Dictionnaire roumain français

-1-

aaaa ---AUTOR lista românească----> ---Adrian OTOIU aotoiu@sintec.ro -a [art.hot.f.]. la [article défini féminin] -A <a treiA>. -ÈME <la troisiÈME> -A <el filmA>. -AIT <il filmAIT> -A <maşinA>. LA <LA machine> -A <maşinA> [art.hot.f.]. LA <LA voiture> [article défini féminin] -AI <eu filmAI>. -AI <je filmAI> -AI <filmAI>. -AIS <tu filmAIS> -AJ <metrAJ>. -AGE <métrAGE> -AM <filmAM>. -AIS <je filmAIS> -AM <noi filmAM>. -IONS <nous filmIONS> -ARĂ <ei filmARĂ>. -ÈRENT <ils filmÈRENT> -ARĂM <noi filmARĂM>. -ÂMES <nous filmÂMES> -ARĂŢI <voi filmARĂŢI>. -ÂTES <vous filmÂTES> -ASE <el filmASE>. AVAIT… <il AVAIT filmé> -ASEM <eu filmASEM> ]. AVAIS… <j'AVAIS filmé> -ASERĂ <ei filmASERĂ>. AVIEZ… <vous AVIEZ filmé> -ASERĂM <filmASERĂM>. AVIONS… <nous AVIONS filmé> -ASEŞI <filmASEŞI>. AVAIS… <tu AVAIS filmé> -AŞI <tu filmAŞI>. -AS <tu filmAS> -AT <filmAT>. -É <filmÉ> -AŢI <voi filmAŢI>. -EZ <vous filmEZ> -AŢI <voi filmAŢI>[imp.]. -IEZ <vous filmIEZ> -AU <ei filmAU>. -AIENT <ils filmAIENT> -Ă <el filmĂ>. -A <il filmA> -ĂM <noi filmĂM>. -ONS <nous filmONS> -ÂND <filmÂND>. -ANT <en filmANT>, -ANT <filmANT> -BIL <capaBIL>. -BLE <capaBLE> -BIL <inviziBIL> [m.]. -BLE <invisiBLE> -BILĂ <inviziBILĂ> [f.]. -BLE <invisiBLE> -EA <el pierdEA>. -AIT <il perdAIT> -EAI <tu pierdEAI>. -AIS <tu perdAIS> -EAM <eu pierdEAM>. -AIS <je perdAIS> -EAM <noi pierdEAM>. -IONS <nous perdIONS> -EAŢI <voi pierdEAŢI>. -IEZ <vous perdIEZ> -EAU <ei pierdEAU>. -AIENT <ils perdAIENT> -EAZĂ <ei filmEAZĂ>. -ENT <ils filmENT> -EAZĂ <el filmEAZĂ>. -E <il filmE> -ei [G.f.: vârsta mamEI]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -ei [G.f.n.p.: gâsca MariEI]. de [G.f.n.p.: l'oie DE Marie] -EM <noi pierdEM>. -ONS <nous perdONS> -EŢI <voi pierdEŢI>. -EZ <vous perdEZ> -EZ <eu filmEZ>. -E <je filmE> -EZ <nepalEZ> ZI>. -AIS <NépalAIS> -EZĂ <nepalEZĂ>. -AISE <népalAISE> -EZI <tu filmEZI>. -ES <tu filmES> -i. les [pron. D], lui [pron. A/D]

-i [art.hot.pl.m.: ţăraniI]. les [article défini pluriel : LES paysans] -i [vb.]. est (il ~) -I <filmează-I!>. -LES <filme-LES !> [m.pl.] -IC <economIC> [m.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <economICĂ> [f.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <floricICĂ>. PETITE <PETITE fleur> -IFICA <modIFICA>. -IFIER <modIFIER> -IFICAT <modIFICAT>. -IFIÉ <modIFIÉ> -ii [G.f.: faţa femeII]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -IND <citIND>. -ANT <lisANT> -ISM <capitalISM>. -ISME <capitalISME> -IST <capitalIST>. -ISTE <capitalISTE> -IST <capitalIST> [m.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTĂ <capitalISTĂ> [f.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTE <capitalISTE> [f.]. -ISTES <capitalISTES> -IŞTI <capitalIŞTI> [m.]. -ISTES <capitalISTES> -IŢĂ <fetIŢĂ>. PETITE <PETITE fille> -IV <indicatIV> [m.]. -IF <indicatIF> -IZA <realIZA>. -ISER <réalISER> -IZAT <realIZAT>. -ISÉ <réalISÉ> -l. le [pron A.] -l [art.hot.m.]. le [art.déf.m.] -L <filmează-L!>. -LE <filme-LE !> -le. les [pron A.] -le [art.hot.m.: câineLE]. le [article défini masculin : LE chien] -le [art.hot.pl.f.: mameLE]. les [article défini pluriel : LES mères] -le [imper.m.: băiatuLE!]. [impératif m.: garçon !] -LE <câineLE>[art.hot.m.în -e]. LE <LE chien> [art.déf.m.] -LE <filmează-LE!> [f.pl.]. -LES <filme-LES !> [f.pl.] -LE <maşiniLE>. LES… <LES machines> [f.pl.] -LEA <al treiLEA>. -ÈME <le troisiÈME> -LEŢ <filmuLEŢ>. PETIT <PETIT film> -lor [G.pl.: vârsta jucătoriL]. des [G.pl.: l'âge DES joueurs] -LOR <filmeLOR>. DES… <DES films> [G.] -lui [G.m.: laba câineLUI]. du [G.m.: la patte DU chien] -MĂ <filmându-MĂ>. ME… <en ME filmant> -MÂNT <simţăMÂNT> [arh.]. -MENT <sentiMENT> -MENT <parlaMENT> [neo.]. -MENT <parleMENT> -MENT <sentiMENT>. -MENT <sentiMENT> -NE <filmându-NE>. NOUS… <en NOUS filmant> -o. -la [pron A] -o [imper. f.: IleanO!]. [impératif f.: Hélène !] -O <el a filmat-O>. L'… <il L'a filmée> [f.] -O <filmeaz-O!>. -LA <filme-LA !> -OASĂ <faimOASĂ>. -EUSE <famEUSE> -OASE <faimOASE>. -EUSES <famEUSES> -OR <compozitOR>. -EUR <compositEUR> -ORI <uneORI>. QUELQUE- <QUELQUEfois> -OS <faimOS>. -EUX <famEUX> [m.sg.] -OŞI <faiMOŞI>. -EUX <famEUX> [m.pl.] -s [pop.]. suis (je ~)

-2-

-TATE <naţionaliTATE>. -TÉ <nationaliTÉ> -TĂŢI <naţionaliTĂŢI> [pl.]. -TÉS <nationaliTÉS> [pl.] -TE <filmându-TE>. TE… <en TE filmant> -TEASĂ <împărăTEASĂ>. -TRICE <imperaTRICE> -TIVĂ <indicaTIVĂ> [f.]. -TIVE <indicaTIVE> -TOARE <bobinaTOARE>. -TRICE <bobinaTRICE> -TOR <copiaTOR>. -TEUR <copiaTEUR> $$$ -ţi [pron D.]. te [pron. D] -ţi [pron. D]. t' [pron. D] -ŢIUNE <raŢIUNE>. -TION <raTION> -UI <verzUI>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -UIE <verzUIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -UL <doctorUL> [art.hot.m.]. LE… <LE docteur> [art.déf.m.] -UL <filmUL> [art.def.n.]. LE… <LE film> [art.déf.m.] -ULIE <verzULIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -ULIU <verzULIU>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -ULUI <filmULUI>. DU… <DU film> -UŞ <căţelUŞ> VĂ>. PETIT <PETIT chien> [m.] -VA <ceVA> du-VĂ>. QUELQUE… <QUELQUE chose> -VĂ <filmându-VĂ>. VOUS… <en VOUS filmant> [adj.]. adjectif [abréviation] [agr.]. agricole [abréviation] [alpin.]. alpinisme/randonnée [abréviation] [anat.]. anatomie [abréviation] [arg.sc.]. argot des écoliers [abréviation] [arh.]. terme archaïque [abréviation] [arhit.]. architecture [abréviation] [art.hot.]. article défini [abréviation] [aux.]. verbe auxiliaire [abréviation] [Bib.]. terme biblique [abréviation] [bot.]. botanique [abréviation] [Bt.]. Banat [abréviation] [com.]. commercial [abréviation] [cond.]. conditionnel [abréviation] [demod.]. terme démodé [abréviation] [dimin.]. diminutif [abréviation] [euf.]. euphémisme [abréviation] [f.]. féminin [abréviation] [G.]. génitif [abréviation] [lingv.]. linguistique [abréviation] [liv.]. terme livresque [abréviation] [m.]. masculin [abréviation] [mar.]. maritime [abréviation] [Md.]. Moldavie [abréviation] [med.]. médical [abréviation] [mil.]. militaire [abréviation] [Mt.]. Valachie [abréviation] [n.n.]. nom neutre [abréviation] [n.p.]. nom propre [abréviation] [narat.]. narratologie [abréviation] [neo.]. néologisme post 1990 [abréviation] [nn.]. neutre [abréviation] [ofic.]. langage officiel [abréviation] [perf. s.]. parfait simple [abréviation]

[pers.]. personne (du verbe) [abréviation] [pl.]. pluriel [abréviation] [pol.]. politique [abréviation] [pz.]. présent [abréviation] [R]. marque déposée [abréviation] [reg. MM]. terme de Maramures [abréviation] [reg. Mold.]. terme de Moldavie [abréviation] [reg. Olt.]. terme d'Olténie [abréviation] [reg.Md]. régionalisme de Moldavie [reg.MM]. régionalisme de Maramures [reg.Mun.]. régionalisme de Valachie [reg.Olt.]. régionalisme d'Olténie [reg. Transyl.]. terme de Transylvanie [reg. Ts]. régionalisme de Transylvanie [sg.]. singulier [abréviation] [Ts.]. Transylvanie [abréviation] [vulg.]. terme vulgaire [abréviation] [zool.]. zoologie [abréviation] =cuvânt ce începe cu H aspirat [*]. mot commençant par un H aspiré =prăjitură cu cremă. saint-honoré [n.m.][gâteau] 22 tâia. =hebdomadaire roumain a-ntâia [fam.]. chouette [fam.], sensas [fam.] a [aux.]. a [aux passé comp 3 pers sg] a noua parte. neuvième [1/9] a privi iute. donner un coup d'œil A… <el A filmat>. A… <il A filmé> aaab AB. département d'Alba [abréviation] abandon. abandon abandona. quitter abandona o ţară inamicului. livrer un pays à l'ennemi abandonare. abandonnement abandonat. paumé, quitté abandonaţi (voi ~). quittez abandonă (el ~). quitta abandonăm. abandonnons, quittons abandonează (ei ~). abandonnent abandonează (el ~). quitte (il ~) abandonez. quitte (je ~) abandonezi. quittes abanos (lemn de ~). ébène abate (se ~). dévier, détourner, dérouter abat din drum (eu ~). déroute (je ~) abată din drum (el să ~). déroute (qu'il ~) abate (el se ~). dévie abate din drum. dérouter abate din drum (el ~). déroute (il ~) abătea (se ~). déviait abătea din drum (el ~). déroutait (il ~) abătu din drum (el ~). dérouta (il ~) abătuse din drum (el ~). dérouté (il avait ~) abatere. détournement, déviation abate [n.] [bis.]. abbé abator. abattoir abaţie. abbesse abaţie [clădirea]. abbaye abces. abcès

-3-

abdomen. abdomen abia. à peine abil. habile abilitate. habileté, adresse, savoir-faire abis. abîme abject. infâme, abject abjecţie. infamie, abjection abjurare. abjuration ablativ. ablatif abnegaţie. abnégation aboli. abolir abolire. abolition abona. abonner abonament. souscription aborda. aborder abordabil. abordable aborigen. aborigène abraziune. abrasion abrevia. abréger abreviere. abréviation abreviere [abrev.]. [abréviation] abroga. abroger abrupt. abrupt aaabs absent. absent absenţă. absence absidă. abside absidă [a cortului]. abside [de la tente] absint. absinthe absolut. absolu absolut nimic. rien du tout absolutism. absolutisme absolv (eu ~) [de un păcat]. absous (j'~) absolvă (el ~) [de un păcat]. absout (il ~) absolvea. absolvait absolvi (ar ~). absoudrait absolvi (va ~). absoudra absolvi [de un păcat]. absoudre, absous (tu ~) absolvim. absolvons absolvind. absolvant absolviţi. absolvez absorbit. préoccupé abstinenţă. abstinence, abstention abstract abstracţi abstractă abstracte. abstrait abstracţie. abstraction absurd. insensé absurditate. absurdité, énormité abţibild [fam.]. autocollant abţinere de la mâncare. jeûne abundent abundenţi abundentă abundente. abondant abundenţă. abondance, profusion aburire. buée abuz. abus abuz de încredere. abus de confidence abuza. abuser abuzăm. abusons abuziv (în mod ~). arbitrairement aaac ac. aiguille

ac [al unei insecte]. dard [d'insecte] ac cu gămălie. épingle ac cu siguranţă. épingle de nourrice, épingle de sûreté ac de păr. épingle à cheveux academic. académique acalmia dinaintea furtunii. l’accalmie qui précède l’orage, le calme qui précède la tempête acalmie. accalmie, éclaircie [météo] acasă. maison (à la ~), à la maison acasă la. chez aaacc accede. accéder accelerare. accélération accelerator. accélérateur acceleraţie. accélération accent. accent accentua. accuser, accentuer accentuat. accentué, accusé, marqué accentuat [gram.]. tonique [accent] [gram.] accepta. agréer, acquiescer acceptabil. moyen [adj.], acceptable, passable acceptare. acquiescement acces. accès acces [med.]. poussée [méd.] accesibil. portée (à la ~), accessible accesibilitate. accessibilité accesoriu. accessoire accidenta. accident accidental. accidentel aaace ace (a fi pus la patru ~). épingles (être tiré à quatre ~) aceasta. telle [pron.f.][celle-là] aceea (de ~). lors (pour ~) aceeaşi. même (la ~) aceiaşi. même (les ~) acel. celui-là acela. celui-là acelaşi. même, même (le ~) aceleaşi. même, même (les ~) acest. celui-ci, ce acest [acest om]. -ci [cet homme-CI] acesta. celui-ci, tel [pron.][celui-ci] aceste. celles acestea (cu toate ~). même (tout de ~) acestea fiind zise. sur ce aceşti. ces achita. acquitter, régler achitare. acquittement achiziţie. acquisition achiziţiona. acheter achiziţionat. acheté aci [pop.]. ça [ici] [pop.] acid. acide aclama. ovationner aclamare. acclamation aclimatiza. naturaliser aclimatizare. naturalisation, acclimatation

-4-

aaaco acoladă. accolade acolo. y, là, là-bas, là-haut acolo înăuntru. là-dedans acolo jos. là-dessous acolo sus. là-dessus acolo sus. là-haut acomoda. accommoder acompaniat. accompagné acont. acompte acoperi. couvrir, recouvrir, habiller acopăr. couvre (je ~), recouvre (je ~) acoperă (ei ~). couvrent, recouvrent acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă cu crăpături (se ~). gerce (se ~) acoperământ al capului. couvre-chef, coiffure acoperea. couvrait, recouvrait acopereai. couvrais (tu ~), recouvrais (tu ~) acopeream (eu ~). couvre (je ~), recouvre (je ~) acopeream (noi ~). couvrions, recouvrions acopereaţi. couvriez, recouvriez acopereau. couvraient, recouvraient acoperi (tu ~). couvres, recouvres acoperi [constr.]. revêtir [constr.] acoperi [în întregime]. recouvrir acoperi capul. coiffer [couvrir la tête] acoperi cu apă. submerger acoperi cu crăpături. gercer acoperi cu crăpături (se ~). lézarder (se ~) acoperi cu nămeţi. enneiger acoperim. couvrons, recouvrons acoperind. couvrant acoperise. couvert (il avait ~), recouvert (il avait ~) acoperiş. toit, toiture acoperiş dublu. double toit acoperişuri. toits acoperit. couvert, recouvert acoperit [cu nori]. nuageux acoperit capul. coiffé [couvrir la tête] acoperit cu chiciură. givré acoperit cu nămeţi. enneigé acoperit de zăpadă acoperită de zăpadă. neigeux acoperiţi. couvrez, recouvrez acoperitoare de nas [alpin.]. protège-nez [alpin.] acord. accord, arrangement acorda. accorder, décerner acorda (a ~). octroyer acorda cetăţenie. naturaliser acorda un credit. créditer acordat. octroyé acosta. accoster acredita. accréditer acreditat. accrédité acrilic. acrylique acru. aigre, acide act. acte act notarial. acte notarié

act redactat în formă legală. acte en bonne et due forme acte. papiers acte de război. hostilités [pl.] activ activă. actif, activement activitate. activité actor. acteur, artiste actor [nu neapărat comic]. comédien actor de pantomimă. mime [n.m.] actriţă [nu neapărat comică]. comédienne acţiona. actionner, agir, agissait acţiona (ar ~). agirait acţiona (va ~). agira acţionând. agissant acţionează. agit acţiune. action, geste acţiune caritabilă. philanthropie actual. actuel actualitate. actualité aaacu acu [pop.]. maintenant acuarelă. aquarelle acuitate. acuité acum. actuellement, maintenant acum înainte (de ~). dorénavant acuma [fam.]. maintenant acumula [bogăţii]. thésauriser acumulat. accumulé acumulator acumulatori. accumulateur, accu acut acută. aigu aiguë acuza. accuser acuza pe nedrept. accuser à faux, à tort acuzare. accusation acuzat. accusé acuzaţie. accusation acuzaţie (el pune sub ~). incrimine (il ~) acuzaţie (el punea sub ~). incriminait acuzaţie (el puse sub ~). incrimina (il ~) acuzaţie (el să pună sub ~). incrimine (qu'il ~) acuzaţie (punând sub ~). incriminant acuzaţie (punere sub ~). inculpation acvariu. aquarium acvatic. aquatique aaad Adam. Adam Adam (mărul lui ~). Adam (pomme d'~) adaos. ajout adapta (se ~). adapter (s'~), accommoder (s'~) adaptare. adaptation adăpa. abreuver adăpătoare. abreuvoir adăpost. refuge, abri, cabane adăpost (pentru noapte). gîte adăpost improvizat. bivouac adăposti. abriter adăposti (se ~). réfugier (se ~) adăpostul. refuge (le ~) adăposturi. abris adăuga. ajouter, additionner, annexer

-5-

adăugare. adjonction adăugat. ajouté adăugire. ajout adânc. profond adâncime. profondeur adâncire. approfondissement aaade adecvat. adéquat Adela. Adèle adept. adepte, partisan adera. adhérer aderenţă. adhérence adesea. fréquemment, souvent adeseori. fréquemment adevăr adevărul. vrai [n.], vérité adevărat adevăraţi adevărată adevărate. vrai adevărat (cu ~). vraiment Adevărul. =quotidien roumain adeveri. certifier adeveri (se ~). avérer adeverinţă. certificat adeverit. certifié adeziune. adhésion adeziv. adhésif [adj.] adeziv [nn.]. adhésif [n.m.], colle [n.f.] adeziv [n.m.] adezivi. colle [n.f.] adezivul. colle (la ~) adiere. brise [n.], souffle adineaori, adineauri. heure (toute à l'~), tantôt adins (în ~). dessein (à ~) adio. adieu adjectiv. adjectif adjectiv [abrev.]. [adj.] adjudeca. adjuger adjunct. suppléant aaadm administra. administrer, gérer administrare. gestion administrativ. administratif administrativ [abrev.]. [adm.] administrator. administrateur, gestionnaire administraţie. administration admira. admirer admirabil. admirable admirabil [adv.]. superbement admirator. admirateur admiraţie. admiration admite. admet, admettre admise (el ~). admit admit. admets, admettent admită (să ~). admette admis admisă admise. admis admite (ar ~). admettrait admite (va ~). admettra admitea. admettait admitem. admettons admitere. admission admiteţi. admettez admiţând. admettant

admiţi. admets admonesta. réprimander aaado adolescent. adolescent adolescenţă. adolescence adopta. adopter adoptiv. adoptif adopţie. adoption adora. adorer adorare. adoration adorator. adorateur adoraţie. adoration adormi din nou. rendormir adormi la loc. rendormir Adormirea Maicii Domnului. Assomption (L'~) adormit din nou. rendormi adormit la loc. rendormi adresa. adresser adresă. adresse Adrian. Adrien Adrian Oţoiu. --AUTEUR--Adriana. Adrienne aaadu aducător de ghinion. porte-malheur aduce. emmener, apporter aduce în discuţie. mettre en question aduce la cunoştinţă. mettre au courant aduce laude. louer [éloge] aduce mulţumiri. dire merci (~ à) aduce obolul (a-şi ~). apporter son obole aduce prejudiciu. porter atteinte à aduce un omagiu. rendre hommage adula. aduler adulare. adulation adulmeca. renifler adult. adulte adult [n.m.]. grand [n.m.], adulte adulter. adultère aduna. amonceler, amasser, additionner, recueillir adunare. assemblée, réunion adunare [mat.]. addition adus. apporté adverb [abrev.]. [adv.] adversar. adversaire, ennemi adeversitate. adversité adversiune. répugnance, aversion aaae aer. air aer (în ~). air (en l'~) aer condiţionat (cu ~). climatisé aer liber (în ~). plein air (en ~) aeraj. ventilation aerian. aérien aerisi. aérer aerisire. ventilation aerisit. aéré aerodinamic. aérodynamique aerodrom. aérodrome aeroport. aéroport

-6-

aaaf afabil. affable afabilitate. affabilité, obligeance afacere. affaire, question [problème] afacerism. affairisme Adev 28/03/08 afacerist. homme d'affaires, affairiste afară. dehors afară (în ~). dehors (en ~) afecta. porter atteinte à, affecter afectat. précieux, précieusement afectuos. affectueux, chaleureux, tendre [affectif] afecţiune. affection afin [n.m.] [bot.]. Vaccinium myrtillus, myrtille [n.f.] [bot.] afină. myrtille afirma. affirmer afirmaţie. affirmation afiş [n.n.] afişe. affiche [f.], placard [m.] afişa. afficher afla. apprendre, trouver afla (ar ~). apprendrait, trouverait afla (el ~). trouva (il ~), apprit (il ~) afla (se ~). trouver (se ~), être, exister afla (va ~). apprendra, trouvera aflat. trouvé, appris aflaţi. apprenez, trouvez află (ei ~). apprennent, trouvent află (el ~). apprend, trouve (il ~) aflăm. trouvons, apprenons aflând. trouvant, apprenant afli. apprends, trouves aflu. trouve (je ~), apprends (j'~) afluent afluenţi [pl.]. affluent aforism. maxime Africa. Afrique Africa de Sud. Afrique du Sud african. africain afront. affront afumat. fumé afunda. sombrer afunda (în nisip / noroi). enliser afundat. sombré afurisenie. damnation afurisi. maudire afurisit. maudit aaag AG [mil.]. lance-fusées agasa. ennuyer agasant. agaçant agăţa. grimper, pendre, agripper, raccrocher, accrocher agăţ. raccroche (je ~) agaţă. agrippe (il s' ~), accroche (il ~), grimpe (il ~) agaţă (ei ~). raccrochent agaţă (el ~). raccroche (il ~) agăţa (el ~). raccrochait agăţat. grimpé, pendu, raccroché, accroché, agrippé agăţi. raccroches (tu ~)

agăţare. accroc, suspension, accrochage agăţător. grimpant agent. agent agent patogen. agent pathogène agenţie. agence ager. pétillant [fig. personnes] agerime. acuité agheu [arg.mil.]. lance-fusées agil. leste [adj.], agile agilitate. agilité agitaţie. agitation, tourmente aglomerare. agglomération aglomerat. passant [adj.] [de rues], chargé $$$ aglomeraţie. agglomération agrafă. épingle à cheveux agrar. agraire agrava. aggraver agrea. agréer agreabil agreabilă. plaisant [adj.], délicieux, agréable, joli agrement. plaisance agresiune. agression agresiv. agressif, menaçant agresor. assaillant, agresseur agricol. agricole agricol [abrev.]. [agr.] agricultor. cultivateur, agriculteur agricultură. agriculture aaai aici. ça [ici] [pop.], ici, ci aici (pe ~). ici (par ~) aici se odihneşte…. ci-gît… aidoma [+D]. comme [comparaison poétique] aidoma [+G.]. tel [comme] aisberg. iceberg aiura. délirer aiurea. ailleurs, partout, champs (à travers ~) aiureală. étourderie aiureli! [fam.]. tarare ! [fam.] aiurit. ahuri, hébété, étourdi [adj.] aiurit (fi ~). vapes (être dans les ~) aiurit [n.m.]. étourdi [n.m.] aiuritoare. étourdissante [adj. f.] aaaj ajun. veille ajun [al unei sărbători] [n.]. veille [d'une fête] [f.] ajunge. parvenir, arriver, suffit, atteindre ajunge (ar ~). arriverait ajunge (va ~). arrivera ajunge din urmă. rattraper [temps] ajunge din urmă (el ~). rattrape (il ~) [temps] ajunge la. accéder ajungea. arrivait, suffirait ajungea din urmă. rattrapait (il ~) [temps] ajuns. arrivé ajuns din urmă. rattrapé [temps] ajunul Crăciunului. veille de Noël ajusta. ajuster ajusta curbele. galber

-7-

ajuta. aider, assister ajutaj. ajutage ajutat. aidé ajutor. aide, ressource, secours ajutor!. au secours !, à l'aide !, secours (au ~) ! ajutor (da ~). secours (porter ~) ajutor pecuniar. aide pécuniaire ajutorul (cu ~). par ajutorul (veni în ajutorul…). rescousse (venir à la ~ de…) aaal alai alaiuri. suite, convoi, cortège, procession alaltăieri. avant-hier alandala. à tort et à travers alarma. alarmer alarmă. alerte, alarme alarmant. alarmant alăpta. allaiter alătura. adhérer, joindre alăturat. joint, ci-inclus alături de. de côté de, aux côtés de, à côté aaalb alb albi albă albe. blanc alb ca varul. blême albastru albaştri albastră albastre. bleu albastru-zerzui. glauque albastru cobalt. bleu cobalt albastru deschis. azur albăstrea. bleuet albăstrui. bleuâtre albeaţă. blancheur albesc. blanchissent albeşte. blanchit albi [vb.]. blanchir albit. blanchi, étiolé albie (~ a unui râu). lit (~ d'une rivière) albină. abeille albituri de pat. literie album albume. album alburiu. blanchâtre albuş [de ou]. blanc d'œuf alcătui alcătuiesc. former, composer. alkotni alcătuia. formait, composait alcătuieşte. compose (il ~), forme (il ~) alcătuit. formé, composé alcool. alcool alcoolic [n.]. ivrogne alcoolism. ivrognerie aldine [tipog.]. gras [typo] alege. trier, choisir, élire aleagă (ei să ~). choisissent (qu'ils ~) aleagă (el să ~). choisisse (qu'il ~) aleg (ei ~). choisissent aleg (eu ~). choisis (je ~) aleg (să ~). choisisse (que je ~) alegând. choisissant alege (ai ~). choisirais (tu ~) alege (ar ~). choisirait (il ~) alege (aş ~). choisirais (je ~)

alege (el ~). choisit (il ~) alege (va ~). choisira (il ~) alege (vei ~). choisiras (tu ~) alege (veţi ~). choisirez (vous ~) alege (voi ~). choisirai (je ~) alege (vom ~). choisirons (nous ~) alege (vor ~). choisiront (ils ~) alegea (el ~). choisissait (il ~) alegeai. choisissais (tu ~) alegeam (eu ~). choisissais (je ~) alegeam (noi ~). choisissions alegeaţi. choisissiez alegeau. choisissaient alegem. choisissons (nous ~) alegeţi. choisissez alegi. choisis (tu ~) ales aleşi aleşii aleasă alese. choisi, élu Adev 10/02/08 alegere. choix alegere (la ~). choix (au ~) alegerile legislative. les élections législatives Adev 15/04/08 alerga. courir, fuir alerg (eu ~). cours (je ~) alerga (va ~). courra alerga (vei ~). courrais alerga (veţi ~). courrez alerga (voi ~). courrai alerga (vom ~). courrons alerga (vor ~). courront alerga cât îl ţin picioarele. courir à toute allure alerga după. courir après alergat. fui, couru alergător. coureur alergător de fond. coureur de fond alergi. cours (tu ~) alerta. alerter alertă. alerte alfabet. alphabet alfabetul morse. morse algă. algue alge [n.f.pl.]. varech [bot., n.m.sg.] algebră. algèbre aaali alia. allier alia (se ~). coaliser (se ~) aliaj. alliage alianţă. alliance aliat. coalisé alice [n.f.pl.]. plombs [n.m.pl.] [de fusil] aliena. aliéner alienare. aliénation alifie. pommade aligator. alligator aliment. aliment alimentare. alimentation alimentaţie. alimentation, nutrition alina. adoucir alinare. consolation alineat. alinéa

-8-

étirer alungire. ambiguïté ambiguu ambiguă. maîtresse amăgi.] aluminizat. allusion alveolat. ambigu ambiguë ambiţie. chagrine [adj. embouteillage aaame ameliora. détail aaamb ambala. ambiant ambianţă. autel altădată. bienveillant. alvéole alveole (cu ~).] alterând.f. alterner alternanţă.] amenaja. séduit (il ~) amăgeşti. chassent alungă (el ~) [perf. étoffe [fig. alternatif alternator. ambiance ambiguitate. Polygala sp. d'ailleurs altoi. altère (il s'~) alterez.m. corruption [altération] alterat.] amărâtă. gentil. amer amărăciune. noisetier alună alune. leurré. chassé alungaţi. altération. gentillesse. alternateur altfel. jadis. reste (du ~). complaisant. emballage ambarcaţiune. chasse (il ~). dilettante. amender amendă. amélioration ameliorare [med. étirement aluniş. leurrait amăgeală. chagriner amăra. séduit amâna. emballer ambalaj. altèrent alterează (el se ~). sinon. Alsace alsacian. autre (un ~) altundeva. gage amant. redressement. embuscade ambuteiaj. aligner alipi [un teritoriu]. ambassadeur ambiant. leurrant amăgit.f. sans quoi. retour à la ligne alinia.] [à pain] aluminiu.] amăreală [bot. menacer -9- . amende amendament. incorporer [un territoire] alipire. alternance alternativ. [bot. leurre amăgeau.]. Alsacien aaalt alt. leurrent amăgeşte.m. corrompu [alim.] alură. obligeance amanet. altérant alterează (ei ~). noisette alună de pământ. s. chagrine (il ~) amator.] aluzie. embrayer ambreiaj [auto]. hère (pauvre ~). cacahuète alunga.] amărî. affabilité. allô Alpii. équivoque.]. greffe. ailleurs aaalu aluat [n. amertume amărăciune (cu ~). par contre altminteri (de ~).]. aménager amend. ambitieux ambreia [auto]. alvéolé aaam amabil. ambition ambiţios. bercer. séduire. chassez alungă. corrompu [abîmé]. autre chose altera. amant amantă. remettre (~ son départ) amânare.].]. avarier. altitude altitudine mare (de ~). leurrer amăgea. chasse (je ~) alungat. alvéolé alveolă. altérer. autre altar. almanach alo. délai amar amară. itinérant ambuscadă. alu [fam. embarcation ambasadă. haute montagne (de ~) altminteri. amèrement amărât. autrement altfel (de ~). altère alterna. sinon. améliorer ameliorare. grain de beauté [n. aimable amabilitate. guet-apens. différer (retarder) amâna (~ plecarea). rémission [méd. chassa (il ~) alungăm. leurraient amăgesc. séduis (tu ~) amăgind. amendement ameninţa. chassons alungi. grimpeur Alsacia. amateur amănunt. ambulance ambulator. incorporation almanah.alineat nou. chagrin. forêt de noisetiers aluniţă [n. corrompre [abîmer] alterare. allure. chasses (tu ~) alungi. Alpes alpin. aluminisé alun. pâte [n. chagrinait amărăşte. autrefois altceva. altéré. chagrin [adj. embrayage ambulanţă. ambassade ambasador. greffer altul. leurre (il ~). affable. alpin alpinist. reste (au ~) altitudine. chasser alung (eu ~). mont-de-piété.

amoral amorezat.] an sabatic. pote [fam. distrait (il se ~). an. diverti amuzaţi (vă ~). divertissez (vous vous ~ amuzau (se ~).]. mélange amurg. mélangez amestecă.m. copain. s. amorçage amorsă. mélange. étourdissant [adj. mélangeait amestecat. mêlé amestecată. amoureux amorsare. analyser analog. endives andrea. similaire analogie. cordial amică. ampleur amplu. ancre ancoră de zăpadă. rigolo [fam. place amplificator. distrayais (je me ~) amuzament. analyse analiza. étourdissez ameţitor ameţitoare. mouiller. distrais (je me ~) amuza (se ~).].] amstecare. divertissons (nous nous ~) amuzându-se. divertis (tu te ~). mouillé ancoră. ingérence amesteca. couchant [n. mélange (il ~) amestecă (ei ~). amplificateur amploare. divertissais (je me ~). éblouissement.10 - . mélangé. vertigineux. griser ameţim.] aaami amiază. aiguille Andrei. engourdi amovibil [neo. distraient (ils se ~) amuză (el se ~). divertissent (ils se ~). cul-de-jatte [n. divertisse (qu'il se ~) amuzi (te ~). amortisseur amorţi. amiral amoniac. mélangeant ameţeală. ample. étourdit (il ~) [parf. divertissais (tu te ~) amuzam (mă ~). vertige. rigolade. étourdissent (qu'ils ~) ameţească (el să ~). distrayons (nous nous ~) amuzăm (ne ~).m.] ancheta. bourbier (être dans le ~). souvenir amiral. anacréontique analiză. distraire (se ~). engourdissement amorţit.]. amovible ampatament [auto]. empattement [auto] amplasa. amont (en ~) amor. américain amestec.ameninţare.] aaan an. anecdote anemie. pose [installation] amplasat. amour amoral. menaçant american. amont amonte (în ~). amie. distraction amuzant. [anat. mêlée amestecaţi. enquête ancora. immixtion amestec (în treburile altuia). petit ami. ammoniaque amonte. amorce amortizor. étourdissent ameţesc (eu ~). engourdir amorţire. distrait (il s'était ~) amuzat. placer amplasare. difficilement . divertissant (se ~) amuze (el să se ~). placé. divertit (il se ~) amuzăm (ne ~). Andromède anecdotă. anis anatomie [abrev.] ameţiţi (voi ~). plaisant [adj. midi amic. draps (être dans de beaux ~) anarhie. mêler. étourdissons ameţind. étourdisse (qu'il ~) ameţeau.] amical. étourdirent ameţise.m. amical. mélangent amestecând. étourdir ameţea. Anne anacreontic. menace ameninţător.]. distrais (tu te ~) amvon. crépuscule amuza.]. divertir. ancrer ancorat. amuser amuz (mă ~). lourdement. distrait. petite amie. année an de recoltă viticolă. anémie anevoie. étourdissant ameţiră. étourdis (j'~) ameţeşte. posé amplasează. étourdis (tu ~) ameţi (el ~). ananas ananghie (fi la ~). distrayez (vous vous ~). ancré. analogue. enquêter anchetă. année sabbatique Ana.]. ancre à neige andive. ami. étourdi (il avait ~) ameţit. étourdissent ameţesc (ei ~). copine amintire. analogie Anamaria. Anne-Marie ananas. chaire [eccl. amusant amuzase. étourdit (il ~) ameţeşti.] ameţi (se ~). divertis. André Andromeda. divertissait (il se ~) amuzai (te ~). étourdi [vb. étourdissait ameţească (ei să ~). étourdissement ameţi (se ~). cru [n. mélanger amesteca (el ~). divertissaient (se ~) amuză (ei se ~). divertis (je me ~) amuz (eu mă ~). anarchie anason. étoffé amputat [n.

pèse sur (il ~) apăs. antiaérien antibiotic. en gros anima. pare-balles (gilet ~) anti-ţânţari. pressent apasă (el ~). flotte [pop. antilope antimagnetic.].] anghinare. ardu anexa. pesant sur apăsare. défendent apără (el ~). peser sur apasă (ei ~). anthologie.ro. antibiotique antic. Antarctique antebraţ. pressé apăsător. défendons apărare. fauve [n.]. =du général Antonescu antreu [al unui cort].][électroménager] aparat de proiecţie [mec. eau de mer apă stătătoare. froc antet. contremande (il ~) anumit (un ~). annexer anexa [un teritoriu]. pesée [pression] apăsat. anthère [bot. antimagnétique antisemit. --AUTEUR--aaap apa ape. centre commercial angrou [neo. bête animal sălbatic. annuel anul trecut. appartenant aparţii. appuie (il ~).]. presser. eau courante apă gazoasă. annonce anunţa. contremander anulat (un ~). engrenage angro [neo. animal. antiseptique antologie. séparément aparţine. défendre apăr. ci-inclus anexă. anthume anual.] antiderapant. barrer. part (à ~). l'an dernier anula. appartement aparte. accablant apatic apatică apatici apatice. ensemble [n.sg. appartenait aparţinut. antichambre (faire de l'~) antedata. annuler.] antonescian. anticipation anticipaţie. défend (il ~) apărăm.m. presse (je ~).]. anticipation anticorpi [n. enveloppant anvergură (de mare ~).]. appartiens aparţine. défendez apărătoare de ochi [la cai].]. pneu anvelopant [neo.] anglican [bis. Hypochoeris uniflora [bot. appartiendrait aparţine (va ~). antidater Antena 1. [bot. contrepoison antilop. grossiste angrou [magazin]. Angelica archangelica [bot. appartiens aparţinând. appuyer apăsă pe (el ~). incorporer [un territoire] anexat.] aparat de radio. eau dormante apei. œillère . défense apărat. choix [livre]. =chaîne TV privée roumaine antenă. animer animal. animation aniversare. languissant.]. antisémite antiseptic. en gros angrosist angrosişti.] apă curentă. antique antichitate. appartient aparţine (ar ~). anti-moustique antiaerian. apathique apăra (a ~). anormal anotimp anotimpul. projecteur [méc. annoncer anvelopă. en-tête anti-. avant-bras antecameră. saison ansamblu ansambluri. antibuée anti-furtună. engrener angrenaj.m.] animaţie. certain (un ~) anumită (o ~). appartiendra aparţinea.n. cuit-œufs [n. eau (l'~) apă.] antama [neo. avancée [d'une tente] [rando.]. antenne anteră [bot. radio apartament. entamer Antartica. appuie (j'~) apăsa. soda apă de mare. eau (de l'~) aparat. eau.] anghelină [bot. artichaut anghinarea-oilor. anniversaire anormal. anticorps [n. anglican [bis. certaine (une ~) anunţ. Primula halleri [bot. défensive [n. défends (je ~) apără (ei ~).11 - .m. appartenir aparţin. appuient. appartenu apăsa pe. appareil.].].]. envergure (de grande ~) aotoiu@sintec. anti-orage anti-glonţ (vestă ~). pesa sur (il ~) apăsând pe. appuyé. antidote.] antum.anevoios. antiquité anticipare. écriteau. annexe aaang angelica [bot.]. flotte [fam. mou. recueil [biblio.pl. eau de mer apă marină. apparat aparat de fiert ouă [n. difficile. antianti-aburire. négociant en gros. contremandé anulează (el ~). défendu apăraţi.] anterior. antérieur anteriu. engin. presse (il ~) apasă pe (el ~).].].] angrena. antidérapant antidot. antichambre antecameră (face ~).

à peu près aproape de. courbent (qu'ils se ~) aplica. appelé apele lui (nu fi în ~). colleté apucă (ei ~). presque apt. allumera aprindem. attiser. proche [près] aproape deloc. aplanir aplatiza. déguisement. fournit. près. guère aproapele. approfondissement aprofundat. courba (il se ~) aplece (el să se ~). approfondi apropia.aparent. air. considérer apreciabil. apparence. huissier [jur. fournissent aprovizionez. apparu apărea (deasupra apei). ardent. apprêter apretat. propos (à ~) ! aproviziona [cu alimente]. mordu apucat de guler. allumas aprinzând. vreo. allument aprind (eu ~).]. aplati aplauda. courber (se ~) aplecat. alluma aprinsei. apport apostol. aplomb apoi. facilité aaapu apuca. courbait (il se ~) apleca (se ~).). saisissant apucând(u-l) de guler. ensuite. paraissons apăreţi. allumé. coté. apparaissant apărea (ar ~).m. autrui. courbe (il se ~) apleacă (ei se ~). apparaisse apare. (je) saisis apuca. courbaient (ils se ~) aplecă (el se ~). apostolique aaapr aprecia. hors-d'œuvre [n. colletant . pour l'effet. émerger apela. piquer une colère apucat. allumer aprind (ei ~). paraissant. inclination. façade. aptitude. fournissait. autour. appétit apical. fournissant aprovizionare [cu alimente]. parution apărea. prochain (le ~) [n.]. coter. attisent. fournis aproximaţie. allumai aprinsese. approcher apropiat apropiaţi apropiată apropiate. apicaux aplana. arătare. puis aport. apprécié apreciere.] aproba. paraîtra apărem. approuver aprod. apôtre apostolic. paru. montrer. aspect visuel. incliner. quasiment. éclairer aprinde (ar ~). collète (il ~) apucând. à peu près. appréciable apreciat. colleter apuca năbădăile (a-l ~). parais apărând. saisissent apucă (el ~). courber apleacă (el se ~). apparaîtra. applaudir apleca. assiette (pas dans son ~) aperi. appliquer aplica (a ~). couleur. approche apropo!. appréciation apreta.] aprofundare. colleta (il ~) apucă de guler (el ~)[pz]. allume (j'~) aprinde (a se ~).*] apetisant. paraît apari. à-peu-près aproximativ.12 - . ravitaillement aprovizionat. apical apicali. apprêté aprilie. allumé (avait ~) aprinseşi. apparemment aparenţă. courbé aplecau (se ~). apte aptitudine. surface aparenţă (în ~). proche apropiere. semblant. aplatir aplatizat. apparaît. allumant aprinzi. courbent (ils se ~) apleca (el se ~). apparition apariţie (editorială). portant (à bout ~) aproape [adv. apprécier. dehors [n. apparence (en ~) apariţie. parais apară (să ~). vif aprinse. appeler apelat. paraissait apărea (va ~). défends (tu ~) aperitiv. environ. saisissait apuca de guler. allumerait aprinde (va ~). pencher. œuvre (mettre en ~) aplica culori. courbe (qu'il se ~) aplece (ei să se ~). apparaîtrait apărea (el ~). allumez aprins aprinşi aprinsă. appétissant apetit. paraître apar. allumes aproape. colorier aplomb. talent aptitudini. apparaître. fournir aprovizionând. allumons aprindeţi. saisir apuc. don [talent]. ravitaillé aprovizionau [cu alimente]. ravitailler aproviziona. presque aproape (de ~) [armă]. fourni aprovizionat [cu alimente]. avril aprinde. paraissez apărut. accent. saisit (il ~) apucă de guler (el ~). applaudir. apéritif. paraissent. saisi apucat (fig. ravitaillaient aprovizionează.

brûler ard (ei ~). coucher de soleil. glaise. coucha (le soleil se ~) apusean. f. archange arheolog. appréhender. sec [aride] sèche arie. indiqué arătător (degetul ~). argument argumentare. archaïque arhaism. sg. arène arendă. AURAIT… <il AURAIT filmé> AR FI… <ei AR FI filmat>. archaïsme arhanghel. piment doux ardeia. cuisinière.] arămiu. archéologique arheologie. arbitrer arbitrar. aile aristocraţie. cuire. -AIT <il filmerAIT> ara. poivron ardei (~ iute). occident. arbitraire arbitrar (în mod ~). archiduc arhipelag. fermage arest. architectural arhitectură. couche (le soleil se ~) apunea (soarele ~). Alnus viridis [bot. montrer du doigt arătat. impétuosité areal (~ geografic). jardiniste. argot argou şcolăresc/studenţesc [abrev. archives [pl. échalas aragaz. occidental Apuseni (soarele ~). brûla (il ~) ardei. fourneau à gaz. -ait [cond. vilebrequin [auto] arbust. couchait (le soleil se ~) apus. brûlera arde etapele.] aripă. archives arici. saisis argat. arranger aranjă.]. argile argint. réchaud à gaz arahidă. hérisson arid aridă. [arg. arcanes arcaş. saisir. ouest apus [n. ardeur. ressort. pimenter ardelean. archipel arhiplin. montre Adev 01/11/07 arăt. archéologue arheologic. saisissait. index [doigt] arăţi.apune (care ~).]. 3 pers. AURAIENT… <ils AURAIENT filmé> AR… <ei AR filma>. crépuscule. aire (~ géographique) arenă. archéologie arhiduce.Carpates W roum. argentin argilă. arrangement aranjare. =montagnes . aristocratie aritmetică.13 - . arrangeons aranjament. arithmétique . saisit. couchant apune (soarele ~). montrer. =de la région de Transylvanie ardelenească [adj. arc arca lui Noe. arrêt aresta. arbitrairement arbitru. m. arbrisseau arc. apusese (soarele ~). paysagiste arhitectonic. montre (< montrer) arăta cu degetul. cuivre aranja.] [couleur] arăta. piment. école] argument.]. arrêté.]. -aient [cond. brûlait ars arşi arsă arse. archet aaard arde. bondé arhitect.] arhive. aménager. brûlent ardă (să ~). sillonner arac. tanner argentinian.m. indiquer arată. basané arse (el ~). montré. arrêter arestare. brûler les étapes ardea. brûle (qu'il ~) arde. arbitre arbore cotit [auto]. cacahuète aramă. -AIENT <ils filmerAIENT> AR… <el AR filma>.3 pers pl] AR FI… <AR FI filmat>. argumentation aaarh arhaic. arrêt arestat. arrangea aranjăm. montres arbitra.]. saisi arestează. argotique argou. arche de Noé arcadă. =typique à la Transylvanie ardezie. arcade arcane. argent arginţica [bot. argon argotic. saisissent arestez. arrestation.]. archer arctic. crépuscule apuse (soarele ~). brûle (il ~) arde (va ~).].] argon. aire arin de minte [bot. architecte arhitect peisager. établissement arădean. couché (le soleil s'était ~) aaar ar. ardoise ardoare. architecture arhitextualitate. architextualité arhivă. piment doux ardei gras. valet de ferme argăsi. couchant [n. Dryas octopetala [bot. arctique arcuş. arche. =typique à la Transylvanie ardelenesc [adj. =de la ville d'Arad [Bt. brûlé ars de soare.n.] apus [n.]. arbuste. fauve [adj.

cacherait ascunde (el ~). acompte arzător. obéi ascultaţi (voi ~ de) [supus]. lança aruncăm. cachaient ascundem. cache (je ~) ascund (ei ~). caches (tu ~) ascunziş. subrepticement. donner un coup d'œil. cachons ascundeţi. semblable asemenea (de ~). obéissaient ascultă (ei ~ de) [supus]. lance-flammes aruncător de rachete. armé armator. écoutes asculta [supus]. brûlant arzător [n. sauter arunca la gunoi. lance-fusées arvună. assassin. cessez-le-feu. artifice artist. écoutait ascultam. obéissez ascultau (~ de) [supus].14 - . précipité aruncă. artère articol.]. brûleur aaas as. feint [caché] ascuns (pe ~). écouté ascultaţi.f. docile.].] articol nehotărât [abréviation]. [art.m.] ascultare [supunere]. écouter ascult (eu ~). armistice armonie. cachais (je ~) ascundeau. cachette ascunzi. as asalt. jeté aruncat de sus. obéissance ascultat [supus]. beaux-arts arteră. jeter. obéis (tu ~) ascunde. ressemblant. écoutent ascultă (el ~). écoutant ascultare.] articula. cinéma [art] arte frumoase. écoute ascultat.].arivist. [art.] asemenea (de ~). accorder. écoutons asculţi. donner un coup d'œil arunca o privire. arrogance aromă [n. écoute (j'~) asculta (~ atent). précipiter aruncare. obéissant [adj. analogie. artiste arţăgos.neh. fournaise art. écoutais (j'~) ascultând.. écoute (il ~) ascultăm. lancer arunca în aer. cache-cache ascunzând. assortir. arôme [n. mettre au rancart arunca o ocheadă. grincheux arunca. parvenu [n. lançons aruncător de flăcări. aigu ascuţitoare.]. jet. factice. cachent ascunde (ar ~).]. cacher ascund (eu ~). ressemblance. armature armistiţiu. caché. cachant ascunzătoare. item articol hotărât [abréviation]. hautain. mettre au rebut. siège [mil. cacherai (je ~) ascundea. sage. similaire. parenté asemănător asemănătoare. arme à feu armăsar. feu d’artifice artificiu. articuler artificial.m. artificiel artificii [pl. jeter un coup d’œil arunca de sus. pareil. obéissons ascultător. lançait. offensive [n. taille-crayon asediu. feinte (porte ~) ascunse (el ~). lancé. ascenseur asculta. obéissait ascultând [supus]. obéit ascultăm (~ de) [supus]. assembler asasin. arme armă de foc. m. mélodique armoniza.]. même (de ~) . =auto 4X4 fabriquée en Roumanie arogant. art artă cinematografică. armement armat armată. lancement aruncat.] asambla. cuirasse ARO ® [n. obéissant [vb. tueur asasina. écoutez ascultau. assassiner asasinat. cachait ascundeam. cache (il ~) ascunde (el va ~). indéf. brûlure arşiţă.pl. article articol [într-o listă].] asemănare. obéir ascult (eu ~ de) [supus]. écoutaient ascultă (ei ~). meurtre. harmonie armonios. cachette ascuţit. armure. obéissent ascultă (el ~ de) [supus]. article indéfini [abréviation] artă. cacha ascunselea (de-a v-aţi ~).] asculţi (~ de) [supus]. prêter l'oreille asculta (el ~). déf. assassinat ascensor. cachera ascunde (voi ~). arriviste arma. harmoniser armură. tel telle tels telles [adj.m. arrogant aroganţă.] arsură. étalon [cheval] armătură. meurtrier [n. cachez ascuns ascunşi ascunsă ascunse. cachette (en ~) ascunsă (uşă ~). armer armament. analogue. obéis (j'~) asculta (el ~ de) [supus]. armateur armă.

] astâmpărau. couche (le soleil se ~) asfinţi (soarele ~). comblent (qu'ils ~ un fossé) asuda. allure. asiatique asigura. tel [comme] asezona. telle. assourdissant aaaş aş. bitume asfalta. accroupi aşezaţi. éteignaient [fig. tels.] astâmpăra (el ~). astronomie astru aştri. crépuscule asfixiant. rudesse. attend. aspirateur (passer l'~) asprime. asseoir.]. obturer. assiéra (s'~) aşeza pe vine. durement. casait aşează (ei ~). comme ci comme ça aşadar. assurer Asiria. asthénie asterisc. étouffante asfixiat. étouffant asfixiantă. association sans but lucratif asorta. assistance asocia.] astâmpără (el ~) [perf. situait. situent aşează (ei se ~). ça asta nu mă priveşte. suer. colmaté astupat (un şanţ). Assyrie asista. assorti asparagus. astre astupa. dur.]. couché (le soleil s'était ~) asfinţit. se coucher (soleil) asfinţea (soarele ~). celles astenie. assortir asortat. asseyons aşeze (să se ~). transpirait asudat. asperge aspect. AURAIS… <j'AURAIS filmé> aş fugi. s. assied (il s'~) aşez. rudement aspru aspră. couchait (le soleil se ~) asfinţeşte (soarele ~).] astea. associer asociaţie. astronomique astronomie. air.] astâmpără (ei ~). donc aşchie. si bien que aşa şi aşa. attendent aştept. transpiré asuma. telles astm. aspirateur aspiratorul (trage cu ~). situe aşează (el se ~). asthme astral.] astâmpără. tel [ainsi que] aşa cum se cuvine. enverrais Aş… <Aş filma>. irais aş trimite.n.15 - . pose [installation] aşezat.] aş avea. étouffement Asia. transpirer asuda (il ~). sévère aspru [voce]. combler (~ un fossé) astupa (a ~). astérisque astfel. attends . aujourd’hui astâmpăra. bitumé asfinţí.] astâmpărat. astral astronomic. obstruction astupat. attendre aşteaptă. accroupir aşezare. ainsi astfel de. bitumer asfaltat. caser aşeza. serais Aş FI… <Aş FI filmat>. éteignait [fig. Asie asiatic. aspirateurs aspiraţie. aspect aspira. asseyent (ils s'~) aşează (el ~). connaîtrais aş face. rauque aaast asta.]. -ais [condit. colmater astupa (~ un şanţ). sing.] asprime (cu ~). tel.] asfinţit [n. cela. âpre. association asociaţie non-profit. asseyez aşezăm. aspirer aspiratoare.asemenea [+D]. éclat aşeza. soi-disant aşa cum. éteignent [fig. rude.m. comme [comparaison poétique] asemenea [comp. sécheresse [fig. 1 pers. ainsi aşa-zis. étouffé asfixiere. aspiration aspirator. éteint (il ~) [fig. ferais aş fi. situer. assis aşezat pe vine. si [comparatif] aşa de (tot ~). assaisonner asfalt. comblé (un fossé) astupă (ei ~ un şanţ). assourdir asurzitor. rigueur.]. dûment aşa de. aussi aşa încât. obstruer astupare. courrais aş merge. sur asurzi. aurais aş cunoaşte. comblent (ils ~ un fossé) astupe (ei să ~ un şanţ). asseye aşezi. éteindre [fig. assumer asupra. -AIS <je filmerAIS> aşa. assister asistent. cela ne me touche pas astăzi. ainsi. éteint [fig. couchant [n. assistant asistenţă. éteignit (il ~) [fig. assieds aştepta. dureté. coucha (le soleil se ~) asfinţişe (soarele ~). assieds aşeza (se va ~). asseyait. dehors [n.

attentivement atenua. effleurer. raccrochent atârna din nou (el ~). touchions atingeaţi. -IEZ <vous filmerIEZ> AŢI… <voi AŢI filmat>. attaque à main armée [f. tant atât cât. échauffe (il ~) aţâţa (el ~) [focul]. plafonner atinge uşor. atterrir aterizare. audience atenţie (cu ~). ravivé aţâţaţi. audience . Athènes atent. lors de aaaţ aţă. AURIEZ… <vous AURIEZ filmé> AŢI… <voi AŢI filma>. atmosphère atmosferic.16 - . litière [zootech.]. accéder. touchais (tu ~) atingeam. athlétisme atmosferă. horreurs. raccroché atârni din nou. allumé aţâţat [focul]. raccrochait atârnă din nou (el ~). assaillant atârna din nou. touchiez atingeau.] ataca. touche (je ~) atinge.aştepta. 2 pers. attraction. ravive (qu'il ~) aţi [aux.] [méd. touchons atingeţi. pers. attendez aşteptă. attirer atras. attentif atentat. assoupir aaau audienţă. échauffé. literie aşternut de paie (pentru vite). atténuer. tant que atât de. attirant. aussi longtemps que atelaj. touchez atingi. touchaient atingem. attractif atracţie. attractif. soin.]. AVEZ… <vous AVEZ filmé> aţipi. touchait atingeai. adjonction ataşează. attache atât. charme. attente aşteptat. attaque atac armat. tant atâta vreme cât. attrait atrage. raviver aţâţare. posture atitudine demnă.m. atomique atractiv. toucha atitudine. atrocités atu. partialité atlet. rémission [méd. raccroches (tu ~) ataşa. attiser.]. attendu aşteptaţi. port. si [comparatif] atâta. auteur d’un attentat atenţie. assourdir. atmosphérique atom. touchent ating (eu ~). allumés aţâţător.][zool. touché.] aaat atac. attirant atrăgător. attaquer. atout atunci. atrocité atrocităţi. raccrocher atârna. ravive (il ~) aţâţa [un foc]. frôler. échauffer aţâţă (ei ~). touches (tu ~) atins atinşi atinsă atinse. lorsque. attiré atrăgând.] ateriza. fauteur aţâţe (el să ~) [focul]. adoucir atenuare [med. attendant aşteptare. 2 pl. attendrait aştepta (va ~). toucher ating (ei ~). attentivement. frôle (il ~) atingea. échauffent aţâţă (el ~). pl. offensive [n. touchais (je ~) atingeam (noi ~).]. accrocher atârn din nou. cond. allumer aţâţa (a ~). instigation aţâţat. patienté aşteptaţi cu răbdare. attentat atentator. certifié Athene noctua.] atelier. ravivait aţâţă [focul]. athlète atletism. atome atomic. certifier atestat. attacher ataşare. fil aţâţa. atelier Atena. raccroche (je ~) atârnă din nou (ei ~).] atinge. -iez [aux. attitude. attendons aştepţi. appât. attacher atribut. attends aştepta cu răbdare. cond. attelles [pl. attention. pose [attitude]. attribut atroce. attelage atele [pl. agression. touche (il ~) atinge plafonul maxim [aero. patientez aşternut. patienter aşteptat cu răbdare. attendra aşteptând. frôlé atinse (el ~). assaillir atacator.] AŢI FI… <AŢI FI filmat>. modérer. raccroche (il ~) atârnat.] [med. attendait aştepta (ar ~). attrayant atribui. pendu atârnat din nou. atroce atrocitate. attribuer. avantage. strix [n. atteindre. attendit aşteptăm. alors atunci când.]. atterrissage atesta. instigateur. pendre. dignité atitudine părtinitoare.

auto autumnal. Autriche austriac. self-service. augure (de mauvais ~) augur (fi de bun ~). AS… <tu AS filmé> aibă (ei să ~). augure (être de mauvais ~) aur. dorer aurea. lança avântăm (ne ~). avarier avarie. lancé aaave avea. défaillance avânt. dorait aureşte. acompte avans (în ~). austère austeritate.] am (eu ~) [aux. a au. auspices auster. as (tu ~) ai (să ~). cond. -ions [condit.] am (să ~). AURIONS… AM… <eu AM filmat>. autochtone automat. avut. orfèvre auri. -IONS <nous filmerIONS> AM… <noi AM filmat>. ONT… <ils ONT filmé> având. aient (qu'ils ~) aibă (el să ~). bénéfice avantaja. passé composé]. or aurar. augure (être de bon ~) augur (fi de rău ~). automatisation automobil. dommage. défaillir. autobus autocar. autonomie autor. autoroute autoturism. auto. avantage. ai (j'~) am (eu ~) [aux. ont. autorisation autorizaţie. auditeur augur (de rău ~). 1 pers. fructueux. aurore auspicii. authenticité autobuz.]. -AIS <tu filmerAIS> AI… <tu AI filmat>. lançait avântă. sg. indigène. aie AM FI…. autocollant autohton.auditor. aval (en ~) avalanşă. autoclave autocolant. doré auroră. élan avânta (se ~). as [aux.17 - . les autorités portuaires Adev 11/11/07 autoriza. AURAIS… <tu AURAIS filmé> AI… <tu AI filma>. avantageux. avancer avansa (el ~). avance. profitable avar. autoriser autorizare. avantager avantajos. avancé avantaj. lançons avântat.] autoclavă. AI… <j'ai filmÉ> AM… <noi AM filma>. patente [comm. licence autorizaţie de funcţionare. automatisme automatiza. dore (il ~) aurit. Australie Austria. libre-service autostradă. autorité autorităţile portuare. ont [aux.]. libre-service autoservire (magazin cu ~). autrichien aaaut autentic. passé composé] AU… <ei AU filmat>. auteur autoritate.] autoservire. aval aval (în ~). ouïe aaav aval. authentique autenticitate. avalanche avans. automatiser automatizare. ayant . dessus [n. ai [passé comp. avoir ai. doré auriu. avance (en ~) avansa. avançait avansat. automate automatism. automobile. car [n. automnal auz. ait (qu'il ~) am. autorisation. 1 pers pl.]. essor. voiture autonomie. AVONS… <nous AVONS filmé> are. austérité Australia. lancer avânta (se ~). avare avaria. aies AI FI… <AI FI filmat>.

avui tu avuseşi. aţi ei au Prezent eu am tu ai el aibă noi avem voi aveţi ei aibă a fi avut Perfect compus eu am avut tu ai avut el a avut noi am avut voi aţi avut ei au avut Imperfect eu aveam tu aveai el avea noi aveam voi aveaţi ei aveau Mai mult ca perfect eu avusem tu avuseşi el avuse noi avuserăm voi avuserăţi ei avuseră Perfect compus eu fi avut tu fi avut el fi avut noi fi avut voi fi avut ei fi avut Perfect simplu eu avusei. avurăţi ei avuseră. a noi avem. avurăm voi avuserăţi. avuşi el avuse. am voi aveţi. avură Viitor indicativul Viitor I eu voi avea tu vei avea el va avea noi vom avea voi veţi avea ei vor avea Viitor II eu voi fi avut tu vei fi avut el va fi avut noi vom fi avut voi veţi fi avut ei vor fi avut Viitor I (popular) Viitor II o să am (popular) o să ai am să fi avut o să aibă ai să fi avut o să avem are să fi avut o să aveţi avem să fi avut o să aibă aveţi să fi avut au să fi avut Viitor I (popular) oi avea îi avea a avea om avea îţi avea or avea Imperativ tu ai voi aveţi Conditional Prezent eu aş avea tu ai avea el ar avea noi am avea voi aţi avea ei ar avea Perfect eu aş fi avut tu ai fi avut el ar fi avut noi am fi avut voi aţi fi avut ei ar fi avut . avu noi avuserăm.18 - .Infinitiv: a avea Gerunziu: având Participiu: avut Indicativ Subjonctiv Prezent eu am tu ai el are.

eurent avurăm. hospice azimă.] avea răsuflarea întretăiată. hasarder aventură. baie [fruit] bacil [neo]. sentent (ils ~) [odeur] având miros de. accusé avocat. avoir la frousse avea tupeu. avide aviditate. avoir une dent contre avea raport sexual anal. avertissement avertizat. intervenir avea miros de. eut avui. nitrique azotos. aujourd’hui azil. averse aversă de ploaie cu grindină. gagner en bénéfice net avea ceva împotriva cuiva.] azi.] baftă. mais babalâc. frissonner am frisoane. cela ăştia. babouin baby-sitter. sent (il ~) [odeur] au miros de.19 - . eu avea un beneficiu net.http://www. prendre garde avea halucinaţii. baccara bacă [tip de fruct]. richesse axa. avoir le sentiment avea în colimator. averti aviator. aura avea (vei ~). frissonna avea gânduri negre. axer axă axe. si [affirmatif]. frissonne (je ~) are frisoane. bac [transport] bac [fam. asile azil de bătrâni. pourboire. ces bbba B-dul. jambon bacşiş. aurions avea (ar ~). eûtes avut avuţi avută.] avertiza. enculer [vulg. ayez avu. vieillard Babilonian. eus. jeté ăsta. broyer du noir avea greaţă. avoir la langue bien pendue avea pică pe. résider avea senzaţia. repentir avea reşedinţa. boulevard [abréviation cartographique] ba da. baby-sitter bac. avais aveau. jouir [fam.] [examen]. bander. avoir des tics nerveux avea tremurici. auraient avea (aţi ~). avait avea (ai ~). auront aveai. avoir du culot aventura (se ~). auriez avea (va ~). avoir dans son collimateur avea loc. semonce [n. bac [examen] bacara.]. vulg. hostilité avertisment. vouloir à qqn (en ~) avea erecţie. bagage . pain azyme azotic. avion avion cu reacţie. bac bac [de transport]. avais aveam. avez aveţi (să ~). babylonien babord. sentant [odeur] avea miros de. aventure avere. avion à réaction aviz. avoir le sentiment avea ticuri nervoase.] [sexe] avea papagal. shtml avea. rejeton aaavu avuţie. avoir le souffle coupé avea remuşcări. mal au cœur (avoir ~) avea grijă naţii. avaient avem. eûmes avurăţi. bacille backup. giboulée aversiune. bâbord babuin [zool. copie de secours [PC] bacon [neo]. aurais avea (am ~). aurait. mais si. azur azvârli. ayons aveţi. avis. avons avem (să ~). bac [examen] bacalaureat. axe azalee târâtoare [bot. pot [fam.com/cache/webverbix/5/avea. avidité avion. avions. aviation avid. frissonne (il ~) având frisoane. aurons avea (vor ~). ce. aurai avea (vom ~).]. avertir avertizare. Loiseleuria procumbens [bot. frissonnant avea frisoane (el ~). importer avea impresia. senti [odeur] avea noroc. sentait [odeur] avut miros de. aurez avea (voi ~). bander [sex.] bagaj. frissonnait avu frisoane. pot de vin [fig. avoir du pot avea ca obiect. auras avea (veţi ~).verbix. délirer avea importanţă (a ~). aversion. jeter azvârlit. avocat avorton. aviateur aviaţie.f. secours informatique [PC] backup [PC]. porter sur [concerner] avea orgasm. eus (j'~) avură. fortune aversă. convoitise. sentir [odeur] are miros. nitreux azuriu.] avea frisoane.

bâtiment baston. banane bananier.f. numéraire [n.]. rayer un mot baracă. régal. banquier banchet.] banii nu au miros.]. frappe (il ~) . obstacle baroc. caisse noire [f. banque bancher.]. bander bandajat. canne.][pop. balise de détresse balnear.m. barque.]. ruban adhésif benzi desenate benzilor desenate.] [neo. balustrade. baume balustradă. balnéaire balon.]. balançoire balanţă.] bani peşin (în ~). bársony barză berze.]. barricader baricadă. main courante bambus. bas baschet. ballerine balet. bain [n. barreau barşon. établi [n.D. bancaire bancă. cognent (ils ~). fric [pop. cogne (je ~).] bani gheaţă (în ~).n. battre. barbe barbecue [neo. prosaïque. basket-ball bascula. sous [n.] baie [reg. la bulle immobilière Adev 15/04/08 balot. bandage bandaja. velours. mouchoir basorelief.20 - . battent bat (ei ~). frappe (je ~) bată (să ~). barricade barieră.n.]. bataillon batant [n. canot de sauvetage bardă.. barbarie barbă. parapet. bain d'huile bbbal baladă. batte bată (să~).]. argent [sg. sou banal. cognée [f.pl. bâtonnet baştină (de ~).]. complainte balama balamale. barreau bară de protecţie [auto.f.m. ballet baligă. banquet. baraque baraj.] bancar. barrière barieră [fig. retenue (~ d'eau) Baraolt.] bani gheaţă [pl. ballot balsam. bambou bbban ban bani. anecdote. pile ou face (tirer à ~) bbbar bar de noapte. banal. salle de bain. blague banc [de tâmplărie]. battrait bate (el ~). espèces [fin.][pop. barre. bave balenă. banalité banană. sornette baliză. numéraire [n. barbecue barcă. banzig [n. frappent (ils ~) bat (eu ~). bain (le ~) baie. l'argent n'a pas d'odeur banţig [n. battent. cigogne bbbas bas. ballade baladă populară. ballon balonul imobiliar. bâton bastonaş. sou (le ~) banul (da cu ~). cogne (il ~). baguette Bahus. platitude.baghetă. mine d'huile baie de ulei. banditisme bandulieră (în ~). coquin. commun. serre-tête bandă benzi. barrage. balancer balansoar. espèces [fin. Ts. frappe (qu'il ~) bate (ar ~). bandit banditism.] barbar. catifea. boîte de nuit bara. cogner. întindere.] bani peşin [pl. ruban adhésif. réception [banquet] bancnotă. basse. pare-choc [auto. embarcation barcă de salvare.].][banal] banalitate. charnière (la ~) balansa. bats. basculer basculă.] bani puşi deoparte [pl. baleine balerină. Balance [zodiaque] balcanic. bâtard bastiment. bascule basma. velur. hache baricada. balance Balanţă [zodiac]. charnière balamaua. bouse baliverne [pop. bas-relief bastard.f.] banul. natal bbbat batalion. bande bandă adezivă. scotch bandă de cauciuc pt.pl.] băi [n. sandow bandă scoci.pl. frapper bat. battant [n.].] bate. billet de banque bandaj. bain baie [n. quelconque [adj. barrer bara un cuvânt. baroque barou.]. scie sauteuse [n. bats (je ~). bananier banc. bandes dessinées Adev 13/04/08 bandit.]. Bacchus baia băile. bandoulière (en ~) bani [pl. bandé bandana [neo.]. barbare barbarie. balise baliză de semnalizare pericol.].].]. B. barare. balkanique bale [pl.m.]. =montagnes S Carpates Orient. rayure [graphique] bară bare.

bavarois Bavaria. radotes (tu ~) bătând câmpii [pop. fondement. suspicion. bats (tu ~). déraisonnes (tu ~) baţi câmpii [pop. garçons (à des ~) băimărean. déraisonné bate la cap. frappait (il ~) băteam (eu ~).]. frappé (j'avais ~) bătuseră. divagué.]. soupçon bănuibil. cloue (qu'il ~) bate în cuie (el ~). bazar baza (se ~). frappèrent (ils ~) băturăm. fonder sur bazar. embase bază [a unei mobile]. mettre en prison băgat.]. garçon ! băiatului. mare bălţat. =de la province de Banat bănăţeni [m. =typique à la région de Banat bănăţean [m. patauger bălăcea.]. fourrer. battis (je ~) bătură. batterie baterii [electr.) băga la închisoare. railler. moquerie baton. frappâmes (nous ~) băturăţi. frappé (il avait ~) bătusem (eu ~). tourner en dérision bate joc de (a-şi ~). frapper à la porte baterie [electr. piétiner [ne pas avancer] bate în retragere. pataugeait bălăceşte (se ~).].]. frappé bate apa-n piuă. garçon (du ~) băiete!. cogné. accus batic. frappé (ils avaient ~) bătuserăm. pécuniaire bănui. persifler. battez. radoter. pataugé bălai. blond bălegar. =typique à la région de Banat bănăţeană [f. cogna (il ~).]. moquer de (se ~). battre monnaie bate pasul pe loc. garçon (le ~) băiatule!. base. battra batem. divague (je ~) bate câmpii (el ~). frappons bateţi. bătut cîmpii.].] băga în căcat [vulg. piétement bază de date.]. accu. =de la province de Banat bănesc. merdouiller [vulg. frappâtes (vous ~) bătuse.].m.].pl. frappant bătând în cuie. déraisonnent (ils ~) bat câmpii (ei ~) [pop. intriguer (v. cognant.].]. frappé (tu avais ~) bătuşi (tu ~). accumulateur. battu.21 - . fils băiat de bani gata. radotait. mouchoir batistă de hârtie. patauge (il ~) bălăcit.].]. frappaient (ils ~) bătu (el ~). divaguer bat câmpii (ei ~). frappes (tu ~) bătând. mouchoir batic [tip de pânză]. frapperait (il ~) bate (el va ~). supposable bănuitor.] băga intrigi. replier bate la uşă. rouer de coups bate monedă. divaguent. f. frappais (je ~) băteam (noi ~). cognait (il ~). divaguais (je ~) bătem câmpii [pop. divaguant bătea câmpii [pop. batik batistă. déraisonner.bate (el ar ~). frappé (vous aviez ~) bătuseşi. bigarré bbbăn bănăţean [adj . batteuse bavarez. mettre en prison băga la pârnaie [pop. fourré [de fourrer] băiat băieţi. frappé (nous avions ~) bătuserăţi. frappez baţi. gars. divaguez baţi câmpii. =de la ville de Baia Mare bbbăl bălăci (se ~). cloué bate joc de. frappas (tu ~) bătut.]. battant. bavarder bate câmpii [pop. garçon băiat [fiu]. radote (il ~) bateţi câmpii [pop. bâton batoză. frappai (je ~).]. frapper la monnaie. =de la province de Banat bănăţeană [adj. cognais (je ~). garçon ! băieţilor. kleenex ® batjocură. bassin bbbă băcănie. divagues (tu ~). embêter bate în cuie. épicerie băcăuan. frappera (il ~) bate (va ~). radotent bat câmpii (eu ~) [pop. base de données bazilică. divaguons bătu câmpii [pop. frappa (il ~) bătui (eu ~). ridiculiser bate măr. cloue (il ~) bătut în cuie. pile [électricité]. méfiant bbbăr .]. tabasser de coups. douter (se ~) bănuială. Bavière baza pe. basilique bazin. veinard băga. radota bătut câmpii [pop.]. déraisonne (il ~) bate câmpii (el ~) [pop. introduire băga (se ~). battons. baser (se ~) bază. =de la ville de Bacau (Md) băftos. divaguait băteam câmpii (eu ~).]. pageoter (se ~) [arg. clouer bată în cuie (el să ~). introduire (se ~) băga cornul în pernă [pop. divague (il ~).i. fils à papa băiatul. fumier băltoacă. cognions băteau.]. clouant bătea.

pété [vulg. bey bej.] belşug. indigène bbbăt bătaia de joc (fi ~ a tuturor). homme (de l'~) [mâle] bărbaţii.f. homme (l'~) [mâle] bărbatule!. pet [vulg. boit (il ~) bea (el ~) [imperf.bărbat bărbaţi. tâtonner bâjbâi (eu ~).]. béatitude bebeluş. terrier. buvant băui. potable băutor [n. combat bătător la ochi. battement bătaie [mil. département de Bacau [abréviation] bd. profusion (à ~).]. risée (être la ~ de tous) bătaie. Cotonoaster integerrimus [bot. boire à petits coups beai. gain [fin. rôde (il ~) bârcoace [pl. pugilat bătaie de joc. gogo (à ~) [fam.] băşi (el se ~) [vulg. cal. essence [pétrole] benzină [auto].].] [zool. Belgrade belicos. tâtons (aller à ~) bâlci [n.]. médire. pétait [vulg. buvaient beau (eu ~). profusion belşug (din ~). voyant [n. boire. hanter. boirait bea (să ~).].] [bot.].] băşindu-se [vulg.].n. belliqueux beligerant. boivent (ils ~) beau (ei ~) [imperf. bus (je ~) băut. benne [auto] beneficia. boulevard [abréviation cartographique] bbbe bea. bénéfice.].]. pétrin (le ~) [fig.]. boirai bea cu înghiţituri mici.]. belge Belgrad. beaux-arts belea. vessie băştinaş.] Belgia. barbu bărbuşoară [bot.] băşeşte (se ~) [vulg. buvons beţi (voi ~).] bec semnalizator. sévir.] bbbăs băşi (se ~) [vulg. boira bea (vei ~).]. tâtonne (je ~) bâjbâia. commérage bârfi. repaire.] benevol. glumeţ]. tanière. bois (je ~) bei. bébé bec becuri. sg. bâton băţ [de cort]. jouir beneficiu beneficii. vessait (il ~) [vulg. arroser bând.pl. vieillard bătrână [n. vieille femme bătrâneţe. ~). pétrin [fam. pété (il avait ~) [vulg. vieux.]. beige bele-arte.). péta (il ~) băşină [vulg.] băşească (el să se ~) [vulg. buvait bea (el ar ~).].].] băşică (~ a pielii) [med. bois (tu ~) bem.]. ancienne.]. buvez beatitudine. félicité. hommes (à des ~).] băşea [vulg.f.].]. vieillesse băţ. tâtonne (il ~) bâjbâind. commère.].]. soûl beat criţă.]. pétaient [vulg. vrombir BC. station service . tâtonnais (je ~) bâjbâie. pète (il ~) [vulg. Belgique belgian. rôder bântuie.] bei [turc]. bu bea (el ~).]. pète (qu'il ~) [vulg. essence [auto] benzinărie.] bâlciuri. durillon bătătură [la picior]. homme [mâle] bărbatul. bénin benzină. jasé bârfitor. cor [au pied] bătrân. boiras bea (voi ~).] băşeau [vulg. foire [n. bénévole benign. poutre bâzâi. médisant bârlog. sphyrène [n.] băşit [vulg. saoul. vessé [vulg. mât [d'une tente] băubil [pop. jaser bârfire. buveur băutură. boivent. buvais (tu ~) beat beţi beată bete [adj. frappant [adj.]. tâtonnant bâjbâit.] băşi (el se ~).]. vesse (il ~) [vulg. ancien.]. barlang bârnă. portée bătaie cu pumnii. homme ! bărbatului.]. voyant [adj.] bântui. hommes (des/aux ~) [mâles] bărbătesc. pimpant. vesser [vulg. âgé bătrân [n. antre. boive bea (va ~).] băşică [pop.] bârfă. médisance bârfit.] bătătură (med. dérision bătălie. péter [vulg. saoul beau (ei ~). Barbarea lepuznica [bot.] băşeşte (el se ~) [vulg. tâtonnait (il ~) bâjbâiam (eu ~). abondamment benă [auto]. menton bărbos. sévit.] băşise (se ~) [vulg. ampoule [méd. ampoule [électr.] beleaua. feu clignotant beculeţ. bataille. belligérant Belone belone. hommes (les ~) [mâles] bărbaţilor. mâle bărbie. ivre. vieille. boisson bâjbâi. vieil homme. pétant [vulg.. vessa [vulg. hante (il ~).22 - . abondance. tâtonné bâjbâite (merge pe ~). ampoule. bénéficier beneficia de.

embouteiller blocându-se. philanthrope. bloc (en ~) bloc [arhit. ébriété.]. bétel beton. bénisse binedispus (fi ~). armoiries [pl. biscuit. bête. jatte blitz. cinglent (ils ~) bideu. bicyclette biciui. douceur blândeţe (cu ~). biologiste biologie. coinçant (se ~) blocare a circulaţiei.] bibliotecă. bienvenu binevoitor. maudire. malédiction. paralyser. ivresse beţiv. humeur (être de bonne ~) binefacere. blasphémer blestemat. immobiliser. cingla biciuia. jumelles [n. damnation blestema.] [optique] binoclu mic de teatru. pintade [zool. lorgnette biograf. bitume biută [mil. biais (en ~) [couture] bie [croitorie].] blama. biais [adj. fouet bicicletă. bureau. ecclésiastique bistriţean [m. ivrogne beţiveală.] bistriţeană [f. bleu marine blid [pop. bloquer bloca (se ~). semonce [n. étude [bureau] biscuit. vélo. jumelle binoclu [n. bienfaisance binefăcător [n. mot biliard. bienveillant binoclu. billard bilingv. butte (la ~) bivuac. fignoler bibilică [zool. étrange bizar (în mod ~).] [couture] biet. niais blestem. mou blândeţe. bizarrement bizarerie. biologie biped bipezi. tertre biuta [mil. HLM. cingler biciui (el ~).]. fourrure blând blânzi blândă blânde. béret berlină. petit beurre biserică biserici. brute betel. bilan (déposer son ~) bilă bile.]. cingle (il ~) biciuie (ei ~). maudit bleumarin. embouteillage blocat.]. église biserică de lemn. pompiste berbec. bijouterie bijuterii. département de Bihor [abréviation] bbbi bibelou. bibliothèque bibliotecar. bifurcation bijuterie.pl. blâme.]. coincer. ivrogne beţivan. bon. bivouac bizar bizari bizară bizare. bidet bie (în ~) [croitorie].f.]. fric [pop. bizarre.]. blasphème. accommodant. biographe biografie. bonne humeur (être de ~) binecuvânta. bile bilet. bureaucrate birocraţie. bijou. étrangeté bbbl blajin. bénir binecuvânteze (să ~).] bit [PC]. bijoutier bikini. bibelot biberon biberoane. coincé . berline bestie. ivrognerie beznă [sg. bimoteur [aéro. bureaucratie birou birouri. fourreur bleg blegi bleagă blege. bilingue bilion.].benzinier.]. bienfaiteur bineînţeles. blâmer blamabil blamabili blamabilă blamabile. biographie biolog. fantasque. bikini bilanţ.f. biberon bibili [pop. bélier Berbec [zodiac].] bine. =de la région de Bistrita bistrou. joaillerie bijuterie [magazin]. joailler. béton betonieră. billion bimotor [aero.] [sg. bétonnière beţie. mou. immeuble bloca.]. débonnaire blam. coinçait (il se ~) bloca circulaţia. bille bilă [med. doucement blazon. église en bois bisericesc. bien bine dispus (a fi ~). bipède birocrat. buveur. Bélier [zodiaque] bere. bistrot bisturiu. biffer bifurcare.]. bilan bilanţul (depune ~). à l'aise. bit [PC] bitum. bistouri biştari [pl. ténèbres [pl. lampe éclair bloc (în ~).23 - . bijoux bijutier. écusson blănar. bien sûr binevenit. honteux [*] blană blăni / blănuri.n.].pop. bibliothécaire bici. cinglait biciuie. billet. pauvre bifa.]. bizarrerie. bière beregată beregate. joyau.sg. office birou [de notar sau avocat].].] BH. cou beretă.

bord bordo.m. peiorativ]. Bistrita-Nasaud [abréviation] bbbo boabă boabe.] branţuri. bombarder bombarda (el ~). Brésil . rebondi. Trans.m. froissé bou boi. boutique bolta piciorului. bœuf box.]. bonhomme bonomie. bombe nucléaire bombăni. teinture boit. riche. cossu. bonne [n. richard bodegă.m. baptiser boţeşte (se ~). bordeaux [coloris] bordură. [bot. Trans. teignis (je ~) boiră (ei ~). fromagerie braşoave [pop. Hongrois [n. garde du corps Bodoc.].] [student]. bravo ! bravură.]. [bot. boem. froisse (il se ~) boţi (se ~).]. vomir borî [pop. débagouler [fam. museau botanică [abrev.].] bondoc bondoacă.m.m. pot à confiture bord [mar. pleureuse bocotan [reg.]. trapu bonetă. bordure borî. hongrois [adj. gueule.].]. grain de raisin bobârnac.f. quittance. grain [n. bombardement bombardează (ei ~).*] bozgoresc [pop. bras bravo!. =de la ville de Brasov (Ts) braţ.].]. putain. Bosnie bostani albi. fromage [n.] boscorodi.]. courges bbbot bot.] borcan borcane. bobiner bobină [electr. bombardent bombardează (el ~).]. bombé bomboană bomboane.] bob de grâu. chiquenaude bobina. blouson BN.] bonă [n. grommeler bon [n. Sempervivum schlehani [bot. bonhomie bonus.][pop. teignirent boire.] boaşe [vulg. teignaient boiesc (eu ~). =montagnes S Carpates Orient.] brânzărie.].] Brâncuşi. souffrant Adev 01/11/07 bolnăvicios. coupole boltit. dépt. baptême boteza. Heracleum sphondylum [bot. teins (je ~) boieşte op. sornette braşovean.blocă (el se ~). brodequin bocitoare.] branţ [n. grain de blé bob de strugure.]. arc.].pl. bombardait bombardament.] borşişor [bot. maladie boarfă [fig. merci [n. vomi borâtură.]. richesse bogdaproste [n. semelle intérieure [f. paprika [n. poumon bol.][*] bbbr bractee [bot. pute boarfe [n. pot [bocal] borcan cu dulceaţă. malade. bombarde (il ~) bombat.m. pétasse. testicules bob [n.][pop. vomissement. bistrot bodigard [pop. morbide bolt [reg. prostituée.f. nippes [n. couilles [vulg. richard bogăţie. gras (caractère ~) [PC] bolnav bolnavă. teignais (je ~) boi (el ~). étudiant de première année Bobotează.n.] botez. grain boabă de piper. bol bold [PC] bolduri. voûté bbbom bombarda.]. bohème boemă. blond blugi [pl. blouse bluzon.].] boiaua de ardei. teignit (il ~) boiangerie.f. teinturier boiau (ei ~). jean [pantalon] bluză. cossu bogătaş. froisser (se ~) boţit. coiffe. vomi [n.].]. maladif.].].f. voûte plantaire boltă. coinça (il se ~) blochează (el se ~).].] brânză [n. paprika (le ~) bojoc [pop. sillon Brazilia. nanti.] boabe. Crocus sp. bobine boboc [fam. Braille brânca-ursului [bot. prouesse brazdă. bocal bocaux. prime borât. teinturerie boiangiu. pugilat bozgor [pop.] bogdaproste [pop. prime bonom.]. peiorativ] bozgori.] brad brazi.24 - . bodyguard.pl. coince (il se ~) blond. bombe bombă nucleară. grogner. Brancusi brânduşă [bot. bohème [vie] bogat. bon [n. teint boia de ardei [n. sapin Braille. merci boi. teint (il ~) boii (eu ~). tonitruer Bosnia.].pl. bractée [bot. voûte. bonbon bombă. affection. grain de poivre boală. bonnet bonificaţie. teindre boiam (eu ~). Épiphanie bocanc.

brouiller [radio] bruiat. morceaux (en ~) bucăţi (face ~). clown buget. joie bucuros. Trollius europaeus [bot. bucolique bucovinean [m. pétrin [fam. volontiers. bretelles breton. boulanger brutărie. grenouille broască râioasă [n. éberlué buion. brodé brodează (el ~). maltraiter brutar. sillonner brebenei [pl. brode (il ~) brodez (eu ~). brut brutal brutali. brutalité brutalitate (cu ~). brouillé [radio] bruiau. bulletin buletin de ştiri TV.]. fruste.Carpates S roum. pivoine bujor de munte [bot. tanné broşa (~ o carte). pièce. brocart broda. brusquement brusc (se opri ~).f. morceau bucată de zid. Telekia speciosa [bot. bronchite bronz. brutaliser.pl. hagard buimăci. malmener brusturul oii [bot]. broche [ornement] broşură. morceaux (en ~) Bucegi.].] broaşte.] buldozer. draps (être dans des beaux ~) budă [reg. joyeux budă (fi în ~) [reg]. broché broşă. buffet bufet cu răcoritpoare. boulangerie BT. briquet [n. journal télévisé bulevard.] [allumage] brie [bot.]. culotte bufet [mobil].]. bracelet brăzda. hébété buimac (fi ~). brouillon bujor. bronzer. friser buclat.] budigăi [reg. breton brichetă [n. brouillaient (ils ~) [radio] bruiază (ei ~). navigateur [PC.] broască ţestoasă broaşte ţestoase. brun brusc bruscă. =montagnes . brioche briză. Bucarest bucurie. tortue brocart.f.m. bronzante (crème ~) bronzat. soudain brusc.m.] bucovineancă [n. subitement. brio (avec ~) brioală [bot. Ligusticum mutellina [bot. buvette bufniţă bufniţe.] broaşte râioase. Bulgarie bulgăr de zăpadă. grondement bucal. broder broda (el ~). brodait brodat.f. bronche bronşită.] brut brută.].]. rudement brutalitate. gelée blanche. boule de neige bulibaşă [n. buccal bucată. tout d'un coup. brutalement brutaliza. malmener.25 - . Ligusticum mutellina [bot. crapaud [n. soudainement brusca. bucarestois Bucureşti. cuisine bucătărioară. brochure browser [Internet]. brutal brutaux brutal (în mod ~).]. brise [n. buci. tohu-bohu . boulevard Bulgaria.]. brouillent (ils ~) [radio] brumă. bulbeux bulbuci [pl. jouir bucureştean. Internet] bruia.] bbbro broască [mec.]. brunir bronzare (cremă de ~). gronder bubuit. Corydalis capnoides [bot.m.].][bot. brocher broşat. frisé bucluc. toilettes [n. tanner bronza [pielea]. porte-clés [n.f.pl.].brazilian. fesses bucla. =chef d'un clan gitan bulibăşeală [pop. brode (je ~) bronhie. bulbe bulbos. bulle d'air bulb. =de la province de Bucovine bucura (se ~).] brigadă.n. rouler. bulldozer buletin. coin cuisine bucăţele (făcut ~). pan (de mur) bucătar. cuistot [fam. brigadier brio (cu ~) . hibou bufon. cuisinier bucătar-şef. brusque. budgétaire buimac. brigade brigadier.] [bot. département Botosani [abréviation] bbbu bubui.] bbbul bulă (de aer).] broaşte.] bucolic.].m. cuisinière bucătărie. frimas brun brună.].] breloc [n. hébéter buimăcit. brusquer. pièces (mettre en ~) bucăţi (în ~). réjouir.]. bronze bronza.] bucătăreasă. Brésilien brăţară. serrure broască [zool. bulle bulă de aer. privire]. budget bugetar. confus (être ~) buimac [d. pile (s'arrêter ~) brusc [adv. basané.] bretele. Rhododendron kotschyi [bot.] brioşă.

.] burtă. afin que ca să nu. burlesque burniţa. bruine burniţează. friandises [n. butane bute buţi. comme si [comp.] buzunăraş. bon. cadence cadet [mil. =Conseil National de l'Audiovisuel C. touche [n. bûche bbbut but [rugby]. chalet [n.26 - .m. souche buză buze. taraud [techn. coup monté cabana [f.]. bonsoir bună ziua.f. cacao cacarisi [pop. miraculeusement ca să. afin. obligeance bune (pe ~).] burtă (pe ~). blaireau [zool. établir (~ un enfant) cccab Cab. boussole bust.m.] bunghi [pop. maison forestière cabană de vânătoare. cep [agr.] bunăvoie (de ~).V.]. chalet [abréviation carto. mousse [mat. bourse de valeurs bursă. ainsi. cabosser buşit.N. de telle manière que. =bloc syndical roumain C.]. torse [n. cabaret cabinet.].]. grand-maman bunici. cadavre cadă. piger [fam. pas mal bună. irruption (faire ~) buzos. volontairement. honnêtement bungalou. cadmium . chalet (le ~) cabană [n. lippu buzunar buzunare.].].P. plaine [abréviation cartographique] C. cabriolet caca [de copil][fam. s.. nombril burlan burlane. plastique] burghiu. bonté bunătăţi [pl. maison de chasse cabaret. comme un gant (ça vous va ~) ca musca-n lapte. bienvenue burdihan [pop. herbes (mauvaises ~) businessman [neo. grand-papa bunvenit.] cccad cadavru.].] bumbac.] cabană forestieră. comme un cheveu dans / sur la soupe ca nuca în perete.bulibăşi [pop. belle bună credinţă (fi de ~).]. tonne.] bunică.]. bouteille butic [neo.A. comme d'habitude ca peştele în apă. tuyau burlesc.]. comme [compar. département de Brasov [abréviation] BZ.] buştean.S. buste. coton bbbun bun.].] buric. poche plaquée [f.]. basilic Adev 13/01/08 buşi. boîte de nuit. bourse [scolaire] bursă de comerţ. éponge burete [mat. ventre. baignoire cadenţă. but [sport] butan [neo. tonnelet buton. pochette BV.]. bouton-poussoir buton pentru întors ceasul. plat ventre (à ~) buruieni. abdomen. comme [comparaison] ca şi cum.].R. boutique butoi butoaie. bruine (qu'il ~) bursa de valori. cabinet cablu cabluri. cadet cadmiat. chambardé buline (cu ~).N. vache à eau burete. caca [fam. hypothétique] caăptui (~ un copil). poche buzunar aplicat [n. bouton buton (~ pe care se apasă).] cacao. tonneau butelie butelii. département de Buzau [abréviation] ccca C. tu piges ? [fam. bruiner burniţa [perf. Erigeron alpinus [bot. bien-être bunătate. que [compar.]. merdouiller [vulg.]. bonne. cœur (de bon ~) bunăvoinţă.] burduf pentru apă. lippu buzna (da ~). [cal putere]. bourse de commerce bursuc. ca. grands-parents bunicu. câble cabrioletă. cabosse [n. merdaillon [fam.] cabane. vrille burghiu de filetat [tehn. chambarder bulibăşit [pop. tant (en ~ que) ca o mănuşă (vă merge ~). bruinait (il ~) burniţă.]. aussi bien que. tonne. cadmié cadmiu. tonneau butoiaş.] cabală [f. remontoir [montre] butuc de viţă de vie.pl.]. bienveillance.] buturugă.].L. homme d'affaires busolă. à moins que ca şi. panse [pop.]. plastic].] bunghişor [bot. lèvre buzat. comme un cheveu dans / sur la soupe ca de obicei. bungalow bungheşti ? [pop. piqué [adj. C. bonne foi (être de ~) bună seara.] caca [pop. panse [pop.] busuioc busuiocul. comme un poisson dans l'eau ca prin minune. bruine (il ~) burniţeze (să ~).]. cabossé buşitură. Frăţia. afin de.f.. bonjour bunăstare.

apaiser. choix (de ~) calitate de (în ~). chaîne de télévision Canalul Mânecii. kaléidoscope calicie [pop. as. chemin de fer Calea Lactee. avenue Cale bună! formulă de urare la plecarea cuiva. serin canaturi (uşă cu două ~).] cafea [f. calcicole cale căi. centaine camătă. camoufler camufla (el ~). calcul calcul [med.]. suie calamitate. pauvreté caliciu [bot.].]. chant canton forestier. caoua [n. calamité.] cafele [f.] California. naïf. cafés (les ~) [pl.pl. canapé [n. tranquille calma. paisible.m.m.] caduc caducă. ingénuité. champion campionat.pl. chambre de commerce cameră obscură. caniculaire. caméscope [m.] calcula. torride caniculă.].] $$$ cafenea [f. Canada [n.] cafea arabica.]. canton forestier . café (le ~) [m. calculer calculatoare [f. étoffe [fig. camping campion.] canadian canadiană. camériste camion camioane. drum bun! Bonne route ! cale ferată. chauds cccam cam.m. étrennes [n.m. café torréfié cafeaua [f.].] calambur.] cam o sută. femme de chambre. coupe [championnat] camufla. cadrer cadran.] [m.][pop. Le Caire cais. abricotier caisă. kangourou canicular.sg. tant (en ~ que).cadou cadouri.].].] cafetieră. tant que (en ~) calităţi [pl. pavage calcilol. café (le ~) [m.]. égout canal de televiziune.] cadra. cahier de brouillon Cairo. calcaire [adj.f. La Manche.n.]. serein [fig. cadre [adm. usure cameră. calèche caleidoscop. vantaux (porte à deux ~) cană (de lut). cafés [m. camouflé camuflează (el ~). cagoule [anti-terroristes] cagulă alpină [gen ninja]. qualité. chaud caldarâm. quasiment. carreau [n. rassurer calomnia. cadran cadrare [PC]. calcaire calcaros. canicule canin [dinte]. voie.] cahlă [n. cadre cadru de conducere.n.]. calice [bot.m. camouflage camuflat. café [m. châssis.] cameristă. présent. Californie calitate. quantitatif canto [muz. caoua [n. canapé convertible canapea extensibilă.] [fam. don cadou (face ~).f.] canapele. La Voie lactée Adev 19/12/07 caleaşcă. saint-frusquin [n. canapé (le ~) canapelei. cafetière [pression] cafetieră (~ electrică). quelque [adv. don (faire ~) cadou de Anul Nou [n. naïveté cangur. caduc cccaf cafă [pop. environ.]. café [restau. championnat. cruche cancer de sân. cancer du sein Adev 27/03/08 canceros canceroşi canceroasă canceroase. pavé.m. ingénu candoare. jeu de mots calamină [auto].pl. camion camping. canapé convertible canapeaua.f.] calcul. radoucir.]. vertu. passe-montagne [alpin. cheval-vapeur calabalâc [n. abricot cccal cal cai [pl. jerrycan cantitate.pl. andouillette. kayak caiet.f.]. Manche (la ~) canapea [n. masse cantitativ cantitativă. calculateur cald caldă.] [de sobă] cahle. pièce [chambre] cameră de comerţ.] calitate (de ~). rixe cagulă [anti-tero]. calculatrice calculator.] [restau. cahier caiet de notiţe. chambre.] canapea-pat.] [de poêle] cccai caiac. Arabica cafea prăjită. pacifique. médisant caltaboş.] cafeneaua [f.].] [fam. canal canal (~ de scurgere). chambre noire cameră video [f. camoufle (il ~) cccan Canada [n. cadeau. fenestration [PC] cadru.]. canapé (du ~) canar canari.] calm. mérite [n. cancéreux candid.]. m.].27 - . quantité cantitate mare. camouflait camuflaj. calcul [méd. canadien canal. cheval chevaux cal putere.]. andouille calvar. percolateur caft. bagarre. sinistre [n] calcar.] cafelele [f.]. Calvaire calzi. diffamer calomniator. canin [dent] canistră. ordinateur. à peu près.

bouton-pression capsulă. cargo caricatură. capoter [aéro] capotă. quels. coup de tête. à l’épreuve des éléments care se repetă. ouvrant [adj. attraper. chamois capricios capricioasă.] care se poate deschide. rabat coiffant capă. particularité. que. char car mortuar. oratoire. retournable care se poate răsfrânge. ratière capelă. reddition capodoperă capodopere. chef-lieu capitală de judeţ. carambolage caramel. capter captat. charité . cape capăt. feutre (crayon-~). charitable caritate. capot cappucino. amovible care poate fi izolat.].] capătul puterilor (fi la ~).] care se poate întoarce.f. cardinaux cardinali. qui [relatif] care consimte. cardinaux care. carence cargou. caractéristique caracteristică. capituler capitulare. fonds capitală de departament. isolable care poate fi negociat. charmant captivează. robe de chambre capota [aero]. cardinal cardinale. caricature carie [stomato]. carrière carioca.] [fam. chèvre capră (piele de ~). captivait captivat. chapelle capete [n. quoi (après ~) care (la ~). captivé captivant.].Caragiale carambolaj. piège [s. capitonnage capitula. toquade Capricorn [zodiac]. à vous couper le souffle care ocupă puţin loc. coque carceră. négociable care poate fi separat. pile ou face capabil. potable [adj.] carburator [auto]. irrétrécissable care încălzeşte mâna. caramel carantină [med. interrogatif] care [pron. capsule capsulă [de medicament].] capot. apte capac capace. tocade. qui care (după ~). capricieux capriciu. rayonnant care rezistă intemperiilor.] capsă (de îmbrăcăminte).]. capuchon cccar car. fins [n. capote capotă [auto]. pieuvre caracter. irrétrécissable care nu intră la spălat. retournable care se poate ridica. cachet [méd. capte (il ~) captiv captivă. chapitre capitonaj. tige [de la botte] carburant. quel [adj. cappucino capră capre. séparable care nu poate putrezi.n. agrafeuse [n. lequel.m. tête. rouleau (être au bout du ~) capcană. corbillard carabinieră [alpin. difficile [personnes]. relevable care se poate spăla. consentant care curăţă. capturé. itératif carenţă. lavable care radiază.m. quarantaine [méd.28 - . boule [arg. nettoyant care intră unul în altul. chef-lieu capitel [arh.f. captiver captiva (el ~). mousqueton [alpin. fin [n. chef-d'œuvre caporal [mil. cargaison. carburateur [auto] carcasă. feinte [nf.f.] capcană pentru şobolani.]. quel. captivité captura.p].]. chauffe-main care întâlneşte. quoi (à ~) care [adj. chef d'accusation cap sau pajură.] capta.] carapace. imputrescible care se poate bea. Cap de la Bonne Espérance capuşon. capture Capul Bunei Speranţe. caprice.]. inter. enveloppant care îţi ia răsuflarea. attrapé captură. peu encombrant care poate fi îndepărtat. caravane carâmb [al cizmei]. captif captiva.pl. laquelle. philanthropique. =du dramaturge I. combustible [n.]. Capricorne [zodiaque] capsator (~ de birou) [n. brigadier [mil. rencontrant care înveleşte bine. captive (il ~) captivitate. carafe caraghios. fantaisie. crayon feutre caritabil. couvercle capac care îmbracă bine. carapace caravană. chapiteau capitol. carie [stomato] carieră.]. caractériser carafă. particularité caracteriza. capté captează. chagrin (peau de ~) capră neagră. drôle caragialesc. capturer capturat. emboîtables care nu intră la apă.] caracatiţă.].L. relativ]. guet-apens. quelle.] capital. capital. bout [n. cachot cardinal. kaolin cccap cap [anat.caolin. caractère caracteristic.] cap de acuzare.

caisse [écon.pl. catholicisme catrafuse [n.] [fam. charité (faire la ~) cariu.m. carnet de chèques Adev 10/02/08 caro.m. cathédrale categoric. de temps à autre. maisons (aux/des ~) casetă [audio sau video].][jeux de cartes] Carol. caisse d'épargne casă memorială. si [conditionnel] caz contrar (în caz~).pl.] cărţi. pneu. étage [n. tantôt… tantôt… câteva [adj. caisse [écon. quelques cauciuc.29 - . caisse [commerce] cassă.neh.].pl.] catrafusele [n.m. carreau carouri (în ~).f.]. carlingue carnaval. livre [n..]. Carpates (les ~) carpetă [n.m.m. livret scolaire carnetele de cec. des fois. ménager cassa [comerţ]. carrure cccas casă case.]. cartouche film casetă video. marron castaniu. bercail cascadă. château castelul.n. formel. Grande Ourse carură.t. maisons (les ~) caselor.m. K7 [fam.] caşmir. occurrence (en l'~) caz (în orice ~). motif cavaler.]. reg.]. héberger caza (el ~). bol cccaş caşcaval. Carpates Carpaţii..m. cornichon castron. saint-frusquin (le ~) [pop.neh. chaire catedrală. logeait (il ~ qqn) [v.].].]. caveau cccaz caz. cavité cavou. formellement categoric [adv. saint-frusquin [n. loger (se ~) . carline [bot. sinon de la caz la caz. satiné. reg.]. carrosserie carou. cas.sg.].].] [pop. gruyère caşetă [med.pl. marronnier.] carlingă. daigner catalige [pl. numéraire [n. chevaleresque cavei [reg. échasse cataractă. cachemire cccat cat [n.] [pop. cartouche Carul Mare [astron. gomme cauciucat. caoua [n. incisif cauză.f. livre de chevet carte de credit. quelques-uns câţiva [adj. chevalier cavaleresc. tapis [n. chaumière casă de bani.f.pl. mèche (être de ~ avec) catâr.] câtu-i hău [reg. carou [n. =bloc syndical roumain cartier. mule catarg catarge.t.n. carreau [n.] carpete.f.] caza (el se ~). mordant [adj. viande carne şi oase (în ~). velours (le ~) catifelat.m. carte de crédit carte de vizită.].]. logis [n. cage de l'escalier casă acoperită cu paie.].] casă de corecţie [n. maison de correction [n. caissier casierie.] casă de economii. châtaignier castană. caisse [écon.] [joc de cărţi]. mât catedră [instituţională]. caoutchouc. pomme de terre cartofi pai.]. domestique. loger (~ qqn) [v. coffre-fort. étages [n. chair et os (en ~) carnet. carnaval carne.f. frites cartuş cartuşe.m. espèces [fin.m. logeait (il se ~) caza (se ~). ver rongeur Carlina acaulis. Trans. carte carnet de elev. cassette vidéo cash. maison (de la ~) casele.]. cachet [méd.] castan. carte (postale) cartea de telefon.] casnic. bureau de théâtre Casa Albă.] cavitate. carreaux (à ~) Carpaţi.pl. à jamais.] carte [n.][pop. au cas par cas Adev 08/01/08 caza (~ pe cineva). châtain castel castele.m. foyer casa de bilete [teatru].].] casetă de film. catholique catolicism. velouté catolic. velours catifeaua. cascade casei. cataclysme catadicsi. bouquin carte de căpătâi. Charles caroserie. quartier cartof cartofi. net [catégorique] categoric (în mod ~). nettement câteodată. cas (en tout ~) caz că (în ~).]. châtaigne. la Maison Blanche (à Washington) Adev 13/01/08 casa scărilor. maison. maison mémoriale casă părintească. caoutchouté caustic [fig. carpette.caritate (face un act de ~). aucunement câţiva. château (le ~) castrevete murat castraveţi muraţi. mulet catârcă.f. chute [cascade].] casier. bottin (le ~) Cartelul Alfa. affaire caz (în acest ~). quelques catifea catifele. caisse [écon. chair.].m.] câtuşi de puţin.] cataclism. chute [cascade] cataramă (fi la ~ cu). carte carte poştală. à tout jamais caturi [n.

équitation călărind.t. tombé en disgrâce cădea grindina. moine. tombe (qu'il ~) cade (care ~).f.30 - .] căcăcios. passager [n.] cazează (el ~). tombé (j'étais ~) căzuseră. piloter călăuzit. tombé (il était ~) căzusem (eu ~). tomber cad (ei ~). chevauche (qu'il ~) călăreşte.] căcat [pop. chaudière cazarmă. tombes (tu ~) cădem. chaud [vêtement] călduţ. marché călcat (~ cu fierul) [n. merdique căcat (fi în ~) [vulg.].] călugăr călugări. logés (nous nous étions ~) cazaseră (el se ~). religieux [n. logé (il s'était ~) cazasem (mă ~). tombent cad (eu ~). tombant căzu. monté călător călătoare călătorilor. marcher călca (cu fierul). tombas (tu ~) căzut căzuţi căzută căzute.]. fer à repasser căldare căldări. piétiner. logé (je me suis ~) cazat (ne-am ~).] căi (se ~).] căderea nopţii. logé (~ qqn) [v.t. casier judiciaire Cazimir. chier [vulg.]. peines éternelles cazon. kalauz călăuzi. logé (je m'étais ~) cazasem (noi ne ~). tombés (ils étaient ~) căzuserăm.m. Casimir cazma. montait (à cheval). tombâtes căzuse. tombèrent căzurăm. tombant cade (el ~). équestre călări.].m.] căci. repentir (se ~) căii de rulare.pl.]. voyager Adev 01/04/08 călătorie. voies respiratoires Adev 17/04/08 căinţă. militaire [adj.m. tomba (il ~) căzui. caserne cazier. tombai (je ~) căzură. disgracié. repentir [n. tombe (il ~) cazi.]. repassage călcător [n. tombons cădeţi. logés (ils s'étaient ~) cazat. logé (il s'est ~) cazau.][zool. chutes de neige [n.]. caca [fam. bonnet cădea. militairement cazul în care (în ~). Aquilegia transsilvanica [bot] căldură. loge (qu'il se ~) cazare.][zool. tombe (je ~) cadă (el să ~). merde (être dans la ~) [pop. bénédictin .]. grêler cădea în dizgraţie. voyage călăuză. tombée cădere [mil. chaleureux.pl. montant (à cheval) călărise. cas où (au ~) CD. car căciulă.m. hébergement cazan de abur. compact disques [pl.] cccă că. tadorne [n.].]. bêche cazne [pl. tombés (vous étiez ~) căzuseşi.t. tombé (tu étais ~) căzuşi.] cazeze (el să se ~).]. =massif des Carpates Orientales călimară. chaleur căldură (cu ~). tombez căzând. monter (à cheval).t. guide. fouler călca pe nervi. repasser [habits] călca în picioare.] căcat [vulg. Geum rivale [bot.]. taper sur les nerfs de qqn călcâi. tombâmes căzurăţi. tomber sur le carreau cădere. que căca (se ~) [vulg. logés (nous nous sommes ~) cazat (s-a ~). loge (il ~ qqn) [v. seau (du ~) căldăruşă [bot. logeaient (ils se ~) cazează (ei ~).]. voyageur călători călătoresc călătoreşte călătorea călătorească. tombés (nous étions ~) căzuserăşi.] călugăr benedictin. pilote. prise [mil. tombé căzut în dizgraţie. chaleureusement călduri (în ~).] călare. taxiways Adev 03/01/08 căilor respiratorii. tomber en disgrâce cădea la ţanc. logent (~ qqn) [v. tonifie (il ~) căli [trupul]. bien tomber cădea la un examen.] cazon [adv.] cazau (ei se ~). cheval (à ~).]. supplice caznele veşnice. chevauché. disque compact CD-uri. seau căldării. califourchon (à ~).][pop. guider. piétinement călcat. tonifié călţunul-doamnei [bot. tonifier călifar [n. tombée de la nuit (la ~) căderi de zăpadă [n. talon călcare în picioare. chaleur (en ~) călduros călduroasă. logement. merde [vulg.] cazat (m-am ~). tiède căleşte [trupul]. chevauchait (il ~) călărească (el să ~).] Căliman. logeaient (ils ~ qqn) [v. pénitence. chevauche (il ~) călărie. piloté călca. chevaucher călărea. encrier călit [trupul].f. chevauché (il avait ~) călărit. chute. logeant (se ~) cazase (se ~).cazându-se. rater un examen $$$ cădea mort pe loc.

grimpant. recherche (je ~) căuta (ai ~). foyer d'étudiants cccăp căpătâi. grimpe (il ~) căţără (ei se ~). épousa (il ~) căsători (se ~).] căruia (al ~).]. ogre căpetenie. coltinait cără în spinare (el ~). revêtir [constr.]. bée (bouche ~) căsnicie. cherche (il ~). chevet căpătuire. revêtement căptuşit cu blană. sentier (du ~) cărăuş. gousse [d'ail] căuta. érudit cărţii [n. sœur [rel.] căpiţă (de fân) căpiţe. recherchent căuta (ei ar ~).m. escalade căţărase (se ~). =montagnes . épousant căsătorit. usurier cămilă.].m.G] cărţilor [n. recherche (il ~) căută (el ~).]. épouse (il/elle ~) căsători. mire [mil. grimpez (vous ~) căţărător. katona cătare. tique cccăr căra în cârcă [pop. chercherai (je ~) căuta (vom ~). doubler [habit] căptuşi [constr. chercherions (nous ~) căuta (aş ~). pain de sucre Căpăţânii. bercail.f. coltinant cărat în spinare. derog. coltinent cară în spinare (el ~). office cămaşă. fourré [de fourrer] căpuşă. fourrer căptuşire. bâiller căscată (cu gura ~).].] cărturar. sente [n. sentier (le ~) cărării. établissement căpăţână [pop. landau cărui (al ~). chariot cărucior de copil. tête căpăţână de zahăr. charbon cărei (al ~). escaladait (il ~) căţără (se ~). ouatinage. coltinant cărat în cârcă [pop. menottes [pl. mariage căsătorindu-se. chercherait (il ~) căuta (va ~). chercheront (ils ~) căutai.][tuer] căsătoreşte (se~). épousé căsca. mariage căsuţă. revêtement căptuşi. épouser căsătorie. charrier cărbunar. coltine (il ~) căra în cârcă (el ~) [pop].] căptuşi cu blană. militaire [n. charretier cărăuşi. bouquetin [bibl. biche. chercherais (tu ~) căuta (am ~).f.] căţăra. doublure [textile]. chercher.]. rechercher căut (eu ~). cherchent.] cămară. livres (des ~) [n. religieuse [n. à cătun. soldat.pl. escaladé (il avait ~) căţăraţi (vă ~). savant. chercherais (je ~) căuta (aţi ~).m. coltine (qu'il ~) căra în spinare (el ~).] cărări. cherchait (il ~) căuta (el ar ~). cagou [arg.] cărarea. chercherez (vous ~) căuta (voi ~). grimpe (je ~) căţără. coltina (il ~) cărând în spinare. daim (peau de ~) căptuşeală.]. zigouiller [arg. chameau cămin. cherchai (je ~) căută (el ~). grimper căţăr (mă ~). coltina (il ~) cărâ în cârcă [pop]. ménage.sg.m. chevreuil căprioară (piele de ~). chercherons (nous ~) căuta (vor ~). ouatinage. livre (du ~) [n. coltine (il ~) care în spinare (el să ~). chemise cămaşă de noapte. marier (se ~). grimpeur căţeri (te ~). charretier cccăs căsăpi [pop.Carpates S roum.] către.]. maisonnette cccăt cătană [n. cherchais (tu ~) căutai (eu ~).] [opt. coltinait cără în cârcă (el ~) [pop]. grimpent (ils ~) căţăra (se ~). vers. monacal călugăriţă călugăriţe.G] cărţoi. foyer. pop. dont [G.f.f.sg.pl. chercheras (tu ~) căuta (veţi ~).f. coltiner cară în spinare (ei ~). coltiner cară în cârcă (ei ~) [pop]. cheminée cămin studenţesc.f. căpcăun.călugăresc. meule [de foin] căprioară. sentier [n. meneur căpetenie de hoţi. coltiné căra în spinare.]. cherchera (il ~) căuta (vei ~).31 - .G]. escalada (il ~) căţărăm (ne ~). brique cărare [n. poussette. charbonnier cărbune. dont [G. envers. grimpes (tu ~) căţea.] căror (al ~).] cătane. dont [G. pour. duquel căruţaş. coltiné cărămidă cărămizi. cherche (je ~).] cărucior. grimpons (nous ~) căţărare. chercheriez (vous ~) caută (ei ~). chienne căţel [de usturoi]. hameau cătuşe [pl.G]. coltinent cară în cârcă (el ~) [pop]. marier căsători (el se~). chercha (il ~) . chemise de nuit cămătar. chercheraient (ils ~) căuta (el ~).

pesa (il ~) cântărim.]. patère [n. chien (le ~) câinelui. pèse (il ~) cântăreşti. gain de cause (avoir ~) câştiga. gagna câştigăm. cherchaient căuţi (tu ~). recherchons căutam (eu ~).] [arg. cherchâtes (vous ~) căutase. profit. pesez cântărire. pesons cântărind.]. champ câmp de vedere.] cârlig de rufe. cherché (ils avaient ~) căutaserăm.].m. quête de (en ~) căutător. chien câine [n. recherché căutaţi. combien coûte cela ?.]. c'est combien ? cât de [exclamativ]. profit (être en ~) câştig [n. peser cântărea. raccommodage cârpit. bascule. timon [mar. béquille cârlig. cherchons. chanteuse cântar. dos cârciumar. cabot [n. s.] câştigătoare [f.].].]. recherche căutare [internet]. pèsent cântăresc (eu ~). pèse (je ~) cântăreşte.m. gain câştig (fi în ~). comme [exclamatif] cât de…!. toucher de l'argent câştigător câştigători câştigătoare [f. gagne (je ~) câştiga.sg. joue (il ~) cântă (el ~) [perf. chantes (tu ~) cântăreaţă. cherchèrent (ils ~) căutarăm. balance cântar de baie. chantons cânţi. cherché (il avait ~) căutasem (eu ~). quand cânepă. quel [adj. joues (tu ~).n. chanté (nous avions ~) cântaţi. chante (je ~). chanson cântec de leagăn. raccommodent cârpeşte. bouclé [cheveux] cârmă [mar.]. chantant cântase (el ~). plaine câmpie [f. gagnant [n. joue (je ~) cântând.] cârmaci. gain de cause câştig de cauză (avea ~).] cât. cherché (nous avions ~) căutaserăţi. champêtre câmpie. cherchant căutară (ei ~). s.n. raccommode (il ~) cârpire. gagnons câştigând. cherché. cherché (j'avais ~) căutaseră (ei ~).]. pince. gagnent câştigă.]. torchon. raccommodé cârpit [n. inter. quotient cât [m. combien tu touches par mois? cât costă?. ondulé.]. pesaient cântăresc (ei ~). champ [géo. chante (il ~). comme [temporel]. chanté (il avait ~) cântaseră. cherchez. recherches (tu ~) căutare. saucisse cârpă. repriser cârpesc (ei ~). gagnez câştigau. pesé cântăriţi. raccommodage cârtiţă cârtiţe. crépu. chercheur câine câini.]. pesait cântăreau. berceuse cârcă. crêper [cheveux] cârlionţat. combien (le ~) [date] cât [adj. timonier cârnaţ. revenu [n.]. cherché (tu avais ~) căutaşi (tu ~).].]. épingle à linge cârlionţa. gagnant câştigi.]. jouez cântă (ei ~). autant cât (în ~) [dată]. chantent (ils ~). cherchions căutând. cherché (vous aviez ~) căutaseşi. crochet cârlig de cuier [n. chantent. chanvre cânt [n.32 - . combien cât ai zice peşte. en trois fois rien cât câştigi pe lună?. pesant cântărit. raccommoder. lorsque. recherchez căutaţi (voi ~) [imperf. gagnaient câştigă.m. jouent cântă (el ~). cherchiez căutau. chanter cânt (eu ~). gagnait câştigaţi. serpillière cârpi.pl.f. gagne (il ~) câştigă (el ~) [perf. requête [PC] căutare de (în ~). cabaretier cârîi. pesée cântec. gagnes (tu ~) câştiga bani. cherchais (je ~) căutam (noi ~). gagner câştig. chiens (aux ~/des ~) câmp. cherchas (tu ~) căutat. champ de vision câmpenesc (ancien : cîmpenesc) câmpeneşti câmpenească.] când. combien…! . interrogatif] cât [al unei împărţiri] [mat. chant cânta. pèses (tu ~) cântări (el ~). en moins de deux [fam.căutăm. cherches (tu ~). jouer. chanta (il ~) cântăm. cherchâmes (nous ~) căutarăţi. chien (du ~) câinilor. jouons. chiffon cârpă de şters cârpe de şters. caqueter [poules] cârjă. chantez. taupe câştig câştiguri. requête [internet] căutare [PC].] câinele câinii. pèse-personne cântări. chanté (ils avaient ~) cântaserăm.

nécessaire (le ~) ceferist. tasse (la ~) ceştii. cerf cerc. cent [monnaie] centenar. censurant cenzurat. réveil [réveille-matin]. combien ccce ce. nues (tomber des ~) cer care anunţă furtuna. censurer cenzura (el ~). cendre cenuşiu cenuşie. Qu’est-ce que tu mijotes ? cea mai bun. étoile (dormir à la belle ~) cerul liber (sub ~). censure (il ~) cenzureze (să ~). comment allez-vous ? ce mai faci?. tisane ceainic. moins (au ~). moins (le ~) cel mai rău. les cinq sens celebra. oignon cepei. meilleur cel mai devreme. majorité ceafă cefe. gris cenzura [vb. recherche scientifique .].] cerul înstelat. centrale nucléaire centraliza. qui [relatif] ce fel de. =de Nicolae Ceausescu ceda. boucle d'oreille cerceta. réveillematin ceasornicărie. volée. centre centru comercial. ciel. scruter. =montagne des Carpates Orientales ceai (~ negru). brume ceaun. Tchèque (République ~) cei mai mulţi. céramique. tasse (de la ~) ceată. examiner. comment ça va ? Ce pui la cale?. Ceausescu (de ~). point de (être sur le ~) cât priveşte. cerceau cerc vicios. célèbre. cire cearcăn.] cer (cădea din ~). centre ville (au ~) centurion. brouille. cercle vicieux cercel cercei. centre commercial centrul oraşului (în ~). recherche cercetare ştiinţifică. nécessaire (le ~) ceea ce trebuie. terre cuite cerb.] ce mai faceţi?. censuré cenzurau. centraliser centru.rel. observer cercetat.] centrală nucleară. censura cenzurând.] ceruri.]. ce que ceea ce [pron. quoi (de ~) ce [exclamativ]. meilleur cea mai mare parte. portable [téléphone] cccen cent [moneda]. troupe ceaţă. querelle.]. combien de temps câtă [f. montre ceas deşteptător. belle étoile (à la ~) ceramică. palais [anat. censurait cenzură (el ~). que. moindre cel mai mic (lucru). censure cccer cer [n. rond cerc [jucărie]. interrogatif. noise (chercher ~) ceas ceasuri. quoi [interrogatif] ce [pron. le mieux cel mai bun. brouillard. quel [adj. quel [adj. plupart cei vii. cède cedezi. renommée celebru celebri celebră celebre. nuque Ceahlău.cât despre. investigation. le pire. vivants cccel cel mai bine. cheminot cefii. ciel étoilé (le ~) cerul liber (dormi sub ~). relativ]. nuque (de la ~) ceh. ciel orageux cerul gurii. rixe ceartă (căuta ~).] ce (din ~). cèdes ceea ce. interrogatif. au plus tôt cel mai mic. ce qui [pronom relatif] ceea ce se cuvine. combien câte (pe ~) [dată].]. censurent (ils ~) cenzurează (el ~). firmament. cercle. tchèque Cehă (Republica ~). centrale [f. fêter celebrare. combien (le ~) [date] câte [f. oignon (de l'~) ceară [n. du moins celălalt. observe (j'~) cercetezi.]. au plus tard cel puţin. censure (qu'il ~) cenzură. fameux celular [telefon]. marmite ceauşist. drap ceartă. tasse ceaşca. bleu [n. censuraient cenzurează (ei ~). quant à cât timp. céder cedat. théière ceapă cepe.].33 - . le pis cel mai târziu. quant à cât pe ce să (fi ~). observes (tu ~) cercetare. observé cercetez. autre cele cinci simţuri. comme [exclamatif] ce [interog. contrôler. horlogerie ceaşcă ceşti.] [contusion] cearşaf cearşafuri. centenaire centimă. heure ceas (de mână) ceasuri. centurion cenuşă.pl. fête celebritate. thé ceai (de plante). centime central. azur [n. circonférence. cédé cedez. central centrală electrică. comment vas-tu ?.

citadelle (la ~) cetăţuie cetăţui. certifié. gronder ceartă (ei se ~).] cheală. clé [f. demandons cerere. homologue (il ~) certificat. chercheur cercuri. jappe (il ~) chelălăit. demandant cere (el ~).][reg].].pl. jappait (il ~) chelălăie (ei ~). faire la manche cert. homologuait certifică (el ~). nommé. citadelle cetatea cetăţile. chauve chelar. quoique . héler chemat. cirage [action de cirer] cetate cetăţi. porche cerdac [n. forteresse.] [géo.f. véranda [n. citadelle (la ~) cetăţean. demanderait cere (el va ~). querellâmes (nous nous ~) certarăţi (vă ~). querellèrent (ils se ~) certarăm (ne ~).][fig.] cheii (gaură a ~). kér cer (ei ~). gaspilleur cheltuielilor. interroge (j'~). quinzaine [salaire] chepeng. civique cetăţi [peşteri în Apuseni]. réclamer cerem. cirer ceruire. citadelle cetina de negi [bot.f.] cetăţuia cetăţuile. gaspiller cheltuiala (pe ~). querelleur certifica. querelliez (vous vous ~) certau (se ~).][geo. frais cheltuitor. questionna chestionând. merci de (être à la ~) chermeză. citoyenne cetăţenesc. lors même que. conviction. homologuent (ils ~) certifica (el ~). questionnaire chestiune. questionnent chestionează (el ~).n. querellez (vous vous ~) certam (ne ~). tamiser cerneală. demandé cereală cereale. japper chelălăia (el ~). gorges (les ~) [géo. œillet ccchi chiar dacă. quereller (se ~) certa cu cineva (se ~). demandera cere înapoi.] ceţos. céréale ceremonie.]. questionnent (qu'ils ~) chestioneze (el să ~). cérémonie ceremonios.]. appeler. jappent (ils ~) chelălăie (el ~). césure.]. querellé certaţi (vă ~). quelque chose cezură [versificaţie].34 - . certitude cerui (a ~).].pop]. questionnes (tu ~) chestionar. chose. collecte (faire une ~) cheutoare. questionne (il ~) chestionez. querellâtes (vous vous ~) certat ca. certifier. homologué certificau. gorges [n.] cere.] chei [n. Juniperus sabina [bot. sommelier chelălăi. sabine [bot. querellons (nous nous ~) certe (ei să se ~). questionnait chestionă (el ~).].] cetăţi [pl. interroger.] chei [portuar]. querellent (ils se ~) ceartaţi (vă ~). machin chestie [fam. coupe [versification] ccch chef (fără ~). encre cerşetor cerşetori.] chei [pl. homologuaient certitudine. éclaireur cercetător cercetătoare. questionne (je ~) chestioneze (ei să ~). questionnant chestionat. querellent (qu'ils se ~) certa (se ~). demande (je ~) cerând. cérémonieux cerenţel de munte [bot. clef [f. mendiant cerşi. même si. demandez ceru. appelé chenzină. questionnaient chestionează (ei ~). large caverne [géo. mendier. questionne (qu'il ~) chestionezi. brumeux ceva. milieux cerdac. demande. Kellner cheltui fără socoteală.]. caverne [géo. interrogé chestionau. quête chetă (face o ~). questionner chestiona (el ~). querellant (se ~) certară (se ~). homologuer certifică (ei ~). serveur.]. certain [sûr] certa. trappe cheremul (fi la ~) [+G]. prodigalité cheltuieli. charité (demander la ~). querellaient (ils se ~) certăm (ne ~). question [problème] chestiona.cercetaş. jappement chelner chelneri.]. question [problème] chestor. questeur chetă. brouiller avec qqn (se ~) certăreţ certăreaţă. n'empêche que. querellions (nous nous ~) certându-se. serrure (trou de ~) cheile [geo. citoyen cetăţeancă. demander. demanda cerut. ressortissant.f. certificat certificat [vb. dépens (au ~) cheltuială excesivă. demande (il ~) cere (el ar ~). contrecœur (à ~) [pl. Adev 24/01/08 chema.]. cité [n.] chel [m. affaire. demandent cer (eu ~). forteresse (la ~).] cerne. nommer chema de departe.pl. quai [du port] cheie [f. pétition cereţi. kermesse chestie. Geum reptans [bot.

]. [qqn. fêlure ciobit. intègre. cicatrisé ciclism. ébréché. allumette chibuţ. qui cine [interogativ]. Chine chinez chineză. réduit [n. torturer chinui (se ~). chimique chimie. givre. Transilv. kilo chilipir. thym ciment. chant cîntăreţ. culotte chimen. cumin chimen de munte [bot]. impudence cinsprezece. cinquantaine [âge] cine.f. accroupir chiriaş.]. image.m. chantais (tu ~) cîntam (eu ~). tirer au flanc. souffler mot (ne pas ~) chitiluş [bot. honnêtement cînta (el ~).]. chirurgien chirurgie. jouer cîntai. loyer chirurg. quelqu'un. ciment cimenta. cinquantaine cincizeci de ani (vârsta de ~). cinquième [1/5] cinci. cornemuse cccin cincea (a ~). frimas chiflă. cynisme. chimiste chin. cils cimbru. photo [fam.].]. chant cinul bisericesc [arh.] chimic.] cincilea (al ~).][arg. qui [interrogatif] cinema (sală de ~). chantais (je ~) cîntat. quintessence chinui. honneur.] chimist. petit-pain chil [pop. cynique cinism. honnêteté. Potentilla crantzii [bot. lavabo.] Cielo ® [n. chirurgie chist. buissonnière (faire l'école ~). cinq cinci-degete [bot. quinzième (le ~) cinste.]. loyal.]. mégot chit (fi ~). honnête [adj. m.] chiuvetă [n.].] cinstit (în mod ~). képi chirci. chiffrer Adev 01/11/07 cifră. cinquième [1/5] cincisprezecea (a ~). cicatriser cicatrizat.] cinic. chanté cîntat [n. règles [pl. quinzième [1/15] cincizeci. kitchenette chiciură. récépissé [n. cycle.] chioşc chioşcuri.]. quinze cinsprezecelea (al ~). aubaine chiloţi [pl. tourmenté chiorî (se ~) [pop.f. cicatrice cicatriza. chimie chimion.]. bon [n.]. tourment China. chinois chingă chingi. cimetière cimpoi cimpoaie.f. =auto Daewoo fabriquée en Roumanie cifra. pain (petit ~). fêler ciobi (a ~). débris. éclat cioban. quelqu'une cineva [abrev. baudrier [alpin. guise (en ~ de) chiparoasă [pop.] ccci Ciad.] chinină. contrefort montagneux [géo.] chiuli [arg. honorer la mémoire de cinstit cinstiţi cinstită cinstite. torture.]. bec . cinquième (la ~) cincea parte (a ~).]. biniou. cumin chimionul-ţapului [bot.chibrit chibrituri. quinzième (la ~) cincisprezecime. quintal quintaux chintesenţă. gueule [pop. fêlé cioc.]. cyclone ciclu.35 - .]. impudent. chanteur cîntec.].]. reçu [n. Astragalus alpinus [bot. courroie chingi de susţinere [alpin. Ligusticum mutellina [bot. cinéma (salle de ~) cinematografie. coin cuisine. chiffre [code] cili. zyeuter [pop.].]. pic cioară ciori.].m. chiffre cifru.]. supplice.] chichineaţă. clergé cccio cioacă [pop. kép chip de (în ~). Polyanthes tuberosa chipiu. coureur [vélo] ciclon. quittance chitic (tăcea ~). tourmenter chinuit. zieuter. kibboutz chiceră [geo. ébrécher ciobire. locataire chirie. pavillon chip chipuri.][pop. probité cinsti. vélo [sport] ciclist. cinéma [art] cineva.]. cinquième (le ~) cincime. honorer cinsti memoria. visage. quitte (être ~) chitanţă [n. sangle. cinquante cincizeci (vreo ~). berger ciobi. cuvette. intégrité.]. chilă [pop. cimenté cimitir. kiosque. quinine chintal chintale. Laserpitium krapfii [bot. corneille ciob. Tchad cicatrice.] chicinetă. kyste chiştoc (de ţigară).]. chantait (il ~) cînta (la un instrument). cimenter cimentat. figure [visage] chip [reg. vasque [n.sécher [une classe etc.

quelque [adv. chocolat noir ciolănos. querelle ciondăni. circulaient circulă (ei ~). marteau ciocan pneumatic. court (le bruit ~) circulăm.36 - . querellent (qu'ils se ~) ciondăneaţi (vă ~). circonstanciel [gram. cita (il ~) cităm. cogne (je ~) ciocăneşte. chamailler (se ~). autour. cite (qu'il ~) citezi.m. querellant (se ~) ciondăniră (se ~). carambolage ciocnit. citadin citi.]. heurter. circulons (nous ~) circulând. circonférence. querellé ciondăniţi (vă ~). lis (tu ~) citeţ (în mod ~). cité citat [n. cogna (il ~) ciocăni la uşă.] citează (ei ~). brouillon cioroi [n.]. potage ciorchine. cognais (je ~) ciocăneam (noi ~). à peu près.] ciorap trei sferturi ciorapi trei sferturi. circule (il ~) circulă zvonul. lire. cites (tu ~) citadela.]. querellent (ils se ~) ciondănim (ne ~). cognions ciocănesc. circulation circumferinţă. citation [jur. cirque circa. heurtant ciocnire. lirait . circuler circul (eu ~). lisait citeai. lit (il ~) citeşti. circonspect circumstanţial [gram. circonflexe circumscrie.ciocan ciocane. citadelles citadin.][raciste] cccir circ. citons citând. citant citat. querellez (vous vous ~) ciopli. osseux ciomag. merisier ciripesc (ele ~). heurt [n.] (à comparaître). citadelle citadelele. querellions (nous nous ~) querellaient (ils se ~) ciondănească (ei să se ~). circonscrire circumscris. heurté ciocolată. citer cită (el ~).][rasist]. tamponner ciocnesc (ei ~). citent (ils ~) citează (el ~). chaussette. croque-mort ciocni. rond. lisais (tu ~) citeam. tailler ciorap ciorapi. cite (il ~) citez. circules (tu ~) circulaţie. querelliez (vous vous ~) ciondăneau (se ~). choquer. alouette cioclu. circule (qu'il ~) circuli (tu ~). avisé. tamponnement. pic [zool. tour [circonférence] circumflex.] circuit [turism]. chamaillaient (ils se ~). chocolat ciocolată neagră. se quereller ciondăneam (ne ~). impact ciocnire (între maşini). cogne (il ~) ciocăni (el ~). circulait circulaţi. frapper à la porte ciocănind.] ciocârlie. cerisier. citerne cccit cita. querellaient (ils se ~) ciondănesc (ei se ~). mi-bas ciorbă ciorbe. cognent (ils ~) ciocănesc (eu ~). querellâtes (vous vous ~) ciondănit.]. bâtonner ciondăneală [pop. grappe ciornă. chamaillé. tchitat’ citea. bâton ciomăgi.m. gazouiller [oiseaux] ciripit. circulent (ils ~) circulă (el ~). cognait (il ~) ciocăneam (eu ~). cerise cireş.] ciocănitoare [zool. citadin [adj. cite (je ~) citeze (ei să ~). marteau-pilon ciocăni. citadelle (la ~) citadelă citadele. chamaillez (vous vous ~). circonscrit circumspect. environ. chamaillons (nous nous ~) ciondănindu-se.]. chaussette. nègre [n. trinquer ciocnind(u-). cogner ciocănea.]. citent (qu'ils ~) citeze (el să ~). circulez circulau.] circumstanţială. tour [tourisme] circula. foutu [vulg. querellâmes (nous nous ~) ciondănirăţi (vă ~). citez citaţie [jur. citation citaţi. lisiblement citi (ar ~). choque (il ~). cogné ciocănit [fig. circule (je ~) circula (el ~). lisais (je ~) citesc (ei ~). gazouillement [oiseaux] cisternă. collant [n. chamaillent (ils se ~) ciondănesc (se ~). heurtent ciocneşte. cognant ciocănit. lisent citesc (eu ~). lis (je ~) citeşte. bas [n.] ciorap pantalon. querellèrent (ils se ~) ciondănirăm (ne ~). heurte ciocni (un pahar cu vin). gazouillent [oiseaux] ciripi.] cireaşă cireşe. circulant circule (el să ~).

csizma cizmă [fig. botte.]. clandestin clapă. tassai (je me ~) ciucim (ne ~). =montagnes S Carpates Orientales ciuci (se ~) ciucesc. meule [de foin]. recroquevillent ciuceşte (se ~). clairement clarvăzător clarvăzătoare. clamer clandestin. clairement clar [adv. dresser l'oreille ciuline. bâtir clădesc (ei ~). pincer ciur. clair. Cortusa mathioli [bot. quelques-unes cîţi [m. blottissez. primevère [bot. champignon [m. blottir. clarté. cloîtrer claustrat. classe clasic. recroquevillons. cisailler cizela (el ~). nettement claritate. civilisation ccciz cizela.]. chardon ciumat. lecteur ccciu ciubotă. tapi ciuciţi (vă ~). lisons citind. clown claustra. lus (je ~) citim.] [n. (il se ~) tapit [se tapir]. se recroqueviller ciucea (se ~). recroquevillé.]. bizarre. rabat [textile] clar clară.] ciuperci. bâtissons clădind.s. netteté claritate (cu ~). blottis ciuci. (tu te ~) tasses.]. classification clasificat.pl. drôle (~de).]. cordonnerie cizme până la şold [de pescar]. quand cîteva. tassé [tapi]. ciseler. cisèle (il ~) cizmar. classé claun [arh. classé clasă. =montagnes S Carpates Orientales ciucure ciucuri. tapis. meule de foin (la ~) claie (de fân). csoda ciudăţenie.f. étrange. tassent. tassant (se ~). claquer des dents . ébouriffer ciufulit. blotti. net [clair] clar (în mod ~). tapissant (se ~). lecture citişi. étrangeté ciufuli (a ~). tassa (il se ~) ciucii (mă ~). claustré clauză. édifice clădit. blottissant (se ~) ciucişi (te ~). de temps en temps PSP 22 CJ.] cînd. csiperke Adev 31/03/08 ciupi. malgré Adev 01/11/07 ciudat ciudaţi ciudată ciudate.][bot. ignorant. lisant citire. pestiféré ciumă [med. combien din cînd in cînd.] parasite des céréales. département de Cluj [abréviation] cccl clacsona. recroquevilles. ciselait cizelă (el ~). blottissons ciucindu-se.] clapă [pian]. (nous nous ~) tassons. bâtissez clăi (de fân). fantasque.37 - . seconde [SNCF] clasat. cordonnier cizmă cizme. claustrer.]. tapissez. frange ciuda (în ~). bâtissant clădire clădirilor. insolite. bâtis (je ~) clădeşte. blottissent. tamis civic. bâtisse. klaxonner claia (de fân).f. lus (tu ~) citit citiţi citită citite. tassas (tu te ~) ciucit. lire en filigrane citit [n.] ciupercă [f. cuissardes [n. classer clasificare.]. ciselé cizelează. accroupir ciuci (se ~)[perf . ébouriffé ciuguli.]. bâtiment. bâti clădiţi.]. clause clavicula. cisela (il ~) cizelat. (vous vous ~) tassez. Datura stramonium. classique clasifica. tasse. tassaient (ils se ~) ciucesc (mă ~). tassait (il se ~) ciuceau (se ~).] [bot.f. en dépit de. peste ciumăfaie [n.citi (va ~). stupide cizmărie. recroqueville. classer clasa a doua [CFR]. bâtissent clădesc (eu ~). stramoine [n. sas. lu citiţi. blottit ciuceşti (te ~). picorer ciuli urechile. savate ciuboţica-cucului [bot. clairvoyant clasa [vb. tasser (se ~) [se tapir]. recroquevillant (se ~). clavicule claxon. civil civilizaţie. meules de foin clănţăni din dinţi. avertisseur. lira citii.]. klaxon claxona. touche [n. touche [piano] clapă [textil]. bizarrerie. recroquevillez Ciucului. meule de foin claie de păr [ironic]. tapissons. lisez citi printre rânduri. chevelure clama [vb. coup de klaxon (donner un ~) clădi. civique civil.pl.]. échevelé. bâtit clădim. lecture cititor. tasse (je me ~) ciucesc (se ~). (ils se ~) tapissent.].] Ciucaş.

]. instant. cuit. habitué [n. croûte. cuire.m.] cleiuri. mûrit coacere. gazouille [ruisseau] clipoci. œil (en un clin d'~) clipoceşte. tintement clinometru [topo. écorce coajă (de ou). couver clocire. chancelle (il ~) clătina (el se ~).] cleşte patent. cabinet [WC]. cligne (il ~) clipi (el ~). Telekia speciosa [bot. clin d'œil (en un ~). chanceler clatină (care se ~). loc comun. cligner clipea. pince [méc. =de la ville de Cluj(-Napoca) cccoa coabita. chancelant clatină (el se ~).] cleios. clémence cler. titubant clătinare din cap. toilettes [n. minute. mûrir coace (se ~). chancelait (il ~) clătinându-se. clignement clipită. cohabitent coacăz.] clopoţel. clément clemenţă. climat clinchet.]. déchausser clătina (se ~). Bruckenthalia spiculifolia coace. clinomètre [topo. testicules. cuisson coacere [fructe]. vaciller. clown ccclu club. rince (je ~) clăteşte. clone clona.] clocot. coquille coajă de lămâie. file [personnes] d’attente cozii. coiffer coafat coafată. clin d'œil clipită (într-o ~).n. clerc cleşte. hochement de tête clătită [n.] cleveteală. coiffure coagula (se ~).] clinteşte (se ~). rinçaient clătesc (ei ~). cloches (sonner les ~) clopotniţă. crêpe cccle clei [n.]. couvée clococean. clocher [n. club clujean. coiffé coafor. rincez clătina. instant (dès l'~) clipă. rinçage clătiţi (voi ~). cassis coacăză coacăze. Campanula sp.] cccli cloazone [artă]. rincent (ils ~) clătesc (eu ~).] clopoţei [pl. seconde clipi (~ din ochi). pâteux cleiul. tituber. bouillant cloisonné [artă]. cailler coagulează. broncher clipa (din ~). [bot. groseille coacăză [bot. ligue . bronche (il ~) clinti (se ~). cloisonné [art] clon. cliché [fig. couilles [vulg. Campanula trachelium [bot.f. cloisonné [art] cloci. bouillante. clergé cleric. cloné clopot clopote. climat climateric. rince (il ~) clăti (el ~). acheteur. cloche clopotele (bate ~). sonnette clorofilă. moment. coiffeur coafură. chlorophylle closet.]. rinça clătind.].sg. queue (la ~) coadă [de aşteptare].] clopotul caprei [bot. colle [n. manche. feuille [de papier] coaliţie. clignement clipire din ochi. rinçant clătire. cligné clipit [n. pince [méc. bouillant clocotit clocotită. remue (il ~).f. ébullition clocot (în ~). jase (il ~) cleveti. zeste coajă de ou. coquille d’œuf coajă de portocală. colle (la ~) clement.].38 - .f. queue (de la ~) coafa. caille (il se ~) coaie [vulg. maturation coadă cozi. jasent (ils ~) cleveteşte. rincer clătea. gazouiller [ruisseau] clişeu [foto] clişee. cohabiter coabitat. clignait (il ~) clipeşte. caquetage clevetesc (ei ~).clăti. queue coada cozile. groseiller. cohabité coabitau. cligna clipind.] clientelă.] [pl. adhésif [n.] [bot. clin d'œil clipit. jaser clevetit.] clovn.pl. cliché [photo] clişeu. rinçait clăteau.]. cloner clonat. coalition. zeste coală. cohabitaient coabitează (ei ~). client client vechi. climatique climă. clientèle climat. clignant clipire. jasé cccli client.].] coajă coji.

collecté colectă. coudrait (il ~) coase (va ~). cousions coseam [cu acul]. collaborons colaborând. quête . jucher cccod cod.39 - . cousirent cusurăm.m. cousis (tu ~) cusut. toque coincide.]. cohésion cofetărie. patine [n.pl. bouée de sauvetage colant [n. poussiéreux colcăi. collaborent colaborează (el ~). rabat-joie coborî. coopérer.m. corde. côte (la ~) Coasta de Azur. parages [pl. cuisse coardă corzi.f. faîtière [de la tente] coamă [arhit. cohérent coerenţă. couds (tu ~) cusu.coaliza. coquet cochilie (de scoică).] cocos (nucă de ~). crête [du toit] coamă [a cortului]. cabane [fig. forêt (la ~) coeficient. Colonel [abréviation] colabora. couse (qu'il ~) coase (ar ~). coïncident (ils ~) coincide (el ~). collabore (il ~) colaborezi. forêts [n. cousu coasta. fil coase. collant [n. coïncidence coincis. enfant cocor. cobalt cobe. coïncide (il ~) coincideau.sg. coco (noix de ~) cocoş. cousons (nous ~) coaseţi.] [à pain] cochet. bois (le ~) [forêt] codrul. collabores (tu ~) colac de salvare. coudre coasă (să ~). cousis (je ~) cusur (fără ~). cousez (vous ~) cos (ei ~). collaboraient colaborăm.]. coquillage cocie [reg.]. chevelure coapsă coapse. collaborateur colaborau. heaume coif de bucătar. cousiez coseau [cu acul]. cousent (ils ~) cos (eu ~). peiorativ].] coaste. coalisé coamă. kakas cocotier.] codrul. impeccable cusură.] codrii. coexistent coexistă (el ~). charrette. cohérence coexista. collaboré colaborator.] cocioabe. coudra (il ~) coase (voi ~). rive] coastă (de ~). coud (il ~) coase (el ar ~).]. parages (dans les ~) cocleală. coefficient coerent.f. cousais (je ~) coseaţi [cu acul].]. côtier coastă [anat.] coclauri (pe ~) [pl. coïncidé cccol Col. code codri [n.] cocon [reg. côte [anat.MM]. grue [zool. cousait (il ~) coseai [cu acul]. cousîmes (nous ~) cusurăţi.]. collectait colectat. cocarde cocă [n. couds (je ~) cosând. cousait cosea [cu acul]. cocotier cocoţa. collaborant colaborează (ei ~).f.m. coïncider coincid (ei ~). pâte [n. coaliser (se ~) coalizat.]. cousu (j'avais ~) coşi..]. bois (les ~). carlingue coclauri [pl. pimpant. coudrai (je ~) coasem. bois [n.f. coudrait coase (aş ~). coq.] cccob cobai.m. cousîtes cusuşi. collaborer colaborat. coudrais (je ~) coase (el ~). cousant cosea.] coaste.]. cousent. peiorativ]. cousons. faîte coamă [fig. coexister coexistă (ei ~). abaisser cccoc coc [de păr]. kocsi cocioabă [n. crête coamă [a acoperişului]. grouiller colcăitor. côte [géo. cousais (tu ~) coseam [cu acul]. crinière. coquille cochilie de scoică. habits] colb. bois [n. coexistence coeziune. cousit (il ~) cusui.].pl. collecter colecta (el ~). coïncidaient coincidenţă. taudis [n. coexiste (il ~) coexistenţă. forêts (les ~) codru [n. pâtisserie cccoi coif.m. liguer coaliza (se ~). cobaye cobalt. chaumière cockpit. baisser. cousu (il avait ~) cosesem (eu ~). poussière colbuit.pl. cousaient cosese.f. coudra. chignon cocardă.]. Côte d'Azur Coasta de Fildeş. Côte d'Ivoire coastă [geo. forêt [n.f. grouillant colecta. arête.

]. colorent (ils ~) colorează (el ~). colmater colmatat [tehn. numismate colectiv.colectă (el ~). collectionne (je ~) colecţioneze (el să ~). collégial colegiu.].]. collectionnes (tu ~) colecţionar. colonnade [archit. teignais (je ~) colorând. commun colectivitate. coloré. crampon [alpinisme] Columbia. commandons à la carte ! comandat din meniu. défense (d'éléphant) colţar [alpinism] colţari. commandement comandita [o investiţie]. collectionne (il ~) colecţionez. colorier.]. coin colţ ascuns. teignaient colorează (ei ~).] colportează (el ~). colosse colosal.] colivie. collectionnons colecţionând. collision coliziune cu (intra în ~). colis colhoz. collier [bijou] colii. hutte colibă [a pădurarului]. s. feuille (de la ~) [de papier] colimator. recoin colţ de elefant. loge [du bûcheron] colică colici.]. kolkhoze coli. collectionné colecţionaţi (voi ~). commander comandat. cage coliziune. angle.]. collecte (il ~) colecţie.] colonel.pl]. colporter [com. collectif. collectionner colecţiona (el ~). colonel colonial.]. commanditer comanditar. colline [n. commanditaire comando [mil.] colporta (el ~). colonisent (ils ~) colonizator.f.] coloană vertebrală [anat. coléreux colet.] colţ.] colporta (zvonuri). butte.]. commandé à la carte comande din meniu (el să ~). teint (il ~) colorez. colonie colonie de copii. commandé comandă (el ~). colorant colorară (ei ~). collision avec (entrer en ~) collie [rasă de câine]. collecte (faire une ~) colectând.]. colportent (ils ~) [com. teint colorau.f. colonisaient colonizează (ei ~). colonisant colonizară. colonisèrent colonizare. colportait (il ~) [com. collectionnaient colecţionează (ei ~). coloniser colonizând. commande (passer une ~) comande (el să ~).f.m. collectant colectează (el ~). feuilles [de papier] colibă.] colportau (ei ~). colonne vertébrale [anat. colore (il ~).] colon [anat. collectionnez colecţionau. colline (la ~) colline colină [n. coloniaux colonialism. commande (qu'il ~) comanda din meniu [restaurant]. collectionneur colecţionar de monezi. en-tête [typo] colora. colonial coloniali.] [profesional]. cabane. colley colmata [tehn. colmate (il se ~) coloană coloane. commanda (il ~) comandă (face o ~) [com. colon coloniza.40 - .] colonadă [arhit. teignis (je ~) coloram (eu ~). collectionnent colecţionează (el ~). teins (je ~) colorit. commander à la carte comandă din meniu (el ~). teignit (il ~) colorai (eu ~). commando . chaumière. commande (il ~) comandă (el ~) [perf. teindre colora (el ~). commande.]. côlon [anat. commandant comandă comenzi. collectivité coleg [m. colonisateur colontitlu [tipogr.].] colegă [f. colonie de vacances. collecta (il ~) colectă (face o ~). collège coleric. commande à la carte (qu'il ~) comandament. colonisé colonizau. colportaient (ils ~) [com. collection colecţiona. colonne coloană [arhit. colorait coloră (el ~). Colombie columnă. colporte (il ~) [com. coloris colos. colorer. collectionne (qu'il ~) colecţionezi. colportant [com. collimateur (avoir dans son ~) colina colinele. collectionnait colecţionăm. commandement [institution] comandant. collectionnant colecţionat.] colportează (ei ~). collègue colegial. coteau [n. colique colier. teignirent colorat. collimateur colimator (a-l avea în ~).]. colo [fam. colonisé (avaient ~) colonizat. colporter (des rumeurs) colportând.] colonist.] coline [n.] cccom comanda. colmaté colmatează (el se ~) [tehn. colonialisme colonie. commande à la carte (il ~) comandăm din meniu (să ~)!. colonne [archit. colonisation colonizaseră. colossal colporta. colonne [archit.

combattons combateţi.] combate. compagnie [écon. combine (qu'il ~) combinaţie. compare (il ~) compară (el ~) [perf. compassion compatibil. commerce. combattez combaţi. commémorait comemorare. plaindre compătimire. combat (il ~) combatem. compares comparabil. suicider (se ~) comitea. combattait combăteau. combattre combat (eu ~). comparez compară (ei ~). combinaient combină (el ~). commission comision [bani]. auprès de. combinait combinat. mangeable cometă. combustibilité comedie. combustible [n. comparatif comparaţie. combatif combativitate. commission [argent] comisionar.]. combiné combinau. combativité combina.]. conaţionál conaţionali conaţionalii. commente (qu'il ~) comentariu. compara comparăm. négociant comerciant angro. honorer la mémoire de comemora (el ~). s. commets (je ~) comită (el să ~). commande (de la ~) [G] comercial. disque compact compact discuri. combatte (qu'il ~) combate. commettais (tu ~) comitet. négoce [n. commémorer. compartiment compasiune.].f. comparons compari. combattant combătea.] companie. commenté comentează (ei ~). combine (il ~). commettait (il ~) comiteai. commentent (ils ~) comentează (el ~). commentait comentă (el ~). commentateur comenzii [G]. commente (il ~) comenteze (el să ~). concitoyen.comatos [med. combinaison [de protection] combustibil [adj. combinaison combină stereo. pitié . marchand.] combustibilitate. rigolo comis. combats (je ~) combat (ei ~). comparer compar (eu ~). comédie comemora. commenta (il ~) comentând. combattent combată (ei să ~). commentant comentat. commet (il ~) comite sinucidere. commémoratif comemorează (ei ~). combattis (je ~) combătuse. traite des noirs comesean.] combustibil [n. agencer. comparaison avec (par ~) compartiment.] comă [f. commissionnaire comite. convive comestibil. commodément comodă [n. commets (tu ~) comoară. combustible [adj. combiner combina (el ~). commis-voyageur comisar. comité comiţând. combats (tu ~) combătând.] companion.]. combattaient combătu (el ~).]. drôle. commission [groupe] comision. comparable comparativ.n. commenter. aisé comod [adv. comestible.] [mobilă]. commentaire comentator. comparaître compărut. chaîne stéréo combinezon.].] comerţ cu sclavi. combinaison [de femme] combinezon [de protecţie]. comparent compară (el ~). compagnon compara.] comerţ ambulant.41 - . commette (qu'il ~) comite (el ~). interpréter comenta (el ~). commercial comercializa. combattu combativ. commémoration comemorat. commettre comit (eu ~). compatriote Adev 24/12/07 compărea. trésor Adev 18/01/08 comod. commode [n. entreprise. comparé comparaţi. commode.f. coma [m. combattent (qu'ils ~) combată (el să ~). commémorent comenta. accompagnement companie [business. compatible compatriot.] comoditate. comète comic.]. commettant comiţi. attaquer. commissaire comisie. combina (il ~) combinând. comateux [méd. compare (je ~) comparat.]. comparu compătimi.m. bien-être [aise]. econ. comique. commis comis-voiajor.] companie [mil. combattant [n. compagnie [mil. négociant en gros comerţ [n. combattit (il ~) combătui (eu ~). compact disques [pl. peu encombrant compact disc. combinant combine (el să ~). commerçant. combattu (il avait ~) combătut.].] combatant. comparaison comparaţie cu (în ~). colportage [com. commémoré comemorativ. aisance compact. commercialiser comerciant comercianţi.

sommaire [adj. compatriot. état [condition sociale] condiţional [abrev. communicatif comunicaţie.].sg. communiqué [n. complot complota. compétent. suppléer competent. complotaient (ils ~) complotează (ei ~). communard comună [n. complaisait (il se ~). compliment complot comploturi. conclut (il ~) conchide (va ~). porte (mettre à la ~). louche [yeux] conciliant. brièvement concomitent. mènent conducând. laconique. conduisait conducem. complotent (qu'ils ~) compot.] conductor [CFR]. complaire (se ~) complement. lapidaire. mène (el ~) conduce (va ~).compătimit. accommodant concis. menons conduci. condiment condimenta.]. mènera. administration conductă.]. mener. belligérant conform [+D]. compétition competiţie sportivă. conclure. commutateur cccon conac.f. si [conditionnel].] conducător. communication (scientifique) comunicat [n. broie (je ~) concasezi. communisme comunist. compliqué complicaţie. prêt-à-porter confecţii [n. complémentaire complet compleţi. conduirait conduce (el ~). compresse [n. broie (il ~) concasez. accorder conferinţă. colloque configurabil. complotant complotat. palpable concret (în mod ~). conduira conducea. conclura conchis. compatriote Adev 24/12/07 concasa.42 - . compléta. assaisonner condiţia să (cu ~).]. communiste comunitate. conclus (je ~) conchide (el ~). comploter complota (el ~). en ligne [PC] confecţii. connivence compliment complimente. complètement completa. complaisant complezenţă. conduit (il ~). menait. complique (il se ~) complice. broyer concasat. conduire conduc (eu ~). licencier. conformer (se ~) .] conferenţiar. congé concepţia grafică. mène (je ~). supermarché complezent. compenser. mena conducere. complet complet [adv. commun. maître de conférences conferi. ordinateur comun. conformément conforma (se ~). complotent (ils ~) comploteze (ei să ~). compote compresă [n. contrôleur [SNCF] conectat [PC]. terre à terre. induire conchid (eu ~). complice complicitate. conclus conci [reg.].]. complété completă. concours de beauté Adev 03/12/07 condiment. leader conduce.]. [cond. conclu conchizând. broies (tu ~) concedia. complaisance complica. compléter completat. décerner. complaît (il se ~) complăcea (se ~). conduis (tu ~) conduse. menant. matérialiser concurs.]. coupe [championnat] complace (se ~). averti competiţie. graphisme conchide. comploté complotau.pl. correspondre comunicare. communauté comutator. porter atteinte computer. comprimer compromite. Trans. matériellement concretiza (se ~). communication comunicare ştiinţifică. manoir conaţionál conaţionali conaţionalii. mènes. commune comunica.].] comunicativ. vacances [pl. guider. meneur. vulgaire. broyons concasează. compétition. interrupteur. congédier concediat. complotait complotând. conduisons. banal. compliquer complicat.]. intégral. complication complică (el se ~). simultané concret. selon conform cu.m. broyez concasăm. prêt à porter [n. conduisant conduce (ar ~). licenciement concediu. concluant conchizi. plaint compendiu. concours concursul de frumuseţe. ordinaire comunard [ist. complément complementar. conduisent. conduis (je ~) conduc (ei ~). configurable conflict (în ~). licencié [mis au chômage] concediere. broyé concasaţi.] concis [adv. pourvu que condiţie socială. conduisît. concitoyen. conduite [n.] comprima. abrégé compensa. communication comunism. complète complex comercial.

semblable [n. chou-fleur consacra. cognac conivenţă. conserve conservă. constate (il ~) constatăm. formait. glace (il ~) congres. consentit consimţim. appliquer. voué consacră studiului (el se ~). conséquent consemn. constant constant (în mod ~). conjugaisons des verbes roumains conjuncţie [astron.] conjugare [gram. confusément. congélateur bahut congelează. =de la ville de Constanta consterna. conjugaison [gram. consens (je ~) consimţământ. conseil [comité] Consiliul Europei. prêter (se ~). consternation consternat. consentait consimţeau. vouer. consacrer consacra (se ~). consentez consimţire. conséquence consecinţă (în ~). constitue (il ~) constituie (ei ~). commode. consentons consimţind. constate (je ~) constata (el ~). consolider conspira. Conseil de l'Europe (Le ~) consimţi. bien-être [aise] confortabil. femme [épouse] consola. conseille (je ~) consiliu. suite. (se) conjuguer [gram. connivence conjuga [gram. constitution constituit. constituaient constituie. congelé congelator cu sertare. consigne consemna. confortablement confrate confraţi. glacer congela (el ~). conservation conservator. constituer constituia. conserver conservare. consent consimţea.]. constituait constituiau. constatant constatat. constatiez constatau. consentement consimte.] conlucra. consécutif consecvent. consentement. conspirent consta. acquiescer. conspirer conspiraţie. console (il ~) consolida. constatez constataţi (voi ~). constatais (je ~) constatam (noi ~). consister consta din. constatent constată (el ~). conjonction [gram. conformation conformitate cu (în ~). confrontation confuz. conservatoire conservator [la muzeu]. consterné consternează. réconfort consolau. constataient constată (ei ~). former. conséquent (par ~) consecutiv. méprise congela.].] conjuncţie [gram. consolation. livrer à l'étude consacrat.43 - . acquiescement consoană. consentent consimt (eu ~). confrère confrunta.conformaţie. forment. conseille (il ~) consilier. conspiraient (ils ~) conspiră (ei ~). livra à l'étude (il se ~) consecinţă. conspiration conspirator. constates (tu ~) constănţean. conspirateur conspirau. conseiller consiliez (eu ~). constatais (tu ~) constatam (eu ~). considérer considerabil. consolaient consolă (el ~). dévouer consacra studiului. conjonction [astron. consister en constant. conservateur conservator [de muzică]. boîte [conserve] considera.]. inconsidéré consignaţie (depune în ~). consentir consimt (ei ~). congeler.]. coopérer conopidă conopide. consola (il ~) consolează (ei ~). consolait consolare. confus confuz (în mod ~). constitution . confusion. consoler consola (el ~).] conjugarea verbelor româneşti. glaçait congelat. considérable consideraţie. consonne consoartă. constatons constaţi.]. adonner. commodément. congrès coniac. confronter confruntare. consigner conserva (se ~). considération consideraţie (lipsit de ~). consigner consilia. constater constat (eu ~). renforcer. constamment constata. consentaient consimţi (el ~). consterner consternare. conservateur [musée] conservă. constations constatând. console consolă (el ~). conseiller consiliază (el ~). constituent constituire. obscurément confuzie. formé constituţie. conformément confort. lors (pour ~). constaté constataţi (ei ~). consentant consimţiţi. consolent consolează (el ~). consterne (il ~) constitui. confortable confortabil (în mod ~). constatait constatai.

constructrice construcţie. contrefera contraface (voi ~). consomme (je ~) consuma (el ~). forçant constrânge. contrefait contrafort. consciemment conştiincios.44 - .m. contremandé contramandează (el ~). consommateur consumaţie.]. contrefaisaient contrafăcuse. contre-attaquer contrabalansa. contrefait (il avait ~) contrafăcuseră. contrecarré contracarau. contrefaisait contrafăceau. contrecarrer contracara (el ~). contresigner contrasemnat. contre-révolution contraria. contrecarraient contracarează (ei ~). contraindre. forcent constrâng (eu ~). contrepoint contrar. contraste (il ~) . contrariant [adj.] contrariat. antimoustique contraataca. construire construiesc. contrer CONTRA. contrastaient contrastează. forçait constrângere. parer [éviter]. comptabilité contiguu contigui contiguă contigue.] constrânge. bâtir. contrariant contrariul. contrefont contraface (el ~). contraint constrângea.]. consomme (il ~) consumăm. contrefais (tu ~) contrafăcând. contrarier contraria (el ~).] [muz. contrariété contrariind.f. contrecarrent (qu'ils ~) contracareze (el să ~). consommez consumau. contreferait contraface (va ~). forcé constructiv. contraire contrar (în mod ~). contrebasse [n. bâtissez consul. contrepoids [n. bâti construiţi. contreferai (je ~) contrafacere. force constrânge (el ~). consommons consumând.constituţie [jur. contenir conţine. constitution [jur. contresigné contrast.] contrastat. conscience conta pe. consciencieusement conştiinţă. contrordre contrapropunere. ennuyer. bâtisse construi. choque (il ~) [qqn. contremander contramandat. choquer [quelqu'un]. contrasté contrastau.] [mus. contrefaisant contrafăcea. forces (tu ~) constrâns. contenance contra. contrecarre (il ~) contracareze (ei să ~). consommer consum (eu ~). contrastant contrastând. consommant consumi (tu ~). contient (il ~) conţinut. postiche. bâtissons construind. contrefait (il ~) contraface (el ar ~).] contracara.] contralumină. contre-proposition contrapunct. contraire (le ~) contrasemna. contrairement contrarevoluţie.]. consommation consumator. contrecarrait contracarând. contrarie (il ~) contrarietate. force (je ~) constrângând. contrefaire contrafac (eu ~). contrat contraface. consommation conştient. bâtis construieşte. contrejour contramanda. contrariait contrariant. CONTRE-<CONTREbande> contra-piuliţă. contrecarrant contracarat. consommaient consumă (el ~). bâtissent. contrastait contrastând. forcer constrâng (ei ~). constructif constructor. contrecarre (qu'il ~) contract. contre contra. bâtit construim. contrefort contragreutate [n. continent contor. contrebandier contrabas [n. teneur. constructeur. contremande (il ~) contramăsură. contrarié contrariază. consomma (il ~) consumă (el ~). consommes (tu ~) consumare. contre-écrou contra ţânţarilor. contrefaçon contrafaci.<CONTRAbandă>. contraster contrasta (el ~). consommait consumat. contraste contrasta. ennuie. contrefais (je ~) contrafac (ei ~). contrastant [adj. pression constrângi. contrebalancer contrabandă.m. bâtissant construit. consul consuma. conscient conştient (în mod ~). consommé consumaţi (voi ~).f. contrebande contrabandist. contigu contiguë continent. contre-mesure contraordin. consciencieux conştiincios (în mod ~). contrecarrent contracarează (el ~). compteur conţine. contrefait (ils avaient ~) contrafăcut. compter sur contabilitate.].

coopérative [n. contrôlé controlaţi (voi ~). accabler copleşi (~ pe cinieva).]. convulsion cccoo cool [col. contusionner convalescent. contribué contribuiţi (voi ~).]. cuit. apport.]. contribuez contribuţie.m. contrôlé (il avait ~) controlat. contrôle (je ~) controlezi. doublure.]. accablant. vérifier. collaboré cooperatist.] copoi [fig. écrasant [adj.] copleşi [fig. convertir convertire. contredire contrazice (el ~). contribuer contribui (eu ~). koporsó copchil [reg.] copleşi. petit [n. limier [fig. contribuent contribuim. contrôleur [SNCF] controlul (prelua ~). couverture copia. enfant prodige copil unic. contrôlable controlor de bilete [CFR]. bambin. photocopie copil copii. contrôler controla (el ~). convenir conveni (ar ~). fils unique copilandru. plantureux [repas] copită copite. contrôlaient controlă (el ~). contribues (tu ~) contribuia. contredit (il ~) contrazis. contusion contuziona (se ~). chœur (en ~) . mûr cccor cor. convention convenţionel. contribuait contribuiau. conviendra convenit. copie copie de rezervă [PC]. contretemps contraveni. convalescence convenabil. conversation à bâtons rompus conversiune. copie pirate [PC] copie xerox. imiter. contour contuzie. controverser controversat. contribue (il ~) contribuie (ei ~).. coopératif cooperativă. photocopieuse copie. cercueil. enfant adoptif copil din flori. gamin copilaş. convocation convoi. contrôlant controlează (ei ~). contrevenir contravenient. controverse contumacie [jur. copier. copie de secours [PC] copie pe hârtie [PC]. conversion convex. contrôle de (prendre ~) controversa.] coopera. poupon. double [n. convient convenţie.]. contrôlait controlase. arbre copăcel. enfant copil adoptiv.] copt copţi coaptă coapte. submerger copleşiţi (mă ~).].]. comblez (vous me ~) copleşitor. coordonner coordonare. contumace [jur. tirage [PC] copie pirat. contrôles (tu ~) controlabil. convoquer convocare. contribuaient contribuie. Md]. contrôla controlăm.m. contrastent contratimp. conviennent convine. conviendrait conveni (va ~). converser conversaţie. enfant copertă. pirater copiator. controversé controversă.] contur. contrôlent (ils ~) controlează (el ~). coordination cccop copac. reg. convalescent convalescenţă. conversation conversaţie cu agendă deschisă. contredit contribui. convaincre convingere. contribue (je ~) contribui (tu ~). convaincant convinge. conviction convins. chœur cor (în ~). enfants copios. conventionnel conversa. bière [fun. puéril copilărie.] contravenţie. contrôle (il ~) controlez.contrastează (ei ~). conversion converti. enfant trouvé copil legitim. cool [col. éplucher [fig. collaborer. convenu convin. sabot [zoo. convaincu conviv. Trans. contrôlons controlând. convive convoca. copieux copios [masă]. coopérer cooperat. contrôlez controlau. convoi convulsie. arbrisseau copârşeu [pop. contravention contrazice. contribution control. flic [pop. bombé. contribuons contribuit. combler (~ qqn) copleşi (el ~). enfant légitime copil minune.].]. convenablement conveni. convenable convenabil (în mod ~). combla (il ~) [fig.45 - .] copoi [col.]. poupard copilăresc copilărească. contrôle controla. participer. convexe convingător. bébé.] coordona. contrevenant [n.

cœur cordeluţă. fort [adj. cortège. correspondre avec corespondai cu. correspondaient à corespuns. corps corp [fiz. bâtard corcoduşă. tente intérieure cort semisferic. serre-tête cordial. coréen coréenne coresponda cu.]. cordillère cordon bleu [gastron.corabia nebunilor.]. correspondu à corespunzător.]. tente à arceaux cort interior. cor [mus. conviendrait. serpe [n. corrompt (il ~) [moral. correspondance. cordial cordial (în mod ~). étamer cositorit. correspondent à corespunde (ar ~). corporel corporaţie.). corolle [bot. coût costa. corail coraux corb corbi. natte cositor. corps didactique corpolent corpolentă. corbeau corcit. équitable. conviennent corespund cu. corvée cccos cosaş. couloir.f.]. fauchent coseşte. correction corectat. faucher cosesc (ei ~). correspondait à (il ~) corespundeau cu. correspondant [adj. galerie [corridor] corija [neo. crochu corolă [bot. convient corespunde (el ~) [+D].] corupt. convoi.]. convenir corespund.].] corect (în mod ~). fenaison cosmetic cosmetică. corriges (tu ~) corectură. tente [f.] corp de literă. cornière [fer] cornişon [neo.]. cosmos cosor. corrigé corectează (el ~). Cerastium transylvanicum [bot] coroană coroane. cordon bleu [gastron. correspondu avec corespondează cu (el ~). corvée (de la ~) corvoadă corvezi. correspondrait corespunde (el ~).]. croissant [n. corail [adj. corporation corpului.]. correction Coreea de Sud al Coreei de Sud. coûter .] corturi.]. corps [phys.]. corrige (il ~) corectez. dépravé. étain cositori. Corse cort [nn. corrigé corijează (el ~). retouche corecţie. nef des fous corai [neo.). correspond avec corespondent. correspondre à corespundea cu.46 - . canadienne (tente ~) cort iglu. hybride.]. besogne. cosmonaute cosmos. corriger de (se ~) corectare.] corn [zool. correspondais avec (tu ~) corespondam cu (eu ~). vicieux.]. corpulent. cordialement cordilieră. cortèges cortegiu. corrompre [moralement] corupe (el ~). cornichon cornut. corresponds avec (tu ~) corespunde. corriger corijat [neo. Corinne corn [alim. coréen corean [n. corruption corupţie (fig. rideau [théâtre] cortul (pune ~). corrompu [moralement] corupţie (fig. correct.] corect corecţi corectă corecte. faucha (il ~) cosind. convenu. tente (planter la ~). honnête [adj. croissant corn [muz. procession cortină.] coarne.] corp corpuri. mirabelle cord [anat. trompe d'appel cornet de hârtie . adéquat. correctement corecta.cornete. correspond (il ~ à) corespunde [+D].] corupea. pourriture corvezii.] cost. police [typo] corp didactic. coriandre coridor. m. correspondais avec (je ~) corespondat cu. couronne coroiat.]. cornet cornier [fier].] cort cu acoperiş în două ape.] corean. corrompu.] corespondenţă. étamé cositul fânului. cosmétique cosmic.]. corrige (je ~) corectezi. corps (du ~) corsaj [neo. corriges (tu ~) Corina. balèze [pop. dépraver. faucheur cosi. corrige (je ~) corijezi. cornu cornuţ [bot. gros. courrier corespondez cu.] coral corali.] corporal. Corée du Sud coreean coreeană. cosmique cosmonaut. tente à arceaux cortegii.] coriandru. harmoniser. correspondant [n. correspondre. fauchant cosit. fauche (il ~) cosi (el ~).]. corsage Corsica.]. tente (dresser la ~) corupe. corne corn de vânătoare [semnal. corrompait (il ~) [moral. corrige (il ~) corijez [neo. Coréen [n. busqué. correspond. fauché cosiţă. corresponds avec (je ~) corespondezi cu. corriger corecta de (se ~).

coter cotat. coude cot [cotitură]. cravache cravată cravate.ro/cotidian/cotidian.] crăpau. journal. fendons crăpam (eu ~).]. raccroché cramponez (mă ~). cheminée [pour la fumée] coş de hârtii.] cotiza. arête creastă [geo. raccroche (je ~) cramponezi (te ~).f. habit de costume. bâche covor [n. crête [géo.][bot. piedmont (le ~) crainic [radio]. coté cotă cote. tournant [n. Karácsony Crăciun (Moş ~). taillis [n.pop. fendra crăpa de râs [fam. cote cotcodăci.].] costum de. Noël. croire creadă (să ~). réduit [n. rameau [n. pie [zool. complet [n. fendit (il ~) crăpa (prin ciocnire). créé crea [fig. cravate Crăciun. quotidienne Cotidianul. =quotidien roumain cotitură. croie (qu'il ~) cred.] cot la cot.m. rameau [n. lézarder (se ~) crăpa (va ~).go. crus.] costum. fends (je ~) crăpa (ar ~). fendis (je ~) crăpăm. crête.] coupe-papier [neo.][la păsări]. carpe cras.ase-mba.]. fendez crăpătură. fêlé crăpaţi (voi ~). poêle [n.costeliv costelivă. crois (tu ~) crezu. crasse [adj. croyez crezând. coude à coude cota. souche [comptable] coţofană [zool.]. crête (la ~) creastă. croient. cercueil. taillis.] crăpai (eu ~).] covoraş. gercer. création creator. crûs crezut.f.m. fendrait crăpa (el ~). crête [de montagne] creastă [n. fendait crăpă (el ~). créa creat. créateur creatură. fendent crapă (el ~). fente. crête [n.][des oiseaux] creaţie. croira credea. katlan cotor de chitanţier.].]. kasher coşmar. croyant crezi. tagète [n.html cotidiană. croit.]. brioche cozoroc.] creastă [muntoasă].] crâşmar.].] creare. visière [d'une casquette] cccr crac [geo. fêler crăpa (se ~). avale crede (ar ~). costume costum bărbătesc. costumes coş coşuri.f.] cracul [geo. gerce crapă (ei ~). créer creă [fig. fendre crapă. raccrocher crampona.][col. crâne crap. avaler.] crengi. fends (tu ~) cccre crea [fig. crûs crezuşi. crevasse. écaille [d'un mur] coşcovi (a se ~) [un perete]. bière [fun. caqueter [poules] coteţ de păsări. cotisation cotlon cotloane. tournant [n.]. tapis [n. croirait crede (va ~). créature crede. coupe-papier coviltir.m.] cracă [n. fend (il ~) crăp (eu ~). cotiser cotizaţie. Tagetes erecta crăpa. corbeille à papier coşciug. cabaretier crater cratere. coin. piedmont [géo.]. carpette cozonac. fendu. côte [géo.] cravaşe. fendais (je ~) crăpat. raccrochait cramponat. sanglant crâng. quotidien http://www. cru [de croire] . cratère cratimă. lézarde [f. croyais credem.n.f.] craniu cranii. pondre creangă [n.].f. chétif costisitor costisitoare.47 - .] covoare. coûteux. boyauter (se ~)[pop. crois crede.m.] crăci. corbeille coş de fum. fêlure crăpătură în zid. Noël (père ~) crăiţă [bot. speaker craiovean. croyais credeam. cauchemar cccot cot coate. cher [prix] costişă costişe.pop.f. fendaient crăpi (tu ~).].]. poulailler cotidian cotidiene. tiret cratiţă [n.] coşcoveală [a unui perete]. =de la ville de Craiova crampona (se ~). écailler [un mur] coşer. raccroches (tu ~) crâncen.m. crût crezui. création creasta. kosár coş (împletit) coşuri. croyons credeţi. croyait credeai. panier.

croisse (qu'il ~) cresc. crédule. coupé [couture] croiţi. coupes (tu ~) [couture] croim. crêpe [étoffe] crepuscul. croate Croaţia. criminaliste criminalitate.f. crayonner creiona.] criminalist. crétin [fig.crezut. coupa (il ~) [couture] croia. cirage crematoriu. crémone crenel. croyant. créneau crenelat. foi (de bonne ~) credinţă (de rea ~). créance. monterait. crèche [maternelle] creşte. critère critic (de artă). cervelle [alim. élever (s'~). assassinat. espérance. crédité creditor. frayèrent (ils se ~ le chemin) . monte creşte (va ~). fraie (je me ~ le chemin) croiesc (îşi ~ drumul). fraient (ils se ~ le chemin) croieşte (îşi ~ drumul). criminalité crin. croîtrait. crème (tarte à la ~) cremă [cosmetică]. monter crească (să ~). hausse creşteţi. coupez [couture] croitor. croîs crescând. croît. Croatie croazieră.]. fraya (il se ~ le chemin) croia (îşi ~ drumul).] creier [organul]. Llioydia serotina [bot. augmentera creştea. frayait (il se ~ le chemin) croiam (îmi ~ drumul). crime criminal.] creste [n. confiance. augmente. espoir. couper [couture] croi (el ~). fraies (tu te ~ le chemin) croii (îmi ~ drumul). croquettes crochiu. tailler. crénelé crep. crayonna creionează (el ~). crayon creiona. coupent (ils ~) [couture] croieşte. cervelle creion creioane. critiqué crivăţ. critique [discipline] criticat. croissait. chrysanthème cccro croat.f. point de vue credinţă (de bună ~). augmenterait creşte (el ~).]. augmentation. foi. critiquer critică [disciplina]. couchant [n. crevasse cccri crimă. monté. croyance. crème [adj.] crinişor de stâncă [bot. crise crizantemă. critique critic (literar). foi (être de bonne ~) credit. frayais (je me ~ le chemin) croiesc (îmi ~ drumul).pl. lis [n. cristalliser cristalizat. esquisse. cristal cristalin. crème cremă (tartă cu ~). criminel. augmenté Adev 01/11/07 creşte (ar ~). crétin [méd. crud. fraie (il se ~ le chemin) croieşti (îţi ~ drumul).][des oiseaux] creşă. croisière crochete. imbécillité creţişoară [bot. meurtrier [n.48 - .] cremă. coupe (je ~) [couture] croiesc. créosote crevasă. nigaud creier [aliment]. élèvera.m.pl.]. crû. coupons (nous ~) [couture] croit. croissons creştere. critique critica. croîtra. crépusculaire creson [bot. Christine criteriu. croîs creştin creştină. tailleur. montant crescut. coupe (il ~) [couture] croieşti. loyal credinţă. cru credincios. christianisme cretin [fig]. croquis crocodil. crayonne (il ~) creionez. coupe [couture] croiam (eu ~).]. créditer creditat. coupeur croi 2 (a-şi ~ drumul). créancier credul credulă. crépuscule crepuscular. opinion. élève (s'~). chrétien creştinism. loyauté.] cretinism. cristallin cristaliza. parole. frayer (se ~ le chemin) croi (îşi ~ drumul). croissez creşti.] cristal cristale. crayonne (je ~) creioneze (el să ~). élèverait. couturier. crayonné creionă. coupait (il ~) [couture] croială. foi (de mauvaise ~) credinţă (fi de bună ~). frayons (nous nous ~ chemin) croiră (îşi ~ drumul). crocodile croi 1. croissant. [bot. frayai (je me ~ le chemin) croim (ne ~ drumul).][la păsări]. naïf. crème [cosmétique] cremă de ghete. coupais (je ~) [couture] croiască (el să ~).] [bot.] cretin [med. assassin. bise criză. crématoire cremonă. crayonne (qu'il ~) crem [adj. montait creştem. Alchemilla sp. crêtes [n. augmenter.]. cresson [bot. crédit credita.]. crayonnait creionat. croître. coupe (qu'il ~) croiesc. cristallisé Cristina. croissent.] creuzot. meurtre. cerveau creier [substanţă neuronică].

]. terrible crustaceu crustacee. département Constanta [abréviation] cccu cu. cubain cccuc cuc cuci. par cu această excepţie. dans les nuages cu condiţia să. à ceci près cu atât mai bine.] cruciadă.49 - . aux pieds nus Cu plăcere!. au sujet de cu răbdare. croiseur cruciuliţă. crustacé cruţa. glaçon [frigo] cubanez. impitoyablement cruzime. crochet cccru cruce cruci. cruellement CT. quartz cub. pourtant. à la longue cuarţ. chromosomique cronic [m. lors même que. Hepatica transylvanica [bot. Heracleum carpaticum [bot. chronométrage cronometru. frayez (vous vous ~ un chemin) cromat [m. tant pis cu bun simţ. crudités crunt.] crud. chronique cronicar. ressemelable cu timpul. n'empêche que cu tot. par à-coups cu susu-n jos.] cronologie. à haute voix cu vremea. grandement cu privire la. chronologie cronometraj. tout de même. cruauté cruzime (cu ~).]. chronique [n.] crud [violent]. pierre tombale crucea. épargner cruţare (fără ~). chèrement cu voce tare. chroniqueur cronică [n. à n'en pas douter cu toate acestea. froidement cu siguranţă. croix (la ~) crucea-pământului [bot. avec. croix. ménager. croisé [hist. d'autant moins cu atât mai rău. crucifix cruciuliţă [bot. malgré cu totul. coucou cuceri. chronomètre cronţăni.]. cube cub de gheaţă [frigider].] cruciuliţă de munte [bot. complètement cu uşurinţă. cruel crudităţi. sensé cu capul în nori. néanmoins. froidement cu sânge rece. crucifier crucificat. fiévreux cu picioarele goale.]. Senecio rupester [bot. chambardé cu talpă ce poate fi înlocuită. atrocité. chromé cromozomial.f. aisément cu vârf şi cu-ndesat. d'autant plus cu atât mai puţin.]. croqué croşetă.].] crucea-voinicului [bot.]. croquer cronţănit. crénelé cu febră.croiţi (vă ~ drumul). De rien ! cu prisosinţă. Senecio glaberrimus [bot.f. croisade cruciat. chronométrage cronometrare. crucifié crucifix.]. cependant cu toate că. tant mieux cu atât mai mult. crucifix crucişător [nav. patiemment cu răceală.] crucifica. à condition que cu creneluri. à la longue cu toată greutatea. à coup sûr cu smucituri. cru [adj. lourdement cu toată siguranţa. conquérir Adev 20/01/08 .

cucerniceşte. /<lat. (înv.. Sursa: DER | Trimisă de blaurb.. Fig. şi pl. prov. Candrea-Dens.) A se supune. (Refl. v. a (se) ruga umilindu-se. (A ~ simpatia tuturor. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco. s. A câştiga. A cuprinde. ♦ A doborî ceva prin luptă susţinută. adj. 2) A capta prin însuşiri deosebite (pentru a câştiga simpatia. (arogant). a supune un teritoriu cu puterea armelor. umilinţă. v. pioşenie). (care cucereşte).f. cuceresc. simplitate. REW 2155. 318. cf. pios). evlavie). câştiga.f.) A (se) supune. 3 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí vb. – Der. a stăpâni. adj.. din fr. şi refl. cucereáscă Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco. (După lupte crâncene au ~ cetatea. cucernic. v. 1) A lua în stăpânire cu forţă armată. conquerire Sursa: NODEX | Trimisă de siveco.) a cuprinde. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco. A-şi atrage simpatia.. 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar A CUCER//Í ~ésc tranz. a ocupa. a II-a cuceri verb tranzitiv singular plural (a) cucer'i cucer'ire cucer'it cucer'ind cucer'eşte cucer'iţi numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) cucer'esc (să) cucer'esc cucere'am cucer'ii cucer'isem singular a II-a (tu) cucer'eşti (să) cucer'eşti cucere'ai cucer'işi cucer'iseşi a III-a (el. Sensul 1 este neol. 23 Jun 2007 | Greşeală de tipar infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu . a implora cu umilinţă. imperf. fără să fie necesară ipoteza unei influenţe sl. s. (umil. ind. 1 sg. (pioşenie. cucerit. vb. cucer'iseţi a III-a (ei. Sursa: DEX '98 | Trimisă de Felicia. (respectuos. Tranz. II. 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar A cuceri ≠ a elibera Sursa: Antonime | Trimisă de siveco. dragostea sau bunăvoinţa). I. v. *conquerire(= conquirere). prez. 4.IV. vb. (evlavios). subjuga. 3 sg. (Refl. 5. fr. ele) cucer'esc (să) cucere'ască cucere'au cucer'iră cucer'iseră CUCERÍ. s. cuceritură. a omagia. A cuprinde. şi 3 pl. cucernicie. respect nemărginit). conquerer. 2. 1. (Înv. a (se) închina. preda. adj. cucerésc. – 3. 3 sg. Evoluţia care indică sensul 2 pare normală. Tranz. -ít). 3. cucerie. 3) A obţine prin luptă sau prin muncă susţinută. a lua. conquérir.. Lat.) 6. (înv. supune. în loc de conquirĕre (Puşcariu 425.) A se umili. 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb.) 2. cuceritor. v. – Lat. a se preda. cucereá. a ocupa. adj. – 2. cinstit. încânta. a prinde. 13 Jun 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. a supune.f. a ocupa un teritoriu prin arme. a ocupa. conj. DAR). prez. presupusă de Candrea-Dens.. cucer'isem plural a II-a (voi) cucer'iţi (să) cucer'iţi cucere'aţi cucer'irăţi cucer'iserăţi. adv. *conquaerĕre. pios). conquérir. a câştiga. închina.50 - . a dobândi. 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí (-résc. (înv.7 definiţii pentru cuceri imperativ pers. 1. pleca. ea) cucer'eşte (să) cucere'ască cucere'a cucer'i cucer'ise I (noi) cucer'im (să) cucer'im cucere'am cucer'irăm cucer'iserăm. a câştiga dragostea sau bunăvoinţa cuiva. repurta. – 1. necucerit.

cime [f. acheté cumpărător. couchai (je me ~) culcai (te ~). achète (il ~) cumpărând. chouette [zool. achète (j'~) cumpără (el ~). comble du désespoir culminant. accumuler.] cuiburi. couchons (nous nous ~) culci (te ~). couleur culori ţipătoare. dévotion cuctă.f. connaître . prise [mil. couchait (il se ~) culca (se ~). clou cuib [n. strix (les ~) cufăr. secte cultiva. cogiter. manoir culbutor [auto]. culte cultă [n. bonhomme cumsecădenie.]. couchais (je me ~) culcare.][rel.] cuirasă.][zool. immergé. étendu (~ par terre) culcaţi (vă ~). abîmer. strix (le ~) cucuvelele. Doronicum carpaticum [bot.]. nichent (ils ~) cuibăreşte. comme [cause] cum e turcul şi pistolul. fous (je ~) culc (te ~ cu). recueil culegere [carte]. lit (se mettre au ~). belle-sœur cumpăra.] cuibăresc (ei ~). couche [lit] culca (se ~ cu) 2. horriblement cumsecade. méditer à.] culcai (mă ~). couche (je me ~) culca (el se ~). nid [n.]. recueillir culege spicele căzute. conquête cucerire [a unei redute]. cuirasse cuişoare [pl. coulant [fig. galerie [corridor] culoare culori.] [alim. couché culcat (~ pe jos).] culme [fig.m. coucher [n. fout (il ~) culcându-se cu.] cucurigu [la teatru]. immerger.] cccul culant.] culcase (se ~).f. culture cultivat. coupable cult. achat cumpărături (face ~).m. cruel cumplit [adv. Trans. fous (tu ~) culcă (să ~ cu). Comment vous portez-vous ? Cum vă merge?.].]. kukorica cucuvea [n. lettré cultură. choix [livre] cules. achètes cumpătare. couchez (vous vous ~) culcă (ei se ~). niche (il ~) cuibări (se ~). culture cccum cum. couchent (ils se ~) culcă (el se ~). culbuteur [auto. couché (il s'était ~) culcasem (mă ~). acheteur cumpărătură.] cucuveaua. foutre [vulg.] cujmă [bot. coffre.].] cuie. baiser [vulg. Comment vous portez-vous ? cuminte.].]. vendange culinar. Olt. nicher cuier cuiere. malle cufunda. couloir. coucher. couche (il se ~) culcă (el se ~) [perf. crête [de montagne] culmea bucuriei. couché (je m'étais ~) culcaseră (se ~). beau-frère cumnată. marmite cuctă [n.cucerire. cruellement. cumulus cccun cunoaşte. sobriété cumpătat. portemanteau cuirasat [mar.]. réfléchir à. cumuler cumulus. sage cuminţi. strix [n. cuirassé [mar. glaner culegere [biblio. gîte. coulisses culme. culminant culoar.f. comble de la joie culmea disperării.]. vainqueur. clou de girofle.] cucuvele.] culc (mă ~ cu).] culme [muntoasă]. comble [fig. cuit-vapeur [n. assagir cumnat. galerie [théâtre] cucuruz [reg.]. couches (tu te ~) culcuş.51 - . méditation cugetat. sombrer cufundare.].]. qui (à ~) cui [n.f.][zool. bonhomie cumula. conquis cuceritor cuceritoare.] cucerit. à bon chat bon rat Cum o duceţi cu sănătatea?. penser cugetare. cueillette culesul viilor. réflexion.] culca 1. couchais (tu te ~) culcam (mă ~). sobre cumplit.m. commissions (faire des ~) cumperi. caisse. cultiver cultivare. couché (ils s'étaient ~) culcat. acheter cumpăr. maïs. comble [géogr. étendre culc (mă ~). coucha (il se ~) culcăm (ne ~). couleurs tapageuses culpabil [neo. comment cum [cauzal]. épouvantable. cueilli cules (de fructe). immersion cufundat.] cucuvea [zool. conquérant cucernicie. culinaire culise.] culă [n. sombré cugeta. clous de girofle [pl. comme il faut. couche.][reg. pageoter (se ~) [arg.].n.]. foutant culege. médité cccui cui. achetant cumpărat. s. cueillir.

fructe]. courant alternatif curent de aer.] cupleze (să ~). nettoyions curăţase. courant.m. nettoie (il ~) curăţăm. éplucher curăţa de solzi (a ~). coupe (~ de champagne) cupă [la jocul de cărţi]. épuration. comprennent cuprinde (el ~). dinde curcubeu curcubee. connaîtrai cunoaştem. saisissait cuprins. connaissance cunoştinţă (aduce la ~). connais (tu ~) cunoştinţă cunoştinţe. chou curent. couplant cuplare. coulera curge (vor ~). courant d'air curent electric. courber curba (el ~). courbé (il avait ~) curbat. saisi cuprins [n. couple [méc. netteté [propreté] curăţire. coupon cuprinde. accouplement. couple (il ~) cuplet [muz. connaîtrais cunoaşte (ar ~).52 - . courageux.f.] cccup cupă.f.]. Spiraea ulmifolia [bot. courroie (la ~) curechi [reg. courante [adj.] curba.f. table de matières cupru. connaissent (ils ~) cunosc (eu ~). connus (je ~) cunoscuşi.] curentă (instala apă ~). connaissez cunosc (ei ~).]. connaîtra cunoaşte (vei ~). convoitise cupla.] [auto] cupiditate. couramment curent (pune la. couple (qu'il ~) cuplu.] curbură. coupe [championnat] cupă (~ de şampanie). courbant curbase. dindon curcă. comprendre cuprind (eu ~). coulent curgător. cure curăţa.]. écailler curăţa (el ~). couplent (ils ~) cuplează (el ~).f.]. couple cupolă.] curele. courant littéraire curentă. coule (il ~) curge (va ~).cunoască (să ~). couplet [mus. inclus [adj.]. net [propre] cură. derrière [n. courant (mettre au ~) curent (ţine la ~). courbe (je ~) curbă [n. courant (mettre au ~) cununiţă [bot. courbent (ils ~) curbează (el ~). nettoyons curăţind. nettoyez curăţă. courbé curbează (ei ~).] curaj. saisis (je ~) cuprind (ei ~). nettoyait curăţam (eu ~). téméraire curând. courant [n. nettoie curăţa [legume. arc-en-ciel curea [n. ruisseler curgea. naguère curând (foarte ~). coupé [n. nettoie curăţă (ei ~). courbe (il ~) curbez. englober. connaîtras cunoaşte (voi ~). tailler curăţ (eu ~). courbe [adj. courbure curcan.] curent (fi la ~). connu cunoscuţi. couplé cuplează (ei ~). coupler cuplaj. coulant curge (el ~). nettoiement curb. courante (mettre de l'eau ~) curentă (trage apă ~). fraîchement. flux. connaissance cunoaşteţi. courbe [n. connaissant cunoscui. connaisse cunoaşte (ai ~). courage curajos curajoasă. courbait curbând. couleront curge şiroaie. courant électrique curent literar. imbu.] [anat. bientôt curând (de ~). couplage cuplat. couplage cuplând. couler curg. nettoie (je ~) curăţ. connaissais cunoşti. courant [adj. coupole cupon cupoane. saisit.].]. englobe cuprindea. coupelle cupeu [auto]. connus cunoşteam. saisir. propre [pas sale]. nettoyé (il avait ~) curăţat. connaissons cunoaştere. connais (je ~) cunoscând. prochainement curat. compris. courroie [n.] cureaua. cuivre cuptor cuptoare. ~). pétard [pop. nettoyé curăţaţi.]. dôme. courant (être au ~) curent (în mod ~). nettoient curăţă (el ~). cul [vulg. courante (mettre de l'eau ~) curge. cœur [cartes] cupă mică. propreté. nettoyais (je ~) curăţam (noi ~). nettoyant cureţi. four cuptor cu microunde. comprend. connus (tu ~) cunoscut. connaîtrait cunoaşte (va ~). four à micro-ondes cccur cur [vulg. vaillant. coulait . courant (tenir au ~) curent alternativ.]. nettoyer. nettoyage. nettoies curăţenie.]. Transilv.] cuplu cupluri.

curgeau. coulaient curs. coulé curse. coula cursese. coulé (il avait ~) curseseră. coulé (ils avaient ~) curier. courrier curios. curieux curios (în mod ~). curieusement Curm.. col [de montagne] [abréviation cartographique] curmal. dattier curmală. datte curmătura [geo.]. col (le ~) [de montagne, géo.], selle (la ~) curmătură [geo.]. col [géo.], selle [géo.] curmezişul (de-a ~). travers (de ~), travers (à ~), travers (en ~) curpen de munte [bot.]. Clematis alpina [bot.] curry. curry curs. cours cursuri curs (în ~). cours (en ~) curs de perfecţionare. stage de rattrapage curs de recuperare. cours de rattrapage cursă. piège [s.m.], guet-apens, feinte [nf.] [fam.] cursă [mar.]. cours [mar.] cursor. curseur [PC], curseur curta de păsări. cour (faire sa ~) curte [n.f.]. cour [n.f.] curte (a unui rege) curţi. cour (~ d'un roi) curte (face ~). cour (faire sa ~) Curte de Casaţie. Cour de cassation curte de păsări. basse-cour curte interioară. cour intérieure, patio [n.m.] curtea curţile. cour (la ~) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). la Cour européenne des Droits de l’Homme Adev 28/02/08 curtenitor. affable, galant curtenitor (în mod ~). galamment curtoazie. affabilité, galanterie, courtoisie curţii curţilor. cour (de la ~) curvă. pute, pétasse, prostituée, putain. kurva curbimetru [topo.] curbimetre. curvimètre [topo.] cccus cusătură. couture cusătură aparentă. surpiqûre custode [la muzeu]. conservateur [musée] cuşcă. cage cuşcă a câinelui. niche de chien cuşca lui Faraday. cage de Faraday cuşetă. couchette cccut cută. pli cutezanţă. audace cutezător. audacieux, intrépide cutie. boîte, caisson cutie cu bijuterii. écrin cutie de vioară. étui à violon cutreiera (~ mările). franchir (~ les mers)

cutreiera prin magazine. courir les magasins cutreierat (~ mările). franchi (~ les mers) cutremur de pământ. tremblement de terre cutremura (a ~). ébranler cutremură (ei ~). ébranlent cutremură (el ~). ébranle cutremură (el ~) [perf. s]. ébranla cutremura (se ~). trembler cutremurat. ébranlé cuţit. canif, couteau cuţit de altoit. serpe [n.f.] cuţit de tăiat hârtie. coupe-papier cuţite cu (fi la ~). prises avec (être aux ~) cccuv cuvă. bac [cuve] cuvânt, cuvînt cuvinte. mot, parole cuvânt cu cuvînt. littéral cuvânt de ordine. consigne, mot d’ordre cuvântul (a lua ~). parole (prendre la ~) cuvântul titlu [abrev.]. (~) cuvinte [pl.]. propos [pl.] cuvinte încrucişate. mots croisés cuveni. convenir cuveni (s-ar ~). conviendrait cuveni (se ~). devoir, falloir cuveni (se va ~). conviendra cuvenit. convenu, requis cuvin. conviennent cuvine. convient cuvine să facă ceva (se ~). être censé de faire qqch. cuvertură. couverture CV. département Covasna [abréviation] cvasi-. près CS. départ. Caras-Severin [abréviation] ddda D-nă. Mme d-ră. mlle D.. Colline de… [abréviation cartographique] da [afirmativ]. si [affirmatif], oui da. fournir, attacher, donner

- 53 -

Infinitiv: a da Gerunziu: dând Participiu: dat a fi dat

Indicativ
Prezent eu dau tu dai el dă noi dăm voi daţi ei dau Mai mult ca perfect eu dădusem tu dăduseşi el dăduse noi dăduserăm voi dăduserăţi ei dăduseră Perfect compus eu am dat tu ai dat el a dat noi am dat voi aţi dat ei au dat Perfect simplu eu dădui tu dăduşi el dădu noi dădurăm voi dădurăţi ei dădură Imperfect eu dădeam tu dădeai el dădea noi dădeam voi dădeaţi ei dădeau

- 54 -

da (el va ~). donnera (il ~) da (vei ~). donneras (tu ~) da (voi ~). donnerai (je ~) dat daţi dată date. donné, fourni dau (ei ~). donnent, fournissent dau (eu ~). donne (je ~), fournis (je ~) dă. donne (il ~), fournit dă-i. donne-lui dă-mi. donne-moi dă-te la o parte. pousse-toi ! dând. fournissant, donnant dădea. donnait (il ~) dădeai. donnais (tu ~) dădeam (eu ~). donnais (je ~) dădeau. donnaient dădu. donna (il ~) dădui. donnai (je ~) dăduse. donné (il avait ~) dădusem. donné (j'avais ~) dăduseră. donné (ils avaient ~) dăduserăm. donné (nous avions ~) dăduserăţi. donné (vous aviez ~) dăduseşi. donné (tu avais ~) da afară. porte (mettre à la ~), congédier da afară [fam.]. débagouler [fam.] da ajutor. porter secours da ascultare. obéir dat ascultare. obéi dând ascultare. obéissant [vb.] da de băut. régaler da cu banul. pile ou face (jouer à ~), tirer à pile ou face da buzna. engouffrer, faire irruption da din cap. hocher da drumul. relâcher, lâcher da foc. incendier, mettre en feu da gata. terrasser da cu împrumut. prêter dat cu împrumut. prêté daţi cu împrumut. prêtez dau cu împrumut (ei ~). prêtent dau cu împrumut (eu ~). prête (je ~) dă cu împrumut. prête (il ~) dăm cu împrumut. prêtons dădea cu împrumut. prêtait (il ~) dădeam cu împrumut (eu ~). prêtais (je ~) dădeau cu împrumut. prêtaient (ils ~) dădu cu împrumut. prêta dând cu împrumut. prêtant da înapoi. régresser, reculer da o injecţie [cuiva]. donner une piqûre à [qqn.] da lecţii. enseigner da mare (se ~). pavaner da o mână de ajutor. donner un coup de main da cu mătura. donner un coup de balai da naştere. accoucher da năvală de ajutor. faire irruption da ortul popii. mourir da osteneala (-şi ~). mal (se donner du ~) da papucii (cuiva) [pop.]. semer [pop.]

da în pârg. colorer [fruit] da pe patine (se ~). faire du patin à glace da peste. tomber sur [par hasard] dat peste. tombé sur [par hasard] dau peste (eu ~). tombe sur (je ~) [par hasard] dă peste. tombe sur (il ~) [par hasard] dădu peste. tomba sur (il ~) [par hasard] dădui peste. tombai sur (je ~) [par hasard] dădură peste. tombèrent sur (ils ~) da un picior. donner un coup de pied da un pumn. donner un coup de poing da pe raţie. rationner da un rateu [auto]. pétarader [auto] da un răspuns negativ. répondre par la négative da la rindea. raboter dat la rindea. raboté da de-a rostogolul (se ~). culbuter da seama (a-şi ~). apercevoir, rendre compte (se ~ de) da sentinţa [jur.]. prononcer une sentence [jur.] da sfaturi. faire des recommandations da târcoale. rôder da un telefon. donner un coup de fil, passer un coup de fil, donner un coup de téléphone da în vânt după (se ~). toquer de (se ~) dacă. si [conditionnel] dacă e cazul. échéant (le cas ~) dacă nu. sinon Dacia [n.f.]®. Dacii (pl.) =Renault 12 fabriquée en Roumanie Dacii [n.f.]®. =Renault 12 roumaine dactil [prozodie]. dactyle [prosodie] dactilic. dactylique dactilografă. dactylo [fam.] dddad dada [artă]. dada [art] dafin. laurier dai cu împrumut. prêtes (tu ~) dală dale. dalle, carreau dală [n.f.]. carreau [n.m.] [constr.] dalie [bot.]. dahlia daltă. ciseau daltonism. daltonisme daltonist. daltonien damasc [textil]. damas [textile] damă. dame dame [joc]. jacquet [jeu] damigeană. dame-jeanne damnare. damnation damnat. damné Damocles (sabia lui ~). Damocles (épée de ~) Danemarca. Danemark danez. danois dangăt funebru [de clopot]. glas dans. danse [n.] dansa. danser dansator pe sârmă. fil-de-fériste dansează. danse (il ~) dddar dar. mais, cependant, donc, néanmoins, or [conj.]

- 55 -

dar [n.] daruri. présent [cadeau], cadeau dar de Anul Nou [n.n.]. étrennes [n.f.pl.] darac. cardeuse dare de seamă [n.f.]. compte rendu [n.m.] darnic darnică. généreux, libéral dartorii (cu ~). dette (en ~) dddat dat. date dat drumul. relâché dat fiind că. comme [cause] dat gata. terrassé dat papucii [pop.]. semé [pop.] data. dater dată. donnée dată [ştiinţifică] date. donnée [n.f.] datină. coutume, usage dator. redevable datorat. dû [adj.] datorată. due [adj.] datorată (sumă ~). due (somme ~) datorie. devoir [n.], débit, dette datornic. débiteur Datura stramonium. stramoine [n.f.] [bot.] daună. préjudice, dommage dddă dăltui. ciseler, cisailler dăltui (el ~). cisela (il ~) dăltuia. ciselait dăltuieşte. cisèle (il ~) dăltuit. cisaillé, ciselé dăngăni. tinter [cloches] dărăci. carder dărâma (se ~). crouler dărâmături. décombres, débris [pl.] dărăpăna (se ~). ruiner, tomber en ruine dărnicie. générosité dărui. appliquer dăruire de sine. don de soi dăuna. porter préjudice, nuire, endommager dăuna (ar ~). nuirait dăuna (el ~). nuisait dăuna (va ~). nuira dăunând. nuisant dăunat. nui dăunează (el ~). nuit (il ~) dăunez. nuis (je ~) dăuneze (să ~). nuise (qu'il ~) dăunezi. nuis (tu ~) dăunător. nuisible dăunători [pl.]. vermine dddâ dâmb. colline, monticule, butte, tertre. domb dâmbul. butte (la ~) dâră. sillage, trace dârdâi. grelotter dârz. tenace dârzenie. ténacité ddde de. par [agent]

de [conj. cond.]. si de [prep.]. de de [sprijinit]. contre [appui] de-abia. à peine de aceea. pour lors de acolo. de là, en [adv.] de acord. d'accord de altfel. d'ailleurs de aproape [armă]. à bout portant de asemenea. itou [fam.], également de aşa manieră încât. de telle manière que de-a baba oarba. colin-maillard de-a binelea. pour de bon de bun simţ. sensé de bună credinţă. de bonne foi de bună seamă. à coup sûr de când. depuis lors, depuis quand de câte ori. combien de fois de către. par [agent.] de ce. pourquoi de cinci ori. quintuple de consistenţa smântânii. crémeux de culoarea. couleur de de curând. dernièrement, récemment, nouvellement de-a curmezişul. de travers de demult. d'antan de fapt. en effet de-a fir a păr. de fil en aiguille de fiu. filial de frate. fraternel de-a îndărătelea. à reculons de îndată ce. dès que, dès de Jos [geo.]. Bas(se)… [géo.] de la. de, en [adv.], depuis de-a lungul. le long de, de long de la mică distanţă [armă]. à bout portant de mâna întâia. de première main de mântuială. à la va-vite de mare anvergură. de grande envergure de mijloc. médian de Mijloc [geo.]. Moyen(ne)… [géo.] de mult. depuis longtemps de mult timp. de longue date de-a-ndărătelea. à reculons de-a-ndoaselea. à rebours de nici un fel [fam.]. nullement de nuntă. nuptial de obicei. d'habitude de odinioară. d'antan de oraş. citadin de parcă. comme si [comp. hypothétique] de pe o zi pe alta. au jour le jour de proastă calitate. de mauvaise qualité de prost gust. de mauvais goût de puţin timp. depuis peu de puţină vreme. depuis peu, récemment de rău augur. de mauvais augure, néfaste de rea credinţă. de mauvaise foi de Sus [geo.]. Haut(e)… [géo.] de veci. éternel

- 56 -

décidé decisiv. décorer. déclencher. décoration decortica. déduire deduc.] deceda. résolu. décevoir decepţionant. déchu decăzut din drepturi. défaut.].] defini. vice defecte (cu ~). début debuta. invalider declara vinovat. décès. décadence decădea. que [comp. gorges [n.] dealul dealurile. décollage decolare eşuata. honnir decăzut. déduisons deduceţi. décortiquer decorticat. déficient. pavoiser decorare. honni decan. défensive [n.] decor. aucunement. fautif defecţiune.57 - . plus (en ~) dddeb debandadă. déduis (je ~) deducem. décédé a decedat la spital.] decis. décent decepţie. débit debitor. déclarer. décortiqué decupa. décoration decorat. panne defectuos. imperfection. décoller decolare. déficient defilare.] deconcertant.f. coteau [n. définitif . coteau (le ~). là-dessous dedesubtul.] decolteu. donne (qu'il ~) deajuns. fauché [fig. déchoir decădea din drepturi. au dessous. décline (il ~) decoda. décapsuleur decât. deb [n. étourdissant [adj. débrayer debut. déclinent declină (el ~). déception decepţiona. déclencheur declara.]. déborder debordant. décolleté [n. décolorer decolorat. décisif decizie. défini definitiv. défilé [géo.] [fam.] dealuri. au-dessous dedica. décerner deces. débutant debutantă. dévouer dedicaţie. débile. dédier dedica (se ~). dessus. décor decora. déçu decerna.] [géo. déclarer coupable declarat.n.].]. déclamer declanşa. déroute debarasa. mourir decedat decedată. décider decima. défectueux defel. défilé defileu [n. colline (la ~) deasupra. découper dedesubt. faucher [fig. décevant decepţionat. professer declara nul.f.m. débordé debordează. décliner declinat. décaféiné decola. déduisent. diffamation defect.sg. débordant debordat. suffi deal [n. décoratif decorator decoratoare. décennie decent.][la réputation] defăimare. décorateur decoraţie.]. susciter declanşare. débarquer debil debili debilă debile. là-dessus deasupra (pe ~).] defileul. déclin declina. décadent decadenţă. décision declama. débuter debutant. au dessus.f. déduis (tu ~) dedus. définir definit definită. assez.n. parer. déduisez deduci. ratiocination dddef defavorabil. décade decadent. noircir [fig. débiteur deborda. décolleté [adj. débandade. déclenchement declanşator. doyen decapsulator. pavoisé decorativ. décimer decimat. adonner. décliné declină (ei ~). nullement defensiv. dessous. professé declarat nul. mort deci. déborde debreia. étiolé decoltat. débarrasser debarca. est décédé à l’hôpital Adev 11/11/07 decembrie. fautif.dea (el să ~). frêle debit. colline [n. défavorable defăima. gorges (les ~) [géo.] dddec decadă.] deficient.pl. mort. déduit deducţie. diffamer. au-dessus. décollage manqué Antena 3 decolora. décembre deceniu. dédicace deduce. suffisant [adj. invalidé declară. déchiffrer decofeinizat. donc decide. professe (il ~) declin. défensif defensivă.

vicier denaturare. altérer deforma (care nu se poate ~). friandises. teneur. puisque. distinguais (tu ~) deosebeam (eu ~). démarche demi-. caduc. cafard [dénonciateur] dddeo deoarece. délire delira. franchi (~ un obstacle) deplânge. fausser. délégué delfin. franchissent (~ un obstacle) depăşeşte. déliquescent delir. semidemn. distinguons deosebind. pleurer sur deplâns. distinguer deosebea. détériorer degradare. désuet. délice delict. délirer delirant. doubler depăşesc. méprisable demn de milă. délirant deloc. délicieux deliciu. gèle (il ~) degerătură. différencier. différer deosebim. dégrader. fois (à la ~). distingué (il avait ~) deosebisem (eu ~). démoralisation demult (de ~). plaint deplorabil. dentition denunţător.deflorată. fragile. démarrer demers. débordé. d'antan ddden denatura. tact. franchir. delta dddem demara. déjouer dejuna. gelé degeră.58 - . distinguais (je ~) deosebesc (ei ~). déformer. délit delicvent. distingues (tu ~) deosebi (se ~). délicatesse delicios.. distingue (je ~) deosebeşte. épais densitate. d'ores et déjà. denim dens. dépression [abréviation cartographique] departament de peste mări al Franţei. digne demn de dispreţ. orteil degetar. pouce deghiza. médisant denim [neo. dépucelée deforma. médisance denigrator. soudain. singulièrement deosebiţi (voi ~). délicatesse delicatese. franchit (il ~ un obstacle) depăşi (~ un obstacol). part (à ~) deosebit de (în mod ~). intentionné delicat delicată. aucunement. dégager degeaba. déjeuner dddel delega. distinguait deosebeai.]. dignité demnitate (cu ~). altère. délices. chatteries delicateţe delicateţi.] delicatesă.]. altération deformat. altérant deformare. doigt deget (~ de la picior). divergence deosebise. dé à coudre degetăruş pitic [bot. écarter depărtare (în ~). délicat.] degetul mare. obsolète demoralizare. mouchard. suave. dignement demodat. donne (qu'il ~) deja. distinguant deosebire de opinii. Soldanella pusila [bot. franchir (~ un obstacle) depăşi [auto]. déguiser. distinguent deosebesc (eu ~). altèrent deformez. tout d'un coup deoparte (a se ţine ~). nullement deltă. distingue (il ~) deosebeşti. dégradation degradat. pitoyable deportare. département français d’outre-mer Adev 13/02/08 departe. dégradé degresat. loin (au ~) depărtat. déjà dejuca. car. minable demnitar. franchissant (~ un obstacle) depăşit depăşită. déborde. écrémé (lait ~) deie (el să ~) [reg. épaisseur dentiţie. gelait degerat. distinct. indéformable deformând. vain (en ~) degera. dépôt . loin departe de. dauphin deliberat. altéré deformează. distingué (ils avaient ~) deosebit. parce que deodată. distinguez dddep Dep. déléguer delegat. geler degera (el ~). loin de depărta (a ~). dignitaire demnitate. à dessein. distingué (j'avais ~) deosebiseră. écart (se tenir à l'~) deopotrivă. dépasser. doubler [auto] depăşind. écrémé degresat (lapte ~). gelure deget degete. altération denigrare.]. subitement. fin [adj. travestir degrada. gourmandises. également deosebi. déportation depou. écarté depăşi. altère degaja. déborder. insigne [adj.].

]. achève. dépréciait (il se ~) depreciau (se ~). déréglé deriva [vb. dérange (qu'il ~) deranjezi. frayait (il se ~ le chemin) deschideam (îmi ~ drumul). sauve-qui-peut derută (el ~). rabaisser deprecia (se ~). habitude depune bilanţul. dérapait (il ~) derapând. déprécie (il se ~) deprecieze (el să se ~).59 - . dermique derula. déroute (il ~) [fig. déroutant [adj. dérisoire dermic.]. touffu desăvârşi. ouvre (j'~) deschid (îmi ~ drumul). déroulement deruta. déranger [méc. dérapant derapase. déroulé derulează (el ~). dérape (il ~) derapeze (el să ~). dépression [géo. ouvrir deschid (eu ~). dérision derizoriu.].] deriziune. dérive [n. ouvre (qu'il ~) deschide (a-şi ~ drumul). déprécient (ils se ~) depreciază (el se ~).] derviş. accompli. dérange (il ~) deranjez (eu ~). dérapé (il avait ~) derapat. gêner deranja (el ~). gênaient deranjă (el ~). achevez descăleca. achevons desăvârşit. achèves desăvârşim. dérapé derapă. voyou deregla. décharger descărca de pe un site [PC]. dérive (être dans la ~) derivă [n. dérivent (ils ~) derivă (el ~). déroutait (il ~) [fig.]. dérange (je ~) deranjeze (el să ~). achever desăvârşesc. dérégler deregla (el ~). ouvrent deschidă (să ~). déranger. télécharger [PC] descendenţă. déroule (il ~) derulare. frayer (se ~ le chemin) deschide (ar ~). gêné.] derutase (el ~). dérive (il ~) derivă (fi în ~). vicieux deprecia. ouvrir le feu deschidea (îşi ~ drumul). député [n. épais.]. déprécier. dérangez deranjau.] ddder deranj. sorcellerie descărca. dérivé derivă (ei ~). dérèglement dereglat. dérangea (il ~) deranjăm. dérangement [méc. ouvrirait deschide (el ~). porter témoin (se ~) depune plângere [jur. filiation. ouvrira deschide focul [mil. derviche dddes des. dépraver depravare. gênait deranjând. dérouter [fig. ouvre (il ~) deschide (îşi ~ drumul).] derapa. mettre pied à terre descălţa. déroutant [fig.] derulase.] derutează (el ~). dérangement [méc. frayons (nous nous ~ chemin) deschideţi.]. déroulant derulant. fréquent des [d. dérèglement. porter plainte deputat. dérangé deranjaţi.] deruta (el ~). lignée. fraie (il se ~ le chemin) deschide (va ~).] [fig. déroulant [adj. déroute. déréglait dereglare. dépréciation depresiune [geo. dérangeant deranjat.depozit. achèvent desăvârşeşte. faire feu. frayais (je me ~ le chemin) deschidem. parfait. dru des [stufos] deasă [stufoasă]. achève desăvârşeşti. dérangeons (nous ~) deranjează. fraie (je me ~ le chemin) deschid (îşi ~ drumul).] derută. dépravation depravat. dériver derivat. déraper derapa (el ~). ouvrons deschidem (ne ~ drumul). dérangement deranja. déranges (tu ~) deranjament. dérouler derula (el ~). dérouta (il ~) [fig. déprécie (qu'il se ~) depreciere.]. gênent deranjează (el ~). dérapa derapează (el ~). déchausser descântec. dérouté (il avait ~) [fig. déposer son bilan depune jurământ. dérangent (ils ~) deranjează (ei~). achevé desăvârşiţi. prêter serment depune mărturie.] derutând.] derutant. ouvrez . déroulait (il ~) derulând. dépravé. dépôt deprava. dérangeait (il ~). dérouté [fig. descendance deschide. dépréciaient (ils se ~) depreciază (ei se ~). codru/păr]. déroulé (il avait ~) derulat. accoutumer deprindere. gêne (il ~) deranjează (ei ~).] deprinde.] derutat. fraient (ils se ~ le chemin) deschid ei ~). dérape (qu'il ~) derbedeu.

sépare (qu'il ~) desparte. déroulé. sépara despărţim. frayèrent (ils se ~ le chemin) deschiseşi. suppression desfrânare. aux pieds nus descumpăni. séparant despărţise.] desfăşura (el ~). choque (il ~) [qqn. certes [adv. ouvris (j'~) deschisei (îmi ~ drumul). altérant descompune (se ~). enlèvent. séparez despărţire. défais (tu ~). défaire desfac (eu ~). rebute (il ~) descurca (se ~). certainement. séparons despărţind. déroulé (il avait ~) desfăşurat. défaisait desfăcu. défaisons. putréfier descompunere. ouvres deschizi (îţi ~ drumul). ouvre-boîtes deschizător de drumuri. rebutent (ils ~) descurajează (el ~). déchiffrer descompune. carrément deschis (în mod ~). s’est déroulé Adev 03/12/07 desfăşurare. choquer [quelqu'un]. défont desface (ar ~). découvrir descoperire. corruption [altération] descompunere (~ morală). déroulant [adj. frayai (je me ~ le chemin) deschiseră (îşi ~ drumul). ouvrit (il ~) deschise (îşi ~ drumul). putréfier descompunându-se. enlèves (tu ~) desfăcea. déchiffrer desovietizat. séparé (nous avions ~) despărţit. séparent despartă (ei să ~). sépare (je ~) despart (ei ~). fourré desluşi. frayez (vous vous ~ chemin) deschis. dessin animé Adev 13/04/08 desena. libertinage. décomposer. fends (je ~) despica (ar ~). fendu . débrouiller desen. ouvertement deschis [d. décapsuleur desfânat. altération. fendra despicai (eu ~). dédommager despica. putréfaction. enleva desfăcut. enlevé desfăcător de sticle. enlève (j'~) desfac (ei ~).] descumpănit. séparé (il avait ~) despărţiseră. dessinateur deseori. défait. sépares (tu ~) despărţea. impraticable desigur. séparé (ils avaient ~) despărţiserăm. déboucher desfundare. effeuiller desfunda. déroutant [adj. séparait despărţeau.] desiş.deschideţi (vă ~ drumul). séparer despart (eu ~). pionnier descifra.60 - . développement desfătări. ouvris (tu ~) deschizând. développer desfăşoară (el ~). sincère. libertin desfrâu. fendais (je ~) despicat. débarrasser descotorosi de. déroulement.] deschise (el ~). déferait desface (el ~).] descuraja. fendre despic (eu ~). séparateur despărţitură. dévergondage desfrunzi. défais (je ~). découverte descotorosi (se ~). défaites desfaci. fraya (il se ~ le chemin) deschisei. dégager descreierat. déballer despărţi. ouvert. dérouler. désoviétisé despacheta. débouchage desfundat. fendis (je ~) despicam (eu ~). fraies (tu te ~ le chemin) deschidere. fendait despica (va ~). enlevons desfaceţi. libertinage desfrânat. ouvrant deschizi. dessiner desenator. déconcerté descumpănitor. étaler [à plat] desfăşurând. débauché desfăşura. séparation despărţitor despărţitoare. diminuer descrie. souvent desert. assurément. séparent (qu'ils ~) despartă (el să ~). séparé despărţiţi (voi ~). pieds nus (aux ~). rebuter descurajează (ei ~). déroulant desfăşurase. altéré descoperi. révélation. dessert desface. fendrait despica (el ~).] [fig. défera desfacem. enlevez. sépare (il ~) desparţi. clair [couleur] deschis [fig. écervelé descreşte. défait. culori]. décrire desculţ. séparaient despărţi (el ~). débauche. franc [adj. dessin desen animat desenului animat. déroule (il ~) desfăşoară (care se ~). enlève (il ~) desface (va ~). déconcerter descumpăneşte.] deschisă. déroulait (il ~) desfăşura [plat]. case despăgubi. s-a desfăşurat. dissipation descompus. délices desfiinţare. ouverture deschizător de conserve.

livré le secret (il avait ~) destin. dérouter [un avion] deturnă (el ~ un avion). détenu deţinut [n. engouffrer. détiendrait deţine (el ~). intelligent deştepta. détenir deţii. réveillé deşuruba. différent [n. dévouer devotat. destinataire destinaţie. dégât determina. fendent despică (el ~). fendaient despică (ei ~). détriment (au ~) deturna. détacher detaşare. détail detaşa. deviennent devine. tôt devreme (cel mai ~). limier [fig. déterminer detesta. caduc caduque desuuri. devenir devenea.] deşerta. n'empêche que deştept. mésentente. déboucher destupare. détailler detaliu. détiens (je ~) deţin (ei ~). déprécie (qu'il se ~) devalorizare. malentendu. détiennent deţină (să ~). dévaster. détourner deviat. réprouver. détachement detaşat.]. assez. détaché detectiv. libertin destul. dépréciation devansa. désuet. prendre contrôle de. dérivent (ils ~) [direction] deviază (el ~). détournement deviză. ravager devastare. débouchage desuet desuetă. détesté detonare. détention deţinut. détester detestabil.] devora. détienne deţinând. réveiller deşteptare. livrer un secret destăinuise secretul. devancer devasta. dévasté developa [foto.61 - . s.m.]. dessous [n. blâmer dezarmat. déçu dezaproba. dérivé [direction] deviaţie. détaché destăinui secretul (el ~). déprécier devaloriza (se ~). détestable detestat. dévorer devota (se ~). déchet deşi. devient deveni livid. décevoir dezamăgit. pâlit (il ~) devia. devises [fin. dérive (il ~) [direction] deviere. vider deşeu. dépréciaient (ils se ~) devalorizează (ei se ~). dévie deviază (ei ~). détiendra deţinea. détenant deţine (ar ~). dextrose dddez dezacord.]. devenait deveni (ar ~). pâli devine livid. dégrader. l'autre jour dddev devaloriza. développement deveni. suffisant [adj. tôt (au plus ~) dextroză. dérouta (il ~ un avion) deţine.despicaţi (voi ~). fendit (il ~) despicăm. vouer destinatar. sort destina destinat. dépréciait (il se ~) devalorizau (se ~). dériver [changer direction]. déviation.] detenţie. détient deţine (va ~). médisant detrimentul (în ~). destinée. développer developare. déprécient (ils se ~) devalorizează (el se ~). fend (il ~) despică (el ~) [perf. même si.]. voué devoţiune. destination destinde. pâlir devenit livid.]. prisonnier [détenu] deunăzi. libertinage destrăbălat. détourner deturna [un avion]. sur desprinde. infester. suffisamment destupa. abîmer deteriorare. détendre destitui. déprécie (il se ~) devalorizeze (el să se ~). destituer destituire. fendez despicau. déteindre. détériorer. dévisser dddet detalia. dévier. dévotion devreme. détention deteriora. malin. deviendrait deveni (va ~). amorce detractor. détective. décrocher. réveil deşteptat. couper les cheveux en quatre despre. livra le secret (il ~) destăinui un secret. deviens (je ~) devin (ei ~). devise devize [fin. détacher desprins. de bonne heure.] dezamăgi. destitution destrăbălare. deviendra devenit. destiner. impuissant . fends (tu ~) despica firul de păr în patru. détiens (tu ~) deţin. détonation detonator. déviation deviază. détenait deţinere. ravage devastat. fendons despici. devenu devin.

déraciné dezrădăcinează (el ~). persoane]. détaché dezlipi.] dezminţire [n. débattu dezbăra de (se ~). déconcerté dezorientează (el ~). corriger de (se ~). désorienter dezorienta (el ~). décollage dezmăţ. dictée dictat. division (semer la ~) dezbinase. nu dezgăţa. déraciner. habile dibăcie. déchaîner dezlănţuire. dégoûtant. haut-le-cœur dezgusta. dictionnaire didactic. déracine (il ~) dezrădăcineze (el să ~). agrandissement. voix [gram. aérien. mettre au jour dezvăluit.] dezorientând. repoussant dezice (se ~). débauche (s’adonner à la ~) dezmăţa. dédire dezinfectant. rebutent (ils ~) dezgustător. débat dezbateţi. dialogue diametru. débattez dezbătând. divise (il ~) dezbinând. dévergonder (se ~) dezmăţat.]. dépucelée dezvolta. affranchir dezrobire. diaphragme dialect. divise (je ~) dezbina (el ~). dérouta (il ~) [fig. diapositive diafan. dérouter [fig. mutin dezgust. enseignant [adj. difficile. parer (se ~) dichisit. honnir dezonorat. débattrait dezbate (va ~). divisant dezbrăcat dezbrăcată. diapo.] diferenţă. détacher.]. délier dezlegat. corrigé dezbina. répugner. didactique dietă.] dezorientase (el ~). caresse (il ~) dezmierdând.]. rebuter dezgustă. débattaient dezbătură. désodoriser dezolant. développer. divisé dezbină (ei ~). nauséabond. déchaînement dezlega. négligent dezorienta. débattant dezbătea. différencié diferenţiere. dictature dicţionar.] dezorientat. déflorer dezvirginată. navrant dezonora. patois [n. habileté dichisi (se ~). débattons dezbatere.] dddif diferend. divisait dezbinarea (semăna ~).] dialog. débattent dezbate (ar ~). adroit.m. différenciation diferi. rebute (il ~) dezgustă (ei ~). divisent (ils ~) dezbină (el ~). débattirent dezbătut. détresse dezodoriza. débauche dezmăţa. diapositif diateză. délivrer. dérangement. divisé (il avait ~) dezbinat. dérouté [fig. dégueulasse [pop. écœurer. ardu dificil [d. diapositive. caressent dezmierdă (el ~). dérouté (il avait ~) [fig.] diavol. poil (à ~).]. débattre dezbat. diviser dezbin.]. se débarrasser dezbărat. différence diferenţia (se ~). coquet dicta. désinfectant dezlănţui. dégonfler dezvălui. décrocher dezgheţat [fig. fatras [sg. différemment dificil. démenti deznădejde. démenti dezminţit [vb. fulminer dezlănţui (se ~). déchausser dezrădăcinat.]. déracine (qu'il ~) dezrobi. idiome. dicté dictator. débauché dezmierda. développement dddi dia. différer diferit. caressait dezmierdă (ei ~). déconcerter. diamètre diapozitiv. caresse [n. différend [n.]. décoller dezlipire.]. honni dezordine. délivrance dezumfla.62 - . dégoût. débattra dezbatem.dezastru. sinistre [n] dezbate. lassitude. dévoiler. différencier (se ~) diferenţiat diferenţiaţi diferenţiată diferenţiate. caresser dezmierda (el ~). divers diferit (în mod ~). agrandir dezvoltare.]. diète diez [muz. déroute (il ~) [fig. diable dibaci. révélé dezvirgina. dicter dictare. dièse [mus. désordre dezordonat dezordonaţi dezordonată dezordonate.]. difficile [personnes] dificil [în mod ~]. révéler. dialecte. libérer. diaphane diafragmă. litige [jur.] dezrădăcina. caressant dezmierdare. déroutant [fig. difficilement .] dezorientă (el ~). débattait dezbăteau. résoudre. déroutait (il ~) [fig. dépuceler. dictateur dictatură.

dent gâtée [f. temps en temps (de ~). ivrogne dipsomanie [neo. extinction. pleinement. disquette disciplină. réservé discreţia cuiva (a fi la ~). penderie dispozitiv de blocare. du côté de dinte dinţi. tantôt… din care.].m. dont din faţă. de dinspre (~ partea). interne dincoace de. diminution dimpotrivă.] din când în când. à tort din loc în loc. diligence. discret.]. chef d'orchestre dddis dis de dimineaţa.].]. haut-parleur. péniblement difuz. dichotomie dijmui [pop. préliminaires [n.] discurs funebru. dent dinte stricat [m. éteignoir dispoziţie. diffusion difuzor. à nouveau din partea [+G]. digestion digital. au-delà dincolo de Atlantic (de ~). tout à coup. diffus difuza (se ~). de temps à autre. d'avance dinainte. dernier din vreme. taxer dijmuiască. dilemme diletant. en [pron.m. affaiblir.pl. de bon cœur. taxe (qu'il ~) dijmuiesc. arh. arh.]. outre-Atlantique (d'~) dinspre. sournois disipare.] dintele [n.] diseminare. humeur (être de mauvaise ~) . matinée.]. taxant dijmuit [pop. de bonne heure dischetă.]. disgrâce disimula.]. disponible disponibiliza [pe cineva]. embarras. de nouveau. dents de lait dintr-odată.] dihor. de loin en loin din moment ce. puisque din nou.]. taxe (il ~) dijmuind [pop.pl. taxent dijmuieşte.]. feint [caché]. dispositif dispozitiv de ascuţit. dissémination disgraţie. droit [adv. arh. dynamique dinamism. dont diplomat [servietă]. diffuser difuziune. matin diminua. disparition disponibil. dilettante diligenţă. taxé dilata. digéré digestie. parmi dintre care.m. humeur (être de bonne ~) dispoziţie proastă (fi în ~). en deçà de dincolo de. grandement din Ţara Galilor. numérisation [PC] digitaţie [muz. de la part de din plin. tantôt…. difficulté dificultate (cu ~). diffuseur dddig dig. discipline discordia (semăna ~)./f. numérique [PC] digitaliza [PC]. dimension dimineaţă. dichotomique dihotomie. ivrognerie dddir direct. doigté [mus. amateur. par contre dddin din. dissipation dispariţie. dynamo dinamic. chômeur dispozitiv. numériser [PC] digitalizare [PC]. furtif.] director [PC]. dynastie dinăuntru. feindre. clinomètre [topo. coinceur.63 - . dossier [PC] director de hotel. détendeur dispozitiv de măsurat panta. tout d'un coup dintre. topo [fam. putois. dent (de la ~) dinţi de lapte.dificultate dificultăţi.]. coche dilua. de temps à autre din toată inima. division (semer la ~) discret. gallois din timp în timp. bloqueur dispozitiv de detentă. d'avance dinam. =hebdomadaire roumain dilemă. hôtelier [n. dilater Dilema. aiguiseur dispozitiv de atârnat rufe. diminuer diminuare. congédier disponibilizat [n. diluer dimensiune. conversation à bâtons rompus discuţii preliminarii [n. tournebroche dispozitiv de stins lumânările. direct. digérer digerat. dissimuler disimulat. oraison funèbre discuţie liberă. en ligne droite direct [adv. de tous côtés din urmă. merci (être à la ~) discurs [fam.]. dynamisme dinamită. empêchement. matière. dent (la ~) dintelui [n. parmi din aceasta.]. consigne dispoziţie bună (fi în ~). de grand cœur din toate părţile. dynamite dinastie.] dispozitiv de rotit friptura. fouine dihotomic. sens [direction] dirijor. digue digera.] direcţie direcţii. avant din greşeală. serviette [à porter] diplomă. certificat dipsomaniac [neo.

distinguais (je ~) distingem. distance distanţă (de la mică ~). distinguons distingeţi. distille (il ~) distilare. fausser distruge. divers diversitate. divertissement. distinction distorsiona distorsionez. différencier. fausser distra. méprisait dispreţuiau. distinguais (tu ~) distingeam (eu ~). distrait de (il ~) distrăgea de la. détruis (je ~) distruge (el ~). distrayait de distribui. distribuons distribuind. distrayait (il se ~). distrayons (nous nous ~) distrează (ei se ~). radota divagăm. méprisent (ils ~) dispreţuiesc (eu ~). divaguant divaghează. divertir. hacher.] dispreţuit. distingue (il ~) distingea. distribuant distribuit. divertissez (vous vous ~) distrau (se ~). différenciation. distribution distribuţie. distribuait distribuiau. distribue (je ~) distribui (tu ~).]. radotait. divertissait. méprisant distant. déraisonne (il ~) divaghez. dithyrambique dddiv divaga. déraisonnes (tu ~). Trans. distraire de distrage de la (el ~).]. distillait distilând. divertissais (tu te ~) distram (mă ~). détruit (il ~) distrugi (tu ~). distraient (ils se ~). distingue (je ~) distingând. district distorsiona distorsionez. distillé (il avait ~) distilat. distrayez (vous vous ~). distinguer disting (ei ~). radotent. divagues (tu. distingué (j'avais ~) distinseseră. distingué distinsese. méprisé dispreţuitor. distrait (il se ~). distrait (il s'était ~) distrat. détruit distrugere. dédain. pincé distanţă. distinguait distingeai. amuser. radote (il ~). divertissent (ils se ~) distrează (el se ~). détruire. divague (il ~). divaguer. distinguant distinge. divaguent divaghează (ei ~). distrayais (je me ~) distrându-se.dispreţ. distance (à ~) distila. distinguez distingi. distrais (je me ~). distillant distilase. octroyer distribui (eu ~). divaguais (je ~) divagat. distrais (tu te ~). diversité diversiune. distraire (se ~). divaguait divagam (eu ~). divagué. radotes (tu ~) divergenţă. distinct distincţie. méprisant [vb. divertir (se ~). distingues (tu ~) distins. divertissais (je me ~). déraisonné divagaţi (voi ~). destruction. différencie. mépris dispreţui. distingué (ils avaient ~) distingere. divague (je ~) divaghezi. distincţie. divertissons (nous nous). mépriser dispreţuia. distingué (il avait ~) distinsesem (eu ~). cendres (réduire en ~) distrug (eu ~). distraire distra (se ~). diverti distraţi (vă ~). distribue (il ~) distribuim. distribuent. détruis (tu ~) distrus. diversion divertisment. méprise (il ~) dispreţuieşti. distribution district. distribuer. divergence divers. hautain. anéantissement disuada. divertissement . amusait (s’~) distrai (te ~). méprise (je ~) dispreţuieşte. divertis (tu te ~) distracţie. méprisaient dispreţuiesc (ei ~). divertissant distrage de la. distiller distila (el ~). déraisonnent (ils ~) divaghează (el ~). distribues distribuia. distribuez distribui raţii. distillation distinct. distillé distilează (el ~). divertit (il se ~) distrez (eu mă ~). distrait de distrase. amuser (s’~) distra (se ~). divertissant (se ~) distras de la. distribuaient distribuie. méprises (tu ~) dispreţuind. radoter. portant (à bout ~) distanţă (la ~). distinguent disting (eu ~). dédaigneux. amusant. séparément ditirambic. distribué distribuiţi. divaguez divagă. rationner distribuire. divertisse (qu'il se ~) distrezi (te ~). divaguons divagând. dissuader dddit ditilin [reg. octroyé. eleganţă. divertissaient (se ~) distrăm (ne ~). divertis (je me ~) distreze (el să se ~). distinction distinge. distrait [adj.64 - . distraction distractiv. déraisonner divaga (el ~).

taux (du ~) dobândi. document.] diviziune. Ts. documentation documentat. sèche [n. docteur. douzième (le ~) doişpe [pop. taux [n. documenter documentar. ébruiter divulgat.] doborî.] [vulg.][arg..]. docilement doctor. divisait divizând. doctrine document documente.m.divin. documentaire documentare. acquérez dobîndii (eu ~). divinisait divinizat. division [mil. dame. uniquement doar de. médecin. [geo.]. divulgua (il ~) dizgraţiat. toubib doctor [titlu universitar]. obtins (j'~) dobândire.]. acquis dobândiţi. obtenant dobândişi (tu ~). deuil (porter le ~) dddom . acquerra dobândi (vei ~). obtiendrait (il ~). gronder doleanţe. pourvu que.]. doter dddob dobândă. acquerrait dobândi (el va ~). dogme dogmatic. acte.f. abattre. intérêt [finances] dobândă [n. =de la rég. divulgué divulgă (el ~) [perf. obtiendra dobândi (eu voi ~). divulguer divulga (~ o ştire). madame doar.] dojeni.]. obtient dobândeşti. divinise (qu'il ~) diviza. remontrance. carte d'identité documenta. divisé divizează (ei ~). divisé (il avait ~) divizat. docilité docilitate (cu ~). s.]. deux doică. bête [fig.]. divinise (il ~) divinizeze (să ~). terrasser doborît n [m. obtins (tu ~) dobândit dobândită. semonce [n. obtiennes (que tu ~) dobândi (a ~).]. divorce divorţa. docteur [université] doctorat.sg. présage divinitate divinităţi. obtienne (que j'~) dobândeşte. dissolu DJ. colline [abréviation cartographique] dddo doamnă. obtiendrais (tu ~) dobândi (el ~). disgrâce (tomber en ~) dizgraţios dizgraţioasă. acquièrent. divisent (ils ~) divizează (el ~). divise (il ~) divizez.]. fêlé [d'une cloche] dogmă. obtiennent (qu'ils ~) dobândească (el să ~). douze doisprezecelea (al ~). morceler diviza (el ~). segmenter.65 - . divisant divizase. obtenons. de Dobroudja dobrogeancă [n. divinité diviniza. terrassé dobrogean [m. acquiers dobândeşti (tu să ~). papier document de identitate. moins que (à ~) doat. révéler. réprimander dojenimârâi.].] dobânzii. obtiens (j'~). documenté dogar. deuil doliu (purta ~). Dl.] divizor comun [mat. obtenir dobândi (ai ~). divorcer divorţat divorţată. dohány doi. divinisé divinizează (el ~). révélé. doléances doliu.] doborât. M. faucher [fig.].] divorţ. grillé dohan [reg. porteur [n.]. doctorat doctoriţă. torride dogorî. tonnelier doge [veneţian]. docile docilitate. obtenez dobândiţi (voi ~). honni dizgraţie (cădea în ~). divorcé divulga.f. second (le ~) Doilea Război Mondial. de Dobroudja dddoc docher docheri. division divizor [mat.f. obtiennent dobândesc (eu ~). seulement. divise (je ~) divizeze (el să ~). acquisition dobitoc. diviseur (commun ~) [math. disgracieux dizolvat. diviniser diviniza (el ~). acquérons dobândind. divise (qu'il ~) divizie [mil. douze dojană. obtienne (qu'il ~) dobândesc (ei ~). acquérir dobândească (ei să ~). obtiendras dobândim. doge dogit. griller dogorît. dogmatique dogoritor. =de la rég. obtiendrai (j'~) dobândi (va ~).]. creux [voix] dogit [clopot]. obtenu.] docil.]. diviseur [math. con [fig. département de Dolj [abréviation] Dl. obtiens (tu ~). réprimande [n. la Deuxième Guerre mondiale Adev 15/02/08 doisprezece.f. fauché [fig.m. acquiers (j'~) dobândesc (eu să ~). deuxième (le ~). nourrice doilea (al ~). divin divinaţie. second (al ~). obtint dobândi (el ar ~).] dobânzi. doctoresse doctrină. diviser.

doué. seconde (la ~). citrouilles [pl.M. dotait. donation donjon. éteignent [fig. dormirait dormi (tu ~).O. prouve (je ~) dovedeşte. garnissaient dotă [f. prouva dovedind. recèle (il ~) doseşti. télécharger [PC] doza. dominer domin (eu ~). éteint (il ~) [fig. domine (je ~) dominant. doser .66 - .] domolesc (ei ~).]. recelait doseau. dote dddou două. garni dotau.] domoleau. dormi (nous avions ~) dormiserăţi. vingt dddov dovadă. prouve (il ~) dovedeşti.] dddon dona. dominant dominare. désirer doresc.]. souhait doriţi (voi ~). biplace doua zi (a ~). recèle (je ~) doseşte. éteint [fig. garnir. demoiselle d'honneur domol domoli domoală domoale.] dddor dor de ţară. dormi (vous aviez ~) dormiseşi. souhaitent doreşte. dormir à la belle étoile dormita. dormaient (ils ~) dormi (el ar ~). monsieur domni [vb. chambre. dormi (ils avaient ~) dormiserăm. dortoir dddos dos. lever [la pâte] dddot dota. dorment (ils ~) dorm (eu ~). dors (tu ~) dormi (va ~). domicile domina.] dotări. courgette.] domoleşte. dormait (il ~) dormeai. downloada [PC]. dôme. désirons. recèles (tu ~) dosi (el ~).] download-a [PC]. souhaites (tu ~) dorim. domine (il ~) domn. coupole domeniile franceze de peste mări. deuxième (la ~) două locuri (cu ~). douzième [1/12] douăsprezecime. garnissent.dom. prouvait dovedeau. preuve dovedi. dors dorm (ei ~). recelaient dosesc (eu ~). chambre à coucher. mou domoli. courge dovleci [pl. lendemain douăsprezece (vreo ~). facilités dotează. garnissant dotare. prouvé dovleac. prouvaient dovedesc (eu ~). dormais (je ~) dormeau. dormez dormi sub cerul liber. deux doua (a ~). dormi (j'avais ~) dormiseră. éteindre [fig. prouvant dovedit. dormais (tu ~) dormeam (eu ~). mademoiselle domnişoară de onoare. revers dosi. D. garnissait dotând. donjon doppelgänger. dormi dormiţi. souhaitons dorinţă. dormons dormise. dot [m.] domolit. règne domnişoară domnişoare. receler dosea. sommeiller dormitor. double (le motif du ~) [lit. éteignaient [fig. douzaine douăsprezecea (a ~). dos. dormi (il avait ~) dormisem (eu ~). dorment (qu'ils ~) doarmă (el să ~). domination dominat. recelé dospi. dorme (qu'il ~) doarme. souhaite (il ~) doreşti. apprivoiser domiciliu. souhaiter. douzième [1/12] douăzeci. domaine domestici.]. dormira dormim. recelant dosit. avérer (s'~) dovedi (el ~). dormeur dorm. prouver dovedea. souhaitez dormi. dormi (tu avais ~) dormit. donateur donaţie. mal du pays dori. prouves (tu ~) dovedi (se ~).]. courges dovleci [pl. dort doarme (care ~). régner domnie. recela dosind. douer. : Départements Français d’Outremer domeniu. citrouille dovlecel. doté. doter dota (el ~). dormir doarmă (ei să ~). dotation dotat. éteignait [fig.] domolea. dors (je ~) dormea. souhaite (je ~) doresc (ei ~). dominé dominaţie. domination domină (el ~). douzième (la ~) douăsprezecea parte (a ~). don (faire ~) donator.

dualité dubios dubioşi. droit [adv. chemin drum (pe ~). bidule [col.] dragoste.] dragă [n. allant ducat. rectangle dreptunghiular. éclaircir la voix drena. va-et-vient dualitate. aboutir.] drog [nn. dramatisé dramaturg. droguerie drojdie. levure drojdie de bere. porter (se ~) duce (pe cineva). diable drag dragi dragă drage. dosé doză. porter [transporter]. draine (il ~) drept drepţi dreapta drepte. tout droit drept de veto. tendresse dragoste (~cu).]. corbillard driver [PC].] drageuri.n. droit [adj. Genista tinctoria [bot. dramatiser dramatizat.]. étendard draperie. droit [n. doublure ddduc ducal ducali. allé. drac.] drageu [nn. drupe dddu du-te. allé (il était ~) dusesem (mă ~). machin. doublé dublu.]. allai (j'~) dusese (se ~). lutin drăgălaş drăgălaşă.] dubla. chemin sans issue drum greşit (a o lua pe un ~). droite (main ~) [n.] drepţi. allez dus. porté [transporté] dus (pe cineva).] [mec. ducal ducaux ducându-se. emmena duse (se ~). joli.] droga (el se ~). Dr. bannière.] drept (piciorul ~).67 - . emmène.] drept [n. droit (pied ~) drept [adv. sentier (du ~) drupă. gentil.. duché duce [n. fausse route (faire ~) drumeag [n. sympa. mener. mignon drăgăstos. chéri [fam. allas (tu ~) duce (a o ~).].] drege vocea. amoureusement dragul (de ~). va-t-en du-te-vino.m.] drog. dose dddr Dr. dompteur dric.].] dublului (tema ~). drogue [f. drame drapa.dozat.] [pop. tenture dddre dreapta. langoureux drăguţ drăguţi drăguţă drăguţe. dressé (animal) dresează.m.] drept [n. draperie. emporte . chemin (en ~) drum fără ieşire. droit [n. emmené duse (pe cieva). dramatique dramatic (în mod ~). dramaturgie drame.m. redoubler dublat. pilote [PC] drobiţă [bot. louche [fig. emmener duce (pe cineva) (el ~).] drumeaguri. dresser (un animal) dresa (el ~) (un animal). amour. double dublu exemplar (în ~). dresseur. droite (à ~) dreapta (mâna ~).]. allé (j'étais ~) duseseră (se ~). allé (ils étaient ~) duseseşi (te ~). justement drept înainte. droguait (il se ~) droga (se ~). rectangulaire drepturile omului. dramatiquement dramatiza.]. dragée [f. double (le motif du ~) [lit. drapé drapel drapele.].] dreapta [n. sentier [n. droit de véto Adev 24/12/07 dreptate. dresse (il ~) (un animal) dresor. équitable. droite (la main ~) dreaptă [geom. justice dreptul [n. juste [n. droguer (se ~) drogat. draper drapat. droits de l'homme dresa (un animal). chnouf [arg. double (le thème du ~) dublură. droite [géom. dramaturge dramaturgie. schnouf [arg.] dreapta (le ~). drogué droghează (el se ~). sente [n. levure de bière drum. doubler. droit (le pied ~) dreptunghi. dressait (il ~) (un animal) dresat. route.] drept comercial. sentier (le ~) drumeagului. mène (il ~) ducem (ne ~).]. alla (il ~) dusei (mă ~).]. drogue (il se ~) drogherie. dû [n. mènent duce (el ~). allé (tu étais ~) duseşi (te ~). cher. emporter duc (ei ~). double (en ~) dublului (motivul ~). duc duce.] drăcuşor.f.]. mignon dramatic. chaussée.] [titlu de nobleţe]. drainé drenează. nom de (au ~) drăcie. drainer drenat.] drumeagul.].]. douteux. affection. droite [adj. malpropre. came [f. allons duceţi (vă ~). drague [méc.] [arg. droit commercial drept cuvânt (pe ~).

] dulceţuri. équilibre (qu'il ~) echilibru.]. durable dural. esprit duhnet [pop. douce. courriel [PC]. porter bien (se ~) duce de minune (a o ~). aller (s'en ~). migraine durere de dinţi. pestilence. ductile dud. pondéré. douloureusement durere de cap. porter comme un charme (se ~) duce la. adversité. après quoi după ce. mal de dents dureros dureroasă. mûre [fruit] duel. Dieu. douche (prendre une ~) duşa (se ~) [fam. Éternel (l'~) dumping. selon que. selon după aceea. dure (il ~) durere. équilibre echinocţiu. dimanche Dumnezeu. pestilence duhnitor duhnitoare. ainsi que. friandises [n.pl. équerre echilibra. dune dungă. il fait chaud e cam răcoare. douloureux dureros [adv. doux dulce (gust ~). est (il ~). il fait froid e suficient. relent [n. double [n. ébriété eeec ecart. douleur. ébauche eboşa [art. équilibré echilibrează (el ~). chien (gros ~) dulce. hébreu.] dulciuri [pl.] e ger.].].m. déboucher. il fait nuit e rece. emmènes duce (se ~). hostilité duşmănos. sucreries. puis după. ensuite după-amiază.]. ébaucher ebraic. relent [n. après după cum. dureté duritate (cu ~). douceur dulceag.] dulgher. brièveté durduliu durdulie. au dire de duplicat. est. lampée duşman. écartement [SNCF] Ecaterina. mal à la tête. puis. muni . équiper echipat. douche (prendre une ~) duşcă. il suffit e noapte. équilibrer echilibrat. hostile duzină. agit de (il s'~) e-mail [PC]. elle-même eboşă.68 - . duo (faire un ~) dddup dup-aia [pop. souffrance durere (cu ~). douceurs. passager. écart ecartament [CFR]. rayure [ligne] duo (face un ~). durée durată (de scurtă ~). douche [f. puanteur dddul dulap dulapuri. il se fait tard e vorba de. courrier électronique [PC]. duré durată. douloureusement duritate.]. duralinox durat. dural dural cu finisare inox. hébreu ebrietate. il fait frisquet [fam. rebondi durea capul. confiture dulcişor [bot.] duş (face un ~). douzaine eeea e. pâturer duce poveri. puant duhoare. mûrier dudă. dur dura. partir duce bine (a o ~).] dddur dur dură. hébraïque ebraică (limba ~).].]. équinoxe echipa. parlementer ducesă. équilibre (il ~) echilibreze (el să ~). il suffit e târziu. adversaire duşmănie. dimanche (le ~) duminică. munissait echipa (se ~).]. c'est e cald. doucereux dulceaţă [gastron. déboucher sur duce la ochi [puşca]. munir echipa (el ~). après-midi după care. porter mal (se ~) duce tratative. dumping dună. charrier duce rău (a o ~).f. mal à la tête (avoir ~) durează (el ~). duel duet. gèle (il ~) e îndeajuns. Catherine eeech echer. placard dulău dulăi. viable. durement dddus duş [nn. duo duh. après după [conform]. charpentier duminica. mél ea. Hedysarum hedysaroides [bot. durer durabil. mettre en joue [fusil] duce la păşune [animalele]. elle ea însăşi.].m. ennemi. même que (de ~) după spusele.]. de courte durée durată scurtă.duci (pe cineva). pestilentiel. duchesse ductil. mal. armoire dulap (încastrat).

issues [n. édition ediţie specială [ziar]. effleurer efleura [neo. on [pron. économe economic. eux-mêmes [f.n.m. écorcher ecorşeu [anat. panneau rayonnant . écluse eeeco ecografie. effectuer efemer. équité echitaţie.] [psihanaliză]. équipage echipajul remorcherului. il el [insistent]. élastique ele. égalité egaliza. économisé economist. éjaculation eeel el. eux ei! [interj. distinction element elemente. Egyptien eglogă. parité.]. ouais !. éjaculait ejaculând. édifié edificator.] ejacula ejaculez. issue [n. écorché [anat. éjacule (il ~) ejaculeze (să ~).f. équivoque [n. sienne (la ~) ei (ai ~). passager efervescenţă. églogue ego [n.] [résultat] efect contrar.pl. économiste ecorşa [anat. effectif. effectivement.69 - . équestre eeed Eden. effort efuziune.pl.]. élan elastic.]. équipement. moi (le ~) [psychanalyse] ei. matériellement efectua.] [psychanalyse] ego-ul [psihanaliză].] electrocasnic. frôle (il ~) efort. éjaculer ejacula (el ~). édition (maison d'~) ediţie.] ecou ecouri. numéro hors série [journal] Eduard. économiquement economie. efficient efigie. équivoque. elles ele însele. équateur ecuson. essor. ambigu [n. éjaculant ejaculat. lésiner economisit. l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 echipament. échographie Adev 27/10/07 econom. équivalait (il ~) echivalează (el ~). éclosion ecluză.]. frôler efleurează (el ~). impers.] eeecl eclatant. édifier edificat. éditorial editură. siennes (les ~) ei [pron. économique economic (în mod ~). éjacule (qu'il ~) ejaculare.]. mais ! ei (a ~). éclipse eclozare [zool. éducateur educaţie. effervescence eficace. parcimonieux. effusion eeeg egal egală egali. mettre de l’argent de côté economisi cu zgârcenie. eux-mêmes [m. équivalence echivoc echivocă. équivalent echivalenţă. équivaut (il ~) echivalent. égaliser egiptean. effigie efleura. effet efect [n. tiens !. relevant edita. éléphant elegant. écho ecran. munissent echipează (el ~). édit edifica. équation ecuator. éclipsé eclipsă.f. éducatif educator.].] egala. équitation echivala. éditer editor. ambiguïté.] ambiguë. égaler egalitate. élément element radiator [calorifer]. éclatant ecleziastic. ils ei drace!. efficace eficient eficienţă. lui el însuşi. bah !. munit echipaj. égal [n. muni de echipează (ei ~).echipat cu. éjaculé ejaculează (el ~). lui-même elan. effet de serre efecte [n. Que nenni ! ei înşişi. écusson ecvestru.m. ecclésiastique eclipsa (se ~).n.]. économie economisi.] [n. Édouard educativ.] [résultat] efectiv. équipe echitabil. éclipser (s'~) eclipsat. électroménager elefant elefanţi. éditeur editorial. économiser. écran ecuaţie. équitable echitate.]. équivaloir echivala (el ~). effective efectiv (în mod ~).pl. instruction eeef efect. matériel Adev 27/10/07 echipă.pl.]. éducation. élégance. coquet eleganţă. paradis edict. siens (les ~) ei (ale ~). moi [n. contrecoup efect de seră.

irrite (j'~) enervezi. délivrance eliberat eliberată. faire chier [pop. épithète eeepo Epoca luminilor. primaire elen. Époque des lumières epocă. émérite eminenţă.] enunţa. ému. affranchir eliberare. épiphénomène epigastric [med. émigration emigraţie. touché [fig.] epilepsie [med. émissaire emisferă. irritant [adj. émotion.]. émission emisiune. émail emanare. émigrer emigrant. anglais enibahar [pop. libérateur elice. épilepsie [méd.] eeem email. irrité (ils avaient ~) enervat enervaţi enervată enervate.] episcopie [n. irrites (tu ~) enervare. anglais englezeşte. énormité entorsă. enthousiasme (il ~) entuziast.] eeen energie. louange. Suisse elveţian.] epigastru [med. irrite (il ~) enervez. éprouvette eeepu epuiza. Suisse [n. émission emancipat. épique epifanie [lit. émouvant.]. épuisa (il ~) epuizând. irritent enervează (el ~). chiant [vulg. ennuyeux. hélice elicopter. énigme enoriaş. ressort enerva. évacuation elită. hémisphère emisie. épiphanie [lit.]. énoncé [n. émetteur emotiv. enthousiasmé entuziasma (el se ~). hellénique Elena.f. écusson. irritant enervant. épuiser epuiză (el ~). éloquence elogiu. épuisé epuizează (el ~). émérite emfatic. émis emisar.]. éclaircir elucidat. ère. émettra emitea. paroissien enorm. foulure entuziasm.f. épigastrique [méd. éminence eminescian.]. irrité enervaţi (voi ~). irritez enervau. enthousiaste enunţ.m. émigrant emigrare. irrité (il avait ~) enervaseră. vénusien eeepi epic. émet emite (va ~). éloge elucida.] emoţiona. éclaircit (il ~) Elveţia. emphase emigra. émouvoir. embargo emblemă. émigration Emil.] enigme.] epuizase (el ~). épuisant [adj. émoi emoţie puternică. épuisé (il avait ~) epuizat. vulg. enthousiasmait (il s'~) entuziasmat. vibrant.] elveţian [locuitor]. emblème embrion. énorme enormitate. irritation englez. libéré emancipată. emphatique emfază. irriter enervând. ennuie enervează (ei ~).].] enervase.]. délivrer. énoncer enunţare. impressionnable emoţie. émettre.f. libérée embargou. épisode epistolă. irritaient enervează. touchant emoţionat. évêché [n. épopée eprubetă. siècle epopee. épître epitet. élève elev de colegiu. dégager. hélicoptère elimina. maniguette [n. enthousiasmé entuziasmează. =du poète national Eminescu emis. colossal. ennuyer.] epifenomen. émettait emiţător. épigastre [méd. agaçant.] emoţionant. graine de paradis [n.elementar. toucher [fig. émission emite. éclairci elucidează (ei ~). libérer. Hélène elev elevi.]. coup [fig. Émile eminent. éclaircissent elucidează (el ~). élite elocinţă. libération.]. géant [adj. éminent. énonciation enus (din ~). épuisant epuizant. enthousiasme entuziasma.70 - . collégien elibera.] episod episoade. suisse [adj.]. époque epocă [fig. épuise (il ~) .]. éliminer eliminare. embryon emerit. libéré eliberator.

].n. étaler [exposer] . ratai eşuăm.]. ratais (tu ~) eşuai (eu ~). échiquier eşti bine ?. Orient. étage [n. étaler. escadre escadron. étagère etala. escalada (il ~) escaladă. raté (ils avaient ~) eşuaseşi. manquer. échafaud eşafodaj. hérédité eremit. variété estropia [neo. hérétique erezie.n. héroïquement eroină. escadron escală.] eees escadrilă.]. savant erudiţie. filouter escroca (el ~).]. érudition erupţie. incorrect eronat (în mod ~).] estetică. érigeait en (il s'~) erijase în (se ~). héroïque eroic (în mod ~).] etaje. estuaire [n. raté (j'avais ~) eşuaseră. estival estompa. ratent eşuează (el ~). corresponds avec (tu ~) eşti sănătos ?. étanche (il ~) eroare. escale escalada. duperie. escorter escortă. filoutait escrocat. ratâtes eşuase (el ~).][erreur].] ereditar. fripon escroca (a ~). héros eroziune.]. négligence [fig. escalader escalada (el ~). échantillon eşapament [auto]. bandé [vulg. érige en (qu'il s'~) ermetic. ratant eşuară. =auto Daewoo fabriquée en Roumanie esplanade. escamotable escapadă. filoute (il ~) escrocherie. erreur judiciaire eroic. échappement [auto] eşarfă.m. est [point cardinal] est [n. érosion erudit. Est [n.71 - . épuration eeer erată. faussement erori [pl. esquiver escorta. faute. ratâmes eşuarăţi. estomper. estropier estropiat [neo. ratait eşuă (el ~). érotique erou eroi. manqué eşuaţi (voi ~). étanché ermetizează. hermétique ermetic (în mod ~). fautes [pl. échelonner eşalonau. filouté escrochează (el ~). essence esenţial. étalaient eşantion eşantioane.]. échelon eşalona (a ~). érigé en (il s'était ~) erijează în (el ~). ratez eşuează (ei ~). ratais (je ~) eşuând.] estuare. escroquerie esenţă. ermite eretic. ratas (tu ~) eşuat. estropié estuar [n.] erotic. écharpe eşec.]. étanchant ermetizat. échafaudage eşalon. esthétique estival. rater eşua (el ~). raté (il avait ~) eşuasem (eu ~). raté (tu avais ~) eşuaşi. erreur. rata eşuai. rates (tu ~) eeet etaj [n.] etajeră. héroïsme eronat. adoucir estradă (spectacol de ~). hérésie erija în (se ~).m. escaladé escaladă (el ~). héroïne eroism. escroc. étancher ermetizând. escaladé (il avait ~) escaladat. négligences [fig. méprise eroare judiciară. âge erecţie (în ~). esplanade est [n. rate (je ~) eşuezi. éruption erupţie [med. érige en (il s'~) erijeze în (să se ~). escorte escroc.][erreur]. esquimau eschiva. escalope escamota. ratèrent eşuarăm (noi ~). héréditaire ereditate. ériger en (s'~) erija în (el se ~).epuizare. hermétiquement ermetiza. épuisement epurare.] eeeş eşafod. escalade escalop. errata eră.m. escapade eschimos. ça va bien ? eşua. ratons (nous ~) eşuam (eu ~). escamoter escamotabil. essentiel eseu eseuri. duper. échec eşichier. escaladait (il ~) escaladase. érudit. éruption [méd. rate (il ~) eşuez. essai Adev 24/03/08 Espero ®[n. ça va bien ? eşti în corespondenţă cu.

évacuant evacuat. étapes (brûles les ~) etapele (arde ~). étanchéifier. Euro Europa. évada (il s'~) evadând. éthiopien etnograf. Évangile (L'~) evanghelic. euphorique euforie. eeete eter. étale (qu'il ~) etalezi. étalant etalară (ei ~).].] eticheta. étiqueter etichetă. éternelle eternitate. =quotidien roumain . éthylène etilic.][textile]. étanchant etanşare. etc. étamine [n.]. étiologie Etiopia. étatiser etatizat. étalé etalau.]. évadent (qu'ils s'~) evadeze (el să ~). étaler sur (s'~) etalând. retrait evada (a ~). étalèrent etalat.]. ethnologie etos. moi eu însămi [f. je. ethos etrusc.f][textil].f.]. européaniser eutanasie. eucalyptus eufemism. étalait etalează (ei ~). évacuait evacuând. étalent (ils ~) etalează (el ~). étalonner etamină [n. évader (s'~) evada (a ~). évacue (il ~) evacuare.72 - . Europe Centrale et de l'Est european. échapper de evada (el ~). étanchéifier. étale (il ~) etalez. Eugène Eugenia. étiquette etichetează (el ~).][textile] etan. éthyle etilenă. étala etala pe (se ~). étanche etanşa. éternel eternă. moi-même eucalipt. étanchéité etanşeiza.f. étanché etanşează (il ~). eurasiatique euritmie. ethnographie etnologic. [euph. étalon etalona.] eufonie. tamise [n. piété Evanghelia. étiolé [bot. évasion fiscale Adev 03/01/08 Evenimentul zilei. étape etape (sări peste ~). eurythmie Euro. ethnographique etnografie. étymologie etiolat [bot. ethnologique etnologie. éthanol etanş.] etiologie. évangélique evangheliza.. moyen âge Eva. évadant evadează (ei ~). Ève evacua. éthylique etilic. évacué evacuează. évacuer evacua (el ~).]. évaluer. évacuation evacuare (de trupe). étanché etanşeizează (el ~). étalait [exhiber] etală (el ~). étiquète (il ~) etil. eunuque eurasiatic. étrusque etuvă. Éthiopie etiopian.etala. éthique etică [n. moi-même eu însumi [m. Eugénie euglena [biol. éther etern. étanchéité etanşat. évangéliser evaziune fiscală. étatisé etc. éthane etanol. ethnographe etnografic. hétérogène etic. calculer. européen europeniza. étapes (brûles les ~) etate. étales (tu ~) etalare. Europe Europa centrală şi de est. étanchéifié. euphonie euforic. étanche (il ~) etapă. sempiternel. étanchant etanşeizat. euphorie Eugen. éternité eterogen. évade (qu'il s'~) evalua. éthylénique etimologie. âge ev mediu.f. apprécier. étanche (il ~) etanşeitate. âge etatiza. évadent (ils s'~) evadeze (ei să ~). évadaient (ils s'~) evadă (el ~). étalaient etalea (el ~). coter evaluat. coté evalvie. euglène eul. étancher etanşeizând. étalage etalon. étale (j'~) etaleze (el să ~). éthique [n. évadait (il s'~) evadat evadaţi. sempiternelle. évadé evadau. euphémisme eufemism [abrev. étancher etanşând. étuve eeeu eu. moi (le ~) [psychanalyse] eunuc. euthanasie eeev ev.f.

juste. religieusement evlavios evlavioasă. exaltaient examina (a ~). tiré par les cheveux exalta. pieux. juif evrika! eurêka ! Evul Mediu. juive evident. éventuel evereu. évident. dévotion evlavie (cu ~). exalter exalta (el ~).] evita. exaltait exaltare. dévot. religieux evreu evrei. exaltation exaltat. juif everică. considérer [examiner]. observer . Moyen âge eeex ex.] exagerare.eventual eventuală eventuale.73 - . manifeste [adj. ancienne exact. précis [adj. ancien. parer [éviter]. outrance exagerat. éviter evlavie. pieusement. incontesté. échéant (le cas ~). exalté exaltau.

şarja. accentua.74 - . abuza. abstractiza. ştampila. şofa. aciua. accelera. şantaja. şuta. abandona. achiziţiona. aclimatiza. şicana. absenta. accidenta. şifona. şchiopăta. . acţiona. ştanţa. şcolariza. acidula. aborda. abona.Infinitiv: a examina Gerunziu: examinând Participiu: examinat Indicativ Prezent eu examinez tu examinezi el examinează noi examinăm voi examinaţi ei examinează Imperfect eu examinam tu examinai el examina noi examinam voi examinaţi ei examinau Perfect simplu eu examinai tu examinaşi el examină noi examinarăm voi examinarăţi ei examinară Perfect compus eu am examinat tu ai examinat el a examinat noi am examinat voi aţi examinat ei au examinat Mai mult ca perfect eu examinasem tu examinaseşi el examinase noi examinaserăm voi examinaserăţi ei examinaseră a fi examinat Subjonctiv Prezent eu examinez tu examinezi el examineze noi examinăm voi examinaţi ei examineze Perfect compus eu fi examinat tu fi examinat el fi examinat noi fi examinat voi fi examinat ei fi examinat Viitor II eu voi fi examinat tu vei fi examinat el va fi examinat noi vom fi examinat voi veţi fi examinat ei vor fi examinat Viitor II (popular) am să fi examinat ai să fi examinat are să fi examinat avem să fi examinat aveţi să fi examinat au să fi examinat Viitor indicativul Viitor I eu voi examina tu vei examina el va examina noi vom examina voi veţi examina ei vor examina Viitor I (popular) o să examinez o să examinezi o să examineze o să examinăm o să examinaţi o să examineze Viitor I (popular) oi examina îi examina a examina om examina îţi examina or examina Imperativ tu examinează Conditional Prezent eu aş examina tu ai examina el ar examina noi am examina voi aţi examina ei ar examina Perfect eu aş fi examinat tu ai fi examinat el ar fi examinat noi am fi examinat voi aţi fi examinat ei ar fi examinat voi examinaţi Verbs conjugated like a examina şampaniza.

détonation export.hormis [*] excepţia (cu ~). éplucher [fig. extrémité. extérieur extincţie.] examinare. agir exersa. hautement. ferez face (voi ~). observons examinam (eu ~). bannir. observaient examinează (ei ~). agrandir extindere. étalaient expus. horripiler exasperant. chiant [vulg. sévère exil. étalait expuneau. colle [argot écolier] extenua.] extragere. vaciller. fatigant extenuare. font (ils ~). rendra. fasse (qu'il ~) face (ai ~). émigrer expatriere. sauf exces. extraire. instar (à l'~) exercita. étaler [exhiber] exhibare. étaler [exposer] expui.]. usine.75 - . observation exaspera. observais (tu ~) examinăm. locution. rendent fac (eu ~). randonnée experimentat. extase extemporal. observait examinai. être eeexp expansiv. difficile [personnes]. extravagant extravaganţă.. extravagance extrem. singulièrement. uniquement excrescenţă. extrémiste extremitate. émigration expedia prin poştă. observez examinau. rends (je ~). éclaircissement.]. prélevé extravagant. exubérant expatria (se ~). observes (tu ~) examina minuţios. fera face (vei ~). à terme échu). étale (il ~) expunea. exubérant exuberanţă. proscrire.M. fabrica. exubérance exulta. énoncer expune. hésiter. observent examinează (el ~). fabricant fabulă. prélever. hors [*].I. extrême. observe (il ~) examinez. fantaisie. fais (je ~) facă (el să ~). banni exista. proscrit. averti expira. étalé expuse (el ~). étalèrent expune unui pericol (se ~). huissier [jur. éclater explozie. exulter ezita. agrandissement extins. extraction extrage. randonnée excursionist. réticence fffa F.M. crasse [adj. F. hésitation.] extrem de. observe (j'~) exeminezi. poster expediţie [montană]. fabriquer fabrică. rendre. étales (tu ~) expun (ei ~). extraction extraordinar. échoir (cf. étala expuseră (el ~). étale (j'~) expună (el să ~).examina (el ~). fabuleux fffac face.I. exténuer extenuant. protubérance excursie. horripilant exasperează (il ~). interpréter explicaţie. étalage eeexi exigent. exportation expresie (~ verbală). bout exuberant. puiser extrage rădăcina cubică [mat. série (hors ~) extras. extraire la racine cubique [mat. extincteur extinde. fable fabulos. extinction extinctor. observions examinat. hésitant ezitare. outrance exclusiv (în mod ~). fait (il ~) fac (ei ~). extrait. horripile (il ~) exceptând. faire.] exemplul (după ~). béatitude. explication exploda. fabrique fabricant. ferais face (el ar ~). expirer expiră (el ~). ferait face (va ~). chanceler [fig. fatigue exterior. montagnard execuţie execuţii. extrémisme extremist.] ezitant. étalant expune. généralisé extirpa. observé examinaţi.]. travail executor judecătoresc. ferai face (veţi ~). rend. extrêmement extremism. dehors [n. étalent (ils ~) expun (eu ~). exposition [solaire] eeext extaz. exclusivement. étale (qu'il ~) expunând. observais (j'~) examinam (noi ~). échoit (il ~) explica. ferai . expression exprima. extraordinaire. extirper extracţie. pratiquer exhiba. courir un danger expunere [solară]. exil exila. reléguer exilat.

cliquer [PC] face o colectă. faire une collecte face clic [PC]. faire face. fais. pétille (il ~) [liquides] .făcea spumă.faci rău. bruit (faire ~) face că. fis (je ~) făcut. essouffler face o idee greşită (a-şi ~). simules (tu ~) face o chetă. colporter [com.face cuibul (a-şi ~).face că (el se ~). faire son nid .] fachir. simuler . simulent . feront facem. mettre les pieds dans le plat face să gâfâie.]. simule (je ~) . facultatif făcut cu buclexul. zoomer face un zoom. faites le plein face prea îngust.] face mâncare.] . nuis (je ~) . faire du footing face laba (a-şi ~) [vulg.fac rău (eu ~). faire le plein [auto] . enrager face o vânătaie. fît făcui. facteur. rendu.] .]. faisant făcea.]. échanger face un serviciu. piquer une crise. colportaient (ils ~) [com. faculté facultativ. nuit . pétillait (il ~) [liquides] face pe surdul. simulons . progresser face ravagii. fakir facile.] . nicher . étriquer face progrese. piquer une colère face cuibul. cuisiner face de mântuială. faire signe de l’œil. faisons. faciliter facilităţi. facture facultate [univ.fac că (ei se ~). sourde oreille (faire la ~) face ştersături [în scris]. faisait făceam. gager face rău. cligner de l’œil face (până la capăt).] face zoom. étrenner [client] face săpături arheologice. péter [vulg. faire honte à quelqu’un face saftea [pop. simule (il ~) . pétiller [liquides] . fouiller face scandal.faci că (te ~). altérer. branle (il se ~) [vulg. ferons face (vor ~). faire de l'antichambre face cu buclexul.fac cuibul (îşi ~).face spumă (el ~). enquêter face antecameră.] face import de (a ~) [com.faceţi că (vă ~). homme à tout faire factură. rendre un service face sete.făcând negoţ ambulant. rendre visite à face vânturi. crépu [cheveux] . colporte (il ~) [com. faction factor. passer une commande face o criză [de nervi]. raturer face toaleta.face rău cuiva.fac că (mă ~). accomplir face paradă de.].făceau negoţ ambulant (ei ~). assoiffer face spumă. parer [éviter].face (vom ~). faire connaissance avec face curte (~ cuiva).] face legătura. nuis (tu ~) face să se răzgândească. branler (se ~) [pop. crêper [cheveux] face cale întoarsă. rendez. nichent (ils ~) .face cuibul (îşi ~).facem că (ne ~). colportant [com. colportent (ils ~) [com.făcea negoţ ambulant (el ~). colportait (il ~) [com.] face ca nou.face rău (el ~). faire sa cour face dezordine. dissuader face să ricoşeze dească. méprendre face o injecţie.].face laba (îşi ~).]. semblant (faire ~) face plinul [auto]. mousser.] face întuneric. donner une piqûre à [qqn. contusionner face o vizită la. rends făcând. faire rebondir face de ruşine pe cineva. remettre à neuf face cu ochiul. faire bonne figure face o gafă (a ~). piquer face o injecţie [cuiva]. facilités facţiune. rattacher [fig. importer [com. tonitruer face schimb. étriquer face prea strâmt. sévir face rămăşag. tenir le coup face figură bună. faire sa toilette face să turbe de mânie. vulg. faites faci. rebrousser chemin face caz de.făcea laba (îşi ~). Création du monde [bib. obscurcir face jogging. branlait (il se ~) [vulg. faire le lit face pe.] . rendait. chambarder face o excursie.] . faire à la va-vite face negoţ ambulant. agent factotum. étalait [exhiber] face patul. zoom (faire un ~) Facerea lumii [bib.] . nuire. niche (il ~) face cunoştinţă cu.] .76 - . facile facilita.fac negoţ ambulant (ei ~). rendons faceţi. faire une collecte face o comandă [com.faceţi plinul. fait face o anchetă. nuit (il ~) . faisais făcu. faire de la randonnée face faţă. simulez . faire tort à quelqu’un .face negoţ ambulant (el ~).

assiette plate farfurie plată. jet fascie. fascisme fasona. faner (se ~) fanatic. somptuosité fast (cu ~). geste faptă rea. figure [visage] faţă (face ~). soubrette fată mare. familial fffan fan. faux [adj.] farmec. raturé fad. fanatique fanatism. faux. contrefaire falsificare. privilège favorabil. contrefaçon falsificat.]. assiette farfurie adâncă.] [couleur] fffav favoare. faille [géo. farceur fffas fascicul. faune fauve (de culoarea ~). soucoupe farmacie. net (parler ~) faţă bisericească. avec faste fastă (zi ~). famille. faisceau. par-devant faţă (vorbi pe ~). pansement fata. hêtre faianţă. falsificateur falsificator de bani. fatidique. familiarité familiariza (se ~). faillite faliment (a da ~). taie faţă în faţă. minauderie fandoseşte (el se ~). falaise falie [geo. pli faleză. fainéantise farsă [lit. pharmacien. pucelle.] falsă (uşă ~). phare faraon. fantasmagorie fantastic. faveur. somptueux fastuos (în mod ~). fard farda. potard [fam. pharmacie farmacist. postiche fals (om ~). fameux. soucoupe volante farfurioară. faillite (faire ~) falimenta. contrefait falsificator. farce [lit. méfait fffar far [de navigaţie]. mâchoire fald.].] faliment. ménage. faste. farder farda (se ~). patchwork făcut ştersături [în scris]. faux [n. faire face faţă (în ~). éblouit fascism. pétrisse (qu'il ~) fast. faux-monnayeur familial. falsifier. bande [n. nappe faţă de pernă.] farsor. faussaire. minaude (il ~) fandosi (se ~). fantoche fapt. favorable favorit favoriţi. pharaon fard. favori . fasciner fascinant. fanfaron fantasmă.]. fastueusement faşă.] (homme ~) fals [n. falsifié.].făcut din petice. faire faillite fals falsă. charme. phantasme fantasmagorie. foyer familie (de ~). admirateur fana (se ~).]. chose fapt (de ~). visage. fatalité fatalmente. fait [n. sincèrement faţă (prin ~). assiette creuse farfurie întinsă.]. fasciné fascinează. façade faună. faste (jour ~) fastidios. ouvertement. forgé. effet (en ~) faptă. carreleur faimos faimoasă. fatalement fatidic. coup (tenir le ~). familier familiaritate. faisceau fascina. fade. fauve [adj. fatalement fatalitate. fausser. familial familiar familiară.]. fardé farfurie farfurii. fantastique fantezie. fascinant fascinat. fantôme fantoşă.] fatal fatală. propice. pétri fasonează (el ~). minauder fanfaron. fastueux. revenant [n. devant faţă (pe ~). fille (la ~) fată fete. funeste fatal (în mod ~). pucelle [n. feinte (porte ~) falsifica. pétrit (il ~) fasoneze (el să ~). fatidique fato!. auprès de faţă de masă. éblouir. face à face. mettre du maquillage fardat fardată. fille fată-n casă. terne fag. face. célèbre fffal falcă fălci. façonner fasonănd. femme de chambre fată bătrână. vierge [n. fanatisme fandoseală. fastueusement. vieille fille fată în casă. forger. attrait farniente.77 - . fille ! (toi ~) faţă feţe. faïence faienţar. homme d'Église faţă de. pétrir. familiariser familie. pétrissant fasonat. fastidieux fastuos fastuoasă. assiette plate farfurie zburătoare. fantaisie fantomă. fatal. face de (en ~). séduction. nez à nez faţadă. bandage. esprit.

féérique feerie. féérie fel. télécopier fazan. gaillard. coup monté făclie făclii. fenêtre feri. sainteron [fam.] felul (în ~). =mts. félin [n. février fecioară.]. créature fără. éviter fericire. broyez fărâmi. sans précédent Adev 05/03/08 fără scrupule. sans accès à la mer fără chef. à contrecœur fără cusur. sans cesse fără îndoială. fenouil fenomenal. rebouclage feeric. voué. félicite (je ~) felicitare.] felaţie. ferme [n.] februarie. à tort et à travers fără suflu. heureux ferigă. charmer fermeca (el ~). farine făinos. coupe [résultat d'une coupure]. fédéral federaţie.] făţărnicie (cu ~). broyer fărâm.78 - . femelle feminin [abrev.] [sport] fffer ferăstrău [n. forger făurit.] febril febrilă. bonne [n. femme femeia femeile. compliments felie felii. étape fffă făcătură. fellation felia [vb. télécopie faxa. forgé fffâ fâcitura [reg. prairie fântână. privilégient (ils ~) favorizează (el ~). femmes (des/aux ~) femelă. façon. sans scrupules. fédération feedback. Vierge [zodiaque] fecior. mettre bas fătat. foin fâneaţă.] fermeca. épouse. vierge [n. tranche felie de pâine rotundă. favoriser.].f. fougère ferm.]. fécondité federal federali.n. privilégié favorizează (ei ~). félin felină [n. meule de foin (la ~) fâcitură [reg. pucelle. captivé. femme de ménage femeie întreţinută. fébrile. scie [n. séduis (tu ~) . dans les Carpates făină. sans scrupule fără seamăn. Fackel făgădui.favoriza. broyons fărâmaţi. sournoisement făuri. charmé. phénoménal fenomenologie. hors série fără pereche. valet. broies (tu ~) fărâmiţa (se ~). heureusement fericit fericită. phénoménologie fentă [sport].]. puits fântâna tinereţii veşnice.f. dans les Carpates Făgăraşului. informe fără încetare. faisan fază. genre. jeune homme fecund. félicitation felicită (el ~).]. féminin fenicul. femme (de la ~) femeilor. à tort et à travers fără egal. félicite (il ~) felicitări. faible [n.] femeii. sans laisser de trace Adev 22/03/08 fărâma.f. manière. vouer. captiver. béatitude. puceau. sans fin fără socoteală. meule de foin fân (vieux : fîn). privilégie (il ~) favorizare. fontaine de jouvence fârtat [pop. bande [n. fontaine.MM.] ferăstraie. charmait (il ~) fermecat. [f. pote [fam.f. charme (il ~). promesse făgăduit.]. gars. mis bas făţarnic [n. femmes (à des ~). broie (je ~) fărâmăm.f.] fermecă (el ~). fécond fecundare. farineux făptură. hors ligne fără formă. espèce. couper en tranches felicita. calège [arg.MM.] fermă [n. feinte [n. ensorceler. miche felin. félicité. promettre făgăduială. effriter (s'~) făta [d. m.] fâcituri. animale]. séduire. agricolă].] fffe febleţe. privilégier favorizat.] Fecioară [zodiac]. parti-pris fax [mesaj]. hors pareil fără sfârşit. fiévreux [fig.]. avantager. instar (à l'~) fffem femeie femei. sans doute fără pereche. ravi [fig. mets [n.m. féliciter felicit (eu ~). bonheur fericire (din ~). mets [gastro. promis Făgăraş. hors d'haleine fără urmă. sorte fel de mâncare.] fercheş.] fâşie.] feminin feminină. fécondation fecunditate. torche.m. femme (la ~) femeie de serviciu.]. phase. hors pair fără precedent. lambeau. irréprochable fără deosebire. sans fără acces la mare. pimpant fereastră. ferme [adj. charma (il ~) fermeci. =mts.

fécond fertilitate. cruel.] [derog. éblouissant. nauséabond fetiţă fetiţe.].fermecător. fermeture à glissière fermoar (prevăzut cu ~). agriculteur fermoar. quincaillerie feroviar. quincaillerie ferotenii [pl. fermeture-éclair. charmant.79 - . faisabilité (étude de ~) fffi fi. feutre feudal feudali. fête fetei. fesse festin. nécrologie. vorace. patin [du frein] [auto] (< Ferodo) ferometal. fécondité fffes fesă fese. fillette fetiţei. petite fille. faire-part ferry-boat. féodal fezabil. zippée feroce. cheminot ferpar [demod. régal festival festivaluri.]. fermeture éclair. être . fille (de la ~) fetelor. zip. sauvage ferodou [de frână auto]. ravissant fermier. faisable fezabilitate (studiu de ~). fillette (de la ~) fetru. féroce. filles (à des ~) fetid. bac [transport] fertil.

sînt tu eşti el este. sînt Perfect compus eu am fost tu ai fost el a fost noi am fost voi aţi fost ei au fost Imperfect eu eram tu erai el era noi eram voi eraţi ei erau a fi fost Participiu: fost Mai mult ca perfect Perfect simplu eu fusesem eu fusei. furăţi ei fuseseră ei fuseră. voi fuseserăţi furăm voi fuserăţi. fuşi el fusese el fuse. fură Subjonctiv Prezent eu fiu tu fii el fie noi fim voi fiţi ei fie Perfect compus eu fi fost tu fi fost el fi fost noi fi fost voi fi fost ei fi fost Viitor II eu voi fi fost tu vei fi fost el va fi fost noi vom fi fost voi veţi fi fost ei vor fi fost Viitor I (popular) Viitor II (popular) o să fiu am să fi fost o să fii ai să fi fost o să fie are să fi fost o să fim avem să fi fost o să fiţi aveţi să fi fost o să fie au să fi fost Viitor I (popular) oi fi îi fi a fi om fi îţi fi or fi Viitor indicativul Viitor I eu voi fi tu vei fi el va fi noi vom fi voi veţi fi ei vor fi Imperativ tu fii voi fiţi Perfect eu aş fi fost tu ai fi fost el ar fi fost noi am fi fost voi aţi fi fost ei ar fi fost Conditional Prezent eu aş fi tu ai fi el ar fi noi am fi voi aţi fi ei ar fi . fui tu fuseseşi tu fuseşi. fu noi fuseserăm noi fuserăm.80 - . e noi suntem voi sunteţi ei sunt.Infinitiv: a fi Gerunziu: fiind Indicativ Prezent eu sunt.

vaciller fi la înălţimea aşteptărilor. être à la merci de fi cu nasul pe sus. être à la dérive fi egal. être dans des beaux draps fi de bun augur. Je suis ravi de vous revoir suntem. rouler sur de l'or fi în rahat [pop. été (il avait ~) fusesem (eu ~). êtes fi aiurit. sera fi (vei ~). être aux prises avec fi în derivă. correspondais avec (je ~) eraţi. fûtes (vous ~) fuse. été (j'avais ~) fuseseră. étiez erau.] fi cât pe ce. étais (j'~) eram (noi ~). suis (je ~) sînt. fus (tu ~) îs (ei ~). serais (tu ~) fi (am ~). être de bonne foi fi pe cale. prendre garde fi bine dispus. suffirait era vorba de. être de bonne humeur fi în budă [reg]. être nul.] fi frică (a-i ~). sommes suntem chit.]. nous sommes quittes sunteţi. être chaud [pop. être bête comme ses pieds fi prost dispus. équivalait (il ~) era ger. étaient este. être sur le point de fi la cheremul [+G]. sommes (nous ~) sunt (eu ~). sois (que tu ~) fiind. sont sîntem. c'est este egal cu. avoir dans son collimateur fi picat [la un examen]. été (avait ~). correspondre avec fi la curent. être collé [examen] fi pe picior de egalitate.81 - . été (avaient ~). équivaloir fi excitat.] fi un fiasco [teatru]. agissait erai. être chaud [pop. serait fi (nu ~)!. été (ils avaient ~) fuseserăm. être sur un pied d’égalité de fi prezent la. être de mauvais augure fi sau a nu fi (a ~). être dans le bourbier fi atent. sois (que je ~) fost. être à la hauteur de fi încântat de. correspondais avec (tu ~) eram (eu ~). être dans les vapes fi în călduri [iron. était era destul. faillir. être de mauvaise humeur fi pe punctul să. sois ! fii (să ~). fus (je ~) furăm. serez fi (voi ~). soyez ! fiţi (să ~). être branché fi instabil. sois pas (ne ~) ! fi (va ~). être branché fi la cuţite cu. être au bout du rouleau fi cu capul în nori. louer [éloge] fi în legătură. équivaut (il ~) este în corespondenţă cu. être dans les vapes fi la ananghie. être quitte fi în corespondenţă cu. seriez fi (el ar ~). sont (ils ~) sunt în corespondenţă cu.era. est (il ~). être au courant. faillir. devoir fi nevoie de. être dans le bourbier fi de rău augur. été (< être) fu (el ~). été (vous aviez ~) fuseseşi. être dans les nuages. être à la merci de fi chit. être de bon augure fi de bună credinţă. fut (il ~) fui. manquer fi cât pe ce să. être dans le coup fi indiferent (fi ~). fûmes (nous ~) furăţi (voi ~).]. seront fii!. nécessiter fi cu ochii pe. étrenner [client] fi prost ca noaptea. gelait era suficient.]. toquer de (se ~) fi nevoie. indifférer fi informat. suffirait era egal cu. étant fiţi!. étais (tu ~) erai în corespondenţă cu. être un navet [fam. être en voie fi la capătul nervilor. suffire . sont îs (eu ~) [pop. fi la capătul puterilor. suis (je ~) sunt (ils ~). être sur le point de fi putret de bogat. fûmes furăm (noi ~) [a fi]. es fi (ai ~). serons fi (vor ~). veuillez patienter fiu (să ~). soyez (que vous ~) fiţi bun şi aşteptaţi. faire bonne figure fi la înălţimea… [+G]. étions eram în corespondenţă cu. corresponds avec (je ~) Sunt încântat să vă revăd. fût fusese. assister fi primul client. été (nous avions ~) fuseserăţi. correspond avec este scadent. être à la merci de fi la mila [+G]. serions fi (aţi ~). être ou ne pas être fi suficient. péter plus haut que son cul fi nebun după. avoir la frousse fi implicat în. serai fi (vom ~). été (tu avais ~) fuşi. échoit (il ~) eşti. rattacher (se ~) fi la mâna [+G]. être dans de beaux draps fi la anghie. seras fi (veţi ~).

figure [visage] figură de stil. figurine fiică. bouillant. filmèrent filmat. filer [police] fila (el ~) [pe cineva]. chacune (à ~) fiecăruia. file (il ~) filament. advienne que pourra fie… fie… / ou (bien) … ou (bien) ….] [sport] finalitate (fără ~).82 - . cuire. car fiinţă.] [al unui naş] fină. documentaire [film] filma. filtrer filtra (el ~). filmer filmă.].]. filtre à eau fim (să ~). fauve [n. filet [alim. que tu le veuilles ou non fie ce-o fi. bouillante fiert. soyons fffin fin fină. filozofie. filma filmând. créature fffil fila [pe cineva]. bout (il ~) fierbe înăbuşit. vermicelle fidel. fin de siècle final. filtrage filtrare. fin [adj. foie fictiv. filtres filtrează (el ~). film. finale [n.f. délicat. filet [de vis] fileu. ardent. filet filial. loyal fidelitate. filtre (qu'il ~) filtru. mijoter fierbe la foc mic. financer finanţare. financement . philologie filon. philharmonie. pellicule film (turna un ~). filtre filtru de apă.] finală [n.m. bile fiertură (de plante). fille fiind vorba de. figuratif figură [faţă] figuri [feţe]. filtrage filtrat. fer à repasser fierar. agirait de (s'~) fi zero. fictif. navet [pop. filament filantrop. fibre fibră de sticlă. filature [police] filarmonică. filtrait filtraj. filature filă file. chacun. filial filiaţie. philanthrope filantropic. loyauté fffie fie!. soit ! fie (el să ~). mijoter.fi şomer. ivoire file [alim. filé [police] filează (el ~) [pe cineva]. filmé filmau. philosophique filosofie. filtration filtrare. filait [police] filat. être au chômage fi o ştire bombă. infusion fffig figură figuri. agissant fiindcă.] fin [n.] filei. parce que. philosophique filtra. filon filosof. chacun (à ~) fier. figure figurant figuranţi.] fiasco [teatral]. figuré figurativ figurativă. financier finanţa. être à la Une fi ud leoarcă. talonner fi vorba (va ~). objet (sans ~) financiar. feuille (de la ~) [de papier] filet [de şurub]. bile fiară [zool. être nul fiară [pop. filiation filigran. filozof. soit (qu'il ~) fie că vrei fie că nu. agir fi vorba de (ar ~). ultime. fiction fidea. filmaient filmează (ei ~). figure de rhétorique figurii. film (tourner un ~) film documentar. chacune fiecăreia. soit… soit… fiecare. filmant filmară. ébullition fierbinte. philosophie filozofic. charitable filantropie.]. philanthropie filare [poliţistă].f. final final [n. pourchasser fi pe urmele [+G]. philosophe filosofic. filme (il ~) filolog. figure (de la ~) figurină. filleul fin de siecle. agira (s'~) fi vorba de. ruisseler fi pe urmele. bouillir fierbe (el ~).f.] fibră. filment (ils ~) filmează (el ~).] [sport] finale. filtré filtre. brûlant. chaque. imaginaire ficţiune.] [med. forgeron fierărie. philologue filologie. filtre (il ~) filtreze (el să ~). fibre de verre ficat. figurant figurat. fer fier de călcat fiare de călcat. philanthropique.]. orchestre philharmonique filatură. filigrane film. bouilli fiere.n. forge fierbe. feuille [de papier] fildeş. fin [n. bouillir à petit feu fierbere.

f. jasé flegmatic. miette firmă. jeune homme flămânzica de stâncă [bot. siffle (il ~) fluieră (ei ~). flux fffo foaie foi. cheveu firav firavă.] fiu. fêlure. fissuré fisură fisuri.]. rien [n.] foarfecă de grădinărit.] foaier.] fizician. lézarde [f. jaser.]. Ranunculus acer [bot. jase (il ~) flecări. brin. ferme-la !.] flocos. coup de feu foc de artificii.] flash. chétif fire. la flamme olympique Adev 11/04/08 flăcări (în ~). sifflet fluiera. flacon stilligoutte [méd. feuille foaie [de hârtie] foi. feuille [de papier] foaie grasă [bot.] firidă. fil de laine fir de mătase. fil à plomb fir de bumbac. fleur (de la ~) florilor. mèche [lampe] fiţuică [arg. niaiseries fleanca (tacă-ţi ~)! [pop. compagnie. vachement [fam. fleur floare broştească [bot. flanc flanel de corp. fixer fixa raţii. spontané. ancrer. naturel fireturi [pl. fort [adv. gilet [n. fils fiul risipitor [Biblie].].]. fleurs (des/aux ~) ffflu fluid.]. brin d'herbe fir de lână. famine foarfecă [sg. phobie fffoc foc focuri. Ranunculus repens [bot. sifflent fluierând. physique fizic (din punct de vedere ~). fluorescent fluture fluturi. fissure fişic. coup de feu . rouleau fişier [PC]. sonnant [heure] fix [d. sifflement.]. fente.] foarte puţin. galon [mil. physionomie fffl flacără.] [pl. Pinguicula alpina [bot.]. siffle (je ~) fluieră. maison (de commerce) firul gândurilor. poils [pl. soufflet foame.]. bavarder. incendie. grain de sable (un ~) fir de păr.]. naturel [n. siffla (il ~). sornette fleacuri [pl. sifflé fluieri. caquetage.] fluture de noapte.].]. fichier [PC] fitil. papoter flecărit. souplesse ffflo floare flori. feu foc (lua ~). issue (à l'~) fineţe. velu flori (copil din ~).]. placide flegmă. faim foamete. ore]. guère fobie. phosphorescent. ampoule fior. coulant fluier.83 - . bâtard florii.=ziar]. fleur (la ~) floci [vulg. Draba lasiocarpa [bot. sifflant fluierat. entreprise.] firesc. feu (prendre ~) foc de armă. ciseaux [pl. pistache fisurat. frémissement. papillon (le ~) flux. fil de soie fir de nisip (un ~). gars flăcău [pop. fêlé.m. physique [n. siffler fluier (eu ~). oră]. cisaille à haie foarte. fil de coton fir de iarbă. finances finele (la ~). papotage flecăresc (ei ~). grain fir cu plumb.] floare de leac [bot. boucle-la !.] flanc. jasent (ils ~) flecăreşte. poil. financé finanţe.]. fils prodigue (le ~) [Bible] fix [d. physicien fizionomie. jeton fistic. flammes (en ~). frisson fffir fir fire.]. marée. subtilité fiolă.f. feu (en ~) flăcării. rationner fizic.finanţat. papillon de nuit fluturele. tapant [adj][heure] fixa. bêtise. flamme (aux/des ~) flacon cu pipetă [med. physiquement fizică [n. foyer foale [de fierar]. tais-toi ! flecăreală. souple flexibilitate.] floarea. canard [fam. flammes (en ~) flăcări (în ~). flamme flacăra olimpică. lampe éclair flata. très. salive flexibil. feu d'artifices foc de puşcă. nature.]. niche firimitură firimituri. jaboter. fil de ses pensées fisă. fil. fifre fluier [de arbitru/poliţist]. siffles fluorescent. comp. flamme (de la ~) flăcărilor.] fffle fleac fleacuri. papillon [zool. enorgueillir flăcău.

création fondator. foyer focar [optică]. frémissement foşni (el ~). ressort fffos fosă. photographié fotografiau. formel formează. murmure [vb.]. frémi foşnitor. frémissait foşneau.] fonetic. football fotbalist.]. photofotocopia. utile fond fonduri. fort [n. agrandissement fotoliu fotoliul. dossier [PC] folie aluminizată. fonte fffor forestier. forment formidabil.) en photo fotografia (el ~).] folos. formuler formular. forcer forţa (el ~). forme [n. utiliser. formation formă. user folosi pentru prima dată. murmurait. photogénie fotograf.f. photographique fotografie. forteresse (la ~) forţa. fauteuil Adev 05/12/07 fffr . photographie. phosphorescent fost [ex-]. phonétique fonologic. forces (tu ~) forţă.] fffot fotbal. frémit (il ~) [parf. vulg. s.]. fortification fortuit. footballeur foto-. photocopier fotocopiat. frémissent foşneşte. force [n.]. formel formalitate. tonique fortificaţie. fosse fosfor. photographie (je ~) fotografieze (el să ~). usage folositor.]. formule fort. puissance forţă morală. papier alu [fam. fort [n. faufiler (se ~) fofila (se ~). forge forjerie. fonds fondare. pullulé foşni. foyer [optique] fochist. photocopie fotogenic. formé formata [PC]. photographier. murmurant. frémissaient foşnesc. forçant forţat. photographient (ils ~) fotografiază (el ~). force (je ~) forţezi. photogénique fotogenie. chatte [fig. fortuit fortul. faufila (il se ~) fofilează (ei se ~).]. frémissant foşnit. faufile (il se ~) fofilezi (tu te ~). bruire.]. forçait forţând. fournaise focar. moule [n. formulaire formulă. con [vulg. forteresse (la ~) fortăreaţă. ancienne foşgăi. phonologique fonologie. forteresse fortifica. forge forma.] foşnind. photographiait (il ~) fotografiam (eu ~).foc de tabără. photographie (il ~) fotografiez (eu ~). photographe fotografia. photo [image] fotografie mărită.].] fofila (se ~). formait formal. papier aluminium. papier aluminium folie de aluminiu. phosphore fosforescent. murmurer. forger forjat. fond fond [com. forestier forja. formation format. beffroi folclorist. photographie (qu'il ~) fotografic. ethnographe folder [PC]. forcé forţează. former forma (el ~). forteresse fortăreaţa. feuille (de la ~) [de papier] foişor.m.]. formalité formare.n. photo [fam. photographiais (je ~) fotografiat. prendre (qqn.] foii [de hârtie]. phonologie font [PC]. forcent. sèche-cheveux [n. frémir foşnea. faufilait (il se ~) fofilă (se ~).84 - . photocopié fotocopie. pulluler foşgăit. phonétique [n. chauffeur foehn [n. formater [PC] formaţie. force (il ~) forţez. faufilent fofilează (el se ~). avantage folosi folosesc.f. police [typo] fontă. frémit (il ~) foşnet. ancien fostă [ex-]. frémissant [adj. feu de camp foc mare. photographiaient (ils ~) fotografiază (ei ~). factice. bruissement. forgé forjă. fondateur fonetăcă [n. étrenner folosire.]. faufiles (tu te ~) fofoleancă [pop.] formă (de ~). formidable formula.]. murmurent foşnesc (ei ~). fortifier fortificant.

][pop. frémissant [adj. pétrisse (qu'il ~) [pâte] frământare.] frecţiona (el ~). murmurait freamătă (ei ~). frapper [fig. français frapa. frotter les mains (se ~) frecare. murmure (il ~) fremăt (eu ~). susurrer. fraction fragă. freinait frână (el ~). fraise fffri .][auto] franc francă. frémit (il ~) freamătă (ei ~). murmure [n. susurration freca (se ~).] frâne. freinons frânând. franc-tireur frânghie frânghii. fragmentaire. friction [méd. fragile. fragmenter. frapper frapant. freinez frânaţi. frémissaient fremătând.] frână de picior [n. tendre [mou] fragil. frotter freca mâinile (a-şi ~). fraise fraged..] frescă fresce. freines (tu ~) frână [n. frémissant fremătător. freinez frânează (el ~). frémir freamăta. fréquentait (il ~) frecventare.m. freinant frânat. fret [commerce] freză. bruissement. frémis (je ~) fremăta (el ~).]. corde frânghie de uscat rufele.m.pl. sincérité frânc [adj. frappant [fig. bruire. freina (il ~) frânăm. François francofon. habitant] franţuzesc. franchise. France franţuji [pop.] frasin [bot. murmurent.]. Geranium sylvaticum [bot. fresque fret [comerţ]. frêle fragment. fracturer fractură. frappa [fig.] fremătă (el ~).m.frac. sincère franc [moneda] franci. franc belge franc elveţian.] [habitant] francheţe [neo. s. fratricide frăţesc. frêne [bot.] fratern. freiner frână. fréquent frecvent (în mod ~). rêne fraudă fraude. freiné frânaţi. frémit (il ~) [parf.] frapat. fraude frază. fréquence freeware.] frapă. freine frâna (el ~). frange Franţa. frein à pied [n. franc. fracture fracţie. fraction fracţiune.] frână de mână [n. frein [n. frémissait fremătat.]. derog. fréquentation frecventase. partiellement frăguţă. français [habitant]. fraternité fratricid. frottement frecţie [med. habit fractura. frappé [fig. freine (il ~) frânez (eu ~). francophone francofonie. fréquenté (il avait ~) frecventat.m. fréquenté [PC] frecventează (el ~). susurrement. phrase fffre freamăt.] frapând. morceler fragmentar.] franţuz [pop.].f. pétri [pâte] frământe (el să ~) [aluatul]. pétrit (il ~) [pâte] frământând [aluatul]. frisson.]. fraise frământa [aluatul].] frecvent. frappant [adj.f. franc français franca. Français [n. fréquente (qu'il ~) frecvenţă. syphilis [n. fraternel fraternitate. frictionnait (il ~) frecuş.m.] frânci. fréquemment frecvent [adv. Français [n.. frénétique frenezie. pétrissait (il ~) [pâte] frâmântă (el ~) [aluatul].]. murmurant.pl. frère frate bun. étendoir franj franjuri.]. fraternel frăţie. affranchir francez [locuitor] francezi franceză. convulsion frâna. fréquenter frecventa (el ~).85 - . graticiel [PC] fremăta. Français [n.] frapa. pétrir [pâte] frământa (el ~) [aluatul].m.m.][arh.f. francophonie franctiror.f.]. frère jumeau frate vitreg. demi-frère fratele priboiului [bot. souvent frecventa. murmurer. usuel.] frenetic. pétrissant [pâte] frământat [aluat]. franc suisse franc francez.] Francisc. Français [n. fragment fragmenta. franc [monnaie] franc belgian.]. frémi fremătau. frein à main [n. friction [fig. frère germain frate geamăn. fraternité frâu. fréquente (il ~) frecventeze (el să ~).]. frénésie frenţe [n.] frate fraţi. freine (je ~) frânezi (tu ~). frémissent freamătă (el ~).n.].

frivolité friza. beau. crainte. peur (j'ai ~) frică (mi-era ~). frictionné fricţionează (el ~). peur (nous avons ~) frică (ne era ~). frit frige pe grătar.] frigiditate. friser frizat. courent (ils) fugar. frivole. rôtis (je ~) frig [vb. fructose fructuos.]. rôtissait. heurt [n. frisé frizează (el ~). fuyard fugă. frissonnant frisonează (el ~). peur (il avait ~) frică (îi fusese ~). peur (ayant ~) frică (i-a fost ~). frictionne (il ~) fricţiune. joli frumuşel. crame (il se ~) [pop. peur (nous avions eu ~) frică (nu-ţi fie ~)!. déroute fugi. phtisie fffu fffug fug (eu ~). peur (vous avez eu ~) frică (vă e ~). broche [gastron. éplucher $$$ fructifer. la belle au bois dormant frumos frumoşi frumoasă frumoase. peur (vous aviez ~) fricos fricoasă. peur (vous avez ~) frică (vă era ~). peur (il a eu ~) frică (îi e ~). peur (nous avions ~) frică (ne fusese ~). front [mil. frissonne (il ~) frisonez. sauver (se ~). peur (tu avais ~) frică (v-a fost ~). peureux. rôtissent frigând. fuie (qu'il ~) fugă [muz. cours (tu ~). brûle (il se ~) frigea.friabil. fruste ftizie [arh. fruits de mer fructe]. courra. mignonne frundă. brûlait. courront fugim. fuit fuge (care ~). crème fouettée. peur (nous avons eu ~) frică (ne e ~). brûlé. peur frică (a-i fi ~) ). beauté frumuşică. rôtit (il ~). frissonna frisonând. peur (il avait eu ~) frică (îmi fusese ~).] frunte frunţi. rôtissant frigă (el să ~). courir. rôtissons frigi.]. brûle ! (ça ~) frige (el ~). courez fugi (voi ~). tête (à la ~) fruntea. fuyant fugea. fuirait fugi (tu ~). courrai fugi (vom ~). courons fugi (vor ~).m] frigăruie. frigidité friguros [sensibil la frig] friguroasă. peur (tu as eu ~) frică (ţi-e ~). ils faisaient frire frigem. crème Chantilly frison. peur (tu avais eu ~) frică (le-a fost ~). frictionner fricţionă (el ~). frictionna (il ~) fricţionând. léger frivolitate. peur (tu as ~) frică (ţi-era ~). peur (n'ayez pas ~) ! frică (ţi-a fost ~). peur (n'aie pas ~) ! frică (nu vă fie ~)!. froid [n. fuyons . grillade frişcă. fruit fructe de mare [creveţi etc. grillé frigider.]. peur (il a ~) frică (îi era ~). peur (ils avaient eu ~) frică (mi-a fost ~). frire. frissonnait frisonă (el ~). fugue fuge.].]. rôtir frig (eu ~). fuis (je ~). fuyait fugi (el ar ~). mignon frumuseţe. front frunte (în ~). fructueux frumoasa din pădurea adormită. peur (j'ai eu ~) frică (mi-e ~). fuis (tu ~) fugi (va ~). frileux friptură. friction frig [n. peur (j'avais eu ~) frică (îţi fusese ~). peur (ils ont eu ~) frică (le e ~). cours (je ~). frôle (il ~) frizer. tu fris. friable frică. peur (ils avaient ~) frică (le fusese ~). frictionnant fricţionat.n.] frontieră.] friptură la grătar. rôtis.].].]. craintif fricţiona. feuille frust. griller fript pe grătar. fructifier fructoză. front (le ~) frunză frunze. frit (il ~) frige (el se ~). fronde [fig. fris (je ~). rôti [vb. tu fais rôtir fript fripţi friptă fripte. timoré. rôti [n. brûle (il ~).]. peur (ils ont ~) frică (le era ~). fronde front [mil. frousse (avoir la ~) frică (fiindu-i ~). tu fais frire. fuira fugi (vei ~). bifteck. peur (j'avais ~) frică (ne-a fost ~). fruitier fructifica. frissonner frisona (el ~). frisson frisona. fuir fugă (să ~). qu'il fasse frire frige. coiffeur frondă. frissonne (je ~) frivol. brûlant (il est ~) frige!.]. courais fugi (veţi ~). fuite fugă dezordonată.86 - . il faisait frire frigeau. frigo [fam. brochette frige. frontière fffru fruct.

foutant fute (el ~) [vulg. livrons (nous ~) [com. dérobant fureseră. fond fundamenta pe. sépulcral funerar. vole (je ~) [jur. furtif furnal.] furnizez. fous (tu ~) fute în cur [vulg. faufile (il se ~) furişezi (tu te ~). fournisseur.]. fournissait furnizat. fourmilière furnică. femme (la ~) fumeii [reg.] [anat.]. foutre fut [vulg. échelon fffut fute. fonctionnement fund. fonction.]. subrepticement furişa (se ~). fuseau fus orar fuse orare. foudroyant fulminant. orageux furtună.87 - . pétard [pop. livré [com. fonctionnaire funcţionare. fourche furcă de tors. livre (il ~) [com. fourmi furnicături [pl. abcès fffus fus. bifurcation [de montagnes] furci de tors.] fumei. volera [jur. jupe fuştei. faufilent furişează (el se ~). foutre [vulg. faufilait (il se ~) furişează (ei se ~).] furau. fournir furniza (el ~). faufiler (se ~) furişă (se ~). déroba (il ~) furând. livrait (il ~) [com. funiculaire funie funii. fournissent (ils ~) furnizează (el ~). foutu [vulg. livrez (vous ~) [com. furibond furie. furoncle. furieux furiş (pe ~). fout (il ~) fute (el va ~) [vulg. combinaison [de femme] furt. fournit.]. femme (de la ~) fumeilor [reg. femme fumeia [reg. dérobé. impasse. fulminant fffum fum.].].] furniza. dérobé (il avait ~) furat.] [pop. fourchette furibund.] furase. tuyau furtuna (care anunţă ~). vol [jur. fumée fuma. furent (ils ~) dérobait (il ~) fura (el ~). éclair fulgerător fulgerătoare. volez [jur. emploi funcţie înaltă.].].] .] fura (vor ~). furie. fournissant furnizează (ei ~).] fură (el ~) [perf. fil-de-fériste funcţie. foutra fute [vulg. dérobait (il ~) fură (el ~).] furnizeze (ei să ~).]. livraient (ils ~) [com. couru fugiţi. fuyant fugit.] furt calificat.]. volaient [jur. courroux furios.] furnizeze (el să ~).]. picotements [pl. fumer fumeie [reg. chemin sans issue fundul mării.fugind. copuler futut [vulg. fondement. cache-nez fulger. faufiles (tu te ~) furişat. livrent (qu'ils ~) [com.]. mandat. voler [jur.]. fournis (je ~). enculer [vulg.]. colère. vole (il ~) [jur. fumer fumat. cul.] furaj. livres (tu ~) [com. vol qualifié furtun. fugitif fular. fond de la mer funebru. dérober fur.] furnizor.].] furnizăm. funeste. livrent (ils ~) [com. corde funingine. fureur.]. volait [jur. livrer [com. livre (qu'il ~) [com. fonctionner funcţionar. fuyez fugi cât îl ţin picioarele. quenouille furcătură [geo.] furnizau.] fură (ei ~). fourneau (haut ~) furnicar. fui. fondation fundătură. fuseau horaire fustă. fonder sur fundamental. baiser [vulg.]. fumeur fumega. fous (je ~) futând [vulg.]. voleront [jur.]. fourreau. orageux furuncul.] furaţi. axer sur.]. dérobent (ils ~) fură (ei ~) [a fi].] fura (va ~).] fuţi [vulg. volé [jur. dérobé (ils avaient ~) furi. courir à toutes jambes fugi de colo colo. fourrage furcă. courir ci et là fugitiv. s. dérobaient (ils ~). quenouilles furculiţă. volent [jur. orage. femmes (des/aux ~) fffun funambul. fatal funicular.]. voles [jur. fourni furnizaţi (voi ~).]. dignité funcţiona. funèbre. tempête de neige furtunos furtunoasă.] furnizând. livreur furou. fumé fumător. dérobe (il ~). fondamental fundaţie. livrant [com.]. volait [jur.]. faufila (il se ~). livre (je ~) [com.]. foulard. sépulcral funest funestă.] furnizezi. suie fffur fura. fırtına furtună de zăpadă.] fura.

trou gaură [pentru şiret]. trouvaille găsi. œillet [pour les lacets] gaura cheii. orifice gaură găuri. trou de serrure (le ~) gavial.] galop.futut în cur. ready. jaunâtre gălbenare [pop. galères galerie [la teatru]. reg.].D. richard gazelă. hôtesse [n.]. garnissant garnisit. jaune d'œuf gălbinare [pop. galop galopa. tumultueux. ictère gălbenele de munte [bot.]. trouver găsi din abundenţă / în exces / din belşug (a se ~). Galatée gală [n. gare gard. Ranunculus carpaticus [bot. Général [abréviation][mil.]. garnissent garniseşte. garance garanţie. gazelle gazetar. seau găleţii. vacarme.]. Général [abréviation][mil. emmanchure garnitură de pietre preţioase. terminé găteală. mec gaiţă.].] garou [med. parure garnizoană. parure găteje [pl. galvanisé gggam gamă (de produse). galon [mil.] gazdă [reg. fusionner fuziune. gaz gaz [textil]. sou gălbejit. filou gălăgie. gambit gamelă. cuisiner găti (se ~). fusion ggga G-ral. jaune galben [ban] galbeni [bani]. journaliste.] gălbui. gazait gazat.]. tapage gălăgios gălăgioasă.]. garage garanţă. jaunâtre galeră. gabardine gafă.f. langoureux.] G-ralul.].]. tresse galon [militar].88 - .m. garni garnitură.]. petit ami.].] garsonieră. prêt [adj. quart [n.] [vaisselle] gangster. petite amie gagiu [pop. langoureusement galez. gonzesse [fam. nénette [fam.S. gangster gggar garaj. garde d'honneur garderobă. Gaulois galant.] galben. tapageur. geai gaj. sou. gage gară gări. galvaniser galvanizat. jambe gambit.]. Ts]. baste ! gaură. garantie. Dianthus spiculifolius [bot. garçonnière gggat gata. gavial gggaz gaz. enculé futil. haie gardă de onoare.]. gazé gazează.f. galanterie Galatea. =Groupe de Dialogue Social gabardină. bruyamment găleată găleţi. bévue gagică [fam. gaulois Galilor (Ţara ~). MM]. clôture gard de ţăruşi. parer (se ~) . gala [n. poulailler [théâtre] galeş. palissade gard viu. garnit garnisind. choix [commerce] gambă. g [gramme abréviation] G. petit bois [sg. trouvé gătat gătaţi gătată gătate [rég. gotovyi gata! ajunge!. poule. garnissait garniseau.] garofiţa albă de stânci [bot. gaze (il ~) gazdă. gazette gazon. bruit. garnissaient garnisesc. garnir garnisea. gamelle gamelă de sfert [n.]. studio. bruyant gălăgios [adv.f.] găti. gallina găinar. hôte [n. futile fuziona. gaze gaza..] g [gram abrev. galamment galanterie.]. œillet [bot. jaunisse [pop. galoper galvaniza. garniture garnitură de mânecă. galant galant (în mod ~). garrot [méd. gazer gaza (el ~). garnison garoafă. gaffe. reporter gazetă. surabonder găsit. gage gggal gal. galerie.m. seau (du ~) găselniţă. vestiaire garnisi. garni garnisit.m. gazon gggă găină. gallois galic. Galles (Pays de ~) galon.] gălbenuş.

chatouillé gâdilaţi. logeaient (ils ~ qqn) [v. chatouille (il ~) gâdilăm. logent (~ qqn) [v.] găzduire.t. trouer găzdui. logeait (il ~ qqn) [v. chatouilla gâdilă (el ~). loge (il ~ qqn) [v. chatouilles (tu ~) gâdilicios. chatouillons (nous ~) gâdilând.t. creux găurele (cu ~).t.găunos.]. héberger găzduia. s. chatouillant gâdili. loger (~ qqn) [v. hébergement gggâ gâdila.] găzduit. chatouillant gâdilă (el ~) [perf.t.] găuri. chatouille (je ~) gâdila (el ~).89 - . chatouillez gâdilă (care ~). chatouillait gâdilat. logé (~ qqn) [v.] găzduiesc (ei ~).] găzduieşte. chatouilleux .t. chatouiller gâdil (eu ~).] găzduiau.].t. piqué [adj.

90 - . alătura. ameninţa. adurmeca. abroga. aţâţa. abdica. alina. acuza. alunga. agrega. abjura. . admira. ţipa. aburca. adjudeca. aluneca. adera. adora. aclama.Infinitiv: a gâdila Gerunziu: gâdilând Participiu: gâdilat a fi gâdilat Indicativ Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdilă noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdilă Imperfect eu gâdilam tu gâdilai el gâdila noi gâdilam voi gâdilaţi ei gâdilau Perfect compus eu am gâdilat tu ai gâdilat el a gâdilat noi am gâdilat voi aţi gâdilat ei au gâdilat Mai mult ca perfect eu gâdilasem tu gâdilaseşi el gâdilase noi gâdilaserăm voi gâdilaserăţi ei gâdilaseră Subjonctiv Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdile noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdile Perfect compus eu fi gâdilat tu fi gâdilat el fi gâdilat noi fi gâdilat voi fi gâdilat ei fi gâdilat Viitor indicativul Viitor I eu voi gâdila tu vei gâdila el va gâdila noi vom gâdila voi veţi gâdila ei vor gâdila Viitor I (popular) o să gâdil o să gâdili o să gâdile o să gâdilăm o să gâdilaţi o să gâdile Viitor I (popular) oi gâdila îi gâdila a gâdila om gâdila îţi gâdila or gâdila Viitor II eu voi fi gâdilat tu vei fi gâdilat el va fi gâdilat noi vom fi gâdilat voi veţi fi gâdilat ei vor fi gâdilat Viitor II (popular) am să fi gâdilat ai să fi gâdilat are să fi gâdilat avem să fi gâdilat aveţi să fi gâdilat au să fi gâdilat Perfect simplu eu gâdilai tu gâdilaşi el gâdilă noi gâdilarăm voi gâdilarăţi ei gâdilară Imperativ tu gâdilă Conditional Prezent eu aş gâdila tu ai gâdila el ar gâdila noi am gâdila voi aţi gâdila ei ar gâdila Perfect eu aş fi gâdilat tu ai fi gâdilat el ar fi gâdilat noi am fi gâdilat voi aţi fi gâdilat ei ar fi gâdilat voi gâdilaţi Verbs conjugated like a gâdila şuiera. adulmeca. afuma. afirma. aloca. acapara.

songeait gândeau. généreux.f. songé gânditor. gémir. générosité. genou genunchieră.] gândi. généraliser generalizare. gosier gâtui. gorge. commun general (în ~). gémit. gentiane. méditatif gânduri negre. les sacs à main LV Adev 08/01/08 genţiană [bot. gosier gâtlej gâtlejuri. génétique [n. pensant. attaché-case gel (sub formă de ~). avoir le souffle coupé gâfâială. plainte. Arabis alpina [bot. raboté geme. généralement generalitate. allemand Germania. raboter geluit. gémissait gemut. songe (je ~) gândeşte. jars gârbovi (se ~).] gât gâturi. gentillesse gentilom. valise. griffe . genou (du ~) geografie. généralisé generare. génial genitiv [abrev. génétique genetică [n. gémissent gemând. generoasă. médité. gémissant gemea. genoux (les ~) genunchiului. génitif geniu. genèse genial geniali. étranglé gâtuire. méditer à. gèle à pierre fendre (il ~) german. generoşi. sg. essouffler. souffle coupé gâfâie (care ~). jumeau geamăt. étrangla gâtuia. pantelant gâfâind. f. sacoche geantă diplomat. gentil gentileţe. généralisation generalizat. pl.] geometrie. générateur generaţie. gestation gesticula. generoase. oie (de l'~) gâscariţa de munte [bot. cil geantă genţi. libéral generos (în mod ~). serviette [à porter].] genuflexiune genuflexiuni.] genitiv [gram. jalousement gelui. jars gâştei. pensée. gentilhomme genţile pentru femei Louis Vuitton. gérer gestionar. geste gestaţie. germination gest. vitre geam (gros). génération generator. courber (se ~) gârbovit. étranglement ggge geam. songe (il ~) gândeşti. généreusement generozitate. gazouiller [bébé] gângurit. gazouille [bébé] gânguri. génuflexion genunchi. genouillère genunchii. gélifié gelos geloasă. songent gândesc (eu ~). pensé.. gémissement geană gene. germer germinare. génie gentil. gesticuler gestiona gestionez. cou. songeaient gândesc (ei ~). Georges ggger ger. géologie geologie [abrev. gel ger de îngheaţă pietrele (e ~). genunchi. courbé gâscă gâşte. bestiole gângureşte. cou.f. général. jalousie gelozie (cu ~). dépoli [photo] geamantan. oie gâscan. gestion gggh gheară gheare. cogiter. pensée gândit. sorte gen literar. songes (tu ~) gândire. étranglant gâtuise. germes de blé germina. geindre gem (ei ~). germe germene (în ~). [G. cafard [zool. génération generos adj. pl. œuf (dans l'~) germeni de grâu. géométrie George. penser. largesse genetic. étranglait gâtuind. pl. généralité generaliza. gentilhomme gentleman. [bot. cafard [fig. gémi. Gémeaux [zodiaque] gggen gen.]. communément.91 - .]. glace [vitre] geam mat [foto]. gazouillement [bébé] gânsac. gestionnaire gestiune. songer gândea. [géol. hors d'haleine gând gânduri. jaloux gelozie.]. géographie geologie.]. genre. étrangler gâtui (el ~).]. gond gândac de bucătărie. réfléchir à.gâfâi.] geneză. Gentiana sp. étranglé (il avait ~) gâtuit. m. Allemagne germen. geint Gemeni [zodiac].].] gânganie. genre littéraire general generali. tchimodan geamăn geamănă.

] ginerică [reg. marié [n. gendre. tassant ghemuişi (te ~). blottissent. plaisanter. tapissant. (il se ~) blottit.]. deviné ghiciţi. giuvaer. pot [à fleurs] ghivent. tasses ghemuii (mă ~). géant [n. blaguer . joailler givrat. capuche glumă. gingivite ginşi [pl. givré givrat [neo. plâtre ghirlandă.] ghiozdan. giratoire giruetă.92 - . guichet ghitară. malchance. balle glorie. Lotus corniculatis [bot. beau-fils. linceul Giurgeu.] gîlceavă [arh. piquant [n. devine (il/elle ~) ghiceşti.] glaucom. Munt. tassa (il se ~) ghemuia (se ~). coulisse. Georges gheretă [a portarului]. cagoule. loge [du concierge]. délicat. glucidique glucoză. recroquevilles. gencive gingivită. glacé [confiserie] glaspapir. département de Gorj [abréviation] gggl glabru [adj. blague glumeţ.] ghindă. Gentiana verna [bot. (ils se ~) tapissent. glacier. peloton ghemui (se ~) ghemuiesc.]. recroqueville. glaçage gleznă glezne. devinons ghicit. (nous nous ~) blottissons. glacer [cuisine] glazurat. tassas (tu te ~) ghemuit. glucose glugă. querelle. filet [de vis] ghizdei [pl.sg. gigantesque.aero. Gentiana sp. guirlande ghişeu ghişee.] [d'un oiseau de proie] gheată ghete. glucides glucidic. tasse ghemuieşti (te ~). glaciaire gladiolă [n. glauque [bot. givré GJ.]. ghiveciuri.n.]. devinette. glissière gloată. golos glasat. joaillerie giuvaergiu.m. guider ghidon. colossal. capuchon. renommée glucide. recroquevillé.] ghid.f. rixe gimnastică. boue gloduros gloduroasă.]. papier émeri. deviner ghicea. recroquevillez. girouette giulgiu. [bot.] [de flori] ghivece.gheară [la păsări de pradă] gheare.]. tassait (il se ~) ghemuiau (se ~). recroquevillant. blottir. Juniperus sibirica [bot. tassaient (ils se ~) ghemuiesc (mă ~). globuleux glod. tasser (se ~) [se tapir]. glacial ghem. cheville glisieră.f. marié [n.].m. gingembre ghimpe [n. glandes glandular. glande pituitaire glande. guide ghida. globe globulos globuloasă. glaïeul [n. épine [n.] ghimpi. (se ~) blottissant.]. glacé [confiserie] glazură [la tort]. guitare ghiveci [n. colosse gigantic.] gingaş gingaşi gingaşă gingaşe. glace (de la ~) ggghi ghici. tassons ghemuindu-se. guidon ghilimele. recroquevillent. devines (tu ~) ghicim. tapis. glande glanda pituitară. m.].] ghips. voyante [n. poubelle Gheorghe.] [pop. serre [n. tassai (je me ~) ghemuim (ne ~). s. gymnastique ginere. bottine gheaţă. papier de verre glauc [bot. gloire. (tu te ~) blottis. rigoler [fam. glace [eau] gheaţă (de ~). populace glob.]. glandulaire glas. tapit. guignon ghinţura [bot. girafe giratoriu. glabre [bot. plaisanterie. guérite gheţar gheţari. tasse (je me ~) ghemuiesc (se ~). tapissez. recroquevillons. =montagnes Carpates Orient. cartable ghiper [bot.]. (vous vous ~) blottissez.]. guillotine ghimber. tapi.]. frêle gingie gingii. devinent ghiceşte.f. tassé ghemuiţi (vă ~). glacial glaciar. pelote ghem mic. se recroqueviller ghemui (se ~) [perf. terreux glonţ. Gletscher gheţii. voix. guillemets ghilotină.] gggi gigant. joaillerie. glaucome glazura [un tort]. tapissons. gland ghinion. débile. facétieux glumi.] [bot. jean [pantalon] girafă. joyau giuvaergie.] glandă.] glacial.] glabră. devine (je ~) ghicesc (ei ~).]. tassent ghemuieşte (se ~). devinait ghicesc. blotti. devinez ghicitoare. rieur.] [bot.] ghinţură de primăvară [bot. tassez ghenă. géant [adj.

] gol goi goală goale. jardin d'enfants grămada.m. pressé grădină. grain de (un ~) [fig. dépêchent (se ~) grăbesc (mă~). gratuit. pressent (se ~). hersé grăsime. graisse grăsimi. parler [n. précipiter. gratifier gratificaţie. greffe grefier. grec.m. grain [du film] grena. grain de sel (un ~) grav gravi gravă grave.n.f.] grăunte de sare (un ~).sg. hâte (je me ~). gratuité graţios graţioasă.] gren [al unui film][neo]. rigole (je ~) glumeşte. tas [n. but [sport] gol puşcă. grenat greoi greoaie. presse (il ~) grăbi (~ ceva). gratuitement gratuitate. gravité gravitaţie. jardin potager. ménage gggr GR. tas (le ~) grămadă grămezi. greffier greier. godin [n.93 - . haut-le–cœur grebla. rebondi grăşătoare [bot. corpulent gratie. avancer. gratis gratuit (în mod ~). doubler le pas grăbit.m. grille gratis. grain [du film] grapă. prime gratii. jardinage grădiniţă. patois [n. gramme gramatică.]. jardin grădină de legume. domestique gospodări.]. hâtent (se ~). langage grai (prin viu ~).] grai.]. barreau gratifica. gratification. titre gratuit (à ~) gratuit. grammaire gramatical.] grămadă [rugby]. grandiose granit. grave. grammairien grandios.]. grossesse gravita.] gol [sport]. lacune. Grèce grefa. creux gol [n. chasser Goretex [marcă].f. hâte grabă (în ~).f. graphie grafoman. précipice. froment grăunte [n. hâte (il se ~).].] grai popular. gratis gratis (pe ~). dialecte grajd. blagues (tu ~). dépêche (je me ~) grăbeşte (se ~). Grec grecesc. amas grămadă [n. gol-puşcă. dodu grăsuţ grăsuţă. écurie gram. Grenze granulaţie [a unui film].] grătar.] grămezii.].m. poêle [n. square grădină zoologică [n.n. graphisme grafie. tas (du ~) grăpa. graver. grillon greier [m. jardiner grădinărit. potager grădină publică. gras. grec Grecia. hâter. ratisser greblat. herse gras grasă. maternelle (école ~). tas. dépêche (il se ~). zoo [n. degré grafica. à poil. barbecue grâu. nausée. iron. précipité.] grăunţe. Goretex [marque] gospodăresc. nudité goni. golfe [géo. inscrire graviditate. vide [n. hellénique. baie.]. plaisantes gggo goală [nud]. néant. graviter gravitate. voix (de vive ~) grai [subdialect]. barreaux. grammatical gramatician. Golgotha goli. gracieux grăbi. vide. jardinet grădiniţă [de copii]. cigale [f. lipides grăsuliu. gratuitement. à nu. rigole (il ~) glumeşti. gros. gril grătar [pentru fripturi]. grain [n. herser grăpat. mêlée [n. nu. gravité gravor. rigolent (ils ~) glumesc (eu ~).] golf [sport].] grădinări. hâte (à la ~) grad. greffer grefă. joufflu grăsun. jardinier [n. département de Giurgiu [abréviation] grabă. tout nu golf [geo. ratissé grec. Minuartia saginoides [bot. granit graniţă. vider goliciune. jardin public. frontière.m.] grăunte de (un ~). gravure gggre greaţă. =montagnes . lourdaud .]. se dépêcher grăbesc (ei se ~). noircisseur [fam. golf Golgota. sérieux grava. brusquer grăbi pasul. gravitation. poil (à ~) gol (pe dinăuntru).glumesc (ei ~). presser. nue Godeanu. graveur gravură.Carpates S roum.] grădinar. administrer gospodărie. blé.

goulasch guler. brutal.] greşeală greşeli.]. rhume guturai (cu ~). veste haină de blană. guvernare. grève grevist. épouvante groaznic. difficile. erreur.]. tort (à ~) greşeală grosolană. gripper gripat.] gutui.m. grippé. Genista tinctoria [bot. grouper grupaj. nauséabond greu grei grea grele. goûter gustare. gomme gunoi gunoaielor.m. gouvernement Adev 01/11/07 guvernantă.f. embouchure gură cască. groupage grupă. volée. Trans. grise grijă. lourdement greutate greutăţi. collet.m. carreau [n.] . terrible groaznic [adv.].sg.].] grotesc. graissage gresie [mineralogie]. Antirrhinum majus [bot. rave gumă. gros grosime.]. terriblement grohăi. fruste. rude greu (cu ~). grotesque grozamă [bot.] gris perle [neo. gêne. goût gust (de prost ~). caverne [géo. badaud gură-spartă.]. grossièreté.][fam. grêle gripa (se ~) [auto.]. sinistre [adj. col montant gulie. dorlote (il ~) guguli (el ~) [reg. goûter gustare la începutul mesei. effroi [n.f.94 - . grossier. faux. hors-d'œuvre [n. nippes [pop.]. semoule [n. bonne [n. allez ! haida de!. goût (de mauvais ~) gusta. lourd. souci grijă (cu ~).]. grossièrement grosul. mégarde (par ~). embouchure (l'~) gura-leului [bot. allez ! haimana. gaillard [n.]. fosse groază [n. effroyable. vulgaire. difficulté greutate (~ mare). vulgarité grosolănie (cu ~). groupe gggu guguli [reg. fringues [col.f. gallér guler de blană.]. prêt à porter [n. groupement. ordures [pl.] grozav [fam. se tromper greşit. sensas [fam.]. péché. difficilement greu (din ~). bouche bée (être ~) gură-cască.] gresare. vulgairement.]. rudesse. rude grosolan (în mod ~).]. grippe gris [n. dorlotait guguleşte [reg. moue.f. grogner grohăit. soigneusement grijă (cu mare ~). groupe. lourdeur greutate [n.]. bouche bée gură cască (rămâne ~). gourmet gggus gust. gros [n. avoir tort. collet de fourrure guler în V.*] gustos.] Adev 15/04/08 gura [geo.pl. épaisseur grosolan grosolani grosolană.m. enrhumé guvern guvernului. pamplemousse gresa [tehn. grillage grimasă. incorrect greşită. raton hhha hacker [PC]. commère gurmet. dorloter gugulea (el ~) [reg. bévue greşi. cognassier gutuie.].]. vêtement haină bărbătească. délicieux guşa porumbelului [bot. enrhumé gripă. grosseur. fausse greţos.]. horreurs grup grupuri.n.]. dur. gris perle gggro groapă gropi.][constr]. col.] greutăţii. soin.grepfrut. dorlota (il ~) gulaş. groupage grupare. coing guturai. gouvernante guzgan. faute greşeală (din ~). voyou haină. fourrure haină de vânt.] [fig.m. légèreté [poids] greutatea. col V guler înalt.].].]. gréviste gggri gri.] gură [geo.sg. grès [minéralogie] gresie [n. rictus grindă.f. grossièrement grosolănie. erreur (par ~). poutre grindină. impropre.] [constr. coupe-vent haine. grotte.] grotă grote. poids (le ~) greutăţi [fig. grimace.]. graisser [techn. faction grupa. gris. La Haye hahaleră.sg.] greutăţi.] hai!. grognement gros groasă. épais. rat. effroyablement groaznic de. poids [n. Silene nivalis [bot. épreuves [pl. habits haine de gata [n. précieusement grilaj. poids (du ~) grevă.] grozăvii.] greutate redusă. bidouilleur [PC] Haga. casse-croûte.

hachurer hatman. hallebarde haloimăs [reg. hémorragie hepatită [med.]. hallucination ham. invalide handicapat [pop. auberge (l'~) haos. auberge de jeunesse handicapat [n. étang. hiéroglyphique higienă [arh. hilarité himeră.]. hiéroglyphe hieroglific.]. HIV hhho hoardă hoarde. hidoşi. traquer. pl. hypnotiser hipnoză. rêne hăţiş. hiberner hibernal. hideur hidră. papier à emballer hârtie cu antet. hydrofuge hidrogen.m. hirsute HIV. grange hamei. chimérique hip-hop [muz. hauban hochei. sérail [n. meute halancă.n. hip-hop [mus. vide [n.m. robe de chambre halat de baie. hypnose hipocrit. houblon hhhan han.] hard disk [PC]. hideux hidoşenie. auberge han [mongol]. disque dur [PC] harem [n. necaz. sg. hyène hieroglifă. sanglots . hyperréaliste hipnotiza. hétérodiédétique [narr. harpon haşura. panne. peignoir halatelor albe. rigolade hazard.f. papier en-tête hârtie fără valoare. fatras [sg. blouse. harnais. hasardeux hazos. hieroglife.].95 - .m. hectolitre helancă [n. gloutonnerie.] hâd hâdă hâzi hâde. hareng heterodiegetic [narat. maquis hău. chaos hhhar harababură harababuri. hydrophile hidrofug. hydre hidrofil.] helănci. hexamètre HG. khan han pentru tineri. laid hârtie. paperasserie hhhe header [PC]. hyperbole hiperestezie. papier à écrire hârţoagă.]. hectare hectolitru. paperasse hârtie de scris. hygiène hilaritate. hasard hazarda (se ~). hobană.]. paperasse hârţogărie. hivernal hibrid. ouah ! [cri du chien][excl. talonner hărţuială. =de la région de Hateg [Ts. hiba hiberna. hélanca [n.]. à propos de bottes hohote de plâns.]. saint-frusquin (le ~) [pop. tracas hăţ. gourmandise hărţui. hyperréalisme hiperrealist. Hercule hering. chimère. tohu-bohu. hetman haţegan.] hiperbolă. anorak hanul. hypocrite hirsut. appliqué harpă.]. hépatite Hercule.f.] ham pentru purtat bebeluşul. harpe harpie.f. tirant [n. courir après hămeseală.] hau hau! [interj. toqué [fam. fourré. porte-bébé hamal hamali. hyperesthésie hiperrealism. hangar hanorac hanoracuri. Le récit est hétérodiégétique lorsque le narrateur est absent de la diégèse (c’est-à-dire l’univers de la fiction dans sa totalité) hexametru.] hambar. mirage himeric. drôle. papier hârtie de ambalaj. porteur [n.]. délirer halucinaţie. tohu-bohu haltă [CFR]. hidoase. amusant. furie harpon. jaunisse [pop. hockey hocheist hocheişti. halastó heliotrop. lac. hydrogène hienă. abîme. néant.] heleştee. pull à col roulé halat.pl. précipice. hidoasă.] harnaşament. hybride hibridizare. MM]. hockeyeur hodoronc-tronc.] hobană [aero. département Harghita [abréviation] hhhi hiacint [neo]. horde [*] hoban. harnachement harnic. héliotrope hemoragie. harnachement ham-ham! [interj. les blouses blanches (le personnel médical) Adev 14/03/08 halebardă.].] (tissu synthétique élastique) heleşteu [Var.][reg.] haz.] halucina.n.] hăitui. étourdi [adj.]. halte [SNCF] halubele [n. facétieux. en-tête hectar.haită (de câini). rigolo hăbăuc [pop.] hangar.].: eleştéu s.]. s. jacinthe hibă [reg. hybridation hidos pl. hasarder hazardat.].]. ouah ! [cri du chien][excl. f. rigolo [col.

m.] iarbă-de-mare.] hotărât (articol ~) [gram.f. janvier Ianus. vrombir husar husari. horticulteur horticultură.][bot.].f.]. hotte aspirante hotărâre. nouveau (de ~) iarbă.] homar [n.][bot.]. décidé.] huiduit. horticole horticultor. lui [pron. agrostis blanche [f. homéopathe homeopatic. D] I-… <el I-a filmat>.m. nutrition hrăpăreţ.]. menthe frisée [f. blé noir [m.hohote de râs. écarquiller les yeux holba ochii (a ~).m. péjor. horripilant hormon [n.]. vagabond hoinăreală.] hormonal. jacobin iahnie.].] ianuarie.]. entreprise forestière [abréviation] Iacob. homard (le ~) homeomorf.m. homard homarul. cahoter hurui. éclats de rire hoinar. Janus iapă. écarquilla holbat.A. homo [pop. herbe iarba-bivolului [f. jument iapă tânără [n. convenu. décisif hotărî.] homist [peiorativ]. raifort hrişcă [f. Homère hominid [n. zyeuter. hôtelier [adj. nouveau (de ~) iarăşi. écarquiller les yeux holbă ochii. Honduras Hong Kong. charogne. huer huiduieli [pl. huszár husă huse.] iarba-câmpului [f. ronde (danse) horincă [reg.]. homosexualité. décision hotărâre (cu ~). hominidé [n. décision.] iarbă-creaţă [f.pl] I. eau-de-vie horipilant [neo.].] iarba împuşcată [bot.] iancheu [pop. homosexuel [n. décidément. homéomorphe homeopat. homosexuel homosexualitate.F. homéopathique homeopatie. être au pain sec et à l'eau hrănire.] hude. humérus hurduca.]. ricain [fam. Hong-Kong hhhor horă hore. jeune jument [n.] homari.] homo [col. convenir hotel.][neo.m. horticulture hhhot hot line [PC].]. I. homuncule Honduras. blasphémer hulubărie. défini (article ~) [gram. Jacques iacobin.] hotărât (în mod ~). housse husserlian. écarquille hold-up [n.]. grotte.].]. humus [n.].] homuncul. zieuter [pop. ragoût iaht. voleur à la tire hoţ de drumul mare. voleur hoţ de buzunare.] hominizi. pédéraste. résolument hotărâre administrativă.m. houle [mar.R. cupide hrean. décider.96 - . défini. frontière. homéopathie Homer. porumbar.] iarbă-grasă [bot. île [abréviation cartographique] I. ferme [adj.m. numéro d’urgence [PC] hoţ hoaţă. hué huilă. couloir holba (se ~ la) [pop. homodiégétique [narr. décidément hotărâtor. hublot hudă [pop.f. LES… <il LES a filmés>[m. arrêté hotărât hotărâtă. hormone [n.][bot. caverne [géo.] iar.].] hormoni. cheminée [pour la fumée] horoscop horoscoape. résolu. határ hotă [bucătărie].][bot. hussard. cadavre hhhol hol. husserlien iiia i-.].] huli.] homosexual.MM].].][bot.. homosexuel [n.pop. horoscope hortensie.]. brigand hrăni cu apă şi pâine (se ~). yacht iamb [lit.] humerus. =constructeur roumain aéro. Christ est ressuscité hhhu hublou. Saxifraga cuneifolia [bot.][bot. balade [randonnée] hoit [pop. pédale [fig. bâche.][bot. Sedum alpestre [bot. Hypochoeris maculata [bot.. jonc des crapauds [m. holistique [n. sarrasin. écarquillé holbează (el ~). choléra [m.] holistic.] .] huidui. varech [bot.] hotline de asistenţă [PC] ~).].n.] Hristos a înviat.f.] holeră [f.][bot.]. pigeonnier humă [n. numéro d'urgence [PC] hotar hotare.].]. hôtel hotelier. pédé homodiegetic [narat. hortensia horticol. hold-up [n.. hormonal horn hornuri.] iarba căşunăturii [bot.] hhhom homalău [vulg. iambe [lit.]. houille hulă [mar. huées [pl.

identifier identificare. idéaliser idealizare.n. pardonner iartă (ei ~).].] [bot. idéaliste idealiza. idolâtrer iiie ied iezi. idiotie idol. sortaient ieşeau. identité ideolog.] idioţie. rémission iesle. lapins (les ~) iepuroaică. ci. Juniperus sibirica [bot. idole idolatriza. randonnée . étang ibovnic [pop. idéal idéaux idealism.]. hase ierarhie. Juniperus communis [bot. sors (je ~) iese. sortait ieşeai. hier ierna. rebord ieşire ieşiri.]. =de la ville de Iasi (Jassy) ieşi. hivernal ierta. issue [n. prends (tu ~) iei cu tine. Jahrmarkt iarnă iarna ierni. iconoclaste iconografie. sortons ieşind. ça et là icoană. sortaient ieşi.]. idyllique idiom.] icter [med.iarba-osului [bot. idiome idiot idioată.]. absoudrait ierta (el ~). idéalisme idealist. absolvez. amant ibovnică [pop. sorti ieşiţi. crèche ieşean.] iarmaroace. pardonnait ierta (va ~). con [fig.].f. absoudre. sors (tu ~) ieşim. absolvant iertat. absout (il ~). idéologue ideologic. issue (rue sans ~) ieşire de incendiu.n.] iarba şopârlelor [bot. idiot. Jasmine iasomie. idéologie idilă.].]. idéologique ideologie. genévrier [bot. maniguette [n. lapin iepurele [de casă]. voici. sortent ies (eu ~). ça [ici] [pop.f.]. parti-pris idei fixe. cafetière ici [pop. ideali.] iarmaroc [n.] ienupăr pitic [bot. idéalisation idee idei. sortir iasă (ei să ~).].f. icône icon [PC]. hiverner iernatic [poet. icône iconoclast. sortant ieşit.] iepuraş. pardonne (je ~) ierta (ar ~). hiver Iasmina. idylle idilic. jasmin Iaşi. pardonné iertaţi. sorte (qu'il ~) ies (ei ~). jaunisse [pop.] ienupăr [bot. Helianthemum nummularium [bot] iarbă roşioară [bot. sortie de secours ieşire din găoace. yogourt. levraut iepure (de câmp). cabri. chevreau iederă.97 - .] ieşire (drum fără ~). sortiez ieşeau.]. Silene acaulis [bot. ictère iiid ideal idealuri. obsession. lac iaz [piscicol] iazuri.f. sortions ieşeaţi. éclosion ieşire în natură. emmènes ienibahar [n.]. tenez. foire [n. Polygonum viviparum [bot. stupide. abordable.]. sortais (tu ~) ieşeam (eu ~). pardonne (il ~) iert. œufs de poisson [pl. pardonnons. graine de paradis [n. voilà iată aşadar. aperçu idee preconcepută.] ici şi colo.]. pardonnes iertare. idée idee fixă. pardonnera. sortez ieşi (din nou). ressortir ieşind [n. belle ibric de cafea. voilà donc iaurt. pardon. pareil identifica. sortant ieşea.]. lièvre iepure (de casă) iepuri. lapine. bon marché iei.].n. absous (tu ~).]. Saxifraga paniculata [bot. identification identitate. absous (j'~). rumen [estomac des ruminants] ieri.]. absoudra iertăm. obsessions identic identică. pardonnez ierţi. issue (chemin sans ~) ieşire (stradă fără ~). sortent (qu'ils ~) iasă (el să ~). sortie. marotte idee generală. Jassy iată. sortais (je ~) ieşeam (noi ~). sort iese (care ~).]. hiérarchie ierbar [stomac le rumegătoare]. émerger. vulg. identique. iconographie icre [pl. lierre ieftin. pardonnent iartă (el ~). bête [fig.] iarba-surzilor [bot. absolvons iertând. lapin (le ~) iepurii. yaourt iaz.

98 - . impartial imparţialitate. imbattable imbecil. imagination imaginativ. image imaginează (el îşi ~). imaginer imagina (a-şi ~). immersion. indéchiffrable. mime (il ~) imitând. impérialisme imperialist. implorant. immigrant iminent. imperméable [n. immense. impérieusement impermeabil. département d'Ilfov [abréviation] iiig igienă. impérialiste imperios. iconographie imbatabil. éclairer.]. illuminé iluminat [n. impénétrable imperativ. impartialité. imaginable imaginar. sur-lechamp imediat ce. défaut (par ~) implora (a ~). impact impar.] iezere. figurait (il se ~) imaginabil. méconnaître. impératif imperceptibil.] impersonal. négliger ignorant. immixtion imn. figurez-vous imaginaţie. miment (ils ~) imită (el ~). saillie iezer. impassible impecabil. imminent iminenţă. immoral imoralitate. submersion imigra. impersonnel impertinent. suppliant . irréprochable impecabil (în mod ~). immergé imersiune. impétuosité impietate. objectivité impas. ignoble ignora. imaginatif imaginau (ei îşi ~). sitôt que imemorial. imperceptible imperceptibil (în mod ~). impasse. imperfection imperial imperiali. fantaisie.n. impair impardonabil. impertinence imperturbabil. immémorial imens. pasticher imitat. cloué au lit imoral. salubre igliţă igliţe. mimant imitabil. ciré [n. lac (alpin) iezerele. contretemps impenetrabil. mirage. lac iezer [n. pas comme les autres. impliquer implicaţie. ignare.]. supplia implorăm (noi ~). crétin [fig. impétueux impetuos (în mod ~). impeccablement impediment. méconnaissance. immobile imobilitate. éclairé.] imbecilitate. mimé imită (ei ~). singulier. immaculé imagina (-şi ~). colossal imensitate. ignorance iiil Iisus. figurer (se ~) imagina (el îşi ~). ignorant ignoranţă. imbécillité imediat. implore (j'~) implorat. lacs (les ~ alpins) iezerul. Hélène ilizibil. illusion iluzoriu. illuminer iluminare. imper [fam. imitation. supplié imploraţi (ei ~). impertinent impertinenţă. supplie. impétueusement impetuozitate. immoralité iiimp impact. implorer implor (eu ~). hors du commun ieşitură. imminence imita. implorez imploră (ei ~). impiété implacabil. illisible ilumina. insolence. imitateur imixtiune. simili imitator. immédiat. imbécile. cul-de-sac. irréel imaginaţi-vă. Jésus Ileana. vain iiim imaculat. crochet ignar. imperceptiblement imperfect. implorons implorând. immobilité imobiliza. instant (à l'~). supplions. imperturbable impetuos. imploré. lac (le ~ alpin) IF. imaginaire. suppliez. supplie (je ~). immobiliser imobilizat la pat. hymne imobil.ieşit din comun. figuraient (ils se ~) imagine. imiter. impardonnable imparţial.].]. immigrer imigrant. imparfait imperfecţiune. implication implicit. éclairage iluminat. implorent imploră (el ~). licencieux. impérial imperialism. immeuble. imitable imitaţie. pétulant. éclairage iluzie. aussitôt. bâtiment imobil [adj. hygiène igienic. implacable implica. supplier. chemin sans issue impasibil.]. énorme. impeccable. immensité imersat. figure (il se ~) imagistică. impérieux imperios (în mod ~). ignare ignobil. implore (il ~). imperméable impermeabil [n.

incompatible incompatibilitate.] incisiv [dinte]. incompétence incomplet incompletă. sentiment (avoir le ~) impresie. imputrescible imund. taxent impozitează (el ~). incommoder incomoda (el ~). enregistrer. incongruité incongruu incongruă. enduire impregnat. incommodent (ils ~) incomodează (el ~). enceinte incisiv. impropre improviza. impôt. incapable incompetenţă.implori (tu ~). impulsif impunător. imposant impozit impozite. brûlant incandescenţă. improviser improvizat. contribution. taxe (il ~) impoziteze (el ~).] inclusiv. incident [n. impolitesse. imprime (j' ~) imprimaţi. imprimez imprimă (ei ~). importateur imposibil. mordant [adj. incalculable incandescent. imposer impur. incomparable incomparabil de [adv. embarrasser. taxer impozitând.99 - . inconduite import. enduction impresia (avea ~). taxe (qu'il ~) impracticabil.]. incassable incendia. enduit (il ~) impregnare. importer [com. impression impropriu. frappa [fig. impressionner. inapte incasabil. incisif. inacceptable inaccesibil. importance importanţă (fără ~). incendie inci.] incidental. inciter incitare. taxe impozita. imprudence impulsiv. frappé [fig. frapper [fig. enduit impregnează (el ~). fauteur incizie. incommode. incitation incitator. incompétent. inconfortable incomoda. imposé imputa. imprégner.]. inadvertance inapt. imprécis imprecizie. impriment imprimă (el ~). incident [adj. incandescent. inaccessible. incommodé incomodează (ei ~). pouce incident. inaugurer inaugurare. inclut (il ~) includea. ampleur. imprimer imprim. insignifiant importat [com. incinéré incintă. imprimante imprimare. grandiose impune (a ~).] important.] impresionă. inactif inadmisibil. taxé impozitează (ei ~). impur impuritate impurităţi. inclure include (el ~).] incinera.] importator. taxant impozitat. importé [com. imposant. inconséquence . incendier incendiar.) incendiator. impossibilité impozant. imprimons imprimi. incongru inconjur înconjururi. (tu ~) supplies. important importanţă. implores impoliteţe.] impresionabil. immunité iiin in [textil]. inclusivement incluzând. incinérer incinerat. incandescence incapabil. incluait inclus. imprimes (tu ~) imprimantă. sensation impresiona. lin inacceptabil. imputer imputrescibil [neo. portée (hors de la ~) inactiv.] imprima.]. éblouir. inauguration iiinc incalculabil.]. incompréhensible inconciliabil. incluant incoerent. impressionnable impresionant.] impresionând. incompatibilité incompetent. impraticable imprecis. inadmissible inadvertenţă. incendiaire (nom. immonde imunitate. personne) incendiu. impureté impus. imprécision impregna. inclus [adj. incommode (il ~) incomparabil. portée. incohérence incomod. imprime (il ~) imprimăm. imprudent imprudenţă. détour inconsecvent. incendiaire (adj. improvisation imprudent. incomparablement incompatibil. inapte inaugura. incomplet incomprehensibil. inconciliable incongruitate. inconséquent inconsecvenţă. incommodait incomodat. frappant [fig. impossible imposibilitate. incapable. incision include. importation importa (a ~) [com. impressionnant impresionat. incisive [dent] incita. impromptu improvizaţie. incohérent incoerenţă.

inculpe (il ~) inculpând. incorrect incorigibil. indifféremment indiferent (lăsa ~). incubateur incubus. montres (tu ~). industrie de pointe iiine inedit. inculque (il ~) inculpa. incubation incubator. indécis. indulgent indulgenţă. indexer indexat. inculpe (qu'il ~) incult. incorruptible incredul. incrimine (qu'il ~) incrusta. inculpant inculpe (să ~). insouciance. indicatif indicativ [gram. incontestable. indécence indecis indecisă. inculpa (il ~). indépendant independent (în mod ~).] incorporare. ineptie inepuizabil. incriminant incriminează (el ~). intarissable. montrer. irrésolu. anneau inepţie. indicateur. indéniable incontinent [med. indépendance indescifrabil.]. incruster incubaţie. indigo indirect. incontinent [méd. indisposition indispune. indiques (tu ~) indicator. indestructible indeşirabil. indirectement. inépuisable inert. indésirable India. indemnité independent. indécent indecenţă. indiquer indic. indiscrétion indiscutabil. inconsistant inconsistenţă. montré indicativ. montre (il ~) indică (care ~). inculper inculpa (el ~). révolté indigo. inculqué inculcă (el ~). indigner (s'~) indignare. indicatif indici. inertie inestimabil.inconsistent. indéchirable index. inculquer inculcat. particulier. indiqué. indolence induce. index index (pune la ~). indolent. indien indica. inefficace ineficacitate. inédit inefabil. inactif indolenţă. incorporation incoruptibil. incrimina (il ~) incriminând.] indică. indication indiciu. marquer. indignation indignat. montre (je ~). incorporer.] incontrolabil. type [individu] individual. incube inculca [în mintea cuiva]. inculpé. bonneterie industrie de vârf.]. inconsciemment inconştienţă. indéchiffrable indescriptibil. indifférent. impénitent incorpora. industriel industrie. inculte. incursion iiind indecent. indigène indigestie. mec. inculpation inculpat. inégalité inel inele. indépendamment independenţă. ignorant incurabil. indigestion indigna (se ~). voyant [n. indifférer indiferenţă. indiscutable indispensabil. indicatif [gram. incorrigible incorijibil.100 - . zist et le zest (entre le ~) indecizie. incriminer incrimina (el ~). placidité. inconsolable inconştient (în mod ~). hors pareil inegalitate. indexé indezirabil. indigné. incriminait incrimină (el ~). indéfinissable indestructibil. indulgence industrial. inconvénient incorect. incorporer [mil. industrie industrie de tricotaje. bague. indiscret indiscreţie. irrésolution indeformabil. placide. outré. incrédule incrimina. indisposer indispus. indice indiferent. indéformable indelebil [neo. incontrôlable inconvenient. incurable incursiune. indexer indexa.]. indiscipline indiscret. individuel indolent. ineffable ineficace. hors série. obliquement indisciplină.] indicator (stâlp ~). indicateur (poteau ~) indicaţie. indique (il ~). licencieux. clément. malaise. inerte inerţie. indifférence indigen. indisposé individ. individu. impuissance. accusé inculpă (el ~). inculpait inculpare. inefficacité inegalabil. inestimable . index (mettre à l'~). Inde indian. indique (j'~) indicat. inconsistance inconsolabil. insouciant indiferent (în mod ~). indélébile indemnizaţie. incruster incorpora [mil. incrimine (il ~) incrimineze (el să ~). induire indulgent. indirect indirect (în mod ~). indispensable indispoziţie. inconscience incontestabil. série (hors ~).].

inspecta (il ~) inspectând.) iiino inocent. type. inspecte (il ~) inspectez. insipide. insolation insolaţie [med.f.. faux. infectieux inferior. invraisemblable inimitabil. insisté insistă. inspectent (ils ~) inspectează el ~). initiative injecta. infinité infirm. inoffensif. infra rouges (rayons ~) infraroşu. inspecte (j'~) . presse (je ~) insistat. coup de soleil insolent. toupet insolit. infirmerie infirmie. insoluble insomnie. innovateur. insère (qu'il ~) inserţie. infra rouge infuza. inhaler inimă. éhonté insolenţă. mettre au courant informat (bine ~). infime infinit. infirmier infirmitate. informe informa. infiltrer infiltrare. innocent inocenţă. insalubre inscripţie. inexorable inexprimabil. impertinence. insinua insinuând. inoculer inofensiv.]. infiltration infim. injecter injecţie. information. infatué infecţie. cœur (de bon ~). cœur de pierre (avoir un ~) inimaginabil. presser. insérant inserare. infection infecţios.]. ingénieur [abréviation] inginer.] insinua. influent influenţă. bas.]. pressé. pressent insistenţă. insinué insinuează (el ~). infuser infuzie. inimitable iniţia (se ~). insecte insensibil.101 - . inimaginable. insinue (il ~) insinueze (el să ~). inévitable. infernal infesta. insigne [n. renseignement informaţie confidenţială. insère (il ~) insereze (el să ~). inflorescence influent. insister insist. brusque inoportun. infidélité infiltra. tuyau [fam. initier iniţial. bénin inopinat. inspecter inspectat. ingrat ingratitudine. insidieux insignă [n. impertinent. infraction infraroşii (raze ~). individu. insiste (j'~). infini infinitate. inflexible inflorescenţă. inséré inserează. gars. inscription insectă. insiste (il ~).] infracţiune. insinuant insinuat. insistance insolaţie. insolence. influençable inform. ingratitude inhala. infâme infamie. indicible iiinf infailibil. initial iniţiativă. insensible insera. infidèle infidelitate. incorporer. inspecté inspectă (el ~). écriteau. insertion insidios. infirme infirmerie. presse (il ~. [PC] informaţie. innocence inocula. insistent. infusion infuzie (de plante medicinale). novateur iiins ins inşi. inexact inexorabil. ingénieur ingrat. inévitablement inexact inexactă. piqûre (donner une ~ à qqn. injection injecţie (face o ~ cuiva). influence influenţabil. tisane iiing ing. infester infidel. insertion inserat. inhospitalier inovaţie.inevitabil. puéril infatuat infatuaţi. infamie infantil infantilă. cœur (au grand ~) inimă de piatră (avea ~). fatalement inevitabil (în mod ~). importun inospitalier. innovation inovator. intransigeant. fade insista. renseigner. inflammable inflexibil. insolite insolubil. insomnie inspecta. infériorité infernal. inspectant inspectează (ei ~). branché informatică [abrev.m. insérer inserând. insinuant insinuant. insinuer insinuă (el ~). cœur inima (din toată ~). insinue (qu'il ~) insipid. infaillible infam. pionnier. ignoble. mec. type [individu] insalubru. vaccin. inférieur inferioritate. infiltration infiltraţie. infirmité inflamabil.

installé. poser. intense intens (în mod ~). instrument instrument de suflat [muz.inspecteze (să ~). instabilité instantaneu. instituteur instrucţie. institution. inspira inspira (se ~ din). instance instaura. montage. outil. instaure (il ~) instaureze (el să ~). emménagement instalator. insupportable insurecţie. plombier. intégrité integru. instable instabilitate. intendance [mil. instruit (il ~) instruieşti (tu ~). révolté. instaurant instaurat. intelligence inteligibil. intensification intensitate.]. emménager instala apă curentă. pose (il ~) instaleze (să ~). injure insultă gravă. insuffisant insuficient (în mod ~). établissement [institution] institutor institutoare. inspectes (tu ~) inspector. insulté. intendant intendenţă [mil. instantané. intensifier intensificare. installant instalat. instinct instinctiv. installe (qu'il ~) instala (în altă locuinţă). inspecteur inspecţie. installez instalează (ei ~). mots croisés integrare.] instrumental. installateur instabil. intensité . instruisait instruiau. île Maurice (L'~) insulta. instaura instaurând. installent. instauration instiga. instructif instructor. insulte (il ~) insultând. instauré instaurează (el ~). affront. inspirons inspire (el să ~). inspire (qu'il ~) inspiratoare. intelligible intendent. insultait insultă (el ~). institut instituţie. infuser. insuffler insuflă (el ~). instruction instructiv. instruction instrument. institue (qu'il ~) instituind. mettre de l'eau courante instalare. instruis (j'~) instruieşte (el ~). intégration integritate. inspirer inspiraţi. insulter insult. implanter instală (el ~). lettré instruiţi. inspiration instala. instigation instigator.102 - . instruit. insurgé insurmontabil. insurrection insurgent. insufflé insulă.] intens. institue (il ~) instituie (el să ~). installons instalând. instruira instruia.]. intégralement integramă. instruisez instruire. instaurer instaură (el ~). intensément intensifica. intangible integra (se ~). puiser [fig. insultant insultat.]. insuffisance insufla. institué institut. instruisît instrui (el ar ~). incitation.] inspirăm. instruire instrui (el ~). offenser insulta (el ~). insurmontable iiint intangibil. instinctif instinctiv (în mod ~). instrumental insuficient. insuffle (il ~) insuflat. posent (ils ~) instalează (el ~). instrument à vent [mus. inspire (il ~) inspiră (el ~) [perf. instruirait instrui (va ~). insulte (j'~) insulta (a ~). instruisons instruit. installa instalăm. instigateur. îlot Insula Mauriţiu. blasphème insuportabil. intégrer (s'~) integral integrali. inspirez inspiră (ei ~). inspection inspira. instantané [photo] instanţă. instituer instituie (el ~). insuffisamment insuficienţă. dresser [installer]. pose [installation] instalare (în altă locuinţă). intègre intelectual. insultes (tu ~) insultă. installer. offensé insulte (să ~). inciter instigare. moniteur instrui. instruis (tu ~) instruim. engin. inspiratrice inspiraţie. séditieux instinct. immédiat instantaneu [foto]. posé instalaţi (voi ~). intellectuel inteligent. immédiatement. s. insulte. dressé [monté]. instituant instituit. inspecte (qu'il ~) inspectezi. implantation. instinctivement institui. inspirent (ils ~) inspiră (el ~). intégral integral (în mod ~). insulte (qu'il ~) insulţi. île. instaure (qu'il ~) instaurare. intelligent inteligenţă. instruisaient instruiesc (eu ~).

103 - . intéressé interfera. intention intenţie (cu această ~). interne interior (în ~). interprété interpretează. intérieur [n. intéresser à (s'~). intervenu interveniţi. concerner interesa (el ~). interviendrait interveni (va ~). interpréter interpretat. interprète (il ~) interpretează (ei ~). intenta (il ~) intentează (el ~). questionne (qu'il ~) interoghezi. questionnent (qu'ils ~) interogheze (el să ~). intéressait interesa de (se ~). interposer intersecta (se ~) [geom. prohibition. intensivement intenta (~ un proces). intervenait interveneau.]. interceptent interceptează (el ~). intérêt interesa. interminable intermitent. interceptait interceptând.intensitate (cu ~). intérieur. dans l’intention de intenţie. interviennent intervin (eu ~). intéressant interesat. songer intenţionat. international internationaux interpret. intertextualité interurban.] intersecţie intersecţii. hospitalisation internat. songé interactiv. carrefour.]. interrogeait.] internă (el ~). interrogatoire interogau (ei ~). intervention. intente (il ~) intentez. jeu interpune. interstice intertextualitate. histoire de. interférence interior. intenter (un procès) intenta (va ~). couper [géom. interférer interferând. intervenant intervenit. interrogé interogativ. interné. questionnant interogat. interne intern (elev ~). intervint interveni (el ar ~). intervenons intervenind. intensément intensiv. démarche interviu. interfère (il ~) interferenţă. interceptaient interceptează (ei ~). intente (qu'il ~) intenţia de (cu ~). intente (j'~) intenteze (să ~). questionnent interoghează (el ~). questionne (je ~) interogheze (ei să ~). interroger. intervenaient interveni (el ~). entretien. interurbain interval. intercepté interceptau. intermittent intermitenţă. intercale (il ~) intercepta. interprètent interpretare. interrogent (ils ~). interféré interferează (el ~). questionner interoga (el ~). intentionné. intéresser. intensif intensiv (în mod ~). intervient intervenţie.] interiorul (în ~). moyen (par le ~) interminabil. interviendra interveni (vor ~). interroge (j'~). interjection interlocutor interlocutoare. interrogation interogă (el ~). interprète. internat internat [n. intercepter intercepta (el ~). interviens (j'~) intervină (ei să ~). questionnait interogând. intenté intentă (el ~). questionna interoghează (ei ~). interne [n. dedans (le ~). intentera intentat. intercepte (il ~) intercepteze (să ~). intervienne (qu'il ~) intervine. préoccuper de (se ~) interesant. questionne (il ~) interoghez. interroge (il ~). intermittence intern. immixtion. interprète [traducteur]. écart interveni. interdiction interdicţie de sejur. effet (à cet ~) intenţiona. hospitaliser. dans interjecţie. interceptant interceptat. interstellaire interstiţiu. interrogation internaţional internaţionali. croisement interstelar. internat [n. interdiction de séjour interes. interlocuteur interlocutrice intermediar. artiste interpret [muz. questionnaient interogaţie. commentaire interpretare [muz. écartement. chanteur chanteuse interpreta. intercepte (qu'il ~) interdicţie. écart. interrogatif interogatoriu. questionnes (tu ~) interogare. interactif intercala. interview . interprétation. interner internare în spital. interviennent (qu'ils ~) intervină (el să ~). intermédiaire.]. interviens (tu ~) intervin (ei ~). interna interoga. intercalant intercalează.] interna.]. intervenez intervii. intervins (j'~) intervenim. intervalle interval (de timp). interférant interferat. intercalé intercalând.] interpretă [muz. intervenir intervenea. intercaler intercalat. interviendront intervenii (eu ~). médiateur intermediul (prin ~).

inonder. accès intrare principală. entrer en collision avec intra în rînd. interdise (qu'il ~) interzicând. inventif. inviter invit. inversion inversiune. inventez inventăm.] intim. inventons inventează (ei ~). intimidation intimidat. brigue. interdit.) intimida. entrée principale intravenos. vice versa. hors d'usage iiinv invalid. prendre la file intra în vrie [aero. interdiction de séjour Adev 03/01/08 intestin. invente (j'~) inventezi.f] invitaţi. intoxiqué intoxicaţie. invalider invalidat. interdisais (j'~) interziceau. intrus intuitiv. invective inventa. inverser inversare. inutilité inutilizabil.t. conspirateur intrigat. investir investigare. intrigué intrigă. prohiber interzic (ei ~). intestin intestinul gros [anat. interdisant interzice (el ~).] intra unul în altul.]. intuitivement intuiţie. inventaire inventat. gênaient intimidează. inondation inundaţie mare. intimider. inutilement inutilitate. interdis (tu ~) interzis interzişi interzisă interzise. entrer en vrille [aéro. intuition iiinu inuman. intuitif intuitiv (în mod ~). défendez interzici. intitulé intolerabil. invité. entrée. irruption invectivă. inventé inventator. hôtesse [invitée] [n. intoxiquer intoxicare. invente (il ~) inventez.] intrigant. commanditaire investiţie. gêner intimida (el ~). prohibé. invites (tu ~) invizibil. investissement inveterat. invariablement invazie. invalidité invariabil.]. intrigue. défendons interziceţi. intolérance intonaţie. intoxication intoxicat.].] invitată. introduire (s'~) introductiv. interdira interzicea. hôte [invité] [n. invasion. intituler intitulat. intransitif intrare. invincible invita. inventer inventar. invalide invalida. submerger inundaţie. invitent invită (el ~). fabriquer. intriguer [v. commanditer. interdisaient interzicem. intolérable intoleranţă. intraveineux intriga. invétéré invincibil. investigation investigaţie. prohibition interzicere a sejurului.interzice. prendre la file intra în coliziune cu. inventeur inventaţi. intimidé intimidau. côlon [anat. interdisent interzic (eu ~). interdisais (tu ~) interziceam (eu ~). introductif intrus. interdisez. interdis (j'~) interzică (ei să ~). intransigeant intransigenţă. invention invers. entrer intra în coadă. invitez invitaţie.104 - . interdit (il ~) interzice (va ~). inutile inutil (în mod ~). ingéniosité. rebours (à ~) inversa. gêne (il ~) intimitate. invite (il~) invităm. invite (j'~) invita (el ~). inventivité invenţie. interdisons. intoxication intra intru. invariable invariabil (în mod ~). inventent inventează (el ~). défends (je ~). invitons inviţi. défends (tu ~). intonation intoxica. interdiction. conspiration introduce. inhumain inunda. introduire introduce (se ~). inversion investi. imaginatif. invisible . ingénieux inventivitate. inverse invers (în sens ~).m. intrigant. déluge inutil. intime (adj. défendre. intimidait intimidare. intimité intitula. investigation investitor. gêné. porte principale. invitation invită (ei ~). intolérance intranzitiv. défendu. imbattable. télescoper (se ~) intransigent. invalidé invaliditate. proscrit interzicere. inventes (tu ~) inventiv inventivă inventivi. interdire. défend. interdisent (qu'ils ~) interzică (să ~). inutilisable. défendent. interdisait interziceai. invitait invitat [n.

irritant [adj. hypothèse ipsos. Irlande irlandez. tenté ispititor. irrigation irigaţie. irritez iritau. gâchis. involucre involuntar.] ipocrit [n. sagacité istm istmuri. gaspillé iiis IS. achevé. tentation ispiti.] istorici. irrespirable iresponsabil. hypocrite.). rare] ipocrizie. racontais (je ~) istoriseau. épuisé. involontairement invulnerabil. histoire istorisi. irréparable.]. Jeannot ipcărige [bot. Jeanne Ioana d'Arc. irritent irită (el ~). gâcher. irritable iraţional. irrité (il avait ~) iritaseră.]. séduit. malin. savoir-faire islamic. invoquer invocat.] Irlanda. irrite (j'~) irita (el ~). erreur (par ~). coléreux. isocèle ispită. achèves isprăvi (el ~). irréversible ireversibilitate. coléreux. appât. invocation involucru. hypothétique ipotez. irréel irecuperabil. ironiser ironizat. historique istorie. irrémédiable irepresibil [neo. irrationnel iiire ireal.]. épuisa (il ~) isprăvind. malin que (être plus ~) isteţime. pâturage isop. irascible.invoca. isthme istoric [n. irrigué irigă (ei ~). malice ironiza. hystérie isteţ. irriter irit (eu ~). irriguer irigat. racontaient istorisesc (ei ~). irritation iritaţie [med. moqueur.105 - . achèvent isprăveşti. hypocrisie ipotetic. gaspiller irosire. plâtre iiir iradia. jobbágy iobăgie. irritait iritând. irrécupérable iremediabil. sainteron [fam. épuisé (il avait ~) isprăvit isprăviţi isprăvită isprăvite. izlaz. achever. irradiation. serf [n.]. séduire.m. gaspiller iris (anat. Jeannot Ionuţ. islandais islaz. iris [bot. malicieux. racontait istoriseam (eu ~).] iritare.]. irrité (ils avaient ~) iritat iritaţi iritată iritate. invoqué invocaţie. épuiser isprăvesc. irrévérencieux ireversibil.) iris [bot. irrigation Irina. irrite (il ~) iriţi. iris (anat. Islande islandez. irrémédiable iremediabil (în mod ~). israélien isterie. hysope isoscel isoscele. involontaire. irrévocable irezistibil. historien istoric [adj.]. irréprochable irespirabil. irritation [méd. irrésistible iiiri iriga. tenter ispiteşte. irrites (tu ~) iritabil. séduction. Jean Ioana. gâché. je Ioan. irresponsable ireverenţios. séduit (il ~) ispiteşti.. irrépressible ireproşabil.].] irita. irritable iritant. sagace isteţ decât (fi mai ~). raconter istorisea. terminé Israel. Israël israelit israelită. irriguent irigare. invulnérable iiio io [pop. ironique. islamique Islanda. contre son gré involuntar (în mod ~). racontent . séduis (tu ~) ispitit. Irène iriosi. moquerie. irréversibilité irevocabil. irrémédiablement ireparabil. épuisant isprăvise (el ~). narquois ironic (în mod ~).m. rayonnement [radiation] irascibil. ironie. département de Iasi [abréviation] iscusinţă. irradier iradiere. gaspillage irosit. irlandais ironic. irritaient irită (ei ~). irrité iritaţi (voi ~).]. ironisé irosi. ironiquement ironie. Jeanne d'Arc iobag iobagi. Gypsophilia petraea [bot. tentant isprăvi. servage Ionică. irritant iritase.

]. frappé (il avait ~) izbisem (eu ~). cognant.].106 - . claustrer izola (el ~). cogné. hâte (à la ~) iute la mânie. frappe (je ~) izbeşte. racontez istovi. frappâmes (nous ~) izbirăţi. isoles (tu ~) izolare. choc. heurte (il ~). isolé izolat (în mod ~). frappé (nous avions ~) izbiserăţi. amant. frappé (j'avais ~) izbiseră.]. isobare izoclin. collision. cogner izbea. éreinter istovea (el ~). juillet Iuliu. frappant izbind(u-). chassa (il ~) izgonim.] [neo. isole (il ~) izolez. bannir izgonesc (eu ~). ivoire iiiz izbândă. parcours. entrer en collision. frappe (il ~) izbeşti. frappâtes (vous ~) izbise.] Iulia. saillant. éclater de rire. épuise (il ~) istovi (el ~). heurter. frappai (je ~) izbim. isolant izolase. éreintait (il ~) istoveşte (el ~). juin iută. coup izbuc. frappa (il ~) izbi (el ar ~). cognent (ils ~) izbesc (ei ~). isochrone izola. épuisant [adj. déclenchement izbuti. frappera (il ~) izbii (eu ~). frappaient (ils ~) izbesc. frappé (ils avaient ~) izbiserăm.]. frappez izbi cu cotul. raconterai istorisim. isolons izolând.] Iuda [Bib. heurtent. isoler. isocline izocron. source [à grand débit] izbucni. Jésus iiit Italia. isolent izolează (el ~). raconte (je ~) istoriseşte. choquer. chassez iiizo izobar. frappent (ils ~) izbesc (eu ~). cognait (il ~). choque (il ~). Julie iulie. isole (j'~) izolezi. vif.]. racontes (tu ~) istorisi (va ~). Judas [Bib. frappèrent (ils ~) izbirăm. frappé (vous aviez ~) izbiseşi. vive [adj. chasses (tu ~) izgonesc. amour iubire (~cu). frappons izbind.] . jute iute. Italie italian italiană. racontons istorisit. désopiler (se ~) [pop. belle iubiţel [fam. déclencher. itinérant itinerar. chasse (il ~) izgoneşti. réussir. raconté istorisiţi. irascible. isolement [électr. raconterez istorisi (voi ~). amoureux. coup de coude (donner un ~) izbitor. coléreux ivoriu [n. cogne (il ~). itératif itinerant. isolable izolăm.] Isus. italien italice [PC]. chéri [fam. proscrire. amoureusement iubit. racontera istorisi (veţi ~). frappant [adj. frappé (tu avais ~) izbişi (tu ~). isolément izolaţi (voi ~). chassé izgoniţi. chassent izgoni (el ~). frappas (tu ~) izbit. aimé iubit [n. frappait (il ~) izbeam (eu ~). chasser. épuisé (il avait ~) istovit. isolait izolabil. isolation izolator [n.] izbitură. isolement izolare [electr. chasse (je ~) izgoneşte. épuisant istovise (el ~).istorisesc (eu ~). isolement [électr. chassons izgonit. frappé izbiţi. concubine. isolez izolau. pouffer izbucnire. heurtant izbiră.]. épuisé istovitor.]. raconte (il ~) istoriseşti (tu ~). frapperait (il ~) izbi (el va ~). aimer iubire. frappes (tu ~) izbi (el ~). réussite izbi. succéder à izgoni. maîtresse.]. frappais (je ~) izbească (el să ~). isolé (ils avaient ~) izolat izolaţi izolată izolate. piquant. bien-aimé. Jules iunie. italianisation item [neo.].m. frappe (qu'il ~) izbeau. heurté. italianiser italienizare. isolé (il avait ~) izolaseră. épuisa (il ~) istovind.]. Julia. isolaient izolează (ei ~). épuiser [d'un malade]. item iterativ. éclater izbucni în râs.] izolaţie [electr.m. concubin iubită. parvenir à. itinéraire iiiu iubi. fulminer. italiques (caractères ~) italieniza.]. isolant [n.

source izvor mineral. tombant malade îmbolnăviră (se ~). vêts (je ~) îmbracă (ei ~). enivrant îmbătrâni îmbătrânită. habiller. vêtement îmbrăcăminte [constr. embarquer îmbâcsi îmbâcsesc îmbâcsită Tranz. habille (il ~) îmbraci. revêtir. de murdărie sau de miasme.]. embrasser îmbrăţişa (va ~). habillé îmbrăcaţi. mélange îmblănit. radoucir.] îmblânzi. porte (je ~). portais (tu ~) îmbrăcai. dompter. source [abréviation cartographique] izvoarele. soûler (se ~) îmbătător. revêtement îmbrăcăminte caraghioasă. portait îmbrăcai. lui [pron. enivrer (s'~). isométrique izomorf. étreint (il ~) îmbrăţişează (ei ~). étreindre îmbrăţişa. sources (les ~) izvor izvoare. agencer îmbinare. dompté (il avait ~) îmblânzit. griser. a (se) înţesa de praf. portons îmbrăca peste cap. tombé malade îmbrăca. appétissant îmbina. porter. isotonique izotop izotopi. av. dompte (il ~) îmblânzi (el ~). tremper. portant îmbrăcară. portes (tu ~) îmbrăca (el ~). enivrer. portai îmbrăcam (eu ~). fourré [adj. şi refl. vêt (il ~). portais (je ~) îmbrăcam (noi ~). portent îmbracă (el ~). tombas malade (tu ~) îmbolnăvit. porté (nous avions ~) îmbrăcaserăţi. xxx Adev 28/03/08 îmbălsăma. portas îmbrăcat. isotherme izotermic. étreignais (j'~) îmbrăţişam (noi ~). porté (vous aviez ~) îmbrăcaseşi. isomorphisme izoterm.]. apprivoiser îmblânzea. étreignais (tu ~) îmbrăţişam (eu ~). porté (il avait ~) îmbrăcasem (eu ~). étreint îmbrăţişaţi (voi ~). tombai malade (je ~) îmbolnăvindu-se. accoutrement îmbrăcăminte de gata. le [pron. dompta îmblânzise. est (il ~) îl. enrobé. habille (j’ ~). étreignez îmbrăţişaţi (voi ~) [imp. isotopique izotropic. enrichir îmbolnăvi (se ~). dompté îmblânzitor. enrichissant îmbogăţi.C. réconforter îmbărbătează (ei ~). embaumer îmbărbăta. soûler. étreignons îmbrăţişează. tombent malades (qu'ils ~) ) îmbolnăvească (el să se ~). étreignait îmbrăţişa (el ar ~). portâtes îmbrăcase. dompte (qu'il ~) îmblânzesc (eu ~). réconforte (il ~) îmbăta. portaient îmbrăcă (el ~). étreignaient îmbrăţişă (el ~). tombait malade (il ~) îmbolnăvească (ei să se ~). source minérale îîîa î. vieillir Adev 01/11/07 îmbătrânire. porté (j'avais ~) îmbrăcaseră. isomère izometric. tomber malade îmbolnăvea (se ~). A/D] îi [vb. étreignions îmbrăţişare. imbiber îmbietor. isomorphe izomorfism. mêler. tombèrent malades îmbolnăvişi (te ~). porté (ils avaient ~) îmbrăcaserăm. étreins (j'~) .Hr înainte Hristos. porte (il ~). vêtu. vêts. tombe malade (il ~) îmbolnăvi (el se ~). isotope izotopic. portions îmbrăcând. porta îmbrăcăm. prêt-à-porter îmbrânceală. domptait îmblânzească (el să ~). tapisser îmbrac. dompte (je ~) îmblânzeşte. tombent malades îmbolnăveşte (se ~). réconfortent (ils ~) îmbărbătează (el ~). isotrope Izv. A] îîîmb îmbarca (se ~). vêtir. étreignent îmbrăţişez.].. étreignait îmbrăţişa (el ~). poussée îmbrânci. tombe malade (qu'il ~) îmbolnăveau (se ~).107 - . étreindra îmbrăţişai. avant Jésus-Christ îi. saouler îmbăta (se ~). tombaient malades îmbolnăvesc (se ~). conjonction. isothermique izotonic. portèrent îmbrăcarăţi. vieillissement Adev 01/11/07 îmbiba. portez îmbrăcaţi (voi ~). enfiler par la tête îmbrăcăminte. J. portiez îmbrăcau. isolationnisme izomer. tomba malade (il ~) îmbolnăvii (mă ~).izolaţionism. dompteur îmbogăţeşte (care ~). étreindrait îmbrăţişa (se ~). porté (tu avais ~) îmbrăcaşi. pousser îmbrăţişa. habilles. porter [vêtement]. étreignit (il ~) îmbrăţişăm. étreinte îmbrăţişat. étreigniez îmbrăţişau. A (se) umple.

comblé. partagera împărtăşim. accompli împlinit (dorinţă). empêcher împiedica (se ~). réconciliait împăca (se ~). partager împărtăşi (ar ~). gavant (se ~) îmbuibat. trébucher împiedica [fig. sidérer. contre. partage (il ~) împarte (el ~). gavent îmbuibi (te ~).].]. réconcilier împac (eu ~). partagez împărţi cu dărnicie. étreigne (que j'~) îmbrăţişeze (el să ~). partage (je ~) împartă (el să ~). emboîter îmbucătăţi. réconcilie (il ~) împaci. bigarré împiedica. divisent (ils ~). pousse (il ~) împingea (el ~). paix (faire la ~) împăcam (noi ~).] îmbunătăţi. gavait (il se ~) îmbuibându-se. partageait. poussait (el ~) împinse (el ~). partagent. raccommodé. pétrifier împietrit. diviseur [math. partagent împart (eu ~). partage (il ~) împărtăşeşti. anti-. amender îmbunătăţire. tressage împlini (~ o dorinţă). étreigne (qu'il ~) îmbrăţişezi. partages împărtăşi. tituber. adversité împrejurimi (în ~). réconcilions (imparfait) împăcare. divise (qu'il ~) împarte. pousse (je ~) împinge. divisé împărţiţi. plier une tente împestriţat. diffus împrejmui (~ cu un gard). enliser împotriva. natter. amélioration îmbutelia. impérial împărţeală. confient împărtăşesc (eu ~). garni împopoţona (se ~). raccommoder. partagez împărţea. divisait împărţi (ar ~). titubant împletitură. décorer împodobea. embouteiller îîîmp împăca. partageons împărţind. divise (je ~) împart (ei ~). partageons. garnissaient împodobesc. réconciliation împăcat. garnit împodobind. gavé îmbuibau (se ~). impératrice împărătesc împărăteşti. gave (je me ~) îmbuiba (el se ~). natte. tresser împletici (se ~). poussée împleti. partage împărţi. chancelait (il ~) împleticeşte (se ~). clôture împrejurări vitrege [pl. garnissant împodobire. partager împart. morceler îmbuiba (se ~). partagerait împărţi (va ~). étreins (tu ~) îmbrăţişa (~ o idee). partages împărtăşea. empereur împărăteasă. réconciliez împăcau. gavaient (se ~) îmbuibă (el se ~). boiser împăduri din nou. diffuser împrăştiat. partage (je ~) împărtăşeşte. partageait împărtăşesc (ei ~). parer (se ~) împotmoli. bousculer împing (eu ~). divise (il ~) împarţi. partagera împărţim. chanceler împleticea (el se ~). réconcilie (je ~) împacă (ei ~). prodiguer împărţire. partagé. raccommodent. pousser. arrêter. pétrifié împinge. empaillé împărat. exaucé (un vœu) între. réconcilient împăcăm. parer. réconcilié împăcaţi (voi ~). décoration împodobit. entre împodobi. partagerait împărtăşi (va ~).]. contre son gré împotrivi (se ~). contrer împrăştia (se ~). divisé (il avait ~) împărţit. épouser (~ une idée) îmbuca. raccommode (il ~). boisé împăiat. améliorer. în.108 - . combler (~ un vœu) împlineşte (el ~ o dorinţă). reboiser împădurit. amendement. garnissent împodobeşte.] împături un cort. réconcilies împăca (el ~).]. emballer împăduri. broncher [hésiter] împiedica de (se ~).îmbrăţişez (să ~). gaves (tu te ~) îmbulzeală. garnir. envers împotriva voinţei sale. division [distrib. gaver (se ~) îmbuib (mă ~). diviser. réconcilions (présent) împacheta. cohue [f. clôturer împrejmuire. gave (il se ~) îmbuibă (ei se ~). divisant împărţise. garnissait împodobeau. alentours (aux ~) . division împărţitor [mat. partagera. partagé împărtăşiţi. poussa împingere. chancèle (il ~) împleticindu-se. comble (il ~ un vœu) împlini (el ~ o dorinţă). partagez împărtăşit. buter contre împietri. réconcilient împacă (el ~). combla (il ~ un vœu) împlinit.

cernant împreuna. giclé împrumut [n. en amont în aparenţă. prêt [n. à la place de în mare. en grand în masă. à contre cœur în schimbul. en plein air în afara [+G]. cernaient (ils ~) împresurînd. au service de în spirală. au milieu de în mişcare. en chair et os în călduri. fusiller împuşcătură. réduire Adev 01/11/07 împuţit împuţită. au vent în dungi. prêtent împrumută (el ~). en. mandat. en cours în depărtare. gainé în frunte. comme [temporal] în timpul nopţii. joint împreună. dûment în momentul. tant que. en sens inverse în sensul că. joindre împreunare. hors la loi în afară de. en aval în bandulieră.]. en dehors de. cerné împresurau. pareil cas (en ~) în adins. en plus.] (< prêter) împrumuta. en quête de în căutarea. en marche arrière [auto] în măsura în care. à la file în taină. cerneront împresurat împresuraţi. en bon état în stare de funcţionare. en principe în pripă. cernent (ils ~) împresoare (ei să ~). au loin în direcţia vântului. ailleurs în amonte. cernent (qu'ils ~) împresura (vor ~). en chœur în curs tare. en ligne droite în lipsă de. secrètement în timp. prêtais (je ~) împrumutat. puant îîîn în. en même temps în acest caz.] (dat). conjonction împreunat. prêtez împrumutau. cerner împresoară (ei ~). À votre santé ! în scârbă. au grand jour în plus.] împuternicit. à peu près în largul său. ès (docteur ~ sciences) în acelaşi timp. dans în (doctor ~ ştiinţe). giclait împroşcat. en l'air în aer liber. en bandoulière în bloc. prêter împrumut (eu ~). comment în cele din urmă. alentours împrejurul. investir. prêtes (tu ~) împuşca. en quête de în ce fel. ensemble împroşca. de façon à în aval. en mouvement în mod corespunzător. en bloc în marşarier [auto]. en ce sens que în serviciul [+G].109 - . prêtons împrumutând. en flammes. à contre cœur. rayé [textil] în fiecare noapte. éclabousser împroşca (el ~). prête (il ~) împrumutăm. en dehors de în afara bordului (motor ~). accrédité împuţiciune. au centre ville în ciuda [+D]. hormis [*] în altă parte. part (à ~). finalement în centrul oraşului. in situ în slujba [+G]. procuration [jur. pour lors în cor. à dessein în aer. outre. en état de marche în stare să. à nu. en apparence în aşa fel ca să. prêtant împrumuţi. puanteur împuţina împuţinată. à défaut de în locul. à rebours. superficiellement în realitate. amoindrir.împrejurimi [pl. lors de în paragină. autour de împresura. hors-bord (moteur ~) în afara legii. en friche în pielea goală. pendant la nuit. contre [en dépit] în consecinţă. en état de în străinătate. de trop în principiu. accréditer împuternicire. à l’aise în linie dreaptă. en bloc în bucăţi. jonction. prêtaient (ils ~) împrumută (ei ~). en feu în formă de teacă. au complet în jur de. en chaleur în căutare de. prêta împrumută (el ~). dans la mesure où în mijlocul. à la hâte în întregime. en morceaux în calitate de. à la fois. à contrecœur in situ. de plus. en effet În sănătatea voastră!. chaque nuit în flăcări. au service de în silă. coup de feu împuternici. gicler împroşca (a ~ cu noroi). nuitamment . prête (je ~) împrumuta (el ~). éclaboussé. à poil în plină zi. prêtait împrumutam (eu ~). tors în stare bună. contre [échange] în sens invers. en tant que în carne şi oase. à l'étranger în şir. prêté împrumutaţi. à la tête în grabă.

]. rendu. bagarre. remboursent înapoiază (el ~ banii). avance înaintat. nanti înarmează (se ~).]. blanchisseur înălbitor [la spălat rufe]. montez à cheval încălecă (el ~). rends înapoia [bani]. monte à cheval (je ~) încalecă (ei ~). avançait înaintare. chaussa (il se ~) încălţăm (ne ~). échauffé încălzire. chauffage încălzire centrală. remboursez înapoiază. monte à cheval (il ~) încaleci. avant Jésus-Christ Adev 15/03/08 înainte să. chauffé. emmêler încăleca. avant (en ~) înainte (tot ~). Javel (eau de ~) înălţa. chaussait (il se ~) încălţam (mă ~). dresser (se ~). rembourses (tu ~) înarma. monter à cheval încalec (eu ~). échauffent încălzeşte. blanchissent înălbeşte. dedans îîînc încă. avant înalt. réprimer. avancer înainta.] înăbuşi [emoţia]. rendre.pl.Hr). f. ériger. réchauffe (il ~) încălzeşte (se ~). avancé înainte. en vigueur în zdrenţe. à jamais. chaussais (je me ~) încălţase (se ~). rendait înapoia (ar ~).) înapoiată. munit înăsprire. avant înainte Hristos (de la jumătatea mileniului IV î. altitude. réchauffer încălzesc (ei ~). étouffait (il ~) înăbuşi (el ~). étouffer [fig. pugilat încălca un jurământ.] înăbuşă. rendez înapoiaţi (voi ~). montes à cheval (tu ~) încăleca (el ~). durcissement înăuntru.110 - . étouffement înăbuşitor înăbuşitoare. derrière înapoi (da ~). avant. étreindre [supprimer] înăbuşire. munir înarmat. monta à cheval (il ~) încălecăm. chaussé (il s'était ~) încălţat. rendons înapoiez. encore încăierare. avance (en ~).] înapoi. charmant. armé înarmat [fig. chaussent (ils se ~) încalţă (el se ~). montais à cheval (je ~) încălecat. blanchit înălbit. rentrées (adj. soulier. rembourser înapoiază (ei ~ banii). chauffer. rends înapoiezi. dressa (il ~) [monter] înălţare. mêlée. retourner înapoia. montai à cheval (je ~) încălecam (eu ~). chaussez (vous vous ~) încălţă (se ~).] încântător. taille înălţimea… (fi la ~). ravissant încăpăţâna (a se ~). rendent înapoiem. fasciner. anthume în timpul vieţii (lui/ei). ravi [fig. rentré înapoiată. hauteur. obstiner (s'~) . chaussure încălzi (a ~). étouffa (il ~) [fig. iron. reculer înapoia. chausser (se ~) încalţ (mă ~). remboursons înapoiez (~ banii). dressé [monté] înalţă (el ~). blanchissage înălbitor [foto]. chauffe (il se ~) încălzit.) înapoiaţi. violer un serment încâlci. rendra înapoiat. chausse (je me ~) încalţ (să mă ~). rembourse (je ~) înapoiezi (~banii). dresser [monter]. dresse (il ~) [monter] înălţă (el ~) [perf. rend. de fond en comble în veci vecilor. réchauffement global Adev 13/02/08 încânta. rehausser. chaussé încălţaţi (vă ~). rentrée (f. blanchir înălbesc. s. blanchi înălbire.]. étouffant înălbi. haut înăbuşi. hisser înălţat. droit (tout ~) înainte de. chausse (il se ~) încalţe (să se ~). charmer încânta (el ~). entiché [pop. hausser înălţa (se ~). munissait. chausse (qu'il se ~) încalţi (te ~). armer înarma (se ~). chaussons (nous nous ~) încălţându-se. en lambeaux.în timpul vieţii. montait à cheval încălecai (eu ~). rembourse (il ~) înapoiem (~ banii). chausse-toi ! încalţă (ei se ~). étouffe (il ~) înăbuşea. échauffe (il ~). chausse (que je me ~) încalţă-te!. de son vivant în toate ungherele. montons à cheval încălţa (se ~). chausses (tu te ~) încălţa (el se ~). ennemi înamorat [arh. en haillons înainta. relèvement înălţime. monté à cheval încălecaţi (voi ~). rendrait înapoia (va ~). chaussant (se ~) încălţăminte. devant. charmait (il ~) încântat. montent à cheval încalecă (el ~). hauteur de (être à la ~) inamic. chauffage central încălzirea globală. embrouiller. arrière. échauffer încălzi. à tout jamais în vigoare.

cailler. caillait închegat. raccroché (le téléphone) închise (telefonul). obstine (je m'~) încăpăţânezi (te ~). liquidation închis. dédier. débuter. figeait (il se ~). commençait începeai. receveur începător. obstinément încăpere încăperi. figer (se ~) încheagă (el se ~). figé închegă (el se ~). essayer. commencé (vous aviez ~) începuseşi. commence (il ~) începea. caille (il se ~). cessant încetează (ei ~). charges (tu ~) încărca (el ~). cessa (il ~) încetăm. caillé. éprouvait (il ~) încerca [testa]. obstination încăpăţânare (cu ~). buté. démarrer începând. commencé (j'avais ~) începuseră. têtu încăpăţânează (ei se ~). lentement încet (a vorbi ~). figea (il se ~) închege (el să se ~). cesses (que tu ~) încetare (fără ~). chargeais (je ~) încărcând. chargeons încărcătură.111 - . chargez încărcăm. incarcérer încasa salariul. commencez începi. cessons încetând. commencé (nous avions ~) începuserăţi.]. cessé (il avait ~) încetasem (eu ~). essayé. fermé. enfermé închide (telefonul). commenciez începeau. Geranium robertianum [bot. voix basse (parler à ~) încet [adv. cesser încetase. fermer. essai încercare (piatră de ~). commençaient începem. ogive nucléaire încarcera.] închide închid.]. chargerait (il ~) încărca (va ~). fige (il se ~) încheagă (ei se ~). cesse (qu'il ~) încetezi. raccrocha (le téléphone) închina. barrer închide din nou. commencions începeaţi. naturalisation încetineală. lourdeur d'esprit încetişor. charge (qu'il ~) încarci. cessez încetă (el ~). obstine (il s'~) încăpăţânez (mă ~). commencé început. clôture [action] închidere (a unui magazin).]. fini încheietură. renfermer închide într-o mănăstire. cesse (il ~) încetez.]. commencement (au ~) încerca. éprouver. commencé (tu avais ~) începuşi (tu ~). recette [encaissement] încasator. cessé (j'avais ~) încetaţi. testé [vérifié] încercare încercări. charger încarc (eu ~). vouer închinat. commençais (tu ~) începeam (eu ~). cargaison încărcătură nucleară [mil. tester [vérifier] încercând.]. commenças (tu ~) început [vb. obstinent (ils s'~) încăpăţânează (el se ~). voué închipui. obstinait (il s'~) încăpăţânat. raccrocher (le téléphone) închis (telefonul). commencement început (la ~). cloîtrer închidere. doucement încetul cu încetul. obstiné. commença începui (eu ~). épreuve.încăpăţâna (el se ~). tenté [essayé] încercat [testat]. cessez-le-feu încetăţenire. commencé (ils avaient ~) începuserăm. cesse (je ~) înceteze (el să ~). clos [adj. fige (qu'il se ~) închegătoare [n. éprouvant încercat. commençons începeţi. chargent încarcă (el ~). incertain incertitudine. commence (je ~) începe (~ să mănânce). obstines (tu t'~) încăpăţânare. lentement încetineală a minţii.f. chargé încărcaţi (voi ~). cessent încetează (el ~).][bot. cesses (tu ~) încetezi (să ~).] încărcătură (a unei nave). commencer. intarissablement încetare a ostilităţilor. chargeant încărcase. lentement. débutant începe. incertitude încet înceată. éprouvé. charge [n. commencé (il avait ~) începusem (eu ~). cesse (sans ~). commençai (je ~) începuse. imaginer . début. intraitable. petit à petit închega (se ~).] încheia. chargera (il ~) încărcam. doucement înceta. touche (pierre de ~) încercare [test]. finir încheiat. lent. commençant încep (eu ~). entamer începe (el ~). attache încheietura mâinii. commençant. tenter [essayer] încerca (el ~). cernés (yeux ~) incert. chargé (il avait ~) încărcat. charge (je ~) încarcă (ei ~). commences (tu ~) începu. commençais (je ~) începeam (noi ~). lenteur încetineală (cu ~). poignet [anat. figent (ils se ~) închega (el se ~). pièce [chambre] încărca. preuve încercănaţi (ochi ~). chargeait încărca (el ar ~). charge (il ~) încarce (el să ~). toucher sa paye încasare.

încununez. impasse.]. courbent (ils ~) încovoaie (ei să se ~). croiser încrucişare. aussitôt îndată (de ~). busqué. inclination înclinaţie [geom.]. figurer (se ~) închipuia (el îşi ~). courbé (il avait ~) încovoiat. crépu [cheveux] încreţit [ţesătură]. adresse. couronnement încovoia.] încremenesc (ei ~). courbant încovoi (eu ~). courbaient (ils se ~) încovoie (el se ~).112 - . dette (en ~) îndatorire. plier. croisement încrucişat. croisé încrunta (se ~). germer încolţire. couronne (il ~) încoronare. bandé încorona. figurait (il se ~) închipuiau (ei îşi ~). talent.închipui (a-şi ~). couronne (il ~) încurca. coller încleiat. courbent (qu'ils se ~) încovoaie (ei se ~). prévenant [adj. germination înconjur. talent. inclination. adroit. noyant (se ~) îndelete (pe ~). louer [une chambre] închiriat. courbe (il se ~) încovoaind. acharner îndârjire.] îndatoritor. courbent (ils se ~) încovoaie (el ~). emmêler încurcat. embrouiller. pousse (je ~) îndemna (el ~). couronna încoronând. crêper [cheveux] încreţit [părul]. courbe (qu'il se ~) încovoaie (el se ~). courbé încovoiau (se ~). figé [fig.] înclinaţie [fig. pétrifier. courbait (il se ~) încovoia (se ~). collé înclina. location închisoare. poussa îndeobşte. courber încovoaie (ei ~). fronce (il ~ les sourcils) încruntă (el se ~) [perf. pâmer.]. couronnant încoronează (el ~). figent (ils ~) încremeneşte. couronna încununând. sidérer. froncer [un tissu] încreţi [pânză]. couronné încoronă (el ~). couronnant încununează (el ~). plie (il ~) încovoaie (el să se ~). couronner încununa (el ~). s. pétrin [fam. plient (ils ~). pousser îndemn (au ~). figure (il se ~) închipuiţi-vă. don [talent]. sitôt îndatorat. embarras încuviinţa. couronnait încununat. courber (se ~) încovoiase. aptitude înclinat. figea (il ~) încremenit. loue (il ~) [chambre] închiriez. geôle [arch. cernent (ils ~) înconjoare (ei să ~). froncer (~ les sourcils) încrunta (el se ~). biais [adj. rétif îndărătnicie. courbe (je ~) încovoi (eu ~).] încreţi [o ţesătură]. couronné încunună (el ~). habile îndemână (la ~). pousse (il ~) îndecându-se. sidéré. suffisamment îndeamnă. cerné înconjurau. suffisant [adj. prison. particulièrement .] îndăratelea (de-a ~).] încincit. bander încordat. fronça (~ les sourcils) încruntându-se. agréer îîînd îndată. loisir (à ~) îndemânare. cernent (qu'ils ~) înconjura (vor ~). habileté îndemânare (cu ~). cernant înconjurat înconjuraţi. fronçant (~ les sourcils) încumeta (se ~). penaud încurcătură. tour [détour] înconjura.]. crêper [tissu] încreţi [părul]. obstination. courbe (il ~) încovoaie (ei ~). couronnait încoronat. penchant. bientôt. adroitement îndemânatic. acharnement îndeajuns. crochu. quintuple încleia. imagination închiria [o cameră]. incliner înclina (se ~). figurez-vous închipuire. incessamment. froncé [un tissu] încrucişa. arrière îndărătnic. tôle [pop. inclinaison încolţi. reculons (à ~) îndărăt. ambiant încorda. savoir-faire. figuraient (ils se ~) închipuie (el îşi ~). voûté. généralement îndeosebi. fronçait (~ les sourcils) încruntă (el se ~). fige (il ~) încremeni (el ~).]. cerneront înconjurând. devoir [n. assurer încremeni. obstinément îndârji. poussait (el ~) îndemnă (el ~). oser încununa. cernaient (ils ~) înconjurător. loue (je ~) [chambre] închiriere. couronner încorona (el ~). aussitôt îndată ce (de ~). taule [pop. obstination îndărătnicie (cu ~).]. cerner înconjoară (ei ~). portée (à la ~) îndemna. pencher înclinare. faire crédit à încredinţa.]. courba (il se ~) încrede în (se ~). loué [chambre] închiriază (el ~). figer [fig. pétrifié. plie (je ~) încovoia (el se ~).

tassons (nous ~) [le contenu] îndesând. tassiez (vous ~) [le contenu] îndesarăţi. téméraire îndrăzni. tombe amoureux (je ~) îndrăgosteşte (ea se ~). doutant (se ~) îndoise (se ~). chagrin [adj. douta (il ~) îndoi (se ~) [fig. conseille (il ~) îndrumător. douter îndoi [înmulţi cu doi]. gavent îndoapă (el ~). doute [n. tasses (tu ~) [le contenu] îndestulător. tombé amoureux (j'étais ~) îndrăgostiseră (ei se ~). tassé (tu avais ~) [contenu] îndesaşi.] îndoi. écartent îndepărtează (el ~). tombent amoureux (ils ~) îndrăgostesc (ele se ~). gaves îndrăgosti (se ~). lointain îndepărtă (el ~). certes [adv. tombant amoureux îndrăgostise (se ~). exaucer (~ un vœu) îndeplinit (dorinţă). courbe (je ~) îndoiesc că (mă ~). tomba amoureux (il ~) îndrăgostim (ne ~). marcher îndrepta (se ~) [vremea]. suffisant [adj. chagrinait îndurerat îndurerată. pitié. courbe (il ~) îndoieşte că (el se ~). douté (il avait ~) îndoit [X2]. gavé îndopau. entiché [pop. amoureux. tassâmes (nous ~) [le contenu] îndesarăm. doublé îndoiţi că (vă ~). audace. tombons amoureux îndrăgostindu-se. plie (il ~) îndoapă (ei ~). gavant (se ~) îndopat. cabosse [n. pli îndopa. tombait amoureux (il ~) îndrăgostesc (ei se ~). tombez amoureux îndrăzneală. tassé (j'avais ~) [le contenu] îndesaseşi. reléguer. tombé amoureux (ils étaient ~) îndrăgostit îndrăgostită. oser îndrepta. écarte (il ~) îndepărtez. plier quelqu’un îndura.]. subir îndurare. doutes que (tu ~) îndoii (mă ~). écartes (tu ~) îndeplini. doute (mettre en ~) îndoiam că (mă ~). tassa (il ~) [le contenu] îndesăm.]. acheminer îndrepta (se ~).]. écarté îndepărtat [adj. doute que (il ~) îndoieşti că (tu te ~). entasser îndes (eu ~). écarta îndepărtează (ei ~). courbé (il avait ~) îndoise (se ~). tassé [le contenu] îndesaţi (voi ~). courbé. doutent que (ils ~) îndoieşte că (el se ~). tombent amoureuses (elles ~) îndrăgostesc (mă ~).] chagrine [adj. tassâtes (vous ~) [le contenu] îndesase. sucrer îndupleca [pe cineva]. doutaient que (ils ~) îndoielnic. tassèrent (ils ~) [le contenu] îndesarăm. guide înduioşa. gave (il ~) îndoi (eu ~). tasse (il ~) [le contenu] îndesa (el ~). tassé (il avait ~) [contenu] îndesasem (eu ~). conseille (je ~) îndrumă (el ~). gave (je ~) îndopa (el ~). doutais que (je ~) îndoiau că (se ~). douteux îndoiesc (ei ~). gaver îndop. impitoyablement îndurat. tasse (je ~) [le contenu] îndeasă (ei ~). doutai (je ~) îndoim că (ne ~). courber îndoaie (ei ~). tombé amoureux. courbent (ils ~) îndoiesc (eu ~). doutez que (vous ~) îndoitură. courbant îndoindu-se (că). écarte (j'~) îndepărtezi. plie (je ~) îndoi (se ~). tassant [le contenu] îndeşi (tu ~). courbait îndoia că (se ~). doutons que (nous ~) îndoind. tombe amoureux (il ~) îndrăgosteşti (te ~). subi îndurera. audacieux. s’éprendre.] îndrăgostiţi (vă ~). tassas (tu ~) [le contenu] îndesat. tassait (il ~) [le contenu] îndesai (eu ~). chagriner îndurera (el ~). plier.îndepărta (a ~). remettre [météo] îndreptar. tassent [le contenu] îndeasă (el ~). doubler îndoia [plia]. gavaient îndopi. incertain. tassez [le contenu] îndesă (el ~). témérité îndrăzneţ. tombé amoureux (il était ~) îndrăgostisem (mă ~). farcir. doutait que (il ~) îndoiai că (te ~).] îndoială (fără ~). accomplir îndeplini (~ o dorinţă). guide îndruma. doutais que (tu ~) îndoială. tomber amoureux îndrăgostea (se ~). conseiller îndrum (eu ~).113 - . tombes amoureux (tu ~) îndrăgosti (el se ~). écarter îndepărtat. tassaient (ils ~) [le contenu] îndesară. certainement. apitoyer îndulci. miséricorde îndurare (fără ~). tassais (tu ~) [le contenu] îndesară. guider. effectuer. épris.].] îîîne . doute que (je ~) îndoiesc că (se ~). plient (ils ~) îndoaie (el ~). gavait îndopându-se. tassai (je ~) [le contenu] îndesai (tu ~). exaucé (un vœu) îndesa. tombe amoureuse (elle ~) îndrăgosteşte (el se ~). doute (sans ~) îndoială (pune la ~). clémence. tassions (nous ~) [le contenu] îndesarăţi. tasser [le contenu].

emmailloter înfăşura. jaunit (il ~). jaunissant îngălbenit. avalait înghiţi. effrayé înfricoşător. épouvante (il ~) înfioară (el se~). glacé îngheţat bocnă. permettre. défaite înfricoşa. noya (il se ~) înecăm (ne ~). vain.n. tolère (il ~) îngăduie (el să ~). frissonnant înfiorător. noie (il se ~) înec (mă ~). glaçait. noyai (je me ~) înecară (se ~). langer înfăşa [un copil]. geler îngheţa (el ~). fatuité îngâmfat. embellir înfrumuseţare. épouvantable. toléré îngăduinţă. astucieux ingenios (în mod ~). noyer. astuce ingenuitate. lampée înghiţituri mici (bea cu ~). infatué înfunda. jauni îngâmfare. cohue [f. engloutissement înghiţitură. avale înghite. affamé înfrângere. débonnaire. colmaté îîîng îngădui.] îneca (se ~). fonder. blêmir îngălbenind. engedni îngădui (eu ~). sentir [fam. frissonna înfior (mă ~). affreux înflăcăra. gel [froid]. noyèrent (ils se ~) înecarăm (ne ~).] înghiţi. engouffrer. figurait (il ~) înfăţişare. noyez (vous vous ~) înecă (el se ~). ingénieusement ingeniozitate. transi îngheţată. engloutit înghiţea. création înfiinţat. avalons înghiţit. ardeur înflăcărat. engloutissent. avalent.înec [n. avala. agenouiller înger. tolère (je ~) îngădui (tu ~).f. tolérer. épouvanter înfioară (el ~). frissonne (il ~) înfioră (el ~). pâli. éclosion înfometa. toléré (il avait ~) îngăduit. échauffé înfiinţa.114 - . tolèrent îngăduie (el ~). jaunissaient îngălbenesc (ei ~). licite. coups (boire à petits ~) . ange îngheaţă. colmater înfundat. enrouler înfăţişa. étaler [exposer]. avalez înghiţi [pe cineva] [fam. jaunissait (il ~) îngălbeneau. fiévreux [fig. jaunissent (ils ~) îngălbeneşte. aspect. figuraient înfăţişează (el ~). créé [fondé] înfiora. avaler. noient (ils se ~) îneacă (el se ~). engloutir înghit. allure. ingénieux. noyade [n.]. infatué îngândurat. peur (faire ~).]. tolères (tu ~) îngăduia (el ~). échauffer înfierbântă (ei ~). figure (il ~) înfia.] îngheţ [n.] înflorire. gelé. étouffer (s'~) îîînf înfăşa (~ un bebeluş). épouvanté (il avait ~) înfiora (se ~). figurer înfăţişa (el ~). pâlir îngălbenea. glace [alim. gelait îngheţat. jaunir. ingénu ingerinţă. ingérence îngenunchia. gèle (il ~) înghesuială. air. noyas (tu te ~) înecat înecaţi înecată înecate. mine [visage] înfăţişat. ingéniosité. noyâmes (nous nous ~) înecarăţi (vă ~). ingénuité ingenuu. rouler. englouti înghiţiţi. noyé înecat (el s-a ~ mâncând). glace (il ~). effrayer înfricoşat. noyé (il s'était ~) înecaseră (se ~). embellissement înfumurat.]. peur (il me fait ~) înfrumuseţa. noyons (nous nous ~) îneci (te ~). échauffent înfierbântă (el ~). ravaler înghiţire. pâlit (il ~) îngălbeni (se ~). gelée îngheţa. pensif ingenios ingenioasă. affamer înfometat. tolère (qu'il ~) îngăduise (el ~). noies (tu te ~) îneca (se ~ mâncând). épouvanta (il ~) înfiorând. tolérait (il ~) îngăduie (ei ~). frissonner înfioră (el se ~). effrayant înfricoşează (mă ~). créer [fonder] înfiinţare. frissonne (je ~) înfiorându-se. figuré înfăţişau. vaniteux. noyé (ils s'étaient ~) înecaşi (te ~). étouffé (il s'est ~) înecaţi (vă ~). adopter înfierbânta (a ~). noie (je me ~) înecai (mă ~). glacer. tolérant îngălbeni. tolérance îngăduitor.] [supporter] înghiţi din nou. épouvantant înfiorase. échauffe (il ~) înfierbântat. échauffé înflăcărare. (il s'est ~) îneacă (ei se ~). noyâtes (vous vous ~) înecase (se ~). avales înghiţim.

humiliation înjosit. soignait îngriji (el ~). s. écarté înlături. affolé înnegri. noircissait (il ~) înnegreau (ei se ~). amonceler îngrăşa (se ~). humilier. nagé (j'avais ~) înotasem (noi ~). mettre au tombeau înmormântare. nagez înotăm. jurer înjurătură. soignais (je ~) îngrijesc (ei ~). novateur înnorat. succession înlătura (a ~). limitant îngrădire. multiplicateur înnăscut. soin îngrijora. soignant îngrijit. rénovateur înnoitor [adj. alourdir îngriji. noirci înnegrire.115 - . rétrécissement înhăma. remise înmănunchia. soignes îngrijea. noircissement înnobila. horrifier îngrozeşte. immatriculer înmatriculare. improviser înjosi. épouvanté (il avait ~) îngrozitor. écarte (j'~) înlătură (ei ~). nage (qu'il ~) înot. substitution înlocuitor [n. grossir îngrăşământ. remplacer. nagé înotaţi. pétrifier înmărmurit. écarte (il ~) înlătură (el ~) [perf. multiplication înmulţitor. sépulture [enterrement] îngroşare. harnacher înjgheba. juron injurie. parfume. sépulture [enterrement]. immatriculation înmânare. amollir înmuia curbele. nuageux înota. souci îngrijorat îngrijorată. écartent înlătură (el ~). facilités înlocui. soignez îngrijire. limitent (ils ~) îngrădesc (eu ~). brunir. grossissement îngrozi. nages (tu ~) . pullulent înmulţeşte (se ~). nage înot (eu ~). nage (il ~) înoate (să ~). inquiéter îngrijorare. nager înoată. épouvante (il ~) îngrozi (el ~). parfument înmormânta. entasser. épouvanter. limita îngrădind. nagé (tu avais ~) înotat. soignons îngrijind. effroyablement îngusta. net [propre] îngrijiţi. épouvantable. remplaçant [n. humilié înjura. inquiet. héréditaire. épouvantant îngrozise. pétrifié.]. nagé (nous avions ~) înotaseră. limite (il ~) îngrădi (el ~). amasser. écarter înlătur (eu ~). faciliter. limitation îngrădit. javeler înmărmuri. injure injust. abaisser. limité îngrămădi. parfumé înmiresmează. intégration îngrădi. mise au tombeau înmormântat. pulluler înmulţesc (se ~).îngloba.m]. nagera (il ~) înotase. rabaisser. horrible îngrozitor (în mod ~). inné înnebunit. multiplier înmulţi (se ~). nageant înoţi. écartes (tu ~) înlesni. inquiétude. soignent îngrijesc (eu ~). nage (je ~) înota (va ~).m. soucieux îngropăciune [pop. noircit (il ~) înnegrit. mis au tombeau înmuia. englober înglobare. affreux. ravaler (se ~) înjosire. épouvanta (il ~) îngrozind. noircissaient înnegreşte (el se ~). invective. tremper. ennoblir înnoitor. soigna îngrijim. dégrader înjosi (se ~). suppléer înlocui (se ~).]. masser.] îîînm înmatricula. soigner îngrijeam (eu ~). rétrécir îngustare. consterné înmiresma înmiresmez. engraisser. ménager înlesniri. injuste înlănţuire. pullulé înmulţire. soigné. parfumer înmiresmat. soigne (je ~) îngrijeşte. pullule (il ~) înmulţit. limiter îngrădesc (ei ~). galber înmulţi. écarta înlăturat. nagé (ils avaient ~) înotaserăţi.]. engrais îngreuna. nagé (vous aviez ~) înotaseşi. relayer înlocuibil. nagé (il avait ~) înotasem (eu ~). noircir înnegrea (el se ~). limite (je ~) îngrădeşte (el ~). remplaçable înlocuire. soigne (il ~) îngrijeşti. nageons înotând.

rencontrais (je ~) întâlneam (noi ~). laçage înştiinţa. coup monté înscrie. avisé. mensonger înşelătorie. marqué însemne (să ~). vissant îîînt întâi [adv. accompagnement. animer însufleţire. attribut. effrayé înspăimântă (el ~). du côté de înstărit. éclaircir [météo] înseninare parţială.116 - . rencontré (j'avais ~) întâlniseră. consigner înrola (se ~).]. faufiler însailă (el ~). assoiffé însingurare. effrayer înspăimânta (se ~). reconduire însoţire. collète (il ~) înşfăcă de guler (el ~).]. rencontrent întâlnesc (eu ~). accompagné însoţitoare. communication înştiinţat. mener. vaudrait însemna (va ~). rencontrions întâlneaţi. találni întâlnea. aisé. faufile (il ~) însăila (el ~). ensoleillé însoţi. centuple înşela (a ~). tromper (se ~). peur (pris ~). rencontrait întâlneai. effroyable înspăimântând. vaille însenina (a se ~). effrayant. rougeur înrudi (se~). sellé înşfăca de guler. éclaircie [météo] înseninat [meteo]. primauté întâlni. invétéré înrăutăţi. aliéner înstrăinare. colleta (il ~) înşfăcând(u-l) de guler. seller înşeuat. accouplement însoţit. éclairci [météo] înseninează (se ~). rencontré (vous aviez ~) întâlniseşi (să se ~). étoilé înstrăina. recruter. rencontrai întâlnim. apparenté îîîns însă. or [conj. colletant înşfăcat de guler. rencontré întâlniţi. compagne însoţitor. inscription însemna însemn. parenté înrudit.înotătoare [la peşti]. rencontrais (tu ~) întâlneam (eu ~). duperie. cossu înstelat. épouvantable. faufilait însăilând. charger de însărcinare. vers înspre (~partea). épouser. mènent însoţi [pe cineva care pleacă]. inscrire înscriere. enregistrer. épouvanter. rencontré (tu avais ~) întâlnişi. rencontres (tu ~) întâlni (el ~). aviser înştiinţare. épousa (il ~) însurându-se. épouvantant înspre. trompé înşelător. marier (se ~) însoară (se ~). d'abord întâietate. rencontrer. centupler însutit. rencontré (nous avions ~) întâlniserăţi. immatriculer. annoncer. rencontraient întâlnesc (ei ~). valent. signifié. rencontré (il avait ~) întâlnisem (eu ~). nageur înrădăcinat. épouse (il/elle ~) însura (se ~). accompagnant înspăimânta. isolement însorit. valu. avoir tort înşelat. vertu însuti. rencontriez întâlneau. nageoire înotător înotătoare.f. rencontras întâlnit. apparenter înrudire. épouvante (il ~) înspăimântător. vaut. rencontre (il ~) întâlneşti. épouvanté (il avait ~) înspăimântat. éclaircit [météo] însetat. faire erreur. mais. annonce [n. commission înscenare [fig. épouvanta (il ~). accompagner însoţesc (ei ~). rencontrant întâlnise. signifier înseamnă (ei ~). aggraver înregistra.]. quand même. colleté înşiretare. signifie însemna (ar ~). néanmoins. joindre. annoncé înşuruba. enrôler înroşi. rougir înroşire. vaudra însemnat. aliénation însufleţi. faufilant însănătoşire. peur (prendre ~) înspăimântase. rencontre (je ~) întâlneşte. cependant. duper înşela (se ~). supercherie înşeua. marier (se ~) însurat. qualité. rencontré (ils avaient ~) întâlniserăm. colleter înşfacă de guler (el ~). signifient înseamnă. ensanglanter însărcina cu. animation însura. marquer. rencontrons întâlnind.] însăila. rencontrez . visser înşurubând. joint. guérison însângera. rencontra întâlnii (eu ~). épousé însură (se ~). épousant însuşire.

dressé [rédigé] întorsătură (lua o ~ proastă). advient (il ~). étale (il ~). allongeait.]. étende (que j'~) întindă (ei să ~). étendait. étendent întind (eu ~). durcir întărească (să se ~). étendaient. accueillis întâmpinăm. retarder. étale (j'~). accueille (j'~) întâmpina (va ~). accueillir întâmpina (ar ~). accueilli întâmpinaţi. retard (en ~) întârziere. en trois fois rien. tendons întindem (să ~). tends (je ~) întind (eu să ~). sommet [pol. étendu (j'avais ~) întinseseră. entre quat’zyeux întreba. advienne întâmplare. tour (prendre un mauvais ~) întortocheat. dresse (il ~) [rédige] întocmi. étendu (tu avais ~) întinseşi.] întări (se ~). hasard întâmplare (la ~). étendu. accueillait întâmpină (el ~). en effet. tendaient întindem. bander un arc întinde cu făcăleţul [aluatul] étendre au rouleau [cuisine] întindere. tortueuse întotdeauna. incident [adj.]. étendais (j'~) întindeam (noi ~). haubanage întipări. passerait (il se ~). étendions (que nous ~) întindeţi.] întâlnire la vârf [pol. allongea întinse (el ~).f. passera (il se ~). effet (en ~) într-o clipită. rentrer întoarce (pe dos). étendis (j'~) întinseră (ei ~). étends (j'~). retard întemeia (se ~). accueillit întâmpina (el ~). tend (il ~) întinde (el ar ~). hasard (au ~) întâmplare neplăcută. étirement întindere [n. en moins de deux [fam. étendiez întindeau. retardement. étalé. surface întindere cu hobane. allonger. accueillerait întâmpină (ei ~). bandé. allongeons. tendait întindeai. étendu (il avait ~) întinsesem (eu ~). durcissement întărit. éternellement [adv. accueillera întâmpinai. retour întors întoarsă. créé [fondé] întemniţa. tendu întinse. arrivé întâmple (să se ~). hasard (par ~). arriverait (il ~) întâmpla (se ~). sommet [pol.întâlnire. arrivait (il ~) întâmplă (se ~). accueillez întâmpini. durcisse întăresc (se ~). tends (tu ~) întinzi (să ~). étendirent întinseră (ei ~). tonifier. mésaventure întâmplător. renfort întârzia. étendes (que tu ~) întinde (se ~).]. étendit (il ~) întinsei (eu ~).] întâmpina.] într-una. advenir întâmpla (s-ar ~). intarissablement între patru ochi. étendions întindeaţi. étales (tu ~). étalait. rencontre. étendu (ils avaient ~) întinseserăm. étend. attiser întina. étends (tu ~). étendre întind (ei ~). étendons.f. accueillons întâmpinare (în ~). rentrée. allongeant. fortuit. étalèrent întinserăm.117 - . étalent (ils ~). tête-à-tête. passe (il se ~). étirer. accueillit (il ~) întâmpină (eu ~). étendue [n. dresser [rédiger] întocmit. tonique întăritură. étendrait (il ~) întinde (va ~). étalaient. demandent întreabă (el ~).]. arrive (il ~) întâmpla (se va ~). étendîtes întinsese. accueilles întâmpinare. étendîmes întinserăţi. durci. étendez. consolider întărire. étendra (il ~) întindea. étaler [à plat]. étendu (nous avions ~) întinseserăţi. étende (qu'il ~) întinde!. arriver. passer (se ~). étirer (s'~) întinde un arc. tonifié întăritor. accueil întâmpla. étendiez (que vous ~) întins întinşi întinsă întinse. allongé. étalant. demander întreabă (ei ~). avancer. attardé. renforcer. étends ! întinde (el ~). baser întemeiat. au-devant întâmpinaşi. étendent (qu'ils ~) întindă (el să ~). arrivera (il ~) întâmplat. étendant întinzi. retourner întoarcere. durcit întări. incarcérer înteţi. maculer întinde. fortifier. rendez-vous întâlnire la nivel înalt. bander. avançait. toujours într-adevăr. tendez întindeţi (să ~). étendis (tu ~) întinzând. durcissent întăreşte (se ~). accidentel. étaler sur (s'~). vraiment. attarder. rentré întocmeşte. passait (se ~). étala. créer [fonder]. étendu (vous aviez ~) întinseseşi. être en retard întârziat. accueillis întâmpinat. tortueux. graver întoarce. demande (il ~) . étendais (tu ~) întindeam (eu ~).

ténébreux întunecare.pop. chagriner. coincer înţepenea (se ~). examen périodique argot écolier] întrebător. rembrunir întuneca (el ~). comme [cause] întruchipa. obscur.].] înţepenit [v. emploi întrece. piquant [goût] înţepături [pl. nippait (se ~) [pop.] înţărca. devancer întrecere. coupé (souffle ~) întreţinere. demandons întrebând. tourbillonner învarti învârtesc. demandé întrebaţi. combine [f. utilisation.] înţepeni (el ~). interrompait întrerupeam (eu ~). interrompons întrerupeţi. arrêt întrerupere de curent.]. panne d'électricité.]. interrompez întrerupi. chagrine (il ~) întrucât. piquant înţepător [gust]. question (poser une ~) întrebare încuietoare [la şcoală]. nippa (se ~) [pop. bâiller întreg întreagă întregi. chagrinait întristat [adj. interrompre întrerup (ei ~).]. interrompe (qu'il ~) întrerupând. farcir înţesat. couper la parole întrerupe mereu. mêlée [n.f.] întrerupea. navrer.] învălui. appris învăţaţi.] înţelege [acord]. piquer înţepat [fig.] înţoli (el se ~) [pop. picotements [pl. interrompant întrerupe (el ~). incarner întuneca (se ~ la faţă). ternir. interrompais (j'~) întrerupem.118 - . figent (ils ~) înţepeneşte [v. entrecouper întretăiată (răsuflare ~). obscurcit întunecă (ei ~). drapé învârteală [pop. apprends (j'~) învăţa (ar ~). interrompt întrerupe (va ~).] înţepeni (el se ~).] învârteji (se ~). piger [fam.].] înţepeni [v. pincé înţepător. coinça (il se ~) înţepenindu-se.]. engourdi. apprennent învaţă (el ~). complet. apprend învăţ. compréhensif. interrompent întrerup (eu ~).].t. compléter întregi [vb. sens [signification] înţepa. intelligence înţelegere [acord]. interromps (j'~) întrerupă (să ~). accord înţelepciune. coincé înţesa. contrister [arch. interrompu întrerupător [electr. coupure d'électricité întretăia. complété întregime.n] înţelesuri. usage. sombre. demanderait întreba (va ~). figé [fig. croiser. demanda întrebăm. sevrer înţărcare. sage înţeles [n. car.] întristător.t.întreb.t. obscurci întunecat întunecată. demandant întrebat. hacher [fig.].] înţolit. obscurcissait întunecă (se ~ la faţă). figea (il ~) [fig. interrogatif întrebuinţare. navrant întristează (el ~).]. figer [fig. sevrage înţelegător. entretien întrista.] întrista (el ~). intégral. fige (il ~) înţepeneşte. apprenez . obscurcir întuneca (se ~ la faţă). ténèbres [pl. arrangement. intégralement. apprendre învaţă (ei ~).]. tour [rotation] învăţa. chagrin [adj. compétition întredeschide. demandez întrebare.] îîînv învălmăşeală.] înţolea (se ~) [pop.]. compléta întregit. demandera întrebă. obscurité întunecos [sg. entrouvrir. interruption. interrompit întrerupt. nipper (se ~) [pop. obscurcissent întunecând. obscurcissement întunecime. complet (au ~). obscur întuneric [sg. apprendrait învăţa (va ~).] întristată. interrompra întrerupe [pe cineva].]. coinçait (il se ~) înţepenesc (ei ~).]. nippe (il se ~)[pop. nippé [pop. engourdissement înţepenit. demande (je ~) întreba (ar ~). obscurcissant întunecat. bondé înţoli (se ~) [pop. integral.]. accommodant înţelege [acord]. établissement [institution] întrerupe. totalité întregime (în ~). interrupteur întrerupere. colle [question difficile. draper învăluit. tourner învârtitură.] înţoleşte (se ~) [pop. coinçant (se ~) înţepenire. affaire. interromps (tu ~) întrerupse. coince (il se ~) înţepeni (el se ~). arranger înţelegere. complet întregi. sagesse înţelept. question [demande] întrebare (pune o ~). totalement întreprindere. apprendra învăţat.

jalon jalona. doué. impénitent. jambières jambon. pillard jeg [n.învăţăm.]. pillé.] javră [n. jante [auto] japonez. garni înzestrat cu. enseignant [n.f. gênant jenară (se ~). honte (nous avions ~) jenant. nippon Japonia. honte (tu avais ~) jenam (mă ~). hold-up [n. jade jaf. vainc (il ~) învinge (va ~). munissent. enseignez învăţăm [pe alţii]. jasper [min. garnir înzestra (el ~). enrobé înverşuna. désuet învelit. apprenant înveţi. saccager jefuia. vainqueur învinge (el ~). apprends (tu ~) învăţa [pe alţii]. pille (il ~) jefuit. enseignement învechi. enseignait învăţător învăţătoare.] învăţământ. garnissent înzestrează (el ~). crasse [n. enseignent învăţ [pe cineva]. muni înzestrau.] înviorează (el ~). enneigé.]. vaincra învinge (vei ~).]. habillé. Japon jar (pe ~). neigeux înzăpezită. apprenons învăţând. vainquez învins.f. pillage jaf armat [n. acharnement înverzi. enseigner învăţa (el ~) [pe cineva].] jegos. munissait. jeep.m. japonais. tonifier.]. minable jalon. enneiger înzăpezit. enseignes învăţa [pe cineva]. faire honte jena (el ~). jarretière jasp [min. verdir înveşmânta. pâlir. enseigner învăţat [pe alţii]. muni. piller. vainquait învingeai. vaincrais învinge (voi ~).] jazz. Jamaïque jambiere. pillait jefuia (el ~). jaguar jalnic. cabot [n. accuser. saccagent jefuieşte. garnissant înzestrat. crasseux jelanie [pop. bûcher [fam.] [peiorativ]. acharner înverşunare. instituteur institutrice învaţă (ei ~) [pe cineva].]. pillent jefuiesc (ei ~). jardinière [n. doter. vainquais învingem. honte (la ~) jena. gêner. imputer înviora. gendarmerie jantă [auto]. bleuir învinge.] înviorat.] înviorează (el ~). misérable. embarrassant. vêtu înveterat. honte (il avait ~) jena (se ~). résurrection învineţi (se ~). garnissaient înzestrează (ei ~). garnit înzestrare. vainquant învingător. enseigne (j'~) învăţa pe rupte. jazz jder jderi. vêtir înveşmîntat.] [arg. revive (il ~) [fig. tonifie (il ~) învolbura (se ~). jalonner jaluzea jaluzele. vaincu învinui. archaïque.] înviora (el ~). neigeuse înzestra. jaquette jad. honte (ils eurent ~) jenaşi (te ~). D] jjja jachetă. lamentable. invétéré înviere. store. gêne (la ~). complainte jena. vainquons învingeţi. jargon jartieră. garnissait înzestrând. te [pron.m. revivait (il ~) [fig. douer. jalousie [fenêtre] Jamaica. saccageaient jefuiesc.n.m. honte (avoir ~) jenai (mă ~). usagé. vaincrais învingea (el ~). saccagé jefuire. piteux.]. charbons ardents (sur des ~) jardinieră. doté. pitoyable. quatre-quatre. pillage jefuitor. raviver [fig. martre jjje jeep. tout-terrain jefui. gênait jena (se ~). enseignons înveţi [pe alţii]. dotation îîît îţi [pron D. honte (tu eus ~) jenat. vieillir învechit. vainquais (tu ~) învingeam (eu ~). vaincre înving (ei ~). saccageait jefuiau. honte (j'eus ~) jenai (te ~).] jargon. munir. gendarme jandarmerie. vaincs (je ~) învingând.] jaguar. gêné . tonifié învioră (el ~). raviva [fig. jambon jandarm. honte (j'avais ~) jenam (ne ~). vainquent înving (eu ~).119 - . tourbillonner înzăpezi. enseigné învăţaţi [pe alţii]. habiller. pillaient.

juif jidană [pejor. jeudi (le ~) jojă [auto]. serment (prêter ~) .. fauve [n. jeton jjji jiclor jicloare. guirlande jerseu.] judecată. honte (vous avez ~) jenau. écorcher jjjur jur (în ~). ronde (à la ~) jur de (în ~). dérision (tourner en ~) joc (mă ~). vexation jignitor. jouet. honte (vous aviez ~) jenaţi (vă ~).jenat (fi ~). immonde.f. jugement judecător. blessant. mijumătate de normă. vexé. joueur Jud. offensent jignesc (eu ~). heurte. joujou [n. jockey joc [n. jouer jucăm (ne ~). insulte (j'~) jigneşte. siège jimblă. jonction jongla. bassesse. footing (faire du ~) joi. rillons [pl. gênaient jenau (se ~). cabot [n. blesser [fig. jungle jupui. honte (j'ai ~) jenezi (te ~). bas. offenser jignea.] jerbă. =département adm. Dernier Jugement (le ~) [Bib. juive jidoafcă [pejor. alentour. jouez jucărie.] jivină [arh. joue (il ~) joc (bate joc ~). manche à balai [PC] jjjua jubila. moite jilţ. insulter jignire.] jilav. gênent jenez (mă ~). moitié. honte (nous avons ~) jenează. jurer jurământ. offense. blessé. jeu joc de cuvinte. jauge [auto] joker [cărţi de joc]. affront. heurter. pied (aller à ~) jos cu.]. jet jeton. demie. de Roumanie. mi-temps jumătatea drumului (la ~). honte (tu as ~) jenă (se ~). ignoble. infamie jovial. joue (je ~) joci (te ~). jouir [fam.]. jovial joystick [PC]. honte (ils avaient ~) jenăm (ne ~). jeudi joia.] jumătate. jouent joacă (se ~). footing jogging (face ~).. district judiciar. outrage. juger Judecata de apoi [Bib. pull-over jet. jongleur jonglerie. fam.120 - .] jjjo jocheu jochei. inférieur. judiciaire jug juguri.. gerbe. jubilé jubiliar.].] [sexe] juli. bas jos pălăria!.f. écorchure jumări [pl. insulte (qu'il ~) jignesc. rasist]. honte (il eut ~) jenă [n. juif jigni (a ~). rasist]. vexer.] [arg. [jouer] au chat et à la souris Adev 11/04/08 Jocurile Olimpice de la Beijing. juive jidov [pop.m.. rasist].] jucător. offensé jigni. insulte (il ~). mortifier. bas basse jos (de ~). vil. jouer joacă (ei se ~). honte [n. jersey. jongler jongler. jeu de mots jocuri de noroc. jugulaire juisa [neo. environ jura. mi-chemin (à ~) junglă. offensait (il ~) jignească (să ~). jubiler jubileu.] jocuri.].]. joug jugular. gêne [n.f]. jubilaire juca. jouons jucaţi (vă ~).. joker [cartes] joncţiune. infâme josnic (în mod ~).f. gêne [fig.].]. blessure [fi. serment jurământ (depune ~). chapeau ! josnic josnică. miche [n. vexe (il ~) jigneşte (el ~). département [abréviation cartographique] judeca. juge judeţ judeţi.m. jeux de hasard un joc de-a şoarecele şi pisica. bas jos (merge pe ~). gêne (il ~) jenează (ei~). insulté. offense (il ~) jigneşti. confus (être ~) jenaţi (vă ~). heurté. insultes (tu ~) jignind. jogging. écorcher julitură. joues (tu ~) juca (se ~). gicleur [auto] jid [pejor. offense (j'~) jignesc (ei ~). bassement josnicie. les Jeux Olympiques de Pékin Adev 11/04/08 jogging. offensant jigodie [n. jonglerie jjjos jos joasă. insultant jignit. demi jumătate (la ~ de).*] jenă finaciară. rasist]. insultait jignea (el ~).

chaîne de montagnes lapidar.] killări [neo. journaliste jurul (în ~).] L. vernis. en dernier la sfârşitul. au niveau de la nivelul [+G]. ketchup kidnapper [neo. cadenas. A] L-… <el L-a filmat>. à droite la drept vorbind..O. kilomètre kimono.]. à la mode. autour de just.121 - . journalisme jurnalist. lac [vernis] lacăt. lancinant landă [geo. patoche [n. au revoir la sfârşit. serment (violer un ~) jurat. au pied de la repezeală. justifier justificat. friand (~ de) laconic. à vrai dire la faţa locului. branché la nivel de. comme [comparaison] la fel de.] labă labe. laïque lalea lalele. lapidaire . [jur. lancer lansa (el ~).]. patte (de la ~) labirint. piteux. kilo. kilogramme kilometru kilometri. même (de ~).]. justice juvete [pop. kiwi knock out. au hasard la modă. tulipe (la ~) lamă. lançait lansare.] landou. à. journal télévisé jurnalism.O. lagune laic. valet [cartes] kkka kaki. karaté karmă. légitimer. journal jurnal [ziar]. lakat lacom. laconique lacrimă. à la tombée de la nuit la dreapta.arg.med. kantien Karaoke. jury jurnal jurnale.] jurnal intim. à l'issue la început. motiver. landau languros. en pareil. tulipe laleaua lalelele. canard [fam. kamikaze kantian.] [fam. lanterne lanternă în formă de stilou.] kilăr [pop.f. aussi la finele. lacune lllad ladă. kermesse ketchup. lance lancinant [neo. lampe. karma kcal. de même la fel cu. K. Karaoké karate. larme lacul. caisse. serment (violer un ~) jurământ (nesocoti un ~). stylo lampe lanţ [nn. laque lac [de mobilă]. tube lllan lan. chez. lame lamenta (se ~). juré [n. Lac [abréviation cartographique] la.]. jérémiades [pl.].]. tueur à gages kilogram. lancé lansă. Kcal kermeză. kitch kiwi. poubelle lagună. au niveau de la o dată ulterioară. patte labă [mână]. Kosovo llla l-. lança lansăm. ravisseur [n. lamenter lamentabil. laminer lampă. Kosovo. K.]. lagune. L'… <il L'a filmé> [m.]. kaki kamikaze. le [pron. à l'issue la timp.] lamina. branler (se ~) [vulg. justicier justiţie. au la 12 fix.jurământ (încălca un ~). zigouiller [arg. au commencement. in situ la fel. caisson ladă de gunoi. motivé justiţiar. vorace. d'abord la întâmplare. kimono kitsch. lac (le ~) lacună.]. lac lac (de mobilă). à temps laba (a-şi face ~) [vulg. langoureux languros (în mod ~).] juridic [abrev. à la hâte la revedere. également la fel (cu). labyrinthe lllac lac lacuri. à midi tapant la aceasta. langoureusement langustă languste. juste justifica.] jurisprudenţă.] labei. avide. lançons lanternă. lande [géo.].][tuer] killer [neo]. homme de loi juriu. lancement lansat. cupide. y la căderea nopţii. langouste lansa. meurtrier [n. légiste. chaîne [f. journal intime jurnal televizat. lánc lanţ muntos. lamentable lamentare. champ lance. lamentation lamentări [pl. jurisprudence jurist.m. postérieurement la poalele.].

] lăcătuş. laine de pays lâncezi. rabattons lăsând. laisse tomber ! lasă (care se ~). laisser tomber.m. lînă. faire tomber lăsa baltă (~ ceva). tester [héritage] lăsa pradă disperării (se ~). crèmerie lăptărie [fig. rabattre lasă în jos. éclaircissement lănţişor. aboyer lătrat.]. laisse laşi. blague à part lăstar. lavande lavă. vaste. éclaircir. tapage. rabattent lăs în jos (eu ~). lakatos lăcătuşerie.f. laisser las. vulg. éclaircit (il ~) lămurit. livrer au désespoir lăsa să-i scape. lâche laşitate. louable lăudăros. rabats (je ~) lăsat în jos. languissait lâncezească (să ~). lait UHT laptele stâncii [bot. lait lapte degresat. rendre enceinte lăsa gravidă. latent lateral. lauréat lavabil.]. rendre enceinte lăsa în jos. bien dans sa peau (être ~) laringe. large latent. lâcher lăsând gluma deoparte. latex latin. laqué lăcustă. languisse (qu'il ~) lâncezeşte (care ~). carrure lăuda. lavable lavandă. lascif lassou. prélasse lăfăit. chaînette lănţug [fam. tirer au clair.]. rabats (tu ~) lăsa moştenire.] lăptucă. loue (il ~) [éloge] lăuda (el ~). Androsace sp. citronnier lămâi [pl.] [fructul]. convoitise. laisse (il ~) lasă noaptea (se ~). muguet lăcrimos. citron lămuri.] larg. loues (tu ~) [éloge] laudă (el ~). prélassé lămâi [arborele]. lave lllă lăboanţă [fam. larynx larmă. cupidité lăcrimioară. loue (je ~) [éloge] lauzi. largesse largul mării. éclairci. prélasser (se ~) lăfăi pe (se ~). latitude latrină.].] [géom.] laturi. semer (~ quelque chose) lăsa baltă (~ pe cineva). latrines latură [n. loua (il ~) [éloge] lăuda (se ~). louait [éloge] lăudau. large. à l'aise largul său (se simţi ~). Telekia speciosa [bot. vantardise lllâ lâna caprelor [bot. rabat (il ~) lasă în jos (ei ~). ample largheţe. vautrer (se ~). semer (~ quelqu'un) [fam. lait entier lapte UHT.] lărgime.] [fam. louange lăudabil. [bot. laisse (je ~) las-o baltă!. laitue lăptucul oii [bot]. lárma larvă. serrurerie lăcomie. haute mer largul său (în ~). léguer. Cerastium alpinum lanatum lână. languissant . vanter (se ~) laudă. lasso laş. nichon [vulg.]. lait écrémé lapte integral. avidité.lapoviţă. laissé lăsaţi. sauterelle. étaler sur (s'~) lăfăie (se ~). laurier laur [n. rabattu lăşi în jos (tu ~). louaient [éloge] lăudă (el ~). latéral latex. mettre au net lămuresc (ei ~).] [geom. lâcheté lllat lat. serrurier. fanfaron. éclaircissent lămureşte (el ~). laine. locust lăfăi (se ~). laissent lasă (el ~). peiorativ]. côté [n. ampleur lăsa. lasso laur. latin latitudine. baisser. rabattez lăsăm.]. larmoyant lăcuit. citrons [pl. laisses lăsă.] lătra. vantard lăudăroşenie. patoche [n.122 - . laissez lăsaţi în jos. aboiement lăţimea spatelui (între umeri). laissons lăsăm în jos. nuit tombe (la ~) lase (să ~).f. édifié lămurire. larve lasciv.] lămâie. languir lâncezea. Datura stramonium laureat. tombant lasă (ei ~). giboulée lapte. chaînette lăptărie. laissa lăsat.] laţ.m. laissant lăsa baltă. louer [éloge] laud (eu ~). indication.] lăsa borţoasă [pop. toison lână ţărănească. rejet [bot.

légal legal (în mod ~).] leit.] lespezi. lésion lezmajestate. relié legat (din nou). laçage legământ [arh. lexical leza.] leţ leţuri.][peiorativ].]. cadavre leşie. correspondance [SNCF] legătură de rudenie. légitimer legiune. lier. dalle leş [pop. serment legăna. loi legendă. relier un livre legal. tomber dans les pommes [pop.] libelulă.] lefter (a fi ~). rattaché legând. libre liber (fi pe ~). langui lângă. leur [pron. lèpre lepros. chômage (être au ~) liber (în mod ~). attache. lient (ei ~). balancer. chronique [n. comme [comparaison poétique] lele [pl.] [constr. lecteur lectură.] letargie. taties [fam. paresse leneş leneşi . ligoté legaţi burduf. léser.] leşin. fainéantise lenjerie. lécithine lectică. lie (je ~) lega (din nou). Trans.]. librement liberal.]. lieutenant Lent. lieutenant (le ~) leoaică. lèse (il ~) leziune. antidote. relieur legătură legături. relation legătură [a unei cărţi]. lies (tu ~) lega burduf. ligotant legă burduf (el ~). légende leghe [unitate de măsură]. rattacher (se ~) lega (va ~). paresse. lingerie lenjerie de damă. libérateur libératrice .leneşă leneşe. cygne. commode lesnicios. lie (il ~). ligote (il ~) leg (eu ~). plus (en ~). relie (il ~) leagă burduf (el ~). porter atteinte à lezare. tatie [fam. gêne (être dans la ~) llleg lega leg. paye (nom) leagăn leagăne. auprès de.m. relier leagă (el ~). licite. rattachait lega (se ~). ligote (je ~) legat burduf. ligota legăm burduf. dessous [n. rattacher lega (el ~ din nou).123 - . vacant. ligotez legând burduf. litière [véhicule] lector. ligotons legi burduf. lépreux lesne. contre [proximité] lângă (pe ~). voyant [n. Lion [zodiaque] levier. indolent. bois. législation legitim. lessive [chim. léthargie Lethe.]. lexique lexical. légume legumicol. lésé lezează (el ~). réunir.m. lèse-majesté llli libarcă. lentement.] lent lentă. reliant legă (el ~). défaillance leşina. attache (il ~) leagă (ei ~). leur leac leacuri. léopard lepră. lecture lecţie.m.]. bercer legător (de cărţi). lentille lentul [n. paresseux lenevie. aisé lespede [n.][pop. <monnaie roumaine> Leu [zodiac]. lien de famille lege legi. remède leafă lefe.lâncezit. reliure legătură [CFR].. Léthé Letonia. cafard [zool. légalement legalitate. auprès de llle le-. lebed lecitină. berceau leal. lion leu [moneda] lei. charogne. fainéant. ligotent leg burduf (eu ~). attacher. Lettonie letopiseţ. liant. lia. levier lexic. latte leu lei. légion legumă. indolence. potager [adj. loyal lebădă. LES… <il LES a filmées> le li. lionne leopard. relia (il ~) legi. légitime legitima. atteinte lezat. lieutenant [abréviation] lentilă. faisceau.f. rattache (il ~) leagă (el ~). lieue legislaţie. sœur aînée lemn. liaison.] lele [reg.][peiorativ]. bois [matériau] lene. D] LE-… <el LE-a filmat>. liera legat. ligoter leagă burduf (ei ~).] lele [pop. relient (ils ~) leagă (el ~ din nou). défaillir.]. lien. leçon led. libellule liber. lié. légalité legare a şireturilor. ligotes (tu ~) lega o carte (ei ~). libéral liberator liberatoare. lent lent [n. carreau [n.

libertinage librar.].libertate.]. liberté libertăţii. vasque [n.]. liberté. ver luisant. lueur licean. libertin libertinaj. leader lift. liciter licitaţie. langue . collège lichen. limaçon limbă limbi. collégien licenţă.licurici [m. lichen lichid. solde en fin de série lichior.pl.f.] lilieci. liquide lichidare. parler [n. luit (il ~) licări (el ~). limaçon limax. luciole lider.n. licence poétique licenţiat [cu diplomă]. lilas liliac [zool. livret [opéra] lllic licăr. licite licita. obscène liceu. licencié licenţios. lueur licări. luit licărire.] lighene. luisait licăreşte. égalité et fraternité libertin.124 - . pelvis liliac [bot. liquidation lichidare de storuri [vânzare]. ascenseur ligă. luire licărea. liqueur licit.]. egalităţii şi fraternităţii. bassin (anatomie). libraire librărie. licencieux. ligue lighean [n. chauve-souris lllim limace. librairie libret [de operă]. vente aux enchères licurici . licence licenţă poetică.

de obicei cu o singură frunză penată compusă (Botrychium lunaria). de os. limbă indo-ariană = limbă ariană.) Prizonier folosit ca informator asupra situaţiei armatei inamice. a împiedica pe cineva să vorbească. a fi flecar. de pânză etc. agăţată în interiorul clopotului. – Lat. A avea mâncărime de (sau vierme la) limbă = a fi limbut. 9. (Înv. limbaj. prin tufişuri şi păduri (Ophioglossum vulgatum). a începe să vorbească. caracterizat prin structură gramaticală. cuvânt. fonetică şi lexicală proprie. Obiect de metal. la mestecarea şi la înghiţirea alimentelor. A-şi pune frâu la limbă sau a-şi ţine (sau băga) limba (în gură) = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie. albe sau galbene. sentimentele şi dorinţele. A fi cu două limbi sau a avea mai multe limbi = a fi mincinos. neam. 8. maliţios în tot ce spune. prefăcut. a i se încurca. 2. istoric constituită. c) a fi foarte tăcut. A înţepa cu limba = a fi ironic. A scurta (sau a tăia. lingua. b) mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă şi cu flori roz grupate în spice (Plantago gentianoides). limba-vrăbiei = plantă erbacee cu tulpina dreaptă. A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos. a căuta să afle tainele cuiva. elocvent. A avea limbă de aur = a avea darul de a vorbi frumos. grai. a fi foarte ostenit. 6. de şarpe) = (a fi) răutăcios. cu flori albastre sau albe. Fâşie lungă şi îngustă de pământ. limbă indo-iraniană. limba neogreacă. Compuse: (Bot. ♢ Limbă comună = a) stadiu în evoluţia unei limbi. glas. Organ musculos mobil care se află în gură. cu flori albastre. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. ♢ Expr. limba-cucului = a) ferigă mică cu rizom scurt şi târâtor. cu frunze lanceolate şi cu flori mici.LÍMBĂ. limba-mielului (sau mieluşelului) = plantă erbacee acoperită cu peri aspri. ♦ Fel de exprimare propriu unei persoane. verzui (Thymelaea passerina).) idiom. Flacără de formă alungită. ♦ Fâşie de lumină care străbate întunericul. făcându-l să sune. (LINGV. 6. prin care aceştia îşi exprimă gândurile. 5. b) plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie. limba veche slavă v. care creşte prin locuri umede şi mlăştinoase (Cirsium canum). a spune şi ce nu trebuie. Cu limbă de moarte = ca ultimă dorinţă (exprimată pe patul morţii). răspândită prin locurile umede. A avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă) = a vorbi prea mult. 1.) Vorbă. limba-boului = plantă erbacee acoperită cu peri aspri şi ţepoşi. care înlesneşte încălţarea pantofilor. a i se îngroşa cuiva) limba sau a nu avea limbă (de grăit) = a nu avea curajul să vorbească. limbă ariană v. cu tulpina spinoasă şi flori roşii. limbi.) limbă-de-mare = peşte marin cu corpul oval şi asimetric. a unui briceag etc. A scoate (sau a-i ieşi) limba de-un cot = a) a-şi pierde respiraţia. loveşte pereţii lui. care acoperă deschizătura încălţămintei în locul unde aceasta se încheie cu şiretul. limba-şarpelui = ferigă mică cu rizomul lung. A-şi înghiţi limba = a) a mânca cu poftă. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate. ♦ Pendulul unui orologiu. roz sau albe (Anchusa officinalis). (A avea) limbă ascuţită (sau rea. cu ambii ochi situaţi pe o singură parte (Solea nasuta). încălcător. A-şi scurta limba = a vorbi mai puţin. (Înv. A-i sta (sau a-i umbla. de pădure etc. (Înv. Lama de metal a unui cuţit. s. A alerga (sau a umbla) după ceva (sau după cineva) cu limba scoasă = a căuta cu orice preţ să obţină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. a tăcea. gură lăsată la coteţul de pescuit. a batjocuri. limbă indo-iraniană. a gâfâi. 20 May 2004 | Greşeală de tipar LÍMBĂ s. instrumente etc. 2. A-şi muşca limba = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. A lega pe cineva cu limbă de moarte = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ţi îndeplinească o ultimă dorinţă. Limba surdomuţilor. a-i veni) pe limbă = a nu-şi putea aminti pe loc de ceva cunoscut. limbă indoariană. în special unui scriitor.f. limba-peştelui = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui şi cu flori violete (Limonium vulgare). Bară mobilă de metal. prin mişcare. şi reg. A fi slobod la limbă (sau limbă slobodă) = a spune multe cu sinceritate şi fără prudenţă. cu flori purpurii. (O ~ romanică.) 2. şi arh.) limba neogreacă = limba romaică. 3. făţarnic. naţiune. exprimată înainte de moarte. Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner. prietenos. anterior diferenţierii dialectale. ♢ Expr. cu o singură frunză. b) a se abţine de a spune ceva nepotrivit. popor. (Iht. (LINGV. a lega) limba cuiva = a opri. amabil. I. limba-oii – a) plantă erbacee cu frunze dinţate şi spinoase. A trage pe cineva de limbă = a descoase pe cineva. care creşte în regiunile subalpine (Gentiana bulgarica). 5. limba romaică v. II. Totalitatea altor mijloace şi procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei şi sentimente.) (livr. servind la perceperea gustului. Limbajul unei comunităţi umane. 3.125 - .) limba-apei = broscariţă. specific oamenilor. Deschizătură. arăriel (Borago officinalis). grai. A prinde (la) limbă = a căpăta curaj. 1. care. limba-soacrei = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul. b) koine. lungă şi îngustă. Bucată de piele. la om fiind şi organul principal de vorbire. 1. de material plastic etc. de formă ovală. care seamănă formal sau funcţional cu limba (I). paleoslavă. Nume dat unor obiecte. III. A i se lua (sau a-i pieri. b) a munci mult. a nu păstra o taină. limbă indo. 7. 4. 4.) Comunitate de oameni care vorbesc aceeaşi limbă.

126 - .) palmă.) limbă-demare = a) (Solea nasuta sau lascaris) (reg.) manoş. 12. exprimare. tindă. cuţit. v. 3. b) (Iberis umbellata) (reg.) iarba-ciutei.) glosă.) ţagăr. v. (prin Transilv.) limba-cerbului (Scolopendrium vulgare) = năvalnic. pridvor.) pălămidă.. dragoste. (BOT. limba-vacii. iarba-dragostei. 5. (rar) scolopendră. 13. 9. v.iraniană = limbă ariană. limba-vecinei. bucată. v.). Phyllocactus ackermanni) (reg. limbă indo-ariană. (reg.) limbuşoară. limba-cucului (Botrychium lunaria) = (reg.) gârlici. (~ la plasa de pescuit. pisc. 4.) mutatău.) 11.) colan.) lilicele (pl. otrăţel. 14. . tăiş. şoarecede-mare. 10. v. (BOT. b) (Solea impar) (reg. încălţător. (Ban. (Transilv. 8. limba-soacrei (Opuntia) = opunţia.) 6. arătător. limba-oii (Cirsium canum) = (reg. limba-mării = a) (Iberis semperflorens) (reg. (reg. v. boranţă. 7. limba-mielului (Borrago officinalis) = arăţel. (IHT. limbaj. v. (~ la ceas.) şoarece-de-mare.

colla (il ~) lipi (va ~). faute de mieux lipsă de politeţe. flatter linguşire. majuscule literă mică. tiret linoleu. sans scrupule lipsit de valoare.].m.] linie dreaptă. absence. mire [mil.limpede [f. fautif lirism. limitatif limită. tiret linişte. lyrisme lis [neo. manquer lipsi de. gens de lettres literatură. serein [fig. loquace limfă. limitent (ils ~) limitează (el ~). clair. lentille [bot. collera (il ~) lipesc (ei ~). restreint limitativ.] lipiciul.]. adhésif [n.].pl. patois [n. Lisbonne lisă (suprafaţă ~). limitant limitare. courbe [n.n. limpidité limuzină. rassurer liniştit liniştită. marge limită (el ~).] lipicioasă [n. linoléum linte. collé lipiţi (voi ~). silencieux. linguistique linia gulerului. limité. aduler. défaut. lettre literă mare. languissant lipsuri. vol d'oiseau (à ~) linioară. coller lipească (el să ~). carence.] lipit. lapement lipi. collons lipind. faute de lipsă de ceva mai bun (în ~).] linie de montaj pe bandă rula. citronnade limpede . liste noire lllit literal.] [bot. lingot lingual.] lipiciuri [n.] linie dreaptă (în ~). linguiste lingvistic. homme de lettres literaţi [pl.f. limite (je ~) limonadă. langage.] limbă (de ceas). littéralement literar. paisible.]. liste listă neagră. recollez lipi din nou. chaîne de montage linie de ochire. collent (ils ~) lipesc (eu ~). dérisoire lipsit de vlagă. encolure liniar [adj. littéraire (genre ~) literat. collez lipiţi din nou (voi ~). recolle (il ~) lipeşti. motus ! linişti.] limbaj ţărănesc. table. obséquieux lingvist. adulation linguşitor linguşitoare. manque de (par ~). manque (il ~) lipseşte de. lèches lins.] litografie. lymphe limita. cuillère linguşi. droite [géom. limite (il ~) limitez. minuscule litigiu [jur. colle (je ~) lipeşte. limpide. collant [vb. lithographie litoral. parler [n. littéraire literar (gen ~).127 - . maternelle (langue ~) limbă [la pantofi]. linéaire linie. limiter limitând. privé lipsit de scrupule. Lychnis viscaria viscaria lipicios.] literă litere.] lisă. cuiller. limitation limitat. insuffisance. littérature. manque lipsă (în ~ de). défaut (à ~ de) lipsă de (din ~).limbă de lemn. règle. loup de mer lipăi. recoller lipici [n. net [clair] limpezi. paumé. clarté. silence. paix linişte!. lister [PC] listă. colle [n. léché lingou. rassurant liniuţă de unire. lécher ling. littoral. languette [des chaussures] limbut.] linţoliu.].].m. tirer au clair limpezime. collera (il ~) lipim. colle (qu'il ~) lipească (o să ~). lettres [pl. ligne linie curbă. colle (il ~) lipeşte din nou.]. colle (la ~) lipide.n. grève [plage] . aiguille (d'horloge) limbă maternă.f. apaiser. prive (il ~) lipsi. adhésif [adj. collant.f. lingual lingură linguri. laper lipăit. littéral literalmente. limita limitează (ei ~). lèche (je ~) lingi. linceul lllip lip de mare. priver de lipsit (~ de). indigent lipsă lipsuri. privations lipsuri (cu ~). tranquille liniştitor. lisse (surface ~) lista [PC]. langue de bois Adev 19/01/08 limbaj. limousine lllin linge.]. colles (tu ~) lipi (el ~). lipides lipit pământului. litige [jur. lisse Lisabona. quiétude. impolitesse lipseşte.

localité localiza. livide lividitate.] livrează (el ~). guise (en ~ de). à eux lot. fournissait. lisière d'une forêt lllo Loara.]. fournir.pl. faubourien [n. cohabiter locuia. livraient (ils ~) [com.]. fournissant. logé [v. loyal loial (în mod ~). fourni livraţi (voi ~). logeons (nous ~) locuit. blême. longévité longitudinal longitudinali.] livrăm. Londres longevitate. livre [mesure] livră [monedă veche fr.] locali [adj. cognant.] livrând. frappe (qu'il ~) loveau. pâle. livrent (ils ~) [com. leur lor [D. cognais (je ~). liturgique llliv livid. séjourner. cohabité locuiţi.i.] litoralul. loge (je ~) locuiesc împreună (ei ~).].]. loyauté lojă [teatru]. frappait (il ~) loveam (eu ~).] livrat. place (à la ~ de) loc în loc (din ~). logement. frappais (je ~) loveam (noi ~).] livrau. cogner. frappes (tu ~) lovi (el ~). loquace logic.].m. lieutenant (le ~) locţiitor. lopata lopată de zăpadă. m.].pl. choquer.].] locul (în ~). lombaire Londra. livrer [com. livre [monnaie] livret militar. logis [n. lotion loţiune de bronzare. litre liturghie. pelle à neige lor. localisation locatar. habitation locuinţă modestă temporară. locuteur locuţiune [gram. lividité livra. lisière liziera unei păduri. loge (il ~) locuim. littoral [adj. topo [fam. lieutenant locotenentul.128 - .] livrea [haină].pl. heurte (il ~) loveşti.].f. lisible lizieră. fournit livrează (ei ~). fournis (je ~). livraison livră [=1/2 kg]. locataire locomotivă locomotive. cogne (je ~). cohabitaient locuiesc (ei ~). vacance local localuri [n. livrez (vous ~) [com.] lovi. pied-à-terre locuitor locuitori. localiser localizare.] livrezi. locomotion (moyens de ~) locotenent. livrent (qu'ils ~) [com.pop. vivre. livret militaire lizibil. choque (il ~).] livreze (el să ~). locomotive locomoţie. lotus loţiune. pâleur.m. lobe loc locuri. logeait (il ~) locuiau. m. logent (ils ~) locuiesc (eu ~). place de (à la ~) locutor [lingv. blafard. locomotion locomoţie (mijloace de ~). frappaient (ils ~) lovesc. frappa (il ~) lovi (el ar ~).].litoral [adj.].].] loial. pelle. livre (qu'il ~) [com. livre (je ~) [com. livré [com. locaux [adj. liturgie liturgic. loger [v. heurtant loviră. livrait (il ~) [com.i. loge [théâtre] lombar. loin en loin (de ~) loc istoric n parcare]. cogne (il ~). logiquement logică [n. bord de mer (le ~) litru litri. fric [pop. cognions lovească (el să ~). heurtent. heurter. place [n. logique [adj. parcelle. livrons (nous ~) [com. lot loterie. livres (tu ~) [com. résidence.]. longitude lopată lopeţi.] logic (în mod ~).] logos [fam. frapperait (il ~) lovi (el va ~).] localitate.pl. livre (il ~) [com.] livra (el ~). remplaçant [n. résider locui împreună. frappe (je ~) loveşte. lieu loc de (în ~). frapper lovea. cogna (il ~).].] locuit împreună. local locaux [n. livrée livrează. cognait (il ~). frappèrent (ils ~) . logez (vous ~) locuinţă. encombrement [espace] loc vacant. logique [n.] loc ocupat.]. cognent (ils ~) lovesc (ei ~). frappent (ils ~) lovesc (eu ~). locution locvace [neo.] livreze (ei să ~). frappant lovind(u-).]. logeaient (ils ~) locuiau împreună. habiter. cohabitent locuieşte. créneau [fig. fournissent livrez.n.f. suppléant locui. frappera (il ~) lovii (eu ~). frappai (je ~) lovim. huile solaire lllov lovele [pl. loyalement loialitate. frappons lovind. lieu historique loc liber [în parcare].]. Loire lob. longitudinal longitudine. habitant Adev 01/11/07 locuitor al mahalalei er peri. livrant [com. loterie lotus lotuşi.].] livrare (~ de mărfuri).] [sg.

frappez lovi cu piciorul. donner un coup de pied lovi cu pumnul. frappas (tu ~) lovit. frappé (vous aviez ~) loviseşi.] lovitură sub centură [fig. coup de théâtre lovitură emoţională. lot [loterie] lozincă.] lovitură cu piciorul. emporter . buter contre lovi sub centură [fig. coup [fig. lieutenant [abréviation] lllu lua. heurt [n. frappâmes (nous ~) lovirăţi. sale coup lovituri cu măciuca. frappé (ils avaient ~) loviserăm. coup. frappé (tu avais ~) lovişi (tu ~). frappé loviţi. frappâtes (vous ~) lovire. cogné.lovirăm. heurté.].]. coup de pied lovitură de bici. devise Lt. faire un sale coup lovitură. coup de grâce lovitură de teatru.129 - . prendre.. donner un coup de poing lovi de (se ~). heurt [n. frappé (nous avions ~) loviserăţi.] lovise. frappé (il avait ~) lovisem (eu ~). coups de matraque loz. frappé (j'avais ~) loviseră. coup de fouet lovitură de graţie.

ieie Viitor II (popular) am să fi luat ai să fi luat are să fi luat avem să fi luat aveţi să fi luat au să fi luat Viitor I (popular) oi lua îi lua a lua om lua îţi lua or lua Viitor indicativul Viitor I eu voi lua tu vei lua el va lua noi vom lua voi veţi lua ei vor lua Viitor II eu voi fi luat tu vei fi luat el va fi luat noi vom fi luat voi veţi fi luat ei vor fi luat Imperativ tu ia luaţi Conditional Prezent eu aş lua tu ai lua el ar lua Perfect eu aş fi luat tu ai fi luat el ar fi luat voi . ieie Perfect compus eu fi luat tu fi luat el fi luat noi fi luat voi fi luat ei fi luat Viitor I (popular) o să iau o să iei o să ia.130 - . ieie noi luăm voi luaţi ei ia.Infinitiv: a lua a fi luat Perfect compus eu am luat tu ai luat el a luat noi am luat voi aţi luat ei au luat Mai mult ca perfect eu luasem tu luaseşi el luase noi luaserăm voi luaserăţi ei luaseră Gerunziu: luând Perfect simplu eu luai tu luaşi el luă noi luarăm voi luarăţi ei luară Participiu: luat Indicativ Prezent eu iau tu iei el ia noi luăm voi luaţi ei iau Imperfect eu luam tu luai el lua noi luam voi luaţi ei luau Subjonctiv Prezent eu iau tu iei el ia. ieie o să luăm o să luaţi o să ia.

131 - .noi voi ei am lua aţi lua ar lua noi voi ei am fi luat aţi fi luat ar fi luat .

main-d’œuvre lucru lucruri.m. luisant. prendre au sérieux lua cu sine. épouser ia în căsătorie. œil-de-bœuf luci. Louis ludovic [monedă].m. prennent lua (~forma). lueur lucitor.].]. travailles (tu ~) lucra meticulos. luzerne Lucian. prendrait lua (el ~). ouvrable (jour ~) lucrător. travaille (il ~) lucrează (ei ~). lugubre lui (ai ~). service.n.]. embarrasser lua în căsătorie. moquer. luire. éclaircir [météo] lumină lumini. chandelle [fam. travaillé lucraţi. enrhumer lua masa de dimineaţă. épouse (il/elle ~) luând în căsătorie.n. ouvrage.p. travaillent lucrez. prit luăm. lucidement luciditate. fignoler lucrare lucrări. puiser [fig. emmené luă cu sine. lustre. luisant lucire. assaillir lua asupra sa. prend ia (să ~). écumer lua uşor.m.] lume lumi. luit (il ~) luci (el ~). lucidité luciditate (cu ~).] luceafărul. blaguer lua pulsul un (a-şi ~). lune de miel luncă. épousa (il ~) lua în chip [pop.: la main DE Jean] LUI <filmul LUI Ion>. Luc lucarnă rotundă. débiner (se ~) [fam. Lune lunar.]. prends (je). épouser (~ la forme de) lua (a-şi ~).ia.]. lumière. mensuel lună. siens (les ~) lui (al ~). bougie lumânare groasă.] lua în serios mineaţă.]. prends.f. luisait luceşte. Lucien lucid lucizi [adj. tige [d’une plante] lllum lumânare lumânări. Scorzonera rosea [bot. lundi (le ~) . lunaire. pris au sérieux lubrefia [tehn. travailleur lucrător cu ziua. pré plat au bord d'une rivière lunea. lucidement lucios. luminosité Luna [satelit]. prenez luă. clairière [n. DE <le film DE Jean> LUI <I-a zis LUI Ion> [m. charger de (se ~) lua la sănătoasa (o ~). lucide lucid (în mod ~).]. objet lucru specific. attrapé luat în serios.] lua foc. travail travaux lucrează. éclairer lumina (a se ~). emmener ia cu sine.p. lumineux luminozitate. louis [monnaie] lugubru. reluire lucea. travaillons lucrat.] lucrul cel mai bun.132 - . travail lucrătoare (zi ~). patine [n.]. propre [n. œuvre. ouvrier. pauser lua peste picior. monde (le ~). phosphorescent luminiş [n. octroyer. éclairé Luminilor (Epoca ~). charger de (se ~) lua pe cap (a-şi ~). ouvrage. enlèvement luat (o boală). attraper lua (va ~). travail. travaille (je ~) lucrezi. tourner en dérision lua răspunderea (a-şi ~). reluisant luciu. éclaircie luminişul luminişurile. graisser [techn. prenait lua (se ~). prendre congé lua în râs.] Ludovic. pris luaţi. mois lună [astron.n. Gentiana asclepiadea [bot. considérer lua exemple. prendre à la légère luare. participer lua o pauză. prenne (qu'il ~) iau.] lucra. le mieux [n. sien lui (ale ~). monde lumea. prendra luând. tâter le pouls lua rămas bun (a-şi ~). cierge lumânărica pământului [bot. À <Il a dit À Jean> lui de lup. prendre feu lua cu forţa. travailler lucrăm. prendre (qqn. lune lună de miere. munir de (se ~) lua (ar ~). lueur luminat. usurper lua guturai. clairière (la ~) luminos. clarté [fig.pl. épousé luă în căsătorie. de [G. emmène (il ~). prendre le pli lua parte. prenons lua cu asalt. tiers monde lumina (a ~). luisit luceafăr [bot.) en photo lua în considerare.] lumină slabă. étoile du berger lucernă.] llluc Luca. emporte (il ~) luat cu sine. prise. gens (les ~) lumea a treia. Lumières (Époque des ~) luminiscent. épousant luat în căsătorie.] luminişuri. travaillez lucrătură lucrături.].f.: mâna LUI Ioan]. emmena lua spuma de pe. m. déjeuner lua obiceiul. siennes (les ~) lui [G. louveteau lujer lujeri. chose. prenant luat.

s.] mmma m-. maquiller machia (se ~). luttant lupţi (tu ~). particulièrement. magnétique magnetiza. allongeant lungit. poli [finition] lut. pire mai sus de.] mmmag magazin.. louve lupta. homme de loi magistraţi [pl. luxe. partisan.sg.]. bataille.neo. salicaire [n. luttez luptă (ei ~). magie. lutte (je ~) luptase. lutta (il ~) luptăm. maquillage macula. meilleur mai devreme sau mai târziu.]. luttait luptă (el ~). hongrois [langue] magic. faubourien [adj. abîmé maia [pentru dospit]. perdant [adj.]. maharadjah mmmai mai [n. luxure luzăr [arg. pavot.f.] magherniţe. combat luptător.] mahala [peiorativ] mahalale. long (le ~ de) luni. mieux mai bine mai târziu ca nicioda. majesté maiestuos. faubourg mahalagesc [peiorativ]. long (de ~). oblong lungul (de-a ~).]. coupe-coupe machia. Hongrois [n. glaise lutier. mieux vaut tard que jamais mai bun. mák mac de câmp. cireur lustră. maculer maculator. plus.m. Sainte Vierge maiestate. lustre [lampe] lustrui (~încălţămintea). lutteur luptător [n.]. madrigal maestru. spart [n.] M-… <el M-a filmat>. chef [gastron. lundi luntricică mătăsoasă [bot.m.]. cabane [fig.] mahalaua. macaroni macaz. pis [adj. faubourg (le ~) maharajah. hongrois [adj. hostilités [pl. magistral magistrat. levain maiaua. combattant [n. coquelicot macabru.].] Lythrum salicaria. encore mai ales.lunetă. montagne [abréviation cartographique] mac [bot. surtout mai bine. loser Lygeum spartum. lutté luptaţi.] lux. au-dessus mai târziu. généreux magnanimie. boulangerie magherniţă [n. faste.]. lutte. poncer au papier verre lustruit.133 - . plus ou moins Adev 01/11/07 mai puţin. m' [pron A. allonger lungea. magicien magie.] [bot. loutre [zool. allongé lunguiaţa. magnolia [m. magistrat. moindre mai mult. davantage mai mult sau mai puţin. lutte (il ~) luptă (el ~) [perf. oblongue lunguieţ. magique magician.][*] maghiar [locuitor] maghiari. luxer luxaţie.] [bot. lugubre. longueur lungind. au-dessous mai mic. somptuosité luxa (a-şi ~). magnifique magnolie [f. cahier de brouillon madrigal.m. luttes (tu ~) luptă lupte. macabre macara. sorcellerie magistral. loupe lupoaică lupoaice.] maghiar.] macaroane. boutique magazin de pâine. cirer [des chaussures] lustrui cu şmirghel.]. allongea lungim. tôt ou tard mai jos de. luttent lupta (el ~). aiguille [ferroviaire] macheta [cuţit]. magnétiser magneziu. homme de mer. périphérie [d'une ville].]. magazine. hongrois. mai mai. ultérieurement mai vârstnic. allongeons lungime.] [zool.] lupte. mettre du maquillage machiaj. fouler [méd. majestueux maimuţă. lunette lung lungi lungă lungi. luxation luxos.f. aimant magnetic. Oxytropis sericea [bot. générosité magnet. M'… <il M'a filmé> M-ţii.] lustragiu. luttons luptând. maître maestru bucătar. magnésium magnific. banlieue. foulure. long longue lungi [vb. gens de robe magistrature. taudis [n. moins mai rău.]. luthier lutră [neo. loup de mer lupă lupe. loup lup de mare.] lllup lup lupi.]. majom .].*] maghiara. lutter lupt (eu ~). grue [constr. magistrature magnanim. levain (le ~) Maica Precistă. allongeait lungi (el ~).]. fastueux luxură [neo]. lutté (il avait ~) luptat. singe. Montagnes de… [abréviation] M.

majeur majora. m. gros [n. maniement manometru. mimé maioneză. mandarine mandat.] margaretă. combles [n. mayonnaise maiou. supermarché malţ.]. manuel [n. mamelon mamifer.] mări. malice mall.]. révéler.] maramureşeancă [n. narquois maliţiozitate. marin [n. marron Maroc. marcher marginalia.]. mardi marţipan. Grand Mogul marfă mărfuri. =grande usine non rentable mmman management. manœuvrer manevră.]. manifester manifestat.] marjă. marche arrière (en ~) [auto] Marsilia. contremaître major. mode d'emploi mmmar maramureşean [m.f. mer [n. procuration [jur. marocain marşarier (în ~) [auto]. marqué Marcel. singer.pl. martyre marţea.f. Grand (le ~) mare [n. manteau manuscris. miment (ils ~) maimuţăresc (ei ~). plupart.] marcat.. marge margine proeminentă. pétrin [méc.n.]. manière manifest [adj. cadre [adm. marbre maro. Marcel mare [adj. marguerite marge. maillot maistru. mandarin mandarină. marchandise marfă [adj. mimant maimuţărit. manomètre manoperă. mammographie Adev 27/10/07 mamut industrial. Marianne marin. mer (le bord de la ~) Marea Britanie.] manipula. singé. maman. manie manieră maniere. précis [n. manifesté. matelot. mammifère mamografie.f.]. œuvre.] maldărul. fantoche maritim. mars Martinica. marée Marele Mogul. majorité majusculă. révélé manifestaţie. commentaires dans les marges margine.] maldăr [n. singeait maimuţăresc (ei ~). rebord marginea mării (de la ~). haute mer mării (ţărmul ~).] manual de întrebuinţare. maltraiter malversaţiune. f.maimuţări. grand Mare (cel ~). singe (il ~). marinade marionetă. gestion manager. mer (la ~) Marea Neagră. manœuvre maniac.]..] manifest [n. marquer marcă înregistrată [abrev. majoritaire majoritate. manipuler.arg. marin marinar. marmelade marmită.] mandarin. main-d’œuvre mansardă. gros. manuscrit manual [n. marotte. maladif malaxor pentru aluat [mec. tas [n. pasticher maimuţărea. mer (de la ~) mării (largul ~). mannequin manetă. malin maliţios.m. tract manifesta.] manechin. majuscule mmmal mal. chouette [fam. fam. centre commercial. malversation mamă.]. [mar. marionnette. mariage Mariana.] mantie. manifeste [adj.] [archit. imperméable [n. majorité maree. singent maimuţăreşte. manette manevra.]. super [col. tas (du ~) malign. manier manipulare.] marea [n. manteau manta de ploaie. Maroc marocan. manif [col. Tragédie en mer Noire Adev 11/11/07 Marea Nordului. marge marmeladă. maritime maritim [abrev.]. malicieux. littoral [adj. mère mamelon.] mările. bord. maniaque manie.] maldăre. lisière. timbre-poste marcaj turistic.sg. imiter.].n. tas (le ~) maldărului.f. =de la région de Maramures marca.]. berge maladiv. [R] marcă poştală. Martinique martir. la mer Noire Adev 13/01/08 mării. Marseille martie.134 - . mandat mandat [jur.] mari. singeant. pâte d'amandes . Marie mariaj.]. manchette manta. Grande Bretagne Tragedie pe Marea Neagră.] manşetă. rive mal înalt. mardi (le ~) marţi. la mer du Nord Adev 12/04/08 marea parte.]. majeur. mime (il ~) maimuţărind. sensas [fam. homme de mer marinată. majorer majoritar.] Maria. malt maltrata. cape mantou. marmite marmură. balise [géo.

essoreuse maşină de tocat carne. broya (il ~) măcina (se ~). matelot. massif [n. bouseux [n. matinal matineu. adulte maturitate. matérialiste materializa (se ~). mâle.pl]. engin maşină de cusut.]. maxime maximum.].] Măn. broyer.] maşină de scris. églantier măcina. monastère.]. masse (en ~) masă mese.péjor. matrice matur maturi matură mature. gant (du ~) mmmăr măr [arbore]. voiturette mmmat mat. saloperie [arg. mathématique matematician. me [pron A.] mădăreşte [reg. moufles mănuşii. =montagnes S Carpates Orientales măicuţă măicuţe.135 - .] măghiran. massue măciulie [bot. mat matcă [a unui bonier].] Masivul Ceahlău.]. broyé. cloître. carnage. branle (il se ~) [vulg. branler (se ~) [pop. javelle mănuşă mânuşi. matelasser matlasare. moulu măcinată. pique-nique masă [de lucru]. gant mănuşi cu un deget. matériel material (de construcţie). pomme Adev 27/03/08 . matériau material [textil].] măduvă. commode à langer masă la iarbă verde. moulez. broyait măcină (el ~). massacrer masacru.m. couvent [n.] masterat. haute colline [abréviation cartographique] măgăoaie. Maurice maxilar. effriter (s'~) măcina (va ~). polenta mămăligar [peiorativ]. étoffe materiale. maxillaire. pommier măr [fruct] mere merele.] mă duc. Trans. colline [n. maternel maternitate.MM].] maşină maşini. maïs mălăoaie [bot. branler (se ~) [vulg. hachoir maşină tot-teren.].m. branlait (il se ~) [vulg. véhicule tout terrain maşină de tuns. études approfondies masturba (el se ~). masculin masculin [abrev. masque mascul. maximum maximă.] măguri [n. matelassage matlasat [sg. moudrait macină (ei ~). [m.]. machine à sécher maşină de uscat rufele. bagnole. faisceau. coteau [n. massage masca.f.m.]. marjolaine măgura măgurile. chartreuse. maternité matinal.] măcrişel [bot. machin măgărie. moelle Măg. Helianthemum alpestre [bot.]. mâle [n. Trans.m. broies (tu ~). massacre. broyant măcinat.f. vulg. tuerie. broie (il ~). mass media. broyai (je ~) măcinăm. fourneau maşină de presat. matière première matern. mouds măciucă.].f. moudra măcinai (eu ~). matinée matlasa. établi [n. dorlote (il ~) mădări [reg. mûrir maturizează (se ~). masse masă (în ~). tondeuse maşină de uscat (~ rufe). broient măcina (el ~).] Măgura Codlei. Thesium kernerianum [bot. carnage. mathématicien material. homme de mer matematică.] mănunchi.] masturbează (el se ~). moulons.n. dorloter mădular. moulue măcinaţi. monticule. machine à écrire maşină de spălat. mâchoire maxim. matraque. matériaux materialism. mûrit Mauriţiu. machine à laver maşină de stors rufe. bite [vulg. tuerie masaj. matelassé matol [pop.] masacra. repas.] mămăligă. abbaye.. colline (la ~) măgură [n. matière materie primă. auto.]. ivre matriţă. broie (je ~) macină.] masturba (se ~). massif masiv [muntos] [n. média. moudre macin. matérialisme materialist. masquer mască.] masiv.]. mesa masă de înfăşat copilul.mmmas masa. vais (je ~) măcel. machine. table. matérialiser materie. bloc. moulait [moudre]. mouds (je ~). maximum mmmă mă.. machine à coudre maşină de gătit.f. Mathieu matelot. =montagne des Carpates Orient. maîtrise [université]. sèche-linge [Électroménager] maşinuţă. broyez macini.fig.]. maîtrise mălai [reg. souche [comptable] Matei. voiture. presse [n. mûr. broyons măcinând. maturité maturiza. religieuse măiestrie. massacre măces [bot. monastère [abréviation cartographique] mănăstire [n. masser masă mase.] masculin. moud (il ~) măcina (ar ~). presse [n. moulent [moudre]. Oxyria digyna [bot.].

demain mâl. généreusement mărinimos mărinimoasă. colère. fureur. contrefais (tu ~) măsluind. manger. grandeur nature mărinimie.]. professer mărturisibil. majesté. limitation mărginit. mangé (il avait ~) mâncat de cari. contrefait (il ~) măsluieşti. dimension. vermoulu mâncător. mangeur mănânc. Geum montanum [bot. pièces jaunes [pl. contrefait măsura. manche mâner [n.] [foto]. enorgueillir mândri (se ~). bouffer [pop. pondéré măsură. mesure que (à ~) măsură de prevedere. contrefait (ils avaient ~) măsluit. tatie [fam. vanter (se ~) mândrie. mesurer măsoară (ei ~).n. contrefais (je ~) măsluieşte (el ~).] mmmâ mâhni. homme de peine mâna dreaptă [fig.]. pointure [chaussure] mărime naturală (în ~). sobrement măsură ce (pe ~). mesquin. caressant mânie. largesse. grossissement.136 - . même (à ~ de) mmmăt mătase. avouer mărturisi (~ public). professe (il ~) mărturisi. bouffe [pop. tirage [photo] măritiş [pop. mesuré. contrefait (il avait ~) măsluiseră. mange (il ~) mândri. grandeur măreţie (cu ~). professé Mărţişor (depune ~).]. corail mărginire. main mână (el ~). pellicules [pl. superbement mărgean. fenouil mărarul-ursului [bot. patoche [n. menu [adj.]. magnanime mărire. postiche. mesure [n.] măsură (cu ~). deuxième main (de ~) mână de ajutor (da ~). régaler (se ~) mâncăcios.] mânca. ronce mărăciniş.] mătura.]. main droite [fig. plat de résistance mâncare principală. gourmand. dent (la ~) măselei.] mături. contrefaisaient măsluiesc (ei ~). avouable mărturisire. furieux mânoacă [pop.]. Marie mărime. caresse (il ~) mângâiere.] mâncase. balai mătuşă mătuşi. main-d'œuvre.] mânca bine.]. mange (je ~) mănâncă (el ~). dent (de la ~) măslui.]. contreferai (je ~) măsluia. fier. générosité mărinimie (cu ~). hautain mânecă. manger mâncare de bază. mesure [n.]. contrefaisait măsluiau. délivrer . grandeur mărime [la încălţăminte]. magnifique.] mânere. autant que măsurând.]. vase [boue] mâna.] mângâiere [fig.] mătuşică [fam.] mătuşici.] mâner de uşă. contrefaisant măsluire. mesure (il ~) măsura din cap până-n picioare. menue monnaie [sg. mène (il ~) mâna a doua (de ~). courroux mânios. faux témoignage mărturiseşte (~ public).] [med. augmenter mări (se ~).]. démangeaisons [pl. mesurant măsurare. témoin (se porter ~) mărturie mincinoasă. agrandir. soie mătăsos mătăsoasă. caressent mângâie (el ~). grossir Mărie [pop. poignée de porte mângâia. caresse [n. agrandissement măriri [pl. caresser mângâia (el ~).] mântui. mesurent măsoară.] [fam. pomme d'Adam [f.] măsurat. =fête roumaine du 1er Mars mărul lui Adam [n. main (de deuxième ~) mâna a doua (la ~). grandiose măreţie. réconfort mângâind. tante. caressait mângâia în răspăr. tatie [fam. coup de main (donner un ~) mână de lucru. contrefera măslui (voi ~). plat de résistance mâncărimi [pl. contrefaçon măsluise.f. contrefaire măslui (el ar ~). arrogant. mesure où (dans la ~). intensifier. obtus mări. consolation mângâiere [psihică]. Ligusticum mutellinoides [bot] măreţ.]. coup de balai (donner un ~) mătură [n. arrogance mândru. précaution măsură să (în ~). dent măseaua. soyeux mătreaţă [sg. navrer mâine. manche mâner. mariage [femmes seulement] mărturie (depune ~). toiser măsura în care (în ~). généreux.] mmmăs măsea măsele.] mărunt.]. balayer mătura (da cu ~). poignée [n. rebrousser [cheveux] mângâie (ei ~). =tradition roum.] mărţişor [sărbătoarea].f. contreferait măslui (va ~). mangeur mâncare. du 1er mars mărţişor [bot. aveu mărturisit (~ public).] mărunţiş [sg. mener mână mâini. maquis mărar.mărăcine. contrefont măsluiesc (eu ~).

à point [cuisson] mediere. méandre mecanic. grogner mârşav mârşavă.]. va-vite (à la ~) mântuire. maintien [n. mélamine melancolic. médité. membrane membru membri. cheminer. cogiter. vil mârşăvie.] menghine. vais (je ~) mergând. aller merg (ei ~). maigre.mântuială (de ~). mercenaire mercerie. jacassé meliţă (el ~). ménisque menit. Mold. médian mediator. mécaniser Mecca.] menţiona. songeait meditare. mienne meandru meandre. mention mmmer mercantil. Mercure [planète] mercurial. médiocrité mediocru mediocră. mental mentalitate. mélaminé melamină. menu [n. mémorisation mmmen menager. maintient menţinem. méditer. médecine medicinal. miens (les ~) mmmel melaminat. médiation medieval.]. ordinaire medita.] mediu [n. allant merge (ai ~). Mecque meci. mélodique melodie. médiateur medic. médicinal medie [friptură]. maintienne menţine. méditation meditat. va. songes (tu ~) mediteranean. mécaniquement mecanic auto. vilain. médical medical [abrev. garagiste mecanică.m. ménage menaja. étau [n. miennes (les ~) meliţa [pop. piètre. songe (il ~) meditez.].]. manier mânuire. songe (je ~) meditezi. odieux. prédestiner menisc.]. ménager menghină [n. sauveur [rel. maintenons menţineţi. mes. ménager menaj. songeaient meditează (ei ~).m.]. mélancolie melanj. bassement mâzgăli.] medicină. menthe menţine. mémoriser memorizare. carte [menu] meniu fix (mânca ~). médaillon. mécanisme mecaniza. mélange melc. mélodieux melodramă. méditation. mélancolique melancolie. maniement mânz mânji. médecin militaire medical. moyen [adj. limaçon.].].n. mercure Mercur [planeta]. méditerranéen mediu [adj. maintiens (je ~) menţină (să ~). marchent. jacasse (il ~) meliţă [f. prédestiné meniu. mélodie melodios. chétif [fig. toubib medic militar. jacassait meliţat [pop. [méd. mercuriel mereu. jacassant melodic. rédempteur mânui. commère meliţând [pop. voisin mei. milieu mediu mediului. mécanique mecanism. mon mea (a ~). poulain mârâi. médaille medalion. maintenez menţinut. match mmmed medalie.137 - .] medii.fig. mélodrame membrană.]. méditatif meditau. environnement Adev 26/10/07 meduză. jacasser meliţa (el ~) [pop.]. mécanicien mecanic (în mod ~). mentalité mentă. recueillement meditativ. indéfiniment. mémorable memorie. mercantile mercenar. intarissablement. membre memorabil. cochonnerie mârşăvie (cu ~).]. prix fixe (manger à ~) mental. merő merge. colimaçon. mémoire memoriza. mes mele (ale ~).f. mercerie merci [liv. irait . vont merg (eu ~). songent meditează (el ~). délivrance. médecin. songé meditaţie. rédemption mântuitor. ignoble. irais (tu ~) merge (ar ~). songer medita (el ~). ma. incessamment. maintenir menţin (ei ~). escargot mele.].] meni. griffonner mmme mea. cafard [fig. encadré Adev 18/12/07 median mediană. maintenu menţinere [n. moyen [n. merci mercur. médiocre.]. médiéval mediocritate. mentionner menţiune. millet mei (ai ~).].]. méduse megieş [reg. maintiennent menţin (eu ~).

côtoyé merse de-a lungul.m. plomberie meserie. victuailles merinos. vaille. méritent. allé (nous étions ~) merseserăţi. vas (tu ~) merse. méthodiquement metodică. ma meu (al ~).]. métallurgiste metamorfoză. allez mergeţi! plecaţi!. miaule miazănoapte [pop. minibus microunde. bouleau mesteca. miaou ! [interj. menu [adj. patauger merge prin noroi. mâche (il ~) mestecăniş. patauge (il ~) mergea prin noroi. mérite (il ~).] merite. quincaillerie metalurgie. messagerie mesaj. sud. métalepse [narr. côtoyer mergea de-a lungul. métonymie metraj. serpenter meridian. gilet [n. mérinos merişor [bot.138 - . mérite (je ~) merită. ira merge (vei ~). marche [n. allé (il était ~) mersesem (eu ~). allé (tu étais ~) merseşi. marcher sur la corde merge în serpentină. allas (tu ~) mers. métallique metalizat. Vaccinium vitis-idaea [bot. chevaucher merge pe jos. vaut merita (ar ~).] merit [n.] merita. faible. allai (j'~) mersese.] miaună. allé merge pe bâjbâite. allons mergeţi. allé (vous étiez ~) merseseşi. midi mic mici mică mici. mesterség meşteşugar. marché. D] miau!. mérite (qu'il ~) meritoriu. mon.]. allé (ils étaient ~) merseserăm. petitesse microb. message meschin. mérite [n. métier mesianic. artisan meşteşugul aurarului. D] mi-. bouleaux (forêt de ~) meşă. mesquinement meschinărie. petitesse. météorologie meterez. métallurgie metalurgist.] mesager. précis [n. méticuleusement meticulozitate (cu ~). nord miazăzi [pop. cadet mmmi mi. cheminé. cheminait (il ~) mergem. météorologique meteorologie.n. & poet.000 de metri pătraţi. méticuleusement metis. 100 000 m² Adev 08/01/08 meu. tables rondes Adev 26/10/07 meseira de instalator. indicateur des chemins de fer. metatextualité meteorologic. iront mergea. iras merge (veţi ~). allé (j'étais ~) merseseră. métallisé metalocasnice. rempart meticulos. démarche mers pe jos. chemine (il ~) merge (va ~). allez-vous en ! mergi. pataugeait mers prin noroi. longea merge mână-n mână. valu. microbe microbuz microbuze. aller à tâtons merge călare. messianique mesteacăn mesteceni. prophétique. longer. mien (le ~) Mexic. méridien meridional. méticuleux meticulos (în mod ~). vaudra meritat. serpenter merge în serpentină [drum]. Mexique mezin mezină. longeait mers de-a lungul. parcimonie mesei rotunde. chemina (il ~) mersei. mesquinerie. petit. métal metalepsă [narat. horaire des trains mmmes mesadă. orfèvrerie [art] mmmet metaforă. mèche [cheveux] meşter. petit bourgeois mic tratat. méthodique metodic (în mod ~). méthodologie metonimie. mesquin meschin (în mod ~).merge (el ~). art. valent merita (va ~).]. méritoire mers [n. méthodologie metodologie.]. irai merge (vom ~). pataugé merge pe sârmă. messager mesă.]. métropole metrou metrouri. alla (il ~). irons merge (vor ~). métro metru metri. balade [randonnée] mersul trenurilor. aller de pair merge prin noroi. & poetic]. métier. m' [pron. valoir. vaudrait merită (ei ~). micro-ondes . mètre 100. messe mesagerie. métaphore metal metale.] mic burghez.] metalic. mérité merite (să ~). métis metodic. mériter merit (eu ~).] micime. méridional merinde. métrage metropolă. artisan meşteşug. aller à pied merge de-a lungul. m' [pron. mâcher mestecă (el ~). métamorphose metatextualitate. irez merge (voi ~).

] mie mii.m. mercredi des cendres miercuri. mimosa mmmin mina. mercredi (le ~) miercurea cenuşii. merveilleux . mi-cuisse (à ~) mmmil mila (fi la ~) [+G]. mineur mineral minerale. mimer mimând. moyens (par tous les ~) mijloc. militarisme militariza. médiane mijlocire. moyen [adj.m.] militar [adj. mime [n. migrent (ils ~) migrenă. réduit.] minţi. miel miere de salcâm. Mihail. millénaire [n.]. mille Adev 01/11/07 miel miei. mimant mimat.].] minionă. amandier migdală. mimique [n. mime (il ~) mimesis. moyen (par le ~) mijlocitor.]. milieu mijloc [n. millième mijloace. le Ministère français de la Justice Adev 03/01/08 ministru. millionnaire milita militez.n.] milivolt. mie miezul nopţii. militaire [adj. parmi mijlocul (în ~) [+G] ~). mine mină [aspect].n.m. mimé mimează (ei ~). miment (ils ~) mimează (el ~). militariser milităreşte.].m. agneau miercurea. =marche des mineurs sur Buch. voiture de transport en commun mijlocie. ressources mijloace de locomoţie. mentir mint (eu ~). milligramme milimetru. mielleux mieuna.f.] mierluţă pitică [bot. intermédiaire [n. rabattez micşorează. balle mini-. compassion milă (fără ~). mimésis (le ~) mimeză. merci de (être à la ~) milă. mille [unité mesure] mileniu [n. minéral minéraux mineralogie. miniminiatură. minuit migală. mimésis mimesis-ul. migrateur migraţie. charitable milostiv.] mieros.]. milliardaire miligram miligrame.micşora. millimètre milion milioane. miner minaret. bon sens minţi (socate din ~).]. Minuartia sedoides [bot.] mima. chier (faire ~) [pop. rabat (il ~) micuţ. charitable milostivenie. ballon. million milionar. minéralogie minereu. militant militar. mensonge miner. impitoyablement milă [unitate de măsură]. esprit. médiateur mijlociu. milieux. mine [visage] mincinos. militaire [n. ministère Ministerul francez al Justiţiei.].] mimoză. miauler mieunat.] militarism. moyens de locomotion mijloacele (prin toate ~). rabattu. merci (sans ~). ministre minor. raison. charité. doucereux. mimésis mimică [n. charité mim [n. soldat. militaire militar [abrev. médiation mijlocirea (prin ~). menteur minciună. minier minim. mensonger. mercredi miere. migration migrează (ei ~). amoindrir micşorăm. minerai mineriadă.]. mineur minoritate. mille miime. miel d'acacia mierlă. milite (il ~) militant. petit [n.] militar [n. millivolt milos.m. rogner. militairement miliţea [bot.] mijloace. rabattons micşorare. Michèle Mihai. menti minuna (se ~). Minuartia sp. minime minion [neo.] mijloc de transport în comun.] milenii. amande migra.139 - .]. mens (tu ~) minţit. mignon mignonne minister. rognent micşorează (el ~). vulg. Silene dinarica [bot. minorité mintal. diminution micşorat. militer militează (el ~).m. milieu de (au ~) mijlocul coapsei (le ~).] militari. migraine Mihaela. [mil. rabattre. merle mierluţă [bot. mental minte minţi.]. mal à la tête. minaret mină. pitié.m. rogné micşoraţi. mimétique mimeza. médian mijlocul (în ~). Silene acaulis [bot.] miliard miliarde. migrer migrator migratoare. diminuer. miniature minier. ment minţi (tu ~). milliard miliardar. Michel mii (< mie). émerveiller minunat. miaulement miez (de pâine).f. taille. rogne. minge. moyen [n. [bot. minutie migdal. mimésis (le ~) mimetic. réduire. mens (je ~) minte (el ~).

touchant mişti. sentait [odeur] mirosind. merveille miraculos. niaiseries mlădios. mire mire. marais. remue (il ~) mişcăm. geste mişcare (în ~). mouvons mişcător. lâche. mirage miră. chouette [fam.] [fam. intermédiaire [n.]. moulin moară de apă. mouvement. étonne (il s'~) miră (el se ~) [perf. remuer mişc. nanan [n. merveille minune (copil ~). brebis miop. pot de vin [fig. mourant moaşte [n.]. molle. étonnes (tu t'~) mirare. super [col. pulluler mişună. enjeu. minutie mioară mioare. sordide mizerabil. soigneusement. mixte miza. "Miorita" miorlăit.] miting. miaou ! [interj.]. charge [n.minune.] mizilicuri. moulin à vent moarte. relent [n. moulin à eau moară de vânt. miser miză. chaume [champ] miros mirosuri.m. mythe mită. graisser la patte de qqn [pop] mixt. Mireille miriapod. moelleux. minute minuţios. myope miop ca o cârtiţă.] mirosi. s. étonnait (il s'~) mirai (mă ~). mouvant. mitrailleuse mitropolit. mistral mistreţ. rien [n. métropolite mitui.] mmmir mira (se ~).pl. étonnez (vous vous ~) mirau (se ~). sanglier mistui. digérer mistuit. tâche mister. miraculeux miraculos (în mod ~). odeur miros [simţul]. mouvement (en ~) mişcare greşită. remue mişca (se ~). grouiller.f.]. senti [odeur] mirt [bot.m. bronche (il ~) mişcă (se ~). myrte [bot. indigence mizerie (a fi în ~).] misiune. mystification mistral. infime. étonna (il s'~) mirăm (ne ~). mise mizer. étonnions (nous nous ~) mirară (se ~). mythologie mitralieră. département Maramures [abréviation] mmmo moacă moci.] mireasă. étonniez (vous vous ~) miraţi (vă ~). étonnent (ils s'~) miră (el se ~). étonner (s'~) mir (mă ~). étonnai (je m'~) mirai (te ~). mariée mireasmă miresme. étonnais (tu t'~) miram (mă ~).] mmmis misit. mou. souple mlădiţă. toucher [fig. décès. meut (il ~) mişcă (el se ~). étonnaient (ils s'~) miră (ei se ~). odorat miros infect. pousse mlaştină. étonnons (nous nous ~) miri (te ~). marié [n.]. sentent (ils ~) [odeur] mirosea. broncher mişca [fig. digéré mişca. pullulé mmmit mit mituri. mystique misticism. miaulement miorlau!. myopie mioritic. émouvoir mişcare.]. touché [fig. parfum. mouvoir. mystifier mistificare. miracle. tendre [mou] moară mori. minuscule minut.]. myope comme une taupe miopie. faux pas mişcat. mort moarte (pe ~). étonnâmes (nous nous ~) mirarăţi (vă ~). meeting mitologie. minable. arôme [m] Mirela. paille (être sur la ~) mizilic. mystère mistere.] mişuna. meus (tu ~) mişto [col.] moale moi. prodige (enfant ~) minus. étonnèrent (ils s'~) mirarăm (ne ~).]. étonnais (je m'~) miram (ne ~). miracle. pestilence miros urât.f. misère. sordide mizerie. mystérieux mistic mistică. meus (je ~). mission. miraculeusement miraj. étonne (je m'~) mira (se ~). mille-pattes mirişte. ému mişcaţi. marécage mlăştinos.] . mouvez mişcă (el ~). marécageux MM.]. étonnement miracol.] [devoir]. =de la balade roum. mû mişcat [fig. mysticisme mistifica. sent (il ~) [odeur] miros (ei ~) ]. fourmiller. gueule [fig. sensas [fam. arcanes misterios. minutieux minuţiozitate. moins minuscul. étonnas (tu t'~) miraţi (vă ~).]. pullule (il ~) mişunat. sentant [odeur] mirosit.].140 - . sentir [odeur] miroase. étonnâtes (vous vous ~) miraşi (te ~). relique [n.

]. monotonie monstru. morse . montage montură. posent (ils ~) montează (el ~). leurrant momit. modeler. monstre monstruos. morose morsă. moulent [mouler] modelează (ei ~).] mmmod mod. grincheux. mobylette [n. tarare ! [fam. moniteur mono. morgue morman mormane.] monumental. leurrer momea.f.m. modéré moderat (în mod ~). leurrent momeşte. poser monta (el ~). modèle.]. humble.mobil [telefon] mobile.f. bagatelle.] monopol. monument monument funerar [n. meubler mobilat. carotte morfologie.] molton [textil]. grogner morocănos. atténuer.m. montagnard montare. moulé modelează. amas. m. pétrissant modelat. tas (du ~) mormânt [n.]. sépulcre [n.n. maussade.] Moldova. leurré mmmon monahal. modique modifica. simagrée mofturi! [fam. type model antiderapant [la talpă]. dressé [monté]. mode. modification cartoful modificat genetic. montage montan. monstrueux monstruozitate.m. instant.]. tombe [n. morbide morcov.141 - . appât. moderne modest. morne Moise [Bib. monumental moped [n.].]. mondain mondial. éthique morală. tapis [n. monarque monarhie. moral. =de la province de Moldavie moldovenesc [adj. monture monument. modeste modestie. mode (à la ~) modalităţi. mondial monedă. plâtras. moléculaire moleculă molecule. résolument mod plăcut (în ~). montant montează (ei ~).] moldoveancă [n. monter. mode modă (la ~).f. mollusque momeală. tas mormanul. seconde moment (de ~). leurre (il ~) momind. façon mod activ (în ~).de Moldavie molecular. momentané momentan. pile. uni monolog interior [narat. tas (le ~) mormanului.]. meuble mocasin mocasini. mocassin [n. molleton [textile] moluscă.]. pétrisse (qu'il ~) modem.] monumente funerare.]. montait montat. =typique à la rég.] mochete. mouler. tombeau [n.] monomotor [aero. débris [pl. pomme de terre génétiquement modifiée Adev 13/05/08 moft mofturi. manières model. moment. amender modificare.m. posé montând. portable [téléphone] mobila. monologue intérieur [narr. monotone monotonie. f.] mochetă [n.] moldovenească [adj. difficile [personnes] mohorât. morphologie morfotip. monstruosité monta. mormînt morminte. mœurs morărit. pestiféré moloz. monopole monoton. modèle plume [vêtement] modela. monté.n. leurraient momesc. pose (il ~) montaj. modestie modic. tentation. moralité morar. meunerie morbid. modérer moderat. pétri. pièce [monnaie] monetar. meunier moravuri. monacal monarh. monomoteur [aéro. pétrissent (ils ~) modelează (el ~).]. modérément moderator moderatori. crantage [de la semelle] model super-uşor [haină]. façonner modelând. pétrir. Moldavie moldovean [m. pétrit (il ~) modeleze (el să ~). mite molipsit de ciumă. Moïse [Bib.]. mode d'emploi mod hotărât (în ~). amorce [pêche] moment. meublé mobilă. monétaire monitor. modem modera. tombeau [n. mobile. morale moralitate.f. modifier. téléphone cellulaire. moule [vb. monarchie monden. alpin montaniard.] mmmor moral.] mofturos. sornette. dresser [installer].] mormăi. agréablement modă. momentané momi.n. leurre. mono monocolor. monnaie. morphotype morgă. modérateur modern.m. grommeler. activement mod de întrebuinţare. molécule molie. leurrait momeau.

]. remerciant mulţumise.m. merci mulţumi. multiple mulţi. papier mâché mucavaua.mort moartă. longtemps mult timp (de ~).] multi-. sexist] muieri. bobine mostră. mortier [mil. morve mucilagiu. pas mal multe (spune ~).] motorină. butte (la ~) movilă.] moşmon [bot.]. Moscou mosor. merci [n. ouvrage . remercié (il avait ~) mulţumit. froisser (se ~) mototoleşte. maint [arh. échantillon moş.pl. dire merci (~ à) mulţumire mulţumiri. multimultimedia. Montagnes de… [abréviation] mmmu mucarniţă [arh.] moşneag. moule (il ~) mult. moulant mulează (ei ~). nèfle [bot. beaucoup mult timp. butte mozaic. moulage mulat. matou Motanul Încălţat.]. remerciez mulţumi [+G].142 - . sexist].] mulţime. multiplier multiplicare.sg. cunnilingus. moisissure mucegăit.n. mosquée Moscova. motoriser motorizare.]. collant [habits]. œuvre. motive motocicletă. remercient (ils ~) mulţumesc (eu ~). motocycliste motor.]. remercions mulţumind. mouiller muiat. motiver motivat.].. moteur de recherche [PC. éteignoir mucava. hériter moştenire.]. =habitant des Montagnes Apuseni moţ [n. froisse (il se ~) mototolit. motorisation mototoli (se ~) mototolesc. moulent [mouler] mulează (el ~). femme (de la ~) mmmul mula. pousse muia. Internet].].] moşteni. touffe [n. femme (la ~) muierii [pop.pl.]. remerciement. profusion. tertre moviliţă.] mortalitate. multimédia multimedia [PC]. montagne [abréviation] Mţii. amollir. motivé motivaţie. remercié mulţumiţi (voi ~). fort [adv. motrice mmmoţ moţ (de pene).]. houppe moţăi.] motiva. momie mmmun muncă munci. Chat Botté motiv. remercier mulţumesc (ei ~). mugissement mugi. mortalité mortar.] mmmos moschee. mazout motoriza. vieillard Moş Ajun. travail travaux. littéral motan. charogne mortier [mil.f.] moţ de păr. multiplication multiplicator. femme muierea [pop. moisissure. mouler mulaj. mugir mugur. mort [adj. motivation motivează. multitude mulţumesc. moulé mulat pe corp. moisi muci [pl.pl.] [fam. panache moţ [locuitor din Apuseni].f. fondement. longtemps multe.m. motard. mucilage mucos. pas mal mulţi [m. mobylette [n. mouillé muie [vulg.] mucegăi. moisir mucegăire. papier mâché (le ~) mucegai. motocyclette motociclist. legs. maint [arh. froissé motrice. sexist] muierilor. longue date (de ~) multă vreme. morveux muget. mortier mortăciune. vieillard moşte [f. néflier [bot. mosaïque mozaic (de rit ~).]DEX online mumie. chiffonné. héritage moştenitor.]. besogne. Père Noël moşmoană [bot.]. mob [n. motif. butte. Internet] motoretă [n. héritier mmmot mot-a-mot. veille de Noël Moş Crăciun. moteur motor de căutare [PC. mauve movila. remercie (il ~) mulţumeşti. motion mouse.]. remercies (tu ~) mulţumim. mosaïque MS. gros.f. multimédia [PC] multiplica. foule. remercie (je ~) mulţumesc (îţi ~). succession. sujet [n. multiplicateur multiplu. souris [PC] mov. sommeiller moţiune. département de Mures [abréviation] Mt. tremper. meugler. long (en dire ~) multe [f. moulage mulare. relique [f.f. moisi [n. remercie (je te ~) mulţumeşte. fellation muiere [pop.

vilain. mourir moare.f. =montagnes N Carpates Orient. mourez muribund. moribond muritor. remontrance. moût mustaţă.]. mordu muşcaţi. valet de ferme muncitor metalurgist. murmurant mmmus mus. Munţii Baraolt. muncel [n.] [pop. Munţii Gurghiului. nécessairement musca-ţeţe. terreux murdări. Munţii Siriu. travaux forcés muncei [n. mouche tsé-tsé musca-n lapte (ca ~). Munţii Harghitei. travaillent (ils ~) muncesc (eu ~). Munţii Semenicului. =montagnes S Carpates Orient.Carpates S roum. =montagnes des Carpates Orient Munţii Nemira. =montagnes . succomber. =montagnes S Carpates Orient. hôte [invité] [n.Carpates S roum. travailler coude à coude munci pe brânci. Munţii Bodoc. petite montagne [n. meurt mor (ei ~). salir. crasse [n. mordit muşca (va ~). =mts.143 - . Munţii Tarcău. habitué [n. murmurer murmură. meurs (tu ~) muri (ar ~).m. murmure. mourons murind.] muşca.Carpates E roum. =montagnes .].] musai [pop. =montagnes .Carpates S roum. montagne (la ~) muntelui munţilor. =montagnes . saleté. =montagnes S Carpates Orient. obligatoirement. mordant [adj. ouvrier. mordez muşti. murmure [vb. mousse [matelot] musafir. ordurier murdar de pământ murdară de pământ. Munţii Rodnei. travailles (tu ~) muncim. mordrait muşcă (ei ~). montagneux Munţii Apuseni.f. =montagnes . =montagnes Carpates Orient. =montagnes S Carpates Orient.Carpates S roum. mordons muşcat. travaillez munci cot la cot. Munţii Nemira. Munţii Vrancei. Munţii Retezatului. sale. mmmur mural.Carpates S roum. maculer murdări (se ~). incisif. =montagnes . mural mură. petites montagnes [n.m. murmurent. immonde. musclé must. Munţii Ţarcului. mouche muschiulos.Carpates E roum. =montagnes .pl. grognement murmura. mûre [fruit] murdar. mourrait muri (va ~).Carpates S roum.pl.m. =montagnes S Carpates Orient. =montagnes . Munţii Căliman. métallurgiste muncitor necalificat. tacher murdărie. Munceii Neamţului. Munţii Ciucaşului.f. =montagnes S Carpates Orient. mont muntean. travaille (il ~) munceşti.Carpates S roum. Munţii Ciucaşului. mordait muşcă (el ~).Carpates E roum. Munţii Retezat. =montagnes .] [reg. =montagnes Carpates Orient. =montagnes S Carpates Orient.f. =montagnes . =montagnes Carpates Orient. =montagnes S Carpates Orient. semonce [n. mourra murim. meurs (je ~) mori. Munţii Făgăraşului. moustache mustăcios.f. =montagnes . =montagnes S Carpates Orient.m. Munţii Căpăţânii. Munţii Hămaşului. mords muşca (ar ~). municipalité muniţie. mords (tu ~) muşcător.] . Trans. cheveu dans la soupe (comme ~) muscat. susurrer. munition munte [n. =montagnes S Carpates Orient.f]. montagne (de la ~) muntenesc. dans les Carpates S Munţii Giurgeuluiu.] munci. municipalité municipiu. malpropre. =montagnes . Munţii Ciucului. montagnard. municipal municipalitate.] musafir (~ obişnuit). mordre muşc. muscat muscă muşte.] municipal.Carpates E roum. Munţii Breţcu-Oituz. Munţii Vâlcan.muncă silnică. ouvrier [adj. montagne [n. mortel murmur. =de la province de Valachie muntele munţii. mord muşcă (el ~) [perf simplu].]. =montagnes .] muri. Munţii Godeanu. travailler comme un nègre muncitor. travaillé munciţi.] murmurând.Carpates W roum. Munţii Bucegi. travaille (je ~) munceşte. =montagnes N Carpates Orient. Munţii Piatra Craiului. travaillons muncit. mordra muşcăm. mordent muşca (el ~). =montagnes Carpates Orient.Carpates S roum.] munţi.Carpates S roum. travailleur muncitor agricol. moustachu mustrare. travailler muncesc (ei ~). meurent mor (eu ~). Munţii Stânişoarei. manœuvre muncitoresc.] [pop.] muntos.] Munceii Întorsurii. hôtesse [invitée] [n. mourant muriţi. =montagnes . Munţii Perşani. montagnard [adj. Munţii Parângului.]. =massif des Carpates Orient.

géranium muşcatu-dracului [bot. mouvez. naissait născând. estropié mutră mutre.] naturalism. racontez narator. mousse [bot. meut (il ~). musicien müsli.].] muşchi [anat. dodo nani (face ~).]. [mus. navet napolitană [alim. issu naşte. natation nativ. leurre. Scabiosa lucida [bot. mutiler. nième (le ~) n-o.f.].] nas (închide uşa în ~). racontaient narăm. accoucher naştere. nylon ingénu nailon superuşor. enlevons muţi (tu ~).] muşchi. enlèves (tu ~). ingénuité. nacelle nadă.].] muşuroi de furnici.]. naissance naştere [ginec. [narr.][pop. accouche naşte (el se ~).144 - . déménage (il ~). nez. jonquille narcotic. déménagement. taupinière [n. natalité nataţie. raconte (je ~) naratar [narat. nais năştea (se ~). naissant naşte (ea ~) [ginec. narration narativ narativă.] [CFR]. meus (je ~).] mutual. estropier mutilare. mû. emménagement mutila.]. nylon microplume naiv naivă. naisse naşte (care se ~). narrateur narau. n'ai pas n-am… (noi ~). appât. naîtra naştem (ne ~).] naraţiune. n'a pas n-am… (eu ~). pif [n. narrataire [narr. narcose nas nasuri. fourmilière mmmut mut [adj.] muţi mută mute. nabab nacelă. musicien muzician. naissons naşteţi (vă ~). enlever. raconté naraţi. enlevez mută (ei ~). natal natalitate.]. mouvons. nature natural. raconter. racontera nara (veţi ~).] nnna n-a. nez (fermer la porte au ~) nas cârn.].] muzical. narcotique narcoză. naïvement nani. camomille muştar. mutilation mutilat. nez retroussé nasol [fam. racontais (je ~) narat. vaisseau nap.].m. nase nasture. racontait nara (va ~). muse muzeu.]. naturel [n. enlevé mutaţi. n'ont pas n-lea (al ~). povestitor. narratif naratologie. narine narcisă. naissant născu (se ~). n'avons pas n-aţi. nez bouché (avoir le ~) naş.].] nară nări.] [fam. déménage (je ~) muta (se ~). mutuel muţeşte. enlèvent mută (el ~).]. muscle muşchi [bot. muet muta. gueule [fig. déménager mutat. silencieusement muză. raconte (il ~) narez (eu ~). naturel naturaleţe. moutarde muştei. moche [fam. musique muzică [abrev. mouche (de la ~) muşuroi de cârtiţă muşuroaie de cârtiţe. musée muzică. gaufre nnnar nara. naître nasc (ei se ~). contrôleur (le ~) [SNCF] nnnat natal. raconterez nara (voi ~). déménages (tu ~). naïf. narratologie naratologie [abrev. né născut [fig. ingénu.muşcătură. musical muzicant. naissez naşti (te ~).]. n'avez pas n-au. narcisse narcisă galbenă. naturalisme naturalist. marraine naşpa [arg. morsure muşcată [bot. meus (tu ~) mutare. raconterai naram (eu ~). narrer nara (el ~).] naşte (a se ~). emménager mut (eu ~). crédule naivitate. naissent nască (el să se ~). musli Myrtus communis. myrte [bot. parrain naşă. bouton nasul înfundat (avea ~). dodo (faire ~) naos. nase. racontons narează (el ~). naquit născut născută. moche [fam. accouchement naşul [pop. bâtard. naïveté naivitate (cu ~). naît (il ~) naşte (s-ar ~). ne la nabab. enlève (il ~) mutăm.] muşeţel. naîtrait naşte (se va ~). natif natură. naturaliste . amorce [pêche] nailon.

inattentif. vase [boue] năpădi. chagrinait. navigation navigaţie. irruption (faire ~) năvăli. tracassé.]. naval navă. inacceptable neagră (listă ~). navigateur nazal. nécessité nechează. dupe năuc.N. nécessairement Neapole. tomba sur (il ~) [violemment] năpusti asupra (se ~). genre humain neant. nécessaire (le strict ~) necesar [adv. naturalisation naţional. tracasser necăjea. O. espérer nădejde. nationalisation naţionalizat.]. tracassait necăjesc. inventent născoceşte. muer năprasnic [n.]. espoir nămol. nationaliste naţionalitate. chagrin [adj.T. besoin.] nebunatic. naufrage nautic. irruption năvalnic (în mod ~).O. chagriner.<NON-fumeur> neacceptat (de ~). nécessaire. nationalisme naţionaliste. inventons născocit.<el NE-a filmat>.] navă [n. ennui.][église] navă cosmică. rétif nărui. étatisé naţiune. national naţionalism. fou folle. étourdi neatenţie. ruent sur năpusteşte asupra (se ~).m. nef [n. forgé.A. précipice. imaginaire născociţi. NOUS… <il NOUS a filmés> NE. nation N. noir (marché ~) neajuns [n. naufragiat. naviguer navigabil. inventez născocire. hărţuială. A] ne-. ruer năvălire (în mod ~). infester năpârli.f. inventes (tu ~) născocim.m. soudaine neaşteptate (pe ~). navigant navigare. Naples neastâmpărat. se ruer sur năpustea asupra. tracassent necăjeşte. improviste (à l'~). noire (liste ~) neagră (piaţa ~). invente (il ~) născoceşti. hennit necheza. naturaliser naturalizare.]. étourdi [n. tracas necesar.]. tombe sur (qu'il ~) [violent] năpustesc asupra. lignée neam [popor] neamuri. sombrer năruit. navigation côtière navigator.]. espiègle nebunesc. soudainement neatârnat [arh. vaisseau cosmique navetă. fond [vb. forger.] năpusti (se ~). requis necesar (strictul ~).]. soudain neaşteptată (pe ~). inventer născocesc. réclamer. filet de pêche ndoaselea (de-a-~). fondait sur năpustească asupra (să se ~). bateau. chagrine (il ~). tracas necaz. importe de (il ~) necesita [ofic. indépendant neatent. nous [pron. tracasse (il ~) necăjind. turbulent neaşteptat. tombe sur (il ~) [violemment] năpusteşte. peuplade.].]. étourderie neatenţie (din ~). irruption năvală (da ~). colère (piquer une ~) nădăjdui. brusquement.f. ruée. abîme neapărat [adv. boue. fondu năpustit asupra. inconvénient nealterabil. hennir nechibzuit [n. nasaliser. race. mégarde (par ~) neatins (de ~). nécessiter necesitate necesităţi. distrait [adj. sombré născoci. A] NE.145 - .naturaliza. insensé nebunie nebunii nebunia. imbuvable nebulos.][a catedralei]. fondent sur. fondre sur. nous [pron. ruer năpusti asupra (el se ~). néant. tracassant necăjit [adj] necăjită. nasalisation nazist. Geranium robertianum [bot.. nécessairement necesar să (e ~). navigable navigant. hébété năuci. hărţuială. naufragé naufragiu. aliéné.] năpusti asupra.A. invente (j'~). tomber sur [violemment] năpustiră asupra (se ~). nazi nnnă năbădăile (a-l apuca ~). nuisance. hébéter năvală. distraction [fig. invention nătăfleţ. intangible nebăut (de ~). nationalité naţionalizare. nasal nazalizare.<NEfumător> ). toqué [fam. folie Adev 02/01/08 nnnec necăji.f.m.T. tombé sur [violemment] nărăvaş. vaisseau. extraction. inventé. impétueusement năvod. inaltérable neam. navigation navigaţie de coastă. NON.] . inattendu.] necaz. nem neamul omenesc.] [bot. nautique nnnav naval. nébuleux nebun nebună. rebours (à ~) nnne ne. tombèrent sur [violemment] năpustit. navette naviga. nef [n.

négoce [n. nier neagă (el ~). négociant [vb.] negustori.m. indéfinissable nedelicat. négliges (tu ~) neglijabil. négociaient negociază (ei ~). malheur nefericire (din ~). nia negăm. commerçant.]. fruste neciteţ.].] negocia. niait negaă (ei ~). indéfini (article ~) [gram. irrésolu nehotărât (articol ~) [gram.]. négocions negociind.f. indéchiffrable neclar. mettre au négatif nega importanţa. implacable nectar. obscur [fig. niaient negă (el ~). cru [adj. néfaste nefericire.]. verrue nega. négligeait neglijă (el ~). nie (je ~) nega (el ~). détresse. négociateur negociere. insuffisamment necredincios. confus neconceput (de ~). irrésolution nehotărât nehotărâtă. injuste nedrept (pe ~). négociable negociator.]. nies (tu ~) nega.][lenjerie]. doute (sans ~) negricios.] necurat. niez negau. commerce negoţ [n. indigne nedesăvârşit. niaiserie. colportage [com.m. infidèle necredinţă. négocient negociază (el ~). nie (il ~) neg (eu ~). colporteur [com. fatal. nier l’importance de negare. négation negăsit (de ~). négatif [n. négligé neglijează (ei ~). impitoyable.]. incertain.m. méconnaissance.m. néglige (qu'il ~) neglijezi. négligent (ils ~) neglijează (el ~). intempérant necunoaştere. sottise neglija.] negociabil. indésirable nedrept.] nehotărâre. négocié negociaţi (voi ~).] negoţ ambulant.] necorespunzător.]. néglige (il ~) neglijez. inconcevable neconfortabil. ignorance necunoscut necunoscută. inconnu. nions negând. négociant neguţător ambulant. jachère (champ en ~) necumpătat. incontesté necopt.] negreală. introuvable neghiob neghioabă. impropre necorespunzător (în mod ~).][fam. incroyable. négocié (ils avaient ~) negociat. commerçant.146 - . indéfini nedisciplinat.n. malhonnête. nègre [n. niai negaşi. brumeux negustor [arh.] negură. malhonnêteté necinstit. malheureusement nefericit. négociez negociau [pl. noir negru [n. sans faute negreşit [pop. noirâtre negrişor [fam.] nnnei . vague [adj. nécromancie necruţător. négocie (il ~) negocie (el ~). inconfortable neconstituţional. négociant negustoresc [arh. négligé [n.]. incroyablement. négocia negociem. indélicat nedemn. négociation negocieri [pl.].m. nient negai. nécromant necromanţie. commerce neguţător [arh. négresse negreşit. indiscipliné nedorit. noirceur [n. indéfini nedefinit (de ~). nécrologie necromant.][film]. négligea neglijând.]. non-fumeur nnneg neg. nias negat. négliger neglija (el ~). invraisemblable necrolog. nectar nectarină. pourparlers negoţ [arh. marchand. néglige (je ~) neglijeze (el să ~).][arh. négociations.n.]. nié negaţi (voi ~). négligence neglijeu [n. négation negativ negativi negativă negative. malheureux nefolosit (se ~).n. négocier negociaseră. négligent neglijenţă. méconnu.] negru [adj. inutilisable nefolositor. injustice nefast nefastă. imparfait nedesluşit.m.necinste. inconstitutionnel necontestat. brume neguros.] nedeterminat. négatif negativ [n. impur nnned nedefinit. incommode. indécis.f. négligeant neglijat. négligeable neglijent neglijenţi neglijentă neglijente. niant negi (tu ~).]. nègre [n.] negri neagră negre. vague [adj. nectarine necultivat (teren ~). niais. faussement nedreptate. parlementer.] neguţători.] negresă [n. infidélité necrezut (de ~). inutile nefumător. commercial negustorie [pop. sot neghiobie.] negaţie. malpropre necioplit.

implacable neîndurător. inouï nematod. inhospitalier Neptun.147 - .m. inoccupé neoficial. intrépide neîngrijit (de ~). désagréable. incompétence nepriceput. malheureux nnneo neo-. mineur.]. ratant [cible] nenoroc.] neplăcut. inattendu. inconciliable neîmpăcat (de ~). ennui. méfiance. inintelligible neisprăvit [adj. futile. malheur. nématode nemâncate (pe ~). cruel neînduplecat (de ~). ingrat nerecunoscut (de ~). irremplaçable neînsemnat. incompréhension. nemişcare. népotisme nepotrivire. irrépressible neîncetat.] nemulţumi. mésaventure.<NEMAIvăzut>. nièce nepoliticos. impayable neîntrerupt. insouciance. irrévérencieux nepot [de bunic]. rebutant nepoată [de bunic].] [vulg. neveu nepoţi [de bunic]. maladresse neînfricat. jeun (à ~) nemărginit. incontournable neocupat. incessamment neîncetat [adv. invincible nelalocul lui. petit-fils nepot [de unchi] nepoţi.]. méconnaissable . Delphinum elatum [bot. effronterie. assiette (pas dans son ~) nelalocul său (se simţi ~). embêtant. fortuit neprevăzute (pe ~). inconsolable neînăbuşit (de ~). immortel nenimerind. impardonnable neigienic. invaincu neînvins (de ~). crapule nnneî neîmpăcat. insouciant. incompatible nepreţuit. indolence.] neinteligibil. impitoyable neînemânare. con [fig. impromptu (à l' ~) nepricepere. Népal nepalez. agitation nelinişti. imperturbable. ininterrompu neînţelegere. irréalisable nerecomandat. néon neon (lampă cu ~). histoires [pl. impuissance nnner nerăbdare. inexorable.m. immobilité nemişcat. impénétrable nepieptănat. incrédule.] nelegiuiţi. négligent nepătat.neiertat (de ~). impartial nepăsare. incompris neînţeles (de ~). impitoyable Nemira. néon (tubes au ~) neobosit. increvable neobosit (de ~). petits-enfants nepotism. insolence. irréel nerealizabil. immaculé nepătruns (de ~). insalubre neimpozabil. hors-la-loi [n. immédiat neîntrecut. froideur nepăsător nepăsători nepăsătoare.]. Jeannot nnnem NEMAI.]. non-officiel neofit. impoli. malchance nenorocire. petite-fille nepoată [de unchi]. malédiction nenorocit. indifférent. différent. fâcheux. néon (tube au ~) neozeelandez. immobile nemţişor [bot. infini nemărturisit (de ~).] nemilos. mécontent nemuritor. increvable neobrăzare. inavouable nemernic. inconcevable neîncredere.]. indubitable neînduplecat. néo-zélandais nnnep Nepal. malentendu neînţeles. mésentente. déconseillé nerecunoscător. impuissant neputinţă. négligé neînlocuit (de ~). toupet neoclasic. brusquement neputincios.m. néoneoane. insignifiant. hors de prix neprevăzut. imprévu. mécontentement nemulţumit. incompréhensible. népalais nepărtinitor. impatient nereal. immédiatement. néophyte neolitic. non imposable [fin. inouï nemaipomenit. JAMAIS… <JAMAIS vu> nemaiauzit. maladroit neîndoielnic. incessant. indolent. néolithique neologism. mal-peigné nepieritor. moindre neîntârziat. méfiant neîndemânare. inquiéter. mécontenter nemulţumire. incompatibilité nepotrivit. hère (pauvre ~). inintelligible neînvins. cesse (sans ~) neînchipuit (de ~). inquiétude. mal dans sa peau (être ~) nelegiuit [n. inachevé neisprăvit [n. tourmenté nelocuit. néoclassique neocolit (de ~). suspicion. inhabité Nelu. impérissable neplăcere. ingrat. immaculé neprimitor. nuisance neplăceri [pl. indifférence. tourmenter neliniştit. Neptune [planète] nepusă masă (pe ~). incompétent neprihănit. néologisme neon. gaucherie neîndemânatic. impatience nerăbdător. =montagnes S Carpates Orient. incroyance neîncrezător.] nelinişte.

précaire. incertitude nesimţire. nul [pron. interminable. lissé. néréide nerespectuos. neurone neutralitate. ignorance nnnet net. newtonien newyorkez. neurologique neurologie.neh. intarissable neserios. frivolité nesfârşit nesfârşită. Nil Nilul. nickel nichelat. infranchissable. effronterie neruşinat. nickelé nici.pl. neutralité neutraliza. nul [art. impudent. nervures nnnes nes [pop. lissa (il ~) netezind.n. avide. Nouvelle Orléans (la ~) newtonian. Nouvelle Orléans. femme [épouse] nevăstuică. irrégularité neregulat. indigent. librement nestatornic. nimbe ne. inachevé netezi. besogneux.nerecunoştinţă. manqué nerozie. tombèrent sur (ils ~) . nul [pron. personne (à ~) [pron. lisse. lisse (qu'il ~) netezeau. indéfiniment nesigur. nerveux nervozitate. sempiternel nesfârşit (la ~) nedefinit (î mereu). nécessités nevoiaş nevoiaşi nevoiaşă nevoiaşe. ineffaçable neştiinţă. neutralisé neutralizează (el ~). poli neterminat. lissent (ils ~) netezeşte. tomber sur [par hasard] nimeresc peste (eu ~). ni nici măcar. ni… ni… nicicând.] nici unul. incontesté netăgăduit (de ~). pas même nici o. ingratitude neregularitate. névrotique nevrozat. lissant netezit. impudence. incontestable neted netezi netedă. incertain nesiguranţă. lissaient (ils ~) netezesc (ei ~). aucun nici un [art. Nil (le ~) nnnim nimănui. innocent nevinovăţie.][personne] nimeri peste. malsain nesăţios. doute [n. égaliser [surface] netezea. ratissé netrecut (de ~).].][personne] nimbus [meteo]. personne. indécis. indélébile. névrosé nevroză. lisse (il ~) netezi (el ~). tombe sur (il ~) [par hasard] nimeri peste.]. nescafé nesatisfăcător. Nicolas Nigeria. neurologie neuron. invraisemblable nevindecabil. gré (mal ~) nevralgie. neutrino neutron. newyorkais nnnic nicăieri. insatiable nesecat. farouche nespecialişti. plat. aucune nici un. nerf nervos nervoşi nervoasă nervoase. innocence nevoi [n. nihilisme Nil (fluviul ~). infini. instabilité nesuportat (de ~). belette nevătămat. aucun nici… nici…. sauf [adj. nervosité nervuri. tombai sur (je ~) [par hasard] nimeriră peste. tombe sur (je ~) [par hasard] nimereşte peste. ness. lisser. nécessité nevoie (de ~). indemne neverosimil. insurmontable nnneu neuitat (de ~). neutraliser neutralizat. lissait netezească (să ~).148 - . nécessiteux nevoie. forcément.]. futile neseriozitate. indifférence nesincer. ratisser. imprudence nesăbuit. inconstant nestatornicie. irrespectueux nerespirat (de ~). inoubliable neurastenie. effronté nerv nervi. insuffisant nesăbuire. intolérable neşters (de ~). incurable nevinovat. sottise neruşinare. imprudent nesănătos.]. nulle part nichel. névrose New Brunswick. indéniable.] neutri neutră neutre. jamais niciunde. Nouveau Brunswick New Orleans. neurasthénie neurolog. tomba sur (il ~) [par hasard] nimerii peste (eu ~). nulle part Nicolae. ratant nereuşit.] nici una. nég. irrespirable nereuşind.] nimb. net [catégorique] netăgăduit. neutralise (il ~) neutrino.indéf. faux [adj. non-spécialistes nestânjenit. indécence. impertinent. légèreté. Nigeria nihilism. neurologue neurologic. irrégulier nereidă. invendable nevastă. nicotine Nicu.] (homme ~) nesociabil. jamais nicicum. Nicolas nicotină. besoin. aucunement niciodată. nimbus [météo] nimeni. neutre nevandabil. névralgie nevrotic. artificiel. neutron neutru [m.

bru nord. La nuit porte conseil noaptea se lăsă. Noé [Bib.] nipon.<NON-sens> non-profit. niveau (au ~) nnno noapte nopţi. nomenclaturiste nominal. niveau de (au ~) nivelul (la ~). nomade nomad [adj.pl. fange. nombrilisme nomenclatură. anéantir nimicea.f. anéanti nimicire.] (chance) noroc!.] norocos. nirvana Nisa. pendant la nuit Noaptea e un sfetnic bun. tombé sur [par hasard] nimerite (pe ~).].] nnnoi noi. nuages (les ~) normă. nord-américain nordic. Normandie normativ. aubaine. incompréhensible noimă (fără nici o ~). nominal nominalizare. normalité normaliza. nymphe nimfomană. nuage nor de furtună. anéantissant nimicit. normalise (il ~) normand. nuit (la ~) noaptea [adv.f. normaliser normalizare. nuages (dans les ~) nori (fi cu capul în ~). niche NIŞTE <bea NIŞTE cafea!>. rien [n. nitroglycérine nitui. belle-fille. nous. chute de neige [n. hasard. nord nordamerican. anéantit nimicind. toxique nod.<NONsens>.] ninsori [n. nostalgique nostalgie. chance (bonne ~) noroc! [închinând paharul]. novembre noimă (fără ~). niveau nivel de (au ~). veinard noroi. normatif normele de circulaţie rutieră. neigé (il avait ~) ninsoare [n. on noi însene [f. neigea ninsese. normalisation normalizează. lendemain (du jour au ~) noapte [hotel]. Nice nisip nisipuri. nuit tomba (la ~) noastră noastre. neigé ninse [perf. sens (sans aucun ~) noime [1/9]. bonne chance. nuages (être dans les ~). nodule Noe [Bib. anéantissement.nimerit peste. fortune.] ninge.].] Noroc! [strănut]. vapes (dans les ~) nori (cu capul în ~). nonchalance nopţii. nordique nori (cu capu-n ~). normand Normandia. sans but lucratif.] nociv. sable fin nisipos. septentrional. tchin-tchin ! [fam.] . nostalgie nostru. neuvième [1/9] nomad nomazi. nomination nnnon NON. neigeant ninge. nitrate nitrata. terreux noros. rien nimic [n. aveuglette (à l'~) nimfă. nuitée [séjour d’une nuit] noapte de noapte. vapes (être dans les ~) norii. chance. à but non lucratif nonconformist. NON-.] nimici. À votre santé ! noroc chior. nippon nirvana. nuageux Norvegia. nous-mêmes noi înşine [m. river nivel. nomenclature nomenclaturist. neiger ningând. boue noroios noroioasă. DE LA <mange DE LA soupe> nit. non-sens nonşalanţă. À vos souhaits ! Noroc! [toast]. notre . aplati nivelul (au ~) [+G]. nuit (de la ~) nnnor nor nori. nœud nodul.]. aplanir nivelat. riens [pl.149 - . Norvège norvegian. non-conformiste nonsens. nuit noapte (peste ~).]. notre nos noastră (a ~). niveau de (au ~) nivela. norme normal. neigeait nins. s. veine noroc şi sănătate!. nous-mêmes noiembrie. nymphomane nimfomanie. anéantissait nimiceşte. code de la route (le ~) noroc.]. neige (il ~) ningea. nitrater nitroglicerină. niaiseries. japonais. nymphomanie nimic nimicuri. aplatir. nomade [adj. sable nisip fin. seigneur nocilă [bot.] nombrilism. tchin-tchin ! [fam. sableux nişă. nôtre nobil.f. chaque nuit noaptea.]. nuage chargé de tonnerre nor de praf. normalement normalitate. normal normal (în mod ~).].]. Hutchinsia brevicaulis [bot. DU <bois DU café !> [partitif] NIŞTE <mănâncă NIŞTE supă>. destruction nimicuri [pl. norvégien nostalgic. gentilhomme. pot [fam. rivet nitrat. tourbillon de poussière noră nurori.].

ratèrent nu reuşirăm. Nouvelle Calédonie Noua Zeelandă. raté (il avait ~) [cible] nu nimerit. indisposé nu ţine seama de. ce n'est pas grand-chose ! nu-l. Note de la rédaction notabil. nouveau. ratons (nous ~) nu reuşiră. nombre (en bon ~) număr [cantitate]. numéro număr (în mare ~). bientôt. ratas (tu ~) nu reuşiţi.] nucleotidă. note (il ~) Nota redacţiei. ne te nu avea încredere. nudité nuieluşă.][atom. cheveu dans la soupe (comme ~) nucă. douter. nos nnnot not. nu se $$$ nu-ţi. ratai nu reuşim. nul [adj. note [au bas de la page] nnnou nou noi nouă noi. ne pas être sûr nu nimeri. rien que. neuf nouăsprezece. rate (je ~) nu reuşeşte. pourvu que numai să nu. n'est pas nu-i mare brânză!. nombre. tout de suite. autant numai să. noté notau.pl. nul (être ~) nnnum numai.m. naguère nu face nimic!. insigne [adj. rate (il ~) nu reuşeşti. notation notaţie. noyer [n. addition. négliger nuanţă nuanţe. noté (il avait ~) notat.] nucleu celular. noyau cellulaire nud. neuf [adj. nuisance noxelor sonore. noter notă (el ~). nouveauté noutăţii. [bot. myosotis nu-mi. nôtre noştri. ratais (tu ~) nu reuşeam (eu ~). ratâmes nu reuşirăţi. rater nu reuşea (el ~). notant notase. Note de la rédaction [abréviation] nota. nucléaire nuclei [n. nouveauté (de la ~) novator. note [restaurant] notă la subsol. Nouvelle Zélande (la ~) nouă [numeral]. nubile nuc [n.]. ne sois pas ! nu fi în apele.pl. novice (le ~) noxa noxe.] nubian. de rien ! nu fi!. rata nu reuşii. nuisances sonores Adev 01/04/08 NT.f. complet [hôtel] nu cunoaşte. méconnaître nu de mult. noix de coco nucă). ratez nu se încrede.][bot. nu [n. tout neuf noua (a ~). nombre (au ~ de) .nostru (al ~). rater [cible] nu nimerea de. nota notând. raté (tu avais ~) nu reuşişi.red.] notar. ne le nu-mă-uita [bot.][atom.][bio. nouvel. instant (à l'~) număr numere. nombre pair număr de (în ~). novice novicele.] nou-născut nou-născuţi. raté (il avait ~) nu reuşisem (eu ~).m.n. nouveau-né nou (din ~). à moins que numaidecât.n. nucléotide nucleu.][bio. ne… pas. coquille $$$ nuclear.][bot. département de Neamt [abréviation] nnnu nu.].] nuca în perete (ca ~). dix-neuf nouăzeci. rate (il ~) [cible] nu nimeri (el ~). raté [cible] nu reuşi.. noyaux [n. nouveau (de ~) nou nouţ nouă nouţă. immédiatement.m. novateur novice. nullité nulitate (fi o ~). raté (j'avais ~) nu reuşiseră. nucléus nucleu [n. noix nucă de cocos.] nuditate. nubien nubil nubilă. noyau [n. rata (il ~) [cible] nu nimerii de. non. neuf. être hors d'état de nu fi sigur.]. notation notă. raté (ils avaient ~) nu reuşiseşi. notaient notează el ~). ne sont pas nu-şi. ratai [cible] nu nimerise. nul et non avenu (rendre ~) nulitate. ratâtes nu reuşise (el ~). méfier (~ de) nu avem camere [hotel]. ratait nu reuşeai. rater (~ quelqu'un) nu se simte bine (care ~). seulement. ne me nu-s. ne nu-i.] nul şi neavenit (face ~). notaire notare. ne pas être dans son assiette nu fi în stare să. Myosotis sp. teinte [n. neuvième (la ~) Noua Caledonie. pas. uniquement. neuvième (le ~) noutate noutăţi. ratait (il ~) [cible] nu nimeream (eu ~). nombre număr cu soţ. se méfier (~ de) nu se întâlni (~ cu cineva). quatre-vingt-dix noulea (al ~).m. baguette nul nulă. ratent nu reuşesc (eu ~).] nuci. ratais (je ~) nu reuşesc (ei ~). nuance. rates (tu ~) nu reuşi (el ~).] nuclee.150 - . note notă de plată. ratais (je ~) [cible] nu nimereşte.

nomment numeşte. ordinaire obişnuit (în mod ~). corpulent. obole [n. hôte [invité] [n. gens. charge [n. habitude. forces (tu ~) obligatoriu. nom de (au ~) numelui [n. nombreux numerota. numéral numerar [n. obligé obligaţi (voi ~). obligeait obligat obligaţi obligată obligate. objectons obiectând.] obligi.].neh. objectait obiectat. fourrage nutriţie.f.]. nomme (il ~) numi (el ~). compte à rebours nume / nume..număr de imatriculare [auto]. nombre premier [math. la. nutritif nuvelă. biais [adj. OVNI obiecta. habitude obişnuit. colline haute [abréviation cartographique] obârşie.]. biais (de ~). travers (de ~).] oblic (în mod ~). pot [n.m. objet [but] obiectiv [n. nommé numismat.] [devoir].] oblongă. Berlusconi premier ministre pour la troisième fois Adev 15/04/08 oarbe < orb. contrevent oblong. nom (le ~) numele (în ~). objectant obiectează (el ~). objectivité obişnui. un une o!.f. forçait. objet obiect (fără ~). objet. hôtesse [invitée] [n. observation. nombre impair număr prim [mat. nommait numeau.n. accommoder (s'~) obişnuinţă. obésité obicei obiceiuri.]. banal. obligatoirement obligaţie. coutume obicei (de ~). pratiquer. UNE <UNE voiture> O nu!. nouvelliste oooa o. aveugles oarecare [adj. =montagnes bas Carpates Orient obez obeză.]. nombrer numără (el ~). nom numele. obligeons obligând.]. fin [n. ordinairement obişnuit [adj. noce. forcer. nomma numit. objecter obiecta (el ~). obligeant [vb.m. numéraire [n. quelconque [adj. source [d'une rivière] obcină obcine. objectif [n. noiraud oaie oi. =colline longue de Bucovine Obcinele Bucovinei. oblige (il ~) obligă (ei ~). ordinairement. accoutumer obişnui (se ~). hommes (les ~) oamenilor. habituellement. quelque [adj.] [but] obiectivă. neh.m. objectaient obiectă. habitué oblic.][banal] oarecare [adj. oblong oboi. objet (sans ~) obiect poleit cu aur. obligation oblon obloane.].] obârşii. objectes obiecţie. force (je ~) obliga. objecte obiectez. forçant. obèse obezitate.f] oaste.f.] număr special [al unui ziar]. numéroté numi. volet. nuptial nutreţ.] ooob Ob.m.]. numismate numismatic. ô ! O <O maşină> [art. mariage nupţial. nommer numea. habituel obişnuit [n. commun.]. nom (du ~) numeral. s. forcé. force (il ~). nombre impair număr impar.f.] oaspete. objective obiectivitate. habitué [n. numismatique nuntă.] obolul. [marque du futur populaire] o ţâră [pop. OZN.]. habituer. obole (l'~) . obytchno obiceiul (lua ~).] obiectiv. matière obiect zburător neidentificat.]. objet volant non identifié.f. vulgairement. marmite oameni < om. hommes (à des ~). familier. pli (prendre le ~) obiect obiecte.n. origine obârşie [geo.].f. Que nenni ! o să [+ ind. un petit peu oacheş oacheşă. nouvelle [n. objection obiectiv [foto]. indéf. objecté obiectau. numérique numeros. habitué. vulgaire. obligent obligă (el ~) [perf. numéro hors série [journal] număra. nommaient numesc (ei ~).] obişnuit cu obişnuită cu. accommoder.]. prez. nombre (il ~) numărătoare inversă. plaque d'immatriculation număr fără soţ. oblongue oblong [neo. dorure obiect de studiu. objecte (j'~) obiectezi. communément. premier pentru a treia oară.] oale.][littéraire] nuvelist. obligez obligă. numéroter numerotare. hommes oamenii. oasis [n. obliquement obliga. obligea obligăm.]. obligatoire obligatoriu (în mod ~).151 - . armée oază [n. forcément. numérotage numerotat. hautbois obol [n. obliger oblig. mouton oală [n.f.][banal].]. brebis. hommes (des/aux ~) Berlusconi.] numeric. nutrition nutritiv nutritivă. objecta obiectăm.

obsède (qu'il) obsedezi. obséquieux obseda. obtenir obţii. fatiguer obosit obosită. tireur ochiul-boului [bot. obus oooc ocazia (cu ~). œil poché ochii (văzând cu ~). obsession obsidian [n. observais (tu ~) observai (eu ~). Gentiana utriculosa [bot. observer. observe (qu'il ~) observi. occidental occidentaux ocean oceane. ouest Occident. œil (à vue d'œil ~) ochii deschişi (visa cu~). apercevoir observ. obtins (tu ~) obţinut obţinută. obtient obţine (ai ~). joue [n. collimateur (avoir dans son ~) ochii şoricelului [bot.152 - . aperçoivent. observais (j'~) observam (noi ~). obsolète obstacol.] ochii (văzând cu ~). obtus (angle ~) [math. las lasse obositor.f. observation observator observatoare. obscur [fig.]. baie ochi de bou ochiuri de bou. obsédé obsedau.] ochelari de soare. empêchement. obscénité obscur obscură.] ooobs obscen.]. aperçut (il ~) observa (va ~).]. obtenant obţine. obsidienne [n. fatigant obraz [n. observez observaţie. occasionnellement occident. aperçu observaţi. occasionnel ocazional (în mod ~).]. obtienne (que j'~) obţină (ei să ~). occident. obtenons obţineţi. obtiens (j'~) obţin (eu să ~). apercevant observaşi. obtiendrais (j'~) obţine (el ar ~). aperçoit observă (el ~) [imperf. remarque observau. observes (tu ~) observare. obtenez obţinu (el ~). observé.sg. viser ochi ochi [pl.] ochiul-boului de munte [bot.]. effronté obraznic. maille ochi [n. obscurité obsecvios. communauté obştesc.pl. obséder obseda (el ~). océan oceanic. commun obţine (a ~). apercevra observai. obtiens (tu ~) obţii (tu să ~). observent observa (el ~). obtiennent obţin (eu ~). obtiennes (que tu ~) obţin (ei ~).f. apercevez. Océan Atlantique (l'~) Oceanul Pacific. carreau [n.]. obsède (il ~) obsedeze (el să ~). occasion (à l'~). apercevons observam (eu ~). obscurément obscuritate. mettre en joue [fusil]. obtiendrait (il ~) obţine (el va ~). obsédaient obsedează (ei ~). apercevait.] [bot. obtiennent (qu'ils ~) obţină (el să ~). obtiendra obţine (eu voi ~). licencieux. obtenu obţinere. œil yeux ochi (la plasă). observait observă (el ~). obtention obtura (a ~). œil de bœuf ochi buni (avea ~). observe (j'~) observa (ar ~). occasion ocazional ocazională. lunette de soleil ochelariţă [bot. fatigue obosi. observation. obstination obstrucţie. figure [visage] obraznic.][de fenêtre]. impertinence. observateur observatrice observator (~ astronomic). œil américain (avoir l’~) ochi învineţit. apercevrait observă (ei ~).].m. observait observa (el ~).m. lassitude. Erigeron alpinus [bot. obsédant obsedat obsedaţi obsedată obsedate. obtiendrais (tu ~) obţine (aş ~).obolul (a-şi aduce ~). yeux (les ~) ochii-şoricelului [bot. obtienne (qu'il ~) obţinând. observe (il ~). œil (coup d'~) ochelari [m.] (partie du visage) . Saxifraga retusa [bot. obturer obturaţie. éhonté obrăznicie. en auto-stop ocazie.] obsolet [neo. obole (apporter son ~) oboseală. observaient observe (să ~).pl. barrière. nuages (être dans les ~) ochii pe (fi cu ~). observions observând. Gentiana ciliata [bot. obscur. obsédait obsedant obsedanţi obsedantă obsedante. obscène. aperçus (j'~) observăm. aperçus (tu ~) observat.] [de geam] ochiuri.g. obstacle obstinaţie.].] ochincele [pl.]. obturation obtuz. obstruction obşte [arh. Saxifraga ascendens [bot. obsèdent obsedează (el ~) ).] [bot. observons. Biscutella levigata [bot.] . océanique Oceanul Atlantic.m. obtus obtuz (unghi ~) [mat.] ochitor. obsèdes (tu ~) observa (a ~).]. servile.] ochi. œillade. yeux (la prunelle de mes ~) ochincele [pl. Aster alpinus [bot.m. lunettes [f. ordurier obscenitate. observatoire obsesie obsesii. obtint obţinui (eu ~). obtiendras obţinem.]. ténébreux.] ochilor mei (lumina ~).] obuz obuze. culot [n.].]. obtins (j'~) obţinuşi (tu ~).] obscur (în mod ~). obtiendrai (j'~) obţine (vei ~).m. ouest occidental occidentali.] obraji obrazuri.]. lasser. Océan Pacifique (l'~) oooch ocheadă.

patronné ocru. offensent ofensează (el ~). laque. poterie oleacă [reg. glace [miroir]. blessant. offense (il ~) ofensez.] olteancă.f. Anemone narcissiflora [bot.] oficial. otdyx odihni (se ~). officiel oficial (în mod ~). occupé ocupaţi (voi ~).] oferi o masă bună. régaler oferi voluntar (se ~).] ooofe ofensa (a ~). réfléchir ogor. ode odăiţă. miroir oglindi oglindesc. région d'Olténie [abréviation] Oltcit ®. homme de lettres om mare.] olar. homme à tout faire om de cuvânt.m. homme-grenouille om bun la toate. œil (du coin de l'~) ochiuri [pl.] ocnaş. occupes (tu ~) ocupaţie.m.].153 - . soupir ofusca. =typique à la rég. attaque. offense (j'~). métier. œil (cligner l’~) ochiul liber (cu ~).] ochiul-şarpelui [bot. octave [mus. m. champ.]. autrefois odinioară (de ~). réduit [n. porter volontaire (se ~) ofertă. offensif ofensivă [n. occupe (j'~) ocupa (el ~). officier ofrandă. =Citroën Axel fabriquée en Roumanie oltean [n. offensé. hideux odogaci [pl. homme de parole om drept. insulte (il ~).]. occuper ocupa de (se ~).]. insultant ofensat. occupons ocupi (tu ~). officier [vb. octobre ocular. potier olărie. =de la province d'Olténie oltenesc [adj.] om al legii. crochet. un petit peu oleacă de [pop. tuile Olanda. brebis. néerlandais olandez [n.]. oculaire oculist. offrande oftat.] om neserios. jachère. insultant ofuschez. vexer. Hollandais [n. profession. bagne ocnă [mină]. occupez ocupă (ei ~). homme de paille om de serviciu.m.pl. ocre octavă [muz.f.m. occupent ocupă (el ~). convict ocnă. offre oficia. occupait ocupa (el va ~).m. pièce [chambre] odă ode.ochiul-găinii [bot.] ofensând. d'Olténie olteni [n.] olandez olandeză. grand [n. kitchenette ofili (se ~).] [bot. œil (faire de l'~) ochiul (face cu ~). fantoche. prison ocol. occupera ocupant. laque vernis pour les ongles oool olan. offensive [n. mortifier.] ofensa (el ~). forçat. homme de loi om de litere. insulte (qu'il ~) ofensezi. porter sur [concerner] ocup (eu ~). Saponaria pumilio [bot. sauvegardant ocrotire. galérien. mine de sel gemme ocnă [pop. homme d'affaires om-broască. outrage. reposant odinioară. lévrier ogivă nucleară [mil.] [gastron. vexation. offensait (il ~). patronner ocrotind. insulte (j'~) ofenseze (să ~). sauvegarde ocrotit.] ochiul (a face cu ~).] ojă [n.m. guéret. reposer (se ~) odihnitor. un grain de [fig.]. odieux. insulté ofensator.]. ô oooi oi < oaie. tour [détour] ocoli. occupant ocupat.].] olandeji [pop. officiellement oficiu. ogive nucléaire oglindat. pastoral oişte. oculiste ocult.] oltenească.]. insultes (tu ~) ofensiv. insulter. hollandais. juste [n.] Olt.]. détour.]. Hollande [n. insultait ofensa (se ~).] odihnă. homme om de afaceri. offense ofensează (ei ~).] octombrie. détourner ocroti.f.pl. farceur om de paie.]. antan (d'~) odios odioasă..pl. repos. froisser (se ~) [fig. moutons oieresc. office oficiu [bucătărie mică]. offensant ofensă. homme à tout faire . offenser. insulter ofuscând. fané ofiţer. Pays Bas Olanda [n. occupe (il ~) ocupăm. sauvegarder. faner (se ~) ofilit. =de la province d'Olténie ooom om oameni. insulte (j'~) ofuschezi.].]. Primula minima [bot. jadis.][locuitor] olandezi [n. occupation oood odaie.m. œil nu (à l'~) ochiului (cu coada ~). blessure [fig. occulte ocupa (a ~).]. ugar oh!.]. timon [d'une voiture ou d’une charrue] oiţe [pl.]. miroité oglindă. chargé. insultes (tu ~) ogar. Eritrichium nanum [bot.] [bot. sauvegardé. Hollandais [n. blesser [fig. œufs sur le plat [pl. bagnard.

] oraş.n. éblouir orbire [provocată de lumină]. unitaire. citadin [n.] orajoasă. hommage omagiu (aduce un ~). meurtre omorî.] oraţie funebră. oraison funèbre oră ore. quatre-vingts opţiune.sg. honneur (demoiselle d'~) onoare (gardă de ~).] [anat. savant om de treabă.m. broaşte].]. honnête [adj.n. mandat ordinar ordinară. homologué omologau. contraire ooor or.] orar [n. homologue omologa. éblouissant orbul găinilor (a avea ~). basse-cour orb oarbă / orbi / oarbe. város orăşean [n. humain omidă. arrêter net (s'~) oprire. homogénéité omogeniza. cité [n. crime. aveuglant. homologuent (ils ~) omologhează (el ~). homologue (il ~) omologare. homologuer omologa (el ~). =de la ville d'Oradea (Ts) orătanie. honorer la mémoire de onorabil onorabili onorabilă onorabile. blâme opt. oral oral (sex ~). oracle oraj [meteo]. ordinaire ordona [mil.] onorabil (în mod ~). en ligne [PC] onoare onoruri. lumină puternică].om de stat. optimiste optsprezece.].]. bonhomme de neige omag [bot. hommages (les ~) omagiile mele.] orăşenesc. frisé onest oneşti onestă oneste. empêcher opri (se ~). friser ondulat. huitième optimism. orage [météo] oraj [neo. homme d'état om de ştiinţă. homicide [n. homme (l'~) omul de alături. obstruction opri. arrêt oprit.m. contrer opus.].] opări (a se ~). homologuaient omologhează (ei ~). honoraire.m.][plată]. échauder operă. tuer. honorer onora cu prezenţa. bonhomme om vînjos. ordre. coasser [grenouilles] orăcăiau. fort [n. heure (à l'~) oră (pe ~).pl. horaire [n. attarder opri [fig. orangeade orar. humainement omenos.]. aveuglette (à l'~) orbeşte [d. heure ora (cu ~).] onorific. aveugle orbeşte.].] ooon on line [PC]. omoplate omor. arrêter (s'~). [bot. honnête [adj. éblouit orbi. m. homogénéiser omolog.] omite. assassiner omucidere [n. orateur oratoriu [muz. luette [f. coassaient orăcăie.] om de zăpadă. honneur onoare (domnişoară de ~). urbain.]. volaille orătănii. huit optime.f. honneur (garde d'~) onora. en ligne [PC] ondula [părul]. humain omenie (cu ~).]. optimisme optimist. lumină tare]. négliger. grossier. oral (sexe ~) oranj [neo. commandement. orchestre ooord ordin. oratorio [mus. éblouissement orbită. horaire [adj. dix-huit optzeci. arrêté oprobriu.]. Aconitum sp. Silene dioica [bot. homme d'à côté (l'~) omule!. coassent orăcăit. homonyme omoplat. option opune (se ~). orange [couleur] oranjadă. hommage (rendre ~) omenesc. homogène omogenitate. coassé orădean. honoraires [n. citadin [adj. aveugler orbi [d.]. assassinat. œuvres de bienfaisance opinie.]. ville Din magh. omettre omogen.] orăcăi [d.] oral. chenille [zool.].]. berlue (avoir la ~) orchestră.] onestitate. paralyser opri brusc (se ~). honorablement onorariu [n. honorifique onorific (profesor ~). honnêtement online [PC]. orageux [adj. commander .] oracol. avis opoziţie. homme (de l'~) omuşor [anat. honorer de sa présence onora memoria. homologation omonim omonime. orage orajos [neo. homme ! omului. horaire [adj.]. homologuait omologat. honnêteté onestitate (cu ~). œuvre littéraire opere de binefacere. œuvre operă literară. honoraire (professeur ~) ooop opaiţă roşie [bot.] omagiile. hommages (mes ~) omagiu omagii. m. honorable. orbite orbitor. or [conj. citadin orator. meurtre omul.154 - .

orgie orgolios. Obiect Zburător Neidentificat. décorer ornament. n'importe comment oribil. ovationner ovăz.n.]. proscrit ostrov [n. pour peu que oricât de… [concesiv].] originea omului. acél oţet. -CONQUE <quiCONQUE> oricând.] ostroave. os os cu măduvă. bannir ostracizat. oreillons orez. horizon orizontal orizontali orizontală. riz orfan orfană. quelque… que orice.n.] oxida.] ouăle [pl. incubateur oval.R. horizontalement orna. ovaire [biol. empoisonnement otrăvit.]. Orient. bugrane épineuse [bot.<ORIcine>.] oşan [m. otage ostăşesc. empoisonné oţel. produit interne brut [abréviation] P. Moyen Orient Adev 13/01/08 orificiu.]. œuf (coquille d’~) ou fiert tare. commande (qu'il ~) oreion. organique Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). sueur. régal ospătar ospătari. horrifique oribil.]. horizontalement orizontală (linie ~) [n.].]. quoi que oricine.].f. m. œuf ou (coajă de ~). Organisation Mondiale de la Santé OMS Adev 14/03/08 orgasm. banquet. ecet ooou ou ouă. ozeneu [fam.ordonanţă [jur. soldat ostatic. horreur orologiu [n. N'IMPORTE <N'IMPORTE qui>. =de la région d'Oas oşenesc [adj. testicules ouă jumări [pl. orthodoxe ortodoxie.f. os à moelle os de peşte.]. commandé ordonă (el ~) [mil. ornement ornare.] ordonat. est [n.B. paquebot . souche [fig.].. ingrat. hospitalier ospitalitate.]. paix pachebot. vinaigre. oxyder oxidabil.][bot. couilles [vulg. œuf dur oua. n'importe quoi. œufs (les ~) [pl. orifice origine. horriblement orient. soldat oştire. orchidée ooori ori.I. régulier ordonat [mil. quiconque oricum.art.] oşenească. œufs brouillés [pl.].]. arête [de poisson] osie osii. commande (il ~) ordone (el să ~) [mil. puis P. œufs durs [pl. ovale ovar [biol. horizontal horizontaux orizontal (în mod ~). militaire [adj. poison otrăvi. col [de montagne] [abréviation carto] P. horripiler oripilează (el ~). orfèvre orfic. pondre ouă [aluziv eufemism].D. fatiguer ostenit ostenită. hostile ostilitate ostilităţi. =Parti Démocrate [Roumain] P. las ostentaţie.] ouă tari [pl. Organisation Européenne des Droits de l’Homme Adev 03/01/08 Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.]. orgasme orgie.]. fatigue osteni. hautain orhidee .]. n'importe quand oricare. OVNI : objet volant non identifié pppa P-na. îlot fluvial osul-iepurelui [bot. =parti nationaliste roumain pace.M.]. oxygène ozeneu [fam.] ouătoare. chaque. quiconque oricât de.orhidee [pl.f.] orologii.] ortodox. soit. ordonnance [jur.] ostăşeşte. acier. militairement osteneală..f. oxydable oxigen. hospitalité ostaş ostaşi. horrible. orthodoxie ooos os oase. OVNI OZN. si… que oricât de puţin.] oşancă oşeni.] ovaţiona. orphelin. proscrire. ou ORI. lassitude. surelle [n. est [point cardinal] Orientul Mijlociu. banni. clairière [abréviation cartographique] p-ormă [pop.]. armée otravă. décoration oroare orori. horizontale [n. extraction. avoine Oxalis acetosella.] orizontală (pe/la ~). osseux ospăţ. affreux. n'importe qui. serveur ospătar care serveşte băuturi. horripile (il ~) orizont. huérfano orfevrerie [neo. Organisation pour la Coopération et le développement économique Adev 15/02/08 Organizaţia Europeană pentru Drepturile Omului. horrifier oripila [neo. ostentation ostil. orfèvrerie [art] orfevru [neo. sommelier ospitalier. origine de l'homme oripila. hostilité ostraciza. empoisonner otrăvire.. horloge [n. orphique organic.].].155 - .. =typique à la région d'Oas oştean oşteni. essieu osos.

semble (je ~) par [număr]. panorama panoramic. palissade palisandru. lèse (il ~) păgubi. cordonnerie pantomimă. palliatif Palestina.] pantalon.] pacific.f. page Web [Internet] paginare. palpiter palpitaţie [med. pantoufle pppar par (ei ~). paraphrase paragină (în ~).156 - . quatorze paisprezecea (a ~). paquet.] . palais palat [anat.f. cache [protection] pansa. chaume (toit de ~) paietă. gifle palmier palmieri. inclinaison. pâle.] paleativ. palmier paloare. golfs de varappe panteră. panthère pantof. pántlika panică. sou (monnaie) parabolă. palpable palpita. libelle pamfletar.] paiaţă. couche [n. verre. semblent par (eu ~). parallèlement paralelă. blême. pachyderme pppai pai [n. panneau panou (cu o inscripţie). parallèle [n.]. paraissent. pacificateur pacifist. palmarès palmă palme. pantomime Papa. culotte.pachet. écriteau panou de protecţie. panne pană (avea o ~). paradis paradisiac. pamphlétaire pampers ® [fam. crevaison pană de curent. palestinien paletă. quatorze paiul. pacifier pacificator. papa papal. paradoxalement parafrază. pâle palid (foarte ~) palizi. bannière. lésé păgubos.]. prairie pppal pal.f. paradoxe paradoxal.n. paradoxal paradoxal (în mod ~). ruban. paille (la ~) pajişte. palper palpabil. sachet pacient [n. panne (tomber en ~) pană de cauciuc. parade paradis. pancarte pandaliile (a-l apuca ~). godasse [fam. manteau pamflet.] pamperşi. knickers. dommage păgubeşte. quatorzième (la ~) paisprezecelea (al ~).]. colis pacheţel. perdant [adj. papeterie papile gustative. papauté papetărie. quatorzième (le ~) paişpe [pop. papal papalitate. palette palid. paragraphe paralel.][de bébé] pppan pană [greutate]. pente. sacristain paradă. panser pansament. friche (en ~) paragraf. pâleur. sauve-qui-peut.m.] pané.]. paille [n. parallélisme paralepse [narratol. Pape papa. pré. patient [n.] paralel (în ~). panique panoramă. pagination. soulier pantofar. paume. Palestine palestinian. blême. pendant [n. dégât.] paralelism. paginer pagină pagini. paradisiaque paradox. papilles gustatives papion. cordonnier pantofărie. lividité palpa [med. blafard. gobelet. page pagina întâi (fi în ~). papillon [mode] paprica [n. blafard palat.] paie. Une (être à la ~) pagină Web [Internet]. paprika [n. shorts pantaloni trei sferturi. léser păgubit. palais [anat. soufflet [gifle] palmă [lovitură]. parallèle [adj. bandage pantă pante. pané $$$ panglică. chaussure.m. côte [géo. semblent (ils ~). padischah pagina.] pahar pahare. colère (piquer une ~) pandantiv. pacifique pacifica. pansement.m. panoramique panou panouri. plume [poids] pană. pantin paie (acoperiş de ~). livide palisadă. panache pancartă. mise en page paginat.]. paralepse [narratol. paginé paginaţie.] pacienţi. pacifiste padişah.]. préjudice. pagination. parabole paracliser. placard. pair para.]. pohár pahar cu picior. paillette paisprezece. parallèlement paralel (în mod ~). parer [éviter] para parale. parais (je ~). golfs de varappe pantaloni scurţi. pamphlet. panne (tomber en ~) pană (rămâne în ~). cuissard pantaloni de munte. palissandre palmares.] papuc papuci. palpitation palton paltoane. mise en page pagubă. panne d'électricité panaş. verre à pied pahiderm. pantalon pantalon scurt [ciclism].

parc parca. privé particularitate. pari. parquet [jur. pas [n. franc-tireur partener.] pasiune. jardin public. parcours [n.]. passe [sport] pasăre păsări. pâte dentifrice paste făinoase paste făinoase [n. carreler pardosire (cu dale sau gresie). parodie parodist. parlementer parlamentar. partisan. particule particular. parterre [théâtre] participa. parfumé parfumează (ei ~). parenchyme parfum.Carpates S roum. partition [mus.] partidă.] partea.]. pasticher pastişă pastişe.]. parions pariez. partie.]. inactif paspartu [art. parvenir parvenit. participation participiu. mot de passe partaj. pastille pastile anti-ţânţari. parier paria (el ~). pardonnable pardoseală. part [n. parasite pară. pardon ! pardonabil.]. paratextualité paratrăsnet.] partea din faţă. parachuter paraşută. paries (tu ~) paricid. chiche que… ! pariezi. parcimonie parcimonios.]. gager. col [de montagne] [n. parfument (ils se ~) parfumerie. parié pariaţi. carrelage parenhim. partie partitură [muz. parisien parlament. parapet parasol. partiellement parveni. sou (le ~) paravan. partiellement parte rotunjită [la cort]. particulier. parachuté paraşutist. parquet. ardeur pasiune trecătoare. =montagnes . parking parcelă. parenthèse parapet. route.] pardesiu (bărbătesc). patience [jeu de cartes] pasionat. côté gauche partener. lot parchet. partage parte părţi. pâte pastă de dinţi. parricide Paris. paranteză. pâte pastel. parlement parlamenta. compagne parter. passable pasager. parfum parfuma. paratonnerre paraua. parti [n. parité pariu. pare-neige [sg.] pasaj. part de (de la ~) partea (ţine ~ cuiva). faux pas pasabil. Paris paritate. pariait pariat. poire parbriz. participe particulă. parie (il ~) pariem.]. parti [n. parodiste parohie.]. côté (le ~) partea (din ~). parodier parodic. pariez pariază. paroisse parolă. parti (prendre ~ pour qqn) partea cea mai importantă. paralipse [narratol. parcouru parcurs [n.] pppas pas paşi [pl. côté droit partea frontală. partiel parţial (în mod ~). partie avant partea dreaptă. carrelage pardosi (~ cu dale).] pardon!. pare-vent parazăpezi [pl. participer participant. parie (je ~) pariez că…!. pájaro pasăre de curte.] paraliza. pastiche . dessus [n. parachutiste paratextualitate. pasuri.]. fiévreux [fig. parfument parfumează (se ~). vape-mat [R] pastişa.paralipsă [naratol.157 - . pare-brise parc parcuri.] parcimonie.] partea stângă. abside [de la tente] parte superioară. passager [n.]. pardessus [n. toquade pasiv. devant [n. compagnon parţial. partenaire parteneră. parcourir parcurs.]. parvenu [n. devant [n. gros [n.]. paravent. volaille pasăre de pradă. passe-partout pastă.pl. pas pas [geo.f. pasteuriser pastilă pastile. oiseau de proie pasienţă.m.] partizan. paralyser Parâng.] pas greşit.] parazit. parachute paraşutat. parquer parcare (loc de ~). côté parte (în ~). passage pasarelă. participant participare. parlementaire parodia. parodique parodie. rez-de-chaussée parter (la teatru). particularité partid. parfumer parfumat. parcimonieux parcurge. parcelle. pastel pasteuriza. oiseau. passerelle pasă. parasol paraşuta. parfumerie paria. gageure parizian.

Paul pavilion. patriote patriotard. patronat patronimic. patrouillé patrulau. quatrième (la ~) patriarh.] patiser. ordinateur Pd.m. quarante patruzeci (vreo ~). patrie patrilinear. animale]. maculer. broutaient păstor. pavé [adj. pacifique. duper păcălit [n. quatrième (le ~) patrulează (ei ~). dupe păcat.n.f. patrouille patrulea (al ~) ).] pavoaza. patriarche patriarhal. pavé [pavage] pavat. broute (il ~) pasc (ei ~) [d.]. quatre patrula.]. péché păcat! regretabil (e ~)!. pathos patima alcoolului. pathogenèse patogenic. animale]. pavillon [mar. minable patetic (în mod ~).].]. immaculé păta. paître păscut. lit. patenter patern.] patinoar [n. acharnement. pâté d'oie patimă. paupériser pauză. animale].]. patiné patinaţi. patiner patinăm. duperie păcăli (a ~). paternité patetic.]. pathétiquement pateu.].. patrimoine patriot. patrilinéaire patrimonial. patron patron (sfânt ~). enjambées (grandes ~) paşnic.]. patriotisme patristic. patins à roulettes [n. pâté de foie pateu de ficat (~ gras).] patine (se da pe ~). animale]. patinons patinat. patinage patinator. patine (je ~) patinezi. pavage pavaj. pâté [alim. carreler. patron (saint ~) patrona. paternel paternă (pe line ~). patinoire [n. patrouiller patrulat. pause-café pava. brouté păştea. pâtir de pătimit de pe urma. paissait păştea [d. tache. fót.pl. patent [adj. salir păta (se ~).] pateu de ficat.pastoral. patine [n.f. pâté [d'encre] pată (fără ~). patines (tu ~) patinaj. patin à roulettes [n. Paul pauperiza. forêt [abréviation cartographique] pppă păcăleală.] patio [n. patriotique patriotism. patin patină cu rotile [n. pathétique.f. quatorze patruzeci. patriarcal patrician. pavé Pavel.pl. patricien patrie patrii. patrimonial patrimoniu.].f. pathologiste patologic. paisible Paşte. tacher patchwork.m. pathologie patos. patrilinéaire paternitate. pâté de foie gras pateu de gâscă.m. pathogénique patolog [n. patinez patinează (ei ~). patrouillent patrusprezece.] pavator. patristique patron. pathopatogen. paver pavaj. dommage ! . pavillon pavilion [mar.158 - .] pattern [neo. passeport paşă. pacha paşi mari. patineur patină [lustru]. quarantaine [num.m. pathos patra (a ~). dommage (c'est ~ !) păcat! (din ~). pastoral paşaport paşapoarte. col (le ~) [de montagne] pppat pat. pattern patul (face ~). pavoisé PC. relâche. patrouillaient patrulă. patronné patronat. patchwork patent.n.] patină [sport]. pâtissier patiserie. patio [n. folt pată de cerneală. lit (faire le ~) Paul. pâtisserie pato-. patronyme patru. Pâques paşte [d. patinent patinează (el ~). mi-temps pauze de cafea. patronner patronat. berger pasul [geo]. patin à glace (faire du ~) patine cu rotile [n. couche pată. pavoiser pavoazat.]. pâti de patina. pause pauză între reprize. broutent (ils ~) paşte [vb. brouter. patriotard patriotic. ivrognerie pătimi de pe urma. paveur pavea [neo. patin à glace (faire du ~) patina. pathologique patologie. patine (il ~) patinez. broutait păşteau [d.] patenta. pathogène patogeneză.

regrettes (tu ~) pare rău (le ~). jacasser. parents păros păroasă. paraissez. réserver păstra (se ~).] păşune. pain pâine neagră. Anemone ranunculoides [bot. brume pâclos. poupée păr.]. paraissons. mazout păcurar [reg.m. pâquerette [bot. bois [n. pain rassis .păcate (din ~). côté (du ~) părţile. jaser. bois (le ~).].. paon paonne pppâ pâclă. toison [fig. partialité. vulg. regrette (je ~) pare rău (îţi ~). cosse (de la ~) păstos. sembler. caquetage pălăvrăgeşte. vulg. abandon părăsit. semer [pop. pâteux păstra. cosse păstăii. pécheur pécheresse păcătui. aubergine pătrat. paru părea rău (a-i ~). alpage pătlăgică roşie pătlăgele roşii. chapelier pălăvrăgi. semblons păreţi. poirier păr [sg. lâcher. regretter pare rău (îi ~). velu. semblé (il avait ~) păruseră. chapeau pălărier. père [rel. quittes părăsi (~ pe cineva). regrettez părere de rău.] (el ~). semé [pop. paraissant părea. forêt [n. Pierre [n. araignée păpădie. abandonnement. terrain. insinuer (s'~).]. abandonnent părăsesc eu ~). semblez părere. cheveux [pl. paume (de la ~) pălmui. terre cuite pământare (priză cu ~). claquer (~qqn) pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat. paraisse pare. forêt (la ~) păgân păgână. aigu. semble (il ~) pare (mi se ~). quitter. quitté părăsiţi (voi ~). quitte (je ~) părăseşte. petrezselyem pătruns. semblait (il ~) părea (va ~). jacasse (il ~) pălăvrăgind. pain bis pâine râncedă. paternel părinteşte. quittons părăsire. caqueter.].] pătrăţel. eau-de-vie. brumeux pâine.]. côtés (de tous ~) păsărică [fig. paternellement părinţi.].] părăsim. prairie. pénétrant. semble (il me ~) pari.]. terre. parti-pris părtinitor. quitta părăsi (pe cineva). paraissait. partial părţii. carré [géom. paraîtra păreai. pissenlit păpuşă. parti. antiélectrocution (prise ~) pământiu pământie pământii.]. tomate pătlăgică vânătă. berger Păd. vif pătură. case Pătru [pop. pécher păcătuit. quitte (il ~) părăseşti.] păduri. plaid păun păuniţă.] păstaie păstăi. forêt [abréviation cartographique] păduche păduchi. regrettons pare rău (vă ~). carré pătrat [geom. semblé (ils avaient ~) părut.] părăsi. abandonnons. pavimentum. semblais (tu ~) păreau.]. souffleter pălmui (~ pe cineva). jacassant pălăvrăgit.]. conserver păstrare. regret pălărie. sol pământ ars < arde. semer (~ quelqu'un) [fam.f. païen păianjen.p.]. sembla (il ~) păruse.] părintesc. pâlit (il ~) pălit. pré. jase (il ~). jaboter pălăvrăgea. pâli pălincă [pop. pouilleux pădurar. transi pătrunzător pătrunzătoare.] părăsi (el ~). truite păştiţă [bot. jacassé. paraître pară (să ~).] părăluţă [bot.] păr foarte des.f. sembles (tu ~) părând. gifler. (la paix en) Terre Sainte Adev 13/01/08 părinte [preot]. pénétration pătrunjel. malheureusement păcătos păcătoasă. regrettent pare rău (ne ~). regrette (il ~) pare rău (îmi ~). semblé.159 - . semblaient (ils ~) părem. côtés (les ~) părţile (din toate ~). abandonner părăsesc (ei ~). paraît pare (el ~). persil. caquète [fig.] pădurea pădurile. jasé păli. pou de pubis păduchios păduchioasă. conservation păstrăv. pénétrer pătrundere. quittez părea. chatte [fig. parti [n. chevelure păr [bot. forestier pădure [n. saisissant. pâlir păleşte. jacassait pălăvrăgeală. terreux [couleur] (pacea pe) Pământul Sfânt. avis păru (el ~). blêmir. pou păduche lat. péché [vb. imbu pătruns de frig. parais. pileux părtinire.] păcură.]. pâturage păşune alpină. couvre-chef. pálinka pălmii.] pătrunde.

. à vos risques et périls pe scurt. jusque până la.]. subrepticement pecete. tandis que pe care. autant que pe cheltuiala.. péniblement . par contre pe de o parte…. pédicule pedofil. d’ici (la fin de l’année) Adev 13/01/08 până ce. profana pângărind. espionner. longuement pe loc. châtié pedepsire. aveuglette (à l'~) pe drept sau pe nedrept. par cœur pe deasupra. d'une part… pe de rost. au dépens pe de altă parte. pénétration penibil. entonnoir până (sfârşitul anului). à pied pe lângă. à jeun pe sub mână. secrètement pe gratis. sur. guetter pângări. répression pederast. guet. pénétrer penetrant. châtier. pédanterie pedeapsa capitală. au-dessus Pe aripile vântului. ruisseau [abréviation cartographique] pârâi. profaner pângări (el ~). pelouse pelvian.] peliculă. denim Pâr. châtiera (il ~) pedepsit. sur le point de pe cale vegetativă. profanation pângărit. pédéraste. tout à coup pe planul…. tout d'un coup pe nepusă masă. par-ci par-là pe îndelete. pédagogue pedagogie.] pe cât. petit pinceau penetra.] pelerină [alpin. sanction pedepsi. profanant pângărire. pecsét pecetlui. cachet. frapper [jur. ciré [n.] pe seama. châtie (il ~) pedepsi (el va ~). pédagogie pedala. pendule (un) pendulă. paysage pelerină. craquement pârât. franchement pe furiş.] pedunculi. tout à coup. imperméable [n. pédophile pedofilie. craquent (ils ~) pârâie (el ~). manette pârgui (se ~). homo [pop. jusque. sceau.] pppe pe. accusé pârâu pâraie.].]. pédant pedanterie. craque (il ~) pârâit. jachère (champ en ~) pârnaie [arg. dessus. pellicule pelin. sur la brune pe jos. à plat ventre pe cale să. pénible penibil (în mod ~). homme de guet pândi. pédale (il ~) pedant. châtie (je ~) pedepseşte (el ~). secrètement pe barba ta [pop.160 - . en plus pe larg. absinthe peluză. pédé pederast [peiorativ]. ruisseau pârâul. sur-le-champ pe măsură ce. par voie végétative pe când. arg. sanctionner. écoutes (être aux ~) pândar.]. pénaliser penalizare. bande. vesser [vulg. craquer pârâie. à tour de rôle pe riscul vostru. pelvien pelvis. pédale pedală (el ~). au dépens pe stomacul gol. taule [pop. à la dérobée. longuement pe înserate. plumettes penel peneluri. toile pânză [tablou]. à vos risques et périls pe burtă. que [Acc. jusqu'au pândă. pendule (une) pene mici. pain rassis pâlnie. profané pântece.].] pedicul.] pedepsesc (eu ~). d'autre part. estampille.] pârţ [pop. pet [vulg. levier. pénétrant penetraţie. péjor. à tort ou à raison pe drum. châtiment. pénal penaliza. sceller pecuniar.] pânză pânze. toile [tableau] pânză contra ţânţarilor. bref [adv.]. craqué pârâitură. pîrloagă. pénalisation pendul. pédophilie peduncul [bot. pelvis pppen penal. cape [alpin. peine de mort pedeapsă.] peisaj. à loisir. jusqu'à. ruisseau (le ~) pârghie. sur le plan… pe punctul să.pâine stătută. pédala pedalează (el ~). Autant en emporte le vent pe ascuns. pécuniaire ppped pedagog.]. en plus pe dibuite.] pârţâi [vulg. pédaler pedală. dont. homosexuel [n. sur le point de pe rând. pédale [fig. jusque. en cours de route pe faţă. panse [pop. au fur et à mesure pe neaşteptate. pop. moustiquaire pânză de blugi. colorer [fruit] pârloagă (ogor lăsat în ~). marque. pédoncule [bot.] pederastie. guet-apens pândă (fi la ~). à titre gratuit pe ici pe colo. ventre.

faubourg periferie (de ~). rideaux (les ~) pereche perechi. personnel perspicace. pentamètre pentru. outre-mer Adev 13/02/08 peste noapte. persévère. sensation perche. pension pensionar. à tout jamais pentru totdeauna. peut-être pesimism.] perfect. pêche de concours pesemne. à jamais. pénis.] pentru ca. perfidie perfidie (cu ~). gestation peripeţie. pêché pescuit [n. parchemin peria [vb. retraité la pensionare anticipată. corruption pervertit.]. personnage personal. queue penitenţă. couple. brosser peria (el ~). pestilentiel Peş.peninsulă. paroi [alpin.]. pénitence pensă [med. laissez-passer pernă.]. contre [échange] pentru a. persévérance persiană.] o pereche de jeans. plantation ppper percepere. hasardeux periferie.]. obstiner (s'~) persevera (el ~). parce que.] pervertire. pénombre pepene galben. pêche.] [vulg. sagace perspicacitate. corrompt (il ~) [moral. persévéré. párna perioadă. péninsule balkanique penis penisuri. pêcher [vb. afin de.].] perdant. persévères. poils periuţă de dinţi. brosse à habits perie pentru păr. corrompu [moralement]. corrompu [mœurs] pppes pescar. persévèrent. afin que pentru că.] permis de liberă trecere. sournoisement pergament.] pensie. en [pron.] persoană nestatornică [fig. mettre en danger pericol.f. de rien ! pentru totdeau. à tout jamais penultim.. oreiller. perfidement. pessimiste pesmet pesmeţi. presqu'île peninsula balcanică.f.]. perfide. biscotte peste.m. périphérie [d'une ville] perimat perimată. obstine (je m'~) perseverezi. péninsule. perplexe. rebord de fenêtre perverti. mouette pescui pescuiesc. égal (sans ~) perete.] perciuni [n. turquoise [n. insidieux perfidie. corrompait (il ~) [moral. persévérer. incomparable.]. achevé perfect (în mod ~).]. girouette persona non grata. levée percepţie. la retraite anticipée Adev 15/02/08 pensulă. afin de pentru aceasta. sous peu peste tot.]. mur perete despărţitor. rabat-joie persoană de culoare [n. brossait periat. rebord.]. pêcheur pescăruş. particulier. du jour au lendemain peste puţin timp. nègre [n. débauché.].f.f. brosse à dents permanent [coafură] [nn. coussin. Persée persevera (a ~). pour pentru [schimb]. obstiné perseverează (ei ~). rideau perdelele. patience. indéfrisable [coiffure] [n. persona non grata personaj. favoris [n. partout pesticid. pesticide pestilenţă. pépinière. pendant [n. parfaitement perfecţie (la ~). brosse à cheveux periclita. retraite pension. quai [de la gare] perplex. négresse [n.] pervaz pervazuri. brosse perie (el ~).161 - . parfaitement perfid. pêche [sport] (au poisson) pescuit sportiv.]. soutenu perseverez. brosse (il ~) perie de haine. mésaventure perişori. brossé perie perii. paroi perete de stâncă [alpin. du fond en comble. pareil [n. obstine (il s'~) perseverent. interdit. oreiller. à l'étranger peste mări.] perverteşte. impayable.] periferie [a unui oraş]. pénultième penumbră. zob [m. caverne [abréviation cartographique] . persienne persoană care se plimbă. linteau pervaz al ferestrei. obstinent (ils s'~) perseverează (el ~). promeneur persoană care strică cheful. draperie. une paire de jeans Adev 08/01/08 pereche (fără ~). danger periculos. paire [n. faubourien [adj.] perdea perdele. dangereux. obsolète. car pentru puţin!. pensionné. parfait. banlieue. pessimisme pesimist.]. médusé Perseu. puanteur pestilenţial pestilenţială. sagacité Perşani. melon pepinieră pepiniere. étape perioadă de elaborare. par-dessus peste hotare.pl. =montagnes S Carpates Orient.f. peruzea [n. pinceau pentametru. obstines (tu t'~) perseverenţă. caduc. párna peron [al gării]. obstinait (il s'~) perseverat.pl. corrompre [moralement] pervertea. pince [méd. persévérait.] (du poisson) pescuit. perdant [adj. périmé perină [pop. persévère.

Poissons [zodiaque] petală [f. meule [pierre]. Ranunculus crenatus [bot. piédestal piédestaux [pl. manquer. piano pian (cânta la ~).].].].]. piano numérique piatra pietrele.] petardă [f. Pierre [n. impatientaient (s'~) pierdem răbdarea (ne ~). piedmont (le ~) piept. Pierre [n. piatră de brichetă.]. tartre Piatra Craiului. jambes (courir à toutes ~) picior [geo. peignent piaptănă (el ~). carousse (faire ~).] petrol. ternir pierde cunoştinţa. pétiole [bot. perdu (avait ~) pierduseră.][personne] Petru. impatientez (vous vous ~) pierzi răbdarea (îţi ~). perdant [adj. piquant [goût] picat [examen]. coup de peigne (donner un ~) pieptănând. impatienter (s'~) pierd răbdarea (îmi ~).] piemontul. suinter piedestal piedestaluri. se perdre. tourne-disque [coll.]. contrefort montagneux [géo. pierre à briquet piatră de căpătâi.]. impatientes (tu t'~) . collé [examen] pică pe (avea ~). picioică picioici [pl. caverne (la ~) peşteră peşteri.] pierde culoarea.] pierde puterile. pétrolier [n. Transil. impatiente (je m'~) pierde răbdarea (el îşi ~). perds (je ~) pierde (voi ~). merdoyer [vulg. pique-nique pictură. pétunia [m. pétard [m. poitrine piept [al femeii]. perdre connaissance pierde în explicaţii (se ~). piedmont [géo. rater un examen picaj [aero. perdons pierdeţi.Carpates S roum.] [navire] petrolifer. pomme de terre.m. pied d’égalité (être sur un ~) picioroange [pl. abrupt pierde. impatientent (ils s'~) pierdea răbdarea (îşi ~). pictural picup picupuri [pop.]. piac piaţă în faţa unei catedrale. brin de (un ~) [fam. perdent pierd (eu ~).] piciorul [geo.]. échasse piciorul-cocoşului [bot.] [aéro. perdre. perd pierde (se ~). tourne-disque [coll. calcul [méd. Astragalus australis [bot. caillou piatră [med.].] Peşti [zodiac]. pierre précieuse piatră de tocilă. pian electronic. pétrole petrolier. carousse. pick-up.] petiţie. peignant pieptănat. bombe (faire la ~) petrecere.] [bot.] piatră [pe dinţi]. pétale [m.] petunie [f.] pppia pian.] pierd (ei ~).]. meule [pierre] A fost pusă piatra de temelie a celui mai mare mall din Constanţa. pierre tombale piatră de încercare. piedmont [n. pieds (les ~) picioarele (fugi cât îl ţin). peigne (objet de toilette) pieptiş. paumer (se ~) [fam. poisson dans l'eau (comme un~) peştera.].] picura.reg. pavé piatră preţioasă. peau piele (tăbăcită). impatientons (nous nous ~) pierdeţi răbdarea (vă ~).]. piquant. perdu (il avait ~). pétrolier petrolier [n] [mar. poitrine [de la femme] pieptăna.] picant.]. cuir pieliţă. peigné piepteni. piano (jouer du ~) pian digital. grotte. impatiente (il s'~) pierd răbdarea (ei îşi ~). pityóka picior picioare. perdant pierzător. pétrolifère petrolist. pierre (la ~) piatră pietre. sauterie petrinjei de câmp [pl. peinture à huile pictural. piquet pichet [ţesătura].]. coiffure pieptene piepteni. gouttelette pichet [mil. piqué [textile] piciocă picioci. perdu pierzând. carrousse. peau piemont [n. pierre meulière piatră de pavaj.] picior de egalitate (fi pe ~).].p.peşte. impatientait (s'~) pierdeau răbdarea (îşi ~). obstacle piele piei [pl. parvis piaţa neagră. piqué [n. place [n.].162 - .]. pierre de touche piatră linte [bot. Astragale austral piatră de moară. dent contre (avoir une ~) picătură. caverne [géo.p.] peţiol [bot. recaler pica un examen [fam. peigner piaptăn (eu ~).n. Pimpinella saxifraga [bot. marché noir pppic pic de (un ~) [fam.]. peigne (je ~) piaptănă (ei ~).].] [bot.]. empêchement. =montagnes . poisson peştele în apă (ca ~). ribote. marché. pierre. debout picioarele.] piedică.]. pied picioare (în ~). peignes (tu ~) pieptănătură. épuiser [d'un malade] pierde răbdarea (a-şi ~). première pierre Adev 25/03/08 piaţă pieţe. perdu (avaient ~) pierdut pierduţi pierdută pierdute.] picnic. piedmont (le ~) pick-up pick-up-uri. caverne. pétrolier [n. goutte. perdez pierduse.] pica la un examen [fam.]. toile [tableau] pictură în ulei.].] [bot.] petrece. pétition Petre. peigne (il ~) pieptăna rapid (se ~). perdrai pierdem.

pétrifié [géol. pisse [vulg.f. piler pisc. pièce (~ de théâtre) piese de schimb. tâtes (tu ~) pipăia. oblique piezoelectric.n. ivre pilitură.] placaj [n. passant [n.] pijama pijamale. chaton. chat [m.][n. cloue (il ~) pironi. piaillement piuliţă (de laborator) piuliţe.] placat. cloué pppis pisa. poivrière pipi.]. sommet.][n.] pizza.]. tâtait pipăiai. pyjama (le ~) pppil pilă [electr. éperon pinten [geo. gelée [alim.] pietricică. limer pilier. rocheux pieziş.]. minet pistă. piscine piscul. piloté pilulă. tâtez (vous ~) pipăra.]. biais (de ~). pisse [vulg. pieux pioşenie. pençe pingeaua pingelele. rocher en forme d’éperon [géo] piolet. embrouiller pierde vremea.m. pin pîndar [pe cîmp]. clouant pironit. piété pioşenie (cu ~). urine [n. gravier pietros pietroasă.] piramidă. tâter pipăi (el ~). pilote pilota.]. pincer pitic.] pilită piliţi pilite.]. cure-ongles pili. tâta pipăi (eu ~). poivre blanc piper negru.]. tâtent pipăie (el ~). piolet pionier. pittoresque piţigoi.]. tâtons (nous ~) pipăind. pipe pipăi. pindarique ping-pong. pirate pirat al aerului. mitraillette pisălog [de pisat]. rabougri piperniţă. tâtiez pipăiau. pilule pppin pin. con [vulg. tâte (je ~) pipăi (tu ~). chatte [fig. plaquer [fig.] pişat [n. pionnier pios pioasă. pissoir pisoi. mortier piuliţă (de şurub). nain piton [zool. ping-pong pingea pingele. python pitoresc. pingouin pinten. tâtais (je ~) pipăiam (noi ~). contreplaqué [n. pilon pişa [vulg. pizza pînză de apă. poivre noir pipernicit.pierde stăpânirea de sine (a ~). piste pistă [poliţie]. pièces de rechange pietate. pièce piesă (~ de teatru). plaquer placa [un adversar]. pylône pilot.] pietriş. attarder (s'~) pieri.]. bic pizdă [vulg. poivrer piper. semelle (la ~) pingelei. Pyrénées pironeşte. caillou pietrifica [geol.]. pirate de l’air Pirinei (Munţii ~).163 - . tâtas pipăit. palper. cave [de la maison] pix. minet pisică [f. vulg. nappe pppl placa [acoperi cu metal]. plaqué . pile [électr. semelle (de la ~) pinguin. pyramide pirat. poivre piper alb.]. biais [adj.]. indice pistil. limaille de fer pilon. sexe de la femme. piéton. clouer pironind. tâte (il ~) pipăii (eu ~). piloter pilotat. limaille pilitură de fer.f. succomber piersic. mésange piui. perdre pied pierde şirul.]. tâtai pipăim.n. piété pietate (cu ~). pieusement pieton. pistil pistol. pêcher [arbre] piersică.]. piézo-électrique piftie.][vulg. pilier pilit [fam. lime pilă pentru unghii.] pisoar. semelle Din tc. pétrifier pietrificat [geol. uriner. pic piscină. pieusement pipă. pisser [vulg. pierreux. tâtais (tu ~) pipăiam (eu ~). cime [f.] pişca. pilon pivniţă. tâtaient pipăie (ei ~). tâté pipăiţi (voi ~). pyjama pijamaua.]. pistolet pistol mitralieră. pêche [fruit] piesă.]. tâtant pipăişi (tu ~). écrou piuliţă [de pisat]. pic (le ~) pisic. crayon bille. garde champêtre pindaric.] pilă [mec. tâtions pipăiaţi. chatte [f. piailler piuit.

plausible plăcea.placă [n. pleure (je ~) plângă (el să ~). plantureux [personne] plasa. poser plasare. pétrissant plămădit. pleurard plânge (el ~). plastifié plastic (îmbrăcat în ~).n. pleure (il ~) plânge (se ~).].]. vraisemblable. projette (il ~) plănuind. serein [fig. plastron plat. frêle plăsmui. plante plante ierboase. plaque placă de ciment. plateau (le ~) [géo. plu plăcut [adj.]. joie. pleurent plâng (eu ~). plainte plângere (depune ~). planifier planificare.]. esquisse plana. plante (il ~) plantind. plantez plantaţie.pl. aimait. plastifié plastifiat. carreau placă de mozaic.][constr. plantation plantăm. planche [dans un livre] planşetă. plage plajă (cremă de ~). lamentable plăngăreţ plângăreaţă. pétrir plămădesc (ei ~). projeta plănuiesc (ei ~). bonheur. plat plată plată plăţi. plate-forme platinat [păr]. pleuré (il avait ~) plânsesem (eu ~). moelleux. plateau platou [geo. créer plăsmui (el ~). plafonner plagă plăgi. projette (je ~) plănuieşte. caser. plaisant [adj. joli. galette. planté plantaţi. débile. cuirasse platou. pleurard plănui. plancher [constr.] plai [n.m. créa plăsmuit. plaisait (lui ~) plăcea (va ~). placé. pleurons plângeţi. pétrissent (ils ~) plămădeşte. Plateau Danubien plauzibil. plaie plăgii. projeter plănui (el ~). jouissance. plaît placi. pleura plânsese. programme de cours [école] planor planoare.]. plaindre plângem. sangloter plângere.] platouri. plafond plafona (se ~). projettent plânuiesc (eu ~). plaira plăcut. plateau [géo. filet de pêche plastic. plaquette plămădi. plaisir. plan plan sumar.] planta [vb. plaie (de la ~) plai plaiuri. larmoyant plâng (ei ~). planétaire planetă.] plai [platou montan]. pleuré plânse (el ~). plateau de montagne [géo. grève [plage]. filet plasă de pescuit. rémunération. plaire plac. falsifier plastron.] placiditate. planète planifica. plateau [géo. plairait plăcea (îi ~). planchette [de dessin] planşeu [constr. aimé.]. platiné platină. carreaux [n. volontiers plăci de gresie. plantant plantă plante. planant planat. pose [installation] plasat. plastifié plastrografia.]. posé plasă. chétif. créé plăti. platine platitudine. plane (il ~) planetar. délicieux plăcere. délicat. larmoyant. plais place. poumon plânge. plaquette [livre] placid.m. pleurez plângi. projetant plăpând plăpânzi plăpândă plăpânde. payer . plateau (le ~) [géo.164 - . délice plăcere (cu ~). payeur platonică (dragoste ~). doléances plâns (de ~). pleures (tu ~) plâns. palacsinta plăcuţă. planer plana (el ~). payement. plais plăcându-. platonique (amour ~) platoşă. pleure (qu'il ~) plângăcios plângăcioasă.] platoul [geo. paye platformă platforme. paiement. carreau de mosaïque plachetă [de versuri]. bronzante (crème ~) plan. plané planează (el ~). rétribuer. plantes herbacées planturos planturoasă [adj.] plaiul. planter plantat. col [de montagne] [n. planait (il ~) planând. placer. pleurer plânăreţ. pleuré (tu avais ~) plânge în hohote. planeur planşă [într-o carte]. plaintif.] plăcintă plăcinte. plaisant plăcea (i-ar ~).] plăcută. aimer. plantons plantează (el ~). pétrit (il ~) plămădind. pleuré (j'avais ~) plânseseşi. col (le ~) [de montagne] plaiul.] plajă. placidité plafon.] Platoul Dunării. planification planificare şcolară. platitude platnic. plastique plastic (de ~). plainte (porter ~) plângeri. pétri plămân plămâni. placide.

plissé. promenais (tu te ~) plimbam (mă ~). paie (je ~). payant plăteşte (el ~). [pl. comble (salle ~) plină zi (în ~).]. [Var. a concedia. plie (je ~) plic. payant plătesc (ei ~). 1. drum. ennuyer. a se descotorosi de cineva. 2. tour [promenade] plimbare (face o ~). craquer [se rompre] plesni (el ~). plaidoirie plenar.) preumbláre. payeur ppple pleaşcă. partira. plisser.]. quitté plecaţi (voi ~). promenant (me ~) plimbându-se. ◊ Expr.]. promenez (vous vous ~) plimbau (ei se ~). plénipotentiaire plenitudine. aller (s'en ~). primbláre s. peregrinare. umblătură. quittez. plombé plombă [med.]. paie (il ~) plăteşti (tu ~). pleuvoir ploua (ar ~). pleuvant plouă. payons plătit. ennuie (je m'~) plictiseşte. embêter. courbette pled. promène (je me ~) plimbai (te ~). pars (tu ~). promènes (tu te ~) plin plini plină pline. promena (il se ~) plimbăm (ne ~). (Fam. plénitude pleoapă pleoape.]. allé. pli plivi. ennuie plictiseşte (se ~). retombées nucléaires ploaie torenţială.]. promené plimbaţi (vă ~). claquer. payé plătiţi. moule [vb. promenait (il se ~). parti. plie (il ~) pliez. plimbări. mouler pliant. (Înv.) A trimite (pe cineva) la plimbare = a) a se dispensa de serviciile cuiva.] plop. obturation [méd. pliant pliat. plier. enveloppe plicticos. plient (ils ~) pliază (el ~). va (il s'en ~). séance plénière plenipotenţiar. aubaine plebe. plomber plombare [med. promeniez (vous vous ~).].] pliază (ei ~). partez plecă (va ~). fastidieux.165 - . moulé pliază. froncer [un tissu] plisare. claqua (il ~) pppli plia.]. ira (s'en ~) pleca din nou. payable plătitor. obturer [méd. promenions (nous nous ~) plimbă (ei se ~). balader.]. ennui. allons (nous nous ~) pleci. ennuies (tu t'~) plictisi (se ~). pleuvra ploua cu găleata. pluie torrentielle ploaie nucleră [mil. charrue plumb. abondamment plină (sală ~). a da afară. tour (faire un ~) plimbat. plinthe plisa. populace plebiscit. bec pliscul (ţine-ţi ~)! [pop. va (on s'en ~). partant pleacă (ei ~). pluie ploaie cu găleata [pop. grand jour (au ~) plintă. plissage plisat. b) a nu sta la discuţie (cu cineva). payes (tu ~) plăti (el ~). paye (je ~) plăteşte (care ~). génuflexion. lasser plictisesc (mă ~). morfondre plictisit plictisită. honorer un chèque plătibil. claque (il ~) plesni. promenaient (ils se ~) plimbăreţ [ironic]. ennuyeux plimba (se ~).f. obturation [méd. vais (je m'en ~). partir pleacă (care ~). embêtant. tomber des cordes plouat. mers în voie pentru a se recrea. plaid pledoarie. vont (s'en ~). paupière plesneşte.] plus (en ~). concr. quittes plecăciune plecăciuni. plein plin (din ~). promener (se ~) plimb (mă ~). pleut plouă (să ~). partant plecat. plus (en ~) . Acţiunea de a (se) plimba. quitta plecăm. promeneur plimbi (te ~). plu [de pleuvoir] plouând. pars. promène (il se ~) plimbă (el se ~) [perf. plébiscite pleca. ennuyeux plictiseală. lassitude plictisi. promenais (je me ~) plimbam (ne ~). partons. plénier plenară. part (il ~). a lua aer etc.]. sarcler ppplo ploaie..plată (cu ~) ). las plictisitor. allez (vous vous en ~).]. pluie torrentielle plomba (~ un dinte) [med. ♦ Călătorie (de agrement). repartir plecând.: (reg. s.]. promenons (nous nous ~) plimbându-mă. payant. gueule (ta~) ! pliu. pleuvrait ploua (va ~). quitte (il ~) plec. quitte (je ~) pleca (va ~). gourde ploua. promènent (ils se ~) plimbă (el se ~). froncé [un tissu] plisc. s. promenant (se ~) PLIMBÁRE. payez plăti un cec. peuplier ploscă. averse. partent pleacă (el ~). paya plătim. ennuie (il s'~) plictiseşti (te ~).) Loc de promenadă. comble [adj.] plombat [stomat. plomb plural [abrev. pleuve (qu'il ~) ppplu plug. payent plătesc (eu ~). vas (tu t'en ~).f. quitter.

polo [sport] polonez. charité (faire la ~) pompă.]. clos [n. appétit pofti poftesc. cochonnerie porcos (banc ~). liège plută [esenţa de lemn]. noircir [fig. plateau [géo. poli [finition] polo [sport].] poplin. polaire (l'Étoile ~) polei poleiuri. popularité populariza. planer plutea în aer (el ~). bien commencer poros.] [jocul] popice. homosexuel poponeţ [pop. invites (tu ~) poftim. verglas polei. liège plută [mar. étagère poliţai [pop. poreux porozitate. invitez pofticios. pâté [d'encre] porc (carne de ~). superflu. mansarde pod mobil [istoric]. popote popou. dorait poleieşte.].f.] poieni. police poliţist. rougeole pojghiţă.] pppop popas. comme il faut poliţă [raft]. poljana poimâine.] poliţie. flic [pop. polytechnique politeţe.]. population. Pluton pluton. peuplant populat. podomètre [jogging] poem. pore porc. cru. poinçon poartă [mare]. cochon (viande de ~) porcărie.] podoabă. radeau pluti în aer.f.]. somptuosité pompier.] [anat.] podiş podişuri.f. louche [n. plane (il ~) plutind în aer. porosité port. havre . planant Pluto. invite (j'~) pofteşti. cru [n. dore (il ~) poleit. claquer pocnească (el să ~). polygone politehnică.n. pondéré ponegri.] poartă mare (pentru vehicule). vigne. pellicule pppol polar. démarrer porni cu dreptul. pneu pppoa poală. polonais Polonia.] podişul. peuplé populau. cochon porc (~ de cerneală). polaire polară (Steaua ~). peuplade Adev 01/11/07 pppor por pori.] politicos.] plute. poncho ponderat. porte cochère poate [adv. limier [fig. urbanité politic [abrev.]. invitons poftiţi. pompeux poncho. plus (de ~) plus (în ~).] porţi. flic [pop.] [cuisine] poluat. porte-cochère poartă [n. Pologne polonic [n. probablement pocinog.].n. pétard [pop. plateau (le ~) [géo. port port (mic). postérieur [n.m. clairière [n.f. surnom porni. inviter poftesc (ei ~).][la réputation] pont [fam.] popor popoare. pont pod [casă]. arbre (fruitier) pomadă. pédé. doré poleială cu aur. poème pofida (în ~). séjour. peluche plută. popeline poponar [vulg.f. populaire popularitate.]. claque (il ~) pppod pod poduri. peuple popotă. pompe pompă [fig. porc. pont-levis podea.m. [pol.] [euphémisme] popula. L’appétit vient en mangeant poftă. grenier. peut-être.]. polyvalent polizat. peuplaient popular. camping popic [n. surlendemain pojar. clairière (la ~) poiană [n. tuyau [fam. peloton pneu. dorer poleia. vignoble. camping popas turistic. plancher podgorean.166 - .plus (în ~).]. bévue pocni. pied de la montagne (au ~) poanson. populariser populaţie populaţia populaţiei.]. dorure poligon. peuplait populând. pan (de habit) poalele muntelui (la ~). polyuréthane polivalent. trop (de ~). invitent poftesc (eu ~). claque (qu'il ~) pocneşte. cochonne (histoire ~) poreclă. sobriquet.] poliuretan.].m. quille [n. friand (~ de) poiana poienile. peupler popula (el ~). portillon [n. supplémentairement pluş. parure podometru [alergări]. malgré Pofta vine mâncând. après-demain. pompier pompos. pommade pomană (face ~). vigneron podgorie. corrompu [pollué] pppom pom. planait (il ~) pluteşte în aer.

possessif posesor. postérieur posterior (în mod ~). orange (fruit) portocaliu portocalie portocalii. portion [alim. Poste (la ~) poşta par avion. impérieux. courrier des lecteurs [journal] poştal poştali poştală poştale. éteint [fig. assagir. poste [sentinelle] post [relig. faculté posomorât posomorâtă. possibilité.] [euphémisme] posteritate.m. avoir posed (eu ~).]. maussade. drap [tissu] postăvar.]. portugais porţelan [m.] potoleşte.].port [mar. sentier (du ~) potentat potentaţi.]. postmodernisme poststructuralism. éteignent [fig.] poticar [reg. porte-avions portărel. possède (je ~) posedă. commander poruncit.]. possèdes (tu ~) posesiune. portable portal. Déluge (le ~) [Bib. coffre [auto] portbagaj pe capotă [auto]. possédé (il avait ~) posedat.]. porte-cigarettes Portugalia.f. port [mar. commande (il ~) porunci. portchei. porteur (mur ~) portar.] porticuri.] [auto] portmoneu. possible posibilitate.n. galerie [auto] portdrapel. assouvir. sac à main poştă. courrier par avion poşta redacţiei. poststructuralisme postum. commandé poruncitor. Portugal portughez.] potoleau. poster (se ~) postament. possession posesiv posesivă. possède (il ~) posedă (el ~) [perf. sente [n. colombe poruncă. Trans. pigeon [zool. possèdent poseda (el ~).]. portefeuille portofoliu [pol. portion [partie] porumb. portail portant (perete ~).] poteci.m. seoir poticar [pop.] portiţă de scăpare. porte-clefs. huissier [jur. broncher [hésiter] potoli. déluge Potopul [Bib.] portic [n. forgeron poteca. port franc portabil. colombe porumbelul păcii [m.n. possèdent. porte-drapeau porthart [n. éteignaient [fig. maïs porumbar.] portbagaj [auto]. portrait portretistică [n. éteignait [fig.] potpuriu [muz. commandement. assoupir.f. postcolonial postcomunism. impératif pppos poseda. ont posedă (ei ~). ration porţie [alim. possédez posezi (tu ~). portier [concierge] portar [sport].] [eufemism].m.] posterior. colombe de la paix (la ~) porumbiţă [dimin. jeûner postmodern.]. porcelaine [f. portatif portavion [auto]. posséder.f.]. postérité postfaţă. postérieur [n. posséda posedăm. portion. potable potasiu.167 - . pigeonnier porumbel. coche pppot potabil. apaiser potolea. possédé posedaţi (voi ~). pharmacie poticni (fără a se ~). postcommunisme postcomunist. possesseur posibil. postal poştalion. postcommuniste poster [n.f.]. pharmacien poticărie [reg. possédons posedase.pl.]. fer à cheval potcovar. Leontodon sp. s. portier [n.] [auto]. postmoderne postmodernism. portillon [n. éteint (il ~) [fig. sentier [n. orange (couleur) portofel. échappatoire portieră [n.]. potassium potcapul călugărului [bot.]. potard [fam. gardien de but [sport] portativ. posture poşetă.].] potolesc (ei ~).] porţie porţii.] potenţialitate.] potecii. guise (en ~ de) posta (se ~). faisable.f.]. oranger portocală.] potolit.f. sentier (le ~) potecă [n. porte-monnaie portocal.m. drapier postcolonial.]. [bot. broncher (sans ~) poticni (se ~). ténébreux post [de santinelă]. trébucher poticni [fig. arrière. socle postav. carême post [serviciu]. Transilv. porte-clés port liber [scutit de taxe]. tranquille potop.]. portefeuille [documents] portret portrete.n.m.] porţiune porţiuni.]. potentialité poterivi (i se ~). affiche [n.] port-chei.] .m. possédait posedă (el ~). pot-pourri [mus. parancs porunceşte. buvable. potentiel [adj. posthume postură. post [emploi] post de (pe ~). postérieurement posterior [n.] portharturi. poste Poşta.] portţigaret.] postere [n. portrait (l'art du ~) portretiza.] potcoavă potcoave. potentiel potenţial [adj. porte-carte [n.]. éteignit (il ~) [fig. postface posti.]. portraiturer [liv.]. potentat potenţial.] potoli (el ~).

rôtir. photographié pozat [portret]. raconter.] povestire pornografică. écrouler (s'~) prăbuşea (se ~). pose [installation] pozat [fam]. lourdeur povârniş povârnişuri. friture prăji. positif poziţie. il faisait frire prăjească (el să ~). pâtisseries prăpastie. précepte. photographiaient (ils ~) pozează (ei ~) [foto]. brusquer. préalable prealabil (în ~). narrer povestea (el ~). narration. précipiter prăvălie.] povestitor.potriveşte (se ~). précipitation precis.f. à-propos [adj. fris prăjesc (eu ~). écroulement prăda. poser [pour un portrait] poza (el ~) [foto]. histoire de cul [pop. ébouler prăbuşire. racontent povestesc (eu ~). torréfié prăjitură prăjituri [n. trop prealabil.].] prăjim.] potrivi potrivesc. précaution preceda. cadrer potrivit. Prague prâslea. frit (il ~) [vb. conseil poveste.m. racontait povesteam (eu ~). praticable pradă prăzi. biner prăşit.f. fris. précaire precaut. seoir potrivi (se ~). règle. raconterai povestim. précision. poudre prag. histoire. côte [géo. dodu pppov povară. posait [portrait] poza [pentru un portret]. photographie (il ~) pozează (el ~) [portret]. préconiser precum. pratiquer practica deschizături. fronde. photographie (qu'il ~) poză [atitudine]. raconteur pppoz poza [pop.]. précipité pppre prea. rôtissait. gâteau prăjitură cu cremă. précéder precedent. précis [adj. préalablement precar. racontaient povestesc (ei ~). pratiquement practica. ils faisaient frire prăjesc. rôtis [vb.pl. rôtissant prăjit prăjită. proie praf. précipitation precipitat. sonnant [heure] preciza.]. talus. rôtissent. écroulent (s'~) prăbuşeşte (se ~). frire prăjea. qu'il fasse frire prăjeau. ajourer practicabil. photo [image] pozitiv pozitivi pozitivă pozitive. piller prăfuit. assorti.pl. pose [attitude]. chute. rôtit prăjeşte (el ~). précisément precis [d. posé [portrait] pozau [foto]. précipité precipitaţii (pl. posant [portrait] pozare fam].].168 - . crouler. oră]. précautionneux precauţie. butin. récit povestire porcoasă.] prăjeşti. poussière. racontez povestire. précipice. cadet praştie [n.f. cuit. poudreux prăjeală. préalable (au ~). au seuil Adev 01/11/07 Praga.]. écroule (il s'~) prăbuşi (a se ~). racontes (tu ~) povesti (va ~).] potrivit [+D]. hâtif precocitate. précoce. pratique practic (în mod ~). narrateur. comme [comparaison poétique].] [foto]. adéquat. je fais frire prăjeşte. raconterez povesti (voi ~).] povârnit. précédent. histoire povesti. tel [comme] . pose [attitude] poză [pop. abrupt povaţă. pose (il ~) [portrait] pozez (eu ~) [foto]. formel precis (în mod ~).). photographient (ils ~) pozează (el ~) [foto]. abîme prăşi. boutique prăvălit. farceur pppra practic. rôtissons prăjind. rime (il ~) [fig. assortir. photographiait (il ~) pozam (eu ~) [foto]. frit. raconté povestiţi.] poznaş. créneau [fig. racontera povesti (veţi ~). photographie (je ~) pozeze (el să ~) [foto]. seuil în pragul. précipiter precipitare. photographier poza (el ~) [portret]. racontons povestit. raconte (je ~) povesteşte. torréfier prăjit [cafea]. préconçu preconiza.]. frit prăji (~ cafea). rôti [vb. ajuster potrivi (i se ~). antérieur precept. netteté precoce. photographiais (je ~) pozând [portret]. écroulait (s'~) prăbuşesc (ei se ~). maxime precipita. poireau pppră prăbuşi (se ~).][gâteau] prăjituri [n.]. biné prăvăli. rôtis [vb. lance-pierre praz. accorder. situation. saint-honoré [n. raconte (il ~) povesteşti (tu ~). histoire de cul [pop. selon poţoc [pop. emboîter. racontais (je ~) povesteau. précocité preconceput.]. position poziţie liberă [în orar]. adresse. propre. préciser precizie.

parsème.] (homme ~). parsèment presară (el ~). préméditer premieră. prélude prelung prelungă. feignez prefaceţi că (vă ~ ). sermon (du ~) prediciţie. faire semblant de preface în cenuşă.] predici [n. saupoudre (il ~). prématuré premeditare. reddition predat (soldaţii s-au ~). prédestiné predestinează. feinte [n. feignaient (ils ~ que) prefăcu (se ~). souci preot preoţi. presse (je ~) presă. préface prefera. prémonition prenume. feignit (il ~) prefăcut prefăcută. préparait prepară. allongeant prelungire.] pregătiţi. simulez prefaci (te ~). prairie preface (se ~). léser. feindre. transformation prefăcătorie. préparons pregătire. bâche preleva. prédilection predispoziţie. feignait (il ~ que) prefăceau (ei se ~ că). aimer mieux prefer. curé. prêtre prepara. atteinte à (porter ~) prelată.].pl. livrer qqn à la police predare [mil. feignant prefăcea (el se ~ că). prédestinent predica. semblant (faire ~) prefac (mă ~). saupoudrent. livrer (se ~) [mil. presser presant. enseigner preda (se ~) [mil. penchant preerie [geo. préchauffage prejudecată. préparent preparăm. préférable preferat. prolongement prelungit. préparez preîncălzire. presse [n. feins (tu ~) prefaci că (te ~ ). prépares pregătim.] presară (ei ~). simuler. préparer prepar. fouler. oblong prelungi. préoccupé. préparation preparator.]. préparent pregăteşte. cendres (réduire en ~) prefacem (ne ~).precursor. préparer pregătea. préférer. prédestination predestinat. feignent prefac că (mă ~ ). prédestine. livrés (les soldats se sont ~) predecesor. préférence. prolonger. simules (tu ~) prefăcându-se.]. simulation prefaţă. allongeons prelungind. préparait pregătesc. précurseur preda predau. soucient preocupa (se ~). préoccupation. sermon [n. préparateur prepeliţă. prédicateur predicii. prendre contrôle de preludiu. préliminaire prelinge. lésé prejudiciază (el ~). soucié preocupi (te ~ de).] preda pe cineva poliţiei. préféré preferinţă.]. suinter prelua controlul. préparons preparaţi. presse (il ~) presează (ei ~). prêt [adj. atteinte prejudiciu (aduce ~) [+D]. prémisse premiu premii. jonchent. simule (il ~) preface că (se ~). soucie (il se ~) preocupă (se ~ de). prénom preocupa (se ~ de). préjudice. soucies (tu te ~) preocupare. prédiction predilecţie. il feint preface (el se va ~). simulons prefaceţi (vă ~). jonche (il ~) . impérieux presat.] presa. prêché predicator. préparez prepari. prépares preparare.] predicat. prépare (je ~). préfère preferabil.]. préoccuper preocupat preocupată. sourde oreille (faire la ~) prefacere (vă ~). prolongation prelungire [în spaţiu]. transformer preface (el se va ~). soucie (je me ~) preocupă (el se ~ de). prépare (il ~) pregăteşti. soucier (se ~) preocup (mă ~ de). feins (je ~) prefac (se ~). préfère preferă. préjugé prejudicia.f. prolongé. ecclésiastique [n. allongea prelungea. soucieux preocupat (se ~ de). allongeait prelungim. feigne (qu'il ~) preface (el se~ ). caille [bio.f. prédilection pregăti. prépare (je ~) prepara (el ~). prélever prelevat. prédécesseur predestina.]. pressent presez. lèse (il ~) prejudiciu.m.169 - . simule (je ~) prefacă (să se ~). feignons prefacem că (ne ~ ). prêcher predică [n. préméditation premeditat. sournois preface că nu aude. prépare (il ~) prepară (ei ~). prix premoniţie. simula.f. allongé prematur. feindra preface (s-ar ~). porter préjudice. prélevé preliminar. feindrait preface că (el se~ ). présage. méfait. pressé presează. première premisă. prémédité. porter atteinte à prejudiciat. préparation pregătit. faux [adj. feint. allonger. prédestiner predestinare.

prévision preveni. préviennent previn (eu ~). présage prevestit. capote [pop. avertissement prevenitor. prestance prestaţie. averti.] previziune. supposé preşedinte. prévoyions prevedeaţi. prévenait preveneam. prévu (tu avais ~) prevăzut prevăzuţi prevăzută prevăzute. jonchait presăra. prévu (nous avions ~) prevăzuserăţi. prévaloir de (se ~) prevala de (el se ~). prévoyiez prevedeau. prévalait de (se ~) prevalându-se de. prévoirai prevedeai. prévenant [adj. prévenu preveniţi. prévoyais (tu ~) prevedeam (eu ~). comprends (je ~). presbyte preschimbare. prévoyais (je ~) prevedeam (noi ~). présentable prezentare. prédisait prevesteşte. voyante [n. saisissent. piger [fam. comprennent pricep (eu ~). précautionneux. prédire prevestea. prévenant prevenit. supposons presupunere. saisis (je ~) pricepe la (se ~). supposition presupuneţi. présumer. prédire prezice (el ~). saupoudrait. prétention pretenţios pretenţioşi pretenţioasă. prévoira prevedea (vei ~). abréviation presimţi. prévenaient preveni (el ~). prédit prezida. présidence preta (se ~). préviennent (qu'ils ~) prevină (el să ~). prévision prevesti. prévois (tu ~) prevedere. pressenti presiune. prévint prevenim. avertir. prédiction. prévoiras prevedea (voi ~). supposant presupune (care se poate ~). présage. prévenions preveneau. Jovibarba sobolifera [bot. présider pppri pricepe. prévois prevăd (eu ~). (les clients) les plus difficiles Adev 08/01/08 pretinde. transformation prescripţie medicală. prévoir.] prescuriţă [bot. supposez presupus presupuşi presupusă presupuse. prévoyance prevedere. prédit (il ~) prezicea. présence prezentabil. prévu (j'avais ~) prevăzuseră. saisir. ordonnance [pharm.] prezice. préteur pretutindeni. prévoyez prevezi. prévu (vous aviez ~) prevăzuseşi. présenté prezentator prezentatoare.] prevedea. présentateur présentatrice prezervativ. saupoudré presbit. connaître (s'y ~) . prétendu pretor. prévalant de (se ~) prevalează de (el se ~). prix preţ negociabil. prévenir prevenea. supposable presupune (el ~). supposes presupun (ei ~). prédit prezent. prévenez preventiv. partout preţ. poussée. prévu prevăzut. joncher. préventif previi.presăra (el ~). soi-disant.] [f. capote anglaise. prévois (je ~) prevăzând. présenter prezenţă. connaître en (se ~) pricepe la (se ~). prophétie prezis. présage (il ~) prevestire. prévoyait prevăd. parsemait presărat (cu). prévoyant. parsemé. prévoyaient prevedem. présentation prezentat. saupoudrer.] prescurta. préviens (je ~) prevină (ei să ~). abréger prescurtare. prévoyant prevăzuse. prévoyant [adj. affable. parsemer. président preşedinţie. prévienne (qu'il ~) previne. présent prezent (în ~). prestation prestigios. prévu (il avait ~) prevăzusem. comprendre. cafetière [pression] prestanţă. pédanterie prevala de (se ~).170 - . précieux preţiozitate. prévient (il ~) prevenire. prévoyons prevedeţi. supposent presupun (eu ~). supposer presupui. prestige presupune. prix négociable preţios preţioasă. présager. muni de prevăzut cu capse [haină]. prévoit (il ~) prevedea (el ar ~). prédit (il ~). prétentieux cei mai pretenţioşi. prévoirait prevedea (va ~).]. coût. prestigieux prestigiu. pression preso. préviens (tu ~) previn (ei ~). prévaut de (il se ~) prevăzător. prévenons prevenind. suppose (je ~) presupunând.] prezicătoare. prédisait prezicere. suppose (il ~) presupunem. actuellement prezenta. prêter (se ~) pretenţie. jonché. prévu (ils avaient ~) prevăzuserăm.] pricep (ei ~). prétendre pretins. pressionné [vêtement] prevede (el ~). pressentir presimţit.

principe principiu (în ~).f. tester [vérifier] proba (el ~). priver de privat. propice prieten prieteni prietenă prietene. princier principal principali principală. principal principat. reçois (tu ~) primea. recevaient primi (ar ~). attrapé prins [lapte]. reçois (je ~) primeşte (el ~). privilégient (ils ~) privilegiază (el ~). porche pridvor [n. printanier primejdie primejdii.].]. amical prieteneşte. savoir-faire.] prismă. propos de (à ~). primordial primul. accueillis primit. premier prima. privilège privire. entre autres Adev 26/10/07 prinţ. concerner. parmi printre altele.]. dangereux primi. recevant primişi. sg. pote [col. considérer [examiner] privi cu insistenţă. recevait. éprouva (il ~) . première primar. privé privat (~ de). prise antiélectrocution priză şuco. prisonnier. par prin urmare. cailler (lait) prinde (din nou). ami (l'~) prilej. principauté principiu. éprouvait (il ~) probat. veille [d'un mort] privelişte privelişti. rossignol privilegia. offrande prinsoare.] prielnic. privilégier privilegiat. essayé. prive (il ~) privaţiune privaţiuni. gageure printare [PC]. accueillons primind. prise [alpinisme] priză [electr. priorité [n. mauvaise.]. f. accueillerait primi (el ~). accueillis primim. amicalement prietenie.] proba. inférieure proastă dispoziţie. paysage privi. recevoir primesc (eu ~). prime Primăria.] priva de. comprenait.f. accueillir. premiers soins [pl. superflu [n.]. art. accueil. accueilli. reçoive primeau. premier primul ajutor [sg. superflu [n.] prisos (de ~). primitif primitor. testé [vérifié] probă (el ~). pote [fam. caille (il se ~) prinde cu ace. coup d'œil privire generală. superflu prisosinţă. petit ami. cafard [fig. travers (à ~). zyeuter privi cruciş. privilégie (il ~) privilegiu. reçu primiţi. lorgna (il ~) privind cu insistenţă. concernant priză. prise [électr. accueillant. printemps primăvăratic.n. saisissait pricepere. essayer. regard privire furişă. caillait prins.]. amitiés prietenos. amitié prietenie (cu ~). veiller priveghi. accueillera. ami.m. reçoit primeşti. de vive voix princiar. recevrait. coup d’œil.] fraîche proastă [calitate]. habile. accueille (j'~).m. amical.] priză cu pământare. primejdioasă. amicalement. reçut. brouillent (les yeux se ~) privitor la. privilégié privilegiază (ei ~). frais [adj. zieuter [pop. saisi pridvor. lorgnant privit cu insistenţă.] prietenesc. regarder. accueilles.pricepea. cordial prietenul. sujet de (au ~) privirea i se înceţoşează. primaire primă [n. prise antiélectrocution prizonier prizonieră. donc prin viu grai. prouvé. réception primitiv primitivă.m. aperçu privire la (cu ~). loucher privi cu atenţie. prisonnier [de guerre] pppro proaspăt proaspătă. recevant. accueille.] primus. danger primejdios primejdioşi.]. recevra primii. caillé prinos [poet. lorgner privea cu insistenţă. lorgné privighetoare. prince prinţesă prinţese. occasion prilejul (cu ~). rattraper prinde (se ~) [lapte]. lorgnait priveşte cu insistenţă. principe (en ~) prinde. base. intime [n. épingler prinde drag de. éprouver. privation priveghea. réchaud prin. accueille. maire. accueillez primire. éprouvé. princesse prioritate. primejdioase. copain copine. véranda [n.171 - . tirage [PC] printre. occasion (à l'~) prim primă primi. accueillait primească (să ~). lorgne (il ~) privi cu insistenţă (el ~). pl. privé privează de. prise (de courant) priză [alpinism]. Hôtel de Ville primărie [clădirea]. hospitalier primordial. attraper.] prieten intim. accueillit primi (va ~). mairie primăvară. captif prizonier [de război]. commence à aimer prindea (se ~) [lapte]. prisme prisos. compréhension priceput.

profile (il se ~) profit profituri.]. produire produc (ei ~). professer profesie. essai. procéder procedă (el ~). épreuve probe [pl.]. procuré procură [n. procédé procent.]. produis (tu ~) produs.] procuror [jur. éprouve (il ~) probabil [adj. honnêteté. avantage. universitaire profet profeţi. profané profera. prophétiser profeţie. revenu [n. progéniture program. nul n’est prophète en son pays Adev 02/12/07 profetic. proféré proferează (el ~). logiciel program de joc [PC]. gain [fin. occupation. profitez profită (ei ~).172 - . procurait. problème. procédant procedează (ei ~). didacticiel . professeur profesor universitar. vraisemblable probabil [adv. profondeur profunzimea câmpului [foto]. profites (tu ~) profitabil. produisez produci. enseignant [n. procréant procreat. prophétie profil. fourni. produit produs o leziune. proclamer proclamat. produit (il ~) produce (el ar ~). preuves convaincantes probitate. meurtrir producea. profanation profanat. profondeur [aéro] profunzime profunzimi. acheter.]. processus proces verbal procese verbale. fournis (je ~) procura (el ~). jur. profil profila. achetant procurat. prodigieusement produce. gage. programme program [PC]. éprouvant. profiter profit (eu ~). profondeur du champ [photo] progenitură.f. profitent profită (el ~). PIB produit intérieur brut Adev 05/03/08 proeminent. procèdent procedează (el ~). produirait produce (va ~). procréé procura. essayage. proclamation proconsul. produisent produc (eu ~). producteur produce (el ~). profère profesa. découper. profondément profundor [aero]. productif productivitate. procure (il ~) procurând. pourcentage procentaj. procurer procur. profond profund [adv. profana profanând. saillie profan. profession profesor. s. bénéfice. bénéficier. professionnel profesiune. procuration [jur. saillant proeminenţă.] procuratură.].]. ludiciel [PC] program didactic [PC]. profitable profitor. profitons profitând. lésé produsei. prodigieux prodigios (în mod ~). proférant proferat. procession proclama. produisis productiv productivă. profitant profite (el să ~). question de vie et de mort proceda.] [foto]. question [problème] problemă de viaţă şi de moarte.] profita.] prodigalitate [neo. profitent profităm. procédés procedeu.]. profit (être en ~). prophétique profetiza. pourcentage proces. procréer procreând. proclamation proclamaţie. probité problemă [n. profiteur profund. proclame (il ~) proclamând. produisons produceţi. peut-être probând. parquet [jur. léser produce vânătăi. productivité la Produsul Intern Brut (PIB). produis (je ~) producător. proclamant proclamare. profane profana. profilé profilează (el se ~). profite (je ~) profita (el ~). métier profesional profesională. profiler profilat. tirage [photo] probe incriminante. sacrilège. proclamé proclamă (el ~).]. fournissant. procès proces [cauzal]. acheté. procéda procedând.]. produira produce o leziune. profita profită ei ~). fournissait procură (el ~). fournir. preuve. profite (qu'il ~) profiţi.probează (el ~). procureur [jur.]. prophète fi profeţi oriunde în lume. prouvant probă probe. proférer proferând. profaner profană (el ~). probablement. profitait profitaţi. profanant profanare. éminence. procède (il ~) procedee. prodigalité prodigios. dar nu în ţara lor. produisait produceau. probable. profite (il ~) profită (el ~) [perf. procès-verbal procèsverbaux procesiune. produisaient producem. proconsul procrea.

] proscrişi.]. prophète proroci. promettez promiţând. promettent promite (el ~). projette (il ~) proiectez. propagation propagator. suggestion. prophétie propaga. [pron. étayons proptind. prohiber prohibit. programmant programare.] prore.]. bête comme un chou (être ~) prost văzut.]. proposition propus. pullulent promisiune. pronominal pronume [abrev. prophétiser proorocire. étayé (ils avaient ~) proptit. propriété. inférieur. propagateur propan [gaz]. avoir [n. prompt. bannir proscris. piètre. braguette prohibi. prophétiser proscrie. hors-la-loi [n. programmation programat. promontoire promotor.m.m. promouvoir promovat. étayé proptiţi (voi ~). proportionner proporţional. stupide. progression progresist. qualité (de mauvaise ~). programme de cours [école] programând. niais . projectile proiector. prononcer une sentence [jur.] proroc. projette (je ~) proiectil.]. propager propagare. programmé programează. promesse promite. projetant proiectează (ei ~). essuie-mains prospera. prêché proprietar. progrès progresa. pullulé proliferează.] propriu. fraîcheur prost proastă. progresser progresa (el ~). possession. étayer proptea. projecteur proletar. projettent proiectează (el ~). bien-être. promettre promis. patron proprietate. promettra promitea. prohibé prohibiţie. prononcé pronunţă (el ~). marqué. étai propti. prononce (je ~) pronunţa. prometteur promiţi. programmer programa (el ~). proscrit proscris [n. étaies (tu ~) proptim. progressif progresiv (în mod ~). prononcer pronunţa o sentinţă [jur.]. progressait progresat. prononce (il ~) pronunţie. promettant promiţător. étayant proptise. propre proptea (de lemn) proptele. sot.] pronunţ (eu ~). promis promit. progresse (il ~) progresie. propriétaire.]. graticiel [PC] program piratat [PC]. mauvaise humeur (être de ~) prost dispus (fi ~). étaie (j'~) propteşte (el ~). proaste. prolétaire proletar [adj.] prolifera.173 - . mauvais prost dispus (a fi ~). proue [mar. promets promontoriu. progressivement prohab [pop. proportionnel. promettons promiteţi. répandre. projet proiect de lege.program informatic gratuit. promptement.] prosop prosoape. méchant prost [calitate]. progressiste progresiv. étayé (il avait ~) proptiseră. progressant progresează. bête comme ses pieds prost ca noaptea (fi ~). progressé progresând. promu promovează (el ~). promettait promitem. projeter proiectă. serviette. promulgation pronominal. prospérer prosperitate. pullule (il ~) proliferează (ei ~). promo promova. promet promite (el ar ~). étayais (j'~) proptesc (eu ~). prohibition proiect. prospérité prospeţime. promettrait promite (va ~). ouvrier [adj. mal vu prostănac prostănacă / prostească. promptitude promulgare. ratio proporţiona proporţionez. étaie (il ~) propteşti. projet de loi proiecta. prophète prooroci [arh. proşti. pulluler proliferat. promoteur promoţie. prêcher propovăduit.]. programme (qu'il ~) progres. programme (il ~) programeze (să ~). proportion. proportionnellement propovădui. étayez propune. bête [adj. banni. étayait propteam (eu ~). proposer propunere.].] pronunţat. programmait programă şcolară. ébaucher. prononciation prooroc [arh. immédiat promptitudine. travailleur. propane propice.] pronume [gram. humeur (être de mauvaise ~) prost ca noaptea. maître. propice proporţie. projeta proiectând. pronom [gram. copie pirate [PC] programa. promeut prompt. proposé proră [mar.

providentiel provincial provincială. psychologue psihologic. gigot puls. clou [fig. avisé. coup de poing pumnal. publié publică (ei ~). poussin pppul pulă [vulg.]. bite [vulg. pouls pulsaţie. circonspect. publication publicaţie. publient (qu'ils ~) publice (el să ~). psychique psiholog. psychiatre psihic.prosterna. public public (în mod ~). prosodie prudent.]. poulet pui de căprioară. atomiseur.f. sottise prostituată. protéger protest. bébé.] punct culminant. publiquement publica.]. publier publica (el ~). pull-over. poudrer pudrat [fruct]. zob [m. pute. prosateur proză. poudrier pueril puerilă. publie (qu'il ~) publicare. psychanalyste psihanaliza. provocateur prozaic.174 - . bêtement prostie. psychologique psihologie. faon pui de somn.] [vulg. duvet puf de gâscă. publication publică [adj. protection protecţionism. protubérance ProTV it. poing pumn [lovitură].m. providence providenţial. plovăr [pop. publicité. prosterner prostesc. pouls (tâter le ~) pulverizator. sexe. psychiatrie psihiatru psihiatri. niais prosteşte. psychanalyse psihiatrie. comble [fig.]. psychotique psihoză. prune prunc. Epilobium nutans [bot. poussière. Provence proverbial.pui [pl. protocolaire protuberanţă. prunier prună. stupidité. pulmonaire pulovăr. chandail pulover pe gât. vaporisateur pumn. issu provensal. enfant pppse pseudo-patriotic. provisoirement provocator provocatori provocatoare. impudeur pudra. patron (saint ~) protecţie.]. protestation protesta. somme [sommeil] pui de urs.] pucioasă [pop. proverbial providenţă. =chaîne TV privée roumaine proustian. publient publică (el ~). patriotard pseudonim. nigaud protector. pulover. plant puişor. de manteau] pulpă (~ a unui fruct).] pugilat [neo. pudeur pudoare (lipsă de ~). psychanalysant psihanalizat.] puiet. motus ! pt. niaiserie. poignard pppun punct. du point de vue Adev 26/10/07 . psychanalysé psihanalizează. provision provizii. ourson puicuţă [fig. poudrerie pulbere. prostituée prostituţie. victuailles provizoriu. pulpe (~ d'un fruit) pulpă (de berbec).]. Provençal Provenţa. pugilat pppui pui .]. provisoire provizoriu (în mod ~). nénette [fam. pull à col roulé pulpană [n. puéril puf [de pene]. psychologie psihotic. prose prozodie.] [d’habit. publique publicitate. poussin. protecteur protector (sfânt ~). protester proteză. bêtise. publie publice (ei să ~). sauvegarder. prothèse protocol. glauque pudră. naïf. point punct de atracţie. pub [col.]. poubelle public. putain. poudre pudrieră. psychanalyse (il ~) psihanaliză.. nom de plume pppsi psihanalist. précautionneux prun. pull. battement pulsator. protectionnisme proteine. psychose psst!.] pulberărie. protides proteja. discret. chair. duvet d'oie pufuliţă [bot. pudique pudoare. chut !. prostitution prostuţ prostuţă. point culminant din punct de vedere. pan [n.]. pseudonyme pseudonim [scriitoricesc]. parution. poudre pulmonar. protocole protocolar. Proustien provenit. lancinant pulsul (lua ~). province provizie. soufre pudic pudică. publiait publicat.]. prudent. provincial provincie.]. psychanalyser psihanalizând. pour [abréviation] pppu pubelă. prosaïque prozator. fauteur.

pariait punem pariu.]. relâché pune pe lista neagră. sellé pus pe şotii. raccrocha (le téléphone) pune în scenă. mettre en vente pune la umăr [puşca]. parier pui pariu. filoutait pungăşeşte. mettez pus pusă. interroge (il ~) pune întrebări încuietoare [a. placerait pune (el ~). Thlaspi pawlowskii [bot. mette (qu'il ~) punând. foutre [vulg. mise puneţi.] pune (va ~). mettre pied à terre pune în practică (a ~). lorgne (il ~) punea ochii pe. mettant pune (ar ~). éprouva (il ~) pune gresie. éprouvant pune la încercare (el ~). mettre de l’argent de côté pune la borcan. filou pungă. remets (je ~) punem la loc. mettre en conserves pune la cale. lorgner punând ochii pe. mettre en danger pune piciorul pe pământ. éprouvé puse la încercare (el ~). attrapé pune ochii pe. mettre en pratique pune în practică (a ~). carreler pune la index. posent (ils ~) pun (eu ~). lorgnait pus ochii pe. remettrait (il ~) pune la loc (el ~). escroc. point de (être sur le ~) pune. facétieux pune în valoare. paries (tu ~) pun pariu (ei ~). remet (il ~) pune la loc (va ~).) au courant pune deoparte. ponctualité punctualitate (cu ~). arrangea pune pariu. pariez pus rămăşag. coller [arg. raccrocher (le téléphone) pus receptorul în furcă. griller pus la fript. mettre à l'index pune la îndoială. éprouvait (il ~) pus la încercare. parie (je ~) punea rămăşag. scol. filouté punguliţă [bot. poser pui (i-o ~). lorgna (il ~) pune în ordine. crucifier pus pe cruce. mettre en marche pus la loc. parié pune în pericol. ponctuellement punctualitate. parions puneţi rămăşag. menotter pune pe cruce. emparer. mijoter [fig. filouter pungăşea. parie (il ~) punea pariu. arranger puse în ordine (el ~). met (il ~). paries (tu ~) pune rămăşag (el ~). mettre en scène pune în serie. poser des colles [arg. fous (je ~) pună (să ~). raccroché (le téléphone) puse receptorul în furcă. mettre en valeur pune în vânzare. mettre entre parenthèses pune o întrebare / întrebări. fripon. mets (je ~) pun (i-o ~). fous (tu ~) pui (tu ~). pariez pus pariu. mettre. mettre en menottes. interrogent (ils ~) pun întrebări (eu ~).175 - . œuvre (mettre en ~) pune la prăjit. lorgnant pune ochii pe (el ~). remets (tu ~) pune la loc (ar ~). placer. seller pus şaua pe cal. sérialiser pune stăpânire. éprouver punând la încercare. mettrait.].] pun întrebări (ei ~). mets (tu ~) pun (ei ~). parie (je ~) pun pariu că…!. remettra (il ~) pun la loc (ei ~). mettons punere. placé. bourse pungăşi. interrogeait pune în libertate. parient pun pariu (eu ~). éprouve (il ~) punea la încercare.] pune capăt. mettre en doute pune între paranteze. questionner pune întrebări (el ~). attraper pune în mişcare. poser une question / des questions pune o întrebare încheietoare. chiche que… ! pune pariu (el ~). placera punea. interroger.punctual (în mod ~). crucifié pune la curent. mettre (qqn. mettre en branle. mettre sur la liste noire pune la loc. filoute (il ~) pungăşit. pariait punem rămăşag. pose (il ~) pune (o ~). mettre de côté pune pe foc. mettre en feu pune la fript. mettent. parie (il ~) pun rămăşag (eu ~). mettait punem. mettre au courant. remettre pui la loc (tu ~). place (il ~). remis pus mâna pe. remettons puneţi la loc. parions puneţi pariu. emparer (s'~) pune şaua pe cal. mettra. lorgné puse ochii pe (el ~). ponctuation punctul să (fi pe ~). poser des questions. régler pune rămăşag. interroge (j'~) punea întrebări (el ~). relâcher pus în libertate. école] pune întrebări. mijote (il ~) [fig.] pune la cale (el ~). remettent pun la loc (eu ~). mis. mettre en joue [fusil] pungaş. posé pune bani la saltea [pop. plaçait. grillé pune la încercare. remettez pune mâna pe. parié pune receptorul în furcă. ponctuellement punctuaţie.] . mettre fin pune cătuşele. parier pui rămăşag. faire frire pune la punct.

pestilence. petit à petit. porteur purtător de cuvânt. portèrent purtarăm. portiez purtau. ravager.] putoare. puis (je ~) pot (să ~). nénette [fam. pouvant putea. décompose (se ~) putrezi putrezesc. puissance putere (cu ~). méconnu puţinul [n. puisse poate (el ~). corruption [fig. pourpre [adj. écrevisse. pourrit. décomposé. rayonné radiau [lumină] ~). ravage pustiit.] purta. porter poartă (ei ~). pourriture putrezit. porté (tu avais ~) purtaşi. portes (tu ~) purta [haină]. peut (il ~) pot (ei ~). port purtător purtătoare. porte (il ~) port (eu ~). saccagent pustiire.].] purpuriu. pénis. porté (vous aviez ~) purtaseşi. saccager pustia (el ~) [prin jaf].] raboteză. pourra putem. puant. décomposer (se ~) putreziciune. méconnu puţin câte puţin. pourri puturos [miros] puturoasă. intense.]. porté (nous avions ~) purtaserăţi. puits. rayonnait radiat [lumină]. portâtes purtase. pourrir. tôle [pop. puissamment putere (fără ~). étrenner purtai. chibre [vulg. gamin puştoaică [fam. peu puţin (cel ~). queue [fig. fosse. moins (du ~) puţin (oricât de ~). infester pustii [prin jaf].] ppput putea. porté (ils avaient ~) purtaserăm. sanie purpură. radier radia [elimina]. rayonnaient .].]. prison. crapule puşti [sg. peu que (pour ~) puţin apreciat. dévasté pustiit [prin jaf]. usé. pourpre. peux (tu ~) putând. iris [anat. épuration puroi puroaie. Cancer [zodiaque] rachetă. portez purtaţi (voi ~). rabais rablă. portant purtară. pouvait putea (ar ~). puissant. pestilentiel puţ. puanteur putred. porte (je ~) porţi (tu ~). portait purta. pulsion pustii. peux (je ~).]. putréfaction putrezească (să ~). zob [m. rayer radiat [eliminat]. putride putrefacţie. portai purtam (eu ~). peu (le ~) PVC.]. geôle [arch. pourriture putrezire. galerie [mine] puţă [vulg. puce purjare.]. raboteuse rac. pus [n. pouvoir poată (să ~).].]. poussée [méd. puisse (que je ~) poţi. porte-parole Adev 15/02/08 pppus puseu [med. bisou pupic. pourraient putea (va ~). portâmes purtarăţi. porté (j'avais ~) purtaseră. pourrait. porté (il avait ~) purtasem (eu ~).]. corrompu [fig. faible puternic. porté purtaţi. fusil puşcăriaş. force. portions purtând. peu à peu puţin cunoscut.] puşculiţă. portaient purtăm.] [vulg. putréfier. pouvez putut. portas purtat. portais (tu ~) purtai. porter le deuil purta pentru prima dată. sachet pupătură.]. pourrisse (qu'il ~) putrezeşte. rayonner radia (el ~) [lumină]. prisonnier [détenu] puşcărie.punguţă. pouvons puteţi. bite [vulg. saccagé pustnic. bisou pupilă [anat. ermitage puşcă puşti. vieille bagnole [fam.] liquide pathologique. porter [vêtement] purta doliu. taule [pop. peuvent pot (eu ~). saccageaient pustiesc (ei ~) [prin jaf]. purgatoire purice. PVC qqqa Québec. rade radia (dintr-o listă). fusée rrrad radă. portons purtă. pourpre [n. saccageait pustiau [prin jaf]. dévaster. Québec rrra rabat. portent poartă.].] pppur purgatoriu. rayé radia [lumină].m. pu putere. rák Rac [zodiac].] puţin.].]. relent [n. fort [adv. pourri. tirelire puşlama.]. porta purtare. fort [adj.].176 - . ermite pustnicie. portais (je ~) purtam (noi ~).

ratifient (ils ~) ratifica (el ~). tour [promenade] raită (da o ~). plaie rancei.] Rarău. rater rata (el ~). colza [bot. rhapsodique rapiţă [bot. ratez rată (el ~). manqué. raté (il avait ~) ratasem (eu ~). raté (j'avais ~) rataseră. ratons (nous ~) ratând. remboursent rambursează (el ~). remboursons rambursează (ei ~). rembourses (tu ~) rambursare. nul (être ~) rataţi (voi ~). radio (faire une ~) radioreceptor.][poet. rayonnement [radiation] radical (în mod ~).radiază (ei ~) [lumină]. radiateur radiaţie.]. radieux.m. ratifient (qu'ils ~) ratificare.] rahat [fig. rayonnes (tu ~) radiator. rendement randevu [pop. raglan rahat. renoncule des bois [bot. ratifiait ratifică (el ~). rame. radicalement radieră. portion [de subsistance] raţional. armé raniţă. foutu [fig. rationalise (il ~) rrrau Raul. radio radioactiv. havresac raniţă [mil. rate (il ~) [cible] ratez. rayonnent (ils ~) radiază (el ~) [lumină]. ratait ratai. ratai ratam.]. rugir raglan. rata (il ~) [cible] ratăm. cadre. Raoul rrrav ravagii [pl. ration raţie [de subzistenţă]. gâteux rrran rană. rayon [secteur] raită. pot-au-feu rrrat rata. ratifie (il ~) ratificând.] rapace. mensualité ratifica. ratas (tu ~) ratat. rayonna radiezi [lumină]. cupide. ratent ratează (el ~). ratifiant ratificat. ravage rave [muz. zèle . ratant ratează (ei ~). paradis raion [al unui magazin]. rata rată (el~).]. merdeux.] ramuri. ratais (tu ~) ratai. gâcher. raté [cible]. tour (faire un ~) rrram ram [n. sac à dos Ranunculus crenatus. radioactif radioactivitate. ratais (je ~) ratară. rameau [n. sensé.] ratat (fi un ~). coup de vent raft. rendez-vous ranforsat [neo. remboursement rambursa rambursez. raté (tu avais ~) rataşi. froc rasol de vacă cu legume. rayonnant rafală (de vânt). récepteur radios radioasă. rayonne (il ~) radie (el ~) [lumină]. radiation. remblai [SNCF] ramburs. ratâmes ratarăţi. blessure. rapace raport. randament. merde [vulg. ratâtes ratase. rafale. rates (tu ~) rată lunară. manquer. loukoum rrrai rai. raté (ils avaient ~) rataseşi. rationalisé raţionalizează (el ~). lacération. étagère rafturi. aviron rambleu [CFR]. rembourse (il ~) rambursez.]. rembourser rambursaţi (voi ~). rayonnage rage. portion.]. ratai [cible] ratai (eu ~). gâché. ratais (je ~) [cible] ratam (eu ~). merde (être dans la ~) [pop. radio radiografie (face o ~).]. rave [mus. rate (il ~) ratează (el~).177 - .]. ravin [n. caca [fam. canard raţie raţii. rationnellement raţionaliza.] ramă. ratifiaient ratifice (ei să ~). remboursement ramolit. rembourse (je ~) rambursezi. radioactivité radiografie.f. ratifié ratificau. rationnel raţional (în mod ~). ratio rapsodic.] rahat (de ~).m. ratèrent ratarăm (noi ~). rrras ras la sânge.]. rater [cible].] ravine.] ravină [n.] râvnă. ratification raţă raţe. =montagnes S Carpates Orient. gomme radio. =montagne des Carpates Orient.]. remboursez rambursăm. glabre rasă. ratait (il ~) [cible] rata (el ~). rationaliser raţionalizat. crotte rahat (fi în ~) [pop. raté (il avait ~) [cible] ratase (el ~).] rrrap rap [muz. race rasă (de ~). ratifier ratifică (ei ~). rate (je ~) ratezi. ratant [cible] ratând.m. ramolli.] rahat [patiserie]. racé rasă de călugăr. rap [mus. merdique rahat (de câine).

plaies rănii. gâté răsfeţe (el să ~). répit (sans ~) răget.] răcituri [pl. fraîcheur răcoare (e cam ~).] răci. enleva. kidnappé. razzia (la ~) razie [n. kidnappe (il ~) răpeşti. ravissement.].] răni. échancrer răscroială. enrhumé răci (se ~). ravis (je ~).] răchită. vestige. kidnapper răpesc (ei ~). répandre. kidnappons răpit.] răcoare. kidnappent răpesc (eu ~). rabattu răspândac [pop. est [n.] răcoare [pop].] răcoros răcoroasă. kidnappa răpim.] [fig. capoter. révolté [n.]. ravis (tu ~). sécheresse [fig. verser. dorlotes (tu ~) răsfrânge. retarder rămâne nemişcat. réaction răstigni. fraîchement răceală [fig.] răbdurie. culbuter răsturna (se ~) [mar.] rădăcină. révolution răscroi. insurgé răscumpăra. frisquet [col. carrefour. tomber en panne rămâne în urmă. lève (le soleil se ~) răsări. répliquer răspuns. révolter răsculat [n. merdaillon [fam. Lythrum salicaria. plant răsare (soarele ~).] [bot. frigo [fam. rabattre răsfrâng (ei ~). lever [soleil] răsărit. rétribution. intersection. refroidir răcire. rabats (je ~) răsfrâng (tu ~).] rămăşag. crucifié răstimp. récompense răsplătesc (ils ~). fige (il ~) rămâne repetent. carrefour răsplată. propager răspândi (zvonuri). mort [n. figé [fig. dorlotait răsfăţ (eu ~). défunt. trépasser. chavirer . ravit (il ~). sourde oreille (faire la ~) rămas bun. kidnapping răpitor. blesser.] razie poliţienească. kidnappe (je ~) răpeşte. kidnappes răpi (el ~). gâte (il ~) [un enfant] răsfaţă (ei ~).][punct cardinal]. rabattons răsfrângeţi.] [bot. rabattez răsfrânt. émeute.f. rester rămâne în pană [auto.]. croisement răscula (se ~). refroidissement. bourrasque [arg. crucifier răstignit. durée răsturna. patient [adj. révolte. ravisseur [n. rayon X rază de acţiune. ravissez.]. rabat (il ~) răsfrângem. colporteur (de rumeurs) răspândi. renverser. ravissons. enlevez. enrouer răguşit.] rămâne. échancrure răscruce răscruci. récompense (il ~) răsplăti. razzia [n. vulg. usagé răceală. rieur. racheté răsfăţa.178 - . mourir răposat [n.]. gâtent [un enfant] răsfaţa (el ~). rauque răhăţel [de copil]. portée.]. rachat răscumpărat.] rămăşiţe pământeşti [pl. dorloter răsfaţă.] rămase nemişcat. rabattent răsfrâng (eu ~).] răsad. adieu rămas nemişcat. décéder.] răculeţ [bot. osier răchitan [n. plaie (de la ~) rănit. enlèvement. frais [adj. frisquet [fam. frisquet (il fait ~) [fam.] răbdător răbdătoare. rayon d’action râzăreţ [fam.] razmut [aero]. reste [n. patient [adj. riant razia.f. lever de soleil. écharper. colporter (des rumeurs) răspântie răspântii. récompensent răsplăteşte. décédé [n. froideur răceală (cu ~). croisement. enrhumer răcit. ravir. rabats (tu ~) răsfrânge.]. dorlote (il ~). enlevons. gelée [alim. patience răbdări (scoate din ~).m. refroidissement răcitor.]. Polygonum bistorta [bot. taule [pop. figer [fig. récompenser răspunde. chier (faire ~) [pop. enrouement răguşi. réplique. doubler (~ une classe) rămâne surd la. rayon [de lumière] rază X raze X.]. rase-motte [aéro] razna. rugissement răguşeală. ravissent. dorlote (je ~) răsfăţă (el ~).]. délai. salicaire [n. blessé. patiemment răbduriu [arh.]. écharper răpi.] răblăgit. intersection. champs (à travers ~) rrră răbdare. basculer. réponse. répondre. est [point cardinal] răsăritul soarelui. racine răgaz.f. enlève (j'~).].] rămâne nemişcat (el ~). mutinerie.m. racheter răscumpărare.rrraz rază raze.] răposată.].] răposa. gâter [un enfant]. disperser. figea (il ~) [fig. enlevé răpiţi. Orient răsărit [n. kidnappez răpire. loisir răgaz (fără ~). dorlotant răsfăţat.]. enlèves (tu ~). pari rămăşiţă rămăşiţe. ravi.]. enlever. dorlote (qu'il ~) răsfeţi (tu ~).]. gageure. dorlota (il ~) răsfăţând. lever du soleil răscoală. chambarder răsturna (se ~).] răbdător (în mod ~). enlèvent. cendres [pl.

tordent răsucesc (eu ~).]. dresser (se ~ contre) răzvrătire. renversement răsturnat. combattre război (el se ~). tordre răsucea. tors răsuciţi. rire jaune râdea. retentissement. meggondol răzgândim (ne ~). méchamment răutăcios. résineux rătăci. insurgé [n.m. métier [textile] război cu (se ~). résine răşină de pin [n. ravisent (ils se ~) răzgândeşte (se ~). railler. basculé. ri râzând.răsturnare. gratté răzvrăti (contra). rie râde de. mauvais. renversé. combat (il ~) războieşti cu (te ~). sang-froid râpă [n. tordu. erré (il avait ~) rătăcisem. ravise (qu'il se ~) răzgândesc (mă ~). combattu (il avait ~) războit cu. dévasté rrrăz război războaie. paumer (se ~) [fam. combats (je ~) războieşte cu (se ~). gâtent [un enfant] răzgândi (se ~). tarc [n. tu ris râie. combattant [n. hagard rătăcitor. guerre război (de ţesut). retentissant.] rău răi rea rele. brouiller răvăşit. raviser (se ~) răzgândi (el se ~). sédition. dérision (tourner en ~) râs [vb. errant. rebelle rrrâ râde. résonner. combattu războiţi cu (vă ~). ravisa (il se ~) răzgândească (să se ~). méchant. combattaient războiesc cu (ei se ~).] A râde galben. riez râs (lua în ~). combats (tu ~) războii (mă ~). revanchard răzgâia.] rătăcise. tordit răsucim. venger răzbunare. tintement răşină. brouillé. tinter [cloches] răutate. errait (il ~) rătăci (se ~).f. changer d’idée. gratter răzuit. combattez războinic [adj. racler. gâte (il ~) [un enfant] răzgâie (ei ~).]. rirait râdeam. méchanceté răutate (cu ~). combatte (qu'il ~) războiau cu (se ~). ravisons (nous nous ~) răzgândit. combattant războise (se ~). guerrier. sinistré. tour de rôle (à ~) rând [în ordine]. galeux râmă [n. vibrant.]. ravin [n. rire. tour [ordre] rând pe rând. qualité (de mauvaise ~) răufăcător [n. arrangeons rândul (la ~ meu). vil. versé. riions râdem. ravisé răzor (de flori).] rând. séditieux [m. rire jaune râd (ei ~). tordais (tu ~) răsuceam. tour à tour rândui rîndui (vieux). mal rău (face rău ~ cuiva). combattait războiască (ei să se ~). torsion răsuflare întretăiată. tords (tu ~) răsuci (el ~). riant râzi. gale [zool. ris (je ~) râdă (să ~). hirondelle rânge rece.179 - . combattent războiesc cu (mă ~).] răzbuna. éclatant răsunet. chambardé răsturnat [mar. méchant. tordions răsuceaţi. belliqueux războinic [n.]. persifler. tords (je ~) răsuceşte.m. malicieux.] răzvrătit [n. rândunică. combattis (je ~) războim cu (ne ~). nomade [adj. ravise (je me ~) răzgândesc (se ~). brouillait răvăşi.]. tordons răsucit răsucită. chaviré răsuci. file rând (pe ~). tort (faire ~ à qqn) rău [calitate]. malintentionné. combattons războindu-se cu. tordiez răsuceau.] râme. tour (à mon ~) rândunea. tord răsuceşti. se raviser. retentir răsunător.]. parterre răzui.] râios. moquer de (se ~). vengeance. gâter [un enfant] răzgâie. rions râdeţi. souffle coupé răsuflătoare [a unei tainiţe] (invariable). tordait răsuceai. revanche răzbunător. malfaiteur răusna. tordais (je ~) răsuceam (noi ~). soupirail soupiraux răsuna. vache. arranger rânduim. rigoler [fam. ver de terre [n.] răzvrătită. malveillant răvăşeau. rient râd (eu ~).m. défectueux. mauvais. capoté. ridiculiser râde silit. errer rătăcea.].f.] râpe. tordaient răsucesc (ei ~). erré (j'avais ~) rătăcit.f. malin răuvoitor. malicieux. combattit (il ~) războia cu (se ~). combattent (qu'ils ~) războiască (el să se ~). erré. malveillant. ravise (il se ~) răzgândi. vilain.] .] răşinos. rébellion răzvrătit. tordez răsucire.

récitait recită (ei ~). réactiver reactivat. réalisme magique [lit. récitaient recitau. réclamation. bon [n.] receptor (de telefon). rebâtir reclădea.]. récitons reciţi. réagi (ils avaient ~) reacţionat. réalisme realismul magic [lit. dernièrement.]. remarier (se ~) rece. isolement. plainte. réciproquement. réagi (il avait ~) reacţionaseră. frisquet [pop. récepteur receptor (~ telefonic) [nn. f. insurgé rebeliune. récapitulait (il ~) recapitulăm (să ~)!. réel real [în mod ~].]. rebâtissait reclădeau.]. effet (en ~) realităţii. groin râu. inconduite reabilita. réagissant reacţionase. réagissais (je ~) reacţionând. réceptionniste recesiune. récolte recolta (a ~). récitions recitare. récapitulé recapitulează (ei ~).].] rebelă. rivière (la ~) rrre rea purtare.180 - .] realist. réadmettre real. récidiviste. réalité (de la ~) realizabil. réaménager reaminti (a-şi ~). repris de justice recif. recensement recent recenţi recentă. réalité realitate (în ~). faisable.m. récites (tu ~) reclădi. rebâtissant reclădit. réanimer reavoinţă. réagissons reacţionam (eu ~). mauvaise foi. recommandait recomanda (nu ~). réagis (tu ~) reacţionar. réagi reacţionaţi (voi ~). récitez recitau. réellement reamenaja. réagissent reacţionează (el ~). recenser recensământ.]. récolte (il ~) recomanda. réceptivité receptor. réceptif receptivitate.]. mots croisés. mutuellement recita. rébus rebut. réalisable realizare. réaction reacţiona. rebâtissaient reclădesc. réagissais (tu ~) reacţionăm. nouveau recent [adv. réellement realism.] reanima.m. rhubarbe rebarbativ. quittance reciproc. doléance. récolté recoltau. récite (ils ~) recită (el ~).]. récapitule (il ~) recapitulare. rechute recidivist. rire [n. recommande (je ~) recomanda (el ~).] recluziune. accusé. requin rechizitoriu.f. réagissaient reacţionează (el ~). combiné [n. réclusion recoltă a (nu ~). se ressouvenir [arh. récitais recitam (noi ~). rebut rrrec recapitula. glacial rece [adj. réagir reacţiona (el ~). récolter recoltat. réclamer reclamaţie. rébellion rebus. récitais (tu ~) recitam (eu ~). réciter recit. frigide. réceptacle receptiv. tchatche [fam. écoute (prenez l'~) recepţie [hotel]. récif recipisă [n. réagissait reacţionai. récemment receptacul. froide recensa. réaliste realitate (în ~). déconseiller . réactivé readmite. récépissé [n. récapitulons ! recapitulat. réquisitoire recidivă [a unei boli]. rivière râul. plainte (porter ~) reclamă vorbită. réagissez reacţionau. récitaient recita (el ~).] râşniţă de cafea. réhabilitation reacţie.râset. récent. réception [banquet] recepţie (treceţi pe ~). réagit reacţioneze (el să ~). grief reclamaţie (face o ~). récession recesiv. écouteur recepţie. récoltent recoltează (el ~). rébarbatif rebel [n. récessif rechin. récite (il ~) recităm.]. réagisse (qu'il ~) reacţionezi. réalisation realizator. rebâti reclama. mutuel. réactionnaire reactivat. malveillance rrreb rebarbara. nouvellement. récoltaient recoltează (ei ~). réalisateur realmente. moulin à café rât. rebelle [m. réception [hôtel] recepţionist. récitation recitaţi.sg. rebâtissent reclădeşte. réhabiliter reabilitare. récapitulation recăsători (se ~). froid [adj. récapituler recapitula (el ~).]. recommander recomand. récapitulent recapitulează (el ~). réciproque reciproc (în mod ~). récite (je ~) recitai. rebâtit reclădind. exécutable.liv.

rattrape (il ~) [temps] recurge la. recruter recrutare. réflexion reflectat. avouer. rattraper [le temps perdu] recupera timpul pierdut (el ~). récupère (il ~) recuperez. recommandation recomandată. raccommodé reconciliază (ei ~). reconnaître. reconstituer reconstituire. récupérons recuperează (ei ~). récupéraient recuperăm. diminuer.recomandai. recommandais (je ~) recomandat. rabaisser reduc (ei ~). récupèrent recuperează (el ~). r reducem. rebâtissant reconstruit. référence referire. récréation recrut. récompense (il ~) recompensez. réconciliation reconduce. rectifier rectificat. recrutement rectifica. recours [rédiger] rrred redacta. médité . reconnu (il avait ~) recunoscut. reconnais (tu ~) recunoştinţă. réduction A început sezonul reducerilor în Italia. rabattre. diminué. reconstitué reconstrui. récompensent reconcilia reconciliez. récupérer recupera (il ~). reconnaissons recunoaştere. réduire. reconnais (je ~) recunoscuse. référence referitor la. redressement redresat. baisse. rebâtissaient reconstruiesc. reconnaissance recunoaşteţi. rédactrice redacţie. récupérait recuperare. recourir à recurs. confesser recunoaşte (el ~). réduit. refuge [abréviation cartographique] reface. réduction. redécouvrir redescoperit. reconstruire reconstruia. rattrapait (il ~) [temps] recuperat timpul pierdut. refléter. réduis (je ~). reconnaît recunoaştem. diminution Adev 08/01/08 reducere [comercială]. cogiter. dressé [rédigé]. réfléchir à reflecta [optic]. penser. rebâti recrea. rabattons reduceţi. recommandé recomandaţi (voi ~). récupères recupera timpul pierdut. rabais. raccommode (il ~) reconciliere. méditer à. raccommoder. licencié [mis au chômage]. rabaisse (je ~). redécouvert redingotă. récompensé recompensă. rouvrir redeschis. reconnaissance. recommandaient recomandă (ei ~). redresser redresa economia. réconfortant reconstitui. rapport à (par ~). diminue (je ~). rabattent reduc (eu ~). propos de (à ~) reflecta. mirer reflectare [optic]. recommandais (tu ~) recomandam (eu ~). escompte.. gratitude recupera. recommande (ils ~) recomandă (el ~). récupération recuperaţi (voi ~). rouvert redescoperi. rédigé redactează (el ~). récréer recreat. refaire referat. rédaction redactat. reconnu recunoşti. rabats (tu ~) redus. abaissement. redoutable rrref Ref. concerner referinţă. relevé reduce. récompenser recompensat. sur. rectifié rectifică (el ~). reconnaissant recunosc (ei ~). amoindri reducere reduceri. rédiger redacta (il ~). récréation recreere. rabat (il ~). rédige (il ~) redactor. dresser [rédiger]. rebâtir. recueillir (se ~) reculegere. rédaction redeschide. reconstitution reconstituit. communication (scientifique) referi. La saison des soldes a commencé en Italie Adev 07/01/08 redutabil. concerna. récréé recreaţie. récupère (je ~) recuperezi. rebâtit reconstruind. recommandons recomanzi. rebâtissent reconstruieşte. rédigeait redactare. recommandes recomandare. admettre. réconcilier reconciliat. relever l'économie redresare. rédacteur. dresse (il ~) [rédige] redactează (il ~). promotion. recommande (il ~) recomandăm. promo. raccommodent reconciliază (el ~). reflet. recteur reculege (se ~). rectifie (il ~) rector.181 - . recueillement recunoaşte. recommandez recomandau. recrue recruta. redingote redresa. reconduire reconfortant. rattrapé [temps]. récompense recompensează. récupérez recuperau. rabattez reduci (tu ~). lettre recommandée recompensa. récupéré [temps] recuperează timpul pierdut. rebâtissait reconstruiau. reconnaissez recunonoscător recunoscătoare. plaisance. reconnaissent recunosc (eu ~).

détailler relatare. relâcher. réforme reformist.] regiza. régime regim (alimentar). intraitable refren. foutre [vulg. havre refugiul.f. détendu releva. fous (tu ~). registre registru de casă. récit relativ. reflet reflexie. culte. décliner. remarquons (nous ~) remarci. remédie (il ~) remediu remedii. norme. rhabiller reîmpăduri. reine regină [la şah].] regula (el va ~). remarque remarcă (el ~). relaxe.f.f. remarque (il ~) remarcăm. reflux reforma. diète regină. réfugier (se ~) refugiu.] regreta. déplorez regreţi. regret [n. réinitialiser [PC] reitera. relativement relaţie. recommence (je ~) reîncepe (el ~). relâché. reprise reluat. régulièrement regulă. réglable regresa. refus. relâche relata în amănunt. remanier remaniat. metteur en scène regla. fout (il ~) regulez. déplores regula. réformiste refractar.]. fous (je ~) regulament. contrepoison. règle.] relief. retour. royal regat.sg. itéré reîmbrăca. déplorons regretat. renouveler. détendre relaxat. itérer reiterant. remédier remediat.reflex [optic]. relèves (tu ~) relicvă relicve. remarque (je ~) remarcat.]. déplorer regret (eu ~). déplore (il ~). refusa. regrettes (tu ~). regrette (il ~) regretăm. refuse (il ~). refusent. remarques (tu ~) remarcabil. fig. régional registru. relèvement relevezi. antidote. regrette (je ~) regretă (il ~). regrettons. retrouver rege. recommencé reînnoi. rentrée (la ~) reîncepi. come-back rrrel relaş [teatru]. réflexion reflux.]. rejet refuza. déploré. refuser. reprendre reluare. roi regie. remarquez remarcă. remédié remediază (el ~). relève (il ~) releveu [geo]. régulier regulat (în mod ~). décliné. itératif reiterat. rayé [textil] reiniţializa [PC]. régulation regulă (a nu fi în ~). relever relevant.] remaniază (el ~). mise en scène regim. remmailler remaiat. dame [aux échecs] regional. refuge. regrets (avoir des ~). renouer reînpăcare. remanie (il ~) remaniere. religion religios. reboiser reînarmare. relief. région. décontracté. décline (il ~) refuză (el ~) [imperf. remarquable remedia. remarqué remarcaţi (voi ~). réfractaire. clocher [verbe. remmaillé remania. regrettez. relevé relevă (el ~). livre de comptes regiune [n. remords [n. déclinent refuză (el ~). recommences reînceput. généralement rrrei reiat [textil]. réformateur reformă. remanié [adj. relique [n. être désolé. repris rrrem remaia. regretté regretaţi (vous ~). renvoi reîntoarcere (~ a unui actor).] regulă (ceva nu e în ~). réarmement reîncepe. régler reglabil. sanctuaire. royaume Regatul Unit. foutu [vulg. règlement regulat. refrain refugia (se ~). Royaume Uni regăsi. relatif relativ (în mod ~). dire non refuzat.]. recommencer reîncep (ei ~). relaxé. remaniement remarca. foutant regulează. refuge (le ~) refuz. réconciliation reîntoarcere.]. dire non à. remarquer remarc (eu ~). remède . recommencent reîncep (eu ~). pays [région]. insigne [adj. contrée [n. mettre en scène regizor. cloche (il y a qq chose qui ~) regulă (de ~). refusé refuză (ei ~).].182 - . recommence (il ~) reînceperea claselor. religieux relua. saillie religie religii. relation relaxa. décontracter (se ~). relevant relevat. réformer reformator.] regulând. regretter. régresser regret [n. retraite. déclina rrreg regal. foutra regulat [fig.

rendez-vous renega. remettre en marche repunere.] repaus. reproduire. brusque replia (se ~).f. observer (~ la loi) respectă (~ legea). reporter represalii. répétitif. replier replica. honorer sa signature respectabil. remets (tu ~) remite o scrisoare.]. rejeter. aversion. remettez remiţi (tu ~). remis remit (ei ~). représentation reprezentat.] reporter. respect respect (~ legea). rétribution remuneraţie. repère repera. remets (je ~) remite (ar ~). haut-le-cœur repune. fameux. remettre remis. répugnance. hâte (à la ~) repezi. remettra (il ~) remitem.f. ravaler [un bâtiment] renovare. répété. répulsion. remettre (~ une lettre) remiză [clădire]. renom. dossier [PC] repeta. l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 remunera. renommée [n. étouffa (il ~) [fig. remettra (il ~) repunem. représentation reprezentau. dégueulasse [pop]. redouble. s.]. remettez repus.remite. ressentir resort. remorquage remorcă [n. réplique [n.pl. remorque [n.] remuşcări. réaménager. dire de nouveau repeta (~ clasa). respirable respiraţie. brusquer repezit.] reproba. figuré reprezentaţie. lucratif rentă. profitable. rénovateur rentabil. répugnant. étouffe (il ~) reprimă (el ~) [perf. remet (il ~) remite (va ~). répudier repugna. résignation resimţi. abjuration renova. repoussant. réparer repartizare. ressort respect. respectable respectiv.f.]. observait (~ la loi) respecta angajamentele scrise. remets (tu ~) repun (ei ~). gronder. remettons remiteţi. repousser Adev 28/03/08 respira. rentable. réputation renumit renumită. remorqueur echipajul remorcherului.] reprima (el ~). renommé renunţa.m. observe (il ~ la loi). figurait (il ~) reprezentare. rétribuer. itératif repezeală (la ~). redire. reprocher republică. rente renume. résigner resemnare. représailles represiune. repentir rrren renaşte. rémunération remuşcare [n. doubler (~ une classe) repetat. remettent repun (eu ~). remettons repuneţi. réputation reputaţie proastă (cu ~). rémunérer remunerare. renier renegare. renoncer renunţare. observe (j' ~ la loi) respecta. réprouver reproduce.]. jalon.] reprimă. imiter reproduce (se ~). respiration . respirer respirabil. république republican. répression reprezenta. remords [n. remorquant remorcat. réprimer. remettre repui (tu ~).f. reproduire reproş. étouffer [fig. rémunération. respectueux respectuos (în mod ~). figuraient reprezintă (el ~). remettent remit (eu ~). renoncement rrrep repara. dépanner. rénovation renovator. républicain repudia. figure (il ~) reprima. dégoûtant respinge. répliquer replică.] remorci [n. restaurer renova [o clădire]. remis repune în funcţiune. remédier. itéré repetitiv. répertoire repertoriu [PC]. respecter respecta (a ~ legea). copier. remorquait remorcând.]. respectueusement respingător. remets (je ~) repune (ar ~). remorquer remorca (el ~).] remorcher [mar. abjurer. remettrait (il ~) repune (el ~). respectivement respectuos. repérer repertoar.183 - . remise [bâtim. figurer reprezenta (el ~). répéter.]. répugner repulsie. mal vu rrres resemna.]. renaissance Renaşterea. réitérer. reproche reproşa. division [distrib. index repertoriu. rénover. renaître renaştere. rafistoler [pop.] remorca. remet (il ~) repune (va ~). remorqué remorcare. remise reputaţie. remettrait (il ~) remite (el ~). observent (~ la loi) respecta (el ~ legea). étouffait (il ~) [fig. repos reper. Renaissance (la ~) rendez-vous [neo.

].]. réussite. réseau reţea [electr.] resurecţie. relever restabilesc (eu ~).]. relevé restaura. retirent retrage (el ~). orateur retorică. revendication reveni. retenir reţine (el ~).]. rendu restituiţi.] revigorează. revers [d'une médaille] revigora. revoit revăd. responsable responsabilitate. dévoiler. rendait restituie (ei ~). etiré. retire (je ~) retrag (ei ~). rhétorique retortă. retouche reţea. rendre. songe revers [al unei medalii]. rendrait restitui (el ~) [imperf. retraite. rendez restrânge.184 - .] revigoră (el ~). revoir (au ~) revedeţi. rends (tu ~) restitui (va ~). ressources resuscita [med. reviennent revin (eu ~). reviendrait reveni (va ~). révélation revelion. arriéré Retezat.Carpates S roum. rétablir. dédire retrage. succéder à. restauration restitui. recul retrageţi. revoir revede. reste [n. restaurer restaurant de gară. relève (je ~) restabileşte. relève (il ~) restabileşti. pantelant. revoient revăzut. ravivait (il ~) [fig. retenu. rendra restituia. revivant retribui.respiră greu (care ~). rétribution retur. revoyons revedere (la ~). réticent reticenţă.].] reţetă reţete. reviens (tu ~) revin (ei ~). reviens (je ~) revine (el ~). retrait. responsabilité rest resturi.] revinde. reticent. rétracter. retires (tu ~) retrăgea. réunir.]. cornue [phys. retirons retragere. revenez revii (tu ~). raviva [fig. revanche revarsă (se ~). rhumatisme reuni. révéler revelat. rend restituim. réticence retor. rogatons [pl. réveillon revendica.]. revers [vêtement] reverie. revois (je ~) revăd (ei ~). rétention reţinut de poliţie (fi ~). réservé retrăi. relèves (tu ~) restabili (se ~) [după boală]. déborder revărsat. retirer retrag. résurrection resurse. retirez retragi. réunion reuşi. souffle (à bout de ~). réclamer revendicare. retirait retras. revigorer revigora (el ~). restitution restituit. réussir. retour returna. restreint restricţie. revenu reveniţi. ressusciter. revendre . parvenir. revu revedea (el ~). rhumatisme reumă [pop. retourner retuş. rends (je ~) restitui (tu ~).]. ravive (il ~) [fig. secteur [électr. restreindre restrâns. pacifier restabilit. succès rrrev revanşă. raviver [fig. remettre (se~) [après maladie] restabili pacea. rhubarbe rever. revoyez revezi. rêverie. reliquat. rendons restituire. divulguer. reviendra revenim. restituer restitui (ar ~).] reţine. revoyais (je ~) revedem.] restabili. restes [pl. rendent restituie (el ~). aboutir reuşită. rendit restitui (eu ~). réunion reuniune. revît retrăind. débordé revedea. assembler reunire. retouche retuşare. déborde revărsa (se ~). retire (il ~) retragem. restriction resturi [pl. réanimer reşou. revois (tu ~) revela.]. revenait reveni (ar ~). révélé revelator. ordonnance [pharm. vestiges [pl. revenir revenea. rétribuer retribuţie. revivre retrăieşte. revendiquer. réchaud rrret retardat. retient reţinere. recette reţetă [farm.] retracta. révélateur revelaţie. garde à vue (être en ~) reumatism. échoit (il ~) revent. revient (il ~) revine (îi ~). revenons revenit. essoufflé responsabil. buffet restaurare. revoyait revedeam. =montagnes .

ricochèrent (ils ~) ricoşat. adossé rezerva. fort [adj. réglette rigoare. résider rezidenţă. leva. résolvait rezolva (va ~).].] rindeaua rindelele. revue. dresse (il ~) [monter]. dresser (se ~). résister rezistând la orice încercare. dressa (il ~) [monter] ridici. durer. ricoche (qu'il ~) ricşă. outré. décrocher ridica (se ~).n. résumé [n. porteur (mur ~) Rezistenţa franceză. levé. prodiguer risipit. résistance.] rezultate. révoquer revocat. ricochant ricoşară. résolvant rezolvare. révolte revoltător. élever au cube ridicând. haussement d'épaules ridicat. rein rinichi [alim. s. rabot (le ~) rindelei. hisser (se ~). ricochet ricoşeze (ei să ~). réserve. raboté rinichi. règle riglă mică. rimer rimă rime. rime rimează. suite.f. égout riguros. résolvez rezolvă. rigueur rigoare (la ~). épreuve (à toute ~) rezistent. révolté revoltă. solution rezolvaţi. levant ridicare.].revistă ilustrată. relève (il ~) ridică (el ~) [perf. relevé ridică (el ~). risque risca. issue [n. augmenter ridic. levée. résidu rezista. résoudra rezolvând. ridiculement ridiculiza. Maquis (le ~) rezolva. mutiner revoltat. révolter. contremander. révolution revoluţiona.]. lever (se ~) ridica la cub. rigoureux riguros (în mod ~). réticence rezervor rezervoare. indigner. réservé rezervă. dérisoire ridicol (în mod ~). ribonucléique rrric ricoşa. magazine revizuiesc (ei ~). retenir. soulever. accouder.] rindele. rigidifier rigidizat. hasarder (se ~).f. résout rezolvăm. résumer rezumat. résidence reziduu reziduuri. louer [place] rezervare. prodigalité risipi. rigole. ricochet (faire un ~) ricoşând. Rhin rindea [n. rabot [n. rebellé. riboflavine ribonucleic. ricoché ricoşă. ricochent (ils ~) ricoşează (el ~). effet. abrégé [n. sommaire. résolvons rezolve (să ~). révise (il ~) revizuit. risible. rognon rinocer rinoceri. courir un danger riscăm. sédition.]. raboter rindeluit.] [résultat] rezuma. révoqué revocă. résoudre rezolv (eu ~). résultat. écarté . rictus rrrid rid [nn. contremandé. révisé revoca.]. dressé [monté]. révolutionner revoluţionar. réservation rezervare de bilet [avion]. résous (tu ~) rezonabil. élever. rhinocéros Rinul. résous (je ~) rezolva (ar ~). risquez risipă. insurger. rigoureusement rima. ricoche (il ~) ricoşeu. ricochent (qu'ils ~) ricoşeze (el să ~). résistant rezistenţă. ridiculiser rigidiza.] riduri [nn. adosser rezemat. précis [n. gaspillage. réservoir Adev 03/01/08 rezida. gaspiller. honnête (un prix ~) rezulta. risquer. risquons riscaţi. résolve (qu'il ~) rezolvi. ride [n. ricocher. dresser [monter]. réticent. ridicule. fruit [fig. rime (il ~) rimel. tourmente. rigidifié riglă.f. levait ridica (receptorul). contremande (il ~) revolta. relèves (tu ~) ridiche. location [avion] rezervat. résulter rezultat [n. résolut. rigueur (à la ~) rigolă.m. radis ridicol. relèvement ridicare din umeri.pl.] rida (se ~). raccourci (en ~) rrrib riboflavină. ridé ridica. solidité rezistenţă (perete de ~). résoudrait rezolva (el ~). rickshaw rictus. rebeller. relève (je ~) ridica (el ~). Rhin (le ~) rrris risc. rabot (du ~) rindelui. rider (se ~) ridat ridată. sensé rezonabil (un preţ ~). révoltant revoluţie.]. insurgé. rimmel rrrin Rin. conséquence. ricocha ricoşează (ei ~).] rezumat (în ~).185 - . réserver rezerva [locuri].]. révolutionnaire rrrez rezema. révisent revizuieşte.

roche.] rotile. Acad. =montagnes . Stellaria graminea [bot. supplie (je ~) rog (eu ~).]. rogar roagă. rougeur roşiatic. sac à dos rucsac cu cadru metalic. s'il vous plaît. rotation. rongée rozând.] [bot.Carpates E roum. supplie rog (eu ~). brouette roade [vb. rudiments rufărie de corp. bohémien [n. productif rodnicie. roumain România României. prient roagă (el ~). rodnic rodnică. servitude.] [devoir] rrrom rom [băutura].] rozetă rozete. prier (se ~) rugai. cadence ritmic.] rondel. roux roşcovă. robe rocoţea [bot.m. bûcher [n. rival rivalitate. rongera roadem. roue (de la ~) rouă. roulettes roţii. rouge roşu închis. pries (tu ~). croqué rrros rostogoli.m. rond [n. parent rudenie. rongeons roadeţi. roue de secours robă.] rotunjime. romantisme romb. rythme.] romanţă. fécond Rodna. roux. priais rugam. rôle. robustesse rocă. gitan. fauve [adj.]. prier.].].] rrrod rod roade. losange rond. mûrier ruga. rouge roşie [bot. grenat roşu [m. rougeâtre roşie. prodigue (le fils ~) [Bible] rrrit rit. roulement roşcat roşcată. cf. Homogyne alpina [bot. robot de cuisine robot telefonic. grignoter ronţăit.]. rose [adj. tour [rotation] rotund. rudimentaire rudimente.m. rongeur roata roţile. prie (je ~) rog (vă ~). robuste robusteţe. roue roată de rezervă. lessive rrrug rug. rivaliser rizom. rhum Roma. =montagnes . S. rongions ros roasă roase. romance romantic. priait rugă (el ~). rongeant rozător. tomate roşu-închis. rondeur rotunjoară [bot. caroube roşeaţă. romarin rrom rromi rromă. =camion fabriqué en Roumanie romancier. rongeait rodeam. rosée roz roză. rongez rod [vb. rhizome rrro roabă [de transport]. priais (tu ~) rugam. roue (la ~) roată roţi. fruit roda. gaspilleur.P.]. romantique romantism. romancier romanesc.] rondelă. lingerie rufe. rogi. rosette rozmarin.] roi. supplies (tu ~) ruga (el ~). rouler rostogolire.Carpates E roum.V. rond [adj. natte rogoz [n. sac à claie rudă rude. répondeur robust. Roumanie Adev 01/11/07 romanică (limbă ~). supplier.186 - . fécondité rogojină.] [bot. ronger roade (ar ~). romane (langue ~) romaniţa de munte [bot.] roşii.] roditor. rite ritm.] ROMAN ® [n. sacrement rival rivali. fructueux. roman [n. parenté rudimentar. rubis rubrică.] [couleur] roşcovan. rythmique ritual.]. prie (il ~) roagă (ei ~). romanesque românesc. prodigue risipitor (fiul ~) [Biblie]. rongent rodea.] rug de mure. vermeil rrrot rotaţie. esclavage robot de bucătărie. robe robie. priions . Rodnei. rivalité rivaliza. charge [n. roumain roman [n. uzual] / rucsacuri [pl. Anthemis carpatica [bot. roder rodie. Lygeum spartum. croquer. Rome român. rongerait roade (va ~).] rrru rubin.]. rubrique rucsac rucsaci [pl.]. rondeau [poét. essaim rol. rituel. spart [n.risipitor. grenade [bot. rondelle ronţăi.]. supplia ruga (se ~). roc rochie.

N. routier rutină. penaud ruşinaţi (vă ~). Sainte [abréviation] sa (a ~).R.] rută. honte (tu eus ~) ruşinat. S. avoir honte ruşina (se ~).]. déchiqueter rupe (un picior/mână etc. se S-ta . honte (nous avons ~) ruşine (ne era ~).] rujeolă. galoche sabota.]. honte (j'eus ~) ruşinai (te ~). rompra rupe relaţiile cu cineva. priant. indéchirable rupe (el ~). rugueux ruina [vb. année sabbatique sabie. E. champêtre. honte (tu eus ~) ruşine (le e ~). rumeur rrrup rupe.*] . déchirer.U. rural rus. débris [pl.rugând. disjonction. honte (vous eûtes ~) ruşinea. fracture. romps (je ~) rup (să ~). rupture.]. tomber en ruine ruine. honteux [*] ruşinos (în mod ~). subvertir.. honteusement ruşuliţă [bot. craquer [se rompre] rupe (va ~). roulotte rulou. rompt rupe (se ~). =Service Roumain d'Informations S. honte (il avait ~) ruşine (îi fu ~). honte (j'ai ~) ruşinezi (te ~). miner ruină ruine. honte (la ~) ruşinează (ei se ~). Hieracium aurantiacum [bot. honte (il a ~) ruşinez (mă ~). honte (vous avez ~) ruşinau (se ~). honte (il eut ~) ruşine (îmi era ~). rugby rugi [pl. honte (vous eûtes ~) ruşinaşi (te ~). parcours rutier.I.187 - . sienne (la ~) sabatic [n. prié. casser (son pied/main etc.].] sssa s-.A.C.). Rhodiola rosea [bot. roulement rulotă. romprait rupe (care ~). honte [n. S. honte (nous avions ~) ruşinară (se ~). ruines ruj.). rougeole rula.F. suppliez rugau. roulant ruletă. route. honte (ils avaient ~) ruşine (le fu ~). romps rupse. honte à qqn (faire ~) ruşinai (mă ~).]. Thalictrum alpinum [bot. honte (vous aviez ~) ruşine (vă fu ~). honte (ils eurent ~) ruşine (mi-e ~).]. brèche. honte (j'eus ~) ruşine (îţi era ~). rustique ruşina (se ~). honte (ils ont ~) ruşine (le era ~). rouler rulant. priez. épée S. priaient rugăm. honte (nous eûmes ~) ruşinarăţi (vă ~). honte (il eut ~) ruşinăm (ne ~). prions.C. honte (vous avez ~) ruşine (vă era ~). honte (ils eurent ~) ruşinarăm (ne ~). russe rusa [limba]. honte (vous aviez ~) ruşinaţi (vă ~). roulette rulment. honte (ils avaient ~) ruşină (se ~). routine rutişor [bot. dorer. honte (tu as ~) ruşine (vă e ~).. honte (il a ~) ruşine (îi era ~).] [universitar]. rompant rupe (care nu se ~). honte (nous avons ~) ruşine [n. ruiner. fracturer ruptură. rompis (je ~) rupt ruptă. dorait rumeneşte. honte (j'ai ~) ruşine (ne e ~).arh.R. rompit rupsei. hiatus rural. ruminant rumenea. honte (nous eûmes ~) ruşine (ţi-e ~). rompent rup (eu ~). honte (ils ont ~) ruşinează (el se ~).f. honte (tu avais ~) ruşinam (mă ~). dore (il ~) rumeni. rompait rupem. suppliant rugat.. sabre. pudeur ruşine (a-i fi ~). honte (j'avais ~) ruşinam (ne ~). que. honte (nous avions ~) ruşine (ne fu ~). rompre rup (ei ~). rompons rupeţi. rouge (à lèvres) rujă [bot. prières rugină. prière rugby. russe [langue] Rusia.f. sa. ruine ruina (se ~). honte (il avait ~) ruşina [pe cineva]. rompu rupe în bucăţi. rissoler rumoare. décombres. Russie rustic. saboter .F. honte (tu avais ~) ruşine (îţi fu ~).]. rouille rugini. honte (j'avais ~) ruşine (îmi fu ~). son sabot saboţi. ruminer rumegător. rompe (qu'il ~) rupând.N. supplié rugaţi. rouiller rugos. vergogne (sans ~) ruşine (îi e ~). honte (avoir ~) ruşine (fără ~).U. rompez rupi. rompe (que je ~) rupă (să ~). rouleau rumega. honte (de la ~) ruşinos ruşinoşi ruşinoasă ruşinoase. honte (tu as ~) ruşinii. supplions rugăciune rugăciuni. briser avec quelqu'un rupea. sabot. rompant rupe (ar ~). priiez rugaţi.

matelas minimousse [rando. satrape saturnalii. salut militaire saluta. volée. assouvir satisfacţie. sauvez salvă (el ~).f. secours salva [PC]. coup de canon salvgarda.f. saucisson salariu salarii. sauvegarder. louche [yeux] sssat sat. sanitaire santinelă santinele.]. profanation sacru.] salubru. satisfaire. satire satiric.sabota (el ~).]. szász saşiu [ochi]. sacré. sacrilège. houe sssar saramură.pl.][bot. malicieux sarcină.188 - . sacrifice sacrilegiu. bleu [de travail] [n. Saturnales sau. sabotes (tu ~) sabotaj. sac marin sac de supravieţuire [alpin. satin satinat. charge [n.]. sauvegarder [PC] salvând [PC]. sauveur salvă (de artilerie). sauvegardé salvează (el ~) [PC]. hachoir satelit.] săruri. salle d'attente sală plină [la spectacol]. sanction sanda sandale. acacia salcie [bot. sauvons salvează (el ~). Sardaigne sare [n. bondir saltea. sel sas [n. salle comble salcâm. sandale sandou. sabote (il ~) sabotezi. salubre salut.] sale.]. savant . satirique satisface. sagacité sahariană [n.].] saşi [n. salive salopetă. saboteur sssac sac. sauvegarde (il ~) salvie. sacoche sacrifica. sagace sagacitate [neo. sauge sssam samară [bot. sacrifier sacrificiu. safrane sagace [neo. hotte du père Noël (la ~) safari.m. sauve (qu'il ~) salvezi. saut salt brusc. matelas saltea de paie. salade salatieră [n. sauvegardé salvgardează (el ~).] salcie pitică [bot. sandow sanitar. satiné satiră. saladier sală. saumâtre [adj. sauvent salvez.]. ses sale (ale ~).pl.] Sambucus nigra.] săculeţ. sauve (il ~) salvează (ils ~). tâche. saphir safran [neo. sauvetage.] [devoir].]. sac de couchage sac de marinar. sauvegarde. sabotage sabotor. sabotaient sabotează (ei ~). sauter. bond. saumure sarcastic. safari safir. sac sac cangur. sauvegarde salvgardat.]. sauvetage [PC] salvator. sanctionner sancţiune. sachet sacoşă sacoşe. satisfaction. soubresaut saltă. salami. salut salut militar. sauvegardant salvat [PC]. sardine [zool.] sălcii [n. ou savant.] săsoaică [n. sabotare. mine de sel gemme salivă.]. satisfait satrap. saule. sabotent sabotează (el ~).] sssal salahor. sauve (je ~) salveze (el să ~).]. sauves (tu ~) salvare. Salix sp. combinaison [de protection] salt salturi. salve salvă de focuri de armă. salle sală de aşteptare.] Sardinia. jouissance satisfăcut. rémunération. paye salată.m. Salix retusa [bot.] sssan sancţiona. sauvé (il avait ~) salvaţi (voi ~). semoir sac de dormit. divin sacul lui Moş Crăciun. sauvegarder salvgardând. saboté sabotau. paillasse salteluţă [excursie]. saharienne [n.f. sauva salvăm. village satâr. bondit sălta. siennes (les ~) salin [adj. fusillade salvă de tun.]. sauvegarde (il ~) salvare [PC]. grossesse sardelă. sauvegardant salvgardare. sabotant sabotat. sac de survie [alpin. devoir [n. sauvait salvase. sauver salva (el ~).].] salină.]. samare [bot. impiété. sabotait sabotând. salaire. satellite satin. =ethnique allemand en Transylvanie. homme de peine salam salamuri. ambulance. [bot. sac banane sac cu seminţe. sureau [n. saluer salva.f.f. maquereau sardină. sentinelle sapă [n.

sperme (le ~) sănătate.] scabros. gale [zool. scaphandrier.m. porte-savon [n.] sâmţitor [arh. À votre santé ! sănătos sănătoşi sănătoasă sănătoase. plantant sădit. homme-grenouille scai. son ses său (al ~) săi (ai ~). pétiller [yeux]. samedi.] sângera. plantons sădind. villageois sătul sătulă. pauvre sărăcăcios.] sânziană [f.pl. étincellent scânteiază (ei ~) [ochi].] sârb. indigence. sein. savourer savura (el ~). scandinave scândură. Asperula capitata [bot. plantez săgeată. refuge sălbatic. creuser. pauvre.m. savoura (il ~) savuros.]. sauvage. étincelante scânteietor. chardon scai [pt închis haine]. étincela scânteietoare. bondir. sang sângele-voinicului [bot. semence sămânţă [fig. poitrine. outré scandalos. tracasse (il ~) sâcâind. scandale. pauvre săruta.] săsesc [adj. bêcher săpăligă. barbelé. fil de fer sârmă ghimpată. scabreux scafandru. sauter sare. férié (jour ~) sărbătoare calendaristică. mine de sel gemme sărătură. semaine săptămânal. caille-lait jaune [m. étinceler.pop. flèche Săgetător [zodiac]. scintiller scânteia (el ~). fouilles [n. pauvreté.f. savarin savoare. histoires [pl. privations sărat. cinglé săritor.][bot. pauvrement sărăci. maigre. embrasser sărutare. pétillent (ils ~) [yeux ~] scânteiază (el ~). boudin [charcuterie] sângeros. étincelèrent scânteiau. =typique aux allemands de Ts. fil barbelé SB bros. saumure sărărie.]. piaillement scânci.] scandal (ziar de ~). sanglant. tracassait sâcâie (ei ~). sensationnel (journal ~) scandalizat. valide.] scâncet. poitrine [de la femme]. saigner sângerete. sauté sărit de pe fix. tracassant sâcâit. saut.]. sien (le ~) sssâ sâcâi. savoureux sssă să.]. planté sădiţi. pauvre [vêtement ou maison] sărăcăcios (în mod ~). bond sărman. dosse (menuiserie) scândurică scândurici. binette săpun. Sagittaire [zodiaque] sălaş.189 - . farouche. appauvrir sărăcie. tracassé sâcâială. département de Sibiu [abréviation] scabie. étincelle (il ~) scânteie (el ~).]. brûler les étapes sărit. savourait savurând. jour férié sărbători. peluches [n. serviable săritură. que să fim!. dépôt naturel de sel sărărie. luge săpa.f. sauvagement sămânţă. piailler scandal. péter plus haut que son cul sări peste etape. étincelait scânteiară (ei ~). bondit sări peste cal. tracassent sâcâie (el ~).][bot. samedi (le ~) sâmbătă. taquinerie sâcâitor.savarină. miroiter. étincelaient scânteiază. saute. las lasse său săi. savon săpuni. planche scândură netivită. savourant savurat.] sânge. sensible [émotif] sân.] sânziene de munte [bot. savouré savură (el ~). santé Sănătate!. agaçant sâmbăta. soyons ! sădi sădesc. savonné sărac. tracasser sâcâia.]. saper. szombat sâmbure [n. serbe sârguincios. saumure sărbătoare sărbători. baiser [n. fêter (săpătură) săpături arheologice. nichon [vulg.] sâmburi.]. velcro scame [n. appliqué sârmă sârme. délicieux. baiser săruta (se ~).f. meurtrier [adj. noyau [n. sătean.]. paumé.] savura. qu'. sain săniuţă. hebdomadaire sări.f. planter sădim. savonner săpunit.pl.] [archéologiques] săptămână săptămâni. scandaleux scandinav. fauve [adj. fête sărbătoare (zi de ~). étincelant . latte scânteia (ancien : scînteia). saveur savonieră [n. Nigritella rubra [bot.] sălbăticie (cu ~). salé sărărie.

glapir schelălăia (el ~). échafaudage schelă petrolieră. échanger. gratté sssce scenariu.]. derrick schelălăi. changement schimbărilor climatice. chute [fig. baignes scăpa. changeons schimbare.].] scheletic. ermitage schiţa. brillent (ils ~) sclipesc (ei ~) [ochi]. gratter scărpinat.] scară.] sclipeţi de munte [bot]. squelette [n. changiez schimbă (ei ~). muer (la voix) schimbare schimbări. croquis. changez schimbaţi (voi ~) [imperf. échafaudage schelărie a unui acoperiş. langer schimba (el ~). étinceler. changeait schimba (se ~). écœurant scârţâi. reflet sclipise. changera (il ~) schimbai. change (qu'il ~) schimbi (tu ~). changeant schimbe (el să ~). changes (tu ~) schimba vocea. manquer scăpa de (a ~). échapper. soufflet [gifle] scaun [n. brille (qu'il ~) sclipesc (ei ~).L. échéance scădere scăderea. briller scăpăra. esclave sclavie. cœur (à contre ~) scârbi. aversion scârbă (în ~). briller. roulant (escalier ~) scară spirală. skie schilod. ski schia.]. déduis (tu ~) scăd. elegant. japper. Potentilla ternata [bot. étincelle scânteiuţa [bot. brillait scăpărase. déduction. Potentilla aurea [bot.] scaune. déduis (je ~) scade. changeai (je ~) schimbam (eu ~). scintiller sclipea. élégant . brillé (ils avaient ~) scapără (ei ~). étincelant scânteie. étrier [O. jappe (il ~) schelălăit. siège scădea. dégoûter. réchapper scăpând de. miroiter. estropier schilodit. déduisons scadenţă. étincelant sclivisit. brilla (il ~) sclipire. les changements climatiques Adev 04/04/08 schimbul (în ~). échappe à (il ~) scăpa teafăr. grincer scârţâit. rechange schimba. change (il ~) schimbă (el ~) [perf. diminuer. brillé (il avait ~) sclipiseră. décliner scad. changea (il ~) schimbător. brille (il ~) sclipi (el ~).] [bot. échapper à scapă de (el ~). jappait (il ~) schelălăială. déduire. changé (il avait ~) schimbat. escalator. escalier de service scară rulantă. esclavage sclipeţi [pl.] sclipi. Potentilla ternata [bot. grandeur nature scară [la şaua calului]. invalide schilodi. écœurer scârbos. varier schimba (va ~). ébauche ssscl sclav. skient schiază (el ~). s’évadant scăpăra. baigner scalzi.] scădeţi. décline (il ~) scădem. s.]. pétillent (ils ~) [yeux ~] sclipeşte. déduisez scăzu. estropié schimb schimburi.]. ébaucher. scénario sssch schelă. dégueulasse [col. charpente schelet [n. brillé (il avait ~) scăpăraseră. Dianthus henteri [bot. brilla (il ~) scăriţă [în urechea internă]. skieur schit. glapissement schelălăie (ei ~). brille (il ~) scăpără (el ~). baisser. brillait sclipească (el să ~). changeais (tu ~) schimbai (eu ~). baisse. brillé (ils avaient ~) sclipit. remplacer schimb (eu ~). chaise [f. brillant. soustraction [mat. jappent (ils ~) schelălăie (el ~). jappement schelărie. escalier.scânteind. changeais (je ~) schimbam (noi ~). échelle scara unu la unu. change (je ~) schimba (~ un copil). skier schiază (ei ~).] scădere [mat. étrier scară de serviciu. change. déduisent scazi. décliné. squelettique schi schiuri. croqué schiţă. glapit (il ~) schelălăie (ei ~).]. déclina scăzut. déduit scălda. esquisse. changent schimbă (el ~).R. pétiller [yeux]. escalier en colimaçon scârbă. changement schimbase.] scânteiuţă de munte [bot].]. changions schimbăm. grincement scatoalcă [pop.]. scântei. baisse Adev 01/11/07 scădere (bruscă). crisser.190 - .] scărpina. brillé sclipitoare. étincelante sclipitor. brillent (ils ~) scapără (el ~). changé schimbaţi. esquisser schiţat. échange.m. moyennant schior.].n.n. changer. croquer. déclinent.

score scormoni.] scoate din răbdări (a ~). sombrer scufunda (se ~). scotch scoică.] [but] scopul de a (în ~). ôte (il ~). objet [but].]. immergé. écrire scria. enlèves (tu ~). invente. fabrique (il ~). fouler [méd.] scotoceală.]. mettre au jour scoate din minţi. sortit scoaseră. grincement scrâşni.f. écrivant scris. invente (il ~) scorneşti. impatienter scoate în relief. bonnet de nuit scufunda.191 - . mettre en italique scrie de mână. escrime scrin [nn. enlèvera scoate. enleva scoase (el ~). scrupule (sans ~) ssscu scuar. noircisseur [fam.].] scufunda (el se ~). enlève (j'~).n.] scoase. fin [but] scop (în acest ~). ôte (j'~). coulent (ils ~) [mar. scriptible scris (în ~).t. ôtent. apprêter scrobit.] scufunda un vapor. square scufie. immerger. inventons scornit. ôta. cendrier [m. fouiller Scoţia. pousser un cri scobi. coulé un bateau (ils ont ~) scufundă (ei se ~). jarret [anat. fabriquer scornesc. écrite scrise.pl. maquereau scrumieră [f.]. rayure scrijelit. mettre hors la loi scoate bule de gaz. prélever. enlevons.] scriptologie. inventez scorpion. enlevant scoţi. hors d'usage scosei. lettre scrisori [n. éplucher [fig.n. ôter.] scoci. écriture scrijeli. escompte [commerce] sconta.] scont [comerţ]. écossais ssscr scrânti (a-şi ~). couler un bateau scufundare. fabriques (tu ~).] scrântit. écrivait scrie (va ~).] scoate în afara legii. fabrique (je ~). rendre nerveux scoate un strigăt. inventé scorniţi. inventes (tu ~) scornim. extrait (il ~) scoate (va ~). écris scrie cu litere cursive. prélevé. extraire. moule [zool. rayer scrijelire.t. graphie. enlevé. courrier scroafă. écorce. sortirent scoate (ar ~). coule (il ~) [mar.] scrupule (fără ~). couler [mar. fabriquez. scrupules (sans ~). rayé scrimă. écrivit scriu. apprêté scrot [anat. vulg. écrivain.] scos din minţi. miser scop scopuri. commode [n. Scorpion [zodiaque] scorţişoară. écrire à la main scriere. pétillait (il ~) [liquides] scoate din. fabriquons.] scorni.]. écrivent. coiffe scufie de noapte. grincer screen saver [PC]. sors (je ~) [v. écrivons scrieţi.scoarţă.t. extraction scoateţi. iron. afin scor. afin que. sortons [v. sortez [v. paperasserie scriptorial.] scot (eu ~). creuser scobitoare. sorti [v. cannelle scoruş de munte [bot. croûte scoate. ôtons. Écosse scoţian. scorpion Scorpion [zodiac]. effet (à cet ~) scop [n. inventent. ruban adhésif.] scoatere. écrits scrisoare.]. sombré scufundat un vapor (au ~). cure-dent scobitură a genunchiului [anat. sors (tu ~) [v. fin [n.t. accuser scoate din sărite. écriture scriitor. immersion. submersion scufundat. ôtes. enlève (il ~). fouille scotoci. écrivait scrie. truie scrobi.] .] scoţând. écrit scrie (ar ~).] scrie. économiseur d'écran [PC] scrib [iron. ôté. ôtant. ôtera. affolé scos din uz. rendre nerveux scoate din răbdări.] scos. sortis (tu ~) scot (ei ~).]. écriture courante scrişi. cinglé.] scrântitură.t. écriture scris de mână.]. faire chier [pop. coulait [mar. ôterait. fabriquent scorneşte. enlever. toqué [fam. sortir [v. homme de lettres scriitură.]. foulure scrâşnet. écrira scriem. enlevez.t.f. tirer de scoate din funcţie. faire chier [pop. iron.] (în ~). Sorbus aucuparia [bot. scrupule (sans ~) scrupule (lipsit de ~).].t. enlèverait scoate (el ~). scribălău scribălăi [pop. pétiller [liquides] scotea bule de gaz. sortis (je ~) scoseşi. ôtez. vulg. mettre hors d'état scoate la lumină. coulé [mar. inventer. écris (tu ~) scriind. écrit (par ~) scris [n. écrivez scrii. but.]. scrotum scrumbie. écrit. sortent [v. puiser scoatem.] scufundă (se ~). épître.

m.].n. séculaire secund secundă secunde. couche [n. chéri [fam. sec seca [d. d’occasion secret [n. coupe [plan] secui.n. écoule (il s'~). secte sector. faucheur seceriş. secteur [électr. séquestré sechestru [n. agent [police secrète roum. chèrement scump [preţ] scumpă. sécréteur [bio. mobylette [fam. main (de deuxième ~). moissonner. fauchant secerătoare [mec. rogne scurtează (el ~). pardonnera scuzat.f. sécrété [bio.].n. faucher secera [fig.][de bébé] scuter [n. mob scutire de taxe. coulera scurge (se vor ~). salive.] scutire de taxe vamale. épuiser [d'une source] secară.]. raccourci scurtează.] secreţie.. sectionnement secţiune. séquestre [n. épousseter scuturat de praf. s. écoulaient (s'~). franchise douanière [fin.]. coulé (il avait ~) scurseseră (se ~). coula [mar.].]. lever du pied gauche (se ~) sculat.] secerat.][mobilă]. écoulait (s'~). coulé scurse (se ~). székely secuiesc [adj. pardon. brièvement. pardonné scuzaţi. pareil [n. brièveté scutec [n.] scurtcircuit.pl. sculpture scump scumpă. pardonnons scuzi.] scurt (pe ~).] scund scunzi scundă scunde. cracher scuipat. écoulement scurs.] secretat [bio. sécréter [bio.].] secerător. rogner. on seacă (pe ~). faucha (il ~) seceră [n.m.] secret (în ~).].n. plongée sous-marine scuipa.]. fauché secerat [fig. pardonner scuz.].scufundă (se ~) [perf. raccourci (en ~).] secreter [n. bandé sculă scule.] scula prost dispus (se ~). séquelles [n.] [agr. semblable seară seri. coule (il ~) scurge (se ~).].] secol secole. soir searbăd. faucille. échapper de scurge (el se ~).f. pardonne (je ~) scuza (el ~).]. faucheuse [méc. raccourcis (je ~) scurtezi. épuisé secătură. fauche (il ~) seceră (el ~) [perf. le siècle de Périclès second hand. secrètement secretă. cher [prix] chère scumpete [preţ].m.] seceră (ei ~). secrets [n. court-circuit scurtime.] scutura de praf. bref [adv. soirée. bander [sex.n. fade Sebastian. sommaire [adj. coulait scurgeau (se ~). raccourcir scurtare. raccourcis (tu ~) scurtătură. crépu [cheveux] scurta. drainer scurg (se ~).] scurt şi ondulat natural [păr]. raccourcit scurtez. fauchent seceră (el ~). sécrètent (ils ~) [bio.pl. section secţionare. sec [aride] sèche sechele [n. vulg.m. coulé (ils avaient ~) scurt scurtă. pardonne (il ~) scuzăm. coula scursese (se ~).] scutece. court. sécheresse secetos secetoşi secetoasă secetoase.] secerând. =nationalité hongroise en Ts. rogné. secret [n. =typique aux Hongrois de Tous secular. écoulent (s'~). section secţiune [plan]. dépens (au ~) seamăn. faux [n. moisson secetă. sculpteur sculptură.]. craché. second secure. pardonnable ssse se. séquestrer sechestrat.]. coulent scurge (a se ~). bas basse.] secretă (ei ~) [bio. écoulé.n. écheveau scula (i se ~) [vulg. pardonnes scuzabil. couleront scurgea (se ~).pl.] scumpişori scumpişoară scumpişoare.f. sécrète (il ~) [bio. cachette (en ~) secret (în mod ~). secrète secretar secretară. siècle Secolul lui Pericle.] secţie. raccourcissement scurtat. pardonnez scuză. raccourci [n.].].pl.]. coulaient scurgere.].] Securitate. secteur sector [electr. coûteux.] secretă (el ~) [bio. cherté scumpişor [fam.] secreţi. épousseté scuza. rognent. pardonnait scuza (va ~). secrétaire [n. sécrétion sectă. un izvor]. écouler (s'~). couler scurge (se va ~).192 - . secrétaire secretariat.] scufundări submarine. cher scump [adv. pardonnent scuză (el ~). hache securist. crachat scul [de aţă].] sechestra. se.]. seigle secat.] secretor [bio.]. Sébastien sec seci seacă. cognée [f. sèche seama (pe ~). Securitate [police secrète] . outil sculptor.].][meuble] secreta [bio. franchise [fin. crapule secera. fauché [fig.]. faucher [fig. petit scurge. secrétariat secrete [n. s.

signifient semnificant [lingv. impressionnable. sensation senzaţie (ziar de ~). séduction seducţie. sème (je ~) seamănă (el ~) [agr. signer semnat. attrayant. signes particuliers semnifica. Sémite semitic. séminaire seminţie [arh.securitate. sénilité senin.] seduce. sensationnel (journal ~) senzaţional senzaţională. sensorimoteur senzual.sg. sens unique (à ~) sensibil. clignotant [auto] semnătură. ressembler semăna [agr. sémiotique semiotică [n. signes (tu ~) semnal semnale. sélectionner. sédentaire sediu. signe (je ~) semnezi. sélection. signalisation semnalizator [auto]. clair. semblables [n. semailles [pl.m. signifiant [ling. sensibilisé sensibilizează (el ~).] seducător.].]. sénatorial Senegal. sensibilité sensibiliza. sempiternel sssen Sena.] semănături [pl.m. semestriel semestru semestre. sénateur senator (de ~). signe semn grafic. limpide.m. charmant. signale (il ~) semnalez.] sensuri. signale (je ~) semnalamente [pl. serein [ciel] seninătate.] senzaţia (avea ~). sentiment sentimental. siège [adm. semé semănau [agr. sensitif senzorial senzorială.]. séduit seducere.][signification] sempitern [neo. sépale .] Semenic.]. semestre semi-. segmenter seif.] semit. coffre-fort sejur. sensibilise (il ~) sensibilizez. sensible sensibil [emotiv]. signification. séminal seminar.] semănător. serein senin [cer]. sensas [fam. seigneur sens.Carpates S roum. sens [n. signent (ils ~) semnează (el ~). semaient semeni (tu ~) [agr.]. signifier semnifică. séducteur [n. prochain (le ~) [n.]. sénat senator senatori.] [ling. sensibilise (qu'il ~) sensul că (în ~). sensualisme senzualitate. pairs [n. Seine senat.]. sémantique semantician.].].]. signal semnala.]. signaler semnalează. sensationnel senzitiv. sens [n. sécurité secvenţă.pl. sentence [jur. sens sens [direcţie] sensuri.] semnificaţie semnificaţii. signature semne particulare [pl. signalements [pl. sèmes (tu ~) semănat [sg. lunaire self. séduction segmenta. sensoriel senzorimotor. Sénégal senil senilă.]. signé semnează (ei ~). sentimental sentinţa (pronunţa ~) [jur.]. sens strict (au ~) sentiment. sénile. sémanticien semeni [n. séduisant seducător [n. croissant seminal [neo. semoir [n. self-service sssem semafor.].] semnificat. sérénité senior.]. sémaphore semăna.]. semait (il ~) semănat [agr.pl. sentence (prononcer la ~)[jur] sentinţă [jur. =montagnes .] semilună.].].][signification] sens unic (cu ~). signifie semnifică (ei ~). sémiotique [n. autrui. séduis (tu ~) sedus.f. trier selecţionare. sens [direction] sens [semnif. séduit (il ~) seduci (tu ~). gâteux senilitate. sens que (en ce ~) sensul strict (în ~).f. séquence sedentar. sème (il ~) semăna (el ~) [agr. sensuel senzualism.] [agric. sensualité sssep sepală.] semnalizare. tri.] semestrial semestrială. libre-service.] semănătoare [n. sémitique semn semne. signalements [pl.]. sensibilise (je ~) sensibilizeze (el să ~).]. sensibiliser sensibilizant. sélectionné selenar. choix selecţiona.m.]. sénatorial senatorial. sentiment (avoir le ~) senzaţie.].sg. semenul. marque. semer seamăn (eu ~) [agr. mi-long semiconductor. semeur semantic. sensibilisant sensibilizat. caractère semna. signifié [n. séduire seduce (el ~).f. signifié semnificat [n. séjour selecţie.].m. sélection selecţionat. semisemi-lung. peuplade semiotic. lascif.] sempiternă. semi-conducteur [électr. sensible [émotif] sensibilitate. signe (il ~) semnez.193 - .

] [Orient]. office de (faire ~) serviabil. servent servesc (eu ~). servez servi drept (a ~). chamaillez (vous vous ~) sfânt sfântă. saisir sesiza. chamailler (se ~) sfădeam (ne ~). querellèrent (ils se ~) sfădit. Saint Pierre Sfântul scaun. servilement servitor servitoare. séparation separator separatoare. sérieux [n. sérieux sever (în mod ~). soir (du ~) serile. soirs (les ~) serilor. Sainte Vierge (la ~) [Bib. réception [banquet] seră sere. chamaillé. servitude servo.]. sépulcral sequoia [bot. servaient servesc (ei ~). sépare (je ~) separa (el ~).] serată. serveur [PC] servi.] sfântul aşteaptă (la ~) [pop. divin. querellaient (ils se ~) sfădesc (ei se ~). saisissant sesizat.]. série serigrafie. saisissable sesiune de comunicări ştiinţi.n.]. colloque set [kit].]. séparez separau. kermesse Serbia. séparer separ (eu ~).] sex oral. saisonnier sssf Sf. querellions (nous nous ~) sfădeaţi (vă~). isolément. sérialiser serie serii. servile. sève sever severi severă severe. sépare (il ~) separă (el ~) [perf. Saint-Esprit Sfântul Petru. chamaillaient (ils se ~).] [vulg. service (au ~) servietă.194 - . sérum serai [n. zob [m.]. serviable service. séparait separase.n. séparé (il avait ~) separaseră. séparent separă (el ~). servir servea.separa. servons servind.].] sex bărbătesc. broyer . séparé separat (în mod ~). saint-glinglin (à la ~) [pop.] sept [anat.] [textil]. service service [auto]. sépara separăm. querellé sfădiţi (vă ~). septentrional septic./D. sérieux. jeu [kit] set de ustensile de bucătărie. serviette [à porter] servil servilă. Saint(e) [abréviation] sfădi. sed sete de câştig. cupidité seu. septuagénaire sepulcral [neo. poste [emploi] serviciu public. querellant (se ~) sfădiră (se ~).]. saison sezonier. septembre septentrional [neo. chamaillons (nous nous ~) sfădindu-se. s. sépare (qu'il ~) separi. sexe.].]. Saint-Siège (le ~) Sfântul Spirit [greco-cat.]. servant servit. sexe oral sezon. sers (tu ~) servim. servi serviţi (voi ~).] serios serioşi serioasă serioase. soirs (aux/des ~) [G. sacré. sévèrement severitate.. sérigraphie serii [G.] [textile] serpentine (drum în ~). service serviciu (face un ~). chamaillent (ils se ~) sfădim (ne ~).] seriozitate (cu mare ~). saisissent sesizez.] ssser ser [fiziologic]. tiroir server [PC]. séparé (ils avaient ~) separaserăm. sers (je ~) serveşte. domestique [n. lacet (route en ~) sertar. sert (il ~) serveşti. obséquieux servil (în mod ~). gravité.m. fellation. serre (en agriculture) serbare câmpenească. sévère. Serbie serenadă serenade. séparateur séparatrice sepie [zool. séparable separare. septique septuagenar. séparaient separă (ei ~).]. septum [anat. serviteur servitute. sérail [n. soirée (de la ~). seiche [zool. saisi sesizează. séparant separe (ei să ~). Saint-Esprit sfărâma. gravité.f. service public serviciul (în ~) [+G]. séparé (nous avions ~) separat. servait serveau. sobre serios (lua în ~). sépares (tu ~) separabil. sérieux (au grand ~) serj [n. service (rendre un ~) serviciu (scară de ~). querelliez (vous vous ~) sfădeau (se ~). saisit. suif sevă. sérénade sergent.m. serge [n. saisissait sesizând. sergent serializa. popote [camping] sete. servomoteur sesiza. séparent (qu'ils ~) separe (el să ~). séparons separând. soif. rigueur sex.] septembrie. service [auto] serviciu. soirées (les ~). servant. séquoia [bot. séparément separaţi (voi ~). sérieux (prendre au ~) seriozitate. servomotor. con [vulg. saint Sfânta Fecioară [Bib.] Sfântul Duh [ortodox]. saisis sesizabil. service (escalier de ~) serviciu [slujbă].

forcer silea. siliconé silicvă. ermite sihăstrie.]. assurément siguranţă. indubitable. (d’ici) la fin de l’année Adev 13/01/08 sfârşit de secol.] sicriu. broie (il ~) sfărâma între dinţi. syphilis [n. particiel [PC] shareware [PC]. vrille shareware. silique (fruit sec de la giroflée. broies (tu ~) sfârlează. syllabe sili. symphonie similar similară. sillage sibaritism [neo]. moquer sfielnic [poet. betterave sfeclă de zahăr. écarteler sfâşia.] sidefat sidefată. appliqué silicon.]. broyant sfărâmat. broya (il ~). gêne sfială (cu ~).] sihastru. obligeant [vb. forcé sforţează (ei). ronfle (il ~) sforăim.n. recommandations (faire des ~) sfeclă sfecle. ronflait sforăie. broyai (je ~) sfărâmând. certitude. silhouette Silvia. syphilitique sifon. médusé sifilis [n. broyons sfărâmătură.] sfielnică. déchirer sfâşietor.]. similaire.] sfărâmi. finir sfârşit. jaune (rire ~) silitor.n. sidéral siderat. nacrée sidefiu. certain [sûr] sigur [adv. sphère sferic. cœur (à contre ~). déchirant sfat sfaturi. broyé sfărâmat între dinţi. sybaritisme sibian [m. cachet sigur.n. timide sfioşenie. déconseiller sfătuiesc (eu ~). ronflez sforăitor. forcent sforţează (el ~).sfărâm. chandelier sfeter [pop.] (până) sfârşitul anului. conseille (il ~) sfătuim (nu ~). broie (je ~) sfărâma (el ~). silo siluetă. débris sfărâmături. force (il ~) sileşti. symbole simfonie. ronflement sforţa.].f. ronfler sforăi (tu ~). nacré sidefie. forcent sileşte. aplomb siguranţă (cu ~).]. estampille. betterave à sucre sferă. sphérique sfert.]. forçant. toupie sfârşi. sceller sigilat. forcé. sceau. ronflant sforăit (n. débris [pl. force (je ~) sforţezi. fin [n. croquer sfărâmai (eu ~). sympa . pull. quart sfeşnic.) sforăitului. cercueil SIDA. obligé silit (râde ~). conseil sfătui. timidement sfiiciune [poet. douter (à n'en pas ~) siguranţă [electrică]. analogue. broyent sfărâmăm.] silit.f. siphon sigila. certaine. scellé sigiliu.].pl. timidité sforăi. assurément. ermitage sssil silă (în ~). certes [adv. forçait silesc.] sifilitic. Sylvie sssim simbol. pull-over sfială. cloître. forcer. contrecœur (à ~) silabă. fini sfârşit (la bun ~). plomb [électr. ronflons sforăind.]. déconseillons sfaturi (da ~). ronflent sforăie (el ~). sidéré. ronflement Adev 17/04/08 sforăit [n. croqué sfărâmaţi. issue (à l'~) Adev 24/01/08 sfârteca. timidité.195 - . sidérer. forçait sforţat. ronfles (tu ~) sforăia. gêner sfiiciune (cu ~).]. conseiller sfătui (nu ~). ronflé sforăiţi. méduser sideral. SIDA sidef [n. sympathique. forces (tu ~) sfredel. timide sfii. raccourci de clavier [PC] sssi siaj. logiciel contributif [PC] shortcut [PC]. fin de siècle sfârşitul (la ~). =de la ville de Sibiu [Ts. pareil simpatic. nacre [n. bière [fun. du chou) siloz. gêné sfios sfioşi sfioasă sfioase. broyez sfărâmă (ei ~). broyait sfărâmă (el ~). terme (à ~) sfârşit [n. soda sifon [la chiuvetă].] sfârşituri. semblable. force (il ~) sforţez. timidité sfiit. nacré sidera. coup sûr (à ~) siguranţa (cu toată ~). déchiqueter. girouette. timidement sfida.f.] sibiană [f. conseille (je ~) sfătuieşte. ronflant sforăit. forces (tu ~) silind. silicon siliconat.

saumure [d'un malade] slănină. être mal dans sa peau simţim. maigrelet slană [reg. maigre slăbănog slăbănoagă. lard slătioară [reg. simultané simultan (în mod ~).] singur singuri singură singure.]. sentirait simţi (tu ~). simplifient simplifică (el ~). sens (je ~) simte (care ~). franchise sinceritate (cu ~). feint (il ~) simulează (ei ~). fils unique sinistrat [n. mince. simplement simptom. Trans. feins (tu ~) simultan. maigrir. maigreur. sens [perception] simţământ [arh. ski de piste sssl slab slabă. feindra simulacru. feignez. simula simulă (el ~). relâché. feigne (qu'il ~) simulezi. sympathiser simplifica.]. simuler. feignit (il ~) simulăm. coquerelle sisinei-de-munte [pl. simultanéité sincroniza. =montagnes S Carpates Orient. soucient sinchiseşte (se ~ de). sincérité. décliner.] simulare. simulons simulând. étique slăbuţ.pl. sinistré [n.f. défaillir. simple simplu (în mod ~). décharné. être bien dans sa peau simţi nelalocul său (se ~). carrément. Pulsatilla alpina sistem. affaiblir. senti simţiţi. maigrelet. faiblesse slăbit. déclinent slăbeşte. sens (tu ~) simţi (va ~). maigrit slăbiciune. naturel [n. tamis site [internet]. système sistematic (în mod ~). nue (porter aux ~) slei puterile. lâche. sensible [émotif] simţul mirosului. anémone des Alpes [pl.f.] sinistru. solitaire. sens (les cinq ~) simula.]. szalonna slatină. maigri. coquelourde [bot. symptôme simţ [percepţie] simţuri. soi-même singular. site [internet] situa. dépôt naturel de sel slatină.].] [poet. synthèse sinucide (se ~). lard. pulsatille [f.m. semblant (faire ~). feins (je ~) simuleze (să ~). maigrelet. simulent.simpatie. sentons simţind. impuissance.]. soucié sincronism. sentez simţitor rosului. solitaire singuratic. simplement simplu. chétif. pétrin [fam. singulier singular [abrev.][bot. sent (il ~) simţi (ar ~). simule (je ~). soucie (il se ~) sinchiseşti (te ~ de). Sirius sisinei [n. situent situează (el ~).][bot. sincèrement. seringue Siriu. syndic sindicat. soi sine însuşi. sincère. noyau de cerise sîmburele. maigre. sentiment simţi. synthétique sinteză.].]. soucies (tu te ~) sinchisit (se ~ de). situant situează (ei ~). feindrait simula (el va ~). synchroniser sindic sindici. isolé. faible. situation situaţie penibilă. déclina slăbesc. simultanément simultaneitate. situé situaţia (în ~). suicide sinuos.] situând(u-se).196 - . décliné. isolé. sentant simte (el ~).] sintetic. sentira simţi în largul său. sympathie simpatiza. syndicat sine. simplifie simplifici. solitude singurul fiu. soucie (je me ~) sinchisesc (se ~ de). amaigri. méthodiquement sssit sit. faible [n.] sinceritate. sentir simt (eu ~). franchement sinchisi (se ~ de). feindre simula (el ar ~). simplification simplitate.]. frêle slăbi. feint simulaţi. feinte [n. franc [adj. simplifier simplifică (ei ~). décline (il ~). simule (il ~).]. simules (tu ~). simulation. [sg. sinueux sipet. feinte [n. seul.] simulat simulată. épuiser [d'un malade] . soucier (se ~) sinchisesc (mă ~ de).][bot.]. simulez simulă.]. maigrissent. feignent simulez. sinistre [n] sinistru [n. situer situat.]. franchement sincerică [bot. lugubre. site [internet] sită. écrin siringă siringi. Sirius. sentant simţit. noyau (le ~) ski fond. chétif.] sincer (în mod ~). situe sîmbure de cireaşă. simultanéité sincer sinceră. retiré singurătate. même (à ~ de) situaţie.] simplitate (cu ~). feignant simulează. feignons. petit dépôt naturel de sel slăvi (ridica în ~).]. Scleranthus perenis [bot. suicider (se ~) sinucidere. simplifie (je ~) simplificare. odorat simţuri (cele cinci ~). sinistre [adj.

] sodiu. arraches smuls. Seseli libanotis [bot. pleurniches (tu ~) smiorcăie (el se ~).f. arracher. crémeux smaragd. sofa. servir slujea.]. servez slujitor. arrache.]. servi slujiţi (voi ~). pleurnicher.] soldaţi. solliciter solicit.m. soldes solduri [pl. obséquieux. soleil soare care apune.m. sort sobă [n. poêle [n. pleurniche (il ~) smiorcăindu-se. sollicite (il ~) solicită (ei ~). arrachez smulgi. arrache. soude sodă de rufe. Sambucus nigra sociabil.] smoc [de păr]. épuisant sleit. arraché smuls din rădăcini. épuisé slip.].].]. anecdote snob. soja sssol sol. servante. gerbe ssso soacră.m. szabad slobozenie [arh. sureau [n. destinée. sollicita solid. messager solda (se ~). société societate comercială.m. beau-père sodă. linteau soclu. soldé soldat [n. servaient slujesc (ei ~).] sobrietate. glaçon slovac. solennellement solfegiu. belle-mère. insensé smiorcăi. pimbêche [pop.] smocuri. racé soia. émail émaux smântânâ. Sophie soft. arrachant smulge. détacher smulge din rădăcini. austérité. liberté sloi de gheaţă sloiuri de gheaţă. sert (il ~) slujeşti. smarald. socle soclu [a unei mobile]. suegra soare sori.][bot. épuise (il ~) sleind. servile slujba (în ~) [+G].sleieşte (el~). touffe [n. pervaz. arrachons smulgeţi. Rhododendron kotschyi [bot. homme d'Église slujnică.f. figue smulge. servait slujeau. providence.]. solennellement solemnitate. requis. émeraude smeoaie [bot. arrachent smulgă din rădăcini (să~). solidaire . déracine (qu'il ~) smulgând. militaire [adj. département Satu Mare [abréviation] smalţ smalţuri. sociologie soclu. arracher. socialiste societate.f. libre.] sociolog.][bot. déraciné smulse. arracha smulsei. pleurnichant (se ~) smiorcăit smiorcăită. solfège solicita. sers (je ~) slujeşte. compagnie. détaché. piétement socoti socotesc. servons slujind.n. pleurard smirdar [bot. arrachai snoavă. sollicite (je ~) solicita (el ~). service (au ~) slujbă [fam.]. soubrette sssm SM. renifler smiorcăi (tu te ~). servent slujesc (eu ~). slovaque sloven. sobriété sobru. sofa (le ~) Sofia. beaux-parents socru. post [emploi] slujbă religioasă. sommier sofaua. serviteur slujitor al bisericii. écrémer smântânos. sociable social sociali socială.]. messe sluji. sol sol [mesager]. lessive [chim. compagnie [écon. déraciner.] snop. soldat soldăţesc.]. déracine (il ~) smulgem. cache-sexe slobod. servant slujit. solide solidar.]. sollicitait solicitat. solennité solemnitate (cu ~). sollicitent solicită (el ~) [perf.] smochin. écervelé.]. austère. s. solde [promotion] solemn solemnă. le soleil de minuit Adev 15/02/08 soartă. sociologue sociologie. solder (se ~) soldat. myrrhe [n. soleil couchant Soarelui-de-la-Miezul-Nopţii.197 - . crème smântâni (laptele).f. sodium sofa. touffe [de cheveux] smoc [n.m. sobrement sssoc soc [n. svobod. calculer socri.] smirnă [n.] solduri. logiciel soi (de ~). militaire [n.] smintit. figuier smochină smochine. détacher smulg. réclamer. socialisme socialist. solennel solemn (în mod ~). sers (tu ~) slujim. social socialism. sobre sobru (în mod ~). slovène ssslu slugarnic slugarnică. sollicité solicită.

sondent sondează (el ~). pendaison spânzurat. sœur. brisai spărsese. solvable solz (~ de peşte). Onobrychis montana [bot. soluble soluţie.]. sondage d'opinion sondare. sondent (qu'ils ~) sondeze (el să ~). épinard spanacul ciobanilor [bot. sommer somat. sonate sonda. pendu spânzurat [n. venant sosire. solidarité solidariza. somnolent somon. brisas . Chenopodium bonushenricus Spania.]. glabre spanac. soviétique sovietiza.m. viennent sosi (ar ~). époux. femme [épouse] Adev 18/01/08 sovârv. sonder sonda (el ~). venez sosie. arrivera sosi la ţanc. pair soţ (fără ~). brises (que tu ~) sparse. sonorisé sonorizează. solidariser soliditate. sauté [alim. brise-glace spărsei. sonorise (il ~) soră surori. soviétisé sssp spadă cu două tăişuri. brisant spărgător [n. pendre spânzurare. prédestinent sorteşte. prédestiner sortesc.]. épouse. impair soţie soţii. venir sosea.]. solitude solniţă. sommé somieră. cambrioleur spărgător de gheaţă. arrivant sosiţi. saumon somptuos somptuoasă. brise (qu'il ~) sparge. sonoriser sonorizat. brisâtes spart sparţi spartă sparte. somptueux somptuozitate. solo solstiţiu. sauté [n. infirmière sorbi. potence sparanghel. brises (tu ~) spargi (să ~). sondait sondat.]. asperge sparcetă [bot. gibet. arrivée sosit. effroi [n.]. sondage sondă. somptuosité sonată [muz. sonnerie. solution [chimică] soluţii solvabil. tomber à point sosi la timp. prédestiné sos.]. sommier somitate.]. briserait sparge (va ~). brisé (j'avais ~) spărseseră. écaille sssom soma. arrivait sosesc. brise (que je ~) spargă (el să ~). brisa sparserăm.f. sonde (il ~) sondeze (ei să ~). arriverait sosi (va ~). sucer sordid. trier sortare. spaghetti spaimă [n. sondaient sondează (ei ~). épouvante spân. brisé (vous aviez ~) spărseseşi. mari soţ (cu ~). brise (il ~) sparge (ar ~). solution soluţie [chimique]. brise (ils ~) sparg (eu ~). prédestine sortit. sondé sondau. sonde sonerie. brisons spargere [de bancă/magazin]. solitaire solitudine. sonnet sonor. sauté [n.solidaritate. tomber à point sosim.] spânzurătoare. salière solo. espagnol spânzura. briser sparg (ei ~). sondage sondaj de opinie. silure somnolent somnolentă. brisé (il avait ~) spărsesem (eu ~). arrivant. sosie sote. Espagne spaniol. compagne.] soţ. pendu [n.198 - . sommité somn. sonore sonoritate. solidité solitar.] [gastron. sordide sorta.] soteu [gastron. brisera spargem.] [gastron. sauce sosi. cambriolage spargeţi. brisâmes sparserăţi.].m. glaive spaghete. timbre [sonnette] sonet.] sparge. soviétiser sovietizat. brisé (nous avions ~) spărseserăţi. brisez spargi. sonorité sonoriza. femme. brisé (ils avaient ~) spărseserăm. sonde (qu'il ~) sondaj.]. venons sosind. arrivé. brisé spărgând. brise (je ~) sparg (eu să ~). solstice solubil. brisé (tu avais ~) spărseşi. dormeur. tri sorti. arriver. venu. sommeil somn [zool. somnolent somnoros somnoroasă. origan sovietic.

espionner spionaj.] spăla rufe.] spicui. timoré. adosser. splendidement splendoare.] spirală (scară ~). spectaculaire spectaculos. arrière. majorer. spectaculaire spectator spectatoare.sparţetă [bot. revers spate (din ~). spécule (il ~) speologie. épineux spinteca. spéculation speculează (ei ~). augmenter spori însutit. bombe anti-agression spre. lavoir spălăcioasă [bot. spéléologie spera. sport sportiv. écart spăla. esprit spirit (cu ~). écartement.]. dos (de ~) spate (în ~). magnifique. fendrait spintecă (ei ~). vaporisateur spray cu gaz lacrimogen. sportif sprânceană sprâncene. lave spăla pe jos cu cârpa. étameur spongios spongioasă. blanchissent spoieşte. sourcil spray. topo [fam. fendra spintecai (eu ~). splendide splendid [adv. appui sprijin al mâinilor.] sprijine. spectre [fantôme] specula.] spinos spinoasă.] [bot. fendais (je ~) spintecat. épouvantail sperios. spécifique specifica.m. appuie. privire].]. travailler comme un nègre spici [fam. arrière (en ~) spate (pe ~). appui.]. blanchit spală (ei ~). porteur [adj. blanchissent spălat. spermicide speti muncind (se ~). adosse sprijină (el ~). spectateur spectru spectre. étaie (il ~) . spécifie (qu'il ~) spectacol. peur (il me fait ~) sperietoare (~ de ciori). particulier. volume. lessive (faire la ~) spălare (a rufelor). blanchissage spălare de bani. piquant [n. Senecio nemorensis [bot. terne spălător de rufe. alcool à brûler spital spitale. spécifie (il ~) specificat. vers spre exemplu. soutien. espionnage Spiraea ulmaria. spécial special (în ~). espoir speria. spatial spaţios spaţioasă. fendons spintecam (eu ~). spongieux spontan spontani spontană spontane. laver. farouche sperjur. buter. fendre spintec (eu ~). débiner (se ~) [fam. splendeur spoi.199 - . atomiseur. spirituel spirt pentru spirtieră. supporter sprijin (eu ~). blanchisseur spălătorie. blanchiment d’argent Adev 03/01/08 spălăcit. à.] spin [n. lutin spirit. spécifié specifice (să ~). chardon. hospitaliser spitalizare. rayon [de la roue] splendid. colimaçon (escalier en ~) spiriduş. dos. effrayer speriat. repose-mains sprijini. fendis (je ~) spintecăm.] specific. épine [n. effrayé speriat [d. blanchi spele (să ~). glaner spin. étamé spoitor [de tinichigerie]. hospitalisation spiţă spiţe. spécifier specifică (el ~). spectacle spectacular.]. fends (je ~) spinteca (ar ~). genre. dos (sur le ~) spaţial. genre humain special speciali specială speciale. semence [fig.f. nettoyer au balai laveur spăla putina [pop. spontanément spori. spécialisation specie. sperme.] spermicid. blanchi spoi [tinichigerie].] spini. spirée [n. spacieux spaţiu. particulièrement special (în mod ~).] spasm.f.].] sprijin [n. espérer speranţă. appuyer. fend (il ~) spinteca (va ~). centupler sport. fendu spintecau.]. hôpital hôpitaux spitaliza. blanchir spală. ressource. fendent spinteca (el ~). par exemple Adev 26/10/07 sprijin [n. espèce [bot. parjure spermă. espace. spéculer speculare. étai sprijin (de ~). fends (tu ~) spion. derrière (par le ~). blanchit spoit. espion spiona. étamer spoit [tinichigerie]. Onobrychis montana [bot. fendaient spinteci (tu ~). espèce.] spătar [al scaunului]. étayer. dossier [chaise] ssspe specia umană. spécialement specializare. sorte specie [bot. blanchisserie. spontané spontan (în mod ~). hagard sperie (mă ~). spéculation speculaţie. spirituellement spiritual. espérance. étaie (j'~) sprijină. convulsion spate.]. fendait spintecă (el ~). spéculent (ils ~) speculează (el ~). blanchir spoiesc (ei ~). faux témoignage. spectre spectru [fantomă].

stabilise (qu'il ~) stacojiu. établit (il ~) stabileşti. stagnation stagnat. disent spun (eu ~). gauchisme stângist. se trouver sta (~câtva timp). dit (tu avais ~) spusele (după ~). faire mousser. état civil stare proastă (în ~). rester debout. dire de (au ~) spusele [n. pétille (il ~) [liquides] spumegos.] stane. anéantit spulbera (el ~).]. être debout sta treaz. godichon [pop. revenant [n.f. apte stare [n. étayant sprijinise.] [condition] stare bună (în ~). rester. mousseux spumă. stage stagna. étalonner stâng. disais (tu ~) spuneam (eu ~). demeurer. mousseux. étayé sprijiniţi (voi ~).] stângaci [n. rocher. roche. dire spui. établissent stabilesc (eu ~). défaut (par ~) standardiza. étaies (tu ~) sprijinim. pétiller [liquides] spumega (el ~). dis (tu ~) spun (ei ~). ingambe.f. veiller stabil. établis (tu ~) stabili un deviz. stabilise (il ~) stabilizeze (el să ~). rester éveillé. roc stâncos. pétillant [liquides] spune. anéantir. étoile [vedette] stare stări. étamine [textile] stamină [bot. étayons sprijinind.]. dit (vous aviez ~) spuseseşi. éparpiller. stade.] stâna stânele. gauche (le ~) [pol. rattacher [fig.]. établissons stabilind. capable.] stabiliment. gauche stânga (la ~). adossé. maladresse. mousse [écume]. estampe stană [n. anéantissant spulberat. esprit. maladroit. stabilisé stabilizează (ei ~).sprijinea. rocher (le ~) stâncă stânci. dit (il avait ~) spusesem (eu ~). mauvais état (en ~) stare sufletească. établir stabilea. établissement stabilitate.pl. dit (j'avais ~) spuseseră. stabilité stabiliza. motus ! ssst sta stau. état d'âme . situation.] stângaci.]. pétillait (il ~) [liquides] spumegă (el ~). gauche (le pied ~) staniu. gauchiste stângul [n. étain star staruri. mât [d'une tente] stâlp indicator. agile. établissant stabilit. établissait stabileau.]. gauche (à ~) stânga [n. stade [sport] stadiu. établir un devis stabilim. appuyé. pylône. établissaient stabilesc (ei ~). stagne (il ~) stâlp stâlpi. dit (ils avaient ~) spuseserăm (noi ~). fantôme stagiu. bon état (en ~) stare civilă. écume spumă (se acoperi cu ~).m. étayais (j'~) sprijini (tu ~). stagner stagnare. gauche [fig.] stări. rocher [n. stabiliser stabilizat. dit (nous avions ~) spuseserăţi.200 - . disons spuneţi.]. dis (je ~) spună (el să ~). accroupir sta în picioare. état (en bon ~).]. séjourner sta gugu. raisins de Corinthe stafie. poteau indicateur stambă. poteau stâlp [de susţinere]. anéanti spuma. agilité spulbera. bergerie stânca stâncile. étayé (il avait ~) sprijiniseră. établissement [institution] stabilire. pilier stâlp [la cort].] stampă. dit spusese.pl.][arh. état [n. spectre [fantôme]. écumer spumega. vedette.]. étayez sprinten. stable stabili. vermeil stadion. disperser spulberă. dites (vous ~) spus. bergerie (la ~) stână stâne. étape stafide. gaucher stângăcie. dirai (tu ~) spune (voi ~). dira spune (vei ~). établis (j'~) stabileşte.m. disais (je ~) spunem. mousser spumant (vin ~). étayé (ils avaient ~) sprijinit. stabilisent stabilizează (el ~). écumer.] squash. établi stabiliţi (voi ~). rocheux standard. disait spuneai. établissez stabili o legătură. pulvériser. gaucherie stângăcie (cu ~). dirai (je ~) spune multe. dire long (en ~) spunea. étayait sprijineam (eu ~). étamine [bot. maladroitement. squash sst!. gauchement stângism [pol. pétillant [liquides] spumos. gauche (la main ~) stânga [pol. anéantissait spulberând. stagné stagnează (el ~). alerte sprinteneală. dires [n.].]. dise (qu'il ~) spune (va ~). état stare (în ~). leste [adj.

soutenu stăruitor (în mod ~). stérilise (il ~) sterilizeze.] sticle [butelii]. vers [lit. éteignent (qu'ils ~) stingă (el să ~). stimule (qu'il ~) stimulare. verre sécurisé [m. stimulent (ils ~) stimulează (el ~). astre. étoile stea căzătoare. maîtrise de soi.201 - . estime. état (homme d'~) stat [n. état-major [mil.]. iris [bot. éteigne (que j'~) stingă (ei să ~). stellaire stelă funerară. éteins (j'~) sting (să ~). crédit.]. États-Unis Statele Unite ale Americii. état (de l'~) [condition] stat. contrôle [maîtrise] stăpânire de sine. style indirect libre [narr. considération stimăcredit. arrêt.] Statul major.].] [matière] sticlă colorată. stérile sterilitate.] statistică. emblème stenografie. bouteille. état d’urgence Adev 03/11/07 în stare de şoc.f. maître stăpânesc (eu ~). dominé stăpânit (imposibil de ~). ibex [méd. stérilité steriliza. étoile (l'~) Steaua polară.][aero]. susciter. steppe stereotip. vitre sticlă [nf. incontrôlable stăruinţă. stationnement staţiune.] stânjeni.]. instamment stătătoare (apă ~). contrôle. éteindrai (j'~) stinge (ei ar ~).]. chardonneret [zool. maîtriser stăpânire. stérilisé sterilizează (el ~). stimulaient stimulează (ei ~). stylistique stilistică. stationnaient staţionează (ei ~). état stat (om de ~). stationne (qu'il ~) staţionare.m. étendard steaua stelele. stimulateur cardiaque stimulator cardiac [med.]. dominer.stare starea stării de urgenţă. état [pays] Stat Major [mil] ). crédit stimula. stationne (il ~) staţioneze (ei să ~). stimule (il ~) stimulez (eu ~).][aero.f. provoquer. statue statuie statui. contrôle [de soimême] stăpânit. stériliser sterilizat. chênaie.] statistician. chêne [n.]. vitre. stimulé stimulau. déclencher stârni cu vătraiul. stationnent staţionează (el ~).] stăpân stăpână. embarrassant stânjenitor [fig. étoile de mer steag steaguri. domine (je ~) stăpâneşte (el ~). étable [n. station staţiona. tisonner stârv. sténographie stepă.n. verre. Étoile polaire Steaua Sudului [astron. pacemaker [méd. rayonnage stelar. éteindre sting (ei ~). statuaire statuă [arh. stimuler stimula (el ~). bouteille sticlă [geam].] steril. sec [aride] stewardesă [n.] stejari. bouteilles sticlete [zool.] sticlă sticle. stationnait staţionat. apprécier. stimulent (qu'il ~) stimuleze (el să ~).m. État major (l'~) Statele Unite. porte-drapeau stejar [n. primer. stimule (je ~) stimuleze (ei să ~).n] [ţară] state [n. incommode stârni. stationner staţiona (el ~). forêt de chênes stelaje.] [material].] stindard stindarde. statue statuie ecvestră. domine (il ~) stăpâni. station staţiune balneară.] stejeriş. cadavre ssste stea stele. priser. stérilise (qu'il ~) stern. steklo sticlă [butelie]. stationnent (qu'il ~) staţioneze (el să ~). éteint (il ~) stinge (ar ~). éteindraient .]. estimer stimă. en état de choc Adev 11/11/07 starea. États Unis d'Amérique statistic. stylistique stilou stilouri. style stil indirect liber [narat. hôtesse de l'air [n. insistance stăruitor. vitre teintée sticlă securit [f.m. cliché [fig.]. Croix du Sud (la ~) [astron. station balnéaire staul [n. verre [n. statue équestre statut.] stegar. éteigne (qu'il ~) stingând.]. pierre tombale stelei. gênant.n. statut staţie. causer.] [ţări]. charogne stârv [pop. éteindrait (il ~) stinge (aş ~).] stih [arh. étoile filante stea de mare.].]. stylo stima. statisticien statuar. dormante (eau ~) stânjenel.] stilistic.pl. maîtrise. stationné staţionau.] stil. stimulait stimulat. sternum sterp stearpă. stimulation stimulator cardiac [med. armoiries. état (l'~) [condition] stării.f.f. éteignant stinge. statistique [n. statistique [adj. étoile (de l'~) stemă steme. étendard stinge. embarrasser stânjenitor. éteignent sting (eu ~).

]. rue [abréviation cartographique] strachină [pop. borné. éteins (tu ~) stingi (să ~). traverser. serrez strângi. serrer strâng (ei ~). resplendissant. brilla (il ~).stinge (va ~). serriez strângeau. moue strâmbe (picioare ~). travers (de ~) strâmba. étroit strâmt [haină]. rayonnent (ils ~) străluceşte. étoffe à carreaux [textile] stolon stoloni. éteindrai (j'~) stinge (vom ~). étoffe stofă [fig. serrais (tu ~) strângeam (eu ~). brillé (il avait ~) străluciseră. étrangeté straniu stranii stranie stranii. rayonnement strălucit (în mod ~). serré. nappe. serrais (je ~) strângeam (noi ~). inquiétant. parcourir străbate (~ mările). stolon stomac. éteindront stingea. éclatant. éteignis (tu ~) stingător de incendiu. presse (je ~) stors. brille (qu'il ~) străluceau (ei ~). mourant [fig.]. rayonnaient strălucesc (ei ~). clause stivă. éteigniez stingeau.]. empêche (il ~) stingherit. éteignîmes stinserăţi. torses (jambes ~) strămoş. éteignez stingeţi (să ~). embarrassé.] [constr. bizarre. serrent strâng (eu ~). franchir (~ les mers) străbătut (~ mările). chaussée. route stradă cu sens unic. essorer storc. rue sans issue stranietate. rayonnait strălucească (el să ~). reluire. serre (je ~) strângă (ei să ~). rue. pile stoarce. détroit strânge. store ssstr str. estomac stomacul gol (pe ~). rapetisser. luire. grimace strâmbătură de nemulţumire. serrions strângeaţi. extinction stingheri. jeun (à ~) stop [al unei maşini]. rayonna strălucise. étoffe [fig. ancêtre strădui (se ~). stratège străbate străbat. embarrasse (il ~). embarrassaient.. gêner. éclat [du soleil]. luisit. étranger (à l'~) străluci. brillant.] stofă ecosez. serraient strângem. rayonne (il ~) străluceşti. embarrassait. éteint (vous aviez ~) stinseseşi. gêne (il ~). éteignirent stinserăm. serrant strânge. brillé (ils avaient ~) strălucit. stock stofă. serre (il ~) strângea. étincelant strâmb. éteint stinse (el ~). tâcher [essayer]. écrabouillé [col. essorage stoc. gêné stipulare. store vénitien. ruelle străin străini străină străine. serrent (qu'ils ~) strângă (el să ~). parterre strateg. briller. éteint (nous avions ~) stinseserăţi. serrons strângeţi. empêcher stingherea. éteignis (j'~) stinseră (ei ~). appliquer (s'~). éteignais (tu ~) stingeam (eu ~). serre (qu'il ~) strângând. fausser strâmba de râs. éteindrons stinge (vor ~). radieux. rayonner strălucea. drôle de strat straturi. étriqué strâmta. éteignons stingem (să ~). feu arrière [auto] stop [semafor]. ancêtre strămoşi. luisait. étranger străinătate (în ~). gênait stinghereau. étrange.]. étrécir strâmtare. rétrécir. brillamment. splendidement strălucitor strălucitoare.202 - . éteindra stinge (vei ~). éteigniez (que vous ~) stingi. empêchaient. rétrécissement strâmtoare [geo. brillé. éteindras stinge (veţi ~). efforcer (s'~ de) străduţă. empêchait. éteignions stingeaţi. éteignaient stingem. rue à sens unique stradă fără ieşire. assise [n. gênent stinghereşte. éteint (ils avaient ~) stinseserăm. tordre de rire (se ~) strâmbătură. embarrasser.]. serres (tu ~) . lustre. écossais [textile] stofă în carouri [textil]. pressé stoarcere. sémaphore stor. rayonné strălucire. empêchent. couche. embarrassent. presser. franchi (~ les mers) străbun. luit (il ~). extincteur stingere. brillent (ils ~). éteint (tu avais ~) stinseşi. brille (il ~). gênaient stingheresc (ei~). éteignit (il ~) stinsei. éteint (j'avais ~) stinseseră. empêché. éteignions (que nous ~) stingeţi. strate. éteignais (j'~) stingeam (noi ~). rayonnes (tu ~) străluci (el ~). rayonnant. éteignait stingeai. serrait strângeai. éteint (il avait ~) stinsesem (eu ~). brillait. éteignîtes stinsese.]. jatte stradă. aïeux strâmt strâmţi strâmtă strâmte. éteindrez stinge (voi ~). éteignes (que tu ~) stins stinşi stinsă stinse.

gâtent [abîmer] stricăciune. panne. serré (vous aviez ~) strânseseşi. Scleranthus uncinatus [bot.] student studenţi studentă studente. étreigne (que j'~) strângă în braţe (el să ~). éternuai (j'~) strănutai (tu ~). fouler. serrage strângere (cordon de ~). crier à tue-tête striga în gura mare. gâte (je ~) [abîmer] strica (se ~). serré (tu avais ~) strânseşi. étreindra strânge în braţe (el ~). boyauter (se ~)[pop.]. éternuâmes strănutarăţi. diaphane.] strică. entassé.m. étudiait studiai (tu ~). gâté [abîmer] stricat [alterat]. strige strip-tease. serrage (cordon de ~) strângere [de mâini]. giclait stropi. éternuas (tu ~) strănutăm.].]. étreinte strângere de mână. étreignais (j'~) strângeam în braţe (noi ~). cri strigoi. crier striga (pe cineva). étudiais (tu ~) studiam (eu ~).]. étreignions strângeaţi în braţe. éternuement strănuta. crier à tue-tête striga din răsputeri.] strofă. serré (nous avions ~) strânseserăţi. éternuant strănutară. étreigniez strângeau în braţe. dégrader stric. strict nécessaire (le ~) stridie stridii. corrompu [alim. transparent strecura (se ~). passoire strica. Arctostaphylos uva ursi [bot. serré (ils avaient ~) strânseserăm. altérer. étudier studia. dommage. éternuais (tu ~) strănutai (eu ~). étreint (il ~) strânge în braţe (el ar ~). arroser stropi (a ~). serras [n. serrâtes strânsese. cri. corrompre [abîmer] strica de râs (se ~). Cerastium fontanum [bot. transpercé străvechi.strănse (el ~).] strung. éternuâtes strănutat. éternues (tu ~) străpunge. gâter strica [altera]. écraser striveşte. étreins (tu ~) strâns în braţe. tâcher [essayer] strop. gicler. avarier. strophe strofoca (se ~) [pop. étudiais (j'~) studiat. giclé. faufila (il se ~) strecurătoare. éternuais (j'~) strănutând. dégât strictul necesar. collant [habits] strănut [n. étreindrait strâng în braţe (ei ~). étreigne (qu'il ~) strângea în braţe. étreignais (tu ~) strângeam în braţe (eu ~). serrer les rangs strângere. accumuler. étreignaient strângem în braţe. faufilait (il se) strecură (se ~). corrompu [abîmé] stricat [alterat]. étudié . clamer strigare strigări. défaillance. écrasant [adj. foule (il ~). serrer dans ses bras. étreignent strâng în braţe (eu ~). étudiant studia.]. amasser strânge mâna cuiva. tour [outillage] struţ. éternue strănută (ei ~). revenant [n. pourrir.] [bot. appel Adev 14/05/08 strigăt. amoncelé. éternua strănutai. éternue strănută (el ~). éternuent strănuta (el ~). peiorativ]. serra strânsei. accumulé. étreignit (il ~) strânge [acumula]. éternue (j'~) strănuta. gâte [abîmer] strică (ei ~). arrosé. autruche studeniţă [bot.203 - . éclaboussé structură. Arenaria ciliata [bot. strip-tease strivi.]. ramassé. serré (j'avais ~) strânseseră. étreins (j'~) strâng în braţe (eu să ~).] studeniţă [bot. écrasant strivit. conformation structuralism. amonceler. étroitement strâns pe corp. héler striga cât îl ţin puterile.] struna-cocoşului [bot. éternuèrent strănutarăm. écrase (il ~) strivind. goutte stropea. éternuait strănută!. amassé. insinuer (s'~). faufiler (se ~). poignée de main strâns [acumulat] strânşi strânsă strânse (< strânge). pourri.] stricat. serrai strânserăm. serré (il avait ~) strânsesem (eu ~).]. éternuez strănuţi. serré strâns (în mod ~). serrement de main.] strânge în braţe. éternuer strănut (eu ~). huître striga. écrasé strivitor. serrer la main à qqn strânge rândurile. gondoler (se ~)[fam. éclabousser stropit. immémorial străveziu străvezie. abîmer. serre dans ses bras. étreignons strângeţi în braţe. entasse. étreint strânse în braţe. structure. ramasser. serrâmes strânserăţi. raisin strugurii-ursului [pl. transpercer străpuns străpunşi. éternué strănutaţi. arrosait. éternuait strănută (el ~).] strica de râs (se ~)[pop. étreignait strângeai în braţe. détériorer. structuralisme strugure struguri. étreignez strângi în braţe. éternuons ] strănutam (eu ~). vicier. étreindre strânge în braţe.

] stupefiat. sous-marin submina. subtilité.<SUBmarin>. substantif substantiv [abrev. médusé. faubourien [n. saper subordonare. étudie (j'~) studiezi. chnouf [arg. subdivision subiect. à la belle étoile sub vid. remplaçant [n. jus succes. étudies studii aprofundate. suc. souffrait sufereau. pétrifier [fig. pétrifié [fig. menu [adj.] substituţie. essai stuf. souffert suferi din pricina. astucieux subtil (în mod ~). souffris (je ~) suferind. substituer substituibil. subtil. soufflent sufla (el ~).] stupid. soufflaient . stupéfaction stupefia.]. stupéfier. soubrette subscripţie. souterrain subretă. sous vide subdiviziune. souterrain subterfugiu. souder sudat. échappatoire.] suficient (a fi ~). souffris (tu ~) suferit. subjonctif subjuga. suffisant (être ~).]. au dessous de SUB. faubourg. souffrirent suferişi. subir.] substantiv [gram. banlieue. sous-entendu subjonctiv. roseau. suffisant [adj. soudure suedez. amincir.] subiect [gram.<SOUS-marin> sub cerul liber.] [arg. substitution subsuoară. bêtise.m. subsister sssuc suc. faubourien [adj. subterfuge. subordination subpământean [arh.] substantiv propriu [gram. réussite succesiune.]. Suède sssuf sufacoare. souffre (je ~) suferă. remplaçable substitut.]. subi. succube sud. étudiez studiau. méduser stupefiant [n.]. successif sucevean. sud suda. soufflez suflau. tordre le cou sucit. tourment. soufflais (je ~) suflă (ei ~). balourdise. suédois Suedia.]. étude. came [f.p. biais. substance substanţial. soudé sudoare. suave sssub sub. éberluer.] substantiv. sujet [log. pincer subţia un sos. études (abandonner ses ~) studio. souffler suflam (eu ~). succès. SOUS. fin [adj. [n. jonc stufos stufoasă.]. dru. aisselle subşef. soufflé suflaţi (voi ~). étudient studiem.] subiectiv. touffu stup stupi. suffire suficient [adv. étudiaient (ils ~) studiază (ei ~). soudain subînţeles. souffrir sufăr (eu ~). transpiration sudor.]. stupidité. souffraient sufereau. recours subtil. éberlué. souscription substantiv. =de la ville de Suceava [Md. nom commun substantiv propriu [abrev. sous. tacite. astuce subtitlu. ruche stupefacţie. stupéfait. sueur. mince. subitement. souffrent suferea. assez.204 - . matière. éclaircir une sauce subţiat.].].] stupiditate. pâti de suferinţă. stupéfaction sturion [zool.]. stupeur. substantiel substitui. pâtir de suferit din pricina. sottise stupoare.]. schnouf [arg. soudeur sudul Franţei (din ~). étudions studiez. discret. sublime submarin. suffocation suferi. fine [adj. ineptie stupizenie. suffisamment sufla. sous-titre subţia.] subiect [log. instantané. stupide. au-dessous. sujet [n.] suburban. succession succint.] suburban [n. nom [gram. souffrant suferiră. soufflait suflat.]. esturgeon [zool.]. studio studiu studii. subtilement subtilitate. souligner Adev 01/11/07 sublim.] sssu suav. subjuguer sublinia subliniază.]. succinct sucesiv. subjectif subit subită.] suci gâtul. périphérie subzista. études approfondies studiile (abandona ~). souffrance suficient. bête [fig.studiaţi (voi ~). [n. brusque. tordu sucomba. succomber sucubus. méridional sudură. souffrait suferea.] suburbie.] substanţă. sous-chef subteran. souffrit suferii (eu ~).m.]. sujet [gram. étique subţire. souffraient suferi (el ~). nom propre [gram. stupéfié.

supplémentaire suplementar (în mod ~). grimpait. vouloir à (en ~) supărător. étranglé (il avait ~) suguşat [reg. suite. lance suliţă [atletism].]. étouffé sufocau. soufflant sufle (el să ~). ennui supărat. monte (je ~). pique [n. poinçon sulf. sonnent (qu'ils ~) sune (el să ~). suffocant. hoquet (tu as le ~) sughiţuri. supérieur superioritate.]. s. fâcher (se ~). grimpes (tu te ~). nourrisson sugativă. étranglant suguşase [reg. offensé supărat pe (a fi ~).m. supériorité superlativ.]. étreindre [supprimer] $$$ suguşare [reg. hoquet (il avait le ~) sughiţă (el ~).205 - . sonné sunau.] superangular [foto]. trousser sufler [teatru]. ennuie supăra (se ~). cortège sul. grimpez suită suite. sensas [fam. souffleur suflet. étranglement sui.]. hoquet (il eut le ~) sughiţi (tu ~). hoquets [n. superlatif [n.]. âme suflet rătăcitor. étranglé sugrumă (el ~). souffle sufleca. sommaire [adj. hoquet (avoir le ~) sughiţa (el ~). suggérait sugerat. superstition superstiţios superstiţioasă. retrousser. soupe supăra. étouffes (tu ~) sssug sugar. étouffent (ils ~) sufocă (el ~). étouffant sufocare.] sssup supă. s.]. javelin. étrangla suguşa (el ~) [reg. somme sumbru. grimpant suit. gravissent suie (el se ~).m. sonne (il ~) sună (ei ~). suggère (il ~) sugerez. étouffer sufoca (el ~). grimpons. gravi suiţi (vă ~). suggestion sughiţ (eu ~).] suflu. subir sui (mă ~). sonnaient sună. grimpe (je me ~) sui (te ~). souffles (tu ~) suflu (eu ~). sucer. légèreté superfluu superflui superfluă superflue. gravit (il ~) suim (ne ~).]. agile.]. étranglait sugrumând. étouffaient sufocă (ei ~). montons. papier buvard sugativă (hârtie ~). montant. suppléant suplu.] supărare.] supermarket. sombre suna. supermarché superstiţie. son [mus. étrangler sugruma (el ~).]. fâché. superficiellement superficialitate. fâcheux. hoquet [n. téter supt. javelot sumar. étrangler suguşând [reg. haut. étrangla suguşă (el ~). fâché contre (être ~).]. moucher (se ~) suflare.m. sonne (qu'il ~) sunet.].] sumă [n. suggèrent sugerează (el ~). monte (il ~). supplément suplini. grimper. souple suport. étouffement sufocat. irritant [adj. souffle (qu'il ~) sufli. superstitieux suplementar. rouleau sulă [unealtă]. sucé sugera. grandangle [photo] superb. souffle (je ~) sufla nasul (a-şi ~). suggéré sugerează (ei ~). sommaire sumar (în mod ~). grimpe (il se ~). étouffe (il ~) sufoci.*] sugruma.*] sughiţa. ennuyer supără. âme errante [n. gravissons suind. étranglait suguşa [reg. supplice supliment. montent. montant [n. étranglé sugruma [emoţia]. gravir. sonner suna (el ~). étouffait sufocant sufocantă.n.]. monté. froisser (se ~) [fig.] super. monter. grand-angulaire [photo]. souffla suflăm. étranglement sugrumase. souplesse supliciu. montes suia (se ~). suffoquer.m. sonnent sune (ei să ~). tintement. étranglé (il avait ~) sugrumat. grimpent (ils se ~). buvard (papier ~) suge sug. sonnait sunat.suflă (el ~). hoquet (j'ai le ~) sughiţ [n. superbe superficial superficială. superficiel superficial [în mod ~].f. suggérer sugera (el ~). grimpé. étranglant sugrumare. souffle (il ~) suflă (el ~) [perf. remplaçant [n.pl.]. suppléer suplinitor. support . suggère (je ~) sugestie. hoquet (il a le ~) sughiţă (el ~) [perf. superflu superior superioară. soufflons suflând. soufre suliţă.f. supplémentairement supleţe. montait suie (ei se ~). souffle sufoca. importun. sommairement sumar [adj].

suppriment suprimă (el ~). supportant suporţi (tu ~).suport (eu ~). obéissez supune (se ~ voinţei). supprima supune. advenir. supprimé suprimă (ei ~). distrait de (il ~) sustrage de la (se ~).] suporta. suspension suspicios. superposant suprapune (el ~). supporté suportaţi. suspecter suspenda. supporter suporta [pe cineva]. superposes suprapun. suppuration sssur surâde. subir. contremaître supravieţui. obéis (j'~) supun (se ~). superstructure supraveghea. sésame suscita.206 - .].] supra-hanorac. dérobé (il avait ~) sustrăseseră. ébouler surpa (se ~). surdoué suprafaţă. adviennent survine. plier (se ~ à la volonté de) supunere. dérobant sustrăgându-se. supprime (il ~) suprimă (el ~) [perf. haut sus (de ~). supprimer. s. éboulé surpă (ei se ~). intervenir survin. dérobe (il ~) sustrage de la. subir a se supune. exterminer. supuraţie. dérobait (il se ~) sustrăgea de la. dérobant (se ~) sustrăgea. porte-serviettes [n. dérobe à (il se ~) sustrăgând. advient sssus sus. chausson [alpin. suranorak supradotat. obéir. supporta (il ~) suportăm. superficie supraponderal. subi. interloqué surprinzător. supporte (il ~) suportă (el ~) [perf. surpris. superpose (qu'il ~) suprapunând.]. louche [fig. méfiant suspiciune. rescapé [n. levée. SUR. se soumettre. suspendre suspendare. dompté. dérober à (se ~). superposons suprapuneţi. oblitérer suprimare. levée. distrait de sustrăsese. sourire (de la Joconde) Adev 15/12/07 surd surzi surdă. surface suprafaţă [luciu]. souche [fig. interloquer. déconcertant.<SUPRArealism>. interdit [surpris]. suppression suprimat. supportez suportă (ei ~). obéissons supuneţi (vă ~). dérobé sustras de la.]. corpulent suprapune. écroulent surpă (se ~). surprenant sursă.].] [supporter] suportabil. superposer suprapui. obéissent supunându-se. surréaliste suprastructură. éliminer. suppurant supurare. dérobaient (ils se ~) sustras. soupçon suspin. surprendre une conversation surprins. sourd surfer [PC]. ressortissant supura. suprématie suprima.<SURréalisme> supra-bocanc [alpin. dérobent à (ils se ~) sustragă (el să ~). déconcerté.] surveni. écrouler (s'~) surpa (el se ~). dérobe à (qu'il se ~) sustrage (el ~). dompter. dérober sustrag (ei ~). veiller sub supraveghere medicală. sourit surâs surâsul.] supus [n. dérobent (ils ~) sustrag de la (ei se ~).m. dérobé (ils avaient ~) . internaute [PC] surfer pe web. surprendre surprinde o conversaţie. simplu]. supportons suportând. obéissait supuneau (se ~).n. surréalisme suprarealist. dérobait (il ~) sustrăgea (se ~). obéit supunea (se ~). dérobe (qu'il ~) sustragă (el să se ~). superposez suprapus. obéissant [vb. superpose (je ~) suprapună (el să ~). déconcerter. susciter suspect suspecţi.] [pop. obéissant [adj.].].] suspecta. soupir sustrage. distraire de sustrage de la (el ~). internaute surmena. obéissaient supunem (ne ~). subi. sentir [fam. obéis (tu ~) supun (mă ~). s. superposa suprarealism. dérobaient (ils ~) sustrăgeau (se ~). obéi supus [adj. superposé suprapuse (el ~). supportable suportat. distrayait de sustrăgeau. supporte (je ~) suport pentru prosop [n. méfiance. supportes SUPRA. source. écroule (il s'~) surpă (se ~) [perf.]. haut (du ~) susan.] supune (el se ~). subsister supravieţuitor. obéissance supus. superposent suprapun (eu ~). suprême supremaţie. sous surveillance médicale Adev 11/11/07 supraveghetor. vassal. écroulement surpat. suppurer supurant [med. surmener surpa (a se ~). éboula surprinde. éboule.]. écroulait surpare. survivant suprem. suspension suspensie [auto]. superpose (il ~) suprapunem. se conformer supui (te ~). suspicion. supportent suportă (el ~).

servage şerpişor. assise [d'une chaise] [n.. f. et şi [plus]. serpenter şerpuit şerpuiţi şerpuită şerpuite. serpent (le ~) şase. serf [n. pl. nuitée [séjour d’une nuit] şedinţă. sixième şasiu. cadre [adm. serpenteau şerpui. gazouiller [ruisseau]. Suisse]. soixante şaizeci (vreo ~). échecs şaibă. séance plénière şef şefi.].] şchiopătând. chance şanţ. dix-sept şaptezeci.] şaua [n. etc. nommément şi-a găsit naşul.] şeptime [1/7]. mince şşşa Ş. serviette [en papier] şes. chef [gastron. col [de montagne] [abréviation cartog. cingler şfichiui (el ~). sixième şaselea (al ~). département Suceava [abréviation] svelt. cheminée şenilă [mec. centième (le ~) sutien.] şezi! [câine]. . clochait (il ~) şchiopăta [fig.f. m.]. séance şedinţă în plen.] ş. pl. selle şa [geo.] [reg. seizième (la ~) şaisprezecea parte (a ~). ş. cloche (il ~) şchiopăta (el ~). rigole. seizième (le ~) şaisprezecime. chaise longue. col (le ~) [de montagne] şşşc şchiop. col (le ~) [géo. sixième [1/6] şevalet. chacal şah (juca ~). clocher şchioapătă (ceva ~). subir susţinut. cloche (il y a qq chose qui ~) şchioapătă (el ~). carrément şemineu.] şi anume. murmurait susură. murmurer. serpent (morsure de ~) şarpe cu clopoţei. murmurant sută. cingle (il ~) şfichiuie (ei ~). dos şezut [al unui scaun].MM].] şablon şabloane. contremaître şef de sală [gastron.f. sept şaptea (a ~). charge [industrie] şarpantă. cinglent (ils ~) şşşi şi. gazouillement [ruisseau] susura. cingla şfichiuia.]. serpenteau şarpele şerpii. rondelle.].].]. école şcoală (se lăsa de ~) [fam]. aussi.].]. écolier şşşe şedere. itou [fam. soustraction susţinător. souveraineté SV. fossé şantaj politic. chenille [méc.f.] şesime. subi. cinglait şfichiuie. chaloupe şampanie. reins şalupă. şatenă. partisan susţine. gazouille [ruisseau] susurând. etc. véranda [d'une maison en bois] şaua. chaise-longue [f. cent suta (a o ~). cent pour cent sutălea (al o ~). septième (la ~) şaptelea (al ~). seize şaisprezecea (a ~). centième (la ~) sută la sută. selle (la ~) şaua [geo. shah şah [jocul]. şatene [păr]. froisser (se ~) [fig.] . hasard. col [de montagne] [n. échecs (jouer aux ~) şah [căpetenie].].] şezut.MM. col [géo. patron [modèle] şacal.m. selle [abréviation cartog. chevalet şezlong [m. soutenu susur [n. notamment şifona (se ~). suzeraineté.]. şa şei [pl. boiter.] [geo. sg. souverain suveranitate.. navette suvenir. cul.] şerbie.d. six şasea (a ~). à trompeur trompeur et demi şi mai ales. fortune. chef.] [geo. chantage politique Antena 3 şantier.207 - .]. serpent şarpe (muşcătură de ~). monarque. châle.] şef de stat şefi de stat. serpent à sonnettes şarpe mic. à savoir. Scheibe şaisprezece. tortueux şerveţel. soixante-dix şaretă. seizième [1/16] şaizeci. séjour şedere peste noapte. leader. soixantaine şal.] şef de echipă. châssis şaten adj. assis ! [chien] şfichiui.m. cache-nez şale.]. champagne şansă. septième (le ~) şaptesprezece. seizième [1/16] şaisprezecelea (al ~). boitant şcoală şcoli.a. chef d’Etat Adev 15/12/07 şelau (pe ~). colombage [archit. plaine şeşi (casă în ~) [reg.a. septante [rég. murmure [vb.]. châtain şatră [n. charrette şarjă [industrie].] şa [n. boiteux şchiopăta.m. clocher [fig. chantier şapte.]. charpente şarpe şerpi.sustragere. études (abandonner ses ~) şcolar. froisser (se ~) şifona (se ~) [fig. souvenir suveran. şateni. septième [1/7] şerb şerbi. soutien-gorge suveică.

chuchotant şoptit. souris şobolan. escalope şnur şnururi. indécis şovăitor şovăitoare.] [tipogr. chanceler [fig.MM]. choque (il ~) [qqn. estafette. épousseter şters praful. remise [bâtim. choc. irrésolution şovăielnic. armoire şină [CFR]. Rumex alpinus [bot.208 - . cachet. épousseté ştergere. passe-partout şperţ [pop. clopin-clopant şopârlă. chuchotent şoptesc (eu ~). astuce şiroi.] şireturi.].]. fourbe. Sedum hispanicum [bot. effacement ştersătură [printr-o linie]. tablier şosea. latte şir. épongea (il ~) şterge un cuvânt. ternir şterge (o ~) [fugi]. essuyer. chômeur şomer (fi ~).] şogor [reg. coup [fig. effaçait ştergem. pot de vin [fig. sceller ştampila poştei. épongé şterse cu buretele (el ~). cordon. chuchoté şoptiţi.]. souris şorici de porc. şterse. lézard şopron. chancelant şpalturi [pl. chausson şotron. chuchote (je ~) şopteşte. essuyez ştergi. raturer şterg. faucon. supercherie şmen [arg. habile. sógor şoim şoimi.şifonat.] şmirghel. bardeau şipcă şipci. laver. pot de vin [fig. chuchotait şopteai. essuie-glace şterge. speaker şpicheriţă. chuchotai (je ~) şoptim. lacet şiretenie.]. effacement ştersătură. gratter. safran [bot.] şoca. hésitation. malin şmecher decât (fi mai ~). épreuves [pl. torcher şterge [linie]. torcher (se ~) şterge nasul. roué. heurter. net (parler ~) şlep. essuyé. essuie-pieds ştergător (de picioare). rature. chômage (être au ~) şontâc-şontâc.]. chuchotais (tu ~) şopteam (eu ~).]. essuies şters ştearsă şterşi. speakerine şşşt ştafetă ştafete ştafetei. chômage şomaj (fi pe ~). terne şterge (~ culoarea). chauffeur [auto] şofran [bot. rusé.] şpicher. choquer [quelqu'un] şocat. irrésolu. ruse şiretlic. scellé ştampilă. hésitant. beau-frère.]. échine. filé [fuit] şterse (o ~) [fuir]. saura ştia. fila [fuir] şterge [cu cârpa]. froissé şifonează (el se ~). chauffeur [auto] şofer de camion. savoir şti (ar ~). coup.] şireată. papier émeri.] ştergar [pop. rayer şters [linie]. chuchotaient şoptesc (ei ~). susurrer şoptea. rayé şterge cu buretele.] şti. cordon şşşo şo pe el! [vânătoare]. roué.]. fourberie. chuchotons şoptind. combine [f.] şiret [adj. cachet de la poste ştampilat.].]. effacer. couenne şorţ. chuchota (il ~) şoptii (eu ~). route şosetă şosete. froisse (il se ~) şifonier. malin que (être plus ~) şmecherie.]. succession. moucher şterge praful.] şopti. heurte şofer. impact. routier şofeur [arh. vaciller şovăială. éponger şterge cu buretele (el ~). chaussée.pop. paillasson ştergător de parbriz. rat şoc. finaud şiret [n. filer à l'anglaise şterge la fund (se ~). hésiter. gratté. sólyom şold şolduri. raturé. essuie (j'~) ştergea. couenne şoricel. artifice. rayure [graphique] ştevia stânelor [bot. serviette ştergătoare. filer [fuir] şters [fugit]. éponge (il ~) şters cu buretele. essuyait. essuyons ştergeţi. marelle şovăi. chaussette şoşon şoşoni. Stempel şteregoaie [bot. rail şindrilă. chômage (être au ~) şomer. rayer un mot şterge englezeşte (a o ~). poncer au papier verre şniţel natur. chuchotez şoric.]. saurait şti (va ~). chiffonné. taïaut ! [chasse] şoaldină aurie [bot. braguette şmecher şmecheră. colonne vertébrale [anat. heurté şochează. papier de verre şmirghelui. chaland şliţ.] [typo] şperaclu. Veratrum album [bot. hanche şomaj. relais. courrier Adev 11/04/08 ştampila.]. ruisseler şleau (vorbi pe ~). chuchotais (je ~) şopteau. file şira spinării [fam. chuchote (il ~) şopteşti.] şoarece şoareci. chuchotes (tu ~) şopti (el ~). chuchoter. savait .

pute. chuchotant şuşotit.] şuruburi [n. mèche şuvoi.f. colo [fam. tabulateur [PC] tabacheră. ébréché ştire ştiri. crépi [n. su (il avait ~) ştiusem. sacrement. sifflent şuierând. semelle (la ~) talpa piciorului. secret Tadorna sp. tactique taifun. accrocher. prostituée.n.] tabără şcolară. jambon. tee-shirts ta.] talpă [de pantof] tălpi. ton ta (a ~).f. su (vous aviez ~) ştiuseşi.]. chuchotaient şuşotesc (ei ~).] ştiuca-de-mare [n. saches (que tu ~). secret taine.m. escabeau. arcanes tainic tainică. sifflement şuncă. sphyrène [n. sachent (qu'ils ~) ştie (să ~).] ştoarfă. chuchoter şuşotea. tachymètre [auto] taior.sg.]. gruyère ttta T-shirt [neo. char [mil. chuchotez şut..] şuşoti. chuchotons şuşotind. science ştirbi (a ~). courant. chuchotent şuşotesc (eu ~). porte-cigares tabără. nouvelle (de la ~) ştiuca-de-mare [n.ştie. talon talpa [de pantof] tălpile. Heracleum palmatum [bot. chuchoté şuşotiţi. talp taluz. sais ştiuse. art.m.]. tamponnement tanc [mil. tamoul tampon. savez ştiţi (să ~). taille talisman. tableau taburet. sachez ştiu. colonie de vacances tablagiu [iron.].] şşşu şuco (priză ~). talus tttam tambur [mec. tableau noir [m. tangent . tes tale (ale ~). couvert tachina. sifflant şuieri. putain ştoarfă [pop. siffla (il ~). tagète [n. sait ştie (ei să ~). su (j'avais ~) ştiuseră.] tandreţe. brochet [zool. Belone belone ştiucă [zool. sais (tu ~) ştii (să ~). coup de pied şuviţă de păr.] [zool. su (tu avais ~) ştiut. nouvelle (la ~) ştirea (fără ~ cuiva). vague [n. talent. taquinerie tacit. Une (être à la ~) ştirea. sache (qu'il ~) ştii.]. anti-électrocution (prise ~) şuiera. tailleur tttal talaz. ştiinţe.] ştire bombă (fi o ~). semelle. table.] tafta. taquinerie tachinerie. siffler şuier (eu ~). tábor Adev 05/12/07 tabără de vară.f. su (nous avions ~) ştiuserăţi.] tahometru [auto]. mystérieux. tablette tablou tablouri.]. doué talie. table de matières. flux şvaiţer.][bot.].] [zool. porte-bonheur talon. chuchotais (tu ~) şuşoteam (eu ~).][zool. fer-blanc tablă [f.].].pl. blaguer tachinare. savent. chuchote (je ~) şuşoteşte. chuchotais (je ~) şuşoteau. vis [n. nouvelle [n. tournevis [n. ébrécher ştirbit. sonka şurub [n. tabouret tacâm. chuchote (il ~) şuşoteşti. taffetas Tagetes erecta. chuchotait şuşoteai. tadorne [n.]. su ştiinţă. tact tactică. su (ils avaient ~) ştiuserăm. siffle (je ~) şuieră. savons ştiţi.]. talc tale. insu (à l'~ de quelqu'un) ştirii.]. tiennes (les ~) talent. coquin ştucatură [n. Schraube şurubelniţă [n.] tablă de materii. siffles şuierătură.].f. échiquier tabletă. siffle (il ~) şuieră (ei ~).][şcolară].f. tendresse tandru. tienne (la ~) tab [PC].] talc. officier tablă. tacitement tact.n. tampon tampona. tambour tam nisam. tee-shirt T-shirts [neo. sommaire tablă de şah. don [talent] talentat.209 - .m. à propos des bottes tamil. mystère.sg.f.f. sache (que tu ~) ştiind.]. chuchotes (tu ~) şuşotim. typhon taină taine. pétasse ştreang ştreanguri. corde ştrengar. camp. plante du pied talpa ursului [bot. tôle tablă [de metal] table. tendre [affectif] tangent. sachant ştim.m. tamponner tamponare.] [zool. tacite tacit (în mod ~).

Taureau [zodiac] tavan. plateau taxa (a ~). taira tăceai. taxonomie tttă tăbăcărie.]. niai tăgăduim. coupions tăiase in. boucle-la !. taisent (ils se ~) tac (eu ~). imposé. tangible tapaj. coupai (je ~) tăiai. tu (nous nous sommes ~) tăcut [vb.]. taisait (il se ~) tăcea (va ~). coupé (ils avaient ~) tăiaserăm. nions tăgăduind. silencieux tăcut (ai ~). coupas (tu ~) . tannerie tăbăci. coupé (tu avais ~) tăiaşi. imposer taxat. tu (je me suis ~) tăcut (aţi ~). estragon tarif. silencieusement tăcerea (păstra ~).]. tasser [la terre] tasa (el se ~) [tehn. coupé (nous avions ~) tăiaserăţi. taxe (il ~) taxeze (el ~). tarte à la crème tartru. taximètre taximetrist. père tati. ferme-la !. nias tăgăduit. gueule (ta~) !. taxi taximetru. tagad tăgădui (el ~). TVA taxi. taire (se ~) tac (ei ~). taxon taxonomic. tasse (il se ~) [terrain] taseze (să se ~) [tehn. tartre tasa [tehn. coupe (je ~) tai (tu ~). Taste tata. niait tăgăduiau. taraud [techn. grand-papa tată. coupais (tu ~) tăiam (eu ~). tapage tapet. tiens (les ~) tăia. tais (je me ~) tace.] tarod [tehn. tenture tapisa tapisez. fort [adj. tâter le terrain tatonam (eu ~). père tatăl. tes tăi (ai ~). plafond tavă. selle (la ~) tarniţă [pop. coupais (je ~) tăiam (noi ~). silencieusement tăciune. coupé (il avait ~) tăiasem. silence !. tâtonner tatona (el ~). tassant (se ~) [terrain] tasează (se ~) [tehn.] [geo. nies (tu ~) tăgăduii. tais-toi ! tăcând. clavier. tanner tăbăcire. papier peint. nia tăgăduia. nient tăgăduiesc (eu ~).]. chauffeur de taxi Adev 16/05/08 taxon. tâtonnait (il ~) tatona terenul. taisons (nous nous ~) tăceţi. tarif tarniţa [geo. nié tăgăduiţi (voi ~). tu [se taire] tăcere. coupe (je ~) taur tauri. taxe (qu'il ~) taxă. receveur taxând. tâtonné tatonând. taxer. tu. touche [PC]. tapisser tare. tu (tu t'étais ~) tăcut. nier. taisez (vous vous ~) tăcuse. tasse (qu'il se ~) [terrain] tastatură.]. selle [géo. tâtonne (je ~) tau (eu ~) [reg. silencieuse tăcute (pe ~). tassait (il se ~) [terrain] tasat. négation tăgăduişi. silence (garder le ~) tăcută.]. papa tata-mare. taxé taxator. tait (il se ~) taci. niaient tăgăduiesc (ei ~). dur d'oreille tarhon. nie (je ~) tăgăduieşte. tus (ils se sont ~) tăcut (el a ~). barrer. papa tatona. taureau Taur [zodiac]. tannage tăbăcit.]. tu (vous vous êtes ~) tăcut (au ~). dur. taisant tăcea (ar ~). tairait tăcea (el ~). taisais (je me ~) tăcem. taxe à la valeur ajoutée. dure tare de ureche.] [pop. tâtonnais (je ~) tatonat. tu (tu t'es ~) tăcut (am ~). niant tăgăduire. braise tăgădui. couper tai (eu ~).210 - . nie (il ~) tăgăduieşti. coupes (tu ~) tăia (el ~).]. coupé (vous aviez ~) tăiaseşi. coupé (j'avais ~) tăiaseră. taxent taxează (el ~). taisais (tu te ~) tăceam (eu ~).] tartă cu cremă. taxonomique taxonomie.].]. tu (il s'était ~) tăcusem (eu ~). tanné tăcea. tâtonnant tatonează (el ~). niez tăi. taxe taxă pe valoarea adăugată. tais (tu te ~) taci!. Tastatur tastă [PC]. tu (il s'est ~) tăcut (noi am ~). tâtonne (il ~) tatonez. tassé [terrain] tasându-se. taxant. imposant taxează (ei ~). tais-toi ! taci! pliscul! [pop].tangibil. silence tăcere (în ~). tu (je m'étais ~) tăcuseşi. coupait tăiai (eu ~).

fourreau (du ~) tehnic. vigueur.] tehnici. recela tăinuia.f. Ts.] târguiseră (se ~). t' [pron. tas [n. languissait tânjească (să ~).]. gaine. son [alim. n. femme (jeune ~) tândăli. coupaient taie (ei ~). véranda [d'une maison en bois] târnaţ [pop. crainte. négocia târguiau (se ~). coupant tăiş. théâtral teatrologie. guérison tămăduit. recèle (il ~) tăinuieşti. homme (jeune ~) tânără [n. pic [outil] târnaţ [n. tó tăul. rayer de la liste tăia din. négocie (il ~) târguim (ne ~). pute. négociation târnăcop. dandinant tângui (se ~).] tăvăli de râs. coupe [forest.].] teafăr şi nevătămat. incisif. théâtre teatru de marionete. Spiraea ulmaria. lamentation tânguitor. tilleul . négocié târguiţi (vă ~).f. langui tânjitor. tas (du ~) teatral teatrali teatrală.][arh.] [reg. idiotie tâmpit tâmpită. recèles (tu ~) tăinuind. vas te rog. gaine (de la ~) tecii [G. tas (le ~) teancului. négociez târguială [fam. lac (alpin). dandiner tândălind. brigandage tâmpenie.].] [signification] tâlhar.m. con [fig.] tărie. tolmács tămădui. pl. receleur tăios.] te duci. couper en tranches tăia cu ferestrăul. technique (la ~) tehnică [n. technique tehnica tehnicile.]. târguri.m. taille. menuiserie tânăr tineri.f.] tălmaci. pioche. robustesse. indemne. coupure d'électricité tăietură. couper en deux tăia felii. technique [n. sauf [adj. A] te-. porche târziu (cel mai ~). tard (au plus ~) TBC. s'il te plaît teacă teci. lacs (les ~ alpins) tăvalgă [n.] teancul. muscat tăraţă tărâţe [pl. sens [n. tîmplar. solidement tău. jeune fille. théâtrologie teatru. rogner tăiat din. incision. te [pron A. pétasse. A] TE-… <el TE-a filmat>. couper à la scie tăia de pe listă. négocié (ils avaient ~) târguit. pile teanc (de hârtii). guignol tecii [G.]. coupant tăia în două. négocions târguind.] conne. peur teanc. recèle (je ~) tăinuieşte. guéri tămâie. jérémiades [pl. languisse tânjit. semelle (de la ~) tălmaci [sg.]. brigand tâlhărie. tordre de rire (se ~) tăvălug. coupent taie (el ~). receler tăinui (el ~).tăiat tăiaţi tăiată. marché. coupe (qu'il ~) tăiem. liasse teanc teancuri.n.sg.] tăiere a curentului. te [pron A.n.] tânguire.]. t' [pron. technicien tei.] [bot.211 - . plaintif tânji (după). imbécile. coupons (nous ~) tăind. prostituée târg s.] [bot. tien (le ~) tău [n. recelait tăinuiau. négociaient târguiesc (ei ~).]. coupa (il ~) taie (el să ~). pl tei.]. rogné taie din. coupez tăiaţi (voi ~) [imperf. fourreau teacă (de sabie). languir tânjea. menuisier tâmplar de mobilă fină. nostalgique târfă. solidité. spirée [n. négocier târgui (el se ~). traducteur. encens tămâios. puissance tărie (cu ~). jeune tânăr [n.f. phtisie ttte te. foire târg [oraş]. coupe [résultat d'une coupure] tăiere (~ de copaci).]. jeune homme. putain. recelant tăinuit. sain et sauf teamă. négociant [vb.] tehnician. rouleau tttâ tâlc tâlcuri.]. coupure tăinui. lac (le ~ alpin) tăurile. fourreau (d'épée) teafăr.].] tăuri.] [vulg. T'… <il T'a filmé> te-[pron A. sot sotte tâmplar. appréhension. recelaient tăinuiesc (eu ~)..f. recelé tăinuitor (de lucruri furate). lamenter tânguieli [pl. coupe (il ~) tăie (el ~).] târguieli [negocieri]. négocient târguieşte (se ~). tranchant tălpii [de pantof]. rogne tăiere.m. ébéniste tâmplărie. bourg târgui (se ~). coupiez tăiau. coupé tăiaţi.] te [pron A. ton tău (al ~). guérir tămăduire.

telefoane mobile. Transilv. téléphone cellulaire. télescopique telespectator. base temenea temenele. temető temnicer. courbette temerar. télévision par câble televizor. théorique teoretic.]. télépathique telepatie. peur (nous avions eu ~) temuseră (se ~).] tenebros tenebroasă. thème tembel tembelă. téléologique teleologie.] tendinţă literară. peur (il avait ~) teamă (le e ~).]. peur (j'ai ~) tem (se ~). peur (tu avais eu ~) temut. télé [n. craindre le pire temeinic. craindrait teme (se ~).] [vulg. téméraire temeritate. peur (ils ont ~) teme (el se ~). télépathie telescop telescoape.f. craignons temem (ne ~).].]. câble [message]. craignant teme (nu te ~)!. téléviseur. peur (tu avais ~) teamă (vă e ~). journal télévisé telekinezie. ténèbres [pl. con [fig. peur (j'ai ~) teamă (mi-era ~). téléphonique telefonie.] tenuri. teint [n. téléphérique telefoane celulare. craint temut (de ~). sot tembelism. coup de fil (donner un ~) telefon (da un ~). solidement temelie. théoriquement teoretician. peur (nous avions ~) temeaţi (vă ~). redoutable temut (m-am ~). teinte [n. télévision televiziunea prin cablu. peur (il a ~). geôlier temniţă. télécommande teleferic. peur (ils avaient eu ~) temuseşi (te ~). crains. théorème teoretic.f. appréhender. redouter teme (se va ~). téléphoner telefonic.212 - . craint (il ~) temându-se. courage. peur (ils avaient ~) teamă (mi-e ~). peur (j'ai eu ~) temut (ne-am ~). télémétrie telemetru.] tenace. téléspectateur televiziune. télémètre teleobiectiv. téléphonie telegrafia. tenace tenacitate. craindre teamă (îi e ~). téléologie telepatic.n. peur (nous avons eu ~) temut (s-a ~). télékinésie telemetrie. prison tempera. peur (tu as ~) temu.]. geôle temniţă [pop.]. peur (j'avais ~) teamă (ne e ~). craignent tem (mă ~). téléphones cellulaires telefon. télescoper (se ~) telescopic. tentative tentă tente. telefon mobil. adoucir. crains temi (te ~). audacieux. peur (tu avais ~) temeam (mă ~). coup de téléphone (donner un~) telefon celular. tension artérielle tenta. sujet [n. approfondi temeinic [adv. peur (vous aviez ~) tem. modérer temperatură. témérité temeteu [reg. tenté tentaţie. imbécillité teme. craignit temui. ténébreux. tenter tentant. peur (tu as eu ~) temut (v-aţi ~). télégraphie telegramă. peur (vous aviez ~) temeau (se ~). craignez temeţi (nu vă ~)!.m. peur (ils avaient ~) temem. peur (j'avais ~) temeam (ne ~). télégraphique telegrafie. peur (tu as ~) teamă (ţi-era ~). craignis temuse (se ~). devoir [n. télégraphier telegrafic.][l'appareil] tttem temă teme. portable [téléphone] telefona.] teoremă. cimetière. téléobjectif teleologic. peur (vous avez ~) teamă (vă era ~).f. imbécile.]. télégramme telejurnal.]. peur (il avait eu ~) temusem (mă ~). téléphone telefon (da ~). craindra temea (se ~). température temporar. crétin [fig. ténacité tendinţă. peur (nous avions ~) teamă (ţi-e ~). télé [n.m. =chaîne TV privée roumaine teleast. peur (nous avons ~) teamă (ne era ~). peur (vous avez eu ~) teme de ce e mai rău (se ~). peur (n'aie pas ~) ! teme (s-ar ~). peur (il avait ~) temeai (te ~). peur (il a ~) teamă (îi era ~). courant [n. peur (nous avons ~) temeţi. tentation tentativă. peur (ils ont eu ~) temut (te-ai ~). peur (ayant ~). fondement. téléspectateur telecomandă telecomenzi. peur (ils ont ~) teamă (le era ~). peur (il a eu ~) temut (s-au ~). sombre tenis. peur (vous avez ~) temi. provisoire ttten ten [n. courant littéraire tenebre. tentant tentat. théoricien .tttel Tele 7 ABC. peur (j'avais eu ~) temusem (ne ~). peur (n'ayez pas ~) ! temeţi (vă ~). télescope telescopa. tennis tensiune arterială.

gonzesse [fam.]. achevé. repos.m. fer-blanc tinichigerie.] tinichele.]. tierce terţă [mus.] ticăloşie. pendant timp de expunere [foto].]. timide timiditate. pendant. textualisme textualist. théorie teracotă. pendant timpul (în tot ~). tierce personne (une ~) terţiar. type tip [individ].] termen livresc [abrev. temps à autre (de ~) timp liber. terne teroare. terreur terorism. paix. sol teren împrejmuit. terrasse teren. imprimer. terminé terminate. temps d'exposition [photo] timp în timp (din ~). impriment (ils ~) tipăresc (eu ~). mijoter [fig. mijote (il ~) [fig. tige tttim timbra. vilain. mettre fin. termine (je ~) termin (să ~). appuie-tête teveu [pop. clos [n. mec. moule tipă. littéral textual (în mod ~). type [individu] tipar. tigresse tigru.f. tige [métal].teorie.].] terestru. tixina tijă. durant. thermique termina.213 - .]. affranchir timbru. [demod. porche tineret. terminons termine (el să ~). terrain.]. termines (que tu ~) terminaţie. thésauriser teză. terminer termin (eu ~). terrorisme terorist. finir. timidement timişorean.M. tiers [mus. T.]. imprime (il ~) tipăreşti. terminent termină (el ~). [offic.] terţă persoană (o ~). impression.]. coquin. tigre tihnă. termines termini (să ~). terrestre teribil. testé [vérifié] testicule. thermos termostat. textile textual. timonier timorat. =de la ville de Timisoara [Bt] timonier [mar. terminait termina (va ~). achèves. tertiaire testa [pop.] termen oficial [abrev.] tipări. termine (il ~) terminăm.] Tico ®[n. termine (que je ~) termina (el ~). tandis que timp de. terminerai (je ~) terminat terminaţi terminată terminate. terrible teribil de. ferblanterie tinichigiu. longueur (à ~ de) timpuriu. loisir timpan [anat. terme termen biblic [abrev.] termic.] termen colocvial [abrev. Ville de… [abréviation cartographique] ttti ticălos. couilles [vulg. fini. testicules.] tigrat. saloperie [arg. calme. imprimes (tu ~) tipărim. terminez terminau. temps (en même ~). terminaison termometru. [col. timbre-poste timid timizi timidă timide. terre cuite terasă. timidité timiditate (cu ~). longue (à la ~) timpul (în ~). imprimons tipărit. poêle à queue [n. terminaient termină.] teşi. Bourg de… [abréviation cartographique] Tg.] termen demodat [abrev. texte textil. [liv.]. textuel. = voiture Daewoo fabriquée en Roumanie ticsit. achèvent termină (ei ~). hâtif tindă. aplatir teşit. terroriste teroriza.].] tigăi. : Territoires Français d’Outremer teritoriu. termine (qu'il ~) termini.] ticluieşte. jeunesse tinereţii veşnice (fântâna ~). territoire termal. thermostat terne. trésor tezauriza tezaurizez. terroriser terţă.] tifon [med. comble [adj.]. terminera termina (voi ~).f. terriblement teritoriile franceze de peste mări. tôlier tttip tip. multiplier tipăresc (ei ~). tester [vérifier] testat pop. textuellement textualism. imprimez . aplati tetieră [auto]. fois (à la ~) timp ce (în ~). tympan (à la ~) timpul (cu ~).] tigaie [n. thermal termen. temps timp (în acelaşi ~). tigré tigroaică.]. imprimé tipăriţi. achever.m. délai. finis (tu ~).f. infamie.] ticlui.O. timoré timp.] [vulg. [Bib. con [fig. téléviseur text. imprime (j'~) tipăreşte. textualiste tezaur. jeunesse tinereţe. gaze [méd. timbre timbru poştal. thèse Tg. jouvence (fontaine de ~) tinichea [n. terminées terminaţi. thermomètre termos. durant.].

moulent [mouler] toartă. tonifie (il ~) tonificat. gonzesse [fam. tocade toarce. tir cu arcul. tire-bouchon titirez.A. vautrer tolănit. marchandage togă. Turin tornadă. tirade tiraj [publ.214 - . haché tocător. tolérait (il ~) tolerase (el ~). tolèrent tolerează (el ~). tome tomată tomate. toponymie topor. tonsure tont. tir de D. torrent torenţial torenţială.] tonsură. topographique topografie. prélasser.] tonus. tornade . toboggan tttoc toc [cutie] tocuri.].] tobogan. tolère (qu'il ~) tolerezi. ton [n. anse toast.] toarce (el ~). toponyme toponimie. tonifié tonou [aero. toilettes [n. tonne [mesure] tonic.]. titre de propriété titular.] [méd. tolérer tolera (el ~). débonnaire. toquade toane [pl. tyrannie tiraniza. cognée [f. Viola biflora [bot. tir à l'arc tiradă. tomographie ttton ton. département de Tulcea [abréviation] TM.] [med.] tobă de carte. plume. topaze topi. dictature. tolérance tolomac [pop] tolomacă.] ton [peşte].]. bachoter tocilă.]. tirant [n. tolère (il ~) tolerez. tolérant toleranţă. calé [col.]. sot. tambour tobă (de fanfară).m. refonte [n. titre titlu de proprietate.] tipic. automnal tomografie.]. prélasse tolăni. imprimerie.tipărire. tir tir al antiaerienei. tolères (tu ~) tolerabil. justement tocmeală. tomate tomberon. étui à lunettes toca. automnal tomnatic. fondais topesc. tonus tttop topaz. fond (il ~) topit. tolère (je ~) tolereze (el să ~). tonalité tonă. fam.pl. topologie toponim.] tolera.]. imprimeur.]. impression tipesă [fam. étui toc (de revolver). porte-plume.] tiranie. polenta tocat (mărunt). typographe tipografie. piocheur. hachoir tocătură (de carne). thon [poisson] tonaj. typiquement tipograf. crétin [fig. refonte [n.]. Torah torent torenţi. tombereau tomnatec [pop.]. toilette toaletă [WC]. torrentiel torenţială (ploaie ~).] [poet. titulaire Tiţian. carquois [n. toge tttol tolăneşte (se ~).m.] toci [pentru examen]. tonique tonic [n.] toamnă toamna.]. aiguiseur tocilar. topographie topologie.f.] topografic. toast toasta.f. torride Torino. étui toc (de pantof). toluène tttom tom tomuri. fondu topire [n. département de Timis [abréviation] ttto toaletă. filer [vb.] tirbuşon tirbuşoane. moule [vb. bûcher [verbe. tirage [publ. Titien TL. rémouleur tocmai.].] toluen. tonnage tonalitate. hachis toci (~ o lecţie) [fam. caisse [mus. cabinet [WC]. file (il ~) toarnă (în formă). fondent topeşte.] tttor Tora. prélassé tolbă (~ cu săggeţi) [n. tyranniser tirant [n. hache toporaşi galbeni [pl. toléré (il avait ~) tolerat. tonneau [aéro. typographie tttir tir. coup de tête.] tonifica. porter un toast tobă.C. stylo toc pentru ochelari.] topit [n. tonique [n.f. toupie titlu. hacher tocană [reg.]. tolérable tolerant. MM].]. typique tipic (în mod ~). étui (de revolver) toc (de scris). automne Adev 08/01/08 toană [pl. toléré tolerează (ei ~). torrentielle (pluie ~) torid.f. talon toc (pentru ochelari).f.]. crétin [fig.] [bot. fondre topea. tonifier tonifică.

totalité totdeauna. faire feu trage cu aspiratorul. torse [n. compagnon tovarăşă. tirer les conséquences trage un cot. tires (tu ~) tras traşi trasă. tireur. tout tous toute toutes tot aşa. torture torţă torţe. tirâtes trăsei (eu ~). déduire.]. tirâmes (nous ~) traserăţi. tout terrain tot-teren [auto]. ratait (il ~) [cible] trăgeam pe lângă (eu ~). cigare tracasa [neo. torche tot toţi toată toate. tiré (ils avaient ~) trăseserăm. toxique tttr trabuc [nn. écoutes (être aux ~). déduis (tu ~) trage o concluzie. tiré (tu avais ~) trăseşi. donner un coup de pied trage în toate părţile. colporter [com. déduis (je ~) tragem concluzia. péter [vulg. torpeur tors torşi toarsă toarse. souffleter trage un şut. tirez tragi. filé tors [n. compagne tovărăşie. photographier tras în chip [reg. torpillait torpilă (el ~). tire (il ~) trage (el ar ~). boule de commande [PC] tractor. tirer trag (ei ~). tirai (je ~) trăsese (el ~). rata (il ~) [cible] trăsei pe lângă. copain. pourtant tov. toujours totdeauna (pentru ~).]. traducteur traducere traduceri. raté [cible] trase pe lângă (el~). boîte à gants [auto] torpila. torpillé torpilau. camarade [abréviation] tovarăş.][arg. Trans. contrebandier trage. tirons trageţi. tradition tradiţional. sécher [une classe etc. tintinnabuler trage concluzia. tirage tragere cu arcul.]. traduction trafica. torpeur toropit de somn toropită de somn. tiré (j'avais ~) trăseseră. tracteur tracţiune. néanmoins. somnolent torpedou [auto]. rater [cible] trage pe lângă (el ~). tirer une conclusion trage consecinţele. vesser [vulg. Tout est bien qui finit bien Adev 13/01/08 totuna (mi-e ~). photographié trage chiului de la şcoală. torsion tort torturi. interprète [traducteur]. traditionnel traducător traducători.]. toutefois. totalement totalitate.).] trage ponoasele (pop. mettre de l'eau courante trage [cu o armă]. torpille (il ~) torpilează (ei ~).] trage vânturi. passer l'aspirateur trage o bătaie soră cu moartea. Trans]. camarade. tiré. ratai [cible] trăsese pe lângă. gâchette trăgător [mil. tabasser de coups trage-n chip [reg.] traficant. déduisent. cependant. total total [adv. déduisons trageţi concluzia.] trăgaci. tiré (vous aviez ~) trăseseşi. jamais (à ~) Totul e bine când se termină cu bine.]. péter [vulg. amaigri trase (el ~). tiré (il avait ~) trăsesem (eu ~). tir à l'arc . tirailleur tragere. tiré (nous avions ~) trăseserăţi. sommeiller trage o scatoalcă. coutume. raté (il avait ~) [cible] trăgea pe lângă. tirerait trage (va ~). buissonnière (faire l'école ~) trage chiulul [pop.. torpilla torpilat. tracasser tracasa (el ~). tracasse (il ~) trackball [PC].]. surprendre une conversation trage un vânt. torpillent torpilă. torpillaient torpilează. aussi tot atât cât. tracassent tracasează (el ~). tirent trag (eu ~). induire trag concluzia. complètement. supplice. torpilleur torpoare [neo. rate (il ~) [cible] tras pe lângă. tracassé tracasând [PC]. tirent (qu'ils ~) tragă (el să ~). tout-terrain total totali totală totale. tirant trage apă curentă. torturer tortură.]. ratais (je ~) [cible] trăgând pe lângă. tire (qu'il ~) tragem.] trage (clopotele). déduisez tras concluzia.]. tirerais (je ~) trage (el ~).m. égal (cela m'est ~) totuşi. ratant [cible] trage un pârţ [vulg. intégrité. coup de coude (donner un ~) trage pe lângă. traction tradiţie.m. tira (il ~) traserăm. torpiller torpila (el ~). tirera (il ~) tragă (ei să ~).] torsiune. jamais (à tout ~). tracassait tracasat [neo. torpille torpilor.]. quand même.215 - . tirer les conséquences trage un pui de somn. ainsi. tracassant tracasează (ei ~). tire (je ~) trage (aş ~). compagnie toxic. tirailler [fusil] trage cu urechea. copine.toropeală. gâteau tortura. autant tot teren. tiras (tu ~) trăgând.]. déduit tragi concluzia.

tragere (cu puşca). tir tragere la sorţi. tirage au sort trainic. solide tras de păr. tiré par les cheveux trădare. trahison trădător. traître trăi. vivre trăi (ar ~). vivrait trăi (el ~). vécut (il ~) trăi (va ~). vivra trăia. vivait trăiai. vivais trăiam. vivais trăiască (să ~). vive trăiau. vivaient trăiesc (ei ~). vivent trăiesc (eu ~). vis (je ~) trăieşte. vit trăieşti. vis (tu ~) trăim. vivons trăind. vivant trăit. vécu trăiţi. vivez trâmbiţă. clairon trâmbiţa [vb.]. claironner trâmbiţă (el ~). claironna trâmbiţat. claironné trâmbiţează (el ~). claironne (il ~) trâmbiţeze (să ~). claironne (qu'il ~) trambulină. tremplin tramvai tramvaie. tramway, tram trăncăni. jaser, jaspiner, caqueter, jacasser, bavarder, papoter trăncănea. jacassait trăncăneală. bavardage, papotage trăncăneşte. jase (il ~), bavarde, papote, caquète, jacasse (il ~) trăncănind. jacassant trăncănit. jacassé, jasé trandafir. rose trandafiriu. rose [adj.] trandafirul. la rose trândav. fainéant trândăvie. fainéantise tranpirat. transpiré transfoca [foto & film]. zoomer, zoom (faire un ~) transfocator. zoom transforma. convertir, transformer transform (eu ~). transforme (je ~) transformă. transforme (il ~) transformă (ei ~). transforment (ils ~) transforma (el ~). transformait transformă (el ~). transforma transformabil. transformable transformare. transformation transformat. transformé transformau. transformaient transformator transformatoare. transformateur transilvan, transilvănean. =de la région de Transylvanie Transilvania. Transylvanie translator translatori. traducteur transmis. transmis

transmisibil. transmissible transmisie, transmisiune. transmission transmite. transmettre transmit (ei ~). transmettent transmit (eu ~). transmets (je ~) transmită (el să ~). transmette (qu'il ~) transmite. transmet transmitem. transmettons transmiteţi. transmettez transmiţi. transmets (tu ~) transparent transparentă. transparent transparenţă. transparence transpira. suer, transpirer transpir. transpire (je ~) transpira (el ~). transpirait transpiraţi (voi ~). transpirez transpiră (ei ~). transpirent transpiră (el ~). transpire (il ~) transpirăm. transpirons transpiri. transpires transpiraţie. sueur, transpiration transport transporturi. charge [n.], transport transporta. porter [transporter], transporter transportat. porté [transporté], transporté transportă (ei ~). transportent transportă (el ~). transporte (il ~) transportând. transportant transportabil. transportable transpune. transposer transpune în practică. mettre en pratique transpunere. transposition transtextualitate. transtextualité transversal transversali. transversal tranziţie. transition trapă. trappe trasa. tracer traseu. parcours trata [subiect]. porter sur [concerner] tratament. cure Tratatul de la Lisabona. Traité de Lisbonne Adev 10/02/08 tratative [pl.]. pourparlers [pl.] traversa. croiser, traverser traversare. traversée travesti. travestir, déguiser trăsnet trăsnete. foudre trăsurică. charrette trăznit [adj]. étourdi [adj.] trânti (~ o uşă). claquer (~ une porte) trântească (el să ~ uşa). claque (qu'il ~ une porte) trântesc (~ uşa). claquent (ils ~ une porte) trânteşte (~ o uşă). claque (il ~ une porte) trânti (el ~ uşa). claqua (il ~ une porte) trânti (el ~). claqua (il ~) trântind (~ uşa). claquant (~ la porte) trântit (~ uşa). claqué (~ une porte) trânti la pământ. terrasser trântit la pământ. terrassé trânti la un examen. recaler trântit [examen]. collé [examen] trânti uşa în nas. fermer la porte au nez trânti uşa în nas [+G.]. fermer la porte au nez de

- 216 -

tttre treabă. besogne, affaire treaptă. degré treaptă [a unei scări mobile]. échelon treaz. réveillé trebui. falloir, devoir trebui (ar ~). devrait, faudrait trebui (va ~). faudra, devra trebuia. fallait, devait trebuiască (să ~). doive trebuie. dois, doivent, devez, faut, doit, devons trebuit. fallu, dû trebuincios [liv.]. nécessaire trecător [adj.]. fugitif, éphémère, passager trecător [n.]. passant [n.] trece [peste un obstacol]. franchir trec (ei ~ peste un obstacol). franchissent (~ un obstacle) trecând (~ peste un obstacol). franchissant (~ un obstacle) trece (~ peste un obstacol). franchir (~ un obstacle) trece (el ~ peste un obstacol). franchit (il ~ un obstacle) trecut (~ peste un obstacol). franchi (~ un obstacle) trece din nou. repasser trece în proprietatea statului. étatiser, nationaliser trece pe roşu [la semafor]. brûler le feu rouge trece peste. enjamber trecere. passage trecere de pietoni [n.f.]. voie piétonne [n.f.], clouté (passage ~) trecut (anul ~). dernier (l'an ~) trei. trois trei-fraţi-pătaţi [bot.]. Viola tricolor [bot.] trei locuri (cu ~). triplace trei răi [bot.]. Hepatica transylvanica [bot.] treia. troisième treia parte (a ~). troisième [1/3] treierătoare. batteuse treilea. troisième treime. troisième [1/3], tiers treişpe. treize treisprezece. treize treizeci. trente tremur. tremblement, frémissement, frisson tremura. trembler, vibrer, vaciller, frémir tremur (eu ~). frémis (je ~) tremură de frig. frémit (il ~) tremură (ei ~). frémissent tremura (el ~). frémissait tremură [perf. s.]. frémit (il ~) [parf. s.] tremura de frig. grelotter tremurând. frémissant tremurat. frémi tremurător. tremblant, frémissant [adj.] tremurau. frémissaient tremurici. tremblement tremurici (avea ~). frousse (avoir la ~) tren trenuri. train tren de aterizare [aero]. train d'atterrissage [aéro]

trend. tendance Adev 01/11/07 trepida. vibrer trepied. trépied trepied [foto]. pied photo treptat. fur (au ~ et à mesure) tresă. tresse tresă [mil.]. galon [mil.] tresaltă. bondit tresălta. bondir tresăltare. soubresaut tresări. tressaillir tresărire. tressaillement, soubresaut trestie. roseau trezi. réveiller trezea. réveillait trezesc (ei se ~). réveillent (ils se ~) trezesc (mă ~). réveille (je me ~) trezeşte (se ~). réveille (il se ~) trezeşti (te ~). réveilles (tu te ~) trezim (ne ~). réveillons (nous nous ~) trezit. réveillé treziţi (vă ~). réveillez (vous vous ~) trezi curiozitatea. intriguer (v.t.) trezire. réveil tttri tria triez. trier trib triburi. tribu tribord. tribord tribun. tribun tribunal tribunale. tribunal Tribunalul Suprem. Cour de cassation tribună. tribune tricot [textil]. tricot [textile] tricota. tricoter tricotaj. maille tricou tricouri. tricot, tee-shirt tricou poli. polo [chemise] triere. tri trifoi. trèfle trigonometrie. trigo [f.] [fam.], trigonométrie trimite. envoyer trimis. envoyé trimis [n.]. messager trimit. envoie trimite. envoie trimite (ar ~). enverrait trimite (pe cineva departe). reléguer trimite (va ~). enverra trimite (vei ~). enverras trimite (veţi ~). enverrez trimite (voi ~). enverrai trimite (vom ~). enverrons trimite (vor ~). enverront trimite înapoi. renvoyer trimite un fax. télécopier trimitere. envoi trimitere înapoi. renvoi triplu. triple trist. morne, triste tristeţe. chagrin, tristesse, amertume trişerie. tricherie triumf. triomphe

- 217 -

triumfa. triompher triunghi triunghiuri. triangle trivial. vulgaire, obscène trivialitate. vulgarité trîndav. paresseux trîndăvie. paresse tttro troacă. trou troacă [fig. auto]. vieille bagnole [fam.] trofeu. trophée trohaic. trochaïque troieni. enneiger troienit. enneigé, neigeux troiţă. crucifix, calvaire trombă. trombe trompetă. cornet trompetă [muz.]. cornet [mus.] tropaială. piétinement tropăi. piétiner tropăi pe loc (pentru a se în. semelle (battre la ~) tropăit. piétinement troscăit [pop.] troscăiţi troscăită troscăite. ivre troscot de munte [bot.]. Polygonum alpinum [bot.] trosni. claquer, craquer trosnească (el să ~). claque (qu'il ~) trosnesc arzînd (ei ~). craquent (ils ~) trosnesc arzînd (ei ~). pétillent (ils ~) [bois] trosneşte. claque (il ~), craque (il ~) trosneşte (care ~). pétillant [bois au feu] trosni (el ~). claqua (il ~) trosnit. craqué trosnitură. craquement trotuar. trottoir trozni. crépiter truc. astuce, feinte [nf.] [fam.] trudă. sueur trudi [fig.]. suer trufandale [n.f. pl.]. primeurs [n.f. pl.] trufaş. arrogant trufie. fatuité, morgue, arrogance trunchi [n.n.] trunchiuri. tronc [n.m.], souche [n.f.] trup trupuri. corps trup şi suflet. corps et âme trupă. troupe trupesc. corporel trupului. corps (du ~) trupului (plăcerile ~). chair (plaisirs de la ~) trusă. trousse, étui trusă [n.f.]. nécessaire [n.m.] trusou. trousseau tttu tu. tu, toi tu însăţi [f.]. toi-même tu însuţi [m.]. toi-même tub. tube tubercul. tubercule tuberculoză. tuberculose tuberculoză pulmonară. phtisie tuberoză [pop.]. Polyanthes tuberosa tubular. tubulaire tuciuriu [n.m.] [rasist] tuciurie [n.f.] tuciurii [n.m.pl.]. gitan

tufă. touffe tufă de arbuşti. buisson tufiş. buisson tttul tulbura. émouvoir, toucher [fig.] tulburare. émoi, trouble, tulburare [fig.]. étourdissement tulburat. confus, touché [fig.] tulburător. troublant, enivrant tuleie [pl.]. duvet [facial] tulpină tulpini. tige [d'une plante] tumbă. culbute tumult. tumulte tumultuos. tumultueux tttun tuna. tonner tuna [imperf.]. tonnait (il ~) tunat. tonné tună. tonne (il ~) tună [perf. s.]. tonna (il ~) tuna şi fulgera împotriva. tonner contre tună şi fulgeră contra. tonne contre (il ~) tuna şi fulgera împotriva. pester contre tuna şi fulgera împotriva (el). pestait contre (il ~) tunător. tonnant, tonitruant tunde. tondre tund (ei ~). tondent tund (eu ~). tonds (je ~) tunde (aş ~). tondrais (je ~) tunde (el ~). tond (il ~) tunde (el ar ~). tondrait tunde (va ~). tondra tunde (vei ~). tondras tunde (veţi ~). tondrez tunde (voi ~). tondrai tunde (vom ~). tondrons tunde (vor ~). tondront tundea. tondait tundeai. tondais (tu ~) tundeam (eu ~). tondais (je ~) tundeam (noi ~). tondions tundeaţi. tondiez tundeau. tondaient tundem. tondons tundeţi. tondez tuns tunşi tunsă tunse. tondu tunse (el ~). tondit (il ~) tunsese. tondu (il avait ~) tunsesem (eu ~). tondu (j'avais ~) tunzi. tonds (tu ~) tunel. tunnel tunet tunete. coup de tonnerre, tonnerre tunică. tunique Tunisia. Tunisie tunisian. Tunisien tunsoare. coupe [des cheveux], tonsure tupeu. insolence, aplomb, culot [n.m.], toupet tupeu (avea ~). gêne (être sans ~), culot (avoir du ~) tttur tur. tour [tourisme] turba de mânie. enrager turbat. enragé

- 218 -

turbărie G.-D. turbăriei turbării. tourbière turbiona [fiz]. tourbillonner turc. turc turc [locuitor]. Turc Turcia. Turquie turcoaz. turquoise turist. vacancier turist cu cortul. campeur turiţa mare [bot.]. carline [bot.], Carlina acaulis turmă. troupeau turma de elefanţi. troupeau d’éléphants Adev 05/12/07 turmenta. tourmenter turmentat [iron.]. tourmenté turn. beffroi, donjon, tour [f.] turn [n.n.] turnuri. tour [n.f.] [bâtiment] turn de control [aero.]. tour de contrôle [aéro.] turna. verser torn. verse (je ~) torni. verses turna. versa turnăm. versons turnat. versé turna (în formă). mouler turna beton. couler du béton turna un film. tourner un film turnantă [auto]. tournant [auto] turnare (în formă). moulage turnat (în formă). moulé turnător. mouchard, cafard [dénonciateur] turnător [la poliţie]. indicateur [de la police] turneu [n.n.] turnee. tournée [n.f.] Turnul Babel. tour de Babel (La ~) turnul de fildeş. tour d'ivoire (la ~) turpitudine [neo]. turpitude turtă [bot.]. Carlina acaulis, carline [bot.] turti. aplatir, comprimer, cabosser turtit. cabossé turturea [bot.]. Saxifraga marginata [bot.] tuse [n.f.sg.]. toux [n.f.sg.] tusea. toux (la ~) tuşă. touche [n.] tuşă [fam.]. tatie [fam.] tuşă [pictură]. touche [peinture] tuşă [sport]. touche [sport] tutelă. tutelle tutore. tuteur tutui. tutoyer tutui (se ~). tutoyer (se ~) tutuim. tutoyons tutuim (să ne ~). tutoie (qu'on se ~) tutuit. tutoyé tutuire. tutoiement tutun. tabac TV. téléviseur, télé [n.f.][l'appareil] TVR M.R.. =télévision nationale roumaine TVR-1 R.. =télévision nationale roumaine TVR-2 R.. =télévision nationale roumaine ţţţa ţal [arh.], notă de plată [restaurant]. note [restaurant]. Zahl ţap. bouquin [zool.], bouquetin, bouc

ţap [halbă de bere]. bock ţap ispăşitor. bouc émissaire ţapinar. bûcheron ţară ţări [n.f.pl.]. état, pays, patrie ţară noastră. notre pays Adev 01/11/07 Ţara Galilor. Pays des Galles ţarc. parc [zoo.] Ţarcului. =montagnes - Carpates E roum. ţal [arh.]. note [restau.]. Zahl ţanc ţancuri. rocher ţanc (se opri la ~). pile (s'arrêter ~) ţancul ţancurile. rocher (le ~) ţarină. éteule ţăcăni (se ~). fêler (se ~) [fam.] ţăran ţărancă. paysan, agriculteur, bouseux [n.fig.péjor.] ţărănime. paysannerie ţării. pays (du ~) ţările. pays (les ~) Ţările de Jos [arh.] [n.f.pl.]. Pays Bas, Hollande [n.f.] ţărm. rivage, côte [géo. rive] ţărmul mării. bord de mer (le ~) ţărmuri. côtes [géo. rives] ţăruş. pieu, piquet ţăruş [la un cort]. sardine [d'une tente] ţâcnit. cinglé ţânţar. moustique ţânc [pop. peiorativ]. petit [n.m.] ţâră (o ~). peu (un ~) ţâră de (o ~) [pop.]. brin de (un ~) [fam.], grain de (un ~) [fig.] ţâră de [pop.]. un grain de [fig.] ţâşni. gicler, jaillir ţâşnea. giclait ţâşnesc (ei ~). jaillissent ţâşneşte. jaillit (il ~) ţâşnit. giclé, jailli ţâşnire. jaillissement ţâşnitură. jet ţâţa-vacii [bot.]. Primula elatior [bot.] ţâţă [pop.] ţâţe. poitrine, nichon [vulg.], gorge, mamelle ţâţă mare. poitrine [de la femme] ţţţe ţeastă ţeste. tête ţeastă [pop.] ţeste. crâne ţeavă. tuyau ţechin [monedă]. sequin ţep [n.m.] ţepi. épine [n.f.] ţepi (cu ~). hérissé ţepos. hérissé ţesător. tisserand ţesătură. tissu, étoffe ţese. tisser ţes (ei ~). tissent (ils ~) ţes (eu ~). tisse (je ~) ţesând. tissant ţese (el ~). tisse (il ~) ţesea. tissait ţeseau. tissaient ţesu (el ~). tissa (il ~) ţesut [vb]. tissé ţesut [biol.]. tissu ţesut [n.] [activitatea]. tissage

- 219 -

].] ţine (el ~). tenons ţineţi.] ţol.ţel [n. ébahit uimi. tiens (je ~) ţin (eu să ~). humanisme . pétrifié [fig.] uimi (a ~). oublier uitat. étonnant. cloué au lit ţinut [n.]. duré. Union Européenne ucaz. étourdissant [adj.] ţie. pétrifier [fig. bisou ţuhaus [arg.].ţurţuri de gheaţă. D] ţicni (se ~) scrânti (se ~). cél ţţţi ţi-.]. t' [pron.]. ultérieurement.D. pétrifié [fig. tremper udat.]. interloquer.]. tenez uituc uituci uitucă uituce. officier [vb.] ţine piept. émerveiller. incontinent [méd.].pl. clouant ţintuit. trempé jusqu'à la moelle uda ud.]. la ferme ! [fam. fauché [fig. jeûner ţintă. port ţinută [n. ébahi uluitor uluitori uluitoare . négligent uuul -UL <filmUL> [m. tueur à gages ucigător. apprentissage ucide. tenez ţinu.]. pis [n. méduser. cloue (il ~) ţintuind. ébahir uimire. glaçon [n. cloué ţintuit la pat. accoutrement ţoale [n. émerveiller. but.] ţuică. toi (à ~) ţigan ţigani ţigancă ţigănci. assommer ucidere. tient (il ~) ţine (va ~). tenu ţine informat. ulcère ulceraţie.f. nippes [n.] ucigaş. prodigieux uuum uman. huileux uliţă. but. assassin.]. ébahit uluit. tiens ! ţinea. Ziegel ţipător. tiens (tu ~) ţii (să ~). tienne (que je ~) ţină (ei să ~). objet [but] ţintui. tzigane [adj. étonnant. humain umanism.R..n. pouce ţţţu ţucătură [pop. cruche ulei. fêler (se ~) [fam.]. ébahir.]. pays [région] ţinută. toqué [fam. orme ulterior. tégla.][de la vache] uuui uimească (să ~). mouillé uger [n. coup d’œil uite. tenir au courant ţine o slujbă religioasă (a ~). olaj ulei de motor.m.] uita.].] ţicnit.].][jur.] ţine (ar ~). coup d'œil. ulcération ulcior. étonnement uluiască (să ~). sidéré. faucher [fig.] ţine-ţi gura! [fam. prodigieux uimitor [adv. tueur à gages ucigaş plătit.]. ébahissement. oubliant uitare. huile de poisson uleios. pétrifier [fig. tint ţinut. tenir au courant ţine la curent.].&n.] ţiglă ţigle. prodigieusement uita (se ~). tiennent ţin (eu ~).220 - .pl.. ruelle ulm.f.] ucis. ultérieur ultim ultimi ultimă ultime. tuile. assassiner. te [pron. tenir tête ţine post.][arg. voyant [adj.] ţinuturi. tenir ţin. tiendrait ţine (care nu se poate ~). tenait ţinem. cloue (qu'il ~) ţintuieşte. tienne (qu'il ~) ţină (să ~). huile. oubli uitătură. sèche [n.][pop.m. bohémien [n.] ţigară. gitan ţigănesc.f. étonnement uimit.n. tiennes (que tu ~) ţine-ţi fleanca! [pop.]. éberlué. Ukraine ud leoarcă. dernier. huile à moteur ulei de peşte. tiendra ţine!. LE <LE film> ulcer. <Union Démo.]. des Magyars de R> U. médusé.f.] ţipător [culoare] ţipătoare.][pop. homicide [n. oublia uitând.].] ţeluri.] Ucraina. tordre le cou ucide (cu o lovitură).f.uluitoare [pl.] uuua U. D] ţi. meurtrier [adj.]. la ferme ! [fam. contrée. tapageur [couleur] ţine.[pron D. ultime ului uluiesc. bohémien [adj. trempé jusqu'à la moelle ud până în măduva oaselor. ébahissement. ébahi uimitor uimitori uimitoare – uimitoare. clouer ţintuiască (el să ~). homicide ucigaş năimit [arh. oublié uită. cible. meurtrier [n.M. tienne ţii. tuer. eau-de-vie ţurţure de gheaţă .]. tiennent (qu'ils ~) ţină (el să ~).f. ébahisse uimeşte. région. taule [arg. ébaubi [col.E. ébahisse uluieşte. stupéfaction. mouiller. fin [n. édit ucenic.]. apprenti ucenicie. étonner uluială. meurtre ucidere din culpă [n. zieuter [pop. tenue ţţţo ţoale. stupéfait.

joindre. union Uniunea Europeană. Hongroise uuuni uni unesc. Hongrie (la ~) unge cu ulei. abaisser umili (se ~). allier. asperge à feuilles étroites umbră. humidité umil. union unitar.] un pic. mijoter [fig. étoffer umple (~ un şanţ). quelque part undiţă. unité uniune.). humilier umilinţa. humoriste umoristic. lier. égaliser unii. académique. rembourrer [meubles] umplere. fourré [adj. humiliant umoare [anat. joint. uniformiser. un grain de [fig.] uneltind. Union Européenne univers universuri. quelquefois uuung ungar. comblé (un fossé) umplut [d. intriguer (v. où undeva. unifier unificare. comblent (qu'ils ~ un fossé) umple [tapiţerie]. mijote (il ~) [fig. graisser. comploté. parfois. unanimement unchi. à la file. unitaire unitate. grossir umfla în pene (se ~). aller sur la pointe des pieds umblat. conspirateur uneori. épaule umbla. unification uniform uniformă. humeur umor. ongle ungur unguri. cheminer.indéf. angle unghie unghii. graisse unsprezece. garnir. humide umeraş. parapluie umed umezi umedă umede. chemina (il ~) umbla în vârful picioarelor. unanimité unanimitate (în ~). UN <UN film> un grăunte de. unifier unesc (ei ~). ligne (pêcher à la ~) unealtă. huiler unge cu unt. huile de poisson untură de porc topită [f. graisser la patte de qqn [pop] ungher. honte (la ~) umilinţă. réunir. garnissage umplu (ei ~ un şanţ). régulier. peu. duveté umplutură. beurrer unge pe cineva [mitui]. universel universal (în mod ~). mouillé umfla (se ~).]. relia unind.]. complotant uneltit. Hongrie.*] unguresc. humiliation. humiliation umilit. brigue. universellement universitar. tour à tour . un petit peu una câte una.] unelti uneltesc. humanitaire umanitarism. D'UNE <moteur D'UNE voiture> unele. uniformité uniformiza. farcir. série (hors ~) unifica. coin. beurre untură de peşte.m. mortifier. tapiţerie]. relier. université unsoare. honte umilinţei. unir. un unul câte unul. relie (il ~) uni (el ~). singulier. outil. cintre umeri (ridica din ~). marche umbra-iepurelui [bot. quelques-uns unire. ustensile unealtire.i. relié unic. rembourré umplut cu puf. intrigué uneltire. saindoux [n. humaniste umanitar. unique. cheminait (il ~) umblă (el ~). garni [rempli] umplut (un şanţ). recoin ungherele (în toate ~). humour umorist. humoristique umple. humilié umilitor. certains [art.] UNUI <scenariul UNUI film>.umanist. uniforme uniformitate. marché. uniforme uniformă. hongrois [adj. humanitarisme umanitate. univers universal. comble (du fond en ~) unghi unghiuri. hongrois. D'UN <scénario D'UN film> unul. universitaire universitate. mouiller umezit. onze unt. garnissage uuun un una. humanité umăr umeri. onze unşpe [pop.m.]. joufflu umiditate. démarche. honte (de la ~) umilire. relient (ils ~) uneşte. égaler. oncle unde.].][*] a ~) Ungaria. ombre umbrelă. un à la fois unanimitate. comploter.221 - . reliant unit. manœuvre UNEI <motorul UNEI maşini>. chemine (il ~). cheminé umblet. canne undiţa (pescui cu ~). quelques-unes unelteşte. conspiration uneltitor.]. Hongrois [n.][*] unguroaică. ligne (~ de pêche). marcher umbla (el ~). humble umili.]. comblent (ils ~ un fossé) umplut. garni. combler (~ un fossé) umple (ei să ~ un şanţ). pavaner umflat. hongrois [adj. épaules (hausser les ~) umezi. un une UN <UN film>. un à la fois unul după altul.

accompagné urmaţi. séché uscă (el se ~) [perf. laid. hurler urlet. monté urcare. poursuivrait. souhaite (il ~) urează. nase [pop. Uruguay urui.] uscător de păr [n. souhaiter uraţi. ébranlent urneşte. citadin urbanitate. suivez urmări [poliţieneşte]. poursuis. suis (je ~) [de suivre] urmăreşte. talonner urmări [neplăcute] [n. percefeuille [bot. sèche-mains [n. suivent urmează (el ~). suivons urmând. filait [police] urmărească (să ~). souhaites (tu ~) uragan. suivra urmării (eu ~). filer [police] urmări îndeaproape.].] uscător de rufe. sécheur. poursuite urmărire [poliţistă]. suivit urmăm.]. sèche (je ~) usucă (el se ~). urbanité urca.n.] urâtă. suis (tu ~) [de suivre] urmare. ébranler urnesc (ei ~). détester. impérieux. prochain urmări. souhaite (je ~) urezi. haine urât [adj.n. urgence uriaş uriaşa. sèche (il ~) usuce (el să se ~). poursuivons urmărind.].m. montée ureche urechi. ourse ursuleţ. Jovibarba heuffellii [bot. sèches (tu ~) uscare. filé [police] urmăriţi. haïr urât. souhaitent urez. suivant urmează (ei ~).]. =du prosateur et poète Urmuz urnă. dans les quinze prochaines années Adev 01/11/07 urmuzian. suivit urmări (va ~). porte uşa.] uuusc usca (se ~). suivant. poursuivra. piquer uşă uşi. ours Ursa Mare [astron.] urechelniţă [bot.m.f. orang-outan Uranus. urbain.]. suivi. poursuivait urmărea [poliţieneşte].].pl.] urgent. poursuivi.]. file (il ~) [police] urmăreşti. ouragan urangutan. ébranle urnit.][pământul][mar. gravi.222 - . sec uscat (la loc ~). poursuive urmăresc (ei ~). sec (au ~) uscat [n. suite urmă [n. porte au nez (fermer la ~) uşa principală.pl. séché.]. suivez urmă (el ~). poursuivant urmărit. poursuis urmări (ar ~). suivrait urma (va ~).] urâţenie. enlaidir urla. gravir. pourchasser.]. urine urî urăsc. hausse. détesté urîţi. suivra urmai (eu ~). suit (il ~) urmăreşte [poliţia]. poursuivez. suivent. suis (je ~) [de suivre] urmezi. moche [pop. vrombir urzica mare [bot. hideur urban. Grande Ourse ursoaică. oreille urechea-iepurelui [bot. suis (tu ~) [de suivre]. sécher usca (el se ~). haï. mauvais. vilain. géant [adj. sèche (qu'il ~) usuci. séchoir uscător de mâini [aparat]. suit (il ~) urmez. suivant. portière avant [auto] uşa din spate [auto]. filature [police] urmăritor. poursuit. portière arrière uşa în nas (trânti ~). poursuivant în următorii 15 ani. s. souhaitez urăm. urgent urgenţă.].f. ébranlé urs urşi [m. séchage uscăciune. poursuivre.]. maussade Uruguai. montée urcuş. terre ferme uscat [vb. citadin [adj. sèche-cheveux [n.unul lângă altul.]. poursuivît urmărea.]. séchait uscat uscată. suivis (je ~) urmat. suivis (je ~) urmărim.f. monter urca (el ~). suivi. pourchassé urmărit [poliţieneşte]. [bot.]. Urtica urens [bot. poursuivent urmăresc (eu ~). géant [n. aversion. marque.pl. suivrait urmări (el ~).]. Uranus ură. ours en peluche ursuz. souhaitons urează (el ~). montant urcat.] urină. óriás Adev 19/12/07 urieşesc. Bupleurum sp. urne urni (a ~). porte principale . Urtica dioica [bot. séquelles [n. trace.]. hurlement uuurm urma.] urzica mică [bot. essoreuse ustensilă. ourson ursuleţ de pluş. piste următor. sécheresse uscător.]. suivre urma (ar ~). montait urcând. porte (la ~) uşa din faţă [auto]. géant [adj. suivre. suivons. sécha usuc (eu ~). ustensile ustura. côte à côte uuura ura.] urmărire.

navire vas [n. utile utila. usurper uzurpator. précieux valoare (fără ~). vagabond vagabondaj. vaccine Vaccinium myrtillus. usine uzual. vase . vámos vampir. variété. vague [adj. Wanne vanilie. douanier [adj. variole Varşovia. vaudrait valora (va ~). -a [futur 3 pers sg] VA… <el VA filma>.] [anotimp]. valable valabil (în mod ~). vaniteux vapor vapoare. valve (faire ~) vvvam vamă. valse valută. légère (à la ~) uşurinţă. valeureux vals. variable variabil (în mod ~). vase vas [fiz. vallée vale (largă). portier [concierge] uşii. utilisable utilizare. usuel uzual (în mod ~).] valvă (face ~).n. ample vată. vacances [pl. porte à deux vantaux uşă culisantă.f. porte latérale uşă pliantă. vaudra valorat. utopie a uza de.] vas de sânge. légèreté. faciliter uşuratic.] vacarm.. myrtille [n. wagon-lit.]. ouate vată hidrofilă. <el V-a filmat>.. vain. utilité utiliza. usage utopic. VOUS. âtre. foyer vază. gué vadul. devises [fin. vaille valoros. usure uzurpa.] vameş. vassalité vast. chou vas. valider valiză. vous [pron. pot [n. âtre (l'~) vatră vetre. wagon vagon de dormit. valoir valora (ar ~).. porte pliante uşier.pl. légère (à la ~) uuut util. utiliser utilizabil. vanité vanitos. a se folosi folosesc. frivole uşuratic (în mod ~).. usé. utopique utopie. vallée [abréviation cartographique] va. porte (de la ~) uşile închise (cu ~). douanier [n.] uşor uşoară. va [aux futur 3 pers sg]. vapeurs vaporizator. facile. usuellement uzură. vacant vacanţă. teinté uşura. usagé uzină. débiner (se ~) [fam. huis clos (à ~) uşchi. baignoire. -A <il filmerA> vacant. aisance uşurinţă. <il VOUS a filmé> -a [futur 3 pers sg] V. vacarme vacă vaci. porte pliante uşă laterală. diversité varietate (de produse).f. Varsovie varză verze. commode uşor [adv. douane. vache vaccin.]. usurpateur vvva v-. malle valoare valori.m. facilité.]. doter utilitate. val valet. vaporisateur var. léger. de façon variable variantă. vaste. choix [commerce] varieteu. hélas vaiet. espèce. clochard. valide valida.] [bot. vaut valoreze (să ~). vaisseau vas [mar. gué (le ~) vag. vagabondage vagon. valeur valoare (de ~). user uzat. misérable valora. été (l'~) vara [n. vampire vvvan vană. valet valet de cupă.].] vad vaduri. facilement uşor colorat. voiture (de train).uşă cu două canaturi. valet [cartes]. vaccine vaccina. vassal vasalitate. légèrement. vám vamal. été [saison] varia. variablement. navire vapori. valu valorează. bassin vvval val. vague [n. A] V-. vanille vanitate. bio. haine uşurinţă (cu ~).] [recipient] vase. variante varietate. fracas. plainte vailing [reg. valablement vale. chaux vara [anotimp]. Vallée de… [abréviation cartographique]. voiture-lit vai!.223 - .] vagabond. bateau. aisance . coton hydrophile Vaticanul. varier variabil.] valabil. variété variolă.] [pl. vaisseau sanguin vasal. léger.f.] veri [n. valent. valise.]. Saint-Siège (le ~) vatra vetrele. valet de cœur [cartes] valid. porte coulissante uşă în armonică.

végétatif veghe. cabinet [WC]. vente en gros vânzare cu amănuntul. chassera (il ~) [sport] vânat [n. vâlcea [n.] văicări (se ~).f. voir grand vedere [n. vedette. miner vătămătoare [n.f.] văduv văduvă. vallon (le ~) vâlvă (face ~). blanchi vătăma. gémir văiuga. Anthyllis vulneraria [bot. éternel éternelle vecinul. vêpres veceu. vallon [n. chasse à courre vânătoare cu hăitaşi. fournaise vâna. introduire vârî (se ~). vider son carquois vărsare [hidr. voient văd (eu ~). chasse (il ~) [sport] vânătoare. veine vânăt. embouchure vărsat [med. vous vădit. chasseur vână.] vecinică.][bot.224 - . ancien ancienne veci vecilor (în ~). cime. pompiste vârât. nuisible vătrai. voyait vedea (va ~). vomir vărsa în (se ~) [râu]. répandre.]. vânzare en détail. voyions vedeţi. étoile [vedette] vegetal.] vedetă vedete. pointe. bleu [n. verse (je ~) vărsa (el ~). vente à la criée vânzare angro. tagète [n. variole Vărsător [zodiac]. verses vărsa [med. verra vedem. voir vadă (să ~). déboucher sur vărsa tot veninul [fig. voie (qu'il ~). versait. verse verşi. vu (tu avais ~) văzut văzuţi văzută văzute. sommet.]. veille. voyant văzuse. vente par correspondance vânzător. =montagnes . fourré [de fourrer] văratec [pop. âge Adev 01/11/07 vârstă fragedă. vu (j'avais ~) văzuseră. versons vărsat. tendres années vârstă medie.pl. toilettes [n. homme d'à côté (l'~) vvved vedea.] [bot. voyez vezi. veille [guet] veghe (stare de ~). comble [géogr.] vârf [în formă de cioc].] [contusion]. introduire (se ~).] vederi. voisinage vecinic [arh. vu (vous aviez ~) văzuseşi. âgé Adev 01/11/07 vârtej. tourbillon vârtejul pământului [bot. brucolaque vârf. jamais (à tout ~) vecin vecină. blanchit văruit. battue vânătoarea. tisonnier vătuit.m. vallon [n. insinuer (s'~). vois văd (să ~). Tagetes erecta.]. cousin vărsa.m.]. fourrer.] vânzător la o staţie de benzină. manifeste [adj.] vârful picioarelor (în ~). voit vedea (ar ~). pic.]. siècle vecernie. pâle vânătaie. pointe des pieds (sur la ~) vârî (ancien vîrî). gibier vânează (el ~). pet [vulg. bec [fig.].] vechi veche. chasser [sport]. âge moyen Adev 01/11/07 vârstnic vârstnice. pâteux vâslă. voie (que je ~) văzând.f. vu (ils avaient ~) văzuserăm.]. vomi [n. vallon (le ~) văiugă [nf. bec.Carpates S roum.] vânzare. voyons vedem (să ~). verdure vegetativ vegetativă. courir après vâna (el ~). chassait (il ~) [sport] vâna (va ~). lamenter văita (se ~). gui vâscos. vu (nous avions ~) văzuserăţi.].].f. vu le vede. aviron vârstă vârste.f.] vvve veac. estival vârcolac. estival văratic. mêler (se ~) vârî în pat (se ~). vu (il avait ~) văzusem (eu ~). veille (état de ~) .] văiugi. vieux vieille. meurtrissure. Peduncularis verticillata vâzdoagă [bot. jérémiades [pl. verser varsă. végétation. Verseau [zodiac] vărsătură. verrait vedea (el ~). lit (se mettre au ~) vâsc.]. eufemism]. vois (tu ~) vedea lucrurile în mare.]. chasse (la ~) vănător. vente au détail vânzare prin corespondenţă. voient văd (ei ~).m. veuf veuve văicăreli [pl. toxique. végétal vegetaţie.]. vent. ouaté vvvâ Vâlcan. chasse vânătoare cu câini. vomissement vărui.] vătămător. vallon (le ~) vâlcica. voyons. contusion vânt vânturi [pl. voisin vecinătate. répandait vărsăm.] [poet.] vâlcele.vvvă vă.] vâlceaua. commis vânzător ambulant. colporteur [com. vente vânzare ambulantă.] văr. blanchir văruieşte. vue [n. verse (il ~) vărs. éclat (faire ~) vâlvătaie. effusion vărsare [hidr.

]. s. ventriloque ventuză. nouvelle (la ~) vestiar.] vestă anti-glonţ [n. veste. vénérer venerabil. Véronique [n. viendra venim.f. insulte (j'~) . insultait vexând.m.veghea. contrôles (tu ~) verificabil. 1989 Adev 22/12/07 versifica.] veste [n. arrivé. ventilation ventral.].] vestea [n. gai veselă. bruit [fig. contrôlons verificând. gilet [n.]. sempiternel. vestiaire vestibul. veste anti-froid veste.m. véhicule vehicul tot-teren. venir. contrôlant verificase.] verzui. éternellement [adv. été (de l'~) [n. vienne vine. ouest vestă. venir à la rescousse de venit [n. quatre-quatre. verdâtre vvves vesel veselă.]. nouvelle (de la ~) veteran. contrôlent (ils ~) verifica (el ~).225 - . vers [lit. italiques (caractères ~) verze. gaiement vest. contrôle (il ~) verifică (el ~) [perf. verve verzale [tipogr. véranda [n.]. vérifier. gaieté veselie (cu ~). faner (se ~) veştejit. viennent vină (să ~). nouvelles [n.]. verdict vereriţă. fameux veşmânt. venin venind.] veşnicie. contrôlé. écureuil veri primari [pl. arriva veni (ar ~).]. germains (cousins ~) verifica.]. -AS <tu filmerAS> veioză. contrôle verii [G. joyeux.f. viens vin.].] veştii. veine venera.m. contrôlait verifică (el ~). arrivera. insulter vexa (el ~). couloir vestic. gilet pare-balles [n. vînmes venit. occidental vestigiu vestigii.].]. verbal verde verzi. contrôlé (il avait ~) verificat. -ez [futur 2 pers pl].] versant versanţi. carquois (vider son ~) ventilaţie. venimeux veninul (a-şi vărsa tot ~). arrivait veni. impérissable.f.]. contrôler verific. éternité veşteji (se ~). vraisemblable vers. vérification.pl. verdâtre verzuliu.] veninos. [aux. vestige vestit vestită. véhicule tout terrain VEI… <tu VEI filma>. versant Versetele satanice. futur 2 pers] VEŢI… <VEŢI filma>.] verbal. Vénus venusian. ventral ventrilică [bot. version vertical. veilleuse vvven venă. Veronica officinalis [bot. venu venit înapoi. choux verzişoară de munte [bot.]. contrôlable verificare. contrôle (je ~) verifică (ei ~). pic (à ~). drôle. véhémence vehicul vehicule. véhément vehemenţă. ventouse Venus. vétuste vexa. -EZ <vous filmerEZ> vetust. glauque verdeaţă. Sempervivum montanum [bot. à plomb.] verosimil. lac [vernis] Veronica. offensé. versifier versiune. vénération Veneţia. vint. vexer. insulté vexez.] ventriloc. vénusien vvver verandă [n. contrôlaient verifici ].pl.f. Les Versets sataniques. allez [aux.f.] verb. mutin.sg. vertige vervă. veiller vehement. contrôlez verificau. vêtement veşnic veşnică. fané veşti [n. venant venirăm. Salman Rushdie. contrôlé verificaţi (voi ~). vaisselle veselie.f. viens. Venise veni. vénérable venerare. G. vert verde-albăstui.f. gilet vestă. viendrait. insultant vexat. arriverait veni (va ~).].f. rentré veniţi. verbe verb auxiliar [abrev. vertigineux vertij. cousine verni [neo.p. éternel veşnic [adv. venez vii.].] vestă termoizolată. adoration veneraţie. testé [vérifié] verificat. revenu [n. ancien combattant veţi. venait. contrôla verificăm. plausible. nouvelle [n. vertical vertiginos. verdure verdict. arriver venea. vient veni în ajutorul [+G].] verişoară. jovial. venons venin.

rêvais (je ~) visase. songé visaţi. aigu violenţă. vigilant vigilenţă. vendu (avait ~) vândut. songeait visai. rêvent (qu'ils ~) viseze (el să ~). ver vierme de mătase. puceau pucelle [pop. vends (tu ~) vinde pe credit. chalet [m. vin frappé vin rece.].]. vécu viezure. fort [adj.226 - . vends (je ~) vândă (să ~). victime victorie. vis (tu ~) vieţuit. à Noël vigilent. roum. insidieux.] Viflaim. vicieux viciu. mutin. dorénavant viitor [adj. rêvaient (ils ~). insultes (tu ~) vexaţiune. vânt vînzare cu strigare [pop. victoire vid.]. fourbe. violent. malice. rêve (qu'il ~) visezi. songeaient visă (el ~).. personnes] viol. violence.] victima unui escroc.] vie [agr. rêvai (je ~) visam (eu ~). vice viclean. songer visa (el ~). vallon [n. ruse. vif. vin vin ales. virtuel virtuos. futur. vide (sous ~) vida. offense vezică. rêvent. vide (sous ~) video video-uri. vider vidat. vendredi (le ~) vineri.] virtual. Vésuve Vf. vessie Vezuviu. véhémence violet.]. sournois viclenie.vexezi. rêver.]. vendu vânzând. rêvons visând. vendra vindea. vibrant vibraţie. vendre à crédit vindeca. vendez vinzi. viable viaduct. vendent vând (eu ~). virgule viroaga. rêvé (il avait ~) visaseră.]. vide vid (sub ~). vende vându. rêvait (il ~). finaud.m. vierge virgulă. tempête de neige. vendre. vallon (le ~) viroagă [n. vicier vicios vicioasă. guêpe vieţui. songe (il ~) visez. vous [pron D] viabil. orage vilă. caméscope [m. vin frappé vină. vente aux enchères vioi vioaie. prochain vijelie.f. rêverie. gaillard [adj. guérir. vignoble vie [n. fourberie. robuste. culpabilité vînt. rêvant visează (ei ~). songes (tu ~) visa cu ochii deschişi.m. ver à soie viespar. tournant [auto] virgin virgină. vie vibra. vous [pron. vendons vindeţi. rêvez visau. rêvé. rêve [n. vendrait vinde (va ~). rêvais (tu ~) visai (eu ~). coupable vinovăţie. violet viraj. vendredi vinil. cf. vend vând (ei ~). vigne. irréel. songe (je ~) viseze (ei să ~). clos [n. exubérance vioiciune (plin de ~). être dans les nuages visare.] viitor. pétulant. vis (je ~) vieţuieşti.] Viena. fulminant. vivant. guérison vindecat.f. vacancier vin. vendit vânduse. blaireau [zool. villa vilă rustică. Sommet de… [abréviation] vvvi vi. vigoureux. viol violent. vice versa vicia. guêpier viespe. mobile. feinte [n. rêvé (ils avaient ~) visaşi (tu ~). remettre (se~) [après maladie] vindecare. pétillant [fig. vilebrequin [auto] vilegiaturist. rêves (tu ~). pétillant vioiciune. vendant vinde (ar ~). viaduc viaţă viaţa.]. vigilance vigoare. rêve (je ~). songent visează (el ~).] viroage. vertu vvvis vis. loutre [zool. rêva (il ~) visăm. dupe victimă. rêvas (tu ~) visat. guéri vinerea. Vienne vierme viermi. vertueux virtute. vendait vindem. vivre vieţuiesc. rusé.] vidră [zool. songe . vinyle vinovat. robustesse viguros. rêve (il ~). vin fin vin frapat. vibration viceversa. vibrer vibrant.] viitoare.]. songe visa.] vilbrochen [auto]. avenir viitor (în ~). =théâtre pop. tort vinde. D] vi-. vigueur. magnétoscope videocameră [f.

vous-mêmes voi înşivă [m. terrier vvvo voal. teignit (il ~) vopsii (eu ~). allure viteză orară.]. robuste.]. tachymètre [auto] viticultor. vomissement vomitat. contenance volum ocupat. mot vorbăreţ. volant (être au ~) [auto. malgré voiaj. couleur [colorant]. vivant viu grai (prin ~). sing. rêverie vişin. parlerait vorbi (va ~). volumineux voluntar. viitor]. vigne viţel viţei. -ont [futur 3 pers pl] VOR… <ei VOR filma>. teint vopsire.]. parler vorbea. visière vizir. voyage voie. teignais (je ~) vopseau. étalage [vitrine] viţă de vie.] volan (fi la ~) [auto. rêveur. volant [adj. tome. plaisanter . vaudeville vvvoi voi [aux. voïvode voinic.]. vigneron vitregă. parla vorbi (ar ~). voyelle voce. vif. teinture vvvor vor [aux. avait parlé vorbit.] voi [pron. bavardage vorbe [pl. volley-ball voleu. volet volum volume. parlons vorbind. vaillant. parle (il ~) vorbeşte (care ~). gré voios. gré voie (de ~). N. bétail vite [pl. vont [aux futur 3 pers pl. volant [n. teins (je ~) vopseşte. teignaient vopsesc (eu ~). vitesse horaire vitezometru [auto]. vomi [n.] voi [vb. vôtre voastre.] vomat. bon gré mal gré voievod. viitor]. bénévole. teinture [couleur] vopsi. voulais (tu ~) voi (va ~). glace [vitre]. gré (bon ~) voie de nevoie (de ~).]. méditatif visătorie [lit. parle (je ~) vorbesc (ei ~). -AI <je filmerAI> voia (a fi în ~). vomissement.]. volupté voluptos voluptoasă. voulait voieşte. devanture. parlent vorbeşte. parlant vorbise. réviser vizuină.] voinţă. marâtre vitrină.]. gaze voastră (a ~). volontaire voluptate. vorace vorbă.n. parlant vorbeşti. futur 1 pers pl]. lexique vocală.] vorbi. vomir vomitare. vomir. volonté. joyeux vvvol volan (de rochie). lascif. prouesse viteză. vos vocabular. vezető vizor. viseur vizor [la o celulă] [n. parles vorbi. volant [n. teindre vopseam (eu ~). -ONS <nous filmerONS> voma.] viteaz. bavard. déraisonner vorbeşti aiurea. gaillard [n. vive voix (de ~) viză. vous-mêmes VOI… <eu VOI filma>.] volan [auto]. voix voce tare (cu ~). gaillard [adj. grosseur.visător visătoare.] vomă (stare de ~). loquace vorbărie. vitéz Viteaz (cel ~).227 - . voluptuos voluptuoasă. allons [aux. propos [pl. bétail [sg.] [trou] vizui. repaire. Judas [n. encombrement [espace] voluminos voluminoasă. griottier vişină. -ONT <ils filmerONT> vorace. voix (à haute ~) vodevil. vous [pron. parole. vizir vizitiu. cocher. vomi voodoo. teignirent vopsit. volume. voluptueux vvvom vom. bestiaux. voudra voia. vaudou vopsea. teint (il ~) vopsi (el ~).]. parlez vorbi aiurea. parlait vorbesc. visa vizieră. vouloir voi (ai ~). merci (être à la ~) voia (fără ~). parlé vorbiţi. parler net vorbi în glumă.].]. parlera vorbim. -ai [futur 1 pers. Brave (le ~) vitejue (act de ~). -ons [futur 1 pers pluriel] VOM… <noi VOM filma>.]. débagouler [fam. tanière. griotte vite.]. voyant [n. antre.] volant [adj.m. déraisonnes (tu ~) vorbi deschis. vomi vomă. parler net vorbi pe faţă. teignis (je ~) vopsiră (ei ~). veut voi însevă [f. nausée vomita. veau viu vie vii.] volei.

vulgarité vulnerabil. vain zadă [bot. yucca zzza zadar (în ~). sorcellerie vrăji. procréant zăpăceală. yoga yucca.m. quelqu'une vreunul. vulnérable vulnerabilitate.] vulpi. quelqu'un vrie (intra în ~) [aero. tandis que vreme rea. déjouer zăgaz. charmait (il ~) vrăjeşte (el ~).n. veulent vrând-nevrând.].].vorbi o limbă în mod fluent. parleur. dé [jeu] zarzavat (de ~). photocopieuse. temps vreme ce (în ~). langage vorbitor. voulez vroia. pitoyable vrednic de plâns.] vulpii [n. mailles zambilă.m. marc zzză zăbală. voulant vru. médire vorbi pe şleau. mauvais (il fait ~) vremea (cu ~).m. vrille (entrer en ~) [aéro. photocopié xilofon. tel-tel [PC] xxxa xenofob.] vrăbii.] vrabiei. vote (il ~) voyeur. veuille vreau. voter votat. digue zămislind. voté votează.f. jacinthe zar zaruri. baladeur WC. Guillaume William. xénophobe xenofobie. orateur vostru. quelque [adv. parole. locuteur. charmé vrăjitor vrăjitoare.] vulpea [n. dire (à vrai ~) vorbire. veux vrei. vrille [aéro. neige fondante zale. parler une langue couramment vorbi de rău (pe cineva).] Wilhelm. magie. sorcier vrăjitorie. vain (en ~).] vrie [aero. voulons vreţi.]. misérable vreme vremuri. charma (il ~) vrăjit. mors zăbrea.f.] [s. étourdir zăpăcea. vôtre vot. voulais (tu ~) vrea (ar ~). charmer vrăjea (el ~). toilettes [n. sucre de canne zai [n. parloir. copieur xeroxa.] vvvu vuiet. caramel zahăr din trestie de zahăr.f.228 - . xénophobie xerox. voudrait vrea (aş ~). gisent zac (eu ~). pierrot [zool. vulnérabilité vulpe [n. que tu le veuilles ou non vrea. renard [n. voulait vroind. barreaux. voyeur vvvr vrabia.] zaţ. gésir zac (ei ~). parler net vorbind (la drept ~). vote [n.]. veut vrea (ai ~).] vultur vulturi.] vreo sută. gisement [géol. étourdisse (qu'il ~) .].m. gît zaci. moineau. renard (du ~) [n.m. vulgaire. aigle wwwa walkman. saccharose zaharisit. fracas vulcan.f. potager [adj. terre à terre vulgar [abrev. gis (tu ~) zăcând. veux vrem. brouille (le temps se ~) vremuri (pe ~). étourdissait zăpăcească (ei să ~). Guillaume wysiwyg [PC][neo].].]. vainement.m.] vulgaritate. sorcellerie vrea. charme. vain (en ~) zadarnic.] vota.] zăcea. gisant zădărnici. voulut vrut. voulu vrednic de laudă. ensorceler. sucré zahăr. longue (à la ~) vremea se strică. vos vostru (al ~).] vulpoi [n. centaine vreuna. étourdissement zăpăci. jadis vreo. barreau zăbrele. magicien. étourderie. xylophone yyya yahting. méritoire vrednic de milă. volcan vulgar. yachting yoga. vautour. aproximativ. gis zace. mélèze zaharină. charme (il ~) vrăji (el ~). moineau (du ~) vrajă.]. renard [n.]. voulais vrea (să ~). photocopier xeroxat. étourdissent (qu'ils ~) zăpăcească (el să ~). sucre zahăr ars.f. moineau (le ~) vrabie [s. vouloir Adev 07/11/07 vor. renard (le ~) [n. gros temps vreme urâtă (e ~). [vulg. grille zăcământ [geol.pl.

moqueur zeitate zeităţi. broyez zdrobire. hérisser zbârlit. étourdis (j'~) zăpăceşte. volant [adj. ébranlement zdruncinătură. broyé zdrobiţi. voleront zburai. neigeux [aspect] zăpadă zăpezi. étourdi (il avait ~) zăpăcit.m. broya (il ~) zdrobii (eu ~).] zelos. verrou zăvorî. volait zbura (ar ~). aperçus zărim. apercevoir zărea. dizaine zece ani de pârnaie [arg. volaient zburăm. écrase (il ~) zdrobeşti.] zăpăcim. étourdissez zăpada (ca ~). étourdi [n. aperçoivent. zèle [n. brise [n. espiègle zburli (a ~). crier zbor. apercevez zău! te cred!.]. aperçoit zăreşti. loqueteux zdrenţe. zénith .m. étourdit (il ~) zăpăceşti. apercevait zăresc. suc. vol.m. voler zboară. haillon. débattait zbăteau (se ~). étourdirent zăpăcise. zélé zen. étourdi zăpăcit [adj]. haillons (en ~). aperçut zări (ar ~). vole (il ~) zbor (eu ~).] zeflemea.] zdruncina. étourdissent zăpăcesc (eu ~).]. dixième zecelea (al ~). divinité zel [n. apercevant zărişi.]. apercevra zării. rider (se ~) zbârcit zbârcită. neige (chute de ~) zăpadă (om de ~). écraser. anéantissement zdrobitor. neige zăpadă (bulgăr de ~). loque.] zecea (a ~). broyait zdrobesc (ei ~). cinglé zări. broyant. babeurre [n.]. étourdi [adj. ahuri.] zbârcituri. volons zburător.m. broyent zdrobesc (eu ~). bouchon [arg.] zărghit [reg. broyons zdrobind. zèbre zebră [pietonală]. fée zzzb zbârci (se ~). dérision zeflemist. parbleu ! zăvor zăvoare. écrasé. broie (il ~). volais (je ~) zburat.] zăpăcit [n. débattirent zbătut. apercevrait zări (va ~). étourdissant zăpăciră. étourdit (il ~) [parf. apercevons zărind.f.zăpăceau. secousse zdup [n. lambeau zdrenţăros. broyer zdrobea.MM]. volée (à la ~) zbura. dixième [fraction]. volerait zbura (va ~). voles zbur.][arg. aperçois zări.] zbârli (-şi ~ părul). ébouriffé zbate. broie (je ~) zdrobeşte. débattez zbătându-se.]. neige (bonhomme de ~) zăpezii. débattaient zbătură (se ~). écrasant zdrobit.229 - . débattons zbateţi (vă ~).].] zăpăciţi (voi ~).m. vola zbura. verrouiller zână. étourdi [vb. étourdissons zăpăcind. hérissé. dix zece (vreo ~). écrasant [adj. dixième zeci. clouté (passage ~) zece. taule [arg. neige (boule de ~) zăpadă (cădere de ~). vole (je ~) zbori. essor zbor (din ~). zen zenit. débattu zbiera. volais (tu ~) zburam. aperçus zărit. ride [n. lambeaux zdrenţe (în ~). aperçu zăriţi. débattra zbatem (ne ~). neiges (les ~) zăplaz. aperçois zăreşte. loquet. broyai (je ~) zdrobim. dizaine zecime. cahoter zdruncinare. zumo zebră. lambeaux (en ~) zdrobi. débattre zbat (se ~). cabriole (il ~) zburdalnic. dixième [1/10] zefir. échevelé. cabrioler zburdă. volera zbura (vor ~). palissade zăr [reg. vole zbură.] zzze zeamă zemuri. moquerie. débattent zbate (se va ~). s.] zăpăcit [vb. étourdissent zăpăcesc (ei ~). neige (de la ~) zăpezile. vole zburau. broies (tu ~) zdrobi (el ~). étourdis (tu ~) zăpăci (el ~). hirsute.] zburda. débattant zbătea (se ~). ridé zbârcitură [n. jus.f. ébouriffer zzzd zdreanţă zdrenţe.

jour [n.].]. écarquiller zgîieşte (el se ~).]. jour férié ziar ziare. aurore.m.n. zingué Ziua.] zonal. jour (le ~) ziua bună [pop. lendemain (le ~) zloată [n.]. zéro Adev 10/02/08 zestre [f. journaux ziarist. [zool. collier [du chien] zgâit. neige fondante zmeu [jucărie] zmee [jucării].]. dirai zice (voi ~). dit (vous aviez ~) ziseseşi. presse [n. dit (nous avions ~) ziseserăţi. murer zig gros. dise (qu'il ~) zice. cahoter zgâlţâitură. zoologique zoologie. rumeur zvoner [pop. zoulou zumzăi. peindre. dit (j'avais ~) ziseseră. bruyant zgomotos (în mod ~). mur zid de apărare.] zoom. bruit [fig.]. hâter zorit.m. ébranle zguduire. aube zori [vb. mince. avare. quotidien zilnic. journal sensationnel ziar de senzaţie. dit (ils avaient ~) ziseserăm (noi ~). presse (je ~) zori [n. zone zoolog. dire zic (ei ~). jours (des/aux ~) zilier.] zile. écarquille zgîii (se ~).m. journal sensationnel ziare [pl. ébranla zguduie (ei ~).] ziar de scandal. presser. ébranlé zguduitură. muraille zilei. secousse zgârcenie. ébranler zgudui (el ~). dot [m. journaliste ziaristică. dirai ziceai. disait zice (vei ~). dit (il avait ~) zisesem (eu ~). zombie [n. canard [fam. trembler zgudui (a ~).] zeu zei. maçon zidărie. bruyamment zgrunţuros. ronflant.].]. zinc zinca. quotidiennement zinc. babeurre [n. précipiter.f. bruit zgomotos.]. décrire Adev 01/11/07 zulu. écarquillé zgâlţâi. zoologie zoologie [abrev. vacarme. zodiacal zombi [n.].].]. vrombir zvâcnet. rempart zidar. convulsion zvelt.f. écarquilla zgomot. petit-lait zero zerouri. jours (les ~) zilelor. zonal zonă. jour ouvrable zi (în plină ~). gratte-ciel zgâriere. avarice zgârcit. disais ziceam (eu ~). jour le jour (au ~) zi lucrătoare. dites (vous ~) zici. journal. zinguer zincat. étourdi zzzg zgardă zgărzi [pl.].zer [n. zoom zoresc. dépeindre. =quotidien roumain. colporteur (de rumeurs) 9999 . dieu zevzec [pop. disons ziceţi. dis (tu ~) zis. ébranlent zguduie (el ~).]. griffer zgârie-nori. parcimonieux zgâria. disais (tu ~) ziceam. bonjour ziua următoare.].m. disais.230 - . zodiaque zodiacal. dit (tu avais ~) zid ziduri. journalisme zice. écorchure zgîi (a se ~).]. rayure zgârietură. rugueux zgudui. cerf-volant zmeură. main-d’œuvre zilnic zilnică. svelte zvon. dis (je ~) zică (el să ~). framboise zzzo zodiac. anniversaire zi pe alta (de pe o ~). pressé zugrăvi zugrăveşte zugrăvit. ébranlement zguduit. parcimonie. maçonnerie zidi. disent zic (eu ~). secousse zzzi zi [n. journée. jour (au grand ~) zi de sărbătoare. zoologiste zoologic. disais (je ~) zicem. dit zisese. jour (du ~) zilele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful