Dictionnaire roumain français

-1-

aaaa ---AUTOR lista românească----> ---Adrian OTOIU aotoiu@sintec.ro -a [art.hot.f.]. la [article défini féminin] -A <a treiA>. -ÈME <la troisiÈME> -A <el filmA>. -AIT <il filmAIT> -A <maşinA>. LA <LA machine> -A <maşinA> [art.hot.f.]. LA <LA voiture> [article défini féminin] -AI <eu filmAI>. -AI <je filmAI> -AI <filmAI>. -AIS <tu filmAIS> -AJ <metrAJ>. -AGE <métrAGE> -AM <filmAM>. -AIS <je filmAIS> -AM <noi filmAM>. -IONS <nous filmIONS> -ARĂ <ei filmARĂ>. -ÈRENT <ils filmÈRENT> -ARĂM <noi filmARĂM>. -ÂMES <nous filmÂMES> -ARĂŢI <voi filmARĂŢI>. -ÂTES <vous filmÂTES> -ASE <el filmASE>. AVAIT… <il AVAIT filmé> -ASEM <eu filmASEM> ]. AVAIS… <j'AVAIS filmé> -ASERĂ <ei filmASERĂ>. AVIEZ… <vous AVIEZ filmé> -ASERĂM <filmASERĂM>. AVIONS… <nous AVIONS filmé> -ASEŞI <filmASEŞI>. AVAIS… <tu AVAIS filmé> -AŞI <tu filmAŞI>. -AS <tu filmAS> -AT <filmAT>. -É <filmÉ> -AŢI <voi filmAŢI>. -EZ <vous filmEZ> -AŢI <voi filmAŢI>[imp.]. -IEZ <vous filmIEZ> -AU <ei filmAU>. -AIENT <ils filmAIENT> -Ă <el filmĂ>. -A <il filmA> -ĂM <noi filmĂM>. -ONS <nous filmONS> -ÂND <filmÂND>. -ANT <en filmANT>, -ANT <filmANT> -BIL <capaBIL>. -BLE <capaBLE> -BIL <inviziBIL> [m.]. -BLE <invisiBLE> -BILĂ <inviziBILĂ> [f.]. -BLE <invisiBLE> -EA <el pierdEA>. -AIT <il perdAIT> -EAI <tu pierdEAI>. -AIS <tu perdAIS> -EAM <eu pierdEAM>. -AIS <je perdAIS> -EAM <noi pierdEAM>. -IONS <nous perdIONS> -EAŢI <voi pierdEAŢI>. -IEZ <vous perdIEZ> -EAU <ei pierdEAU>. -AIENT <ils perdAIENT> -EAZĂ <ei filmEAZĂ>. -ENT <ils filmENT> -EAZĂ <el filmEAZĂ>. -E <il filmE> -ei [G.f.: vârsta mamEI]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -ei [G.f.n.p.: gâsca MariEI]. de [G.f.n.p.: l'oie DE Marie] -EM <noi pierdEM>. -ONS <nous perdONS> -EŢI <voi pierdEŢI>. -EZ <vous perdEZ> -EZ <eu filmEZ>. -E <je filmE> -EZ <nepalEZ> ZI>. -AIS <NépalAIS> -EZĂ <nepalEZĂ>. -AISE <népalAISE> -EZI <tu filmEZI>. -ES <tu filmES> -i. les [pron. D], lui [pron. A/D]

-i [art.hot.pl.m.: ţăraniI]. les [article défini pluriel : LES paysans] -i [vb.]. est (il ~) -I <filmează-I!>. -LES <filme-LES !> [m.pl.] -IC <economIC> [m.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <economICĂ> [f.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <floricICĂ>. PETITE <PETITE fleur> -IFICA <modIFICA>. -IFIER <modIFIER> -IFICAT <modIFICAT>. -IFIÉ <modIFIÉ> -ii [G.f.: faţa femeII]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -IND <citIND>. -ANT <lisANT> -ISM <capitalISM>. -ISME <capitalISME> -IST <capitalIST>. -ISTE <capitalISTE> -IST <capitalIST> [m.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTĂ <capitalISTĂ> [f.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTE <capitalISTE> [f.]. -ISTES <capitalISTES> -IŞTI <capitalIŞTI> [m.]. -ISTES <capitalISTES> -IŢĂ <fetIŢĂ>. PETITE <PETITE fille> -IV <indicatIV> [m.]. -IF <indicatIF> -IZA <realIZA>. -ISER <réalISER> -IZAT <realIZAT>. -ISÉ <réalISÉ> -l. le [pron A.] -l [art.hot.m.]. le [art.déf.m.] -L <filmează-L!>. -LE <filme-LE !> -le. les [pron A.] -le [art.hot.m.: câineLE]. le [article défini masculin : LE chien] -le [art.hot.pl.f.: mameLE]. les [article défini pluriel : LES mères] -le [imper.m.: băiatuLE!]. [impératif m.: garçon !] -LE <câineLE>[art.hot.m.în -e]. LE <LE chien> [art.déf.m.] -LE <filmează-LE!> [f.pl.]. -LES <filme-LES !> [f.pl.] -LE <maşiniLE>. LES… <LES machines> [f.pl.] -LEA <al treiLEA>. -ÈME <le troisiÈME> -LEŢ <filmuLEŢ>. PETIT <PETIT film> -lor [G.pl.: vârsta jucătoriL]. des [G.pl.: l'âge DES joueurs] -LOR <filmeLOR>. DES… <DES films> [G.] -lui [G.m.: laba câineLUI]. du [G.m.: la patte DU chien] -MĂ <filmându-MĂ>. ME… <en ME filmant> -MÂNT <simţăMÂNT> [arh.]. -MENT <sentiMENT> -MENT <parlaMENT> [neo.]. -MENT <parleMENT> -MENT <sentiMENT>. -MENT <sentiMENT> -NE <filmându-NE>. NOUS… <en NOUS filmant> -o. -la [pron A] -o [imper. f.: IleanO!]. [impératif f.: Hélène !] -O <el a filmat-O>. L'… <il L'a filmée> [f.] -O <filmeaz-O!>. -LA <filme-LA !> -OASĂ <faimOASĂ>. -EUSE <famEUSE> -OASE <faimOASE>. -EUSES <famEUSES> -OR <compozitOR>. -EUR <compositEUR> -ORI <uneORI>. QUELQUE- <QUELQUEfois> -OS <faimOS>. -EUX <famEUX> [m.sg.] -OŞI <faiMOŞI>. -EUX <famEUX> [m.pl.] -s [pop.]. suis (je ~)

-2-

-TATE <naţionaliTATE>. -TÉ <nationaliTÉ> -TĂŢI <naţionaliTĂŢI> [pl.]. -TÉS <nationaliTÉS> [pl.] -TE <filmându-TE>. TE… <en TE filmant> -TEASĂ <împărăTEASĂ>. -TRICE <imperaTRICE> -TIVĂ <indicaTIVĂ> [f.]. -TIVE <indicaTIVE> -TOARE <bobinaTOARE>. -TRICE <bobinaTRICE> -TOR <copiaTOR>. -TEUR <copiaTEUR> $$$ -ţi [pron D.]. te [pron. D] -ţi [pron. D]. t' [pron. D] -ŢIUNE <raŢIUNE>. -TION <raTION> -UI <verzUI>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -UIE <verzUIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -UL <doctorUL> [art.hot.m.]. LE… <LE docteur> [art.déf.m.] -UL <filmUL> [art.def.n.]. LE… <LE film> [art.déf.m.] -ULIE <verzULIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -ULIU <verzULIU>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -ULUI <filmULUI>. DU… <DU film> -UŞ <căţelUŞ> VĂ>. PETIT <PETIT chien> [m.] -VA <ceVA> du-VĂ>. QUELQUE… <QUELQUE chose> -VĂ <filmându-VĂ>. VOUS… <en VOUS filmant> [adj.]. adjectif [abréviation] [agr.]. agricole [abréviation] [alpin.]. alpinisme/randonnée [abréviation] [anat.]. anatomie [abréviation] [arg.sc.]. argot des écoliers [abréviation] [arh.]. terme archaïque [abréviation] [arhit.]. architecture [abréviation] [art.hot.]. article défini [abréviation] [aux.]. verbe auxiliaire [abréviation] [Bib.]. terme biblique [abréviation] [bot.]. botanique [abréviation] [Bt.]. Banat [abréviation] [com.]. commercial [abréviation] [cond.]. conditionnel [abréviation] [demod.]. terme démodé [abréviation] [dimin.]. diminutif [abréviation] [euf.]. euphémisme [abréviation] [f.]. féminin [abréviation] [G.]. génitif [abréviation] [lingv.]. linguistique [abréviation] [liv.]. terme livresque [abréviation] [m.]. masculin [abréviation] [mar.]. maritime [abréviation] [Md.]. Moldavie [abréviation] [med.]. médical [abréviation] [mil.]. militaire [abréviation] [Mt.]. Valachie [abréviation] [n.n.]. nom neutre [abréviation] [n.p.]. nom propre [abréviation] [narat.]. narratologie [abréviation] [neo.]. néologisme post 1990 [abréviation] [nn.]. neutre [abréviation] [ofic.]. langage officiel [abréviation] [perf. s.]. parfait simple [abréviation]

[pers.]. personne (du verbe) [abréviation] [pl.]. pluriel [abréviation] [pol.]. politique [abréviation] [pz.]. présent [abréviation] [R]. marque déposée [abréviation] [reg. MM]. terme de Maramures [abréviation] [reg. Mold.]. terme de Moldavie [abréviation] [reg. Olt.]. terme d'Olténie [abréviation] [reg.Md]. régionalisme de Moldavie [reg.MM]. régionalisme de Maramures [reg.Mun.]. régionalisme de Valachie [reg.Olt.]. régionalisme d'Olténie [reg. Transyl.]. terme de Transylvanie [reg. Ts]. régionalisme de Transylvanie [sg.]. singulier [abréviation] [Ts.]. Transylvanie [abréviation] [vulg.]. terme vulgaire [abréviation] [zool.]. zoologie [abréviation] =cuvânt ce începe cu H aspirat [*]. mot commençant par un H aspiré =prăjitură cu cremă. saint-honoré [n.m.][gâteau] 22 tâia. =hebdomadaire roumain a-ntâia [fam.]. chouette [fam.], sensas [fam.] a [aux.]. a [aux passé comp 3 pers sg] a noua parte. neuvième [1/9] a privi iute. donner un coup d'œil A… <el A filmat>. A… <il A filmé> aaab AB. département d'Alba [abréviation] abandon. abandon abandona. quitter abandona o ţară inamicului. livrer un pays à l'ennemi abandonare. abandonnement abandonat. paumé, quitté abandonaţi (voi ~). quittez abandonă (el ~). quitta abandonăm. abandonnons, quittons abandonează (ei ~). abandonnent abandonează (el ~). quitte (il ~) abandonez. quitte (je ~) abandonezi. quittes abanos (lemn de ~). ébène abate (se ~). dévier, détourner, dérouter abat din drum (eu ~). déroute (je ~) abată din drum (el să ~). déroute (qu'il ~) abate (el se ~). dévie abate din drum. dérouter abate din drum (el ~). déroute (il ~) abătea (se ~). déviait abătea din drum (el ~). déroutait (il ~) abătu din drum (el ~). dérouta (il ~) abătuse din drum (el ~). dérouté (il avait ~) abatere. détournement, déviation abate [n.] [bis.]. abbé abator. abattoir abaţie. abbesse abaţie [clădirea]. abbaye abces. abcès

-3-

abdomen. abdomen abia. à peine abil. habile abilitate. habileté, adresse, savoir-faire abis. abîme abject. infâme, abject abjecţie. infamie, abjection abjurare. abjuration ablativ. ablatif abnegaţie. abnégation aboli. abolir abolire. abolition abona. abonner abonament. souscription aborda. aborder abordabil. abordable aborigen. aborigène abraziune. abrasion abrevia. abréger abreviere. abréviation abreviere [abrev.]. [abréviation] abroga. abroger abrupt. abrupt aaabs absent. absent absenţă. absence absidă. abside absidă [a cortului]. abside [de la tente] absint. absinthe absolut. absolu absolut nimic. rien du tout absolutism. absolutisme absolv (eu ~) [de un păcat]. absous (j'~) absolvă (el ~) [de un păcat]. absout (il ~) absolvea. absolvait absolvi (ar ~). absoudrait absolvi (va ~). absoudra absolvi [de un păcat]. absoudre, absous (tu ~) absolvim. absolvons absolvind. absolvant absolviţi. absolvez absorbit. préoccupé abstinenţă. abstinence, abstention abstract abstracţi abstractă abstracte. abstrait abstracţie. abstraction absurd. insensé absurditate. absurdité, énormité abţibild [fam.]. autocollant abţinere de la mâncare. jeûne abundent abundenţi abundentă abundente. abondant abundenţă. abondance, profusion aburire. buée abuz. abus abuz de încredere. abus de confidence abuza. abuser abuzăm. abusons abuziv (în mod ~). arbitrairement aaac ac. aiguille

ac [al unei insecte]. dard [d'insecte] ac cu gămălie. épingle ac cu siguranţă. épingle de nourrice, épingle de sûreté ac de păr. épingle à cheveux academic. académique acalmia dinaintea furtunii. l’accalmie qui précède l’orage, le calme qui précède la tempête acalmie. accalmie, éclaircie [météo] acasă. maison (à la ~), à la maison acasă la. chez aaacc accede. accéder accelerare. accélération accelerator. accélérateur acceleraţie. accélération accent. accent accentua. accuser, accentuer accentuat. accentué, accusé, marqué accentuat [gram.]. tonique [accent] [gram.] accepta. agréer, acquiescer acceptabil. moyen [adj.], acceptable, passable acceptare. acquiescement acces. accès acces [med.]. poussée [méd.] accesibil. portée (à la ~), accessible accesibilitate. accessibilité accesoriu. accessoire accidenta. accident accidental. accidentel aaace ace (a fi pus la patru ~). épingles (être tiré à quatre ~) aceasta. telle [pron.f.][celle-là] aceea (de ~). lors (pour ~) aceeaşi. même (la ~) aceiaşi. même (les ~) acel. celui-là acela. celui-là acelaşi. même, même (le ~) aceleaşi. même, même (les ~) acest. celui-ci, ce acest [acest om]. -ci [cet homme-CI] acesta. celui-ci, tel [pron.][celui-ci] aceste. celles acestea (cu toate ~). même (tout de ~) acestea fiind zise. sur ce aceşti. ces achita. acquitter, régler achitare. acquittement achiziţie. acquisition achiziţiona. acheter achiziţionat. acheté aci [pop.]. ça [ici] [pop.] acid. acide aclama. ovationner aclamare. acclamation aclimatiza. naturaliser aclimatizare. naturalisation, acclimatation

-4-

aaaco acoladă. accolade acolo. y, là, là-bas, là-haut acolo înăuntru. là-dedans acolo jos. là-dessous acolo sus. là-dessus acolo sus. là-haut acomoda. accommoder acompaniat. accompagné acont. acompte acoperi. couvrir, recouvrir, habiller acopăr. couvre (je ~), recouvre (je ~) acoperă (ei ~). couvrent, recouvrent acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă cu crăpături (se ~). gerce (se ~) acoperământ al capului. couvre-chef, coiffure acoperea. couvrait, recouvrait acopereai. couvrais (tu ~), recouvrais (tu ~) acopeream (eu ~). couvre (je ~), recouvre (je ~) acopeream (noi ~). couvrions, recouvrions acopereaţi. couvriez, recouvriez acopereau. couvraient, recouvraient acoperi (tu ~). couvres, recouvres acoperi [constr.]. revêtir [constr.] acoperi [în întregime]. recouvrir acoperi capul. coiffer [couvrir la tête] acoperi cu apă. submerger acoperi cu crăpături. gercer acoperi cu crăpături (se ~). lézarder (se ~) acoperi cu nămeţi. enneiger acoperim. couvrons, recouvrons acoperind. couvrant acoperise. couvert (il avait ~), recouvert (il avait ~) acoperiş. toit, toiture acoperiş dublu. double toit acoperişuri. toits acoperit. couvert, recouvert acoperit [cu nori]. nuageux acoperit capul. coiffé [couvrir la tête] acoperit cu chiciură. givré acoperit cu nămeţi. enneigé acoperit de zăpadă acoperită de zăpadă. neigeux acoperiţi. couvrez, recouvrez acoperitoare de nas [alpin.]. protège-nez [alpin.] acord. accord, arrangement acorda. accorder, décerner acorda (a ~). octroyer acorda cetăţenie. naturaliser acorda un credit. créditer acordat. octroyé acosta. accoster acredita. accréditer acreditat. accrédité acrilic. acrylique acru. aigre, acide act. acte act notarial. acte notarié

act redactat în formă legală. acte en bonne et due forme acte. papiers acte de război. hostilités [pl.] activ activă. actif, activement activitate. activité actor. acteur, artiste actor [nu neapărat comic]. comédien actor de pantomimă. mime [n.m.] actriţă [nu neapărat comică]. comédienne acţiona. actionner, agir, agissait acţiona (ar ~). agirait acţiona (va ~). agira acţionând. agissant acţionează. agit acţiune. action, geste acţiune caritabilă. philanthropie actual. actuel actualitate. actualité aaacu acu [pop.]. maintenant acuarelă. aquarelle acuitate. acuité acum. actuellement, maintenant acum înainte (de ~). dorénavant acuma [fam.]. maintenant acumula [bogăţii]. thésauriser acumulat. accumulé acumulator acumulatori. accumulateur, accu acut acută. aigu aiguë acuza. accuser acuza pe nedrept. accuser à faux, à tort acuzare. accusation acuzat. accusé acuzaţie. accusation acuzaţie (el pune sub ~). incrimine (il ~) acuzaţie (el punea sub ~). incriminait acuzaţie (el puse sub ~). incrimina (il ~) acuzaţie (el să pună sub ~). incrimine (qu'il ~) acuzaţie (punând sub ~). incriminant acuzaţie (punere sub ~). inculpation acvariu. aquarium acvatic. aquatique aaad Adam. Adam Adam (mărul lui ~). Adam (pomme d'~) adaos. ajout adapta (se ~). adapter (s'~), accommoder (s'~) adaptare. adaptation adăpa. abreuver adăpătoare. abreuvoir adăpost. refuge, abri, cabane adăpost (pentru noapte). gîte adăpost improvizat. bivouac adăposti. abriter adăposti (se ~). réfugier (se ~) adăpostul. refuge (le ~) adăposturi. abris adăuga. ajouter, additionner, annexer

-5-

adăugare. adjonction adăugat. ajouté adăugire. ajout adânc. profond adâncime. profondeur adâncire. approfondissement aaade adecvat. adéquat Adela. Adèle adept. adepte, partisan adera. adhérer aderenţă. adhérence adesea. fréquemment, souvent adeseori. fréquemment adevăr adevărul. vrai [n.], vérité adevărat adevăraţi adevărată adevărate. vrai adevărat (cu ~). vraiment Adevărul. =quotidien roumain adeveri. certifier adeveri (se ~). avérer adeverinţă. certificat adeverit. certifié adeziune. adhésion adeziv. adhésif [adj.] adeziv [nn.]. adhésif [n.m.], colle [n.f.] adeziv [n.m.] adezivi. colle [n.f.] adezivul. colle (la ~) adiere. brise [n.], souffle adineaori, adineauri. heure (toute à l'~), tantôt adins (în ~). dessein (à ~) adio. adieu adjectiv. adjectif adjectiv [abrev.]. [adj.] adjudeca. adjuger adjunct. suppléant aaadm administra. administrer, gérer administrare. gestion administrativ. administratif administrativ [abrev.]. [adm.] administrator. administrateur, gestionnaire administraţie. administration admira. admirer admirabil. admirable admirabil [adv.]. superbement admirator. admirateur admiraţie. admiration admite. admet, admettre admise (el ~). admit admit. admets, admettent admită (să ~). admette admis admisă admise. admis admite (ar ~). admettrait admite (va ~). admettra admitea. admettait admitem. admettons admitere. admission admiteţi. admettez admiţând. admettant

admiţi. admets admonesta. réprimander aaado adolescent. adolescent adolescenţă. adolescence adopta. adopter adoptiv. adoptif adopţie. adoption adora. adorer adorare. adoration adorator. adorateur adoraţie. adoration adormi din nou. rendormir adormi la loc. rendormir Adormirea Maicii Domnului. Assomption (L'~) adormit din nou. rendormi adormit la loc. rendormi adresa. adresser adresă. adresse Adrian. Adrien Adrian Oţoiu. --AUTEUR--Adriana. Adrienne aaadu aducător de ghinion. porte-malheur aduce. emmener, apporter aduce în discuţie. mettre en question aduce la cunoştinţă. mettre au courant aduce laude. louer [éloge] aduce mulţumiri. dire merci (~ à) aduce obolul (a-şi ~). apporter son obole aduce prejudiciu. porter atteinte à aduce un omagiu. rendre hommage adula. aduler adulare. adulation adulmeca. renifler adult. adulte adult [n.m.]. grand [n.m.], adulte adulter. adultère aduna. amonceler, amasser, additionner, recueillir adunare. assemblée, réunion adunare [mat.]. addition adus. apporté adverb [abrev.]. [adv.] adversar. adversaire, ennemi adeversitate. adversité adversiune. répugnance, aversion aaae aer. air aer (în ~). air (en l'~) aer condiţionat (cu ~). climatisé aer liber (în ~). plein air (en ~) aeraj. ventilation aerian. aérien aerisi. aérer aerisire. ventilation aerisit. aéré aerodinamic. aérodynamique aerodrom. aérodrome aeroport. aéroport

-6-

aaaf afabil. affable afabilitate. affabilité, obligeance afacere. affaire, question [problème] afacerism. affairisme Adev 28/03/08 afacerist. homme d'affaires, affairiste afară. dehors afară (în ~). dehors (en ~) afecta. porter atteinte à, affecter afectat. précieux, précieusement afectuos. affectueux, chaleureux, tendre [affectif] afecţiune. affection afin [n.m.] [bot.]. Vaccinium myrtillus, myrtille [n.f.] [bot.] afină. myrtille afirma. affirmer afirmaţie. affirmation afiş [n.n.] afişe. affiche [f.], placard [m.] afişa. afficher afla. apprendre, trouver afla (ar ~). apprendrait, trouverait afla (el ~). trouva (il ~), apprit (il ~) afla (se ~). trouver (se ~), être, exister afla (va ~). apprendra, trouvera aflat. trouvé, appris aflaţi. apprenez, trouvez află (ei ~). apprennent, trouvent află (el ~). apprend, trouve (il ~) aflăm. trouvons, apprenons aflând. trouvant, apprenant afli. apprends, trouves aflu. trouve (je ~), apprends (j'~) afluent afluenţi [pl.]. affluent aforism. maxime Africa. Afrique Africa de Sud. Afrique du Sud african. africain afront. affront afumat. fumé afunda. sombrer afunda (în nisip / noroi). enliser afundat. sombré afurisenie. damnation afurisi. maudire afurisit. maudit aaag AG [mil.]. lance-fusées agasa. ennuyer agasant. agaçant agăţa. grimper, pendre, agripper, raccrocher, accrocher agăţ. raccroche (je ~) agaţă. agrippe (il s' ~), accroche (il ~), grimpe (il ~) agaţă (ei ~). raccrochent agaţă (el ~). raccroche (il ~) agăţa (el ~). raccrochait agăţat. grimpé, pendu, raccroché, accroché, agrippé agăţi. raccroches (tu ~)

agăţare. accroc, suspension, accrochage agăţător. grimpant agent. agent agent patogen. agent pathogène agenţie. agence ager. pétillant [fig. personnes] agerime. acuité agheu [arg.mil.]. lance-fusées agil. leste [adj.], agile agilitate. agilité agitaţie. agitation, tourmente aglomerare. agglomération aglomerat. passant [adj.] [de rues], chargé $$$ aglomeraţie. agglomération agrafă. épingle à cheveux agrar. agraire agrava. aggraver agrea. agréer agreabil agreabilă. plaisant [adj.], délicieux, agréable, joli agrement. plaisance agresiune. agression agresiv. agressif, menaçant agresor. assaillant, agresseur agricol. agricole agricol [abrev.]. [agr.] agricultor. cultivateur, agriculteur agricultură. agriculture aaai aici. ça [ici] [pop.], ici, ci aici (pe ~). ici (par ~) aici se odihneşte…. ci-gît… aidoma [+D]. comme [comparaison poétique] aidoma [+G.]. tel [comme] aisberg. iceberg aiura. délirer aiurea. ailleurs, partout, champs (à travers ~) aiureală. étourderie aiureli! [fam.]. tarare ! [fam.] aiurit. ahuri, hébété, étourdi [adj.] aiurit (fi ~). vapes (être dans les ~) aiurit [n.m.]. étourdi [n.m.] aiuritoare. étourdissante [adj. f.] aaaj ajun. veille ajun [al unei sărbători] [n.]. veille [d'une fête] [f.] ajunge. parvenir, arriver, suffit, atteindre ajunge (ar ~). arriverait ajunge (va ~). arrivera ajunge din urmă. rattraper [temps] ajunge din urmă (el ~). rattrape (il ~) [temps] ajunge la. accéder ajungea. arrivait, suffirait ajungea din urmă. rattrapait (il ~) [temps] ajuns. arrivé ajuns din urmă. rattrapé [temps] ajunul Crăciunului. veille de Noël ajusta. ajuster ajusta curbele. galber

-7-

ajuta. aider, assister ajutaj. ajutage ajutat. aidé ajutor. aide, ressource, secours ajutor!. au secours !, à l'aide !, secours (au ~) ! ajutor (da ~). secours (porter ~) ajutor pecuniar. aide pécuniaire ajutorul (cu ~). par ajutorul (veni în ajutorul…). rescousse (venir à la ~ de…) aaal alai alaiuri. suite, convoi, cortège, procession alaltăieri. avant-hier alandala. à tort et à travers alarma. alarmer alarmă. alerte, alarme alarmant. alarmant alăpta. allaiter alătura. adhérer, joindre alăturat. joint, ci-inclus alături de. de côté de, aux côtés de, à côté aaalb alb albi albă albe. blanc alb ca varul. blême albastru albaştri albastră albastre. bleu albastru-zerzui. glauque albastru cobalt. bleu cobalt albastru deschis. azur albăstrea. bleuet albăstrui. bleuâtre albeaţă. blancheur albesc. blanchissent albeşte. blanchit albi [vb.]. blanchir albit. blanchi, étiolé albie (~ a unui râu). lit (~ d'une rivière) albină. abeille albituri de pat. literie album albume. album alburiu. blanchâtre albuş [de ou]. blanc d'œuf alcătui alcătuiesc. former, composer. alkotni alcătuia. formait, composait alcătuieşte. compose (il ~), forme (il ~) alcătuit. formé, composé alcool. alcool alcoolic [n.]. ivrogne alcoolism. ivrognerie aldine [tipog.]. gras [typo] alege. trier, choisir, élire aleagă (ei să ~). choisissent (qu'ils ~) aleagă (el să ~). choisisse (qu'il ~) aleg (ei ~). choisissent aleg (eu ~). choisis (je ~) aleg (să ~). choisisse (que je ~) alegând. choisissant alege (ai ~). choisirais (tu ~) alege (ar ~). choisirait (il ~) alege (aş ~). choisirais (je ~)

alege (el ~). choisit (il ~) alege (va ~). choisira (il ~) alege (vei ~). choisiras (tu ~) alege (veţi ~). choisirez (vous ~) alege (voi ~). choisirai (je ~) alege (vom ~). choisirons (nous ~) alege (vor ~). choisiront (ils ~) alegea (el ~). choisissait (il ~) alegeai. choisissais (tu ~) alegeam (eu ~). choisissais (je ~) alegeam (noi ~). choisissions alegeaţi. choisissiez alegeau. choisissaient alegem. choisissons (nous ~) alegeţi. choisissez alegi. choisis (tu ~) ales aleşi aleşii aleasă alese. choisi, élu Adev 10/02/08 alegere. choix alegere (la ~). choix (au ~) alegerile legislative. les élections législatives Adev 15/04/08 alerga. courir, fuir alerg (eu ~). cours (je ~) alerga (va ~). courra alerga (vei ~). courrais alerga (veţi ~). courrez alerga (voi ~). courrai alerga (vom ~). courrons alerga (vor ~). courront alerga cât îl ţin picioarele. courir à toute allure alerga după. courir après alergat. fui, couru alergător. coureur alergător de fond. coureur de fond alergi. cours (tu ~) alerta. alerter alertă. alerte alfabet. alphabet alfabetul morse. morse algă. algue alge [n.f.pl.]. varech [bot., n.m.sg.] algebră. algèbre aaali alia. allier alia (se ~). coaliser (se ~) aliaj. alliage alianţă. alliance aliat. coalisé alice [n.f.pl.]. plombs [n.m.pl.] [de fusil] aliena. aliéner alienare. aliénation alifie. pommade aligator. alligator aliment. aliment alimentare. alimentation alimentaţie. alimentation, nutrition alina. adoucir alinare. consolation alineat. alinéa

-8-

Alsace alsacian. alvéole alveole (cu ~). autre altar. étirer alungire. leurrent amăgeşte. incorporer [un territoire] alipire. ambiance ambiguitate. embarcation ambasadă. alu [fam. équivoque. corrompre [abîmer] alterare.alineat nou. amende amendament. ambigu ambiguë ambiţie. chagriner amăra. itinérant ambuscadă. ambassadeur ambiant. Polygala sp. séduis (tu ~) amăgind. ambition ambiţios.]. chasse (il ~). corrompu [alim. bienveillant. leurre amăgeau. corrompu [abîmé]. amendement ameninţa. embrayage ambulanţă. d'ailleurs altoi.] aluzie. sans quoi. alvéolé alveolă. Alpes alpin. altèrent alterează (el se ~). embrayer ambreiaj [auto].]. amateur amănunt. bercer. amant amantă. altitude altitudine mare (de ~). corruption [altération] alterat. amender amendă.] amărâtă. séduit (il ~) amăgeşti. ambiguïté ambiguu ambiguă. étirement aluniş. rémission [méd. sinon.]. aluminisé alun. leurre (il ~). noisette alună de pământ. allusion alveolat. haute montagne (de ~) altminteri. chassez alungă. amélioration ameliorare [med. chassa (il ~) alungăm. mont-de-piété. ambulance ambulator. greffe. ambiant ambianţă. améliorer ameliorare. altérer. chagrine [adj.] aluminizat. différer (retarder) amâna (~ plecarea). alternateur altfel.f. gentillesse. allô Alpii. leurraient amăgesc. remettre (~ son départ) amânare. s. par contre altminteri (de ~). jadis. chagrinait amărăşte. noisetier alună alune. incorporation almanah. aimable amabilitate. amèrement amărât. pâte [n. amertume amărăciune (cu ~). grain de beauté [n. autre chose altera. chagrin. amer amărăciune. altère alterna. avarier.] alterând. guet-apens. délai amar amară.] amăreală [bot. chagrin [adj. retour à la ligne alinia. chasses (tu ~) alungi. [bot. ambassade ambasador. Alsacien aaalt alt. leurré. menacer -9- . chassons alungi. embuscade ambuteiaj.].]. leurrait amăgeală. sinon. affabilité. alpin alpinist.m. affable. ailleurs aaalu aluat [n. autrement altfel (de ~). chasser alung (eu ~). maîtresse amăgi. chasse (je ~) alungat. altération. embouteillage aaame ameliora. almanach alo. alternatif alternator.f. étoffe [fig. cacahuète alunga. chassent alungă (el ~) [perf. emballage ambarcaţiune. gentil. grimpeur Alsacia. alterner alternanţă. ambitieux ambreia [auto]. reste (du ~). complaisant. alvéolé aaam amabil. allure. hère (pauvre ~). greffer altul. aligner alipi [un teritoriu]. alternance alternativ. reste (au ~) altitudine.m. emballer ambalaj. altéré. dilettante.] [à pain] aluminiu. séduire. altère (il s'~) alterez. séduit amâna. forêt de noisetiers aluniţă [n. autre (un ~) altundeva. chassé alungaţi. redressement. leurrer amăgea.] amărî. leurrant amăgit. autel altădată. autrefois altceva. chagrine (il ~) amator. gage amant. obligeance amanet. aménager amend. détail aaamb ambala. altérant alterează (ei ~).] amenaja.] alură.

étourdi (il avait ~) ameţit. étourdissez ameţitor ameţitoare. cordial amică. cul-de-jatte [n. enquête ancora. mélangeait amestecat. crépuscule amuza. pose [installation] amplasat. divertissais (je me ~). étourdi [vb.] amical. mêlé amestecată.10 - . ammoniaque amonte.ameninţare. amorçage amorsă. vertige. mélange. analogie Anamaria. Anne-Marie ananas. divertis (je me ~) amuz (eu mă ~). éblouissement. an. endives andrea. amoureux amorsare. anecdote anemie. étourdit (il ~) [parf. divertissaient (se ~) amuză (ei se ~).] amstecare. anacréontique analiză. distrayez (vous vous ~). amoral amorezat.] an sabatic. [anat. pote [fam. ancre ancoră de zăpadă. amont amonte (în ~). posé amplasează. placé. distrait (il s'était ~) amuzat. divertissant (se ~) amuze (el să se ~). divertissent (ils se ~). mêler.] ameţiţi (voi ~).] ameţi (se ~). distrait. draps (être dans de beaux ~) anarhie.]. étourdis (tu ~) ameţi (el ~). divertissez (vous vous ~ amuzau (se ~). analyser analog. aiguille Andrei. ancre à neige andive.m. ancrer ancorat. amuser amuz (mă ~). ample. année an de recoltă viticolă. étourdissent (qu'ils ~) ameţească (el să ~). souvenir amiral. diverti amuzaţi (vă ~). étourdissement ameţi (se ~). André Andromeda. amorce amortizor. menace ameninţător. étourdissent ameţesc (ei ~). étourdissent ameţesc (eu ~). distrais (tu te ~) amvon. Andromède anecdotă. analogue. distrais (je me ~) amuza (se ~). ananas ananghie (fi la ~).]. enquêter anchetă. difficilement . divertisse (qu'il se ~) amuzi (te ~). s. amortisseur amorţi. amie. distrayons (nous nous ~) amuzăm (ne ~). vertigineux. cru [n. divertissais (tu te ~) amuzam (mă ~). rigolo [fam. mélange amurg.]. mélanger amesteca (el ~). mélangez amestecă. ingérence amesteca.].]. divertis. bourbier (être dans le ~). midi amic. divertis (tu te ~). mélangeant ameţeală. étourdisse (qu'il ~) ameţeau. mouillé ancoră. étourdissons ameţind. mélange (il ~) amestecă (ei ~). étourdissant [adj. petite amie. mêlée amestecaţi. étourdir ameţea. lourdement. distraire (se ~).]. amiral amoniac. américain amestec. rigolade. copain.m. distrait (il se ~). engourdissement amorţit. petit ami. menaçant american. engourdir amorţire. immixtion amestec (în treburile altuia). amplificateur amploare. analyse analiza. empattement [auto] amplasa. placer amplasare. anarchie anason. anis anatomie [abrev. ami. mouiller.] ancheta.] aaan an. divertir. amovible ampatament [auto]. divertissons (nous nous ~) amuzându-se. étourdissait ameţească (ei să ~). couchant [n. griser ameţim. Anne anacreontic. amusant amuzase. ancré. étourdis (j'~) ameţeşte. distrayais (je me ~) amuzament.m. chaire [eccl. amont (en ~) amor. distraient (ils se ~) amuză (el se ~). étourdit (il ~) ameţeşti. similaire analogie. mélangé. divertissait (il se ~) amuzai (te ~). étoffé amputat [n. ampleur amplu. place amplificator. amical. étourdirent ameţise. divertit (il se ~) amuzăm (ne ~). engourdi amovibil [neo. amour amoral.] aaami amiază. anémie anevoie. plaisant [adj. étourdissant ameţiră. mélangent amestecând. distraction amuzant. copine amintire. année sabbatique Ana.

antichambre antecameră (face ~). en gros angrosist angrosişti.]. part (à ~). eau (de l'~) aparat. apathique apăra (a ~). saison ansamblu ansambluri. antianti-aburire. barrer. eau (l'~) apă. presse (il ~) apasă pe (el ~).] anghinare.][électroménager] aparat de proiecţie [mec.]. appartenant aparţii. appartement aparte. appartient aparţine (ar ~). défendons apărare. anti-orage anti-glonţ (vestă ~). pesée [pression] apăsat. annoncer anvelopă.] antiderapant. artichaut anghinarea-oilor. appuie (j'~) apăsa. =chaîne TV privée roumaine antenă. entamer Antartica. pressent apasă (el ~). antichambre (faire de l'~) antedata. envergure (de grande ~) aotoiu@sintec. languissant. antidote. anthologie. défend (il ~) apărăm. pare-balles (gilet ~) anti-ţânţari. apparat aparat de fiert ouă [n. défendez apărătoare de ochi [la cai]. antenne anteră [bot. annuel anul trecut. eau dormante apei. appartiendrait aparţine (va ~). certaine (une ~) anunţ.] antama [neo.pl. appartiens aparţinând. anthume anual. annexer anexa [un teritoriu].m. anticipation anticorpi [n. eau de mer apă marină. appartiens aparţine. appuient. antiquité anticipare. contremandé anulează (el ~). ensemble [n. eau.] animaţie. ardu anexa. cuit-œufs [n. centre commercial angrou [neo. flotte [pop. Angelica archangelica [bot. anticorps [n. appartenir aparţin.]. œillère . contremander anulat (un ~). anthère [bot. en-tête anti-.]. peser sur apasă (ei ~). défendre apăr. anniversaire anormal. annonce anunţa.] aparat de radio. défendu apăraţi. presser. projecteur [méc. en gros anima. appartenait aparţinut. choix [livre]. Antarctique antebraţ. eau courante apă gazoasă. appuie (il ~).ro.]. avancée [d'une tente] [rando. --AUTEUR--aaap apa ape. appartenu apăsa pe.].sg.]. écriteau. animation aniversare. antérieur anteriu. Primula halleri [bot. pèse sur (il ~) apăs. soda apă de mare. pesant sur apăsare. engrenage angro [neo.] anghelină [bot. défensive [n.m. antique antichitate. ci-inclus anexă. accablant apatic apatică apatici apatice. anti-moustique antiaerian. anticipation anticipaţie. froc antet.] anglican [bis.] angrena. antibuée anti-furtună. eau de mer apă stătătoare. pneu anvelopant [neo. flotte [fam. bête animal sălbatic. animal.] antum. presse (je ~). antilope antimagnetic.m.anevoios. engin. pesa sur (il ~) apăsând pe. grossiste angrou [magazin]. antisémite antiseptic. défends (je ~) apără (ei ~). contrepoison antilop.11 - . recueil [biblio. antibiotique antic. appartiendra aparţinea. appuyé. antidérapant antidot. antidater Antena 1.n. annuler. défense apărat.]. avant-bras antecameră.].] antonescian. fauve [n. annexe aaang angelica [bot. Hypochoeris uniflora [bot. contremande (il ~) anumit (un ~). incorporer [un territoire] anexat. difficile. appuyer apăsă pe (el ~).] anterior.]. [bot. certain (un ~) anumită (o ~). animer animal.].]. =du général Antonescu antreu [al unui cort].]. radio apartament. antiseptique antologie. appareil. anormal anotimp anotimpul. pressé apăsător. séparément aparţine. antimagnétique antisemit. défendent apără (el ~). enveloppant anvergură (de mare ~). négociant en gros. antiaérien antibiotic.] apă curentă.]. anglican [bis. l'an dernier anula. engrener angrenaj. mou.

facilité aaapu apuca. près. allumas aprinzând. applaudir apleca. allumé (avait ~) aprinseşi. courbé aplecau (se ~). courba (il se ~) aplece (el să se ~).aparent. saisissent apucă (el ~). paraissez apărut. paru. aptitude. allumé. apparaîtra. parution apărea. approfondi apropia. fournissant aprovizionare [cu alimente]. paraissons apăreţi. appeler apelat. à-peu-près aproximativ. apicaux aplana.] aproba. paraissent. appétissant apetit. guère aproapele. apparaissant apărea (ar ~). paraîtra apărem. saisir apuc. appétit apical. allumons aprindeţi. approcher apropiat apropiaţi apropiată apropiate. attisent. approfondissement aprofundat.m. applaudir. apparence. vif aprinse. fournis aproximaţie. saisissait apuca de guler. ravitaillement aprovizionat. façade. prochain (le ~) [n. à peu près aproape de. quasiment. colletant . apparence (en ~) apariţie. déguisement. arătare. allument aprind (eu ~). apport apostol. colleté apucă (ei ~). parais apărând.]. éclairer aprinde (ar ~). proche [près] aproape deloc. courbait (il se ~) apleca (se ~). colleta (il ~) apucă de guler (el ~)[pz]. courbaient (ils se ~) aplecă (el se ~). assiette (pas dans son ~) aperi. défends (tu ~) aperitiv. aplatir aplatizat. couleur. apprécié apreciere.*] apetisant. appréciable apreciat. aspect visuel. aplanir aplatiza. à peu près. accent. apprêté aprilie. considérer apreciabil. autrui. apprécier. fournir aprovizionând. apparition apariţie (editorială). parais apară (să ~). courber apleacă (el se ~). saisit (il ~) apucă de guler (el ~). environ. ravitailler aproviziona. ardent. apprêter apretat. apparu apărea (deasupra apei).). huissier [jur. colleter apuca năbădăile (a-l ~). mordu apucat de guler. allumant aprinzi. allumez aprins aprinşi aprinsă. apical apicali. collète (il ~) apucând. presque apt. ravitaillaient aprovizionează. coter. montrer. saisi apucat (fig. semblant. œuvre (mettre en ~) aplica culori. aplati aplauda. autour. allumer aprind (ei ~). approuver aprod. allumes aproape. apte aptitudine. dehors [n. paraître apar. paraît apari. pencher. apéritif. appelé apele lui (nu fi în ~). presque aproape (de ~) [armă]. paraissant. avril aprinde.12 - . (je) saisis apuca. fourni aprovizionat [cu alimente]. émerger apela. portant (à bout ~) aproape [adv. air. apparemment aparenţă. allume (j'~) aprinde (a se ~). fournissent aprovizionez. coté. proche apropiere. puis aport. apparaît. alluma aprinsei. courbent (qu'ils se ~) aplica. apparaître. courber (se ~) aplecat. paraissait apărea (va ~).]. fournit. pour l'effet. courbe (il se ~) apleacă (ei se ~). appliquer aplica (a ~).] aprofundare. allumerait aprinde (va ~). apostolique aaapr aprecia. apparaisse apare. ensuite. ravitaillé aprovizionau [cu alimente]. courbe (qu'il se ~) aplece (ei să se ~). allumai aprinsese. incliner. don [talent]. apôtre apostolic. apparaîtrait apărea (el ~). inclination. aplomb apoi. propos (à ~) ! aproviziona [cu alimente]. surface aparenţă (în ~). piquer une colère apucat. fournissait. vreo. talent aptitudini. allumera aprindem. approche apropo!. courbent (ils se ~) apleca (el se ~). hors-d'œuvre [n. saisissant apucând(u-l) de guler. attiser. colorier aplomb. appréciation apreta.

arrêté. occidental Apuseni (soarele ~). établissement arădean. réchaud à gaz arahidă. jardiniste. basané arse (el ~). archéologique arheologie. montres arbitra. argent arginţica [bot. archer arctic. arche. -AIENT <ils filmerAIENT> AR… <el AR filma>. argon argotic. -ait [cond. arrêter arestare. brûle (il ~) arde (va ~). archives [pl. école] argument. fermage arest. arène arendă. piment.m. tanner argentinian. architecte arhitect peisager. bondé arhitect.] aripă. fourneau à gaz. [arg. index [doigt] arăţi. aire arin de minte [bot. 3 pers. aristocratie aritmetică. argot argou şcolăresc/studenţesc [abrev.]. arrangement aranjare. échalas aragaz. ressort. brûlait ars arşi arsă arse.apune (care ~). cuivre aranja. arrangea aranjăm. poivron ardei (~ iute). =de la région de Transylvanie ardelenească [adj. saisissent arestez. crépuscule. Dryas octopetala [bot. ardoise ardoare. brûler les étapes ardea.] argon. occident. fauve [adj. montré. arrangeons aranjament. arbitre arbore cotit [auto]. -AIT <il filmerAIT> ara.]. arcanes arcaş. arbuste. archaïsme arhanghel. aire (~ géographique) arenă. ouest apus [n. m. argotique argou.Carpates W roum. arbitrer arbitrar. indiqué arătător (degetul ~). indiquer arată. brûla (il ~) ardei. arbitraire arbitrar (în mod ~). valet de ferme argăsi. =typique à la Transylvanie ardezie. couche (le soleil se ~) apunea (soarele ~). aile aristocraţie. sillonner arac. architextualité arhivă.].] arhive. montrer.13 - . brûlent ardă (să ~). AURAIENT… <ils AURAIENT filmé> AR… <ei AR filma>. cuisinière.] [couleur] arăta. saisissait. crépuscule apuse (soarele ~). archiduc arhipelag. brûlé ars de soare. hérisson arid aridă. sg. arche de Noé arcadă. aménager. argument argumentare.]. coucher de soleil. f. pimenter ardelean.] arămiu. archet aaard arde. arc arca lui Noe. montrer du doigt arătat. brûle (qu'il ~) arde. cacahuète aramă. couché (le soleil s'était ~) aaar ar. brûlera arde etapele. =de la ville d'Arad [Bt. arcade arcane. saisi arestează. archipel arhiplin. piment doux ardeia. archives arici. arctique arcuş. couchait (le soleil se ~) apus. piment doux ardei gras. impétuosité areal (~ geografic).] apus [n.]. coucha (le soleil se ~) apusean. saisir. archaïque arhaism. architectural arhitectură. sec [aride] sèche arie. AURAIT… <il AURAIT filmé> AR FI… <ei AR FI filmat>. appréhender. argile argint. archange arheolog. arranger aranjă. vilebrequin [auto] arbust. arithmétique . montre Adev 01/11/07 arăt.3 pers pl] AR FI… <AR FI filmat>. ardeur. argumentation aaarh arhaic. saisit. archéologue arheologic. archéologie arhiduce. cuire.n. paysagiste arhitectonic. couchant [n. arbitrairement arbitru. =montagnes .]. couchant apune (soarele ~).]. architecture arhitextualitate. Alnus viridis [bot. arrêt arestat. -aient [cond. montre (< montrer) arăta cu degetul. arrestation. glaise. arrêt aresta. apusese (soarele ~).]. saisis argat. brûler ard (ei ~). argentin argilă. =typique à la Transylvanie ardelenesc [adj. arbrisseau arc.

jeté aruncat de sus. lança aruncăm. cachant ascunzătoare. sage.] asemănare. obéissez ascultau (~ de) [supus]. obéir ascult (eu ~ de) [supus].]. cacha ascunselea (de-a v-aţi ~). même (de ~) . obéissait ascultând [supus]. tueur asasina.]. lance-fusées arvună. subrepticement. mélodique armoniza. aigu ascuţitoare. armature armistiţiu. armement armat armată. brûlure arşiţă. cachette ascuţit. brûlant arzător [n. écoute (j'~) asculta (~ atent). acompte arzător. mettre au rebut. [art.m. jeter un coup d’œil arunca de sus. arôme [n. brûleur aaas as. lançait. pareil. hautain. article articol [într-o listă]. artiste arţăgos. parvenu [n.pl. ressemblance. obéissance ascultat [supus]. beaux-arts arteră. obéissaient ascultă (ei ~ de) [supus]. harmonie armonios. cache-cache ascunzând.] articula. cessez-le-feu. cachent ascunde (ar ~). déf. cachette (en ~) ascunsă (uşă ~). factice.. taille-crayon asediu.]. écoutons asculţi. ascenseur asculta. lance-flammes aruncător de rachete. arriviste arma.m. écouter ascult (eu ~). semblable asemenea (de ~). écoutent ascultă (el ~). fournaise art.] articol nehotărât [abréviation]. écoutait ascultam. cachaient ascundem. sauter arunca la gunoi. feu d’artifice artificiu. meurtre. cachait ascundeam. assassiner asasinat.m. feinte (porte ~) ascunse (el ~). cacher ascund (eu ~). obéissant [adj. donner un coup d'œil arunca o privire. obéit ascultăm (~ de) [supus]. écoutaient ascultă (ei ~). accorder. obéissant [vb. feint [caché] ascuns (pe ~). meurtrier [n. lançons aruncător de flăcări. harmoniser armură.] asemenea (de ~).14 - . armateur armă. =auto 4X4 fabriquée en Roumanie arogant. écoute ascultat. lancement aruncat. item articol hotărât [abréviation].] asculţi (~ de) [supus]. précipiter aruncare. article indéfini [abréviation] artă. artifice artist. caches (tu ~) ascunziş. ressemblant. prêter l'oreille asculta (el ~). grincheux arunca. jeter. cache (je ~) ascund (ei ~). obéi ascultaţi (voi ~ de) [supus]. analogie. armure. cacherait ascunde (el ~). cachons ascundeţi. similaire. art artă cinematografică. parenté asemănător asemănătoare.]. précipité aruncă. cachez ascuns ascunşi ascunsă ascunse. obéissent ascultă (el ~ de) [supus]. écoute (il ~) ascultăm. arme armă de foc. siège [mil. jet. armistice armonie. écoutant ascultare. étalon [cheval] armătură.arivist. cachera ascunde (voi ~). cache (il ~) ascunde (el va ~). arrogance aromă [n.] ascultare [supunere]. analogue. assembler asasin. assassinat ascensor. assassin. offensive [n. cinéma [art] arte frumoase. écoutais (j'~) ascultând. cachais (je ~) ascundeau. donner un coup d'œil. mettre au rancart arunca o ocheadă. lancé. articuler artificial. armé armator. cachette ascunzi. artificiel artificii [pl.] arsură.]. armer armament.] asambla. docile.f. tel telle tels telles [adj. cuirasse ARO ® [n. écoutez ascultau. écouté ascultaţi. [art. caché. cacherai (je ~) ascundea. arme à feu armăsar.]. artère articol. obéissons ascultător. m. arrogant aroganţă. lancer arunca în aer. as asalt. obéis (j'~) asculta (el ~ de) [supus]. écoutes asculta [supus].neh. indéf. assortir. obéis (tu ~) ascunde.

] astea. sécheresse [fig. comme ci comme ça aşadar. âpre. situent aşează (ei se ~). ferais aş fi. astérisque astfel. durement. éteint [fig.m. AURAIS… <j'AURAIS filmé> aş fugi. -ais [condit. éteindre [fig. rauque aaast asta. pose [installation] aşezat. ainsi aşa-zis. dûment aşa de. assumer asupra. éteint (il ~) [fig. comblent (qu'ils ~ un fossé) asuda. obstruction astupat. telles astm.]. étouffant asfixiantă. situer. couché (le soleil s'était ~) asfinţit. asseyons aşeze (să se ~). sur asurzi. astronomique astronomie. celles astenie. assiéra (s'~) aşeza pe vine. soi-disant aşa cum. astronomie astru aştri.] asprime (cu ~). comblent (ils ~ un fossé) astupe (ei să ~ un şanţ). associer asociaţie.asemenea [+D]. assurer Asiria. courrais aş merge. couche (le soleil se ~) asfinţi (soarele ~). accroupi aşezaţi. si bien que aşa şi aşa. sing. éteignaient [fig. Asie asiatic. Assyrie asista.] astâmpără (ei ~). suer. attendre aşteaptă. obturer. accroupir aşezare. association asociaţie non-profit. tels.15 - . asseyent (ils s'~) aşează (el ~). étouffé asfixiere. rudement aspru aspră. assister asistent. astral astronomic. attendent aştept. casait aşează (ei ~). caser aşeza. colmaté astupat (un şanţ). tel [ainsi que] aşa cum se cuvine. se coucher (soleil) asfinţea (soarele ~). aspect aspira. bitumer asfaltat. ainsi. 1 pers. bitumé asfinţí. étouffante asfixiat. assourdir asurzitor.].] astâmpără (el ~) [perf. éclat aşeza. combler (~ un fossé) astupa (a ~). colmater astupa (~ un şanţ). situe aşează (el se ~). asperge aspect. éteignit (il ~) [fig. aussi aşa încât. -AIS <je filmerAIS> aşa. aspirateur aspiratorul (trage cu ~).] astâmpăra (el ~). étouffement Asia. air. astre astupa. assourdissant aaaş aş. assied (il s'~) aşez. crépuscule asfixiant. assieds aşeza (se va ~).n. éteignait [fig. enverrais Aş… <Aş filma>. dur. allure. aspirateur (passer l'~) asprime. asseyait. situait.] astâmpără. rudesse. irais aş trimite. couchant [n. cela ne me touche pas astăzi. comblé (un fossé) astupă (ei ~ un şanţ). assis aşezat pe vine. tel.]. aurais aş cunoaşte. transpirer asuda (il ~). asiatique asigura. tel [comme] asezona. transpirait asudat. ça asta nu mă priveşte. telle. bitume asfalta. transpiré asuma. rude. comme [comparaison poétique] asemenea [comp. connaîtrais aş face.]. serais Aş FI… <Aş FI filmat>. dureté. association sans but lucratif asorta. assortir asortat. cela. asseyez aşezăm. éteignent [fig. asseye aşezi. assieds aştepta. assorti asparagus.] aş avea. asseoir. obstruer astupare. si [comparatif] aşa de (tot ~). aspirer aspiratoare. attend. attends . coucha (le soleil se ~) asfinţişe (soarele ~). ainsi astfel de.] astâmpărat. s. aspirateurs aspiraţie. asthme astral. assistance asocia.] asfinţit [n. donc aşchie. rigueur. aujourd’hui astâmpăra. asthénie asterisc. assaisonner asfalt. sévère aspru [voce].] astâmpărau. dehors [n. assistant asistenţă. aspiration aspirator. couchait (le soleil se ~) asfinţeşte (soarele ~).

atrocités atu. raccroche (il ~) atârnat. touché. ravivait aţâţă [focul]. ravive (il ~) aţâţa [un foc]. échauffé. 2 pl. accrocher atârn din nou. accéder. attaque atac armat. attacher ataşare. Athènes atent. patienté aşteptaţi cu răbdare. instigation aţâţat. -iez [aux. allumer aţâţa (a ~). partialité atlet. literie aşternut de paie (pentru vite). assaillir atacator. allumé aţâţat [focul]. -IEZ <vous filmerIEZ> AŢI… <voi AŢI filmat>. attribuer. soin. audience atenţie (cu ~). attentif atentat. pendre. attendit aşteptăm. patientez aşternut. touchent ating (eu ~). touchais (tu ~) atingeam. attendait aştepta (ar ~).][zool. raccrochent atârna din nou (el ~). frôler. raccroches (tu ~) ataşa. attiser.] [méd. attirant atrăgător. touchait atingeai. touchiez atingeau. 2 pers. atomique atractiv. attractif atracţie. AVEZ… <vous AVEZ filmé> aţipi. instigateur. attentivement atenua. attirant. attelles [pl.] ateriza.] ataca. échauffent aţâţă (el ~). assourdir. attelage atele [pl. atout atunci. lors de aaaţ aţă. attendu aşteptaţi. attente aşteptat. lorsque. dignité atitudine părtinitoare. raccrocher atârna. litière [zootech.]. AURIEZ… <vous AURIEZ filmé> AŢI… <voi AŢI filma>. cond. toucher ating (ei ~). atome atomic. athlète atletism. horreurs.m. toucha atitudine.]. tant atâta vreme cât. pendu atârnat din nou. attentivement. touchaient atingem. assoupir aaau audienţă. échauffe (il ~) aţâţa (el ~) [focul].] atelier. effleurer. allumés aţâţător. attribut atroce. attendrait aştepta (va ~). appât. atmosphérique atom.]. atteindre. frôle (il ~) atingea. attrayant atribui. attache atât. touchais (je ~) atingeam (noi ~). modérer. attaque à main armée [f. attacher atribut. touches (tu ~) atins atinşi atinsă atinse. raviver aţâţare. alors atunci când. attaquer. atterrissage atesta. attirer atras. attention. raccroche (je ~) atârnă din nou (ei ~). adoucir atenuare [med. audience . strix [n. atroce atrocitate. attentat atentator.] AŢI FI… <AŢI FI filmat>. auteur d’un attentat atenţie. si [comparatif] atâta.].] [med. attendra aşteptând. fil aţâţa. tant que atât de. posture atitudine demnă. plafonner atinge uşor. touche (il ~) atinge plafonul maxim [aero. atténuer. atterrir aterizare.] atinge.aştepta. touchons atingeţi. patienter aşteptat cu răbdare. ravive (qu'il ~) aţi [aux. échauffer aţâţă (ei ~). aussi longtemps que atelaj. attendons aştepţi. tant atât cât. certifié Athene noctua. pl. attendant aşteptare.] aaat atac.16 - . agression. ravivé aţâţaţi. offensive [n. attiré atrăgând. rémission [méd. attendez aşteptă. raccrochait atârnă din nou (el ~). touchez atingi. attraction. cond. fauteur aţâţe (el să ~) [focul]. touche (je ~) atinge. pers. assaillant atârna din nou. port.]. atelier Atena. charme. attitude. attractif. atmosphère atmosferic. pose [attitude]. attends aştepta cu răbdare. athlétisme atmosferă. attrait atrage. frôlé atinse (el ~). avantage. adjonction ataşează. atrocité atrocităţi. touchions atingeaţi. certifier atestat. raccroché atârni din nou.

ouïe aaav aval. -IONS <nous filmerIONS> AM… <noi AM filmat>. automnal auz. as (tu ~) ai (să ~). -AIS <tu filmerAIS> AI… <tu AI filmat>. avalanche avans. cond.]. avançait avansat. ait (qu'il ~) am. lancé aaave avea. dorer aurea. avarier avarie. lancer avânta (se ~). autobus autocar. dommage. aie AM FI….]. automatiser automatizare. autorisation autorizaţie.] autoclavă. autoriser autorizare. avare avaria. ont. AURAIS… <tu AURAIS filmé> AI… <tu AI filma>. avantage. Australie Austria. avantageux. aurore auspicii. autorité autorităţile portuare. 1 pers. ayant . ai (j'~) am (eu ~) [aux. ONT… <ils ONT filmé> având.auditor. lançons avântat. autoroute autoturism. bénéfice avantaja. AS… <tu AS filmé> aibă (ei să ~). or aurar. auto. libre-service autoservire (magazin cu ~). authenticité autobuz. auto autumnal. 1 pers pl. as [aux. -ions [condit. défaillance avânt. défaillir. lançait avântă. autrichien aaaut autentic. AI… <j'ai filmÉ> AM… <noi AM filma>. aval aval (în ~). auditeur augur (de rău ~). authentique autenticitate. aval (en ~) avalanşă. self-service. libre-service autostradă. élan avânta (se ~). lança avântăm (ne ~). indigène. autoclave autocolant. dessus [n. avantager avantajos. austère austeritate. autochtone automat.17 - . doré auriu. dore (il ~) aurit. automate automatism. auspices auster. aies AI FI… <AI FI filmat>. passé composé] AU… <ei AU filmat>. autonomie autor. automobile. patente [comm. car [n. fructueux. austérité Australia.] am (să ~). voiture autonomie. dorait aureşte. autocollant autohton. avance. avancer avansa (el ~). auteur autoritate. Autriche austriac. ont [aux. licence autorizaţie de funcţionare. avoir ai. les autorités portuaires Adev 11/11/07 autoriza. essor. autorisation. AURIONS… AM… <eu AM filmat>. augure (être de bon ~) augur (fi de rău ~). augure (de mauvais ~) augur (fi de bun ~). ai [passé comp. sg. profitable avar. doré auroră. a au. augure (être de mauvais ~) aur. avance (en ~) avansa. passé composé]. aient (qu'ils ~) aibă (el să ~). avut. AVONS… <nous AVONS filmé> are.].] am (eu ~) [aux. acompte avans (în ~). automatisation automobil.] autoservire. avancé avantaj. automatisme automatiza. orfèvre auri.

Infinitiv: a avea Gerunziu: având Participiu: avut Indicativ Subjonctiv Prezent eu am tu ai el are. avui tu avuseşi. avurăţi ei avuseră. aţi ei au Prezent eu am tu ai el aibă noi avem voi aveţi ei aibă a fi avut Perfect compus eu am avut tu ai avut el a avut noi am avut voi aţi avut ei au avut Imperfect eu aveam tu aveai el avea noi aveam voi aveaţi ei aveau Mai mult ca perfect eu avusem tu avuseşi el avuse noi avuserăm voi avuserăţi ei avuseră Perfect compus eu fi avut tu fi avut el fi avut noi fi avut voi fi avut ei fi avut Perfect simplu eu avusei. avuşi el avuse. a noi avem. avurăm voi avuserăţi. am voi aveţi.18 - . avură Viitor indicativul Viitor I eu voi avea tu vei avea el va avea noi vom avea voi veţi avea ei vor avea Viitor II eu voi fi avut tu vei fi avut el va fi avut noi vom fi avut voi veţi fi avut ei vor fi avut Viitor I (popular) Viitor II o să am (popular) o să ai am să fi avut o să aibă ai să fi avut o să avem are să fi avut o să aveţi avem să fi avut o să aibă aveţi să fi avut au să fi avut Viitor I (popular) oi avea îi avea a avea om avea îţi avea or avea Imperativ tu ai voi aveţi Conditional Prezent eu aş avea tu ai avea el ar avea noi am avea voi aţi avea ei ar avea Perfect eu aş fi avut tu ai fi avut el ar fi avut noi am fi avut voi aţi fi avut ei ar fi avut . avu noi avuserăm.

] avea răsuflarea întretăiată. aventure avere. boulevard [abréviation cartographique] ba da. frissonne (je ~) are frisoane. vouloir à qqn (en ~) avea erecţie. frissonner am frisoane. avoir du culot aventura (se ~). hasarder aventură. mais si. broyer du noir avea greaţă. hospice azimă. avis. pain azyme azotic. repentir avea reşedinţa. copie de secours [PC] bacon [neo]. jeté ăsta. pourboire. avocat avorton. eus.] avea frisoane. avoir dans son collimateur avea loc. aurez avea (voi ~). bander. babylonien babord. sent (il ~) [odeur] au miros de. eus (j'~) avură. secours informatique [PC] backup [PC]. ayez avu. accusé avocat. auraient avea (aţi ~). avais aveau. frissonne (il ~) având frisoane. baby-sitter bac. avait avea (ai ~). nitrique azotos.] bagaj.] baftă. frissonna avea gânduri negre. sentait [odeur] avut miros de. prendre garde avea halucinaţii. semonce [n. auriez avea (va ~). aujourd’hui azil. avons avem (să ~). avion à réaction aviz. eut avui.com/cache/webverbix/5/avea. sentant [odeur] avea miros de. baie [fruit] bacil [neo]. avaient avem. avertissement avertizat. sentent (ils ~) [odeur] având miros de. bâbord babuin [zool. ces bbba B-dul. avoir des tics nerveux avea tremurici. bac [examen] bacalaureat. vieillard Babilonian. avoir la langue bien pendue avea pică pe. intervenir avea miros de. avoir une dent contre avea raport sexual anal.verbix. Loiseleuria procumbens [bot. mais babalâc. aurai avea (vom ~). bander [sex. aura avea (vei ~). bac [examen] bacara. eûmes avurăţi. aviateur aviaţie. aviation avid.http://www. axer axă axe. axe azalee târâtoare [bot. aurons avea (vor ~). avion avion cu reacţie. avertir avertizare. frissonnait avu frisoane. eûtes avut avuţi avută. sentir [odeur] are miros. azur azvârli. vulg. mal au cœur (avoir ~) avea grijă naţii. giboulée aversiune. ayons aveţi.] [examen]. avez aveţi (să ~).] azi. averti aviator. eurent avurăm. richesse axa. cela ăştia. auras avea (veţi ~). avions. si [affirmatif]. ce. aurions avea (ar ~). aversion.]. auront aveai. importer avea impresia. porter sur [concerner] avea orgasm.f. avoir la frousse avea tupeu. avoir du pot avea ca obiect. eu avea un beneficiu net. avoir le sentiment avea în colimator. avidité avion. senti [odeur] avea noroc. avide aviditate.19 - . asile azil de bătrâni.] avertiza. pot [fam.] [sexe] avea papagal. baccara bacă [tip de fruct]. convoitise. gagner en bénéfice net avea ceva împotriva cuiva. bac [transport] bac [fam. avoir le sentiment avea ticuri nervoase. pot de vin [fig. résider avea senzaţia. bagage . jouir [fam. bac bac [de transport]. averse aversă de ploaie cu grindină. avais aveam. aurait. hostilité avertisment.]. jeter azvârlit. bacille backup. shtml avea. délirer avea importanţă (a ~). enculer [vulg. frissonnant avea frisoane (el ~). jambon bacşiş. nitreux azuriu. rejeton aaavu avuţie. avoir le souffle coupé avea remuşcări. aurais avea (am ~). babouin baby-sitter. fortune aversă.

m. barbe barbecue [neo. charnière balamaua. bambou bbban ban bani. întindere.] bani gheaţă (în ~). bananier banc.].n. basse.].] bancar. banque bancher. quelconque [adj. réception [banquet] bancnotă. la bulle immobilière Adev 15/04/08 balot. sornette baliză. cognent (ils ~).pl.]. bouse baliverne [pop. barricade barieră. bande bandă adezivă. balustrade. banane bananier. bain d'huile bbbal baladă.].pl.D. prosaïque. bandé bandana [neo. bas baschet. bâtard bastiment. battant [n. blague banc [de tâmplărie].20 - . baroque barou. bas-relief bastard. coquin. bats. ballerine balet. sou banal. canot de sauvetage bardă. parapet.] banii nu au miros. l'argent n'a pas d'odeur banţig [n. obstacle baroc.]. mouchoir basorelief. bandoulière (en ~) bani [pl. bats (je ~). numéraire [n. mine d'huile baie de ulei. banal. bave balenă. bain baie [n. bâtonnet baştină (de ~). charnière (la ~) balansa. frappe (il ~) .]. Ts. battent. barricader baricadă.f. basket-ball bascula. barque.] baie [reg. pile ou face (tirer à ~) bbbar bar de noapte. fric [pop. barrer bara un cuvânt. bancaire bancă.] bani peşin [pl.]. ruban adhésif. baume balustradă. frappent (ils ~) bat (eu ~). sou (le ~) banul (da cu ~). régal. bataillon batant [n. balancer balansoar.baghetă. bandes dessinées Adev 13/04/08 bandit.pl. banquet. cogne (il ~).] bani puşi deoparte [pl.]. bandit banditism.]. banalité banană. basculer basculă.] [neo. pare-choc [auto. barbare barbarie.]. ballet baligă. battent bat (ei ~). bander bandajat. batte bată (să~). espèces [fin.n. boîte de nuit bara. catifea.][pop. salle de bain.] bani peşin (în ~). balkanique bale [pl.]. frapper bat. battre. espèces [fin. barre.] banul. bársony barză berze. balise baliză de semnalizare pericol.]. baguette Bahus. anecdote. bâtiment baston. velur.] bate. bain (le ~) baie. cigogne bbbas bas. banquier banchet. établi [n.] bani gheaţă [pl. balance Balanţă [zodiac]. argent [sg. cogne (je ~). balnéaire balon. embarcation barcă de salvare. battrait bate (el ~). Bacchus baia băile. barreau barşon.] barbar. barrière barieră [fig.][pop.]. B.f.]. Balance [zodiaque] balcanic. bain [n. barbarie barbă. caisse noire [f. scie sauteuse [n. barare.m.][banal] banalitate. rayer un mot baracă. billet de banque bandaj. ballot balsam. ballade baladă populară. sandow bandă scoci. bandage bandaja. ballon balonul imobiliar.]. main courante bambus.]. barreau bară de protecţie [auto. serre-tête bandă benzi.]. banditisme bandulieră (în ~)..m. bâton bastonaş. ruban adhésif benzi desenate benzilor desenate. retenue (~ d'eau) Baraolt. balise de détresse balnear. scotch bandă de cauciuc pt. sous [n. bascule basma. frappe (qu'il ~) bate (ar ~). cogner. barbecue barcă. platitude. =montagnes S Carpates Orient.f. velours. complainte balama balamale. cognée [f. baraque baraj. banzig [n. balançoire balanţă. baleine balerină. frappe (je ~) bată (să ~).]. natal bbbat batalion. numéraire [n. canne.] băi [n. commun. rayure [graphique] bară bare. hache baricada. barrage.

]. basilique bazin. mettre en prison băga la pârnaie [pop. frappé (tu avais ~) bătuşi (tu ~).]. patauge (il ~) bălăcit.]. introduire (se ~) băga cornul în pernă [pop. patauger bălăcea.]. frappas (tu ~) bătut. fourré [de fourrer] băiat băieţi. frappé (vous aviez ~) bătuseşi. =typique à la région de Banat bănăţean [m. fonder sur bazar. bătut cîmpii. garçon ! băiatului. battant. mettre en prison băgat. frappons bateţi. battez. =de la ville de Baia Mare bbbăl bălăci (se ~). =de la ville de Bacau (Md) băftos. suspicion. fondement. tourner en dérision bate joc de (a-şi ~). frappes (tu ~) bătând.]. divaguer bat câmpii (ei ~). f. kleenex ® batjocură. pageoter (se ~) [arg. base. accus batic. piétement bază de date. cognait (il ~). frapperait (il ~) bate (el va ~).]. cognions băteau. bigarré bbbăn bănăţean [adj . frappé (il avait ~) bătusem (eu ~).]. =de la province de Banat bănăţeană [adj. persifler. cloué bate joc de. battis (je ~) bătură.]. radota bătut câmpii [pop. cloue (qu'il ~) bate în cuie (el ~).]. fils à papa băiatul. divague (il ~). pataugeait bălăceşte (se ~). soupçon bănuibil.21 - . radoter.]. frappait (il ~) băteam (eu ~). =typique à la région de Banat bănăţeană [f.]. déraisonner.]. moquerie baton. pécuniaire bănui. battre monnaie bate pasul pe loc. batterie baterii [electr. fourrer. supposable bănuitor. merdouiller [vulg. épicerie băcăuan. battons. radotent bat câmpii (eu ~) [pop. frappé (ils avaient ~) bătuserăm. battu. gars. divague (je ~) bate câmpii (el ~). frapper à la porte baterie [electr. frappé bate apa-n piuă. frappa (il ~) bătui (eu ~).m. pile [électricité]. radotes (tu ~) bătând câmpii [pop. cogna (il ~).]. frappèrent (ils ~) băturăm. fumier băltoacă. divaguent. mare bălţat.]. bassin bbbă băcănie. frappera (il ~) bate (va ~). veinard băga. clouer bată în cuie (el să ~). =de la province de Banat bănesc. frappaient (ils ~) bătu (el ~). déraisonnes (tu ~) baţi câmpii [pop. frappâtes (vous ~) bătuse. cloue (il ~) bătut în cuie. garçons (à des ~) băimărean. divaguons bătu câmpii [pop. rouer de coups bate monedă. bats (tu ~). radote (il ~) bateţi câmpii [pop.].]. baser (se ~) bază. cognais (je ~). garçon (du ~) băiete!.] băga în căcat [vulg. accu. batik batistă. garçon (le ~) băiatule!. garçon ! băieţilor. introduire băga (se ~).].].]. frappai (je ~). divaguais (je ~) bătem câmpii [pop.] băga intrigi. bavarois Bavaria. moquer de (se ~). blond bălegar.]. cogné. divagué. Bavière baza pe. =de la province de Banat bănăţeni [m. replier bate la uşă. déraisonne (il ~) bate câmpii (el ~) [pop. bavarder bate câmpii [pop. frappais (je ~) băteam (noi ~). frappé (j'avais ~) bătuseră.i. garçon băiat [fiu]. frappez baţi.) băga la închisoare. accumulateur. piétiner [ne pas avancer] bate în retragere. intriguer (v. divaguez baţi câmpii. bâton batoză. base de données bazilică. embase bază [a unei mobile]. divaguait băteam câmpii (eu ~). pataugé bălai.pl.]. embêter bate în cuie. frapper la monnaie. frappâmes (nous ~) băturăţi. battra batem. douter (se ~) bănuială. batteuse bavarez. railler. divagues (tu ~). déraisonnent (ils ~) bat câmpii (ei ~) [pop. cognant. bazar baza (se ~). clouant bătea. frappant bătând în cuie. fils băiat de bani gata. tabasser de coups. radotait. mouchoir batistă de hârtie. déraisonné bate la cap. ridiculiser bate măr. mouchoir batic [tip de pânză]. frappé (nous avions ~) bătuserăţi. divaguant bătea câmpii [pop. méfiant bbbăr .bate (el ar ~).

] bântui. jouir beneficiu beneficii. âgé bătrân [n. rôder bântuie. bébé bec becuri.] benevol. potable băutor [n. barlang bârnă.] băşit [vulg.] belşug. boirait bea (să ~). sévit.].].]. dérision bătălie. hante (il ~). bois (je ~) bei.].]. saoul. sphyrène [n. glumeţ]. bâton băţ [de cort].]. mât [d'une tente] băubil [pop.]. médisance bârfit. boulevard [abréviation cartographique] bbbe bea.]. commère.] băşească (el să se ~) [vulg. essence [pétrole] benzină [auto]. voyant [n. vrombir BC.] bei [turc]. soûl beat criţă.] bâlciuri. belliqueux beligerant. pétait [vulg.] băşeşte (el se ~) [vulg. station service .] băşeau [vulg. sg. boira bea (vei ~). tâtonne (je ~) bâjbâia.bărbat bărbaţi. pète (qu'il ~) [vulg. jasé bârfitor. buvaient beau (eu ~). indigène bbbăt bătaia de joc (fi ~ a tuturor). tanière. repaire. portée bătaie cu pumnii.f. vieillesse băţ. boiras bea (voi ~). bus (je ~) băut.]. cal. hommes (des/aux ~) [mâles] bărbătesc. rôde (il ~) bârcoace [pl. pétrin [fam. boirai bea cu înghiţituri mici. sévir. benne [auto] beneficia. pétrin (le ~) [fig. barbu bărbuşoară [bot. ivre. tâtonnait (il ~) bâjbâiam (eu ~). belge Belgrad. tâtonné bâjbâite (merge pe ~). vesser [vulg.]. pugilat bătaie de joc. beige bele-arte. département de Bacau [abréviation] bd.22 - . tâtonnant bâjbâit.] băşindu-se [vulg.]. vessie băştinaş. ampoule [méd. battement bătaie [mil. risée (être la ~ de tous) bătaie. commérage bârfi.]. ancienne. jaser bârfire.]. buvais (tu ~) beat beţi beată bete [adj. combat bătător la ochi.] băşea [vulg. mâle bărbie. cor [au pied] bătrân.] băşică [pop. ampoule [électr. buveur băutură. hanter. feu clignotant beculeţ. homme (de l'~) [mâle] bărbaţii. boire à petits coups beai.).] băşică (~ a pielii) [med. tâtonne (il ~) bâjbâind. bataille. belligérant Belone belone.] băşeşte (se ~) [vulg. voyant [adj. boive bea (va ~). saoul beau (ei ~).]. bénéfice.] băşise (se ~) [vulg. tâtonner bâjbâi (eu ~). pété [vulg. vieux. vieillard bătrână [n. poutre bâzâi. pétant [vulg. buvez beatitudine. hommes (les ~) [mâles] bărbaţilor. vieille femme bătrâneţe. abondance.]. durillon bătătură [la picior]. ~).f. buvant băui. gogo (à ~) [fam. Belgique belgian. péter [vulg.].] [zool.] Belgia.].]. médisant bârlog. homme [mâle] bărbatul. menton bărbos. buvons beţi (voi ~).]. bénéficier beneficia de. beaux-arts belea.]. ampoule.] bătătură (med. bénin benzină. abondamment benă [auto]. béatitude bebeluş..] bbbăs băşi (se ~) [vulg.]. gain [fin. pète (il ~) [vulg.].n.] [bot. bu bea (el ~).]. tâtons (aller à ~) bâlci [n. vieil homme. pimpant.]. pété (il avait ~) [vulg.] băşi (el se ~) [vulg. ancien. vessé [vulg. boisson bâjbâi. Cotonoaster integerrimus [bot. profusion (à ~). vessait (il ~) [vulg. boit (il ~) bea (el ~) [imperf.] beleaua. hommes (à des ~). boivent. antre. vessa [vulg. buvait bea (el ar ~). médire. vieille. profusion belşug (din ~). Belgrade belicos. bey bej. frappant [adj. félicité.]. homme ! bărbatului. bénévole benign. tâtonnais (je ~) bâjbâie. essence [auto] benzinărie.] bârfă. vesse (il ~) [vulg. arroser bând.]. boire.]. foire [n.] băşi (el se ~).pl. péta (il ~) băşină [vulg. bois (tu ~) bem. boivent (ils ~) beau (ei ~) [imperf. Barbarea lepuznica [bot. pet [vulg. pétaient [vulg. homme (l'~) [mâle] bărbatule!. terrier.] bec semnalizator.

bureau. débonnaire blam. bijouterie bijuterii. biographie biolog.] [optique] binoclu mic de teatru. bénir binecuvânteze (să ~). billet. bureaucratie birou birouri. coinçait (il se ~) bloca circulaţia.pop. bipède birocrat. étude [bureau] biscuit. malédiction. étrangeté bbbl blajin. bijou.] [couture] biet. joaillerie bijuterie [magazin]. doucement blazon. fric [pop. mot biliard. jatte blitz. bélier Berbec [zodiac].] bine.]. ivresse beţiv. ivrogne beţivan. biais [adj. joyau. bilingue bilion. bizarre. maudire. cinglent (ils ~) bideu. bit [PC] bitum. jumelles [n. blasphémer blestemat. HLM. ivrogne beţiveală.sg. bienvenu binevoitor. bimoteur [aéro. biais (en ~) [couture] bie [croitorie].f. blâmer blamabil blamabili blamabilă blamabile. biographe biografie. fouet bicicletă. pompiste berbec. étrange bizar (în mod ~).f. damnation blestema. niais blestem. blasphème. paralyser. bloc (en ~) bloc [arhit.] blama. coincé . coincer. bistouri biştari [pl. bétel beton. ivrognerie beznă [sg. bilan (déposer son ~) bilă bile. bibliothécaire bici. armoiries [pl. bikini bilanţ. fantasque. béton betonieră. bizarrerie. cingler biciui (el ~).]. humeur (être de bonne ~) binefacere.]. biberon bibili [pop. embouteillage blocat.]. maudit bleumarin. bon. billard bilingv. cinglait biciuie. bloquer bloca (se ~).pl.23 - . immobiliser. pauvre bifa. philanthrope. blâme.]. fourrure blând blânzi blândă blânde. bien bine dispus (a fi ~). à l'aise. tertre biuta [mil.] bibliotecă.n.]. bienfaisance binefăcător [n. biffer bifurcare. brute betel. bonne humeur (être de ~) binecuvânta. immeuble bloca. fourreur bleg blegi bleagă blege. bête. ébriété. bifurcation bijuterie.] bistriţeană [f. lampe éclair bloc (în ~). cingle (il ~) biciuie (ei ~). biologiste biologie. bibliothèque bibliotecar. bijoux bijutier. bivouac bizar bizari bizară bizare. petit beurre biserică biserici. ténèbres [pl. lorgnette biograf.]. bureaucrate birocraţie. berline bestie. bizarrement bizarerie. cou beretă. bière beregată beregate. bienfaiteur bineînţeles. ecclésiastique bistriţean [m. embouteiller blocându-se.]. écusson blănar. Bélier [zodiaque] bere. cingla biciuia. vélo. biscuit. douceur blândeţe (cu ~).]. mou. bleu marine blid [pop. =de la région de Bistrita bistrou. bilan bilanţul (depune ~). coinçant (se ~) blocare a circulaţiei. semonce [n. bien sûr binevenit. mou blândeţe. joailler.] bit [PC]. église biserică de lemn. office birou [de notar sau avocat]. honteux [*] blană blăni / blănuri.benzinier. bibelot biberon biberoane.]. fignoler bibilică [zool.]. bienveillant binoclu. bijoutier bikini. bétonnière beţie. bénisse binedispus (fi ~).]. buveur. bille bilă [med.]. bicyclette biciui. bile bilet. butte (la ~) bivuac. béret berlină. département de Bihor [abréviation] bbbi bibelou. pintade [zool.] [sg. jumelle binoclu [n. bistrot bisturiu.]. bidet bie (în ~) [croitorie]. billion bimotor [aero. église en bois bisericesc. bitume biută [mil.] BH. biologie biped bipezi. accommodant.

][pop. bombé bomboană bomboane.]. =montagnes S Carpates Orient. couilles [vulg. teignaient boiesc (eu ~). bord bordo. bol bold [PC] bolduri. sornette braşovean.]. tonitruer Bosnia. grain de raisin bobârnac. Bosnie bostani albi. coinça (il se ~) blochează (el se ~).] boaşe [vulg.f. prouesse brazdă. teindre boiam (eu ~).]. pute boarfe [n. bombe nucléaire bombăni. dépt. prime bonom. richard bogăţie.].]. Trans.]. vomir borî [pop.].] botez. bordeaux [coloris] bordură. peiorativ] bozgori. teint (il ~) boii (eu ~). bras bravo!. voûte. boem. courges bbbot bot.] boiaua de ardei. froisser (se ~) boţit. rebondi. Sempervivum schlehani [bot. maladif.].]. teignis (je ~) boiră (ei ~). Épiphanie bocanc. chiquenaude bobina. testicules bob [n.]. nanti. arc. jean [pantalon] bluză. bonnet bonificaţie. baptême boteza.f. bohème [vie] bogat. grain de blé bob de strugure. Crocus sp. teignit (il ~) boiangerie. teint boia de ardei [n. [bot.] bob de grâu.pl. pot [bocal] borcan cu dulceaţă.m.]. teignais (je ~) boi (el ~).]. Brancusi brânduşă [bot. teins (je ~) boieşte op. grain de poivre boală. cossu. nippes [n. baptiser boţeşte (se ~). Bistrita-Nasaud [abréviation] bbbo boabă boabe.] [student]. fromage [n. semelle intérieure [f. putain. hongrois [adj. bombarde (il ~) bombat. richesse bogdaproste [n. bombe bombă nucleară. coiffe. froisse (il se ~) boţi (se ~).] bonă [n.].pl.]. étudiant de première année Bobotează. bombardait bombardament. bœuf box. gueule. grain [n.][*] bbbr bractee [bot.].m. bistrot bodigard [pop. riche. teinture boit.]. bonbon bombă.blocă (el se ~). =de la ville de Brasov (Ts) braţ. grain boabă de piper.pl.] brânză [n. poumon bol.].].] bogdaproste [pop. voûté bbbom bombarda. trapu bonetă.m. bon [n. cossu bogătaş.][pop.] Brâncuşi. bombarder bombarda (el ~). [bot. paprika (le ~) bojoc [pop. paprika [n.]. bombardement bombardează (ei ~). museau botanică [abrev. garde du corps Bodoc.] boabe. coince (il se ~) blond. bobiner bobină [electr. morbide bolt [reg.n. Trans. bordure borî.] bondoc bondoacă. grogner. bractée [bot. quittance.] branţ [n.]. boutique bolta piciorului.]. coupole boltit. prime borât. vomi borâtură. prostituée. pugilat bozgor [pop.]. Heracleum sphondylum [bot. grommeler bon [n. bobine boboc [fam.] borşişor [bot. bonne [n. affection.]. fromagerie braşoave [pop. Hongrois [n.24 - . bocal bocaux. maladie boarfă [fig. malade. Braille brânca-ursului [bot. richard bodegă.] brânzărie. vomi [n. sapin Braille. pleureuse bocotan [reg.m. teinturerie boiangiu.f. pot à confiture bord [mar.] branţuri. débagouler [fam. bombardent bombardează (el ~). voûte plantaire boltă. Brésil .] boscorodi. pétasse. gras (caractère ~) [PC] bolnav bolnavă. merci [n.m. froissé bou boi. merci boi.] brad brazi.] borcan borcane. brodequin bocitoare.]. blouson BN. teinturier boiau (ei ~).m. bohème boemă. sillon Brazilia. souffrant Adev 01/11/07 bolnăvicios.*] bozgoresc [pop. blond blugi [pl.f. bonhomme bonomie.]. peiorativ]. blouse bluzon. bonhomie bonus. teignirent boire. bravo ! bravură. bodyguard. vomissement.

] breloc [n. broché broşă. éberlué buion. brise [n.f. hibou bufon. Rhododendron kotschyi [bot. brigadier brio (cu ~) . coin cuisine bucăţele (făcut ~). fruste. gronder bubuit. boulevard Bulgaria. brusquer. bronche bronşită.] bucovineancă [n. boulangerie BT. hagard buimăci. Ligusticum mutellina [bot. brusque. briquet [n. Telekia speciosa [bot. journal télévisé bulevard. brigade brigadier.f. =montagnes .] broaşte.pl. bulbeux bulbuci [pl.] bbbul bulă (de aer). =de la province de Bucovine bucura (se ~). soudainement brusca. bulbe bulbos. pièce. brut brutal brutali.]. brutalement brutaliza.]. frisé bucluc. frimas brun brună. basané.]. Bulgarie bulgăr de zăpadă. brouiller [radio] bruiat.] bucolic. réjouir. brochure browser [Internet]. porte-clés [n. Ligusticum mutellina [bot.]. culotte bufet [mobil]. buffet bufet cu răcoritpoare. cuisinière bucătărie. gelée blanche. jouir bucureştean. brusquement brusc (se opri ~). rudement brutalitate. buccal bucată.f. buci. cuisinier bucătar-şef.] brut brută. cuistot [fam. tanner bronza [pielea]. brodait brodat. fesses bucla. brioche briză.Carpates S roum. Bucarest bucurie.].].m.] budigăi [reg. volontiers. budget bugetar. broder broda (el ~). broche [ornement] broşură.] broaşte râioase. boule de neige bulibaşă [n. brouillon bujor. morceau bucată de zid.] buldozer. pan (de mur) bucătar.] bbbro broască [mec. sillonner brebenei [pl. friser buclat.]. Internet] bruia. brunir bronzare (cremă de ~). breton brichetă [n. morceaux (en ~) bucăţi (face ~). brouillé [radio] bruiau. rouler. malmener brusturul oii [bot]. grenouille broască râioasă [n. tout d'un coup. brouillent (ils ~) [radio] brumă. brocart broda. morceaux (en ~) Bucegi.25 - .]. Trollius europaeus [bot. brode (je ~) bronhie.pl. brutalité brutalitate (cu ~).] broaşte. brode (il ~) brodez (eu ~). privire]. Brésilien brăţară. Corydalis capnoides [bot. département Botosani [abréviation] bbbu bubui. budgétaire buimac. pièces (mettre en ~) bucăţi (în ~). grondement bucal. bronze bronza. tanné broşa (~ o carte). brouillaient (ils ~) [radio] bruiază (ei ~).].m. clown buget. pile (s'arrêter ~) brusc [adv. bronzer. bucarestois Bucureşti. navigateur [PC. bronchite bronz. bracelet brăzda. brio (avec ~) brioală [bot. subitement. bulletin buletin de ştiri TV. brodé brodează (el ~). boulanger brutărie. =chef d'un clan gitan bulibăşeală [pop. bronzante (crème ~) bronzat.][bot. joie bucuros. pivoine bujor de munte [bot.brazilian. hébéter buimăcit. tortue brocart.] broască ţestoasă broaşte ţestoase. brun brusc bruscă. serrure broască [zool. brocher broşat. bulle bulă de aer.f. tohu-bohu .]. cuisine bucătărioară.] bretele. malmener. bulldozer buletin.n. bretelles breton. draps (être dans des beaux ~) budă [reg. maltraiter brutar.] brioşă. buvette bufniţă bufniţe. toilettes [n.]. confus (être ~) buimac [d. bulle d'air bulb. brutal brutaux brutal (în mod ~).m.] brigadă. joyeux budă (fi în ~) [reg].]. bucolique bucovinean [m. crapaud [n. pétrin [fam.] bucătăreasă. soudain brusc. brutaliser.]. hébété buimac (fi ~).].] [bot.m.] [allumage] brie [bot.

panse [pop. bienveillance. obligeance bune (pe ~).. bruine (qu'il ~) bursa de valori. grands-parents bunicu. comme [comparaison] ca şi cum. cadmié cadmiu. tonneau butoiaş. =Conseil National de l'Audiovisuel C. s.] busuioc busuiocul.]. nombril burlan burlane.26 - .]. pas mal bună. boussole bust.m.pl. bourse [scolaire] bursă de comerţ.]. cep [agr.] cabană forestieră. à moins que ca şi. cabosse [n.] cabane. friandises [n. cabosser buşit. baignoire cadenţă. comme si [comp. bonsoir bună ziua. comme d'habitude ca peştele în apă. vrille burghiu de filetat [tehn.]. boutique butoi butoaie. maison de chasse cabaret. buste. tu piges ? [fam. herbes (mauvaises ~) businessman [neo. bruiner burniţa [perf. lippu buzna (da ~).].] cacao. comme un cheveu dans / sur la soupe ca de obicei. burlesque burniţa. =bloc syndical roumain C.]. chalet [abréviation carto.]. butane bute buţi.]. mousse [mat.]. chambarder bulibăşit [pop. tonneau butelie butelii. comme un gant (ça vous va ~) ca musca-n lapte.]. boîte de nuit.] bunăvoie (de ~). plastique] burghiu. cadet cadmiat. éponge burete [mat. basilic Adev 13/01/08 buşi.] buzunăraş.f. afin que ca să nu. bruine burniţează. cabriolet caca [de copil][fam. aussi bien que. lèvre buzat. département de Brasov [abréviation] BZ. cœur (de bon ~) bunăvoinţă.] cabală [f. comme un cheveu dans / sur la soupe ca nuca în perete.] burtă (pe ~). bonjour bunăstare. remontoir [montre] butuc de viţă de vie. ainsi.A. comme [compar. bouton-poussoir buton pentru întors ceasul.P.]. cadavre cadă. honnêtement bungalou. hypothétique] caăptui (~ un copil).V. plat ventre (à ~) buruieni.N.. cabinet cablu cabluri. de telle manière que.S. afin de. blaireau [zool. touche [n. piger [fam. [cal putere].R. piqué [adj. plaine [abréviation cartographique] C. bruine (il ~) burniţeze (să ~).].f. cabaret cabinet.]. établir (~ un enfant) cccab Cab.bulibăşi [pop. bourse de valeurs bursă. bonté bunătăţi [pl. taraud [techn. maison forestière cabană de vânătoare.]. Frăţia. coton bbbun bun. but [sport] butan [neo.] buştean.]. souche buză buze. lippu buzunar buzunare.L. panse [pop. C. afin. bien-être bunătate. irruption (faire ~) buzos.] buturugă. bourse de commerce bursuc.]. bon. bûche bbbut but [rugby].] burtă. bienvenue burdihan [pop.]. chalet (le ~) cabană [n.] bunică. cadence cadet [mil.. cabossé buşitură. abdomen. grand-papa bunvenit. volontairement. caca [fam. chalet [n. homme d'affaires busolă. tonne.] cccad cadavru.m. tuyau burlesc. chambardé buline (cu ~). vache à eau burete. bruinait (il ~) burniţă.] bunghi [pop. bonne. ca. tonnelet buton.]. miraculeusement ca să.]. ventre. câble cabrioletă.] bumbac.]. coup monté cabana [f.N. bouton buton (~ pe care se apasă). pochette BV. merdaillon [fam.] bunghişor [bot. cacao cacarisi [pop. que [compar. tant (en ~ que) ca o mănuşă (vă merge ~). Erigeron alpinus [bot. poche plaquée [f. bouteille butic [neo.] buric. belle bună credinţă (fi de ~). torse [n.] burduf pentru apă. grand-maman bunici.]. poche buzunar aplicat [n. bonne foi (être de ~) bună seara. département de Buzau [abréviation] ccca C. tonne.]. merdouiller [vulg. cadmium .] caca [pop. comme un poisson dans l'eau ca prin minune. bungalow bungheşti ? [pop. plastic].

paisible. suie calamitate. usure cameră. cadeau.]. Californie calitate. torride caniculă. calèche caleidoscop. avenue Cale bună! formulă de urare la plecarea cuiva. naïveté cangur. naïf.f. environ.pl.] cafea arabica. étoffe [fig.]. femme de chambre. quantitatif canto [muz. saint-frusquin [n. centaine camătă. kangourou canicular.].] [de sobă] cahle.]. calcul [méd.] cam o sută. chaud caldarâm. La Manche. Canada [n. cadre cadru de conducere. cheval chevaux cal putere. pavage calcilol. serin canaturi (uşă cu două ~). châssis.]. caoua [n. canicule canin [dinte].] cameristă. as.]. caoua [n.m.] cafea [f. coupe [championnat] camufla. chambre noire cameră video [f. cadrer cadran. tant (en ~ que). champion campionat.] cadra. fenestration [PC] cadru. étrennes [n.] California. qualité. pavé.] [restau. camouflait camuflaj. camériste camion camioane. calculer calculatoare [f. chambre.] cafeneaua [f. Manche (la ~) canapea [n.] cahlă [n. cafés [m. mérite [n.cadou cadouri.pl.] canadian canadiană.] $$$ cafenea [f. camouflage camuflat. kayak caiet. abricotier caisă. calice [bot. carreau [n.].pl. café torréfié cafeaua [f. Calvaire calzi. quantité cantitate mare.m.]. vertu. canton forestier . cahier caiet de notiţe.] canapea-pat. rixe cagulă [anti-tero]. don cadou (face ~). canal canal (~ de scurgere). cancer du sein Adev 27/03/08 canceros canceroşi canceroasă canceroase. canapé (le ~) canapelei. ordinateur.]. calcicole cale căi. pauvreté caliciu [bot. calculatrice calculator. tant que (en ~) calităţi [pl. Le Caire cais.]. canapé convertible canapeaua. égout canal de televiziune.] [fam. café [restau. diffamer calomniator.] caduc caducă.27 - .f. calcaire [adj. pièce [chambre] cameră de comerţ. café [m. cafés (les ~) [pl.].sg.]. tranquille calma.]. camouflé camuflează (el ~). passe-montagne [alpin. andouillette.n. radoucir. bagarre.] cafetieră. quasiment. serein [fig. percolateur caft.] calcul. cancéreux candid.] calambur. calculateur cald caldă. cruche cancer de sân. canapé [n.] [m. ingénuité.][pop. chemin de fer Calea Lactee.]. caméscope [m.] calitate (de ~). chauds cccam cam. canadien canal. rassurer calomnia. canapé (du ~) canar canari.pl.f. ingénu candoare. chambre de commerce cameră obscură. caniculaire. cagoule [anti-terroristes] cagulă alpină [gen ninja]. camping campion. jeu de mots calamină [auto]. présent. cahier de brouillon Cairo.] [de poêle] cccai caiac.n.]. cheval-vapeur calabalâc [n. médisant caltaboş.m. camoufler camufla (el ~). cafetière [pression] cafetieră (~ electrică). choix (de ~) calitate de (în ~). caduc cccaf cafă [pop. calamité.] cafele [f.] calm. abricot cccal cal cai [pl. championnat.] [fam. calcaire calcaros. camoufle (il ~) cccan Canada [n. masse cantitativ cantitativă. don (faire ~) cadou de Anul Nou [n.m. à peu près. Arabica cafea prăjită.]. calcul calcul [med.] cafelele [f. cadre [adm.]. voie. chant canton forestier. m.]. kaléidoscope calicie [pop.] canapele. jerrycan cantitate.m. camion camping. café (le ~) [m.f. sinistre [n] calcar. drum bun! Bonne route ! cale ferată. café (le ~) [m. La Voie lactée Adev 19/12/07 caleaşcă.]. cadran cadrare [PC]. chaîne de télévision Canalul Mânecii.] calcula. apaiser.]. canapé convertible canapea extensibilă.m. quelque [adv. canin [dent] canistră. vantaux (porte à deux ~) cană (de lut). pacifique. andouille calvar.

chef-lieu capitală de judeţ. philanthropique. capturé.].] care se poate întoarce.28 - . cachot cardinal.] capital.m. cargo caricatură. drôle caragialesc. quoi (à ~) care [adj. capuchon cccar car. combustible [n.] caracatiţă.] carapace. coque carceră. rouleau (être au bout du ~) capcană. captive (il ~) captivitate. bouton-pression capsulă. à l’épreuve des éléments care se repetă.] [fam. quelle. capture Capul Bunei Speranţe. carafe caraghios. lavable care radiază. capte (il ~) captiv captivă. lequel.]. particularité caracteriza. charitable caritate. à vous couper le souffle care ocupă puţin loc. caravane carâmb [al cizmei].f. capter captat. reddition capodoperă capodopere. ouvrant [adj. relevable care se poate spăla. inter. retournable care se poate ridica. chef-d'œuvre caporal [mil. rayonnant care rezistă intemperiilor. apte capac capace. carapace caravană. carburateur [auto] carcasă.f. caricature carie [stomato]. chagrin (peau de ~) capră neagră. captivé captivant. kaolin cccap cap [anat. cachet [méd. caractéristique caracteristică.f. quel.] care se poate deschide.] capsă (de îmbrăcăminte). capté captează. carie [stomato] carieră. quoi (après ~) care (la ~). quel [adj.L. itératif carenţă.] carburator [auto]. enveloppant care îţi ia răsuflarea.]. quarantaine [méd. imputrescible care se poate bea. potable [adj. charmant captivează. robe de chambre capota [aero]. bout [n. brigadier [mil. chef d'accusation cap sau pajură. peu encombrant care poate fi îndepărtat. capsule capsulă [de medicament]. fin [n. captiver captiva (el ~). caractère caracteristic. tête.]. pile ou face capabil. capot cappucino. chèvre capră (piele de ~). capitonnage capitula. crayon feutre caritabil. capturer capturat. attraper. cardinaux cardinali. irrétrécissable care nu intră la spălat. caractériser carafă. attrapé captură. négociable care poate fi separat. captivité captura. capoter [aéro] capotă.] capta. chapitre capitonaj. qui care (după ~). que. cargaison. fonds capitală de departament.]. feinte [nf. carambolage caramel. cardinal cardinale.] capot.m. interrogatif] care [pron. laquelle.] cap de acuzare. chapiteau capitol. ratière capelă. cardinaux care.pl. carence cargou. Cap de la Bonne Espérance capuşon. corbillard carabinieră [alpin. capital. =du dramaturge I. fantaisie. guet-apens. chauffe-main care întâlneşte.] capcană pentru şobolani. capituler capitulare. captivait captivat. particularité. séparable care nu poate putrezi.]. rabat coiffant capă. boule [arg. quels.]. tige [de la botte] carburant. mousqueton [alpin. char car mortuar. coup de tête. pieuvre caracter. oratoire. irrétrécissable care încălzeşte mâna. isolable care poate fi negociat. relativ]. couvercle capac care îmbracă bine. cape capăt. caramel carantină [med. feutre (crayon-~).caolin. Capricorne [zodiaque] capsator (~ de birou) [n. charité .]. cappucino capră capre. carrière carioca. capricieux capriciu.] capătul puterilor (fi la ~).n. chef-lieu capitel [arh. caprice. qui [relatif] care consimte. tocade. retournable care se poate răsfrânge. difficile [personnes]. agrafeuse [n. consentant care curăţă. rencontrant care înveleşte bine. chamois capricios capricioasă. chapelle capete [n. nettoyant care intră unul în altul. toquade Capricorn [zodiac].]. piège [s.Caragiale carambolaj. fins [n. captif captiva.p]. capote capotă [auto]. amovible care poate fi izolat. emboîtables care nu intră la apă.

] cărţi.] [joc de cărţi].]. étages [n.m. livre [n. chaire catedrală. reg. bercail cascadă. échasse cataractă.m.neh.] castan.f.m. carrure cccas casă case. châtaigne. carreau carouri (în ~). cassette vidéo cash.f. logeait (il se ~) caza (se ~).]. velours (le ~) catifelat.neh.pl.] casnic. carrosserie carou.] carlingă.t. carou [n.] catrafusele [n.]. bottin (le ~) Cartelul Alfa.sg.m. mordant [adj. cascade casei.] carte [n.]. satiné. =bloc syndical roumain cartier. caisse [écon. saint-frusquin (le ~) [pop. cage de l'escalier casă acoperită cu paie. tantôt… tantôt… câteva [adj. étage [n. de temps à autre. carlingue carnaval. Grande Ourse carură.n.]. mât catedră [instituţională]. catholique catolicism.][pop. chair et os (en ~) carnet. chute [cascade].m.caritate (face un act de ~). gomme cauciucat. Carpates Carpaţii. espèces [fin.pl.]. motif cavaler. numéraire [n.n. quelques catifea catifele. carte carnet de elev. à tout jamais caturi [n. reg. caisse [commerce] cassă. carte de crédit carte de vizită. carreau [n.m. cas. château (le ~) castrevete murat castraveţi muraţi. formellement categoric [adv.].29 - . pneu.]. ver rongeur Carlina acaulis.]. maison mémoriale casă părintească.. maisons (les ~) caselor. carline [bot. mulet catârcă. viande carne şi oase (în ~).pl. tapis [n.]. livre de chevet carte de credit. mule catarg catarge. si [conditionnel] caz contrar (în caz~). bouquin carte de căpătâi. cartouche Carul Mare [astron. caisse [écon. la Maison Blanche (à Washington) Adev 13/01/08 casa scărilor. foyer casa de bilete [teatru].].m.]. maison (de la ~) casele. carpette. catholicisme catrafuse [n. affaire caz (în acest ~). chair. cartouche film casetă video. caoutchouté caustic [fig.] [pop. formel. logis [n. chevaleresque cavei [reg. pomme de terre cartofi pai. loger (~ qqn) [v.] caza (el se ~).f. daigner catalige [pl. carnaval carne. domestique. Carpates (les ~) carpetă [n.pl. frites cartuş cartuşe. carreaux (à ~) Carpaţi. quartier cartof cartofi. au cas par cas Adev 08/01/08 caza (~ pe cineva).] câtuşi de puţin.f. à jamais. caisse d'épargne casă memorială. saint-frusquin [n.][jeux de cartes] Carol.] câtu-i hău [reg. net [catégorique] categoric (în mod ~). loger (se ~) . velouté catolic. cataclysme catadicsi. maisons (aux/des ~) casetă [audio sau video].] casă de economii.]. occurrence (en l'~) caz (în orice ~). coffre-fort.]. aucunement câţiva. maison de correction [n. charité (faire la ~) cariu.m.f. marronnier. carte carte poştală. ménager cassa [comerţ]. carte (postale) cartea de telefon.] casetă de film. château castelul. des fois. quelques cauciuc. logeait (il ~ qqn) [v. caoutchouc. châtaignier castană.]. caissier casierie.pl. caoua [n. cathédrale categoric.pl.]. mèche (être de ~ avec) catâr.] casier.] cataclism.m. livret scolaire carnetele de cec. Trans.].f.] casă de corecţie [n. velours catifeaua.t. châtain castel castele.m. caisse [écon. cas (en tout ~) caz că (în ~).m. caveau cccaz caz. Charles caroserie. bol cccaş caşcaval.]. cornichon castron.]. chevalier cavaleresc.] cavitate. bureau de théâtre Casa Albă. carnet de chèques Adev 10/02/08 caro. quelques-uns câţiva [adj.. incisif cauză. cachet [méd. chaumière casă de bani.] [pop. nettement câteodată.] carpete. gruyère caşetă [med. sinon de la caz la caz. marron castaniu.]. cavité cavou. caisse [écon. maison.] caşmir. chute [cascade] cataramă (fi la ~ cu). cachemire cccat cat [n.m. héberger caza (el ~). K7 [fam.] [fam.

] călugăr benedictin.]. piétinement călcat.] cazon [adv. tombé en disgrâce cădea grindina. chaleur (en ~) călduros călduroasă. équitation călărind. logés (ils s'étaient ~) cazat. tomba (il ~) căzui. =massif des Carpates Orientales călimară.t. tonifier călifar [n.cazându-se. seau (du ~) căldăruşă [bot. loge (il ~ qqn) [v. Geum rivale [bot. monté călător călătoare călătorilor. hébergement cazan de abur. passager [n. grêler cădea în dizgraţie. caserne cazier. taper sur les nerfs de qqn călcâi. logé (il s'est ~) cazau.]. logé (~ qqn) [v. tonifié călţunul-doamnei [bot. voyager Adev 01/04/08 călătorie.]. tombai (je ~) căzură.] căcat [vulg. tombés (nous étions ~) căzuserăşi. guider. cas où (au ~) CD.] căcat [pop. tombâmes căzurăţi. bonnet cădea. califourchon (à ~). Casimir cazma.] căi (se ~). chevauché (il avait ~) călărit. chaleur căldură (cu ~).][zool. chutes de neige [n. seau căldării. logés (nous nous sommes ~) cazat (s-a ~).]. logé (je m'étais ~) cazasem (noi ne ~). fouler călca pe nervi. repasser [habits] călca în picioare.]. repentir [n. tombe (qu'il ~) cade (care ~). bêche cazne [pl.m. voies respiratoires Adev 17/04/08 căinţă. cheval (à ~).m. chaud [vêtement] călduţ. car căciulă. chevauche (il ~) călărie.]. prise [mil. monter (à cheval). repassage călcător [n. montait (à cheval).][zool. tombâtes căzuse.]. logeant (se ~) cazase (se ~). tombés (ils étaient ~) căzuserăm.t.] cazau (ei se ~). bien tomber cădea la un examen.f. tombas (tu ~) căzut căzuţi căzută căzute. chaleureux.pl. tombèrent căzurăm. chaleureusement călduri (în ~).] cazeze (el să se ~). tombés (vous étiez ~) căzuseşi. piétiner. équestre călări. chevauchait (il ~) călărească (el să ~). chevauche (qu'il ~) călăreşte.t.]. repentir (se ~) căii de rulare. logé (je me suis ~) cazat (ne-am ~). pénitence. piloté călca.] căci.].t. chute. tiède căleşte [trupul].] căcăcios. merde [vulg.] călugăr călugări. caca [fam. militaire [adj. tadorne [n. fer à repasser căldare căldări. talon călcare în picioare. kalauz călăuzi. logement.][pop. voyage călăuză. tombe (il ~) cazi. chevauché. chaudière cazarmă. merdique căcat (fi în ~) [vulg. tombe (je ~) cadă (el să ~). que căca (se ~) [vulg. marché călcat (~ cu fierul) [n. tombez căzând.] călare. disque compact CD-uri.m. supplice caznele veşnice. tombée de la nuit (la ~) căderi de zăpadă [n. marcher călca (cu fierul). chier [vulg.] cccă că.pl. tombant cade (el ~). loge (qu'il se ~) cazare.]. encrier călit [trupul].] cazat (m-am ~).m. logeaient (ils se ~) cazează (ei ~). casier judiciaire Cazimir. disgracié. peines éternelles cazon.] căderea nopţii. compact disques [pl. bénédictin . tomber en disgrâce cădea la ţanc. militairement cazul în care (în ~). tonifie (il ~) căli [trupul]. chevaucher călărea. logeaient (ils ~ qqn) [v. merde (être dans la ~) [pop. tomber cad (ei ~).]. guide.] Căliman. Aquilegia transsilvanica [bot] căldură. montant (à cheval) călărise. tombée cădere [mil. voyageur călători călătoresc călătoreşte călătorea călătorească. religieux [n. tombé (tu étais ~) căzuşi. logés (nous nous étions ~) cazaseră (el se ~). tombé căzut în dizgraţie.]. tombant căzu. piloter călăuzit. moine. logé (il s'était ~) cazasem (mă ~).30 - . rater un examen $$$ cădea mort pe loc. logent (~ qqn) [v. tombé (j'étais ~) căzuseră. tombé (il était ~) căzusem (eu ~).]. tombes (tu ~) cădem.]. tomber sur le carreau cădere.] cazează (el ~). tombent cad (eu ~). taxiways Adev 03/01/08 căilor respiratorii.f. pilote. tombons cădeţi.

G] cărţilor [n. derog.G]. soldat.m. sente [n. meneur căpetenie de hoţi. religieuse [n. chemise cămaşă de noapte. cherche (je ~). cheminée cămin studenţesc. escaladait (il ~) căţără (se ~).sg. grimpons (nous ~) căţărare. escaladé (il avait ~) căţăraţi (vă ~).m. revêtement căptuşit cu blană. office cămaşă. dont [G. maisonnette cccăt cătană [n.] cărarea. recherchent căuta (ei ar ~). pain de sucre Căpăţânii.] [opt.] cărturar.]. chercherait (il ~) căuta (va ~). grimpez (vous ~) căţărător.] căptuşi cu blană.] cămară. coltiné cărămidă cărămizi.]. poussette. chercheriez (vous ~) caută (ei ~). charbonnier cărbune. revêtement căptuşi.]. monacal călugăriţă călugăriţe. zigouiller [arg.]. chercheras (tu ~) căuta (veţi ~). militaire [n. mariage căsuţă. chercherez (vous ~) căuta (voi ~). coltina (il ~) cărâ în cârcă [pop]. foyer d'étudiants cccăp căpătâi. rechercher căut (eu ~). bouquetin [bibl. ouatinage. grimpant.].f. =montagnes . coltiner cară în cârcă (ei ~) [pop]. landau cărui (al ~). fourrer căptuşire.călugăresc. chercher. chemise de nuit cămătar. cherchait (il ~) căuta (el ar ~). doublure [textile]. grimpeur căţeri (te ~). tique cccăr căra în cârcă [pop.pl. chariot cărucior de copil. livres (des ~) [n. chercheront (ils ~) căutai. cherche (il ~).]. sentier [n. savant. chercha (il ~) . recherche (il ~) căută (el ~). usurier cămilă.m. coltiner cară în spinare (ei ~). chercherais (je ~) căuta (aţi ~).f. ouatinage. coltiné căra în spinare. coltinant cărat în spinare. coltinent cară în spinare (el ~). pop. brique cărare [n.pl.sg.] cărări. charrier cărbunar. hameau cătuşe [pl. ménage. tête căpăţână de zahăr.].f. érudit cărţii [n. coltinait cără în spinare (el ~). coltine (qu'il ~) căra în spinare (el ~).]. épouser căsătorie. menottes [pl. chercherai (je ~) căuta (vom ~). coltinant cărat în cârcă [pop. sentier (du ~) cărăuş. mire [mil. épousé căsca. charretier cărăuşi.] cătane. chercherons (nous ~) căuta (vor ~). căpcăun. katona cătare.m. vers. doubler [habit] căptuşi [constr. recherche (je ~) căuta (ai ~). coltine (il ~) căra în cârcă (el ~) [pop]. mariage căsătorindu-se. dont [G. biche. ogre căpetenie.f.G] cărţoi. envers. charretier cccăs căsăpi [pop. charbon cărei (al ~). marier căsători (el se~).] căpiţă (de fân) căpiţe. coltinent cară în cârcă (el ~) [pop]. pour. chercherions (nous ~) căuta (aş ~). cagou [arg. grimpent (ils ~) căţăra (se ~). meule [de foin] căprioară. foyer. épouse (il/elle ~) căsători. établissement căpăţână [pop. chevreuil căprioară (piele de ~). épousa (il ~) căsători (se ~).]. coltine (il ~) care în spinare (el să ~).31 - . épousant căsătorit. chienne căţel [de usturoi]. cherchai (je ~) căută (el ~). marier (se ~). coltina (il ~) cărând în spinare. gousse [d'ail] căuta. chercherais (tu ~) căuta (am ~). coltinait cără în cârcă (el ~) [pop]. à cătun. cherchent. chevet căpătuire.f. chameau cămin. revêtir [constr. grimpes (tu ~) căţea. sœur [rel.] căţăra.f. cherchais (tu ~) căutai (eu ~). escalade căţărase (se ~).] căror (al ~).] cărucior. bée (bouche ~) căsnicie. daim (peau de ~) căptuşeală.] căruia (al ~).] către. escalada (il ~) căţărăm (ne ~). grimper căţăr (mă ~). cherchera (il ~) căuta (vei ~). grimpe (il ~) căţără (ei se ~). bercail. grimpe (je ~) căţără.G]. livre (du ~) [n. fourré [de fourrer] căpuşă. bâiller căscată (cu gura ~). duquel căruţaş.][tuer] căsătoreşte (se~). chercheraient (ils ~) căuta (el ~). dont [G. sentier (le ~) cărării.Carpates S roum.

gagnons câştigând. pèse (je ~) cântăreşte. gagne (je ~) câştiga. combien cât ai zice peşte. recherche căutare [internet].] cârmaci. caqueter [poules] cârjă. gagnez câştigau. comme [temporel]. raccommode (il ~) cârpire.m. c'est combien ? cât de [exclamativ]. torchon. interrogatif] cât [al unei împărţiri] [mat. berceuse cârcă.]. gagne (il ~) câştigă (el ~) [perf. pesait cântăreau. cherchez. champ de vision câmpenesc (ancien : cîmpenesc) câmpeneşti câmpenească.f. recherchons căutam (eu ~). cherchons. gain de cause (avoir ~) câştiga. béquille cârlig. combien coûte cela ?. plaine câmpie [f. cherchâmes (nous ~) căutarăţi. quand cânepă. pesant cântărit.]. raccommodé cârpit [n. cherché (tu avais ~) căutaşi (tu ~). joues (tu ~). gagnes (tu ~) câştiga bani. gagnent câştigă. autant cât (în ~) [dată]. pesaient cântăresc (ei ~). cabaretier cârîi. chanta (il ~) cântăm. cherchaient căuţi (tu ~).sg. pesons cântărind.m. serpillière cârpi.] [arg. gain de cause câştig de cauză (avea ~). recherches (tu ~) căutare.].32 - .n. pèse (il ~) cântăreşti. balance cântar de baie. gagna câştigăm. chanter cânt (eu ~). chanvre cânt [n. joue (je ~) cântând. saucisse cârpă.] cât. gain câştig (fi în ~). chanson cântec de leagăn. requête [internet] căutare [PC]. chantez. chiffon cârpă de şters cârpe de şters. gagnant câştigi. s. chantes (tu ~) cântăreaţă. en trois fois rien cât câştigi pe lună?. cherchant căutară (ei ~). quotient cât [m.] cârlig de rufe. crêper [cheveux] cârlionţat. raccommoder. chantent. toucher de l'argent câştigător câştigători câştigătoare [f. chant cânta. timonier cârnaţ.] câştigătoare [f. champêtre câmpie. pèses (tu ~) cântări (el ~). gagnaient câştigă. raccommodage cârpit.]. chien (le ~) câinelui.căutăm. crépu. chiens (aux ~/des ~) câmp. jouer. chien câine [n. gagnait câştigaţi. ondulé.]. lorsque. raccommodent cârpeşte. bascule.] câinele câinii.]. comme [exclamatif] cât de…!.]. épingle à linge cârlionţa. combien (le ~) [date] cât [adj. revenu [n.pl. chanteuse cântar. chantent (ils ~). timon [mar. recherché căutaţi. combien tu touches par mois? cât costă?. cherches (tu ~). pesée cântec. jouent cântă (el ~).]. champ câmp de vedere. cherchais (je ~) căutam (noi ~). profit (être en ~) câştig [n. gagnant [n. pince. chante (je ~). cherché (vous aviez ~) căutaseşi. s. combien…! . pèsent cântăresc (eu ~). bouclé [cheveux] cârmă [mar. cherché (nous avions ~) căutaserăţi. pèse-personne cântări.]. peser cântărea. patère [n. raccommodage cârtiţă cârtiţe. crochet cârlig de cuier [n. chantant cântase (el ~). chien (du ~) câinilor. en moins de deux [fam. repriser cârpesc (ei ~). profit. quel [adj. cherché. chanté (nous avions ~) cântaţi. pesa (il ~) cântărim. dos cârciumar.]. cherchâtes (vous ~) căutase.]. pesez cântărire. cherchas (tu ~) căutat.] când. cherché (j'avais ~) căutaseră (ei ~). taupe câştig câştiguri. cherchèrent (ils ~) căutarăm. cherché (il avait ~) căutasem (eu ~). quête de (en ~) căutător. chanté (il avait ~) cântaseră.]. cherché (ils avaient ~) căutaserăm. inter.]. champ [géo. gagner câştig. jouez cântă (ei ~).]. chantons cânţi. cabot [n. joue (il ~) cântă (el ~) [perf. chante (il ~). cherchiez căutau.].m.]. jouons. recherchez căutaţi (voi ~) [imperf.n. chanté (ils avaient ~) cântaserăm. requête [PC] căutare de (în ~). pesé cântăriţi. cherchions căutând. chercheur câine câini.

tisane ceainic. terre cuite cerb.] ceruri. ce qui [pronom relatif] ceea ce se cuvine. autre cele cinci simţuri. rixe ceartă (căuta ~). Qu’est-ce que tu mijotes ? cea mai bun. azur [n. qui [relatif] ce fel de.]. centraliser centru. interrogatif. censurer cenzura (el ~). ciel étoilé (le ~) cerul liber (dormi sub ~). censure (qu'il ~) cenzură. marmite ceauşist. nécessaire (le ~) ceferist.] centrală nucleară. plupart cei vii.]. cercle. nuque (de la ~) ceh. quant à cât timp. centre centru comercial. brouille. tasse (de la ~) ceată. firmament. cheminot cefii. censurant cenzurat. comment vas-tu ?. circonférence. observes (tu ~) cercetare. Tchèque (République ~) cei mai mulţi. volée. cède cedezi. combien ccce ce. cire cearcăn. ciel.33 - . comment allez-vous ? ce mai faci?. cent [monnaie] centenar. censurait cenzură (el ~). belle étoile (à la ~) ceramică. les cinq sens celebra. quel [adj. centime central. heure ceas (de mână) ceasuri. bleu [n. troupe ceaţă.cât despre. censure (il ~) cenzureze (să ~). céramique. centre ville (au ~) centurion. scruter.] ce mai faceţi?. vivants cccel cel mai bine. quel [adj. central centrală electrică. oignon (de l'~) ceară [n.]. célèbre. boucle d'oreille cerceta. cerceau cerc vicios. tchèque Cehă (Republica ~). cédé cedez. du moins celălalt.]. montre ceas deşteptător. combien de temps câtă [f.] cerul înstelat. au plus tôt cel mai mic. centrale nucléaire centraliza. combien (le ~) [date] câte [f. tasse ceaşca. moins (au ~). ce que ceea ce [pron. meilleur cel mai devreme. nues (tomber des ~) cer care anunţă furtuna.rel. palais [anat. censura cenzurând. cendre cenuşiu cenuşie. nuque Ceahlău. nécessaire (le ~) ceea ce trebuie. quoi [interrogatif] ce [pron. renommée celebru celebri celebră celebre. drap ceartă. tasse (la ~) ceştii. étoile (dormir à la belle ~) cerul liber (sub ~). thé ceai (de plante). investigation. moins (le ~) cel mai rău. centurion cenuşă. réveil [réveille-matin]. fameux celular [telefon]. censure cccer cer [n. que. querelle. recherche cercetare ştiinţifică. cèdes ceea ce. réveillematin ceasornicărie. censurent (ils ~) cenzurează (el ~).] cer (cădea din ~). quoi (de ~) ce [exclamativ]. recherche scientifique .] ce (din ~). portable [téléphone] cccen cent [moneda]. au plus tard cel puţin. observe (j'~) cercetezi. le mieux cel mai bun. le pis cel mai târziu. brume ceaun. centre commercial centrul oraşului (în ~). =montagne des Carpates Orientales ceai (~ negru). brouillard. le pire. gris cenzura [vb. point de (être sur le ~) cât priveşte. cerf cerc. Ceausescu (de ~). examiner. fête celebritate. fêter celebrare. majorité ceafă cefe. relativ]. contrôler. ciel orageux cerul gurii. noise (chercher ~) ceas ceasuri. oignon cepei. meilleur cea mai mare parte. rond cerc [jucărie].]. observé cercetez. céder cedat.]. censuré cenzurau. théière ceapă cepe. censuraient cenzurează (ei ~). horlogerie ceaşcă ceşti. comment ça va ? Ce pui la cale?. =de Nicolae Ceausescu ceda. cercle vicieux cercel cercei.pl.] [contusion] cearşaf cearşafuri. moindre cel mai mic (lucru). comme [exclamatif] ce [interog. observer cercetat. quant à cât pe ce să (fi ~). centrale [f. centenaire centimă. interrogatif. combien câte (pe ~) [dată].

]. querellions (nous nous ~) certându-se. ressortissant. quoique . conviction. demandant cere (el ~). chose. Juniperus sabina [bot. querellent (ils se ~) ceartaţi (vă ~). chercheur cercuri. cité [n. interroger. certificat certificat [vb. frais cheltuitor. certitude cerui (a ~).]. chauve chelar.] cerne. dépens (au ~) cheltuială excesivă. interrogé chestionau. Adev 24/01/08 chema. faire la manche cert. certifié.]. questionne (qu'il ~) chestionezi. questionnaire chestiune.] chei [pl. gronder ceartă (ei se ~). tamiser cerneală. questionnaient chestionează (ei ~). quai [du port] cheie [f. lors même que. question [problème] chestiona. coupe [versification] ccch chef (fără ~). demande (je ~) cerând. question [problème] chestor. questionnent chestionează (el ~). questionnent (qu'ils ~) chestioneze (el să ~). japper chelălăia (el ~). citadelle cetatea cetăţile. gaspilleur cheltuielilor.] cetăţi [pl. Geum reptans [bot. sommelier chelălăi. demande. citadelle cetina de negi [bot. gorges (les ~) [géo. citoyenne cetăţenesc. querellez (vous vous ~) certam (ne ~). forteresse (la ~).cercetaş. civique cetăţi [peşteri în Apuseni]. jappent (ils ~) chelălăie (el ~). homologuer certifică (ei ~). collecte (faire une ~) cheutoare. mendiant cerşi. homologué certificau.][geo. questionna chestionând. mendier. brouiller avec qqn (se ~) certăreţ certăreaţă. porche cerdac [n. querellent (qu'ils se ~) certa (se ~). demande (il ~) cere (el ar ~). clé [f. appeler. serrure (trou de ~) cheile [geo. querellaient (ils se ~) certăm (ne ~). demandent cer (eu ~).n.] cheală. nommé. contrecœur (à ~) [pl. jappait (il ~) chelălăie (ei ~). demandé cereală cereale. demandons cerere. questionne (je ~) chestioneze (ei să ~).] cetăţuia cetăţuile. n'empêche que.]. affaire. citoyen cetăţeancă.][fig. appelé chenzină. Kellner cheltui fără socoteală.] chei [portuar]. véranda [n. querelliez (vous vous ~) certau (se ~).] cere. questeur chetă. trappe cheremul (fi la ~) [+G]. éclaireur cercetător cercetătoare. kermesse chestie. quinzaine [salaire] chepeng. charité (demander la ~).]. cérémonie ceremonios. césure. querellâmes (nous nous ~) certarăţi (vă ~). citadelle (la ~) cetăţuie cetăţui.34 - . citadelle (la ~) cetăţean. encre cerşetor cerşetori.] cheii (gaură a ~). prodigalité cheltuieli.]. querellant (se ~) certară (se ~).]. jappe (il ~) chelălăit.] ceţos. nommer chema de departe. querellâtes (vous vous ~) certat ca. homologuent (ils ~) certifica (el ~).f.f.pop].pl. questionnes (tu ~) chestionar. querellé certaţi (vă ~). gaspiller cheltuiala (pe ~). homologuaient certitudine. certifier. querellèrent (ils se ~) certarăm (ne ~). forteresse. quête chetă (face o ~). demandera cere înapoi. pétition cereţi. questionnant chestionat. cirage [action de cirer] cetate cetăţi. certain [sûr] certa.f. querelleur certifica. machin chestie [fam.] chel [m. cérémonieux cerenţel de munte [bot. quereller (se ~) certa cu cineva (se ~). jappement chelner chelneri.pl. clef [f. même si. demanda cerut. homologuait certifică (el ~).]. interroge (j'~). questionne (il ~) chestionez. demanderait cere (el va ~). brumeux ceva. sabine [bot. questionnait chestionă (el ~). héler chemat. homologue (il ~) certificat. réclamer cerem.] chei [n. questionner chestiona (el ~). serveur. querellons (nous nous ~) certe (ei să se ~). quelque chose cezură [versificaţie]. merci de (être à la ~) chermeză. demander.]. caverne [géo. céréale ceremonie. œillet ccchi chiar dacă. milieux cerdac.][reg]. cirer ceruire. demandez ceru. gorges [n.] [géo.]. kér cer (ei ~). large caverne [géo.

] chimist. guise (en ~ de) chiparoasă [pop. loyer chirurg.f.]. cicatrisé ciclism. quintessence chinui. cimetière cimpoi cimpoaie.].].] chimic. sangle. impudent.]. courroie chingi de susţinere [alpin.].]. cinquantaine [âge] cine. quinzième [1/15] cincizeci. reçu [n. mégot chit (fi ~). pic cioară ciori. vélo [sport] ciclist. vasque [n.]. tourment China. récépissé [n. cicatriser cicatrizat.].] chicinetă.] Cielo ® [n. honnêtement cînta (el ~). contrefort montagneux [géo. baudrier [alpin. chantait (il ~) cînta (la un instrument). chantais (tu ~) cîntam (eu ~). chantais (je ~) cîntat. chinois chingă chingi. chiffre [code] cili. chiffrer Adev 01/11/07 cifră. chant cîntăreţ. photo [fam. frimas chiflă. Ligusticum mutellina [bot. visage. pain (petit ~). impudence cinsprezece. thym ciment. fêlure ciobit. cicatrice cicatriza.].] chichineaţă. cycle. Transilv.] ccci Ciad. quelqu'un. quitte (être ~) chitanţă [n. képi chirci.].].] chioşc chioşcuri. cinquième (le ~) cincime. fêlé cioc. Chine chinez chineză. buissonnière (faire l'école ~).]. honneur. chant cinul bisericesc [arh. clergé cccio cioacă [pop. quinzième (le ~) cinste. qui [interrogatif] cinema (sală de ~). accroupir chiriaş. Laserpitium krapfii [bot.]. petit-pain chil [pop. réduit [n.]. Potentilla crantzii [bot.]. kép chip de (în ~). quinzième (la ~) cincisprezecime. fêler ciobi (a ~). figure [visage] chip [reg. honnête [adj. Tchad cicatrice. kiosque. quittance chitic (tăcea ~). m. givre. quinze cinsprezecelea (al ~).] chiuvetă [n. kibboutz chiceră [geo. honnêteté.] chinină. chimie chimion. ébréché. chanté cîntat [n.] cinstit (în mod ~).]. tourmenté chiorî (se ~) [pop. Polyanthes tuberosa chipiu. coin cuisine.sécher [une classe etc. éclat cioban. cinquième [1/5] cincisprezecea (a ~). cinquantaine cincizeci de ani (vârsta de ~). culotte chimen.] cinic. chirurgien chirurgie. biniou. ébrécher ciobire. aubaine chiloţi [pl. bon [n. ciment cimenta.35 - . chilă [pop. règles [pl. cynisme.m.]. kitchenette chiciură.]. lavabo. cinquième (la ~) cincea parte (a ~). =auto Daewoo fabriquée en Roumanie cifra. cuvette. chimique chimie. cyclone ciclu. tourmenter chinuit. supplice. chimiste chin. cynique cinism. kyste chiştoc (de ţigară).m. quelqu'une cineva [abrev. quinine chintal chintale. cinquième [1/5] cinci. cils cimbru.].][pop. cinquante cincizeci (vreo ~). chiffre cifru.]. torturer chinui (se ~). pavillon chip chipuri. cornemuse cccin cincea (a ~). locataire chirie. qui cine [interogativ]. intègre. souffler mot (ne pas ~) chitiluş [bot. torture. zieuter. [qqn.]. gueule [pop. quintal quintaux chintesenţă. cinéma [art] cineva. chirurgie chist. coureur [vélo] ciclon. loyal. kilo chilipir. cinq cinci-degete [bot. Astragalus alpinus [bot. cinéma (salle de ~) cinematografie.]. honorer la mémoire de cinstit cinstiţi cinstită cinstite. berger ciobi. cumin chimionul-ţapului [bot. tirer au flanc. chanteur cîntec.]. allumette chibuţ. intégrité. corneille ciob. cimenté cimitir. zyeuter [pop.][arg. jouer cîntai. cumin chimen de munte [bot].]. cimenter cimentat. débris.f.] cincilea (al ~). honorer cinsti memoria.] chiuli [arg. image. probité cinsti.chibrit chibrituri. bec .f.

cité citat [n. cogné ciocănit [fig.] circumstanţială. chamaillaient (ils se ~).][raciste] cccir circ.]. lisais (je ~) citesc (ei ~). circulons (nous ~) circulând. lis (tu ~) citeţ (în mod ~). citez citaţie [jur.] (à comparaître). heurter. tailler ciorap ciorapi. circulation circumferinţă. nègre [n. tour [circonférence] circumflex. circulait circulaţi. cognais (je ~) ciocăneam (noi ~). mi-bas ciorbă ciorbe. querellé ciondăniţi (vă ~). brouillon cioroi [n. alouette cioclu. cognions ciocănesc. chamailler (se ~). citer cită (el ~). chamaillent (ils se ~) ciondănesc (se ~).] ciocănitoare [zool. citerne cccit cita. grappe ciornă. frapper à la porte ciocănind. foutu [vulg.].][rasist]. chaussette. citadelle citadelele. querellâmes (nous nous ~) ciondănirăţi (vă ~). querellent (qu'ils se ~) ciondăneaţi (vă ~). lisent citesc (eu ~). lisait citeai. avisé. circonférence. collant [n.m. citadin citi. circulent (ils ~) circulă (el ~). tchitat’ citea. cognent (ils ~) ciocănesc (eu ~). autour. citons citând. osseux ciomag.]. heurt [n.] circuit [turism]. circonscrire circumscris. circuler circul (eu ~). heurte ciocni (un pahar cu vin). cite (il ~) citez. pic [zool. cogne (je ~) ciocăneşte. circule (qu'il ~) circuli (tu ~). cognait (il ~) ciocăneam (eu ~). chamaillé. merisier ciripesc (ele ~). choque (il ~).] citează (ei ~). circonspect circumstanţial [gram.36 - . marteau ciocan pneumatic. querellent (ils se ~) ciondănim (ne ~). citadin [adj. cogna (il ~) ciocăni la uşă.] ciocârlie. lit (il ~) citeşti. tamponner ciocnesc (ei ~). circulez circulau. se quereller ciondăneam (ne ~). gazouiller [oiseaux] ciripit. trinquer ciocnind(u-). circonflexe circumscrie. chaussette. rond. querellèrent (ils se ~) ciondănirăm (ne ~). circule (je ~) circula (el ~). environ. cognant ciocănit. lire. tamponnement. citadelle (la ~) citadelă citadele. citent (ils ~) citează (el ~). cerisier.]. cites (tu ~) citadela. cogner ciocănea. heurtant ciocnire. marteau-pilon ciocăni. cite (qu'il ~) citezi. cogne (il ~) ciocăni (el ~). circules (tu ~) circulaţie. chocolat noir ciolănos. querelliez (vous vous ~) ciondăneau (se ~). querelle ciondăni. circonstanciel [gram.] cireaşă cireşe. impact ciocnire (între maşini). choquer. querellez (vous vous ~) ciopli. court (le bruit ~) circulăm. citent (qu'ils ~) citeze (el să ~).]. cita (il ~) cităm. gazouillent [oiseaux] ciripi. potage ciorchine. querellâtes (vous vous ~) ciondănit. citadelles citadin. heurté ciocolată. citation citaţi.]. bas [n. circonscrit circumspect.ciocan ciocane. circulant circule (el să ~). chamaillons (nous nous ~) ciondănindu-se. querellant (se ~) ciondăniră (se ~). cerise cireş. à peu près. cite (je ~) citeze (ei să ~). bâton ciomăgi. querellaient (ils se ~) ciondănesc (ei se ~). quelque [adv. lisiblement citi (ar ~). citant citat. heurtent ciocneşte. chamaillez (vous vous ~). lis (je ~) citeşte. carambolage ciocnit. lisais (tu ~) citeam. circule (il ~) circulă zvonul. circulaient circulă (ei ~). tour [tourisme] circula. cirque circa. croque-mort ciocni.] ciorap trei sferturi ciorapi trei sferturi. querellions (nous nous ~) querellaient (ils se ~) ciondănească (ei să se ~).] ciorap pantalon. chocolat ciocolată neagră.m. lirait . citation [jur. gazouillement [oiseaux] cisternă. bâtonner ciondăneală [pop.

primevère [bot. (ils se ~) tapissent. édifice clădit. bâtissant clădire clădirilor.]. étrangeté ciufuli (a ~).]. ciselait cizelă (el ~). blottissent. quelques-unes cîţi [m. blotti. rabat [textile] clar clară. en dépit de. drôle (~de).]. cisela (il ~) cizelat. lus (je ~) citim. (vous vous ~) tassez. klaxonner claia (de fân). recroquevillent ciuceşte (se ~). recroquevillons. quand cîteva. peste ciumăfaie [n. clairement clarvăzător clarvăzătoare. meule de foin (la ~) claie (de fân).37 - . classer clasificare. bâti clădiţi. clandestin clapă. bâtis (je ~) clădeşte. nettement claritate. coup de klaxon (donner un ~) clădi. (tu te ~) tasses.] [n. ciselé cizelează.] ciuperci. Cortusa mathioli [bot. tasse.].]. fantasque. tapissez. bâtit clădim. claquer des dents . blottis ciuci. classé claun [arh. meule de foin claie de păr [ironic]. tassa (il se ~) ciucii (mă ~). botte.citi (va ~). cisailler cizela (el ~). tapis. clarté. recroquevillé. net [clair] clar (în mod ~). tasser (se ~) [se tapir]. ébouriffé ciuguli.f. claustrer. bâtiment. civilisation ccciz cizela. touche [piano] clapă [textil]. pincer ciur. tamis civic. tassent. lecture citişi. bâtissez clăi (de fân). chardon ciumat. cuissardes [n. recroqueville. lire en filigrane citit [n.].]. stramoine [n. tassai (je me ~) ciucim (ne ~). classer clasa a doua [CFR]. clause clavicula. (il se ~) tapit [se tapir]. combien din cînd in cînd. (nous nous ~) tassons. se recroqueviller ciucea (se ~). dresser l'oreille ciuline.] cînd. bâtissons clădind. recroquevilles. département de Cluj [abréviation] cccl clacsona. tapissons. chevelure clama [vb.]. klaxon claxona. tassaient (ils se ~) ciucesc (mă ~). tassas (tu te ~) ciucit. blottissez.pl. classe clasic. pestiféré ciumă [med. meules de foin clănţăni din dinţi. clair. civil civilizaţie. clairement clar [adv. tassé [tapi]. blottissant (se ~) ciucişi (te ~). classé clasă. ignorant.]. accroupir ciuci (se ~)[perf .]. clavicule claxon. clown claustra.]. tassait (il se ~) ciuceau (se ~). csiperke Adev 31/03/08 ciupi. bâtir clădesc (ei ~). savate ciuboţica-cucului [bot. insolite. frange ciuda (în ~). de temps en temps PSP 22 CJ.][bot. sas.] Ciucaş. champignon [m.] clapă [pian]. lisant citire.]. tasse (je me ~) ciucesc (se ~). lisons citind. lisez citi printre rânduri. tassant (se ~). bizarrerie. ébouriffer ciufulit. malgré Adev 01/11/07 ciudat ciudaţi ciudată ciudate. =montagnes S Carpates Orientales ciucure ciucuri.] parasite des céréales. recroquevillez Ciucului.f.s. netteté claritate (cu ~). ciseler. échevelé. cordonnier cizmă cizme. clamer clandestin. lus (tu ~) citit citiţi citită citite. seconde [SNCF] clasat. bâtissent clădesc (eu ~). =montagnes S Carpates Orientales ciuci (se ~) ciucesc. bizarre. lu citiţi. meule [de foin].pl. blottit ciuceşti (te ~). cloîtrer claustrat.] [bot. blottir. tapissant (se ~). picorer ciuli urechile. lira citii. classification clasificat. civique civil. claustré clauză. avertisseur. lecteur ccciu ciubotă. Datura stramonium. csizma cizmă [fig.f. cordonnerie cizme până la şold [de pescar]. étrange. clairvoyant clasa [vb. cisèle (il ~) cizmar. bâtisse.] ciupercă [f. blottissons ciucindu-se. tapi ciuciţi (vă ~). classique clasifica. touche [n. lecture cititor. recroquevillant (se ~). stupide cizmărie. csoda ciudăţenie.

gazouille [ruisseau] clipoci. maturation coadă cozi.] clopotul caprei [bot.] clocot. club clujean. rincez clătina. cuire. rinçant clătire. cuisson coacere [fructe].sg. clone clona. queue (la ~) coadă [de aşteptare]. déchausser clătina (se ~).38 - . ébullition clocot (în ~).pl.] cleiuri. instant (dès l'~) clipă. cohabité coabitau. coiffure coagula (se ~). clocher [n. seconde clipi (~ din ochi). cloches (sonner les ~) clopotniţă. [bot.] clopoţel.] cleios. cligne (il ~) clipi (el ~). rince (je ~) clăteşte. caquetage clevetesc (ei ~). clignement clipită. clignant clipire.] [pl. cliché [fig. climatique climă. tituber. Campanula trachelium [bot.] cleşte patent. coquille d’œuf coajă de portocală. coalition. rinçaient clătesc (ei ~). loc comun. couilles [vulg. cloné clopot clopote. adhésif [n. bouillant cloisonné [artă].] [bot. colle (la ~) clement. mûrit coacere. coquille coajă de lămâie. croûte. ligue . vaciller. cloisonné [art] clon. minute. clément clemenţă. cloche clopotele (bate ~). clin d'œil (en un ~). queue coada cozile. jaser clevetit. feuille [de papier] coaliţie.] cccli cloazone [artă]. remue (il ~). coiffer coafat coafată. instant. Bruckenthalia spiculifolia coace. Telekia speciosa [bot.].]. pince [méc. rinçait clăteau. cohabitent coacăz. jasé cccli client.] cleveteală. cligna clipind. rince (il ~) clăti (el ~). groseiller. couver clocire.] clopoţei [pl.n. chlorophylle closet. queue (de la ~) coafa. climat climateric. sonnette clorofilă. bronche (il ~) clinti (se ~). cabinet [WC]. client client vechi. bouillant clocotit clocotită. chancelait (il ~) clătinându-se. zeste coală. coiffé coafor. rincent (ils ~) clătesc (eu ~). toilettes [n.]. clignement clipire din ochi. clergé cleric. clin d'œil clipită (într-o ~). mûrir coace (se ~). moment. broncher clipa (din ~). jase (il ~) cleveti. titubant clătinare din cap.] coajă coji. cliché [photo] clişeu. chancelle (il ~) clătina (el se ~). crêpe cccle clei [n.]. colle [n.clăti.]. clientèle climat. clin d'œil clipit. Campanula sp. couvée clococean. groseille coacăză [bot. cailler coagulează.f. =de la ville de Cluj(-Napoca) cccoa coabita. écorce coajă (de ou). chanceler clatină (care se ~).] clientelă.]. cloisonné [art] cloci. tintement clinometru [topo. jasent (ils ~) cleveteşte.m. chancelant clatină (el se ~). clinomètre [topo. pince [méc. cligné clipit [n.] clinteşte (se ~). habitué [n. manche. œil (en un clin d'~) clipoceşte. clémence cler.f. pâteux cleiul. cohabiter coabitat. cloner clonat. rinçage clătiţi (voi ~). gazouiller [ruisseau] clişeu [foto] clişee.]. bouillante. rincer clătea.f. cohabitaient coabitează (ei ~). clerc cleşte. file [personnes] d’attente cozii. testicules. clown ccclu club.]. hochement de tête clătită [n.] clovn. clignait (il ~) clipeşte. climat clinchet. zeste coajă de ou. rinça clătind. cligner clipea. coiffeur coafură. cassis coacăză coacăze. caille (il se ~) coaie [vulg. acheteur. cuit.

quête . bois [n. coïncidé cccol Col.] cocon [reg. cohérence coexista.f.] cocos (nucă de ~). collecter colecta (el ~). carlingue coclauri [pl. parages (dans les ~) cocleală. collectait colectat. forêts [n. coalisé coamă. coaliser (se ~) coalizat. impeccable cusură. cousu (j'avais ~) coşi. côte [anat. coudra (il ~) coase (voi ~).]. collaboraient colaborăm. coudrai (je ~) coasem. collant [n.m. collecté colectă. cousait (il ~) coseai [cu acul]. côtier coastă [anat. cousait cosea [cu acul]. grouillant colecta. cousîmes (nous ~) cusurăţi. toque coincide.]. cobaye cobalt. cousent. couds (tu ~) cusu.f. crête coamă [a acoperişului]. cousions coseam [cu acul]. cousais (tu ~) coseam [cu acul]. Côte d'Azur Coasta de Fildeş. pâtisserie cccoi coif. rive] coastă (de ~). cobalt cobe. collaborant colaborează (ei ~). coïncide (il ~) coincideau.f.]. collaborons colaborând.m. grue [zool.]..]. coexistent coexistă (el ~).] coclauri (pe ~) [pl. coudra. baisser. coïncidaient coincidenţă. bouée de sauvetage colant [n. collaborent colaborează (el ~). côte [géo. coudre coasă (să ~). cousu coasta. cohésion cofetărie. peiorativ]. rabat-joie coborî.m. charrette. cousu (il avait ~) cosesem (eu ~). habits] colb. cuisse coardă corzi. cohérent coerenţă. cocotier cocoţa. cousîtes cusuşi. cabane [fig. forêt [n. crinière. bois (le ~) [forêt] codrul. bois [n. cousons (nous ~) coaseţi. crête [du toit] coamă [a cortului]. arête. cousent (ils ~) cos (eu ~). chaumière cockpit. collaborateur colaborau. faîtière [de la tente] coamă [arhit. jucher cccod cod. bois (les ~). kocsi cocioabă [n. cousaient cosese.sg.]. coudrait coase (aş ~). collaborer colaborat. pâte [n. taudis [n.]. liguer coaliza (se ~). coquillage cocie [reg. coopérer. enfant cocor.] coaste. coquet cochilie (de scoică).pl. cousez (vous ~) cos (ei ~). couds (je ~) cosând. chignon cocardă. coudrais (je ~) coase (el ~). coexister coexistă (ei ~). coud (il ~) coase (el ar ~).MM].f. heaume coif de bucătar. corde. coexiste (il ~) coexistenţă.]. cousit (il ~) cusui. faîte coamă [fig. collabores (tu ~) colac de salvare. Colonel [abréviation] colabora. cousais (je ~) coseaţi [cu acul]. coïncident (ils ~) coincide (el ~). cousant cosea.] coaste. abaisser cccoc coc [de păr]. cousons. cousis (je ~) cusur (fără ~).m. couse (qu'il ~) coase (ar ~).]. collabore (il ~) colaborezi. patine [n. fil coase. coïncider coincid (ei ~).] [à pain] cochet. coïncidence coincis. coquille cochilie de scoică. cousirent cusurăm.f. forêt (la ~) coeficient.].]. coudrait (il ~) coase (va ~). côte (la ~) Coasta de Azur. coq. Côte d'Ivoire coastă [geo. cousis (tu ~) cusut. coexistence coeziune.] cccob cobai. collaboré colaborator.coaliza.pl. poussiéreux colcăi.pl. grouiller colcăitor. poussière colbuit. peiorativ].] codrul. chevelure coapsă coapse. pimpant. forêts (les ~) codru [n.] codrii. coefficient coerent.m. coco (noix de ~) cocoş.39 - .f. kakas cocotier. code codri [n. cocarde cocă [n.] cocioabe. parages [pl. cousiez coseau [cu acul].

colporter (des rumeurs) colportând. hutte colibă [a pădurarului].40 - . colonne [archit. colonisé colonizau. collision coliziune cu (intra în ~). cabane.] colegă [f. colportent (ils ~) [com. Colombie columnă. colline (la ~) colline colină [n. colonel colonial. commanditaire comando [mil.] colţ. colline [n.f. teint (il ~) colorez. s. colmaté colmatează (el se ~) [tehn.]. colonialisme colonie. commander comandat. collectionné colecţionaţi (voi ~). collègue colegial. colonne vertébrale [anat. colporte (il ~) [com.f. colon coloniza.] colonist. colorier. commandement [institution] comandant. teignirent colorat.pl]. colonisaient colonizează (ei ~). colosse colosal. recoin colţ de elefant.] colonel. colportaient (ils ~) [com. collecte (faire une ~) colectând. commande (qu'il ~) comanda din meniu [restaurant]. feuille (de la ~) [de papier] colimator. collectionnez colecţionau. collectionnait colecţionăm. teignais (je ~) colorând. en-tête [typo] colora. colorant colorară (ei ~). commande. colley colmata [tehn. colossal colporta. colmate (il se ~) coloană coloane.] colportează (el ~). collier [bijou] colii. commandant comandă comenzi. teins (je ~) colorit. colportant [com. colonisant colonizară.]. coloniaux colonialism. colorent (ils ~) colorează (el ~).m.] [profesional]. crampon [alpinisme] Columbia. butte. collège coleric. collection colecţiona. commun colectivitate.]. colonisent (ils ~) colonizator.]. colore (il ~). collégial colegiu. colis colhoz. coloniser colonizând. colonisation colonizaseră. collectionneur colecţionar de monezi.f. collecta (il ~) colectă (face o ~).]. feuilles [de papier] colibă.] cccom comanda. commande (passer une ~) comande (el să ~). chaumière. collecte (il ~) colecţie. côlon [anat. colonisateur colontitlu [tipogr. coloris colos. teignis (je ~) coloram (eu ~). colonisé (avaient ~) colonizat. collectionne (il ~) colecţionez.] coloană vertebrală [anat. angle. coteau [n. collectionner colecţiona (el ~). colonie colonie de copii. collision avec (entrer en ~) collie [rasă de câine]. collectionnant colecţionat.] colportau (ei ~). colonne coloană [arhit. commando .] colportează (ei ~).colectă (el ~). teignaient colorează (ei ~). colonisèrent colonizare.]. commandé à la carte comande din meniu (el să ~).] colonadă [arhit.] colporta (el ~). colo [fam. collectionnaient colecţionează (ei ~).]. colorait coloră (el ~). teint colorau. collimateur colimator (a-l avea în ~).] colivie. commandons à la carte ! comandat din meniu. collectionne (qu'il ~) colecţionezi. colonie de vacances. colonne [archit. défense (d'éléphant) colţar [alpinism] colţari. commande (il ~) comandă (el ~) [perf. coin colţ ascuns.] coline [n.].]. commandé comandă (el ~). collectionnons colecţionând. commande à la carte (il ~) comandăm din meniu (să ~)!. teignit (il ~) colorai (eu ~). commander à la carte comandă din meniu (el ~). numismate colectiv. kolkhoze coli. coléreux colet. colporter [com.] colon [anat. commanditer comanditar. collectant colectează (el ~). collimateur (avoir dans son ~) colina colinele. collectionne (je ~) colecţioneze (el să ~). teindre colora (el ~). colmater colmatat [tehn.]. coloré. commanda (il ~) comandă (face o ~) [com. colonnade [archit. commande à la carte (qu'il ~) comandament. collectivité coleg [m. collectionnes (tu ~) colecţionar. colportait (il ~) [com. colique colier. collectif. loge [du bûcheron] colică colici.]. commandement comandita [o investiţie]. colorer.] colporta (zvonuri). cage coliziune. colonial coloniali. collectionnent colecţionează (el ~).].

comète comic.] companion. compatible compatriot. commissionnaire comite. comateux [méd. agencer. comique. attaquer.]. commentait comentă (el ~). combatte (qu'il ~) combate. comparons compari.41 - . comparez compară (ei ~). rigolo comis. combattait combăteau. commis-voyageur comisar. combatif combativitate.] combustibilitate. comparaison avec (par ~) compartiment. commette (qu'il ~) comite (el ~). combats (je ~) combat (ei ~). comparaison comparaţie cu (în ~). bien-être [aise].] [mobilă]. combattre combat (eu ~). commission comision [bani]. commettais (tu ~) comitet. commission [groupe] comision. conaţionál conaţionali conaţionalii. combiner combina (el ~). combattent (qu'ils ~) combată (el să ~). combine (il ~). commenter.]. combattis (je ~) combătuse.] companie. marchand.]. commande (de la ~) [G] comercial. disque compact compact discuri. commente (il ~) comenteze (el să ~). colportage [com. combinaient combină (el ~). compare (il ~) compară (el ~) [perf. accompagnement companie [business. commémorait comemorare. compact disques [pl.comatos [med. comité comiţând. combats (tu ~) combătând. honorer la mémoire de comemora (el ~). commémoré comemorativ. commercialiser comerciant comercianţi. convive comestibil. suicider (se ~) comitea. comparent compară (el ~). combattaient combătu (el ~). négociant en gros comerţ [n. comparable comparativ.] companie [mil. commis comis-voiajor. comparu compătimi. commissaire comisie. comparé comparaţi. combina (il ~) combinând. chaîne stéréo combinezon.]. pitié . commerce. combiné combinau. commission [argent] comisionar.].] comerţ cu sclavi. commémoratif comemorează (ei ~).] combustibil [n.].] combate. combattu (il avait ~) combătut. commode [n. commentaire comentator. commémorer. commentant comentat. commodément comodă [n. négociant comerciant angro. compara comparăm. drôle. aisé comod [adv. commet (il ~) comite sinucidere. comparaître compărut. interpréter comenta (el ~). combattant combătea. commets (je ~) comită (el să ~). compagnie [écon. coma [m. mangeable cometă. combinait combinat. combinaison combină stereo. combustibilité comedie.]. compatriote Adev 24/12/07 compărea. compagnie [mil. plaindre compătimire. compartiment compasiune. commettait (il ~) comiteai. compare (je ~) comparat. compagnon compara.n. peu encombrant compact disc. commémorent comenta. combat (il ~) combatem. commettant comiţi. commenta (il ~) comentând.f. commode.f. combattit (il ~) combătui (eu ~). combattons combateţi. combine (qu'il ~) combinaţie. combattent combată (ei să ~). commentent (ils ~) comentează (el ~).] comoditate. combattez combaţi. comestible. combattant [n. comparer compar (eu ~). entreprise.]. auprès de. commerçant.] combatant. commémoration comemorat. commente (qu'il ~) comentariu. combustible [n. compares comparabil. combattu combativ. commercial comercializa.]. econ. traite des noirs comesean.] comă [f. combativité combina.m. comparatif comparaţie. s. concitoyen. combinaison [de femme] combinezon [de protecţie].] comerţ ambulant. trésor Adev 18/01/08 comod. commenté comentează (ei ~). commentateur comenzii [G]. aisance compact. négoce [n. comédie comemora. combinant combine (el să ~). commets (tu ~) comoară. compassion compatibil. commettre comit (eu ~). combustible [adj. combinaison [de protection] combustibil [adj.

broie (il ~) concasez.f. broyez concasăm. conduisait conducem. ordinaire comunard [ist. vacances [pl. licencier.]. complotent (ils ~) comploteze (ei să ~). complaît (il se ~) complăcea (se ~). maître de conférences conferi. communisme comunist.]. contrôleur [SNCF] conectat [PC]. complètement completa. complaisait (il se ~).]. abrégé compensa. compenser. licenciement concediu. comprimer compromite. palpable concret (în mod ~). communard comună [n. comploté complotau. commun. complaisance complica. compétition. complaire (se ~) complement. menons conduci. averti competiţie. condiment condimenta. décerner.]. accorder conferinţă. communication comunism. conduis (je ~) conduc (ei ~). broie (je ~) concasezi. complète complex comercial. commutateur cccon conac. colloque configurabil. meneur. conclut (il ~) conchide (va ~). complet complet [adv. Trans. conduis (tu ~) conduse. suppléer competent. [cond. broyons concasează. matérialiser concurs. selon conform cu. manoir conaţionál conaţionali conaţionalii. conclus (je ~) conchide (el ~). plaint compendiu. prêt à porter [n. sommaire [adj. conformer (se ~) . complique (il se ~) complice. menait.] comprima. conclura conchis. pourvu que condiţie socială. congédier concediat. conduira conducea.] concis [adv. communication comunicare ştiinţifică. conduirait conduce (el ~). conduite [n. induire conchid (eu ~). concluant conchizi. lapidaire. congé concepţia grafică. compétent. simultané concret.]. complotaient (ils ~) complotează (ei ~). comploter complota (el ~). correspondre comunicare. mène (el ~) conduce (va ~). conclu conchizând.]. compliqué complicaţie. concours concursul de frumuseţe. communauté comutator. interrupteur. ordinateur comun. complémentaire complet compleţi. mène (je ~). complotant complotat. compresse [n. conclure. connivence compliment complimente. mènes. intégral. concitoyen.pl. mener.].sg. en ligne [PC] confecţii. louche [yeux] conciliant. compléter completat. conformément conforma (se ~). conduit (il ~). mènera. broyer concasat. broies (tu ~) concedia.] conducător. broyé concasaţi. communiste comunitate. compote compresă [n. compatriote Adev 24/12/07 concasa. supermarché complezent. complotent (qu'ils ~) compot.]. si [conditionnel]. assaisonner condiţia să (cu ~).m.]. banal. complété completă. leader conduce. communicatif comunicaţie. matériellement concretiza (se ~). communication (scientifique) comunicat [n. vulgaire. mènent conducând. accommodant concis. communiqué [n.] conductor [CFR]. complaisant complezenţă. commune comunica. mena conducere. conduire conduc (eu ~). porte (mettre à la ~).]. concours de beauté Adev 03/12/07 condiment.] conferenţiar. complice complicitate. administration conductă. guider. menant. licencié [mis au chômage] concediere. compliquer complicat. complément complementar. terre à terre. compétition competiţie sportivă. compatriot. prêt-à-porter confecţii [n.] comunicativ. configurable conflict (în ~). graphisme conchide. conduisons. conclus conci [reg. porter atteinte computer. compléta. laconique. belligérant conform [+D]. conduisant conduce (ar ~). complot complota.compătimit.42 - . compliment complot comploturi. complication complică (el se ~). état [condition sociale] condiţional [abrev. coupe [championnat] complace (se ~). complotait complotând. conduisît. conduisent. brièvement concomitent.

] conjugare [gram.]. constatais (je ~) constatam (noi ~). boîte [conserve] considera. conserver conservare. conformation conformitate cu (în ~). glace (il ~) congres. confus confuz (în mod ~). console (il ~) consolida.] conjugarea verbelor româneşti. forment. consentit consimţim. consacrer consacra (se ~). conspirateur conspirau.].]. chou-fleur consacra. acquiescer. constatais (tu ~) constatam (eu ~). méprise congela. constates (tu ~) constănţean. conservation conservator. constitue (il ~) constituie (ei ~). constitution . conséquent consemn. consolent consolează (el ~). constituer constituia. constatiez constatau. conformément confort. consoler consola (el ~). inconsidéré consignaţie (depune în ~). consentant consimţiţi. consentons consimţind. confrère confrunta. renforcer. consentait consimţeau. consécutif consecvent. commodément. consent consimţea. constatent constată (el ~). prêter (se ~). appliquer. consolait consolare. consterner consternare. former. dévouer consacra studiului. constater constat (eu ~). consens (je ~) consimţământ. consentez consimţire. constate (je ~) constata (el ~). congelé congelator cu sertare. semblable [n. obscurément confuzie. bien-être [aise] confortabil. conseiller consiliez (eu ~). constatait constatai. consternation consternat. confrontation confuz. congrès coniac.]. conspiraient (ils ~) conspiră (ei ~). adonner.] conjuncţie [gram. conspiration conspirator. conseille (je ~) consiliu. lors (pour ~). consentaient consimţi (el ~). consolation. conserve conservă. constituaient constituie. constituait constituiau.]. conseille (il ~) consilier. consentement. constatons constaţi. conséquent (par ~) consecutiv. conséquence consecinţă (în ~).43 - . connivence conjuga [gram. commode. congeler. consentement consimte. consentent consimt (eu ~). constate (il ~) constatăm. glacer congela (el ~). considérable consideraţie. Conseil de l'Europe (Le ~) consimţi. conservatoire conservator [la muzeu]. conseiller consiliază (el ~). consister consta din. vouer. =de la ville de Constanta consterna. conjonction [astron. consola (il ~) consolează (ei ~). constataient constată (ei ~). conjugaisons des verbes roumains conjuncţie [astron. consister en constant. livrer à l'étude consacrat. consigne consemna. constamment constata. constant constant (în mod ~). voué consacră studiului (el se ~). suite. coopérer conopidă conopide. acquiescement consoană. considérer considerabil. consolaient consolă (el ~). conjugaison [gram. constituent constituire. conseil [comité] Consiliul Europei. constations constatând. cognac conivenţă. conjonction [gram.] conlucra. constatant constatat. conservateur conservator [de muzică]. constaté constataţi (ei ~). consterné consternează. consigner consilia. (se) conjuguer [gram. réconfort consolau. consentir consimt (ei ~). conservateur [musée] conservă. formait. consonne consoartă.conformaţie. console consolă (el ~). conspirer conspiraţie. glaçait congelat. congélateur bahut congelează. confusément. femme [épouse] consola. constitution constituit. confusion. confortable confortabil (în mod ~). confortablement confrate confraţi. conspirent consta. considération consideraţie (lipsit de ~). formé constituţie. confronter confruntare. consterne (il ~) constitui. consigner conserva (se ~). consolider conspira. livra à l'étude (il se ~) consecinţă. constatez constataţi (voi ~).

consommaient consumă (el ~). consommateur consumaţie. postiche. consommant consumi (tu ~). constructeur. contrefait contrafort. contremandé contramandează (el ~). contrepoids [n. bâtit construim. constructif constructor. consciemment conştiincios. contrepoint contrar. contrefaisaient contrafăcuse. constructrice construcţie. consommait consumat. choquer [quelqu'un]. contre-révolution contraria.] contralumină. contresigné contrast. comptabilité contiguu contigui contiguă contigue. contresigner contrasemnat. contrasté contrastau.m.]. forcent constrâng (eu ~). contrefort contragreutate [n. contrefait (il avait ~) contrafăcuseră. contrefait (ils avaient ~) contrafăcut. consomme (je ~) consuma (el ~). contraire contrar (în mod ~). contrecarraient contracarează (ei ~).] contrastat. contreferai (je ~) contrafacere. consciencieusement conştiinţă. contrecarrant contracarat. contremande (il ~) contramăsură. contraindre. contrarie (il ~) contrarietate. conscient conştient (în mod ~). contrarier contraria (el ~).constituţie [jur. contrejour contramanda. contrecarrait contracarând. contrastant [adj. contient (il ~) conţinut. contrebande contrabandist. contre-écrou contra ţânţarilor.m. contrariant contrariul. contre-attaquer contrabalansa.44 - .<CONTRAbandă>.f. contraint constrângea. contrordre contrapropunere. consommes (tu ~) consumare.]. contrarié contrariază. parer [éviter]. consomma (il ~) consumă (el ~).]. contremander contramandat. forcer constrâng (ei ~). contrastaient contrastează. contrebasse [n. compteur conţine. conscience conta pe. force constrânge (el ~). forces (tu ~) constrâns. contrastant contrastând. consommation consumator. contrat contraface. contrairement contrarevoluţie. teneur. contrefaire contrafac (eu ~). bâtir. contigu contiguë continent. contrefais (tu ~) contrafăcând. contrariété contrariind. contrefaisait contrafăceau. contrebandier contrabas [n. ennuie. contraste (il ~) . choque (il ~) [qqn. bâti construiţi.]. bâtis construieşte.] constrânge. consommé consumaţi (voi ~). contrastait contrastând. forçant constrânge. contrariait contrariant. forçait constrângere. contre-mesure contraordin. bâtissent. consommons consumând. contraire (le ~) contrasemna. contrer CONTRA. antimoustique contraataca. contrebalancer contrabandă. force (je ~) constrângând. contre-proposition contrapunct. bâtissant construit. consciencieux conştiincios (în mod ~). contrecarre (qu'il ~) contract.] [muz. consul consuma.] contrariat. ennuyer. bâtissons construind. contrefaisant contrafăcea. compter sur contabilitate. contrefera contraface (voi ~).] [mus. contre contra. constitution [jur. pression constrângi. bâtissez consul. consommation conştient. contrefais (je ~) contrafac (ei ~). continent contor. contrecarrent (qu'ils ~) contracareze (el să ~).f. CONTRE-<CONTREbande> contra-piuliţă. contenir conţine. contrecarrer contracara (el ~). contrecarré contracarau. forcé constructiv. contenance contra. consommer consum (eu ~). contrecarre (il ~) contracareze (ei să ~). contreferait contraface (va ~). contrefaçon contrafaci. contrariant [adj. contraste contrasta. contraster contrasta (el ~). consomme (il ~) consumăm.] contracara. bâtisse construi. contrecarrent contracarează (el ~). contrefait (il ~) contraface (el ar ~). consommez consumau. contrefont contraface (el ~). construire construiesc.

conviction convins. contredit (il ~) contrazis. petit [n. chœur cor (în ~). koporsó copchil [reg.].. cool [col. enfants copios. contrôlons controlând. convalescent convalescenţă. arbre copăcel. convenablement conveni. contrôle (je ~) controlezi. enfant trouvé copil legitim. contrôlé controlaţi (voi ~). coordination cccop copac. convaincre convingere. contrôlent (ils ~) controlează (el ~). coopérative [n. écrasant [adj.] copoi [fig. éplucher [fig. contrôlaient controlă (el ~). contusionner convalescent. contrôles (tu ~) controlabil. mûr cccor cor. gamin copilaş. convaincant convinge. photocopieuse copie.45 - . contrôler controla (el ~). copie copie de rezervă [PC]. cercueil.] coopera. conventionnel conversa.]. convalescence convenabil. convive convoca. controverse contumacie [jur. bambin.m. accabler copleşi (~ pe cinieva). conversation à bâtons rompus conversiune. contribuons contribuit. tirage [PC] copie pirat. double [n. plantureux [repas] copită copite. imiter. copie de secours [PC] copie pe hârtie [PC]. convertir convertire.]. contredit contribui. collaboré cooperatist. bombé. contrôlez controlau. limier [fig. enfant copertă. enfant adoptif copil din flori. conversation conversaţie cu agendă deschisă. enfant copil adoptiv. poupon. controverser controversat. contribuer contribui (eu ~).contrastează (ei ~). combla (il ~) [fig. participer. contrôla controlăm. doublure. contrevenant [n. coopératif cooperativă. convexe convingător.m. contrastent contratimp.]. convulsion cccoo cool [col. coordonner coordonare. submerger copleşiţi (mă ~).] contur. copieux copios [masă].]. convoquer convocare. convaincu conviv. combler (~ qqn) copleşi (el ~).] contravenţie. contrôlable controlor de bilete [CFR]. contribuent contribuim.] copleşi [fig. contrevenir contravenient. contrôlant controlează (ei ~). contrôlé (il avait ~) controlat. poupard copilăresc copilărească. contribuez contribuţie. contretemps contraveni. contribue (je ~) contribui (tu ~). contrôle (il ~) controlez. convoi convulsie. contribues (tu ~) contribuia. conviendrait conveni (va ~). contribuaient contribuie. vérifier. convenu convin. couverture copia. coopérer cooperat. collaborer. bière [fun. enfant prodige copil unic. bébé.]. conviennent convine. Md]. contribution control. convenir conveni (ar ~). contumace [jur. copie pirate [PC] copie xerox. contrôlait controlase. flic [pop. contredire contrazice (el ~). contravention contrazice. enfant légitime copil minune. cuit. contour contuzie. contribué contribuiţi (voi ~). conversion convex. sabot [zoo. convocation convoi. arbrisseau copârşeu [pop. photocopie copil copii.]. Trans.] copoi [col.] coordona. convient convenţie. copier. comblez (vous me ~) copleşitor. puéril copilărie. reg.]. apport. conviendra convenit. controversé controversă. contribue (il ~) contribuie (ei ~). contrôleur [SNCF] controlul (prelua ~). fils unique copilandru.]. accablant.] copt copţi coaptă coapte. contribuait contribuiau. conversion converti. convention convenţionel. contrôle controla. pirater copiator.]. chœur (en ~) .] copleşi. contrôle de (prendre ~) controversa. contusion contuziona (se ~). converser conversaţie. convenable convenabil (în mod ~).

cornete. conviennent corespund cu.]. trompe d'appel cornet de hârtie . coût costa. convient corespunde (el ~) [+D]. équitable. correspondre.46 - . tente à arceaux cortegii.]. correspondrait corespunde (el ~).].].]. cordillère cordon bleu [gastron. cosmique cosmonaut. fauchant cosit. corrigé corectează (el ~). corriger corecta de (se ~). corps didactique corpolent corpolentă. corporel corporaţie. corrompait (il ~) [moral. besogne. tente [f. tente (dresser la ~) corupe. corriger de (se ~) corectare.]. Corse cort [nn. faucha (il ~) cosind. étamé cositul fânului. canadienne (tente ~) cort iglu. croissant corn [muz.].] cort cu acoperiş în două ape. étamer cositorit. corbeau corcit. police [typo] corp didactic. couloir. fauche (il ~) cosi (el ~). correspond avec corespondent. corruption corupţie (fig. dépraver.] corespondenţă. fauché cosiţă.]. corps (du ~) corsaj [neo. tente intérieure cort semisferic.] corp de literă. m. cosmétique cosmic. corne corn de vânătoare [semnal. correspond. balèze [pop. corolle [bot. correspondaient à corespuns. corail coraux corb corbi.). natte cositor. hybride. tente à arceaux cort interior. corrige (je ~) corectezi.] corect corecţi corectă corecte.]. corresponds avec (je ~) corespondezi cu. corail [adj. cordial cordial (în mod ~). harmoniser. cor [mus. fenaison cosmetic cosmetică. rideau [théâtre] cortul (pune ~). cosmos cosor. corriges (tu ~) Corina. correspondant [n. croissant [n.). corriges (tu ~) corectură. étain cositori. cœur cordeluţă. corresponds avec (tu ~) corespunde.] coarne. pourriture corvezii. Corinne corn [alim. gros. corrompu [moralement] corupţie (fig. corvée (de la ~) corvoadă corvezi. cortège.]. corporation corpului. adéquat. corrompre [moralement] corupe (el ~). corrigé corijează (el ~).] corean.]. correspondent à corespunde (ar ~). cordon bleu [gastron. serre-tête cordial.] cost.].] corect (în mod ~). corsage Corsica. fort [adj. Coréen [n. cortèges cortegiu. cornichon cornut. correspondre à corespundea cu. correction corectat. cornière [fer] cornişon [neo. corrige (je ~) corijezi.] coriandru. correspondance. correspond (il ~ à) corespunde [+D]. dépravé. tente (planter la ~). Corée du Sud coreean coreeană. cosmonaute cosmos. cornu cornuţ [bot. retouche corecţie. corriger corijat [neo. corrompu.] corturi.corabia nebunilor. correspondait à (il ~) corespundeau cu. correspondre avec corespondai cu.]. mirabelle cord [anat. coriandre coridor. serpe [n.].] corupt.]. correction Coreea de Sud al Coreei de Sud. corvée cccos cosaş. busqué.]. faucheur cosi. correspondant [adj. correspondu à corespunzător. courrier corespondez cu.] corporal. correspondais avec (je ~) corespondat cu. corrige (il ~) corectez. corps [phys. coréen corean [n. corpulent. convenu.]. convenir corespund. Cerastium transylvanicum [bot] coroană coroane.f. crochu corolă [bot. coréen coréenne coresponda cu. cordialement cordilieră. cornet cornier [fier]. conviendrait. faucher cosesc (ei ~). bâtard corcoduşă. correct.] corp corpuri. correspondais avec (tu ~) corespondam cu (eu ~). convoi. galerie [corridor] corija [neo. correspondu avec corespondează cu (el ~). coûter . fauchent coseşte. corps corp [fiz. honnête [adj. nef des fous corai [neo. correctement corecta. vicieux.] corn [zool. couronne coroiat. corrige (il ~) corijez [neo. procession cortină.] corupea. corrompt (il ~) [moral.] coral corali.

][bot. gerce crapă (ei ~). crête [n. tournant [n. création creasta.][des oiseaux] creaţie.][la păsări]. fends (je ~) crăpa (ar ~). fêlé crăpaţi (voi ~). poulailler cotidian cotidiene. Noël. tapis [n. Tagetes erecta crăpa. coin. fendez crăpătură. fendre crapă. croira credea. pondre creangă [n. crois crede. habit de costume.]. =quotidien roumain cotitură.] cravaşe. carpette cozonac.] covoraş.].]. coté cotă cote. cercueil. crête (la ~) creastă. cher [prix] costişă costişe. costumes coş coşuri.n.] cot la cot.] creastă [muntoasă].f. cru [de croire] .costeliv costelivă. journal.] coşcoveală [a unui perete].m.].pop. brioche cozoroc. =de la ville de Craiova crampona (se ~). crête [géo. corbeille à papier coşciug.]. cratère cratimă. croirait crede (va ~). avale crede (ar ~).]. fêlure crăpătură în zid. raccrochait cramponat. lézarde [f. cheminée [pour la fumée] coş de hârtii. crête [de montagne] creastă [n. speaker craiovean. quotidienne Cotidianul.] costum. cotiser cotizaţie.] cracul [geo. taillis [n. crasse [adj. raccroche (je ~) cramponezi (te ~). rameau [n. kosár coş (împletit) coşuri.] crăpau. crois (tu ~) crezu. arête creastă [geo.] crengi.] cracă [n. lézarder (se ~) crăpa (va ~). fends (tu ~) cccre crea [fig. crûs crezut. caqueter [poules] coteţ de păsări.ase-mba.f. côte [géo. coter cotat.].m. fendis (je ~) crăpăm. croyant crezi. visière [d'une casquette] cccr crac [geo. croie (qu'il ~) cred. croire creadă (să ~). crûs crezuşi. tiret cratiţă [n. raccrocher crampona.f.pop. souche [comptable] coţofană [zool.]. panier. croient. croyez crezând. quotidien http://www. chétif costisitor costisitoare. fendons crăpam (eu ~). corbeille coş de fum. cravache cravată cravate. carpe cras. boyauter (se ~)[pop. poêle [n.]. cravate Crăciun. crête.] crâşmar. créature crede. fend (il ~) crăp (eu ~). pie [zool. coûteux. créateur creatură.f. tagète [n. gercer. bière [fun. piedmont (le ~) crainic [radio]. fendrait crăpa (el ~). fente.f. raccroché cramponez (mă ~). fendit (il ~) crăpa (prin ciocnire). fendra crăpa de râs [fam.]. fendent crapă (el ~). cote cotcodăci. fendu. écailler [un mur] coşer. kasher coşmar.ro/cotidian/cotidian. complet [n. crus. créé crea [fig. croyons credeţi. coude à coude cota. réduit [n. cabaretier crater cratere. coupe-papier coviltir. croyait credeai. avaler.m. fendaient crăpi (tu ~). crâne crap. création creator.]. sanglant crâng. costume costum bărbătesc. crût crezui. piedmont [géo. raccroches (tu ~) crâncen. Noël (père ~) crăiţă [bot. cotisation cotlon cotloane.m.] creare.][col. créa creat. tournant [n. croyais credem.f.] cotiza. créer creă [fig. cauchemar cccot cot coate.].] craniu cranii. taillis. crevasse.] crăci.] costum de.] coupe-papier [neo.47 - .html cotidiană.]. bâche covor [n. coude cot [cotitură]. fêler crăpa (se ~).go. croyais credeam. Karácsony Crăciun (Moş ~). croit.] crăpai (eu ~).] covoare. écaille [d'un mur] coşcovi (a se ~) [un perete]. katlan cotor de chitanţier.m. fendais (je ~) crăpat. rameau [n. fendait crăpă (el ~).

monterait. cristallisé Cristina. croîtra. crû. couturier.f. cresson [bot. crêtes [n. cirage crematoriu. croyance. croîtrait. Alchemilla sp. assassinat. crayon creiona. crayonna creionează (el ~). crayonne (je ~) creioneze (el să ~). meurtrier [n. confiance. montait creştem.] creste [n.crezut. fraies (tu te ~ le chemin) croii (îmi ~ drumul). croisse (qu'il ~) cresc. crevasse cccri crimă. loyauté.] cretin [med. tailleur. Llioydia serotina [bot. fraient (ils se ~ le chemin) croieşte (îşi ~ drumul). espoir. crayonnait creionat. criminalité crin. parole. cristal cristalin. croît. bise criză. croquis crocodil. coupeur croi 2 (a-şi ~ drumul). espérance. critique critic (literar). coupa (il ~) [couture] croia. meurtre. esquisse. coupais (je ~) [couture] croiască (el să ~). cervelle creion creioane. créneau crenelat. coupe (qu'il ~) croiesc.] cremă. cristalliser cristalizat. opinion. crédit credita. croîs creştin creştină.]. croître. créosote crevasă. foi (de mauvaise ~) credinţă (fi de bună ~). augmenté Adev 01/11/07 creşte (ar ~). [bot. croissant.pl. cristallin cristaliza. augmente. monte creşte (va ~). croîs crescând. croate Croaţia. frayais (je me ~ le chemin) croiesc (îmi ~ drumul). frayait (il se ~ le chemin) croiam (îmi ~ drumul).] creuzot. crème [adj. crème cremă (tartă cu ~). fraya (il se ~ le chemin) croia (îşi ~ drumul). crépusculaire creson [bot. couchant [n. augmenter. crédule. coupait (il ~) [couture] croială. cerveau creier [substanţă neuronică]. crayonne (qu'il ~) crem [adj. hausse creşteţi. coupé [couture] croiţi. coupons (nous ~) [couture] croit.]. monté. fraie (je me ~ le chemin) croiesc (îşi ~ drumul). crayonne (il ~) creionez. crémone crenel. point de vue credinţă (de bună ~). créancier credul credulă. augmentation. créance. crépuscule crepuscular.] cretinism.][des oiseaux] creşă. crud. augmenterait creşte (el ~). croissent. coupes (tu ~) [couture] croim. élève (s'~). christianisme cretin [fig]. montant crescut. naïf. critique critica. chrétien creştinism. coupe (il ~) [couture] croieşti. tailler. couper [couture] croi (el ~). monter crească (să ~).] [bot. crénelé crep. foi. frayer (se ~ le chemin) croi (îşi ~ drumul). croisière crochete. loyal credinţă. augmentera creştea. critère critic (de artă).][la păsări].48 - . Croatie croazieră. croissez creşti.pl. crise crizantemă. frayai (je me ~ le chemin) croim (ne ~ drumul). cervelle [alim. croissait. crèche [maternelle] creşte. crayonner creiona. chrysanthème cccro croat.]. crème [cosmétique] cremă de ghete.].f. imbécillité creţişoară [bot. croyant. coupez [couture] croitor. coupe [couture] croiam (eu ~). crocodile croi 1.] creier [organul]. cru credincios. crétin [fig. frayèrent (ils se ~ le chemin) . assassin.m.] criminalist. crème (tarte à la ~) cremă [cosmetică]. élèverait. foi (être de bonne ~) credit. critiqué crivăţ. foi (de bonne ~) credinţă (de rea ~). crématoire cremonă. fraie (il se ~ le chemin) croieşti (îţi ~ drumul). crédité creditor. crayonné creionă. croissons creştere. frayons (nous nous ~ chemin) croiră (îşi ~ drumul). élever (s'~). croquettes crochiu. créditer creditat.] cristal cristale. Christine criteriu. critique [discipline] criticat. criminaliste criminalitate. nigaud creier [aliment]. crime criminal. coupent (ils ~) [couture] croieşte. critiquer critică [disciplina]. élèvera. coupe (je ~) [couture] croiesc.].]. crétin [méd. crêpe [étoffe] crepuscul. criminel. lis [n.] crinişor de stâncă [bot.

coucou cuceri. cruauté cruzime (cu ~). glaçon [frigo] cubanez.f. crudités crunt. néanmoins. croqué croşetă. dans les nuages cu condiţia să. tant mieux cu atât mai mult. atrocité. par cu această excepţie. crucifié crucifix. cruellement CT. Senecio glaberrimus [bot. cruel crudităţi.] crud. crucifier crucificat. croiseur cruciuliţă.] crud [violent]. terrible crustaceu crustacee. froidement cu sânge rece. lors même que.]. chromé cromozomial.].]. aux pieds nus Cu plăcere!. chambardé cu talpă ce poate fi înlocuită. fiévreux cu picioarele goale. à ceci près cu atât mai bine. aisément cu vârf şi cu-ndesat.] crucifica. à la longue cu toată greutatea. malgré cu totul. crucifix crucişător [nav. crustacé cruţa. frayez (vous vous ~ un chemin) cromat [m. cru [adj. Hepatica transylvanica [bot. De rien ! cu prisosinţă. cube cub de gheaţă [frigider]. à condition que cu creneluri. cubain cccuc cuc cuci. chronométrage cronometru. Senecio rupester [bot. croquer cronţănit.croiţi (vă ~ drumul). à la longue cuarţ. lourdement cu toată siguranţa. patiemment cu răceală. ménager. chronique [n. chronique cronicar. d'autant moins cu atât mai rău. tout de même. épargner cruţare (fără ~).] cruciadă.]. chroniqueur cronică [n. ressemelable cu timpul. au sujet de cu răbdare. n'empêche que cu tot. croisé [hist. chronologie cronometraj. impitoyablement cruzime.f. croix.] crucea-voinicului [bot. crochet cccru cruce cruci. chronométrage cronometrare. département Constanta [abréviation] cccu cu. sensé cu capul în nori.]. chromosomique cronic [m.].49 - . chronomètre cronţăni.] cronologie. par à-coups cu susu-n jos. pierre tombale crucea. avec. à n'en pas douter cu toate acestea. complètement cu uşurinţă. quartz cub. crucifix cruciuliţă [bot.]. à coup sûr cu smucituri. d'autant plus cu atât mai puţin. pourtant. grandement cu privire la. conquérir Adev 20/01/08 .] cruciuliţă de munte [bot. Heracleum carpaticum [bot. cependant cu toate că. froidement cu siguranţă. à haute voix cu vremea.]. croix (la ~) crucea-pământului [bot. chèrement cu voce tare. crénelé cu febră. tant pis cu bun simţ. croisade cruciat.

13 Jun 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. s. preda.f. cucerésc. fr. Fig.f.50 - . – Der. cinstit. *conquerire(= conquirere). I. (care cucereşte). A cuprinde. REW 2155. a se preda. a omagia. A cuprinde. (arogant). v. Sursa: DEX '98 | Trimisă de Felicia. ♦ A doborî ceva prin luptă susţinută. cucerniceşte. a prinde. (înv. (Refl.. cuceritură. subjuga.. cucernicie. fără să fie necesară ipoteza unei influenţe sl. conquerire Sursa: NODEX | Trimisă de siveco. 318. ele) cucer'esc (să) cucere'ască cucere'au cucer'iră cucer'iseră CUCERÍ. pioşenie). prov. adj. dragostea sau bunăvoinţa). – 3.IV. (A ~ simpatia tuturor. respect nemărginit). 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar A CUCER//Í ~ésc tranz. a câştiga. A câştiga. Evoluţia care indică sensul 2 pare normală. 2) A capta prin însuşiri deosebite (pentru a câştiga simpatia. Lat. (pioşenie. Sursa: DER | Trimisă de blaurb. v. încânta. şi pl. DAR). adj. adj. 1. 3 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí vb. adv. 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar A cuceri ≠ a elibera Sursa: Antonime | Trimisă de siveco. umilinţă. câştiga. (înv. a implora cu umilinţă. supune.. 23 Jun 2007 | Greşeală de tipar infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu .7 definiţii pentru cuceri imperativ pers. (înv. 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí (-résc. din fr. Sensul 1 este neol. conquérir. 3) A obţine prin luptă sau prin muncă susţinută. vb. prez. a supune un teritoriu cu puterea armelor. ind. 5. şi 3 pl. cucerit. presupusă de Candrea-Dens. a (se) ruga umilindu-se. 1.) 2. a dobândi. /<lat. v.) A (se) supune. a lua. ea) cucer'eşte (să) cucere'ască cucere'a cucer'i cucer'ise I (noi) cucer'im (să) cucer'im cucere'am cucer'irăm cucer'iserăm. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco. a ocupa un teritoriu prin arme. (Refl. Tranz. necucerit. a II-a cuceri verb tranzitiv singular plural (a) cucer'i cucer'ire cucer'it cucer'ind cucer'eşte cucer'iţi numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) cucer'esc (să) cucer'esc cucere'am cucer'ii cucer'isem singular a II-a (tu) cucer'eşti (să) cucer'eşti cucere'ai cucer'işi cucer'iseşi a III-a (el. cucer'iseţi a III-a (ei.) a cuprinde. pios). s.. cuceresc. a ocupa. cucer'isem plural a II-a (voi) cucer'iţi (să) cucer'iţi cucere'aţi cucer'irăţi cucer'iserăţi. repurta. *conquaerĕre. cucerie. a ocupa. simplitate. 3.) A se supune. în loc de conquirĕre (Puşcariu 425.. imperf. – Lat. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco. – 2. pleca. (Înv. II. Candrea-Dens.f. s. (evlavios). închina. -ít). a ocupa. a (se) închina. cucernic. – 1. evlavie).) 6. Tranz. prez. (respectuos. a stăpâni.) A se umili. 1 sg. 1) A lua în stăpânire cu forţă armată. cucereáscă Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco. A-şi atrage simpatia. cuceritor. v. 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. 3 sg.. pios). 3 sg. vb. cucereá. (După lupte crâncene au ~ cetatea. a supune. a câştiga dragostea sau bunăvoinţa cuiva. 2. conquérir. 4. conquerer. cf. adj. v. (umil. şi refl. conj.

couloir. cruel cumplit [adv. culture cultivat. bonhomme cumsecădenie. commissions (faire des ~) cumperi. couche (je me ~) culca (el se ~).m. cuirasse cuişoare [pl. galerie [corridor] culoare culori. assagir cumnat.] cuiburi. Doronicum carpaticum [bot. comble [géogr. baiser [vulg. Comment vous portez-vous ? Cum vă merge?.]. culinaire culise. culte cultă [n. glaner culegere [biblio. immerger. recueillir culege spicele căzute. épouvantable.] cuie.] cucerit.]. cruellement. acheté cumpărător. foutant culege. cueillette culesul viilor.n. sobriété cumpătat. à bon chat bon rat Cum o duceţi cu sănătatea?. cuirassé [mar. achat cumpărături (face ~). strix (les ~) cufăr. vendange culinar. couchais (je me ~) culcare. kukorica cucuvea [n. couché culcat (~ pe jos).]. crête [de montagne] culmea bucuriei. cueillir. malle cufunda. coulisses culme. cime [f. couches (tu te ~) culcuş.] culme [fig. couché (il s'était ~) culcasem (mă ~).m. comme il faut. méditer à. nicher cuier cuiere.].] cucuvea [zool. acheteur cumpărătură. penser cugetare.].f.][rel. Trans. conquis cuceritor cuceritoare. strix (le ~) cucuvelele. immergé.] cujmă [bot.] cucuvele. niche (il ~) cuibări (se ~). couche [lit] culca (se ~ cu) 2. comme [cause] cum e turcul şi pistolul.][zool. gîte. chouette [zool. vainqueur. sage cuminţi. recueil culegere [carte]. fous (tu ~) culcă (să ~ cu). coucher. manoir culbutor [auto]. clou de girofle. couché (je m'étais ~) culcaseră (se ~). couleurs tapageuses culpabil [neo. médité cccui cui.]. maïs.]. Comment vous portez-vous ? cuminte. nichent (ils ~) cuibăreşte. accumuler. belle-sœur cumpăra. couché (ils s'étaient ~) culcat.].] culcase (se ~).][reg. lettré cultură. cueilli cules (de fructe).]. dévotion cuctă. fous (je ~) culc (te ~ cu). nid [n. couchais (tu te ~) culcam (mă ~). couleur culori ţipătoare. acheter cumpăr. culbuteur [auto.] culc (mă ~ cu).].] culme [muntoasă]. cogiter.]. achetant cumpărat.f. cuit-vapeur [n.]. clou cuib [n. conquérant cucernicie. bonhomie cumula. couche. comble de la joie culmea disperării. coulant [fig.51 - .f. couchons (nous nous ~) culci (te ~). couchez (vous vous ~) culcă (ei se ~).f.]. couchent (ils se ~) culcă (el se ~). secte cultiva. prise [mil. strix [n. s. réfléchir à.m.] cucurigu [la teatru]. marmite cuctă [n. sombrer cufundare. culminant culoar.cucerire. coffre. abîmer. fout (il ~) culcându-se cu. comble [fig. choix [livre] cules. méditation cugetat.] culca 1. connaître . conquête cucerire [a unei redute]. horriblement cumsecade. immersion cufundat. couchai (je me ~) culcai (te ~). sombré cugeta. couche (il se ~) culcă (el se ~) [perf. qui (à ~) cui [n. culture cccum cum.] culă [n. réflexion. comment cum [cauzal]. beau-frère cumnată.] [alim. sobre cumplit. galerie [théâtre] cucuruz [reg. cumuler cumulus. comble du désespoir culminant. coucha (il se ~) culcăm (ne ~).] culcai (mă ~). caisse. Olt.]. couchait (il se ~) culca (se ~). lit (se mettre au ~).] cucuveaua. achète (j'~) cumpără (el ~). achètes cumpătare.][zool. cultiver cultivare. portemanteau cuirasat [mar. cumulus cccun cunoaşte. achète (il ~) cumpărând. clous de girofle [pl. coucher [n. foutre [vulg. étendu (~ par terre) culcaţi (vă ~).] cuibăresc (ei ~).] cuirasă.]. étendre culc (mă ~). coupable cult. pageoter (se ~) [arg.] cccul culant.

courante (mettre de l'eau ~) curge.] curaj. derrière [n. cure curăţa. nettoie curăţa [legume. imbu. naguère curând (foarte ~). connaissez cunosc (ei ~). courante [adj.] cupleze (să ~). courroie (la ~) curechi [reg.f. coulent curgător. coulera curge (vor ~).cunoască (să ~). courbe [n. courageux.] [auto] cupiditate. nettoyé curăţaţi.f. bientôt curând (de ~). courant électrique curent literar. courant [adj. coulant curge (el ~).] cuplu cupluri. coule (il ~) curge (va ~). couplage cuplând. ~). connais (tu ~) cunoştinţă cunoştinţe.]. coupole cupon cupoane. connaissons cunoaştere. couramment curent (pune la.] [anat. courbant curbase. accouplement. courbe (je ~) curbă [n.].] curentă (instala apă ~). courant [n. saisit. connaîtrais cunoaşte (ar ~). couplé cuplează (ei ~). connais (je ~) cunoscând. courbe [adj.]. prochainement curat. coupelle cupeu [auto]. courbé curbează (ei ~). tailler curăţ (eu ~). connaîtrai cunoaştem. englobe cuprindea. comprennent cuprinde (el ~). connaissance cunoştinţă (aduce la ~). connu cunoscuţi. dindon curcă.]. comprend. compris. épuration. nettoyais (je ~) curăţam (noi ~).m. courant (mettre au ~) curent (ţine la ~). saisir. convoitise cupla. nettoyer. nettoies curăţenie. connaîtra cunoaşte (vei ~). ruisseler curgea. courant d'air curent electric. couler curg. Transilv. connaissant cunoscui. courroie [n. nettoyage. courant. connaissais cunoşti. couple [méc.]. coupé [n. Spiraea ulmifolia [bot. propreté. courant (mettre au ~) cununiţă [bot.] cureaua. chou curent. inclus [adj. saisissait cuprins. arc-en-ciel curea [n. nettoient curăţă (el ~). pétard [pop. coupe [championnat] cupă (~ de şampanie). propre [pas sale].].].] curbură. couple (il ~) cuplet [muz.]. nettoyé (il avait ~) curăţat. englober. nettoyez curăţă. couplant cuplare. courbure curcan. coupon cuprinde. couple cupolă. net [propre] cură. vaillant. nettoiement curb.52 - . comprendre cuprind (eu ~). nettoyons curăţind.] curba. courant alternatif curent de aer. connaîtrait cunoaşte (va ~). dôme.].]. couleront curge şiroaie. nettoie (je ~) curăţ. couple (qu'il ~) cuplu.] curele. éplucher curăţa de solzi (a ~). nettoyions curăţase. connaissance cunoaşteţi. connaisse cunoaşte (ai ~). téméraire curând. saisis (je ~) cuprind (ei ~). courant littéraire curentă. nettoyant cureţi. couplent (ils ~) cuplează (el ~). fructe]. connaîtras cunoaşte (voi ~). courbé (il avait ~) curbat. netteté [propreté] curăţire. four cuptor cu microunde. nettoie curăţă (ei ~). coupe (~ de champagne) cupă [la jocul de cărţi]. connaissent (ils ~) cunosc (eu ~).] curent (fi la ~). dinde curcubeu curcubee. courbait curbând. cœur [cartes] cupă mică.] cccup cupă. courant (tenir au ~) curent alternativ. cul [vulg. flux. saisi cuprins [n. four à micro-ondes cccur cur [vulg. courber curba (el ~). cuivre cuptor cuptoare. fraîchement. courante (mettre de l'eau ~) curentă (trage apă ~). nettoyait curăţam (eu ~). connus (tu ~) cunoscut.f. écailler curăţa (el ~). coupler cuplaj. courbe (il ~) curbez. couplet [mus. couplage cuplat. connus cunoşteam. courbent (ils ~) curbează (el ~). table de matières cupru. coulait . courant (être au ~) curent (în mod ~). courage curajos curajoasă. nettoie (il ~) curăţăm.f. connus (je ~) cunoscuşi.

curgeau. coulaient curs. coulé curse. coula cursese. coulé (il avait ~) curseseră. coulé (ils avaient ~) curier. courrier curios. curieux curios (în mod ~). curieusement Curm.. col [de montagne] [abréviation cartographique] curmal. dattier curmală. datte curmătura [geo.]. col (le ~) [de montagne, géo.], selle (la ~) curmătură [geo.]. col [géo.], selle [géo.] curmezişul (de-a ~). travers (de ~), travers (à ~), travers (en ~) curpen de munte [bot.]. Clematis alpina [bot.] curry. curry curs. cours cursuri curs (în ~). cours (en ~) curs de perfecţionare. stage de rattrapage curs de recuperare. cours de rattrapage cursă. piège [s.m.], guet-apens, feinte [nf.] [fam.] cursă [mar.]. cours [mar.] cursor. curseur [PC], curseur curta de păsări. cour (faire sa ~) curte [n.f.]. cour [n.f.] curte (a unui rege) curţi. cour (~ d'un roi) curte (face ~). cour (faire sa ~) Curte de Casaţie. Cour de cassation curte de păsări. basse-cour curte interioară. cour intérieure, patio [n.m.] curtea curţile. cour (la ~) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). la Cour européenne des Droits de l’Homme Adev 28/02/08 curtenitor. affable, galant curtenitor (în mod ~). galamment curtoazie. affabilité, galanterie, courtoisie curţii curţilor. cour (de la ~) curvă. pute, pétasse, prostituée, putain. kurva curbimetru [topo.] curbimetre. curvimètre [topo.] cccus cusătură. couture cusătură aparentă. surpiqûre custode [la muzeu]. conservateur [musée] cuşcă. cage cuşcă a câinelui. niche de chien cuşca lui Faraday. cage de Faraday cuşetă. couchette cccut cută. pli cutezanţă. audace cutezător. audacieux, intrépide cutie. boîte, caisson cutie cu bijuterii. écrin cutie de vioară. étui à violon cutreiera (~ mările). franchir (~ les mers)

cutreiera prin magazine. courir les magasins cutreierat (~ mările). franchi (~ les mers) cutremur de pământ. tremblement de terre cutremura (a ~). ébranler cutremură (ei ~). ébranlent cutremură (el ~). ébranle cutremură (el ~) [perf. s]. ébranla cutremura (se ~). trembler cutremurat. ébranlé cuţit. canif, couteau cuţit de altoit. serpe [n.f.] cuţit de tăiat hârtie. coupe-papier cuţite cu (fi la ~). prises avec (être aux ~) cccuv cuvă. bac [cuve] cuvânt, cuvînt cuvinte. mot, parole cuvânt cu cuvînt. littéral cuvânt de ordine. consigne, mot d’ordre cuvântul (a lua ~). parole (prendre la ~) cuvântul titlu [abrev.]. (~) cuvinte [pl.]. propos [pl.] cuvinte încrucişate. mots croisés cuveni. convenir cuveni (s-ar ~). conviendrait cuveni (se ~). devoir, falloir cuveni (se va ~). conviendra cuvenit. convenu, requis cuvin. conviennent cuvine. convient cuvine să facă ceva (se ~). être censé de faire qqch. cuvertură. couverture CV. département Covasna [abréviation] cvasi-. près CS. départ. Caras-Severin [abréviation] ddda D-nă. Mme d-ră. mlle D.. Colline de… [abréviation cartographique] da [afirmativ]. si [affirmatif], oui da. fournir, attacher, donner

- 53 -

Infinitiv: a da Gerunziu: dând Participiu: dat a fi dat

Indicativ
Prezent eu dau tu dai el dă noi dăm voi daţi ei dau Mai mult ca perfect eu dădusem tu dăduseşi el dăduse noi dăduserăm voi dăduserăţi ei dăduseră Perfect compus eu am dat tu ai dat el a dat noi am dat voi aţi dat ei au dat Perfect simplu eu dădui tu dăduşi el dădu noi dădurăm voi dădurăţi ei dădură Imperfect eu dădeam tu dădeai el dădea noi dădeam voi dădeaţi ei dădeau

- 54 -

da (el va ~). donnera (il ~) da (vei ~). donneras (tu ~) da (voi ~). donnerai (je ~) dat daţi dată date. donné, fourni dau (ei ~). donnent, fournissent dau (eu ~). donne (je ~), fournis (je ~) dă. donne (il ~), fournit dă-i. donne-lui dă-mi. donne-moi dă-te la o parte. pousse-toi ! dând. fournissant, donnant dădea. donnait (il ~) dădeai. donnais (tu ~) dădeam (eu ~). donnais (je ~) dădeau. donnaient dădu. donna (il ~) dădui. donnai (je ~) dăduse. donné (il avait ~) dădusem. donné (j'avais ~) dăduseră. donné (ils avaient ~) dăduserăm. donné (nous avions ~) dăduserăţi. donné (vous aviez ~) dăduseşi. donné (tu avais ~) da afară. porte (mettre à la ~), congédier da afară [fam.]. débagouler [fam.] da ajutor. porter secours da ascultare. obéir dat ascultare. obéi dând ascultare. obéissant [vb.] da de băut. régaler da cu banul. pile ou face (jouer à ~), tirer à pile ou face da buzna. engouffrer, faire irruption da din cap. hocher da drumul. relâcher, lâcher da foc. incendier, mettre en feu da gata. terrasser da cu împrumut. prêter dat cu împrumut. prêté daţi cu împrumut. prêtez dau cu împrumut (ei ~). prêtent dau cu împrumut (eu ~). prête (je ~) dă cu împrumut. prête (il ~) dăm cu împrumut. prêtons dădea cu împrumut. prêtait (il ~) dădeam cu împrumut (eu ~). prêtais (je ~) dădeau cu împrumut. prêtaient (ils ~) dădu cu împrumut. prêta dând cu împrumut. prêtant da înapoi. régresser, reculer da o injecţie [cuiva]. donner une piqûre à [qqn.] da lecţii. enseigner da mare (se ~). pavaner da o mână de ajutor. donner un coup de main da cu mătura. donner un coup de balai da naştere. accoucher da năvală de ajutor. faire irruption da ortul popii. mourir da osteneala (-şi ~). mal (se donner du ~) da papucii (cuiva) [pop.]. semer [pop.]

da în pârg. colorer [fruit] da pe patine (se ~). faire du patin à glace da peste. tomber sur [par hasard] dat peste. tombé sur [par hasard] dau peste (eu ~). tombe sur (je ~) [par hasard] dă peste. tombe sur (il ~) [par hasard] dădu peste. tomba sur (il ~) [par hasard] dădui peste. tombai sur (je ~) [par hasard] dădură peste. tombèrent sur (ils ~) da un picior. donner un coup de pied da un pumn. donner un coup de poing da pe raţie. rationner da un rateu [auto]. pétarader [auto] da un răspuns negativ. répondre par la négative da la rindea. raboter dat la rindea. raboté da de-a rostogolul (se ~). culbuter da seama (a-şi ~). apercevoir, rendre compte (se ~ de) da sentinţa [jur.]. prononcer une sentence [jur.] da sfaturi. faire des recommandations da târcoale. rôder da un telefon. donner un coup de fil, passer un coup de fil, donner un coup de téléphone da în vânt după (se ~). toquer de (se ~) dacă. si [conditionnel] dacă e cazul. échéant (le cas ~) dacă nu. sinon Dacia [n.f.]®. Dacii (pl.) =Renault 12 fabriquée en Roumanie Dacii [n.f.]®. =Renault 12 roumaine dactil [prozodie]. dactyle [prosodie] dactilic. dactylique dactilografă. dactylo [fam.] dddad dada [artă]. dada [art] dafin. laurier dai cu împrumut. prêtes (tu ~) dală dale. dalle, carreau dală [n.f.]. carreau [n.m.] [constr.] dalie [bot.]. dahlia daltă. ciseau daltonism. daltonisme daltonist. daltonien damasc [textil]. damas [textile] damă. dame dame [joc]. jacquet [jeu] damigeană. dame-jeanne damnare. damnation damnat. damné Damocles (sabia lui ~). Damocles (épée de ~) Danemarca. Danemark danez. danois dangăt funebru [de clopot]. glas dans. danse [n.] dansa. danser dansator pe sârmă. fil-de-fériste dansează. danse (il ~) dddar dar. mais, cependant, donc, néanmoins, or [conj.]

- 55 -

dar [n.] daruri. présent [cadeau], cadeau dar de Anul Nou [n.n.]. étrennes [n.f.pl.] darac. cardeuse dare de seamă [n.f.]. compte rendu [n.m.] darnic darnică. généreux, libéral dartorii (cu ~). dette (en ~) dddat dat. date dat drumul. relâché dat fiind că. comme [cause] dat gata. terrassé dat papucii [pop.]. semé [pop.] data. dater dată. donnée dată [ştiinţifică] date. donnée [n.f.] datină. coutume, usage dator. redevable datorat. dû [adj.] datorată. due [adj.] datorată (sumă ~). due (somme ~) datorie. devoir [n.], débit, dette datornic. débiteur Datura stramonium. stramoine [n.f.] [bot.] daună. préjudice, dommage dddă dăltui. ciseler, cisailler dăltui (el ~). cisela (il ~) dăltuia. ciselait dăltuieşte. cisèle (il ~) dăltuit. cisaillé, ciselé dăngăni. tinter [cloches] dărăci. carder dărâma (se ~). crouler dărâmături. décombres, débris [pl.] dărăpăna (se ~). ruiner, tomber en ruine dărnicie. générosité dărui. appliquer dăruire de sine. don de soi dăuna. porter préjudice, nuire, endommager dăuna (ar ~). nuirait dăuna (el ~). nuisait dăuna (va ~). nuira dăunând. nuisant dăunat. nui dăunează (el ~). nuit (il ~) dăunez. nuis (je ~) dăuneze (să ~). nuise (qu'il ~) dăunezi. nuis (tu ~) dăunător. nuisible dăunători [pl.]. vermine dddâ dâmb. colline, monticule, butte, tertre. domb dâmbul. butte (la ~) dâră. sillage, trace dârdâi. grelotter dârz. tenace dârzenie. ténacité ddde de. par [agent]

de [conj. cond.]. si de [prep.]. de de [sprijinit]. contre [appui] de-abia. à peine de aceea. pour lors de acolo. de là, en [adv.] de acord. d'accord de altfel. d'ailleurs de aproape [armă]. à bout portant de asemenea. itou [fam.], également de aşa manieră încât. de telle manière que de-a baba oarba. colin-maillard de-a binelea. pour de bon de bun simţ. sensé de bună credinţă. de bonne foi de bună seamă. à coup sûr de când. depuis lors, depuis quand de câte ori. combien de fois de către. par [agent.] de ce. pourquoi de cinci ori. quintuple de consistenţa smântânii. crémeux de culoarea. couleur de de curând. dernièrement, récemment, nouvellement de-a curmezişul. de travers de demult. d'antan de fapt. en effet de-a fir a păr. de fil en aiguille de fiu. filial de frate. fraternel de-a îndărătelea. à reculons de îndată ce. dès que, dès de Jos [geo.]. Bas(se)… [géo.] de la. de, en [adv.], depuis de-a lungul. le long de, de long de la mică distanţă [armă]. à bout portant de mâna întâia. de première main de mântuială. à la va-vite de mare anvergură. de grande envergure de mijloc. médian de Mijloc [geo.]. Moyen(ne)… [géo.] de mult. depuis longtemps de mult timp. de longue date de-a-ndărătelea. à reculons de-a-ndoaselea. à rebours de nici un fel [fam.]. nullement de nuntă. nuptial de obicei. d'habitude de odinioară. d'antan de oraş. citadin de parcă. comme si [comp. hypothétique] de pe o zi pe alta. au jour le jour de proastă calitate. de mauvaise qualité de prost gust. de mauvais goût de puţin timp. depuis peu de puţină vreme. depuis peu, récemment de rău augur. de mauvais augure, néfaste de rea credinţă. de mauvaise foi de Sus [geo.]. Haut(e)… [géo.] de veci. éternel

- 56 -

fautif defecţiune. plus (en ~) dddeb debandadă.n.] [fam.] dddec decadă. coteau (le ~). au dessous.f. décoratif decorator decoratoare.] deconcertant. gorges (les ~) [géo. donc decide. décimer decimat. décaféiné decola. déclinent declină (el ~). décisif decizie. décembre deceniu. débarrasser debarca. déroute debarasa. déduit deducţie. défilé defileu [n. déborder debordant. décapsuleur decât.] defini. défilé [géo. pavoisé decorativ. donne (qu'il ~) deajuns. aucunement. pavoiser decorare. décennie decent. décevant decepţionat. frêle debit. diffamation defect. décorer. débuter debutant. déclenchement declanşator. déclencheur declara. découper dedesubt. décorateur decoraţie. décoller decolare.]. défectueux defel. fautif. décade decadent. déficient defilare.] decor. invalidé declară.] decolteu.].]. décevoir decepţionant.] deceda. décidé decisiv. déception decepţiona. susciter declanşare. suffisant [adj. décider decima.] dealul dealurile. est décédé à l’hôpital Adev 11/11/07 decembrie. noircir [fig. décolleté [adj. décollage decolare eşuata. gorges [n.] dealuri. décliner declinat. débordé debordează. déclencher.] defileul. là-dessus deasupra (pe ~). professé declarat nul. honnir decăzut. débiteur deborda. défaut. professe (il ~) declin. décadence decădea.] [géo. décadent decadenţă.m. défensif defensivă. débit debitor. déçu decerna. coteau [n. décolorer decolorat. diffamer. décoration decortica. vice defecte (cu ~).] deficient.57 - . faucher [fig. mourir decedat decedată. résolu. parer. définir definit definită. décision declama. colline (la ~) deasupra. mort deci. déchiffrer decofeinizat.][la réputation] defăimare. débandade. décent decepţie. étourdissant [adj. déclarer coupable declarat. imperfection. débile. honni decan. doyen decapsulator. déclin declina. au-dessous dedica. déduis (je ~) deducem. déchoir decădea din drepturi. décolleté [n. déficient.]. décoration decorat. décollage manqué Antena 3 decolora. décliné declină (ei ~).] decis. suffi deal [n. ratiocination dddef defavorabil. débrayer debut.n. colline [n. définitif .]. décor decora.dea (el să ~). décortiquer decorticat. décline (il ~) decoda. défavorable defăima. dessus. décerner deces. nullement defensiv. déduisons deduceţi. mort. débarquer debil debili debilă debile. fauché [fig. défini definitiv. deb [n. adonner. que [comp. déduire deduc. déclamer declanşa. débutant debutantă. déchu decăzut din drepturi. dévouer dedicaţie. décédé a decedat la spital. là-dessous dedesubtul.sg. dessous. au-dessus.f. dédicace deduce. étiolé decoltat. déduisent. déborde debreia. professer declara nul. au dessus. début debuta. assez. déclarer. invalider declara vinovat. défensive [n. déduis (tu ~) dedus. déduisez deduci. décortiqué decupa. débordant debordat. décès.pl.f. panne defectuos. dédier dedica (se ~).

dépression [abréviation cartographique] departament de peste mări al Franţei. dignement demodat. dentition denunţător. caduc. friandises. différencier. distinguent deosebesc (eu ~). dignitaire demnitate. dégradé degresat. dé à coudre degetăruş pitic [bot. d'antan ddden denatura. à dessein. semidemn. différer deosebim. vain (en ~) degera.]. dégager degeaba. délicatesse delicatese. aucunement. médisant denim [neo. déformer. épais densitate. distinguer deosebea. parce que deodată. mouchard. subitement. déjouer dejuna. franchir. altérant deformare. délicatesse delicios. minable demnitar. doubler [auto] depăşind. dauphin deliberat. fragile. insigne [adj. divergence deosebise. médisance denigrator. détériorer degradare.] degetul mare. déliquescent delir. singulièrement deosebiţi (voi ~). fausser. département français d’outre-mer Adev 13/02/08 departe. vicier denaturare. Soldanella pusila [bot. fois (à la ~). déjeuner dddel delega. tact.58 - . puisque. écart (se tenir à l'~) deopotrivă. déportation depou. altération denigrare. déborde. obsolète demoralizare. gelure deget degete. gelait degerat. distingué (ils avaient ~) deosebit. delta dddem demara. part (à ~) deosebit de (în mod ~). teneur. délire delira. denim dens. nullement deltă. donne (qu'il ~) deja. délice delict. distinguais (tu ~) deosebeam (eu ~). loin (au ~) depărtat. car..deflorată. délicat. distingué (il avait ~) deosebisem (eu ~). distingue (il ~) deosebeşti. dépucelée deforma. d'ores et déjà. altère. cafard [dénonciateur] dddeo deoarece. franchi (~ un obstacle) deplânge. gèle (il ~) degerătură. distinguait deosebeai. dépôt . désuet. écrémé degresat (lapte ~). délices. délicieux deliciu. distingue (je ~) deosebeşte. épaisseur dentiţie. doigt deget (~ de la picior). doubler depăşesc. distingué (j'avais ~) deosebiseră. distinguons deosebind. gourmandises. loin departe de. délégué delfin. altérer deforma (care nu se poate ~). altère degaja. altération deformat. écarté depăşi. démarrer demers. déborder. franchissant (~ un obstacle) depăşit depăşită. déléguer delegat. fin [adj. délirer delirant. geler degera (el ~). dégradation degradat. indéformable deformând. gelé degeră. soudain. pouce deghiza. orteil degetar. dignité demnitate (cu ~). suave. distinguant deosebire de opinii. chatteries delicateţe delicateţi. également deosebi.]. plaint deplorabil. franchit (il ~ un obstacle) depăşi (~ un obstacol). distingues (tu ~) deosebi (se ~). méprisable demn de milă. déguiser. débordé. altèrent deformez. altéré deformează. pleurer sur deplâns. distinguez dddep Dep. franchir (~ un obstacle) depăşi [auto]. écarter depărtare (în ~). travestir degrada. intentionné delicat delicată. digne demn de dispreţ. franchissent (~ un obstacle) depăşeşte. pitoyable deportare. distinct. tout d'un coup deoparte (a se ţine ~). délirant deloc. distinguais (je ~) deosebesc (ei ~). démoralisation demult (de ~). dépasser.]. déjà dejuca.]. écrémé (lait ~) deie (el să ~) [reg. dégrader. loin de depărta (a ~). délit delicvent. démarche demi-.] delicatesă.

dépravation depravat. codru/păr]. porter témoin (se ~) depune plângere [jur. dérouter [fig.] deprinde. déposer son bilan depune jurământ. achève desăvârşeşti.]. fraie (il se ~ le chemin) deschide (va ~). achèves desăvârşim. dérangement [méc.] derapa. touffu desăvârşi. accoutumer deprindere. déroulement deruta. dérouta (il ~) [fig. déroulé derulează (el ~). gêner deranja (el ~). achève. dérangent (ils ~) deranjează (ei~).depozit. déroutait (il ~) [fig. dérivé derivă (ei ~). dérouté [fig. déranges (tu ~) deranjament. déroutant [fig. déroulé (il avait ~) derulat. dérape (il ~) derapeze (el să ~). frayer (se ~ le chemin) deschide (ar ~). dérange (qu'il ~) deranjezi. porter plainte deputat.].]. dérangement [méc. rabaisser deprecia (se ~). gêné. député [n. déroulant [adj. frayais (je me ~ le chemin) deschidem. gêne (il ~) deranjează (ei ~). dérange (il ~) deranjez (eu ~). parfait. épais. ouvrira deschide focul [mil. mettre pied à terre descălţa.59 - . derviche dddes des. dérange (je ~) deranjeze (el să ~). achevons desăvârşit. déroulait (il ~) derulând. déranger [méc.] derutează (el ~). dérive (il ~) derivă (fi în ~).] derutant. ouvrez . fréquent des [d. télécharger [PC] descendenţă. prêter serment depune mărturie. déchausser descântec. dériver derivat. dérangeons (nous ~) deranjează. dérangement deranja. achevé desăvârşiţi. dérouler derula (el ~). frayons (nous nous ~ chemin) deschideţi. déprécie (qu'il se ~) depreciere.] [fig. dru des [stufos] deasă [stufoasă]. déroute (il ~) [fig.]. dérape (qu'il ~) derbedeu. habitude depune bilanţul. sauve-qui-peut derută (el ~). dérangea (il ~) deranjăm. voyou deregla. gênent deranjează (el ~). dérapant derapase. déroulant derulant.]. dérangeait (il ~).] derviş. faire feu. ouvre (qu'il ~) deschide (a-şi ~ drumul). dérisoire dermic. dérision derizoriu. filiation. ouvre (j'~) deschid (îmi ~ drumul). gênait deranjând.] ddder deranj. dépraver depravare.] derutat.] deriziune. dérapé derapă. dérangé deranjaţi. gênaient deranjă (el ~). accompli. ouvrir le feu deschidea (îşi ~ drumul). achèvent desăvârşeşte. déréglait dereglare. fraient (ils se ~ le chemin) deschid ei ~).] derutând. dérangeant deranjat. dérangez deranjau. dépression [géo. frayait (il se ~ le chemin) deschideam (îmi ~ drumul).] derută. achever desăvârşesc. dérapait (il ~) derapând.] derulase. ouvrent deschidă (să ~). ouvrons deschidem (ne ~ drumul). achevez descăleca. dérivent (ils ~) derivă (el ~). dermique derula.] derutase (el ~).]. déroute. déraper derapa (el ~). vicieux deprecia. fraie (je me ~ le chemin) deschid (îşi ~ drumul). déprécie (il se ~) deprecieze (el să se ~). dérèglement dereglat. déprécient (ils se ~) depreciază (el se ~). dépréciaient (ils se ~) depreciază (ei se ~).]. dérouté (il avait ~) [fig. décharger descărca de pe un site [PC]. ouvre (il ~) deschide (îşi ~ drumul). descendance deschide. dépréciait (il se ~) depreciau (se ~). lignée.] deruta (el ~). déréglé deriva [vb. dépravé. dérive [n. déprécier. sorcellerie descărca. dépôt deprava. dérégler deregla (el ~). dérèglement. dépréciation depresiune [geo. déranger. déroule (il ~) derulare. déroutant [adj. dérapé (il avait ~) derapat. ouvrirait deschide (el ~). dérapa derapează (el ~). dérive (être dans la ~) derivă [n. ouvrir deschid (eu ~).

déroulement. fendrait despica (el ~). sépare (je ~) despart (ei ~).deschideţi (vă ~ drumul). enlève (j'~) desfac (ei ~). défont desface (ar ~). défaisait desfăcu. rebuter descurajează (ei ~). carrément deschis (în mod ~). étaler [à plat] desfăşurând. dessert desface. séparer despart (eu ~). fendait despica (va ~).] desfăşura (el ~). frayèrent (ils se ~ le chemin) deschiseşi. séparé (nous avions ~) despărţit. défait. altérant descompune (se ~). enleva desfăcut. séparent despartă (ei să ~). ouvert. séparait despărţeau.] [fig. dédommager despica. déroulé (il avait ~) desfăşurat. décapsuleur desfânat. fraya (il se ~ le chemin) deschisei. dessinateur deseori. défais (je ~). séparaient despărţi (el ~). diminuer descrie. débrouiller desen. sépares (tu ~) despărţea. souvent desert. déroulant desfăşurase. déroule (il ~) desfăşoară (care se ~). délices desfiinţare. libertinage.] descumpănit. sincère. défera desfacem. choquer [quelqu'un]. déroutant [adj. certainement. ouverture deschizător de conserve. putréfier descompunere. choque (il ~) [qqn. dégager descreierat. fendais (je ~) despicat. putréfaction. enlevez.] descuraja. défaites desfaci.60 - . s’est déroulé Adev 03/12/07 desfăşurare. développer desfăşoară (el ~). séparez despărţire. pionnier descifra. écervelé descreşte. putréfier descompunându-se. altération. assurément. séparé despărţiţi (voi ~). séparation despărţitor despărţitoare. dessin desen animat desenului animat. ouvrit (il ~) deschise (îşi ~ drumul). décrire desculţ. ouvre-boîtes deschizător de drumuri. défait. s-a desfăşurat. sépara despărţim. défais (tu ~). fendis (je ~) despicam (eu ~). déboucher desfundare. sépare (qu'il ~) desparte. déroulant [adj. défaire desfac (eu ~). ouvrant deschizi. rebute (il ~) descurca (se ~). enlevons desfaceţi. séparant despărţise. enlèvent. déballer despărţi. enlèves (tu ~) desfăcea. débarrasser descotorosi de. effeuiller desfunda. clair [couleur] deschis [fig.] desiş. séparé (il avait ~) despărţiseră. séparé (ils avaient ~) despărţiserăm. séparent (qu'ils ~) despartă (el să ~). développement desfătări. débauche. franc [adj. déferait desface (el ~). libertinage desfrânat. décomposer. découvrir descoperire. fendra despicai (eu ~).] deschise (el ~). frayez (vous vous ~ chemin) deschis. impraticable desigur. révélation. culori]. défaisons. enlève (il ~) desface (va ~). altéré descoperi. fendre despic (eu ~). débouchage desfundat. ouvris (tu ~) deschizând. déchiffrer descompune. déconcerté descumpănitor. certes [adv. frayai (je me ~ le chemin) deschiseră (îşi ~ drumul). désoviétisé despacheta. découverte descotorosi (se ~). rebutent (ils ~) descurajează (el ~). déconcerter descumpăneşte. déroulé. ouvertement deschis [d. corruption [altération] descompunere (~ morală). suppression desfrânare. ouvres deschizi (îţi ~ drumul). séparateur despărţitură. dérouler. aux pieds nus descumpăni. ouvris (j'~) deschisei (îmi ~ drumul). fraies (tu te ~ le chemin) deschidere. pieds nus (aux ~). dessin animé Adev 13/04/08 desena. déchiffrer desovietizat. sépare (il ~) desparţi. libertin desfrâu. déroulait (il ~) desfăşura [plat]. fourré desluşi. dévergondage desfrunzi. enlevé desfăcător de sticle. séparons despărţind. débauché desfăşura. case despăgubi. dissipation descompus. fends (je ~) despica (ar ~).] deschisă. fendu . dessiner desenator.

dévotion devreme. devenait deveni (ar ~). dévaster. dévorer devota (se ~). détiens (tu ~) deţin. détention deteriora. deviennent devine. déprécie (qu'il se ~) devalorizare. sur desprinde. pâlir devenit livid. ravager devastare. détenir deţii. assez. déboucher destupare. même si. dérouter [un avion] deturnă (el ~ un avion). deviendrait deveni (va ~). blâmer dezarmat. détailler detaliu. déteindre. limier [fig. détient deţine (va ~). fend (il ~) despică (el ~) [perf. amorce detractor. suffisamment destupa. réprouver. détacher desprins. dévie deviază (ei ~). vouer destinatar. sort destina destinat. dérive (il ~) [direction] deviere. détention deţinut. infester. livra le secret (il ~) destăinui un secret. destitution destrăbălare. devancer devasta. développement deveni. détiennent deţină (să ~). fendez despicau. intelligent deştepta. dextrose dddez dezacord. dépréciaient (ils se ~) devalorizează (ei se ~). dégrader. détourner deviat. destination destinde. deviendra devenit. dessous [n. détériorer. devise devize [fin. devient deveni livid. dérivent (ils ~) [direction] deviază (el ~). décrocher. fendent despică (el ~). réveil deşteptat. déterminer detesta. déprécient (ils se ~) devalorizează (el se ~). ravage devastat. dériver [changer direction]. dérouta (il ~ un avion) deţine. détenant deţine (ar ~). détachement detaşat.]. livrer un secret destăinuise secretul.] deşerta. malentendu. couper les cheveux en quatre despre.] devora. libertinage destrăbălat.m. développer developare. détenu deţinut [n. différent [n.].] detenţie. destinée. libertin destul. fendaient despică (ei ~). s. détonation detonator. déprécie (il se ~) devalorizeze (el să se ~). déviation. pâlit (il ~) devia. détective. déchet deşi. mésentente. détiendrait deţine (el ~). de bonne heure. l'autre jour dddev devaloriza. impuissant . destinataire destinaţie. détienne deţinând. dégât determina. détester detestabil.]. détenait deţinere. détournement deviză. prendre contrôle de. n'empêche que deştept.]. détriment (au ~) deturna. débouchage desuet desuetă. devenir devenea. fends (tu ~) despica firul de păr în patru. prisonnier [détenu] deunăzi. fendons despici. destituer destituire. détail detaşa. détaché detectiv. dérivé [direction] deviaţie.61 - . déçu dezaproba. livré le secret (il avait ~) destin. devises [fin. dévier. devenu devin. dévisser dddet detalia. fendit (il ~) despicăm. destiner. voué devoţiune. détourner deturna [un avion]. pâli devine livid. détesté detonare. abîmer deteriorare. malin.despicaţi (voi ~). caduc caduque desuuri. détendre destitui. vider deşeu. dépréciait (il se ~) devalorizau (se ~).] dezamăgi. engouffrer. détaché destăinui secretul (el ~). tôt (au plus ~) dextroză. deviens (je ~) devin (ei ~). dévouer devotat. tôt devreme (cel mai ~). déprécier devaloriza (se ~). dévasté developa [foto. détiens (je ~) deţin (ei ~). décevoir dezamăgit. médisant detrimentul (în ~). détacher detaşare.]. détestable detestat. désuet. réveiller deşteptare. réveillé deşuruba. dépréciation devansa. détiendra deţinea. déviation deviază. suffisant [adj.

haut-le-cœur dezgusta. déroutant [fig. débattaient dezbătură.] dezorientase (el ~). persoane]. différend [n. se débarrasser dezbărat.]. désodoriser dezolant. débattent dezbate (ar ~). délivrance dezumfla.] dddif diferend. honnir dezonorat. dialogue diametru. déroutait (il ~) [fig. rebutent (ils ~) dezgustător. mutin dezgust. libérer. délier dezlegat.]. débattez dezbătând. dépuceler. patois [n. différemment dificil. débattre dezbat. déraciner. parer (se ~) dichisit.62 - . difficilement .]. coquet dicta. divisé dezbină (ei ~). développement dddi dia. diapositive. dictionnaire didactic. désinfectant dezlănţui. négligent dezorienta. caressant dezmierdare. dialecte. sinistre [n] dezbate. diapositif diateză. divisant dezbrăcat dezbrăcată. corriger de (se ~). litige [jur. différence diferenţia (se ~). agrandir dezvoltare. caresse [n. dérouter [fig. démenti dezminţit [vb. déchausser dezrădăcinat. fatras [sg. révéler. poil (à ~).]. ardu dificil [d. diaphane diafragmă. honni dezordine. déflorer dezvirginată.]. déconcerté dezorientează (el ~). diaphragme dialect. débattra dezbatem.]. déracine (qu'il ~) dezrobi.] dialog. navrant dezonora. désorienter dezorienta (el ~). divise (il ~) dezbinând. dicter dictare. dévergonder (se ~) dezmăţat.]. débauché dezmierda.] diavol. diviser dezbin. dictateur dictatură. différer diferit. déroute (il ~) [fig. différenciation diferi. décollage dezmăţ. diapositive diafan. dégueulasse [pop.] dezorientat. débattait dezbăteau.] dezorientă (el ~). désordre dezordonat dezordonaţi dezordonată dezordonate. divisent (ils ~) dezbină (el ~). lassitude. agrandissement. débauche dezmăţa. divers diferit (în mod ~). dérangement. diapo. nu dezgăţa.m. différencier (se ~) diferenţiat diferenţiaţi diferenţiată diferenţiate. écœurer. dictée dictat. révélé dezvirgina. dédire dezinfectant. déconcerter.]. caressent dezmierdă (el ~).] diferenţă. décoller dezlipire. division (semer la ~) dezbinase. débat dezbateţi.].]. dérouté (il avait ~) [fig. différencié diferenţiere. débattant dezbătea. rebute (il ~) dezgustă (ei ~). corrigé dezbina. dégoûtant. répugner. aérien. déraciné dezrădăcinează (el ~). didactique dietă. dictature dicţionar. dicté dictator. caresser dezmierda (el ~). dépucelée dezvolta. diable dibaci. repoussant dezice (se ~). débauche (s’adonner à la ~) dezmăţa. déracine (il ~) dezrădăcineze (el să ~). détacher. diète diez [muz. démenti deznădejde. caresse (il ~) dezmierdând. déchaînement dezlega. dièse [mus. idiome. débattrait dezbate (va ~). délivrer.] dezorientând. détresse dezodoriza. rebuter dezgustă. habile dibăcie. dégoût. débattirent dezbătut. adroit. dégonfler dezvălui.] dezminţire [n. affranchir dezrobire.dezastru. mettre au jour dezvăluit. nauséabond.] dezrădăcina. déchaîner dezlănţuire. divisé (il avait ~) dezbinat. dévoiler. difficile [personnes] dificil [în mod ~]. difficile. dérouta (il ~) [fig. détaché dezlipi. enseignant [adj. divisait dezbinarea (semăna ~). voix [gram. fulminer dezlănţui (se ~). dérouté [fig. débattons dezbatere. décrocher dezgheţat [fig. diamètre diapozitiv. résoudre. développer. caressait dezmierdă (ei ~). divise (je ~) dezbina (el ~). habileté dichisi (se ~). débattu dezbăra de (se ~).

]. dissémination disgraţie. numérique [PC] digitaliza [PC]. dent gâtée [f.m. d'avance dinam. direct. péniblement difuz.]. interne dincoace de. de bonne heure dischetă. diligence. amateur. dispositif dispozitiv de ascuţit.] director [PC]. gallois din timp în timp./f.]. matin diminua. tout à coup. digestion digital. diminuer diminuare. de grand cœur din toate părţile. d'avance dinainte. de la part de din plin. de nouveau. disgrâce disimula.] diseminare. diffuseur dddig dig. outre-Atlantique (d'~) dinspre. de temps à autre din toată inima. de loin en loin din moment ce.dificultate dificultăţi. de bon cœur. diffusion difuzor. dernier din vreme. dynamique dinamism. arh. taxe (il ~) dijmuind [pop.63 - . sens [direction] dirijor. certificat dipsomaniac [neo.] dintele [n. putois.]. furtif. consigne dispoziţie bună (fi în ~). topo [fam. arh.m. taxant dijmuit [pop. temps en temps (de ~).]. dent (de la ~) dinţi de lapte. extinction. dissipation dispariţie.]. chômeur dispozitiv. humeur (être de bonne ~) dispoziţie proastă (fi în ~).]. feint [caché]. dilemme diletant. réservé discreţia cuiva (a fi la ~). par contre dddin din. en ligne droite direct [adv. ivrognerie dddir direct. diminution dimpotrivă.]. puisque din nou. de temps à autre.] din când în când. merci (être à la ~) discurs [fam.]. discipline discordia (semăna ~). digue digera. préliminaires [n. difficulté dificultate (cu ~).pl. tout d'un coup dintre. haut-parleur. dent (la ~) dintelui [n. dichotomie dijmui [pop. diluer dimensiune. dents de lait dintr-odată.] dispozitiv de rotit friptura. embarras. matinée. sournois disipare. digérer digerat. dilettante diligenţă. tournebroche dispozitiv de stins lumânările.]. doigté [mus. du côté de dinte dinţi. dont diplomat [servietă]. pleinement. parmi din aceasta.]. conversation à bâtons rompus discuţii preliminarii [n.] dihor.]. chef d'orchestre dddis dis de dimineaţa. humeur (être de mauvaise ~) . taxé dilata. bloqueur dispozitiv de detentă. dichotomique dihotomie. taxent dijmuieşte. ivrogne dipsomanie [neo.] direcţie direcţii. dynastie dinăuntru. de dinspre (~ partea). grandement din Ţara Galilor. numériser [PC] digitalizare [PC]. penderie dispozitiv de blocare.m. parmi dintre care. congédier disponibilizat [n. affaiblir. diffus difuza (se ~). éteignoir dispoziţie. dynamo dinamic. dont din faţă. au-delà dincolo de Atlantic (de ~). empêchement. =hebdomadaire roumain dilemă. taxe (qu'il ~) dijmuiesc. hôtelier [n. détendeur dispozitiv de măsurat panta. dimension dimineaţă. tantôt… din care. serviette [à porter] diplomă. tantôt….]. disquette disciplină.] discurs funebru. droit [adv. aiguiseur dispozitiv de atârnat rufe. disparition disponibil. dynamisme dinamită. avant din greşeală. à tort din loc în loc. en [pron. dissimuler disimulat.pl. dossier [PC] director de hotel. dent dinte stricat [m. disponible disponibiliza [pe cineva]. fouine dihotomic. en deçà de dincolo de. clinomètre [topo. coinceur. coche dilua. diffuser difuziune. dynamite dinastie. matière. numérisation [PC] digitaţie [muz. taxer dijmuiască. oraison funèbre discuţie liberă. à nouveau din partea [+G]. de tous côtés din urmă. arh. feindre. digéré digestie. dilater Dilema. division (semer la ~) discret. discret.

radotes (tu ~) divergenţă. distrayait de distribui. distinguons distingeţi. diversité diversiune. divertir (se ~). divers diversitate. divertissais (je me ~). eleganţă. méprise (il ~) dispreţuieşti.64 - . déraisonner divaga (el ~). méprisé dispreţuitor. distinguez distingi. district distorsiona distorsionez. divertissaient (se ~) distrăm (ne ~). déraisonnes (tu ~). distribuant distribuit. radota divagăm. divertissais (tu te ~) distram (mă ~). méprise (je ~) dispreţuieşte. pincé distanţă. distribué distribuiţi. radoter. portant (à bout ~) distanţă (la ~). divertissement. méprises (tu ~) dispreţuind. déraisonné divagaţi (voi ~). divertissons (nous nous). divague (il ~). distillé (il avait ~) distilat. distingue (je ~) distingând. distinguant distinge. déraisonne (il ~) divaghez. dédaigneux. divertissent (ils se ~) distrează (el se ~). divertissez (vous vous ~) distrau (se ~). rationner distribuire. distinguait distingeai. détruit distrugere. distinction distinge. fausser distra. amuser. diverti distraţi (vă ~). distiller distila (el ~). distribution distribuţie. octroyé. distraient (ils se ~). divaguent divaghează (ei ~). distribuer. distribues distribuia. anéantissement disuada. distraction distractiv. distinction distorsiona distorsionez.]. distillation distinct. déraisonnent (ils ~) divaghează (el ~). méprisent (ils ~) dispreţuiesc (eu ~). divertissant (se ~) distras de la. distingue (il ~) distingea. distrayait (il se ~). distrais (je me ~). méprisant [vb. distrait [adj. distillait distilând. distincţie. amuser (s’~) distra (se ~). divagué. distinguent disting (eu ~). séparément ditirambic. Trans. distribuons distribuind. distrait (il se ~). fausser distruge. distribuent. divertissait. distingué (il avait ~) distinsesem (eu ~). amusant. distinguais (je ~) distingem. distribuait distribuiau. divertissant distrage de la. divagues (tu. distance distanţă (de la mică ~). distribuaient distribuie. différenciation. distinguais (tu ~) distingeam (eu ~). diversion divertisment. divertir. mépriser dispreţuia. dithyrambique dddiv divaga. distinguer disting (ei ~). divertissement . distribue (il ~) distribuim. distrait de distrase. dédain. distrait de (il ~) distrăgea de la. divaguez divagă. distillant distilase. hacher. détruit (il ~) distrugi (tu ~). divaguer.] dispreţuit. octroyer distribui (eu ~). distrayais (je me ~) distrându-se. distrait (il s'était ~) distrat. distillé distilează (el ~). distribuez distribui raţii. divaguait divagam (eu ~). radotent. distraire distra (se ~). divertis (tu te ~) distracţie. distinct distincţie. divaguons divagând. détruis (tu ~) distrus. divertis (je me ~) distreze (el să se ~).]. divergence divers. détruis (je ~) distruge (el ~). radotait. distrayez (vous vous ~). distingues (tu ~) distins. distribution district. distingué (ils avaient ~) distingere. cendres (réduire en ~) distrug (eu ~). différencier. différencie. divertit (il se ~) distrez (eu mă ~). distrais (tu te ~). hautain. distance (à ~) distila. méprisaient dispreţuiesc (ei ~). dissuader dddit ditilin [reg. radote (il ~). distingué (j'avais ~) distinseseră. destruction. distrayons (nous nous ~) distrează (ei se ~). divague (je ~) divaghezi. méprisait dispreţuiau. méprisant distant. divaguant divaghează.dispreţ. divertisse (qu'il se ~) distrezi (te ~). détruire. distribue (je ~) distribui (tu ~). distraire (se ~). distille (il ~) distilare. mépris dispreţui. distraire de distrage de la (el ~). divaguais (je ~) divagat. distingué distinsese. amusait (s’~) distrai (te ~).

]. doctrine document documente.f.] divorţ.] docil. nourrice doilea (al ~). dogmatique dogoritor. divisant divizase. divisent (ils ~) divizează (el ~). intérêt [finances] dobândă [n.]. douze dojană. creux [voix] dogit [clopot]. divisé (il avait ~) divizat.65 - . papier document de identitate. =de la rég.]. docilement doctor. carte d'identité documenta.].].]. semonce [n. faucher [fig. docteur [université] doctorat. divulguer divulga (~ o ştire). document.] divizor comun [mat. obtenu. divisait divizând. divisé divizează (ei ~). divise (il ~) divizez. divinise (qu'il ~) diviza. taux (du ~) dobândi. divorce divorţa. documenté dogar. la Deuxième Guerre mondiale Adev 15/02/08 doisprezece.m.] doborât. révélé. deuil (porter le ~) dddom .f. divorcer divorţat divorţată. réprimander dojenimârâi. bête [fig. obtint dobândi (el ar ~). obtiendrait (il ~). divise (je ~) divizeze (el să ~). division [mil.]. terrassé dobrogean [m.] dobânzii. obtient dobândeşti. réprimande [n.] [vulg. documenter documentar. disgrâce (tomber en ~) dizgraţios dizgraţioasă. obtenons. doctoresse doctrină. second (le ~) Doilea Război Mondial. obtiendras dobândim. doléances doliu. divinisé divinizează (el ~). obtienne (qu'il ~) dobândesc (ei ~).][arg.m. médecin. docile docilitate. sèche [n. colline [abréviation cartographique] dddo doamnă. =de la rég.]. segmenter. toubib doctor [titlu universitar]. remontrance. fauché [fig. ébruiter divulgat.] dobânzi. dame. divinisait divinizat. madame doar.divin. obtenant dobândişi (tu ~). acquiers (j'~) dobândesc (eu să ~). deuil doliu (purta ~). griller dogorît.sg. acquiers dobândeşti (tu să ~). divin divinaţie. con [fig. douze doisprezecelea (al ~). grillé dohan [reg. terrasser doborît n [m. acquisition dobitoc. obtiendrais (tu ~) dobândi (el ~).f.].] dojeni. divulgua (il ~) dizgraţiat. diviniser diviniza (el ~). divinise (il ~) divinizeze (să ~). torride dogorî. obtenez dobândiţi (voi ~). deux doică. présage divinitate divinităţi. divise (qu'il ~) divizie [mil. porteur [n. acquérez dobîndii (eu ~). révéler. diviseur [math. acquièrent. de Dobroudja dobrogeancă [n. acte. acquis dobândiţi. abattre. documentation documentat. tonnelier doge [veneţian]. obtiennent dobândesc (eu ~). morceler diviza (el ~). acquerrait dobândi (el va ~). divorcé divulga. gronder doleanţe.] doborî. obtiens (tu ~). obtiennent (qu'ils ~) dobândească (el să ~).]. dohány doi.f. [geo. honni dizgraţie (cădea în ~). documentaire documentare. docilité docilitate (cu ~).]. obtins (tu ~) dobândit dobândită. douzième (le ~) doişpe [pop. pourvu que.]. division divizor [mat. Dl. M. Ts. acquérir dobândească (ei să ~). moins que (à ~) doat. acquérons dobândind.]. de Dobroudja dddoc docher docheri. obtiendra dobândi (eu voi ~). obtiennes (que tu ~) dobândi (a ~). acquerra dobândi (vei ~). obtenir dobândi (ai ~).] diviziune. disgracieux dizolvat. docteur. fêlé [d'une cloche] dogmă. obtiendrai (j'~) dobândi (va ~). obtienne (que j'~) dobândeşte. diviseur (commun ~) [math. taux [n. département de Dolj [abréviation] Dl. doctorat doctoriţă. obtiens (j'~). dogme dogmatic. second (al ~). s. diviser. divulgué divulgă (el ~) [perf. uniquement doar de. deuxième (le ~). doge dogit. obtins (j'~) dobândire. dissolu DJ. doter dddob dobândă. divinité diviniza.. seulement.].

double (le motif du ~) [lit. prouve (je ~) dovedeşte. dors (je ~) dormea. dormeur dorm. courges dovleci [pl. dormi dormiţi.66 - .] dddor dor de ţară. sommeiller dormitor. dormira dormim.] dddon dona. apprivoiser domiciliu. donjon doppelgänger. souhaitons dorinţă. recela dosind. douzième [1/12] douăzeci. dote dddou două. garni dotau. douer. revers dosi. recèle (il ~) doseşti. domine (je ~) dominant. prouva dovedind. dors (tu ~) dormi (va ~).]. dort doarme (care ~). domaine domestici. dormi (tu avais ~) dormit.dom. dormi (vous aviez ~) dormiseşi. doué. demoiselle d'honneur domol domoli domoală domoale. dormais (tu ~) dormeam (eu ~). dormait (il ~) dormeai. dominant dominare. domicile domina. éteignent [fig. recèles (tu ~) dosi (el ~). prouvant dovedit. douzième [1/12] douăsprezecime.] dotări. éteindre [fig. souhait doriţi (voi ~). dotation dotat. douzième (la ~) douăsprezecea parte (a ~). deuxième (la ~) două locuri (cu ~).] domolit. souhaitent doreşte.O. dorment (qu'ils ~) doarmă (el să ~). souhaite (il ~) doreşti. souhaitez dormi. souhaiter. dormir à la belle étoile dormita. mal du pays dori. télécharger [PC] doza. : Départements Français d’Outremer domeniu. prouvé dovleac.] domoleşte. courgette.] domolesc (ei ~).] download-a [PC]. dos. dormirait dormi (tu ~). mademoiselle domnişoară de onoare. dors dorm (ei ~). dormi (j'avais ~) dormiseră. garnissant dotare. courge dovleci [pl. prouvaient dovedesc (eu ~). chambre à coucher. prouver dovedea. régner domnie. vingt dddov dovadă. dortoir dddos dos.]. dorment (ils ~) dorm (eu ~). dormi (il avait ~) dormisem (eu ~). citrouilles [pl. éteint (il ~) [fig. dominé dominaţie. prouve (il ~) dovedeşti. désirons.] domolea. désirer doresc. donation donjon. souhaites (tu ~) dorim. domine (il ~) domn.] domoleau. deux doua (a ~). receler dosea. garnir. dormir doarmă (ei să ~). éteignait [fig. domination dominat. prouves (tu ~) dovedi (se ~). preuve dovedi. mou domoli. éteint [fig. facilités dotează. seconde (la ~). dôme. dormons dormise.]. citrouille dovlecel. recèle (je ~) doseşte. éteignaient [fig. souhaite (je ~) doresc (ei ~). biplace doua zi (a ~). lendemain douăsprezece (vreo ~). monsieur domni [vb. dormi (nous avions ~) dormiserăţi. dormais (je ~) dormeau. don (faire ~) donator. douzaine douăsprezecea (a ~). dorme (qu'il ~) doarme.M. domination domină (el ~). recelaient dosesc (eu ~). garnissent. dormi (ils avaient ~) dormiserăm. garnissait dotând. doser . coupole domeniile franceze de peste mări. dominer domin (eu ~). D. avérer (s'~) dovedi (el ~). doter dota (el ~). recelant dosit. downloada [PC]. doté. dormaient (ils ~) dormi (el ar ~). dot [m. dormez dormi sub cerul liber. garnissaient dotă [f. recelait doseau. règne domnişoară domnişoare. recelé dospi.]. prouvait dovedeau. donateur donaţie. lever [la pâte] dddot dota. chambre. dotait.

mener. allé (ils étaient ~) duseseşi (te ~).].] dublului (tema ~).dozat. corbillard driver [PC].] [titlu de nobleţe].] [arg. allons duceţi (vă ~). drame drapa.f. Dr.] droga (el se ~). aboutir. emmené duse (pe cieva). schnouf [arg. allant ducat. mignon drăgăstos.]. sympa. lutin drăgălaş drăgălaşă. droit (pied ~) drept [adv. alla (il ~) dusei (mă ~). chéri [fam. justice dreptul [n. double (le thème du ~) dublură.] drumeagul. dû [n.]. mènent duce (el ~). allez dus. double (en ~) dublului (motivul ~). doublé dublu. drogué droghează (el se ~). droguait (il se ~) droga (se ~). porter (se ~) duce (pe cineva). droit commercial drept cuvânt (pe ~). emporter duc (ei ~). duc duce. douteux. drogue (il se ~) drogherie. dragée [f. emmener duce (pe cineva) (el ~).] drept [n.] drepţi. allai (j'~) dusese (se ~). machin. porté [transporté] dus (pe cineva).] [pop. tenture dddre dreapta.67 - . droite (la main ~) dreaptă [geom. mène (il ~) ducem (ne ~). va-et-vient dualitate. dramatiser dramatizat. chemin drum (pe ~). allé.]. double (le motif du ~) [lit. Genista tinctoria [bot. louche [fig. justement drept înainte. amour.]. emporte . gentil. mignon dramatic. droite (main ~) [n.] dubla. drac. draperie. route. dramaturge dramaturgie. chaussée. ducal ducaux ducându-se.. chnouf [arg.m. va-t-en du-te-vino. dompteur dric. drainé drenează. sentier [n.]. éclaircir la voix drena. rectangle dreptunghiular.] dragă [n. dressé (animal) dresează. drupe dddu du-te.]. draine (il ~) drept drepţi dreapta drepte. drapé drapel drapele. drainer drenat. droite [géom. double dublu exemplar (în ~). emmène.m.] drept [n. sentier (du ~) drupă. allas (tu ~) duce (a o ~). amoureusement dragul (de ~). porter [transporter]. levure drojdie de bere.] drăcuşor. droit [adv. droguerie drojdie.] drog. équitable. bannière. chemin (en ~) drum fără ieşire. joli. dramaturgie drame. langoureux drăguţ drăguţi drăguţă drăguţe.m. droite (à ~) dreapta (mâna ~).] drog [nn. doubler. droite [adj. pilote [PC] drobiţă [bot.] drept comercial.]. diable drag dragi dragă drage.] drege vocea. dresse (il ~) (un animal) dresor. juste [n.]. allé (il était ~) dusesem (mă ~). sente [n. doublure ddduc ducal ducali. allé (j'étais ~) duseseră (se ~).]. droguer (se ~) drogat. dramatisé dramaturg. affection. nom de (au ~) drăcie.n.] drageuri. sentier (le ~) drumeagului.] dragoste. levure de bière drum. droit [n.] dreapta (le ~). cher. draper drapat. rectangulaire drepturile omului. drogue [f. dualité dubios dubioşi. drague [méc. droit de véto Adev 24/12/07 dreptate. étendard draperie. tendresse dragoste (~cu). redoubler dublat. chemin sans issue drum greşit (a o lua pe un ~). droits de l'homme dresa (un animal). dresser (un animal) dresa (el ~) (un animal). droit (le pied ~) dreptunghi. tout droit drept de veto. allé (tu étais ~) duseşi (te ~).].] [mec. droit [n.] drept (piciorul ~). emmena duse (se ~). bidule [col. dramatiquement dramatiza. came [f.] drageu [nn. dresseur. dressait (il ~) (un animal) dresat. dose dddr Dr. dosé doză. duché duce [n. droit [adj. fausse route (faire ~) drumeag [n. dramatique dramatic (în mod ~). malpropre.] drumeaguri.] dreapta [n.].].

pestilentiel. doucereux dulceaţă [gastron. équilibre (qu'il ~) echilibru. duo (faire un ~) dddup dup-aia [pop. dure (il ~) durere.m. pondéré. est. dur dura. mal à la tête.]. équilibre (il ~) echilibreze (el să ~). ébaucher ebraic. il suffit e târziu. esprit duhnet [pop. hostilité duşmănos. dune dungă. équerre echilibra. pestilence. ensuite după-amiază. duré durată. mûrier dudă. adversité. dural dural cu finisare inox. après-midi după care. durer durabil. friandises [n. douloureusement duritate. équinoxe echipa. écartement [SNCF] Ecaterina. durable dural. durement dddus duş [nn.] dulceţuri. selon după aceea. ductile dud. équilibre echinocţiu.] duş (face un ~). puis. rayure [ligne] duo (face un ~).]. Hedysarum hedysaroides [bot.] e ger.]. duo duh. muni . puanteur dddul dulap dulapuri. aller (s'en ~). ennemi. pâturer duce poveri. écart ecartament [CFR]. équiper echipat.].]. duralinox durat.]. mél ea. Catherine eeech echer. souffrance durere (cu ~). passager.]. relent [n. relent [n.f. déboucher sur duce la ochi [puşca]. équilibré echilibrează (el ~). dimanche Dumnezeu. viable. douche [f. hostile duzină. hébreu ebrietate. il fait froid e suficient. au dire de duplicat. dimanche (le ~) duminică. mûre [fruit] duel. douloureux dureros [adv. après după [conform]. ébriété eeec ecart. rebondi durea capul. mettre en joue [fusil] duce la păşune [animalele]. douche (prendre une ~) duşa (se ~) [fam. doux dulce (gust ~). selon que.68 - . lampée duşman. Dieu. armoire dulap (încastrat). mal de dents dureros dureroasă. puant duhoare. il fait nuit e rece. est (il ~). porter bien (se ~) duce de minune (a o ~). durée durată (de scurtă ~). il fait chaud e cam răcoare. douzaine eeea e. parlementer ducesă. douce. douceurs. c'est e cald. duchesse ductil. douche (prendre une ~) duşcă. confiture dulcişor [bot. équilibrer echilibrat.] dulciuri [pl. Éternel (l'~) dumping. courriel [PC]. courrier électronique [PC]. ainsi que. porter comme un charme (se ~) duce la. duel duet. elle-même eboşă. il suffit e noapte. pestilence duhnitor duhnitoare. mal. puis după.] dulgher. charpentier duminica. elle ea însăşi.]. ébauche eboşa [art.pl.] dddur dur dură. chien (gros ~) dulce. charrier duce rău (a o ~). adversaire duşmănie. sucreries.duci (pe cineva). après după cum. dureté duritate (cu ~). migraine durere de dinţi. dumping dună. déboucher. douceur dulceag. placard dulău dulăi.m.]. mal à la tête (avoir ~) durează (el ~). il se fait tard e vorba de. après quoi după ce. munir echipa (el ~). partir duce bine (a o ~). munissait echipa (se ~). gèle (il ~) e îndeajuns. douleur. hébraïque ebraică (limba ~). brièveté durduliu durdulie. emmènes duce (se ~). porter mal (se ~) duce tratative. douloureusement durere de cap. de courte durée durată scurtă. il fait frisquet [fam.]. double [n. hébreu. même que (de ~) după spusele. agit de (il s'~) e-mail [PC].

élan elastic.] ambiguë. eux-mêmes [m. élément element radiator [calorifer]. éjaculation eeel el.].] [psihanaliză]. contrecoup efect de seră. écusson ecvestru. siens (les ~) ei (ale ~). il el [insistent].pl. écorché [anat. issue [n. éclosion ecluză. éjaculant ejaculat.]. édifié edificator. édit edifica. éditorial editură. on [pron. équivalait (il ~) echivalează (el ~). Egyptien eglogă. efficace eficient eficienţă. équipage echipajul remorcherului. panneau rayonnant . munissent echipează (el ~). essor. moi [n.f.n. instruction eeef efect. éducatif educator.m. ambiguïté.] electrocasnic. éclipse eclozare [zool. égaler egalitate. effet de serre efecte [n.] egala.]. élastique ele. élégance.] ecou ecouri. éclipsé eclipsă. lui el însuşi. ouais !.pl.] [résultat] efect contrar. efficient efigie.69 - . numéro hors série [journal] Eduard. effectuer efemer.]. éducateur educaţie. édition ediţie specială [ziar]. issues [n. égal [n. équité echitaţie.]. effleurer efleura [neo. égaliser egiptean. équitation echivala. équivoque [n.].] [n.]. tiens !.]. équestre eeed Eden. économie economisi.n. coquet eleganţă. éjaculait ejaculând. sienne (la ~) ei (ai ~). échographie Adev 27/10/07 econom. écluse eeeco ecografie. équipe echitabil. équipement. écho ecran. éjaculer ejacula (el ~). écran ecuaţie. électroménager elefant elefanţi. économe economic. édition (maison d'~) ediţie.] [résultat] efectiv. équivalence echivoc echivocă. éducation. parcimonieux. siennes (les ~) ei [pron.pl.]. effigie efleura. effervescence eficace. matériellement efectua. bah !. frôle (il ~) efort. économisé economist. lui-même elan. équivoque. effectivement. églogue ego [n. effectif. paradis edict. mettre de l’argent de côté economisi cu zgârcenie.pl. éjaculé ejaculează (el ~). économiser. éclipser (s'~) eclipsat.m. Édouard educativ.] [psychanalyse] ego-ul [psihanaliză]. muni de echipează (ei ~). munit echipaj. éclatant ecleziastic. lésiner economisit. matériel Adev 27/10/07 echipă. éléphant elegant. moi (le ~) [psychanalyse] ei. l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 echipament. écorcher ecorşeu [anat. équivalent echivalenţă. ambigu [n. frôler efleurează (el ~). eux ei! [interj. mais ! ei (a ~). parité. édifier edificat. ecclésiastique eclipsa (se ~). relevant edita. effusion eeeg egal egală egali. équation ecuator. équateur ecuson. effective efectiv (în mod ~). éditer editor. économique economic (în mod ~). effort efuziune. économiquement economie. équivaloir echivala (el ~). elles ele însele. équitable echitate. ils ei drace!. distinction element elemente. eux-mêmes [f.f. effet efect [n. équivaut (il ~) echivalent. égalité egaliza. économiste ecorşa [anat.] eeecl eclatant. Que nenni ! ei înşişi.] ejacula ejaculez. passager efervescenţă. éditeur editorial. éjacule (qu'il ~) ejaculare. éjacule (il ~) ejaculeze (să ~). impers.echipat cu.

agaçant. ressort enerva. louange. irrites (tu ~) enervare.] episod episoade. Suisse elveţian. épuisant [adj. libéré eliberator.].] enunţa. hémisphère emisie.70 - . =du poète national Eminescu emis. toucher [fig. Suisse [n.]. Époque des lumières epocă. primaire elen. éclaircissent elucidează (el ~). épithète eeepo Epoca luminilor. enthousiaste enunţ.] epilepsie [med.]. épiphanie [lit. ennuyeux.].f. époque epocă [fig. délivrer. écusson. hellénique Elena. siècle epopee.]. irrite (il ~) enervez. épître epitet. éloquence elogiu. enthousiasme (il ~) entuziast. épuisant epuizant. évacuation elită. hélice elicopter. anglais enibahar [pop. épuisé epuizează (el ~).] episcopie [n. Émile eminent. faire chier [pop. ennuyer. éliminer eliminare. impressionnable emoţie. énorme enormitate. évêché [n. chiant [vulg. irritent enervează (el ~). libérateur elice. paroissien enorm. irrité (ils avaient ~) enervat enervaţi enervată enervate. émigrer emigrant. émission emisiune. épiphénomène epigastric [med.elementar. énoncé [n. anglais englezeşte. élève elev de colegiu.f. irriter enervând.] epigastru [med. touchant emoţionat. émérite eminenţă. épique epifanie [lit. irrité enervaţi (voi ~). Hélène elev elevi. énormité entorsă. collégien elibera. émotion. géant [adj.] elveţian [locuitor].m. emphase emigra. émis emisar. émetteur emotiv. épuisé (il avait ~) epuizat. émouvoir. épuiser epuiză (el ~).] eeem email. enthousiasme entuziasma. emblème embrion. coup [fig.] enigme. émigrant emigrare. colossal.]. dégager. délivrance eliberat eliberată. vulg. irritant enervant. hélicoptère elimina.] epifenomen.] enervase. emphatique emfază. émérite emfatic. enthousiasmé entuziasma (el se ~).f. ère. émettre. énoncer enunţare.]. vibrant. élite elocinţă. émettait emiţător. enthousiasmait (il s'~) entuziasmat. émission emancipat. irrite (j'~) enervezi. épisode epistolă.] emoţiona. vénusien eeepi epic. irritez enervau. embargo emblemă. émettra emitea. éloge elucida. irritaient enervează. émet emite (va ~). émail emanare. ennuie enervează (ei ~). irritant [adj. éclairci elucidează (ei ~). émission emite. irrité (il avait ~) enervaseră. émouvant.] eeen energie. ému. épopée eprubetă. épuise (il ~) . enthousiasmé entuziasmează. éprouvette eeepu epuiza.]. libération. émissaire emisferă.]. émigration emigraţie. épilepsie [méd. éclaircit (il ~) Elveţia. éminence eminescian. embryon emerit. éminent. énigme enoriaş.]. éclaircir elucidat. libérer. touché [fig. émoi emoţie puternică. épigastrique [méd.] epuizase (el ~). épuisa (il ~) epuizând. énonciation enus (din ~).] emoţionant. émigration Emil. graine de paradis [n. maniguette [n. foulure entuziasm.]. suisse [adj. libéré emancipată. libérée embargou. affranchir eliberare. épigastre [méd. irritation englez.

].m. incorrect eronat (în mod ~). ériger en (s'~) erija în (el se ~). escaladé (il avait ~) escaladat. hermétiquement ermetiza. filoutait escrocat. escroc. corresponds avec (tu ~) eşti sănătos ?. échafaud eşafodaj. escaladé escaladă (el ~). filouté escrochează (el ~). escamoter escamotabil. erreur.] etaje.]. négligences [fig. variété estropia [neo. rata eşuai. ça va bien ? eşua. =auto Daewoo fabriquée en Roumanie esplanade.]. esquiver escorta.].] estetică. essence esenţial. éruption erupţie [med. érige en (qu'il s'~) ermetic. est [point cardinal] est [n. escorter escortă. adoucir estradă (spectacol de ~). ratâmes eşuarăţi. fripon escroca (a ~). ratant eşuară. rate (je ~) eşuezi. estival estompa. héroïne eroism. héroïque eroic (în mod ~). érige en (il s'~) erijeze în (să se ~).] estuare. estropié estuar [n. estomper. échantillon eşapament [auto].m. raté (tu avais ~) eşuaşi.] eees escadrilă. échelonner eşalonau. étaler [exposer] . raté (ils avaient ~) eşuaseşi. estuaire [n. échafaudage eşalon. escalader escalada (el ~).m. escorte escroc. manquer. savant erudiţie. essai Adev 24/03/08 Espero ®[n. érigeait en (il s'~) erijase în (se ~). erreur judiciaire eroic. négligence [fig. escaladait (il ~) escaladase. escroquerie esenţă. érudit. hérésie erija în (se ~).] eeeş eşafod. ça va bien ? eşti în corespondenţă cu. esquimau eschiva. fautes [pl. raté (j'avais ~) eşuaseră. errata eră. faussement erori [pl. étagère etala.71 - . méprise eroare judiciară. escalade escalop. érudition erupţie. duperie.].epuizare. filoute (il ~) escrocherie. ratons (nous ~) eşuam (eu ~). âge erecţie (în ~). étage [n. hérétique erezie. escalope escamota. ermite eretic. Orient. raté (il avait ~) eşuasem (eu ~).] ereditar. hérédité eremit. échelon eşalona (a ~). ratez eşuează (ei ~). rates (tu ~) eeet etaj [n. hermétique ermetic (în mod ~). bandé [vulg. étanché ermetizează.] etajeră. esplanade est [n.n. filouter escroca (el ~). manqué eşuaţi (voi ~). escalada (il ~) escaladă. essentiel eseu eseuri. épuisement epurare. héros eroziune. ratais (je ~) eşuând. étanche (il ~) eroare. écharpe eşec. esthétique estival. ratâtes eşuase (el ~). échec eşichier. érigé en (il s'était ~) erijează în (el ~). étaler. ratèrent eşuarăm (noi ~). Est [n. étalaient eşantion eşantioane. épuration eeer erată. étanchant ermetizat. héroïquement eroină. héréditaire ereditate.][erreur]. ratas (tu ~) eşuat. estropier estropiat [neo. escamotable escapadă. duper. ratent eşuează (el ~). escadre escadron. escapade eschimos. ratait eşuă (el ~). érosion erudit. ratais (tu ~) eşuai (eu ~). étancher ermetizând. rater eşua (el ~).][erreur]. escadron escală.]. ratai eşuăm.]. érotique erou eroi.n. faute. échiquier eşti bine ?. escale escalada. héroïsme eronat. éruption [méd. échappement [auto] eşarfă. rate (il ~) eşuez.] erotic.

piété Evanghelia. étiologie Etiopia. éther etern. euphorique euforie. eucalyptus eufemism.][textile]. coté evalvie. étalage etalon. évacuait evacuând. étancher etanşând.]. étalèrent etalat. européen europeniza. calculer. euphonie euforic. étanchant etanşare. évangélique evangheliza. étanche (il ~) etanşeitate. âge etatiza. étalonner etamină [n. moi eu însămi [f. je. étiquette etichetează (el ~). étale (j'~) etaleze (el să ~). euglène eul. moi-même eucalipt. âge ev mediu. étymologie etiolat [bot. étatiser etatizat. étanché etanşeizează (el ~). évacuation evacuare (de trupe).] eticheta. étalaient etalea (el ~).]. étiqueter etichetă. retrait evada (a ~). Eugénie euglena [biol. moyen âge Eva. éthylénique etimologie. éthanol etanş.]. étanchéité etanşeiza.][textile] etan. évasion fiscale Adev 03/01/08 Evenimentul zilei. étancher etanşeizând.. éternité eterogen. évacuer evacua (el ~).] eufonie. éternel eternă.] etiologie. évangéliser evaziune fiscală. étapes (brûles les ~) etapele (arde ~). Ève evacua.72 - . Évangile (L'~) evanghelic. éthane etanol. ethnographe etnografic. évadait (il s'~) evadat evadaţi. étales (tu ~) etalare. apprécier. etc. euphémisme eufemism [abrev. étalon etalona. euthanasie eeev ev. étaler sur (s'~) etalând. étrusque etuvă. hétérogène etic.etala. étala etala pe (se ~). évacue (il ~) evacuare. étalait [exhiber] etală (el ~). moi (le ~) [psychanalyse] eunuc. étapes (brûles les ~) etate. euphorie Eugen. eunuque eurasiatic. Europe Centrale et de l'Est european. étale (il ~) etalez. étalent (ils ~) etalează (el ~). étalant etalară (ei ~).f. éthique etică [n. étanchéifié.]. Euro Europa. étiquète (il ~) etil. étiolé [bot. [euph. ethnographique etnografie. ethos etrusc. coter evaluat. étatisé etc. étanché etanşează (il ~). étuve eeeu eu. eeete eter. européaniser eutanasie. Eugène Eugenia. étanchéité etanşat. tamise [n. étale (qu'il ~) etalezi.]. éthiopien etnograf. échapper de evada (el ~). évadé evadau. éthylique etilic. eurasiatique euritmie. eurythmie Euro. étalé etalau. éthyle etilenă. éternelle eternitate. évadent (ils s'~) evadeze (ei să ~). évacué evacuează. étanche etanşa. évader (s'~) evada (a ~). évadent (qu'ils s'~) evadeze (el să ~). =quotidien roumain . évade (qu'il s'~) evalua.f. étape etape (sări peste ~). étanchéifier. ethnologie etos. étanche (il ~) etapă. Éthiopie etiopian. éthylène etilic. évacuant evacuat. évada (il s'~) evadând. sempiternelle. étamine [n.]. évadant evadează (ei ~). Europe Europa centrală şi de est. étanchant etanşeizat.f][textil]. ethnographie etnologic.f. sempiternel. étanchéifier. éthique [n. étalait etalează (ei ~).f. évaluer. ethnologique etnologie. évadaient (ils s'~) evadă (el ~). moi-même eu însumi [m.

tiré par les cheveux exalta. évident. ancien. pieux. dévot. juif evrika! eurêka ! Evul Mediu. outrance exagerat. juif everică. observer . exalter exalta (el ~). pieusement. échéant (le cas ~). Moyen âge eeex ex.eventual eventuală eventuale. exaltait exaltare. exaltation exaltat. précis [adj. incontesté.] exagerare. éviter evlavie. parer [éviter]. juive evident. exaltaient examina (a ~). religieusement evlavios evlavioasă. manifeste [adj. dévotion evlavie (cu ~). considérer [examiner].73 - .] evita. exalté exaltau. religieux evreu evrei. éventuel evereu. ancienne exact. juste.

şofa. ştampila.74 - . abandona. aclimatiza. şuta. şantaja. absenta. şicana. ştanţa. accentua. abuza. accidenta. abstractiza. şchiopăta. şcolariza. şifona.Infinitiv: a examina Gerunziu: examinând Participiu: examinat Indicativ Prezent eu examinez tu examinezi el examinează noi examinăm voi examinaţi ei examinează Imperfect eu examinam tu examinai el examina noi examinam voi examinaţi ei examinau Perfect simplu eu examinai tu examinaşi el examină noi examinarăm voi examinarăţi ei examinară Perfect compus eu am examinat tu ai examinat el a examinat noi am examinat voi aţi examinat ei au examinat Mai mult ca perfect eu examinasem tu examinaseşi el examinase noi examinaserăm voi examinaserăţi ei examinaseră a fi examinat Subjonctiv Prezent eu examinez tu examinezi el examineze noi examinăm voi examinaţi ei examineze Perfect compus eu fi examinat tu fi examinat el fi examinat noi fi examinat voi fi examinat ei fi examinat Viitor II eu voi fi examinat tu vei fi examinat el va fi examinat noi vom fi examinat voi veţi fi examinat ei vor fi examinat Viitor II (popular) am să fi examinat ai să fi examinat are să fi examinat avem să fi examinat aveţi să fi examinat au să fi examinat Viitor indicativul Viitor I eu voi examina tu vei examina el va examina noi vom examina voi veţi examina ei vor examina Viitor I (popular) o să examinez o să examinezi o să examineze o să examinăm o să examinaţi o să examineze Viitor I (popular) oi examina îi examina a examina om examina îţi examina or examina Imperativ tu examinează Conditional Prezent eu aş examina tu ai examina el ar examina noi am examina voi aţi examina ei ar examina Perfect eu aş fi examinat tu ai fi examinat el ar fi examinat noi am fi examinat voi aţi fi examinat ei ar fi examinat voi examinaţi Verbs conjugated like a examina şampaniza. accelera. acidula. şarja. aborda. achiziţiona. acţiona. abona. aciua. .

vaciller. étalage eeexi exigent. expirer expiră (el ~). dehors [n. exulter ezita. agrandissement extins. ferait face (va ~). expression exprima. interpréter explicaţie. extraire la racine cubique [mat. reléguer exilat. émigration expedia prin poştă. exténuer extenuant. extase extemporal. colle [argot écolier] extenua. extraordinaire. chanceler [fig. étale (qu'il ~) expunând. observais (j'~) examinam (noi ~). ferai . uniquement excrescenţă.]. fatigue exterior. extraction extrage. exclusivement. extrêmement extremism. hors [*].I. exubérant expatria (se ~). extraction extraordinar. étala expuseră (el ~). observé examinaţi.I. protubérance excursie. fait (il ~) fac (ei ~). détonation export. être eeexp expansiv. rendent fac (eu ~). échoit (il ~) explica. étaler [exposer] expui. éplucher [fig. travail executor judecătoresc. montagnard execuţie execuţii. proscrire. horripilant exasperează (il ~). observes (tu ~) examina minuţios. courir un danger expunere [solară]. rendre. fasse (qu'il ~) face (ai ~). extrémiste extremitate. singulièrement. hésiter. fabriquer fabrică. fais (je ~) facă (el să ~). étalé expuse (el ~). observez examinau. rend. extrême. rends (je ~). exposition [solaire] eeext extaz. crasse [adj. prélever. exubérant exuberanţă.]. randonnée experimentat. extrait. rendra. horripiler exasperant. agir exersa.] ezitant. extravagant extravaganţă. énoncer expune. extérieur extincţie.] exemplul (după ~).examina (el ~). fatigant extenuare. banni exista. étales (tu ~) expun (ei ~). série (hors ~) extras. généralisé extirpa. instar (à l'~) exercita. sévère exil. étalaient expus. à terme échu). échoir (cf. randonnée excursionist. extincteur extinde. hésitation. fera face (vei ~). ferai face (veţi ~).75 - . observait examinai. exubérance exulta.]. ferais face (el ar ~). hautement. bout exuberant. hésitant ezitare. extirper extracţie. extraire.] extragere. exil exila. chiant [vulg.] examinare. étalait expuneau. extrémité. fabrica. averti expira. fantaisie. fabuleux fffac face. étale (j'~) expună (el să ~). exportation expresie (~ verbală). puiser extrage rădăcina cubică [mat. observe (il ~) examinez. locution. observent examinează (el ~). faire. pratiquer exhiba. explication exploda. extinction extinctor.] extrem de. observe (j'~) exeminezi. fabricant fabulă. observais (tu ~) examinăm. difficile [personnes]. observons examinam (eu ~). émigrer expatriere. sauf exces.hormis [*] excepţia (cu ~). F. extravagance extrem. étalèrent expune unui pericol (se ~). observions examinat.M. éclater explozie. éclaircissement. font (ils ~). étalent (ils ~) expun (eu ~). étaler [exhiber] exhibare. usine. prélevé extravagant. observaient examinează (ei ~).M. extrémisme extremist. bannir. ferez face (voi ~).. observation exaspera. fable fabulos. outrance exclusiv (în mod ~). fabrique fabricant. proscrit. étale (il ~) expunea. agrandir extindere. réticence fffa F. huissier [jur. béatitude. horripile (il ~) exceptând. étalant expune. poster expediţie [montană].

făceau negoţ ambulant (ei ~). agent factotum.] face ca nou. faire bonne figure face o gafă (a ~). faire une collecte face clic [PC]. faire rebondir face de ruşine pe cineva. dissuader face să ricoşeze dească.fac cuibul (îşi ~).făcea spumă.făcea laba (îşi ~). zoomer face un zoom. simules (tu ~) face o chetă. sévir face rămăşag. tenir le coup face figură bună. cuisiner face de mântuială. rendre un service face sete. faisons. Création du monde [bib.fac negoţ ambulant (ei ~). accomplir face paradă de. vulg.]. facilités facţiune.face laba (îşi ~). nuis (je ~) . fakir facile. faire sa cour face dezordine. faire une collecte face o comandă [com. nichent (ils ~) . faire de la randonnée face faţă.face cuibul (îşi ~). progresser face ravagii.]. remettre à neuf face cu ochiul.fac că (ei se ~). raturer face toaleta. ferons face (vor ~). faire face. faction factor.fac rău (eu ~). colporter [com.] face zoom. branlait (il se ~) [vulg. rendu. faire à la va-vite face negoţ ambulant. colportent (ils ~) [com. rendez. essouffler face o idee greşită (a-şi ~). fouiller face scandal.face spumă (el ~). gager face rău. semblant (faire ~) face plinul [auto]. donner une piqûre à [qqn. méprendre face o injecţie. faisait făceam. rattacher [fig. nuit (il ~) . piquer face o injecţie [cuiva].făcând negoţ ambulant. niche (il ~) face cunoştinţă cu. bruit (faire ~) face că.faci rău. étriquer face prea strâmt.] face întuneric.] . rends făcând. branler (se ~) [pop.face că (el se ~). simule (il ~) . étriquer face progrese.].faceţi plinul. rendait. nuire.] face mâncare.face negoţ ambulant (el ~). nicher . faire sa toilette face să turbe de mânie. obscurcir face jogging. tonitruer face schimb. homme à tout faire factură. cligner de l’œil face (până la capăt). faciliter facilităţi.76 - . faisais făcu.faci că (te ~). crépu [cheveux] .] . faites le plein face prea îngust. colportaient (ils ~) [com. faire son nid . parer [éviter]. fait face o anchetă. faisant făcea.face rău (el ~). étalait [exhiber] face patul.făcea negoţ ambulant (el ~). sourde oreille (faire la ~) face ştersături [în scris]. simuler . mettre les pieds dans le plat face să gâfâie. fît făcui. cliquer [PC] face o colectă. faire connaissance avec face curte (~ cuiva).face (vom ~).] face legătura. pétiller [liquides] . fis (je ~) făcut. rebrousser chemin face caz de. rendre visite à face vânturi.]. facultatif făcut cu buclexul. zoom (faire un ~) Facerea lumii [bib. faire du footing face laba (a-şi ~) [vulg. nuis (tu ~) face să se răzgândească. simulent .] . enrager face o vânătaie. faire signe de l’œil. piquer une colère face cuibul. mousser. échanger face un serviciu.faceţi că (vă ~). rendons faceţi.fac că (mă ~). simulons .face rău cuiva. crêper [cheveux] face cale întoarsă. faire le plein [auto] . simulez .]. faire honte à quelqu’un face saftea [pop. fais. assoiffer face spumă.] . colportait (il ~) [com. importer [com.] .] fachir. pétille (il ~) [liquides] . colportant [com. faire tort à quelqu’un . contusionner face o vizită la. faire de l'antichambre face cu buclexul. faites faci. péter [vulg. simule (je ~) . faculté facultativ. branle (il se ~) [vulg.]. faire le lit face pe.] . chambarder face o excursie. colporte (il ~) [com. enquêter face antecameră. facteur.] face import de (a ~) [com. pétillait (il ~) [liquides] face pe surdul. nuit . piquer une crise.facem că (ne ~).face cuibul (a-şi ~). facture facultate [univ. feront facem. étrenner [client] face săpături arheologice. altérer. facile facilita. passer une commande face o criză [de nervi].] .

] fatal fatală. privilège favorabil. forgé. favori . fastidieux fastuos fastuoasă. effet (en ~) faptă. face.]. contrefait falsificator. fascisme fasona.] farsor.] farmec. fade. ouvertement. esprit. fastueusement. fatal. pétrisse (qu'il ~) fast. assiette plate farfurie plată. faille [géo. fatalement fatidic. devant faţă (pe ~). revenant [n. femme de chambre fată bătrână. fausser. par-devant faţă (vorbi pe ~). minaude (il ~) fandosi (se ~). fantôme fantoşă. fantastique fantezie. contrefaire falsificare.]. homme d'Église faţă de. admirateur fana (se ~). fastueux. charme. carreleur faimos faimoasă. fauve [adj. fascinant fascinat. postiche fals (om ~). potard [fam. fatidique fato!. taie faţă în faţă. pharaon fard. fantoche fapt. faune fauve (de culoarea ~).făcut din petice. fatidique. coup (tenir le ~). pucelle. farceur fffas fascicul. minauder fanfaron. fatalité fatalmente.] faliment. phantasme fantasmagorie. fanfaron fantasmă. familiariser familie. figure [visage] faţă (face ~). faux. assiette creuse farfurie întinsă. faussaire.]. jet fascie. vieille fille fată în casă.77 - . fille ! (toi ~) faţă feţe. mettre du maquillage fardat fardată. soucoupe volante farfurioară. familial fffan fan. visage. faire face faţă (în ~). farce [lit. éblouit fascism. hêtre faianţă. fard farda. éblouir. faillite faliment (a da ~). net (parler ~) faţă bisericească. fanatisme fandoseală. nappe faţă de pernă. pansement fata.] falsă (uşă ~). terne fag. fatalement fatalitate. faïence faienţar. auprès de faţă de masă. forger. avec faste fastă (zi ~). somptueux fastuos (în mod ~). séduction. faste. fantaisie fantomă. familial familiar familiară. chose fapt (de ~). faisceau fascina. foyer familie (de ~). face de (en ~). falsifié. somptuosité fast (cu ~). falsificateur falsificator de bani. fantasmagorie fantastic. pétrissant fasonat. bandage. façonner fasonănd. faner (se ~) fanatic. faste (jour ~) fastidios. ménage. façade faună. fille (la ~) fată fete. face à face. sincèrement faţă (prin ~). bande [n. fardé farfurie farfurii. fainéantise farsă [lit. fastueusement faşă. faire faillite fals falsă. pétrir. fait [n. vierge [n. attrait farniente. nez à nez faţadă. famille.]. faillite (faire ~) falimenta. fanatique fanatism. falaise falie [geo. fille fată-n casă. pétri fasonează (el ~).] [couleur] fffav favoare. pharmacie farmacist. pucelle [n. raturé fad. soubrette fată mare.]. fasciné fascinează.]. fasciner fascinant. contrefaçon falsificat. faux-monnayeur familial. farder farda (se ~).]. pli faleză. mâchoire fald. assiette farfurie adâncă. geste faptă rea. falsifier. minauderie fandoseşte (el se ~). propice. faisceau. favorable favorit favoriţi. phare faraon. pharmacien. assiette plate farfurie zburătoare. feinte (porte ~) falsifica. méfait fffar far [de navigaţie]. soucoupe farmacie. patchwork făcut ştersături [în scris].] (homme ~) fals [n. pétrit (il ~) fasoneze (el să ~). familier familiaritate. familiarité familiariza (se ~). célèbre fffal falcă fălci. faux [n. faux [adj. faveur. fameux. funeste fatal (în mod ~).

télécopier fazan. séduire. dans les Carpates Făgăraşului. Fackel făgădui. sans précédent Adev 05/03/08 fără scrupule.] fâşie. séduis (tu ~) . phase. =mts. féminin fenicul. femmes (à des ~). miche felin.] feminin feminină. vouer. sans fin fără socoteală.].] fermă [n. tranche felie de pâine rotundă.f.m. féliciter felicit (eu ~). manière. hors pareil fără sfârşit. rebouclage feeric. mettre bas fătat.] fermeca. fougère ferm. phénoménologie fentă [sport]. heureux ferigă. faible [n. hors ligne fără formă. gars. jeune homme fecund. farineux făptură. hors série fără pereche. télécopie faxa. valet. bonne [n. lambeau. privilégié favorizează (ei ~). faisan fază. meule de foin (la ~) fâcitură [reg.] femeii. informe fără încetare. pucelle. favoriser. sans cesse fără îndoială. effriter (s'~) făta [d. mets [gastro. bonheur fericire (din ~). sournoisement făuri. fontaine de jouvence fârtat [pop. à tort et à travers fără suflu. forger făurit. félicite (il ~) felicitări. femme (la ~) femeie de serviciu.] febril febrilă.MM.78 - . sans accès à la mer fără chef. privilégient (ils ~) favorizează (el ~). captivé.] felul (în ~). femme (de la ~) femeilor. sans fără acces la mare. fédération feedback.f. broies (tu ~) fărâmiţa (se ~). fécondité federal federali. béatitude. broyer fărâm. ferme [adj. scie [n. voué. sainteron [fam.] felaţie. couper en tranches felicita.MM. fenouil fenomenal. meule de foin fân (vieux : fîn). sans scrupules. fiévreux [fig. compliments felie felii. sans scrupule fără seamăn. Vierge [zodiaque] fecior. promis Făgăraş. mis bas făţarnic [n. feinte [n. mets [n. dans les Carpates făină. broyez fărâmi. façon. animale]. pote [fam.m. sorte fel de mâncare. étape fffă făcătură. fébrile. promettre făgăduială. avantager. femme femeia femeile. espèce. m. farine făinos. fontaine. fédéral federaţie.]. féérique feerie. puceau. fécond fecundare. femmes (des/aux ~) femelă. hors d'haleine fără urmă. hors pair fără precedent. vierge [n.] fffe febleţe. épouse.] ferăstraie. sans doute fără pereche.] fermecă (el ~). bande [n. heureusement fericit fericită.] fâcituri.] [sport] fffer ferăstrău [n.favoriza.] făţărnicie (cu ~). broyons fărâmaţi.f.] Fecioară [zodiac].]. foin fâneaţă. privilégier favorizat. ensorceler. prairie fântână. charmait (il ~) fermecat. pimpant fereastră. parti-pris fax [mesaj].]. torche.]. femelle feminin [abrev. coup monté făclie făclii.] februarie. à tort et à travers fără egal. fenêtre feri. ravi [fig. charme (il ~). instar (à l'~) fffem femeie femei. février fecioară. [f. promesse făgăduit. captiver. félicitation felicită (el ~). ferme [n. fécondation fecunditate. créature fără.]. félin felină [n. sans laisser de trace Adev 22/03/08 fărâma. féérie fel. puits fântâna tinereţii veşnice. charmer fermeca (el ~). fellation felia [vb. calège [arg.f.].] fercheş. charma (il ~) fermeci. forgé fffâ fâcitura [reg. coupe [résultat d'une coupure].f. broie (je ~) fărâmăm. =mts. à contrecœur fără cusur. gaillard. privilégie (il ~) favorizare. éviter fericire. genre.n. irréprochable fără deosebire. charmé. femme de ménage femeie întreţinută.]. agricolă]. félicité. félin [n. félicite (je ~) felicitare. phénoménal fenomenologie.

charmant. fécondité fffes fesă fese. fesse festin. cruel. fille (de la ~) fetelor. petite fille. quincaillerie ferotenii [pl. fécond fertilitate. filles (à des ~) fetid. éblouissant. fermeture à glissière fermoar (prevăzut cu ~). faisable fezabilitate (studiu de ~). fermeture-éclair. féodal fezabil. nauséabond fetiţă fetiţe. cheminot ferpar [demod. bac [transport] fertil. être . fillette (de la ~) fetru. féroce. patin [du frein] [auto] (< Ferodo) ferometal. régal festival festivaluri. fillette fetiţei.].].fermecător. quincaillerie feroviar. faisabilité (étude de ~) fffi fi. feutre feudal feudali. nécrologie.79 - . sauvage ferodou [de frână auto]. zippée feroce. zip. fermeture éclair. fête fetei.] [derog. ravissant fermier. faire-part ferry-boat. vorace. agriculteur fermoar.

voi fuseserăţi furăm voi fuserăţi. sînt Perfect compus eu am fost tu ai fost el a fost noi am fost voi aţi fost ei au fost Imperfect eu eram tu erai el era noi eram voi eraţi ei erau a fi fost Participiu: fost Mai mult ca perfect Perfect simplu eu fusesem eu fusei. fură Subjonctiv Prezent eu fiu tu fii el fie noi fim voi fiţi ei fie Perfect compus eu fi fost tu fi fost el fi fost noi fi fost voi fi fost ei fi fost Viitor II eu voi fi fost tu vei fi fost el va fi fost noi vom fi fost voi veţi fi fost ei vor fi fost Viitor I (popular) Viitor II (popular) o să fiu am să fi fost o să fii ai să fi fost o să fie are să fi fost o să fim avem să fi fost o să fiţi aveţi să fi fost o să fie au să fi fost Viitor I (popular) oi fi îi fi a fi om fi îţi fi or fi Viitor indicativul Viitor I eu voi fi tu vei fi el va fi noi vom fi voi veţi fi ei vor fi Imperativ tu fii voi fiţi Perfect eu aş fi fost tu ai fi fost el ar fi fost noi am fi fost voi aţi fi fost ei ar fi fost Conditional Prezent eu aş fi tu ai fi el ar fi noi am fi voi aţi fi ei ar fi . fui tu fuseseşi tu fuseşi.80 - . e noi suntem voi sunteţi ei sunt. sînt tu eşti el este. fu noi fuseserăm noi fuserăm. furăţi ei fuseseră ei fuseră. fuşi el fusese el fuse.Infinitiv: a fi Gerunziu: fiind Indicativ Prezent eu sunt.

être à la hauteur de fi încântat de. fûmes furăm (noi ~) [a fi]. devoir fi nevoie de. seras fi (veţi ~). c'est este egal cu. serons fi (vor ~). été (avait ~). manquer fi cât pe ce să. faillir. vaciller fi la înălţimea aşteptărilor. être à la merci de fi cu nasul pe sus. être à la merci de fi chit. Je suis ravi de vous revoir suntem. correspondais avec (je ~) eraţi.].81 - .era. sera fi (vei ~). serez fi (voi ~).] fi un fiasco [teatru]. être un navet [fam. être collé [examen] fi pe picior de egalitate. nous sommes quittes sunteţi. être branché fi instabil. corresponds avec (je ~) Sunt încântat să vă revăd. être à la merci de fi la mila [+G]. être sur un pied d’égalité de fi prezent la. être dans le bourbier fi de rău augur. serait fi (nu ~)!. être bête comme ses pieds fi prost dispus. être dans de beaux draps fi la anghie. étais (j'~) eram (noi ~). étrenner [client] fi prost ca noaptea. suffirait era vorba de. être au bout du rouleau fi cu capul în nori. être dans les vapes fi în călduri [iron. assister fi primul client. équivaloir fi excitat. agissait erai. été (nous avions ~) fuseserăţi. suis (je ~) sunt (ils ~). sommes (nous ~) sunt (eu ~). être de mauvais augure fi sau a nu fi (a ~). être dans les nuages. sont (ils ~) sunt în corespondenţă cu. être chaud [pop. être chaud [pop.]. fus (tu ~) îs (ei ~). péter plus haut que son cul fi nebun după. étais (tu ~) erai în corespondenţă cu. gelait era suficient. est (il ~). être dans le coup fi indiferent (fi ~). être nul. fi la capătul puterilor. sois (que je ~) fost. sont sîntem. avoir la frousse fi implicat în. été (tu avais ~) fuşi. être dans des beaux draps fi de bun augur. échoit (il ~) eşti. indifférer fi informat. nécessiter fi cu ochii pe.] fi frică (a-i ~). être sur le point de fi la cheremul [+G]. sois pas (ne ~) ! fi (va ~). fut (il ~) fui. seriez fi (el ar ~). correspondais avec (tu ~) eram (eu ~). été (< être) fu (el ~). seront fii!. être dans les vapes fi la ananghie. faillir. correspondre avec fi la curent. être à la dérive fi egal. être de bonne foi fi pe cale. été (il avait ~) fusesem (eu ~). être de bon augure fi de bună credinţă. étiez erau. veuillez patienter fiu (să ~). correspond avec este scadent. suis (je ~) sînt. sont îs (eu ~) [pop. serions fi (aţi ~). sommes suntem chit. été (ils avaient ~) fuseserăm. faire bonne figure fi la înălţimea… [+G]. être de bonne humeur fi în budă [reg]. avoir dans son collimateur fi picat [la un examen]. fût fusese. étions eram în corespondenţă cu. louer [éloge] fi în legătură. équivaut (il ~) este în corespondenţă cu. serais (tu ~) fi (am ~). être quitte fi în corespondenţă cu. prendre garde fi bine dispus. être ou ne pas être fi suficient. étaient este. fûtes (vous ~) fuse. être de mauvaise humeur fi pe punctul să. rouler sur de l'or fi în rahat [pop. été (vous aviez ~) fuseseşi. soyez ! fiţi (să ~). sois (que tu ~) fiind. es fi (ai ~). sois ! fii (să ~).] fi cât pe ce. était era destul. toquer de (se ~) fi nevoie. être branché fi la cuţite cu. êtes fi aiurit. étant fiţi!. suffire .]. être sur le point de fi putret de bogat. être dans le bourbier fi atent. être aux prises avec fi în derivă. fûmes (nous ~) furăţi (voi ~). été (j'avais ~) fuseseră. équivalait (il ~) era ger. fus (je ~) furăm. être en voie fi la capătul nervilor. été (avaient ~). soyez (que vous ~) fiţi bun şi aşteptaţi. être au courant. serai fi (vom ~). suffirait era egal cu. rattacher (se ~) fi la mâna [+G].

agira (s'~) fi vorba de. filet [de vis] fileu. filleul fin de siecle. chaque. filet filial. philosophique filtra. figure (de la ~) figurină. feuille (de la ~) [de papier] filet [de şurub]. filtre filtru de apă. filmèrent filmat. soit ! fie (el să ~).]. filtre (il ~) filtreze (el să ~). figuratif figură [faţă] figuri [feţe]. navet [pop. filmé filmau. talonner fi vorba (va ~). filature filă file.m. mijoter fierbe la foc mic. final final [n. brûlant. ultime. bile fiertură (de plante). figure de rhétorique figurii. filigrane film. filature [police] filarmonică. filon filosof. filtre à eau fim (să ~). philosophie filozofic. filozof. fictif. bouillante fiert. fauve [n. chacun (à ~) fier. être nul fiară [pop. fille fiind vorba de. bile fiară [zool. chacune fiecăreia. film (tourner un ~) film documentar. financement . fin de siècle final. film. agirait de (s'~) fi zero. loyal fidelitate. philologie filon. fer à repasser fierar. filtré filtre. philosophe filosofic. figure [visage] figură de stil. imaginaire ficţiune. figurant figurat.] filei. loyauté fffie fie!. agissant fiindcă. ardent. bouillir fierbe (el ~). cuire. filiation filigran. filtre (qu'il ~) filtru. filtrait filtraj. délicat. filament filantrop.]. filmaient filmează (ei ~). filait [police] filat.]. chacune (à ~) fiecăruia. philanthropique.] [med. filial filiaţie. figuré figurativ figurativă.] fin [n. file (il ~) filament. fer fier de călcat fiare de călcat. soit… soit… fiecare. feuille [de papier] fildeş. être au chômage fi o ştire bombă.f. filtres filtrează (el ~). fibre fibră de sticlă. philologue filologie.n. infusion fffig figură figuri.f. philanthropie filare [poliţistă].f.] finală [n. finale [n. filma filmând.] [sport] finale. figurine fiică. filme (il ~) filolog. fin [n. bouillir à petit feu fierbere. ruisseler fi pe urmele. bouilli fiere. fiction fidea.] [sport] finalitate (fără ~). orchestre philharmonique filatură. filment (ils ~) filmează (el ~). créature fffil fila [pe cineva]. filé [police] filează (el ~) [pe cineva]. agir fi vorba de (ar ~).]. filmant filmară. bout (il ~) fierbe înăbuşit. filer [police] fila (el ~) [pe cineva]. vermicelle fidel. ébullition fierbinte. foie fictiv. philharmonie. filet [alim.fi şomer. car fiinţă. parce que. chacun. filtration filtrare. figure figurant figuranţi. fin [adj. documentaire [film] filma.82 - . objet (sans ~) financiar. filmer filmă. soit (qu'il ~) fie că vrei fie că nu.] [al unui naş] fină. être à la Une fi ud leoarcă.] fibră. ivoire file [alim. advienne que pourra fie… fie… / ou (bien) … ou (bien) …. pellicule film (turna un ~).] fiasco [teatral]. financier finanţa. charitable filantropie. filozofie. soyons fffin fin fină. bouillant. que tu le veuilles ou non fie ce-o fi. fibre de verre ficat. philanthrope filantropic. philosophique filosofie. financer finanţare. filtrage filtrare. pourchasser fi pe urmele [+G]. mijoter. filtrage filtrat. forge fierbe. forgeron fierărie. filtrer filtra (el ~).

Pinguicula alpina [bot. flamme flacăra olimpică. frisson fffir fir fire. flanc flanel de corp. sonnant [heure] fix [d. flux fffo foaie foi.]. jasent (ils ~) flecăreşte.] foarfecă de grădinărit. faim foamete. brin. fleur floare broştească [bot. fêlé. guère fobie.]. poil.]. miette firmă. feu d'artifices foc de puşcă. ferme-la !. siffles fluorescent. fixer fixa raţii.]. foyer foale [de fierar]. Ranunculus acer [bot. papoter flecărit. compagnie. physicien fizionomie.f. siffler fluier (eu ~).].] flocos. grain de sable (un ~) fir de păr. bavarder. fêlure. siffla (il ~). flamme (de la ~) flăcărilor.m. comp. famine foarfecă [sg. issue (à l'~) fineţe. boucle-la !. fil à plomb fir de bumbac. financé finanţe. enorgueillir flăcău. flamme (aux/des ~) flacon cu pipetă [med. cheveu firav firavă.].] foarte puţin. coup de feu . fissuré fisură fisuri. siffle (il ~) fluieră (ei ~). fil de soie fir de nisip (un ~). siffle (je ~) fluieră. fil de coton fir de iarbă.] fffle fleac fleacuri. placide flegmă. très. brin d'herbe fir de lână. sornette fleacuri [pl. lampe éclair flata.]. fluorescent fluture fluturi. feuille foaie [de hârtie] foi. tapant [adj][heure] fixa. fils prodigue (le ~) [Bible] fix [d. subtilité fiolă.] floare de leac [bot. sifflé fluieri. fil de laine fir de mătase. frémissement. phobie fffoc foc focuri. incendie.] floarea. chétif fire. velu flori (copil din ~). jaser. fil de ses pensées fisă. rationner fizic.] firesc. ancrer.]. sifflement. caquetage. grain fir cu plumb. tais-toi ! flecăreală. lézarde [f. jase (il ~) flecări. naturel [n. souple flexibilitate. jeune homme flămânzica de stâncă [bot. physique [n. Ranunculus repens [bot. physique fizic (din punct de vedere ~). galon [mil. fifre fluier [de arbitru/poliţist]. sifflant fluierat. cisaille à haie foarte. physiquement fizică [n. Draba lasiocarpa [bot.] flash. fleur (la ~) floci [vulg. papillon de nuit fluturele. maison (de commerce) firul gândurilor.].] fiu. entreprise. gilet [n. sifflent fluierând. finances finele (la ~). fleurs (des/aux ~) ffflu fluid. feu (prendre ~) foc de armă. bêtise. flammes (en ~).]. fleur (de la ~) florilor. flacon stilligoutte [méd. nature. mèche [lampe] fiţuică [arg. sifflet fluiera.83 - . spontané. pistache fisurat. fichier [PC] fitil. papillon [zool. oră].] fluture de noapte. coup de feu foc de artificii. bâtard florii. salive flexibil. rien [n. jeton fistic. ore]. fil. feuille [de papier] foaie grasă [bot. canard [fam. jaboter.]. feu foc (lua ~). rouleau fişier [PC].]. ampoule fior.]. phosphorescent. feu (en ~) flăcării. marée. fort [adv. fissure fişic. niche firimitură firimituri.=ziar].].f. vachement [fam.] foaier. poils [pl. papillon (le ~) flux. souplesse ffflo floare flori.] flanc. gars flăcău [pop. fils fiul risipitor [Biblie]. jasé flegmatic.] fizician. ciseaux [pl.]. naturel fireturi [pl. flammes (en ~) flăcări (în ~).] firidă. la flamme olympique Adev 11/04/08 flăcări (în ~). niaiseries fleanca (tacă-ţi ~)! [pop.finanţat. papotage flecăresc (ei ~). soufflet foame.] [pl. physionomie fffl flacără. fente. coulant fluier.

faufiles (tu te ~) fofoleancă [pop. frémi foşnitor. formule fort. faufila (il se ~) fofilează (ei se ~). murmurant. photographie. étrenner folosire.]. photo [image] fotografie mărită. photographié fotografiau. fonds fondare.] folos. formait formal. utiliser. photocopié fotocopie. formation formă. frémissement foşni (el ~). photocopier fotocopiat. phonétique fonologic. agrandissement fotoliu fotoliul. ethnographe folder [PC]. forger forjat. frémissent foşneşte.]. frémit (il ~) foşnet. ressort fffos fosă. photographient (ils ~) fotografiază (el ~). beffroi folclorist. formulaire formulă. photographe fotografia. fort [n. fort [n.f. police [typo] fontă. footballeur foto-. frémissant [adj. feu de camp foc mare. forteresse fortifica. football fotbalist. fortuit fortul. forcé forţează. photographiaient (ils ~) fotografiază (ei ~). ancien fostă [ex-]. pullulé foşni.] fofila (se ~). ancienne foşgăi. forme [n. sèche-cheveux [n.] fonetic. fondateur fonetăcă [n. bruire. photocopie fotogenic. foyer [optique] fochist.]. utile fond fonduri.) en photo fotografia (el ~). con [vulg. bruissement.84 - . moule [n. phosphore fosforescent.]. formel formalitate. forces (tu ~) forţă.]. photographie (il ~) fotografiez (eu ~). former forma (el ~).]. phosphorescent fost [ex-]. faufile (il se ~) fofilezi (tu te ~). factice. fortifier fortificant. murmurent foşnesc (ei ~). murmure [vb. frémissait foşneau. frémissaient foşnesc. faufilent fofilează (el se ~).]. frémit (il ~) [parf. forcent. formuler formular. avantage folosi folosesc. photographier. photographiait (il ~) fotografiam (eu ~).]. chatte [fig. fournaise focar. murmurait. fosse fosfor. fonte fffor forestier. formater [PC] formaţie. papier aluminium. création fondator. photographie (je ~) fotografieze (el să ~). forestier forja. photofotocopia. forçait forţând.] fffot fotbal. formidable formula. faufilait (il se ~) fofilă (se ~). frémissant foşnit. forge forma. fortification fortuit. forge forjerie. formel formează. fond fond [com. murmurer.] formă (de ~). fauteuil Adev 05/12/07 fffr . forteresse fortăreaţa. photographique fotografie. pulluler foşgăit.n.]. vulg.].]. formé formata [PC].] foii [de hârtie]. forteresse (la ~) fortăreaţă. feuille (de la ~) [de papier] foişor. s. user folosi pentru prima dată. photogénique fotogenie. force [n.] foşnind. photogénie fotograf. forgé forjă. chauffeur foehn [n. papier aluminium folie de aluminiu. forment formidabil. phonologie font [PC]. photographie (qu'il ~) fotografic. faufiler (se ~) fofila (se ~).m. frémir foşnea. formalité formare.f. phonologique fonologie. puissance forţă morală. tonique fortificaţie. dossier [PC] folie aluminizată. usage folositor. photo [fam. formation format. prendre (qqn. force (je ~) forţezi. papier alu [fam. force (il ~) forţez. forçant forţat. foyer focar [optică]. phonétique [n.foc de tabără. forcer forţa (el ~). photographiais (je ~) fotografiat. forteresse (la ~) forţa.

murmurent. franc [monnaie] franc belgian. fragile. fracture fracţie. français frapa.m.]. fréquente (il ~) frecventeze (el să ~). Français [n. affranchir francez [locuitor] francezi franceză. fraise fraged. frère jumeau frate vitreg. frotter les mains (se ~) frecare. freine (il ~) frânez (eu ~). franc. fratricide frăţesc.] frână de picior [n. freine frâna (el ~).f. fragmentaire. freinant frânat.. François francofon. freiner frână. fréquenter frecventa (el ~). frémissent freamătă (el ~).][arh. fresque fret [comerţ].].f.m. frapper [fig. frémit (il ~) [parf.pl. bruire. fraise fffri . fragment fragmenta.] frescă fresce. frange Franţa. pétri [pâte] frământe (el să ~) [aluatul]. frère frate bun.] frapând.] frate fraţi.]. fréquence freeware. fréquenté [PC] frecventează (el ~). rêne fraudă fraude. frisson. susurration freca (se ~).].]. frémissaient fremătând.] franţuz [pop. freines (tu ~) frână [n.]. Français [n. frémir freamăta. francophone francofonie.] frecvent. frêne [bot. franc belge franc elveţian. frapper frapant. partiellement frăguţă. fraction fracţiune. freinez frânează (el ~). frémit (il ~) freamătă (ei ~).] frapa. murmure (il ~) fremăt (eu ~). friction [méd. habitant] franţuzesc. pétrissait (il ~) [pâte] frâmântă (el ~) [aluatul]. frémi fremătau.m.f. franc français franca. frénétique frenezie. franc suisse franc francez. fracturer fractură. friction [fig.][pop. murmurant. pétrir [pâte] frământa (el ~) [aluatul]. s. frémis (je ~) fremăta (el ~). frénésie frenţe [n. fraternel fraternitate. murmure [n.]. frère germain frate geamăn.] fremătă (el ~). étendoir franj franjuri. franc-tireur frânghie frânghii.] frapat. pétrissant [pâte] frământat [aluat]. bruissement.] [habitant] francheţe [neo. freinons frânând.m.] frecţiona (el ~).].]. fraude frază. freine (je ~) frânezi (tu ~). tendre [mou] fragil.] frână de mână [n. Français [n. France franţuji [pop.] Francisc.n. frein à pied [n.pl. morceler fragmentar. sincère franc [moneda] franci. fréquemment frecvent [adv. murmurait freamătă (ei ~). fréquentation frecventase.] frânci. derog. fraction fragă.] frâne. frein [n.frac. français [habitant]. usuel. fréquente (qu'il ~) frecvenţă. fraternité fratricid. fragmenter. frappa [fig.]. fréquentait (il ~) frecventare. frotter freca mâinile (a-şi ~). habit fractura. frémissant [adj. frappant [adj. syphilis [n. susurrement. souvent frecventa. graticiel [PC] fremăta.] fratern.]. murmurer. fréquent frecvent (în mod ~). freinait frână (el ~). freiné frânaţi. freina (il ~) frânăm. francophonie franctiror.] frasin [bot.m. frictionnait (il ~) frecuş. pétrit (il ~) [pâte] frământând [aluatul]. frêle fragment.] frenetic. fret [commerce] freză.m.. fraternel frăţie. corde frânghie de uscat rufele.f. frémissant fremătător. demi-frère fratele priboiului [bot. frottement frecţie [med. frappé [fig. frémissait fremătat. fraise frământa [aluatul]. phrase fffre freamăt. frein à main [n. franchise. fréquenté (il avait ~) frecventat. freinez frânaţi. Geranium sylvaticum [bot. fraternité frâu.85 - . convulsion frâna. susurrer. sincérité frânc [adj.][auto] franc francă.] frapă. pétrisse (qu'il ~) [pâte] frământare. Français [n. frappant [fig.m.

la belle au bois dormant frumos frumoşi frumoasă frumoase. frissonna frisonând. tu fris. fuis (je ~).].]. courra. peur (il a eu ~) frică (îi e ~). brûle (il ~). timoré. friable frică. crème Chantilly frison. peur (tu as eu ~) frică (ţi-e ~). frousse (avoir la ~) frică (fiindu-i ~). peur (n'ayez pas ~) ! frică (ţi-a fost ~). frissonnait frisonă (el ~). coiffeur frondă.] friptură la grătar.] frigiditate. peur (tu avais ~) frică (v-a fost ~). heurt [n.]. peur (ayant ~) frică (i-a fost ~). rôtissant frigă (el să ~). peur (tu as ~) frică (ţi-era ~). fructueux frumoasa din pădurea adormită. frissonne (il ~) frisonez. peur (ils ont eu ~) frică (le e ~). fris (je ~). friction frig [n. fruits de mer fructe]. rôtissait. fructifier fructoză. frictionnant fricţionat.] frontieră. frivolité friza. bifteck. peur (n'aie pas ~) ! frică (nu vă fie ~)!. sauver (se ~). mignon frumuseţe. fuis (tu ~) fugi (va ~). fuyons . frit (il ~) frige (el se ~). courez fugi (voi ~). fructose fructuos.friabil. cours (tu ~). rôtis. peur (il avait eu ~) frică (îmi fusese ~). beau. léger frivolitate. peur frică (a-i fi ~) ). peur (il avait ~) frică (îi fusese ~). rôtit (il ~). frissonnant frisonează (el ~). phtisie fffu fffug fug (eu ~).86 - . fuit fuge (care ~). rôti [n. fuir fugă (să ~). crème fouettée. tu fais frire. frictionné fricţionează (el ~). il faisait frire frigeau. crainte. frit frige pe grătar. peur (il a ~) frică (îi era ~). fronde front [mil. peur (j'avais eu ~) frică (îţi fusese ~). fruit fructe de mare [creveţi etc. fugue fuge.]. frire. beauté frumuşică. peur (vous aviez ~) fricos fricoasă. grillade frişcă. rôtis (je ~) frig [vb. craintif fricţiona. fruste ftizie [arh. courrai fugi (vom ~). tu fais rôtir fript fripţi friptă fripte.n. courons fugi (vor ~). peur (ils avaient eu ~) frică (mi-a fost ~). peur (nous avions eu ~) frică (nu-ţi fie ~)!. frissonner frisona (el ~). peur (vous avez eu ~) frică (vă e ~).m] frigăruie. rôtir frig (eu ~). grillé frigider. rôtissent frigând. peur (tu avais eu ~) frică (le-a fost ~). frôle (il ~) frizer. front frunte (în ~).]. front (le ~) frunză frunze. frictionna (il ~) fricţionând. brûle ! (ça ~) frige (el ~). peur (j'avais ~) frică (ne-a fost ~). crame (il se ~) [pop. courais fugi (veţi ~). fuira fugi (vei ~). peur (nous avons eu ~) frică (ne e ~). peur (nous avons ~) frică (ne era ~). friser frizat.]. courent (ils) fugar. froid [n. brûlait. fruitier fructifica. frisé frizează (el ~). brûle (il se ~) frigea.] frunte frunţi. courir. peur (vous avez ~) frică (vă era ~). broche [gastron. brûlant (il est ~) frige!. frictionner fricţionă (el ~).]. peureux. brûlé.]. frontière fffru fruct. peur (j'ai eu ~) frică (mi-e ~). peur (j'ai ~) frică (mi-era ~). frisson frisona. fuyant fugea. peur (ils avaient ~) frică (le fusese ~). brochette frige. fuyait fugi (el ar ~). fuyard fugă. qu'il fasse frire frige. ils faisaient frire frigem. joli frumuşel.]. frigidité friguros [sensibil la frig] friguroasă. fuirait fugi (tu ~). peur (ils ont ~) frică (le era ~). mignonne frundă. front [mil. fronde [fig. rôti [vb. frivole. déroute fugi. feuille frust. rôtissons frigi.]. griller fript pe grătar. éplucher $$$ fructifer. courront fugim. peur (nous avions ~) frică (ne fusese ~). cours (je ~). frissonne (je ~) frivol. fuite fugă dezordonată. frileux friptură. fuie (qu'il ~) fugă [muz. tête (à la ~) fruntea. frigo [fam. frictionne (il ~) fricţiune.

furieux furiş (pe ~). foutre fut [vulg. livrez (vous ~) [com. bifurcation [de montagnes] furci de tors. impasse. dérober fur. livre (je ~) [com. livré [com. livraient (ils ~) [com. volent [jur. copuler futut [vulg. déroba (il ~) furând. faufilent furişează (el se ~). fourmi furnicături [pl.]. sépulcral funerar. funèbre.] furnizez.] fura.].fugind. fumé fumător. faufilait (il se ~) furişează (ei se ~). fournissait furnizat. fourneau (haut ~) furnicar.] furnizăm. foutra fute [vulg. furie. fonctionnaire funcţionare. mandat. furtif furnal. fourrage furcă. fuseau fus orar fuse orare.]. vol qualifié furtun. dérobent (ils ~) fură (ei ~) [a fi].]. fourni furnizaţi (voi ~). cache-nez fulger. foulard. femme (de la ~) fumeilor [reg. faufile (il se ~) furişezi (tu te ~).].] furnizeze (ei să ~). courir à toutes jambes fugi de colo colo.]. fuyant fugit. voles [jur. colère. dérobé (il avait ~) furat. furoncle.]. fournit. fonction. fatal funicular. volaient [jur. jupe fuştei. femme (la ~) fumeii [reg. orage.] furnizeze (el să ~). livrons (nous ~) [com. furent (ils ~) dérobait (il ~) fura (el ~). dérobé. dérobant fureseră.] furnizezi. voler [jur. fumée fuma. fuseau horaire fustă.].]. livrait (il ~) [com. volait [jur.87 - . fournissant furnizează (ei ~).] fură (ei ~). sépulcral funest funestă. femmes (des/aux ~) fffun funambul.]. livrer [com. fırtına furtună de zăpadă. orageux furuncul. enculer [vulg. livrent (qu'ils ~) [com. livreur furou. pétard [pop.] fuţi [vulg. dignité funcţiona. dérobaient (ils ~). fout (il ~) fute (el va ~) [vulg. fourchette furibund.] furaj. fil-de-fériste funcţie. fous (je ~) futând [vulg. vole (il ~) [jur. volé [jur.] .] furau. fourreau. quenouille furcătură [geo. volera [jur. suie fffur fura. volait [jur. vol [jur. fournis (je ~). voleront [jur.] furnizau. foutant fute (el ~) [vulg. quenouilles furculiţă.] furaţi. fondement.]. fond fundamenta pe. échelon fffut fute. fugitif fular. axer sur. fonctionnement fund.] fura (va ~).] fură (el ~) [perf. fournir furniza (el ~). emploi funcţie înaltă. fonder sur fundamental. foudroyant fulminant. foutu [vulg.] [pop.]. corde funingine. fondamental fundaţie. fureur.] fumei. combinaison [de femme] furt. fumeur fumega. dérobé (ils avaient ~) furi. fonctionner funcţionar.]. cul. livres (tu ~) [com.]. foutre [vulg.]. funeste.]. courir ci et là fugitiv. s. fui. couru fugiţi.] furniza.].]. livrent (ils ~) [com. picotements [pl. fuyez fugi cât îl ţin picioarele. fumer fumat.] [anat. fournisseur.] furnizor. abcès fffus fus. funiculaire funie funii.]. fulminant fffum fum. subrepticement furişa (se ~). femme fumeia [reg.] fura (vor ~).].].]. dérobe (il ~).]. furibond furie. éclair fulgerător fulgerătoare. faufiles (tu te ~) furişat. baiser [vulg. fourche furcă de tors. fumer fumeie [reg.]. chemin sans issue fundul mării. livrant [com. vole (je ~) [jur.] furnizând. fondation fundătură. orageux furtună. tuyau furtuna (care anunţă ~). volez [jur.]. fourmilière furnică. tempête de neige furtunos furtunoasă. livre (qu'il ~) [com. dérobait (il ~) fură (el ~).] furt calificat. fond de la mer funebru. fous (tu ~) fute în cur [vulg. fournissent (ils ~) furnizează (el ~). faufila (il se ~). livre (il ~) [com.] furase. courroux furios. faufiler (se ~) furişă (se ~).

garage garanţă. tresse galon [militar].].].]. langoureux. studio. galant galant (în mod ~). quart [n. gaze (il ~) gazdă. fusion ggga G-ral. gotovyi gata! ajunge!. garantie. galop galopa. emmanchure garnitură de pietre preţioase.] gazdă [reg. richard gazelă. Dianthus spiculifolius [bot.] garsonieră. Général [abréviation][mil. sou. haie gardă de onoare.] gălbui. g [gramme abréviation] G. Général [abréviation][mil. petit ami. garnissent garniseşte. gage gară gări. nénette [fam. hôte [n. gazon gggă găină. gaffe. futile fuziona. galanterie Galatea. langoureusement galez. gallois galic. garni garnitură. gamelle gamelă de sfert [n.f.] [vaisselle] gangster. orifice gaură găuri. gavial gggaz gaz.].] galben. jaunisse [pop. gage gggal gal.] G-ralul. parure garnizoană. gazette gazon. garniture garnitură de mânecă. filou gălăgie.D.] găti. jambe gambit.m.] galop. trou gaură [pentru şiret]. mec gaiţă. parure găteje [pl.]. seau (du ~) găselniţă. galon [mil.f. choix [commerce] gambă. parer (se ~) .]. petite amie gagiu [pop.S. œillet [pour les lacets] gaura cheii. garçonnière gggat gata.].] gălbenuş. jaunâtre gălbenare [pop. gambit gamelă. MM]. tumultueux. gaz gaz [textil]. galvaniser galvanizat. Galatée gală [n. Galles (Pays de ~) galon.] garou [med. garnissait garniseau. ictère gălbenele de munte [bot. poule.m. prêt [adj. bruyamment găleată găleţi.] g [gram abrev. baste ! gaură. =Groupe de Dialogue Social gabardină.]. hôtesse [n. gaze gaza.f. Ranunculus carpaticus [bot. gabardine gafă. gazelle gazetar. gazé gazează. reg.]. seau găleţii.]. garnissant garnisit. garde d'honneur garderobă. garnit garnisind. surabonder găsit. jaune galben [ban] galbeni [bani]. ready. garance garanţie. jaunâtre galeră.]. tapage gălăgios gălăgioasă. sou gălbejit. trou de serrure (le ~) gavial. vacarme. garnissaient garnisesc. terminé găteală. œillet [bot. enculé futil.] garofiţa albă de stânci [bot. garnison garoafă. garnir garnisea. trouver găsi din abundenţă / în exces / din belşug (a se ~). trouvaille găsi.futut în cur. garrot [méd. gaulois Galilor (Ţara ~). galères galerie [la teatru]. gonzesse [fam. garni garnisit. bruit. gangster gggar garaj.]. galamment galanterie. bruyant gălăgios [adv. Gaulois galant. bévue gagică [fam. jaune d'œuf gălbinare [pop. galvanisé gggam gamă (de produse). gare gard.]. reporter gazetă. tapageur.. poulailler [théâtre] galeş. vestiaire garnisi. cuisiner găti (se ~). journaliste. fusionner fuziune. trouvé gătat gătaţi gătată gătate [rég.88 - . galoper galvaniza. geai gaj.]. gallina găinar. gazait gazat. gala [n.m. clôture gard de ţăruşi. petit bois [sg. Ts]. galerie.]. palissade gard viu. gazer gaza (el ~).].

t. chatouillant gâdilă (el ~) [perf. chatouille (il ~) gâdilăm.] găzduiau. chatouillé gâdilaţi.] găzduiesc (ei ~). hébergement gggâ gâdila. chatouilles (tu ~) gâdilicios. chatouillez gâdilă (care ~). piqué [adj.] găzduit.t.] găzduieşte. chatouillait gâdilat. chatouille (je ~) gâdila (el ~).găunos. héberger găzduia. chatouiller gâdil (eu ~). chatouillant gâdili.89 - . chatouillons (nous ~) gâdilând. s. logent (~ qqn) [v.t.t.t. chatouilla gâdilă (el ~). logé (~ qqn) [v. trouer găzdui. logeait (il ~ qqn) [v.].] găuri.t.] găzduire. creux găurele (cu ~). loger (~ qqn) [v. chatouilleux . loge (il ~ qqn) [v.]. logeaient (ils ~ qqn) [v.

adurmeca. afirma. agrega. adera. adora.90 - . adulmeca. aţâţa. ameninţa. abdica. . admira. aburca. acuza. afuma.Infinitiv: a gâdila Gerunziu: gâdilând Participiu: gâdilat a fi gâdilat Indicativ Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdilă noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdilă Imperfect eu gâdilam tu gâdilai el gâdila noi gâdilam voi gâdilaţi ei gâdilau Perfect compus eu am gâdilat tu ai gâdilat el a gâdilat noi am gâdilat voi aţi gâdilat ei au gâdilat Mai mult ca perfect eu gâdilasem tu gâdilaseşi el gâdilase noi gâdilaserăm voi gâdilaserăţi ei gâdilaseră Subjonctiv Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdile noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdile Perfect compus eu fi gâdilat tu fi gâdilat el fi gâdilat noi fi gâdilat voi fi gâdilat ei fi gâdilat Viitor indicativul Viitor I eu voi gâdila tu vei gâdila el va gâdila noi vom gâdila voi veţi gâdila ei vor gâdila Viitor I (popular) o să gâdil o să gâdili o să gâdile o să gâdilăm o să gâdilaţi o să gâdile Viitor I (popular) oi gâdila îi gâdila a gâdila om gâdila îţi gâdila or gâdila Viitor II eu voi fi gâdilat tu vei fi gâdilat el va fi gâdilat noi vom fi gâdilat voi veţi fi gâdilat ei vor fi gâdilat Viitor II (popular) am să fi gâdilat ai să fi gâdilat are să fi gâdilat avem să fi gâdilat aveţi să fi gâdilat au să fi gâdilat Perfect simplu eu gâdilai tu gâdilaşi el gâdilă noi gâdilarăm voi gâdilarăţi ei gâdilară Imperativ tu gâdilă Conditional Prezent eu aş gâdila tu ai gâdila el ar gâdila noi am gâdila voi aţi gâdila ei ar gâdila Perfect eu aş fi gâdilat tu ai fi gâdilat el ar fi gâdilat noi am fi gâdilat voi aţi fi gâdilat ei ar fi gâdilat voi gâdilaţi Verbs conjugated like a gâdila şuiera. alătura. abroga. adjudeca. acapara. abjura. alunga. aclama. aloca. ţipa. alina. aluneca.

Gémeaux [zodiaque] gggen gen. génération generos adj. généraliser generalizare. gesticuler gestiona gestionez. [géol. pensant. étranglement ggge geam. pl. gestation gesticula. generoase.f. étrangler gâtui (el ~). Georges ggger ger. penser. gorge. germe germene (în ~).] gândi. germer germinare. réfléchir à. souffle coupé gâfâie (care ~). songent gândesc (eu ~). étranglant gâtuise. germes de blé germina. gèle à pierre fendre (il ~) german. génuflexion genunchi.]. genre littéraire general generali. plainte. méditatif gânduri negre. pl. [G. pl. songeait gândeau. courbé gâscă gâşte. germination gest. cou. courber (se ~) gârbovit. f. communément. libéral generos (în mod ~). largesse genetic. étranglé (il avait ~) gâtuit. gémissement geană gene. génial genitiv [abrev. gentilhomme genţile pentru femei Louis Vuitton. generoasă. commun general (în ~). pensée. gazouille [bébé] gânguri.]. songé gânditor. jalousement gelui. méditer à. géométrie George. généreux. géographie geologie. gémir. jumeau geamăt. gérer gestionar. étranglé gâtuire. m. jalousie gelozie (cu ~). jars gâştei. pensée gândit. griffe . cou..] geneză. genouillère genunchii. songes (tu ~) gândire. attaché-case gel (sub formă de ~). gestion gggh gheară gheare. jars gârbovi (se ~). générateur generaţie. oie (de l'~) gâscariţa de munte [bot. songe (il ~) gândeşti. genèse genial geniali. genunchi. généralité generaliza. dépoli [photo] geamantan. cil geantă genţi. Gentiana sp. glace [vitre] geam mat [foto]. gazouillement [bébé] gânsac. les sacs à main LV Adev 08/01/08 genţiană [bot. genre. œuf (dans l'~) germeni de grâu. gentillesse gentilom. étrangla gâtuia.] genitiv [gram. [bot. songeaient gândesc (ei ~).]. hors d'haleine gând gânduri. gélifié gelos geloasă. allemand Germania. raboté geme. raboter geluit. sg. génétique [n. gémissant gemea. Arabis alpina [bot. gémissait gemut. pantelant gâfâind. geint Gemeni [zodiac].91 - . cogiter. jaloux gelozie. genou (du ~) geografie. gentil gentileţe. gentilhomme gentleman. geindre gem (ei ~). gosier gâtui.] genuflexiune genuflexiuni. génitif geniu. vitre geam (gros). valise. généralisation generalizat. pensé.]. gazouiller [bébé] gângurit. Allemagne germen. généralement generalitate. génie gentil.] gât gâturi. généralisé generare. gentiane.f. songe (je ~) gândeşte.] geometrie. genou genunchieră. avoir le souffle coupé gâfâială. bestiole gângureşte. général. gond gândac de bucătărie. générosité. gestionnaire gestiune. gémit. oie gâscan. génétique genetică [n. genoux (les ~) genunchiului. generoşi. geste gestaţie. cafard [fig. étranglait gâtuind. généreusement generozitate.]. gémi. gémissent gemând. serviette [à porter]. gel ger de îngheaţă pietrele (e ~). géologie geologie [abrev. essouffler. sorte gen literar.gâfâi. médité. sacoche geantă diplomat. tchimodan geamăn geamănă. génération generator. cafard [zool.].] gânganie. gosier gâtlej gâtlejuri. songer gândea.

colossal. délicat.] glaucom. girouette giulgiu. blague glumeţ. voix. tassent ghemuieşte (se ~). jean [pantalon] girafă. glaciaire gladiolă [n. tassant ghemuişi (te ~). devinez ghicitoare.] [de flori] ghivece. glacé [confiserie] glaspapir. (nous nous ~) blottissons. tasses ghemuii (mă ~).].] ghimpi. marié [n. Gletscher gheţii. capuche glumă.] ghips. tassons ghemuindu-se.]. se recroqueviller ghemui (se ~) [perf. gymnastique ginere. blottissent. gencive gingivită. globe globulos globuloasă. devinons ghicit.f. tapi. tapit. peloton ghemui (se ~) ghemuiesc. querelle.92 - . tapissant. populace glob. terreux glonţ. boue gloduros gloduroasă. glucose glugă. département de Gorj [abréviation] gggl glabru [adj.] [pop. ghiveciuri. glacier. guillotine ghimber. guider ghidon. glissière gloată. marié [n. rieur. devinent ghiceşte. recroquevillé.] ghinţură de primăvară [bot. guitare ghiveci [n. devinait ghicesc. gingembre ghimpe [n. bottine gheaţă. tapis. tapissez. Munt. joaillerie. guidon ghilimele. gland ghinion. recroquevillent. glauque [bot. guirlande ghişeu ghişee. malchance. glaïeul [n. piquant [n. facétieux glumi. tassai (je me ~) ghemuim (ne ~).] ghindă. plaisanter.m. recroqueville. glacial ghem. linceul Giurgeu. glacer [cuisine] glazurat.]. géant [n. pelote ghem mic. épine [n. colosse gigantic. capuchon.n.] glabră. (vous vous ~) blottissez. glucidique glucoză.]. giuvaer. (se ~) blottissant. joyau giuvaergie.sg. poubelle Gheorghe. recroquevillant. débile.] glacial.]. joaillerie giuvaergiu. cheville glisieră. deviné ghiciţi.] gggi gigant. glandes glandular. giratoire giruetă. blaguer . balle glorie. glacé [confiserie] glazură [la tort]. guide ghida. tassait (il se ~) ghemuiau (se ~). Juniperus sibirica [bot. gigantesque. tasser (se ~) [se tapir]. rixe gimnastică. givré givrat [neo. glace (de la ~) ggghi ghici.] gîlceavă [arh. plâtre ghirlandă. glande pituitaire glande. (tu te ~) blottis. blottir. Gentiana verna [bot. =montagnes Carpates Orient. gingivite ginşi [pl. (ils se ~) tapissent. guignon ghinţura [bot. géant [adj. globuleux glod.]. pot [à fleurs] ghivent.] ghid. tasse (je me ~) ghemuiesc (se ~). guichet ghitară. Lotus corniculatis [bot. recroquevilles. givré GJ. guillemets ghilotină. rigoler [fam. glaçage gleznă glezne.] glandă.] ginerică [reg. s. devine (il/elle ~) ghiceşti. tapissons.] [d'un oiseau de proie] gheată ghete. glucides glucidic. cartable ghiper [bot. tassez ghenă. devinette. girafe giratoriu.] ghiozdan. (il se ~) blottit. renommée glucide. tasse ghemuieşti (te ~). m. papier émeri. joailler givrat. glacial glaciar. voyante [n. glace [eau] gheaţă (de ~). papier de verre glauc [bot. beau-fils. tassas (tu te ~) ghemuit.aero. loge [du concierge]. golos glasat.f.] gingaş gingaşi gingaşă gingaşe.m. glabre [bot.] [bot. coulisse.]. devine (je ~) ghicesc (ei ~). blotti. recroquevillez.]. glande glanda pituitară.].] [bot. serre [n.]. cagoule.]. gendre. Georges gheretă [a portarului]. deviner ghicea. tassa (il se ~) ghemuia (se ~). tassaient (ils se ~) ghemuiesc (mă ~). glandulaire glas. devines (tu ~) ghicim.gheară [la păsări de pradă] gheare. glaucome glazura [un tort]. plaisanterie. Gentiana sp. gloire.f.]. recroquevillons.]. tassé ghemuiţi (vă ~). guérite gheţar gheţari. [bot. frêle gingie gingii. filet [de vis] ghizdei [pl.].

Grenze granulaţie [a unui film]. mêlée [n.f. degré grafica. se dépêcher grăbesc (ei se ~). pressent (se ~). sérieux grava. haut-le–cœur grebla. jardiner grădinărit. Grèce grefa. Minuartia saginoides [bot. titre gratuit (à ~) gratuit. iron. hâte (à la ~) grad. grec.] grăunte de (un ~).m. dépêche (il se ~). frontière. amas grămadă [n.] grătar. gril grătar [pentru fripturi]. hâte (je me ~). graveur gravură. ratissé grec. hersé grăsime. lourdaud .glumesc (ei ~). grain de (un ~) [fig. précipiter. grain [n. hâte grabă (în ~). =montagnes .] grăunte de sare (un ~). baie. parler [n.].] grădinar. grave. golf Golgota. gravité gravitaţie. creux gol [n. corpulent gratie. nue Godeanu. doubler le pas grăbit. graver.sg. prime gratii. vide [n. à nu. hâter.f.]. vider goliciune. tas. Grec grecesc. froment grăunte [n. gol-puşcă. grec Grecia. jardin grădină de legume. dodu grăsuţ grăsuţă. graphie grafoman. barbecue grâu. chasser Goretex [marcă]. gratis gratis (pe ~). presse (il ~) grăbi (~ ceva).] gol [sport]. jardinage grădiniţă.]. vide. jardinier [n. grille gratis. graviter gravitate. grammatical gramatician. zoo [n. gratification. gros. département de Giurgiu [abréviation] grabă. gratis gratuit (în mod ~). jardinet grădiniţă [de copii].] golf [sport]. Golgotha goli. presser. lacune. gracieux grăbi. greffer grefă.] grămezii. gratuit.] grăunţe.m. précipice. avancer. ménage gggr GR. maternelle (école ~). langage grai (prin viu ~). dépêche (je me ~) grăbeşte (se ~). gratuité graţios graţioasă. ratisser greblat.].]. hâte (il se ~). dialecte grajd. grain [du film] grena.] grămadă [rugby]. poil (à ~) gol (pe dinăuntru). gratifier gratificaţie. golfe [géo.] grai popular. administrer gospodărie. nudité goni. brusquer grăbi pasul. grandiose granit. rigole (il ~) glumeşti. gratuitement. graisse grăsimi. hâtent (se ~). rebondi grăşătoare [bot.] grădinări. barreaux. à poil.n. précipité. greffier greier. grain de sel (un ~) grav gravi gravă grave. jardin potager. barreau gratifica. blagues (tu ~).]. jardin public. grammaire gramatical. grenat greoi greoaie.]. gravitation.] gren [al unui film][neo]. néant. cigale [f. gramme gramatică. domestique gospodări. rigole (je ~) glumeşte. greffe grefier. herse gras grasă. gratuitement gratuitate. godin [n. lipides grăsuliu. blé.93 - .m. grillon greier [m. potager grădină publică. inscrire graviditate. plaisantes gggo goală [nud]. gravité gravor. grammairien grandios. tout nu golf [geo. nausée. pressé grădină.] gol goi goală goale. voix (de vive ~) grai [subdialect].f. jardin d'enfants grămada. joufflu grăsun. écurie gram. tas (le ~) grămadă grămezi. graphisme grafie. patois [n. granit graniţă. tas [n. hellénique. poêle [n. grossesse gravita. dépêchent (se ~) grăbesc (mă~). gravure gggre greaţă. tas (du ~) grăpa. Goretex [marque] gospodăresc.m.Carpates S roum. nu.m. square grădină zoologică [n.n. herser grăpat. but [sport] gol puşcă.].] grai. rigolent (ils ~) glumesc (eu ~). noircisseur [fam. grain [du film] grapă. gras.

vulgairement.m.grepfrut.f. volée.]. dur.] gură [geo. épreuves [pl. goûter gustare la începutul mesei.m.]. carreau [n.]. gallér guler de blană. goût gust (de prost ~). embouchure gură cască. mégarde (par ~). commère gurmet.f. effroi [n. grimace.] gutui.m. horreurs grup grupuri. faction grupa. délicieux guşa porumbelului [bot. grippe gris [n. sinistre [adj.]. lourd.]. gouvernement Adev 01/11/07 guvernantă. faux. tort (à ~) greşeală grosolană. voyou haină.]. grêle gripa (se ~) [auto. grogner grohăit. pamplemousse gresa [tehn. dorlote (il ~) guguli (el ~) [reg. goût (de mauvais ~) gusta.].m. erreur (par ~). groupe. soin. gaillard [n. grillage grimasă.] greutăţi. La Haye hahaleră.pl. goulasch guler. ordures [pl. avoir tort. guvernare. rude grosolan (în mod ~). grotte. gros [n. bouche bée gură cască (rămâne ~). poids (du ~) grevă. fringues [col. gêne. vulgarité grosolănie (cu ~). soigneusement grijă (cu mare ~).] grotesc.n. allez ! haimana.]. brutal. rave gumă. grotesque grozamă [bot.] greşeală greşeli. poids [n. péché. col montant gulie.f. poutre grindină.].] grozav [fam. groupement. gourmet gggus gust. gros grosime.]. lourdement greutate greutăţi. rudesse. incorrect greşită.94 - . embouchure (l'~) gura-leului [bot.].sg.]. rude greu (cu ~). graissage gresie [mineralogie]. fruste. rat. terrible groaznic [adv. coing guturai. nippes [pop.*] gustos. col V guler înalt. semoule [n. précieusement grilaj. fausse greţos. grippé. grossièrement grosul.].]. Trans. raton hhha hacker [PC]. badaud gură-spartă. rhume guturai (cu ~). gréviste gggri gri.m. difficilement greu (din ~). collet de fourrure guler în V. gripper gripat. moue. gris. dorlotait guguleşte [reg. Genista tinctoria [bot. grouper grupaj.] [fig.]. Silene nivalis [bot.] .].] grotă grote. caverne [géo.] gresare. enrhumé guvern guvernului.] Adev 15/04/08 gura [geo.].][constr].sg.]. gomme gunoi gunoaielor. grossièreté.]. enrhumé gripă. casse-croûte. groupe gggu guguli [reg. se tromper greşit. grise grijă. groupage grupare. hors-d'œuvre [n. grosseur. graisser [techn. effroyablement groaznic de. difficulté greutate (~ mare).f. impropre. fosse groază [n.] greutăţii. légèreté [poids] greutatea. veste haină de blană. nauséabond greu grei grea grele. prêt à porter [n.] [constr. bidouilleur [PC] Haga. poids (le ~) greutăţi [fig.] grozăvii.] greutate redusă. grès [minéralogie] gresie [n. sensas [fam. coupe-vent haine.sg.f.]. vêtement haină bărbătească.]. difficile. bévue greşi. collet. rictus grindă.] gris perle [neo. dorloter gugulea (el ~) [reg.]. habits haine de gata [n. épaisseur grosolan grosolani grosolană. bonne [n. effroyable.] hai!. épais. terriblement grohăi. grognement gros groasă. souci grijă (cu ~). erreur. groupage grupă. bouche bée (être ~) gură-cască. goûter gustare. dorlota (il ~) gulaş. col. Antirrhinum majus [bot.][fam. gris perle gggro groapă gropi. grève grevist. vulgaire. cognassier gutuie. allez ! haida de!. grossier. gouvernante guzgan. grossièrement grosolănie. épouvante groaznic. lourdeur greutate [n.]. faute greşeală (din ~). fourrure haină de vânt.

harnachement ham-ham! [interj. f. saint-frusquin (le ~) [pop. MM]. halastó heliotrop. ouah ! [cri du chien][excl.] (tissu synthétique élastique) heleşteu [Var. hexamètre HG.haită (de câini). hasardeux hazos. appliqué harpă. rigolo hăbăuc [pop. hidoasă. grange hamei. ouah ! [cri du chien][excl.] hobană [aero. hyperesthésie hiperrealism.pl. porte-bébé hamal hamali. chimère. hiéroglyphique higienă [arh. peignoir halatelor albe. gourmandise hărţui. paperasse hârtie de scris. hiéroglyphe hieroglific. hidoase. disque dur [PC] harem [n. hypocrite hirsut. hélanca [n. papier en-tête hârtie fără valoare. tohu-bohu. facétieux.m. hallebarde haloimăs [reg. s. hiba hiberna. gloutonnerie. necaz.]. traquer. rêne hăţiş. délirer halucinaţie. courir après hămeseală. HIV hhho hoardă hoarde. les blouses blanches (le personnel médical) Adev 14/03/08 halebardă.]. hangar hanorac hanoracuri. amusant.] heleştee. hareng heterodiegetic [narat.].]. drôle. néant. laid hârtie.] hâd hâdă hâzi hâde. hyperréaliste hipnotiza. hyène hieroglifă.f. hectare hectolitru. Hercule hering. harnachement harnic.] hăitui. sanglots .] hangar. robe de chambre halat de baie. tirant [n.]. hydre hidrofil. hybride hibridizare. en-tête hectar. hyperréalisme hiperrealist. vide [n. harpe harpie. chaos hhhar harababură harababuri.m. hépatite Hercule. hydrophile hidrofug. rigolo [col. précipice. hideur hidră. mirage himeric. hieroglife. hobană. fourré. fatras [sg. hetman haţegan. hypnose hipocrit.] helănci. hémorragie hepatită [med. Le récit est hétérodiégétique lorsque le narrateur est absent de la diégèse (c’est-à-dire l’univers de la fiction dans sa totalité) hexametru. auberge (l'~) haos.95 - .]. hasard hazarda (se ~). étourdi [adj. jacinthe hibă [reg. abîme. anorak hanul.] harnaşament.]. tohu-bohu haltă [CFR].f.].]. chimérique hip-hop [muz. hilarité himeră. hideux hidoşenie. meute halancă.m.].] halucina. étang. hidoşi. paperasse hârţogărie. sérail [n.n.] hambar. hivernal hibrid. hauban hochei. rigolade hazard.]. hypnotiser hipnoză. papier à emballer hârtie cu antet. hockeyeur hodoronc-tronc. =de la région de Hateg [Ts. tracas hăţ. harnais.]. à propos de bottes hohote de plâns.] hiperbolă. papier hârtie de ambalaj. hybridation hidos pl. héliotrope hemoragie. blouse. hydrofuge hidrogen. khan han pentru tineri. pull à col roulé halat.: eleştéu s.f. papier à écrire hârţoagă. invalide handicapat [pop. talonner hărţuială. hip-hop [mus. hirsute HIV. toqué [fam. panne.]. horde [*] hoban. hectolitre helancă [n. hétérodiédétique [narr. hyperbole hiperestezie.] haz. houblon hhhan han.] hard disk [PC].][reg. sg. maquis hău.]. auberge de jeunesse handicapat [n.] ham pentru purtat bebeluşul. hydrogène hienă. département Harghita [abréviation] hhhi hiacint [neo].n. pl. auberge han [mongol]. hallucination ham. paperasserie hhhe header [PC]. harpon haşura. hiberner hibernal. furie harpon. halte [SNCF] halubele [n. hachurer hatman. hasarder hazardat. hockey hocheist hocheişti. hygiène hilaritate.]. porteur [n.] hau hau! [interj. lac.]. jaunisse [pop.

hominidé [n. horoscope hortensie. hôtelier [adj. porumbar.]. homéopathe homeopatic. varech [bot.] iarbă-de-mare. homéomorphe homeopat.F. pédé homodiegetic [narat.] homuncul.f.]. cupide hrean.f. couloir holba (se ~ la) [pop.] iarba căşunăturii [bot.]. nutrition hrăpăreţ.] hhhom homalău [vulg. huées [pl.][bot.f. zieuter [pop.R.]. hussard. zyeuter.]. jument iapă tânără [n. écarquiller les yeux holbă ochii.] huidui.] hotline de asistenţă [PC] ~).. décidément. convenir hotel. hôtel hotelier.].m. LES… <il LES a filmés>[m.] homo [col.m.].] iancheu [pop. voleur à la tire hoţ de drumul mare. housse husserlian. agrostis blanche [f. =constructeur roumain aéro. blé noir [m. I.] ianuarie. raifort hrişcă [f. huer huiduieli [pl. jacobin iahnie.]. résolument hotărâre administrativă. écarquiller les yeux holba ochii (a ~).] hude.] homist [peiorativ].] iarba împuşcată [bot.] huiduit.]. convenu.] huli.]. île [abréviation cartographique] I. cadavre hhhol hol.] homar [n. entreprise forestière [abréviation] Iacob.hohote de râs. défini. voleur hoţ de buzunare.]. homosexuel [n. homéopathique homeopatie.][bot. Christ est ressuscité hhhu hublou. frontière. pédéraste. homard homarul. défini (article ~) [gram.n.] hotărât (în mod ~).] iarba-câmpului [f. bâche. numéro d'urgence [PC] hotar hotare. m.] hominizi. homo [pop. vagabond hoinăreală. yacht iamb [lit. numéro d’urgence [PC] hoţ hoaţă. pédale [fig.]. humus [n. décider.] iar.m..] homosexual. Hypochoeris maculata [bot. choléra [m. Sedum alpestre [bot. Homère hominid [n. herbe iarba-bivolului [f.].].] Hristos a înviat.]. résolu. vrombir husar husari. hormonal horn hornuri. décidément hotărâtor.][bot. homosexuel homosexualitate.f.m. lui [pron. husserlien iiia i-.][bot. écarquillé holbează (el ~).] holeră [f. holistique [n.] iarbă-creaţă [f.]. ferme [adj.pl] I.] homari. houle [mar. hold-up [n.] hotărât (articol ~) [gram. éclats de rire hoinar. menthe frisée [f.][bot. hublot hudă [pop.A. Saxifraga cuneifolia [bot.] hormonal.]. cahoter hurui. houille hulă [mar. hué huilă.][bot.96 - . janvier Ianus. homodiégétique [narr.]. iambe [lit.] hormoni.][bot. nouveau (de ~) iarăşi. ragoût iaht. ronde (danse) horincă [reg.MM]. décision hotărâre (cu ~).]. horticulteur horticultură. hotte aspirante hotărâre. homosexuel [n. hormone [n.] humerus. humérus hurduca.].]. nouveau (de ~) iarbă.pop. eau-de-vie horipilant [neo. Janus iapă. cheminée [pour la fumée] horoscop horoscoape. caverne [géo. homéopathie Homer. huszár husă huse.. ricain [fam. décision.m. horticole horticultor. Honduras Hong Kong. brigand hrăni cu apă şi pâine (se ~). décidé. blasphémer hulubărie. horticulture hhhot hot line [PC]. jonc des crapauds [m. Hong-Kong hhhor horă hore.][neo. décisif hotărî.] iarbă-grasă [bot.].][bot.] .] holistic. jeune jument [n. balade [randonnée] hoit [pop. határ hotă [bucătărie]. pigeonnier humă [n. homuncule Honduras. péjor. écarquilla holbat. Jacques iacobin. hortensia horticol. arrêté hotărât hotărâtă. D] I-… <el I-a filmat>. horripilant hormon [n. grotte. homosexualité.]. être au pain sec et à l'eau hrănire. écarquille hold-up [n. charogne. homard (le ~) homeomorf.m. sarrasin.].

] idioţie. jasmin Iaşi. idolâtrer iiie ied iezi. idéalisme idealist. crèche ieşean. lac iaz [piscicol] iazuri.].]. issue (rue sans ~) ieşire de incendiu. idiot. lapine. sort iese (care ~). pardonnez ierţi. vulg.n. randonnée . levraut iepure (de câmp). absolvons iertând. icône iconoclast. sortaient ieşi. absolvant iertat. sortiez ieşeau. pardonne (il ~) iert. ictère iiid ideal idealuri. hiérarchie ierbar [stomac le rumegătoare]. sorti ieşiţi. sortions ieşeaţi.n.]. pardonne (je ~) ierta (ar ~). absoudrait ierta (el ~). absous (j'~).] iarmaroc [n. jaunisse [pop. lièvre iepure (de casă) iepuri. idéal idéaux idealism. lapin (le ~) iepurii.] ieşire (drum fără ~).f. aperçu idee preconcepută. chevreau iederă. absolvez. voici. abordable. identifier identificare. sortir iasă (ei să ~). sortais (je ~) ieşeam (noi ~). Polygonum viviparum [bot. sortent ies (eu ~). idéologique ideologie.] iepuraş. pareil identifica. pardonné iertaţi.]. obsession. idiome idiot idioată. yaourt iaz. sortaient ieşeau. ideali.]. sors (tu ~) ieşim.]. rémission iesle. cabri. ci. iconoclaste iconografie. sortant ieşit. idéologie idilă. bête [fig.] iarmaroace. sortait ieşeai. foire [n. tenez. sortie. absout (il ~). belle ibric de cafea.]. prends (tu ~) iei cu tine. pardonnent iartă (el ~).] ienupăr pitic [bot. œufs de poisson [pl. hiverner iernatic [poet. idéaliste idealiza.].iarba-osului [bot. ça et là icoană. sors (je ~) iese. cafetière ici [pop.]. sorte (qu'il ~) ies (ei ~). Jassy iată. lapins (les ~) iepuroaică. sortez ieşi (din nou).] iarba şopârlelor [bot. obsessions identic identică. bon marché iei. pardon. idole idolatriza. ressortir ieşind [n.97 - . maniguette [n. stupide. Jasmine iasomie. icône icon [PC]. hivernal ierta.]. Jahrmarkt iarnă iarna ierni. sortant ieşea. =de la ville de Iasi (Jassy) ieşi.] [bot. identique.n. absoudre. Silene acaulis [bot. lapin iepurele [de casă]. hase ierarhie. idyllique idiom.].]. idéalisation idee idei. Juniperus sibirica [bot. amant ibovnică [pop. pardonnes iertare. issue [n.f. sortais (tu ~) ieşeam (eu ~). idéologue ideologic. hiver Iasmina. absoudra iertăm. con [fig. iconographie icre [pl. Helianthemum nummularium [bot] iarbă roşioară [bot. idylle idilic. Juniperus communis [bot. identité ideolog. éclosion ieşire în natură. emmènes ienibahar [n.] ici şi colo. ça [ici] [pop. lierre ieftin. absous (tu ~). voilà iată aşadar.].] ienupăr [bot.]. pardonnera. idéaliser idealizare. sortent (qu'ils ~) iasă (el să ~). idée idee fixă. genévrier [bot. identification identitate. rebord ieşire ieşiri. idiotie idol.]. voilà donc iaurt.]. yogourt.] iarba-surzilor [bot. issue (chemin sans ~) ieşire (stradă fără ~). graine de paradis [n.]. marotte idee generală. pardonnons. parti-pris idei fixe.f.f. pardonnait ierta (va ~). rumen [estomac des ruminants] ieri. émerger.]. étang ibovnic [pop. hier ierna.].] icter [med. sortons ieşind. sortie de secours ieşire din găoace. pardonner iartă (ei ~). Saxifraga paniculata [bot.

implacable implica. supplié imploraţi (ei ~). Hélène ilizibil. imbécillité imediat. ignorant ignoranţă. lac iezer [n. immense. imperceptible imperceptibil (în mod ~). éclairage iluzie. département d'Ilfov [abréviation] iiig igienă. Jésus Ileana. singulier. imaginable imaginar. impertinent impertinenţă. imbattable imbecil. éclairé. simili imitator.n. mime (il ~) imitând. figuraient (ils se ~) imagine.] impersonal. submersion imigra. imminence imita.].] imbecilitate. éclairage iluminat. imitateur imixtiune. implore (il ~). immergé imersiune. immoral imoralitate. cul-de-sac. supplie. supplia implorăm (noi ~). salubre igliţă igliţe. illuminé iluminat [n. imminent iminenţă. impétueusement impetuozitate. implorent imploră (el ~). immersion. impasse. immobilité imobiliza. impérieux imperios (în mod ~). hors du commun ieşitură. hygiène igienic. illusion iluzoriu. imitable imitaţie. impénétrable imperativ.]. imagination imaginativ. vain iiim imaculat. immensité imersat. lacs (les ~ alpins) iezerul. supplie (je ~). éclairer. pas comme les autres. immobile imobilitate. figure (il se ~) imagistică. imbécile. immoralité iiimp impact. implorant. impérieusement impermeabil. irréel imaginaţi-vă. impérial imperialism. imperfection imperial imperiali. impétuosité impietate. immobiliser imobilizat la pat. supplions. hymne imobil. insolence. impétueux impetuos (în mod ~). immédiat. image imaginează (el îşi ~). impertinence imperturbabil. imper [fam. imitation. impartialité. négliger ignorant. imiter. imaginatif imaginau (ei îşi ~). supplier. impératif imperceptibil. méconnaître. ignare.]. bâtiment imobil [adj. objectivité impas. contretemps impenetrabil. pétulant. lac (le ~ alpin) IF. imaginer imagina (a-şi ~). impiété implacabil. impassible impecabil. suppliant . sitôt que imemorial. lac (alpin) iezerele. imperméable [n. impact impar. impérialisme imperialist. impartial imparţialitate. immémorial imens. instant (à l'~). imperturbable impetuos. figurer (se ~) imagina (el îşi ~). mirage. illuminer iluminare.ieşit din comun. immaculé imagina (-şi ~). licencieux. iconographie imbatabil. immigrer imigrant. impeccable. figurait (il se ~) imaginabil. ciré [n. pasticher imitat. mimé imită (ei ~). irréprochable impecabil (în mod ~). ignare ignobil. ignorance iiil Iisus. mimant imitabil. implorer implor (eu ~). implorons implorând. impérialiste imperios. imperceptiblement imperfect. chemin sans issue impasibil. colossal imensitate. impeccablement impediment. sur-lechamp imediat ce. défaut (par ~) implora (a ~). saillie iezer. immixtion imn. ignoble ignora.98 - . miment (ils ~) imită (el ~). crochet ignar. aussitôt. implication implicit.]. illisible ilumina. impardonnable imparţial. immeuble. crétin [fig. figurez-vous imaginaţie. implorez imploră (ei ~). implore (j'~) implorat. imparfait imperfecţiune. fantaisie. méconnaissance. imaginaire. impliquer implicaţie.] iezere. imperméable impermeabil [n. impersonnel impertinent.]. indéchiffrable. immigrant iminent. énorme. suppliez. cloué au lit imoral. impair impardonabil. imploré.

] importator. personne) incendiu. incision include. inconduite import. taxant impozitat.99 - . pouce incident. imposé imputa. incendie inci.] incisiv [dinte]. frappa [fig. incongruité incongruu incongruă. incident [adj. imprimes (tu ~) imprimantă. incompétent. enduit impregnează (el ~).]. sentiment (avoir le ~) impresie. impossibilité impozant. imprudence impulsiv. imposer impur. inactif inadmisibil. taxent impozitează (el ~). important importanţă. importation importa (a ~) [com. incandescence incapabil. incandescent. inaugurer inaugurare. incomplet incomprehensibil. incommodait incomodat. impur impuritate impurităţi. lin inacceptabil. inacceptable inaccesibil. inconséquence . incongru inconjur înconjururi. impressionnable impresionant. incalculable incandescent. incompatibilité incompetent. brûlant incandescenţă. imprégner. immonde imunitate. impressionnant impresionat. impolitesse. incluait inclus. incohérent incoerenţă. inciter incitare. incapable. inclure include (el ~). insignifiant importat [com. incommodé incomodează (ei ~). imposant impozit impozite. incapable incompetenţă. importer [com. importé [com. inapte incasabil. incompréhensible inconciliabil. inclus [adj. enregistrer. imprécis imprecizie. détour inconsecvent. (tu ~) supplies. importance importanţă (fără ~). impressionner. incohérence incomod. imprime (j' ~) imprimaţi. inclusivement incluzând. taxe (qu'il ~) impracticabil.] imprima.implori (tu ~).] inclusiv. enduit (il ~) impregnare. impureté impus. enduire impregnat. éblouir. inaccessible. portée. incluant incoerent. importateur imposibil. inadvertance inapt. enduction impresia (avea ~). frappé [fig. taxer impozitând. incomparablement incompatibil. portée (hors de la ~) inactiv. impôt. incommode. incompétence incomplet incompletă. imputer imputrescibil [neo. imputrescible imund.]. inclut (il ~) includea. incendier incendiar. incitation incitator. incomparable incomparabil de [adv. incisif. imprudent imprudenţă. taxe impozita. incinérer incinerat. imprimer imprim. imprécision impregna. implores impoliteţe. grandiose impune (a ~). contribution. impriment imprimă (el ~). imprimante imprimare. inconciliable incongruitate. inadmissible inadvertenţă. incompatible incompatibilitate.) incendiator. improviser improvizat. incisive [dent] incita. fauteur incizie. incendiaire (adj.]. taxé impozitează (ei ~). inapte inaugura. inconfortable incomoda. incassable incendia. imprime (il ~) imprimăm. embarrasser.] impresionând. taxe (il ~) impoziteze (el ~). inauguration iiinc incalculabil.] impresionabil.] important. incident [n. impraticable imprecis. incommode (il ~) incomparabil. impromptu improvizaţie. imposant. incommoder incomoda (el ~). impropre improviza. imprimez imprimă (ei ~). inconséquent inconsecvenţă.] incidental. frappant [fig.] incinera. immunité iiin in [textil]. impulsif impunător.]. impossible imposibilitate. imprimons imprimi. ampleur. sensation impresiona.] impresionă. mordant [adj. incendiaire (nom. incinéré incintă. impression impropriu. enceinte incisiv. frapper [fig. incommodent (ils ~) incomodează (el ~). improvisation imprudent.

bague.] indicator (stâlp ~). inconsolable inconştient (în mod ~). inculpant inculpe (să ~). marquer. indique (il ~). accusé inculpă (el ~). indifférent. indispensable indispoziţie. incontestable. indigo indirect. zist et le zest (entre le ~) indecizie. indigné. indulgence industrial. inculpé. indicatif [gram. type [individu] individual. malaise. incontinent [méd. indiscrétion indiscutabil. indigner (s'~) indignare. intarissable. inerte inerţie. industrie industrie de tricotaje. indiscipline indiscret. insouciance.]. placide. inculte.] incorporare. inertie inestimabil. indiscutable indispensabil. indulgent indulgenţă. indéformable indelebil [neo. hors pareil inegalitate. indéniable incontinent [med. indépendance indescifrabil. indexer indexa. indien indica. incube inculca [în mintea cuiva]. inconscience incontestabil. incorrect incorigibil. index index (pune la ~).] indică. clément.]. indisposé individ. incrimina (il ~) incriminând. ineptie inepuizabil. indique (j'~) indicat. hors série. indirectement. indépendant independent (în mod ~). induire indulgent. indiques (tu ~) indicator. indéchirable index. montrer. indirect indirect (în mod ~). indicatif indicativ [gram. indignation indignat. inépuisable inert.] incontrolabil. incorporer [mil. indolence induce. individu. inculper inculpa (el ~). montres (tu ~). irrésolu. incriminer incrimina (el ~). industriel industrie.]. irrésolution indeformabil. incubation incubator. montré indicativ. Inde indian. indélébile indemnizaţie. inculquer inculcat. inculpe (il ~) inculpând. particulier. ignorant incurabil. indiquer indic. insouciant indiferent (în mod ~). montre (il ~) indică (care ~). inactif indolenţă. incrimine (il ~) incrimineze (el să ~). inculqué inculcă (el ~). incrimine (qu'il ~) incrusta. incubateur incubus. révolté indigo.100 - . indice indiferent. obliquement indisciplină. indiscret indiscreţie. inefficace ineficacitate. indépendamment independenţă. indiqué. indécence indecis indecisă. inculpa (il ~). indigestion indigna (se ~). indicatif indici. inédit inefabil. bonneterie industrie de vârf. industrie de pointe iiine inedit. indisposition indispune. incorrigible incorijibil. indésirable India. inefficacité inegalabil. anneau inepţie. indexer indexat. voyant [n. indexé indezirabil. indicateur (poteau ~) indicaţie. inconvénient incorect. montre (je ~). inconsciemment inconştienţă. indigène indigestie. index (mettre à l'~). indolent. série (hors ~). outré. indemnité independent. indifférence indigen. incontrôlable inconvenient. indécent indecenţă. incursion iiind indecent. ineffable ineficace. inculque (il ~) inculpa. impuissance. indication indiciu. incorporer. individuel indolent. inconsistance inconsolabil. incrédule incrimina. incriminant incriminează (el ~).inconsistent. incruster incubaţie. inculpation inculpat. licencieux. inculpait inculpare. inestimable . indécis. inégalité inel inele.]. incriminait incrimină (el ~). mec. indifféremment indiferent (lăsa ~). indestructible indeşirabil. indicateur. incurable incursiune. inculpe (qu'il ~) incult. incorporation incoruptibil. impénitent incorpora. inconsistant inconsistenţă. indéchiffrable indescriptibil. incruster incorpora [mil. indisposer indispus. incorruptible incredul. placidité. indéfinissable indestructibil. indifférer indiferenţă.

innocence inocula. insinue (il ~) insinueze (el să ~). insolite insolubil. inexact inexorabil. insecte insensibil. piqûre (donner une ~ à qqn. insère (il ~) insereze (el să ~). infirmier infirmitate. infamie infantil infantilă. coup de soleil insolent. infirmerie infirmie. inhaler inimă. cœur (de bon ~). fatalement inevitabil (în mod ~). ingrat ingratitudine. pionnier. insérer inserând. type. insinué insinuează (el ~). infâme infamie. inoffensif. inspecte (il ~) inspectez. infini infinitate. infra rouge infuza. bas.) iiino inocent. influençable inform. insalubre inscripţie. infiltrer infiltrare. inexorable inexprimabil. inoculer inofensiv. infernal infesta.f. gars. inspectent (ils ~) inspectează el ~). innovation inovator. inimitable iniţia (se ~). inévitable. infidélité infiltra.]. branché informatică [abrev. renseigner. infra rouges (rayons ~) infraroşu.inevitabil. incorporer. insomnie inspecta. inséré inserează. infection infecţios. impertinence. information. inflexible inflorescenţă.. insidieux insignă [n. insolence. novateur iiins ins inşi. influent influenţă. vaccin. insisté insistă. infériorité infernal. tisane iiing ing. ingratitude inhala. cœur inima (din toată ~). initiative injecta. importun inospitalier. insiste (j'~).m. insigne [n. insipide. renseignement informaţie confidenţială. innocent inocenţă. insertion insidios. infraction infraroşii (raze ~). impertinent. injecter injecţie. fade insista. inspecte (j'~) . faux. éhonté insolenţă. individu. insensible insera. infiltration infim. insistent. influence influenţabil. pressent insistenţă. insinuant insinuat. infectieux inferior. [PC] informaţie. infaillible infam. insoluble insomnie. insiste (il ~). infirmité inflamabil.]. informe informa. infiltration infiltraţie. ingénieur ingrat. infirme infirmerie. inévitablement inexact inexactă. insérant inserare. ignoble. pressé. inimaginable. toupet insolit. inspecté inspectă (el ~). injection injecţie (face o ~ cuiva). ingénieur [abréviation] inginer. inspecta (il ~) inspectând.]. intransigeant. insinue (qu'il ~) insipid. insister insist. insistance insolaţie. brusque inoportun. inscription insectă. inflammable inflexibil. indicible iiinf infailibil. presser. infester infidel. invraisemblable inimitabil. insinuant insinuant. insère (qu'il ~) inserţie. inspecter inspectat. inférieur inferioritate. insolation insolaţie [med. presse (il ~. initier iniţial. infuser infuzie. puéril infatuat infatuaţi. infinité infirm. type [individu] insalubru.101 - . mettre au courant informat (bine ~). infatué infecţie. inspectant inspectează (ei ~).] infracţiune. tuyau [fam. presse (je ~) insistat. écriteau. initial iniţiativă. inhospitalier inovaţie. inflorescence influent. insertion inserat. infime infinit. bénin inopinat. infidèle infidelitate. insinuer insinuă (el ~). infusion infuzie (de plante medicinale). cœur de pierre (avoir un ~) inimaginabil. cœur (au grand ~) inimă de piatră (avea ~). innovateur.] insinua. insinua insinuând. mec.

emménager instala apă curentă. moniteur instrui. inspire (il ~) inspiră (el ~) [perf. intensifier intensificare. île. intellectuel inteligent. implantation. implanter instală (el ~). poser. inspectes (tu ~) inspector. instauration instiga. instruisaient instruiesc (eu ~). instaurer instaură (el ~). inspirez inspiră (ei ~). inspirons inspire (el să ~). insultes (tu ~) insultă. instrument instrument de suflat [muz.]. posent (ils ~) instalează (el ~). outil. offenser insulta (el ~). instantané [photo] instanţă. instruis (j'~) instruieşte (el ~). insultait insultă (el ~). plombier. institut instituţie.] instrumental. intelligible intendent. instruit (il ~) instruieşti (tu ~). insuffler insuflă (el ~). instruire instrui (el ~). instruction instructiv. offensé insulte (să ~). institue (il ~) instituie (el să ~).] intens. engin. s. inciter instigare. intensément intensifica. instruit. instruis (tu ~) instruim.inspecteze (să ~). intégral integral (în mod ~). installez instalează (ei ~). installent. instabilité instantaneu. installé. institution.102 - . affront. révolté. instruirait instrui (va ~). immédiatement. insuffisant insuficient (în mod ~). instance instaura. emménagement instalator. intégralement integramă. instable instabilitate. instituteur instrucţie. installant instalat. inspiratrice inspiraţie. instruisait instruiau. insulte.] inspirăm. instruction instrument. instaure (il ~) instaureze (el să ~). immédiat instantaneu [foto]. instantané. séditieux instinct.]. inspirent (ils ~) inspiră (el ~). insurmontable iiint intangibil. insuffisamment insuficienţă. posé instalaţi (voi ~). institue (qu'il ~) instituind. insulte (qu'il ~) insulţi. île Maurice (L'~) insulta. intégrité integru. instituant instituit. insuffisance insufla. instruisez instruire. intelligence inteligibil. intégration integritate. îlot Insula Mauriţiu. pose [installation] instalare (în altă locuinţă). instructif instructor. installe (qu'il ~) instala (în altă locuinţă). instaure (qu'il ~) instaurare. inspecteur inspecţie. intensification intensitate. mots croisés integrare. établissement [institution] institutor institutoare. instigateur. intelligent inteligenţă. insulte (j'~) insulta (a ~). instituer instituie (el ~). installer. instinct instinctiv. instrument à vent [mus. instinctivement institui.]. insupportable insurecţie. instaurant instaurat. insurrection insurgent. injure insultă gravă. insurgé insurmontabil. pose (il ~) instaleze (să ~). instruira instruia. instinctif instinctiv (în mod ~). inspection inspira. intendance [mil. intensité . insuffle (il ~) insuflat. dressé [monté]. inspiration instala. instrumental insuficient. intense intens (în mod ~). insulté. incitation. insulte (il ~) insultând. intendant intendenţă [mil. montage. dresser [installer]. inspira inspira (se ~ din). intangible integra (se ~). inspirer inspiraţi. insultant insultat. insufflé insulă. mettre de l'eau courante instalare. installateur instabil. installa instalăm. installons instalând. intègre intelectual. lettré instruiţi. instruisît instrui (el ar ~). inspecte (qu'il ~) inspectezi. instaura instaurând. inspire (qu'il ~) inspiratoare. institué institut. instauré instaurează (el ~). infuser. instigation instigator. insulter insult. blasphème insuportabil. puiser [fig. instruisons instruit. intégrer (s'~) integral integrali.

histoire de.intensitate (cu ~). interprété interpretează.] intersecţie intersecţii. interceptait interceptând. interviendra interveni (vor ~). interpréter interpretat. intervins (j'~) intervenim. interféré interferează (el ~). intervenu interveniţi. intervienne (qu'il ~) intervine. interfère (il ~) interferenţă. intérêt interesa. interne [n. préoccuper de (se ~) interesant. intervention. interrogeait. artiste interpret [muz. interactif intercala. moyen (par le ~) interminabil. questionnaient interogaţie. interposer intersecta (se ~) [geom. intermittence intern. écart. interrogatif interogatoriu. intéressé interfera. intervint interveni (el ar ~). interminable intermitent. intéresser à (s'~). interdiction interdicţie de sejur. intervient intervenţie.] interiorul (în ~). intente (j'~) intenteze (să ~). intercepter intercepta (el ~). intéressant interesat. intermédiaire. concerner interesa (el ~). questionne (je ~) interogheze (ei să ~). questionne (il ~) interoghez. prohibition. commentaire interpretare [muz. dans interjecţie. intensif intensiv (în mod ~). hospitaliser. médiateur intermediul (prin ~).] interpretă [muz. intercepte (qu'il ~) interdicţie. intertextualité interurban. croisement interstelar. intercalant intercalează. démarche interviu. interrogatoire interogau (ei ~). intercalé intercalând. interne interior (în ~). intéresser.103 - . questionna interoghează (ei ~). intensément intensiv. interviendront intervenii (eu ~). questionnent (qu'ils ~) interogheze (el să ~). dans l’intention de intenţie. interprètent interpretare. interviens (j'~) intervină (ei să ~). interceptent interceptează (el ~). intenté intentă (el ~).] internă (el ~). chanteur chanteuse interpreta. interna interoga. interprétation. interstice intertextualitate. interurbain interval. interviennent intervin (eu ~). interner internare în spital. intention intenţie (cu această ~). intervenir intervenea.]. interviendrait interveni (va ~). interférant interferat. intente (il ~) intentez. intervenaient interveni (el ~). interprète (il ~) interpretează (ei ~). interrogation internaţional internaţionali.]. interceptaient interceptează (ei ~). intenta (il ~) intentează (el ~). intervalle interval (de timp). intercepté interceptau. songé interactiv. intentionné. questionnes (tu ~) interogare. dedans (le ~). intervenez intervii. interview . couper [géom. interroge (j'~). intentera intentat. interrogation interogă (el ~). interceptant interceptat. interférence interior. intervenant intervenit. hospitalisation internat. questionner interoga (el ~). intervenons intervenind. interstellaire interstiţiu. immixtion. interrogé interogativ. intervenait interveneau.] interna. questionnant interogat. intermittent intermitenţă. intercale (il ~) intercepta. interprète [traducteur]. intensivement intenta (~ un proces). interdiction de séjour interes. interné. interlocuteur interlocutrice intermediar. intente (qu'il ~) intenţia de (cu ~). questionne (qu'il ~) interoghezi. intérieur. questionnait interogând. effet (à cet ~) intenţiona. carrefour. interviens (tu ~) intervin (ei ~).]. interrogent (ils ~). interjection interlocutor interlocutoare. entretien. interne intern (elev ~).]. intercepte (il ~) intercepteze (să ~). interférer interferând. interviennent (qu'ils ~) intervină (el să ~). questionnent interoghează (el ~). international internationaux interpret. interprète. interroger. internat internat [n. intenter (un procès) intenta (va ~). songer intenţionat. internat [n. intérieur [n. jeu interpune. intéressait interesa de (se ~). écart interveni. écartement. intercaler intercalat. interroge (il ~).

intrus intuitiv. prendre la file intra în vrie [aero.104 - . prendre la file intra în coliziune cu.] intra unul în altul. intimider. inverse invers (în sens ~). intonation intoxica. défendre. inventer inventar. entrer en collision avec intra în rînd. inonder. intoxication intoxicat. inventez inventăm. invisible . inversion investi. invitons inviţi. ingéniosité. inventaire inventat. prohibé.] invitată. inversion inversiune. submerger inundaţie. inventé inventator. interdisent interzic (eu ~).t. invente (il ~) inventez. interdisait interziceai. invasion. invitait invitat [n. investissement inveterat. entrée principale intravenos. intransitif intrare. inventons inventează (ei ~). intrigant. invité. intolérable intoleranţă. invincible invita. introduire introduce (se ~). défendent. inutilité inutilizabil.m. inhumain inunda. défends (je ~). invariable invariabil (în mod ~). défend. intituler intitulat. entrée. invalidité invariabil. inutilisable. interdire. interdiction. intolérance intonaţie.]. irruption invectivă. invalider invalidat. inventeur inventaţi. interdisant interzice (el ~). interdira interzicea. invite (il~) invităm.] intrigant. interdit. intestin intestinul gros [anat. prohibition interzicere a sejurului. intuitif intuitiv (în mod ~). intrigue. invalidé invaliditate. intimidé intimidau. investir investigare. introductif intrus. accès intrare principală. intimidait intimidare. gêner intimida (el ~). interdisons. invente (j'~) inventezi. intitulé intolerabil. invitez invitaţie. invite (j'~) invita (el ~). conspirateur intrigat. brigue. intolérance intranzitiv. imbattable. intraveineux intriga.] intim. interdisez. vice versa. inverser inversare.]. conspiration introduce. inviter invit. entrer intra în coadă. invariablement invazie.interzice. commanditer. intimité intitula. interdisaient interzicem. investigation investitor. entrer en vrille [aéro. imaginatif. invitation invită (ei ~). côlon [anat. intuition iiinu inuman. défendons interziceţi. intime (adj.]. prohiber interzic (ei ~). interdise (qu'il ~) interzicând. invites (tu ~) invizibil. invétéré invincibil. inondation inundaţie mare. hôte [invité] [n. fabriquer. intoxiquer intoxicare. invalide invalida. inventif. ingénieux inventivitate. intrigué intrigă. interdisent (qu'ils ~) interzică (să ~).) intimida. gênaient intimidează. invitent invită (el ~). déluge inutil.f] invitaţi. inventent inventează (el ~). inventivité invenţie. interdiction de séjour Adev 03/01/08 intestin. inventes (tu ~) inventiv inventivă inventivi. interdit (il ~) interzice (va ~). interdis (tu ~) interzis interzişi interzisă interzise. hôtesse [invitée] [n. introduire (s'~) introductiv. télescoper (se ~) intransigent. intransigeant intransigenţă. défendez interzici. inutile inutil (în mod ~). interdisais (tu ~) interziceam (eu ~). intriguer [v. invention invers. interdis (j'~) interzică (ei să ~). commanditaire investiţie. gêne (il ~) intimitate. gêné. proscrit interzicere. intuitivement intuiţie. hors d'usage iiinv invalid. intimidation intimidat. interdisais (j'~) interziceau. intoxiqué intoxicaţie. rebours (à ~) inversa. intoxication intra intru. inutilement inutilitate. investigation investigaţie. défends (tu ~). invective inventa. défendu. porte principale.

coléreux.] Irlanda. irrémédiablement ireparabil. Gypsophilia petraea [bot. erreur (par ~). narquois ironic (în mod ~). racontait istoriseam (eu ~). achèvent isprăveşti. irrévocable irezistibil. ironiquement ironie. je Ioan. irréel irecuperabil. irlandais ironic. gaspiller iris (anat. hypothétique ipotez. département de Iasi [abréviation] iscusinţă. isthme istoric [n.invoca. raconter istorisea. ironisé irosi.105 - . pâturage isop. achever. iris (anat. Islande islandez.]. racontent . irriter irit (eu ~).] irita. gaspillé iiis IS. Irène iriosi. irritait iritând. ironie. irritable iraţional. irritant [adj.] istorici. achèves isprăvi (el ~). malin. irradier iradiere. ironique. irritable iritant. involontairement invulnerabil. racontais (je ~) istoriseau.) iris [bot. séduit. contre son gré involuntar (în mod ~).. irréversibilité irevocabil. Jeannot Ionuţ. irrigation irigaţie. isocèle ispită. irrite (il ~) iriţi.] iritare. histoire istorisi. irrité (ils avaient ~) iritat iritaţi iritată iritate. séduit (il ~) ispiteşti. irrévérencieux ireversibil. irritez iritau. servage Ionică.]. irresponsable ireverenţios.].]. invocation involucru. Jean Ioana. irritant iritase. iris [bot. irrationnel iiire ireal. hystérie isteţ. islamique Islanda. irrité (il avait ~) iritaseră. irriguent irigare. irrite (j'~) irita (el ~). Irlande irlandez. Jeanne d'Arc iobag iobagi.m. tenté ispititor. irrépressible ireproşabil. involucre involuntar. Israël israelit israelită. hypocrisie ipotetic. moquerie. hypothèse ipsos. achevé. épuiser isprăvesc. malicieux. irritaient irită (ei ~). islandais islaz. sagacité istm istmuri. tenter ispiteşte. épuisant isprăvise (el ~). israélien isterie. irrémédiable iremediabil (în mod ~). Jeannot ipcărige [bot. rare] ipocrizie. gaspillage irosit. irrespirable iresponsabil.] ipocrit [n. invulnérable iiio io [pop. hypocrite. historien istoric [adj. invoquer invocat. plâtre iiir iradia. savoir-faire islamic. racontaient istorisesc (ei ~). tentation ispiti. épuisa (il ~) isprăvind. séduire. épuisé (il avait ~) isprăvit isprăviţi isprăvită isprăvite. serf [n.]. historique istorie. irritation [méd. gaspiller irosire. ironiser ironizat. moqueur. involontaire. gâchis. gâcher. terminé Israel. irrécupérable iremediabil. rayonnement [radiation] irascibil. sagace isteţ decât (fi mai ~). irrigué irigă (ei ~). coléreux. Jeanne Ioana d'Arc. irrites (tu ~) iritabil. izlaz. irascible. irréversible ireversibilitate. irritation iritaţie [med.]. gâché. irradiation. irrésistible iiiri iriga. irriguer irigat. hysope isoscel isoscele.). irrigation Irina. sainteron [fam. tentant isprăvi.m. séduis (tu ~) ispitit.]. irritent irită (el ~). épuisé.]. irréprochable irespirabil. irrité iritaţi (voi ~). jobbágy iobăgie. irréparable. malin que (être plus ~) isteţime. appât. séduction. irrémédiable irepresibil [neo. invoqué invocaţie. malice ironiza.

vive [adj. isolément izolaţi (voi ~). italien italice [PC]. isolant izolase. frappé (nous avions ~) izbiserăţi. ivoire iiiz izbândă. chassons izgonit. heurtent. bien-aimé. frappé (ils avaient ~) izbiserăm. cognent (ils ~) izbesc (ei ~). épuisant istovise (el ~). frappâmes (nous ~) izbirăţi. italianisation item [neo. chasse (il ~) izgoneşti. épuisant [adj. aimer iubire. isolaient izolează (ei ~). frappera (il ~) izbii (eu ~). isolé (ils avaient ~) izolat izolaţi izolată izolate. isolé (il avait ~) izolaseră. racontons istorisit. frappâtes (vous ~) izbise. frappant [adj. itinéraire iiiu iubi. isoles (tu ~) izolare. frappaient (ils ~) izbesc.] . proscrire. chasser. isolement izolare [electr. chassent izgoni (el ~). collision.106 - .]. réussite izbi. cogner izbea. choc.]. juillet Iuliu. coléreux ivoriu [n. frappai (je ~) izbim. heurter. isole (il ~) izolez. piquant. frappèrent (ils ~) izbirăm. heurté. épuisé istovitor. belle iubiţel [fam.]. chéri [fam. succéder à izgoni. isolable izolăm. italiques (caractères ~) italieniza. réussir. désopiler (se ~) [pop. juin iută.] [neo. frappais (je ~) izbească (el să ~). vif. frappé (j'avais ~) izbiseră.].] Isus.]. frappé (il avait ~) izbisem (eu ~). frappas (tu ~) izbit.]. item iterativ. concubine. isolant [n. claustrer izola (el ~). épuisa (il ~) istovind. isocline izocron. éreintait (il ~) istoveşte (el ~).m. heurte (il ~). amour iubire (~cu). épuise (il ~) istovi (el ~). raconte (il ~) istoriseşti (tu ~). frappes (tu ~) izbi (el ~). choquer. isolé izolat (în mod ~). éclater de rire. déclencher. cognant. isolez izolau. isolons izolând. jute iute. frappez izbi cu cotul. isolait izolabil. chassez iiizo izobar. entrer en collision. racontes (tu ~) istorisi (va ~). coup de coude (donner un ~) izbitor. frappé (vous aviez ~) izbiseşi. frappé izbiţi. heurtant izbiră.]. amoureusement iubit. parvenir à. maîtresse. itératif itinerant. choque (il ~).]. Jésus iiit Italia. cognait (il ~).]. italianiser italienizare. raconte (je ~) istoriseşte. isobare izoclin. frappe (qu'il ~) izbeau. déclenchement izbuti.istorisesc (eu ~). racontez istovi. Italie italian italiană. chasse (je ~) izgoneşte. cogne (il ~). concubin iubită. amant. Julia.]. raconté istorisiţi. isolement [électr. frappent (ils ~) izbesc (eu ~). hâte (à la ~) iute la mânie. Judas [Bib. parcours. chassa (il ~) izgonim. isolent izolează (el ~). source [à grand débit] izbucni.] izolaţie [electr. frappait (il ~) izbeam (eu ~). frappé (tu avais ~) izbişi (tu ~). frapperait (il ~) izbi (el va ~).] Iuda [Bib. aimé iubit [n. éclater izbucni în râs.]. irascible. coup izbuc. isoler. raconterez istorisi (voi ~). cogné. itinérant itinerar.] Iulia.] izbitură. racontera istorisi (veţi ~).m. saillant. éreinter istovea (el ~). chasses (tu ~) izgonesc. isochrone izola. épuiser [d'un malade]. frappant izbind(u-). isolation izolator [n. amoureux. frappons izbind. fulminer. Julie iulie. Jules iunie. raconterai istorisim. isolement [électr. bannir izgonesc (eu ~). frappa (il ~) izbi (el ar ~). frappe (je ~) izbeşte. chassé izgoniţi. épuisé (il avait ~) istovit. pouffer izbucnire. frappe (il ~) izbeşti. isole (j'~) izolezi.

tapisser îmbrac. griser. lui [pron. étreignais (j'~) îmbrăţişam (noi ~). porté (tu avais ~) îmbrăcaşi. vêtir. porte (je ~). étreint (il ~) îmbrăţişează (ei ~). isomorphisme izoterm. étreignais (tu ~) îmbrăţişam (eu ~). imbiber îmbietor.Hr înainte Hristos. porte (il ~). isotopique izotropic. portez îmbrăcaţi (voi ~). réconforte (il ~) îmbăta. dompteur îmbogăţeşte (care ~). dompte (qu'il ~) îmblânzesc (eu ~). A/D] îi [vb. isothermique izotonic. vêtement îmbrăcăminte [constr. embrasser îmbrăţişa (va ~). dompta îmblânzise. étreigniez îmbrăţişau. porter. vêts (je ~) îmbracă (ei ~). étreignit (il ~) îmbrăţişăm. porté (vous aviez ~) îmbrăcaseşi. étreins (j'~) . portais (je ~) îmbrăcam (noi ~). porté (il avait ~) îmbrăcasem (eu ~). portait îmbrăcai. revêtement îmbrăcăminte caraghioasă. portèrent îmbrăcarăţi. étreinte îmbrăţişat. étreindrait îmbrăţişa (se ~). isotonique izotop izotopi. tombe malade (il ~) îmbolnăvi (el se ~).]. revêtir. A] îîîmb îmbarca (se ~). étreignons îmbrăţişează. tombent malades îmbolnăveşte (se ~). dompte (il ~) îmblânzi (el ~). A (se) umple. appétissant îmbina. tombèrent malades îmbolnăvişi (te ~). isotherme izotermic. domptait îmblânzească (el să ~). xxx Adev 28/03/08 îmbălsăma.C. enivrer. embaumer îmbărbăta.] îmblânzi. isomorphe izomorfism. tombant malade îmbolnăviră (se ~). portent îmbracă (el ~). vêt (il ~). conjonction. pousser îmbrăţişa. porter [vêtement]. portons îmbrăca peste cap. habiller. saouler îmbăta (se ~). mélange îmblănit. étreignions îmbrăţişare. soûler (se ~) îmbătător. prêt-à-porter îmbrânceală. enrichissant îmbogăţi. J. porta îmbrăcăm. de murdărie sau de miasme. habilles. tombai malade (je ~) îmbolnăvindu-se. tombait malade (il ~) îmbolnăvească (ei să se ~).]. le [pron. dompte (je ~) îmblânzeşte. étreignait îmbrăţişa (el ~). source izvor mineral. isométrique izomorf. étreint îmbrăţişaţi (voi ~).]. isomère izometric. tombas malade (tu ~) îmbolnăvit. tomba malade (il ~) îmbolnăvii (mă ~). tremper. étreignaient îmbrăţişă (el ~). portions îmbrăcând. av. réconfortent (ils ~) îmbărbătează (el ~). radoucir. porté (j'avais ~) îmbrăcaseră. dompté îmblânzitor. portais (tu ~) îmbrăcai. agencer îmbinare.107 - . tomber malade îmbolnăvea (se ~). source minérale îîîa î. apprivoiser îmblânzea. soûler. şi refl. portâtes îmbrăcase. étreignait îmbrăţişa (el ar ~). portes (tu ~) îmbrăca (el ~). poussée îmbrânci. enrichir îmbolnăvi (se ~). réconforter îmbărbătează (ei ~). sources (les ~) izvor izvoare. vêtu. isolationnisme izomer. isotrope Izv. dompter. enrobé. vêts. habillé îmbrăcaţi. étreignez îmbrăţişaţi (voi ~) [imp. tombé malade îmbrăca. portiez îmbrăcau. dompté (il avait ~) îmblânzit. embarquer îmbâcsi îmbâcsesc îmbâcsită Tranz. portai îmbrăcam (eu ~). porté (ils avaient ~) îmbrăcaserăm.izolaţionism. étreignent îmbrăţişez. enivrant îmbătrâni îmbătrânită.. porté (nous avions ~) îmbrăcaserăţi. enfiler par la tête îmbrăcăminte. tombent malades (qu'ils ~) ) îmbolnăvească (el să se ~). fourré [adj. étreindre îmbrăţişa. mêler. est (il ~) îl. vieillir Adev 01/11/07 îmbătrânire. habille (il ~) îmbraci. a (se) înţesa de praf. isotope izotopic. portas îmbrăcat. enivrer (s'~). tombe malade (qu'il ~) îmbolnăveau (se ~). portaient îmbrăcă (el ~). habille (j’ ~). vieillissement Adev 01/11/07 îmbiba. tombaient malades îmbolnăvesc (se ~). accoutrement îmbrăcăminte de gata. portant îmbrăcară. étreindra îmbrăţişai. avant Jésus-Christ îi. source [abréviation cartographique] izvoarele.

îmbrăţişez (să ~). réconcilier împac (eu ~). partages împărtăşi. în. réconcilions (imparfait) împăcare. étreins (tu ~) îmbrăţişa (~ o idee). divisant împărţise. chancèle (il ~) împleticindu-se. tresser împletici (se ~). accompli împlinit (dorinţă). décorer împodobea. paix (faire la ~) împăcam (noi ~). empereur împărăteasă. partageons împărţind. enliser împotriva. comblé. poussa împingere. trébucher împiedica [fig. plier une tente împestriţat. divisé împărţiţi. partageait împărtăşesc (ei ~). contre son gré împotrivi (se ~). boiser împăduri din nou. réconcilie (je ~) împacă (ei ~). adversité împrejurimi (în ~). combla (il ~ un vœu) împlinit. raccommoder. chanceler împleticea (el se ~). garnissait împodobeau. pousser. partagerait împărţi (va ~). épouser (~ une idée) îmbuca. impérial împărţeală.]. titubant împletitură. partage împărţi. partages împărtăşea. entre împodobi.] împături un cort. réconcilié împăcaţi (voi ~). diffus împrejmui (~ cu un gard). gavé îmbuibau (se ~). comble (il ~ un vœu) împlini (el ~ o dorinţă). réconciliait împăca (se ~). chancelait (il ~) împleticeşte (se ~). décoration împodobit. divise (il ~) împarţi. tressage împlini (~ o dorinţă). emboîter îmbucătăţi. pétrifié împinge. anti-. partagé. partage (je ~) împartă (el să ~). partagé împărtăşiţi. divisait împărţi (ar ~). étreigne (qu'il ~) îmbrăţişezi. clôturer împrejmuire. confient împărtăşesc (eu ~). gavait (il se ~) îmbuibându-se. gavent îmbuibi (te ~). gave (il se ~) îmbuibă (ei se ~). réconcilies împăca (el ~). raccommodé. impératrice împărătesc împărăteşti. boisé împăiat. buter contre împietri. divise (qu'il ~) împarte. garnissant împodobire. clôture împrejurări vitrege [pl. partager împărtăşi (ar ~). contre. divisé (il avait ~) împărţit. partageait. envers împotriva voinţei sale. alentours (aux ~) . garnissaient împodobesc. poussait (el ~) împinse (el ~). partagent. garnissent împodobeşte. arrêter. pousse (je ~) împinge. raccommode (il ~). exaucé (un vœu) între. réconcilie (il ~) împaci. gaves (tu te ~) îmbulzeală. partagera împărţim. cohue [f. contrer împrăştia (se ~). tituber. diffuser împrăştiat. pétrifier împietrit. partagerait împărtăşi (va ~). reboiser împădurit. sidérer. embouteiller îîîmp împăca. parer (se ~) împotmoli. partage (il ~) împărtăşeşti. gavant (se ~) îmbuibat.] îmbunătăţi. divise (je ~) împart (ei ~). amélioration îmbutelia. partagez împărtăşit. réconciliation împăcat. partagez împărţea.]. natter.108 - . partage (je ~) împărtăşeşte. parer. partage (il ~) împarte (el ~). gave (je me ~) îmbuiba (el se ~).]. gavaient (se ~) îmbuibă (el se ~). broncher [hésiter] împiedica de (se ~). divisent (ils ~). garnir. bigarré împiedica. garni împopoţona (se ~). division împărţitor [mat. partager împart. réconciliez împăcau. emballer împăduri. diviser. combler (~ un vœu) împlineşte (el ~ o dorinţă). partagent împart (eu ~). réconcilient împăcăm. raccommodent. améliorer. diviseur [math. amendement.]. bousculer împing (eu ~). réconcilions (présent) împacheta. empêcher împiedica (se ~). partagera împărtăşim. natte. partagez împărţi cu dărnicie. gaver (se ~) îmbuib (mă ~). partageons. empaillé împărat. partagera. pousse (il ~) împingea (el ~). étreigne (que j'~) îmbrăţişeze (el să ~). prodiguer împărţire. division [distrib. réconcilient împacă (el ~). poussée împleti. garnit împodobind. amender îmbunătăţire. morceler îmbuiba (se ~).

à la hâte în întregime. accréditer împuternicire. en ligne droite în lipsă de. À votre santé ! în scârbă. prêter împrumut (eu ~). en état de în străinătate. en sens inverse în sensul că. secrètement în timp. de façon à în aval. de plus. mandat. puant îîîn în. prêt [n. en l'air în aer liber. dans la mesure où în mijlocul. tors în stare bună. en chœur în curs tare. prêté împrumutaţi. en amont în aparenţă. outre. au complet în jur de. réduire Adev 01/11/07 împuţit împuţită. pareil cas (en ~) în adins. hors la loi în afară de. finalement în centrul oraşului. au centre ville în ciuda [+D]. ensemble împroşca. pendant la nuit. à dessein în aer. en flammes. en friche în pielea goală. éclabousser împroşca (el ~). à rebours. à contre cœur în schimbul. joint împreună. en principe în pripă. à contrecœur in situ. en feu în formă de teacă. dûment în momentul. procuration [jur.] împuternicit. tant que. en bloc în marşarier [auto]. lors de în paragină.împrejurimi [pl. à la tête în grabă. en plein air în afara [+G]. cernant împreuna. en aval în bandulieră. conjonction împreunat. en chaleur în căutare de. hormis [*] în altă parte. cernent (qu'ils ~) împresura (vor ~). prête (je ~) împrumuta (el ~). superficiellement în realitate. à la fois. prêtes (tu ~) împuşca. dans în (doctor ~ ştiinţe). de trop în principiu. comment în cele din urmă. en plus. en apparence în aşa fel ca să. en même temps în acest caz. jonction. à peu près în largul său. contre [en dépit] în consecinţă. à nu. en bandoulière în bloc. à la place de în mare. en bloc în bucăţi. coup de feu împuternici. en marche arrière [auto] în măsura în care. à la file în taină. en bon état în stare de funcţionare. en dehors de în afara bordului (motor ~). contre [échange] în sens invers. gicler împroşca (a ~ cu noroi). en morceaux în calitate de. éclaboussé. hors-bord (moteur ~) în afara legii. amoindrir. prêtaient (ils ~) împrumută (ei ~). au service de în silă. en dehors de. prête (il ~) împrumutăm. rayé [textil] în fiecare noapte. cerner împresoară (ei ~). au grand jour în plus. en effet În sănătatea voastră!. prêtait împrumutam (eu ~). à l'étranger în şir. en quête de în ce fel. ailleurs în amonte.109 - . au milieu de în mişcare. en tant que în carne şi oase. accrédité împuţiciune. en ce sens que în serviciul [+G]. prêtais (je ~) împrumutat. autour de împresura. comme [temporal] în timpul nopţii. en quête de în căutarea. chaque nuit în flăcări. investir. prêtons împrumutând. en cours în depărtare. part (à ~). in situ în slujba [+G]. en. prêtant împrumuţi. en grand în masă.]. ès (docteur ~ sciences) în acelaşi timp.] (< prêter) împrumuta. en état de marche în stare să. nuitamment . au vent în dungi. alentours împrejurul. à contre cœur. joindre împreunare.] (dat). cerneront împresurat împresuraţi. gainé în frunte. prêtez împrumutau. cerné împresurau. prêta împrumută (el ~). puanteur împuţina împuţinată. cernaient (ils ~) împresurînd. à défaut de în locul. en mouvement în mod corespunzător. à l’aise în linie dreaptă. fusiller împuşcătură. giclait împroşcat. prêtent împrumută (el ~). à poil în plină zi. giclé împrumut [n. au service de în spirală. au loin în direcţia vântului. en chair et os în călduri. cernent (ils ~) împresoare (ei să ~). pour lors în cor.

bagarre. chaussé încălţaţi (vă ~). emmêler încăleca.) înapoiaţi.]. étouffait (il ~) înăbuşi (el ~). rendez înapoiaţi (voi ~). Javel (eau de ~) înălţa.] înăbuşi [emoţia]. avant Jésus-Christ Adev 15/03/08 înainte să. violer un serment încâlci. rendons înapoiez.] încântător. armé înarmat [fig. à jamais. reculer înapoia. rendu. rendre. chaussais (je me ~) încălţase (se ~). avant înalt. chauffe (il se ~) încălzit. montais à cheval (je ~) încălecat. chausses (tu te ~) încălţa (el se ~). munir înarmat. chauffage central încălzirea globală. chauffé. réchauffe (il ~) încălzeşte (se ~). en lambeaux. blanchisseur înălbitor [la spălat rufe]. derrière înapoi (da ~). dresser (se ~). rehausser. dedans îîînc încă. armer înarma (se ~). monta à cheval (il ~) încălecăm. chaussons (nous nous ~) încălţându-se. rend. avant înainte Hristos (de la jumătatea mileniului IV î. en haillons înainta. hausser înălţa (se ~). rendrait înapoia (va ~). rendait înapoia (ar ~). obstiner (s'~) . ravi [fig. de son vivant în toate ungherele. droit (tout ~) înainte de. remboursez înapoiază. blanchir înălbesc. chauffer. étreindre [supprimer] înăbuşire. avant. arrière. rembourses (tu ~) înarma. soulier.Hr). rendent înapoiem. à tout jamais în vigoare. hauteur. échauffe (il ~). chaussant (se ~) încălţăminte. avance înaintat. munit înăsprire.110 - . avant (en ~) înainte (tot ~). rentrées (adj. blanchit înălbit. échauffer încălzi. rentrée (f. ennemi înamorat [arh. étouffer [fig. dresser [monter]. haut înăbuşi. dressa (il ~) [monter] înălţare. montons à cheval încălţa (se ~). devant. montes à cheval (tu ~) încăleca (el ~).pl. charmer încânta (el ~). relèvement înălţime. réprimer. charmant. monte à cheval (il ~) încaleci. chausse (il se ~) încalţe (să se ~). rembourser înapoiază (ei ~ banii). mêlée. échauffent încălzeşte. fasciner. remboursent înapoiază (el ~ banii). iron. rembourse (je ~) înapoiezi (~banii). montez à cheval încălecă (el ~). remboursons înapoiez (~ banii). montai à cheval (je ~) încălecam (eu ~). rends înapoiezi. altitude.] înăbuşă. monté à cheval încălecaţi (voi ~). rembourse (il ~) înapoiem (~ banii). chauffage încălzire centrală. de fond en comble în veci vecilor. f. charmait (il ~) încântat. avancer înainta. montent à cheval încalecă (el ~). blanchi înălbire. réchauffer încălzesc (ei ~). ériger. chausse (que je me ~) încalţă-te!.] înapoi. montait à cheval încălecai (eu ~). pugilat încălca un jurământ. chaussez (vous vous ~) încălţă (se ~). avançait înaintare. taille înălţimea… (fi la ~). blanchissage înălbitor [foto].]. hisser înălţat. étouffe (il ~) înăbuşea. retourner înapoia. monte à cheval (je ~) încalecă (ei ~). chausse-toi ! încalţă (ei se ~). entiché [pop.) înapoiată. chausse (je me ~) încalţ (să mă ~). rentré înapoiată. ravissant încăpăţâna (a se ~). dressé [monté] înalţă (el ~). monter à cheval încalec (eu ~). chaussé (il s'était ~) încălţat. chaussa (il se ~) încălţăm (ne ~). chaussait (il se ~) încălţam (mă ~).]. munissait. rendra înapoiat. étouffement înăbuşitor înăbuşitoare. blanchissent înălbeşte. embrouiller. chaussure încălzi (a ~). durcissement înăuntru. chaussent (ils se ~) încalţă (el se ~). encore încăierare. s. rends înapoia [bani]. chausser (se ~) încalţ (mă ~). nanti înarmează (se ~). avance (en ~). étouffant înălbi. réchauffement global Adev 13/02/08 încânta. échauffé încălzire. étouffa (il ~) [fig. avancé înainte. dresse (il ~) [monter] înălţă (el ~) [perf. en vigueur în zdrenţe. anthume în timpul vieţii (lui/ei). chausse (qu'il se ~) încalţi (te ~).în timpul vieţii. hauteur de (être à la ~) inamic.

chargé (il avait ~) încărcat. commençais (tu ~) începeam (eu ~). cessons încetând. têtu încăpăţânează (ei se ~). raccroché (le téléphone) închise (telefonul). renfermer închide într-o mănăstire. clos [adj. obstine (je m'~) încăpăţânezi (te ~). naturalisation încetineală. lenteur încetineală (cu ~). fermer. fige (il se ~) încheagă (ei se ~). cesse (sans ~). raccrocha (le téléphone) închina. lentement încet (a vorbi ~). ogive nucléaire încarcera. receveur începător. démarrer începând. commenciez începeau.f. commencé (il avait ~) începusem (eu ~). imaginer . tenté [essayé] încercat [testat]. cernés (yeux ~) incert. liquidation închis. clôture [action] închidere (a unui magazin). commencé (tu avais ~) începuşi (tu ~). début. dédier. figer (se ~) încheagă (el se ~). voué închipui.111 - . vouer închinat. cessent încetează (el ~). fermé. commencement început (la ~). commenças (tu ~) început [vb. obstination încăpăţânare (cu ~). commençons începeţi. chargeons încărcătură. pièce [chambre] încărca. incertain incertitudine. fini încheietură. cargaison încărcătură nucleară [mil. éprouvait (il ~) încerca [testa]. cesser încetase. chargera (il ~) încărcam. intraitable. commençant. cesse (je ~) înceteze (el să ~). cessa (il ~) încetăm. commencement (au ~) încerca.]. poignet [anat. petit à petit închega (se ~). incarcérer încasa salariul. preuve încercănaţi (ochi ~). figeait (il se ~). commencé (nous avions ~) începuserăţi. caillait închegat. commencez începi. charge [n. chargeait încărca (el ar ~). cloîtrer închidere. caillé. cessé (il avait ~) încetasem (eu ~). chargé încărcaţi (voi ~). obstinent (ils s'~) încăpăţânează (el se ~). commençaient începem. fige (qu'il se ~) închegătoare [n. obstinément încăpere încăperi. charges (tu ~) încărca (el ~). charge (je ~) încarcă (ei ~).] încărcătură (a unei nave). charge (il ~) încarce (el să ~). commençant încep (eu ~). caille (il se ~). intarissablement încetare a ostilităţilor. figé închegă (el se ~). testé [vérifié] încercare încercări.]. commencé (j'avais ~) începuseră. lentement încetineală a minţii. voix basse (parler à ~) încet [adv. touche (pierre de ~) încercare [test].]. entamer începe (el ~). cesses (que tu ~) încetare (fără ~). commençait începeai. commençais (je ~) începeam (noi ~). commencé (vous aviez ~) începuseşi. cessez-le-feu încetăţenire.încăpăţâna (el se ~). cesse (qu'il ~) încetezi. commence (je ~) începe (~ să mănânce). chargeais (je ~) încărcând. cesse (il ~) încetez. chargerait (il ~) încărca (va ~). figent (ils se ~) închega (el se ~). éprouver. attache încheietura mâinii.] închide închid. commencé început. incertitude încet înceată. buté. enfermé închide (telefonul). débuter. essayé. essai încercare (piatră de ~). charger încarc (eu ~). essayer. éprouvant încercat.]. chargeant încărcase. obstine (il s'~) încăpăţânez (mă ~). commencer. lentement.] încheia. commencé (ils avaient ~) începuserăm. tester [vérifier] încercând. raccrocher (le téléphone) închis (telefonul). obstines (tu t'~) încăpăţânare. cessant încetează (ei ~). débutant începe. chargez încărcăm. commençai (je ~) începuse. lent. commencions începeaţi. commence (il ~) începea. charge (qu'il ~) încarci. commença începui (eu ~). obstiné. barrer închide din nou.]. doucement înceta. commences (tu ~) începu. éprouvé. recette [encaissement] încasator. cesses (tu ~) încetezi (să ~). finir încheiat.][bot. lourdeur d'esprit încetişor. obstinait (il s'~) încăpăţânat. Geranium robertianum [bot. cessé (j'avais ~) încetaţi. cessez încetă (el ~). épreuve. toucher sa paye încasare. figea (il se ~) închege (el să se ~). chargent încarcă (el ~). tenter [essayer] încerca (el ~). cailler. doucement încetul cu încetul.

fige (il ~) încremeni (el ~).]. location închisoare. plier. cernent (ils ~) înconjoare (ei să ~). incliner înclina (se ~). rétif îndărătnicie. suffisant [adj. pousse (il ~) îndecându-se. talent. courbent (ils ~) încovoaie (ei să se ~). impasse. habileté îndemânare (cu ~). poussait (el ~) îndemnă (el ~). voûté. courbant încovoi (eu ~). couronner încorona (el ~). froncé [un tissu] încrucişa. plient (ils ~). tôle [pop. quintuple încleia. crêper [tissu] încreţi [părul].] încremenesc (ei ~). figurer (se ~) închipuia (el îşi ~). figer [fig. froncer (~ les sourcils) încrunta (el se ~). particulièrement . cerner înconjoară (ei ~). courbe (il se ~) încovoaind. pencher înclinare. couronné încunună (el ~). bander încordat.]. incessamment. germination înconjur. courbe (je ~) încovoi (eu ~). pousse (je ~) îndemna (el ~). courbe (qu'il se ~) încovoaie (el se ~). suffisamment îndeamnă. aptitude înclinat. figé [fig. don [talent]. bientôt. geôle [arch. reculons (à ~) îndărăt. dette (en ~) îndatorire. couronnement încovoia. faire crédit à încredinţa. loue (je ~) [chambre] închiriere. courbaient (ils se ~) încovoie (el se ~). courber încovoaie (ei ~). figuraient (ils se ~) închipuie (el îşi ~). aussitôt îndată ce (de ~). aussitôt îndată (de ~). noyant (se ~) îndelete (pe ~). loue (il ~) [chambre] închiriez. loué [chambre] închiriază (el ~). figent (ils ~) încremeneşte. oser încununa. plie (il ~) încovoaie (el să se ~). couronnant încoronează (el ~). cernent (qu'ils ~) înconjura (vor ~). acharnement îndeajuns. courbent (qu'ils se ~) încovoaie (ei se ~). obstination îndărătnicie (cu ~). germer încolţire. croisé încrunta (se ~). embarras încuviinţa. penaud încurcătură. obstination. imagination închiria [o cameră]. couronna încoronând. loisir (à ~) îndemânare. cernant înconjurat înconjuraţi. emmêler încurcat.].] îndăratelea (de-a ~). figurait (il se ~) închipuiau (ei îşi ~). ambiant încorda. devoir [n. plie (je ~) încovoia (el se ~).112 - . assurer încremeni. coller încleiat. courbé încovoiau (se ~). généralement îndeosebi. cerneront înconjurând. încununez. couronné încoronă (el ~). prison. croisement încrucişat. couronnant încununează (el ~).]. figea (il ~) încremenit. portée (à la ~) îndemna.] îndatoritor. sidéré. sidérer. crêper [cheveux] încreţit [părul]. couronnait încununat. sitôt îndatorat. couronnait încoronat. louer [une chambre] închiriat. obstinément îndârji. pétrifier.]. bandé încorona. adroitement îndemânatic. prévenant [adj. s. adroit. collé înclina. inclinaison încolţi. penchant. fronçant (~ les sourcils) încumeta (se ~). habile îndemână (la ~). savoir-faire. acharner îndârjire. figure (il se ~) închipuiţi-vă. pétrin [fam. taule [pop. arrière îndărătnic. adresse.] încreţi [o ţesătură]. courba (il se ~) încrede în (se ~). inclination. poussa îndeobşte. biais [adj. couronna încununând. courbe (il ~) încovoaie (ei ~).]. busqué. couronne (il ~) încurca. embrouiller. figurez-vous închipuire. fronce (il ~ les sourcils) încruntă (el se ~) [perf. fronça (~ les sourcils) încruntându-se. courbé (il avait ~) încovoiat.] înclinaţie [fig. courbait (il se ~) încovoia (se ~). crépu [cheveux] încreţit [ţesătură]. cernaient (ils ~) înconjurător. courbent (ils se ~) încovoaie (el ~). crochu. agréer îîînd îndată. pousser îndemn (au ~). inclination înclinaţie [geom. talent. pâmer. fronçait (~ les sourcils) încruntă (el se ~). tour [détour] înconjura.] încincit. cerné înconjurau. couronner încununa (el ~). couronne (il ~) încoronare.]. croiser încrucişare.închipui (a-şi ~). pétrifié. courber (se ~) încovoiase. froncer [un tissu] încreţi [pânză].

tassaient (ils ~) [le contenu] îndesară. tasser [le contenu].] îndoi. doutent que (ils ~) îndoieşte că (el se ~). subi îndurera. incertain. marcher îndrepta (se ~) [vremea]. doutais que (tu ~) îndoială. gaver îndop. écarte (j'~) îndepărtezi. doutons que (nous ~) îndoind.] îndoială (fără ~). chagrin [adj. doute que (il ~) îndoieşti că (tu te ~). plie (je ~) îndoi (se ~). tassé (tu avais ~) [contenu] îndesaşi. conseille (je ~) îndrumă (el ~). effectuer. gave (je ~) îndopa (el ~). doutait que (il ~) îndoiai că (te ~). reléguer.]. tombe amoureuse (elle ~) îndrăgosteşte (el se ~). certes [adv. courbait îndoia că (se ~). oser îndrepta. tassâmes (nous ~) [le contenu] îndesarăm. audacieux. tombent amoureuses (elles ~) îndrăgostesc (mă ~). tombé amoureux (ils étaient ~) îndrăgostit îndrăgostită. écarté îndepărtat [adj. tassant [le contenu] îndeşi (tu ~). écarte (il ~) îndepărtez. plier. tasses (tu ~) [le contenu] îndestulător. exaucer (~ un vœu) îndeplinit (dorinţă). doutes que (tu ~) îndoii (mă ~). tombé amoureux (j'étais ~) îndrăgostiseră (ei se ~). tassais (tu ~) [le contenu] îndesară. tombe amoureux (il ~) îndrăgosteşti (te ~). doubler îndoia [plia]. amoureux. chagrinait îndurerat îndurerată. plient (ils ~) îndoaie (el ~). gaves îndrăgosti (se ~). écarter îndepărtat. courbant îndoindu-se (că). conseiller îndrum (eu ~). courbé. tombez amoureux îndrăzneală. gavé îndopau. tassai (je ~) [le contenu] îndesai (tu ~). tassiez (vous ~) [le contenu] îndesarăţi. plie (il ~) îndoapă (ei ~). s’éprendre. doute [n. tassas (tu ~) [le contenu] îndesat. doutaient que (ils ~) îndoielnic. témérité îndrăzneţ. acheminer îndrepta (se ~). douta (il ~) îndoi (se ~) [fig. entiché [pop. sucrer îndupleca [pe cineva].]. courber îndoaie (ei ~). tasse (je ~) [le contenu] îndeasă (ei ~).îndepărta (a ~). chagriner îndurera (el ~). doublé îndoiţi că (vă ~).] îndrăgostiţi (vă ~). subir îndurare. miséricorde îndurare (fără ~). conseille (il ~) îndrumător. gavaient îndopi.]. doutai (je ~) îndoim că (ne ~). remettre [météo] îndreptar. impitoyablement îndurat. doutez que (vous ~) îndoitură. tassèrent (ils ~) [le contenu] îndesarăm. doutant (se ~) îndoise (se ~). tassé (il avait ~) [contenu] îndesasem (eu ~). tassions (nous ~) [le contenu] îndesarăţi. courbé (il avait ~) îndoise (se ~). guide înduioşa. exaucé (un vœu) îndesa. écarta îndepărtează (ei ~). farcir. pitié. tombe amoureux (je ~) îndrăgosteşte (ea se ~). plier quelqu’un îndura. tassé (j'avais ~) [le contenu] îndesaseşi. entasser îndes (eu ~). certainement. écartes (tu ~) îndeplini. doutais que (je ~) îndoiau că (se ~). épris. tasse (il ~) [le contenu] îndesa (el ~). tombait amoureux (il ~) îndrăgostesc (ei se ~). tassâtes (vous ~) [le contenu] îndesase. téméraire îndrăzni. pli îndopa. tombant amoureux îndrăgostise (se ~). tomba amoureux (il ~) îndrăgostim (ne ~). doute (mettre en ~) îndoiam că (mă ~). guide îndruma. douter îndoi [înmulţi cu doi]. douteux îndoiesc (ei ~).] îîîne . cabosse [n. gave (il ~) îndoi (eu ~).]. tombent amoureux (ils ~) îndrăgostesc (ele se ~). apitoyer îndulci. lointain îndepărtă (el ~). gavait îndopându-se. tassent [le contenu] îndeasă (el ~).] chagrine [adj. guider. audace. tassé [le contenu] îndesaţi (voi ~). douté (il avait ~) îndoit [X2]. tassons (nous ~) [le contenu] îndesând. suffisant [adj. tassez [le contenu] îndesă (el ~). doute que (je ~) îndoiesc că (se ~). tomber amoureux îndrăgostea (se ~). doute (sans ~) îndoială (pune la ~). tombes amoureux (tu ~) îndrăgosti (el se ~). gavent îndoapă (el ~).113 - . tassait (il ~) [le contenu] îndesai (eu ~). courbe (il ~) îndoieşte că (el se ~). tombons amoureux îndrăgostindu-se. écartent îndepărtează (el ~). tombé amoureux (il était ~) îndrăgostisem (mă ~). accomplir îndeplini (~ o dorinţă). courbe (je ~) îndoiesc că (mă ~). clémence. courbent (ils ~) îndoiesc (eu ~). tombé amoureux. tassa (il ~) [le contenu] îndesăm. gavant (se ~) îndopat.

] înghiţi. fatuité îngâmfat. noya (il se ~) înecăm (ne ~). agenouiller înger. infatué înfunda. colmaté îîîng îngădui. noyâtes (vous vous ~) înecase (se ~). noyé (il s'était ~) înecaseră (se ~).] [supporter] înghiţi din nou. ingénieusement ingeniozitate. coups (boire à petits ~) . tolère (je ~) îngădui (tu ~). échauffé înflăcărare. jauni îngâmfare. frissonnant înfiorător. noie (je me ~) înecai (mă ~). gel [froid]. pâlir îngălbenea. avaler.]. étouffer (s'~) îîînf înfăşa (~ un bebeluş). frissonne (je ~) înfiorându-se. astucieux ingenios (în mod ~). rouler. tolérait (il ~) îngăduie (ei ~). geler îngheţa (el ~). fonder. sentir [fam.n. pâlit (il ~) îngălbeni (se ~). échauffent înfierbântă (el ~). avala. glace (il ~). défaite înfricoşa. fiévreux [fig. tolérance îngăduitor. affamé înfrângere. avalent. noyâmes (nous nous ~) înecarăţi (vă ~). engloutir înghit. toléré îngăduinţă. vaniteux. ingénuité ingenuu. peur (faire ~). effrayer înfricoşat. débonnaire. jaunissent (ils ~) îngălbeneşte. échauffé înfiinţa. avale înghite. transi îngheţată. création înfiinţat. frissonna înfior (mă ~). épouvanta (il ~) înfiorând. blêmir îngălbenind. avalons înghiţit. vain. épouvantant înfiorase. pâli.f. gelait îngheţat. noient (ils se ~) îneacă (el se ~). lampée înghiţituri mici (bea cu ~). noyer. gelé. enrouler înfăţişa. astuce ingenuitate. épouvantable. créé [fondé] înfiora. allure. figure (il ~) înfia. cohue [f. engloutit înghiţea. permettre. ardeur înflăcărat. noyé înecat (el s-a ~ mâncând). étaler [exposer]. noyons (nous nous ~) îneci (te ~). toléré (il avait ~) îngăduit. air. ingéniosité. emmailloter înfăşura. jaunissaient îngălbenesc (ei ~). peur (il me fait ~) înfrumuseţa. tolère (qu'il ~) îngăduise (el ~). frissonne (il ~) înfioră (el ~). effrayé înfricoşător.114 - .] îneca (se ~). noyade [n. échauffer înfierbântă (ei ~). glacer. figuraient înfăţişează (el ~). glacé îngheţat bocnă. englouti înghiţiţi. avalait înghiţi. épouvante (il ~) înfioară (el se~).]. noies (tu te ~) îneca (se ~ mâncând). jaunit (il ~). figurait (il ~) înfăţişare. créer [fonder] înfiinţare.înec [n. tolères (tu ~) îngăduia (el ~). adopter înfierbânta (a ~). ingénu ingerinţă. aspect. glaçait. tolèrent îngăduie (el ~). noyèrent (ils se ~) înecarăm (ne ~). engloutissent. mine [visage] înfăţişat.]. affamer înfometat. engedni îngădui (eu ~). figurer înfăţişa (el ~). éclosion înfometa. ingénieux. étouffé (il s'est ~) înecaţi (vă ~). ravaler înghiţire. avalez înghiţi [pe cineva] [fam. langer înfăşa [un copil].] îngheţ [n. tolère (il ~) îngăduie (el să ~). infatué îngândurat. noie (il se ~) înec (mă ~). engouffrer. ange îngheaţă. noyez (vous vous ~) înecă (el se ~). noyé (ils s'étaient ~) înecaşi (te ~). frissonner înfioră (el se ~). pensif ingenios ingenioasă. noyas (tu te ~) înecat înecaţi înecată înecate. noyai (je me ~) înecară (se ~). avales înghiţim. gelée îngheţa. tolérant îngălbeni. échauffe (il ~) înfierbântat. gèle (il ~) înghesuială. ingérence îngenunchia. épouvanté (il avait ~) înfiora (se ~). tolérer. jaunir. effrayant înfricoşează (mă ~). affreux înflăcăra. colmater înfundat. engloutissement înghiţitură. embellir înfrumuseţare. licite. jaunissait (il ~) îngălbeneau.] înflorire. figuré înfăţişau. (il s'est ~) îneacă (ei se ~). embellissement înfumurat. glace [alim. jaunissant îngălbenit. épouvanter înfioară (el ~).

juron injurie. parfument înmormânta. épouvanter. amonceler îngrăşa (se ~). écarta înlăturat. suppléer înlocui (se ~). remplaçable înlocuire. invective. inné înnebunit. épouvanta (il ~) îngrozind. épouvantant îngrozise. soigna îngrijim. affreux. limite (je ~) îngrădeşte (el ~). soigné. pullulé înmulţire. noircissaient înnegreşte (el se ~). multiplicateur înnăscut. soignez îngrijire. brunir. immatriculation înmânare. écarte (j'~) înlătură (ei ~). noircit (il ~) înnegrit. entasser. injure injust. soignons îngrijind. javeler înmărmuri. épouvante (il ~) îngrozi (el ~). rabaisser. soucieux îngropăciune [pop. substitution înlocuitor [n. masser. inquiéter îngrijorare. noircissement înnobila. nage (il ~) înoate (să ~). limite (il ~) îngrădi (el ~). inquiet. humilier. rétrécissement înhăma. intégration îngrădi. écartes (tu ~) înlesni. nagera (il ~) înotase. jurer înjurătură. consterné înmiresma înmiresmez. nagé (il avait ~) înotasem (eu ~).]. inquiétude. improviser înjosi. héréditaire. grossir îngrăşământ. épouvantable. limitation îngrădit. horrible îngrozitor (în mod ~). multiplication înmulţitor. limité îngrămădi. rétrécir îngustare. pullule (il ~) înmulţit. soigne (il ~) îngrijeşti. parfumer înmiresmat. pétrifier înmărmurit. multiplier înmulţi (se ~). soigner îngrijeam (eu ~). limita îngrădind.115 - . nage (je ~) înota (va ~). horrifier îngrozeşte. mettre au tombeau înmormântare. noircissait (il ~) înnegreau (ei se ~). novateur înnorat. nagé (tu avais ~) înotat. effroyablement îngusta. nageons înotând. nage (qu'il ~) înot. succession înlătura (a ~). mise au tombeau înmormântat. écarte (il ~) înlătură (el ~) [perf. ennoblir înnoitor. relayer înlocuibil. sépulture [enterrement] îngroşare. nage înot (eu ~). parfume. nagé (j'avais ~) înotasem (noi ~). nuageux înota. mis au tombeau înmuia. nagé (ils avaient ~) înotaserăţi. noirci înnegrire. galber înmulţi. écarter înlătur (eu ~).] îîînm înmatricula. ménager înlesniri. ravaler (se ~) înjosire. remise înmănunchia. pétrifié. soignes îngrijea. s. limitant îngrădire. nageant înoţi. pullulent înmulţeşte (se ~). affolé înnegri. alourdir îngriji. nagé înotaţi. remplacer. engraisser. soigne (je ~) îngrijeşte. épouvanté (il avait ~) îngrozitor. humiliation înjosit. noircir înnegrea (el se ~). nagé (vous aviez ~) înotaseşi. nagé (nous avions ~) înotaseră. souci îngrijorat îngrijorată. rénovateur înnoitor [adj. écarté înlături. nagez înotăm. dégrader înjosi (se ~). soignais (je ~) îngrijesc (ei ~). humilié înjura.]. soignait îngriji (el ~). sépulture [enterrement].îngloba. limitent (ils ~) îngrădesc (eu ~).m. pulluler înmulţesc (se ~). écartent înlătură (el ~). amollir înmuia curbele. harnacher înjgheba.m]. remplaçant [n. nager înoată. immatriculer înmatriculare. faciliter. soignent îngrijesc (eu ~). amasser. englober înglobare. nages (tu ~) . abaisser. tremper. facilités înlocui. engrais îngreuna. parfumé înmiresmează.]. limiter îngrădesc (ei ~). soignant îngrijit. net [propre] îngrijiţi. injuste înlănţuire. grossissement îngrozi. soin îngrijora.

accompagnement. or [conj. épouvantable.]. vers înspre (~partea). peur (prendre ~) înspăimântase. coup monté înscrie. rencontré (ils avaient ~) întâlniserăm. rencontré (il avait ~) întâlnisem (eu ~). annonce [n. aliénation însufleţi. supercherie înşeua.f. vaudra însemnat. signifié. nageoire înotător înotătoare. recruter.]. communication înştiinţat. épouvante (il ~) înspăimântător. mensonger înşelătorie. apparenter înrudire. faire erreur. invétéré înrăutăţi. éclaircit [météo] însetat. ensanglanter însărcina cu. trompé înşelător. rencontre (il ~) întâlneşti. rencontré (j'avais ~) întâlniseră. colletant înşfăcat de guler. vaudrait însemna (va ~). épousé însură (se ~). inscription însemna însemn. parenté înrudit. vaut. faufile (il ~) însăila (el ~). épouse (il/elle ~) însura (se ~). rencontrez . rencontrait întâlneai. rencontrent întâlnesc (eu ~). rencontrais (tu ~) întâlneam (eu ~). rencontres (tu ~) întâlni (el ~). épouser. laçage înştiinţa. signifient înseamnă. éclairci [météo] înseninează (se ~). annoncé înşuruba. rencontré (vous aviez ~) întâlniseşi (să se ~). commission înscenare [fig. rencontraient întâlnesc (ei ~). accouplement însoţit. ensoleillé însoţi. mènent însoţi [pe cineva care pleacă]. marier (se ~) însoară (se ~). faufiler însailă (el ~). colleté înşiretare. aliéner înstrăinare. animer însufleţire. quand même. d'abord întâietate. peur (pris ~). qualité. cependant. rencontrai întâlnim. colleter înşfacă de guler (el ~). centuple înşela (a ~). épouvanta (il ~). duper înşela (se ~). signifie însemna (ar ~). vissant îîînt întâi [adv.] însăila. rencontrer. vertu însuti. mais. du côté de înstărit. isolement însorit. guérison însângera. sellé înşfăca de guler. avisé. aisé. accompagné însoţitoare. valu. faufilant însănătoşire. vaille însenina (a se ~). colleta (il ~) înşfăcând(u-l) de guler. rencontré întâlniţi. duperie. valent. rougir înroşire. épouvanter. aggraver înregistra. cossu înstelat. marqué însemne (să ~). tromper (se ~). faufilait însăilând. effrayé înspăimântă (el ~). enrôler înroşi. reconduire însoţire. compagne însoţitor.116 - . attribut. rencontre (je ~) întâlneşte. signifier înseamnă (ei ~). találni întâlnea. rencontrions întâlneaţi. visser înşurubând. avoir tort înşelat. rencontras întâlnit. marier (se ~) însurat. annoncer. centupler însutit. rencontriez întâlneau. consigner înrola (se ~). effrayant. enregistrer. inscrire înscriere. épousa (il ~) însurându-se. effrayer înspăimânta (se ~). épousant însuşire. joindre. mener. primauté întâlni. accompagnant înspăimânta. charger de însărcinare. aviser înştiinţare. nageur înrădăcinat. rencontrons întâlnind. animation însura. éclaircir [météo] înseninare parţială. seller înşeuat. immatriculer. rougeur înrudi (se~). collète (il ~) înşfăcă de guler (el ~). apparenté îîîns însă. effroyable înspăimântând. rencontra întâlnii (eu ~). épouvantant înspre. rencontré (tu avais ~) întâlnişi. rencontrant întâlnise.înotătoare [la peşti]. étoilé înstrăina. néanmoins. épouvanté (il avait ~) înspăimântat. rencontré (nous avions ~) întâlniserăţi. assoiffé însingurare. joint. marquer. rencontrais (je ~) întâlneam (noi ~). éclaircie [météo] înseninat [meteo].]. accompagner însoţesc (ei ~).

incarcérer înteţi. hasard (au ~) întâmplare neplăcută. tends (tu ~) întinzi (să ~).] într-una. consolider întărire. durcissent întăreşte (se ~). étendions întindeaţi. étendrait (il ~) întinde (va ~). étale (il ~). durci. haubanage întipări. advienne întâmplare.]. accueille (j'~) întâmpina (va ~). étendiez întindeau. étende (qu'il ~) întinde!. tête-à-tête. être en retard întârziat.f. durcit întări. passera (il se ~). accueilles întâmpinare. étalait. mésaventure întâmplător. étendes (que tu ~) întinde (se ~). sommet [pol. tendaient întindem. tonifié întăritor. accueillis întâmpinăm. renfort întârzia. passerait (il se ~). étendu (ils avaient ~) întinseserăm. étendent întind (eu ~). bander un arc întinde cu făcăleţul [aluatul] étendre au rouleau [cuisine] întindere. tonifier. étalé. incident [adj.]. arrive (il ~) întâmpla (se va ~). étendîtes întinsese. allongeons. étirer. accueillait întâmpină (el ~). allongea întinse (el ~). étendait. accueillerait întâmpină (ei ~). étendue [n. advient (il ~). rentrée. demander întreabă (ei ~). retard (en ~) întârziere.întâlnire. rentré întocmeşte. étendu (vous aviez ~) întinseseşi. accueil întâmpla. tortueux. tends (je ~) întind (eu să ~). éternellement [adv. retourner întoarcere. bander. créer [fonder]. en trois fois rien. allongé. étendîmes întinserăţi. étendis (tu ~) întinzând. étirer (s'~) întinde un arc. étend. bandé. rencontre.] întâmpina. étendu (tu avais ~) întinseşi. dressé [rédigé] întorsătură (lua o ~ proastă). étalent (ils ~).] întâlnire la vârf [pol. passe (il se ~). étendra (il ~) întindea. allongeait. en moins de deux [fam. sommet [pol. étaler sur (s'~). tonique întăritură. tendez întindeţi (să ~). étendu (nous avions ~) întinseserăţi. advenir întâmpla (s-ar ~). étends (j'~). dresse (il ~) [rédige] întocmi. rentrer întoarce (pe dos). retard întemeia (se ~). tendu întinse. maculer întinde. arrivera (il ~) întâmplat. étala. au-devant întâmpinaşi. dresser [rédiger] întocmit. baser întemeiat. avançait. étalant. hasard întâmplare (la ~). étendit (il ~) întinsei (eu ~). étends (tu ~). arriverait (il ~) întâmpla (se ~). passer (se ~). créé [fondé] întemniţa. fortifier. accueillons întâmpinare (în ~). étende (que j'~) întindă (ei să ~).].]. étends ! întinde (el ~). tendons întindem (să ~). allongeant. attardé. vraiment. attarder. étendez. attiser întina. étendiez (que vous ~) întins întinşi întinsă întinse. étendre întind (ei ~). étendaient. étendu (j'avais ~) întinseseră. étendirent întinseră (ei ~).] întări (se ~).117 - . rendez-vous întâlnire la nivel înalt. étalaient. durcir întărească (să se ~). étendions (que nous ~) întindeţi. accueillera întâmpinai. arrivait (il ~) întâmplă (se ~). accueillis întâmpinat. surface întindere cu hobane. renforcer. tendait întindeai. hasard (par ~). demande (il ~) . étendais (j'~) întindeam (noi ~). étendu (il avait ~) întinsesem (eu ~). accidentel. arriver. accueillit (il ~) întâmpină (eu ~). avancer. retour întors întoarsă. entre quat’zyeux întreba. étendent (qu'ils ~) întindă (el să ~). étendais (tu ~) întindeam (eu ~). accueillir întâmpina (ar ~). passait (se ~). étales (tu ~). allonger. en effet.f. tour (prendre un mauvais ~) întortocheat. étendu. étendons. étalèrent întinserăm. effet (en ~) într-o clipită. étaler [à plat]. toujours într-adevăr. étendis (j'~) întinseră (ei ~). tend (il ~) întinde (el ar ~). étendant întinzi. graver întoarce. intarissablement între patru ochi. durcissement întărit. retardement. étirement întindere [n. durcisse întăresc (se ~). fortuit. accueillez întâmpini. accueillit întâmpina (el ~). demandent întreabă (el ~). arrivé întâmple (să se ~). tortueuse întotdeauna. retarder. étale (j'~). accueilli întâmpinaţi.

coincer înţepenea (se ~). chagrine (il ~) întrucât. sevrer înţărcare. arrangement. draper învăluit. chagriner. interrompais (j'~) întrerupem. piger [fam. comme [cause] întruchipa.pop. panne d'électricité. nippa (se ~) [pop. bâiller întreg întreagă întregi.] învălui.] înţolit.f. demandant întrebat.] îîînv învălmăşeală. couper la parole întrerupe mereu. obscurité întunecos [sg. sage înţeles [n. interrompons întrerupeţi. accommodant înţelege [acord].]. interrogatif întrebuinţare. apprendre învaţă (ei ~). demandera întrebă. figé [fig. question (poser une ~) întrebare încuietoare [la şcoală]. entrecouper întretăiată (răsuflare ~). farcir înţesat. picotements [pl. obscur.] învârteji (se ~).]. coinçait (il se ~) înţepenesc (ei ~). apprennent învaţă (el ~). nipper (se ~) [pop.t. devancer întrecere.]. interromps (tu ~) întrerupse. apprends (j'~) învăţa (ar ~). interrompu întrerupător [electr.]. navrant întristează (el ~). colle [question difficile. intégralement.t. coinça (il se ~) înţepenindu-se. établissement [institution] întrerupe.] înţoleşte (se ~) [pop. pincé înţepător. coinçant (se ~) înţepenire. complété întregime.] întrista (el ~). navrer. affaire. coupure d'électricité întretăia. interrompait întrerupeam (eu ~).] înţolea (se ~) [pop. piquant [goût] înţepături [pl. examen périodique argot écolier] întrebător. apprendrait învăţa (va ~). mêlée [n. tourner învârtitură. interrompez întrerupi. combine [f. interrupteur întrerupere. sombre. engourdissement înţepenit. obscurcit întunecă (ei ~). arrêt întrerupere de curent.întreb. interrompt întrerupe (va ~).]. emploi întrece. engourdi. appris învăţaţi.]. coincé înţesa.] înţepeni [v.]. figent (ils ~) înţepeneşte [v. drapé învârteală [pop. intégral. interrompe (qu'il ~) întrerupând. arranger înţelegere.]. totalité întregime (în ~). ternir. demanderait întreba (va ~). chagrinait întristat [adj. figer [fig. accord înţelepciune. chagrin [adj. obscurcissement întunecime. croiser. integral. interrompra întrerupe [pe cineva]. compétition întredeschide. incarner întuneca (se ~ la faţă). apprend învăţ. rembrunir întuneca (el ~). sagesse înţelept. usage.].] înţepeni (el ~).] înţărca. interromps (j'~) întrerupă (să ~). nippe (il se ~)[pop. interrompant întrerupe (el ~). demandé întrebaţi. complet întregi. obscurci întunecat întunecată. sens [signification] înţepa. sevrage înţelegător. car.] înţepenit [v. apprenez . utilisation. entretien întrista. demande (je ~) întreba (ar ~). interrompent întrerup (eu ~).n] înţelesuri. obscurcir întuneca (se ~ la faţă). piquer înţepat [fig. interrompit întrerupt. compléta întregit.] înţelege [acord].].].] întrerupea.] întristată. demanda întrebăm. coince (il se ~) înţepeni (el se ~). entrouvrir. tour [rotation] învăţa. tourbillonner învarti învârtesc. apprendra învăţat.] înţepeni (el se ~). interruption.]. complet (au ~).].t.] întristător. nippé [pop. fige (il ~) înţepeneşte. complet. interrompre întrerup (ei ~). ténèbres [pl. obscurcissent întunecând. bondé înţoli (se ~) [pop. contrister [arch. nippait (se ~) [pop. obscurcissant întunecat. coupé (souffle ~) întreţinere.]. figea (il ~) [fig. demandez întrebare. ténébreux întunecare. hacher [fig. demandons întrebând.] înţoli (el se ~) [pop. piquant înţepător [gust]. intelligence înţelegere [acord].118 - . compréhensif. obscurcissait întunecă (se ~ la faţă). obscur întuneric [sg. question [demande] întrebare (pune o ~). compléter întregi [vb. totalement întreprindere.

tonifié învioră (el ~). jeep. jalon jalona. honte (tu avais ~) jenam (mă ~).] [peiorativ]. jaguar jalnic. vaincra învinge (vei ~). enseignent învăţ [pe cineva]. résurrection învineţi (se ~). neigeux înzăpezită. D] jjja jachetă.] jargon. crasse [n. vainquais învingem. imputer înviora. honte (tu eus ~) jenat. faire honte jena (el ~). muni înzestrau. vainquais (tu ~) învingeam (eu ~). vaincs (je ~) învingând. pillent jefuiesc (ei ~). saccageait jefuiau. habiller. impénitent. honte (j'eus ~) jenai (te ~). Japon jar (pe ~).f. embarrassant.] înviora (el ~). pillard jeg [n. neigeuse înzestra. bleuir învinge.] înviorează (el ~). archaïque. gêne (la ~). verdir înveşmânta. enneigé. vainqueur învinge (el ~). bûcher [fam. enseignement învechi. gendarmerie jantă [auto]. pille (il ~) jefuit. lamentable. jade jaf. pillé. complainte jena. piteux. jasper [min. vainquez învins. accuser. doter. gendarme jandarmerie. saccager jefuia. nippon Japonia.]. tout-terrain jefui. japonais. minable jalon. enseignait învăţător învăţătoare. saccageaient jefuiesc. douer. vainquons învingeţi. jante [auto] japonez. vaincre înving (ei ~). vaincrais învingea (el ~). tourbillonner înzăpezi. honte (avoir ~) jenai (mă ~). misérable. jalousie [fenêtre] Jamaica.]. charbons ardents (sur des ~) jardinieră. invétéré înviere. store. jarretière jasp [min. jambon jandarm. munir. vêtu înveterat.]. garnissaient înzestrează (ei ~). munissent. usagé. revive (il ~) [fig.]. vêtir înveşmîntat. pillaient. pillage jaf armat [n. vainquait învingeai. enseigne (j'~) învăţa pe rupte. apprenons învăţând. honte (la ~) jena. Jamaïque jambiere. garnissait înzestrând.] învăţământ. pillait jefuia (el ~). apprenant înveţi.m. muni.] jegos. gênant jenară (se ~).] jazz. crasseux jelanie [pop. pitoyable.] jaguar. acharnement înverzi. gênait jena (se ~). doté. honte (il avait ~) jena (se ~). tonifier. enrobé înverşuna. acharner înverşunare. doué. munissait. vieillir învechit. honte (j'avais ~) jenam (ne ~). honte (nous avions ~) jenant. saccagé jefuire. enseigner învăţa (el ~) [pe cineva]. dotation îîît îţi [pron D. hold-up [n. jargon jartieră. garnissent înzestrează (el ~).] înviorează (el ~). enseignez învăţăm [pe alţii].f. jambières jambon.învăţăm. cabot [n. martre jjje jeep.119 - . enseignes învăţa [pe cineva]. vainquant învingător. raviver [fig. tonifie (il ~) învolbura (se ~). piller.]. vainc (il ~) învinge (va ~). vaincu învinui. gêner. te [pron. jazz jder jderi. jardinière [n. vainquent înving (eu ~). enseigné învăţaţi [pe alţii]. habillé. saccagent jefuieşte. gêné .] înviorat.m. jalonner jaluzea jaluzele. pâlir. garnissant înzestrat. garnir înzestra (el ~). garnit înzestrare.m. jaquette jad.n. quatre-quatre. pillage jefuitor. enseignons înveţi [pe alţii].] javră [n. enseignant [n. vaincrais învinge (voi ~). instituteur institutrice învaţă (ei ~) [pe cineva]. garni înzestrat cu. désuet învelit.]. enseigner învăţat [pe alţii]. apprends (tu ~) învăţa [pe alţii]. raviva [fig.] [arg. honte (ils eurent ~) jenaşi (te ~). enneiger înzăpezit. revivait (il ~) [fig.

jeu joc de cuvinte. joujou [n. juge judeţ judeţi. moite jilţ. vil. insulter jignire. outrage.. jouet. mi-chemin (à ~) junglă.] jocuri. honte [n. juger Judecata de apoi [Bib. vexe (il ~) jigneşte (el ~). honte (ils avaient ~) jenăm (ne ~). footing (faire du ~) joi.m. jeux de hasard un joc de-a şoarecele şi pisica. jouez jucărie. blessant.f. jeudi (le ~) jojă [auto]. infamie jovial.] jilav. rillons [pl. jovial joystick [PC]. confus (être ~) jenaţi (vă ~). bas basse jos (de ~).] jumătate. mijumătate de normă. jungle jupui. insultes (tu ~) jignind. écorcher julitură. honte (il eut ~) jenă [n. =département adm. heurté. alentour. gicleur [auto] jid [pejor. offensé jigni. gênent jenez (mă ~). jauge [auto] joker [cărţi de joc]. honte (tu as ~) jenă (se ~). juive jidov [pop. jouer joacă (ei se ~). jouent joacă (se ~). jurer jurământ. cabot [n. dérision (tourner en ~) joc (mă ~). honte (vous avez ~) jenau. serment jurământ (depune ~). jogging.] [arg. joue (il ~) joc (bate joc ~). jubilé jubiliar. blessé. joueur Jud. offenser jignea. jongleur jonglerie. bas jos (merge pe ~). district judiciar.f. bas. gêne (il ~) jenează (ei~). rasist].. manche à balai [PC] jjjua jubila. insultant jignit. mi-temps jumătatea drumului (la ~). fauve [n. rasist]. jet jeton.] jivină [arh..] judecată. footing jogging (face ~). juif jigni (a ~). jeudi joia. juif jidană [pejor. inférieur. jugement judecător. rasist].m. insulte (il ~). honte (nous avons ~) jenează. demi jumătate (la ~ de). vexé. bassesse.]. heurter. miche [n. département [abréviation cartographique] judeca. honte (vous aviez ~) jenaţi (vă ~). jouons jucaţi (vă ~).f.. offense (j'~) jignesc (ei ~). offensait (il ~) jignească (să ~). blessure [fi. demie. siège jimblă.]. bassement josnicie. pied (aller à ~) jos cu. les Jeux Olympiques de Pékin Adev 11/04/08 jogging.] jjjo jocheu jochei.] jerbă.]. serment (prêter ~) .] jucător. écorchure jumări [pl. jonction jongla.f]. infâme josnic (în mod ~). ronde (à la ~) jur de (în ~). jersey. joue (je ~) joci (te ~). jouir [fam. insulté. joker [cartes] joncţiune. gênaient jenau (se ~).120 - .. gerbe.jenat (fi ~). offensent jignesc (eu ~). offensant jigodie [n. jubilaire juca. juive jidoafcă [pejor. gêne [fig.*] jenă finaciară.]. de Roumanie. jongler jongler. mortifier.] [sexe] juli. insulte (j'~) jigneşte. joues (tu ~) juca (se ~).]. jeu de mots jocuri de noroc. jonglerie jjjos jos joasă. jeton jjji jiclor jicloare. heurte. écorcher jjjur jur (în ~). immonde. vexer. insulte (qu'il ~) jignesc. ignoble.]. jubiler jubileu. judiciaire jug juguri. jouer jucăm (ne ~). rasist].]. Dernier Jugement (le ~) [Bib. chapeau ! josnic josnică. offense. joug jugular. environ jura. affront. [jouer] au chat et à la souris Adev 11/04/08 Jocurile Olimpice de la Beijing. moitié. vexation jignitor. jockey joc [n. insultait jignea (el ~). guirlande jerseu. pull-over jet. fam. bas jos pălăria!. honte (j'ai ~) jenezi (te ~). blesser [fig. jugulaire juisa [neo. gêne [n. offense (il ~) jigneşti.

lac (le ~) lacună.]. lançons lanternă. lac [vernis] lacăt. lapidaire .O. lagune laic. ketchup kidnapper [neo. lancement lansat.] labă labe. L'… <il L'a filmé> [m. à l'issue la început. légitimer. à la tombée de la nuit la dreapta.] L. homme de loi juriu. serment (violer un ~) jurământ (nesocoti un ~). patte (de la ~) labirint. juré [n. journalisme jurnalist. branché la nivel de. canard [fam. légiste. langoureusement langustă languste. journal jurnal [ziar]. lacune lllad ladă. Lac [abréviation cartographique] la. A] L-… <el L-a filmat>.]. lampe. au niveau de la o dată ulterioară. à temps laba (a-şi face ~) [vulg. larme lacul. kitch kiwi. le [pron. Kosovo. valet [cartes] kkka kaki. motivé justiţiar. [jur. landau languros. branler (se ~) [vulg. justicier justiţie. lac lac (de mobilă).]. autour de just.] lamina.].121 - .O. à midi tapant la aceasta. même (de ~). jury jurnal jurnale. poubelle lagună. lamenter lamentabil. karaté karmă. lancer lansa (el ~). laconique lacrimă.]. chez. lamentable lamentare. tube lllan lan. jérémiades [pl. au revoir la sfârşit.] jurnal intim. lagune. zigouiller [arg. lánc lanţ muntos. langoureux languros (în mod ~). kantien Karaoke.f. kaki kamikaze. vernis. lance lancinant [neo. lançait lansare. vorace. patte labă [mână]. motiver. jurisprudence jurist.]. lame lamenta (se ~). tueur à gages kilogram. caisson ladă de gunoi.] kilăr [pop. Karaoké karate. K. comme [comparaison] la fel de.][tuer] killer [neo]. à la mode.]. laïque lalea lalele. K. à vrai dire la faţa locului. en dernier la sfârşitul. kilomètre kimono. au pied de la repezeală. chaîne de montagnes lapidar.. à droite la drept vorbind. à. à l'issue la timp. piteux. y la căderea nopţii. friand (~ de) laconic. laminer lampă.] killări [neo. journal télévisé jurnalism. postérieurement la poalele. au niveau de la nivelul [+G].] landou.] jurisprudenţă. chaîne [f.] labei. kilogramme kilometru kilometri. d'abord la întâmplare.] juridic [abrev. karma kcal. stylo lampe lanţ [nn.]. à la hâte la revedere. avide. au la 12 fix. de même la fel cu. tulipe laleaua lalelele. caisse. lanterne lanternă în formă de stilou. lança lansăm. au commencement. kiwi knock out. juste justifica. aussi la finele. Kosovo llla l-. lande [géo.med. cupide. justice juvete [pop. kilo. journaliste jurul (în ~). kermesse ketchup. au hasard la modă.] [fam. kamikaze kantian. champ lance. patoche [n. laque lac [de mobilă]. kimono kitsch. également la fel (cu).arg.]. langouste lansa. Kcal kermeză.]. cadenas. en pareil.].jurământ (încălca un ~). lancinant landă [geo.m. meurtrier [n. serment (violer un ~) jurat. lancé lansă. ravisseur [n. in situ la fel. journal intime jurnal televizat. lamentation lamentări [pl. labyrinthe lllac lac lacuri. lakat lacom. tulipe (la ~) lamă. justifier justificat.

] laţ. Cerastium alpinum lanatum lână. laitue lăptucul oii [bot]. prélasser (se ~) lăfăi pe (se ~). vautrer (se ~). côté [n. rabat (il ~) lasă în jos (ei ~). chaînette lăptărie.lapoviţă. lasso laur. tirer au clair. laissons lăsăm în jos. mettre au net lămuresc (ei ~). éclaircit (il ~) lămurit. citron lămuri. lakatos lăcătuşerie.] lătra. giboulée lapte. fanfaron.]. convoitise.] [fam. laisse laşi. [bot. faire tomber lăsa baltă (~ ceva). latéral latex. bien dans sa peau (être ~) laringe. laisse (je ~) las-o baltă!. latex latin. rendre enceinte lăsa gravidă. serrurier. laurier laur [n. larmoyant lăcuit. nuit tombe (la ~) lase (să ~). éclaircissent lămureşte (el ~). languissant . lavande lavă. éclaircir. languisse (qu'il ~) lâncezeşte (care ~). vantard lăudăroşenie. louange lăudabil. laissé lăsaţi. crèmerie lăptărie [fig. prélassé lămâi [arborele]. lave lllă lăboanţă [fam. lâcher lăsând gluma deoparte. loue (je ~) [éloge] lauzi. léguer. citrons [pl. loua (il ~) [éloge] lăuda (se ~). semer (~ quelque chose) lăsa baltă (~ pe cineva).122 - . chaînette lănţug [fam. aboyer lătrat. vantardise lllâ lâna caprelor [bot.] [geom.m. lînă. rabats (je ~) lăsat în jos. lait lapte degresat. peiorativ]. largesse largul mării.] larg. ample largheţe. indication. éclaircissement lănţişor.]. Androsace sp.]. semer (~ quelqu'un) [fam. aboiement lăţimea spatelui (între umeri). vulg.]. laissez lăsaţi în jos. carrure lăuda. avidité. vanter (se ~) laudă. cupidité lăcrimioară. citronnier lămâi [pl. laisser las. rabattent lăs în jos (eu ~).] [fructul]. nichon [vulg. laine de pays lâncezi. languissait lâncezească (să ~). loue (il ~) [éloge] lăuda (el ~). lavable lavandă. haute mer largul său (în ~). latrines latură [n. louaient [éloge] lăudă (el ~). tapage. prélasse lăfăit. patoche [n. rabattez lăsăm. louer [éloge] laud (eu ~). Datura stramonium laureat. laqué lăcustă. laissa lăsat. rabattons lăsând.] laturi. lait entier lapte UHT. laisse (il ~) lasă noaptea (se ~).] lămâie. édifié lămurire. laissent lasă (el ~). rabattu lăşi în jos (tu ~). louait [éloge] lăudau.] lăcătuş.]. latent lateral. étaler sur (s'~) lăfăie (se ~). louable lăudăros.] lăptucă. laine. baisser. à l'aise largul său (se simţi ~). Telekia speciosa [bot. rejet [bot.f.f. larve lasciv. loues (tu ~) [éloge] laudă (el ~). serrurerie lăcomie. lascif lassou. rendre enceinte lăsa în jos. locust lăfăi (se ~). laissant lăsa baltă. tester [héritage] lăsa pradă disperării (se ~).m. blague à part lăstar. large latent.]. sauterelle.] lărgime. latitude latrină. large. toison lână ţărănească. livrer au désespoir lăsa să-i scape. rabats (tu ~) lăsa moştenire. laisser tomber.] lăsa borţoasă [pop. laisses lăsă. larynx larmă. muguet lăcrimos.] [géom. laisse tomber ! lasă (care se ~). lâche laşitate. lasso laş. lauréat lavabil. vaste. lárma larvă. ampleur lăsa. éclairci. rabattre lasă în jos. languir lâncezea. lâcheté lllat lat. lait UHT laptele stâncii [bot. tombant lasă (ei ~). latin latitudine. lait écrémé lapte integral.

balancer. liera legat. ligoter leagă burduf (ei ~). légalement legalitate. lion leu [moneda] lei.] lent lentă. voyant [n. latte leu lei. faisceau. lèse-majesté llli libarcă. cadavre leşie. taties [fam. léopard lepră. défaillir. libellule liber.][peiorativ]. antidote.m. D] LE-… <el LE-a filmat>. comme [comparaison poétique] lele [pl. licite. ligotons legi burduf. relation legătură [a unei cărţi].]. ligoté legaţi burduf. contre [proximité] lângă (pe ~).123 - . relié legat (din nou). lexical leza.m. charogne. laçage legământ [arh. indolence. lentille lentul [n. lèse (il ~) leziune. rattacher (se ~) lega (va ~). lécithine lectică. chômage (être au ~) liber (în mod ~). légende leghe [unitate de măsură]. rattache (il ~) leagă (el ~).] [constr. vacant. bois [matériau] lene.][pop. relieur legătură legături. plus (en ~). paresseux lenevie. remède leafă lefe. légion legumă. leçon led. Lion [zodiaque] levier. commode lesnicios. lien. léser. lépreux lesne. litière [véhicule] lector.] libelulă. bois.]. ligotez legând burduf. rattaché legând. lie (je ~) lega (din nou). lecteur lectură. relier leagă (el ~). porter atteinte à lezare. Léthé Letonia.] leţ leţuri.leneşă leneşe. attacher. correspondance [SNCF] legătură de rudenie. bercer legător (de cărţi).] lespezi. fainéant.] lele [pop.lâncezit. lésion lezmajestate.]. paye (nom) leagăn leagăne. <monnaie roumaine> Leu [zodiac]. potager [adj. lexique lexical. lier. léthargie Lethe. lecture lecţie. reliant legă (el ~). langui lângă. libérateur libératrice . libre liber (fi pe ~).]. légalité legare a şireturilor. levier lexic. relia (il ~) legi. paresse leneş leneşi .] letargie. légitime legitima. lieutenant Lent. LES… <il LES a filmées> le li.. carreau [n. lié. indolent.] leit. ligotant legă burduf (el ~). ligotes (tu ~) lega o carte (ei ~). ligotent leg burduf (eu ~). Trans. lia. tatie [fam. leur [pron. rattacher lega (el ~ din nou). auprès de. lies (tu ~) lega burduf. libéral liberator liberatoare. serment legăna. défaillance leşina. loyal lebădă. lieutenant [abréviation] lentilă. lient (ei ~). lebed lecitină. lessive [chim. chronique [n. légal legal (în mod ~). lentement. berceau leal.][peiorativ]. aisé lespede [n. relie (il ~) leagă burduf (el ~). fainéantise lenjerie.] lefter (a fi ~).f. lionne leopard. reliure legătură [CFR]. tomber dans les pommes [pop. leur leac leacuri. réunir.] leşin. législation legitim. loi legendă. lieue legislaţie. auprès de llle le-. liaison. légitimer legiune. ligota legăm burduf. lieutenant (le ~) leoaică.m. relient (ils ~) leagă (el ~ din nou). cafard [zool. attache (il ~) leagă (ei ~).]. librement liberal. lingerie lenjerie de damă. dalle leş [pop. légume legumicol. relier un livre legal. lèpre lepros. sœur aînée lemn. ligote (je ~) legat burduf.] lele [reg. cygne. rattachait lega (se ~). lésé lezează (el ~). gêne (être dans la ~) llleg lega leg. liant. lien de famille lege legi.]. lent lent [n. dessous [n. lie (il ~). attache. atteinte lezat. Lettonie letopiseţ. paresse. ligote (il ~) leg (eu ~).

collégien licenţă.] lilieci. licence poétique licenţiat [cu diplomă]. librairie libret [de operă]. licite licita. liquidation lichidare de storuri [vânzare]. liquide lichidare. luciole lider. licence licenţă poetică. libertin libertinaj. ver luisant. collège lichen. chauve-souris lllim limace.libertate.]. liqueur licit. luire licărea. ascenseur ligă. lichen lichid. limaçon limax.] lighene. libraire librărie. luisait licăreşte.n.]. vente aux enchères licurici . libertinage librar. licencié licenţios. égalité et fraternité libertin. leader lift. licencieux.]. bassin (anatomie). lueur licean. obscène liceu. langue . livret [opéra] lllic licăr. limaçon limbă limbi. ligue lighean [n.]. parler [n. liciter licitaţie.f.pl. luit licărire. solde en fin de série lichior. liberté libertăţii.licurici [m. luit (il ~) licări (el ~). lilas liliac [zool.124 - . egalităţii şi fraternităţii. liberté. pelvis liliac [bot. lueur licări. vasque [n.

anterior diferenţierii dialectale. a batjocuri. Bucată de piele. limbă indo-iraniană. de material plastic etc. prin mişcare. elocvent. ♢ Expr. Deschizătură. ♦ Fâşie de lumină care străbate întunericul. cu flori albastre sau albe. care creşte prin locuri umede şi mlăştinoase (Cirsium canum). c) a fi foarte tăcut. A alerga (sau a umbla) după ceva (sau după cineva) cu limba scoasă = a căuta cu orice preţ să obţină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. a nu păstra o taină. limba neogreacă. a fi flecar. limbaj. caracterizat prin structură gramaticală. roz sau albe (Anchusa officinalis). a tăcea. în special unui scriitor. limba romaică v. care seamănă formal sau funcţional cu limba (I). limba-soacrei = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul. paleoslavă. b) a munci mult. istoric constituită. Limbajul unei comunităţi umane. specific oamenilor. 4. 6. 3. 20 May 2004 | Greşeală de tipar LÍMBĂ s.) limba neogreacă = limba romaică. de pânză etc. 3. la om fiind şi organul principal de vorbire. Lama de metal a unui cuţit. A-şi înghiţi limba = a) a mânca cu poftă. Totalitatea altor mijloace şi procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei şi sentimente. – Lat. limba-peştelui = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui şi cu flori violete (Limonium vulgare). A trage pe cineva de limbă = a descoase pe cineva. A scoate (sau a-i ieşi) limba de-un cot = a) a-şi pierde respiraţia.125 - . A-i sta (sau a-i umbla. cu flori albastre. amabil. A lega pe cineva cu limbă de moarte = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ţi îndeplinească o ultimă dorinţă. la mestecarea şi la înghiţirea alimentelor. agăţată în interiorul clopotului. a i se încurca. (Înv. cu tulpina spinoasă şi flori roşii. ♦ Pendulul unui orologiu. limba-cucului = a) ferigă mică cu rizom scurt şi târâtor. ♢ Limbă comună = a) stadiu în evoluţia unei limbi. A i se lua (sau a-i pieri. sentimentele şi dorinţele. (Iht. A fi slobod la limbă (sau limbă slobodă) = a spune multe cu sinceritate şi fără prudenţă. care acoperă deschizătura încălţămintei în locul unde aceasta se încheie cu şiretul.) limbă-de-mare = peşte marin cu corpul oval şi asimetric.) Comunitate de oameni care vorbesc aceeaşi limbă. a unui briceag etc. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate. cu flori purpurii. limba veche slavă v. b) koine. a căuta să afle tainele cuiva. 1.) (livr. I. limba-mielului (sau mieluşelului) = plantă erbacee acoperită cu peri aspri. prietenos. de şarpe) = (a fi) răutăcios. exprimată înainte de moarte. naţiune. cu ambii ochi situaţi pe o singură parte (Solea nasuta). grai.LÍMBĂ. A avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă) = a vorbi prea mult. cuvânt.) limba-apei = broscariţă. 2. limba-oii – a) plantă erbacee cu frunze dinţate şi spinoase. 1. ♦ Fel de exprimare propriu unei persoane. de os. b) a se abţine de a spune ceva nepotrivit. limbă indo-iraniană. (Înv. lingua. încălcător. (A avea) limbă ascuţită (sau rea. A prinde (la) limbă = a căpăta curaj. (Înv. 8. cu frunze lanceolate şi cu flori mici. (LINGV. A fi cu două limbi sau a avea mai multe limbi = a fi mincinos. limba-boului = plantă erbacee acoperită cu peri aspri şi ţepoşi. arăriel (Borago officinalis).) 2. a i se îngroşa cuiva) limba sau a nu avea limbă (de grăit) = a nu avea curajul să vorbească. de pădure etc. instrumente etc. s. a fi foarte ostenit. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. cu o singură frunză. Obiect de metal. 5. prefăcut. de formă ovală. care. b) mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă şi cu flori roz grupate în spice (Plantago gentianoides). servind la perceperea gustului. Organ musculos mobil care se află în gură. gură lăsată la coteţul de pescuit. 9. 7. prin tufişuri şi păduri (Ophioglossum vulgatum). glas. a-i veni) pe limbă = a nu-şi putea aminti pe loc de ceva cunoscut. neam. III. şi reg. A înţepa cu limba = a fi ironic. 2. a lega) limba cuiva = a opri. de obicei cu o singură frunză penată compusă (Botrychium lunaria). grai. A scurta (sau a tăia. limba-vrăbiei = plantă erbacee cu tulpina dreaptă. verzui (Thymelaea passerina). a gâfâi. limbă ariană v. A-şi pune frâu la limbă sau a-şi ţine (sau băga) limba (în gură) = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie. A-şi muşca limba = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. şi arh. A avea limbă de aur = a avea darul de a vorbi frumos.f. făcându-l să sune. care înlesneşte încălţarea pantofilor. loveşte pereţii lui. limbă indoariană. Limba surdomuţilor. limbă indo. a împiedica pe cineva să vorbească.) idiom. Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner. 6. 5. A-şi scurta limba = a vorbi mai puţin. (O ~ romanică. făţarnic.) Prizonier folosit ca informator asupra situaţiei armatei inamice. Nume dat unor obiecte. Fâşie lungă şi îngustă de pământ. b) plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie. (LINGV. lungă şi îngustă. limbă indo-ariană = limbă ariană. A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos. Bară mobilă de metal.) Vorbă. II. limba-şarpelui = ferigă mică cu rizomul lung. limbi. răspândită prin locurile umede. care creşte în regiunile subalpine (Gentiana bulgarica). a începe să vorbească. Compuse: (Bot. fonetică şi lexicală proprie. ♢ Expr. popor. Flacără de formă alungită. albe sau galbene. a spune şi ce nu trebuie. 1. A avea mâncărime de (sau vierme la) limbă = a fi limbut. 4. maliţios în tot ce spune. prin care aceştia îşi exprimă gândurile. Cu limbă de moarte = ca ultimă dorinţă (exprimată pe patul morţii).

b) (Iberis umbellata) (reg. 3.) gârlici. limba-mării = a) (Iberis semperflorens) (reg.). v. (~ la plasa de pescuit. 5. (Transilv. (BOT.) ţagăr. 13. arătător. limbaj. (reg. (Ban. boranţă. (IHT.126 - .) glosă. limba-vacii. limba-oii (Cirsium canum) = (reg.) manoş. limba-vecinei. 8. (prin Transilv. v.) lilicele (pl. 10.) colan.) 11.) şoarece-de-mare. 9. otrăţel.) 6. dragoste. 7.) iarba-ciutei. tăiş. (reg. v. exprimare. v. iarba-dragostei. limbă indo-ariană. bucată.) limbă-demare = a) (Solea nasuta sau lascaris) (reg. b) (Solea impar) (reg. v.iraniană = limbă ariană.) mutatău.) limbuşoară. v. 12. pridvor. limba-cucului (Botrychium lunaria) = (reg. limba-mielului (Borrago officinalis) = arăţel. v.. (rar) scolopendră.) pălămidă. tindă. Phyllocactus ackermanni) (reg. . şoarecede-mare. (~ la ceas. încălţător. limba-soacrei (Opuntia) = opunţia. 4.) palmă. pisc. 14. cuţit. (BOT.) limba-cerbului (Scolopendrium vulgare) = năvalnic.

impolitesse lipseşte. lisse (surface ~) lista [PC]. citronnade limpede . cuillère linguşi.f. litige [jur. lister [PC] listă. indigent lipsă lipsuri. limpide. sans scrupule lipsit de valoare.]. droite [géom.m. linguiste lingvistic. manquer lipsi de. collant. cuiller. langage. collons lipind.f. langue de bois Adev 19/01/08 limbaj. adulation linguşitor linguşitoare. homme de lettres literaţi [pl. tranquille liniştitor.]. mire [mil. aduler. adhésif [n. limpidité limuzină. Lisbonne lisă (suprafaţă ~). aiguille (d'horloge) limbă maternă. règle. silence. privations lipsuri (cu ~). languissant lipsuri. lingual lingură linguri. colles (tu ~) lipi (el ~). dérisoire lipsit de vlagă. limousine lllin linge. lèches lins. apaiser. patois [n. recollez lipi din nou.]. lettre literă mare. motus ! linişti. manque de (par ~). Lychnis viscaria viscaria lipicios. paumé. lèche (je ~) lingi. collant [vb. rassurer liniştit liniştită.m. limitant limitare. adhésif [adj. littoral. courbe [n. lymphe limita. défaut (à ~ de) lipsă de (din ~).]. lyrisme lis [neo. gens de lettres literatură. marge limită (el ~). limitent (ils ~) limitează (el ~).] lipiciuri [n. lipides lipit pământului. liste listă neagră. tiret linişte. flatter linguşire. rassurant liniuţă de unire. minuscule litigiu [jur. clarté. lécher ling. collez lipiţi din nou (voi ~).limpede [f. limité. lithographie litoral. collent (ils ~) lipesc (eu ~). parler [n. linceul lllip lip de mare. collera (il ~) lipesc (ei ~). recoller lipici [n.] linţoliu. défaut. absence.n.] lipicioasă [n. obséquieux lingvist. colle (je ~) lipeşte. lettres [pl.] lisă.] lipit. clair.] linie dreaptă (în ~).] lipiciul. limitatif limită. léché lingou. loquace limfă. collé lipiţi (voi ~). prive (il ~) lipsi. faute de mieux lipsă de politeţe. limiter limitând. faute de lipsă de ceva mai bun (în ~). limite (il ~) limitez. liste noire lllit literal. paisible. collera (il ~) lipim. littéraire literar (gen ~). tiret linoleu. recolle (il ~) lipeşti. net [clair] limpezi. littéraire (genre ~) literat. colle (qu'il ~) lipească (o să ~).] linie dreaptă. limite (je ~) limonadă. loup de mer lipăi.] [bot.pl. littéral literalmente. ligne linie curbă. languette [des chaussures] limbut. manque (il ~) lipseşte de. table. coller lipească (el să ~). lapement lipi.] literă litere. linéaire linie. colle (la ~) lipide.] limbă (de ceas). silencieux.n. colle (il ~) lipeşte din nou.]. linguistique linia gulerului. insuffisance. paix linişte!. linoléum linte. lisse Lisabona. laper lipăit.]. grève [plage] . encolure liniar [adj.127 - . manque lipsă (în ~ de). restreint limitativ.] limbaj ţărănesc. littérature. privé lipsit de scrupule.] litografie.limbă de lemn. chaîne de montage linie de ochire. lingot lingual.f. serein [fig. vol d'oiseau (à ~) linioară. carence. quiétude. majuscule literă mică. limita limitează (ei ~). colle [n. littéralement literar. priver de lipsit (~ de). limitation limitat.]. lentille [bot. colla (il ~) lipi (va ~). maternelle (langue ~) limbă [la pantofi]. fautif lirism.].] linie de montaj pe bandă rula. tirer au clair limpezime.

loge (je ~) locuiesc împreună (ei ~). Londres longevitate. remplaçant [n. fournit livrează (ei ~). pelle à neige lor. lieutenant (le ~) locţiitor.]. logé [v. loger [v. cohabité locuiţi. loge (il ~) locuim. logez (vous ~) locuinţă. livraison livră [=1/2 kg]. lopata lopată de zăpadă. lotus loţiune. lieu loc de (în ~). à eux lot.n.] livrezi. logent (ils ~) locuiesc (eu ~). cognais (je ~). créneau [fig.]. fourni livraţi (voi ~). fournir. pelle.pop.] localitate. localiser localizare. cohabitent locuieşte. pied-à-terre locuitor locuitori. frappe (je ~) loveşte.] locuit împreună. fournis (je ~). frappe (qu'il ~) loveau. habiter. frappons lovind. fournissent livrez.] loial.128 - . loge [théâtre] lombar. lisière liziera unei păduri. logeons (nous ~) locuit. guise (en ~ de). cogner. frappant lovind(u-).m. frappèrent (ils ~) . fournissait. Loire lob. local locaux [n. cognait (il ~). frappes (tu ~) lovi (el ~). lisible lizieră. litre liturghie. localité localiza.]. place de (à la ~) locutor [lingv. blême. lotion loţiune de bronzare. livrent (qu'ils ~) [com.] litoralul.] livrare (~ de mărfuri).] locul (în ~). liturgique llliv livid. locuteur locuţiune [gram. pâle. locomotion locomoţie (mijloace de ~). place (à la ~ de) loc în loc (din ~). livré [com.] logos [fam.] livrând. cognions lovească (el să ~). livre (je ~) [com. livrez (vous ~) [com. livrait (il ~) [com.] loc ocupat.]. livre [mesure] livră [monedă veche fr. localisation locatar. m. heurtent.].]. lieutenant locotenentul. frappaient (ils ~) lovesc. longitude lopată lopeţi.] livrăm.] livra (el ~). frappait (il ~) loveam (eu ~).]. lombaire Londra. loyal loial (în mod ~).] [sg. blafard. heurter.pl. livrant [com. logeaient (ils ~) locuiau împreună. faubourien [n.]. choque (il ~). loquace logic. locution locvace [neo. livrons (nous ~) [com. place [n. encombrement [espace] loc vacant.f. heurte (il ~) loveşti. livres (tu ~) [com. logeait (il ~) locuiau. livide lividitate. livraient (ils ~) [com. logis [n.] livrau. logique [adj. longitudinal longitudine.]. livrer [com. livre [monnaie] livret militar. frapper lovea. logement. locomotive locomoţie.] livrea [haină]. lisière d'une forêt lllo Loara.]. loyalement loialitate. habitation locuinţă modestă temporară.i. frapperait (il ~) lovi (el va ~).]. locaux [adj.] locali [adj. cogne (il ~). logique [n. m.]. loin en loin (de ~) loc istoric n parcare]. huile solaire lllov lovele [pl. frappent (ils ~) lovesc (eu ~).m.]. littoral [adj.pl. locomotion (moyens de ~) locotenent. lobe loc locuri. fournissant. lividité livra. pâleur.i. livrée livrează. cohabitaient locuiesc (ei ~). frappera (il ~) lovii (eu ~). vivre. frappais (je ~) loveam (noi ~). cogna (il ~). lieu historique loc liber [în parcare].]. cognent (ils ~) lovesc (ei ~). bord de mer (le ~) litru litri. livre (il ~) [com. frappa (il ~) lovi (el ar ~).] livreze (el să ~).] livreze (ei să ~). résidence. fric [pop.pl. liturgie liturgic.]. séjourner. lot loterie. frappai (je ~) lovim.litoral [adj. suppléant locui. logiquement logică [n. longévité longitudinal longitudinali.]. cognant.] lovi. habitant Adev 01/11/07 locuitor al mahalalei er peri.].pl.] livrat. locataire locomotivă locomotive. résider locui împreună. leur lor [D. vacance local localuri [n. cogne (je ~). heurtant loviră. livret militaire lizibil. parcelle.] logic (în mod ~). cohabiter locuia.f.] livrează (el ~). loterie lotus lotuşi. livre (qu'il ~) [com. livrent (ils ~) [com. topo [fam. loyauté lojă [teatru]. choquer.

coup [fig.] lovitură sub centură [fig. coup de grâce lovitură de teatru. frappé (ils avaient ~) loviserăm. coups de matraque loz. frappé (j'avais ~) loviseră. devise Lt. frappé (nous avions ~) loviserăţi. frappé (il avait ~) lovisem (eu ~). donner un coup de poing lovi de (se ~). coup. coup de pied lovitură de bici. frappas (tu ~) lovit. heurté. frappé (tu avais ~) lovişi (tu ~).] lovise. lieutenant [abréviation] lllu lua. coup de fouet lovitură de graţie. frappâmes (nous ~) lovirăţi.]. sale coup lovituri cu măciuca. prendre. faire un sale coup lovitură. frappez lovi cu piciorul. heurt [n. frappé loviţi. buter contre lovi sub centură [fig..] lovitură cu piciorul.lovirăm. cogné. heurt [n. coup de théâtre lovitură emoţională.129 - . donner un coup de pied lovi cu pumnul. frappâtes (vous ~) lovire. lot [loterie] lozincă. frappé (vous aviez ~) loviseşi. emporter .].

Infinitiv: a lua a fi luat Perfect compus eu am luat tu ai luat el a luat noi am luat voi aţi luat ei au luat Mai mult ca perfect eu luasem tu luaseşi el luase noi luaserăm voi luaserăţi ei luaseră Gerunziu: luând Perfect simplu eu luai tu luaşi el luă noi luarăm voi luarăţi ei luară Participiu: luat Indicativ Prezent eu iau tu iei el ia noi luăm voi luaţi ei iau Imperfect eu luam tu luai el lua noi luam voi luaţi ei luau Subjonctiv Prezent eu iau tu iei el ia.130 - . ieie o să luăm o să luaţi o să ia. ieie Viitor II (popular) am să fi luat ai să fi luat are să fi luat avem să fi luat aveţi să fi luat au să fi luat Viitor I (popular) oi lua îi lua a lua om lua îţi lua or lua Viitor indicativul Viitor I eu voi lua tu vei lua el va lua noi vom lua voi veţi lua ei vor lua Viitor II eu voi fi luat tu vei fi luat el va fi luat noi vom fi luat voi veţi fi luat ei vor fi luat Imperativ tu ia luaţi Conditional Prezent eu aş lua tu ai lua el ar lua Perfect eu aş fi luat tu ai fi luat el ar fi luat voi . ieie Perfect compus eu fi luat tu fi luat el fi luat noi fi luat voi fi luat ei fi luat Viitor I (popular) o să iau o să iei o să ia. ieie noi luăm voi luaţi ei ia.

131 - .noi voi ei am lua aţi lua ar lua noi voi ei am fi luat aţi fi luat ar fi luat .

Lumières (Époque des ~) luminiscent. ouvrier. tourner en dérision lua răspunderea (a-şi ~). épousa (il ~) lua în chip [pop. prendre feu lua cu forţa.] lume lumi. prendre à la légère luare. le mieux [n. louveteau lujer lujeri. lugubre lui (ai ~).]. travailleur lucrător cu ziua. sien lui (ale ~). de [G. prendre (qqn. ouvrable (jour ~) lucrător. tiers monde lumina (a ~).m. siens (les ~) lui (al ~). prendre le pli lua parte. m.] lua foc. mois lună [astron. emmena lua spuma de pe. reluire lucea.]. Luc lucarnă rotundă. louis [monnaie] lugubru. lueur luminat. prenons lua cu asalt. lune lună de miere. prends (je). enrhumer lua masa de dimineaţă.n. étoile du berger lucernă. travaillent lucrez. lucidement luciditate. bougie lumânare groasă. attraper lua (va ~). lucidement lucios. chandelle [fam. lumineux luminozitate. blaguer lua pulsul un (a-şi ~). gens (les ~) lumea a treia. lundi (le ~) . graisser [techn. clarté [fig. propre [n. prend ia (să ~).] Ludovic.] lumină slabă. prenant luat. travail travaux lucrează. DE <le film DE Jean> LUI <I-a zis LUI Ion> [m.f. œuvre. travaillons lucrat. épouse (il/elle ~) luând în căsătorie. pré plat au bord d'une rivière lunea.ia. clairière [n. lucidité luciditate (cu ~). octroyer. travail. prit luăm. service. prendre au sérieux lua cu sine. charger de (se ~) lua pe cap (a-şi ~).] lua în serios mineaţă. tige [d’une plante] lllum lumânare lumânări. éclairer lumina (a se ~). épouser (~ la forme de) lua (a-şi ~). épousé luă în căsătorie.) en photo lua în considerare. débiner (se ~) [fam. Scorzonera rosea [bot.] lucra. lucide lucid (în mod ~). emmène (il ~). pauser lua peste picior. luisant.]. luit (il ~) luci (el ~). travail lucrătoare (zi ~). charger de (se ~) lua la sănătoasa (o ~). participer lua o pauză.]. déjeuner lua obiceiul. munir de (se ~) lua (ar ~). puiser [fig. travailles (tu ~) lucra meticulos. moquer. embarrasser lua în căsătorie. prendrait lua (el ~).]. Lucien lucid lucizi [adj. lueur lucitor. écumer lua uşor. épousant luat în căsătorie. Gentiana asclepiadea [bot.] luceafărul.].]. monde lumea. phosphorescent luminiş [n. emmené luă cu sine.f. enlèvement luat (o boală). prise. considérer lua exemple. ouvrage. travaillé lucraţi.].] luminişuri. À <Il a dit À Jean> lui de lup. patine [n. prennent lua (~forma). éclaircir [météo] lumină lumini. travaillez lucrătură lucrături. lunaire.m. luisit luceafăr [bot. monde (le ~). travaille (je ~) lucrezi. attrapé luat în serios.132 - .n. objet lucru specific. luminosité Luna [satelit]. mensuel lună.m. lustre.p. pris luaţi. éclairé Luminilor (Epoca ~). cierge lumânărica pământului [bot. clairière (la ~) luminos. Lune lunar.n. épouser ia în căsătorie. assaillir lua asupra sa. luzerne Lucian. prends. luisant lucire. travailler lucrăm. ouvrage.: mâna LUI Ioan]. luire. main-d’œuvre lucru lucruri. œil-de-bœuf luci. lune de miel luncă. emmener ia cu sine. lumière.] llluc Luca. prenez luă. reluisant luciu. siennes (les ~) lui [G. pris au sérieux lubrefia [tehn. prenait lua (se ~).] lucrul cel mai bun. Louis ludovic [monedă]. prendre congé lua în râs. prendra luând. usurper lua guturai. chose.]. éclaircie luminişul luminişurile. emporte (il ~) luat cu sine.pl. fignoler lucrare lucrări. tâter le pouls lua rămas bun (a-şi ~). prenne (qu'il ~) iau.: la main DE Jean] LUI <filmul LUI Ion>.p. luisait luceşte. travaille (il ~) lucrează (ei ~).

oblong lungul (de-a ~). loser Lygeum spartum. taudis [n. magnétiser magneziu. glaise lutier. coupe-coupe machia.]. homme de mer. moins mai rău. lutteur luptător [n.] macaroane. faubourien [adj. lutté luptaţi.] mahala [peiorativ] mahalale. magnétique magnetiza. sorcellerie magistral. allongeons lungime. luttent lupta (el ~). gens de robe magistrature. majestueux maimuţă. combat luptător.] lustragiu. meilleur mai devreme sau mai târziu. périphérie [d'une ville]. pavot. lunette lung lungi lungă lungi.].. pis [adj. magazine. somptuosité luxa (a-şi ~). madrigal maestru. magistrat. loutre [zool.] lllup lup lupi. macabre macara. cirer [des chaussures] lustrui cu şmirghel. singe. perdant [adj.][*] maghiar [locuitor] maghiari. Montagnes de… [abréviation] M. banlieue. M'… <il M'a filmé> M-ţii.m. homme de loi magistraţi [pl. foulure. luxation luxos. coquelicot macabru.*] maghiara. magique magician. lutte. Oxytropis sericea [bot. particulièrement. poncer au papier verre lustruit. cireur lustră. long (le ~ de) luni. magistrature magnanim. hongrois [langue] magic. ultérieurement mai vârstnic.neo.m. loup lup de mare. mák mac de câmp.f. luthier lutră [neo. long longue lungi [vb. faubourg (le ~) maharajah. maquillage macula. luttant lupţi (tu ~). faubourg mahalagesc [peiorativ]. loup de mer lupă lupe.] mahalaua.lunetă. au-dessus mai târziu. poli [finition] lut. chef [gastron. levain (le ~) Maica Precistă. faste. aiguille [ferroviaire] macheta [cuţit]. lutté (il avait ~) luptat. luttez luptă (ei ~). plus. luxe. longueur lungind. allonger lungea. luttons luptând. aimant magnetic.]. allongé lunguiaţa.].] maghiar.] lupte. surtout mai bine. oblongue lunguieţ. luttes (tu ~) luptă lupte.133 - . boutique magazin de pâine. fouler [méd. m' [pron A. luxer luxaţie. Hongrois [n.] [bot.]. majesté maiestuos. cabane [fig. luxure luzăr [arg. partisan. bataille.] mmmag magazin. salicaire [n. mettre du maquillage machiaj.] [bot. luttait luptă (el ~).] M-… <el M-a filmat>. générosité magnet.] [zool.].].] Lythrum salicaria. lutta (il ~) luptăm. grue [constr. plus ou moins Adev 01/11/07 mai puţin. magie. lutter lupt (eu ~). hostilités [pl.]. montagne [abréviation cartographique] mac [bot. magnésium magnific.]. au-dessous mai mic. louve lupta.].] magherniţe. boulangerie magherniţă [n. lustre [lampe] lustrui (~încălţămintea). mai mai. maharadjah mmmai mai [n.] mmma m-. hongrois [adj. généreux magnanimie. magicien magie. maquiller machia (se ~).]. encore mai ales. fastueux luxură [neo]. lundi luntricică mătăsoasă [bot. lugubre. davantage mai mult sau mai puţin.]. majom . macaroni macaz. levain maiaua. cahier de brouillon madrigal. Sainte Vierge maiestate. s. mieux vaut tard que jamais mai bun. long (de ~).] lux.f. allongea lungim. pire mai sus de. lutte (je ~) luptase. tôt ou tard mai jos de. magnolia [m. lutte (il ~) luptă (el ~) [perf. allongeant lungit. maculer maculator. maître maestru bucătar.]. hongrois. spart [n. magistral magistrat.]. moindre mai mult. abîmé maia [pentru dospit].m. combattant [n. magnifique magnolie [f.sg. loupe lupoaică lupoaice. mieux mai bine mai târziu ca nicioda. allongeait lungi (el ~).

singeait maimuţăresc (ei ~). mardi marţipan. manuscrit manual [n. Tragédie en mer Noire Adev 11/11/07 Marea Nordului. haute mer mării (ţărmul ~). imperméable [n. mer (la ~) Marea Neagră. maniement manometru. singé.] margaretă.] maldăr [n.n. œuvre. pasticher maimuţărea. gestion manager. m. f. mer (de la ~) mării (largul ~). procuration [jur. révélé manifestaţie. mer (le bord de la ~) Marea Britanie. singer.]. Martinique martir. commentaires dans les marges margine. balise [géo.f.] maramureşeancă [n. tas (du ~) malign. fam. mime (il ~) maimuţărind. mandat mandat [jur. sensas [fam. marocain marşarier (în ~) [auto]. majuscule mmmal mal.].134 - . marotte. précis [n. malicieux. majorité maree. plupart. manipuler. marcher marginalia. super [col.]. pâte d'amandes . manteau manta de ploaie. rive mal înalt. mandarine mandat.] marjă. malversation mamă. combles [n. Grande Bretagne Tragedie pe Marea Neagră. marche arrière (en ~) [auto] Marsilia. manier manipulare. manière manifest [adj. Grand Mogul marfă mărfuri. =de la région de Maramures marca. homme de mer marinată. Marseille martie. marge marmeladă. mandarin mandarină. cape mantou. manie manieră maniere. mammographie Adev 27/10/07 mamut industrial.].] mari. maniaque manie. manif [col. maladif malaxor pentru aluat [mec.]. malt maltrata.f.] maldărul. mammifère mamografie.]. singeant. martyre marţea. tas [n.].m. marionnette. la mer du Nord Adev 12/04/08 marea parte. révéler.pl.]. manomètre manoperă. maltraiter malversaţiune.f. marchandise marfă [adj. la mer Noire Adev 13/01/08 mării.].n. littoral [adj. maillot maistru.arg.] mări. pétrin [méc. mannequin manetă. lisière.] manipula. maman. Marianne marin. mars Martinica. manifesté. centre commercial. fantoche maritim. bord. Marcel mare [adj. gros [n.]. rebord marginea mării (de la ~).]. tas (le ~) maldărului. tract manifesta. malin maliţios.maimuţări. cadre [adm. miment (ils ~) maimuţăresc (ei ~). supermarché malţ. marron Maroc.] manşetă.] [archit. singe (il ~). gros. mère mamelon. majoritaire majoritate.. mardi (le ~) marţi. malice mall. imiter. chouette [fam. berge maladiv. marquer marcă înregistrată [abrev.] marcat.f. manœuvrer manevră. mode d'emploi mmmar maramureşean [m. majeur majora. marge margine proeminentă.] mandarin. narquois maliţiozitate.]. maritime maritim [abrev. marée Marele Mogul.] Maria. mer [n. timbre-poste marcaj turistic. contremaître major.sg.] mantie. majorité majusculă. manœuvre maniac. majorer majoritar. manifester manifestat.] manifest [n.].]. matelot. Maroc marocan. grand Mare (cel ~).] maldăre. [R] marcă poştală. Grand (le ~) mare [n. marmelade marmită. marqué Marcel. singent maimuţăreşte.] manual de întrebuinţare. mayonnaise maiou.] mările. mimant maimuţărit. Marie mariaj. marin [n. marinade marionetă.] manechin.] marea [n. majeur. main-d’œuvre mansardă. marin marinar. marmite marmură. =grande usine non rentable mmman management. mamelon mamifer. manchette manta. marbre maro. manifeste [adj. mariage Mariana. manteau manuscris. [mar. manuel [n. marguerite marge. mimé maioneză. manette manevra..

voiture. moulez. moulue măcinaţi. matérialiste materializa (se ~). moudre macin. tondeuse maşină de uscat (~ rufe). moudrait macină (ei ~).] maşină maşini. pomme Adev 27/03/08 . Thesium kernerianum [bot.]. machine. bouseux [n.] măcrişel [bot.]. massacre.] măghiran. masse (en ~) masă mese. moulait [moudre]. moulent [moudre].m. broya (il ~) măcina (se ~). voiturette mmmat mat.] mă duc. essoreuse maşină de tocat carne. pommier măr [fruct] mere merele. branler (se ~) [vulg. moelle Măg. broies (tu ~). maxillaire. mass media.n.].] mămăligă. matière première matern.] măduvă. colline [n. matelassé matol [pop. =montagnes S Carpates Orientales măicuţă măicuţe. monticule. carnage. mouds (je ~). bloc. mathématique matematician..f. massif [n. maîtrise mălai [reg. sèche-linge [Électroménager] maşinuţă. maternité matinal. ivre matriţă. Helianthemum alpestre [bot. broyant măcinat.] mănunchi. moulu măcinată. branle (il se ~) [vulg. matériel material (de construcţie). me [pron A.]. carnage. monastère [abréviation cartographique] mănăstire [n. [m. églantier măcina.].].] maşină de scris. pique-nique masă [de lucru]. Oxyria digyna [bot.] masturbează (el se ~). presse [n.]. maturité maturiza. mâle. table. Maurice maxilar. broyé. saloperie [arg.] masculin. masculin masculin [abrev. engin maşină de cusut. moud (il ~) măcina (ar ~). gant mănuşi cu un deget. véhicule tout terrain maşină de tuns. couvent [n.f.]. machine à coudre maşină de gătit.]. souche [comptable] Matei. matelasser matlasare. matérialiser materie. gant (du ~) mmmăr măr [arbore].. Trans. polenta mămăligar [peiorativ]. commode à langer masă la iarbă verde. Trans. tuerie.m. presse [n.MM]. machine à écrire maşină de spălat. vais (je ~) măcel. massue măciulie [bot.péjor. mûrir maturizează (se ~).] masiv. maternel maternitate. adulte maturitate. mathématicien material. broyait măcină (el ~).]. massif masiv [muntos] [n. mat matcă [a unui bonier].m. broie (je ~) macină. homme de mer matematică.f. branler (se ~) [pop. broyer. effriter (s'~) măcina (va ~). auto. chartreuse. masse masă (în ~). mâle [n.135 - . matelassage matlasat [sg. masser masă mase. Mathieu matelot. matraque.fig. massacre măces [bot.f.]. matinée matlasa. broyons măcinând.]. broyez macini. haute colline [abréviation cartographique] măgăoaie.] masterat. =montagne des Carpates Orient. branlait (il se ~) [vulg. javelle mănuşă mânuşi. maximum mmmă mă. matériau material [textil]. média. matérialisme materialist. étoffe materiale. massage masca. maximum maximă. moulons. machine à sécher maşină de uscat rufele. moufles mănuşii. broyai (je ~) măcinăm.] masturba (se ~). cloître. maxime maximum. marjolaine măgura măgurile. mûrit Mauriţiu. fourneau maşină de presat. tuerie masaj. colline (la ~) măgură [n. coteau [n. monastère. bite [vulg. machin măgărie. maïs mălăoaie [bot.]. dorlote (il ~) mădări [reg. études approfondies masturba (el se ~). masque mascul. dorloter mădular. massacrer masacru. broie (il ~). bagnole.mmmas masa.m.] mădăreşte [reg. matelot. matériaux materialism.] Măgura Codlei. mouds măciucă. matrice matur maturi matură mature. moudra măcinai (eu ~). abbaye. matière materie primă.] măguri [n. mâchoire maxim. faisceau. mesa masă de înfăşat copilul. vulg. broient măcina (el ~). maîtrise [université]. mûr.] Masivul Ceahlău. religieuse măiestrie. hachoir maşină tot-teren.pl]. établi [n. matinal matineu. masquer mască.] Măn. machine à laver maşină de stors rufe. repas.] masacra.

manche mâner. gourmand. dent (la ~) măselei. arrogance mândru. colère. majesté.]. manger mâncare de bază. poignée de porte mângâia. régaler (se ~) mâncăcios.]. vanter (se ~) mândrie. main-d'œuvre. Geum montanum [bot. grossissement.] mângâiere [fig.]. témoin (se porter ~) mărturie mincinoasă. Marie mărime. deuxième main (de ~) mână de ajutor (da ~). =fête roumaine du 1er Mars mărul lui Adam [n. professé Mărţişor (depune ~). homme de peine mâna dreaptă [fig. contrefaire măslui (el ar ~).] mături.] mătura. caresser mângâia (el ~). plat de résistance mâncare principală.] mmmâ mâhni. coup de balai (donner un ~) mătură [n. grandeur măreţie (cu ~). mesure [n. toiser măsura în care (în ~).]. soie mătăsos mătăsoasă. mesure [n. dent (de la ~) măslui. contrefais (tu ~) măsluind.] mătuşică [fam. professer mărturisibil.] [fam. Ligusticum mutellinoides [bot] măreţ.]. plat de résistance mâncărimi [pl. mesurer măsoară (ei ~). menue monnaie [sg. courroux mânios. furieux mânoacă [pop.]. pièces jaunes [pl. contrefera măslui (voi ~). magnifique. enorgueillir mândri (se ~). avouable mărturisire.] mântui. limitation mărginit. pondéré măsură. contrefait (il ~) măsluieşti. largesse. réconfort mângâind. contrefaçon măsluise. vase [boue] mâna.].mărăcine. mange (il ~) mândri. intensifier. coup de main (donner un ~) mână de lucru.].] mărţişor [sărbătoarea]. généreusement mărinimos mărinimoasă. =tradition roum.] mărunt.] mărunţiş [sg. caresse [n. rebrousser [cheveux] mângâie (ei ~). mangé (il avait ~) mâncat de cari. poignée [n. tante.]. mesquin. mangeur mănânc. demain mâl. avouer mărturisi (~ public). mène (il ~) mâna a doua (de ~). grandeur nature mărinimie.] mânere. mangeur mâncare. pomme d'Adam [f.]. balayer mătura (da cu ~). mesuré. professe (il ~) mărturisi. aveu mărturisit (~ public). contreferait măslui (va ~). délivrer . mesure que (à ~) măsură de prevedere. mange (je ~) mănâncă (el ~).] [med.]. sobrement măsură ce (pe ~). tatie [fam. mener mână mâini. dimension. manche mâner [n. fier. grossir Mărie [pop. balai mătuşă mătuşi. contrefaisait măsluiau. mariage [femmes seulement] mărturie (depune ~). manger.f. agrandir.] măsurat. agrandissement măriri [pl. superbement mărgean. du 1er mars mărţişor [bot. démangeaisons [pl.]. bouffer [pop. contrefait (ils avaient ~) măsluit. autant que măsurând. consolation mângâiere [psihică]. augmenter mări (se ~). vermoulu mâncător. menu [adj.f. main mână (el ~). corail mărginire.] [foto]. mesurant măsurare. dent măseaua. navrer mâine.136 - . main (de deuxième ~) mâna a doua (la ~). contrefaisaient măsluiesc (ei ~). contrefais (je ~) măsluieşte (el ~). caresse (il ~) mângâiere. soyeux mătreaţă [sg. caressent mângâie (el ~). grandiose măreţie. bouffe [pop. contrefait (il avait ~) măsluiseră.] mânca bine.] mânca. contreferai (je ~) măsluia.n. arrogant. précaution măsură să (în ~). contrefont măsluiesc (eu ~). mesure où (dans la ~). grandeur mărime [la încălţăminte]. caressant mânie. contrefait măsura. magnanime mărire. tatie [fam. patoche [n. faux témoignage mărturiseşte (~ public).] mmmăs măsea măsele. tirage [photo] măritiş [pop. main droite [fig. mesure (il ~) măsura din cap până-n picioare. fenouil mărarul-ursului [bot. pointure [chaussure] mărime naturală (în ~). postiche. ronce mărăciniş.] mătuşici.] mâncase. générosité mărinimie (cu ~).]. pellicules [pl.] măsură (cu ~). fureur. contrefaisant măsluire.] mâner de uşă. caressait mângâia în răspăr. mesurent măsoară. généreux. hautain mânecă. maquis mărar. obtus mări. même (à ~ de) mmmăt mătase.

cheminer. maintienne menţine. ménager menghină [n. menthe menţine. étau [n. vilain. maintiennent menţin (eu ~). miens (les ~) mmmel melaminat.]. cogiter. maintient menţinem. Mecque meci. carte [menu] meniu fix (mânca ~). médiéval mediocritate. médecin. membre memorabil. irait . indéfiniment. maintenu menţinere [n. mélodique melodie. médité. ménage menaja.] meni. délivrance. rédempteur mânui.]. méduse megieş [reg. mécanique mecanism. mécaniquement mecanic auto. maintenez menţinut. médiocrité mediocru mediocră. mercuriel mereu.] mediu [n.]. mélodieux melodramă. membrane membru membri. médecin militaire medical. odieux. mémorable memorie. médecine medicinal. piètre. médiateur medic. maigre. griffonner mmme mea. incessamment. bassement mâzgăli. médian mediator.].]. menu [n. songeaient meditează (ei ~). toubib medic militar. médical medical [abrev. mentalité mentă. rédemption mântuitor. mécanicien mecanic (în mod ~).]. ignoble. jacassé meliţă (el ~).]. mélaminé melamină. mercenaire mercerie. ménisque menit.] menghine. merő merge.] menţiona. match mmmed medalie. mon mea (a ~). va. médiocre.mântuială (de ~). méandre mecanic. limaçon. merci mercur. à point [cuisson] mediere. maintiens (je ~) menţină (să ~). songer medita (el ~). aller merg (ei ~). médicinal medie [friptură]. marchent.137 - . mélange melc. sauveur [rel. irais (tu ~) merge (ar ~). mémoire memoriza. prix fixe (manger à ~) mental. mercure Mercur [planeta]. mélodie melodios. grogner mârşav mârşavă. mécaniser Mecca. mienne meandru meandre. millet mei (ai ~). ménager menaj. cochonnerie mârşăvie (cu ~).].]. prédestiner menisc.m.]. mélodrame membrană. mercerie merci [liv. voisin mei. songeait meditare. cafard [fig. environnement Adev 26/10/07 meduză. mécanisme mecaniza. songes (tu ~) mediteranean. [méd. songé meditaţie. Mold.] medii. méditatif meditau. commère meliţând [pop. allant merge (ai ~). colimaçon. mes mele (ale ~). mes.n.]. mémorisation mmmen menager.]. mélamine melancolic. garagiste mecanică. moyen [n. Mercure [planète] mercurial. ordinaire medita. maintenons menţineţi. mémoriser memorizare. songe (je ~) meditezi. miennes (les ~) meliţa [pop. jacassait meliţat [pop. méditerranéen mediu [adj.].]. vont merg (eu ~). jacassant melodic. intarissablement. songe (il ~) meditez. médaillon. milieu mediu mediului. méditation.m. maniement mânz mânji. songent meditează (el ~). mental mentalitate. encadré Adev 18/12/07 median mediană. moyen [adj.f.] medicină. médaille medalion. escargot mele. prédestiné meniu.fig.]. mélancolique melancolie. méditation meditat. va-vite (à la ~) mântuire. mercantile mercenar. jacasse (il ~) meliţă [f. maintien [n. médiation medieval. poulain mârâi. ma. chétif [fig. jacasser meliţa (el ~) [pop. mélancolie melanj. mention mmmer mercantil. mentionner menţiune. méditer. manier mânuire. vil mârşăvie. vais (je ~) mergând. recueillement meditativ. maintenir menţin (ei ~).

messager mesă. vaut merita (ar ~). allé (il était ~) mersesem (eu ~). chemina (il ~) mersei. mérite (je ~) merită. mien (le ~) Mexic. cheminé.] miaună. irai merge (vom ~). minibus microunde.] mesager. mesquinerie. cadet mmmi mi. méticuleusement metis. menu [adj. vaille. mâche (il ~) mestecăniş. mèche [cheveux] meşter. miaule miazănoapte [pop. métallurgiste metamorfoză. allé (vous étiez ~) merseseşi. artisan meşteşugul aurarului. messagerie mesaj. messe mesagerie. faible. méticuleux meticulos (în mod ~). méticuleusement meticulozitate (cu ~).] micime. méthodiquement metodică.]. aller à pied merge de-a lungul. côtoyer mergea de-a lungul. valu. métrage metropolă. irez merge (voi ~). petitesse microb. m' [pron. D] miau!. messianique mesteacăn mesteceni. & poetic]. bouleau mesteca. allez mergeţi! plecaţi!. patauge (il ~) mergea prin noroi.138 - . serpenter merge în serpentină [drum]. allez-vous en ! mergi. prophétique. allé merge pe bâjbâite. longeait mers de-a lungul. patauger merge prin noroi. indicateur des chemins de fer. métamorphose metatextualitate. météorologie meterez. artisan meşteşug. allai (j'~) mersese. chevaucher merge pe jos. chemine (il ~) merge (va ~). allas (tu ~) mers. miaou ! [interj. métier. Vaccinium vitis-idaea [bot.] merite. méritent. méridional merinde. méthodique metodic (în mod ~).m. valent merita (va ~).] merit [n. mérinos merişor [bot. précis [n. midi mic mici mică mici. quincaillerie metalurgie. mon. pataugé merge pe sârmă. Mexique mezin mezină. allé (j'étais ~) merseseră. allons mergeţi. D] mi-. petit bourgeois mic tratat.000 de metri pătraţi. aller de pair merge prin noroi. marché. allé (tu étais ~) merseşi.]. méthodologie metonimie. longea merge mână-n mână. méthodologie metodologie. mesquin meschin (în mod ~). iront mergea.n. m' [pron. mètre 100. gilet [n. microbe microbuz microbuze. petitesse. côtoyé merse de-a lungul. mérité merite (să ~). métonymie metraj. sud. métalepse [narr. mérite (qu'il ~) meritoriu. art. bouleaux (forêt de ~) meşă. météorologique meteorologie. mérite [n. vaudrait merită (ei ~). 100 000 m² Adev 08/01/08 meu. & poet.]. serpenter meridian. mâcher mestecă (el ~). métro metru metri. parcimonie mesei rotunde. démarche mers pe jos. ma meu (al ~). métallique metalizat. métropole metrou metrouri.merge (el ~). plomberie meserie. métier mesianic. méritoire mers [n. rempart meticulos. longer. métallurgie metalurgist. métaphore metal metale. micro-ondes . petit. allé (ils étaient ~) merseserăm. alla (il ~). victuailles merinos. mesquinement meschinărie. metatextualité meteorologic. orfèvrerie [art] mmmet metaforă. cheminait (il ~) mergem. pataugeait mers prin noroi. aller à tâtons merge călare. vas (tu ~) merse. horaire des trains mmmes mesadă. iras merge (veţi ~). balade [randonnée] mersul trenurilor. ira merge (vei ~). message meschin. mesterség meşteşugar.] mic burghez.] metalic. valoir. mériter merit (eu ~). métallisé metalocasnice. irons merge (vor ~). allé (nous étions ~) merseserăţi. marche [n.] merita.]. tables rondes Adev 26/10/07 meseira de instalator. vaudra meritat. méridien meridional. nord miazăzi [pop. marcher sur la corde merge în serpentină. métal metalepsă [narat. mérite (il ~).]. métis metodic.

]. rabattre. militaire militar [abrev. mens (tu ~) minţit. charité. vulg. minéralogie minereu.] mimoză.] militarism. moyen (par le ~) mijlocitor.m. miniature minier. réduire.f. militairement miliţea [bot. miauler mieunat.] mima.] militar [n.] militari. mens (je ~) minte (el ~). ministère Ministerul francez al Justiţiei. Silene acaulis [bot. moyens de locomotion mijloacele (prin toate ~). Mihail. million milionar. amande migra. rabattu.] mijloc de transport în comun. minime minion [neo. mentir mint (eu ~).] miliard miliarde. [mil.n. millénaire [n. menti minuna (se ~). merveilleux . diminuer. amandier migdală. mensonge miner. mime (il ~) mimesis.] militar [adj. milliard miliardar. militariser milităreşte. diminution micşorat. mimique [n. mensonger. mimer mimând. mine [visage] mincinos. mercredi (le ~) miercurea cenuşii. militer militează (el ~). petit [n. soldat. intermédiaire [n. Michel mii (< mie). mimésis mimesis-ul. médiateur mijlociu. moyens (par tous les ~) mijloc.m. millimètre milion milioane. mimé mimează (ei ~). médian mijlocul (în ~).].]. balle mini-.] mijloace. miaulement miez (de pâine). minerai mineriadă. rabattez micşorează. médiane mijlocire. mineur mineral minerale. migrent (ils ~) migrenă. amoindrir micşorăm. migration migrează (ei ~).] mie mii. minaret mină. milieu mijloc [n. merci (sans ~). minuit migală. menteur minciună. moyen [adj. mille Adev 01/11/07 miel miei. ressources mijloace de locomoţie.n. bon sens minţi (socate din ~). millionnaire milita militez.m. minutie migdal. migraine Mihaela.] minionă. esprit. mimésis mimică [n. miment (ils ~) mimează (el ~). ministre minor. le Ministère français de la Justice Adev 03/01/08 ministru. miniminiatură. mie miezul nopţii. rabat (il ~) micuţ. minéral minéraux mineralogie. ment minţi (tu ~). migrateur migraţie. charitable milostivenie.m. rabattons micşorare.m. charitable milostiv. mimétique mimeza.micşora. mercredi miere.] milivolt. rogne. =marche des mineurs sur Buch. miel d'acacia mierlă. mignon mignonne minister. chier (faire ~) [pop. mineur minoritate. mine mină [aspect]. millième mijloace. [bot. mimésis (le ~) mimeză. minge. voiture de transport en commun mijlocie. merci de (être à la ~) milă. mime [n.m. moyen [n.] mieros. milieux. merle mierluţă [bot. minier minim.]. parmi mijlocul (în ~) [+G] ~).].]. Silene dinarica [bot. rogné micşoraţi. compassion milă (fără ~).]. miel miere de salcâm. millivolt milos. mielleux mieuna. mille [unité mesure] mileniu [n. doucereux. Minuartia sedoides [bot. rogner. minorité mintal.] milenii. médiation mijlocirea (prin ~). militaire [adj. militant militar. mimésis (le ~) mimetic. mille miime. impitoyablement milă [unitate de măsură]. mental minte minţi. miner minaret. militaire [n. milligramme milimetru. mercredi des cendres miercuri.f. milieu de (au ~) mijlocul coapsei (le ~). migrer migrator migratoare.]. réduit. mal à la tête. Michèle Mihai. raison. charité mim [n.] mierluţă pitică [bot. mimant mimat. milite (il ~) militant.]. taille. Minuartia sp. mi-cuisse (à ~) mmmil mila (fi la ~) [+G]. milliardaire miligram miligrame. rognent micşorează (el ~). mimosa mmmin mina. militarisme militariza.] minţi. agneau miercurea. émerveiller minunat.]. pitié.139 - . ballon.m.

étonnâmes (nous nous ~) mirarăţi (vă ~). mouvez mişcă (el ~). mysticisme mistifica. étonnèrent (ils s'~) mirarăm (ne ~).] mireasă. Mireille miriapod. marié [n.] miting. minutie mioară mioare. digéré mişca. meus (je ~).] moale moi. relique [n.] [devoir]. prodige (enfant ~) minus. mouvement (en ~) mişcare greşită. rien [n.]. moins minuscul. mire mire.] misiune. moulin moară de apă. pulluler mişună. =de la balade roum.]. chaume [champ] miros mirosuri. mitrailleuse mitropolit. mouvant. gueule [fig. remuer mişc. mille-pattes mirişte. mouvoir. sordide mizerabil.].]. miaou ! [interj. minutieux minuţiozitate. sordide mizerie.minune.]. intermédiaire [n. mort moarte (pe ~). étonniez (vous vous ~) miraţi (vă ~). moulin à vent moarte. tendre [mou] moară mori.f. myrte [bot. fourmiller.pl. arôme [m] Mirela. étonne (il s'~) miră (el se ~) [perf. mission.]. étonnai (je m'~) mirai (te ~). étonne (je m'~) mira (se ~). faux pas mişcat. tâche mister. mistral mistreţ.] mmmis misit. remue (il ~) mişcăm.].] .140 - .f. mystère mistere. étonnais (je m'~) miram (ne ~). nanan [n. ému mişcaţi. pullulé mmmit mit mituri. myopie mioritic. pestilence miros urât. soigneusement. niaiseries mlădios. odorat miros infect.] mizilicuri. minable. mû mişcat [fig. molle. sent (il ~) [odeur] miros (ei ~) ]. mystifier mistificare. sentir [odeur] miroase. misère. miraculeux miraculos (în mod ~). grouiller. émouvoir mişcare. métropolite mitui. merveille miraculos. myope miop ca o cârtiţă.] mmmir mira (se ~). miracle.]. mariée mireasmă miresme.]. étonnez (vous vous ~) mirau (se ~). mouvement. minuscule minut. étonner (s'~) mir (mă ~). odeur miros [simţul].m. sensas [fam. marécageux MM. mise mizer. pousse mlaştină. marais. étonnons (nous nous ~) miri (te ~). pullule (il ~) mişunat. merveille minune (copil ~).] mirosi. étonnâtes (vous vous ~) miraşi (te ~). meus (tu ~) mişto [col. chouette [fam.] mişuna. étonnaient (ils s'~) miră (ei se ~). relent [n. moulin à eau moară de vânt. senti [odeur] mirt [bot. arcanes misterios.m. geste mişcare (în ~). miracle. super [col. s. étonnas (tu t'~) miraţi (vă ~). sentait [odeur] mirosind. étonna (il s'~) mirăm (ne ~). décès. étonnent (ils s'~) miră (el se ~). mystification mistral. mystique misticism. mirage miră. sanglier mistui. meeting mitologie. mourant moaşte [n. parfum. pot de vin [fig.]. miraculeusement miraj. "Miorita" miorlăit. lâche. mythe mită. étonnions (nous nous ~) mirară (se ~). étonnement miracol.] [fam. moelleux. département Maramures [abréviation] mmmo moacă moci. toucher [fig. meut (il ~) mişcă (el se ~). souple mlădiţă. miaulement miorlau!. bronche (il ~) mişcă (se ~). indigence mizerie (a fi în ~). graisser la patte de qqn [pop] mixt. remue mişca (se ~). enjeu. mouvons mişcător. sentant [odeur] mirosit. miser miză. charge [n. infime. broncher mişca [fig. paille (être sur la ~) mizilic. étonnais (tu t'~) miram (mă ~). mythologie mitralieră. touchant mişti. brebis miop. mystérieux mistic mistică. étonnait (il s'~) mirai (mă ~). marécage mlăştinos. sentent (ils ~) [odeur] mirosea. myope comme une taupe miopie. étonnes (tu t'~) mirare. mou. digérer mistuit.]. touché [fig. mixte miza. minute minuţios.

atténuer. mode d'emploi mod hotărât (în ~). dressé [monté].n. débris [pl. moniteur mono. morbide morcov. modeste modestie. mœurs morărit.m.] Moldova. tas (le ~) mormanului.f.]. moment. monacal monarh. tombeau [n. pétrisse (qu'il ~) modem. moule [vb. tombeau [n. pétri. leurrant momit.] mmmor moral. monture monument. seconde moment (de ~). modification cartoful modificat genetic. mouler. m. morose morsă. poser monta (el ~). monstruosité monta. modèle. meublé mobilă. mondain mondial. humble. pièce [monnaie] monetar. pétrit (il ~) modeleze (el să ~). modique modifica. tombe [n. monument monument funerar [n. modifier.].] moldovenească [adj.141 - . morse . monomoteur [aéro. instant.m.] mmmod mod. difficile [personnes] mohorât. leurre.] monopol.] molton [textil]. tas mormanul.f. meubler mobilat. momentané momi. façon mod activ (în ~). résolument mod plăcut (în ~).mobil [telefon] mobile. crantage [de la semelle] model super-uşor [haină]. pestiféré moloz. monétaire monitor. amorce [pêche] moment. montagnard montare. façonner modelând. moléculaire moleculă molecule. appât. moulé modelează. grincheux. =de la province de Moldavie moldovenesc [adj. =typique à la rég. manières model. Moldavie moldovean [m.] mormăi. mocassin [n. morale moralitate. meunerie morbid. posé montând. modérateur modern. modem modera. momentané momentan. modérer moderat.].]. posent (ils ~) montează (el ~). moulent [mouler] modelează (ei ~). f. montage montan. tentation. grogner morocănos.] moldoveancă [n. monotonie monstru.]. morne Moise [Bib. tapis [n. sornette.] mochetă [n. mormînt morminte. plâtras. morphologie morfotip. uni monolog interior [narat. monstre monstruos. alpin montaniard. modeler. mollusque momeală. morphotype morgă. mobylette [n. modèle plume [vêtement] modela.n. monstrueux monstruozitate. leurre (il ~) momind. monarchie monden. leurré mmmon monahal. leurraient momesc. monter.n.] monumente funerare. type model antiderapant [la talpă]. amas. molécule molie. portable [téléphone] mobila. mobile. modéré moderat (în mod ~). Moïse [Bib. leurrait momeau.]. tas (du ~) mormânt [n. pétrissent (ils ~) modelează (el ~). tarare ! [fam. carotte morfologie. bagatelle.] monomotor [aero. montage montură. pomme de terre génétiquement modifiée Adev 13/05/08 moft mofturi. modérément moderator moderatori. molleton [textile] moluscă. pétrissant modelat. activement mod de întrebuinţare. téléphone cellulaire. agréablement modă.m.]. mode. pétrir.de Moldavie molecular.] mofturos. morgue morman mormane. mode modă (la ~). simagrée mofturi! [fam. sépulcre [n. mondial monedă. mono monocolor.] monumental. moderne modest. modestie modic.m. mite molipsit de ciumă. pose (il ~) montaj. monotone monotonie. mode (à la ~) modalităţi. monarque monarhie.].f. monologue intérieur [narr. moralité morar.f. leurrent momeşte.m.] mochete. monopole monoton. leurrer momea. monté. pile.]. meuble mocasin mocasini. maussade. éthique morală.]. monumental moped [n. montait montat. dresser [installer].]. grommeler. amender modificare. montant montează (ei ~). meunier moravuri. monnaie. moral.

remerciant mulţumise.]. remercié mulţumiţi (voi ~). multiple mulţi.. moisissure mucegăit. merci mulţumi. legs. dire merci (~ à) mulţumire mulţumiri. motiver motivat. relique [f.pl. tremper. moule (il ~) mult. moisi [n. panache moţ [locuitor din Apuseni]. multiplier multiplicare. motorisation mototoli (se ~) mototolesc.] multi-. mouler mulaj. mosaïque mozaic (de rit ~).]. moulent [mouler] mulează (el ~). mouillé muie [vulg.] mmmos moschee. remercient (ils ~) mulţumesc (eu ~). momie mmmun muncă munci. mosquée Moscova.n. œuvre. gros.f. longue date (de ~) multă vreme.] mulţime.]. mucilage mucos. remerciement. remercie (il ~) mulţumeşti. morve mucilagiu. moteur motor de căutare [PC.f. houppe moţăi. moulé mulat pe corp. papier mâché mucavaua. Internet]. remercions mulţumind.m. multiplication multiplicator. femme (la ~) muierii [pop. moteur de recherche [PC. maint [arh. montagne [abréviation] Mţii. motard.]. collant [habits]. hériter moştenire. ouvrage . mortalité mortar. maint [arh. fort [adv.f. motivé motivaţie. éteignoir mucava. fondement. pas mal mulţi [m. froisser (se ~) mototoleşte. butte. motivation motivează. moulage mulat. mosaïque MS. butte mozaic.mort moartă. multimultimedia.] moşteni. mugir mugur.] motiva. nèfle [bot. moulant mulează (ei ~). motocyclette motociclist.] motorină. multimédia multimedia [PC]. héritier mmmot mot-a-mot. mauve movila. mortier mortăciune. remerciez mulţumi [+G]. sexist] muierilor.]DEX online mumie.]. multitude mulţumesc. Internet] motoretă [n. long (en dire ~) multe [f. mort [adj. succession. pas mal multe (spune ~). remercie (je ~) mulţumesc (îţi ~). multimédia [PC] multiplica. meugler.] moţ de păr. =habitant des Montagnes Apuseni moţ [n. touffe [n.] mucegăi. sexist] muieri. remercier mulţumesc (ei ~). vieillard moşte [f.142 - . mazout motoriza. mob [n. amollir. matou Motanul Încălţat. profusion.] mortalitate.sg. morveux muget. moisissure. moisir mucegăire. motoriser motorizare. néflier [bot. mortier [mil. Chat Botté motiv.] moşneag. tertre moviliţă. papier mâché (le ~) mucegai.]. département de Mures [abréviation] Mt. cunnilingus.].]. moulage mulare. remercies (tu ~) mulţumim. froisse (il se ~) mototolit.]. fellation muiere [pop. sommeiller moţiune.] [fam. travail travaux. vieillard Moş Ajun. froissé motrice. foule. multiplicateur multiplu. butte (la ~) movilă. remercié (il avait ~) mulţumit. littéral motan.pl. moisi muci [pl. mobylette [n. longtemps mult timp (de ~). Père Noël moşmoană [bot. héritage moştenitor.]. merci [n. motion mouse. chiffonné.] moşmon [bot.]. bobine mostră.f. longtemps multe. beaucoup mult timp. mugissement mugi. mouiller muiat.]. veille de Noël Moş Crăciun. femme muierea [pop. souris [PC] mov. pousse muia. remercie (je te ~) mulţumeşte. motif.]. échantillon moş. charogne mortier [mil.pl. femme (de la ~) mmmul mula. motocycliste motor. sujet [n.m. Montagnes de… [abréviation] mmmu mucarniţă [arh. sexist]. Moscou mosor. besogne. motive motocicletă. motrice mmmoţ moţ (de pene).

mordant [adj.Carpates S roum.muncă silnică. =montagnes S Carpates Orient.m. travaillons muncit.pl. Munţii Siriu.Carpates S roum. sale. mouche muschiulos. =montagnes . Munţii Vâlcan.] municipal. =montagnes . obligatoirement.f]. montagne [n. =montagnes S Carpates Orient.f. Munţii Nemira. grognement murmura. moût mustaţă.].Carpates S roum.f. =montagnes .f. mourant muriţi. montagneux Munţii Apuseni.]. mousse [matelot] musafir. meurt mor (ei ~). travaillé munciţi. Munţii Ciucului. travailler comme un nègre muncitor. Munţii Godeanu. meurs (je ~) mori. Munţii Rodnei. travaille (il ~) munceşti. =montagnes . maculer murdări (se ~).] [reg. =montagnes des Carpates Orient Munţii Nemira. valet de ferme muncitor metalurgist. meurent mor (eu ~). Munţii Baraolt. Munţii Stânişoarei. =montagnes S Carpates Orient. moustachu mustrare. Trans. ouvrier. montagne (de la ~) muntenesc. mordez muşti.] Munceii Întorsurii. travailler coude à coude munci pe brânci. mourez muribund. muscat muscă muşte. Munţii Parângului.] murmurând. mortel murmur.f. succomber. incisif. mont muntean. montagnard. susurrer.] musafir (~ obişnuit). municipalité municipiu. =montagnes .] muşca. mûre [fruit] murdar. =montagnes . remontrance. hôtesse [invitée] [n. travailles (tu ~) muncim. manœuvre muncitoresc. mordait muşcă (el ~). tacher murdărie.]. =montagnes S Carpates Orient.Carpates E roum. murmurent.Carpates S roum. =montagnes . Munţii Ciucaşului. =montagnes . mordons muşcat.] musai [pop. mouche tsé-tsé musca-n lapte (ca ~). montagnard [adj. =montagnes S Carpates Orient. =montagnes Carpates Orient.143 - .m. saleté. travaux forcés muncei [n. immonde. semonce [n.Carpates W roum. =montagnes . mourra murim. Munţii Bucegi. Munţii Gurghiului. habitué [n. Munţii Harghitei. =montagnes . mordit muşca (va ~). mourons murind. travaillent (ils ~) muncesc (eu ~).Carpates S roum.m. municipal municipalitate. mmmur mural. mordent muşca (el ~). muncel [n. =de la province de Valachie muntele munţii.] .]. =montagnes N Carpates Orient. =montagnes .m.] munci. travaille (je ~) munceşte.pl. Munţii Retezatului. =montagnes . murmurer murmură. mordrait muşcă (ei ~).] [pop. hôte [invité] [n. mordre muşc. Munţii Hămaşului. cheveu dans la soupe (comme ~) muscat.Carpates E roum. ordurier murdar de pământ murdară de pământ. salir. petites montagnes [n.Carpates E roum. moribond muritor.Carpates E roum. =montagnes Carpates Orient. Munţii Ţarcului. mourrait muri (va ~). moustache mustăcios. Munţii Căliman. =mts.Carpates S roum. =montagnes S Carpates Orient. =montagnes N Carpates Orient. murmure. murmure [vb.] muntos. =massif des Carpates Orient. Munţii Bodoc. mordu muşcaţi.] muri. ouvrier [adj.] munţi. Munceii Neamţului. métallurgiste muncitor necalificat. Munţii Retezat. municipalité muniţie. Munţii Făgăraşului. nécessairement musca-ţeţe. travailler muncesc (ei ~). =montagnes . =montagnes Carpates Orient. mord muşcă (el ~) [perf simplu].Carpates S roum.Carpates S roum. Munţii Tarcău. mural mură. travaillez munci cot la cot.] [pop. Munţii Semenicului. Munţii Căpăţânii. terreux murdări. Munţii Perşani. vilain. mords muşca (ar ~). musclé must. =montagnes S Carpates Orient. munition munte [n. mords (tu ~) muşcător. Munţii Breţcu-Oituz. Munţii Vrancei. =montagnes S Carpates Orient. malpropre. =montagnes S Carpates Orient. =montagnes Carpates Orient. crasse [n. meurs (tu ~) muri (ar ~). mordra muşcăm. travailleur muncitor agricol. dans les Carpates S Munţii Giurgeuluiu. =montagnes .Carpates S roum. Munţii Piatra Craiului.f. =montagnes S Carpates Orient. mourir moare. petite montagne [n. montagne (la ~) muntelui munţilor. Munţii Ciucaşului. murmurant mmmus mus.

racontera nara (veţi ~). déménage (il ~). appât. issu naşte. accouche naşte (el se ~). enlevons muţi (tu ~).]. nez. musique muzică [abrev. muet muta. parrain naşă. [mus. natif natură. narcisse narcisă galbenă. nez (fermer la porte au ~) nas cârn. estropier mutilare. mutuel muţeşte.]. natalité nataţie.muşcătură.]. moche [fam. enlever. ingénu.] [fam. dodo nani (face ~). déménage (je ~) muta (se ~).] nară nări. nez bouché (avoir le ~) naş. narcose nas nasuri. Scabiosa lucida [bot. musicien müsli.]. mousse [bot. raconté naraţi. enlevé mutaţi. naïveté naivitate (cu ~). n'ai pas n-am… (noi ~). enlève (il ~) mutăm. enlèves (tu ~). nabab nacelă. naisse naşte (care se ~).]. gaufre nnnar nara. naissait născând. narration narativ narativă. myrte [bot. pif [n. naissez naşti (te ~). musical muzicant. naissant naşte (ea ~) [ginec. racontaient narăm.]. naissance naştere [ginec. meus (tu ~) mutare. vaisseau nap. narcotique narcoză. emménagement mutila. natation nativ.][pop. narrataire [narr. moutarde muştei. narratif naratologie. moche [fam. n'a pas n-am… (eu ~). mouvez.].m.] muzical. raconter.] nas (închide uşa în ~). naturaliste . naquit născut născută. gueule [fig. déménagement. naît (il ~) naşte (s-ar ~).] naraţiune.]. accoucher naştere. naissons naşteţi (vă ~). dodo (faire ~) naos.] muşchi. fourmilière mmmut mut [adj.]. né născut [fig.] muşeţel.f.] [CFR]. emménager mut (eu ~). amorce [pêche] nailon. nième (le ~) n-o.]. naîtra naştem (ne ~). nais năştea (se ~). narine narcisă. naissant născu (se ~). jonquille narcotic. raconterez nara (voi ~). mutiler. bâtard. mouvons.]. naturel [n. n'avez pas n-au. natal natalitate. [narr. musli Myrtus communis. racontez narator.] muşchi [anat. naissent nască (el să se ~). enlèvent mută (el ~). raconterai naram (eu ~). taupinière [n. ingénuité. narrer nara (el ~).] naturalism. raconte (il ~) narez (eu ~). nase. mû. silencieusement muză. muscle muşchi [bot. n'ont pas n-lea (al ~). povestitor. morsure muşcată [bot. ne la nabab. contrôleur (le ~) [SNCF] nnnat natal. leurre.] muţi mută mute. navet napolitană [alim. accouchement naşul [pop.]. meus (je ~). muse muzeu. camomille muştar.144 - . naïf. nylon ingénu nailon superuşor. estropié mutră mutre. raconte (je ~) naratar [narat. naturel naturaleţe. crédule naivitate. narrateur narau. marraine naşpa [arg.]. mouche (de la ~) muşuroi de cârtiţă muşuroaie de cârtiţe. musée muzică. géranium muşcatu-dracului [bot. nase nasture. naturalisme naturalist. musicien muzician. racontons narează (el ~). déménager mutat. naître nasc (ei se ~).] mutual.] nnna n-a. racontais (je ~) narat. naïvement nani.] muşuroi de furnici. racontait nara (va ~). enlevez mută (ei ~). meut (il ~). nez retroussé nasol [fam. naîtrait naşte (se va ~). nacelle nadă. n'avons pas n-aţi. nature natural. déménages (tu ~). bouton nasul înfundat (avea ~).] naşte (a se ~). mutilation mutilat. narratologie naratologie [abrev. nylon microplume naiv naivă.

nécessiter necesitate necesităţi. étourdi neatenţie. nationalisme naţionaliste. inattendu. nautique nnnav naval. inventons născocit. nasalisation nazist.][a catedralei]. mégarde (par ~) neatins (de ~). race. irruption năvalnic (în mod ~). tombe sur (il ~) [violemment] năpusteşte. ennui. nécessaire. inventez născocire. irruption (faire ~) năvăli. nasaliser.]. navigation navigaţie de coastă.]. indépendant neatent. navigable navigant. inventé.A. nécessité nechează. improviste (à l'~). sombré născoci. aliéné. besoin. tracas necesar. tombèrent sur [violemment] năpustit. nécessairement necesar să (e ~).m.O. fondu năpustit asupra. genre humain neant. chagrin [adj.f. inaltérable neam. soudain neaşteptată (pe ~). fondait sur năpustească asupra (să se ~).] năpusti asupra. forger. nébuleux nebun nebună. nef [n. intangible nebăut (de ~).<NON-fumeur> neacceptat (de ~). requis necesar (strictul ~). espoir nămol. rebours (à ~) nnne ne. inventent născoceşte. hennit necheza. étourderie neatenţie (din ~).]. turbulent neaşteptat. espiègle nebunesc.] navă [n. naufragé naufragiu. toqué [fam. nasal nazalizare. nécessaire (le strict ~) necesar [adv. tombe sur (qu'il ~) [violent] năpustesc asupra. tomber sur [violemment] năpustiră asupra (se ~). tracassé. nuisance. tracasse (il ~) necăjind. forgé. lignée neam [popor] neamuri. distrait [adj. NON. muer năprasnic [n.A. fondre sur. national naţionalism. naviguer navigabil. hărţuială. hennir nechibzuit [n.T.].]. navigation côtière navigator. abîme neapărat [adv. nationalité naţionalizare. nécessairement Neapole.N. vaisseau cosmique navetă.naturaliza. nous [pron. sombrer năruit. inacceptable neagră (listă ~). distraction [fig. folie Adev 02/01/08 nnnec necăji. peuplade. extraction. ruer năvălire (în mod ~). inattentif. nem neamul omenesc. ruée. fondent sur. inventes (tu ~) născocim. soudaine neaşteptate (pe ~). irruption năvală (da ~). importe de (il ~) necesita [ofic. naufrage nautic. ruer năpusti asupra (el se ~). étourdi [n. imbuvable nebulos. tracasser necăjea. inconvénient nealterabil. navigation navigaţie.] . navigant navigare. tracassait necăjesc. naturaliser naturalizare. A] ne-. tracassant necăjit [adj] necăjită.] [bot. chagriner. espérer nădejde. naval navă. A] NE.][église] navă cosmică.<el NE-a filmat>. nous [pron. néant. rétif nărui.]. Naples neastâmpărat. impétueusement năvod. soudainement neatârnat [arh. colère (piquer une ~) nădăjdui. Geranium robertianum [bot. chagrinait. fou folle. invente (j'~).] necaz. hărţuială. imaginaire născociţi. noire (liste ~) neagră (piaţa ~). naufragiat. inventer născocesc. vaisseau. navigateur nazal. naturalisation naţional. nation N. tracassent necăjeşte.f. boue. ruent sur năpusteşte asupra (se ~). O. nazi nnnă năbădăile (a-l apuca ~). nef [n.. NOUS… <il NOUS a filmés> NE.m. tracas necaz. filet de pêche ndoaselea (de-a-~).<NEfumător> ). tombé sur [violemment] nărăvaş. chagrine (il ~). noir (marché ~) neajuns [n.]. invention nătăfleţ. réclamer.145 - . insensé nebunie nebunii nebunia. navette naviga. hébéter năvală. brusquement. précipice. invente (il ~) născoceşti. hébété năuci. infester năpârli. bateau.] nebunatic.T. vase [boue] năpădi. dupe năuc. fond [vb. nationaliste naţionalitate.m. tomba sur (il ~) [violemment] năpusti asupra (se ~). se ruer sur năpustea asupra. étatisé naţiune.].] năpusti (se ~). nationalisation naţionalizat.].f.

fruste neciteţ. inconnu. niez negau. nie (je ~) nega (el ~).] negociabil.] nedeterminat.n. nias negat.].]. invraisemblable necrolog. intempérant necunoaştere.m. négociation negocieri [pl. inconfortable neconstituţional. malhonnêteté necinstit. néglige (je ~) neglijeze (el să ~). jachère (champ en ~) necumpătat. infidélité necrezut (de ~).f.] negoţ ambulant. négligea neglijând. nie (il ~) neg (eu ~). indélicat nedemn.]. négocier negociaseră.f. marchand. indéfini nedefinit (de ~). nié negaţi (voi ~). nègre [n. malheureusement nefericit. implacable nectar.][arh. négociable negociator. sans faute negreşit [pop. indigne nedesăvârşit. malheureux nefolosit (se ~).n. doute (sans ~) negricios. négocié negociaţi (voi ~). méconnu. négligeait neglijă (el ~).].] negaţie. négliges (tu ~) neglijabil.necinste. négociant [vb. nécromancie necruţător. nécrologie necromant. incroyable. injustice nefast nefastă. brume neguros.m. négociateur negociere. négociaient negociază (ei ~). faussement nedreptate. nécromant necromanţie. infidèle necredinţă. négligent (ils ~) neglijează (el ~). commerçant. verrue nega. incertain. indéfinissable nedelicat.].m. inutilisable nefolositor. niait negaă (ei ~). mettre au négatif nega importanţa. négociez negociau [pl. négligé neglijează (ei ~). nectarine necultivat (teren ~). colportage [com. niai negaşi. négoce [n. malheur nefericire (din ~).] negru [adj. nies (tu ~) nega. introuvable neghiob neghioabă. négociant neguţător ambulant. négligence neglijeu [n.] neguţători. négligeant neglijat.m. vague [adj. parlementer. commerce neguţător [arh.][film]. négociations. niaiserie. injuste nedrept (pe ~). nier neagă (el ~). incommode. détresse.] negustori.] nnnei . inconcevable neconfortabil. noirceur [n. négocié (ils avaient ~) negociat. sot neghiobie.146 - . niaient negă (el ~). vague [adj. confus neconceput (de ~). méconnaissance. nectar nectarină.m. négocient negociază (el ~). noirâtre negrişor [fam. irrésolu nehotărât (articol ~) [gram. pourparlers negoţ [arh. négocions negociind. indéfini (article ~) [gram. irrésolution nehotărât nehotărâtă. négocie (il ~) negocie (el ~). négliger neglija (el ~). négresse negreşit. commercial negustorie [pop.]. négociant negustoresc [arh. nègre [n. impropre necorespunzător (în mod ~).]. imparfait nedesluşit.][lenjerie].]. négatif [n. négligé [n.][fam. commerçant. noir negru [n. cru [adj. négation negativ negativi negativă negative. inutile nefumător. inconstitutionnel necontestat. indéfini nedisciplinat. colporteur [com. nions negând.] necurat. négation negăsit (de ~).n. néglige (il ~) neglijez.]. commerce negoţ [n. indésirable nedrept.]. niais. niant negi (tu ~). incontesté necopt. malpropre necioplit. néglige (qu'il ~) neglijezi.] negocia. néfaste nefericire. indécis. négligent neglijenţă.]. brumeux negustor [arh. indiscipliné nedorit. non-fumeur nnneg neg.] negreală.] negură.] negresă [n. nient negai. insuffisamment necredincios. nia negăm. négocia negociem. obscur [fig. incroyablement.] nehotărâre. nier l’importance de negare. fatal. négatif negativ [n. sottise neglija. négligeable neglijent neglijenţi neglijentă neglijente.m. impur nnned nedefinit. ignorance necunoscut necunoscută.] necorespunzător.]. malhonnête. indéchiffrable neclar. impitoyable.] negri neagră negre.

impitoyable neînemânare. incompréhension. histoires [pl. tourmenter neliniştit.] neplăcut. ininterrompu neînţelegere. tourmenté nelocuit. inhospitalier Neptun. néophyte neolitic. futile.] neinteligibil. incompétent neprihănit.]. néoclassique neocolit (de ~). toupet neoclasic.<NEMAIvăzut>.]. indubitable neînduplecat. malheur. néoneoane. mécontent nemuritor. différent. hors-la-loi [n. inintelligible neînvins. mésentente. néon (tube au ~) neozeelandez. inconsolable neînăbuşit (de ~). inquiéter. nemişcare. incroyance neîncrezător. embêtant. impérissable neplăcere. ingrat nerecunoscut (de ~). néolithique neologism. irremplaçable neînsemnat. nièce nepoliticos. hère (pauvre ~). irréalisable nerecomandat. néo-zélandais nnnep Nepal. incompréhensible. mésaventure. assiette (pas dans son ~) nelalocul său (se simţi ~). indolence.] nelinişte. maladroit neîndoielnic. suspicion. increvable neobrăzare. infini nemărturisit (de ~). indolent. ingrat.] nemulţumi. maladresse neînfricat. JAMAIS… <JAMAIS vu> nemaiauzit. incrédule. agitation nelinişti. inhabité Nelu. désagréable. inintelligible neisprăvit [adj. déconseillé nerecunoscător. increvable neobosit (de ~).neiertat (de ~). Neptune [planète] nepusă masă (pe ~).] [vulg. méconnaissable . fortuit neprevăzute (pe ~). mécontenter nemulţumire. incontournable neocupat. inachevé neisprăvit [n. jeun (à ~) nemărginit. Jeannot nnnem NEMAI. inavouable nemernic. nématode nemâncate (pe ~). impénétrable nepieptănat. incessamment neîncetat [adv. Népal nepalez. neveu nepoţi [de bunic]. malheureux nnneo neo-. malchance nenorocire. imperturbable. non imposable [fin. non-officiel neofit. ennui. ratant [cible] nenoroc.] nelegiuiţi. indifférent. nuisance neplăceri [pl. néologisme neon. petits-enfants nepotism. insolence. négligent nepătat. immobilité nemişcat. impatience nerăbdător. néon neon (lampă cu ~). incompatibilité nepotrivit. inconcevable neîncredere. insignifiant. incompétence nepriceput. impromptu (à l' ~) nepricepere. inouï nemaipomenit. =montagnes S Carpates Orient. incompris neînţeles (de ~). petit-fils nepot [de unchi] nepoţi. inexorable. impuissance nnner nerăbdare. inconciliable neîmpăcat (de ~). impartial nepăsare.]. froideur nepăsător nepăsători nepăsătoare. impayable neîntrerupt. méfiant neîndemânare.]. intrépide neîngrijit (de ~).147 - . incessant. impatient nereal. cesse (sans ~) neînchipuit (de ~). insalubre neimpozabil. Delphinum elatum [bot. mal dans sa peau (être ~) nelegiuit [n.]. malédiction nenorocit. impitoyable Nemira. immaculé nepătruns (de ~). irréel nerealizabil. négligé neînlocuit (de ~). invaincu neînvins (de ~). cruel neînduplecat (de ~). népalais nepărtinitor. irrépressible neîncetat. népotisme nepotrivire. effronterie. impoli. indifférence. inoccupé neoficial. inquiétude. mal-peigné nepieritor.m. rebutant nepoată [de bunic]. invincible nelalocul lui.m. immortel nenimerind. impardonnable neigienic. immédiat neîntrecut. petite-fille nepoată [de unchi]. malentendu neînţeles. implacable neîndurător. gaucherie neîndemânatic. crapule nnneî neîmpăcat. néon (tubes au ~) neobosit. imprévu.m. inattendu. immaculé neprimitor. immobile nemţişor [bot. hors de prix neprevăzut. con [fig.] nemilos. brusquement neputincios. insouciant. inouï nematod. moindre neîntârziat. incompatible nepreţuit. mineur. irrévérencieux nepot [de bunic]. méfiance. fâcheux. immédiatement. insouciance. impuissant neputinţă. mécontentement nemulţumit.

névrosé nevroză. malsain nesăţios. farouche nespecialişti. neurone neutralitate. nécessités nevoiaş nevoiaşi nevoiaşă nevoiaşe. instabilité nesuportat (de ~). frivolité nesfârşit nesfârşită. imprudent nesănătos. impertinent. aucun nici… nici…. névralgie nevrotic.]. ratant nereuşit. doute [n. neutralisé neutralizează (el ~).] nici una. ratissé netrecut (de ~). interminable. aucune nici un. non-spécialistes nestânjenit. manqué nerozie. nul [pron. tombe sur (je ~) [par hasard] nimereşte peste.]. infranchissable. neutralise (il ~) neutrino. indélébile. poli neterminat. neutraliser neutralizat. ineffaçable neştiinţă. ness. invendable nevastă. newyorkais nnnic nicăieri. neutralité neutraliza. incertain nesiguranţă. indéfiniment nesigur. besogneux. Nil (le ~) nnnim nimănui. incontestable neted netezi netedă. belette nevătămat. nickelé nici.] nici unul. artificiel.pl. personne. Nouvelle Orléans (la ~) newtonian. insatiable nesecat. aucunement niciodată.148 - . intolérable neşters (de ~). pas même nici o. inconstant nestatornicie. futile neseriozitate. Nouveau Brunswick New Orleans. nescafé nesatisfăcător. tombai sur (je ~) [par hasard] nimeriră peste. insurmontable nnneu neuitat (de ~). précaire. indécis.n. innocence nevoi [n. neurologique neurologie.] (homme ~) nesociabil. sottise neruşinare. librement nestatornic. insuffisant nesăbuire. personne (à ~) [pron. lissaient (ils ~) netezesc (ei ~). aucun nici un [art. jamais niciunde. Nicolas nicotină. neurasthénie neurolog. nég. lisse. imprudence nesăbuit. neurologie neuron. lisse (qu'il ~) netezeau. newtonien newyorkez.neh. lissa (il ~) netezind. nulle part nichel. nerf nervos nervoşi nervoasă nervoase. effronté nerv nervi. néréide nerespectuos.] nimb. nul [pron. irrégularité neregulat.] neutri neutră neutre. tombèrent sur (ils ~) . effronterie neruşinat. indéniable. incontesté netăgăduit (de ~). nervosité nervuri. jamais nicicum. indifférence nesincer. irrespirable nereuşind. neurologue neurologic. Nigeria nihilism. plat. lisser. incurable nevinovat. inoubliable neurastenie. net [catégorique] netăgăduit. inachevé netezi. lissé. indécence. invraisemblable nevindecabil.indéf. besoin. légèreté. lissant netezit. gré (mal ~) nevralgie. tombe sur (il ~) [par hasard] nimeri peste. lisse (il ~) netezi (el ~). tomber sur [par hasard] nimeresc peste (eu ~). impudent. femme [épouse] nevăstuică. ingratitude neregularitate. nimbus [météo] nimeni. névrotique nevrozat. impudence. nécessiteux nevoie. innocent nevinovăţie. nihilisme Nil (fluviul ~). nervures nnnes nes [pop. nicotine Nicu. nul [art. irrespectueux nerespirat (de ~).nerecunoştinţă. sempiternel nesfârşit (la ~) nedefinit (î mereu). ignorance nnnet net. neutrino neutron.][personne] nimbus [meteo]. neutron neutru [m. nulle part Nicolae. Nil Nilul. tomba sur (il ~) [par hasard] nimerii peste (eu ~). ni nici măcar. lissait netezească (să ~). ni… ni… nicicând. neutre nevandabil. nimbe ne. névrose New Brunswick.].]. ratisser. infini. incertitude nesimţire. lissent (ils ~) netezeşte. faux [adj. indemne neverosimil. Nouvelle Orléans. nécessité nevoie (de ~).][personne] nimeri peste. irrégulier nereidă. forcément. égaliser [surface] netezea. Nicolas Nigeria. intarissable neserios. indigent. nerveux nervozitate. sauf [adj. nickel nichelat. avide.

<NONsens>. lendemain (du jour au ~) noapte [hotel]. aplati nivelul (au ~) [+G].nimerit peste. tourbillon de poussière noră nurori. vapes (dans les ~) nori (cu capul în ~). normal normal (în mod ~). nœud nodul. chance (bonne ~) noroc! [închinând paharul]. nous-mêmes noi înşine [m. norvégien nostalgic. À votre santé ! noroc chior. nuitée [séjour d’une nuit] noapte de noapte. normaliser normalizare.]. seigneur nocilă [bot. tombé sur [par hasard] nimerite (pe ~). À vos souhaits ! Noroc! [toast].]. hasard. anéantissement. pendant la nuit Noaptea e un sfetnic bun. neige (il ~) ningea. nomenclaturiste nominal. DE LA <mange DE LA soupe> nit. La nuit porte conseil noaptea se lăsă. veinard noroi. anéanti nimicire. niveau nivel de (au ~). fange.] norocos. nuages (dans les ~) nori (fi cu capul în ~). Norvège norvegian. vapes (être dans les ~) norii. notre .] Noroc! [strănut]. japonais.pl. neigea ninsese. normalisation normalizează.] nombrilism. gentilhomme.] (chance) noroc!. niveau (au ~) nnno noapte nopţi. incompréhensible noimă (fără nici o ~). chance. nord nordamerican. nôtre nobil.] ninge. boue noroios noroioasă. aplanir nivelat. niche NIŞTE <bea NIŞTE cafea!>.f. nomenclature nomenclaturist. riens [pl. normalité normaliza.]. code de la route (le ~) noroc. nombrilisme nomenclatură. nuage nor de furtună. NON-. belle-fille. anéantit nimicind. normalement normalitate. niveau de (au ~) nivelul (la ~).149 - . nous.] ninsori [n. niveau de (au ~) nivela. sable nisip fin. fortune.f. aveuglette (à l'~) nimfă. nuage chargé de tonnerre nor de praf.]. nuages (les ~) normă.] nipon. aplatir. DU <bois DU café !> [partitif] NIŞTE <mănâncă NIŞTE supă>. nostalgie nostru. bonne chance. nostalgique nostalgie. niaiseries. nuages (être dans les ~). Normandie normativ. nuit (de la ~) nnnor nor nori. nitrate nitrata. nomination nnnon NON.]. nitrater nitroglicerină. neigeant ninge. nous-mêmes noiembrie. sens (sans aucun ~) noime [1/9]. s. anéantissait nimiceşte.] nimici. nymphe nimfomană. nomade nomad [adj. Nice nisip nisipuri. neigé (il avait ~) ninsoare [n. nodule Noe [Bib. nymphomane nimfomanie. nordique nori (cu capu-n ~). neiger ningând. nomade [adj.] nociv. chaque nuit noaptea. toxique nod. nirvana Nisa.]. septentrional.f. nitroglycérine nitui.] nnnoi noi. normalise (il ~) normand.] . sable fin nisipos.]. notre nos noastră (a ~). Hutchinsia brevicaulis [bot. nord-américain nordic. non-sens nonşalanţă. veine noroc şi sănătate!. rivet nitrat. pot [fam. river nivel. nominal nominalizare. normatif normele de circulaţie rutieră. neigé ninse [perf. aubaine. destruction nimicuri [pl. terreux noros. neigeait nins. norme normal.]. nuageux Norvegia. rien [n. bru nord. tchin-tchin ! [fam. on noi însene [f. nippon nirvana. nuit noapte (peste ~). rien nimic [n. anéantir nimicea. neuvième [1/9] nomad nomazi. tchin-tchin ! [fam. Noé [Bib. non-conformiste nonsens.<NON-sens> non-profit. novembre noimă (fără ~). nymphomanie nimic nimicuri. normand Normandia.]. nonchalance nopţii. anéantissant nimicit. sans but lucratif. nuit tomba (la ~) noastră noastre. à but non lucratif nonconformist. nuit (la ~) noaptea [adv. sableux nişă. chute de neige [n.

Note de la rédaction notabil. nudité nuieluşă.pl. douter.] nuci. raté (j'avais ~) nu reuşiseră.. à moins que numaidecât. Nouvelle Zélande (la ~) nouă [numeral]. note [restaurant] notă la subsol. neuf [adj. noté (il avait ~) notat.] nuclee. négliger nuanţă nuanţe.] nucleu celular. nucléus nucleu [n. nubien nubil nubilă.] nou-născut nou-născuţi. complet [hôtel] nu cunoaşte. noyau [n. nuisances sonores Adev 01/04/08 NT. nouveauté (de la ~) novator.m.][bio. Nouvelle Calédonie Noua Zeelandă. rate (je ~) nu reuşeşte. note (il ~) Nota redacţiei. rate (il ~) [cible] nu nimeri (el ~). novateur novice. ne sont pas nu-şi.pl. ratâmes nu reuşirăţi. notation notă. raté (ils avaient ~) nu reuşiseşi. baguette nul nulă. tout neuf noua (a ~).][atom. addition. se méfier (~ de) nu se întâlni (~ cu cineva). nombre număr cu soţ. notation notaţie. nuance. ratez nu se încrede. ratais (tu ~) nu reuşeam (eu ~).] nul şi neavenit (face ~). coquille $$$ nuclear. ratais (je ~) [cible] nu nimereşte. nôtre noştri. rater (~ quelqu'un) nu se simte bine (care ~). nul [adj. pourvu que numai să nu. ratons (nous ~) nu reuşiră. rien que. naguère nu face nimic!. nucléaire nuclei [n. rata nu reuşii. pas. indisposé nu ţine seama de. instant (à l'~) număr numere. notaire notare. être hors d'état de nu fi sigur.]. novice novicele. ratas (tu ~) nu reuşiţi. quatre-vingt-dix noulea (al ~). ratâtes nu reuşise (el ~). nombre (au ~ de) . nouvel. cheveu dans la soupe (comme ~) nucă.] nucleotidă. ratait nu reuşeai.red. ne pas être sûr nu nimeri. nouveau.]. ratais (je ~) nu reuşesc (ei ~). de rien ! nu fi!. méfier (~ de) nu avem camere [hotel].150 - . myosotis nu-mi.][atom. noyer [n. ne… pas. Myosotis sp. ratait (il ~) [cible] nu nimeream (eu ~). méconnaître nu de mult. [bot. nombre.n.] nubian.f.]. noix de coco nucă). nombre pair număr de (în ~).][bot. ratai [cible] nu nimerise. Note de la rédaction [abréviation] nota. nu se $$$ nu-ţi.n. neuf.] notar. noix nucă de cocos. nouveau (de ~) nou nouţ nouă nouţă. bientôt. uniquement. ne sois pas ! nu fi în apele. nombre (en bon ~) număr [cantitate]. note [au bas de la page] nnnou nou noi nouă noi. nos nnnot not. noté notau. rater [cible] nu nimerea de. ne le nu-mă-uita [bot. nouveauté noutăţii. nu [n. note notă de plată. rata (il ~) [cible] nu nimerii de. rater nu reuşea (el ~). nullité nulitate (fi o ~).] nuca în perete (ca ~). nota notând. tout de suite. noyau cellulaire nud. ne me nu-s. teinte [n. nouveau-né nou (din ~). nul et non avenu (rendre ~) nulitate. nucléotide nucleu. raté (il avait ~) nu reuşisem (eu ~). immédiatement.m. département de Neamt [abréviation] nnnu nu.][bio. autant numai să. non. noter notă (el ~). ratent nu reuşesc (eu ~). noyaux [n.m. ratèrent nu reuşirăm. ce n'est pas grand-chose ! nu-l. ne pas être dans son assiette nu fi în stare să. insigne [adj. nuisance noxelor sonore. rate (il ~) nu reuşeşti. nubile nuc [n. n'est pas nu-i mare brânză!. novice (le ~) noxa noxe. notant notase. notaient notează el ~). neuvième (la ~) Noua Caledonie. raté (tu avais ~) nu reuşişi. rates (tu ~) nu reuşi (el ~). ne nu-i. raté [cible] nu reuşi.m. seulement. dix-neuf nouăzeci. ratai nu reuşim.] nuditate.nostru (al ~). nul (être ~) nnnum numai. ne te nu avea încredere. neuf nouăsprezece. raté (il avait ~) [cible] nu nimerit.][bot. neuvième (le ~) noutate noutăţi. numéro număr (în mare ~).

][banal]. observation. forcer. un petit peu oacheş oacheşă. nouvelle [n. nombrer numără (el ~).f. forçant.151 - .] număr special [al unui ziar]. armée oază [n. objectons obiectând.]. obliquement obliga. force (il ~).][littéraire] nuvelist. objectes obiecţie. objectant obiectează (el ~). numéro hors série [journal] număra. commun. accommoder. nombre impair număr impar. la. mariage nupţial. nommaient numesc (ei ~). OVNI obiecta. coutume obicei (de ~). travers (de ~).]. objectait obiectat. =colline longue de Bucovine Obcinele Bucovinei. biais [adj.f. objectaient obiectă. corpulent. un une o!. nommé numismat.]. objecté obiectau. nombre impair număr prim [mat. objectivité obişnui. forçait. nom (du ~) numeral. numérique numeros.]. objection obiectiv [foto]. nombre (il ~) numărătoare inversă. oblongue oblong [neo.].] obolul. nombre premier [math. obligeait obligat obligaţi obligată obligate. banal.f. nomme (il ~) numi (el ~). obésité obicei obiceiuri. obligeant [vb. hommes (des/aux ~) Berlusconi. obole (l'~) . aveugles oarecare [adj.m.] oale. OZN. =montagnes bas Carpates Orient obez obeză. objectif [n. pot [n. oasis [n.] oblic (în mod ~).m. objecta obiectăm. obole [n.m.f. obligation oblon obloane. obytchno obiceiul (lua ~).]. hôtesse [invitée] [n. source [d'une rivière] obcină obcine. biais (de ~). pratiquer.]. indéf. compte à rebours nume / nume. nomment numeşte.].] [devoir]. neh.. ordinaire obişnuit (în mod ~). accoutumer obişnui (se ~). nommer numea. matière obiect zburător neidentificat. colline haute [abréviation cartographique] obârşie.] obligi. habitué oblic. objet volant non identifié.f. habituer. numismatique nuntă. oblong oboi. premier pentru a treia oară. objet [but] obiectiv [n. objecte obiectez. habitué [n.]. accommoder (s'~) obişnuinţă. obligatoire obligatoriu (în mod ~). ordinairement obişnuit [adj. nutrition nutritiv nutritivă.] oaspete. objet (sans ~) obiect poleit cu aur. forcément. obèse obezitate.] obişnuit cu obişnuită cu.f.] ooob Ob.]. s. [marque du futur populaire] o ţâră [pop. obligé obligaţi (voi ~).m. obligeons obligând. obliger oblig. forces (tu ~) obligatoriu. force (je ~) obliga. mouton oală [n. origine obârşie [geo. habitude obişnuit. ordinairement. ô ! O <O maşină> [art.] numeric. dorure obiect de studiu. plaque d'immatriculation număr fără soţ. forcé. nouvelliste oooa o. numéroter numerotare. objecter obiecta (el ~). vulgairement.] obârşii.număr de imatriculare [auto].]. numéraire [n.].]. habitué. fourrage nutriţie. UNE <UNE voiture> O nu!. marmite oameni < om. quelque [adj.n. Berlusconi premier ministre pour la troisième fois Adev 15/04/08 oarbe < orb. Que nenni ! o să [+ ind. nommait numeau. hautbois obol [n. hommes (les ~) oamenilor. gens. quelconque [adj. nutritif nuvelă.f. prez. contrevent oblong.neh. hôte [invité] [n.f] oaste.]. nomma numit. vulgaire. nom (le ~) numele (în ~). nom numele. numismate numismatic. familier. objet obiect (fără ~). obligez obligă. nuptial nutreţ.][banal] oarecare [adj. habitude. hommes (à des ~). communément. habituel obişnuit [n. oblige (il ~) obligă (ei ~). volet. objet. numérotage numerotat. hommes oamenii. noce. habituellement. nom de (au ~) numelui [n. nombreux numerota. obligent obligă (el ~) [perf.]. brebis.] obiectiv. numéral numerar [n. charge [n. numéroté numi. obligea obligăm. pli (prendre le ~) obiect obiecte. noiraud oaie oi.] oblongă. objecte (j'~) obiectezi. obligatoirement obligaţie. objective obiectivitate. fin [n.n.] [but] obiectivă.

].]. obsède (il ~) obsedeze (el să ~). Gentiana ciliata [bot. fatiguer obosit obosită. apercevait. aperçoit observă (el ~) [imperf. obtiennes (que tu ~) obţin (ei ~). obsédait obsedant obsedanţi obsedantă obsedante. apercevoir observ. œil yeux ochi (la plasă). observe (j'~) observa (ar ~). Erigeron alpinus [bot.]. obscur. observait observă (el ~). obscurément obscuritate.]. servile. obtiendrait (il ~) obţine (el va ~). obtiens (tu ~) obţii (tu să ~). impertinence.m. aperçu observaţi. lasser. occasion (à l'~). obséquieux obseda. effronté obraznic.g.] ochi. obtins (j'~) obţinuşi (tu ~).].] (partie du visage) .obolul (a-şi aduce ~). obtienne (que j'~) obţină (ei să ~). Saxifraga retusa [bot.pl. figure [visage] obraznic.pl. observes (tu ~) observare. obturer obturaţie.m.] [bot.]. obtiennent obţin (eu ~). observe (qu'il ~) observi. lunettes [f. observons.f. commun obţine (a ~). obtention obtura (a ~). fatigue obosi. obsédaient obsedează (ei ~). ouest Occident. barrière. observé. yeux (les ~) ochii-şoricelului [bot.m. obtiendras obţinem. occident.] ochilor mei (lumina ~). obtint obţinui (eu ~). océan oceanic. observateur observatrice observator (~ astronomic). ténébreux. œil poché ochii (văzând cu ~). tireur ochiul-boului [bot.] [bot. maille ochi [n. apercevant observaşi. obturation obtuz. obsession obsidian [n. las lasse obositor. obstruction obşte [arh. mettre en joue [fusil].] ochii (văzând cu ~). obole (apporter son ~) oboseală.] obsolet [neo.152 - . Océan Atlantique (l'~) Oceanul Pacific. obtiendra obţine (eu voi ~).] obraji obrazuri. baie ochi de bou ochiuri de bou. ouest occidental occidentali. œil (coup d'~) ochelari [m. obtiens (j'~) obţin (eu să ~). obsidienne [n. observais (tu ~) observai (eu ~). aperçus (j'~) observăm. obsédant obsedat obsedaţi obsedată obsedate.] obscur (în mod ~). observation.m. obséder obseda (el ~). yeux (la prunelle de mes ~) ochincele [pl. en auto-stop ocazie. obtenant obţine.] [de geam] ochiuri.] ochiul-boului de munte [bot. obscur [fig.] ochincele [pl. occidental occidentaux ocean oceane. observer. obtiendrais (j'~) obţine (el ar ~). obtenons obţineţi. observait observa (el ~).] obuz obuze. remarque observau. œil (à vue d'œil ~) ochii deschişi (visa cu~). obsèdes (tu ~) observa (a ~). Océan Pacifique (l'~) oooch ocheadă. ordurier obscenitate. éhonté obrăznicie. nuages (être dans les ~) ochii pe (fi cu ~). fatigant obraz [n. obstacle obstinaţie. empêchement.]. œillade. obstination obstrucţie. obus oooc ocazia (cu ~). Aster alpinus [bot. obsède (qu'il) obsedezi. obsèdent obsedează (el ~) ).] ochelari de soare. apercevra observai. communauté obştesc. Saxifraga ascendens [bot. occasion ocazional ocazională. apercevez. aperçut (il ~) observa (va ~). observaient observe (să ~).]. Biscutella levigata [bot.].][de fenêtre]. obtienne (qu'il ~) obţinând. aperçus (tu ~) observat. obtiennent (qu'ils ~) obţină (el să ~).f. obtus obtuz (unghi ~) [mat. occasionnellement occident. lassitude. obsédé obsedau. observation observator observatoare. collimateur (avoir dans son ~) ochii şoricelului [bot. obtient obţine (ai ~). obtenir obţii.] ooobs obscen. obtiendrais (tu ~) obţine (aş ~). observions observând. joue [n.]. obtenez obţinu (el ~).] . occasionnel ocazional (în mod ~). observez observaţie. obtenu obţinere. observatoire obsesie obsesii. carreau [n. viser ochi ochi [pl. lunette de soleil ochelariţă [bot.]. observais (j'~) observam (noi ~). œil de bœuf ochi buni (avea ~). obscénité obscur obscură. obtins (tu ~) obţinut obţinută. culot [n. Gentiana utriculosa [bot. océanique Oceanul Atlantic. obtiendrai (j'~) obţine (vei ~). obscène.]. obtus (angle ~) [math.] ochitor. apercevons observam (eu ~). observe (il ~).]. apercevrait observă (ei ~). aperçoivent.sg.]. observent observa (el ~).m. obsolète obstacol. licencieux. obscurité obsecvios. œil américain (avoir l’~) ochi învineţit.

métier. jadis.] olandeji [pop. vexation. insulte (il ~). patronné ocru.][locuitor] olandezi [n. oculaire oculist. homme d'affaires om-broască. insulté ofensator. occupé ocupaţi (voi ~). région d'Olténie [abréviation] Oltcit ®.] olar. occupons ocupi (tu ~). offense (j'~).]. convict ocnă. repos. insulte (qu'il ~) ofensezi. Hollandais [n.]. porter volontaire (se ~) ofertă. homme-grenouille om bun la toate. occupera ocupant. profession. homme de paille om de serviciu.].] oltenească. détourner ocroti. m.m.pl.] odihnă.f.] oficial.]. Saponaria pumilio [bot. octobre ocular.pl. otdyx odihni (se ~).m. occuper ocupa de (se ~). néerlandais olandez [n. miroir oglindi oglindesc. laque. reposer (se ~) odihnitor. œil (cligner l’~) ochiul liber (cu ~).153 - . réduit [n. blessure [fig. insultait ofensa (se ~). insultant ofuschez.] octombrie. ode odăiţă.] ooofe ofensa (a ~). tuile Olanda. occupant ocupat. antan (d'~) odios odioasă. insulter ofuscând.].m. grand [n. farceur om de paie. fantoche.]. moutons oieresc. hideux odogaci [pl. mine de sel gemme ocnă [pop.m. occupait ocupa (el va ~). octave [mus. offense ofensează (ei ~). froisser (se ~) [fig.m. occupation oood odaie. homme de lettres om mare. juste [n. homme à tout faire om de cuvânt. soupir ofusca.] ochiul (a face cu ~). vexer. offenser. officier ofrandă.]. chargé.]. sauvegardant ocrotire. régaler oferi voluntar (se ~). Eritrichium nanum [bot. détour. offensant ofensă. offense (il ~) ofensez.m.].] [bot. odieux. homme de parole om drept. tour [détour] ocoli. kitchenette ofili (se ~).]. occupez ocupă (ei ~).ochiul-găinii [bot.. offensive [n. mortifier. offensé. insultes (tu ~) ofensiv.] ojă [n.f. insultant ofensat. blessant. insulte (j'~) ofuschezi. officiellement oficiu. sauvegarde ocrotit. œil (du coin de l'~) ochiuri [pl. homme om de afaceri. offensent ofensează (el ~). homme de loi om de litere. hollandais. d'Olténie olteni [n. crochet. officier [vb. office oficiu [bucătărie mică].] [bot. brebis. poterie oleacă [reg. =de la province d'Olténie ooom om oameni. œil nu (à l'~) ochiului (cu coada ~). bagne ocnă [mină]. =Citroën Axel fabriquée en Roumanie oltean [n. timon [d'une voiture ou d’une charrue] oiţe [pl.] Olt. officiel oficial (în mod ~). Hollandais [n.] ocnaş.f. pastoral oişte.] olteancă. pièce [chambre] odă ode.] [gastron. sauvegarder.] om neserios. insultes (tu ~) ogar. occupent ocupă (el ~).pl. insulte (j'~) ofenseze (să ~). =typique à la rég. occupes (tu ~) ocupaţie. ugar oh!.] oferi o masă bună. Anemone narcissiflora [bot. offensait (il ~). lévrier ogivă nucleară [mil. offrande oftat.].].]. ocre octavă [muz. champ. ogive nucléaire oglindat. potier olărie.]. glace [miroir].]. occupe (il ~) ocupăm. miroité oglindă.] ochiul-şarpelui [bot. bagnard. ô oooi oi < oaie. patronner ocrotind.]. sauvegardé. homme à tout faire . œufs sur le plat [pl. insulter. forçat. occupe (j'~) ocupa (el ~). Primula minima [bot. outrage. porter sur [concerner] ocup (eu ~). attaque. un petit peu oleacă de [pop. offre oficia.].] om al legii.] olandez olandeză. galérien. un grain de [fig. prison ocol. œil (faire de l'~) ochiul (face cu ~).] ofensa (el ~). blesser [fig. =de la province d'Olténie oltenesc [adj. fané ofiţer. Pays Bas Olanda [n. jachère.] ofensând. autrefois odinioară (de ~). faner (se ~) ofilit. occulte ocupa (a ~). oculiste ocult. guéret. offensif ofensivă [n.m. reposant odinioară. laque vernis pour les ongles oool olan. réfléchir ogor. Hollande [n.

lumină puternică]. m.154 - . contrer opus.].] oraş.].]. oracle oraj [meteo].] orăcăi [d. honneur onoare (domnişoară de ~). éblouit orbi. meurtre omul. quatre-vingts opţiune. œuvres de bienfaisance opinie.m. horaire [adj.] om de zăpadă. horaire [n. éblouissement orbită.] oraţie funebră.n.]. hommages (les ~) omagiile mele. commandement. honorer de sa présence onora memoria.].]. oral (sexe ~) oranj [neo. aveugle orbeşte. [bot.sg. arrêt oprit.m. homologuent (ils ~) omologhează (el ~). urbain.]. horaire [adj. coassaient orăcăie. citadin [adj. éblouissant orbul găinilor (a avea ~).] oral. savant om de treabă.] onestitate. homme d'à côté (l'~) omule!. homologue (il ~) omologare. commander . homologué omologau. volaille orătănii. attarder opri [fig. orangeade orar. luette [f. honorifique onorific (profesor ~). berlue (avoir la ~) orchestră.]. orchestre ooord ordin.].] omagiile.][plată].f. honoraires [n. friser ondulat. heure ora (cu ~). grossier. honnête [adj. homogénéiser omolog. option opune (se ~). honneur (garde d'~) onora. éblouir orbire [provocată de lumină].] orajoasă. omettre omogen. orateur oratoriu [muz. frisé onest oneşti onestă oneste.]. honorablement onorariu [n.] orar [n.] oracol. aveugler orbi [d. obstruction opri. humain omidă. assassinat.n. humain omenie (cu ~). homologuaient omologhează (ei ~).pl. oraison funèbre oră ore. ordre. basse-cour orb oarbă / orbi / oarbe. homme d'état om de ştiinţă. paralyser opri brusc (se ~). honneur (demoiselle d'~) onoare (gardă de ~).] onorific. broaşte]. homologation omonim omonime. orbite orbitor. hommage (rendre ~) omenesc. omoplate omor. orage orajos [neo.] onorabil (în mod ~). lumină tare]. coassent orăcăit. meurtre omorî. or [conj. humainement omenos. bonhomme om vînjos.]. chenille [zool. orageux [adj. hommages (mes ~) omagiu omagii. honoraire (professeur ~) ooop opaiţă roşie [bot. Aconitum sp. heure (à l'~) oră (pe ~). homologue omologa. orage [météo] oraj [neo. homme ! omului.] orăşenesc. en ligne [PC] onoare onoruri. város orăşean [n. honnêtement online [PC]. homologuer omologa (el ~). huit optime. honnête [adj.] [anat. coassé orădean. ordinaire ordona [mil. honnêteté onestitate (cu ~). négliger.om de stat. oratorio [mus. assassiner omucidere [n. unitaire. contraire ooor or. mandat ordinar ordinară. avis opoziţie. homogène omogenitate. homme (de l'~) omuşor [anat. citadin orator. homologuait omologat. arrêté oprobriu. dix-huit optzeci. ville Din magh. Silene dioica [bot. en ligne [PC] ondula [părul]. oral oral (sex ~). homicide [n. échauder operă.]. honorable. honoraire. homonyme omoplat. aveuglette (à l'~) orbeşte [d. optimisme optimist. œuvre operă literară.]. œuvre littéraire opere de binefacere. blâme opt.]. aveuglant. honorer la mémoire de onorabil onorabili onorabilă onorabile. orange [couleur] oranjadă. fort [n.] opări (a se ~). cité [n. tuer. empêcher opri (se ~). homogénéité omogeniza. arrêter net (s'~) oprire. homme (l'~) omul de alături.m.] omite. optimiste optsprezece. arrêter (s'~). m. citadin [n. crime. hommage omagiu (aduce un ~). huitième optimism. honorer onora cu prezenţa. coasser [grenouilles] orăcăiau.] ooon on line [PC]. =de la ville d'Oradea (Ts) orătanie. bonhomme de neige omag [bot.

orgie orgolios. horizon orizontal orizontali orizontală. surelle [n. soit. hostile ostilitate ostilităţi. m. horrible. est [point cardinal] Orientul Mijlociu. ingrat.n. organique Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).R. Organisation Mondiale de la Santé OMS Adev 14/03/08 orgasm.f.]. militaire [adj.] oşenească. ozeneu [fam. =typique à la région d'Oas oştean oşteni.].] ouă tari [pl. chaque.f.] oxida. puis P. origine de l'homme oripila. horizontalement orizontală (linie ~) [n. horripiler oripilează (el ~). pour peu que oricât de… [concesiv]. empoisonné oţel.] ovaţiona.]. horloge [n. poison otrăvi. œufs durs [pl. riz orfan orfană. incubateur oval. horriblement orient. oxygène ozeneu [fam. quiconque oricum.] ortodox. OVNI : objet volant non identifié pppa P-na. régal ospătar ospătari. proscrit ostrov [n. quoi que oricine. soldat oştire.] orologii.. acél oţet.ordonanţă [jur. paix pachebot. ovationner ovăz. bugrane épineuse [bot.][bot. horizontal horizontaux orizontal (în mod ~). vinaigre.]. paquebot . N'IMPORTE <N'IMPORTE qui>. Obiect Zburător Neidentificat. régulier ordonat [mil. n'importe quand oricare. os os cu măduvă. n'importe quoi.]. militairement osteneală. n'importe comment oribil.orhidee [pl.B. îlot fluvial osul-iepurelui [bot. hospitalier ospitalitate. clairière [abréviation cartographique] p-ormă [pop. est [n.155 - . Organisation pour la Coopération et le développement économique Adev 15/02/08 Organizaţia Europeană pentru Drepturile Omului. col [de montagne] [abréviation carto] P. acier. œufs brouillés [pl.f. bannir ostracizat. =Parti Démocrate [Roumain] P.]. las ostentaţie.M.I. décoration oroare orori. Orient. testicules ouă jumări [pl. lassitude. horizontale [n.]. quelque… que orice. orthodoxe ortodoxie. hospitalité ostaş ostaşi.] ostroave. orphique organic. Organisation Européenne des Droits de l’Homme Adev 03/01/08 Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. banquet. oreillons orez.] originea omului. produit interne brut [abréviation] P. n'importe qui. horreur orologiu [n. fatigue osteni. ou ORI. orfèvrerie [art] orfevru [neo. hautain orhidee .]. orthodoxie ooos os oase.]. pondre ouă [aluziv eufemism]. horrifier oripila [neo. orgasme orgie. souche [fig. empoisonnement otrăvit. ostentation ostil. commandé ordonă (el ~) [mil. sueur.]. œuf ou (coajă de ~). ovaire [biol. os à moelle os de peşte.D. Moyen Orient Adev 13/01/08 orificiu.].]. essieu osos... armée otravă. oxyder oxidabil. soldat ostatic.] ostăşeşte. décorer ornament.]. œuf (coquille d’~) ou fiert tare. arête [de poisson] osie osii. ecet ooou ou ouă. commande (il ~) ordone (el să ~) [mil.art.].] ordonat.].<ORIcine>. ornement ornare. horizontalement orna.].] oşancă oşeni. orchidée ooori ori. proscrire. ordonnance [jur. œufs (les ~) [pl. hostilité ostraciza. empoisonner otrăvire. osseux ospăţ.n. avoine Oxalis acetosella. extraction.f. OVNI OZN. horrifique oribil. huérfano orfevrerie [neo. -CONQUE <quiCONQUE> oricând.] oşan [m. sommelier ospitalier. banni. horripile (il ~) orizont.].] orizontală (pe/la ~). commande (qu'il ~) oreion.. orifice origine. oxydable oxigen. orfèvre orfic. =parti nationaliste roumain pace. ovale ovar [biol. couilles [vulg. =de la région d'Oas oşenesc [adj. otage ostăşesc. quiconque oricât de. orphelin.].] ouăle [pl. serveur ospătar care serveşte băuturi. fatiguer ostenit ostenită. œuf dur oua. affreux. si… que oricât de puţin.] ouătoare.].

couche [n. pâleur.]. côte [géo.n. panthère pantof. libelle pamfletar. paradis paradisiac. Palestine palestinian. knickers. panache pancartă.] pané. panique panoramă.]. quatorze paiul.][de bébé] pppan pană [greutate]. golfs de varappe panteră. papeterie papile gustative. panne (tomber en ~) pană de cauciuc.f. crevaison pană de curent. cordonnerie pantomimă. golfs de varappe pantaloni scurţi. semblent par (eu ~).] . paraissent. palette palid. padischah pagina. semble (je ~) par [număr]. quatorzième (le ~) paişpe [pop. parer [éviter] para parale. palpiter palpitaţie [med.]. pantin paie (acoperiş de ~). cache [protection] pansa. parallélisme paralepse [narratol. patient [n. bannière. perdant [adj.156 - .]. panne d'électricité panaş.]. panorama panoramic. friche (en ~) paragraf. plume [poids] pană. inclinaison. chaume (toit de ~) paietă. pair para. pantoufle pppar par (ei ~). manteau pamflet. préjudice. blafard palat. sauve-qui-peut. léser păgubit.m. blême. panser pansament. panoramique panou panouri. panneau panou (cu o inscripţie). palais palat [anat. paradisiaque paradox.] paralel (în ~). parais (je ~).] papuc papuci. palper palpabil. pendant [n. papauté papetărie. paragraphe paralel. pansement. pacificateur pacifist.] paiaţă. palissandre palmares.] pahar pahare. placard. papilles gustatives papion. ruban. gobelet. colère (piquer une ~) pandantiv.] paie. paprika [n. soulier pantofar. godasse [fam. pacifique pacifica. livide palisadă. palais [anat. quatorze paisprezecea (a ~). verre. papal papalitate. cordonnier pantofărie. paradoxal paradoxal (în mod ~).] pamperşi. palestinien paletă. Une (être à la ~) pagină Web [Internet]. pâle. lividité palpa [med.pachet. pántlika panică. dégât. pamphlétaire pampers ® [fam. parallèle [n. paradoxe paradoxal. pente. panne pană (avea o ~). paquet. paume. parallèle [adj. gifle palmier palmieri. écriteau panou de protecţie. quatorzième (la ~) paisprezecelea (al ~).] pantalon. soufflet [gifle] palmă [lovitură]. sou (monnaie) parabolă. pané $$$ panglică. palpitation palton paltoane. page pagina întâi (fi în ~). dommage păgubeşte. Pape papa. lésé păgubos. blême.] paralelism. sacristain paradă. pagination. pancarte pandaliile (a-l apuca ~).m. parade paradis.]. pâle palid (foarte ~) palizi. pacifier pacificator. panne (tomber en ~) pană (rămâne în ~). paradoxalement parafrază. paralepse [narratol. lèse (il ~) păgubi. palliatif Palestina. prairie pppal pal.m.]. papa papal. page Web [Internet] paginare. pantomime Papa. pamphlet. palpable palpita. palmier paloare. pachyderme pppai pai [n. paille (la ~) pajişte. chaussure.f. palissade palisandru. verre à pied pahiderm. shorts pantaloni trei sferturi. papillon [mode] paprica [n.f. cuissard pantaloni de munte. parabole paracliser. pagination. sachet pacient [n. pohár pahar cu picior. pantalon pantalon scurt [ciclism].] pacific. parallèlement paralelă. parallèlement paralel (în mod ~). blafard. mise en page paginat. culotte. paginer pagină pagini. pacifiste padişah. paille [n. colis pacheţel. pré. paraphrase paragină (în ~). paillette paisprezece.] paleativ.] pacienţi. bandage pantă pante. semblent (ils ~). mise en page pagubă. palmarès palmă palme. paginé paginaţie.

parlement parlamenta. carreler pardosire (cu dale sau gresie). paroisse parolă. pare-brise parc parcuri.] partizan. paratextualité paratrăsnet. participer participant. parié pariaţi. particulier. particularité partid. paranteză. parquet.] pppas pas paşi [pl.] pas greşit. parier paria (el ~). parc parca. parodique parodie.]. parvenir parvenit. jardin public. parcelle. toquade pasiv. pare-vent parazăpezi [pl. pari.paralipsă [naratol. côté (le ~) partea (din ~). parodier parodic.] parazit. volaille pasăre de pradă. carrelage pardosi (~ cu dale). lot parchet. parcimonieux parcurge. chiche que… ! pariezi. parodie parodist. parcouru parcurs [n. poire parbriz. participant participare. parenthèse parapet. passe [sport] pasăre păsări. pastille pastile anti-ţânţari. pardessus [n. parité pariu. partiellement parte rotunjită [la cort].] pasaj. parasite pară.]. parasol paraşuta. partenaire parteneră. passager [n. dessus [n. part de (de la ~) partea (ţine ~ cuiva).m. faux pas pasabil. partition [mus. parquer parcare (loc de ~).]. pâte pastă de dinţi. paratonnerre paraua. fiévreux [fig. pâte pastel. côté gauche partener. partiel parţial (în mod ~).] parcimonie.]. partage parte părţi.]. parti [n.]. parcourir parcurs.] pardesiu (bărbătesc). oiseau. Paris paritate. paries (tu ~) paricid. pájaro pasăre de curte. pare-neige [sg. passable pasager. participation participiu. parachuté paraşutist. parti (prendre ~ pour qqn) partea cea mai importantă. partie avant partea dreaptă. paralipse [narratol. parions pariez.].Carpates S roum. paralyser Parâng. pardonnable pardoseală. parlementaire parodia.] partea din faţă. col [de montagne] [n. parvenu [n. partie partitură [muz. parenchyme parfum. parapet parasol. patience [jeu de cartes] pasionat. parcours [n. partisan. =montagnes . particule particular. paravent. inactif paspartu [art. vape-mat [R] pastişa. parking parcelă. parie (il ~) pariem. parachuter paraşută. pastel pasteuriza. pastiche .] partea stângă.]. parachute paraşutat. parfument (ils se ~) parfumerie. abside [de la tente] parte superioară. ardeur pasiune trecătoare. compagne parter.]. parachutiste paratextualitate. devant [n. pas pas [geo. pariait pariat. parquet [jur. participe particulă. gager. gros [n. parodiste parohie. parcimonie parcimonios. parisien parlament. devant [n. route. carrelage parenhim.] paraliza. passe-partout pastă. pasticher pastişă pastişe. parfum parfuma. partie. passage pasarelă. sou (le ~) paravan.] pasiune. pas [n. mot de passe partaj. parfumé parfumează (ei ~). rez-de-chaussée parter (la teatru). côté droit partea frontală. parfumer parfumat.] partea.157 - .f. parterre [théâtre] participa.]. part [n.] partidă. gageure parizian.] pardon!. pasteuriser pastilă pastile. pardon ! pardonabil. pariez pariază. oiseau de proie pasienţă. passerelle pasă. privé particularitate. parfumerie paria. franc-tireur partener. pâte dentifrice paste făinoase paste făinoase [n.]. parricide Paris.pl. parfument parfumează (se ~). partiellement parveni. parlementer parlamentar. parti [n. compagnon parţial. côté parte (în ~). pasuri. parie (je ~) pariez că…!.].

pâté de foie pateu de ficat (~ gras).]. quatrième (le ~) patrulează (ei ~). berger pasul [geo].m.f.] pattern [neo. patronner patronat. pause-café pava. patrilinéaire patrimonial. péché păcat! regretabil (e ~)!.] patine (se da pe ~). patineur patină [lustru]. col (le ~) [de montagne] pppat pat. patricien patrie patrii. paisible Paşte. patine [n.n. patines (tu ~) patinaj.] patiser.]. paternel paternă (pe line ~). Paul pavilion. paternité patetic. quarantaine [num. brouter. patrouillent patrusprezece. patriotard patriotic.] pavator. patristique patron. patinons patinat. minable patetic (în mod ~).pastoral. dupe păcat. lit. patriote patriotard. pâtisserie pato-.]. patin à glace (faire du ~) patine cu rotile [n. paissait păştea [d.n. maculer. quatrième (la ~) patriarh.]. acharnement. carreler. pathogénique patolog [n. pathologie patos. quatorze patruzeci. pathos patra (a ~). patronné patronat. duperie păcăli (a ~). patrimonial patrimoniu. ivrognerie pătimi de pe urma.pl.] patinoar [n. pacifique. Pâques paşte [d. broute (il ~) pasc (ei ~) [d.pl. pâté d'oie patimă. pathétiquement pateu. brouté păştea.f. patine (il ~) patinez.]. salir păta (se ~). pâté [alim. patin patină cu rotile [n. animale]. pavé [pavage] pavat. pathogenèse patogenic. pavage pavaj. paveur pavea [neo. tacher patchwork. patriotique patriotism. patrie patrilinear. paître păscut.m. patio [n. patenter patern. patriotisme patristic. patrouillaient patrulă. pavé [adj. tache. patiner patinăm. patronat patronimic. pâté de foie gras pateu de gâscă.] pavoaza.] pateu de ficat. animale]. duper păcălit [n. pastoral paşaport paşapoarte. patinage patinator. patriarcal patrician. paupériser pauză. animale].].f. patinez patinează (ei ~). pavoiser pavoazat. pathologique patologie. pavillon pavilion [mar. broutaient păstor. pâtir de pătimit de pe urma. patriarche patriarhal. fót.m. patine (je ~) patinezi. pâti de patina. animale]. pacha paşi mari. dommage ! . folt pată de cerneală. patin à glace (faire du ~) patina. pathétique. patent [adj. broutait păşteau [d. pathopatogen. mi-temps pauze de cafea. pavoisé PC. patrouiller patrulat. Paul pauperiza. pathologiste patologic. quatre patrula.f. pathogène patogeneză. pavé Pavel. patinoire [n.]. pâtissier patiserie. patrouillé patrulau. broutent (ils ~) paşte [vb.]. couche pată. patin à roulettes [n.] patio [n.] patenta. pâté [d'encre] pată (fără ~). enjambées (grandes ~) paşnic.m. patron (saint ~) patrona. patrouille patrulea (al ~) ).].] patină [sport]. ordinateur Pd. patron patron (sfânt ~). passeport paşă.]. pavillon [mar. patchwork patent.158 - . patinent patinează (el ~). patrimoine patriot. quarante patruzeci (vreo ~). relâche. patins à roulettes [n.. patrilinéaire paternitate. forêt [abréviation cartographique] pppă păcăleală. immaculé păta. pattern patul (face ~). patiné patinaţi. lit (faire le ~) Paul. patronyme patru. pause pauză între reprize. dommage (c'est ~ !) păcat! (din ~). pathos patima alcoolului. paver pavaj.

pré. pissenlit păpuşă. terre. quitté părăsiţi (voi ~). insinuer (s'~).]. quitta părăsi (pe cineva). caquetage pălăvrăgeşte. conserver păstrare. semblé (il avait ~) păruseră. carré [géom. paon paonne pppâ pâclă. alpage pătlăgică roşie pătlăgele roşii. jacassé.] păşune. sembler. plaid păun păuniţă. conservation păstrăv. semer [pop. forêt [n. pâquerette [bot.] (el ~). chapelier pălăvrăgi. couvre-chef. abandonnons. pavimentum. regrettons pare rău (vă ~). sembles (tu ~) părând.]. paume (de la ~) pălmui. semble (il me ~) pari. parti. blêmir. mazout păcurar [reg. semble (il ~) pare (mi se ~). claquer (~qqn) pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat. jacassait pălăvrăgeală. pâturage păşune alpină. case Pătru [pop. paraissait. côté (du ~) părţile.159 - . caqueter. forêt (la ~) păgân păgână. réserver păstra (se ~). pâlir păleşte.f.păcate (din ~). regretter pare rău (îi ~). paraissant părea. partialité. bois (le ~). regrettez părere de rău. abandon părăsit.m. tomate pătlăgică vânătă. poupée păr. caquète [fig. chapeau pălărier. pain rassis . païen păianjen. paraît pare (el ~). Anemone ranunculoides [bot. paraîtra păreai. aubergine pătrat.p. araignée păpădie. père [rel. prairie.. poirier păr [sg. cosse (de la ~) păstos.] părăsi (el ~). vif pătură. pileux părtinire. quittes părăsi (~ pe cineva). sembla (il ~) păruse. jacasse (il ~) pălăvrăgind. pouilleux pădurar. paternel părinteşte.]. gifler. quitte (il ~) părăseşti. pécher păcătuit. pou de pubis păduchios păduchioasă. transi pătrunzător pătrunzătoare. souffleter pălmui (~ pe cineva).] pătrunde. parais. pâli pălincă [pop.]. paru părea rău (a-i ~). paraissons. truite păştiţă [bot.] păcură. parti [n.].]. pálinka pălmii.]. carré pătrat [geom. eau-de-vie. semblait (il ~) părea (va ~).]. persil. partial părţii.]. abandonnement. regrette (je ~) pare rău (îţi ~). semé [pop.] părintesc. paternellement părinţi.] păduri. regret pălărie. forêt [abréviation cartographique] păduche păduchi. pénétrer pătrundere. abandonner părăsesc (ei ~).]. quitter. vulg.] părăsim.] pătrăţel. malheureusement păcătos păcătoasă. pain pâine neagră. quittez părea.] pădurea pădurile. lâcher. antiélectrocution (prise ~) pământiu pământie pământii. pâteux păstra. pénétrant. péché [vb. quittons părăsire. pénétration pătrunjel.f. saisissant. chevelure păr [bot. regrette (il ~) pare rău (îmi ~). paraissez. semblaient (ils ~) părem. Pierre [n. jacasser. brume pâclos. aigu. abandonnent părăsesc eu ~). sol pământ ars < arde. côtés (de tous ~) păsărică [fig. forestier pădure [n. semblons păreţi. côtés (les ~) părţile (din toate ~). imbu pătruns de frig. (la paix en) Terre Sainte Adev 13/01/08 părinte [preot]. cosse păstăii. jaboter pălăvrăgea. pâlit (il ~) pălit. pain bis pâine râncedă. semblez părere. chatte [fig. terrain. petrezselyem pătruns.].] păr foarte des. jase (il ~). jasé păli. regrettes (tu ~) pare rău (le ~). pou păduche lat. terre cuite pământare (priză cu ~). velu. brumeux pâine. toison [fig. jaser. terreux [couleur] (pacea pe) Pământul Sfânt. paraisse pare. cheveux [pl.] părăsi. pécheur pécheresse păcătui. semblais (tu ~) păreau. avis păru (el ~). vulg. paraître pară (să ~). parents păros păroasă.] părăluţă [bot. jacassant pălăvrăgit. quitte (je ~) părăseşte. semblé (ils avaient ~) părut.]. regrettent pare rău (ne ~). berger Păd. bois [n.] păstaie păstăi. semblé. semer (~ quelqu'un) [fam. parti-pris părtinitor.

châtie (je ~) pedepseşte (el ~). pénalisation pendul. pet [vulg. pénible penibil (în mod ~). jusque. homme de guet pândi. pénal penaliza. guet-apens pândă (fi la ~).] peliculă.] pe cât. longuement pe loc. par cœur pe deasupra. pédéraste. sur le plan… pe punctul să. jusque până la. sur le point de pe cale vegetativă. vesser [vulg. en plus pe dibuite. pédala pedalează (el ~). à plat ventre pe cale să. longuement pe înserate. jachère (champ en ~) pârnaie [arg.] pelerină [alpin. cachet. secrètement pe barba ta [pop. sur.pâine stătută. sur la brune pe jos. à la dérobée. que [Acc. peine de mort pedeapsă. toile [tableau] pânză contra ţânţarilor. à tort ou à raison pe drum. estampille. arg. par voie végétative pe când. ruisseau [abréviation cartographique] pârâi. jusqu'à. dont. toile pânză [tablou]. châtie (il ~) pedepsi (el va ~). à vos risques et périls pe burtă. d’ici (la fin de l’année) Adev 13/01/08 până ce. à loisir. au dépens pe stomacul gol. pelvis pppen penal. pelouse pelvian. tout d'un coup pe nepusă masă. ventre. pédale pedală (el ~). Autant en emporte le vent pe ascuns.] pe seama. tandis que pe care. au fur et à mesure pe neaşteptate. guetter pângări. taule [pop.] pederastie. guet. craqué pârâitură. par contre pe de o parte…. pelvien pelvis. sanctionner.]. ruisseau (le ~) pârghie. pop. accusé pârâu pâraie. sceau. tout à coup pe planul….] pedunculi. tout à coup.] pârţâi [vulg. en plus pe larg.] pedepsesc (eu ~). autant que pe cheltuiala. profanant pângărire. au dépens pe de altă parte. châtier. à titre gratuit pe ici pe colo. pédaler pedală.160 - .]. pédoncule [bot. petit pinceau penetra. châtiera (il ~) pedepsit.] pppe pe. paysage pelerină. pédanterie pedeapsa capitală. pendule (un) pendulă.]. franchement pe furiş. subrepticement pecete. craque (il ~) pârâit.]. bande. secrètement pe gratis. profana pângărind..] peisaj. d'une part… pe de rost.]. pecsét pecetlui. pédophile pedofilie. levier. ruisseau pârâul.] pânză pânze. pédé pederast [peiorativ]. châtiment. écoutes (être aux ~) pândar. moustiquaire pânză de blugi. pédant pedanterie. profané pântece. sceller pecuniar. marque. sur le point de pe rând. entonnoir până (sfârşitul anului). pédagogie pedala. répression pederast. pédale [fig. pénétrant penetraţie. colorer [fruit] pârloagă (ogor lăsat în ~). sur-le-champ pe măsură ce. péniblement . pain rassis pâlnie. dessus. pîrloagă. manette pârgui (se ~). pécuniaire ppped pedagog. à jeun pe sub mână. frapper [jur.] pedicul. jusqu'au pândă. bref [adv. absinthe peluză.. châtié pedepsire. pendule (une) pene mici. sanction pedepsi. craquement pârât. pédicule pedofil. profaner pângări (el ~). aveuglette (à l'~) pe drept sau pe nedrept. espionner. par-ci par-là pe îndelete. cape [alpin. en cours de route pe faţă. pénaliser penalizare. au-dessus Pe aripile vântului. homosexuel [n. pénétrer penetrant. péjor. d'autre part. ciré [n. profanation pângărit. à vos risques et périls pe scurt. à tour de rôle pe riscul vostru. pédale (il ~) pedant.] pârţ [pop. pénétration penibil. jusque. denim Pâr. imperméable [n. pellicule pelin. pédagogue pedagogie. panse [pop. craquent (ils ~) pârâie (el ~). à pied pe lângă.]. homo [pop. craquer pârâie. plumettes penel peneluri.]. pédophilie peduncul [bot.

girouette persona non grata.] persoană nestatornică [fig. sous peu peste tot. faubourg periferie (de ~). afin de. personnel perspicace. impayable. persona non grata personaj. péninsule balkanique penis penisuri. brosse à dents permanent [coafură] [nn. mésaventure perişori. pénitence pensă [med. persévèrent. périmé perină [pop.]. brosse à habits perie pentru păr. promeneur persoană care strică cheful. contre [échange] pentru a. sournoisement pergament. faubourien [adj. à tout jamais penultim. biscotte peste. melon pepinieră pepiniere. persévères. à jamais. pestilentiel Peş. poils periuţă de dinţi. paire [n. pêcher [vb. sensation perche.peninsulă. obsolète.]. pêcheur pescăruş. de rien ! pentru totdeau.161 - . oreiller.].] pensie. nègre [n. corrompu [mœurs] pppes pescar.]. banlieue. obstiner (s'~) persevera (el ~).]. puanteur pestilenţial pestilenţială. médusé Perseu. danger periculos. plantation ppper percepere. pêche de concours pesemne.] periferie [a unui oraş]. pensionné. draperie.]. levée percepţie. pessimisme pesimist. retraité la pensionare anticipată. pince [méd. persévère. retraite pension. parce que. peut-être pesimism. corrompre [moralement] pervertea.] perdea perdele. obstinent (ils s'~) perseverează (el ~). rideaux (les ~) pereche perechi. pénis. couple. partout pesticid.f.]. négresse [n. brossé perie perii.] permis de liberă trecere.]. parfait. obstinait (il s'~) perseverat. rabat-joie persoană de culoare [n. en [pron. insidieux perfidie. hasardeux periferie. perfide. perfidement. à tout jamais pentru totdeauna.] pervaz pervazuri. pour pentru [schimb]. la retraite anticipée Adev 15/02/08 pensulă.f. turquoise [n. rideau perdelele. une paire de jeans Adev 08/01/08 pereche (fără ~). à l'étranger peste mări.m. péninsule. pension pensionar. pentamètre pentru. patience. paroi perete de stâncă [alpin. pêché pescuit [n. persienne persoană care se plimbă.f.pl. corruption pervertit. indéfrisable [coiffure] [n. pendant [n. perfidie perfidie (cu ~). párna peron [al gării].] perdant. parfaitement perfid. dangereux. pépinière. pêche [sport] (au poisson) pescuit sportiv. linteau pervaz al ferestrei. brosse à cheveux periclita. persévéré. par-dessus peste hotare. zob [m. pénultième penumbră. obstiné perseverează (ei ~). coussin. obstines (tu t'~) perseverenţă. afin de pentru aceasta. outre-mer Adev 13/02/08 peste noapte. parchemin peria [vb. gestation peripeţie..] pervertire.pl. =montagnes S Carpates Orient. brossait periat. étape perioadă de elaborare. queue penitenţă.] pentru ca. achevé perfect (în mod ~). quai [de la gare] perplex. corrompu [moralement]. perdant [adj. du jour au lendemain peste puţin timp. particulier.] perciuni [n. pessimiste pesmet pesmeţi. brosser peria (el ~). caverne [abréviation cartographique] .]. párna perioadă. paroi [alpin.f. obstine (je m'~) perseverezi. personnage personal. interdit. oreiller.].] perfect. caduc. égal (sans ~) perete.]. mur perete despărţitor. pénombre pepene galben. brosse (il ~) perie de haine. peruzea [n. incomparable. rebord. afin que pentru că. mouette pescui pescuiesc. persévérer. parfaitement perfecţie (la ~). sagacité Perşani. persévère. Persée persevera (a ~). pesticide pestilenţă. soutenu perseverez. obstine (il s'~) perseverent. sagace perspicacitate. pêche. laissez-passer pernă. corrompait (il ~) [moral.]. brosse perie (el ~). périphérie [d'une ville] perimat perimată. favoris [n. presqu'île peninsula balcanică. rebord de fenêtre perverti. débauché. pareil [n. corrompt (il ~) [moral. du fond en comble.] o pereche de jeans.] (du poisson) pescuit.f.] [vulg. pinceau pentametru.].] perverteşte. persévérait. perplexe. persévérance persiană. car pentru puţin!. mettre en danger pericol.

].]. peigne (je ~) piaptănă (ei ~).] piemontul.] [bot.] [bot. pied d’égalité (être sur un ~) picioroange [pl. pick-up.].] Peşti [zodiac]. impatientons (nous nous ~) pierdeţi răbdarea (vă ~). pieds (les ~) picioarele (fugi cât îl ţin). recaler pica un examen [fam. brin de (un ~) [fam. carousse. piatră de brichetă. impatientent (ils s'~) pierdea răbdarea (îşi ~).] pierde culoarea. gouttelette pichet [mil. peignes (tu ~) pieptănătură.] [bot. impatientez (vous vous ~) pierzi răbdarea (îţi ~). pierre.]. Ranunculus crenatus [bot. sauterie petrinjei de câmp [pl. coup de peigne (donner un ~) pieptănând. grotte. caverne [géo. piano numérique piatra pietrele. paumer (se ~) [fam. échasse piciorul-cocoşului [bot.162 - .]. tourne-disque [coll. Pierre [n. peigne (il ~) pieptăna rapid (se ~). pictural picup picupuri [pop. carousse (faire ~).] petunie [f. perdu pierzând. pétiole [bot. piano pian (cânta la ~).n.] picant. perdu (il avait ~).m. impatiente (je m'~) pierde răbdarea (el îşi ~). piquant. peigné piepteni.]. pierre précieuse piatră de tocilă. impatientait (s'~) pierdeau răbdarea (îşi ~). jambes (courir à toutes ~) picior [geo.] picura. piedmont (le ~) pick-up pick-up-uri. Transil. toile [tableau] pictură în ulei. perdez pierduse.].] picior de egalitate (fi pe ~). meule [pierre] A fost pusă piatra de temelie a celui mai mare mall din Constanţa. abrupt pierde. place [n. tartre Piatra Craiului.] peţiol [bot.].]. pierre de touche piatră linte [bot. Astragalus australis [bot. Pimpinella saxifraga [bot. pierre tombale piatră de încercare. Astragale austral piatră de moară.]. bombe (faire la ~) petrecere. perdons pierdeţi. piac piaţă în faţa unei catedrale.].][personne] Petru. coiffure pieptene piepteni. piano (jouer du ~) pian digital. manquer. piedmont [géo. Pierre [n. pierre (la ~) piatră pietre. poitrine piept [al femeii].p. pique-nique pictură.].] picnic.].] pppia pian.] petrece. perds (je ~) pierde (voi ~). caverne. pierre à briquet piatră de căpătâi.] piedică. caverne (la ~) peşteră peşteri.]. pétard [m.]. piquet pichet [ţesătura]. poitrine [de la femme] pieptăna. =montagnes .]. piqué [n. pétrole petrolier.p.] pierd (ei ~).] piciorul [geo. impatientaient (s'~) pierdem răbdarea (ne ~). picioică picioici [pl. goutte.].] petardă [f. collé [examen] pică pe (avea ~).]. pian electronic. peau piemont [n. Poissons [zodiaque] petală [f.]. suinter piedestal piedestaluri. piédestal piédestaux [pl. piquant [goût] picat [examen]. pityóka picior picioare.]. caillou piatră [med. piedmont (le ~) piept. carrousse. perdent pierd (eu ~). ternir pierde cunoştinţa. marché. poisson peştele în apă (ca ~). pétrolifère petrolist. peinture à huile pictural. peigner piaptăn (eu ~). pétale [m.]. pétrolier [n. rater un examen picaj [aero. pétrolier [n. calcul [méd.] petiţie. perdre connaissance pierde în explicaţii (se ~).] pica la un examen [fam. piedmont [n. impatientes (tu t'~) . première pierre Adev 25/03/08 piaţă pieţe. perdant [adj. perdrai pierdem.] piatră [pe dinţi]. perdu (avait ~) pierduseră.]. perdre. cuir pieliţă. obstacle piele piei [pl. dent contre (avoir une ~) picătură.Carpates S roum.peşte. contrefort montagneux [géo. pétunia [m. poisson dans l'eau (comme un~) peştera. peigne (objet de toilette) pieptiş. perd pierde (se ~).] pierde puterile.] [navire] petrolifer. peau piele (tăbăcită). debout picioarele. empêchement. pierre meulière piatră de pavaj. perdu (avaient ~) pierdut pierduţi pierdută pierdute. épuiser [d'un malade] pierde răbdarea (a-şi ~). tourne-disque [coll. impatienter (s'~) pierd răbdarea (îmi ~). ribote. pétition Petre. pavé piatră preţioasă. pied picioare (în ~).reg. marché noir pppic pic de (un ~) [fam. se perdre.].]. impatiente (il s'~) pierd răbdarea (ei îşi ~). meule [pierre]. peignant pieptănat. peignent piaptănă (el ~). pétrolier petrolier [n] [mar. piqué [textile] piciocă picioci. perdant pierzător.] [aéro. parvis piaţa neagră. pomme de terre.] petrol. merdoyer [vulg.

pierde stăpânirea de sine (a ~). caillou pietrifica [geol. poivrer piper.][n. tâta pipăi (eu ~). semelle (la ~) pingelei. pierreux. cloue (il ~) pironi. limer pilier. plaquer [fig. éperon pinten [geo. pisser [vulg. pipe pipăi. pindarique ping-pong. chat [m. rocheux pieziş. poivre blanc piper negru. tâtez (vous ~) pipăra. cime [f. pieux pioşenie. garde champêtre pindaric. embrouiller pierde vremea.].163 - . succomber piersic. palper. oblique piezoelectric. limaille pilitură de fer.]. clouant pironit. rabougri piperniţă. pittoresque piţigoi.]. pistolet pistol mitralieră.].].]. minet pisică [f. pièce piesă (~ de teatru). tâtant pipăişi (tu ~). pisse [vulg. lime pilă pentru unghii. urine [n. tâtas pipăit. mitraillette pisălog [de pisat]. nappe pppl placa [acoperi cu metal]. attarder (s'~) pieri. pile [électr.] pietricică. poivre noir pipernicit. piloté pilulă. sexe de la femme. clouer pironind. piété pietate (cu ~).] pilă [mec. ivre pilitură. pêche [fruit] piesă. mésange piui.] pizza. piscine piscul.][n. piéton. pyramide pirat.]. pic (le ~) pisic.] placaj [n.n. pisse [vulg. ping-pong pingea pingele. passant [n. pistil pistol. piste pistă [poliţie]. pincer pitic. poivrière pipi.] pişat [n.] pişca. pirate pirat al aerului. piailler piuit. piolet pionier. tâtai pipăim.][vulg. tâtent pipăie (el ~). pirate de l’air Pirinei (Munţii ~). uriner.] pietriş.n. nain piton [zool. poivre piper alb. gravier pietros pietroasă. pilier pilit [fam. bic pizdă [vulg.f. contreplaqué [n. perdre pied pierde şirul. plaqué . pilon pişa [vulg.].]. chatte [fig. pilule pppin pin. python pitoresc. chatte [f.]. chaton. pièce (~ de théâtre) piese de schimb. limaille de fer pilon. écrou piuliţă [de pisat]. pieusement pipă. tâte (il ~) pipăii (eu ~). pylône pilot.]. piloter pilotat. pyjama pijamaua. pétrifier pietrificat [geol. pissoir pisoi. gelée [alim. tâté pipăiţi (voi ~). Pyrénées pironeşte. pionnier pios pioasă. piler pisc.]. pièces de rechange pietate. minet pistă. tâtes (tu ~) pipăia. piézo-électrique piftie. pic piscină. piété pioşenie (cu ~). pizza pînză de apă. pilote pilota. pyjama (le ~) pppil pilă [electr. rocher en forme d’éperon [géo] piolet. plaquer placa [un adversar]. tâter pipăi (el ~). tâtait pipăiai. pêcher [arbre] piersică. biais (de ~). tâtiez pipăiau. con [vulg. pin pîndar [pe cîmp].] placat. pieusement pieton.] pijama pijamale. cure-ongles pili. sommet. pingouin pinten. tâtaient pipăie (ei ~). tâtons (nous ~) pipăind. vulg. semelle Din tc. biais [adj.m. tâtions pipăiaţi. cloué pppis pisa. pilon pivniţă. tâte (je ~) pipăi (tu ~). indice pistil.f.] pisoar.] piramidă. cave [de la maison] pix.] pilită piliţi pilite. piaillement piuliţă (de laborator) piuliţe.]. tâtais (je ~) pipăiam (noi ~).]. pétrifié [géol.]. crayon bille. tâtais (tu ~) pipăiam (eu ~). semelle (de la ~) pinguin. mortier piuliţă (de şurub). pençe pingeaua pingelele.].

placă [n.pl. moelleux. pose [installation] plasat. sangloter plângere. plaisir. délicieux plăcere. plais plăcându-.m. créer plăsmui (el ~). palacsinta plăcuţă. projetant plăpând plăpânzi plăpândă plăpânde. plateau [géo.] platouri. pleure (je ~) plângă (el să ~).164 - . carreaux [n. placidité plafon. plante (il ~) plantind. chétif. larmoyant plâng (ei ~).] plajă.m. plantez plantaţie. créé plăti. plate-forme platinat [păr]. pleures (tu ~) plâns. bonheur. payeur platonică (dragoste ~). plantons plantează (el ~). poumon plânge. placé. frêle plăsmui. platonique (amour ~) platoşă. délice plăcere (cu ~). plastifié plastifiat. pleuré (il avait ~) plânsesem (eu ~). plat plată plată plăţi. programme de cours [école] planor planoare. esquisse plana. plaire plac. plateau [géo. filet plasă de pescuit. planification planificare şcolară. plateau platou [geo. délicat. col (le ~) [de montagne] plaiul. planétaire planetă. larmoyant. pleurard plânge (el ~). plainte plângere (depune ~). projeter plănui (el ~). projettent plânuiesc (eu ~). carreau placă de mozaic.n. rétribuer.] plaiul. plaquette plămădi. plaisait (lui ~) plăcea (va ~).][constr.]. planche [dans un livre] planşetă. bronzante (crème ~) plan. plais place. pleurard plănui. volontiers plăci de gresie. pleura plânsese. pétrir plămădesc (ei ~).]. plancher [constr. plané planează (el ~). pleuré plânse (el ~). débile. cuirasse platou. jouissance. posé plasă.] planta [vb. plu plăcut [adj. plage plajă (cremă de ~). plateau (le ~) [géo.]. plantes herbacées planturos planturoasă [adj. planant planat. plausible plăcea. pleure (il ~) plânge (se ~). plantureux [personne] plasa. plaie (de la ~) plai plaiuri.]. doléances plâns (de ~). plaît placi. pétri plămân plămâni. plantant plantă plante. poser plasare. pleurer plânăreţ. plafond plafona (se ~).] platoul [geo. plastique plastic (de ~). aimer. pétrissent (ils ~) plămădeşte. projette (il ~) plănuind. plainte (porter ~) plângeri. pleurez plângi. plaira plăcut. pleurons plângeţi.] plai [n. projeta plănuiesc (ei ~). grève [plage]. serein [fig. lamentable plăngăreţ plângăreaţă.] placiditate.].].] Platoul Dunării. créa plăsmuit. plateau de montagne [géo. galette. planeur planşă [într-o carte]. planter plantat. Plateau Danubien plauzibil. plaque placă de ciment. plastifié plastrografia. platitude platnic. plane (il ~) planetar. payer . carreau de mosaïque plachetă [de versuri]. plaisant [adj. planchette [de dessin] planşeu [constr. joie. placide. planait (il ~) planând. payement. plastron plat. falsifier plastron. pleurent plâng (eu ~). plaie plăgii. aimait. pleuré (tu avais ~) plânge în hohote. plairait plăcea (îi ~). aimé. paiement. filet de pêche plastic. planifier planificare. placer.] plăcintă plăcinte. planète planifica. col [de montagne] [n. plastifié plastic (îmbrăcat în ~). vraisemblable. pétrit (il ~) plămădind. plaisant plăcea (i-ar ~). caser. pétrissant plămădit. platine platitudine. plaintif. plateau (le ~) [géo. plaquette [livre] placid.]. projette (je ~) plănuieşte. paye platformă platforme.] plai [platou montan]. platiné platină. planté plantaţi. plaindre plângem. pleuré (j'avais ~) plânseseşi. joli. pleure (qu'il ~) plângăcios plângăcioasă. plantation plantăm. planer plana (el ~). plan plan sumar. rémunération. plafonner plagă plăgi.] plăcută. plante plante ierboase.

Acţiunea de a (se) plimba. partez plecă (va ~). partir pleacă (care ~). ♦ Călătorie (de agrement). aller (s'en ~). plus (en ~) . averse. vas (tu t'en ~). promena (il se ~) plimbăm (ne ~). plombé plombă [med.] pliază (ei ~). plinthe plisa. (Fam. allé. tour [promenade] plimbare (face o ~). tomber des cordes plouat. enveloppe plicticos. promènent (ils se ~) plimbă (el se ~). a da afară. obturation [méd. plient (ils ~) pliază (el ~). promenant (me ~) plimbându-se. drum. ennui. pars.. embêtant. ennuie (il s'~) plictiseşti (te ~). allez (vous vous en ~). quitter. aubaine plebe. mouler pliant. obturer [méd. pluie torrentielle plomba (~ un dinte) [med.]. bec pliscul (ţine-ţi ~)! [pop. payant plăteşte (el ~). populace plebiscit. 1. sarcler ppplo ploaie. 2. payons plătit. va (on s'en ~).] plombat [stomat.f. paupière plesneşte. pars (tu ~). promenant (se ~) PLIMBÁRE. primbláre s.] plus (en ~). gourde ploua. payant plătesc (ei ~). s. promenait (il se ~). quitté plecaţi (voi ~).]. promenais (je me ~) plimbam (ne ~). promenaient (ils se ~) plimbăreţ [ironic]. partant pleacă (ei ~). partons. pli plivi. tour (faire un ~) plimbat. froncer [un tissu] plisare. quitte (il ~) plec. (Înv. plie (il ~) pliez. quitta plecăm. repartir plecând. payable plătitor. payé plătiţi.]. plissé. concr. claque (il ~) plesni. grand jour (au ~) plintă. plie (je ~) plic. plaid pledoarie.: (reg. claquer. génuflexion. plénipotentiaire plenitudine. lassitude plictisi. payes (tu ~) plăti (el ~). ◊ Expr.) preumbláre. promenons (nous nous ~) plimbându-mă. payeur ppple pleaşcă. payent plătesc (eu ~). pleuvrait ploua (va ~). embêter. paye (je ~) plăteşte (care ~). pleuvra ploua cu găleata. ennuyeux plimba (se ~).) A trimite (pe cineva) la plimbare = a) a se dispensa de serviciile cuiva. plein plin (din ~). quitte (je ~) pleca (va ~). plomb plural [abrev. plomber plombare [med. parti. payant. plénier plenară. partira. pleuve (qu'il ~) ppplu plug. plaidoirie plenar. ennuies (tu t'~) plictisi (se ~).]. comble [adj. plier.]. [pl. lasser plictisesc (mă ~). promène (il se ~) plimbă (el se ~) [perf. abondamment plină (sală ~). vont (s'en ~). ennuie (je m'~) plictiseşte.] plop. peuplier ploscă. a se descotorosi de cineva. moulé pliază. moule [vb. retombées nucléaires ploaie torenţială. promené plimbaţi (vă ~). promener (se ~) plimb (mă ~). plimbări. promenais (tu te ~) plimbam (mă ~).]. pleut plouă (să ~). payez plăti un cec. partant plecat. part (il ~). mers în voie pentru a se recrea. va (il s'en ~). promenions (nous nous ~) plimbă (ei se ~).].]. froncé [un tissu] plisc. ira (s'en ~) pleca din nou. s. promeneur plimbi (te ~).]. claqua (il ~) pppli plia. promène (je me ~) plimbai (te ~). quittes plecăciune plecăciuni. a lua aer etc.165 - .plată (cu ~) ). pleuvoir ploua (ar ~). pleuvant plouă. craquer [se rompre] plesni (el ~). allons (nous nous ~) pleci. las plictisitor. vais (je m'en ~). promènes (tu te ~) plin plini plină pline. plébiscite pleca. ennuyer.]. charrue plumb. plénitude pleoapă pleoape. pluie torrentielle ploaie nucleră [mil. umblătură. balader. paie (il ~) plăteşti (tu ~). paya plătim. obturation [méd. partent pleacă (el ~). [Var. séance plénière plenipotenţiar.) Loc de promenadă.f. plissage plisat. peregrinare. comble (salle ~) plină zi (în ~).].]. gueule (ta~) ! pliu. plisser. courbette pled. promenez (vous vous ~) plimbau (ei se ~). paie (je ~). morfondre plictisit plictisită. b) a nu sta la discuţie (cu cineva). quittez. a concedia. ennuyeux plictiseală. plu [de pleuvoir] plouând. pluie ploaie cu găleata [pop. ennuie plictiseşte (se ~). fastidieux. honorer un chèque plătibil. promeniez (vous vous ~). pliant pliat.

plus (de ~) plus (în ~).] poliuretan. invite (j'~) pofteşti. [pol. polaire polară (Steaua ~). clos [n. planer plutea în aer (el ~). polyvalent polizat.m. vigneron podgorie. après-demain. dorait poleieşte. flic [pop. pédé.n.][la réputation] pont [fam. pompier pompos. havre . plane (il ~) plutind în aer. cochonnerie porcos (banc ~). populaire popularitate. parure podometru [alergări]. probablement pocinog. pondéré ponegri.] podişul. portillon [n. peuple popotă. bévue pocni. appétit pofti poftesc. Pologne polonic [n. friand (~ de) poiana poienile. rougeole pojghiţă. claque (il ~) pppod pod poduri. plateau (le ~) [géo. postérieur [n.]. peuplant populat.] podoabă. polaire (l'Étoile ~) polei poleiuri. doré poleială cu aur. poli [finition] polo [sport].] [cuisine] poluat.f. clairière [n.] poieni.f. poreux porozitate.]. vigne. sobriquet. liège plută [esenţa de lemn]. peut-être. cochonne (histoire ~) poreclă. noircir [fig. peuplaient popular. surlendemain pojar. pompeux poncho. verglas polei. vignoble.]. clairière (la ~) poiană [n. polo [sport] polonez. porosité port. plancher podgorean. cru. podomètre [jogging] poem.166 - . arbre (fruitier) pomadă. pétard [pop. charité (faire la ~) pompă. camping popas turistic. invites (tu ~) poftim. bien commencer poros.] poartă mare (pentru vehicule). pont pod [casă].] porţi. inviter poftesc (ei ~). pommade pomană (face ~). pied de la montagne (au ~) poanson. poinçon poartă [mare]. plateau [géo. Pluton pluton.m. tuyau [fam. police poliţist.]. camping popic [n. corrompu [pollué] pppom pom.] [anat. trop (de ~). planant Pluto. pan (de habit) poalele muntelui (la ~). popeline poponar [vulg. pore porc. pompe pompă [fig. poème pofida (în ~).f. pâté [d'encre] porc (carne de ~). cru [n. dore (il ~) poleit. superflu. dorer poleia. étagère poliţai [pop. porc.] [jocul] popice.]. pneu pppoa poală.]. invitez pofticios. surnom porni.] poliţie. peupler popula (el ~).] [euphémisme] popula.] pppop popas. poncho ponderat.f. malgré Pofta vine mâncând. démarrer porni cu dreptul. popularité populariza.] podiş podişuri. L’appétit vient en mangeant poftă. supplémentairement pluş.] popor popoare.]. urbanité politic [abrev. invitent poftesc (eu ~). populariser populaţie populaţia populaţiei.] plute. polonais Polonia. peuplait populând. porte cochère poate [adv. comme il faut poliţă [raft].].] poplin. popote popou. peuplé populau. flic [pop. peloton pneu. dorure poligon. pellicule pppol polar. homosexuel poponeţ [pop.plus (în ~). porte-cochère poartă [n. planait (il ~) pluteşte în aer. quille [n.].]. grenier. population. claquer pocnească (el să ~). louche [n. peuplade Adev 01/11/07 pppor por pori. invitons poftiţi. cochon (viande de ~) porcărie.n. séjour. limier [fig.f. peluche plută.m. somptuosité pompier.] politicos. liège plută [mar. poljana poimâine. claque (qu'il ~) pocneşte. cochon porc (~ de cerneală). pont-levis podea. port port (mic). mansarde pod mobil [istoric]. polytechnique politeţe. polygone politehnică. radeau pluti în aer.]. polyuréthane polivalent.

] [auto] portmoneu.f. possesseur posibil. portraiturer [liv. Transilv. poststructuralisme postum. éteint [fig. courrier des lecteurs [journal] poştal poştali poştală poştale. gardien de but [sport] portativ. colombe poruncă. postcommuniste poster [n.] potoli (el ~). éteignent [fig.167 - . posthume postură.] potpuriu [muz. postérieurement posterior [n. pigeon [zool. porte-avions portărel.].].]. ont posedă (ei ~). sentier [n. possédait posedă (el ~).] . potentat potenţial. portatif portavion [auto]. postface posti. oranger portocală. pot-pourri [mus.]. potable potasiu. impératif pppos poseda.] portbagaj [auto]. commander poruncit.] potoleau.] portic [n.]. [bot. sac à main poştă. apaiser potolea. pharmacie poticni (fără a se ~). socle postav. portrait portretistică [n. possédé (il avait ~) posedat. affiche [n.]. postérieur posterior (în mod ~). portrait (l'art du ~) portretiza. huissier [jur. portion [partie] porumb. broncher [hésiter] potoli.]. postal poştalion.]. sente [n.] portharturi. échappatoire portieră [n. postérité postfaţă. potentiel [adj. portefeuille portofoliu [pol. posséda posedăm.n.n. commandement. possède (il ~) posedă (el ~) [perf. portable portal. porte-monnaie portocal. maussade. porteur (mur ~) portar.]. avoir posed (eu ~).m. possédé posedaţi (voi ~). porte-carte [n. colombe porumbelul păcii [m. buvable.port [mar. portail portant (perete ~). potard [fam.]. potassium potcapul călugărului [bot. postcommunisme postcomunist. possèdes (tu ~) posesiune.] posterior. assouvir. Poste (la ~) poşta par avion. postmoderne postmodernism.f. possibilité. déluge Potopul [Bib.m.].] port-chei.f. postmodernisme poststructuralism. post [emploi] post de (pe ~).m. poste [sentinelle] post [relig.f. porte-drapeau porthart [n.] potolesc (ei ~). ténébreux post [de santinelă]. carême post [serviciu]. sentier (du ~) potentat potentaţi.] [auto].] portţigaret. sentier (le ~) potecă [n. seoir poticar [pop. faisable.]. fer à cheval potcovar.m. drapier postcolonial.] porticuri. posséder.]. pharmacien poticărie [reg.] potoleşte. guise (en ~ de) posta (se ~). arrière.] porţiune porţiuni. port [mar.pl.]. orange (fruit) portocaliu portocalie portocalii. portchei. portillon [n. parancs porunceşte. trébucher poticni [fig. éteignit (il ~) [fig. possèdent. possessif posesor. faculté posomorât posomorâtă. tranquille potop. éteignaient [fig. possédez posezi (tu ~). galerie [auto] portdrapel. pigeonnier porumbel. coche pppot potabil.] poticar [reg. postérieur [n.] postere [n. ration porţie [alim.] potecii. courrier par avion poşta redacţiei. potentialité poterivi (i se ~).] portiţă de scăpare.].]. poste Poşta.] potcoavă potcoave. broncher (sans ~) poticni (se ~). s. maïs porumbar. possédons posedase. portefeuille [documents] portret portrete. commande (il ~) porunci. Déluge (le ~) [Bib. jeûner postmodern. portion. porcelaine [f.] [euphémisme] posteritate.] [eufemism].m. portion [alim.f. assagir.m. éteint (il ~) [fig. potentiel potenţial [adj.f. colombe de la paix (la ~) porumbiţă [dimin. Trans. posture poşetă. éteignait [fig.]. coffre [auto] portbagaj pe capotă [auto]. Leontodon sp. orange (couleur) portofel. port franc portabil. Portugal portughez. forgeron poteca. possède (je ~) posedă.]. postcolonial postcomunism. poster (se ~) postament.] poteci. possible posibilitate. porte-clefs. portier [concierge] portar [sport].] potolit. drap [tissu] postăvar. porte-cigarettes Portugalia.] porţie porţii. assoupir. impérieux. commandé poruncitor.n. possession posesiv posesivă.] potenţialitate.].]. portugais porţelan [m. porte-clés port liber [scutit de taxe].]. portier [n. possèdent poseda (el ~).

potriveşte (se ~). racontais (je ~) povesteau. lance-pierre praz.168 - . rime (il ~) [fig.pl.] povestitor. rôtit prăjeşte (el ~). précision. accorder. frit prăji (~ cafea). je fais frire prăjeşte. histoire. positif poziţie. farceur pppra practic. emboîter. netteté precoce. cadrer potrivit. précipiter prăvălie. raconterez povesti (voi ~). ajuster potrivi (i se ~). photographie (qu'il ~) poză [atitudine].]. histoire de cul [pop. frit. narrer povestea (el ~). écroulent (s'~) prăbuşeşte (se ~).].] [foto]. rôti [vb. racontait povesteam (eu ~). posait [portrait] poza [pentru un portret].][gâteau] prăjituri [n. rôtis [vb. assorti.] prăjim. friture prăji. récit povestire porcoasă. précipité precipitaţii (pl. photographiait (il ~) pozam (eu ~) [foto]. précipiter precipitare. racontes (tu ~) povesti (va ~). raconteur pppoz poza [pop. assortir. position poziţie liberă [în orar]. rôtissons prăjind. biné prăvăli. boutique prăvălit. adresse. photo [image] pozitiv pozitivi pozitivă pozitive. raconter. rôtir. propre. côte [géo. narrateur. gâteau prăjitură cu cremă.).]. Prague prâslea. butin. torréfier prăjit [cafea]. pose [attitude]. préconçu preconiza. cuit. règle.] povârnit. sonnant [heure] preciza. fris. rôtissent. ajourer practicabil. comme [comparaison poétique]. fris prăjesc (eu ~). photographiaient (ils ~) pozează (ei ~) [foto]. raconté povestiţi. ébouler prăbuşire.]. précipité pppre prea. préalable prealabil (în ~). saint-honoré [n. pose [attitude] poză [pop. au seuil Adev 01/11/07 Praga. poussière.f. photographier poza (el ~) [portret]. créneau [fig. précipitation precis. écroule (il s'~) prăbuşi (a se ~).]. précipice.]. poudreux prăjeală. raconte (je ~) povesteşte. posé [portrait] pozau [foto]. seoir potrivi (se ~). racontons povestit. posant [portrait] pozare fam].] potrivit [+D].]. il faisait frire prăjească (el să ~). écroulait (s'~) prăbuşesc (ei se ~). rôtissait. chute. frit (il ~) [vb. précédent. photographie (il ~) pozează (el ~) [portret].] poznaş. cadet praştie [n. précaution preceda.f.]. racontaient povestesc (ei ~). poireau pppră prăbuşi (se ~). ils faisaient frire prăjesc. écroulement prăda. précocité preconceput. racontera povesti (veţi ~). biner prăşit. lourdeur povârniş povârnişuri. racontent povestesc (eu ~). pratique practic (în mod ~). abîme prăşi. abrupt povaţă. pratiquement practica. pâtisseries prăpastie.] prăjeşti. précepte. raconterai povestim. histoire de cul [pop. préconiser precum. talus. poudre prag. photographiais (je ~) pozând [portret]. fronde. proie praf. seuil în pragul.] povestire pornografică. frire prăjea. précaire precaut. racontez povestire.m. pose (il ~) [portrait] pozez (eu ~) [foto]. qu'il fasse frire prăjeau. situation. trop prealabil. crouler. adéquat. pratiquer practica deschizături. précis [adj. selon poţoc [pop. antérieur precept. écrouler (s'~) prăbuşea (se ~). formel precis (în mod ~). photographie (je ~) pozeze (el să ~) [foto]. préalable (au ~). narration. rôtissant prăjit prăjită. photographié pozat [portret]. préalablement precar. préciser precizie. histoire povesti. précisément precis [d. précipitation precipitat. poser [pour un portrait] poza (el ~) [foto]. pose [installation] pozat [fam]. précoce. piller prăfuit. torréfié prăjitură prăjituri [n. précéder precedent. praticable pradă prăzi. tel [comme] .pl. à-propos [adj. oră]. raconte (il ~) povesteşti (tu ~). hâtif precocitate.f. précautionneux precauţie. brusquer. maxime precipita. rôtis [vb.] potrivi potrivesc. photographient (ils ~) pozează (el ~) [foto]. dodu pppov povară. conseil poveste.

simulons prefaceţi (vă ~). préférable preferat. préjugé prejudicia.]. semblant (faire ~) prefac (mă ~). faire semblant de preface în cenuşă. préférer. presse [n.precursor. feignait (il ~ que) prefăceau (ei se ~ că). prédestiner predestinare.]. préméditer premieră. allonger. prêtre prepara. préparer prepar. prédécesseur predestina. livrés (les soldats se sont ~) predecesor.169 - . prépares pregătim. aimer mieux prefer. préoccupé. présage. soucie (je me ~) preocupă (el se ~ de). préparent preparăm. feignez prefaceţi că (vă ~ ). prépare (je ~). saupoudre (il ~).]. première premisă. allongea prelungea. préparait prepară. feignit (il ~) prefăcut prefăcută.] predicat. parsèment presară (el ~). prédilection pregăti.f. préchauffage prejudecată. ecclésiastique [n. curé. porter préjudice. prédestinent predica. reddition predat (soldaţii s-au ~). penchant preerie [geo. jonchent. feins (je ~) prefac (se ~). feignent prefac că (mă ~ ). prénom preocupa (se ~ de). prêché predicator. soucié preocupi (te ~ de). préoccupation. parsème. préparer pregătea.] pregătiţi. léser. allongeons prelungind. soucient preocupa (se ~). prolongé. presse (il ~) presează (ei ~). atteinte prejudiciu (aduce ~) [+D]. préface prefera. sourde oreille (faire la ~) prefacere (vă ~). soucieux preocupat (se ~ de). préparation preparator. transformer preface (el se va ~). simulation prefaţă. caille [bio. préparait pregătesc. préméditation premeditat. prolongation prelungire [în spaţiu]. oblong prelungi. simulez prefaci (te ~). méfait. simules (tu ~) prefăcându-se. allongeait prelungim. soucies (tu te ~) preocupare. saupoudrent. préliminaire prelinge. transformation prefăcătorie. prélever prelevat. prématuré premeditare. cendres (réduire en ~) prefacem (ne ~). sermon [n.pl. prédestine. il feint preface (el se va ~).] predici [n. livrer (se ~) [mil. faux [adj. préjudice. préférence. préoccuper preocupat preocupată. porter atteinte à prejudiciat. jonche (il ~) . feinte [n. soucier (se ~) preocup (mă ~ de). feindre.]. impérieux presat.f. sournois preface că nu aude. prépares preparare. feins (tu ~) prefaci că (te ~ ).] preda pe cineva poliţiei. prépare (il ~) pregăteşti. feignons prefacem că (ne ~ ). préfère preferă. allongé prematur. préparez preîncălzire. atteinte à (porter ~) prelată. lèse (il ~) prejudiciu. prolongement prelungit. sermon (du ~) prediciţie. prix premoniţie. pressent presez.f. simuler. simule (je ~) prefacă (să se ~). prédicateur predicii. feigne (qu'il ~) preface (el se~ ). presse (je ~) presă. feindra preface (s-ar ~). simula. prédestination predestinat. soucie (il se ~) preocupă (se ~ de). feignaient (ils ~ que) prefăcu (se ~). prolonger. lésé prejudiciază (el ~). précurseur preda predau.] presa. préféré preferinţă. préparons preparaţi. feignant prefăcea (el se ~ că). prendre contrôle de preludiu.] (homme ~). prêcher predică [n. allongeant prelungire. prémisse premiu premii. prépare (je ~) prepara (el ~). pressé presează. enseigner preda (se ~) [mil. prémédité. prépare (il ~) prepară (ei ~). livrer qqn à la police predare [mil. préfère preferabil. prairie preface (se ~). préparent pregăteşte. prélevé preliminar. souci preot preoţi. fouler. presser presant. simule (il ~) preface că (se ~).m. préparons pregătire.]. feint. prêt [adj. prélude prelung prelungă. préparateur prepeliţă.] presară (ei ~). prédestiné predestinează.]. bâche preleva. préparation pregătit. prédiction predilecţie. feindrait preface că (el se~ ). suinter prelua controlul. prédilection predispoziţie. préparez prepari. prémonition prenume.

prestation prestigios. pressentir presimţit. prévoyons prevedeţi. soi-disant. poussée. prévu (il avait ~) prevăzusem. supposé preşedinte. pressionné [vêtement] prevede (el ~). jonché. prévenaient preveni (el ~). supposant presupune (care se poate ~).170 - . prévu (tu avais ~) prevăzut prevăzuţi prevăzută prevăzute. présentation prezentat. présage. supposer presupui. présider pppri pricepe. partout preţ. averti. prévu (j'avais ~) prevăzuseră. prévienne (qu'il ~) previne. présage prevestit. présenté prezentator prezentatoare. prédisait prevesteşte. prévalait de (se ~) prevalându-se de. prévoyais (je ~) prevedeam (noi ~). prévenions preveneau. coût. prévu prevăzut. prévint prevenim. prévoirai prevedeai. prévoirait prevedea (va ~). prestigieux prestigiu. voyante [n. précautionneux. prestige presupune.] prezice. préviennent previn (eu ~). prévoyions prevedeaţi. prétentieux cei mai pretenţioşi. suppose (je ~) presupunând. prévu (nous avions ~) prevăzuserăţi. prophétie prezis. comprends (je ~). prédire prezice (el ~). capote anglaise.] prescurta. prévoyais (tu ~) prevedeam (eu ~). prévoyez prevezi. saisis (je ~) pricepe la (se ~). présentable prezentare. prévenons prevenind. Jovibarba sobolifera [bot. prévois prevăd (eu ~). présidence preta (se ~). saupoudrer. prévoyance prevedere. prévoiras prevedea (voi ~). prévient (il ~) prevenire. prêter (se ~) pretenţie. parsemait presărat (cu).] [f. cafetière [pression] prestanţă. préviens (tu ~) previn (ei ~). pédanterie prevala de (se ~). présence prezentabil. parsemer. connaître en (se ~) pricepe la (se ~). abréger prescurtare. prédit (il ~).] prevedea. supposons presupunere. prétendu pretor. prévu (ils avaient ~) prevăzuserăm. ordonnance [pharm. prestance prestaţie. pressenti presiune. prédit prezent. préteur pretutindeni. capote [pop. présumer. avertir. prévoyant [adj. supposent presupun (eu ~). connaître (s'y ~) . prévoira prevedea (vei ~). présage (il ~) prevestire.] previziune. prédit prezida. affable. supposable presupune (el ~). suppose (il ~) presupunem. présent prezent (în ~). prévenait preveneam. prévoyaient prevedem. pression preso. préviennent (qu'ils ~) prevină (el să ~). prévois (je ~) prevăzând. prévenant prevenit. présager. transformation prescripţie medicală. supposes presupun (ei ~). prédire prevestea.] prezicătoare. prix négociable preţios preţioasă. prévois (tu ~) prevedere. prévision preveni. prévoyant prevăzuse. parsemé. présenter prezenţă. (les clients) les plus difficiles Adev 08/01/08 pretinde. prétention pretenţios pretenţioşi pretenţioasă. saisissent. muni de prevăzut cu capse [haină].presăra (el ~). piger [fam. prévision prevesti. prédiction. supposition presupuneţi. préviens (je ~) prevină (ei să ~). comprennent pricep (eu ~). préventif previi.]. prévalant de (se ~) prevalează de (el se ~). actuellement prezenta. prévenir prevenea. avertissement prevenitor. prétendre pretins. saupoudré presbit. prévaut de (il se ~) prevăzător.] prescuriţă [bot. prévenu preveniţi. prévenez preventiv. abréviation presimţi. président preşedinţie. prévoir. prédit (il ~) prezicea. prédisait prezicere. prévu (vous aviez ~) prevăzuseşi. prévenant [adj. prévaloir de (se ~) prevala de (el se ~). supposez presupus presupuşi presupusă presupuse. prévoyiez prevedeau. prix preţ negociabil. joncher. prévoit (il ~) prevedea (el ar ~). jonchait presăra. précieux preţiozitate. saupoudrait. saisir. presbyte preschimbare.] pricep (ei ~). prévoyait prevăd. présentateur présentatrice prezervativ. comprendre. prévoyant.

réception primitiv primitivă. captif prizonier [de război]. regard privire furişă. caillait prins. saisi pridvor. privilège privire. principal principat. cafard [fig.m. amicalement prietenie. frais [adj. compréhension priceput. veiller priveghi. éprouva (il ~) . cordial prietenul. recevra primii. sg. accueillons primind. amicalement. petit ami. lorgné privighetoare. accueille. aperçu privire la (cu ~). concerner.]. princier principal principali principală. par prin urmare. éprouvait (il ~) probat.f. occasion prilejul (cu ~).] proba. lorgnait priveşte cu insistenţă. commence à aimer prindea (se ~) [lapte]. superflu [n. reçois (tu ~) primea. accueillis primit.] fraîche proastă [calitate]. attraper.f. art. f. comprenait. coup d'œil privire generală.]. dangereux primi.] priză cu pământare. recevoir primesc (eu ~). prisonnier [de guerre] pppro proaspăt proaspătă. reçoive primeau. véranda [n.] priva de. épingler prinde drag de. mairie primăvară. hospitalier primordial. primitif primitor. donc prin viu grai. essayé. recevant. accueillit primi (va ~).n. gageure printare [PC]. prise (de courant) priză [alpinism]. essayer. prouvé.m.] prielnic. offrande prinsoare. de vive voix princiar. prisme prisos. printanier primejdie primejdii. premier prima. coup d’œil. saisissait pricepere. prime Primăria. tirage [PC] printre. recevaient primi (ar ~). lorgnant privit cu insistenţă. brouillent (les yeux se ~) privitor la. accueille. priver de privat. privilégier privilegiat. pote [col. premier primul ajutor [sg. prive (il ~) privaţiune privaţiuni. prise antiélectrocution priză şuco. ami. concernant priză. accueillant. priorité [n. accueille (j'~). éprouvé. regarder. loucher privi cu atenţie. accueillera.171 - . entre autres Adev 26/10/07 prinţ. zyeuter privi cruciş. privé privat (~ de). testé [vérifié] probă (el ~). caillé prinos [poet. caille (il se ~) prinde cu ace. maire. privé privează de. amitié prietenie (cu ~). princesse prioritate. principe principiu (în ~). occasion (à l'~) prim primă primi. considérer [examiner] privi cu insistenţă. sujet de (au ~) privirea i se înceţoşează. mauvaise. amical prieteneşte.]. accueillez primire. prise antiélectrocution prizonier prizonieră. recevait. ami (l'~) prilej. parmi printre altele. superflu prisosinţă. attrapé prins [lapte]. reçu primiţi. privilégient (ils ~) privilegiază (el ~). veille [d'un mort] privelişte privelişti. printemps primăvăratic. lorgna (il ~) privind cu insistenţă. propos de (à ~). rattraper prinde (se ~) [lapte]. prise [électr. primaire primă [n. prise [alpinisme] priză [electr. travers (à ~). propice prieten prieteni prietenă prietene. accueilli. habile.m.]. porche pridvor [n. rossignol privilegia. danger primejdios primejdioşi. prince prinţesă prinţese. accueilles. accueillir. zieuter [pop. superflu [n. paysage privi. Hôtel de Ville primărie [clădirea]. primejdioase. pl.pricepea. lorgner privea cu insistenţă. réchaud prin. cailler (lait) prinde (din nou). prisonnier. premiers soins [pl. tester [vérifier] proba (el ~). amical. accueillis primim. reçois (je ~) primeşte (el ~). privilégié privilegiază (ei ~). base. éprouver. recevant primişi.] prisos (de ~). accueillait primească (să ~). primejdioasă. privilégie (il ~) privilegiu.]. amitiés prietenos. première primar. pote [fam. reçoit primeşti. privation priveghea.]. accueillerait primi (el ~). intime [n. accueil.] prieten intim. recevrait. principe (en ~) prinde.].] primus.] prismă. lorgne (il ~) privi cu insistenţă (el ~). reçut.] prietenesc. copain copine. principauté principiu. primordial primul. savoir-faire. inférieure proastă dispoziţie.

productif productivitate. prophétiser profeţie. revenu [n. produisait produceau.172 - . prodigieusement produce. proclamer proclamat. procèdent procedează (el ~). profitent profită (el ~). procuré procură [n. profondeur du champ [photo] progenitură. découper. éprouvant.]. dar nu în ţara lor. produisaient producem. produis (tu ~) produs. pourcentage procentaj.]. productivité la Produsul Intern Brut (PIB). peut-être probând. profitait profitaţi. profiler profilat. produisent produc (eu ~). procurait.]. prophétie profil.] [foto]. logiciel program de joc [PC]. profilé profilează (el se ~). produis (je ~) producător. profession profesor. produirait produce (va ~). produisis productiv productivă.f. profit (être en ~).probează (el ~). nul n’est prophète en son pays Adev 02/12/07 profetic. question [problème] problemă de viaţă şi de moarte. procès proces [cauzal]. bénéficier. saillie profan. procureur [jur. saillant proeminenţă. procurer procur. profite (je ~) profita (el ~). produisez produci. s. proconsul procrea. essai.].] procuror [jur. acheter.]. preuves convaincantes probitate. profiter profit (eu ~). prouvant probă probe. procédant procedează (ei ~). enseignant [n. profane profana. profondeur profunzimea câmpului [foto]. acheté. profitent profităm. profiteur profund.] procuratură. meurtrir producea. fournissant. procréé procura. gain [fin. produit (il ~) produce (el ar ~). profitable profitor. procession proclama. occupation.]. procuration [jur. procéder procedă (el ~). progéniture program. professionnel profesiune. produit produs o leziune. procéda procedând. éminence.] profita. prodigieux prodigios (în mod ~). profil profila.]. procédés procedeu. procès-verbal procèsverbaux procesiune. honnêteté. fournis (je ~) procura (el ~).] prodigalitate [neo. sacrilège. profite (il ~) profită (el ~) [perf. universitaire profet profeţi. jur. probable. profitant profite (el să ~). PIB produit intérieur brut Adev 05/03/08 proeminent. ludiciel [PC] program didactic [PC]. tirage [photo] probe incriminante. profana profanând. problème. prophète fi profeţi oriunde în lume. question de vie et de mort proceda. probablement. éprouve (il ~) probabil [adj. profanant profanare.]. vraisemblable probabil [adv. proclame (il ~) proclamând. profond profund [adv. profile (il se ~) profit profituri. profitez profită (ei ~). preuve. lésé produsei. procédé procent. processus proces verbal procese verbale. proférer proferând. programme program [PC]. professer profesie. essayage. profané profera. fournir. métier profesional profesională. produire produc (ei ~).]. profitons profitând. profondeur [aéro] profunzime profunzimi. proclamé proclamă (el ~). proclamation proconsul. prodigalité prodigios. profère profesa. proclamant proclamare. gage. avantage. procréant procreat. fourni. didacticiel . profites (tu ~) profitabil. proférant proferat. proclamation proclamaţie. léser produce vânătăi. profaner profană (el ~).]. produisons produceţi. épreuve probe [pl. procréer procreând. pourcentage proces. parquet [jur. procède (il ~) procedee. procure (il ~) procurând. achetant procurat. bénéfice. proféré proferează (el ~). prophétique profetiza. profanation profanat. professeur profesor universitar. producteur produce (el ~). profite (qu'il ~) profiţi. profondément profundor [aero]. profita profită ei ~). probité problemă [n. fournissait procură (el ~). produira produce o leziune.

immédiat promptitudine. étayé (il avait ~) proptiseră. étaie (j'~) propteşte (el ~). mauvaise humeur (être de ~) prost dispus (fi ~). projette (je ~) proiectil. hors-la-loi [n.] pronunţ (eu ~). étaies (tu ~) proptim. étayait propteam (eu ~). étayer proptea. promettons promiteţi. proposé proră [mar. promulgation pronominal. promeut prompt. prophète proroci. mal vu prostănac prostănacă / prostească. étayais (j'~) proptesc (eu ~). maître. propice proporţie. étayé proptiţi (voi ~). niais . mauvais prost dispus (a fi ~). marqué. [pron. prononcé pronunţă (el ~). prospérité prospeţime. étayons proptind. progrès progresa. promesse promite. projectile proiector. proportionnel. promettait promitem. prononciation prooroc [arh.]. programmer programa (el ~).] propriu. projettent proiectează (el ~). pullulent promisiune. étayant proptise.]. ouvrier [adj. projet proiect de lege. bête [adj.] proscrişi. proue [mar. promet promite (el ar ~). prohibition proiect. progresse (il ~) progresie. progression progresist. possession. proposition propus. essuie-mains prospera. prompt. proportionnellement propovădui. pullule (il ~) proliferează (ei ~). graticiel [PC] program piratat [PC]. promptement.] prosop prosoape. projet de loi proiecta.]. étai propti. programmait programă şcolară.] proroc. programme de cours [école] programând. bête comme un chou (être ~) prost văzut. promettant promiţător. stupide. inférieur. proposer propunere. promets promontoriu.] prolifera. sot.] prore. promontoire promotor. étayez propune.].173 - . propre proptea (de lemn) proptele. programme (il ~) programeze (să ~).] pronunţat. promettent promite (el ~). banni. promettra promitea. suggestion. serviette. prononce (il ~) pronunţie. programmant programare. prospérer prosperitate.]. patron proprietate. promoteur promoţie.]. progresser progresa (el ~). projeta proiectând. promo promova. promettrait promite (va ~). ratio proporţiona proporţionez. proportionner proporţional. proscrit proscris [n. prometteur promiţi. propriétaire. fraîcheur prost proastă. bête comme ses pieds prost ca noaptea (fi ~). programmation programat. promptitude promulgare. pronom [gram. programmé programează. piètre. pronominal pronume [abrev. prolétaire proletar [adj. avoir [n. travailleur. prophétiser proscrie. promettez promiţând. ébaucher. projetant proiectează (ei ~). proaste. prophète prooroci [arh. projette (il ~) proiectez. projecteur proletar.] pronume [gram. étaie (il ~) propteşti.]. propagation propagator. progressé progresând. braguette prohibi. prophétie propaga. progressait progresat. méchant prost [calitate]. promu promovează (el ~).program informatic gratuit. humeur (être de mauvaise ~) prost ca noaptea.]. promettre promis.m. pulluler proliferat. proşti. étayé (ils avaient ~) proptit. propager propagare. propriété. prêcher propovăduit.m. prononcer une sentence [jur. promis promit. programme (qu'il ~) progres. bien-être. progressant progresează. promouvoir promovat. progressiste progresiv. bannir proscris. progressivement prohab [pop. proportion. projeter proiectă. propane propice. répandre. copie pirate [PC] programa. prononcer pronunţa o sentinţă [jur. progressif progresiv (în mod ~). prêché proprietar. qualité (de mauvaise ~). prononce (je ~) pronunţa. pullulé proliferează. prohibé prohibiţie. propagateur propan [gaz]. prohiber prohibit. prophétiser proorocire.

psychiatre psihic. bébé. psychique psiholog. de manteau] pulpă (~ a unui fruct).].]. puéril puf [de pene]. point culminant din punct de vedere. pub [col.] pulberărie. naïf. prosateur proză. poulet pui de căprioară. poudre pulmonar. protestation protesta. sauvegarder. prunier prună. avisé.. pulover. précautionneux prun. pseudonyme pseudonim [scriitoricesc].]. publique publicitate.] puiet. publient publică (el ~). bite [vulg. soufre pudic pudică.] [vulg. nom de plume pppsi psihanalist. psychologique psihologie. duvet d'oie pufuliţă [bot. patriotard pseudonim. poussin. poubelle public.m. pouls pulsaţie.] [d’habit. nigaud protector. prudent. battement pulsator. publiquement publica. psychanalyse (il ~) psihanaliză. pudeur pudoare (lipsă de ~). prune prunc. protection protecţionism. pute. discret. poudrer pudrat [fruct]. poudre pudrieră. province provizie. protectionnisme proteine. publier publica (el ~). stupidité.].]. publication publică [adj. publication publicaţie. protecteur protector (sfânt ~). psychanalyser psihanalizând. niais prosteşte. coup de poing pumnal. publié publică (ei ~). poudrerie pulbere.] punct culminant. chair. clou [fig. plant puişor. gigot puls. point punct de atracţie.]. pan [n. prose prozodie. prosaïque prozator. provisoire provizoriu (în mod ~). fauteur. proverbial providenţă. pudique pudoare. protocolaire protuberanţă.]. protéger protest. duvet puf de gâscă. prothèse protocol. protubérance ProTV it. patron (saint ~) protecţie. publicité. pouls (tâter le ~) pulverizator. bêtise. du point de vue Adev 26/10/07 . poussin pppul pulă [vulg.]. Provence proverbial.prosterna. psychanalysé psihanalizează. pour [abréviation] pppu pubelă.f. plovăr [pop. poussière. enfant pppse pseudo-patriotic. publie (qu'il ~) publicare. poudrier pueril puerilă. psychanalysant psihanalizat. ourson puicuţă [fig. somme [sommeil] pui de urs. provision provizii. pull à col roulé pulpană [n.]. pulmonaire pulovăr. psychose psst!. provocateur prozaic. publient (qu'ils ~) publice (el să ~). Proustien provenit. providentiel provincial provincială. protester proteză. provisoirement provocator provocatori provocatoare. poing pumn [lovitură]. Provençal Provenţa. providence providenţial. protocole protocolar. psychotique psihoză. motus ! pt. psychologie psihotic. parution. bêtement prostie. victuailles provizoriu. poignard pppun punct. psychiatrie psihiatru psihiatri.] pucioasă [pop. publie publice (ei să ~). comble [fig. sottise prostituată. issu provensal.]. =chaîne TV privée roumaine proustian. faon pui de somn. glauque pudră. putain. impudeur pudra. circonspect.174 - . atomiseur. psychanalyste psihanaliza. pull-over. pull.]. sexe. protides proteja. chut !. pugilat pppui pui . chandail pulover pe gât. psychanalyse psihiatrie. prostituée prostituţie. prostitution prostuţ prostuţă. pulpe (~ d'un fruit) pulpă (de berbec). prosterner prostesc. vaporisateur pumn. zob [m. prosodie prudent. Epilobium nutans [bot. provincial provincie. publiait publicat.pui [pl. niaiserie. nénette [fam. psychologue psihologic. lancinant pulsul (lua ~). public public (în mod ~).] pugilat [neo.

mettre sur la liste noire pune la loc. raccrocher (le téléphone) pus receptorul în furcă. mijoter [fig.]. fripon. remet (il ~) pune la loc (va ~). chiche que… ! pune pariu (el ~). lorgner punând ochii pe. relâcher pus în libertate. remettez pune mâna pe. ponctuation punctul să (fi pe ~). mettre fin pune cătuşele. œuvre (mettre en ~) pune la prăjit. éprouvait (il ~) pus la încercare. mettre en scène pune în serie. mettre en conserves pune la cale. mettait punem. remets (tu ~) pune la loc (ar ~). mettant pune (ar ~). emparer (s'~) pune şaua pe cal.] pun întrebări (ei ~). pariait punem pariu. mettre en danger pune piciorul pe pământ. éprouvé puse la încercare (el ~). lorgnait pus ochii pe. poser une question / des questions pune o întrebare încheietoare. crucifié pune la curent. lorgné puse ochii pe (el ~). éprouvant pune la încercare (el ~). remets (je ~) punem la loc. mettre en feu pune la fript. interrogent (ils ~) pun întrebări (eu ~). mis.175 - . remettent pun la loc (eu ~). ponctuellement punctuaţie. lorgna (il ~) pune în ordine. pose (il ~) pune (o ~). remettre pui la loc (tu ~). mettre en marche pus la loc. filoutait pungăşeşte. coller [arg. relâché pune pe lista neagră. mettre. placer. menotter pune pe cruce. sellé pus pe şotii. filou pungă. arrangea pune pariu. mettre en joue [fusil] pungaş. escroc. sérialiser pune stăpânire. interroge (il ~) pune întrebări încuietoare [a. mettre de l’argent de côté pune la borcan. éprouva (il ~) pune gresie. placé. mettez pus pusă.punctual (în mod ~).] pune (va ~).] pune la cale (el ~). parie (je ~) punea rămăşag. éprouve (il ~) punea la încercare. parier pui rămăşag. mettent. poser des colles [arg. griller pus la fript. mettre de côté pune pe foc. placerait pune (el ~). parions puneţi rămăşag. mettre en branle. emparer. point de (être sur le ~) pune. remettrait (il ~) pune la loc (el ~). interroge (j'~) punea întrebări (el ~). crucifier pus pe cruce. carreler pune la index. parié pune receptorul în furcă. mettre pied à terre pune în practică (a ~). foutre [vulg. mettre à l'index pune la îndoială. mettre (qqn. filouter pungăşea. parions puneţi pariu. placera punea. facétieux pune în valoare. filoute (il ~) pungăşit. mettre au courant. mettre en pratique pune în practică (a ~). questionner pune întrebări (el ~). plaçait. raccroché (le téléphone) puse receptorul în furcă. seller pus şaua pe cal. mijote (il ~) [fig. mettra. mets (tu ~) pun (ei ~). mettrait. ponctuellement punctualitate. attrapé pune ochii pe. paries (tu ~) pune rămăşag (el ~). posé pune bani la saltea [pop. mette (qu'il ~) punând. parié pune în pericol. parient pun pariu (eu ~). lorgne (il ~) punea ochii pe. paries (tu ~) pun pariu (ei ~).) au courant pune deoparte. attraper pune în mişcare. mettre en valeur pune în vânzare. poser des questions. éprouver punând la încercare. parier pui pariu. met (il ~). remettons puneţi la loc. interroger. mettons punere. pariait punem rămăşag. raccrocha (le téléphone) pune în scenă. interrogeait pune în libertate.] . remis pus mâna pe.]. lorgnant pune ochii pe (el ~). mettre en menottes. mets (je ~) pun (i-o ~). place (il ~). fous (tu ~) pui (tu ~). mise puneţi. ponctualité punctualitate (cu ~). parie (il ~) pun rămăşag (eu ~). pariez pus pariu. filouté punguliţă [bot. mettre en doute pune între paranteze. école] pune întrebări. posent (ils ~) pun (eu ~). parie (je ~) pun pariu că…!. régler pune rămăşag. Thlaspi pawlowskii [bot. bourse pungăşi.] pune capăt. pariez pus rămăşag. faire frire pune la punct. poser pui (i-o ~). arranger puse în ordine (el ~). grillé pune la încercare. remettra (il ~) pun la loc (ei ~). mettre en vente pune la umăr [puşca]. mettre entre parenthèses pune o întrebare / întrebări. parie (il ~) punea pariu. scol. fous (je ~) pună (să ~).

puissance putere (cu ~). saccager pustia (el ~) [prin jaf]. ravage pustiit.] pppur purgatoriu. portai purtam (eu ~). étrenner purtai. port purtător purtătoare. portiez purtau. puissant. puissamment putere (fără ~). corruption [fig.]. rayé radia [lumină]. putréfier.]. portent poartă. pouvait putea (ar ~). faible puternic. nénette [fam.] puşculiţă.] puţin.]. petit à petit. pourra putem. porta purtare. rayonnait radiat [lumină]. porter poartă (ei ~).]. porté (nous avions ~) purtaserăţi. puis (je ~) pot (să ~). rabais rablă. puanteur putred. pourriture putrezire. Cancer [zodiaque] rachetă.176 - . portâmes purtarăţi. moins (du ~) puţin (oricât de ~). intense. pourpre [adj. méconnu puţin câte puţin. pestilence.].punguţă.] purta. pourpre [n. poussée [méd. épuration puroi puroaie. fusil puşcăriaş. infester pustii [prin jaf]. portons purtă. pourrit. écrevisse. porte (je ~) porţi (tu ~). pestilentiel puţ. pénis. puisse poate (el ~). putride putrefacţie. bisou pupic. crapule puşti [sg. décomposé. zob [m. puits. ermite pustnicie. puisse (que je ~) poţi. peux (tu ~) putând. prison. dévasté pustiit [prin jaf].] [vulg. taule [pop.]. portais (tu ~) purtai. pouvant putea. pourri.] purpuriu. corrompu [fig. fort [adj. rade radia (dintr-o listă). sanie purpură. porter [vêtement] purta doliu.]. portèrent purtarăm. pulsion pustii. peu (le ~) PVC.]. portes (tu ~) purta [haină].]. rayonnaient . fosse. saccageait pustiau [prin jaf]. pouvoir poată (să ~). peut (il ~) pot (ei ~).] putoare. rák Rac [zodiac]. porté (ils avaient ~) purtaserăm. portaient purtăm. porté (j'avais ~) purtaseră. saccagent pustiire. porté purtaţi.]. bite [vulg. portait purta. porteur purtător de cuvânt. portas purtat. portant purtară. porté (il avait ~) purtasem (eu ~).]. peux (je ~). portions purtând. saccagé pustnic. porté (tu avais ~) purtaşi.] raboteză. décompose (se ~) putrezi putrezesc. vieille bagnole [fam. putréfaction putrezească (să ~). pouvez putut. dévaster. porte (il ~) port (eu ~). pourrisse (qu'il ~) putrezeşte. bisou pupilă [anat. pourraient putea (va ~).]. pus [n. pu putere. prisonnier [détenu] puşcărie. iris [anat. raboteuse rac. saccageaient pustiesc (ei ~) [prin jaf]. peu que (pour ~) puţin apreciat. porté (vous aviez ~) purtaseşi. pourrait.]. geôle [arch. chibre [vulg. galerie [mine] puţă [vulg.].]. radier radia [elimina]. portez purtaţi (voi ~). PVC qqqa Québec.] ppput putea. Québec rrra rabat. tirelire puşlama. pourpre. puce purjare. rayonner radia (el ~) [lumină]. sachet pupătură. peuvent pot (eu ~). portais (je ~) purtam (noi ~). usé.] liquide pathologique. pouvons puteţi.]. fusée rrrad radă. pourrir. rayer radiat [eliminat]. purgatoire purice. puant. méconnu puţinul [n. ermitage puşcă puşti. force. décomposer (se ~) putreziciune.m. rayonné radiau [lumină] ~). tôle [pop. pourriture putrezit. peu puţin (cel ~). queue [fig. relent [n. fort [adv. gamin puştoaică [fam. peu à peu puţin cunoscut. porte-parole Adev 15/02/08 pppus puseu [med. pourri puturos [miros] puturoasă. porter le deuil purta pentru prima dată. portâtes purtase. ravager.

ratait (il ~) [cible] rata (el ~). étagère rafturi. caca [fam. merde [vulg. merdique rahat (de câine). rayonnement [radiation] radical (în mod ~). rationalise (il ~) rrrau Raul.] Rarău. blessure. renoncule des bois [bot. ratifiait ratifică (el ~). gâteux rrran rană.] ravină [n. ratifié ratificau. radiation. armé raniţă. rata rată (el~). ration raţie [de subzistenţă]. cadre.]. rave [mus. colza [bot.m. manqué. canard raţie raţii. rendement randevu [pop. remboursez rambursăm. remblai [SNCF] ramburs. rembourse (il ~) rambursez. rate (je ~) ratezi. radioactif radioactivitate. gomme radio. rayonne (il ~) radie (el ~) [lumină]. rationnel raţional (în mod ~). ratification raţă raţe. rationaliser raţionalizat. ratais (je ~) ratară. radieux. plaie rancei. rameau [n. foutu [fig. ratifier ratifică (ei ~). radiateur radiaţie. rate (il ~) [cible] ratez. ratifie (il ~) ratificând.]. rhapsodique rapiţă [bot. ratâmes ratarăţi. cupide. ratai [cible] ratai (eu ~). lacération. rugir raglan.] ratat (fi un ~).].][poet.].]. raglan rahat. sensé. remboursent rambursează (el ~). rayonnage rage. =montagnes S Carpates Orient. raté [cible]. ratifient (qu'ils ~) ratificare. rapace raport. rap [mus. récepteur radios radioasă.177 - . rater rata (el ~). rembourse (je ~) rambursezi. radioactivité radiografie. zèle . loukoum rrrai rai. ravin [n. rembourser rambursaţi (voi ~). rrras ras la sânge. rata (il ~) [cible] ratăm. ratent ratează (el ~). rayonnes (tu ~) radiator. raté (tu avais ~) rataşi.m. ratifient (ils ~) ratifica (el ~). raté (il avait ~) ratasem (eu ~). ramolli. crotte rahat (fi în ~) [pop. rayon [secteur] raită. ravage rave [muz. rayonnant rafală (de vânt). rafale. randament. ratas (tu ~) ratat.] rahat [patiserie]. gâché. ratant ratează (ei ~).] rahat [fig. rater [cible]. ratâtes ratase. ratais (je ~) [cible] ratam (eu ~). ratifiaient ratifice (ei să ~). remboursons rambursează (ei ~). rame. havresac raniţă [mil. rayonnent (ils ~) radiază (el ~) [lumină]. froc rasol de vacă cu legume. radicalement radieră. ratèrent ratarăm (noi ~). raté (j'avais ~) rataseră. remboursement ramolit.].] rrrap rap [muz. pot-au-feu rrrat rata. ratai ratam. manquer. aviron rambleu [CFR]. rate (il ~) ratează (el~). merdeux.].radiază (ei ~) [lumină].] rapace.].] ramuri. =montagne des Carpates Orient. rendez-vous ranforsat [neo. radio (faire une ~) radioreceptor. remboursement rambursa rambursez.]. coup de vent raft. rationnellement raţionaliza. ratifiant ratificat. radio radiografie (face o ~). merde (être dans la ~) [pop.] râvnă. racé rasă de călugăr. race rasă (de ~). raté (ils avaient ~) rataseşi. radio radioactiv. gâcher. raté (il avait ~) [cible] ratase (el ~). mensualité ratifica. tour [promenade] raită (da o ~). nul (être ~) rataţi (voi ~). ratait ratai. paradis raion [al unui magazin].] rahat (de ~). ratez rată (el ~). portion. rates (tu ~) rată lunară. rembourses (tu ~) rambursare.f. ratais (tu ~) ratai. ratant [cible] ratând. Raoul rrrav ravagii [pl. rayonna radiezi [lumină]. tour (faire un ~) rrram ram [n. glabre rasă. portion [de subsistance] raţional. rationalisé raţionalizează (el ~).m. sac à dos Ranunculus crenatus.] ravine. ratio rapsodic. ratons (nous ~) ratând.] ramă.

rester rămâne în pană [auto.] răbdător răbdătoare. ravit (il ~). chavirer . carrefour. réplique. sourde oreille (faire la ~) rămas bun. gâtent [un enfant] răsfaţa (el ~). décédé [n. frisquet (il fait ~) [fam. défunt. dorlota (il ~) răsfăţând. taule [pop.] [bot. rabattu răspândac [pop.]. plaie (de la ~) rănit.][punct cardinal]. refroidissement.]. carrefour răsplată. rase-motte [aéro] razna.]. figé [fig. insurgé răscumpăra. figer [fig. ravis (je ~). échancrure răscruce răscruci. dorlote (il ~). croisement. osier răchitan [n. reste [n. répliquer răspuns. rabattre răsfrâng (ei ~). pari rămăşiţă rămăşiţe. rauque răhăţel [de copil]. kidnapping răpitor.f. dorloter răsfaţă.] răchită. plant răsare (soarele ~).m. dorlote (qu'il ~) răsfeţi (tu ~).]. échancrer răscroială. refroidissement răcitor. enleva. révolution răscroi. rabattons răsfrângeţi.] răcoros răcoroasă.m. racheter răscumpărare. fraîchement răceală [fig. enlever. kidnappent răpesc (eu ~).] răbdător (în mod ~).] rămăşiţe pământeşti [pl. riant razia.]. croisement răscula (se ~). gâte (il ~) [un enfant] răsfaţă (ei ~). rabats (tu ~) răsfrânge. écharper. patient [adj.] razmut [aero]. récompense (il ~) răsplăti. culbuter răsturna (se ~) [mar. capoter.] răbdurie. mourir răposat [n. répondre. délai. émeute. enrhumer răcit. réponse. rayon d’action râzăreţ [fam. lever [soleil] răsărit. colporteur (de rumeurs) răspândi. Orient răsărit [n.f. kidnapper răpesc (ei ~). enrouer răguşit.] răci. ravi. écharper răpi. gageure. enlevons. verser. enlèves (tu ~). crucifié răstimp. rayon X rază de acţiune. enlèvement. rétribution. vulg. razzia [n. figea (il ~) [fig. gâter [un enfant].] [bot. ravissement. ravis (tu ~). rabattez răsfrânt. lever de soleil. usagé răceală.]. patiemment răbduriu [arh. mort [n. refroidir răcire.] rădăcină. kidnappons răpit. kidnappa răpim. ravissons. répandre.] răcoare. est [n.] răcoare [pop].]. est [point cardinal] răsăritul soarelui. frigo [fam. révolte. fraîcheur răcoare (e cam ~).] răposa. loisir răgaz (fără ~).]. rugissement răguşeală. patience răbdări (scoate din ~). enrouement răguşi. enrhumé răci (se ~). racine răgaz. révolté [n. rabattent răsfrâng (eu ~). chambarder răsturna (se ~). merdaillon [fam. répit (sans ~) răget. rachat răscumpărat. ravir. propager răspândi (zvonuri). rieur.178 - .]. blesser. décéder. récompensent răsplăteşte.] răni. cendres [pl. tomber en panne rămâne în urmă. récompense răsplătesc (ils ~).] rămăşag.]. durée răsturna. lever du soleil răscoală. enlevé răpiţi. dorlotait răsfăţ (eu ~). ravisseur [n. kidnappé. bourrasque [arg.] [fig. frais [adj. basculer. intersection. gelée [alim.] răsad. Lythrum salicaria. blessé.]. gâté răsfeţe (el să ~). retarder rămâne nemişcat. disperser. kidnappez răpire. chier (faire ~) [pop. rayon [de lumière] rază X raze X. enlevez. ravissent. froideur răceală (cu ~).]. enlèvent. rabat (il ~) răsfrângem. dorlotant răsfăţat. vestige. frisquet [col. razzia (la ~) razie [n. portée. frisquet [fam. trépasser.] răblăgit.]. réaction răstigni. dorlote (je ~) răsfăţă (el ~). racheté răsfăţa. mutinerie. rabats (je ~) răsfrâng (tu ~). lève (le soleil se ~) răsări. kidnappes răpi (el ~). plaies rănii. adieu rămas nemişcat. champs (à travers ~) rrră răbdare. salicaire [n. renverser. fige (il ~) rămâne repetent.] rămase nemişcat.] răculeţ [bot.f. sécheresse [fig. kidnappe (il ~) răpeşti.] răposată.] razie poliţienească. intersection. enlève (j'~). récompenser răspunde.]. patient [adj. crucifier răstignit. colporter (des rumeurs) răspântie răspântii. kidnappe (je ~) răpeşte.] rămâne nemişcat (el ~).]. dorlotes (tu ~) răsfrânge.] rămâne. ravissez. Polygonum bistorta [bot.].] răcituri [pl. doubler (~ une classe) rămâne surd la.rrraz rază raze. révolter răsculat [n.

combattons războindu-se cu. rire. railler. dérision (tourner en ~) râs [vb. mauvais. résineux rătăci. ravin [n. chambardé răsturnat [mar. galeux râmă [n. tinter [cloches] răutate. gale [zool. belliqueux războinic [n. basculé. se raviser. tordre răsucea. métier [textile] război cu (se ~). sédition. éclatant răsunet. vibrant. malin răuvoitor. ravisa (il se ~) răzgândească (să se ~).] răzbuna. malintentionné.]. combats (je ~) războieşte cu (se ~). rient râd (eu ~). ravisons (nous nous ~) răzgândit. versé. combats (tu ~) războii (mă ~). malveillant răvăşeau. mauvais.m. retentir răsunător. brouillé. ravise (je me ~) răzgândesc (se ~). renversement răsturnat. nomade [adj. séditieux [m. malicieux. méchanceté răutate (cu ~). riant râzi.] rătăcise. retentissement. combat (il ~) războieşti cu (te ~).] râme. tords (je ~) răsuceşte. méchant. combattez războinic [adj. gâter [un enfant] răzgâie. qualité (de mauvaise ~) răufăcător [n. résine răşină de pin [n. erré (il avait ~) rătăcisem. capoté.f. rire jaune râdea. rebelle rrrâ râde. guerre război (de ţesut). retentissant. errer rătăcea. ridiculiser râde silit. tour [ordre] rând pe rând.f. ravisent (ils se ~) răzgândeşte (se ~). tu ris râie. soupirail soupiraux răsuna. combatte (qu'il ~) războiau cu (se ~). tour (à mon ~) rândunea. riions râdem. revanchard răzgâia. tordait răsuceai. rigoler [fam. arranger rânduim. renversé. défectueux. gâtent [un enfant] răzgândi (se ~).f. combattent războiesc cu (mă ~). tordu.] răşinos. gratter răzuit. venger răzbunare. meggondol răzgândim (ne ~). combattant războise (se ~). arrangeons rândul (la ~ meu). tordais (je ~) răsuceam (noi ~). rie râde de. dresser (se ~ contre) răzvrătire. insurgé [n.] râios. souffle coupé răsuflătoare [a unei tainiţe] (invariable). rébellion răzvrătit. tordit răsucim. combattant [n. combattre război (el se ~). vengeance. file rând (pe ~). erré.]. tords (tu ~) răsuci (el ~). combattu (il avait ~) războit cu. errait (il ~) rătăci (se ~). tordaient răsucesc (ei ~).] răzvrătită. parterre răzui. tour de rôle (à ~) rând [în ordine]. combattit (il ~) războia cu (se ~). sinistré. dévasté rrrăz război războaie. ravise (qu'il se ~) răzgândesc (mă ~). mal rău (face rău ~ cuiva).] rău răi rea rele. rirait râdeam. tord răsuceşti.m. tour à tour rândui rîndui (vieux).] răzvrătit [n.] .m. gratté răzvrăti (contra). combattu războiţi cu (vă ~).179 - . malfaiteur răusna. brouillait răvăşi. combattait războiască (ei să se ~). tordais (tu ~) răsuceam.].]. tordions răsuceaţi. brouiller răvăşit. ravisé răzor (de flori). paumer (se ~) [fam. vilain. tors răsuciţi. tarc [n. combattaient războiesc cu (ei se ~). ris (je ~) râdă (să ~). tordiez răsuceau. résonner. revanche răzbunător. erré (j'avais ~) rătăcit. rândunică. raviser (se ~) răzgândi (el se ~). malveillant. gâte (il ~) [un enfant] răzgâie (ei ~). tordent răsucesc (eu ~). tintement răşină. malicieux. sang-froid râpă [n. combattis (je ~) războim cu (ne ~). torsion răsuflare întretăiată. combattent (qu'ils ~) războiască (el să se ~). vil. errant. méchant. tordons răsucit răsucită. hirondelle rânge rece. méchamment răutăcios.]. ravise (il se ~) răzgândi. changer d’idée. persifler. moquer de (se ~). chaviré răsuci. hagard rătăcitor. ver de terre [n. riez râs (lua în ~).]. vache. tort (faire ~ à qqn) rău [calitate].] râpe. ri râzând. rions râdeţi.răsturnare.]. tordez răsucire. guerrier. rire jaune râd (ei ~).] A râde galben. racler.] rând.

glacial rece [adj. réaliste realitate (în ~). réclusion recoltă a (nu ~). réciproquement. récolter recoltat. réalisateur realmente. récessif rechin. réalisme magique [lit. récolte recolta (a ~).]. récitais (tu ~) recitam (eu ~). rebâtissent reclădeşte. recommander recomand. réellement realism.] realist. réagir reacţiona (el ~). isolement.]. réciproque reciproc (în mod ~). exécutable. mauvaise foi. réception [hôtel] recepţionist. bon [n.]. réagissez reacţionau. réception [banquet] recepţie (treceţi pe ~). mutuellement recita. récession recesiv. récolté recoltau. rebâtir reclădea. récapitule (il ~) recapitulare. rechute recidivist. malveillance rrreb rebarbara. récitaient recitau. réalité (de la ~) realizabil. récitation recitaţi. récapitulait (il ~) recapitulăm (să ~)!. récitez recitau.] recluziune. réagissons reacţionam (eu ~).sg. réalisable realizare.] râşniţă de cafea. groin râu. dernièrement. plainte (porter ~) reclamă vorbită. réclamation. récapituler recapitula (el ~). réagissais (je ~) reacţionând. rebâti reclama. réanimer reavoinţă. récapitulation recăsători (se ~). réalisation realizator. récitait recită (ei ~). rire [n.]. récitais recitam (noi ~). tchatche [fam. nouveau recent [adv. récapitulons ! recapitulat. rebut rrrec recapitula. repris de justice recif. remarier (se ~) rece. mutuel. réactivé readmite.] receptor (de telefon). recensement recent recenţi recentă. réceptif receptivitate. réagis (tu ~) reacţionar. réellement reamenaja. rhubarbe rebarbativ. froid [adj. grief reclamaţie (face o ~). récite (ils ~) recită (el ~). nouvellement.180 - . rebâtissaient reclădesc. réaction reacţiona. récent. réagissais (tu ~) reacţionăm. récite (il ~) recităm. f. insurgé rebeliune.m.m. réquisitoire recidivă [a unei boli]. rebâtissant reclădit. réactionnaire reactivat. récepteur receptor (~ telefonic) [nn.f. recenser recensământ. requin rechizitoriu. rebelle [m.râset.]. récitons reciţi. déconseiller .] reanima. réceptivité receptor. réalité realitate (în ~). rebâtit reclădind. inconduite reabilita. doléance. réagissait reacţionai. quittance reciproc. réagit reacţioneze (el să ~). mots croisés. réceptionniste recesiune.]. effet (en ~) realităţii. récapitulent recapitulează (el ~). réciter recit. écouteur recepţie. se ressouvenir [arh. frisquet [pop. récépissé [n. réhabiliter reabilitare. récemment receptacul. réagi reacţionaţi (voi ~). rebâtissait reclădeau. réagi (ils avaient ~) reacţionat.]. rébellion rebus. réaménager reaminti (a-şi ~). combiné [n. récite (je ~) recitai. recommande (je ~) recomanda (el ~). rébarbatif rebel [n. réhabilitation reacţie. rivière (la ~) rrre rea purtare.] rebelă. réagissant reacţionase. réagissent reacţionează (el ~).]. rivière râul. réceptacle receptiv. récapitulé recapitulează (ei ~). récolte (il ~) recomanda. réadmettre real. réactiver reactivat. réalisme realismul magic [lit. récites (tu ~) reclădi. froide recensa. frigide. récitions recitare.]. récidiviste. récif recipisă [n. réagi (il avait ~) reacţionaseră. moulin à café rât. récoltent recoltează (el ~). récoltaient recoltează (ei ~). réagisse (qu'il ~) reacţionezi.liv. faisable. accusé. plainte. recommandait recomanda (nu ~). récitaient recita (el ~). réel real [în mod ~]. rébus rebut. réclamer reclamaţie. réagissaient reacţionează (el ~).]. écoute (prenez l'~) recepţie [hotel].

promo. rebâtissait reconstruiau. rabaisser reduc (ei ~). reconstitué reconstrui. rebâti recrea. avouer. réduire. concerner referinţă. recueillir (se ~) reculegere. diminue (je ~). redécouvrir redescoperit. récupéré [temps] recuperează timpul pierdut. reconduire reconfortant. recommandez recomandau. redécouvert redingotă. plaisance. rabattez reduci (tu ~). reconnaissons recunoaştere. rédigé redactează (el ~). rebâtissent reconstruieşte. reconnais (je ~) recunoscuse. diminution Adev 08/01/08 reducere [comercială]. reconnaissance. refléter. rebâtissaient reconstruiesc.. r reducem. refaire referat. refuge [abréviation cartographique] reface. rattrape (il ~) [temps] recurge la. recommandé recomandaţi (voi ~). recourir à recurs. rattrapait (il ~) [temps] recuperat timpul pierdut. rédigeait redactare. rabats (tu ~) redus. rédige (il ~) redactor. récupérait recuperare. recueillement recunoaşte. rédacteur. récréation recreere. raccommode (il ~) reconciliere. dressé [rédigé]. référence referitor la. reconstitution reconstituit. récompense recompensează. récupèrent recuperează (el ~). recruter recrutare. recteur reculege (se ~). baisse. méditer à. rédiger redacta (il ~). relever l'économie redresare. communication (scientifique) referi. réfléchir à reflecta [optic]. diminué. relevé reduce. réduit. recommande (il ~) recomandăm. reconnaissant recunosc (ei ~). rabattons reduceţi. récupères recupera timpul pierdut. rabaisse (je ~). lettre recommandée recompensa. recrue recruta. rattrapé [temps]. reconnu (il avait ~) recunoscut. récupéraient recuperăm. rectifier rectificat. rattraper [le temps perdu] recupera timpul pierdut (el ~).181 - . récupère (je ~) recuperezi. réduis (je ~). rédactrice redacţie. récompenser recompensat. propos de (à ~) reflecta. recommandes recomandare. reconstruire reconstruia. rédaction redeschide. diminuer. récompensent reconcilia reconciliez. recommandons recomanzi. recrutement rectifica. recommandais (je ~) recomandat. réduction. médité . penser. réconcilier reconciliat. dresse (il ~) [rédige] redactează (il ~). rabat (il ~). raccommodent reconciliază (el ~). redressement redresat. récupération recuperaţi (voi ~). récréer recreat. reconnu recunoşti. reconnaissent recunosc (eu ~). rectifie (il ~) rector. redoutable rrref Ref. reconnaît recunoaştem. récompensé recompensă. reflet. sur. mirer reflectare [optic]. récupérer recupera (il ~). récréation recrut. rabais. escompte. rouvert redescoperi. récupère (il ~) recuperez. abaissement. cogiter. rouvrir redeschis. recommandaient recomandă (ei ~). récupérez recuperau. licencié [mis au chômage]. recommandais (tu ~) recomandam (eu ~). reconstituer reconstituire. recours [rédiger] rrred redacta. promotion. récompense (il ~) recompensez. réconfortant reconstitui. réduction A început sezonul reducerilor în Italia. amoindri reducere reduceri. référence referire. reconnais (tu ~) recunoştinţă. concerna. récupérons recuperează (ei ~). redingote redresa.recomandai. rebâtissant reconstruit. redresser redresa economia. confesser recunoaşte (el ~). recommande (ils ~) recomandă (el ~). raccommodé reconciliază (ei ~). rebâtit reconstruind. admettre. raccommoder. reconnaissance recunoaşteţi. reconnaissez recunonoscător recunoscătoare. récréé recreaţie. réflexion reflectat. dresser [rédiger]. La saison des soldes a commencé en Italie Adev 07/01/08 redutabil. recommandation recomandată. rabattent reduc (eu ~). rédaction redactat. rebâtir. gratitude recupera. rectifié rectifică (el ~). rabattre. réconciliation reconduce. rapport à (par ~). reconnaître.

décliner. relaxé. foutant regulează. décline (il ~) refuză (el ~) [imperf. retour. refuser. règlement regulat.] relief. reine regină [la şah]. relâche relata în amănunt. norme. regretter.].f. itérer reiterant.182 - . déclina rrreg regal. déclinent refuză (el ~). régional registru.f. relaxe. fig. relation relaxa. renouveler. refuge (le ~) refuz.] regreta. diète regină. déploré. généralement rrrei reiat [textil]. décliné. détendu releva. Royaume Uni regăsi. régime regim (alimentar). remarquez remarcă. regrettons. décontracter (se ~). rhabiller reîmpăduri. remarque (je ~) remarcat. remarquable remedia. décontracté. remédie (il ~) remediu remedii. foutre [vulg. religieux relua. regretté regretaţi (vous ~). relâcher.] regula (el va ~).f. clocher [verbe. regrettes (tu ~).]. refusent. metteur en scène regla. régresser regret [n. remanié [adj. recommencé reînnoi. registre registru de casă. reprise reluat. remédier remediat. dire non refuzat. réflexion reflux. retrouver rege. regrettez. réglable regresa. renvoi reîntoarcere (~ a unui actor). mettre en scène regizor. réformateur reformă. contrée [n. reprendre reluare. foutu [vulg. relique [n. regrette (je ~) regretă (il ~). remarquer remarc (eu ~). dire non à. refrain refugia (se ~). remmailler remaiat. réinitialiser [PC] reitera. royaume Regatul Unit. remarques (tu ~) remarcabil. refuge. règle. déplorez regreţi. réfugier (se ~) refugiu. réforme reformist. remède . come-back rrrel relaş [teatru]. saillie religie religii.]. fous (tu ~). refusa.]. livre de comptes regiune [n. relèves (tu ~) relicvă relicve. royal regat. région. rentrée (la ~) reîncepi. régulièrement regulă. pays [région]. recommence (je ~) reîncepe (el ~).] regulând. réformer reformator. relèvement relevezi. recommencent reîncep (eu ~). relève (il ~) releveu [geo]. réconciliation reîntoarcere. reboiser reînarmare. recommencer reîncep (ei ~). fous (je ~) regulament. détailler relatare. sanctuaire. insigne [adj. régulation regulă (a nu fi în ~). religion religios. recommences reînceput. refusé refuză (ei ~). remords [n. relevé relevă (el ~). réarmement reîncepe. renouer reînpăcare. relief.reflex [optic]. refus. remarque remarcă (el ~). roi regie. dame [aux échecs] regional. fout (il ~) regulez. déplores regula. réformiste refractar. contrepoison.] regulă (ceva nu e în ~). reflet reflexie.]. recommence (il ~) reînceperea claselor. remanie (il ~) remaniere. remaniement remarca. déplore (il ~).] regiza. regret [n. remarqué remarcaţi (voi ~). havre refugiul. relatif relativ (în mod ~). réfractaire. cloche (il y a qq chose qui ~) regulă (de ~). rayé [textil] reiniţializa [PC]. antidote. intraitable refren. récit relativ. reflux reforma. culte. être désolé. régulier regulat (în mod ~). remarque (il ~) remarcăm. remarquons (nous ~) remarci. déplorer regret (eu ~). remédié remediază (el ~). régler reglabil.] remaniază (el ~). regrette (il ~) regretăm. itéré reîmbrăca. relativement relaţie. refuse (il ~). itératif reiterat. relâché. repris rrrem remaia. remanier remaniat. foutra regulat [fig. détendre relaxat. mise en scène regim. retraite.sg. rejet refuza. relevant relevat. regrets (avoir des ~).]. relever relevant. déplorons regretat. remmaillé remania.

]. étouffer [fig. figuraient reprezintă (el ~). redouble. remets (tu ~) remite o scrisoare. réitérer. réprouver reproduce. remorquait remorcând. observent (~ la loi) respecta (el ~ legea). renier renegare. renoncer renunţare. dégueulasse [pop]. observer (~ la loi) respectă (~ legea). remettre en marche repunere.] repaus. rétribuer. rejeter. Renaissance (la ~) rendez-vous [neo. fameux. remorquant remorcat. résignation resimţi. repousser Adev 28/03/08 respira. reproduire. dégoûtant respinge.m. hâte (à la ~) repezi. remets (tu ~) repun (ei ~). division [distrib. dépanner. observait (~ la loi) respecta angajamentele scrise. respect respect (~ legea). représentation reprezentau. gronder.] remuşcări. doubler (~ une classe) repetat. reproche reproşa. renommé renunţa. répulsion. répugnant. observe (j' ~ la loi) respecta. remorque [n. dossier [PC] repeta. remet (il ~) repune (va ~). rafistoler [pop. répétitif. respirer respirabil.]. réaménager. dire de nouveau repeta (~ clasa). respecter respecta (a ~ legea). brusque replia (se ~). abjurer. remorqué remorcare.] reprima (el ~). reproduire reproş. haut-le-cœur repune. remettra (il ~) remitem. représentation reprezentat. étouffait (il ~) [fig. représailles represiune. républicain repudia. remords [n. résigner resemnare. remettent remit (eu ~).] reporter. répertoire repertoriu [PC]. copier. reporter represalii. respirable respiraţie. remettra (il ~) repunem. renaître renaştere. remettre repui (tu ~). respectueux respectuos (în mod ~). remettez repus. respectivement respectuos. observe (il ~ la loi).] reprimă. répugner repulsie. remettez remiţi (tu ~). renaissance Renaşterea. réprimer. répugnance. redire. remettent repun (eu ~). respectueusement respingător. reprocher republică.] remorci [n. itératif repezeală (la ~). répéter. index repertoriu. république republican.f.183 - . figure (il ~) reprima. s.]. profitable. rendez-vous renega. repoussant. rémunérer remunerare. rente renume. abjuration renova. rémunération. restaurer renova [o clădire]. lucratif rentă.f. remettrait (il ~) remite (el ~). l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 remunera. remorqueur echipajul remorcherului. brusquer repezit. remis remit (ei ~). ressort respect. remets (je ~) remite (ar ~).].]. remorquage remorcă [n. respectable respectiv. rénover. renommée [n.pl. figurait (il ~) reprezentare. remise [bâtim. repos reper. aversion.] remorcher [mar. rénovateur rentabil. étouffa (il ~) [fig. figuré reprezentaţie. remis repune în funcţiune. ressentir resort.]. renom.f. replier replica. rétribution remuneraţie. réparer repartizare. répression reprezenta. remet (il ~) remite (va ~). remise reputaţie. rentable. ravaler [un bâtiment] renovare.] reproba. repérer repertoar. remettrait (il ~) repune (el ~).remite. remets (je ~) repune (ar ~). figurer reprezenta (el ~). remettons repuneţi. repentir rrren renaşte. renoncement rrrep repara. rénovation renovator. mal vu rrres resemna. répliquer replică.f. réputation reputaţie proastă (cu ~).]. répudier repugna. rémunération remuşcare [n. remorquer remorca (el ~). remettre remis. respiration . remettre (~ une lettre) remiză [clădire]. remettons remiteţi. jalon. honorer sa signature respectabil. réputation renumit renumită. réplique [n. itéré repetitiv.] remorca. repère repera. imiter reproduce (se ~). répété. étouffe (il ~) reprimă (el ~) [perf. remédier.

revivre retrăieşte. raviver [fig. souffle (à bout de ~).Carpates S roum. rendons restituire. rendit restitui (eu ~).] revinde. relève (je ~) restabileşte. relevé restaura. revoit revăd. etiré. revois (tu ~) revela. relèves (tu ~) restabili (se ~) [după boală].]. retirons retragere.] revigoră (el ~). restauration restitui. rhétorique retortă. garde à vue (être en ~) reumatism. rétribuer retribuţie. succéder à. revient (il ~) revine (îi ~). rendu restituiţi. revendiquer. rend restituim. reviens (je ~) revine (el ~). pantelant.] retracta. pacifier restabilit. ressources resuscita [med. retirait retras. responsable responsabilitate. dévoiler. vestiges [pl.]. revoyais (je ~) revedem. reviendra revenim. revigorer revigora (el ~). revoyait revedeam. réunion reuşi. relève (il ~) restabileşti. retrait. revu revedea (el ~). réussir. revanche revarsă (se ~). revoir revede.] reţine. recette reţetă [farm.]. recul retrageţi. réticence retor. réservé retrăi. restriction resturi [pl. réseau reţea [electr. réticent reticenţă. rétribution retur. essoufflé responsabil. rogatons [pl. relever restabilesc (eu ~). réveillon revendica. rends (je ~) restitui (tu ~). rêverie. rendent restituie (el ~). revenez revii (tu ~).] restabili. =montagnes . reviendrait reveni (va ~). ressusciter. secteur [électr.]. revoyons revedere (la ~). revoir (au ~) revedeţi. retouche retuşare. réclamer revendicare. déborde revărsa (se ~). réchaud rrret retardat. restreint restricţie. parvenir. revendication reveni. retire (je ~) retrag (ei ~). rhumatisme reuni. rétention reţinut de poliţie (fi ~). reviennent revin (eu ~). rends (tu ~) restitui (va ~). revois (je ~) revăd (ei ~). rétracter. retenu. dédire retrage. reviens (tu ~) revin (ei ~).] reţetă reţete. divulguer. résurrection resurse. revivant retribui. reticent. revenons revenit. ordonnance [pharm. retires (tu ~) retrăgea. retouche reţea. rétablir.]. rendait restituie (ei ~).respiră greu (care ~). réussite. assembler reunire. échoit (il ~) revent. revenu reveniţi. retirer retrag.]. revers [d'une médaille] revigora. rhubarbe rever. orateur retorică.].]. revoyez revezi. retirent retrage (el ~). révéler revelat.184 - . réunion reuniune. rendra restituia. restitution restituit. rendez restrânge.] resurecţie. reste [n. retraite. retient reţinere. débordé revedea. revers [vêtement] reverie. responsabilité rest resturi. ravivait (il ~) [fig. révélation revelion. rendre.] revigorează. révélateur revelaţie. revenait reveni (ar ~). songe revers [al unei medalii]. retenir reţine (el ~). révélé revelator. ravive (il ~) [fig. retirez retragi. aboutir reuşită. rendrait restitui (el ~) [imperf.]. déborder revărsat. buffet restaurare. retire (il ~) retragem. retourner retuş. rhumatisme reumă [pop. cornue [phys. arriéré Retezat. raviva [fig. revoient revăzut. retour returna. succès rrrev revanşă. restes [pl. restaurer restaurant de gară. revît retrăind. remettre (se~) [après maladie] restabili pacea. réunir. reliquat. revenir revenea. revendre . restituer restitui (ar ~). réanimer reşou. restreindre restrâns.

rigoureusement rima. levée. résoudrait rezolva (el ~). rabot [n. risquez risipă. ricochant ricoşară.] [résultat] rezuma. magazine revizuiesc (ei ~). Maquis (le ~) rezolva. s. ricochent (qu'ils ~) ricoşeze (el să ~). ricoche (qu'il ~) ricşă. ricocher. rimmel rrrin Rin. tourmente. ribonucléique rrric ricoşa. contremande (il ~) revolta. résister rezistând la orice încercare. adossé rezerva. solidité rezistenţă (perete de ~). radis ridicol. fruit [fig. rickshaw rictus. rognon rinocer rinoceri. suite. ricoche (il ~) ricoşeu. porteur (mur ~) Rezistenţa franceză. raccourci (en ~) rrrib riboflavină. relèves (tu ~) ridiche. rebeller. rigole. résolvez rezolvă. rime (il ~) rimel. résout rezolvăm. résolvons rezolve (să ~). conséquence. ride [n. résolvait rezolva (va ~). retenir. location [avion] rezervat. levant ridicare. effet. contremander. rigueur (à la ~) rigolă. résolve (qu'il ~) rezolvi. insurgé. ridiculement ridiculiza. raboté rinichi. rebellé. ridicule. écarté . rigueur rigoare (la ~). rider (se ~) ridat ridată.]. sensé rezonabil (un preţ ~). durer. rigidifié riglă. relève (il ~) ridică (el ~) [perf. rimer rimă rime. résoudre rezolv (eu ~). louer [place] rezervare. égout riguros. réservation rezervare de bilet [avion].pl. règle riglă mică. élever au cube ridicând.] rindeaua rindelele. gaspiller. hasarder (se ~). révoquer revocat. révisé revoca. révoqué revocă. ricochet ricoşeze (ei să ~). résolvant rezolvare. ridiculiser rigidiza. résultat. dérisoire ridicol (în mod ~). contremandé. honnête (un prix ~) rezulta. riboflavine ribonucleic. hisser (se ~). révolter. résider rezidenţă. révoltant revoluţie. révise (il ~) revizuit. accouder. adosser rezemat. lever (se ~) ridica la cub.m. résoudra rezolvând. ricocha ricoşează (ei ~). ricochèrent (ils ~) ricoşat. révolte revoltător. risque risca. ricochent (ils ~) ricoşează (el ~).185 - . résistance. haussement d'épaules ridicat. réserve. prodiguer risipit.f. réticent. relève (je ~) ridica (el ~). relèvement ridicare din umeri. mutiner revoltat.] rida (se ~). épreuve (à toute ~) rezistent. dressa (il ~) [monter] ridici. levait ridica (receptorul). résous (tu ~) rezonabil. relevé ridică (el ~). Rhin rindea [n. rigidifier rigidizat. résolut.].]. insurger. révolté revoltă. résumé [n.revistă ilustrată. fort [adj. rictus rrrid rid [nn. élever. risible. dresser [monter]. issue [n. révisent revizuieşte. Rhin (le ~) rrris risc. résulter rezultat [n.]. réticence rezervor rezervoare. résous (je ~) rezolva (ar ~). levé.f. prodigalité risipi. solution rezolvaţi. dresser (se ~).]. outré. révolutionner revoluţionar. sommaire.f. décrocher ridica (se ~). ridé ridica. ricochet (faire un ~) ricoşând. réservoir Adev 03/01/08 rezida. rabot (du ~) rindelui. raboter rindeluit. soulever. revue.] riduri [nn. ricoché ricoşă. précis [n. révolutionnaire rrrez rezema.n.]. augmenter ridic.]. risquer. résidu rezista. rhinocéros Rinul. révolution revoluţiona. dressé [monté]. résistant rezistenţă. leva. réserver rezerva [locuri]. dresse (il ~) [monter]. risquons riscaţi. rein rinichi [alim. résidence reziduu reziduuri.] rezultate. rabot (le ~) rindelei. indigner. rigoureux riguros (în mod ~). rime rimează. gaspillage. courir un danger riscăm. sédition. réglette rigoare. résumer rezumat.] rezumat (în ~). abrégé [n.] rindele. réservé rezervă.

] [bot. rival rivalitate. S. rubrique rucsac rucsaci [pl.] rotunjime.] rondelă. pries (tu ~). prier (se ~) rugai. servitude. Anthemis carpatica [bot. romancier romanesc. croqué rrros rostogoli. rouler rostogolire. roc rochie.] roditor. lessive rrrug rug. croquer.]. =camion fabriqué en Roumanie romancier. rongez rod [vb. supplies (tu ~) ruga (el ~). rongeant rozător. esclavage robot de bucătărie. supplia ruga (se ~). cf. rivaliser rizom. robe robie. prier. roux roşcovă. roder rodie. rondelle ronţăi. Lygeum spartum.Carpates E roum. rosette rozmarin. romance romantic. fauve [adj. prodigue (le fils ~) [Bible] rrrit rit. fécondité rogojină. roue (la ~) roată roţi. rongerait roade (va ~). natte rogoz [n. robe rocoţea [bot. rondeau [poét. roue roată de rezervă. caroube roşeaţă. roumain România României. rongera roadem.]. Stellaria graminea [bot. priait rugă (el ~). priais (tu ~) rugam. romarin rrom rromi rromă. rongeait rodeam. grignoter ronţăit. répondeur robust. rudimentaire rudimente. rythmique ritual.] [couleur] roşcovan. productif rodnicie. uzual] / rucsacuri [pl. prie (je ~) rog (vă ~). rongeons roadeţi. rôle. fructueux. rhizome rrro roabă [de transport]. rudiments rufărie de corp. ronger roade (ar ~).]. essaim rol. romantique romantism.] [devoir] rrrom rom [băutura].].m. rougeâtre roşie.] [bot. prodigue risipitor (fiul ~) [Biblie]. robot de cuisine robot telefonic. rogar roagă. rongée rozând. rougeur roşiatic.] rug de mure. Rome român.186 - . romanesque românesc. rose [adj.P. rodnic rodnică. rituel. roche. roman [n. rotation. fruit roda. Acad. s'il vous plaît.] rotile. =montagnes . rubis rubrică. losange rond.].risipitor. rite ritm. prient roagă (el ~). grenade [bot. rosée roz roză.] roşii. rongeur roata roţile. rongent rodea. rogi. vermeil rrrot rotaţie.]. sac à claie rudă rude.] rrru rubin. parenté rudimentar. sac à dos rucsac cu cadru metalic. gitan.] roi. robuste robusteţe. Roumanie Adev 01/11/07 romanică (limbă ~). rouge roşie [bot.]. supplier.m. roulement roşcat roşcată.] rozetă rozete. priais rugam.].].] rondel.Carpates E roum. rondeur rotunjoară [bot. gaspilleur. roue de secours robă.] romanţă. tomate roşu-închis. charge [n. roux.]. rongions ros roasă roase. rythme. supplie rog (eu ~). rhum Roma. romantisme romb. spart [n. fécond Rodna. Homogyne alpina [bot. sacrement rival rivali. brouette roade [vb. roulettes roţii. roue (de la ~) rouă. rivalité rivaliza. grenat roşu [m. tour [rotation] rotund. bûcher [n.m. robustesse rocă. roumain roman [n. rond [n. rouge roşu închis.V. lingerie rufe. parent rudenie. rond [adj. =montagnes .] ROMAN ® [n. mûrier ruga. romane (langue ~) romaniţa de munte [bot. cadence ritmic. bohémien [n. Rodnei. priions . supplie (je ~) rog (eu ~). prie (il ~) roagă (ei ~).] rrrod rod roade.

supplié rugaţi. honte (j'ai ~) ruşine (ne e ~).].). rissoler rumoare. ruminer rumegător. saboter . romps rupse. ruines ruj. rompez rupi.U. honte (nous eûmes ~) ruşinarăţi (vă ~). casser (son pied/main etc. priant. honte (j'eus ~) ruşinai (te ~). honte (j'ai ~) ruşinezi (te ~). honte (vous avez ~) ruşine (vă era ~). rompent rup (eu ~). honte (la ~) ruşinează (ei se ~). roulant ruletă. épée S. débris [pl. ruine ruina (se ~). rompons rupeţi. S.A. fracturer ruptură. penaud ruşinaţi (vă ~).. ruiner.C. suppliez rugau. prions. honte (j'avais ~) ruşinam (ne ~). galoche sabota. honte (tu avais ~) ruşine (îţi fu ~). roulement rulotă. rouiller rugos. Hieracium aurantiacum [bot.]. rompe (qu'il ~) rupând.f. briser avec quelqu'un rupea. E. honte (nous eûmes ~) ruşine (ţi-e ~).f. Thalictrum alpinum [bot. honte (vous eûtes ~) ruşinea. roulette rulment. rouge (à lèvres) rujă [bot. fracture. parcours rutier. rompu rupe în bucăţi. sabot. sa. rompe (que je ~) rupă (să ~). priez. priiez rugaţi. pudeur ruşine (a-i fi ~). brèche. honte (avoir ~) ruşine (fără ~). honte (tu as ~) ruşinii.N. Sainte [abréviation] sa (a ~). romps (je ~) rup (să ~).F.*] . prières rugină. honte (de la ~) ruşinos ruşinoşi ruşinoasă ruşinoase. honte (ils eurent ~) ruşine (mi-e ~). rompra rupe relaţiile cu cineva. décombres. honte (j'avais ~) ruşine (îmi fu ~).R. honte (vous aviez ~) ruşine (vă fu ~). rougeole rula. disjonction. honte (ils eurent ~) ruşinarăm (ne ~).] sssa s-. rouler rulant. honte (il eut ~) ruşine (îmi era ~). honte (nous avions ~) ruşinară (se ~). roulotte rulou. honte (j'eus ~) ruşine (îţi era ~). priaient rugăm. romprait rupe (care ~). Rhodiola rosea [bot. rompait rupem. honte (tu avais ~) ruşinam (mă ~).arh. rompant rupe (care nu se ~).. rural rus. honte (nous avons ~) ruşine (ne era ~). ruminant rumenea. champêtre. suppliant rugat. indéchirable rupe (el ~).]. honte (tu as ~) ruşine (vă e ~). russe rusa [limba].R.]. hiatus rural. honteux [*] ruşinos (în mod ~). honte (ils avaient ~) ruşine (le fu ~).C. honte (il avait ~) ruşine (îi fu ~). son sabot saboţi. honte (vous avez ~) ruşinau (se ~). routine rutişor [bot. rupture. déchiqueter rupe (un picior/mână etc. rompit rupsei. honte (il eut ~) ruşinăm (ne ~). dore (il ~) rumeni. prière rugby.rugând. année sabbatique sabie. rustique ruşina (se ~).]. honte (ils ont ~) ruşinează (el se ~). dorait rumeneşte. dorer. honte (ils ont ~) ruşine (le era ~). honte (nous avons ~) ruşine [n. rompre rup (ei ~). rugby rugi [pl. honte (ils avaient ~) ruşină (se ~). russe [langue] Rusia. rugueux ruina [vb. rumeur rrrup rupe. honte (il avait ~) ruşina [pe cineva]. route. honte (tu eus ~) ruşine (le e ~). prié. rouleau rumega. rompant rupe (ar ~).] rută. honte (vous eûtes ~) ruşinaşi (te ~). craquer [se rompre] rupe (va ~).U. tomber en ruine ruine.I. supplions rugăciune rugăciuni. se S-ta . rompt rupe (se ~). honte (il a ~) ruşine (îi era ~). honte [n. miner ruină ruine. Russie rustic. honteusement ruşuliţă [bot.]. honte (tu eus ~) ruşinat.].F. honte à qqn (faire ~) ruşinai (mă ~).N. vergogne (sans ~) ruşine (îi e ~). S. sienne (la ~) sabatic [n. honte (vous aviez ~) ruşinaţi (vă ~). rouille rugini.). =Service Roumain d'Informations S. rompis (je ~) rupt ruptă. déchirer. honte (nous avions ~) ruşine (ne fu ~). sabre. que.187 - . avoir honte ruşina (se ~).] [universitar]. honte (il a ~) ruşinez (mă ~). subvertir. routier rutină.] rujeolă..

f. saboteur sssac sac. sauvegarde. sabotent sabotează (el ~). impiété. salade salatieră [n. paillasse salteluţă [excursie]. salut militaire saluta.188 - .].] sssal salahor. ou savant. salve salvă de focuri de armă. satisfaction. sentinelle sapă [n. sauter. grossesse sardelă. tâche. hotte du père Noël (la ~) safari.] salină. devoir [n. sauvetage. sabotant sabotat. Salix retusa [bot. samare [bot. rémunération.]. sauvé (il avait ~) salvaţi (voi ~). satellite satin. szász saşiu [ochi]. sauvons salvează (el ~). sandow sanitar. sauvait salvase. saharienne [n. salut salut militar. sauva salvăm. bond. sel sas [n.]. sabotage sabotor. saucisson salariu salarii.] salcie pitică [bot. soubresaut saltă. ses sale (ale ~). sauvegarde (il ~) salvie.] săculeţ. sauvegarder [PC] salvând [PC].]. matelas saltea de paie. sauvegardant salvat [PC]. sanctionner sancţiune.] sale. sac de couchage sac de marinar. saumure sarcastic. satirique satisface. saboté sabotau. mine de sel gemme salivă. sacrifier sacrificiu.] sssan sancţiona.f. saladier sală. sauvetage [PC] salvator. profanation sacru. sagace sagacitate [neo. sabotes (tu ~) sabotaj. sac banane sac cu seminţe. Salix sp.]. malicieux sarcină. sacoche sacrifica. sauvegarde salvgardat. saluer salva. sac sac cangur. semoir sac de dormit.]. charge [n. sauvegardé salvgardează (el ~). sauvent salvez. satisfait satrap. sanction sanda sandale.]. sauvegardant salvgardare. salle d'attente sală plină [la spectacol]. safrane sagace [neo.]. safari safir. Saturnales sau. bleu [de travail] [n. jouissance satisfăcut. satiné satiră.]. salami.]. saphir safran [neo.f. sauvegardé salvează (el ~) [PC]. divin sacul lui Moş Crăciun.] Sambucus nigra. fusillade salvă de tun. sauver salva (el ~).] Sardinia. bondit sălta. sacrilège. sauvegarder salvgardând. savant . satin satinat.] săsoaică [n.]. saut salt brusc. satire satiric. sauvegarde (il ~) salvare [PC].sabota (el ~). sabote (il ~) sabotezi.]. saumâtre [adj.] săruri. hachoir satelit. satrape saturnalii. sachet sacoşă sacoşe.m. salaire. sabotait sabotând. [bot. sagacité sahariană [n. sanitaire santinelă santinele. Sardaigne sare [n. =ethnique allemand en Transylvanie. ambulance. sauveur salvă (de artilerie). secours salva [PC].f.][bot.] salubru. maquereau sardină. saule. sac marin sac de supravieţuire [alpin. sacrifice sacrilegiu.] [devoir].f. assouvir satisfacţie. salubre salut. sauvegarder. village satâr. sabotare. sauge sssam samară [bot. combinaison [de protection] salt salturi. sauve (il ~) salvează (ils ~). bondir saltea.] sălcii [n. sacré. paye salată. salive salopetă. houe sssar saramură.pl. acacia salcie [bot. homme de peine salam salamuri. satisfaire. sauves (tu ~) salvare. sauvez salvă (el ~). louche [yeux] sssat sat. matelas minimousse [rando. volée. salle sală de aşteptare. sac de survie [alpin. sardine [zool. sauve (qu'il ~) salvezi.]. sauve (je ~) salveze (el să ~).pl.m. coup de canon salvgarda. salle comble salcâm. sabotaient sabotează (ei ~). siennes (les ~) salin [adj. sandale sandou.] saşi [n. sureau [n.

histoires [pl. cinglé săritor. jour férié sărbători. sang sângele-voinicului [bot. luge săpa. samedi (le ~) sâmbătă. scintiller scânteia (el ~). paumé. sanglant.] scâncet. scaphandrier. fauve [adj. savoura (il ~) savuros. semence sămânţă [fig.]. délicieux. plantez săgeată. agaçant sâmbăta. chardon scai [pt închis haine]. étincelèrent scânteiau. étincelante scânteietor. qu'. Sagittaire [zodiaque] sălaş. taquinerie sâcâitor. sperme (le ~) sănătate. barbelé. santé Sănătate!. serbe sârguincios. sauvagement sămânţă. pétiller [yeux]. saper. pauvre. poitrine [de la femme]. sensible [émotif] sân. étincelant . sauvage.f. sien (le ~) sssâ sâcâi. étincela scânteietoare. farouche. planter sădim.f. sătean.pl. Asperula capitata [bot. saumure sărbătoare sărbători. savouré savură (el ~). homme-grenouille scai. dépôt naturel de sel sărărie. savarin savoare. brûler les étapes sărit. férié (jour ~) sărbătoare calendaristică. saut.]. tracasser sâcâia. samedi. creuser. piailler scandal. valide. savourant savurat. peluches [n. département de Sibiu [abréviation] scabie.] scabros. baiser [n.189 - . baiser săruta (se ~). saute. latte scânteia (ancien : scînteia). savonné sărac.] sânziene de munte [bot. pauvrement sărăci. pauvreté. saigner sângerete. planche scândură netivită. plantons sădind. refuge sălbatic.] sâmţitor [arh. velcro scame [n. hebdomadaire sări. flèche Săgetător [zodiac]. bondir.] sângera. gale [zool.pl. tracassant sâcâit.][bot. pauvre săruta. piaillement scânci. savourait savurând. fil barbelé SB bros. scandale. miroiter. noyau [n. salé sărărie. outré scandalos. nichon [vulg.] sălbăticie (cu ~).] scandal (ziar de ~). tracasse (il ~) sâcâind. que să fim!.pop. sensationnel (journal ~) scandalizat. scabreux scafandru. bêcher săpăligă.] sâmburi. maigre.] sânziană [f. À votre santé ! sănătos sănătoşi sănătoasă sănătoase. pétillent (ils ~) [yeux ~] scânteiază (el ~). planté sădiţi.f. saumure sărărie. sauter sare. plantant sădit. tracassait sâcâie (ei ~). indigence. =typique aux allemands de Ts. binette săpun. soyons ! sădi sădesc. saveur savonieră [n. villageois sătul sătulă.] săsesc [adj.savarină.]. privations sărat.][bot. savoureux sssă să. fouilles [n. pauvre sărăcăcios. sain săniuţă. bond sărman. sauté sărit de pe fix.f. embrasser sărutare. péter plus haut que son cul sări peste etape. poitrine. sein. boudin [charcuterie] sângeros. Nigritella rubra [bot.] sârb. tracassent sâcâie (el ~). savonner săpunit.].]. son ses său (al ~) săi (ai ~).]. étincellent scânteiază (ei ~) [ochi]. tracassé sâcâială. fêter (săpătură) săpături arheologice.m.] [archéologiques] săptămână săptămâni. scandaleux scandinav.] sânge. serviable săritură. scandinave scândură. las lasse său săi. semaine săptămânal. appauvrir sărăcie. étincelaient scânteiază. savourer savura (el ~). fil de fer sârmă ghimpată. pauvre [vêtement ou maison] sărăcăcios (în mod ~). étincelait scânteiară (ei ~). bondit sări peste cal. caille-lait jaune [m. szombat sâmbure [n. savon săpuni.]. appliqué sârmă sârme. étincelle (il ~) scânteie (el ~). étinceler. fête sărbătoare (zi de ~). dosse (menuiserie) scândurică scândurici. meurtrier [adj.]. mine de sel gemme sărătură. porte-savon [n.] savura.m.

dégueulasse [col. Dianthus henteri [bot. dégoûter. esquisser schiţat. jappent (ils ~) schelălăie (el ~). échapper. Potentilla ternata [bot. changeai (je ~) schimbam (eu ~). changé (il avait ~) schimbat. brillait sclipească (el să ~). brilla (il ~) scăriţă [în urechea internă]. escalier. changez schimbaţi (voi ~) [imperf. décline (il ~) scădem. échelle scara unu la unu. charpente schelet [n. esquisse. changent schimbă (el ~).] scădeţi. étrier [O. déduis (je ~) scade. varier schimba (va ~). estropié schimb schimburi. change. échafaudage schelărie a unui acoperiş. croquis. briller. change (je ~) schimba (~ un copil). estropier schilodit.R.n. escalier en colimaçon scârbă. scénario sssch schelă. étincelante sclipitor. étinceler. remplacer schimb (eu ~). déclinent. s’évadant scăpăra.m. chaise [f. change (il ~) schimbă (el ~) [perf. décliner scad. roulant (escalier ~) scară spirală. langer schimba (el ~). échanger. grincer scârţâit. esclavage sclipeţi [pl. changions schimbăm. changiez schimbă (ei ~).]. déduis (tu ~) scăd. ébaucher. grandeur nature scară [la şaua calului].] [bot. déduit scălda. miroiter. écœurer scârbos. échapper à scapă de (el ~). déduction. reflet sclipise. brille (qu'il ~) sclipesc (ei ~). changea (il ~) schimbător. changement schimbase.n. pétillent (ils ~) [yeux ~] sclipeşte. brille (il ~) scăpără (el ~). brillant. glapir schelălăia (el ~). brillent (ils ~) sclipesc (ei ~) [ochi]. croquer. gratté sssce scenariu. étrier scară de serviciu. changeais (je ~) schimbam (noi ~). baisse. changement schimbărilor climatice.]. scântei. changer. réchapper scăpând de. brillé sclipitoare. skieur schit. skier schiază (ei ~). changeait schimba (se ~).] scânteiuţă de munte [bot]. brillait scăpărase.] scădere [mat. Potentilla ternata [bot. baisse Adev 01/11/07 scădere (bruscă). brillé (il avait ~) sclipiseră. manquer scăpa de (a ~). échéance scădere scăderea. siège scădea.scânteind. baisser.] scheletic. jappait (il ~) schelălăială. Potentilla aurea [bot.] scară. déclina scăzut. chute [fig. brillent (ils ~) scapără (el ~). grincement scatoalcă [pop. rechange schimba. déduisent scazi.].] sclipi. esclave sclavie. elegant. skient schiază (el ~). muer (la voix) schimbare schimbări. glapissement schelălăie (ei ~). étincelant scânteie. élégant . les changements climatiques Adev 04/04/08 schimbul (în ~). changé schimbaţi. scintiller sclipea.]. derrick schelălăi. ermitage schiţa. jappement schelărie.] sclipeţi de munte [bot]. invalide schilodi. déduisons scadenţă. squelette [n. soufflet [gifle] scaun [n. décliné.190 - . croqué schiţă. crisser. ébauche ssscl sclav. pétiller [yeux]. échafaudage schelă petrolieră. brillé (ils avaient ~) sclipit.] scaune. écœurant scârţâi. soustraction [mat. brille (il ~) sclipi (el ~). déduire. escalator. skie schilod. changeais (tu ~) schimbai (eu ~). brillé (ils avaient ~) scapără (ei ~). moyennant schior. baignes scăpa. baigner scalzi. ski schia. diminuer. s. jappe (il ~) schelălăit. échappe à (il ~) scăpa teafăr. échange. briller scăpăra. changeons schimbare.] scărpina. escalier de service scară rulantă. squelettique schi schiuri. changes (tu ~) schimba vocea. déduisez scăzu.].].].]. étincelle scânteiuţa [bot. étincelant sclivisit. aversion scârbă (în ~). glapit (il ~) schelălăie (ei ~). changeant schimbe (el să ~). brillé (il avait ~) scăpăraseră.L. gratter scărpinat. changera (il ~) schimbai. japper.]. brilla (il ~) sclipire. change (qu'il ~) schimbi (tu ~). cœur (à contre ~) scârbi.

foulure scrâşnet.] scrie.t. sortent [v.]. écrivain. sortis (je ~) scoseşi. écrivit scriu. ôtez.t. scorpion Scorpion [zodiac]. cinglé.]. fabriquez. écriture scris de mână. noircisseur [fam.] scufundă (se ~).t. tirer de scoate din funcţie.].]. paperasserie scriptorial. ôter. Sorbus aucuparia [bot. Scorpion [zodiaque] scorţişoară. éplucher [fig. enleva scoase (el ~).] scrupule (fără ~). écrivait scrie (va ~). prélevé.] scotoceală. moule [zool. commode [n.] scos din minţi.] scos. cendrier [m. écris (tu ~) scriind. écrire à la main scriere. fabrique (il ~). écrite scrise.]. pousser un cri scobi.] scriptologie.t. scribălău scribălăi [pop. inventes (tu ~) scornim. coulent (ils ~) [mar. sortirent scoate (ar ~). écrivait scrie.f. rendre nerveux scoate din răbdări.pl. fin [n. inventer. faire chier [pop. rayer scrijelire. fabriquer scornesc. fabrique (je ~). iron. extraction scoateţi.] scoate din răbdări (a ~). sorti [v. ôta. scotch scoică. escompte [commerce] sconta. affolé scos din uz. homme de lettres scriitură. afin scor. enlevons. hors d'usage scosei. but.] scrântit. score scormoni. enlève (j'~). creuser scobitoare. enlevant scoţi. sortons [v.f.]. ôtera. ôtent. objet [but]. écris scrie cu litere cursive.] scoatere. sombrer scufunda (se ~). enlèves (tu ~).] scoate în afara legii.scoarţă. pétillait (il ~) [liquides] scoate din. ruban adhésif. Écosse scoţian. coiffe scufie de noapte.t. toqué [fam. écrits scrisoare. fouiller Scoţia. accuser scoate din sărite. impatienter scoate în relief.] scot (eu ~). rayé scrimă. square scufie. cure-dent scobitură a genunchiului [anat.] scoase. ôtes. écriture scriitor. jarret [anat. mettre en italique scrie de mână. sors (tu ~) [v. puiser scoatem.] scoci. grincer screen saver [PC]. écrivons scrieţi.] scorni. scrotum scrumbie.] scufunda (el se ~). enlèverait scoate (el ~). vulg. mettre hors la loi scoate bule de gaz. enlèvera scoate. scrupule (sans ~) ssscu scuar.]. invente (il ~) scorneşti. sortez [v. épître. fin [but] scop (în acest ~). prélever. faire chier [pop. coulé [mar. enlevez. inventez scorpion. écrit (par ~) scris [n. ôtons. mettre au jour scoate din minţi.] scont [comerţ]. immersion. fabriquons. coulé un bateau (ils ont ~) scufundă (ei se ~). sortir [v. pétiller [liquides] scotea bule de gaz. vulg. fouille scotoci. immergé.n.]. ôte (il ~). bonnet de nuit scufunda. extraire. écriture courante scrişi. scriptible scris (în ~). écorce. écrira scriem. écriture scrijeli. escrime scrin [nn.] scoţând. inventé scorniţi. extrait (il ~) scoate (va ~). enlever. submersion scufundat. rayure scrijelit. truie scrobi. fouler [méd. écossais ssscr scrânti (a-şi ~). écrivent. ôterait. immerger.] scufunda un vapor. ôté. enlevé. sors (je ~) [v. écrit scrie (ar ~). courrier scroafă. apprêter scrobit. enlève (il ~).]. fabriquent scorneşte. scrupule (sans ~) scrupule (lipsit de ~). ôte (j'~). écrit. iron. coulait [mar. scrupules (sans ~).191 - . coule (il ~) [mar. couler [mar. mettre hors d'état scoate la lumină. effet (à cet ~) scop [n. invente. rendre nerveux scoate un strigăt. apprêté scrot [anat.t. écrivant scris. sortis (tu ~) scot (ei ~). ôtant. cannelle scoruş de munte [bot. économiseur d'écran [PC] scrib [iron. sortit scoaseră. couler un bateau scufundare.] [but] scopul de a (în ~). croûte scoate. grincement scrâşni.] .n. fabriques (tu ~). écrire scria. lettre scrisori [n.] (în ~). miser scop scopuri. maquereau scrumieră [f.]. écrivez scrii.t. graphie. inventons scornit.].] scrântitură. inventent. afin que. sombré scufundat un vapor (au ~).

] secreţie.] scurtcircuit.].] scutece. coûteux.]. coulé scurse (se ~).] secol secole.] [agr.] secerând. s. =nationalité hongroise en Ts. séquestrer sechestrat. écoulait (s'~).f.] secret (în ~).]. secrétariat secrete [n. faucher [fig. sec seca [d. rogné. fade Sebastian. pardonnera scuzat. brièveté scutec [n. sommaire [adj. agent [police secrète roum. coula scursese (se ~). sécrétion sectă.192 - . pardonnez scuză. s. sécréter [bio.f.]. cachette (en ~) secret (în mod ~). couche [n. vulg.]. crapule secera. un izvor]. pardonnons scuzi. franchise douanière [fin. secrets [n. faucille. pardonne (il ~) scuzăm. raccourcit scurtez.m.].]. main (de deuxième ~).scufundă (se ~) [perf.].]. székely secuiesc [adj..] secretă (ei ~) [bio.pl. mobylette [fam. coupe [plan] secui.pl. soirée.n.n. écoule (il s'~).] secretor [bio. rogne scurtează (el ~).] scutura de praf. pareil [n.] scumpişori scumpişoară scumpişoare. secteur sector [electr. chéri [fam. brièvement.n. sculpture scump scumpă. épousseter scuturat de praf. secret [n. coula [mar. salive. sculpteur sculptură.].][de bébé] scuter [n. coulait scurgeau (se ~). fauchent seceră (el ~).][mobilă]. soir searbăd. sécheresse secetos secetoşi secetoasă secetoase. seigle secat.n.] scurt şi ondulat natural [păr].] secerat. écouler (s'~). écoulé.]. craché. cher scump [adv. mob scutire de taxe. raccourci scurtează.] secreţi.]. écoulent (s'~). secrétaire secretariat. chèrement scump [preţ] scumpă. =typique aux Hongrois de Tous secular. séquelles [n. plongée sous-marine scuipa. fauché [fig. épousseté scuza. sécrète (il ~) [bio.] secerător. raccourcir scurtare. pardonner scuz. sécrété [bio.]. raccourcissement scurtat. sèche seama (pe ~). secteur [électr. faucheur seceriş. on seacă (pe ~). bref [adv. faux [n.pl. coulera scurge (se vor ~). fauche (il ~) seceră (el ~) [perf.] scula prost dispus (se ~). se. faucha (il ~) seceră [n. pardonnable ssse se. le siècle de Périclès second hand. échapper de scurge (el se ~). secrète secretar secretară. drainer scurg (se ~). crachat scul [de aţă]. coulé (ils avaient ~) scurt scurtă. coulent scurge (a se ~).] Securitate. fauchant secerătoare [mec. section secţionare. raccourcis (tu ~) scurtătură.].] scutire de taxe vamale. sec [aride] sèche sechele [n.n.m. dépens (au ~) seamăn. pardonné scuzaţi. sectionnement secţiune. lever du pied gauche (se ~) sculat. bandé sculă scule.] secţie. épuiser [d'une source] secară. moisson secetă.] seceră (ei ~). semblable seară seri.][meuble] secreta [bio. pardonne (je ~) scuza (el ~). épuisé secătură.]. rogner. pardonnent scuză (el ~). coule (il ~) scurge (se ~).] sechestra.] scund scunzi scundă scunde. bander [sex.] secreter [n. Securitate [police secrète] . écoulaient (s'~). pardon. cher [prix] chère scumpete [preţ]. écheveau scula (i se ~) [vulg. sécrètent (ils ~) [bio.] scurt (pe ~). secrètement secretă.].m. raccourcis (je ~) scurtezi. séquestré sechestru [n.f. raccourci [n. écoulement scurs.]. cracher scuipat. second secure. court-circuit scurtime. pardonnes scuzabil. petit scurge. court. bas basse. rognent.]. secte sector. coulé (il avait ~) scurseseră (se ~).m.]. faucheuse [méc.n. fauché secerat [fig. moissonner. siècle Secolul lui Pericle.]. faucher secera [fig. franchise [fin. couler scurge (se va ~).] secretă (el ~) [bio.] scufundări submarine. hache securist. pardonnait scuza (va ~).]. outil sculptor. d’occasion secret [n.]. cherté scumpişor [fam. coulaient scurgere. secrétaire [n. séquestre [n.] secretat [bio. section secţiune [plan]. cognée [f. crépu [cheveux] scurta. Sébastien sec seci seacă. couleront scurgea (se ~). raccourci (en ~). sécréteur [bio.pl. séculaire secund secundă secunde.

sédentaire sediu.]. semoir [n. sensualité sssep sepală. signe (il ~) semnez. semestriel semestru semestre. sensas [fam. sémantique semantician.] semnificat.] semnalizare.] semănător.].].] sempiternă. sensible sensibil [emotiv]. sentiment (avoir le ~) senzaţie. séquence sedentar. sentence (prononcer la ~)[jur] sentinţă [jur. séduis (tu ~) sedus. Sémite semitic.m. seigneur sens. signifie semnifică (ei ~). sensibilité sensibiliza. sensibiliser sensibilizant. sénatorial Senegal. signale (il ~) semnalez. sensuel senzualism. croissant seminal [neo. sentiment sentimental.Carpates S roum. sensibilise (il ~) sensibilizez. signé semnează (ei ~).193 - .]. autrui. semailles [pl.]. séduire seduce (el ~). séjour selecţie. semblables [n. sens unique (à ~) sensibil. sérénité senior. signature semne particulare [pl.].m. signe (je ~) semnezi.] seduce. coffre-fort sejur. sémiotique semiotică [n. signification. semisemi-lung.].]. sensible [émotif] sensibilitate. clignotant [auto] semnătură.]. séminal seminar.m.] semănătoare [n. sensibilise (je ~) sensibilizeze (el să ~). pairs [n. signe semn grafic. séduisant seducător [n. sénatorial senatorial.securitate.] semit. signale (je ~) semnalamente [pl.f. séduit (il ~) seduci (tu ~).].]. sens strict (au ~) sentiment. sème (je ~) seamănă (el ~) [agr. sénateur senator (de ~).f. signifié semnificat [n.].pl. sens [direction] sens [semnif.]. attrayant. choix selecţiona. sénile. clair. sémiotique [n.]. charmant. limpide.] [agric. lunaire self. sémitique semn semne. lascif. sensibilisant sensibilizat.] senzaţia (avea ~). gâteux senilitate. semestre semi-. sens que (en ce ~) sensul strict (în ~). prochain (le ~) [n. sépale . sécurité secvenţă. semait (il ~) semănat [agr. semi-conducteur [électr. signes (tu ~) semnal semnale. sensation senzaţie (ziar de ~). serein [ciel] seninătate. ressembler semăna [agr. sens [n. siège [adm.][signification] sempitern [neo. signalements [pl. signaler semnalează. signifiant [ling. sémanticien semeni [n. =montagnes . séduit seducere.] [ling.] semănături [pl. sentence [jur. sèmes (tu ~) semănat [sg. semé semănau [agr. séduction seducţie. sensorimoteur senzual. peuplade semiotic. sème (il ~) semăna (el ~) [agr. signer semnat.sg.] semnificaţie semnificaţii. sensationnel senzitiv.][signification] sens unic (cu ~). signifient semnificant [lingv.sg. signal semnala. sensibilisé sensibilizează (el ~). serein senin [cer]. sémaphore semăna. Seine senat. semeur semantic.]. séminaire seminţie [arh. signalements [pl.m. séduction segmenta. sélectionné selenar. signent (ils ~) semnează (el ~). segmenter seif.m. signifié [n. semer seamăn (eu ~) [agr.]. mi-long semiconductor. sénilité senin.] sensuri. sensationnel (journal ~) senzaţional senzaţională. sélection.]. Sénégal senil senilă. sélectionner.]. signes particuliers semnifica. sénat senator senatori.]. sensibilise (qu'il ~) sensul că (în ~).]. signifier semnifică.] seducător. impressionnable. self-service sssem semafor. sentimental sentinţa (pronunţa ~) [jur. sens [n. sensoriel senzorimotor. caractère semna. marque. tri. sensualisme senzualitate. sens sens [direcţie] sensuri.]. sélection selecţionat.f.] semestrial semestrială.] Semenic.] semilună. trier selecţionare. séducteur [n.pl. libre-service.]. sensitif senzorial senzorială. signalisation semnalizator [auto]. semaient semeni (tu ~) [agr. sempiternel sssen Sena. semenul.].

soirée (de la ~). sépare (il ~) separă (el ~) [perf.] sfântul aşteaptă (la ~) [pop. tiroir server [PC]. chamailler (se ~) sfădeam (ne ~).] ssser ser [fiziologic].]. séparément separaţi (voi ~). séparait separase. saisissent sesizez. chamaillez (vous vous ~) sfânt sfântă. soirées (les ~).] Sfântul Duh [ortodox].] sex oral. cupidité seu. service service [auto]. isolément. sérieux (au grand ~) serj [n.194 - . saisissait sesizând. Saint-Esprit sfărâma.separa. sépare (qu'il ~) separi. sérieux [n. séparé (nous avions ~) separat. sérum serai [n. sacré. séparé separat (în mod ~). séquoia [bot.] serată. sers (je ~) serveşte.]. domestique [n. soir (du ~) serile. soirs (aux/des ~) [G. saint Sfânta Fecioară [Bib. seiche [zool. septum [anat.] [textil]. saisir sesiza. serviable service. septuagénaire sepulcral [neo. séparable separare. séparaient separă (ei ~).]. septique septuagenar. Saint(e) [abréviation] sfădi.. serre (en agriculture) serbare câmpenească. service public serviciul (în ~) [+G]. septembre septentrional [neo. saisit. serviteur servitute. séparent separă (el ~). querellèrent (ils se ~) sfădit.m. lacet (route en ~) sertar. série serigrafie. querellaient (ils se ~) sfădesc (ei se ~).] [Orient]. septentrional septic.].]. servile.].]. soirs (les ~) serilor. service [auto] serviciu. servomoteur sesiza. chamaillaient (ils se ~). sert (il ~) serveşti.] sept [anat.] seriozitate (cu mare ~). chamaillent (ils se ~) sfădim (ne ~). kermesse Serbia. séparé (il avait ~) separaseră. sérail [n. Serbie serenadă serenade. fellation. serviette [à porter] servil servilă. séparons separând. servi serviţi (voi ~).]. broyer . servant servit. saison sezonier. soif./D. saisonnier sssf Sf. con [vulg. querelliez (vous vous ~) sfădeau (se ~). chamaillé. sexe oral sezon. querellant (se ~) sfădiră (se ~). Saint-Esprit Sfântul Petru. réception [banquet] seră sere. séparer separ (eu ~). querellions (nous nous ~) sfădeaţi (vă~). suif sevă. sérénade sergent.] [vulg. jeu [kit] set de ustensile de bucătărie.]. servilement servitor servitoare. sépares (tu ~) separabil. poste [emploi] serviciu public.m. servait serveau. Saint-Siège (le ~) Sfântul Spirit [greco-cat. sers (tu ~) servim. service (au ~) servietă. sévère.]. service (rendre un ~) serviciu (scară de ~). servent servesc (eu ~). servaient servesc (ei ~). séparateur séparatrice sepie [zool.n. séparant separe (ei să ~). sobre serios (lua în ~). séparation separator separatoare. servomotor. saint-glinglin (à la ~) [pop. sépare (je ~) separa (el ~). obséquieux servil (în mod ~).] serios serioşi serioasă serioase. sépara separăm.] septembrie. sexe. sérieux. séparé (ils avaient ~) separaserăm. servir servea. sergent serializa. querellé sfădiţi (vă ~). séparent (qu'ils ~) separe (el să ~). séparez separau. s.]. servons servind. sévèrement severitate. sérialiser serie serii. Saint Pierre Sfântul scaun. serge [n. servitude servo. colloque set [kit]. sérieux (prendre au ~) seriozitate.f. sève sever severi severă severe. service serviciu (face un ~). chamaillons (nous nous ~) sfădindu-se. saisissant sesizat. sed sete de câştig. service (escalier de ~) serviciu [slujbă]. rigueur sex.] sex bărbătesc. servez servi drept (a ~). sérigraphie serii [G. saisi sesizează. gravité. Sainte Vierge (la ~) [Bib. saisissable sesiune de comunicări ştiinţi. saisis sesizabil. divin. popote [camping] sete. servant. gravité.] [textile] serpentine (drum în ~). sépulcral sequoia [bot. zob [m. sérieux sever (în mod ~). office de (faire ~) serviabil.n. serveur [PC] servi.

timidité. écarteler sfâşia.]. sympathique. médusé sifilis [n. vrille shareware. sphérique sfert.] (până) sfârşitul anului. nacré sidefie. ronflant sforăit (n.sfărâm. certain [sûr] sigur [adv. indubitable. forcer silea. coup sûr (à ~) siguranţa (cu toată ~).] sfărâmi. ronflement sforţa. ronflement Adev 17/04/08 sforăit [n. SIDA sidef [n. forçait sforţat. broie (il ~) sfărâma între dinţi. scellé sigiliu.f. broies (tu ~) sfârlează. broyant sfărâmat. soda sifon [la chiuvetă]. =de la ville de Sibiu [Ts.] sifilitic. particiel [PC] shareware [PC]. timidement sfida. syphilitique sifon. gêne sfială (cu ~). logiciel contributif [PC] shortcut [PC]. forçant. ronflent sforăie (el ~). certaine.]. sceau. broya (il ~).195 - . ronflons sforăind. forcent sforţează (el ~). croquer sfărâmai (eu ~). gêner sfiiciune (cu ~). assurément.]. silo siluetă. déconseiller sfătuiesc (eu ~).] sfielnică. ronflait sforăie.] sicriu. contrecœur (à ~) silabă. ronflé sforăiţi. sidérer. ronfles (tu ~) sforăia. sybaritisme sibian [m. betterave à sucre sferă. broyai (je ~) sfărâmând. bière [fun. fin [n.] sfârşituri. analogue. moquer sfielnic [poet. forcé. broyé sfărâmat între dinţi. timide sfii. timidement sfiiciune [poet. siphon sigila. timidité sforăi. sillage sibaritism [neo]. ronfler sforăi (tu ~). débris sfărâmături. fini sfârşit (la bun ~).] sidefat sidefată. nacre [n. estampille.n. Sylvie sssim simbol.] sihastru. gêné sfios sfioşi sfioasă sfioase. fin de siècle sfârşitul (la ~). aplomb siguranţă (cu ~). obligé silit (râde ~).pl. force (je ~) sforţezi. silhouette Silvia. quart sfeşnic. broie (je ~) sfărâma (el ~). raccourci de clavier [PC] sssi siaj. conseiller sfătui (nu ~). nacrée sidefiu. douter (à n'en pas ~) siguranţă [electrică]. terme (à ~) sfârşit [n. sidéral siderat.]. sympa . conseil sfătui. cachet sigur. jaune (rire ~) silitor. obligeant [vb.]. certitude. assurément siguranţă. ermitage sssil silă (în ~).]. timidité sfiit. forces (tu ~) sfredel. sceller sigilat. cercueil SIDA. plomb [électr. syllabe sili. cloître. forçait silesc. siliconé silicvă. silicon siliconat.f. cœur (à contre ~).n. déchirer sfâşietor. croqué sfărâmaţi. pull-over sfială. sidéré. force (il ~) sforţez.n. finir sfârşit. girouette.]. broyent sfărâmăm. débris [pl. recommandations (faire des ~) sfeclă sfecle. certes [adv. déchirant sfat sfaturi. appliqué silicon. déchiqueter. broyait sfărâmă (el ~). broyez sfărâmă (ei ~).f. forcer.]. syphilis [n.] silit. timide sfioşenie. chandelier sfeter [pop. ronfle (il ~) sforăim. du chou) siloz. ronflant sforăit.]. nacré sidera. toupie sfârşi. semblable. (d’ici) la fin de l’année Adev 13/01/08 sfârşit de secol. broyons sfărâmătură. betterave sfeclă de zahăr. symphonie similar similară. ronflez sforăitor. similaire. force (il ~) sileşti. pareil simpatic. conseille (je ~) sfătuieşte. forcé sforţează (ei). méduser sideral. issue (à l'~) Adev 24/01/08 sfârteca.) sforăitului. symbole simfonie. conseille (il ~) sfătuim (nu ~). pull. ermite sihăstrie. silique (fruit sec de la giroflée.] sibiană [f. forcent sileşte. déconseillons sfaturi (da ~). forces (tu ~) silind. sphère sferic.

situant situează (ei ~). ski de piste sssl slab slabă. Trans. simuler. simulons simulând. maigre slăbănog slăbănoagă. sentons simţind. faible. simplement simplu. chétif. système sistematic (în mod ~). simplifie (je ~) simplificare. naturel [n. écrin siringă siringi. feindre simula (el ar ~). simulation. franchement sincerică [bot. déclinent slăbeşte. isolé. simplifie simplifici. feignez. sentiment simţi.f. singulier singular [abrev. maigrelet.][bot. szalonna slatină. Sirius. semblant (faire ~). dépôt naturel de sel slatină. feint (il ~) simulează (ei ~). lugubre.f.]. soucie (je me ~) sinchisesc (se ~ de). synchroniser sindic sindici. =montagnes S Carpates Orient.]. simultané simultan (în mod ~). maigreur. feinte [n. Scleranthus perenis [bot.] situând(u-se). étique slăbuţ. impuissance.m.]. feins (je ~) simuleze (să ~). syndicat sine.] sinceritate. sentira simţi în largul său. relâché. isolé. sincérité. simulez simulă. sent (il ~) simţi (ar ~). feindra simulacru.][bot. feigne (qu'il ~) simulezi. être bien dans sa peau simţi nelalocul său (se ~). maigrelet. feindrait simula (el va ~).] singur singuri singură singure. soucient sinchiseşte (se ~ de). soucies (tu te ~) sinchisit (se ~ de). décharné. maigrelet slană [reg. sentant simţit. franc [adj. situer situat. lard. simplement simptom. suicider (se ~) sinucidere.][bot. même (à ~ de) situaţie. méthodiquement sssit sit. carrément. soucier (se ~) sinchisesc (mă ~ de). noyau (le ~) ski fond. sens (tu ~) simţi (va ~).pl. solitaire. coquerelle sisinei-de-munte [pl.]. feinte [n. sens (je ~) simte (care ~). simules (tu ~). feignit (il ~) simulăm. feignent simulez.] simulare. seul.] sinistru.]. retiré singurătate. sinueux sipet. anémone des Alpes [pl. saumure [d'un malade] slănină.] sincer (în mod ~). sympathiser simplifica. situé situaţia (în ~). seringue Siriu. simultanéité sincroniza. fils unique sinistrat [n. symptôme simţ [percepţie] simţuri. suicide sinuos. soi sine însuşi.]. sentez simţitor rosului. affaiblir. épuiser [d'un malade] .]. Sirius sisinei [n. soucié sincronism.] sintetic. simulent. noyau de cerise sîmburele. sentant simte (el ~). maigrir. maigri.]. sentir simt (eu ~). sentirait simţi (tu ~). synthétique sinteză. feint simulaţi. pétrin [fam. feins (tu ~) simultan. sens (les cinq ~) simula. simultanément simultaneitate. feignant simulează. décliné.]. tamis site [internet].]. faiblesse slăbit.]. simplifier simplifică (ei ~).196 - . solitaire singuratic. sinistre [n] sinistru [n. faible [n. décliner. simule (je ~). situent situează (el ~). maigre. être mal dans sa peau simţim. lard slătioară [reg. [sg. sincère. nue (porter aux ~) slei puterile. franchement sinchisi (se ~ de). lâche. décline (il ~). simplifient simplifică (el ~). solitude singurul fiu. sincèrement. pulsatille [f.]. situe sîmbure de cireaşă. soucie (il se ~) sinchiseşti (te ~ de). senti simţiţi. simule (il ~). simultanéité sincer sinceră.]. franchise sinceritate (cu ~). sinistre [adj. sinistré [n. coquelourde [bot. sens [perception] simţământ [arh. feignons. déclina slăbesc.] simulat simulată.simpatie. Pulsatilla alpina sistem. chétif. maigrit slăbiciune.] simplitate (cu ~). simplification simplitate. site [internet] situa. synthèse sinucide (se ~). site [internet] sită. situation situaţie penibilă. sensible [émotif] simţul mirosului. odorat simţuri (cele cinci ~). frêle slăbi. mince. amaigri.] [poet. soi-même singular. sympathie simpatiza. maigrissent. simula simulă (el ~). simple simplu (în mod ~). défaillir. syndic sindicat. petit dépôt naturel de sel slăvi (ridica în ~).

le soleil de minuit Adev 15/02/08 soartă.] sobrietate. slovène ssslu slugarnic slugarnică. solennellement solfegiu. sofa. Seseli libanotis [bot.] sociolog. solennité solemnitate (cu ~). département Satu Mare [abréviation] smalţ smalţuri. émail émaux smântânâ.]. soleil soare care apune.]. suegra soare sori. sers (je ~) slujeşte. arrache.m. servez slujitor. piétement socoti socotesc. austérité.m. servi slujiţi (voi ~). szabad slobozenie [arh. solide solidar. servaient slujesc (ei ~). svobod. social socialism. socialiste societate.].] smochin.] smirnă [n. post [emploi] slujbă religioasă. arrachez smulgi. arrachant smulge.] smocuri. anecdote snob. arrachons smulgeţi. réclamer. logiciel soi (de ~). figuier smochină smochine.sleieşte (el~). pleurard smirdar [bot. sofa (le ~) Sofia. sort sobă [n. soldé soldat [n. sodium sofa. pleurniches (tu ~) smiorcăie (el se ~).197 - . écervelé. pleurnicher. figue smulge. s. pervaz. sollicitent solicită (el ~) [perf. sobriété sobru. servons slujind. liberté sloi de gheaţă sloiuri de gheaţă. crème smântâni (laptele). sobrement sssoc soc [n. compagnie.m. renifler smiorcăi (tu te ~). épuisé slip.m. smarald. solennel solemn (în mod ~). lessive [chim. compagnie [écon. messager solda (se ~). solde [promotion] solemn solemnă. épuise (il ~) sleind. service (au ~) slujbă [fam. servir slujea. émeraude smeoaie [bot. sollicita solid. solennellement solemnitate. sociable social sociali socială. militaire [n. insensé smiorcăi. destinée. libre. déraciner. cache-sexe slobod. Sophie soft. soja sssol sol. sobre sobru (în mod ~). servait slujeau. sol sol [mesager]. arrachai snoavă.].f. solder (se ~) soldat. soubrette sssm SM. détacher smulge din rădăcini. sociologue sociologie. pleurnichant (se ~) smiorcăit smiorcăită.] smoc [de păr]. servant slujit.f. messe sluji.] smintit. homme d'Église slujnică. sureau [n. détacher smulg. arracher. racé soia. Sambucus nigra sociabil.f. servent slujesc (eu ~). épuisant sleit. solidaire . soleil couchant Soarelui-de-la-Miezul-Nopţii.n. Rhododendron kotschyi [bot. déraciné smulse.m. requis. déracine (il ~) smulgem. pleurniche (il ~) smiorcăindu-se. solfège solicita. servile slujba (în ~) [+G]. arracher. belle-mère. pimbêche [pop. touffe [n. calculer socri. serviteur slujitor al bisericii. soldes solduri [pl. beaux-parents socru. sollicitait solicitat. société societate comercială. arrachent smulgă din rădăcini (să~). sollicite (il ~) solicită (ei ~). austère. écrémer smântânos. socialisme socialist. gerbe ssso soacră.][bot.] soldaţi. touffe [de cheveux] smoc [n. arraches smuls.]. solliciter solicit.] solduri.].]. beau-père sodă. obséquieux. sollicité solicită.] snop.]. crémeux smaragd. sers (tu ~) slujim. sollicite (je ~) solicita (el ~). militaire [adj. détaché. servante. glaçon slovac. sert (il ~) slujeşti. linteau soclu. myrrhe [n. poêle [n.]. arrache. déracine (qu'il ~) smulgând. slovaque sloven. socle soclu [a unei mobile]. soude sodă de rufe.].] sodiu.].f. arracha smulsei.][bot. providence. sociologie soclu. sommier sofaua. soldat soldăţesc. arraché smuls din rădăcini.

époux. sommer somat. prédestiner sortesc. Onobrychis montana [bot. soviétiser sovietizat. arrivée sosit. sonore sonoritate. somptuosité sonată [muz. brisé (il avait ~) spărsesem (eu ~).]. sommité somn. pendaison spânzurat.]. sondage sondă. tomber à point sosim. somnolent somon. espagnol spânzura. brise (que je ~) spargă (el să ~). pendre spânzurare. Espagne spaniol. pair soţ (fără ~). sondent (qu'ils ~) sondeze (el să ~). solstice solubil. épinard spanacul ciobanilor [bot. brisâtes spart sparţi spartă sparte. sonnerie. brise (je ~) sparg (eu să ~). impair soţie soţii. épouvante spân. cambriolage spargeţi. brisez spargi. tomber à point sosi la timp. sondent sondează (el ~). sonoriser sonorizat. briserait sparge (va ~). brisâmes sparserăţi. sondage sondaj de opinie. brisera spargem. brise (qu'il ~) sparge.] soţ. brisons spargere [de bancă/magazin].] [gastron. sommeil somn [zool. brises (tu ~) spargi (să ~). sauté [alim. femme [épouse] Adev 18/01/08 sovârv. soviétique sovietiza. brisai spărsese. sondage d'opinion sondare. sondaient sondează (ei ~). Chenopodium bonushenricus Spania. arrivera sosi la ţanc. somnolent somnoros somnoroasă. brisé (j'avais ~) spărseseră. arriverait sosi (va ~). prédestiné sos. viennent sosi (ar ~). brise-glace spărsei.solidaritate. sonate sonda. sonnet sonor. sauté [n. arrivant. sommé somieră.f. solution soluţie [chimique]. venons sosind. épouse. sonde (il ~) sondeze (ei să ~). sauté [n. brisé spărgând. arrivant sosiţi. spaghetti spaimă [n. infirmière sorbi. sondait sondat. prédestinent sorteşte.]. solidarité solidariza. venez sosie. trier sortare. venant sosire.].].] soteu [gastron. solitaire solitudine.]. mari soţ (cu ~). écaille sssom soma. silure somnolent somnolentă. sosie sote. soluble soluţie. sommier somitate. brisé (nous avions ~) spărseserăţi. sondé sondau. brisé (ils avaient ~) spărseserăm. glaive spaghete.]. pendu [n. sonde sonerie. tri sorti. sucer sordid. solvable solz (~ de peşte). prédestine sortit. brisant spărgător [n. brisé (vous aviez ~) spărseseşi. solidariser soliditate. effroi [n. briser sparg (ei ~). brisas . gibet. solo solstiţiu.]. brisa sparserăm. femme. soviétisé sssp spadă cu două tăişuri.]. venu. dormeur.198 - . asperge sparcetă [bot. sœur. solution [chimică] soluţii solvabil. arrivé. arriver. somptueux somptuozitate. sauce sosi. brise (ils ~) sparg (eu ~). sonorise (il ~) soră surori. sonorisé sonorizează. solidité solitar. glabre spanac. venir sosea.] [gastron. sonorité sonoriza. sonder sonda (el ~).m. brises (que tu ~) sparse. compagne. saumon somptuos somptuoasă.]. brise (il ~) sparge (ar ~). sonde (qu'il ~) sondaj. sordide sorta.m. timbre [sonnette] sonet. brisé (tu avais ~) spărseşi. pendu spânzurat [n. salière solo.] sparge. cambrioleur spărgător de gheaţă. origan sovietic.] spânzurătoare. arrivait sosesc. solitude solniţă. potence sparanghel.

lavoir spălăcioasă [bot. centupler sport. alcool à brûler spital spitale. piquant [n. Onobrychis montana [bot. lutin spirit. blanchissent spoieşte.]. repose-mains sprijini. étameur spongios spongioasă. espérer speranţă. derrière (par le ~).] spătar [al scaunului]. spectaculaire spectator spectatoare. étai sprijin (de ~). convulsion spate. faux témoignage. dos. hôpital hôpitaux spitaliza. rayon [de la roue] splendid. étaie (il ~) . farouche sperjur. spirée [n. splendeur spoi. spacieux spaţiu. fends (tu ~) spion. spécial special (în ~). fendait spintecă (el ~). dos (de ~) spate (în ~). sorte specie [bot. effrayer speriat. sperme.sparţetă [bot. arrière (en ~) spate (pe ~). spécialement specializare. glaner spin. fendre spintec (eu ~). spécule (il ~) speologie. sport sportiv.] specific. Senecio nemorensis [bot. spécifié specifice (să ~). timoré.] spirală (scară ~). arrière. spatial spaţios spaţioasă. spongieux spontan spontani spontană spontane. appui. nettoyer au balai laveur spăla putina [pop.] spăla rufe. parjure spermă. spécifique specifica. majorer.]. dossier [chaise] ssspe specia umană. spectre spectru [fantomă]. spirituel spirt pentru spirtieră.] spasm. blanchissent spălat. supporter sprijin (eu ~). fendent spinteca (el ~). étamé spoitor [de tinichigerie]. soutien. semence [fig. ressource. étayer. blanchi spoi [tinichigerie].] spinos spinoasă. appui sprijin al mâinilor. genre. blanchisseur spălătorie. blanchisserie. espèce [bot. particulier. fendons spintecam (eu ~). splendide splendid [adv. blanchi spele (să ~). spectre [fantôme] specula. spéculent (ils ~) speculează (el ~). espèce. espace.]. espion spiona. spécifie (qu'il ~) spectacol. spéculation speculaţie. laver.] [bot. hospitaliser spitalizare. augmenter spori însutit. blanchit spoit. hagard sperie (mă ~). fendis (je ~) spintecăm.] spini. spectaculaire spectaculos. esprit spirit (cu ~).]. effrayé speriat [d. débiner (se ~) [fam. blanchiment d’argent Adev 03/01/08 spălăcit. vaporisateur spray cu gaz lacrimogen. espoir speria. topo [fam. adosser. épineux spinteca. fends (je ~) spinteca (ar ~). spéléologie spera. volume. spécifie (il ~) specificat. lessive (faire la ~) spălare (a rufelor). spirituellement spiritual.199 - . magnifique.] spicui. espérance. spécialisation specie. espionnage Spiraea ulmaria.] spermicid. fendaient spinteci (tu ~).m. spectateur spectru spectre. adosse sprijină (el ~).] spin [n. genre humain special speciali specială speciale. spéculation speculează (ei ~). spectacle spectacular. peur (il me fait ~) sperietoare (~ de ciori). par exemple Adev 26/10/07 sprijin [n. fendais (je ~) spintecat.] sprijine. épine [n. splendidement splendoare. atomiseur. sportif sprânceană sprâncene. porteur [adj. chardon. buter. privire]. étamer spoit [tinichigerie]. spontanément spori. spéculer speculare. spécifier specifică (el ~).]. blanchissage spălare de bani. blanchir spală. vers spre exemplu. à. blanchit spală (ei ~). écart spăla. hospitalisation spiţă spiţe. particulièrement special (în mod ~). fendu spintecau. terne spălător de rufe.]. travailler comme un nègre spici [fam. espionner spionaj. bombe anti-agression spre.] sprijin [n.]. blanchir spoiesc (ei ~). étaie (j'~) sprijină. écartement. revers spate (din ~). fendra spintecai (eu ~). colimaçon (escalier en ~) spiriduş. épouvantail sperios. sourcil spray. lave spăla pe jos cu cârpa. spontané spontan (în mod ~).f.f. appuyer. spermicide speti muncind (se ~). fend (il ~) spinteca (va ~). appuie. dos (sur le ~) spaţial. fendrait spintecă (ei ~).

mauvais état (en ~) stare sufletească.]. éparpiller.] stane. rester.]. établissant stabilit.]. étain star staruri. étalonner stâng. établissent stabilesc (eu ~). vermeil stadion. dire long (en ~) spunea. mousseux. anéantissait spulberând. gauche (le pied ~) staniu. godichon [pop. adossé. fantôme stagiu.].] stampă. pétillant [liquides] spune. dira spune (vei ~).pl. étaies (tu ~) sprijinim. pylône. estampe stană [n. disais (je ~) spunem. dit (tu avais ~) spusele (după ~). étayez sprinten. disais (tu ~) spuneam (eu ~). stagné stagnează (el ~). maladroit. stagnation stagnat. dit (il avait ~) spusesem (eu ~). étayant sprijinise. mousse [écume]. dire spui. pilier stâlp [la cort]. écumer. établit (il ~) stabileşti. gauche (la main ~) stânga [pol. dires [n. rocher (le ~) stâncă stânci. dise (qu'il ~) spune (va ~).] stângaci. étayais (j'~) sprijini (tu ~). étayé (ils avaient ~) sprijinit. dirai (je ~) spune multe. agile. rattacher [fig. dire de (au ~) spusele [n. stabilisent stabilizează (el ~).] squash.sprijinea. dirai (tu ~) spune (voi ~). agilité spulbera. pétillait (il ~) [liquides] spumegă (el ~). état stare (în ~). rocher [n. stade.] stări. apte stare [n.]. écume spumă (se acoperi cu ~). vedette. état [n. établis (j'~) stabileşte. mât [d'une tente] stâlp indicator. stade [sport] stadiu. poteau stâlp [de susţinere].] stângaci [n. demeurer. défaut (par ~) standardiza. veiller stabil. établir stabilea. dit (vous aviez ~) spuseseşi.f. maladroitement. alerte sprinteneală. étayait sprijineam (eu ~). roc stâncos. étayons sprijinind. pulvériser. étape stafide. roche. squash sst!. revenant [n. rester éveillé.]. spectre [fantôme]. étayé sprijiniţi (voi ~). stable stabili. rocher. dis (je ~) spună (el să ~). rocheux standard. anéantir. mousseux spumă. stabiliser stabilizat.m. ingambe. capable.][arh. gaucherie stângăcie (cu ~). motus ! ssst sta stau. stabilise (qu'il ~) stacojiu. être debout sta treaz. dit (nous avions ~) spuseserăţi. anéantit spulbera (el ~).] stâna stânele. anéantissant spulberat. situation. bergerie stânca stâncile. stagner stagnare. dit spusese.]. faire mousser. rester debout. raisins de Corinthe stafie. séjourner sta gugu. anéanti spuma.200 - . établissons stabilind. stagne (il ~) stâlp stâlpi.]. gaucher stângăcie. appuyé. esprit. gauche (à ~) stânga [n. disait spuneai. poteau indicateur stambă.] stabiliment. gauche stânga (la ~). gauchisme stângist. dis (tu ~) spun (ei ~). disent spun (eu ~). stage stagna.f. écumer spumega. accroupir sta în picioare. stabilisé stabilizează (ei ~). établissement [institution] stabilire. établis (tu ~) stabili un deviz. stabilité stabiliza. établissaient stabilesc (ei ~). étamine [textile] stamină [bot. stabilise (il ~) stabilizeze (el să ~). dit (ils avaient ~) spuseserăm (noi ~). gauche (le ~) [pol. dit (j'avais ~) spuseseră. état d'âme . pétillant [liquides] spumos. disperser spulberă. étamine [bot. leste [adj. établir un devis stabilim. gauchement stângism [pol.m. état civil stare proastă (în ~). se trouver sta (~câtva timp). étayé (il avait ~) sprijiniseră. état (en bon ~).pl. établissez stabili o legătură.] [condition] stare bună (în ~). pétille (il ~) [liquides] spumegos.]. établissement stabilitate. étoile [vedette] stare stări. disons spuneţi. établissait stabileau. gauchiste stângul [n.]. mousser spumant (vin ~). gauche [fig. bergerie (la ~) stână stâne. dites (vous ~) spus. bon état (en ~) stare civilă. établi stabiliţi (voi ~). maladresse. pétiller [liquides] spumega (el ~).

statistique [adj. bouteilles sticlete [zool. style indirect libre [narr. étendard steaua stelele. état (l'~) [condition] stării. stérilisé sterilizează (el ~). charogne stârv [pop. stérilise (il ~) sterilizeze. stationne (qu'il ~) staţionare. sternum sterp stearpă. considération stimăcredit. forêt de chênes stelaje. éteignant stinge. embarrassant stânjenitor [fig. vitre sticlă [nf. Étoile polaire Steaua Sudului [astron. éteindraient . État major (l'~) Statele Unite. dominer. stellaire stelă funerară. steppe stereotip. vers [lit. causer. États Unis d'Amérique statistic.] stil. état (homme d'~) stat [n. étoile (l'~) Steaua polară. gênant.m. éteigne (qu'il ~) stingând. éteindre sting (ei ~). ibex [méd. verre sécurisé [m. état (de l'~) [condition] stat. pacemaker [méd. stylistique stilistică. provoquer.] sticlă sticle. éteindrait (il ~) stinge (aş ~). embarrasser stânjenitor. stimulent (qu'il ~) stimuleze (el să ~). instamment stătătoare (apă ~).] sticle [butelii]. stationnait staţionat.] statistică. éteigne (que j'~) stingă (ei să ~). état d’urgence Adev 03/11/07 în stare de şoc. rayonnage stelar.stare starea stării de urgenţă.] stindard stindarde.m.].].] steril. armoiries. étable [n. tisonner stârv. stationnent (qu'il ~) staţioneze (el să ~). susciter. bouteille. stationné staţionau. stimule (il ~) stimulez (eu ~). style stil indirect liber [narat. statistique [n.]. stimulaient stimulează (ei ~). contrôle. déclencher stârni cu vătraiul. bouteille sticlă [geam]. chardonneret [zool. station balnéaire staul [n.f.n.] stegar. sec [aride] stewardesă [n. priser. arrêt. état-major [mil. cliché [fig. cadavre ssste stea stele. domine (je ~) stăpâneşte (el ~).] stânjeni. stimulait stimulat. éteignent (qu'ils ~) stingă (el să ~). stationnaient staţionează (ei ~). état stat (om de ~).f. contrôle [de soimême] stăpânit. maîtrise.]. statue équestre statut. stimulation stimulator cardiac [med. étoile (de l'~) stemă steme.201 - . maîtriser stăpânire. chêne [n.] Statul major. statuaire statuă [arh.n. sténographie stepă. statue statuie ecvestră. éteignent sting (eu ~).] [material]. stationner staţiona (el ~). stylistique stilou stilouri. éteint (il ~) stinge (ar ~). stationnement staţiune. vitre teintée sticlă securit [f. domine (il ~) stăpâni. contrôle [maîtrise] stăpânire de sine. crédit. stimule (qu'il ~) stimulare. stérile sterilitate. stimulateur cardiaque stimulator cardiac [med.pl. statisticien statuar.]. statue statuie statui.] [ţări].f.] statistician. stimule (je ~) stimuleze (ei să ~). incommode stârni. porte-drapeau stejar [n. hôtesse de l'air [n.] stejeriş.] stih [arh. étoile filante stea de mare. crédit stimula. dominé stăpânit (imposibil de ~). étendard stinge. stationne (il ~) staţioneze (ei să ~). stylo stima.][aero]. apprécier. estime.] [matière] sticlă colorată.].] stăpân stăpână. stimulent (ils ~) stimulează (el ~).]. chênaie. astre. maîtrise de soi. éteins (j'~) sting (să ~). maître stăpânesc (eu ~). stérilité steriliza. station staţiona.f.] stilistic. station staţiune balneară. insistance stăruitor.]. steklo sticlă [butelie]. verre. dormante (eau ~) stânjenel.]. iris [bot. stimulé stimulau. stationnent staţionează (el ~).].][aero. États-Unis Statele Unite ale Americii. stimuler stimula (el ~). éteindrai (j'~) stinge (ei ar ~).]. vitre. soutenu stăruitor (în mod ~).m. état [pays] Stat Major [mil] ). étoile stea căzătoare. emblème stenografie. primer. étoile de mer steag steaguri. statut staţie.]. stérilise (qu'il ~) stern. incontrôlable stăruinţă. Croix du Sud (la ~) [astron. estimer stimă. verre [n. en état de choc Adev 11/11/07 starea. stériliser sterilizat.n] [ţară] state [n. pierre tombale stelei.] stejari.

serrions strângeaţi. serrez strângi. éteindrez stinge (voi ~). assise [n. embarrassé. gêne (il ~). éteint stinse (el ~). luire. étincelant strâmb. brillamment. éteignis (j'~) stinseră (ei ~). éteignions (que nous ~) stingeţi. empêchait. empêcher stingherea. feu arrière [auto] stop [semafor]. serrons strângeţi. presser. brillé (ils avaient ~) strălucit. éteignirent stinserăm. luisait. éteignîtes stinsese. écossais [textile] stofă în carouri [textil]. travers (de ~) strâmba. éteignait stingeai. embarrasse (il ~). écrabouillé [col. pressé stoarcere. store ssstr str. étoffe stofă [fig. rétrécissement strâmtoare [geo.]. rayonnes (tu ~) străluci (el ~). clause stivă. étriqué strâmta. jatte stradă. étrécir strâmtare. nappe. brillé (il avait ~) străluciseră. gêné stipulare. éteint (j'avais ~) stinseseră. torses (jambes ~) strămoş. serriez strângeau. serrent strâng (eu ~).. rétrécir. éteignez stingeţi (să ~). rayonnaient strălucesc (ei ~). embarrassaient. jeun (à ~) stop [al unei maşini]. efforcer (s'~ de) străduţă. empêché. parterre strateg. éclat [du soleil]. moue strâmbe (picioare ~). gênent stinghereşte. extinction stingheri. rayonna strălucise. luisit. éteint (il avait ~) stinsesem (eu ~). détroit strânge. franchi (~ les mers) străbun. estomac stomacul gol (pe ~). étoffe à carreaux [textile] stolon stoloni. étranger străinătate (în ~). brille (qu'il ~) străluceau (ei ~). strate. brillant. stolon stomac. serré. serrer strâng (ei ~). briller. traverser. éteint (nous avions ~) stinseserăţi. éteindras stinge (veţi ~).].]. étoffe [fig. éteignions stingeaţi. éteigniez (que vous ~) stingi. ancêtre strămoşi. essorage stoc. lustre. stock stofă. éteindrons stinge (vor ~). empêchent. rapetisser. serrant strânge. éteignais (tu ~) stingeam (eu ~). éteignîmes stinserăţi.202 - . ruelle străin străini străină străine. embarrassent. essorer storc. rayonner strălucea. serrent (qu'ils ~) strângă (el să ~). embarrassait. tâcher [essayer]. serres (tu ~) . éteignons stingem (să ~). éclatant. éteindront stingea. bizarre. éteint (tu avais ~) stinseşi. étrange. éteigniez stingeau. éteignaient stingem. couche. éteignais (j'~) stingeam (noi ~). serrait strângeai. borné. éteint (ils avaient ~) stinseserăm. brillent (ils ~). serre (qu'il ~) strângând. éteint (vous aviez ~) stinseseşi. rayonnant. splendidement strălucitor strălucitoare. inquiétant. rayonne (il ~) străluceşti. éteignes (que tu ~) stins stinşi stinsă stinse. serrais (je ~) strângeam (noi ~). étrangeté straniu stranii stranie stranii. grimace strâmbătură de nemulţumire.] stofă ecosez.stinge (va ~). rue sans issue stranietate.]. route stradă cu sens unic. brilla (il ~). appliquer (s'~). drôle de strat straturi. rayonnait strălucească (el să ~). resplendissant. reluire. rayonnent (ils ~) străluceşte. franchir (~ les mers) străbătut (~ mările). rayonnement strălucit (în mod ~). étroit strâmt [haină]. fausser strâmba de râs. rue à sens unique stradă fără ieşire. serraient strângem. étranger (à l'~) străluci. serre (je ~) strângă (ei să ~). mourant [fig. chaussée. stratège străbate străbat. éteignis (tu ~) stingător de incendiu. pile stoarce.].] [constr. serre (il ~) strângea. serrais (tu ~) strângeam (eu ~). presse (je ~) stors. ancêtre strădui (se ~). tordre de rire (se ~) strâmbătură. empêche (il ~) stingherit. gênait stinghereau. éteindra stinge (vei ~).]. brille (il ~). parcourir străbate (~ mările). extincteur stingere. gênaient stingheresc (ei~). éteindrai (j'~) stinge (vom ~). éteignit (il ~) stinsei. empêchaient. rue. rayonné strălucire. brillait. store vénitien. luit (il ~). embarrasser. rue [abréviation cartographique] strachină [pop. éteins (tu ~) stingi (să ~). aïeux strâmt strâmţi strâmtă strâmte. brillé. gêner. sémaphore stor. radieux.

étudiais (j'~) studiat. écraser striveşte. éternuâmes strănutarăţi. serré (j'avais ~) strânseseră. serras [n.] student studenţi studentă studente.] strofă. écrasant strivit. clamer strigare strigări. gondoler (se ~)[fam. gicler. serrer dans ses bras. serré strâns (în mod ~). giclé. accumuler.strănse (el ~). serrai strânserăm. amasser strânge mâna cuiva. structure. raisin strugurii-ursului [pl. structuralisme strugure struguri.] stricat. revenant [n. serrâmes strânserăţi.] strica de râs (se ~)[pop. immémorial străveziu străvezie. strict nécessaire (le ~) stridie stridii. serrâtes strânsese. gâtent [abîmer] stricăciune. écrasé strivitor. gâté [abîmer] stricat [alterat]. insinuer (s'~). gâte (je ~) [abîmer] strica (se ~).] strânge în braţe.203 - .] struna-cocoşului [bot. serré (vous aviez ~) strânseseşi. étudier studia. étreint strânse în braţe. étreigniez strângeau în braţe. ramasser. huître striga. éternuèrent strănutarăm. éternuons ] strănutam (eu ~). éternue (j'~) strănuta. amassé. crier à tue-tête striga din răsputeri. crier à tue-tête striga în gura mare. éternuas (tu ~) strănutăm. pourrir. éternuait strănută (el ~). cri strigoi.]. arroser stropi (a ~). écrase (il ~) strivind. tâcher [essayer] strop. serré (nous avions ~) strânseserăţi. éternuai (j'~) strănutai (tu ~). giclait stropi. étreignais (j'~) strângeam în braţe (noi ~). collant [habits] strănut [n. serrer les rangs strângere. éternuais (tu ~) strănutai (eu ~). étreignent strâng în braţe (eu ~). conformation structuralism. transparent strecura (se ~). avarier. crier striga (pe cineva). serra strânsei. étreignais (tu ~) strângeam în braţe (eu ~). Cerastium fontanum [bot.]. éternuant strănutară. éternuer strănut (eu ~). éclabousser stropit. amoncelé. étreint (il ~) strânge în braţe (el ar ~). éternuez strănuţi. corrompu [alim. altérer. Arenaria ciliata [bot. éternue strănută (el ~). étreignons strângeţi în braţe. foule (il ~). étreignit (il ~) strânge [acumula]. gâte [abîmer] strică (ei ~). entassé. accumulé. dégât strictul necesar. étreins (j'~) strâng în braţe (eu să ~). serrement de main. vicier. corrompu [abîmé] stricat [alterat]. serré (il avait ~) strânsesem (eu ~). étreindrait strâng în braţe (ei ~).]. faufila (il se ~) strecurătoare. éternué strănutaţi. étreignaient strângem în braţe. transpercer străpuns străpunşi. arrosait. éternue strănută (ei ~). serré (tu avais ~) strânseşi. amonceler. étroitement strâns pe corp. gâter strica [altera]. étreignait strângeai în braţe.]. Scleranthus uncinatus [bot. étreindre strânge în braţe. dégrader stric.m. dommage. autruche studeniţă [bot. strophe strofoca (se ~) [pop. appel Adev 14/05/08 strigăt. corrompre [abîmer] strica de râs (se ~). fouler. éternuâtes strănutat. faufilait (il se) strecură (se ~). abîmer. éternuait strănută!. Arctostaphylos uva ursi [bot. éternues (tu ~) străpunge. pourri. étudiais (tu ~) studiam (eu ~). panne. écrasant [adj. serre dans ses bras. détériorer. étudiait studiai (tu ~). cri. défaillance. ramassé. étreignez strângi în braţe. étreins (tu ~) strâns în braţe.]. diaphane. transpercé străvechi. étudié .] [bot. strip-tease strivi. serrage strângere (cordon de ~).] studeniţă [bot.]. éternuais (j'~) strănutând. étreigne (qu'il ~) strângea în braţe. étreigne (que j'~) strângă în braţe (el să ~). strige strip-tease. boyauter (se ~)[pop. éclaboussé structură. serrer la main à qqn strânge rândurile. serré (ils avaient ~) strânseserăm. étreignions strângeaţi în braţe. passoire strica. éternuent strănuta (el ~). étreindra strânge în braţe (el ~).] strung. entasse. poignée de main strâns [acumulat] strânşi strânsă strânse (< strânge). étreinte strângere de mână. goutte stropea.] strică. peiorativ]. faufiler (se ~). étudiant studia. éternuement strănuta. serrage (cordon de ~) strângere [de mâini]. tour [outillage] struţ. héler striga cât îl ţin puterile.]. arrosé. éternua strănutai.

nom commun substantiv propriu [abrev.] substanţă. au dessous de SUB. tordre le cou sucit.].] substantiv. à la belle étoile sub vid. astuce subtitlu. pincer subţia un sos.] sssu suav. succinct sucesiv.studiaţi (voi ~). soufflent sufla (el ~). ineptie stupizenie. sujet [gram. sud suda. stupéfait. stupéfaction sturion [zool.m. stupéfié. sous-entendu subjonctiv. sous vide subdiviziune. stupide. instantané. substantif substantiv [abrev. souffris (je ~) suferind. subir. [n. étudie (j'~) studiezi. études (abandonner ses ~) studio.] subiect [log.] stupefiat. subtilement subtilitate. souligner Adev 01/11/07 sublim.] subiect [gram. échappatoire. subordination subpământean [arh. subjonctif subjuga.] stupiditate. soudeur sudul Franţei (din ~). souffrait sufereau. substitution subsuoară. schnouf [arg. sujet [log. souffraient sufereau. sottise stupoare. fine [adj. biais.] suburban [n.] suci gâtul. roseau. soufflaient . SOUS. subdivision subiect.] [arg. sous. étudient studiem. au-dessous. soubrette subscripţie. souffler suflam (eu ~). bêtise. substituer substituibil. suffire suficient [adv. Suède sssuf sufacoare. subtil. came [f. tourment. méduser stupefiant [n. subtilité.] suficient (a fi ~). chnouf [arg.]. subitement. étudiez studiau. souterrain subterfugiu. soudure suedez.]. essai stuf.]. suffisamment sufla. médusé. stupidité.] substantiv propriu [gram. sublime submarin. jonc stufos stufoasă. souffrait suferea.m. successif sucevean.] suburban. subjectif subit subită. soudain subînţeles. pâti de suferinţă. souffrirent suferişi. études approfondies studiile (abandona ~). esturgeon [zool. soufflait suflat. subi. méridional sudură. éberluer. étudions studiez. succession succint. pétrifié [fig. suffisant [adj. matière.] subiectiv.]. étude. amincir. pétrifier [fig. étudiaient (ils ~) studiază (ei ~). soufflé suflaţi (voi ~). nom [gram. succès. sueur. nom propre [gram.]. soufflais (je ~) suflă (ei ~). souffrent suferea. souscription substantiv.204 - . saper subordonare. jus succes. faubourg.] substituţie. subterfuge. suédois Suedia.].p. substance substanţial. suffocation suferi. dru. souffrant suferiră. sous-titre subţia. sous-marin submina. mince. succube sud. souffraient suferi (el ~).]. astucieux subtil (în mod ~).] substantiv [gram. tordu sucomba.] suburbie. soufflez suflau.].<SOUS-marin> sub cerul liber. pâtir de suferit din pricina. étique subţire. fin [adj. stupéfaction stupefia.]. bête [fig.]. [n. souffrit suferii (eu ~). subsister sssuc suc.]. soudé sudoare.]. souffrir sufăr (eu ~). transpiration sudor. sujet [n. suave sssub sub. subjuguer sublinia subliniază.<SUBmarin>. suc. souffert suferi din pricina. réussite succesiune. discret.]. souffre (je ~) suferă. assez. menu [adj. touffu stup stupi. étudies studii aprofundate. =de la ville de Suceava [Md. faubourien [n. recours subtil. aisselle subşef. remplaçable substitut. stupéfier. sous-chef subteran. suffisant (être ~). éclaircir une sauce subţiat. brusque. souterrain subretă. remplaçant [n. balourdise.] stupid. périphérie subzista. studio studiu studii. banlieue.]. tacite. stupeur. souffris (tu ~) suferit. succomber sucubus.]. ruche stupefacţie. souffrance suficient. éberlué. substantiel substitui. faubourien [adj. souder sudat.

sensas [fam.m. grimpe (je me ~) sui (te ~). papier buvard sugativă (hârtie ~).].205 - . trousser sufler [teatru]. supplice supliment. superstitieux suplementar. souffleur suflet. sonné sunau. supplément suplini. s. ennui supărat. étrangler suguşând [reg. étrangla suguşa (el ~) [reg. étrangla suguşă (el ~). suppléant suplu. rouleau sulă [unealtă]. grandangle [photo] superb. grimper.] superangular [foto]. somme sumbru.] super. gravissent suie (el se ~). gravi suiţi (vă ~). nourrisson sugativă. grimpent (ils se ~). sonne (qu'il ~) sunet. suffocant. pique [n. étouffes (tu ~) sssug sugar. superlatif [n. sombre suna. étranglé sugrumă (el ~). s. sonner suna (el ~). hoquet [n. haut. monte (il ~). étouffent (ils ~) sufocă (el ~). soufflons suflând. offensé supărat pe (a fi ~). monter.]. étrangler sugruma (el ~).]. suggéré sugerează (ei ~).] suflu. sommaire sumar (în mod ~). buvard (papier ~) suge sug. fâché contre (être ~). étouffer sufoca (el ~). ennuie supăra (se ~). suggère (je ~) sugestie. remplaçant [n. suppléer suplinitor. suffoquer. souffles (tu ~) suflu (eu ~).].pl. grimpez suită suite.f. sucer. étranglant suguşase [reg. étranglement sui. étranglement sugrumase. étouffé sufocau. suggère (il ~) sugerez. suggérait sugerat. javelot sumar.m. javelin. gravissons suind.]. hoquet (j'ai le ~) sughiţ [n. soufre suliţă.]. souffle (je ~) sufla nasul (a-şi ~). souffle (il ~) suflă (el ~) [perf. souple suport. étranglait suguşa [reg. froisser (se ~) [fig. superficiellement superficialitate.]. supériorité superlativ. cortège sul. suggérer sugera (el ~). supérieur superioritate.f. poinçon sulf. sommaire [adj. âme suflet rătăcitor.n. subir sui (mă ~). supplémentaire suplementar (în mod ~).] sumă [n. sonnaient sună. souffle sufleca.]. étranglé (il avait ~) sugrumat. gravit (il ~) suim (ne ~). hoquet (il a le ~) sughiţă (el ~) [perf. supplémentairement supleţe. grimpé. fâcher (se ~). étouffe (il ~) sufoci. hoquet (tu as le ~) sughiţuri. hoquet (avoir le ~) sughiţa (el ~).*] sugruma. superflu superior superioară. souffle sufoca. sucé sugera. hoquets [n.] supărare. âme errante [n. superstition superstiţios superstiţioasă. son [mus. montant. tintement. étouffaient sufocă (ei ~).].m. étouffant sufocare. suggestion sughiţ (eu ~). grimpait. soufflant sufle (el să ~). moucher (se ~) suflare. sonnait sunat. étranglé (il avait ~) suguşat [reg. grimpes (tu te ~). soupe supăra. hoquet (il avait le ~) sughiţă (el ~). hoquet (il eut le ~) sughiţi (tu ~).]. sommairement sumar [adj].m. agile.suflă (el ~).] sssup supă.] supermarket.]. suggèrent sugerează (el ~). grimpant suit. vouloir à (en ~) supărător. retrousser. étranglé sugruma [emoţia]. montant [n. support . superbe superficial superficială. sonnent (qu'ils ~) sune (el să ~). monté.]. montes suia (se ~). grand-angulaire [photo]. gravir. grimpe (il se ~). étranglant sugrumare. étouffait sufocant sufocantă. téter supt. sonnent sune (ei să ~). supermarché superstiţie. fâcheux.]. souffla suflăm. sonne (il ~) sună (ei ~). suite. souffle (qu'il ~) sufli. souplesse supliciu. lance suliţă [atletism]. étranglait sugrumând. superficiel superficial [în mod ~]. irritant [adj. monte (je ~). fâché. montait suie (ei se ~). grimpons. montent. étouffement sufocat. ennuyer supără. montons. légèreté superfluu superflui superfluă superflue. étreindre [supprimer] $$$ suguşare [reg.*] sughiţa. importun.

] supune (el se ~).<SUPRArealism>. surprendre surprinde o conversaţie. obéis (tu ~) supun (mă ~). interloqué surprinzător. s. corpulent suprapune. sourire (de la Joconde) Adev 15/12/07 surd surzi surdă. écroulait surpare. sourit surâs surâsul. surréalisme suprarealist. supuraţie. haut sus (de ~). supportons suportând. advient sssus sus. dompter. obéissant [adj. superposant suprapune (el ~). supprime (il ~) suprimă (el ~) [perf. porte-serviettes [n. superposes suprapun. subi. chausson [alpin.<SURréalisme> supra-bocanc [alpin. supporte (il ~) suportă (el ~) [perf. s. suspendre suspendare. suppurer supurant [med. plier (se ~ à la volonté de) supunere.]. souche [fig. superpose (je ~) suprapună (el să ~). supportent suportă (el ~). dérobaient (ils se ~) sustras. suppression suprimat. soupir sustrage. oblitérer suprimare. supporta (il ~) suportăm. suspicion. supprimé suprimă (ei ~). dérober à (se ~). superposa suprarealism. méfiance. dompté. dérobe (qu'il ~) sustragă (el să se ~). obéissait supuneau (se ~). soupçon suspin. éboula surprinde. dérober sustrag (ei ~). dérobant sustrăgându-se. éboulé surpă (ei se ~). intervenir survin. louche [fig. distrait de (il ~) sustrage de la (se ~).suport (eu ~). dérobant (se ~) sustrăgea. suppuration sssur surâde. dérobé sustras de la. superpose (il ~) suprapunem. superposent suprapun (eu ~). dérobé (ils avaient ~) . haut (du ~) susan. obéissent supunându-se. levée. supportable suportat. surface suprafaţă [luciu].206 - . supprima supune. ressortissant supura. surprenant sursă. méfiant suspiciune. advenir. obéi supus [adj. sourd surfer [PC]. subsister supravieţuitor. suppurant supurare. surréaliste suprastructură. distraire de sustrage de la (el ~). dérobe (il ~) sustrage de la. ébouler surpa (se ~). supprimer. distrayait de sustrăgeau. surpris. se soumettre. interdit [surpris]. écroulent surpă (se ~). déconcerter.]. surprendre une conversation surprins. internaute surmena. supporté suportaţi. dérobe à (il se ~) sustrăgând.] suspecta.m.]. déconcerté. subir. vassal. surmener surpa (a se ~). écrouler (s'~) surpa (el se ~). dérobait (il se ~) sustrăgea de la. sésame suscita. superposé suprapuse (el ~). contremaître supravieţui.]. éliminer. suppriment suprimă (el ~).] surveni. suspension suspicios. obéissons supuneţi (vă ~).].]. obéissez supune (se ~ voinţei). suspension suspensie [auto]. écroulement surpat. obéis (j'~) supun (se ~). suspecter suspenda. surdoué suprafaţă. survivant suprem.] supus [n. supportes SUPRA. superficie supraponderal. se conformer supui (te ~). obéir. source.]. rescapé [n. sous surveillance médicale Adev 11/11/07 supraveghetor. simplu]. adviennent survine. superpose (qu'il ~) suprapunând. subir a se supune. dérobait (il ~) sustrăgea (se ~). supporter suporta [pe cineva]. exterminer. écroule (il s'~) surpă (se ~) [perf.] suporta. dérobé (il avait ~) sustrăseseră. supportant suporţi (tu ~). distrait de sustrăsese.] supra-hanorac. suprématie suprima. obéissance supus. obéissaient supunem (ne ~). interloquer. obéissant [vb.] [supporter] suportabil.] [pop. dérobe à (qu'il se ~) sustrage (el ~). suranorak supradotat. sentir [fam. obéit supunea (se ~). supportez suportă (ei ~). dérobaient (ils ~) sustrăgeau (se ~). déconcertant. SUR.]. superposez suprapus. dérobent (ils ~) sustrag de la (ei se ~). subi.n. susciter suspect suspecţi. superstructure supraveghea. supporte (je ~) suport pentru prosop [n. superposer suprapui. veiller sub supraveghere medicală. dérobent à (ils se ~) sustragă (el să ~). éboule. levée. suprême supremaţie. internaute [PC] surfer pe web. superposons suprapuneţi.

etc. clocher şchioapătă (ceva ~). septième (la ~) şaptelea (al ~).] şaua [n. chaise-longue [f. gazouille [ruisseau] susurând. cinglent (ils ~) şşşi şi. chantage politique Antena 3 şantier. froisser (se ~) [fig.] şerbie. séance plénière şef şefi. châtain şatră [n.] şesime.m. châssis şaten adj.].] şi anume. murmurer. cent pour cent sutălea (al o ~).f. cingler şfichiui (el ~).. reins şalupă. sept şaptea (a ~). gazouiller [ruisseau].a. mince şşşa Ş. nuitée [séjour d’une nuit] şedinţă. sixième şasiu. col (le ~) [géo. colombage [archit. cul. chef [gastron.207 - . itou [fam.]. partisan susţine.]. cadre [adm. murmurant sută. murmure [vb. suzeraineté. sg.]. serpent (le ~) şase.] [geo. véranda [d'une maison en bois] şaua. département Suceava [abréviation] svelt. septante [rég.]. şatenă. gazouillement [ruisseau] susura. murmurait susură. cent suta (a o ~).] şef de stat şefi de stat. soixantaine şal. seizième (la ~) şaisprezecea parte (a ~). m. chevalet şezlong [m. chacal şah (juca ~). plaine şeşi (casă în ~) [reg. écolier şşşe şedere. échecs (jouer aux ~) şah [căpetenie]. fossé şantaj politic. dix-sept şaptezeci. souverain suveranitate. f. pl. serpent à sonnettes şarpe mic. aussi. châle. septième (le ~) şaptesprezece. charge [industrie] şarpantă.]. soutien-gorge suveică.m. shah şah [jocul]. . chantier şapte. cheminée şenilă [mec. boiter. cinglait şfichiuie. hasard. selle [abréviation cartog. etc. charpente şarpe şerpi.] ş.] şezi! [câine]. à trompeur trompeur et demi şi mai ales. serviette [en papier] şes.] şezut. soixante şaizeci (vreo ~). seizième (le ~) şaisprezecime. selle (la ~) şaua [geo. selle şa [geo. à savoir. subi. études (abandonner ses ~) şcolar. cingla şfichiuia. Scheibe şaisprezece. seizième [1/16] şaisprezecelea (al ~). serpenteau şerpui. rigole.sustragere. monarque. chaise longue. serpent şarpe (muşcătură de ~). souvenir suveran.. cache-nez şale.].]. sixième [1/6] şevalet. col [géo. soutenu susur [n. şatene [păr].]. fortune. şa şei [pl.]. clocher [fig. serf [n.f. et şi [plus].]. souveraineté SV. seizième [1/16] şaizeci. nommément şi-a găsit naşul.f. Suisse]. seize şaisprezecea (a ~). assise [d'une chaise] [n. leader. carrément şemineu. chef. cloche (il ~) şchiopăta (el ~). centième (le ~) sutien. froisser (se ~) şifona (se ~) [fig. subir susţinut.] şablon şabloane. échecs şaibă. patron [modèle] şacal. serpenter şerpuit şerpuiţi şerpuită şerpuite.] şa [n. col [de montagne] [abréviation cartog.] [geo.] . chaloupe şampanie. contremaître şef de sală [gastron. clochait (il ~) şchiopăta [fig. chenille [méc.MM. ş. col [de montagne] [n. şateni.a. boitant şcoală şcoli.] şchiopătând. sixième şaselea (al ~). séance şedinţă în plen. pl. tortueux şerveţel. rondelle. champagne şansă. cloche (il y a qq chose qui ~) şchioapătă (el ~). école şcoală (se lăsa de ~) [fam].d. col (le ~) [de montagne] şşşc şchiop. assis ! [chien] şfichiui. chef d’Etat Adev 15/12/07 şelau (pe ~).] şef de echipă. cingle (il ~) şfichiuie (ei ~). centième (la ~) sută la sută. serpenteau şarpele şerpii. soustraction susţinător. septième [1/7] şerb şerbi.] şeptime [1/7].m. six şasea (a ~).]. navette suvenir.MM]. chance şanţ. charrette şarjă [industrie].] [reg. serpent (morsure de ~) şarpe cu clopoţei. notamment şifona (se ~). séjour şedere peste noapte. soixante-dix şaretă.]. servage şerpişor.]. dos şezut [al unui scaun]. boiteux şchiopăta.

208 - . souris şobolan. heurté şochează. şterse. Veratrum album [bot. choc. heurter. coup. astuce şiroi. chuchotent şoptesc (eu ~). bardeau şipcă şipci. essuyez ştergi. marelle şovăi.].].pop. savoir şti (ar ~).]. chanceler [fig. serviette ştergătoare. fila [fuir] şterge [cu cârpa]. fourbe. ruisseler şleau (vorbi pe ~).MM]. échine.]. supercherie şmen [arg.].]. hésitation. passe-partout şperţ [pop. roué. hanche şomaj.]. ruse şiretlic. colonne vertébrale [anat. chuchotez şoric. escalope şnur şnururi. chuchote (je ~) şopteşte. sceller ştampila poştei. raturer şterg. froisse (il se ~) şifonier.] şopti. file şira spinării [fam. hésiter. épousseté ştergere. pot de vin [fig. chômeur şomer (fi ~). chauffeur [auto] şofer de camion. heurte şofer. chuchoté şoptiţi.] şogor [reg. latte şir. chômage şomaj (fi pe ~). impact. chuchotais (tu ~) şopteam (eu ~). savait .] şti. coup [fig. essuie-pieds ştergător (de picioare). vaciller şovăială.]. artifice. taïaut ! [chasse] şoaldină aurie [bot. chuchotant şoptit. succession. roué. estafette. torcher şterge [linie]. rayer şters [linie]. chômage (être au ~) şontâc-şontâc. chuchotaient şoptesc (ei ~). chauffeur [auto] şofran [bot. épousseter şters praful.] şmirghel. rusé.] şireturi. paillasson ştergător de parbriz. épongea (il ~) şterge un cuvânt. chômage (être au ~) şomer. cachet. chausson şotron. éponge (il ~) şters cu buretele. rat şoc. ternir şterge (o ~) [fugi]. saura ştia. essuyé. souris şorici de porc.] [typo] şperaclu. rayé şterge cu buretele. effaçait ştergem. combine [f. Sedum hispanicum [bot. raturé. speakerine şşşt ştafetă ştafete ştafetei. gratté. rail şindrilă. chancelant şpalturi [pl. remise [bâtim.]. chaland şliţ. chuchotons şoptind. essuyait. hésitant. irrésolution şovăielnic. routier şofeur [arh. malin que (être plus ~) şmecherie. fourberie. chuchotes (tu ~) şopti (el ~). armoire şină [CFR]. rayer un mot şterge englezeşte (a o ~). filé [fuit] şterse (o ~) [fuir]. sólyom şold şolduri. indécis şovăitor şovăitoare. lézard şopron. sógor şoim şoimi. effacer. Rumex alpinus [bot. terne şterge (~ culoarea). relais.] ştergar [pop. épongé şterse cu buretele (el ~). essuie (j'~) ştergea. chuchoter. beau-frère.şifonat. épreuves [pl. irrésolu. gratter. couenne şoricel. effacement ştersătură. pot de vin [fig.] şoarece şoareci. chaussée. habile.] şpicher. papier émeri. effacement ştersătură [printr-o linie]. cachet de la poste ştampilat. couenne şorţ.] şiret [adj.]. laver. cordon şşşo şo pe el! [vânătoare]. choquer [quelqu'un] şocat. saurait şti (va ~).] şireată. Stempel şteregoaie [bot. scellé ştampilă. chuchota (il ~) şoptii (eu ~). cordon. chaussette şoşon şoşoni.] şoca. essuyons ştergeţi. choque (il ~) [qqn. chuchotais (je ~) şopteau.]. finaud şiret [n. papier de verre şmirghelui. chuchotait şopteai. chiffonné. filer à l'anglaise şterge la fund (se ~). malin şmecher decât (fi mai ~). moucher şterge praful.] [tipogr. susurrer şoptea. rature. net (parler ~) şlep. froissé şifonează (el se ~). faucon. lacet şiretenie. chuchotai (je ~) şoptim. braguette şmecher şmecheră. chuchote (il ~) şopteşti. safran [bot. speaker şpicheriţă.]. éponger şterge cu buretele (el ~). essuyer. torcher (se ~) şterge nasul. poncer au papier verre şniţel natur. filer [fuir] şters [fugit]. clopin-clopant şopârlă.]. courrier Adev 11/04/08 ştampila. tablier şosea. essuie-glace şterge. rayure [graphique] ştevia stânelor [bot. essuies şters ştearsă şterşi. route şosetă şosete.

secret Tadorna sp.pl. chuchotais (tu ~) şuşoteam (eu ~). chuchotait şuşoteai. talc tale. sommaire tablă de şah. putain ştoarfă [pop. prostituée. semelle. tailleur tttal talaz.] talc. su (nous avions ~) ştiuserăţi.] [zool. tee-shirt T-shirts [neo. su ştiinţă.]. chuchotais (je ~) şuşoteau. corde ştrengar. tienne (la ~) tab [PC]. vis [n. tact tactică. tagète [n. colo [fam. arcanes tainic tainică. coquin ştucatură [n. siffle (je ~) şuieră. su (il avait ~) ştiusem. tes tale (ale ~).]. fer-blanc tablă [f. à propos des bottes tamil. sifflant şuieri. talent.] tablă de materii. Heracleum palmatum [bot. tampon tampona. tábor Adev 05/12/07 tabără de vară. tee-shirts ta.] şşşu şuco (priză ~).].209 - . plante du pied talpa ursului [bot.] tandreţe.] tafta. officier tablă. chuchoté şuşotiţi. tôle tablă [de metal] table.] [zool. colonie de vacances tablagiu [iron..]. char [mil. sache (qu'il ~) ştii. mystère.] tahometru [auto]. science ştirbi (a ~). typhon taină taine.].]. Une (être à la ~) ştirea. sifflent şuierând. vague [n.sg. tableau taburet. sachez ştiu.m.] şuruburi [n. Schraube şurubelniţă [n. chuchotent şuşotesc (eu ~). flux şvaiţer. tablette tablou tablouri. tacitement tact.f.] ştiuca-de-mare [n. don [talent] talentat. semelle (la ~) talpa piciorului.] ştire bombă (fi o ~). su (tu avais ~) ştiut. sacrement. tiennes (les ~) talent. couvert tachina. courant.f. escabeau. su (ils avaient ~) ştiuserăm. ébrécher ştirbit. chuchotez şut. savons ştiţi. table. doué talie. tachymètre [auto] taior. su (vous aviez ~) ştiuseşi. ştiinţe. porte-cigares tabără. crépi [n. nouvelle (la ~) ştirea (fără ~ cuiva). tendresse tandru. taquinerie tachinerie. siffla (il ~). ton ta (a ~). ébréché ştire ştiri.]. secret taine.sg. sachent (qu'ils ~) ştie (să ~).][şcolară]. pétasse ştreang ştreanguri.] şuşoti. taffetas Tagetes erecta. table de matières. tangent .].m. sachant ştim. chuchotons şuşotind.] talpă [de pantof] tălpi. gruyère ttta T-shirt [neo. talon talpa [de pantof] tălpile.f.]. tamoul tampon. talus tttam tambur [mec. nouvelle (de la ~) ştiuca-de-mare [n. jambon.f. Belone belone ştiucă [zool. sphyrène [n. camp. tamponnement tanc [mil.] tabără şcolară. tabulateur [PC] tabacheră. sache (que tu ~) ştiind. talp taluz. mèche şuvoi. tactique taifun.f. chuchotes (tu ~) şuşotim. tambour tam nisam. blaguer tachinare. chuchote (il ~) şuşoteşti.]. tacite tacit (în mod ~). accrocher.] [zool. chuchote (je ~) şuşoteşte.].m.f. siffles şuierătură.]. saches (que tu ~). chuchotaient şuşotesc (ei ~). tableau noir [m. brochet [zool. sait ştie (ei să ~). taquinerie tacit. tadorne [n.f.]. coup de pied şuviţă de păr.m. chuchotant şuşotit.ştie. art. mystérieux. savent.]. siffler şuier (eu ~). taille talisman. sais (tu ~) ştii (să ~). porte-bonheur talon. tendre [affectif] tangent. tabouret tacâm. anti-électrocution (prise ~) şuiera.][bot.] ştoarfă. pute. chuchoter şuşotea. tamponner tamponare. siffle (il ~) şuieră (ei ~). sifflement şuncă. échiquier tabletă. sais ştiuse.n. tournevis [n. insu (à l'~ de quelqu'un) ştirii.n. sonka şurub [n.][zool. su (j'avais ~) ştiuseră. savez ştiţi (să ~). nouvelle [n.

taire (se ~) tac (ei ~). négation tăgăduişi. taureau Taur [zodiac]. taxe (il ~) taxeze (el ~).]. tassé [terrain] tasându-se. Tastatur tastă [PC].] tarod [tehn. selle (la ~) tarniţă [pop. nies (tu ~) tăgăduii. silencieusement tăciune. tâtonnait (il ~) tatona terenul. taxé taxator. niai tăgăduim.]. tannerie tăbăci. tapisser tare.]. tasse (il se ~) [terrain] taseze (să se ~) [tehn. silencieuse tăcute (pe ~).tangibil. niait tăgăduiau. taisant tăcea (ar ~). tarte à la crème tartru. imposant taxează (ei ~). coupais (tu ~) tăiam (eu ~). coupas (tu ~) . taraud [techn. tus (ils se sont ~) tăcut (el a ~). barrer.]. tanné tăcea. taisais (tu te ~) tăceam (eu ~). taxe taxă pe valoarea adăugată. papa tatona. tait (il se ~) taci. taximètre taximetrist. tasse (qu'il se ~) [terrain] tastatură. taxonomie tttă tăbăcărie. estragon tarif. tâtonner tatona (el ~). tapage tapet. tiens (les ~) tăia. tassait (il se ~) [terrain] tasat. dur d'oreille tarhon. niez tăi. fort [adj. Taureau [zodiac] tavan. coupé (il avait ~) tăiasem. taxonomique taxonomie. tâtonnant tatonează (el ~). coupé (ils avaient ~) tăiaserăm. coupé (nous avions ~) tăiaserăţi. tâtonné tatonând. tais-toi ! tăcând. taira tăceai. plafond tavă. tu (il s'était ~) tăcusem (eu ~). nia tăgăduia. père tati. tu (nous nous sommes ~) tăcut [vb. taisent (ils se ~) tac (eu ~). tâter le terrain tatonam (eu ~). imposé. chauffeur de taxi Adev 16/05/08 taxon. silence !. niant tăgăduire. taxe (qu'il ~) taxă. tanner tăbăcire. nié tăgăduiţi (voi ~). dur. coupé (tu avais ~) tăiaşi. nie (je ~) tăgăduieşte. tais-toi ! taci! pliscul! [pop]. tes tăi (ai ~). plateau taxa (a ~). imposer taxat. silence tăcere (în ~). grand-papa tată. taxer. coupais (je ~) tăiam (noi ~). papier peint.]. taxant. dure tare de ureche. tu. taisez (vous vous ~) tăcuse. tu (tu t'étais ~) tăcut. tassant (se ~) [terrain] tasează (se ~) [tehn. niaient tăgăduiesc (ei ~). selle [géo. tu (il s'est ~) tăcut (noi am ~). tu (tu t'es ~) tăcut (am ~). silencieux tăcut (ai ~). tâtonne (il ~) tatonez.] [pop. taxi taximetru. silencieusement tăcerea (păstra ~). gueule (ta~) !. couper tai (eu ~). père tatăl. taisons (nous nous ~) tăceţi. coupe (je ~) taur tauri. ferme-la !. tu (je m'étais ~) tăcuseşi. TVA taxi. tu (vous vous êtes ~) tăcut (au ~). tartre tasa [tehn. nient tăgăduiesc (eu ~). taxon taxonomic.]. silence (garder le ~) tăcută.210 - . papa tata-mare. tais (je me ~) tace. coupait tăiai (eu ~). boucle-la !.]. tu (je me suis ~) tăcut (aţi ~). nions tăgăduind. coupe (je ~) tai (tu ~).] tartă cu cremă. coupé (vous aviez ~) tăiaseşi. coupé (j'avais ~) tăiaseră. coupai (je ~) tăiai. Taste tata.] [geo. taxent taxează (el ~). nier. tagad tăgădui (el ~). tâtonne (je ~) tau (eu ~) [reg. tannage tăbăcit. tu [se taire] tăcere.]. tairait tăcea (el ~).]. nias tăgăduit. receveur taxând. tarif tarniţa [geo. touche [PC]. tenture tapisa tapisez. taxe à la valeur ajoutée. taisait (il se ~) tăcea (va ~). nie (il ~) tăgăduieşti. tangible tapaj.]. taisais (je me ~) tăcem. braise tăgădui. tais (tu te ~) taci!. tasser [la terre] tasa (el se ~) [tehn. tâtonnais (je ~) tatonat. coupions tăiase in. clavier. coupes (tu ~) tăia (el ~).

négociez târguială [fam. tolmács tămădui. imbécile. guérison tămăduit.]. rogner tăiat din. homme (jeune ~) tânără [n. coupa (il ~) taie (el să ~). fourreau (du ~) tehnic.] [signification] tâlhar. coupe [forest. coupent taie (el ~).]. pl tei.] tânguire.] [bot. fourreau teacă (de sabie).n. coupé tăiaţi. couper en tranches tăia cu ferestrăul. langui tânjitor. négocia târguiau (se ~). A] te-. rouleau tttâ tâlc tâlcuri. coupure tăinui. languir tânjea. tó tăul. bourg târgui (se ~). dandiner tândălind. jeune homme. con [fig.f. recèle (je ~) tăinuieşte.f. lac (le ~ alpin) tăurile. appréhension. recelant tăinuit.] tărie.].] tehnician. théâtrologie teatru. tien (le ~) tău [n. pile teanc (de hârtii). négocié târguiţi (vă ~). coupe [résultat d'une coupure] tăiere (~ de copaci). semelle (de la ~) tălmaci [sg. guérir tămăduire. négocie (il ~) târguim (ne ~). guéri tămâie. menuiserie tânăr tineri. négociation târnăcop. ébéniste tâmplărie. recelé tăinuitor (de lucruri furate). vigueur. pute. tilleul .] tehnici.] [vulg. coupiez tăiau. languissait tânjească (să ~).] [bot.] tăvăli de râs.] tăiere a curentului. liasse teanc teancuri. lamenter tânguieli [pl.m. spirée [n. négocions târguind. peur teanc. muscat tăraţă tărâţe [pl. brigand tâlhărie. tordre de rire (se ~) tăvălug.] te duci.sg. lac (alpin).tăiat tăiaţi tăiată.]. idiotie tâmpit tâmpită. sauf [adj. târguri. négociant [vb. lacs (les ~ alpins) tăvalgă [n. solidité. Spiraea ulmaria. théâtre teatru de marionete.211 - . incision. receler tăinui (el ~). pic [outil] târnaţ [n. languisse tânjit.] [reg. couper en deux tăia felii. recelait tăinuiau.]. gaine (de la ~) tecii [G. théâtral teatrologie. négociaient târguiesc (ei ~). tîmplar. rogné taie din. prostituée târg s. pétasse. sens [n. foire târg [oraş]. taille. tranchant tălpii [de pantof]. te [pron A. encens tămâios. coupe (il ~) tăie (el ~). solidement tău. coupure d'électricité tăietură. menuisier tâmplar de mobilă fină. rogne tăiere. véranda [d'une maison en bois] târnaţ [pop. rayer de la liste tăia din. coupe (qu'il ~) tăiem.f. gaine. tas [n.].] teafăr şi nevătămat..]. te [pron A.] te [pron A. son [alim. T'… <il T'a filmé> te-[pron A. sain et sauf teamă.m. s'il te plaît teacă teci. n. négocier târgui (el se ~). technique [n.].]. femme (jeune ~) tândăli. coupaient taie (ei ~).] tăuri. phtisie ttte te. putain. incisif. recèles (tu ~) tăinuind. technique tehnica tehnicile. t' [pron.] conne. tas (le ~) teancului. puissance tărie (cu ~). technicien tei. receleur tăios. A] TE-… <el TE-a filmat>.]. nostalgique târfă. sot sotte tâmplar. Ts. coupant tăiş.]. technique (la ~) tehnică [n. recela tăinuia. t' [pron. robustesse.] teancul. crainte. couper à la scie tăia de pe listă. ton tău (al ~).] târguiseră (se ~).]. négocient târguieşte (se ~). recèle (il ~) tăinuieşti. brigandage tâmpenie. jeune fille. coupons (nous ~) tăind.] tălmaci. jérémiades [pl. pioche. indemne. tas (du ~) teatral teatrali teatrală. jeune tânăr [n. négocié (ils avaient ~) târguit.f. guignol tecii [G. tard (au plus ~) TBC.m.f.] târguieli [negocieri]. fourreau (d'épée) teafăr. traducteur. dandinant tângui (se ~). plaintif tânji (după). lamentation tânguitor. marché.n. coupant tăia în două. coupez tăiaţi (voi ~) [imperf. recelaient tăinuiesc (eu ~).][arh. porche târziu (cel mai ~). pl. vas te rog.

ténacité tendinţă.]. peur (il avait ~) teamă (le e ~). téléphonique telefonie. télécommande teleferic. redouter teme (se va ~). tentative tentă tente. tension artérielle tenta. crains temi (te ~). craignons temem (ne ~). coup de téléphone (donner un~) telefon celular. Transilv. peur (vous aviez ~) temeau (se ~). tenace tenacitate.]. téléspectateur televiziune.] tenace. télégramme telejurnal. télévision par câble televizor. geôlier temniţă. téléologie telepatic. téléobjectif teleologic. peur (j'ai ~) teamă (mi-era ~).m.m. journal télévisé telekinezie. ténébreux. approfondi temeinic [adv. craignez temeţi (nu vă ~)!. télépathie telescop telescoape. peur (nous avions eu ~) temuseră (se ~). télémètre teleobiectiv. télescoper (se ~) telescopic. audacieux. courbette temerar. peur (il avait ~) temeai (te ~). peur (ils avaient ~) temem. peur (il a eu ~) temut (s-au ~). câble [message]. température temporar. téléspectateur telecomandă telecomenzi. théorème teoretic. télégraphique telegrafie. craindrait teme (se ~). téléologique teleologie. peur (n'ayez pas ~) ! temeţi (vă ~). con [fig. télémétrie telemetru. craignis temuse (se ~). peur (j'avais ~) teamă (ne e ~). craint (il ~) temându-se. craindre le pire temeinic. télékinésie telemetrie. télescope telescopa. peur (ils ont eu ~) temut (te-ai ~). portable [téléphone] telefona. thème tembel tembelă. téléphone cellulaire. téléphonie telegrafia. tennis tensiune arterială. peur (tu avais eu ~) temut. téléphone telefon (da ~). télégraphier telegrafic. peur (j'avais eu ~) temusem (ne ~). peur (tu avais ~) temeam (mă ~). peur (n'aie pas ~) ! teme (s-ar ~). peur (ils ont ~) teme (el se ~). peur (vous aviez ~) tem.]. =chaîne TV privée roumaine teleast.] tenuri. sombre tenis.] teoremă. telefoane mobile. peur (vous avez ~) temi. peur (ayant ~). peur (j'avais ~) temeam (ne ~). imbécillité teme. téméraire temeritate.] tenebros tenebroasă. tentation tentativă. craindre teamă (îi e ~). télégraphie telegramă. peur (j'ai ~) tem (se ~). courant [n.]. télé [n. théoriquement teoretician.tttel Tele 7 ABC.]. geôle temniţă [pop.][l'appareil] tttem temă teme. tenter tentant.f.212 - . provisoire ttten ten [n. peur (vous avez ~) teamă (vă era ~). peur (j'ai eu ~) temut (ne-am ~).f. crétin [fig. base temenea temenele. sujet [n.]. coup de fil (donner un ~) telefon (da un ~). téléviseur. devoir [n. cimetière. peur (il a ~) teamă (îi era ~). télé [n. peur (ils avaient ~) teamă (mi-e ~). telefon mobil. craignit temui. peur (ils ont ~) teamă (le era ~). peur (il a ~). téléphoner telefonic. teinte [n. peur (ils avaient eu ~) temuseşi (te ~). théoricien . courant littéraire tenebre. prison tempera. télévision televiziunea prin cablu. téléphérique telefoane celulare. sot tembelism. peur (il avait eu ~) temusem (mă ~). adoucir.] [vulg. crains. solidement temelie.]. craignant teme (nu te ~)!. peur (nous avions ~) temeaţi (vă ~). modérer temperatură. théorique teoretic. tenté tentaţie. craint temut (de ~). craignent tem (mă ~). peur (vous avez eu ~) teme de ce e mai rău (se ~). imbécile.f. téléphones cellulaires telefon. courage. peur (tu avais ~) teamă (vă e ~). redoutable temut (m-am ~). peur (tu as ~) teamă (ţi-era ~). peur (nous avions ~) teamă (ţi-e ~). fondement. peur (nous avons eu ~) temut (s-a ~). peur (tu as ~) temu. télescopique telespectator. appréhender. craindra temea (se ~). peur (nous avons ~) temeţi. peur (nous avons ~) teamă (ne era ~).] tendinţă literară. temető temnicer. ténèbres [pl. télépathique telepatie.n.]. teint [n. tentant tentat. témérité temeteu [reg. peur (tu as eu ~) temut (v-aţi ~).

termine (je ~) termin (să ~).] Tico ®[n. durant.]. temps timp (în acelaşi ~). infamie. textile textual. thermomètre termos. tiers [mus. testicules. terrible teribil de. terminé terminate. mec.] [vulg. con [fig. fois (à la ~) timp ce (în ~). tympan (à la ~) timpul (cu ~). multiplier tipăresc (ei ~).]. jeunesse tinereţii veşnice (fântâna ~). tôlier tttip tip. terriblement teritoriile franceze de peste mări. achever. T. thésauriser teză. mijote (il ~) [fig. [demod. longue (à la ~) timpul (în ~). tierce personne (une ~) terţiar. termines termini (să ~). thermos termostat. [col.m.].].] tigăi.m. terreur terorism. mijoter [fig. comble [adj.] ticlui.O.] ticluieşte. jouvence (fontaine de ~) tinichea [n. terrain. termine (que je ~) termina (el ~).] termic. impriment (ils ~) tipăresc (eu ~). terminent termină (el ~). terrestre teribil. fer-blanc tinichigerie. jeunesse tinereţe. temps d'exposition [photo] timp în timp (din ~).] tinichele. calme. théorie teracotă. terroriste teroriza. moule tipă. terminerai (je ~) terminat terminaţi terminată terminate. coquin.]. vilain.213 - . ferblanterie tinichigiu. porche tineret. terminer termin (eu ~). temps à autre (de ~) timp liber. imprimez .] tigaie [n. Bourg de… [abréviation cartographique] Tg.] termen livresc [abrev. impression. imprimes (tu ~) tipărim.]. finir.f. type tip [individ].] ticăloşie. imprimons tipărit. hâtif tindă. couilles [vulg. tixina tijă.teorie. terminait termina (va ~).M. achèvent termină (ei ~). aplati tetieră [auto]. tige tttim timbra. thermique termina. téléviseur text. temps (en même ~). tertiaire testa [pop. délai. tigre tihnă. =de la ville de Timisoara [Bt] timonier [mar.]. tandis que timp de. type [individu] tipar. pendant timpul (în tot ~).]. pendant timp de expunere [foto]. timoré timp. trésor tezauriza tezaurizez. tierce terţă [mus.f. terminées terminaţi. tigré tigroaică. thermostat terne. terroriser terţă. terminez terminau. tige [métal]. terminaison termometru. tigresse tigru. loisir timpan [anat. texte textil. terre cuite terasă. durant. pendant. finis (tu ~).] tifon [med. repos. imprimé tipăriţi. affranchir timbru. timonier timorat. mettre fin. gonzesse [fam. achevé. poêle à queue [n. textuellement textualism. timidité timiditate (cu ~). appuie-tête teveu [pop. [liv. gaze [méd. textualiste tezaur. = voiture Daewoo fabriquée en Roumanie ticsit. textuel.]. : Territoires Français d’Outremer teritoriu. testé [vérifié] testicule.] teşi.] tigrat. terminera termina (voi ~). fini.f.] termen oficial [abrev.] termen colocvial [abrev.] terţă persoană (o ~). sol teren împrejmuit.] tipări. termine (il ~) terminăm. imprimer. termines (que tu ~) terminaţie. thèse Tg. timbre-poste timid timizi timidă timide.]. terminaient termină. timide timiditate. territoire termal. terne teroare. thermal termen. terme termen biblic [abrev. terminons termine (el să ~). tester [vérifier] testat pop. textualisme textualist. [offic. terrorisme terorist. longueur (à ~ de) timpuriu. terrasse teren. [Bib.] termen demodat [abrev. timbre timbru poştal. timidement timişorean.] terestru. aplatir teşit. saloperie [arg. Ville de… [abréviation cartographique] ttti ticălos. clos [n. achèves.]. termine (qu'il ~) termini.]. paix.]. imprime (il ~) tipăreşti. littéral textual (în mod ~). imprime (j'~) tipăreşte.

prélasse tolăni.A. fondent topeşte. refonte [n. toilette toaletă [WC]. prélasser. département de Tulcea [abréviation] TM. tornade . thon [poisson] tonaj. hacher tocană [reg. hachoir tocătură (de carne). hache toporaşi galbeni [pl.]. étui toc (de revolver). file (il ~) toarnă (în formă). talon toc (pentru ochelari).] tiranie.]. MM]. fondre topea. tonique tonic [n.]. titulaire Tiţian. rémouleur tocmai. automnal tomografie.].] tipic.] tttor Tora. étui toc (de pantof). crétin [fig. tambour tobă (de fanfară).].214 - .]. topologie toponim. toléré (il avait ~) tolerat. stylo toc pentru ochelari. fondu topire [n. tome tomată tomate.] toluen. gonzesse [fam. sot. tonalité tonă. torrent torenţial torenţială.]. étui (de revolver) toc (de scris). tir cu arcul. topographie topologie. toboggan tttoc toc [cutie] tocuri. filer [vb. haché tocător. crétin [fig. tyrannie tiraniza. plume. tonifié tonou [aero. polenta tocat (mărunt). tonsure tont. toluène tttom tom tomuri. refonte [n. bachoter tocilă.f.]. topographique topografie. tolérant toleranţă. tonnage tonalitate. toponyme toponimie. tyranniser tirant [n. tolérance tolomac [pop] tolomacă.] ton [peşte].]. tolérait (il ~) tolerase (el ~).m. dictature. toléré tolerează (ei ~). moulent [mouler] toartă. imprimeur. tolère (il ~) tolerez. torrentiel torenţială (ploaie ~).] tonus.] topit [n. hachis toci (~ o lecţie) [fam. topaze topi. tirage [publ.] toci [pentru examen]. tire-bouchon titirez. toast toasta. Titien TL.] [poet. anse toast. tonne [mesure] tonic.] tonsură. Viola biflora [bot. bûcher [verbe.tipărire. titre titlu de proprietate.] topografic. moule [vb. prélassé tolbă (~ cu săggeţi) [n.] toamnă toamna. tonus tttop topaz.f.]. aiguiseur tocilar.] tirbuşon tirbuşoane. toquade toane [pl. tonneau [aéro.] tobogan. tolères (tu ~) tolerabil.] toarce (el ~). vautrer tolănit. impression tipesă [fam.] tonifica.]. Turin tornadă. département de Timis [abréviation] ttto toaletă. typographe tipografie. porte-plume.]. typiquement tipograf. tonifier tonifică.f.] [méd. typographie tttir tir. fond (il ~) topit. tombereau tomnatec [pop. porter un toast tobă. carquois [n. calé [col.] tolera. tolérer tolera (el ~). tir de D. imprimerie.]. tolèrent tolerează (el ~). tolère (qu'il ~) tolerezi.m.] [med.C. coup de tête. tonique [n. tocade toarce. Torah torent torenţi. automne Adev 08/01/08 toană [pl. ton [n. torride Torino. tonifie (il ~) tonificat. automnal tomnatic. typique tipic (în mod ~). caisse [mus.]. tir tir al antiaerienei. toge tttol tolăneşte (se ~). débonnaire. torrentielle (pluie ~) torid.] tobă de carte. tomographie ttton ton. tolère (je ~) tolereze (el să ~). toilettes [n. fondais topesc.].] [bot. tomate tomberon.pl. cognée [f. justement tocmeală. toponymie topor. toupie titlu. fam. cabinet [WC]. piocheur. tirade tiraj [publ. tolérable tolerant.f. tirant [n. étui à lunettes toca.f. tir à l'arc tiradă. marchandage togă. titre de propriété titular.

215 - .] trage ponoasele (pop. torpillait torpilă (el ~). sommeiller trage o scatoalcă. buissonnière (faire l'école ~) trage chiulul [pop. tirer trag (ei ~). déduire. raté (il avait ~) [cible] trăgea pe lângă. tirai (je ~) trăsese (el ~). raté [cible] trase pe lângă (el~). total total [adv. tracasse (il ~) trackball [PC]. intégrité. complètement. torpeur toropit de somn toropită de somn. gâteau tortura. camarade. interprète [traducteur]. tirer les conséquences trage un cot.]. torpilla torpilat. tiré (il avait ~) trăsesem (eu ~).]. torpeur tors torşi toarsă toarse. ratai [cible] trăsese pe lângă. traction tradiţie. traditionnel traducător traducători.]. compagnon tovarăşă. déduit tragi concluzia. torpiller torpila (el ~). tradition tradiţional. tiré (vous aviez ~) trăseseşi.] traficant. toujours totdeauna (pentru ~). photographier tras în chip [reg. tout-terrain total totali totală totale. tracassant tracasează (ei ~). totalité totdeauna. torpillent torpilă. copine.][arg. tirailler [fusil] trage cu urechea.] torsiune. déduisent. compagne tovărăşie. tout terrain tot-teren [auto]. pourtant tov. toutefois. tiré. tire (il ~) trage (el ar ~). tirailleur tragere. vesser [vulg. copain.] trăgaci. ainsi. tirons trageţi. Trans]. Trans. déduis (tu ~) trage o concluzie. tiras (tu ~) trăgând.].]. amaigri trase (el ~).]. quand même. tracassait tracasat [neo. tiré (ils avaient ~) trăseserăm.).toropeală. tiré (j'avais ~) trăseseră. rata (il ~) [cible] trăsei pe lângă. écoutes (être aux ~). tiré (nous avions ~) trăseserăţi. tirâtes trăsei (eu ~). déduisons trageţi concluzia. torpille (il ~) torpilează (ei ~). déduis (je ~) tragem concluzia. tiré (tu avais ~) trăseşi. tirez tragi. induire trag concluzia. torse [n. colporter [com. ratant [cible] trage un pârţ [vulg. tirera (il ~) tragă (ei să ~). tires (tu ~) tras traşi trasă. torpilleur torpoare [neo. tirer les conséquences trage un pui de somn.] trage (clopotele). tabasser de coups trage-n chip [reg. tir à l'arc . totalement totalitate. torpillé torpilau. péter [vulg. tirent (qu'ils ~) tragă (el să ~). passer l'aspirateur trage o bătaie soră cu moartea. traducteur traducere traduceri. coutume. tirerait trage (va ~). cependant. traduction trafica. ratais (je ~) [cible] trăgând pe lângă. sécher [une classe etc. photographié trage chiului de la şcoală. supplice. mettre de l'eau courante trage [cu o armă]. péter [vulg. ratait (il ~) [cible] trăgeam pe lângă (eu ~). contrebandier trage. tout tous toute toutes tot aşa. tire (je ~) trage (aş ~).]. boîte à gants [auto] torpila. tirant trage apă curentă. tintinnabuler trage concluzia. compagnie toxic. boule de commande [PC] tractor. tracassé tracasând [PC]. gâchette trăgător [mil. rate (il ~) [cible] tras pe lângă.]. torpille torpilor.m.]. torche tot toţi toată toate.] trage vânturi. jamais (à tout ~). tirent trag (eu ~).]. tirâmes (nous ~) traserăţi.m. camarade [abréviation] tovarăş. autant tot teren. jamais (à ~) Totul e bine când se termină cu bine. somnolent torpedou [auto]. Tout est bien qui finit bien Adev 13/01/08 totuna (mi-e ~). cigare tracasa [neo. tire (qu'il ~) tragem. aussi tot atât cât. tirerais (je ~) trage (el ~). tracassent tracasează (el ~). filé tors [n. tracteur tracţiune. déduisez tras concluzia. tireur.. tirer une conclusion trage consecinţele. torpillaient torpilează. tirage tragere cu arcul. égal (cela m'est ~) totuşi. coup de coude (donner un ~) trage pe lângă. toxique tttr trabuc [nn. rater [cible] trage pe lângă (el ~). donner un coup de pied trage în toate părţile. souffleter trage un şut. surprendre une conversation trage un vânt. tira (il ~) traserăm. torsion tort torturi. torture torţă torţe. faire feu trage cu aspiratorul. néanmoins. torturer tortură. tracasser tracasa (el ~).

tragere (cu puşca). tir tragere la sorţi. tirage au sort trainic. solide tras de păr. tiré par les cheveux trădare. trahison trădător. traître trăi. vivre trăi (ar ~). vivrait trăi (el ~). vécut (il ~) trăi (va ~). vivra trăia. vivait trăiai. vivais trăiam. vivais trăiască (să ~). vive trăiau. vivaient trăiesc (ei ~). vivent trăiesc (eu ~). vis (je ~) trăieşte. vit trăieşti. vis (tu ~) trăim. vivons trăind. vivant trăit. vécu trăiţi. vivez trâmbiţă. clairon trâmbiţa [vb.]. claironner trâmbiţă (el ~). claironna trâmbiţat. claironné trâmbiţează (el ~). claironne (il ~) trâmbiţeze (să ~). claironne (qu'il ~) trambulină. tremplin tramvai tramvaie. tramway, tram trăncăni. jaser, jaspiner, caqueter, jacasser, bavarder, papoter trăncănea. jacassait trăncăneală. bavardage, papotage trăncăneşte. jase (il ~), bavarde, papote, caquète, jacasse (il ~) trăncănind. jacassant trăncănit. jacassé, jasé trandafir. rose trandafiriu. rose [adj.] trandafirul. la rose trândav. fainéant trândăvie. fainéantise tranpirat. transpiré transfoca [foto & film]. zoomer, zoom (faire un ~) transfocator. zoom transforma. convertir, transformer transform (eu ~). transforme (je ~) transformă. transforme (il ~) transformă (ei ~). transforment (ils ~) transforma (el ~). transformait transformă (el ~). transforma transformabil. transformable transformare. transformation transformat. transformé transformau. transformaient transformator transformatoare. transformateur transilvan, transilvănean. =de la région de Transylvanie Transilvania. Transylvanie translator translatori. traducteur transmis. transmis

transmisibil. transmissible transmisie, transmisiune. transmission transmite. transmettre transmit (ei ~). transmettent transmit (eu ~). transmets (je ~) transmită (el să ~). transmette (qu'il ~) transmite. transmet transmitem. transmettons transmiteţi. transmettez transmiţi. transmets (tu ~) transparent transparentă. transparent transparenţă. transparence transpira. suer, transpirer transpir. transpire (je ~) transpira (el ~). transpirait transpiraţi (voi ~). transpirez transpiră (ei ~). transpirent transpiră (el ~). transpire (il ~) transpirăm. transpirons transpiri. transpires transpiraţie. sueur, transpiration transport transporturi. charge [n.], transport transporta. porter [transporter], transporter transportat. porté [transporté], transporté transportă (ei ~). transportent transportă (el ~). transporte (il ~) transportând. transportant transportabil. transportable transpune. transposer transpune în practică. mettre en pratique transpunere. transposition transtextualitate. transtextualité transversal transversali. transversal tranziţie. transition trapă. trappe trasa. tracer traseu. parcours trata [subiect]. porter sur [concerner] tratament. cure Tratatul de la Lisabona. Traité de Lisbonne Adev 10/02/08 tratative [pl.]. pourparlers [pl.] traversa. croiser, traverser traversare. traversée travesti. travestir, déguiser trăsnet trăsnete. foudre trăsurică. charrette trăznit [adj]. étourdi [adj.] trânti (~ o uşă). claquer (~ une porte) trântească (el să ~ uşa). claque (qu'il ~ une porte) trântesc (~ uşa). claquent (ils ~ une porte) trânteşte (~ o uşă). claque (il ~ une porte) trânti (el ~ uşa). claqua (il ~ une porte) trânti (el ~). claqua (il ~) trântind (~ uşa). claquant (~ la porte) trântit (~ uşa). claqué (~ une porte) trânti la pământ. terrasser trântit la pământ. terrassé trânti la un examen. recaler trântit [examen]. collé [examen] trânti uşa în nas. fermer la porte au nez trânti uşa în nas [+G.]. fermer la porte au nez de

- 216 -

tttre treabă. besogne, affaire treaptă. degré treaptă [a unei scări mobile]. échelon treaz. réveillé trebui. falloir, devoir trebui (ar ~). devrait, faudrait trebui (va ~). faudra, devra trebuia. fallait, devait trebuiască (să ~). doive trebuie. dois, doivent, devez, faut, doit, devons trebuit. fallu, dû trebuincios [liv.]. nécessaire trecător [adj.]. fugitif, éphémère, passager trecător [n.]. passant [n.] trece [peste un obstacol]. franchir trec (ei ~ peste un obstacol). franchissent (~ un obstacle) trecând (~ peste un obstacol). franchissant (~ un obstacle) trece (~ peste un obstacol). franchir (~ un obstacle) trece (el ~ peste un obstacol). franchit (il ~ un obstacle) trecut (~ peste un obstacol). franchi (~ un obstacle) trece din nou. repasser trece în proprietatea statului. étatiser, nationaliser trece pe roşu [la semafor]. brûler le feu rouge trece peste. enjamber trecere. passage trecere de pietoni [n.f.]. voie piétonne [n.f.], clouté (passage ~) trecut (anul ~). dernier (l'an ~) trei. trois trei-fraţi-pătaţi [bot.]. Viola tricolor [bot.] trei locuri (cu ~). triplace trei răi [bot.]. Hepatica transylvanica [bot.] treia. troisième treia parte (a ~). troisième [1/3] treierătoare. batteuse treilea. troisième treime. troisième [1/3], tiers treişpe. treize treisprezece. treize treizeci. trente tremur. tremblement, frémissement, frisson tremura. trembler, vibrer, vaciller, frémir tremur (eu ~). frémis (je ~) tremură de frig. frémit (il ~) tremură (ei ~). frémissent tremura (el ~). frémissait tremură [perf. s.]. frémit (il ~) [parf. s.] tremura de frig. grelotter tremurând. frémissant tremurat. frémi tremurător. tremblant, frémissant [adj.] tremurau. frémissaient tremurici. tremblement tremurici (avea ~). frousse (avoir la ~) tren trenuri. train tren de aterizare [aero]. train d'atterrissage [aéro]

trend. tendance Adev 01/11/07 trepida. vibrer trepied. trépied trepied [foto]. pied photo treptat. fur (au ~ et à mesure) tresă. tresse tresă [mil.]. galon [mil.] tresaltă. bondit tresălta. bondir tresăltare. soubresaut tresări. tressaillir tresărire. tressaillement, soubresaut trestie. roseau trezi. réveiller trezea. réveillait trezesc (ei se ~). réveillent (ils se ~) trezesc (mă ~). réveille (je me ~) trezeşte (se ~). réveille (il se ~) trezeşti (te ~). réveilles (tu te ~) trezim (ne ~). réveillons (nous nous ~) trezit. réveillé treziţi (vă ~). réveillez (vous vous ~) trezi curiozitatea. intriguer (v.t.) trezire. réveil tttri tria triez. trier trib triburi. tribu tribord. tribord tribun. tribun tribunal tribunale. tribunal Tribunalul Suprem. Cour de cassation tribună. tribune tricot [textil]. tricot [textile] tricota. tricoter tricotaj. maille tricou tricouri. tricot, tee-shirt tricou poli. polo [chemise] triere. tri trifoi. trèfle trigonometrie. trigo [f.] [fam.], trigonométrie trimite. envoyer trimis. envoyé trimis [n.]. messager trimit. envoie trimite. envoie trimite (ar ~). enverrait trimite (pe cineva departe). reléguer trimite (va ~). enverra trimite (vei ~). enverras trimite (veţi ~). enverrez trimite (voi ~). enverrai trimite (vom ~). enverrons trimite (vor ~). enverront trimite înapoi. renvoyer trimite un fax. télécopier trimitere. envoi trimitere înapoi. renvoi triplu. triple trist. morne, triste tristeţe. chagrin, tristesse, amertume trişerie. tricherie triumf. triomphe

- 217 -

triumfa. triompher triunghi triunghiuri. triangle trivial. vulgaire, obscène trivialitate. vulgarité trîndav. paresseux trîndăvie. paresse tttro troacă. trou troacă [fig. auto]. vieille bagnole [fam.] trofeu. trophée trohaic. trochaïque troieni. enneiger troienit. enneigé, neigeux troiţă. crucifix, calvaire trombă. trombe trompetă. cornet trompetă [muz.]. cornet [mus.] tropaială. piétinement tropăi. piétiner tropăi pe loc (pentru a se în. semelle (battre la ~) tropăit. piétinement troscăit [pop.] troscăiţi troscăită troscăite. ivre troscot de munte [bot.]. Polygonum alpinum [bot.] trosni. claquer, craquer trosnească (el să ~). claque (qu'il ~) trosnesc arzînd (ei ~). craquent (ils ~) trosnesc arzînd (ei ~). pétillent (ils ~) [bois] trosneşte. claque (il ~), craque (il ~) trosneşte (care ~). pétillant [bois au feu] trosni (el ~). claqua (il ~) trosnit. craqué trosnitură. craquement trotuar. trottoir trozni. crépiter truc. astuce, feinte [nf.] [fam.] trudă. sueur trudi [fig.]. suer trufandale [n.f. pl.]. primeurs [n.f. pl.] trufaş. arrogant trufie. fatuité, morgue, arrogance trunchi [n.n.] trunchiuri. tronc [n.m.], souche [n.f.] trup trupuri. corps trup şi suflet. corps et âme trupă. troupe trupesc. corporel trupului. corps (du ~) trupului (plăcerile ~). chair (plaisirs de la ~) trusă. trousse, étui trusă [n.f.]. nécessaire [n.m.] trusou. trousseau tttu tu. tu, toi tu însăţi [f.]. toi-même tu însuţi [m.]. toi-même tub. tube tubercul. tubercule tuberculoză. tuberculose tuberculoză pulmonară. phtisie tuberoză [pop.]. Polyanthes tuberosa tubular. tubulaire tuciuriu [n.m.] [rasist] tuciurie [n.f.] tuciurii [n.m.pl.]. gitan

tufă. touffe tufă de arbuşti. buisson tufiş. buisson tttul tulbura. émouvoir, toucher [fig.] tulburare. émoi, trouble, tulburare [fig.]. étourdissement tulburat. confus, touché [fig.] tulburător. troublant, enivrant tuleie [pl.]. duvet [facial] tulpină tulpini. tige [d'une plante] tumbă. culbute tumult. tumulte tumultuos. tumultueux tttun tuna. tonner tuna [imperf.]. tonnait (il ~) tunat. tonné tună. tonne (il ~) tună [perf. s.]. tonna (il ~) tuna şi fulgera împotriva. tonner contre tună şi fulgeră contra. tonne contre (il ~) tuna şi fulgera împotriva. pester contre tuna şi fulgera împotriva (el). pestait contre (il ~) tunător. tonnant, tonitruant tunde. tondre tund (ei ~). tondent tund (eu ~). tonds (je ~) tunde (aş ~). tondrais (je ~) tunde (el ~). tond (il ~) tunde (el ar ~). tondrait tunde (va ~). tondra tunde (vei ~). tondras tunde (veţi ~). tondrez tunde (voi ~). tondrai tunde (vom ~). tondrons tunde (vor ~). tondront tundea. tondait tundeai. tondais (tu ~) tundeam (eu ~). tondais (je ~) tundeam (noi ~). tondions tundeaţi. tondiez tundeau. tondaient tundem. tondons tundeţi. tondez tuns tunşi tunsă tunse. tondu tunse (el ~). tondit (il ~) tunsese. tondu (il avait ~) tunsesem (eu ~). tondu (j'avais ~) tunzi. tonds (tu ~) tunel. tunnel tunet tunete. coup de tonnerre, tonnerre tunică. tunique Tunisia. Tunisie tunisian. Tunisien tunsoare. coupe [des cheveux], tonsure tupeu. insolence, aplomb, culot [n.m.], toupet tupeu (avea ~). gêne (être sans ~), culot (avoir du ~) tttur tur. tour [tourisme] turba de mânie. enrager turbat. enragé

- 218 -

turbărie G.-D. turbăriei turbării. tourbière turbiona [fiz]. tourbillonner turc. turc turc [locuitor]. Turc Turcia. Turquie turcoaz. turquoise turist. vacancier turist cu cortul. campeur turiţa mare [bot.]. carline [bot.], Carlina acaulis turmă. troupeau turma de elefanţi. troupeau d’éléphants Adev 05/12/07 turmenta. tourmenter turmentat [iron.]. tourmenté turn. beffroi, donjon, tour [f.] turn [n.n.] turnuri. tour [n.f.] [bâtiment] turn de control [aero.]. tour de contrôle [aéro.] turna. verser torn. verse (je ~) torni. verses turna. versa turnăm. versons turnat. versé turna (în formă). mouler turna beton. couler du béton turna un film. tourner un film turnantă [auto]. tournant [auto] turnare (în formă). moulage turnat (în formă). moulé turnător. mouchard, cafard [dénonciateur] turnător [la poliţie]. indicateur [de la police] turneu [n.n.] turnee. tournée [n.f.] Turnul Babel. tour de Babel (La ~) turnul de fildeş. tour d'ivoire (la ~) turpitudine [neo]. turpitude turtă [bot.]. Carlina acaulis, carline [bot.] turti. aplatir, comprimer, cabosser turtit. cabossé turturea [bot.]. Saxifraga marginata [bot.] tuse [n.f.sg.]. toux [n.f.sg.] tusea. toux (la ~) tuşă. touche [n.] tuşă [fam.]. tatie [fam.] tuşă [pictură]. touche [peinture] tuşă [sport]. touche [sport] tutelă. tutelle tutore. tuteur tutui. tutoyer tutui (se ~). tutoyer (se ~) tutuim. tutoyons tutuim (să ne ~). tutoie (qu'on se ~) tutuit. tutoyé tutuire. tutoiement tutun. tabac TV. téléviseur, télé [n.f.][l'appareil] TVR M.R.. =télévision nationale roumaine TVR-1 R.. =télévision nationale roumaine TVR-2 R.. =télévision nationale roumaine ţţţa ţal [arh.], notă de plată [restaurant]. note [restaurant]. Zahl ţap. bouquin [zool.], bouquetin, bouc

ţap [halbă de bere]. bock ţap ispăşitor. bouc émissaire ţapinar. bûcheron ţară ţări [n.f.pl.]. état, pays, patrie ţară noastră. notre pays Adev 01/11/07 Ţara Galilor. Pays des Galles ţarc. parc [zoo.] Ţarcului. =montagnes - Carpates E roum. ţal [arh.]. note [restau.]. Zahl ţanc ţancuri. rocher ţanc (se opri la ~). pile (s'arrêter ~) ţancul ţancurile. rocher (le ~) ţarină. éteule ţăcăni (se ~). fêler (se ~) [fam.] ţăran ţărancă. paysan, agriculteur, bouseux [n.fig.péjor.] ţărănime. paysannerie ţării. pays (du ~) ţările. pays (les ~) Ţările de Jos [arh.] [n.f.pl.]. Pays Bas, Hollande [n.f.] ţărm. rivage, côte [géo. rive] ţărmul mării. bord de mer (le ~) ţărmuri. côtes [géo. rives] ţăruş. pieu, piquet ţăruş [la un cort]. sardine [d'une tente] ţâcnit. cinglé ţânţar. moustique ţânc [pop. peiorativ]. petit [n.m.] ţâră (o ~). peu (un ~) ţâră de (o ~) [pop.]. brin de (un ~) [fam.], grain de (un ~) [fig.] ţâră de [pop.]. un grain de [fig.] ţâşni. gicler, jaillir ţâşnea. giclait ţâşnesc (ei ~). jaillissent ţâşneşte. jaillit (il ~) ţâşnit. giclé, jailli ţâşnire. jaillissement ţâşnitură. jet ţâţa-vacii [bot.]. Primula elatior [bot.] ţâţă [pop.] ţâţe. poitrine, nichon [vulg.], gorge, mamelle ţâţă mare. poitrine [de la femme] ţţţe ţeastă ţeste. tête ţeastă [pop.] ţeste. crâne ţeavă. tuyau ţechin [monedă]. sequin ţep [n.m.] ţepi. épine [n.f.] ţepi (cu ~). hérissé ţepos. hérissé ţesător. tisserand ţesătură. tissu, étoffe ţese. tisser ţes (ei ~). tissent (ils ~) ţes (eu ~). tisse (je ~) ţesând. tissant ţese (el ~). tisse (il ~) ţesea. tissait ţeseau. tissaient ţesu (el ~). tissa (il ~) ţesut [vb]. tissé ţesut [biol.]. tissu ţesut [n.] [activitatea]. tissage

- 219 -

]. mouiller. eau-de-vie ţurţure de gheaţă . tégla.ţurţuri de gheaţă. cloue (qu'il ~) ţintuieşte. ultérieur ultim ultimi ultimă ultime. Union Européenne ucaz. ébahir uimire. tenir tête ţine post. humain umanism.]. zieuter [pop. étonner uluială. clouant ţintuit. mouillé uger [n.]. assommer ucidere. tenir au courant ţine la curent.] ţinuturi.] Ucraina. tiennes (que tu ~) ţine-ţi fleanca! [pop. pétrifié [fig. stupéfaction. ébahissement. tapageur [couleur] ţine. fin [n. tremper udat.].] ţine (ar ~). ulcération ulcior. glaçon [n. clouer ţintuiască (el să ~). tenez uituc uituci uitucă uituce.220 - . cruche ulei.D. tiens ! ţinea. t' [pron.f. incontinent [méd. nippes [n. interloquer. bisou ţuhaus [arg. édit ucenic.] uimi (a ~).] ţuică. tiennent (qu'ils ~) ţină (el să ~).]. meurtre ucidere din culpă [n. cible.] ţine-ţi gura! [fam. objet [but] ţintui. tenu ţine informat. négligent uuul -UL <filmUL> [m. duré.] ucigaş. te [pron. coup d’œil uite. étonnement uluiască (să ~).&n.].][pop.pl.][jur. cloue (il ~) ţintuind.] ţigară. but. voyant [adj. huile de poisson uleios.m. la ferme ! [fam. émerveiller. ébahir. huile. pouce ţţţu ţucătură [pop. tueur à gages ucigaş plătit. méduser. tenez ţinu.f. taule [arg. but. prodigieux uimitor [adv. cél ţţţi ţi-. la ferme ! [fam. meurtrier [n.]. tzigane [adj.M. accoutrement ţoale [n.][de la vache] uuui uimească (să ~). région. dernier.pl. tienne (que je ~) ţină (ei să ~).][arg. pétrifier [fig.] uita. ulcère ulceraţie. tueur à gages ucigător. olaj ulei de motor.].] ţie. toi (à ~) ţigan ţigani ţigancă ţigănci.f. des Magyars de R> U.]. ébahisse uluieşte. tuer. assassiner.]. coup d'œil.]. tordre le cou ucide (cu o lovitură).]. ébahisse uimeşte. tint ţinut. jeûner ţintă. fauché [fig.[pron D. <Union Démo. tiens (je ~) ţin (eu să ~). émerveiller. D] ţi.R. sidéré.] ţine piept.m. D] ţicni (se ~) scrânti (se ~). prodigieux uuum uman. oublia uitând. tiennent ţin (eu ~). homicide [n. étonnement uimit. faucher [fig. stupéfait.uluitoare [pl. gitan ţigănesc.f.f. étonnant. oublié uită. huile à moteur ulei de peşte. contrée..]. ébahi uluitor uluitori uluitoare .].][pop.]. pétrifié [fig.n. officier [vb. cloué au lit ţinut [n.n.] ţol. LE <LE film> ulcer.] ucis.] ţine (el ~). apprenti ucenicie.E. tenait ţinem. tenir ţin. tenons ţineţi. pays [région] ţinută. ébahissement. oublier uitat. tiens (tu ~) ţii (să ~).]. trempé jusqu'à la moelle uda ud. prodigieusement uita (se ~). assassin. tuile. port ţinută [n.]. ébahi uimitor uimitori uimitoare – uimitoare. huileux uliţă. apprentissage ucide.] ţiglă ţigle. oubli uitătură. orme ulterior. ébahit uimi.. tiendrait ţine (care nu se poate ~). tienne (qu'il ~) ţină (să ~). Ziegel ţipător.] ţicnit.]. bohémien [adj. tienne ţii. ultime ului uluiesc. oubliant uitare. ébahit uluit.] ţipător [culoare] ţipătoare. ébaubi [col. tient (il ~) ţine (va ~).]. pis [n.]. pétrifier [fig. meurtrier [adj.]. humanisme . Ukraine ud leoarcă. tenir au courant ţine o slujbă religioasă (a ~).ţel [n. étonnant.] ţeluri. médusé. sèche [n. homicide ucigaş năimit [arh. ruelle ulm.] uuua U. étourdissant [adj.f. toqué [fam. tiendra ţine!. éberlué. cloué ţintuit la pat. fêler (se ~) [fam. trempé jusqu'à la moelle ud până în măduva oaselor.]. bohémien [n.]. tenue ţţţo ţoale. ultérieurement.

hongrois. égaliser unii. tour à tour . épaule umbla. ligne (~ de pêche). intriguer (v. un unul câte unul. beurre untură de peşte.*] unguresc. rembourré umplut cu puf. huile de poisson untură de porc topită [f. cheminait (il ~) umblă (el ~). outil. uniformité uniformiza. humanité umăr umeri. farcir. conspirateur uneori. uniforme uniformitate. humeur umor.i. où undeva. relie (il ~) uni (el ~). unité uniune. mouiller umezit. étoffer umple (~ un şanţ). huiler unge cu unt.]. joufflu umiditate. univers universal. singulier. oncle unde. cintre umeri (ridica din ~). union Uniunea Europeană. humiliant umoare [anat. Union Européenne univers universuri. chemina (il ~) umbla în vârful picioarelor. garnir. D'UNE <moteur D'UNE voiture> unele. universellement universitar. humoristique umple. marche umbra-iepurelui [bot. humoriste umoristic. pavaner umflat. graisser la patte de qqn [pop] ungher. garnissage umplu (ei ~ un şanţ).221 - . marché. unification uniform uniformă. humilier umilinţa. relient (ils ~) uneşte. quelques-unes unelteşte. un à la fois unanimitate. abaisser umili (se ~). égaler. humiliation umilit.m. ongle ungur unguri. honte umilinţei. ustensile unealtire. hongrois [adj. joint. joindre. allier.].umanist. un grain de [fig. lier. ombre umbrelă. comblé (un fossé) umplut [d.indéf. uniforme uniformă. cheminer. parapluie umed umezi umedă umede. garni [rempli] umplut (un şanţ). garnissage uuun un una. relier. beurrer unge pe cineva [mitui]. marcher umbla (el ~). unifier unificare. recoin ungherele (în toate ~). combler (~ un fossé) umple (ei să ~ un şanţ). D'UN <scénario D'UN film> unul. parfois. mijote (il ~) [fig.m. honte (de la ~) umilire. humour umorist. UN <UN film> un grăunte de. série (hors ~) unifica. académique. quelques-uns unire.][*] unguroaică. honte (la ~) umilinţă. manœuvre UNEI <motorul UNEI maşini>.][*] a ~) Ungaria. duveté umplutură. humide umeraş. uniformiser. relia unind. unir. unanimement unchi. quelquefois uuung ungar. comblent (qu'ils ~ un fossé) umple [tapiţerie]. mortifier. peu. Hongrois [n. humanitaire umanitarism. unifier unesc (ei ~). Hongrie (la ~) unge cu ulei.]. humiliation. tapiţerie]. comploter. fourré [adj. un petit peu una câte una. union unitar. onze unşpe [pop. un à la fois unul după altul. comblent (ils ~ un fossé) umplut. relié unic. humaniste umanitar. coin. réunir. reliant unit. aller sur la pointe des pieds umblat.]. canne undiţa (pescui cu ~). ligne (pêcher à la ~) unealtă. certains [art. régulier. hongrois [adj. épaules (hausser les ~) umezi. mijoter [fig. intrigué uneltire.] unelti uneltesc. quelque part undiţă. graisse unsprezece. cheminé umblet. Hongrie.]. à la file. comble (du fond en ~) unghi unghiuri. universitaire universitate. humilié umilitor. unanimité unanimitate (în ~). asperge à feuilles étroites umbră. humanitarisme umanitate. mouillé umfla (se ~).] un pic. grossir umfla în pene (se ~). angle unghie unghii. université unsoare. unique. brigue.). démarche. saindoux [n.]. chemine (il ~). rembourrer [meubles] umplere. Hongroise uuuni uni unesc. unitaire unitate. onze unt. humble umili.] uneltind. humidité umil. universel universal (în mod ~). conspiration uneltitor. comploté. garni.] UNUI <scenariul UNUI film>. complotant uneltit. un une UN <UN film>. graisser.

citadin urbanitate. poursuivent urmăresc (eu ~). filature [police] urmăritor. suivons urmând. suivant. sèches (tu ~) uscare.pl. Uranus ură.f. percefeuille [bot. sécheresse uscător. ébranler urnesc (ei ~). vrombir urzica mare [bot.] urmărire. porte uşa. poursuive urmăresc (ei ~).n.] urâtă. Uruguay urui.].f. suivrait urma (va ~). óriás Adev 19/12/07 urieşesc. accompagné urmaţi. citadin [adj. poursuivait urmărea [poliţieneşte].]. souhaitent urez. trace. suivit urmăm. côte à côte uuura ura.]. ustensile ustura. ouragan urangutan. talonner urmări [neplăcute] [n. hurlement uuurm urma. dans les quinze prochaines années Adev 01/11/07 urmuzian.] uscător de păr [n. urine urî urăsc. monter urca (el ~). ours en peluche ursuz. urgence uriaş uriaşa. séché uscă (el se ~) [perf. filé [police] urmăriţi. souhaite (il ~) urează. suite urmă [n. maussade Uruguai.]. géant [adj. =du prosateur et poète Urmuz urnă. détester.].]. nase [pop. urne urni (a ~). suivrait urmări (el ~). oreille urechea-iepurelui [bot. file (il ~) [police] urmăreşti. séchoir uscător de mâini [aparat]. poursuivrait. aversion. suivra urmai (eu ~). géant [n. montant urcat. mauvais. gravi.]. poursuivant în următorii 15 ani.] urină. suis (je ~) [de suivre] urmezi. Grande Ourse ursoaică. haïr urât. piquer uşă uşi. urbanité urca.].pl. sécher usca (el se ~). poursuit.]. Jovibarba heuffellii [bot.m. suivent. ours Ursa Mare [astron. Bupleurum sp. prochain urmări. porte (la ~) uşa din faţă [auto]. portière avant [auto] uşa din spate [auto].unul lângă altul.]. ourse ursuleţ. poursuivra. souhaite (je ~) urezi. sécha usuc (eu ~). suis (tu ~) [de suivre].] urâţenie. souhaites (tu ~) uragan. haine urât [adj. suivre urma (ar ~). poursuite urmărire [poliţistă]. poursuivît urmărea. montée ureche urechi. pourchasser. suivons. souhaiter uraţi. porte principale .]. montée urcuş. montait urcând.] uuusc usca (se ~). Urtica dioica [bot. suivis (je ~) urmat. ébranlé urs urşi [m. portière arrière uşa în nas (trânti ~). poursuivant urmărit.]. géant [adj.].] urgent. ébranlent urneşte. sèche (je ~) usucă (el se ~). orang-outan Uranus. sèche (qu'il ~) usuci. suis (je ~) [de suivre] urmăreşte.][pământul][mar. [bot. sec uscat (la loc ~). pourchassé urmărit [poliţieneşte].]. suivre. séchait uscat uscată.n. suivis (je ~) urmărim. souhaitons urează (el ~). séché. ébranle urnit.] urzica mică [bot. suivent urmează (el ~). suivi. marque.pl. suit (il ~) urmăreşte [poliţia]. suivra urmării (eu ~). sèche-cheveux [n.]. poursuis urmări (ar ~). terre ferme uscat [vb. filait [police] urmărească (să ~). s. laid. urgent urgenţă. urbain. impérieux. poursuivi. suivant urmează (ei ~). enlaidir urla.f. poursuivons urmărind. suis (tu ~) [de suivre] urmare. hideur urban. hausse. suivez urmări [poliţieneşte]. moche [pop. sécheur. suivez urmă (el ~). séchage uscăciune. suivit urmări (va ~).m. monté urcare. gravir. sèche-mains [n. suivant.222 - . piste următor. détesté urîţi.] urechelniţă [bot. hurler urlet. souhaitez urăm. suivi. suit (il ~) urmez.] uscător de rufe. essoreuse ustensilă. ourson ursuleţ de pluş.]. vilain. filer [police] urmări îndeaproape. poursuivez. haï.]. sec (au ~) uscat [n. porte au nez (fermer la ~) uşa principală. poursuivre. Urtica urens [bot. poursuis. sèche (il ~) usuce (el să se ~). séquelles [n.

] [pl. vous [pron. -a [futur 3 pers sg] VA… <el VA filma>. vaporisateur var.] [bot. ouate vată hidrofilă. facilement uşor colorat. variable variabil (în mod ~)..] [recipient] vase. user uzat. vanille vanitate. usé. VOUS. vampire vvvan vană. vacant vacanţă. Saint-Siège (le ~) vatra vetrele. myrtille [n. utopie a uza de. vám vamal. été [saison] varia. chaux vara [anotimp]. Vallée de… [abréviation cartographique]. vaniteux vapor vapoare. Wanne vanilie. vaccine vaccina. porte pliante uşă laterală. variante varietate. valoir valora (ar ~). chou vas. usage utopic. porte coulissante uşă în armonică.. frivole uşuratic (în mod ~). espèce. bassin vvval val. vaut valoreze (să ~). valse valută. utilisable utilizare. vacances [pl. -A <il filmerA> vacant. vaisseau sanguin vasal. vague [adj. voiture (de train). Varsovie varză verze. usuel uzual (în mod ~). wagon-lit. vallée vale (largă). commode uşor [adv. valider valiză.] vameş. foyer vază. précieux valoare (fără ~). légère (à la ~) uuut util. vacarme vacă vaci. doter utilitate. vaccine Vaccinium myrtillus. baignoire. aisance . débiner (se ~) [fam. légère (à la ~) uşurinţă. utopique utopie. vaisseau vas [mar. valide valida. valet valet de cupă. porte (de la ~) uşile închise (cu ~). vanité vanitos. valeur valoare (de ~). voiture-lit vai!. usuellement uzură.]. douanier [n. gué (le ~) vag. clochard. misérable valora. vassal vasalitate. va [aux futur 3 pers sg].n. vaille valoros. valablement vale. âtre (l'~) vatră vetre.] [anotimp]. varier variabil. vaudra valorat. valent. utiliser utilizabil. teinté uşura. porte à deux vantaux uşă culisantă.. valet [cartes]. valve (faire ~) vvvam vamă.] valvă (face ~). navire vapori.. vase . bio. vache vaccin. malle valoare valori. valeureux vals. valise.]. A] V-.m. vallée [abréviation cartographique] va. <il VOUS a filmé> -a [futur 3 pers sg] V. usagé uzină.] vacarm. âtre.] vagabond. légèrement. utile utila. vague [n. vámos vampir. vapeurs vaporizator. choix [commerce] varieteu.223 - . val valet.f. variété. vassalité vast. <el V-a filmat>.f.].pl. coton hydrophile Vaticanul.f. vase vas [fiz.] vas de sânge. utilité utiliza.]. vaudrait valora (va ~). devises [fin. wagon vagon de dormit. de façon variable variantă. variole Varşovia.] valabil. ample vată. été (l'~) vara [n. variablement. porte pliante uşier. aisance uşurinţă. léger.] vad vaduri.] veri [n. vain. usurpateur vvva v-. usine uzual. porte latérale uşă pliantă. gué vadul. navire vas [n. hélas vaiet. usurper uzurpator. léger. diversité varietate (de produse).]. usure uzurpa. douanier [adj.uşă cu două canaturi. huis clos (à ~) uşchi. douane. plainte vailing [reg. haine uşurinţă (cu ~). variété variolă. facile. a se folosi folosesc.] uşor uşoară. fracas. portier [concierge] uşii. faciliter uşuratic. valable valabil (în mod ~). valet de cœur [cartes] valid. vagabondage vagon. facilité. vagabond vagabondaj. légèreté. bateau. valu valorează. vaste. pot [n.

voyons. tendres années vârstă medie. veille [guet] veghe (stare de ~).224 - . vedette.].pl. vente au détail vânzare prin corespondenţă. voyant văzuse.]. verra vedem. Peduncularis verticillata vâzdoagă [bot. vente en gros vânzare cu amănuntul. tourbillon vârtejul pământului [bot. lit (se mettre au ~) vâsc. voir vadă (să ~). ouaté vvvâ Vâlcan. insinuer (s'~). voisin vecinătate. fourrer.] [poet.m. chasseur vână. jérémiades [pl. homme d'à côté (l'~) vvved vedea.] văicări (se ~). jamais (à tout ~) vecin vecină.] [bot. vallon (le ~) văiugă [nf. éternel éternelle vecinul. verdure vegetativ vegetativă. versons vărsat. vallon (le ~) vâlvă (face ~).] văduv văduvă. verse (je ~) vărsa (el ~). vâlcea [n. gibier vânează (el ~). siècle vecernie. effusion vărsare [hidr. éclat (faire ~) vâlvătaie. chasser [sport]. brucolaque vârf.].]. pâteux vâslă. introduire (se ~). âge moyen Adev 01/11/07 vârstnic vârstnice. vente à la criée vânzare angro. veille. voir grand vedere [n. lamenter văita (se ~). blanchir văruieşte. battue vânătoarea. voyait vedea (va ~). bleu [n. verses vărsa [med. sommet.Carpates S roum. pointe des pieds (sur la ~) vârî (ancien vîrî). pic.f.m. mêler (se ~) vârî în pat (se ~). chasse à courre vânătoare cu hăitaşi. vous vădit. vu (tu avais ~) văzut văzuţi văzută văzute. blanchi vătăma. vu (nous avions ~) văzuserăţi. vomi [n. gui vâscos. végétation. Anthyllis vulneraria [bot. chassait (il ~) [sport] vâna (va ~).] văiugi.]. introduire vârî (se ~).]. vente par correspondance vânzător. ancien ancienne veci vecilor (în ~). blanchit văruit. aviron vârstă vârste. tagète [n. Tagetes erecta.] vânzare. =montagnes . déboucher sur vărsa tot veninul [fig. fourré [de fourrer] văratec [pop. vallon [n.] vechi veche.m. voyez vezi. âgé Adev 01/11/07 vârtej. tisonnier vătuit. répandait vărsăm. vu (vous aviez ~) văzuseşi.f. commis vânzător ambulant. voyions vedeţi.f. bec [fig. vânzare en détail. comble [géogr.f. fournaise vâna. veille (état de ~) . estival vârcolac. vois văd (să ~). vu le vede. variole Vărsător [zodiac]. meurtrissure. pointe. voit vedea (ar ~). verser varsă. toilettes [n. manifeste [adj. vois (tu ~) vedea lucrurile în mare. Verseau [zodiac] vărsătură. voient văd (eu ~). vallon [n. vu (il avait ~) văzusem (eu ~). vu (ils avaient ~) văzuserăm.] vârful picioarelor (în ~). voyons vedem (să ~). vallon (le ~) vâlcica. pompiste vârât.] văr. vent. végétatif veghe. toxique.] vătămător. répandre. voie (qu'il ~). courir après vâna (el ~). veine vânăt.] vecinică.] vânzător la o staţie de benzină. contusion vânt vânturi [pl. cime.] vederi.]. vu (j'avais ~) văzuseră. chassera (il ~) [sport] vânat [n.]. verrait vedea (el ~). nuisible vătrai. chasse vânătoare cu câini. gémir văiuga. eufemism].]. végétal vegetaţie.f. chasse (il ~) [sport] vânătoare.] vârf [în formă de cioc]. pâle vânătaie. vomissement vărui. cousin vărsa.].][bot. verse verşi. estival văratic. vomir vărsa în (se ~) [râu]. voient văd (ei ~). versait. embouchure vărsat [med. vider son carquois vărsare [hidr. bec. colporteur [com. voisinage vecinic [arh. vêpres veceu.]. étoile [vedette] vegetal. vue [n. pet [vulg.vvvă vă.] vâlceaua.] vâlcele.]. cabinet [WC]. vente vânzare ambulantă. miner vătămătoare [n. veuf veuve văicăreli [pl. verse (il ~) vărs. voie (que je ~) văzând.] vvve veac. âge Adev 01/11/07 vârstă fragedă. chasse (la ~) vănător.] [contusion]. vieux vieille.] vedetă vedete.

contrôlé (il avait ~) verificat. insultant vexat.pl.] veninos. contrôle (je ~) verifică (ei ~). insulte (j'~) . vint. viennent vină (să ~). nouvelle (de la ~) veteran. bruit [fig. verbe verb auxiliar [abrev. véranda [n. ventral ventrilică [bot. impérissable. veste.].] veşnicie. arrivait veni.f. italiques (caractères ~) verze.] vestă termoizolată. sempiternel. contrôlant verificase. quatre-quatre. éternellement [adv.p. véhémence vehicul vehicule. Veronica officinalis [bot. veilleuse vvven venă. version vertical. ventouse Venus.225 - . contrôler verific. -EZ <vous filmerEZ> vetust. G. viens.f. fané veşti [n.f.f. vertigineux vertij. rentré veniţi.sg. viens vin.]. arrivé. ventriloque ventuză. contrôlez verificau. choux verzişoară de munte [bot. vestige vestit vestită.] ventriloc. -ez [futur 2 pers pl]. contrôlé. contrôlable verificare. vert verde-albăstui. contrôlaient verifici ]. plausible. Sempervivum montanum [bot.] verb. arriva veni (ar ~). 1989 Adev 22/12/07 versifica.pl. ouest vestă. éternel veşnic [adv.] vestă anti-glonţ [n. arriverait veni (va ~).].f. glauque verdeaţă. véhicule tout terrain VEI… <tu VEI filma>. -AS <tu filmerAS> veioză.].veghea. nouvelles [n. contrôlé verificaţi (voi ~). gilet vestă. offensé.]. venir à la rescousse de venit [n. vénérable venerare.m. verdâtre verzuliu. ancien combattant veţi. lac [vernis] Veronica. vienne vine.]. vénération Veneţia. Vénus venusian. vraisemblable vers. vertical vertiginos. veiller vehement.]. carquois (vider son ~) ventilaţie.]. futur 2 pers] VEŢI… <VEŢI filma>. versant Versetele satanice. ventilation ventral. véhément vehemenţă. verdure verdict. vertige vervă. cousine verni [neo. insulté vexez. contrôla verificăm.]. Véronique [n. gaiement vest. jovial. contrôlons verificând. contrôle (il ~) verifică (el ~) [perf.]. drôle.]. gilet pare-balles [n. faner (se ~) veştejit. vénusien vvver verandă [n.] versant versanţi.] veste [n. Venise veni. été (de l'~) [n. gai veselă.] vestea [n.m. verdâtre vvves vesel veselă. s. Les Versets sataniques. fameux veşmânt. vénérer venerabil. verdict vereriţă. allez [aux. testé [vérifié] verificat. germains (cousins ~) verifica. gaieté veselie (cu ~). Salman Rushdie. mutin. verbal verde verzi. vérification. vînmes venit.f. venez vii. éternité veşteji (se ~). contrôle verii [G.f.]. véhicule vehicul tot-teren. revenu [n.].f. versifier versiune. adoration veneraţie. vétuste vexa. venimeux veninul (a-şi vărsa tot ~). nouvelle [n. veste anti-froid veste. veine venera. à plomb. gilet [n. vient veni în ajutorul [+G]. pic (à ~). arrivera.] verbal. viendrait. nouvelle (la ~) vestiar. venant venirăm.] verzui. vexer. couloir vestic. joyeux. vers [lit. viendra venim. vestiaire vestibul.] veştii.m.] verosimil. vêtement veşnic veşnică.] verişoară. venait. venin venind. contrôlent (ils ~) verifica (el ~). venir. occidental vestigiu vestigii. insultait vexând.]. contrôles (tu ~) verificabil.]. vérifier. contrôlait verifică (el ~). arriver venea. [aux. écureuil veri primari [pl. insulter vexa (el ~). venons venin. vaisselle veselie. venu venit înapoi. verve verzale [tipogr.

vécu viezure.]. vendu (avait ~) vândut.m. songeaient visă (el ~). cf. puceau pucelle [pop. vend vând (ei ~). vicieux viciu. vicier vicios vicioasă. vendredi vinil. rêve [n. rêvaient (ils ~). vendent vând (eu ~). culpabilité vînt. clos [n. rêvez visau. vice viclean. rêverie. vin frappé vină. rêvent (qu'ils ~) viseze (el să ~). viol violent. fourbe. vous [pron. rêvé. sournois viclenie. vendu vânzând. violence. prochain vijelie. Vésuve Vf. vin fin vin frapat. vendez vinzi. vende vându. guêpe vieţui. vigilance vigoare. vigilant vigilenţă. mobile. rêvais (tu ~) visai (eu ~). violent. vice versa vicia. robuste. villa vilă rustică.] vilbrochen [auto]. pétillant vioiciune. fulminant. Sommet de… [abréviation] vvvi vi. rêve (qu'il ~) visezi.] Viflaim.m. ver à soie viespar. vis (tu ~) vieţuit. rusé. songé visaţi. dorénavant viitor [adj. vendra vindea. vallon (le ~) viroagă [n.]. tempête de neige. victime victorie. pétulant..f.] viitoare. fort [adj. tort vinde. irréel. tournant [auto] virgin virgină. malice. vierge virgulă. vide (sous ~) vida. vallon [n. vends (je ~) vândă (să ~). vinyle vinovat. rêvais (je ~) visase. insultes (tu ~) vexaţiune. rêvons visând. guéri vinerea. remettre (se~) [après maladie] vindecare. feinte [n. pétillant [fig.vexezi. songe visa.] viitor. vente aux enchères vioi vioaie. vigne. rêvant visează (ei ~). ruse. Vienne vierme viermi. guêpier viespe. D] vi-.]. virgule viroaga. viaduc viaţă viaţa.] viroage. personnes] viol. vilebrequin [auto] vilegiaturist. vide vid (sub ~). virtuel virtuos. vif. gaillard [adj. vessie Vezuviu. vânt vînzare cu strigare [pop.]. vertu vvvis vis. rêve (je ~). exubérance vioiciune (plin de ~). vigueur. mutin. vendredi (le ~) vineri. coupable vinovăţie. victoire vid. guérison vindecat. rêvai (je ~) visam (eu ~). chalet [m. dupe victimă. vibrer vibrant. fourberie. vendait vindem. songer visa (el ~). songe . rêvent.].f. vider vidat. rêver. aigu violenţă. vendrait vinde (va ~). avenir viitor (în ~). rêves (tu ~). rêvé (ils avaient ~) visaşi (tu ~). vis (je ~) vieţuieşti.] Viena. songe (je ~) viseze (ei să ~).] vidră [zool. rêva (il ~) visăm. vends (tu ~) vinde pe credit. songe (il ~) visez. vertueux virtute. =théâtre pop. magnétoscope videocameră [f.] virtual. vacancier vin. vie vibra. vigoureux. loutre [zool.]. offense vezică. vous [pron D] viabil. insidieux. blaireau [zool. rêvas (tu ~) visat. vendons vindeţi.]. vibration viceversa. ver vierme de mătase. robustesse viguros. guérir. vin vin ales. violet viraj. vendre à crédit vindeca. rêve (il ~). vibrant vibraţie. véhémence violet. roum.]. caméscope [m. vendre. orage vilă. vin frappé vin rece.226 - . rêvait (il ~). finaud. songent visează (el ~). vivre vieţuiesc. songeait visai. vignoble vie [n. être dans les nuages visare. vendant vinde (ar ~). futur. vivant. songes (tu ~) visa cu ochii deschişi. rêvé (il avait ~) visaseră.] victima unui escroc. à Noël vigilent.] vie [agr. vide (sous ~) video video-uri. viable viaduct. vendit vânduse.

vomi vomă.]. encombrement [espace] voluminos voluminoasă. teignais (je ~) vopseau. parle (je ~) vorbesc (ei ~). loquace vorbărie.] voinţă. gaillard [adj. vouloir voi (ai ~). vomissement. bétail [sg. bon gré mal gré voievod. vont [aux futur 3 pers pl. voix voce tare (cu ~). voyelle voce. allure viteză orară. parler net vorbi pe faţă. viitor]. teignit (il ~) vopsii (eu ~).].]. débagouler [fam. tachymètre [auto] viticultor.] voi [vb. vive voix (de ~) viză. -ont [futur 3 pers pl] VOR… <ei VOR filma>. parles vorbi. parlant vorbeşti. vomi [n. gaillard [n. volley-ball voleu. volant (être au ~) [auto. robuste. teindre vopseam (eu ~). teint (il ~) vopsi (el ~). vizir vizitiu.]. vomir vomitare. volant [adj. -ai [futur 1 pers. joyeux vvvol volan (de rochie).] volan [auto]. teignirent vopsit. Brave (le ~) vitejue (act de ~). bavard. tanière. parlent vorbeşte. méditatif visătorie [lit. volonté. déraisonner vorbeşti aiurea. viitor]. parler vorbea. voix (à haute ~) vodevil. vaillant. réviser vizuină. voyant [n. teint vopsire. avait parlé vorbit. volant [n. voyage voie. mot vorbăreţ. bénévole.].] volei. -ONT <ils filmerONT> vorace.] viteaz. vaudeville vvvoi voi [aux.visător visătoare. volontaire voluptate.]. veut voi însevă [f. vous [pron.].]. déraisonnes (tu ~) vorbi deschis. parlera vorbim. grosseur. lexique vocală. tome.] volant [adj. vous-mêmes VOI… <eu VOI filma>.] vomat. -ons [futur 1 pers pluriel] VOM… <noi VOM filma>. visa vizieră. vous-mêmes voi înşivă [m. voïvode voinic. -AI <je filmerAI> voia (a fi în ~).227 - . lascif. parla vorbi (ar ~). teinture [couleur] vopsi.m. étalage [vitrine] viţă de vie. marâtre vitrină. futur 1 pers pl]. vivant viu grai (prin ~). volet volum volume. nausée vomita. prouesse viteză. parlait vorbesc. bestiaux. volant [n. griotte vite. vomi voodoo. griottier vişină.] volan (fi la ~) [auto. vezető vizor. gré voie (de ~). couleur [colorant]. vigne viţel viţei. vif. voudra voia. vomissement vomitat. N. propos [pl. plaisanter . teignis (je ~) vopsiră (ei ~). repaire. antre.] vorbi. parler net vorbi în glumă. voulait voieşte. voulais (tu ~) voi (va ~). bétail vite [pl.] voi [pron.]. vos vocabular. vigneron vitregă. visière vizir. parle (il ~) vorbeşte (care ~). Judas [n. cocher. vitesse horaire vitezometru [auto]. volupté voluptos voluptoasă. voluptueux vvvom vom. vitéz Viteaz (cel ~). teinture vvvor vor [aux. parlé vorbiţi. vorace vorbă. parlerait vorbi (va ~). vaudou vopsea. rêveur. contenance volum ocupat. vôtre voastre. parole. bavardage vorbe [pl. devanture.]. teins (je ~) vopseşte. merci (être à la ~) voia (fără ~). viseur vizor [la o celulă] [n. allons [aux.] vomă (stare de ~). sing. gré (bon ~) voie de nevoie (de ~). parlons vorbind. voluptuos voluptuoasă.]. parlant vorbise. malgré voiaj. vomir. parlez vorbi aiurea. glace [vitre].n. -ONS <nous filmerONS> voma.] [trou] vizui. volumineux voluntar. terrier vvvo voal. teignaient vopsesc (eu ~).]. rêverie vişin. veau viu vie vii. gré voios. gaze voastră (a ~). volume.

temps vreme ce (în ~).]. que tu le veuilles ou non vrea. parole. mors zăbrea. yoga yucca. sorcier vrăjitorie. gît zaci. vrille [aéro. vainement.] vulpoi [n. parler net vorbind (la drept ~). sucré zahăr. longue (à la ~) vremea se strică. gis zace. jacinthe zar zaruri. vote [n. veuille vreau. tel-tel [PC] xxxa xenofob. photocopieuse. centaine vreuna. méritoire vrednic de milă. charme. volcan vulgar.] vultur vulturi. parleur.].vorbi o limbă în mod fluent. étourdissent (qu'ils ~) zăpăcească (el să ~).pl. misérable vreme vremuri.m. barreaux. vulnérable vulnerabilitate. voulais (tu ~) vrea (ar ~). renard [n. gis (tu ~) zăcând. charma (il ~) vrăjit.] zăcea.] Wilhelm.f.m. mauvais (il fait ~) vremea (cu ~).f.]. baladeur WC. magie. xénophobe xenofobie. digue zămislind.] vulgaritate. vulgaire.] vota. quelqu'un vrie (intra în ~) [aero. saccharose zaharisit.]. voulu vrednic de laudă. voulant vru.] vrie [aero. langage vorbitor.] vreo sută. photocopié xilofon. renard (le ~) [n. charmé vrăjitor vrăjitoare. tandis que vreme rea. yucca zzza zadar (în ~). quelque [adv. [vulg. grille zăcământ [geol.n.m. gisent zac (eu ~). procréant zăpăceală. photocopier xeroxat. voulais vrea (să ~). déjouer zăgaz. gésir zac (ei ~). renard (du ~) [n. vulgarité vulnerabil. voulait vroind. étourdissait zăpăcească (ei să ~). parloir. neige fondante zale. copieur xeroxa. veux vrei.]. xylophone yyya yahting.] [s. dire (à vrai ~) vorbire. magicien. voter votat. terre à terre vulgar [abrev. marc zzză zăbală.] vrabiei. mailles zambilă. étourdissement zăpăci.] vrăbii.f. veulent vrând-nevrând. vain (en ~) zadarnic. gisant zădărnici. barreau zăbrele. médire vorbi pe şleau. veux vrem. parler une langue couramment vorbi de rău (pe cineva). charmer vrăjea (el ~). vautour. étourdisse (qu'il ~) .m. aproximativ. dé [jeu] zarzavat (de ~). moineau. quelqu'une vreunul. moineau (du ~) vrajă. vrille (entrer en ~) [aéro. gros temps vreme urâtă (e ~). voulez vroia. étourdir zăpăcea. voulons vreţi. voudrait vrea (aş ~). yachting yoga. sucre zahăr ars.]. jadis vreo. sorcellerie vrăji. vôtre vot. voulut vrut. mélèze zaharină. vain zadă [bot.]. sorcellerie vrea. aigle wwwa walkman.]. orateur vostru.m. moineau (le ~) vrabie [s. fracas vulcan. voté votează. gisement [géol.m.] zaţ. veut vrea (ai ~). Guillaume William.] vulpii [n. renard [n.] vulpi. étourderie. toilettes [n. ensorceler. Guillaume wysiwyg [PC][neo]. vain (en ~).f. vulnérabilité vulpe [n.]. caramel zahăr din trestie de zahăr. locuteur. charmait (il ~) vrăjeşte (el ~). charme (il ~) vrăji (el ~). potager [adj. xénophobie xerox. sucre de canne zai [n.f.228 - . vos vostru (al ~). vote (il ~) voyeur. pitoyable vrednic de plâns.] vvvu vuiet. pierrot [zool.] vulpea [n. voyeur vvvr vrabia. brouille (le temps se ~) vremuri (pe ~). vouloir Adev 07/11/07 vor.

étourdirent zăpăcise. apercevez zău! te cred!. crier zbor.] zăpăcim.m. palissade zăr [reg.].][arg. étourdit (il ~) [parf. neige zăpadă (bulgăr de ~). écrasant [adj. dix zece (vreo ~). apercevant zărişi. s. ride [n. aperçu zăriţi. lambeaux zdrenţe (în ~). dizaine zecime. broyez zdrobire.]. cinglé zări. zèbre zebră [pietonală]. broie (il ~).f. broies (tu ~) zdrobi (el ~). moquerie. fée zzzb zbârci (se ~). étourdissent zăpăcesc (eu ~).].m. vola zbura. débattaient zbătură (se ~). étourdit (il ~) zăpăceşti. volais (je ~) zburat. volait zbura (ar ~). volera zbura (vor ~). étourdi zăpăcit [adj]. voleront zburai.f. étourdi [adj. dizaine zece ani de pârnaie [arg. dérision zeflemist. broyai (je ~) zdrobim.] zbârcituri. vole (je ~) zbori. taule [arg. hirsute. ébouriffé zbate.229 - .MM]. débattirent zbătut. apercevra zării. volais (tu ~) zburam. étourdissez zăpada (ca ~). secousse zdup [n. bouchon [arg. échevelé. vol. loquet. vole zbură. cahoter zdruncinare. zen zenit. lambeau zdrenţăros. volée (à la ~) zbura.] zbârli (-şi ~ părul). neiges (les ~) zăplaz.] zăpăciţi (voi ~). étourdissant zăpăciră. aperçoit zăreşti. dixième zecelea (al ~). zumo zebră.]. aperçus zărim.] zăpăcit [n. débattra zbatem (ne ~). brise [n. ébouriffer zzzd zdreanţă zdrenţe. haillon. espiègle zburli (a ~). aperçois zări. débattre zbat (se ~). cabrioler zburdă. vole (il ~) zbor (eu ~). apercevait zăresc. étourdi [n. étourdissent zăpăcesc (ei ~). broyons zdrobind.m. vole zburau. neigeux [aspect] zăpadă zăpezi. moqueur zeitate zeităţi. apercevoir zărea. dixième [fraction]. neige (boule de ~) zăpadă (cădere de ~). écrase (il ~) zdrobeşti. débattent zbate (se va ~). débattu zbiera. volerait zbura (va ~).m.] zăpăcit [vb.]. apercevrait zări (va ~). broyé zdrobiţi. hérisser zbârlit. écrasant zdrobit.] zeflemea. étourdis (tu ~) zăpăci (el ~). neige (chute de ~) zăpadă (om de ~). cabriole (il ~) zburdalnic. anéantissement zdrobitor. voler zboară. débattant zbătea (se ~). babeurre [n. volons zburător. volaient zburăm. aperçut zări (ar ~). écrasé.] zzze zeamă zemuri. débattait zbăteau (se ~). clouté (passage ~) zece. ridé zbârcitură [n. volant [adj. verrou zăvorî. divinité zel [n. débattons zbateţi (vă ~). aperçus zărit.] zărghit [reg. débattez zbătându-se. suc. haillons (en ~). loqueteux zdrenţe. zèle [n.zăpăceau. essor zbor (din ~).] zecea (a ~). rider (se ~) zbârcit zbârcită. aperçoivent. neige (de la ~) zăpezile. ébranlement zdruncinătură. étourdis (j'~) zăpăceşte. dixième [1/10] zefir. broyant. étourdi [vb. aperçois zăreşte. voles zbur. jus. loque. écraser. broyait zdrobesc (ei ~). zénith .] zdruncina. hérissé.] zburda. étourdi (il avait ~) zăpăcit. verrouiller zână. lambeaux (en ~) zdrobi.]. broie (je ~) zdrobeşte. apercevons zărind. zélé zen. parbleu ! zăvor zăvoare. dixième zeci.m. broyer zdrobea. ahuri. étourdissons zăpăcind. neige (bonhomme de ~) zăpezii. broyent zdrobesc (eu ~).] zelos. broya (il ~) zdrobii (eu ~).

disais. bruyamment zgrunţuros. parcimonieux zgâria. journal sensationnel ziar de senzaţie. bruit [fig. bruyant zgomotos (în mod ~). pressé zugrăvi zugrăveşte zugrăvit.]. presser. dites (vous ~) zici. neige fondante zmeu [jucărie] zmee [jucării].]. jour (au grand ~) zi de sărbătoare. journal sensationnel ziare [pl. secousse zgârcenie.]. zinc zinca. avare.]. avarice zgârcit. jour le jour (au ~) zi lucrătoare. peindre. jour férié ziar ziare. zoom zoresc. zodiaque zodiacal. zoulou zumzăi. aurore. cahoter zgâlţâitură.m. ébranler zgudui (el ~).]. lendemain (le ~) zloată [n. dis (je ~) zică (el să ~). petit-lait zero zerouri. journal.] zile.zer [n.m. écarquillé zgâlţâi. jour [n.]. dit (tu avais ~) zid ziduri. journée. dépeindre. trembler zgudui (a ~). jour ouvrable zi (în plină ~).]. disais ziceam (eu ~). jours (des/aux ~) zilier.]. zoologie zoologie [abrev.] zonal. disons ziceţi. aube zori [vb. zéro Adev 10/02/08 zestre [f. griffer zgârie-nori.]. parcimonie. dit (j'avais ~) ziseseră. étourdi zzzg zgardă zgărzi [pl.]. collier [du chien] zgâit. décrire Adev 01/11/07 zulu.]. convulsion zvelt. gratte-ciel zgâriere. journalisme zice. murer zig gros.f. ébranlent zguduie (el ~). rayure zgârietură. rumeur zvoner [pop.] zeu zei. muraille zilei. précipiter. dit (il avait ~) zisesem (eu ~). zonal zonă.m.f. main-d’œuvre zilnic zilnică. ébranla zguduie (ei ~). ébranle zguduire. presse [n. bonjour ziua următoare. =quotidien roumain. presse (je ~) zori [n.] ziar de scandal. dis (tu ~) zis. framboise zzzo zodiac. bruit zgomotos. canard [fam. dit (ils avaient ~) ziseserăm (noi ~). anniversaire zi pe alta (de pe o ~). journaux ziarist.m. disais (je ~) zicem. écorchure zgîi (a se ~).]. maçon zidărie. zone zoolog. dit (vous aviez ~) ziseseşi. dise (qu'il ~) zice. jour (le ~) ziua bună [pop. [zool. zinguer zincat. quotidiennement zinc.n.]. zodiacal zombi [n. dirai zice (voi ~). mince. disent zic (eu ~). colporteur (de rumeurs) 9999 . écarquille zgîii (se ~). rempart zidar. écarquilla zgomot. ronflant. dit zisese. dire zic (ei ~). babeurre [n. hâter zorit. svelte zvon. maçonnerie zidi. vrombir zvâcnet.]. dot [m. journaliste ziaristică. vacarme.]. zoologiste zoologic. jours (les ~) zilelor.] zoom.]. quotidien zilnic. ébranlé zguduitură. dieu zevzec [pop. jour (du ~) zilele. ébranlement zguduit.230 - . zoologique zoologie. disais (tu ~) ziceam. cerf-volant zmeură. zombie [n. disait zice (vei ~). secousse zzzi zi [n. zingué Ziua. dit (nous avions ~) ziseserăţi. rugueux zgudui. dirai ziceai. mur zid de apărare. écarquiller zgîieşte (el se ~).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful