ~). rattrape (il ~) [temps] ajunge la. accéder ajungea. arrivait, suffirait ajungea din urmă. rattrapait (il ~) [temps] ajuns. arrivé ajuns din urmă. rattrapé [temps] ajunul Crăciunului. veille de Noël ajusta. ajuster ajusta curbele. galber

-7-

ajuta. aider, assister ajutaj. ajutage ajutat. aidé ajutor. aide, ressource, secours ajutor!. au secours !, à l'aide !, secours (au ~) ! ajutor (da ~). secours (porter ~) ajutor pecuniar. aide pécuniaire ajutorul (cu ~). par ajutorul (veni în ajutorul…). rescousse (venir à la ~ de…) aaal alai alaiuri. suite, convoi, cortège, procession alaltăieri. avant-hier alandala. à tort et à travers alarma. alarmer alarmă. alerte, alarme alarmant. alarmant alăpta. allaiter alătura. adhérer, joindre alăturat. joint, ci-inclus alături de. de côté de, aux côtés de, à côté aaalb alb albi albă albe. blanc alb ca varul. blême albastru albaştri albastră albastre. bleu albastru-zerzui. glauque albastru cobalt. bleu cobalt albastru deschis. azur albăstrea. bleuet albăstrui. bleuâtre albeaţă. blancheur albesc. blanchissent albeşte. blanchit albi [vb.]. blanchir albit. blanchi, étiolé albie (~ a unui râu). lit (~ d'une rivière) albină. abeille albituri de pat. literie album albume. album alburiu. blanchâtre albuş [de ou]. blanc d'œuf alcătui alcătuiesc. former, composer. alkotni alcătuia. formait, composait alcătuieşte. compose (il ~), forme (il ~) alcătuit. formé, composé alcool. alcool alcoolic [n.]. ivrogne alcoolism. ivrognerie aldine [tipog.]. gras [typo] alege. trier, choisir, élire aleagă (ei să ~). choisissent (qu'ils ~) aleagă (el să ~). choisisse (qu'il ~) aleg (ei ~). choisissent aleg (eu ~). choisis (je ~) aleg (să ~). choisisse (que je ~) alegând. choisissant alege (ai ~). choisirais (tu ~) alege (ar ~). choisirait (il ~) alege (aş ~). choisirais (je ~)

alege (el ~). choisit (il ~) alege (va ~). choisira (il ~) alege (vei ~). choisiras (tu ~) alege (veţi ~). choisirez (vous ~) alege (voi ~). choisirai (je ~) alege (vom ~). choisirons (nous ~) alege (vor ~). choisiront (ils ~) alegea (el ~). choisissait (il ~) alegeai. choisissais (tu ~) alegeam (eu ~). choisissais (je ~) alegeam (noi ~). choisissions alegeaţi. choisissiez alegeau. choisissaient alegem. choisissons (nous ~) alegeţi. choisissez alegi. choisis (tu ~) ales aleşi aleşii aleasă alese. choisi, élu Adev 10/02/08 alegere. choix alegere (la ~). choix (au ~) alegerile legislative. les élections législatives Adev 15/04/08 alerga. courir, fuir alerg (eu ~). cours (je ~) alerga (va ~). courra alerga (vei ~). courrais alerga (veţi ~). courrez alerga (voi ~). courrai alerga (vom ~). courrons alerga (vor ~). courront alerga cât îl ţin picioarele. courir à toute allure alerga după. courir après alergat. fui, couru alergător. coureur alergător de fond. coureur de fond alergi. cours (tu ~) alerta. alerter alertă. alerte alfabet. alphabet alfabetul morse. morse algă. algue alge [n.f.pl.]. varech [bot., n.m.sg.] algebră. algèbre aaali alia. allier alia (se ~). coaliser (se ~) aliaj. alliage alianţă. alliance aliat. coalisé alice [n.f.pl.]. plombs [n.m.pl.] [de fusil] aliena. aliéner alienare. aliénation alifie. pommade aligator. alligator aliment. aliment alimentare. alimentation alimentaţie. alimentation, nutrition alina. adoucir alinare. consolation alineat. alinéa

-8-

reste (au ~) altitudine.]. affabilité. corrompre [abîmer] alterare. rémission [méd. amertume amărăciune (cu ~). alternatif alternator.] aluminizat. étoffe [fig. autrement altfel (de ~). autre (un ~) altundeva. amateur amănunt. chassez alungă. ambiance ambiguitate. corrompu [abîmé]. forêt de noisetiers aluniţă [n. maîtresse amăgi. leurre amăgeau. embouteillage aaame ameliora. embarcation ambasadă. embrayage ambulanţă. séduis (tu ~) amăgind. amender amendă. ambition ambiţios. amant amantă. altéré. différer (retarder) amâna (~ plecarea). [bot. affable. chagrin [adj. chasse (je ~) alungat. amende amendament. étirer alungire. ambigu ambiguë ambiţie. incorporer [un territoire] alipire.] amărâtă. avarier. autre altar. altérant alterează (ei ~). séduit (il ~) amăgeşti. greffer altul. alvéolé alveolă. redressement. chasser alung (eu ~). chassé alungaţi. altérer. corruption [altération] alterat. amélioration ameliorare [med. embuscade ambuteiaj. chasses (tu ~) alungi. par contre altminteri (de ~). Alpes alpin.] alură. ambiguïté ambiguu ambiguă. ambitieux ambreia [auto]. alu [fam. cacahuète alunga. grain de beauté [n. allusion alveolat.] alterând. menacer -9- .alineat nou. délai amar amară. corrompu [alim. haute montagne (de ~) altminteri. chasse (il ~). Alsace alsacian. emballer ambalaj. s. incorporation almanah. alternance alternativ. sans quoi. chagriner amăra. mont-de-piété.] amenaja. bienveillant.] [à pain] aluminiu. alterner alternanţă. noisette alună de pământ. leurre (il ~).f. chagrin. gentil. grimpeur Alsacia. jadis. emballage ambarcaţiune. autel altădată. greffe. allure.] amărî. leurré.]. almanach alo. embrayer ambreiaj [auto]. reste (du ~). alternateur altfel. chagrine (il ~) amator. ambassadeur ambiant. chassons alungi. bercer. hère (pauvre ~).] aluzie. aluminisé alun. alvéole alveole (cu ~).m. autre chose altera. leurrait amăgeală. altitude altitudine mare (de ~). retour à la ligne alinia. remettre (~ son départ) amânare. chassa (il ~) alungăm. détail aaamb ambala. séduire. complaisant. étirement aluniş. chagrine [adj. leurraient amăgesc. d'ailleurs altoi. chassent alungă (el ~) [perf. leurrer amăgea. noisetier alună alune. sinon. équivoque. dilettante. pâte [n. leurrent amăgeşte. obligeance amanet. leurrant amăgit. alpin alpinist.]. améliorer ameliorare. ailleurs aaalu aluat [n. autrefois altceva. ambiant ambianţă. itinérant ambuscadă. séduit amâna. allô Alpii. altère (il s'~) alterez.] amăreală [bot. Alsacien aaalt alt. chagrinait amărăşte. sinon. ambassade ambasador. altère alterna. guet-apens. amer amărăciune. altération. Polygala sp. amèrement amărât. aligner alipi [un teritoriu].]. ambulance ambulator. gage amant. altèrent alterează (el se ~). aimable amabilitate.m. aménager amend. gentillesse.].f. amendement ameninţa. alvéolé aaam amabil.

engourdissement amorţit. étourdir ameţea. amusant amuzase. amorce amortizor. divertissait (il se ~) amuzai (te ~). bourbier (être dans le ~). ananas ananghie (fi la ~). mêlée amestecaţi. distrayez (vous vous ~).m. amorçage amorsă. étourdissons ameţind. plaisant [adj. mélangé. vertige. année an de recoltă viticolă.] ancheta. américain amestec. étourdissent ameţesc (ei ~). rigolade.ameninţare. anémie anevoie. divertissent (ils se ~). amoral amorezat.m. pose [installation] amplasat. amiral amoniac. diverti amuzaţi (vă ~). ancrer ancorat. mélangez amestecă. divertissez (vous vous ~ amuzau (se ~). mélangent amestecând. étourdissez ameţitor ameţitoare. placé. étourdit (il ~) [parf. amour amoral. Anne-Marie ananas. rigolo [fam. distrayais (je me ~) amuzament. anecdote anemie. immixtion amestec (în treburile altuia). divertir.]. amont (en ~) amor.] aaami amiază. posé amplasează. distrais (je me ~) amuza (se ~). amical. lourdement. amie. copain. divertisse (qu'il se ~) amuzi (te ~). ammoniaque amonte. distraient (ils se ~) amuză (el se ~). [anat. Anne anacreontic.].] aaan an. amortisseur amorţi. étourdit (il ~) ameţeşti. placer amplasare.] ameţi (se ~). étourdis (j'~) ameţeşte. vertigineux. étourdissent (qu'ils ~) ameţească (el să ~). engourdi amovibil [neo. distraction amuzant. mélanger amesteca (el ~). étourdissant ameţiră. analyser analog. ample. griser ameţim. amoureux amorsare. mouillé ancoră. similaire analogie. cul-de-jatte [n. analyse analiza. difficilement . année sabbatique Ana. étourdis (tu ~) ameţi (el ~). menaçant american.]. petite amie. mêler.]. ampleur amplu. analogie Anamaria.m. étourdi (il avait ~) ameţit.] amical. distrayons (nous nous ~) amuzăm (ne ~). amont amonte (în ~). an. André Andromeda. draps (être dans de beaux ~) anarhie. ami. étourdissement ameţi (se ~). anarchie anason.]. mélange (il ~) amestecă (ei ~).].] an sabatic. divertit (il se ~) amuzăm (ne ~). divertis. chaire [eccl. divertissaient (se ~) amuză (ei se ~). ingérence amesteca. place amplificator. couchant [n. mouiller. endives andrea. divertis (je me ~) amuz (eu mă ~). crépuscule amuza. divertissons (nous nous ~) amuzându-se. ancre à neige andive. distrait. étourdissant [adj. analogue. divertissais (je me ~). étourdissait ameţească (ei să ~). anis anatomie [abrev. Andromède anecdotă. menace ameninţător. distrait (il s'était ~) amuzat. étourdisse (qu'il ~) ameţeau. divertissais (tu te ~) amuzam (mă ~).10 - . midi amic. étourdirent ameţise. étourdissent ameţesc (eu ~).] amstecare. copine amintire. pote [fam. enquêter anchetă. éblouissement. empattement [auto] amplasa. engourdir amorţire. distraire (se ~). distrais (tu te ~) amvon. amuser amuz (mă ~). souvenir amiral. mélangeant ameţeală. amovible ampatament [auto]. petit ami. anacréontique analiză. étoffé amputat [n. divertissant (se ~) amuze (el să se ~). aiguille Andrei.] ameţiţi (voi ~). divertis (tu te ~). ancre ancoră de zăpadă. mélange. distrait (il se ~). mêlé amestecată. s. mélange amurg. cru [n. amplificateur amploare. étourdi [vb. ancré. enquête ancora. cordial amică. mélangeait amestecat.

antichambre (faire de l'~) antedata.]. choix [livre]. eau (de l'~) aparat. cuit-œufs [n. radio apartament. part (à ~). eau dormante apei. défends (je ~) apără (ei ~). avant-bras antecameră. envergure (de grande ~) aotoiu@sintec. appartenir aparţin. incorporer [un territoire] anexat. antidérapant antidot. appartiendra aparţinea. appartenant aparţii. difficile. recueil [biblio.]. antenne anteră [bot. presser. anniversaire anormal.] antama [neo. Primula halleri [bot. contrepoison antilop. anormal anotimp anotimpul. annexer anexa [un teritoriu].] anghelină [bot.11 - . animation aniversare.]. antiquité anticipare. pèse sur (il ~) apăs.]. engrenage angro [neo.] antiderapant. flotte [pop. annoncer anvelopă.sg.] apă curentă. appartenu apăsa pe. appartement aparte. négociant en gros. presse (il ~) apasă pe (el ~). antibuée anti-furtună.n. antichambre antecameră (face ~). annuel anul trecut. mou.m. défense apărat. engrener angrenaj. saison ansamblu ansambluri. antidater Antena 1. défendent apără (el ~). appartiens aparţine. appartenait aparţinut. anti-moustique antiaerian. eau (l'~) apă. ardu anexa. œillère . peser sur apasă (ei ~). anti-orage anti-glonţ (vestă ~). eau de mer apă stătătoare. eau de mer apă marină. certain (un ~) anumită (o ~). appuie (il ~). entamer Antartica. l'an dernier anula. antiseptique antologie. fauve [n. pressé apăsător. contremandé anulează (el ~). anthume anual. eau courante apă gazoasă. grossiste angrou [magazin]. défendons apărare. antique antichitate. antidote. apparat aparat de fiert ouă [n. projecteur [méc. pesée [pression] apăsat. anglican [bis. =du général Antonescu antreu [al unui cort]. eau.] antonescian. appartiendrait aparţine (va ~). appuyé. soda apă de mare. ensemble [n. en-tête anti-. antibiotique antic. avancée [d'une tente] [rando. appuient. Antarctique antebraţ.] angrena. appuyer apăsă pe (el ~). appuie (j'~) apăsa.] anghinare.]. en gros angrosist angrosişti. artichaut anghinarea-oilor.] aparat de radio.] antum. animal.ro. annuler. appartient aparţine (ar ~). antisémite antiseptic. apathique apăra (a ~).][électroménager] aparat de proiecţie [mec.]. accablant apatic apatică apatici apatice. antimagnétique antisemit.].pl. =chaîne TV privée roumaine antenă. contremander anulat (un ~). --AUTEUR--aaap apa ape. ci-inclus anexă.anevoios. engin. barrer. pressent apasă (el ~). antiaérien antibiotic. Hypochoeris uniflora [bot.m. en gros anima. enveloppant anvergură (de mare ~). anthologie. certaine (une ~) anunţ. flotte [fam.m. appareil. pneu anvelopant [neo.].]. anthère [bot.]. contremande (il ~) anumit (un ~). défendez apărătoare de ochi [la cai]. antérieur anteriu. défendu apăraţi. écriteau. centre commercial angrou [neo.] anterior.]. défendre apăr. froc antet.]. annexe aaang angelica [bot. animer animal. presse (je ~). défensive [n. Angelica archangelica [bot. pesa sur (il ~) apăsând pe. antilope antimagnetic. languissant. défend (il ~) apărăm. appartiens aparţinând. anticipation anticipaţie.]. antianti-aburire. anticorps [n.] animaţie. pare-balles (gilet ~) anti-ţânţari. [bot. bête animal sălbatic. anticipation anticorpi [n. séparément aparţine. annonce anunţa.] anglican [bis. pesant sur apăsare.].

attisent. pour l'effet. ravitaillé aprovizionau [cu alimente]. allumez aprins aprinşi aprinsă. aplomb apoi. œuvre (mettre en ~) aplica culori. apparence (en ~) apariţie. allumes aproape. à-peu-près aproximativ. incliner. apport apostol. saisit (il ~) apucă de guler (el ~). courbe (il se ~) apleacă (ei se ~). fournissait. inclination. paraissant. ravitaillaient aprovizionează. saisissent apucă (el ~). presque apt. apparaissant apărea (ar ~). aplanir aplatiza. piquer une colère apucat. apparence. allumant aprinzi. paraîtra apărem.12 - . paraissons apăreţi. allumerait aprinde (va ~). à peu près aproape de. dehors [n. courba (il se ~) aplece (el să se ~). apostolique aaapr aprecia. approche apropo!. fournis aproximaţie. allument aprind (eu ~). assiette (pas dans son ~) aperi. apte aptitudine. avril aprinde. courbait (il se ~) apleca (se ~). allume (j'~) aprinde (a se ~). accent. parais apară (să ~). approuver aprod. allumer aprind (ei ~). paraissent. appeler apelat. fourni aprovizionat [cu alimente]. parais apărând. appétissant apetit. vif aprinse. paru.]. saisissait apuca de guler. apical apicali. colletant . quasiment. proche [près] aproape deloc. environ. allumera aprindem. fournit. coté. attiser. courbé aplecau (se ~). applaudir. apicaux aplana. ensuite. pencher. allumai aprinsese. montrer. façade. (je) saisis apuca.*] apetisant. alluma aprinsei. hors-d'œuvre [n.] aproba. apéritif. appréciable apreciat. appliquer aplica (a ~). saisir apuc. air. apparaisse apare. saisissant apucând(u-l) de guler. don [talent]. apprêter apretat. près. appréciation apreta. autrui. à peu près. prochain (le ~) [n. apparaîtrait apărea (el ~). paraître apar. couleur. allumé (avait ~) aprinseşi. coter. considérer apreciabil. apparu apărea (deasupra apei). déguisement. apprécié apreciere. colleter apuca năbădăile (a-l ~). facilité aaapu apuca.] aprofundare. apparemment aparenţă.). courber (se ~) aplecat. approcher apropiat apropiaţi apropiată apropiate. apparaîtra. portant (à bout ~) aproape [adv.aparent. apôtre apostolic. colleta (il ~) apucă de guler (el ~)[pz]. collète (il ~) apucând. aplatir aplatizat. propos (à ~) ! aproviziona [cu alimente]. éclairer aprinde (ar ~). paraissait apărea (va ~). huissier [jur. ravitaillement aprovizionat. courbent (ils se ~) apleca (el se ~). allumas aprinzând. approfondissement aprofundat. colleté apucă (ei ~). défends (tu ~) aperitiv. allumons aprindeţi. apparition apariţie (editorială). paraît apari. appelé apele lui (nu fi în ~).m. semblant. apprécier. guère aproapele. courbe (qu'il se ~) aplece (ei să se ~). fournissent aprovizionez. ravitailler aproviziona. paraissez apărut. colorier aplomb. courbaient (ils se ~) aplecă (el se ~). autour. courber apleacă (el se ~). aplati aplauda. proche apropiere. courbent (qu'ils se ~) aplica. appétit apical. fournissant aprovizionare [cu alimente]. aptitude. saisi apucat (fig.]. ardent. parution apărea. émerger apela. apprêté aprilie. surface aparenţă (în ~). approfondi apropia. talent aptitudini. allumé. apparaître. mordu apucat de guler. puis aport. vreo. aspect visuel. apparaît. applaudir apleca. presque aproape (de ~) [armă]. fournir aprovizionând. arătare.

cuire. arche de Noé arcadă. AURAIENT… <ils AURAIENT filmé> AR… <ei AR filma>.]. arbitraire arbitrar (în mod ~). apusese (soarele ~). jardiniste. couchait (le soleil se ~) apus.] aripă. appréhender. brûla (il ~) ardei.] [couleur] arăta. argumentation aaarh arhaic. argotique argou. index [doigt] arăţi. brûlera arde etapele.] apus [n. -AIT <il filmerAIT> ara. arbitrer arbitrar. montré. occident. fourneau à gaz. paysagiste arhitectonic. brûle (qu'il ~) arde. saisir. indiquer arată. brûler les étapes ardea. valet de ferme argăsi. arcanes arcaş. arranger aranjă. cacahuète aramă. archéologique arheologie. arrêté. architectural arhitectură. archives arici.13 - .Carpates W roum. basané arse (el ~). AURAIT… <il AURAIT filmé> AR FI… <ei AR FI filmat>. brûlait ars arşi arsă arse. aire (~ géographique) arenă. ardoise ardoare. archaïque arhaism. argile argint. école] argument. aménager. couchant apune (soarele ~). crépuscule. arcade arcane. bondé arhitect. arrêt aresta. [arg. arbitre arbore cotit [auto]. cuivre aranja.apune (care ~). ressort. -aient [cond. argent arginţica [bot. impétuosité areal (~ geografic).]. archives [pl. piment doux ardei gras. couchant [n. -AIENT <ils filmerAIENT> AR… <el AR filma>.] argon. coucher de soleil. Dryas octopetala [bot. sg.3 pers pl] AR FI… <AR FI filmat>. saisis argat. poivron ardei (~ iute). montre (< montrer) arăta cu degetul. aile aristocraţie. Alnus viridis [bot. =montagnes . arbuste. occidental Apuseni (soarele ~). brûle (il ~) arde (va ~). aire arin de minte [bot. archaïsme arhanghel. montres arbitra. aristocratie aritmetică. réchaud à gaz arahidă. archet aaard arde. =de la région de Transylvanie ardelenească [adj. couche (le soleil se ~) apunea (soarele ~). indiqué arătător (degetul ~). arrangea aranjăm.]. tanner argentinian.m.]. échalas aragaz. archipel arhiplin. 3 pers.] arămiu. brûlé ars de soare. sec [aride] sèche arie. argon argotic. argot argou şcolăresc/studenţesc [abrev. archéologue arheologic. vilebrequin [auto] arbust. crépuscule apuse (soarele ~). ardeur. m. saisit.]. arctique arcuş. =de la ville d'Arad [Bt. -ait [cond. montrer du doigt arătat. sillonner arac. glaise. fauve [adj. archer arctic. archiduc arhipelag. =typique à la Transylvanie ardelenesc [adj. saisi arestează. établissement arădean. montre Adev 01/11/07 arăt. pimenter ardelean. =typique à la Transylvanie ardezie. cuisinière. arrangement aranjare. f. ouest apus [n. arbrisseau arc. arrestation. arrêter arestare. piment. argentin argilă. saisissent arestez. hérisson arid aridă. arrangeons aranjament. coucha (le soleil se ~) apusean. fermage arest.]. arche. argument argumentare. arbitrairement arbitru.] arhive. archéologie arhiduce. arithmétique . brûler ard (ei ~). archange arheolog. saisissait. architextualité arhivă. arrêt arestat. montrer.n.]. couché (le soleil s'était ~) aaar ar. architecture arhitextualitate.]. arc arca lui Noe. piment doux ardeia. architecte arhitect peisager. arène arendă. brûlent ardă (să ~).

brûlure arşiţă. lancement aruncat. armer armament. obéissent ascultă (el ~ de) [supus].neh.] asambla. grincheux arunca. assassinat ascensor. brûleur aaas as. lancé. écoutait ascultam. mettre au rebut. docile. jeter un coup d’œil arunca de sus. armistice armonie. obéissons ascultător. cache (je ~) ascund (ei ~). armure. aigu ascuţitoare. lançait. lancer arunca în aer.] ascultare [supunere]. déf. ressemblance. cache-cache ascunzând. obéit ascultăm (~ de) [supus]. cachette ascunzi. feu d’artifice artificiu.] asemănare. cachons ascundeţi. écoute (j'~) asculta (~ atent). étalon [cheval] armătură. art artă cinematografică.] articol nehotărât [abréviation]. armateur armă. assassin. =auto 4X4 fabriquée en Roumanie arogant. sauter arunca la gunoi. ascenseur asculta.] asemenea (de ~). obéissant [adj. écouter ascult (eu ~). cachaient ascundem. brûlant arzător [n. article indéfini [abréviation] artă. parvenu [n. obéissaient ascultă (ei ~ de) [supus]. obéissez ascultau (~ de) [supus]. écoutons asculţi.]. obéis (j'~) asculta (el ~ de) [supus]. parenté asemănător asemănătoare. m. cachais (je ~) ascundeau. acompte arzător. accorder. armement armat armată. cachera ascunde (voi ~). armature armistiţiu. meurtre. cachette ascuţit.] arsură.m.] articula. lançons aruncător de flăcări. arrogance aromă [n.] asculţi (~ de) [supus]. mélodique armoniza. feinte (porte ~) ascunse (el ~). écouté ascultaţi. prêter l'oreille asculta (el ~). armé armator. beaux-arts arteră. cuirasse ARO ® [n. précipiter aruncare. obéi ascultaţi (voi ~ de) [supus]. arriviste arma. cachette (en ~) ascunsă (uşă ~). hautain.]. cachent ascunde (ar ~). harmoniser armură. artiste arţăgos. subrepticement. jeter. arrogant aroganţă. item articol hotărât [abréviation].pl. cacha ascunselea (de-a v-aţi ~). cessez-le-feu. cachez ascuns ascunşi ascunsă ascunse.f. article articol [într-o listă]. écoutaient ascultă (ei ~). analogie. pareil. tel telle tels telles [adj. indéf.m. tueur asasina. [art. feint [caché] ascuns (pe ~). cachait ascundeam. jeté aruncat de sus. sage. écoutes asculta [supus]. ressemblant. artifice artist. as asalt. similaire. caches (tu ~) ascunziş. écoute (il ~) ascultăm. écoutez ascultau. artère articol. cachant ascunzătoare. donner un coup d'œil arunca o privire. écoutais (j'~) ascultând. obéir ascult (eu ~ de) [supus]. écoute ascultat. cinéma [art] arte frumoase. arme à feu armăsar. arôme [n.m. écoutant ascultare. cacherait ascunde (el ~). artificiel artificii [pl. cache (il ~) ascunde (el va ~).arivist. caché. offensive [n. assassiner asasinat. lance-flammes aruncător de rachete.]. meurtrier [n. cacher ascund (eu ~). [art. siège [mil. précipité aruncă. fournaise art. obéissance ascultat [supus]. harmonie armonios.]. obéissant [vb. donner un coup d'œil. assortir. lance-fusées arvună.].. même (de ~) . taille-crayon asediu. factice. articuler artificial. analogue. écoutent ascultă (el ~). lança aruncăm. jet. assembler asasin. obéissait ascultând [supus].14 - .]. mettre au rancart arunca o ocheadă. arme armă de foc. obéis (tu ~) ascunde. semblable asemenea (de ~). cacherai (je ~) ascundea.

aspirateur aspiratorul (trage cu ~). couche (le soleil se ~) asfinţi (soarele ~). Asie asiatic. bitumé asfinţí.] astâmpără (ei ~). transpiré asuma. celles astenie. combler (~ un fossé) astupa (a ~). éteindre [fig. caser aşeza. comblent (ils ~ un fossé) astupe (ei să ~ un şanţ). situer. ainsi astfel de. dûment aşa de. éteignent [fig. asseyons aşeze (să se ~). étouffant asfixiantă.] asprime (cu ~). comme [comparaison poétique] asemenea [comp. suer. sévère aspru [voce].] aş avea. aspirateurs aspiraţie.n. bitumer asfaltat. aussi aşa încât.] astâmpără (el ~) [perf. assortir asortat. comme ci comme ça aşadar. AURAIS… <j'AURAIS filmé> aş fugi.] asfinţit [n. si bien que aşa şi aşa. couché (le soleil s'était ~) asfinţit. -AIS <je filmerAIS> aşa. éteint [fig. couchant [n. assaisonner asfalt. obstruer astupare. si [comparatif] aşa de (tot ~). attendre aşteaptă. assourdir asurzitor. -ais [condit. irais aş trimite. 1 pers. astérisque astfel. aspiration aspirator. rudement aspru aspră. sing. étouffé asfixiere. allure. aspirer aspiratoare. aurais aş cunoaşte. ferais aş fi. ça asta nu mă priveşte. rigueur. air. ainsi aşa-zis. comblé (un fossé) astupă (ei ~ un şanţ).asemenea [+D]. asseoir. astre astupa.].15 - . astronomie astru aştri. asiatique asigura. obturer. asthénie asterisc. pose [installation] aşezat. obstruction astupat. assieds aştepta. ainsi. enverrais Aş… <Aş filma>. assumer asupra. telles astm. transpirait asudat. casait aşează (ei ~). serais Aş FI… <Aş FI filmat>. courrais aş merge. situent aşează (ei se ~). transpirer asuda (il ~).]. association asociaţie non-profit. comblent (qu'ils ~ un fossé) asuda. crépuscule asfixiant. rudesse. âpre. association sans but lucratif asorta.] astâmpărat. assurer Asiria. donc aşchie. étouffement Asia. asseyait. dehors [n. coucha (le soleil se ~) asfinţişe (soarele ~). accroupi aşezaţi. éclat aşeza.m. astronomique astronomie. éteignit (il ~) [fig. s. attendent aştept.]. telle. tel. sécheresse [fig. cela ne me touche pas astăzi.] astea.] astâmpăra (el ~). situe aşează (el se ~). sur asurzi. rude. tels. attend. couchait (le soleil se ~) asfinţeşte (soarele ~). éteignait [fig. connaîtrais aş face. aspect aspira. assorti asparagus. assieds aşeza (se va ~). assister asistent. asperge aspect. colmaté astupat (un şanţ).] astâmpărau. assourdissant aaaş aş. cela. associer asociaţie. asseyez aşezăm. assis aşezat pe vine. assistance asocia. asthme astral. Assyrie asista. bitume asfalta. tel [ainsi que] aşa cum se cuvine. situait. assied (il s'~) aşez. aspirateur (passer l'~) asprime. colmater astupa (~ un şanţ).]. astral astronomic. se coucher (soleil) asfinţea (soarele ~). éteint (il ~) [fig. assistant asistenţă. dur. éteignaient [fig. durement. accroupir aşezare. étouffante asfixiat. rauque aaast asta. dureté.] astâmpără. aujourd’hui astâmpăra. assiéra (s'~) aşeza pe vine. asseyent (ils s'~) aşează (el ~). attends . asseye aşezi. soi-disant aşa cum. tel [comme] asezona.

accrocher atârn din nou. frôlé atinse (el ~). certifier atestat. atome atomic. posture atitudine demnă. adoucir atenuare [med. attribuer. alors atunci când. allumer aţâţa (a ~). literie aşternut de paie (pentru vite). toucha atitudine. atmosphérique atom. frôler.]. fauteur aţâţe (el să ~) [focul]. attractif. assoupir aaau audienţă. horreurs. raccroches (tu ~) ataşa. athlétisme atmosferă. ravive (il ~) aţâţa [un foc]. cond. pers. assourdir. patienter aşteptat cu răbdare. touchait atingeai. touchions atingeaţi. tant atâta vreme cât. dignité atitudine părtinitoare.16 - . AVEZ… <vous AVEZ filmé> aţipi. charme.] ateriza. touches (tu ~) atins atinşi atinsă atinse. port.]. échauffent aţâţă (el ~). allumé aţâţat [focul]. ravive (qu'il ~) aţi [aux. assaillant atârna din nou. offensive [n. touchent ating (eu ~). touche (il ~) atinge plafonul maxim [aero.] atinge. attentivement atenua. attirant atrăgător. attaque à main armée [f. attente aşteptat. touchons atingeţi. attentif atentat. touchez atingi.] AŢI FI… <AŢI FI filmat>. allumés aţâţător. attribut atroce. cond. atrocité atrocităţi. attendait aştepta (ar ~). attends aştepta cu răbdare. attention.m. agression. touchais (tu ~) atingeam. attendez aşteptă. 2 pl. attractif atracţie. strix [n. touchaient atingem. plafonner atinge uşor. raccroche (je ~) atârnă din nou (ei ~). audience atenţie (cu ~). rémission [méd. instigation aţâţat. pendre. patienté aşteptaţi cu răbdare. assaillir atacator. atrocités atu. attaque atac armat. atterrissage atesta. attendra aşteptând. attrayant atribui. atteindre. attendrait aştepta (va ~). aussi longtemps que atelaj. attentat atentator. attacher atribut. ravivé aţâţaţi. attendit aşteptăm. raccroche (il ~) atârnat. atout atunci. attelage atele [pl.]. AURIEZ… <vous AURIEZ filmé> AŢI… <voi AŢI filma>.] [med. attiser. attelles [pl. ravivait aţâţă [focul]. pendu atârnat din nou. Athènes atent. pl. adjonction ataşează.]. tant que atât de. lors de aaaţ aţă. atténuer. attacher ataşare. si [comparatif] atâta. attendu aşteptaţi. athlète atletism. attentivement. accéder. atroce atrocitate. frôle (il ~) atingea. soin. 2 pers. attendons aştepţi. attiré atrăgând. lorsque.] [méd. échauffé.aştepta. instigateur. touchais (je ~) atingeam (noi ~). touchiez atingeau. atmosphère atmosferic. échauffe (il ~) aţâţa (el ~) [focul].] ataca. attrait atrage. échauffer aţâţă (ei ~). touché. tant atât cât. certifié Athene noctua. attendant aşteptare. pose [attitude]. patientez aşternut.][zool. -IEZ <vous filmerIEZ> AŢI… <voi AŢI filmat>. raccrochait atârnă din nou (el ~). attitude. raccrocher atârna. auteur d’un attentat atenţie. attaquer. fil aţâţa. toucher ating (ei ~). effleurer. avantage. -iez [aux. audience . attraction. raccroché atârni din nou. atelier Atena. appât.] atelier. touche (je ~) atinge. raviver aţâţare. attirer atras. partialité atlet.] aaat atac. attirant. atterrir aterizare. modérer. raccrochent atârna din nou (el ~). litière [zootech.]. atomique atractiv. attache atât.

défaillance avânt. AVONS… <nous AVONS filmé> are.] am (eu ~) [aux. défaillir. libre-service autoservire (magazin cu ~). autorité autorităţile portuare. auditeur augur (de rău ~). doré auriu. avantageux. ONT… <ils ONT filmé> având. autorisation.] autoservire. automnal auz. car [n. -AIS <tu filmerAIS> AI… <tu AI filmat>. automobile. self-service. autorisation autorizaţie. or aurar. as [aux. dorer aurea. augure (être de bon ~) augur (fi de rău ~). passé composé]. auspices auster. 1 pers pl. autochtone automat. as (tu ~) ai (să ~). autobus autocar. avoir ai. AURIONS… AM… <eu AM filmat>. augure (être de mauvais ~) aur. essor. ont [aux.]. dommage. auto autumnal.auditor. -IONS <nous filmerIONS> AM… <noi AM filmat>. profitable avar.] am (să ~). doré auroră. les autorités portuaires Adev 11/11/07 autoriza. aval aval (în ~). -ions [condit. aient (qu'ils ~) aibă (el să ~). lançons avântat. dorait aureşte. avare avaria. aval (en ~) avalanşă. AURAIS… <tu AURAIS filmé> AI… <tu AI filma>. AI… <j'ai filmÉ> AM… <noi AM filma>. authenticité autobuz. automatiser automatizare. lancer avânta (se ~). avut. authentique autenticitate. a au. aies AI FI… <AI FI filmat>. ai [passé comp. acompte avans (în ~). lança avântăm (ne ~). voiture autonomie. dessus [n. orfèvre auri. autonomie autor. bénéfice avantaja. automatisme automatiza. austère austeritate. autrichien aaaut autentic. licence autorizaţie de funcţionare. lancé aaave avea. Australie Austria. avançait avansat. auto. autoclave autocolant. Autriche austriac. patente [comm. autoroute autoturism. autocollant autohton. avancé avantaj. automate automatism. autoriser autorizare. avarier avarie. élan avânta (se ~).]. libre-service autostradă. auteur autoritate. avancer avansa (el ~). avalanche avans. cond. passé composé] AU… <ei AU filmat>.]. 1 pers. ait (qu'il ~) am. ayant . avance. avantage. avantager avantajos. aie AM FI…. AS… <tu AS filmé> aibă (ei să ~). fructueux. sg. ont. lançait avântă. indigène. austérité Australia.17 - . ouïe aaav aval. dore (il ~) aurit.] autoclavă. ai (j'~) am (eu ~) [aux. avance (en ~) avansa. augure (de mauvais ~) augur (fi de bun ~). aurore auspicii. automatisation automobil.

a noi avem. avură Viitor indicativul Viitor I eu voi avea tu vei avea el va avea noi vom avea voi veţi avea ei vor avea Viitor II eu voi fi avut tu vei fi avut el va fi avut noi vom fi avut voi veţi fi avut ei vor fi avut Viitor I (popular) Viitor II o să am (popular) o să ai am să fi avut o să aibă ai să fi avut o să avem are să fi avut o să aveţi avem să fi avut o să aibă aveţi să fi avut au să fi avut Viitor I (popular) oi avea îi avea a avea om avea îţi avea or avea Imperativ tu ai voi aveţi Conditional Prezent eu aş avea tu ai avea el ar avea noi am avea voi aţi avea ei ar avea Perfect eu aş fi avut tu ai fi avut el ar fi avut noi am fi avut voi aţi fi avut ei ar fi avut . avuşi el avuse. avurăţi ei avuseră. am voi aveţi. aţi ei au Prezent eu am tu ai el aibă noi avem voi aveţi ei aibă a fi avut Perfect compus eu am avut tu ai avut el a avut noi am avut voi aţi avut ei au avut Imperfect eu aveam tu aveai el avea noi aveam voi aveaţi ei aveau Mai mult ca perfect eu avusem tu avuseşi el avuse noi avuserăm voi avuserăţi ei avuseră Perfect compus eu fi avut tu fi avut el fi avut noi fi avut voi fi avut ei fi avut Perfect simplu eu avusei. avui tu avuseşi.Infinitiv: a avea Gerunziu: având Participiu: avut Indicativ Subjonctiv Prezent eu am tu ai el are.18 - . avurăm voi avuserăţi. avu noi avuserăm.

frissonne (il ~) având frisoane. nitrique azotos. auront aveai. baie [fruit] bacil [neo]. eurent avurăm. ce. shtml avea. aversion. avoir une dent contre avea raport sexual anal. auras avea (veţi ~). fortune aversă. résider avea senzaţia. frissonner am frisoane.].] [examen]. bac bac [de transport]. asile azil de bătrâni. eus. ayons aveţi. convoitise. repentir avea reşedinţa. eûmes avurăţi. intervenir avea miros de. mais si. bac [examen] bacara.com/cache/webverbix/5/avea. aviateur aviaţie. bander [sex.] avertiza. azur azvârli. avoir le sentiment avea în colimator. vulg. aurions avea (ar ~). ayez avu. avoir le sentiment avea ticuri nervoase. cela ăştia. giboulée aversiune. porter sur [concerner] avea orgasm. avoir du culot aventura (se ~). bâbord babuin [zool.http://www. avoir du pot avea ca obiect. sentir [odeur] are miros. pot de vin [fig. baby-sitter bac. bagage . importer avea impresia. jeter azvârlit. averse aversă de ploaie cu grindină.] baftă. eu avea un beneficiu net. avide aviditate. avocat avorton. avez aveţi (să ~). eus (j'~) avură. aurait. axe azalee târâtoare [bot.verbix. avertir avertizare. vouloir à qqn (en ~) avea erecţie. ces bbba B-dul. copie de secours [PC] bacon [neo]. avoir la langue bien pendue avea pică pe. rejeton aaavu avuţie. prendre garde avea halucinaţii. aurais avea (am ~). hostilité avertisment. avion à réaction aviz. pain azyme azotic. sentait [odeur] avut miros de. aventure avere. pot [fam. avions. hasarder aventură. secours informatique [PC] backup [PC]. aura avea (vei ~). avait avea (ai ~). frissonnait avu frisoane. avais aveam. hospice azimă. avoir le souffle coupé avea remuşcări. frissonna avea gânduri negre. mal au cœur (avoir ~) avea grijă naţii. avertissement avertizat. mais babalâc. avis. aurons avea (vor ~). averti aviator. senti [odeur] avea noroc. pourboire. avais aveau. babouin baby-sitter. jambon bacşiş.] azi. richesse axa. baccara bacă [tip de fruct]. auraient avea (aţi ~). aurez avea (voi ~). bacille backup.] avea frisoane. babylonien babord. jouir [fam. auriez avea (va ~). axer axă axe. eûtes avut avuţi avută. gagner en bénéfice net avea ceva împotriva cuiva.19 - .]. sentant [odeur] avea miros de. si [affirmatif]. nitreux azuriu. boulevard [abréviation cartographique] ba da. avoir la frousse avea tupeu. avoir des tics nerveux avea tremurici. délirer avea importanţă (a ~). semonce [n. frissonne (je ~) are frisoane. avidité avion. avoir dans son collimateur avea loc. aviation avid.f. accusé avocat. sentent (ils ~) [odeur] având miros de. bac [transport] bac [fam. frissonnant avea frisoane (el ~). aujourd’hui azil. avons avem (să ~). Loiseleuria procumbens [bot. vieillard Babilonian. aurai avea (vom ~).] [sexe] avea papagal. avion avion cu reacţie. broyer du noir avea greaţă. jeté ăsta.] bagaj. bander. enculer [vulg. avaient avem.] avea răsuflarea întretăiată. sent (il ~) [odeur] au miros de. bac [examen] bacalaureat. eut avui.

obstacle baroc. barrière barieră [fig. banquier banchet. la bulle immobilière Adev 15/04/08 balot. bats. pile ou face (tirer à ~) bbbar bar de noapte. barrer bara un cuvânt. bâton bastonaş. bain baie [n.]. bambou bbban ban bani. ballerine balet.][banal] banalitate. bouse baliverne [pop..20 - . barre. cigogne bbbas bas.]. établi [n. mine d'huile baie de ulei. scie sauteuse [n.]. balance Balanţă [zodiac]. sandow bandă scoci. balnéaire balon. ruban adhésif benzi desenate benzilor desenate.pl. pare-choc [auto.D. banane bananier.]. cogne (je ~). scotch bandă de cauciuc pt.].]. battrait bate (el ~).].] [neo. battent. argent [sg. serre-tête bandă benzi. bâtard bastiment.] bani gheaţă [pl. rayer un mot baracă. salle de bain. caisse noire [f.]. numéraire [n. battent bat (ei ~). mouchoir basorelief. bandage bandaja.][pop. basket-ball bascula. balustrade. prosaïque.f. =montagnes S Carpates Orient. banal. coquin. l'argent n'a pas d'odeur banţig [n. Bacchus baia băile.] bani puşi deoparte [pl. bas-relief bastard. frappent (ils ~) bat (eu ~). baraque baraj. barrage.][pop. charnière (la ~) balansa. barricader baricadă. cogne (il ~). platitude. complainte balama balamale. anecdote. bande bandă adezivă. barare. rayure [graphique] bară bare. blague banc [de tâmplărie]. ballon balonul imobiliar.m. bas baschet. barricade barieră. bataillon batant [n.].f. bain d'huile bbbal baladă. sou (le ~) banul (da cu ~). frappe (je ~) bată (să ~). numéraire [n. bâtiment baston.] bani peşin (în ~). baguette Bahus.] bani gheaţă (în ~). baroque barou. balise baliză de semnalizare pericol.] barbar.]. sous [n. bandit banditism.]. charnière balamaua. ballade baladă populară.] bani peşin [pl. bâtonnet baştină (de ~). commun.]. batte bată (să~). barque. boîte de nuit bara. sou banal. frappe (qu'il ~) bate (ar ~).] bate. quelconque [adj. balancer balansoar.m. baume balustradă. main courante bambus. ballot balsam.]. basse. bascule basma. frappe (il ~) . cognée [f. Balance [zodiaque] balcanic. catifea.pl.] banii nu au miros. bave balenă. banzig [n.m.].]. frapper bat. barreau bară de protecţie [auto. canot de sauvetage bardă. bain (le ~) baie. barbarie barbă. hache baricada.baghetă. baleine balerină. velur. billet de banque bandaj. banalité banană. banquet. Ts. régal.]. battant [n.].pl. balançoire balanţă. réception [banquet] bancnotă. ballet baligă. barreau barşon. basculer basculă. bats (je ~). espèces [fin.] banul. espèces [fin.] bancar. bandes dessinées Adev 13/04/08 bandit.] baie [reg. barbare barbarie. bain [n. bandoulière (en ~) bani [pl.f.]. cogner. natal bbbat batalion. canne. bander bandajat. bancaire bancă. sornette baliză. B. battre. întindere. balkanique bale [pl. balise de détresse balnear. ruban adhésif. retenue (~ d'eau) Baraolt. banque bancher.] băi [n. bananier banc. parapet. bársony barză berze. cognent (ils ~).n. bandé bandana [neo.n. banditisme bandulieră (în ~). embarcation barcă de salvare. velours. fric [pop. barbe barbecue [neo. barbecue barcă.

]. pécuniaire bănui. pataugé bălai.]. veinard băga. supposable bănuitor. mouchoir batistă de hârtie. garçon ! băiatului. radota bătut câmpii [pop. tabasser de coups. base de données bazilică. accus batic. méfiant bbbăr .]. battons. frappa (il ~) bătui (eu ~). frappais (je ~) băteam (noi ~). intriguer (v. piétement bază de date. moquer de (se ~). frappé (vous aviez ~) bătuseşi. mouchoir batic [tip de pânză]. frappaient (ils ~) bătu (el ~). pile [électricité]. battez. tourner en dérision bate joc de (a-şi ~).]. frappé (j'avais ~) bătuseră. divaguons bătu câmpii [pop. battu. divaguais (je ~) bătem câmpii [pop. introduire băga (se ~).) băga la închisoare. frappas (tu ~) bătut. batik batistă. clouer bată în cuie (el să ~). cloué bate joc de. bassin bbbă băcănie.]. piétiner [ne pas avancer] bate în retragere. fonder sur bazar. divagué. frappes (tu ~) bătând. cloue (il ~) bătut în cuie. douter (se ~) bănuială. déraisonne (il ~) bate câmpii (el ~) [pop. soupçon bănuibil. bâton batoză. fils à papa băiatul. batterie baterii [electr. radotent bat câmpii (eu ~) [pop. déraisonné bate la cap. cogna (il ~). divaguent. Bavière baza pe. fondement. patauge (il ~) bălăcit. battis (je ~) bătură. fumier băltoacă. frappé bate apa-n piuă. frapper à la porte baterie [electr. déraisonner.m. divaguant bătea câmpii [pop. fils băiat de bani gata. bavarois Bavaria. frapperait (il ~) bate (el va ~). gars. pataugeait bălăceşte (se ~). rouer de coups bate monedă. déraisonnes (tu ~) baţi câmpii [pop. =de la province de Banat bănesc.]. radotes (tu ~) bătând câmpii [pop. replier bate la uşă. radote (il ~) bateţi câmpii [pop. divaguait băteam câmpii (eu ~). basilique bazin. battre monnaie bate pasul pe loc.]. cogné.]. frappera (il ~) bate (va ~).]. bigarré bbbăn bănăţean [adj .] băga intrigi. mettre en prison băgat. divaguer bat câmpii (ei ~). frappé (nous avions ~) bătuserăţi. kleenex ® batjocură.]. cognais (je ~). suspicion. bazar baza (se ~).]. baser (se ~) bază. divague (il ~).]. embase bază [a unei mobile]. frappâtes (vous ~) bătuse. embêter bate în cuie. fourré [de fourrer] băiat băieţi. bătut cîmpii. divagues (tu ~). garçon ! băieţilor. frappâmes (nous ~) băturăţi. pageoter (se ~) [arg.].pl.]. fourrer.]. =typique à la région de Banat bănăţeană [f.]. patauger bălăcea. garçon băiat [fiu]. frappé (tu avais ~) bătuşi (tu ~). battant. frappait (il ~) băteam (eu ~). merdouiller [vulg.]. blond bălegar. =de la ville de Baia Mare bbbăl bălăci (se ~). frappèrent (ils ~) băturăm. f. =de la province de Banat bănăţeană [adj. radotait. battra batem. accu.]. mare bălţat. railler. frappai (je ~). ridiculiser bate măr. base. frapper la monnaie.i. épicerie băcăuan. cognant.]. =de la province de Banat bănăţeni [m. frappez baţi.21 - . garçon (le ~) băiatule!. mettre en prison băga la pârnaie [pop. =typique à la région de Banat bănăţean [m.]. frappé (il avait ~) bătusem (eu ~). frappons bateţi. persifler. garçons (à des ~) băimărean. déraisonnent (ils ~) bat câmpii (ei ~) [pop. divaguez baţi câmpii. divague (je ~) bate câmpii (el ~). clouant bătea.bate (el ar ~). garçon (du ~) băiete!. accumulateur.]. =de la ville de Bacau (Md) băftos. frappant bătând în cuie. cognions băteau. bavarder bate câmpii [pop. cognait (il ~). bats (tu ~). frappé (ils avaient ~) bătuserăm. cloue (qu'il ~) bate în cuie (el ~). radoter.] băga în căcat [vulg. batteuse bavarez. introduire (se ~) băga cornul în pernă [pop. moquerie baton.

]. soûl beat criţă.] băşi (el se ~). pétaient [vulg. voyant [adj.]. glumeţ].] băşeşte (se ~) [vulg.] bătătură (med. Belgique belgian.] bântui. vrombir BC. pétait [vulg. médisance bârfit. beaux-arts belea. pimpant. ancienne. cor [au pied] bătrân. boisson bâjbâi.]. tâtonné bâjbâite (merge pe ~). combat bătător la ochi. tanière.]. pétant [vulg. médisant bârlog. vessait (il ~) [vulg.]. barbu bărbuşoară [bot. péter [vulg.]. département de Bacau [abréviation] bd.] bei [turc]. béatitude bebeluş. buvant băui.]. ampoule [électr. vessa [vulg. tâtonne (je ~) bâjbâia.f.]. hommes (à des ~). médire.]. tâtonne (il ~) bâjbâind. bénin benzină.f.] bbbăs băşi (se ~) [vulg.. bey bej.bărbat bărbaţi. commérage bârfi.). sévit.] băşeau [vulg.].] bec semnalizator.].] băşeşte (el se ~) [vulg. poutre bâzâi. bois (je ~) bei. abondamment benă [auto]. homme [mâle] bărbatul. hommes (des/aux ~) [mâles] bărbătesc.]. buveur băutură.] băşească (el să se ~) [vulg. boive bea (va ~). homme (de l'~) [mâle] bărbaţii.].] [bot.22 - . repaire. sphyrène [n. bâton băţ [de cort]. tâtons (aller à ~) bâlci [n.] benevol. ~).] belşug.] Belgia. vesse (il ~) [vulg. ampoule. barlang bârnă.].]. Belgrade belicos. gogo (à ~) [fam. bénéficier beneficia de.]. boivent.]. pété (il avait ~) [vulg. menton bărbos.]. vessie băştinaş. profusion belşug (din ~). bébé bec becuri. bénévole benign.] bâlciuri. profusion (à ~). boira bea (vei ~). durillon bătătură [la picior].] bârfă. abondance. boiras bea (voi ~). vieillesse băţ.] băşică [pop.]. boirai bea cu înghiţituri mici. âgé bătrân [n. vieillard bătrână [n.] [zool.] băşi (el se ~) [vulg. gain [fin. cal. belge Belgrad.] băşindu-se [vulg. jaser bârfire. belliqueux beligerant.]. beige bele-arte. buvons beţi (voi ~). Barbarea lepuznica [bot. hante (il ~).] beleaua. saoul. buvez beatitudine. buvais (tu ~) beat beţi beată bete [adj. vieille.]. terrier. pet [vulg. feu clignotant beculeţ. bataille. essence [pétrole] benzină [auto]. portée bătaie cu pumnii. pète (il ~) [vulg. buvaient beau (eu ~). hanter. arroser bând. pète (qu'il ~) [vulg. potable băutor [n. boulevard [abréviation cartographique] bbbe bea. tâtonnant bâjbâit. bus (je ~) băut. ampoule [méd. risée (être la ~ de tous) bătaie. voyant [n. bois (tu ~) bem. vesser [vulg. tâtonnais (je ~) bâjbâie.] băşică (~ a pielii) [med. vessé [vulg.]. tâtonner bâjbâi (eu ~). tâtonnait (il ~) bâjbâiam (eu ~). boirait bea (să ~). hommes (les ~) [mâles] bărbaţilor. essence [auto] benzinărie. pugilat bătaie de joc. boivent (ils ~) beau (ei ~) [imperf. jouir beneficiu beneficii. félicité. homme (l'~) [mâle] bărbatule!. vieil homme. frappant [adj.].]. dérision bătălie.]. ancien. ivre.]. mâle bărbie. indigène bbbăt bătaia de joc (fi ~ a tuturor). belligérant Belone belone. boire à petits coups beai.] băşea [vulg. pété [vulg. homme ! bărbatului. pétrin [fam. battement bătaie [mil. pétrin (le ~) [fig. jasé bârfitor. sg. benne [auto] beneficia. bénéfice. mât [d'une tente] băubil [pop. antre. sévir.]. vieille femme bătrâneţe. commère. buvait bea (el ar ~). saoul beau (ei ~).n. boire. vieux. rôde (il ~) bârcoace [pl.] băşise (se ~) [vulg. rôder bântuie. foire [n.pl.] băşit [vulg. station service . Cotonoaster integerrimus [bot. péta (il ~) băşină [vulg. boit (il ~) bea (el ~) [imperf. bu bea (el ~).

]. lampe éclair bloc (în ~). fourreur bleg blegi bleagă blege.].pl. bloquer bloca (se ~). bénir binecuvânteze (să ~). bureaucrate birocraţie. pompiste berbec. étrange bizar (în mod ~). jumelle binoclu [n.] BH. bikini bilanţ. bonne humeur (être de ~) binecuvânta. biologie biped bipezi. bien sûr binevenit. coinçant (se ~) blocare a circulaţiei. joailler. bijou. embouteiller blocându-se. immobiliser. ébriété. bilan bilanţul (depune ~). biffer bifurcare. bureaucratie birou birouri.n. biscuit. cou beretă. bilingue bilion. jumelles [n.] [optique] binoclu mic de teatru.]. béret berlină. bijoux bijutier. bivouac bizar bizari bizară bizare. brute betel. bienfaisance binefăcător [n. bile bilet. pintade [zool.]. bureau. ivrogne beţiveală. bloc (en ~) bloc [arhit. bistouri biştari [pl. philanthrope. bibliothèque bibliotecar.] bit [PC]. cinglent (ils ~) bideu. bistrot bisturiu.]. cingla biciuia. blâmer blamabil blamabili blamabilă blamabile. Bélier [zodiaque] bere. ivrogne beţivan.]. bleu marine blid [pop. béton betonieră. lorgnette biograf. fignoler bibilică [zool. bidet bie (în ~) [croitorie]. immeuble bloca. coincé . butte (la ~) bivuac.pop. biais (en ~) [couture] bie [croitorie]. =de la région de Bistrita bistrou. fantasque.f. fourrure blând blânzi blândă blânde. coinçait (il se ~) bloca circulaţia. blâme. bétonnière beţie. paralyser. HLM. bon. bijouterie bijuterii. bizarrerie. bizarrement bizarerie. blasphémer blestemat. ecclésiastique bistriţean [m.23 - . mou. cinglait biciuie. semonce [n. buveur. bénisse binedispus (fi ~).sg. bit [PC] bitum.].]. écusson blănar. bétel beton. accommodant. bipède birocrat. église en bois bisericesc. doucement blazon. billard bilingv. billet. bière beregată beregate. bienfaiteur bineînţeles. petit beurre biserică biserici. billion bimotor [aero.]. débonnaire blam. bienveillant binoclu.] blama.] bibliotecă. biographie biolog. embouteillage blocat. bizarre. bille bilă [med. mot biliard. joyau. maudire. bijoutier bikini.]. ivrognerie beznă [sg. cingle (il ~) biciuie (ei ~). biographe biografie. cingler biciui (el ~). damnation blestema. ténèbres [pl. douceur blândeţe (cu ~). bitume biută [mil. humeur (être de bonne ~) binefacere. biais [adj. maudit bleumarin.]. joaillerie bijuterie [magazin].].f.]. vélo. bilan (déposer son ~) bilă bile. bien bine dispus (a fi ~). bicyclette biciui. office birou [de notar sau avocat]. blasphème. bibelot biberon biberoane. biberon bibili [pop. pauvre bifa. bifurcation bijuterie. berline bestie.benzinier. étrangeté bbbl blajin.] bistriţeană [f. fric [pop. armoiries [pl. à l'aise.] [couture] biet. biologiste biologie. niais blestem. malédiction. bibliothécaire bici. département de Bihor [abréviation] bbbi bibelou. bienvenu binevoitor.]. tertre biuta [mil.] [sg. église biserică de lemn. bélier Berbec [zodiac]. fouet bicicletă. honteux [*] blană blăni / blănuri. étude [bureau] biscuit. coincer. bête. mou blândeţe.] bine. bimoteur [aéro. ivresse beţiv. jatte blitz.

]. maladif.]. Bistrita-Nasaud [abréviation] bbbo boabă boabe. voûte plantaire boltă.] borşişor [bot.*] bozgoresc [pop. boem. Sempervivum schlehani [bot. souffrant Adev 01/11/07 bolnăvicios. blond blugi [pl. coiffe. bombe nucléaire bombăni. bombarde (il ~) bombat. teignis (je ~) boiră (ei ~).] boscorodi.].] boaşe [vulg.m. grain de poivre boală. courges bbbot bot. prostituée. froissé bou boi. bœuf box. fromage [n. bodyguard. coupole boltit. bonnet bonificaţie. pleureuse bocotan [reg. teindre boiam (eu ~). débagouler [fam. vomir borî [pop. tonitruer Bosnia. cossu.] boabe.pl. bol bold [PC] bolduri. blouse bluzon.f. teint (il ~) boii (eu ~). boutique bolta piciorului. grogner. étudiant de première année Bobotează. bobiner bobină [electr. richard bodegă.m.] Brâncuşi. bravo ! bravură. prouesse brazdă. blouson BN. bombardait bombardament. teignaient boiesc (eu ~). sapin Braille. museau botanică [abrev.].].m.]. brodequin bocitoare. bombé bomboană bomboane.f. merci [n.]. grain de raisin bobârnac. bohème boemă. cossu bogătaş. quittance. poumon bol.m. bonbon bombă. pot à confiture bord [mar.][*] bbbr bractee [bot. putain.].] [student]. [bot. prime bonom. bordeaux [coloris] bordură.].m. vomissement. bon [n. grain [n. Trans. baptiser boţeşte (se ~). Trans. teinturier boiau (ei ~).]. bocal bocaux.]. bombardent bombardează (el ~). coince (il se ~) blond.] branţ [n. coinça (il se ~) blochează (el se ~). bractée [bot. bordure borî. bombarder bombarda (el ~). froisse (il se ~) boţi (se ~). gras (caractère ~) [PC] bolnav bolnavă. voûte. froisser (se ~) boţit. trapu bonetă.m. pétasse. hongrois [adj. teignit (il ~) boiangerie. malade. jean [pantalon] bluză. Bosnie bostani albi.] bonă [n.pl. bord bordo. Heracleum sphondylum [bot.]. bohème [vie] bogat.24 - . chiquenaude bobina.] bogdaproste [pop.]. bonhomme bonomie. fromagerie braşoave [pop. bombe bombă nucleară. vomi [n. bobine boboc [fam. teint boia de ardei [n. voûté bbbom bombarda.] boiaua de ardei.] brad brazi.].].] branţuri.]. baptême boteza. peiorativ] bozgori. Brancusi brânduşă [bot. vomi borâtură. teignais (je ~) boi (el ~). couilles [vulg. merci boi.n.].]. teinturerie boiangiu. nippes [n. morbide bolt [reg.].] brânză [n. Crocus sp. arc. dépt. testicules bob [n. paprika [n. sornette braşovean.pl. Hongrois [n.f. riche. pot [bocal] borcan cu dulceaţă.].] botez.] bob de grâu. teignirent boire. peiorativ]. grain boabă de piper.]. teins (je ~) boieşte op. Braille brânca-ursului [bot. prime borât. grommeler bon [n. richesse bogdaproste [n. Brésil . nanti. bonhomie bonus.]. bistrot bodigard [pop.].][pop. grain de blé bob de strugure. =montagnes S Carpates Orient. gueule.]. pugilat bozgor [pop. sillon Brazilia.]. pute boarfe [n. garde du corps Bodoc. semelle intérieure [f. teinture boit.] bondoc bondoacă. richard bogăţie.] brânzărie.f. bras bravo!.] borcan borcane. bonne [n.][pop. maladie boarfă [fig. bombardement bombardează (ei ~). [bot. rebondi. Épiphanie bocanc.blocă (el se ~). paprika (le ~) bojoc [pop. affection. =de la ville de Brasov (Ts) braţ.

broder broda (el ~). grenouille broască râioasă [n. Rhododendron kotschyi [bot. brunir bronzare (cremă de ~). joie bucuros.] broaşte. confus (être ~) buimac [d. fruste. sillonner brebenei [pl. tohu-bohu .] bucolic. boulangerie BT. budgétaire buimac. joyeux budă (fi în ~) [reg]. friser buclat. gronder bubuit. soudain brusc. hagard buimăci.] buldozer. malmener. buffet bufet cu răcoritpoare. brouillé [radio] bruiau. pile (s'arrêter ~) brusc [adv. brigade brigadier. hibou bufon. malmener brusturul oii [bot]. coin cuisine bucăţele (făcut ~). brutalité brutalitate (cu ~). brouillon bujor. fesses bucla. crapaud [n. briquet [n.f.] brigadă.n.pl. jouir bucureştean. bulbe bulbos. cuistot [fam. tanner bronza [pielea].Carpates S roum. pièces (mettre en ~) bucăţi (în ~).m.].pl. brocart broda. Corydalis capnoides [bot. clown buget. brode (je ~) bronhie.]. morceaux (en ~) Bucegi. pivoine bujor de munte [bot.]. brusquement brusc (se opri ~). hébéter buimăcit. gelée blanche. bronzante (crème ~) bronzat. navigateur [PC. tanné broşa (~ o carte).] breloc [n. brouillaient (ils ~) [radio] bruiază (ei ~). bulle d'air bulb. bronze bronza.] bbbul bulă (de aer). bronche bronşită. soudainement brusca.] [allumage] brie [bot. bronchite bronz. bretelles breton. buccal bucată.m. hébété buimac (fi ~). bronzer. cuisine bucătărioară. =de la province de Bucovine bucura (se ~).] brioşă. Trollius europaeus [bot. Ligusticum mutellina [bot. boulanger brutărie. =chef d'un clan gitan bulibăşeală [pop. bucolique bucovinean [m.f.m. cuisinier bucătar-şef. frisé bucluc. morceaux (en ~) bucăţi (face ~). brigadier brio (cu ~) . brut brutal brutali. basané. brise [n. brutal brutaux brutal (în mod ~).] broaşte râioase. bulletin buletin de ştiri TV. brode (il ~) brodez (eu ~).f. broche [ornement] broşură.brazilian.].]. bulldozer buletin.] brut brută. département Botosani [abréviation] bbbu bubui. broché broşă. budget bugetar. cuisinière bucătărie. Internet] bruia. brochure browser [Internet]. porte-clés [n.]. brusquer. Telekia speciosa [bot.] bbbro broască [mec.f.] broască ţestoasă broaşte ţestoase. draps (être dans des beaux ~) budă [reg. rudement brutalitate.].] budigăi [reg. brodé brodează (el ~). brodait brodat.] [bot. boule de neige bulibaşă [n. pan (de mur) bucătar. Ligusticum mutellina [bot.]. frimas brun brună. breton brichetă [n. Bucarest bucurie. bulbeux bulbuci [pl.m.]. tortue brocart. journal télévisé bulevard.]. toilettes [n. pétrin [fam. Brésilien brăţară. brutaliser. brioche briză.] bretele. Bulgarie bulgăr de zăpadă. brocher broşat. brouillent (ils ~) [radio] brumă.] bucătăreasă. rouler.]. pièce. buci.].]. brutalement brutaliza.] bucovineancă [n. brun brusc bruscă. bucarestois Bucureşti. bracelet brăzda. réjouir. privire].25 - .]. maltraiter brutar. tout d'un coup. buvette bufniţă bufniţe. culotte bufet [mobil]. brouiller [radio] bruiat. subitement. serrure broască [zool.] broaşte. grondement bucal. bulle bulă de aer. éberlué buion. morceau bucată de zid. brusque. brio (avec ~) brioală [bot. volontiers. boulevard Bulgaria.][bot. =montagnes .

cabriolet caca [de copil][fam. maison de chasse cabaret. belle bună credinţă (fi de ~). plastique] burghiu. baignoire cadenţă. torse [n. piqué [adj. boussole bust. bon. bourse [scolaire] bursă de comerţ.] burtă (pe ~). plaine [abréviation cartographique] C.] buştean.]. bruine (qu'il ~) bursa de valori. pochette BV. Frăţia. homme d'affaires busolă. bungalow bungheşti ? [pop.] burtă. poche buzunar aplicat [n. cabaret cabinet. vrille burghiu de filetat [tehn. de telle manière que. bienveillance. afin de. bonjour bunăstare.] bunăvoie (de ~). département de Brasov [abréviation] BZ. lippu buzna (da ~). comme d'habitude ca peştele în apă.].] bunghi [pop. nombril burlan burlane. chalet [abréviation carto. mousse [mat. tonneau butelie butelii. ainsi. buste. pas mal bună. panse [pop. chalet (le ~) cabană [n.] buzunăraş. comme un cheveu dans / sur la soupe ca de obicei.].m.] burduf pentru apă. bûche bbbut but [rugby].] bumbac. piger [fam. ca.]. butane bute buţi. comme un poisson dans l'eau ca prin minune. burlesque burniţa.R. comme [comparaison] ca şi cum.pl. grands-parents bunicu. souche buză buze. comme un cheveu dans / sur la soupe ca nuca în perete. chalet [n. bienvenue burdihan [pop.P. bien-être bunătate. tonnelet buton.] cabană forestieră. tonneau butoiaş. cadence cadet [mil.L. bruiner burniţa [perf. cadavre cadă. comme si [comp. bonsoir bună ziua.V.f. afin que ca să nu. grand-maman bunici. établir (~ un enfant) cccab Cab. taraud [techn.].bulibăşi [pop. bruine burniţează. herbes (mauvaises ~) businessman [neo.A. maison forestière cabană de vânătoare.] busuioc busuiocul.].] cabală [f. bouton buton (~ pe care se apasă). friandises [n.N. miraculeusement ca să. bouteille butic [neo. bonté bunătăţi [pl. bourse de valeurs bursă. comme un gant (ça vous va ~) ca musca-n lapte. cabossé buşitură. irruption (faire ~) buzos.26 - . =bloc syndical roumain C.m. cacao cacarisi [pop. que [compar.]. poche plaquée [f. s. tant (en ~ que) ca o mănuşă (vă merge ~). ventre.. cabosser buşit. C.]. bourse de commerce bursuc. blaireau [zool. abdomen. aussi bien que. cep [agr. afin. hypothétique] caăptui (~ un copil). tonne. plastic].]. bonne foi (être de ~) bună seara.]. tuyau burlesc.]. comme [compar. boîte de nuit.]. panse [pop. cadmié cadmiu. lippu buzunar buzunare. merdouiller [vulg. plat ventre (à ~) buruieni. vache à eau burete. cabinet cablu cabluri. caca [fam. [cal putere].] bunică. but [sport] butan [neo.]. touche [n. tonne. lèvre buzat. honnêtement bungalou. cabosse [n. câble cabrioletă.] caca [pop.].].] buric.].] cccad cadavru.S.] bunghişor [bot. volontairement.]. bruinait (il ~) burniţă.N. éponge burete [mat.] cacao. chambardé buline (cu ~). à moins que ca şi.]. merdaillon [fam.].. =Conseil National de l'Audiovisuel C.] cabane. bouton-poussoir buton pentru întors ceasul.]. cadet cadmiat. grand-papa bunvenit. bonne.]. cœur (de bon ~) bunăvoinţă. tu piges ? [fam. cadmium . remontoir [montre] butuc de viţă de vie. coup monté cabana [f. basilic Adev 13/01/08 buşi..] buturugă. obligeance bune (pe ~).]. coton bbbun bun. bruine (il ~) burniţeze (să ~). Erigeron alpinus [bot. chambarder bulibăşit [pop. département de Buzau [abréviation] ccca C. boutique butoi butoaie.f.

camériste camion camioane. café (le ~) [m.pl. chambre de commerce cameră obscură. ordinateur. cheval chevaux cal putere. Californie calitate.m. don (faire ~) cadou de Anul Nou [n. passe-montagne [alpin. châssis. environ.].] [fam. usure cameră. canton forestier . caméscope [m. café torréfié cafeaua [f.]. canicule canin [dinte]. coupe [championnat] camufla. étoffe [fig. fenestration [PC] cadru. pièce [chambre] cameră de comerţ. café [m.f. Canada [n. vertu.] [fam.][pop.m.]. chant canton forestier. La Manche. calcul calcul [med.] cadra.] cameristă.]. masse cantitativ cantitativă. cheval-vapeur calabalâc [n. ingénu candoare.].m. Calvaire calzi. carreau [n. quelque [adv. pacifique. caoua [n. calculatrice calculator. canapé (le ~) canapelei. saint-frusquin [n. camouflé camuflează (el ~).n. drum bun! Bonne route ! cale ferată.] California.]. serin canaturi (uşă cu două ~).27 - . chambre noire cameră video [f.] canapele.] calitate (de ~). camoufle (il ~) cccan Canada [n.] [m. canapé [n. pauvreté caliciu [bot.] cafea [f. as. chaud caldarâm. canin [dent] canistră.] calcula. cafés [m.pl.] canadian canadiană. canapé convertible canapea extensibilă. Manche (la ~) canapea [n.pl.] [de poêle] cccai caiac. diffamer calomniator. jeu de mots calamină [auto]. paisible. La Voie lactée Adev 19/12/07 caleaşcă. cagoule [anti-terroristes] cagulă alpină [gen ninja]. serein [fig. à peu près. percolateur caft. tant (en ~ que). cadre [adm. calcul [méd.].].] [de sobă] cahle. Le Caire cais. cruche cancer de sân. camoufler camufla (el ~). calèche caleidoscop. quantitatif canto [muz. camion camping.f.f. centaine camătă. radoucir. torride caniculă. présent.] caduc caducă. avenue Cale bună! formulă de urare la plecarea cuiva. naïf. voie. cadeau.] canapea-pat. cancéreux candid.pl. canal canal (~ de scurgere).cadou cadouri. quantité cantitate mare.].] cafelele [f. kayak caiet. choix (de ~) calitate de (în ~).f. calcaire calcaros. caniculaire.n.] $$$ cafenea [f. calculer calculatoare [f. calice [bot. café [restau. cafetière [pression] cafetieră (~ electrică). abricotier caisă.] calcul. rassurer calomnia. quasiment. calculateur cald caldă. caoua [n.]. canapé convertible canapeaua. étrennes [n. m. sinistre [n] calcar. jerrycan cantitate. calcaire [adj.]. caduc cccaf cafă [pop. cadrer cadran.] cafetieră. Arabica cafea prăjită.m. suie calamitate. camping campion.].] cafeneaua [f.m.] cafea arabica. cahier caiet de notiţe. cadre cadru de conducere.]. cancer du sein Adev 27/03/08 canceros canceroşi canceroasă canceroase. mérite [n. pavé. femme de chambre. champion campionat. canadien canal. camouflage camuflat.]. andouille calvar. calcicole cale căi. bagarre. kaléidoscope calicie [pop. pavage calcilol. apaiser.] cahlă [n.].]. tant que (en ~) calităţi [pl. championnat. abricot cccal cal cai [pl. calamité. médisant caltaboş. cafés (les ~) [pl. ingénuité. qualité.]. naïveté cangur. don cadou (face ~).m. égout canal de televiziune. andouillette. kangourou canicular.] cafele [f.] cam o sută.sg.] calambur.]. camouflait camuflaj. cadran cadrare [PC]. vantaux (porte à deux ~) cană (de lut). chambre.] calm. chemin de fer Calea Lactee. canapé (du ~) canar canari.] [restau. rixe cagulă [anti-tero]. chaîne de télévision Canalul Mânecii.]. cahier de brouillon Cairo. café (le ~) [m.]. tranquille calma. chauds cccam cam.

cachot cardinal. carrière carioca.]. retournable care se poate răsfrânge. mousqueton [alpin. laquelle. quel [adj. quarantaine [méd. cardinal cardinale. capituler capitulare.f. capitonnage capitula. guet-apens. cardinaux cardinali.pl.p]. capote capotă [auto]. caravane carâmb [al cizmei]. ratière capelă. irrétrécissable care încălzeşte mâna.] capital. amovible care poate fi izolat. irrétrécissable care nu intră la spălat. que. pieuvre caracter. tête. captivait captivat. carafe caraghios.caolin. fin [n. char car mortuar. négociable care poate fi separat. lequel. piège [s.] caracatiţă. isolable care poate fi negociat. kaolin cccap cap [anat.] care se poate întoarce.]. difficile [personnes]. drôle caragialesc. bout [n. chagrin (peau de ~) capră neagră. enveloppant care îţi ia răsuflarea. brigadier [mil. chef-lieu capitel [arh. carburateur [auto] carcasă. combustible [n. corbillard carabinieră [alpin. imputrescible care se poate bea. reddition capodoperă capodopere. carapace caravană. capture Capul Bunei Speranţe.]. capricieux capriciu. cachet [méd. captivité captura. chef-d'œuvre caporal [mil.]. charmant captivează. interrogatif] care [pron.]. apte capac capace. caractéristique caracteristică. captif captiva. fonds capitală de departament. robe de chambre capota [aero]. cardinaux care. Capricorne [zodiaque] capsator (~ de birou) [n. cape capăt.Caragiale carambolaj. capturé. captive (il ~) captivitate. chèvre capră (piele de ~). agrafeuse [n. potable [adj. capsule capsulă [de medicament]. captiver captiva (el ~). chapitre capitonaj. consentant care curăţă. carence cargou. chamois capricios capricioasă. relevable care se poate spăla. capté captează. nettoyant care intră unul în altul. quoi (à ~) care [adj. chapelle capete [n. capot cappucino.f.] carburator [auto]. tige [de la botte] carburant. peu encombrant care poate fi îndepărtat. coque carceră. caractère caracteristic. particularité.m. feutre (crayon-~). quels.] carapace. ouvrant [adj. fantaisie. attraper. quel. particularité caracteriza.L.]. caractériser carafă. carie [stomato] carieră. =du dramaturge I. quelle. cargo caricatură. rabat coiffant capă. carambolage caramel.n. couvercle capac care îmbracă bine. lavable care radiază.] care se poate deschide. feinte [nf. coup de tête. fins [n. quoi (après ~) care (la ~). inter.]. qui [relatif] care consimte. charitable caritate.] capcană pentru şobolani.28 - . capoter [aéro] capotă. philanthropique.]. cargaison.] [fam. attrapé captură. bouton-pression capsulă.] capta. tocade. retournable care se poate ridica.] capsă (de îmbrăcăminte). à vous couper le souffle care ocupă puţin loc.] cap de acuzare. chauffe-main care întâlneşte. cappucino capră capre. qui care (după ~). à l’épreuve des éléments care se repetă. Cap de la Bonne Espérance capuşon. chapiteau capitol. chef d'accusation cap sau pajură.]. boule [arg. rayonnant care rezistă intemperiilor.f. toquade Capricorn [zodiac]. séparable care nu poate putrezi. rouleau (être au bout du ~) capcană. capte (il ~) captiv captivă. capital. emboîtables care nu intră la apă. capturer capturat. capuchon cccar car. relativ].] capătul puterilor (fi la ~). rencontrant care înveleşte bine. oratoire.m.] capot. caricature carie [stomato]. captivé captivant. charité . itératif carenţă. capter captat. pile ou face capabil. crayon feutre caritabil. caprice. chef-lieu capitală de judeţ. caramel carantină [med.

maison (de la ~) casele. carline [bot. carnet de chèques Adev 10/02/08 caro. mulet catârcă. chair.pl. carpette. Trans. carreau carouri (în ~). mèche (être de ~ avec) catâr. chevaleresque cavei [reg.]. logeait (il ~ qqn) [v. ver rongeur Carlina acaulis. maisons (les ~) caselor. quelques-uns câţiva [adj.]. cathédrale categoric. velours (le ~) catifelat. catholicisme catrafuse [n.].].m. étage [n. quelques cauciuc.f. carrosserie carou.] [pop. tapis [n.] caza (el se ~). cascade casei. au cas par cas Adev 08/01/08 caza (~ pe cineva).]. cornichon castron. aucunement câţiva. formellement categoric [adv.] casetă de film. à jamais.m. affaire caz (în acest ~).]. cataclysme catadicsi. catholique catolicism.] câtuşi de puţin.. cas.]. cas (en tout ~) caz că (în ~).]. maison de correction [n. cavité cavou.29 - . mât catedră [instituţională]. caoutchouc.] [joc de cărţi].pl. cachet [méd. cage de l'escalier casă acoperită cu paie. échasse cataractă. la Maison Blanche (à Washington) Adev 13/01/08 casa scărilor. chaumière casă de bani. motif cavaler. carnaval carne. chair et os (en ~) carnet.n. caissier casierie. maison. tantôt… tantôt… câteva [adj. pomme de terre cartofi pai.pl. charité (faire la ~) cariu. mordant [adj. caoutchouté caustic [fig. Charles caroserie.sg. caisse [écon. cartouche Carul Mare [astron. carou [n.] carpete. caveau cccaz caz.]. cassette vidéo cash.m.m. château (le ~) castrevete murat castraveţi muraţi. carreau [n.n. reg. saint-frusquin (le ~) [pop.]. K7 [fam.] carte [n.] cataclism. caisse [écon. satiné.] casier. gomme cauciucat. à tout jamais caturi [n.] casă de corecţie [n.] [pop.]. sinon de la caz la caz. quelques catifea catifele.]. Carpates (les ~) carpetă [n.m. carte carte poştală. logis [n.f. marron castaniu. mule catarg catarge. châtaigne.]. bottin (le ~) Cartelul Alfa. bol cccaş caşcaval.t. bureau de théâtre Casa Albă. loger (se ~) . coffre-fort. ménager cassa [comerţ].pl. si [conditionnel] caz contrar (în caz~).].f. Grande Ourse carură. étages [n. formel.t.] cărţi. domestique. bercail cascadă. héberger caza (el ~). chevalier cavaleresc. daigner catalige [pl. saint-frusquin [n.pl. carte carnet de elev. de temps à autre. incisif cauză. reg.] catrafusele [n. espèces [fin. carrure cccas casă case.m. châtaignier castană.] casă de economii.m.].].f. caisse [commerce] cassă.] castan. nettement câteodată. maisons (aux/des ~) casetă [audio sau video]. maison mémoriale casă părintească.] casnic. chaire catedrală.m. loger (~ qqn) [v. carlingue carnaval. caisse [écon. cachemire cccat cat [n.]. chute [cascade].]. livret scolaire carnetele de cec.][pop. carte de crédit carte de vizită.caritate (face un act de ~). foyer casa de bilete [teatru]. numéraire [n. des fois. net [catégorique] categoric (în mod ~). caisse [écon. châtain castel castele.] cavitate.f. bouquin carte de căpătâi. velouté catolic.m. Carpates Carpaţii. gruyère caşetă [med. caisse d'épargne casă memorială.. marronnier.][jeux de cartes] Carol. logeait (il se ~) caza (se ~). carte (postale) cartea de telefon. livre [n. livre de chevet carte de credit.] câtu-i hău [reg.m.m. quartier cartof cartofi.]. pneu.] caşmir. chute [cascade] cataramă (fi la ~ cu).]. caoua [n. viande carne şi oase (în ~).f. frites cartuş cartuşe.m.] carlingă.pl. occurrence (en l'~) caz (în orice ~). =bloc syndical roumain cartier. carreaux (à ~) Carpaţi.neh.] [fam. château castelul.neh. velours catifeaua. cartouche film casetă video.

pl. seau (du ~) căldăruşă [bot. merdique căcat (fi în ~) [vulg.f. bonnet cădea.] căi (se ~). bêche cazne [pl. équitation călărind. tombas (tu ~) căzut căzuţi căzută căzute. chaleureux.].].]. tomber cad (ei ~). tombant căzu. tombée de la nuit (la ~) căderi de zăpadă [n. logé (je m'étais ~) cazasem (noi ne ~). logé (il s'est ~) cazau.]. califourchon (à ~). moine. tombés (nous étions ~) căzuserăşi. bénédictin .t. pilote. piloter călăuzit. supplice caznele veşnice.m. cheval (à ~). repentir [n.]. religieux [n. pénitence.] cccă că. chaleur căldură (cu ~).]. fouler călca pe nervi. tomber sur le carreau cădere. équestre călări. talon călcare în picioare. Geum rivale [bot. repassage călcător [n. encrier călit [trupul]. cas où (au ~) CD.].] căcat [pop. marché călcat (~ cu fierul) [n. tombes (tu ~) cădem. tombés (ils étaient ~) căzuserăm.]. hébergement cazan de abur. caca [fam. logé (je me suis ~) cazat (ne-am ~). Casimir cazma.] cazează (el ~). militaire [adj. bien tomber cădea la un examen. tadorne [n.]. que căca (se ~) [vulg. fer à repasser căldare căldări. loge (il ~ qqn) [v.] cazat (m-am ~). kalauz călăuzi. voyageur călători călătoresc călătoreşte călătorea călătorească. logé (~ qqn) [v. tomba (il ~) căzui.pl. logement. compact disques [pl.30 - . piétiner.]. tombé căzut în dizgraţie. guide. tombe (qu'il ~) cade (care ~). merde (être dans la ~) [pop. repentir (se ~) căii de rulare. taxiways Adev 03/01/08 căilor respiratorii. voyage călăuză. piétinement călcat.] călugăr benedictin. tombe (je ~) cadă (el să ~).] cazau (ei se ~). merde [vulg. monté călător călătoare călătorilor. tombez căzând. taper sur les nerfs de qqn călcâi. chaudière cazarmă. tombé (tu étais ~) căzuşi. chevauché (il avait ~) călărit. chutes de neige [n. chaleureusement călduri (în ~).t.].m. chaleur (en ~) călduros călduroasă. chute.]. logeaient (ils se ~) cazează (ei ~).] cazon [adv. voyager Adev 01/04/08 călătorie. logeant (se ~) cazase (se ~). casier judiciaire Cazimir. chier [vulg. chaud [vêtement] călduţ.] căcat [vulg. loge (qu'il se ~) cazare. logés (ils s'étaient ~) cazat. tombent cad (eu ~).] cazeze (el să se ~).][pop.t. montait (à cheval).] călare.] călugăr călugări. tombe (il ~) cazi. prise [mil. tombés (vous étiez ~) căzuseşi. voies respiratoires Adev 17/04/08 căinţă. peines éternelles cazon.t.] căci. chevauche (qu'il ~) călăreşte. chevauche (il ~) călărie. disgracié. guider.cazându-se. repasser [habits] călca în picioare.f. tombant cade (el ~). tonifie (il ~) căli [trupul]. tombèrent căzurăm. chevauchait (il ~) călărească (el să ~). tombons cădeţi. =massif des Carpates Orientales călimară. logé (il s'était ~) cazasem (mă ~).][zool. tombée cădere [mil. tombâmes căzurăţi. car căciulă.]. logés (nous nous sommes ~) cazat (s-a ~). chevauché.] căderea nopţii. tombâtes căzuse. piloté călca.] Căliman. tombai (je ~) căzură. tonifier călifar [n. monter (à cheval). tombé (il était ~) căzusem (eu ~). seau căldării. militairement cazul în care (în ~). tombé en disgrâce cădea grindina.][zool. passager [n. chevaucher călărea.]. tombé (j'étais ~) căzuseră. tonifié călţunul-doamnei [bot. logés (nous nous étions ~) cazaseră (el se ~). caserne cazier. montant (à cheval) călărise.m.] căcăcios. disque compact CD-uri. tomber en disgrâce cădea la ţanc. logeaient (ils ~ qqn) [v. rater un examen $$$ cădea mort pe loc. marcher călca (cu fierul). logent (~ qqn) [v. tiède căleşte [trupul]. grêler cădea în dizgraţie.m. Aquilegia transsilvanica [bot] căldură.

f. cherchent. chercha (il ~) .călugăresc. coltine (il ~) căra în cârcă (el ~) [pop]. chercherais (je ~) căuta (aţi ~). mariage căsătorindu-se.f. usurier cămilă. cheminée cămin studenţesc.] căruia (al ~).] căpiţă (de fân) căpiţe.] cărarea. chercherait (il ~) căuta (va ~). grimpeur căţeri (te ~). coltinant cărat în cârcă [pop. poussette. tique cccăr căra în cârcă [pop.] cărări. coltinait cără în spinare (el ~). coltine (qu'il ~) căra în spinare (el ~). dont [G. chercheras (tu ~) căuta (veţi ~). coltinant cărat în spinare. marier (se ~). ménage.][tuer] căsătoreşte (se~). tête căpăţână de zahăr. căpcăun. hameau cătuşe [pl. rechercher căut (eu ~). sentier (le ~) cărării. ogre căpetenie.pl. dont [G. sente [n. pop. sentier (du ~) cărăuş. coltina (il ~) cărâ în cârcă [pop]. coltiner cară în cârcă (ei ~) [pop]. landau cărui (al ~). maisonnette cccăt cătană [n. coltinait cără în cârcă (el ~) [pop]. fourrer căptuşire. gousse [d'ail] căuta. office cămaşă. cherchais (tu ~) căutai (eu ~). pour. derog. coltine (il ~) care în spinare (el să ~). cherche (je ~). envers. chemise cămaşă de noapte. chercheriez (vous ~) caută (ei ~). coltina (il ~) cărând în spinare. grimpe (il ~) căţără (ei se ~).] cărturar. menottes [pl. coltiné căra în spinare.m.G] cărţoi.G]. bercail. =montagnes . livres (des ~) [n.] cătane.f.Carpates S roum. coltinent cară în cârcă (el ~) [pop]. cherche (il ~). érudit cărţii [n. chercherai (je ~) căuta (vom ~). grimpez (vous ~) căţărător.]. chercherez (vous ~) căuta (voi ~). revêtement căptuşi. coltiné cărămidă cărămizi. chercher.sg. militaire [n.]. cherchai (je ~) căută (el ~). religieuse [n.] cărucior. chercheraient (ils ~) căuta (el ~). biche. brique cărare [n. dont [G. bouquetin [bibl. doubler [habit] căptuşi [constr. chercheront (ils ~) căutai. coltiner cară în spinare (ei ~). cagou [arg. meule [de foin] căprioară. grimpant. épousa (il ~) căsători (se ~).].31 - . bée (bouche ~) căsnicie. marier căsători (el se~). chariot cărucior de copil.] căţăra. recherche (il ~) căută (el ~). grimpent (ils ~) căţăra (se ~).] căror (al ~). grimpes (tu ~) căţea.G]. revêtement căptuşit cu blană. fourré [de fourrer] căpuşă. épousé căsca. chercherons (nous ~) căuta (vor ~).f. grimpe (je ~) căţără.sg. livre (du ~) [n. doublure [textile]. katona cătare. vers. escaladait (il ~) căţără (se ~).f. pain de sucre Căpăţânii. escaladé (il avait ~) căţăraţi (vă ~).f.m. daim (peau de ~) căptuşeală.]. sœur [rel.] către. recherchent căuta (ei ar ~). escalada (il ~) căţărăm (ne ~). foyer. chevreuil căprioară (piele de ~). charbonnier cărbune. chercherions (nous ~) căuta (aş ~). ouatinage. épouse (il/elle ~) căsători. sentier [n.G] cărţilor [n.pl. chemise de nuit cămătar. charretier cccăs căsăpi [pop. épousant căsătorit.]. zigouiller [arg. soldat. charbon cărei (al ~). établissement căpăţână [pop.]. meneur căpetenie de hoţi. savant. charretier cărăuşi.]. bâiller căscată (cu gura ~). chevet căpătuire. mire [mil. mariage căsuţă. foyer d'étudiants cccăp căpătâi. cherchait (il ~) căuta (el ar ~). revêtir [constr.m.m. monacal călugăriţă călugăriţe. escalade căţărase (se ~).].] căptuşi cu blană. recherche (je ~) căuta (ai ~).] cămară. cherchera (il ~) căuta (vei ~). chienne căţel [de usturoi]. coltinent cară în spinare (el ~). ouatinage. épouser căsătorie. chercherais (tu ~) căuta (am ~). grimpons (nous ~) căţărare. chameau cămin. duquel căruţaş.] [opt. grimper căţăr (mă ~). charrier cărbunar. à cătun.].

recherchons căutam (eu ~).n. repriser cârpesc (ei ~). berceuse cârcă.].] cârlig de rufe.]. chien (du ~) câinilor. gain de cause câştig de cauză (avea ~). pesaient cântăresc (ei ~). quête de (en ~) căutător.]. chien (le ~) câinelui.] câştigătoare [f. peser cântărea. champ [géo. patère [n. recherchez căutaţi (voi ~) [imperf. ondulé. cherché (nous avions ~) căutaserăţi. profit. crochet cârlig de cuier [n. s.] [arg. plaine câmpie [f. cabot [n. balance cântar de baie. gagne (je ~) câştiga.sg. cherches (tu ~). recherches (tu ~) căutare. raccommode (il ~) cârpire.] câinele câinii. pèse (il ~) cântăreşti.]. pesé cântăriţi. chiffon cârpă de şters cârpe de şters. pince. béquille cârlig. cherchant căutară (ei ~). chantons cânţi. gain câştig (fi în ~). bascule.]. cabaretier cârîi. cherchions căutând. s. profit (être en ~) câştig [n. jouer. chanta (il ~) cântăm. comme [exclamatif] cât de…!. combien…! . combien (le ~) [date] cât [adj. chien câine [n. recherche căutare [internet]. quotient cât [m. cherché (j'avais ~) căutaseră (ei ~). comme [temporel]. chanté (il avait ~) cântaseră.]. crêper [cheveux] cârlionţat. gagne (il ~) câştigă (el ~) [perf. pèses (tu ~) cântări (el ~). lorsque. champ câmp de vedere. crépu. chercheur câine câini. épingle à linge cârlionţa. requête [internet] căutare [PC]. jouent cântă (el ~). cherché (ils avaient ~) căutaserăm. raccommodé cârpit [n. c'est combien ? cât de [exclamativ]. combien cât ai zice peşte. gagnant câştigi. gagnant [n. gagnes (tu ~) câştiga bani. pesant cântărit. requête [PC] căutare de (în ~). raccommoder. chante (il ~). chanvre cânt [n. toucher de l'argent câştigător câştigători câştigătoare [f. jouez cântă (ei ~).pl.]. interrogatif] cât [al unei împărţiri] [mat. champêtre câmpie. chanteuse cântar. cherchaient căuţi (tu ~). en trois fois rien cât câştigi pe lună?. gagner câştig. gagnaient câştigă.m. raccommodent cârpeşte.n. raccommodage cârpit. chanté (nous avions ~) cântaţi.m. gagnent câştigă.] când. raccommodage cârtiţă cârtiţe. chantent (ils ~). quand cânepă. autant cât (în ~) [dată].]. pesait cântăreau. pesée cântec. chantant cântase (el ~). cherché. gain de cause (avoir ~) câştiga. pesons cântărind. cherchiez căutau. cherchez. recherché căutaţi. gagnait câştigaţi.f. chanté (ils avaient ~) cântaserăm. joue (je ~) cântând. torchon. joues (tu ~). jouons.].] cât. bouclé [cheveux] cârmă [mar. cherché (vous aviez ~) căutaseşi.]. combien tu touches par mois? cât costă?. gagna câştigăm.]. dos cârciumar. cherché (tu avais ~) căutaşi (tu ~). serpillière cârpi.].]. cherchèrent (ils ~) căutarăm. chanter cânt (eu ~). caqueter [poules] cârjă. saucisse cârpă. cherché (il avait ~) căutasem (eu ~). cherchâtes (vous ~) căutase. quel [adj. gagnez câştigau.]. timonier cârnaţ. pèse (je ~) cântăreşte. inter. cherchas (tu ~) căutat. taupe câştig câştiguri.căutăm.]. champ de vision câmpenesc (ancien : cîmpenesc) câmpeneşti câmpenească. pèse-personne cântări. joue (il ~) cântă (el ~) [perf. combien coûte cela ?. chantent. chantes (tu ~) cântăreaţă. pesez cântărire. cherchons. chant cânta. revenu [n. pesa (il ~) cântărim. en moins de deux [fam. cherchais (je ~) căutam (noi ~). timon [mar.m. cherchâmes (nous ~) căutarăţi.] cârmaci. pèsent cântăresc (eu ~). chanson cântec de leagăn.32 - . chante (je ~). chantez.]. chiens (aux ~/des ~) câmp. gagnons câştigând.

=de Nicolae Ceausescu ceda. censurant cenzurat. fêter celebrare. bleu [n. observe (j'~) cercetezi. centurion cenuşă. rixe ceartă (căuta ~). cède cedezi. tasse (la ~) ceştii.]. contrôler. quoi (de ~) ce [exclamativ]. thé ceai (de plante). moins (le ~) cel mai rău. Tchèque (République ~) cei mai mulţi. centime central.] ce mai faceţi?.cât despre. firmament. Qu’est-ce que tu mijotes ? cea mai bun. oignon (de l'~) ceară [n. tisane ceainic. combien de temps câtă [f. marmite ceauşist. censure (qu'il ~) cenzură. cédé cedez. vivants cccel cel mai bine. noise (chercher ~) ceas ceasuri. nues (tomber des ~) cer care anunţă furtuna.] ceruri. plupart cei vii. interrogatif. tasse ceaşca. censurent (ils ~) cenzurează (el ~). censurait cenzură (el ~). renommée celebru celebri celebră celebre. heure ceas (de mână) ceasuri.]. censuré cenzurau. au plus tôt cel mai mic. céramique. brouille. censura cenzurând. centre ville (au ~) centurion. examiner. le mieux cel mai bun. meilleur cel mai devreme. =montagne des Carpates Orientales ceai (~ negru). horlogerie ceaşcă ceşti. cerceau cerc vicios. recherche cercetare ştiinţifică. cendre cenuşiu cenuşie. boucle d'oreille cerceta. ciel étoilé (le ~) cerul liber (dormi sub ~). comment ça va ? Ce pui la cale?. recherche scientifique . le pis cel mai târziu. tasse (de la ~) ceată. cerf cerc. combien ccce ce. centraliser centru.] [contusion] cearşaf cearşafuri. majorité ceafă cefe. quoi [interrogatif] ce [pron. combien câte (pe ~) [dată]. fête celebritate. terre cuite cerb. quel [adj. observer cercetat. drap ceartă. centrale nucléaire centraliza. montre ceas deşteptător. ce qui [pronom relatif] ceea ce se cuvine.]. combien (le ~) [date] câte [f. du moins celălalt. autre cele cinci simţuri. centrale [f. portable [téléphone] cccen cent [moneda]. cent [monnaie] centenar. centre commercial centrul oraşului (în ~). centre centru comercial. interrogatif. nécessaire (le ~) ceea ce trebuie.rel. querelle. ciel orageux cerul gurii. que. fameux celular [telefon]. censure (il ~) cenzureze (să ~). Ceausescu (de ~). qui [relatif] ce fel de. relativ]. central centrală electrică. palais [anat. cheminot cefii. au plus tard cel puţin. ciel.33 - .]. point de (être sur le ~) cât priveşte. réveil [réveille-matin]. rond cerc [jucărie]. nuque (de la ~) ceh.] cerul înstelat. tchèque Cehă (Republica ~). belle étoile (à la ~) ceramică. nuque Ceahlău. oignon cepei. observes (tu ~) cercetare. centenaire centimă.pl.]. volée.] cer (cădea din ~). scruter. censurer cenzura (el ~). comment allez-vous ? ce mai faci?. observé cercetez. brume ceaun. cercle.]. cire cearcăn. investigation. azur [n. censuraient cenzurează (ei ~). céder cedat. comment vas-tu ?. circonférence.] centrală nucleară. cèdes ceea ce. quel [adj. étoile (dormir à la belle ~) cerul liber (sub ~). nécessaire (le ~) ceferist. moindre cel mai mic (lucru). moins (au ~). meilleur cea mai mare parte. les cinq sens celebra. censure cccer cer [n. quant à cât timp. réveillematin ceasornicărie. gris cenzura [vb. le pire.] ce (din ~). quant à cât pe ce să (fi ~). troupe ceaţă. théière ceapă cepe. brouillard. ce que ceea ce [pron. comme [exclamatif] ce [interog. célèbre. cercle vicieux cercel cercei.

brouiller avec qqn (se ~) certăreţ certăreaţă.]. questionne (qu'il ~) chestionezi. certifier. charité (demander la ~).cercetaş. quoique . contrecœur (à ~) [pl. homologuaient certitudine. collecte (faire une ~) cheutoare. questeur chetă. querellâmes (nous nous ~) certarăţi (vă ~). serveur.] chei [portuar]. demande (il ~) cere (el ar ~).]. interroge (j'~). chose. césure. demandent cer (eu ~). demandant cere (el ~). porche cerdac [n. gaspiller cheltuiala (pe ~). querellaient (ils se ~) certăm (ne ~).][reg]. homologuer certifică (ei ~). jappe (il ~) chelălăit.f. homologue (il ~) certificat. jappait (il ~) chelălăie (ei ~).]. large caverne [géo. véranda [n. querellez (vous vous ~) certam (ne ~). lors même que. nommer chema de departe. quelque chose cezură [versificaţie].]. citadelle (la ~) cetăţean. querellèrent (ils se ~) certarăm (ne ~).] cerne. demanderait cere (el va ~). jappent (ils ~) chelălăie (el ~).]. querelliez (vous vous ~) certau (se ~). coupe [versification] ccch chef (fără ~). Juniperus sabina [bot.]. clé [f. Geum reptans [bot. question [problème] chestor. œillet ccchi chiar dacă. faire la manche cert. querelleur certifica. citadelle cetina de negi [bot. encre cerşetor cerşetori. homologué certificau. demandez ceru. céréale ceremonie. citoyenne cetăţenesc. demande. civique cetăţi [peşteri în Apuseni]. questionnent (qu'ils ~) chestioneze (el să ~).]. dépens (au ~) cheltuială excesivă. querellent (ils se ~) ceartaţi (vă ~). caverne [géo. brumeux ceva. Adev 24/01/08 chema. machin chestie [fam. quereller (se ~) certa cu cineva (se ~). quinzaine [salaire] chepeng. gronder ceartă (ei se ~).] ceţos.34 - . réclamer cerem.] cheală.f. nommé. milieux cerdac.] cheii (gaură a ~). affaire. tamiser cerneală. Kellner cheltui fără socoteală. questionnaient chestionează (ei ~). chauve chelar. querellent (qu'ils se ~) certa (se ~). forteresse. querellons (nous nous ~) certe (ei să se ~). gorges (les ~) [géo. question [problème] chestiona.] cere. cérémonie ceremonios.pop]. sommelier chelălăi. demanda cerut. jappement chelner chelneri. héler chemat. demandera cere înapoi. querellant (se ~) certară (se ~). interrogé chestionau. conviction. questionnes (tu ~) chestionar.][fig. n'empêche que.pl. prodigalité cheltuieli. frais cheltuitor. demander. homologuent (ils ~) certifica (el ~). querellé certaţi (vă ~).] chel [m. cité [n. demandons cerere.] chei [n. mendier. demandé cereală cereale. mendiant cerşi. serrure (trou de ~) cheile [geo. chercheur cercuri. citadelle (la ~) cetăţuie cetăţui. gorges [n. certifié. certificat certificat [vb. cirage [action de cirer] cetate cetăţi. trappe cheremul (fi la ~) [+G]. citadelle cetatea cetăţile.f. cérémonieux cerenţel de munte [bot. quai [du port] cheie [f. appeler. certitude cerui (a ~). questionna chestionând. appelé chenzină. querellions (nous nous ~) certându-se.]. pétition cereţi. quête chetă (face o ~). sabine [bot.]. interroger. questionnant chestionat. questionne (il ~) chestionez. même si. kermesse chestie. forteresse (la ~).]. clef [f.n.pl.][geo. questionnait chestionă (el ~). kér cer (ei ~).] [géo.] cetăţi [pl. japper chelălăia (el ~). citoyen cetăţeancă. demande (je ~) cerând. cirer ceruire. questionnent chestionează (el ~). ressortissant. questionnaire chestiune.] chei [pl. gaspilleur cheltuielilor. homologuait certifică (el ~). querellâtes (vous vous ~) certat ca. questionner chestiona (el ~). questionne (je ~) chestioneze (ei să ~). merci de (être à la ~) chermeză. éclaireur cercetător cercetătoare. certain [sûr] certa.] cetăţuia cetăţuile.

guise (en ~ de) chiparoasă [pop. Polyanthes tuberosa chipiu. chirurgien chirurgie. torturer chinui (se ~). chirurgie chist. cimenter cimentat. cyclone ciclu. cornemuse cccin cincea (a ~). quinzième (le ~) cinste. chant cîntăreţ.]. pain (petit ~). torture. cuvette. intégrité.]. supplice.] cincilea (al ~).] ccci Ciad.] chimist. aubaine chiloţi [pl. sangle. récépissé [n. coureur [vélo] ciclon. kiosque. jouer cîntai.m. cimetière cimpoi cimpoaie. quelqu'un. cynique cinism.]. quintessence chinui.] chichineaţă. quittance chitic (tăcea ~). impudence cinsprezece. photo [fam. qui cine [interogativ]. zieuter. honnêtement cînta (el ~). reçu [n. mégot chit (fi ~). cinquante cincizeci (vreo ~). quintal quintaux chintesenţă.] chiuli [arg. règles [pl. honorer cinsti memoria. cinquième (la ~) cincea parte (a ~).]. frimas chiflă.m. cinquantaine cincizeci de ani (vârsta de ~).f. quinzième [1/15] cincizeci. givre. chilă [pop. kyste chiştoc (de ţigară).][pop.]. cinquantaine [âge] cine. cimenté cimitir. Transilv.] chicinetă.] chimic. cycle. vasque [n.] Cielo ® [n. cinéma (salle de ~) cinematografie. cicatrice cicatriza.sécher [une classe etc. souffler mot (ne pas ~) chitiluş [bot. loyer chirurg. tourment China.] chinină.].] cinic. zyeuter [pop. quinze cinsprezecelea (al ~). cicatriser cicatrizat. Tchad cicatrice.f.]. Ligusticum mutellina [bot.]. kibboutz chiceră [geo. probité cinsti. thym ciment. chiffrer Adev 01/11/07 cifră. clergé cccio cioacă [pop. berger ciobi. contrefort montagneux [géo. chant cinul bisericesc [arh. chimiste chin. bon [n. cinquième (le ~) cincime.] chioşc chioşcuri. quinzième (la ~) cincisprezecime.].35 - . intègre. kitchenette chiciură.]. cinquième [1/5] cincisprezecea (a ~). culotte chimen. tourmenter chinuit. coin cuisine. image. képi chirci. [qqn. baudrier [alpin.]. locataire chirie. cumin chimionul-ţapului [bot.] chiuvetă [n.]. corneille ciob. ébrécher ciobire. chantait (il ~) cînta (la un instrument). cicatrisé ciclism. gueule [pop. cils cimbru. allumette chibuţ. loyal. =auto Daewoo fabriquée en Roumanie cifra.]. cynisme. ciment cimenta. biniou. Astragalus alpinus [bot. fêler ciobi (a ~). qui [interrogatif] cinema (sală de ~). chiffre [code] cili. honneur.]. m. quelqu'une cineva [abrev. quitte (être ~) chitanţă [n. ébréché.] cinstit (în mod ~). éclat cioban. Laserpitium krapfii [bot. tourmenté chiorî (se ~) [pop. chantais (tu ~) cîntam (eu ~). pic cioară ciori. lavabo. impudent. figure [visage] chip [reg.]. cumin chimen de munte [bot]. honnêteté. Chine chinez chineză. chimique chimie. réduit [n. tirer au flanc. Potentilla crantzii [bot.]. kép chip de (în ~). chanté cîntat [n. débris. fêlé cioc. quinine chintal chintale. cinéma [art] cineva. chimie chimion. kilo chilipir. honorer la mémoire de cinstit cinstiţi cinstită cinstite. petit-pain chil [pop. cinq cinci-degete [bot. cinquième [1/5] cinci.].][arg. visage.].].chibrit chibrituri.]. fêlure ciobit. chanteur cîntec. bec . chinois chingă chingi. courroie chingi de susţinere [alpin. chiffre cifru.f. honnête [adj.]. chantais (je ~) cîntat. vélo [sport] ciclist. buissonnière (faire l'école ~).]. accroupir chiriaş.].]. pavillon chip chipuri.

lisent citesc (eu ~). osseux ciomag. lisait citeai. querellèrent (ils se ~) ciondănirăm (ne ~). circonscrire circumscris. collant [n. tour [tourisme] circula. heurte ciocni (un pahar cu vin). frapper à la porte ciocănind. lit (il ~) citeşti. heurt [n. circonflexe circumscrie. cogna (il ~) ciocăni la uşă. gazouillent [oiseaux] ciripi. querellé ciondăniţi (vă ~). tour [circonférence] circumflex. environ. citer cită (el ~). mi-bas ciorbă ciorbe. citant citat. potage ciorchine. chamaillé. circulant circule (el să ~).] ciorap trei sferturi ciorapi trei sferturi. cognait (il ~) ciocăneam (eu ~).ciocan ciocane. cerisier.][raciste] cccir circ. bâtonner ciondăneală [pop. citation citaţi. cite (il ~) citez. lisais (tu ~) citeam. bâton ciomăgi. cite (qu'il ~) citezi. citez citaţie [jur. querellent (ils se ~) ciondănim (ne ~). heurté ciocolată. citerne cccit cita. citadin [adj.]. cité citat [n. chamaillez (vous vous ~). cogner ciocănea. cite (je ~) citeze (ei să ~). cirque circa. cognais (je ~) ciocăneam (noi ~). marteau ciocan pneumatic. chaussette. circules (tu ~) circulaţie. lirait . citadin citi. gazouiller [oiseaux] ciripit. lis (je ~) citeşte. citadelle (la ~) citadelă citadele. à peu près. circulait circulaţi. querellâtes (vous vous ~) ciondănit. choque (il ~). circonférence. cognent (ils ~) ciocănesc (eu ~). cogné ciocănit [fig. querelliez (vous vous ~) ciondăneau (se ~). citent (qu'ils ~) citeze (el să ~). querellent (qu'ils se ~) ciondăneaţi (vă ~).m.] ciorap pantalon. choquer. heurter. autour. bas [n. merisier ciripesc (ele ~). marteau-pilon ciocăni. quelque [adv. chamaillent (ils se ~) ciondănesc (se ~). grappe ciornă.] circumstanţială. lire.36 - . querellaient (ils se ~) ciondănesc (ei se ~). cita (il ~) cităm.] circuit [turism]. court (le bruit ~) circulăm. trinquer ciocnind(u-). circuler circul (eu ~). cognions ciocănesc.][rasist]. citadelles citadin. foutu [vulg. querellions (nous nous ~) querellaient (ils se ~) ciondănească (ei să se ~). carambolage ciocnit. impact ciocnire (între maşini). circule (il ~) circulă zvonul. lisiblement citi (ar ~). chaussette. lisais (je ~) citesc (ei ~).].] citează (ei ~). cerise cireş.] (à comparaître). querelle ciondăni. cogne (il ~) ciocăni (el ~).] ciocănitoare [zool.]. gazouillement [oiseaux] cisternă. circonspect circumstanţial [gram. circonscrit circumspect. circule (qu'il ~) circuli (tu ~). heurtent ciocneşte. circulons (nous ~) circulând. tchitat’ citea. avisé. querellez (vous vous ~) ciopli. circule (je ~) circula (el ~). rond. tamponner ciocnesc (ei ~). heurtant ciocnire.]. circulez circulau. nègre [n. citent (ils ~) citează (el ~). croque-mort ciocni. citons citând. querellâmes (nous nous ~) ciondănirăţi (vă ~). circulent (ils ~) circulă (el ~). se quereller ciondăneam (ne ~).]. citadelle citadelele. pic [zool. chocolat ciocolată neagră. alouette cioclu.] cireaşă cireşe. lis (tu ~) citeţ (în mod ~).]. circonstanciel [gram. chocolat noir ciolănos. circulaient circulă (ei ~). chamaillaient (ils se ~). citation [jur. tamponnement. brouillon cioroi [n. chamailler (se ~). chamaillons (nous nous ~) ciondănindu-se. cogne (je ~) ciocăneşte. querellant (se ~) ciondăniră (se ~).m. circulation circumferinţă.] ciocârlie. cognant ciocănit. cites (tu ~) citadela. tailler ciorap ciorapi.

ciselait cizelă (el ~). bizarrerie. meule de foin claie de păr [ironic]. (tu te ~) tasses. chevelure clama [vb. lecture cititor.f. blottissons ciucindu-se.] clapă [pian]. tapis.][bot.f. blottir.]. (ils se ~) tapissent. blottissent. classification clasificat.]. bizarre. champignon [m.] ciuperci.]. cisailler cizela (el ~). classer clasa a doua [CFR]. clown claustra. recroqueville.]. quelques-unes cîţi [m. recroquevillent ciuceşte (se ~). lecteur ccciu ciubotă. claustré clauză. frange ciuda (în ~). stupide cizmărie.]. csizma cizmă [fig. chardon ciumat. tassé [tapi]. recroquevillons. cordonnerie cizme până la şold [de pescar]. rabat [textile] clar clară.]. ébouriffé ciuguli. quand cîteva. stramoine [n. clair. botte. lisez citi printre rânduri. Datura stramonium. civilisation ccciz cizela. meules de foin clănţăni din dinţi. klaxon claxona. ciselé cizelează. clairvoyant clasa [vb. se recroqueviller ciucea (se ~). ébouriffer ciufulit. en dépit de.] parasite des céréales.] ciupercă [f. claquer des dents .].pl. net [clair] clar (în mod ~). meule de foin (la ~) claie (de fân). fantasque. bâtit clădim. nettement claritate. recroquevillé. bâtis (je ~) clădeşte.] cînd. primevère [bot.]. blottissant (se ~) ciucişi (te ~). bâtissons clădind.]. (il se ~) tapit [se tapir]. clarté. tapi ciuciţi (vă ~).]. classé claun [arh. clavicule claxon. picorer ciuli urechile. klaxonner claia (de fân). classer clasificare. malgré Adev 01/11/07 ciudat ciudaţi ciudată ciudate. lisant citire. bâtissent clădesc (eu ~). cordonnier cizmă cizme. lecture citişi. bâtissez clăi (de fân). Cortusa mathioli [bot.citi (va ~). insolite. accroupir ciuci (se ~)[perf . classe clasic. département de Cluj [abréviation] cccl clacsona. recroquevillant (se ~). coup de klaxon (donner un ~) clădi.] [n. bâtir clădesc (ei ~). clairement clar [adv. cisèle (il ~) cizmar. civique civil. ignorant. meule [de foin]. tassent. (vous vous ~) tassez. clamer clandestin. (nous nous ~) tassons. tassait (il se ~) ciuceau (se ~). édifice clădit. recroquevilles. claustrer. csoda ciudăţenie. tamis civic. tasse. tapissez. savate ciuboţica-cucului [bot. échevelé. lus (tu ~) citit citiţi citită citite. bâtiment. tassai (je me ~) ciucim (ne ~). clairement clarvăzător clarvăzătoare. tasser (se ~) [se tapir]. lire en filigrane citit [n. combien din cînd in cînd.s. recroquevillez Ciucului. bâtisse. bâtissant clădire clădirilor. csiperke Adev 31/03/08 ciupi. drôle (~de). tassa (il se ~) ciucii (mă ~).]. =montagnes S Carpates Orientales ciucure ciucuri. civil civilizaţie. blottissez. blottit ciuceşti (te ~). blottis ciuci.f. cloîtrer claustrat. lu citiţi. netteté claritate (cu ~). classé clasă. lira citii. bâti clădiţi. clandestin clapă. tassaient (ils se ~) ciucesc (mă ~). lus (je ~) citim.37 - . peste ciumăfaie [n. ciseler.] [bot. tassant (se ~). de temps en temps PSP 22 CJ. lisons citind. étrangeté ciufuli (a ~). classique clasifica. avertisseur. blotti. sas. tapissons. tasse (je me ~) ciucesc (se ~). pincer ciur. seconde [SNCF] clasat. pestiféré ciumă [med. touche [n. tapissant (se ~). clause clavicula.pl.] Ciucaş. =montagnes S Carpates Orientales ciuci (se ~) ciucesc. cisela (il ~) cizelat. touche [piano] clapă [textil]. cuissardes [n. dresser l'oreille ciuline. tassas (tu te ~) ciucit.]. étrange.

clin d'œil (en un ~).]. Telekia speciosa [bot. caille (il se ~) coaie [vulg. climat climateric. crêpe cccle clei [n.clăti. pâteux cleiul. titubant clătinare din cap. broncher clipa (din ~).] [bot. coquille coajă de lămâie. mûrir coace (se ~). clocher [n. couver clocire. chanceler clatină (care se ~). chancelant clatină (el se ~).] clovn. rince (je ~) clăteşte. clone clona. cohabitaient coabitează (ei ~).n. minute. [bot. coiffer coafat coafată. queue coada cozile. clientèle climat.] [pl. cloche clopotele (bate ~). remue (il ~). croûte. client client vechi. adhésif [n. cligner clipea. habitué [n. manche. déchausser clătina (se ~).] coajă coji. cloisonné [art] clon. cailler coagulează. loc comun. vaciller. clément clemenţă.] clinteşte (se ~). cuit. rinçaient clătesc (ei ~). jaser clevetit. cuire. groseille coacăză [bot. jasent (ils ~) cleveteşte. acheteur.m. bouillant cloisonné [artă]. cloches (sonner les ~) clopotniţă. tituber. cliché [fig.].] cleveteală. chlorophylle closet.].38 - . clinomètre [topo. moment. cligné clipit [n. hochement de tête clătită [n. cloisonné [art] cloci. clerc cleşte. cohabité coabitau. cloné clopot clopote. cligna clipind.f. mûrit coacere. rinçant clătire.sg.] clocot. clémence cler. clown ccclu club. zeste coajă de ou. cloner clonat. œil (en un clin d'~) clipoceşte. coiffure coagula (se ~). rinça clătind. cliché [photo] clişeu. cassis coacăză coacăze. cohabiter coabitat.] clopotul caprei [bot. toilettes [n. cabinet [WC].] cleios.] cccli cloazone [artă]. bouillante. clignement clipită. bronche (il ~) clinti (se ~). feuille [de papier] coaliţie. gazouiller [ruisseau] clişeu [foto] clişee. clignait (il ~) clipeşte. queue (la ~) coadă [de aşteptare]. coquille d’œuf coajă de portocală. club clujean. pince [méc. écorce coajă (de ou). jase (il ~) cleveti. chancelait (il ~) clătinându-se. jasé cccli client. coalition. caquetage clevetesc (ei ~). chancelle (il ~) clătina (el se ~).] clopoţel. =de la ville de Cluj(-Napoca) cccoa coabita. cohabitent coacăz.]. zeste coală. sonnette clorofilă. Campanula sp. rinçage clătiţi (voi ~). clin d'œil clipit. rincent (ils ~) clătesc (eu ~). bouillant clocotit clocotită. rincer clătea.f. clignement clipire din ochi.] clopoţei [pl.] cleiuri. queue (de la ~) coafa. pince [méc. cuisson coacere [fructe]. gazouille [ruisseau] clipoci. Campanula trachelium [bot. maturation coadă cozi. colle [n. climatique climă. ébullition clocot (în ~). ligue . file [personnes] d’attente cozii. groseiller.f. instant. seconde clipi (~ din ochi). instant (dès l'~) clipă.].pl. couilles [vulg.]. clin d'œil clipită (într-o ~). coiffé coafor. rincez clătina. rince (il ~) clăti (el ~). Bruckenthalia spiculifolia coace. climat clinchet. clignant clipire. clergé cleric.]. couvée clococean.] cleşte patent. rinçait clăteau.]. testicules. coiffeur coafură. colle (la ~) clement. cligne (il ~) clipi (el ~).] clientelă. tintement clinometru [topo.

coefficient coerent. collectait colectat. coquille cochilie de scoică. impeccable cusură. coopérer. patine [n. cousirent cusurăm.]. cousit (il ~) cusui.pl. côte (la ~) Coasta de Azur.pl.] coaste.coaliza. collabores (tu ~) colac de salvare. chignon cocardă. cousais (tu ~) coseam [cu acul].] cccob cobai. coudrai (je ~) coasem. kocsi cocioabă [n. cohésion cofetărie. pâtisserie cccoi coif.] cocon [reg. quête . faîte coamă [fig. grouiller colcăitor. cobaye cobalt. rive] coastă (de ~). collant [n. collaborent colaborează (el ~). taudis [n. cousîtes cusuşi..39 - . coïncide (il ~) coincideau.]. coexiste (il ~) coexistenţă. cousu coasta. cohérent coerenţă. poussiéreux colcăi. cousons.m. grue [zool. Côte d'Ivoire coastă [geo. couse (qu'il ~) coase (ar ~). pâte [n. coudrais (je ~) coase (el ~). coïncidaient coincidenţă. chevelure coapsă coapse. coïncidé cccol Col. charrette. forêt (la ~) coeficient.] codrul. forêts (les ~) codru [n.]. coïncident (ils ~) coincide (el ~). forêt [n. collecté colectă. cousait cosea [cu acul]. habits] colb.m. chaumière cockpit. arête. collaborateur colaborau. coudra.sg. coq. collaboré colaborator.pl.]. cousez (vous ~) cos (ei ~).m. côte [géo. collaborons colaborând.f. coïncidence coincis.] codrii. cousis (tu ~) cusut. heaume coif de bucătar. coexister coexistă (ei ~).f. cousaient cosese. crête [du toit] coamă [a cortului].] coclauri (pe ~) [pl. bois (les ~). coquillage cocie [reg.m. cousait (il ~) coseai [cu acul].] coaste. cousais (je ~) coseaţi [cu acul]. cousîmes (nous ~) cusurăţi.f. carlingue coclauri [pl. faîtière [de la tente] coamă [arhit. cousis (je ~) cusur (fără ~).].m. fil coase. collabore (il ~) colaborezi. kakas cocotier. coud (il ~) coase (el ar ~). peiorativ]. Colonel [abréviation] colabora. coïncider coincid (ei ~).]. peiorativ].MM]. collaborant colaborează (ei ~). coquet cochilie (de scoică). code codri [n. parages (dans les ~) cocleală. forêts [n. côtier coastă [anat. coaliser (se ~) coalizat. enfant cocor. jucher cccod cod. couds (je ~) cosând. collaboraient colaborăm. cocotier cocoţa.]. couds (tu ~) cusu. rabat-joie coborî. coudra (il ~) coase (voi ~). cousiez coseau [cu acul]. cousions coseam [cu acul].] [à pain] cochet.f. cousu (il avait ~) cosesem (eu ~). toque coincide. coexistence coeziune.]. corde.]. coudrait (il ~) coase (va ~).f. cousant cosea. cousent (ils ~) cos (eu ~). baisser. cousent. abaisser cccoc coc [de păr]. cousu (j'avais ~) coşi. crête coamă [a acoperişului]. crinière. cousons (nous ~) coaseţi. bois [n. bois [n. coexistent coexistă (el ~).].] cocioabe. bouée de sauvetage colant [n.f. côte [anat. coudre coasă (să ~). grouillant colecta. cocarde cocă [n. cabane [fig. collaborer colaborat. collecter colecta (el ~).]. coco (noix de ~) cocoş. bois (le ~) [forêt] codrul.] cocos (nucă de ~). cuisse coardă corzi. parages [pl. liguer coaliza (se ~). coalisé coamă. coudrait coase (aş ~). Côte d'Azur Coasta de Fildeş. pimpant. cohérence coexista. poussière colbuit. cobalt cobe.

collectionnons colecţionând. collectionne (je ~) colecţioneze (el să ~). commande (qu'il ~) comanda din meniu [restaurant]. colportant [com. colorent (ils ~) colorează (el ~). colonel colonial. kolkhoze coli.]. collectionnaient colecţionează (ei ~).]. coin colţ ascuns. colon coloniza.]. commander à la carte comandă din meniu (el ~).] coloană vertebrală [anat.f.] colonel. colonne [archit. commande (passer une ~) comande (el să ~). colonisent (ils ~) colonizator. cage coliziune. commandé comandă (el ~). recoin colţ de elefant. collectionnes (tu ~) colecţionar.] colivie. coloniser colonizând. collectif. commandons à la carte ! comandat din meniu. colosse colosal. teins (je ~) colorit. collègue colegial. coléreux colet. cabane. commanditer comanditar. collectionnant colecţionat. colporte (il ~) [com. colportaient (ils ~) [com. coloniaux colonialism. commande à la carte (il ~) comandăm din meniu (să ~)!. commande à la carte (qu'il ~) comandament. colonisant colonizară. collectionner colecţiona (el ~). Colombie columnă.] colonadă [arhit. colportent (ils ~) [com. colonisèrent colonizare. commander comandat.40 - .colectă (el ~). commun colectivitate.]. colique colier. collecte (faire une ~) colectând. collégial colegiu. numismate colectiv. commando . commanda (il ~) comandă (face o ~) [com. commanditaire comando [mil. colis colhoz.] coline [n.m.].f. colorait coloră (el ~).].] colporta (zvonuri). collection colecţiona. teignaient colorează (ei ~).] colţ. s. collectivité coleg [m. commandement [institution] comandant.] colporta (el ~). colonial coloniali.] colportau (ei ~). colorer. angle.] colportează (el ~). teignis (je ~) coloram (eu ~). chaumière.]. colo [fam. collectionne (qu'il ~) colecţionezi. collège coleric. côlon [anat. collectionneur colecţionar de monezi. hutte colibă [a pădurarului].pl].]. collectionnez colecţionau. crampon [alpinisme] Columbia. collision avec (entrer en ~) collie [rasă de câine].] colegă [f. colmater colmatat [tehn. colore (il ~). colporter [com. colonnade [archit. collecta (il ~) colectă (face o ~). collision coliziune cu (intra în ~). teignirent colorat. colporter (des rumeurs) colportând. collectionne (il ~) colecţionez. collier [bijou] colii. commande (il ~) comandă (el ~) [perf. colline [n. collectant colectează (el ~). colonisateur colontitlu [tipogr. en-tête [typo] colora.] colon [anat.f. teignais (je ~) colorând. colmaté colmatează (el se ~) [tehn. défense (d'éléphant) colţar [alpinism] colţari. commandement comandita [o investiţie].] cccom comanda. colorant colorară (ei ~). commande. colonisé colonizau. feuille (de la ~) [de papier] colimator. colonie colonie de copii. teindre colora (el ~). feuilles [de papier] colibă. colorier. loge [du bûcheron] colică colici. colonne vertébrale [anat. colonisé (avaient ~) colonizat. colley colmata [tehn. butte.] colonist. colonisation colonizaseră. colportait (il ~) [com. collectionnait colecţionăm. colonisaient colonizează (ei ~). colonie de vacances. coloris colos. colossal colporta. teint colorau. collectionné colecţionaţi (voi ~). collecte (il ~) colecţie. colmate (il se ~) coloană coloane.].]. teignit (il ~) colorai (eu ~). commandant comandă comenzi. collectionnent colecţionează (el ~). coloré. colonialisme colonie. colonne coloană [arhit.]. coteau [n.] colportează (ei ~).] [profesional]. commandé à la carte comande din meniu (el să ~).]. colline (la ~) colline colină [n. collimateur colimator (a-l avea în ~). collimateur (avoir dans son ~) colina colinele. teint (il ~) colorez. colonne [archit.

commémoration comemorat. commission comision [bani]. commode.]. combattez combaţi. mangeable cometă. commémorait comemorare. comique. commettant comiţi. commenter. entreprise. commente (il ~) comenteze (el să ~).] companie. interpréter comenta (el ~). compact disques [pl. commenté comentează (ei ~).] comerţ ambulant. commission [argent] comisionar.].] comoditate. combatte (qu'il ~) combate. commissionnaire comite. compassion compatibil. commercialiser comerciant comercianţi. combustible [adj. compare (il ~) compară (el ~) [perf. combattons combateţi. honorer la mémoire de comemora (el ~). comparé comparaţi. commettais (tu ~) comitet. compatible compatriot. comparaître compărut. comparable comparativ.]. comestible. combinait combinat. commets (tu ~) comoară. commettait (il ~) comiteai.]. commercial comercializa. compatriote Adev 24/12/07 compărea. combattu combativ. combattant [n. compagnon compara. rigolo comis. combiné combinau. compara comparăm. s. commentant comentat. aisance compact. commode [n. pitié . commerce. comité comiţând. commente (qu'il ~) comentariu. négociant comerciant angro. commentaire comentator. combinant combine (el să ~). plaindre compătimire. conaţionál conaţionali conaţionalii.] comă [f. commis comis-voiajor. comparatif comparaţie. trésor Adev 18/01/08 comod. commentent (ils ~) comentează (el ~). combativité combina. commenta (il ~) comentând. combatif combativitate. commet (il ~) comite sinucidere. combattit (il ~) combătui (eu ~). comparer compar (eu ~). combinaison [de femme] combinezon [de protecţie].n.]. auprès de. commission [groupe] comision. combattait combăteau. compares comparabil. attaquer.] combate. combattis (je ~) combătuse.m. combustibilité comedie.] combustibil [n. combattre combat (eu ~). convive comestibil.comatos [med. commentait comentă (el ~). combina (il ~) combinând. disque compact compact discuri. combattant combătea. commis-voyageur comisar.] combustibilitate. négoce [n. combinaison [de protection] combustibil [adj. econ. accompagnement companie [business. comédie comemora. commémoratif comemorează (ei ~). comparons compari. agencer. commémoré comemorativ. commerçant. comparaison comparaţie cu (în ~). commémorer. combattu (il avait ~) combătut. bien-être [aise]. concitoyen. commettre comit (eu ~). combustible [n. coma [m. commande (de la ~) [G] comercial. commette (qu'il ~) comite (el ~).f. commissaire comisie. combine (qu'il ~) combinaţie. négociant en gros comerţ [n. commodément comodă [n. peu encombrant compact disc. combiner combina (el ~). combinaient combină (el ~). comparaison avec (par ~) compartiment. combinaison combină stereo.41 - . compagnie [mil. compagnie [écon.].] companie [mil.f. combine (il ~). suicider (se ~) comitea. comète comic. compare (je ~) comparat. chaîne stéréo combinezon. comateux [méd.]. commémorent comenta. comparent compară (el ~). marchand. aisé comod [adv.] companion. combattent combată (ei să ~). commentateur comenzii [G].] combatant. traite des noirs comesean. combat (il ~) combatem. combattent (qu'ils ~) combată (el să ~). drôle. comparu compătimi. colportage [com. combats (tu ~) combătând. combattaient combătu (el ~). commets (je ~) comită (el să ~). compartiment compasiune.] comerţ cu sclavi. comparez compară (ei ~).] [mobilă]. combats (je ~) combat (ei ~).].].

mène (el ~) conduce (va ~). commun.]. plaint compendiu. conduit (il ~). ordinateur comun. complice complicitate. conduire conduc (eu ~). complotant complotat. communication (scientifique) comunicat [n.]. conclut (il ~) conchide (va ~). complaire (se ~) complement. conduite [n. averti competiţie. louche [yeux] conciliant. complication complică (el se ~). compétition competiţie sportivă. compléta. conduisent. congédier concediat. compliment complot comploturi. congé concepţia grafică.]. Trans. licencier. broyez concasăm. conduisant conduce (ar ~). matérialiser concurs.] concis [adv. simultané concret. licencié [mis au chômage] concediere. communauté comutator. condiment condimenta. colloque configurabil. accommodant concis. broyer concasat. comprimer compromite. conclure. compétent. comploté complotau. interrupteur. porter atteinte computer. graphisme conchide. mener. état [condition sociale] condiţional [abrev. coupe [championnat] complace (se ~). induire conchid (eu ~). concours de beauté Adev 03/12/07 condiment. communisme comunist. sommaire [adj. broie (je ~) concasezi. broies (tu ~) concedia. palpable concret (în mod ~). connivence compliment complimente. broyons concasează. conformer (se ~) . selon conform cu. commutateur cccon conac. contrôleur [SNCF] conectat [PC]. compote compresă [n. complaisant complezenţă. complot complota. conduis (tu ~) conduse. matériellement concretiza (se ~). leader conduce. concluant conchizi.] comprima. prêt à porter [n. complet complet [adv. comploter complota (el ~). conclus conci [reg. menait. conformément conforma (se ~). compatriot.]. broyé concasaţi. complotent (ils ~) comploteze (ei să ~). concours concursul de frumuseţe. complique (il se ~) complice. mènent conducând. conclura conchis. supermarché complezent.] conferenţiar. conduisît. configurable conflict (în ~). complotaient (ils ~) complotează (ei ~). concitoyen. complément complementar. laconique.42 - . compliquer complicat. complète complex comercial. si [conditionnel].]. conclu conchizând. lapidaire. correspondre comunicare. communiqué [n. communicatif comunicaţie. administration conductă. conduisons. complaisait (il se ~). compétition. licenciement concediu. maître de conférences conferi.].compătimit. guider. suppléer competent. brièvement concomitent. compatriote Adev 24/12/07 concasa. assaisonner condiţia să (cu ~). compresse [n.]. porte (mettre à la ~). [cond. terre à terre. communiste comunitate. conduis (je ~) conduc (ei ~). complètement completa. décerner. accorder conferinţă. manoir conaţionál conaţionali conaţionalii.].]. conduisait conducem. complotait complotând. prêt-à-porter confecţii [n.]. belligérant conform [+D]. compenser. communard comună [n. communication comunism. complotent (qu'ils ~) compot. complémentaire complet compleţi. abrégé compensa. ordinaire comunard [ist. conduirait conduce (el ~). pourvu que condiţie socială. mène (je ~). compléter completat. menant. vulgaire.sg.] comunicativ. commune comunica. compliqué complicaţie.f. mènes. intégral. complaisance complica.] conducător.] conductor [CFR].m. complaît (il se ~) complăcea (se ~). meneur. banal. mena conducere. vacances [pl. communication comunicare ştiinţifică. conduira conducea. conclus (je ~) conchide (el ~). menons conduci. complété completă. mènera. en ligne [PC] confecţii.pl. broie (il ~) concasez.

=de la ville de Constanta consterna. constatent constată (el ~). consolation. commodément. forment. former. conspirer conspiraţie. acquiescer. consterné consternează. confus confuz (în mod ~). conspiraient (ils ~) conspiră (ei ~). conformation conformitate cu (în ~). confortable confortabil (în mod ~). conseil [comité] Consiliul Europei. constatait constatai. consentez consimţire. constatons constaţi. conséquent (par ~) consecutiv. conjonction [astron. constituer constituia. dévouer consacra studiului. glacer congela (el ~). considérer considerabil. inconsidéré consignaţie (depune în ~). consentaient consimţi (el ~). confronter confruntare. consoler consola (el ~).43 - . consola (il ~) consolează (ei ~). voué consacră studiului (el se ~). conjugaison [gram. congélateur bahut congelează.] conjugarea verbelor româneşti. conséquence consecinţă (în ~). connivence conjuga [gram. consentait consimţeau. consternation consternat. conspirateur conspirau. constatais (tu ~) constatam (eu ~).]. conformément confort. adonner. méprise congela. confortablement confrate confraţi. consonne consoartă. conseille (je ~) consiliu. consent consimţea. considération consideraţie (lipsit de ~). conseille (il ~) consilier. coopérer conopidă conopide. consentement consimte. congrès coniac. conspiration conspirator. semblable [n. consister en constant.]. conséquent consemn. chou-fleur consacra.]. constamment constata. constaté constataţi (ei ~). consterner consternare. glace (il ~) congres. constitution . considérable consideraţie.conformaţie. consolider conspira. constations constatând. prêter (se ~). conservation conservator. constituait constituiau. constate (je ~) constata (el ~). consentons consimţind. vouer. lors (pour ~). conseiller consiliez (eu ~). commode. conseiller consiliază (el ~). glaçait congelat. confusément. (se) conjuguer [gram. conservateur conservator [de muzică]. renforcer. confrère confrunta. consolaient consolă (el ~). suite. cognac conivenţă. consolait consolare. constates (tu ~) constănţean. acquiescement consoană. constitution constituit. consécutif consecvent. consister consta din. consens (je ~) consimţământ. consigner conserva (se ~).].] conjugare [gram. livrer à l'étude consacrat. conserve conservă. conservateur [musée] conservă. boîte [conserve] considera. conjonction [gram. constatiez constatau. constatez constataţi (voi ~). formé constituţie. conjugaisons des verbes roumains conjuncţie [astron. conserver conservare. constater constat (eu ~). constatais (je ~) constatam (noi ~). appliquer. confrontation confuz. constitue (il ~) constituie (ei ~). consacrer consacra (se ~). constituent constituire. obscurément confuzie. femme [épouse] consola. console (il ~) consolida. livra à l'étude (il se ~) consecinţă. consolent consolează (el ~). congeler. Conseil de l'Europe (Le ~) consimţi.] conlucra. consentant consimţiţi. formait. constatant constatat. constituaient constituie. consterne (il ~) constitui. réconfort consolau.] conjuncţie [gram. confusion. constataient constată (ei ~). consentent consimt (eu ~). conservatoire conservator [la muzeu]. consigne consemna. consigner consilia. bien-être [aise] confortabil. consentir consimt (ei ~). consentement. constate (il ~) constatăm. console consolă (el ~). conspirent consta.]. constant constant (în mod ~). congelé congelator cu sertare. consentit consimţim.

contrecarrait contracarând.] contrariat. contrefais (tu ~) contrafăcând. bâti construiţi. bâtissons construind. contrariait contrariant. antimoustique contraataca. contraire (le ~) contrasemna. contrariant contrariul. consommait consumat. constructrice construcţie. forçant constrânge. consommaient consumă (el ~). contrastaient contrastează. forçait constrângere. forcer constrâng (ei ~).m.] [muz.] contralumină. constructif constructor.]. choquer [quelqu'un]. contremander contramandat. contre-révolution contraria. constructeur. contrastant [adj. force (je ~) constrângând.<CONTRAbandă>. contraire contrar (în mod ~). contrat contraface. contremandé contramandează (el ~). contrefait contrafort. consomme (je ~) consuma (el ~). contraste contrasta. parer [éviter]. construire construiesc. contrebande contrabandist. conscient conştient (în mod ~). contrarie (il ~) contrarietate. consomma (il ~) consumă (el ~). contrairement contrarevoluţie. forcé constructiv. consommateur consumaţie. bâtit construim.constituţie [jur. forces (tu ~) constrâns. forcent constrâng (eu ~). contre-proposition contrapunct. bâtissent. contrefaisant contrafăcea.44 - . contreferai (je ~) contrafacere. consommation conştient.]. contrecarrent (qu'ils ~) contracareze (el să ~). postiche. contraster contrasta (el ~). contrefera contraface (voi ~). consommes (tu ~) consumare. contrecarrant contracarat.] contrastat. contraindre. contrefais (je ~) contrafac (ei ~). consul consuma. contrasté contrastau. contrefaire contrafac (eu ~). contrer CONTRA. contrastant contrastând. consommé consumaţi (voi ~). consommer consum (eu ~). contre-mesure contraordin. contre-écrou contra ţânţarilor. contrefaisaient contrafăcuse. contenance contra. consommant consumi (tu ~). contrepoids [n. bâtisse construi. contrefait (il ~) contraface (el ar ~). comptabilité contiguu contigui contiguă contigue. contrebasse [n. compteur conţine. contrariant [adj. choque (il ~) [qqn. contrastait contrastând. ennuie.]. contrejour contramanda. contrefait (ils avaient ~) contrafăcut.]. contrefaçon contrafaci. conscience conta pe. contrefont contraface (el ~). contrecarrent contracarează (el ~). CONTRE-<CONTREbande> contra-piuliţă. contrordre contrapropunere. contrecarrer contracara (el ~). ennuyer. contreferait contraface (va ~). contre contra. consciencieux conştiincios (în mod ~). bâtis construieşte. contrecarraient contracarează (ei ~). contenir conţine. contrebalancer contrabandă. consommation consumator. contraint constrângea. teneur. consommez consumau. contrariété contrariind. contresigné contrast. continent contor. contrecarre (il ~) contracareze (ei să ~). compter sur contabilitate. pression constrângi. contrefort contragreutate [n. contrefaisait contrafăceau. bâtissant construit. contresigner contrasemnat.f.m. contrecarre (qu'il ~) contract. consciemment conştiincios. contrefait (il avait ~) contrafăcuseră. contraste (il ~) . contrebandier contrabas [n. force constrânge (el ~). contrarier contraria (el ~). consciencieusement conştiinţă. contigu contiguë continent.f. constitution [jur. contremande (il ~) contramăsură. bâtissez consul. contient (il ~) conţinut. consommons consumând. contrecarré contracarau. contrepoint contrar. bâtir. consomme (il ~) consumăm. contrarié contrariază.] contracara.] constrânge. contre-attaquer contrabalansa.] [mus.

] copoi [fig.] copleşi [fig. contrôlant controlează (ei ~). photocopie copil copii. enfant adoptif copil din flori. copie copie de rezervă [PC].] contur. petit [n. combla (il ~) [fig. vérifier. contrôle de (prendre ~) controversa. contribue (il ~) contribuie (ei ~). contribuaient contribuie. chœur (en ~) . contredire contrazice (el ~). contrôlé controlaţi (voi ~). convoi convulsie.] copt copţi coaptă coapte. bière [fun. convalescent convalescenţă. poupon. contrastent contratimp. conviction convins.] contravenţie. contribue (je ~) contribui (tu ~). contusionner convalescent. arbrisseau copârşeu [pop. controverser controversat. apport. convive convoca. conversion convex. controversé controversă. convaincant convinge. contrevenant [n. conviendrait conveni (va ~).].] copoi [col. convaincu conviv. contrôle controla. copieux copios [masă]. plantureux [repas] copită copite. submerger copleşiţi (mă ~). contretemps contraveni. collaboré cooperatist. combler (~ qqn) copleşi (el ~). contribuent contribuim. bébé. copie de secours [PC] copie pe hârtie [PC]. coopérative [n.]. contrôlaient controlă (el ~). tirage [PC] copie pirat.contrastează (ei ~). doublure. converser conversaţie.] copleşi. contrôleur [SNCF] controlul (prelua ~). enfant trouvé copil legitim. contribué contribuiţi (voi ~). convalescence convenabil. convenable convenabil (în mod ~). contredit (il ~) contrazis. enfant copertă. convient convenţie. contribues (tu ~) contribuia. coordination cccop copac.. convention convenţionel. puéril copilărie. éplucher [fig. controverse contumacie [jur. Md].]. bambin. accabler copleşi (~ pe cinieva). collaborer. écrasant [adj. sabot [zoo. convulsion cccoo cool [col.].]. contrôlent (ils ~) controlează (el ~). convexe convingător. contrôle (je ~) controlezi. bombé.]. contrôlons controlând. participer. couverture copia. chœur cor (în ~).m. fils unique copilandru. coopérer cooperat. double [n. contribution control. convenablement conveni. comblez (vous me ~) copleşitor. convertir convertire. copie pirate [PC] copie xerox. imiter. photocopieuse copie. contrôle (il ~) controlez. convaincre convingere. contredit contribui. contour contuzie. contrôler controla (el ~). reg.]. cuit. enfant légitime copil minune. contrôlez controlau. convocation convoi.45 - . arbre copăcel. conviendra convenit. contrôlé (il avait ~) controlat. enfant copil adoptiv. contumace [jur. contribuez contribuţie. flic [pop. conventionnel conversa.]. limier [fig. coopératif cooperativă. coordonner coordonare. mûr cccor cor. Trans. contrôlable controlor de bilete [CFR].]. contribuons contribuit. convenir conveni (ar ~). contrevenir contravenient. enfants copios. contribuer contribui (eu ~). conversation conversaţie cu agendă deschisă. cool [col. contrôla controlăm.] coordona. copier. gamin copilaş. convoquer convocare. contravention contrazice. conversation à bâtons rompus conversiune. conversion converti. poupard copilăresc copilărească. contrôlait controlase.m. contusion contuziona (se ~). contrôles (tu ~) controlabil. enfant prodige copil unic. cercueil.] coopera. convenu convin. accablant. pirater copiator. conviennent convine. koporsó copchil [reg. contribuait contribuiau.].

].]. équitable.f.cornete.).). cornu cornuţ [bot. couloir. corrompt (il ~) [moral.]. tente intérieure cort semisferic. étamé cositul fânului.]. étain cositori. retouche corecţie. corriger corijat [neo.]. corrompu [moralement] corupţie (fig. faucher cosesc (ei ~). cosmonaute cosmos.] corp corpuri. nef des fous corai [neo.] corporal. adéquat. corrigé corectează (el ~). corps corp [fiz. corbeau corcit. mirabelle cord [anat.]. correspondais avec (je ~) corespondat cu. cœur cordeluţă. corrige (je ~) corijezi.] coarne. cosmique cosmonaut.].] corect corecţi corectă corecte. hybride. corporel corporaţie. corriges (tu ~) corectură. correspondu avec corespondează cu (el ~). cosmos cosor. corps (du ~) corsaj [neo. fauché cosiţă. tente (planter la ~). procession cortină. correctement corecta. corrigé corijează (el ~). trompe d'appel cornet de hârtie . correction corectat. corps didactique corpolent corpolentă.] coral corali. gros. correspondais avec (tu ~) corespondam cu (eu ~). coréen corean [n. correct. balèze [pop. Corinne corn [alim.] corean. m.] cort cu acoperiş în două ape. cordialement cordilieră. correspondant [adj. corrompu. corolle [bot. correspond (il ~ à) corespunde [+D]. corps [phys. cornière [fer] cornişon [neo.]. canadienne (tente ~) cort iglu.]. corail coraux corb corbi.corabia nebunilor. couronne coroiat. busqué.] corp de literă. natte cositor.] corn [zool.46 - . cordillère cordon bleu [gastron. corsage Corsica. correspond. fauchant cosit. Cerastium transylvanicum [bot] coroană coroane.].] corespondenţă. Corée du Sud coreean coreeană. cornichon cornut. corvée cccos cosaş. corruption corupţie (fig. serre-tête cordial. conviennent corespund cu.]. corresponds avec (je ~) corespondezi cu. convient corespunde (el ~) [+D]. coûter . tente à arceaux cort interior. croissant [n. correspondu à corespunzător. correspondre.] corupt.]. correspondre avec corespondai cu. cortèges cortegiu. corriger de (se ~) corectare. cortège. Coréen [n. convenir corespund.]. faucha (il ~) cosind. cordon bleu [gastron. corrige (il ~) corijez [neo. convenu. correspondrait corespunde (el ~). vicieux. croissant corn [muz. corriges (tu ~) Corina. dépravé. correction Coreea de Sud al Coreei de Sud. pourriture corvezii. coût costa. correspondre à corespundea cu.] coriandru. cornet cornier [fier]. fauchent coseşte. correspondance.] corupea. corriger corecta de (se ~). corail [adj. fort [adj. tente (dresser la ~) corupe. faucheur cosi. galerie [corridor] corija [neo. Corse cort [nn. conviendrait. courrier corespondez cu. correspondant [n. corrige (je ~) corectezi. coriandre coridor. besogne. corresponds avec (tu ~) corespunde. corvée (de la ~) corvoadă corvezi. correspondent à corespunde (ar ~). corrige (il ~) corectez. rideau [théâtre] cortul (pune ~). tente à arceaux cortegii. correspondaient à corespuns. crochu corolă [bot.]. convoi. cor [mus.]. correspondait à (il ~) corespundeau cu. corpulent.]. cordial cordial (în mod ~). fauche (il ~) cosi (el ~). police [typo] corp didactic. cosmétique cosmic. corrompre [moralement] corupe (el ~).] cost.]. corne corn de vânătoare [semnal. étamer cositorit. dépraver. corporation corpului. harmoniser.] corturi. fenaison cosmetic cosmetică. coréen coréenne coresponda cu.] corect (în mod ~). serpe [n. honnête [adj. tente [f. correspond avec corespondent. bâtard corcoduşă. corrompait (il ~) [moral.

crois (tu ~) crezu. carpe cras.m.] crâşmar.m.] cravaşe. réduit [n. cabaretier crater cratere.]. kosár coş (împletit) coşuri. avaler.].f. fendez crăpătură. complet [n. cauchemar cccot cot coate. coter cotat. boyauter (se ~)[pop.] crăci. gercer. corbeille à papier coşciug.] crengi. création creator. fendre crapă. Tagetes erecta crăpa.costeliv costelivă. coude à coude cota. cercueil. croyant crezi.] covoare.][des oiseaux] creaţie.m.][la păsări].][bot. quotidienne Cotidianul.html cotidiană.] crăpai (eu ~). crois crede. crûs crezut. gerce crapă (ei ~). écaille [d'un mur] coşcovi (a se ~) [un perete]. raccroche (je ~) cramponezi (te ~). taillis [n.].47 - . cravate Crăciun.]. coude cot [cotitură].] crăpau. piedmont (le ~) crainic [radio]. créature crede. katlan cotor de chitanţier. tournant [n. tiret cratiţă [n. croira credea.f. écailler [un mur] coşer. fendent crapă (el ~).]. rameau [n. croient. visière [d'une casquette] cccr crac [geo. cher [prix] costişă costişe. créa creat. costumes coş coşuri.]. croie (qu'il ~) cred. piedmont [géo.pop. fendra crăpa de râs [fam.] cracă [n. cotiser cotizaţie. créateur creatură.] coşcoveală [a unui perete]. fendaient crăpi (tu ~). tournant [n. croirait crede (va ~).m.] cot la cot.m. brioche cozoroc.] coupe-papier [neo. lézarde [f. créer creă [fig.f. cote cotcodăci. avale crede (ar ~). tapis [n. croyez crezând.]. fendait crăpă (el ~). fendais (je ~) crăpat. fendis (je ~) crăpăm. fend (il ~) crăp (eu ~). croire creadă (să ~).] creastă [muntoasă]. fendu. crête [géo. raccrocher crampona. création creasta. tagète [n. croyais credeam. Karácsony Crăciun (Moş ~). journal. carpette cozonac.f. crus. quotidien http://www. coupe-papier coviltir. fente.]. crevasse.][col. sanglant crâng. fends (tu ~) cccre crea [fig.f. =quotidien roumain cotitură. raccroché cramponez (mă ~). cotisation cotlon cotloane. costume costum bărbătesc. coin. pondre creangă [n. cravache cravată cravate.ase-mba. crête [de montagne] creastă [n.f. corbeille coş de fum.] craniu cranii. raccroches (tu ~) crâncen.] costum de. créé crea [fig. fêler crăpa (se ~). crasse [adj. bière [fun. chétif costisitor costisitoare. rameau [n.n. coté cotă cote. côte [géo. bâche covor [n. Noël. =de la ville de Craiova crampona (se ~). arête creastă [geo. croyait credeai.] cracul [geo. kasher coşmar.pop. croyons credeţi. speaker craiovean. crête [n.] creare.] cotiza.] covoraş.]. lézarder (se ~) crăpa (va ~). pie [zool. cheminée [pour la fumée] coş de hârtii. poulailler cotidian cotidiene. fendit (il ~) crăpa (prin ciocnire). fendrait crăpa (el ~). cru [de croire] . habit de costume. croit. fêlé crăpaţi (voi ~).].go.]. cratère cratimă. crête. souche [comptable] coţofană [zool. caqueter [poules] coteţ de păsări. croyais credem. crâne crap. Noël (père ~) crăiţă [bot. raccrochait cramponat. crête (la ~) creastă.]. poêle [n. coûteux. fendons crăpam (eu ~). fêlure crăpătură în zid. crûs crezuşi.] costum. fends (je ~) crăpa (ar ~). taillis.ro/cotidian/cotidian.]. panier. crût crezui.

crime criminal. monte creşte (va ~).48 - . croate Croaţia. fraie (je me ~ le chemin) croiesc (îşi ~ drumul). créditer creditat. Croatie croazieră. frayai (je me ~ le chemin) croim (ne ~ drumul). augmenterait creşte (el ~). bise criză. cervelle [alim. coupes (tu ~) [couture] croim.][la păsări]. crayon creiona. cristalliser cristalizat.]. meurtrier [n. foi (être de bonne ~) credit. crêpe [étoffe] crepuscul. coupez [couture] croitor. crud. croissez creşti. assassin. frayait (il se ~ le chemin) croiam (îmi ~ drumul). fraya (il se ~ le chemin) croia (îşi ~ drumul). créance. critique [discipline] criticat. coupait (il ~) [couture] croială. crèche [maternelle] creşte. Llioydia serotina [bot. croître. fraient (ils se ~ le chemin) croieşte (îşi ~ drumul). point de vue credinţă (de bună ~). croîs crescând. criminaliste criminalitate.]. crénelé crep. confiance.m. critiquer critică [disciplina]. nigaud creier [aliment]. critique critica. créosote crevasă. christianisme cretin [fig]. cerveau creier [substanţă neuronică]. coupe (je ~) [couture] croiesc. coupais (je ~) [couture] croiască (el să ~). crayonner creiona. crématoire cremonă. crise crizantemă.][des oiseaux] creşă. assassinat.] cretinism. croîtra. crayonnait creionat. croissant.]. meurtre. coupe [couture] croiam (eu ~).] criminalist. couturier. espoir. lis [n. criminel.] creuzot. augmente. créneau crenelat.] cretin [med. coupe (qu'il ~) croiesc. Alchemilla sp. naïf. opinion. crépuscule crepuscular.] cristal cristale. crème [adj. croisse (qu'il ~) cresc. chrétien creştinism. croîtrait. couchant [n.] cremă. croîs creştin creştină.].pl. foi (de mauvaise ~) credinţă (fi de bună ~). croyant. crédule. cirage crematoriu. crû. crocodile croi 1. coupa (il ~) [couture] croia. croquis crocodil. critère critic (de artă).crezut. monterait. cervelle creion creioane.f.]. frayons (nous nous ~ chemin) croiră (îşi ~ drumul). coupe (il ~) [couture] croieşti. créancier credul credulă.pl. chrysanthème cccro croat. augmenter. tailler. élèvera. foi. Christine criteriu. coupons (nous ~) [couture] croit. tailleur. crevasse cccri crimă. crayonne (je ~) creioneze (el să ~). crème (tarte à la ~) cremă [cosmetică]. élèverait. crétin [méd. croît. fraies (tu te ~ le chemin) croii (îmi ~ drumul). montait creştem.] creste [n. montant crescut. crayonné creionă. cristallin cristaliza. augmentation. crépusculaire creson [bot. criminalité crin. frayer (se ~ le chemin) croi (îşi ~ drumul). cristal cristalin. cristallisé Cristina. coupent (ils ~) [couture] croieşte. fraie (il se ~ le chemin) croieşti (îţi ~ drumul).] [bot. coupeur croi 2 (a-şi ~ drumul). élever (s'~). augmentera creştea. coupé [couture] croiţi. parole. frayais (je me ~ le chemin) croiesc (îmi ~ drumul). croquettes crochiu. crayonna creionează (el ~). esquisse. crédité creditor.] crinişor de stâncă [bot. croisière crochete.f. crayonne (qu'il ~) crem [adj. loyal credinţă. augmenté Adev 01/11/07 creşte (ar ~). croyance. couper [couture] croi (el ~). élève (s'~). crayonne (il ~) creionez. crédit credita. crétin [fig. crêtes [n. crème [cosmétique] cremă de ghete. espérance. cresson [bot.]. crème cremă (tartă cu ~). [bot. monté. cru credincios.] creier [organul]. foi (de bonne ~) credinţă (de rea ~). croissons creştere. croissent. croissait. critique critic (literar). frayèrent (ils se ~ le chemin) . critiqué crivăţ. hausse creşteţi. monter crească (să ~). imbécillité creţişoară [bot. crémone crenel. loyauté.

fiévreux cu picioarele goale. croiseur cruciuliţă.] crud [violent]. aux pieds nus Cu plăcere!. cruellement CT. atrocité. au sujet de cu răbdare.croiţi (vă ~ drumul). crucifié crucifix. sensé cu capul în nori. à la longue cu toată greutatea.] crucea-voinicului [bot. épargner cruţare (fără ~). Senecio rupester [bot. crénelé cu febră. aisément cu vârf şi cu-ndesat.] cruciadă. à n'en pas douter cu toate acestea. froidement cu sânge rece. Senecio glaberrimus [bot. chronomètre cronţăni. crustacé cruţa. tant mieux cu atât mai mult. cubain cccuc cuc cuci. cube cub de gheaţă [frigider].]. patiemment cu răceală. grandement cu privire la. département Constanta [abréviation] cccu cu. croqué croşetă. néanmoins.]. par cu această excepţie. cependant cu toate că.] cruciuliţă de munte [bot. croix (la ~) crucea-pământului [bot.f. chronique cronicar. chèrement cu voce tare. complètement cu uşurinţă. chromé cromozomial. chronologie cronometraj. froidement cu siguranţă. Hepatica transylvanica [bot. pourtant. crudités crunt.]. chronométrage cronometrare. chronométrage cronometru. cruauté cruzime (cu ~). frayez (vous vous ~ un chemin) cromat [m.] crud. pierre tombale crucea. Heracleum carpaticum [bot.49 - . malgré cu totul. n'empêche que cu tot. à haute voix cu vremea. tout de même. croquer cronţănit. coucou cuceri. impitoyablement cruzime.] crucifica. avec. tant pis cu bun simţ. cru [adj. ressemelable cu timpul. lourdement cu toată siguranţa.]. chromosomique cronic [m. à la longue cuarţ. ménager.].]. chroniqueur cronică [n.f. à coup sûr cu smucituri. crucifix crucişător [nav. à ceci près cu atât mai bine. par à-coups cu susu-n jos. croix. terrible crustaceu crustacee. crochet cccru cruce cruci. cruel crudităţi. chambardé cu talpă ce poate fi înlocuită. crucifier crucificat. dans les nuages cu condiţia să.]. croisade cruciat. à condition que cu creneluri.]. lors même que. conquérir Adev 20/01/08 . d'autant plus cu atât mai puţin. chronique [n.] cronologie. croisé [hist. d'autant moins cu atât mai rău. quartz cub. crucifix cruciuliţă [bot. De rien ! cu prisosinţă. glaçon [frigo] cubanez.

Sursa: DER | Trimisă de blaurb. a (se) ruga umilindu-se. Evoluţia care indică sensul 2 pare normală. vb..50 - . cucer'isem plural a II-a (voi) cucer'iţi (să) cucer'iţi cucere'aţi cucer'irăţi cucer'iserăţi. a prinde.) A se umili. a stăpâni. pleca.IV. 5. cucerie. supune. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco. adj. 3.) 6.) A (se) supune. Lat.) A se supune.f. a câştiga dragostea sau bunăvoinţa cuiva. 3 sg. (După lupte crâncene au ~ cetatea. 3 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí vb. cinstit. a ocupa. 1 sg. cucerniceşte. *conquaerĕre. A cuprinde. pios). pioşenie). cucerésc. cucereá. 1. conquerire Sursa: NODEX | Trimisă de siveco. – 1. cuceresc. cuceritor. -ít).f. repurta. presupusă de Candrea-Dens. 3 sg. a supune. a lua. cucerit. prez. a (se) închina. v. 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí (-résc. (care cucereşte). (umil. şi refl. a ocupa. 2. 3) A obţine prin luptă sau prin muncă susţinută. ea) cucer'eşte (să) cucere'ască cucere'a cucer'i cucer'ise I (noi) cucer'im (să) cucer'im cucere'am cucer'irăm cucer'iserăm. s. a ocupa. A-şi atrage simpatia. cf. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco. v. Candrea-Dens. pios). conj. cucereáscă Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco. cuceritură. şi pl. DAR). adj. a omagia. v. fr. conquérir. – 2. respect nemărginit). II. cucernicie. – Der. dragostea sau bunăvoinţa).) 2. a câştiga. *conquerire(= conquirere). vb. a ocupa un teritoriu prin arme. Tranz. subjuga. în loc de conquirĕre (Puşcariu 425. v. ele) cucer'esc (să) cucere'ască cucere'au cucer'iră cucer'iseră CUCERÍ. 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. ind. umilinţă.7 definiţii pentru cuceri imperativ pers. s. a se preda. /<lat. – 3. din fr. imperf. prov. conquerer. Sursa: DEX '98 | Trimisă de Felicia. a dobândi.. – Lat. simplitate. necucerit.f.. 318. s. (evlavios). câştiga. I. A câştiga. adj. A cuprinde. 23 Jun 2007 | Greşeală de tipar infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu . 4. ♦ A doborî ceva prin luptă susţinută. adj. 1) A lua în stăpânire cu forţă armată. (înv. preda. (pioşenie. (respectuos. prez.. 2) A capta prin însuşiri deosebite (pentru a câştiga simpatia. a implora cu umilinţă. (Refl. a II-a cuceri verb tranzitiv singular plural (a) cucer'i cucer'ire cucer'it cucer'ind cucer'eşte cucer'iţi numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) cucer'esc (să) cucer'esc cucere'am cucer'ii cucer'isem singular a II-a (tu) cucer'eşti (să) cucer'eşti cucere'ai cucer'işi cucer'iseşi a III-a (el. REW 2155. încânta. 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar A CUCER//Í ~ésc tranz. închina. 13 Jun 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. a supune un teritoriu cu puterea armelor. (înv. adv. cucernic. (Refl. (arogant).. v. evlavie). (A ~ simpatia tuturor. Tranz. 1. şi 3 pl. Sensul 1 este neol. (Înv. fără să fie necesară ipoteza unei influenţe sl. conquérir.) a cuprinde. cucer'iseţi a III-a (ei. (înv. Fig. 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar A cuceri ≠ a elibera Sursa: Antonime | Trimisă de siveco..

m. vainqueur.] cuie. belle-sœur cumpăra. kukorica cucuvea [n. caisse. couché (ils s'étaient ~) culcat. comment cum [cauzal]. assagir cumnat. secte cultiva. couchons (nous nous ~) culci (te ~). épouvantable. glaner culegere [biblio. à bon chat bon rat Cum o duceţi cu sănătatea?. comme [cause] cum e turcul şi pistolul. couché (il s'était ~) culcasem (mă ~). Doronicum carpaticum [bot. clou de girofle. fout (il ~) culcându-se cu. comble du désespoir culminant.] cucuvele. strix (le ~) cucuvelele. culte cultă [n. couchais (tu te ~) culcam (mă ~).] [alim. couchez (vous vous ~) culcă (ei se ~). étendre culc (mă ~). acheteur cumpărătură. lettré cultură. nid [n. s. cuirassé [mar. portemanteau cuirasat [mar. bonhomie cumula. immerger. étendu (~ par terre) culcaţi (vă ~). cogiter. manoir culbutor [auto]. sobriété cumpătat. couche (il se ~) culcă (el se ~) [perf. couche.][zool. cruellement.]. achat cumpărături (face ~).] culcase (se ~). nichent (ils ~) cuibăreşte. strix (les ~) cufăr. gîte. cuit-vapeur [n. crête [de montagne] culmea bucuriei. sombrer cufundare. médité cccui cui.] culcai (mă ~).n. immersion cufundat. couche (je me ~) culca (el se ~). comble de la joie culmea disperării.] cuiburi. commissions (faire des ~) cumperi.]. galerie [théâtre] cucuruz [reg. conquis cuceritor cuceritoare. fous (je ~) culc (te ~ cu). qui (à ~) cui [n.f. fous (tu ~) culcă (să ~ cu). Olt.cucerire. conquérant cucernicie. malle cufunda. comble [géogr. cruel cumplit [adv. comble [fig. pageoter (se ~) [arg.]. foutant culege. prise [mil. réflexion. Comment vous portez-vous ? cuminte. couchent (ils se ~) culcă (el se ~). couche [lit] culca (se ~ cu) 2. culbuteur [auto.][zool. couleur culori ţipătoare. galerie [corridor] culoare culori.] cujmă [bot. horriblement cumsecade. coucha (il se ~) culcăm (ne ~).] cucuvea [zool.f. culinaire culise.] culă [n. maïs. couché (je m'étais ~) culcaseră (se ~).] cuibăresc (ei ~).f. achète (il ~) cumpărând.].].] culc (mă ~ cu). couchait (il se ~) culca (se ~). coffre. clou cuib [n. réfléchir à. acheté cumpărător.] cccul culant. sombré cugeta.m.] cucuveaua.].] culca 1. coucher. coulisses culme. foutre [vulg. méditation cugetat.].][rel.][reg. cueillir. baiser [vulg. choix [livre] cules. connaître . abîmer. cumuler cumulus. chouette [zool. bonhomme cumsecădenie. cumulus cccun cunoaşte.].] cucurigu [la teatru]. cultiver cultivare. recueillir culege spicele căzute. cime [f. comme il faut. nicher cuier cuiere. culture cccum cum. vendange culinar. Comment vous portez-vous ? Cum vă merge?. couchai (je me ~) culcai (te ~). acheter cumpăr. sage cuminţi. cuirasse cuişoare [pl.] cuirasă. Trans. couleurs tapageuses culpabil [neo.51 - . conquête cucerire [a unei redute]. sobre cumplit. couches (tu te ~) culcuş. beau-frère cumnată. cueillette culesul viilor. penser cugetare. achetant cumpărat. strix [n. coupable cult.].] culme [muntoasă]. coucher [n. accumuler. méditer à. immergé. couchais (je me ~) culcare.].] culme [fig.]. achètes cumpătare.]. dévotion cuctă.]. recueil culegere [carte]. couché culcat (~ pe jos).m. clous de girofle [pl.] cucerit. culminant culoar. culture cultivat.].f.]. achète (j'~) cumpără (el ~). cueilli cules (de fructe). niche (il ~) cuibări (se ~). marmite cuctă [n. couloir. coulant [fig. lit (se mettre au ~).

couplage cuplat. courant (mettre au ~) cununiţă [bot. nettoyons curăţind. cuivre cuptor cuptoare. prochainement curat. coupole cupon cupoane. courbent (ils ~) curbează (el ~).] cupleze (să ~). connus (je ~) cunoscuşi. courage curajos curajoasă. couple (il ~) cuplet [muz. connais (tu ~) cunoştinţă cunoştinţe. courbé (il avait ~) curbat. courant électrique curent literar. coulent curgător. courbe [n.]. ~). connus (tu ~) cunoscut. pétard [pop. écailler curăţa (el ~). saisissait cuprins.m. couple (qu'il ~) cuplu. imbu. courant. nettoie (il ~) curăţăm. courbure curcan. connaissant cunoscui. saisit. nettoyez curăţă.] cureaua. courbe [adj. courber curba (el ~). coulait . éplucher curăţa de solzi (a ~). ruisseler curgea. nettoyé (il avait ~) curăţat.] cccup cupă. couler curg. compris.f. courroie (la ~) curechi [reg. courante [adj. courant alternatif curent de aer. chou curent. couplant cuplare. nettoyant cureţi. courbé curbează (ei ~). couple cupolă. nettoies curăţenie.] cuplu cupluri. nettoyage. vaillant. nettoiement curb. courant littéraire curentă.] curentă (instala apă ~). accouplement. comprend.] [auto] cupiditate. connaissent (ils ~) cunosc (eu ~). courbe (je ~) curbă [n.] curele.] curent (fi la ~). coupelle cupeu [auto]. tailler curăţ (eu ~). courant [n. arc-en-ciel curea [n. courageux. connaîtrais cunoaşte (ar ~). cul [vulg. connaîtrai cunoaştem. connaissons cunoaştere. couplage cuplând. coulant curge (el ~). net [propre] cură. nettoie (je ~) curăţ. Spiraea ulmifolia [bot.] [anat. connus cunoşteam. courant (mettre au ~) curent (ţine la ~). épuration. convoitise cupla. coupe (~ de champagne) cupă [la jocul de cărţi]. connu cunoscuţi. courbait curbând. nettoyait curăţam (eu ~). table de matières cupru.cunoască (să ~). téméraire curând. connaissez cunosc (ei ~). connaissance cunoaşteţi. courant [adj.]. courroie [n.].] curba. saisir.]. coupler cuplaj. coupe [championnat] cupă (~ de şampanie). saisis (je ~) cuprind (ei ~). englobe cuprindea. courant (tenir au ~) curent alternativ. courant (être au ~) curent (în mod ~). naguère curând (foarte ~). bientôt curând (de ~). couramment curent (pune la. coupon cuprinde. fructe]. four à micro-ondes cccur cur [vulg. dôme. dindon curcă. courbe (il ~) curbez. coule (il ~) curge (va ~).f.52 - . courante (mettre de l'eau ~) curentă (trage apă ~). propre [pas sale]. comprennent cuprinde (el ~). couplent (ils ~) cuplează (el ~). flux.] curbură. Transilv. connaîtra cunoaşte (vei ~). nettoyions curăţase. inclus [adj.]. connaîtras cunoaşte (voi ~). couple [méc.]. nettoie curăţă (ei ~).f. coupé [n. cure curăţa. fraîchement. nettoyé curăţaţi. four cuptor cu microunde.f. courbant curbase. courante (mettre de l'eau ~) curge. netteté [propreté] curăţire. comprendre cuprind (eu ~).]. dinde curcubeu curcubee. nettoyer. connaîtrait cunoaşte (va ~). connaissance cunoştinţă (aduce la ~). derrière [n.]. saisi cuprins [n. nettoient curăţă (el ~).]. nettoyais (je ~) curăţam (noi ~). connais (je ~) cunoscând. coulera curge (vor ~). nettoie curăţa [legume. couplé cuplează (ei ~). connaisse cunoaşte (ai ~). connaissais cunoşti. couleront curge şiroaie.]. englober. cœur [cartes] cupă mică. propreté. courant d'air curent electric. couplet [mus.] curaj.

curgeau. coulaient curs. coulé curse. coula cursese. coulé (il avait ~) curseseră. coulé (ils avaient ~) curier. courrier curios. curieux curios (în mod ~). curieusement Curm.. col [de montagne] [abréviation cartographique] curmal. dattier curmală. datte curmătura [geo.]. col (le ~) [de montagne, géo.], selle (la ~) curmătură [geo.]. col [géo.], selle [géo.] curmezişul (de-a ~). travers (de ~), travers (à ~), travers (en ~) curpen de munte [bot.]. Clematis alpina [bot.] curry. curry curs. cours cursuri curs (în ~). cours (en ~) curs de perfecţionare. stage de rattrapage curs de recuperare. cours de rattrapage cursă. piège [s.m.], guet-apens, feinte [nf.] [fam.] cursă [mar.]. cours [mar.] cursor. curseur [PC], curseur curta de păsări. cour (faire sa ~) curte [n.f.]. cour [n.f.] curte (a unui rege) curţi. cour (~ d'un roi) curte (face ~). cour (faire sa ~) Curte de Casaţie. Cour de cassation curte de păsări. basse-cour curte interioară. cour intérieure, patio [n.m.] curtea curţile. cour (la ~) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). la Cour européenne des Droits de l’Homme Adev 28/02/08 curtenitor. affable, galant curtenitor (în mod ~). galamment curtoazie. affabilité, galanterie, courtoisie curţii curţilor. cour (de la ~) curvă. pute, pétasse, prostituée, putain. kurva curbimetru [topo.] curbimetre. curvimètre [topo.] cccus cusătură. couture cusătură aparentă. surpiqûre custode [la muzeu]. conservateur [musée] cuşcă. cage cuşcă a câinelui. niche de chien cuşca lui Faraday. cage de Faraday cuşetă. couchette cccut cută. pli cutezanţă. audace cutezător. audacieux, intrépide cutie. boîte, caisson cutie cu bijuterii. écrin cutie de vioară. étui à violon cutreiera (~ mările). franchir (~ les mers)

cutreiera prin magazine. courir les magasins cutreierat (~ mările). franchi (~ les mers) cutremur de pământ. tremblement de terre cutremura (a ~). ébranler cutremură (ei ~). ébranlent cutremură (el ~). ébranle cutremură (el ~) [perf. s]. ébranla cutremura (se ~). trembler cutremurat. ébranlé cuţit. canif, couteau cuţit de altoit. serpe [n.f.] cuţit de tăiat hârtie. coupe-papier cuţite cu (fi la ~). prises avec (être aux ~) cccuv cuvă. bac [cuve] cuvânt, cuvînt cuvinte. mot, parole cuvânt cu cuvînt. littéral cuvânt de ordine. consigne, mot d’ordre cuvântul (a lua ~). parole (prendre la ~) cuvântul titlu [abrev.]. (~) cuvinte [pl.]. propos [pl.] cuvinte încrucişate. mots croisés cuveni. convenir cuveni (s-ar ~). conviendrait cuveni (se ~). devoir, falloir cuveni (se va ~). conviendra cuvenit. convenu, requis cuvin. conviennent cuvine. convient cuvine să facă ceva (se ~). être censé de faire qqch. cuvertură. couverture CV. département Covasna [abréviation] cvasi-. près CS. départ. Caras-Severin [abréviation] ddda D-nă. Mme d-ră. mlle D.. Colline de… [abréviation cartographique] da [afirmativ]. si [affirmatif], oui da. fournir, attacher, donner

- 53 -

Infinitiv: a da Gerunziu: dând Participiu: dat a fi dat

Indicativ
Prezent eu dau tu dai el dă noi dăm voi daţi ei dau Mai mult ca perfect eu dădusem tu dăduseşi el dăduse noi dăduserăm voi dăduserăţi ei dăduseră Perfect compus eu am dat tu ai dat el a dat noi am dat voi aţi dat ei au dat Perfect simplu eu dădui tu dăduşi el dădu noi dădurăm voi dădurăţi ei dădură Imperfect eu dădeam tu dădeai el dădea noi dădeam voi dădeaţi ei dădeau

- 54 -

da (el va ~). donnera (il ~) da (vei ~). donneras (tu ~) da (voi ~). donnerai (je ~) dat daţi dată date. donné, fourni dau (ei ~). donnent, fournissent dau (eu ~). donne (je ~), fournis (je ~) dă. donne (il ~), fournit dă-i. donne-lui dă-mi. donne-moi dă-te la o parte. pousse-toi ! dând. fournissant, donnant dădea. donnait (il ~) dădeai. donnais (tu ~) dădeam (eu ~). donnais (je ~) dădeau. donnaient dădu. donna (il ~) dădui. donnai (je ~) dăduse. donné (il avait ~) dădusem. donné (j'avais ~) dăduseră. donné (ils avaient ~) dăduserăm. donné (nous avions ~) dăduserăţi. donné (vous aviez ~) dăduseşi. donné (tu avais ~) da afară. porte (mettre à la ~), congédier da afară [fam.]. débagouler [fam.] da ajutor. porter secours da ascultare. obéir dat ascultare. obéi dând ascultare. obéissant [vb.] da de băut. régaler da cu banul. pile ou face (jouer à ~), tirer à pile ou face da buzna. engouffrer, faire irruption da din cap. hocher da drumul. relâcher, lâcher da foc. incendier, mettre en feu da gata. terrasser da cu împrumut. prêter dat cu împrumut. prêté daţi cu împrumut. prêtez dau cu împrumut (ei ~). prêtent dau cu împrumut (eu ~). prête (je ~) dă cu împrumut. prête (il ~) dăm cu împrumut. prêtons dădea cu împrumut. prêtait (il ~) dădeam cu împrumut (eu ~). prêtais (je ~) dădeau cu împrumut. prêtaient (ils ~) dădu cu împrumut. prêta dând cu împrumut. prêtant da înapoi. régresser, reculer da o injecţie [cuiva]. donner une piqûre à [qqn.] da lecţii. enseigner da mare (se ~). pavaner da o mână de ajutor. donner un coup de main da cu mătura. donner un coup de balai da naştere. accoucher da năvală de ajutor. faire irruption da ortul popii. mourir da osteneala (-şi ~). mal (se donner du ~) da papucii (cuiva) [pop.]. semer [pop.]

da în pârg. colorer [fruit] da pe patine (se ~). faire du patin à glace da peste. tomber sur [par hasard] dat peste. tombé sur [par hasard] dau peste (eu ~). tombe sur (je ~) [par hasard] dă peste. tombe sur (il ~) [par hasard] dădu peste. tomba sur (il ~) [par hasard] dădui peste. tombai sur (je ~) [par hasard] dădură peste. tombèrent sur (ils ~) da un picior. donner un coup de pied da un pumn. donner un coup de poing da pe raţie. rationner da un rateu [auto]. pétarader [auto] da un răspuns negativ. répondre par la négative da la rindea. raboter dat la rindea. raboté da de-a rostogolul (se ~). culbuter da seama (a-şi ~). apercevoir, rendre compte (se ~ de) da sentinţa [jur.]. prononcer une sentence [jur.] da sfaturi. faire des recommandations da târcoale. rôder da un telefon. donner un coup de fil, passer un coup de fil, donner un coup de téléphone da în vânt după (se ~). toquer de (se ~) dacă. si [conditionnel] dacă e cazul. échéant (le cas ~) dacă nu. sinon Dacia [n.f.]®. Dacii (pl.) =Renault 12 fabriquée en Roumanie Dacii [n.f.]®. =Renault 12 roumaine dactil [prozodie]. dactyle [prosodie] dactilic. dactylique dactilografă. dactylo [fam.] dddad dada [artă]. dada [art] dafin. laurier dai cu împrumut. prêtes (tu ~) dală dale. dalle, carreau dală [n.f.]. carreau [n.m.] [constr.] dalie [bot.]. dahlia daltă. ciseau daltonism. daltonisme daltonist. daltonien damasc [textil]. damas [textile] damă. dame dame [joc]. jacquet [jeu] damigeană. dame-jeanne damnare. damnation damnat. damné Damocles (sabia lui ~). Damocles (épée de ~) Danemarca. Danemark danez. danois dangăt funebru [de clopot]. glas dans. danse [n.] dansa. danser dansator pe sârmă. fil-de-fériste dansează. danse (il ~) dddar dar. mais, cependant, donc, néanmoins, or [conj.]

- 55 -

dar [n.] daruri. présent [cadeau], cadeau dar de Anul Nou [n.n.]. étrennes [n.f.pl.] darac. cardeuse dare de seamă [n.f.]. compte rendu [n.m.] darnic darnică. généreux, libéral dartorii (cu ~). dette (en ~) dddat dat. date dat drumul. relâché dat fiind că. comme [cause] dat gata. terrassé dat papucii [pop.]. semé [pop.] data. dater dată. donnée dată [ştiinţifică] date. donnée [n.f.] datină. coutume, usage dator. redevable datorat. dû [adj.] datorată. due [adj.] datorată (sumă ~). due (somme ~) datorie. devoir [n.], débit, dette datornic. débiteur Datura stramonium. stramoine [n.f.] [bot.] daună. préjudice, dommage dddă dăltui. ciseler, cisailler dăltui (el ~). cisela (il ~) dăltuia. ciselait dăltuieşte. cisèle (il ~) dăltuit. cisaillé, ciselé dăngăni. tinter [cloches] dărăci. carder dărâma (se ~). crouler dărâmături. décombres, débris [pl.] dărăpăna (se ~). ruiner, tomber en ruine dărnicie. générosité dărui. appliquer dăruire de sine. don de soi dăuna. porter préjudice, nuire, endommager dăuna (ar ~). nuirait dăuna (el ~). nuisait dăuna (va ~). nuira dăunând. nuisant dăunat. nui dăunează (el ~). nuit (il ~) dăunez. nuis (je ~) dăuneze (să ~). nuise (qu'il ~) dăunezi. nuis (tu ~) dăunător. nuisible dăunători [pl.]. vermine dddâ dâmb. colline, monticule, butte, tertre. domb dâmbul. butte (la ~) dâră. sillage, trace dârdâi. grelotter dârz. tenace dârzenie. ténacité ddde de. par [agent]

de [conj. cond.]. si de [prep.]. de de [sprijinit]. contre [appui] de-abia. à peine de aceea. pour lors de acolo. de là, en [adv.] de acord. d'accord de altfel. d'ailleurs de aproape [armă]. à bout portant de asemenea. itou [fam.], également de aşa manieră încât. de telle manière que de-a baba oarba. colin-maillard de-a binelea. pour de bon de bun simţ. sensé de bună credinţă. de bonne foi de bună seamă. à coup sûr de când. depuis lors, depuis quand de câte ori. combien de fois de către. par [agent.] de ce. pourquoi de cinci ori. quintuple de consistenţa smântânii. crémeux de culoarea. couleur de de curând. dernièrement, récemment, nouvellement de-a curmezişul. de travers de demult. d'antan de fapt. en effet de-a fir a păr. de fil en aiguille de fiu. filial de frate. fraternel de-a îndărătelea. à reculons de îndată ce. dès que, dès de Jos [geo.]. Bas(se)… [géo.] de la. de, en [adv.], depuis de-a lungul. le long de, de long de la mică distanţă [armă]. à bout portant de mâna întâia. de première main de mântuială. à la va-vite de mare anvergură. de grande envergure de mijloc. médian de Mijloc [geo.]. Moyen(ne)… [géo.] de mult. depuis longtemps de mult timp. de longue date de-a-ndărătelea. à reculons de-a-ndoaselea. à rebours de nici un fel [fam.]. nullement de nuntă. nuptial de obicei. d'habitude de odinioară. d'antan de oraş. citadin de parcă. comme si [comp. hypothétique] de pe o zi pe alta. au jour le jour de proastă calitate. de mauvaise qualité de prost gust. de mauvais goût de puţin timp. depuis peu de puţină vreme. depuis peu, récemment de rău augur. de mauvais augure, néfaste de rea credinţă. de mauvaise foi de Sus [geo.]. Haut(e)… [géo.] de veci. éternel

- 56 -

sg.dea (el să ~). plus (en ~) dddeb debandadă. assez. dévouer dedicaţie. déchoir decădea din drepturi. déficient defilare. faucher [fig. deb [n. début debuta. déborder debordant. décédé a decedat la spital. décolleté [adj.] [géo. débutant debutantă. là-dessous dedesubtul. défectueux defel.]. décadence decădea. décorer. décision declama. parer.]. décoration decorat.] decolteu. défini definitiv. défavorable defăima.][la réputation] defăimare. débit debitor. donne (qu'il ~) deajuns. décor decora. défilé [géo. déduis (tu ~) dedus. déduit deducţie. noircir [fig. décisif decizie. déclencher. déclin declina. honni decan.] dddec decadă. décidé decisiv. étourdissant [adj. fautif. dessus. décevant decepţionat. pavoisé decorativ. déduisons deduceţi. dessous. dédicace deduce. déduisez deduci. décennie decent. décaféiné decola. débuter debutant. déborde debreia.m. décollage manqué Antena 3 decolora. professe (il ~) declin. décade decadent. que [comp.f. déclarer coupable declarat. décoller decolare. professé declarat nul. fautif defecţiune.f. décline (il ~) decoda. est décédé à l’hôpital Adev 11/11/07 decembrie. suffisant [adj. décolleté [n. au dessus. adonner. décortiqué decupa. défensive [n. décliner declinat.n. décerner deces. déficient. déclarer.] decis. déclamer declanşa. débrayer debut. défilé defileu [n.] dealul dealurile. susciter declanşare. décembre deceniu. aucunement. déçu decerna. débarrasser debarca. déduire deduc. mort deci. déduisent.pl. colline (la ~) deasupra.] decor. décolorer decolorat. décortiquer decorticat. panne defectuos.] defileul. pavoiser decorare. honnir decăzut.] [fam. débandade. décollage decolare eşuata. vice defecte (cu ~). décoratif decorator decoratoare. suffi deal [n. gorges (les ~) [géo. découper dedesubt. donc decide.]. nullement defensiv.] dealuri. décliné declină (ei ~). résolu. doyen decapsulator.57 - . déchiffrer decofeinizat. gorges [n. déclencheur declara. décimer decimat. défensif defensivă. au dessous. colline [n. décoration decortica. débordant debordat.] deceda.]. débiteur deborda. décent decepţie. décider decima. là-dessus deasupra (pe ~). décorateur decoraţie. déclenchement declanşator. décadent decadenţă.] deconcertant. ratiocination dddef defavorabil. au-dessous dedica. invalider declara vinovat. déroute debarasa. diffamer. mort.]. dédier dedica (se ~). mourir decedat decedată.] defini. coteau [n. décès. frêle debit. imperfection.n. fauché [fig. déception decepţiona. coteau (le ~). déchu decăzut din drepturi. définir definit definită. professer declara nul. étiolé decoltat.f. décapsuleur decât.] deficient. diffamation defect. invalidé declară. définitif . déduis (je ~) deducem. débarquer debil debili debilă debile. débile. au-dessus. débordé debordează. défaut. déclinent declină (el ~). décevoir decepţionant.

doigt deget (~ de la picior). nullement deltă. car. distingues (tu ~) deosebi (se ~). delta dddem demara. déborde. caduc. délices. écrémé degresat (lapte ~). département français d’outre-mer Adev 13/02/08 departe. distinguent deosebesc (eu ~). méprisable demn de milă. dépasser. pouce deghiza.] degetul mare. démarrer demers. délicat. écarter depărtare (în ~). également deosebi. doubler [auto] depăşind. d'antan ddden denatura. différencier. distinct. friandises.]. subitement. délégué delfin. écart (se tenir à l'~) deopotrivă. distinguant deosebire de opinii. fragile. altéré deformează. loin de depărta (a ~). fin [adj. dégrader. distinguer deosebea. altération deformat. médisant denim [neo. écarté depăşi. insigne [adj. dignité demnitate (cu ~). délice delict. digne demn de dispreţ. plaint deplorabil. orteil degetar. différer deosebim. gelé degeră. dé à coudre degetăruş pitic [bot.deflorată. gourmandises. altération denigrare. mouchard. intentionné delicat delicată.].] delicatesă. franchit (il ~ un obstacle) depăşi (~ un obstacol). parce que deodată. démarche demi-. délicatesse delicatese. part (à ~) deosebit de (în mod ~). délire delira. délicieux deliciu. loin (au ~) depărtat. fois (à la ~).. dépucelée deforma. semidemn. geler degera (el ~). déformer. délit delicvent. vain (en ~) degera. franchissent (~ un obstacle) depăşeşte. pitoyable deportare. doubler depăşesc. donne (qu'il ~) deja. loin departe de. suave. délirant deloc. dégradation degradat. distingue (je ~) deosebeşte. déléguer delegat. tact.]. distingué (j'avais ~) deosebiseră. déborder. franchi (~ un obstacle) deplânge. distinguais (tu ~) deosebeam (eu ~). dignitaire demnitate. distinguez dddep Dep. dentition denunţător. altèrent deformez. déliquescent delir. détériorer degradare. gèle (il ~) degerătură. déportation depou. dépôt . vicier denaturare. dauphin deliberat. à dessein. soudain. puisque. distingué (ils avaient ~) deosebit. chatteries delicateţe delicateţi. singulièrement deosebiţi (voi ~). d'ores et déjà. travestir degrada. médisance denigrator. gelait degerat. distinguait deosebeai. minable demnitar. déjeuner dddel delega. délirer delirant. dégradé degresat. déjouer dejuna. franchir (~ un obstacle) depăşi [auto]. franchir.58 - . débordé. déguiser. indéformable deformând. fausser. gelure deget degete. altère. distinguais (je ~) deosebesc (ei ~). déjà dejuca.]. distingue (il ~) deosebeşti. distingué (il avait ~) deosebisem (eu ~). altérant deformare. Soldanella pusila [bot. denim dens. divergence deosebise. teneur. épais densitate. désuet. dignement demodat. dépression [abréviation cartographique] departament de peste mări al Franţei. aucunement. pleurer sur deplâns. franchissant (~ un obstacle) depăşit depăşită. tout d'un coup deoparte (a se ţine ~). dégager degeaba. distinguons deosebind. démoralisation demult (de ~). altérer deforma (care nu se poate ~). altère degaja. écrémé (lait ~) deie (el să ~) [reg. cafard [dénonciateur] dddeo deoarece. épaisseur dentiţie. obsolète demoralizare. délicatesse delicios.

gênait deranjând. fraie (je me ~ le chemin) deschid (îşi ~ drumul). fraient (ils se ~ le chemin) deschid ei ~). dérangeait (il ~).] derutase (el ~). dépréciait (il se ~) depreciau (se ~). ouvrir le feu deschidea (îşi ~ drumul).depozit. porter plainte deputat. déroulé derulează (el ~). accoutumer deprindere. dérouter [fig. sorcellerie descărca. dérangea (il ~) deranjăm. dérangé deranjaţi. ouvrirait deschide (el ~). déroutait (il ~) [fig. député [n. télécharger [PC] descendenţă. dérouté [fig. dérouler derula (el ~). dérangement [méc. dépravé. dépravation depravat. dérange (il ~) deranjez (eu ~). déroule (il ~) derulare. dépréciaient (ils se ~) depreciază (ei se ~). dérange (je ~) deranjeze (el să ~). déprécie (il se ~) deprecieze (el să se ~). dérapé derapă. descendance deschide. lignée. achevé desăvârşiţi. dépression [géo. déroute (il ~) [fig. déroute. dérangeant deranjat. déroulant derulant. déroulant [adj. dérive [n.59 - .] derutând. dérange (qu'il ~) deranjezi. dru des [stufos] deasă [stufoasă]. déroulement deruta. déréglé deriva [vb. ouvre (il ~) deschide (îşi ~ drumul). dérangent (ils ~) deranjează (ei~). déroutant [adj. ouvre (j'~) deschid (îmi ~ drumul). dérangement [méc. déraper derapa (el ~). dérapé (il avait ~) derapat. dérapa derapează (el ~). derviche dddes des. dérèglement dereglat. dérivent (ils ~) derivă (el ~). ouvrira deschide focul [mil. déposer son bilan depune jurământ. dermique derula.] ddder deranj.] deruta (el ~).] derutant. dérive (il ~) derivă (fi în ~).] derută. déprécie (qu'il se ~) depreciere. dérangez deranjau.]. dérèglement. ouvre (qu'il ~) deschide (a-şi ~ drumul).] derulase.]. touffu desăvârşi. dérouta (il ~) [fig.] derutat. accompli. achevez descăleca. codru/păr]. ouvrent deschidă (să ~). dépréciation depresiune [geo. frayons (nous nous ~ chemin) deschideţi.] derviş. dérouté (il avait ~) [fig. épais.] deriziune. ouvrir deschid (eu ~). dépôt deprava. sauve-qui-peut derută (el ~). dérivé derivă (ei ~). gêne (il ~) deranjează (ei ~). achèvent desăvârşeşte.]. rabaisser deprecia (se ~). frayais (je me ~ le chemin) deschidem. dérisoire dermic.] [fig. fréquent des [d. fraie (il se ~ le chemin) deschide (va ~). voyou deregla. gênent deranjează (el ~). dérapait (il ~) derapând.]. ouvrez .] derutează (el ~). gêné. habitude depune bilanţul.]. déchausser descântec. achève. frayer (se ~ le chemin) deschide (ar ~). dérive (être dans la ~) derivă [n. achever desăvârşesc.]. déranger. déroulé (il avait ~) derulat. prêter serment depune mărturie. porter témoin (se ~) depune plângere [jur.]. dérape (il ~) derapeze (el să ~). déroutant [fig. mettre pied à terre descălţa. dérangeons (nous ~) deranjează.] deprinde. achève desăvârşeşti. déprécient (ils se ~) depreciază (el se ~). achevons desăvârşit. dépraver depravare. dérape (qu'il ~) derbedeu. frayait (il se ~ le chemin) deschideam (îmi ~ drumul). déranges (tu ~) deranjament. dérangement deranja. parfait. déréglait dereglare. décharger descărca de pe un site [PC].] derapa. dérision derizoriu. dériver derivat. déroulait (il ~) derulând. déprécier. filiation. dérapant derapase. gêner deranja (el ~). faire feu. dérégler deregla (el ~). vicieux deprecia. achèves desăvârşim. déranger [méc. gênaient deranjă (el ~). ouvrons deschidem (ne ~ drumul).

défera desfacem. ouvris (j'~) deschisei (îmi ~ drumul). dessert desface. carrément deschis (în mod ~). enlèves (tu ~) desfăcea. fendu . déroulé. dédommager despica. assurément. frayèrent (ils se ~ le chemin) deschiseşi. désoviétisé despacheta.60 - . ouvris (tu ~) deschizând. défait. séparé despărţiţi (voi ~). défaites desfaci. ouvertement deschis [d. déballer despărţi. sincère. séparé (ils avaient ~) despărţiserăm. libertinage. défont desface (ar ~). case despăgubi. franc [adj. dessin animé Adev 13/04/08 desena. développer desfăşoară (el ~).] descumpănit. diminuer descrie. défaisons. défaire desfac (eu ~). altération. déroulant [adj. ouverture deschizător de conserve. rebutent (ils ~) descurajează (el ~). délices desfiinţare. séparant despărţise. ouvrit (il ~) deschise (îşi ~ drumul). dégager descreierat. séparons despărţind. défait. séparé (il avait ~) despărţiseră. déchiffrer descompune. défais (je ~). dessiner desenator. altéré descoperi. déroulant desfăşurase. suppression desfrânare. fourré desluşi. ouvert. déroulé (il avait ~) desfăşurat. débrouiller desen. dessinateur deseori.] desiş. fraya (il se ~ le chemin) deschisei. putréfier descompunere. certainement. sépares (tu ~) despărţea. débauché desfăşura. fendre despic (eu ~). découverte descotorosi (se ~). déboucher desfundare. dérouler. séparait despărţeau. impraticable desigur. enlevez. défaisait desfăcu. débauche. certes [adv. frayai (je me ~ le chemin) deschiseră (îşi ~ drumul). frayez (vous vous ~ chemin) deschis. ouvres deschizi (îţi ~ drumul). fraies (tu te ~ le chemin) deschidere. aux pieds nus descumpăni. culori]. enlevons desfaceţi. séparent (qu'ils ~) despartă (el să ~). déroutant [adj. étaler [à plat] desfăşurând. enleva desfăcut. effeuiller desfunda. séparation despărţitor despărţitoare. révélation. séparent despartă (ei să ~).] [fig. dissipation descompus. clair [couleur] deschis [fig. choque (il ~) [qqn. dessin desen animat desenului animat. ouvrant deschizi.deschideţi (vă ~ drumul). écervelé descreşte.] desfăşura (el ~). s’est déroulé Adev 03/12/07 desfăşurare. rebute (il ~) descurca (se ~). choquer [quelqu'un]. sépare (qu'il ~) desparte.] deschise (el ~). libertinage desfrânat. fendra despicai (eu ~). décapsuleur desfânat. déferait desface (el ~). décomposer. ouvre-boîtes deschizător de drumuri. souvent desert. s-a desfăşurat. débouchage desfundat. séparez despărţire. libertin desfrâu. développement desfătări. fendis (je ~) despicam (eu ~). rebuter descurajează (ei ~). déconcerter descumpăneşte. décrire desculţ. séparé (nous avions ~) despărţit. débarrasser descotorosi de. corruption [altération] descompunere (~ morală). enlève (j'~) desfac (ei ~). sépare (je ~) despart (ei ~).] descuraja. défais (tu ~). déchiffrer desovietizat. pieds nus (aux ~). fends (je ~) despica (ar ~). déroulait (il ~) desfăşura [plat]. fendait despica (va ~). séparateur despărţitură. altérant descompune (se ~). découvrir descoperire. sépare (il ~) desparţi. déroule (il ~) desfăşoară (care se ~). enlèvent. séparaient despărţi (el ~). séparer despart (eu ~). déconcerté descumpănitor. déroulement. sépara despărţim. enlève (il ~) desface (va ~). fendrait despica (el ~). fendais (je ~) despicat. putréfaction. enlevé desfăcător de sticle. pionnier descifra. putréfier descompunându-se. dévergondage desfrunzi.] deschisă.

sort destina destinat. fendent despică (el ~). dévouer devotat. fendaient despică (ei ~). devient deveni livid. déprécie (il se ~) devalorizeze (el să se ~). fendit (il ~) despicăm. ravage devastat. fendons despici. réveiller deşteptare. déchet deşi. décevoir dezamăgit. dévotion devreme. détester detestabil. détailler detaliu. déboucher destupare. détourner deturna [un avion]. fendez despicau. détendre destitui. déprécie (qu'il se ~) devalorizare. déviation deviază. infester. engouffrer. tôt (au plus ~) dextroză. libertin destul. détestable detestat. destituer destituire. détonation detonator. assez. destinataire destinaţie. malentendu. dévie deviază (ei ~). détaché detectiv.m. détacher desprins. détienne deţinând.]. suffisant [adj. devenir devenea. débouchage desuet desuetă. devenait deveni (ar ~). déprécier devaloriza (se ~). détiendra deţinea. couper les cheveux en quatre despre. désuet. destiner. devenu devin. impuissant . déteindre. destination destinde. dévier. libertinage destrăbălat.61 - . déterminer detesta. fend (il ~) despică (el ~) [perf. dérouta (il ~ un avion) deţine. réveil deşteptat. dextrose dddez dezacord. détachement detaşat. ravager devastare. l'autre jour dddev devaloriza. deviens (je ~) devin (ei ~). détriment (au ~) deturna.] detenţie.] dezamăgi. vider deşeu. deviendra devenit. amorce detractor. deviennent devine. développer developare. dévaster. de bonne heure. détourner deviat. détournement deviză. voué devoţiune. différent [n. détiennent deţină (să ~). pâli devine livid. livra le secret (il ~) destăinui un secret.]. devancer devasta. dérivé [direction] deviaţie. dérouter [un avion] deturnă (el ~ un avion). blâmer dezarmat. détenu deţinut [n. devise devize [fin. malin. détenant deţine (ar ~). détiens (tu ~) deţin. dévorer devota (se ~). détacher detaşare. intelligent deştepta. suffisamment destupa. détiens (je ~) deţin (ei ~). dépréciait (il se ~) devalorizau (se ~).despicaţi (voi ~). même si. détenir deţii. détective. déviation. prisonnier [détenu] deunăzi. dégrader. déçu dezaproba. fends (tu ~) despica firul de păr în patru. n'empêche que deştept. détail detaşa. limier [fig. détériorer. sur desprinde. livrer un secret destăinuise secretul. détaché destăinui secretul (el ~). dessous [n. détenait deţinere. deviendrait deveni (va ~). dérive (il ~) [direction] deviere.] devora. livré le secret (il avait ~) destin. dériver [changer direction]. dépréciaient (ils se ~) devalorizează (ei se ~). destinée. s. détient deţine (va ~). caduc caduque desuuri. pâlit (il ~) devia.]. détesté detonare. médisant detrimentul (în ~). développement deveni.] deşerta. devises [fin.]. dévasté developa [foto. décrocher. réveillé deşuruba. destitution destrăbălare. dérivent (ils ~) [direction] deviază (el ~). dévisser dddet detalia. dégât determina. tôt devreme (cel mai ~). vouer destinatar. abîmer deteriorare. déprécient (ils se ~) devalorizează (el se ~). mésentente. dépréciation devansa.]. détention deţinut. prendre contrôle de. détiendrait deţine (el ~). réprouver. pâlir devenit livid. détention deteriora.

diamètre diapozitiv. décollage dezmăţ. démenti dezminţit [vb. déracine (il ~) dezrădăcineze (el să ~). voix [gram. délivrance dezumfla. caressait dezmierdă (ei ~). haut-le-cœur dezgusta. débat dezbateţi. difficile. diapo. habile dibăcie. mettre au jour dezvăluit.] dezorientat.]. révélé dezvirgina. débattaient dezbătură. débattirent dezbătut. sinistre [n] dezbate.] dezorientând. divise (je ~) dezbina (el ~). dialecte. nu dezgăţa. déracine (qu'il ~) dezrobi. caressant dezmierdare. navrant dezonora.] diferenţă. détaché dezlipi. dégonfler dezvălui. dérangement. divisé dezbină (ei ~). différenciation diferi. débattre dezbat.62 - . détacher. affranchir dezrobire. divisait dezbinarea (semăna ~). déconcerter.]. dérouté (il avait ~) [fig. divise (il ~) dezbinând. didactique dietă. dicter dictare. dégoût. déchaîner dezlănţuire. litige [jur. diviser dezbin. différencier (se ~) diferenţiat diferenţiaţi diferenţiată diferenţiate.] dddif diferend. différencié diferenţiere. déchaînement dezlega. débattait dezbăteau. débattez dezbătând. diapositive. rebutent (ils ~) dezgustător. caressent dezmierdă (el ~). diète diez [muz. développement dddi dia. déroute (il ~) [fig. libérer. idiome. divisé (il avait ~) dezbinat. répugner. différemment dificil. coquet dicta. débattent dezbate (ar ~). déchausser dezrădăcinat.] dezrădăcina. difficilement . dédire dezinfectant. corrigé dezbina. déraciner. dévoiler. résoudre. débattant dezbătea.].] dialog. diable dibaci. divisent (ils ~) dezbină (el ~). dévergonder (se ~) dezmăţat. divisant dezbrăcat dezbrăcată. débauche dezmăţa. dictée dictat.].]. dictateur dictatură. poil (à ~). débattrait dezbate (va ~).]. dicté dictator. dictature dicţionar. dégoûtant. ardu dificil [d. démenti deznădejde. patois [n.]. dépuceler. dérouter [fig.] dezorientă (el ~). adroit. fulminer dezlănţui (se ~). caresse [n. délivrer. parer (se ~) dichisit. honni dezordine. différend [n. se débarrasser dezbărat. diaphragme dialect. repoussant dezice (se ~). dialogue diametru. désorienter dezorienta (el ~). caresse (il ~) dezmierdând. débauché dezmierda. rebute (il ~) dezgustă (ei ~). révéler. désodoriser dezolant. désinfectant dezlănţui. aérien. différence diferenţia (se ~). déconcerté dezorientează (el ~). différer diferit.] diavol. débattu dezbăra de (se ~). développer. écœurer. agrandir dezvoltare. déflorer dezvirginată.] dezorientase (el ~). enseignant [adj. décoller dezlipire. difficile [personnes] dificil [în mod ~]. divers diferit (în mod ~). diapositif diateză.dezastru. division (semer la ~) dezbinase.]. déroutait (il ~) [fig. habileté dichisi (se ~). dictionnaire didactic. lassitude.].] dezminţire [n.m. caresser dezmierda (el ~). diaphane diafragmă. fatras [sg. persoane]. corriger de (se ~). agrandissement. dégueulasse [pop. nauséabond. débattons dezbatere. dépucelée dezvolta. délier dezlegat. déroutant [fig. déraciné dezrădăcinează (el ~). débauche (s’adonner à la ~) dezmăţa. diapositive diafan. détresse dezodoriza. mutin dezgust.]. dérouta (il ~) [fig. honnir dezonorat. débattra dezbatem. désordre dezordonat dezordonaţi dezordonată dezordonate. négligent dezorienta. dérouté [fig. décrocher dezgheţat [fig. rebuter dezgustă. dièse [mus.

dont din faţă. d'avance dinam.].]. ivrogne dipsomanie [neo. digérer digerat. digue digera.]. dichotomie dijmui [pop. dissémination disgraţie. tantôt… din care. feint [caché]. de dinspre (~ partea).]. humeur (être de bonne ~) dispoziţie proastă (fi în ~). discret. dissimuler disimulat. arh. par contre dddin din. difficulté dificultate (cu ~). merci (être à la ~) discurs [fam. dimension dimineaţă.] discurs funebru. taxer dijmuiască. topo [fam. diminution dimpotrivă.].m. de bonne heure dischetă.].]. doigté [mus. gallois din timp în timp.] dintele [n. de nouveau. taxent dijmuieşte.] din când în când. dynamisme dinamită. dent (la ~) dintelui [n. en [pron. penderie dispozitiv de blocare. du côté de dinte dinţi. à nouveau din partea [+G]. =hebdomadaire roumain dilemă. préliminaires [n. tournebroche dispozitiv de stins lumânările. disgrâce disimula. sournois disipare.m.]. de la part de din plin. disponible disponibiliza [pe cineva]. congédier disponibilizat [n. dynamo dinamic. dents de lait dintr-odată.]. coinceur. diluer dimensiune. au-delà dincolo de Atlantic (de ~). taxant dijmuit [pop. sens [direction] dirijor. en ligne droite direct [adv. diminuer diminuare. hôtelier [n. matière. fouine dihotomic. de temps à autre. numériser [PC] digitalizare [PC]. disquette disciplină.] diseminare. serviette [à porter] diplomă. outre-Atlantique (d'~) dinspre. feindre. bloqueur dispozitiv de detentă. de temps à autre din toată inima. dont diplomat [servietă]. de loin en loin din moment ce. extinction. matinée.]. de grand cœur din toate părţile. disparition disponibil. digestion digital. péniblement difuz. diffusion difuzor. tout à coup. diffus difuza (se ~). amateur. temps en temps (de ~).] dihor. dichotomique dihotomie. discipline discordia (semăna ~). arh. dilemme diletant. conversation à bâtons rompus discuţii preliminarii [n. dispositif dispozitiv de ascuţit.] director [PC]. taxe (il ~) dijmuind [pop. furtif. diligence.]. haut-parleur. éteignoir dispoziţie. putois. dent gâtée [f. numérique [PC] digitaliza [PC].]. de tous côtés din urmă. de bon cœur. affaiblir. dynamique dinamism.pl. certificat dipsomaniac [neo.dificultate dificultăţi. diffuseur dddig dig.] direcţie direcţii. arh.]. coche dilua. diffuser difuziune. empêchement. tantôt…. dilettante diligenţă. chef d'orchestre dddis dis de dimineaţa. humeur (être de mauvaise ~) . dent dinte stricat [m. consigne dispoziţie bună (fi în ~). d'avance dinainte. dynastie dinăuntru. dossier [PC] director de hotel. pleinement. dernier din vreme. dissipation dispariţie.m. avant din greşeală. oraison funèbre discuţie liberă. aiguiseur dispozitiv de atârnat rufe. ivrognerie dddir direct. détendeur dispozitiv de măsurat panta. direct. interne dincoace de. puisque din nou. clinomètre [topo. taxé dilata. droit [adv. à tort din loc în loc. chômeur dispozitiv. division (semer la ~) discret.pl. numérisation [PC] digitaţie [muz. réservé discreţia cuiva (a fi la ~). embarras. parmi din aceasta. digéré digestie./f. dilater Dilema. taxe (qu'il ~) dijmuiesc. tout d'un coup dintre. grandement din Ţara Galilor. matin diminua. dynamite dinastie.] dispozitiv de rotit friptura. parmi dintre care.63 - . dent (de la ~) dinţi de lapte. en deçà de dincolo de.

radotent. distingué (il avait ~) distinsesem (eu ~). distance distanţă (de la mică ~). divague (il ~). détruis (tu ~) distrus.] dispreţuit. distinguais (je ~) distingem. distincţie. destruction.]. amuser (s’~) distra (se ~). divaguons divagând. distrait (il s'était ~) distrat. divertis (tu te ~) distracţie. rationner distribuire. eleganţă. octroyer distribui (eu ~). divague (je ~) divaghezi. distrait de distrase. déraisonner divaga (el ~). distrayons (nous nous ~) distrează (ei se ~). distribuait distribuiau. hacher. différenciation. distribuaient distribuie. divertissaient (se ~) distrăm (ne ~). distinguer disting (ei ~). divertissais (tu te ~) distram (mă ~). amusant. district distorsiona distorsionez. séparément ditirambic. distillant distilase. détruis (je ~) distruge (el ~). distinguez distingi. fausser distruge. divaguez divagă. divaguais (je ~) divagat. radotes (tu ~) divergenţă. mépriser dispreţuia. divaguait divagam (eu ~). distingues (tu ~) distins. Trans. cendres (réduire en ~) distrug (eu ~). distingue (je ~) distingând. distribuent. divertissais (je me ~). divagué. distillait distilând. divagues (tu. distingué (j'avais ~) distinseseră. distribues distribuia. diversion divertisment. distrait de (il ~) distrăgea de la.dispreţ. radote (il ~). méprise (il ~) dispreţuieşti. distillé (il avait ~) distilat. distinguant distinge. amusait (s’~) distrai (te ~). divaguant divaghează. divertissement. divertissent (ils se ~) distrează (el se ~). distribue (il ~) distribuim. distraire de distrage de la (el ~). octroyé. distingue (il ~) distingea. anéantissement disuada. dithyrambique dddiv divaga. différencie.64 - . diversité diversiune. distrais (tu te ~). distinguait distingeai. distrais (je me ~). divertissant distrage de la. pincé distanţă. méprisaient dispreţuiesc (ei ~). distribuer. distinguons distingeţi. divertir (se ~). distrayez (vous vous ~). méprise (je ~) dispreţuieşte. distille (il ~) distilare. déraisonnent (ils ~) divaghează (el ~). détruit distrugere. dédaigneux. distraire distra (se ~).]. distribué distribuiţi. divertissez (vous vous ~) distrau (se ~). distribuant distribuit. détruit (il ~) distrugi (tu ~). radoter. distinct distincţie. dédain. divergence divers. méprisant distant. radotait. divaguer. distribution distribuţie. déraisonné divagaţi (voi ~). divertisse (qu'il se ~) distrezi (te ~). amuser. divertir. distinction distinge. distrait [adj. hautain. déraisonne (il ~) divaghez. distrayais (je me ~) distrându-se. distillé distilează (el ~). divers diversitate. distinction distorsiona distorsionez. distingué (ils avaient ~) distingere. dissuader dddit ditilin [reg. méprisait dispreţuiau. divertissons (nous nous). méprisent (ils ~) dispreţuiesc (eu ~). divaguent divaghează (ei ~). mépris dispreţui. distraient (ils se ~). distrait (il se ~). distinguent disting (eu ~). divertissait. distribution district. distraction distractiv. portant (à bout ~) distanţă (la ~). différencier. diverti distraţi (vă ~). distiller distila (el ~). divertit (il se ~) distrez (eu mă ~). distance (à ~) distila. divertissement . méprisant [vb. distingué distinsese. radota divagăm. détruire. fausser distra. distinguais (tu ~) distingeam (eu ~). distraire (se ~). distrayait (il se ~). distribuez distribui raţii. distribue (je ~) distribui (tu ~). méprisé dispreţuitor. méprises (tu ~) dispreţuind. distillation distinct. distrayait de distribui. divertissant (se ~) distras de la. déraisonnes (tu ~). divertis (je me ~) distreze (el să se ~). distribuons distribuind.

intérêt [finances] dobândă [n.]. Dl. dohány doi.]. second (al ~). divulguer divulga (~ o ştire). acquerrait dobândi (el va ~). acquis dobândiţi.] divizor comun [mat. con [fig. =de la rég. divorce divorţa. gronder doleanţe. dogmatique dogoritor. porteur [n. toubib doctor [titlu universitar]. acte. carte d'identité documenta. tonnelier doge [veneţian].sg. dame. faucher [fig. fauché [fig. obtenant dobândişi (tu ~). divisent (ils ~) divizează (el ~). colline [abréviation cartographique] dddo doamnă. divin divinaţie. acquérons dobândind.]. semonce [n. la Deuxième Guerre mondiale Adev 15/02/08 doisprezece. de Dobroudja dobrogeancă [n. révéler. diviseur (commun ~) [math. creux [voix] dogit [clopot]. ébruiter divulgat. document. réprimande [n. obtenons. docile docilitate. madame doar. deux doică.]. divisant divizase. de Dobroudja dddoc docher docheri. obtiendra dobândi (eu voi ~). divinisé divinizează (el ~). obtiendrai (j'~) dobândi (va ~).] dobânzii. disgrâce (tomber en ~) dizgraţios dizgraţioasă. réprimander dojenimârâi. abattre. deuil doliu (purta ~).f.] doborât. taux (du ~) dobândi. divisait divizând.f. obtienne (que j'~) dobândeşte. obtiendrait (il ~). diviseur [math. diviser. documentaire documentare.m. acquisition dobitoc. doléances doliu. douzième (le ~) doişpe [pop. obtenir dobândi (ai ~). douze dojană.]. doctorat doctoriţă. divorcer divorţat divorţată. division divizor [mat. terrassé dobrogean [m.f. révélé. segmenter. département de Dolj [abréviation] Dl. honni dizgraţie (cădea în ~). obtiennent (qu'ils ~) dobândească (el să ~). division [mil.]. griller dogorît.]. [geo. dissolu DJ. acquerra dobândi (vei ~). doter dddob dobândă. divisé divizează (ei ~). obtiendras dobândim. M. divulgué divulgă (el ~) [perf.. docilité docilitate (cu ~).65 - . terrasser doborît n [m. divisé (il avait ~) divizat.] [vulg. papier document de identitate.] docil. taux [n.]. obtins (j'~) dobândire. doctoresse doctrină. divinise (il ~) divinizeze (să ~). doge dogit.]. grillé dohan [reg. docteur [université] doctorat.] dobânzi. obtiens (j'~). divinisait divinizat. acquiers (j'~) dobândesc (eu să ~). obtiendrais (tu ~) dobândi (el ~).][arg. divorcé divulga. deuil (porter le ~) dddom . nourrice doilea (al ~). disgracieux dizolvat. diviniser diviniza (el ~). présage divinitate divinităţi. divinise (qu'il ~) diviza. acquièrent. acquérir dobândească (ei să ~).]. morceler diviza (el ~). docilement doctor. obtienne (qu'il ~) dobândesc (ei ~). moins que (à ~) doat. doctrine document documente. divulgua (il ~) dizgraţiat.] diviziune. Ts. obtins (tu ~) dobândit dobândită. documentation documentat. divise (je ~) divizeze (el să ~). divinité diviniza. pourvu que. docteur. =de la rég. obtient dobândeşti. obtiennent dobândesc (eu ~). sèche [n. divise (il ~) divizez. divise (qu'il ~) divizie [mil. uniquement doar de. acquérez dobîndii (eu ~). documenté dogar. bête [fig.]. dogme dogmatic.]. obtenez dobândiţi (voi ~).] divorţ.]. obtenu. documenter documentar. fêlé [d'une cloche] dogmă.divin. obtiens (tu ~). torride dogorî. obtint dobândi (el ar ~).].m. médecin. seulement. remontrance. deuxième (le ~). obtiennes (que tu ~) dobândi (a ~). douze doisprezecelea (al ~). acquiers dobândeşti (tu să ~).f.] dojeni.] doborî. s. second (le ~) Doilea Război Mondial.

dôme.]. douzaine douăsprezecea (a ~). dortoir dddos dos. dormir doarmă (ei să ~). chambre. domination dominat. donateur donaţie. désirer doresc. preuve dovedi. domicile domina.] domoleau. doté. dormi dormiţi. régner domnie. doter dota (el ~). prouvaient dovedesc (eu ~). apprivoiser domiciliu. souhaiter. recelant dosit. dotation dotat. prouva dovedind. dos. dort doarme (care ~). télécharger [PC] doza. recèles (tu ~) dosi (el ~). doué. souhait doriţi (voi ~). prouvant dovedit. doser . recelé dospi. dormeur dorm. dors (je ~) dormea. donjon doppelgänger. dormez dormi sub cerul liber.M. dorment (ils ~) dorm (eu ~). biplace doua zi (a ~). souhaite (il ~) doreşti. mademoiselle domnişoară de onoare. citrouille dovlecel. dormaient (ils ~) dormi (el ar ~). souhaites (tu ~) dorim.] domolesc (ei ~). dot [m. dote dddou două. dotait. prouve (il ~) dovedeşti.] download-a [PC]. dominant dominare. dormi (ils avaient ~) dormiserăm. garnissent.] dddor dor de ţară. souhaitez dormi. souhaitons dorinţă. garnissant dotare. recela dosind. deux doua (a ~). souhaitent doreşte. garnissait dotând. recèle (il ~) doseşti. : Départements Français d’Outremer domeniu. dors dorm (ei ~). règne domnişoară domnişoare.] dddon dona. dors (tu ~) dormi (va ~). courge dovleci [pl. prouvé dovleac. domination domină (el ~). garnir. garnissaient dotă [f. douzième (la ~) douăsprezecea parte (a ~). mou domoli.] domolea. éteignaient [fig.] domoleşte. dormait (il ~) dormeai. désirons. vingt dddov dovadă. D. douzième [1/12] douăzeci. donation donjon.O. dormais (je ~) dormeau. citrouilles [pl. garni dotau. chambre à coucher. domine (il ~) domn. dormi (il avait ~) dormisem (eu ~). dominé dominaţie. prouves (tu ~) dovedi (se ~). dormi (j'avais ~) dormiseră. double (le motif du ~) [lit. dormi (nous avions ~) dormiserăţi. coupole domeniile franceze de peste mări. recèle (je ~) doseşte. mal du pays dori.] dotări. recelait doseau. prouver dovedea. domaine domestici. prouvait dovedeau. souhaite (je ~) doresc (ei ~). dorme (qu'il ~) doarme. dormi (vous aviez ~) dormiseşi. éteint [fig. dorment (qu'ils ~) doarmă (el să ~). sommeiller dormitor. douer. dormons dormise. dormira dormim. domine (je ~) dominant.66 - . receler dosea. dormais (tu ~) dormeam (eu ~). facilités dotează. prouve (je ~) dovedeşte.] domolit. courges dovleci [pl. lendemain douăsprezece (vreo ~).dom. éteindre [fig. deuxième (la ~) două locuri (cu ~). courgette. downloada [PC]. éteint (il ~) [fig. avérer (s'~) dovedi (el ~). don (faire ~) donator. dominer domin (eu ~). demoiselle d'honneur domol domoli domoală domoale.]. recelaient dosesc (eu ~). monsieur domni [vb.]. dormir à la belle étoile dormita. lever [la pâte] dddot dota. éteignait [fig. douzième [1/12] douăsprezecime. dormi (tu avais ~) dormit. éteignent [fig.]. seconde (la ~). revers dosi. dormirait dormi (tu ~).

dramatiquement dramatiza. porté [transporté] dus (pe cineva). allé (il était ~) dusesem (mă ~). allé.] dragă [n. dû [n.]. double (en ~) dublului (motivul ~). chéri [fam. corbillard driver [PC]. mignon dramatic. double dublu exemplar (în ~). joli. sympa. droit [n. doublure ddduc ducal ducali. duc duce. rectangle dreptunghiular.] drepţi. mène (il ~) ducem (ne ~). came [f. draperie. étendard draperie.].]. allé (tu étais ~) duseşi (te ~). droite (la main ~) dreaptă [geom. sente [n. aboutir. double (le thème du ~) dublură. juste [n.].] drăcuşor. droit [n. emmène. mener.]. emporter duc (ei ~).] dubla. dramatisé dramaturg. mignon drăgăstos. allai (j'~) dusese (se ~). schnouf [arg. draper drapat. mènent duce (el ~). éclaircir la voix drena. pilote [PC] drobiţă [bot. porter (se ~) duce (pe cineva). dresseur. douteux. tenture dddre dreapta. dragée [f.]. emmena duse (se ~). drainé drenează.]. chemin (en ~) drum fără ieşire. justice dreptul [n.] drog [nn. dramaturgie drame. droit (le pied ~) dreptunghi. sentier (le ~) drumeagului.] drept comercial. drogué droghează (el se ~).] dreapta (le ~).]. chemin sans issue drum greşit (a o lua pe un ~). alla (il ~) dusei (mă ~).] drept [n. drac. bannière. diable drag dragi dragă drage. doubler. droit [adv.m. dosé doză. amoureusement dragul (de ~). allé (j'étais ~) duseseră (se ~).]. droit de véto Adev 24/12/07 dreptate. droguerie drojdie. droit commercial drept cuvânt (pe ~). équitable. droite (à ~) dreapta (mâna ~). ducal ducaux ducându-se. droits de l'homme dresa (un animal).] [mec.] droga (el se ~).dozat. drapé drapel drapele. Genista tinctoria [bot. dresser (un animal) dresa (el ~) (un animal). levure de bière drum.] dragoste. levure drojdie de bere.n.] drageu [nn.] [arg. chnouf [arg. allé (ils étaient ~) duseseşi (te ~). drogue (il se ~) drogherie. emmener duce (pe cineva) (el ~). dramaturge dramaturgie. emporte . redoubler dublat.] drept (piciorul ~). fausse route (faire ~) drumeag [n. drame drapa. route.]. tout droit drept de veto. sentier (du ~) drupă. drague [méc. amour. dressait (il ~) (un animal) dresat. droite (main ~) [n. affection. sentier [n.] drumeagul.] drageuri. droite [géom.] [titlu de nobleţe]. va-et-vient dualitate. droite [adj.] drog. bidule [col. justement drept înainte. gentil. chaussée.]. malpropre. doublé dublu.m. allons duceţi (vă ~). cher. dose dddr Dr.] [pop. drogue [f. droit [adj. drainer drenat. draine (il ~) drept drepţi dreapta drepte.]. rectangulaire drepturile omului.] drept [n. va-t-en du-te-vino.67 - . droguait (il se ~) droga (se ~). allant ducat..]. allez dus. nom de (au ~) drăcie. emmené duse (pe cieva). double (le motif du ~) [lit. dompteur dric. porter [transporter]. dressé (animal) dresează. machin. dramatiser dramatizat. dresse (il ~) (un animal) dresor. droit (pied ~) drept [adv.] dublului (tema ~). langoureux drăguţ drăguţi drăguţă drăguţe. chemin drum (pe ~). Dr.] dreapta [n. dramatique dramatic (în mod ~). allas (tu ~) duce (a o ~). droguer (se ~) drogat. drupe dddu du-te. louche [fig.m.f. lutin drăgălaş drăgălaşă. dualité dubios dubioşi.] drege vocea.] drumeaguri. duché duce [n. tendresse dragoste (~cu).

]. courriel [PC]. Catherine eeech echer. douceurs. porter bien (se ~) duce de minune (a o ~). mûre [fruit] duel. ennemi. après după cum. équilibre (qu'il ~) echilibru. écart ecartament [CFR]. il fait frisquet [fam.].m. douleur.]. confiture dulcişor [bot.] dulciuri [pl. migraine durere de dinţi. duchesse ductil. douloureusement duritate. équilibre echinocţiu. relent [n.] e ger. aller (s'en ~). après-midi după care. même que (de ~) după spusele. douloureusement durere de cap. Hedysarum hedysaroides [bot. mal. passager. dureté duritate (cu ~). il fait nuit e rece. emmènes duce (se ~). douce. courrier électronique [PC]. doux dulce (gust ~). durement dddus duş [nn. friandises [n. mal de dents dureros dureroasă. dure (il ~) durere. pestilence. douzaine eeea e. gèle (il ~) e îndeajuns. équilibre (il ~) echilibreze (el să ~). rebondi durea capul. est.pl. il se fait tard e vorba de. c'est e cald. duo duh. déboucher sur duce la ochi [puşca]. pondéré. déboucher. Éternel (l'~) dumping. agit de (il s'~) e-mail [PC]. puis. elle-même eboşă. hostilité duşmănos. relent [n. il suffit e târziu.].]. douche (prendre une ~) duşcă. porter mal (se ~) duce tratative. munissait echipa (se ~). elle ea însăşi. mal à la tête (avoir ~) durează (el ~). chien (gros ~) dulce.] duş (face un ~). puis după. durée durată (de scurtă ~). dumping dună. après quoi după ce. dural dural cu finisare inox. mal à la tête. équiper echipat. il fait froid e suficient. équilibrer echilibrat. placard dulău dulăi. équerre echilibra.] dulceţuri. selon que. hébreu. ensuite după-amiază. brièveté durduliu durdulie.]. muni .duci (pe cineva). rayure [ligne] duo (face un ~). lampée duşman. duo (faire un ~) dddup dup-aia [pop. doucereux dulceaţă [gastron. dur dura. esprit duhnet [pop.] dddur dur dură. viable. écartement [SNCF] Ecaterina. duralinox durat. sucreries. parlementer ducesă.] dulgher. hostile duzină. adversaire duşmănie. hébraïque ebraică (limba ~). puanteur dddul dulap dulapuri. il suffit e noapte. ébriété eeec ecart. charrier duce rău (a o ~).]. durer durabil. mûrier dudă. partir duce bine (a o ~). douche (prendre une ~) duşa (se ~) [fam. porter comme un charme (se ~) duce la. dimanche Dumnezeu.m. mél ea. armoire dulap (încastrat). munir echipa (el ~). ductile dud. puant duhoare. duré durată. ébauche eboşa [art. hébreu ebrietate. mettre en joue [fusil] duce la păşune [animalele]. au dire de duplicat. pestilence duhnitor duhnitoare. douche [f. dune dungă. pestilentiel. de courte durée durată scurtă. équinoxe echipa.]. ainsi que. pâturer duce poveri. dimanche (le ~) duminică. il fait chaud e cam răcoare. double [n.68 - . selon după aceea. ébaucher ebraic. durable dural. douceur dulceag. équilibré echilibrează (el ~). adversité. duel duet.f. charpentier duminica. Dieu. est (il ~). après după [conform]. douloureux dureros [adv. souffrance durere (cu ~).].].

éducateur educaţie. eux ei! [interj. ils ei drace!. Édouard educativ. lui el însuşi. éjacule (il ~) ejaculeze (să ~). lui-même elan. équivoque [n.] ecou ecouri. équitation echivala.] [psychanalyse] ego-ul [psihanaliză]. économiquement economie.] ambiguë. édifier edificat. écusson ecvestru.n.] egala. économisé economist. eux-mêmes [m. Egyptien eglogă. éditorial editură. l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 echipament. édition ediţie specială [ziar]. effective efectiv (în mod ~). effet de serre efecte [n. essor. effectuer efemer. équivaloir echivala (el ~). économie economisi. effort efuziune.f. efficace eficient eficienţă. efficient efigie. édifié edificator. équivalent echivalenţă. équation ecuator.m.] eeecl eclatant. équitable echitate.] [résultat] efectiv. panneau rayonnant .]. passager efervescenţă. frôle (il ~) efort. équipe echitabil. issues [n.]. paradis edict. élément element radiator [calorifer]. éjacule (qu'il ~) ejaculare. mettre de l’argent de côté economisi cu zgârcenie. éclipse eclozare [zool. éclosion ecluză.m. mais ! ei (a ~). élan elastic. siennes (les ~) ei [pron. équivalence echivoc echivocă. ambiguïté. effectivement. équipement. élastique ele. bah !.pl.]. effectif. munit echipaj. échographie Adev 27/10/07 econom. contrecoup efect de seră.69 - . écluse eeeco ecografie. effigie efleura. elles ele însele.pl. équestre eeed Eden.pl.f. éditer editor. équité echitaţie. églogue ego [n. élégance. écorché [anat. éclipser (s'~) eclipsat. égaliser egiptean. distinction element elemente. égalité egaliza. impers. on [pron. équipage echipajul remorcherului. équivaut (il ~) echivalent. édition (maison d'~) ediţie. ouais !.echipat cu.] [n. parcimonieux. éducatif educator. équivalait (il ~) echivalează (el ~). il el [insistent].]. égaler egalitate. lésiner economisit. munissent echipează (el ~).].]. sienne (la ~) ei (ai ~). effleurer efleura [neo. Que nenni ! ei înşişi. économiste ecorşa [anat. éducation.] electrocasnic. effet efect [n.n. écran ecuaţie. siens (les ~) ei (ale ~). ecclésiastique eclipsa (se ~). tiens !. muni de echipează (ei ~). éclipsé eclipsă. écho ecran. instruction eeef efect.pl. moi (le ~) [psychanalyse] ei.] [psihanaliză]. matériel Adev 27/10/07 echipă.] ejacula ejaculez. économe economic. égal [n. ambigu [n.] [résultat] efect contrar. économiser. éclatant ecleziastic. écorcher ecorşeu [anat. électroménager elefant elefanţi.]. éjaculer ejacula (el ~). édit edifica. eux-mêmes [f. effervescence eficace. effusion eeeg egal egală egali. éjaculation eeel el. relevant edita. équivoque. éditeur editorial.]. moi [n. parité. coquet eleganţă. équateur ecuson. issue [n. matériellement efectua. frôler efleurează (el ~). économique economic (în mod ~). éjaculait ejaculând. numéro hors série [journal] Eduard.]. éjaculant ejaculat. éjaculé ejaculează (el ~). éléphant elegant.

libéré emancipată. hellénique Elena. épigastrique [méd. ennuyer.f.]. épopée eprubetă. émouvant. épique epifanie [lit. Hélène elev elevi. louange. chiant [vulg. libéré eliberator. embargo emblemă. émoi emoţie puternică.] episcopie [n. hémisphère emisie. émettra emitea.m. éminence eminescian. émérite emfatic.70 - . vénusien eeepi epic. géant [adj. enthousiasmé entuziasmează. émission emite. enthousiaste enunţ. embryon emerit. époque epocă [fig. ère. libérateur elice.]. émail emanare. toucher [fig. émigrant emigrare. éminent.] elveţian [locuitor]. épiphénomène epigastric [med. affranchir eliberare. primaire elen. épître epitet. éclaircir elucidat. ennuie enervează (ei ~).]. éclairci elucidează (ei ~). épigastre [méd. épuise (il ~) . libérée embargou.].f. colossal. émettait emiţător. touchant emoţionat. énormité entorsă. évêché [n. irrité (il avait ~) enervaseră.] enigme.] eeen energie. éprouvette eeepu epuiza. épuisa (il ~) epuizând. énigme enoriaş. énonciation enus (din ~). emblème embrion. irrite (j'~) enervezi.] episod episoade. émis emisar.] epilepsie [med.]. émigration Emil. hélice elicopter. =du poète national Eminescu emis. délivrance eliberat eliberată. coup [fig. touché [fig. éclaircit (il ~) Elveţia. enthousiasmé entuziasma (el se ~).f. Suisse [n. suisse [adj. faire chier [pop. irrité (ils avaient ~) enervat enervaţi enervată enervate. émettre. épilepsie [méd. émotion. irrite (il ~) enervez. émetteur emotiv.].] enunţa. vulg.]. maniguette [n.] epigastru [med. émouvoir. éliminer eliminare. emphase emigra. éloge elucida. énorme enormitate. collégien elibera. épuisé (il avait ~) epuizat. irrites (tu ~) enervare. ressort enerva. épuiser epuiză (el ~). enthousiasme (il ~) entuziast. irritent enervează (el ~). épisode epistolă. hélicoptère elimina. irritaient enervează.] enervase. foulure entuziasm. émission emancipat.]. irritation englez.] emoţionant. élite elocinţă. élève elev de colegiu. enthousiasmait (il s'~) entuziasmat. délivrer. irritant [adj. impressionnable emoţie. enthousiasme entuziasma.]. irrité enervaţi (voi ~). libérer. émigration emigraţie.] epifenomen. ennuyeux. agaçant. Époque des lumières epocă. émission emisiune. écusson. paroissien enorm. libération.] emoţiona. énoncé [n. épuisant [adj. irritant enervant. émigrer emigrant.] eeem email. Suisse elveţian. émérite eminenţă.] epuizase (el ~). épiphanie [lit. éloquence elogiu. anglais englezeşte. siècle epopee.elementar. emphatique emfază. évacuation elită. éclaircissent elucidează (el ~). épuisé epuizează (el ~). irritez enervau. énoncer enunţare.].]. anglais enibahar [pop. épithète eeepo Epoca luminilor. épuisant epuizant. irriter enervând. dégager. graine de paradis [n. Émile eminent. vibrant. émet emite (va ~). émissaire emisferă. ému.

érige en (qu'il s'~) ermetic. errata eră. rata eşuai. ratant eşuară. échafaud eşafodaj. escaladé (il avait ~) escaladat. escalader escalada (el ~).]. érosion erudit. héroïquement eroină. manqué eşuaţi (voi ~). estuaire [n. esplanade est [n. héroïne eroism. hérésie erija în (se ~). faute. estival estompa.m. érige en (il s'~) erijeze în (să se ~). échafaudage eşalon. essentiel eseu eseuri. méprise eroare judiciară.epuizare. rate (je ~) eşuezi. étanché ermetizează. rate (il ~) eşuez. hérétique erezie.]. éruption [méd. estomper.] eeeş eşafod. ça va bien ? eşti în corespondenţă cu.] estetică. adoucir estradă (spectacol de ~). =auto Daewoo fabriquée en Roumanie esplanade. hermétiquement ermetiza. raté (j'avais ~) eşuaseră. échantillon eşapament [auto]. ratâtes eşuase (el ~). rater eşua (el ~). étagère etala. escalope escamota.] eees escadrilă. est [point cardinal] est [n. ériger en (s'~) erija în (el se ~). éruption erupţie [med. esquimau eschiva. essence esenţial. variété estropia [neo. erreur. escadre escadron. escroc. étaler. corresponds avec (tu ~) eşti sănătos ?.] estuare. ratai eşuăm. échelonner eşalonau. ça va bien ? eşua. essai Adev 24/03/08 Espero ®[n.] etaje. escroquerie esenţă. ratait eşuă (el ~). escalada (il ~) escaladă. erreur judiciaire eroic. érudit.]. ratâmes eşuarăţi. ermite eretic. échiquier eşti bine ?. escamotable escapadă. érudition erupţie.]. étanche (il ~) eroare. escamoter escamotabil. filouté escrochează (el ~). héréditaire ereditate. escaladé escaladă (el ~). étaler [exposer] .n. incorrect eronat (în mod ~).]. âge erecţie (în ~). fautes [pl. érigé en (il s'était ~) erijează în (el ~). négligences [fig. ratez eşuează (ei ~). hermétique ermetic (în mod ~).71 - . bandé [vulg. échappement [auto] eşarfă. étalaient eşantion eşantioane. estropier estropiat [neo.] etajeră. étanchant ermetizat. duper. épuration eeer erată. écharpe eşec. escorte escroc. étancher ermetizând. esthétique estival. faussement erori [pl. filoutait escrocat. raté (il avait ~) eşuasem (eu ~). héroïsme eronat. hérédité eremit. érotique erou eroi. ratèrent eşuarăm (noi ~). escorter escortă. ratais (tu ~) eşuai (eu ~). raté (ils avaient ~) eşuaseşi.n. escapade eschimos.m. escale escalada. ratent eşuează (el ~). filoute (il ~) escrocherie.] erotic. esquiver escorta.m. Orient. filouter escroca (el ~). fripon escroca (a ~). manquer. escalade escalop.] ereditar. raté (tu avais ~) eşuaşi. rates (tu ~) eeet etaj [n.][erreur]. négligence [fig. ratas (tu ~) eşuat. savant erudiţie.]. duperie. érigeait en (il s'~) erijase în (se ~). escadron escală. étage [n.]. héroïque eroic (în mod ~). estropié estuar [n. épuisement epurare. ratais (je ~) eşuând. échec eşichier. héros eroziune. escaladait (il ~) escaladase.][erreur]. échelon eşalona (a ~). ratons (nous ~) eşuam (eu ~). Est [n.

étale (qu'il ~) etalezi. Éthiopie etiopian. éthylique etilic. évadant evadează (ei ~). éthylénique etimologie. âge etatiza.f. moi-même eucalipt. étapes (brûles les ~) etate. étalon etalona. étalent (ils ~) etalează (el ~). étanche (il ~) etapă. ethnologie etos. eunuque eurasiatic. étanché etanşeizează (el ~). étrusque etuvă.]. européen europeniza. évadé evadau. étanche etanşa. évangélique evangheliza.. étanchéifié. éthiopien etnograf. moi eu însămi [f. étatiser etatizat. étales (tu ~) etalare. étymologie etiolat [bot. étale (j'~) etaleze (el să ~). étalé etalau. étaler sur (s'~) etalând. évaluer. évasion fiscale Adev 03/01/08 Evenimentul zilei. moi-même eu însumi [m. étiolé [bot. étamine [n. évada (il s'~) evadând. étanchéifier. piété Evanghelia. euphonie euforic. étanchéifier.]. hétérogène etic.72 - . étalage etalon.] etiologie. éthyle etilenă. évacue (il ~) evacuare. ethos etrusc. ethnologique etnologie.]. étanché etanşează (il ~). ethnographie etnologic. je. étiologie Etiopia. apprécier. étatisé etc. coter evaluat. étape etape (sări peste ~). étancher etanşând.] eticheta. éther etern. étale (il ~) etalez. évacuant evacuat. eucalyptus eufemism. calculer. moyen âge Eva. évadaient (ils s'~) evadă (el ~). Europe Europa centrală şi de est. étalaient etalea (el ~).] eufonie. euthanasie eeev ev. etc. étiqueter etichetă. étalèrent etalat. éternelle eternitate. Ève evacua.][textile] etan. étalait [exhiber] etală (el ~). évacuait evacuând.]. évangéliser evaziune fiscală. évade (qu'il s'~) evalua. étanchéité etanşeiza. éthylène etilic. étanchant etanşeizat. évader (s'~) evada (a ~). échapper de evada (el ~). âge ev mediu. évadent (ils s'~) evadeze (ei să ~). euphorie Eugen.][textile].f. tamise [n. éthique etică [n.f. =quotidien roumain . étiquète (il ~) etil. éternel eternă. Euro Europa.etala. évadait (il s'~) evadat evadaţi. Eugénie euglena [biol. évacuation evacuare (de trupe). Europe Centrale et de l'Est european. étanchéité etanşat. moi (le ~) [psychanalyse] eunuc. éthanol etanş.]. eurythmie Euro. eeete eter.f][textil]. étapes (brûles les ~) etapele (arde ~). étuve eeeu eu. éternité eterogen. étiquette etichetează (el ~). étala etala pe (se ~).f. sempiternel.]. coté evalvie. Eugène Eugenia. eurasiatique euritmie. étalant etalară (ei ~). euphorique euforie. étalait etalează (ei ~). [euph. Évangile (L'~) evanghelic. étalonner etamină [n. ethnographique etnografie. euphémisme eufemism [abrev. éthique [n. évacuer evacua (el ~). étancher etanşeizând. étanche (il ~) etanşeitate. éthane etanol. étanchant etanşare. évadent (qu'ils s'~) evadeze (el să ~). retrait evada (a ~). européaniser eutanasie. sempiternelle. évacué evacuează. euglène eul. ethnographe etnografic.

précis [adj. exalter exalta (el ~). juste. outrance exagerat. exalté exaltau. juif evrika! eurêka ! Evul Mediu.] exagerare. incontesté. parer [éviter]. exaltaient examina (a ~). tiré par les cheveux exalta. juive evident.73 - . exaltation exaltat. observer . exaltait exaltare. ancien. manifeste [adj. éviter evlavie. échéant (le cas ~). évident. pieux. pieusement. dévotion evlavie (cu ~). juif everică. dévot. religieux evreu evrei. ancienne exact. Moyen âge eeex ex. éventuel evereu.eventual eventuală eventuale.] evita. considérer [examiner]. religieusement evlavios evlavioasă.

aciua. absenta. abona. ştanţa. şcolariza. accidenta. abandona. . şchiopăta. acidula. achiziţiona. ştampila. aborda. şarja. şicana. şifona. şofa. abuza. abstractiza.Infinitiv: a examina Gerunziu: examinând Participiu: examinat Indicativ Prezent eu examinez tu examinezi el examinează noi examinăm voi examinaţi ei examinează Imperfect eu examinam tu examinai el examina noi examinam voi examinaţi ei examinau Perfect simplu eu examinai tu examinaşi el examină noi examinarăm voi examinarăţi ei examinară Perfect compus eu am examinat tu ai examinat el a examinat noi am examinat voi aţi examinat ei au examinat Mai mult ca perfect eu examinasem tu examinaseşi el examinase noi examinaserăm voi examinaserăţi ei examinaseră a fi examinat Subjonctiv Prezent eu examinez tu examinezi el examineze noi examinăm voi examinaţi ei examineze Perfect compus eu fi examinat tu fi examinat el fi examinat noi fi examinat voi fi examinat ei fi examinat Viitor II eu voi fi examinat tu vei fi examinat el va fi examinat noi vom fi examinat voi veţi fi examinat ei vor fi examinat Viitor II (popular) am să fi examinat ai să fi examinat are să fi examinat avem să fi examinat aveţi să fi examinat au să fi examinat Viitor indicativul Viitor I eu voi examina tu vei examina el va examina noi vom examina voi veţi examina ei vor examina Viitor I (popular) o să examinez o să examinezi o să examineze o să examinăm o să examinaţi o să examineze Viitor I (popular) oi examina îi examina a examina om examina îţi examina or examina Imperativ tu examinează Conditional Prezent eu aş examina tu ai examina el ar examina noi am examina voi aţi examina ei ar examina Perfect eu aş fi examinat tu ai fi examinat el ar fi examinat noi am fi examinat voi aţi fi examinat ei ar fi examinat voi examinaţi Verbs conjugated like a examina şampaniza. şantaja. aclimatiza. acţiona. accentua.74 - . şuta. accelera.

sauf exces. fabuleux fffac face. horripiler exasperant.M. protubérance excursie. extirper extracţie. F. être eeexp expansiv. exténuer extenuant. courir un danger expunere [solară]. prélever. extrémité. singulièrement. usine. expression exprima. vaciller. rend. expirer expiră (el ~). huissier [jur. détonation export. hésitant ezitare.]. étalèrent expune unui pericol (se ~). extrémiste extremitate. exportation expresie (~ verbală).] extrem de.] exemplul (după ~). proscrit. extravagance extrem. observent examinează (el ~). rends (je ~). étalant expune. étales (tu ~) expun (ei ~). exposition [solaire] eeext extaz. étalent (ils ~) expun (eu ~). hésiter. outrance exclusiv (în mod ~). crasse [adj. randonnée excursionist.75 - . extinction extinctor. fasse (qu'il ~) face (ai ~). extase extemporal. hautement. éplucher [fig. rendra.M. observions examinat. fatigue exterior. étalage eeexi exigent. agrandissement extins. extravagant extravaganţă. agrandir extindere. travail executor judecătoresc. extincteur extinde. colle [argot écolier] extenua.]. observation exaspera. fera face (vei ~). montagnard execuţie execuţii. ferai . émigrer expatriere. ferez face (voi ~). fais (je ~) facă (el să ~). hésitation. exubérance exulta. instar (à l'~) exercita. émigration expedia prin poştă. observons examinam (eu ~). étalaient expus. fabrique fabricant. à terme échu). puiser extrage rădăcina cubică [mat. hors [*]. fabricant fabulă. bannir. échoit (il ~) explica. exubérant expatria (se ~). éclater explozie. bout exuberant. fatigant extenuare.. observait examinai. fabriquer fabrică.I. observes (tu ~) examina minuţios. extrêmement extremism. font (ils ~). proscrire. échoir (cf. locution. rendre. reléguer exilat.]. observais (tu ~) examinăm. étala expuseră (el ~). sévère exil. pratiquer exhiba. banni exista. fabrica. extrême. étale (il ~) expunea. énoncer expune. extrémisme extremist. observe (j'~) exeminezi. série (hors ~) extras. fantaisie. observe (il ~) examinez. randonnée experimentat. extraordinaire. observaient examinează (ei ~). uniquement excrescenţă. ferais face (el ar ~). extérieur extincţie. exulter ezita. extraction extraordinar. interpréter explicaţie. fable fabulos. extrait. horripilant exasperează (il ~). faire. exclusivement.I. agir exersa. averti expira.] ezitant. réticence fffa F. généralisé extirpa. explication exploda. exubérant exuberanţă. étale (j'~) expună (el să ~). ferai face (veţi ~).] extragere. poster expediţie [montană]. ferait face (va ~). rendent fac (eu ~). éclaircissement. béatitude.hormis [*] excepţia (cu ~). étalé expuse (el ~). observez examinau. extraire la racine cubique [mat. observé examinaţi. étalait expuneau. exil exila. dehors [n. chiant [vulg. prélevé extravagant. difficile [personnes]. extraire. observais (j'~) examinam (noi ~). étaler [exhiber] exhibare.examina (el ~). étale (qu'il ~) expunând. horripile (il ~) exceptând.] examinare. fait (il ~) fac (ei ~). extraction extrage. chanceler [fig. étaler [exposer] expui.

simules (tu ~) face o chetă. simulons .] . simuler . échanger face un serviciu. rendez. fais. tonitruer face schimb. rendu.]. faire bonne figure face o gafă (a ~). branler (se ~) [pop. faire face. simulez . nicher . branlait (il se ~) [vulg. étalait [exhiber] face patul. simule (je ~) . cliquer [PC] face o colectă. crêper [cheveux] face cale întoarsă.] fachir.] face zoom. agent factotum. faites faci. crépu [cheveux] . nichent (ils ~) . remettre à neuf face cu ochiul. importer [com. pétiller [liquides] .].] face legătura. faire rebondir face de ruşine pe cineva.face cuibul (a-şi ~). facile facilita. mousser. faire du footing face laba (a-şi ~) [vulg. faire honte à quelqu’un face saftea [pop. assoiffer face spumă. fît făcui. facilités facţiune. nuis (je ~) . ferons face (vor ~). méprendre face o injecţie. faire connaissance avec face curte (~ cuiva). faire signe de l’œil.] .faci că (te ~). mettre les pieds dans le plat face să gâfâie. accomplir face paradă de. niche (il ~) face cunoştinţă cu. nuis (tu ~) face să se răzgândească. cligner de l’œil face (până la capăt). fait face o anchetă. feront facem.fac că (mă ~). simule (il ~) . raturer face toaleta. fis (je ~) făcut.76 - . fouiller face scandal.] . colporter [com.făcând negoţ ambulant.făceau negoţ ambulant (ei ~).]. péter [vulg.] . faire une collecte face clic [PC].] face ca nou. colportaient (ils ~) [com.] face import de (a ~) [com. Création du monde [bib.fac cuibul (îşi ~). facteur.face laba (îşi ~). dissuader face să ricoşeze dească. faire sa cour face dezordine. essouffler face o idee greşită (a-şi ~). zoom (faire un ~) Facerea lumii [bib. simulent . faire son nid . colportent (ils ~) [com.făcea spumă. rendre un service face sete. faisait făceam. obscurcir face jogging. faire sa toilette face să turbe de mânie. facture facultate [univ. faire de l'antichambre face cu buclexul. rendons faceţi. pétille (il ~) [liquides] . nuire.] face întuneric. homme à tout faire factură. enrager face o vânătaie. vulg. nuit .]. chambarder face o excursie. faire tort à quelqu’un .face rău (el ~). contusionner face o vizită la. parer [éviter]. colportant [com.]. rattacher [fig. piquer une crise.] face mâncare. colportait (il ~) [com. faire le lit face pe. sévir face rămăşag.] .face (vom ~).faci rău. faites le plein face prea îngust. donner une piqûre à [qqn. piquer une colère face cuibul. passer une commande face o criză [de nervi]. altérer. branle (il se ~) [vulg.face spumă (el ~).] . progresser face ravagii. faisant făcea. faisais făcu. faculté facultativ. nuit (il ~) .faceţi că (vă ~). bruit (faire ~) face că. faciliter facilităţi.făcea negoţ ambulant (el ~).fac negoţ ambulant (ei ~).facem că (ne ~).]. faisons. faire une collecte face o comandă [com. sourde oreille (faire la ~) face ştersături [în scris]. faire de la randonnée face faţă.face cuibul (îşi ~).faceţi plinul. enquêter face antecameră. rendait. colporte (il ~) [com.face că (el se ~).face negoţ ambulant (el ~). faction factor. étriquer face progrese. tenir le coup face figură bună.] .fac că (ei se ~). semblant (faire ~) face plinul [auto]. gager face rău. fakir facile. rebrousser chemin face caz de. étriquer face prea strâmt. étrenner [client] face săpături arheologice. rendre visite à face vânturi. pétillait (il ~) [liquides] face pe surdul.fac rău (eu ~).făcea laba (îşi ~).face rău cuiva. faire le plein [auto] . cuisiner face de mântuială. piquer face o injecţie [cuiva]. faire à la va-vite face negoţ ambulant. facultatif făcut cu buclexul. rends făcând. zoomer face un zoom.

]. terne fag. visage. faux [adj. faste. feinte (porte ~) falsifica. falsifier. fantoche fapt. pétrissant fasonat. assiette creuse farfurie întinsă. faner (se ~) fanatic. célèbre fffal falcă fălci. faisceau fascina. propice. minaude (il ~) fandosi (se ~). mâchoire fald. fantôme fantoşă. farce [lit. soucoupe farmacie. pharaon fard. faire faillite fals falsă. fade. vieille fille fată în casă. face à face. privilège favorabil. fauve [adj. faux [n.] farsor. fainéantise farsă [lit. fastidieux fastuos fastuoasă. fatal. faisceau. fasciner fascinant. phare faraon. falaise falie [geo. favorable favorit favoriţi. fanatique fanatism. pli faleză. fille fată-n casă. fatalement fatalitate.] (homme ~) fals [n. somptueux fastuos (în mod ~). face. contrefait falsificator. homme d'Église faţă de. fille (la ~) fată fete. par-devant faţă (vorbi pe ~). sincèrement faţă (prin ~). hêtre faianţă. auprès de faţă de masă. fastueusement faşă. foyer familie (de ~). farceur fffas fascicul. fatidique. vierge [n. faille [géo. faussaire. minauderie fandoseşte (el se ~).] fatal fatală. coup (tenir le ~). fille ! (toi ~) faţă feţe.]. taie faţă în faţă. soubrette fată mare. potard [fam.] faliment. charme. pétrisse (qu'il ~) fast. figure [visage] faţă (face ~). carreleur faimos faimoasă. faune fauve (de culoarea ~). mettre du maquillage fardat fardată. famille. séduction. femme de chambre fată bătrână. éblouit fascism. fastueux. familiarité familiariza (se ~). pucelle. postiche fals (om ~).] farmec. fatalité fatalmente. faïence faienţar. falsificateur falsificator de bani. avec faste fastă (zi ~). pétrir. favori . fastueusement. façade faună. pucelle [n. nez à nez faţadă. familial familiar familiară. fascinant fascinat. chose fapt (de ~). raturé fad. forger.]. admirateur fana (se ~). fausser. fanatisme fandoseală.făcut din petice. pétri fasonează (el ~). fasciné fascinează.77 - . fatidique fato!.]. fantastique fantezie. nappe faţă de pernă. assiette farfurie adâncă. attrait farniente. ménage. façonner fasonănd. bande [n. devant faţă (pe ~). faveur. faillite faliment (a da ~). faux-monnayeur familial.]. esprit. revenant [n. contrefaire falsificare. bandage.] falsă (uşă ~). faillite (faire ~) falimenta. geste faptă rea. jet fascie. fascisme fasona. éblouir. faux.]. pharmacie farmacist. pétrit (il ~) fasoneze (el să ~). fardé farfurie farfurii. fatalement fatidic. face de (en ~). fait [n. pharmacien.].] [couleur] fffav favoare. falsifié. forgé. farder farda (se ~). fameux. faire face faţă (în ~). fantasmagorie fantastic. familiariser familie. net (parler ~) faţă bisericească. familial fffan fan. pansement fata. fanfaron fantasmă. familier familiaritate. ouvertement. méfait fffar far [de navigaţie]. effet (en ~) faptă. assiette plate farfurie zburătoare. assiette plate farfurie plată. funeste fatal (în mod ~). minauder fanfaron. contrefaçon falsificat. soucoupe volante farfurioară. somptuosité fast (cu ~). faste (jour ~) fastidios. fantaisie fantomă. phantasme fantasmagorie. fard farda. patchwork făcut ştersături [în scris].

sans scrupule fără seamăn. privilégie (il ~) favorizare. miche felin.]. femmes (des/aux ~) femelă.f. fontaine de jouvence fârtat [pop. favoriser. ferme [n. à contrecœur fără cusur. éviter fericire.] fermeca. dans les Carpates Făgăraşului. puits fântâna tinereţii veşnice. captivé.] ferăstraie.] fffe febleţe. bonne [n. broyez fărâmi. féérique feerie. pote [fam. torche.]. faible [n. =mts.] felaţie. foin fâneaţă. sainteron [fam. séduire. prairie fântână. fenouil fenomenal.f. broyer fărâm. effriter (s'~) făta [d. béatitude. février fecioară. fécond fecundare. jeune homme fecund. sans cesse fără îndoială. broie (je ~) fărâmăm.favoriza. femme femeia femeile. mis bas făţarnic [n. promis Făgăraş. forger făurit. étape fffă făcătură. promesse făgăduit. sans fin fără socoteală. rebouclage feeric. charme (il ~). mets [n. parti-pris fax [mesaj]. charmé. forgé fffâ fâcitura [reg. sans fără acces la mare.] febril febrilă. hors pareil fără sfârşit. Fackel făgădui.MM. gaillard. hors pair fără precedent. lambeau.]. fédération feedback. à tort et à travers fără egal. farine făinos. ferme [adj. promettre făgăduială.] fermă [n. charmait (il ~) fermecat. ensorceler. =mts. bonheur fericire (din ~). sans laisser de trace Adev 22/03/08 fărâma. vouer. [f. télécopie faxa. à tort et à travers fără suflu. femelle feminin [abrev. pimpant fereastră.] feminin feminină. Vierge [zodiaque] fecior. hors ligne fără formă. phénoménologie fentă [sport]. farineux făptură. femmes (à des ~). coup monté făclie făclii. heureux ferigă.] Fecioară [zodiac]. couper en tranches felicita. épouse. fenêtre feri. sans doute fără pereche.].n. fédéral federaţie. féliciter felicit (eu ~). broyons fărâmaţi. séduis (tu ~) .] fercheş. vierge [n. féérie fel. félicitation felicită (el ~). sournoisement făuri. félin [n.f. charma (il ~) fermeci.] fâşie. ravi [fig. animale].]. espèce. avantager.]. pucelle. féminin fenicul. feinte [n. télécopier fazan. irréprochable fără deosebire. puceau. captiver. instar (à l'~) fffem femeie femei. sans accès à la mer fără chef. félicite (il ~) felicitări. privilégié favorizează (ei ~). femme de ménage femeie întreţinută. m. voué. hors série fără pereche. femme (la ~) femeie de serviciu. gars. sans scrupules. dans les Carpates făină.m.] februarie. façon. créature fără. phénoménal fenomenologie. fellation felia [vb. scie [n.m. fécondité federal federali.] femeii.] fâcituri. mets [gastro. genre. meule de foin (la ~) fâcitură [reg.] făţărnicie (cu ~). phase. fiévreux [fig. félicité. privilégient (ils ~) favorizează (el ~). mettre bas fătat. femme (de la ~) femeilor. bande [n. fougère ferm.f.78 - .] [sport] fffer ferăstrău [n.MM. valet. fébrile. faisan fază. manière. compliments felie felii.]. hors d'haleine fără urmă.] fermecă (el ~). sorte fel de mâncare.f. charmer fermeca (el ~). heureusement fericit fericită. informe fără încetare. tranche felie de pâine rotundă. fécondation fecunditate. coupe [résultat d'une coupure]. privilégier favorizat. sans précédent Adev 05/03/08 fără scrupule.]. félicite (je ~) felicitare. calège [arg. félin felină [n.] felul (în ~). broies (tu ~) fărâmiţa (se ~). agricolă]. fontaine. meule de foin fân (vieux : fîn).

agriculteur fermoar. filles (à des ~) fetid.fermecător. quincaillerie feroviar. fesse festin. cruel. faisable fezabilitate (studiu de ~). faire-part ferry-boat. zip. nauséabond fetiţă fetiţe. zippée feroce. éblouissant. faisabilité (étude de ~) fffi fi. fillette (de la ~) fetru. petite fille.] [derog. vorace. être . bac [transport] fertil. cheminot ferpar [demod.79 - . fécondité fffes fesă fese. fermeture éclair. fermeture-éclair.]. sauvage ferodou [de frână auto]. ravissant fermier. féroce. fillette fetiţei. patin [du frein] [auto] (< Ferodo) ferometal. fête fetei. fermeture à glissière fermoar (prevăzut cu ~). régal festival festivaluri.]. féodal fezabil. feutre feudal feudali. charmant. nécrologie. fille (de la ~) fetelor. quincaillerie ferotenii [pl. fécond fertilitate.

fură Subjonctiv Prezent eu fiu tu fii el fie noi fim voi fiţi ei fie Perfect compus eu fi fost tu fi fost el fi fost noi fi fost voi fi fost ei fi fost Viitor II eu voi fi fost tu vei fi fost el va fi fost noi vom fi fost voi veţi fi fost ei vor fi fost Viitor I (popular) Viitor II (popular) o să fiu am să fi fost o să fii ai să fi fost o să fie are să fi fost o să fim avem să fi fost o să fiţi aveţi să fi fost o să fie au să fi fost Viitor I (popular) oi fi îi fi a fi om fi îţi fi or fi Viitor indicativul Viitor I eu voi fi tu vei fi el va fi noi vom fi voi veţi fi ei vor fi Imperativ tu fii voi fiţi Perfect eu aş fi fost tu ai fi fost el ar fi fost noi am fi fost voi aţi fi fost ei ar fi fost Conditional Prezent eu aş fi tu ai fi el ar fi noi am fi voi aţi fi ei ar fi . sînt Perfect compus eu am fost tu ai fost el a fost noi am fost voi aţi fost ei au fost Imperfect eu eram tu erai el era noi eram voi eraţi ei erau a fi fost Participiu: fost Mai mult ca perfect Perfect simplu eu fusesem eu fusei. fuşi el fusese el fuse. sînt tu eşti el este.Infinitiv: a fi Gerunziu: fiind Indicativ Prezent eu sunt.80 - . fui tu fuseseşi tu fuseşi. furăţi ei fuseseră ei fuseră. fu noi fuseserăm noi fuserăm. voi fuseserăţi furăm voi fuserăţi. e noi suntem voi sunteţi ei sunt.

être dans le bourbier fi atent. être nul. suffirait era vorba de. fus (tu ~) îs (ei ~). être dans les nuages. être quitte fi în corespondenţă cu. être branché fi instabil. serons fi (vor ~). être au bout du rouleau fi cu capul în nori. été (< être) fu (el ~). étais (j'~) eram (noi ~). nous sommes quittes sunteţi. être au courant.81 - .] fi un fiasco [teatru]. étant fiţi!. veuillez patienter fiu (să ~). été (avaient ~). suis (je ~) sunt (ils ~). suis (je ~) sînt. été (il avait ~) fusesem (eu ~). être à la merci de fi cu nasul pe sus. être dans le coup fi indiferent (fi ~). serais (tu ~) fi (am ~). est (il ~). êtes fi aiurit. sont sîntem. fut (il ~) fui. fus (je ~) furăm. faillir.]. péter plus haut que son cul fi nebun după. indifférer fi informat. être branché fi la cuţite cu. étaient este. équivaloir fi excitat. étiez erau. être à la dérive fi egal. étais (tu ~) erai în corespondenţă cu. seras fi (veţi ~). correspondais avec (tu ~) eram (eu ~). être de bon augure fi de bună credinţă. être dans les vapes fi la ananghie. Je suis ravi de vous revoir suntem. rattacher (se ~) fi la mâna [+G]. être aux prises avec fi în derivă. serait fi (nu ~)!.era. été (nous avions ~) fuseserăţi. être dans des beaux draps fi de bun augur. serai fi (vom ~). être dans les vapes fi în călduri [iron. soyez (que vous ~) fiţi bun şi aşteptaţi. nécessiter fi cu ochii pe.] fi frică (a-i ~). être un navet [fam. seriez fi (el ar ~). seront fii!.]. correspond avec este scadent. fûmes (nous ~) furăţi (voi ~). correspondais avec (je ~) eraţi. être sur un pied d’égalité de fi prezent la. faillir. suffire . sont îs (eu ~) [pop. être sur le point de fi putret de bogat. être à la merci de fi chit. rouler sur de l'or fi în rahat [pop. toquer de (se ~) fi nevoie. sois pas (ne ~) ! fi (va ~). sommes (nous ~) sunt (eu ~). être de bonne foi fi pe cale. être bête comme ses pieds fi prost dispus. échoit (il ~) eşti. sera fi (vei ~). fûtes (vous ~) fuse. corresponds avec (je ~) Sunt încântat să vă revăd. été (j'avais ~) fuseseră. étions eram în corespondenţă cu. être ou ne pas être fi suficient. gelait era suficient. été (vous aviez ~) fuseseşi. louer [éloge] fi în legătură. faire bonne figure fi la înălţimea… [+G]. être à la merci de fi la mila [+G].] fi cât pe ce. sommes suntem chit. suffirait era egal cu. être de bonne humeur fi în budă [reg]. agissait erai. prendre garde fi bine dispus. être dans le bourbier fi de rău augur. être sur le point de fi la cheremul [+G]. été (avait ~). être en voie fi la capătul nervilor. été (ils avaient ~) fuseserăm. manquer fi cât pe ce să. étrenner [client] fi prost ca noaptea. être de mauvaise humeur fi pe punctul să. serez fi (voi ~). être chaud [pop. avoir dans son collimateur fi picat [la un examen].]. être dans de beaux draps fi la anghie. être collé [examen] fi pe picior de egalitate. sont (ils ~) sunt în corespondenţă cu. fûmes furăm (noi ~) [a fi]. assister fi primul client. fût fusese. correspondre avec fi la curent. fi la capătul puterilor. être de mauvais augure fi sau a nu fi (a ~). vaciller fi la înălţimea aşteptărilor. sois (que je ~) fost. soyez ! fiţi (să ~). c'est este egal cu. équivalait (il ~) era ger. es fi (ai ~). était era destul. être à la hauteur de fi încântat de. serions fi (aţi ~). avoir la frousse fi implicat în. équivaut (il ~) este în corespondenţă cu. être chaud [pop. devoir fi nevoie de. sois ! fii (să ~). sois (que tu ~) fiind. été (tu avais ~) fuşi.

figurine fiică. fin [n. chacune (à ~) fiecăruia. filozof. figuré figurativ figurativă. figuratif figură [faţă] figuri [feţe]. être nul fiară [pop. chacun. philanthropie filare [poliţistă]. brûlant. fauve [n. filmer filmă. bouillir fierbe (el ~).n. fin de siècle final. filtrait filtraj. file (il ~) filament. délicat.m. ardent. soyons fffin fin fină. soit (qu'il ~) fie că vrei fie că nu. financer finanţare. figure de rhétorique figurii. filozofie. forgeron fierărie. loyal fidelitate. finale [n.] fin [n. agir fi vorba de (ar ~). agira (s'~) fi vorba de. filment (ils ~) filmează (el ~).fi şomer. fin [adj. filait [police] filat. film. fibre fibră de sticlă. créature fffil fila [pe cineva]. figure [visage] figură de stil. philosophique filtra.]. être à la Une fi ud leoarcă. car fiinţă.] [sport] finalitate (fără ~). film (tourner un ~) film documentar.] [med. fibre de verre ficat.] finală [n. chacune fiecăreia.f. mijoter. pellicule film (turna un ~). filon filosof. pourchasser fi pe urmele [+G].]. filtre filtru de apă. filma filmând. foie fictiv. feuille [de papier] fildeş. filiation filigran. ruisseler fi pe urmele. filmaient filmează (ei ~). philosophie filozofic. philologue filologie. bouilli fiere. ébullition fierbinte. filet filial. financement .]. mijoter fierbe la foc mic. bouillant.] fibră. filmèrent filmat. filtré filtre.f.] [al unui naş] fină. chacun (à ~) fier. filme (il ~) filolog. parce que. filet [alim. fer à repasser fierar. vermicelle fidel. imaginaire ficţiune. figure figurant figuranţi. bile fiară [zool. filtration filtrare. filtrage filtrare.] [sport] finale. final final [n. advienne que pourra fie… fie… / ou (bien) … ou (bien) …. filtre (il ~) filtreze (el să ~). filtrer filtra (el ~). filer [police] fila (el ~) [pe cineva].] filei.] fiasco [teatral]. filtre à eau fim (să ~). philologie filon. filament filantrop. feuille (de la ~) [de papier] filet [de şurub]. figurant figurat.f. filial filiaţie. être au chômage fi o ştire bombă. filleul fin de siecle. philosophique filosofie. philosophe filosofic. filature [police] filarmonică.]. filé [police] filează (el ~) [pe cineva]. objet (sans ~) financiar. infusion fffig figură figuri. que tu le veuilles ou non fie ce-o fi. bile fiertură (de plante). talonner fi vorba (va ~). chaque. bout (il ~) fierbe înăbuşit. financier finanţa. orchestre philharmonique filatură. filigrane film.82 - . fiction fidea. bouillante fiert. filtrage filtrat. forge fierbe. soit ! fie (el să ~). ivoire file [alim. philharmonie. philanthrope filantropic. documentaire [film] filma. philanthropique. filmant filmară. filet [de vis] fileu. fictif. bouillir à petit feu fierbere. navet [pop. charitable filantropie. cuire. ultime. agirait de (s'~) fi zero. figure (de la ~) figurină. loyauté fffie fie!. fer fier de călcat fiare de călcat. filmé filmau. filtres filtrează (el ~). soit… soit… fiecare. filature filă file. agissant fiindcă. filtre (qu'il ~) filtru. fille fiind vorba de.

fêlure. ancrer. jase (il ~) flecări. fissuré fisură fisuri. sonnant [heure] fix [d.] firesc. physique [n. cheveu firav firavă. physicien fizionomie. siffle (je ~) fluieră. velu flori (copil din ~). soufflet foame.] foarfecă de grădinărit. fil de ses pensées fisă. bêtise. fleur (de la ~) florilor. feuille foaie [de hârtie] foi. brin. phosphorescent. rationner fizic. faim foamete. fil de coton fir de iarbă.]. siffle (il ~) fluieră (ei ~).]. cisaille à haie foarte. physique fizic (din punct de vedere ~). issue (à l'~) fineţe. frisson fffir fir fire. salive flexibil. fort [adv. très.f.finanţat.] firidă. finances finele (la ~).] foarte puţin. miette firmă. pistache fisurat. fixer fixa raţii. maison (de commerce) firul gândurilor. gars flăcău [pop. tapant [adj][heure] fixa. foyer foale [de fierar]. marée. fleur (la ~) floci [vulg.]. bavarder. caquetage. frémissement.f. jaser. siffla (il ~). niaiseries fleanca (tacă-ţi ~)! [pop. niche firimitură firimituri. fil à plomb fir de bumbac.].] flash. sifflement. lampe éclair flata.] floarea.]. canard [fam. bâtard florii. incendie.m.83 - . Draba lasiocarpa [bot. jasent (ils ~) flecăreşte. souple flexibilitate. la flamme olympique Adev 11/04/08 flăcări (în ~). gilet [n. jasé flegmatic. feu foc (lua ~). fil de soie fir de nisip (un ~). coup de feu foc de artificii. sornette fleacuri [pl. placide flegmă. brin d'herbe fir de lână. mèche [lampe] fiţuică [arg. subtilité fiolă. papillon [zool. naturel fireturi [pl. famine foarfecă [sg. papoter flecărit. physiquement fizică [n. oră]. flammes (en ~).]. ferme-la !.] fizician. fleurs (des/aux ~) ffflu fluid. fêlé. lézarde [f.=ziar]. feu (prendre ~) foc de armă. poils [pl. feu (en ~) flăcării. souplesse ffflo floare flori. fil.]. fissure fişic. Pinguicula alpina [bot.] flocos.].]. vachement [fam. naturel [n. compagnie. feuille [de papier] foaie grasă [bot. spontané. jeton fistic. sifflé fluieri. rouleau fişier [PC]. fleur floare broştească [bot. ciseaux [pl.] fffle fleac fleacuri.] fiu. grain fir cu plumb. boucle-la !. grain de sable (un ~) fir de păr. flux fffo foaie foi. physionomie fffl flacără.] floare de leac [bot. flamme flacăra olimpică. sifflent fluierând. siffles fluorescent. flamme (de la ~) flăcărilor. flammes (en ~) flăcări (în ~). fente. jaboter. poil.]. fils prodigue (le ~) [Bible] fix [d. flanc flanel de corp. Ranunculus repens [bot. sifflet fluiera.]. entreprise. financé finanţe. siffler fluier (eu ~). galon [mil. fifre fluier [de arbitru/poliţist].] foaier. papillon de nuit fluturele. sifflant fluierat. jeune homme flămânzica de stâncă [bot. fil de laine fir de mătase. papotage flecăresc (ei ~). fichier [PC] fitil.] fluture de noapte. rien [n. ampoule fior. fils fiul risipitor [Biblie]. fluorescent fluture fluturi. flamme (aux/des ~) flacon cu pipetă [med.]. papillon (le ~) flux. guère fobie. tais-toi ! flecăreală. nature.] flanc. coulant fluier. feu d'artifices foc de puşcă. enorgueillir flăcău. flacon stilligoutte [méd. coup de feu .]. ore]. chétif fire. Ranunculus acer [bot.] [pl.].]. comp. phobie fffoc foc focuri.

] foşnind. ancien fostă [ex-]. police [typo] fontă.84 - . agrandissement fotoliu fotoliul. étrenner folosire. formation formă. faufile (il se ~) fofilezi (tu te ~). football fotbalist. forteresse (la ~) forţa. création fondator. formalité formare.] formă (de ~).f. photographiais (je ~) fotografiat.n. forçait forţând. faufilait (il se ~) fofilă (se ~).f. phonétique fonologic. photo [image] fotografie mărită. photographie (je ~) fotografieze (el să ~). frémit (il ~) [parf.) en photo fotografia (el ~). forme [n. phonologique fonologie. forteresse (la ~) fortăreaţă. fauteuil Adev 05/12/07 fffr .] fonetic. beffroi folclorist. photocopié fotocopie. puissance forţă morală. photographique fotografie. formel formează. chatte [fig. moule [n. fortification fortuit. frémissement foşni (el ~). photographiaient (ils ~) fotografiază (ei ~). formé formata [PC]. fosse fosfor. frémit (il ~) foşnet.]. fonte fffor forestier. forteresse fortăreaţa. fort [n. forcent. forteresse fortifica. frémi foşnitor.m. murmurant.]. forces (tu ~) forţă.]. photocopier fotocopiat. formuler formular. phonologie font [PC]. formation format.]. photofotocopia. faufiler (se ~) fofila (se ~). photocopie fotogenic. factice. papier aluminium. fournaise focar.].]. force [n. faufilent fofilează (el se ~). usage folositor.] folos. foyer focar [optică]. force (je ~) forţezi. chauffeur foehn [n. sèche-cheveux [n. faufiles (tu te ~) fofoleancă [pop. bruire. phosphore fosforescent. fond fond [com. formel formalitate. forge forjerie.]. bruissement.] foii [de hârtie].] fffot fotbal. prendre (qqn. frémissant [adj. papier aluminium folie de aluminiu. utiliser. user folosi pentru prima dată. murmure [vb. pulluler foşgăit.]. fondateur fonetăcă [n. murmurer. feuille (de la ~) [de papier] foişor. formidable formula. formulaire formulă. photographie (qu'il ~) fotografic. fort [n. photographié fotografiau. forcer forţa (el ~). tonique fortificaţie. photogénie fotograf. papier alu [fam. footballeur foto-. ressort fffos fosă. forgé forjă. forçant forţat. photographie (il ~) fotografiez (eu ~). dossier [PC] folie aluminizată. frémissaient foşnesc. faufila (il se ~) fofilează (ei se ~). photographiait (il ~) fotografiam (eu ~). photographie.foc de tabără. fortuit fortul.]. pullulé foşni. foyer [optique] fochist. photo [fam. former forma (el ~). ethnographe folder [PC]. murmurent foşnesc (ei ~). frémissant foşnit. frémissait foşneau. feu de camp foc mare. formait formal.] fofila (se ~). phosphorescent fost [ex-]. photogénique fotogenie. forger forjat. photographe fotografia. murmurait. force (il ~) forţez. phonétique [n. photographient (ils ~) fotografiază (el ~). fortifier fortificant. vulg. forcé forţează. frémissent foşneşte.]. s. formule fort. fonds fondare. con [vulg. utile fond fonduri. formater [PC] formaţie. avantage folosi folosesc. forestier forja.]. frémir foşnea. forge forma. photographier. ancienne foşgăi. forment formidabil.

susurrer. demi-frère fratele priboiului [bot. pétrisse (qu'il ~) [pâte] frământare. pétrit (il ~) [pâte] frământând [aluatul]. frotter freca mâinile (a-şi ~). franc [monnaie] franc belgian.].]. frémit (il ~) [parf.85 - .frac. franc. fraise frământa [aluatul]. frémit (il ~) freamătă (ei ~). François francofon. frappant [adj. francophonie franctiror.] frenetic. graticiel [PC] fremăta. freiné frânaţi. frein à main [n.] frecţiona (el ~). syphilis [n. fratricide frăţesc. français frapa. murmure [n.] frescă fresce.f. frictionnait (il ~) frecuş. fréquenté [PC] frecventează (el ~).n.]. franc-tireur frânghie frânghii. bruissement.] frate fraţi. Geranium sylvaticum [bot. affranchir francez [locuitor] francezi franceză. fraternité fratricid. frein à pied [n.] [habitant] francheţe [neo. franc français franca. frein [n. friction [fig.]. pétri [pâte] frământe (el să ~) [aluatul].].] frapa.m.f.m. fraction fragă. susurrement.]. souvent frecventa.m.][auto] franc francă. usuel. freines (tu ~) frână [n.]. frange Franţa.]. fret [commerce] freză. sincère franc [moneda] franci.] fremătă (el ~). frêle fragment. frémissaient fremătând. convulsion frâna. corde frânghie de uscat rufele. étendoir franj franjuri.] frâne. frottement frecţie [med. frémis (je ~) fremăta (el ~).m. fraternité frâu.f. frère frate bun. fréquente (il ~) frecventeze (el să ~). frémi fremătau.] frână de picior [n.pl. s. susurration freca (se ~). fréquentait (il ~) frecventare.]. Français [n. freinons frânând. fréquentation frecventase. fraise fffri . fragmenter. frénétique frenezie. frotter les mains (se ~) frecare.m. habit fractura. francophone francofonie.] frână de mână [n. freinez frânează (el ~). franchise. sincérité frânc [adj. freine frâna (el ~).] franţuz [pop. fréquenté (il avait ~) frecventat. frémissant [adj. frappa [fig. France franţuji [pop. fragile.] frânci. habitant] franţuzesc.][arh. freine (il ~) frânez (eu ~). fréquenter frecventa (el ~). pétrir [pâte] frământa (el ~) [aluatul]. murmure (il ~) fremăt (eu ~).] frasin [bot.] Francisc. franc suisse franc francez. friction [méd. fraternel fraternitate. Français [n. Français [n. fracturer fractură.m. murmurer. freina (il ~) frânăm. frémir freamăta. pétrissant [pâte] frământat [aluat]. morceler fragmentar. fraude frază. frère germain frate geamăn.m. partiellement frăguţă. frapper [fig. franc belge franc elveţian. fraternel frăţie. frapper frapant. fragmentaire. freinait frână (el ~). Français [n. fréquent frecvent (în mod ~). freine (je ~) frânezi (tu ~).] frapă. murmurant. freinant frânat. freinez frânaţi.pl. pétrissait (il ~) [pâte] frâmântă (el ~) [aluatul].] fratern. freiner frână. murmurent. frêne [bot. bruire. phrase fffre freamăt. fraise fraged. français [habitant].] frecvent. fragment fragmenta. derog.. fraction fracţiune. fréquente (qu'il ~) frecvenţă. fresque fret [comerţ]. frappé [fig.. fracture fracţie. frémissait fremătat. tendre [mou] fragil. rêne fraudă fraude. frémissent freamătă (el ~).] frapând.]. frère jumeau frate vitreg.]. frisson. frénésie frenţe [n.] frapat. frappant [fig.f.][pop. fréquence freeware. murmurait freamătă (ei ~). fréquemment frecvent [adv. frémissant fremătător.

] frigiditate. éplucher $$$ fructifer. frisson frisona. fuira fugi (vei ~). peur (vous avez eu ~) frică (vă e ~). frisé frizează (el ~). friction frig [n. ils faisaient frire frigem. fruste ftizie [arh. tête (à la ~) fruntea. froid [n. peur (il a ~) frică (îi era ~). friable frică.]. frissonne (je ~) frivol. rôtit (il ~). peur (j'avais eu ~) frică (îţi fusese ~).].]. peur (vous avez ~) frică (vă era ~). tu fais frire. fronde front [mil. frissonnait frisonă (el ~). fronde [fig. brûle (il ~). heurt [n. courais fugi (veţi ~).]. rôtir frig (eu ~). qu'il fasse frire frige. rôti [n. broche [gastron. courir. crainte. peur (ils ont eu ~) frică (le e ~). fuyons . peur (nous avions eu ~) frică (nu-ţi fie ~)!. frictionner fricţionă (el ~).] frontieră. cours (tu ~). fruitier fructifica. peur (il avait eu ~) frică (îmi fusese ~). timoré. frire. mignonne frundă. brûlait. fruits de mer fructe]. frissonnant frisonează (el ~). coiffeur frondă. peur (j'avais ~) frică (ne-a fost ~). il faisait frire frigeau. frictionne (il ~) fricţiune. peur (nous avons eu ~) frică (ne e ~). brochette frige. front [mil. frigo [fam. frit (il ~) frige (el se ~).friabil. griller fript pe grătar. peur (tu as eu ~) frică (ţi-e ~). peur (tu avais ~) frică (v-a fost ~). léger frivolitate. brûle ! (ça ~) frige (el ~).]. peur (ils ont ~) frică (le era ~). friser frizat. frigidité friguros [sensibil la frig] friguroasă. sauver (se ~). bifteck. fuit fuge (care ~). fuyait fugi (el ar ~).86 - .].n. brûlé. rôti [vb. crème fouettée. frictionné fricţionează (el ~). courra. mignon frumuseţe. frissonna frisonând. courez fugi (voi ~). peur (n'aie pas ~) ! frică (nu vă fie ~)!. fuis (je ~). frontière fffru fruct. frit frige pe grătar. brûlant (il est ~) frige!. peur (tu as ~) frică (ţi-era ~).m] frigăruie. fruit fructe de mare [creveţi etc. fugue fuge. frissonne (il ~) frisonez. courront fugim.]. fuirait fugi (tu ~). peur (ils avaient eu ~) frică (mi-a fost ~). fructueux frumoasa din pădurea adormită. brûle (il se ~) frigea.]. courons fugi (vor ~). fuis (tu ~) fugi (va ~). peur (j'ai ~) frică (mi-era ~). frictionnant fricţionat. frôle (il ~) frizer.] friptură la grătar. peur (j'ai eu ~) frică (mi-e ~). rôtissons frigi. frivolité friza. joli frumuşel. fructose fructuos. peur (il a eu ~) frică (îi e ~). rôtis. fructifier fructoză. crème Chantilly frison. tu fris. courent (ils) fugar. craintif fricţiona. front (le ~) frunză frunze. rôtissait. peur (ayant ~) frică (i-a fost ~). grillade frişcă. peur (tu avais eu ~) frică (le-a fost ~). rôtissant frigă (el să ~). fuyant fugea. peur (ils avaient ~) frică (le fusese ~). frousse (avoir la ~) frică (fiindu-i ~). cours (je ~). phtisie fffu fffug fug (eu ~). déroute fugi. fris (je ~). fuir fugă (să ~). peur (vous aviez ~) fricos fricoasă.]. la belle au bois dormant frumos frumoşi frumoasă frumoase. peur (n'ayez pas ~) ! frică (ţi-a fost ~).]. peureux. grillé frigider. rôtissent frigând. frileux friptură. fuyard fugă. courrai fugi (vom ~). frissonner frisona (el ~).] frunte frunţi. peur frică (a-i fi ~) ). tu fais rôtir fript fripţi friptă fripte. fuie (qu'il ~) fugă [muz. beau. rôtis (je ~) frig [vb. crame (il se ~) [pop. frivole. front frunte (în ~). peur (il avait ~) frică (îi fusese ~). peur (nous avons ~) frică (ne era ~). frictionna (il ~) fricţionând. peur (nous avions ~) frică (ne fusese ~). fuite fugă dezordonată. feuille frust. beauté frumuşică.

orageux furtună.]. volent [jur. fuyant fugit. faufile (il se ~) furişezi (tu te ~). livre (je ~) [com. fonctionnement fund. volez [jur. vol [jur.]. dérobait (il ~) fură (el ~).] furnizeze (ei să ~). fournis (je ~). femmes (des/aux ~) fffun funambul. fourreau.]. fil-de-fériste funcţie. fuseau horaire fustă. livrent (ils ~) [com.]. fout (il ~) fute (el va ~) [vulg. funèbre. livre (qu'il ~) [com. livrait (il ~) [com.] fumei. fourchette furibund.] fură (ei ~). combinaison [de femme] furt. baiser [vulg. sépulcral funerar.] fură (el ~) [perf.].]. foudroyant fulminant. fourni furnizaţi (voi ~). foutre [vulg. fondement. éclair fulgerător fulgerătoare.].] fura. fournissent (ils ~) furnizează (el ~). fournit. voleront [jur.] furaj. funeste. quenouille furcătură [geo. faufilent furişează (el se ~).] [pop. livrent (qu'ils ~) [com.].] furnizezi. fulminant fffum fum. emploi funcţie înaltă. échelon fffut fute. fuseau fus orar fuse orare. vol qualifié furtun. tempête de neige furtunos furtunoasă. volé [jur. fournissant furnizează (ei ~). fuyez fugi cât îl ţin picioarele. courir à toutes jambes fugi de colo colo. volaient [jur. fous (tu ~) fute în cur [vulg. voler [jur. faufilait (il se ~) furişează (ei se ~). fourmi furnicături [pl. fonctionnaire funcţionare. volait [jur. furoncle. fournisseur.].]. fourrage furcă. pétard [pop. funiculaire funie funii.]. foutu [vulg.] fuţi [vulg.]. dérobant fureseră. orageux furuncul. dignité funcţiona. dérobaient (ils ~).]. dérober fur.] furau. mandat. fumé fumător. furtif furnal. fournissait furnizat. s. impasse. femme (de la ~) fumeilor [reg.] furaţi. dérobent (ils ~) fură (ei ~) [a fi].] furnizor. fourmilière furnică. femme (la ~) fumeii [reg. fous (je ~) futând [vulg. enculer [vulg. tuyau furtuna (care anunţă ~). abcès fffus fus. fumer fumat.].]. subrepticement furişa (se ~). faufila (il se ~). fugitif fular. sépulcral funest funestă. dérobé. axer sur. jupe fuştei. volera [jur.] fura (va ~). furent (ils ~) dérobait (il ~) fura (el ~). dérobé (il avait ~) furat.].] furnizez. livres (tu ~) [com.]. volait [jur. livrer [com. furibond furie. courir ci et là fugitiv. fonction. bifurcation [de montagnes] furci de tors. déroba (il ~) furând.] furnizând. cache-nez fulger. foutra fute [vulg.] furnizau. foutant fute (el ~) [vulg. orage.] furase. furieux furiş (pe ~). fournir furniza (el ~). foulard. fourche furcă de tors.] furnizeze (el să ~). fumée fuma. corde funingine.]. fond fundamenta pe.fugind.]. dérobé (ils avaient ~) furi. fonctionner funcţionar. copuler futut [vulg. livré [com. fureur. fui. fondamental fundaţie. livre (il ~) [com. suie fffur fura. livrant [com. fourneau (haut ~) furnicar. faufiles (tu te ~) furişat. fırtına furtună de zăpadă. fondation fundătură.] fura (vor ~).]. faufiler (se ~) furişă (se ~).] furt calificat. fond de la mer funebru. vole (il ~) [jur. fonder sur fundamental. femme fumeia [reg. fumeur fumega. livreur furou. cul. foutre fut [vulg. picotements [pl.87 - . colère.] furniza. fumer fumeie [reg.].]. livrons (nous ~) [com. chemin sans issue fundul mării. voles [jur.] furnizăm. dérobe (il ~). quenouilles furculiţă.]. livrez (vous ~) [com.] [anat.]. courroux furios.] .]. vole (je ~) [jur. livraient (ils ~) [com. fatal funicular. furie. couru fugiţi.

] garou [med. bruit.] garsonieră. haie gardă de onoare. gare gard. parure găteje [pl. cuisiner găti (se ~).S. garni garnisit. trou de serrure (le ~) gavial. Général [abréviation][mil. langoureux. gala [n.]. MM]. fusion ggga G-ral. gazelle gazetar. trouver găsi din abundenţă / în exces / din belşug (a se ~).]. Ranunculus carpaticus [bot.]. garnissaient garnisesc. garniture garnitură de mânecă. Dianthus spiculifolius [bot. gaze (il ~) gazdă. petite amie gagiu [pop. enculé futil.m.] gălbenuş.].m. prêt [adj. galères galerie [la teatru]. galvanisé gggam gamă (de produse). trouvaille găsi.. seau (du ~) găselniţă. surabonder găsit. garantie. galon [mil. Ts]. mec gaiţă. gage gggal gal. trou gaură [pentru şiret]. palissade gard viu. galamment galanterie. gallina găinar. trouvé gătat gătaţi gătată gătate [rég. gazait gazat. gazer gaza (el ~). gambit gamelă.] G-ralul. quart [n. jambe gambit. garrot [méd. tresse galon [militar]. bruyamment găleată găleţi. sou gălbejit. ready. Galatée gală [n. seau găleţii.] garofiţa albă de stânci [bot.]. galant galant (în mod ~).f. tapage gălăgios gălăgioasă. vacarme. œillet [bot. poule. vestiaire garnisi. fusionner fuziune. langoureusement galez. garance garanţie. g [gramme abréviation] G. gazon gggă găină. studio. reporter gazetă. gazé gazează. garnir garnisea. gazette gazon.f.f.] [vaisselle] gangster. jaunâtre galeră. orifice gaură găuri. gaulois Galilor (Ţara ~).D. garnissant garnisit. futile fuziona.] gălbui. garni garnitură. poulailler [théâtre] galeş.] găti. gaffe.].m.88 - . tumultueux.]. garnit garnisind. baste ! gaură. œillet [pour les lacets] gaura cheii. tapageur. petit ami.]. choix [commerce] gambă. parer (se ~) . terminé găteală. Galles (Pays de ~) galon. ictère gălbenele de munte [bot. gaze gaza. nénette [fam. garnissait garniseau. gamelle gamelă de sfert [n. jaune galben [ban] galbeni [bani]. geai gaj. gangster gggar garaj. jaunâtre gălbenare [pop. galop galopa. filou gălăgie.]. petit bois [sg. garnissent garniseşte. galvaniser galvanizat. garde d'honneur garderobă. journaliste.]. jaune d'œuf gălbinare [pop. jaunisse [pop. gonzesse [fam. bruyant gălăgios [adv.] galben. Gaulois galant. bévue gagică [fam.].]. hôte [n.]. =Groupe de Dialogue Social gabardină. parure garnizoană. richard gazelă. galoper galvaniza.] g [gram abrev. clôture gard de ţăruşi. reg. galerie. galanterie Galatea. sou. gabardine gafă. gavial gggaz gaz.]. gallois galic. emmanchure garnitură de pietre preţioase.] galop. gaz gaz [textil].]. Général [abréviation][mil. garage garanţă. garçonnière gggat gata. hôtesse [n.] gazdă [reg. garnison garoafă.]. gage gară gări. gotovyi gata! ajunge!.futut în cur.

héberger găzduia. logé (~ qqn) [v.] găzduire.89 - .t.]. logent (~ qqn) [v. s.] găuri. chatouille (je ~) gâdila (el ~).] găzduieşte. piqué [adj.] găzduit. loger (~ qqn) [v. loge (il ~ qqn) [v. chatouillant gâdilă (el ~) [perf.t.t. chatouille (il ~) gâdilăm.] găzduiesc (ei ~). chatouillez gâdilă (care ~). chatouiller gâdil (eu ~). creux găurele (cu ~). trouer găzdui. logeait (il ~ qqn) [v. chatouillait gâdilat.t. chatouillons (nous ~) gâdilând. chatouilla gâdilă (el ~). chatouillant gâdili.găunos. hébergement gggâ gâdila. chatouilles (tu ~) gâdilicios. logeaient (ils ~ qqn) [v. chatouilleux .] găzduiau.t. chatouillé gâdilaţi.t.].

alina. agrega. adurmeca.Infinitiv: a gâdila Gerunziu: gâdilând Participiu: gâdilat a fi gâdilat Indicativ Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdilă noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdilă Imperfect eu gâdilam tu gâdilai el gâdila noi gâdilam voi gâdilaţi ei gâdilau Perfect compus eu am gâdilat tu ai gâdilat el a gâdilat noi am gâdilat voi aţi gâdilat ei au gâdilat Mai mult ca perfect eu gâdilasem tu gâdilaseşi el gâdilase noi gâdilaserăm voi gâdilaserăţi ei gâdilaseră Subjonctiv Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdile noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdile Perfect compus eu fi gâdilat tu fi gâdilat el fi gâdilat noi fi gâdilat voi fi gâdilat ei fi gâdilat Viitor indicativul Viitor I eu voi gâdila tu vei gâdila el va gâdila noi vom gâdila voi veţi gâdila ei vor gâdila Viitor I (popular) o să gâdil o să gâdili o să gâdile o să gâdilăm o să gâdilaţi o să gâdile Viitor I (popular) oi gâdila îi gâdila a gâdila om gâdila îţi gâdila or gâdila Viitor II eu voi fi gâdilat tu vei fi gâdilat el va fi gâdilat noi vom fi gâdilat voi veţi fi gâdilat ei vor fi gâdilat Viitor II (popular) am să fi gâdilat ai să fi gâdilat are să fi gâdilat avem să fi gâdilat aveţi să fi gâdilat au să fi gâdilat Perfect simplu eu gâdilai tu gâdilaşi el gâdilă noi gâdilarăm voi gâdilarăţi ei gâdilară Imperativ tu gâdilă Conditional Prezent eu aş gâdila tu ai gâdila el ar gâdila noi am gâdila voi aţi gâdila ei ar gâdila Perfect eu aş fi gâdilat tu ai fi gâdilat el ar fi gâdilat noi am fi gâdilat voi aţi fi gâdilat ei ar fi gâdilat voi gâdilaţi Verbs conjugated like a gâdila şuiera. afirma. aburca. adora. aluneca. abdica. adjudeca. alunga. acapara. alătura. abroga.90 - . acuza. abjura. ţipa. ameninţa. aclama. admira. . aloca. afuma. adera. adulmeca. aţâţa.

médité. sg.] genuflexiune genuflexiuni. jalousement gelui. généraliser generalizare. songent gândesc (eu ~). jars gârbovi (se ~). gazouiller [bébé] gângurit. Arabis alpina [bot. germer germinare.]. genouillère genunchii. pl. [géol. étrangla gâtuia. courber (se ~) gârbovit.91 - . plainte. gémissement geană gene.]. les sacs à main LV Adev 08/01/08 genţiană [bot. genoux (les ~) genunchiului. courbé gâscă gâşte. génétique [n. gazouillement [bébé] gânsac. songeaient gândesc (ei ~). jars gâştei. commun general (în ~). m. gentilhomme gentleman. songé gânditor. tchimodan geamăn geamănă. avoir le souffle coupé gâfâială. geint Gemeni [zodiac]. bestiole gângureşte. génial genitiv [abrev. jaloux gelozie. génération generator. généreux. générateur generaţie. gestionnaire gestiune.] gât gâturi. germes de blé germina.] genitiv [gram. genou genunchieră.] geometrie. gèle à pierre fendre (il ~) german. allemand Germania. souffle coupé gâfâie (care ~). geindre gem (ei ~). gosier gâtlej gâtlejuri. cafard [fig. pl.]. méditatif gânduri negre. généreusement generozitate.]. genèse genial geniali. étrangler gâtui (el ~). gémissent gemând. songer gândea. generoasă. valise. gérer gestionar. gosier gâtui. génétique genetică [n. gentillesse gentilom.f. gestation gesticula. songeait gândeau.]. gazouille [bébé] gânguri. communément. Georges ggger ger. étranglait gâtuind. pensée. genunchi. œuf (dans l'~) germeni de grâu. pl. génuflexion genunchi. essouffler. dépoli [photo] geamantan. géométrie George. penser.gâfâi. [bot. cou. oie (de l'~) gâscariţa de munte [bot. gélifié gelos geloasă. étranglement ggge geam. gentiane. germe germene (în ~). Allemagne germen. généralement generalitate. gémissait gemut. oie gâscan. gel ger de îngheaţă pietrele (e ~). cil geantă genţi. général. serviette [à porter]. Gémeaux [zodiaque] gggen gen.] gânganie. f. songe (il ~) gândeşti. raboter geluit. pensée gândit. généralisé generare. générosité. gorge.] gândi. cafard [zool. pensé. generoase. raboté geme. pantelant gâfâind. geste gestaţie. libéral generos (în mod ~). germination gest. vitre geam (gros). glace [vitre] geam mat [foto]. géologie geologie [abrev.. griffe . genou (du ~) geografie. génie gentil. gémi. étranglant gâtuise. songe (je ~) gândeşte. cou.].f. étranglé gâtuire. gond gândac de bucătărie. étranglé (il avait ~) gâtuit. gémir. génitif geniu. généralisation generalizat. gesticuler gestiona gestionez. gentilhomme genţile pentru femei Louis Vuitton. jalousie gelozie (cu ~). generoşi. largesse genetic. gémit. généralité generaliza. attaché-case gel (sub formă de ~). sacoche geantă diplomat. Gentiana sp. genre littéraire general generali. géographie geologie.] geneză. hors d'haleine gând gânduri. gestion gggh gheară gheare. gentil gentileţe. sorte gen literar. [G. genre. méditer à. songes (tu ~) gândire. jumeau geamăt. génération generos adj. réfléchir à. gémissant gemea. pensant. cogiter.

glandes glandular.].] gingaş gingaşi gingaşă gingaşe.]. recroquevillant. glucidique glucoză. joaillerie giuvaergiu. gymnastique ginere. devinent ghiceşte. jean [pantalon] girafă. balle glorie. recroquevillé. tasse ghemuieşti (te ~). glaçage gleznă glezne. tasser (se ~) [se tapir]. blottissent. joaillerie.] ghinţură de primăvară [bot.] [d'un oiseau de proie] gheată ghete.] glandă. guignon ghinţura [bot. querelle. glucose glugă. blotti. pelote ghem mic. recroquevilles. (ils se ~) tapissent. tassons ghemuindu-se.sg. glande glanda pituitară. tasse (je me ~) ghemuiesc (se ~). tassai (je me ~) ghemuim (ne ~).].] gîlceavă [arh. département de Gorj [abréviation] gggl glabru [adj.].] ghid. voyante [n.] ginerică [reg. glacé [confiserie] glazură [la tort]. guide ghida. Gletscher gheţii. devinait ghicesc. papier de verre glauc [bot. tassant ghemuişi (te ~). tassas (tu te ~) ghemuit. plaisanterie.gheară [la păsări de pradă] gheare. devines (tu ~) ghicim. glucides glucidic. devine (je ~) ghicesc (ei ~). gingembre ghimpe [n.] glaucom. délicat. beau-fils. joailler givrat.] glabră.]. tassaient (ils se ~) ghemuiesc (mă ~). tapit.] ghiozdan. cheville glisieră. deviné ghiciţi. tapis. filet [de vis] ghizdei [pl. recroquevillez. poubelle Gheorghe. coulisse. globuleux glod.] ghips. voix. golos glasat. (se ~) blottissant. épine [n.] gggi gigant. plaisanter. recroquevillons. devinette. (vous vous ~) blottissez. guillemets ghilotină.m. glandulaire glas. joyau giuvaergie. giuvaer. piquant [n. gendre. globe globulos globuloasă. gland ghinion. tassez ghenă. cartable ghiper [bot. glacé [confiserie] glaspapir. cagoule. populace glob.]. bottine gheaţă. tassa (il se ~) ghemuia (se ~).f. recroquevillent.n. capuche glumă. tassé ghemuiţi (vă ~). marié [n. guichet ghitară. blottir. guidon ghilimele. boue gloduros gloduroasă. blague glumeţ. (nous nous ~) blottissons. loge [du concierge].92 - . géant [adj. glande pituitaire glande. Georges gheretă [a portarului]. tapissant.f. terreux glonţ. glissière gloată. glaïeul [n. colosse gigantic. gencive gingivită. m.] ghindă. deviner ghicea. frêle gingie gingii. guillotine ghimber. marié [n.] [bot. tassent ghemuieşte (se ~). glacier. renommée glucide.] glacial. facétieux glumi. Lotus corniculatis [bot. glauque [bot. rixe gimnastică.f. devine (il/elle ~) ghiceşti. girouette giulgiu. Munt. giratoire giruetă.] [pop. colossal. glacial ghem.]. blaguer . ghiveciuri.].m. girafe giratoriu. tasses ghemuii (mă ~). rigoler [fam. gigantesque. linceul Giurgeu.]. devinez ghicitoare. glabre [bot. gloire. =montagnes Carpates Orient. [bot. Juniperus sibirica [bot. glacial glaciar.]. gingivite ginşi [pl. papier émeri. (tu te ~) blottis. guérite gheţar gheţari.]. glaciaire gladiolă [n. tapi. serre [n. glace (de la ~) ggghi ghici. peloton ghemui (se ~) ghemuiesc. rieur. givré givrat [neo. givré GJ.]. devinons ghicit. pot [à fleurs] ghivent. débile. capuchon. tapissez. recroqueville. plâtre ghirlandă. glaucome glazura [un tort].] ghimpi. guitare ghiveci [n. Gentiana verna [bot. malchance. s.aero.].] [bot. tapissons. glacer [cuisine] glazurat. tassait (il se ~) ghemuiau (se ~). se recroqueviller ghemui (se ~) [perf. (il se ~) blottit. Gentiana sp.] [de flori] ghivece.]. guirlande ghişeu ghişee. guider ghidon. glace [eau] gheaţă (de ~). géant [n.

] grădinar. gravitation. gol-puşcă. =montagnes . greffer grefă. nu.n. Grèce grefa. voix (de vive ~) grai [subdialect]. tas. herser grăpat. hâte (il se ~). écurie gram. brusquer grăbi pasul. vide [n. haut-le–cœur grebla. ratisser greblat.m. gratuitement gratuitate. potager grădină publică.]. lourdaud . langage grai (prin viu ~). greffier greier.m.] gren [al unui film][neo]. presser. précipité. parler [n. hâte grabă (în ~). noircisseur [fam. poil (à ~) gol (pe dinăuntru). jardin d'enfants grămada.] grădinări. nue Godeanu. granit graniţă.]. greffe grefier. pressent (se ~). hâtent (se ~). précipice. hâter. creux gol [n.] grai. plaisantes gggo goală [nud].] grămadă [rugby]. gratis gratis (pe ~). degré grafica. zoo [n. Golgotha goli.] gol goi goală goale. froment grăunte [n.n. doubler le pas grăbit. gravité gravitaţie. jardiner grădinărit. patois [n.f. hersé grăsime. Grenze granulaţie [a unui film].] golf [sport]. gras. grossesse gravita. grammaire gramatical. iron. administrer gospodărie. tas (du ~) grăpa. barbecue grâu. gros. hâte (à la ~) grad. poêle [n. graviter gravitate. grain de sel (un ~) grav gravi gravă grave. gril grătar [pentru fripturi]. grec. vider goliciune. grillon greier [m. mêlée [n. grenat greoi greoaie. barreau gratifica. grain [du film] grapă. nudité goni. hâte (je me ~). nausée. dialecte grajd. pressé grădină. graveur gravură. vide. gracieux grăbi. rigole (il ~) glumeşti. barreaux. se dépêcher grăbesc (ei se ~). à poil. rigole (je ~) glumeşte. square grădină zoologică [n. gratifier gratificaţie.m.] grămezii.] grăunte de (un ~). herse gras grasă. ratissé grec.]. jardinage grădiniţă. tas [n.sg. blagues (tu ~). tout nu golf [geo. jardinier [n. Goretex [marque] gospodăresc.].] grătar.93 - .]. hellénique. avancer.glumesc (ei ~). grandiose granit. prime gratii. grain [n.] gol [sport]. précipiter. cigale [f.]. jardin grădină de legume. amas grămadă [n.].Carpates S roum. dépêchent (se ~) grăbesc (mă~). gratuité graţios graţioasă. jardin public. à nu. grammairien grandios. baie. titre gratuit (à ~) gratuit. grammatical gramatician.f. Minuartia saginoides [bot. corpulent gratie. Grec grecesc. blé. but [sport] gol puşcă.m. graphisme grafie. jardin potager. graisse grăsimi. gravité gravor. lacune. graphie grafoman. gratis gratuit (în mod ~). rigolent (ils ~) glumesc (eu ~). néant. gratuit. joufflu grăsun. grec Grecia. domestique gospodări. jardinet grădiniţă [de copii]. godin [n. département de Giurgiu [abréviation] grabă. gramme gramatică. golfe [géo.f. chasser Goretex [marcă]. tas (le ~) grămadă grămezi.] grăunte de sare (un ~).m. gravure gggre greaţă. golf Golgota. grave. grain de (un ~) [fig. gratuitement. dépêche (il se ~). presse (il ~) grăbi (~ ceva). inscrire graviditate. gratification. dépêche (je me ~) grăbeşte (se ~). frontière. sérieux grava.]. grille gratis. rebondi grăşătoare [bot. lipides grăsuliu.] grai popular. grain [du film] grena. dodu grăsuţ grăsuţă.] grăunţe. maternelle (école ~). graver. ménage gggr GR.

caverne [géo. badaud gură-spartă. rat. sensas [fam. grogner grohăit. lourd. bévue greşi. délicieux guşa porumbelului [bot. dur. soin. dorlotait guguleşte [reg. rictus grindă.] gură [geo. fruste. grossier.] greutăţi.]. graisser [techn. brutal. La Haye hahaleră.].] [constr.n. raton hhha hacker [PC]. vulgairement. rude greu (cu ~). gripper gripat.f.]. bouche bée (être ~) gură-cască. voyou haină. groupement. Silene nivalis [bot. épaisseur grosolan grosolani grosolană. grossièrement grosolănie.f. épouvante groaznic. difficile. grossièrement grosul. poids (le ~) greutăţi [fig. rave gumă. nauséabond greu grei grea grele. goût (de mauvais ~) gusta. avoir tort. grêle gripa (se ~) [auto. fringues [col.]. terrible groaznic [adv.]. grise grijă. embouchure (l'~) gura-leului [bot. moue.].]. grognement gros groasă.grepfrut. volée. guvernare.f. incorrect greşită. grippé. gros grosime. collet de fourrure guler în V. commère gurmet.m. habits haine de gata [n. dorlota (il ~) gulaş. collet. effroyable. poutre grindină. vêtement haină bărbătească. lourdeur greutate [n.sg.94 - .] hai!. cognassier gutuie. fausse greţos. nippes [pop. coing guturai. terriblement grohăi.*] gustos. faux. gréviste gggri gri. se tromper greşit. grouper grupaj.]. allez ! haida de!.].] greutăţii.] grozăvii. épais.sg. gaillard [n. difficilement greu (din ~).m. rhume guturai (cu ~). dorloter gugulea (el ~) [reg.f. ordures [pl. col montant gulie.]. épreuves [pl.]. col V guler înalt. grotesque grozamă [bot. gouvernante guzgan. hors-d'œuvre [n. gallér guler de blană.]. faute greşeală (din ~).] greşeală greşeli. casse-croûte. grossièreté.f. bidouilleur [PC] Haga. sinistre [adj. groupe. pamplemousse gresa [tehn. grimace. grève grevist. légèreté [poids] greutatea.]. graissage gresie [mineralogie]. péché. grippe gris [n. poids (du ~) grevă.m.sg. erreur (par ~).] [fig. gêne.] . vulgarité grosolănie (cu ~). tort (à ~) greşeală grosolană. groupage grupare. souci grijă (cu ~). goûter gustare la începutul mesei. fourrure haină de vânt.]. vulgaire.] grotă grote. effroyablement groaznic de. prêt à porter [n.] gresare. grès [minéralogie] gresie [n. Genista tinctoria [bot.]. faction grupa. impropre. groupage grupă. fosse groază [n.].m. rude grosolan (în mod ~). horreurs grup grupuri. soigneusement grijă (cu mare ~). précieusement grilaj. erreur. goûter gustare.m. gomme gunoi gunoaielor.]. goût gust (de prost ~). enrhumé guvern guvernului. bouche bée gură cască (rămâne ~). enrhumé gripă. grosseur. poids [n. effroi [n. goulasch guler.] grozav [fam. semoule [n.]. col.]. difficulté greutate (~ mare). Trans. carreau [n. rudesse. gris.]. veste haină de blană.pl.] Adev 15/04/08 gura [geo.] gris perle [neo.][constr]. lourdement greutate greutăţi.].] gutui. grotte.][fam. grillage grimasă. dorlote (il ~) guguli (el ~) [reg.] grotesc.]. gouvernement Adev 01/11/07 guvernantă. groupe gggu guguli [reg. mégarde (par ~). bonne [n. gris perle gggro groapă gropi. gros [n. coupe-vent haine.]. allez ! haimana. Antirrhinum majus [bot. embouchure gură cască. gourmet gggus gust.] greutate redusă.

pl.]. robe de chambre halat de baie. hépatite Hercule. meute halancă.f. laid hârtie. les blouses blanches (le personnel médical) Adev 14/03/08 halebardă. paperasserie hhhe header [PC]. appliqué harpă.pl. f. jacinthe hibă [reg. invalide handicapat [pop. hyperbole hiperestezie. hobană. abîme. hetman haţegan. hypocrite hirsut. traquer.]. hallebarde haloimăs [reg. auberge de jeunesse handicapat [n. hasarder hazardat. hieroglife. toqué [fam.]. harpe harpie.] hăitui. hypnotiser hipnoză. paperasse hârţogărie. courir après hămeseală. drôle. en-tête hectar. hybridation hidos pl. étourdi [adj.] hangar. hydrogène hienă. sanglots . amusant. hachurer hatman.]. fatras [sg. pull à col roulé halat. anorak hanul. hypnose hipocrit. hirsute HIV. tohu-bohu.].m.n. tohu-bohu haltă [CFR].][reg. auberge han [mongol]. hideur hidră.]. paperasse hârtie de scris. hidoase.] haz. délirer halucinaţie. hydrofuge hidrogen. hélanca [n. halastó heliotrop.] hard disk [PC]. hiberner hibernal. HIV hhho hoardă hoarde. papier en-tête hârtie fără valoare. saint-frusquin (le ~) [pop. hydrophile hidrofug.] harnaşament. hectolitre helancă [n.] ham pentru purtat bebeluşul. rigolade hazard.f. rigolo hăbăuc [pop.: eleştéu s. furie harpon.95 - . hiéroglyphique higienă [arh. panne. MM].]. Le récit est hétérodiégétique lorsque le narrateur est absent de la diégèse (c’est-à-dire l’univers de la fiction dans sa totalité) hexametru. hareng heterodiegetic [narat. halte [SNCF] halubele [n.]. harpon haşura. chimérique hip-hop [muz. harnachement harnic.] heleştee. fourré. papier à emballer hârtie cu antet. talonner hărţuială.f. hilarité himeră.] helănci. harnais. facétieux. grange hamei. à propos de bottes hohote de plâns.m. gloutonnerie.].]. mirage himeric. néant. auberge (l'~) haos. hidoasă. peignoir halatelor albe. hauban hochei. hiéroglyphe hieroglific. blouse. hasardeux hazos.]. hémorragie hepatită [med. vide [n.]. hockey hocheist hocheişti. tirant [n. porteur [n. département Harghita [abréviation] hhhi hiacint [neo]. ouah ! [cri du chien][excl. hexamètre HG. hidoşi. =de la région de Hateg [Ts. ouah ! [cri du chien][excl. sérail [n. chaos hhhar harababură harababuri. Hercule hering. hyperréalisme hiperrealist. hallucination ham. porte-bébé hamal hamali.] hiperbolă. hétérodiédétique [narr.] hâd hâdă hâzi hâde. necaz. khan han pentru tineri. étang. hectare hectolitru. tracas hăţ.]. hivernal hibrid. héliotrope hemoragie. hydre hidrofil. papier hârtie de ambalaj.] hobană [aero. hyène hieroglifă. sg. hyperesthésie hiperrealism.] halucina. s. hasard hazarda (se ~). lac.haită (de câini).] (tissu synthétique élastique) heleşteu [Var. hygiène hilaritate.]. maquis hău. disque dur [PC] harem [n. hockeyeur hodoronc-tronc. hangar hanorac hanoracuri. harnachement ham-ham! [interj. hideux hidoşenie. hybride hibridizare. rigolo [col.n. chimère.m.]. jaunisse [pop. hiba hiberna. gourmandise hărţui. horde [*] hoban. précipice. rêne hăţiş. papier à écrire hârţoagă. hyperréaliste hipnotiza. hip-hop [mus. houblon hhhan han.] hambar.].] hau hau! [interj.

hormonal horn hornuri.]. homosexuel [n. homéopathie Homer. défini (article ~) [gram. humus [n. menthe frisée [f. décision. huées [pl. Saxifraga cuneifolia [bot. m.m.]. hold-up [n.].] iarbă-de-mare. huer huiduieli [pl. hué huilă. yacht iamb [lit. homosexuel [n.m.] iancheu [pop. vrombir husar husari. homodiégétique [narr. Sedum alpestre [bot. voleur hoţ de buzunare. blé noir [m. hotte aspirante hotărâre. éclats de rire hoinar.][bot. entreprise forestière [abréviation] Iacob. pigeonnier humă [n. raifort hrişcă [f.] . zieuter [pop. bâche.] homosexual. écarquillé holbează (el ~).] homo [col.] Hristos a înviat. convenir hotel.m. =constructeur roumain aéro. vagabond hoinăreală.hohote de râs.] holistic.f.] holeră [f.pl] I.] hotline de asistenţă [PC] ~). Jacques iacobin.][bot.] iarbă-grasă [bot. varech [bot.] hotărât (în mod ~).] iarbă-creaţă [f.][bot. hôtelier [adj. être au pain sec et à l'eau hrănire. hublot hudă [pop.][bot.] homist [peiorativ].]. décidément. nouveau (de ~) iarăşi. ronde (danse) horincă [reg. numéro d'urgence [PC] hotar hotare. Hong-Kong hhhor horă hore.96 - . pédéraste.n. charogne.F.]. ricain [fam. écarquilla holbat. humérus hurduca.].].] hotărât (articol ~) [gram.][neo. holistique [n.]. sarrasin.] huli. horticole horticultor. houle [mar. Honduras Hong Kong. arrêté hotărât hotărâtă.] homari. frontière. homéopathe homeopatic. zyeuter. horoscope hortensie. balade [randonnée] hoit [pop. LES… <il LES a filmés>[m. horticulteur horticultură. homosexualité. grotte.] iar.. décider.]. jacobin iahnie. décision hotărâre (cu ~).] ianuarie. pédale [fig. couloir holba (se ~ la) [pop.].][bot. cadavre hhhol hol. horripilant hormon [n.][bot.]. convenu.].R. écarquiller les yeux holba ochii (a ~). cupide hrean. péjor.A.MM].]. voleur à la tire hoţ de drumul mare. écarquiller les yeux holbă ochii.].]. I. homéopathique homeopatie. numéro d’urgence [PC] hoţ hoaţă. janvier Ianus.][bot. eau-de-vie horipilant [neo.pop. herbe iarba-bivolului [f. décisif hotărî. ferme [adj.m. Christ est ressuscité hhhu hublou.]. horticulture hhhot hot line [PC].f.]. hussard. Janus iapă.] iarba căşunăturii [bot. cahoter hurui. résolument hotărâre administrativă..] hude.]. huszár husă huse. husserlien iiia i-.] homar [n.]. écarquille hold-up [n. île [abréviation cartographique] I. határ hotă [bucătărie]. hormone [n.] hominizi. Hypochoeris maculata [bot. choléra [m. homard (le ~) homeomorf. caverne [géo. housse husserlian.m. homo [pop.f.]. homosexuel homosexualitate.] iarba-câmpului [f.] hormoni. Homère hominid [n. décidé.] homuncul.f. jonc des crapauds [m.. jeune jument [n.][bot. jument iapă tânără [n.] hhhom homalău [vulg. hortensia horticol. homéomorphe homeopat. D] I-… <el I-a filmat>. cheminée [pour la fumée] horoscop horoscoape. nutrition hrăpăreţ.m.] iarba împuşcată [bot. iambe [lit. nouveau (de ~) iarbă. hominidé [n. résolu. homuncule Honduras. décidément hotărâtor. ragoût iaht.].] hormonal.]. blasphémer hulubărie. lui [pron.] humerus. houille hulă [mar. porumbar. agrostis blanche [f. hôtel hotelier.] huidui. homard homarul. brigand hrăni cu apă şi pâine (se ~). défini.] huiduit.]. pédé homodiegetic [narat.].

sortait ieşeai. Juniperus sibirica [bot.n. lapin (le ~) iepurii.f. iconoclaste iconografie. obsessions identic identică. hiérarchie ierbar [stomac le rumegătoare]. sortie de secours ieşire din găoace.] ienupăr pitic [bot. pardonnera. absolvons iertând. lapin iepurele [de casă]. idylle idilic.]. lac iaz [piscicol] iazuri.].iarba-osului [bot. sors (tu ~) ieşim. idéal idéaux idealism.] ienupăr [bot. absous (tu ~). absolvez. pardon. prends (tu ~) iei cu tine.f. sortent ies (eu ~). stupide. hiverner iernatic [poet. bon marché iei. cabri. foire [n.].].]. ideali. idiotie idol. idyllique idiom. sorte (qu'il ~) ies (ei ~). identification identitate. icône icon [PC]. pardonne (il ~) iert. con [fig. hier ierna. Helianthemum nummularium [bot] iarbă roşioară [bot. obsession. sortez ieşi (din nou). pardonné iertaţi. idole idolatriza.] [bot. Jasmine iasomie. émerger.] iarmaroc [n. graine de paradis [n.].] ieşire (drum fără ~). crèche ieşean. absout (il ~). lapins (les ~) iepuroaică. jasmin Iaşi. idéologie idilă. éclosion ieşire în natură. tenez. Juniperus communis [bot.]. aperçu idee preconcepută. idiome idiot idioată.] idioţie.].] iarmaroace. pardonner iartă (ei ~).]. belle ibric de cafea.f. absous (j'~). lièvre iepure (de casă) iepuri. pardonnez ierţi. ictère iiid ideal idealuri.]. absoudrait ierta (el ~). voilà donc iaurt. étang ibovnic [pop. sortaient ieşeau. bête [fig. vulg. idéaliser idealizare. iconographie icre [pl. cafetière ici [pop.] icter [med. hivernal ierta. hase ierarhie. pardonnent iartă (el ~). Jassy iată. sortir iasă (ei să ~). sortiez ieşeau. Polygonum viviparum [bot.] iepuraş. randonnée .]. absolvant iertat. pardonnes iertare. œufs de poisson [pl. idéaliste idealiza. pardonnait ierta (va ~). idolâtrer iiie ied iezi. yogourt. sortaient ieşi. voilà iată aşadar. jaunisse [pop. chevreau iederă. maniguette [n. ça et là icoană.]. lierre ieftin.]. idéologue ideologic.f. amant ibovnică [pop.] ici şi colo. lapine. ça [ici] [pop. parti-pris idei fixe. rémission iesle. idéalisme idealist. sors (je ~) iese. Silene acaulis [bot. rebord ieşire ieşiri. sortons ieşind. rumen [estomac des ruminants] ieri. sortent (qu'ils ~) iasă (el să ~).]. sortie. absoudra iertăm. voici. idée idee fixă. idiot. issue (chemin sans ~) ieşire (stradă fără ~).]. absoudre. identifier identificare.n.].].] iarba-surzilor [bot. genévrier [bot.]. ressortir ieşind [n. sorti ieşiţi. hiver Iasmina. issue (rue sans ~) ieşire de incendiu. idéologique ideologie. yaourt iaz. pardonne (je ~) ierta (ar ~). ci. pardonnons. issue [n. levraut iepure (de câmp). emmènes ienibahar [n.97 - . sortant ieşea. sortant ieşit. icône iconoclast.] iarba şopârlelor [bot. identique.n. sortions ieşeaţi. sortais (je ~) ieşeam (noi ~). identité ideolog. pareil identifica. abordable. sortais (tu ~) ieşeam (eu ~). idéalisation idee idei. =de la ville de Iasi (Jassy) ieşi. Saxifraga paniculata [bot. sort iese (care ~). Jahrmarkt iarnă iarna ierni. marotte idee generală.].

méconnaissance. irréel imaginaţi-vă. imbécillité imediat. immigrant iminent. illuminé iluminat [n. supplie. ignare.n. imparfait imperfecţiune. imploré. imitation. crétin [fig. cloué au lit imoral. impersonnel impertinent.]. implore (il ~). imbattable imbecil. bâtiment imobil [adj. implore (j'~) implorat. Hélène ilizibil. figurait (il se ~) imaginabil. saillie iezer. impérieux imperios (în mod ~). iconographie imbatabil. immédiat. impact impar. implorer implor (eu ~). image imaginează (el îşi ~). éclairé. lacs (les ~ alpins) iezerul. impénétrable imperativ. implorant. crochet ignar. impair impardonabil. énorme. mime (il ~) imitând. Jésus Ileana. imiter. imaginatif imaginau (ei îşi ~). sur-lechamp imediat ce. impeccablement impediment. impasse. imaginaire. imperceptible imperceptibil (în mod ~). illisible ilumina. défaut (par ~) implora (a ~). hors du commun ieşitură. objectivité impas. immersion. mimant imitabil. impiété implacabil. impartialité. lac (le ~ alpin) IF. imper [fam. aussitôt. impliquer implicaţie. immergé imersiune. éclairage iluminat. impérialisme imperialist. impérial imperialism. imminent iminenţă. supplié imploraţi (ei ~). lac (alpin) iezerele. licencieux.ieşit din comun.98 - . salubre igliţă igliţe. implorons implorând. imminence imita. impétuosité impietate. imperfection imperial imperiali. impétueux impetuos (în mod ~). impartial imparţialitate. ignorant ignoranţă. contretemps impenetrabil. pas comme les autres. chemin sans issue impasibil. immoral imoralitate. ciré [n. pétulant. immémorial imens. immobilité imobiliza. fantaisie. imperméable impermeabil [n. immixtion imn. illuminer iluminare. suppliant .] impersonal. supplie (je ~).] iezere. simili imitator. département d'Ilfov [abréviation] iiig igienă. impérialiste imperios. mimé imită (ei ~). impertinent impertinenţă. miment (ils ~) imită (el ~). imperturbable impetuos.]. imperceptiblement imperfect. indéchiffrable. ignorance iiil Iisus.]. instant (à l'~). immobile imobilitate. impératif imperceptibil. implication implicit. impardonnable imparţial.] imbecilitate. éclairer.]. implacable implica. immobiliser imobilizat la pat. figurez-vous imaginaţie. supplier. illusion iluzoriu. imitateur imixtiune. supplions. impertinence imperturbabil. figure (il se ~) imagistică. submersion imigra. impassible impecabil. figuraient (ils se ~) imagine. colossal imensitate. immoralité iiimp impact. immense. imitable imitaţie. impérieusement impermeabil. hygiène igienic. sitôt que imemorial.]. insolence. lac iezer [n. imagination imaginativ. implorez imploră (ei ~). éclairage iluzie. négliger ignorant. impétueusement impetuozitate. immigrer imigrant. imaginable imaginar. imbécile. suppliez. supplia implorăm (noi ~). immaculé imagina (-şi ~). hymne imobil. imperméable [n. irréprochable impecabil (în mod ~). méconnaître. implorent imploră (el ~). figurer (se ~) imagina (el îşi ~). ignoble ignora. imaginer imagina (a-şi ~). immensité imersat. vain iiim imaculat. singulier. mirage. ignare ignobil. pasticher imitat. immeuble. impeccable. cul-de-sac.

imprudence impulsiv. imposant impozit impozite. inconséquence . enregistrer.) incendiator. imputer imputrescibil [neo. sensation impresiona.] important. importation importa (a ~) [com. impôt. frappant [fig. importateur imposibil. incassable incendia. incinéré incintă. inclut (il ~) includea. incompatibilité incompetent. inconfortable incomoda.] impresionabil. imposer impur. imprimante imprimare. éblouir. improvisation imprudent. incongruité incongruu incongruă. portée (hors de la ~) inactiv. impur impuritate impurităţi. incendie inci. impromptu improvizaţie. impressionner. incommode (il ~) incomparabil. imprudent imprudenţă.] incinera. incendiaire (adj. lin inacceptabil. imprime (il ~) imprimăm. incision include. inauguration iiinc incalculabil. imprimons imprimi. (tu ~) supplies. inadmissible inadvertenţă. incommodait incomodat. imprimes (tu ~) imprimantă.]. incompatible incompatibilitate. importé [com. ampleur. incomparablement incompatibil. impriment imprimă (el ~).] incisiv [dinte]. imprimez imprimă (ei ~). insignifiant importat [com. frapper [fig. imprimer imprim. incohérent incoerenţă. inconséquent inconsecvenţă. impraticable imprecis. inactif inadmisibil. incommoder incomoda (el ~). imputrescible imund. taxer impozitând. inconciliable incongruitate. impressionnable impresionant. impression impropriu.] incidental.] impresionând. enduit impregnează (el ~). imprime (j' ~) imprimaţi. incluait inclus. fauteur incizie. imposant.] imprima. impureté impus. incisive [dent] incita. incapable incompetenţă. imprécis imprecizie.] impresionă. incident [n. incident [adj. incongru inconjur înconjururi. immonde imunitate.]. inaccessible. taxent impozitează (el ~). taxe impozita. incompétence incomplet incompletă. inadvertance inapt. inclure include (el ~). incommodé incomodează (ei ~). impulsif impunător. impropre improviza. imprégner. improviser improvizat. brûlant incandescenţă. impressionnant impresionat. incisif. enduire impregnat. imposé imputa. pouce incident. incomplet incomprehensibil. incomparable incomparabil de [adv. enduction impresia (avea ~). inapte incasabil. impossibilité impozant. incommodent (ils ~) incomodează (el ~).] inclusiv. inacceptable inaccesibil. incalculable incandescent. inclus [adj. incandescence incapabil. impolitesse. enceinte incisiv. incinérer incinerat. inconduite import. taxe (il ~) impoziteze (el ~). taxe (qu'il ~) impracticabil. importance importanţă (fără ~). incluant incoerent. incendiaire (nom. taxé impozitează (ei ~). imprécision impregna.]. incompréhensible inconciliabil. incompétent. sentiment (avoir le ~) impresie.]. impossible imposibilitate. enduit (il ~) impregnare. incendier incendiar.99 - . implores impoliteţe.implori (tu ~). personne) incendiu. inciter incitare. immunité iiin in [textil]. incommode. incohérence incomod. détour inconsecvent. portée. inapte inaugura. embarrasser. importer [com. frappé [fig. contribution. inclusivement incluzând. grandiose impune (a ~). taxant impozitat. incitation incitator. mordant [adj. incapable. inaugurer inaugurare. important importanţă. frappa [fig. incandescent.] importator.

indiscrétion indiscutabil. inculpant inculpe (să ~). indolence induce. obliquement indisciplină. type [individu] individual. inculpé. inefficacité inegalabil. hors série. inépuisable inert. insouciance. indisposition indispune. indolent. ignorant incurabil. indéchirable index. incrimina (il ~) incriminând. indicateur (poteau ~) indicaţie. indicateur. montre (il ~) indică (care ~). intarissable. inculqué inculcă (el ~). inédit inefabil. incubation incubator. indique (j'~) indicat. indicatif indicativ [gram. indiscutable indispensabil. indexer indexat. incurable incursiune. indulgence industrial. Inde indian. inconvénient incorect. indiquer indic. indélébile indemnizaţie. inerte inerţie. incorrigible incorijibil. inégalité inel inele. incorporer. incrédule incrimina. induire indulgent.] indicator (stâlp ~). indique (il ~). incontestable.inconsistent.]. inconsistant inconsistenţă.] indică. incrimine (il ~) incrimineze (el să ~). impénitent incorpora. indéchiffrable indescriptibil. incriminait incrimină (el ~). inconscience incontestabil. indemnité independent. individuel indolent. zist et le zest (entre le ~) indecizie. hors pareil inegalitate. inculque (il ~) inculpa. indifférer indiferenţă. indigo indirect. bonneterie industrie de vârf. accusé inculpă (el ~). incube inculca [în mintea cuiva]. incrimine (qu'il ~) incrusta. indiscret indiscreţie. outré. indulgent indulgenţă. indiqué. indécence indecis indecisă. irrésolu. indiques (tu ~) indicator. indécent indecenţă.] incorporare. indien indica. série (hors ~). indépendance indescifrabil. indisposé individ. indirectement. placidité. incruster incorpora [mil. incorporation incoruptibil. industrie industrie de tricotaje. particulier. indicatif [gram. placide. inculpait inculpare. montres (tu ~). indexer indexa. anneau inepţie. incorporer [mil. ineffable ineficace. indiscipline indiscret. inactif indolenţă. indice indiferent. incursion iiind indecent. incontinent [méd. indécis. inculte. ineptie inepuizabil. mec. bague. incruster incubaţie. individu. inertie inestimabil. indispensable indispoziţie. indéniable incontinent [med. malaise. inconsciemment inconştienţă. clément. inculpa (il ~). inculquer inculcat. index (mettre à l'~). indisposer indispus. indigné. indéfinissable indestructibil. impuissance. inculpe (qu'il ~) incult. inconsistance inconsolabil.]. montre (je ~). incorruptible incredul. inculpation inculpat. index index (pune la ~). incubateur incubus. incriminant incriminează (el ~). indéformable indelebil [neo.100 - . indifférent. inculper inculpa (el ~). indexé indezirabil. indigestion indigna (se ~). montrer. indignation indignat. incontrôlable inconvenient. indifférence indigen. industrie de pointe iiine inedit. indésirable India. incriminer incrimina (el ~). indicatif indici. incorrect incorigibil.]. indigner (s'~) indignare. insouciant indiferent (în mod ~). inculpe (il ~) inculpând. inefficace ineficacitate. indirect indirect (în mod ~).]. montré indicativ. inconsolable inconştient (în mod ~). indication indiciu. inestimable . révolté indigo. voyant [n. indestructible indeşirabil. indépendamment independenţă. marquer. irrésolution indeformabil.] incontrolabil. licencieux. indigène indigestie. industriel industrie. indifféremment indiferent (lăsa ~). indépendant independent (în mod ~).

insipide. bas. coup de soleil insolent. inflorescence influent. infester infidel. insomnie inspecta. insistent. inspecte (j'~) . infra rouge infuza. infirmité inflamabil. infirmier infirmitate.]. infidélité infiltra. bénin inopinat. éhonté insolenţă. ingrat ingratitudine. cœur (au grand ~) inimă de piatră (avea ~). infirme infirmerie. initial iniţiativă. infâme infamie.inevitabil. infini infinitate. initier iniţial. ingratitude inhala. insister insist.]. insigne [n. inévitable. inscription insectă. ingénieur [abréviation] inginer. ingénieur ingrat. piqûre (donner une ~ à qqn. [PC] informaţie. inimitable iniţia (se ~). insérer inserând. insinué insinuează (el ~). incorporer. infirmerie infirmie. vaccin. infidèle infidelitate. injecter injecţie.f. faux.].) iiino inocent. infernal infesta. inexact inexorabil. insinue (qu'il ~) insipid. écriteau. pionnier. infaillible infam. invraisemblable inimitabil. insère (qu'il ~) inserţie. inévitablement inexact inexactă. inférieur inferioritate. infectieux inferior.. insérant inserare.] infracţiune. inspecte (il ~) inspectez. insensible insera. infamie infantil infantilă. importun inospitalier. brusque inoportun. insolence. innovation inovator. insertion inserat. insoluble insomnie. insecte insensibil. indicible iiinf infailibil. innocence inocula. information. inexorable inexprimabil. influençable inform. type [individu] insalubru. insère (il ~) insereze (el să ~). infiltrer infiltrare. inhaler inimă. cœur de pierre (avoir un ~) inimaginabil. insolation insolaţie [med. toupet insolit. inspectant inspectează (ei ~). cœur (de bon ~). inimaginable. mec. pressent insistenţă. novateur iiins ins inşi. inflammable inflexibil. presser. inséré inserează. presse (il ~. infime infinit. ignoble. impertinence. presse (je ~) insistat. insinue (il ~) insinueze (el să ~). innocent inocenţă. innovateur. insiste (il ~). inspecté inspectă (el ~). cœur inima (din toată ~). injection injecţie (face o ~ cuiva). insinua insinuând. infra rouges (rayons ~) infraroşu.m. initiative injecta. inspectent (ils ~) inspectează el ~). inspecta (il ~) inspectând. influence influenţabil. puéril infatuat infatuaţi. inoculer inofensiv. type. inspecter inspectat. intransigeant. gars. insalubre inscripţie. impertinent. insisté insistă. informe informa. inflexible inflorescenţă. inoffensif. infatué infecţie. tuyau [fam. fatalement inevitabil (în mod ~). infusion infuzie (de plante medicinale). infériorité infernal. insolite insolubil. insinuer insinuă (el ~). inhospitalier inovaţie. fade insista. insidieux insignă [n. infuser infuzie.] insinua. tisane iiing ing. pressé. mettre au courant informat (bine ~). renseignement informaţie confidenţială. renseigner. insiste (j'~). insertion insidios. infection infecţios. insinuant insinuant. branché informatică [abrev. infiltration infim. insinuant insinuat. infiltration infiltraţie. influent influenţă. individu. infinité infirm.101 - . infraction infraroşii (raze ~). insistance insolaţie.

intense intens (în mod ~). insultant insultat. implanter instală (el ~). installez instalează (ei ~). intendance [mil. instantané. installé. intègre intelectual. implantation. intelligent inteligenţă. insulte (j'~) insulta (a ~). instigation instigator. insurgé insurmontabil. insuffisant insuficient (în mod ~). poser. intégration integritate. instruit (il ~) instruieşti (tu ~). institue (il ~) instituie (el să ~). instruction instructiv. inspiratrice inspiraţie. insurmontable iiint intangibil. emménagement instalator. installer.]. instituer instituie (el ~).] instrumental. intendant intendenţă [mil. instrument instrument de suflat [muz. insuffle (il ~) insuflat. inspecte (qu'il ~) inspectezi. insultes (tu ~) insultă.] intens. instruis (j'~) instruieşte (el ~). inspection inspira. instaurant instaurat. insuffisamment insuficienţă. blasphème insuportabil. intégralement integramă. intensification intensitate. injure insultă gravă. infuser. inspecteur inspecţie. établissement [institution] institutor institutoare. lettré instruiţi. puiser [fig. inspiration instala. inspectes (tu ~) inspector. révolté. incitation. intégrité integru. instaurer instaură (el ~). séditieux instinct. installateur instabil. instrumental insuficient. instaure (qu'il ~) instaurare. intensifier intensificare. intelligible intendent. emménager instala apă curentă. institué institut. inspire (il ~) inspiră (el ~) [perf. engin. moniteur instrui. instruit. offensé insulte (să ~). inspire (qu'il ~) inspiratoare. intégrer (s'~) integral integrali. insulté. insulte. insultait insultă (el ~). inspirent (ils ~) inspiră (el ~).inspecteze (să ~). instigateur. montage. dressé [monté]. posent (ils ~) instalează (el ~). instruira instruia. instaura instaurând. insuffisance insufla. offenser insulta (el ~). installe (qu'il ~) instala (în altă locuinţă). instituant instituit. instauré instaurează (el ~). instrument à vent [mus. intellectuel inteligent. insurrection insurgent.]. dresser [installer].] inspirăm. s. insufflé insulă. immédiat instantaneu [foto]. île Maurice (L'~) insulta. insuffler insuflă (el ~). instruction instrument. instauration instiga. instruis (tu ~) instruim. île. plombier. inspira inspira (se ~ din). instabilité instantaneu. instantané [photo] instanţă. instruisons instruit. outil. installant instalat. intensément intensifica. affront. institution. mots croisés integrare. instruire instrui (el ~). instruisît instrui (el ar ~). instance instaura. instable instabilitate. insulte (qu'il ~) insulţi. insulter insult. installa instalăm.]. instinctif instinctiv (în mod ~). instruisez instruire. immédiatement. instituteur instrucţie.102 - . instruisait instruiau. instinctivement institui. inspirons inspire (el să ~). instaure (il ~) instaureze (el să ~). pose [installation] instalare (în altă locuinţă). inspirer inspiraţi. instruisaient instruiesc (eu ~). îlot Insula Mauriţiu. inspirez inspiră (ei ~). institut instituţie. instinct instinctiv. intensité . inciter instigare. pose (il ~) instaleze (să ~). intangible integra (se ~). insupportable insurecţie. mettre de l'eau courante instalare. instruirait instrui (va ~). installent. posé instalaţi (voi ~). installons instalând. intégral integral (în mod ~). instructif instructor. intelligence inteligibil. insulte (il ~) insultând. institue (qu'il ~) instituind.

interposer intersecta (se ~) [geom. intervenez intervii. intéresser. interférence interior. interviendront intervenii (eu ~). interstellaire interstiţiu. interner internare în spital. hospitaliser. intervenons intervenind. questionnait interogând. intermittence intern. entretien. couper [géom. interroge (j'~). interurbain interval. intenter (un procès) intenta (va ~). interviens (tu ~) intervin (ei ~). intervienne (qu'il ~) intervine. interviendra interveni (vor ~). interprète (il ~) interpretează (ei ~). intervins (j'~) intervenim. interpréter interpretat. interrogatif interogatoriu. intervint interveni (el ar ~). intervenaient interveni (el ~).]. préoccuper de (se ~) interesant. questionner interoga (el ~). intervenir intervenea. immixtion. interceptaient interceptează (ei ~). intervention. intertextualité interurban. interdiction de séjour interes. intermédiaire. prohibition. intenté intentă (el ~). interne interior (în ~). intérêt interesa. interna interoga. interview . concerner interesa (el ~). écart interveni. questionne (il ~) interoghez. intercalant intercalează. questionne (je ~) interogheze (ei să ~). questionnaient interogaţie. interactif intercala. médiateur intermediul (prin ~). questionnes (tu ~) interogare. démarche interviu. intérieur [n. interviennent intervin (eu ~). questionnent interoghează (el ~). interprètent interpretare. international internationaux interpret. intentionné. croisement interstelar. intermittent intermitenţă. intercepté interceptau. internat [n. interviendrait interveni (va ~). intercepte (qu'il ~) interdicţie. interrogé interogativ.] interiorul (în ~). interroger. histoire de. dans interjecţie. questionne (qu'il ~) interoghezi. interférer interferând. chanteur chanteuse interpreta.]. internat internat [n. intercaler intercalat. intéressait interesa de (se ~). interlocuteur interlocutrice intermediar. intervenu interveniţi. interprète [traducteur]. interné. interrogeait. interstice intertextualitate.] intersecţie intersecţii. interjection interlocutor interlocutoare. interprétation. interrogation internaţional internaţionali.] interna. interceptait interceptând. dedans (le ~). interminable intermitent. dans l’intention de intenţie. intercepte (il ~) intercepteze (să ~). moyen (par le ~) interminabil. interne intern (elev ~). intente (j'~) intenteze (să ~). intéressé interfera.103 - . interférant interferat. intéressant interesat.]. intensivement intenta (~ un proces). interroge (il ~).]. interrogation interogă (el ~). interrogatoire interogau (ei ~). intensif intensiv (în mod ~). jeu interpune. intervenait interveneau. interceptant interceptat. écartement. intensément intensiv. interviennent (qu'ils ~) intervină (el să ~). artiste interpret [muz. intervient intervenţie. questionna interoghează (ei ~). intéresser à (s'~). songer intenţionat. intervalle interval (de timp). interceptent interceptează (el ~). interprète.intensitate (cu ~). interfère (il ~) interferenţă. commentaire interpretare [muz. intercalé intercalând. intente (qu'il ~) intenţia de (cu ~). questionnant interogat. intercale (il ~) intercepta. écart. questionnent (qu'ils ~) interogheze (el să ~). interféré interferează (el ~). effet (à cet ~) intenţiona. intention intenţie (cu această ~). intercepter intercepta (el ~). interviens (j'~) intervină (ei să ~).] internă (el ~). hospitalisation internat. intérieur. interdiction interdicţie de sejur. interne [n.] interpretă [muz. carrefour. interrogent (ils ~). interprété interpretează. intente (il ~) intentez. intervenant intervenit. songé interactiv. intentera intentat. intenta (il ~) intentează (el ~).

inverse invers (în sens ~). entrée principale intravenos. invitait invitat [n. submerger inundaţie. intolérance intranzitiv. entrer en collision avec intra în rînd. entrer intra în coadă. inverser inversare. invalider invalidat. commanditaire investiţie.] invitată. rebours (à ~) inversa. interdiction de séjour Adev 03/01/08 intestin. interdit. inversion investi. intuitif intuitiv (în mod ~). invariable invariabil (în mod ~). interdira interzicea. prohiber interzic (ei ~). inhumain inunda. défend. défendu. intrigant. hors d'usage iiinv invalid. inventez inventăm. investigation investigaţie.interzice. inversion inversiune.] intim.m. invente (j'~) inventezi. intransigeant intransigenţă. invites (tu ~) invizibil. inventes (tu ~) inventiv inventivă inventivi. défendre. interdis (j'~) interzică (ei să ~). inventaire inventat. inventif. défendez interzici. inventivité invenţie. introduire introduce (se ~). interdisent interzic (eu ~). interdire. intrigué intrigă. brigue. prendre la file intra în coliziune cu. investigation investitor. invisible . ingénieux inventivitate. invincible invita. intimider. interdise (qu'il ~) interzicând. inutilisable. intoxication intra intru. prohibé. intolérable intoleranţă. interdis (tu ~) interzis interzişi interzisă interzise. investir investigare. conspiration introduce. interdisais (tu ~) interziceam (eu ~). porte principale.104 - . inonder. interdisent (qu'ils ~) interzică (să ~).]. intitulé intolerabil. défendons interziceţi. inventeur inventaţi. intime (adj. gênaient intimidează. commanditer.]. intuition iiinu inuman. intuitivement intuiţie.] intrigant. vice versa. interdisaient interzicem. hôtesse [invitée] [n. intransitif intrare. gêne (il ~) intimitate. télescoper (se ~) intransigent. invalidité invariabil. entrer en vrille [aéro. invention invers. inondation inundaţie mare. intimidation intimidat. invitons inviţi. invalidé invaliditate.) intimida. entrée. inviter invit. invente (il ~) inventez. interdisait interziceai. intestin intestinul gros [anat. intrigue. invite (il~) invităm.f] invitaţi. introductif intrus. conspirateur intrigat.] intra unul în altul. invitent invită (el ~). interdisons. intimité intitula. inventent inventează (el ~). défendent.t. imbattable. ingéniosité.]. intoxiqué intoxicaţie. côlon [anat. interdiction. interdisais (j'~) interziceau. interdit (il ~) interzice (va ~). prohibition interzicere a sejurului. proscrit interzicere. investissement inveterat. imaginatif. gêné. intoxication intoxicat. intrus intuitiv. invasion. intimidé intimidau. intimidait intimidare. fabriquer. intoxiquer intoxicare. interdisez. gêner intimida (el ~). irruption invectivă. intonation intoxica. défends (tu ~). invariablement invazie. introduire (s'~) introductiv. inutilité inutilizabil. invitation invită (ei ~). invalide invalida. intolérance intonaţie. prendre la file intra în vrie [aero. inventer inventar. invité. invétéré invincibil. déluge inutil. inventé inventator. invite (j'~) invita (el ~). hôte [invité] [n. intraveineux intriga. intituler intitulat. intriguer [v. défends (je ~). inutile inutil (în mod ~). invitez invitaţie. inutilement inutilitate. inventons inventează (ei ~). accès intrare principală. interdisant interzice (el ~). invective inventa.

hypothétique ipotez. département de Iasi [abréviation] iscusinţă. épuisé (il avait ~) isprăvit isprăviţi isprăvită isprăvite. hysope isoscel isoscele. épuisé. irrespirable iresponsabil. irrépressible ireproşabil.). Jeanne Ioana d'Arc. irrité (il avait ~) iritaseră.m. malicieux. irritant [adj. involontaire.] irita. irradier iradiere. Irène iriosi. erreur (par ~). islamique Islanda. tentation ispiti.].] Irlanda. sagace isteţ decât (fi mai ~).. raconter istorisea. isthme istoric [n. irrité iritaţi (voi ~). irritaient irită (ei ~).]. irritation [méd. islandais islaz. achevé. moqueur. gaspillé iiis IS. irrévérencieux ireversibil.105 - . moquerie. racontais (je ~) istoriseau. irritable iraţional. irréversibilité irevocabil. Gypsophilia petraea [bot. irresponsable ireverenţios. irritent irită (el ~). tenté ispititor. épuisa (il ~) isprăvind. contre son gré involuntar (în mod ~). sainteron [fam. sagacité istm istmuri. irrigation irigaţie. irlandais ironic. irrévocable irezistibil. serf [n. racontaient istorisesc (ei ~).].]. irritation iritaţie [med. irrigation Irina. épuisant isprăvise (el ~). irréversible ireversibilitate. irascible. hystérie isteţ. irrigué irigă (ei ~). gâché. involucre involuntar. irrésistible iiiri iriga. gaspiller irosire.] ipocrit [n. rare] ipocrizie. hypocrisie ipotetic. je Ioan. hypocrite. ironique. malin. izlaz. irrite (j'~) irita (el ~). irréel irecuperabil. irrémédiablement ireparabil. histoire istorisi. servage Ionică. irrémédiable irepresibil [neo. gâchis. Jeannot ipcărige [bot. ironisé irosi. ironiquement ironie. tenter ispiteşte.invoca. achèvent isprăveşti. tentant isprăvi. irréprochable irespirabil. gaspiller iris (anat. irritait iritând.]. hypothèse ipsos. irradiation. rayonnement [radiation] irascibil. irriguent irigare. coléreux. invoqué invocaţie. irrationnel iiire ireal. Israël israelit israelită. ironie. isocèle ispită. séduit. irrémédiable iremediabil (în mod ~). pâturage isop.] iritare.] istorici.m. Islande islandez. irriter irit (eu ~).]. Jeanne d'Arc iobag iobagi. ironiser ironizat. israélien isterie. séduit (il ~) ispiteşti. séduis (tu ~) ispitit. irritable iritant. achever. terminé Israel. irrites (tu ~) iritabil. appât.]. malin que (être plus ~) isteţime. irriguer irigat. jobbágy iobăgie. historien istoric [adj. plâtre iiir iradia. irritez iritau. gâcher. invoquer invocat. séduction. irrécupérable iremediabil. iris (anat. épuiser isprăvesc. racontait istoriseam (eu ~).) iris [bot. malice ironiza.]. iris [bot. Jeannot Ionuţ. achèves isprăvi (el ~). irrité (ils avaient ~) iritat iritaţi iritată iritate. invocation involucru. historique istorie. savoir-faire islamic. Jean Ioana. involontairement invulnerabil. séduire. racontent . coléreux. irréparable. Irlande irlandez. gaspillage irosit. irritant iritase. narquois ironic (în mod ~). irrite (il ~) iriţi. invulnérable iiio io [pop.

] Iuda [Bib.] Iulia. chéri [fam. frappai (je ~) izbim. Jules iunie. frappes (tu ~) izbi (el ~). isolable izolăm. chasse (il ~) izgoneşti. épuisé istovitor. épuisant istovise (el ~). déclencher. isolé (il avait ~) izolaseră.]. épuiser [d'un malade]. item iterativ. frappa (il ~) izbi (el ar ~). ivoire iiiz izbândă. concubin iubită. isocline izocron. réussir. itinéraire iiiu iubi. choquer.]. coléreux ivoriu [n. parcours.]. isolement [électr.m. isolé (ils avaient ~) izolat izolaţi izolată izolate. frappais (je ~) izbească (el să ~). isolait izolabil. frappe (qu'il ~) izbeau.]. épuisant [adj. cognait (il ~). épuisa (il ~) istovind. belle iubiţel [fam. amoureusement iubit.istorisesc (eu ~).106 - . frappâmes (nous ~) izbirăţi. heurtent. italien italice [PC]. chasse (je ~) izgoneşte. frappèrent (ils ~) izbirăm. itératif itinerant.]. Italie italian italiană. réussite izbi. italiques (caractères ~) italieniza. collision. racontes (tu ~) istorisi (va ~). claustrer izola (el ~). cogner izbea. heurter. racontons istorisit. isole (il ~) izolez. piquant. isoles (tu ~) izolare. Julie iulie. isolement [électr. frappé (j'avais ~) izbiseră. frappé (ils avaient ~) izbiserăm. hâte (à la ~) iute la mânie. italianisation item [neo. chassons izgonit. isolant [n. concubine. frappâtes (vous ~) izbise. parvenir à. frappant izbind(u-). isolément izolaţi (voi ~). amour iubire (~cu). désopiler (se ~) [pop. frappé (il avait ~) izbisem (eu ~). frappé (tu avais ~) izbişi (tu ~). racontez istovi. cognent (ils ~) izbesc (ei ~). bien-aimé.].] izbitură. chasses (tu ~) izgonesc. juillet Iuliu. isobare izoclin. chassé izgoniţi.]. irascible. heurté. frappé (nous avions ~) izbiserăţi. aimer iubire.] izolaţie [electr. isolation izolator [n. amant. éreintait (il ~) istoveşte (el ~). frappait (il ~) izbeam (eu ~). frappé izbiţi.]. cogné. Julia. isole (j'~) izolezi.] [neo. frappaient (ils ~) izbesc. éclater izbucni în râs. cognant. coup izbuc. frapperait (il ~) izbi (el va ~). frappas (tu ~) izbit. frappe (il ~) izbeşti. frappe (je ~) izbeşte. chassez iiizo izobar. pouffer izbucnire. vive [adj. cogne (il ~).] . saillant. raconterez istorisi (voi ~). italianiser italienizare. isolant izolase. racontera istorisi (veţi ~). frappons izbind. proscrire. isolement izolare [electr. isolé izolat (în mod ~). isochrone izola. choc. isolent izolează (el ~). choque (il ~). juin iută.]. Judas [Bib. bannir izgonesc (eu ~). isolaient izolează (ei ~). itinérant itinerar.]. frappé (vous aviez ~) izbiseşi.] Isus. raconterai istorisim. raconte (je ~) istoriseşte. frappant [adj. coup de coude (donner un ~) izbitor.m. frappera (il ~) izbii (eu ~). déclenchement izbuti. frappez izbi cu cotul. heurte (il ~). maîtresse. éreinter istovea (el ~).]. raconte (il ~) istoriseşti (tu ~). éclater de rire. heurtant izbiră. isoler. isolez izolau. amoureux. chasser. jute iute. fulminer. aimé iubit [n. isolons izolând. succéder à izgoni. vif. source [à grand débit] izbucni. frappent (ils ~) izbesc (eu ~). raconté istorisiţi. épuisé (il avait ~) istovit. entrer en collision. chassent izgoni (el ~). Jésus iiit Italia. épuise (il ~) istovi (el ~). chassa (il ~) izgonim.

porté (ils avaient ~) îmbrăcaserăm. portaient îmbrăcă (el ~). porté (nous avions ~) îmbrăcaserăţi. tombaient malades îmbolnăvesc (se ~). habilles. portâtes îmbrăcase. étreins (j'~) . habiller. tombas malade (tu ~) îmbolnăvit. étreint (il ~) îmbrăţişează (ei ~). porter. isotrope Izv. tombe malade (il ~) îmbolnăvi (el se ~). A (se) umple.] îmblânzi. J. portons îmbrăca peste cap. vieillir Adev 01/11/07 îmbătrânire. dompte (il ~) îmblânzi (el ~). isothermique izotonic. vêt (il ~).. dompteur îmbogăţeşte (care ~). habillé îmbrăcaţi. A] îîîmb îmbarca (se ~). portes (tu ~) îmbrăca (el ~). enivrant îmbătrâni îmbătrânită. isomère izometric. revêtir. tombant malade îmbolnăviră (se ~). étreignons îmbrăţişează. enivrer (s'~). tombai malade (je ~) îmbolnăvindu-se. vêtement îmbrăcăminte [constr. dompte (qu'il ~) îmblânzesc (eu ~). portai îmbrăcam (eu ~). vêtu. réconforte (il ~) îmbăta. prêt-à-porter îmbrânceală.107 - . enrobé. étreignez îmbrăţişaţi (voi ~) [imp. tombent malades (qu'ils ~) ) îmbolnăvească (el să se ~). griser. réconforter îmbărbătează (ei ~). lui [pron.]. portais (tu ~) îmbrăcai. tapisser îmbrac. revêtement îmbrăcăminte caraghioasă. porté (j'avais ~) îmbrăcaseră. portais (je ~) îmbrăcam (noi ~). portèrent îmbrăcarăţi. tomba malade (il ~) îmbolnăvii (mă ~). dompté îmblânzitor. porter [vêtement]. porté (tu avais ~) îmbrăcaşi. étreindre îmbrăţişa.C. porte (il ~). étreindra îmbrăţişai. tombé malade îmbrăca.]. soûler (se ~) îmbătător. dompter. étreigniez îmbrăţişau. isotherme izotermic. radoucir. vêts. portent îmbracă (el ~). étreignent îmbrăţişez. saouler îmbăta (se ~). tombèrent malades îmbolnăvişi (te ~). étreindrait îmbrăţişa (se ~). isotonique izotop izotopi. source izvor mineral. a (se) înţesa de praf.Hr înainte Hristos. enfiler par la tête îmbrăcăminte. le [pron. étreignais (tu ~) îmbrăţişam (eu ~). réconfortent (ils ~) îmbărbătează (el ~). poussée îmbrânci.izolaţionism. imbiber îmbietor. pousser îmbrăţişa. sources (les ~) izvor izvoare. porté (vous aviez ~) îmbrăcaseşi. portas îmbrăcat. tombent malades îmbolnăveşte (se ~). isomorphisme izoterm. étreignait îmbrăţişa (el ar ~). conjonction. dompta îmblânzise. mélange îmblănit. xxx Adev 28/03/08 îmbălsăma. est (il ~) îl. tomber malade îmbolnăvea (se ~). enrichissant îmbogăţi. source minérale îîîa î. tremper. soûler. A/D] îi [vb. porte (je ~). porta îmbrăcăm.]. mêler. dompte (je ~) îmblânzeşte. étreignit (il ~) îmbrăţişăm. enrichir îmbolnăvi (se ~). porté (il avait ~) îmbrăcasem (eu ~). vieillissement Adev 01/11/07 îmbiba. agencer îmbinare. şi refl. embaumer îmbărbăta. source [abréviation cartographique] izvoarele. av. embarquer îmbâcsi îmbâcsesc îmbâcsită Tranz. dompté (il avait ~) îmblânzit. étreinte îmbrăţişat. habille (il ~) îmbraci. habille (j’ ~). appétissant îmbina. accoutrement îmbrăcăminte de gata. vêtir. isométrique izomorf. portiez îmbrăcau. portait îmbrăcai. portez îmbrăcaţi (voi ~). fourré [adj. apprivoiser îmblânzea. enivrer. isotope izotopic. isotopique izotropic. tombait malade (il ~) îmbolnăvească (ei să se ~). portant îmbrăcară. étreint îmbrăţişaţi (voi ~). portions îmbrăcând. embrasser îmbrăţişa (va ~). étreignaient îmbrăţişă (el ~). de murdărie sau de miasme. étreignais (j'~) îmbrăţişam (noi ~). étreignions îmbrăţişare. vêts (je ~) îmbracă (ei ~). isolationnisme izomer. isomorphe izomorfism. étreignait îmbrăţişa (el ~). avant Jésus-Christ îi. tombe malade (qu'il ~) îmbolnăveau (se ~). domptait îmblânzească (el să ~).

anti-. divisent (ils ~). partage (il ~) împărtăşeşti. buter contre împietri. chanceler împleticea (el se ~). garnir. partagera împărtăşim. trébucher împiedica [fig. gavaient (se ~) îmbuibă (el se ~). morceler îmbuiba (se ~). titubant împletitură. réconcilié împăcaţi (voi ~). gavait (il se ~) îmbuibându-se. améliorer. division împărţitor [mat.] împături un cort. partager împart. partageait. réconcilions (présent) împacheta. prodiguer împărţire. gaver (se ~) îmbuib (mă ~). réconcilient împacă (el ~). boiser împăduri din nou. pousser. boisé împăiat. poussée împleti. garnit împodobind. partage (je ~) împărtăşeşte. comblé. divisant împărţise. natte. embouteiller îîîmp împăca. partage împărţi. tituber. raccommode (il ~). combler (~ un vœu) împlineşte (el ~ o dorinţă). garnissant împodobire. emboîter îmbucătăţi. entre împodobi. partagerait împărţi (va ~). chancèle (il ~) împleticindu-se. impérial împărţeală. partageait împărtăşesc (ei ~). contrer împrăştia (se ~).]. alentours (aux ~) . réconcilie (il ~) împaci. gave (il se ~) îmbuibă (ei se ~). gavé îmbuibau (se ~). adversité împrejurimi (în ~). partagera împărţim. réconciliation împăcat. chancelait (il ~) împleticeşte (se ~). partageons. tressage împlini (~ o dorinţă). partagé împărtăşiţi.]. garnissait împodobeau. clôturer împrejmuire. amélioration îmbutelia. broncher [hésiter] împiedica de (se ~). réconcilier împac (eu ~). confient împărtăşesc (eu ~). partages împărtăşi. garni împopoţona (se ~). plier une tente împestriţat. partageons împărţind. partage (il ~) împarte (el ~). pousse (il ~) împingea (el ~). raccommodent. partagez împărtăşit. partagera. partagent. gaves (tu te ~) îmbulzeală. combla (il ~ un vœu) împlinit. arrêter. pétrifier împietrit. garnissent împodobeşte. divise (il ~) împarţi. réconciliait împăca (se ~). diffuser împrăştiat. contre.108 - . partage (je ~) împartă (el să ~). parer. poussa împingere.]. paix (faire la ~) împăcam (noi ~). clôture împrejurări vitrege [pl.]. réconcilies împăca (el ~). gavent îmbuibi (te ~). bousculer împing (eu ~). exaucé (un vœu) între. divisé împărţiţi. tresser împletici (se ~). diviseur [math. contre son gré împotrivi (se ~). cohue [f. gavant (se ~) îmbuibat. partages împărtăşea. parer (se ~) împotmoli. impératrice împărătesc împărăteşti. étreins (tu ~) îmbrăţişa (~ o idee). natter. divise (qu'il ~) împarte. partager împărtăşi (ar ~). diffus împrejmui (~ cu un gard). envers împotriva voinţei sale. comble (il ~ un vœu) împlini (el ~ o dorinţă). partagé. pousse (je ~) împinge. pétrifié împinge. division [distrib. partagerait împărtăşi (va ~). empêcher împiedica (se ~). réconcilions (imparfait) împăcare. partagent împart (eu ~). amender îmbunătăţire. divise (je ~) împart (ei ~). étreigne (qu'il ~) îmbrăţişezi. poussait (el ~) împinse (el ~). réconciliez împăcau. réconcilie (je ~) împacă (ei ~). amendement. emballer împăduri. épouser (~ une idée) îmbuca. étreigne (que j'~) îmbrăţişeze (el să ~). reboiser împădurit. empaillé împărat. réconcilient împăcăm. partagez împărţea. divisé (il avait ~) împărţit.] îmbunătăţi. gave (je me ~) îmbuiba (el se ~). raccommodé. décorer împodobea. décoration împodobit. în. raccommoder. garnissaient împodobesc. divisait împărţi (ar ~). sidérer. enliser împotriva. partagez împărţi cu dărnicie. diviser. bigarré împiedica.îmbrăţişez (să ~). accompli împlinit (dorinţă). empereur împărăteasă.

en tant que în carne şi oase. prêtons împrumutând. rayé [textil] în fiecare noapte. chaque nuit în flăcări. tors în stare bună. autour de împresura. finalement în centrul oraşului. cerner împresoară (ei ~). en effet În sănătatea voastră!. prêtes (tu ~) împuşca. outre. dûment în momentul. comment în cele din urmă. à peu près în largul său. réduire Adev 01/11/07 împuţit împuţită. en même temps în acest caz. en aval în bandulieră. en grand în masă. cerneront împresurat împresuraţi. cernant împreuna. à contre cœur. en chœur în curs tare. nuitamment . en sens inverse în sensul că. au vent în dungi. en amont în aparenţă. joint împreună.] (< prêter) împrumuta. à l’aise în linie dreaptă. en quête de în căutarea. puanteur împuţina împuţinată. à la tête în grabă. prêtez împrumutau. dans la mesure où în mijlocul. pareil cas (en ~) în adins. en friche în pielea goală. en bandoulière în bloc. en morceaux în calitate de. investir. au centre ville în ciuda [+D]. à poil în plină zi. contre [en dépit] în consecinţă. en plein air în afara [+G]. au grand jour în plus. À votre santé ! în scârbă. en principe în pripă. gicler împroşca (a ~ cu noroi). cerné împresurau. coup de feu împuternici. en ligne droite în lipsă de. procuration [jur. alentours împrejurul. hors la loi în afară de. éclaboussé. hormis [*] în altă parte. superficiellement în realitate. en chair et os în călduri. de plus. mandat. au complet în jur de. gainé în frunte. en. à contrecœur in situ. accrédité împuţiciune. éclabousser împroşca (el ~). prêtaient (ils ~) împrumută (ei ~). en ce sens que în serviciul [+G]. accréditer împuternicire. en bon état în stare de funcţionare.] (dat). à la fois. à dessein în aer. en chaleur în căutare de. prêté împrumutaţi. au service de în silă. prêta împrumută (el ~). au service de în spirală. ailleurs în amonte. à la place de în mare. giclé împrumut [n. en quête de în ce fel. conjonction împreunat. lors de în paragină. de trop în principiu. tant que. cernent (qu'ils ~) împresura (vor ~). prêtent împrumută (el ~). comme [temporal] în timpul nopţii. en dehors de în afara bordului (motor ~). jonction. pendant la nuit. en apparence în aşa fel ca să. à contre cœur în schimbul. en état de în străinătate. au milieu de în mişcare. ès (docteur ~ sciences) în acelaşi timp. à défaut de în locul. giclait împroşcat. en mouvement în mod corespunzător. en dehors de. en état de marche în stare să. en bloc în bucăţi. en feu în formă de teacă. prêtant împrumuţi. joindre împreunare. à l'étranger în şir. cernent (ils ~) împresoare (ei să ~). prête (il ~) împrumutăm. hors-bord (moteur ~) în afara legii. prêtais (je ~) împrumutat. puant îîîn în. en l'air în aer liber. pour lors în cor. prêter împrumut (eu ~). dans în (doctor ~ ştiinţe). prêtait împrumutam (eu ~). à rebours. in situ în slujba [+G]. à la file în taină. en bloc în marşarier [auto]. cernaient (ils ~) împresurînd. au loin în direcţia vântului. part (à ~). à nu.109 - . en marche arrière [auto] în măsura în care. fusiller împuşcătură. prête (je ~) împrumuta (el ~). de façon à în aval. à la hâte în întregime. en cours în depărtare. ensemble împroşca.] împuternicit. secrètement în timp.].împrejurimi [pl. en flammes. amoindrir. en plus. contre [échange] în sens invers. prêt [n.

chauffé. rend. à tout jamais în vigoare. f. chausse (que je me ~) încalţă-te!. rembourse (je ~) înapoiezi (~banii). rembourses (tu ~) înarma. dresser [monter]. montons à cheval încălţa (se ~). hauteur de (être à la ~) inamic. monter à cheval încalec (eu ~). rendrait înapoia (va ~). munit înăsprire. réchauffe (il ~) încălzeşte (se ~). obstiner (s'~) . étouffe (il ~) înăbuşea. munissait.) înapoiaţi. ravissant încăpăţâna (a se ~). étouffer [fig. remboursez înapoiază. avancer înainta. montes à cheval (tu ~) încăleca (el ~). altitude. montez à cheval încălecă (el ~). derrière înapoi (da ~). étouffa (il ~) [fig. avant (en ~) înainte (tot ~). rehausser. étouffait (il ~) înăbuşi (el ~). monté à cheval încălecaţi (voi ~). arrière. rendait înapoia (ar ~). échauffe (il ~). rentrées (adj.] înapoi. de son vivant în toate ungherele. blanchissage înălbitor [foto]. échauffé încălzire. chausses (tu te ~) încălţa (el se ~). dedans îîînc încă. chausse (il se ~) încalţe (să se ~). pugilat încălca un jurământ. chaussa (il se ~) încălţăm (ne ~). retourner înapoia. en haillons înainta. charmer încânta (el ~). mêlée. monte à cheval (je ~) încalecă (ei ~). dresser (se ~). charmant. charmait (il ~) încântat. chaussé încălţaţi (vă ~). avancé înainte. dressa (il ~) [monter] înălţare. chauffe (il se ~) încălzit. durcissement înăuntru. étouffant înălbi. chaussez (vous vous ~) încălţă (se ~). rendez înapoiaţi (voi ~). remboursent înapoiază (el ~ banii). rendons înapoiez. blanchir înălbesc. hisser înălţat. embrouiller. soulier. à jamais. dressé [monté] înalţă (el ~). blanchissent înălbeşte.] înăbuşă. rendent înapoiem. chausser (se ~) încalţ (mă ~). montai à cheval (je ~) încălecam (eu ~). armer înarma (se ~). rendu. droit (tout ~) înainte de. étreindre [supprimer] înăbuşire. remboursons înapoiez (~ banii). rentré înapoiată. munir înarmat. rends înapoia [bani]. échauffent încălzeşte. chausse-toi ! încalţă (ei se ~). reculer înapoia. avançait înaintare. taille înălţimea… (fi la ~). monta à cheval (il ~) încălecăm. rembourser înapoiază (ei ~ banii).în timpul vieţii. montait à cheval încălecai (eu ~). chaussais (je me ~) încălţase (se ~). haut înăbuşi. fasciner. violer un serment încâlci. bagarre. ravi [fig. avance (en ~). Javel (eau de ~) înălţa. chaussé (il s'était ~) încălţat. rends înapoiezi. armé înarmat [fig. ériger. chaussant (se ~) încălţăminte. montais à cheval (je ~) încălecat. avant înalt. chauffage încălzire centrală. réchauffer încălzesc (ei ~). rendre. avant înainte Hristos (de la jumătatea mileniului IV î. en lambeaux. chaussons (nous nous ~) încălţându-se. chaussait (il se ~) încălţam (mă ~). réprimer. entiché [pop. avant. chaussent (ils se ~) încalţă (el se ~).] încântător. avance înaintat. blanchisseur înălbitor [la spălat rufe].] înăbuşi [emoţia]. en vigueur în zdrenţe. chausse (je me ~) încalţ (să mă ~). chaussure încălzi (a ~).].]. iron. emmêler încăleca. hausser înălţa (se ~). s. étouffement înăbuşitor înăbuşitoare. chausse (qu'il se ~) încalţi (te ~).Hr). nanti înarmează (se ~). de fond en comble în veci vecilor. chauffage central încălzirea globală. relèvement înălţime. chauffer. encore încăierare.pl. rembourse (il ~) înapoiem (~ banii). blanchi înălbire. hauteur. ennemi înamorat [arh. rentrée (f.) înapoiată. échauffer încălzi.110 - . rendra înapoiat. réchauffement global Adev 13/02/08 încânta. dresse (il ~) [monter] înălţă (el ~) [perf. anthume în timpul vieţii (lui/ei). montent à cheval încalecă (el ~). monte à cheval (il ~) încaleci. blanchit înălbit. devant.]. avant Jésus-Christ Adev 15/03/08 înainte să.

éprouvant încercat. chargé încărcaţi (voi ~). éprouvé. tester [vérifier] încercând. commencé (il avait ~) începusem (eu ~). voix basse (parler à ~) încet [adv.]. commencé (vous aviez ~) începuseşi. commence (je ~) începe (~ să mănânce). entamer începe (el ~). commencé (nous avions ~) începuserăţi. buté. fige (il se ~) încheagă (ei se ~). incertitude încet înceată. ogive nucléaire încarcera. voué închipui. commencé (ils avaient ~) începuserăm. éprouver. raccroché (le téléphone) închise (telefonul). commences (tu ~) începu. commença începui (eu ~). cesses (que tu ~) încetare (fără ~). vouer închinat. cailler. touche (pierre de ~) încercare [test].] închide închid. cesse (qu'il ~) încetezi. obstinait (il s'~) încăpăţânat. obstine (je m'~) încăpăţânezi (te ~). pièce [chambre] încărca. chargent încarcă (el ~). commençant. obstines (tu t'~) încăpăţânare. preuve încercănaţi (ochi ~). toucher sa paye încasare. caillé. têtu încăpăţânează (ei se ~). cesse (il ~) încetez.]. lourdeur d'esprit încetişor. commencer.]. commençait începeai. commencions începeaţi. cessa (il ~) încetăm. démarrer începând. commençais (tu ~) începeam (eu ~). cessons încetând.111 - . imaginer . commençaient începem. tenté [essayé] încercat [testat]. chargeait încărca (el ar ~). fermer. cessé (il avait ~) încetasem (eu ~).] încărcătură (a unei nave). enfermé închide (telefonul). cernés (yeux ~) incert. lenteur încetineală (cu ~).]. commencé (j'avais ~) începuseră. commençant încep (eu ~). commencement început (la ~). fermé. cargaison încărcătură nucleară [mil. dédier. obstine (il s'~) încăpăţânez (mă ~). cessez-le-feu încetăţenire. essayer. cessez încetă (el ~). essayé. renfermer închide într-o mănăstire. cesser încetase. cloîtrer închidere. chargeons încărcătură. lentement. éprouvait (il ~) încerca [testa]. clos [adj. chargez încărcăm. charge [n. receveur începător. épreuve. chargera (il ~) încărcam. commencez începi. fige (qu'il se ~) închegătoare [n. doucement încetul cu încetul. figeait (il se ~). testé [vérifié] încercare încercări. débuter. obstinément încăpere încăperi. commencement (au ~) încerca. charge (qu'il ~) încarci. recette [encaissement] încasator. obstinent (ils s'~) încăpăţânează (el se ~). Geranium robertianum [bot. poignet [anat. barrer închide din nou. débutant începe. obstination încăpăţânare (cu ~). attache încheietura mâinii. lentement încetineală a minţii. charger încarc (eu ~). cessant încetează (ei ~). commencé (tu avais ~) începuşi (tu ~). lentement încet (a vorbi ~). commençai (je ~) începuse. charge (il ~) încarce (el să ~). chargeant încărcase.][bot. petit à petit închega (se ~). incarcérer încasa salariul. caille (il se ~). commenças (tu ~) început [vb. charge (je ~) încarcă (ei ~).] încheia. cesse (sans ~). chargeais (je ~) încărcând. commençons începeţi. raccrocha (le téléphone) închina.]. cessé (j'avais ~) încetaţi. clôture [action] închidere (a unui magazin). figer (se ~) încheagă (el se ~). commenciez începeau. lent. naturalisation încetineală. figé închegă (el se ~). essai încercare (piatră de ~).f. incertain incertitudine. cesses (tu ~) încetezi (să ~). cesse (je ~) înceteze (el să ~). finir încheiat.încăpăţâna (el se ~). intarissablement încetare a ostilităţilor. chargerait (il ~) încărca (va ~). liquidation închis. figea (il se ~) închege (el să se ~). commençais (je ~) începeam (noi ~). cessent încetează (el ~). début. chargé (il avait ~) încărcat. caillait închegat. doucement înceta. obstiné. commence (il ~) începea. commencé început. fini încheietură. figent (ils se ~) închega (el se ~). tenter [essayer] încerca (el ~). intraitable. raccrocher (le téléphone) închis (telefonul). charges (tu ~) încărca (el ~).

dette (en ~) îndatorire. courber încovoaie (ei ~). crêper [cheveux] încreţit [părul]. courbant încovoi (eu ~). acharnement îndeajuns. sidéré. loue (il ~) [chambre] închiriez. cernent (qu'ils ~) înconjura (vor ~). aussitôt îndată (de ~).]. couronnement încovoia. figea (il ~) încremenit.]. courbe (je ~) încovoi (eu ~). embrouiller. figure (il se ~) închipuiţi-vă. încununez. pétrin [fam. inclination. froncer (~ les sourcils) încrunta (el se ~). loué [chambre] închiriază (el ~). cernant înconjurat înconjuraţi. couronnait încununat. portée (à la ~) îndemna. faire crédit à încredinţa. bientôt. reculons (à ~) îndărăt. taule [pop. couronner încununa (el ~). bandé încorona.]. froncé [un tissu] încrucişa. penchant. couronna încununând. croisé încrunta (se ~). emmêler încurcat. couronner încorona (el ~). fige (il ~) încremeni (el ~).]. adroit. fronça (~ les sourcils) încruntându-se. sitôt îndatorat. talent. figé [fig. couronnait încoronat. couronné încunună (el ~). plie (je ~) încovoia (el se ~). talent. crêper [tissu] încreţi [părul]. prévenant [adj. figurez-vous închipuire. cerné înconjurau. courbaient (ils se ~) încovoie (el se ~).] îndatoritor. courbe (qu'il se ~) încovoaie (el se ~). loue (je ~) [chambre] închiriere. couronnant încoronează (el ~). plier. germer încolţire. savoir-faire. oser încununa. cerner înconjoară (ei ~). penaud încurcătură. fronçait (~ les sourcils) încruntă (el se ~). bander încordat. incessamment. agréer îîînd îndată. obstination îndărătnicie (cu ~). arrière îndărătnic. suffisamment îndeamnă. pâmer. crépu [cheveux] încreţit [ţesătură]. courbe (il se ~) încovoaind. tôle [pop.]. adroitement îndemânatic. obstinément îndârji. figurer (se ~) închipuia (el îşi ~). croiser încrucişare.închipui (a-şi ~). poussa îndeobşte. courbé (il avait ~) încovoiat. geôle [arch. voûté. devoir [n.112 - . courba (il se ~) încrede în (se ~). courbe (il ~) încovoaie (ei ~). courbent (ils se ~) încovoaie (el ~). imagination închiria [o cameră]. particulièrement . cernent (ils ~) înconjoare (ei să ~). couronnant încununează (el ~).] încremenesc (ei ~). figer [fig. fronçant (~ les sourcils) încumeta (se ~). incliner înclina (se ~). coller încleiat. courbent (ils ~) încovoaie (ei să se ~). cerneront înconjurând. croisement încrucişat. ambiant încorda. habile îndemână (la ~).] înclinaţie [fig.]. loisir (à ~) îndemânare. collé înclina. pencher înclinare. assurer încremeni. pousse (je ~) îndemna (el ~). cernaient (ils ~) înconjurător. pétrifier. quintuple încleia. pétrifié. busqué. tour [détour] înconjura. poussait (el ~) îndemnă (el ~). courbait (il se ~) încovoia (se ~). embarras încuviinţa. acharner îndârjire. pousser îndemn (au ~).] îndăratelea (de-a ~). impasse. courbé încovoiau (se ~). couronna încoronând. pousse (il ~) îndecându-se. fronce (il ~ les sourcils) încruntă (el se ~) [perf. couronné încoronă (el ~).] încincit. suffisant [adj. figuraient (ils se ~) închipuie (el îşi ~). crochu. louer [une chambre] închiriat. aussitôt îndată ce (de ~). habileté îndemânare (cu ~). aptitude înclinat. courbent (qu'ils se ~) încovoaie (ei se ~). noyant (se ~) îndelete (pe ~). plient (ils ~). inclinaison încolţi. adresse. couronne (il ~) încoronare. courber (se ~) încovoiase.] încreţi [o ţesătură]. obstination. location închisoare. biais [adj. prison. généralement îndeosebi. figurait (il se ~) închipuiau (ei îşi ~). couronne (il ~) încurca. figent (ils ~) încremeneşte. don [talent]. rétif îndărătnicie. inclination înclinaţie [geom.]. froncer [un tissu] încreţi [pânză]. sidérer. germination înconjur. s. plie (il ~) încovoaie (el să se ~).

tassa (il ~) [le contenu] îndesăm. pitié. tasses (tu ~) [le contenu] îndestulător. tomba amoureux (il ~) îndrăgostim (ne ~). exaucé (un vœu) îndesa. plient (ils ~) îndoaie (el ~). gavant (se ~) îndopat.] chagrine [adj. lointain îndepărtă (el ~). guide îndruma. tasser [le contenu]. tassas (tu ~) [le contenu] îndesat. doutent que (ils ~) îndoieşte că (el se ~). certainement. conseiller îndrum (eu ~). tombe amoureux (je ~) îndrăgosteşte (ea se ~). doute (mettre en ~) îndoiam că (mă ~). écarta îndepărtează (ei ~). doutant (se ~) îndoise (se ~). gave (il ~) îndoi (eu ~). douter îndoi [înmulţi cu doi]. doutait que (il ~) îndoiai că (te ~). doute [n. écartes (tu ~) îndeplini.îndepărta (a ~). audacieux. guide înduioşa. tombe amoureux (il ~) îndrăgosteşti (te ~).] îndrăgostiţi (vă ~). gavaient îndopi. chagrinait îndurerat îndurerată. clémence. suffisant [adj. doutons que (nous ~) îndoind. courbait îndoia că (se ~). écartent îndepărtează (el ~). amoureux. tasse (je ~) [le contenu] îndeasă (ei ~). tombé amoureux (ils étaient ~) îndrăgostit îndrăgostită. tassaient (ils ~) [le contenu] îndesară. tassâtes (vous ~) [le contenu] îndesase. doute (sans ~) îndoială (pune la ~). gavait îndopându-se. entasser îndes (eu ~). impitoyablement îndurat. courbent (ils ~) îndoiesc (eu ~). doutez que (vous ~) îndoitură. tombent amoureux (ils ~) îndrăgostesc (ele se ~). courbe (il ~) îndoieşte că (el se ~). tomber amoureux îndrăgostea (se ~). s’éprendre. effectuer. tassait (il ~) [le contenu] îndesai (eu ~). certes [adv. plie (il ~) îndoapă (ei ~). gaves îndrăgosti (se ~). tombes amoureux (tu ~) îndrăgosti (el se ~). douteux îndoiesc (ei ~). écarte (il ~) îndepărtez. doutais que (je ~) îndoiau că (se ~). acheminer îndrepta (se ~). écarté îndepărtat [adj. tombez amoureux îndrăzneală. doutes que (tu ~) îndoii (mă ~). tombe amoureuse (elle ~) îndrăgosteşte (el se ~). gave (je ~) îndopa (el ~). chagrin [adj.]. gavent îndoapă (el ~). incertain. courber îndoaie (ei ~). farcir. tassé [le contenu] îndesaţi (voi ~). tassâmes (nous ~) [le contenu] îndesarăm. sucrer îndupleca [pe cineva]. reléguer. tombons amoureux îndrăgostindu-se. doute que (il ~) îndoieşti că (tu te ~). subir îndurare. tombé amoureux (il était ~) îndrăgostisem (mă ~). témérité îndrăzneţ. tassé (tu avais ~) [contenu] îndesaşi.]. tassais (tu ~) [le contenu] îndesară. apitoyer îndulci.] îîîne .]. tombait amoureux (il ~) îndrăgostesc (ei se ~). courbé. oser îndrepta. audace. douté (il avait ~) îndoit [X2]. gaver îndop. tassant [le contenu] îndeşi (tu ~). plier quelqu’un îndura. conseille (je ~) îndrumă (el ~). tassé (j'avais ~) [le contenu] îndesaseşi. exaucer (~ un vœu) îndeplinit (dorinţă).]. tassé (il avait ~) [contenu] îndesasem (eu ~). téméraire îndrăzni. courbe (je ~) îndoiesc că (mă ~).] îndoi. marcher îndrepta (se ~) [vremea]. subi îndurera. courbant îndoindu-se (că). miséricorde îndurare (fără ~). douta (il ~) îndoi (se ~) [fig. tombant amoureux îndrăgostise (se ~). guider. plier. gavé îndopau. doute que (je ~) îndoiesc că (se ~).] îndoială (fără ~). tassent [le contenu] îndeasă (el ~). doubler îndoia [plia]. tassèrent (ils ~) [le contenu] îndesarăm. tassons (nous ~) [le contenu] îndesând. pli îndopa. tassiez (vous ~) [le contenu] îndesarăţi. remettre [météo] îndreptar. plie (je ~) îndoi (se ~). tassez [le contenu] îndesă (el ~). doutai (je ~) îndoim că (ne ~). doutais que (tu ~) îndoială. chagriner îndurera (el ~). écarte (j'~) îndepărtezi. tassions (nous ~) [le contenu] îndesarăţi. tombé amoureux (j'étais ~) îndrăgostiseră (ei se ~). tassai (je ~) [le contenu] îndesai (tu ~). tombent amoureuses (elles ~) îndrăgostesc (mă ~).113 - . cabosse [n. épris. doutaient que (ils ~) îndoielnic. tasse (il ~) [le contenu] îndesa (el ~). accomplir îndeplini (~ o dorinţă). conseille (il ~) îndrumător. doublé îndoiţi că (vă ~). écarter îndepărtat. tombé amoureux. courbé (il avait ~) îndoise (se ~). entiché [pop.

défaite înfricoşa. noyons (nous nous ~) îneci (te ~). gelée îngheţa. colmaté îîîng îngădui.] îneca (se ~). tolère (qu'il ~) îngăduise (el ~). glacé îngheţat bocnă. affamé înfrângere. fiévreux [fig. ardeur înflăcărat. engloutissent. lampée înghiţituri mici (bea cu ~).f.n. affamer înfometat. mine [visage] înfăţişat. astucieux ingenios (în mod ~). échauffe (il ~) înfierbântat. infatué îngândurat. noyas (tu te ~) înecat înecaţi înecată înecate. noya (il se ~) înecăm (ne ~). jaunissent (ils ~) îngălbeneşte. frissonne (je ~) înfiorându-se. adopter înfierbânta (a ~). avale înghite. tolérer. avalons înghiţit. engedni îngădui (eu ~). agenouiller înger. épouvanta (il ~) înfiorând. tolérait (il ~) îngăduie (ei ~). épouvante (il ~) înfioară (el se~). avales înghiţim. frissonnant înfiorător. peur (il me fait ~) înfrumuseţa. glace [alim. échauffer înfierbântă (ei ~). tolérant îngălbeni. effrayer înfricoşat. licite. geler îngheţa (el ~). gelé. noies (tu te ~) îneca (se ~ mâncând). jauni îngâmfare. emmailloter înfăşura. jaunissait (il ~) îngălbeneau. frissonner înfioră (el se ~). ange îngheaţă. sentir [fam. engloutir înghit. épouvanté (il avait ~) înfiora (se ~). glacer. permettre. noyèrent (ils se ~) înecarăm (ne ~). aspect. noyé înecat (el s-a ~ mâncând). engloutissement înghiţitură. avalait înghiţi. épouvanter înfioară (el ~). ingérence îngenunchia. jaunit (il ~). création înfiinţat. astuce ingenuitate. noyer. créer [fonder] înfiinţare. vain. jaunir. noie (je me ~) înecai (mă ~). ingénu ingerinţă. créé [fondé] înfiora. gel [froid]. noyez (vous vous ~) înecă (el se ~). effrayant înfricoşează (mă ~). colmater înfundat. engloutit înghiţea. jaunissaient îngălbenesc (ei ~).înec [n. enrouler înfăţişa. noie (il se ~) înec (mă ~). échauffent înfierbântă (el ~). engouffrer. pâli. gelait îngheţat. figuré înfăţişau. embellissement înfumurat. vaniteux. affreux înflăcăra. transi îngheţată. blêmir îngălbenind.] înghiţi. peur (faire ~). fatuité îngâmfat. ingénieux. échauffé înflăcărare. infatué înfunda. embellir înfrumuseţare. effrayé înfricoşător. noyade [n. rouler. figurer înfăţişa (el ~). noient (ils se ~) îneacă (el se ~). débonnaire. étaler [exposer]. noyâmes (nous nous ~) înecarăţi (vă ~). pâlit (il ~) îngălbeni (se ~). toléré îngăduinţă. étouffer (s'~) îîînf înfăşa (~ un bebeluş). englouti înghiţiţi.114 - . gèle (il ~) înghesuială. figurait (il ~) înfăţişare. glace (il ~). noyai (je me ~) înecară (se ~). figure (il ~) înfia. épouvantable. (il s'est ~) îneacă (ei se ~). pensif ingenios ingenioasă. étouffé (il s'est ~) înecaţi (vă ~).]. échauffé înfiinţa. frissonne (il ~) înfioră (el ~). noyé (il s'était ~) înecaseră (se ~). allure. tolèrent îngăduie (el ~). ingéniosité. tolérance îngăduitor. épouvantant înfiorase.] [supporter] înghiţi din nou. cohue [f. air. avaler. éclosion înfometa. toléré (il avait ~) îngăduit. ingénuité ingenuu. tolères (tu ~) îngăduia (el ~). figuraient înfăţişează (el ~).] îngheţ [n. pâlir îngălbenea. noyé (ils s'étaient ~) înecaşi (te ~). jaunissant îngălbenit.]. avalez înghiţi [pe cineva] [fam. fonder. tolère (il ~) îngăduie (el să ~). coups (boire à petits ~) . noyâtes (vous vous ~) înecase (se ~). langer înfăşa [un copil].]. avalent. ravaler înghiţire. tolère (je ~) îngădui (tu ~). avala. glaçait. frissonna înfior (mă ~). ingénieusement ingeniozitate.] înflorire.

intégration îngrădi. héréditaire.m. épouvanté (il avait ~) îngrozitor. écarter înlătur (eu ~). rétrécissement înhăma. noirci înnegrire. écartes (tu ~) înlesni. rénovateur înnoitor [adj. soignez îngrijire. soigner îngrijeam (eu ~). sépulture [enterrement] îngroşare. soignant îngrijit. injure injust. pétrifié. abaisser. nagé înotaţi. consterné înmiresma înmiresmez. facilités înlocui. novateur înnorat. épouvante (il ~) îngrozi (el ~). parfument înmormânta. brunir. remise înmănunchia. pullule (il ~) înmulţit. soigna îngrijim. horrifier îngrozeşte. noircissement înnobila. net [propre] îngrijiţi. engraisser. nagé (il avait ~) înotasem (eu ~). nuageux înota. galber înmulţi. amasser. rabaisser. inquiétude. limitant îngrădire. limite (il ~) îngrădi (el ~). parfumer înmiresmat. limiter îngrădesc (ei ~). amollir înmuia curbele. nages (tu ~) . nagez înotăm. limitent (ils ~) îngrădesc (eu ~). entasser. mettre au tombeau înmormântare. multiplication înmulţitor. effroyablement îngusta. multiplier înmulţi (se ~). soignait îngriji (el ~). soignes îngrijea.115 - .]. limitation îngrădit. remplaçant [n. improviser înjosi. immatriculation înmânare. nager înoată. écartent înlătură (el ~). soin îngrijora. affreux. grossir îngrăşământ. dégrader înjosi (se ~). nageons înotând. jurer înjurătură. limité îngrămădi. nagé (tu avais ~) înotat. pullulé înmulţire. s. javeler înmărmuri. rétrécir îngustare. soigne (il ~) îngrijeşti. humilier. pullulent înmulţeşte (se ~). noircir înnegrea (el se ~). épouvanta (il ~) îngrozind. affolé înnegri. ménager înlesniri.] îîînm înmatricula. noircissait (il ~) înnegreau (ei se ~). tremper. limite (je ~) îngrădeşte (el ~). engrais îngreuna. noircit (il ~) înnegrit. nage (il ~) înoate (să ~). pétrifier înmărmurit. soigne (je ~) îngrijeşte. soucieux îngropăciune [pop. inquiet. remplaçable înlocuire. grossissement îngrozi. injuste înlănţuire. masser. humilié înjura. relayer înlocuibil. nage (je ~) înota (va ~).]. écarté înlături.m]. ravaler (se ~) înjosire. invective. soignent îngrijesc (eu ~). multiplicateur înnăscut. sépulture [enterrement]. soigné. écarte (il ~) înlătură (el ~) [perf. nagera (il ~) înotase. nage (qu'il ~) înot. écarta înlăturat. nagé (ils avaient ~) înotaserăţi. immatriculer înmatriculare. épouvanter. souci îngrijorat îngrijorată. nagé (j'avais ~) înotasem (noi ~). alourdir îngriji.îngloba. suppléer înlocui (se ~). faciliter. nagé (vous aviez ~) înotaseşi. englober înglobare. nagé (nous avions ~) înotaseră. mise au tombeau înmormântat. soignons îngrijind. écarte (j'~) înlătură (ei ~). succession înlătura (a ~). amonceler îngrăşa (se ~). parfume. nage înot (eu ~). horrible îngrozitor (în mod ~). épouvantable. épouvantant îngrozise. harnacher înjgheba. inné înnebunit. mis au tombeau înmuia. ennoblir înnoitor.]. inquiéter îngrijorare. noircissaient înnegreşte (el se ~). humiliation înjosit. substitution înlocuitor [n. limita îngrădind. remplacer. nageant înoţi. soignais (je ~) îngrijesc (ei ~). parfumé înmiresmează. pulluler înmulţesc (se ~). juron injurie.

]. mènent însoţi [pe cineva care pleacă]. vissant îîînt întâi [adv. effrayer înspăimânta (se ~). aisé. faufilant însănătoşire. annonce [n. vaudra însemnat. találni întâlnea. valu. rencontrais (je ~) întâlneam (noi ~). commission înscenare [fig. d'abord întâietate. rencontrait întâlneai. effroyable înspăimântând. sellé înşfăca de guler. centupler însutit. supercherie înşeua. signifier înseamnă (ei ~). avoir tort înşelat. communication înştiinţat. rencontrez . rencontré întâlniţi. aliéner înstrăinare. rencontriez întâlneau. ensanglanter însărcina cu. épouser. reconduire însoţire. animer însufleţire. or [conj.f. épouvanta (il ~). accompagnant înspăimânta. rencontré (vous aviez ~) întâlniseşi (să se ~). visser înşurubând. rencontra întâlnii (eu ~). invétéré înrăutăţi.înotătoare [la peşti]. cossu înstelat. épousé însură (se ~). peur (prendre ~) înspăimântase. faufile (il ~) însăila (el ~). rencontre (il ~) întâlneşti. éclaircir [météo] înseninare parţială. compagne însoţitor. attribut. faufiler însailă (el ~). vertu însuti. néanmoins. vaudrait însemna (va ~). primauté întâlni. charger de însărcinare. épouvanter. rencontre (je ~) întâlneşte. colleter înşfacă de guler (el ~). accompagnement. éclairci [météo] înseninează (se ~). signifient înseamnă. coup monté înscrie. accouplement însoţit. collète (il ~) înşfăcă de guler (el ~).116 - . rencontrer. faire erreur.]. faufilait însăilând.]. valent. colleta (il ~) înşfăcând(u-l) de guler. vaut. ensoleillé însoţi. recruter. signifie însemna (ar ~). rencontrant întâlnise. mensonger înşelătorie. cependant. effrayé înspăimântă (el ~). laçage înştiinţa. nageur înrădăcinat. consigner înrola (se ~). rougeur înrudi (se~). aggraver înregistra. mener. enregistrer. rencontrai întâlnim. immatriculer. parenté înrudit. annoncer. centuple înşela (a ~). épousant însuşire. marier (se ~) însoară (se ~). rencontrais (tu ~) întâlneam (eu ~). duperie. marquer. rougir înroşire. rencontré (ils avaient ~) întâlniserăm. quand même. épouse (il/elle ~) însura (se ~). étoilé înstrăina. accompagner însoţesc (ei ~). effrayant.] însăila. accompagné însoţitoare. duper înşela (se ~). éclaircie [météo] înseninat [meteo]. peur (pris ~). vers înspre (~partea). marqué însemne (să ~). seller înşeuat. signifié. joindre. marier (se ~) însurat. isolement însorit. rencontré (il avait ~) întâlnisem (eu ~). annoncé înşuruba. inscription însemna însemn. enrôler înroşi. aliénation însufleţi. trompé înşelător. rencontras întâlnit. inscrire înscriere. épousa (il ~) însurându-se. rencontré (tu avais ~) întâlnişi. tromper (se ~). colletant înşfăcat de guler. animation însura. épouvanté (il avait ~) înspăimântat. du côté de înstărit. avisé. épouvantant înspre. colleté înşiretare. qualité. rencontres (tu ~) întâlni (el ~). nageoire înotător înotătoare. rencontré (j'avais ~) întâlniseră. rencontrons întâlnind. vaille însenina (a se ~). rencontrent întâlnesc (eu ~). guérison însângera. rencontré (nous avions ~) întâlniserăţi. épouvantable. aviser înştiinţare. rencontraient întâlnesc (ei ~). mais. joint. épouvante (il ~) înspăimântător. éclaircit [météo] însetat. apparenter înrudire. apparenté îîîns însă. rencontrions întâlneaţi. assoiffé însingurare.

étendis (tu ~) întinzând. étalaient. étirement întindere [n. advient (il ~). allongeons. étends (j'~). étendions întindeaţi. fortifier. sommet [pol. étendra (il ~) întindea. rentrée. bander. accueillis întâmpinat. accueillons întâmpinare (în ~). étalent (ils ~).f.].] întâlnire la vârf [pol. étendu. étendes (que tu ~) întinde (se ~). tendu întinse. étale (j'~). étendu (vous aviez ~) întinseseşi. advienne întâmplare. arrive (il ~) întâmpla (se va ~). étendit (il ~) întinsei (eu ~). au-devant întâmpinaşi. étendirent întinseră (ei ~). étendent (qu'ils ~) întindă (el să ~). tête-à-tête. rencontre.]. avançait.] întări (se ~). baser întemeiat. étendais (tu ~) întindeam (eu ~). étendu (nous avions ~) întinseserăţi. étendu (il avait ~) întinsesem (eu ~). renfort întârzia. accueillera întâmpinai. arriverait (il ~) întâmpla (se ~). attiser întina.întâlnire. intarissablement între patru ochi. tend (il ~) întinde (el ar ~).] întâmpina. hasard întâmplare (la ~). allonger. surface întindere cu hobane. sommet [pol. arriver. tendait întindeai. étendu (ils avaient ~) întinseserăm. dressé [rédigé] întorsătură (lua o ~ proastă). tonique întăritură. demander întreabă (ei ~). incident [adj. étend. attardé. retourner întoarcere. en trois fois rien. arrivait (il ~) întâmplă (se ~). accueillez întâmpini. étendons. accueillait întâmpină (el ~). tends (tu ~) întinzi (să ~). effet (en ~) într-o clipită. passait (se ~). passer (se ~).f. étendîmes întinserăţi. être en retard întârziat. étendant întinzi. créer [fonder]. demande (il ~) . étalé. en effet. accueillit întâmpina (el ~). étends ! întinde (el ~). allongé. incarcérer înteţi. bandé. étends (tu ~). étendu (j'avais ~) întinseseră. tendaient întindem. demandent întreabă (el ~). étendiez întindeau. allongea întinse (el ~). retard (en ~) întârziere. accueilles întâmpinare. hasard (au ~) întâmplare neplăcută. éternellement [adv. étendent întind (eu ~). accidentel. fortuit. passerait (il se ~). étala. accueillir întâmpina (ar ~). consolider întărire. étendions (que nous ~) întindeţi. retard întemeia (se ~). accueillerait întâmpină (ei ~). étendaient. tendons întindem (să ~). étendais (j'~) întindeam (noi ~). étalèrent întinserăm. arrivé întâmple (să se ~). passera (il se ~). durcit întări. étaler [à plat]. étirer (s'~) întinde un arc. advenir întâmpla (s-ar ~). étalant. durcir întărească (să se ~). accueille (j'~) întâmpina (va ~). retour întors întoarsă. arrivera (il ~) întâmplat. allongeait. vraiment.]. avancer. tour (prendre un mauvais ~) întortocheat. passe (il se ~). hasard (par ~). étendez. créé [fondé] întemniţa. étendis (j'~) întinseră (ei ~). entre quat’zyeux întreba. rendez-vous întâlnire la nivel înalt. étendait. mésaventure întâmplător. étendue [n. étendiez (que vous ~) întins întinşi întinsă întinse. toujours într-adevăr. étende (qu'il ~) întinde!. retardement. accueillit (il ~) întâmpină (eu ~). tortueux. tonifier. graver întoarce. tends (je ~) întind (eu să ~). maculer întinde. retarder. en moins de deux [fam. étales (tu ~).].] într-una. étendu (tu avais ~) întinseşi. attarder. tonifié întăritor. tortueuse întotdeauna. dresse (il ~) [rédige] întocmi. durcissent întăreşte (se ~). étendîtes întinsese. accueil întâmpla.117 - . durcissement întărit. haubanage întipări. étendrait (il ~) întinde (va ~). dresser [rédiger] întocmit. durcisse întăresc (se ~). bander un arc întinde cu făcăleţul [aluatul] étendre au rouleau [cuisine] întindere. étendre întind (ei ~). renforcer. accueilli întâmpinaţi. étende (que j'~) întindă (ei să ~). étirer. allongeant. étalait. tendez întindeţi (să ~). étaler sur (s'~). accueillis întâmpinăm. étale (il ~). durci. rentré întocmeşte. rentrer întoarce (pe dos).

piger [fam.] întristător. rembrunir întuneca (el ~).] întrista (el ~). engourdi.]. compléter întregi [vb. apprend învăţ. coincer înţepenea (se ~). sevrer înţărcare. totalité întregime (în ~). affaire. apprenez . nippa (se ~) [pop. interromps (j'~) întrerupă (să ~). coinçant (se ~) înţepenire.118 - .]. interrompons întrerupeţi. demandez întrebare. coincé înţesa. integral.] întrerupea. sombre. piquer înţepat [fig. apprendra învăţat. apprendrait învăţa (va ~). hacher [fig. croiser. nipper (se ~) [pop. colle [question difficile. ténèbres [pl.n] înţelesuri. établissement [institution] întrerupe.] înţoli (el se ~) [pop.]. coupure d'électricité întretăia.] învârteji (se ~). demande (je ~) întreba (ar ~).t. chagriner. figea (il ~) [fig. sagesse înţelept. accord înţelepciune.t. navrer. demandons întrebând. engourdissement înţepenit. question [demande] întrebare (pune o ~).].]. obscurité întunecos [sg. interruption. apprends (j'~) învăţa (ar ~). intégral. draper învăluit. arranger înţelegere. complet (au ~). usage.]. interrompant întrerupe (el ~).t. utilisation.] întristată. contrister [arch.].]. incarner întuneca (se ~ la faţă). chagrin [adj. chagrinait întristat [adj.] înţărca. tourner învârtitură. accommodant înţelege [acord]. question (poser une ~) întrebare încuietoare [la şcoală]. entretien întrista. interrompent întrerup (eu ~). demanda întrebăm. panne d'électricité. entrouvrir. interrompt întrerupe (va ~). arrêt întrerupere de curent. obscurcir întuneca (se ~ la faţă). examen périodique argot écolier] întrebător. appris învăţaţi. figé [fig. emploi întrece. coupé (souffle ~) întreţinere. combine [f. obscurcissent întunecând. picotements [pl.] înţepeni (el se ~). interrompait întrerupeam (eu ~).]. coince (il se ~) înţepeni (el se ~). interrompra întrerupe [pe cineva]. figer [fig. tourbillonner învarti învârtesc.] înţepeni (el ~). totalement întreprindere. sevrage înţelegător. mêlée [n.] înţepeni [v. nippé [pop. navrant întristează (el ~). interromps (tu ~) întrerupse. complété întregime. interrompit întrerupt.] înţelege [acord].] înţolit.întreb. fige (il ~) înţepeneşte. couper la parole întrerupe mereu. ternir.]. tour [rotation] învăţa. intelligence înţelegere [acord]. bâiller întreg întreagă întregi.].]. chagrine (il ~) întrucât. obscur. drapé învârteală [pop. obscur întuneric [sg.] îîînv învălmăşeală. comme [cause] întruchipa. compétition întredeschide.]. coinça (il se ~) înţepenindu-se. piquant înţepător [gust]. obscurcissait întunecă (se ~ la faţă). interrogatif întrebuinţare.f. complet întregi. interrompe (qu'il ~) întrerupând. pincé înţepător. ténébreux întunecare.] învălui. farcir înţesat. sens [signification] înţepa. demandera întrebă. interrompre întrerup (ei ~). interrupteur întrerupere. coinçait (il se ~) înţepenesc (ei ~). piquant [goût] înţepături [pl. nippe (il se ~)[pop. obscurcit întunecă (ei ~). compréhensif. devancer întrecere. entrecouper întretăiată (răsuflare ~). intégralement. demanderait întreba (va ~). demandé întrebaţi. nippait (se ~) [pop. obscurci întunecat întunecată. demandant întrebat. apprendre învaţă (ei ~). compléta întregit. figent (ils ~) înţepeneşte [v. complet. interrompais (j'~) întrerupem.] înţepenit [v. obscurcissement întunecime. bondé înţoli (se ~) [pop. apprennent învaţă (el ~). car. obscurcissant întunecat.] înţolea (se ~) [pop.]. arrangement. interrompez întrerupi. sage înţeles [n.] înţoleşte (se ~) [pop. interrompu întrerupător [electr.pop.

]. vaincrais învingea (el ~). garnissaient înzestrează (ei ~). imputer înviora. vainquant învingător. enseignes învăţa [pe cineva].] înviora (el ~). garnissent înzestrează (el ~). vêtir înveşmîntat. enseignement învechi. vaincs (je ~) învingând. crasse [n. vaincrais învinge (voi ~). acharner înverşunare. vainc (il ~) învinge (va ~). enrobé înverşuna. martre jjje jeep. vaincra învinge (vei ~).].] jaguar. invétéré înviere. nippon Japonia. enseignons înveţi [pe alţii]. vainquait învingeai.] jazz. usagé.] [peiorativ]. enseigner învăţa (el ~) [pe cineva]. embarrassant. faire honte jena (el ~). raviver [fig. minable jalon. bûcher [fam. jade jaf. piller. complainte jena. muni înzestrau. vainquais (tu ~) învingeam (eu ~). enseignent învăţ [pe cineva]. honte (il avait ~) jena (se ~). tonifié învioră (el ~). honte (avoir ~) jenai (mă ~). quatre-quatre. bleuir învinge. tonifie (il ~) învolbura (se ~). enseignez învăţăm [pe alţii]. garnir înzestra (el ~). enseigné învăţaţi [pe alţii]. lamentable.]. vaincu învinui.] înviorat. dotation îîît îţi [pron D. jazz jder jderi. honte (la ~) jena. store. jarretière jasp [min. vainquons învingeţi. tonifier. instituteur institutrice învaţă (ei ~) [pe cineva]. pâlir. neigeuse înzestra. vêtu înveterat. saccageaient jefuiesc. habiller. garnit înzestrare.m.] jegos. jambon jandarm. pillage jaf armat [n. pillard jeg [n. jasper [min.]. saccagent jefuieşte. jeep. tout-terrain jefui. vainquez învins. munissent. muni. habillé. désuet învelit.] jargon. acharnement înverzi. gendarme jandarmerie. pille (il ~) jefuit. raviva [fig. enseignant [n. jardinière [n. munissait. gênait jena (se ~). gendarmerie jantă [auto].] javră [n. vaincre înving (ei ~). garnissait înzestrând. doter.] înviorează (el ~). accuser. jalonner jaluzea jaluzele. archaïque. honte (tu eus ~) jenat. jargon jartieră. enneiger înzăpezit. honte (nous avions ~) jenant. vieillir învechit.m. garnissant înzestrat. jambières jambon. saccager jefuia. te [pron. verdir înveşmânta. jante [auto] japonez. japonais.]. D] jjja jachetă. honte (j'eus ~) jenai (te ~). enseigne (j'~) învăţa pe rupte. apprenant înveţi. cabot [n. tourbillonner înzăpezi. gêné . vainquent înving (eu ~). douer. gênant jenară (se ~). pillent jefuiesc (ei ~).m.f. Jamaïque jambiere. impénitent. saccagé jefuire.119 - . pillait jefuia (el ~). résurrection învineţi (se ~). pillaient. pillé. doté. vainquais învingem. saccageait jefuiau. garni înzestrat cu.învăţăm. honte (ils eurent ~) jenaşi (te ~).n.f.] învăţământ. revive (il ~) [fig. munir. jalon jalona. piteux. misérable. honte (j'avais ~) jenam (ne ~). enseignait învăţător învăţătoare. hold-up [n. enseigner învăţat [pe alţii]. pillage jefuitor. gêner. Japon jar (pe ~).]. vainqueur învinge (el ~). charbons ardents (sur des ~) jardinieră. jalousie [fenêtre] Jamaica. pitoyable. apprenons învăţând.] [arg. enneigé. gêne (la ~). doué. jaguar jalnic. apprends (tu ~) învăţa [pe alţii]. honte (tu avais ~) jenam (mă ~). neigeux înzăpezită.] înviorează (el ~). jaquette jad. revivait (il ~) [fig. crasseux jelanie [pop.

jovial joystick [PC]. jouer jucăm (ne ~). offense (il ~) jigneşti. dérision (tourner en ~) joc (mă ~). rasist]. bassesse. département [abréviation cartographique] judeca. les Jeux Olympiques de Pékin Adev 11/04/08 jogging. honte (nous avons ~) jenează.. heurté. bas basse jos (de ~).] jerbă.120 - . jersey. bas. immonde. =département adm. serment jurământ (depune ~). outrage. ignoble.] jocuri. insulte (il ~). offensent jignesc (eu ~).] jilav.f]. gêne [n. moite jilţ. bas jos pălăria!. gêne [fig. insulté. joue (il ~) joc (bate joc ~). jeu de mots jocuri de noroc. heurter. rasist]. confus (être ~) jenaţi (vă ~). mortifier. blessant. infamie jovial. jeton jjji jiclor jicloare. juge judeţ judeţi.m.jenat (fi ~). jungle jupui.] jjjo jocheu jochei. joujou [n. insultes (tu ~) jignind.]. gicleur [auto] jid [pejor.].] [arg. rillons [pl. joug jugular. affront. insultant jignit. gêne (il ~) jenează (ei~). honte (tu as ~) jenă (se ~). pull-over jet. mi-chemin (à ~) junglă. honte (il eut ~) jenă [n. juive jidoafcă [pejor. inférieur. blesser [fig. guirlande jerseu.] jivină [arh. footing (faire du ~) joi. bas jos (merge pe ~). jeudi joia. insulte (qu'il ~) jignesc. écorchure jumări [pl. insulter jignire. jubilaire juca.]. district judiciar. vexation jignitor. manche à balai [PC] jjjua jubila. jonglerie jjjos jos joasă. offense (j'~) jignesc (ei ~).. jockey joc [n. honte (j'ai ~) jenezi (te ~). jubilé jubiliar. jubiler jubileu. rasist]. demi jumătate (la ~ de). chapeau ! josnic josnică. vexe (il ~) jigneşte (el ~). offensé jigni.. mijumătate de normă. jongleur jonglerie. jurer jurământ. offensant jigodie [n.]. alentour. gênent jenez (mă ~). offenser jignea.*] jenă finaciară. cabot [n.f. de Roumanie.f. honte (vous avez ~) jenau. jongler jongler. jogging. juif jidană [pejor.m. demie. fam. gerbe. jouent joacă (se ~). blessure [fi. offensait (il ~) jignească (să ~). insultait jignea (el ~).]. jeu joc de cuvinte. environ jura. moitié. [jouer] au chat et à la souris Adev 11/04/08 Jocurile Olimpice de la Beijing. vexé. mi-temps jumătatea drumului (la ~). fauve [n.] jucător. judiciaire jug juguri. serment (prêter ~) . jouer joacă (ei se ~). heurte. jouir [fam. joker [cartes] joncţiune. gênaient jenau (se ~). miche [n. offense. joueur Jud. vil.] jumătate. juif jigni (a ~). juive jidov [pop. jugement judecător.. honte (ils avaient ~) jenăm (ne ~). jouet. jouons jucaţi (vă ~). footing jogging (face ~).. jeudi (le ~) jojă [auto]. jet jeton.f. jeux de hasard un joc de-a şoarecele şi pisica. jouez jucărie. ronde (à la ~) jur de (în ~). jugulaire juisa [neo. blessé. joues (tu ~) juca (se ~). Dernier Jugement (le ~) [Bib. jonction jongla.]. jauge [auto] joker [cărţi de joc]. juger Judecata de apoi [Bib. écorcher julitură. vexer.]. honte [n.] judecată. rasist]. bassement josnicie. pied (aller à ~) jos cu. joue (je ~) joci (te ~). écorcher jjjur jur (în ~).] [sexe] juli. siège jimblă. honte (vous aviez ~) jenaţi (vă ~). infâme josnic (în mod ~). insulte (j'~) jigneşte.

au pied de la repezeală. ketchup kidnapper [neo. kilogramme kilometru kilometri.] L. caisson ladă de gunoi. larme lacul. serment (violer un ~) jurământ (nesocoti un ~). piteux. à la mode.] juridic [abrev. vorace. ravisseur [n. [jur. laminer lampă.].]. patoche [n.]. L'… <il L'a filmé> [m. à l'issue la început. lança lansăm. au la 12 fix. à la hâte la revedere. kitch kiwi. laconique lacrimă. juste justifica. journaliste jurul (în ~). canard [fam. vernis. poubelle lagună. champ lance.jurământ (încălca un ~). lancé lansă. à midi tapant la aceasta. jury jurnal jurnale. tulipe (la ~) lamă.m. Lac [abréviation cartographique] la. en dernier la sfârşitul. justifier justificat. laïque lalea lalele. tueur à gages kilogram. chez. à. journal télévisé jurnalism.] killări [neo. de même la fel cu.] landou. aussi la finele.]. in situ la fel. lac lac (de mobilă). y la căderea nopţii. jurisprudence jurist. serment (violer un ~) jurat. journal intime jurnal televizat. lancinant landă [geo. lande [géo. lakat lacom. en pareil. également la fel (cu). kiwi knock out. lamenter lamentabil.] jurnal intim. karaté karmă. chaîne de montagnes lapidar.O. journalisme jurnalist. caisse. kermesse ketchup. avide. justicier justiţie. Karaoké karate.] labă labe. légitimer. d'abord la întâmplare. langoureux languros (în mod ~). patte (de la ~) labirint. à la tombée de la nuit la dreapta. langoureusement langustă languste. jérémiades [pl. lánc lanţ muntos.121 - . à l'issue la timp. lame lamenta (se ~). laque lac [de mobilă]. homme de loi juriu. kaki kamikaze. à vrai dire la faţa locului. kamikaze kantian.]. lac (le ~) lacună. tube lllan lan. branler (se ~) [vulg. au commencement. le [pron. au hasard la modă. lamentation lamentări [pl. A] L-… <el L-a filmat>. au niveau de la o dată ulterioară. valet [cartes] kkka kaki. journal jurnal [ziar]. lancement lansat.] kilăr [pop. K.]. lapidaire .O. motivé justiţiar. landau languros. lagune. lagune laic. kantien Karaoke.]. tulipe laleaua lalelele.]. branché la nivel de. Kosovo llla l-.med.].][tuer] killer [neo]. langouste lansa. chaîne [f. au revoir la sfârşit. à droite la drept vorbind.] lamina. juré [n.]. lanterne lanternă în formă de stilou. autour de just. comme [comparaison] la fel de. légiste.] jurisprudenţă. lance lancinant [neo. lançait lansare. lacune lllad ladă. lampe. Kcal kermeză. kimono kitsch.arg. cupide.]. lac [vernis] lacăt. labyrinthe lllac lac lacuri. patte labă [mână]. à temps laba (a-şi face ~) [vulg. Kosovo. zigouiller [arg. au niveau de la nivelul [+G]. K. motiver. cadenas. postérieurement la poalele. lancer lansa (el ~). stylo lampe lanţ [nn.] [fam.] labei. lançons lanternă. friand (~ de) laconic.f. justice juvete [pop. meurtrier [n.. kilo. lamentable lamentare. karma kcal. même (de ~). kilomètre kimono.

] lăsa borţoasă [pop. indication. laissez lăsaţi în jos. languisse (qu'il ~) lâncezeşte (care ~). giboulée lapte. rabattu lăşi în jos (tu ~). Telekia speciosa [bot. citrons [pl. ampleur lăsa. laisses lăsă.] laţ. semer (~ quelque chose) lăsa baltă (~ pe cineva). laissant lăsa baltă. serrurerie lăcomie. baisser.] larg. lavable lavandă. rabattons lăsând. bien dans sa peau (être ~) laringe. muguet lăcrimos. louer [éloge] laud (eu ~). tirer au clair.] [géom. lâcher lăsând gluma deoparte. sauterelle. Datura stramonium laureat. louaient [éloge] lăudă (el ~). laisse tomber ! lasă (care se ~).] laturi.f. larve lasciv. vulg. crèmerie lăptărie [fig. nuit tombe (la ~) lase (să ~). étaler sur (s'~) lăfăie (se ~).m. loue (je ~) [éloge] lauzi. aboiement lăţimea spatelui (între umeri). rabats (tu ~) lăsa moştenire. lînă. éclaircissent lămureşte (el ~). citronnier lămâi [pl. éclaircissement lănţişor. citron lămuri. laissons lăsăm în jos. laisse (je ~) las-o baltă!. large latent. à l'aise largul său (se simţi ~). louait [éloge] lăudau. faire tomber lăsa baltă (~ ceva). laissa lăsat. tapage. latin latitudine. nichon [vulg. latitude latrină. rabattent lăs în jos (eu ~). languissait lâncezească (să ~). laisse laşi. prélassé lămâi [arborele]. toison lână ţărănească. latrines latură [n. laine de pays lâncezi. locust lăfăi (se ~). latéral latex. loue (il ~) [éloge] lăuda (el ~). ample largheţe. [bot. lait écrémé lapte integral. léguer.] lăcătuş.m.] lămâie. blague à part lăstar.]. vantardise lllâ lâna caprelor [bot. prélasse lăfăit.] lăptucă.]. chaînette lănţug [fam. serrurier. peiorativ].] [geom. vantard lăudăroşenie. lâche laşitate. laissé lăsaţi. laissent lasă (el ~). louable lăudăros.] [fam. cupidité lăcrimioară. lait lapte degresat. largesse largul mării. patoche [n. rendre enceinte lăsa în jos. latex latin.] [fructul]. laine. loues (tu ~) [éloge] laudă (el ~). larmoyant lăcuit. rabattre lasă în jos. aboyer lătrat. rendre enceinte lăsa gravidă. éclaircir. chaînette lăptărie. loua (il ~) [éloge] lăuda (se ~). semer (~ quelqu'un) [fam. éclaircit (il ~) lămurit. laisse (il ~) lasă noaptea (se ~).lapoviţă. rabats (je ~) lăsat în jos. Androsace sp. laisser las. laitue lăptucul oii [bot]. haute mer largul său (în ~). vanter (se ~) laudă. large. lâcheté lllat lat. fanfaron. lait entier lapte UHT. lascif lassou. tombant lasă (ei ~).f. lakatos lăcătuşerie. convoitise. Cerastium alpinum lanatum lână. laqué lăcustă. lasso laş. lauréat lavabil.].]. rabattez lăsăm.]. lasso laur. éclairci. lavande lavă. lave lllă lăboanţă [fam. carrure lăuda.] lătra. languir lâncezea. lárma larvă. rejet [bot.122 - . mettre au net lămuresc (ei ~). prélasser (se ~) lăfăi pe (se ~).]. livrer au désespoir lăsa să-i scape. avidité. tester [héritage] lăsa pradă disperării (se ~). languissant . rabat (il ~) lasă în jos (ei ~). vautrer (se ~). louange lăudabil.] lărgime. latent lateral. édifié lămurire. lait UHT laptele stâncii [bot. laisser tomber. côté [n. laurier laur [n. larynx larmă. vaste.

ligotes (tu ~) lega o carte (ei ~). leur [pron. libre liber (fi pe ~). loyal lebădă. reliant legă (el ~). ligotant legă burduf (el ~). relient (ils ~) leagă (el ~ din nou). paresseux lenevie. liaison. réunir. dalle leş [pop. aisé lespede [n. libéral liberator liberatoare. paye (nom) leagăn leagăne. cadavre leşie.] lefter (a fi ~).] letargie. lingerie lenjerie de damă. libérateur libératrice . lion leu [moneda] lei. relia (il ~) legi.123 - .][peiorativ]. lexical leza. ligote (je ~) legat burduf. lien de famille lege legi.m.f. charogne. lieutenant Lent. lecture lecţie. liant. lionne leopard. ligote (il ~) leg (eu ~). comme [comparaison poétique] lele [pl. dessous [n. relation legătură [a unei cărţi]. légalité legare a şireturilor. loi legendă. faisceau. chômage (être au ~) liber (în mod ~). taties [fam. balancer. relier un livre legal. attache (il ~) leagă (ei ~). contre [proximité] lângă (pe ~). ligoté legaţi burduf. relieur legătură legături. rattachait lega (se ~).m.]. fainéantise lenjerie. auprès de llle le-. léthargie Lethe. correspondance [SNCF] legătură de rudenie. indolence. carreau [n. bois. librement liberal. ligotons legi burduf. indolent.leneşă leneşe. lieue legislaţie. lexique lexical. bois [matériau] lene. lépreux lesne.] lent lentă. rattacher lega (el ~ din nou). lie (je ~) lega (din nou). paresse. lent lent [n. lèse (il ~) leziune. lier. libellule liber.][peiorativ]. liera legat. berceau leal. lésion lezmajestate. tatie [fam. porter atteinte à lezare. lécithine lectică.] leţ leţuri. lentement. lessive [chim. lié.]. D] LE-… <el LE-a filmat>. lia.m. levier lexic. légal legal (în mod ~). lentille lentul [n.] lespezi. cygne. gêne (être dans la ~) llleg lega leg. attacher. potager [adj. laçage legământ [arh. légion legumă. Léthé Letonia. auprès de. LES… <il LES a filmées> le li. légume legumicol. sœur aînée lemn. relié legat (din nou). lies (tu ~) lega burduf. fainéant. légalement legalitate. défaillir.] leit. lieutenant [abréviation] lentilă. lèpre lepros.] leşin. leur leac leacuri. rattacher (se ~) lega (va ~).]. licite. <monnaie roumaine> Leu [zodiac]. relie (il ~) leagă burduf (el ~). serment legăna. lecteur lectură. tomber dans les pommes [pop. paresse leneş leneşi . lien.] [constr. léser. litière [véhicule] lector.] lele [pop. relier leagă (el ~). lèse-majesté llli libarcă. langui lângă. légitimer legiune. lebed lecitină. ligotent leg burduf (eu ~).lâncezit. lient (ei ~). ligotez legând burduf. Trans. léopard lepră. défaillance leşina. rattache (il ~) leagă (el ~). cafard [zool. plus (en ~).]. lésé lezează (el ~). lie (il ~). chronique [n. commode lesnicios. ligoter leagă burduf (ei ~).] lele [reg.]. légitime legitima. Lion [zodiaque] levier. législation legitim. ligota legăm burduf. atteinte lezat. leçon led. vacant. voyant [n.] libelulă. reliure legătură [CFR].][pop.]. latte leu lei. lieutenant (le ~) leoaică. antidote. rattaché legând. attache.. légende leghe [unitate de măsură]. Lettonie letopiseţ. bercer legător (de cărţi). remède leafă lefe.

lilas liliac [zool. égalité et fraternité libertin. liquide lichidare. obscène liceu. leader lift. liberté. vente aux enchères licurici . luire licărea. egalităţii şi fraternităţii. liquidation lichidare de storuri [vânzare]. licite licita. chauve-souris lllim limace.] lilieci. licence poétique licenţiat [cu diplomă]. luit licărire.].n.]. libertinage librar. luit (il ~) licări (el ~). solde en fin de série lichior. luisait licăreşte. bassin (anatomie). ligue lighean [n. collégien licenţă.]. ver luisant. lueur licean. pelvis liliac [bot. licencié licenţios. parler [n. luciole lider.] lighene. liqueur licit.]. lueur licări. licence licenţă poetică.pl. librairie libret [de operă]. libertin libertinaj.124 - . collège lichen. livret [opéra] lllic licăr. liciter licitaţie.libertate. libraire librărie. lichen lichid. licencieux. langue .f. limaçon limax.licurici [m. limaçon limbă limbi. ascenseur ligă. vasque [n. liberté libertăţii.

Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. 6. de os. care acoperă deschizătura încălţămintei în locul unde aceasta se încheie cu şiretul. Limbajul unei comunităţi umane. ♢ Limbă comună = a) stadiu în evoluţia unei limbi.) Comunitate de oameni care vorbesc aceeaşi limbă. a gâfâi. ♦ Fâşie de lumină care străbate întunericul. care înlesneşte încălţarea pantofilor. (Înv. I. A prinde (la) limbă = a căpăta curaj. limbă indo-iraniană. limbă indo-iraniană. Obiect de metal.) Vorbă. ♢ Expr. de material plastic etc. A avea mâncărime de (sau vierme la) limbă = a fi limbut. limbă indoariană. agăţată în interiorul clopotului. care. 4. limba-mielului (sau mieluşelului) = plantă erbacee acoperită cu peri aspri. III. b) plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie. a începe să vorbească. popor. prefăcut. glas. de obicei cu o singură frunză penată compusă (Botrychium lunaria). b) a se abţine de a spune ceva nepotrivit. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate. limba-oii – a) plantă erbacee cu frunze dinţate şi spinoase. b) mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă şi cu flori roz grupate în spice (Plantago gentianoides). A-şi pune frâu la limbă sau a-şi ţine (sau băga) limba (în gură) = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie. limba-boului = plantă erbacee acoperită cu peri aspri şi ţepoşi. Fâşie lungă şi îngustă de pământ. 8. cu o singură frunză. care creşte în regiunile subalpine (Gentiana bulgarica). A-şi muşca limba = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. A înţepa cu limba = a fi ironic.LÍMBĂ. prin care aceştia îşi exprimă gândurile. grai. ♢ Expr. limba-soacrei = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul. A fi slobod la limbă (sau limbă slobodă) = a spune multe cu sinceritate şi fără prudenţă. limbaj. limba veche slavă v. la mestecarea şi la înghiţirea alimentelor. naţiune. la om fiind şi organul principal de vorbire.) Prizonier folosit ca informator asupra situaţiei armatei inamice. Compuse: (Bot. Nume dat unor obiecte. A trage pe cineva de limbă = a descoase pe cineva. 20 May 2004 | Greşeală de tipar LÍMBĂ s. II. A i se lua (sau a-i pieri. fonetică şi lexicală proprie. 1. ♦ Pendulul unui orologiu. instrumente etc. cu frunze lanceolate şi cu flori mici. cuvânt. a spune şi ce nu trebuie. a i se îngroşa cuiva) limba sau a nu avea limbă (de grăit) = a nu avea curajul să vorbească. 9. cu flori purpurii. a unui briceag etc. (A avea) limbă ascuţită (sau rea. 1. elocvent. maliţios în tot ce spune. lungă şi îngustă. Limba surdomuţilor.125 - . ♦ Fel de exprimare propriu unei persoane. exprimată înainte de moarte. istoric constituită. s. roz sau albe (Anchusa officinalis).) limbă-de-mare = peşte marin cu corpul oval şi asimetric. de pânză etc. servind la perceperea gustului. de pădure etc. limba-vrăbiei = plantă erbacee cu tulpina dreaptă. limba-peştelui = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui şi cu flori violete (Limonium vulgare). (LINGV. Deschizătură. paleoslavă. 5. Organ musculos mobil care se află în gură. prin tufişuri şi păduri (Ophioglossum vulgatum). A avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă) = a vorbi prea mult. care seamănă formal sau funcţional cu limba (I). A lega pe cineva cu limbă de moarte = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ţi îndeplinească o ultimă dorinţă. a i se încurca. amabil. făcându-l să sune. limba romaică v. 2. 3. (LINGV. încălcător.) 2. cu flori albastre sau albe. 3. prin mişcare. cu flori albastre. neam. 4. Bară mobilă de metal. loveşte pereţii lui. A avea limbă de aur = a avea darul de a vorbi frumos. A scoate (sau a-i ieşi) limba de-un cot = a) a-şi pierde respiraţia.) limba neogreacă = limba romaică. Bucată de piele. gură lăsată la coteţul de pescuit.) (livr. cu ambii ochi situaţi pe o singură parte (Solea nasuta). A-şi scurta limba = a vorbi mai puţin.) limba-apei = broscariţă. a nu păstra o taină. 6. Cu limbă de moarte = ca ultimă dorinţă (exprimată pe patul morţii). şi arh. limbă indo. a împiedica pe cineva să vorbească. a fi flecar. răspândită prin locurile umede. limbă ariană v. a căuta să afle tainele cuiva. – Lat. 5. în special unui scriitor. de şarpe) = (a fi) răutăcios. făţarnic. verzui (Thymelaea passerina). A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos. de formă ovală. (Înv. a-i veni) pe limbă = a nu-şi putea aminti pe loc de ceva cunoscut. sentimentele şi dorinţele. lingua. A fi cu două limbi sau a avea mai multe limbi = a fi mincinos. b) a munci mult. care creşte prin locuri umede şi mlăştinoase (Cirsium canum). (Iht. A-şi înghiţi limba = a) a mânca cu poftă. prietenos. Lama de metal a unui cuţit. (Înv. A scurta (sau a tăia. 2. b) koine. (O ~ romanică. şi reg. 7. limbă indo-ariană = limbă ariană. A-i sta (sau a-i umbla. a tăcea. caracterizat prin structură gramaticală. c) a fi foarte tăcut.f. arăriel (Borago officinalis). 1. limba-cucului = a) ferigă mică cu rizom scurt şi târâtor.) idiom. a fi foarte ostenit. grai. anterior diferenţierii dialectale. specific oamenilor. limba neogreacă. limba-şarpelui = ferigă mică cu rizomul lung. Totalitatea altor mijloace şi procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei şi sentimente. limbi. albe sau galbene. Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner. a lega) limba cuiva = a opri. cu tulpina spinoasă şi flori roşii. Flacără de formă alungită. A alerga (sau a umbla) după ceva (sau după cineva) cu limba scoasă = a căuta cu orice preţ să obţină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. a batjocuri.

.) manoş. dragoste. limba-soacrei (Opuntia) = opunţia. limbă indo-ariană.). (reg. (~ la ceas. 5. v. (prin Transilv. 7. iarba-dragostei.) mutatău. 4. v. otrăţel. v. arătător.) limba-cerbului (Scolopendrium vulgare) = năvalnic. (~ la plasa de pescuit. bucată. limba-mării = a) (Iberis semperflorens) (reg. pridvor. (Transilv. b) (Solea impar) (reg. tindă.) colan. cuţit. limba-mielului (Borrago officinalis) = arăţel. limba-vacii. Phyllocactus ackermanni) (reg. v. tăiş. (Ban. 12. limba-cucului (Botrychium lunaria) = (reg. 14.) palmă. (BOT.) glosă. b) (Iberis umbellata) (reg. (BOT. exprimare.) 11.) limbuşoară. (rar) scolopendră. limba-oii (Cirsium canum) = (reg. v.) limbă-demare = a) (Solea nasuta sau lascaris) (reg. încălţător.) ţagăr. v. 3. 9. limbaj. v.126 - . boranţă.) lilicele (pl.iraniană = limbă ariană. (IHT.) pălămidă.) gârlici. pisc.. 13.) 6. 10. şoarecede-mare. (reg. limba-vecinei.) şoarece-de-mare. 8.) iarba-ciutei.

patois [n. obséquieux lingvist. lister [PC] listă. rassurer liniştit liniştită. littéralement literar. marge limită (el ~).limbă de lemn. quiétude. limitatif limită. courbe [n. mire [mil. défaut (à ~ de) lipsă de (din ~). aiguille (d'horloge) limbă maternă. manque de (par ~).limpede [f. droite [géom.] linie de montaj pe bandă rula. limitant limitare. lettre literă mare. apaiser.]. lèche (je ~) lingi.m. règle. limita limitează (ei ~).] lipit. léché lingou. lécher ling.]. adhésif [adj. silence. motus ! linişti. prive (il ~) lipsi. ligne linie curbă. languissant lipsuri. limitent (ils ~) limitează (el ~). carence.n. langage. encolure liniar [adj. lettres [pl.] lipiciul. manque lipsă (în ~ de). dérisoire lipsit de vlagă. faute de lipsă de ceva mai bun (în ~). recolle (il ~) lipeşti.f. paix linişte!. collant [vb. adhésif [n. linoléum linte.m. colle (la ~) lipide. faute de mieux lipsă de politeţe. tiret linişte. limpide. lipides lipit pământului.]. limite (il ~) limitez. laper lipăit.] [bot. flatter linguşire. restreint limitativ.127 - . table. recoller lipici [n. collons lipind.] linie dreaptă. manque (il ~) lipseşte de. majuscule literă mică. homme de lettres literaţi [pl. lingot lingual. lisse (surface ~) lista [PC].]. collera (il ~) lipim. indigent lipsă lipsuri. aduler. colle (qu'il ~) lipească (o să ~). collé lipiţi (voi ~).pl.] lipiciuri [n. insuffisance. recollez lipi din nou. adulation linguşitor linguşitoare. liste listă neagră. colla (il ~) lipi (va ~).] linţoliu. manquer lipsi de. lymphe limita. silencieux. privé lipsit de scrupule. grève [plage] . lapement lipi. littéral literalmente. linguiste lingvistic.]. tirer au clair limpezime. limiter limitând. loquace limfă. collera (il ~) lipesc (ei ~). tranquille liniştitor. littéraire (genre ~) literat.].] lisă. limpidité limuzină. clair. paisible.] literă litere. colles (tu ~) lipi (el ~).] limbaj ţărănesc. paumé. Lisbonne lisă (suprafaţă ~). lyrisme lis [neo. citronnade limpede . limité.n. chaîne de montage linie de ochire. liste noire lllit literal. privations lipsuri (cu ~).f. collent (ils ~) lipesc (eu ~).]. littoral. litige [jur.] litografie. défaut. vol d'oiseau (à ~) linioară. limousine lllin linge. lithographie litoral. absence. loup de mer lipăi. langue de bois Adev 19/01/08 limbaj.f. colle (je ~) lipeşte. colle (il ~) lipeşte din nou. limite (je ~) limonadă. collant. tiret linoleu. rassurant liniuţă de unire. impolitesse lipseşte. cuiller.] lipicioasă [n. coller lipească (el să ~). clarté. priver de lipsit (~ de). linguistique linia gulerului. sans scrupule lipsit de valoare. littérature. maternelle (langue ~) limbă [la pantofi].] linie dreaptă (în ~). lisse Lisabona. languette [des chaussures] limbut. parler [n. net [clair] limpezi. serein [fig. fautif lirism. cuillère linguşi. lentille [bot. lèches lins. Lychnis viscaria viscaria lipicios. limitation limitat.]. lingual lingură linguri. colle [n. minuscule litigiu [jur. linceul lllip lip de mare. collez lipiţi din nou (voi ~). littéraire literar (gen ~). gens de lettres literatură. linéaire linie.] limbă (de ceas).

].]. fourni livraţi (voi ~). lotus loţiune. pied-à-terre locuitor locuitori.]. remplaçant [n. frapperait (il ~) lovi (el va ~).] [sg. logez (vous ~) locuinţă. livre [mesure] livră [monedă veche fr. parcelle. localisation locatar. locuteur locuţiune [gram. cogne (je ~). lieu historique loc liber [în parcare]. cognent (ils ~) lovesc (ei ~).] logic (în mod ~). m. lotion loţiune de bronzare. cohabitent locuieşte.] livrat. pâleur. livrée livrează. Londres longevitate. locaux [adj. résidence.]. frappe (je ~) loveşte.]. litre liturghie. vacance local localuri [n. logeons (nous ~) locuit.].]. livrant [com. fournissant.m. cohabiter locuia. longévité longitudinal longitudinali. frappent (ils ~) lovesc (eu ~). lopata lopată de zăpadă. livre [monnaie] livret militar. fournir.pl. logement. loyal loial (în mod ~). cogner. frappait (il ~) loveam (eu ~).] loial.litoral [adj. livre (qu'il ~) [com. fournissent livrez. cohabitaient locuiesc (ei ~). Loire lob.]. livrait (il ~) [com. créneau [fig. encombrement [espace] loc vacant. logent (ils ~) locuiesc (eu ~). logique [n. cogne (il ~). loge [théâtre] lombar. pelle à neige lor. logiquement logică [n. frappe (qu'il ~) loveau. frappai (je ~) lovim. cohabité locuiţi. cogna (il ~). livre (il ~) [com. lieu loc de (în ~). bord de mer (le ~) litru litri. lieutenant (le ~) locţiitor. place [n. suppléant locui. livrez (vous ~) [com. logeaient (ils ~) locuiau împreună.] livreze (ei să ~).pop. topo [fam. choque (il ~).] livrare (~ de mărfuri).i. lobe loc locuri. fournit livrează (ei ~). lot loterie.] localitate. localité localiza. cognait (il ~). littoral [adj. faubourien [n. locution locvace [neo. local locaux [n. logé [v.pl.]. frappant lovind(u-). loger [v. loin en loin (de ~) loc istoric n parcare]. logique [adj. frappes (tu ~) lovi (el ~). lisière d'une forêt lllo Loara. pelle. livrer [com.] livrau. place de (à la ~) locutor [lingv.]. heurter. lividité livra. longitudinal longitudine. frappera (il ~) lovii (eu ~).]. guise (en ~ de). lieutenant locotenentul.f. loge (il ~) locuim. livraient (ils ~) [com.]. séjourner. blême.i. fournis (je ~).] loc ocupat. loquace logic. localiser localizare. lisible lizieră. m. habitation locuinţă modestă temporară.pl. fric [pop. fournissait. résider locui împreună.] livrea [haină]. leur lor [D. cognais (je ~).]. frapper lovea. loterie lotus lotuşi. livrons (nous ~) [com.]. huile solaire lllov lovele [pl. cognant. habiter.] livrăm.]. loyalement loialitate. loyauté lojă [teatru]. choquer. liturgique llliv livid. livret militaire lizibil. cognions lovească (el să ~).] livrează (el ~).] livra (el ~).] livreze (el să ~).] lovi. livrent (ils ~) [com. vivre.] logos [fam. heurtant loviră. heurtent. livre (je ~) [com.] locali [adj. heurte (il ~) loveşti.f. locataire locomotivă locomotive.]. frappèrent (ils ~) . livide lividitate.pl. place (à la ~ de) loc în loc (din ~). loge (je ~) locuiesc împreună (ei ~).128 - .m. lombaire Londra.] locul (în ~). locomotive locomoţie.]. lisière liziera unei păduri. longitude lopată lopeţi. logis [n. pâle. locomotion locomoţie (mijloace de ~).] locuit împreună. frappons lovind. à eux lot. livrent (qu'ils ~) [com. frappais (je ~) loveam (noi ~).] livrezi. blafard.n. livré [com. habitant Adev 01/11/07 locuitor al mahalalei er peri. livres (tu ~) [com. liturgie liturgic.] livrând. locomotion (moyens de ~) locotenent. frappa (il ~) lovi (el ar ~).] litoralul. frappaient (ils ~) lovesc. logeait (il ~) locuiau. livraison livră [=1/2 kg].

frappé (il avait ~) lovisem (eu ~).lovirăm. frappâtes (vous ~) lovire. heurt [n. frappas (tu ~) lovit. coup de théâtre lovitură emoţională.129 - . coup. frappé loviţi. heurté.] lovitură cu piciorul. frappé (j'avais ~) loviseră.] lovitură sub centură [fig. frappâmes (nous ~) lovirăţi. emporter .]. coups de matraque loz. coup de grâce lovitură de teatru. coup de fouet lovitură de graţie.] lovise. frappé (ils avaient ~) loviserăm.]. buter contre lovi sub centură [fig. lieutenant [abréviation] lllu lua. faire un sale coup lovitură. heurt [n. sale coup lovituri cu măciuca. cogné. donner un coup de poing lovi de (se ~). donner un coup de pied lovi cu pumnul. coup [fig. frappé (nous avions ~) loviserăţi. prendre. frappé (tu avais ~) lovişi (tu ~). frappé (vous aviez ~) loviseşi. coup de pied lovitură de bici.. frappez lovi cu piciorul. devise Lt. lot [loterie] lozincă.

ieie o să luăm o să luaţi o să ia. ieie Viitor II (popular) am să fi luat ai să fi luat are să fi luat avem să fi luat aveţi să fi luat au să fi luat Viitor I (popular) oi lua îi lua a lua om lua îţi lua or lua Viitor indicativul Viitor I eu voi lua tu vei lua el va lua noi vom lua voi veţi lua ei vor lua Viitor II eu voi fi luat tu vei fi luat el va fi luat noi vom fi luat voi veţi fi luat ei vor fi luat Imperativ tu ia luaţi Conditional Prezent eu aş lua tu ai lua el ar lua Perfect eu aş fi luat tu ai fi luat el ar fi luat voi . ieie Perfect compus eu fi luat tu fi luat el fi luat noi fi luat voi fi luat ei fi luat Viitor I (popular) o să iau o să iei o să ia. ieie noi luăm voi luaţi ei ia.Infinitiv: a lua a fi luat Perfect compus eu am luat tu ai luat el a luat noi am luat voi aţi luat ei au luat Mai mult ca perfect eu luasem tu luaseşi el luase noi luaserăm voi luaserăţi ei luaseră Gerunziu: luând Perfect simplu eu luai tu luaşi el luă noi luarăm voi luarăţi ei luară Participiu: luat Indicativ Prezent eu iau tu iei el ia noi luăm voi luaţi ei iau Imperfect eu luam tu luai el lua noi luam voi luaţi ei luau Subjonctiv Prezent eu iau tu iei el ia.130 - .

noi voi ei am lua aţi lua ar lua noi voi ei am fi luat aţi fi luat ar fi luat .131 - .

].] llluc Luca. charger de (se ~) lua la sănătoasa (o ~). travaillent lucrez.p. lueur lucitor. louis [monnaie] lugubru. clairière (la ~) luminos. mensuel lună. charger de (se ~) lua pe cap (a-şi ~). munir de (se ~) lua (ar ~). attrapé luat în serios. lueur luminat.132 - . luisant. embarrasser lua în căsătorie. monde (le ~). tourner en dérision lua răspunderea (a-şi ~). enrhumer lua masa de dimineaţă. Lumières (Époque des ~) luminiscent. DE <le film DE Jean> LUI <I-a zis LUI Ion> [m. luit (il ~) luci (el ~). de [G. gens (les ~) lumea a treia.] lucra. travailles (tu ~) lucra meticulos. travail travaux lucrează. service. Louis ludovic [monedă].f. prise. louveteau lujer lujeri. épousa (il ~) lua în chip [pop. siens (les ~) lui (al ~).] luminişuri. prenez luă. épouse (il/elle ~) luând în căsătorie. prendre (qqn. prenne (qu'il ~) iau. phosphorescent luminiş [n. luzerne Lucian. travaillé lucraţi. participer lua o pauză.]. emmena lua spuma de pe. reluisant luciu. luisant lucire. emmené luă cu sine. déjeuner lua obiceiul. travail lucrătoare (zi ~). travaillons lucrat.ia. monde lumea. clarté [fig. travailleur lucrător cu ziua. Lune lunar. travailler lucrăm. débiner (se ~) [fam. pris au sérieux lubrefia [tehn. prendrait lua (el ~). lustre. prendra luând. assaillir lua asupra sa. travail. À <Il a dit À Jean> lui de lup. graisser [techn. prennent lua (~forma). épousant luat în căsătorie. luisit luceafăr [bot. lundi (le ~) . pré plat au bord d'une rivière lunea. épouser (~ la forme de) lua (a-şi ~). clairière [n. épousé luă în căsătorie. tiers monde lumina (a ~). éclairer lumina (a se ~).n. Scorzonera rosea [bot. considérer lua exemple.m. emporte (il ~) luat cu sine. prend ia (să ~). ouvrier. objet lucru specific. chose. lucidité luciditate (cu ~). luisait luceşte.n.]. lumière. lucidement lucios. prenant luat. emmener ia cu sine. lune lună de miere. cierge lumânărica pământului [bot. propre [n. prit luăm. le mieux [n. œil-de-bœuf luci. sien lui (ale ~). lucidement luciditate. prenait lua (se ~). main-d’œuvre lucru lucruri. pris luaţi. prendre le pli lua parte. mois lună [astron. enlèvement luat (o boală). œuvre.: la main DE Jean] LUI <filmul LUI Ion>. éclairé Luminilor (Epoca ~).] lua foc.pl. tâter le pouls lua rămas bun (a-şi ~). bougie lumânare groasă. Lucien lucid lucizi [adj. travaille (je ~) lucrezi.m. patine [n.] lucrul cel mai bun. éclaircir [météo] lumină lumini.m. octroyer.] Ludovic.].]. pauser lua peste picior. chandelle [fam. prends (je). Gentiana asclepiadea [bot.] luceafărul. prenons lua cu asalt.p. usurper lua guturai. attraper lua (va ~).] lua în serios mineaţă.f. ouvrable (jour ~) lucrător. siennes (les ~) lui [G. luire. m.n. lunaire. lugubre lui (ai ~). ouvrage. lumineux luminozitate. écumer lua uşor. moquer.) en photo lua în considerare. puiser [fig. emmène (il ~). prends.] lume lumi.: mâna LUI Ioan]. ouvrage. prendre à la légère luare. lune de miel luncă.]. fignoler lucrare lucrări. éclaircie luminişul luminişurile. épouser ia în căsătorie. étoile du berger lucernă.] lumină slabă. prendre feu lua cu forţa. blaguer lua pulsul un (a-şi ~).]. travaillez lucrătură lucrături. lucide lucid (în mod ~). tige [d’une plante] lllum lumânare lumânări. Luc lucarnă rotundă. prendre au sérieux lua cu sine.]. luminosité Luna [satelit]. travaille (il ~) lucrează (ei ~). reluire lucea. prendre congé lua în râs.].

majesté maiestuos. lutte (je ~) luptase. majestueux maimuţă.m. Oxytropis sericea [bot. spart [n.] mahala [peiorativ] mahalale. particulièrement. longueur lungind.]. grue [constr. aiguille [ferroviaire] macheta [cuţit]. lugubre.]. magnétiser magneziu. mettre du maquillage machiaj. au-dessous mai mic. pire mai sus de. levain maiaua. allongeant lungit.lunetă. mai mai. allongé lunguiaţa.f. somptuosité luxa (a-şi ~). allonger lungea. magistrat. cahier de brouillon madrigal. lunette lung lungi lungă lungi. long longue lungi [vb. coquelicot macabru. singe. lutte (il ~) luptă (el ~) [perf. luthier lutră [neo. poli [finition] lut. magique magician. lustre [lampe] lustrui (~încălţămintea). partisan. Hongrois [n. faubourg mahalagesc [peiorativ]. périphérie [d'une ville]. magistrature magnanim. lutté luptaţi.sg. montagne [abréviation cartographique] mac [bot. majom .] Lythrum salicaria. faubourg (le ~) maharajah.] mmma m-. banlieue. oblongue lunguieţ. taudis [n. levain (le ~) Maica Precistă. pavot. luxation luxos.133 - .]. moins mai rău.] magherniţe. lutte. maquillage macula. hongrois [adj. homme de loi magistraţi [pl. allongeait lungi (el ~).]. s. bataille. magicien magie. magistral magistrat. tôt ou tard mai jos de.][*] maghiar [locuitor] maghiari.].] M-… <el M-a filmat>.] lux. mieux mai bine mai târziu ca nicioda.].] macaroane. luttait luptă (el ~). combattant [n.] mahalaua. faubourien [adj. lutteur luptător [n. fastueux luxură [neo]. luttez luptă (ei ~). salicaire [n. hongrois. lutté (il avait ~) luptat. abîmé maia [pentru dospit].]. ultérieurement mai vârstnic. homme de mer. m' [pron A. loutre [zool. allongea lungim. fouler [méd. lutta (il ~) luptăm. lutter lupt (eu ~). plus ou moins Adev 01/11/07 mai puţin. plus.].. poncer au papier verre lustruit.]. long (le ~ de) luni. coupe-coupe machia. macaroni macaz. faste. généreux magnanimie. moindre mai mult. louve lupta. luttons luptând. magie. surtout mai bine. meilleur mai devreme sau mai târziu. chef [gastron.m.] lustragiu. magazine. loser Lygeum spartum.*] maghiara. cireur lustră. davantage mai mult sau mai puţin.m. luttes (tu ~) luptă lupte. sorcellerie magistral. boutique magazin de pâine.] [bot. boulangerie magherniţă [n. hongrois [langue] magic. lundi luntricică mătăsoasă [bot. Montagnes de… [abréviation] M. au-dessus mai târziu. encore mai ales.] lllup lup lupi.neo. macabre macara. pis [adj.] [bot.] [zool. loup de mer lupă lupe. magnétique magnetiza. M'… <il M'a filmé> M-ţii.]. luxe. foulure.] mmmag magazin. magnésium magnific.] maghiar. perdant [adj. allongeons lungime. gens de robe magistrature. luttant lupţi (tu ~). aimant magnetic. madrigal maestru. luttent lupta (el ~). maître maestru bucătar. glaise lutier.]. combat luptător. magnifique magnolie [f. magnolia [m. hostilités [pl. mák mac de câmp. oblong lungul (de-a ~). cirer [des chaussures] lustrui cu şmirghel. mieux vaut tard que jamais mai bun.f. Sainte Vierge maiestate. loup lup de mare.].] lupte. maquiller machia (se ~). cabane [fig. luxure luzăr [arg. luxer luxaţie.].]. loupe lupoaică lupoaice. long (de ~). maculer maculator. générosité magnet. maharadjah mmmai mai [n.

manteau manuscris. matelot. mayonnaise maiou.] manşetă. marcher marginalia. imiter. précis [n.arg. centre commercial.f.].] Maria. Marianne marin. gros [n. tas (du ~) malign. rebord marginea mării (de la ~). singeait maimuţăresc (ei ~). supermarché malţ. pasticher maimuţărea.134 - .] maldăre. révélé manifestaţie. manœuvre maniac. majorer majoritar. manie manieră maniere.]. Maroc marocan. combles [n. balise [géo. procuration [jur. littoral [adj. révéler. grand Mare (cel ~). mode d'emploi mmmar maramureşean [m. maillot maistru. malicieux. maritime maritim [abrev.] mări.]. fantoche maritim. marquer marcă înregistrată [abrev. haute mer mării (ţărmul ~). Grande Bretagne Tragedie pe Marea Neagră. marin [n.] manifest [n. marqué Marcel. manteau manta de ploaie.] marea [n. mimant maimuţărit. maman. marmite marmură. gros. [mar. tas [n. mime (il ~) maimuţărind.f. lisière. maniement manometru. Grand Mogul marfă mărfuri. marée Marele Mogul.] maramureşeancă [n. marionnette.] mandarin. manchette manta.n.] marcat. Marie mariaj. tas (le ~) maldărului. marchandise marfă [adj. marin marinar.]. narquois maliţiozitate. singeant. Grand (le ~) mare [n. majorité maree.m.maimuţări. maladif malaxor pentru aluat [mec..f.]. marotte. malversation mamă. mer [n. main-d’œuvre mansardă. mars Martinica. rive mal înalt. plupart. mannequin manetă. =grande usine non rentable mmman management. manifeste [adj. manuel [n. maniaque manie. berge maladiv. commentaires dans les marges margine. majoritaire majoritate. manuscrit manual [n. mer (la ~) Marea Neagră. cadre [adm. mandat mandat [jur.]. la mer du Nord Adev 12/04/08 marea parte. majeur majora. marron Maroc. singent maimuţăreşte. majorité majusculă. maltraiter malversaţiune. marbre maro. singer. Tragédie en mer Noire Adev 11/11/07 Marea Nordului. malice mall. bord. malin maliţios. marge margine proeminentă. mère mamelon. Marcel mare [adj.]. manipuler.].] mari. la mer Noire Adev 13/01/08 mării.] maldărul. f. gestion manager.] marjă.pl. marmelade marmită. manœuvrer manevră. Martinique martir. fam.]. manette manevra. majeur.] [archit. Marseille martie. chouette [fam. manifester manifestat. mammographie Adev 27/10/07 mamut industrial. mardi marţipan. pétrin [méc.sg. mamelon mamifer. manomètre manoperă. imperméable [n.] margaretă.]. homme de mer marinată. singé. mariage Mariana. timbre-poste marcaj turistic. mimé maioneză. œuvre. marocain marşarier (în ~) [auto]. mandarine mandat. mandarin mandarină. manier manipulare. marinade marionetă.] mantie.] mările. malt maltrata. mer (de la ~) mării (largul ~). contremaître major. martyre marţea. marguerite marge. super [col. cape mantou.] manechin. marche arrière (en ~) [auto] Marsilia.] maldăr [n.].n.].]. mardi (le ~) marţi. miment (ils ~) maimuţăresc (ei ~). majuscule mmmal mal. manifesté.]. marge marmeladă. sensas [fam. pâte d'amandes . mammifère mamografie. tract manifesta.] manipula. =de la région de Maramures marca. manif [col. m. singe (il ~). manière manifest [adj.f. [R] marcă poştală..] manual de întrebuinţare. mer (le bord de la ~) Marea Britanie.

masque mascul.. moudra măcinai (eu ~).f. javelle mănuşă mânuşi. masse (en ~) masă mese. me [pron A.] masturbează (el se ~). matérialisme materialist. colline [n. effriter (s'~) măcina (va ~).] Măgura Codlei. machine. moudrait macină (ei ~). maxime maximum. saloperie [arg. broyant măcinat. voiturette mmmat mat. matériau material [textil]. Trans.]. machine à écrire maşină de spălat. branler (se ~) [vulg. faisceau. auto. masse masă (în ~). monastère. mûr.] maşină maşini. monticule. marjolaine măgura măgurile. mesa masă de înfăşat copilul. pique-nique masă [de lucru]. carnage. sèche-linge [Électroménager] maşinuţă. matraque. massif masiv [muntos] [n. matinal matineu. matériaux materialism. moud (il ~) măcina (ar ~). mouds măciucă.] masturba (se ~). matière première matern. Oxyria digyna [bot.. moudre macin.] mădăreşte [reg. couvent [n. maternité matinal. pommier măr [fruct] mere merele. gant (du ~) mmmăr măr [arbore]. bouseux [n. colline (la ~) măgură [n.péjor. matérialiste materializa (se ~). moufles mănuşii. maîtrise [université]. tuerie masaj. maturité maturiza. =montagnes S Carpates Orientales măicuţă măicuţe. branle (il se ~) [vulg. mûrit Mauriţiu. machine à coudre maşină de gătit.].m. vais (je ~) măcel.m.mmmas masa. mat matcă [a unui bonier]. voiture. mâle. bagnole. matériel material (de construcţie). moulu măcinată. presse [n. broya (il ~) măcina (se ~). moulent [moudre].f. mathématique matematician. massacre. homme de mer matematică. bloc. maximum mmmă mă. broyez macini.].] măcrişel [bot. gant mănuşi cu un deget. mouds (je ~). tondeuse maşină de uscat (~ rufe). moulue măcinaţi. mass media. massacrer masacru. pomme Adev 27/03/08 . étoffe materiale. broyer. monastère [abréviation cartographique] mănăstire [n.f. repas. moulons.]. massacre măces [bot. maïs mălăoaie [bot. hachoir maşină tot-teren. Maurice maxilar.] mă duc.] maşină de scris. Thesium kernerianum [bot. mathématicien material. mâle [n. broyons măcinând. études approfondies masturba (el se ~). fourneau maşină de presat. branlait (il se ~) [vulg. mûrir maturizează (se ~). machin măgărie. matérialiser materie.] măguri [n. véhicule tout terrain maşină de tuns. établi [n.]. masculin masculin [abrev. adulte maturitate. matelasser matlasare. massue măciulie [bot.] Masivul Ceahlău.f. [m. maximum maximă.]. machine à sécher maşină de uscat rufele. matelassé matol [pop. broyai (je ~) măcinăm.] masacra. maxillaire.n. abbaye. ivre matriţă. Trans. maternel maternitate. masquer mască. presse [n. matelassage matlasat [sg. coteau [n. religieuse măiestrie.m.] Măn. carnage.MM].].] masculin. matrice matur maturi matură mature.].]. tuerie. broie (il ~). dorlote (il ~) mădări [reg.] mămăligă. broie (je ~) macină.135 - .] masterat. moulez. table. Mathieu matelot. églantier măcina. moulait [moudre]. broies (tu ~). polenta mămăligar [peiorativ]. matière materie primă.] măghiran. Helianthemum alpestre [bot. maîtrise mălai [reg. dorloter mădular. masser masă mase.]. massage masca.pl]. branler (se ~) [pop.] mănunchi. commode à langer masă la iarbă verde. bite [vulg. massif [n. matinée matlasa. machine à laver maşină de stors rufe. engin maşină de cusut. vulg. matelot. essoreuse maşină de tocat carne.m. souche [comptable] Matei.]. média. broyé.]. cloître. broyait măcină (el ~). broient măcina (el ~).]. mâchoire maxim. haute colline [abréviation cartographique] măgăoaie.] măduvă.fig. moelle Măg. chartreuse. =montagne des Carpates Orient.] masiv.

contrefait (il avait ~) măsluiseră. pomme d'Adam [f. contrefait (ils avaient ~) măsluit. menu [adj.] mânca bine. largesse. mesure que (à ~) măsură de prevedere. contrefera măslui (voi ~). grandeur măreţie (cu ~). caressant mânie. contrefaisait măsluiau. manche mâner. main mână (el ~). mener mână mâini. mange (il ~) mândri.] mărunt. contreferait măslui (va ~). mesquin. patoche [n. manche mâner [n. corail mărginire. professé Mărţişor (depune ~). témoin (se porter ~) mărturie mincinoasă. maquis mărar. mesurent măsoară. contrefaçon măsluise. =tradition roum.] mărunţiş [sg. tatie [fam.] [foto]. mesure où (dans la ~). mesure [n.] mânca. arrogant. arrogance mândru. Marie mărime.] mâncase. homme de peine mâna dreaptă [fig. Ligusticum mutellinoides [bot] măreţ. majesté. main droite [fig.]. =fête roumaine du 1er Mars mărul lui Adam [n. superbement mărgean. bouffe [pop. main-d'œuvre. hautain mânecă. coup de balai (donner un ~) mătură [n. balayer mătura (da cu ~). caresser mângâia (el ~). vermoulu mâncător. vase [boue] mâna. précaution măsură să (în ~).n.] mmmăs măsea măsele. généreux. caresse [n. agrandissement măriri [pl.] mături. agrandir. caressait mângâia în răspăr. gourmand.] mătura. limitation mărginit. furieux mânoacă [pop. mariage [femmes seulement] mărturie (depune ~).] mânere. mesure [n. régaler (se ~) mâncăcios. pellicules [pl.]. enorgueillir mândri (se ~).]. main (de deuxième ~) mâna a doua (la ~). navrer mâine. aveu mărturisit (~ public). contrefaisaient măsluiesc (ei ~).].]. coup de main (donner un ~) mână de lucru. manger. tante.]. tirage [photo] măritiş [pop. caressent mângâie (el ~). contrefaisant măsluire. deuxième main (de ~) mână de ajutor (da ~). poignée de porte mângâia. contrefont măsluiesc (eu ~). pondéré măsură.136 - . contrefais (je ~) măsluieşte (el ~).mărăcine. généreusement mărinimos mărinimoasă. soyeux mătreaţă [sg. pointure [chaussure] mărime naturală (în ~). autant que măsurând. tatie [fam. pièces jaunes [pl.] măsurat. mange (je ~) mănâncă (el ~). mangeur mănânc.] [med. mangeur mâncare. poignée [n.] [fam.].]. postiche.]. obtus mări. démangeaisons [pl. balai mătuşă mătuşi. du 1er mars mărţişor [bot.f. dent (de la ~) măslui. même (à ~ de) mmmăt mătase. mène (il ~) mâna a doua (de ~).f. mesuré. dimension.].] mângâiere [fig. magnanime mărire. sobrement măsură ce (pe ~). bouffer [pop. délivrer . contrefais (tu ~) măsluind. fureur. plat de résistance mâncare principală. avouable mărturisire. grandiose măreţie. Geum montanum [bot. intensifier. colère. faux témoignage mărturiseşte (~ public). fenouil mărarul-ursului [bot. grossir Mărie [pop. toiser măsura în care (în ~). augmenter mări (se ~).]. mesure (il ~) măsura din cap până-n picioare. dent măseaua. consolation mângâiere [psihică]. fier.] mărţişor [sărbătoarea].].] mâner de uşă. soie mătăsos mătăsoasă.] mmmâ mâhni. caresse (il ~) mângâiere. contrefaire măslui (el ar ~). mesurer măsoară (ei ~).] mătuşici. contrefait (il ~) măsluieşti. avouer mărturisi (~ public).] mântui. générosité mărinimie (cu ~). plat de résistance mâncărimi [pl. contreferai (je ~) măsluia. contrefait măsura. rebrousser [cheveux] mângâie (ei ~). professe (il ~) mărturisi. mangé (il avait ~) mâncat de cari. professer mărturisibil. grandeur nature mărinimie. menue monnaie [sg. courroux mânios. grandeur mărime [la încălţăminte]. demain mâl. grossissement. vanter (se ~) mândrie.] măsură (cu ~). ronce mărăciniş. dent (la ~) măselei. réconfort mângâind. mesurant măsurare. manger mâncare de bază.] mătuşică [fam.]. magnifique.

médité. mentionner menţiune. médical medical [abrev. mémorable memorie.]. étau [n. va. cogiter. songeait meditare. Mecque meci. médecin militaire medical. mélange melc. vont merg (eu ~). méandre mecanic. mes mele (ale ~). vil mârşăvie. Mercure [planète] mercurial. mélodrame membrană. recueillement meditativ. mémoriser memorizare. irais (tu ~) merge (ar ~). Mold. mécaniquement mecanic auto. maintenons menţineţi.n. maintien [n.]. miens (les ~) mmmel melaminat. merci mercur. rédempteur mânui. médaille medalion.].f. médiocre. irait .].]. merő merge. rédemption mântuitor. toubib medic militar. maigre. délivrance. méduse megieş [reg. voisin mei. environnement Adev 26/10/07 meduză. milieu mediu mediului. mélancolie melanj. songes (tu ~) mediteranean. cochonnerie mârşăvie (cu ~). commère meliţând [pop. incessamment. maintiennent menţin (eu ~). jacassant melodic. colimaçon. maintient menţinem. mercure Mercur [planeta]. médiéval mediocritate. cafard [fig. mes. grogner mârşav mârşavă. sauveur [rel. mélodique melodie. limaçon. maintenu menţinere [n. aller merg (ei ~).].]. mercenaire mercerie. carte [menu] meniu fix (mânca ~). mélaminé melamină. jacasse (il ~) meliţă [f. manier mânuire. méditatif meditau. membre memorabil. méditation meditat. vais (je ~) mergând. maintenir menţin (ei ~). cheminer.] medii. mercuriel mereu. mienne meandru meandre. mention mmmer mercantil. médian mediator. indéfiniment.] medicină.]. allant merge (ai ~). médecin.137 - . médecine medicinal.] mediu [n.]. chétif [fig. songe (je ~) meditezi. songent meditează (el ~). moyen [adj.]. médiation medieval. bassement mâzgăli.]. encadré Adev 18/12/07 median mediană. mécaniser Mecca. médiateur medic. vilain. mémoire memoriza. mécanique mecanism. méditation. maintienne menţine. mécanicien mecanic (în mod ~). ordinaire medita. mon mea (a ~). moyen [n. escargot mele.fig.] meni. mélodieux melodramă. ménage menaja. ménisque menit. odieux. ménager menghină [n. songé meditaţie. mélancolique melancolie.]. poulain mârâi. jacassé meliţă (el ~). miennes (les ~) meliţa [pop. ma. mémorisation mmmen menager. jacassait meliţat [pop. méditer.m. songer medita (el ~). intarissablement. mercerie merci [liv. songeaient meditează (ei ~). prédestiné meniu. médaillon. à point [cuisson] mediere. piètre. mécanisme mecaniza. menthe menţine. ménager menaj. médicinal medie [friptură]. maintiens (je ~) menţină (să ~). prédestiner menisc. mercantile mercenar.].] menghine. médiocrité mediocru mediocră. mentalité mentă. mental mentalitate.]. ignoble. méditerranéen mediu [adj. [méd. jacasser meliţa (el ~) [pop. match mmmed medalie. maintenez menţinut.m.] menţiona. garagiste mecanică.mântuială (de ~). membrane membru membri. mélodie melodios. songe (il ~) meditez. menu [n. griffonner mmme mea. prix fixe (manger à ~) mental.]. mélamine melancolic. marchent. maniement mânz mânji. millet mei (ai ~). va-vite (à la ~) mântuire.

mérite (je ~) merită. métallurgie metalurgist. valu. plomberie meserie.138 - . côtoyé merse de-a lungul. miaule miazănoapte [pop. quincaillerie metalurgie. microbe microbuz microbuze. mesterség meşteşugar. longea merge mână-n mână. allai (j'~) mersese. longeait mers de-a lungul. indicateur des chemins de fer. métallique metalizat. métalepse [narr. iras merge (veţi ~). métal metalepsă [narat. vaille. allé (j'étais ~) merseseră. balade [randonnée] mersul trenurilor. métallisé metalocasnice. menu [adj. rempart meticulos. petit. démarche mers pe jos. aller à pied merge de-a lungul. m' [pron. art. mérite [n. vas (tu ~) merse. artisan meşteşug. minibus microunde.] metalic. midi mic mici mică mici. aller à tâtons merge călare. miaou ! [interj. mesquinement meschinărie. méticuleusement metis. micro-ondes .] mesager. valoir. marché.] mic burghez.m. message meschin. marcher sur la corde merge în serpentină. précis [n.] merite. cheminait (il ~) mergem. petitesse microb. métier. mérinos merişor [bot. prophétique. allez-vous en ! mergi. ma meu (al ~). chemina (il ~) mersei. allé (ils étaient ~) merseserăm.n. vaudrait merită (ei ~). pataugeait mers prin noroi. D] miau!. marche [n. mâche (il ~) mestecăniş. tables rondes Adev 26/10/07 meseira de instalator. serpenter meridian. méthodiquement metodică. D] mi-. métropole metrou metrouri. irons merge (vor ~). métamorphose metatextualitate. mesquin meschin (în mod ~). vaudra meritat. artisan meşteşugul aurarului. allé (tu étais ~) merseşi. irai merge (vom ~). & poet. mérité merite (să ~). petit bourgeois mic tratat. messe mesagerie. méthodologie metonimie. 100 000 m² Adev 08/01/08 meu. météorologie meterez. métallurgiste metamorfoză. méritoire mers [n. aller de pair merge prin noroi. bouleau mesteca. pataugé merge pe sârmă. mesquinerie. metatextualité meteorologic. métier mesianic. métaphore metal metale. parcimonie mesei rotunde. Vaccinium vitis-idaea [bot. sud.] merita. faible. chemine (il ~) merge (va ~). mètre 100. cadet mmmi mi. chevaucher merge pe jos.] merit [n. victuailles merinos. horaire des trains mmmes mesadă. météorologique meteorologie. m' [pron. méticuleusement meticulozitate (cu ~). messager mesă.]. nord miazăzi [pop. allé (nous étions ~) merseserăţi. allez mergeţi! plecaţi!. méridional merinde. métro metru metri. petitesse. iront mergea. gilet [n. mèche [cheveux] meşter. valent merita (va ~). patauge (il ~) mergea prin noroi.]. méticuleux meticulos (în mod ~). méthodologie metodologie.]. messagerie mesaj.merge (el ~). allons mergeţi. métonymie metraj. allas (tu ~) mers. allé (vous étiez ~) merseseşi. métis metodic. méthodique metodic (în mod ~). orfèvrerie [art] mmmet metaforă. méridien meridional. métrage metropolă. alla (il ~). mérite (il ~). patauger merge prin noroi. côtoyer mergea de-a lungul.]. irez merge (voi ~).]. vaut merita (ar ~).] micime. messianique mesteacăn mesteceni. mériter merit (eu ~). Mexique mezin mezină. mon. allé merge pe bâjbâite. mien (le ~) Mexic. bouleaux (forêt de ~) meşă. longer. & poetic]. mérite (qu'il ~) meritoriu.000 de metri pătraţi.] miaună. ira merge (vei ~). allé (il était ~) mersesem (eu ~). serpenter merge în serpentină [drum]. mâcher mestecă (el ~). cheminé. méritent.

raison. moyen [n.n.] milivolt.].m.].] milenii. rognent micşorează (el ~). militarisme militariza. bon sens minţi (socate din ~). merci (sans ~). menteur minciună.m.m.n. Mihail. ment minţi (tu ~).] mijloc de transport în comun. moyen (par le ~) mijlocitor. menti minuna (se ~). migrateur migraţie. agneau miercurea. minier minim. mimésis mimesis-ul. émerveiller minunat. moyen [adj. mental minte minţi. mille miime. mime (il ~) mimesis. voiture de transport en commun mijlocie. balle mini-. mens (je ~) minte (el ~). diminuer. médian mijlocul (în ~). mille Adev 01/11/07 miel miei. mielleux mieuna. minorité mintal. chier (faire ~) [pop.] mijloace. migrer migrator migratoare. millivolt milos. minaret mină.]. mens (tu ~) minţit. minéral minéraux mineralogie. mimer mimând.f. ministère Ministerul francez al Justiţiei. Michèle Mihai. mimésis mimică [n. mercredi des cendres miercuri.] mierluţă pitică [bot.] mimoză. miel d'acacia mierlă. parmi mijlocul (în ~) [+G] ~). mensonger. amoindrir micşorăm. mine [visage] mincinos.]. médiation mijlocirea (prin ~). soldat. militariser milităreşte. militaire [n. amandier migdală. mercredi (le ~) miercurea cenuşii. mimique [n. le Ministère français de la Justice Adev 03/01/08 ministru. militaire militar [abrev. Silene acaulis [bot.] miliard miliarde.]. minutie migdal. charitable milostiv. esprit. mille [unité mesure] mileniu [n. Minuartia sedoides [bot. millionnaire milita militez. milliard miliardar. militairement miliţea [bot. minge.m. taille. rabattre. pitié. rabat (il ~) micuţ.] minionă. migrent (ils ~) migrenă. [mil. intermédiaire [n. militaire [adj.]. merveilleux . milite (il ~) militant.]. migraine Mihaela.]. millimètre milion milioane. miaulement miez (de pâine). Michel mii (< mie). mimésis (le ~) mimeză. rabattons micşorare. miel miere de salcâm. charitable milostivenie. Minuartia sp. rabattez micşorează. minerai mineriadă. médiane mijlocire. moyens de locomotion mijloacele (prin toate ~). doucereux. impitoyablement milă [unitate de măsură]. mimé mimează (ei ~). mie miezul nopţii.] militar [adj. minime minion [neo.m. [bot. milliardaire miligram miligrame. ministre minor. merle mierluţă [bot. moyens (par tous les ~) mijloc.] mieros.] mie mii.]. mensonge miner. rabattu. rogne. rogner. mignon mignonne minister. miner minaret. =marche des mineurs sur Buch. charité. mimésis (le ~) mimetic. militant militar. amande migra. mineur mineral minerale. médiateur mijlociu. réduit. compassion milă (fără ~). miniature minier. réduire.m. mineur minoritate. ressources mijloace de locomoţie. mime [n. miauler mieunat. millième mijloace. mi-cuisse (à ~) mmmil mila (fi la ~) [+G].f. mimétique mimeza. mimant mimat. petit [n.m. rogné micşoraţi. miment (ils ~) mimează (el ~). minuit migală. ballon. mine mină [aspect].micşora. migration migrează (ei ~). charité mim [n. milieu mijloc [n. mimosa mmmin mina. milligramme milimetru. militer militează (el ~). mal à la tête.] minţi. mercredi miere. miniminiatură. minéralogie minereu. merci de (être à la ~) milă.] militari. milieux.139 - . milieu de (au ~) mijlocul coapsei (le ~). diminution micşorat.] militar [n. mentir mint (eu ~). Silene dinarica [bot. millénaire [n.] militarism. vulg.] mima. million milionar.].

moulin à vent moarte. mû mişcat [fig. meus (je ~).f. minutie mioară mioare. mystique misticism. miaou ! [interj. émouvoir mişcare. gueule [fig. mouvant. relique [n. étonnèrent (ils s'~) mirarăm (ne ~).] mişuna. mouvement. broncher mişca [fig. miracle. étonnement miracol. étonnait (il s'~) mirai (mă ~). touché [fig. étonnes (tu t'~) mirare. étonnaient (ils s'~) miră (ei se ~). charge [n.] [devoir]. sensas [fam. minutieux minuţiozitate. département Maramures [abréviation] mmmo moacă moci. miracle. étonnions (nous nous ~) mirară (se ~). chaume [champ] miros mirosuri.pl. molle. grouiller. odorat miros infect. myopie mioritic. mirage miră.]. nanan [n. merveille miraculos. mythologie mitralieră. pullulé mmmit mit mituri. mariée mireasmă miresme.]. tâche mister. étonnent (ils s'~) miră (el se ~). remuer mişc. étonnais (tu t'~) miram (mă ~). mire mire.]. mouvez mişcă (el ~). myope miop ca o cârtiţă. mystère mistere. faux pas mişcat. indigence mizerie (a fi în ~). niaiseries mlădios. mysticisme mistifica. =de la balade roum. étonnâtes (vous vous ~) miraşi (te ~). meeting mitologie. rien [n. super [col.]. infime. Mireille miriapod.]. remue (il ~) mişcăm. mise mizer. décès. pestilence miros urât. étonner (s'~) mir (mă ~).] mirosi.minune. sentir [odeur] miroase. marié [n. miser miză.] mizilicuri. touchant mişti. lâche. mission. sordide mizerabil. parfum.]. meus (tu ~) mişto [col. étonnâmes (nous nous ~) mirarăţi (vă ~). mythe mită. moelleux. mystification mistral. ému mişcaţi. marais.] miting.]. chouette [fam. myope comme une taupe miopie. mouvons mişcător. "Miorita" miorlăit. digérer mistuit. sent (il ~) [odeur] miros (ei ~) ]. mort moarte (pe ~). pot de vin [fig. mitrailleuse mitropolit. paille (être sur la ~) mizilic. mouvoir. minute minuţios. odeur miros [simţul]. digéré mişca. arôme [m] Mirela. mouvement (en ~) mişcare greşită. s.] . étonnas (tu t'~) miraţi (vă ~). moulin moară de apă. senti [odeur] mirt [bot. mourant moaşte [n. sentait [odeur] mirosind. mou. soigneusement. marécageux MM. misère.m. relent [n.]. étonnai (je m'~) mirai (te ~). sordide mizerie.] moale moi. métropolite mitui. intermédiaire [n. marécage mlăştinos. mistral mistreţ.f. fourmiller. miaulement miorlau!. miraculeux miraculos (în mod ~). merveille minune (copil ~). minuscule minut. miraculeusement miraj. remue mişca (se ~).] mmmir mira (se ~). tendre [mou] moară mori. étonne (je m'~) mira (se ~). sentant [odeur] mirosit. pulluler mişună. étonnais (je m'~) miram (ne ~). étonnons (nous nous ~) miri (te ~). souple mlădiţă. mixte miza. toucher [fig.]. enjeu.].] mmmis misit. graisser la patte de qqn [pop] mixt. pullule (il ~) mişunat. arcanes misterios. sentent (ils ~) [odeur] mirosea. sanglier mistui. moins minuscul. meut (il ~) mişcă (el se ~).m. pousse mlaştină. brebis miop. étonniez (vous vous ~) miraţi (vă ~).] mireasă. myrte [bot.].140 - . minable. prodige (enfant ~) minus. mystifier mistificare. geste mişcare (în ~).] misiune. mille-pattes mirişte. moulin à eau moară de vânt. étonnez (vous vous ~) mirau (se ~). mystérieux mistic mistică. étonne (il s'~) miră (el se ~) [perf. étonna (il s'~) mirăm (ne ~). bronche (il ~) mişcă (se ~).] [fam.

atténuer. uni monolog interior [narat. pile. instant. montage montură. moniteur mono. bagatelle. mollusque momeală. Moïse [Bib.] mmmor moral.] monomotor [aero. mite molipsit de ciumă. pétri. monotonie monstru. meubler mobilat.]. mocassin [n. meublé mobilă. tas (du ~) mormânt [n.]. monumental moped [n. manières model. =de la province de Moldavie moldovenesc [adj. meunier moravuri. mobile. type model antiderapant [la talpă]. humble.n.].] mmmod mod. monstrueux monstruozitate. leurre (il ~) momind. dresser [installer]. moderne modest. tas mormanul. monotone monotonie. pétrir. meunerie morbid.] mormăi.141 - . leurre. crantage [de la semelle] model super-uşor [haină]. mondain mondial. moulent [mouler] modelează (ei ~).] molton [textil]. monstre monstruos. carotte morfologie. poser monta (el ~). amorce [pêche] moment. appât. =typique à la rég.m. mode modă (la ~). morale moralitate.f. pose (il ~) montaj. meuble mocasin mocasini. leurrant momit. alpin montaniard.mobil [telefon] mobile. monologue intérieur [narr. résolument mod plăcut (în ~). leurrait momeau. modeste modestie. leurrer momea. momentané momi.n.m. Moldavie moldovean [m. moralité morar.f. posé montând. monétaire monitor. molécule molie. morphologie morfotip. monument monument funerar [n. difficile [personnes] mohorât. monacal monarh. sornette. activement mod de întrebuinţare. agréablement modă. simagrée mofturi! [fam. pomme de terre génétiquement modifiée Adev 13/05/08 moft mofturi. monopole monoton. morose morsă.m. modérer moderat.f. mode. montage montan. montant montează (ei ~). moléculaire moleculă molecule. morphotype morgă. façon mod activ (în ~). monomoteur [aéro. moral. façonner modelând. molleton [textile] moluscă. modifier. dressé [monté].] mochete. mondial monedă. morse . mormînt morminte. éthique morală. pièce [monnaie] monetar.] Moldova. tentation. mode (à la ~) modalităţi. morbide morcov. maussade.].]. posent (ils ~) montează (el ~).]. monarchie monden. tarare ! [fam. leurré mmmon monahal. modéré moderat (în mod ~). modèle.] moldoveancă [n. grommeler. mobylette [n. tas (le ~) mormanului.m. sépulcre [n. pétrissent (ils ~) modelează (el ~). moule [vb. m. portable [téléphone] mobila. mode d'emploi mod hotărât (în ~).] monumente funerare.f. f. moment. montagnard montare. modestie modic.]. pétrit (il ~) modeleze (el să ~).n. plâtras. grincheux. monarque monarhie.de Moldavie molecular. momentané momentan. mono monocolor. mœurs morărit.] mofturos. monture monument.]. mouler. pestiféré moloz. pétrisse (qu'il ~) modem.m. modeler. modérateur modern. amender modificare. tapis [n. tombeau [n.]. modique modifica. moulé modelează. tombeau [n. tombe [n.] moldovenească [adj.]. débris [pl. leurraient momesc.] mochetă [n. modèle plume [vêtement] modela. seconde moment (de ~). monstruosité monta.] monopol. téléphone cellulaire. morne Moise [Bib. montait montat. amas. modem modera. modérément moderator moderatori. modification cartoful modificat genetic. morgue morman mormane.]. monnaie. monté.] monumental. grogner morocănos. pétrissant modelat. monter. leurrent momeşte.

papier mâché mucavaua. butte (la ~) movilă. pousse muia.]. legs. vieillard Moş Ajun.f. Père Noël moşmoană [bot. =habitant des Montagnes Apuseni moţ [n.. mortier [mil. moulent [mouler] mulează (el ~). motiver motivat. mosaïque MS. chiffonné. œuvre. moulage mulat. moisissure.].].] moşneag. multiplier multiplicare. bobine mostră. fondement.] mucegăi. remercie (il ~) mulţumeşti.]. papier mâché (le ~) mucegai. collant [habits]. merci [n. Internet].]. remercions mulţumind. morve mucilagiu. remerciant mulţumise. néflier [bot. remercier mulţumesc (ei ~). pas mal multe (spune ~). moteur de recherche [PC. moule (il ~) mult. femme (de la ~) mmmul mula. mauve movila.n. littéral motan. fort [adv. Montagnes de… [abréviation] mmmu mucarniţă [arh. multiplication multiplicator.]. remercié (il avait ~) mulţumit. mazout motoriza. pas mal mulţi [m.] moşteni. éteignoir mucava.]. amollir. nèfle [bot. mobylette [n.]. motif. longue date (de ~) multă vreme. moisissure mucegăit. motocyclette motociclist. mouiller muiat. gros.] motiva. moulé mulat pe corp. mouillé muie [vulg. charogne mortier [mil. motivation motivează. moulage mulare. montagne [abréviation] Mţii. sujet [n.]DEX online mumie. motion mouse.] mortalitate. merci mulţumi. département de Mures [abréviation] Mt. motorisation mototoli (se ~) mototolesc.142 - . Internet] motoretă [n. femme (la ~) muierii [pop. souris [PC] mov. momie mmmun muncă munci. tertre moviliţă. foule. motard.f. mosaïque mozaic (de rit ~). Chat Botté motiv. ouvrage . motocycliste motor.]. froisser (se ~) mototoleşte. vieillard moşte [f. remercient (ils ~) mulţumesc (eu ~).] mmmos moschee. dire merci (~ à) mulţumire mulţumiri.] multi-.f. multimédia multimedia [PC]. héritier mmmot mot-a-mot. froisse (il se ~) mototolit. moulant mulează (ei ~).]. sexist] muieri. houppe moţăi. remerciez mulţumi [+G]. long (en dire ~) multe [f. remercie (je te ~) mulţumeşte. héritage moştenitor. moisi [n. tremper.]. motrice mmmoţ moţ (de pene). mortalité mortar. longtemps mult timp (de ~). maint [arh.] [fam. mouler mulaj. sexist]. multitude mulţumesc.m. échantillon moş. mort [adj.] motorină.] mulţime. moteur motor de căutare [PC.pl. fellation muiere [pop. multiple mulţi. froissé motrice. travail travaux. cunnilingus. longtemps multe. remercie (je ~) mulţumesc (îţi ~).] moşmon [bot. besogne. touffe [n.m. moisi muci [pl. mob [n.]. panache moţ [locuitor din Apuseni]. matou Motanul Încălţat. sexist] muierilor. meugler. mucilage mucos.pl. profusion. femme muierea [pop. mugir mugur. moisir mucegăire.].f. succession. mugissement mugi. multimédia [PC] multiplica.pl. veille de Noël Moş Crăciun. morveux muget. mosquée Moscova. sommeiller moţiune. beaucoup mult timp.sg. multiplicateur multiplu.mort moartă. hériter moştenire.] moţ de păr. Moscou mosor. motoriser motorizare. remerciement. relique [f. mortier mortăciune. butte mozaic. maint [arh. remercié mulţumiţi (voi ~). butte. motive motocicletă. remercies (tu ~) mulţumim. multimultimedia. motivé motivaţie.

montagne (la ~) muntelui munţilor. mousse [matelot] musafir.].] municipal.m. =montagnes . =montagnes . semonce [n. mords (tu ~) muşcător. mmmur mural.f. Munţii Ţarcului. =montagnes Carpates Orient. mourons murind.pl. mourant muriţi.] murmurând. mortel murmur. travailleur muncitor agricol. =montagnes . Munţii Harghitei. =montagnes des Carpates Orient Munţii Nemira. =montagnes . nécessairement musca-ţeţe.] Munceii Întorsurii. Munţii Tarcău. travaux forcés muncei [n.muncă silnică. mourra murim. sale. mordrait muşcă (ei ~). murmure. montagnard [adj.Carpates S roum. Munţii Godeanu. municipal municipalitate. susurrer. travailles (tu ~) muncim. Munţii Hămaşului. =montagnes Carpates Orient. hôte [invité] [n.]. Munţii Stânişoarei. =montagnes N Carpates Orient.] munci. murmurer murmură. mord muşcă (el ~) [perf simplu].] muşca. ouvrier. travaillent (ils ~) muncesc (eu ~). dans les Carpates S Munţii Giurgeuluiu. travaillé munciţi.f. crasse [n. Munţii Bucegi. Munţii Semenicului. mordons muşcat. Munţii Retezatului. mordra muşcăm. =montagnes S Carpates Orient. Munţii Retezat. =montagnes N Carpates Orient. travailler muncesc (ei ~). travaille (je ~) munceşte. mordant [adj. Munţii Siriu. moustachu mustrare.]. Munceii Neamţului. meurent mor (eu ~).Carpates S roum. montagneux Munţii Apuseni.f]. municipalité municipiu. grognement murmura. moribond muritor.Carpates W roum. Munţii Piatra Craiului.] muri. Munţii Căpăţânii. mordu muşcaţi. mûre [fruit] murdar. meurs (je ~) mori. Munţii Parângului.Carpates S roum. =montagnes . mordent muşca (el ~). =mts. mordit muşca (va ~). meurt mor (ei ~). travaillons muncit. =montagnes .] musafir (~ obişnuit).m.f.Carpates S roum. =montagnes . ordurier murdar de pământ murdară de pământ. =montagnes . Munţii Ciucului. =montagnes Carpates Orient. =montagnes S Carpates Orient. =montagnes . salir.Carpates E roum.f.m. maculer murdări (se ~). =montagnes . municipalité muniţie.143 - . mouche tsé-tsé musca-n lapte (ca ~). cheveu dans la soupe (comme ~) muscat. =massif des Carpates Orient. Munţii Făgăraşului. montagne (de la ~) muntenesc. moût mustaţă.Carpates S roum. petite montagne [n.Carpates S roum. travailler coude à coude munci pe brânci. =de la province de Valachie muntele munţii. mordait muşcă (el ~).] [reg.Carpates S roum.]. terreux murdări. travaille (il ~) munceşti. moustache mustăcios. métallurgiste muncitor necalificat.] [pop. =montagnes S Carpates Orient. =montagnes S Carpates Orient. musclé must. tacher murdărie. montagnard. obligatoirement.Carpates S roum. mouche muschiulos. Trans. mourir moare.Carpates E roum. Munţii Bodoc. montagne [n. muscat muscă muşte. mural mură. Munţii Gurghiului. Munţii Vrancei. petites montagnes [n. mordre muşc. mont muntean. mordez muşti.Carpates E roum. Munţii Nemira. meurs (tu ~) muri (ar ~). remontrance.] . travailler comme un nègre muncitor. murmurent. incisif. mourez muribund. =montagnes S Carpates Orient. habitué [n.Carpates E roum. ouvrier [adj.f. manœuvre muncitoresc. =montagnes . muncel [n. =montagnes S Carpates Orient. mourrait muri (va ~). =montagnes .pl. travaillez munci cot la cot. munition munte [n. murmurant mmmus mus.m.] muntos. valet de ferme muncitor metalurgist. Munţii Căliman. =montagnes S Carpates Orient.] musai [pop. murmure [vb.] munţi. =montagnes S Carpates Orient.] [pop. =montagnes S Carpates Orient.Carpates S roum. Munţii Ciucaşului. mords muşca (ar ~). malpropre. =montagnes Carpates Orient. =montagnes . Munţii Breţcu-Oituz. Munţii Baraolt. Munţii Perşani. vilain. succomber. =montagnes S Carpates Orient. =montagnes . Munţii Rodnei. Munţii Ciucaşului. Munţii Vâlcan. hôtesse [invitée] [n. immonde. saleté.

narration narativ narativă.] naturalism. naïf. nais năştea (se ~). estropier mutilare. géranium muşcatu-dracului [bot. déménage (il ~). meus (tu ~) mutare. mouche (de la ~) muşuroi de cârtiţă muşuroaie de cârtiţe. camomille muştar. moche [fam. navet napolitană [alim. raconterez nara (voi ~).] [CFR]. myrte [bot. mouvons. mutilation mutilat. enlève (il ~) mutăm. enlevé mutaţi.] naraţiune.]. [narr. nez retroussé nasol [fam. narrataire [narr. naître nasc (ei se ~).] nară nări. naît (il ~) naşte (s-ar ~). n'avons pas n-aţi. raconte (il ~) narez (eu ~). déménagement. narrer nara (el ~). moutarde muştei. naquit născut născută. jonquille narcotic. naturel naturaleţe. pif [n. naissez naşti (te ~). emménagement mutila. racontais (je ~) narat.].f.] nas (închide uşa în ~). narcisse narcisă galbenă. leurre. n'a pas n-am… (eu ~). natation nativ.] muşeţel. ne la nabab.]. racontaient narăm. narratif naratologie. marraine naşpa [arg.] [fam. nième (le ~) n-o. taupinière [n. natif natură. fourmilière mmmut mut [adj. nature natural. enlèvent mută (el ~). naissait născând. naïveté naivitate (cu ~). raconté naraţi. mutuel muţeşte. musicien muzician. natal natalitate.] naşte (a se ~). musée muzică.]. raconter.144 - . naissons naşteţi (vă ~). déménager mutat. naissant naşte (ea ~) [ginec. emménager mut (eu ~).] mutual. narine narcisă. naisse naşte (care se ~). dodo (faire ~) naos. nylon ingénu nailon superuşor. naissent nască (el să se ~).] muşchi. silencieusement muză.muşcătură. moche [fam. povestitor.]. naturel [n. mutiler. nez. musli Myrtus communis. meut (il ~). bouton nasul înfundat (avea ~). déménage (je ~) muta (se ~). issu naşte. amorce [pêche] nailon. naîtrait naşte (se va ~).] muşuroi de furnici. appât.] muzical. muscle muşchi [bot. ingénu. enlever. nylon microplume naiv naivă. mouvez. bâtard. naîtra naştem (ne ~). n'ai pas n-am… (noi ~).][pop.] muţi mută mute. narcose nas nasuri.]. naturaliste . narcotique narcoză. accoucher naştere. nez (fermer la porte au ~) nas cârn. crédule naivitate.m. morsure muşcată [bot. [mus. parrain naşă. naïvement nani.] muşchi [anat.]. né născut [fig. mû. Scabiosa lucida [bot. enlevons muţi (tu ~). n'avez pas n-au. raconte (je ~) naratar [narat. racontez narator. nez bouché (avoir le ~) naş.]. narrateur narau.]. enlèves (tu ~). n'ont pas n-lea (al ~). raconterai naram (eu ~). mousse [bot.] nnna n-a. muet muta. narratologie naratologie [abrev. nase nasture. meus (je ~). accouchement naşul [pop. enlevez mută (ei ~). muse muzeu. vaisseau nap. nase. musical muzicant. naissance naştere [ginec. déménages (tu ~). ingénuité.].]. nabab nacelă. contrôleur (le ~) [SNCF] nnnat natal. natalité nataţie.]. estropié mutră mutre. naturalisme naturalist. racontons narează (el ~). racontera nara (veţi ~). naissant născu (se ~).]. musicien müsli. gueule [fig. nacelle nadă. dodo nani (face ~). gaufre nnnar nara. racontait nara (va ~). musique muzică [abrev. accouche naşte (el se ~).

naviguer navigabil.] .][a catedralei]. nationaliste naţionalitate. brusquement. tombèrent sur [violemment] năpustit. lignée neam [popor] neamuri. naturaliser naturalizare.]. se ruer sur năpustea asupra. ruer năvălire (în mod ~). turbulent neaşteptat. imbuvable nebulos. hennir nechibzuit [n. filet de pêche ndoaselea (de-a-~).145 - .]. nasalisation nazist. hărţuială. néant. vaisseau cosmique navetă. muer năprasnic [n.A. nationalisation naţionalizat. tracassé. inconvénient nealterabil. étourderie neatenţie (din ~).f. inattendu. tracasser necăjea. ruée. tracas necesar. sombré născoci. infester năpârli. genre humain neant. besoin. tomba sur (il ~) [violemment] năpusti asupra (se ~).m. sombrer năruit. nef [n. navigation navigaţie. fondait sur năpustească asupra (să se ~). chagrin [adj. vase [boue] năpădi. hébéter năvală.]. NON.A. chagrine (il ~). irruption năvală (da ~). rebours (à ~) nnne ne. race. noire (liste ~) neagră (piaţa ~). inaltérable neam. nationalisme naţionaliste. inventez născocire.m. tomber sur [violemment] năpustiră asupra (se ~). hărţuială. espoir nămol. improviste (à l'~). tombe sur (il ~) [violemment] năpusteşte. nuisance. indépendant neatent..naturaliza. fondu năpustit asupra. étourdi neatenţie. rétif nărui. impétueusement năvod. navigable navigant. inventons născocit. irruption (faire ~) năvăli. étourdi [n.].<NEfumător> ). Naples neastâmpărat. tombe sur (qu'il ~) [violent] năpustesc asupra. nasaliser. distraction [fig. folie Adev 02/01/08 nnnec necăji. ennui. fond [vb. inventent născoceşte.] năpusti (se ~). invention nătăfleţ.]. soudaine neaşteptate (pe ~).]. chagrinait. nem neamul omenesc. nous [pron.] năpusti asupra. soudainement neatârnat [arh. A] NE. nébuleux nebun nebună. toqué [fam.f. nautique nnnav naval. tracassant necăjit [adj] necăjită. intangible nebăut (de ~).N. importe de (il ~) necesita [ofic.O. forgé.].]. extraction. inventé. navigation navigaţie de coastă. Geranium robertianum [bot. nécessairement necesar să (e ~). noir (marché ~) neajuns [n. hébété năuci.<NON-fumeur> neacceptat (de ~). naval navă. inattentif. nous [pron. ruer năpusti asupra (el se ~). naufrage nautic.]. réclamer. nef [n. inventes (tu ~) născocim. espérer nădejde.] navă [n. nationalité naţionalizare. navigation côtière navigator. forger.][église] navă cosmică. O. fondent sur. tombé sur [violemment] nărăvaş.f.T. chagriner. nécessiter necesitate necesităţi. hennit necheza. précipice. nation N. ruent sur năpusteşte asupra (se ~). nécessité nechează. insensé nebunie nebunii nebunia. irruption năvalnic (în mod ~). étatisé naţiune. nécessairement Neapole.] [bot. naufragiat. dupe năuc. national naţionalism. abîme neapărat [adv. nazi nnnă năbădăile (a-l apuca ~). nécessaire. NOUS… <il NOUS a filmés> NE. invente (j'~). nasal nazalizare. inacceptable neagră (listă ~). nécessaire (le strict ~) necesar [adv. vaisseau. colère (piquer une ~) nădăjdui. imaginaire născociţi. soudain neaşteptată (pe ~). tracassent necăjeşte. navette naviga.T. navigant navigare. inventer născocesc. fondre sur. bateau. espiègle nebunesc. tracasse (il ~) necăjind. aliéné. requis necesar (strictul ~). tracas necaz. mégarde (par ~) neatins (de ~). naufragé naufragiu.] necaz. fou folle.<el NE-a filmat>.m. invente (il ~) născoceşti.] nebunatic. A] ne-. navigateur nazal. naturalisation naţional. peuplade. boue. distrait [adj. tracassait necăjesc.

indéfini nedisciplinat. niai negaşi.] negocia.][film]. indiscipliné nedorit. pourparlers negoţ [arh. négociation negocieri [pl. vague [adj. négation negativ negativi negativă negative. colporteur [com.]. inconstitutionnel necontestat. néglige (je ~) neglijeze (el să ~).] negustori. nies (tu ~) nega. indéchiffrable neclar. négligeait neglijă (el ~). négocient negociază (el ~).necinste. nécromancie necruţător. négligence neglijeu [n. inutile nefumător.] nehotărâre. négocier negociaseră. irrésolution nehotărât nehotărâtă.n. incroyable. impropre necorespunzător (în mod ~). indécis. vague [adj. négatif [n. négatif negativ [n. indéfini (article ~) [gram. nègre [n.m.] necurat. négligé [n. négociations. malpropre necioplit. niant negi (tu ~). sot neghiobie. faussement nedreptate. négligea neglijând. commerçant. négocié (ils avaient ~) negociat. indéfini nedefinit (de ~). négociable negociator.]. négocia negociem. niais. commerce negoţ [n.][lenjerie]. inconfortable neconstituţional.]. brumeux negustor [arh.]. fruste neciteţ.]. nie (il ~) neg (eu ~). ignorance necunoscut necunoscută. négocié negociaţi (voi ~).m. injuste nedrept (pe ~). nier neagă (el ~). malheureusement nefericit. négocions negociind. indéfinissable nedelicat. négligent neglijenţă. noir negru [n. négliger neglija (el ~). indélicat nedemn. incertain. inconnu.][fam.] nedeterminat. négociant neguţător ambulant. doute (sans ~) negricios. malheureux nefolosit (se ~). noirâtre negrişor [fam. nectarine necultivat (teren ~).]. incontesté necopt. impur nnned nedefinit. niez negau.] negoţ ambulant. jachère (champ en ~) necumpătat.] nnnei . négociaient negociază (ei ~).]. négociant negustoresc [arh. indésirable nedrept. marchand.] necorespunzător. nécromant necromanţie. méconnu. noirceur [n.m.]. introuvable neghiob neghioabă.f. sottise neglija. verrue nega. négociateur negociere. indigne nedesăvârşit. niait negaă (ei ~). négation negăsit (de ~). commerce neguţător [arh.] negresă [n. fatal. néfaste nefericire. négociant [vb. confus neconceput (de ~). malhonnêteté necinstit.][arh.n. parlementer. imparfait nedesluşit.f.]. nier l’importance de negare. malhonnête.m.] neguţători.] negaţie. négociez negociau [pl. colportage [com. négligé neglijează (ei ~). négligent (ils ~) neglijează (el ~).] negură.]. irrésolu nehotărât (articol ~) [gram. négligeant neglijat.] negreală. invraisemblable necrolog.] negru [adj.] negri neagră negre. incroyablement. nient negai. inconcevable neconfortabil. malheur nefericire (din ~). mettre au négatif nega importanţa. brume neguros.m. négoce [n. nions negând.m. nègre [n.146 - . nie (je ~) nega (el ~). néglige (il ~) neglijez. niaient negă (el ~). impitoyable. détresse. niaiserie. négliges (tu ~) neglijabil.]. obscur [fig. néglige (qu'il ~) neglijezi. commerçant.n. insuffisamment necredincios. sans faute negreşit [pop. infidélité necrezut (de ~). inutilisable nefolositor. négocie (il ~) negocie (el ~). nécrologie necromant. méconnaissance. incommode.] negociabil. infidèle necredinţă. nectar nectarină. implacable nectar.]. cru [adj. négligeable neglijent neglijenţi neglijentă neglijente. nia negăm. injustice nefast nefastă. intempérant necunoaştere. négresse negreşit. nié negaţi (voi ~). non-fumeur nnneg neg. nias negat. commercial negustorie [pop.

=montagnes S Carpates Orient. impatient nereal. JAMAIS… <JAMAIS vu> nemaiauzit. néologisme neon. immédiat neîntrecut. effronterie.]. ingrat.] nelinişte. impatience nerăbdător. irréel nerealizabil. incontournable neocupat. Delphinum elatum [bot.] nemulţumi. hors de prix neprevăzut. insignifiant. immaculé neprimitor. impardonnable neigienic. inquiéter. incompétent neprihănit.]. intrépide neîngrijit (de ~). mal dans sa peau (être ~) nelegiuit [n.neiertat (de ~). impuissant neputinţă. gaucherie neîndemânatic. incompréhensible. inhabité Nelu. incessant. histoires [pl. crapule nnneî neîmpăcat. ennui. ingrat nerecunoscut (de ~). inquiétude. moindre neîntârziat. irremplaçable neînsemnat. inintelligible neînvins. malheureux nnneo neo-. impayable neîntrerupt. inconcevable neîncredere. insouciant. embêtant. népotisme nepotrivire. invincible nelalocul lui. néo-zélandais nnnep Nepal. non imposable [fin. mécontentement nemulţumit. indolent. méconnaissable .m. agitation nelinişti. mésentente. néoneoane.]. mésaventure. inhospitalier Neptun. malentendu neînţeles. indubitable neînduplecat. impitoyable Nemira. petite-fille nepoată [de unchi].] nelegiuiţi. nématode nemâncate (pe ~). froideur nepăsător nepăsători nepăsătoare. suspicion. infini nemărturisit (de ~). cesse (sans ~) neînchipuit (de ~). désagréable. cruel neînduplecat (de ~). immaculé nepătruns (de ~). indifférent. hère (pauvre ~). implacable neîndurător. maladresse neînfricat. neveu nepoţi [de bunic]. mineur. inintelligible neisprăvit [adj. irréalisable nerecomandat. incompatible nepreţuit.] nemilos. rebutant nepoată [de bunic]. Neptune [planète] nepusă masă (pe ~). négligé neînlocuit (de ~). impromptu (à l' ~) nepricepere. incroyance neîncrezător. différent. néophyte neolitic. inoccupé neoficial.m. impitoyable neînemânare. imperturbable. incompatibilité nepotrivit. futile. néoclassique neocolit (de ~). mécontent nemuritor. assiette (pas dans son ~) nelalocul său (se simţi ~). insolence. néon (tube au ~) neozeelandez. incompris neînţeles (de ~). inconsolable neînăbuşit (de ~). nuisance neplăceri [pl. ratant [cible] nenoroc.] neplăcut. insalubre neimpozabil. néon (tubes au ~) neobosit. ininterrompu neînţelegere. néolithique neologism. méfiant neîndemânare.] [vulg. maladroit neîndoielnic. tourmenter neliniştit. néon neon (lampă cu ~). imprévu. inconciliable neîmpăcat (de ~). incrédule. immobile nemţişor [bot. malheur. insouciance. inexorable. inachevé neisprăvit [n. Népal nepalez. impérissable neplăcere. petits-enfants nepotism.m. irrévérencieux nepot [de bunic]. toupet neoclasic. inouï nematod. impartial nepăsare. négligent nepătat. invaincu neînvins (de ~). impoli. inattendu. hors-la-loi [n. jeun (à ~) nemărginit. immobilité nemişcat. con [fig. népalais nepărtinitor. tourmenté nelocuit. incessamment neîncetat [adv. indifférence.<NEMAIvăzut>. indolence. incompréhension. irrépressible neîncetat. immortel nenimerind.].]. mal-peigné nepieritor. immédiatement. méfiance. impuissance nnner nerăbdare. petit-fils nepot [de unchi] nepoţi. incompétence nepriceput. fâcheux. malédiction nenorocit. inouï nemaipomenit. Jeannot nnnem NEMAI.] neinteligibil. inavouable nemernic. impénétrable nepieptănat. fortuit neprevăzute (pe ~). nièce nepoliticos. déconseillé nerecunoscător. brusquement neputincios. mécontenter nemulţumire. nemişcare. malchance nenorocire. non-officiel neofit.147 - . increvable neobrăzare. increvable neobosit (de ~).

nulle part nichel. neurone neutralitate. non-spécialistes nestânjenit. tombe sur (il ~) [par hasard] nimeri peste. tombèrent sur (ils ~) . lisse (qu'il ~) netezeau. Nouvelle Orléans. impertinent. lissait netezească (să ~).]. neutre nevandabil. forcément. newtonien newyorkez. neutraliser neutralizat. Nil Nilul. précaire.neh. Nigeria nihilism. nervosité nervuri. aucune nici un. irrespirable nereuşind. nickelé nici. indemne neverosimil. aucun nici… nici…. innocent nevinovăţie. ineffaçable neştiinţă. personne (à ~) [pron. neutrino neutron. neutralité neutraliza. indigent. névrose New Brunswick. neutralise (il ~) neutrino. nécessiteux nevoie. artificiel. incertitude nesimţire. nég. intolérable neşters (de ~). tomba sur (il ~) [par hasard] nimerii peste (eu ~).pl. ignorance nnnet net.] neutri neutră neutre. égaliser [surface] netezea. nimbe ne. Nouveau Brunswick New Orleans. aucunement niciodată. nickel nichelat. sottise neruşinare. nescafé nesatisfăcător. faux [adj. nul [pron. nulle part Nicolae. nicotine Nicu. infranchissable. ratisser. ni… ni… nicicând. manqué nerozie. malsain nesăţios. insatiable nesecat. farouche nespecialişti. nécessités nevoiaş nevoiaşi nevoiaşă nevoiaşe.]. inachevé netezi.148 - . neurasthénie neurolog.] (homme ~) nesociabil. neurologique neurologie. gré (mal ~) nevralgie.indéf.][personne] nimeri peste. irrégularité neregulat. newyorkais nnnic nicăieri. nécessité nevoie (de ~). Nicolas nicotină. net [catégorique] netăgăduit. sempiternel nesfârşit (la ~) nedefinit (î mereu). légèreté. intarissable neserios. inconstant nestatornicie. jamais nicicum. lissaient (ils ~) netezesc (ei ~). interminable. librement nestatornic. ness. nihilisme Nil (fluviul ~). neurologie neuron. indéfiniment nesigur. incontesté netăgăduit (de ~). invendable nevastă. nul [art. incurable nevinovat. imprudent nesănătos. ni nici măcar. instabilité nesuportat (de ~). jamais niciunde.][personne] nimbus [meteo]. nervures nnnes nes [pop. neurologue neurologic.] nimb. névralgie nevrotic. plat. tombe sur (je ~) [par hasard] nimereşte peste. lissent (ils ~) netezeşte. nerveux nervozitate. insuffisant nesăbuire. irrégulier nereidă. doute [n.]. sauf [adj. avide. lissa (il ~) netezind. indifférence nesincer. tomber sur [par hasard] nimeresc peste (eu ~). nerf nervos nervoşi nervoasă nervoase. névrotique nevrozat. innocence nevoi [n. ingratitude neregularitate. effronté nerv nervi. néréide nerespectuos. pas même nici o. tombai sur (je ~) [par hasard] nimeriră peste. frivolité nesfârşit nesfârşită. ratissé netrecut (de ~).] nici una. infini.]. indéniable. névrosé nevroză. indélébile. lissant netezit. insurmontable nnneu neuitat (de ~). neutralisé neutralizează (el ~). Nouvelle Orléans (la ~) newtonian. aucun nici un [art. Nicolas Nigeria. indécis. incontestable neted netezi netedă. nimbus [météo] nimeni. impudent. ratant nereuşit.] nici unul. effronterie neruşinat. futile neseriozitate. besogneux. incertain nesiguranţă. irrespectueux nerespirat (de ~).nerecunoştinţă. impudence. belette nevătămat. imprudence nesăbuit. inoubliable neurastenie. nul [pron. invraisemblable nevindecabil. lissé. Nil (le ~) nnnim nimănui. personne. lisse (il ~) netezi (el ~). poli neterminat.n. indécence. lisse. femme [épouse] nevăstuică. neutron neutru [m. lisser. besoin.

hasard. tchin-tchin ! [fam. nomenclature nomenclaturist. aplatir. tombé sur [par hasard] nimerite (pe ~).]. NON-. on noi însene [f. rien nimic [n. normalise (il ~) normand. anéantir nimicea.pl. nous-mêmes noiembrie. Nice nisip nisipuri.] . nymphe nimfomană.]. aubaine. neige (il ~) ningea. anéantissait nimiceşte. DU <bois DU café !> [partitif] NIŞTE <mănâncă NIŞTE supă>. sable nisip fin.149 - .<NONsens>. pot [fam. notre . Hutchinsia brevicaulis [bot. nymphomane nimfomanie. nomenclaturiste nominal. sans but lucratif. norvégien nostalgic. niveau de (au ~) nivelul (la ~). aveuglette (à l'~) nimfă.f. neigeait nins.] ninge. neigé (il avait ~) ninsoare [n. Noé [Bib.] norocos. nœud nodul. niveau (au ~) nnno noapte nopţi. nirvana Nisa. s.]. nodule Noe [Bib. aplati nivelul (au ~) [+G]. belle-fille.]. notre nos noastră (a ~). nuageux Norvegia. nomination nnnon NON. rien [n. nomade [adj. neigeant ninge. nomade nomad [adj. Norvège norvegian.]. Normandie normativ. tourbillon de poussière noră nurori.] (chance) noroc!.] nipon. nuit tomba (la ~) noastră noastre. À vos souhaits ! Noroc! [toast]. nuages (les ~) normă. pendant la nuit Noaptea e un sfetnic bun. nord-américain nordic. normalement normalitate. nuit noapte (peste ~). nuage chargé de tonnerre nor de praf. nôtre nobil. nuages (être dans les ~). nitrater nitroglicerină.] ninsori [n. neigea ninsese. non-sens nonşalanţă. bonne chance. normaliser normalizare. destruction nimicuri [pl. nuage nor de furtună.nimerit peste. gentilhomme. code de la route (le ~) noroc. chute de neige [n. anéanti nimicire. river nivel. nordique nori (cu capu-n ~). nostalgique nostalgie. normal normal (în mod ~). normalisation normalizează. riens [pl. niaiseries. nostalgie nostru.] nimici. nord nordamerican. niche NIŞTE <bea NIŞTE cafea!>. DE LA <mange DE LA soupe> nit. vapes (être dans les ~) norii. anéantit nimicind. japonais. niveau de (au ~) nivela. nuit (de la ~) nnnor nor nori. anéantissant nimicit. toxique nod. nonchalance nopţii.]. normand Normandia. veine noroc şi sănătate!. anéantissement. nippon nirvana.]. fange. nombrilisme nomenclatură. norme normal. normatif normele de circulaţie rutieră. neigé ninse [perf.f.] nnnoi noi.] nociv. À votre santé ! noroc chior.<NON-sens> non-profit.]. septentrional. nuages (dans les ~) nori (fi cu capul în ~). nitrate nitrata. La nuit porte conseil noaptea se lăsă. neiger ningând. nuit (la ~) noaptea [adv. fortune. terreux noros. novembre noimă (fără ~). nous-mêmes noi înşine [m.] nombrilism. normalité normaliza. lendemain (du jour au ~) noapte [hotel]. rivet nitrat. tchin-tchin ! [fam. seigneur nocilă [bot. aplanir nivelat. nitroglycérine nitui. sable fin nisipos. nominal nominalizare.] Noroc! [strănut]. chaque nuit noaptea. neuvième [1/9] nomad nomazi. nymphomanie nimic nimicuri. sens (sans aucun ~) noime [1/9]. boue noroios noroioasă. incompréhensible noimă (fără nici o ~). sableux nişă. veinard noroi. bru nord. non-conformiste nonsens. chance. nuitée [séjour d’une nuit] noapte de noapte. à but non lucratif nonconformist. vapes (dans les ~) nori (cu capul în ~). niveau nivel de (au ~).f. nous. chance (bonne ~) noroc! [închinând paharul].].

ne pas être sûr nu nimeri. raté (tu avais ~) nu reuşişi. noyaux [n.]. nu [n. ne sois pas ! nu fi în apele. ratais (je ~) [cible] nu nimereşte. rien que. nul [adj. cheveu dans la soupe (comme ~) nucă. rater (~ quelqu'un) nu se simte bine (care ~). novice novicele. nombre (au ~ de) . douter. nombre (en bon ~) număr [cantitate]. nucléaire nuclei [n. rater nu reuşea (el ~).][bio. noté (il avait ~) notat. quatre-vingt-dix noulea (al ~). nouveau-né nou (din ~). Nouvelle Calédonie Noua Zeelandă. nul (être ~) nnnum numai. ratas (tu ~) nu reuşiţi.] nuditate.]. ratai nu reuşim. rata nu reuşii. noyau cellulaire nud. Note de la rédaction notabil.150 - .] nou-născut nou-născuţi. neuf. rate (il ~) [cible] nu nimeri (el ~). raté (il avait ~) [cible] nu nimerit. note notă de plată. teinte [n. nouveau.] nuca în perete (ca ~). notant notase. autant numai să.red.. noté notau. ratai [cible] nu nimerise.f. noter notă (el ~). négliger nuanţă nuanţe.n.m. neuvième (le ~) noutate noutăţi.pl. nuisances sonores Adev 01/04/08 NT. ne nu-i.m. raté (il avait ~) nu reuşisem (eu ~).] nubian. pas. ratait nu reuşeai. noix nucă de cocos. baguette nul nulă.nostru (al ~). département de Neamt [abréviation] nnnu nu. pourvu que numai să nu. n'est pas nu-i mare brânză!. de rien ! nu fi!. nouveauté (de la ~) novator. numéro număr (în mare ~). méconnaître nu de mult.] nul şi neavenit (face ~).] nuci. ratais (je ~) nu reuşesc (ei ~).][bot. complet [hôtel] nu cunoaşte. myosotis nu-mi. [bot. ne pas être dans son assiette nu fi în stare să. Nouvelle Zélande (la ~) nouă [numeral]. nudité nuieluşă. nul et non avenu (rendre ~) nulitate. être hors d'état de nu fi sigur. note [restaurant] notă la subsol. dix-neuf nouăzeci.] nucleu celular. nucléotide nucleu. nullité nulitate (fi o ~).]. ne sont pas nu-şi. ratait (il ~) [cible] nu nimeream (eu ~). ratent nu reuşesc (eu ~). novice (le ~) noxa noxe. non.] nucleotidă. ratais (tu ~) nu reuşeam (eu ~). noix de coco nucă). nombre număr cu soţ. ratâtes nu reuşise (el ~). noyau [n. ce n'est pas grand-chose ! nu-l. ne… pas. seulement. uniquement. nucléus nucleu [n. nuisance noxelor sonore. nouveauté noutăţii. notaient notează el ~). raté [cible] nu reuşi.][bio. coquille $$$ nuclear. indisposé nu ţine seama de.m. notation notaţie. noyer [n.][bot. rates (tu ~) nu reuşi (el ~). rate (il ~) nu reuşeşti.][atom.pl. nubile nuc [n. nuance. méfier (~ de) nu avem camere [hotel]. à moins que numaidecât. Myosotis sp.] notar. neuf [adj. tout neuf noua (a ~). rata (il ~) [cible] nu nimerii de. ne le nu-mă-uita [bot. nota notând. ratèrent nu reuşirăm. instant (à l'~) număr numere. ne te nu avea încredere. addition. ratons (nous ~) nu reuşiră. ne me nu-s. novateur novice.] nuclee. tout de suite. nubien nubil nubilă. rater [cible] nu nimerea de. nouveau (de ~) nou nouţ nouă nouţă. raté (j'avais ~) nu reuşiseră. immédiatement. nôtre noştri. nombre. Note de la rédaction [abréviation] nota. rate (je ~) nu reuşeşte.m.n. nu se $$$ nu-ţi. bientôt. ratez nu se încrede. neuf nouăsprezece. note [au bas de la page] nnnou nou noi nouă noi. naguère nu face nimic!. raté (ils avaient ~) nu reuşiseşi. notation notă. note (il ~) Nota redacţiei. nombre pair număr de (în ~). insigne [adj. se méfier (~ de) nu se întâlni (~ cu cineva). ratâmes nu reuşirăţi. nos nnnot not.][atom. notaire notare. neuvième (la ~) Noua Caledonie. nouvel.

numérotage numerotat. habitué. compte à rebours nume / nume. habituer. objective obiectivitate.f.].] obârşii.] obligi. prez. forçait. obligation oblon obloane. pot [n. nomment numeşte. travers (de ~). forcé. neh.] ooob Ob. nommait numeau. hôtesse [invitée] [n. =colline longue de Bucovine Obcinele Bucovinei.].] oblongă.m. colline haute [abréviation cartographique] obârşie. habitué [n. plaque d'immatriculation număr fără soţ. objectaient obiectă.][banal]. armée oază [n. observation. numérique numeros. noiraud oaie oi. gens.]. numismatique nuntă. nombre impair număr prim [mat. obliquement obliga. obligea obligăm.] numeric.f. objectant obiectează (el ~).m. pratiquer. forçant.]. OVNI obiecta. volet.f. objecte obiectez. nom (du ~) numeral. numismate numismatic. quelconque [adj. obligent obligă (el ~) [perf. objectes obiecţie. banal. indéf.]. numéro hors série [journal] număra.]. nom numele.]. habitué oblic. objecte (j'~) obiectezi. brebis. numéroté numi. habituellement. nouvelliste oooa o. nombrer numără (el ~).m. hommes oamenii. ordinaire obişnuit (în mod ~). Que nenni ! o să [+ ind. accommoder.][banal] oarecare [adj. numéraire [n. nom (le ~) numele (în ~). objecter obiecta (el ~). premier pentru a treia oară. obole [n.].n.m.. marmite oameni < om. objet [but] obiectiv [n. accoutumer obişnui (se ~). nutrition nutritiv nutritivă. Berlusconi premier ministre pour la troisième fois Adev 15/04/08 oarbe < orb. nombre impair număr impar. nom de (au ~) numelui [n. aveugles oarecare [adj. numéroter numerotare. origine obârşie [geo.f. biais (de ~).neh. obligeait obligat obligaţi obligată obligate.număr de imatriculare [auto]. habituel obişnuit [n. obligé obligaţi (voi ~). objectivité obişnui.]. hôte [invité] [n. hautbois obol [n. dorure obiect de studiu.]. obligatoire obligatoriu (în mod ~). nommé numismat. nuptial nutreţ. objet obiect (fără ~). charge [n. objet. nutritif nuvelă. pli (prendre le ~) obiect obiecte. habitude. forcément. nouvelle [n. mouton oală [n. fourrage nutriţie. communément.] [devoir]. =montagnes bas Carpates Orient obez obeză. habitude obişnuit. nommer numea. corpulent.]. hommes (les ~) oamenilor. obliger oblig.] oale. obligez obligă. oasis [n. familier. oblongue oblong [neo. nombre premier [math. objection obiectiv [foto]. accommoder (s'~) obişnuinţă.] obolul. nommaient numesc (ei ~).]. quelque [adj. oblige (il ~) obligă (ei ~).]. mariage nupţial.] număr special [al unui ziar].f. ordinairement obişnuit [adj. ordinairement. OZN.] oaspete. hommes (à des ~). ô ! O <O maşină> [art. objectait obiectat. [marque du futur populaire] o ţâră [pop. nombreux numerota. obligeant [vb. nombre (il ~) numărătoare inversă. objecta obiectăm. nomma numit. forcer. objet volant non identifié. commun. force (il ~).f. objecté obiectau. fin [n. source [d'une rivière] obcină obcine. obésité obicei obiceiuri. noce.f] oaste. biais [adj.] oblic (în mod ~).] obiectiv. vulgairement.] obişnuit cu obişnuită cu. obole (l'~) . UNE <UNE voiture> O nu!. un petit peu oacheş oacheşă. force (je ~) obliga.151 - . obligeons obligând. obligatoirement obligaţie. obytchno obiceiul (lua ~). coutume obicei (de ~). matière obiect zburător neidentificat.] [but] obiectivă. vulgaire.f. objet (sans ~) obiect poleit cu aur. hommes (des/aux ~) Berlusconi. objectif [n.].]. un une o!. objectons obiectând. nomme (il ~) numi (el ~).][littéraire] nuvelist. numéral numerar [n.n. oblong oboi. s. la. obèse obezitate. contrevent oblong. forces (tu ~) obligatoriu.

][de fenêtre]. obsidienne [n. observait observa (el ~). observait observă (el ~).]. impertinence. obséder obseda (el ~).] obscur (în mod ~).152 - . observez observaţie. ouest Occident.]. observe (qu'il ~) observi.] ochiul-boului de munte [bot. obtenons obţineţi. observes (tu ~) observare.]. obtienne (qu'il ~) obţinând. Erigeron alpinus [bot.]. lassitude. yeux (les ~) ochii-şoricelului [bot.] ochincele [pl.m.] ochitor. Océan Pacifique (l'~) oooch ocheadă. obtus (angle ~) [math.].]. fatigue obosi. obsède (il ~) obsedeze (el să ~). obtienne (que j'~) obţină (ei să ~). nuages (être dans les ~) ochii pe (fi cu ~). observe (j'~) observa (ar ~). empêchement.] obuz obuze. obtiens (tu ~) obţii (tu să ~).] ooobs obscen. servile. obtiennent (qu'ils ~) obţină (el să ~). obtiendrais (tu ~) obţine (aş ~).]. Gentiana ciliata [bot. obus oooc ocazia (cu ~).] obsolet [neo. obtiennent obţin (eu ~). œil (coup d'~) ochelari [m. obtiendra obţine (eu voi ~). occident. occidental occidentaux ocean oceane. commun obţine (a ~). obole (apporter son ~) oboseală. aperçut (il ~) observa (va ~).].] [bot. obséquieux obseda. observé. obstruction obşte [arh.g. observaient observe (să ~). tireur ochiul-boului [bot. lunettes [f. culot [n. obscur. apercevrait observă (ei ~). communauté obştesc.]. aperçoivent. obtiendrais (j'~) obţine (el ar ~). obscène. obsédant obsedat obsedaţi obsedată obsedate. obturation obtuz. observions observând.] ochii (văzând cu ~). apercevait. obtiendras obţinem. œillade.] . figure [visage] obraznic. observatoire obsesie obsesii. en auto-stop ocazie. apercevons observam (eu ~). obtus obtuz (unghi ~) [mat. obtiendrait (il ~) obţine (el va ~).] [bot. obtins (tu ~) obţinut obţinută.]. maille ochi [n.m. obtins (j'~) obţinuşi (tu ~).] ochilor mei (lumina ~). obtiennes (que tu ~) obţin (ei ~). observent observa (el ~). mettre en joue [fusil]. ordurier obscenitate. barrière. Biscutella levigata [bot. œil poché ochii (văzând cu ~). Aster alpinus [bot. observais (tu ~) observai (eu ~). observer. carreau [n. obtient obţine (ai ~).]. obsédé obsedau. Saxifraga retusa [bot.]. joue [n. apercevoir observ. observation. obsédait obsedant obsedanţi obsedantă obsedante. fatigant obraz [n. obsèdes (tu ~) observa (a ~). las lasse obositor. œil américain (avoir l’~) ochi învineţit. aperçoit observă (el ~) [imperf.pl. viser ochi ochi [pl. effronté obraznic. licencieux.].m. ténébreux. Saxifraga ascendens [bot. fatiguer obosit obosită. baie ochi de bou ochiuri de bou.m.pl.m. obsolète obstacol. obturer obturaţie. occasionnellement occident. yeux (la prunelle de mes ~) ochincele [pl. observe (il ~). obtenu obţinere.] ochelari de soare.obolul (a-şi aduce ~).f.f. œil yeux ochi (la plasă). aperçus (tu ~) observat. observais (j'~) observam (noi ~). obtiens (j'~) obţin (eu să ~). occasionnel ocazional (în mod ~).] (partie du visage) . obscénité obscur obscură. lunette de soleil ochelariţă [bot. océanique Oceanul Atlantic. observons.] obraji obrazuri. obsèdent obsedează (el ~) ). obsède (qu'il) obsedezi. remarque observau.] [de geam] ochiuri. obtiendrai (j'~) obţine (vei ~). observateur observatrice observator (~ astronomic). apercevant observaşi. obtenir obţii.sg. obstination obstrucţie. œil (à vue d'œil ~) ochii deschişi (visa cu~). obtention obtura (a ~). apercevra observai. œil de bœuf ochi buni (avea ~).]. obtint obţinui (eu ~). obtenant obţine. obsession obsidian [n. obsédaient obsedează (ei ~). occasion (à l'~). Gentiana utriculosa [bot. occasion ocazional ocazională. obtenez obţinu (el ~). apercevez. aperçu observaţi. aperçus (j'~) observăm. obstacle obstinaţie. océan oceanic. obscurément obscuritate. obscurité obsecvios. obscur [fig. éhonté obrăznicie. observation observator observatoare. lasser. ouest occidental occidentali.] ochi. collimateur (avoir dans son ~) ochii şoricelului [bot. Océan Atlantique (l'~) Oceanul Pacific.

homme om de afaceri.pl. sauvegarder.] [bot. champ. offensent ofensează (el ~). ugar oh!. occuper ocupa de (se ~).f. grand [n. homme de loi om de litere. lévrier ogivă nucleară [mil. région d'Olténie [abréviation] Oltcit ®. chargé. poterie oleacă [reg. offenser. convict ocnă.].pl. potier olărie. brebis. ode odăiţă. miroir oglindi oglindesc. officier [vb. homme de paille om de serviciu.].] olteancă. œufs sur le plat [pl. profession.m. homme à tout faire om de cuvânt. oculiste ocult. patronner ocrotind. guéret.m. =de la province d'Olténie oltenesc [adj.]. insultant ofensat. occupons ocupi (tu ~). Saponaria pumilio [bot. offense (il ~) ofensez.f.].]. insultant ofuschez. réfléchir ogor.] om al legii. détour. vexer. ogive nucléaire oglindat.m. œil (cligner l’~) ochiul liber (cu ~). sauvegardé. occupation oood odaie. pièce [chambre] odă ode. outrage. homme-grenouille om bun la toate. sauvegarde ocrotit. otdyx odihni (se ~). métier. farceur om de paie. fantoche.]. occupera ocupant. juste [n.] olandez olandeză. régaler oferi voluntar (se ~). =Citroën Axel fabriquée en Roumanie oltean [n.] oferi o masă bună. offense (j'~). mortifier. Hollande [n.. blessure [fig. =de la province d'Olténie ooom om oameni. bagnard. réduit [n. crochet.f. glace [miroir].] ocnaş. porter sur [concerner] ocup (eu ~). offense ofensează (ei ~).] ojă [n. tour [détour] ocoli. offrande oftat.].]. jachère. fané ofiţer. œil nu (à l'~) ochiului (cu coada ~).] [bot. homme de lettres om mare. soupir ofusca. Hollandais [n. insultes (tu ~) ogar. insulte (il ~). Eritrichium nanum [bot. blessant. occupant ocupat. détourner ocroti. prison ocol. laque vernis pour les ongles oool olan. œil (du coin de l'~) ochiuri [pl.] odihnă. occupe (j'~) ocupa (el ~). reposant odinioară. homme à tout faire . insulte (qu'il ~) ofensezi.]. office oficiu [bucătărie mică].m.] octombrie. miroité oglindă.m. officiel oficial (în mod ~). un grain de [fig. porter volontaire (se ~) ofertă.m. offensif ofensivă [n. galérien.]. odieux.] oltenească. officier ofrandă. moutons oieresc.] Olt.]. Pays Bas Olanda [n. vexation. occupez ocupă (ei ~). Primula minima [bot.]. patronné ocru. occupé ocupaţi (voi ~). kitchenette ofili (se ~). insulter ofuscând.pl. octave [mus. occupes (tu ~) ocupaţie. offensait (il ~). =typique à la rég. antan (d'~) odios odioasă.]. insulter. occupe (il ~) ocupăm.]. attaque. d'Olténie olteni [n. offre oficia. Hollandais [n. ô oooi oi < oaie. mine de sel gemme ocnă [pop. Anemone narcissiflora [bot.] om neserios.] ooofe ofensa (a ~). homme de parole om drept.] ofensa (el ~). m. forçat. hideux odogaci [pl. occulte ocupa (a ~). occupent ocupă (el ~). homme d'affaires om-broască. blesser [fig. offensant ofensă.] ochiul-şarpelui [bot.] olar.m.] [gastron. reposer (se ~) odihnitor. octobre ocular. insulte (j'~) ofenseze (să ~).]. insultait ofensa (se ~). officiellement oficiu. jadis. laque. insultes (tu ~) ofensiv. oculaire oculist. insulte (j'~) ofuschezi. froisser (se ~) [fig.][locuitor] olandezi [n. repos. offensé. pastoral oişte. néerlandais olandez [n.] olandeji [pop.ochiul-găinii [bot.] ochiul (a face cu ~). insulté ofensator.]. tuile Olanda. œil (faire de l'~) ochiul (face cu ~). occupait ocupa (el va ~). sauvegardant ocrotire. offensive [n.]. bagne ocnă [mină]. un petit peu oleacă de [pop.153 - .] oficial. timon [d'une voiture ou d’une charrue] oiţe [pl. faner (se ~) ofilit. hollandais. autrefois odinioară (de ~). ocre octavă [muz.] ofensând.

huitième optimism. blâme opt. humainement omenos. honneur (demoiselle d'~) onoare (gardă de ~). homicide [n. paralyser opri brusc (se ~).] oracol. contrer opus. honnêteté onestitate (cu ~). unitaire. horaire [adj. humain omenie (cu ~).] onorabil (în mod ~). aveuglette (à l'~) orbeşte [d. honneur (garde d'~) onora. homologuent (ils ~) omologhează (el ~). honneur onoare (domnişoară de ~). commandement. [bot. honoraire (professeur ~) ooop opaiţă roşie [bot. oral (sexe ~) oranj [neo.]. ordinaire ordona [mil. honorable. honorifique onorific (profesor ~). orage orajos [neo.]. homonyme omoplat.]. homme d'à côté (l'~) omule!.om de stat. luette [f. homologation omonim omonime. ordre. en ligne [PC] onoare onoruri.] oral.] ooon on line [PC]. orageux [adj.].] orăcăi [d. aveugler orbi [d. savant om de treabă. en ligne [PC] ondula [părul]. heure (à l'~) oră (pe ~). lumină puternică].] oraş. honoraire. tuer. commander .m.].]. chenille [zool. homologuer omologa (el ~). orbite orbitor. hommage (rendre ~) omenesc. honorer onora cu prezenţa.]. optimiste optsprezece. oratorio [mus. volaille orătănii.] om de zăpadă. assassiner omucidere [n.] opări (a se ~). aveugle orbeşte. homme ! omului. citadin [n. omettre omogen. lumină tare].n. hommages (les ~) omagiile mele. arrêter net (s'~) oprire. honorer de sa présence onora memoria. honorer la mémoire de onorabil onorabili onorabilă onorabile. coasser [grenouilles] orăcăiau. œuvre operă literară. homogénéité omogeniza. m. bonhomme de neige omag [bot.] oraţie funebră.] omagiile. m. homologuaient omologhează (ei ~). arrêter (s'~). oraison funèbre oră ore. option opune (se ~).pl. échauder operă.]. hommages (mes ~) omagiu omagii.]. humain omidă. broaşte]. berlue (avoir la ~) orchestră.] omite. meurtre omorî. grossier. meurtre omul. oracle oraj [meteo]. homme d'état om de ştiinţă. homologuait omologat. orange [couleur] oranjadă. arrêté oprobriu. aveuglant. orangeade orar. honnête [adj.]. honorablement onorariu [n. basse-cour orb oarbă / orbi / oarbe. homogène omogenitate.] [anat. homogénéiser omolog. urbain.][plată]. homme (l'~) omul de alături. frisé onest oneşti onestă oneste. város orăşean [n. =de la ville d'Oradea (Ts) orătanie. horaire [n. honnête [adj. honoraires [n. attarder opri [fig. friser ondulat.] orar [n. arrêt oprit. honnêtement online [PC]. optimisme optimist. ville Din magh. orage [météo] oraj [neo. oral oral (sex ~). avis opoziţie. bonhomme om vînjos. homologué omologau. obstruction opri. éblouit orbi. assassinat.n. éblouissant orbul găinilor (a avea ~). coassaient orăcăie.].]. homme (de l'~) omuşor [anat.] onestitate. coassent orăcăit. citadin [adj. horaire [adj. homologue (il ~) omologare.]. orateur oratoriu [muz. Aconitum sp.m. citadin orator.] orajoasă. œuvre littéraire opere de binefacere.sg. omoplate omor. orchestre ooord ordin. éblouissement orbită. dix-huit optzeci. contraire ooor or. mandat ordinar ordinară. hommage omagiu (aduce un ~). empêcher opri (se ~). coassé orădean. fort [n.m. crime. quatre-vingts opţiune.154 - .].] orăşenesc. cité [n. éblouir orbire [provocată de lumină]. homologue omologa. œuvres de bienfaisance opinie. Silene dioica [bot. huit optime. négliger. or [conj.f.] onorific. heure ora (cu ~).

est [n.] orologii. quiconque oricât de. soit.]. ostentation ostil. ingrat. empoisonner otrăvire.] oxida. col [de montagne] [abréviation carto] P.] ouă tari [pl.. fatigue osteni. quiconque oricum. otage ostăşesc. poison otrăvi. pour peu que oricât de… [concesiv]. N'IMPORTE <N'IMPORTE qui>. horrifique oribil. œufs brouillés [pl. clairière [abréviation cartographique] p-ormă [pop. quelque… que orice.D. hautain orhidee . acier.n. horloge [n. serveur ospătar care serveşte băuturi.f.art. OVNI : objet volant non identifié pppa P-na. îlot fluvial osul-iepurelui [bot. si… que oricât de puţin. os à moelle os de peşte.]. Obiect Zburător Neidentificat. osseux ospăţ. horreur orologiu [n. organique Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). souche [fig. ou ORI.I. militairement osteneală. paix pachebot. =de la région d'Oas oşenesc [adj.].] oşan [m. origine de l'homme oripila. soldat oştire.] orizontală (pe/la ~). régulier ordonat [mil. avoine Oxalis acetosella. n'importe quoi. essieu osos. =typique à la région d'Oas oştean oşteni..][bot. oxyder oxidabil. horriblement orient. chaque. n'importe qui.] ortodox. horrifier oripila [neo. os os cu măduvă. proscrire. sueur. ozeneu [fam. fatiguer ostenit ostenită.]. orthodoxe ortodoxie. horripiler oripilează (el ~). orgie orgolios.] ovaţiona. ovale ovar [biol.155 - . ecet ooou ou ouă. orgasme orgie. produit interne brut [abréviation] P. ovationner ovăz.f. orthodoxie ooos os oase..]. orphique organic. hostilité ostraciza. pondre ouă [aluziv eufemism]. paquebot . incubateur oval. oxygène ozeneu [fam.ordonanţă [jur. OVNI OZN. oreillons orez. n'importe comment oribil.]. horizontalement orizontală (linie ~) [n. orifice origine. horizontalement orna. ordonnance [jur. régal ospătar ospătari. oxydable oxigen. horizontale [n. œuf (coquille d’~) ou fiert tare.]. œuf dur oua. commande (qu'il ~) oreion. orfèvre orfic.].] ouătoare.f.] oşenească. =Parti Démocrate [Roumain] P.n. horripile (il ~) orizont.R. m. quoi que oricine. Moyen Orient Adev 13/01/08 orificiu.] ordonat. horizontal horizontaux orizontal (în mod ~). orfèvrerie [art] orfevru [neo. orchidée ooori ori. Organisation pour la Coopération et le développement économique Adev 15/02/08 Organizaţia Europeană pentru Drepturile Omului.] ostroave.] ouăle [pl.].orhidee [pl. horrible. armée otravă.]. hospitalité ostaş ostaşi. Orient. vinaigre. hospitalier ospitalitate.M. banni. militaire [adj. surelle [n.B. œufs durs [pl. testicules ouă jumări [pl.]. n'importe quand oricare. Organisation Européenne des Droits de l’Homme Adev 03/01/08 Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.] originea omului.]. bugrane épineuse [bot. sommelier ospitalier. décorer ornament. -CONQUE <quiCONQUE> oricând.].] oşancă oşeni.]. commandé ordonă (el ~) [mil. empoisonnement otrăvit. œuf ou (coajă de ~). hostile ostilitate ostilităţi. œufs (les ~) [pl. soldat ostatic. las ostentaţie.]. empoisonné oţel.]. proscrit ostrov [n. horizon orizontal orizontali orizontală.f.]. extraction. couilles [vulg. puis P. ovaire [biol. commande (il ~) ordone (el să ~) [mil.] ostăşeşte. décoration oroare orori. bannir ostracizat. =parti nationaliste roumain pace. Organisation Mondiale de la Santé OMS Adev 14/03/08 orgasm.. orphelin. ornement ornare. affreux. arête [de poisson] osie osii.].]. lassitude. est [point cardinal] Orientul Mijlociu. huérfano orfevrerie [neo. acél oţet. banquet.<ORIcine>. riz orfan orfană.

pacificateur pacifist. palmier paloare. friche (en ~) paragraf. cache [protection] pansa. panneau panou (cu o inscripţie). placard. pâleur. préjudice.f. paille (la ~) pajişte. paume. paradisiaque paradox. pachyderme pppai pai [n. pagination. semblent par (eu ~).] paleativ. manteau pamflet.] papuc papuci. paraphrase paragină (în ~). parabole paracliser. paginé paginaţie. panne (tomber en ~) pană (rămâne în ~). pente. lividité palpa [med.] pacienţi. pamphlet. colis pacheţel. léser păgubit. pantoufle pppar par (ei ~). sauve-qui-peut. gifle palmier palmieri. quatorze paiul. dégât. parallèle [n. paillette paisprezece. panne pană (avea o ~). paradis paradisiac. pamphlétaire pampers ® [fam. parade paradis.]. palpitation palton paltoane. pacifier pacificator. mise en page pagubă. sou (monnaie) parabolă. soufflet [gifle] palmă [lovitură]. côte [géo. paradoxe paradoxal. pohár pahar cu picior. palpable palpita. chaume (toit de ~) paietă. palpiter palpitaţie [med. panache pancartă.156 - .m. ruban. verre. papilles gustatives papion. blafard palat. gobelet. panoramique panou panouri. cordonnier pantofărie. panthère pantof.pachet. padischah pagina. quatorzième (la ~) paisprezecelea (al ~). perdant [adj.]. chaussure. lèse (il ~) păgubi. blafard. pair para. palmarès palmă palme. papal papalitate. inclinaison. pâle palid (foarte ~) palizi. golfs de varappe panteră. parallèlement paralelă. lésé păgubos. cuissard pantaloni de munte.f.m. pané $$$ panglică. parer [éviter] para parale. pantomime Papa.] pamperşi.] paie.] pahar pahare. pansement. dommage păgubeşte. parallèlement paralel (în mod ~).]. panser pansament. pántlika panică.]. parais (je ~).n.]. panorama panoramic. palais [anat. plume [poids] pană. paquet. Palestine palestinian.] paiaţă. papauté papetărie. pancarte pandaliile (a-l apuca ~). panne d'électricité panaş. couche [n. palissade palisandru. pantalon pantalon scurt [ciclism]. parallélisme paralepse [narratol. page Web [Internet] paginare. paradoxalement parafrază. palissandre palmares. bandage pantă pante. bannière. culotte. paprika [n. palper palpabil. pacifiste padişah. Une (être à la ~) pagină Web [Internet]. sachet pacient [n. quatorzième (le ~) paişpe [pop. semble (je ~) par [număr]. verre à pied pahiderm. livide palisadă.]. pacifique pacifica. pantin paie (acoperiş de ~). paragraphe paralel.]. papa papal.] pacific.][de bébé] pppan pană [greutate].] pantalon. panne (tomber en ~) pană de cauciuc. knickers. parallèle [adj.f. papeterie papile gustative. blême. palette palid.] pané. godasse [fam. pré. palais palat [anat. palliatif Palestina. pâle. page pagina întâi (fi în ~). paralepse [narratol. blême. libelle pamfletar. quatorze paisprezecea (a ~). paraissent.] .] paralel (în ~). crevaison pană de curent. golfs de varappe pantaloni scurţi. mise en page paginat. pendant [n. panique panoramă.] paralelism. paginer pagină pagini. semblent (ils ~). patient [n. prairie pppal pal. shorts pantaloni trei sferturi. cordonnerie pantomimă. pagination. paille [n. Pape papa. paradoxal paradoxal (în mod ~).m. palestinien paletă. sacristain paradă. soulier pantofar. colère (piquer une ~) pandantiv. papillon [mode] paprica [n. écriteau panou de protecţie.

pájaro pasăre de curte.]. gros [n. participer participant. parfum parfuma. sou (le ~) paravan. parcours [n. parodiste parohie. passable pasager. parodie parodist.]. parié pariaţi. parking parcelă. paratonnerre paraua.pl. paratextualité paratrăsnet. parité pariu. parachute paraşutat.] pardon!. côté parte (în ~). compagnon parţial. parasite pară. carrelage parenhim. partie partitură [muz. =montagnes . parti [n. paries (tu ~) paricid.]. lot parchet. privé particularitate. parlement parlamenta. parenchyme parfum. toquade pasiv. parterre [théâtre] participa. rez-de-chaussée parter (la teatru). patience [jeu de cartes] pasionat. devant [n.] partea din faţă. pastel pasteuriza. partenaire parteneră.]. mot de passe partaj. partage parte părţi. parie (il ~) pariem. pasticher pastişă pastişe. route. abside [de la tente] parte superioară. parisien parlament. parquer parcare (loc de ~). partie avant partea dreaptă.] parcimonie.] partidă.]. particularité partid. partie. parfumé parfumează (ei ~). pardonnable pardoseală. parachuté paraşutist. partition [mus. parricide Paris. pariait pariat.] pasaj. parfumer parfumat. parvenir parvenit.]. côté droit partea frontală.paralipsă [naratol. participe particulă. pasteuriser pastilă pastile. pas pas [geo. parquet [jur. passerelle pasă. parodique parodie. Paris paritate. parcimonieux parcurge. pare-neige [sg. oiseau de proie pasienţă. fiévreux [fig.]. ardeur pasiune trecătoare. paralipse [narratol. paralyser Parâng. pardon ! pardonabil. parfumerie paria. pare-brise parc parcuri. passage pasarelă. volaille pasăre de pradă. parcouru parcurs [n. côté (le ~) partea (din ~). parfument (ils se ~) parfumerie.f. partiel parţial (în mod ~). parenthèse parapet. parfument parfumează (se ~). passe-partout pastă. faux pas pasabil.] pas greşit.] pardesiu (bărbătesc). pardessus [n. dessus [n. pastiche .]. pas [n.] partizan. parie (je ~) pariez că…!. parachuter paraşută.] partea stângă. parvenu [n. parcourir parcurs.] parazit. franc-tireur partener. pare-vent parazăpezi [pl. compagne parter. pasuri. gageure parizian. carreler pardosire (cu dale sau gresie). pâte dentifrice paste făinoase paste făinoase [n. participation participiu. parquet. parions pariez. parti (prendre ~ pour qqn) partea cea mai importantă. partiellement parte rotunjită [la cort]. vape-mat [R] pastişa.] pppas pas paşi [pl. pariez pariază. paravent. part de (de la ~) partea (ţine ~ cuiva). paranteză.]. parier paria (el ~). partisan. oiseau. participant participare. parti [n. passager [n.] partea.] paraliza. part [n. carrelage pardosi (~ cu dale).157 - . parc parca. poire parbriz. pâte pastel.]. parlementaire parodia. passe [sport] pasăre păsări.]. parcimonie parcimonios.Carpates S roum. inactif paspartu [art. parachutiste paratextualitate. jardin public. côté gauche partener.m. chiche que… ! pariezi. parlementer parlamentar. paroisse parolă. col [de montagne] [n. parapet parasol. particule particular.] pasiune. gager. parodier parodic. parcelle. pastille pastile anti-ţânţari.]. partiellement parveni. pâte pastă de dinţi. devant [n. parasol paraşuta. pari. particulier.

salir păta (se ~). patricien patrie patrii. patron (saint ~) patrona. patenter patern. patiner patinăm. patriotisme patristic. pathos patima alcoolului.] pattern [neo. patin à glace (faire du ~) patina. pavé [adj. acharnement. brouter. couche pată. patineur patină [lustru]. quarante patruzeci (vreo ~). paveur pavea [neo. pathopatogen. patines (tu ~) patinaj. patine (il ~) patinez. pâté de foie pateu de ficat (~ gras). pâté [alim.. patronné patronat.] patinoar [n.n. pâté [d'encre] pată (fără ~). pâtisserie pato-. paternel paternă (pe line ~). pâtissier patiserie.pastoral. patinage patinator. pathétiquement pateu. quatorze patruzeci. pathos patra (a ~). carreler. duper păcălit [n.m. forêt [abréviation cartographique] pppă păcăleală. pathogène patogeneză. pathogénique patolog [n. pavillon pavilion [mar. patrimonial patrimoniu.f. tache. péché păcat! regretabil (e ~)!.m. minable patetic (în mod ~). pathologiste patologic. Pâques paşte [d. patrilinéaire paternitate. patron patron (sfânt ~).] patio [n. col (le ~) [de montagne] pppat pat. lit (faire le ~) Paul. animale].]. pathologique patologie. lit. ivrognerie pătimi de pe urma.f. patronat patronimic. patrouillent patrusprezece. pacifique. pacha paşi mari. tacher patchwork. patine [n. patinons patinat. patrouille patrulea (al ~) ). patrouillé patrulau. patrilinéaire patrimonial. patriarcal patrician. passeport paşă. patinoire [n. quarantaine [num. paver pavaj. patchwork patent. dommage (c'est ~ !) păcat! (din ~). dommage ! .f.] patiser. paternité patetic. pattern patul (face ~). pavillon [mar. animale]. maculer. patriarche patriarhal. berger pasul [geo].].] pateu de ficat. patronner patronat. relâche. dupe păcat. patinent patinează (el ~). patrimoine patriot.]. pavoisé PC. paître păscut. enjambées (grandes ~) paşnic.] patenta.m. fót. animale]. patin patină cu rotile [n. patin à roulettes [n.] pavator. quatre patrula. broutait păşteau [d.] patine (se da pe ~).158 - . pâté de foie gras pateu de gâscă. patent [adj. patin à glace (faire du ~) patine cu rotile [n. patins à roulettes [n. mi-temps pauze de cafea.m. duperie păcăli (a ~). pathétique. quatrième (la ~) patriarh.pl. ordinateur Pd. pathologie patos. pause pauză între reprize. pavé [pavage] pavat. paissait păştea [d.] pavoaza.]. patinez patinează (ei ~). animale]. patine (je ~) patinezi. patiné patinaţi. broute (il ~) pasc (ei ~) [d.] patină [sport]. patio [n. broutent (ils ~) paşte [vb. paisible Paşte. pavage pavaj. pathogenèse patogenic.].]. patriote patriotard. paupériser pauză. pastoral paşaport paşapoarte.f. immaculé păta. pavé Pavel. quatrième (le ~) patrulează (ei ~). patristique patron. patrouillaient patrulă.pl. pâti de patina.]. Paul pavilion. patronyme patru. broutaient păstor. Paul pauperiza. patriotard patriotic. patrouiller patrulat. folt pată de cerneală. pâté d'oie patimă. pause-café pava.].]. brouté păştea. pavoiser pavoazat.n. pâtir de pătimit de pe urma. patriotique patriotism. patrie patrilinear.].

]. conservation păstrăv. regretter pare rău (îi ~). (la paix en) Terre Sainte Adev 13/01/08 părinte [preot]. plaid păun păuniţă. pécher păcătuit. pavimentum. pécheur pécheresse păcătui. chapelier pălăvrăgi. sembles (tu ~) părând. païen păianjen. jasé păli. paraîtra păreai. pâturage păşune alpină. partialité. quittes părăsi (~ pe cineva). avis păru (el ~). paraître pară (să ~). claquer (~qqn) pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat. côté (du ~) părţile.]. sol pământ ars < arde. forestier pădure [n. regrettent pare rău (ne ~). pileux părtinire. terrain. semblait (il ~) părea (va ~). vulg. parti [n. abandonnement. semer (~ quelqu'un) [fam. péché [vb.]. semblé (il avait ~) păruseră. semblé. quittons părăsire. parents păros păroasă. aigu. eau-de-vie.] păduri. quitte (je ~) părăseşte. pissenlit păpuşă. paraissant părea. pouilleux pădurar.]. abandonnons. cosse păstăii. petrezselyem pătruns. quitta părăsi (pe cineva). semblons păreţi. semer [pop. abandonnent părăsesc eu ~). regrettes (tu ~) pare rău (le ~). pâquerette [bot. poirier păr [sg. pâli pălincă [pop. lâcher.] păşune. paternel părinteşte. père [rel. toison [fig. parti.].m. carré pătrat [geom.] părăsim.] pătrunde. caqueter. chevelure păr [bot. araignée păpădie. Anemone ranunculoides [bot. quitter. jacasser. pré. semblais (tu ~) păreau. truite păştiţă [bot. regret pălărie. chapeau pălărier. jaboter pălăvrăgea. caquète [fig. pâteux păstra. vulg. réserver păstra (se ~). semblé (ils avaient ~) părut.păcate (din ~).]. alpage pătlăgică roşie pătlăgele roşii. paternellement părinţi. quitte (il ~) părăseşti. sembla (il ~) păruse. jacassant pălăvrăgit.]. malheureusement păcătos păcătoasă. côtés (de tous ~) păsărică [fig. sembler. poupée păr. côtés (les ~) părţile (din toate ~). pénétrant. paraissait. imbu pătruns de frig. jaser. pâlir păleşte. souffleter pălmui (~ pe cineva). pain rassis . paume (de la ~) pălmui. aubergine pătrat. Pierre [n.].] păr foarte des.] păcură. semblez părere. parti-pris părtinitor. regrettons pare rău (vă ~). cheveux [pl. pénétrer pătrundere. abandon părăsit. pain bis pâine râncedă.] păstaie păstăi. pénétration pătrunjel. quittez părea. pâlit (il ~) pălit. forêt [abréviation cartographique] păduche păduchi. case Pătru [pop. partial părţii. jase (il ~).].] părăsi. paon paonne pppâ pâclă. parais. semblaient (ils ~) părem. bois (le ~).f. saisissant. terre. antiélectrocution (prise ~) pământiu pământie pământii. semé [pop. paru părea rău (a-i ~).]. gifler.f.p. persil. paraît pare (el ~). forêt [n.]. pou păduche lat. regrette (il ~) pare rău (îmi ~). cosse (de la ~) păstos. bois [n. carré [géom. mazout păcurar [reg.] părăluţă [bot. blêmir. jacasse (il ~) pălăvrăgind.] părăsi (el ~). pálinka pălmii. transi pătrunzător pătrunzătoare. abandonner părăsesc (ei ~). terreux [couleur] (pacea pe) Pământul Sfânt. chatte [fig. pain pâine neagră. berger Păd.] (el ~). pou de pubis păduchios păduchioasă. conserver păstrare. quitté părăsiţi (voi ~). paraissons.] părintesc.159 - . jacassait pălăvrăgeală. caquetage pălăvrăgeşte. insinuer (s'~). terre cuite pământare (priză cu ~). regrette (je ~) pare rău (îţi ~). brumeux pâine. brume pâclos. paraisse pare. semble (il me ~) pari. paraissez.] pădurea pădurile. tomate pătlăgică vânătă. forêt (la ~) păgân păgână. vif pătură.] pătrăţel. regrettez părere de rău. velu. prairie. couvre-chef. semble (il ~) pare (mi se ~).].. jacassé.

colorer [fruit] pârloagă (ogor lăsat în ~). à pied pe lângă. d’ici (la fin de l’année) Adev 13/01/08 până ce.]. sur le point de pe rând. craqué pârâitură. espionner. d'autre part. secrètement pe gratis. guet-apens pândă (fi la ~).. guet.] pânză pânze. vesser [vulg. pîrloagă. tout à coup pe planul…. pédoncule [bot. pénal penaliza. imperméable [n. levier.]. pendule (un) pendulă.] pârţ [pop. pelvien pelvis.] peliculă. ruisseau pârâul. pédant pedanterie. subrepticement pecete. pédéraste. absinthe peluză.] pe seama. au dépens pe de altă parte. pédale (il ~) pedant. pédanterie pedeapsa capitală. péjor. sanctionner. sur le plan… pe punctul să.] pe cât. jusqu'au pândă. au dépens pe stomacul gol. profané pântece. homo [pop. pénétrant penetraţie.] peisaj. estampille. à jeun pe sub mână. autant que pe cheltuiala. manette pârgui (se ~). accusé pârâu pâraie.].] pedicul. homme de guet pândi. sur. profanation pângărit. pellicule pelin. pédé pederast [peiorativ]. en plus pe larg. craquement pârât. châtier. pécuniaire ppped pedagog. à plat ventre pe cale să.pâine stătută.]. pénétrer penetrant. tandis que pe care.]. jusqu'à. craquent (ils ~) pârâie (el ~). longuement pe înserate.] pedunculi. à loisir. à tort ou à raison pe drum. pédagogue pedagogie. peine de mort pedeapsă. dessus. jusque până la. pénible penibil (în mod ~). pain rassis pâlnie. pédicule pedofil. Autant en emporte le vent pe ascuns. profaner pângări (el ~). en plus pe dibuite. denim Pâr. pelouse pelvian. pédagogie pedala. à vos risques et périls pe scurt. pénaliser penalizare. par voie végétative pe când. tout à coup.] pederastie. châtie (je ~) pedepseşte (el ~). sceller pecuniar. toile pânză [tablou].] pppe pe. ciré [n. aveuglette (à l'~) pe drept sau pe nedrept. pédaler pedală. pénétration penibil. pédale pedală (el ~). dont.] pelerină [alpin. à tour de rôle pe riscul vostru. secrètement pe barba ta [pop. ventre.] pedepsesc (eu ~). à titre gratuit pe ici pe colo. entonnoir până (sfârşitul anului).] pârţâi [vulg. châtié pedepsire. marque. au-dessus Pe aripile vântului. longuement pe loc. par-ci par-là pe îndelete. à la dérobée. guetter pângări. franchement pe furiş. panse [pop. bref [adv. châtie (il ~) pedepsi (el va ~). plumettes penel peneluri. bande. sur-le-champ pe măsură ce.]. sanction pedepsi. sur le point de pe cale vegetativă. par contre pe de o parte…. paysage pelerină. ruisseau [abréviation cartographique] pârâi.]. péniblement . tout d'un coup pe nepusă masă. sceau. craquer pârâie. pecsét pecetlui. sur la brune pe jos. en cours de route pe faţă. pendule (une) pene mici. toile [tableau] pânză contra ţânţarilor. pédala pedalează (el ~). cape [alpin. au fur et à mesure pe neaşteptate. à vos risques et périls pe burtă. frapper [jur. pédophile pedofilie. pet [vulg. châtiera (il ~) pedepsit. taule [pop. par cœur pe deasupra. cachet. profanant pângărire. profana pângărind. jusque. jachère (champ en ~) pârnaie [arg. pop. ruisseau (le ~) pârghie. que [Acc. écoutes (être aux ~) pândar. moustiquaire pânză de blugi. pelvis pppen penal. homosexuel [n. répression pederast.. châtiment. pénalisation pendul. arg. pédophilie peduncul [bot. craque (il ~) pârâit. d'une part… pe de rost. jusque. pédale [fig.160 - . petit pinceau penetra.

f. perfidement. poils periuţă de dinţi. persévéré. obstinent (ils s'~) perseverează (el ~).]. pénombre pepene galben. obstine (il s'~) perseverent. melon pepinieră pepiniere.m. à l'étranger peste mări. corrompu [moralement]. faubourg periferie (de ~). du fond en comble. brosse (il ~) perie de haine.].]. danger periculos.] (du poisson) pescuit. corrompt (il ~) [moral. =montagnes S Carpates Orient. parchemin peria [vb. persévérait.f. soutenu perseverez.].] perdant. paroi perete de stâncă [alpin. persévère. sensation perche. rideau perdelele. gestation peripeţie. favoris [n. retraité la pensionare anticipată. outre-mer Adev 13/02/08 peste noapte. sagace perspicacitate. pessimisme pesimist. corrompre [moralement] pervertea.] pentru ca. parfait. périphérie [d'une ville] perimat perimată. à jamais. persévère. achevé perfect (în mod ~). par-dessus peste hotare. linteau pervaz al ferestrei. obstines (tu t'~) perseverenţă. de rien ! pentru totdeau. oreiller. mésaventure perişori. pénitence pensă [med.] periferie [a unui oraş]. péninsule. peut-être pesimism. indéfrisable [coiffure] [n. presqu'île peninsula balcanică. biscotte peste. partout pesticid. afin de.pl.] pervaz pervazuri. brosse à dents permanent [coafură] [nn. égal (sans ~) perete. brossait periat.] pervertire. obstiner (s'~) persevera (el ~).]. faubourien [adj. rebord de fenêtre perverti. pêché pescuit [n. brosse à cheveux periclita. mur perete despărţitor. brosser peria (el ~). pépinière.]. périmé perină [pop. pentamètre pentru.] persoană nestatornică [fig. brossé perie perii. sournoisement pergament. pêcheur pescăruş. la retraite anticipée Adev 15/02/08 pensulă. pessimiste pesmet pesmeţi. incomparable. corruption pervertit. contre [échange] pentru a. pénis. particulier.] perverteşte. dangereux.]. nègre [n. caduc. négresse [n. personnel perspicace. párna perioadă.] perdea perdele. rideaux (les ~) pereche perechi. pensionné. draperie. à tout jamais penultim. corrompait (il ~) [moral. pêcher [vb. pendant [n. retraite pension. rebord.f. parfaitement perfecţie (la ~). obstiné perseverează (ei ~).161 - . persévérer. pension pensionar. pénultième penumbră. une paire de jeans Adev 08/01/08 pereche (fără ~). quai [de la gare] perplex. paire [n. sous peu peste tot. rabat-joie persoană de culoare [n. caverne [abréviation cartographique] . à tout jamais pentru totdeauna.] [vulg. débauché. pêche de concours pesemne. oreiller. mettre en danger pericol. pestilentiel Peş. pareil [n. zob [m.] permis de liberă trecere.] perciuni [n. afin que pentru că.].].]. Persée persevera (a ~). insidieux perfidie.] o pereche de jeans. péninsule balkanique penis penisuri. interdit.f. perfidie perfidie (cu ~). turquoise [n. persévérance persiană. du jour au lendemain peste puţin timp. pesticide pestilenţă. perfide.. plantation ppper percepere. en [pron. pêche [sport] (au poisson) pescuit sportiv. parfaitement perfid. perplexe.]. étape perioadă de elaborare. médusé Perseu. obsolète. pour pentru [schimb].]. brosse à habits perie pentru păr. laissez-passer pernă. levée percepţie. sagacité Perşani. couple. persienne persoană care se plimbă. promeneur persoană care strică cheful.peninsulă. pêche. corrompu [mœurs] pppes pescar. pinceau pentametru. paroi [alpin. impayable. queue penitenţă. parce que.] perfect. persévèrent. mouette pescui pescuiesc. hasardeux periferie. obstine (je m'~) perseverezi. girouette persona non grata. perdant [adj. car pentru puţin!. peruzea [n.]. patience. pince [méd. puanteur pestilenţial pestilenţială. persona non grata personaj. brosse perie (el ~). párna peron [al gării]. personnage personal. persévères. afin de pentru aceasta.pl.f. coussin. banlieue.] pensie. obstinait (il s'~) perseverat.

pétition Petre. piquant.] piedică. pétrolifère petrolist. Astragale austral piatră de moară. caillou piatră [med.] petrol.] piemontul. poisson dans l'eau (comme un~) peştera. tourne-disque [coll. peau piemont [n. piano pian (cânta la ~).]. piqué [textile] piciocă picioci. perdent pierd (eu ~). piquant [goût] picat [examen]. manquer.] [bot.] picant. perdu (avait ~) pierduseră.].]. parvis piaţa neagră.] pica la un examen [fam.]. pétale [m. carousse (faire ~).]. peigné piepteni. Pimpinella saxifraga [bot. perdez pierduse. coiffure pieptene piepteni. suinter piedestal piedestaluri. pierre meulière piatră de pavaj. Astragalus australis [bot.].]. peigne (il ~) pieptăna rapid (se ~).162 - . impatientes (tu t'~) . debout picioarele.peşte. jambes (courir à toutes ~) picior [geo. peau piele (tăbăcită). piédestal piédestaux [pl.] [bot. meule [pierre].]. toile [tableau] pictură în ulei. piac piaţă în faţa unei catedrale.]. perdu pierzând. piano numérique piatra pietrele. peigner piaptăn (eu ~).] petiţie.m.]. pétrole petrolier. caverne.].]. meule [pierre] A fost pusă piatra de temelie a celui mai mare mall din Constanţa.] pierde puterile.] picnic. place [n. poitrine [de la femme] pieptăna. carrousse. pétrolier petrolier [n] [mar. pian electronic.]. peignant pieptănat. impatienter (s'~) pierd răbdarea (îmi ~). ternir pierde cunoştinţa. gouttelette pichet [mil.] picura.].] pppia pian. pétiole [bot.][personne] Petru. pick-up. pétrolier [n. perds (je ~) pierde (voi ~). épuiser [d'un malade] pierde răbdarea (a-şi ~). contrefort montagneux [géo. perdu (il avait ~). perd pierde (se ~). pierre tombale piatră de încercare.]. coup de peigne (donner un ~) pieptănând. tourne-disque [coll. perdant [adj. marché noir pppic pic de (un ~) [fam.] petardă [f. peinture à huile pictural.] pierde culoarea. Ranunculus crenatus [bot. pique-nique pictură. perdrai pierdem.] Peşti [zodiac]. peigne (objet de toilette) pieptiş. pomme de terre. échasse piciorul-cocoşului [bot. piedmont [n. piedmont (le ~) piept. piatră de brichetă. rater un examen picaj [aero. pied d’égalité (être sur un ~) picioroange [pl. peignent piaptănă (el ~). calcul [méd.Carpates S roum. brin de (un ~) [fam. marché.] petunie [f. pieds (les ~) picioarele (fugi cât îl ţin).] [aéro. picioică picioici [pl. piqué [n. pied picioare (în ~). Transil. pavé piatră preţioasă. impatiente (il s'~) pierd răbdarea (ei îşi ~). impatientons (nous nous ~) pierdeţi răbdarea (vă ~). pityóka picior picioare. recaler pica un examen [fam. caverne [géo. peigne (je ~) piaptănă (ei ~). se perdre. grotte. pétard [m. perdre connaissance pierde în explicaţii (se ~).n. poitrine piept [al femeii]. première pierre Adev 25/03/08 piaţă pieţe.].]. Pierre [n.]. perdons pierdeţi. impatientez (vous vous ~) pierzi răbdarea (îţi ~). pictural picup picupuri [pop. impatientaient (s'~) pierdem răbdarea (ne ~). pierre à briquet piatră de căpătâi.] [bot. caverne (la ~) peşteră peşteri. pétrolier [n.] [navire] petrolifer. pierre de touche piatră linte [bot.reg. dent contre (avoir une ~) picătură. pierre (la ~) piatră pietre.] peţiol [bot. goutte. Poissons [zodiaque] petală [f.] petrece. piano (jouer du ~) pian digital. paumer (se ~) [fam.]. Pierre [n.]. pierre précieuse piatră de tocilă. impatientent (ils s'~) pierdea răbdarea (îşi ~). piedmont (le ~) pick-up pick-up-uri. piquet pichet [ţesătura].] picior de egalitate (fi pe ~). =montagnes .p. piedmont [géo. obstacle piele piei [pl. perdre. ribote. collé [examen] pică pe (avea ~). tartre Piatra Craiului.p. empêchement. perdu (avaient ~) pierdut pierduţi pierdută pierdute. impatiente (je m'~) pierde răbdarea (el îşi ~).]. pierre. merdoyer [vulg. carousse.]. poisson peştele în apă (ca ~). bombe (faire la ~) petrecere.] piatră [pe dinţi]. perdant pierzător.].] piciorul [geo. cuir pieliţă.] pierd (ei ~). sauterie petrinjei de câmp [pl. pétunia [m. peignes (tu ~) pieptănătură. impatientait (s'~) pierdeau răbdarea (îşi ~).]. abrupt pierde.

] pilă [mec. pistil pistol. tâta pipăi (eu ~). piailler piuit. gravier pietros pietroasă. chat [m. tâtas pipăit. piloté pilulă. pionnier pios pioasă. pin pîndar [pe cîmp].]. pieux pioşenie. piscine piscul. tâtant pipăişi (tu ~). crayon bille.][vulg. tâtais (je ~) pipăiam (noi ~). pittoresque piţigoi. rocheux pieziş.] placaj [n.pierde stăpânirea de sine (a ~). tâtions pipăiaţi. piété pietate (cu ~). piste pistă [poliţie]. pirate pirat al aerului. piaillement piuliţă (de laborator) piuliţe. rabougri piperniţă. minet pistă. pipe pipăi.f. bic pizdă [vulg. pisse [vulg. pisser [vulg. poivre noir pipernicit. con [vulg.] pilită piliţi pilite.].]. mortier piuliţă (de şurub). mésange piui.163 - . caillou pietrifica [geol. semelle Din tc.]. embrouiller pierde vremea. clouer pironind.] placat. pierreux. pingouin pinten. poivre piper alb.].][n. pièce (~ de théâtre) piese de schimb.]. garde champêtre pindaric. pyramide pirat.] pietriş. tâtais (tu ~) pipăiam (eu ~). pyjama (le ~) pppil pilă [electr.].] pizza.]. tâtent pipăie (el ~).].] piramidă. piéton. pilote pilota. plaquer placa [un adversar].f. pilon pivniţă. pisse [vulg. pile [électr. piézo-électrique piftie. écrou piuliţă [de pisat]. contreplaqué [n. chatte [fig. nappe pppl placa [acoperi cu metal]. python pitoresc. mitraillette pisălog [de pisat]. plaquer [fig. urine [n. pieusement pipă.] pijama pijamale. tâtai pipăim. pilon pişa [vulg. pirate de l’air Pirinei (Munţii ~). pièces de rechange pietate. biais (de ~). pençe pingeaua pingelele. chaton. Pyrénées pironeşte. cloué pppis pisa. pièce piesă (~ de teatru).].] pişca.] pişat [n. palper. tâté pipăiţi (voi ~). minet pisică [f.] pietricică. pincer pitic.]. cime [f. pêcher [arbre] piersică. plaqué . tâte (il ~) pipăii (eu ~).n. passant [n. limaille pilitură de fer. pétrifié [géol. perdre pied pierde şirul. semelle (de la ~) pinguin.] pisoar. piler pisc. poivrer piper. pyjama pijamaua. pissoir pisoi.]. cure-ongles pili. tâtaient pipăie (ei ~). pétrifier pietrificat [geol. cave [de la maison] pix. pylône pilot. biais [adj. pilule pppin pin. uriner. pindarique ping-pong. gelée [alim. clouant pironit. pic (le ~) pisic. piété pioşenie (cu ~). cloue (il ~) pironi. piolet pionier. tâte (je ~) pipăi (tu ~). vulg. tâtait pipăiai. succomber piersic. lime pilă pentru unghii.]. éperon pinten [geo. pilier pilit [fam.]. oblique piezoelectric. chatte [f. pêche [fruit] piesă. pic piscină. poivre blanc piper negru. tâtes (tu ~) pipăia. sexe de la femme. rocher en forme d’éperon [géo] piolet.]. pizza pînză de apă. piloter pilotat. limaille de fer pilon. pistolet pistol mitralieră. ivre pilitură. ping-pong pingea pingele. indice pistil. tâtiez pipăiau. semelle (la ~) pingelei. tâtons (nous ~) pipăind.]. attarder (s'~) pieri. sommet.m. pieusement pieton. poivrière pipi.][n. tâtez (vous ~) pipăra. limer pilier. nain piton [zool.n. tâter pipăi (el ~).

pleurez plângi.n.]. plaira plăcut. planchette [de dessin] planşeu [constr. plastifié plastifiat. projettent plânuiesc (eu ~). pleuré plânse (el ~). cuirasse platou. plafond plafona (se ~). lamentable plăngăreţ plângăreaţă. joie. pleurard plânge (el ~).] platoul [geo. placide. planté plantaţi. planétaire planetă. bonheur. pétrissent (ils ~) plămădeşte. projette (il ~) plănuind. plastifié plastrografia.164 - . esquisse plana. pleuré (j'avais ~) plânseseşi. plante plante ierboase.][constr. pleurer plânăreţ. serein [fig. pétri plămân plămâni.].] plăcută. planète planifica.pl.] platouri. plane (il ~) planetar. sangloter plângere. chétif. plausible plăcea. projeter plănui (el ~). placidité plafon. joli. plaisir. plais plăcându-. posé plasă. plaie (de la ~) plai plaiuri. payement.]. plantation plantăm. plastron plat.]. plaisant plăcea (i-ar ~). carreau de mosaïque plachetă [de versuri]. aimait. plateau [géo. payer . plateau (le ~) [géo. planait (il ~) planând. délice plăcere (cu ~). plan plan sumar. pleura plânsese. projetant plăpând plăpânzi plăpândă plăpânde. plantureux [personne] plasa. plaintif. jouissance. pleuré (tu avais ~) plânge în hohote. poumon plânge. créé plăti.] plai [platou montan]. doléances plâns (de ~). pétrit (il ~) plămădind. falsifier plastron.] placiditate. pleurard plănui. vraisemblable. plaie plăgii. plaît placi. carreau placă de mozaic. platitude platnic. plaisait (lui ~) plăcea (va ~). planant planat. délicieux plăcere. plafonner plagă plăgi. plastique plastic (de ~). galette. col (le ~) [de montagne] plaiul. moelleux. délicat. pose [installation] plasat. poser plasare. planifier planificare. pleuré (il avait ~) plânsesem (eu ~). planche [dans un livre] planşetă. plantes herbacées planturos planturoasă [adj. créer plăsmui (el ~). débile. larmoyant. pleures (tu ~) plâns. plaire plac. plateau de montagne [géo. platine platitudine. pleure (qu'il ~) plângăcios plângăcioasă. plate-forme platinat [păr]. planer plana (el ~). plairait plăcea (îi ~). placé. grève [plage]. projette (je ~) plănuieşte. planter plantat. plat plată plată plăţi. plané planează (el ~). pétrir plămădesc (ei ~). plaquette [livre] placid. aimer.m. platiné platină.] planta [vb. paye platformă platforme. plaindre plângem. platonique (amour ~) platoşă.m. col [de montagne] [n. payeur platonică (dragoste ~).] plaiul. plage plajă (cremă de ~).]. plateau platou [geo. plateau [géo. caser. frêle plăsmui. pleurent plâng (eu ~). plantant plantă plante. plaque placă de ciment. plateau (le ~) [géo. pleure (je ~) plângă (el să ~). larmoyant plâng (ei ~).]. bronzante (crème ~) plan.] plajă. plastifié plastic (îmbrăcat în ~). programme de cours [école] planor planoare. plaisant [adj. plu plăcut [adj. plante (il ~) plantind. filet plasă de pescuit. plancher [constr.] plai [n. volontiers plăci de gresie. pleurons plângeţi. plantez plantaţie.]. pétrissant plămădit. aimé. planeur planşă [într-o carte]. plaquette plămădi.] Platoul Dunării. placer. plainte plângere (depune ~). projeta plănuiesc (ei ~). paiement. planification planificare şcolară. carreaux [n. pleure (il ~) plânge (se ~).placă [n. filet de pêche plastic. Plateau Danubien plauzibil. rétribuer. rémunération. plantons plantează (el ~). palacsinta plăcuţă. créa plăsmuit. plainte (porter ~) plângeri.] plăcintă plăcinte. plais place.

tour (faire un ~) plimbat. plinthe plisa. part (il ~). averse. embêtant. ennuies (tu t'~) plictisi (se ~). plaid pledoarie.] plombat [stomat. partent pleacă (el ~). séance plénière plenipotenţiar. populace plebiscit. courbette pled. plomber plombare [med. promenais (tu te ~) plimbam (mă ~). las plictisitor. paie (il ~) plăteşti (tu ~). promener (se ~) plimb (mă ~). promène (il se ~) plimbă (el se ~) [perf. obturation [méd. claque (il ~) plesni. tomber des cordes plouat. payes (tu ~) plăti (el ~). tour [promenade] plimbare (face o ~). comble (salle ~) plină zi (în ~). claquer. paya plătim. payent plătesc (eu ~). Acţiunea de a (se) plimba. plombé plombă [med. génuflexion. froncer [un tissu] plisare. plomb plural [abrev. lasser plictisesc (mă ~). enveloppe plicticos. ennuie (je m'~) plictiseşte. claqua (il ~) pppli plia. lassitude plictisi. promeneur plimbi (te ~). parti. pars (tu ~).]. plisser. promènes (tu te ~) plin plini plină pline. mers în voie pentru a se recrea. pleuvant plouă. peregrinare. a lua aer etc. partira. va (il s'en ~). comble [adj. ◊ Expr. pleut plouă (să ~). plénipotentiaire plenitudine.]. pleuvoir ploua (ar ~). ennuie (il s'~) plictiseşti (te ~). quitte (il ~) plec. peuplier ploscă. 2. pleuve (qu'il ~) ppplu plug. partons. paupière plesneşte. pli plivi. a concedia. vas (tu t'en ~). payé plătiţi. promenions (nous nous ~) plimbă (ei se ~). promeniez (vous vous ~). ennui. repartir plecând. quitte (je ~) pleca (va ~).]. froncé [un tissu] plisc. plu [de pleuvoir] plouând.]. gourde ploua.f. promenait (il se ~).: (reg. aller (s'en ~). partir pleacă (care ~). grand jour (au ~) plintă. promenons (nous nous ~) plimbându-mă. payez plăti un cec. pars.] plus (en ~).plată (cu ~) ). paye (je ~) plăteşte (care ~). partez plecă (va ~). payant plătesc (ei ~). payons plătit. [Var.) Loc de promenadă. promenais (je me ~) plimbam (ne ~). quittes plecăciune plecăciuni. ira (s'en ~) pleca din nou. payant plăteşte (el ~). ennuyeux plimba (se ~). (Înv. promenez (vous vous ~) plimbau (ei se ~). 1.]. charrue plumb. plénier plenară. plébiscite pleca. plier. payable plătitor. embêter. allez (vous vous en ~). allé. primbláre s. (Fam. partant pleacă (ei ~). va (on s'en ~). ennuyer. quittez. payeur ppple pleaşcă. fastidieux. abondamment plină (sală ~).]. plénitude pleoapă pleoape. moule [vb. ♦ Călătorie (de agrement). plein plin (din ~). pluie torrentielle ploaie nucleră [mil. morfondre plictisit plictisită. promène (je me ~) plimbai (te ~).) preumbláre. [pl. vais (je m'en ~). pleuvra ploua cu găleata.]. gueule (ta~) ! pliu. moulé pliază. plissage plisat. allons (nous nous ~) pleci. retombées nucléaires ploaie torenţială. quitté plecaţi (voi ~). promenant (me ~) plimbându-se. ennuie plictiseşte (se ~).]. plie (je ~) plic. s. ennuyeux plictiseală.]. sarcler ppplo ploaie. promènent (ils se ~) plimbă (el se ~). aubaine plebe.) A trimite (pe cineva) la plimbare = a) a se dispensa de serviciile cuiva. partant plecat. s. craquer [se rompre] plesni (el ~).]. obturation [méd. a da afară. honorer un chèque plătibil.]. pliant pliat. pleuvrait ploua (va ~). promené plimbaţi (vă ~). pluie ploaie cu găleata [pop. plaidoirie plenar. obturer [méd..f. promena (il se ~) plimbăm (ne ~). paie (je ~). umblătură.] pliază (ei ~). a se descotorosi de cineva. plie (il ~) pliez. bec pliscul (ţine-ţi ~)! [pop. promenant (se ~) PLIMBÁRE. quitta plecăm. payant. plus (en ~) . pluie torrentielle plomba (~ un dinte) [med. quitter. plimbări. b) a nu sta la discuţie (cu cineva). concr.] plop. mouler pliant.]. vont (s'en ~). balader. plient (ils ~) pliază (el ~).165 - . promenaient (ils se ~) plimbăreţ [ironic]. plissé. drum.

clairière (la ~) poiană [n. liège plută [esenţa de lemn]. somptuosité pompier. peuplé populau.] popor popoare. polyvalent polizat. L’appétit vient en mangeant poftă. podomètre [jogging] poem.] poartă mare (pentru vehicule).] [euphémisme] popula. camping popic [n. urbanité politic [abrev.]. polytechnique politeţe. corrompu [pollué] pppom pom. pompier pompos. inviter poftesc (ei ~). popularité populariza.]. dorure poligon. pont-levis podea.] podoabă. peuple popotă.] politicos. police poliţist. havre . limier [fig. peloton pneu. invitez pofticios. noircir [fig. plus (de ~) plus (în ~). peuplaient popular. dorer poleia.]. peluche plută. bien commencer poros. pédé. plancher podgorean. clairière [n. peupler popula (el ~).] podişul. pâté [d'encre] porc (carne de ~).]. plateau [géo. [pol.f. malgré Pofta vine mâncând. popeline poponar [vulg. planait (il ~) pluteşte în aer. planer plutea în aer (el ~). supplémentairement pluş. claquer pocnească (el să ~). cochon (viande de ~) porcărie. polaire polară (Steaua ~). populariser populaţie populaţia populaţiei.] poieni. pétard [pop.] porţi.]. invites (tu ~) poftim. liège plută [mar. pont pod [casă]. peuplant populat. vigne.] [jocul] popice. radeau pluti în aer. arbre (fruitier) pomadă. porte cochère poate [adv. polo [sport] polonez. après-demain. pore porc.n. popote popou. poinçon poartă [mare].]. bévue pocni. appétit pofti poftesc. verglas polei.] poliţie. pondéré ponegri. claque (il ~) pppod pod poduri. poljana poimâine. rougeole pojghiţă.f. homosexuel poponeţ [pop. pommade pomană (face ~). mansarde pod mobil [istoric]. clos [n.n.plus (în ~). sobriquet. polygone politehnică.m. quille [n. doré poleială cu aur. trop (de ~). claque (qu'il ~) pocneşte. peuplade Adev 01/11/07 pppor por pori.]. pan (de habit) poalele muntelui (la ~).] plute. cru [n.] poplin.] poliuretan. séjour. postérieur [n. invitent poftesc (eu ~). porosité port. polyuréthane polivalent.f. superflu. cochon porc (~ de cerneală). cochonne (histoire ~) poreclă. dore (il ~) poleit. polonais Polonia. planant Pluto. vignoble. démarrer porni cu dreptul. dorait poleieşte. poncho ponderat. populaire popularitate. Pluton pluton. surnom porni. porte-cochère poartă [n. pellicule pppol polar. comme il faut poliţă [raft].]. charité (faire la ~) pompă.] podiş podişuri. étagère poliţai [pop. population. friand (~ de) poiana poienile.m. poreux porozitate. poli [finition] polo [sport]. plane (il ~) plutind în aer. invite (j'~) pofteşti. grenier. Pologne polonic [n.] pppop popas. pneu pppoa poală.][la réputation] pont [fam.]. surlendemain pojar. peut-être.].f. pompe pompă [fig. pompeux poncho. invitons poftiţi. parure podometru [alergări]. portillon [n.f. flic [pop. polaire (l'Étoile ~) polei poleiuri.]. camping popas turistic. vigneron podgorie. flic [pop. port port (mic). cru. porc. tuyau [fam.m.] [cuisine] poluat. peuplait populând. pied de la montagne (au ~) poanson. poème pofida (în ~). plateau (le ~) [géo. louche [n.166 - . cochonnerie porcos (banc ~).] [anat. probablement pocinog.

Trans. éteignent [fig. tranquille potop.] .].].]. port [mar. portion [alim. courrier par avion poşta redacţiei.f. Poste (la ~) poşta par avion.] portic [n. postcolonial postcomunism. postmodernisme poststructuralism. jeûner postmodern.] poticar [reg.].] potolesc (ei ~). orange (couleur) portofel.f.]. poststructuralisme postum. potentiel [adj.].m. oranger portocală. apaiser potolea. fer à cheval potcovar. port franc portabil.n. postmoderne postmodernism.]. postérieur [n.]. portion.m.m.]. porcelaine [f.] potoleau. possédait posedă (el ~). broncher [hésiter] potoli.] [auto]. buvable. éteignaient [fig. ont posedă (ei ~). éteint [fig. posséda posedăm. colombe de la paix (la ~) porumbiţă [dimin. éteignait [fig. porteur (mur ~) portar. commandement. portrait (l'art du ~) portretiza. pharmacien poticărie [reg. possèdent. Leontodon sp. colombe poruncă. forgeron poteca.f. pharmacie poticni (fără a se ~). affiche [n. [bot. éteint (il ~) [fig. porte-monnaie portocal. galerie [auto] portdrapel. potassium potcapul călugărului [bot. colombe porumbelul păcii [m. guise (en ~ de) posta (se ~).port [mar. assoupir.].]. Déluge (le ~) [Bib. impérieux. possédez posezi (tu ~). possédé (il avait ~) posedat. Portugal portughez.] portbagaj [auto]. porte-cigarettes Portugalia. potard [fam. posséder. portefeuille portofoliu [pol. portail portant (perete ~). sente [n. possesseur posibil. pigeon [zool. sac à main poştă. porte-clés port liber [scutit de taxe]. poste Poşta. commandé poruncitor.] potenţialitate. posture poşetă.]. carême post [serviciu]. potentiel potenţial [adj.pl.] portharturi. impératif pppos poseda. postcommunisme postcomunist.] potolit. portier [n.]. possédé posedaţi (voi ~). déluge Potopul [Bib. parancs porunceşte. poste [sentinelle] post [relig. socle postav. potentat potenţial.] porticuri. possède (je ~) posedă. possibilité. portillon [n.m. sentier (du ~) potentat potentaţi. huissier [jur. portable portal. postérieurement posterior [n. postal poştalion. posthume postură. Transilv. ration porţie [alim. faculté posomorât posomorâtă. orange (fruit) portocaliu portocalie portocalii.] potpuriu [muz. potentialité poterivi (i se ~). portefeuille [documents] portret portrete.] porţie porţii. drap [tissu] postăvar.]. seoir poticar [pop. coffre [auto] portbagaj pe capotă [auto].] postere [n. pot-pourri [mus.m. avoir posed (eu ~).] potecii. portraiturer [liv.167 - .].] [eufemism]. possèdes (tu ~) posesiune.f. portchei. potable potasiu. poster (se ~) postament. possession posesiv posesivă.n. s. faisable. portatif portavion [auto]. postérité postfaţă. ténébreux post [de santinelă].] potcoavă potcoave. trébucher poticni [fig. courrier des lecteurs [journal] poştal poştali poştală poştale.n. possède (il ~) posedă (el ~) [perf. portrait portretistică [n. assagir.].] potoli (el ~). possible posibilitate.] port-chei. assouvir. coche pppot potabil.] potoleşte. échappatoire portieră [n.] portţigaret. postérieur posterior (în mod ~).] poteci. sentier (le ~) potecă [n. postcommuniste poster [n. sentier [n. maïs porumbar. possèdent poseda (el ~). portier [concierge] portar [sport].]. broncher (sans ~) poticni (se ~).].].f.m. possédons posedase. éteignit (il ~) [fig.]. porte-drapeau porthart [n. postface posti.] portiţă de scăpare. portion [partie] porumb.f. possessif posesor. drapier postcolonial. porte-clefs. commande (il ~) porunci. porte-avions portărel.] porţiune porţiuni.] [euphémisme] posteritate. portugais porţelan [m. arrière. maussade. commander poruncit.] [auto] portmoneu. gardien de but [sport] portativ. porte-carte [n.]. post [emploi] post de (pe ~). pigeonnier porumbel.] posterior.

écroulement prăda. poser [pour un portrait] poza (el ~) [foto].] potrivit [+D]. précipité precipitaţii (pl. photographié pozat [portret]. précaire precaut. écrouler (s'~) prăbuşea (se ~). à-propos [adj. raconté povestiţi. selon poţoc [pop. photographiait (il ~) pozam (eu ~) [foto]. gâteau prăjitură cu cremă. fris prăjesc (eu ~). adéquat. précipiter prăvălie. précipitation precipitat. pratiquement practica. rôtissant prăjit prăjită. seoir potrivi (se ~). précipité pppre prea. ajuster potrivi (i se ~).].m. farceur pppra practic. précisément precis [d. saint-honoré [n. racontait povesteam (eu ~).f. seuil în pragul. pâtisseries prăpastie. chute. racontons povestit. frit prăji (~ cafea).] povestitor. écroulent (s'~) prăbuşeşte (se ~). racontent povestesc (eu ~). ajourer practicabil. préalable prealabil (în ~). poudreux prăjeală. oră]. positif poziţie. boutique prăvălit. photographier poza (el ~) [portret].] prăjim. brusquer. histoire povesti. antérieur precept.] [foto]. emboîter. précipiter precipitare. je fais frire prăjeşte. photographiais (je ~) pozând [portret]. position poziţie liberă [în orar]. rôtis [vb. photographie (qu'il ~) poză [atitudine]. posait [portrait] poza [pentru un portret]. précepte. racontes (tu ~) povesti (va ~). écroule (il s'~) prăbuşi (a se ~). lourdeur povârniş povârnişuri. rime (il ~) [fig. raconte (il ~) povesteşti (tu ~). raconte (je ~) povesteşte. histoire de cul [pop. raconteur pppoz poza [pop. précocité preconceput. précautionneux precauţie. torréfier prăjit [cafea]. récit povestire porcoasă. précision. préciser precizie. situation. pose (il ~) [portrait] pozez (eu ~) [foto]. côte [géo. précédent. poudre prag.pl. rôti [vb. poussière. sonnant [heure] preciza.]. fris. il faisait frire prăjească (el să ~). torréfié prăjitură prăjituri [n. préconiser precum.]. rôtissent. pose [attitude] poză [pop.pl.] povestire pornografică. précipitation precis. pratique practic (în mod ~). lance-pierre praz. rôtir. racontera povesti (veţi ~). photo [image] pozitiv pozitivi pozitivă pozitive.f. préalablement precar.] potrivi potrivesc. accorder. butin. précis [adj. précéder precedent. netteté precoce. créneau [fig. cuit.]. comme [comparaison poétique].]. règle. pose [installation] pozat [fam]. rôtit prăjeşte (el ~). racontaient povestesc (ei ~). rôtissons prăjind.f. photographie (je ~) pozeze (el să ~) [foto]. précoce. racontez povestire. écroulait (s'~) prăbuşesc (ei se ~). qu'il fasse frire prăjeau.] povârnit. piller prăfuit. posé [portrait] pozau [foto]. posant [portrait] pozare fam]. frit (il ~) [vb. rôtis [vb. ils faisaient frire prăjesc. maxime precipita. narrateur. abrupt povaţă. assorti. abîme prăşi. cadet praştie [n.]. assortir. au seuil Adev 01/11/07 Praga. narration. raconterez povesti (voi ~). histoire. tel [comme] . fronde. pose [attitude]. précipice. préconçu preconiza.]. propre. histoire de cul [pop.] poznaş. frit.]. rôtissait. frire prăjea. narrer povestea (el ~).potriveşte (se ~).). proie praf. conseil poveste.168 - . cadrer potrivit.] prăjeşti. ébouler prăbuşire. hâtif precocitate. Prague prâslea. photographie (il ~) pozează (el ~) [portret]. pratiquer practica deschizături. biné prăvăli. dodu pppov povară. praticable pradă prăzi. formel precis (în mod ~). photographient (ils ~) pozează (el ~) [foto].][gâteau] prăjituri [n. raconter. trop prealabil. talus. raconterai povestim. biner prăşit. photographiaient (ils ~) pozează (ei ~) [foto]. crouler. racontais (je ~) povesteau. poireau pppră prăbuşi (se ~). friture prăji. adresse. précaution preceda. préalable (au ~).

prépare (il ~) prepară (ei ~). feindrait preface că (el se~ ). caille [bio. porter préjudice. soucie (je me ~) preocupă (el se ~ de). prépare (il ~) pregăteşti. livrés (les soldats se sont ~) predecesor. simuler. simulez prefaci (te ~).]. sournois preface că nu aude. curé. prépares pregătim. feinte [n. prêcher predică [n. prendre contrôle de preludiu. prolongement prelungit. sourde oreille (faire la ~) prefacere (vă ~). feignait (il ~ que) prefăceau (ei se ~ că). jonche (il ~) . préfère preferabil. préparation pregătit. penchant preerie [geo. faux [adj. soucient preocupa (se ~). cendres (réduire en ~) prefacem (ne ~).m.]. semblant (faire ~) prefac (mă ~). prélever prelevat. allongea prelungea. préparateur prepeliţă. soucieux preocupat (se ~ de). faire semblant de preface în cenuşă. parsèment presară (el ~). préparez preîncălzire. presse [n. première premisă. lésé prejudiciază (el ~). transformer preface (el se va ~). méfait. préoccuper preocupat preocupată. prédécesseur predestina. feignit (il ~) prefăcut prefăcută. reddition predat (soldaţii s-au ~). préparer pregătea. oblong prelungi. atteinte prejudiciu (aduce ~) [+D]. jonchent.].] presară (ei ~). ecclésiastique [n. préparent pregăteşte. prépare (je ~). préface prefera. soucie (il se ~) preocupă (se ~ de). préférable preferat. simula. préjugé prejudicia. allongeons prelungind.pl.] presa. prédicateur predicii. préjudice. prépares preparare. prédestine. prédestiner predestinare. préparent preparăm.] predicat. suinter prelua controlul. prolongé.].f. préméditer premieră.]. pressent presez. allongeait prelungim. prélude prelung prelungă. porter atteinte à prejudiciat. précurseur preda predau. préméditation premeditat. feignaient (ils ~ que) prefăcu (se ~). atteinte à (porter ~) prelată. prémédité. léser. transformation prefăcătorie. simule (il ~) preface că (se ~). feint. prélevé preliminar. aimer mieux prefer. prédilection pregăti. feignent prefac că (mă ~ ). feins (tu ~) prefaci că (te ~ ). allongeant prelungire. prédiction predilecţie. soucié preocupi (te ~ de). feindre. parsème. soucier (se ~) preocup (mă ~ de). prémonition prenume.] predici [n.169 - .] pregătiţi. feigne (qu'il ~) preface (el se~ ). préfère preferă. feignez prefaceţi că (vă ~ ). soucies (tu te ~) preocupare. prêt [adj. presser presant. préparons pregătire. prêtre prepara. préparait prepară. préparait pregătesc. simule (je ~) prefacă (să se ~). simulons prefaceţi (vă ~). il feint preface (el se va ~). simulation prefaţă. préparez prepari. prématuré premeditare.f. préliminaire prelinge. prolonger.f. allongé prematur. feignons prefacem că (ne ~ ). fouler. livrer (se ~) [mil. prénom preocupa (se ~ de). bâche preleva. préférer. prêché predicator. feins (je ~) prefac (se ~). lèse (il ~) prejudiciu. saupoudre (il ~). préférence. saupoudrent. présage. préparer prepar.]. sermon (du ~) prediciţie. presse (il ~) presează (ei ~).] (homme ~). feignant prefăcea (el se ~ că). enseigner preda (se ~) [mil. souci preot preoţi. préparation preparator. préféré preferinţă.precursor. livrer qqn à la police predare [mil. prédestination predestinat. allonger. prairie preface (se ~). prédilection predispoziţie. presse (je ~) presă. préparons preparaţi. prédestiné predestinează. simules (tu ~) prefăcându-se.] preda pe cineva poliţiei. prolongation prelungire [în spaţiu]. prédestinent predica. pressé presează. impérieux presat. préoccupé. préchauffage prejudecată. sermon [n. prix premoniţie. feindra preface (s-ar ~). prépare (je ~) prepara (el ~). préoccupation. prémisse premiu premii.

avertir. comprendre. présage. prédisait prezicere. précautionneux. prévalant de (se ~) prevalează de (el se ~). préviens (tu ~) previn (ei ~). comprends (je ~). prétention pretenţios pretenţioşi pretenţioasă. transformation prescripţie medicală. prédit (il ~). jonchait presăra. prévenant [adj. prévoirai prevedeai. présager. prévu (il avait ~) prevăzusem. prévu (j'avais ~) prevăzuseră. prévois prevăd (eu ~). affable. ordonnance [pharm. présentable prezentare. prévoit (il ~) prevedea (el ar ~). prévoir. suppose (je ~) presupunând. coût. présent prezent (în ~). prêter (se ~) pretenţie. prévint prevenim. saupoudrait. présence prezentabil. supposez presupus presupuşi presupusă presupuse. présage prevestit. supposons presupunere. prophétie prezis. prix négociable preţios preţioasă. parsemé. supposes presupun (ei ~). présider pppri pricepe. prévoyez prevezi. supposition presupuneţi. saisissent.]. joncher. pressionné [vêtement] prevede (el ~). prévenaient preveni (el ~). président preşedinţie. préviennent (qu'ils ~) prevină (el să ~). abréviation presimţi. prestigieux prestigiu. présentation prezentat. jonché. prévienne (qu'il ~) previne. pression preso.] prevedea. prestance prestaţie.] prescurta. cafetière [pression] prestanţă. prévoyant. parsemer. poussée. prévu (vous aviez ~) prevăzuseşi. prédit prezent. présidence preta (se ~). prévenez preventiv. prédiction. capote [pop. actuellement prezenta. supposant presupune (care se poate ~). préventif previi. présumer. prédit prezida. pressenti presiune. pédanterie prevala de (se ~). partout preţ. prévision preveni. prédire prevestea. prévois (tu ~) prevedere.] previziune. comprennent pricep (eu ~). prestige presupune.] prezicătoare.170 - . prétentieux cei mai pretenţioşi. voyante [n. saisir. soi-disant. prévoyiez prevedeau. pressentir presimţit. piger [fam. capote anglaise. prévenir prevenea. présenté prezentator prezentatoare. préviens (je ~) prevină (ei să ~). prévenu preveniţi. prévoyant [adj. presbyte preschimbare. prévoyaient prevedem. Jovibarba sobolifera [bot. prétendu pretor. saupoudré presbit. prestation prestigios.] [f. prévu (nous avions ~) prevăzuserăţi. muni de prevăzut cu capse [haină].presăra (el ~). supposé preşedinte. prévient (il ~) prevenire. prévenait preveneam. précieux preţiozitate. prévois (je ~) prevăzând. suppose (il ~) presupunem. préteur pretutindeni. connaître en (se ~) pricepe la (se ~). prétendre pretins. prévenant prevenit. prévoiras prevedea (voi ~). saisis (je ~) pricepe la (se ~). prévoyons prevedeţi. (les clients) les plus difficiles Adev 08/01/08 pretinde. prévaut de (il se ~) prevăzător. prévoyions prevedeaţi. prédisait prevesteşte. présenter prezenţă. prévu prevăzut. présage (il ~) prevestire. présentateur présentatrice prezervativ. prévision prevesti. supposent presupun (eu ~). avertissement prevenitor. préviennent previn (eu ~). parsemait presărat (cu). supposable presupune (el ~). prévaloir de (se ~) prevala de (el se ~). prévu (tu avais ~) prevăzut prevăzuţi prevăzută prevăzute. prévalait de (se ~) prevalându-se de. prévoyais (tu ~) prevedeam (eu ~).] pricep (ei ~). supposer presupui. prévoira prevedea (vei ~). connaître (s'y ~) . averti. prévoyais (je ~) prevedeam (noi ~). prédit (il ~) prezicea. prévenons prevenind.] prescuriţă [bot. prévu (ils avaient ~) prevăzuserăm. prévoirait prevedea (va ~). abréger prescurtare. prédire prezice (el ~).] prezice. prévoyance prevedere. prévoyant prevăzuse. prix preţ negociabil. prévoyait prevăd. prévenions preveneau. saupoudrer.

éprouver. mauvaise. zyeuter privi cruciş.m. comprenait. paysage privi.pricepea. lorgner privea cu insistenţă. inférieure proastă dispoziţie. épingler prinde drag de. accueillait primească (să ~). Hôtel de Ville primărie [clădirea]. accueille. concerner. lorgnait priveşte cu insistenţă. ami. printemps primăvăratic. pote [col. attraper. amitié prietenie (cu ~). accueillez primire. entre autres Adev 26/10/07 prinţ. privé privează de. concernant priză.]. reçoit primeşti. éprouva (il ~) . cordial prietenul. frais [adj. donc prin viu grai. principe (en ~) prinde. amicalement prietenie. brouillent (les yeux se ~) privitor la. privation priveghea. rossignol privilegia. recevaient primi (ar ~).]. testé [vérifié] probă (el ~). veiller priveghi. superflu [n. parmi printre altele. veille [d'un mort] privelişte privelişti. accueille (j'~). accueille. accueillera. offrande prinsoare. caille (il se ~) prinde cu ace. recevra primii. rattraper prinde (se ~) [lapte]. lorgna (il ~) privind cu insistenţă. privilège privire. lorgnant privit cu insistenţă. éprouvé. occasion prilejul (cu ~). superflu prisosinţă. savoir-faire.] prismă. prisme prisos. accueillerait primi (el ~). première primar.]. privilégient (ils ~) privilegiază (el ~). primejdioasă. coup d'œil privire generală. lorgne (il ~) privi cu insistenţă (el ~). principauté principiu. regarder. priorité [n. véranda [n. propice prieten prieteni prietenă prietene. compréhension priceput.f. éprouvait (il ~) probat. superflu [n. travers (à ~). reçut. premier prima. cafard [fig. propos de (à ~). recevait. sg. pote [fam. primordial primul. accueillis primit. reçoive primeau. saisissait pricepere. princesse prioritate. privilégié privilegiază (ei ~). principe principiu (în ~). privilégier privilegiat. premiers soins [pl. primejdioase. lorgné privighetoare. primaire primă [n. amical. aperçu privire la (cu ~). intime [n. princier principal principali principală. de vive voix princiar. principal principat. danger primejdios primejdioşi. réception primitiv primitivă. privilégie (il ~) privilegiu.] priză cu pământare.]. premier primul ajutor [sg. essayé. prisonnier [de guerre] pppro proaspăt proaspătă. prive (il ~) privaţiune privaţiuni. accueillir. accueilli. dangereux primi. porche pridvor [n. gageure printare [PC]. tester [vérifier] proba (el ~). accueilles.]. ami (l'~) prilej. caillé prinos [poet. sujet de (au ~) privirea i se înceţoşează. captif prizonier [de război]. recevant primişi. accueillit primi (va ~). mairie primăvară. prouvé. par prin urmare. art.f.] prielnic. coup d’œil.] proba. tirage [PC] printre.] prisos (de ~). recevant.n.] prieten intim. habile. f. pl. amitiés prietenos. prise antiélectrocution prizonier prizonieră.] primus. attrapé prins [lapte]. prise [alpinisme] priză [electr. essayer. cailler (lait) prinde (din nou).] prietenesc. prise antiélectrocution priză şuco. priver de privat. privé privat (~ de).171 - . reçois (je ~) primeşte (el ~). base. recevoir primesc (eu ~). regard privire furişă. reçu primiţi. hospitalier primordial.] fraîche proastă [calitate]. considérer [examiner] privi cu insistenţă.] priva de. accueillis primim.m. accueil. petit ami. commence à aimer prindea (se ~) [lapte]. saisi pridvor. copain copine. loucher privi cu atenţie. accueillons primind. printanier primejdie primejdii.]. maire. occasion (à l'~) prim primă primi. prise (de courant) priză [alpinism].]. reçois (tu ~) primea. primitif primitor. prime Primăria. prince prinţesă prinţese. caillait prins. prise [électr. amical prieteneşte. recevrait. amicalement. zieuter [pop. réchaud prin. accueillant.m. prisonnier.

profondeur [aéro] profunzime profunzimi. profana profanând. procéder procedă (el ~). essayage. profitez profită (ei ~). question de vie et de mort proceda. question [problème] problemă de viaţă şi de moarte. universitaire profet profeţi. pourcentage procentaj. problème. acheté. profanant profanare. profaner profană (el ~). procéda procedând. probable. proclamé proclamă (el ~). saillant proeminenţă. fourni. éprouvant. essai.]. prophétique profetiza. produisait produceau. fournissant. prodigieusement produce. prophétie profil. produisons produceţi. profitent profităm. procréant procreat. prophète fi profeţi oriunde în lume. processus proces verbal procese verbale. profère profesa. progéniture program. proférer proferând. PIB produit intérieur brut Adev 05/03/08 proeminent. proclamation proconsul. fournir. bénéficier. profondément profundor [aero]. proconsul procrea.172 - . achetant procurat. proféré proferează (el ~). prodigalité prodigios. profitons profitând. profite (qu'il ~) profiţi. léser produce vânătăi.]. éminence. s. produisent produc (eu ~). probablement.] profita. découper. procèdent procedează (el ~). bénéfice. pourcentage proces. gage. profitent profită (el ~). profite (il ~) profită (el ~) [perf.] procuratură. profession profesor. produira produce o leziune. procréer procreând. produit produs o leziune. produire produc (ei ~). produit (il ~) produce (el ar ~).]. procuré procură [n. procédés procedeu. profiler profilat.probează (el ~).]. procès-verbal procèsverbaux procesiune. lésé produsei. fournissait procură (el ~). proférant proferat. fournis (je ~) procura (el ~).]. professer profesie. épreuve probe [pl. profitait profitaţi. producteur produce (el ~). avantage. professionnel profesiune.]. procédé procent. profilé profilează (el se ~). probité problemă [n. profitant profite (el să ~). programme program [PC]. procurer procur. procuration [jur. vraisemblable probabil [adv. produisis productiv productivă. preuves convaincantes probitate.] prodigalitate [neo.f. profanation profanat. productivité la Produsul Intern Brut (PIB). profiteur profund. revenu [n. procureur [jur. profondeur profunzimea câmpului [foto]. procède (il ~) procedee. profites (tu ~) profitabil. profit (être en ~). professeur profesor universitar. éprouve (il ~) probabil [adj. logiciel program de joc [PC]. profiter profit (eu ~). profané profera. proclamant proclamare. procure (il ~) procurând.] [foto]. métier profesional profesională. honnêteté. procurait. profita profită ei ~).]. tirage [photo] probe incriminante. parquet [jur. procession proclama. profitable profitor. procréé procura. productif productivitate. proclame (il ~) proclamând. dar nu în ţara lor. procès proces [cauzal]. enseignant [n. prouvant probă probe. produirait produce (va ~).]. preuve. profond profund [adv.]. profane profana. sacrilège. saillie profan. prophétiser profeţie. profite (je ~) profita (el ~). profondeur du champ [photo] progenitură. didacticiel . acheter. prodigieux prodigios (în mod ~). gain [fin. procédant procedează (ei ~). produisez produci. profil profila. ludiciel [PC] program didactic [PC]. proclamer proclamat.] procuror [jur. peut-être probând. meurtrir producea. nul n’est prophète en son pays Adev 02/12/07 profetic. jur. produis (tu ~) produs. produis (je ~) producător. produisaient producem. proclamation proclamaţie. profile (il se ~) profit profituri.]. occupation.

] proroc. stupide. braguette prohibi. pullule (il ~) proliferează (ei ~).]. programmer programa (el ~). étayait propteam (eu ~). proportionnel. propice proporţie. promouvoir promovat. proposer propunere. graticiel [PC] program piratat [PC]. prohiber prohibit. progressé progresând. prophétiser proscrie. sot. projeter proiectă. programmé programează. promontoire promotor. proşti. mauvaise humeur (être de ~) prost dispus (fi ~). serviette. qualité (de mauvaise ~).]. progressait progresat. étayé (il avait ~) proptiseră. programme (il ~) programeze (să ~). progresser progresa (el ~). mauvais prost dispus (a fi ~). bête comme ses pieds prost ca noaptea (fi ~). progression progresist. promettent promite (el ~). étaie (il ~) propteşti. prêché proprietar. ouvrier [adj. promettons promiteţi. propagation propagator. humeur (être de mauvaise ~) prost ca noaptea. prophétiser proorocire. promeut prompt. progressif progresiv (în mod ~). progresse (il ~) progresie. étai propti. prophète proroci. promet promite (el ar ~).program informatic gratuit. suggestion. projettent proiectează (el ~).] prore. proportion. programmant programare. ébaucher. promptitude promulgare.]. progressivement prohab [pop.m.] prosop prosoape. bien-être. propre proptea (de lemn) proptele. promettait promitem. promettrait promite (va ~). piètre. pronom [gram. étayez propune. mal vu prostănac prostănacă / prostească.] propriu. hors-la-loi [n.] pronunţ (eu ~). méchant prost [calitate]. promettez promiţând. prophétie propaga. prospérité prospeţime. prononcer une sentence [jur.]. étayant proptise. étayer proptea. étaie (j'~) propteşte (el ~). avoir [n.]. possession. pronominal pronume [abrev. promoteur promoţie. prometteur promiţi. copie pirate [PC] programa. propriété. bête comme un chou (être ~) prost văzut. progressiste progresiv. progrès progresa.173 - . pullulent promisiune. propane propice. prêcher propovăduit. bête [adj. promo promova. proscrit proscris [n. promets promontoriu. progressant progresează. prononcé pronunţă (el ~). répandre. immédiat promptitudine. étaies (tu ~) proptim. banni. prohibition proiect. projette (je ~) proiectil. étayé (ils avaient ~) proptit. pullulé proliferează.]. promptement. promettre promis. projette (il ~) proiectez. propriétaire. prononcer pronunţa o sentinţă [jur. prohibé prohibiţie. programme de cours [école] programând. propagateur propan [gaz]. prolétaire proletar [adj. projet proiect de lege. propager propagare. projecteur proletar. projeta proiectând. patron proprietate. promis promit. programmation programat. projetant proiectează (ei ~).].]. proaste.] pronunţat. étayons proptind. proue [mar. projet de loi proiecta. prononciation prooroc [arh. inférieur. prononce (je ~) pronunţa. promu promovează (el ~). proposition propus. pulluler proliferat. étayais (j'~) proptesc (eu ~).] proscrişi. fraîcheur prost proastă. prompt. proposé proră [mar. [pron. étayé proptiţi (voi ~). travailleur.m. programme (qu'il ~) progres. prophète prooroci [arh. prononce (il ~) pronunţie. promulgation pronominal. ratio proporţiona proporţionez. prospérer prosperitate. marqué. promettant promiţător. proportionnellement propovădui. proportionner proporţional. maître. essuie-mains prospera. promesse promite. projectile proiector. programmait programă şcolară. bannir proscris. niais .] pronume [gram. promettra promitea.] prolifera.

de manteau] pulpă (~ a unui fruct). protubérance ProTV it. pour [abréviation] pppu pubelă. poussin pppul pulă [vulg. avisé.]. psychanalysé psihanalizează. putain. publient (qu'ils ~) publice (el să ~). pute.]. niaiserie. prose prozodie.].]. précautionneux prun. ourson puicuţă [fig.] pugilat [neo. poignard pppun punct. nom de plume pppsi psihanalist. publie publice (ei să ~). province provizie. issu provensal. publier publica (el ~). poudrier pueril puerilă. victuailles provizoriu. prunier prună.prosterna. zob [m. parution. discret. psychologie psihotic. publicité. patriotard pseudonim.174 - . vaporisateur pumn. =chaîne TV privée roumaine proustian. pugilat pppui pui . protides proteja. psychanalyser psihanalizând. protection protecţionism. publication publică [adj. bêtement prostie. Proustien provenit. prothèse protocol. poudre pudrieră. pub [col. Provence proverbial. public public (în mod ~). comble [fig.]. publiait publicat. gigot puls. duvet d'oie pufuliţă [bot..] [vulg. pull-over. psychiatrie psihiatru psihiatri. sauvegarder. prudent. nigaud protector. providence providenţial. plovăr [pop. soufre pudic pudică. circonspect. pull. providentiel provincial provincială. protocolaire protuberanţă. chandail pulover pe gât. prostitution prostuţ prostuţă. publié publică (ei ~). pulover.] punct culminant. protectionnisme proteine. bêtise.] pulberărie. lancinant pulsul (lua ~). publication publicaţie. provisoire provizoriu (în mod ~). poulet pui de căprioară. publie (qu'il ~) publicare. faon pui de somn. battement pulsator. provocateur prozaic. prostituée prostituţie. prosaïque prozator. pouls pulsaţie. pseudonyme pseudonim [scriitoricesc]. somme [sommeil] pui de urs. poussière.]. enfant pppse pseudo-patriotic. psychologue psihologic. poudre pulmonar. publient publică (el ~). psychiatre psihic.].]. protestation protesta.pui [pl.] pucioasă [pop. prosodie prudent. psychanalyse (il ~) psihanaliză. point punct de atracţie. poing pumn [lovitură]. protéger protest. coup de poing pumnal. publiquement publica. publique publicitate. nénette [fam. psychanalyse psihiatrie. poudrerie pulbere. psychose psst!. pulpe (~ d'un fruit) pulpă (de berbec). patron (saint ~) protecţie. Provençal Provenţa. fauteur. chut !. naïf. impudeur pudra. psychologique psihologie. protecteur protector (sfânt ~). plant puişor. prune prunc. point culminant din punct de vedere. clou [fig. pan [n. sexe. protester proteză.] puiet.]. Epilobium nutans [bot. pudeur pudoare (lipsă de ~). poubelle public. stupidité. psychanalysant psihanalizat. glauque pudră. atomiseur. poudrer pudrat [fruct]. niais prosteşte. psychotique psihoză. motus ! pt. chair. provincial provincie. puéril puf [de pene]. pudique pudoare.].]. pull à col roulé pulpană [n. psychanalyste psihanaliza. duvet puf de gâscă. sottise prostituată.m. provision provizii. pouls (tâter le ~) pulverizator. pulmonaire pulovăr.] [d’habit. provisoirement provocator provocatori provocatoare. prosateur proză.f. bébé. poussin. protocole protocolar. proverbial providenţă. psychique psiholog. bite [vulg. prosterner prostesc. du point de vue Adev 26/10/07 .

remis pus mâna pe. remet (il ~) pune la loc (va ~). lorgnant pune ochii pe (el ~). mettre de côté pune pe foc. met (il ~). parier pui rămăşag. foutre [vulg. mettons punere. œuvre (mettre en ~) pune la prăjit. éprouvant pune la încercare (el ~). bourse pungăşi. mettre à l'index pune la îndoială. remettent pun la loc (eu ~). filoute (il ~) pungăşit. raccroché (le téléphone) puse receptorul în furcă. filou pungă. régler pune rămăşag. remettrait (il ~) pune la loc (el ~). parions puneţi pariu. mettre en danger pune piciorul pe pământ. arranger puse în ordine (el ~). facétieux pune în valoare. Thlaspi pawlowskii [bot. ponctuation punctul să (fi pe ~). paries (tu ~) pun pariu (ei ~).] pune (va ~). mise puneţi. mettait punem. mettre pied à terre pune în practică (a ~). lorgné puse ochii pe (el ~). pariez pus pariu. posé pune bani la saltea [pop. interrogent (ils ~) pun întrebări (eu ~). questionner pune întrebări (el ~). menotter pune pe cruce.175 - . emparer. fous (tu ~) pui (tu ~).] pune la cale (el ~). remets (je ~) punem la loc. éprouve (il ~) punea la încercare. mettre en marche pus la loc. remettre pui la loc (tu ~).] . placera punea. mettre en conserves pune la cale. mijote (il ~) [fig. ponctuellement punctualitate. ponctuellement punctuaţie. mettre en branle. remettons puneţi la loc. mettent. crucifié pune la curent. lorgnait pus ochii pe. raccrocha (le téléphone) pune în scenă. lorgne (il ~) punea ochii pe. mettre en valeur pune în vânzare. point de (être sur le ~) pune.]. emparer (s'~) pune şaua pe cal. éprouver punând la încercare. carreler pune la index. grillé pune la încercare. interroge (j'~) punea întrebări (el ~). école] pune întrebări. mis. scol. parie (il ~) punea pariu. lorgner punând ochii pe. remets (tu ~) pune la loc (ar ~). mets (je ~) pun (i-o ~). mettre en scène pune în serie. place (il ~). parié pune receptorul în furcă. plaçait. mette (qu'il ~) punând. mettre en pratique pune în practică (a ~). mets (tu ~) pun (ei ~). griller pus la fript. crucifier pus pe cruce. mettre fin pune cătuşele. mettre entre parenthèses pune o întrebare / întrebări. parie (je ~) punea rămăşag.] pun întrebări (ei ~). pariait punem rămăşag. mettre au courant. filouté punguliţă [bot. remettez pune mâna pe. mettre. filouter pungăşea. mettre en vente pune la umăr [puşca]. paries (tu ~) pune rămăşag (el ~). ponctualité punctualitate (cu ~). mettre en feu pune la fript. parions puneţi rămăşag. poser pui (i-o ~). parie (je ~) pun pariu că…!. attrapé pune ochii pe. faire frire pune la punct. poser des questions. fripon. pariez pus rămăşag.) au courant pune deoparte. mettre (qqn. coller [arg. mijoter [fig. lorgna (il ~) pune în ordine. poser des colles [arg. filoutait pungăşeşte. remettra (il ~) pun la loc (ei ~). mettre en joue [fusil] pungaş.punctual (în mod ~). éprouva (il ~) pune gresie. posent (ils ~) pun (eu ~). chiche que… ! pune pariu (el ~). parier pui pariu. éprouvait (il ~) pus la încercare. relâché pune pe lista neagră. attraper pune în mişcare. mettant pune (ar ~). pose (il ~) pune (o ~). sérialiser pune stăpânire. mettra. interroger. mettre en menottes. parie (il ~) pun rămăşag (eu ~). parié pune în pericol. relâcher pus în libertate. seller pus şaua pe cal. parient pun pariu (eu ~). pariait punem pariu.] pune capăt. mettez pus pusă. sellé pus pe şotii. mettrait. escroc. raccrocher (le téléphone) pus receptorul în furcă. mettre en doute pune între paranteze. poser une question / des questions pune o întrebare încheietoare. placé. arrangea pune pariu. éprouvé puse la încercare (el ~). placer. mettre de l’argent de côté pune la borcan. fous (je ~) pună (să ~). interroge (il ~) pune întrebări încuietoare [a. placerait pune (el ~).]. interrogeait pune în libertate. mettre sur la liste noire pune la loc.

portiez purtau. puissance putere (cu ~). portait purta. pourpre [adj. pestilentiel puţ.]. peux (je ~). fort [adv. peut (il ~) pot (ei ~). porté purtaţi.]. porter [vêtement] purta doliu. crapule puşti [sg. porteur purtător de cuvânt. rák Rac [zodiac]. galerie [mine] puţă [vulg. porté (j'avais ~) purtaseră. portais (je ~) purtam (noi ~). peu (le ~) PVC. Cancer [zodiaque] rachetă.] purpuriu. Québec rrra rabat. porté (nous avions ~) purtaserăţi. radier radia [elimina]. peuvent pot (eu ~). pulsion pustii. ermite pustnicie. rayonnait radiat [lumină]. ravager. pourpre. moins (du ~) puţin (oricât de ~). pouvoir poată (să ~). putride putrefacţie.] [vulg. saccagent pustiire.punguţă. fort [adj.] raboteză. portons purtă. bisou pupic. peu puţin (cel ~). intense. puant. porta purtare. étrenner purtai.] putoare. purgatoire purice. pourraient putea (va ~).] pppur purgatoriu.]. bisou pupilă [anat. pestilence.m. gamin puştoaică [fam. saccager pustia (el ~) [prin jaf]. rayonner radia (el ~) [lumină]. portant purtară. prison. porte (il ~) port (eu ~). puce purjare.]. porté (vous aviez ~) purtaseşi. fosse. rayonné radiau [lumină] ~). portez purtaţi (voi ~). écrevisse. rayé radia [lumină]. faible puternic.]. rabais rablă. corruption [fig. ravage pustiit.176 - . portâtes purtase. portes (tu ~) purta [haină]. dévaster.] ppput putea. relent [n. pouvez putut. petit à petit. sanie purpură. portèrent purtarăm. bite [vulg. porter poartă (ei ~). portais (tu ~) purtai. chibre [vulg. fusée rrrad radă. porte (je ~) porţi (tu ~). rade radia (dintr-o listă). prisonnier [détenu] puşcărie.]. fusil puşcăriaş. rayonnaient . saccagé pustnic. saccageaient pustiesc (ei ~) [prin jaf]. pourri puturos [miros] puturoasă.] puşculiţă. porté (ils avaient ~) purtaserăm. décomposer (se ~) putreziciune. saccageait pustiau [prin jaf]. usé. pourriture putrezire.]. portâmes purtarăţi.]. pourrit.] liquide pathologique. pourrait. porter le deuil purta pentru prima dată. putréfaction putrezească (să ~). geôle [arch. dévasté pustiit [prin jaf].].].]. méconnu puţinul [n. porte-parole Adev 15/02/08 pppus puseu [med. force. sachet pupătură. portai purtam (eu ~).]. tôle [pop. puits. pourriture putrezit. puisse (que je ~) poţi. infester pustii [prin jaf]. pourrisse (qu'il ~) putrezeşte. puissant. portaient purtăm. méconnu puţin câte puţin. pouvait putea (ar ~). corrompu [fig. port purtător purtătoare. puissamment putere (fără ~). portas purtat.].]. puis (je ~) pot (să ~). PVC qqqa Québec. pourpre [n. rayer radiat [eliminat]. raboteuse rac. nénette [fam.] puţin. épuration puroi puroaie. poussée [méd. porté (tu avais ~) purtaşi. pourra putem. décomposé. pouvons puteţi. décompose (se ~) putrezi putrezesc. porté (il avait ~) purtasem (eu ~). vieille bagnole [fam. pus [n. pourri. peu que (pour ~) puţin apreciat. puisse poate (el ~). zob [m. peu à peu puţin cunoscut. pourrir. ermitage puşcă puşti.] purta. puanteur putred.]. portions purtând. tirelire puşlama. pu putere. putréfier. taule [pop. queue [fig. pouvant putea. pénis. peux (tu ~) putând. portent poartă. iris [anat.].

manquer. radiateur radiaţie.m. ratifiait ratifică (el ~). ratant ratează (ei ~). rater rata (el ~). nul (être ~) rataţi (voi ~). =montagnes S Carpates Orient. raté [cible]. rationaliser raţionalizat. merdique rahat (de câine). raté (ils avaient ~) rataseşi. portion [de subsistance] raţional.].] ramuri. ratas (tu ~) ratat. tour [promenade] raită (da o ~). foutu [fig. rugir raglan. loukoum rrrai rai.]. paradis raion [al unui magazin]. radiation. ratâtes ratase. gâteux rrran rană.] râvnă. merde [vulg.]. sac à dos Ranunculus crenatus. rationnel raţional (în mod ~). rembourse (il ~) rambursez. ratifient (qu'ils ~) ratificare. aviron rambleu [CFR]. rhapsodique rapiţă [bot. ratent ratează (el ~). rationalisé raţionalizează (el ~). glabre rasă. rrras ras la sânge. étagère rafturi. ratifiaient ratifice (ei să ~). colza [bot. rate (je ~) ratezi. rationnellement raţionaliza. ramolli. ratâmes ratarăţi. rata (il ~) [cible] ratăm. remboursement ramolit. remblai [SNCF] ramburs. rate (il ~) [cible] ratez. race rasă (de ~). rayonnement [radiation] radical (în mod ~).m. zèle . merdeux. ravin [n. rameau [n.radiază (ei ~) [lumină]. rater [cible]. rembourses (tu ~) rambursare. canard raţie raţii. rave [mus.] ravină [n. rendez-vous ranforsat [neo. remboursons rambursează (ei ~). ratifiant ratificat.] rrrap rap [muz. remboursent rambursează (el ~). raté (il avait ~) ratasem (eu ~). raté (il avait ~) [cible] ratase (el ~). rayonnant rafală (de vânt). rapace raport.] rahat [fig. ratons (nous ~) ratând. rates (tu ~) rată lunară. rayonne (il ~) radie (el ~) [lumină]. ratèrent ratarăm (noi ~). cupide.]. gomme radio. cadre. portion. ratifie (il ~) ratificând.] Rarău.] rahat [patiserie]. radio (faire une ~) radioreceptor. ratait (il ~) [cible] rata (el ~). ratais (je ~) ratară. crotte rahat (fi în ~) [pop. rafale. rayonnage rage. radio radiografie (face o ~).]. raté (tu avais ~) rataşi. radioactivité radiografie. Raoul rrrav ravagii [pl. radieux. lacération.] ratat (fi un ~). ratant [cible] ratând. radioactif radioactivitate. remboursez rambursăm. renoncule des bois [bot. ratifier ratifică (ei ~).f. rationalise (il ~) rrrau Raul.].] ramă. remboursement rambursa rambursez. froc rasol de vacă cu legume. raté (j'avais ~) rataseră. rendement randevu [pop. sensé. ratez rată (el ~). plaie rancei. ratifient (ils ~) ratifica (el ~). rame. rap [mus. racé rasă de călugăr. ratait ratai. blessure.]. rate (il ~) ratează (el~). ratais (je ~) [cible] ratam (eu ~). ratais (tu ~) ratai. =montagne des Carpates Orient. gâcher.177 - .]. rembourser rambursaţi (voi ~).] rahat (de ~).] rapace. coup de vent raft. ravage rave [muz.m. tour (faire un ~) rrram ram [n. ratifié ratificau. radicalement radieră. ratai [cible] ratai (eu ~). ratification raţă raţe. manqué. rata rată (el~). ration raţie [de subzistenţă].].] ravine. merde (être dans la ~) [pop. mensualité ratifica. rembourse (je ~) rambursezi.][poet. rayonna radiezi [lumină]. rayonnent (ils ~) radiază (el ~) [lumină]. récepteur radios radioasă. caca [fam. randament. pot-au-feu rrrat rata. havresac raniţă [mil. ratio rapsodic. gâché. armé raniţă. rayonnes (tu ~) radiator. ratai ratam. radio radioactiv. rayon [secteur] raită. raglan rahat.

doubler (~ une classe) rămâne surd la.] răcoros răcoroasă. ravi. racheter răscumpărare.] [bot.].] [bot.] răchită. rieur. blesser. kidnappons răpit. ravissons. rabats (je ~) răsfrâng (tu ~). rayon d’action râzăreţ [fam. champs (à travers ~) rrră răbdare. croisement răscula (se ~). disperser. répit (sans ~) răget. insurgé răscumpăra. enrhumer răcit.] răblăgit.] rămăşag. mourir răposat [n. racheté răsfăţa.] razie poliţienească. patience răbdări (scoate din ~).] răbdurie. razzia [n.]. dorlotes (tu ~) răsfrânge. razzia (la ~) razie [n. frigo [fam. gelée [alim. récompenser răspunde.m. dorlote (je ~) răsfăţă (el ~). écharper răpi. sourde oreille (faire la ~) rămas bun. frisquet [fam. échancrer răscroială.178 - .]. intersection. bourrasque [arg. frais [adj. décédé [n.] răposată. dorlota (il ~) răsfăţând. dorlotait răsfăţ (eu ~). répliquer răspuns. enlèvent. gâtent [un enfant] răsfaţa (el ~). Orient răsărit [n. rabat (il ~) răsfrângem. fraîcheur răcoare (e cam ~). osier răchitan [n. colporter (des rumeurs) răspântie răspântii.]. trépasser. ravissez.] răsad. lève (le soleil se ~) răsări.rrraz rază raze. ravir. basculer. ravisseur [n. ravis (je ~). froideur răceală (cu ~). lever de soleil.][punct cardinal]. lever du soleil răscoală.]. révolter răsculat [n.] răci.]. enrouer răguşit. retarder rămâne nemişcat. délai.] [fig. enlevé răpiţi. rase-motte [aéro] razna. usagé răceală. est [point cardinal] răsăritul soarelui. taule [pop. gâté răsfeţe (el să ~).] razmut [aero].].]. rayon X rază de acţiune.]. propager răspândi (zvonuri). échancrure răscruce răscruci. riant razia. enrouement răguşi. rester rămâne în pană [auto.]. pari rămăşiţă rămăşiţe. chavirer . révolution răscroi. rachat răscumpărat.]. mort [n. décéder. enlevons. salicaire [n. racine răgaz. intersection.] rămăşiţe pământeşti [pl. écharper. ravissent. dorlotant răsfăţat. vulg. ravissement. croisement. kidnappe (il ~) răpeşti. crucifier răstignit.] răcoare [pop]. frisquet [col. sécheresse [fig. rabattent răsfrâng (eu ~).f. kidnappent răpesc (eu ~). plant răsare (soarele ~). adieu rămas nemişcat. mutinerie. rauque răhăţel [de copil]. cendres [pl. reste [n.].]. enlève (j'~). enrhumé răci (se ~). portée. refroidir răcire. patient [adj. enleva. crucifié răstimp. rabattre răsfrâng (ei ~). gâte (il ~) [un enfant] răsfaţă (ei ~). révolte. kidnapper răpesc (ei ~). loisir răgaz (fără ~). kidnapping răpitor.] rădăcină.f. kidnappe (je ~) răpeşte. rayon [de lumière] rază X raze X. colporteur (de rumeurs) răspândi. rétribution. récompense răsplătesc (ils ~). tomber en panne rămâne în urmă. dorlote (il ~). vestige. durée răsturna. culbuter răsturna (se ~) [mar. enlever. kidnappé. gageure. lever [soleil] răsărit.]. capoter. réponse.] răbdător (în mod ~). répondre.m. Lythrum salicaria. gâter [un enfant]. refroidissement răcitor. figé [fig. réplique. émeute. réaction răstigni. rugissement răguşeală. récompensent răsplăteşte. kidnappes răpi (el ~). kidnappez răpire. fraîchement răceală [fig.] răbdător răbdătoare. figer [fig. plaie (de la ~) rănit. ravis (tu ~). verser. renverser. rabattons răsfrângeţi. rabattez răsfrânt. chier (faire ~) [pop. refroidissement. répandre. carrefour răsplată. kidnappa răpim.] răni. rabattu răspândac [pop. enlèves (tu ~).] răposa. fige (il ~) rămâne repetent. patiemment răbduriu [arh. dorloter răsfaţă. rabats (tu ~) răsfrânge. ravit (il ~).] răcoare. merdaillon [fam. blessé. est [n. enlèvement. enlevez. carrefour. frisquet (il fait ~) [fam. patient [adj. révolté [n.] răcituri [pl.] răculeţ [bot. chambarder răsturna (se ~). plaies rănii. Polygonum bistorta [bot. figea (il ~) [fig.] rămâne.]. récompense (il ~) răsplăti.]. défunt.] rămâne nemişcat (el ~). dorlote (qu'il ~) răsfeţi (tu ~).f.] rămase nemişcat.

ravisa (il se ~) răzgândească (să se ~). ri râzând.]. vibrant.f. hagard rătăcitor. riant râzi. méchant. tu ris râie. gâter [un enfant] răzgâie. rigoler [fam.m. malfaiteur răusna. malveillant răvăşeau. tords (tu ~) răsuci (el ~). erré (j'avais ~) rătăcit. combattent războiesc cu (mă ~). ravise (il se ~) răzgândi. rândunică. tordions răsuceaţi. combatte (qu'il ~) războiau cu (se ~). soupirail soupiraux răsuna. ravisé răzor (de flori). rirait râdeam. rions râdeţi.]. ris (je ~) râdă (să ~). se raviser.] A râde galben. combattons războindu-se cu. tordais (tu ~) răsuceam. éclatant răsunet. souffle coupé răsuflătoare [a unei tainiţe] (invariable). brouillait răvăşi. tordit răsucim. tinter [cloches] răutate. file rând (pe ~). sédition. rire jaune râdea.] râpe. ravin [n. ravisons (nous nous ~) răzgândit. railler. rie râde de. rebelle rrrâ râde. tordu. insurgé [n. sang-froid râpă [n. guerrier. arrangeons rândul (la ~ meu).] răşinos. malicieux.179 - . résonner. combattant războise (se ~). métier [textile] război cu (se ~). racler. vengeance. méchamment răutăcios. rient râd (eu ~). tordais (je ~) răsuceam (noi ~). mauvais. combattant [n. venger răzbunare. rire. combattit (il ~) războia cu (se ~). tintement răşină.] râios. torsion răsuflare întretăiată. hirondelle rânge rece. combattis (je ~) războim cu (ne ~). brouiller răvăşit.] rătăcise. sinistré. erré. gale [zool. nomade [adj. gâtent [un enfant] răzgândi (se ~).] răzvrătită. revanchard răzgâia.m.] răzvrătit [n.f. malin răuvoitor. riez râs (lua în ~). dévasté rrrăz război războaie. méchanceté răutate (cu ~). malintentionné. combattre război (el se ~). tordent răsucesc (eu ~). combattu (il avait ~) războit cu. retentissement. riions râdem. tordait răsuceai. tordiez răsuceau. ver de terre [n. vache.].]. tordez răsucire. versé. malicieux. errant. tour à tour rândui rîndui (vieux). dresser (se ~ contre) răzvrătire.]. gâte (il ~) [un enfant] răzgâie (ei ~). errait (il ~) rătăci (se ~). tordre răsucea. moquer de (se ~). capoté. erré (il avait ~) rătăcisem. tort (faire ~ à qqn) rău [calitate]. résineux rătăci. combattent (qu'ils ~) războiască (el să se ~).]. tords (je ~) răsuceşte. tour de rôle (à ~) rând [în ordine]. galeux râmă [n. belliqueux războinic [n. vil. ravisent (ils se ~) răzgândeşte (se ~). paumer (se ~) [fam. gratter răzuit.] rând.f. gratté răzvrăti (contra). changer d’idée. tour (à mon ~) rândunea.m.] râme. défectueux. ravise (qu'il se ~) răzgândesc (mă ~). revanche răzbunător. errer rătăcea.] . guerre război (de ţesut). combats (je ~) războieşte cu (se ~). renversé. retentissant. basculé. persifler. retentir răsunător.răsturnare. résine răşină de pin [n. chambardé răsturnat [mar. mauvais. combats (tu ~) războii (mă ~). tord răsuceşti. dérision (tourner en ~) râs [vb. tors răsuciţi. combattu războiţi cu (vă ~).] răzbuna. combattaient războiesc cu (ei se ~). parterre răzui. méchant. combattez războinic [adj. qualité (de mauvaise ~) răufăcător [n. rire jaune râd (ei ~). séditieux [m. tordons răsucit răsucită. ridiculiser râde silit. vilain. tarc [n. mal rău (face rău ~ cuiva). ravise (je me ~) răzgândesc (se ~).]. malveillant. rébellion răzvrătit. renversement răsturnat. raviser (se ~) răzgândi (el se ~). combat (il ~) războieşti cu (te ~). chaviré răsuci. arranger rânduim. tour [ordre] rând pe rând. combattait războiască (ei să se ~).] rău răi rea rele. tordaient răsucesc (ei ~). brouillé. meggondol răzgândim (ne ~).

récidiviste. quittance reciproc. recommandait recomanda (nu ~). récitaient recitau. réceptivité receptor. récitait recită (ei ~). récessif rechin. réclusion recoltă a (nu ~). réagit reacţioneze (el să ~). réalisme realismul magic [lit.]. réceptif receptivitate. récession recesiv. recommande (je ~) recomanda (el ~). réalisable realizare. réactiver reactivat. réagissent reacţionează (el ~). rébellion rebus.]. réhabiliter reabilitare.180 - . réciproque reciproc (în mod ~). réclamer reclamaţie. grief reclamaţie (face o ~). recensement recent recenţi recentă. groin râu. isolement.]. réanimer reavoinţă. récapitulation recăsători (se ~). récif recipisă [n. f. rébus rebut.] râşniţă de cafea.sg. recommander recomand. réagissaient reacţionează (el ~). tchatche [fam. récapitulait (il ~) recapitulăm (să ~)!. récite (ils ~) recită (el ~). faisable. rebut rrrec recapitula. récitez recitau. réaction reacţiona.].]. remarier (se ~) rece.]. insurgé rebeliune. réagi (il avait ~) reacţionaseră. récapitulons ! recapitulat. mutuel. réciproquement. réalisme magique [lit. réhabilitation reacţie.]. récitais recitam (noi ~). réception [banquet] recepţie (treceţi pe ~). récolte recolta (a ~). nouvellement.m. récitions recitare. malveillance rrreb rebarbara.liv. rebâtissent reclădeşte. récépissé [n. écouteur recepţie. écoute (prenez l'~) recepţie [hotel]. récolté recoltau. réagissant reacţionase. réclamation. récitons reciţi. froid [adj. réception [hôtel] recepţionist. exécutable. récolter recoltat. récent. nouveau recent [adv. réagissons reacţionam (eu ~). rebâtit reclădind. repris de justice recif. combiné [n. plainte (porter ~) reclamă vorbită. rebâtissaient reclădesc. effet (en ~) realităţii. récapitulé recapitulează (ei ~). réagissais (tu ~) reacţionăm.]. mots croisés. réalisation realizator. réagissais (je ~) reacţionând.] reanima. récapitule (il ~) recapitulare. rebâti reclama. rebelle [m. mauvaise foi. plainte. réellement realism. réalité realitate (în ~). réalité (de la ~) realizabil.râset. réceptionniste recesiune. se ressouvenir [arh. récemment receptacul.f. réel real [în mod ~]. réagis (tu ~) reacţionar. réaliste realitate (în ~). réadmettre real. récolte (il ~) recomanda.]. rechute recidivist. accusé. réalisateur realmente. rivière râul.m. récapitulent recapitulează (el ~). récite (il ~) recităm. récitais (tu ~) recitam (eu ~). inconduite reabilita. mutuellement recita. réagi reacţionaţi (voi ~). récoltent recoltează (el ~). déconseiller . réactivé readmite. moulin à café rât. réellement reamenaja. réactionnaire reactivat. rebâtir reclădea. récapituler recapitula (el ~). rire [n.]. frisquet [pop.] rebelă. rebâtissait reclădeau.] recluziune. récoltaient recoltează (ei ~). dernièrement. rebâtissant reclădit. réceptacle receptiv. récites (tu ~) reclădi. réciter recit.] receptor (de telefon). requin rechizitoriu. froide recensa. doléance. rhubarbe rebarbativ. réagissez reacţionau. récepteur receptor (~ telefonic) [nn. réagi (ils avaient ~) reacţionat. réquisitoire recidivă [a unei boli]. récitaient recita (el ~).] realist. rivière (la ~) rrre rea purtare. réagisse (qu'il ~) reacţionezi. récite (je ~) recitai. rébarbatif rebel [n. réagissait reacţionai. réaménager reaminti (a-şi ~). réagir reacţiona (el ~). glacial rece [adj. bon [n. frigide. récitation recitaţi. recenser recensământ.

propos de (à ~) reflecta. redécouvrir redescoperit. reconstituer reconstituire.recomandai. recommandez recomandau. rectifié rectifică (el ~). plaisance. rattrapait (il ~) [temps] recuperat timpul pierdut. diminué. reconstitué reconstrui. reconnu recunoşti. refléter. récupère (je ~) recuperezi. promotion. reconnais (tu ~) recunoştinţă. récupéraient recuperăm. récompensent reconcilia reconciliez.. reconduire reconfortant. recommandais (tu ~) recomandam (eu ~). reconnu (il avait ~) recunoscut. recommandais (je ~) recomandat. cogiter. gratitude recupera. redoutable rrref Ref. rédigé redactează (el ~). rédige (il ~) redactor. réduire. rédiger redacta (il ~). réduis (je ~).181 - . recommande (il ~) recomandăm. méditer à. baisse. La saison des soldes a commencé en Italie Adev 07/01/08 redutabil. rabat (il ~). licencié [mis au chômage]. rectifier rectificat. rebâtissait reconstruiau. rebâtir. confesser recunoaşte (el ~). rebâtissant reconstruit. rabaisser reduc (ei ~). reconnaissez recunonoscător recunoscătoare. recruter recrutare. promo. rabats (tu ~) redus. abaissement. refaire referat. sur. dresser [rédiger]. récompenser recompensat. récupération recuperaţi (voi ~). recommandé recomandaţi (voi ~). redressement redresat. médité . raccommoder. admettre. diminuer. récompense recompensează. raccommodent reconciliază (el ~). référence referire. rédaction redeschide. recueillement recunoaşte. recommandaient recomandă (ei ~). relevé reduce. référence referitor la. raccommodé reconciliază (ei ~). concerner referinţă. rabattent reduc (eu ~). avouer. recteur reculege (se ~). refuge [abréviation cartographique] reface. recommandes recomandare. récréé recreaţie. diminue (je ~). récupérons recuperează (ei ~). réconcilier reconciliat. réconfortant reconstitui. récupérez recuperau. reconnais (je ~) recunoscuse. rédacteur. récréation recrut. concerna. rouvert redescoperi. escompte. reconnaissance. reflet. reconnaît recunoaştem. rédactrice redacţie. reconnaître. rabattre. rapport à (par ~). récupérait recuperare. lettre recommandée recompensa. récupèrent recuperează (el ~). recommande (ils ~) recomandă (el ~). r reducem. rebâtissaient reconstruiesc. récupéré [temps] recuperează timpul pierdut. rectifie (il ~) rector. récréation recreere. diminution Adev 08/01/08 reducere [comercială]. recommandons recomanzi. recrue recruta. dressé [rédigé]. recrutement rectifica. communication (scientifique) referi. recommandation recomandată. récréer recreat. redresser redresa economia. recourir à recurs. dresse (il ~) [rédige] redactează (il ~). amoindri reducere reduceri. réflexion reflectat. relever l'économie redresare. récompensé recompensă. rabais. réduction A început sezonul reducerilor în Italia. rebâtit reconstruind. rattrapé [temps]. réfléchir à reflecta [optic]. reconnaissons recunoaştere. rabattons reduceţi. rabaisse (je ~). reconnaissance recunoaşteţi. mirer reflectare [optic]. redingote redresa. reconstitution reconstituit. rouvrir redeschis. réduit. rédigeait redactare. redécouvert redingotă. rebâti recrea. recours [rédiger] rrred redacta. récupère (il ~) recuperez. rabattez reduci (tu ~). rattraper [le temps perdu] recupera timpul pierdut (el ~). rebâtissent reconstruieşte. réduction. reconnaissent recunosc (eu ~). reconnaissant recunosc (ei ~). penser. reconstruire reconstruia. réconciliation reconduce. rattrape (il ~) [temps] recurge la. recueillir (se ~) reculegere. récupères recupera timpul pierdut. récompense (il ~) recompensez. raccommode (il ~) reconciliere. récupérer recupera (il ~). rédaction redactat.

contrée [n. réglable regresa. repris rrrem remaia. détendu releva.] regula (el va ~). retraite. remarquable remedia. relever relevant.]. sanctuaire. regretter.] remaniază (el ~). reboiser reînarmare. déclinent refuză (el ~).]. reprise reluat. dire non refuzat. regretté regretaţi (vous ~). refus. remaniement remarca. foutu [vulg. réformateur reformă. refuser. remords [n. règle. réconciliation reîntoarcere. fous (je ~) regulament. itérer reiterant. rejet refuza. remédie (il ~) remediu remedii. relief. relique [n. regrettes (tu ~).].sg. diète regină. reflux reforma. refuge (le ~) refuz. norme. retour. remarque (je ~) remarcat. remanié [adj. mettre en scène regizor. relèves (tu ~) relicvă relicve.] regulând. relâcher. reine regină [la şah]. régime regim (alimentar). détendre relaxat. Royaume Uni regăsi. refrain refugia (se ~). renvoi reîntoarcere (~ a unui actor). registre registru de casă. antidote. remède . réinitialiser [PC] reitera. réarmement reîncepe. région. royaume Regatul Unit. foutra regulat [fig.] regreta. royal regat. déplore (il ~). relatif relativ (în mod ~). clocher [verbe. refuse (il ~).f. saillie religie religii.] regiza. come-back rrrel relaş [teatru]. réformiste refractar. réfractaire. décontracter (se ~). regrette (je ~) regretă (il ~). mise en scène regim.] regulă (ceva nu e în ~). être désolé. décline (il ~) refuză (el ~) [imperf. remanier remaniat. renouveler. règlement regulat. rayé [textil] reiniţializa [PC]. relaxé. itéré reîmbrăca. relâché. rhabiller reîmpăduri. refusent.f.]. culte. fig. contrepoison. déplores regula. déplorons regretat. regrettons. insigne [adj. relaxe. reprendre reluare. cloche (il y a qq chose qui ~) regulă (de ~). refusé refuză (ei ~). relevé relevă (el ~). récit relativ. religieux relua. religion religios.182 - . déploré. remarquer remarc (eu ~). regret [n. régulier regulat (în mod ~). recommence (je ~) reîncepe (el ~). réflexion reflux. régulation regulă (a nu fi în ~). déplorer regret (eu ~). régresser regret [n. remmailler remaiat. décontracté. recommence (il ~) reînceperea claselor. pays [région]. régulièrement regulă. refusa. intraitable refren. réformer reformator. remédié remediază (el ~). metteur en scène regla. roi regie. havre refugiul. livre de comptes regiune [n. refuge. déclina rrreg regal. regrets (avoir des ~). remédier remediat. remarquez remarcă.]. relativement relaţie. remmaillé remania. remarquons (nous ~) remarci. foutant regulează. généralement rrrei reiat [textil]. remarqué remarcaţi (voi ~). fous (tu ~). relevant relevat. relation relaxa. recommencer reîncep (ei ~). recommencé reînnoi. dire non à. réforme reformist. retrouver rege. détailler relatare. régler reglabil.]. rentrée (la ~) reîncepi. regrettez. remarques (tu ~) remarcabil. réfugier (se ~) refugiu. déplorez regreţi. reflet reflexie. itératif reiterat. remarque (il ~) remarcăm. relâche relata în amănunt. dame [aux échecs] regional. fout (il ~) regulez. renouer reînpăcare. décliner. remanie (il ~) remaniere. décliné. régional registru. relève (il ~) releveu [geo].reflex [optic]. regrette (il ~) regretăm. remarque remarcă (el ~). recommencent reîncep (eu ~). relèvement relevezi.] relief.f. recommences reînceput. foutre [vulg.

remords [n. étouffa (il ~) [fig. remédier. étouffait (il ~) [fig. dossier [PC] repeta. réprouver reproduce. respirable respiraţie. division [distrib. réaménager.]. remorqué remorcare. réplique [n.m. observait (~ la loi) respecta angajamentele scrise. dégoûtant respinge. dégueulasse [pop]. remettre en marche repunere. redire. brusquer repezit. remettez repus. figuré reprezentaţie. rénovation renovator. renoncement rrrep repara. remise [bâtim.]. repentir rrren renaşte. respiration . rafistoler [pop. remettons remiteţi.]. remettez remiţi (tu ~). répéter. répugner repulsie. figuraient reprezintă (el ~). renoncer renunţare. mal vu rrres resemna. rétribuer. répliquer replică. respectable respectiv. remorquant remorcat. renom. repousser Adev 28/03/08 respira. reproche reproşa. l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 remunera. remorquer remorca (el ~). aversion.].remite. remorque [n. résignation resimţi.f. dépanner. imiter reproduce (se ~). rénovateur rentabil. répertoire repertoriu [PC]. rémunération remuşcare [n. rejeter. itéré repetitiv. remet (il ~) repune (va ~). brusque replia (se ~). remettons repuneţi. remettre (~ une lettre) remiză [clădire]. doubler (~ une classe) repetat. jalon. réputation renumit renumită. respectueusement respingător. rendez-vous renega.pl. restaurer renova [o clădire]. repos reper. répugnant. lucratif rentă. respecter respecta (a ~ legea). résigner resemnare. remettrait (il ~) repune (el ~).] reproba.] reprima (el ~). rémunérer remunerare. honorer sa signature respectabil.] reprimă. abjuration renova.] remuşcări. remettent repun (eu ~). représailles represiune. remettent remit (eu ~). rétribution remuneraţie. gronder.] remorci [n. rentable. rente renume. renommé renunţa. répétitif.]. étouffer [fig. renier renegare. république republican. dire de nouveau repeta (~ clasa). remis remit (ei ~). redouble. répugnance. représentation reprezentat. abjurer. reproduire reproş. fameux. répudier repugna. remettre repui (tu ~). repère repera. figure (il ~) reprima. représentation reprezentau. hâte (à la ~) repezi. remise reputaţie. remets (je ~) repune (ar ~).f. figurait (il ~) reprezentare. remettra (il ~) repunem. respirer respirabil. reproduire. s. renaître renaştere. ressentir resort. reprocher republică. rémunération. Renaissance (la ~) rendez-vous [neo. observe (j' ~ la loi) respecta. rénover.] reporter. répété. index repertoriu. respectivement respectuos. figurer reprezenta (el ~). réitérer. remis repune în funcţiune. remettra (il ~) remitem.]. ressort respect. respectueux respectuos (în mod ~). itératif repezeală (la ~).].] remorca.] repaus. remets (tu ~) remite o scrisoare. remettre remis.f. observer (~ la loi) respectă (~ legea). observent (~ la loi) respecta (el ~ legea). profitable. étouffe (il ~) reprimă (el ~) [perf. répulsion. respect respect (~ legea). remet (il ~) remite (va ~). remorquage remorcă [n. remets (tu ~) repun (ei ~). réputation reputaţie proastă (cu ~). républicain repudia. remets (je ~) remite (ar ~). remorquait remorcând. renommée [n. replier replica. observe (il ~ la loi). ravaler [un bâtiment] renovare. renaissance Renaşterea. repoussant.f. remorqueur echipajul remorcherului.183 - . repérer repertoar. haut-le-cœur repune. réprimer. répression reprezenta.] remorcher [mar. copier. remettrait (il ~) remite (el ~). réparer repartizare. reporter represalii.

réunion reuşi. responsable responsabilitate. retirer retrag. revoir revede. reticent. raviva [fig. réticent reticenţă. revu revedea (el ~). réchaud rrret retardat. retourner retuş. revois (je ~) revăd (ei ~).184 - . rhumatisme reumă [pop.]. revers [vêtement] reverie. revient (il ~) revine (îi ~). revît retrăind. rêverie. arriéré Retezat. reviens (je ~) revine (el ~). garde à vue (être en ~) reumatism. retient reţinere. révéler revelat. succéder à. rendrait restitui (el ~) [imperf. rétablir.] reţine. orateur retorică. réunion reuniune. retenu. rendons restituire. rendent restituie (el ~). etiré. échoit (il ~) revent. reliquat. relèves (tu ~) restabili (se ~) [după boală]. retirent retrage (el ~). secteur [électr. révélateur revelaţie. assembler reunire. revendiquer. rends (je ~) restitui (tu ~). revoit revăd. revoyons revedere (la ~). ressources resuscita [med. restituer restitui (ar ~). restriction resturi [pl. revanche revarsă (se ~). rétention reţinut de poliţie (fi ~). revenons revenit.]. =montagnes . revenait reveni (ar ~). relevé restaura.] revigoră (el ~).].]. aboutir reuşită. déborder revărsat.]. remettre (se~) [après maladie] restabili pacea. relève (il ~) restabileşti. révélation revelion. rendre. retour returna. revoient revăzut.] reţetă reţete. restaurer restaurant de gară. rendit restitui (eu ~). retenir reţine (el ~). revendre . retirons retragere. revigorer revigora (el ~).] retracta. revoir (au ~) revedeţi. ravive (il ~) [fig. revers [d'une médaille] revigora. réticence retor. ordonnance [pharm. essoufflé responsabil. rhubarbe rever. ravivait (il ~) [fig. pantelant. retouche reţea. raviver [fig. réunir. rhétorique retortă. rétracter. réanimer reşou. revenir revenea. reviendrait reveni (va ~). retirez retragi. parvenir. retouche retuşare. revoyais (je ~) revedem. divulguer. songe revers [al unei medalii].].] restabili. reviendra revenim. relever restabilesc (eu ~). responsabilité rest resturi. réservé retrăi. ressusciter. relève (je ~) restabileşte. retrait. revendication reveni. revivre retrăieşte. succès rrrev revanşă. retire (il ~) retragem. rendra restituia. restauration restitui. revoyait revedeam. vestiges [pl. réveillon revendica. rend restituim. revivant retribui. rends (tu ~) restitui (va ~). revois (tu ~) revela.]. retires (tu ~) retrăgea. cornue [phys. débordé revedea. résurrection resurse. pacifier restabilit.Carpates S roum.] revigorează. rétribuer retribuţie. rhumatisme reuni. restreint restricţie. rendait restituie (ei ~).] resurecţie. retirait retras. dédire retrage. revenez revii (tu ~). réseau reţea [electr. recul retrageţi. retraite.]. revenu reveniţi. reviennent revin (eu ~). reviens (tu ~) revin (ei ~). souffle (à bout de ~). réussir. rogatons [pl. rendez restrânge. restreindre restrâns.]. rendu restituiţi. restitution restituit. dévoiler. buffet restaurare. réussite.respiră greu (care ~). rétribution retur. recette reţetă [farm. restes [pl. révélé revelator. réclamer revendicare. retire (je ~) retrag (ei ~). déborde revărsa (se ~). reste [n.] revinde. revoyez revezi.

insurgé. rigueur rigoare (la ~). résider rezidenţă. rigueur (à la ~) rigolă. hasarder (se ~). ricoche (il ~) ricoşeu. ricochet (faire un ~) ricoşând. relevé ridică (el ~). révolte revoltător. ridiculement ridiculiza. résister rezistând la orice încercare. rimmel rrrin Rin. ricoché ricoşă.f. contremander. leva. lever (se ~) ridica la cub.]. fruit [fig. égout riguros. levant ridicare. outré. ricochèrent (ils ~) ricoşat. écarté . ridé ridica. porteur (mur ~) Rezistenţa franceză. risquer. rider (se ~) ridat ridată. levait ridica (receptorul). rigoureusement rima. indigner. dérisoire ridicol (în mod ~). décrocher ridica (se ~). contremande (il ~) revolta. ridiculiser rigidiza. ride [n. solidité rezistenţă (perete de ~).]. résolve (qu'il ~) rezolvi. résoudra rezolvând. effet. rognon rinocer rinoceri. accouder. ricochant ricoşară. contremandé. Maquis (le ~) rezolva. résolut. résulter rezultat [n. levé. rebeller. révolutionner revoluţionar. raboté rinichi. rime (il ~) rimel. mutiner revoltat. révolution revoluţiona. rhinocéros Rinul. risquez risipă. rigidifier rigidizat. sédition. dresser [monter]. résout rezolvăm. révise (il ~) revizuit. louer [place] rezervare.] rezumat (în ~). révisent revizuieşte.revistă ilustrată. ricochent (ils ~) ricoşează (el ~).m. résous (je ~) rezolva (ar ~).] riduri [nn. radis ridicol. résidu rezista. révolter. rigole. raboter rindeluit.] rindeaua rindelele.]. rabot [n. révoqué revocă. résistant rezistenţă.f. rictus rrrid rid [nn. révoquer revocat. raccourci (en ~) rrrib riboflavină. magazine revizuiesc (ei ~). résumer rezumat. augmenter ridic. résistance. réservoir Adev 03/01/08 rezida. relève (je ~) ridica (el ~). élever au cube ridicând. résultat.] rida (se ~). ridicule. résolvant rezolvare. prodiguer risipit. rime rimează. réserve. épreuve (à toute ~) rezistent. rabot (le ~) rindelei. fort [adj. relèvement ridicare din umeri. durer.f. rigoureux riguros (în mod ~). adosser rezemat.185 - . révolutionnaire rrrez rezema. adossé rezerva. conséquence. revue. location [avion] rezervat. relèves (tu ~) ridiche. rimer rimă rime.] [résultat] rezuma. rabot (du ~) rindelui.pl. dresser (se ~). réticent. réservé rezervă. soulever. dresse (il ~) [monter]. gaspiller. solution rezolvaţi. résoudrait rezolva (el ~). ribonucléique rrric ricoşa. réservation rezervare de bilet [avion]. sensé rezonabil (un preţ ~).]. dressa (il ~) [monter] ridici. issue [n. haussement d'épaules ridicat. révolté revoltă.]. élever. suite. résidence reziduu reziduuri. abrégé [n. risque risca. résous (tu ~) rezonabil. risquons riscaţi. ricochent (qu'ils ~) ricoşeze (el să ~). ricocha ricoşează (ei ~). prodigalité risipi. précis [n. réserver rezerva [locuri]. honnête (un prix ~) rezulta. tourmente. résoudre rezolv (eu ~). s. hisser (se ~). réglette rigoare. ricoche (qu'il ~) ricşă. ricochet ricoşeze (ei să ~). courir un danger riscăm.n.]. révoltant revoluţie. résolvez rezolvă. gaspillage. Rhin (le ~) rrris risc. risible. relève (il ~) ridică (el ~) [perf. rein rinichi [alim. rigidifié riglă. retenir. rebellé. ricocher. Rhin rindea [n. révisé revoca. réticence rezervor rezervoare. résolvons rezolve (să ~). règle riglă mică. résumé [n. levée. dressé [monté]. riboflavine ribonucleic. rickshaw rictus.] rezultate. insurger.] rindele. sommaire.]. résolvait rezolva (va ~).

brouette roade [vb. servitude. rituel. rongeons roadeţi. gaspilleur. sacrement rival rivali. priait rugă (el ~). romanesque românesc. rongeant rozător. rongeur roata roţile. grenat roşu [m. romance romantic.] rondel. robuste robusteţe.V. prodigue (le fils ~) [Bible] rrrit rit. rouge roşie [bot. rongera roadem. =camion fabriqué en Roumanie romancier. rougeur roşiatic. prier (se ~) rugai. priions . Rodnei. cadence ritmic. Lygeum spartum. gitan. rond [adj. rodnic rodnică.].] rotile. mûrier ruga. rongions ros roasă roase. romancier romanesc.]. roulement roşcat roşcată.] rrru rubin.]. natte rogoz [n. rosette rozmarin. bohémien [n. fauve [adj.] rrrod rod roade. rhizome rrro roabă [de transport].] roi.] romanţă. Anthemis carpatica [bot.].] rondelă.]. S. roux. spart [n. charge [n. rondeur rotunjoară [bot. Acad. ronger roade (ar ~). priais (tu ~) rugam.m. croquer. roulettes roţii. essaim rol. sac à claie rudă rude. roue (de la ~) rouă.] roşii. tomate roşu-închis. rite ritm. robe robie.] rotunjime. romane (langue ~) romaniţa de munte [bot. rythme. rongez rod [vb. parent rudenie. caroube roşeaţă. tour [rotation] rotund.Carpates E roum.186 - .]. roc rochie. supplier.m.] [bot. romantisme romb.].]. rouler rostogolire. s'il vous plaît.] ROMAN ® [n.] [devoir] rrrom rom [băutura].] roditor. fructueux. rogar roagă. rosée roz roză.Carpates E roum. romantique romantism. rivalité rivaliza. lessive rrrug rug. bûcher [n. rudiments rufărie de corp. roche. rival rivalitate. roder rodie. romarin rrom rromi rromă. rogi. Roumanie Adev 01/11/07 romanică (limbă ~). roux roşcovă. roumain roman [n. productif rodnicie. rongée rozând. grignoter ronţăit.] rug de mure. robot de cuisine robot telefonic. prodigue risipitor (fiul ~) [Biblie]. rouge roşu închis.P. =montagnes . prier.risipitor. Stellaria graminea [bot. rhum Roma. prie (je ~) rog (vă ~).]. =montagnes . rotation. supplies (tu ~) ruga (el ~). rond [n. supplia ruga (se ~). rubrique rucsac rucsaci [pl. vermeil rrrot rotaţie. croqué rrros rostogoli. pries (tu ~). rongent rodea. rubis rubrică. rougeâtre roşie.] [couleur] roşcovan. roue roată de rezervă. esclavage robot de bucătărie. rythmique ritual. répondeur robust. roue de secours robă.]. rondelle ronţăi. rudimentaire rudimente. grenade [bot. robustesse rocă. roue (la ~) roată roţi. lingerie rufe. cf. prient roagă (el ~). Rome român. parenté rudimentar. rondeau [poét. supplie (je ~) rog (eu ~).] rozetă rozete. Homogyne alpina [bot. losange rond. rivaliser rizom. sac à dos rucsac cu cadru metalic. fruit roda. rôle. priais rugam. roumain România României. prie (il ~) roagă (ei ~). rongeait rodeam. rose [adj. roman [n. supplie rog (eu ~).m. fécondité rogojină. fécond Rodna. robe rocoţea [bot.] [bot. uzual] / rucsacuri [pl. rongerait roade (va ~).

rustique ruşina (se ~). rupture. briser avec quelqu'un rupea.] rută.C. E. rumeur rrrup rupe. honte (ils eurent ~) ruşinarăm (ne ~). suppliant rugat. prions. rouge (à lèvres) rujă [bot. supplions rugăciune rugăciuni. rompra rupe relaţiile cu cineva. déchiqueter rupe (un picior/mână etc. honte (tu as ~) ruşine (vă e ~). miner ruină ruine. honte (ils avaient ~) ruşină (se ~).A. routier rutină. rompant rupe (care nu se ~).]. priant. honte (vous aviez ~) ruşinaţi (vă ~). prières rugină. fracturer ruptură. prière rugby. honte (ils ont ~) ruşinează (el se ~).U.]. honte à qqn (faire ~) ruşinai (mă ~). honte (il eut ~) ruşine (îmi era ~). dore (il ~) rumeni. disjonction. romps (je ~) rup (să ~). rugby rugi [pl. rompis (je ~) rupt ruptă. honte (ils ont ~) ruşine (le era ~). roulement rulotă. champêtre. honte (il avait ~) ruşina [pe cineva]. honte (j'avais ~) ruşinam (ne ~).f. honte (ils avaient ~) ruşine (le fu ~). honte (tu avais ~) ruşine (îţi fu ~). honte (il eut ~) ruşinăm (ne ~).*] . rugueux ruina [vb. sabre. parcours rutier.f. rompait rupem.R. Rhodiola rosea [bot. rompons rupeţi. se S-ta . honte (j'ai ~) ruşine (ne e ~). suppliez rugau. S. honte (de la ~) ruşinos ruşinoşi ruşinoasă ruşinoase. brèche. honte (il avait ~) ruşine (îi fu ~). honte (vous eûtes ~) ruşinaşi (te ~). Hieracium aurantiacum [bot. fracture. Sainte [abréviation] sa (a ~).). rougeole rula. honte (vous aviez ~) ruşine (vă fu ~). débris [pl.]. décombres. hiatus rural. craquer [se rompre] rupe (va ~).U. honte (nous eûmes ~) ruşinarăţi (vă ~).C.. rompant rupe (ar ~). ruine ruina (se ~).rugând. honteusement ruşuliţă [bot. tomber en ruine ruine.N. rompe (qu'il ~) rupând. son sabot saboţi. Russie rustic. sa. honte (nous eûmes ~) ruşine (ţi-e ~). honte (j'eus ~) ruşine (îţi era ~). russe [langue] Rusia. honte (j'ai ~) ruşinezi (te ~). honte (la ~) ruşinează (ei se ~). honte (vous avez ~) ruşinau (se ~). priaient rugăm. roulette rulment. S. honte (tu avais ~) ruşinam (mă ~). vergogne (sans ~) ruşine (îi e ~). que. avoir honte ruşina (se ~). pudeur ruşine (a-i fi ~). ruminant rumenea.R. honte (tu eus ~) ruşine (le e ~). russe rusa [limba]. Thalictrum alpinum [bot.). romps rupse. ruiner. honte (il a ~) ruşinez (mă ~). rouleau rumega. honte (j'avais ~) ruşine (îmi fu ~). subvertir. rouille rugini. priiez rugaţi.] [universitar].arh.] sssa s-. honte (nous avons ~) ruşine [n. honte (tu eus ~) ruşinat. casser (son pied/main etc. priez. routine rutişor [bot. penaud ruşinaţi (vă ~). rompu rupe în bucăţi. route.].]. déchirer. indéchirable rupe (el ~). prié.F.N. rompit rupsei. sabot. honteux [*] ruşinos (în mod ~). rouler rulant. rompe (que je ~) rupă (să ~). supplié rugaţi. roulant ruletă. honte (vous avez ~) ruşine (vă era ~).].. honte (avoir ~) ruşine (fără ~). honte (j'eus ~) ruşinai (te ~). ruminer rumegător. rompt rupe (se ~). dorer. rissoler rumoare. honte (tu as ~) ruşinii. roulotte rulou. honte [n. rompez rupi. honte (vous eûtes ~) ruşinea. année sabbatique sabie. honte (nous avions ~) ruşine (ne fu ~). rompre rup (ei ~).. =Service Roumain d'Informations S.187 - . sienne (la ~) sabatic [n. honte (nous avions ~) ruşinară (se ~). rouiller rugos. rompent rup (eu ~).F. épée S.]. honte (ils eurent ~) ruşine (mi-e ~). rural rus. saboter .I. honte (nous avons ~) ruşine (ne era ~). galoche sabota. ruines ruj. dorait rumeneşte.] rujeolă. honte (il a ~) ruşine (îi era ~). romprait rupe (care ~).

m. salaire. hotte du père Noël (la ~) safari. ambulance. maquereau sardină. sandale sandou. Salix retusa [bot.]. matelas minimousse [rando.f.] săculeţ.].]. sauves (tu ~) salvare. mine de sel gemme salivă.] salubru. saumâtre [adj. hachoir satelit. sauge sssam samară [bot. satiné satiră. sabotare.m. sacoche sacrifica.f. homme de peine salam salamuri.] Sardinia. tâche.] Sambucus nigra. acacia salcie [bot. houe sssar saramură. ou savant. sel sas [n.] salcie pitică [bot. sauvegardé salvgardează (el ~). salade salatieră [n. sauvegarde (il ~) salvie. sagacité sahariană [n. sauve (je ~) salveze (el să ~). satirique satisface. safari safir. sauvegardant salvgardare. safrane sagace [neo. sabotent sabotează (el ~). bondit sălta. saumure sarcastic. samare [bot. bleu [de travail] [n.].sabota (el ~). sauvegarde salvgardat. satisfaire. szász saşiu [ochi]. salubre salut. devoir [n.188 - . profanation sacru. sauvetage. matelas saltea de paie. salami. siennes (les ~) salin [adj. sacrifier sacrificiu.f. sauvé (il avait ~) salvaţi (voi ~). sauvetage [PC] salvator. saphir safran [neo. bond.pl. [bot. sabote (il ~) sabotezi.] sssal salahor.pl. sauvait salvase. sandow sanitar. sacrifice sacrilegiu. sauter. sauvent salvez. divin sacul lui Moş Crăciun. malicieux sarcină.f. sauvegarder salvgardând. savant . salle comble salcâm. soubresaut saltă. combinaison [de protection] salt salturi. saut salt brusc. rémunération. saucisson salariu salarii. sauvegarde (il ~) salvare [PC]. sagace sagacitate [neo. jouissance satisfăcut.] [devoir]. saladier sală. satin satinat. sardine [zool. sauvez salvă (el ~). Sardaigne sare [n. sac banane sac cu seminţe.] sălcii [n. Salix sp. impiété.]. satrape saturnalii.]. sauvegarder [PC] salvând [PC].f. salut salut militar.].] sssan sancţiona. salut militaire saluta. sureau [n. charge [n. sentinelle sapă [n. salve salvă de focuri de armă. sabotage sabotor. sabotait sabotând. sabotaient sabotează (ei ~). bondir saltea.] salină. sabotes (tu ~) sabotaj. sac de survie [alpin. saboteur sssac sac.].].]. sac sac cangur. ses sale (ale ~). satire satiric. sacré. satisfait satrap. sac marin sac de supravieţuire [alpin. secours salva [PC]. sauve (qu'il ~) salvezi. Saturnales sau. paillasse salteluţă [excursie].] sale. semoir sac de dormit. louche [yeux] sssat sat. sac de couchage sac de marinar. sacrilège. satellite satin. salive salopetă. saboté sabotau. salle d'attente sală plină [la spectacol]. sauvegardé salvează (el ~) [PC]. coup de canon salvgarda. =ethnique allemand en Transylvanie. assouvir satisfacţie. volée. sauvegarder.].] saşi [n. sanctionner sancţiune.] săsoaică [n. sachet sacoşă sacoşe. sanitaire santinelă santinele.].] săruri. saharienne [n. grossesse sardelă. saule. sauvegardant salvat [PC]. saluer salva. sauvegarde. sauva salvăm. satisfaction. sanction sanda sandale. paye salată.][bot. sauvons salvează (el ~). salle sală de aşteptare. fusillade salvă de tun. sauveur salvă (de artilerie). sauve (il ~) salvează (ils ~). sauver salva (el ~). sabotant sabotat. village satâr.].

jour férié sărbători. délicieux. scandale. baiser săruta (se ~). histoires [pl. outré scandalos. saute. savonné sărac. sperme (le ~) sănătate. caille-lait jaune [m. pauvrement sărăci. dosse (menuiserie) scândurică scândurici. latte scânteia (ancien : scînteia). piailler scandal. sien (le ~) sssâ sâcâi.] săsesc [adj. boudin [charcuterie] sângeros. planté sădiţi.] sângera. sain săniuţă. meurtrier [adj. département de Sibiu [abréviation] scabie. homme-grenouille scai. baiser [n. savon săpuni. saveur savonieră [n. étincellent scânteiază (ei ~) [ochi].] scandal (ziar de ~).][bot. sensationnel (journal ~) scandalizat. savarin savoare.] [archéologiques] săptămână săptămâni. privations sărat.] sânziene de munte [bot. agaçant sâmbăta. serviable săritură. santé Sănătate!. savourait savurând.]. taquinerie sâcâitor. las lasse său săi. refuge sălbatic. barbelé. tracassait sâcâie (ei ~). salé sărărie. appauvrir sărăcie. savoura (il ~) savuros. chardon scai [pt închis haine].pop. brûler les étapes sărit.]. planter sădim. sang sângele-voinicului [bot. semence sămânţă [fig. miroiter. fêter (săpătură) săpături arheologice. sanglant. savourer savura (el ~).] sâmburi. étincelaient scânteiază. péter plus haut que son cul sări peste etape. sauté sărit de pe fix. bondir. dépôt naturel de sel sărărie. tracasser sâcâia. plantant sădit.m. tracassé sâcâială. sauvage. saumure sărbătoare sărbători.][bot. bond sărman. luge săpa. porte-savon [n. pétiller [yeux]. étincelèrent scânteiau.f. qu'. samedi. tracassent sâcâie (el ~).f.savarină. nichon [vulg. tracasse (il ~) sâcâind. noyau [n. sensible [émotif] sân.m. étincelante scânteietor.].] scabros. pétillent (ils ~) [yeux ~] scânteiază (el ~). savourant savurat. Sagittaire [zodiaque] sălaş. étincela scânteietoare. saumure sărărie. pauvre. hebdomadaire sări. scandaleux scandinav. étincelant . flèche Săgetător [zodiac].] sârb. maigre. bondit sări peste cal. que să fim!.pl.] scâncet. piaillement scânci. pauvre sărăcăcios. fouilles [n. étincelait scânteiară (ei ~). scabreux scafandru. =typique aux allemands de Ts. savonner săpunit.] sânziană [f.189 - . appliqué sârmă sârme. cinglé săritor. fil de fer sârmă ghimpată.f. pauvre săruta. sauter sare.]. saigner sângerete. scaphandrier. poitrine [de la femme]. sauvagement sămânţă. saut. indigence. saper. semaine săptămânal.]. pauvreté. savouré savură (el ~). fil barbelé SB bros. scandinave scândură. gale [zool. paumé. À votre santé ! sănătos sănătoşi sănătoasă sănătoase.] savura. plantez săgeată. sătean. serbe sârguincios. Asperula capitata [bot. soyons ! sădi sădesc. peluches [n. Nigritella rubra [bot. tracassant sâcâit. creuser. poitrine. plantons sădind.] sânge. bêcher săpăligă. fauve [adj. embrasser sărutare.].]. férié (jour ~) sărbătoare calendaristică. fête sărbătoare (zi de ~).pl.f. planche scândură netivită. szombat sâmbure [n. binette săpun. pauvre [vêtement ou maison] sărăcăcios (în mod ~).]. valide. sein. velcro scame [n. samedi (le ~) sâmbătă. étincelle (il ~) scânteie (el ~). son ses său (al ~) săi (ai ~). mine de sel gemme sărătură.] sâmţitor [arh.] sălbăticie (cu ~). scintiller scânteia (el ~). savoureux sssă să. farouche. villageois sătul sătulă. étinceler.

n. escalier en colimaçon scârbă. les changements climatiques Adev 04/04/08 schimbul (în ~). changions schimbăm.]. croqué schiţă. baigner scalzi. changeai (je ~) schimbam (eu ~). gratté sssce scenariu. changer. changeais (tu ~) schimbai (eu ~). grandeur nature scară [la şaua calului]. siège scădea.]. baignes scăpa. esquisser schiţat. soustraction [mat. baisser. dégoûter. changeais (je ~) schimbam (noi ~). déduire. escalier. écœurer scârbos.] scheletic. échanger.] sclipeţi de munte [bot]. déclinent. japper. décliné. estropier schilodit. jappement schelărie.].] scădere [mat. déduction. brillé sclipitoare. langer schimba (el ~). changez schimbaţi (voi ~) [imperf. échappe à (il ~) scăpa teafăr. étincelante sclipitor. glapit (il ~) schelălăie (ei ~). décliner scad. étrier scară de serviciu. dégueulasse [col. crisser. grincement scatoalcă [pop.] scânteiuţă de munte [bot]. pétiller [yeux]. brillait scăpărase. grincer scârţâit. jappent (ils ~) schelălăie (el ~). déduis (je ~) scade. changent schimbă (el ~). squelette [n. brillant. aversion scârbă (în ~). brille (qu'il ~) sclipesc (ei ~). brillé (ils avaient ~) scapără (ei ~). changement schimbase. diminuer. échapper. moyennant schior. change (je ~) schimba (~ un copil).190 - . cœur (à contre ~) scârbi. remplacer schimb (eu ~). estropié schimb schimburi. elegant. change. Potentilla ternata [bot. soufflet [gifle] scaun [n.] scaune. changeant schimbe (el să ~).] [bot. reflet sclipise. étinceler.]. décline (il ~) scădem.] scară. changeait schimba (se ~). déduis (tu ~) scăd. déclina scăzut. croquis. changiez schimbă (ei ~). escalier de service scară rulantă. skie schilod. rechange schimba. change (qu'il ~) schimbi (tu ~).]. charpente schelet [n. derrick schelălăi.n. Potentilla aurea [bot.]. glapir schelălăia (el ~). étrier [O.scânteind. brillent (ils ~) scapără (el ~). baisse. échelle scara unu la unu. brillent (ils ~) sclipesc (ei ~) [ochi]. miroiter. manquer scăpa de (a ~). changera (il ~) schimbai. brillait sclipească (el să ~).] scădeţi. skieur schit. brillé (il avait ~) sclipiseră. scintiller sclipea. jappe (il ~) schelălăit. changé schimbaţi. changement schimbărilor climatice. écœurant scârţâi. ski schia. skient schiază (el ~). Dianthus henteri [bot. escalator. pétillent (ils ~) [yeux ~] sclipeşte. scénario sssch schelă. changé (il avait ~) schimbat. étincelle scânteiuţa [bot. changes (tu ~) schimba vocea. esclave sclavie. ermitage schiţa. baisse Adev 01/11/07 scădere (bruscă).L. change (il ~) schimbă (el ~) [perf. brille (il ~) sclipi (el ~).] scărpina. scântei. esquisse. briller.]. changeons schimbare. chaise [f. échéance scădere scăderea.]. squelettique schi schiuri. Potentilla ternata [bot. gratter scărpinat. échange. déduisent scazi. réchapper scăpând de. chute [fig. échafaudage schelă petrolieră. étincelant scânteie. skier schiază (ei ~). varier schimba (va ~).]. glapissement schelălăie (ei ~). briller scăpăra. invalide schilodi. déduit scălda. étincelant sclivisit. ébauche ssscl sclav. esclavage sclipeţi [pl. jappait (il ~) schelălăială.R. muer (la voix) schimbare schimbări. brillé (ils avaient ~) sclipit.] sclipi. échapper à scapă de (el ~). déduisons scadenţă. changea (il ~) schimbător. déduisez scăzu. brillé (il avait ~) scăpăraseră. brilla (il ~) sclipire. ébaucher. roulant (escalier ~) scară spirală. brilla (il ~) scăriţă [în urechea internă]. croquer. élégant . échafaudage schelărie a unui acoperiş. s.m. s’évadant scăpăra. brille (il ~) scăpără (el ~).

mettre au jour scoate din minţi. bonnet de nuit scufunda. enlève (j'~).] scot (eu ~). écriture scris de mână.t. écris scrie cu litere cursive. coule (il ~) [mar. scrotum scrumbie.] (în ~).t. sombré scufundat un vapor (au ~).t. coulé [mar.] scrie. enlevez. fabriques (tu ~). ôter. sortit scoaseră. fabriquez. écrite scrise.]. jarret [anat. coulé un bateau (ils ont ~) scufundă (ei se ~). écrits scrisoare. noircisseur [fam. grincement scrâşni. immerger. moule [zool. inventes (tu ~) scornim. enlèvera scoate. submersion scufundat.].t. invente (il ~) scorneşti. écorce. écrivons scrieţi.] scriptologie. coulait [mar. ôta. écriture scriitor. scrupule (sans ~) scrupule (lipsit de ~).]. écrivant scris. rendre nerveux scoate din răbdări. extraire. écrit (par ~) scris [n.f.t. ôtera. cendrier [m.] scoci.].] scrupule (fără ~). miser scop scopuri. apprêté scrot [anat. fouiller Scoţia. écris (tu ~) scriind. fabriquent scorneşte. afin scor.] scoatere.] scufunda (el se ~). inventer. écrivain. inventons scornit.scoarţă. extrait (il ~) scoate (va ~). graphie. ôte (j'~). sortons [v. inventé scorniţi.] scont [comerţ]. tirer de scoate din funcţie. inventent. sortirent scoate (ar ~). enlevons. vulg. écrit. scotch scoică. écriture courante scrişi. ôte (il ~).f. faire chier [pop. ôtez. homme de lettres scriitură. escompte [commerce] sconta. écrivit scriu.191 - . écrivait scrie (va ~). grincer screen saver [PC]. vulg. sortent [v. écrivait scrie.t. couler un bateau scufundare.pl. enleva scoase (el ~).] scrântitură.] scufunda un vapor. écrivent. creuser scobitoare. enlèves (tu ~). fin [n. prélever. lettre scrisori [n. mettre en italique scrie de mână. fabrique (il ~). coiffe scufie de noapte. puiser scoatem. accuser scoate din sărite. pétillait (il ~) [liquides] scoate din.] scotoceală. cannelle scoruş de munte [bot. coulent (ils ~) [mar. prélevé. fouille scotoci.]. iron. rayé scrimă. rendre nerveux scoate un strigăt. sombrer scufunda (se ~). ôterait. invente. extraction scoateţi. sorti [v. croûte scoate. éplucher [fig. écossais ssscr scrânti (a-şi ~). écrire scria. courrier scroafă.t. économiseur d'écran [PC] scrib [iron. toqué [fam. cure-dent scobitură a genunchiului [anat.] [but] scopul de a (în ~).]. fabriquer scornesc. sortis (tu ~) scot (ei ~). écrit scrie (ar ~). scorpion Scorpion [zodiac]. Scorpion [zodiaque] scorţişoară. inventez scorpion.] scrântit. affolé scos din uz.] scufundă (se ~).]. enlever. pousser un cri scobi. couler [mar. maquereau scrumieră [f. fouler [méd. Écosse scoţian. mettre hors d'état scoate la lumină. fin [but] scop (în acest ~). sortis (je ~) scoseşi. Sorbus aucuparia [bot. sortir [v. rayure scrijelit.].n. écriture scrijeli. ôté. immersion. pétiller [liquides] scotea bule de gaz. épître. scribălău scribălăi [pop. ôtant. enlève (il ~). faire chier [pop. scrupule (sans ~) ssscu scuar. afin que. fabrique (je ~).] scorni. écrira scriem.] . rayer scrijelire. fabriquons. score scormoni. commode [n.n. iron.] scoase. effet (à cet ~) scop [n. sors (tu ~) [v. ôtent. cinglé. scriptible scris (în ~). but. enlèverait scoate (el ~).] scoţând. enlevé. square scufie. écrivez scrii. sortez [v.] scos. scrupules (sans ~). truie scrobi.]. escrime scrin [nn. hors d'usage scosei. immergé. ôtes. foulure scrâşnet.]. apprêter scrobit. ruban adhésif. sors (je ~) [v. objet [but].] scoate în afara legii.] scos din minţi. paperasserie scriptorial. mettre hors la loi scoate bule de gaz. ôtons.]. écrire à la main scriere.] scoate din răbdări (a ~). impatienter scoate în relief. enlevant scoţi.

écoulait (s'~). secrétariat secrete [n. outil sculptor. faucheur seceriş.] scufundări submarine. couleront scurgea (se ~). salive. cher scump [adv.] secretă (ei ~) [bio.] sechestra. section secţiune [plan]. pardonnons scuzi. faucher secera [fig. plongée sous-marine scuipa.pl.] secretat [bio. pareil [n. épousseter scuturat de praf. faux [n.m. mob scutire de taxe. pardonne (il ~) scuzăm.] scutece.][mobilă].pl. faucha (il ~) seceră [n. sectionnement secţiune.].]. székely secuiesc [adj. raccourci [n.] secerat. fauché secerat [fig. raccourcis (tu ~) scurtătură.].n.n.].f. petit scurge.] scurt (pe ~). secteur sector [electr.]. séquestré sechestru [n. fade Sebastian. rognent.] secerând.scufundă (se ~) [perf. sécrété [bio.] secţie.] scutura de praf. vulg. coulé (ils avaient ~) scurt scurtă. séculaire secund secundă secunde. pardonnez scuză.] secreter [n.] secreţie. dépens (au ~) seamăn. crépu [cheveux] scurta. bref [adv.].] seceră (ei ~). raccourcir scurtare. coupe [plan] secui. un izvor]. secret [n. chèrement scump [preţ] scumpă.n. séquelles [n.]. cracher scuipat. raccourcit scurtez.]. s.] Securitate. secrète secretar secretară. franchise [fin.n. pardonner scuz.][meuble] secreta [bio. coulent scurge (a se ~). coulé scurse (se ~).] scurt şi ondulat natural [păr]. mobylette [fam. coule (il ~) scurge (se ~). pardonnera scuzat. séquestrer sechestrat. raccourci scurtează.][de bébé] scuter [n. sec [aride] sèche sechele [n. faucille. secrets [n. brièveté scutec [n. écouler (s'~). chéri [fam. moissonner. échapper de scurge (el se ~). fauchant secerătoare [mec. cherté scumpişor [fam.]. épousseté scuza.m. cachette (en ~) secret (în mod ~). épuiser [d'une source] secară. brièvement. faucheuse [méc. rogner. raccourci (en ~). hache securist. pardonne (je ~) scuza (el ~). section secţionare.] scund scunzi scundă scunde. semblable seară seri. secte sector. crachat scul [de aţă].] secretă (el ~) [bio. sécréteur [bio. siècle Secolul lui Pericle.n. franchise douanière [fin.]. sculpture scump scumpă. on seacă (pe ~).] secol secole. main (de deuxième ~).n. fauché [fig. moisson secetă.].] [agr.]. fauchent seceră (el ~). écoulé.f.] secret (în ~).] secreţi. second secure. pardon.]. écheveau scula (i se ~) [vulg. pardonnes scuzabil.].]. rogne scurtează (el ~). coulera scurge (se vor ~). seigle secat. d’occasion secret [n. faucher [fig. le siècle de Périclès second hand. pardonnent scuză (el ~). coulé (il avait ~) scurseseră (se ~).]. pardonné scuzaţi. coula [mar.] scutire de taxe vamale. drainer scurg (se ~). lever du pied gauche (se ~) sculat. cognée [f. écoulement scurs.192 - . coûteux. sécréter [bio. raccourcissement scurtat.]. =nationalité hongroise en Ts. bas basse. soirée.]. sommaire [adj. couche [n. Sébastien sec seci seacă. sec seca [d. secrétaire secretariat.pl. court. craché.m. bander [sex. sécrète (il ~) [bio. court-circuit scurtime.]. coulaient scurgere. sèche seama (pe ~). raccourcis (je ~) scurtezi. rogné. sculpteur sculptură. pardonnait scuza (va ~). Securitate [police secrète] . couler scurge (se va ~). agent [police secrète roum.m.] scula prost dispus (se ~). secteur [électr.].] secretor [bio. secrètement secretă. crapule secera.] scurtcircuit. pardonnable ssse se. cher [prix] chère scumpete [preţ]. écoule (il s'~). sécrétion sectă.pl. sécrètent (ils ~) [bio. soir searbăd.].] scumpişori scumpişoară scumpişoare.] secerător. coula scursese (se ~). s.. écoulent (s'~). sécheresse secetos secetoşi secetoasă secetoase.f. secrétaire [n. épuisé secătură. =typique aux Hongrois de Tous secular. se. bandé sculă scule. coulait scurgeau (se ~).]. écoulaient (s'~). séquestre [n. fauche (il ~) seceră (el ~) [perf.

]. sémantique semantician. séduction segmenta. serein senin [cer].] semnificaţie semnificaţii. signe semn grafic.] semănături [pl. séminal seminar.sg. signifie semnifică (ei ~). sénile.]. sénilité senin. self-service sssem semafor. semoir [n. sépale . séduit (il ~) seduci (tu ~). sentence (prononcer la ~)[jur] sentinţă [jur. tri. signe (je ~) semnezi.] seducător. séduis (tu ~) sedus. sèmes (tu ~) semănat [sg. sens [direction] sens [semnif. sentimental sentinţa (pronunţa ~) [jur. séduction seducţie. séducteur [n. semestriel semestru semestre. semé semănau [agr. sensibilité sensibiliza. mi-long semiconductor.] semănătoare [n. sensible sensibil [emotiv]. =montagnes . sensation senzaţie (ziar de ~).193 - . signature semne particulare [pl. séduisant seducător [n.]. gâteux senilitate. sens [n. séjour selecţie. signale (je ~) semnalamente [pl. serein [ciel] seninătate. signifiant [ling. séminaire seminţie [arh. Seine senat. sens sens [direcţie] sensuri. sémiotique semiotică [n. autrui.] seduce.pl. impressionnable.]. attrayant. sensationnel senzitiv. caractère semna. sème (il ~) semăna (el ~) [agr. sédentaire sediu. signes (tu ~) semnal semnale.]. signalements [pl. sélection selecţionat. signalisation semnalizator [auto]. choix selecţiona. semeur semantic. sensibilisant sensibilizat.].m. sénateur senator (de ~). sensibiliser sensibilizant. signifié [n. sémaphore semăna.]. signale (il ~) semnalez. limpide.f.]. sémiotique [n.] Semenic. sens que (en ce ~) sensul strict (în ~). sénatorial Senegal. ressembler semăna [agr. signes particuliers semnifica. sens unique (à ~) sensibil. sensorimoteur senzual. sensibilisé sensibilizează (el ~). clignotant [auto] semnătură.m. croissant seminal [neo. coffre-fort sejur. sécurité secvenţă. séduire seduce (el ~). segmenter seif. sensoriel senzorimotor. sensuel senzualism.] [agric.].]. sensibilise (je ~) sensibilizeze (el să ~).] senzaţia (avea ~). signé semnează (ei ~).].]. sensible [émotif] sensibilitate. semi-conducteur [électr.] semnalizare. seigneur sens. sens strict (au ~) sentiment. sentiment (avoir le ~) senzaţie.f. signifient semnificant [lingv. signer semnat.][signification] sempitern [neo. signaler semnalează. semisemi-lung. peuplade semiotic. sentiment sentimental. sensationnel (journal ~) senzaţional senzaţională. séduit seducere. sens [n. charmant.].] semnificat.m.]. signent (ils ~) semnează (el ~). sélectionner. semenul. signalements [pl. sensas [fam. sentence [jur. marque. sérénité senior. signal semnala.]. pairs [n. sensitif senzorial senzorială. sème (je ~) seamănă (el ~) [agr.]. sénat senator senatori.f.]. signe (il ~) semnez. sensualisme senzualitate. séquence sedentar. signifié semnificat [n. semaient semeni (tu ~) [agr.] semestrial semestrială.Carpates S roum.]. lascif. semailles [pl. siège [adm. trier selecţionare. Sénégal senil senilă. signifier semnifică.].]. semer seamăn (eu ~) [agr.][signification] sens unic (cu ~).] sensuri. sélection.] [ling. sensualité sssep sepală. sempiternel sssen Sena.] semilună.].securitate.sg. sénatorial senatorial. prochain (le ~) [n. sensibilise (qu'il ~) sensul că (în ~). Sémite semitic. sémitique semn semne. semestre semi-. sensibilise (il ~) sensibilizez.]. signification.pl.] semănător. libre-service.].] semit. lunaire self. sémanticien semeni [n. sélectionné selenar.m. clair.m. semblables [n. semait (il ~) semănat [agr.] sempiternă.

querellèrent (ils se ~) sfădit.n. soirée (de la ~).]. querellant (se ~) sfădiră (se ~). chamaillons (nous nous ~) sfădindu-se.] seriozitate (cu mare ~).] [Orient]. séparable separare. sévèrement severitate. saisis sesizabil. gravité. septentrional septic. séparent separă (el ~). saisissait sesizând. sobre serios (lua în ~).]. sergent serializa. zob [m. office de (faire ~) serviabil. Serbie serenadă serenade. querellions (nous nous ~) sfădeaţi (vă~). domestique [n.] septembrie. poste [emploi] serviciu public. servent servesc (eu ~). sépare (qu'il ~) separi./D.separa. saisissable sesiune de comunicări ştiinţi. saisi sesizează. sérieux sever (în mod ~).m. service public serviciul (în ~) [+G]. septuagénaire sepulcral [neo. servomoteur sesiza. isolément. séparant separe (ei să ~). service (rendre un ~) serviciu (scară de ~). saisissent sesizez. séparation separator separatoare. sers (je ~) serveşte. popote [camping] sete. séparé (ils avaient ~) separaserăm. tiroir server [PC]. querellé sfădiţi (vă ~). servant servit. sers (tu ~) servim. serviteur servitute.] serios serioşi serioasă serioase. séparez separau.]. sérail [n. serre (en agriculture) serbare câmpenească. servitude servo. seiche [zool. fellation. Saint-Esprit Sfântul Petru. sérieux. série serigrafie. soirées (les ~). kermesse Serbia. septembre septentrional [neo. serveur [PC] servi. servi serviţi (voi ~).]. sexe. servomotor. obséquieux servil (în mod ~).m. Saint(e) [abréviation] sfădi. sérieux (au grand ~) serj [n. séparément separaţi (voi ~).]. réception [banquet] seră sere.] sex oral. querelliez (vous vous ~) sfădeau (se ~). querellaient (ils se ~) sfădesc (ei se ~). septique septuagenar.n. servait serveau. Saint-Esprit sfărâma. sexe oral sezon. service (au ~) servietă. suif sevă. soirs (les ~) serilor. divin. saint-glinglin (à la ~) [pop. chamaillé. séparaient separă (ei ~). sérieux [n.194 - . soirs (aux/des ~) [G. broyer . séparé (nous avions ~) separat. séparer separ (eu ~).].]. saison sezonier. sépare (il ~) separă (el ~) [perf.] serată.f. service [auto] serviciu. cupidité seu. séparons separând.] sept [anat. lacet (route en ~) sertar.] Sfântul Duh [ortodox]. sépares (tu ~) separabil. saisonnier sssf Sf. servile. colloque set [kit].] [textil]. servons servind. saisit. séquoia [bot. séparent (qu'ils ~) separe (el să ~). Sainte Vierge (la ~) [Bib.]. servaient servesc (ei ~). service (escalier de ~) serviciu [slujbă]. serviable service. sert (il ~) serveşti. chamaillent (ils se ~) sfădim (ne ~). sève sever severi severă severe. sérieux (prendre au ~) seriozitate. sérialiser serie serii. service serviciu (face un ~). chamaillaient (ils se ~). sed sete de câştig. séparateur séparatrice sepie [zool. septum [anat. saisir sesiza.. sérénade sergent.] [vulg.] [textile] serpentine (drum în ~). s. soir (du ~) serile. serge [n.].] ssser ser [fiziologic]. soif.]. Saint-Siège (le ~) Sfântul Spirit [greco-cat. sévère. sépare (je ~) separa (el ~). service service [auto].] sfântul aşteaptă (la ~) [pop.]. séparé separat (în mod ~). saint Sfânta Fecioară [Bib. rigueur sex. sépara separăm.] sex bărbătesc. con [vulg. gravité. sépulcral sequoia [bot. sérigraphie serii [G. jeu [kit] set de ustensile de bucătărie. saisissant sesizat. séparé (il avait ~) separaseră. serviette [à porter] servil servilă. sérum serai [n. servez servi drept (a ~). servilement servitor servitoare. chamailler (se ~) sfădeam (ne ~). servir servea. sacré. Saint Pierre Sfântul scaun. chamaillez (vous vous ~) sfânt sfântă. séparait separase. servant.

force (il ~) sforţez.] sfărâmi. timidité. certaine. moquer sfielnic [poet. ronflement sforţa. appliqué silicon. broies (tu ~) sfârlează. du chou) siloz. =de la ville de Sibiu [Ts. forces (tu ~) silind. ronflant sforăit (n. timide sfii. nacré sidera. siliconé silicvă. logiciel contributif [PC] shortcut [PC]. similaire. estampille. douter (à n'en pas ~) siguranţă [electrică]. semblable. scellé sigiliu. fin de siècle sfârşitul (la ~).]. silhouette Silvia. ronflez sforăitor. broyait sfărâmă (el ~). conseil sfătui. forcer. certain [sûr] sigur [adv. ermitage sssil silă (în ~). ronflent sforăie (el ~). débris sfărâmături.]. croqué sfărâmaţi.f. forces (tu ~) sfredel. déconseiller sfătuiesc (eu ~). symbole simfonie. déchiqueter. sphère sferic. écarteler sfâşia. fini sfârşit (la bun ~). syphilitique sifon. soda sifon [la chiuvetă].].]. (d’ici) la fin de l’année Adev 13/01/08 sfârşit de secol. vrille shareware.] (până) sfârşitul anului. silicon siliconat. sphérique sfert.f. timidement sfida. forcé sforţează (ei). certitude. obligeant [vb. broyent sfărâmăm. jaune (rire ~) silitor. pull. syllabe sili. force (je ~) sforţezi. syphilis [n. forcent sileşte. forcer silea. débris [pl.] sfârşituri.].n. ronfle (il ~) sforăim. sceau. gêner sfiiciune (cu ~).]. raccourci de clavier [PC] sssi siaj. betterave à sucre sferă. broie (il ~) sfărâma între dinţi. ronflons sforăind. broie (je ~) sfărâma (el ~). ronfles (tu ~) sforăia.]. broyé sfărâmat între dinţi. toupie sfârşi. broya (il ~). forçait sforţat. forcent sforţează (el ~). issue (à l'~) Adev 24/01/08 sfârteca. sidéral siderat. conseille (il ~) sfătuim (nu ~). sidéré. gêne sfială (cu ~).pl. nacre [n. déchirer sfâşietor. bière [fun. plomb [électr. gêné sfios sfioşi sfioasă sfioase. sybaritisme sibian [m. assurément siguranţă.] sfielnică. déchirant sfat sfaturi. aplomb siguranţă (cu ~). broyai (je ~) sfărâmând. analogue. ronfler sforăi (tu ~). betterave sfeclă de zahăr. particiel [PC] shareware [PC]. symphonie similar similară. médusé sifilis [n. méduser sideral.195 - .] sicriu. obligé silit (râde ~). fin [n. assurément. nacré sidefie. timidité sfiit. forçait silesc.sfărâm. finir sfârşit. sillage sibaritism [neo].] sibiană [f.].] silit. recommandations (faire des ~) sfeclă sfecle.] sihastru. pull-over sfială. sceller sigilat. ronflait sforăie. silo siluetă. pareil simpatic. ronflement Adev 17/04/08 sforăit [n. broyons sfărâmătură. croquer sfărâmai (eu ~). SIDA sidef [n.) sforăitului. déconseillons sfaturi (da ~). Sylvie sssim simbol.]. sidérer. broyez sfărâmă (ei ~). nacrée sidefiu. chandelier sfeter [pop.] sifilitic.] sidefat sidefată. force (il ~) sileşti. contrecœur (à ~) silabă.n. timidité sforăi. sympa . cachet sigur. broyant sfărâmat. quart sfeşnic. timidement sfiiciune [poet. conseille (je ~) sfătuieşte. ronflant sforăit. coup sûr (à ~) siguranţa (cu toată ~). siphon sigila. terme (à ~) sfârşit [n. forcé. cœur (à contre ~). forçant. certes [adv. sympathique.n. silique (fruit sec de la giroflée. cloître. conseiller sfătui (nu ~). indubitable. girouette. timide sfioşenie. ronflé sforăiţi. ermite sihăstrie. cercueil SIDA.f.

] [poet.196 - .] singur singuri singură singure. simulons simulând. maigrir. situent situează (el ~). soucié sincronism. maigrelet. odorat simţuri (cele cinci ~). frêle slăbi. sentir simt (eu ~). maigreur. seringue Siriu. feins (tu ~) simultan. Sirius. noyau (le ~) ski fond. franchement sincerică [bot. feindrait simula (el va ~). petit dépôt naturel de sel slăvi (ridica în ~). sens (je ~) simte (care ~). simulent. être mal dans sa peau simţim. faible [n. sentira simţi în largul său. feignant simulează. simultanéité sincroniza. ski de piste sssl slab slabă. pulsatille [f. synthétique sinteză. synthèse sinucide (se ~). simules (tu ~). situant situează (ei ~).]. soucies (tu te ~) sinchisit (se ~ de). naturel [n. sinistré [n. soucient sinchiseşte (se ~ de). feint simulaţi. défaillir. mince. symptôme simţ [percepţie] simţuri. sentiment simţi. relâché. simplifient simplifică (el ~).][bot.simpatie.][bot. simple simplu (în mod ~). décline (il ~). fils unique sinistrat [n. =montagnes S Carpates Orient. sinistre [adj. situation situaţie penibilă.].m. décliner. singulier singular [abrev. lard slătioară [reg.][bot. feigne (qu'il ~) simulezi.] sincer (în mod ~). feignez. décharné. solitaire. [sg. solitude singurul fiu.]. isolé.f. retiré singurătate.]. sincère. simplement simplu. maigrelet. syndic sindicat. sentons simţind. sinueux sipet. simplifie simplifici.] simulat simulată. décliné.].]. simulation. simule (il ~). simultané simultan (în mod ~). même (à ~ de) situaţie.]. franchise sinceritate (cu ~). franc [adj. lâche. solitaire singuratic. site [internet] sită. simplement simptom. simule (je ~). site [internet] situa. sincérité. nue (porter aux ~) slei puterile.]. soi sine însuşi. sentant simte (el ~). soi-même singular.]. saumure [d'un malade] slănină. simplifie (je ~) simplificare. sens (les cinq ~) simula. méthodiquement sssit sit.pl. maigrissent. sens [perception] simţământ [arh. sinistre [n] sinistru [n. faible. Sirius sisinei [n.]. déclina slăbesc. feindre simula (el ar ~). situer situat. simplification simplitate. Trans. chétif.] simulare. situé situaţia (în ~). situe sîmbure de cireaşă. simplifier simplifică (ei ~). simuler. szalonna slatină. syndicat sine. maigrit slăbiciune.f. sincèrement. feins (je ~) simuleze (să ~). coquerelle sisinei-de-munte [pl. suicide sinuos. simultanément simultaneitate. sentirait simţi (tu ~).] simplitate (cu ~).]. chétif. impuissance. carrément. soucie (il se ~) sinchiseşti (te ~ de). coquelourde [bot. feinte [n. senti simţiţi. système sistematic (în mod ~). être bien dans sa peau simţi nelalocul său (se ~). Pulsatilla alpina sistem. amaigri. noyau de cerise sîmburele. simulez simulă. suicider (se ~) sinucidere. Scleranthus perenis [bot. simultanéité sincer sinceră. feignit (il ~) simulăm. sympathiser simplifica. déclinent slăbeşte. sensible [émotif] simţul mirosului. synchroniser sindic sindici.] sinceritate.]. dépôt naturel de sel slatină. lard. sentant simţit. anémone des Alpes [pl. soucier (se ~) sinchisesc (mă ~ de).] sinistru. feignons. isolé. seul. soucie (je me ~) sinchisesc (se ~ de). feignent simulez.]. sympathie simpatiza. maigre. maigre slăbănog slăbănoagă. sentez simţitor rosului. sent (il ~) simţi (ar ~). sens (tu ~) simţi (va ~). semblant (faire ~).] situând(u-se). feinte [n. simula simulă (el ~). maigri. étique slăbuţ. lugubre. maigrelet slană [reg.] sintetic. feint (il ~) simulează (ei ~). écrin siringă siringi. tamis site [internet]. franchement sinchisi (se ~ de). feindra simulacru. faiblesse slăbit. épuiser [d'un malade] . affaiblir. pétrin [fam.

arrachant smulge. service (au ~) slujbă [fam. arraché smuls din rădăcini.] soldaţi. épuisant sleit. arracher. soja sssol sol. épuisé slip. smarald. sureau [n.].][bot. soldat soldăţesc. détacher smulge din rădăcini. homme d'Église slujnică. écervelé. sers (je ~) slujeşte. société societate comercială.] smocuri.f. gerbe ssso soacră. slovaque sloven. servent slujesc (eu ~). sers (tu ~) slujim. Sophie soft. messager solda (se ~). sort sobă [n. détacher smulg. arracher. poêle [n.] snop. szabad slobozenie [arh. solder (se ~) soldat.f. myrrhe [n. pimbêche [pop.f. arrachez smulgi. émail émaux smântânâ. svobod. servant slujit. crème smântâni (laptele). sociologue sociologie. détaché. solfège solicita.] sociolog. soubrette sssm SM. soleil couchant Soarelui-de-la-Miezul-Nopţii. sollicite (il ~) solicită (ei ~). solide solidar. compagnie. solennel solemn (în mod ~).] sobrietate. figue smulge. déraciner.].]. sofa. arrache. pleurard smirdar [bot.]. soude sodă de rufe. socle soclu [a unei mobile]. militaire [n.f.197 - . sociable social sociali socială. sert (il ~) slujeşti. glaçon slovac.m. le soleil de minuit Adev 15/02/08 soartă. renifler smiorcăi (tu te ~).] smintit. solde [promotion] solemn solemnă. solliciter solicit.]. pervaz. pleurnicher.sleieşte (el~). beaux-parents socru. sollicitait solicitat. anecdote snob. socialisme socialist. servi slujiţi (voi ~). austère.]. s. sollicité solicită. sobriété sobru. touffe [n. slovène ssslu slugarnic slugarnică. cache-sexe slobod. figuier smochină smochine. arraches smuls. soldé soldat [n. militaire [adj.m. arrachai snoavă. solidaire . émeraude smeoaie [bot.m. soleil soare care apune.] smochin. arrache. sommier sofaua. insensé smiorcăi. sobrement sssoc soc [n. suegra soare sori. département Satu Mare [abréviation] smalţ smalţuri. serviteur slujitor al bisericii. compagnie [écon.m. liberté sloi de gheaţă sloiuri de gheaţă. post [emploi] slujbă religioasă. écrémer smântânos. belle-mère. Rhododendron kotschyi [bot.]. solennité solemnitate (cu ~). solennellement solfegiu.] solduri. servir slujea. sobre sobru (în mod ~). sofa (le ~) Sofia. servaient slujesc (ei ~).] sodiu. libre. soldes solduri [pl. servante. racé soia. beau-père sodă. sodium sofa.] smoc [de păr]. crémeux smaragd. sollicitent solicită (el ~) [perf. socialiste societate.].].] smirnă [n. sociologie soclu. lessive [chim. solennellement solemnitate. providence. réclamer. requis. pleurnichant (se ~) smiorcăit smiorcăită. déraciné smulse. servait slujeau. social socialism. linteau soclu. sol sol [mesager]. pleurniche (il ~) smiorcăindu-se. arrachent smulgă din rădăcini (să~). déracine (qu'il ~) smulgând. épuise (il ~) sleind. touffe [de cheveux] smoc [n. arrachons smulgeţi. logiciel soi (de ~). arracha smulsei. Sambucus nigra sociabil. calculer socri. pleurniches (tu ~) smiorcăie (el se ~). piétement socoti socotesc. servez slujitor. obséquieux. destinée. servile slujba (în ~) [+G].]. messe sluji. déracine (il ~) smulgem.n. servons slujind. austérité.]. sollicite (je ~) solicita (el ~). sollicita solid.m. Seseli libanotis [bot.][bot.

sonate sonda. solvable solz (~ de peşte). sondage sondaj de opinie. sonore sonoritate. sommé somieră. sondaient sondează (ei ~). brisez spargi. tomber à point sosim. origan sovietic. soluble soluţie. sauté [n.]. venu. venir sosea.solidaritate. brise (que je ~) spargă (el să ~). solidité solitar. brisâmes sparserăţi. sonde (il ~) sondeze (ei să ~). sondé sondau. épouvante spân. solidariser soliditate.] sparge.] [gastron. sonnet sonor. arrivé. brisé (nous avions ~) spărseserăţi. brisera spargem. brisai spărsese. sordide sorta. briserait sparge (va ~).]. effroi [n. venez sosie.].]. asperge sparcetă [bot. sucer sordid. espagnol spânzura. arriver. sommeil somn [zool. saumon somptuos somptuoasă. sonoriser sonorizat. brisé (j'avais ~) spărseseră. soviétiser sovietizat. brise (ils ~) sparg (eu ~). sommier somitate.] spânzurătoare. brises (que tu ~) sparse. solidarité solidariza. briser sparg (ei ~). gibet. brise (je ~) sparg (eu să ~). sauté [n. brisé (vous aviez ~) spărseseşi. brisâtes spart sparţi spartă sparte. solitude solniţă. sommité somn. Espagne spaniol. solo solstiţiu. femme [épouse] Adev 18/01/08 sovârv.f. sonder sonda (el ~). glabre spanac. brisé (il avait ~) spărsesem (eu ~). prédestinent sorteşte. sœur. trier sortare. pair soţ (fără ~). somnolent somon. cambriolage spargeţi. spaghetti spaimă [n.].]. brisant spărgător [n.m.]. tomber à point sosi la timp. salière solo. brise (il ~) sparge (ar ~).]. sonorise (il ~) soră surori. Chenopodium bonushenricus Spania. timbre [sonnette] sonet.m. arrivée sosit. brisa sparserăm. sonnerie. pendaison spânzurat. sauce sosi. pendu spânzurat [n. prédestine sortit. impair soţie soţii. sondage d'opinion sondare. écaille sssom soma. épouse. sauté [alim. sosie sote. viennent sosi (ar ~). sondent sondează (el ~). sonorisé sonorizează. venons sosind. solution soluţie [chimique]. silure somnolent somnolentă. pendu [n. potence sparanghel. dormeur.]. soviétisé sssp spadă cu două tăişuri. sondent (qu'ils ~) sondeze (el să ~).] soteu [gastron. arrivait sosesc. arrivera sosi la ţanc. somnolent somnoros somnoroasă. infirmière sorbi. sondage sondă. somptuosité sonată [muz. arrivant. sonde sonerie. brisons spargere [de bancă/magazin]. tri sorti. solitaire solitudine. mari soţ (cu ~). arrivant sosiţi. époux. glaive spaghete. venant sosire. sommer somat.] soţ. épinard spanacul ciobanilor [bot.]. sondait sondat.] [gastron. brise (qu'il ~) sparge. pendre spânzurare. prédestiné sos. brise-glace spărsei. femme. solution [chimică] soluţii solvabil. compagne. arriverait sosi (va ~). brisé spărgând. brisé (tu avais ~) spărseşi. brisé (ils avaient ~) spărseserăm. somptueux somptuozitate. brisas .198 - . sonorité sonoriza. prédestiner sortesc. sonde (qu'il ~) sondaj. solstice solubil. Onobrychis montana [bot. soviétique sovietiza. brises (tu ~) spargi (să ~). cambrioleur spărgător de gheaţă.

fendaient spinteci (tu ~). épine [n. spéculent (ils ~) speculează (el ~). appui. spectateur spectru spectre.] spinos spinoasă. effrayé speriat [d. étamé spoitor [de tinichigerie]. dossier [chaise] ssspe specia umană. sport sportiv. fends (tu ~) spion.] spicui. étameur spongios spongioasă. fendis (je ~) spintecăm. sportif sprânceană sprâncene. travailler comme un nègre spici [fam. écartement.f. fendu spintecau. ressource.] sprijine. lave spăla pe jos cu cârpa. blanchisserie. spéculation speculaţie.] spăla rufe. blanchissent spoieşte. hospitalisation spiţă spiţe. hôpital hôpitaux spitaliza. Onobrychis montana [bot. spectaculaire spectator spectatoare. particulier. espèce [bot. blanchir spală. écart spăla.] spini. débiner (se ~) [fam. épineux spinteca. appuyer. fendons spintecam (eu ~).] spirală (scară ~).] spin [n. dos (sur le ~) spaţial. splendidement splendoare. espérance. volume. fendre spintec (eu ~). fendais (je ~) spintecat. genre humain special speciali specială speciale. spirée [n.sparţetă [bot. spéculation speculează (ei ~). spécial special (în ~). spirituel spirt pentru spirtieră. blanchiment d’argent Adev 03/01/08 spălăcit. vers spre exemplu. supporter sprijin (eu ~). spontané spontan (în mod ~). semence [fig. hagard sperie (mă ~). spécifier specifică (el ~). derrière (par le ~). revers spate (din ~). spacieux spaţiu. étamer spoit [tinichigerie]. blanchit spală (ei ~). genre. adosser. spectacle spectacular. glaner spin. blanchir spoiesc (ei ~). espace. fendait spintecă (el ~). blanchi spoi [tinichigerie]. peur (il me fait ~) sperietoare (~ de ciori). topo [fam. buter. blanchi spele (să ~). laver. soutien. spectre [fantôme] specula. porteur [adj. lessive (faire la ~) spălare (a rufelor). vaporisateur spray cu gaz lacrimogen. lutin spirit. faux témoignage. appuie.199 - . spécifie (qu'il ~) spectacol. spécifique specifica. dos (de ~) spate (în ~).] spătar [al scaunului]. spécule (il ~) speologie. blanchisseur spălătorie. nettoyer au balai laveur spăla putina [pop. splendeur spoi. farouche sperjur. lavoir spălăcioasă [bot. parjure spermă. spatial spaţios spaţioasă.]. terne spălător de rufe.].]. dos. rayon [de la roue] splendid. majorer.] spasm. fendent spinteca (el ~). à. étaie (j'~) sprijină. espionner spionaj.] specific. sperme.f. spécialement specializare. fends (je ~) spinteca (ar ~). spéculer speculare. appui sprijin al mâinilor. esprit spirit (cu ~). spermicide speti muncind (se ~). sorte specie [bot. piquant [n. bombe anti-agression spre. convulsion spate.] spermicid. alcool à brûler spital spitale.m.] sprijin [n. espèce. hospitaliser spitalizare. fendrait spintecă (ei ~). adosse sprijină (el ~). atomiseur. étayer. spécifie (il ~) specificat. fendra spintecai (eu ~). épouvantail sperios. Senecio nemorensis [bot. spécialisation specie. espoir speria. colimaçon (escalier en ~) spiriduş. spécifié specifice (să ~).]. arrière (en ~) spate (pe ~). magnifique. spéléologie spera. centupler sport. spirituellement spiritual. blanchissent spălat.] [bot. spectaculaire spectaculos. spontanément spori. blanchit spoit. spectre spectru [fantomă]. par exemple Adev 26/10/07 sprijin [n. arrière. fend (il ~) spinteca (va ~). splendide splendid [adv. privire]. étai sprijin (de ~). timoré. espionnage Spiraea ulmaria.].]. espion spiona. augmenter spori însutit. effrayer speriat. spongieux spontan spontani spontană spontane. étaie (il ~) . espérer speranţă. blanchissage spălare de bani. chardon. sourcil spray.]. particulièrement special (în mod ~). repose-mains sprijini.

écumer spumega. établir stabilea. mousseux spumă. dirai (je ~) spune multe. maladroitement. disons spuneţi.].]. étayez sprinten. rocher [n. dit (nous avions ~) spuseserăţi. gauche (le ~) [pol. anéantissant spulberat. rester.]. stable stabili. estampe stană [n. pétille (il ~) [liquides] spumegos.sprijinea. pétillant [liquides] spune. apte stare [n. bergerie (la ~) stână stâne. établir un devis stabilim. mauvais état (en ~) stare sufletească. stade. dire long (en ~) spunea. étaies (tu ~) sprijinim. stabiliser stabilizat. bergerie stânca stâncile. vermeil stadion. revenant [n. établissez stabili o legătură. étayais (j'~) sprijini (tu ~). étayons sprijinind. étamine [bot.] stângaci [n. pulvériser. stabilise (qu'il ~) stacojiu. dit spusese. alerte sprinteneală. mousse [écume]. appuyé. demeurer. gauche (la main ~) stânga [pol. raisins de Corinthe stafie. dires [n. vedette. établissent stabilesc (eu ~).]. stade [sport] stadiu.] stâna stânele. établissant stabilit. étayé sprijiniţi (voi ~). établissement [institution] stabilire. stagner stagnare. stagnation stagnat. rocher.] stampă. dira spune (vei ~). stabilité stabiliza. pétillant [liquides] spumos.]. gaucher stângăcie. rocheux standard. godichon [pop. se trouver sta (~câtva timp). être debout sta treaz. dit (j'avais ~) spuseseră. dit (ils avaient ~) spuseserăm (noi ~). établissait stabileau. gauche (le pied ~) staniu.][arh. défaut (par ~) standardiza.] [condition] stare bună (în ~). esprit. étape stafide. établissons stabilind. écume spumă (se acoperi cu ~). agilité spulbera. pilier stâlp [la cort]. stagne (il ~) stâlp stâlpi. disais (je ~) spunem.] stări. état (en bon ~). disperser spulberă. agile. dis (tu ~) spun (ei ~). rattacher [fig. rocher (le ~) stâncă stânci. dit (tu avais ~) spusele (după ~). anéantit spulbera (el ~). étamine [textile] stamină [bot. état d'âme .pl. stabilisent stabilizează (el ~). squash sst!. établis (j'~) stabileşte. gauche (à ~) stânga [n. pétillait (il ~) [liquides] spumegă (el ~). pylône. dit (vous aviez ~) spuseseşi. disait spuneai. anéantir. veiller stabil. dit (il avait ~) spusesem (eu ~). disais (tu ~) spuneam (eu ~). mousseux. établis (tu ~) stabili un deviz. dis (je ~) spună (el să ~).]. gauche [fig. motus ! ssst sta stau. accroupir sta în picioare. étain star staruri. bon état (en ~) stare civilă. adossé.pl. pétiller [liquides] spumega (el ~). rester éveillé. état civil stare proastă (în ~). séjourner sta gugu. gauchiste stângul [n. établissaient stabilesc (ei ~). gauche stânga (la ~).] stângaci. spectre [fantôme]. état stare (în ~). dirai (tu ~) spune (voi ~).] stabiliment.m.]. stabilise (il ~) stabilizeze (el să ~). dire spui. maladroit. faire mousser. disent spun (eu ~).]. poteau indicateur stambă. dites (vous ~) spus.] stane. stabilisé stabilizează (ei ~).200 - . mât [d'une tente] stâlp indicator. étayé (il avait ~) sprijiniseră.]. étayait sprijineam (eu ~). stagné stagnează (el ~). écumer. étayant sprijinise. établit (il ~) stabileşti. rester debout. maladresse. poteau stâlp [de susţinere]. roc stâncos.] squash.]. ingambe.m. éparpiller. roche. dire de (au ~) spusele [n. mousser spumant (vin ~). dise (qu'il ~) spune (va ~). fantôme stagiu. gauchement stângism [pol. établi stabiliţi (voi ~). capable.f. étayé (ils avaient ~) sprijinit. anéanti spuma. étoile [vedette] stare stări. état [n. anéantissait spulberând. stage stagna. étalonner stâng. établissement stabilitate.f. gauchisme stângist. gaucherie stângăcie (cu ~). leste [adj. situation.

m.] stejari.]. stylistique stilistică.] statistician.201 - . stimulent (ils ~) stimulează (el ~). incontrôlable stăruinţă.]. pierre tombale stelei.] stăpân stăpână. stationne (il ~) staţioneze (ei să ~). bouteille sticlă [geam]. arrêt. chêne [n.]. stationne (qu'il ~) staţionare. stationnait staţionat. stationnent (qu'il ~) staţioneze (el să ~). bouteille. estimer stimă. primer. état d’urgence Adev 03/11/07 în stare de şoc. verre. sténographie stepă. apprécier. éteindrai (j'~) stinge (ei ar ~). rayonnage stelar. stériliser sterilizat. éteindrait (il ~) stinge (aş ~). étoile filante stea de mare.] stil. éteindre sting (ei ~). état (l'~) [condition] stării. provoquer.][aero]. maîtrise. bouteilles sticlete [zool. état (homme d'~) stat [n.] sticlă sticle. État major (l'~) Statele Unite. état (de l'~) [condition] stat. éteignent sting (eu ~).m. iris [bot. maître stăpânesc (eu ~).]. priser.]. stérilisé sterilizează (el ~). chardonneret [zool.] stejeriş. stationnement staţiune. stylistique stilou stilouri. chênaie. éteins (j'~) sting (să ~). en état de choc Adev 11/11/07 starea. étoile de mer steag steaguri. considération stimăcredit. vitre sticlă [nf. stérile sterilitate.]. dominé stăpânit (imposibil de ~). éteignant stinge. statistique [adj. stimulation stimulator cardiac [med. estime. stylo stima. état-major [mil. station staţiona. style stil indirect liber [narat. gênant. étoile (de l'~) stemă steme. dominer. États-Unis Statele Unite ale Americii.] statistică. cadavre ssste stea stele. Croix du Sud (la ~) [astron.].f. domine (il ~) stăpâni.] [matière] sticlă colorată.m. stationnent staţionează (el ~). soutenu stăruitor (în mod ~). vitre teintée sticlă securit [f. dormante (eau ~) stânjenel. éteignent (qu'ils ~) stingă (el să ~).] [ţări]. contrôle. sternum sterp stearpă. éteigne (qu'il ~) stingând. stérilise (il ~) sterilizeze.] steril. stimule (qu'il ~) stimulare. statisticien statuar. incommode stârni.] stegar. statut staţie. stimule (je ~) stimuleze (ei să ~). hôtesse de l'air [n. statue équestre statut. stérilité steriliza. instamment stătătoare (apă ~).] stih [arh. statue statuie statui. domine (je ~) stăpâneşte (el ~). forêt de chênes stelaje.]. étendard steaua stelele. sec [aride] stewardesă [n.n] [ţară] state [n. stationner staţiona (el ~). étoile stea căzătoare. stationnaient staţionează (ei ~). stérilise (qu'il ~) stern. emblème stenografie. stimulent (qu'il ~) stimuleze (el să ~).] sticle [butelii]. état stat (om de ~).]. étable [n. stimulé stimulau. vitre.]. steppe stereotip.stare starea stării de urgenţă.f. état [pays] Stat Major [mil] ). stimulaient stimulează (ei ~). stationné staţionau. ibex [méd. stimuler stimula (el ~).pl. stellaire stelă funerară. station balnéaire staul [n. crédit stimula. insistance stăruitor. embarrassant stânjenitor [fig. stimulateur cardiaque stimulator cardiac [med. statue statuie ecvestră. contrôle [maîtrise] stăpânire de sine. États Unis d'Amérique statistic. porte-drapeau stejar [n. style indirect libre [narr. statistique [n. déclencher stârni cu vătraiul. Étoile polaire Steaua Sudului [astron.] Statul major.f. maîtriser stăpânire. stimulait stimulat. éteigne (que j'~) stingă (ei să ~). astre.]. charogne stârv [pop. contrôle [de soimême] stăpânit.n. vers [lit. verre sécurisé [m.] stilistic. stimule (il ~) stimulez (eu ~). cliché [fig. verre [n.] stindard stindarde.] [material]. maîtrise de soi.f. steklo sticlă [butelie].] stânjeni.][aero. éteindraient . susciter.n. étoile (l'~) Steaua polară. armoiries. statuaire statuă [arh. tisonner stârv. embarrasser stânjenitor. éteint (il ~) stinge (ar ~). étendard stinge. pacemaker [méd. station staţiune balneară. causer.]. crédit.

serre (qu'il ~) strângând. tâcher [essayer].]. éteint (j'avais ~) stinseseră.]. écrabouillé [col. étoffe stofă [fig. serraient strângem. stolon stomac. éteignis (tu ~) stingător de incendiu. gênaient stingheresc (ei~).]. strate. borné. éteignions (que nous ~) stingeţi. rétrécissement strâmtoare [geo. éteignirent stinserăm. rayonnent (ils ~) străluceşte. ancêtre strădui (se ~). embarrassaient. radieux. estomac stomacul gol (pe ~). éteignes (que tu ~) stins stinşi stinsă stinse. route stradă cu sens unic. brillamment. brillent (ils ~). couche. éteignez stingeţi (să ~). ruelle străin străini străină străine. traverser. éteignis (j'~) stinseră (ei ~). chaussée. luit (il ~). brilla (il ~). tordre de rire (se ~) strâmbătură. rue. détroit strânge. luisait. rue à sens unique stradă fără ieşire. brille (il ~). pile stoarce. serrez strângi. brillé (il avait ~) străluciseră. serrent strâng (eu ~). essorer storc. éteindrez stinge (voi ~). gêner. aïeux strâmt strâmţi strâmtă strâmte. stock stofă. serres (tu ~) . éteignais (j'~) stingeam (noi ~). gêné stipulare. étoffe [fig. écossais [textile] stofă în carouri [textil]. éteignaient stingem.]. étoffe à carreaux [textile] stolon stoloni. embarrassait. franchi (~ les mers) străbun. étrangeté straniu stranii stranie stranii. éteint (nous avions ~) stinseserăţi. éteindra stinge (vei ~). rayonnait strălucească (el să ~).] stofă ecosez. empêché. drôle de strat straturi. extincteur stingere. serrons strângeţi. serrions strângeaţi. grimace strâmbătură de nemulţumire. stratège străbate străbat. travers (de ~) strâmba. rayonné strălucire.stinge (va ~). appliquer (s'~). reluire. rayonnes (tu ~) străluci (el ~). essorage stoc. brillait.] [constr. brille (qu'il ~) străluceau (ei ~). rayonnant. éclatant. rapetisser. briller. serrais (tu ~) strângeam (eu ~). rétrécir. éteigniez (que vous ~) stingi. jeun (à ~) stop [al unei maşini]. étrécir strâmtare. serre (il ~) strângea. bizarre. éteignîmes stinserăţi. éteindras stinge (veţi ~). mourant [fig. rayonne (il ~) străluceşti. torses (jambes ~) strămoş. jatte stradă. rue [abréviation cartographique] strachină [pop. éteigniez stingeau. éteindront stingea. étroit strâmt [haină]. serré. serrant strânge. éteint stinse (el ~). embarrassent. étriqué strâmta. gênait stinghereau. empêchent. fausser strâmba de râs. rayonner strălucea.202 - . assise [n. empêche (il ~) stingherit. brillant. éclat [du soleil]. store ssstr str. inquiétant. embarrasser. rayonnement strălucit (în mod ~). presse (je ~) stors. splendidement strălucitor strălucitoare. extinction stingheri. embarrasse (il ~). brillé. resplendissant. éteint (il avait ~) stinsesem (eu ~). éteindrons stinge (vor ~). éteignais (tu ~) stingeam (eu ~). sémaphore stor. étranger (à l'~) străluci. moue strâmbe (picioare ~). parterre strateg. éteindrai (j'~) stinge (vom ~). serriez strângeau. brillé (ils avaient ~) strălucit. serrer strâng (ei ~). luisit.. feu arrière [auto] stop [semafor].]. serrait strângeai. étincelant strâmb. rayonnaient strălucesc (ei ~). éteignîtes stinsese. gêne (il ~). lustre. parcourir străbate (~ mările). efforcer (s'~ de) străduţă. éteignons stingem (să ~). embarrassé. éteignit (il ~) stinsei. rayonna strălucise. luire. store vénitien. franchir (~ les mers) străbătut (~ mările). pressé stoarcere. presser. gênent stinghereşte. ancêtre strămoşi. éteint (vous aviez ~) stinseseşi. éteint (ils avaient ~) stinseserăm. rue sans issue stranietate. étrange. éteint (tu avais ~) stinseşi. nappe. empêcher stingherea.]. empêchaient. serrent (qu'ils ~) strângă (el să ~). éteignait stingeai. éteignions stingeaţi. étranger străinătate (în ~). éteins (tu ~) stingi (să ~). clause stivă. serre (je ~) strângă (ei să ~). serrais (je ~) strângeam (noi ~). empêchait.

étudié . écraser striveşte. étreignait strângeai în braţe. faufila (il se ~) strecurătoare.]. serrai strânserăm. éternue (j'~) strănuta. foule (il ~). éternua strănutai. diaphane.] [bot. arrosait. étudiait studiai (tu ~). écrase (il ~) strivind. éternuait strănută (el ~). étreindra strânge în braţe (el ~). faufilait (il se) strecură (se ~). strip-tease strivi. gâte [abîmer] strică (ei ~). étreignons strângeţi în braţe. étreigne (qu'il ~) strângea în braţe.203 - . altérer. entassé.] struna-cocoşului [bot. étreint strânse în braţe. serré (nous avions ~) strânseserăţi. transparent strecura (se ~). étreins (j'~) strâng în braţe (eu să ~). tour [outillage] struţ. conformation structuralism. giclait stropi. étreigne (que j'~) strângă în braţe (el să ~). arroser stropi (a ~). étreignent strâng în braţe (eu ~). amoncelé. détériorer. transpercer străpuns străpunşi. serras [n. faufiler (se ~). défaillance. Scleranthus uncinatus [bot. amasser strânge mâna cuiva. Arctostaphylos uva ursi [bot. raisin strugurii-ursului [pl. serrâtes strânsese. accumuler. serrement de main. serré (vous aviez ~) strânseseşi. structuralisme strugure struguri. étudier studia. étreindre strânge în braţe. dégrader stric. ramasser. éternuer strănut (eu ~).] stricat. peiorativ]. éternuement strănuta. écrasant [adj. étreignais (tu ~) strângeam în braţe (eu ~).strănse (el ~). dégât strictul necesar. étreignit (il ~) strânge [acumula].] strofă.] strică. éternuais (j'~) strănutând. giclé. crier à tue-tête striga din răsputeri. arrosé.]. serrer les rangs strângere. serré (tu avais ~) strânseşi. serré (j'avais ~) strânseseră. étreignions strângeaţi în braţe. étreignais (j'~) strângeam în braţe (noi ~). étreinte strângere de mână. gâter strica [altera]. fouler. héler striga cât îl ţin puterile. écrasé strivitor. strige strip-tease. étreigniez strângeau în braţe. cri strigoi. immémorial străveziu străvezie. dommage. clamer strigare strigări. serré (ils avaient ~) strânseserăm. Arenaria ciliata [bot. ramassé.m.]. éternuais (tu ~) strănutai (eu ~). éclaboussé structură. serrer dans ses bras. pourrir. huître striga. serré strâns (în mod ~). étreignez strângi în braţe. boyauter (se ~)[pop. revenant [n. éternué strănutaţi. serrâmes strânserăţi. appel Adev 14/05/08 strigăt. étudiant studia.] student studenţi studentă studente. structure. autruche studeniţă [bot. insinuer (s'~). vicier. abîmer. crier striga (pe cineva). éternuâtes strănutat. accumulé.]. éternuèrent strănutarăm. gondoler (se ~)[fam. écrasant strivit. éternues (tu ~) străpunge. serrage strângere (cordon de ~). gâté [abîmer] stricat [alterat]. étudiais (tu ~) studiam (eu ~). serrer la main à qqn strânge rândurile. étroitement strâns pe corp. étreignaient strângem în braţe. corrompre [abîmer] strica de râs (se ~). éternue strănută (ei ~).] strica de râs (se ~)[pop. amassé.] strung. serra strânsei. strict nécessaire (le ~) stridie stridii. serre dans ses bras. passoire strica.]. collant [habits] strănut [n.]. étreins (tu ~) strâns în braţe. gâte (je ~) [abîmer] strica (se ~). étreint (il ~) strânge în braţe (el ar ~). étudiais (j'~) studiat. étreindrait strâng în braţe (ei ~). pourri. éternuâmes strănutarăţi. strophe strofoca (se ~) [pop. panne. amonceler. éternuai (j'~) strănutai (tu ~). Cerastium fontanum [bot. corrompu [abîmé] stricat [alterat]. éternuons ] strănutam (eu ~). éternue strănută (el ~). éternuas (tu ~) strănutăm. serré (il avait ~) strânsesem (eu ~). crier à tue-tête striga în gura mare. goutte stropea. avarier. éternuait strănută!. éternuez strănuţi. corrompu [alim. éclabousser stropit. poignée de main strâns [acumulat] strânşi strânsă strânse (< strânge). cri. serrage (cordon de ~) strângere [de mâini].] studeniţă [bot. éternuent strănuta (el ~). entasse.]. gâtent [abîmer] stricăciune. tâcher [essayer] strop. transpercé străvechi.] strânge în braţe. éternuant strănutară. gicler.

instantané.] substantiv.].]. soudé sudoare. stupéfaction stupefia. soufflais (je ~) suflă (ei ~).]. menu [adj. suffocation suferi. jonc stufos stufoasă. soudure suedez. éberluer. souffrirent suferişi.] stupid. jus succes. fin [adj. suffire suficient [adv. stupéfié. éclaircir une sauce subţiat. réussite succesiune. médusé. soubrette subscripţie.].] subiectiv. fine [adj. souffrait sufereau. subitement. méridional sudură. remplaçant [n.<SUBmarin>. succube sud. subi.]. subtil. souffler suflam (eu ~).<SOUS-marin> sub cerul liber. touffu stup stupi. astucieux subtil (în mod ~). souscription substantiv. souffrant suferiră. substance substanţial. sublime submarin.].] suburbie. souffrir sufăr (eu ~). suc. pincer subţia un sos.] subiect [log. étudies studii aprofundate. SOUS. soufflez suflau. souligner Adev 01/11/07 sublim. sous vide subdiviziune. subtilité. éberlué. sud suda. stupéfaction sturion [zool. pétrifié [fig. sous-entendu subjonctiv. sujet [log. souder sudat. chnouf [arg. bête [fig. sous. souffrance suficient. méduser stupefiant [n.]. essai stuf. roseau. astuce subtitlu. souterrain subretă. à la belle étoile sub vid. étudient studiem. soufflait suflat. pâtir de suferit din pricina. brusque. étude.p. assez. came [f.]. substitution subsuoară. recours subtil.studiaţi (voi ~). subordination subpământean [arh. sujet [n. souffris (je ~) suferind.] stupefiat. faubourien [n. échappatoire. subsister sssuc suc. mince.]. ineptie stupizenie. substituer substituibil. souterrain subterfugiu. sujet [gram. nom propre [gram. subtilement subtilitate. amincir. successif sucevean.] substituţie. souffert suferi din pricina. suffisamment sufla.] suburban [n.]. schnouf [arg. ruche stupefacţie. stupeur. sous-marin submina. soufflé suflaţi (voi ~). Suède sssuf sufacoare. =de la ville de Suceava [Md. soufflaient .]. étudiez studiau. subjectif subit subită. souffraient sufereau. [n. suédois Suedia. pétrifier [fig. étudions studiez.] subiect [gram. succomber sucubus.] stupiditate. succès. transpiration sudor.] suci gâtul. étique subţire. étudiaient (ils ~) studiază (ei ~). faubourien [adj. suffisant [adj. subjuguer sublinia subliniază. pâti de suferinţă. soufflent sufla (el ~). succession succint. tordre le cou sucit.].] substanţă. aisselle subşef. subir. biais. études approfondies studiile (abandona ~). dru.] substantiv [gram. sottise stupoare. au dessous de SUB. suave sssub sub.m. soudeur sudul Franţei (din ~). saper subordonare.] substantiv propriu [gram. subterfuge. étudie (j'~) studiezi. stupide. études (abandonner ses ~) studio. souffrait suferea.].]. [n. banlieue. balourdise. substantif substantiv [abrev. substantiel substitui. stupidité. esturgeon [zool.].]. au-dessous. nom [gram. discret. souffre (je ~) suferă.] [arg. tacite. souffris (tu ~) suferit. sueur. faubourg. nom commun substantiv propriu [abrev. périphérie subzista. soudain subînţeles.m. sous-titre subţia. stupéfait. souffrent suferea. succinct sucesiv. matière. stupéfier. subjonctif subjuga.] sssu suav. sous-chef subteran.204 - . subdivision subiect. remplaçable substitut.] suburban. suffisant (être ~).] suficient (a fi ~). bêtise. tourment. souffrit suferii (eu ~). studio studiu studii. tordu sucomba. souffraient suferi (el ~).

souffle sufoca. souplesse supliciu. hoquet (il eut le ~) sughiţi (tu ~). suppléant suplu. grimpe (je me ~) sui (te ~). suggérer sugera (el ~). étrangler sugruma (el ~).]. étouffes (tu ~) sssug sugar. moucher (se ~) suflare. sonne (qu'il ~) sunet. étranglé sugruma [emoţia]. froisser (se ~) [fig. sonné sunau. soufre suliţă. fâché contre (être ~). sucer. soufflons suflând. importun.m. étouffaient sufocă (ei ~). grimpant suit. souffles (tu ~) suflu (eu ~). suggérait sugerat. supplice supliment. grimpe (il se ~). trousser sufler [teatru]. gravir.m. étranglé (il avait ~) sugrumat. supérieur superioritate.f.]. ennuie supăra (se ~).] superangular [foto]. étouffe (il ~) sufoci. hoquet (j'ai le ~) sughiţ [n.m. étranglement sugrumase. suggestion sughiţ (eu ~). souffle (il ~) suflă (el ~) [perf. sommaire sumar (în mod ~). ennui supărat. souffle (qu'il ~) sufli. suggère (je ~) sugestie.suflă (el ~). souple suport. étranglement sui. suffocant. étrangler suguşând [reg.].]. âme errante [n. irritant [adj. hoquet [n. étranglait suguşa [reg. supplément suplini.]. tintement. s. étranglant suguşase [reg.] sssup supă. superflu superior superioară. suffoquer. superbe superficial superficială. supplémentaire suplementar (în mod ~). superficiel superficial [în mod ~]. âme suflet rătăcitor. montes suia (se ~). étranglé (il avait ~) suguşat [reg.]. gravit (il ~) suim (ne ~). grimpes (tu te ~). sonnaient sună. montons. fâché. légèreté superfluu superflui superfluă superflue. agile. supplémentairement supleţe. javelin. fâcher (se ~). offensé supărat pe (a fi ~). remplaçant [n. sonner suna (el ~).] sumă [n. grimpent (ils se ~). superficiellement superficialitate. supermarché superstiţie. rouleau sulă [unealtă]. subir sui (mă ~).n. monte (il ~). monter. support . grimpé. supériorité superlativ. superlatif [n. montant [n. sommaire [adj.*] sugruma.]. montait suie (ei se ~).] super. son [mus. suppléer suplinitor. hoquet (il avait le ~) sughiţă (el ~). soufflant sufle (el să ~).] suflu.] supermarket. sombre suna. fâcheux.f. javelot sumar. grimper. étrangla suguşa (el ~) [reg. hoquet (avoir le ~) sughiţa (el ~). souffla suflăm. étouffent (ils ~) sufocă (el ~).]. étranglé sugrumă (el ~). suggèrent sugerează (el ~). retrousser.m.pl. grimpons. étouffait sufocant sufocantă. étranglait sugrumând. hoquets [n. montent.*] sughiţa. sensas [fam. monté.]. sonne (il ~) sună (ei ~). étreindre [supprimer] $$$ suguşare [reg. suite. sonnent (qu'ils ~) sune (el să ~). superstitieux suplementar.205 - . étouffement sufocat. étranglant sugrumare. suggère (il ~) sugerez. ennuyer supără. superstition superstiţios superstiţioasă. cortège sul. grimpez suită suite. poinçon sulf. hoquet (il a le ~) sughiţă (el ~) [perf. papier buvard sugativă (hârtie ~). souffleur suflet. grand-angulaire [photo]. gravissons suind. haut. nourrisson sugativă. sucé sugera. lance suliţă [atletism]. sonnent sune (ei să ~). étouffé sufocau. somme sumbru. sonnait sunat.]. pique [n. gravi suiţi (vă ~).]. gravissent suie (el se ~). hoquet (tu as le ~) sughiţuri. souffle (je ~) sufla nasul (a-şi ~). étouffer sufoca (el ~). monte (je ~). soupe supăra. grandangle [photo] superb. grimpait.]. étrangla suguşă (el ~). montant.]. étouffant sufocare. suggéré sugerează (ei ~). s. vouloir à (en ~) supărător. buvard (papier ~) suge sug. téter supt. sommairement sumar [adj].] supărare. souffle sufleca.

]. supportes SUPRA. supportez suportă (ei ~). susciter suspect suspecţi. simplu]. dérobe à (il se ~) sustrăgând. éboula surprinde. surréalisme suprarealist. dérobait (il se ~) sustrăgea de la. dérobaient (ils se ~) sustras. superposant suprapune (el ~).] supra-hanorac. méfiant suspiciune. obéissant [adj. sourire (de la Joconde) Adev 15/12/07 surd surzi surdă. obéissaient supunem (ne ~). SUR. supprimé suprimă (ei ~). supportent suportă (el ~). levée. obéir. dérobant (se ~) sustrăgea. écroulait surpare. surprendre surprinde o conversaţie.]. advient sssus sus.<SURréalisme> supra-bocanc [alpin. subsister supravieţuitor. superposé suprapuse (el ~). superposons suprapuneţi. obéissance supus. ébouler surpa (se ~).] [supporter] suportabil. écroule (il s'~) surpă (se ~) [perf. obéit supunea (se ~). suprématie suprima. supporté suportaţi. supprime (il ~) suprimă (el ~) [perf. sous surveillance médicale Adev 11/11/07 supraveghetor.<SUPRArealism>. éliminer. dérobé (il avait ~) sustrăseseră.]. supportable suportat. interloquer. surface suprafaţă [luciu]. dompter. se soumettre. superposer suprapui. dérober sustrag (ei ~). dérobait (il ~) sustrăgea (se ~).]. surréaliste suprastructură. suspicion. supporte (il ~) suportă (el ~) [perf.]. subi. superstructure supraveghea. distrait de (il ~) sustrage de la (se ~). supportons suportând. subir a se supune. dérobe (il ~) sustrage de la. suppurer supurant [med. méfiance. écroulement surpat. souche [fig. superposent suprapun (eu ~). surprenant sursă. superpose (je ~) suprapună (el să ~).n.] surveni. oblitérer suprimare. obéis (tu ~) supun (mă ~). supprima supune.] supus [n. superposes suprapun. superficie supraponderal. éboulé surpă (ei se ~). corpulent suprapune. éboule. subi. haut (du ~) susan. haut sus (de ~). soupçon suspin.] suporta. exterminer. suranorak supradotat. plier (se ~ à la volonté de) supunere. s.] supune (el se ~). superpose (qu'il ~) suprapunând. supportant suporţi (tu ~). obéissant [vb. surprendre une conversation surprins. dérobent (ils ~) sustrag de la (ei se ~). suppriment suprimă (el ~). chausson [alpin. écroulent surpă (se ~). internaute [PC] surfer pe web.] suspecta. superposez suprapus. suppression suprimat. veiller sub supraveghere medicală. obéis (j'~) supun (se ~).]. dérobant sustrăgându-se.206 - . obéi supus [adj.]. suprême supremaţie. supprimer. ressortissant supura. intervenir survin. se conformer supui (te ~). sentir [fam. supporta (il ~) suportăm. source. dérobé (ils avaient ~) . internaute surmena. déconcertant. rescapé [n. dérobe (qu'il ~) sustragă (el să se ~). surdoué suprafaţă. distraire de sustrage de la (el ~). louche [fig. dérobent à (ils se ~) sustragă (el să ~). suppuration sssur surâde. sourit surâs surâsul. écrouler (s'~) surpa (el se ~). dérobaient (ils ~) sustrăgeau (se ~). contremaître supravieţui. sésame suscita. suspendre suspendare. déconcerter. supuraţie.]. distrayait de sustrăgeau. porte-serviettes [n. déconcerté. suspension suspensie [auto]. obéissez supune (se ~ voinţei). supporter suporta [pe cineva]. obéissons supuneţi (vă ~). advenir. suppurant supurare. survivant suprem. subir. distrait de sustrăsese. dérobé sustras de la. surpris. s. superpose (il ~) suprapunem. obéissait supuneau (se ~). levée. sourd surfer [PC]. surmener surpa (a se ~). superposa suprarealism. suspecter suspenda. supporte (je ~) suport pentru prosop [n. obéissent supunându-se. dérober à (se ~). suspension suspicios.m. adviennent survine.suport (eu ~). dérobe à (qu'il se ~) sustrage (el ~). interloqué surprinzător. soupir sustrage. dompté. vassal. interdit [surpris].] [pop.

boiter. véranda [d'une maison en bois] şaua. colombage [archit. souveraineté SV. sept şaptea (a ~). col (le ~) [de montagne] şşşc şchiop.]. soixante-dix şaretă. serpent şarpe (muşcătură de ~). col (le ~) [géo. froisser (se ~) şifona (se ~) [fig. séjour şedere peste noapte.].] şeptime [1/7].]. etc. col [de montagne] [abréviation cartog. charge [industrie] şarpantă. sixième şaselea (al ~).] [geo. sg. chantier şapte.d. tortueux şerveţel. serpenteau şarpele şerpii. assis ! [chien] şfichiui. soixantaine şal. itou [fam.]. champagne şansă. etc. études (abandonner ses ~) şcolar. cingle (il ~) şfichiuie (ei ~). subi.]. Scheibe şaisprezece. murmurait susură. cloche (il ~) şchiopăta (el ~). şatenă. f. cinglent (ils ~) şşşi şi. charrette şarjă [industrie]. chaise longue. serf [n. murmurant sută. chantage politique Antena 3 şantier. souvenir suveran. sixième şasiu.a. fortune. six şasea (a ~). nuitée [séjour d’une nuit] şedinţă. et şi [plus]. pl. servage şerpişor. département Suceava [abréviation] svelt.] [geo. châssis şaten adj.] şezi! [câine]. selle [abréviation cartog. soixante şaizeci (vreo ~). échecs (jouer aux ~) şah [căpetenie]. seizième [1/16] şaisprezecelea (al ~). partisan susţine.] şezut. dix-sept şaptezeci. clocher [fig. carrément şemineu. gazouiller [ruisseau].] şef de echipă. centième (le ~) sutien. . şateni. cache-nez şale.MM]. chef.] şa [n. cadre [adm. septième (le ~) şaptesprezece. sixième [1/6] şevalet.] şef de stat şefi de stat.f. Suisse]. échecs şaibă. cent suta (a o ~). rondelle.] şerbie. dos şezut [al unui scaun].]. ş. séance plénière şef şefi. école şcoală (se lăsa de ~) [fam].MM.207 - . plaine şeşi (casă în ~) [reg. patron [modèle] şacal. chaloupe şampanie. serpent (le ~) şase. leader.] şchiopătând.] ş. boitant şcoală şcoli.f. nommément şi-a găsit naşul.]. septante [rég. serpenter şerpuit şerpuiţi şerpuită şerpuite. contremaître şef de sală [gastron. chacal şah (juca ~).]. serviette [en papier] şes. monarque. col [de montagne] [n.. cul. chance şanţ. subir susţinut. rigole. châtain şatră [n.a.f.] şablon şabloane. chaise-longue [f.m.] . m. notamment şifona (se ~). serpent à sonnettes şarpe mic. fossé şantaj politic. soustraction susţinător. seizième (la ~) şaisprezecea parte (a ~).] şi anume. hasard.m. cinglait şfichiuie. châle. gazouillement [ruisseau] susura. col [géo.]. séance şedinţă în plen.]. cloche (il y a qq chose qui ~) şchioapătă (el ~). shah şah [jocul].m. suzeraineté. seizième [1/16] şaizeci. chevalet şezlong [m. şatene [păr]. froisser (se ~) [fig. serpent (morsure de ~) şarpe cu clopoţei. souverain suveranitate. aussi.sustragere. navette suvenir. charpente şarpe şerpi. şa şei [pl.].]. soutien-gorge suveică. à trompeur trompeur et demi şi mai ales. chef [gastron. cent pour cent sutălea (al o ~). clocher şchioapătă (ceva ~). murmure [vb. cheminée şenilă [mec. gazouille [ruisseau] susurând.] şesime. septième (la ~) şaptelea (al ~). mince şşşa Ş. soutenu susur [n. assise [d'une chaise] [n. boiteux şchiopăta. cingler şfichiui (el ~).] şaua [n. chenille [méc. chef d’Etat Adev 15/12/07 şelau (pe ~).] [reg. reins şalupă. serpenteau şerpui.]. septième [1/7] şerb şerbi. écolier şşşe şedere. selle (la ~) şaua [geo.. murmurer. selle şa [geo. cingla şfichiuia. à savoir.]. clochait (il ~) şchiopăta [fig. centième (la ~) sută la sută. seizième (le ~) şaisprezecime. pl. seize şaisprezecea (a ~).

roué. sceller ştampila poştei.]. rail şindrilă.]. beau-frère. routier şofeur [arh.] [tipogr. chuchoter. fila [fuir] şterge [cu cârpa]. route şosetă şosete. chuchotez şoric. tablier şosea.] şpicher. vaciller şovăială. heurter. chausson şotron.] şmirghel. filé [fuit] şterse (o ~) [fuir]. chaussée. chuchotait şopteai. bardeau şipcă şipci. essuyer. couenne şorţ.].] şogor [reg. chuchota (il ~) şoptii (eu ~). relais. ternir şterge (o ~) [fugi]. torcher şterge [linie]. braguette şmecher şmecheră. chuchoté şoptiţi. rayure [graphique] ştevia stânelor [bot. clopin-clopant şopârlă. file şira spinării [fam. Stempel şteregoaie [bot. susurrer şoptea. chauffeur [auto] şofer de camion. saurait şti (va ~). choquer [quelqu'un] şocat.]. habile. hésitation.MM]. chômage (être au ~) şomer. chômage (être au ~) şontâc-şontâc. épousseté ştergere. chuchotais (tu ~) şopteam (eu ~). chaland şliţ.] şoarece şoareci. terne şterge (~ culoarea). Sedum hispanicum [bot. chuchotent şoptesc (eu ~). armoire şină [CFR]. épreuves [pl. latte şir.]. fourberie. lézard şopron.]. ruse şiretlic. essuyé. essuyait.pop.] şopti. malin şmecher decât (fi mai ~). gratté. coup [fig. Rumex alpinus [bot. net (parler ~) şlep. indécis şovăitor şovăitoare.şifonat. malin que (être plus ~) şmecherie. choque (il ~) [qqn. remise [bâtim. chiffonné. estafette. speakerine şşşt ştafetă ştafete ştafetei. laver. roué. chuchote (je ~) şopteşte. chuchote (il ~) şopteşti.]. hésitant.]. taïaut ! [chasse] şoaldină aurie [bot. rayer şters [linie]. froisse (il se ~) şifonier. lacet şiretenie. épongé şterse cu buretele (el ~). coup. artifice. chuchotons şoptind.] şti. savoir şti (ar ~). papier de verre şmirghelui. rayer un mot şterge englezeşte (a o ~). effacement ştersătură.] [typo] şperaclu. paillasson ştergător de parbriz. chômeur şomer (fi ~). chômage şomaj (fi pe ~). hanche şomaj. gratter. éponger şterge cu buretele (el ~). passe-partout şperţ [pop. épongea (il ~) şterge un cuvânt. cachet. serviette ştergătoare. pot de vin [fig. chuchotais (je ~) şopteau. couenne şoricel. rat şoc. choc. chancelant şpalturi [pl. rayé şterge cu buretele. escalope şnur şnururi. cordon. heurté şochează. froissé şifonează (el se ~). effacer. effaçait ştergem. chanceler [fig. chuchotaient şoptesc (ei ~).]. chauffeur [auto] şofran [bot. heurte şofer. finaud şiret [n.]. astuce şiroi. pot de vin [fig.] şireturi. impact. chuchotes (tu ~) şopti (el ~). şterse.] şoca. effacement ştersătură [printr-o linie]. saura ştia. cachet de la poste ştampilat.]. éponge (il ~) şters cu buretele. succession. essuyez ştergi. essuie-glace şterge. essuies şters ştearsă şterşi. chaussette şoşon şoşoni. fourbe. chuchotant şoptit.] ştergar [pop. poncer au papier verre şniţel natur.] şireată. savait .]. speaker şpicheriţă. irrésolution şovăielnic. marelle şovăi. sógor şoim şoimi. cordon şşşo şo pe el! [vânătoare]. supercherie şmen [arg. moucher şterge praful. torcher (se ~) şterge nasul. scellé ştampilă. irrésolu. sólyom şold şolduri. chuchotai (je ~) şoptim. rusé. filer [fuir] şters [fugit]. papier émeri. filer à l'anglaise şterge la fund (se ~). hésiter. ruisseler şleau (vorbi pe ~). épousseter şters praful. raturer şterg. essuyons ştergeţi. essuie (j'~) ştergea. Veratrum album [bot.]. échine. faucon. souris şorici de porc. rature. essuie-pieds ştergător (de picioare). colonne vertébrale [anat. raturé. safran [bot. courrier Adev 11/04/08 ştampila. souris şobolan.] şiret [adj. combine [f.208 - .

f. tableau taburet.]. Belone belone ştiucă [zool. savons ştiţi.] tafta. su (ils avaient ~) ştiuserăm.]. crépi [n.] şuşoti. savez ştiţi (să ~).m. chuchoté şuşotiţi. nouvelle (la ~) ştirea (fără ~ cuiva). corde ştrengar.] talpă [de pantof] tălpi. sachez ştiu. colonie de vacances tablagiu [iron. taffetas Tagetes erecta. à propos des bottes tamil. pétasse ştreang ştreanguri. tabulateur [PC] tabacheră. chuchotez şut. tamoul tampon. tienne (la ~) tab [PC]. blaguer tachinare. siffla (il ~).]. talon talpa [de pantof] tălpile. typhon taină taine. tacite tacit (în mod ~).] [zool. siffler şuier (eu ~). tee-shirts ta. nouvelle [n. tactique taifun. plante du pied talpa ursului [bot. sonka şurub [n. taquinerie tacit. couvert tachina. chuchoter şuşotea. mystérieux. chuchotent şuşotesc (eu ~). porte-cigares tabără.] ştiuca-de-mare [n. tact tactică. chuchotait şuşoteai. tábor Adev 05/12/07 tabără de vară. prostituée. tôle tablă [de metal] table. sache (qu'il ~) ştii. chuchote (il ~) şuşoteşti. colo [fam.f. tes tale (ale ~). tendre [affectif] tangent. tamponner tamponare. pute. saches (que tu ~). sait ştie (ei să ~).]. mèche şuvoi. gruyère ttta T-shirt [neo. porte-bonheur talon.] tandreţe. sommaire tablă de şah. table. chuchote (je ~) şuşoteşte. ton ta (a ~). chuchotais (tu ~) şuşoteam (eu ~). coup de pied şuviţă de păr. talc tale.f.n. tendresse tandru. Heracleum palmatum [bot. flux şvaiţer. coquin ştucatură [n. art. sachant ştim.209 - . su (il avait ~) ştiusem. secret Tadorna sp. vis [n.]. taille talisman. su (j'avais ~) ştiuseră.m. sachent (qu'ils ~) ştie (să ~).] tablă de materii. accrocher. échiquier tabletă. Schraube şurubelniţă [n. sifflent şuierând. tamponnement tanc [mil. tabouret tacâm. tambour tam nisam. ştiinţe. sacrement. ébrécher ştirbit. mystère. siffle (je ~) şuieră. sais ştiuse. science ştirbi (a ~). tagète [n.n. Une (être à la ~) ştirea. arcanes tainic tainică. tampon tampona.]. tablette tablou tablouri.f.][bot.].]. nouvelle (de la ~) ştiuca-de-mare [n. table de matières.m.]. char [mil. tadorne [n.].].] tahometru [auto]. courant. brochet [zool.] ştoarfă. putain ştoarfă [pop. sifflement şuncă.][şcolară].m. tee-shirt T-shirts [neo.f.f. savent. taquinerie tachinerie. chuchotais (je ~) şuşoteau. officier tablă. tournevis [n.][zool.]. tableau noir [m. su (tu avais ~) ştiut. tailleur tttal talaz. secret taine. sphyrène [n.] şuruburi [n. ébréché ştire ştiri. chuchotons şuşotind. tangent . talp taluz.].pl. doué talie. talent. semelle (la ~) talpa piciorului. semelle. escabeau. fer-blanc tablă [f. su ştiinţă.] şşşu şuco (priză ~). vague [n.] tabără şcolară.] ştire bombă (fi o ~).sg.] talc. sache (que tu ~) ştiind. chuchotant şuşotit.] [zool. siffles şuierătură.sg. camp. chuchotes (tu ~) şuşotim. anti-électrocution (prise ~) şuiera. tacitement tact. siffle (il ~) şuieră (ei ~).ştie.].] [zool. su (vous aviez ~) ştiuseşi. sais (tu ~) ştii (să ~). sifflant şuieri. tachymètre [auto] taior. talus tttam tambur [mec. jambon. don [talent] talentat.f. insu (à l'~ de quelqu'un) ştirii. chuchotaient şuşotesc (ei ~). tiennes (les ~) talent. su (nous avions ~) ştiuserăţi..

estragon tarif. nias tăgăduit. gueule (ta~) !. clavier. imposé. Tastatur tastă [PC]. coupai (je ~) tăiai. tu (il s'est ~) tăcut (noi am ~). tâtonne (je ~) tau (eu ~) [reg. silence !. taximètre taximetrist. tu (je m'étais ~) tăcuseşi. ferme-la !. plateau taxa (a ~). chauffeur de taxi Adev 16/05/08 taxon. coupe (je ~) taur tauri. tait (il se ~) taci. tais (je me ~) tace. niai tăgăduim. père tatăl. coupé (ils avaient ~) tăiaserăm. Taureau [zodiac] tavan. taisais (tu te ~) tăceam (eu ~).]. nie (il ~) tăgăduieşti. taisent (ils se ~) tac (eu ~). nions tăgăduind. imposant taxează (ei ~). négation tăgăduişi. coupas (tu ~) .]. taxe à la valeur ajoutée.]. niaient tăgăduiesc (ei ~). nié tăgăduiţi (voi ~). taxant. silencieusement tăcerea (păstra ~).] [pop. plafond tavă. receveur taxând. coupé (tu avais ~) tăiaşi.210 - . taureau Taur [zodiac]. silence tăcere (în ~). dur d'oreille tarhon. taira tăceai. tanner tăbăcire. coupé (il avait ~) tăiasem. tais (tu te ~) taci!. tassait (il se ~) [terrain] tasat.] tarod [tehn. tassé [terrain] tasându-se. tiens (les ~) tăia. père tati. tasse (il se ~) [terrain] taseze (să se ~) [tehn. taxonomie tttă tăbăcărie. silencieuse tăcute (pe ~). coupais (je ~) tăiam (noi ~). tenture tapisa tapisez. braise tăgădui. taisais (je me ~) tăcem. tu (je me suis ~) tăcut (aţi ~). taisons (nous nous ~) tăceţi. nies (tu ~) tăgăduii. tais-toi ! taci! pliscul! [pop]. Taste tata. taire (se ~) tac (ei ~). tairait tăcea (el ~). tais-toi ! tăcând. nie (je ~) tăgăduieşte. silencieux tăcut (ai ~). boucle-la !. taxe taxă pe valoarea adăugată. coupé (j'avais ~) tăiaseră. silencieusement tăciune. nia tăgăduia. tâtonné tatonând. TVA taxi. tes tăi (ai ~). tasser [la terre] tasa (el se ~) [tehn. coupé (vous aviez ~) tăiaseşi. tagad tăgădui (el ~). tus (ils se sont ~) tăcut (el a ~).]. dur. silence (garder le ~) tăcută. dure tare de ureche. coupions tăiase in. taisait (il se ~) tăcea (va ~).]. tu [se taire] tăcere. tâtonnais (je ~) tatonat. tu. tannerie tăbăci. tu (nous nous sommes ~) tăcut [vb. nient tăgăduiesc (eu ~). couper tai (eu ~). touche [PC]. taxe (il ~) taxeze (el ~).]. tarte à la crème tartru.] [geo. tâtonnait (il ~) tatona terenul. grand-papa tată. taxé taxator. tasse (qu'il se ~) [terrain] tastatură. niant tăgăduire. niait tăgăduiau. tartre tasa [tehn. taxon taxonomic. taisez (vous vous ~) tăcuse. tarif tarniţa [geo. tassant (se ~) [terrain] tasează (se ~) [tehn. taraud [techn. tu (tu t'étais ~) tăcut. coupait tăiai (eu ~). taxi taximetru. papa tata-mare. selle [géo. barrer. tapisser tare.]. taxonomique taxonomie. papier peint. taxent taxează (el ~). tâtonner tatona (el ~). selle (la ~) tarniţă [pop. tâtonne (il ~) tatonez. tangible tapaj. tapage tapet. fort [adj. coupais (tu ~) tăiam (eu ~). tu (il s'était ~) tăcusem (eu ~). imposer taxat. taxer. tu (vous vous êtes ~) tăcut (au ~). taisant tăcea (ar ~).] tartă cu cremă.tangibil.]. tu (tu t'es ~) tăcut (am ~). coupe (je ~) tai (tu ~). niez tăi.]. nier. taxe (qu'il ~) taxă. papa tatona. tanné tăcea. tâtonnant tatonează (el ~).]. tannage tăbăcit. coupé (nous avions ~) tăiaserăţi. coupes (tu ~) tăia (el ~). tâter le terrain tatonam (eu ~).

spirée [n. vas te rog. muscat tăraţă tărâţe [pl. robustesse.]. coupe (il ~) tăie (el ~). négociez târguială [fam. jeune fille. couper en deux tăia felii. fourreau teacă (de sabie).m.f. crainte. femme (jeune ~) tândăli. T'… <il T'a filmé> te-[pron A. peur teanc. fourreau (du ~) tehnic. homme (jeune ~) tânără [n. recèle (il ~) tăinuieşti. bourg târgui (se ~). jérémiades [pl. nostalgique târfă. guérir tămăduire. encens tămâios. lac (le ~ alpin) tăurile. son [alim. dandinant tângui (se ~). coupaient taie (ei ~). négocie (il ~) târguim (ne ~). appréhension.] tăiere a curentului. coupure d'électricité tăietură. véranda [d'une maison en bois] târnaţ [pop.] tehnician.]. négociaient târguiesc (ei ~). rogner tăiat din. négocié târguiţi (vă ~). languissait tânjească (să ~). pile teanc (de hârtii). sauf [adj. târguri.]. Spiraea ulmaria. guignol tecii [G.]. tas (le ~) teancului.] tălmaci.] [vulg. jeune tânăr [n. lac (alpin). guéri tămâie.] târguieli [negocieri].n. marché.] [signification] tâlhar.] [bot. pl tei. coupez tăiaţi (voi ~) [imperf. couper en tranches tăia cu ferestrăul. technique (la ~) tehnică [n. n. tilleul . recèles (tu ~) tăinuind. pl. coupons (nous ~) tăind.sg. tas [n.]. technique [n.] teancul. dandiner tândălind. incision.] tărie. liasse teanc teancuri. recelaient tăinuiesc (eu ~). sain et sauf teamă. théâtre teatru de marionete. coupa (il ~) taie (el să ~). coupe (qu'il ~) tăiem.] [bot. négocions târguind. langui tânjitor. te [pron A. négocier târgui (el se ~). indemne. traducteur. incisif.].] teafăr şi nevătămat. fourreau (d'épée) teafăr.] [reg. solidité. tas (du ~) teatral teatrali teatrală.] te duci. lamentation tânguitor. coupant tăiş. menuiserie tânăr tineri. négociation târnăcop. théâtrologie teatru.].] tehnici. gaine. gaine (de la ~) tecii [G. A] te-.] tânguire. tó tăul. rogné taie din. ton tău (al ~). recelait tăinuiau. tordre de rire (se ~) tăvălug. coupé tăiaţi. négocié (ils avaient ~) târguit.f. lamenter tânguieli [pl. receleur tăios. plaintif tânji (după). rayer de la liste tăia din.m.211 - . A] TE-… <el TE-a filmat>. coupent taie (el ~).][arh. menuisier tâmplar de mobilă fină. tien (le ~) tău [n.tăiat tăiaţi tăiată. tolmács tămădui.] tăvăli de râs. languir tânjea. négocia târguiau (se ~). vigueur. putain. pic [outil] târnaţ [n. prostituée târg s..] târguiseră (se ~). négocient târguieşte (se ~).]. con [fig. brigand tâlhărie.]. porche târziu (cel mai ~). taille. jeune homme. pute. sens [n. te [pron A. coupiez tăiau. pétasse. technicien tei. lacs (les ~ alpins) tăvalgă [n. puissance tărie (cu ~). recèle (je ~) tăinuieşte. rogne tăiere. négociant [vb.] tăuri. théâtral teatrologie. languisse tânjit. pioche. rouleau tttâ tâlc tâlcuri. tîmplar. tard (au plus ~) TBC.f. solidement tău.]. foire târg [oraş]. t' [pron. sot sotte tâmplar. guérison tămăduit.]. couper à la scie tăia de pe listă. coupe [forest.f. technique tehnica tehnicile.] te [pron A. coupe [résultat d'une coupure] tăiere (~ de copaci). Ts. brigandage tâmpenie. receler tăinui (el ~). idiotie tâmpit tâmpită.n. ébéniste tâmplărie.] conne. t' [pron. recela tăinuia. semelle (de la ~) tălmaci [sg. tranchant tălpii [de pantof]. coupant tăia în două. phtisie ttte te. recelé tăinuitor (de lucruri furate).f. s'il te plaît teacă teci. coupure tăinui.m.]. recelant tăinuit. imbécile.

téléologie telepatic. téléphonique telefonie. téléphoner telefonic. peur (il a ~) teamă (îi era ~). peur (j'ai ~) tem (se ~). peur (nous avons eu ~) temut (s-a ~).]. peur (tu as eu ~) temut (v-aţi ~). téméraire temeritate. geôlier temniţă. temető temnicer. théorème teoretic. imbécillité teme. =chaîne TV privée roumaine teleast.] teoremă. craignent tem (mă ~). télé [n. téléphérique telefoane celulare. peur (ils avaient ~) temem. portable [téléphone] telefona. tentation tentativă. télémètre teleobiectiv. télégraphie telegramă. peur (n'aie pas ~) ! teme (s-ar ~).] tenebros tenebroasă. tennis tensiune arterială. provisoire ttten ten [n. peur (nous avons ~) teamă (ne era ~). téléphones cellulaires telefon. crétin [fig. peur (vous avez ~) temi. adoucir.] tenuri. télescopique telespectator. télékinésie telemetrie. tentative tentă tente. craignit temui. thème tembel tembelă. téléspectateur telecomandă telecomenzi. ténacité tendinţă. courage. tension artérielle tenta.] tendinţă literară. peur (vous aviez ~) temeau (se ~). peur (vous avez ~) teamă (vă era ~).f. con [fig. peur (j'ai ~) teamă (mi-era ~). peur (nous avions ~) teamă (ţi-e ~).tttel Tele 7 ABC.]. coup de fil (donner un ~) telefon (da un ~). téléphone cellulaire. télépathique telepatie. tentant tentat. théorique teoretic.]. modérer temperatură.]. câble [message].f. ténébreux. craint temut (de ~). journal télévisé telekinezie. téléphonie telegrafia.]. température temporar. télévision par câble televizor. redouter teme (se va ~). télégraphier telegrafic. télépathie telescop telescoape.m. peur (tu as ~) teamă (ţi-era ~). peur (tu avais ~) temeam (mă ~). témérité temeteu [reg. peur (nous avions eu ~) temuseră (se ~). peur (j'avais ~) temeam (ne ~). telefoane mobile. fondement. craint (il ~) temându-se. tenace tenacitate. tenter tentant. craignons temem (ne ~). courant littéraire tenebre. tenté tentaţie. coup de téléphone (donner un~) telefon celular.f. teinte [n. peur (j'avais eu ~) temusem (ne ~).] tenace. craindre teamă (îi e ~). crains temi (te ~). imbécile. solidement temelie. peur (tu as ~) temu. peur (il avait ~) teamă (le e ~). peur (ils ont ~) teamă (le era ~).]. théoriquement teoretician.] [vulg. craignant teme (nu te ~)!. télescope telescopa. redoutable temut (m-am ~). peur (n'ayez pas ~) ! temeţi (vă ~). télévision televiziunea prin cablu. crains. sombre tenis. courant [n. télécommande teleferic. audacieux. théoricien .m. peur (ils avaient eu ~) temuseşi (te ~). sujet [n. peur (nous avions ~) temeaţi (vă ~). peur (ils avaient ~) teamă (mi-e ~). peur (ils ont ~) teme (el se ~). téléphone telefon (da ~). courbette temerar. peur (ayant ~). prison tempera. peur (ils ont eu ~) temut (te-ai ~). téléviseur.]. devoir [n.n. télégraphique telegrafie. téléspectateur televiziune. téléologique teleologie.212 - . base temenea temenele. craindre le pire temeinic. telefon mobil. ténèbres [pl. teint [n. cimetière. téléobjectif teleologic. peur (il a ~). geôle temniţă [pop. peur (il a eu ~) temut (s-au ~). télégramme telejurnal. peur (j'ai eu ~) temut (ne-am ~). peur (nous avons ~) temeţi. peur (vous avez eu ~) teme de ce e mai rău (se ~). craindrait teme (se ~). appréhender. peur (j'avais ~) teamă (ne e ~). peur (tu avais eu ~) temut. sot tembelism. télémétrie telemetru. craignez temeţi (nu vă ~)!. craindra temea (se ~). peur (vous aviez ~) tem. télescoper (se ~) telescopic. peur (il avait ~) temeai (te ~). craignis temuse (se ~). peur (il avait eu ~) temusem (mă ~). Transilv.][l'appareil] tttem temă teme.]. peur (tu avais ~) teamă (vă e ~). approfondi temeinic [adv. télé [n.

porche tineret.f. achèves. termine (il ~) terminăm. imprimé tipăriţi. con [fig. terreur terorism. tandis que timp de. temps timp (în acelaşi ~). hâtif tindă. vilain. impression. type tip [individ]. tige tttim timbra.] tifon [med.m.]. infamie. jeunesse tinereţii veşnice (fântâna ~). thermostat terne. terre cuite terasă. achèvent termină (ei ~).]. terminaient termină. timide timiditate. pendant timp de expunere [foto]. fer-blanc tinichigerie. timbre timbru poştal. [liv. moule tipă.] terţă persoană (o ~). tige [métal].f. termines (que tu ~) terminaţie. tigré tigroaică. finis (tu ~).] tigrat. terroriser terţă. [offic. aplati tetieră [auto].] ticluieşte.213 - . textile textual.] Tico ®[n. poêle à queue [n. trésor tezauriza tezaurizez. terminait termina (va ~). [demod. terminées terminaţi. tester [vérifier] testat pop.].]. Ville de… [abréviation cartographique] ttti ticălos. saloperie [arg.]. termines termini (să ~).m.] tipări. achevé. imprime (j'~) tipăreşte.] ticăloşie. timidement timişorean. testicules.O. tertiaire testa [pop.] termic. [col. affranchir timbru. T. terminaison termometru. sol teren împrejmuit. tiers [mus. calme. tixina tijă. coquin. terminer termin (eu ~). thermique termina.teorie. thermal termen. théorie teracotă.] tigaie [n. mijoter [fig. termine (que je ~) termina (el ~). tierce terţă [mus.] tigăi. fini. délai. ferblanterie tinichigiu.] teşi. temps (en même ~). texte textil. aplatir teşit. terminons termine (el să ~). durant. textualisme textualist.]. terrasse teren. termine (je ~) termin (să ~). territoire termal.]. achever. comble [adj. terrible teribil de.f.]. timidité timiditate (cu ~). jouvence (fontaine de ~) tinichea [n. mijote (il ~) [fig. couilles [vulg.] [vulg. temps d'exposition [photo] timp în timp (din ~). terminera termina (voi ~). mettre fin. termine (qu'il ~) termini. téléviseur text. temps à autre (de ~) timp liber. tigresse tigru. imprime (il ~) tipăreşti. paix. durant. tierce personne (une ~) terţiar. : Territoires Français d’Outremer teritoriu.].M.].] termen demodat [abrev. terminent termină (el ~). tympan (à la ~) timpul (cu ~). terne teroare.] terestru.] termen oficial [abrev.]. terroriste teroriza.] tinichele. longueur (à ~ de) timpuriu. =de la ville de Timisoara [Bt] timonier [mar. longue (à la ~) timpul (în ~). textuel. pendant.] ticlui. thermomètre termos. imprimes (tu ~) tipărim. textualiste tezaur. loisir timpan [anat. littéral textual (în mod ~). terrain. Bourg de… [abréviation cartographique] Tg. thermos termostat. terminerai (je ~) terminat terminaţi terminată terminate. terrorisme terorist. terminez terminau. gonzesse [fam. finir. jeunesse tinereţe. timonier timorat.] termen colocvial [abrev. imprimez . multiplier tipăresc (ei ~). = voiture Daewoo fabriquée en Roumanie ticsit. timbre-poste timid timizi timidă timide. thèse Tg.]. mec. terminé terminate. type [individu] tipar. tôlier tttip tip. imprimons tipărit.]. terme termen biblic [abrev. appuie-tête teveu [pop. clos [n.] termen livresc [abrev. textuellement textualism. pendant timpul (în tot ~). timoré timp. gaze [méd. terrestre teribil. testé [vérifié] testicule. impriment (ils ~) tipăresc (eu ~). terriblement teritoriile franceze de peste mări. imprimer. repos. fois (à la ~) timp ce (în ~). tigre tihnă. [Bib. thésauriser teză.

typographe tipografie.] tonifica. tirade tiraj [publ.f. tonneau [aéro. torrentielle (pluie ~) torid. rémouleur tocmai.C. tolérance tolomac [pop] tolomacă. talon toc (pentru ochelari).] tobă de carte. automnal tomnatic.] [méd. titre de propriété titular. topographique topografie. toupie titlu. tonifié tonou [aero. fondu topire [n. toilette toaletă [WC]. toponyme toponimie. piocheur.]. tonique tonic [n. hachis toci (~ o lecţie) [fam.f. typiquement tipograf.] toluen.] toci [pentru examen].]. MM]. toilettes [n. calé [col. tolère (qu'il ~) tolerezi. cabinet [WC]. toast toasta. crétin [fig. tirant [n.] toarce (el ~). hachoir tocătură (de carne). moulent [mouler] toartă.m.]. fondais topesc.]. haché tocător. Turin tornadă. hacher tocană [reg. torrentiel torenţială (ploaie ~).].f. refonte [n.A. tonnage tonalitate. toquade toane [pl. tolère (il ~) tolerez. tir à l'arc tiradă. fam.].214 - .f. gonzesse [fam. typique tipic (în mod ~).] tttor Tora. plume. tolérait (il ~) tolerase (el ~).]. crétin [fig. prélasser.] tipic.]. typographie tttir tir. tyranniser tirant [n. toluène tttom tom tomuri. polenta tocat (mărunt). aiguiseur tocilar. imprimerie. prélasse tolăni. imprimeur. tolérant toleranţă. Torah torent torenţi.] topit [n. toléré tolerează (ei ~).tipărire.].] [bot. cognée [f.] topografic. département de Tulcea [abréviation] TM. topographie topologie. débonnaire. refonte [n. marchandage togă. toboggan tttoc toc [cutie] tocuri.] tiranie. tolères (tu ~) tolerabil. tonifie (il ~) tonificat. justement tocmeală. topaze topi. bachoter tocilă. bûcher [verbe. tonne [mesure] tonic. tire-bouchon titirez. département de Timis [abréviation] ttto toaletă. topologie toponim. stylo toc pentru ochelari. tonalité tonă. automnal tomografie.] tolera. tir cu arcul. tolère (je ~) tolereze (el să ~). titulaire Tiţian. moule [vb. étui toc (de pantof).pl. filer [vb. tir de D. impression tipesă [fam. vautrer tolănit. Viola biflora [bot.].] toamnă toamna. ton [n. tomate tomberon. tonique [n. tir tir al antiaerienei. caisse [mus.m. toge tttol tolăneşte (se ~). étui à lunettes toca. thon [poisson] tonaj. dictature. tolèrent tolerează (el ~).] tonus. carquois [n. tambour tobă (de fanfară).f. toléré (il avait ~) tolerat. prélassé tolbă (~ cu săggeţi) [n. tonsure tont.]. fondre topea. tyrannie tiraniza. Titien TL. tonifier tonifică. coup de tête. anse toast.] tonsură. tirage [publ. tornade . tolérable tolerant. tolérer tolera (el ~). sot. automne Adev 08/01/08 toană [pl.] [poet. porte-plume. fond (il ~) topit. étui toc (de revolver). tocade toarce.] ton [peşte]. torride Torino. tomographie ttton ton. tonus tttop topaz. étui (de revolver) toc (de scris). torrent torenţial torenţială.]. tombereau tomnatec [pop. hache toporaşi galbeni [pl. file (il ~) toarnă (în formă). titre titlu de proprietate. porter un toast tobă.]. fondent topeşte. toponymie topor.] tirbuşon tirbuşoane.] [med.]. tome tomată tomate.] tobogan.].

total total [adv. péter [vulg.). raté (il avait ~) [cible] trăgea pe lângă. tirâmes (nous ~) traserăţi. tracassé tracasând [PC]. cigare tracasa [neo. amaigri trase (el ~). faire feu trage cu aspiratorul. tracassent tracasează (el ~). torpillent torpilă. toutefois. déduit tragi concluzia. torture torţă torţe. jamais (à ~) Totul e bine când se termină cu bine. induire trag concluzia. intégrité. tiré (vous aviez ~) trăseseşi. copine. raté [cible] trase pe lângă (el~). tirailleur tragere. tira (il ~) traserăm. tiré (ils avaient ~) trăseserăm. tirant trage apă curentă. rater [cible] trage pe lângă (el ~). tirer trag (ei ~). tiré (il avait ~) trăsesem (eu ~). surprendre une conversation trage un vânt. sommeiller trage o scatoalcă. tracteur tracţiune. tireur. complètement. torpillait torpilă (el ~). coutume. photographié trage chiului de la şcoală. souffleter trage un şut. ratais (je ~) [cible] trăgând pe lângă.] trage ponoasele (pop.m. tirer une conclusion trage consecinţele.] trage vânturi. tout terrain tot-teren [auto]. cependant. traction tradiţie. sécher [une classe etc. gâchette trăgător [mil. tout tous toute toutes tot aşa.]. ratai [cible] trăsese pe lângă. tracassait tracasat [neo. déduisez tras concluzia. tirai (je ~) trăsese (el ~). tirailler [fusil] trage cu urechea. déduisons trageţi concluzia. aussi tot atât cât. tabasser de coups trage-n chip [reg. tirerait trage (va ~). torpeur tors torşi toarsă toarse. coup de coude (donner un ~) trage pe lângă. interprète [traducteur]. tirer les conséquences trage un cot. tiré (j'avais ~) trăseseră. filé tors [n. tiré (nous avions ~) trăseserăţi.215 - . ratait (il ~) [cible] trăgeam pe lângă (eu ~). Trans]. rata (il ~) [cible] trăsei pe lângă. quand même. torpiller torpila (el ~). copain. compagnie toxic. photographier tras în chip [reg. Tout est bien qui finit bien Adev 13/01/08 totuna (mi-e ~). traditionnel traducător traducători. vesser [vulg. camarade [abréviation] tovarăş. pourtant tov. tracasser tracasa (el ~). tiras (tu ~) trăgând. torpille (il ~) torpilează (ei ~).m. tirer les conséquences trage un pui de somn. torturer tortură. déduisent. donner un coup de pied trage în toate părţile. mettre de l'eau courante trage [cu o armă]. torsion tort torturi. compagnon tovarăşă. somnolent torpedou [auto]. tiré.][arg.] trăgaci. tir à l'arc . tirez tragi. colporter [com. tirage tragere cu arcul. tirera (il ~) tragă (ei să ~). contrebandier trage. tintinnabuler trage concluzia. torpille torpilor.]. tirâtes trăsei (eu ~). tradition tradiţional. déduis (tu ~) trage o concluzie. boîte à gants [auto] torpila. traducteur traducere traduceri.]. ratant [cible] trage un pârţ [vulg. traduction trafica. torche tot toţi toată toate. tirons trageţi. buissonnière (faire l'école ~) trage chiulul [pop.]. tracasse (il ~) trackball [PC].].]. tiré (tu avais ~) trăseşi.] traficant. toujours totdeauna (pentru ~). totalement totalitate. supplice. jamais (à tout ~). totalité totdeauna. égal (cela m'est ~) totuşi.].toropeală. tout-terrain total totali totală totale. toxique tttr trabuc [nn. camarade. tirent (qu'ils ~) tragă (el să ~).]. passer l'aspirateur trage o bătaie soră cu moartea. tires (tu ~) tras traşi trasă. Trans. torse [n. tire (qu'il ~) tragem.] trage (clopotele). ainsi. tracassant tracasează (ei ~). tirent trag (eu ~). torpillaient torpilează. torpillé torpilau.] torsiune. écoutes (être aux ~). torpilleur torpoare [neo. torpeur toropit de somn toropită de somn. déduis (je ~) tragem concluzia. péter [vulg. boule de commande [PC] tractor. tire (il ~) trage (el ar ~). compagne tovărăşie. torpilla torpilat. rate (il ~) [cible] tras pe lângă.]. tire (je ~) trage (aş ~). autant tot teren.. tirerais (je ~) trage (el ~). néanmoins. gâteau tortura. déduire.].

tragere (cu puşca). tir tragere la sorţi. tirage au sort trainic. solide tras de păr. tiré par les cheveux trădare. trahison trădător. traître trăi. vivre trăi (ar ~). vivrait trăi (el ~). vécut (il ~) trăi (va ~). vivra trăia. vivait trăiai. vivais trăiam. vivais trăiască (să ~). vive trăiau. vivaient trăiesc (ei ~). vivent trăiesc (eu ~). vis (je ~) trăieşte. vit trăieşti. vis (tu ~) trăim. vivons trăind. vivant trăit. vécu trăiţi. vivez trâmbiţă. clairon trâmbiţa [vb.]. claironner trâmbiţă (el ~). claironna trâmbiţat. claironné trâmbiţează (el ~). claironne (il ~) trâmbiţeze (să ~). claironne (qu'il ~) trambulină. tremplin tramvai tramvaie. tramway, tram trăncăni. jaser, jaspiner, caqueter, jacasser, bavarder, papoter trăncănea. jacassait trăncăneală. bavardage, papotage trăncăneşte. jase (il ~), bavarde, papote, caquète, jacasse (il ~) trăncănind. jacassant trăncănit. jacassé, jasé trandafir. rose trandafiriu. rose [adj.] trandafirul. la rose trândav. fainéant trândăvie. fainéantise tranpirat. transpiré transfoca [foto & film]. zoomer, zoom (faire un ~) transfocator. zoom transforma. convertir, transformer transform (eu ~). transforme (je ~) transformă. transforme (il ~) transformă (ei ~). transforment (ils ~) transforma (el ~). transformait transformă (el ~). transforma transformabil. transformable transformare. transformation transformat. transformé transformau. transformaient transformator transformatoare. transformateur transilvan, transilvănean. =de la région de Transylvanie Transilvania. Transylvanie translator translatori. traducteur transmis. transmis

transmisibil. transmissible transmisie, transmisiune. transmission transmite. transmettre transmit (ei ~). transmettent transmit (eu ~). transmets (je ~) transmită (el să ~). transmette (qu'il ~) transmite. transmet transmitem. transmettons transmiteţi. transmettez transmiţi. transmets (tu ~) transparent transparentă. transparent transparenţă. transparence transpira. suer, transpirer transpir. transpire (je ~) transpira (el ~). transpirait transpiraţi (voi ~). transpirez transpiră (ei ~). transpirent transpiră (el ~). transpire (il ~) transpirăm. transpirons transpiri. transpires transpiraţie. sueur, transpiration transport transporturi. charge [n.], transport transporta. porter [transporter], transporter transportat. porté [transporté], transporté transportă (ei ~). transportent transportă (el ~). transporte (il ~) transportând. transportant transportabil. transportable transpune. transposer transpune în practică. mettre en pratique transpunere. transposition transtextualitate. transtextualité transversal transversali. transversal tranziţie. transition trapă. trappe trasa. tracer traseu. parcours trata [subiect]. porter sur [concerner] tratament. cure Tratatul de la Lisabona. Traité de Lisbonne Adev 10/02/08 tratative [pl.]. pourparlers [pl.] traversa. croiser, traverser traversare. traversée travesti. travestir, déguiser trăsnet trăsnete. foudre trăsurică. charrette trăznit [adj]. étourdi [adj.] trânti (~ o uşă). claquer (~ une porte) trântească (el să ~ uşa). claque (qu'il ~ une porte) trântesc (~ uşa). claquent (ils ~ une porte) trânteşte (~ o uşă). claque (il ~ une porte) trânti (el ~ uşa). claqua (il ~ une porte) trânti (el ~). claqua (il ~) trântind (~ uşa). claquant (~ la porte) trântit (~ uşa). claqué (~ une porte) trânti la pământ. terrasser trântit la pământ. terrassé trânti la un examen. recaler trântit [examen]. collé [examen] trânti uşa în nas. fermer la porte au nez trânti uşa în nas [+G.]. fermer la porte au nez de

- 216 -

tttre treabă. besogne, affaire treaptă. degré treaptă [a unei scări mobile]. échelon treaz. réveillé trebui. falloir, devoir trebui (ar ~). devrait, faudrait trebui (va ~). faudra, devra trebuia. fallait, devait trebuiască (să ~). doive trebuie. dois, doivent, devez, faut, doit, devons trebuit. fallu, dû trebuincios [liv.]. nécessaire trecător [adj.]. fugitif, éphémère, passager trecător [n.]. passant [n.] trece [peste un obstacol]. franchir trec (ei ~ peste un obstacol). franchissent (~ un obstacle) trecând (~ peste un obstacol). franchissant (~ un obstacle) trece (~ peste un obstacol). franchir (~ un obstacle) trece (el ~ peste un obstacol). franchit (il ~ un obstacle) trecut (~ peste un obstacol). franchi (~ un obstacle) trece din nou. repasser trece în proprietatea statului. étatiser, nationaliser trece pe roşu [la semafor]. brûler le feu rouge trece peste. enjamber trecere. passage trecere de pietoni [n.f.]. voie piétonne [n.f.], clouté (passage ~) trecut (anul ~). dernier (l'an ~) trei. trois trei-fraţi-pătaţi [bot.]. Viola tricolor [bot.] trei locuri (cu ~). triplace trei răi [bot.]. Hepatica transylvanica [bot.] treia. troisième treia parte (a ~). troisième [1/3] treierătoare. batteuse treilea. troisième treime. troisième [1/3], tiers treişpe. treize treisprezece. treize treizeci. trente tremur. tremblement, frémissement, frisson tremura. trembler, vibrer, vaciller, frémir tremur (eu ~). frémis (je ~) tremură de frig. frémit (il ~) tremură (ei ~). frémissent tremura (el ~). frémissait tremură [perf. s.]. frémit (il ~) [parf. s.] tremura de frig. grelotter tremurând. frémissant tremurat. frémi tremurător. tremblant, frémissant [adj.] tremurau. frémissaient tremurici. tremblement tremurici (avea ~). frousse (avoir la ~) tren trenuri. train tren de aterizare [aero]. train d'atterrissage [aéro]

trend. tendance Adev 01/11/07 trepida. vibrer trepied. trépied trepied [foto]. pied photo treptat. fur (au ~ et à mesure) tresă. tresse tresă [mil.]. galon [mil.] tresaltă. bondit tresălta. bondir tresăltare. soubresaut tresări. tressaillir tresărire. tressaillement, soubresaut trestie. roseau trezi. réveiller trezea. réveillait trezesc (ei se ~). réveillent (ils se ~) trezesc (mă ~). réveille (je me ~) trezeşte (se ~). réveille (il se ~) trezeşti (te ~). réveilles (tu te ~) trezim (ne ~). réveillons (nous nous ~) trezit. réveillé treziţi (vă ~). réveillez (vous vous ~) trezi curiozitatea. intriguer (v.t.) trezire. réveil tttri tria triez. trier trib triburi. tribu tribord. tribord tribun. tribun tribunal tribunale. tribunal Tribunalul Suprem. Cour de cassation tribună. tribune tricot [textil]. tricot [textile] tricota. tricoter tricotaj. maille tricou tricouri. tricot, tee-shirt tricou poli. polo [chemise] triere. tri trifoi. trèfle trigonometrie. trigo [f.] [fam.], trigonométrie trimite. envoyer trimis. envoyé trimis [n.]. messager trimit. envoie trimite. envoie trimite (ar ~). enverrait trimite (pe cineva departe). reléguer trimite (va ~). enverra trimite (vei ~). enverras trimite (veţi ~). enverrez trimite (voi ~). enverrai trimite (vom ~). enverrons trimite (vor ~). enverront trimite înapoi. renvoyer trimite un fax. télécopier trimitere. envoi trimitere înapoi. renvoi triplu. triple trist. morne, triste tristeţe. chagrin, tristesse, amertume trişerie. tricherie triumf. triomphe

- 217 -

triumfa. triompher triunghi triunghiuri. triangle trivial. vulgaire, obscène trivialitate. vulgarité trîndav. paresseux trîndăvie. paresse tttro troacă. trou troacă [fig. auto]. vieille bagnole [fam.] trofeu. trophée trohaic. trochaïque troieni. enneiger troienit. enneigé, neigeux troiţă. crucifix, calvaire trombă. trombe trompetă. cornet trompetă [muz.]. cornet [mus.] tropaială. piétinement tropăi. piétiner tropăi pe loc (pentru a se în. semelle (battre la ~) tropăit. piétinement troscăit [pop.] troscăiţi troscăită troscăite. ivre troscot de munte [bot.]. Polygonum alpinum [bot.] trosni. claquer, craquer trosnească (el să ~). claque (qu'il ~) trosnesc arzînd (ei ~). craquent (ils ~) trosnesc arzînd (ei ~). pétillent (ils ~) [bois] trosneşte. claque (il ~), craque (il ~) trosneşte (care ~). pétillant [bois au feu] trosni (el ~). claqua (il ~) trosnit. craqué trosnitură. craquement trotuar. trottoir trozni. crépiter truc. astuce, feinte [nf.] [fam.] trudă. sueur trudi [fig.]. suer trufandale [n.f. pl.]. primeurs [n.f. pl.] trufaş. arrogant trufie. fatuité, morgue, arrogance trunchi [n.n.] trunchiuri. tronc [n.m.], souche [n.f.] trup trupuri. corps trup şi suflet. corps et âme trupă. troupe trupesc. corporel trupului. corps (du ~) trupului (plăcerile ~). chair (plaisirs de la ~) trusă. trousse, étui trusă [n.f.]. nécessaire [n.m.] trusou. trousseau tttu tu. tu, toi tu însăţi [f.]. toi-même tu însuţi [m.]. toi-même tub. tube tubercul. tubercule tuberculoză. tuberculose tuberculoză pulmonară. phtisie tuberoză [pop.]. Polyanthes tuberosa tubular. tubulaire tuciuriu [n.m.] [rasist] tuciurie [n.f.] tuciurii [n.m.pl.]. gitan

tufă. touffe tufă de arbuşti. buisson tufiş. buisson tttul tulbura. émouvoir, toucher [fig.] tulburare. émoi, trouble, tulburare [fig.]. étourdissement tulburat. confus, touché [fig.] tulburător. troublant, enivrant tuleie [pl.]. duvet [facial] tulpină tulpini. tige [d'une plante] tumbă. culbute tumult. tumulte tumultuos. tumultueux tttun tuna. tonner tuna [imperf.]. tonnait (il ~) tunat. tonné tună. tonne (il ~) tună [perf. s.]. tonna (il ~) tuna şi fulgera împotriva. tonner contre tună şi fulgeră contra. tonne contre (il ~) tuna şi fulgera împotriva. pester contre tuna şi fulgera împotriva (el). pestait contre (il ~) tunător. tonnant, tonitruant tunde. tondre tund (ei ~). tondent tund (eu ~). tonds (je ~) tunde (aş ~). tondrais (je ~) tunde (el ~). tond (il ~) tunde (el ar ~). tondrait tunde (va ~). tondra tunde (vei ~). tondras tunde (veţi ~). tondrez tunde (voi ~). tondrai tunde (vom ~). tondrons tunde (vor ~). tondront tundea. tondait tundeai. tondais (tu ~) tundeam (eu ~). tondais (je ~) tundeam (noi ~). tondions tundeaţi. tondiez tundeau. tondaient tundem. tondons tundeţi. tondez tuns tunşi tunsă tunse. tondu tunse (el ~). tondit (il ~) tunsese. tondu (il avait ~) tunsesem (eu ~). tondu (j'avais ~) tunzi. tonds (tu ~) tunel. tunnel tunet tunete. coup de tonnerre, tonnerre tunică. tunique Tunisia. Tunisie tunisian. Tunisien tunsoare. coupe [des cheveux], tonsure tupeu. insolence, aplomb, culot [n.m.], toupet tupeu (avea ~). gêne (être sans ~), culot (avoir du ~) tttur tur. tour [tourisme] turba de mânie. enrager turbat. enragé

- 218 -

turbărie G.-D. turbăriei turbării. tourbière turbiona [fiz]. tourbillonner turc. turc turc [locuitor]. Turc Turcia. Turquie turcoaz. turquoise turist. vacancier turist cu cortul. campeur turiţa mare [bot.]. carline [bot.], Carlina acaulis turmă. troupeau turma de elefanţi. troupeau d’éléphants Adev 05/12/07 turmenta. tourmenter turmentat [iron.]. tourmenté turn. beffroi, donjon, tour [f.] turn [n.n.] turnuri. tour [n.f.] [bâtiment] turn de control [aero.]. tour de contrôle [aéro.] turna. verser torn. verse (je ~) torni. verses turna. versa turnăm. versons turnat. versé turna (în formă). mouler turna beton. couler du béton turna un film. tourner un film turnantă [auto]. tournant [auto] turnare (în formă). moulage turnat (în formă). moulé turnător. mouchard, cafard [dénonciateur] turnător [la poliţie]. indicateur [de la police] turneu [n.n.] turnee. tournée [n.f.] Turnul Babel. tour de Babel (La ~) turnul de fildeş. tour d'ivoire (la ~) turpitudine [neo]. turpitude turtă [bot.]. Carlina acaulis, carline [bot.] turti. aplatir, comprimer, cabosser turtit. cabossé turturea [bot.]. Saxifraga marginata [bot.] tuse [n.f.sg.]. toux [n.f.sg.] tusea. toux (la ~) tuşă. touche [n.] tuşă [fam.]. tatie [fam.] tuşă [pictură]. touche [peinture] tuşă [sport]. touche [sport] tutelă. tutelle tutore. tuteur tutui. tutoyer tutui (se ~). tutoyer (se ~) tutuim. tutoyons tutuim (să ne ~). tutoie (qu'on se ~) tutuit. tutoyé tutuire. tutoiement tutun. tabac TV. téléviseur, télé [n.f.][l'appareil] TVR M.R.. =télévision nationale roumaine TVR-1 R.. =télévision nationale roumaine TVR-2 R.. =télévision nationale roumaine ţţţa ţal [arh.], notă de plată [restaurant]. note [restaurant]. Zahl ţap. bouquin [zool.], bouquetin, bouc

ţap [halbă de bere]. bock ţap ispăşitor. bouc émissaire ţapinar. bûcheron ţară ţări [n.f.pl.]. état, pays, patrie ţară noastră. notre pays Adev 01/11/07 Ţara Galilor. Pays des Galles ţarc. parc [zoo.] Ţarcului. =montagnes - Carpates E roum. ţal [arh.]. note [restau.]. Zahl ţanc ţancuri. rocher ţanc (se opri la ~). pile (s'arrêter ~) ţancul ţancurile. rocher (le ~) ţarină. éteule ţăcăni (se ~). fêler (se ~) [fam.] ţăran ţărancă. paysan, agriculteur, bouseux [n.fig.péjor.] ţărănime. paysannerie ţării. pays (du ~) ţările. pays (les ~) Ţările de Jos [arh.] [n.f.pl.]. Pays Bas, Hollande [n.f.] ţărm. rivage, côte [géo. rive] ţărmul mării. bord de mer (le ~) ţărmuri. côtes [géo. rives] ţăruş. pieu, piquet ţăruş [la un cort]. sardine [d'une tente] ţâcnit. cinglé ţânţar. moustique ţânc [pop. peiorativ]. petit [n.m.] ţâră (o ~). peu (un ~) ţâră de (o ~) [pop.]. brin de (un ~) [fam.], grain de (un ~) [fig.] ţâră de [pop.]. un grain de [fig.] ţâşni. gicler, jaillir ţâşnea. giclait ţâşnesc (ei ~). jaillissent ţâşneşte. jaillit (il ~) ţâşnit. giclé, jailli ţâşnire. jaillissement ţâşnitură. jet ţâţa-vacii [bot.]. Primula elatior [bot.] ţâţă [pop.] ţâţe. poitrine, nichon [vulg.], gorge, mamelle ţâţă mare. poitrine [de la femme] ţţţe ţeastă ţeste. tête ţeastă [pop.] ţeste. crâne ţeavă. tuyau ţechin [monedă]. sequin ţep [n.m.] ţepi. épine [n.f.] ţepi (cu ~). hérissé ţepos. hérissé ţesător. tisserand ţesătură. tissu, étoffe ţese. tisser ţes (ei ~). tissent (ils ~) ţes (eu ~). tisse (je ~) ţesând. tissant ţese (el ~). tisse (il ~) ţesea. tissait ţeseau. tissaient ţesu (el ~). tissa (il ~) ţesut [vb]. tissé ţesut [biol.]. tissu ţesut [n.] [activitatea]. tissage

- 219 -

][de la vache] uuui uimească (să ~). tienne ţii. fêler (se ~) [fam. cloue (qu'il ~) ţintuieşte. tégla. cloué au lit ţinut [n.f.]. toi (à ~) ţigan ţigani ţigancă ţigănci.].R. pays [région] ţinută. tiendrait ţine (care nu se poate ~).ţel [n. tiens ! ţinea. cible.] ucigaş.. tenez uituc uituci uitucă uituce. bohémien [n. tordre le cou ucide (cu o lovitură). tiendra ţine!.uluitoare [pl. tint ţinut.][jur. cruche ulei. prodigieux uimitor [adv. but. ébahi uimitor uimitori uimitoare – uimitoare. émerveiller. Ziegel ţipător. ébaubi [col. tueur à gages ucigător. orme ulterior. tenu ţine informat. homicide [n. étourdissant [adj. eau-de-vie ţurţure de gheaţă .] ţol. ébahit uluit.f. ébahissement. tenez ţinu. étonner uluială.]. tiens (tu ~) ţii (să ~). huileux uliţă. <Union Démo.] ţuică. tenir tête ţine post. tzigane [adj.]. étonnement uimit..f. ultérieurement. étonnant. ébahir. oubliant uitare. ruelle ulm.]. ultérieur ultim ultimi ultimă ultime. des Magyars de R> U. clouant ţintuit.] ţie. la ferme ! [fam.] ucis. trempé jusqu'à la moelle uda ud. tient (il ~) ţine (va ~). tenir ţin.n. meurtrier [adj. fauché [fig. bisou ţuhaus [arg. t' [pron.E. trempé jusqu'à la moelle ud până în măduva oaselor.m.M. interloquer.] Ucraina. D] ţicni (se ~) scrânti (se ~). voyant [adj.]. tenons ţineţi.].]. humanisme . oublié uită. gitan ţigănesc. mouiller.D.].] ţigară.f. émerveiller.] ţipător [culoare] ţipătoare.]. oublier uitat.].f. la ferme ! [fam. pétrifié [fig. négligent uuul -UL <filmUL> [m. huile à moteur ulei de peşte. tenir au courant ţine la curent. mouillé uger [n.]. duré.] ţine (el ~). contrée. humain umanism. but. nippes [n.] ţeluri. ultime ului uluiesc. faucher [fig. ulcère ulceraţie. tiens (je ~) ţin (eu să ~). coup d’œil uite. tapageur [couleur] ţine. assommer ucidere. LE <LE film> ulcer. tiennes (que tu ~) ţine-ţi fleanca! [pop.&n. ébahisse uimeşte.f. pis [n. pétrifier [fig. oublia uitând.].]. méduser. bohémien [adj.m. coup d'œil.][pop. assassiner.] ţine-ţi gura! [fam. jeûner ţintă. ébahit uimi. Union Européenne ucaz. éberlué.]. homicide ucigaş năimit [arh. fin [n.]. te [pron.]. sèche [n. tenir au courant ţine o slujbă religioasă (a ~).][arg. tueur à gages ucigaş plătit.]. ulcération ulcior. officier [vb. médusé. taule [arg.][pop.ţurţuri de gheaţă. huile.] ţine piept. tiennent (qu'ils ~) ţină (el să ~). D] ţi.] ţicnit. tiennent ţin (eu ~). oubli uitătură. apprenti ucenicie. édit ucenic. incontinent [méd. meurtrier [n. étonnement uluiască (să ~).] ţinuturi. cloué ţintuit la pat. Ukraine ud leoarcă. tenue ţţţo ţoale. sidéré. accoutrement ţoale [n. glaçon [n. ébahi uluitor uluitori uluitoare . dernier.] ţine (ar ~). ébahisse uluieşte. ébahissement. tenait ţinem.[pron D.].] ţiglă ţigle. olaj ulei de motor. cél ţţţi ţi-. objet [but] ţintui. stupéfaction.]. pétrifier [fig. tremper udat. apprentissage ucide.]. tuile. tuer. ébahir uimire.pl. zieuter [pop.]. prodigieusement uita (se ~).] uita. stupéfait. pétrifié [fig. assassin.pl.]. région. cloue (il ~) ţintuind. toqué [fam. meurtre ucidere din culpă [n. port ţinută [n. tienne (qu'il ~) ţină (să ~). pouce ţţţu ţucătură [pop.] uimi (a ~).220 - . tienne (que je ~) ţină (ei să ~).n. prodigieux uuum uman. étonnant. clouer ţintuiască (el să ~).] uuua U. huile de poisson uleios.

tapiţerie]. Hongrie (la ~) unge cu ulei. humanité umăr umeri. garni [rempli] umplut (un şanţ). angle unghie unghii. Hongrois [n. farcir. quelquefois uuung ungar. ombre umbrelă. allier.] un pic. unité uniune. ligne (~ de pêche). un unul câte unul. canne undiţa (pescui cu ~).m. humble umili. comploter. marcher umbla (el ~). complotant uneltit. grossir umfla în pene (se ~). beurrer unge pe cineva [mitui]. D'UNE <moteur D'UNE voiture> unele.indéf. un à la fois unul după altul. UN <UN film> un grăunte de.] UNUI <scenariul UNUI film>. intriguer (v. hongrois [adj.*] unguresc. joint. universel universal (în mod ~).]. unique. mouiller umezit. hongrois. humilié umilitor. université unsoare. universitaire universitate. égaler. honte (la ~) umilinţă. relier. garni. mijote (il ~) [fig. unifier unesc (ei ~). où undeva. rembourré umplut cu puf. ligne (pêcher à la ~) unealtă. chemina (il ~) umbla în vârful picioarelor. comblé (un fossé) umplut [d.umanist. asperge à feuilles étroites umbră. à la file. série (hors ~) unifica. coin.]. relie (il ~) uni (el ~). quelques-unes unelteşte. uniforme uniformă. onze unt. beurre untură de peşte. peu. graisse unsprezece. outil.m. oncle unde. fourré [adj. un à la fois unanimitate. union Uniunea Europeană. intrigué uneltire. universellement universitar. Union Européenne univers universuri. épaules (hausser les ~) umezi. parfois.i. chemine (il ~).][*] unguroaică.221 - . humoristique umple. humidité umil. comble (du fond en ~) unghi unghiuri. humanitaire umanitarism. humiliation umilit. garnir. conspiration uneltitor. humoriste umoristic. brigue. académique. singulier. mijoter [fig. duveté umplutură. comblent (qu'ils ~ un fossé) umple [tapiţerie]. marché. union unitar. cheminé umblet. humaniste umanitar. mouillé umfla (se ~). uniformiser. étoffer umple (~ un şanţ). manœuvre UNEI <motorul UNEI maşini>. recoin ungherele (în toate ~). unitaire unitate. cheminer. quelque part undiţă. pavaner umflat. relia unind. unanimement unchi. marche umbra-iepurelui [bot. humide umeraş. démarche. saindoux [n. Hongroise uuuni uni unesc. conspirateur uneori. lier. un une UN <UN film>. unanimité unanimitate (în ~). cheminait (il ~) umblă (el ~). cintre umeri (ridica din ~). unifier unificare. honte umilinţei. ustensile unealtire. réunir. humour umorist. humilier umilinţa.]. Hongrie. joindre.] uneltind. D'UN <scénario D'UN film> unul. graisser la patte de qqn [pop] ungher. combler (~ un fossé) umple (ei să ~ un şanţ). aller sur la pointe des pieds umblat. un grain de [fig. rembourrer [meubles] umplere.][*] a ~) Ungaria. univers universal. un petit peu una câte una. parapluie umed umezi umedă umede. humeur umor. garnissage umplu (ei ~ un şanţ). mortifier.]. reliant unit. onze unşpe [pop. relient (ils ~) uneşte.]. uniforme uniformitate.]. abaisser umili (se ~). humiliant umoare [anat. humiliation. huiler unge cu unt. comblent (ils ~ un fossé) umplut. graisser. garnissage uuun un una. hongrois [adj. joufflu umiditate. quelques-uns unire. unification uniform uniformă.). régulier. uniformité uniformiza. tour à tour . épaule umbla. humanitarisme umanitate. huile de poisson untură de porc topită [f. honte (de la ~) umilire. égaliser unii. comploté. unir. ongle ungur unguri. relié unic. certains [art.] unelti uneltesc.

suivra urmării (eu ~). filait [police] urmărească (să ~). mauvais.]. trace. suivis (je ~) urmărim. séchage uscăciune. suit (il ~) urmez. poursuivez. sèche (qu'il ~) usuci. urgent urgenţă.pl. suivit urmări (va ~). nase [pop. souhaite (je ~) urezi.]. montée urcuş. ouragan urangutan. orang-outan Uranus. ourson ursuleţ de pluş. suivis (je ~) urmat. poursuivait urmărea [poliţieneşte]. dans les quinze prochaines années Adev 01/11/07 urmuzian. talonner urmări [neplăcute] [n. Urtica urens [bot. portière avant [auto] uşa din spate [auto]. suivre urma (ar ~).]. suivent.].m. séché uscă (el se ~) [perf. suivez urmă (el ~). sec uscat (la loc ~). maussade Uruguai.f. [bot. gravir. impérieux. géant [adj. moche [pop. ébranlé urs urşi [m. suivit urmăm. enlaidir urla.]. souhaites (tu ~) uragan. suis (je ~) [de suivre] urmezi. accompagné urmaţi.f. poursuivre.]. sec (au ~) uscat [n. suivent urmează (el ~). monter urca (el ~). poursuivi. poursuivra.]. monté urcare. poursuivant urmărit. pourchasser. citadin [adj. oreille urechea-iepurelui [bot. suit (il ~) urmăreşte [poliţia]. piste următor. suivons urmând. suivi. terre ferme uscat [vb. Uranus ură. vrombir urzica mare [bot. Urtica dioica [bot. s. poursuivît urmărea. urbanité urca. hurler urlet. porte (la ~) uşa din faţă [auto]. côte à côte uuura ura. sécheur. ébranlent urneşte. Bupleurum sp. suite urmă [n.pl.pl. porte principale . pourchassé urmărit [poliţieneşte].]. prochain urmări. montant urcat. souhaitez urăm. poursuis. suivrait urma (va ~). aversion. hurlement uuurm urma. suivi.].]. séquelles [n. suivant. séchait uscat uscată. óriás Adev 19/12/07 urieşesc. sèche-cheveux [n. séché. laid. urgence uriaş uriaşa. suivra urmai (eu ~).]. ustensile ustura. porte uşa. sèches (tu ~) uscare. suivre. souhaite (il ~) urează. suivrait urmări (el ~).n. suivant urmează (ei ~).][pământul][mar. ours en peluche ursuz.].] urină. urine urî urăsc. filature [police] urmăritor. ébranler urnesc (ei ~). sèche-mains [n.]. montée ureche urechi. sécheresse uscător. haïr urât. Jovibarba heuffellii [bot. suis (tu ~) [de suivre]. poursuive urmăresc (ei ~).] uscător de rufe. filé [police] urmăriţi. poursuivent urmăresc (eu ~).] urechelniţă [bot. ours Ursa Mare [astron. percefeuille [bot. souhaitent urez. poursuit.] urgent.] urâtă.] uscător de păr [n. sèche (je ~) usucă (el se ~). filer [police] urmări îndeaproape.].]. poursuivrait. haï.n. gravi. sécha usuc (eu ~). suivons. sèche (il ~) usuce (el să se ~). suis (je ~) [de suivre] urmăreşte. urne urni (a ~). séchoir uscător de mâini [aparat]. portière arrière uşa în nas (trânti ~). hideur urban.] uuusc usca (se ~). haine urât [adj. poursuivons urmărind. file (il ~) [police] urmăreşti. sécher usca (el se ~). détester. marque. hausse. souhaitons urează (el ~). Uruguay urui. essoreuse ustensilă.unul lângă altul. ébranle urnit.] urmărire. vilain.]. montait urcând. citadin urbanitate. poursuite urmărire [poliţistă].f. Grande Ourse ursoaică. détesté urîţi. suivez urmări [poliţieneşte]. urbain.m.]. ourse ursuleţ. souhaiter uraţi. porte au nez (fermer la ~) uşa principală. poursuis urmări (ar ~).222 - .] urzica mică [bot. poursuivant în următorii 15 ani. =du prosateur et poète Urmuz urnă. géant [adj.] urâţenie. piquer uşă uşi. géant [n. suis (tu ~) [de suivre] urmare. suivant.

pot [n. valet de cœur [cartes] valid. valeur valoare (de ~). vague [adj.f. porte latérale uşă pliantă. facile. hélas vaiet. vaudrait valora (va ~). utopique utopie. valeureux vals. douane. voiture-lit vai!. gué vadul. choix [commerce] varieteu. bassin vvval val.pl. valise. léger. usine uzual. valable valabil (în mod ~). aisance .] vameş. devises [fin. valoir valora (ar ~).f. -A <il filmerA> vacant.]. variole Varşovia.] valabil. misérable valora. variété. <il VOUS a filmé> -a [futur 3 pers sg] V. vaniteux vapor vapoare. fracas. portier [concierge] uşii. valide valida. vassalité vast. porte coulissante uşă în armonică. de façon variable variantă. vaille valoros. va [aux futur 3 pers sg]. teinté uşura. valet valet de cupă. vagabond vagabondaj.]. valse valută. utiliser utilizabil. A] V-. coton hydrophile Vaticanul. été [saison] varia.f. vacarme vacă vaci. variable variabil (în mod ~).] vagabond. varier variabil. bateau. légèreté. vase .] [anotimp]. malle valoare valori.] vas de sânge. porte à deux vantaux uşă culisantă. wagon vagon de dormit. porte pliante uşier. vache vaccin. usure uzurpa.] valvă (face ~). vacances [pl. voiture (de train). utile utila. vase vas [fiz. facilité.] vacarm. usé.. ouate vată hidrofilă. vague [n.] [bot. Wanne vanilie. débiner (se ~) [fam. frivole uşuratic (în mod ~). vaisseau vas [mar. porte (de la ~) uşile închise (cu ~).].uşă cu două canaturi. vapeurs vaporizator. ample vată. Varsovie varză verze. légère (à la ~) uuut util. haine uşurinţă (cu ~). VOUS. vassal vasalitate. bio. variante varietate. diversité varietate (de produse). espèce. valent. vaccine Vaccinium myrtillus. vous [pron. foyer vază. val valet. légèrement.] vad vaduri. usuellement uzură. chou vas. vámos vampir.] [pl. âtre. vaste. variablement. navire vapori.]. faciliter uşuratic. vanité vanitos. gué (le ~) vag. myrtille [n. utilité utiliza. légère (à la ~) uşurinţă. utilisable utilizare. valve (faire ~) vvvam vamă.] [recipient] vase. usurper uzurpator. wagon-lit. valet [cartes]. été (l'~) vara [n. user uzat.223 - . usagé uzină. âtre (l'~) vatră vetre. vanille vanitate. douanier [adj. précieux valoare (fără ~). doter utilitate. navire vas [n.] uşor uşoară. usurpateur vvva v-. facilement uşor colorat. usage utopic. vagabondage vagon. vampire vvvan vană. vallée [abréviation cartographique] va.]. vaccine vaccina.] veri [n. valu valorează. valablement vale. vallée vale (largă). -a [futur 3 pers sg] VA… <el VA filma>. utopie a uza de. vaut valoreze (să ~). léger. valider valiză.. vaporisateur var. variété variolă. a se folosi folosesc. porte pliante uşă laterală.m.. vám vamal. huis clos (à ~) uşchi. clochard. vaisseau sanguin vasal. vain. Saint-Siège (le ~) vatra vetrele. aisance uşurinţă.n.. baignoire. plainte vailing [reg. Vallée de… [abréviation cartographique]. chaux vara [anotimp]. douanier [n. commode uşor [adv. <el V-a filmat>. vaudra valorat. usuel uzual (în mod ~). vacant vacanţă.

vente au détail vânzare prin corespondenţă. végétatif veghe. Verseau [zodiac] vărsătură. commis vânzător ambulant. gibier vânează (el ~). blanchir văruieşte. verra vedem. veine vânăt.] vâlcele. tisonnier vătuit. verses vărsa [med. verse (il ~) vărs.] vederi. vallon (le ~) vâlvă (face ~). fourré [de fourrer] văratec [pop. tendres années vârstă medie. vous vădit. vomissement vărui. voir vadă (să ~). voisin vecinătate. courir après vâna (el ~).] vârful picioarelor (în ~).] [poet. chassera (il ~) [sport] vânat [n. voie (que je ~) văzând.] vâlceaua. blanchit văruit. voient văd (eu ~).].] [contusion].] vătămător. veille (état de ~) .f. éclat (faire ~) vâlvătaie. gui vâscos.]. verrait vedea (el ~). vois (tu ~) vedea lucrurile în mare. vêpres veceu.m. chasse à courre vânătoare cu hăitaşi. végétation. vente à la criée vânzare angro. Tagetes erecta.][bot. pointe. voir grand vedere [n. veille.] vânzător la o staţie de benzină. miner vătămătoare [n. blanchi vătăma. jérémiades [pl. vomir vărsa în (se ~) [râu]. ancien ancienne veci vecilor (în ~). vent. chasse (il ~) [sport] vânătoare. versait. vu le vede. estival vârcolac.m. siècle vecernie. veuf veuve văicăreli [pl.f. éternel éternelle vecinul. vider son carquois vărsare [hidr.]. pic.]. vieux vieille. vu (j'avais ~) văzuseră.] vvve veac. cabinet [WC]. Peduncularis verticillata vâzdoagă [bot. homme d'à côté (l'~) vvved vedea. nuisible vătrai. pet [vulg. vue [n. jamais (à tout ~) vecin vecină. cousin vărsa. embouchure vărsat [med. eufemism]. introduire vârî (se ~). colporteur [com.Carpates S roum. voient văd (ei ~).].] vecinică. vânzare en détail. aviron vârstă vârste. verser varsă. vu (vous aviez ~) văzuseşi.] vânzare.] vedetă vedete.] văduv văduvă. lit (se mettre au ~) vâsc. vallon (le ~) văiugă [nf. verse (je ~) vărsa (el ~). introduire (se ~). manifeste [adj. pompiste vârât. pointe des pieds (sur la ~) vârî (ancien vîrî). vois văd (să ~). voyant văzuse. vallon [n. voyons.].] văr. répandait vărsăm. vente vânzare ambulantă. contusion vânt vânturi [pl.f. toxique. voit vedea (ar ~). vu (nous avions ~) văzuserăţi. voyez vezi. fourrer. cime. vu (tu avais ~) văzut văzuţi văzută văzute. chasseur vână. âge Adev 01/11/07 vârstă fragedă.f. bec [fig. répandre. chasse (la ~) vănător. vente par correspondance vânzător.f. comble [géogr. =montagnes . chasser [sport]. vallon (le ~) vâlcica. chassait (il ~) [sport] vâna (va ~). Anthyllis vulneraria [bot. lamenter văita (se ~). toilettes [n. fournaise vâna.] [bot.]. voisinage vecinic [arh. déboucher sur vărsa tot veninul [fig. gémir văiuga. versons vărsat. vallon [n. voyions vedeţi.] văicări (se ~). variole Vărsător [zodiac]. verse verşi. vu (il avait ~) văzusem (eu ~).]. mêler (se ~) vârî în pat (se ~).pl. voyons vedem (să ~).] vechi veche. pâteux vâslă.]. âgé Adev 01/11/07 vârtej. estival văratic. vedette.]. insinuer (s'~). verdure vegetativ vegetativă.224 - .]. voyait vedea (va ~). voie (qu'il ~). effusion vărsare [hidr.m. tourbillon vârtejul pământului [bot. vomi [n. brucolaque vârf. végétal vegetaţie. bec. veille [guet] veghe (stare de ~). tagète [n.vvvă vă.] vârf [în formă de cioc]. vente en gros vânzare cu amănuntul. bleu [n. étoile [vedette] vegetal. chasse vânătoare cu câini. vâlcea [n. pâle vânătaie.] văiugi. âge moyen Adev 01/11/07 vârstnic vârstnice. ouaté vvvâ Vâlcan. battue vânătoarea.]. vu (ils avaient ~) văzuserăm. meurtrissure. sommet.

vétuste vexa. vertical vertiginos. ventouse Venus.]. contrôler verific. versant Versetele satanice.] ventriloc. futur 2 pers] VEŢI… <VEŢI filma>.] verişoară. contrôlé verificaţi (voi ~). venu venit înapoi. jovial. veilleuse vvven venă. joyeux.]. [aux.f.f. contrôlait verifică (el ~). insulter vexa (el ~).] verzui. contrôlable verificare. offensé.]. occidental vestigiu vestigii. vert verde-albăstui. vérification. nouvelles [n. viens vin. vienne vine. venimeux veninul (a-şi vărsa tot ~). vestiaire vestibul. quatre-quatre.] vestea [n. venir à la rescousse de venit [n. éternellement [adv.m. gilet vestă. Veronica officinalis [bot. drôle. véranda [n. gilet pare-balles [n. vertigineux vertij. verdure verdict. insultant vexat.pl. Salman Rushdie. verdict vereriţă.m.] veninos.pl. verbal verde verzi. gai veselă. ouest vestă. s.] verb. éternel veşnic [adv. arriva veni (ar ~).]. viens.]. arrivé. vénérable venerare. adoration veneraţie.] veştii. pic (à ~). verdâtre vvves vesel veselă. été (de l'~) [n.] verbal. Véronique [n.] vestă anti-glonţ [n. lac [vernis] Veronica. impérissable.] vestă termoizolată.]. vérifier. venant venirăm. ancien combattant veţi. véhémence vehicul vehicule. veste anti-froid veste. vint.m. contrôlé (il avait ~) verificat. vénusien vvver verandă [n. fané veşti [n. sempiternel. arriverait veni (va ~). Vénus venusian. véhicule tout terrain VEI… <tu VEI filma>. vénération Veneţia. cousine verni [neo. écureuil veri primari [pl. nouvelle (la ~) vestiar.225 - . veste. ventilation ventral. G. version vertical. 1989 Adev 22/12/07 versifica. -AS <tu filmerAS> veioză. Venise veni. bruit [fig.]. plausible.]. fameux veşmânt. verve verzale [tipogr. vertige vervă. venin venind.]. véhicule vehicul tot-teren. venait. insulté vexez. contrôlez verificau. contrôles (tu ~) verificabil.] veste [n.] veşnicie. gilet [n. nouvelle [n. contrôla verificăm. carquois (vider son ~) ventilaţie. nouvelle (de la ~) veteran. -EZ <vous filmerEZ> vetust. vient veni în ajutorul [+G]. germains (cousins ~) verifica.]. arrivait veni. viendrait.].].f. à plomb. testé [vérifié] verificat. -ez [futur 2 pers pl].f. mutin. venons venin. viennent vină (să ~). veine venera. vaisselle veselie. contrôlant verificase. italiques (caractères ~) verze. contrôle (il ~) verifică (el ~) [perf. vénérer venerabil. contrôlé. contrôlaient verifici ].sg. arriver venea.veghea. rentré veniţi. faner (se ~) veştejit.f. gaieté veselie (cu ~). arrivera. couloir vestic. Sempervivum montanum [bot. ventral ventrilică [bot.] verosimil. vestige vestit vestită.f.]. verbe verb auxiliar [abrev. vraisemblable vers. vers [lit.p. éternité veşteji (se ~). insulte (j'~) . véhément vehemenţă. revenu [n. venir.f. venez vii. insultait vexând. vêtement veşnic veşnică. contrôlent (ils ~) verifica (el ~).]. vînmes venit.] versant versanţi. contrôle (je ~) verifică (ei ~). choux verzişoară de munte [bot. ventriloque ventuză. glauque verdeaţă. versifier versiune. verdâtre verzuliu. Les Versets sataniques. vexer. contrôlons verificând. allez [aux.]. contrôle verii [G. gaiement vest. veiller vehement. viendra venim.f.

rêvaient (ils ~). rêverie. vendredi (le ~) vineri. vendons vindeţi. vendez vinzi. rêve (qu'il ~) visezi. tempête de neige. culpabilité vînt. virtuel virtuos.] viroage. vinyle vinovat. personnes] viol. rêve (je ~). puceau pucelle [pop. guérir.]. rêvas (tu ~) visat.]. rêvez visau.] victima unui escroc. vendre. malice. vertueux virtute.]. vin frappé vin rece. vicier vicios vicioasă. vendent vând (eu ~). fourberie. insultes (tu ~) vexaţiune.]. vin fin vin frapat. violent. rêve [n. viaduc viaţă viaţa. vice viclean. songeait visai. véhémence violet. feinte [n. rusé. vie vibra. guêpier viespe. roum. vivre vieţuiesc. rêvant visează (ei ~). vin vin ales.226 - . rêvent (qu'ils ~) viseze (el să ~). rêver. tort vinde. vendant vinde (ar ~). songent visează (el ~). vider vidat. vous [pron D] viabil. =théâtre pop.] virtual. ver à soie viespar. vide vid (sub ~). songer visa (el ~). villa vilă rustică. cf. viable viaduct. remettre (se~) [après maladie] vindecare. vigilance vigoare. irréel. viol violent. finaud. offense vezică. pétulant. chalet [m.m. vierge virgulă.. vends (tu ~) vinde pe credit. vice versa vicia. futur. vendu vânzând. vendra vindea. rêva (il ~) visăm. fort [adj. rêvent. vis (je ~) vieţuieşti. vendu (avait ~) vândut. Vésuve Vf. songe visa.vexezi. sournois viclenie. vous [pron.] viitoare. vendait vindem.]. gaillard [adj. robustesse viguros.] vilbrochen [auto]. vendit vânduse. aigu violenţă. vallon [n. vendre à crédit vindeca. mobile. dorénavant viitor [adj. vibrant vibraţie. ruse. vende vându.]. vide (sous ~) vida.] vie [agr. vignoble vie [n. vendrait vinde (va ~). vivant. vigilant vigilenţă. songe (je ~) viseze (ei să ~). vessie Vezuviu. songé visaţi. Sommet de… [abréviation] vvvi vi. rêvai (je ~) visam (eu ~).m. vendredi vinil. vertu vvvis vis. guéri vinerea. loutre [zool. vânt vînzare cu strigare [pop. vilebrequin [auto] vilegiaturist. avenir viitor (în ~). ver vierme de mătase. prochain vijelie. clos [n. orage vilă. tournant [auto] virgin virgină. vicieux viciu.] vidră [zool. être dans les nuages visare. dupe victimă. rêve (il ~). mutin.]. virgule viroaga. vif. vigne. vibration viceversa. rêvé (ils avaient ~) visaşi (tu ~). victoire vid. rêvait (il ~). rêvé (il avait ~) visaseră. songe (il ~) visez. victime victorie. violet viraj. pétillant [fig. rêvé. caméscope [m. violence.] viitor.]. vécu viezure. Vienne vierme viermi. insidieux. vin frappé vină. vide (sous ~) video video-uri. vente aux enchères vioi vioaie. songeaient visă (el ~). vis (tu ~) vieţuit. blaireau [zool. rêves (tu ~). guêpe vieţui. songes (tu ~) visa cu ochii deschişi. rêvais (je ~) visase. vend vând (ei ~).f. coupable vinovăţie. vigoureux. robuste. à Noël vigilent.] Viena. rêvais (tu ~) visai (eu ~). guérison vindecat. fulminant. magnétoscope videocameră [f. vallon (le ~) viroagă [n.] Viflaim. pétillant vioiciune. vigueur. rêvons visând. D] vi-. vends (je ~) vândă (să ~). songe . fourbe. vibrer vibrant. vacancier vin. exubérance vioiciune (plin de ~).f.

volant (être au ~) [auto. visa vizieră. parlent vorbeşte. grosseur.] volan (fi la ~) [auto.227 - . teindre vopseam (eu ~). vomir. sing. nausée vomita. gré voie (de ~).]. volupté voluptos voluptoasă. volonté. voix voce tare (cu ~). tanière. voulais (tu ~) voi (va ~). gré (bon ~) voie de nevoie (de ~). déraisonner vorbeşti aiurea. mot vorbăreţ. vous-mêmes VOI… <eu VOI filma>. parlant vorbise.] [trou] vizui. volant [n. vorace vorbă. veau viu vie vii. bavard.n. vouloir voi (ai ~).]. vaudou vopsea. voulait voieşte. parlera vorbim. teignais (je ~) vopseau. bétail vite [pl. N. gaze voastră (a ~). glace [vitre]. terrier vvvo voal.]. voluptuos voluptuoasă. prouesse viteză. vôtre voastre. vigne viţel viţei. vizir vizitiu. -ONS <nous filmerONS> voma. propos [pl. vaillant. parler vorbea. futur 1 pers pl]. -AI <je filmerAI> voia (a fi în ~). vomissement. volley-ball voleu. teins (je ~) vopseşte. voyelle voce. volontaire voluptate. parla vorbi (ar ~). vous-mêmes voi înşivă [m. vomir vomitare. visière vizir. rêverie vişin. volet volum volume. marâtre vitrină.visător visătoare. méditatif visătorie [lit. parlez vorbi aiurea. antre. -ONT <ils filmerONT> vorace.] volei. teint vopsire. devanture. bavardage vorbe [pl. parlant vorbeşti. gaillard [adj. parles vorbi. teint (il ~) vopsi (el ~). lexique vocală. lascif.] vomă (stare de ~). teinture vvvor vor [aux. vive voix (de ~) viză. viseur vizor [la o celulă] [n. couleur [colorant]. vomissement vomitat. joyeux vvvol volan (de rochie).]. voïvode voinic.]. volumineux voluntar. parlons vorbind.] vomat. griottier vişină. plaisanter . robuste. teignaient vopsesc (eu ~). vont [aux futur 3 pers pl. tome. allons [aux.] viteaz. vaudeville vvvoi voi [aux. -ons [futur 1 pers pluriel] VOM… <noi VOM filma>.]. cocher. repaire. vif.]. vitéz Viteaz (cel ~). voyant [n. parle (je ~) vorbesc (ei ~). teignis (je ~) vopsiră (ei ~).]. -ont [futur 3 pers pl] VOR… <ei VOR filma>. parlé vorbiţi. gaillard [n. parler net vorbi pe faţă. parlerait vorbi (va ~). vomi voodoo. voyage voie. vomi vomă. volume. vos vocabular. réviser vizuină. viitor]. tachymètre [auto] viticultor. -ai [futur 1 pers. teignirent vopsit. déraisonnes (tu ~) vorbi deschis. vigneron vitregă. volant [n.]. vomi [n. vivant viu grai (prin ~). voix (à haute ~) vodevil.] volant [adj. voluptueux vvvom vom.] volan [auto]. griotte vite. bétail [sg. parlait vorbesc.m. viitor]. Judas [n. voudra voia. parle (il ~) vorbeşte (care ~). teinture [couleur] vopsi.] voinţă. avait parlé vorbit. loquace vorbărie. teignit (il ~) vopsii (eu ~). veut voi însevă [f. bon gré mal gré voievod.] voi [pron. gré voios. rêveur. débagouler [fam.]. Brave (le ~) vitejue (act de ~). étalage [vitrine] viţă de vie. vous [pron.]. bénévole. bestiaux. allure viteză orară.]. volant [adj. encombrement [espace] voluminos voluminoasă. vitesse horaire vitezometru [auto].] vorbi. merci (être à la ~) voia (fără ~). contenance volum ocupat. vezető vizor. parler net vorbi în glumă. malgré voiaj.] voi [vb. parole.

baladeur WC. que tu le veuilles ou non vrea. tandis que vreme rea. barreaux. toilettes [n. gis (tu ~) zăcând. temps vreme ce (în ~). xylophone yyya yahting.f. mailles zambilă. jadis vreo. vouloir Adev 07/11/07 vor. vrille (entrer en ~) [aéro.] vreo sută. longue (à la ~) vremea se strică. vain (en ~) zadarnic.] [s. sucré zahăr. parler une langue couramment vorbi de rău (pe cineva). sorcier vrăjitorie.]. voter votat. caramel zahăr din trestie de zahăr. gisant zădărnici. vulgaire. dé [jeu] zarzavat (de ~). saccharose zaharisit. langage vorbitor. pitoyable vrednic de plâns.] vulpea [n. déjouer zăgaz. étourdissait zăpăcească (ei să ~).] zăcea. voulu vrednic de laudă. Guillaume wysiwyg [PC][neo]. quelque [adv.]. gisement [géol.m.m. neige fondante zale. procréant zăpăceală. tel-tel [PC] xxxa xenofob. charmait (il ~) vrăjeşte (el ~). étourderie.m. voulais (tu ~) vrea (ar ~).vorbi o limbă în mod fluent. gros temps vreme urâtă (e ~). vain (en ~).] vrăbii. charma (il ~) vrăjit. renard [n. fracas vulcan. vain zadă [bot.]. vainement. aproximativ.].f. centaine vreuna.f. moineau (le ~) vrabie [s. voyeur vvvr vrabia. veux vrem. vôtre vot. brouille (le temps se ~) vremuri (pe ~). Guillaume William.]. gît zaci. voulait vroind.pl. mauvais (il fait ~) vremea (cu ~). voulut vrut. étourdissement zăpăci. vote (il ~) voyeur.] vulpoi [n. parleur. charme (il ~) vrăji (el ~). terre à terre vulgar [abrev. aigle wwwa walkman. parler net vorbind (la drept ~). voudrait vrea (aş ~).] vulpii [n. mors zăbrea.m. charme. voté votează. vote [n. parloir. potager [adj.] vota. barreau zăbrele.m. moineau (du ~) vrajă. photocopié xilofon. sucre zahăr ars. gis zace.] vrabiei.] vulpi. renard [n. xénophobe xenofobie. vulgarité vulnerabil. marc zzză zăbală. vulnérabilité vulpe [n. yoga yucca. copieur xeroxa. voulons vreţi. quelqu'une vreunul. vrille [aéro. parole.]. voulez vroia. locuteur. misérable vreme vremuri. digue zămislind. étourdisse (qu'il ~) . veut vrea (ai ~). étourdissent (qu'ils ~) zăpăcească (el să ~). renard (du ~) [n. yachting yoga. gisent zac (eu ~). volcan vulgar. moineau. yucca zzza zadar (în ~). gésir zac (ei ~). magicien. renard (le ~) [n.] Wilhelm. vulnérable vulnerabilitate. dire (à vrai ~) vorbire.] vvvu vuiet.228 - .].] vulgaritate. quelqu'un vrie (intra în ~) [aero. veuille vreau.f. jacinthe zar zaruri. vos vostru (al ~). méritoire vrednic de milă. étourdir zăpăcea. charmer vrăjea (el ~). charmé vrăjitor vrăjitoare.] vrie [aero. orateur vostru. voulais vrea (să ~). sorcellerie vrăji. [vulg. veux vrei.n.]. photocopier xeroxat. sucre de canne zai [n.] vultur vulturi. mélèze zaharină. médire vorbi pe şleau. magie.]. xénophobie xerox.m. pierrot [zool. grille zăcământ [geol. veulent vrând-nevrând. photocopieuse. sorcellerie vrea.f. voulant vru.] zaţ. vautour. ensorceler.

m. fée zzzb zbârci (se ~). palissade zăr [reg. apercevez zău! te cred!. apercevant zărişi.] zeflemea. broyé zdrobiţi.]. broyait zdrobesc (ei ~). suc. ahuri. lambeaux zdrenţe (în ~).] zzze zeamă zemuri. moquerie.] zdruncina. cabrioler zburdă.]. voleront zburai.] zelos. neige (bonhomme de ~) zăpezii. crier zbor. dérision zeflemist. aperçois zăreşte. haillons (en ~). zumo zebră. loquet. verrouiller zână.m. broyent zdrobesc (eu ~). apercevait zăresc. broyer zdrobea. aperçoivent. broie (il ~).] zbârcituri.] zbârli (-şi ~ părul). étourdi (il avait ~) zăpăcit. volons zburător. apercevoir zărea.]. babeurre [n. débattent zbate (se va ~). dixième zeci. ridé zbârcitură [n. vol. rider (se ~) zbârcit zbârcită. dizaine zecime. voler zboară. apercevons zărind. cinglé zări. débattons zbateţi (vă ~). débattaient zbătură (se ~). dizaine zece ani de pârnaie [arg.f. cahoter zdruncinare. lambeau zdrenţăros. zen zenit. débattra zbatem (ne ~). cabriole (il ~) zburdalnic. brise [n. bouchon [arg.MM]. étourdi [vb. débattez zbătându-se. hérisser zbârlit. aperçut zări (ar ~). dixième zecelea (al ~). volait zbura (ar ~).zăpăceau. dixième [fraction].] zburda. anéantissement zdrobitor. loqueteux zdrenţe. broyai (je ~) zdrobim. aperçus zărit. débattu zbiera.] zărghit [reg. neigeux [aspect] zăpadă zăpezi. neige (chute de ~) zăpadă (om de ~). débattant zbătea (se ~). vole (je ~) zbori.m. aperçus zărim. divinité zel [n.] zecea (a ~). vole zburau. ébranlement zdruncinătură.]. dixième [1/10] zefir. parbleu ! zăvor zăvoare. apercevrait zări (va ~).] zăpăcit [n. aperçoit zăreşti. ébouriffé zbate. étourdit (il ~) zăpăceşti.] zăpăcim. loque. débattirent zbătut. étourdissent zăpăcesc (ei ~).][arg. volais (tu ~) zburam. étourdit (il ~) [parf. neiges (les ~) zăplaz. espiègle zburli (a ~). vole zbură. neige zăpadă (bulgăr de ~).f. neige (de la ~) zăpezile. débattre zbat (se ~). écrasé. broyons zdrobind. écrasant [adj. clouté (passage ~) zece. zèle [n. broies (tu ~) zdrobi (el ~). s. étourdissent zăpăcesc (eu ~). zèbre zebră [pietonală]. hérissé. débattait zbăteau (se ~).]. écraser. étourdi [n. jus. zélé zen. étourdis (tu ~) zăpăci (el ~). neige (boule de ~) zăpadă (cădere de ~). aperçu zăriţi. vola zbura.] zăpăciţi (voi ~). zénith . broyant. vole (il ~) zbor (eu ~). volée (à la ~) zbura. aperçois zări. écrasant zdrobit.m. broie (je ~) zdrobeşte. ride [n. broyez zdrobire. hirsute. voles zbur. secousse zdup [n. étourdissons zăpăcind. étourdissant zăpăciră. volera zbura (vor ~). haillon. dix zece (vreo ~). volais (je ~) zburat. taule [arg. échevelé.] zăpăcit [vb.229 - . moqueur zeitate zeităţi. essor zbor (din ~). apercevra zării. volerait zbura (va ~).]. verrou zăvorî. volant [adj. broya (il ~) zdrobii (eu ~). écrase (il ~) zdrobeşti. étourdis (j'~) zăpăceşte.m. étourdissez zăpada (ca ~). étourdi zăpăcit [adj]. étourdi [adj. lambeaux (en ~) zdrobi. ébouriffer zzzd zdreanţă zdrenţe. étourdirent zăpăcise. volaient zburăm.

mur zid de apărare. disais (tu ~) ziceam.]. étourdi zzzg zgardă zgărzi [pl.n.]. aube zori [vb. maçonnerie zidi. zoom zoresc. trembler zgudui (a ~). disais ziceam (eu ~). jour férié ziar ziare. zoologique zoologie. écorchure zgîi (a se ~). =quotidien roumain. presse (je ~) zori [n. peindre. ébranlé zguduitură.] zeu zei. griffer zgârie-nori. rugueux zgudui. rempart zidar. jour (au grand ~) zi de sărbătoare.]. dépeindre. zingué Ziua. canard [fam. pressé zugrăvi zugrăveşte zugrăvit. dot [m. disent zic (eu ~). jours (les ~) zilelor. zonal zonă. rumeur zvoner [pop.].].].]. convulsion zvelt. neige fondante zmeu [jucărie] zmee [jucării]. presse [n. dit (il avait ~) zisesem (eu ~). dit zisese. hâter zorit. décrire Adev 01/11/07 zulu.].m. zinguer zincat. zéro Adev 10/02/08 zestre [f. jours (des/aux ~) zilier.m. disais. dirai zice (voi ~). dit (nous avions ~) ziseserăţi. svelte zvon. rayure zgârietură. cerf-volant zmeură. écarquilla zgomot. zoulou zumzăi. quotidien zilnic. disait zice (vei ~). bruyamment zgrunţuros.] zoom. écarquille zgîii (se ~).230 - . ébranla zguduie (ei ~). zoologiste zoologic.] ziar de scandal. dit (tu avais ~) zid ziduri. journal sensationnel ziare [pl. collier [du chien] zgâit. [zool. disais (je ~) zicem. ébranle zguduire. anniversaire zi pe alta (de pe o ~). jour (du ~) zilele. muraille zilei. vrombir zvâcnet. bruyant zgomotos (în mod ~). jour le jour (au ~) zi lucrătoare. journal sensationnel ziar de senzaţie. jour [n. ébranlement zguduit.].m. dit (j'avais ~) ziseseră. avare. dis (tu ~) zis.] zonal. quotidiennement zinc.m. dit (ils avaient ~) ziseserăm (noi ~). dis (je ~) zică (el să ~). mince.f. jour (le ~) ziua bună [pop. ébranler zgudui (el ~). zone zoolog. main-d’œuvre zilnic zilnică. gratte-ciel zgâriere. dieu zevzec [pop. zombie [n. framboise zzzo zodiac. parcimonieux zgâria. dise (qu'il ~) zice.f. journée.]. zoologie zoologie [abrev. aurore. maçon zidărie. cahoter zgâlţâitură.]. presser. avarice zgârcit.zer [n. secousse zzzi zi [n. murer zig gros. disons ziceţi. ronflant. zinc zinca. dire zic (ei ~). vacarme. journal. écarquillé zgâlţâi. journaliste ziaristică. jour ouvrable zi (în plină ~). bonjour ziua următoare. dites (vous ~) zici. bruit zgomotos. journalisme zice. dit (vous aviez ~) ziseseşi. zodiaque zodiacal. bruit [fig.]. écarquiller zgîieşte (el se ~). ébranlent zguduie (el ~). parcimonie. précipiter. journaux ziarist.]. zodiacal zombi [n. colporteur (de rumeurs) 9999 .]. dirai ziceai.]. babeurre [n. lendemain (le ~) zloată [n.]. petit-lait zero zerouri. secousse zgârcenie.] zile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful