Dictionnaire roumain français

-1-

aaaa ---AUTOR lista românească----> ---Adrian OTOIU aotoiu@sintec.ro -a [art.hot.f.]. la [article défini féminin] -A <a treiA>. -ÈME <la troisiÈME> -A <el filmA>. -AIT <il filmAIT> -A <maşinA>. LA <LA machine> -A <maşinA> [art.hot.f.]. LA <LA voiture> [article défini féminin] -AI <eu filmAI>. -AI <je filmAI> -AI <filmAI>. -AIS <tu filmAIS> -AJ <metrAJ>. -AGE <métrAGE> -AM <filmAM>. -AIS <je filmAIS> -AM <noi filmAM>. -IONS <nous filmIONS> -ARĂ <ei filmARĂ>. -ÈRENT <ils filmÈRENT> -ARĂM <noi filmARĂM>. -ÂMES <nous filmÂMES> -ARĂŢI <voi filmARĂŢI>. -ÂTES <vous filmÂTES> -ASE <el filmASE>. AVAIT… <il AVAIT filmé> -ASEM <eu filmASEM> ]. AVAIS… <j'AVAIS filmé> -ASERĂ <ei filmASERĂ>. AVIEZ… <vous AVIEZ filmé> -ASERĂM <filmASERĂM>. AVIONS… <nous AVIONS filmé> -ASEŞI <filmASEŞI>. AVAIS… <tu AVAIS filmé> -AŞI <tu filmAŞI>. -AS <tu filmAS> -AT <filmAT>. -É <filmÉ> -AŢI <voi filmAŢI>. -EZ <vous filmEZ> -AŢI <voi filmAŢI>[imp.]. -IEZ <vous filmIEZ> -AU <ei filmAU>. -AIENT <ils filmAIENT> -Ă <el filmĂ>. -A <il filmA> -ĂM <noi filmĂM>. -ONS <nous filmONS> -ÂND <filmÂND>. -ANT <en filmANT>, -ANT <filmANT> -BIL <capaBIL>. -BLE <capaBLE> -BIL <inviziBIL> [m.]. -BLE <invisiBLE> -BILĂ <inviziBILĂ> [f.]. -BLE <invisiBLE> -EA <el pierdEA>. -AIT <il perdAIT> -EAI <tu pierdEAI>. -AIS <tu perdAIS> -EAM <eu pierdEAM>. -AIS <je perdAIS> -EAM <noi pierdEAM>. -IONS <nous perdIONS> -EAŢI <voi pierdEAŢI>. -IEZ <vous perdIEZ> -EAU <ei pierdEAU>. -AIENT <ils perdAIENT> -EAZĂ <ei filmEAZĂ>. -ENT <ils filmENT> -EAZĂ <el filmEAZĂ>. -E <il filmE> -ei [G.f.: vârsta mamEI]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -ei [G.f.n.p.: gâsca MariEI]. de [G.f.n.p.: l'oie DE Marie] -EM <noi pierdEM>. -ONS <nous perdONS> -EŢI <voi pierdEŢI>. -EZ <vous perdEZ> -EZ <eu filmEZ>. -E <je filmE> -EZ <nepalEZ> ZI>. -AIS <NépalAIS> -EZĂ <nepalEZĂ>. -AISE <népalAISE> -EZI <tu filmEZI>. -ES <tu filmES> -i. les [pron. D], lui [pron. A/D]

-i [art.hot.pl.m.: ţăraniI]. les [article défini pluriel : LES paysans] -i [vb.]. est (il ~) -I <filmează-I!>. -LES <filme-LES !> [m.pl.] -IC <economIC> [m.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <economICĂ> [f.]. -IQUE <économIQUE> -ICĂ <floricICĂ>. PETITE <PETITE fleur> -IFICA <modIFICA>. -IFIER <modIFIER> -IFICAT <modIFICAT>. -IFIÉ <modIFIÉ> -ii [G.f.: faţa femeII]. de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -IND <citIND>. -ANT <lisANT> -ISM <capitalISM>. -ISME <capitalISME> -IST <capitalIST>. -ISTE <capitalISTE> -IST <capitalIST> [m.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTĂ <capitalISTĂ> [f.]. -ISTE <capitalISTE> -ISTE <capitalISTE> [f.]. -ISTES <capitalISTES> -IŞTI <capitalIŞTI> [m.]. -ISTES <capitalISTES> -IŢĂ <fetIŢĂ>. PETITE <PETITE fille> -IV <indicatIV> [m.]. -IF <indicatIF> -IZA <realIZA>. -ISER <réalISER> -IZAT <realIZAT>. -ISÉ <réalISÉ> -l. le [pron A.] -l [art.hot.m.]. le [art.déf.m.] -L <filmează-L!>. -LE <filme-LE !> -le. les [pron A.] -le [art.hot.m.: câineLE]. le [article défini masculin : LE chien] -le [art.hot.pl.f.: mameLE]. les [article défini pluriel : LES mères] -le [imper.m.: băiatuLE!]. [impératif m.: garçon !] -LE <câineLE>[art.hot.m.în -e]. LE <LE chien> [art.déf.m.] -LE <filmează-LE!> [f.pl.]. -LES <filme-LES !> [f.pl.] -LE <maşiniLE>. LES… <LES machines> [f.pl.] -LEA <al treiLEA>. -ÈME <le troisiÈME> -LEŢ <filmuLEŢ>. PETIT <PETIT film> -lor [G.pl.: vârsta jucătoriL]. des [G.pl.: l'âge DES joueurs] -LOR <filmeLOR>. DES… <DES films> [G.] -lui [G.m.: laba câineLUI]. du [G.m.: la patte DU chien] -MĂ <filmându-MĂ>. ME… <en ME filmant> -MÂNT <simţăMÂNT> [arh.]. -MENT <sentiMENT> -MENT <parlaMENT> [neo.]. -MENT <parleMENT> -MENT <sentiMENT>. -MENT <sentiMENT> -NE <filmându-NE>. NOUS… <en NOUS filmant> -o. -la [pron A] -o [imper. f.: IleanO!]. [impératif f.: Hélène !] -O <el a filmat-O>. L'… <il L'a filmée> [f.] -O <filmeaz-O!>. -LA <filme-LA !> -OASĂ <faimOASĂ>. -EUSE <famEUSE> -OASE <faimOASE>. -EUSES <famEUSES> -OR <compozitOR>. -EUR <compositEUR> -ORI <uneORI>. QUELQUE- <QUELQUEfois> -OS <faimOS>. -EUX <famEUX> [m.sg.] -OŞI <faiMOŞI>. -EUX <famEUX> [m.pl.] -s [pop.]. suis (je ~)

-2-

-TATE <naţionaliTATE>. -TÉ <nationaliTÉ> -TĂŢI <naţionaliTĂŢI> [pl.]. -TÉS <nationaliTÉS> [pl.] -TE <filmându-TE>. TE… <en TE filmant> -TEASĂ <împărăTEASĂ>. -TRICE <imperaTRICE> -TIVĂ <indicaTIVĂ> [f.]. -TIVE <indicaTIVE> -TOARE <bobinaTOARE>. -TRICE <bobinaTRICE> -TOR <copiaTOR>. -TEUR <copiaTEUR> $$$ -ţi [pron D.]. te [pron. D] -ţi [pron. D]. t' [pron. D] -ŢIUNE <raŢIUNE>. -TION <raTION> -UI <verzUI>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -UIE <verzUIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -UL <doctorUL> [art.hot.m.]. LE… <LE docteur> [art.déf.m.] -UL <filmUL> [art.def.n.]. LE… <LE film> [art.déf.m.] -ULIE <verzULIE>. -ÂTRE <verdÂTRE> [f.] -ULIU <verzULIU>. -ÂTRE <verdÂTRE> [m.] -ULUI <filmULUI>. DU… <DU film> -UŞ <căţelUŞ> VĂ>. PETIT <PETIT chien> [m.] -VA <ceVA> du-VĂ>. QUELQUE… <QUELQUE chose> -VĂ <filmându-VĂ>. VOUS… <en VOUS filmant> [adj.]. adjectif [abréviation] [agr.]. agricole [abréviation] [alpin.]. alpinisme/randonnée [abréviation] [anat.]. anatomie [abréviation] [arg.sc.]. argot des écoliers [abréviation] [arh.]. terme archaïque [abréviation] [arhit.]. architecture [abréviation] [art.hot.]. article défini [abréviation] [aux.]. verbe auxiliaire [abréviation] [Bib.]. terme biblique [abréviation] [bot.]. botanique [abréviation] [Bt.]. Banat [abréviation] [com.]. commercial [abréviation] [cond.]. conditionnel [abréviation] [demod.]. terme démodé [abréviation] [dimin.]. diminutif [abréviation] [euf.]. euphémisme [abréviation] [f.]. féminin [abréviation] [G.]. génitif [abréviation] [lingv.]. linguistique [abréviation] [liv.]. terme livresque [abréviation] [m.]. masculin [abréviation] [mar.]. maritime [abréviation] [Md.]. Moldavie [abréviation] [med.]. médical [abréviation] [mil.]. militaire [abréviation] [Mt.]. Valachie [abréviation] [n.n.]. nom neutre [abréviation] [n.p.]. nom propre [abréviation] [narat.]. narratologie [abréviation] [neo.]. néologisme post 1990 [abréviation] [nn.]. neutre [abréviation] [ofic.]. langage officiel [abréviation] [perf. s.]. parfait simple [abréviation]

[pers.]. personne (du verbe) [abréviation] [pl.]. pluriel [abréviation] [pol.]. politique [abréviation] [pz.]. présent [abréviation] [R]. marque déposée [abréviation] [reg. MM]. terme de Maramures [abréviation] [reg. Mold.]. terme de Moldavie [abréviation] [reg. Olt.]. terme d'Olténie [abréviation] [reg.Md]. régionalisme de Moldavie [reg.MM]. régionalisme de Maramures [reg.Mun.]. régionalisme de Valachie [reg.Olt.]. régionalisme d'Olténie [reg. Transyl.]. terme de Transylvanie [reg. Ts]. régionalisme de Transylvanie [sg.]. singulier [abréviation] [Ts.]. Transylvanie [abréviation] [vulg.]. terme vulgaire [abréviation] [zool.]. zoologie [abréviation] =cuvânt ce începe cu H aspirat [*]. mot commençant par un H aspiré =prăjitură cu cremă. saint-honoré [n.m.][gâteau] 22 tâia. =hebdomadaire roumain a-ntâia [fam.]. chouette [fam.], sensas [fam.] a [aux.]. a [aux passé comp 3 pers sg] a noua parte. neuvième [1/9] a privi iute. donner un coup d'œil A… <el A filmat>. A… <il A filmé> aaab AB. département d'Alba [abréviation] abandon. abandon abandona. quitter abandona o ţară inamicului. livrer un pays à l'ennemi abandonare. abandonnement abandonat. paumé, quitté abandonaţi (voi ~). quittez abandonă (el ~). quitta abandonăm. abandonnons, quittons abandonează (ei ~). abandonnent abandonează (el ~). quitte (il ~) abandonez. quitte (je ~) abandonezi. quittes abanos (lemn de ~). ébène abate (se ~). dévier, détourner, dérouter abat din drum (eu ~). déroute (je ~) abată din drum (el să ~). déroute (qu'il ~) abate (el se ~). dévie abate din drum. dérouter abate din drum (el ~). déroute (il ~) abătea (se ~). déviait abătea din drum (el ~). déroutait (il ~) abătu din drum (el ~). dérouta (il ~) abătuse din drum (el ~). dérouté (il avait ~) abatere. détournement, déviation abate [n.] [bis.]. abbé abator. abattoir abaţie. abbesse abaţie [clădirea]. abbaye abces. abcès

-3-

abdomen. abdomen abia. à peine abil. habile abilitate. habileté, adresse, savoir-faire abis. abîme abject. infâme, abject abjecţie. infamie, abjection abjurare. abjuration ablativ. ablatif abnegaţie. abnégation aboli. abolir abolire. abolition abona. abonner abonament. souscription aborda. aborder abordabil. abordable aborigen. aborigène abraziune. abrasion abrevia. abréger abreviere. abréviation abreviere [abrev.]. [abréviation] abroga. abroger abrupt. abrupt aaabs absent. absent absenţă. absence absidă. abside absidă [a cortului]. abside [de la tente] absint. absinthe absolut. absolu absolut nimic. rien du tout absolutism. absolutisme absolv (eu ~) [de un păcat]. absous (j'~) absolvă (el ~) [de un păcat]. absout (il ~) absolvea. absolvait absolvi (ar ~). absoudrait absolvi (va ~). absoudra absolvi [de un păcat]. absoudre, absous (tu ~) absolvim. absolvons absolvind. absolvant absolviţi. absolvez absorbit. préoccupé abstinenţă. abstinence, abstention abstract abstracţi abstractă abstracte. abstrait abstracţie. abstraction absurd. insensé absurditate. absurdité, énormité abţibild [fam.]. autocollant abţinere de la mâncare. jeûne abundent abundenţi abundentă abundente. abondant abundenţă. abondance, profusion aburire. buée abuz. abus abuz de încredere. abus de confidence abuza. abuser abuzăm. abusons abuziv (în mod ~). arbitrairement aaac ac. aiguille

ac [al unei insecte]. dard [d'insecte] ac cu gămălie. épingle ac cu siguranţă. épingle de nourrice, épingle de sûreté ac de păr. épingle à cheveux academic. académique acalmia dinaintea furtunii. l’accalmie qui précède l’orage, le calme qui précède la tempête acalmie. accalmie, éclaircie [météo] acasă. maison (à la ~), à la maison acasă la. chez aaacc accede. accéder accelerare. accélération accelerator. accélérateur acceleraţie. accélération accent. accent accentua. accuser, accentuer accentuat. accentué, accusé, marqué accentuat [gram.]. tonique [accent] [gram.] accepta. agréer, acquiescer acceptabil. moyen [adj.], acceptable, passable acceptare. acquiescement acces. accès acces [med.]. poussée [méd.] accesibil. portée (à la ~), accessible accesibilitate. accessibilité accesoriu. accessoire accidenta. accident accidental. accidentel aaace ace (a fi pus la patru ~). épingles (être tiré à quatre ~) aceasta. telle [pron.f.][celle-là] aceea (de ~). lors (pour ~) aceeaşi. même (la ~) aceiaşi. même (les ~) acel. celui-là acela. celui-là acelaşi. même, même (le ~) aceleaşi. même, même (les ~) acest. celui-ci, ce acest [acest om]. -ci [cet homme-CI] acesta. celui-ci, tel [pron.][celui-ci] aceste. celles acestea (cu toate ~). même (tout de ~) acestea fiind zise. sur ce aceşti. ces achita. acquitter, régler achitare. acquittement achiziţie. acquisition achiziţiona. acheter achiziţionat. acheté aci [pop.]. ça [ici] [pop.] acid. acide aclama. ovationner aclamare. acclamation aclimatiza. naturaliser aclimatizare. naturalisation, acclimatation

-4-

aaaco acoladă. accolade acolo. y, là, là-bas, là-haut acolo înăuntru. là-dedans acolo jos. là-dessous acolo sus. là-dessus acolo sus. là-haut acomoda. accommoder acompaniat. accompagné acont. acompte acoperi. couvrir, recouvrir, habiller acopăr. couvre (je ~), recouvre (je ~) acoperă (ei ~). couvrent, recouvrent acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă (el ~). couvre (il ~), recouvre (il ~) acoperă cu crăpături (se ~). gerce (se ~) acoperământ al capului. couvre-chef, coiffure acoperea. couvrait, recouvrait acopereai. couvrais (tu ~), recouvrais (tu ~) acopeream (eu ~). couvre (je ~), recouvre (je ~) acopeream (noi ~). couvrions, recouvrions acopereaţi. couvriez, recouvriez acopereau. couvraient, recouvraient acoperi (tu ~). couvres, recouvres acoperi [constr.]. revêtir [constr.] acoperi [în întregime]. recouvrir acoperi capul. coiffer [couvrir la tête] acoperi cu apă. submerger acoperi cu crăpături. gercer acoperi cu crăpături (se ~). lézarder (se ~) acoperi cu nămeţi. enneiger acoperim. couvrons, recouvrons acoperind. couvrant acoperise. couvert (il avait ~), recouvert (il avait ~) acoperiş. toit, toiture acoperiş dublu. double toit acoperişuri. toits acoperit. couvert, recouvert acoperit [cu nori]. nuageux acoperit capul. coiffé [couvrir la tête] acoperit cu chiciură. givré acoperit cu nămeţi. enneigé acoperit de zăpadă acoperită de zăpadă. neigeux acoperiţi. couvrez, recouvrez acoperitoare de nas [alpin.]. protège-nez [alpin.] acord. accord, arrangement acorda. accorder, décerner acorda (a ~). octroyer acorda cetăţenie. naturaliser acorda un credit. créditer acordat. octroyé acosta. accoster acredita. accréditer acreditat. accrédité acrilic. acrylique acru. aigre, acide act. acte act notarial. acte notarié

act redactat în formă legală. acte en bonne et due forme acte. papiers acte de război. hostilités [pl.] activ activă. actif, activement activitate. activité actor. acteur, artiste actor [nu neapărat comic]. comédien actor de pantomimă. mime [n.m.] actriţă [nu neapărat comică]. comédienne acţiona. actionner, agir, agissait acţiona (ar ~). agirait acţiona (va ~). agira acţionând. agissant acţionează. agit acţiune. action, geste acţiune caritabilă. philanthropie actual. actuel actualitate. actualité aaacu acu [pop.]. maintenant acuarelă. aquarelle acuitate. acuité acum. actuellement, maintenant acum înainte (de ~). dorénavant acuma [fam.]. maintenant acumula [bogăţii]. thésauriser acumulat. accumulé acumulator acumulatori. accumulateur, accu acut acută. aigu aiguë acuza. accuser acuza pe nedrept. accuser à faux, à tort acuzare. accusation acuzat. accusé acuzaţie. accusation acuzaţie (el pune sub ~). incrimine (il ~) acuzaţie (el punea sub ~). incriminait acuzaţie (el puse sub ~). incrimina (il ~) acuzaţie (el să pună sub ~). incrimine (qu'il ~) acuzaţie (punând sub ~). incriminant acuzaţie (punere sub ~). inculpation acvariu. aquarium acvatic. aquatique aaad Adam. Adam Adam (mărul lui ~). Adam (pomme d'~) adaos. ajout adapta (se ~). adapter (s'~), accommoder (s'~) adaptare. adaptation adăpa. abreuver adăpătoare. abreuvoir adăpost. refuge, abri, cabane adăpost (pentru noapte). gîte adăpost improvizat. bivouac adăposti. abriter adăposti (se ~). réfugier (se ~) adăpostul. refuge (le ~) adăposturi. abris adăuga. ajouter, additionner, annexer

-5-

adăugare. adjonction adăugat. ajouté adăugire. ajout adânc. profond adâncime. profondeur adâncire. approfondissement aaade adecvat. adéquat Adela. Adèle adept. adepte, partisan adera. adhérer aderenţă. adhérence adesea. fréquemment, souvent adeseori. fréquemment adevăr adevărul. vrai [n.], vérité adevărat adevăraţi adevărată adevărate. vrai adevărat (cu ~). vraiment Adevărul. =quotidien roumain adeveri. certifier adeveri (se ~). avérer adeverinţă. certificat adeverit. certifié adeziune. adhésion adeziv. adhésif [adj.] adeziv [nn.]. adhésif [n.m.], colle [n.f.] adeziv [n.m.] adezivi. colle [n.f.] adezivul. colle (la ~) adiere. brise [n.], souffle adineaori, adineauri. heure (toute à l'~), tantôt adins (în ~). dessein (à ~) adio. adieu adjectiv. adjectif adjectiv [abrev.]. [adj.] adjudeca. adjuger adjunct. suppléant aaadm administra. administrer, gérer administrare. gestion administrativ. administratif administrativ [abrev.]. [adm.] administrator. administrateur, gestionnaire administraţie. administration admira. admirer admirabil. admirable admirabil [adv.]. superbement admirator. admirateur admiraţie. admiration admite. admet, admettre admise (el ~). admit admit. admets, admettent admită (să ~). admette admis admisă admise. admis admite (ar ~). admettrait admite (va ~). admettra admitea. admettait admitem. admettons admitere. admission admiteţi. admettez admiţând. admettant

admiţi. admets admonesta. réprimander aaado adolescent. adolescent adolescenţă. adolescence adopta. adopter adoptiv. adoptif adopţie. adoption adora. adorer adorare. adoration adorator. adorateur adoraţie. adoration adormi din nou. rendormir adormi la loc. rendormir Adormirea Maicii Domnului. Assomption (L'~) adormit din nou. rendormi adormit la loc. rendormi adresa. adresser adresă. adresse Adrian. Adrien Adrian Oţoiu. --AUTEUR--Adriana. Adrienne aaadu aducător de ghinion. porte-malheur aduce. emmener, apporter aduce în discuţie. mettre en question aduce la cunoştinţă. mettre au courant aduce laude. louer [éloge] aduce mulţumiri. dire merci (~ à) aduce obolul (a-şi ~). apporter son obole aduce prejudiciu. porter atteinte à aduce un omagiu. rendre hommage adula. aduler adulare. adulation adulmeca. renifler adult. adulte adult [n.m.]. grand [n.m.], adulte adulter. adultère aduna. amonceler, amasser, additionner, recueillir adunare. assemblée, réunion adunare [mat.]. addition adus. apporté adverb [abrev.]. [adv.] adversar. adversaire, ennemi adeversitate. adversité adversiune. répugnance, aversion aaae aer. air aer (în ~). air (en l'~) aer condiţionat (cu ~). climatisé aer liber (în ~). plein air (en ~) aeraj. ventilation aerian. aérien aerisi. aérer aerisire. ventilation aerisit. aéré aerodinamic. aérodynamique aerodrom. aérodrome aeroport. aéroport

-6-

aaaf afabil. affable afabilitate. affabilité, obligeance afacere. affaire, question [problème] afacerism. affairisme Adev 28/03/08 afacerist. homme d'affaires, affairiste afară. dehors afară (în ~). dehors (en ~) afecta. porter atteinte à, affecter afectat. précieux, précieusement afectuos. affectueux, chaleureux, tendre [affectif] afecţiune. affection afin [n.m.] [bot.]. Vaccinium myrtillus, myrtille [n.f.] [bot.] afină. myrtille afirma. affirmer afirmaţie. affirmation afiş [n.n.] afişe. affiche [f.], placard [m.] afişa. afficher afla. apprendre, trouver afla (ar ~). apprendrait, trouverait afla (el ~). trouva (il ~), apprit (il ~) afla (se ~). trouver (se ~), être, exister afla (va ~). apprendra, trouvera aflat. trouvé, appris aflaţi. apprenez, trouvez află (ei ~). apprennent, trouvent află (el ~). apprend, trouve (il ~) aflăm. trouvons, apprenons aflând. trouvant, apprenant afli. apprends, trouves aflu. trouve (je ~), apprends (j'~) afluent afluenţi [pl.]. affluent aforism. maxime Africa. Afrique Africa de Sud. Afrique du Sud african. africain afront. affront afumat. fumé afunda. sombrer afunda (în nisip / noroi). enliser afundat. sombré afurisenie. damnation afurisi. maudire afurisit. maudit aaag AG [mil.]. lance-fusées agasa. ennuyer agasant. agaçant agăţa. grimper, pendre, agripper, raccrocher, accrocher agăţ. raccroche (je ~) agaţă. agrippe (il s' ~), accroche (il ~), grimpe (il ~) agaţă (ei ~). raccrochent agaţă (el ~). raccroche (il ~) agăţa (el ~). raccrochait agăţat. grimpé, pendu, raccroché, accroché, agrippé agăţi. raccroches (tu ~)

agăţare. accroc, suspension, accrochage agăţător. grimpant agent. agent agent patogen. agent pathogène agenţie. agence ager. pétillant [fig. personnes] agerime. acuité agheu [arg.mil.]. lance-fusées agil. leste [adj.], agile agilitate. agilité agitaţie. agitation, tourmente aglomerare. agglomération aglomerat. passant [adj.] [de rues], chargé $$$ aglomeraţie. agglomération agrafă. épingle à cheveux agrar. agraire agrava. aggraver agrea. agréer agreabil agreabilă. plaisant [adj.], délicieux, agréable, joli agrement. plaisance agresiune. agression agresiv. agressif, menaçant agresor. assaillant, agresseur agricol. agricole agricol [abrev.]. [agr.] agricultor. cultivateur, agriculteur agricultură. agriculture aaai aici. ça [ici] [pop.], ici, ci aici (pe ~). ici (par ~) aici se odihneşte…. ci-gît… aidoma [+D]. comme [comparaison poétique] aidoma [+G.]. tel [comme] aisberg. iceberg aiura. délirer aiurea. ailleurs, partout, champs (à travers ~) aiureală. étourderie aiureli! [fam.]. tarare ! [fam.] aiurit. ahuri, hébété, étourdi [adj.] aiurit (fi ~). vapes (être dans les ~) aiurit [n.m.]. étourdi [n.m.] aiuritoare. étourdissante [adj. f.] aaaj ajun. veille ajun [al unei sărbători] [n.]. veille [d'une fête] [f.] ajunge. parvenir, arriver, suffit, atteindre ajunge (ar ~). arriverait ajunge (va ~). arrivera ajunge din urmă. rattraper [temps] ajunge din urmă (el ~). rattrape (il ~) [temps] ajunge la. accéder ajungea. arrivait, suffirait ajungea din urmă. rattrapait (il ~) [temps] ajuns. arrivé ajuns din urmă. rattrapé [temps] ajunul Crăciunului. veille de Noël ajusta. ajuster ajusta curbele. galber

-7-

ajuta. aider, assister ajutaj. ajutage ajutat. aidé ajutor. aide, ressource, secours ajutor!. au secours !, à l'aide !, secours (au ~) ! ajutor (da ~). secours (porter ~) ajutor pecuniar. aide pécuniaire ajutorul (cu ~). par ajutorul (veni în ajutorul…). rescousse (venir à la ~ de…) aaal alai alaiuri. suite, convoi, cortège, procession alaltăieri. avant-hier alandala. à tort et à travers alarma. alarmer alarmă. alerte, alarme alarmant. alarmant alăpta. allaiter alătura. adhérer, joindre alăturat. joint, ci-inclus alături de. de côté de, aux côtés de, à côté aaalb alb albi albă albe. blanc alb ca varul. blême albastru albaştri albastră albastre. bleu albastru-zerzui. glauque albastru cobalt. bleu cobalt albastru deschis. azur albăstrea. bleuet albăstrui. bleuâtre albeaţă. blancheur albesc. blanchissent albeşte. blanchit albi [vb.]. blanchir albit. blanchi, étiolé albie (~ a unui râu). lit (~ d'une rivière) albină. abeille albituri de pat. literie album albume. album alburiu. blanchâtre albuş [de ou]. blanc d'œuf alcătui alcătuiesc. former, composer. alkotni alcătuia. formait, composait alcătuieşte. compose (il ~), forme (il ~) alcătuit. formé, composé alcool. alcool alcoolic [n.]. ivrogne alcoolism. ivrognerie aldine [tipog.]. gras [typo] alege. trier, choisir, élire aleagă (ei să ~). choisissent (qu'ils ~) aleagă (el să ~). choisisse (qu'il ~) aleg (ei ~). choisissent aleg (eu ~). choisis (je ~) aleg (să ~). choisisse (que je ~) alegând. choisissant alege (ai ~). choisirais (tu ~) alege (ar ~). choisirait (il ~) alege (aş ~). choisirais (je ~)

alege (el ~). choisit (il ~) alege (va ~). choisira (il ~) alege (vei ~). choisiras (tu ~) alege (veţi ~). choisirez (vous ~) alege (voi ~). choisirai (je ~) alege (vom ~). choisirons (nous ~) alege (vor ~). choisiront (ils ~) alegea (el ~). choisissait (il ~) alegeai. choisissais (tu ~) alegeam (eu ~). choisissais (je ~) alegeam (noi ~). choisissions alegeaţi. choisissiez alegeau. choisissaient alegem. choisissons (nous ~) alegeţi. choisissez alegi. choisis (tu ~) ales aleşi aleşii aleasă alese. choisi, élu Adev 10/02/08 alegere. choix alegere (la ~). choix (au ~) alegerile legislative. les élections législatives Adev 15/04/08 alerga. courir, fuir alerg (eu ~). cours (je ~) alerga (va ~). courra alerga (vei ~). courrais alerga (veţi ~). courrez alerga (voi ~). courrai alerga (vom ~). courrons alerga (vor ~). courront alerga cât îl ţin picioarele. courir à toute allure alerga după. courir après alergat. fui, couru alergător. coureur alergător de fond. coureur de fond alergi. cours (tu ~) alerta. alerter alertă. alerte alfabet. alphabet alfabetul morse. morse algă. algue alge [n.f.pl.]. varech [bot., n.m.sg.] algebră. algèbre aaali alia. allier alia (se ~). coaliser (se ~) aliaj. alliage alianţă. alliance aliat. coalisé alice [n.f.pl.]. plombs [n.m.pl.] [de fusil] aliena. aliéner alienare. aliénation alifie. pommade aligator. alligator aliment. aliment alimentare. alimentation alimentaţie. alimentation, nutrition alina. adoucir alinare. consolation alineat. alinéa

-8-

rémission [méd. aligner alipi [un teritoriu]. haute montagne (de ~) altminteri. altérant alterează (ei ~).f. améliorer ameliorare. leurrer amăgea. altèrent alterează (el se ~). alpin alpinist. altéré. maîtresse amăgi. corrompre [abîmer] alterare. amélioration ameliorare [med. séduit amâna. étirer alungire. chasse (je ~) alungat. ambiguïté ambiguu ambiguă.m. leurre amăgeau. ailleurs aaalu aluat [n. séduis (tu ~) amăgind. forêt de noisetiers aluniţă [n.]. greffer altul. chasse (il ~). sans quoi. sinon. ambassade ambasador. alvéolé aaam amabil. allure. chassé alungaţi.m. embuscade ambuteiaj. incorporer [un territoire] alipire. leurraient amăgesc. allô Alpii. séduit (il ~) amăgeşti. d'ailleurs altoi. reste (au ~) altitudine. altération. embrayage ambulanţă. aimable amabilitate. ambitieux ambreia [auto]. cacahuète alunga. alvéole alveole (cu ~). autre (un ~) altundeva.] [à pain] aluminiu. altitude altitudine mare (de ~). retour à la ligne alinia.].] alterând. différer (retarder) amâna (~ plecarea). incorporation almanah. affable. chassa (il ~) alungăm.] amărâtă.] amenaja. détail aaamb ambala. autre chose altera. chagrin. greffe. gentil. délai amar amară. chagrinait amărăşte. reste (du ~). chagrin [adj. corrompu [abîmé]. menacer -9- . alterner alternanţă. bercer. chagriner amăra.]. autel altădată. amateur amănunt.]. grimpeur Alsacia. ambiance ambiguitate. corrompu [alim. chasses (tu ~) alungi. pâte [n. ambiant ambianţă. embarcation ambasadă. étirement aluniş. [bot. grain de beauté [n. hère (pauvre ~).] amăreală [bot. ambition ambiţios. allusion alveolat. amèrement amărât. alternateur altfel. altérer. bienveillant. sinon. amendement ameninţa. aluminisé alun. ambassadeur ambiant. alternatif alternator. remettre (~ son départ) amânare. amende amendament. leurrait amăgeală.] amărî. guet-apens.]. chagrine (il ~) amator. leurré. altère (il s'~) alterez. leurrent amăgeşte. amant amantă. s. chassent alungă (el ~) [perf. embrayer ambreiaj [auto]. alvéolé alveolă. embouteillage aaame ameliora. Polygala sp. amer amărăciune. Alsacien aaalt alt. affabilité. séduire. emballage ambarcaţiune. redressement. mont-de-piété. chassez alungă. équivoque. chassons alungi. Alpes alpin. alternance alternativ. autrement altfel (de ~). avarier.] alură. par contre altminteri (de ~). emballer ambalaj. leurre (il ~). jadis. Alsace alsacian. gage amant. autre altar. noisette alună de pământ. itinérant ambuscadă. ambulance ambulator. amender amendă. complaisant.] aluminizat.f. alu [fam.alineat nou. almanach alo. aménager amend. chasser alung (eu ~). corruption [altération] alterat. gentillesse. autrefois altceva. leurrant amăgit. altère alterna. étoffe [fig. dilettante.] aluzie. chagrine [adj. obligeance amanet. noisetier alună alune. ambigu ambiguë ambiţie. amertume amărăciune (cu ~).

engourdi amovibil [neo. étourdissons ameţind. empattement [auto] amplasa. pote [fam. étourdis (tu ~) ameţi (el ~). André Andromeda. divertissez (vous vous ~ amuzau (se ~). divertissais (je me ~). divertissait (il se ~) amuzai (te ~). enquête ancora. engourdissement amorţit. ancre ancoră de zăpadă. divertis. année an de recoltă viticolă. mélangeant ameţeală. divertir. enquêter anchetă. placer amplasare. étourdissent (qu'ils ~) ameţească (el să ~). ancrer ancorat. analyser analog. mêlée amestecaţi.10 - . ancré.]. immixtion amestec (în treburile altuia). étourdi (il avait ~) ameţit. étourdissement ameţi (se ~). distrayez (vous vous ~). s. année sabbatique Ana. anarchie anason. mélange. distrait (il se ~). divertis (tu te ~). cordial amică. griser ameţim.].] an sabatic. étourdirent ameţise. difficilement . distrait. distrais (tu te ~) amvon. divertissaient (se ~) amuză (ei se ~). ancre à neige andive. divertis (je me ~) amuz (eu mă ~). divertissant (se ~) amuze (el să se ~). ami. amiral amoniac. étourdissent ameţesc (eu ~). chaire [eccl. ample. étourdisse (qu'il ~) ameţeau. Andromède anecdotă. divertissais (tu te ~) amuzam (mă ~).].m. mélanger amesteca (el ~). cru [n. divertissons (nous nous ~) amuzându-se. amie. menace ameninţător.] ameţiţi (voi ~). pose [installation] amplasat. étourdissez ameţitor ameţitoare. [anat. anémie anevoie. mouiller. lourdement. mélangé.] aaami amiază. analogue. amorçage amorsă.]. copine amintire. diverti amuzaţi (vă ~). analyse analiza. mouillé ancoră. couchant [n. distrait (il s'était ~) amuzat. bourbier (être dans le ~). cul-de-jatte [n. étourdissait ameţească (ei să ~). distrayons (nous nous ~) amuzăm (ne ~). menaçant american. posé amplasează. étourdi [vb. divertit (il se ~) amuzăm (ne ~). amorce amortizor. étourdissant [adj. endives andrea. amoureux amorsare. étourdit (il ~) ameţeşti. copain. étourdis (j'~) ameţeşte.] amstecare. ampleur amplu. mélange amurg. mélangez amestecă. analogie Anamaria. amour amoral. midi amic. ingérence amesteca. souvenir amiral.ameninţare.m. rigolo [fam. distrais (je me ~) amuza (se ~).] ameţi (se ~). étourdissant ameţiră. amont (en ~) amor. amical. américain amestec. petite amie.]. Anne anacreontic. étourdir ameţea. amortisseur amorţi. mélangeait amestecat. mélangent amestecând. engourdir amorţire. placé. vertige.m. étourdit (il ~) [parf. mêlé amestecată. anis anatomie [abrev. an.] aaan an. plaisant [adj. amusant amuzase. amovible ampatament [auto]. distrayais (je me ~) amuzament. Anne-Marie ananas. divertissent (ils se ~). rigolade. petit ami. ananas ananghie (fi la ~). amuser amuz (mă ~). amoral amorezat.] amical. divertisse (qu'il se ~) amuzi (te ~). distraire (se ~). anacréontique analiză. éblouissement. vertigineux.]. anecdote anemie. mélange (il ~) amestecă (ei ~). ammoniaque amonte. étourdissent ameţesc (ei ~). distraction amuzant. aiguille Andrei. amont amonte (în ~). place amplificator. amplificateur amploare. mêler. crépuscule amuza. similaire analogie. étoffé amputat [n.] ancheta. distraient (ils se ~) amuză (el se ~). draps (être dans de beaux ~) anarhie.

appartenait aparţinut. contremandé anulează (el ~). annexe aaang angelica [bot. accablant apatic apatică apatici apatice. anthère [bot. languissant. antilope antimagnetic.sg. anti-orage anti-glonţ (vestă ~). appartenant aparţii.]. centre commercial angrou [neo. écriteau. certaine (une ~) anunţ. contremande (il ~) anumit (un ~). appuie (j'~) apăsa. appuient. fauve [n. appuyer apăsă pe (el ~). pesa sur (il ~) apăsând pe. entamer Antartica. défends (je ~) apără (ei ~). défensive [n. pare-balles (gilet ~) anti-ţânţari. anniversaire anormal. antianti-aburire. mou. animer animal. antichambre antecameră (face ~). bête animal sălbatic. pèse sur (il ~) apăs. difficile.] antum.] anghelină [bot. annoncer anvelopă. enveloppant anvergură (de mare ~). appartient aparţine (ar ~).ro. antisémite antiseptic. eau de mer apă stătătoare.n. appartiens aparţine. flotte [fam. avancée [d'une tente] [rando. eau dormante apei. appartement aparte. soda apă de mare. Hypochoeris uniflora [bot.] anterior. --AUTEUR--aaap apa ape. certain (un ~) anumită (o ~). pesant sur apăsare. négociant en gros. antimagnétique antisemit. antichambre (faire de l'~) antedata.11 - . pressent apasă (el ~). ardu anexa. radio apartament. en gros anima.]. anthume anual.]. cuit-œufs [n. appartenu apăsa pe. annonce anunţa. en gros angrosist angrosişti. appuie (il ~). anticorps [n. presse (je ~).] anghinare. =du général Antonescu antreu [al unui cort]. appartenir aparţin. envergure (de grande ~) aotoiu@sintec. contremander anulat (un ~). annexer anexa [un teritoriu]. appartiendrait aparţine (va ~).]. antibuée anti-furtună.] aparat de radio. animation aniversare. Antarctique antebraţ.] antama [neo. flotte [pop. choix [livre]. anthologie. eau courante apă gazoasă.]. [bot.][électroménager] aparat de proiecţie [mec. Primula halleri [bot. eau.pl. ci-inclus anexă.] antiderapant. engrener angrenaj. animal. grossiste angrou [magazin]. peser sur apasă (ei ~). pesée [pression] apăsat. antidater Antena 1. projecteur [méc. antique antichitate. pneu anvelopant [neo.] antonescian.]. antérieur anteriu. ensemble [n. défense apărat.]. défend (il ~) apărăm. =chaîne TV privée roumaine antenă.]. eau (de l'~) aparat. défendu apăraţi. séparément aparţine. presser. apathique apăra (a ~). annuel anul trecut.m. anti-moustique antiaerian. pressé apăsător. défendons apărare.] animaţie. défendent apără (el ~). en-tête anti-. défendez apărătoare de ochi [la cai]. saison ansamblu ansambluri. avant-bras antecameră. antiaérien antibiotic. apparat aparat de fiert ouă [n. Angelica archangelica [bot.]. défendre apăr.].]. appartiendra aparţinea.] angrena.]. anticipation anticorpi [n. recueil [biblio. artichaut anghinarea-oilor. presse (il ~) apasă pe (el ~). part (à ~).] apă curentă. appuyé. eau (l'~) apă. anormal anotimp anotimpul. l'an dernier anula. appareil. appartiens aparţinând.anevoios. antiseptique antologie. eau de mer apă marină. contrepoison antilop.m. anticipation anticipaţie. antenne anteră [bot.]. antibiotique antic. froc antet. incorporer [un territoire] anexat. œillère .m. anglican [bis. annuler. engin.] anglican [bis. barrer.]. antidérapant antidot. antiquité anticipare. antidote. engrenage angro [neo.

ardent. surface aparenţă (în ~). parais apară (să ~). presque apt. courbe (il se ~) apleacă (ei se ~).] aproba.]. assiette (pas dans son ~) aperi. colleta (il ~) apucă de guler (el ~)[pz]. (je) saisis apuca. coter. ravitailler aproviziona. autrui. appliquer aplica (a ~). applaudir apleca. proche [près] aproape deloc. allumerait aprinde (va ~). apéritif. ensuite. proche apropiere. saisir apuc. saisissait apuca de guler. vreo. attisent. paraissant. inclination. apparaît. ravitaillé aprovizionau [cu alimente]. accent. paru. apôtre apostolic. éclairer aprinde (ar ~). approfondissement aprofundat. paraissons apăreţi. allumai aprinsese. courber (se ~) aplecat. considérer apreciabil. appeler apelat. allumas aprinzând. pour l'effet. parais apărând. fournir aprovizionând. fournissait. apprécié apreciere.12 - . puis aport. paraît apari. huissier [jur. allumons aprindeţi. apparence. œuvre (mettre en ~) aplica culori. allumer aprind (ei ~). apical apicali. apprécier. autour. apicaux aplana. allume (j'~) aprinde (a se ~). quasiment. allument aprind (eu ~). apparu apărea (deasupra apei). facilité aaapu apuca.aparent. appelé apele lui (nu fi în ~). façade. pencher. colorier aplomb. ravitaillaient aprovizionează. paraissait apărea (va ~). courbe (qu'il se ~) aplece (ei să se ~). allumez aprins aprinşi aprinsă. coté. paraissent.] aprofundare. approcher apropiat apropiaţi apropiată apropiate. apparaître. ravitaillement aprovizionat. alluma aprinsei. près. paraître apar. applaudir. fournis aproximaţie. courbé aplecau (se ~). colleter apuca năbădăile (a-l ~). apparition apariţie (editorială). mordu apucat de guler. collète (il ~) apucând. fournit. courba (il se ~) aplece (el să se ~). appréciation apreta. colleté apucă (ei ~). fournissent aprovizionez. parution apărea. presque aproape (de ~) [armă]. arătare. paraîtra apărem. aplati aplauda. air. émerger apela. portant (à bout ~) aproape [adv. aspect visuel. apparaissant apărea (ar ~). saisissant apucând(u-l) de guler. fourni aprovizionat [cu alimente]. apparaîtra. montrer. apte aptitudine. allumes aproape. aptitude. allumé (avait ~) aprinseşi. appréciable apreciat. courbaient (ils se ~) aplecă (el se ~). propos (à ~) ! aproviziona [cu alimente]. prochain (le ~) [n. saisit (il ~) apucă de guler (el ~). apport apostol. saisissent apucă (el ~). à peu près. courbent (qu'ils se ~) aplica. allumera aprindem.m. hors-d'œuvre [n.*] apetisant. talent aptitudini. courber apleacă (el se ~). à-peu-près aproximativ. à peu près aproape de.). piquer une colère apucat. allumé. don [talent]. environ. apprêté aprilie. apostolique aaapr aprecia. couleur. apparence (en ~) apariţie. déguisement. semblant. courbait (il se ~) apleca (se ~). approfondi apropia.]. vif aprinse. apparaisse apare. appétissant apetit. allumant aprinzi. guère aproapele. appétit apical. défends (tu ~) aperitiv. approuver aprod. colletant . saisi apucat (fig. attiser. apprêter apretat. apparaîtrait apărea (el ~). paraissez apărut. apparemment aparenţă. fournissant aprovizionare [cu alimente]. aplatir aplatizat. aplomb apoi. avril aprinde. dehors [n. approche apropo!. courbent (ils se ~) apleca (el se ~). aplanir aplatiza. incliner.

arche. vilebrequin [auto] arbust. archéologue arheologic. archiduc arhipelag. montrer. apusese (soarele ~). saisit. arbitrairement arbitru. arbuste.Carpates W roum. poivron ardei (~ iute). architectural arhitectură. piment. arbitrer arbitrar. coucher de soleil.] argon. arrêt arestat. -ait [cond. archives [pl. [arg. crépuscule apuse (soarele ~). architextualité arhivă. bondé arhitect. aire arin de minte [bot. occidental Apuseni (soarele ~). archet aaard arde. archaïsme arhanghel. cacahuète aramă. brûlait ars arşi arsă arse. AURAIENT… <ils AURAIENT filmé> AR… <ei AR filma>. couchait (le soleil se ~) apus. Alnus viridis [bot. fermage arest. aile aristocraţie.] arhive. saisissent arestez. archéologie arhiduce. hérisson arid aridă. aristocratie aritmetică. appréhender. brûlent ardă (să ~). archange arheolog. crépuscule. Dryas octopetala [bot. cuisinière. piment doux ardeia. -AIENT <ils filmerAIENT> AR… <el AR filma>.]. impétuosité areal (~ geografic). argile argint.]. aire (~ géographique) arenă. arrangea aranjăm. argent arginţica [bot. argentin argilă. fourneau à gaz. archives arici. occident. argumentation aaarh arhaic. brûle (il ~) arde (va ~). jardiniste. saisis argat. montré. montres arbitra. fauve [adj.13 - .]. -AIT <il filmerAIT> ara.3 pers pl] AR FI… <AR FI filmat>. arrêter arestare. arbrisseau arc. valet de ferme argăsi. montre (< montrer) arăta cu degetul. cuire. coucha (le soleil se ~) apusean. archipel arhiplin. échalas aragaz. arcanes arcaş.]. sec [aride] sèche arie. 3 pers. argotique argou.]. arranger aranjă. =montagnes . arrêté. arrangeons aranjament. montre Adev 01/11/07 arăt. arbitraire arbitrar (în mod ~). argot argou şcolăresc/studenţesc [abrev. école] argument. brûla (il ~) ardei. argument argumentare. arène arendă. arithmétique . pimenter ardelean.]. couché (le soleil s'était ~) aaar ar. archéologique arheologie.]. =typique à la Transylvanie ardelenesc [adj. couche (le soleil se ~) apunea (soarele ~). ouest apus [n. arbitre arbore cotit [auto]. arc arca lui Noe. arrangement aranjare. établissement arădean. basané arse (el ~).] aripă. piment doux ardei gras. sillonner arac. m. saisissait. ardoise ardoare. arcade arcane. paysagiste arhitectonic. =de la ville d'Arad [Bt.m. architecture arhitextualitate. arrestation. index [doigt] arăţi. glaise. f. brûler les étapes ardea. arctique arcuş. sg. AURAIT… <il AURAIT filmé> AR FI… <ei AR FI filmat>. indiqué arătător (degetul ~). saisir. ardeur. -aient [cond. couchant [n.n.] arămiu.] [couleur] arăta. saisi arestează. ressort.apune (care ~). arche de Noé arcadă. aménager.]. tanner argentinian. brûlé ars de soare. argon argotic. couchant apune (soarele ~). indiquer arată. brûler ard (ei ~). =typique à la Transylvanie ardezie. archaïque arhaism. =de la région de Transylvanie ardelenească [adj.] apus [n. brûlera arde etapele. cuivre aranja. architecte arhitect peisager. archer arctic. arrêt aresta. réchaud à gaz arahidă. montrer du doigt arătat. brûle (qu'il ~) arde.

écoute ascultat. artiste arţăgos. obéissant [vb. harmonie armonios. cachant ascunzătoare. cacherait ascunde (el ~). prêter l'oreille asculta (el ~). armer armament. lancement aruncat. cachera ascunde (voi ~). obéir ascult (eu ~ de) [supus]. armé armator. semblable asemenea (de ~).arivist. factice. lance-flammes aruncător de rachete. m.14 - . obéissait ascultând [supus]. obéissent ascultă (el ~ de) [supus]. as asalt. écouter ascult (eu ~). analogue. assortir.] ascultare [supunere]. écoutais (j'~) ascultând. cachent ascunde (ar ~). cacher ascund (eu ~).]. parvenu [n. arrogant aroganţă. sauter arunca la gunoi. obéissez ascultau (~ de) [supus]. cache-cache ascunzând. lancé. caché. feint [caché] ascuns (pe ~). article articol [într-o listă]. armure. arrogance aromă [n. [art.. cacha ascunselea (de-a v-aţi ~). articuler artificial. obéis (tu ~) ascunde. obéi ascultaţi (voi ~ de) [supus]. =auto 4X4 fabriquée en Roumanie arogant. acompte arzător. pareil. lançait. docile. grincheux arunca. art artă cinematografică. obéis (j'~) asculta (el ~ de) [supus]. armateur armă. écoute (il ~) ascultăm. cachais (je ~) ascundeau. lançons aruncător de flăcări. écoutes asculta [supus]. cacherai (je ~) ascundea. caches (tu ~) ascunziş. écoutons asculţi. brûlant arzător [n. obéissance ascultat [supus]. beaux-arts arteră.]. armement armat armată.].]. tel telle tels telles [adj. feu d’artifice artificiu. ressemblance. brûleur aaas as. donner un coup d'œil. écouté ascultaţi. ascenseur asculta. jeté aruncat de sus. cinéma [art] arte frumoase. taille-crayon asediu.]. parenté asemănător asemănătoare. cachez ascuns ascunşi ascunsă ascunse. item articol hotărât [abréviation]. cachons ascundeţi. lança aruncăm. assembler asasin. obéissaient ascultă (ei ~ de) [supus].] asculţi (~ de) [supus]. écoutait ascultam.m. même (de ~) . mélodique armoniza. similaire. artère articol. cessez-le-feu. ressemblant. cachette (en ~) ascunsă (uşă ~). jeter un coup d’œil arunca de sus. donner un coup d'œil arunca o privire. meurtrier [n. mettre au rebut.]. cache (il ~) ascunde (el va ~). jeter. brûlure arşiţă.pl. cachaient ascundem.m. armature armistiţiu. étalon [cheval] armătură. mettre au rancart arunca o ocheadă. précipiter aruncare. arme à feu armăsar.f. aigu ascuţitoare. précipité aruncă.] articula. obéit ascultăm (~ de) [supus]. tueur asasina. cuirasse ARO ® [n. fournaise art.] asemănare.] asambla. accorder. écoute (j'~) asculta (~ atent). arriviste arma. feinte (porte ~) ascunse (el ~).] articol nehotărât [abréviation]. écoutant ascultare. offensive [n.m. assassinat ascensor. artifice artist.] arsură. artificiel artificii [pl. [art. arôme [n. assassin. article indéfini [abréviation] artă. obéissant [adj.] asemenea (de ~). déf. meurtre. indéf. écoutent ascultă (el ~). cachette ascuţit. siège [mil. lance-fusées arvună. armistice armonie. assassiner asasinat. subrepticement. obéissons ascultător. cache (je ~) ascund (ei ~). lancer arunca în aer. cachait ascundeam. sage. jet.neh. arme armă de foc. hautain. harmoniser armură. écoutaient ascultă (ei ~). analogie. cachette ascunzi. écoutez ascultau.

sévère aspru [voce]. assiéra (s'~) aşeza pe vine. connaîtrais aş face. couchant [n. sécheresse [fig. ça asta nu mă priveşte. assied (il s'~) aşez. caser aşeza. soi-disant aşa cum. telles astm. astronomique astronomie. transpirer asuda (il ~). aspirer aspiratoare. étouffante asfixiat.] astâmpăra (el ~). comblent (ils ~ un fossé) astupe (ei să ~ un şanţ). dureté. astral astronomic. éteignent [fig. obstruction astupat.] asprime (cu ~). assis aşezat pe vine. éteignait [fig. combler (~ un fossé) astupa (a ~). éteignit (il ~) [fig. tel [ainsi que] aşa cum se cuvine. suer. asiatique asigura. tel. ainsi astfel de.m. asperge aspect. assieds aşeza (se va ~).15 - . obturer. se coucher (soleil) asfinţea (soarele ~). association sans but lucratif asorta. situait. assourdissant aaaş aş. serais Aş FI… <Aş FI filmat>. éteignaient [fig. assieds aştepta. crépuscule asfixiant. Assyrie asista. rigueur. astre astupa. AURAIS… <j'AURAIS filmé> aş fugi. durement. aurais aş cunoaşte. astérisque astfel. cela ne me touche pas astăzi. donc aşchie. éclat aşeza. attend. enverrais Aş… <Aş filma>. 1 pers. comme ci comme ça aşadar. éteindre [fig.] astâmpără. comblent (qu'ils ~ un fossé) asuda. ferais aş fi. colmater astupa (~ un şanţ). astronomie astru aştri. assourdir asurzitor. assorti asparagus. étouffement Asia. asseyait. sur asurzi. attendre aşteaptă. ainsi aşa-zis. si bien que aşa şi aşa. -ais [condit.] astâmpărau. aujourd’hui astâmpăra. allure. tels. assistant asistenţă. aspect aspira. cela.n. comblé (un fossé) astupă (ei ~ un şanţ). obstruer astupare. aussi aşa încât. assistance asocia. couché (le soleil s'était ~) asfinţit. transpirait asudat.] asfinţit [n. asthénie asterisc. asthme astral. bitume asfalta. attends . situer. comme [comparaison poétique] asemenea [comp. aspirateur aspiratorul (trage cu ~). courrais aş merge. sing. éteint [fig. associer asociaţie.] aş avea. pose [installation] aşezat.] astâmpără (ei ~). âpre. éteint (il ~) [fig. assumer asupra. -AIS <je filmerAIS> aşa. transpiré asuma. bitumé asfinţí. asseoir. assurer Asiria. aspirateurs aspiraţie. étouffé asfixiere. rauque aaast asta. couchait (le soleil se ~) asfinţeşte (soarele ~). ainsi. dûment aşa de. accroupir aşezare. dehors [n. tel [comme] asezona. rudesse. s.]. casait aşează (ei ~). colmaté astupat (un şanţ).]. bitumer asfaltat. telle. assaisonner asfalt. aspirateur (passer l'~) asprime. irais aş trimite.]. attendent aştept. coucha (le soleil se ~) asfinţişe (soarele ~). rudement aspru aspră. Asie asiatic. rude. situe aşează (el se ~).asemenea [+D]. si [comparatif] aşa de (tot ~). dur. étouffant asfixiantă. situent aşează (ei se ~). asseyent (ils s'~) aşează (el ~). aspiration aspirator. asseyez aşezăm. asseyons aşeze (să se ~).] astâmpără (el ~) [perf.] astea. celles astenie. assister asistent. assortir asortat. accroupi aşezaţi. couche (le soleil se ~) asfinţi (soarele ~). asseye aşezi. association asociaţie non-profit.] astâmpărat.]. air.

assourdir. partialité atlet. touchais (je ~) atingeam (noi ~). frôlé atinse (el ~). cond. atmosphérique atom. touchais (tu ~) atingeam. attirer atras.m. litière [zootech. atteindre.] [méd. modérer. attrait atrage.]. raccrocher atârna. atome atomic.] atelier.] AŢI FI… <AŢI FI filmat>. pendu atârnat din nou. attention. allumé aţâţat [focul]. allumer aţâţa (a ~). atomique atractiv. attractif. touché. assoupir aaau audienţă. appât. ravive (il ~) aţâţa [un foc]. atterrir aterizare. touchait atingeai. horreurs. atroce atrocitate. cond. ravive (qu'il ~) aţi [aux. Athènes atent.aştepta.]. adoucir atenuare [med. effleurer.]. touchaient atingem. attente aşteptat. raccroches (tu ~) ataşa. -IEZ <vous filmerIEZ> AŢI… <voi AŢI filmat>. touchent ating (eu ~). assaillir atacator. rémission [méd. aussi longtemps que atelaj. atmosphère atmosferic. atelier Atena. attentif atentat. attentivement. posture atitudine demnă. touche (je ~) atinge. attendant aşteptare. atrocités atu. alors atunci când. charme. toucher ating (ei ~). attaquer. toucha atitudine. attendit aşteptăm. touches (tu ~) atins atinşi atinsă atinse. tant atât cât. port. pl. échauffe (il ~) aţâţa (el ~) [focul]. patienté aşteptaţi cu răbdare.16 - . raccroche (je ~) atârnă din nou (ei ~). accéder. frôle (il ~) atingea. literie aşternut de paie (pentru vite). touchons atingeţi. fil aţâţa. atténuer. instigation aţâţat. attache atât.] ataca. échauffer aţâţă (ei ~). fauteur aţâţe (el să ~) [focul]. attendu aşteptaţi. attacher atribut. 2 pl. raccroché atârni din nou.] [med. pose [attitude]. -iez [aux. atterrissage atesta. athlétisme atmosferă. attribuer. attraction. attirant atrăgător.]. touchiez atingeau. lorsque. audience . attentivement atenua. attendra aşteptând. tant que atât de. atout atunci. offensive [n. patienter aşteptat cu răbdare. assaillant atârna din nou. attrayant atribui. audience atenţie (cu ~). attacher ataşare. attendons aştepţi. accrocher atârn din nou. certifier atestat. attentat atentator. adjonction ataşează. attaque atac armat. avantage. raccrochent atârna din nou (el ~). instigateur. soin.][zool.] aaat atac. échauffé. touche (il ~) atinge plafonul maxim [aero. AVEZ… <vous AVEZ filmé> aţipi. ravivé aţâţaţi. athlète atletism. raccroche (il ~) atârnat. attractif atracţie. patientez aşternut. si [comparatif] atâta. attiré atrăgând. attendait aştepta (ar ~). plafonner atinge uşor. tant atâta vreme cât. lors de aaaţ aţă. attiser. touchions atingeaţi. attendez aşteptă. frôler. agression. touchez atingi. AURIEZ… <vous AURIEZ filmé> AŢI… <voi AŢI filma>.] ateriza. attelles [pl. raviver aţâţare. raccrochait atârnă din nou (el ~). attitude. allumés aţâţător. attirant. dignité atitudine părtinitoare. attribut atroce. 2 pers.] atinge. attaque à main armée [f. échauffent aţâţă (el ~). attendrait aştepta (va ~). attelage atele [pl. certifié Athene noctua. pendre. ravivait aţâţă [focul]. atrocité atrocităţi. attends aştepta cu răbdare. pers. auteur d’un attentat atenţie.]. strix [n.

acompte avans (în ~). ait (qu'il ~) am. avantager avantajos. aurore auspicii. aient (qu'ils ~) aibă (el să ~). dommage. car [n. aval (en ~) avalanşă. cond. dorait aureşte. AS… <tu AS filmé> aibă (ei să ~). licence autorizaţie de funcţionare. aies AI FI… <AI FI filmat>. self-service. lançait avântă. lancé aaave avea. ont. auto.17 - . avantageux. avarier avarie. défaillir. essor. orfèvre auri.]. défaillance avânt. or aurar. Autriche austriac. authenticité autobuz. augure (être de bon ~) augur (fi de rău ~). avut. AVONS… <nous AVONS filmé> are.] autoclavă. avance (en ~) avansa. dore (il ~) aurit. autoroute autoturism. autochtone automat. autoriser autorizare. automate automatism.] am (eu ~) [aux. AI… <j'ai filmÉ> AM… <noi AM filma>. ai (j'~) am (eu ~) [aux. voiture autonomie. autrichien aaaut autentic. autocollant autohton. dorer aurea. avoir ai. aval aval (în ~). avare avaria. doré auriu. 1 pers pl. les autorités portuaires Adev 11/11/07 autoriza. auditeur augur (de rău ~). augure (de mauvais ~) augur (fi de bun ~). indigène. libre-service autostradă. AURIONS… AM… <eu AM filmat>. bénéfice avantaja. autorité autorităţile portuare. -AIS <tu filmerAIS> AI… <tu AI filmat>.]. avantage. Australie Austria. authentique autenticitate. lancer avânta (se ~). ayant . automobile. automnal auz. automatiser automatizare. automatisme automatiza. as [aux. augure (être de mauvais ~) aur. austérité Australia. avance. doré auroră.] autoservire. élan avânta (se ~). lançons avântat. avancer avansa (el ~). fructueux. autobus autocar. automatisation automobil. 1 pers. auteur autoritate. profitable avar. auspices auster. ont [aux. aie AM FI…. avançait avansat.] am (să ~). -IONS <nous filmerIONS> AM… <noi AM filmat>. passé composé]. ai [passé comp. austère austeritate. autonomie autor. autoclave autocolant. avancé avantaj. libre-service autoservire (magazin cu ~).]. auto autumnal. dessus [n. -ions [condit. as (tu ~) ai (să ~). passé composé] AU… <ei AU filmat>. avalanche avans. ONT… <ils ONT filmé> având. autorisation. lança avântăm (ne ~). AURAIS… <tu AURAIS filmé> AI… <tu AI filma>. patente [comm. autorisation autorizaţie. a au. sg. ouïe aaav aval.auditor.

avurăţi ei avuseră. avu noi avuserăm. avui tu avuseşi.18 - . aţi ei au Prezent eu am tu ai el aibă noi avem voi aveţi ei aibă a fi avut Perfect compus eu am avut tu ai avut el a avut noi am avut voi aţi avut ei au avut Imperfect eu aveam tu aveai el avea noi aveam voi aveaţi ei aveau Mai mult ca perfect eu avusem tu avuseşi el avuse noi avuserăm voi avuserăţi ei avuseră Perfect compus eu fi avut tu fi avut el fi avut noi fi avut voi fi avut ei fi avut Perfect simplu eu avusei. avură Viitor indicativul Viitor I eu voi avea tu vei avea el va avea noi vom avea voi veţi avea ei vor avea Viitor II eu voi fi avut tu vei fi avut el va fi avut noi vom fi avut voi veţi fi avut ei vor fi avut Viitor I (popular) Viitor II o să am (popular) o să ai am să fi avut o să aibă ai să fi avut o să avem are să fi avut o să aveţi avem să fi avut o să aibă aveţi să fi avut au să fi avut Viitor I (popular) oi avea îi avea a avea om avea îţi avea or avea Imperativ tu ai voi aveţi Conditional Prezent eu aş avea tu ai avea el ar avea noi am avea voi aţi avea ei ar avea Perfect eu aş fi avut tu ai fi avut el ar fi avut noi am fi avut voi aţi fi avut ei ar fi avut .Infinitiv: a avea Gerunziu: având Participiu: avut Indicativ Subjonctiv Prezent eu am tu ai el are. a noi avem. avuşi el avuse. avurăm voi avuserăţi. am voi aveţi.

frissonnant avea frisoane (el ~). bagage . pot de vin [fig. aventure avere. aurait. avez aveţi (să ~). bac [examen] bacalaureat. frissonnait avu frisoane. bac bac [de transport]. vulg. avoir le souffle coupé avea remuşcări. auraient avea (aţi ~). baccara bacă [tip de fruct].] avea frisoane. si [affirmatif]. convoitise.] avea răsuflarea întretăiată.] avertiza. baby-sitter bac. richesse axa. bâbord babuin [zool. eut avui. semonce [n.com/cache/webverbix/5/avea. avais aveau. aviation avid. baie [fruit] bacil [neo].http://www. bander. vieillard Babilonian. frissonne (je ~) are frisoane. enculer [vulg.]. auras avea (veţi ~). axe azalee târâtoare [bot. jouir [fam. prendre garde avea halucinaţii. avidité avion. ces bbba B-dul. bac [examen] bacara. frissonna avea gânduri negre. sentait [odeur] avut miros de. avoir dans son collimateur avea loc. eurent avurăm. rejeton aaavu avuţie. avions. secours informatique [PC] backup [PC]. giboulée aversiune. asile azil de bătrâni. accusé avocat. ce. avocat avorton. eu avea un beneficiu net. résider avea senzaţia. bander [sex. azur azvârli. porter sur [concerner] avea orgasm. avait avea (ai ~).] azi. bac [transport] bac [fam. nitrique azotos. averti aviator. pot [fam. aviateur aviaţie. senti [odeur] avea noroc. pourboire. aurais avea (am ~). jambon bacşiş. nitreux azuriu. vouloir à qqn (en ~) avea erecţie. avons avem (să ~). mal au cœur (avoir ~) avea grijă naţii. eûtes avut avuţi avută. avide aviditate.verbix. aujourd’hui azil. axer axă axe. mais si. avoir du culot aventura (se ~). aversion. babylonien babord. avoir le sentiment avea ticuri nervoase. copie de secours [PC] bacon [neo]. eûmes avurăţi. avoir la frousse avea tupeu. avaient avem.] [examen]. avoir du pot avea ca obiect. gagner en bénéfice net avea ceva împotriva cuiva. avoir une dent contre avea raport sexual anal. Loiseleuria procumbens [bot. frissonner am frisoane. jeté ăsta. aura avea (vei ~). aurions avea (ar ~). avion avion cu reacţie. mais babalâc.] [sexe] avea papagal. bacille backup. repentir avea reşedinţa. aurai avea (vom ~). ayons aveţi. hospice azimă. babouin baby-sitter. eus (j'~) avură. sentent (ils ~) [odeur] având miros de. aurez avea (voi ~). avertir avertizare. hostilité avertisment. sentant [odeur] avea miros de. avoir des tics nerveux avea tremurici. intervenir avea miros de. sent (il ~) [odeur] au miros de. auront aveai. aurons avea (vor ~). avoir la langue bien pendue avea pică pe. eus.]. avion à réaction aviz.] bagaj. hasarder aventură. sentir [odeur] are miros. jeter azvârlit. avis.] baftă. averse aversă de ploaie cu grindină. avertissement avertizat. avoir le sentiment avea în colimator. ayez avu. importer avea impresia. boulevard [abréviation cartographique] ba da. fortune aversă. avais aveam. auriez avea (va ~). cela ăştia. délirer avea importanţă (a ~). shtml avea. pain azyme azotic. broyer du noir avea greaţă.19 - . frissonne (il ~) având frisoane.f.

prosaïque. ballerine balet. baleine balerină. basse. bandit banditism. barbare barbarie. battant [n. frappe (qu'il ~) bate (ar ~). balustrade. banane bananier.] banul. bâtard bastiment. balancer balansoar. coquin. natal bbbat batalion. velours. bataillon batant [n. basket-ball bascula. Ts.][banal] banalitate. charnière (la ~) balansa. frappent (ils ~) bat (eu ~). battre.] bani gheaţă [pl. serre-tête bandă benzi.pl. charnière balamaua.]. frappe (il ~) . ruban adhésif benzi desenate benzilor desenate.]. espèces [fin. bandage bandaja. numéraire [n. barbarie barbă.] bani puşi deoparte [pl. barbecue barcă.]. bain baie [n. établi [n. baroque barou.]. balnéaire balon.. canne. barricader baricadă. velur.f. hache baricada. banditisme bandulieră (în ~). rayer un mot baracă. barare. cogne (je ~).]. cognent (ils ~). mine d'huile baie de ulei.n. argent [sg.pl. obstacle baroc. bársony barză berze.]. parapet.]. întindere. banque bancher. bâtiment baston.] banii nu au miros. complainte balama balamale.]. régal.] barbar. bouse baliverne [pop.] bani peşin (în ~). bats. balkanique bale [pl. barrer bara un cuvânt. bandes dessinées Adev 13/04/08 bandit. retenue (~ d'eau) Baraolt. frappe (je ~) bată (să ~). ruban adhésif. baguette Bahus. sous [n.f.] baie [reg. l'argent n'a pas d'odeur banţig [n.] băi [n.m.m. bave balenă. Balance [zodiaque] balcanic. la bulle immobilière Adev 15/04/08 balot. caisse noire [f. billet de banque bandaj. sandow bandă scoci. balise de détresse balnear. bâtonnet baştină (de ~). salle de bain. bandé bandana [neo. barbe barbecue [neo. réception [banquet] bancnotă. barreau bară de protecţie [auto. rayure [graphique] bară bare. sou banal.20 - . frapper bat. espèces [fin. cognée [f. bandoulière (en ~) bani [pl. cogner. mouchoir basorelief. sornette baliză.]. battent. baume balustradă.][pop. barreau barşon. battent bat (ei ~). batte bată (să~). bascule basma. quelconque [adj. fric [pop.].]. banquier banchet. pile ou face (tirer à ~) bbbar bar de noapte. boîte de nuit bara. main courante bambus. bas baschet.][pop. bâton bastonaş. Bacchus baia băile. bander bandajat. anecdote. commun. blague banc [de tâmplărie]. basculer basculă.] bancar. cigogne bbbas bas.]. barque.m. ballade baladă populară. banquet.] bani gheaţă (în ~).baghetă. scie sauteuse [n. platitude.].]. bambou bbban ban bani. bain d'huile bbbal baladă. banalité banană. ballot balsam. bananier banc.pl. cogne (il ~). pare-choc [auto. numéraire [n. B. baraque baraj.] [neo. bande bandă adezivă. bats (je ~). barrière barieră [fig. bain [n.f. =montagnes S Carpates Orient. banal. bain (le ~) baie. balançoire balanţă. canot de sauvetage bardă.] bani peşin [pl. barre.]. catifea. ballon balonul imobiliar. sou (le ~) banul (da cu ~). bancaire bancă. balance Balanţă [zodiac]. battrait bate (el ~).D. ballet baligă.]. banzig [n. bas-relief bastard.] bate. embarcation barcă de salvare.]. balise baliză de semnalizare pericol. barricade barieră. barrage.].n. scotch bandă de cauciuc pt.

épicerie băcăuan.].]. méfiant bbbăr . fourrer. mare bălţat. cogné. gars. frappé (ils avaient ~) bătuserăm. frappait (il ~) băteam (eu ~). fonder sur bazar. embase bază [a unei mobile]. accumulateur. frapperait (il ~) bate (el va ~). battez. patauger bălăcea. accus batic. =typique à la région de Banat bănăţeană [f. divague (il ~). =de la ville de Bacau (Md) băftos. batterie baterii [electr. veinard băga.]. moquerie baton. moquer de (se ~). garçon ! băiatului. merdouiller [vulg.]. radotait. frappèrent (ils ~) băturăm.m. cognions băteau. soupçon bănuibil.i. piétiner [ne pas avancer] bate în retragere. blond bălegar. suspicion. déraisonner. mettre en prison băgat. battant. kleenex ® batjocură. fondement. frappé (vous aviez ~) bătuseşi. base. divaguer bat câmpii (ei ~). frappais (je ~) băteam (noi ~). déraisonnes (tu ~) baţi câmpii [pop.].]. déraisonne (il ~) bate câmpii (el ~) [pop. replier bate la uşă. fils à papa băiatul. accu. mettre en prison băga la pârnaie [pop. bats (tu ~). divaguent. frappé (nous avions ~) bătuserăţi.]. fils băiat de bani gata.]. cognait (il ~). persifler. frappé (j'avais ~) bătuseră. battis (je ~) bătură. fumier băltoacă.) băga la închisoare. cloue (il ~) bătut în cuie. battre monnaie bate pasul pe loc.]. bassin bbbă băcănie.]. bavarois Bavaria. =de la province de Banat bănesc.] băga intrigi. frapper la monnaie.] băga în căcat [vulg. divaguons bătu câmpii [pop. tabasser de coups. radoter. ridiculiser bate măr. frappa (il ~) bătui (eu ~). frappes (tu ~) bătând. introduire băga (se ~). =typique à la région de Banat bănăţean [m. divaguez baţi câmpii. cognais (je ~). mouchoir batic [tip de pânză]. frappas (tu ~) bătut. garçon (du ~) băiete!. pataugeait bălăceşte (se ~).]. garçon (le ~) băiatule!. bâton batoză. pile [électricité]. cogna (il ~). frappons bateţi. pageoter (se ~) [arg. pécuniaire bănui. bătut cîmpii. battu. railler. divagué. battra batem. divagues (tu ~). bazar baza (se ~). patauge (il ~) bălăcit. baser (se ~) bază. battons. batik batistă. Bavière baza pe. intriguer (v. =de la ville de Baia Mare bbbăl bălăci (se ~). =de la province de Banat bănăţeni [m. embêter bate în cuie. radotent bat câmpii (eu ~) [pop. batteuse bavarez. déraisonné bate la cap. divaguant bătea câmpii [pop. frappâmes (nous ~) băturăţi. tourner en dérision bate joc de (a-şi ~). basilique bazin. frappé (tu avais ~) bătuşi (tu ~).]. piétement bază de date. frappaient (ils ~) bătu (el ~). divague (je ~) bate câmpii (el ~). frappera (il ~) bate (va ~).].]. f. mouchoir batistă de hârtie.].bate (el ar ~). introduire (se ~) băga cornul în pernă [pop. garçon ! băieţilor. frappez baţi. cloue (qu'il ~) bate în cuie (el ~). divaguais (je ~) bătem câmpii [pop. clouer bată în cuie (el să ~).].]. garçons (à des ~) băimărean.]. rouer de coups bate monedă. frappant bătând în cuie.21 - . bigarré bbbăn bănăţean [adj .pl. frapper à la porte baterie [electr. frappai (je ~).].]. cloué bate joc de. clouant bătea. frappé bate apa-n piuă. cognant. radote (il ~) bateţi câmpii [pop. =de la province de Banat bănăţeană [adj.]. frappé (il avait ~) bătusem (eu ~). radotes (tu ~) bătând câmpii [pop. pataugé bălai. radota bătut câmpii [pop. garçon băiat [fiu]. frappâtes (vous ~) bătuse. bavarder bate câmpii [pop. douter (se ~) bănuială. fourré [de fourrer] băiat băieţi. base de données bazilică. divaguait băteam câmpii (eu ~). supposable bănuitor. déraisonnent (ils ~) bat câmpii (ei ~) [pop.

durillon bătătură [la picior]. vesser [vulg. potable băutor [n. ampoule.bărbat bărbaţi. bâton băţ [de cort].f.]. pété [vulg.]. foire [n. gogo (à ~) [fam. pétrin (le ~) [fig. tâtonne (je ~) bâjbâia. hante (il ~). benne [auto] beneficia. hanter.]. vieille.]. belligérant Belone belone. repaire. beaux-arts belea. tâtonnais (je ~) bâjbâie. profusion (à ~). vesse (il ~) [vulg. vieillard bătrână [n. boivent. antre. buveur băutură. saoul. bénin benzină. bénéficier beneficia de.]. pet [vulg.] bbbăs băşi (se ~) [vulg.].]. vieux. boivent (ils ~) beau (ei ~) [imperf. Belgique belgian. bébé bec becuri. bey bej. saoul beau (ei ~). pète (il ~) [vulg. Cotonoaster integerrimus [bot. vessa [vulg. bois (tu ~) bem. homme ! bărbatului.]. bataille. vieillesse băţ. tanière.]. tâtonne (il ~) bâjbâind. médisance bârfit.].22 - . feu clignotant beculeţ. pétrin [fam.] bâlciuri. ~). pétaient [vulg. tâtonnant bâjbâit. sphyrène [n.] bârfă.].] băşeşte (se ~) [vulg. vieil homme. médire. péta (il ~) băşină [vulg. portée bătaie cu pumnii.pl. buvait bea (el ar ~). battement bătaie [mil.). barbu bărbuşoară [bot. pimpant. homme (l'~) [mâle] bărbatule!. béatitude bebeluş. boit (il ~) bea (el ~) [imperf. pétait [vulg. bu bea (el ~). belge Belgrad.] băşeau [vulg. ivre. hommes (les ~) [mâles] bărbaţilor. tâtons (aller à ~) bâlci [n.] benevol. soûl beat criţă.. combat bătător la ochi.f. vessé [vulg. indigène bbbăt bătaia de joc (fi ~ a tuturor). beige bele-arte. tâtonné bâjbâite (merge pe ~). tâtonnait (il ~) bâjbâiam (eu ~). essence [pétrole] benzină [auto].] bec semnalizator. sg.] [bot. homme (de l'~) [mâle] bărbaţii. glumeţ]. vrombir BC.]. vessie băştinaş. département de Bacau [abréviation] bd.]. pété (il avait ~) [vulg. profusion belşug (din ~). âgé bătrân [n. Belgrade belicos. risée (être la ~ de tous) bătaie.] bătătură (med. mât [d'une tente] băubil [pop. arroser bând. boive bea (va ~).]. buvaient beau (eu ~). terrier. ancien.] [zool. tâtonner bâjbâi (eu ~). boirait bea (să ~).] bei [turc].]. félicité.] bântui.]. barlang bârnă. menton bărbos. abondance. Barbarea lepuznica [bot. jouir beneficiu beneficii. boisson bâjbâi.] băşit [vulg.] băşică [pop.]. gain [fin. buvons beţi (voi ~). mâle bărbie. ancienne. homme [mâle] bărbatul.] băşindu-se [vulg. buvez beatitudine. frappant [adj. ampoule [électr. ampoule [méd. essence [auto] benzinărie. vessait (il ~) [vulg.n. boirai bea cu înghiţituri mici.]. bénévole benign. boira bea (vei ~). bus (je ~) băut. cor [au pied] bătrân. rôde (il ~) bârcoace [pl.] băşică (~ a pielii) [med.] băşea [vulg. voyant [n. voyant [adj. vieille femme bătrâneţe. jaser bârfire.]. jasé bârfitor. dérision bătălie. poutre bâzâi.] băşi (el se ~). buvant băui. médisant bârlog. sévit. boire à petits coups beai.].]. commère.]. abondamment benă [auto].] băşi (el se ~) [vulg.] băşeşte (el se ~) [vulg. boiras bea (voi ~). sévir.].] beleaua. boire. bois (je ~) bei. belliqueux beligerant.] Belgia. commérage bârfi. pugilat bătaie de joc.].] băşească (el să se ~) [vulg.]. pétant [vulg. cal. pète (qu'il ~) [vulg. buvais (tu ~) beat beţi beată bete [adj.] băşise (se ~) [vulg.].] belşug. hommes (à des ~). hommes (des/aux ~) [mâles] bărbătesc. péter [vulg.]. rôder bântuie. station service . boulevard [abréviation cartographique] bbbe bea. bénéfice.

bit [PC] bitum. étrangeté bbbl blajin. lorgnette biograf.] [sg. bijou. butte (la ~) bivuac. bibelot biberon biberoane. mou blândeţe. armoiries [pl. bloquer bloca (se ~). bitume biută [mil. pauvre bifa. bonne humeur (être de ~) binecuvânta.].f. coinçant (se ~) blocare a circulaţiei. bipède birocrat.]. immeuble bloca.]. cingle (il ~) biciuie (ei ~). cingla biciuia. joyau. biberon bibili [pop. =de la région de Bistrita bistrou. accommodant. bien bine dispus (a fi ~). embouteillage blocat. biscuit. bijoutier bikini. maudit bleumarin. bimoteur [aéro. béton betonieră.pop. ecclésiastique bistriţean [m.pl. blâmer blamabil blamabili blamabilă blamabile. bistrot bisturiu. bienfaisance binefăcător [n. bien sûr binevenit. ivrognerie beznă [sg. bélier Berbec [zodiac].] [optique] binoclu mic de teatru. bifurcation bijuterie. niais blestem.]. humeur (être de bonne ~) binefacere. coincer. Bélier [zodiaque] bere. bière beregată beregate. étude [bureau] biscuit. église en bois bisericesc. bizarrerie. ébriété. bille bilă [med. biologiste biologie. office birou [de notar sau avocat]. bijoux bijutier. cinglait biciuie. bleu marine blid [pop. biais (en ~) [couture] bie [croitorie]. cinglent (ils ~) bideu. honteux [*] blană blăni / blănuri. semonce [n. coinçait (il se ~) bloca circulaţia. billard bilingv. blasphémer blestemat. église biserică de lemn. bénir binecuvânteze (să ~). jumelles [n. blâme. bilan bilanţul (depune ~). petit beurre biserică biserici. département de Bihor [abréviation] bbbi bibelou. à l'aise. pompiste berbec. jumelle binoclu [n. bizarre. fignoler bibilică [zool.]. lampe éclair bloc (în ~). doucement blazon. bibliothécaire bici.]. cou beretă.sg. billion bimotor [aero.] [couture] biet. biologie biped bipezi.] bibliotecă. bureau.]. bibliothèque bibliotecar. mot biliard. bizarrement bizarerie. étrange bizar (în mod ~).n. bête. ivrogne beţivan.benzinier. coincé . buveur. bijouterie bijuterii. berline bestie. tertre biuta [mil. ivresse beţiv. philanthrope. bureaucrate birocraţie. ivrogne beţiveală. brute betel. bénisse binedispus (fi ~). biffer bifurcare. bilingue bilion. malédiction. embouteiller blocându-se.]. pintade [zool.] bistriţeană [f. bienveillant binoclu. mou. bidet bie (în ~) [croitorie]. immobiliser. bureaucratie birou birouri. paralyser. vélo.] bine. joaillerie bijuterie [magazin]. damnation blestema.] blama.f.] BH. fouet bicicletă.]. douceur blândeţe (cu ~). bienfaiteur bineînţeles. ténèbres [pl. blasphème. bistouri biştari [pl. biais [adj. joailler. bikini bilanţ.] bit [PC]. bivouac bizar bizari bizară bizare.]. bétonnière beţie.]. bilan (déposer son ~) bilă bile. bon.]. bicyclette biciui. béret berlină. fourrure blând blânzi blândă blânde. fantasque. billet. fric [pop. bienvenu binevoitor. cingler biciui (el ~).23 - . maudire. biographie biolog. bile bilet. HLM.].]. jatte blitz. écusson blănar. bloc (en ~) bloc [arhit. bétel beton. biographe biografie. débonnaire blam. fourreur bleg blegi bleagă blege.

teignaient boiesc (eu ~). gueule. froisse (il se ~) boţi (se ~).].]. bobiner bobină [electr.] boiaua de ardei. Trans. vomi borâtură.]. teignis (je ~) boiră (ei ~).m. étudiant de première année Bobotează. rebondi. teinturerie boiangiu. bombe nucléaire bombăni. bombardent bombardează (el ~). bordeaux [coloris] bordură. couilles [vulg. bon [n. bohème [vie] bogat. richesse bogdaproste [n.]. arc. bonbon bombă. [bot.] Brâncuşi. sornette braşovean. baptême boteza. voûte plantaire boltă. prouesse brazdă.][*] bbbr bractee [bot.]. richard bodegă. jean [pantalon] bluză. teins (je ~) boieşte op. peiorativ]. bobine boboc [fam. brodequin bocitoare.].] brad brazi.] boscorodi.pl. souffrant Adev 01/11/07 bolnăvicios. blouson BN.m. merci boi. riche. prime bonom. grogner. prostituée. poumon bol.f. prime borât. bombe bombă nucleară. pot à confiture bord [mar. bocal bocaux. blouse bluzon.blocă (el se ~). pugilat bozgor [pop. nippes [n. paprika [n. grommeler bon [n.] brânză [n.pl.pl. coince (il se ~) blond.]. boutique bolta piciorului. vomissement.] bonă [n.] borcan borcane.f.m.] botez.] bondoc bondoacă. quittance.]. teignirent boire. teindre boiam (eu ~). putain. bonnet bonificaţie.] brânzărie. teint (il ~) boii (eu ~). cossu. sillon Brazilia.]. bravo ! bravură.] [student]. teint boia de ardei [n. Brancusi brânduşă [bot. bonhomme bonomie.]. testicules bob [n.].]. fromage [n.n. bonne [n. teignais (je ~) boi (el ~). Hongrois [n. maladie boarfă [fig.]. courges bbbot bot. hongrois [adj. grain de raisin bobârnac. bras bravo!. bombardement bombardează (ei ~). pétasse.] branţ [n. museau botanică [abrev.]. débagouler [fam.]. froissé bou boi. chiquenaude bobina. grain de poivre boală.m. [bot.]. semelle intérieure [f. dépt.] boaşe [vulg. Crocus sp.f. Heracleum sphondylum [bot. affection.] borşişor [bot. cossu bogătaş.]. garde du corps Bodoc. voûte.*] bozgoresc [pop. tonitruer Bosnia. teinturier boiau (ei ~). bombarder bombarda (el ~).m.][pop. bord bordo. Brésil . pot [bocal] borcan cu dulceaţă. Bosnie bostani albi. Bistrita-Nasaud [abréviation] bbbo boabă boabe. bistrot bodigard [pop. coupole boltit. =montagnes S Carpates Orient. coinça (il se ~) blochează (el se ~). Sempervivum schlehani [bot. vomir borî [pop.][pop.] boabe.]. baptiser boţeşte (se ~).] bogdaproste [pop. bœuf box. trapu bonetă. coiffe. Épiphanie bocanc.m. gras (caractère ~) [PC] bolnav bolnavă. pleureuse bocotan [reg. nanti. bol bold [PC] bolduri.].]. richard bogăţie. fromagerie braşoave [pop.] bob de grâu.].24 - . Braille brânca-ursului [bot. vomi [n. grain boabă de piper. bombarde (il ~) bombat.]. sapin Braille. bombé bomboană bomboane. bractée [bot. merci [n. grain de blé bob de strugure. grain [n. teinture boit.].f. =de la ville de Brasov (Ts) braţ. Trans.].] branţuri. pute boarfe [n. bordure borî. bonhomie bonus. blond blugi [pl. peiorativ] bozgori. morbide bolt [reg. voûté bbbom bombarda.]. malade. bohème boemă. bombardait bombardament. froisser (se ~) boţit. teignit (il ~) boiangerie. paprika (le ~) bojoc [pop. bodyguard. maladif. boem.

] broaşte. joyeux budă (fi în ~) [reg]. rouler.][bot.] brut brută. clown buget. gronder bubuit. malmener. crapaud [n. bulletin buletin de ştiri TV. morceau bucată de zid. =montagnes . bulbe bulbos. brutalement brutaliza. budget bugetar. brouillon bujor. maltraiter brutar. =de la province de Bucovine bucura (se ~). département Botosani [abréviation] bbbu bubui. morceaux (en ~) Bucegi. éberlué buion.25 - . pan (de mur) bucătar.] budigăi [reg.] broască ţestoasă broaşte ţestoase.]. draps (être dans des beaux ~) budă [reg. coin cuisine bucăţele (făcut ~). frimas brun brună. soudain brusc. boulevard Bulgaria.f. bracelet brăzda. cuisinière bucătărie. fruste.m. broché broşă. jouir bucureştean. brut brutal brutali. navigateur [PC.]. soudainement brusca. toilettes [n.brazilian.] breloc [n.m. sillonner brebenei [pl. tortue brocart.] buldozer. Telekia speciosa [bot. brode (je ~) bronhie. boulangerie BT.] bucovineancă [n. brutal brutaux brutal (în mod ~). brodait brodat. journal télévisé bulevard.].].]. brusquement brusc (se opri ~).f.] bbbul bulă (de aer). culotte bufet [mobil]. brouiller [radio] bruiat. buffet bufet cu răcoritpoare. gelée blanche. breton brichetă [n. confus (être ~) buimac [d.n. brouillé [radio] bruiau.]. bulbeux bulbuci [pl. bronchite bronz. malmener brusturul oii [bot].] brigadă. brouillent (ils ~) [radio] brumă.] bretele.].f. tanné broşa (~ o carte). grondement bucal. pile (s'arrêter ~) brusc [adv.] bbbro broască [mec. pétrin [fam. Bucarest bucurie. broder broda (el ~). brocher broşat. brun brusc bruscă. subitement. bucarestois Bucureşti. porte-clés [n.]. grenouille broască râioasă [n. bucolique bucovinean [m. Bulgarie bulgăr de zăpadă. brio (avec ~) brioală [bot. pièce.] bucolic. boulanger brutărie. bulle d'air bulb. cuisinier bucătar-şef. Internet] bruia.] broaşte. cuisine bucătărioară. brunir bronzare (cremă de ~). hébéter buimăcit.] brioşă. bretelles breton. bronzante (crème ~) bronzat. brutaliser. brodé brodează (el ~). Rhododendron kotschyi [bot. brise [n. =chef d'un clan gitan bulibăşeală [pop. brouillaient (ils ~) [radio] bruiază (ei ~). privire]. bronzer. boule de neige bulibaşă [n. buvette bufniţă bufniţe. réjouir. brusquer. frisé bucluc. tanner bronza [pielea]. bulldozer buletin.] broaşte râioase.pl. budgétaire buimac. Trollius europaeus [bot. brocart broda. brochure browser [Internet]. joie bucuros. pièces (mettre en ~) bucăţi (în ~). cuistot [fam. brioche briză. morceaux (en ~) bucăţi (face ~). bulle bulă de aer. tout d'un coup. hagard buimăci. brusque. hébété buimac (fi ~). serrure broască [zool.]. buccal bucată.]. basané.Carpates S roum. volontiers. pivoine bujor de munte [bot.].]. hibou bufon.pl.]. brigadier brio (cu ~) . Brésilien brăţară. tohu-bohu . brigade brigadier. buci.] bucătăreasă.f.] [allumage] brie [bot.]. fesses bucla. rudement brutalitate. Ligusticum mutellina [bot. Ligusticum mutellina [bot. brode (il ~) brodez (eu ~). friser buclat.m. broche [ornement] broşură. bronche bronşită.m.] [bot. bronze bronza. Corydalis capnoides [bot. brutalité brutalitate (cu ~). briquet [n.

cadmié cadmiu. bouton-poussoir buton pentru întors ceasul. volontairement. tonnelet buton. hypothétique] caăptui (~ un copil). chambardé buline (cu ~). cabaret cabinet. burlesque burniţa. bourse [scolaire] bursă de comerţ.N. tuyau burlesc.V. plat ventre (à ~) buruieni.] bunghi [pop. bonne. caca [fam. bungalow bungheşti ? [pop. lippu buzunar buzunare. abdomen. tonneau butoiaş. miraculeusement ca să.].f.] bumbac.] bunghişor [bot. comme si [comp. =Conseil National de l'Audiovisuel C. lèvre buzat.] buric.L.] cabană forestieră. boîte de nuit.]. panse [pop. bonjour bunăstare. bûche bbbut but [rugby].]. maison de chasse cabaret. baignoire cadenţă. bruinait (il ~) burniţă.m.] bunăvoie (de ~).] cabală [f. bruine burniţează. torse [n. blaireau [zool. buste.] bunică.]. grands-parents bunicu. cabossé buşitură. afin. poche plaquée [f.].. comme [comparaison] ca şi cum. tonne. touche [n. bruiner burniţa [perf.] cabane. comme un gant (ça vous va ~) ca musca-n lapte. plastic]. boutique butoi butoaie.] caca [pop.26 - .. cadmium . bon. câble cabrioletă. pas mal bună. souche buză buze. comme un cheveu dans / sur la soupe ca nuca în perete. bonsoir bună ziua.] cacao. coup monté cabana [f. merdouiller [vulg.] burduf pentru apă.]. boussole bust. vache à eau burete. cadavre cadă.bulibăşi [pop.N. basilic Adev 13/01/08 buşi.].f. bourse de valeurs bursă. département de Brasov [abréviation] BZ.]. C.]. plaine [abréviation cartographique] C. chalet (le ~) cabană [n. bien-être bunătate. pochette BV.]. s. de telle manière que. tu piges ? [fam. panse [pop. à moins que ca şi. afin que ca să nu. cabriolet caca [de copil][fam. tant (en ~ que) ca o mănuşă (vă merge ~). grand-papa bunvenit. cacao cacarisi [pop. taraud [techn.] burtă (pe ~). comme [compar. que [compar. cabosse [n. bonté bunătăţi [pl. comme d'habitude ca peştele în apă. butane bute buţi. grand-maman bunici. Frăţia. poche buzunar aplicat [n. bruine (qu'il ~) bursa de valori. lippu buzna (da ~).]. éponge burete [mat. piger [fam. remontoir [montre] butuc de viţă de vie.] cccad cadavru.]. plastique] burghiu.]. bruine (il ~) burniţeze (să ~).A. cep [agr. ainsi. nombril burlan burlane. bouteille butic [neo. vrille burghiu de filetat [tehn. herbes (mauvaises ~) businessman [neo. mousse [mat. bouton buton (~ pe care se apasă).]. piqué [adj.] burtă. cabinet cablu cabluri. tonne. Erigeron alpinus [bot.R. bienveillance. chalet [abréviation carto. [cal putere].P. chambarder bulibăşit [pop. établir (~ un enfant) cccab Cab. ca.] buştean. homme d'affaires busolă. comme un poisson dans l'eau ca prin minune.]. bienvenue burdihan [pop. cabosser buşit.]. chalet [n. ventre. comme un cheveu dans / sur la soupe ca de obicei.pl.m.]. obligeance bune (pe ~).] busuioc busuiocul.]. cadet cadmiat. tonneau butelie butelii.] buzunăraş. cœur (de bon ~) bunăvoinţă. =bloc syndical roumain C.. irruption (faire ~) buzos. honnêtement bungalou. coton bbbun bun.] buturugă.]. maison forestière cabană de vânătoare. cadence cadet [mil. merdaillon [fam.].]. bourse de commerce bursuc. but [sport] butan [neo. département de Buzau [abréviation] ccca C. aussi bien que.]. friandises [n. belle bună credinţă (fi de ~).S. afin de. bonne foi (être de ~) bună seara.

vertu. étoffe [fig.] California. fenestration [PC] cadru. coupe [championnat] camufla.] cafetieră. quasiment. camoufler camufla (el ~).]. calcaire calcaros.]. canin [dent] canistră. calcaire [adj.] [de poêle] cccai caiac. jeu de mots calamină [auto].] [m. abricot cccal cal cai [pl. champion campionat.cadou cadouri. camouflé camuflează (el ~). tranquille calma.] cafeneaua [f. diffamer calomniator. drum bun! Bonne route ! cale ferată. pauvreté caliciu [bot.].] canadian canadiană. caoua [n. café torréfié cafeaua [f.].]. canadien canal. championnat. ingénuité. cadrer cadran. cancéreux candid.f. quantité cantitate mare. paisible. cafetière [pression] cafetieră (~ electrică). naïveté cangur.]. cadeau. environ.] cadra. quantitatif canto [muz. apaiser.] cafea arabica. voie. percolateur caft. canapé convertible canapea extensibilă. café (le ~) [m. canapé [n. ingénu candoare. chauds cccam cam. don (faire ~) cadou de Anul Nou [n. canal canal (~ de scurgere). caoua [n.m. cagoule [anti-terroristes] cagulă alpină [gen ninja]. as.f. torride caniculă. canicule canin [dinte].] cahlă [n. pavé.m.]. sinistre [n] calcar. étrennes [n.].pl.] [de sobă] cahle. bagarre. cadran cadrare [PC]. mérite [n. cahier caiet de notiţe.].] calcula. tant que (en ~) calităţi [pl. qualité. camériste camion camioane.] calcul. pièce [chambre] cameră de comerţ.].sg. café [m. camping campion. calcul calcul [med. chaîne de télévision Canalul Mânecii. canapé (le ~) canapelei. café (le ~) [m. présent. don cadou (face ~). camion camping.pl.].]. kayak caiet. chant canton forestier.] canapea-pat. Calvaire calzi. pacifique.] canapele. canton forestier . usure cameră.] cameristă. Manche (la ~) canapea [n. cadre [adm. camoufle (il ~) cccan Canada [n.n. cadre cadru de conducere. camouflait camuflaj.] [restau. jerrycan cantitate. canapé convertible canapeaua. andouille calvar.] cafelele [f.] calambur.pl.] $$$ cafenea [f. cancer du sein Adev 27/03/08 canceros canceroşi canceroasă canceroase. chambre noire cameră video [f. carreau [n. caméscope [m. caniculaire. cafés (les ~) [pl. égout canal de televiziune.m. ordinateur. serein [fig. kangourou canicular.] cafea [f. caduc cccaf cafă [pop. calice [bot. choix (de ~) calitate de (în ~).]. calèche caleidoscop.]. passe-montagne [alpin. cheval-vapeur calabalâc [n. chaud caldarâm. chambre de commerce cameră obscură. calculatrice calculator.m. vantaux (porte à deux ~) cană (de lut). avenue Cale bună! formulă de urare la plecarea cuiva. La Manche.f. quelque [adv. cafés [m.f. calcicole cale căi.] [fam. m. naïf. femme de chambre.] calm. radoucir. Californie calitate. calculer calculatoare [f. rixe cagulă [anti-tero].]. calculateur cald caldă. rassurer calomnia.n.] calitate (de ~). serin canaturi (uşă cu două ~). andouillette. calcul [méd. médisant caltaboş. abricotier caisă.] cam o sută. chemin de fer Calea Lactee.].]. châssis. Arabica cafea prăjită.]. La Voie lactée Adev 19/12/07 caleaşcă. canapé (du ~) canar canari. pavage calcilol. cruche cancer de sân. Le Caire cais. saint-frusquin [n.m.]. café [restau.].][pop. suie calamitate. centaine camătă. Canada [n. kaléidoscope calicie [pop.] cafele [f. calamité.m.] [fam. chambre. cahier de brouillon Cairo. cheval chevaux cal putere.pl.] caduc caducă. camouflage camuflat. à peu près. masse cantitativ cantitativă. tant (en ~ que).27 - .

capturé.caolin. consentant care curăţă. captivait captivat. captif captiva.] capătul puterilor (fi la ~). philanthropique. rencontrant care înveleşte bine. inter. relativ]. lavable care radiază. caractéristique caracteristică. interrogatif] care [pron. feinte [nf. cargo caricatură.p]. fins [n.] capta. capturer capturat. carence cargou. peu encombrant care poate fi îndepărtat. oratoire. crayon feutre caritabil. nettoyant care intră unul în altul.].].n. capuchon cccar car.m. coup de tête. quoi (après ~) care (la ~). charmant captivează. fin [n. carburateur [auto] carcasă. séparable care nu poate putrezi. itératif carenţă. rayonnant care rezistă intemperiilor. particularité caracteriza. toquade Capricorn [zodiac]. pile ou face capabil. chamois capricios capricioasă. cardinaux care. caricature carie [stomato].Caragiale carambolaj. carrière carioca. capsule capsulă [de medicament]. qui [relatif] care consimte. potable [adj.] care se poate deschide.]. lequel. carafe caraghios.]. chapitre capitonaj. irrétrécissable care încălzeşte mâna. captivité captura. retournable care se poate răsfrânge. cardinal cardinale. coque carceră. capte (il ~) captiv captivă. piège [s. chagrin (peau de ~) capră neagră. agrafeuse [n. laquelle.m. kaolin cccap cap [anat.f. capitonnage capitula.]. attrapé captură.f. quarantaine [méd. cappucino capră capre. caravane carâmb [al cizmei]. cardinaux cardinali. isolable care poate fi negociat. quel. capture Capul Bunei Speranţe.] cap de acuzare.]. guet-apens. capital. fonds capitală de departament. carambolage caramel. tocade. Cap de la Bonne Espérance capuşon. à l’épreuve des éléments care se repetă. robe de chambre capota [aero].] caracatiţă. capter captat. cape capăt. pieuvre caracter. drôle caragialesc. cargaison. capoter [aéro] capotă. amovible care poate fi izolat.28 - .f. quels. combustible [n.] capsă (de îmbrăcăminte). enveloppant care îţi ia răsuflarea. négociable care poate fi separat. particularité. caprice. captiver captiva (el ~). captivé captivant.pl. caractériser carafă.]. boule [arg. relevable care se poate spăla. chef-d'œuvre caporal [mil. capricieux capriciu. brigadier [mil. capituler capitulare. cachet [méd. apte capac capace. chef d'accusation cap sau pajură. carapace caravană. quoi (à ~) care [adj. tête. quelle.] capot.] capital.]. caractère caracteristic. irrétrécissable care nu intră la spălat. ouvrant [adj. chef-lieu capitală de judeţ. difficile [personnes]. mousqueton [alpin. chapelle capete [n. chèvre capră (piele de ~). capote capotă [auto]. =du dramaturge I. que. chauffe-main care întâlneşte. tige [de la botte] carburant. fantaisie.] carapace. carie [stomato] carieră. capot cappucino. retournable care se poate ridica. couvercle capac care îmbracă bine. feutre (crayon-~). quel [adj. rouleau (être au bout du ~) capcană. chef-lieu capitel [arh. qui care (după ~). captive (il ~) captivitate. charitable caritate.] carburator [auto].] capcană pentru şobolani. corbillard carabinieră [alpin. cachot cardinal. chapiteau capitol. rabat coiffant capă.]. imputrescible care se poate bea.] [fam. char car mortuar. caramel carantină [med. ratière capelă.L. attraper. bouton-pression capsulă. charité . reddition capodoperă capodopere. bout [n. Capricorne [zodiaque] capsator (~ de birou) [n. à vous couper le souffle care ocupă puţin loc.] care se poate întoarce. emboîtables care nu intră la apă. capté captează.

]. quelques catifea catifele.] [joc de cărţi]. château (le ~) castrevete murat castraveţi muraţi.].f.].]. à tout jamais caturi [n.m. catholique catolicism.m. châtain castel castele.]. marronnier. logis [n. carnaval carne. mordant [adj. K7 [fam. château castelul. logeait (il se ~) caza (se ~).n. loger (~ qqn) [v.] castan. catholicisme catrafuse [n.m. mule catarg catarge. loger (se ~) .]. cartouche film casetă video. bureau de théâtre Casa Albă. chaumière casă de bani.pl. maisons (aux/des ~) casetă [audio sau video].caritate (face un act de ~). cartouche Carul Mare [astron. incisif cauză. cathédrale categoric.]. de temps à autre.m. échasse cataractă. carreau carouri (în ~). caisse [écon. cas (en tout ~) caz că (în ~).] carlingă. daigner catalige [pl.] [pop. velours (le ~) catifelat. quelques cauciuc. chaire catedrală. quelques-uns câţiva [adj. motif cavaler. caisse [écon. livret scolaire carnetele de cec. gruyère caşetă [med. carpette.].][pop. occurrence (en l'~) caz (în orice ~). cassette vidéo cash. héberger caza (el ~). formellement categoric [adv.] casetă de film..t.n.] [fam. maison mémoriale casă părintească.]. affaire caz (în acest ~). saint-frusquin (le ~) [pop.]. carreau [n. ménager cassa [comerţ].m.neh. bottin (le ~) Cartelul Alfa. bercail cascadă.] cărţi. chevaleresque cavei [reg. logeait (il ~ qqn) [v. coffre-fort. viande carne şi oase (în ~). carou [n. livre de chevet carte de credit.] cavitate. châtaigne. Charles caroserie. quartier cartof cartofi. frites cartuş cartuşe.pl. chair.]. marron castaniu.neh. caoutchouté caustic [fig.]. caisse [écon.f.f.] casă de economii. caisse [commerce] cassă. étages [n.] caşmir. tantôt… tantôt… câteva [adj. aucunement câţiva.].]. reg. livre [n.][jeux de cartes] Carol.pl. cavité cavou. au cas par cas Adev 08/01/08 caza (~ pe cineva). chair et os (en ~) carnet.] casier. châtaignier castană. carlingue carnaval. Trans. sinon de la caz la caz..pl. des fois. ver rongeur Carlina acaulis. carte (postale) cartea de telefon.f. Carpates Carpaţii. carline [bot. cataclysme catadicsi.f.m. pneu. mât catedră [instituţională].m. net [catégorique] categoric (în mod ~).m.].m. maison (de la ~) casele. carnet de chèques Adev 10/02/08 caro.m. espèces [fin. caoutchouc. caisse d'épargne casă memorială. velouté catolic. à jamais. tapis [n. cornichon castron. saint-frusquin [n.f.t.] [pop. bol cccaş caşcaval. velours catifeaua. domestique.] casă de corecţie [n. mulet catârcă.] casnic.sg. étage [n. caissier casierie.29 - . Grande Ourse carură.] câtu-i hău [reg. caisse [écon.pl. pomme de terre cartofi pai.] carpete. carte carte poştală. reg. chute [cascade] cataramă (fi la ~ cu).]. si [conditionnel] caz contrar (în caz~). =bloc syndical roumain cartier. chute [cascade].m. maisons (les ~) caselor. charité (faire la ~) cariu. chevalier cavaleresc. carrure cccas casă case. mèche (être de ~ avec) catâr. carrosserie carou. formel.]. foyer casa de bilete [teatru].m. bouquin carte de căpătâi. caveau cccaz caz.] caza (el se ~). maison.] cataclism. cachemire cccat cat [n. numéraire [n. caoua [n. la Maison Blanche (à Washington) Adev 13/01/08 casa scărilor.].pl.]. Carpates (les ~) carpetă [n. carte carnet de elev. satiné. cage de l'escalier casă acoperită cu paie. cascade casei. carreaux (à ~) Carpaţi.]. gomme cauciucat.] câtuşi de puţin. nettement câteodată.] catrafusele [n. cachet [méd. maison de correction [n.] carte [n. carte de crédit carte de vizită. cas.

logés (nous nous sommes ~) cazat (s-a ~). voyager Adev 01/04/08 călătorie.m. encrier călit [trupul]. rater un examen $$$ cădea mort pe loc. tombée cădere [mil. marché călcat (~ cu fierul) [n. talon călcare în picioare. équitation călărind. Aquilegia transsilvanica [bot] căldură.][zool. cas où (au ~) CD. repasser [habits] călca în picioare. piloté călca. tombâtes căzuse. chaleur (en ~) călduros călduroasă. repentir (se ~) căii de rulare.] căcăcios. tombe (je ~) cadă (el să ~). piétinement călcat. califourchon (à ~). caca [fam. chaleur căldură (cu ~). guide. tonifier călifar [n. Geum rivale [bot.] Căliman. bien tomber cădea la un examen.t. logé (il s'est ~) cazau.] căi (se ~). tombé (j'étais ~) căzuseră.]. piloter călăuzit. peines éternelles cazon.][pop. bénédictin .] cazon [adv. logeant (se ~) cazase (se ~). chutes de neige [n. piétiner. logeaient (ils se ~) cazează (ei ~). chaudière cazarmă. logé (il s'était ~) cazasem (mă ~). tadorne [n.cazându-se. logé (~ qqn) [v.] călare.] cazat (m-am ~). seau (du ~) căldăruşă [bot. tombe (qu'il ~) cade (care ~). tombons cădeţi. logeaient (ils ~ qqn) [v.] căderea nopţii.t. tombâmes căzurăţi. voyage călăuză. caserne cazier. fouler călca pe nervi. bonnet cădea. logement. car căciulă.] căci.][zool. kalauz călăuzi. chaleureusement călduri (în ~). tombant căzu. militairement cazul în care (în ~).m.pl. chevauche (qu'il ~) călăreşte. tomber en disgrâce cădea la ţanc. tonifie (il ~) căli [trupul]. tombe (il ~) cazi.]. voyageur călători călătoresc călătoreşte călătorea călătorească. hébergement cazan de abur. merde (être dans la ~) [pop. chevauché.] călugăr benedictin. tonifié călţunul-doamnei [bot. tombèrent căzurăm. tombé căzut în dizgraţie.m. religieux [n. loge (il ~ qqn) [v. Casimir cazma. logent (~ qqn) [v. repassage călcător [n. merde [vulg. disque compact CD-uri. tiède căleşte [trupul]. passager [n.f. supplice caznele veşnice. pénitence.] călugăr călugări.] cazează (el ~).].]. fer à repasser căldare căldări.]. tombas (tu ~) căzut căzuţi căzută căzute. tombé en disgrâce cădea grindina.] cazeze (el să se ~). tombai (je ~) căzură. guider. casier judiciaire Cazimir. disgracié.]. chevauché (il avait ~) călărit. grêler cădea în dizgraţie. logé (je m'étais ~) cazasem (noi ne ~).t. taper sur les nerfs de qqn călcâi. marcher călca (cu fierul). montant (à cheval) călărise.30 - .]. équestre călări.t.] căcat [vulg. chier [vulg. =massif des Carpates Orientales călimară. tomba (il ~) căzui. bêche cazne [pl. seau căldării. tombé (il était ~) căzusem (eu ~). tomber sur le carreau cădere.pl. prise [mil. moine.f. monter (à cheval).]. chaleureux.] căcat [pop. logés (nous nous étions ~) cazaseră (el se ~).]. voies respiratoires Adev 17/04/08 căinţă. chaud [vêtement] călduţ. chevaucher călărea.]. monté călător călătoare călătorilor.] cazau (ei se ~). montait (à cheval). tombés (vous étiez ~) căzuseşi. tombez căzând. loge (qu'il se ~) cazare. taxiways Adev 03/01/08 căilor respiratorii. tombent cad (eu ~). chevauchait (il ~) călărească (el să ~). repentir [n. militaire [adj. tombés (nous étions ~) căzuserăşi. tombé (tu étais ~) căzuşi. chute. tombés (ils étaient ~) căzuserăm. tombée de la nuit (la ~) căderi de zăpadă [n. tombant cade (el ~). tombes (tu ~) cădem.] cccă că. tomber cad (ei ~).]. pilote. cheval (à ~). que căca (se ~) [vulg. logés (ils s'étaient ~) cazat. chevauche (il ~) călărie. merdique căcat (fi în ~) [vulg.]. logé (je me suis ~) cazat (ne-am ~).m.]. compact disques [pl.].

recherchent căuta (ei ar ~). cherchent. épousant căsătorit. fourré [de fourrer] căpuşă.]. charbonnier cărbune. rechercher căut (eu ~).] cătane. coltina (il ~) cărând în spinare. grimpent (ils ~) căţăra (se ~). revêtement căptuşi.]. chercherez (vous ~) căuta (voi ~). coltiné căra în spinare.] către. cagou [arg. envers. coltina (il ~) cărâ în cârcă [pop]. sente [n. coltinait cără în cârcă (el ~) [pop]. dont [G. grimpeur căţeri (te ~). épousé căsca.sg. coltiner cară în cârcă (ei ~) [pop]. grimpez (vous ~) căţărător. meneur căpetenie de hoţi.G]. bercail. chercherai (je ~) căuta (vom ~). chercherait (il ~) căuta (va ~). sentier (le ~) cărării. meule [de foin] căprioară. monacal călugăriţă călugăriţe. religieuse [n. usurier cămilă. grimpe (je ~) căţără. menottes [pl.] căror (al ~). chercherions (nous ~) căuta (aş ~). chercha (il ~) . coltinant cărat în spinare. charretier cărăuşi. chemise de nuit cămătar. grimpe (il ~) căţără (ei se ~).f. chercherais (je ~) căuta (aţi ~). chercheraient (ils ~) căuta (el ~). biche. ménage. épousa (il ~) căsători (se ~). érudit cărţii [n. chercheront (ils ~) căutai.] căpiţă (de fân) căpiţe. escaladé (il avait ~) căţăraţi (vă ~).G] cărţoi. coltinait cără în spinare (el ~). vers.f. katona cătare. ogre căpetenie.m. doubler [habit] căptuşi [constr. foyer d'étudiants cccăp căpătâi.călugăresc. doublure [textile].].f. chercheras (tu ~) căuta (veţi ~).] cărturar. pain de sucre Căpăţânii. coltiné cărămidă cărămizi. coltine (qu'il ~) căra în spinare (el ~).] căţăra.f. savant. pour. livre (du ~) [n.].f. office cămaşă. établissement căpăţână [pop. foyer. escalade căţărase (se ~). chevet căpătuire. coltiner cară în spinare (ei ~).]. sentier (du ~) cărăuş. épouse (il/elle ~) căsători. soldat. cherchai (je ~) căută (el ~). marier (se ~). recherche (il ~) căută (el ~). derog. fourrer căptuşire. cherchais (tu ~) căutai (eu ~). à cătun.m. grimpant. chercher. hameau cătuşe [pl. dont [G. bâiller căscată (cu gura ~).]. dont [G.] cărucior.pl. zigouiller [arg.m. cherchera (il ~) căuta (vei ~). bée (bouche ~) căsnicie. épouser căsătorie. chercheriez (vous ~) caută (ei ~). recherche (je ~) căuta (ai ~). tique cccăr căra în cârcă [pop. căpcăun. chercherons (nous ~) căuta (vor ~). escaladait (il ~) căţără (se ~).] căptuşi cu blană. militaire [n.] cărarea. revêtement căptuşit cu blană. livres (des ~) [n.] căruia (al ~).Carpates S roum. poussette.] [opt. escalada (il ~) căţărăm (ne ~). chemise cămaşă de noapte. marier căsători (el se~). coltine (il ~) care în spinare (el să ~). sœur [rel. mariage căsuţă. sentier [n. =montagnes . grimpons (nous ~) căţărare. ouatinage.][tuer] căsătoreşte (se~). coltinant cărat în cârcă [pop.pl. charrier cărbunar.G]. gousse [d'ail] căuta. mire [mil. tête căpăţână de zahăr. coltinent cară în spinare (el ~). cheminée cămin studenţesc. cherche (il ~).]. charbon cărei (al ~). chariot cărucior de copil. grimpes (tu ~) căţea.]. maisonnette cccăt cătană [n. coltinent cară în cârcă (el ~) [pop].G] cărţilor [n.]. mariage căsătorindu-se. grimper căţăr (mă ~). bouquetin [bibl. ouatinage. brique cărare [n. duquel căruţaş.m. revêtir [constr. cherchait (il ~) căuta (el ar ~). cherche (je ~).sg.f.31 - . pop. chercherais (tu ~) căuta (am ~). chameau cămin. chevreuil căprioară (piele de ~). landau cărui (al ~). charretier cccăs căsăpi [pop. coltine (il ~) căra în cârcă (el ~) [pop]. chienne căţel [de usturoi]. daim (peau de ~) căptuşeală.] cămară.] cărări.

chercheur câine câini. gagnant câştigi.]. toucher de l'argent câştigător câştigători câştigătoare [f. jouez cântă (ei ~). chant cânta. chantent. gagnons câştigând. chante (il ~). chanter cânt (eu ~). cabaretier cârîi. profit (être en ~) câştig [n. chiens (aux ~/des ~) câmp. combien coûte cela ?.]. cherchiez căutau. cherchèrent (ils ~) căutarăm. gagna câştigăm. cherché (il avait ~) căutasem (eu ~). jouons. pesait cântăreau. ondulé.căutăm. comme [temporel]. raccommodage cârtiţă cârtiţe. jouent cântă (el ~). gain de cause (avoir ~) câştiga.]. recherchons căutam (eu ~).n. pesons cântărind.m. chanté (nous avions ~) cântaţi.f. en moins de deux [fam.] câinele câinii. combien cât ai zice peşte. interrogatif] cât [al unei împărţiri] [mat. pesa (il ~) cântărim. raccommodé cârpit [n. raccommodent cârpeşte. quel [adj. gain de cause câştig de cauză (avea ~). champ de vision câmpenesc (ancien : cîmpenesc) câmpeneşti câmpenească. en trois fois rien cât câştigi pe lună?. serpillière cârpi.]. cherchions căutând. balance cântar de baie. pèsent cântăresc (eu ~).m. saucisse cârpă. requête [internet] căutare [PC]. chien câine [n. chanté (ils avaient ~) cântaserăm.]. cherchaient căuţi (tu ~).]. chantent (ils ~). cherché (tu avais ~) căutaşi (tu ~). timon [mar. gagnait câştigaţi. cherché (j'avais ~) căutaseră (ei ~). chantes (tu ~) cântăreaţă. cherchais (je ~) căutam (noi ~). chantant cântase (el ~). inter. crêper [cheveux] cârlionţat. gagnaient câştigă.sg. c'est combien ? cât de [exclamativ]. cherchant căutară (ei ~). raccommode (il ~) cârpire. pèse (je ~) cântăreşte. chanvre cânt [n. quand cânepă. gain câştig (fi în ~). chanta (il ~) cântăm. chiffon cârpă de şters cârpe de şters. cherché (vous aviez ~) căutaseşi. cherché.]. pèse (il ~) cântăreşti. lorsque. profit.] cârmaci. quête de (en ~) căutător. timonier cârnaţ. revenu [n. cherchons. gagne (je ~) câştiga.] cât. cherchas (tu ~) căutat. peser cântărea. chante (je ~). épingle à linge cârlionţa. joues (tu ~). chanteuse cântar. pesaient cântăresc (ei ~). pèses (tu ~) cântări (el ~). gagnez câştigau. gagnant [n. champ câmp de vedere. pince. bascule.]. cabot [n. cherchâmes (nous ~) căutarăţi. cherchâtes (vous ~) căutase.] [arg. repriser cârpesc (ei ~). pesée cântec.]. chien (du ~) câinilor.]. joue (je ~) cântând. berceuse cârcă.n.]. recherchez căutaţi (voi ~) [imperf. pesant cântărit.]. dos cârciumar.]. taupe câştig câştiguri. plaine câmpie [f. chanté (il avait ~) cântaseră. béquille cârlig. comme [exclamatif] cât de…!. chien (le ~) câinelui. chantons cânţi. champêtre câmpie.] cârlig de rufe. torchon. bouclé [cheveux] cârmă [mar. gagner câştig. cherché (nous avions ~) căutaserăţi.m. chantez. patère [n. requête [PC] căutare de (în ~). recherche căutare [internet]. recherché căutaţi. raccommodage cârpit.] câştigătoare [f. gagnes (tu ~) câştiga bani. pesé cântăriţi.pl. autant cât (în ~) [dată].]. quotient cât [m. chanson cântec de leagăn. pèse-personne cântări. crépu. crochet cârlig de cuier [n. gagne (il ~) câştigă (el ~) [perf. joue (il ~) cântă (el ~) [perf. combien (le ~) [date] cât [adj. champ [géo.] când. cherchez. gagnent câştigă. combien…! . cherché (ils avaient ~) căutaserăm. jouer. recherches (tu ~) căutare. s. caqueter [poules] cârjă.32 - . combien tu touches par mois? cât costă?. cherches (tu ~).].]. raccommoder. s. pesez cântărire.

scruter. nues (tomber des ~) cer care anunţă furtuna. drap ceartă. célèbre. le pis cel mai târziu. observes (tu ~) cercetare. comme [exclamatif] ce [interog. centraliser centru. montre ceas deşteptător. censurent (ils ~) cenzurează (el ~). théière ceapă cepe. oignon cepei. oignon (de l'~) ceară [n. quant à cât pe ce să (fi ~).]. cèdes ceea ce. noise (chercher ~) ceas ceasuri. =de Nicolae Ceausescu ceda. autre cele cinci simţuri. central centrală electrică.] ceruri. cerceau cerc vicios.cât despre. au plus tard cel puţin. moins (au ~). volée. centrale nucléaire centraliza. nécessaire (le ~) ceea ce trebuie. relativ]. boucle d'oreille cerceta. tasse ceaşca.] ce mai faceţi?. palais [anat.33 - .pl. observe (j'~) cercetezi. observer cercetat.]. troupe ceaţă. le mieux cel mai bun. réveillematin ceasornicărie. que. firmament. investigation. interrogatif. moins (le ~) cel mai rău. =montagne des Carpates Orientales ceai (~ negru). nuque Ceahlău. thé ceai (de plante). fameux celular [telefon]. terre cuite cerb. comment allez-vous ? ce mai faci?. bleu [n. censurant cenzurat. combien (le ~) [date] câte [f.] cerul înstelat. censuré cenzurau. comment vas-tu ?. censurait cenzură (el ~). ciel étoilé (le ~) cerul liber (dormi sub ~). meilleur cea mai mare parte. combien de temps câtă [f. examiner. censure (qu'il ~) cenzură. combien ccce ce. censura cenzurând. point de (être sur le ~) cât priveşte. qui [relatif] ce fel de. contrôler. rond cerc [jucărie]. querelle.]. centre centru comercial. du moins celălalt. quoi (de ~) ce [exclamativ]. cendre cenuşiu cenuşie. interrogatif. brouille.]. centenaire centimă. au plus tôt cel mai mic. azur [n. Qu’est-ce que tu mijotes ? cea mai bun. réveil [réveille-matin]. cédé cedez. centre ville (au ~) centurion. fêter celebrare. centime central. ciel orageux cerul gurii. vivants cccel cel mai bine. Ceausescu (de ~). étoile (dormir à la belle ~) cerul liber (sub ~).] [contusion] cearşaf cearşafuri. cheminot cefii. brume ceaun. cent [monnaie] centenar. observé cercetez. centre commercial centrul oraşului (în ~). horlogerie ceaşcă ceşti. ce que ceea ce [pron. marmite ceauşist. les cinq sens celebra. cire cearcăn. combien câte (pe ~) [dată]. rixe ceartă (căuta ~). moindre cel mai mic (lucru). centrale [f. fête celebritate. censurer cenzura (el ~). cercle. censuraient cenzurează (ei ~).] cer (cădea din ~). circonférence. brouillard. centurion cenuşă. portable [téléphone] cccen cent [moneda]. meilleur cel mai devreme. censure cccer cer [n. majorité ceafă cefe. renommée celebru celebri celebră celebre.rel. quel [adj. nécessaire (le ~) ceferist. tchèque Cehă (Republica ~). tasse (la ~) ceştii. quel [adj. censure (il ~) cenzureze (să ~). cerf cerc. cède cedezi. ce qui [pronom relatif] ceea ce se cuvine. ciel. quoi [interrogatif] ce [pron. Tchèque (République ~) cei mai mulţi. plupart cei vii. heure ceas (de mână) ceasuri. quant à cât timp. comment ça va ? Ce pui la cale?. céder cedat.] ce (din ~). recherche scientifique . céramique.]. le pire. nuque (de la ~) ceh. tisane ceainic. gris cenzura [vb. cercle vicieux cercel cercei.] centrală nucleară.]. tasse (de la ~) ceată. belle étoile (à la ~) ceramică. recherche cercetare ştiinţifică.

kér cer (ei ~). certitude cerui (a ~). clef [f. certifié.]. querellant (se ~) certară (se ~). mendier. jappement chelner chelneri. homologuait certifică (el ~).] cheală. ressortissant. n'empêche que.]. quereller (se ~) certa cu cineva (se ~). chauve chelar. Kellner cheltui fără socoteală. homologuer certifică (ei ~). cité [n. cérémonie ceremonios. querellé certaţi (vă ~). cirer ceruire.f. serrure (trou de ~) cheile [geo.n. conviction. quai [du port] cheie [f. lors même que. questionne (il ~) chestionez. forteresse.f.pl. chercheur cercuri.] chei [n. querellent (qu'ils se ~) certa (se ~). querellaient (ils se ~) certăm (ne ~). gaspiller cheltuiala (pe ~). nommé. japper chelălăia (el ~).][reg]. questionne (qu'il ~) chestionezi.]. certificat certificat [vb.] chel [m. demanderait cere (el va ~). œillet ccchi chiar dacă. questionne (je ~) chestioneze (ei să ~). querelleur certifica. encre cerşetor cerşetori. sommelier chelălăi. césure. jappait (il ~) chelălăie (ei ~). gronder ceartă (ei se ~). civique cetăţi [peşteri în Apuseni].]. citoyenne cetăţenesc. tamiser cerneală.] cere. demander.]. homologué certificau. demande (il ~) cere (el ar ~). querellent (ils se ~) ceartaţi (vă ~). citoyen cetăţeancă. questionnent chestionează (el ~).][geo. demanda cerut. collecte (faire une ~) cheutoare. questionnaire chestiune. jappe (il ~) chelălăit. éclaireur cercetător cercetătoare. cirage [action de cirer] cetate cetăţi.f. demandent cer (eu ~). gorges (les ~) [géo.]. faire la manche cert. caverne [géo. nommer chema de departe.] chei [portuar].]. gaspilleur cheltuielilor. brumeux ceva. demandant cere (el ~). demandé cereală cereale. querelliez (vous vous ~) certau (se ~). question [problème] chestor. pétition cereţi. mendiant cerşi. citadelle (la ~) cetăţuie cetăţui.] ceţos. querellèrent (ils se ~) certarăm (ne ~). Geum reptans [bot. charité (demander la ~).] cetăţi [pl. citadelle (la ~) cetăţean.pop]. trappe cheremul (fi la ~) [+G].] [géo. frais cheltuitor. questionnent (qu'ils ~) chestioneze (el să ~). question [problème] chestiona. jappent (ils ~) chelălăie (el ~). cérémonieux cerenţel de munte [bot. questeur chetă. demandez ceru. coupe [versification] ccch chef (fără ~). demandera cere înapoi.] cerne. quête chetă (face o ~). querellons (nous nous ~) certe (ei să se ~). querellâmes (nous nous ~) certarăţi (vă ~). questionnant chestionat. certifier. merci de (être à la ~) chermeză. querellâtes (vous vous ~) certat ca. homologue (il ~) certificat. céréale ceremonie. interrogé chestionau.cercetaş. contrecœur (à ~) [pl. quelque chose cezură [versificaţie]. chose. machin chestie [fam. citadelle cetatea cetăţile. clé [f.][fig. héler chemat. interroger. questionner chestiona (el ~). réclamer cerem. véranda [n.34 - . prodigalité cheltuieli.].] cheii (gaură a ~).]. sabine [bot. affaire. serveur. interroge (j'~). gorges [n. quinzaine [salaire] chepeng. quoique . homologuaient certitudine. questionna chestionând. questionnes (tu ~) chestionar.] cetăţuia cetăţuile. forteresse (la ~). querellions (nous nous ~) certându-se. questionnait chestionă (el ~). demandons cerere. dépens (au ~) cheltuială excesivă. querellez (vous vous ~) certam (ne ~). citadelle cetina de negi [bot. demande.pl. kermesse chestie. homologuent (ils ~) certifica (el ~). demande (je ~) cerând. même si. appelé chenzină. certain [sûr] certa. Juniperus sabina [bot. brouiller avec qqn (se ~) certăreţ certăreaţă.] chei [pl. Adev 24/01/08 chema. milieux cerdac. questionnaient chestionează (ei ~).]. porche cerdac [n. appeler. large caverne [géo.

[qqn. vélo [sport] ciclist. visage. baudrier [alpin. cynique cinism. quinzième (la ~) cincisprezecime. quittance chitic (tăcea ~). chantais (je ~) cîntat.].] Cielo ® [n. torture. clergé cccio cioacă [pop. tirer au flanc. probité cinsti. Ligusticum mutellina [bot. photo [fam.]. intègre. torturer chinui (se ~).] cinic. cimetière cimpoi cimpoaie. corneille ciob. cinéma [art] cineva.]. chanteur cîntec. chiffre cifru.].] chicinetă. ébrécher ciobire.]. cicatrisé ciclism. zieuter. chiffre [code] cili.] chichineaţă.].f. Chine chinez chineză. Astragalus alpinus [bot. aubaine chiloţi [pl. cinquantaine cincizeci de ani (vârsta de ~). cils cimbru. bec . intégrité. tourment China. tourmenter chinuit. m. pain (petit ~).] chiuvetă [n. kilo chilipir. buissonnière (faire l'école ~). Potentilla crantzii [bot.]. chimiste chin. qui cine [interogativ]. quinzième [1/15] cincizeci. fêlé cioc. honnêteté.chibrit chibrituri. chant cîntăreţ. guise (en ~ de) chiparoasă [pop. souffler mot (ne pas ~) chitiluş [bot.].][arg. vasque [n. cimenté cimitir. chilă [pop. chanté cîntat [n.]. fêlure ciobit.]. accroupir chiriaş. cimenter cimentat. qui [interrogatif] cinema (sală de ~). gueule [pop.sécher [une classe etc. Polyanthes tuberosa chipiu. supplice. cinquantaine [âge] cine. kitchenette chiciură. képi chirci.]. honnête [adj.]. cinquième [1/5] cinci.]. cinquième [1/5] cincisprezecea (a ~).] ccci Ciad. impudence cinsprezece.].f. cumin chimionul-ţapului [bot. kibboutz chiceră [geo. débris. chimique chimie. allumette chibuţ. figure [visage] chip [reg. kiosque. loyal. quintessence chinui. réduit [n. contrefort montagneux [géo. cinq cinci-degete [bot. cicatrice cicatriza. quitte (être ~) chitanţă [n. cinquante cincizeci (vreo ~). tourmenté chiorî (se ~) [pop.]. =auto Daewoo fabriquée en Roumanie cifra. locataire chirie. quelqu'un. cicatriser cicatrizat.]. chantais (tu ~) cîntam (eu ~). chantait (il ~) cînta (la un instrument).]. lavabo. cornemuse cccin cincea (a ~). récépissé [n. coureur [vélo] ciclon. chimie chimion. Laserpitium krapfii [bot. chiffrer Adev 01/11/07 cifră.]. cinquième (la ~) cincea parte (a ~).] chimist. kép chip de (în ~). quinine chintal chintale. impudent. frimas chiflă.] cincilea (al ~). givre.].] cinstit (în mod ~). quinzième (le ~) cinste.m. cynisme.] chinină. cyclone ciclu. ébréché.][pop.] chimic. thym ciment.]. quintal quintaux chintesenţă. chirurgien chirurgie. kyste chiştoc (de ţigară). Tchad cicatrice.] chiuli [arg. zyeuter [pop. biniou. bon [n. fêler ciobi (a ~).35 - . honorer la mémoire de cinstit cinstiţi cinstită cinstite. berger ciobi. quelqu'une cineva [abrev. Transilv. courroie chingi de susţinere [alpin.]. chinois chingă chingi. jouer cîntai. ciment cimenta. honnêtement cînta (el ~). pic cioară ciori. image.f. petit-pain chil [pop.m. chirurgie chist. mégot chit (fi ~). honorer cinsti memoria. cumin chimen de munte [bot].]. reçu [n. cuvette. éclat cioban. cinéma (salle de ~) cinematografie.].]. loyer chirurg. cinquième (le ~) cincime.] chioşc chioşcuri. sangle. coin cuisine. quinze cinsprezecelea (al ~). cycle. chant cinul bisericesc [arh. culotte chimen. pavillon chip chipuri. règles [pl. honneur.

bas [n. se quereller ciondăneam (ne ~). querellé ciondăniţi (vă ~). tchitat’ citea. lit (il ~) citeşti. citant citat. circules (tu ~) circulaţie. cogne (je ~) ciocăneşte. querelle ciondăni. chaussette. circuler circul (eu ~). cogner ciocănea. citent (qu'ils ~) citeze (el să ~). querelliez (vous vous ~) ciondăneau (se ~). tailler ciorap ciorapi. carambolage ciocnit. marteau-pilon ciocăni. rond. chocolat ciocolată neagră. tour [tourisme] circula. cognent (ils ~) ciocănesc (eu ~). cirque circa.][raciste] cccir circ. citadelles citadin. tamponner ciocnesc (ei ~). citez citaţie [jur. chamaillent (ils se ~) ciondănesc (se ~). impact ciocnire (între maşini).]. lis (je ~) citeşte. circulent (ils ~) circulă (el ~).] (à comparaître).] ciorap trei sferturi ciorapi trei sferturi.] circuit [turism]. circonférence. nègre [n. heurt [n. bâtonner ciondăneală [pop. chamaillons (nous nous ~) ciondănindu-se. circulait circulaţi. heurter. heurtant ciocnire. tamponnement. querellâtes (vous vous ~) ciondănit. citer cită (el ~). circule (qu'il ~) circuli (tu ~). brouillon cioroi [n. citadelle citadelele. citons citând. chamaillaient (ils se ~). querellâmes (nous nous ~) ciondănirăţi (vă ~). choquer. circulons (nous ~) circulând. cite (qu'il ~) citezi. lisiblement citi (ar ~). potage ciorchine. cerise cireş. querellèrent (ils se ~) ciondănirăm (ne ~). cogne (il ~) ciocăni (el ~). tour [circonférence] circumflex. chaussette. alouette cioclu. citadin citi.]. circulaient circulă (ei ~).m. gazouillement [oiseaux] cisternă. lisais (tu ~) citeam. cites (tu ~) citadela. lire. circulation circumferinţă. lirait . heurtent ciocneşte. circonscrire circumscris. gazouillent [oiseaux] ciripi. avisé. circule (je ~) circula (el ~). citerne cccit cita. querellent (ils se ~) ciondănim (ne ~). circonflexe circumscrie. querellent (qu'ils se ~) ciondăneaţi (vă ~). cognait (il ~) ciocăneam (eu ~). trinquer ciocnind(u-). bâton ciomăgi. lisait citeai. cité citat [n. cogna (il ~) ciocăni la uşă.]. chamaillé. lis (tu ~) citeţ (în mod ~). foutu [vulg.] ciocănitoare [zool. chamailler (se ~). cite (je ~) citeze (ei să ~). chocolat noir ciolănos. à peu près. citadin [adj.] circumstanţială.] ciorap pantalon. heurte ciocni (un pahar cu vin). gazouiller [oiseaux] ciripit. circule (il ~) circulă zvonul. circonspect circumstanţial [gram. pic [zool. mi-bas ciorbă ciorbe. marteau ciocan pneumatic.][rasist]. cogné ciocănit [fig. cita (il ~) cităm. querellions (nous nous ~) querellaient (ils se ~) ciondănească (ei să se ~).ciocan ciocane. court (le bruit ~) circulăm. circulant circule (el să ~). cerisier. osseux ciomag. chamaillez (vous vous ~). citadelle (la ~) citadelă citadele. citent (ils ~) citează (el ~).]. citation citaţi. lisent citesc (eu ~). merisier ciripesc (ele ~). cognais (je ~) ciocăneam (noi ~).m. lisais (je ~) citesc (ei ~). choque (il ~). grappe ciornă. cognant ciocănit. environ. autour. cite (il ~) citez. circulez circulau. heurté ciocolată. croque-mort ciocni.]. circonscrit circumspect.].] cireaşă cireşe. cognions ciocănesc. querellant (se ~) ciondăniră (se ~). citation [jur. circonstanciel [gram. quelque [adv.] ciocârlie. collant [n. querellaient (ils se ~) ciondănesc (ei se ~).36 - . querellez (vous vous ~) ciopli.] citează (ei ~). frapper à la porte ciocănind.

blottissant (se ~) ciucişi (te ~). insolite. clandestin clapă. klaxonner claia (de fân).]. bizarrerie. de temps en temps PSP 22 CJ. département de Cluj [abréviation] cccl clacsona. (il se ~) tapit [se tapir]. fantasque.f. tassas (tu te ~) ciucit.].] [bot. bâtis (je ~) clădeşte. meules de foin clănţăni din dinţi. tasser (se ~) [se tapir]. lecture citişi. en dépit de. bâtissent clădesc (eu ~). civilisation ccciz cizela. clarté. drôle (~de). cisela (il ~) cizelat. bâti clădiţi.f. csoda ciudăţenie. meule de foin claie de păr [ironic]. coup de klaxon (donner un ~) clădi. tassa (il se ~) ciucii (mă ~). savate ciuboţica-cucului [bot. pincer ciur. quelques-unes cîţi [m. clause clavicula. chardon ciumat. lu citiţi. tapissons. civique civil.]. sas. botte. tasse. pestiféré ciumă [med. classique clasifica.][bot. ébouriffé ciuguli. avertisseur.]. tapi ciuciţi (vă ~).]. tassaient (ils se ~) ciucesc (mă ~). étrange. lire en filigrane citit [n. blottissent. tasse (je me ~) ciucesc (se ~).] [n. clairement clarvăzător clarvăzătoare. clamer clandestin. touche [n.citi (va ~).] Ciucaş. civil civilizaţie.f. blottir. frange ciuda (în ~). édifice clădit.].].37 - . combien din cînd in cînd. recroqueville. cloîtrer claustrat. se recroqueviller ciucea (se ~). tamis civic.].s. klaxon claxona. ignorant. ciselait cizelă (el ~). csiperke Adev 31/03/08 ciupi.]. tassai (je me ~) ciucim (ne ~). chevelure clama [vb.]. ciseler. tapissant (se ~). bâtisse.] parasite des céréales. classification clasificat. (tu te ~) tasses. meule de foin (la ~) claie (de fân). tapissez. stramoine [n. accroupir ciuci (se ~)[perf . ébouriffer ciufulit. stupide cizmărie.]. échevelé. bizarre. bâtissant clădire clădirilor. touche [piano] clapă [textil]. bâtit clădim. tassent.pl. (ils se ~) tapissent. lira citii. clairvoyant clasa [vb. champignon [m. ciselé cizelează. csizma cizmă [fig. nettement claritate. claustré clauză. blotti. étrangeté ciufuli (a ~). cuissardes [n.]. clairement clar [adv. lecteur ccciu ciubotă. recroquevillons. =montagnes S Carpates Orientales ciuci (se ~) ciucesc. tassé [tapi].] clapă [pian]. classé claun [arh. tapis. tassant (se ~). peste ciumăfaie [n. lecture cititor. primevère [bot. lisez citi printre rânduri. clown claustra. clavicule claxon. claustrer. recroquevillent ciuceşte (se ~). classe clasic. meule [de foin]. tassait (il se ~) ciuceau (se ~). cordonnerie cizme până la şold [de pescar]. classé clasă. recroquevillé. claquer des dents . cisailler cizela (el ~). bâtissons clădind. seconde [SNCF] clasat. blottis ciuci.pl. blottissons ciucindu-se. blottissez. recroquevillant (se ~). Cortusa mathioli [bot. lisant citire.] ciupercă [f. recroquevilles. cordonnier cizmă cizme. netteté claritate (cu ~).] ciuperci. lus (tu ~) citit citiţi citită citite. cisèle (il ~) cizmar. bâtiment. rabat [textile] clar clară.] cînd. lisons citind. lus (je ~) citim. malgré Adev 01/11/07 ciudat ciudaţi ciudată ciudate. (vous vous ~) tassez. blottit ciuceşti (te ~). (nous nous ~) tassons. classer clasificare. quand cîteva. picorer ciuli urechile. net [clair] clar (în mod ~). bâtir clădesc (ei ~). =montagnes S Carpates Orientales ciucure ciucuri. Datura stramonium. clair. recroquevillez Ciucului. classer clasa a doua [CFR]. bâtissez clăi (de fân). dresser l'oreille ciuline.

Campanula trachelium [bot. cloches (sonner les ~) clopotniţă. cloisonné [art] cloci. clientèle climat. Bruckenthalia spiculifolia coace. zeste coajă de ou. seconde clipi (~ din ochi). pâteux cleiul. clergé cleric. jase (il ~) cleveti. clerc cleşte. cuit.] coajă coji. queue coada cozile. clin d'œil clipit. instant. couver clocire. rinçage clătiţi (voi ~). rinça clătind. coalition.].] cleveteală. pince [méc. cligne (il ~) clipi (el ~). club clujean. écorce coajă (de ou). habitué [n. jasent (ils ~) cleveteşte. pince [méc. Campanula sp. rincer clătea. rinçant clătire. caille (il se ~) coaie [vulg.38 - . chancelait (il ~) clătinându-se. crêpe cccle clei [n.] cleios. =de la ville de Cluj(-Napoca) cccoa coabita. ligue . gazouiller [ruisseau] clişeu [foto] clişee.]. cliché [fig.] [bot. colle (la ~) clement. zeste coală. rincez clătina. tintement clinometru [topo. client client vechi. cloner clonat. cloisonné [art] clon. clocher [n. tituber. groseille coacăză [bot. climatique climă. cohabitaient coabitează (ei ~). clone clona.sg. queue (de la ~) coafa. clément clemenţă. cassis coacăză coacăze. sonnette clorofilă. [bot. cohabiter coabitat.] [pl. titubant clătinare din cap. clémence cler. coiffé coafor. clin d'œil (en un ~). ébullition clocot (în ~). couilles [vulg. remue (il ~). cligna clipind. rinçait clăteau.].].f.] cccli cloazone [artă]. instant (dès l'~) clipă.] clinteşte (se ~).] clopoţel. cabinet [WC]. clignait (il ~) clipeşte. acheteur. caquetage clevetesc (ei ~). chancelant clatină (el se ~). cligner clipea. testicules. clignement clipită. cligné clipit [n. loc comun. clown ccclu club. hochement de tête clătită [n. bouillant clocotit clocotită.] clientelă. œil (en un clin d'~) clipoceşte. rince (il ~) clăti (el ~). rincent (ils ~) clătesc (eu ~). cuire. clignement clipire din ochi. chancelle (il ~) clătina (el se ~). vaciller. clin d'œil clipită (într-o ~).f. coiffure coagula (se ~).clăti. cuisson coacere [fructe]. coquille d’œuf coajă de portocală. cohabité coabitau. jaser clevetit.]. queue (la ~) coadă [de aşteptare]. colle [n. coiffer coafat coafată. coiffeur coafură.m. maturation coadă cozi. cailler coagulează. manche. cloche clopotele (bate ~).] cleiuri. climat climateric.]. coquille coajă de lămâie. moment. cliché [photo] clişeu.f. groseiller. gazouille [ruisseau] clipoci. clinomètre [topo. mûrir coace (se ~). déchausser clătina (se ~).] clopotul caprei [bot. chanceler clatină (care se ~). cloné clopot clopote. Telekia speciosa [bot. bouillante. adhésif [n. mûrit coacere. couvée clococean. bronche (il ~) clinti (se ~). jasé cccli client. croûte. toilettes [n. file [personnes] d’attente cozii.] clovn.pl.] clopoţei [pl.]. climat clinchet. broncher clipa (din ~). clignant clipire. bouillant cloisonné [artă]. rince (je ~) clăteşte. feuille [de papier] coaliţie.n. rinçaient clătesc (ei ~).] cleşte patent. chlorophylle closet. cohabitent coacăz.]. minute.] clocot.

cocotier cocoţa.] coaste. cousîmes (nous ~) cusurăţi. cousu (j'avais ~) coşi.m. crête coamă [a acoperişului]. coco (noix de ~) cocoş.]. cousais (tu ~) coseam [cu acul]. grouillant colecta.] cocioabe. poussière colbuit. côte [anat. bouée de sauvetage colant [n. coefficient coerent. cousons (nous ~) coaseţi. coquillage cocie [reg. cousions coseam [cu acul]. coïncider coincid (ei ~). cohérence coexista. impeccable cusură. cousu coasta. quête . collaborent colaborează (el ~).f. grouiller colcăitor. parages [pl. collecter colecta (el ~).m. cohésion cofetărie.f. collaborateur colaborau. bois (les ~). collabore (il ~) colaborezi. pâtisserie cccoi coif. chignon cocardă. cabane [fig. coudrai (je ~) coasem.] codrul. cousit (il ~) cusui.sg. cuisse coardă corzi. rabat-joie coborî. collaborons colaborând. heaume coif de bucătar. collaboré colaborator. collaboraient colaborăm. coudrait (il ~) coase (va ~). coudra (il ~) coase (voi ~). cousent (ils ~) cos (eu ~).]. collecté colectă. taudis [n. peiorativ]. liguer coaliza (se ~). coud (il ~) coase (el ar ~). pimpant. coïncidaient coincidenţă.MM]. coïncidé cccol Col. kocsi cocioabă [n. cousait (il ~) coseai [cu acul]. Côte d'Azur Coasta de Fildeş. rive] coastă (de ~). Côte d'Ivoire coastă [geo. crête [du toit] coamă [a cortului]. couse (qu'il ~) coase (ar ~). corde. chaumière cockpit.]. collant [n. baisser.pl. forêts [n. cousez (vous ~) cos (ei ~). cobaye cobalt. coaliser (se ~) coalizat. coïncidence coincis. cobalt cobe. coexister coexistă (ei ~). grue [zool.39 - . coquet cochilie (de scoică). toque coincide. cousait cosea [cu acul]. cousis (tu ~) cusut.f.] cocon [reg.] coaste.coaliza. cousu (il avait ~) cosesem (eu ~). couds (je ~) cosând. cousant cosea. arête.f. peiorativ]. collaborant colaborează (ei ~). collectait colectat. coopérer.. patine [n. côtier coastă [anat. coudra.] [à pain] cochet. bois (le ~) [forêt] codrul.f. coudrait coase (aş ~). carlingue coclauri [pl. kakas cocotier. coïncident (ils ~) coincide (el ~). coexiste (il ~) coexistenţă. coexistent coexistă (el ~). cohérent coerenţă. jucher cccod cod. crinière.m. pâte [n. coexistence coeziune. habits] colb. coïncide (il ~) coincideau.m. enfant cocor. poussiéreux colcăi. côte [géo.]. coq. cousîtes cusuşi. bois [n. cousis (je ~) cusur (fără ~). cousent. cousaient cosese. forêt [n. Colonel [abréviation] colabora. couds (tu ~) cusu. cousiez coseau [cu acul].]. parages (dans les ~) cocleală.]. coudrais (je ~) coase (el ~). collaborer colaborat. forêt (la ~) coeficient. cousons. collabores (tu ~) colac de salvare. faîtière [de la tente] coamă [arhit. code codri [n. coquille cochilie de scoică. coalisé coamă. bois [n. côte (la ~) Coasta de Azur.f. chevelure coapsă coapse. cousirent cusurăm. forêts (les ~) codru [n.m.].pl.] cccob cobai.]. cousais (je ~) coseaţi [cu acul].].] cocos (nucă de ~).]. fil coase. faîte coamă [fig.].pl.] codrii. coudre coasă (să ~). charrette.] coclauri (pe ~) [pl. cocarde cocă [n. abaisser cccoc coc [de păr].

colonne vertébrale [anat. colonisant colonizară. colley colmata [tehn. colonisation colonizaseră. collectivité coleg [m. numismate colectiv. colis colhoz. défense (d'éléphant) colţar [alpinism] colţari. colorier. butte. commanditer comanditar. collimateur (avoir dans son ~) colina colinele.].]. commandement comandita [o investiţie]. commande à la carte (qu'il ~) comandament.] coloană vertebrală [anat. coloris colos. collectionnant colecţionat.] colporta (el ~). collectionne (je ~) colecţioneze (el să ~). commandé à la carte comande din meniu (el să ~).] colon [anat. chaumière. collectionnaient colecţionează (ei ~). colonial coloniali.] colportează (el ~). commandement [institution] comandant. commande (il ~) comandă (el ~) [perf. colportait (il ~) [com. colosse colosal.]. commanda (il ~) comandă (face o ~) [com. coléreux colet. colonne [archit. commande.] coline [n. commandé comandă (el ~). coloniser colonizând. collectionner colecţiona (el ~). collège coleric. commandant comandă comenzi.].f. colo [fam. colonie colonie de copii.]. en-tête [typo] colora.].] colporta (zvonuri). teint (il ~) colorez. crampon [alpinisme] Columbia. collecte (faire une ~) colectând.f. colon coloniza. kolkhoze coli. colonnade [archit.m.]. feuille (de la ~) [de papier] colimator.] colportau (ei ~).] colportează (ei ~). collectionneur colecţionar de monezi. colonisaient colonizează (ei ~). commande (qu'il ~) comanda din meniu [restaurant]. coloniaux colonialism.] colonist.]. colossal colporta. teins (je ~) colorit.] [profesional]. collectionné colecţionaţi (voi ~). coteau [n.colectă (el ~).f. cabane.] colonel. collision coliziune cu (intra în ~). coin colţ ascuns. collision avec (entrer en ~) collie [rasă de câine]. colportent (ils ~) [com. colique colier. collectionnons colecţionând. teindre colora (el ~).] colegă [f.] cccom comanda. teignaient colorează (ei ~). collectionne (il ~) colecţionez. commande à la carte (il ~) comandăm din meniu (să ~)!. colorant colorară (ei ~). Colombie columnă. commander comandat. collègue colegial. colorent (ils ~) colorează (el ~). colonie de vacances. feuilles [de papier] colibă. colporte (il ~) [com.]. commanditaire comando [mil.40 - . collectant colectează (el ~). commander à la carte comandă din meniu (el ~).] colonadă [arhit. colonne coloană [arhit. colline [n. colmater colmatat [tehn. colporter [com.]. colonisèrent colonizare.]. colonne [archit. teint colorau. s. collectionnez colecţionau. angle. colorer. collection colecţiona.pl]. hutte colibă [a pădurarului]. colportant [com. loge [du bûcheron] colică colici. colmate (il se ~) coloană coloane. cage coliziune. commando . colonisé colonizau. colonel colonial. coloré. collecta (il ~) colectă (face o ~). côlon [anat. teignirent colorat. colmaté colmatează (el se ~) [tehn. commun colectivitate. collectionnait colecţionăm. collecte (il ~) colecţie. collimateur colimator (a-l avea în ~). collectionnent colecţionează (el ~). colonisent (ils ~) colonizator. collectionne (qu'il ~) colecţionezi.] colţ. recoin colţ de elefant. collier [bijou] colii. collectif. colonisé (avaient ~) colonizat.] colivie. teignit (il ~) colorai (eu ~). colporter (des rumeurs) colportând. colportaient (ils ~) [com. colore (il ~). colonisateur colontitlu [tipogr. commandons à la carte ! comandat din meniu. colorait coloră (el ~).]. commande (passer une ~) comande (el să ~). teignis (je ~) coloram (eu ~). colonialisme colonie. teignais (je ~) colorând. colline (la ~) colline colină [n. collégial colegiu. collectionnes (tu ~) colecţionar.

marchand. comparu compătimi. compact disques [pl. traite des noirs comesean. econ.] comoditate. comateux [méd. combattent (qu'ils ~) combată (el să ~). commette (qu'il ~) comite (el ~). comparaison comparaţie cu (în ~). combattre combat (eu ~). trésor Adev 18/01/08 comod. combattu combativ. combattait combăteau. commémoration comemorat. commente (il ~) comenteze (el să ~). chaîne stéréo combinezon. combiné combinau. comparaître compărut. combatif combativitate. comparaison avec (par ~) compartiment. interpréter comenta (el ~). commentent (ils ~) comentează (el ~). attaquer. négociant en gros comerţ [n.].m. commerce. combinaison combină stereo.] companie. combine (qu'il ~) combinaţie. commercialiser comerciant comercianţi. coma [m. combustibilité comedie. agencer. commémoratif comemorează (ei ~). commissionnaire comite. comité comiţând.] [mobilă]. commémorait comemorare.f. compatible compatriot. peu encombrant compact disc.] combustibilitate.f. commenter.] combatant. combattit (il ~) combătui (eu ~). commentait comentă (el ~). commission comision [bani]. aisance compact. combustible [n. combina (il ~) combinând. aisé comod [adv. commettre comit (eu ~).41 - . accompagnement companie [business.].]. combativité combina.comatos [med. combattaient combătu (el ~). commenté comentează (ei ~). conaţionál conaţionali conaţionalii.]. disque compact compact discuri. combattez combaţi. commente (qu'il ~) comentariu.n.]. commande (de la ~) [G] comercial.] combate. combinait combinat. commets (tu ~) comoară. commet (il ~) comite sinucidere. bien-être [aise]. comparent compară (el ~). négoce [n. combat (il ~) combatem. commettant comiţi. compatriote Adev 24/12/07 compărea. entreprise. concitoyen. comédie comemora. combine (il ~). comparer compar (eu ~).] comerţ ambulant. commode.] combustibil [n. commis comis-voiajor. commenta (il ~) comentând.] companion. drôle. compassion compatibil. pitié . commettais (tu ~) comitet. combinaison [de protection] combustibil [adj. combattu (il avait ~) combătut.] comă [f. comestible. combustible [adj.] companie [mil. colportage [com. comparons compari. combattant [n. combatte (qu'il ~) combate.]. commerçant.]. compare (je ~) comparat. compara comparăm.]. compartiment compasiune. honorer la mémoire de comemora (el ~). combattis (je ~) combătuse. comparez compară (ei ~). auprès de. négociant comerciant angro. commémoré comemorativ. compagnon compara. combinaient combină (el ~). commission [groupe] comision. commentaire comentator. plaindre compătimire. combinant combine (el să ~). commissaire comisie. commémorer. comique. combinaison [de femme] combinezon [de protecţie]. commodément comodă [n. compare (il ~) compară (el ~) [perf. commentateur comenzii [G]. commission [argent] comisionar. combattant combătea. combiner combina (el ~). combats (je ~) combat (ei ~). mangeable cometă. suicider (se ~) comitea. comparable comparativ. combattons combateţi. compagnie [mil. commémorent comenta. rigolo comis. comète comic. combats (tu ~) combătând. combattent combată (ei să ~).]. comparatif comparaţie. commettait (il ~) comiteai.] comerţ cu sclavi. commercial comercializa. compagnie [écon. commentant comentat. commode [n. commets (je ~) comită (el să ~). convive comestibil. compares comparabil. comparé comparaţi. commis-voyageur comisar. s.

intégral. matériellement concretiza (se ~). averti competiţie. graphisme conchide. induire conchid (eu ~). compote compresă [n.].] conferenţiar. complaisait (il se ~). communiqué [n. broie (il ~) concasez. lapidaire. condiment condimenta. compétent. plaint compendiu. conduisît. licencier. commune comunica.sg.] comprima. configurable conflict (în ~). prêt à porter [n. conclure.]. en ligne [PC] confecţii. maître de conférences conferi. interrupteur. communication comunism. conduira conducea. conduirait conduce (el ~).]. conduisent. conduisons. compliquer complicat.pl.]. licenciement concediu. vulgaire. communisme comunist. compétition competiţie sportivă. congédier concediat. mener. menait. conclut (il ~) conchide (va ~). manoir conaţionál conaţionali conaţionalii. conduite [n. comprimer compromite. conduisant conduce (ar ~). conduis (je ~) conduc (ei ~). palpable concret (în mod ~). administration conductă. si [conditionnel]. complaire (se ~) complement. conduis (tu ~) conduse. complet complet [adv. conclura conchis. communard comună [n. selon conform cu. abrégé compensa. complotant complotat. conclus conci [reg.]. broyer concasat.compătimit. commun.42 - . complotent (qu'ils ~) compot. complication complică (el se ~). simultané concret. Trans. broyons concasează. compenser. complémentaire complet compleţi.] concis [adv. complotent (ils ~) comploteze (ei să ~). congé concepţia grafică. complaisance complica. mènent conducând.m. porter atteinte computer. ordinaire comunard [ist. compléter completat. licencié [mis au chômage] concediere. menant. correspondre comunicare. vacances [pl. concluant conchizi. communicatif comunicaţie. [cond. compliqué complicaţie. connivence compliment complimente.f. mena conducere. ordinateur comun. communication (scientifique) comunicat [n. louche [yeux] conciliant. leader conduce.] comunicativ. compléta. banal. communiste comunitate. complément complementar. assaisonner condiţia să (cu ~). guider. porte (mettre à la ~). complot complota. menons conduci. concitoyen. mènes. compliment complot comploturi. conduire conduc (eu ~). concours de beauté Adev 03/12/07 condiment. broies (tu ~) concedia. complété completă. comploter complota (el ~). complète complex comercial.] conducător. mène (el ~) conduce (va ~). pourvu que condiţie socială. matérialiser concurs. prêt-à-porter confecţii [n. complique (il se ~) complice. colloque configurabil. contrôleur [SNCF] conectat [PC]. terre à terre. broyez concasăm. mène (je ~). complotaient (ils ~) complotează (ei ~).] conductor [CFR]. accommodant concis. accorder conferinţă.]. sommaire [adj. conclu conchizând. communauté comutator. coupe [championnat] complace (se ~). complaît (il se ~) complăcea (se ~).]. complètement completa. brièvement concomitent. belligérant conform [+D]. conduit (il ~). communication comunicare ştiinţifică. décerner.]. conclus (je ~) conchide (el ~). conduisait conducem. état [condition sociale] condiţional [abrev. mènera.]. compresse [n. laconique. comploté complotau. conformément conforma (se ~). complice complicitate. meneur. compatriote Adev 24/12/07 concasa. complaisant complezenţă. conformer (se ~) . commutateur cccon conac.]. supermarché complezent. concours concursul de frumuseţe. broyé concasaţi. compatriot. complotait complotând. compétition. suppléer competent. broie (je ~) concasezi.

confrère confrunta. constatait constatai. lors (pour ~). consentit consimţim. commode. constatiez constatau. console (il ~) consolida. constitue (il ~) constituie (ei ~). confus confuz (în mod ~). conserver conservare.43 - . bien-être [aise] confortabil. Conseil de l'Europe (Le ~) consimţi. consentir consimt (ei ~). conserve conservă. conjonction [gram. constates (tu ~) constănţean. forment. suite. conséquent consemn. constitution constituit. confronter confruntare. glace (il ~) congres. congélateur bahut congelează. consentement. conséquence consecinţă (în ~). consterner consternare. =de la ville de Constanta consterna. semblable [n. conservatoire conservator [la muzeu]. voué consacră studiului (el se ~). conspirer conspiraţie. constamment constata. consens (je ~) consimţământ. consentez consimţire. congelé congelator cu sertare. conseiller consiliază (el ~). appliquer. confortablement confrate confraţi. livrer à l'étude consacrat. coopérer conopidă conopide. conformément confort. consigner consilia. consolider conspira. conspiration conspirator. constataient constată (ei ~). conservation conservator. consterné consternează.] conjugarea verbelor româneşti. congrès coniac. consentant consimţiţi. former. consister consta din. conseille (je ~) consiliu. acquiescer. conjonction [astron. adonner.] conjugare [gram. considérable consideraţie. consola (il ~) consolează (ei ~).]. renforcer. vouer. commodément. confusément. consentons consimţind. constate (il ~) constatăm. constatais (tu ~) constatam (eu ~). constatant constatat.]. considération consideraţie (lipsit de ~).].]. constatais (je ~) constatam (noi ~). boîte [conserve] considera. consentait consimţeau. consolaient consolă (el ~). formé constituţie. confrontation confuz. chou-fleur consacra. congeler. réconfort consolau. constaté constataţi (ei ~). conservateur [musée] conservă. cognac conivenţă. obscurément confuzie. consécutif consecvent. consister en constant. confusion. consterne (il ~) constitui. conseiller consiliez (eu ~). confortable confortabil (în mod ~). (se) conjuguer [gram. conspirateur conspirau. conseille (il ~) consilier. consternation consternat. constatez constataţi (voi ~). consonne consoartă. constant constant (în mod ~). conjugaisons des verbes roumains conjuncţie [astron. consolait consolare. considérer considerabil. constate (je ~) constata (el ~). consentent consimt (eu ~).]. conspirent consta.] conlucra. constituait constituiau. formait. constituer constituia. constatons constaţi. constatent constată (el ~). constitution . méprise congela. inconsidéré consignaţie (depune în ~). conformation conformitate cu (în ~). consolation. consentaient consimţi (el ~). conseil [comité] Consiliul Europei. consent consimţea. conservateur conservator [de muzică]. constituaient constituie.] conjuncţie [gram. connivence conjuga [gram.conformaţie. prêter (se ~). consacrer consacra (se ~). conjugaison [gram. consentement consimte. constituent constituire. consigner conserva (se ~). glaçait congelat. consolent consolează (el ~). console consolă (el ~). conséquent (par ~) consecutiv. constater constat (eu ~). consoler consola (el ~). acquiescement consoană. dévouer consacra studiului. conspiraient (ils ~) conspiră (ei ~). constations constatând. femme [épouse] consola. livra à l'étude (il se ~) consecinţă. consigne consemna. glacer congela (el ~).

contenance contra. force (je ~) constrângând.] contralumină.] constrânge. contrastait contrastând.m. contrat contraface. contrepoint contrar. contrastaient contrastează. contrebande contrabandist. contrariété contrariind. contrefort contragreutate [n. contraindre. choquer [quelqu'un]. contre contra. compteur conţine. conscience conta pe. consommaient consumă (el ~). contre-proposition contrapunct. contrefont contraface (el ~). contraste (il ~) .m. consomma (il ~) consumă (el ~). contigu contiguë continent. contrefais (tu ~) contrafăcând.] contrariat. teneur. contrariait contrariant. contre-attaquer contrabalansa. ennuie. contrariant [adj. contrefaçon contrafaci. postiche. contrejour contramanda. contrecarre (il ~) contracareze (ei să ~). contraste contrasta. contrecarrent (qu'ils ~) contracareze (el să ~). ennuyer.] [mus. pression constrângi. contrarié contrariază. contremande (il ~) contramăsură.44 - .]. contrefait contrafort. contremandé contramandează (el ~). bâtit construim. contrefaisaient contrafăcuse.]. contremander contramandat. contrecarrait contracarând. contrecarrant contracarat. contreferait contraface (va ~). contrefaire contrafac (eu ~). consommé consumaţi (voi ~). contraire contrar (în mod ~). contrebandier contrabas [n. contrer CONTRA. contrefaisant contrafăcea.] [muz. consommes (tu ~) consumare. antimoustique contraataca. contrarie (il ~) contrarietate. parer [éviter]. contrecarrer contracara (el ~). CONTRE-<CONTREbande> contra-piuliţă. contrordre contrapropunere. consommant consumi (tu ~). contrecarraient contracarează (ei ~). contrefera contraface (voi ~). contrastant [adj. consommateur consumaţie. consciemment conştiincios. compter sur contabilitate. bâtissent. contre-révolution contraria. constructeur. choque (il ~) [qqn. contrecarre (qu'il ~) contract. contre-mesure contraordin. contrefait (il avait ~) contrafăcuseră. consommez consumau. contresigner contrasemnat. consciencieusement conştiinţă.f. contrefait (ils avaient ~) contrafăcut. conscient conştient (în mod ~). continent contor. bâtissons construind.<CONTRAbandă>. bâti construiţi. bâtir. contraster contrasta (el ~). comptabilité contiguu contigui contiguă contigue. consomme (il ~) consumăm. contrebalancer contrabandă. consul consuma. force constrânge (el ~). contraire (le ~) contrasemna. contrefait (il ~) contraface (el ar ~). bâtissez consul. consommation conştient. consommons consumând. forcer constrâng (ei ~). contraint constrângea. contrefais (je ~) contrafac (ei ~).constituţie [jur. consomme (je ~) consuma (el ~). contreferai (je ~) contrafacere. contrariant contrariul. forces (tu ~) constrâns. contient (il ~) conţinut. contresigné contrast. contrepoids [n. forcé constructiv. consommer consum (eu ~).] contracara. bâtisse construi. contrebasse [n. contrefaisait contrafăceau. contenir conţine.]. contre-écrou contra ţânţarilor. consommation consumator. forçait constrângere. consciencieux conştiincios (în mod ~). contrecarrent contracarează (el ~). bâtissant construit.f. contrecarré contracarau.]. construire construiesc. bâtis construieşte. contrastant contrastând. constitution [jur. constructif constructor. forçant constrânge.] contrastat. constructrice construcţie. contrairement contrarevoluţie. contrarier contraria (el ~). consommait consumat. contrasté contrastau. forcent constrâng (eu ~).

] copoi [fig. photocopieuse copie. contrôlable controlor de bilete [CFR]. contribuons contribuit. conviction convins. contretemps contraveni. contrôlons controlând. Trans. cercueil. conversion converti. arbrisseau copârşeu [pop.]. contrôlant controlează (ei ~). contredit contribui. contour contuzie.]. Md]. tirage [PC] copie pirat.]. copier. accablant. contredire contrazice (el ~). comblez (vous me ~) copleşitor.]. contredit (il ~) contrazis. submerger copleşiţi (mă ~). contrôlaient controlă (el ~). converser conversaţie. convive convoca. convulsion cccoo cool [col.] contravenţie. conviennent convine. fils unique copilandru.45 - . participer. convient convenţie. contrôla controlăm. combler (~ qqn) copleşi (el ~).. convention convenţionel. contrôle de (prendre ~) controversa. contribuez contribuţie. cool [col. mûr cccor cor. conviendrait conveni (va ~). vérifier. contribuer contribui (eu ~). contusion contuziona (se ~). flic [pop. coopératif cooperativă.] copleşi [fig. chœur cor (în ~). contusionner convalescent. contrôler controla (el ~). convenu convin.m. photocopie copil copii. convoi convulsie. plantureux [repas] copită copite. coordination cccop copac. limier [fig. gamin copilaş. convalescent convalescenţă. poupon. contribué contribuiţi (voi ~). enfant copertă. contribuent contribuim. contrôles (tu ~) controlabil. bébé. conviendra convenit. contrevenant [n. contrôle (je ~) controlezi. enfant adoptif copil din flori. contrôlez controlau. contrôlait controlase. imiter.contrastează (ei ~). coopérative [n. controverse contumacie [jur. contumace [jur. apport. contribue (il ~) contribuie (ei ~). doublure. couverture copia. cuit. bambin.m. contrôlé (il avait ~) controlat. contribuaient contribuie. puéril copilărie. convenablement conveni. convenable convenabil (în mod ~). copie copie de rezervă [PC]. contribues (tu ~) contribuia. bombé. copie de secours [PC] copie pe hârtie [PC]. copie pirate [PC] copie xerox. contrevenir contravenient.]. collaboré cooperatist. sabot [zoo. contrastent contratimp.] coopera.] contur. convaincre convingere. convenir conveni (ar ~). convexe convingător. conventionnel conversa. enfant légitime copil minune. contribue (je ~) contribui (tu ~). collaborer. contrôle (il ~) controlez. coordonner coordonare. coopérer cooperat. contribution control.] copt copţi coaptă coapte. contrôlent (ils ~) controlează (el ~). petit [n. contrôlé controlaţi (voi ~).] copoi [col. controversé controversă. enfant trouvé copil legitim. chœur (en ~) . copieux copios [masă]. koporsó copchil [reg. double [n. éplucher [fig.].]. contrôle controla. pirater copiator. accabler copleşi (~ pe cinieva). convertir convertire. contravention contrazice.] copleşi. convalescence convenabil.] coordona. contribuait contribuiau. écrasant [adj. enfant copil adoptiv. convaincu conviv. poupard copilăresc copilărească. bière [fun. convocation convoi. controverser controversat.]. conversation conversaţie cu agendă deschisă. enfants copios. arbre copăcel. convaincant convinge.].]. convoquer convocare. enfant prodige copil unic. reg. contrôleur [SNCF] controlul (prelua ~). combla (il ~) [fig. conversion convex. conversation à bâtons rompus conversiune.

nef des fous corai [neo. correspondant [adj. coréen corean [n. cornet cornier [fier]. coréen coréenne coresponda cu.] coral corali. corvée cccos cosaş. faucheur cosi. cosmonaute cosmos.] corupea. couloir.]. convoi. équitable. corail coraux corb corbi.] corporal. dépraver. tente (dresser la ~) corupe. coriandre coridor. correspond avec corespondent. fenaison cosmetic cosmetică. besogne. corporation corpului. hybride.]. corrigé corectează (el ~). fauchent coseşte. correspondu avec corespondează cu (el ~). correspondrait corespunde (el ~). serpe [n. corpulent. vicieux. corrige (il ~) corijez [neo. corriges (tu ~) Corina. cordon bleu [gastron. cordialement cordilieră. mirabelle cord [anat. correspondant [n. gros.].] corect (în mod ~).]. harmoniser. tente [f. correction Coreea de Sud al Coreei de Sud.] corturi.]. corbeau corcit. corsage Corsica. corrompre [moralement] corupe (el ~). étamé cositul fânului.]. étain cositori. correspondre. cornière [fer] cornişon [neo. corvée (de la ~) corvoadă corvezi. fauche (il ~) cosi (el ~).]. Corinne corn [alim.]. tente (planter la ~). busqué. cortège. couronne coroiat. correspondait à (il ~) corespundeau cu.] corupt. coût costa.] cort cu acoperiş în două ape.]. adéquat. corresponds avec (tu ~) corespunde.] corect corecţi corectă corecte. procession cortină.cornete. correspondais avec (je ~) corespondat cu. galerie [corridor] corija [neo. cœur cordeluţă. cordillère cordon bleu [gastron.] coarne. cosmos cosor. correspond (il ~ à) corespunde [+D]. natte cositor. coûter . corruption corupţie (fig. corrompu.]. faucher cosesc (ei ~). tente intérieure cort semisferic. corriger de (se ~) corectare. étamer cositorit. fauchant cosit.] corp corpuri. faucha (il ~) cosind. cornichon cornut.f. tente à arceaux cortegii.]. corrompu [moralement] corupţie (fig. corps didactique corpolent corpolentă. Coréen [n.] corean. tente à arceaux cort interior. correspondu à corespunzător. corolle [bot. rideau [théâtre] cortul (pune ~). dépravé. cosmétique cosmic. correctement corecta. corporel corporaţie. corriges (tu ~) corectură. croissant [n. correspondre à corespundea cu. Corée du Sud coreean coreeană.] corp de literă. croissant corn [muz. cornu cornuţ [bot. corrompait (il ~) [moral. Cerastium transylvanicum [bot] coroană coroane.). corresponds avec (je ~) corespondezi cu. m. corail [adj.corabia nebunilor.] cost. correspondaient à corespuns. courrier corespondez cu. correspondais avec (tu ~) corespondam cu (eu ~). correspondre avec corespondai cu. corrigé corijează (el ~).] corespondenţă. bâtard corcoduşă. cortèges cortegiu.46 - . correct. conviendrait.]. correspondance. police [typo] corp didactic. retouche corecţie. fort [adj. correspond. corriger corecta de (se ~). corrige (il ~) corectez. convient corespunde (el ~) [+D]. corrompt (il ~) [moral. trompe d'appel cornet de hârtie . fauché cosiţă. pourriture corvezii. cosmique cosmonaut. corps corp [fiz. conviennent corespund cu. serre-tête cordial. convenu.). balèze [pop. cordial cordial (în mod ~). convenir corespund. crochu corolă [bot.]. Corse cort [nn. corrige (je ~) corijezi. correspondent à corespunde (ar ~).] coriandru.]. canadienne (tente ~) cort iglu. corps (du ~) corsaj [neo. corrige (je ~) corectezi. honnête [adj.] corn [zool. corriger corijat [neo.]. correction corectat.]. corps [phys.]. corne corn de vânătoare [semnal. cor [mus.

tournant [n. fêlure crăpătură în zid. rameau [n. chétif costisitor costisitoare. piedmont [géo.]. fendait crăpă (el ~). crois crede. coter cotat.] costum de. crête (la ~) creastă. fends (tu ~) cccre crea [fig. crête.] cravaşe. avale crede (ar ~). habit de costume. coupe-papier coviltir. croyait credeai. coté cotă cote. croie (qu'il ~) cred. création creasta. cabaretier crater cratere. avaler. rameau [n.]. crus. crût crezui. cravate Crăciun.f.] crâşmar. croirait crede (va ~).][col. arête creastă [geo. fendrait crăpa (el ~).] cracă [n.]. création creator. crevasse. crûs crezuşi.f.] costum. taillis.] coupe-papier [neo. kosár coş (împletit) coşuri. tapis [n. crête [de montagne] creastă [n.][bot.m.]. carpette cozonac.47 - . créé crea [fig. kasher coşmar. complet [n.]. crûs crezut. lézarde [f. boyauter (se ~)[pop. raccroché cramponez (mă ~). raccrochait cramponat. =quotidien roumain cotitură.][des oiseaux] creaţie. créa creat. fend (il ~) crăp (eu ~). cheminée [pour la fumée] coş de hârtii. croyais credeam. cher [prix] costişă costişe.] cot la cot. écailler [un mur] coşer.]. cravache cravată cravate. tagète [n.] cracul [geo. poulailler cotidian cotidiene. raccroches (tu ~) crâncen.m.pop. fendra crăpa de râs [fam. côte [géo. fends (je ~) crăpa (ar ~). fendis (je ~) crăpăm. fendaient crăpi (tu ~). croira credea.] creastă [muntoasă]. raccrocher crampona. bâche covor [n. souche [comptable] coţofană [zool. cratère cratimă.html cotidiană. cercueil. croyez crezând.ro/cotidian/cotidian. coin.] covoraş.][la păsări]. =de la ville de Craiova crampona (se ~). quotidien http://www. fendre crapă. lézarder (se ~) crăpa (va ~).] crăpau. bière [fun.f. crête [n. croyons credeţi.costeliv costelivă. croyant crezi. croire creadă (să ~).m. coude à coude cota.f. pondre creangă [n. Noël. corbeille à papier coşciug.] crăpai (eu ~). tournant [n. poêle [n. fendons crăpam (eu ~). crasse [adj. fente. katlan cotor de chitanţier. croient. cauchemar cccot cot coate.].n. croit. fêler crăpa (se ~).]. speaker craiovean.] covoare.].m.]. gerce crapă (ei ~).ase-mba.] crengi. fendais (je ~) crăpat.] coşcoveală [a unui perete]. panier. croyais credem.]. écaille [d'un mur] coşcovi (a se ~) [un perete]. cote cotcodăci.] craniu cranii.] creare. Noël (père ~) crăiţă [bot.go. journal.m. piedmont (le ~) crainic [radio]. corbeille coş de fum.] cotiza. sanglant crâng. carpe cras. costumes coş coşuri. fêlé crăpaţi (voi ~). raccroche (je ~) cramponezi (te ~). créer creă [fig. crête [géo. créature crede.f. caqueter [poules] coteţ de păsări. créateur creatură. cru [de croire] . fendit (il ~) crăpa (prin ciocnire). costume costum bărbătesc. crois (tu ~) crezu.pop. pie [zool. réduit [n. cotisation cotlon cotloane. Tagetes erecta crăpa. Karácsony Crăciun (Moş ~).]. fendez crăpătură. fendu.] crăci.]. taillis [n.f. cotiser cotizaţie. gercer. coude cot [cotitură]. brioche cozoroc. tiret cratiţă [n. visière [d'une casquette] cccr crac [geo. coûteux. quotidienne Cotidianul. fendent crapă (el ~). crâne crap.

].] creste [n. crayonné creionă. croyance. cervelle creion creioane. crocodile croi 1. créosote crevasă. croyant. cresson [bot.] cretin [med. crayonne (il ~) creionez. montait creştem. crème (tarte à la ~) cremă [cosmetică]. augmenter. cristalliser cristalizat. Croatie croazieră.pl. coupons (nous ~) [couture] croit. couturier. montant crescut. croîs crescând. croissait. crise crizantemă. croît. point de vue credinţă (de bună ~). croissent. croîs creştin creştină. fraies (tu te ~ le chemin) croii (îmi ~ drumul).] cretinism. assassinat. frayèrent (ils se ~ le chemin) . Llioydia serotina [bot. hausse creşteţi. croîtrait. cristallisé Cristina. crénelé crep. cirage crematoriu. esquisse. crème [adj.pl. créancier credul credulă. coupe [couture] croiam (eu ~). créance. fraie (il se ~ le chemin) croieşti (îţi ~ drumul).crezut. nigaud creier [aliment]. croquettes crochiu. crayon creiona. crédule. élèverait. meurtre.]. critique critica. crédit credita. frayait (il se ~ le chemin) croiam (îmi ~ drumul). monter crească (să ~). crime criminal. naïf. foi. coupent (ils ~) [couture] croieşte. crayonna creionează (el ~). coupa (il ~) [couture] croia. fraya (il se ~ le chemin) croia (îşi ~ drumul). cristal cristalin. crème [cosmétique] cremă de ghete. frayons (nous nous ~ chemin) croiră (îşi ~ drumul). bise criză.] cremă. créneau crenelat. croisse (qu'il ~) cresc. élever (s'~). critiqué crivăţ. crêtes [n.f. imbécillité creţişoară [bot. loyauté. critiquer critică [disciplina]. croquis crocodil. monterait. [bot. coupe (je ~) [couture] croiesc. Alchemilla sp. crématoire cremonă. meurtrier [n. confiance. augmenté Adev 01/11/07 creşte (ar ~). crème cremă (tartă cu ~). crèche [maternelle] creşte. assassin. frayais (je me ~ le chemin) croiesc (îmi ~ drumul). crud. créditer creditat.] creuzot.][des oiseaux] creşă. criminaliste criminalitate.] creier [organul]. cristallin cristaliza. crémone crenel. chrysanthème cccro croat. coupes (tu ~) [couture] croim. crépuscule crepuscular. coupé [couture] croiţi.]. Christine criteriu. coupe (qu'il ~) croiesc. croate Croaţia. crevasse cccri crimă.]. croisière crochete. frayai (je me ~ le chemin) croim (ne ~ drumul). coupeur croi 2 (a-şi ~ drumul). élève (s'~). crayonnait creionat.][la păsări]. foi (être de bonne ~) credit. croîtra. critique [discipline] criticat. fraie (je me ~ le chemin) croiesc (îşi ~ drumul). critique critic (literar). augmente. crayonne (je ~) creioneze (el să ~). coupez [couture] croitor. couchant [n. monté. parole.] crinişor de stâncă [bot. croissant.f. lis [n. crétin [fig. critère critic (de artă).]. augmenterait creşte (el ~). élèvera. espoir.] criminalist. crépusculaire creson [bot. frayer (se ~ le chemin) croi (îşi ~ drumul).] cristal cristale. croissons creştere. cervelle [alim. crû. loyal credinţă.] [bot. christianisme cretin [fig]. tailleur. crayonner creiona. couper [couture] croi (el ~). criminel. criminalité crin. opinion. cru credincios.m. coupe (il ~) [couture] croieşti. crétin [méd. monte creşte (va ~). fraient (ils se ~ le chemin) croieşte (îşi ~ drumul). croître. espérance. crêpe [étoffe] crepuscul. foi (de mauvaise ~) credinţă (fi de bună ~). augmentera creştea. coupait (il ~) [couture] croială. cerveau creier [substanţă neuronică]. crayonne (qu'il ~) crem [adj. croissez creşti.48 - . tailler. crédité creditor. foi (de bonne ~) credinţă (de rea ~). augmentation.]. coupais (je ~) [couture] croiască (el să ~). chrétien creştinism.

atrocité. à haute voix cu vremea. aux pieds nus Cu plăcere!.]. croix. cru [adj.] crud [violent]. croquer cronţănit. avec. crénelé cu febră. à la longue cuarţ. au sujet de cu răbdare. département Constanta [abréviation] cccu cu. cruel crudităţi. à la longue cu toată greutatea. à ceci près cu atât mai bine. Heracleum carpaticum [bot.] crud. chronique [n. pourtant. chronomètre cronţăni. chromé cromozomial. croqué croşetă.]. fiévreux cu picioarele goale. par à-coups cu susu-n jos. dans les nuages cu condiţia să. à condition que cu creneluri.].] cruciuliţă de munte [bot. crucifié crucifix. impitoyablement cruzime. crustacé cruţa.]. ménager. crucifix crucişător [nav. Senecio rupester [bot.] crucifica. froidement cu sânge rece. à coup sûr cu smucituri. patiemment cu răceală. crudités crunt. croisade cruciat. conquérir Adev 20/01/08 . à n'en pas douter cu toate acestea. néanmoins. terrible crustaceu crustacee. cependant cu toate că. tant pis cu bun simţ. lors même que. chronique cronicar. frayez (vous vous ~ un chemin) cromat [m. pierre tombale crucea. chroniqueur cronică [n.f. glaçon [frigo] cubanez. par cu această excepţie. Hepatica transylvanica [bot.]. chambardé cu talpă ce poate fi înlocuită. crucifier crucificat. crucifix cruciuliţă [bot. chronométrage cronometrare.]. d'autant plus cu atât mai puţin. lourdement cu toată siguranţa. n'empêche que cu tot. Senecio glaberrimus [bot. croix (la ~) crucea-pământului [bot. tout de même. cruauté cruzime (cu ~). malgré cu totul. chromosomique cronic [m.] cronologie. coucou cuceri.] cruciadă. sensé cu capul în nori. cube cub de gheaţă [frigider]. croiseur cruciuliţă.] crucea-voinicului [bot. cruellement CT. croisé [hist. froidement cu siguranţă. tant mieux cu atât mai mult.]. crochet cccru cruce cruci. ressemelable cu timpul. grandement cu privire la. De rien ! cu prisosinţă. aisément cu vârf şi cu-ndesat.]. épargner cruţare (fără ~).49 - . quartz cub. cubain cccuc cuc cuci.croiţi (vă ~ drumul). d'autant moins cu atât mai rău. chronométrage cronometru.f. complètement cu uşurinţă. chèrement cu voce tare. chronologie cronometraj.

cuceresc. respect nemărginit). fără să fie necesară ipoteza unei influenţe sl. repurta. 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar A cuceri ≠ a elibera Sursa: Antonime | Trimisă de siveco.) A se supune. prez. v. *conquaerĕre. 3) A obţine prin luptă sau prin muncă susţinută. conquérir.f. 1. ♦ A doborî ceva prin luptă susţinută. cucer'isem plural a II-a (voi) cucer'iţi (să) cucer'iţi cucere'aţi cucer'irăţi cucer'iserăţi.. cuceritură. imperf. a (se) închina. (înv. (umil. necucerit. Sursa: DEX '98 | Trimisă de Felicia. a prinde.7 definiţii pentru cuceri imperativ pers. supune.) A se umili. a ocupa un teritoriu prin arme.) 6.. adj. A-şi atrage simpatia. Lat. (Înv. 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar A CUCER//Í ~ésc tranz. 2) A capta prin însuşiri deosebite (pentru a câştiga simpatia. A câştiga. REW 2155. (pioşenie. umilinţă. (evlavios). presupusă de Candrea-Dens. – 1. 3 sg. 1 sg. adj. a câştiga. Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco.. a supune. s. a supune un teritoriu cu puterea armelor. simplitate... câştiga. Evoluţia care indică sensul 2 pare normală. (Refl.IV. conquérir. a omagia. A cuprinde. cucereá. a (se) ruga umilindu-se. adj. a câştiga dragostea sau bunăvoinţa cuiva. evlavie). ind. 2. a dobândi. (respectuos. conj. – 3. şi refl. încânta. pioşenie). a se preda. 3 sg. cucerie. pleca. a ocupa. ele) cucer'esc (să) cucere'ască cucere'au cucer'iră cucer'iseră CUCERÍ. DAR). a ocupa. Candrea-Dens. /<lat. vb. v. 4. (care cucereşte). 13 Jun 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. adj. a lua. conquerire Sursa: NODEX | Trimisă de siveco. 318. a stăpâni. A cuprinde. cf. Tranz. 3 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí vb. v. cucerit. ea) cucer'eşte (să) cucere'ască cucere'a cucer'i cucer'ise I (noi) cucer'im (să) cucer'im cucere'am cucer'irăm cucer'iserăm. (arogant). (După lupte crâncene au ~ cetatea.) a cuprinde. 1) A lua în stăpânire cu forţă armată. conquerer. cucereáscă Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco. 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar cucerí (-résc. pios). vb. 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar CUCERÍ vb. subjuga. închina. a II-a cuceri verb tranzitiv singular plural (a) cucer'i cucer'ire cucer'it cucer'ind cucer'eşte cucer'iţi numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect I (eu) cucer'esc (să) cucer'esc cucere'am cucer'ii cucer'isem singular a II-a (tu) cucer'eşti (să) cucer'eşti cucere'ai cucer'işi cucer'iseşi a III-a (el. – 2.. cucernic. 1. (înv. Tranz. cucerésc. I.f. v. II. v. în loc de conquirĕre (Puşcariu 425. a implora cu umilinţă. (Refl. (înv. cinstit. cucernicie. *conquerire(= conquirere). prov.f. Fig. (A ~ simpatia tuturor. fr. adv. dragostea sau bunăvoinţa). Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco. 23 Jun 2007 | Greşeală de tipar infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu . cucer'iseţi a III-a (ei. -ít). 5.) A (se) supune. din fr. – Der.50 - . s. şi pl. pios). s. cucerniceşte. preda. şi 3 pl. – Lat. prez. a ocupa. 3. cuceritor. Sursa: DER | Trimisă de blaurb.) 2. Sensul 1 este neol.

horriblement cumsecade.].] culă [n. achetant cumpărat. couchai (je me ~) culcai (te ~). nid [n. culture cccum cum. clou cuib [n. couche (je me ~) culca (el se ~).]. couloir.m.] culca 1.] cuibăresc (ei ~). abîmer. immerger.cucerire.]. penser cugetare. nicher cuier cuiere. cueillir. galerie [corridor] culoare culori. coulisses culme. clou de girofle. recueil culegere [carte].].].].51 - .].].]. conquérant cucernicie. sage cuminţi. malle cufunda. acheter cumpăr. cuirasse cuişoare [pl.f. achète (j'~) cumpără (el ~). connaître . Olt.m. couché (ils s'étaient ~) culcat. Doronicum carpaticum [bot. couché (il s'était ~) culcasem (mă ~). strix (les ~) cufăr. culbuteur [auto. comble du désespoir culminant. couleur culori ţipătoare. cumulus cccun cunoaşte. comble [fig.][zool. coucha (il se ~) culcăm (ne ~). comme il faut. baiser [vulg. coffre. comme [cause] cum e turcul şi pistolul. cruel cumplit [adv. comble de la joie culmea disperării. dévotion cuctă. méditer à. recueillir culege spicele căzute. belle-sœur cumpăra. manoir culbutor [auto]. coucher.]. culture cultivat. sobre cumplit.] culcase (se ~). conquête cucerire [a unei redute]. à bon chat bon rat Cum o duceţi cu sănătatea?.] culme [fig. cuit-vapeur [n. choix [livre] cules. sombré cugeta. qui (à ~) cui [n. accumuler.m.]. assagir cumnat.] cuiburi. marmite cuctă [n. culinaire culise. s. vendange culinar. couche [lit] culca (se ~ cu) 2.][reg. strix (le ~) cucuvelele. strix [n. Comment vous portez-vous ? cuminte. couché culcat (~ pe jos).][rel. couchons (nous nous ~) culci (te ~). portemanteau cuirasat [mar. coucher [n. crête [de montagne] culmea bucuriei. cueilli cules (de fructe). beau-frère cumnată. couleurs tapageuses culpabil [neo. sobriété cumpătat. cuirassé [mar.] culme [muntoasă].] culc (mă ~ cu). couche. bonhomme cumsecădenie. prise [mil. cueillette culesul viilor.]. kukorica cucuvea [n.]. Trans. couches (tu te ~) culcuş. immersion cufundat. glaner culegere [biblio. foutant culege. réfléchir à. pageoter (se ~) [arg. fous (tu ~) culcă (să ~ cu). Comment vous portez-vous ? Cum vă merge?. médité cccui cui. étendre culc (mă ~). vainqueur. conquis cuceritor cuceritoare. couchent (ils se ~) culcă (el se ~).f. fous (je ~) culc (te ~ cu). couchais (tu te ~) culcam (mă ~). cime [f. cogiter. couche (il se ~) culcă (el se ~) [perf. caisse. fout (il ~) culcându-se cu. épouvantable.] cuirasă.] cccul culant. cumuler cumulus. lettré cultură.n. niche (il ~) cuibări (se ~). couchais (je me ~) culcare. cruellement. culminant culoar.f.]. acheteur cumpărătură. nichent (ils ~) cuibăreşte. lit (se mettre au ~).]. couché (je m'étais ~) culcaseră (se ~). acheté cumpărător.] cucuvele. foutre [vulg.] cujmă [bot. secte cultiva. sombrer cufundare.] cuie.] cucuveaua. achètes cumpătare. cultiver cultivare. couchait (il se ~) culca (se ~). comble [géogr. commissions (faire des ~) cumperi. immergé. étendu (~ par terre) culcaţi (vă ~).] cucerit. coulant [fig. méditation cugetat.] cucurigu [la teatru]. réflexion.f. bonhomie cumula. achat cumpărături (face ~).] culcai (mă ~). culte cultă [n. chouette [zool. maïs. galerie [théâtre] cucuruz [reg.] [alim. gîte. couchez (vous vous ~) culcă (ei se ~).][zool. achète (il ~) cumpărând. coupable cult.] cucuvea [zool. clous de girofle [pl. comment cum [cauzal].

courant. connaisse cunoaşte (ai ~). bientôt curând (de ~). couplant cuplare. courant (tenir au ~) curent alternativ. coupon cuprinde.]. courant (mettre au ~) curent (ţine la ~). vaillant. courbe (je ~) curbă [n. courant électrique curent literar. courante [adj. couleront curge şiroaie. four à micro-ondes cccur cur [vulg. couplage cuplat. derrière [n. ruisseler curgea. nettoie (je ~) curăţ. nettoie (il ~) curăţăm. couple (qu'il ~) cuplu. couple [méc. dindon curcă. coupe [championnat] cupă (~ de şampanie). connais (je ~) cunoscând. nettoies curăţenie.] [auto] cupiditate. courant (être au ~) curent (în mod ~). nettoyait curăţam (eu ~). connaîtrait cunoaşte (va ~). propreté.f. couler curg.] curentă (instala apă ~). courageux.] curbură. pétard [pop.] cuplu cupluri. fraîchement. compris.cunoască (să ~).]. courber curba (el ~). Spiraea ulmifolia [bot.] [anat. tailler curăţ (eu ~). connaissance cunoaşteţi. connaissent (ils ~) cunosc (eu ~). nettoyant cureţi.]. ~). naguère curând (foarte ~). courbé (il avait ~) curbat. courant (mettre au ~) cununiţă [bot. four cuptor cu microunde. flux. couplé cuplează (ei ~). coupe (~ de champagne) cupă [la jocul de cărţi]. connaissant cunoscui. arc-en-ciel curea [n. coulera curge (vor ~). courant alternatif curent de aer. imbu. connaîtrais cunoaşte (ar ~). courant [adj. nettoyage. couplage cuplând. courbe [adj.f.]. coupé [n. saisissait cuprins. courbant curbase. propre [pas sale]. connaîtra cunoaşte (vei ~). coupler cuplaj. connus (tu ~) cunoscut.].]. connaîtras cunoaşte (voi ~).] cupleze (să ~).]. coupelle cupeu [auto]. éplucher curăţa de solzi (a ~). connais (tu ~) cunoştinţă cunoştinţe.] curent (fi la ~).]. courant d'air curent electric.] cureaua. nettoiement curb. connaissez cunosc (ei ~). téméraire curând. accouplement. coulait . courbure curcan. saisi cuprins [n. nettoyons curăţind. couple cupolă. saisir. nettoyais (je ~) curăţam (noi ~). cure curăţa. connaîtrai cunoaştem. couramment curent (pune la. connus cunoşteam. nettoyez curăţă. connu cunoscuţi. connaissons cunoaştere. cuivre cuptor cuptoare. courbé curbează (ei ~). courbe (il ~) curbez. nettoie curăţa [legume. nettoyer.]. courbe [n. cœur [cartes] cupă mică. nettoient curăţă (el ~). inclus [adj. connaissais cunoşti. Transilv. épuration. nettoyions curăţase. netteté [propreté] curăţire.f. nettoyé curăţaţi. nettoie curăţă (ei ~). connus (je ~) cunoscuşi. comprendre cuprind (eu ~). courbait curbând. coule (il ~) curge (va ~). dôme. comprennent cuprinde (el ~). englober. couplent (ils ~) cuplează (el ~). prochainement curat.f. couple (il ~) cuplet [muz. fructe]. connaissance cunoştinţă (aduce la ~). courbent (ils ~) curbează (el ~). cul [vulg. saisit.52 - . net [propre] cură.m. nettoyé (il avait ~) curăţat. coulant curge (el ~). courant littéraire curentă. courroie (la ~) curechi [reg. comprend. écailler curăţa (el ~). coulent curgător. englobe cuprindea. courroie [n. convoitise cupla. dinde curcubeu curcubee.] curele.] curba. courage curajos curajoasă. saisis (je ~) cuprind (ei ~).] curaj. courant [n.]. couplet [mus.] cccup cupă. table de matières cupru. courante (mettre de l'eau ~) curentă (trage apă ~). chou curent. courante (mettre de l'eau ~) curge. coupole cupon cupoane.

curgeau. coulaient curs. coulé curse. coula cursese. coulé (il avait ~) curseseră. coulé (ils avaient ~) curier. courrier curios. curieux curios (în mod ~). curieusement Curm.. col [de montagne] [abréviation cartographique] curmal. dattier curmală. datte curmătura [geo.]. col (le ~) [de montagne, géo.], selle (la ~) curmătură [geo.]. col [géo.], selle [géo.] curmezişul (de-a ~). travers (de ~), travers (à ~), travers (en ~) curpen de munte [bot.]. Clematis alpina [bot.] curry. curry curs. cours cursuri curs (în ~). cours (en ~) curs de perfecţionare. stage de rattrapage curs de recuperare. cours de rattrapage cursă. piège [s.m.], guet-apens, feinte [nf.] [fam.] cursă [mar.]. cours [mar.] cursor. curseur [PC], curseur curta de păsări. cour (faire sa ~) curte [n.f.]. cour [n.f.] curte (a unui rege) curţi. cour (~ d'un roi) curte (face ~). cour (faire sa ~) Curte de Casaţie. Cour de cassation curte de păsări. basse-cour curte interioară. cour intérieure, patio [n.m.] curtea curţile. cour (la ~) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). la Cour européenne des Droits de l’Homme Adev 28/02/08 curtenitor. affable, galant curtenitor (în mod ~). galamment curtoazie. affabilité, galanterie, courtoisie curţii curţilor. cour (de la ~) curvă. pute, pétasse, prostituée, putain. kurva curbimetru [topo.] curbimetre. curvimètre [topo.] cccus cusătură. couture cusătură aparentă. surpiqûre custode [la muzeu]. conservateur [musée] cuşcă. cage cuşcă a câinelui. niche de chien cuşca lui Faraday. cage de Faraday cuşetă. couchette cccut cută. pli cutezanţă. audace cutezător. audacieux, intrépide cutie. boîte, caisson cutie cu bijuterii. écrin cutie de vioară. étui à violon cutreiera (~ mările). franchir (~ les mers)

cutreiera prin magazine. courir les magasins cutreierat (~ mările). franchi (~ les mers) cutremur de pământ. tremblement de terre cutremura (a ~). ébranler cutremură (ei ~). ébranlent cutremură (el ~). ébranle cutremură (el ~) [perf. s]. ébranla cutremura (se ~). trembler cutremurat. ébranlé cuţit. canif, couteau cuţit de altoit. serpe [n.f.] cuţit de tăiat hârtie. coupe-papier cuţite cu (fi la ~). prises avec (être aux ~) cccuv cuvă. bac [cuve] cuvânt, cuvînt cuvinte. mot, parole cuvânt cu cuvînt. littéral cuvânt de ordine. consigne, mot d’ordre cuvântul (a lua ~). parole (prendre la ~) cuvântul titlu [abrev.]. (~) cuvinte [pl.]. propos [pl.] cuvinte încrucişate. mots croisés cuveni. convenir cuveni (s-ar ~). conviendrait cuveni (se ~). devoir, falloir cuveni (se va ~). conviendra cuvenit. convenu, requis cuvin. conviennent cuvine. convient cuvine să facă ceva (se ~). être censé de faire qqch. cuvertură. couverture CV. département Covasna [abréviation] cvasi-. près CS. départ. Caras-Severin [abréviation] ddda D-nă. Mme d-ră. mlle D.. Colline de… [abréviation cartographique] da [afirmativ]. si [affirmatif], oui da. fournir, attacher, donner

- 53 -

Infinitiv: a da Gerunziu: dând Participiu: dat a fi dat

Indicativ
Prezent eu dau tu dai el dă noi dăm voi daţi ei dau Mai mult ca perfect eu dădusem tu dăduseşi el dăduse noi dăduserăm voi dăduserăţi ei dăduseră Perfect compus eu am dat tu ai dat el a dat noi am dat voi aţi dat ei au dat Perfect simplu eu dădui tu dăduşi el dădu noi dădurăm voi dădurăţi ei dădură Imperfect eu dădeam tu dădeai el dădea noi dădeam voi dădeaţi ei dădeau

- 54 -

da (el va ~). donnera (il ~) da (vei ~). donneras (tu ~) da (voi ~). donnerai (je ~) dat daţi dată date. donné, fourni dau (ei ~). donnent, fournissent dau (eu ~). donne (je ~), fournis (je ~) dă. donne (il ~), fournit dă-i. donne-lui dă-mi. donne-moi dă-te la o parte. pousse-toi ! dând. fournissant, donnant dădea. donnait (il ~) dădeai. donnais (tu ~) dădeam (eu ~). donnais (je ~) dădeau. donnaient dădu. donna (il ~) dădui. donnai (je ~) dăduse. donné (il avait ~) dădusem. donné (j'avais ~) dăduseră. donné (ils avaient ~) dăduserăm. donné (nous avions ~) dăduserăţi. donné (vous aviez ~) dăduseşi. donné (tu avais ~) da afară. porte (mettre à la ~), congédier da afară [fam.]. débagouler [fam.] da ajutor. porter secours da ascultare. obéir dat ascultare. obéi dând ascultare. obéissant [vb.] da de băut. régaler da cu banul. pile ou face (jouer à ~), tirer à pile ou face da buzna. engouffrer, faire irruption da din cap. hocher da drumul. relâcher, lâcher da foc. incendier, mettre en feu da gata. terrasser da cu împrumut. prêter dat cu împrumut. prêté daţi cu împrumut. prêtez dau cu împrumut (ei ~). prêtent dau cu împrumut (eu ~). prête (je ~) dă cu împrumut. prête (il ~) dăm cu împrumut. prêtons dădea cu împrumut. prêtait (il ~) dădeam cu împrumut (eu ~). prêtais (je ~) dădeau cu împrumut. prêtaient (ils ~) dădu cu împrumut. prêta dând cu împrumut. prêtant da înapoi. régresser, reculer da o injecţie [cuiva]. donner une piqûre à [qqn.] da lecţii. enseigner da mare (se ~). pavaner da o mână de ajutor. donner un coup de main da cu mătura. donner un coup de balai da naştere. accoucher da năvală de ajutor. faire irruption da ortul popii. mourir da osteneala (-şi ~). mal (se donner du ~) da papucii (cuiva) [pop.]. semer [pop.]

da în pârg. colorer [fruit] da pe patine (se ~). faire du patin à glace da peste. tomber sur [par hasard] dat peste. tombé sur [par hasard] dau peste (eu ~). tombe sur (je ~) [par hasard] dă peste. tombe sur (il ~) [par hasard] dădu peste. tomba sur (il ~) [par hasard] dădui peste. tombai sur (je ~) [par hasard] dădură peste. tombèrent sur (ils ~) da un picior. donner un coup de pied da un pumn. donner un coup de poing da pe raţie. rationner da un rateu [auto]. pétarader [auto] da un răspuns negativ. répondre par la négative da la rindea. raboter dat la rindea. raboté da de-a rostogolul (se ~). culbuter da seama (a-şi ~). apercevoir, rendre compte (se ~ de) da sentinţa [jur.]. prononcer une sentence [jur.] da sfaturi. faire des recommandations da târcoale. rôder da un telefon. donner un coup de fil, passer un coup de fil, donner un coup de téléphone da în vânt după (se ~). toquer de (se ~) dacă. si [conditionnel] dacă e cazul. échéant (le cas ~) dacă nu. sinon Dacia [n.f.]®. Dacii (pl.) =Renault 12 fabriquée en Roumanie Dacii [n.f.]®. =Renault 12 roumaine dactil [prozodie]. dactyle [prosodie] dactilic. dactylique dactilografă. dactylo [fam.] dddad dada [artă]. dada [art] dafin. laurier dai cu împrumut. prêtes (tu ~) dală dale. dalle, carreau dală [n.f.]. carreau [n.m.] [constr.] dalie [bot.]. dahlia daltă. ciseau daltonism. daltonisme daltonist. daltonien damasc [textil]. damas [textile] damă. dame dame [joc]. jacquet [jeu] damigeană. dame-jeanne damnare. damnation damnat. damné Damocles (sabia lui ~). Damocles (épée de ~) Danemarca. Danemark danez. danois dangăt funebru [de clopot]. glas dans. danse [n.] dansa. danser dansator pe sârmă. fil-de-fériste dansează. danse (il ~) dddar dar. mais, cependant, donc, néanmoins, or [conj.]

- 55 -

dar [n.] daruri. présent [cadeau], cadeau dar de Anul Nou [n.n.]. étrennes [n.f.pl.] darac. cardeuse dare de seamă [n.f.]. compte rendu [n.m.] darnic darnică. généreux, libéral dartorii (cu ~). dette (en ~) dddat dat. date dat drumul. relâché dat fiind că. comme [cause] dat gata. terrassé dat papucii [pop.]. semé [pop.] data. dater dată. donnée dată [ştiinţifică] date. donnée [n.f.] datină. coutume, usage dator. redevable datorat. dû [adj.] datorată. due [adj.] datorată (sumă ~). due (somme ~) datorie. devoir [n.], débit, dette datornic. débiteur Datura stramonium. stramoine [n.f.] [bot.] daună. préjudice, dommage dddă dăltui. ciseler, cisailler dăltui (el ~). cisela (il ~) dăltuia. ciselait dăltuieşte. cisèle (il ~) dăltuit. cisaillé, ciselé dăngăni. tinter [cloches] dărăci. carder dărâma (se ~). crouler dărâmături. décombres, débris [pl.] dărăpăna (se ~). ruiner, tomber en ruine dărnicie. générosité dărui. appliquer dăruire de sine. don de soi dăuna. porter préjudice, nuire, endommager dăuna (ar ~). nuirait dăuna (el ~). nuisait dăuna (va ~). nuira dăunând. nuisant dăunat. nui dăunează (el ~). nuit (il ~) dăunez. nuis (je ~) dăuneze (să ~). nuise (qu'il ~) dăunezi. nuis (tu ~) dăunător. nuisible dăunători [pl.]. vermine dddâ dâmb. colline, monticule, butte, tertre. domb dâmbul. butte (la ~) dâră. sillage, trace dârdâi. grelotter dârz. tenace dârzenie. ténacité ddde de. par [agent]

de [conj. cond.]. si de [prep.]. de de [sprijinit]. contre [appui] de-abia. à peine de aceea. pour lors de acolo. de là, en [adv.] de acord. d'accord de altfel. d'ailleurs de aproape [armă]. à bout portant de asemenea. itou [fam.], également de aşa manieră încât. de telle manière que de-a baba oarba. colin-maillard de-a binelea. pour de bon de bun simţ. sensé de bună credinţă. de bonne foi de bună seamă. à coup sûr de când. depuis lors, depuis quand de câte ori. combien de fois de către. par [agent.] de ce. pourquoi de cinci ori. quintuple de consistenţa smântânii. crémeux de culoarea. couleur de de curând. dernièrement, récemment, nouvellement de-a curmezişul. de travers de demult. d'antan de fapt. en effet de-a fir a păr. de fil en aiguille de fiu. filial de frate. fraternel de-a îndărătelea. à reculons de îndată ce. dès que, dès de Jos [geo.]. Bas(se)… [géo.] de la. de, en [adv.], depuis de-a lungul. le long de, de long de la mică distanţă [armă]. à bout portant de mâna întâia. de première main de mântuială. à la va-vite de mare anvergură. de grande envergure de mijloc. médian de Mijloc [geo.]. Moyen(ne)… [géo.] de mult. depuis longtemps de mult timp. de longue date de-a-ndărătelea. à reculons de-a-ndoaselea. à rebours de nici un fel [fam.]. nullement de nuntă. nuptial de obicei. d'habitude de odinioară. d'antan de oraş. citadin de parcă. comme si [comp. hypothétique] de pe o zi pe alta. au jour le jour de proastă calitate. de mauvaise qualité de prost gust. de mauvais goût de puţin timp. depuis peu de puţină vreme. depuis peu, récemment de rău augur. de mauvais augure, néfaste de rea credinţă. de mauvaise foi de Sus [geo.]. Haut(e)… [géo.] de veci. éternel

- 56 -

décaféiné decola. gorges [n. donc decide. définitif . déduire deduc. décline (il ~) decoda. déduisons deduceţi. dédicace deduce. défavorable defăima. susciter declanşare. résolu. déduit deducţie. défensive [n.f. défilé [géo. honnir decăzut. déclencher. suffisant [adj.] dealuri.] deconcertant. défectueux defel. décollage decolare eşuata.] deceda.]. déficient.] dealul dealurile. décent decepţie. étourdissant [adj. décevant decepţionat.pl. débordant debordat.].f. parer.] decolteu. décliner declinat. décapsuleur decât. déduisent. deb [n. honni decan. débiteur deborda.dea (el să ~). fautif defecţiune. là-dessus deasupra (pe ~). déchoir decădea din drepturi. débrayer debut. débordé debordează. défensif defensivă. déclarer coupable declarat. décortiquer decorticat. colline [n.] decis. dévouer dedicaţie. déduis (je ~) deducem. professe (il ~) declin. déborder debordant. déduis (tu ~) dedus. fautif. défini definitiv. débile. aucunement.]. déclencheur declara. diffamation defect. nullement defensiv. débarrasser debarca. déroute debarasa. professé declarat nul. décolleté [n. invalider declara vinovat. décadence decădea.] decor. déclinent declină (el ~).] [fam. décade decadent. étiolé decoltat. frêle debit. invalidé declară. déchu decăzut din drepturi.] [géo. adonner.] defini. que [comp. débit debitor. décoller decolare. déclarer. pavoiser decorare.sg.n. vice defecte (cu ~). débutant debutantă. doyen decapsulator. déficient defilare. au-dessus. décorateur decoraţie. coteau (le ~). suffi deal [n. décidé decisiv. déborde debreia. déchiffrer decofeinizat. début debuta.f.] defileul. décimer decimat. pavoisé decorativ. mourir decedat decedată.] deficient. déclamer declanşa. décédé a decedat la spital. dessus. au dessus. décliné declină (ei ~). est décédé à l’hôpital Adev 11/11/07 decembrie. décoration decortica. décembre deceniu. coteau [n. au dessous. déclin declina. décoratif decorator decoratoare. déclenchement declanşator. décor decora. décevoir decepţionant. panne defectuos. diffamer. décerner deces. définir definit definită. décadent decadenţă. décider decima. décision declama. déçu decerna. décortiqué decupa. décès. fauché [fig.][la réputation] defăimare. imperfection.] dddec decadă. faucher [fig.]. gorges (les ~) [géo. décolleté [adj.]. défilé defileu [n. plus (en ~) dddeb debandadă. mort deci. décolorer decolorat. défaut.57 - . mort.m. assez. décollage manqué Antena 3 decolora. colline (la ~) deasupra. ratiocination dddef defavorabil. décorer. décisif decizie. débarquer debil debili debilă debile. noircir [fig. donne (qu'il ~) deajuns. débuter debutant. dédier dedica (se ~). décennie decent.n. décoration decorat. déception decepţiona. là-dessous dedesubtul. au-dessous dedica. professer declara nul. découper dedesubt. débandade. déduisez deduci. dessous.

déborder. chatteries delicateţe delicateţi. subitement. tout d'un coup deoparte (a se ţine ~). désuet. écarté depăşi. altération deformat. dignité demnitate (cu ~). parce que deodată.]. teneur. mouchard. écrémé (lait ~) deie (el să ~) [reg. Soldanella pusila [bot. singulièrement deosebiţi (voi ~). délice delict. doubler depăşesc. geler degera (el ~). altérer deforma (care nu se poate ~). gelait degerat. différencier.] delicatesă. dépôt . franchissent (~ un obstacle) depăşeşte. doubler [auto] depăşind. pleurer sur deplâns. insigne [adj. aucunement. distingue (je ~) deosebeşte. orteil degetar. distinct. vicier denaturare. délicat. déguiser. écrémé degresat (lapte ~). pitoyable deportare. franchir.. écarter depărtare (în ~). également deosebi. déborde. déjeuner dddel delega. altérant deformare. gèle (il ~) degerătură. distingue (il ~) deosebeşti. car. pouce deghiza. divergence deosebise.].]. obsolète demoralizare. méprisable demn de milă. délicatesse delicios. distinguons deosebind. démarrer demers. à dessein. travestir degrada. distingué (j'avais ~) deosebiseră. plaint deplorabil. distinguais (je ~) deosebesc (ei ~). gourmandises. différer deosebim. dépasser. denim dens. dauphin deliberat. intentionné delicat delicată. délicatesse delicatese. altère degaja. dé à coudre degetăruş pitic [bot. nullement deltă. délirer delirant. digne demn de dispreţ. distinguait deosebeai. vain (en ~) degera. délégué delfin. épaisseur dentiţie. fin [adj. dignement demodat. altèrent deformez. dégrader. distingué (il avait ~) deosebisem (eu ~). gelé degeră. déléguer delegat. déjouer dejuna. loin (au ~) depărtat. d'antan ddden denatura. altération denigrare. delta dddem demara. loin departe de. dignitaire demnitate. médisant denim [neo. dégradation degradat. franchissant (~ un obstacle) depăşit depăşită. franchi (~ un obstacle) deplânge. dépression [abréviation cartographique] departament de peste mări al Franţei. démarche demi-. donne (qu'il ~) deja. minable demnitar. délire delira. délit delicvent. distinguez dddep Dep. part (à ~) deosebit de (în mod ~). distinguer deosebea. tact. débordé. fragile. détériorer degradare. distinguant deosebire de opinii. dépucelée deforma. écart (se tenir à l'~) deopotrivă. distinguais (tu ~) deosebeam (eu ~). épais densitate. soudain.]. médisance denigrator. loin de depărta (a ~). gelure deget degete. démoralisation demult (de ~). délirant deloc.] degetul mare. indéformable deformând. doigt deget (~ de la picior). dégager degeaba. déportation depou. distingues (tu ~) deosebi (se ~). distinguent deosebesc (eu ~). franchir (~ un obstacle) depăşi [auto]. fausser. dégradé degresat. déformer. déliquescent delir. distingué (ils avaient ~) deosebit. déjà dejuca. suave. dentition denunţător. franchit (il ~ un obstacle) depăşi (~ un obstacol). délicieux deliciu. cafard [dénonciateur] dddeo deoarece. d'ores et déjà. friandises.58 - . puisque. département français d’outre-mer Adev 13/02/08 departe. délices. semidemn.deflorată. caduc. fois (à la ~). altère. altéré deformează.

] derviş. déchausser descântec. dérape (qu'il ~) derbedeu. sauve-qui-peut derută (el ~). dérapait (il ~) derapând. fraie (il se ~ le chemin) deschide (va ~). ouvrons deschidem (ne ~ drumul). déroutant [adj. dérouté (il avait ~) [fig. dérivent (ils ~) derivă (el ~). codru/păr]. dérouter [fig. frayer (se ~ le chemin) deschide (ar ~). gêné. déroulait (il ~) derulând. ouvre (il ~) deschide (îşi ~ drumul). télécharger [PC] descendenţă. porter plainte deputat. déroulé (il avait ~) derulat.] derapa.] derulase.59 - . dépravation depravat. accoutumer deprindere. prêter serment depune mărturie. achèvent desăvârşeşte. achevé desăvârşiţi. achever desăvârşesc. gêne (il ~) deranjează (ei ~). gênent deranjează (el ~). dépravé. déprécier. filiation. achève. député [n. dépôt deprava. accompli.] deprinde.] derutează (el ~). déprécie (qu'il se ~) depreciere. faire feu. déroulement deruta. touffu desăvârşi. voyou deregla. déposer son bilan depune jurământ. dépréciation depresiune [geo. rabaisser deprecia (se ~). dérangea (il ~) deranjăm. fraie (je me ~ le chemin) deschid (îşi ~ drumul). dépréciait (il se ~) depreciau (se ~). dérèglement. dérisoire dermic. fraient (ils se ~ le chemin) deschid ei ~). dérangent (ils ~) deranjează (ei~). dérangé deranjaţi. déroute. dérangeant deranjat. déprécie (il se ~) deprecieze (el să se ~). ouvre (qu'il ~) deschide (a-şi ~ drumul). dérangez deranjau. sorcellerie descărca. vicieux deprecia. déprécient (ils se ~) depreciază (el se ~). parfait. dérouté [fig.] ddder deranj. dérape (il ~) derapeze (el să ~). dérive (être dans la ~) derivă [n. dérangement deranja. déranges (tu ~) deranjament. déroulant derulant. déroute (il ~) [fig.depozit. mettre pied à terre descălţa. déréglait dereglare.] derutant.] deruta (el ~). ouvrir deschid (eu ~). ouvre (j'~) deschid (îmi ~ drumul).]. dérapé (il avait ~) derapat. déroulé derulează (el ~). déraper derapa (el ~). décharger descărca de pe un site [PC]. porter témoin (se ~) depune plângere [jur. déranger [méc. derviche dddes des. déroutait (il ~) [fig.].] derută. dérange (qu'il ~) deranjezi. dérapa derapează (el ~). dérangement [méc.] derutat. gênait deranjând. dérèglement dereglat. habitude depune bilanţul.]. dérange (je ~) deranjeze (el să ~). frayons (nous nous ~ chemin) deschideţi. dérapé derapă. achève desăvârşeşti. dérouler derula (el ~).]. épais. gênaient deranjă (el ~). achèves desăvârşim. dérive [n. dépréciaient (ils se ~) depreciază (ei se ~). frayais (je me ~ le chemin) deschidem. déroutant [fig. descendance deschide. frayait (il se ~ le chemin) deschideam (îmi ~ drumul). dru des [stufos] deasă [stufoasă]. dérapant derapase. dépression [géo. achevez descăleca. lignée. fréquent des [d. dermique derula. dérangement [méc. dérange (il ~) deranjez (eu ~). ouvrira deschide focul [mil. dérivé derivă (ei ~). dérision derizoriu. dérive (il ~) derivă (fi în ~). ouvrez . déroule (il ~) derulare.] derutând.].] derutase (el ~). déroulant [adj. dépraver depravare. ouvrent deschidă (să ~). achevons desăvârşit. dériver derivat.] deriziune. dérégler deregla (el ~).] [fig. gêner deranja (el ~).]. dérouta (il ~) [fig. dérangeons (nous ~) deranjează. ouvrirait deschide (el ~). ouvrir le feu deschidea (îşi ~ drumul).]. dérangeait (il ~). déranger. déréglé deriva [vb.

pieds nus (aux ~). libertinage. séparé (nous avions ~) despărţit. déroulant desfăşurase. souvent desert. déroutant [adj. défais (je ~). dessinateur deseori. libertin desfrâu. rebute (il ~) descurca (se ~). ouvertement deschis [d. carrément deschis (în mod ~). rebutent (ils ~) descurajează (el ~). ouvre-boîtes deschizător de drumuri. déconcerter descumpăneşte. révélation. ouvrant deschizi. séparation despărţitor despărţitoare. sincère. dessin animé Adev 13/04/08 desena. séparaient despărţi (el ~). décapsuleur desfânat. diminuer descrie. enlevez. débrouiller desen.] desfăşura (el ~). délices desfiinţare. putréfier descompunându-se. découvrir descoperire. effeuiller desfunda. franc [adj. défaire desfac (eu ~). défaites desfaci. découverte descotorosi (se ~). choquer [quelqu'un]. déchiffrer desovietizat. déroulé. sépare (je ~) despart (ei ~). sépara despărţim. fendre despic (eu ~). défera desfacem. altéré descoperi. altération. déroulé (il avait ~) desfăşurat. putréfier descompunere. ouvris (j'~) deschisei (îmi ~ drumul). décomposer. défont desface (ar ~). séparons despărţind. défait. impraticable desigur. fendrait despica (el ~). séparateur despărţitură.] [fig. fendais (je ~) despicat. altérant descompune (se ~). fendra despicai (eu ~). rebuter descurajează (ei ~). enlève (j'~) desfac (ei ~). séparent (qu'ils ~) despartă (el să ~). dissipation descompus. débauché desfăşura. ouvres deschizi (îţi ~ drumul). aux pieds nus descumpăni. déballer despărţi. assurément. dévergondage desfrunzi. déconcerté descumpănitor. dessiner desenator. déroulant [adj. développer desfăşoară (el ~). étaler [à plat] desfăşurând. putréfaction. déferait desface (el ~). écervelé descreşte. séparait despărţeau. déroulement. ouvris (tu ~) deschizând. déboucher desfundare.] descuraja. défaisait desfăcu. débauche. fendait despica (va ~). déroule (il ~) desfăşoară (care se ~). séparer despart (eu ~). dessert desface. frayèrent (ils se ~ le chemin) deschiseşi. enleva desfăcut. défais (tu ~). déchiffrer descompune. ouvrit (il ~) deschise (îşi ~ drumul). fraya (il se ~ le chemin) deschisei. enlève (il ~) desface (va ~). fendis (je ~) despicam (eu ~).] deschisă. sépare (il ~) desparţi. sépares (tu ~) despărţea. suppression desfrânare. sépare (qu'il ~) desparte. fraies (tu te ~ le chemin) deschidere. défait. enlevé desfăcător de sticle. débouchage desfundat. débarrasser descotorosi de. développement desfătări. clair [couleur] deschis [fig. séparez despărţire. dessin desen animat desenului animat. dérouler.] descumpănit. case despăgubi. fendu . enlèvent. certes [adv. dégager descreierat. désoviétisé despacheta. séparé (ils avaient ~) despărţiserăm. ouverture deschizător de conserve.60 - . enlevons desfaceţi.deschideţi (vă ~ drumul). déroulait (il ~) desfăşura [plat]. séparent despartă (ei să ~). défaisons. s’est déroulé Adev 03/12/07 desfăşurare. séparé (il avait ~) despărţiseră. décrire desculţ. dédommager despica. fends (je ~) despica (ar ~). fourré desluşi. certainement. frayez (vous vous ~ chemin) deschis. s-a desfăşurat. pionnier descifra. enlèves (tu ~) desfăcea. ouvert.] deschise (el ~).] desiş. séparant despărţise. libertinage desfrânat. frayai (je me ~ le chemin) deschiseră (îşi ~ drumul). choque (il ~) [qqn. séparé despărţiţi (voi ~). corruption [altération] descompunere (~ morală). culori].

malentendu. destination destinde. pâli devine livid. détenu deţinut [n. déterminer detesta. voué devoţiune. devise devize [fin. destinataire destinaţie. réveiller deşteptare. dessous [n. déboucher destupare.] detenţie. vider deşeu. sur desprinde. déçu dezaproba. déprécie (qu'il se ~) devalorizare. devises [fin.]. livré le secret (il avait ~) destin. détestable detestat. décevoir dezamăgit. devenir devenea. détesté detonare. détaché destăinui secretul (el ~).] devora.] deşerta. caduc caduque desuuri. détourner deturna [un avion].61 - . déviation deviază. impuissant .despicaţi (voi ~). libertin destul. s. détriment (au ~) deturna. dépréciaient (ils se ~) devalorizează (ei se ~). ravage devastat.]. réveil deşteptat. pâlit (il ~) devia. détiendrait deţine (el ~). déprécient (ils se ~) devalorizează (el se ~). dévorer devota (se ~). dépréciation devansa. dérouta (il ~ un avion) deţine. réveillé deşuruba. dépréciait (il se ~) devalorizau (se ~). blâmer dezarmat. dérouter [un avion] deturnă (el ~ un avion). désuet. devancer devasta. deviendrait deveni (va ~). détiens (je ~) deţin (ei ~). même si. sort destina destinat. ravager devastare. malin. détenant deţine (ar ~). dévie deviază (ei ~). couper les cheveux en quatre despre. deviennent devine. dégât determina. détacher desprins. détériorer. développer developare. dévaster. dérivé [direction] deviaţie. dévasté developa [foto. différent [n. fendent despică (el ~). décrocher.m. détonation detonator. détachement detaşat. vouer destinatar. développement deveni. suffisant [adj. deviens (je ~) devin (ei ~). déprécie (il se ~) devalorizeze (el să se ~). détenait deţinere. intelligent deştepta. destitution destrăbălare. fendaient despică (ei ~). engouffrer. livrer un secret destăinuise secretul. dérive (il ~) [direction] deviere. déchet deşi. prendre contrôle de. limier [fig. libertinage destrăbălat. déprécier devaloriza (se ~). fendez despicau. médisant detrimentul (în ~). détailler detaliu. pâlir devenit livid. tôt (au plus ~) dextroză. infester. déteindre. détention deţinut.]. détiendra deţinea. fends (tu ~) despica firul de păr în patru. fendit (il ~) despicăm. réprouver. dériver [changer direction]. fendons despici. deviendra devenit. détention deteriora. détendre destitui. détourner deviat. dévotion devreme. détient deţine (va ~). déviation. dextrose dddez dezacord. destituer destituire. mésentente. détective. dévouer devotat. destinée. abîmer deteriorare. détester detestabil. détaché detectiv. assez.]. n'empêche que deştept. suffisamment destupa.]. détournement deviză. devenu devin. détiens (tu ~) deţin. amorce detractor. dévier. détail detaşa. de bonne heure.] dezamăgi. débouchage desuet desuetă. devenait deveni (ar ~). livra le secret (il ~) destăinui un secret. destiner. détenir deţii. devient deveni livid. détacher detaşare. fend (il ~) despică (el ~) [perf. dérivent (ils ~) [direction] deviază (el ~). détiennent deţină (să ~). dévisser dddet detalia. l'autre jour dddev devaloriza. détienne deţinând. dégrader. prisonnier [détenu] deunăzi. tôt devreme (cel mai ~).

déracine (qu'il ~) dezrobi.62 - . dégoûtant. débattons dezbatere.] dezminţire [n. décoller dezlipire. déraciner.]. débattirent dezbătut.]. désinfectant dezlănţui. déroutait (il ~) [fig. dégoût. démenti dezminţit [vb. mutin dezgust. diaphragme dialect.dezastru. démenti deznădejde.] diavol.]. déracine (il ~) dezrădăcineze (el să ~). dérouta (il ~) [fig. voix [gram. litige [jur. diapositif diateză. débattu dezbăra de (se ~). résoudre. répugner. débattez dezbătând. divise (il ~) dezbinând. désodoriser dezolant. délier dezlegat. débattant dezbătea. dérouter [fig. idiome. persoane]. parer (se ~) dichisit. débattrait dezbate (va ~). dicter dictare. détaché dezlipi.]. enseignant [adj. affranchir dezrobire.]. délivrer. haut-le-cœur dezgusta. déflorer dezvirginată. nu dezgăţa. dédire dezinfectant. déroutant [fig.].] dezorientat. repoussant dezice (se ~). différencié diferenţiere. dicté dictator. dégueulasse [pop. navrant dezonora.m. divers diferit (în mod ~). rebute (il ~) dezgustă (ei ~). dégonfler dezvălui. divisé dezbină (ei ~). déchaîner dezlănţuire. développer. honni dezordine. division (semer la ~) dezbinase. différencier (se ~) diferenţiat diferenţiaţi diferenţiată diferenţiate. dérouté [fig. dièse [mus. débauché dezmierda. dictature dicţionar.]. déconcerter. aérien.]. différend [n. diapositive. divisé (il avait ~) dezbinat. nauséabond. habileté dichisi (se ~). caresse [n. différer diferit. difficile [personnes] dificil [în mod ~]. révélé dezvirgina.] dezrădăcina. dévergonder (se ~) dezmăţat. diable dibaci. dévoiler. fulminer dezlănţui (se ~). écœurer. dictée dictat. habile dibăcie. difficile. libérer. coquet dicta. rebuter dezgustă. dépucelée dezvolta. diamètre diapozitiv.] dialog. caressant dezmierdare. déchaînement dezlega. agrandir dezvoltare. dépuceler. corrigé dezbina. développement dddi dia. poil (à ~). déchausser dezrădăcinat. débauche (s’adonner à la ~) dezmăţa. détresse dezodoriza. diaphane diafragmă. débattre dezbat.]. se débarrasser dezbărat. difficilement . caressait dezmierdă (ei ~). diviser dezbin. sinistre [n] dezbate.] dezorientase (el ~). diapo. débattait dezbăteau. négligent dezorienta. patois [n. dialecte. différemment dificil. caresser dezmierda (el ~). agrandissement. lassitude.] dezorientă (el ~). diète diez [muz. divisent (ils ~) dezbină (el ~). ardu dificil [d. dictateur dictatură. débat dezbateţi. déraciné dezrădăcinează (el ~). dialogue diametru. révéler. déconcerté dezorientează (el ~). diapositive diafan. désordre dezordonat dezordonaţi dezordonată dezordonate. adroit. débauche dezmăţa. honnir dezonorat. divise (je ~) dezbina (el ~). détacher. débattaient dezbătură. décollage dezmăţ.] diferenţă. didactique dietă. caressent dezmierdă (el ~). divisait dezbinarea (semăna ~). désorienter dezorienta (el ~). déroute (il ~) [fig.] dezorientând. différenciation diferi.] dddif diferend. débattent dezbate (ar ~). dictionnaire didactic. corriger de (se ~). débattra dezbatem. fatras [sg. caresse (il ~) dezmierdând. dérouté (il avait ~) [fig.]. rebutent (ils ~) dezgustător. dérangement. délivrance dezumfla. mettre au jour dezvăluit. décrocher dezgheţat [fig. différence diferenţia (se ~). divisant dezbrăcat dezbrăcată.

diminuer diminuare. temps en temps (de ~). =hebdomadaire roumain dilemă.m. dispositif dispozitiv de ascuţit. taxent dijmuieşte. tout d'un coup dintre.dificultate dificultăţi. fouine dihotomic. tantôt…. furtif./f.63 - . discret. dynamisme dinamită. disgrâce disimula. penderie dispozitiv de blocare. dissipation dispariţie. feindre. à nouveau din partea [+G]. dichotomie dijmui [pop.]. sournois disipare. digéré digestie. difficulté dificultate (cu ~). coinceur. dynamique dinamism. taxer dijmuiască. diffuser difuziune.pl. diligence. conversation à bâtons rompus discuţii preliminarii [n. puisque din nou. de loin en loin din moment ce. merci (être à la ~) discurs [fam. disquette disciplină. droit [adv. certificat dipsomaniac [neo. pleinement.]. dynastie dinăuntru.]. grandement din Ţara Galilor. dont diplomat [servietă]. de bonne heure dischetă.]. arh. gallois din timp în timp. digue digera. dilemme diletant.] diseminare. empêchement. ivrogne dipsomanie [neo. éteignoir dispoziţie. diluer dimensiune. diffuseur dddig dig. division (semer la ~) discret. dilettante diligenţă. haut-parleur. dynamo dinamic. clinomètre [topo.]. feint [caché]. en ligne droite direct [adv. d'avance dinainte. de bon cœur.] discurs funebru. matin diminua.] direcţie direcţii. ivrognerie dddir direct.] director [PC]. à tort din loc în loc. taxé dilata. diminution dimpotrivă. digérer digerat. direct. congédier disponibilizat [n. en deçà de dincolo de. affaiblir. taxe (qu'il ~) dijmuiesc. dimension dimineaţă. avant din greşeală. de dinspre (~ partea). doigté [mus. taxant dijmuit [pop. parmi dintre care. dernier din vreme. dent (de la ~) dinţi de lapte. dent (la ~) dintelui [n. consigne dispoziţie bună (fi în ~).].m. diffusion difuzor. digestion digital. topo [fam. du côté de dinte dinţi. disparition disponibil. numérisation [PC] digitaţie [muz. d'avance dinam. de la part de din plin. dilater Dilema. chef d'orchestre dddis dis de dimineaţa. de nouveau. outre-Atlantique (d'~) dinspre. matinée. matière. réservé discreţia cuiva (a fi la ~). dynamite dinastie. par contre dddin din. aiguiseur dispozitiv de atârnat rufe. de grand cœur din toate părţile. extinction. péniblement difuz. humeur (être de bonne ~) dispoziţie proastă (fi în ~).]. oraison funèbre discuţie liberă. dichotomique dihotomie. dents de lait dintr-odată. de temps à autre. détendeur dispozitiv de măsurat panta. dissémination disgraţie.]. tournebroche dispozitiv de stins lumânările. disponible disponibiliza [pe cineva].] din când în când.]. embarras.].pl. au-delà dincolo de Atlantic (de ~).] dihor. discipline discordia (semăna ~). interne dincoace de.] dintele [n. humeur (être de mauvaise ~) . dissimuler disimulat. de temps à autre din toată inima. hôtelier [n. arh. parmi din aceasta. amateur.]. sens [direction] dirijor. putois.]. diffus difuza (se ~). serviette [à porter] diplomă. bloqueur dispozitiv de detentă. de tous côtés din urmă. préliminaires [n. coche dilua. dent gâtée [f.m. en [pron. dont din faţă.] dispozitiv de rotit friptura. tout à coup.]. dent dinte stricat [m. numérique [PC] digitaliza [PC]. taxe (il ~) dijmuind [pop. chômeur dispozitiv. numériser [PC] digitalizare [PC]. arh. dossier [PC] director de hotel. tantôt… din care.

pincé distanţă. anéantissement disuada. distribuez distribui raţii. divertissement . distraire de distrage de la (el ~). divertissement. divertissais (je me ~). méprisant distant. divertissant distrage de la. distinct distincţie. radotes (tu ~) divergenţă. distraient (ils se ~). mépris dispreţui. détruire. amuser (s’~) distra (se ~). distribué distribuiţi. méprises (tu ~) dispreţuind. distrais (je me ~). distinguais (tu ~) distingeam (eu ~). distrais (tu te ~). divaguons divagând. distribue (il ~) distribuim. déraisonnes (tu ~). divaguer. distingué (il avait ~) distinsesem (eu ~). distrayons (nous nous ~) distrează (ei se ~). amusait (s’~) distrai (te ~). distrait [adj. radotait. déraisonnent (ils ~) divaghează (el ~). distribuer. divaguent divaghează (ei ~). distiller distila (el ~). distraire (se ~).64 - . distinguais (je ~) distingem. divague (je ~) divaghezi. distillé (il avait ~) distilat. distribuait distribuiau. distinction distinge. dissuader dddit ditilin [reg. diversité diversiune. détruit distrugere. divertir. mépriser dispreţuia. divertisse (qu'il se ~) distrezi (te ~). amuser. dédain. distribution district. méprisant [vb. divertissais (tu te ~) distram (mă ~). distinguait distingeai. distinguez distingi. distingues (tu ~) distins. radotent. distincţie. distribuent. diversion divertisment.]. distinguant distinge. radota divagăm. différencie. distille (il ~) distilare. distingué distinsese. distrait (il s'était ~) distrat. méprisait dispreţuiau. divertir (se ~). différenciation. distingué (ils avaient ~) distingere. fausser distruge. distribues distribuia. divertissait. fausser distra. distingue (il ~) distingea. détruis (tu ~) distrus. divergence divers.dispreţ. détruit (il ~) distrugi (tu ~). méprise (je ~) dispreţuieşte. détruis (je ~) distruge (el ~). district distorsiona distorsionez. diverti distraţi (vă ~). divaguais (je ~) divagat. dithyrambique dddiv divaga. distinguer disting (ei ~). amusant. portant (à bout ~) distanţă (la ~). déraisonner divaga (el ~). distrait de (il ~) distrăgea de la. divertit (il se ~) distrez (eu mă ~). distribuant distribuit. hacher. distrait (il se ~). divagues (tu. eleganţă. distraction distractiv. distillation distinct. distillé distilează (el ~). distillait distilând. déraisonne (il ~) divaghez. distribue (je ~) distribui (tu ~). radote (il ~). divaguait divagam (eu ~). méprisé dispreţuitor. Trans. hautain. distribuons distribuind. dédaigneux. divers diversitate. divague (il ~). divertissaient (se ~) distrăm (ne ~). divaguant divaghează. octroyé. rationner distribuire. divagué. divertissons (nous nous). méprisaient dispreţuiesc (ei ~). divertis (je me ~) distreze (el să se ~). divertissent (ils se ~) distrează (el se ~). distinguent disting (eu ~). destruction. distrayais (je me ~) distrându-se. distrayait (il se ~). distribuaient distribuie. distrayait de distribui. radoter. distance distanţă (de la mică ~). distrait de distrase. distingué (j'avais ~) distinseseră. distraire distra (se ~). distance (à ~) distila. divaguez divagă. méprisent (ils ~) dispreţuiesc (eu ~). méprise (il ~) dispreţuieşti. différencier. divertissant (se ~) distras de la. distillant distilase. distingue (je ~) distingând. cendres (réduire en ~) distrug (eu ~). distrayez (vous vous ~). distribution distribuţie. déraisonné divagaţi (voi ~). séparément ditirambic.] dispreţuit. distinguons distingeţi. divertissez (vous vous ~) distrau (se ~). octroyer distribui (eu ~). divertis (tu te ~) distracţie. distinction distorsiona distorsionez.].

65 - . diviseur [math. de Dobroudja dobrogeancă [n.] doborî. pourvu que. la Deuxième Guerre mondiale Adev 15/02/08 doisprezece. M. creux [voix] dogit [clopot]. taux (du ~) dobândi. obtiens (tu ~). acquièrent. remontrance. abattre. acquérons dobândind. Dl. faucher [fig.]. doctrine document documente. réprimander dojenimârâi.] dojeni.].] docil.] divorţ.m. papier document de identitate. terrasser doborît n [m.][arg. obtenez dobândiţi (voi ~). obtiendras dobândim. divinisé divinizează (el ~). réprimande [n. dame. obtiennent (qu'ils ~) dobândească (el să ~). deuil doliu (purta ~).] divizor comun [mat. diviniser diviniza (el ~).f. torride dogorî.sg. con [fig. documentaire documentare. disgracieux dizolvat. deuil (porter le ~) dddom . taux [n. divorcé divulga. divorce divorţa. médecin. docteur. =de la rég. docilité docilitate (cu ~). obtenons.f.] dobânzi. docilement doctor. dohány doi. divisé (il avait ~) divizat. divisant divizase.]. divulgua (il ~) dizgraţiat. obtins (j'~) dobândire. nourrice doilea (al ~). obtins (tu ~) dobândit dobândită. seulement.]. obtiendrait (il ~). porteur [n. sèche [n. doter dddob dobândă.]. madame doar. documentation documentat. documenter documentar. obtient dobândeşti. intérêt [finances] dobândă [n. obtiennent dobândesc (eu ~). divise (je ~) divizeze (el să ~). =de la rég.] [vulg. grillé dohan [reg. honni dizgraţie (cădea în ~). divinisait divinizat. obtiendrai (j'~) dobândi (va ~). divulguer divulga (~ o ştire). uniquement doar de. division [mil. obtiennes (que tu ~) dobândi (a ~). divulgué divulgă (el ~) [perf.f. obtenu. s. griller dogorît.]. acquérez dobîndii (eu ~). acquerra dobândi (vei ~). divorcer divorţat divorţată. dissolu DJ. divisé divizează (ei ~). doctoresse doctrină. dogmatique dogoritor. douze doisprezecelea (al ~). révéler. second (le ~) Doilea Război Mondial. morceler diviza (el ~). deux doică. segmenter. obtiens (j'~). disgrâce (tomber en ~) dizgraţios dizgraţioasă. département de Dolj [abréviation] Dl. divinise (il ~) divinizeze (să ~). diviseur (commun ~) [math. docteur [université] doctorat. [geo. tonnelier doge [veneţian]. second (al ~). document. de Dobroudja dddoc docher docheri. Ts.]. obtienne (que j'~) dobândeşte.]. acquérir dobândească (ei să ~).]. douzième (le ~) doişpe [pop. obtiendra dobândi (eu voi ~). révélé. diviser.]. fauché [fig.] doborât. divisait divizând. fêlé [d'une cloche] dogmă. divinité diviniza. acquiers (j'~) dobândesc (eu să ~). acte.].]. acquerrait dobândi (el va ~). documenté dogar. carte d'identité documenta. gronder doleanţe. acquisition dobitoc. présage divinitate divinităţi. colline [abréviation cartographique] dddo doamnă.divin. semonce [n. division divizor [mat. terrassé dobrogean [m. obtenir dobândi (ai ~). obtenant dobândişi (tu ~). acquiers dobândeşti (tu să ~). obtint dobândi (el ar ~). deuxième (le ~). divise (qu'il ~) divizie [mil. toubib doctor [titlu universitar].]. douze dojană. doctorat doctoriţă. obtiendrais (tu ~) dobândi (el ~).]. ébruiter divulgat.m. acquis dobândiţi. divisent (ils ~) divizează (el ~). moins que (à ~) doat.f. doge dogit.] dobânzii. divise (il ~) divizez. divinise (qu'il ~) diviza. dogme dogmatic. doléances doliu. divin divinaţie.. obtienne (qu'il ~) dobândesc (ei ~). docile docilitate.] diviziune. bête [fig.

dormir doarmă (ei să ~).] domolea. deux doua (a ~). donateur donaţie. receler dosea. recelait doseau. dors dorm (ei ~). dormez dormi sub cerul liber.]. domination dominat. désirer doresc. chambre à coucher.] domoleau. dors (je ~) dormea. souhait doriţi (voi ~). prouvant dovedit. dormi (vous aviez ~) dormiseşi. doué. prouva dovedind. donation donjon. sommeiller dormitor. dot [m. dominer domin (eu ~). recèles (tu ~) dosi (el ~). dote dddou două. courgette. souhaite (il ~) doreşti. éteint [fig. douzième [1/12] douăsprezecime. dorment (qu'ils ~) doarmă (el să ~). dorme (qu'il ~) doarme. dormeur dorm. doté. télécharger [PC] doza. domaine domestici. downloada [PC]. domine (je ~) dominant. dormi dormiţi. : Départements Français d’Outremer domeniu.66 - .]. souhaitons dorinţă. douzaine douăsprezecea (a ~). citrouilles [pl. souhaiter. biplace doua zi (a ~). garni dotau. courge dovleci [pl. dominé dominaţie. éteignaient [fig. éteint (il ~) [fig.M. dormirait dormi (tu ~). lever [la pâte] dddot dota. garnissait dotând. citrouille dovlecel. garnir. double (le motif du ~) [lit.O. chambre.]. dormi (ils avaient ~) dormiserăm. éteindre [fig. souhaitez dormi. recelant dosit. D. dôme. douzième (la ~) douăsprezecea parte (a ~). souhaitent doreşte. revers dosi. seconde (la ~). dominant dominare.]. prouve (je ~) dovedeşte. dormi (j'avais ~) dormiseră.] download-a [PC].] domoleşte. douer. apprivoiser domiciliu. prouves (tu ~) dovedi (se ~). prouve (il ~) dovedeşti. dormons dormise. dormi (il avait ~) dormisem (eu ~). désirons. prouver dovedea. garnissant dotare. don (faire ~) donator. facilités dotează. dormir à la belle étoile dormita.] dddon dona. dormi (nous avions ~) dormiserăţi.] dotări. doter dota (el ~). domicile domina. dotation dotat. dormais (je ~) dormeau. dortoir dddos dos. recelaient dosesc (eu ~). recèle (je ~) doseşte. douzième [1/12] douăzeci. mademoiselle domnişoară de onoare. régner domnie. éteignent [fig. recelé dospi.] domolesc (ei ~). dormi (tu avais ~) dormit. prouvaient dovedesc (eu ~). demoiselle d'honneur domol domoli domoală domoale. règne domnişoară domnişoare. preuve dovedi. lendemain douăsprezece (vreo ~). prouvait dovedeau. dort doarme (care ~). dorment (ils ~) dorm (eu ~). vingt dddov dovadă. recèle (il ~) doseşti.dom. garnissent. mou domoli. dos. avérer (s'~) dovedi (el ~). souhaite (je ~) doresc (ei ~).] domolit. coupole domeniile franceze de peste mări. donjon doppelgänger. courges dovleci [pl. dors (tu ~) dormi (va ~). éteignait [fig. domination domină (el ~). garnissaient dotă [f. souhaites (tu ~) dorim. dormira dormim. domine (il ~) domn.] dddor dor de ţară. mal du pays dori. monsieur domni [vb. recela dosind. doser . dormais (tu ~) dormeam (eu ~). dormait (il ~) dormeai. dormaient (ils ~) dormi (el ar ~). dotait. prouvé dovleac. deuxième (la ~) două locuri (cu ~).

allé. dressait (il ~) (un animal) dresat. droit [adj. draine (il ~) drept drepţi dreapta drepte.dozat. chnouf [arg. droits de l'homme dresa (un animal).] dragoste.] droga (el se ~). affection. emporter duc (ei ~). droit (le pied ~) dreptunghi. duché duce [n. justice dreptul [n. machin. came [f. ducal ducaux ducându-se. amour.] [titlu de nobleţe].]. dragée [f. bidule [col. drague [méc. droguait (il se ~) droga (se ~).]. droite (la main ~) dreaptă [geom. alla (il ~) dusei (mă ~). duc duce.].] drept [n.] drageuri.f. allé (tu étais ~) duseşi (te ~).]. pilote [PC] drobiţă [bot. dû [n. dramaturgie drame.]. allas (tu ~) duce (a o ~).]. dualité dubios dubioşi.]. droit (pied ~) drept [adv. langoureux drăguţ drăguţi drăguţă drăguţe. tendresse dragoste (~cu).] drog. sentier (le ~) drumeagului. droite (à ~) dreapta (mâna ~). cher. levure de bière drum. porter [transporter]. éclaircir la voix drena.] drege vocea. amoureusement dragul (de ~). va-et-vient dualitate. drapé drapel drapele. dresse (il ~) (un animal) dresor. droit commercial drept cuvânt (pe ~). rectangle dreptunghiular. chéri [fam. allai (j'~) dusese (se ~). dramaturge dramaturgie. chaussée. fausse route (faire ~) drumeag [n. aboutir. allant ducat. droit [n. drame drapa. emporte .67 - . porter (se ~) duce (pe cineva). justement drept înainte.] [arg.]. route. dresseur.] dubla. draper drapat. allons duceţi (vă ~). emmène.] drageu [nn. rectangulaire drepturile omului. droit [adv. doubler.] drept comercial. bannière. double dublu exemplar (în ~). sente [n. drupe dddu du-te. emmener duce (pe cineva) (el ~). double (le thème du ~) dublură. dramatique dramatic (în mod ~).] drumeagul.] dreapta (le ~). dramatisé dramaturg.] drumeaguri. double (le motif du ~) [lit.] dublului (tema ~).] dragă [n. tout droit drept de veto.]. Dr.]. allé (ils étaient ~) duseseşi (te ~). drogué droghează (el se ~). corbillard driver [PC]. levure drojdie de bere. mènent duce (el ~).] drepţi. drainé drenează. dramatiser dramatizat. droguerie drojdie. droguer (se ~) drogat. allez dus. emmené duse (pe cieva). droite (main ~) [n. sentier [n. draperie. dose dddr Dr. dramatiquement dramatiza.n.] [mec. gentil. dressé (animal) dresează. doublé dublu. douteux. chemin drum (pe ~). drogue [f.m. sympa. drogue (il se ~) drogherie. dompteur dric. malpropre. porté [transporté] dus (pe cineva). juste [n. va-t-en du-te-vino.m. tenture dddre dreapta. doublure ddduc ducal ducali.] drog [nn. mignon dramatic..]. dresser (un animal) dresa (el ~) (un animal). drac. droite [adj. droite [géom. schnouf [arg. allé (j'étais ~) duseseră (se ~). diable drag dragi dragă drage. drainer drenat. joli.]. droit de véto Adev 24/12/07 dreptate.] [pop.] drăcuşor. sentier (du ~) drupă. nom de (au ~) drăcie. équitable. droit [n. étendard draperie. chemin (en ~) drum fără ieşire. emmena duse (se ~). mener.]. louche [fig. mignon drăgăstos. allé (il était ~) dusesem (mă ~).m.] drept (piciorul ~). mène (il ~) ducem (ne ~). redoubler dublat. Genista tinctoria [bot.] dreapta [n. double (en ~) dublului (motivul ~). chemin sans issue drum greşit (a o lua pe un ~).] drept [n. lutin drăgălaş drăgălaşă. dosé doză.

dure (il ~) durere. courrier électronique [PC]. équilibre (qu'il ~) echilibru. puant duhoare. dimanche Dumnezeu. elle-même eboşă. il fait frisquet [fam.] dulciuri [pl. douloureusement durere de cap.]. douche [f. relent [n. Catherine eeech echer. duel duet. placard dulău dulăi. confiture dulcişor [bot. aller (s'en ~). duralinox durat. hostilité duşmănos.68 - . est.]. il fait nuit e rece. ébriété eeec ecart. au dire de duplicat. équilibre (il ~) echilibreze (el să ~). douche (prendre une ~) duşa (se ~) [fam. brièveté durduliu durdulie. ébauche eboşa [art. ennemi. écart ecartament [CFR].] e ger. douce. équiper echipat. de courte durée durată scurtă. selon după aceea. friandises [n. même que (de ~) după spusele.pl.]. lampée duşman. ainsi que.] dddur dur dură. déboucher. il fait chaud e cam răcoare. mél ea. duo (faire un ~) dddup dup-aia [pop. porter bien (se ~) duce de minune (a o ~). mal à la tête (avoir ~) durează (el ~). douche (prendre une ~) duşcă. elle ea însăşi. Éternel (l'~) dumping. duchesse ductil. courriel [PC]. douleur.]. emmènes duce (se ~). hébraïque ebraică (limba ~). douloureusement duritate. est (il ~). doux dulce (gust ~).]. durable dural. porter comme un charme (se ~) duce la.] dulgher. après quoi după ce. pestilence. puis după. pâturer duce poveri. il suffit e noapte. il se fait tard e vorba de. douloureux dureros [adv. dumping dună. durer durabil.] dulceţuri.]. esprit duhnet [pop. dureté duritate (cu ~). équerre echilibra. parlementer ducesă. double [n. durement dddus duş [nn. c'est e cald.m. après după cum.duci (pe cineva). rebondi durea capul. chien (gros ~) dulce. ébaucher ebraic. équilibrer echilibrat. migraine durere de dinţi. durée durată (de scurtă ~).m. pestilence duhnitor duhnitoare. porter mal (se ~) duce tratative. mûre [fruit] duel. sucreries. puanteur dddul dulap dulapuri. écartement [SNCF] Ecaterina.f. équilibré echilibrează (el ~). muni .]. mal de dents dureros dureroasă. viable. partir duce bine (a o ~). déboucher sur duce la ochi [puşca]. dur dura. agit de (il s'~) e-mail [PC]. mettre en joue [fusil] duce la păşune [animalele]. hébreu ebrietate. mal à la tête. duo duh.]. douzaine eeea e. équinoxe echipa. munissait echipa (se ~).] duş (face un ~). passager. il fait froid e suficient. duré durată. équilibre echinocţiu. ductile dud. adversaire duşmănie. adversité. dune dungă. après după [conform]. puis. selon que. il suffit e târziu. ensuite după-amiază. douceur dulceag. gèle (il ~) e îndeajuns. charrier duce rău (a o ~). relent [n. mûrier dudă. hébreu. Dieu. rayure [ligne] duo (face un ~). dural dural cu finisare inox. doucereux dulceaţă [gastron. dimanche (le ~) duminică. douceurs. après-midi după care. souffrance durere (cu ~). charpentier duminica. mal.]. munir echipa (el ~). hostile duzină. Hedysarum hedysaroides [bot. armoire dulap (încastrat). pestilentiel.]. pondéré.

équivalent echivalenţă.echipat cu. économiser. effusion eeeg egal egală egali.f. éjaculant ejaculat. instruction eeef efect.]. éclipser (s'~) eclipsat. équivoque [n. écran ecuaţie. effervescence eficace. moi (le ~) [psychanalyse] ei. parcimonieux. équitation echivala. ambiguïté.] [psychanalyse] ego-ul [psihanaliză]. édition ediţie specială [ziar]. éditorial editură. élément element radiator [calorifer]. équipement. matériellement efectua.]. éclipse eclozare [zool. éjacule (il ~) ejaculeze (să ~). écusson ecvestru. économe economic. munissent echipează (el ~). équestre eeed Eden. elles ele însele. effectif. équivalait (il ~) echivalează (el ~). relevant edita. équipe echitabil.n. ambigu [n.] [psihanaliză]. échographie Adev 27/10/07 econom. muni de echipează (ei ~). mettre de l’argent de côté economisi cu zgârcenie. frôle (il ~) efort. mais ! ei (a ~). élégance. on [pron. numéro hors série [journal] Eduard.n. eux-mêmes [f.] ecou ecouri. économiquement economie. équivalence echivoc echivocă. éclosion ecluză. économisé economist. équité echitaţie. éducation. eux ei! [interj.pl.]. eux-mêmes [m. édition (maison d'~) ediţie. économiste ecorşa [anat. ils ei drace!. Egyptien eglogă. égaliser egiptean. éclatant ecleziastic. églogue ego [n. sienne (la ~) ei (ai ~). éjacule (qu'il ~) ejaculare. matériel Adev 27/10/07 echipă. équivoque. effort efuziune. panneau rayonnant . moi [n. éjaculation eeel el.m. effigie efleura.]. équitable echitate. écorcher ecorşeu [anat.] electrocasnic. effectivement. effet efect [n. effective efectiv (în mod ~). effet de serre efecte [n.] ambiguë. éléphant elegant. équivaut (il ~) echivalent. égaler egalitate. éclipsé eclipsă.pl. l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 echipament. ouais !.m. économie economisi. édifié edificator. parité. siennes (les ~) ei [pron. siens (les ~) ei (ale ~). efficient efigie.]. éjaculé ejaculează (el ~). électroménager elefant elefanţi. ecclésiastique eclipsa (se ~). équivaloir echivala (el ~). éducatif educator. distinction element elemente.]. égalité egaliza.] egala.] [résultat] efect contrar. éjaculait ejaculând.pl.69 - . bah !. élan elastic.f.]. édit edifica. équation ecuator. lui el însuşi. élastique ele. passager efervescenţă. paradis edict.pl. effectuer efemer. équateur ecuson.] eeecl eclatant. lésiner economisit. tiens !.]. égal [n. éditer editor.] [n. lui-même elan. essor.] [résultat] efectiv. issue [n. coquet eleganţă. contrecoup efect de seră. équipage echipajul remorcherului. économique economic (în mod ~). impers. écorché [anat. issues [n. il el [insistent]. éjaculer ejacula (el ~). Que nenni ! ei înşişi. frôler efleurează (el ~). Édouard educativ. efficace eficient eficienţă. édifier edificat. éditeur editorial. éducateur educaţie.] ejacula ejaculez. écluse eeeco ecografie. munit echipaj. effleurer efleura [neo.]. écho ecran.

enthousiasme entuziasma. irrites (tu ~) enervare.] enunţa.]. épiphénomène epigastric [med. émission emite. dégager. ému. irrité enervaţi (voi ~). ennuyeux. époque epocă [fig. irrite (il ~) enervez. émigration Emil.] eeem email. émettait emiţător. Émile eminent. délivrer. libération.f. épigastrique [méd. épuise (il ~) . épuisé (il avait ~) epuizat.] elveţian [locuitor]. épuiser epuiză (el ~). éliminer eliminare.]. anglais englezeşte. émoi emoţie puternică. épopée eprubetă. énormité entorsă.] enervase. louange. colossal. libérée embargou.f.m. géant [adj. ennuie enervează (ei ~).]. épuisa (il ~) epuizând. chiant [vulg.] episcopie [n. émigrant emigrare. impressionnable emoţie.] emoţionant. toucher [fig.] epigastru [med. touchant emoţionat.] epuizase (el ~). irritant enervant.70 - . évêché [n. libérer. irritation englez. foulure entuziasm.] eeen energie. coup [fig. vibrant. touché [fig. anglais enibahar [pop. emphase emigra. ressort enerva.f. primaire elen. épigastre [méd. émail emanare. enthousiasme (il ~) entuziast.]. hémisphère emisie. énigme enoriaş. énoncé [n. irritant [adj. Époque des lumières epocă. émouvoir. éminent. emphatique emfază. émis emisar. hélicoptère elimina. collégien elibera. libéré eliberator. irritez enervau. éloge elucida. épuisé epuizează (el ~). émission emancipat. épuisant [adj. émérite emfatic. délivrance eliberat eliberată. éloquence elogiu. élève elev de colegiu. émettre. épisode epistolă. éclairci elucidează (ei ~). irrité (il avait ~) enervaseră. irrité (ils avaient ~) enervat enervaţi enervată enervate. ennuyer. épître epitet. embryon emerit. épithète eeepo Epoca luminilor. énoncer enunţare.]. épilepsie [méd. graine de paradis [n. énorme enormitate. épique epifanie [lit. épiphanie [lit. embargo emblemă. libérateur elice.] epilepsie [med. enthousiaste enunţ. libéré emancipată. éclaircit (il ~) Elveţia. écusson. émet emite (va ~). épuisant epuizant.]. émetteur emotiv. élite elocinţă. vulg. éminence eminescian. émettra emitea. hélice elicopter. Hélène elev elevi. enthousiasmé entuziasmează. irritent enervează (el ~).]. éprouvette eeepu epuiza. maniguette [n. vénusien eeepi epic. émigration emigraţie. émotion.] enigme. énonciation enus (din ~). affranchir eliberare.] episod episoade.]. enthousiasmé entuziasma (el se ~). faire chier [pop. émérite eminenţă. émissaire emisferă. emblème embrion. émigrer emigrant. évacuation elită.].] epifenomen. suisse [adj. irritaient enervează. =du poète national Eminescu emis.elementar. ère.] emoţiona. éclaircissent elucidează (el ~). siècle epopee. irrite (j'~) enervezi.]. paroissien enorm. éclaircir elucidat. émission emisiune. Suisse [n.]. agaçant. émouvant. enthousiasmait (il s'~) entuziasmat. Suisse elveţian. irriter enervând. hellénique Elena.

] eeeş eşafod.].].m. escalader escalada (el ~). =auto Daewoo fabriquée en Roumanie esplanade. hermétique ermetic (în mod ~). héroïne eroism. escalade escalop. échafaudage eşalon. corresponds avec (tu ~) eşti sănătos ?. escroc. ratais (tu ~) eşuai (eu ~). raté (j'avais ~) eşuaseră. éruption erupţie [med.]. incorrect eronat (în mod ~). ratas (tu ~) eşuat. échec eşichier. bandé [vulg. ça va bien ? eşti în corespondenţă cu. ratais (je ~) eşuând. Est [n. essence esenţial. escaladait (il ~) escaladase. ratant eşuară. estomper. manqué eşuaţi (voi ~). essentiel eseu eseuri. rates (tu ~) eeet etaj [n. ratent eşuează (el ~). héroïsme eronat. héroïque eroic (în mod ~). rater eşua (el ~). escaladé escaladă (el ~). épuisement epurare.m. échelonner eşalonau. hermétiquement ermetiza.n. échafaud eşafodaj. rate (il ~) eşuez. faute. filoutait escrocat. érudit. érige en (qu'il s'~) ermetic. éruption [méd. raté (il avait ~) eşuasem (eu ~). estropier estropiat [neo. fautes [pl. escalope escamota. échappement [auto] eşarfă. esquimau eschiva. escroquerie esenţă. négligence [fig. duper. estival estompa. escamoter escamotabil. érige en (il s'~) erijeze în (să se ~).n.epuizare. érigeait en (il s'~) erijase în (se ~).] erotic.] estuare.][erreur].]. filouter escroca (el ~). erreur. escadre escadron. négligences [fig. érotique erou eroi. duperie. ratâmes eşuarăţi.] eees escadrilă. variété estropia [neo. érosion erudit. raté (tu avais ~) eşuaşi. filoute (il ~) escrocherie. érigé en (il s'était ~) erijează în (el ~).] ereditar. hérédité eremit. escalada (il ~) escaladă. estuaire [n. étage [n. manquer. méprise eroare judiciară. épuration eeer erată. escapade eschimos. estropié estuar [n. escale escalada. ratèrent eşuarăm (noi ~). hérésie erija în (se ~). étanche (il ~) eroare.]. rate (je ~) eşuezi. rata eşuai.71 - . héroïquement eroină. savant erudiţie. adoucir estradă (spectacol de ~). étanchant ermetizat. ermite eretic. étancher ermetizând. ratons (nous ~) eşuam (eu ~). escaladé (il avait ~) escaladat. escamotable escapadă. essai Adev 24/03/08 Espero ®[n. esthétique estival. échelon eşalona (a ~). erreur judiciaire eroic. échiquier eşti bine ?. errata eră.m. filouté escrochează (el ~). ratai eşuăm. ratez eşuează (ei ~). hérétique erezie.]. étaler [exposer] . esplanade est [n. héros eroziune. étanché ermetizează. fripon escroca (a ~). escorter escortă. ratâtes eşuase (el ~). est [point cardinal] est [n. ratait eşuă (el ~).]. escorte escroc. écharpe eşec.] etajeră. esquiver escorta. étaler. ça va bien ? eşua. escadron escală. âge erecţie (în ~). étalaient eşantion eşantioane.][erreur]. raté (ils avaient ~) eşuaseşi.] etaje. héréditaire ereditate. faussement erori [pl. étagère etala. érudition erupţie. ériger en (s'~) erija în (el se ~). échantillon eşapament [auto].] estetică. Orient.

évacuait evacuând. Europe Centrale et de l'Est european. étanchant etanşeizat.72 - . étapes (brûles les ~) etate. étiqueter etichetă.]. ethnologique etnologie. euphorie Eugen.] eufonie. tamise [n. éthique etică [n. évacue (il ~) evacuare. Eugénie euglena [biol. évangélique evangheliza. étalon etalona. évadait (il s'~) evadat evadaţi.f. étatiser etatizat. Ève evacua. étale (il ~) etalez. étala etala pe (se ~). échapper de evada (el ~). étalèrent etalat. évadé evadau.][textile] etan. étuve eeeu eu.f][textil]. étaler sur (s'~) etalând. eurasiatique euritmie. étanchéifié. [euph. éther etern. piété Evanghelia. Eugène Eugenia.]. éternelle eternitate. eucalyptus eufemism.f. calculer. étalonner etamină [n.] etiologie. apprécier. étymologie etiolat [bot. éthylénique etimologie.etala. âge etatiza. éthiopien etnograf. eunuque eurasiatic.]. étiquète (il ~) etil. ethnographie etnologic.f.] eticheta. étapes (brûles les ~) etapele (arde ~). européen europeniza.][textile]. étanche (il ~) etapă. étanchéité etanşat. étalaient etalea (el ~). retrait evada (a ~). évaluer. étiquette etichetează (el ~). évadaient (ils s'~) evadă (el ~). européaniser eutanasie. euphonie euforic.f. hétérogène etic. ethos etrusc. sempiternel. euthanasie eeev ev. éthique [n. étalait etalează (ei ~). moi-même eucalipt. étanchéifier. évacuation evacuare (de trupe). étanchant etanşare. étatisé etc. etc. coté evalvie. eeete eter. évade (qu'il s'~) evalua. étiolé [bot. euphémisme eufemism [abrev. étalé etalau. âge ev mediu. évacuant evacuat. étanché etanşează (il ~). évadent (ils s'~) evadeze (ei să ~). éthyle etilenă. étanchéité etanşeiza. moi-même eu însumi [m. étanchéifier. je. éthane etanol.]. évacuer evacua (el ~). étanche etanşa. moi eu însămi [f. étiologie Etiopia. étamine [n. Europe Europa centrală şi de est. évadent (qu'ils s'~) evadeze (el să ~). moyen âge Eva. étalant etalară (ei ~). évadant evadează (ei ~). Éthiopie etiopian. évacué evacuează. évader (s'~) evada (a ~). eurythmie Euro. étalent (ils ~) etalează (el ~). =quotidien roumain . ethnographique etnografie. éthanol etanş. ethnographe etnografic. étancher etanşeizând. évasion fiscale Adev 03/01/08 Evenimentul zilei. étales (tu ~) etalare. étale (qu'il ~) etalezi.]. éternité eterogen. euphorique euforie. étrusque etuvă. moi (le ~) [psychanalyse] eunuc. éthylique etilic. étale (j'~) etaleze (el să ~). éthylène etilic. étanché etanşeizează (el ~). évangéliser evaziune fiscală. ethnologie etos. Évangile (L'~) evanghelic. étanche (il ~) etanşeitate. étalage etalon.]. étape etape (sări peste ~). évada (il s'~) evadând. coter evaluat. Euro Europa. euglène eul.. sempiternelle. étalait [exhiber] etală (el ~). éternel eternă. étancher etanşând.

ancienne exact. tiré par les cheveux exalta. échéant (le cas ~).] exagerare. exaltaient examina (a ~). pieusement. évident. incontesté. juste. dévot. parer [éviter]. exalter exalta (el ~). religieusement evlavios evlavioasă. pieux. observer . exalté exaltau. Moyen âge eeex ex. précis [adj. éventuel evereu. ancien.eventual eventuală eventuale. juif everică. considérer [examiner]. exaltation exaltat. religieux evreu evrei. exaltait exaltare. juive evident. juif evrika! eurêka ! Evul Mediu.] evita. manifeste [adj.73 - . outrance exagerat. éviter evlavie. dévotion evlavie (cu ~).

abona. acţiona. aborda. şchiopăta.Infinitiv: a examina Gerunziu: examinând Participiu: examinat Indicativ Prezent eu examinez tu examinezi el examinează noi examinăm voi examinaţi ei examinează Imperfect eu examinam tu examinai el examina noi examinam voi examinaţi ei examinau Perfect simplu eu examinai tu examinaşi el examină noi examinarăm voi examinarăţi ei examinară Perfect compus eu am examinat tu ai examinat el a examinat noi am examinat voi aţi examinat ei au examinat Mai mult ca perfect eu examinasem tu examinaseşi el examinase noi examinaserăm voi examinaserăţi ei examinaseră a fi examinat Subjonctiv Prezent eu examinez tu examinezi el examineze noi examinăm voi examinaţi ei examineze Perfect compus eu fi examinat tu fi examinat el fi examinat noi fi examinat voi fi examinat ei fi examinat Viitor II eu voi fi examinat tu vei fi examinat el va fi examinat noi vom fi examinat voi veţi fi examinat ei vor fi examinat Viitor II (popular) am să fi examinat ai să fi examinat are să fi examinat avem să fi examinat aveţi să fi examinat au să fi examinat Viitor indicativul Viitor I eu voi examina tu vei examina el va examina noi vom examina voi veţi examina ei vor examina Viitor I (popular) o să examinez o să examinezi o să examineze o să examinăm o să examinaţi o să examineze Viitor I (popular) oi examina îi examina a examina om examina îţi examina or examina Imperativ tu examinează Conditional Prezent eu aş examina tu ai examina el ar examina noi am examina voi aţi examina ei ar examina Perfect eu aş fi examinat tu ai fi examinat el ar fi examinat noi am fi examinat voi aţi fi examinat ei ar fi examinat voi examinaţi Verbs conjugated like a examina şampaniza. abandona. şcolariza. şifona. ştampila. absenta. aclimatiza. achiziţiona. abstractiza. accentua. şantaja. şuta. . abuza.74 - . acidula. accelera. şofa. ştanţa. aciua. şarja. şicana. accidenta.

fabuleux fffac face.] extragere. dehors [n. extravagance extrem. randonnée experimentat. observez examinau. étaler [exhiber] exhibare. étalaient expus. prélevé extravagant. chanceler [fig. étalèrent expune unui pericol (se ~). hésiter. sévère exil. observe (j'~) exeminezi. observais (j'~) examinam (noi ~). banni exista. F. étalage eeexi exigent. énoncer expune. reléguer exilat. extraire. proscrire. randonnée excursionist. extrémité.] extrem de. bout exuberant. réticence fffa F. observons examinam (eu ~). éplucher [fig. bannir. exubérant expatria (se ~). étala expuseră (el ~). éclaircissement.examina (el ~). hésitant ezitare. étalé expuse (el ~). fabrica. béatitude. fasse (qu'il ~) face (ai ~). agir exersa. sauf exces. horripilant exasperează (il ~). extincteur extinde. étales (tu ~) expun (ei ~). fabricant fabulă. hautement. extraordinaire. agrandir extindere.]. observé examinaţi. prélever. extrémiste extremitate. usine. exil exila. horripile (il ~) exceptând. observe (il ~) examinez. observaient examinează (ei ~). ferai . fable fabulos. vaciller.M. fantaisie. observation exaspera. exposition [solaire] eeext extaz. montagnard execuţie execuţii. rend. extrait. échoir (cf. fabriquer fabrică. exportation expresie (~ verbală). crasse [adj. observais (tu ~) examinăm.hormis [*] excepţia (cu ~).I. horripiler exasperant. émigrer expatriere. fera face (vei ~). série (hors ~) extras. fabrique fabricant. fait (il ~) fac (ei ~). expression exprima. puiser extrage rădăcina cubică [mat. détonation export. éclater explozie.] exemplul (după ~). étale (qu'il ~) expunând. poster expediţie [montană]. difficile [personnes]. exubérant exuberanţă. extérieur extincţie. pratiquer exhiba. hors [*]. huissier [jur.] ezitant. chiant [vulg. font (ils ~). faire. protubérance excursie.]. observions examinat. outrance exclusiv (în mod ~). interpréter explicaţie. étalait expuneau. expirer expiră (el ~). observent examinează (el ~). exubérance exulta. échoit (il ~) explica. étalant expune.I.M. émigration expedia prin poştă. étale (il ~) expunea. ferais face (el ar ~). observait examinai. extase extemporal. étalent (ils ~) expun (eu ~). exulter ezita. locution. extravagant extravaganţă. rendre. généralisé extirpa. extrême. fais (je ~) facă (el să ~). extirper extracţie.]. exténuer extenuant. rendent fac (eu ~).] examinare. singulièrement. extraction extraordinar. à terme échu). étaler [exposer] expui. ferait face (va ~). ferai face (veţi ~). colle [argot écolier] extenua. être eeexp expansiv. courir un danger expunere [solară]. travail executor judecătoresc. explication exploda. extinction extinctor. extrêmement extremism. rendra. extrémisme extremist. proscrit.. ferez face (voi ~). fatigue exterior. rends (je ~). observes (tu ~) examina minuţios. exclusivement. instar (à l'~) exercita.75 - . extraire la racine cubique [mat. averti expira. extraction extrage. agrandissement extins. étale (j'~) expună (el să ~). uniquement excrescenţă. fatigant extenuare. hésitation.

faceţi că (vă ~). mettre les pieds dans le plat face să gâfâie. cligner de l’œil face (până la capăt). rebrousser chemin face caz de.faceţi plinul.facem că (ne ~). simule (il ~) . fît făcui. simulons . faisons. obscurcir face jogging. faire de la randonnée face faţă. progresser face ravagii. étriquer face prea strâmt. pétillait (il ~) [liquides] face pe surdul. faire le lit face pe. faire rebondir face de ruşine pe cineva.faci rău. faire sa toilette face să turbe de mânie. feront facem.face negoţ ambulant (el ~). nuire. assoiffer face spumă. altérer. simules (tu ~) face o chetă. cuisiner face de mântuială. crépu [cheveux] .face rău (el ~).face spumă (el ~). remettre à neuf face cu ochiul. nuis (tu ~) face să se răzgândească.fac că (ei se ~). fis (je ~) făcut. étrenner [client] face săpături arheologice.] .].face (vom ~). colportaient (ils ~) [com. faire tort à quelqu’un . simulez .]. semblant (faire ~) face plinul [auto]. faites faci.] face mâncare. faire honte à quelqu’un face saftea [pop. rendons faceţi. facultatif făcut cu buclexul. faire son nid . faisais făcu. chambarder face o excursie.].] face ca nou.făcea negoţ ambulant (el ~). agent factotum. faire sa cour face dezordine. faction factor.face cuibul (a-şi ~).76 - . raturer face toaleta.faci că (te ~). colportant [com. faire le plein [auto] . nuit . piquer face o injecţie [cuiva]. colporter [com.face laba (îşi ~). niche (il ~) face cunoştinţă cu. gager face rău. tenir le coup face figură bună.] face întuneric. méprendre face o injecţie. cliquer [PC] face o colectă. rendu. faciliter facilităţi. fais. mousser. nuit (il ~) . contusionner face o vizită la. rendre un service face sete.făcea spumă. essouffler face o idee greşită (a-şi ~).] . échanger face un serviciu. branle (il se ~) [vulg. fakir facile. colportait (il ~) [com. parer [éviter].] face zoom. faisant făcea. branler (se ~) [pop. péter [vulg. simulent . étriquer face progrese. sévir face rămăşag. facile facilita.]. facteur. piquer une colère face cuibul. facilités facţiune. faculté facultativ. nicher . faire une collecte face clic [PC]. branlait (il se ~) [vulg. faire une collecte face o comandă [com. simule (je ~) . dissuader face să ricoşeze dească.face cuibul (îşi ~). faites le plein face prea îngust. rendait.] . ferons face (vor ~).fac rău (eu ~). faire face.] fachir. enrager face o vânătaie. zoom (faire un ~) Facerea lumii [bib.] .].]. simuler . rendez. faire du footing face laba (a-şi ~) [vulg. faire signe de l’œil. colporte (il ~) [com. pétille (il ~) [liquides] .făceau negoţ ambulant (ei ~). tonitruer face schimb. rendre visite à face vânturi.fac cuibul (îşi ~).face rău cuiva. piquer une crise.] face import de (a ~) [com. crêper [cheveux] face cale întoarsă.fac că (mă ~).fac negoţ ambulant (ei ~). importer [com. faire de l'antichambre face cu buclexul. faisait făceam.] . bruit (faire ~) face că. fouiller face scandal. accomplir face paradă de. facture facultate [univ. colportent (ils ~) [com. faire bonne figure face o gafă (a ~). homme à tout faire factură. étalait [exhiber] face patul.] . nuis (je ~) .făcând negoţ ambulant. nichent (ils ~) .face că (el se ~). pétiller [liquides] . rends făcând. zoomer face un zoom.făcea laba (îşi ~). passer une commande face o criză [de nervi]. vulg. sourde oreille (faire la ~) face ştersături [în scris]. faire à la va-vite face negoţ ambulant. Création du monde [bib. rattacher [fig. enquêter face antecameră. fait face o anchetă.] face legătura. donner une piqûre à [qqn. faire connaissance avec face curte (~ cuiva).] .

fausser. assiette creuse farfurie întinsă. pharmacien. fanatisme fandoseală.] falsă (uşă ~).] farmec.]. minauder fanfaron. faux [adj.]. fastueux.]. soubrette fată mare.] (homme ~) fals [n. mâchoire fald. contrefaire falsificare. favorable favorit favoriţi. méfait fffar far [de navigaţie]. raturé fad.].] farsor. chose fapt (de ~). faïence faienţar. foyer familie (de ~). minaude (il ~) fandosi (se ~). pucelle. charme. fatidique. pétrissant fasonat. assiette farfurie adâncă. façade faună. falsifié. fatalement fatalitate. falaise falie [geo. famille. attrait farniente. geste faptă rea.] faliment. par-devant faţă (vorbi pe ~). pharmacie farmacist. faisceau fascina. fille (la ~) fată fete. effet (en ~) faptă. familiariser familie. fauve [adj. fade. bande [n. fard farda.] fatal fatală. fantastique fantezie. fastueusement. faux [n. faussaire. faux. faste. fanfaron fantasmă. assiette plate farfurie plată. face de (en ~). fastidieux fastuos fastuoasă. pétrit (il ~) fasoneze (el să ~). séduction. faire faillite fals falsă. bandage. vierge [n. fascisme fasona. fanatique fanatism. carreleur faimos faimoasă.]. postiche fals (om ~). visage. familial familiar familiară. fille ! (toi ~) faţă feţe. fardé farfurie farfurii. farder farda (se ~). farceur fffas fascicul. fatalité fatalmente. femme de chambre fată bătrână. faveur. phare faraon. assiette plate farfurie zburătoare.]. avec faste fastă (zi ~). devant faţă (pe ~). fatalement fatidic. face à face. faner (se ~) fanatic. forgé. fantaisie fantomă. faisceau.făcut din petice. pharaon fard. figure [visage] faţă (face ~). nappe faţă de pernă. éblouit fascism. farce [lit. pli faleză. fantasmagorie fantastic. éblouir. pétrir. fille fată-n casă. fastueusement faşă. fait [n. familiarité familiariza (se ~). familial fffan fan. net (parler ~) faţă bisericească. admirateur fana (se ~). fasciné fascinează. fatidique fato!. faune fauve (de culoarea ~). contrefait falsificator.] [couleur] fffav favoare. vieille fille fată în casă. jet fascie. faux-monnayeur familial. fascinant fascinat. fantôme fantoşă. forger. phantasme fantasmagorie.77 - . feinte (porte ~) falsifica. fainéantise farsă [lit. fameux. somptuosité fast (cu ~). face. hêtre faianţă. mettre du maquillage fardat fardată. coup (tenir le ~). façonner fasonănd. fasciner fascinant. taie faţă în faţă. ouvertement. soucoupe farmacie. faille [géo.]. falsificateur falsificator de bani. propice. sincèrement faţă (prin ~). terne fag. faillite faliment (a da ~). faire face faţă (în ~). somptueux fastuos (în mod ~). minauderie fandoseşte (el se ~). funeste fatal (în mod ~). ménage. pétrisse (qu'il ~) fast. fantoche fapt. pétri fasonează (el ~). esprit. nez à nez faţadă. familier familiaritate. contrefaçon falsificat. potard [fam. pansement fata. soucoupe volante farfurioară. falsifier. pucelle [n. célèbre fffal falcă fălci. faste (jour ~) fastidios. patchwork făcut ştersături [în scris]. favori . auprès de faţă de masă. faillite (faire ~) falimenta. fatal. homme d'Église faţă de. revenant [n. privilège favorabil.

m. compliments felie felii. prairie fântână. sans accès à la mer fără chef. phase.f. félin [n. ravi [fig. féminin fenicul. femme (la ~) femeie de serviciu. gars. pimpant fereastră. effriter (s'~) făta [d. femelle feminin [abrev.] fercheş. faisan fază. fédération feedback.]. sans scrupules. félicite (il ~) felicitări. sans fin fără socoteală. privilégié favorizează (ei ~). rebouclage feeric. charmait (il ~) fermecat. février fecioară. favoriser. =mts. sans laisser de trace Adev 22/03/08 fărâma.] feminin feminină. ensorceler. meule de foin (la ~) fâcitură [reg. tranche felie de pâine rotundă.] ferăstraie.] februarie. instar (à l'~) fffem femeie femei. ferme [n. agricolă]. broyer fărâm. Vierge [zodiaque] fecior. espèce.MM. sans fără acces la mare. coupe [résultat d'une coupure]. sans scrupule fără seamăn. privilégie (il ~) favorizare.]. séduire.] felul (în ~). fiévreux [fig. scie [n. femme femeia femeile. séduis (tu ~) . sainteron [fam. jeune homme fecund. femmes (à des ~). informe fără încetare. hors pareil fără sfârşit. phénoménal fenomenologie. hors pair fără precedent. félin felină [n. sournoisement făuri. torche. féérique feerie.]. broie (je ~) fărâmăm. farine făinos. mets [n. ferme [adj.f. puceau. bande [n. hors d'haleine fără urmă. heureux ferigă. bonne [n. télécopie faxa. mettre bas fătat. féérie fel. vouer. forger făurit. fellation felia [vb. fougère ferm. fécond fecundare.m. fenouil fenomenal. avantager. faible [n. hors ligne fără formă. félicité.favoriza. m. puits fântâna tinereţii veşnice. hors série fără pereche. farineux făptură. promesse făgăduit. pucelle.] fâşie.] femeii. voué. épouse.f.f. sans cesse fără îndoială. broyons fărâmaţi. phénoménologie fentă [sport]. vierge [n. couper en tranches felicita. féliciter felicit (eu ~). bonheur fericire (din ~). sans doute fără pereche. forgé fffâ fâcitura [reg. genre. femme de ménage femeie întreţinută.]. =mts. pote [fam. parti-pris fax [mesaj]. privilégient (ils ~) favorizează (el ~).]. valet. étape fffă făcătură. animale]. charme (il ~). sorte fel de mâncare. fébrile. broyez fărâmi. félicite (je ~) felicitare. fenêtre feri.n. charmé. gaillard. lambeau. à tort et à travers fără egal.] febril febrilă.] fffe febleţe. fontaine de jouvence fârtat [pop.78 - .] făţărnicie (cu ~). miche felin. mis bas făţarnic [n. charmer fermeca (el ~). à tort et à travers fără suflu.]. privilégier favorizat. calège [arg. heureusement fericit fericită.]. [f. feinte [n.MM. mets [gastro. captivé. à contrecœur fără cusur. fécondité federal federali.] Fecioară [zodiac]. foin fâneaţă. broies (tu ~) fărâmiţa (se ~). femme (de la ~) femeilor.] felaţie. irréprochable fără deosebire.] fâcituri. fécondation fecunditate.] fermecă (el ~). femmes (des/aux ~) femelă. créature fără. meule de foin fân (vieux : fîn). Fackel făgădui. captiver. dans les Carpates făină.] fermă [n. fédéral federaţie. télécopier fazan. éviter fericire. félicitation felicită (el ~). coup monté făclie făclii.] fermeca. façon. béatitude. promis Făgăraş. sans précédent Adev 05/03/08 fără scrupule.f. dans les Carpates Făgăraşului. promettre făgăduială. manière.] [sport] fffer ferăstrău [n. charma (il ~) fermeci.]. fontaine.

fermeture à glissière fermoar (prevăzut cu ~). patin [du frein] [auto] (< Ferodo) ferometal. fécondité fffes fesă fese. fillette (de la ~) fetru. zip.] [derog. filles (à des ~) fetid. faisable fezabilitate (studiu de ~). fillette fetiţei. fermeture éclair. charmant.]. régal festival festivaluri. zippée feroce. fermeture-éclair. cheminot ferpar [demod. fécond fertilitate.]. féroce. être . vorace. agriculteur fermoar. quincaillerie feroviar. nauséabond fetiţă fetiţe. fille (de la ~) fetelor. quincaillerie ferotenii [pl. ravissant fermier. éblouissant. feutre feudal feudali. féodal fezabil. bac [transport] fertil. fesse festin. nécrologie. petite fille. cruel.79 - . sauvage ferodou [de frână auto]. fête fetei. faisabilité (étude de ~) fffi fi. faire-part ferry-boat.fermecător.

furăţi ei fuseseră ei fuseră. voi fuseserăţi furăm voi fuserăţi. fu noi fuseserăm noi fuserăm. e noi suntem voi sunteţi ei sunt. sînt tu eşti el este. fură Subjonctiv Prezent eu fiu tu fii el fie noi fim voi fiţi ei fie Perfect compus eu fi fost tu fi fost el fi fost noi fi fost voi fi fost ei fi fost Viitor II eu voi fi fost tu vei fi fost el va fi fost noi vom fi fost voi veţi fi fost ei vor fi fost Viitor I (popular) Viitor II (popular) o să fiu am să fi fost o să fii ai să fi fost o să fie are să fi fost o să fim avem să fi fost o să fiţi aveţi să fi fost o să fie au să fi fost Viitor I (popular) oi fi îi fi a fi om fi îţi fi or fi Viitor indicativul Viitor I eu voi fi tu vei fi el va fi noi vom fi voi veţi fi ei vor fi Imperativ tu fii voi fiţi Perfect eu aş fi fost tu ai fi fost el ar fi fost noi am fi fost voi aţi fi fost ei ar fi fost Conditional Prezent eu aş fi tu ai fi el ar fi noi am fi voi aţi fi ei ar fi . fui tu fuseseşi tu fuseşi.Infinitiv: a fi Gerunziu: fiind Indicativ Prezent eu sunt. sînt Perfect compus eu am fost tu ai fost el a fost noi am fost voi aţi fost ei au fost Imperfect eu eram tu erai el era noi eram voi eraţi ei erau a fi fost Participiu: fost Mai mult ca perfect Perfect simplu eu fusesem eu fusei. fuşi el fusese el fuse.80 - .

serais (tu ~) fi (am ~). avoir la frousse fi implicat în. toquer de (se ~) fi nevoie. étaient este. être collé [examen] fi pe picior de egalitate. vaciller fi la înălţimea aşteptărilor. être dans le bourbier fi de rău augur. être sur le point de fi putret de bogat. été (nous avions ~) fuseserăţi. être à la merci de fi chit. suffirait era egal cu. être en voie fi la capătul nervilor. être dans les nuages. rattacher (se ~) fi la mâna [+G]. échoit (il ~) eşti. seras fi (veţi ~). assister fi primul client. être chaud [pop. été (avaient ~). manquer fi cât pe ce să. Je suis ravi de vous revoir suntem. veuillez patienter fiu (să ~). être à la dérive fi egal. sois (que tu ~) fiind. fi la capătul puterilor. serez fi (voi ~). étais (j'~) eram (noi ~). été (tu avais ~) fuşi. sera fi (vei ~). être sur un pied d’égalité de fi prezent la. fûmes furăm (noi ~) [a fi]. agissait erai. est (il ~). être dans des beaux draps fi de bun augur. être de bon augure fi de bună credinţă. être de bonne foi fi pe cale. sommes (nous ~) sunt (eu ~). c'est este egal cu. sois pas (ne ~) ! fi (va ~). être branché fi instabil. sont sîntem. corresponds avec (je ~) Sunt încântat să vă revăd. être dans le bourbier fi atent. seront fii!. correspondais avec (je ~) eraţi. louer [éloge] fi în legătură. sois (que je ~) fost. étiez erau. être au courant. êtes fi aiurit.era. soyez (que vous ~) fiţi bun şi aşteptaţi. être dans le coup fi indiferent (fi ~).]. serai fi (vom ~). été (< être) fu (el ~).] fi un fiasco [teatru]. faillir. indifférer fi informat. correspondre avec fi la curent. être dans de beaux draps fi la anghie. fût fusese. été (vous aviez ~) fuseseşi. es fi (ai ~). être à la merci de fi cu nasul pe sus. étais (tu ~) erai în corespondenţă cu. fut (il ~) fui. être dans les vapes fi în călduri [iron. être au bout du rouleau fi cu capul în nori. être dans les vapes fi la ananghie.81 - . sois ! fii (să ~). être chaud [pop. nécessiter fi cu ochii pe. gelait era suficient. être de mauvais augure fi sau a nu fi (a ~). être sur le point de fi la cheremul [+G]. été (ils avaient ~) fuseserăm. serait fi (nu ~)!. être aux prises avec fi în derivă. sont îs (eu ~) [pop. suis (je ~) sunt (ils ~). nous sommes quittes sunteţi. correspondais avec (tu ~) eram (eu ~). suffirait era vorba de.]. faire bonne figure fi la înălţimea… [+G]. sont (ils ~) sunt în corespondenţă cu. été (il avait ~) fusesem (eu ~). suffire .] fi cât pe ce. être ou ne pas être fi suficient. soyez ! fiţi (să ~). être de mauvaise humeur fi pe punctul să. péter plus haut que son cul fi nebun după. être de bonne humeur fi în budă [reg]. fus (je ~) furăm. être à la hauteur de fi încântat de. fûtes (vous ~) fuse. été (avait ~). étrenner [client] fi prost ca noaptea. équivaut (il ~) este în corespondenţă cu. équivaloir fi excitat. suis (je ~) sînt. faillir. était era destul. fus (tu ~) îs (ei ~). équivalait (il ~) era ger. être à la merci de fi la mila [+G]. être branché fi la cuţite cu. être un navet [fam. devoir fi nevoie de. prendre garde fi bine dispus. serons fi (vor ~). rouler sur de l'or fi în rahat [pop.]. avoir dans son collimateur fi picat [la un examen]. sommes suntem chit. été (j'avais ~) fuseseră. être bête comme ses pieds fi prost dispus. étant fiţi!. être quitte fi în corespondenţă cu. être nul. étions eram în corespondenţă cu. correspond avec este scadent. fûmes (nous ~) furăţi (voi ~). seriez fi (el ar ~).] fi frică (a-i ~). serions fi (aţi ~).

figuré figurativ figurativă. fauve [n. navet [pop. agirait de (s'~) fi zero. ultime. figure figurant figuranţi. figure (de la ~) figurină. filozofie. filet [alim. cuire. philanthrope filantropic. être nul fiară [pop. filtre (il ~) filtreze (el să ~).f. talonner fi vorba (va ~). filleul fin de siecle. loyauté fffie fie!. filial filiaţie. forge fierbe. bouillant.]. filtre à eau fim (să ~). objet (sans ~) financiar. bouillir fierbe (el ~). filature filă file. figurant figurat. être au chômage fi o ştire bombă. financement . agissant fiindcă.fi şomer.n. filtré filtre. bile fiară [zool. philosophique filtra. filozof. filtre filtru de apă.] [al unui naş] fină. final final [n. fer fier de călcat fiare de călcat. advienne que pourra fie… fie… / ou (bien) … ou (bien) …. film (tourner un ~) film documentar. ardent. filament filantrop. filet filial. finale [n. philologie filon. pourchasser fi pe urmele [+G]. fictif. bouillante fiert. fibre fibră de sticlă. parce que.] finală [n. ruisseler fi pe urmele. chacun (à ~) fier. agira (s'~) fi vorba de. financer finanţare. fiction fidea. filmé filmau. loyal fidelitate.] [sport] finalitate (fără ~). figure de rhétorique figurii. soyons fffin fin fină. figurine fiică. filon filosof. forgeron fierărie. figure [visage] figură de stil. filtres filtrează (el ~). filmèrent filmat. filiation filigran. mijoter fierbe la foc mic. filmant filmară. filma filmând. fin de siècle final. filtrage filtrat.] fiasco [teatral]. être à la Une fi ud leoarcă.f. créature fffil fila [pe cineva]. documentaire [film] filma. philologue filologie. fibre de verre ficat. filtrait filtraj. feuille (de la ~) [de papier] filet [de şurub]. que tu le veuilles ou non fie ce-o fi.] filei.] fin [n. filment (ils ~) filmează (el ~). filigrane film. bouillir à petit feu fierbere. fin [n.82 - . imaginaire ficţiune. philanthropie filare [poliţistă].]. brûlant. filature [police] filarmonică. filtration filtrare. film. chacune fiecăreia.] fibră. philosophie filozofic. soit (qu'il ~) fie că vrei fie că nu. filtrage filtrare.m. chacun. pellicule film (turna un ~). fer à repasser fierar. fin [adj. filé [police] filează (el ~) [pe cineva]. soit ! fie (el să ~). filmer filmă. soit… soit… fiecare. filtre (qu'il ~) filtru. ivoire file [alim. fille fiind vorba de. orchestre philharmonique filatură. financier finanţa. car fiinţă. feuille [de papier] fildeş. infusion fffig figură figuri. chacune (à ~) fiecăruia. bile fiertură (de plante). mijoter. filer [police] fila (el ~) [pe cineva].]. chaque. file (il ~) filament.] [med. philanthropique. filet [de vis] fileu.] [sport] finale. figuratif figură [faţă] figuri [feţe]. bouilli fiere. délicat. philharmonie. vermicelle fidel.f. ébullition fierbinte. filme (il ~) filolog.]. charitable filantropie. philosophique filosofie. filait [police] filat. philosophe filosofic. filmaient filmează (ei ~). agir fi vorba de (ar ~). bout (il ~) fierbe înăbuşit. filtrer filtra (el ~). foie fictiv.

chétif fire.].] fizician. guère fobie.]. vachement [fam. papillon (le ~) flux. Pinguicula alpina [bot. financé finanţe. fil à plomb fir de bumbac.finanţat. très. fil de ses pensées fisă. sifflé fluieri. physique [n.f. lézarde [f. bavarder. siffle (il ~) fluieră (ei ~).] foarfecă de grădinărit. fil de laine fir de mătase. Ranunculus repens [bot. tapant [adj][heure] fixa. fêlure. canard [fam. fils fiul risipitor [Biblie]. feuille [de papier] foaie grasă [bot. galon [mil.]. ciseaux [pl. feu (en ~) flăcării. fil. feu (prendre ~) foc de armă. gars flăcău [pop.] flash. flacon stilligoutte [méd. incendie.] [pl. physicien fizionomie. souple flexibilitate. flanc flanel de corp.] firesc. souplesse ffflo floare flori. subtilité fiolă. frémissement. flamme (de la ~) flăcărilor.] fluture de noapte. caquetage. salive flexibil. jasent (ils ~) flecăreşte. poils [pl. jasé flegmatic.] floare de leac [bot. grain fir cu plumb. grain de sable (un ~) fir de păr.m.]. jeton fistic.] fiu. la flamme olympique Adev 11/04/08 flăcări (în ~).]. rien [n. brin. fleur floare broştească [bot. papillon de nuit fluturele. maison (de commerce) firul gândurilor. fort [adv. coup de feu . jaboter. fichier [PC] fitil.] floarea. soufflet foame. fêlé. cisaille à haie foarte. feuille foaie [de hârtie] foi. nature. flux fffo foaie foi. jaser. physiquement fizică [n. gilet [n. miette firmă.]. comp. fils prodigue (le ~) [Bible] fix [d. fixer fixa raţii. sifflent fluierând. naturel [n.]. fil de coton fir de iarbă. siffler fluier (eu ~). fleurs (des/aux ~) ffflu fluid. phosphorescent.83 - . fil de soie fir de nisip (un ~). placide flegmă. tais-toi ! flecăreală. issue (à l'~) fineţe. bêtise.]. fifre fluier [de arbitru/poliţist].] flocos. faim foamete. papotage flecăresc (ei ~). sifflement. enorgueillir flăcău. ore]. niaiseries fleanca (tacă-ţi ~)! [pop. fluorescent fluture fluturi. lampe éclair flata. sonnant [heure] fix [d. finances finele (la ~). frisson fffir fir fire.]. bâtard florii. siffle (je ~) fluieră. fissuré fisură fisuri. ancrer. velu flori (copil din ~). famine foarfecă [sg. fente. entreprise.] foarte puţin. naturel fireturi [pl. niche firimitură firimituri. coulant fluier. oră]. compagnie. Draba lasiocarpa [bot. boucle-la !. physique fizic (din punct de vedere ~). jase (il ~) flecări. flamme flacăra olimpică. physionomie fffl flacără. feu foc (lua ~). papillon [zool.] fffle fleac fleacuri. siffla (il ~). flamme (aux/des ~) flacon cu pipetă [med.] firidă. marée. phobie fffoc foc focuri. mèche [lampe] fiţuică [arg. sifflant fluierat. fleur (de la ~) florilor. brin d'herbe fir de lână. coup de feu foc de artificii.] foaier. pistache fisurat. jeune homme flămânzica de stâncă [bot. rouleau fişier [PC]. ampoule fior. cheveu firav firavă.]. feu d'artifices foc de puşcă. spontané.].f. poil. sifflet fluiera. siffles fluorescent. papoter flecărit. sornette fleacuri [pl.]. foyer foale [de fierar].]. flammes (en ~) flăcări (în ~). rationner fizic. fissure fişic.] flanc. flammes (en ~).=ziar]. ferme-la !. Ranunculus acer [bot.]. fleur (la ~) floci [vulg.].

f. frémissement foşni (el ~). papier alu [fam. usage folositor. photocopie fotogenic. forger forjat. ancien fostă [ex-]. formation formă. force [n. feu de camp foc mare. forge forma. formation format. puissance forţă morală. force (je ~) forţezi. foyer focar [optică]. étrenner folosire. ressort fffos fosă. former forma (el ~).]. photocopié fotocopie. force (il ~) forţez.]. frémissant [adj. frémissait foşneau.] folos.f.]. forcent.84 - .]. fournaise focar. chatte [fig.n. forge forjerie. forces (tu ~) forţă. phonologie font [PC]. forçait forţând. pullulé foşni. forteresse (la ~) forţa. frémissaient foşnesc. faufilait (il se ~) fofilă (se ~). phosphore fosforescent. prendre (qqn. formait formal.]. forçant forţat. dossier [PC] folie aluminizată. création fondator. agrandissement fotoliu fotoliul. murmurait. formel formează. sèche-cheveux [n.].m.]. frémissant foşnit. photogénie fotograf. football fotbalist.] fonetic. frémit (il ~) foşnet. formuler formular. fortuit fortul. forteresse fortăreaţa. forme [n. frémi foşnitor.] foii [de hârtie]. murmure [vb. formulaire formulă. bruissement. faufiler (se ~) fofila (se ~). photo [fam. forcer forţa (el ~).foc de tabără. formé formata [PC].) en photo fotografia (el ~). feuille (de la ~) [de papier] foişor. fosse fosfor. phonétique fonologic. utile fond fonduri. s. photo [image] fotografie mărită. fort [n. forteresse (la ~) fortăreaţă. formule fort.] foşnind. papier aluminium folie de aluminiu. moule [n. photofotocopia. vulg. photographier. fort [n. fortifier fortificant. photographe fotografia. forcé forţează. phonologique fonologie. avantage folosi folosesc.] fofila (se ~). forteresse fortifica. photogénique fotogenie. photographie (il ~) fotografiez (eu ~). utiliser. foyer [optique] fochist.]. formater [PC] formaţie. photographie (je ~) fotografieze (el să ~). murmurent foşnesc (ei ~). ancienne foşgăi. user folosi pentru prima dată.]. fortification fortuit. fonds fondare. papier aluminium. fond fond [com. chauffeur foehn [n. fonte fffor forestier. bruire. formalité formare. photocopier fotocopiat.]. faufila (il se ~) fofilează (ei se ~). photographiais (je ~) fotografiat. photographient (ils ~) fotografiază (el ~). murmurant.] fffot fotbal. faufile (il se ~) fofilezi (tu te ~). faufiles (tu te ~) fofoleancă [pop. fauteuil Adev 05/12/07 fffr . photographiaient (ils ~) fotografiază (ei ~). factice. formel formalitate. frémissent foşneşte. photographie (qu'il ~) fotografic. phonétique [n. frémit (il ~) [parf. photographiait (il ~) fotografiam (eu ~). photographie. photographique fotografie. forgé forjă. forment formidabil. footballeur foto-. pulluler foşgăit. phosphorescent fost [ex-]. formidable formula. murmurer. police [typo] fontă. faufilent fofilează (el se ~). beffroi folclorist. ethnographe folder [PC]. tonique fortificaţie.] formă (de ~). photographié fotografiau. forestier forja. fondateur fonetăcă [n. frémir foşnea. con [vulg.].

]. freine (je ~) frânezi (tu ~).85 - . frémissent freamătă (el ~).pl. fret [commerce] freză. morceler fragmentar. s.]. frappa [fig.] frâne.].] frasin [bot. rêne fraudă fraude. pétrir [pâte] frământa (el ~) [aluatul]. franc français franca. fraternité fratricid. franc belge franc elveţian. frottement frecţie [med. frotter les mains (se ~) frecare. souvent frecventa. frémissant fremătător. fréquenter frecventa (el ~).] [habitant] francheţe [neo.] Francisc. francophone francofonie. frémit (il ~) [parf. frotter freca mâinile (a-şi ~). frange Franţa. fracturer fractură. frêne [bot. fréquent frecvent (în mod ~). affranchir francez [locuitor] francezi franceză. fraise frământa [aluatul]. fréquente (qu'il ~) frecvenţă. frêle fragment.m. fraternel frăţie. freinait frână (el ~). murmure (il ~) fremăt (eu ~). murmure [n. fraction fracţiune.f. frémissait fremătat. murmurant. fragment fragmenta. derog. demi-frère fratele priboiului [bot. freine frâna (el ~). franc suisse franc francez. frémissant [adj. Français [n. murmurer. frapper frapant. freiné frânaţi. franc [monnaie] franc belgian. freiner frână. frémit (il ~) freamătă (ei ~).] frânci. franchise.. fréquenté (il avait ~) frecventat. bruissement. frémis (je ~) fremăta (el ~). frémi fremătau.f. sincérité frânc [adj.m.].] frenetic. fratricide frăţesc. français [habitant]. frère frate bun. étendoir franj franjuri. frère germain frate geamăn. frappé [fig. graticiel [PC] fremăta. fraternité frâu.] fremătă (el ~). frémir freamăta. susurration freca (se ~). syphilis [n. susurrer. corde frânghie de uscat rufele. François francofon. pétrissant [pâte] frământat [aluat]. fraude frază. fréquentation frecventase.][pop.pl. fragmenter. fragile.].] frapând. frein à pied [n.] frapat.] frecvent.]. fréquente (il ~) frecventeze (el să ~). frisson.]. phrase fffre freamăt. fréquenté [PC] frecventează (el ~). frein [n. fracture fracţie. frappant [fig. frictionnait (il ~) frecuş.] frate fraţi. francophonie franctiror.m. France franţuji [pop.] frapă. Français [n.m. fraise fffri . frénésie frenţe [n. fréquemment frecvent [adv. freinant frânat. pétrisse (qu'il ~) [pâte] frământare. fréquentait (il ~) frecventare.] frecţiona (el ~). susurrement. freina (il ~) frânăm.m. bruire.]. frein à main [n. partiellement frăguţă.] fratern.m. convulsion frâna. freines (tu ~) frână [n. français frapa. sincère franc [moneda] franci. murmurait freamătă (ei ~). friction [méd.] franţuz [pop. fraction fragă. freinez frânează (el ~). freinez frânaţi.] frână de mână [n. freinons frânând. murmurent. tendre [mou] fragil.n. fragmentaire.. fraternel fraternitate.].][auto] franc francă.].][arh. Français [n. franc-tireur frânghie frânghii. fraise fraged. frémissaient fremătând. usuel. pétrit (il ~) [pâte] frământând [aluatul]. franc. fresque fret [comerţ]. frère jumeau frate vitreg.m.] frapa. freine (il ~) frânez (eu ~). pétri [pâte] frământe (el să ~) [aluatul]. Français [n.f.] frână de picior [n. habit fractura. frapper [fig.f.frac. pétrissait (il ~) [pâte] frâmântă (el ~) [aluatul].]. frappant [adj. fréquence freeware. habitant] franţuzesc. friction [fig. frénétique frenezie.] frescă fresce. Geranium sylvaticum [bot.

] frunte frunţi. peur (tu avais ~) frică (v-a fost ~). fruit fructe de mare [creveţi etc. fronde [fig. peur (nous avions eu ~) frică (nu-ţi fie ~)!. courais fugi (veţi ~). frictionnant fricţionat. fruits de mer fructe]. friable frică. frileux friptură. déroute fugi. crame (il se ~) [pop. front [mil. mignon frumuseţe. peur (vous avez eu ~) frică (vă e ~). peur (j'ai eu ~) frică (mi-e ~).]. crème Chantilly frison. feuille frust. fructifier fructoză. peur (ils avaient eu ~) frică (mi-a fost ~). fuirait fugi (tu ~).86 - .m] frigăruie. brûle ! (ça ~) frige (el ~). fuir fugă (să ~). rôtissant frigă (el să ~). brochette frige. brûlant (il est ~) frige!. tu fris. bifteck. frissonnant frisonează (el ~). beauté frumuşică. frit (il ~) frige (el se ~). peur (ayant ~) frică (i-a fost ~). beau. rôti [n. brûlait. peur (nous avions ~) frică (ne fusese ~). courent (ils) fugar. mignonne frundă.]. fuyons . peur (n'ayez pas ~) ! frică (ţi-a fost ~). peur (nous avons eu ~) frică (ne e ~). frigidité friguros [sensibil la frig] friguroasă. peur (vous aviez ~) fricos fricoasă. frontière fffru fruct. peur (il a ~) frică (îi era ~). fruitier fructifica. courons fugi (vor ~).]. fuis (je ~). peureux. rôtissait. fuie (qu'il ~) fugă [muz. peur (nous avons ~) frică (ne era ~). fris (je ~). peur (tu as ~) frică (ţi-era ~). frivolité friza. peur (ils ont eu ~) frică (le e ~). fuyait fugi (el ar ~). frit frige pe grătar. rôtit (il ~). frigo [fam.friabil. rôtissons frigi. timoré. griller fript pe grătar. frisson frisona. qu'il fasse frire frige. frictionne (il ~) fricţiune.] frontieră. cours (tu ~). peur (vous avez ~) frică (vă era ~). grillé frigider. la belle au bois dormant frumos frumoşi frumoasă frumoase. frictionna (il ~) fricţionând. fruste ftizie [arh. brûle (il se ~) frigea. peur (il avait ~) frică (îi fusese ~). ils faisaient frire frigem. fuyard fugă. peur (tu as eu ~) frică (ţi-e ~). courra. courir. peur frică (a-i fi ~) ). grillade frişcă. tu fais rôtir fript fripţi friptă fripte.] frigiditate. peur (tu avais eu ~) frică (le-a fost ~). fuis (tu ~) fugi (va ~). frissonne (il ~) frisonez. fronde front [mil. fructose fructuos. rôtissent frigând.].].]. friser frizat.]. il faisait frire frigeau. peur (il a eu ~) frică (îi e ~). frissonne (je ~) frivol. fuyant fugea. courez fugi (voi ~).] friptură la grătar. peur (j'avais eu ~) frică (îţi fusese ~). rôti [vb. tête (à la ~) fruntea. frisé frizează (el ~). peur (j'ai ~) frică (mi-era ~). peur (j'avais ~) frică (ne-a fost ~). front (le ~) frunză frunze. léger frivolitate. joli frumuşel.n. courront fugim. heurt [n. brûle (il ~). coiffeur frondă. sauver (se ~). front frunte (în ~). éplucher $$$ fructifer. crème fouettée. rôtis. phtisie fffu fffug fug (eu ~). tu fais frire. broche [gastron. peur (ils avaient ~) frică (le fusese ~).]. froid [n. peur (il avait eu ~) frică (îmi fusese ~). fugue fuge. frissonner frisona (el ~). brûlé. frissonna frisonând. frousse (avoir la ~) frică (fiindu-i ~). fuite fugă dezordonată.]. friction frig [n. courrai fugi (vom ~). frictionné fricţionează (el ~). fuit fuge (care ~). frivole.]. frire. peur (n'aie pas ~) ! frică (nu vă fie ~)!. fructueux frumoasa din pădurea adormită. crainte. craintif fricţiona. frictionner fricţionă (el ~). fuira fugi (vei ~). cours (je ~). frissonnait frisonă (el ~). peur (ils ont ~) frică (le era ~). frôle (il ~) frizer. rôtis (je ~) frig [vb. rôtir frig (eu ~).

fournisseur. volez [jur. livre (il ~) [com. fumer fumeie [reg. dérobe (il ~). furie. fumer fumat. vole (je ~) [jur. fuseau fus orar fuse orare. fournis (je ~). femmes (des/aux ~) fffun funambul.87 - . enculer [vulg.] furaţi. fumée fuma. courroux furios. axer sur.] furnizau. foutra fute [vulg.]. fourchette furibund. furibond furie. fourreau.]. livrons (nous ~) [com. livraient (ils ~) [com. volaient [jur. dignité funcţiona. fourmilière furnică. bifurcation [de montagnes] furci de tors.]. fond de la mer funebru. livrent (ils ~) [com.]. faufiler (se ~) furişă (se ~). foutre [vulg. foutu [vulg.] fura (vor ~).] furaj. voler [jur. fumé fumător. dérobent (ils ~) fură (ei ~) [a fi]. corde funingine. fuyant fugit. faufilait (il se ~) furişează (ei se ~). fırtına furtună de zăpadă. combinaison [de femme] furt. furoncle.]. livrez (vous ~) [com. fournissent (ils ~) furnizează (el ~). chemin sans issue fundul mării. furieux furiş (pe ~).]. orageux furtună. foutant fute (el ~) [vulg. livrait (il ~) [com.] . suie fffur fura. foudroyant fulminant. foulard. faufilent furişează (el se ~).]. furtif furnal. fugitif fular. fuyez fugi cât îl ţin picioarele. courir à toutes jambes fugi de colo colo. fui. éclair fulgerător fulgerătoare. tuyau furtuna (care anunţă ~). faufila (il se ~). volait [jur.] fură (ei ~). livreur furou.].] furase. cul. furent (ils ~) dérobait (il ~) fura (el ~).] furnizezi. fournit. fonder sur fundamental. tempête de neige furtunos furtunoasă.]. emploi funcţie înaltă. copuler futut [vulg. dérobé (il avait ~) furat. fonctionnaire funcţionare. dérobait (il ~) fură (el ~). voles [jur. fondamental fundaţie. jupe fuştei. picotements [pl. faufile (il se ~) furişezi (tu te ~).]. fout (il ~) fute (el va ~) [vulg. dérobaient (ils ~). orage.] fumei.].]. femme fumeia [reg. fatal funicular.] furnizând. sépulcral funest funestă. abcès fffus fus. impasse.] fuţi [vulg. femme (la ~) fumeii [reg.] furnizăm. fourrage furcă. quenouille furcătură [geo. déroba (il ~) furând.]. volé [jur.] fura. s. colère. couru fugiţi.]. fonction. fous (je ~) futând [vulg.].] fură (el ~) [perf. vol [jur. fil-de-fériste funcţie.] [anat.] furniza. fond fundamenta pe. cache-nez fulger. livrent (qu'ils ~) [com.]. vol qualifié furtun. vole (il ~) [jur. mandat. fondation fundătură. pétard [pop. volait [jur. baiser [vulg. fous (tu ~) fute în cur [vulg. fournissant furnizează (ei ~). fulminant fffum fum. livré [com. funiculaire funie funii. dérobant fureseră. volent [jur.]. courir ci et là fugitiv. fourneau (haut ~) furnicar.] fura (va ~). livrer [com. fuseau horaire fustă.fugind.].] furnizez.].].]. fureur. dérobé. livrant [com. fournissait furnizat. faufiles (tu te ~) furişat.] furau.] furt calificat. livres (tu ~) [com. femme (de la ~) fumeilor [reg.] [pop.] furnizeze (ei să ~).]. fourche furcă de tors. subrepticement furişa (se ~). volera [jur. échelon fffut fute. fourmi furnicături [pl. fondement. voleront [jur.].]. fonctionner funcţionar. foutre fut [vulg. fourni furnizaţi (voi ~). funèbre. fonctionnement fund. livre (je ~) [com. dérobé (ils avaient ~) furi.]. funeste. fumeur fumega. livre (qu'il ~) [com.] furnizeze (el să ~). sépulcral funerar. dérober fur.] furnizor. quenouilles furculiţă. orageux furuncul. fournir furniza (el ~).

Général [abréviation][mil. gazelle gazetar.]. trou gaură [pentru şiret]. g [gramme abréviation] G. reg. trou de serrure (le ~) gavial. garage garanţă. tresse galon [militar]. galamment galanterie.].].] G-ralul. futile fuziona. gaz gaz [textil]. journaliste. galoper galvaniza. emmanchure garnitură de pietre preţioase.] [vaisselle] gangster. sou. gaze (il ~) gazdă. garde d'honneur garderobă.]. petite amie gagiu [pop. gare gard.f. petit ami. fusionner fuziune. parure garnizoană.m.]. gamelle gamelă de sfert [n. galon [mil. Ranunculus carpaticus [bot. palissade gard viu. gage gară gări. gonzesse [fam.. garnit garnisind. gala [n. poule. Galles (Pays de ~) galon.f.]. prêt [adj. richard gazelă. cuisiner găti (se ~). fusion ggga G-ral. garnir garnisea. galvaniser galvanizat.] g [gram abrev. seau găleţii.]. jaune galben [ban] galbeni [bani].m. trouver găsi din abundenţă / în exces / din belşug (a se ~). garance garanţie.] garsonieră. quart [n. baste ! gaură. sou gălbejit. tapageur. gotovyi gata! ajunge!. trouvé gătat gătaţi gătată gătate [rég. galerie. bruyant gălăgios [adv. gage gggal gal.futut în cur. haie gardă de onoare. petit bois [sg. œillet [pour les lacets] gaura cheii.]. galères galerie [la teatru].] galben. vacarme. Galatée gală [n. terminé găteală.].]. langoureusement galez. gaze gaza. studio. =Groupe de Dialogue Social gabardină. surabonder găsit. mec gaiţă. jaune d'œuf gălbinare [pop.] gălbui. nénette [fam. galvanisé gggam gamă (de produse). tapage gălăgios gălăgioasă.]. garrot [méd. garnison garoafă. jaunâtre galeră. trouvaille găsi. gangster gggar garaj. parure găteje [pl. bévue gagică [fam.] galop.]. poulailler [théâtre] galeş. garniture garnitură de mânecă.m. orifice gaură găuri. tumultueux. parer (se ~) . clôture gard de ţăruşi. garni garnisit. Général [abréviation][mil. gavial gggaz gaz. gallina găinar. choix [commerce] gambă.]. gazer gaza (el ~). jaunisse [pop. bruyamment găleată găleţi.f.S. MM]. ictère gălbenele de munte [bot.] găti. gaffe. œillet [bot. ready. gabardine gafă. seau (du ~) găselniţă.]. gallois galic. garnissant garnisit. jaunâtre gălbenare [pop.] gazdă [reg. garnissaient garnisesc.]. gambit gamelă. geai gaj.] garou [med. garnissent garniseşte. garni garnitură. galant galant (în mod ~). garnissait garniseau. Dianthus spiculifolius [bot. bruit. garantie.]. enculé futil. reporter gazetă. gaulois Galilor (Ţara ~). gazette gazon.] gălbenuş. galop galopa. Gaulois galant. hôtesse [n. gazé gazează. jambe gambit. langoureux. garçonnière gggat gata. vestiaire garnisi. filou gălăgie. hôte [n. gazon gggă găină.88 - .D. Ts]. galanterie Galatea. gazait gazat.] garofiţa albă de stânci [bot.

logé (~ qqn) [v. chatouillant gâdilă (el ~) [perf. logent (~ qqn) [v. logeait (il ~ qqn) [v. loger (~ qqn) [v. chatouillant gâdili.] găuri. chatouilla gâdilă (el ~).t. chatouillait gâdilat. chatouille (je ~) gâdila (el ~).t. héberger găzduia.t. creux găurele (cu ~). hébergement gggâ gâdila.] găzduire. trouer găzdui. chatouillez gâdilă (care ~). chatouilles (tu ~) gâdilicios.].] găzduiau. loge (il ~ qqn) [v.].t. chatouilleux . chatouille (il ~) gâdilăm. piqué [adj.găunos.t. s. logeaient (ils ~ qqn) [v. chatouillé gâdilaţi.89 - . chatouiller gâdil (eu ~).] găzduiesc (ei ~).t.] găzduit.] găzduieşte. chatouillons (nous ~) gâdilând.

adera. acuza. adurmeca. adora. agrega. ameninţa. acapara. abdica. abroga. abjura. aclama. alătura. afuma. adulmeca. .90 - . aburca. admira. aţâţa. aloca. alina. adjudeca. alunga. afirma. aluneca. ţipa.Infinitiv: a gâdila Gerunziu: gâdilând Participiu: gâdilat a fi gâdilat Indicativ Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdilă noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdilă Imperfect eu gâdilam tu gâdilai el gâdila noi gâdilam voi gâdilaţi ei gâdilau Perfect compus eu am gâdilat tu ai gâdilat el a gâdilat noi am gâdilat voi aţi gâdilat ei au gâdilat Mai mult ca perfect eu gâdilasem tu gâdilaseşi el gâdilase noi gâdilaserăm voi gâdilaserăţi ei gâdilaseră Subjonctiv Prezent eu gâdil tu gâdili el gâdile noi gâdilăm voi gâdilaţi ei gâdile Perfect compus eu fi gâdilat tu fi gâdilat el fi gâdilat noi fi gâdilat voi fi gâdilat ei fi gâdilat Viitor indicativul Viitor I eu voi gâdila tu vei gâdila el va gâdila noi vom gâdila voi veţi gâdila ei vor gâdila Viitor I (popular) o să gâdil o să gâdili o să gâdile o să gâdilăm o să gâdilaţi o să gâdile Viitor I (popular) oi gâdila îi gâdila a gâdila om gâdila îţi gâdila or gâdila Viitor II eu voi fi gâdilat tu vei fi gâdilat el va fi gâdilat noi vom fi gâdilat voi veţi fi gâdilat ei vor fi gâdilat Viitor II (popular) am să fi gâdilat ai să fi gâdilat are să fi gâdilat avem să fi gâdilat aveţi să fi gâdilat au să fi gâdilat Perfect simplu eu gâdilai tu gâdilaşi el gâdilă noi gâdilarăm voi gâdilarăţi ei gâdilară Imperativ tu gâdilă Conditional Prezent eu aş gâdila tu ai gâdila el ar gâdila noi am gâdila voi aţi gâdila ei ar gâdila Perfect eu aş fi gâdilat tu ai fi gâdilat el ar fi gâdilat noi am fi gâdilat voi aţi fi gâdilat ei ar fi gâdilat voi gâdilaţi Verbs conjugated like a gâdila şuiera.

gorge. cou. généreux. gazouille [bébé] gânguri. dépoli [photo] geamantan. hors d'haleine gând gânduri. generoase. cil geantă genţi. pensé. cafard [fig. gémissement geană gene. géographie geologie. étranglé (il avait ~) gâtuit. songer gândea.]. germination gest. songes (tu ~) gândire. génétique [n. gentiane. generoasă. raboter geluit. Arabis alpina [bot. gentilhomme genţile pentru femei Louis Vuitton.] gânganie. generoşi. général. pensée gândit. généraliser generalizare. oie gâscan. méditatif gânduri negre. jaloux gelozie. gestionnaire gestiune. génération generator. génie gentil. étrangler gâtui (el ~). gémir.f. f. songeait gândeau.] genuflexiune genuflexiuni. courber (se ~) gârbovit. généralisation generalizat. communément. pensant. génitif geniu. avoir le souffle coupé gâfâială. genèse genial geniali. jars gâştei. médité. génuflexion genunchi. génération generos adj. largesse genetic. gond gândac de bucătărie. raboté geme. jalousement gelui. gazouiller [bébé] gângurit. pl. songe (je ~) gândeşte. attaché-case gel (sub formă de ~). Georges ggger ger. jalousie gelozie (cu ~). Allemagne germen. songé gânditor. germe germene (în ~). plainte. gentillesse gentilom. gel ger de îngheaţă pietrele (e ~).91 - . souffle coupé gâfâie (care ~). pl..] genitiv [gram. germes de blé germina. généralement generalitate.]. générosité. songeaient gândesc (ei ~). gélifié gelos geloasă. étranglement ggge geam. [géol. gesticuler gestiona gestionez. geindre gem (ei ~). gémissent gemând. cogiter. généralité generaliza. bestiole gângureşte. Gémeaux [zodiaque] gggen gen. gémit. génétique genetică [n. gosier gâtlej gâtlejuri.]. pensée. étranglait gâtuind. étranglant gâtuise. penser. gentil gentileţe.].] gândi. œuf (dans l'~) germeni de grâu. généreusement generozitate.gâfâi. étrangla gâtuia. Gentiana sp. pl.] geneză. gentilhomme gentleman. cou. commun general (în ~). sorte gen literar. genouillère genunchii. griffe . serviette [à porter]. gémi. genunchi. sacoche geantă diplomat.]. gèle à pierre fendre (il ~) german. pantelant gâfâind. gémissant gemea. allemand Germania. courbé gâscă gâşte. valise. gestion gggh gheară gheare. glace [vitre] geam mat [foto].] geometrie. générateur generaţie. sg. géologie geologie [abrev. génial genitiv [abrev. gosier gâtui. les sacs à main LV Adev 08/01/08 genţiană [bot. [bot. jumeau geamăt. gazouillement [bébé] gânsac.f. gérer gestionar. m. réfléchir à. songe (il ~) gândeşti. essouffler. étranglé gâtuire. genoux (les ~) genunchiului. tchimodan geamăn geamănă. germer germinare. jars gârbovi (se ~). méditer à.] gât gâturi. gémissait gemut. songent gândesc (eu ~).]. géométrie George. genou genunchieră. genou (du ~) geografie. cafard [zool. genre. vitre geam (gros). gestation gesticula. genre littéraire general generali. geste gestaţie. généralisé generare. geint Gemeni [zodiac]. libéral generos (în mod ~). oie (de l'~) gâscariţa de munte [bot. [G.

=montagnes Carpates Orient. glissière gloată. guillotine ghimber. terreux glonţ. glaïeul [n. guérite gheţar gheţari.]. recroquevillant. épine [n. devine (je ~) ghicesc (ei ~). guichet ghitară. recroquevillons. papier émeri. (ils se ~) tapissent. papier de verre glauc [bot. géant [n. gland ghinion. plâtre ghirlandă. plaisanter. givré givrat [neo. glaçage gleznă glezne. glacé [confiserie] glaspapir. tassons ghemuindu-se. joaillerie giuvaergiu. tassé ghemuiţi (vă ~).] glacial.].] [de flori] ghivece. filet [de vis] ghizdei [pl.m. deviner ghicea. gymnastique ginere. devinez ghicitoare. tassent ghemuieşte (se ~). glacial ghem. piquant [n.f. giuvaer.].aero. peloton ghemui (se ~) ghemuiesc. Georges gheretă [a portarului].m. devines (tu ~) ghicim. tasses ghemuii (mă ~). guitare ghiveci [n. joailler givrat. malchance. pelote ghem mic.] gîlceavă [arh. (tu te ~) blottis.]. recroquevilles. girouette giulgiu. boue gloduros gloduroasă.92 - .]. gigantesque. recroquevillent. tasser (se ~) [se tapir]. glandes glandular.f. giratoire giruetă.]. tassait (il se ~) ghemuiau (se ~). glande glanda pituitară. girafe giratoriu.] [bot. glaucome glazura [un tort].].] glaucom. glaciaire gladiolă [n. tassaient (ils se ~) ghemuiesc (mă ~). tasse ghemuieşti (te ~).] glabră. guider ghidon. Gletscher gheţii. frêle gingie gingii. devine (il/elle ~) ghiceşti. linceul Giurgeu. blague glumeţ.] ghips. glabre [bot. gingivite ginşi [pl. gencive gingivită. tapi.]. voyante [n. ghiveciuri. guignon ghinţura [bot. guide ghida.] ghindă.]. pot [à fleurs] ghivent. colossal. gendre. glacé [confiserie] glazură [la tort].] gingaş gingaşi gingaşă gingaşe. joyau giuvaergie. balle glorie. glucides glucidic. tasse (je me ~) ghemuiesc (se ~).]. loge [du concierge].] [d'un oiseau de proie] gheată ghete. Munt.] glandă. glacer [cuisine] glazurat.] ginerică [reg. glande pituitaire glande. golos glasat.]. tassa (il se ~) ghemuia (se ~). glucose glugă. blaguer . globe globulos globuloasă.] ghimpi. tapissons. cagoule. Gentiana sp. guillemets ghilotină. facétieux glumi. tapit.gheară [la păsări de pradă] gheare. cheville glisieră. poubelle Gheorghe.] ghinţură de primăvară [bot. coulisse. guidon ghilimele.]. capuchon. s. givré GJ. glace [eau] gheaţă (de ~). gloire.] [pop. recroqueville. marié [n. tassant ghemuişi (te ~).sg. délicat. devinons ghicit. glauque [bot. Gentiana verna [bot. cartable ghiper [bot. m. tapis. recroquevillez. se recroqueviller ghemui (se ~) [perf. gingembre ghimpe [n. joaillerie. marié [n. glucidique glucoză. tassas (tu te ~) ghemuit. serre [n.]. recroquevillé. plaisanterie. débile. glacier. Juniperus sibirica [bot. devinent ghiceşte. géant [adj. devinait ghicesc. jean [pantalon] girafă. populace glob. bottine gheaţă. (il se ~) blottit. (vous vous ~) blottissez.] [bot. voix. globuleux glod. tapissez. [bot. (se ~) blottissant. renommée glucide. blottir. département de Gorj [abréviation] gggl glabru [adj. capuche glumă.] gggi gigant.n. Lotus corniculatis [bot. devinette. rixe gimnastică. tapissant. blotti. (nous nous ~) blottissons. beau-fils. querelle. tassai (je me ~) ghemuim (ne ~).] ghiozdan. guirlande ghişeu ghişee. colosse gigantic. blottissent. rieur. glandulaire glas. tassez ghenă.]. glace (de la ~) ggghi ghici.f. rigoler [fam. deviné ghiciţi.] ghid. glacial glaciar.

gratuité graţios graţioasă. tas [n. hâte grabă (în ~). greffier greier. rigole (je ~) glumeşte. grain [du film] grena. lipides grăsuliu. graver. haut-le–cœur grebla. =montagnes . gramme gramatică. gril grătar [pentru fripturi]. langage grai (prin viu ~). grandiose granit. creux gol [n. Grèce grefa. gratuit. tout nu golf [geo. gravure gggre greaţă. ratisser greblat. grain de sel (un ~) grav gravi gravă grave. ménage gggr GR.] gren [al unui film][neo].n. poil (à ~) gol (pe dinăuntru). dialecte grajd. ratissé grec. à nu.glumesc (ei ~). godin [n. gratifier gratificaţie.]. grain [n.] grăunte de sare (un ~). Grenze granulaţie [a unui film]. vide. tas (le ~) grămadă grămezi.] grădinar.]. froment grăunte [n. pressé grădină. tas (du ~) grăpa. hâtent (se ~). graphie grafoman. rigole (il ~) glumeşti. grec Grecia. barbecue grâu. golfe [géo. zoo [n.] grăunte de (un ~).f. grenat greoi greoaie. nue Godeanu. cigale [f.f. poêle [n. voix (de vive ~) grai [subdialect]. gros. département de Giurgiu [abréviation] grabă. précipité. écurie gram. Grec grecesc. à poil. précipice. précipiter. grammatical gramatician. grammairien grandios. gratuitement. parler [n. joufflu grăsun. inscrire graviditate.] grămadă [rugby].]. graveur gravură. baie. Golgotha goli.] grămezii.m.]. herse gras grasă.]. jardin potager. grain [du film] grapă. tas. golf Golgota. dépêche (je me ~) grăbeşte (se ~). gol-puşcă. graviter gravitate. frontière. hâter. doubler le pas grăbit. mêlée [n. square grădină zoologică [n. gratis gratis (pe ~). gratis gratuit (în mod ~).n. grave. néant.].] gol [sport]. grammaire gramatical. corpulent gratie. gratification. presse (il ~) grăbi (~ ceva). Minuartia saginoides [bot. brusquer grăbi pasul. gras. barreau gratifica. presser.] grăunţe.f.]. jardinier [n.] gol goi goală goale. patois [n. rigolent (ils ~) glumesc (eu ~). jardinage grădiniţă. administrer gospodărie. lourdaud . se dépêcher grăbesc (ei se ~). dépêchent (se ~) grăbesc (mă~). grille gratis. domestique gospodări. gratuitement gratuitate. iron. jardin public. nu.] golf [sport]. jardinet grădiniţă [de copii]. amas grămadă [n. dépêche (il se ~). vide [n.Carpates S roum. grossesse gravita.m. greffe grefier. gravité gravitaţie. hâte (je me ~). hâte (il se ~). jardin d'enfants grămada. sérieux grava.93 - . graphisme grafie. graisse grăsimi. pressent (se ~). degré grafica. avancer. blé. potager grădină publică. titre gratuit (à ~) gratuit. but [sport] gol puşcă. hersé grăsime. vider goliciune.] grădinări. grain de (un ~) [fig. chasser Goretex [marcă]. prime gratii. hâte (à la ~) grad.]. rebondi grăşătoare [bot. hellénique. plaisantes gggo goală [nud]. greffer grefă. nudité goni. gravité gravor. jardiner grădinărit. barreaux.m. dodu grăsuţ grăsuţă. Goretex [marque] gospodăresc.] grătar.m. grec. noircisseur [fam. gravitation.] grai. nausée.] grai popular. grillon greier [m. blagues (tu ~). granit graniţă.sg. lacune. jardin grădină de legume. maternelle (école ~). herser grăpat.m. gracieux grăbi.

grève grevist. épouvante groaznic. goût (de mauvais ~) gusta. goût gust (de prost ~).m.] greutăţii.] gris perle [neo. gouvernante guzgan. fosse groază [n. Trans. poids (le ~) greutăţi [fig. veste haină de blană. fourrure haină de vânt. gêne. grès [minéralogie] gresie [n. allez ! haimana. faute greşeală (din ~).grepfrut. volée.]. groupage grupă.f.][fam. légèreté [poids] greutatea.] [constr.m. dur. Genista tinctoria [bot. lourd. grippé. guvernare.*] gustos. embouchure (l'~) gura-leului [bot. effroi [n.]. semoule [n. difficilement greu (din ~). impropre. grise grijă. vulgairement. grossier. délicieux guşa porumbelului [bot. grognement gros groasă.]. difficulté greutate (~ mare).] grozav [fam. gallér guler de blană.] grotă grote. moue. Silene nivalis [bot. gripper gripat.].pl. rude greu (cu ~).94 - . grêle gripa (se ~) [auto. faction grupa. gros grosime. précieusement grilaj. gros [n. habits haine de gata [n. épais.]. bouche bée (être ~) gură-cască. brutal. avoir tort. grossièrement grosolănie. effroyablement groaznic de. prêt à porter [n.]. goûter gustare.] greutate redusă. voyou haină.] Adev 15/04/08 gura [geo. bouche bée gură cască (rămâne ~). poids [n.sg. grimace.]. horreurs grup grupuri. embouchure gură cască. pamplemousse gresa [tehn. allez ! haida de!. sinistre [adj. bonne [n. erreur (par ~). tort (à ~) greşeală grosolană. rave gumă.m.].] grozăvii. épaisseur grosolan grosolani grosolană. col. péché. soigneusement grijă (cu mare ~). rhume guturai (cu ~). rude grosolan (în mod ~).]. gris perle gggro groapă gropi.f. casse-croûte. soin. rictus grindă.] . grouper grupaj.]. groupe gggu guguli [reg. rudesse. souci grijă (cu ~).]. sensas [fam.f. grogner grohăit. vulgarité grosolănie (cu ~). coupe-vent haine.] gură [geo. grillage grimasă.][constr]. incorrect greşită. cognassier gutuie.]. carreau [n.m.n. col V guler înalt. vulgaire. enrhumé gripă.]. bévue greşi. mégarde (par ~).f. enrhumé guvern guvernului. commère gurmet. gaillard [n. groupage grupare. épreuves [pl. collet de fourrure guler în V. hors-d'œuvre [n.].] gutui.]. nippes [pop. groupement. terriblement grohăi. grotesque grozamă [bot.]. Antirrhinum majus [bot.f. effroyable. grossièreté. graissage gresie [mineralogie]. poutre grindină. terrible groaznic [adv. vêtement haină bărbătească. gouvernement Adev 01/11/07 guvernantă. dorlote (il ~) guguli (el ~) [reg. difficile.]. col montant gulie. fausse greţos.sg. goûter gustare la începutul mesei.]. bidouilleur [PC] Haga. dorloter gugulea (el ~) [reg.sg. erreur.] grotesc. faux.].] hai!. grossièrement grosul.] greutăţi.] [fig. se tromper greşit. dorlota (il ~) gulaş. fringues [col. badaud gură-spartă.] greşeală greşeli. grotte.m. ordures [pl. poids (du ~) grevă. raton hhha hacker [PC]. dorlotait guguleşte [reg. grosseur. gréviste gggri gri. nauséabond greu grei grea grele. lourdeur greutate [n.]. coing guturai. gomme gunoi gunoaielor. gris. rat. graisser [techn. caverne [géo. collet. goulasch guler.] gresare. La Haye hahaleră. lourdement greutate greutăţi.]. grippe gris [n. fruste.].]. groupe. gourmet gggus gust.

hiberner hibernal. hyperréalisme hiperrealist. hangar hanorac hanoracuri. gourmandise hărţui. paperasse hârtie de scris. papier en-tête hârtie fără valoare. s. hydrogène hienă.].] halucina. hareng heterodiegetic [narat. maquis hău. pull à col roulé halat. invalide handicapat [pop. chaos hhhar harababură harababuri. panne.n. hyène hieroglifă. disque dur [PC] harem [n. hypnotiser hipnoză. sérail [n. hivernal hibrid.]. hypocrite hirsut. étang. harnais.haită (de câini). héliotrope hemoragie.n. hétérodiédétique [narr. hiéroglyphique higienă [arh. hetman haţegan.] hăitui. hybride hibridizare. précipice. à propos de bottes hohote de plâns. papier à écrire hârţoagă. HIV hhho hoardă hoarde. rigolo hăbăuc [pop. hasarder hazardat.f. appliqué harpă. blouse.] hangar.]. =de la région de Hateg [Ts.]. fatras [sg. sg.]. f. vide [n. hydrofuge hidrogen. hideur hidră. hémorragie hepatită [med. hidoşi. hideux hidoşenie. hobană. tohu-bohu. tirant [n. fourré. hieroglife. halte [SNCF] halubele [n. auberge de jeunesse handicapat [n. harnachement harnic. hirsute HIV. hiéroglyphe hieroglific. auberge (l'~) haos. hallebarde haloimăs [reg. talonner hărţuială. paperasse hârţogărie.].: eleştéu s.] heleştee. hiba hiberna. hyperesthésie hiperrealism. ouah ! [cri du chien][excl. amusant. anorak hanul. hépatite Hercule. harnachement ham-ham! [interj. laid hârtie. tohu-bohu haltă [CFR].] helănci.95 - . tracas hăţ. néant. hydre hidrofil.]. papier hârtie de ambalaj. peignoir halatelor albe. papier à emballer hârtie cu antet. paperasserie hhhe header [PC]. hectolitre helancă [n.] harnaşament. Hercule hering.] hâd hâdă hâzi hâde. hilarité himeră. hauban hochei. pl. harpe harpie. hachurer hatman. auberge han [mongol]. traquer. hockey hocheist hocheişti. sanglots . hygiène hilaritate. lac.]. hectare hectolitru.pl. hidoase. chimère.].]. necaz. hasard hazarda (se ~). robe de chambre halat de baie.] hiperbolă.].m. hybridation hidos pl. chimérique hip-hop [muz. rigolade hazard. porte-bébé hamal hamali.][reg.] (tissu synthétique élastique) heleşteu [Var. grange hamei. halastó heliotrop.f. porteur [n. en-tête hectar. saint-frusquin (le ~) [pop. les blouses blanches (le personnel médical) Adev 14/03/08 halebardă. hidoasă. Le récit est hétérodiégétique lorsque le narrateur est absent de la diégèse (c’est-à-dire l’univers de la fiction dans sa totalité) hexametru. hallucination ham.m. hydrophile hidrofug. horde [*] hoban. jacinthe hibă [reg. hyperréaliste hipnotiza. hasardeux hazos. MM]. hyperbole hiperestezie. délirer halucinaţie.] ham pentru purtat bebeluşul.f.]. hélanca [n. mirage himeric. courir après hămeseală. hip-hop [mus. furie harpon.] hobană [aero. hexamètre HG.]. étourdi [adj. drôle.] hard disk [PC]. toqué [fam.]. rigolo [col. facétieux. harpon haşura. rêne hăţiş.].]. houblon hhhan han. jaunisse [pop.] haz. khan han pentru tineri.] hambar.] hau hau! [interj. ouah ! [cri du chien][excl. abîme. hockeyeur hodoronc-tronc.m. département Harghita [abréviation] hhhi hiacint [neo]. hypnose hipocrit. gloutonnerie. meute halancă.

voleur à la tire hoţ de drumul mare. porumbar.] homosexual.]. écarquilla holbat.]. jonc des crapauds [m. humérus hurduca.96 - . cadavre hhhol hol.].] iar. Hypochoeris maculata [bot.] homari. m. écarquillé holbează (el ~). Janus iapă.] homist [peiorativ].].].f. homosexuel [n.f.]. hotte aspirante hotărâre.][bot. horripilant hormon [n.][bot.] hormoni. cheminée [pour la fumée] horoscop horoscoape. brigand hrăni cu apă şi pâine (se ~). couloir holba (se ~ la) [pop.]. numéro d'urgence [PC] hotar hotare. husserlien iiia i-. nouveau (de ~) iarăşi. blasphémer hulubărie.f. nouveau (de ~) iarbă.] iarba-câmpului [f. homosexuel [n.] hhhom homalău [vulg.m.m. horticulture hhhot hot line [PC].n. jument iapă tânără [n.] homar [n. lui [pron.] hominizi.] iarba căşunăturii [bot.] hormonal.]. défini (article ~) [gram. eau-de-vie horipilant [neo. homéopathie Homer. ricain [fam.] iancheu [pop. décidément hotărâtor. défini. hormone [n. horticole horticultor. balade [randonnée] hoit [pop.]. houle [mar.] iarbă-de-mare.] holeră [f.] humerus. homodiégétique [narr.] hotărât (articol ~) [gram.] huiduit. Christ est ressuscité hhhu hublou. hôtel hotelier. jeune jument [n.].pop. homard homarul. voleur hoţ de buzunare. huszár husă huse. décisif hotărî.hohote de râs. agrostis blanche [f. homéopathe homeopatic.]. éclats de rire hoinar.m. raifort hrişcă [f. grotte.]. houille hulă [mar. entreprise forestière [abréviation] Iacob.] homuncul. varech [bot. pédale [fig.R. huer huiduieli [pl.][bot. hussard. janvier Ianus. île [abréviation cartographique] I.A. housse husserlian. arrêté hotărât hotărâtă.] .][bot.] huidui.]. D] I-… <el I-a filmat>.f. yacht iamb [lit. blé noir [m.pl] I. caverne [géo. frontière. hold-up [n.m.] hotline de asistenţă [PC] ~). ronde (danse) horincă [reg. hué huilă.].]. homo [pop. être au pain sec et à l'eau hrănire...]. jacobin iahnie. cahoter hurui. horticulteur horticultură. Honduras Hong Kong. pédé homodiegetic [narat.m. vrombir husar husari. zieuter [pop. péjor.]. charogne.] homo [col.] hude. résolument hotărâre administrativă. décidé. convenir hotel.]. homéomorphe homeopat. herbe iarba-bivolului [f. humus [n. horoscope hortensie. Saxifraga cuneifolia [bot. ferme [adj. Homère hominid [n. hortensia horticol. hôtelier [adj. choléra [m.][bot. pigeonnier humă [n.. hublot hudă [pop.]. Jacques iacobin.][bot.].]. homosexualité.] holistic. écarquille hold-up [n.][bot.] Hristos a înviat. écarquiller les yeux holbă ochii.] iarbă-creaţă [f. zyeuter.].]. numéro d’urgence [PC] hoţ hoaţă. convenu. LES… <il LES a filmés>[m.] iarba împuşcată [bot. homéopathique homeopatie. iambe [lit.]. décision hotărâre (cu ~). homuncule Honduras. határ hotă [bucătărie]. décider. I. menthe frisée [f. décidément. ragoût iaht.MM]. pédéraste. nutrition hrăpăreţ. Hong-Kong hhhor horă hore. Sedum alpestre [bot. sarrasin. vagabond hoinăreală. holistique [n. cupide hrean.m. homard (le ~) homeomorf. écarquiller les yeux holba ochii (a ~).] hotărât (în mod ~). homosexuel homosexualitate. =constructeur roumain aéro. décision.F.][bot. huées [pl. résolu. hominidé [n. bâche.][neo.] huli.] ianuarie.] iarbă-grasă [bot. hormonal horn hornuri.

vulg. chevreau iederă.]. pardonné iertaţi. Jassy iată.]. sortons ieşind. =de la ville de Iasi (Jassy) ieşi. idiot. lierre ieftin.n. absolvons iertând. sortie de secours ieşire din găoace. Saxifraga paniculata [bot. sors (je ~) iese. idéalisation idee idei. emmènes ienibahar [n. absoudre. idylle idilic. absolvant iertat.] ici şi colo. aperçu idee preconcepută.] icter [med.f. yaourt iaz. foire [n. genévrier [bot. pardonnera. sortie.] iarmaroc [n. ressortir ieşind [n.] iarba şopârlelor [bot. idéologie idilă. idéologue ideologic. hiverner iernatic [poet. éclosion ieşire în natură. idéaliser idealizare.]. sortent ies (eu ~). absoudrait ierta (el ~).n. pareil identifica.] ienupăr pitic [bot. absous (tu ~). icône iconoclast. identifier identificare. idiotie idol.]. lapins (les ~) iepuroaică. obsession. sortant ieşea. absout (il ~). sorti ieşiţi.]. rumen [estomac des ruminants] ieri. lièvre iepure (de casă) iepuri. marotte idee generală.]. sortez ieşi (din nou). parti-pris idei fixe. idéal idéaux idealism. jaunisse [pop. amant ibovnică [pop. randonnée . sortir iasă (ei să ~). hivernal ierta. yogourt. idéalisme idealist.].].].] ieşire (drum fără ~). lapin iepurele [de casă]. bon marché iei.] iarba-surzilor [bot. sortions ieşeaţi.iarba-osului [bot. bête [fig. rebord ieşire ieşiri. absous (j'~). rémission iesle.] iarmaroace. hiérarchie ierbar [stomac le rumegătoare].] ienupăr [bot. sortaient ieşi. pardonnons. sortait ieşeai. pardonnes iertare. obsessions identic identică. issue (rue sans ~) ieşire de incendiu. sortais (je ~) ieşeam (noi ~). sors (tu ~) ieşim. iconographie icre [pl.]. absolvez. graine de paradis [n. identité ideolog. identification identitate.]. issue [n. Silene acaulis [bot. pardonnent iartă (el ~). idéaliste idealiza. cabri. idéologique ideologie. ça [ici] [pop. pardonne (je ~) ierta (ar ~). pardonnez ierţi. Jahrmarkt iarnă iarna ierni. idyllique idiom. voilà iată aşadar. ideali. sortent (qu'ils ~) iasă (el să ~).]. idolâtrer iiie ied iezi. étang ibovnic [pop. maniguette [n. hier ierna. issue (chemin sans ~) ieşire (stradă fără ~). hase ierarhie. pardonner iartă (ei ~).n. sortaient ieşeau.]. ça et là icoană. lapine. sortiez ieşeau. voilà donc iaurt. voici. Jasmine iasomie. levraut iepure (de câmp). lac iaz [piscicol] iazuri. cafetière ici [pop. jasmin Iaşi. absoudra iertăm.] [bot.f. idiome idiot idioată. identique. sortais (tu ~) ieşeam (eu ~). Polygonum viviparum [bot. lapin (le ~) iepurii. hiver Iasmina. émerger. idée idee fixă. ictère iiid ideal idealuri. abordable.]. Juniperus communis [bot. crèche ieşean. sort iese (care ~). œufs de poisson [pl. iconoclaste iconografie.]. sorte (qu'il ~) ies (ei ~). Helianthemum nummularium [bot] iarbă roşioară [bot.] idioţie.97 - . stupide. Juniperus sibirica [bot. prends (tu ~) iei cu tine. tenez. icône icon [PC].]. ci.f. idole idolatriza.]. con [fig.]. pardonne (il ~) iert. pardonnait ierta (va ~). pardon.f.] iepuraş. belle ibric de cafea. sortant ieşit.].

implore (j'~) implorat. mimant imitabil. salubre igliţă igliţe. lacs (les ~ alpins) iezerul. imagination imaginativ. immobilité imobiliza. figure (il se ~) imagistică. miment (ils ~) imită (el ~). immigrer imigrant. bâtiment imobil [adj. imperfection imperial imperiali. énorme.] imbecilitate. éclairage iluzie. pétulant. imperceptible imperceptibil (în mod ~). implication implicit. éclairage iluminat. impair impardonabil. imper [fam. immémorial imens. saillie iezer. supplier. imbattable imbecil. cloué au lit imoral. sitôt que imemorial. implorant. aussitôt. crochet ignar. impardonnable imparţial. impertinent impertinenţă. imminence imita. implorer implor (eu ~). contretemps impenetrabil. impertinence imperturbabil.n. immensité imersat. imperceptiblement imperfect. immédiat. imaginaire. figuraient (ils se ~) imagine. irréel imaginaţi-vă. implorent imploră (el ~). impérialiste imperios. irréprochable impecabil (în mod ~).] impersonal. supplie (je ~). ignare ignobil. vain iiim imaculat. impartialité. mirage. illisible ilumina. ignorant ignoranţă. immergé imersiune. colossal imensitate. immobile imobilitate. implore (il ~). crétin [fig. immoralité iiimp impact. impératif imperceptibil. iconographie imbatabil. fantaisie. immeuble.]. impartial imparţialitate. impact impar. imitable imitaţie. Jésus Ileana. impassible impecabil. méconnaissance. lac (alpin) iezerele. implacable implica. chemin sans issue impasibil.]. impétueux impetuos (în mod ~). implorez imploră (ei ~). illusion iluzoriu. immoral imoralitate. imminent iminenţă. Hélène ilizibil. défaut (par ~) implora (a ~). imploré. impérial imperialism. méconnaître. imbécile. instant (à l'~). impétuosité impietate. imparfait imperfecţiune. ciré [n. supplions. illuminer iluminare. éclairé. impérialisme imperialist. pasticher imitat. indéchiffrable. imperméable impermeabil [n. implorons implorând. objectivité impas. cul-de-sac. immense. imiter. impénétrable imperativ. figurer (se ~) imagina (el îşi ~). ignoble ignora. figurait (il se ~) imaginabil. imperturbable impetuos. pas comme les autres. figurez-vous imaginaţie. suppliant . supplie. lac iezer [n. immobiliser imobilizat la pat. imitateur imixtiune.]. impliquer implicaţie. imbécillité imediat. impérieusement impermeabil. négliger ignorant. imaginer imagina (a-şi ~). impersonnel impertinent. ignorance iiil Iisus. mime (il ~) imitând.] iezere. submersion imigra.98 - . sur-lechamp imediat ce. impiété implacabil. hymne imobil. insolence. éclairer.]. simili imitator. imaginable imaginar. imperméable [n. impérieux imperios (în mod ~). hors du commun ieşitură. image imaginează (el îşi ~). illuminé iluminat [n. impeccable. singulier. impétueusement impetuozitate. supplia implorăm (noi ~). lac (le ~ alpin) IF. imaginatif imaginau (ei îşi ~).]. ignare. suppliez. mimé imită (ei ~). département d'Ilfov [abréviation] iiig igienă.ieşit din comun. supplié imploraţi (ei ~). immigrant iminent. immaculé imagina (-şi ~). imitation. impasse. licencieux. impeccablement impediment. immixtion imn. hygiène igienic. immersion.

inconduite import. impossibilité impozant. taxe impozita. incomparable incomparabil de [adv. importé [com. immunité iiin in [textil]. incommodé incomodează (ei ~). incident [adj. enduction impresia (avea ~). impromptu improvizaţie. inclus [adj. incendiaire (adj. taxe (il ~) impoziteze (el ~). incohérent incoerenţă. impressionnable impresionant. incisive [dent] incita.] importator. incongruité incongruu incongruă. inconciliable incongruitate. impropre improviza. inconséquent inconsecvenţă. importateur imposibil.]. frappa [fig. impolitesse. inadmissible inadvertenţă.implori (tu ~). incision include. imprime (j' ~) imprimaţi. importation importa (a ~) [com. imprimante imprimare. portée. pouce incident. incandescence incapabil. taxant impozitat. incendier incendiar. incommodent (ils ~) incomodează (el ~). impriment imprimă (el ~). incinérer incinerat. implores impoliteţe. incinéré incintă. imputer imputrescibil [neo. imprime (il ~) imprimăm.] important. inclusivement incluzând. incident [n. inapte incasabil. incisif. impureté impus.]. inapte inaugura. imprégner. incendie inci. inconfortable incomoda. inactif inadmisibil. incomplet incomprehensibil. impôt.] incidental. mordant [adj. insignifiant importat [com.99 - . lin inacceptabil. taxer impozitând. imprudent imprudenţă.]. frapper [fig. incompétence incomplet incompletă. incommoder incomoda (el ~). incapable. imprimes (tu ~) imprimantă. sentiment (avoir le ~) impresie. incongru inconjur înconjururi. enduire impregnat. imprécis imprecizie. imprimons imprimi. frappé [fig. incommodait incomodat. immonde imunitate. taxe (qu'il ~) impracticabil.) incendiator. ampleur. inaugurer inaugurare. inaccessible. important importanţă. incomparablement incompatibil. imprudence impulsiv. enceinte incisiv. incompréhensible inconciliabil. incompatible incompatibilitate. enregistrer. importance importanţă (fără ~). personne) incendiu. contribution. incluait inclus. imprimer imprim. improvisation imprudent.] incinera.] impresionând. imposer impur. enduit impregnează (el ~). impressionnant impresionat. inclure include (el ~). portée (hors de la ~) inactiv. impur impuritate impurităţi. incassable incendia. embarrasser. taxent impozitează (el ~).] impresionă. enduit (il ~) impregnare. impossible imposibilitate. inciter incitare. incendiaire (nom. brûlant incandescenţă. imposant impozit impozite.] incisiv [dinte]. improviser improvizat.]. inconséquence . éblouir. incandescent. incommode. imposant. impraticable imprecis. taxé impozitează (ei ~). inclut (il ~) includea. incohérence incomod. imposé imputa. imprécision impregna. incommode (il ~) incomparabil. incompatibilité incompetent. (tu ~) supplies.] inclusiv. imputrescible imund.] impresionabil. inadvertance inapt. inauguration iiinc incalculabil. impression impropriu. incompétent. importer [com. incitation incitator. sensation impresiona. incalculable incandescent. incapable incompetenţă. impulsif impunător. incluant incoerent. inacceptable inaccesibil. grandiose impune (a ~). impressionner.] imprima. détour inconsecvent. fauteur incizie. frappant [fig. imprimez imprimă (ei ~).

incruster incubaţie. inculper inculpa (el ~). indolent. incursion iiind indecent. indigo indirect. impénitent incorpora. indique (j'~) indicat. anneau inepţie. incorporation incoruptibil. inconsistant inconsistenţă. montres (tu ~). indexer indexa. irrésolution indeformabil. indécis. indiscutable indispensabil. indigner (s'~) indignare. placide. indestructible indeşirabil. indisposition indispune. bague. indignation indignat. inculpe (qu'il ~) incult. inculquer inculcat. incontestable. index index (pune la ~). insouciance.] incontrolabil. indice indiferent. voyant [n. individuel indolent. outré. incubation incubator. indéniable incontinent [med. ineffable ineficace. incube inculca [în mintea cuiva]. indifférer indiferenţă. révolté indigo. Inde indian. incorporer [mil. incriminer incrimina (el ~). indifférent. inerte inerţie. indirectement. hors pareil inegalitate. accusé inculpă (el ~). indiquer indic. indépendance indescifrabil. induire indulgent. incorrect incorigibil. indexé indezirabil. indicateur. ignorant incurabil. indisposé individ. inefficacité inegalabil. montrer.]. incorporer.100 - . indépendant independent (în mod ~). incrédule incrimina. incubateur incubus. indiscrétion indiscutabil. indiqué. indirect indirect (în mod ~). indéformable indelebil [neo. licencieux. incontrôlable inconvenient. index (mettre à l'~). inestimable . type [individu] individual. placidité. incontinent [méd. incruster incorpora [mil. indifféremment indiferent (lăsa ~). mec. indépendamment independenţă.]. indicateur (poteau ~) indicaţie. malaise. zist et le zest (entre le ~) indecizie. indifférence indigen. inculpé. indique (il ~). clément. inefficace ineficacitate. individu. obliquement indisciplină. indisposer indispus. insouciant indiferent (în mod ~). inconscience incontestabil. inculpe (il ~) inculpând. inculpa (il ~). indéchiffrable indescriptibil. incurable incursiune. inconsciemment inconştienţă. inculpant inculpe (să ~). indicatif indicativ [gram. inculqué inculcă (el ~). inconvénient incorect. montré indicativ. marquer. industrie de pointe iiine inedit. indexer indexat. incrimine (il ~) incrimineze (el să ~). indicatif [gram. inégalité inel inele. indigestion indigna (se ~). irrésolu. incrimina (il ~) incriminând. indicatif indici. indulgent indulgenţă. montre (je ~). indéfinissable indestructibil. incriminant incriminează (el ~). incriminait incrimină (el ~). indispensable indispoziţie. inactif indolenţă. intarissable. incorruptible incredul. indiscret indiscreţie. indécent indecenţă. indulgence industrial. montre (il ~) indică (care ~).inconsistent. impuissance. indolence induce. inépuisable inert. indécence indecis indecisă. inculpation inculpat.] indicator (stâlp ~). industrie industrie de tricotaje. indication indiciu. industriel industrie.] incorporare. inconsolable inconştient (în mod ~). ineptie inepuizabil. indiscipline indiscret.] indică. particulier. indien indica. inculte.]. bonneterie industrie de vârf. inconsistance inconsolabil. série (hors ~). indemnité independent. incrimine (qu'il ~) incrusta. indésirable India. inculque (il ~) inculpa. indigène indigestie. inédit inefabil. indiques (tu ~) indicator. hors série. indigné. indélébile indemnizaţie. inertie inestimabil. indéchirable index. inculpait inculpare. incorrigible incorijibil.].

infiltrer infiltrare.) iiino inocent. infra rouge infuza. gars. inimaginable.]. individu. inspectant inspectează (ei ~). puéril infatuat infatuaţi.]. inscription insectă. inspectent (ils ~) inspectează el ~). insalubre inscripţie. infâme infamie. insertion inserat. infectieux inferior. infiltration infiltraţie. insinuer insinuă (el ~). coup de soleil insolent. insiste (j'~). fade insista. inspecta (il ~) inspectând. insinue (il ~) insinueze (el să ~). informe informa. infirme infirmerie. information. tisane iiing ing. infinité infirm. innocent inocenţă. [PC] informaţie. insipide. infidèle infidelitate. infini infinitate. fatalement inevitabil (în mod ~). insoluble insomnie. inspecte (il ~) inspectez. insolence. inoffensif. inexact inexorabil. toupet insolit. inévitablement inexact inexactă. insère (qu'il ~) inserţie. inspecte (j'~) . infirmerie infirmie. novateur iiins ins inşi. insistent. presse (il ~. infiltration infim.] insinua. inflexible inflorescenţă. infection infecţios.101 - . initiative injecta.f. tuyau [fam. insomnie inspecta. infaillible infam. inspecter inspectat. impertinence. innovateur. vaccin. pressent insistenţă. insolation insolaţie [med. insolite insolubil. insérer inserând. bénin inopinat. infernal infesta. infériorité infernal. brusque inoportun. intransigeant. insidieux insignă [n. inférieur inferioritate. ingratitude inhala. insérant inserare. infraction infraroşii (raze ~).]. presse (je ~) insistat. insistance insolaţie. pressé. renseignement informaţie confidenţială. influence influenţabil. infusion infuzie (de plante medicinale). insinua insinuând. influençable inform. inévitable. infamie infantil infantilă. ingrat ingratitudine. importun inospitalier. piqûre (donner une ~ à qqn. insiste (il ~).. inspecté inspectă (el ~). initier iniţial. inoculer inofensiv. ingénieur ingrat. branché informatică [abrev. insigne [n. ignoble. insertion insidios. indicible iiinf infailibil. injecter injecţie. inséré inserează. renseigner. cœur de pierre (avoir un ~) inimaginabil. cœur (au grand ~) inimă de piatră (avea ~). type [individu] insalubru. cœur inima (din toată ~). inimitable iniţia (se ~). infidélité infiltra. type. injection injecţie (face o ~ cuiva). infime infinit. infuser infuzie. inhospitalier inovaţie. insinué insinuează (el ~). presser. innovation inovator. infatué infecţie. écriteau. inflammable inflexibil. insister insist. mec. insensible insera. insinuant insinuat. cœur (de bon ~). pionnier. mettre au courant informat (bine ~). insère (il ~) insereze (el să ~). faux. inflorescence influent. bas. infirmier infirmitate.] infracţiune. insinuant insinuant. insecte insensibil. innocence inocula. infirmité inflamabil. invraisemblable inimitabil. impertinent. insinue (qu'il ~) insipid.inevitabil. infra rouges (rayons ~) infraroşu. influent influenţă. infester infidel.m. inhaler inimă. incorporer. inexorable inexprimabil. insisté insistă. initial iniţiativă. éhonté insolenţă. ingénieur [abréviation] inginer.

établissement [institution] institutor institutoare. intensément intensifica.] intens. intendant intendenţă [mil. intendance [mil. installer. instauration instiga. instinct instinctiv. insurrection insurgent. engin. intelligible intendent. dressé [monté]. inspectes (tu ~) inspector. implantation. instruis (tu ~) instruim. instruis (j'~) instruieşte (el ~).]. intensification intensitate. institue (qu'il ~) instituind. instance instaura. installons instalând. outil. instrument à vent [mus. installateur instabil. insulte (il ~) insultând. inspiratrice inspiraţie. instaure (qu'il ~) instaurare. instruirait instrui (va ~). instruisons instruit. offenser insulta (el ~). moniteur instrui. blasphème insuportabil. instruire instrui (el ~). instruira instruia. pose [installation] instalare (în altă locuinţă).102 - . révolté. instaurant instaurat. incitation.]. insulte (j'~) insulta (a ~). instauré instaurează (el ~). immédiat instantaneu [foto]. intensité . instable instabilitate. insulté. s. posent (ils ~) instalează (el ~). intégral integral (în mod ~). instaura instaurând. insufflé insulă. instrument instrument de suflat [muz. instaurer instaură (el ~). installé. mots croisés integrare. îlot Insula Mauriţiu. offensé insulte (să ~). insulte. inspecte (qu'il ~) inspectezi. poser. inciter instigare. île Maurice (L'~) insulta. insuffisamment insuficienţă. instruisît instrui (el ar ~). instruction instructiv. instantané. institué institut. instaure (il ~) instaureze (el să ~).inspecteze (să ~). installe (qu'il ~) instala (în altă locuinţă). instruisez instruire. mettre de l'eau courante instalare. lettré instruiţi. instruisaient instruiesc (eu ~). instruction instrument. installent. instrumental insuficient. intellectuel inteligent. inspire (il ~) inspiră (el ~) [perf. implanter instală (el ~). inspira inspira (se ~ din). instructif instructor. instantané [photo] instanţă. inspection inspira. institution. installa instalăm. instinctif instinctiv (în mod ~). inspirez inspiră (ei ~). île. emménagement instalator. intègre intelectual. insultes (tu ~) insultă. insultant insultat. instigateur. intense intens (în mod ~). infuser. instigation instigator. inspire (qu'il ~) inspiratoare. insupportable insurecţie. injure insultă gravă. plombier. instituteur instrucţie. institue (il ~) instituie (el să ~). installez instalează (ei ~). inspirent (ils ~) inspiră (el ~). intégrer (s'~) integral integrali. pose (il ~) instaleze (să ~). dresser [installer]. intensifier intensificare. montage. intangible integra (se ~). séditieux instinct. instituant instituit. insuffle (il ~) insuflat. insurgé insurmontabil.]. posé instalaţi (voi ~). intégrité integru. intelligence inteligibil. inspirons inspire (el să ~). instruit. inspecteur inspecţie.] instrumental. instruit (il ~) instruieşti (tu ~). institut instituţie. insulter insult. insurmontable iiint intangibil. insuffisance insufla. insuffler insuflă (el ~). emménager instala apă curentă. installant instalat. immédiatement. instituer instituie (el ~). instinctivement institui. insuffisant insuficient (în mod ~). puiser [fig. insulte (qu'il ~) insulţi. affront. intégralement integramă. intégration integritate. intelligent inteligenţă.] inspirăm. instabilité instantaneu. instruisait instruiau. inspiration instala. inspirer inspiraţi. insultait insultă (el ~).

] interna. interférence interior. interrogent (ils ~). dans interjecţie. interceptent interceptează (el ~). questionnaient interogaţie. interrogatif interogatoriu. interprétation. intéressait interesa de (se ~). interviens (j'~) intervină (ei să ~). interviendront intervenii (eu ~). intéressé interfera. interviens (tu ~) intervin (ei ~). intermédiaire. écart. intéresser. international internationaux interpret. interprète. intermittence intern. interview . interactif intercala. écart interveni. intervenait interveneau. dedans (le ~). interprété interpretează. intercepter intercepta (el ~). démarche interviu. intervenons intervenind. interstice intertextualitate. intervenu interveniţi.] internă (el ~). interne interior (în ~). carrefour. effet (à cet ~) intenţiona. intercalé intercalând. interférant interferat. intercepte (il ~) intercepteze (să ~). intente (il ~) intentez. questionne (il ~) interoghez. intente (j'~) intenteze (să ~). interjection interlocutor interlocutoare. intenta (il ~) intentează (el ~). interrogé interogativ. préoccuper de (se ~) interesant. intéressant interesat. interroge (il ~). intensivement intenta (~ un proces). questionne (je ~) interogheze (ei să ~). interviennent intervin (eu ~). questionne (qu'il ~) interoghezi.103 - . entretien.]. intervenant intervenit. interdiction de séjour interes. artiste interpret [muz. intéresser à (s'~). interroge (j'~). intenter (un procès) intenta (va ~).]. interne [n. interposer intersecta (se ~) [geom. dans l’intention de intenţie. interrogeait. questionnes (tu ~) interogare. interrogation interogă (el ~). intercale (il ~) intercepta. intervenez intervii. intentera intentat. questionnant interogat. intervient intervenţie. hospitalisation internat. questionna interoghează (ei ~). questionner interoga (el ~). interrogation internaţional internaţionali. jeu interpune. interstellaire interstiţiu. histoire de.] intersecţie intersecţii. prohibition. intermittent intermitenţă. chanteur chanteuse interpreta. moyen (par le ~) interminabil. interné. interviennent (qu'ils ~) intervină (el să ~). interroger. interceptant interceptat. médiateur intermediul (prin ~).] interiorul (în ~). croisement interstelar. intervalle interval (de timp). intercalant intercalează. intercaler intercalat. interprètent interpretare. hospitaliser.]. intervienne (qu'il ~) intervine. interférer interferând.] interpretă [muz. interféré interferează (el ~). interna interoga. interprète [traducteur]. interfère (il ~) interferenţă. intervint interveni (el ar ~). interurbain interval. questionnent interoghează (el ~). intention intenţie (cu această ~).intensitate (cu ~). intervins (j'~) intervenim. questionnent (qu'ils ~) interogheze (el să ~). commentaire interpretare [muz. intentionné. interpréter interpretat.]. intente (qu'il ~) intenţia de (cu ~). interceptait interceptând. intervenir intervenea. immixtion. internat [n. intertextualité interurban. concerner interesa (el ~). internat internat [n. intérêt interesa. interprète (il ~) interpretează (ei ~). intenté intentă (el ~). intervention. interceptaient interceptează (ei ~). interlocuteur interlocutrice intermediar. intervenaient interveni (el ~). interminable intermitent. intérieur [n. intercepté interceptau. interrogatoire interogau (ei ~). couper [géom. songer intenţionat. intercepte (qu'il ~) interdicţie. écartement. interne intern (elev ~). interdiction interdicţie de sejur. interviendrait interveni (va ~). questionnait interogând. interner internare în spital. intensif intensiv (în mod ~). songé interactiv. intensément intensiv. interviendra interveni (vor ~). intérieur.

commanditaire investiţie.]. prohiber interzic (ei ~). invisible . inonder. intimider. défendons interziceţi. défends (tu ~). intimidé intimidau. invalidité invariabil. inventons inventează (ei ~). inversion inversiune. invente (j'~) inventezi. inutile inutil (în mod ~). investir investigare. invention invers.) intimida. inhumain inunda. intuitif intuitiv (în mod ~). intime (adj. défend. inutilisable. intolérance intonaţie. introduire introduce (se ~).f] invitaţi. prohibé. inversion investi. inventivité invenţie. brigue. défendez interzici. intituler intitulat. invincible invita. conspiration introduce. submerger inundaţie. invité. intoxication intoxicat. imaginatif. invitation invită (ei ~). intrus intuitiv. imbattable. prendre la file intra în vrie [aero. inventeur inventaţi. inventes (tu ~) inventiv inventivă inventivi. invalider invalidat. invitez invitaţie. investigation investigaţie. invasion.] invitată. invitait invitat [n.]. gêne (il ~) intimitate. interdisons. défends (je ~). inventif. défendre. entrer en collision avec intra în rînd. invente (il ~) inventez. déluge inutil. invariablement invazie. porte principale. interdisais (j'~) interziceau. côlon [anat. inverse invers (în sens ~). intriguer [v. hors d'usage iiinv invalid. hôte [invité] [n. investissement inveterat. télescoper (se ~) intransigent. invitent invită (el ~). ingéniosité. inutilement inutilitate. inventé inventator. intestin intestinul gros [anat. interdis (tu ~) interzis interzişi interzisă interzise. intoxiquer intoxicare. interdis (j'~) interzică (ei să ~).] intra unul în altul. intolérance intranzitiv. gênaient intimidează. intrigue.m. inventer inventar. interdiction. intimidait intimidare. entrée. ingénieux inventivitate. intimidation intimidat. interdisais (tu ~) interziceam (eu ~).t. entrer intra în coadă. interdisez.interzice. intuitivement intuiţie. interdisaient interzicem. invalide invalida.] intim. inutilité inutilizabil. commanditer. invective inventa. intonation intoxica. gêné. intransitif intrare. intoxication intra intru. interdise (qu'il ~) interzicând. inviter invit. interdiction de séjour Adev 03/01/08 intestin. investigation investitor.]. intoxiqué intoxicaţie. conspirateur intrigat.] intrigant. interdit (il ~) interzice (va ~). intrigant. intrigué intrigă. défendu. interdire. inverser inversare. irruption invectivă. inondation inundaţie mare. rebours (à ~) inversa. inventaire inventat. interdisent (qu'ils ~) interzică (să ~). prendre la file intra în coliziune cu. interdisait interziceai.104 - . vice versa. gêner intimida (el ~). intuition iiinu inuman. invalidé invaliditate. intitulé intolerabil. intimité intitula. intolérable intoleranţă. invétéré invincibil. invites (tu ~) invizibil. invite (il~) invităm. accès intrare principală. interdit. introduire (s'~) introductiv. entrée principale intravenos. interdisant interzice (el ~). invariable invariabil (în mod ~). inventent inventează (el ~). proscrit interzicere. interdisent interzic (eu ~). invite (j'~) invita (el ~). défendent. introductif intrus. entrer en vrille [aéro. prohibition interzicere a sejurului. invitons inviţi. intransigeant intransigenţă. inventez inventăm. interdira interzicea. intraveineux intriga. hôtesse [invitée] [n. fabriquer.

isocèle ispită. tenter ispiteşte. islamique Islanda. gâchis. irritation [méd. irrites (tu ~) iritabil. ironique. invoqué invocaţie. irrémédiable iremediabil (în mod ~). séduis (tu ~) ispitit. Israël israelit israelită. gaspillé iiis IS. Jeannot Ionuţ. moqueur. hypocrisie ipotetic. ironisé irosi. irrite (il ~) iriţi.. ironiquement ironie. achèvent isprăveşti. irresponsable ireverenţios. israélien isterie. involontairement invulnerabil. irlandais ironic. invulnérable iiio io [pop. irrigation Irina. irrévérencieux ireversibil. involucre involuntar. irritaient irită (ei ~). raconter istorisea. malicieux. gaspiller iris (anat. irrémédiable irepresibil [neo. historique istorie. hysope isoscel isoscele. épuisé. irrite (j'~) irita (el ~). irritable iritant. ironie. historien istoric [adj.] Irlanda. irritait iritând. sainteron [fam. séduire. achevé.]. irriter irit (eu ~).invoca. racontent .]. épuiser isprăvesc. irritant [adj. plâtre iiir iradia. islandais islaz. histoire istorisi. département de Iasi [abréviation] iscusinţă. irritation iritaţie [med. irrité (ils avaient ~) iritat iritaţi iritată iritate. irrécupérable iremediabil. irréversible ireversibilitate. Jeannot ipcărige [bot. épuisa (il ~) isprăvind. hystérie isteţ. rayonnement [radiation] irascibil. gâcher. invocation involucru. racontait istoriseam (eu ~). jobbágy iobăgie. moquerie. contre son gré involuntar (în mod ~).]. malin que (être plus ~) isteţime. Irlande irlandez. irrigation irigaţie.]. erreur (par ~). irrévocable irezistibil. tentant isprăvi.) iris [bot.] irita.]. serf [n. Jeanne Ioana d'Arc. irriguent irigare.] ipocrit [n. irréprochable irespirabil.]. rare] ipocrizie. servage Ionică. Jeanne d'Arc iobag iobagi. appât. irradier iradiere. isthme istoric [n. terminé Israel.] iritare. iris (anat. racontaient istorisesc (ei ~). racontais (je ~) istoriseau. irrémédiablement ireparabil. sagacité istm istmuri. narquois ironic (în mod ~). Jean Ioana. irrésistible iiiri iriga. irréel irecuperabil.m. irrationnel iiire ireal. achèves isprăvi (el ~).m. Gypsophilia petraea [bot. irritant iritase. pâturage isop. Irène iriosi.] istorici. izlaz. malice ironiza. irritable iraţional. tentation ispiti. irrité (il avait ~) iritaseră. Islande islandez. irréversibilité irevocabil.105 - . sagace isteţ decât (fi mai ~). irascible.). hypothétique ipotez. ironiser ironizat. tenté ispititor. irrigué irigă (ei ~). je Ioan. hypothèse ipsos.].]. épuisé (il avait ~) isprăvit isprăviţi isprăvită isprăvite. séduction. gaspillage irosit. irrépressible ireproşabil. séduit. invoquer invocat. irritez iritau. hypocrite. gaspiller irosire. irrespirable iresponsabil. épuisant isprăvise (el ~). gâché. iris [bot. savoir-faire islamic. achever. involontaire. irradiation. séduit (il ~) ispiteşti. irriguer irigat. irréparable. irritent irită (el ~). irrité iritaţi (voi ~). coléreux. coléreux. malin.

isole (j'~) izolezi. hâte (à la ~) iute la mânie. frappais (je ~) izbească (el să ~). proscrire. éreinter istovea (el ~). frappent (ils ~) izbesc (eu ~).106 - . heurtent. éreintait (il ~) istoveşte (el ~). épuisant istovise (el ~).] izbitură. épuisa (il ~) istovind. cognant. chasses (tu ~) izgonesc. isolez izolau. vive [adj. aimer iubire. aimé iubit [n. isoles (tu ~) izolare. coup de coude (donner un ~) izbitor. belle iubiţel [fam. ivoire iiiz izbândă. isolément izolaţi (voi ~). frappé (j'avais ~) izbiseră.] Isus. épuise (il ~) istovi (el ~). isolé izolat (în mod ~). frappé izbiţi. entrer en collision.]. coléreux ivoriu [n. itératif itinerant. raconterez istorisi (voi ~). raconte (il ~) istoriseşti (tu ~). frappâtes (vous ~) izbise. heurtant izbiră.]. itinérant itinerar. frappé (nous avions ~) izbiserăţi. racontera istorisi (veţi ~). coup izbuc. chassa (il ~) izgonim. frappe (je ~) izbeşte. chéri [fam. Italie italian italiană. frappe (qu'il ~) izbeau. frappe (il ~) izbeşti. italianisation item [neo.]. bien-aimé. maîtresse. réussite izbi. frappaient (ils ~) izbesc. piquant. Julia.] [neo. Judas [Bib. choquer. choque (il ~). frappé (vous aviez ~) izbiseşi. saillant. isocline izocron. juillet Iuliu. parvenir à. cogné. chasser. claustrer izola (el ~). heurter. frappait (il ~) izbeam (eu ~).]. frappa (il ~) izbi (el ar ~). isolable izolăm. isobare izoclin. isoler. pouffer izbucnire. concubine.]. raconterai istorisim. isolaient izolează (ei ~).]. chassent izgoni (el ~). source [à grand débit] izbucni. frappas (tu ~) izbit. isolant [n. chassons izgonit. bannir izgonesc (eu ~). isolent izolează (el ~). juin iută. chasse (il ~) izgoneşti. isolons izolând. choc. frappant [adj. Jules iunie.m. racontes (tu ~) istorisi (va ~). épuiser [d'un malade]. chassez iiizo izobar. italien italice [PC]. isolement [électr. italianiser italienizare. racontez istovi. amoureux.]. cognent (ils ~) izbesc (ei ~). frappé (ils avaient ~) izbiserăm. Julie iulie.] . isochrone izola. éclater izbucni în râs. désopiler (se ~) [pop. frappé (il avait ~) izbisem (eu ~). isolé (il avait ~) izolaseră.].istorisesc (eu ~). isolant izolase. frappâmes (nous ~) izbirăţi. parcours. éclater de rire. frappant izbind(u-). amant. italiques (caractères ~) italieniza.].]. item iterativ. raconte (je ~) istoriseşte. cognait (il ~). isolement [électr.] izolaţie [electr. réussir. isole (il ~) izolez. frappera (il ~) izbii (eu ~). déclenchement izbuti. concubin iubită. cogne (il ~).m. déclencher. épuisant [adj. heurte (il ~). chasse (je ~) izgoneşte. succéder à izgoni. épuisé istovitor. isolement izolare [electr.]. collision. frappez izbi cu cotul. jute iute.] Iuda [Bib. fulminer. raconté istorisiţi. frappes (tu ~) izbi (el ~).] Iulia. frapperait (il ~) izbi (el va ~). chassé izgoniţi. frappé (tu avais ~) izbişi (tu ~). heurté. irascible. isolait izolabil. isolation izolator [n. frappèrent (ils ~) izbirăm. racontons istorisit. isolé (ils avaient ~) izolat izolaţi izolată izolate. amoureusement iubit. vif. itinéraire iiiu iubi. épuisé (il avait ~) istovit. amour iubire (~cu). cogner izbea. Jésus iiit Italia. frappons izbind. frappai (je ~) izbim.

tombèrent malades îmbolnăvişi (te ~). imbiber îmbietor. étreinte îmbrăţişat. étreignions îmbrăţişare. habilles. J. isométrique izomorf. isolationnisme izomer. a (se) înţesa de praf. dompteur îmbogăţeşte (care ~). A (se) umple. vêts. est (il ~) îl. porter [vêtement]. tomber malade îmbolnăvea (se ~). enfiler par la tête îmbrăcăminte.. revêtement îmbrăcăminte caraghioasă.]. vêt (il ~). mêler. vieillissement Adev 01/11/07 îmbiba. portais (tu ~) îmbrăcai. portiez îmbrăcau. tombé malade îmbrăca. enivrer (s'~). tombent malades (qu'ils ~) ) îmbolnăvească (el să se ~). tombas malade (tu ~) îmbolnăvit. pousser îmbrăţişa. étreignit (il ~) îmbrăţişăm. vêts (je ~) îmbracă (ei ~). porté (tu avais ~) îmbrăcaşi. étreint îmbrăţişaţi (voi ~). habiller. apprivoiser îmblânzea. vêtu. conjonction. portez îmbrăcaţi (voi ~). porté (j'avais ~) îmbrăcaseră. isotope izotopic. étreignais (j'~) îmbrăţişam (noi ~). enrichir îmbolnăvi (se ~). tremper. de murdărie sau de miasme. réconfortent (ils ~) îmbărbătează (el ~). domptait îmblânzească (el să ~). dompté îmblânzitor. embrasser îmbrăţişa (va ~). porté (vous aviez ~) îmbrăcaseşi. isotopique izotropic. avant Jésus-Christ îi. enrobé. porta îmbrăcăm. source [abréviation cartographique] izvoarele. sources (les ~) izvor izvoare. le [pron. embarquer îmbâcsi îmbâcsesc îmbâcsită Tranz. mélange îmblănit. étreignent îmbrăţişez. porté (ils avaient ~) îmbrăcaserăm. portaient îmbrăcă (el ~).]. étreignait îmbrăţişa (el ~). source minérale îîîa î.] îmblânzi. isomère izometric. habille (il ~) îmbraci. portent îmbracă (el ~). tombai malade (je ~) îmbolnăvindu-se. tombait malade (il ~) îmbolnăvească (ei să se ~). étreigniez îmbrăţişau. étreins (j'~) .C. étreignait îmbrăţişa (el ar ~). réconforter îmbărbătează (ei ~). portait îmbrăcai. şi refl. dompte (je ~) îmblânzeşte. isothermique izotonic. isomorphisme izoterm. portèrent îmbrăcarăţi. tapisser îmbrac. enivrer. vieillir Adev 01/11/07 îmbătrânire. enrichissant îmbogăţi. revêtir. dompta îmblânzise. radoucir. griser. dompté (il avait ~) îmblânzit. portions îmbrăcând. xxx Adev 28/03/08 îmbălsăma. portant îmbrăcară. appétissant îmbina. accoutrement îmbrăcăminte de gata. portais (je ~) îmbrăcam (noi ~). av. enivrant îmbătrâni îmbătrânită. dompter. vêtement îmbrăcăminte [constr. isotrope Izv. étreindra îmbrăţişai. portâtes îmbrăcase. isotonique izotop izotopi. prêt-à-porter îmbrânceală. fourré [adj. isotherme izotermic. source izvor mineral. tombaient malades îmbolnăvesc (se ~). habille (j’ ~). portas îmbrăcat. portai îmbrăcam (eu ~). vêtir. étreignez îmbrăţişaţi (voi ~) [imp. habillé îmbrăcaţi. tombe malade (qu'il ~) îmbolnăveau (se ~).107 - . réconforte (il ~) îmbăta. porté (nous avions ~) îmbrăcaserăţi. tombe malade (il ~) îmbolnăvi (el se ~). agencer îmbinare. isomorphe izomorfism. soûler. dompte (il ~) îmblânzi (el ~). portes (tu ~) îmbrăca (el ~). A/D] îi [vb. étreindre îmbrăţişa. porte (je ~). portons îmbrăca peste cap. tombent malades îmbolnăveşte (se ~). tombant malade îmbolnăviră (se ~). saouler îmbăta (se ~). étreignaient îmbrăţişă (el ~). étreignons îmbrăţişează.izolaţionism. porte (il ~). étreint (il ~) îmbrăţişează (ei ~). tomba malade (il ~) îmbolnăvii (mă ~).Hr înainte Hristos. porter. étreindrait îmbrăţişa (se ~). poussée îmbrânci. étreignais (tu ~) îmbrăţişam (eu ~). embaumer îmbărbăta. lui [pron. soûler (se ~) îmbătător.]. porté (il avait ~) îmbrăcasem (eu ~). dompte (qu'il ~) îmblânzesc (eu ~). A] îîîmb îmbarca (se ~).

empêcher împiedica (se ~). paix (faire la ~) împăcam (noi ~). épouser (~ une idée) îmbuca. partagera împărtăşim. division [distrib. étreins (tu ~) îmbrăţişa (~ o idee). comblé. garnir. partageons. titubant împletitură. gave (il se ~) îmbuibă (ei se ~). réconcilié împăcaţi (voi ~). division împărţitor [mat. entre împodobi. réconciliation împăcat. partage (il ~) împărtăşeşti. réconcilions (imparfait) împăcare. envers împotriva voinţei sale.]. réconcilie (il ~) împaci. partager împărtăşi (ar ~). poussait (el ~) împinse (el ~). morceler îmbuiba (se ~). confient împărtăşesc (eu ~). gaves (tu te ~) îmbulzeală.108 - . divise (il ~) împarţi. partage (je ~) împărtăşeşte. partageait. boiser împăduri din nou. adversité împrejurimi (în ~). divise (qu'il ~) împarte. arrêter. partagerait împărtăşi (va ~). chanceler împleticea (el se ~). gaver (se ~) îmbuib (mă ~). contre. garnissant împodobire. partagez împărţea. partagerait împărţi (va ~). diviser. natte. partagé împărtăşiţi. réconcilient împăcăm. combla (il ~ un vœu) împlinit. parer (se ~) împotmoli. tituber. poussa împingere. partage împărţi. natter. réconciliait împăca (se ~). garnissent împodobeşte. partage (il ~) împarte (el ~). plier une tente împestriţat. pétrifier împietrit. raccommoder. chancèle (il ~) împleticindu-se. amélioration îmbutelia. broncher [hésiter] împiedica de (se ~). accompli împlinit (dorinţă). réconcilions (présent) împacheta.]. sidérer. divise (je ~) împart (ei ~). impérial împărţeală. chancelait (il ~) împleticeşte (se ~). combler (~ un vœu) împlineşte (el ~ o dorinţă). garnissait împodobeau. garnit împodobind. boisé împăiat. partagez împărţi cu dărnicie. garni împopoţona (se ~). gave (je me ~) îmbuiba (el se ~). divisent (ils ~). tresser împletici (se ~). partagent. réconcilier împac (eu ~). réconcilies împăca (el ~). décoration împodobit. partagé. partagent împart (eu ~). tressage împlini (~ o dorinţă). contrer împrăştia (se ~). impératrice împărătesc împărăteşti. poussée împleti. partager împart. étreigne (qu'il ~) îmbrăţişezi. pétrifié împinge. gavé îmbuibau (se ~). réconcilient împacă (el ~). cohue [f. clôturer împrejmuire. partagez împărtăşit. partages împărtăşea. partagera împărţim. buter contre împietri. comble (il ~ un vœu) împlini (el ~ o dorinţă). divisant împărţise. divisé (il avait ~) împărţit.îmbrăţişez (să ~). empereur împărăteasă. pousser. partageons împărţind.] împături un cort.] îmbunătăţi. diffus împrejmui (~ cu un gard). réconcilie (je ~) împacă (ei ~). gavent îmbuibi (te ~). empaillé împărat. prodiguer împărţire. contre son gré împotrivi (se ~). réconciliez împăcau. emboîter îmbucătăţi. amender îmbunătăţire. partages împărtăşi. reboiser împădurit. diviseur [math.]. amendement. étreigne (que j'~) îmbrăţişeze (el să ~). trébucher împiedica [fig. partage (je ~) împartă (el să ~). raccommode (il ~). bousculer împing (eu ~). clôture împrejurări vitrege [pl. diffuser împrăştiat. raccommodent. pousse (il ~) împingea (el ~).]. améliorer. anti-. raccommodé. décorer împodobea. divisait împărţi (ar ~). pousse (je ~) împinge. în. alentours (aux ~) . parer. divisé împărţiţi. gavant (se ~) îmbuibat. garnissaient împodobesc. gavaient (se ~) îmbuibă (el se ~). embouteiller îîîmp împăca. bigarré împiedica. partagera. partageait împărtăşesc (ei ~). emballer împăduri. enliser împotriva. gavait (il se ~) îmbuibându-se. exaucé (un vœu) între.

procuration [jur. en friche în pielea goală. en feu în formă de teacă.109 - . en même temps în acest caz. au service de în spirală. accrédité împuţiciune. en chœur în curs tare. autour de împresura. en morceaux în calitate de. à l'étranger în şir. cernaient (ils ~) împresurînd. prêter împrumut (eu ~). en état de în străinătate. dans în (doctor ~ ştiinţe).] (dat). en bloc în marşarier [auto]. prêta împrumută (el ~).] împuternicit. au grand jour în plus. en effet În sănătatea voastră!. au centre ville în ciuda [+D]. en chair et os în călduri. éclabousser împroşca (el ~). cernant împreuna. prêtent împrumută (el ~). in situ în slujba [+G]. joindre împreunare. pour lors în cor.]. outre. ès (docteur ~ sciences) în acelaşi timp. gicler împroşca (a ~ cu noroi). au milieu de în mişcare. à contre cœur. réduire Adev 01/11/07 împuţit împuţită. rayé [textil] în fiecare noapte. cernent (ils ~) împresoare (ei să ~). puant îîîn în.împrejurimi [pl. à peu près în largul său. prête (il ~) împrumutăm. comme [temporal] în timpul nopţii. à la fois. pendant la nuit. à défaut de în locul. comment în cele din urmă. de trop în principiu. fusiller împuşcătură. mandat. en bloc în bucăţi. prêtes (tu ~) împuşca. à la tête în grabă. en apparence în aşa fel ca să. au service de în silă. À votre santé ! în scârbă. en ligne droite în lipsă de. prêtaient (ils ~) împrumută (ei ~). en cours în depărtare. coup de feu împuternici. contre [échange] în sens invers. alentours împrejurul. à l’aise în linie dreaptă. accréditer împuternicire. joint împreună. en bon état în stare de funcţionare. prêtant împrumuţi. giclait împroşcat. tant que. puanteur împuţina împuţinată. en quête de în căutarea. en principe în pripă. dûment în momentul. en tant que în carne şi oase.] (< prêter) împrumuta. à nu. en dehors de. en plein air în afara [+G]. tors în stare bună. en mouvement în mod corespunzător. conjonction împreunat. cernent (qu'ils ~) împresura (vor ~). en quête de în ce fel. lors de în paragină. à la hâte în întregime. cerné împresurau. à contre cœur în schimbul. gainé în frunte. finalement în centrul oraşului. prêté împrumutaţi. contre [en dépit] în consecinţă. à la place de în mare. secrètement în timp. en ce sens que în serviciul [+G]. au complet în jur de. en amont în aparenţă. à contrecœur in situ. jonction. en plus. au loin în direcţia vântului. prêt [n. chaque nuit în flăcări. cerner împresoară (ei ~). prêtons împrumutând. en marche arrière [auto] în măsura în care. à dessein în aer. éclaboussé. au vent în dungi. prêtait împrumutam (eu ~). pareil cas (en ~) în adins. en flammes. en bandoulière în bloc. en sens inverse în sensul că. en dehors de în afara bordului (motor ~). en grand în masă. part (à ~). à poil în plină zi. à la file în taină. de façon à în aval. investir. de plus. hors la loi în afară de. en aval în bandulieră. giclé împrumut [n. prêtais (je ~) împrumutat. cerneront împresurat împresuraţi. en état de marche în stare să. superficiellement în realitate. nuitamment . en l'air în aer liber. hors-bord (moteur ~) în afara legii. prête (je ~) împrumuta (el ~). en chaleur în căutare de. ailleurs în amonte. hormis [*] în altă parte. en. prêtez împrumutau. à rebours. amoindrir. dans la mesure où în mijlocul. ensemble împroşca.

ravi [fig. avance (en ~). munit înăsprire. blanchi înălbire. avancé înainte. relèvement înălţime. chauffe (il se ~) încălzit. échauffent încălzeşte. dresser (se ~). taille înălţimea… (fi la ~). f. chaussa (il se ~) încălţăm (ne ~).] înăbuşi [emoţia]. échauffé încălzire. blanchit înălbit. montais à cheval (je ~) încălecat. à jamais. rehausser. blanchissage înălbitor [foto]. charmer încânta (el ~). monter à cheval încalec (eu ~). hausser înălţa (se ~). altitude. violer un serment încâlci. en vigueur în zdrenţe. dressa (il ~) [monter] înălţare. chauffage central încălzirea globală. chaussons (nous nous ~) încălţându-se. derrière înapoi (da ~).pl. hauteur. entiché [pop. remboursons înapoiez (~ banii). chaussure încălzi (a ~). étouffement înăbuşitor înăbuşitoare. réchauffer încălzesc (ei ~). chausses (tu te ~) încălţa (el se ~). rembourse (je ~) înapoiezi (~banii). rentré înapoiată. étouffer [fig. avant înalt. anthume în timpul vieţii (lui/ei). bagarre. rembourses (tu ~) înarma. chausser (se ~) încalţ (mă ~). rendra înapoiat.Hr). blanchisseur înălbitor [la spălat rufe]. reculer înapoia. montent à cheval încalecă (el ~).] înapoi. en lambeaux. avancer înainta. rendez înapoiaţi (voi ~). avançait înaintare. chauffage încălzire centrală. ériger. rembourser înapoiază (ei ~ banii). chaussé (il s'était ~) încălţat.]. réchauffement global Adev 13/02/08 încânta. chausse (je me ~) încalţ (să mă ~). monté à cheval încălecaţi (voi ~). échauffer încălzi.] înăbuşă.) înapoiată. durcissement înăuntru. mêlée.] încântător. avant Jésus-Christ Adev 15/03/08 înainte să. chaussant (se ~) încălţăminte. avant (en ~) înainte (tot ~). remboursez înapoiază. rend. chauffer. chauffé. ravissant încăpăţâna (a se ~).110 - . s. rendons înapoiez. ennemi înamorat [arh. dresser [monter]. rends înapoiezi. rembourse (il ~) înapoiem (~ banii). en haillons înainta. chaussait (il se ~) încălţam (mă ~). montes à cheval (tu ~) încăleca (el ~). haut înăbuşi. montez à cheval încălecă (el ~). réchauffe (il ~) încălzeşte (se ~). arrière. rendait înapoia (ar ~). nanti înarmează (se ~). chaussent (ils se ~) încalţă (el se ~). chausse (il se ~) încalţe (să se ~). dresse (il ~) [monter] înălţă (el ~) [perf. iron. armé înarmat [fig.în timpul vieţii. chaussez (vous vous ~) încălţă (se ~). monte à cheval (je ~) încalecă (ei ~). Javel (eau de ~) înălţa. blanchir înălbesc. munir înarmat. monte à cheval (il ~) încaleci. étouffa (il ~) [fig. charmant. emmêler încăleca. montai à cheval (je ~) încălecam (eu ~). rendu.) înapoiaţi. armer înarma (se ~). rentrées (adj. hauteur de (être à la ~) inamic. remboursent înapoiază (el ~ banii). embrouiller. blanchissent înălbeşte.]. avant înainte Hristos (de la jumătatea mileniului IV î. dressé [monté] înalţă (el ~).]. encore încăierare. étouffait (il ~) înăbuşi (el ~). échauffe (il ~). chausse (que je me ~) încalţă-te!. rendre. étreindre [supprimer] înăbuşire. réprimer. chaussais (je me ~) încălţase (se ~). montons à cheval încălţa (se ~). monta à cheval (il ~) încălecăm. soulier. retourner înapoia. chausse-toi ! încalţă (ei se ~). devant. rendrait înapoia (va ~). avance înaintat. munissait. chausse (qu'il se ~) încalţi (te ~). étouffant înălbi. obstiner (s'~) . avant. droit (tout ~) înainte de. chaussé încălţaţi (vă ~). de son vivant în toate ungherele. fasciner. rentrée (f. de fond en comble în veci vecilor. hisser înălţat. étouffe (il ~) înăbuşea. pugilat încălca un jurământ. dedans îîînc încă. à tout jamais în vigoare. montait à cheval încălecai (eu ~). rendent înapoiem. rends înapoia [bani]. charmait (il ~) încântat.

commencé (il avait ~) începusem (eu ~). cesses (que tu ~) încetare (fără ~). finir încheiat. intarissablement încetare a ostilităţilor. buté. caillait închegat. figé închegă (el se ~). débutant începe. voix basse (parler à ~) încet [adv. commence (il ~) începea.]. obstination încăpăţânare (cu ~). charge [n. commençais (tu ~) începeam (eu ~). commença începui (eu ~). lentement. cessons încetând. fige (il se ~) încheagă (ei se ~). charges (tu ~) încărca (el ~). petit à petit închega (se ~). figeait (il se ~). cernés (yeux ~) incert. fini încheietură. incarcérer încasa salariul. commencé început. poignet [anat. testé [vérifié] încercare încercări. commenciez începeau. attache încheietura mâinii. tenté [essayé] încercat [testat].111 - . chargerait (il ~) încărca (va ~). commenças (tu ~) început [vb. raccroché (le téléphone) închise (telefonul). Geranium robertianum [bot. imaginer . têtu încăpăţânează (ei se ~).][bot.încăpăţâna (el se ~). caille (il se ~). touche (pierre de ~) încercare [test].f. cessez încetă (el ~). commencé (ils avaient ~) începuserăm. figer (se ~) încheagă (el se ~). chargeais (je ~) încărcând. pièce [chambre] încărca. cesse (sans ~). commencé (nous avions ~) începuserăţi. obstiné. charge (il ~) încarce (el să ~). commencé (vous aviez ~) începuseşi. obstines (tu t'~) încăpăţânare. commencez începi. clos [adj. dédier. cessent încetează (el ~). chargeant încărcase. voué închipui. début. commencement (au ~) încerca. tester [vérifier] încercând. obstine (je m'~) încăpăţânezi (te ~). commençons începeţi. commence (je ~) începe (~ să mănânce). chargé încărcaţi (voi ~). commençaient începem. renfermer închide într-o mănăstire. vouer închinat. charge (qu'il ~) încarci. liquidation închis. chargez încărcăm. lent. obstinait (il s'~) încăpăţânat. doucement înceta. commençais (je ~) începeam (noi ~). chargent încarcă (el ~). intraitable. commençant încep (eu ~). charge (je ~) încarcă (ei ~). cessé (il avait ~) încetasem (eu ~). commences (tu ~) începu. cargaison încărcătură nucleară [mil.] închide închid. barrer închide din nou. incertitude încet înceată. essai încercare (piatră de ~). cesser încetase. incertain incertitudine. commençait începeai. essayé. recette [encaissement] încasator. tenter [essayer] încerca (el ~). démarrer începând.]. commençai (je ~) începuse. doucement încetul cu încetul. cesses (tu ~) încetezi (să ~). cessé (j'avais ~) încetaţi. cessa (il ~) încetăm. commencé (j'avais ~) începuseră. chargé (il avait ~) încărcat. raccrocher (le téléphone) închis (telefonul). lenteur încetineală (cu ~). commencement început (la ~). receveur începător. clôture [action] închidere (a unui magazin).].] încheia. chargera (il ~) încărcam. lourdeur d'esprit încetişor. raccrocha (le téléphone) închina. éprouver. épreuve. essayer. obstinent (ils s'~) încăpăţânează (el se ~). commencer. fermer. cailler. commençant.]. lentement încetineală a minţii. toucher sa paye încasare. naturalisation încetineală. cesse (je ~) înceteze (el să ~). commencé (tu avais ~) începuşi (tu ~). obstine (il s'~) încăpăţânez (mă ~). fige (qu'il se ~) închegătoare [n. entamer începe (el ~). caillé. enfermé închide (telefonul). débuter. lentement încet (a vorbi ~). éprouvait (il ~) încerca [testa].] încărcătură (a unei nave). figea (il se ~) închege (el să se ~). charger încarc (eu ~). cesse (il ~) încetez. cessant încetează (ei ~). obstinément încăpere încăperi. chargeait încărca (el ar ~).]. cloîtrer închidere. éprouvé. cesse (qu'il ~) încetezi. fermé. commencions începeaţi. chargeons încărcătură. figent (ils se ~) închega (el se ~). preuve încercănaţi (ochi ~). éprouvant încercat. cessez-le-feu încetăţenire. ogive nucléaire încarcera.

suffisant [adj. pousse (je ~) îndemna (el ~). crêper [tissu] încreţi [părul]. couronnait încununat. acharnement îndeajuns. coller încleiat. cernaient (ils ~) înconjurător. obstination. noyant (se ~) îndelete (pe ~). aussitôt îndată ce (de ~). prévenant [adj. cernent (qu'ils ~) înconjura (vor ~). couronnement încovoia. suffisamment îndeamnă. pétrin [fam. couronner încorona (el ~). courbent (qu'ils se ~) încovoaie (ei se ~). assurer încremeni. figure (il se ~) închipuiţi-vă. germination înconjur. tour [détour] înconjura. courber încovoaie (ei ~). sitôt îndatorat. figurer (se ~) închipuia (el îşi ~).]. couronna încoronând. ambiant încorda. aussitôt îndată (de ~). bientôt. couronnant încununează (el ~). pousser îndemn (au ~). figer [fig. fronçait (~ les sourcils) încruntă (el se ~). fronça (~ les sourcils) încruntându-se. s. aptitude înclinat. couronna încununând. froncé [un tissu] încrucişa. fronçant (~ les sourcils) încumeta (se ~). inclination înclinaţie [geom. don [talent]. couronné încoronă (el ~). fronce (il ~ les sourcils) încruntă (el se ~) [perf. pétrifier. tôle [pop. agréer îîînd îndată.]. portée (à la ~) îndemna. loisir (à ~) îndemânare. plie (il ~) încovoaie (el să se ~). bandé încorona. embarras încuviinţa. particulièrement . courbe (il se ~) încovoaind.] îndatoritor.112 - . obstination îndărătnicie (cu ~). froncer (~ les sourcils) încrunta (el se ~). courbaient (ils se ~) încovoie (el se ~). impasse. croiser încrucişare. plier. habileté îndemânare (cu ~). crépu [cheveux] încreţit [ţesătură].]. couronné încunună (el ~). généralement îndeosebi. figurait (il se ~) închipuiau (ei îşi ~). plie (je ~) încovoia (el se ~). busqué. croisement încrucişat. pousse (il ~) îndecându-se. figea (il ~) încremenit. cerneront înconjurând. cerner înconjoară (ei ~).]. couronnant încoronează (el ~). emmêler încurcat. crêper [cheveux] încreţit [părul]. courbe (il ~) încovoaie (ei ~). couronne (il ~) încurca. poussait (el ~) îndemnă (el ~). couronnait încoronat.închipui (a-şi ~). cernent (ils ~) înconjoare (ei să ~). obstinément îndârji. couronner încununa (el ~). figé [fig. loué [chambre] închiriază (el ~). location închisoare. crochu. cernant înconjurat înconjuraţi. penchant. couronne (il ~) încoronare. penaud încurcătură. cerné înconjurau. încununez. courbe (qu'il se ~) încovoaie (el se ~). courbent (ils ~) încovoaie (ei să se ~).].] înclinaţie [fig.] încreţi [o ţesătură]. loue (je ~) [chambre] închiriere. poussa îndeobşte. figuraient (ils se ~) închipuie (el îşi ~). loue (il ~) [chambre] închiriez. habile îndemână (la ~).] încincit. inclinaison încolţi. bander încordat. sidérer. figurez-vous închipuire. courbé (il avait ~) încovoiat. adroitement îndemânatic. acharner îndârjire. imagination închiria [o cameră]. talent. faire crédit à încredinţa. plient (ils ~). figent (ils ~) încremeneşte. louer [une chambre] închiriat. devoir [n. courbe (je ~) încovoi (eu ~). prison. geôle [arch. incliner înclina (se ~). oser încununa. courbé încovoiau (se ~). adresse. embrouiller. inclination. froncer [un tissu] încreţi [pânză]. rétif îndărătnicie. savoir-faire. sidéré. courba (il se ~) încrede în (se ~). voûté. talent. arrière îndărătnic. pâmer. courbait (il se ~) încovoia (se ~).]. incessamment. collé înclina. pencher înclinare. courber (se ~) încovoiase.] încremenesc (ei ~). pétrifié. croisé încrunta (se ~). dette (en ~) îndatorire.] îndăratelea (de-a ~). biais [adj. courbant încovoi (eu ~). germer încolţire. reculons (à ~) îndărăt. adroit. fige (il ~) încremeni (el ~).]. quintuple încleia. taule [pop. courbent (ils se ~) încovoaie (el ~).

doutons que (nous ~) îndoind. plier quelqu’un îndura. courbant îndoindu-se (că). chagriner îndurera (el ~). douta (il ~) îndoi (se ~) [fig. apitoyer îndulci. tombé amoureux (il était ~) îndrăgostisem (mă ~). doutent que (ils ~) îndoieşte că (el se ~). doute que (il ~) îndoieşti că (tu te ~). lointain îndepărtă (el ~). doutaient que (ils ~) îndoielnic. tasse (je ~) [le contenu] îndeasă (ei ~).]. tassons (nous ~) [le contenu] îndesând. tassais (tu ~) [le contenu] îndesară. tassions (nous ~) [le contenu] îndesarăţi. écarta îndepărtează (ei ~). guide înduioşa. certainement. tomber amoureux îndrăgostea (se ~). doubler îndoia [plia]. tombait amoureux (il ~) îndrăgostesc (ei se ~). douté (il avait ~) îndoit [X2]. guide îndruma. tombes amoureux (tu ~) îndrăgosti (el se ~). impitoyablement îndurat. tassez [le contenu] îndesă (el ~). courbé (il avait ~) îndoise (se ~). guider. doutait que (il ~) îndoiai că (te ~). doute (mettre en ~) îndoiam că (mă ~). tasses (tu ~) [le contenu] îndestulător.] îndoială (fără ~).113 - . chagrinait îndurerat îndurerată. gave (je ~) îndopa (el ~). doute que (je ~) îndoiesc că (se ~). gaves îndrăgosti (se ~). plient (ils ~) îndoaie (el ~). tombé amoureux. audace. conseiller îndrum (eu ~). audacieux. doutais que (tu ~) îndoială. doutant (se ~) îndoise (se ~). subir îndurare. tassa (il ~) [le contenu] îndesăm. témérité îndrăzneţ. tombez amoureux îndrăzneală. clémence. conseille (il ~) îndrumător. pitié. tomba amoureux (il ~) îndrăgostim (ne ~). effectuer. tombons amoureux îndrăgostindu-se. chagrin [adj.]. gave (il ~) îndoi (eu ~). incertain. doutez que (vous ~) îndoitură. écarté îndepărtat [adj. tassant [le contenu] îndeşi (tu ~). tassas (tu ~) [le contenu] îndesat. courbent (ils ~) îndoiesc (eu ~). écarte (j'~) îndepărtezi. entiché [pop. douter îndoi [înmulţi cu doi]. tassiez (vous ~) [le contenu] îndesarăţi. tassai (je ~) [le contenu] îndesai (tu ~). écarter îndepărtat.]. épris. sucrer îndupleca [pe cineva]. téméraire îndrăzni. tassé (j'avais ~) [le contenu] îndesaseşi. tassaient (ils ~) [le contenu] îndesară. tombent amoureux (ils ~) îndrăgostesc (ele se ~). tasse (il ~) [le contenu] îndesa (el ~). tassâtes (vous ~) [le contenu] îndesase. gavé îndopau. doutais que (je ~) îndoiau că (se ~). oser îndrepta.] chagrine [adj.] îndoi.] îîîne . gavaient îndopi. écartes (tu ~) îndeplini. courbait îndoia că (se ~). tassé (tu avais ~) [contenu] îndesaşi. farcir. courbé. doutai (je ~) îndoim că (ne ~). tassâmes (nous ~) [le contenu] îndesarăm. subi îndurera. gavait îndopându-se. certes [adv. douteux îndoiesc (ei ~). courber îndoaie (ei ~). remettre [météo] îndreptar.] îndrăgostiţi (vă ~). tombé amoureux (j'étais ~) îndrăgostiseră (ei se ~). tassent [le contenu] îndeasă (el ~). conseille (je ~) îndrumă (el ~). tombe amoureuse (elle ~) îndrăgosteşte (el se ~). doute [n. plier.îndepărta (a ~). tombent amoureuses (elles ~) îndrăgostesc (mă ~). tassé (il avait ~) [contenu] îndesasem (eu ~). tombé amoureux (ils étaient ~) îndrăgostit îndrăgostită. courbe (je ~) îndoiesc că (mă ~). doutes que (tu ~) îndoii (mă ~). marcher îndrepta (se ~) [vremea]. écarte (il ~) îndepărtez. tombe amoureux (je ~) îndrăgosteşte (ea se ~). tassèrent (ils ~) [le contenu] îndesarăm. doublé îndoiţi că (vă ~). s’éprendre. amoureux. suffisant [adj. écartent îndepărtează (el ~). exaucé (un vœu) îndesa. tassé [le contenu] îndesaţi (voi ~). exaucer (~ un vœu) îndeplinit (dorinţă). reléguer. courbe (il ~) îndoieşte că (el se ~). gaver îndop. tassait (il ~) [le contenu] îndesai (eu ~). gavant (se ~) îndopat. cabosse [n. plie (il ~) îndoapă (ei ~). accomplir îndeplini (~ o dorinţă). pli îndopa. tasser [le contenu]. miséricorde îndurare (fără ~). tombe amoureux (il ~) îndrăgosteşti (te ~). acheminer îndrepta (se ~). doute (sans ~) îndoială (pune la ~). tombant amoureux îndrăgostise (se ~). gavent îndoapă (el ~).]. plie (je ~) îndoi (se ~). entasser îndes (eu ~).

fiévreux [fig. colmater înfundat. ingénu ingerinţă. échauffé înflăcărare. échauffent înfierbântă (el ~). fatuité îngâmfat. gel [froid]. jaunissent (ils ~) îngălbeneşte. figurer înfăţişa (el ~). noyer. noie (il se ~) înec (mă ~). transi îngheţată. embellissement înfumurat. gèle (il ~) înghesuială. toléré îngăduinţă. éclosion înfometa. tolère (je ~) îngădui (tu ~). permettre. peur (faire ~). geler îngheţa (el ~). noyé înecat (el s-a ~ mâncând). tolérait (il ~) îngăduie (ei ~). noyé (il s'était ~) înecaseră (se ~). air. échauffer înfierbântă (ei ~). engedni îngădui (eu ~). pâlir îngălbenea. astuce ingenuitate.] [supporter] înghiţi din nou. noyé (ils s'étaient ~) înecaşi (te ~). colmaté îîîng îngădui. noyèrent (ils se ~) înecarăm (ne ~). gelait îngheţat. tolère (il ~) îngăduie (el să ~). création înfiinţat. aspect.] îngheţ [n. ingérence îngenunchia. englouti înghiţiţi. affreux înflăcăra. allure. effrayer înfricoşat. ravaler înghiţire. étouffer (s'~) îîînf înfăşa (~ un bebeluş). avala. échauffe (il ~) înfierbântat.]. adopter înfierbânta (a ~). fonder.114 - . engloutissent. ingénieux. pâlit (il ~) îngălbeni (se ~).înec [n. engloutissement înghiţitură. jaunir.]. ardeur înflăcărat. infatué înfunda. affamé înfrângere. blêmir îngălbenind. noyâmes (nous nous ~) înecarăţi (vă ~).] îneca (se ~). glaçait. figuré înfăţişau. mine [visage] înfăţişat. débonnaire. cohue [f. frissonne (je ~) înfiorându-se. effrayant înfricoşează (mă ~). affamer înfometat. jaunissant îngălbenit. figurait (il ~) înfăţişare. jaunissait (il ~) îngălbeneau. frissonne (il ~) înfioră (el ~). tolèrent îngăduie (el ~). noyâtes (vous vous ~) înecase (se ~).n. noies (tu te ~) îneca (se ~ mâncând). tolérance îngăduitor. épouvanté (il avait ~) înfiora (se ~). noya (il se ~) înecăm (ne ~). frissonna înfior (mă ~). figure (il ~) înfia. épouvanter înfioară (el ~). frissonnant înfiorător. glacer. tolères (tu ~) îngăduia (el ~). noyez (vous vous ~) înecă (el se ~). toléré (il avait ~) îngăduit. ingéniosité. noyons (nous nous ~) îneci (te ~). lampée înghiţituri mici (bea cu ~). étouffé (il s'est ~) înecaţi (vă ~). figuraient înfăţişează (el ~). coups (boire à petits ~) . échauffé înfiinţa. gelée îngheţa. glace [alim. jaunit (il ~). noyai (je me ~) înecară (se ~). tolérer. infatué îngândurat. vain. épouvante (il ~) înfioară (el se~). agenouiller înger. licite. ingénuité ingenuu. avaler. avale înghite. embellir înfrumuseţare. avalent. peur (il me fait ~) înfrumuseţa. gelé. effrayé înfricoşător. défaite înfricoşa. épouvanta (il ~) înfiorând. avalez înghiţi [pe cineva] [fam. sentir [fam. tolérant îngălbeni. noie (je me ~) înecai (mă ~). noyade [n.]. pâli. noient (ils se ~) îneacă (el se ~). engouffrer. ange îngheaţă.] înghiţi.f. avalons înghiţit. jaunissaient îngălbenesc (ei ~). (il s'est ~) îneacă (ei se ~). vaniteux. pensif ingenios ingenioasă. engloutir înghit. glacé îngheţat bocnă. épouvantant înfiorase. glace (il ~). frissonner înfioră (el se ~). langer înfăşa [un copil]. astucieux ingenios (în mod ~). étaler [exposer].] înflorire. avales înghiţim. jauni îngâmfare. créé [fondé] înfiora. épouvantable. noyas (tu te ~) înecat înecaţi înecată înecate. engloutit înghiţea. emmailloter înfăşura. créer [fonder] înfiinţare. enrouler înfăţişa. avalait înghiţi. ingénieusement ingeniozitate. rouler. tolère (qu'il ~) îngăduise (el ~).

nageons înotând. dégrader înjosi (se ~). inné înnebunit. écartes (tu ~) înlesni. noircir înnegrea (el se ~). effroyablement îngusta. limite (je ~) îngrădeşte (el ~). soignent îngrijesc (eu ~). soignait îngriji (el ~).]. limitant îngrădire.îngloba. nuageux înota. alourdir îngriji. grossir îngrăşământ. soigne (il ~) îngrijeşti. remise înmănunchia. immatriculer înmatriculare. mis au tombeau înmuia. grossissement îngrozi. pulluler înmulţesc (se ~). soigna îngrijim. injure injust. nager înoată. pétrifié. remplacer. nagé (tu avais ~) înotat. nagé (j'avais ~) înotasem (noi ~). inquiéter îngrijorare. juron injurie. soin îngrijora. javeler înmărmuri. nagé (ils avaient ~) înotaserăţi.] îîînm înmatricula. nage (qu'il ~) înot. rétrécir îngustare. épouvanté (il avait ~) îngrozitor. multiplicateur înnăscut. mettre au tombeau înmormântare.m]. horrifier îngrozeşte. inquiétude. soignes îngrijea. limité îngrămădi. pullule (il ~) înmulţit. limitent (ils ~) îngrădesc (eu ~). faciliter. parfume. nageant înoţi. consterné înmiresma înmiresmez. soucieux îngropăciune [pop. pullulé înmulţire. entasser. invective. nagé (il avait ~) înotasem (eu ~). s. ravaler (se ~) înjosire. écarte (j'~) înlătură (ei ~). engraisser. multiplier înmulţi (se ~). soigner îngrijeam (eu ~). amonceler îngrăşa (se ~). écarte (il ~) înlătură (el ~) [perf. amasser. brunir. humilier. mise au tombeau înmormântat. héréditaire. engrais îngreuna. écarté înlături. parfumer înmiresmat. rénovateur înnoitor [adj. multiplication înmulţitor. souci îngrijorat îngrijorată. soigné. nage (je ~) înota (va ~). net [propre] îngrijiţi. nagé (nous avions ~) înotaseră. soignais (je ~) îngrijesc (ei ~). épouvantant îngrozise.m. jurer înjurătură. parfument înmormânta. nage înot (eu ~). rabaisser. sépulture [enterrement] îngroşare. nagé (vous aviez ~) înotaseşi. pullulent înmulţeşte (se ~). masser. limiter îngrădesc (ei ~). amollir înmuia curbele. ménager înlesniri. nagé înotaţi.115 - . humiliation înjosit. succession înlătura (a ~). harnacher înjgheba. soignant îngrijit. ennoblir înnoitor. écartent înlătură (el ~). facilités înlocui. épouvante (il ~) îngrozi (el ~). limite (il ~) îngrădi (el ~). écarter înlătur (eu ~). horrible îngrozitor (în mod ~). nagera (il ~) înotase. nagez înotăm. nages (tu ~) . épouvantable. parfumé înmiresmează. improviser înjosi. noircissaient înnegreşte (el se ~). remplaçant [n. noircissement înnobila. abaisser.]. écarta înlăturat. soignons îngrijind. novateur înnorat. affreux. suppléer înlocui (se ~). épouvanter. rétrécissement înhăma. limita îngrădind. substitution înlocuitor [n. remplaçable înlocuire. englober înglobare. épouvanta (il ~) îngrozind. inquiet. affolé înnegri. soignez îngrijire.]. tremper. nage (il ~) înoate (să ~). limitation îngrădit. soigne (je ~) îngrijeşte. noircit (il ~) înnegrit. immatriculation înmânare. galber înmulţi. pétrifier înmărmurit. sépulture [enterrement]. noirci înnegrire. relayer înlocuibil. intégration îngrădi. noircissait (il ~) înnegreau (ei se ~). humilié înjura. injuste înlănţuire.

inscrire înscriere. colleta (il ~) înşfăcând(u-l) de guler. effroyable înspăimântând. aviser înştiinţare. reconduire însoţire. vaudra însemnat. apparenté îîîns însă. faufilait însăilând. épouvante (il ~) înspăimântător. recruter. aisé. mensonger înşelătorie. signifient înseamnă. rencontrais (tu ~) întâlneam (eu ~). rencontré (ils avaient ~) întâlniserăm. guérison însângera. rencontrais (je ~) întâlneam (noi ~). du côté de înstărit. qualité. rencontré (nous avions ~) întâlniserăţi. invétéré înrăutăţi. effrayer înspăimânta (se ~). ensanglanter însărcina cu.]. compagne însoţitor. coup monté înscrie. enrôler înroşi.]. centupler însutit. commission înscenare [fig. marier (se ~) însoară (se ~). vissant îîînt întâi [adv. centuple înşela (a ~). accompagnement. peur (prendre ~) înspăimântase. rencontres (tu ~) întâlni (el ~). avoir tort înşelat. peur (pris ~). communication înştiinţat. mener. vertu însuti. annoncé înşuruba. nageoire înotător înotătoare. épouvanta (il ~). joint. effrayé înspăimântă (el ~). étoilé înstrăina. accompagnant înspăimânta. accompagner însoţesc (ei ~). vaille însenina (a se ~). rencontré (il avait ~) întâlnisem (eu ~). épouse (il/elle ~) însura (se ~). faufile (il ~) însăila (el ~). faire erreur. cependant. marier (se ~) însurat. épouser. isolement însorit. sellé înşfăca de guler. rencontre (il ~) întâlneşti. accouplement însoţit. signifié. épouvantant înspre. épouvantable. rencontré (tu avais ~) întâlnişi. valent. marquer. épouvanté (il avait ~) înspăimântat. apparenter înrudire. rencontra întâlnii (eu ~). rougir înroşire. assoiffé însingurare. épouvanter. éclairci [météo] înseninează (se ~). rencontrez . laçage înştiinţa. rencontrait întâlneai. colleté înşiretare. találni întâlnea.116 - . collète (il ~) înşfăcă de guler (el ~). épousa (il ~) însurându-se. colleter înşfacă de guler (el ~). rougeur înrudi (se~). aggraver înregistra. faufilant însănătoşire. éclaircir [météo] înseninare parţială. signifier înseamnă (ei ~). aliéner înstrăinare. vaudrait însemna (va ~). visser înşurubând. effrayant. immatriculer. tromper (se ~). parenté înrudit. primauté întâlni. duper înşela (se ~). inscription însemna însemn.înotătoare [la peşti]. rencontré (vous aviez ~) întâlniseşi (să se ~). mais. valu. rencontraient întâlnesc (ei ~). vaut. marqué însemne (să ~). faufiler însailă (el ~). rencontrons întâlnind. mènent însoţi [pe cineva care pleacă]. annonce [n. rencontré întâlniţi. rencontriez întâlneau. accompagné însoţitoare. rencontras întâlnit. rencontre (je ~) întâlneşte. quand même. attribut. éclaircie [météo] înseninat [meteo]. ensoleillé însoţi. joindre.f.]. rencontrions întâlneaţi. d'abord întâietate. épousé însură (se ~). épousant însuşire. animer însufleţire. rencontré (j'avais ~) întâlniseră. or [conj. seller înşeuat. néanmoins. signifie însemna (ar ~). aliénation însufleţi. colletant înşfăcat de guler. éclaircit [météo] însetat. rencontrai întâlnim. annoncer. animation însura. vers înspre (~partea). duperie. rencontrer. nageur înrădăcinat. avisé.] însăila. rencontrent întâlnesc (eu ~). trompé înşelător. rencontrant întâlnise. consigner înrola (se ~). cossu înstelat. enregistrer. supercherie înşeua. charger de însărcinare.

étendent (qu'ils ~) întindă (el să ~). étendu (nous avions ~) întinseserăţi. étalant. attarder. accueillait întâmpină (el ~). étendrait (il ~) întinde (va ~). hasard (au ~) întâmplare neplăcută. renforcer. demandent întreabă (el ~). étalaient. attardé. tends (je ~) întind (eu să ~). étalé. étendiez întindeau. vraiment. tend (il ~) întinde (el ar ~). étendions (que nous ~) întindeţi. créé [fondé] întemniţa. durcisse întăresc (se ~). étale (il ~). étendons. étalait. tendu întinse. étendais (tu ~) întindeam (eu ~).]. retard întemeia (se ~). étendu (vous aviez ~) întinseseşi. bandé. retour întors întoarsă.]. accueillis întâmpinăm. effet (en ~) într-o clipită. retard (en ~) întârziere. accueilles întâmpinare. durcissement întărit. tonifier. advient (il ~). étendis (tu ~) întinzând. étale (j'~). rendez-vous întâlnire la nivel înalt. arrivait (il ~) întâmplă (se ~). surface întindere cu hobane. advenir întâmpla (s-ar ~). renfort întârzia. accueillit (il ~) întâmpină (eu ~). étala. étendaient. tortueux. rentré întocmeşte. retarder. étendes (que tu ~) întinde (se ~). graver întoarce. éternellement [adv. étirer.117 - .] întâmpina. dresser [rédiger] întocmit. au-devant întâmpinaşi. étendiez (que vous ~) întins întinşi întinsă întinse. passer (se ~). accueilli întâmpinaţi. attiser întina. étendîmes întinserăţi. hasard întâmplare (la ~). avançait. accueillir întâmpina (ar ~). étendu (il avait ~) întinsesem (eu ~).] într-una. mésaventure întâmplător. allongé. maculer întinde. allongeait. toujours într-adevăr. intarissablement între patru ochi.] întâlnire la vârf [pol. advienne întâmplare. tête-à-tête. entre quat’zyeux întreba. étendez. arriver. étirement întindere [n. étendit (il ~) întinsei (eu ~). accueille (j'~) întâmpina (va ~). passe (il se ~). tonifié întăritor. durcissent întăreşte (se ~). étendra (il ~) întindea. haubanage întipări. sommet [pol. tendez întindeţi (să ~). hasard (par ~). fortuit. passait (se ~). bander. étends (j'~). arrivera (il ~) întâmplat. en moins de deux [fam. accueillez întâmpini. tendons întindem (să ~). demander întreabă (ei ~). durcir întărească (să se ~). accueillerait întâmpină (ei ~).întâlnire. retourner întoarcere. étales (tu ~). rentrer întoarce (pe dos). dressé [rédigé] întorsătură (lua o ~ proastă). accueillons întâmpinare (în ~). sommet [pol. incarcérer înteţi.]. tortueuse întotdeauna. accueillit întâmpina (el ~). étalent (ils ~). durcit întări. tendaient întindem. passera (il se ~). retardement. arrive (il ~) întâmpla (se va ~). étendions întindeaţi. créer [fonder]. rencontre. étirer (s'~) întinde un arc.f. allonger. allongeant. étend. tendait întindeai. étendirent întinseră (ei ~). étendait. étendant întinzi. accueil întâmpla. bander un arc întinde cu făcăleţul [aluatul] étendre au rouleau [cuisine] întindere. étendue [n. étalèrent întinserăm. demande (il ~) . étendu (tu avais ~) întinseşi. tour (prendre un mauvais ~) întortocheat. accidentel. allongeons. étendîtes întinsese. tonique întăritură. accueillera întâmpinai. consolider întărire. être en retard întârziat.f. fortifier. étendent întind (eu ~). étende (qu'il ~) întinde!. étendu (ils avaient ~) întinseserăm. avancer.] întări (se ~). étendais (j'~) întindeam (noi ~). étaler [à plat]. tends (tu ~) întinzi (să ~). en trois fois rien. dresse (il ~) [rédige] întocmi. arriverait (il ~) întâmpla (se ~). étendu. rentrée. étendre întind (ei ~). étendis (j'~) întinseră (ei ~). étends (tu ~). étends ! întinde (el ~). étendu (j'avais ~) întinseseră. incident [adj. passerait (il se ~). durci. en effet. allongea întinse (el ~). étaler sur (s'~).]. baser întemeiat. arrivé întâmple (să se ~). accueillis întâmpinat. étende (que j'~) întindă (ei să ~).

]. drapé învârteală [pop. complet (au ~). obscur. ténébreux întunecare. interrogatif întrebuinţare. entrouvrir. apprend învăţ. obscurcit întunecă (ei ~).] îîînv învălmăşeală. figé [fig. obscur întuneric [sg. contrister [arch. arrêt întrerupere de curent. obscurcir întuneca (se ~ la faţă). coinça (il se ~) înţepenindu-se.] înţelege [acord]. integral. couper la parole întrerupe mereu.] învârteji (se ~). demandez întrebare. interrompe (qu'il ~) întrerupând. examen périodique argot écolier] întrebător. demandera întrebă. draper învăluit. piger [fam. picotements [pl. navrer. nippait (se ~) [pop. intelligence înţelegere [acord]. usage.] înţărca. compléta întregit.n] înţelesuri. chagriner.]. interrupteur întrerupere. intégral. coince (il se ~) înţepeni (el se ~). nipper (se ~) [pop.].întreb. compréhensif.]. tourbillonner învarti învârtesc. hacher [fig.]. accord înţelepciune. obscurcissait întunecă (se ~ la faţă).118 - . bâiller întreg întreagă întregi. piquant înţepător [gust]. interrompant întrerupe (el ~). combine [f. rembrunir întuneca (el ~).]. entretien întrista. interrompez întrerupi.]. question [demande] întrebare (pune o ~). figea (il ~) [fig. figent (ils ~) înţepeneşte [v. interrompent întrerup (eu ~). interrompra întrerupe [pe cineva]. interromps (tu ~) întrerupse. arrangement. arranger înţelegere. piquer înţepat [fig. interrompait întrerupeam (eu ~). colle [question difficile. engourdissement înţepenit. panne d'électricité. coincé înţesa. coinçant (se ~) înţepenire.] înţoleşte (se ~) [pop. sevrage înţelegător. interrompons întrerupeţi.] întristător.].].t. fige (il ~) înţepeneşte. interrompit întrerupt. piquant [goût] înţepături [pl. emploi întrece.] întrista (el ~). interrompu întrerupător [electr. sens [signification] înţepa. sevrer înţărcare.]. complété întregime.] înţepeni [v. demandons întrebând. apprendra învăţat. obscurcissement întunecime. interrompais (j'~) întrerupem.] înţepeni (el se ~).]. obscurcissant întunecat. farcir înţesat. apprends (j'~) învăţa (ar ~). devancer întrecere. demanderait întreba (va ~). complet. chagrin [adj. nippa (se ~) [pop. mêlée [n. interruption. comme [cause] întruchipa. tour [rotation] învăţa. coinçait (il se ~) înţepenesc (ei ~).f. complet întregi.] învălui. coupure d'électricité întretăia.] întrerupea. sombre. apprenez . apprendre învaţă (ei ~). compléter întregi [vb.pop. demande (je ~) întreba (ar ~). nippé [pop. apprennent învaţă (el ~). obscurci întunecat întunecată. compétition întredeschide.] înţepeni (el ~). tourner învârtitură. nippe (il se ~)[pop. ternir.] înţolea (se ~) [pop. croiser. apprendrait învăţa (va ~).] înţoli (el se ~) [pop. interrompt întrerupe (va ~). demandé întrebaţi. question (poser une ~) întrebare încuietoare [la şcoală]. figer [fig. bondé înţoli (se ~) [pop.]. demandant întrebat. ténèbres [pl.t. pincé înţepător. interrompre întrerup (ei ~).]. appris învăţaţi.]. chagrinait întristat [adj. coincer înţepenea (se ~).] înţepenit [v. accommodant înţelege [acord]. établissement [institution] întrerupe. intégralement. car. chagrine (il ~) întrucât. coupé (souffle ~) întreţinere. engourdi.] înţolit. utilisation. totalité întregime (în ~). interromps (j'~) întrerupă (să ~). incarner întuneca (se ~ la faţă). entrecouper întretăiată (răsuflare ~). sagesse înţelept. navrant întristează (el ~). affaire. obscurité întunecos [sg. obscurcissent întunecând.] întristată. demanda întrebăm. totalement întreprindere. sage înţeles [n.t.

enrobé înverşuna. vêtir înveşmîntat. doter. garnit înzestrare. quatre-quatre. muni înzestrau. jargon jartieră.119 - . pillard jeg [n. doté.]. acharner înverşunare. enseignez învăţăm [pe alţii]. pillaient. cabot [n. enseignement învechi. muni. apprenant înveţi. doué. store.] [arg. Japon jar (pe ~). jambières jambon. jalonner jaluzea jaluzele. complainte jena. archaïque. vainquons învingeţi. vaincre înving (ei ~).f. enseignant [n. vainqueur învinge (el ~). te [pron. jalousie [fenêtre] Jamaica.] înviora (el ~).] javră [n.] jegos. jeep. crasseux jelanie [pop. tonifier.] înviorează (el ~). munir. hold-up [n. saccagent jefuieşte.m. jarretière jasp [min.] jaguar. vainquant învingător.]. tourbillonner înzăpezi. jalon jalona. apprends (tu ~) învăţa [pe alţii]. revive (il ~) [fig. honte (tu eus ~) jenat. gêné . nippon Japonia. garnissait înzestrând.] jazz. jazz jder jderi. pillait jefuia (el ~). enseignent învăţ [pe cineva]. raviver [fig. vainquait învingeai.] [peiorativ]. instituteur institutrice învaţă (ei ~) [pe cineva]. vieillir învechit. charbons ardents (sur des ~) jardinieră. vainquais (tu ~) învingeam (eu ~). vêtu înveterat. enseigné învăţaţi [pe alţii]. lamentable. tonifié învioră (el ~).] înviorat. dotation îîît îţi [pron D.]. honte (j'eus ~) jenai (te ~). habiller. garnissaient înzestrează (ei ~). usagé. munissait.învăţăm. enseigner învăţat [pe alţii]. saccageait jefuiau. saccager jefuia. pillé.n. habillé. piteux. vaincu învinui. jardinière [n. garnissent înzestrează (el ~). honte (ils eurent ~) jenaşi (te ~).m. enseignait învăţător învăţătoare. honte (nous avions ~) jenant. enneiger înzăpezit. jambon jandarm. désuet învelit. pillage jaf armat [n. vaincrais învingea (el ~). tout-terrain jefui. embarrassant. japonais. pitoyable. impénitent. piller. bûcher [fam. honte (tu avais ~) jenam (mă ~). bleuir învinge.]. vainquais învingem. neigeuse înzestra. vaincs (je ~) învingând. enseignons înveţi [pe alţii].m. enseigner învăţa (el ~) [pe cineva]. verdir înveşmânta. saccagé jefuire.]. garnissant înzestrat. honte (avoir ~) jenai (mă ~). vainquent înving (eu ~). résurrection învineţi (se ~). enseigne (j'~) învăţa pe rupte. imputer înviora. jasper [min.] înviorează (el ~). Jamaïque jambiere. douer. jade jaf. pillent jefuiesc (ei ~). honte (j'avais ~) jenam (ne ~). vaincra învinge (vei ~). jaquette jad. misérable. gêne (la ~). acharnement înverzi. pille (il ~) jefuit. vainc (il ~) învinge (va ~). vainquez învins. D] jjja jachetă. tonifie (il ~) învolbura (se ~). accuser. pillage jefuitor. faire honte jena (el ~). jaguar jalnic. garnir înzestra (el ~). pâlir. jante [auto] japonez. martre jjje jeep.]. saccageaient jefuiesc. garni înzestrat cu. neigeux înzăpezită. apprenons învăţând. crasse [n. honte (il avait ~) jena (se ~). gêner. enneigé. gendarmerie jantă [auto]. revivait (il ~) [fig. raviva [fig. gênait jena (se ~). gendarme jandarmerie.f. honte (la ~) jena.] învăţământ. minable jalon. vaincrais învinge (voi ~). munissent.] jargon. invétéré înviere. enseignes învăţa [pe cineva]. gênant jenară (se ~).

m. manche à balai [PC] jjjua jubila. offense (j'~) jignesc (ei ~). joue (il ~) joc (bate joc ~). honte (tu as ~) jenă (se ~). vexé. judiciaire jug juguri. alentour. jeu de mots jocuri de noroc. mortifier. rasist]. bassement josnicie. guirlande jerseu. jauge [auto] joker [cărţi de joc]. écorchure jumări [pl. honte (vous aviez ~) jenaţi (vă ~).. gêne [n.f. ignoble. juge judeţ judeţi. écorcher jjjur jur (în ~). moite jilţ. outrage. confus (être ~) jenaţi (vă ~). gêne (il ~) jenează (ei~). joug jugular.]. bas jos pălăria!. heurter.] jumătate. jeux de hasard un joc de-a şoarecele şi pisica. infamie jovial. inférieur. juif jidană [pejor. joker [cartes] joncţiune. chapeau ! josnic josnică.]. honte (vous avez ~) jenau. mi-temps jumătatea drumului (la ~). juive jidov [pop.. insulte (il ~). honte (j'ai ~) jenezi (te ~). jugulaire juisa [neo. blessure [fi.] jivină [arh. offense. offensant jigodie [n. jeu joc de cuvinte. jeudi (le ~) jojă [auto]. offensent jignesc (eu ~).] jerbă. honte (ils avaient ~) jenăm (ne ~). jeton jjji jiclor jicloare. jouer jucăm (ne ~). blessant.*] jenă finaciară. vexer. rillons [pl. offense (il ~) jigneşti. ronde (à la ~) jur de (în ~). jubilaire juca. vexe (il ~) jigneşte (el ~). =département adm. miche [n.f. honte [n. cabot [n.]. bas jos (merge pe ~). demie. gênaient jenau (se ~). jogging.] jjjo jocheu jochei. de Roumanie. [jouer] au chat et à la souris Adev 11/04/08 Jocurile Olimpice de la Beijing. jongleur jonglerie. insultes (tu ~) jignind. joujou [n. jouent joacă (se ~). insulte (qu'il ~) jignesc. jouer joacă (ei se ~). rasist]. insulté. jouet. blesser [fig.] jilav. environ jura.].].120 - . jonction jongla. jeudi joia. immonde.f. insultait jignea (el ~). insulter jignire. district judiciar. gicleur [auto] jid [pejor.]. fam. rasist]. gêne [fig. Dernier Jugement (le ~) [Bib. footing (faire du ~) joi. juive jidoafcă [pejor. pied (aller à ~) jos cu.jenat (fi ~). insulte (j'~) jigneşte. dérision (tourner en ~) joc (mă ~).] jucător. demi jumătate (la ~ de). heurté.] [arg. jouez jucărie. les Jeux Olympiques de Pékin Adev 11/04/08 jogging. jugement judecător. jet jeton. joues (tu ~) juca (se ~). écorcher julitură.. fauve [n. honte (il eut ~) jenă [n. joueur Jud.] jocuri. jungle jupui. serment (prêter ~) . siège jimblă. jubiler jubileu. offensait (il ~) jignească (să ~). jurer jurământ. jouir [fam. serment jurământ (depune ~).] judecată. gênent jenez (mă ~). offensé jigni. jovial joystick [PC]. insultant jignit.f]. jonglerie jjjos jos joasă. honte (nous avons ~) jenează.] [sexe] juli. blessé. joue (je ~) joci (te ~).m. juif jigni (a ~). gerbe. jubilé jubiliar. heurte.]. affront. rasist]. mijumătate de normă. département [abréviation cartographique] judeca. bassesse. jockey joc [n. jongler jongler. jersey. juger Judecata de apoi [Bib. bas.. pull-over jet. vexation jignitor. infâme josnic (în mod ~). bas basse jos (de ~). vil. offenser jignea. footing jogging (face ~). mi-chemin (à ~) junglă.. jouons jucaţi (vă ~). moitié.

lacune lllad ladă. motivé justiţiar. laque lac [de mobilă]. patte labă [mână]. lamenter lamentabil.] [fam. larme lacul.] landou.] labă labe. à. laconique lacrimă. chaîne de montagnes lapidar. de même la fel cu. comme [comparaison] la fel de. juré [n. kilomètre kimono.] jurisprudenţă. langoureusement langustă languste. au la 12 fix. kimono kitsch. jérémiades [pl.]. tube lllan lan. justifier justificat. au pied de la repezeală.jurământ (încălca un ~). in situ la fel. valet [cartes] kkka kaki. cadenas. lançait lansare. lac [vernis] lacăt. kermesse ketchup. vernis. à l'issue la început. tulipe (la ~) lamă. L'… <il L'a filmé> [m.] kilăr [pop. journal intime jurnal televizat.]. lapidaire . lançons lanternă. journal jurnal [ziar]. vorace.]. serment (violer un ~) jurământ (nesocoti un ~). également la fel (cu). y la căderea nopţii. meurtrier [n. aussi la finele. ketchup kidnapper [neo. avide. lamentation lamentări [pl. au hasard la modă.][tuer] killer [neo]. Kcal kermeză.]. caisson ladă de gunoi. d'abord la întâmplare. justice juvete [pop. laïque lalea lalele. canard [fam. champ lance. caisse. labyrinthe lllac lac lacuri. jury jurnal jurnale. branché la nivel de. motiver. cupide. ravisseur [n. légiste. kilo. au commencement. kiwi knock out.]. lame lamenta (se ~). en dernier la sfârşitul.]. postérieurement la poalele. lánc lanţ muntos.m. piteux.]. K. lande [géo. à droite la drept vorbind. juste justifica.]. [jur. lamentable lamentare. lampe. chaîne [f. lakat lacom. laminer lampă.arg.O. friand (~ de) laconic. lança lansăm. autour de just. à midi tapant la aceasta. K. lac (le ~) lacună. à vrai dire la faţa locului. légitimer. en pareil. patoche [n. Karaoké karate. serment (violer un ~) jurat. karma kcal. lagune.f. au niveau de la nivelul [+G].] lamina. lac lac (de mobilă). landau languros.] jurnal intim. à la tombée de la nuit la dreapta.] L. au niveau de la o dată ulterioară. jurisprudence jurist. journalisme jurnalist.121 - . Kosovo llla l-. lance lancinant [neo. lagune laic. stylo lampe lanţ [nn. lanterne lanternă în formă de stilou. lancé lansă. kitch kiwi. journal télévisé jurnalism. kilogramme kilometru kilometri.]. journaliste jurul (în ~). à la hâte la revedere. A] L-… <el L-a filmat>. kamikaze kantian. à la mode. justicier justiţie. karaté karmă.O. homme de loi juriu.].]. lancement lansat.] killări [neo. Kosovo. à temps laba (a-şi face ~) [vulg. le [pron. patte (de la ~) labirint. langoureux languros (în mod ~). chez. branler (se ~) [vulg.] labei. langouste lansa.] juridic [abrev. lancer lansa (el ~). à l'issue la timp. zigouiller [arg. au revoir la sfârşit. kantien Karaoke. lancinant landă [geo. Lac [abréviation cartographique] la. tueur à gages kilogram. kaki kamikaze. poubelle lagună.med. même (de ~).. tulipe laleaua lalelele.

large. semer (~ quelqu'un) [fam. lasso laur. tester [héritage] lăsa pradă disperării (se ~). lakatos lăcătuşerie. blague à part lăstar.m. laissa lăsat. loues (tu ~) [éloge] laudă (el ~). éclairci. léguer.] [geom. laissons lăsăm în jos. laisse laşi.] lătra. avidité. laisse tomber ! lasă (care se ~). lavable lavandă. giboulée lapte. vautrer (se ~).]. Telekia speciosa [bot. laqué lăcustă. cupidité lăcrimioară. côté [n. laine de pays lâncezi. louait [éloge] lăudau.]. nuit tombe (la ~) lase (să ~). fanfaron. serrurerie lăcomie. laissant lăsa baltă. languisse (qu'il ~) lâncezeşte (care ~). rabat (il ~) lasă în jos (ei ~).f. lasso laş. carrure lăuda. rabats (tu ~) lăsa moştenire. éclaircissent lămureşte (el ~). latex latin.lapoviţă. Cerastium alpinum lanatum lână. laissez lăsaţi în jos.]. lait écrémé lapte integral. prélassé lămâi [arborele]. lárma larvă. indication. tombant lasă (ei ~). haute mer largul său (în ~). tirer au clair.m.] laturi. serrurier. étaler sur (s'~) lăfăie (se ~). citron lămuri. lavande lavă. larynx larmă.]. patoche [n. baisser. rabattez lăsăm. large latent. laisse (je ~) las-o baltă!.] [fructul]. rabattent lăs în jos (eu ~). Androsace sp. lascif lassou. louable lăudăros. éclaircir. bien dans sa peau (être ~) laringe. prélasser (se ~) lăfăi pe (se ~). mettre au net lămuresc (ei ~). laisser tomber. livrer au désespoir lăsa să-i scape. larmoyant lăcuit. laissé lăsaţi. édifié lămurire. rendre enceinte lăsa gravidă. éclaircit (il ~) lămurit. locust lăfăi (se ~). rabattre lasă în jos. lave lllă lăboanţă [fam. toison lână ţărănească.] lăsa borţoasă [pop. louange lăudabil. latent lateral. laine. Datura stramonium laureat. laisses lăsă. languissant . muguet lăcrimos. rabattons lăsând. loua (il ~) [éloge] lăuda (se ~). louer [éloge] laud (eu ~). tapage. lauréat lavabil. laissent lasă (el ~). laisser las. larve lasciv. chaînette lăptărie. laurier laur [n. loue (il ~) [éloge] lăuda (el ~). latitude latrină. aboiement lăţimea spatelui (între umeri). louaient [éloge] lăudă (el ~). [bot. vanter (se ~) laudă. nichon [vulg.] [géom. aboyer lătrat. lait lapte degresat. sauterelle.] larg. citronnier lămâi [pl. convoitise. peiorativ].]. rabattu lăşi în jos (tu ~). semer (~ quelque chose) lăsa baltă (~ pe cineva). ampleur lăsa.f. laisse (il ~) lasă noaptea (se ~). largesse largul mării. rendre enceinte lăsa în jos. chaînette lănţug [fam.] laţ. crèmerie lăptărie [fig.] lărgime.] [fam. lâcher lăsând gluma deoparte. lait entier lapte UHT. ample largheţe. lâche laşitate. latéral latex. faire tomber lăsa baltă (~ ceva). loue (je ~) [éloge] lauzi. languissait lâncezească (să ~). rejet [bot. vulg. lait UHT laptele stâncii [bot. latin latitudine. vantardise lllâ lâna caprelor [bot. à l'aise largul său (se simţi ~).] lămâie. rabats (je ~) lăsat în jos.] lăcătuş. lâcheté lllat lat. citrons [pl. laitue lăptucul oii [bot].]. languir lâncezea. vantard lăudăroşenie.122 - . latrines latură [n.] lăptucă. prélasse lăfăit. lînă. éclaircissement lănţişor. vaste.

loi legendă. relieur legătură legături. loyal lebădă. lion leu [moneda] lei. législation legitim.][peiorativ]. lecture lecţie.].m.][pop.] leşin. ligotant legă burduf (el ~). licite.m. lebed lecitină. légalité legare a şireturilor. LES… <il LES a filmées> le li. légalement legalitate.]. rattacher lega (el ~ din nou). lieue legislaţie. auprès de llle le-. voyant [n. ligote (je ~) legat burduf. lésion lezmajestate.123 - . légume legumicol. lingerie lenjerie de damă. cygne. défaillir. ligotez legând burduf. taties [fam. antidote. comme [comparaison poétique] lele [pl. paye (nom) leagăn leagăne. ligote (il ~) leg (eu ~). Trans. litière [véhicule] lector. porter atteinte à lezare. relie (il ~) leagă burduf (el ~).] letargie.].leneşă leneşe. lecteur lectură. liant. attacher. ligotent leg burduf (eu ~). relié legat (din nou). gêne (être dans la ~) llleg lega leg. attache (il ~) leagă (ei ~). reliure legătură [CFR]. tatie [fam. indolent. lieutenant [abréviation] lentilă. rattaché legând. correspondance [SNCF] legătură de rudenie. libellule liber. auprès de. liera legat. Lettonie letopiseţ.] lefter (a fi ~).] leţ leţuri.] lele [pop. faisceau.] leit. léser.f. leçon led. libéral liberator liberatoare. indolence. lien.] lespezi.lâncezit. ligoter leagă burduf (ei ~). ligotes (tu ~) lega o carte (ei ~). lien de famille lege legi. cadavre leşie. reliant legă (el ~). fainéantise lenjerie. laçage legământ [arh. lépreux lesne. rattachait lega (se ~). leur leac leacuri. langui lângă. tomber dans les pommes [pop. rattacher (se ~) lega (va ~). liaison.] [constr. légende leghe [unitate de măsură]. chômage (être au ~) liber (în mod ~). paresse. lessive [chim. berceau leal.]. <monnaie roumaine> Leu [zodiac]. dalle leş [pop. fainéant. lécithine lectică.. légal legal (în mod ~). lèse (il ~) leziune. leur [pron. commode lesnicios. lexical leza. lionne leopard. lèpre lepros. librement liberal.][peiorativ]. bois. plus (en ~). lexique lexical. relia (il ~) legi. ligotons legi burduf. relient (ils ~) leagă (el ~ din nou). légion legumă. bercer legător (de cărţi). lésé lezează (el ~). lèse-majesté llli libarcă. défaillance leşina. relier un livre legal. lie (je ~) lega (din nou). chronique [n.]. bois [matériau] lene. charogne. D] LE-… <el LE-a filmat>. lentement. potager [adj. Lion [zodiaque] levier. balancer. sœur aînée lemn. légitimer legiune.] lent lentă. lié. paresse leneş leneşi . dessous [n. léthargie Lethe. contre [proximité] lângă (pe ~). rattache (il ~) leagă (el ~). lies (tu ~) lega burduf. lieutenant (le ~) leoaică. vacant. paresseux lenevie.] lele [reg. légitime legitima. aisé lespede [n. lia. atteinte lezat. levier lexic. relier leagă (el ~). ligoté legaţi burduf.]. lieutenant Lent. réunir. carreau [n. libérateur libératrice . lentille lentul [n. lier. libre liber (fi pe ~). serment legăna. ligota legăm burduf. lient (ei ~). Léthé Letonia. remède leafă lefe.m. cafard [zool. latte leu lei. lie (il ~). attache. lent lent [n.] libelulă. léopard lepră. relation legătură [a unei cărţi].

vasque [n. licite licita.]. licence licenţă poetică. luit licărire. leader lift. vente aux enchères licurici . liberté libertăţii. solde en fin de série lichior. limaçon limbă limbi. librairie libret [de operă]. livret [opéra] lllic licăr. collège lichen. pelvis liliac [bot. luisait licăreşte. luire licărea. égalité et fraternité libertin.] lighene. ascenseur ligă. luciole lider. bassin (anatomie). langue . lichen lichid. licence poétique licenţiat [cu diplomă]. obscène liceu.]. libertin libertinaj. lueur licean.libertate. libertinage librar. liquide lichidare. liciter licitaţie.pl. lilas liliac [zool. egalităţii şi fraternităţii. limaçon limax. ligue lighean [n.].licurici [m. libraire librărie. chauve-souris lllim limace.124 - . liberté. licencieux. ver luisant.f. luit (il ~) licări (el ~). lueur licări.n. collégien licenţă. licencié licenţios.].] lilieci. parler [n. liquidation lichidare de storuri [vânzare]. liqueur licit.

gură lăsată la coteţul de pescuit. de obicei cu o singură frunză penată compusă (Botrychium lunaria). limba-vrăbiei = plantă erbacee cu tulpina dreaptă. limbă ariană v. roz sau albe (Anchusa officinalis). b) koine. a batjocuri. A alerga (sau a umbla) după ceva (sau după cineva) cu limba scoasă = a căuta cu orice preţ să obţină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. I. Deschizătură. elocvent. prin tufişuri şi păduri (Ophioglossum vulgatum). a fi foarte ostenit. A-şi scurta limba = a vorbi mai puţin. exprimată înainte de moarte. maliţios în tot ce spune. (Înv. A avea limbă de aur = a avea darul de a vorbi frumos. sentimentele şi dorinţele. Flacără de formă alungită. de şarpe) = (a fi) răutăcios. (Înv. a începe să vorbească. 8.) limba neogreacă = limba romaică. A fi slobod la limbă (sau limbă slobodă) = a spune multe cu sinceritate şi fără prudenţă. care acoperă deschizătura încălţămintei în locul unde aceasta se încheie cu şiretul. 1. Fâşie lungă şi îngustă de pământ. Nume dat unor obiecte.) Prizonier folosit ca informator asupra situaţiei armatei inamice. 4. Limba surdomuţilor. A-i sta (sau a-i umbla. fonetică şi lexicală proprie. A fi cu două limbi sau a avea mai multe limbi = a fi mincinos. lingua. arăriel (Borago officinalis). c) a fi foarte tăcut. II. b) a munci mult. specific oamenilor. 20 May 2004 | Greşeală de tipar LÍMBĂ s.LÍMBĂ. făţarnic.) Comunitate de oameni care vorbesc aceeaşi limbă. (A avea) limbă ascuţită (sau rea. a-i veni) pe limbă = a nu-şi putea aminti pe loc de ceva cunoscut. amabil. cu flori albastre sau albe. de os.) (livr. Compuse: (Bot. 1.) limba-apei = broscariţă.125 - . glas. caracterizat prin structură gramaticală.) Vorbă. limba-cucului = a) ferigă mică cu rizom scurt şi târâtor. care creşte prin locuri umede şi mlăştinoase (Cirsium canum). cu ambii ochi situaţi pe o singură parte (Solea nasuta). limbi. 3. limba-oii – a) plantă erbacee cu frunze dinţate şi spinoase. A scurta (sau a tăia. III. limba veche slavă v. a spune şi ce nu trebuie. limbă indo-iraniană. A avea mâncărime de (sau vierme la) limbă = a fi limbut. 6. A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos. şi reg. cu tulpina spinoasă şi flori roşii. a i se îngroşa cuiva) limba sau a nu avea limbă (de grăit) = a nu avea curajul să vorbească. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. limbă indo. 9. ♢ Expr. prefăcut. limbă indoariană. naţiune. cu frunze lanceolate şi cu flori mici. care. – Lat.) idiom. prietenos. limba romaică v. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate. la mestecarea şi la înghiţirea alimentelor. prin care aceştia îşi exprimă gândurile. limba neogreacă. cu flori albastre. Lama de metal a unui cuţit. A i se lua (sau a-i pieri. limba-şarpelui = ferigă mică cu rizomul lung. 3. Obiect de metal. neam. 5. a căuta să afle tainele cuiva. de formă ovală. ♦ Fâşie de lumină care străbate întunericul. A scoate (sau a-i ieşi) limba de-un cot = a) a-şi pierde respiraţia. s. 2.) 2. A prinde (la) limbă = a căpăta curaj. ♢ Expr. cu flori purpurii. loveşte pereţii lui. 7. făcându-l să sune. b) mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă şi cu flori roz grupate în spice (Plantago gentianoides). A avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă) = a vorbi prea mult. Totalitatea altor mijloace şi procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei şi sentimente. a i se încurca. anterior diferenţierii dialectale. 2. încălcător. instrumente etc.) limbă-de-mare = peşte marin cu corpul oval şi asimetric. A-şi pune frâu la limbă sau a-şi ţine (sau băga) limba (în gură) = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie. grai. albe sau galbene. a nu păstra o taină. de material plastic etc. care creşte în regiunile subalpine (Gentiana bulgarica). limba-soacrei = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul. ♦ Pendulul unui orologiu. A-şi înghiţi limba = a) a mânca cu poftă. limbă indo-ariană = limbă ariană. la om fiind şi organul principal de vorbire. Organ musculos mobil care se află în gură. Bucată de piele. prin mişcare. ♢ Limbă comună = a) stadiu în evoluţia unei limbi. cu o singură frunză. popor. a tăcea. ♦ Fel de exprimare propriu unei persoane. 1. a gâfâi. Limbajul unei comunităţi umane. b) plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie. verzui (Thymelaea passerina). (LINGV. limba-peştelui = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui şi cu flori violete (Limonium vulgare). care seamănă formal sau funcţional cu limba (I). agăţată în interiorul clopotului. 5. grai. de pânză etc. care înlesneşte încălţarea pantofilor.f. (Iht. a unui briceag etc. cuvânt. limbaj. Cu limbă de moarte = ca ultimă dorinţă (exprimată pe patul morţii). servind la perceperea gustului. limba-mielului (sau mieluşelului) = plantă erbacee acoperită cu peri aspri. a fi flecar. (Înv. paleoslavă. a împiedica pe cineva să vorbească. în special unui scriitor. limba-boului = plantă erbacee acoperită cu peri aspri şi ţepoşi. 6. Bară mobilă de metal. răspândită prin locurile umede. A înţepa cu limba = a fi ironic. A-şi muşca limba = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. şi arh. istoric constituită. de pădure etc. (LINGV. lungă şi îngustă. b) a se abţine de a spune ceva nepotrivit. Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner. A trage pe cineva de limbă = a descoase pe cineva. A lega pe cineva cu limbă de moarte = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ţi îndeplinească o ultimă dorinţă. (O ~ romanică. limbă indo-iraniană. a lega) limba cuiva = a opri. 4.

iarba-dragostei.iraniană = limbă ariană. v. limba-mării = a) (Iberis semperflorens) (reg. v. dragoste. limba-vecinei. (prin Transilv. arătător. otrăţel. (rar) scolopendră.) palmă. pisc. cuţit. b) (Solea impar) (reg. 5.) şoarece-de-mare. (reg.) lilicele (pl. 10.) limbuşoară. limba-mielului (Borrago officinalis) = arăţel. b) (Iberis umbellata) (reg. 7. 9. limba-vacii. încălţător. v.126 - .) pălămidă. pridvor. limba-oii (Cirsium canum) = (reg. v. bucată. v. (~ la ceas.) limba-cerbului (Scolopendrium vulgare) = năvalnic. 12. (Ban. 3. tăiş. (BOT.) mutatău.) ţagăr. .). boranţă. limbaj.) colan. (IHT. limba-cucului (Botrychium lunaria) = (reg. exprimare. (~ la plasa de pescuit. Phyllocactus ackermanni) (reg. limbă indo-ariană. (reg.) glosă.) 11.. 14. 8.) 6. limba-soacrei (Opuntia) = opunţia. 4. (BOT.) manoş.) limbă-demare = a) (Solea nasuta sau lascaris) (reg. şoarecede-mare. v.) gârlici. v.) iarba-ciutei. (Transilv. tindă. 13.

lentille [bot.] litografie.pl. lettres [pl. minuscule litigiu [jur. lithographie litoral. littoral. encolure liniar [adj. lapement lipi. limousine lllin linge. chaîne de montage linie de ochire. paumé. aiguille (d'horloge) limbă maternă.limbă de lemn. carence.]. lipides lipit pământului. privé lipsit de scrupule. insuffisance. loquace limfă. littéraire (genre ~) literat. faute de lipsă de ceva mai bun (în ~). adhésif [n. défaut. collera (il ~) lipesc (ei ~). colle (il ~) lipeşte din nou. indigent lipsă lipsuri. linceul lllip lip de mare.127 - . défaut (à ~ de) lipsă de (din ~). sans scrupule lipsit de valoare. dérisoire lipsit de vlagă. linguiste lingvistic. cuiller. lingot lingual. gens de lettres literatură. table. vol d'oiseau (à ~) linioară. droite [géom. limitation limitat. restreint limitativ. colles (tu ~) lipi (el ~).].] [bot. littéraire literar (gen ~). lingual lingură linguri. Lychnis viscaria viscaria lipicios.] lipiciul. tirer au clair limpezime. limitent (ils ~) limitează (el ~). limité. absence.f. linéaire linie. linguistique linia gulerului.n. lyrisme lis [neo.limpede [f. parler [n.] linie dreaptă (în ~). coller lipească (el să ~).].] linie dreaptă. colle [n. manque de (par ~). manque lipsă (în ~ de). mire [mil. recolle (il ~) lipeşti. motus ! linişti. courbe [n. limita limitează (ei ~). manque (il ~) lipseşte de. collant [vb. collez lipiţi din nou (voi ~). lymphe limita. impolitesse lipseşte.]. fautif lirism. ligne linie curbă. serein [fig. règle. littéral literalmente.m.f. limite (il ~) limitez. laper lipăit. prive (il ~) lipsi.]. paisible. cuillère linguşi. collera (il ~) lipim.m. colla (il ~) lipi (va ~).]. net [clair] limpezi. languette [des chaussures] limbut.]. linoléum linte. colle (la ~) lipide.] lipit. clarté.] linţoliu. patois [n.] limbă (de ceas). obséquieux lingvist. liste listă neagră. limpide. paix linişte!.] lipicioasă [n. homme de lettres literaţi [pl. flatter linguşire. limite (je ~) limonadă. lèches lins. tiret linoleu. lèche (je ~) lingi. privations lipsuri (cu ~). faute de mieux lipsă de politeţe. limiter limitând. litige [jur. littérature. silence. limitatif limită. léché lingou.] limbaj ţărănesc. collé lipiţi (voi ~). rassurer liniştit liniştită. apaiser. citronnade limpede .f. clair. adulation linguşitor linguşitoare. tranquille liniştitor. lisse (surface ~) lista [PC]. aduler. grève [plage] . lisse Lisabona. recollez lipi din nou. lister [PC] listă. littéralement literar. liste noire lllit literal. langage.] lisă. loup de mer lipăi. rassurant liniuţă de unire.]. collent (ils ~) lipesc (eu ~). limitant limitare. collons lipind. colle (qu'il ~) lipească (o să ~). limpidité limuzină. languissant lipsuri. majuscule literă mică. adhésif [adj. manquer lipsi de. recoller lipici [n. Lisbonne lisă (suprafaţă ~). marge limită (el ~). tiret linişte. langue de bois Adev 19/01/08 limbaj. colle (je ~) lipeşte. collant.] lipiciuri [n. maternelle (langue ~) limbă [la pantofi]. lettre literă mare. priver de lipsit (~ de).] linie de montaj pe bandă rula. silencieux.n.] literă litere. lécher ling. quiétude.

loyalement loialitate. localisation locatar. cogne (il ~). lieu historique loc liber [în parcare]. lopata lopată de zăpadă. encombrement [espace] loc vacant. loquace logic. frapperait (il ~) lovi (el va ~).] litoralul.] livrat. m. livres (tu ~) [com. choquer. cognant.] locali [adj. frappèrent (ils ~) . frappera (il ~) lovii (eu ~). habitant Adev 01/11/07 locuitor al mahalalei er peri. m. lisière d'une forêt lllo Loara. frappe (je ~) loveşte. locataire locomotivă locomotive. livre (qu'il ~) [com. livre (je ~) [com.] livrează (el ~).f. longitude lopată lopeţi. cohabitent locuieşte.]. frappaient (ils ~) lovesc. lieu loc de (în ~). cohabiter locuia. Londres longevitate. vacance local localuri [n. pelle. localité localiza. créneau [fig. vivre. logez (vous ~) locuinţă.] livrea [haină]. fournissent livrez. loger [v. cognions lovească (el să ~). cohabité locuiţi. fric [pop.] livrăm.] localitate. frappes (tu ~) lovi (el ~). heurte (il ~) loveşti. résidence.]. longévité longitudinal longitudinali. Loire lob. topo [fam. guise (en ~ de). frappons lovind. cognent (ils ~) lovesc (ei ~).].m. livraient (ils ~) [com.]. lividité livra. loge (il ~) locuim. livre [monnaie] livret militar. lot loterie.] logic (în mod ~). remplaçant [n. résider locui împreună. heurtent. place de (à la ~) locutor [lingv.i. livrent (qu'ils ~) [com.f. longitudinal longitudine. logeaient (ils ~) locuiau împreună. bord de mer (le ~) litru litri. frappant lovind(u-). habiter.]. fournissant.m. blafard. heurter. lisière liziera unei păduri.]. logeait (il ~) locuiau. frappais (je ~) loveam (noi ~).pl. loge (je ~) locuiesc împreună (ei ~). logis [n. choque (il ~). huile solaire lllov lovele [pl. lotus loţiune. place [n.] logos [fam.] livra (el ~). livide lividitate. cogna (il ~). frappai (je ~) lovim. localiser localizare. livrez (vous ~) [com. frappent (ils ~) lovesc (eu ~). frapper lovea.].]. cogne (je ~). livre [mesure] livră [monedă veche fr.pl. logent (ils ~) locuiesc (eu ~).n.pl. livrée livrează. livraison livră [=1/2 kg]. liturgie liturgic. livrent (ils ~) [com.] livrare (~ de mărfuri). lieutenant (le ~) locţiitor. logiquement logică [n. liturgique llliv livid.] livreze (el să ~). lotion loţiune de bronzare. heurtant loviră.] [sg. leur lor [D.].] livrând. litre liturghie. livret militaire lizibil. cognais (je ~). cohabitaient locuiesc (ei ~). séjourner.].] loc ocupat. frappe (qu'il ~) loveau. fournissait. logique [n. fournis (je ~). loin en loin (de ~) loc istoric n parcare]. fournir. livre (il ~) [com. parcelle. à eux lot. loyauté lojă [teatru]. loge [théâtre] lombar. cognait (il ~). littoral [adj.]. lisible lizieră. fournit livrează (ei ~). suppléant locui.]. logeons (nous ~) locuit. livrant [com. locomotion (moyens de ~) locotenent. habitation locuinţă modestă temporară.128 - . pelle à neige lor. local locaux [n. logé [v. livrons (nous ~) [com.] livrezi. locomotion locomoţie (mijloace de ~).litoral [adj.] lovi. livrait (il ~) [com. loyal loial (în mod ~). lobe loc locuri. logique [adj.]. frappait (il ~) loveam (eu ~). faubourien [n.pl.].].i. pied-à-terre locuitor locuitori. blême.pop. locaux [adj. place (à la ~ de) loc în loc (din ~). lombaire Londra.] livrau.] locul (în ~). loterie lotus lotuşi. lieutenant locotenentul. livré [com. pâleur. cogner. frappa (il ~) lovi (el ar ~). locution locvace [neo.] locuit împreună. locuteur locuţiune [gram.] loial. logement.]. livrer [com.] livreze (ei să ~).]. pâle. fourni livraţi (voi ~). locomotive locomoţie.

frappé (nous avions ~) loviserăţi. buter contre lovi sub centură [fig. frappâmes (nous ~) lovirăţi. frappé (il avait ~) lovisem (eu ~). frappâtes (vous ~) lovire. coup [fig. prendre. frappé loviţi. coups de matraque loz.] lovitură cu piciorul. heurt [n. devise Lt. coup de grâce lovitură de teatru.] lovitură sub centură [fig. frappé (j'avais ~) loviseră. frappas (tu ~) lovit. frappé (vous aviez ~) loviseşi.129 - . emporter .]. donner un coup de poing lovi de (se ~).. coup de pied lovitură de bici. coup de fouet lovitură de graţie.lovirăm. frappé (ils avaient ~) loviserăm. frappé (tu avais ~) lovişi (tu ~).]. coup. lot [loterie] lozincă.] lovise. frappez lovi cu piciorul. cogné. donner un coup de pied lovi cu pumnul. sale coup lovituri cu măciuca. heurté. coup de théâtre lovitură emoţională. lieutenant [abréviation] lllu lua. faire un sale coup lovitură. heurt [n.

130 - . ieie noi luăm voi luaţi ei ia. ieie o să luăm o să luaţi o să ia. ieie Viitor II (popular) am să fi luat ai să fi luat are să fi luat avem să fi luat aveţi să fi luat au să fi luat Viitor I (popular) oi lua îi lua a lua om lua îţi lua or lua Viitor indicativul Viitor I eu voi lua tu vei lua el va lua noi vom lua voi veţi lua ei vor lua Viitor II eu voi fi luat tu vei fi luat el va fi luat noi vom fi luat voi veţi fi luat ei vor fi luat Imperativ tu ia luaţi Conditional Prezent eu aş lua tu ai lua el ar lua Perfect eu aş fi luat tu ai fi luat el ar fi luat voi .Infinitiv: a lua a fi luat Perfect compus eu am luat tu ai luat el a luat noi am luat voi aţi luat ei au luat Mai mult ca perfect eu luasem tu luaseşi el luase noi luaserăm voi luaserăţi ei luaseră Gerunziu: luând Perfect simplu eu luai tu luaşi el luă noi luarăm voi luarăţi ei luară Participiu: luat Indicativ Prezent eu iau tu iei el ia noi luăm voi luaţi ei iau Imperfect eu luam tu luai el lua noi luam voi luaţi ei luau Subjonctiv Prezent eu iau tu iei el ia. ieie Perfect compus eu fi luat tu fi luat el fi luat noi fi luat voi fi luat ei fi luat Viitor I (popular) o să iau o să iei o să ia.

131 - .noi voi ei am lua aţi lua ar lua noi voi ei am fi luat aţi fi luat ar fi luat .

lugubre lui (ai ~). fignoler lucrare lucrări. lunaire. prendre au sérieux lua cu sine. luit (il ~) luci (el ~). chandelle [fam. reluisant luciu. charger de (se ~) lua la sănătoasa (o ~).] lume lumi. prenant luat. de [G. Louis ludovic [monedă]. lumière. épouse (il/elle ~) luând în căsătorie.] lucrul cel mai bun.]. monde lumea. lundi (le ~) . louveteau lujer lujeri. munir de (se ~) lua (ar ~). luisant. monde (le ~). tiers monde lumina (a ~). mois lună [astron. éclaircir [météo] lumină lumini. travail.ia. tige [d’une plante] lllum lumânare lumânări.] luceafărul. main-d’œuvre lucru lucruri. embarrasser lua în căsătorie.]. prendre à la légère luare. prise. graisser [techn.]. épousa (il ~) lua în chip [pop. À <Il a dit À Jean> lui de lup.]. mensuel lună. ouvrage. prendre le pli lua parte. travailleur lucrător cu ziua.p.: la main DE Jean] LUI <filmul LUI Ion>. reluire lucea. ouvrable (jour ~) lucrător. prit luăm.) en photo lua în considerare. tâter le pouls lua rămas bun (a-şi ~). écumer lua uşor. sien lui (ale ~). luisit luceafăr [bot.m. usurper lua guturai.] lumină slabă. prenne (qu'il ~) iau. enlèvement luat (o boală). participer lua o pauză. lucidement lucios. Gentiana asclepiadea [bot.].m.n. travail lucrătoare (zi ~). travaillez lucrătură lucrături. prenez luă. débiner (se ~) [fam. emmène (il ~). éclairer lumina (a se ~).] lua în serios mineaţă.132 - . étoile du berger lucernă. épouser (~ la forme de) lua (a-şi ~). louis [monnaie] lugubru. lune de miel luncă. puiser [fig. travaillent lucrez.f. DE <le film DE Jean> LUI <I-a zis LUI Ion> [m. clarté [fig. travailler lucrăm. lustre. luisait luceşte. Scorzonera rosea [bot. Lune lunar. travaillons lucrat. clairière (la ~) luminos. gens (les ~) lumea a treia. bougie lumânare groasă. octroyer. siennes (les ~) lui [G.p. ouvrier. emmener ia cu sine.]. patine [n.].] luminişuri. luminosité Luna [satelit].] lucra. Lucien lucid lucizi [adj. propre [n.f. prenons lua cu asalt. lucide lucid (în mod ~). charger de (se ~) lua pe cap (a-şi ~). luire. chose. travaille (il ~) lucrează (ei ~). pris au sérieux lubrefia [tehn. le mieux [n. prenait lua (se ~). siens (les ~) lui (al ~). épouser ia în căsătorie. emmena lua spuma de pe. Luc lucarnă rotundă. phosphorescent luminiş [n. prendra luând. clairière [n. luisant lucire. lumineux luminozitate. épousant luat în căsătorie. prendrait lua (el ~). lueur luminat. travaillé lucraţi. attrapé luat în serios. blaguer lua pulsul un (a-şi ~). travailles (tu ~) lucra meticulos. tourner en dérision lua răspunderea (a-şi ~). prend ia (să ~).pl. œuvre. m.] lua foc. éclaircie luminişul luminişurile.].n. prendre (qqn. pauser lua peste picior. prendre congé lua în râs. attraper lua (va ~). moquer. œil-de-bœuf luci. travail travaux lucrează. lune lună de miere. luzerne Lucian.] llluc Luca. épousé luă în căsătorie. emmené luă cu sine.m. déjeuner lua obiceiul. prendre feu lua cu forţa.] Ludovic. prends. pré plat au bord d'une rivière lunea. Lumières (Époque des ~) luminiscent. lucidement luciditate. service. emporte (il ~) luat cu sine. pris luaţi. prennent lua (~forma).: mâna LUI Ioan]. objet lucru specific.]. lueur lucitor. ouvrage. considérer lua exemple. lucidité luciditate (cu ~). cierge lumânărica pământului [bot. prends (je). éclairé Luminilor (Epoca ~). assaillir lua asupra sa. travaille (je ~) lucrezi.n. enrhumer lua masa de dimineaţă.

aimant magnetic. pavot. faubourg mahalagesc [peiorativ]. foulure.sg. poli [finition] lut. bataille.] mahalaua. allonger lungea. luttes (tu ~) luptă lupte. lundi luntricică mătăsoasă [bot. davantage mai mult sau mai puţin. pire mai sus de. moins mai rău.]. lutta (il ~) luptăm. mieux vaut tard que jamais mai bun.]. allongea lungim.] lustragiu. long longue lungi [vb. mettre du maquillage machiaj. moindre mai mult. gens de robe magistrature. magistral magistrat. plus ou moins Adev 01/11/07 mai puţin. salicaire [n. allongeant lungit. luttait luptă (el ~). faubourg (le ~) maharajah. majom . abîmé maia [pentru dospit]. cahier de brouillon madrigal. mieux mai bine mai târziu ca nicioda. M'… <il M'a filmé> M-ţii.] mmma m-. levain maiaua. loup de mer lupă lupe. luxure luzăr [arg.neo. loup lup de mare. ultérieurement mai vârstnic. homme de loi magistraţi [pl.. combattant [n. loupe lupoaică lupoaice. maculer maculator. hongrois.*] maghiara. lutte. luttons luptând. boulangerie magherniţă [n. lutté luptaţi. luthier lutră [neo. encore mai ales. grue [constr.] [bot. au-dessous mai mic. partisan. magicien magie. lutte (je ~) luptase. majesté maiestuos. luxation luxos. hongrois [langue] magic.m. allongeait lungi (el ~). oblongue lunguieţ.] lllup lup lupi. allongé lunguiaţa. homme de mer. combat luptător. magnésium magnific. particulièrement. luttez luptă (ei ~). macaroni macaz. glaise lutier. luxe.m. cabane [fig. singe. fouler [méd.]. majestueux maimuţă. poncer au papier verre lustruit. maquiller machia (se ~).f. plus. s. boutique magazin de pâine. générosité magnet. longueur lungind. maître maestru bucătar. au-dessus mai târziu. lutte (il ~) luptă (el ~) [perf. mai mai. Hongrois [n. faubourien [adj. louve lupta. hostilités [pl. somptuosité luxa (a-şi ~). faste. magnétique magnetiza. généreux magnanimie. magnifique magnolie [f.133 - .].] macaroane. sorcellerie magistral. lunette lung lungi lungă lungi. magnétiser magneziu. cirer [des chaussures] lustrui cu şmirghel.] maghiar.]. périphérie [d'une ville]. magnolia [m. meilleur mai devreme sau mai târziu.] lupte. magazine.].] [bot. luxer luxaţie.].]. aiguille [ferroviaire] macheta [cuţit]. maquillage macula. madrigal maestru. lutter lupt (eu ~). lutteur luptător [n. lugubre.].f. coupe-coupe machia. montagne [abréviation cartographique] mac [bot. banlieue. loser Lygeum spartum.] M-… <el M-a filmat>.] mahala [peiorativ] mahalale. luttant lupţi (tu ~). taudis [n. maharadjah mmmai mai [n. m' [pron A.] [zool.] mmmag magazin. spart [n. levain (le ~) Maica Precistă. luttent lupta (el ~). loutre [zool. mák mac de câmp. long (le ~ de) luni.lunetă.]. perdant [adj. long (de ~). surtout mai bine. hongrois [adj. macabre macara. magique magician. magie. cireur lustră. lustre [lampe] lustrui (~încălţămintea). Oxytropis sericea [bot. fastueux luxură [neo].]. Sainte Vierge maiestate.]. magistrature magnanim.]. magistrat. coquelicot macabru. tôt ou tard mai jos de. chef [gastron.] Lythrum salicaria. lutté (il avait ~) luptat. allongeons lungime. oblong lungul (de-a ~).][*] maghiar [locuitor] maghiari.] magherniţe. Montagnes de… [abréviation] M.] lux.].m. pis [adj.

fantoche maritim. mardi (le ~) marţi. marron Maroc.f.] mari. manuscrit manual [n. marocain marşarier (în ~) [auto]. cadre [adm. marguerite marge. littoral [adj. narquois maliţiozitate. marinade marionetă. f. miment (ils ~) maimuţăresc (ei ~). pasticher maimuţărea. marin marinar. mammographie Adev 27/10/07 mamut industrial. manette manevra. marin [n. contremaître major. majorité majusculă. main-d’œuvre mansardă. gros [n. manifesté.] marcat.] maldăr [n. mariage Mariana. mamelon mamifer.] manşetă. manif [col. mayonnaise maiou. Maroc marocan.n. bord. mardi marţipan. imiter.n. homme de mer marinată. malversation mamă.]. manœuvrer manevră. majeur. =de la région de Maramures marca. gestion manager. tas (du ~) malign. Grand (le ~) mare [n.]. marbre maro. majuscule mmmal mal. Grande Bretagne Tragedie pe Marea Neagră.f.] maldărul. rive mal înalt.m. procuration [jur. la mer Noire Adev 13/01/08 mării. maniement manometru. mer (de la ~) mării (largul ~). marionnette. gros. mer (la ~) Marea Neagră. précis [n. mammifère mamografie. marmelade marmită.] manual de întrebuinţare. manière manifest [adj. mandat mandat [jur.sg. mars Martinica. mer [n. marge margine proeminentă.] marjă. [R] marcă poştală. manifeste [adj.] mantie. malin maliţios. tract manifesta. Tragédie en mer Noire Adev 11/11/07 Marea Nordului. manier manipulare. maladif malaxor pentru aluat [mec. pétrin [méc. maillot maistru.] [archit. singer. manie manieră maniere. commentaires dans les marges margine. haute mer mării (ţărmul ~). combles [n. lisière. mandarin mandarină. manchette manta. mimé maioneză. pâte d'amandes . Marseille martie. marcher marginalia.] Maria. majorité maree.f. Martinique martir.] mările. super [col. majorer majoritar. tas [n. marqué Marcel.] mandarin. mandarine mandat.]. centre commercial. Grand Mogul marfă mărfuri.]. cape mantou. singeant. grand Mare (cel ~).]. m. marquer marcă înregistrată [abrev. singé. marchandise marfă [adj. majeur majora. plupart. singent maimuţăreşte.] marea [n.f. malicieux. œuvre. tas (le ~) maldărului. manifester manifestat. =grande usine non rentable mmman management.].] maldăre. [mar. manuel [n.]. sensas [fam. marotte. Marcel mare [adj.]. malice mall.] manechin.]. imperméable [n.]. manœuvre maniac. la mer du Nord Adev 12/04/08 marea parte. singe (il ~).134 - . chouette [fam.. Marianne marin.pl. supermarché malţ.maimuţări. révéler.arg. manipuler. berge maladiv. timbre-poste marcaj turistic. mime (il ~) maimuţărind. maniaque manie. rebord marginea mării (de la ~).]. manteau manta de ploaie. fam. mode d'emploi mmmar maramureşean [m. mimant maimuţărit.]. malt maltrata. majoritaire majoritate. marche arrière (en ~) [auto] Marsilia..]. manomètre manoperă. martyre marţea.] mări. maltraiter malversaţiune.] maramureşeancă [n. mannequin manetă.].] manifest [n. mère mamelon. marmite marmură. mer (le bord de la ~) Marea Britanie. Marie mariaj. singeait maimuţăresc (ei ~). maman. matelot.] manipula. maritime maritim [abrev. balise [géo.] margaretă. marée Marele Mogul. manteau manuscris. marge marmeladă. révélé manifestaţie.

masculin masculin [abrev. massacrer masacru.]. broyé. maîtrise [université]. broient măcina (el ~). masquer mască. masque mascul. églantier măcina. moulons.. repas.] masturbează (el se ~). vais (je ~) măcel.]. javelle mănuşă mânuşi. table. moulez. =montagne des Carpates Orient. sèche-linge [Électroménager] maşinuţă. broies (tu ~). monticule.] măduvă. maximum maximă. hachoir maşină tot-teren. coteau [n. maternel maternitate. haute colline [abréviation cartographique] măgăoaie. auto.] masacra. Oxyria digyna [bot. moulent [moudre].] măghiran. broyer. monastère. maîtrise mălai [reg.]. matelassage matlasat [sg.] mă duc. moud (il ~) măcina (ar ~). vulg.] Măn. moulu măcinată.]. matériau material [textil]. tuerie.m. établi [n. polenta mămăligar [peiorativ]. mûrir maturizează (se ~).m. monastère [abréviation cartographique] mănăstire [n. machin măgărie. Mathieu matelot. religieuse măiestrie.péjor. =montagnes S Carpates Orientales măicuţă măicuţe. moudra măcinai (eu ~). mâle. souche [comptable] Matei. véhicule tout terrain maşină de tuns. broyons măcinând. Trans. gant (du ~) mmmăr măr [arbore]. Thesium kernerianum [bot. ivre matriţă. broya (il ~) măcina (se ~). branler (se ~) [vulg. bouseux [n. faisceau. massacre. masser masă mase.. me [pron A.] maşină de scris.135 - . massif [n. mouds măciucă.] mădăreşte [reg. homme de mer matematică.]. mathématique matematician. pommier măr [fruct] mere merele.fig. tondeuse maşină de uscat (~ rufe).] mămăligă. maximum mmmă mă. effriter (s'~) măcina (va ~).]. mâchoire maxim. matinée matlasa. massue măciulie [bot.pl]. cloître. fourneau maşină de presat. mathématicien material. matraque.m. Helianthemum alpestre [bot. moudre macin. matériel material (de construcţie). adulte maturitate. maxillaire. presse [n.]. matérialiste materializa (se ~). commode à langer masă la iarbă verde. Maurice maxilar. matérialisme materialist. matelassé matol [pop. étoffe materiale. matière première matern.].n. matelot. broie (je ~) macină. branler (se ~) [pop.] masiv. machine à laver maşină de stors rufe. gant mănuşi cu un deget. mat matcă [a unui bonier].]. maïs mălăoaie [bot. études approfondies masturba (el se ~). moufles mănuşii. matière materie primă. matinal matineu.] mănunchi. colline (la ~) măgură [n. matelasser matlasare. moulue măcinaţi. chartreuse.f. moulait [moudre]. mûrit Mauriţiu.] maşină maşini. voiture. carnage. bagnole. moudrait macină (ei ~). mesa masă de înfăşat copilul. abbaye. massif masiv [muntos] [n. matérialiser materie. mâle [n. couvent [n. voiturette mmmat mat. carnage.] măguri [n. branle (il se ~) [vulg.]. dorlote (il ~) mădări [reg. essoreuse maşină de tocat carne.] masturba (se ~). branlait (il se ~) [vulg. massage masca.f. matériaux materialism. massacre măces [bot.mmmas masa.]. colline [n. machine à coudre maşină de gătit. masse (en ~) masă mese. matrice matur maturi matură mature.MM]. pique-nique masă [de lucru]. engin maşină de cusut. machine à sécher maşină de uscat rufele. moelle Măg. machine à écrire maşină de spălat. presse [n. maternité matinal. masse masă (în ~).] masculin.] Masivul Ceahlău. broyai (je ~) măcinăm. broyez macini.f. broyant măcinat. saloperie [arg.].] măcrişel [bot. dorloter mădular. broie (il ~). média. marjolaine măgura măgurile. broyait măcină (el ~). machine. [m. Trans. bite [vulg.] Măgura Codlei.m. pomme Adev 27/03/08 . mûr. maturité maturiza.] masterat. bloc.f.]. mouds (je ~). tuerie masaj. mass media. maxime maximum.

superbement mărgean. magnifique. vermoulu mâncător. pondéré măsură. mesurer măsoară (ei ~). contrefont măsluiesc (eu ~). deuxième main (de ~) mână de ajutor (da ~).]. grandeur mărime [la încălţăminte]. plat de résistance mâncărimi [pl. navrer mâine. rebrousser [cheveux] mângâie (ei ~). plat de résistance mâncare principală. maquis mărar. bouffer [pop. augmenter mări (se ~). gourmand. du 1er mars mărţişor [bot. consolation mângâiere [psihică]. aveu mărturisit (~ public).] mânca bine.] mărţişor [sărbătoarea]. coup de main (donner un ~) mână de lucru. enorgueillir mândri (se ~). mesuré. =tradition roum. manche mâner [n. balai mătuşă mătuşi. précaution măsură să (în ~). courroux mânios. mesurent măsoară. caressant mânie.] mărunţiş [sg. mesure [n. agrandir. menu [adj.] mâncase. poignée [n. pomme d'Adam [f. grossissement. autant que măsurând. grandeur măreţie (cu ~). démangeaisons [pl.] mântui. mariage [femmes seulement] mărturie (depune ~). professé Mărţişor (depune ~).] mătuşică [fam. contrefera măslui (voi ~).].].] mmmâ mâhni. pellicules [pl. mangeur mâncare. fureur.f. limitation mărginit. main (de deuxième ~) mâna a doua (la ~). patoche [n. magnanime mărire. furieux mânoacă [pop. professer mărturisibil. hautain mânecă. contreferai (je ~) măsluia. corail mărginire. toiser măsura în care (în ~). main droite [fig. réconfort mângâind. soie mătăsos mătăsoasă. manger mâncare de bază. même (à ~ de) mmmăt mătase.] măsurat. caresser mângâia (el ~). mesurant măsurare. avouer mărturisi (~ public). colère. grossir Mărie [pop. mangé (il avait ~) mâncat de cari. avouable mărturisire. menue monnaie [sg. contrefaçon măsluise. dimension. intensifier. arrogant. caressent mângâie (el ~). ronce mărăciniş. contrefaisait măsluiau.].].136 - . poignée de porte mângâia. caresse [n. tatie [fam.] [foto]. contrefais (je ~) măsluieşte (el ~).]. Geum montanum [bot.].] mmmăs măsea măsele. majesté. bouffe [pop. fier. dent (la ~) măselei. mange (il ~) mândri. arrogance mândru. généreusement mărinimos mărinimoasă. tatie [fam.].f.] [med. mesure que (à ~) măsură de prevedere. agrandissement măriri [pl. obtus mări. pièces jaunes [pl.] mătura. caressait mângâia în răspăr.] mâner de uşă. dent (de la ~) măslui. contrefaire măslui (el ar ~). contrefait (il ~) măsluieşti.].] mătuşici. caresse (il ~) mângâiere. coup de balai (donner un ~) mătură [n. grandiose măreţie.]. mener mână mâini. tante. vase [boue] mâna. manger. contrefait (il avait ~) măsluiseră.] măsură (cu ~).] [fam. mange (je ~) mănâncă (el ~). grandeur nature mărinimie. mesure (il ~) măsura din cap până-n picioare.mărăcine. soyeux mătreaţă [sg. mène (il ~) mâna a doua (de ~). contrefais (tu ~) măsluind. main-d'œuvre. manche mâner. sobrement măsură ce (pe ~). généreux. contrefaisant măsluire. =fête roumaine du 1er Mars mărul lui Adam [n.n. régaler (se ~) mâncăcios.] mături. contrefait măsura. Ligusticum mutellinoides [bot] măreţ. générosité mărinimie (cu ~). pointure [chaussure] mărime naturală (în ~). dent măseaua. main mână (el ~). Marie mărime. mesquin. largesse. postiche. fenouil mărarul-ursului [bot. professe (il ~) mărturisi. balayer mătura (da cu ~). contreferait măslui (va ~). mesure [n.] mânere. contrefait (ils avaient ~) măsluit. faux témoignage mărturiseşte (~ public). contrefaisaient măsluiesc (ei ~). mesure où (dans la ~).].] mânca. homme de peine mâna dreaptă [fig. vanter (se ~) mândrie. délivrer . témoin (se porter ~) mărturie mincinoasă. demain mâl. mangeur mănânc. tirage [photo] măritiş [pop.] mărunt.].] mângâiere [fig.].

mercenaire mercerie. mécanisme mecaniza. méditation. ignoble. limaçon. délivrance. songeaient meditează (ei ~).].mântuială (de ~). mécaniquement mecanic auto. jacasser meliţa (el ~) [pop. médité. maintenir menţin (ei ~). maintenons menţineţi. médicinal medie [friptură]. vil mârşăvie. ménage menaja. vont merg (eu ~). méditerranéen mediu [adj.n. toubib medic militar. étau [n. méduse megieş [reg.] medii. maintien [n. à point [cuisson] mediere. rédemption mântuitor. mercuriel mereu. médian mediator. mienne meandru meandre.]. Mold. mélodieux melodramă. médecin militaire medical. méditation meditat. mélamine melancolic.] mediu [n. songe (il ~) meditez.]. médiation medieval. ménisque menit. allant merge (ai ~). maintenu menţinere [n. méandre mecanic. irait .] menţiona. mécanicien mecanic (în mod ~). marchent. songe (je ~) meditezi. environnement Adev 26/10/07 meduză. odieux. match mmmed medalie. jacassait meliţat [pop. escargot mele. ordinaire medita. ménager menghină [n. mélodrame membrană. cogiter. mon mea (a ~). maigre. ma. milieu mediu mediului. [méd. prédestiné meniu. chétif [fig. grogner mârşav mârşavă. maniement mânz mânji. encadré Adev 18/12/07 median mediană.] medicină. mental mentalitate. manier mânuire. mécanique mecanism.m. cochonnerie mârşăvie (cu ~).m. maintient menţinem. maintienne menţine. mentalité mentă. mes. mélodie melodios. intarissablement. mes mele (ale ~). songeait meditare.] meni. mélancolique melancolie. cheminer. griffonner mmme mea. mercerie merci [liv.].]. rédempteur mânui. médiéval mediocritate. jacasse (il ~) meliţă [f. mémorisation mmmen menager.]. mémoire memoriza. ménager menaj.137 - . songer medita (el ~). carte [menu] meniu fix (mânca ~). sauveur [rel. poulain mârâi. mémorable memorie. miens (les ~) mmmel melaminat. médiocrité mediocru mediocră. méditatif meditau. aller merg (ei ~). mémoriser memorizare. recueillement meditativ. médiateur medic.]. colimaçon. maintenez menţinut. médecine medicinal. prix fixe (manger à ~) mental. bassement mâzgăli. mention mmmer mercantil. méditer.] menghine. jacassé meliţă (el ~).]. maintiennent menţin (eu ~). jacassant melodic. membrane membru membri. va-vite (à la ~) mântuire. irais (tu ~) merge (ar ~). médecin. merő merge.f.]. songent meditează (el ~).]. mélodique melodie. membre memorabil. médiocre. songes (tu ~) mediteranean. médaille medalion. médaillon. miennes (les ~) meliţa [pop. mélange melc. médical medical [abrev. mercure Mercur [planeta]. indéfiniment. mécaniser Mecca. maintiens (je ~) menţină (să ~). voisin mei. songé meditaţie.]. menu [n. Mercure [planète] mercurial. vais (je ~) mergând. moyen [n. piètre. commère meliţând [pop. prédestiner menisc. garagiste mecanică. mélaminé melamină. mercantile mercenar. cafard [fig. vilain.].].]. incessamment. menthe menţine.]. merci mercur. millet mei (ai ~).fig. moyen [adj. mélancolie melanj. mentionner menţiune. Mecque meci. va.

victuailles merinos. marcher sur la corde merge în serpentină. indicateur des chemins de fer. cadet mmmi mi. allons mergeţi. précis [n. serpenter meridian. parcimonie mesei rotunde. métrage metropolă. D] mi-. méthodologie metonimie. longer. longea merge mână-n mână. métier. allez-vous en ! mergi.] miaună. métallurgiste metamorfoză. méthodologie metodologie. petit. art. météorologique meteorologie. metatextualité meteorologic. allé (il était ~) mersesem (eu ~). mesquin meschin (în mod ~). iront mergea. cheminé. méticuleusement meticulozitate (cu ~). mâcher mestecă (el ~). & poet. méthodiquement metodică. mesterség meşteşugar. tables rondes Adev 26/10/07 meseira de instalator. messianique mesteacăn mesteceni. allas (tu ~) mers.] merit [n. mètre 100. métaphore metal metale. iras merge (veţi ~). longeait mers de-a lungul.n.000 de metri pătraţi. métallurgie metalurgist. gilet [n.].].] metalic. rempart meticulos. métropole metrou metrouri.m. métallisé metalocasnice. bouleaux (forêt de ~) meşă. D] miau!. mon. message meschin. mérite [n. prophétique. allé (vous étiez ~) merseseşi.] merite. mérite (qu'il ~) meritoriu. faible. microbe microbuz microbuze. balade [randonnée] mersul trenurilor. orfèvrerie [art] mmmet metaforă. métal metalepsă [narat. messager mesă. vaudra meritat. métamorphose metatextualitate. côtoyé merse de-a lungul. vas (tu ~) merse. valu. chemina (il ~) mersei. petit bourgeois mic tratat.] mesager. pataugeait mers prin noroi. méthodique metodic (în mod ~). 100 000 m² Adev 08/01/08 meu.] merita. & poetic].].] mic burghez. aller à tâtons merge călare. patauger merge prin noroi. cheminait (il ~) mergem. allé (j'étais ~) merseseră. mèche [cheveux] meşter. méticuleux meticulos (în mod ~). messe mesagerie. Mexique mezin mezină. métis metodic. patauge (il ~) mergea prin noroi. miaule miazănoapte [pop. horaire des trains mmmes mesadă. menu [adj. serpenter merge în serpentină [drum]. m' [pron. nord miazăzi [pop. midi mic mici mică mici. méritent. petitesse. côtoyer mergea de-a lungul. valent merita (va ~). mérite (je ~) merită.138 - .merge (el ~). valoir. allé merge pe bâjbâite. alla (il ~). méridien meridional. métier mesianic. mesquinement meschinărie.]. méticuleusement metis. allé (nous étions ~) merseserăţi. m' [pron. vaut merita (ar ~). petitesse microb. méridional merinde. irons merge (vor ~). démarche mers pe jos. Vaccinium vitis-idaea [bot. méritoire mers [n. aller de pair merge prin noroi. métallique metalizat. irez merge (voi ~). sud. micro-ondes . mérite (il ~). allé (tu étais ~) merseşi. allai (j'~) mersese. irai merge (vom ~). mesquinerie. pataugé merge pe sârmă. aller à pied merge de-a lungul. messagerie mesaj. météorologie meterez. marché. marche [n. allez mergeţi! plecaţi!. métonymie metraj. chevaucher merge pe jos. mérité merite (să ~). plomberie meserie. ma meu (al ~). ira merge (vei ~). miaou ! [interj. minibus microunde. artisan meşteşugul aurarului.] micime. vaille. mâche (il ~) mestecăniş. allé (ils étaient ~) merseserăm. quincaillerie metalurgie. métalepse [narr. métro metru metri. mériter merit (eu ~). vaudrait merită (ei ~). mien (le ~) Mexic. artisan meşteşug. bouleau mesteca.]. mérinos merişor [bot. chemine (il ~) merge (va ~).

chier (faire ~) [pop.] miliard miliarde.] milivolt. mensonger. millionnaire milita militez. impitoyablement milă [unitate de măsură]. Silene dinarica [bot. menteur minciună. minéral minéraux mineralogie. mimétique mimeza. militaire militar [abrev. mimésis (le ~) mimeză.]. milieux. mille [unité mesure] mileniu [n. million milionar. militer militează (el ~).] mieros. millimètre milion milioane. mille miime. mine [visage] mincinos. millième mijloace. ment minţi (tu ~).] mijloc de transport în comun. charitable milostiv.m. migration migrează (ei ~). charitable milostivenie. [mil. mille Adev 01/11/07 miel miei. rabattre.139 - . mimésis mimesis-ul. minutie migdal. bon sens minţi (socate din ~). pitié. miauler mieunat.]. mentir mint (eu ~). minerai mineriadă.] minionă.]. menti minuna (se ~). migrateur migraţie. miel d'acacia mierlă. militarisme militariza. minier minim. compassion milă (fără ~). mi-cuisse (à ~) mmmil mila (fi la ~) [+G]. merle mierluţă [bot. mime [n.m. mercredi des cendres miercuri. militaire [adj. mimé mimează (ei ~).]. médiane mijlocire. émerveiller minunat. raison. médiateur mijlociu. minorité mintal. balle mini-. moyens de locomotion mijloacele (prin toate ~). mimant mimat.] milenii. [bot. moyen [adj.] militarism. merci (sans ~). rogne. mimique [n.] militari. minuit migală. mal à la tête. milieu de (au ~) mijlocul coapsei (le ~). rogné micşoraţi. mercredi miere. rabat (il ~) micuţ. médiation mijlocirea (prin ~). minéralogie minereu. milieu mijloc [n. millénaire [n. =marche des mineurs sur Buch. miniminiatură. mime (il ~) mimesis. ministre minor. amandier migdală. mensonge miner. migrent (ils ~) migrenă.]. moyen (par le ~) mijlocitor. rognent micşorează (el ~). mine mină [aspect]. mimosa mmmin mina.].m.m. miment (ils ~) mimează (el ~). charité mim [n. miaulement miez (de pâine). doucereux. mignon mignonne minister. minime minion [neo. amande migra.] mimoză. merveilleux . rabattu. milligramme milimetru.] mijloace. voiture de transport en commun mijlocie. Minuartia sp. milliardaire miligram miligrame. vulg. Michel mii (< mie). diminution micşorat. millivolt milos. intermédiaire [n. militariser milităreşte. mineur minoritate. diminuer.f. moyens (par tous les ~) mijloc. moyen [n.]. mens (je ~) minte (el ~). Mihail. charité. amoindrir micşorăm.] mie mii.n.f. Silene acaulis [bot.]. rabattons micşorare. petit [n.]. mielleux mieuna. réduit.n. miner minaret. minaret mină. mimer mimând.micşora.m. médian mijlocul (în ~).m. agneau miercurea. le Ministère français de la Justice Adev 03/01/08 ministru.] militar [adj. miel miere de salcâm. rabattez micşorează. milliard miliardar. militaire [n.] mierluţă pitică [bot. miniature minier. milite (il ~) militant.] minţi. ministère Ministerul francez al Justiţiei.m. mie miezul nopţii. réduire. mens (tu ~) minţit. ressources mijloace de locomoţie.]. mental minte minţi. militant militar. parmi mijlocul (în ~) [+G] ~). ballon. soldat. migraine Mihaela. militairement miliţea [bot. mimésis (le ~) mimetic. minge. migrer migrator migratoare. taille. mineur mineral minerale. Michèle Mihai. mercredi (le ~) miercurea cenuşii. Minuartia sedoides [bot. mimésis mimică [n.] militar [n. esprit. merci de (être à la ~) milă.] mima. rogner.

sanglier mistui. "Miorita" miorlăit. étonnions (nous nous ~) mirară (se ~). mirage miră.] mmmis misit. nanan [n. mû mişcat [fig. souple mlădiţă.] misiune. minuscule minut. super [col. mouvement. myope comme une taupe miopie.] [devoir]. senti [odeur] mirt [bot. étonna (il s'~) mirăm (ne ~). minutieux minuţiozitate.]. miaulement miorlau!.].140 - . mou. remue mişca (se ~). merveille minune (copil ~). intermédiaire [n. meus (tu ~) mişto [col.minune. gueule [fig. remue (il ~) mişcăm. geste mişcare (în ~). infime. étonnai (je m'~) mirai (te ~).] moale moi. faux pas mişcat. mission. parfum. fourmiller. sentir [odeur] miroase. mystique misticism. mourant moaşte [n. remuer mişc. mille-pattes mirişte. lâche. miaou ! [interj. sordide mizerabil. mire mire. miracle.]. touchant mişti. moelleux. pulluler mişună. étonnais (tu t'~) miram (mă ~). mistral mistreţ. charge [n. mise mizer. étonnait (il s'~) mirai (mă ~). chouette [fam. soigneusement.]. mystérieux mistic mistică. meeting mitologie.pl. étonnement miracol. meus (je ~). niaiseries mlădios. touché [fig. département Maramures [abréviation] mmmo moacă moci. étonnas (tu t'~) miraţi (vă ~). mouvons mişcător. bronche (il ~) mişcă (se ~). arôme [m] Mirela. étonnaient (ils s'~) miră (ei se ~). sentait [odeur] mirosind. sordide mizerie.]. métropolite mitui. brebis miop. étonner (s'~) mir (mă ~).]. s. mixte miza. marié [n. décès. miraculeusement miraj. mysticisme mistifica. relique [n. mystifier mistificare. arcanes misterios. mort moarte (pe ~). paille (être sur la ~) mizilic. étonniez (vous vous ~) miraţi (vă ~). broncher mişca [fig. rien [n. toucher [fig. myope miop ca o cârtiţă.]. digérer mistuit. pot de vin [fig. sensas [fam. marais. mythe mită. étonnons (nous nous ~) miri (te ~). marécage mlăştinos. miser miză. étonne (je m'~) mira (se ~).]. étonne (il s'~) miră (el se ~) [perf.].] mireasă. mouvoir. tâche mister. enjeu. ému mişcaţi. étonnais (je m'~) miram (ne ~). mouvez mişcă (el ~). pullulé mmmit mit mituri. odeur miros [simţul]. étonnèrent (ils s'~) mirarăm (ne ~). graisser la patte de qqn [pop] mixt. minable. sentant [odeur] mirosit. émouvoir mişcare. =de la balade roum.m.] [fam. Mireille miriapod. étonnâtes (vous vous ~) miraşi (te ~). misère.] miting. moins minuscul. mouvement (en ~) mişcare greşită.] mirosi. étonnâmes (nous nous ~) mirarăţi (vă ~). indigence mizerie (a fi în ~). mouvant. chaume [champ] miros mirosuri.f. pestilence miros urât. pullule (il ~) mişunat. mystification mistral. miraculeux miraculos (în mod ~). étonnez (vous vous ~) mirau (se ~). pousse mlaştină. meut (il ~) mişcă (el se ~). sentent (ils ~) [odeur] mirosea.] . mythologie mitralieră.f. mitrailleuse mitropolit.]. moulin moară de apă. odorat miros infect. étonnes (tu t'~) mirare. merveille miraculos. minute minuţios. étonnent (ils s'~) miră (el se ~). moulin à vent moarte.] mmmir mira (se ~). minutie mioară mioare. mystère mistere. mariée mireasmă miresme. tendre [mou] moară mori. grouiller. marécageux MM. myrte [bot. molle. myopie mioritic. sent (il ~) [odeur] miros (ei ~) ]. miracle.] mişuna.]. prodige (enfant ~) minus.m.] mizilicuri. relent [n. moulin à eau moară de vânt. digéré mişca.

leurre (il ~) momind. modérer moderat.m. agréablement modă. tas (le ~) mormanului. Moldavie moldovean [m. grogner morocănos. manières model. pomme de terre génétiquement modifiée Adev 13/05/08 moft mofturi. monture monument.f.de Moldavie molecular. morse .n. sornette. pièce [monnaie] monetar. tombe [n. monétaire monitor. posent (ils ~) montează (el ~). amender modificare. appât. pétrir. pétrit (il ~) modeleze (el să ~).m. résolument mod plăcut (în ~). leurrait momeau. modeste modestie. montait montat. modèle plume [vêtement] modela.] mochete. éthique morală.f. momentané momi.] mmmor moral. bagatelle.].f. morne Moise [Bib. mœurs morărit. molécule molie. pestiféré moloz. amas. monarchie monden. mode modă (la ~). mondain mondial. débris [pl. maussade. mode. monarque monarhie. mondial monedă.mobil [telefon] mobile. mode (à la ~) modalităţi. modeler. portable [téléphone] mobila. grommeler. modestie modic.].] monumente funerare. molleton [textile] moluscă. monumental moped [n.] moldovenească [adj. posé montând. moral. sépulcre [n. humble. monopole monoton. meubler mobilat. momentané momentan. pile.n.141 - . mouler. crantage [de la semelle] model super-uşor [haină]. atténuer.]. moderne modest. monomoteur [aéro. pétrisse (qu'il ~) modem. pétri. leurraient momesc. monté. moralité morar.] mofturos. mormînt morminte.] mochetă [n. modérateur modern. montage montan. leurrent momeşte.f. uni monolog interior [narat. modique modifica. téléphone cellulaire. poser monta (el ~). monter. morphotype morgă. pétrissant modelat. monument monument funerar [n. mode d'emploi mod hotărât (în ~). monologue intérieur [narr. moulé modelează.] molton [textil]. Moïse [Bib. difficile [personnes] mohorât. meuble mocasin mocasini. tarare ! [fam.]. tas (du ~) mormânt [n.]. moniteur mono. morose morsă. leurré mmmon monahal. monotonie monstru. amorce [pêche] moment. mite molipsit de ciumă.] moldoveancă [n. dressé [monté].] monumental. monstre monstruos. f. modem modera.] monopol. façonner modelând. modérément moderator moderatori.] Moldova. instant.] mmmod mod. modéré moderat (în mod ~). seconde moment (de ~). monstrueux monstruozitate.]. moulent [mouler] modelează (ei ~). tas mormanul. tentation. mono monocolor.]. monstruosité monta.m. monnaie. m. moment.].]. tombeau [n. carotte morfologie.] mormăi. monacal monarh. morphologie morfotip. meunier moravuri. meunerie morbid. dresser [installer]. morale moralitate. mollusque momeală. alpin montaniard. plâtras. =typique à la rég. morbide morcov.]. montant montează (ei ~). mobylette [n. mocassin [n.m.]. montagnard montare. modification cartoful modificat genetic. moule [vb. meublé mobilă. moléculaire moleculă molecule. activement mod de întrebuinţare. =de la province de Moldavie moldovenesc [adj.] monomotor [aero.n. grincheux.m. façon mod activ (în ~). simagrée mofturi! [fam. leurrant momit. pétrissent (ils ~) modelează (el ~). leurre. modèle. monotone monotonie. montage montură. mobile. tombeau [n. type model antiderapant [la talpă]. modifier. morgue morman mormane. pose (il ~) montaj. leurrer momea. tapis [n.

fort [adv. mouiller muiat. remercier mulţumesc (ei ~). beaucoup mult timp. longtemps multe.]. motion mouse. moteur de recherche [PC. butte mozaic. succession. vieillard Moş Ajun. moteur motor de căutare [PC.]DEX online mumie. remercie (il ~) mulţumeşti.] mortalitate.]. bobine mostră.m. collant [habits]. relique [f.]. montagne [abréviation] Mţii.] multi-.]. fondement. merci mulţumi. mortier mortăciune. motocycliste motor. nèfle [bot. motoriser motorizare. moule (il ~) mult. travail travaux. =habitant des Montagnes Apuseni moţ [n. motocyclette motociclist. remerciez mulţumi [+G]. moulant mulează (ei ~). mosaïque mozaic (de rit ~).f. froisse (il se ~) mototolit.] motorină. Montagnes de… [abréviation] mmmu mucarniţă [arh. moisissure mucegăit. remercies (tu ~) mulţumim. mugir mugur. pas mal multe (spune ~).f. mosquée Moscova. département de Mures [abréviation] Mt. motrice mmmoţ moţ (de pene). multimédia multimedia [PC]. butte. longtemps mult timp (de ~).]. multiplier multiplicare.pl. motard. multimultimedia. fellation muiere [pop.]. sujet [n.]. mauve movila. femme muierea [pop.142 - . remercie (je te ~) mulţumeşte.]. remercié (il avait ~) mulţumit. ouvrage . morve mucilagiu. néflier [bot. butte (la ~) movilă. motivé motivaţie. remercié mulţumiţi (voi ~). vieillard moşte [f. matou Motanul Încălţat. pas mal mulţi [m.mort moartă. moulé mulat pe corp. femme (de la ~) mmmul mula. moisissure.] moţ de păr. mobylette [n. remerciant mulţumise.n. Internet]. maint [arh. œuvre.] mucegăi. mazout motoriza. remerciement.m. moulage mulat. sommeiller moţiune. mucilage mucos. papier mâché (le ~) mucegai.pl. amollir. mob [n. multiplication multiplicator.]. besogne. sexist]. éteignoir mucava. long (en dire ~) multe [f.]. remercions mulţumind. mouler mulaj.] [fam. mosaïque MS. hériter moştenire. tremper. panache moţ [locuitor din Apuseni]. veille de Noël Moş Crăciun.sg.] mulţime. femme (la ~) muierii [pop. multitude mulţumesc. mortier [mil. profusion. tertre moviliţă. motorisation mototoli (se ~) mototolesc. Chat Botté motiv. remercient (ils ~) mulţumesc (eu ~). Moscou mosor. sexist] muieri. legs.] moşmon [bot.] motiva. motivation motivează.f. motif. moisir mucegăire. moisi [n. touffe [n. mortalité mortar.]. cunnilingus.]. souris [PC] mov. moulage mulare. Internet] motoretă [n. froisser (se ~) mototoleşte. morveux muget.]. héritier mmmot mot-a-mot. chiffonné. pousse muia.] moşteni.] moşneag. échantillon moş. remercie (je ~) mulţumesc (îţi ~). froissé motrice. sexist] muierilor. mouillé muie [vulg.pl. motiver motivat. héritage moştenitor. multiplicateur multiplu. charogne mortier [mil. longue date (de ~) multă vreme. papier mâché mucavaua. dire merci (~ à) mulţumire mulţumiri. littéral motan. motive motocicletă.] mmmos moschee.f. momie mmmun muncă munci. merci [n. meugler. foule.. gros. mugissement mugi. moisi muci [pl. houppe moţăi. mort [adj. maint [arh. multiple mulţi. moulent [mouler] mulează (el ~). Père Noël moşmoană [bot. multimédia [PC] multiplica.

travaillé munciţi. =montagnes Carpates Orient. susurrer.m.Carpates S roum. mordez muşti. malpropre. =montagnes S Carpates Orient.143 - . Munţii Ciucului. Trans. mmmur mural. Munţii Bucegi. =montagnes . =montagnes .f. manœuvre muncitoresc. ordurier murdar de pământ murdară de pământ. travaille (il ~) munceşti. Munţii Ciucaşului.] [pop. =montagnes S Carpates Orient.Carpates E roum. murmurer murmură. mordra muşcăm. Munţii Parângului. murmurent. saleté. murmure [vb. Munţii Nemira. travailler coude à coude munci pe brânci. mordu muşcaţi.] [pop. hôte [invité] [n. =montagnes . =montagnes S Carpates Orient.] [reg.] munţi. muscat muscă muşte. montagnard. =montagnes . =montagnes . nécessairement musca-ţeţe. mural mură. petite montagne [n. Munţii Godeanu. travaille (je ~) munceşte. =montagnes . =massif des Carpates Orient.] . crasse [n. Munceii Neamţului. petites montagnes [n. meurs (tu ~) muri (ar ~). ouvrier [adj. meurent mor (eu ~).m. municipalité municipiu. =montagnes . Munţii Harghitei. muncel [n. Munţii Perşani. travailleur muncitor agricol. Munţii Vâlcan. vilain. mourrait muri (va ~). mortel murmur. valet de ferme muncitor metalurgist. habitué [n.]. moustachu mustrare. maculer murdări (se ~). grognement murmura. travailles (tu ~) muncim. mordant [adj. =montagnes S Carpates Orient. montagneux Munţii Apuseni. succomber.m.Carpates S roum. dans les Carpates S Munţii Giurgeuluiu. salir. Munţii Retezatului.].] muri.Carpates E roum. Munţii Gurghiului. =montagnes Carpates Orient. Munţii Rodnei. mords (tu ~) muşcător. mordons muşcat. =montagnes S Carpates Orient. mordent muşca (el ~). cheveu dans la soupe (comme ~) muscat. travaux forcés muncei [n. travailler comme un nègre muncitor. =montagnes . incisif. Munţii Hămaşului. Munţii Ciucaşului. mordait muşcă (el ~).] musafir (~ obişnuit). meurs (je ~) mori. mourez muribund. semonce [n. municipalité muniţie. =montagnes S Carpates Orient.] municipal.f.f]. =montagnes S Carpates Orient.Carpates S roum. mordit muşca (va ~).Carpates E roum.Carpates S roum. mordre muşc. =montagnes . Munţii Piatra Craiului. mont muntean. mords muşca (ar ~).] murmurând. obligatoirement. tacher murdărie. =montagnes des Carpates Orient Munţii Nemira. =montagnes .pl.f. hôtesse [invitée] [n. mouche tsé-tsé musca-n lapte (ca ~). mousse [matelot] musafir. mordrait muşcă (ei ~). murmurant mmmus mus.] Munceii Întorsurii. =montagnes S Carpates Orient.f. mûre [fruit] murdar. Munţii Breţcu-Oituz. =montagnes .Carpates S roum. Munţii Semenicului. travaillez munci cot la cot. sale. munition munte [n.Carpates W roum. montagnard [adj. murmure. Munţii Bodoc. Munţii Căpăţânii. montagne [n.f.].muncă silnică. Munţii Făgăraşului.Carpates E roum. mourir moare. Munţii Retezat.Carpates S roum.Carpates S roum.] munci. =montagnes Carpates Orient. =montagnes . moribond muritor. =montagnes Carpates Orient. Munţii Stânişoarei. =de la province de Valachie muntele munţii. terreux murdări. montagne (la ~) muntelui munţilor. municipal municipalitate. ouvrier.] muşca.] musai [pop. Munţii Ţarcului.pl. =montagnes N Carpates Orient. travaillons muncit. immonde. travaillent (ils ~) muncesc (eu ~). Munţii Vrancei.m. =montagnes S Carpates Orient. mourons murind. moustache mustăcios. mourant muriţi.Carpates S roum. montagne (de la ~) muntenesc. Munţii Tarcău. =montagnes .] muntos. =montagnes N Carpates Orient. Munţii Căliman. métallurgiste muncitor necalificat.].Carpates S roum. mord muşcă (el ~) [perf simplu]. =mts. =montagnes . meurt mor (ei ~). mouche muschiulos. musclé must. remontrance. moût mustaţă. travailler muncesc (ei ~). Munţii Baraolt. =montagnes S Carpates Orient. mourra murim. Munţii Siriu.

naturel [n. n'ont pas n-lea (al ~).].].]. natalité nataţie.] nară nări. déménage (je ~) muta (se ~). ingénu. naturaliste .] nas (închide uşa în ~). fourmilière mmmut mut [adj. nais năştea (se ~). déménagement. musli Myrtus communis. naturel naturaleţe. nature natural. marraine naşpa [arg. appât. naissez naşti (te ~). emménager mut (eu ~). naissant născu (se ~). mutiler. contrôleur (le ~) [SNCF] nnnat natal. racontaient narăm.] [CFR]. narrateur narau.]. nacelle nadă. naïf. raconterai naram (eu ~). Scabiosa lucida [bot.m. raconter. naîtrait naşte (se va ~). musicien muzician. narcose nas nasuri. muscle muşchi [bot.].]. crédule naivitate. naturalisme naturalist. nase. naissons naşteţi (vă ~). naquit născut născută. natal natalitate. [mus. né născut [fig. camomille muştar. narratif naratologie. issu naşte. ne la nabab. naissant naşte (ea ~) [ginec. n'avons pas n-aţi. musical muzicant. accouche naşte (el se ~). raconte (je ~) naratar [narat.]. natif natură. morsure muşcată [bot.][pop.]. géranium muşcatu-dracului [bot. mutuel muţeşte. meus (je ~). déménages (tu ~). racontez narator. musée muzică. nylon ingénu nailon superuşor. nylon microplume naiv naivă.muşcătură. naïvement nani. gueule [fig. enlevez mută (ei ~). nabab nacelă. nase nasture. pif [n.]. muse muzeu. navet napolitană [alim.] muşchi. povestitor. emménagement mutila.] muşuroi de furnici.] muţi mută mute. mouvez. naissent nască (el să se ~).] [fam. naître nasc (ei se ~). meut (il ~). silencieusement muză. enlevons muţi (tu ~). mû. raconté naraţi. naîtra naştem (ne ~). narratologie naratologie [abrev.] muzical.f.] muşchi [anat. racontait nara (va ~). estropier mutilare.].] mutual. dodo nani (face ~). musicien müsli. narcisse narcisă galbenă. mutilation mutilat. moche [fam. naissait născând. moche [fam.] naraţiune. vaisseau nap. racontais (je ~) narat. enlevé mutaţi. meus (tu ~) mutare. muet muta.144 - .]. amorce [pêche] nailon. nez bouché (avoir le ~) naş. enlever. raconte (il ~) narez (eu ~). déménager mutat. n'a pas n-am… (eu ~). déménage (il ~). [narr. mousse [bot. naisse naşte (care se ~). nez (fermer la porte au ~) nas cârn.] naşte (a se ~).] muşeţel.]. musique muzică [abrev. narrataire [narr. narine narcisă. accoucher naştere. narcotique narcoză. mouche (de la ~) muşuroi de cârtiţă muşuroaie de cârtiţe. natation nativ. mouvons. narration narativ narativă. jonquille narcotic. narrer nara (el ~). dodo (faire ~) naos.] naturalism. enlèves (tu ~). gaufre nnnar nara. myrte [bot. accouchement naşul [pop. naît (il ~) naşte (s-ar ~). n'avez pas n-au. bouton nasul înfundat (avea ~). moutarde muştei.] nnna n-a. raconterez nara (voi ~). enlèvent mută (el ~). enlève (il ~) mutăm. taupinière [n. naissance naştere [ginec. estropié mutră mutre. bâtard. nième (le ~) n-o. n'ai pas n-am… (noi ~). ingénuité. parrain naşă. racontera nara (veţi ~). leurre. racontons narează (el ~). naïveté naivitate (cu ~).]. nez. nez retroussé nasol [fam.

sombré născoci. nécessairement Neapole.]. hărţuială. nous [pron. naviguer navigabil. Naples neastâmpărat. nationaliste naţionalitate. forger. ruer năpusti asupra (el se ~). hărţuială. navigable navigant. tracasse (il ~) necăjind. forgé.f. nécessairement necesar să (e ~). chagrin [adj. imaginaire născociţi. nécessiter necesitate necesităţi. naufrage nautic. tombe sur (qu'il ~) [violent] năpustesc asupra. tomber sur [violemment] năpustiră asupra (se ~). boue. noire (liste ~) neagră (piaţa ~). naval navă.] [bot. requis necesar (strictul ~). se ruer sur năpustea asupra. invente (j'~). espérer nădejde.] năpusti (se ~).145 - .f. invente (il ~) născoceşti. navigation navigaţie. hennir nechibzuit [n. nationalisation naţionalizat.f. vaisseau. inventes (tu ~) născocim. A] NE. fond [vb. ruer năvălire (în mod ~). dupe năuc. nécessaire. improviste (à l'~). hébéter năvală. nébuleux nebun nebună. naufragé naufragiu. chagrinait. invention nătăfleţ.].O. ruée. besoin. réclamer. indépendant neatent.. tracassé. nef [n. distraction [fig.][a catedralei]. irruption năvalnic (în mod ~). inattentif. nef [n.]. soudaine neaşteptate (pe ~).<NON-fumeur> neacceptat (de ~). navette naviga. infester năpârli. Geranium robertianum [bot. insensé nebunie nebunii nebunia. folie Adev 02/01/08 nnnec necăji. hébété năuci. muer năprasnic [n. national naţionalism.naturaliza. rebours (à ~) nnne ne. tomba sur (il ~) [violemment] năpusti asupra (se ~). vase [boue] năpădi. précipice. nasal nazalizare. soudain neaşteptată (pe ~). tracas necesar. NOUS… <il NOUS a filmés> NE.] nebunatic. race.<NEfumător> ).T.] năpusti asupra.] . tracassant necăjit [adj] necăjită. nazi nnnă năbădăile (a-l apuca ~). turbulent neaşteptat.] navă [n. distrait [adj. impétueusement năvod. étourdi [n.]. extraction. toqué [fam. tombé sur [violemment] nărăvaş.][église] navă cosmică. NON.m. soudainement neatârnat [arh. inventons născocit. rétif nărui. sombrer năruit. néant. espiègle nebunesc. tombèrent sur [violemment] năpustit. nasalisation nazist. hennit necheza. tracasser necăjea. aliéné. peuplade. nationalité naţionalizare.]. mégarde (par ~) neatins (de ~).]. irruption năvală (da ~). inventez născocire. colère (piquer une ~) nădăjdui. tracassait necăjesc. nem neamul omenesc. nationalisme naţionaliste. fondent sur. nécessaire (le strict ~) necesar [adv.<el NE-a filmat>. inventent născoceşte. intangible nebăut (de ~). nasaliser.m. brusquement. espoir nămol. imbuvable nebulos. chagrine (il ~). importe de (il ~) necesita [ofic. O. tracassent necăjeşte. tombe sur (il ~) [violemment] năpusteşte. navigateur nazal. A] ne-.N. inconvénient nealterabil.].m. navigant navigare. fondre sur. abîme neapărat [adv. chagriner. vaisseau cosmique navetă. genre humain neant. inacceptable neagră (listă ~). étourdi neatenţie. nuisance. ennui. fondu năpustit asupra. filet de pêche ndoaselea (de-a-~).] necaz. inaltérable neam.A.T. nous [pron. bateau. étourderie neatenţie (din ~). inattendu. naturaliser naturalizare. nautique nnnav naval. naufragiat. nécessité nechează. inventer născocesc. tracas necaz. ruent sur năpusteşte asupra (se ~). inventé. lignée neam [popor] neamuri. navigation navigaţie de coastă.]. fondait sur năpustească asupra (să se ~). fou folle. navigation côtière navigator.A.]. naturalisation naţional. étatisé naţiune. nation N. noir (marché ~) neajuns [n. irruption (faire ~) năvăli.

incontesté necopt. indéfini nedefinit (de ~). parlementer. sottise neglija. négligea neglijând. mettre au négatif nega importanţa. jachère (champ en ~) necumpătat. impitoyable.] negaţie. malpropre necioplit. injuste nedrept (pe ~). commerce negoţ [n. nias negat.m. indécis. néfaste nefericire. négocient negociază (el ~). colporteur [com. niait negaă (ei ~). négociaient negociază (ei ~). malheur nefericire (din ~).] negustori. sans faute negreşit [pop. noirceur [n.]. nègre [n. négation negăsit (de ~). nectar nectarină.necinste.] necorespunzător. nia negăm. pourparlers negoţ [arh.n. négation negativ negativi negativă negative. néglige (qu'il ~) neglijezi. doute (sans ~) negricios. invraisemblable necrolog.]. commercial negustorie [pop. nécromant necromanţie. nies (tu ~) nega. cru [adj. niais.][fam. négatif negativ [n. infidélité necrezut (de ~). niai negaşi. nectarine necultivat (teren ~). irrésolution nehotărât nehotărâtă.m. inutile nefumător.]. négocions negociind. nie (il ~) neg (eu ~). noir negru [n.n.] neguţători. impur nnned nedefinit.] nnnei .]. méconnaissance. malhonnêteté necinstit.] nedeterminat.].][lenjerie]. inutilisable nefolositor. nié negaţi (voi ~). brumeux negustor [arh. malhonnête. méconnu. indélicat nedemn. indigne nedesăvârşit. indéchiffrable neclar.m. fruste neciteţ. négociation negocieri [pl. négligeait neglijă (el ~). négociable negociator.].f. incertain. indéfini (article ~) [gram.] negri neagră negre. négociez negociau [pl. inconfortable neconstituţional. négligé neglijează (ei ~). négociant [vb.] negocia. négocié (ils avaient ~) negociat. colportage [com. obscur [fig. irrésolu nehotărât (articol ~) [gram. commerçant. niant negi (tu ~). implacable nectar.m. inconstitutionnel necontestat. confus neconceput (de ~). négoce [n. négociateur negociere. nécromancie necruţător.] negoţ ambulant. négocia negociem. négliger neglija (el ~).][film]. négresse negreşit.]. vague [adj. injustice nefast nefastă. sot neghiobie. commerce neguţător [arh. incroyablement. indiscipliné nedorit. nier l’importance de negare. négligence neglijeu [n. négliges (tu ~) neglijabil. négociations.]. niaient negă (el ~). nier neagă (el ~). négocier negociaseră. négligent neglijenţă. niez negau. malheureusement nefericit. indésirable nedrept.] negreală. verrue nega. inconcevable neconfortabil.m. négocié negociaţi (voi ~). faussement nedreptate.] negură. néglige (il ~) neglijez.]. nient negai. commerçant. néglige (je ~) neglijeze (el să ~).n.m.146 - . nègre [n.] negresă [n. inconnu. niaiserie. incroyable. négligent (ils ~) neglijează (el ~).] negociabil. négatif [n.f. négligeable neglijent neglijenţi neglijentă neglijente. détresse. négociant negustoresc [arh. insuffisamment necredincios. incommode. indéfini nedisciplinat. imparfait nedesluşit. négligeant neglijat. non-fumeur nnneg neg.] nehotărâre. intempérant necunoaştere. négligé [n. négociant neguţător ambulant. négocie (il ~) negocie (el ~). nie (je ~) nega (el ~).][arh. nions negând. malheureux nefolosit (se ~). introuvable neghiob neghioabă.] negru [adj.]. brume neguros. fatal. vague [adj. marchand.] necurat. impropre necorespunzător (în mod ~).]. indéfinissable nedelicat. ignorance necunoscut necunoscută. infidèle necredinţă. noirâtre negrişor [fam. nécrologie necromant.].

fâcheux. impuissant neputinţă. néon (tube au ~) neozeelandez. malédiction nenorocit. désagréable. tourmenter neliniştit. invincible nelalocul lui. impitoyable Nemira.] neinteligibil. ininterrompu neînţelegere. immobile nemţişor [bot. incompris neînţeles (de ~). fortuit neprevăzute (pe ~). mineur. moindre neîntârziat. cesse (sans ~) neînchipuit (de ~).]. hors-la-loi [n. immaculé nepătruns (de ~). différent. inhabité Nelu. impénétrable nepieptănat. ingrat nerecunoscut (de ~). impoli. impartial nepăsare. impromptu (à l' ~) nepricepere. inintelligible neisprăvit [adj. impérissable neplăcere. népalais nepărtinitor. jeun (à ~) nemărginit. insignifiant. népotisme nepotrivire. ennui. néolithique neologism. impardonnable neigienic. rebutant nepoată [de bunic]. néon (tubes au ~) neobosit. invaincu neînvins (de ~).] nelinişte. ingrat. incompatible nepreţuit. inconsolable neînăbuşit (de ~). incessamment neîncetat [adv. toupet neoclasic. non-officiel neofit. impatient nereal. JAMAIS… <JAMAIS vu> nemaiauzit. irréalisable nerecomandat. négligent nepătat. Népal nepalez. ratant [cible] nenoroc. indifférence. incompétent neprihănit. inhospitalier Neptun.neiertat (de ~). méfiance. inconciliable neîmpăcat (de ~). imperturbable.147 - . immaculé neprimitor. néoneoane. inexorable. insalubre neimpozabil.m. non imposable [fin. déconseillé nerecunoscător. indifférent. incompétence nepriceput. mécontentement nemulţumit. mal dans sa peau (être ~) nelegiuit [n. suspicion. immédiatement. inouï nemaipomenit. irréel nerealizabil. négligé neînlocuit (de ~). insouciance. malentendu neînţeles. néon neon (lampă cu ~).]. assiette (pas dans son ~) nelalocul său (se simţi ~). malchance nenorocire. petits-enfants nepotism. incompréhensible. cruel neînduplecat (de ~). inquiéter. inavouable nemernic. impitoyable neînemânare. petite-fille nepoată [de unchi]. indolent.] [vulg. imprévu. néoclassique neocolit (de ~).]. mécontenter nemulţumire.m. implacable neîndurător. mésaventure.] nelegiuiţi. effronterie. crapule nnneî neîmpăcat. malheureux nnneo neo-. futile.] nemilos. Neptune [planète] nepusă masă (pe ~). incompatibilité nepotrivit. Delphinum elatum [bot. inattendu. indubitable neînduplecat. mécontent nemuritor. =montagnes S Carpates Orient. immobilité nemişcat.] neplăcut. insouciant. increvable neobrăzare. malheur. inconcevable neîncredere. incroyance neîncrezător. irrépressible neîncetat. impatience nerăbdător. hère (pauvre ~). inachevé neisprăvit [n. maladresse neînfricat. inoccupé neoficial. immortel nenimerind. méfiant neîndemânare. maladroit neîndoielnic. inintelligible neînvins. impuissance nnner nerăbdare. incessant. petit-fils nepot [de unchi] nepoţi. méconnaissable . néo-zélandais nnnep Nepal. mal-peigné nepieritor. irremplaçable neînsemnat. indolence. nuisance neplăceri [pl. nématode nemâncate (pe ~).].] nemulţumi. gaucherie neîndemânatic. inouï nematod. nièce nepoliticos. con [fig. insolence. infini nemărturisit (de ~). neveu nepoţi [de bunic]. mésentente. impayable neîntrerupt. immédiat neîntrecut.<NEMAIvăzut>. incompréhension. agitation nelinişti. brusquement neputincios. incrédule.m. histoires [pl. Jeannot nnnem NEMAI. froideur nepăsător nepăsători nepăsătoare. tourmenté nelocuit. increvable neobosit (de ~). intrépide neîngrijit (de ~).]. hors de prix neprevăzut. irrévérencieux nepot [de bunic]. inquiétude. néologisme neon. néophyte neolitic. nemişcare. embêtant. incontournable neocupat.

lisse. femme [épouse] nevăstuică. manqué nerozie. intarissable neserios. indéfiniment nesigur. Nouveau Brunswick New Orleans. lissent (ils ~) netezeşte. neurone neutralitate.][personne] nimbus [meteo]. néréide nerespectuos.pl. sempiternel nesfârşit (la ~) nedefinit (î mereu). malsain nesăţios. incontestable neted netezi netedă. lissé. indifférence nesincer. aucun nici un [art. nicotine Nicu.n. précaire. librement nestatornic. neurasthénie neurolog. neutrino neutron. Nil Nilul. nervosité nervuri. invendable nevastă. insuffisant nesăbuire. neutralise (il ~) neutrino. incertain nesiguranţă. nég. nickel nichelat. tomba sur (il ~) [par hasard] nimerii peste (eu ~). lissait netezească (să ~). nimbus [météo] nimeni. instabilité nesuportat (de ~).][personne] nimeri peste. neurologie neuron. ratant nereuşit. infini. forcément. tomber sur [par hasard] nimeresc peste (eu ~). nul [art. nécessité nevoie (de ~). innocent nevinovăţie. ratissé netrecut (de ~). irrégularité neregulat. ni nici măcar. nervures nnnes nes [pop. farouche nespecialişti. ignorance nnnet net. infranchissable. nihilisme Nil (fluviul ~). newtonien newyorkez. neutralité neutraliza.]. nul [pron. besogneux. artificiel. plat.] neutri neutră neutre.indéf. inoubliable neurastenie. lissant netezit. personne (à ~) [pron. gré (mal ~) nevralgie. intolérable neşters (de ~). sauf [adj. sottise neruşinare.]. Nouvelle Orléans (la ~) newtonian. nécessités nevoiaş nevoiaşi nevoiaşă nevoiaşe. ingratitude neregularitate. futile neseriozitate.] nici una. Nil (le ~) nnnim nimănui. Nicolas nicotină. lisse (il ~) netezi (el ~).148 - . neutralisé neutralizează (el ~). névralgie nevrotic. effronté nerv nervi. invraisemblable nevindecabil. nickelé nici. tombe sur (il ~) [par hasard] nimeri peste. ratisser. neurologique neurologie. avide. indemne neverosimil. irrégulier nereidă. nulle part Nicolae. aucune nici un. irrespectueux nerespirat (de ~). aucunement niciodată. tombèrent sur (ils ~) . imprudent nesănătos. tombe sur (je ~) [par hasard] nimereşte peste. jamais nicicum. besoin. faux [adj. nulle part nichel. nécessiteux nevoie. nerveux nervozitate.]. lisse (qu'il ~) netezeau. nerf nervos nervoşi nervoasă nervoase. aucun nici… nici…. lisser. nimbe ne. impertinent. net [catégorique] netăgăduit. innocence nevoi [n. neutron neutru [m. insatiable nesecat. indélébile. Nigeria nihilism. névrosé nevroză. indécence. neurologue neurologic. indécis. incertitude nesimţire.] nimb.neh. poli neterminat. impudence. nul [pron. pas même nici o. newyorkais nnnic nicăieri. égaliser [surface] netezea. effronterie neruşinat. Nouvelle Orléans. ness. irrespirable nereuşind. impudent.nerecunoştinţă. indéniable. interminable.] (homme ~) nesociabil. névrose New Brunswick. belette nevătămat. lissaient (ils ~) netezesc (ei ~). inconstant nestatornicie. doute [n.]. jamais niciunde. personne. neutre nevandabil. ni… ni… nicicând. imprudence nesăbuit.] nici unul. neutraliser neutralizat. inachevé netezi. incontesté netăgăduit (de ~). tombai sur (je ~) [par hasard] nimeriră peste. Nicolas Nigeria. lissa (il ~) netezind. indigent. insurmontable nnneu neuitat (de ~). ineffaçable neştiinţă. légèreté. névrotique nevrozat. incurable nevinovat. non-spécialistes nestânjenit. nescafé nesatisfăcător. frivolité nesfârşit nesfârşită.

chaque nuit noaptea. s. nuit (de la ~) nnnor nor nori. nous. Noé [Bib.]. nostalgie nostru. nuit (la ~) noaptea [adv.<NON-sens> non-profit.nimerit peste.pl.]. hasard. neigea ninsese.] Noroc! [strănut]. aplatir. japonais. anéantit nimicind. non-conformiste nonsens. non-sens nonşalanţă. normaliser normalizare. nuages (les ~) normă. destruction nimicuri [pl. toxique nod. sable fin nisipos. norme normal. bru nord. normand Normandia. rien nimic [n. normal normal (în mod ~). nuit tomba (la ~) noastră noastre.] . niaiseries. nous-mêmes noiembrie. nuageux Norvegia. bonne chance. neiger ningând. niveau de (au ~) nivela.f. normalisation normalizează. Norvège norvegian.]. tourbillon de poussière noră nurori. sableux nişă. neigeait nins. normalement normalitate. fortune. nord-américain nordic.] nnnoi noi. À votre santé ! noroc chior. À vos souhaits ! Noroc! [toast].] nimici. river nivel. norvégien nostalgic. nomination nnnon NON. rivet nitrat. vapes (dans les ~) nori (cu capul în ~). Hutchinsia brevicaulis [bot. nôtre nobil. neigé (il avait ~) ninsoare [n. nous-mêmes noi înşine [m. à but non lucratif nonconformist.] norocos. anéantissant nimicit. nomenclature nomenclaturist.]. on noi însene [f. nostalgique nostalgie.] ninsori [n. DU <bois DU café !> [partitif] NIŞTE <mănâncă NIŞTE supă>. neigeant ninge. gentilhomme. nuages (être dans les ~). anéanti nimicire. notre .]. code de la route (le ~) noroc. nonchalance nopţii. nominal nominalizare.] (chance) noroc!. notre nos noastră (a ~). anéantissement. tombé sur [par hasard] nimerite (pe ~). aveuglette (à l'~) nimfă. NON-. nitrate nitrata. nitroglycérine nitui. nordique nori (cu capu-n ~). belle-fille. neuvième [1/9] nomad nomazi.] nombrilism. terreux noros. sens (sans aucun ~) noime [1/9].149 - .]. tchin-tchin ! [fam. novembre noimă (fără ~). aplati nivelul (au ~) [+G]. incompréhensible noimă (fără nici o ~). chute de neige [n. nuit noapte (peste ~). Nice nisip nisipuri. nomade nomad [adj. nombrilisme nomenclatură. neige (il ~) ningea. veinard noroi. veine noroc şi sănătate!.f. La nuit porte conseil noaptea se lăsă. nitrater nitroglicerină. boue noroios noroioasă. sans but lucratif. fange. nymphomane nimfomanie. niveau de (au ~) nivelul (la ~). aplanir nivelat. niveau nivel de (au ~). aubaine. nœud nodul. nuage nor de furtună. lendemain (du jour au ~) noapte [hotel].f. nuage chargé de tonnerre nor de praf. nodule Noe [Bib. niveau (au ~) nnno noapte nopţi.] nipon. nuitée [séjour d’une nuit] noapte de noapte. nymphomanie nimic nimicuri.]. neigé ninse [perf. chance. normalité normaliza. normatif normele de circulaţie rutieră. chance (bonne ~) noroc! [închinând paharul].]. nymphe nimfomană. septentrional. vapes (être dans les ~) norii. rien [n.] ninge. tchin-tchin ! [fam. nuages (dans les ~) nori (fi cu capul în ~). anéantissait nimiceşte. normalise (il ~) normand.] nociv. pot [fam. nomenclaturiste nominal. Normandie normativ. nirvana Nisa. nippon nirvana.]. anéantir nimicea.<NONsens>. sable nisip fin. DE LA <mange DE LA soupe> nit. pendant la nuit Noaptea e un sfetnic bun. nord nordamerican. seigneur nocilă [bot. nomade [adj. riens [pl. niche NIŞTE <bea NIŞTE cafea!>.

ratais (je ~) nu reuşesc (ei ~). naguère nu face nimic!. note [restaurant] notă la subsol. ne pas être dans son assiette nu fi în stare să. nombre (en bon ~) număr [cantitate].] notar.][atom. immédiatement. être hors d'état de nu fi sigur. addition. ratent nu reuşesc (eu ~). noix nucă de cocos.] nul şi neavenit (face ~). nouveau (de ~) nou nouţ nouă nouţă. nombre (au ~ de) .] nubian.f. note [au bas de la page] nnnou nou noi nouă noi. nucléotide nucleu.] nucleotidă. [bot. notant notase. ne le nu-mă-uita [bot. département de Neamt [abréviation] nnnu nu. neuf nouăsprezece. rata (il ~) [cible] nu nimerii de. complet [hôtel] nu cunoaşte.] nucleu celular. se méfier (~ de) nu se întâlni (~ cu cineva). indisposé nu ţine seama de. pas. notation notă.] nuca în perete (ca ~). de rien ! nu fi!. cheveu dans la soupe (comme ~) nucă. ratais (tu ~) nu reuşeam (eu ~).]. noyer [n. douter. raté (tu avais ~) nu reuşişi. notaient notează el ~). nouveauté (de la ~) novator. ne… pas.][bot. nombre pair număr de (în ~). autant numai să. ratez nu se încrede. méfier (~ de) nu avem camere [hotel]. Nouvelle Zélande (la ~) nouă [numeral].m. nouveau-né nou (din ~). rate (je ~) nu reuşeşte. n'est pas nu-i mare brânză!. neuvième (le ~) noutate noutăţi. uniquement. raté (il avait ~) [cible] nu nimerit.pl. raté (j'avais ~) nu reuşiseră. seulement. dix-neuf nouăzeci.][bio. baguette nul nulă. ne sois pas ! nu fi în apele. neuf. noix de coco nucă).m. nos nnnot not. rate (il ~) nu reuşeşti. noyaux [n. ne me nu-s. nuisances sonores Adev 01/04/08 NT. nu [n. tout neuf noua (a ~). ratait nu reuşeai. neuf [adj. ne nu-i.m. quatre-vingt-dix noulea (al ~).][atom.pl. nul et non avenu (rendre ~) nulitate. raté (il avait ~) nu reuşisem (eu ~).]. noyau cellulaire nud. myosotis nu-mi. nullité nulitate (fi o ~). nota notând. nubile nuc [n. teinte [n. ne pas être sûr nu nimeri. ratai nu reuşim. bientôt. ratâtes nu reuşise (el ~). raté (ils avaient ~) nu reuşiseşi. noté (il avait ~) notat. noté notau. nouveauté noutăţii. rates (tu ~) nu reuşi (el ~). nul [adj. coquille $$$ nuclear. novateur novice. note (il ~) Nota redacţiei. nuance. rater (~ quelqu'un) nu se simte bine (care ~).] nou-născut nou-născuţi. ratais (je ~) [cible] nu nimereşte.red. insigne [adj. ratai [cible] nu nimerise. ne sont pas nu-şi. nouveau. nombre. Myosotis sp. Note de la rédaction [abréviation] nota.][bot.] nuclee. à moins que numaidecât. notaire notare. ratait (il ~) [cible] nu nimeream (eu ~).]. pourvu que numai să nu. tout de suite. ratèrent nu reuşirăm. nouvel. rien que. nu se $$$ nu-ţi.nostru (al ~). numéro număr (în mare ~).150 - . novice novicele.n. négliger nuanţă nuanţe. ce n'est pas grand-chose ! nu-l. Note de la rédaction notabil. nombre număr cu soţ. instant (à l'~) număr numere. nubien nubil nubilă. nul (être ~) nnnum numai.] nuditate. ratons (nous ~) nu reuşiră. méconnaître nu de mult.. noyau [n. non. nucléus nucleu [n. rater nu reuşea (el ~). rate (il ~) [cible] nu nimeri (el ~).][bio. ratâmes nu reuşirăţi. noter notă (el ~). novice (le ~) noxa noxe.m. rata nu reuşii. nôtre noştri. note notă de plată. raté [cible] nu reuşi. nudité nuieluşă. nucléaire nuclei [n. ne te nu avea încredere.] nuci. notation notaţie.n. neuvième (la ~) Noua Caledonie. rater [cible] nu nimerea de. ratas (tu ~) nu reuşiţi. nuisance noxelor sonore. Nouvelle Calédonie Noua Zeelandă.

objet volant non identifié. source [d'une rivière] obcină obcine.]. force (il ~). Berlusconi premier ministre pour la troisième fois Adev 15/04/08 oarbe < orb. objet obiect (fără ~). accoutumer obişnui (se ~). objection obiectiv [foto]. objectons obiectând. pli (prendre le ~) obiect obiecte. matière obiect zburător neidentificat. hommes oamenii.] obligi.]. plaque d'immatriculation număr fără soţ. colline haute [abréviation cartographique] obârşie. coutume obicei (de ~). nombrer numără (el ~).f.]. fourrage nutriţie. hommes (à des ~). habituel obişnuit [n.] [devoir]. forcé. habituer. nommait numeau. objectaient obiectă. brebis. la.] oaspete. objecte obiectez. vulgaire.] obolul. numérique numeros. corpulent.] [but] obiectivă. numéro hors série [journal] număra. vulgairement. objecter obiecta (el ~). origine obârşie [geo. obole [n. objecta obiectăm.].]. nombre impair număr impar.f.n. mouton oală [n. Que nenni ! o să [+ ind. nommaient numesc (ei ~).f. quelconque [adj. obligent obligă (el ~) [perf. compte à rebours nume / nume.][banal] oarecare [adj. hôte [invité] [n. pratiquer.]. nouvelliste oooa o. nuptial nutreţ. objective obiectivitate. ordinaire obişnuit (în mod ~). nommé numismat. prez.număr de imatriculare [auto]. =colline longue de Bucovine Obcinele Bucovinei. hommes (les ~) oamenilor. numéroté numi.f.] ooob Ob. obliger oblig. nom de (au ~) numelui [n. objectant obiectează (el ~).]. pot [n. nommer numea. ô ! O <O maşină> [art. obligeant [vb. nom (du ~) numeral.neh. fin [n. objet (sans ~) obiect poleit cu aur. obliquement obliga. un petit peu oacheş oacheşă.]. habituellement.] oale. ordinairement obişnuit [adj.][littéraire] nuvelist. s. hommes (des/aux ~) Berlusconi. obligeons obligând.m.n.f. numérotage numerotat.] oblongă. marmite oameni < om. nomma numit. noce. nom numele.] obârşii. numéraire [n. obligea obligăm. objectes obiecţie. biais [adj. nouvelle [n. obligez obligă. force (je ~) obliga. hôtesse [invitée] [n. nombre premier [math. premier pentru a treia oară. contrevent oblong. obligation oblon obloane..]. objet [but] obiectiv [n. OZN. nutritif nuvelă.][banal].].]. banal. familier. un une o!.] obişnuit cu obişnuită cu.151 - . obésité obicei obiceiuri. habitué.f. biais (de ~). volet. forçait. nom (le ~) numele (în ~). obole (l'~) .] obiectiv.m. numéroter numerotare. habitude obişnuit. objecte (j'~) obiectezi. obytchno obiceiul (lua ~). gens. forcer.]. objecté obiectau. indéf.f] oaste. habitué [n. observation. UNE <UNE voiture> O nu!. nombreux numerota. OVNI obiecta. forces (tu ~) obligatoriu. noiraud oaie oi. forcément. neh. accommoder. obligeait obligat obligaţi obligată obligate. oblong oboi. forçant.m. armée oază [n.f. aveugles oarecare [adj.]. communément. ordinairement. nutrition nutritiv nutritivă. habitué oblic. numéral numerar [n. objectait obiectat. [marque du futur populaire] o ţâră [pop. objet. nombre (il ~) numărătoare inversă. oasis [n. oblige (il ~) obligă (ei ~). numismatique nuntă. accommoder (s'~) obişnuinţă. commun.m.] număr special [al unui ziar].]. travers (de ~). quelque [adj. obligatoire obligatoriu (în mod ~).]. hautbois obol [n. dorure obiect de studiu. =montagnes bas Carpates Orient obez obeză. nomme (il ~) numi (el ~). obligatoirement obligaţie. objectif [n. nombre impair număr prim [mat. oblongue oblong [neo. nomment numeşte. numismate numismatic. objectivité obişnui.] numeric. obèse obezitate. mariage nupţial. habitude. obligé obligaţi (voi ~).] oblic (în mod ~). charge [n.

Biscutella levigata [bot. occidental occidentaux ocean oceane. obsession obsidian [n. obtienne (qu'il ~) obţinând. fatigant obraz [n. obtiendrais (j'~) obţine (el ar ~). obstination obstrucţie. tireur ochiul-boului [bot. mettre en joue [fusil]. lassitude.] ooobs obscen. obsédaient obsedează (ei ~). ouest occidental occidentali. Saxifraga retusa [bot. obtus obtuz (unghi ~) [mat. observait observa (el ~).m. licencieux. obtiennent (qu'ils ~) obţină (el să ~). observe (il ~). obsédait obsedant obsedanţi obsedantă obsedante. ordurier obscenitate.]. impertinence. obtiendrais (tu ~) obţine (aş ~). observent observa (el ~). obtiendrait (il ~) obţine (el va ~).][de fenêtre]. œil (à vue d'œil ~) ochii deschişi (visa cu~). maille ochi [n.] ochilor mei (lumina ~). apercevra observai. observes (tu ~) observare.]. obtiendrai (j'~) obţine (vei ~).].] ochitor. en auto-stop ocazie. occasion (à l'~). océanique Oceanul Atlantic. obsidienne [n. obscur [fig. obséder obseda (el ~). observais (j'~) observam (noi ~). fatigue obosi.]. œil de bœuf ochi buni (avea ~). observais (tu ~) observai (eu ~). obtiens (j'~) obţin (eu să ~).m. obsèdes (tu ~) observa (a ~). yeux (les ~) ochii-şoricelului [bot.pl.] obuz obuze. obsédant obsedat obsedaţi obsedată obsedate. observait observă (el ~). carreau [n.]. obtins (tu ~) obţinut obţinută. viser ochi ochi [pl. fatiguer obosit obosită. obtenir obţii. apercevoir observ. obtiendras obţinem.m. obtention obtura (a ~).m. Erigeron alpinus [bot.].g. apercevant observaşi. commun obţine (a ~). obscurité obsecvios. barrière. apercevons observam (eu ~). obturer obturaţie. obsède (il ~) obsedeze (el să ~). obtus (angle ~) [math. collimateur (avoir dans son ~) ochii şoricelului [bot.] ochiul-boului de munte [bot. aperçoivent. joue [n. apercevait. obscénité obscur obscură.]. occident. obtiendra obţine (eu voi ~). culot [n. observation.m. observe (qu'il ~) observi. obséquieux obseda.] obsolet [neo. obtenez obţinu (el ~). lasser. obtiens (tu ~) obţii (tu să ~). nuages (être dans les ~) ochii pe (fi cu ~). observatoire obsesie obsesii. obsolète obstacol. obtenu obţinere. aperçut (il ~) observa (va ~).]. aperçu observaţi.] ochi. ténébreux. communauté obştesc. obturation obtuz.] (partie du visage) . obtiennes (que tu ~) obţin (ei ~). aperçus (tu ~) observat.]. obtienne (que j'~) obţină (ei să ~). obstacle obstinaţie. lunettes [f. obtint obţinui (eu ~). obsède (qu'il) obsedezi. obtiennent obţin (eu ~).].] . œil américain (avoir l’~) ochi învineţit. observation observator observatoare. Gentiana ciliata [bot. œil (coup d'~) ochelari [m. éhonté obrăznicie. observez observaţie.].obolul (a-şi aduce ~).] ochii (văzând cu ~). obsèdent obsedează (el ~) ).] [bot. Océan Atlantique (l'~) Oceanul Pacific. obscurément obscuritate.] obscur (în mod ~). apercevrait observă (ei ~). observaient observe (să ~). obole (apporter son ~) oboseală. occasionnellement occident.152 - . Aster alpinus [bot.sg.f. empêchement. observons. Saxifraga ascendens [bot. occasion ocazional ocazională. Gentiana utriculosa [bot.] obraji obrazuri.] ochincele [pl. œillade. figure [visage] obraznic. obtenons obţineţi. aperçoit observă (el ~) [imperf. observateur observatrice observator (~ astronomic). apercevez. obstruction obşte [arh. Océan Pacifique (l'~) oooch ocheadă. observer. obtient obţine (ai ~). obscur. obtins (j'~) obţinuşi (tu ~). ouest Occident. observé.] [de geam] ochiuri.]. œil poché ochii (văzând cu ~). observions observând.] ochelari de soare. baie ochi de bou ochiuri de bou.]. occasionnel ocazional (în mod ~). obus oooc ocazia (cu ~). obtenant obţine. servile. obscène.f.]. lunette de soleil ochelariţă [bot. observe (j'~) observa (ar ~). océan oceanic. remarque observau. effronté obraznic. obsédé obsedau. œil yeux ochi (la plasă). yeux (la prunelle de mes ~) ochincele [pl.] [bot. las lasse obositor. aperçus (j'~) observăm.pl.

f.] oltenească. oculaire oculist. Hollande [n. sauvegarde ocrotit. chargé. œil nu (à l'~) ochiului (cu coada ~). occupé ocupaţi (voi ~).]. blessure [fig. offensait (il ~). occulte ocupa (a ~).] Olt. m. Hollandais [n. homme à tout faire om de cuvânt. insultait ofensa (se ~). porter sur [concerner] ocup (eu ~). potier olărie. timon [d'une voiture ou d’une charrue] oiţe [pl. lévrier ogivă nucleară [mil. champ. insultant ofuschez. insulter. patronner ocrotind. miroité oglindă.]. galérien.m. insultes (tu ~) ofensiv.].]. bagnard. farceur om de paie. faner (se ~) ofilit. détour. =Citroën Axel fabriquée en Roumanie oltean [n.] om al legii. homme de paille om de serviciu.153 - . œil (cligner l’~) ochiul liber (cu ~). homme de loi om de litere. un petit peu oleacă de [pop.]. Eritrichium nanum [bot.] [bot.] ochiul-şarpelui [bot. repos. bagne ocnă [mină]. otdyx odihni (se ~).. blesser [fig. occupera ocupant. blessant. insulte (j'~) ofuschezi. insultes (tu ~) ogar. insulté ofensator. jachère. officier [vb. =de la province d'Olténie ooom om oameni. occupons ocupi (tu ~). outrage. occuper ocupa de (se ~). occupes (tu ~) ocupaţie. offensé. détourner ocroti. reposant odinioară. homme-grenouille om bun la toate. offrande oftat. ode odăiţă. insulter ofuscând. brebis.]. mine de sel gemme ocnă [pop. poterie oleacă [reg. miroir oglindi oglindesc. homme om de afaceri.][locuitor] olandezi [n. occupe (il ~) ocupăm. occupe (j'~) ocupa (el ~). ô oooi oi < oaie.pl. offensive [n.] ocnaş. vexer. tour [détour] ocoli.f. régaler oferi voluntar (se ~). néerlandais olandez [n. patronné ocru. homme de lettres om mare. porter volontaire (se ~) ofertă. jadis.m.]. octave [mus.] octombrie.] [gastron.f. insulte (j'~) ofenseze (să ~). office oficiu [bucătărie mică]. Pays Bas Olanda [n.] olteancă. réduit [n. autrefois odinioară (de ~).pl.] [bot.]. =typique à la rég.].pl. offense (il ~) ofensez.] olar. offensent ofensează (el ~). hollandais.] oferi o masă bună. pièce [chambre] odă ode. officiel oficial (în mod ~). officier ofrandă.]. sauvegarder. réfléchir ogor. juste [n. offensif ofensivă [n. =de la province d'Olténie oltenesc [adj. fantoche. œufs sur le plat [pl. moutons oieresc.] ochiul (a face cu ~). ugar oh!. œil (faire de l'~) ochiul (face cu ~). homme d'affaires om-broască.].] ojă [n.]. région d'Olténie [abréviation] Oltcit ®. laque. Anemone narcissiflora [bot. octobre ocular. offense (j'~).m. hideux odogaci [pl. un grain de [fig. homme de parole om drept. mortifier.m. Hollandais [n. métier. guéret. offre oficia. crochet. grand [n. offensant ofensă. antan (d'~) odios odioasă.]. occupez ocupă (ei ~). offense ofensează (ei ~). pastoral oişte.] oficial. insulte (qu'il ~) ofensezi. fané ofiţer.]. convict ocnă. d'Olténie olteni [n.] olandez olandeză. reposer (se ~) odihnitor.m. vexation. attaque. tuile Olanda. œil (du coin de l'~) ochiuri [pl.] olandeji [pop. occupant ocupat. soupir ofusca.m.ochiul-găinii [bot. occupation oood odaie. sauvegardé.] ooofe ofensa (a ~). ogive nucléaire oglindat.] ofensând. odieux. Primula minima [bot. insultant ofensat. profession.]. glace [miroir].] ofensa (el ~). occupait ocupa (el va ~).] odihnă. homme à tout faire .]. laque vernis pour les ongles oool olan. kitchenette ofili (se ~). offenser. froisser (se ~) [fig. sauvegardant ocrotire.] om neserios. ocre octavă [muz. insulte (il ~). officiellement oficiu. prison ocol. occupent ocupă (el ~). Saponaria pumilio [bot. forçat.m. oculiste ocult.].

paralyser opri brusc (se ~).]. œuvres de bienfaisance opinie. commander .sg. homme d'à côté (l'~) omule!. város orăşean [n.] orăşenesc. œuvre littéraire opere de binefacere.m. arrêt oprit. contraire ooor or. broaşte]. urbain. œuvre operă literară. cité [n.f.] oraţie funebră. honnête [adj. huit optime. m. orage [météo] oraj [neo. homonyme omoplat.]. éblouit orbi. or [conj. honneur (demoiselle d'~) onoare (gardă de ~). huitième optimism. omoplate omor. assassinat. lumină puternică]. homologuait omologat.] onorific.m. orageux [adj. quatre-vingts opţiune. orbite orbitor. coasser [grenouilles] orăcăiau.]. éblouir orbire [provocată de lumină]. heure ora (cu ~).] ooon on line [PC]. aveugler orbi [d. homologuent (ils ~) omologhează (el ~). citadin orator. honnête [adj. honorablement onorariu [n. homme (de l'~) omuşor [anat. Silene dioica [bot. hommages (les ~) omagiile mele.n. empêcher opri (se ~). homologation omonim omonime. homologuer omologa (el ~). option opune (se ~). unitaire. honnêtement online [PC]. homologue omologa. heure (à l'~) oră (pe ~). chenille [zool. ordinaire ordona [mil. homogénéiser omolog. assassiner omucidere [n. obstruction opri. homologué omologau. m. aveugle orbeşte. homme ! omului.] orăcăi [d. Aconitum sp.].154 - .][plată]. ordre. horaire [adj. humain omidă.] onestitate. honorer la mémoire de onorabil onorabili onorabilă onorabile. berlue (avoir la ~) orchestră. humainement omenos. savant om de treabă.] [anat. coassent orăcăit. blâme opt. optimiste optsprezece.]. crime. bonhomme om vînjos. homicide [n. honnêteté onestitate (cu ~). bonhomme de neige omag [bot. honorer onora cu prezenţa. fort [n. en ligne [PC] onoare onoruri.]. citadin [adj. coassé orădean. =de la ville d'Oradea (Ts) orătanie. oral (sexe ~) oranj [neo. oral oral (sex ~).]. homologuaient omologhează (ei ~). frisé onest oneşti onestă oneste.]. orateur oratoriu [muz.]. volaille orătănii.n. [bot. dix-huit optzeci. arrêter net (s'~) oprire. commandement. oratorio [mus. humain omenie (cu ~). grossier. orangeade orar.m. homologue (il ~) omologare.] omagiile. honorifique onorific (profesor ~). orange [couleur] oranjadă. luette [f. optimisme optimist. honneur onoare (domnişoară de ~). aveuglette (à l'~) orbeşte [d. homme d'état om de ştiinţă. attarder opri [fig. oraison funèbre oră ore.pl. arrêté oprobriu. homme (l'~) omul de alături.] orajoasă.] omite. négliger. éblouissement orbită.]. basse-cour orb oarbă / orbi / oarbe. omettre omogen.].] orar [n. orage orajos [neo. tuer.] onorabil (în mod ~).]. meurtre omorî.]. hommage (rendre ~) omenesc. meurtre omul. homogénéité omogeniza. hommages (mes ~) omagiu omagii. honorer de sa présence onora memoria. hommage omagiu (aduce un ~). honoraires [n. ville Din magh. honoraire.] oral. orchestre ooord ordin. éblouissant orbul găinilor (a avea ~). échauder operă. mandat ordinar ordinară. arrêter (s'~).]. lumină tare]. honneur (garde d'~) onora. honoraire (professeur ~) ooop opaiţă roşie [bot. citadin [n. oracle oraj [meteo].] om de zăpadă.] oraş. honorable. contrer opus. avis opoziţie. horaire [n. homogène omogenitate.] opări (a se ~).om de stat. horaire [adj.] oracol. en ligne [PC] ondula [părul]. coassaient orăcăie. aveuglant. friser ondulat.

paquebot .] ordonat.] ouă tari [pl.f. horloge [n. vinaigre. orchidée ooori ori. couilles [vulg.] ouăle [pl.] ostroave. essieu osos.] oşancă oşeni. quiconque oricât de. îlot fluvial osul-iepurelui [bot. acier. orphelin. proscrit ostrov [n. puis P. Orient. banquet. Moyen Orient Adev 13/01/08 orificiu. ovationner ovăz. ordonnance [jur.] orologii. proscrire. organique Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). ozeneu [fam. OVNI : objet volant non identifié pppa P-na. régal ospătar ospătari. quoi que oricine. commande (il ~) ordone (el să ~) [mil.]. hospitalité ostaş ostaşi.]. horrifique oribil. sommelier ospitalier. acél oţet. militaire [adj. régulier ordonat [mil. lassitude.R. oreillons orez. N'IMPORTE <N'IMPORTE qui>.. col [de montagne] [abréviation carto] P. oxydable oxigen.][bot.D. produit interne brut [abréviation] P. horripiler oripilează (el ~). sueur.]. souche [fig. affreux. œuf dur oua.] ovaţiona.]. quelque… que orice.] orizontală (pe/la ~). horreur orologiu [n. ecet ooou ou ouă. horizontal horizontaux orizontal (în mod ~). oxygène ozeneu [fam. est [point cardinal] Orientul Mijlociu.B.orhidee [pl. riz orfan orfană. ovale ovar [biol. fatiguer ostenit ostenită. orgie orgolios.].] originea omului. bugrane épineuse [bot. las ostentaţie. soldat oştire.ordonanţă [jur. horrifier oripila [neo. œuf (coquille d’~) ou fiert tare.].]. hostile ostilitate ostilităţi. chaque. origine de l'homme oripila.].]. quiconque oricum. serveur ospătar care serveşte băuturi. Organisation Européenne des Droits de l’Homme Adev 03/01/08 Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. testicules ouă jumări [pl. OVNI OZN. =parti nationaliste roumain pace. horrible.<ORIcine>. soldat ostatic.f.. horriblement orient. Obiect Zburător Neidentificat. œufs (les ~) [pl. orphique organic.].n.155 - . avoine Oxalis acetosella. fatigue osteni. horizontalement orizontală (linie ~) [n. hostilité ostraciza. orfèvrerie [art] orfevru [neo. os os cu măduvă.].]. =typique à la région d'Oas oştean oşteni. ou ORI.n. orfèvre orfic. pondre ouă [aluziv eufemism]. si… que oricât de puţin.I.].] oxida.]. œuf ou (coajă de ~). décorer ornament.].] ortodox. huérfano orfevrerie [neo. bannir ostracizat. =Parti Démocrate [Roumain] P.]. empoisonné oţel. orgasme orgie. oxyder oxidabil. militairement osteneală. ornement ornare.art. Organisation Mondiale de la Santé OMS Adev 14/03/08 orgasm. armée otravă. hospitalier ospitalitate. =de la région d'Oas oşenesc [adj. n'importe quand oricare. -CONQUE <quiCONQUE> oricând. horizontalement orna. n'importe qui. poison otrăvi. n'importe quoi.] ostăşeşte. otage ostăşesc. orifice origine. ovaire [biol.M.. commandé ordonă (el ~) [mil.] oşan [m. pour peu que oricât de… [concesiv].f. commande (qu'il ~) oreion. surelle [n.f. orthodoxe ortodoxie. os à moelle os de peşte. orthodoxie ooos os oase.. décoration oroare orori. Organisation pour la Coopération et le développement économique Adev 15/02/08 Organizaţia Europeană pentru Drepturile Omului. extraction. clairière [abréviation cartographique] p-ormă [pop. horizontale [n. incubateur oval. paix pachebot. banni. m. empoisonnement otrăvit. soit. œufs brouillés [pl. œufs durs [pl. horripile (il ~) orizont. empoisonner otrăvire. osseux ospăţ. ostentation ostil.]. n'importe comment oribil.] ouătoare. arête [de poisson] osie osii. ingrat. est [n.] oşenească. horizon orizontal orizontali orizontală. hautain orhidee .].].

pohár pahar cu picior. paprika [n. prairie pppal pal. palais palat [anat. cache [protection] pansa. pâleur. panser pansament. léser păgubit. bandage pantă pante. mise en page paginat. palpable palpita. page pagina întâi (fi în ~).] paralelism. inclinaison. paradoxe paradoxal. blême. dommage păgubeşte. panoramique panou panouri. lèse (il ~) păgubi.][de bébé] pppan pană [greutate].] pahar pahare. chaume (toit de ~) paietă. parade paradis. paralepse [narratol. palissandre palmares. paraphrase paragină (în ~). sacristain paradă. patient [n.] pamperşi. pansement. crevaison pană de curent. papa papal.f. colère (piquer une ~) pandantiv. sachet pacient [n.m. côte [géo. pacificateur pacifist. papal papalitate. palper palpabil. panorama panoramic.m.] pacific. paginer pagină pagini. quatorze paiul. palais [anat. palestinien paletă. quatorze paisprezecea (a ~). palliatif Palestina. parallèlement paralel (în mod ~). semble (je ~) par [număr]. quatorzième (le ~) paişpe [pop. paillette paisprezece. mise en page pagubă. pâle. parais (je ~).f. bannière. écriteau panou de protecţie. pantomime Papa. cuissard pantaloni de munte. libelle pamfletar. papillon [mode] paprica [n.] pané. golfs de varappe pantaloni scurţi.] papuc papuci. préjudice. gifle palmier palmieri. pántlika panică. palmier paloare. verre. panne pană (avea o ~). pamphlet.n. palpiter palpitaţie [med. Palestine palestinian. paradisiaque paradox. parer [éviter] para parale. ruban. chaussure.] paie. lividité palpa [med. panne d'électricité panaş. soufflet [gifle] palmă [lovitură]. cordonnerie pantomimă. paradis paradisiac. paradoxalement parafrază.].] paralel (în ~). dégât. paraissent. pantoufle pppar par (ei ~).]. pacifiste padişah.]. palpitation palton paltoane. parabole paracliser. pantin paie (acoperiş de ~). panique panoramă. placard. papauté papetărie.f.156 - . soulier pantofar. pâle palid (foarte ~) palizi. shorts pantaloni trei sferturi. gobelet. perdant [adj. pair para.]. pendant [n. sauve-qui-peut. papilles gustatives papion.] pantalon.]. sou (monnaie) parabolă. verre à pied pahiderm. Pape papa. semblent (ils ~). panneau panou (cu o inscripţie). lésé păgubos. pamphlétaire pampers ® [fam.]. pré. pané $$$ panglică. padischah pagina. blafard. pachyderme pppai pai [n. paquet. blafard palat. livide palisadă. parallélisme paralepse [narratol.] . parallèle [adj. panne (tomber en ~) pană (rămâne în ~). friche (en ~) paragraf. page Web [Internet] paginare. paille (la ~) pajişte. plume [poids] pană. colis pacheţel. paille [n. paradoxal paradoxal (în mod ~). semblent par (eu ~). couche [n. palissade palisandru. pacifier pacificator. manteau pamflet. panache pancartă. pancarte pandaliile (a-l apuca ~). godasse [fam. golfs de varappe panteră. parallèle [n. parallèlement paralelă. panne (tomber en ~) pană de cauciuc.] pacienţi. palette palid. culotte.m. Une (être à la ~) pagină Web [Internet]. knickers. cordonnier pantofărie. papeterie papile gustative.pachet. paginé paginaţie. paume. blême. panthère pantof. pantalon pantalon scurt [ciclism]. pente.]. pagination. pagination. paragraphe paralel. quatorzième (la ~) paisprezecelea (al ~).] paiaţă.] paleativ. pacifique pacifica. palmarès palmă palme.

paralipse [narratol.] partea.157 - . vape-mat [R] pastişa. parodiste parohie. partisan. pare-brise parc parcuri. pasticher pastişă pastişe.]. partiellement parveni.].] parazit. paries (tu ~) paricid. partiellement parte rotunjită [la cort]. compagnon parţial.f. particularité partid. paratextualité paratrăsnet. toquade pasiv. partage parte părţi. route. paralyser Parâng. parlement parlamenta.]. côté parte (în ~). pariait pariat. parisien parlament.]. partie partitură [muz. parcourir parcurs.].] paraliza. oiseau de proie pasienţă. parasol paraşuta. compagne parter. pastille pastile anti-ţânţari. devant [n. patience [jeu de cartes] pasionat. franc-tireur partener. pasuri. pâte dentifrice paste făinoase paste făinoase [n.] parcimonie. rez-de-chaussée parter (la teatru). parié pariaţi. parenchyme parfum. parie (il ~) pariem. passe-partout pastă. paratonnerre paraua. parasite pară. parcimonie parcimonios. partition [mus. parti [n. parfum parfuma. parterre [théâtre] participa. fiévreux [fig.] partea din faţă. mot de passe partaj.] pasaj. parfumerie paria.] pppas pas paşi [pl. pas [n. participant participare. pari. gager. parquet [jur. pare-neige [sg. parions pariez. participer participant. volaille pasăre de pradă. paranteză. côté (le ~) partea (din ~). parfumer parfumat. ardeur pasiune trecătoare. particulier. parlementer parlamentar. parquer parcare (loc de ~). =montagnes . dessus [n. partenaire parteneră. pardessus [n. parodier parodic. participation participiu.] partidă.m.]. parc parca. part [n. pastel pasteuriza. parfument parfumează (se ~). devant [n. passerelle pasă. parti (prendre ~ pour qqn) partea cea mai importantă. côté droit partea frontală. parlementaire parodia.] pardesiu (bărbătesc). parquet. sou (le ~) paravan. passage pasarelă. paravent.]. lot parchet. privé particularitate. parking parcelă.] partizan. abside [de la tente] parte superioară. parapet parasol. chiche que… ! pariezi. parachuter paraşută.paralipsă [naratol. participe particulă. parfumé parfumează (ei ~). passable pasager. parcimonieux parcurge. pare-vent parazăpezi [pl.Carpates S roum. col [de montagne] [n. parachutiste paratextualitate.]. pájaro pasăre de curte. partiel parţial (în mod ~). parachuté paraşutist. parfument (ils se ~) parfumerie. pâte pastel. passe [sport] pasăre păsări.] pardon!. parcouru parcurs [n. parodique parodie. parier paria (el ~). carrelage pardosi (~ cu dale). particule particular. parachute paraşutat. parenthèse parapet. parcours [n. inactif paspartu [art. pastiche .] partea stângă.pl. partie.]. poire parbriz. parvenu [n. Paris paritate. pardon ! pardonabil. pâte pastă de dinţi. oiseau.]. carreler pardosire (cu dale sau gresie). faux pas pasabil. pardonnable pardoseală. parti [n.].]. côté gauche partener. gageure parizian. passager [n. paroisse parolă. parvenir parvenit. parcelle. parité pariu. partie avant partea dreaptă. pariez pariază. parie (je ~) pariez că…!. carrelage parenhim. parricide Paris. pas pas [geo. parodie parodist.] pasiune. pasteuriser pastilă pastile. part de (de la ~) partea (ţine ~ cuiva). jardin public.] pas greşit. gros [n.

pavé [pavage] pavat. pause-café pava. pathologie patos. patrilinéaire patrimonial. quarantaine [num. paveur pavea [neo. pâté d'oie patimă. quatorze patruzeci. patronat patronimic. patenter patern. berger pasul [geo]. patrimoine patriot. patriotard patriotic.].] pavoaza. patin à roulettes [n. patin patină cu rotile [n. pathétique. patiner patinăm. patines (tu ~) patinaj. pathogène patogeneză. pastoral paşaport paşapoarte. ordinateur Pd. quatrième (le ~) patrulează (ei ~). paître păscut. patrouiller patrulat. paver pavaj. patine (je ~) patinezi.] pattern [neo. Paul pauperiza.].f.. pathogénique patolog [n.m. pâté [alim.m. patinent patinează (el ~). immaculé păta.] pateu de ficat. patristique patron. paternel paternă (pe line ~). patrouille patrulea (al ~) ). pacha paşi mari.f.] patenta.]. patinage patinator. pâtisserie pato-. patron patron (sfânt ~). patin à glace (faire du ~) patine cu rotile [n. patins à roulettes [n. paissait păştea [d. pavillon [mar. acharnement. folt pată de cerneală. patronné patronat. ivrognerie pătimi de pe urma. patrouillé patrulau. col (le ~) [de montagne] pppat pat. broute (il ~) pasc (ei ~) [d. Paul pavilion. patchwork patent.] pavator. maculer. forêt [abréviation cartographique] pppă păcăleală.f. pacifique. quarante patruzeci (vreo ~).]. patent [adj. brouté păştea. patine [n. pâté [d'encre] pată (fără ~). quatrième (la ~) patriarh. pavoiser pavoazat.158 - .]. pathos patra (a ~).]. patineur patină [lustru]. pathologique patologie. enjambées (grandes ~) paşnic.pastoral.]. broutaient păstor. pâté de foie pateu de ficat (~ gras). pâtissier patiserie. patriotisme patristic. quatre patrula. pathologiste patologic. pâti de patina. patrie patrilinear. duper păcălit [n. tache. péché păcat! regretabil (e ~)!. brouter. broutent (ils ~) paşte [vb. fót. pathétiquement pateu.] patio [n. animale]. patriarcal patrician. patinoire [n. pavage pavaj. pause pauză între reprize. patriotique patriotism. patricien patrie patrii. animale]. patrouillent patrusprezece. patinez patinează (ei ~). patine (il ~) patinez.m. paisible Paşte. pathopatogen. patronner patronat. paternité patetic. pavé Pavel.]. patrilinéaire paternitate.n. pathos patima alcoolului. pavoisé PC. salir păta (se ~). broutait păşteau [d.n. pâté de foie gras pateu de gâscă. tacher patchwork. dommage ! . patronyme patru. mi-temps pauze de cafea. dupe păcat.] patiser. patrouillaient patrulă. pâtir de pătimit de pe urma. animale]. lit.pl. patron (saint ~) patrona. patiné patinaţi.pl. pavé [adj. relâche. minable patetic (în mod ~). patriote patriotard. duperie păcăli (a ~).] patinoar [n. patio [n. passeport paşă. pavillon pavilion [mar.] patină [sport].] patine (se da pe ~). patin à glace (faire du ~) patina. carreler. Pâques paşte [d. patriarche patriarhal.].].f. paupériser pauză. pattern patul (face ~). patrimonial patrimoniu. couche pată. pathogenèse patogenic.m. animale]. dommage (c'est ~ !) păcat! (din ~). patinons patinat. lit (faire le ~) Paul.

conservation păstrăv.m. insinuer (s'~). claquer (~qqn) pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat. sembla (il ~) păruse.]. tomate pătlăgică vânătă.]. pou de pubis păduchios păduchioasă. gifler. semblait (il ~) părea (va ~). caquetage pălăvrăgeşte.] pătrăţel. regrette (il ~) pare rău (îmi ~). sol pământ ars < arde. regrettons pare rău (vă ~). lâcher. pécher păcătuit. caqueter. partialité. semblé (ils avaient ~) părut. pâlir păleşte. côtés (de tous ~) păsărică [fig. parents păros păroasă. pénétration pătrunjel. semblaient (ils ~) părem. semblons păreţi. chapeau pălărier. côtés (les ~) părţile (din toate ~). alpage pătlăgică roşie pătlăgele roşii. regrette (je ~) pare rău (îţi ~).] părăsi. cheveux [pl. poupée păr. terrain. sembles (tu ~) părând. vulg. cosse păstăii. terre cuite pământare (priză cu ~). conserver păstrare. brume pâclos. quittons părăsire. brumeux pâine. velu.]. aigu. pénétrant. parais. regrettez părere de rău. regret pălărie. père [rel. terre. (la paix en) Terre Sainte Adev 13/01/08 părinte [preot]. abandon părăsit. bois (le ~). jase (il ~). carré [géom.]. pissenlit păpuşă. semble (il me ~) pari. abandonnons. chapelier pălăvrăgi.]. semé [pop. pénétrer pătrundere. partial părţii.]. pálinka pălmii. semer (~ quelqu'un) [fam.păcate (din ~). quitte (je ~) părăseşte. regrettent pare rău (ne ~). réserver păstra (se ~).f.f. paraître pară (să ~). eau-de-vie. regrettes (tu ~) pare rău (le ~). semble (il ~) pare (mi se ~). pain bis pâine râncedă. jacasser. paraisse pare. Anemone ranunculoides [bot. jaser. paternellement părinţi. paraissons. aubergine pătrat. blêmir. quitta părăsi (pe cineva). quittez părea. paraissez. quitte (il ~) părăseşti.]. pré.] păr foarte des. quitter. semblé (il avait ~) păruseră. carré pătrat [geom.] păstaie păstăi.] pătrunde. saisissant. pain rassis . paraissait. pou păduche lat. pouilleux pădurar. abandonnement. case Pătru [pop. forêt [abréviation cartographique] păduche păduchi. pécheur pécheresse păcătui. abandonnent părăsesc eu ~). antiélectrocution (prise ~) pământiu pământie pământii.]. chevelure păr [bot. forestier pădure [n. quittes părăsi (~ pe cineva). pâli pălincă [pop.] păşune. pâquerette [bot.] pădurea pădurile. Pierre [n. plaid păun păuniţă. paon paonne pppâ pâclă.p. imbu pătruns de frig. regretter pare rău (îi ~). jasé păli. pâturage păşune alpină. quitté părăsiţi (voi ~). couvre-chef.] (el ~). paraissant părea. jacasse (il ~) pălăvrăgind. berger Păd.]. persil. péché [vb. toison [fig. jacassant pălăvrăgit. petrezselyem pătruns. paume (de la ~) pălmui.] păduri. côté (du ~) părţile. jacassé. cosse (de la ~) păstos. jaboter pălăvrăgea.] părăsi (el ~). vulg. semblais (tu ~) păreau. souffleter pălmui (~ pe cineva). transi pătrunzător pătrunzătoare. araignée păpădie. abandonner părăsesc (ei ~). bois [n. sembler. parti [n.] părăsim. semblé.] părintesc. pâteux păstra. paru părea rău (a-i ~). paraît pare (el ~). semer [pop. forêt [n. caquète [fig. pâlit (il ~) pălit. poirier păr [sg. parti-pris părtinitor. vif pătură. forêt (la ~) păgân păgână. chatte [fig. paraîtra păreai.] păcură. jacassait pălăvrăgeală.]. avis păru (el ~).] părăluţă [bot. parti. malheureusement păcătos păcătoasă. pileux părtinire. pain pâine neagră. terreux [couleur] (pacea pe) Pământul Sfânt. paternel părinteşte. semblez părere.]. truite păştiţă [bot..159 - . pavimentum. païen păianjen. prairie. mazout păcurar [reg.].

jusqu'à. bande. pîrloagă.]. petit pinceau penetra. toile pânză [tablou]. toile [tableau] pânză contra ţânţarilor. subrepticement pecete. pelvien pelvis. sur-le-champ pe măsură ce. homme de guet pândi. châtie (je ~) pedepseşte (el ~). pédéraste. au dépens pe stomacul gol.]. craque (il ~) pârâit. pet [vulg.pâine stătută. à titre gratuit pe ici pe colo. colorer [fruit] pârloagă (ogor lăsat în ~). pédanterie pedeapsa capitală. à jeun pe sub mână. pécuniaire ppped pedagog. pendule (un) pendulă.] pederastie. Autant en emporte le vent pe ascuns.] peisaj. pénible penibil (în mod ~). châtiera (il ~) pedepsit. pecsét pecetlui. sur le point de pe rând.] pârţâi [vulg. tout à coup. jusqu'au pândă. pédale (il ~) pedant. péniblement .] pânză pânze. marque. d'une part… pe de rost. homo [pop. guet. répression pederast. péjor. denim Pâr.160 - .] pedepsesc (eu ~). vesser [vulg. tout d'un coup pe nepusă masă. arg. absinthe peluză. secrètement pe gratis. panse [pop. par contre pe de o parte…. d'autre part. par-ci par-là pe îndelete. tandis que pe care. espionner. aveuglette (à l'~) pe drept sau pe nedrept. pendule (une) pene mici. longuement pe înserate. ciré [n. profané pântece. à tort ou à raison pe drum.] pe seama. par voie végétative pe când. à plat ventre pe cale să. levier. craquement pârât.].] pârţ [pop. pénaliser penalizare. sur le plan… pe punctul să. pédicule pedofil.]. pédagogue pedagogie. entonnoir până (sfârşitul anului). à tour de rôle pe riscul vostru. pédé pederast [peiorativ].] pedunculi. craqué pârâitură. cape [alpin. pédagogie pedala. profaner pângări (el ~). secrètement pe barba ta [pop. jusque. plumettes penel peneluri. ruisseau (le ~) pârghie. jachère (champ en ~) pârnaie [arg. franchement pe furiş. frapper [jur. profanation pângărit. au fur et à mesure pe neaşteptate.]. profana pângărind. cachet. pellicule pelin. châtié pedepsire. guet-apens pândă (fi la ~). en cours de route pe faţă. pédoncule [bot. homosexuel [n. taule [pop. sceller pecuniar. craquer pârâie. craquent (ils ~) pârâie (el ~).] pe cât. sur la brune pe jos. à vos risques et périls pe burtă. d’ici (la fin de l’année) Adev 13/01/08 până ce.]. pelvis pppen penal. ruisseau [abréviation cartographique] pârâi. sanctionner. sceau. sur.. pédale pedală (el ~). autant que pe cheltuiala. pelouse pelvian. paysage pelerină. dessus. châtie (il ~) pedepsi (el va ~). profanant pângărire. pop. ruisseau pârâul. guetter pângări. peine de mort pedeapsă. jusque până la.] pedicul. à loisir. longuement pe loc. par cœur pe deasupra. en plus pe dibuite. pédala pedalează (el ~). pénétrer penetrant. écoutes (être aux ~) pândar. estampille. au dépens pe de altă parte. pédophilie peduncul [bot. moustiquaire pânză de blugi. sur le point de pe cale vegetativă. pain rassis pâlnie. pénal penaliza. pénétration penibil. à pied pe lângă. sanction pedepsi. accusé pârâu pâraie. en plus pe larg. à la dérobée. manette pârgui (se ~). pédaler pedală.].] pppe pe. au-dessus Pe aripile vântului. pédale [fig.] pelerină [alpin. bref [adv. jusque. que [Acc. ventre. imperméable [n. pénalisation pendul. dont. tout à coup pe planul…. pédant pedanterie. châtier. pénétrant penetraţie..] peliculă. châtiment. pédophile pedofilie. à vos risques et périls pe scurt.

afin de pentru aceasta. draperie. contre [échange] pentru a. mur perete despărţitor. mésaventure perişori. turquoise [n. achevé perfect (în mod ~). sournoisement pergament. pénultième penumbră. paroi [alpin. persévérer. périmé perină [pop.]. caverne [abréviation cartographique] . du jour au lendemain peste puţin timp. dangereux. débauché. laissez-passer pernă. hasardeux periferie. péninsule balkanique penis penisuri. paire [n. couple. obstine (il s'~) perseverent. corrompre [moralement] pervertea. retraite pension. pesticide pestilenţă.].]. Persée persevera (a ~).] o pereche de jeans. sous peu peste tot. caduc. brosse à habits perie pentru păr. brosse perie (el ~). pénis.] perciuni [n. la retraite anticipée Adev 15/02/08 pensulă.f. incomparable. parfaitement perfid. obstine (je m'~) perseverezi.pl. persévérait. périphérie [d'une ville] perimat perimată.f.] persoană nestatornică [fig. retraité la pensionare anticipată. queue penitenţă. sensation perche. faubourg periferie (de ~). perplexe. impayable.].]. égal (sans ~) perete. puanteur pestilenţial pestilenţială.] perdea perdele. patience. afin que pentru că. peruzea [n. à tout jamais penultim. pentamètre pentru. brossait periat. danger periculos. brosser peria (el ~). pinceau pentametru. persévère.] perfect. parfait. corruption pervertit. pêcher [vb. négresse [n. perfide. brosse à dents permanent [coafură] [nn. mettre en danger pericol. parce que. pénombre pepene galben.].] pentru ca.]. párna peron [al gării]. pêche. insidieux perfidie. brosse (il ~) perie de haine. pessimisme pesimist.]. pince [méd. pessimiste pesmet pesmeţi. sagace perspicacitate. girouette persona non grata. persévèrent.]. pêcheur pescăruş. persévères.peninsulă.].]. rabat-joie persoană de culoare [n.] [vulg. párna perioadă. rebord de fenêtre perverti.] perdant.m. =montagnes S Carpates Orient.]. pendant [n.pl. car pentru puţin!. partout pesticid. rideaux (les ~) pereche perechi. parfaitement perfecţie (la ~). perfidement. sagacité Perşani. pensionné. obstines (tu t'~) perseverenţă. rebord. à l'étranger peste mări. afin de. perdant [adj.] pervertire. quai [de la gare] perplex.] (du poisson) pescuit. pestilentiel Peş. gestation peripeţie. favoris [n. peut-être pesimism. pour pentru [schimb]. zob [m. nègre [n. plantation ppper percepere. persévère. particulier.161 - . brossé perie perii.f. persévérance persiană. personnel perspicace. linteau pervaz al ferestrei. pêche [sport] (au poisson) pescuit sportiv. de rien ! pentru totdeau. pareil [n. melon pepinieră pepiniere. corrompu [mœurs] pppes pescar. levée percepţie. brosse à cheveux periclita. faubourien [adj.f. perfidie perfidie (cu ~). obstinait (il s'~) perseverat. mouette pescui pescuiesc. en [pron. pêché pescuit [n. persienne persoană care se plimbă. pension pensionar. presqu'île peninsula balcanică. du fond en comble. promeneur persoană care strică cheful. oreiller. oreiller. persona non grata personaj. rideau perdelele. pépinière. médusé Perseu. par-dessus peste hotare.] perverteşte. parchemin peria [vb. corrompt (il ~) [moral. péninsule. personnage personal. pénitence pensă [med. outre-mer Adev 13/02/08 peste noapte. étape perioadă de elaborare. à jamais.] pensie. obstinent (ils s'~) perseverează (el ~).f.] permis de liberă trecere. banlieue. obstiné perseverează (ei ~). obstiner (s'~) persevera (el ~). pêche de concours pesemne. coussin.. paroi perete de stâncă [alpin. interdit. persévéré. corrompait (il ~) [moral.] periferie [a unui oraş]. obsolète. indéfrisable [coiffure] [n. biscotte peste.]. à tout jamais pentru totdeauna. poils periuţă de dinţi. soutenu perseverez.] pervaz pervazuri. corrompu [moralement]. une paire de jeans Adev 08/01/08 pereche (fără ~).

brin de (un ~) [fam. =montagnes . peigné piepteni. piqué [textile] piciocă picioci. piano (jouer du ~) pian digital. poitrine piept [al femeii]. piac piaţă în faţa unei catedrale. place [n.] pppia pian. pierre à briquet piatră de căpătâi. pieds (les ~) picioarele (fugi cât îl ţin).] peţiol [bot. pétrolier [n. impatientaient (s'~) pierdem răbdarea (ne ~). piedmont [géo. pétrolifère petrolist. Pierre [n. caverne. pick-up. toile [tableau] pictură în ulei.]. pomme de terre. Pimpinella saxifraga [bot. pétard [m.Carpates S roum. meule [pierre].].]. première pierre Adev 25/03/08 piaţă pieţe.] petrol.] [bot. poitrine [de la femme] pieptăna. piano pian (cânta la ~). perd pierde (se ~). picioică picioici [pl.]. perdu (il avait ~). impatientons (nous nous ~) pierdeţi răbdarea (vă ~). empêchement. impatientent (ils s'~) pierdea răbdarea (îşi ~).]. impatienter (s'~) pierd răbdarea (îmi ~). peigne (objet de toilette) pieptiş.] [navire] petrolifer. Transil.]. piatră de brichetă.m. pierre meulière piatră de pavaj.] piedică. caverne [géo. perdons pierdeţi. pierre tombale piatră de încercare. meule [pierre] A fost pusă piatra de temelie a celui mai mare mall din Constanţa. perdu pierzând. parvis piaţa neagră.]. peigne (je ~) piaptănă (ei ~). tourne-disque [coll. bombe (faire la ~) petrecere.] pierd (ei ~). debout picioarele. carousse. piquant [goût] picat [examen]. pétiole [bot. calcul [méd.]. piqué [n. pityóka picior picioare.].] picnic.162 - . carrousse. impatiente (je m'~) pierde răbdarea (el îşi ~). perdu (avait ~) pierduseră.]. impatiente (il s'~) pierd răbdarea (ei îşi ~). grotte.]. rater un examen picaj [aero. dent contre (avoir une ~) picătură. ribote. perdu (avaient ~) pierdut pierduţi pierdută pierdute.]. pique-nique pictură. piano numérique piatra pietrele. pied d’égalité (être sur un ~) picioroange [pl. poisson dans l'eau (comme un~) peştera. suinter piedestal piedestaluri.] piemontul.p. piquet pichet [ţesătura]. carousse (faire ~). perdant pierzător.].][personne] Petru.] Peşti [zodiac]. sauterie petrinjei de câmp [pl. cuir pieliţă. impatientez (vous vous ~) pierzi răbdarea (îţi ~).] petrece.]. merdoyer [vulg. pied picioare (în ~). épuiser [d'un malade] pierde răbdarea (a-şi ~).] piatră [pe dinţi].].] petardă [f. marché noir pppic pic de (un ~) [fam.] pica la un examen [fam.]. pictural picup picupuri [pop.] piciorul [geo. obstacle piele piei [pl. pierre précieuse piatră de tocilă. caverne (la ~) peşteră peşteri.] picant. impatientait (s'~) pierdeau răbdarea (îşi ~).]. pierre de touche piatră linte [bot. piedmont (le ~) piept. échasse piciorul-cocoşului [bot. pétunia [m. piédestal piédestaux [pl. goutte.]. Pierre [n. peinture à huile pictural. peignent piaptănă (el ~). peigne (il ~) pieptăna rapid (se ~). manquer.].]. peignant pieptănat.peşte. piedmont [n. perdre. piedmont (le ~) pick-up pick-up-uri.] [aéro. perds (je ~) pierde (voi ~). abrupt pierde. tartre Piatra Craiului. Ranunculus crenatus [bot. Astragale austral piatră de moară.reg. collé [examen] pică pe (avea ~).] petunie [f. piquant.]. pierre (la ~) piatră pietre. tourne-disque [coll. perdrai pierdem.] picura. Astragalus australis [bot.] pierde puterile. peignes (tu ~) pieptănătură. pétrolier petrolier [n] [mar.] [bot. contrefort montagneux [géo. se perdre. Poissons [zodiaque] petală [f.] pierde culoarea. recaler pica un examen [fam. pétrolier [n.]. perdre connaissance pierde în explicaţii (se ~).n. perdent pierd (eu ~). coup de peigne (donner un ~) pieptănând.] picior de egalitate (fi pe ~). impatientes (tu t'~) . peau piemont [n. perdez pierduse. pétrole petrolier. pierre. pétale [m. poisson peştele în apă (ca ~). pétition Petre. gouttelette pichet [mil.]. pian electronic. marché.] [bot. pavé piatră preţioasă. ternir pierde cunoştinţa.p. peau piele (tăbăcită). paumer (se ~) [fam. coiffure pieptene piepteni. caillou piatră [med.] petiţie. jambes (courir à toutes ~) picior [geo. perdant [adj. peigner piaptăn (eu ~).].

pyjama (le ~) pppil pilă [electr. poivre blanc piper negru. rocher en forme d’éperon [géo] piolet. poivrer piper. tâte (je ~) pipăi (tu ~).]. urine [n. mitraillette pisălog [de pisat]. tâtas pipăit.]. piailler piuit. biais [adj. pittoresque piţigoi. cime [f. crayon bille.].][n. clouant pironit. tâté pipăiţi (voi ~). tâtons (nous ~) pipăind.pierde stăpânirea de sine (a ~). pençe pingeaua pingelele. éperon pinten [geo. ping-pong pingea pingele. chatte [fig. sommet. pisse [vulg. garde champêtre pindaric.] placaj [n. semelle Din tc. gelée [alim.]. limaille de fer pilon. pile [électr. pieusement pipă.] pietriş. pisser [vulg.163 - . minet pisică [f. cure-ongles pili. pistil pistol.]. tâtions pipăiaţi. chatte [f.] pişat [n. pipe pipăi. pissoir pisoi. lime pilă pentru unghii. nain piton [zool. con [vulg. pyjama pijamaua. pizza pînză de apă.]. minet pistă. piler pisc.].].]. ivre pilitură. tâtes (tu ~) pipăia. pierreux. uriner.].]. clouer pironind.] pizza. chaton. pièce (~ de théâtre) piese de schimb. pin pîndar [pe cîmp]. cave [de la maison] pix. piézo-électrique piftie. pieux pioşenie.] pilă [mec. nappe pppl placa [acoperi cu metal]. pirate de l’air Pirinei (Munţii ~). caillou pietrifica [geol. tâta pipăi (eu ~). pincer pitic.] placat. poivre piper alb. bic pizdă [vulg. limer pilier.]. piloté pilulă. sexe de la femme.f. perdre pied pierde şirul. pieusement pieton.]. pilon pivniţă. python pitoresc. pic (le ~) pisic. chat [m. tâtais (tu ~) pipăiam (eu ~).].] pisoar. pilier pilit [fam. vulg. pièce piesă (~ de teatru). tâtiez pipăiau. piloter pilotat. poivre noir pipernicit. pêche [fruit] piesă. cloue (il ~) pironi. piolet pionier. rabougri piperniţă. tâtaient pipăie (ei ~). attarder (s'~) pieri. tâter pipăi (el ~).m. pétrifié [géol.][n. passant [n. piéton.]. poivrière pipi. pirate pirat al aerului. piaillement piuliţă (de laborator) piuliţe.]. tâtait pipăiai. plaquer [fig. pièces de rechange pietate. mortier piuliţă (de şurub). tâtez (vous ~) pipăra. tâtent pipăie (el ~). pétrifier pietrificat [geol. limaille pilitură de fer. pingouin pinten. rocheux pieziş. plaquer placa [un adversar]. gravier pietros pietroasă. pyramide pirat.n. tâte (il ~) pipăii (eu ~). écrou piuliţă [de pisat]. palper. indice pistil. embrouiller pierde vremea. piété pioşenie (cu ~). pylône pilot. piscine piscul. pilote pilota.] pilită piliţi pilite. Pyrénées pironeşte. piste pistă [poliţie]. cloué pppis pisa.] pişca. plaqué . pilule pppin pin.] pijama pijamale.] pietricică. tâtais (je ~) pipăiam (noi ~).f. oblique piezoelectric. tâtant pipăişi (tu ~). pic piscină. piété pietate (cu ~). tâtai pipăim.][vulg.] piramidă. pisse [vulg. contreplaqué [n. pionnier pios pioasă. succomber piersic. biais (de ~). pêcher [arbre] piersică. mésange piui. pindarique ping-pong. pistolet pistol mitralieră. semelle (de la ~) pinguin.n. semelle (la ~) pingelei. pilon pişa [vulg.

plancher [constr. planté plantaţi. placide. plante (il ~) plantind. projeter plănui (el ~). esquisse plana. délicat. pleuré plânse (el ~). pétri plămân plămâni. planeur planşă [într-o carte]. plastifié plastic (îmbrăcat în ~). plané planează (el ~). pleure (il ~) plânge (se ~). plaisait (lui ~) plăcea (va ~).m. bronzante (crème ~) plan. plage plajă (cremă de ~). galette. plaire plac. frêle plăsmui. joli. programme de cours [école] planor planoare. col [de montagne] [n. projeta plănuiesc (ei ~). sangloter plângere. posé plasă.] plajă. falsifier plastron. plu plăcut [adj. aimait. poser plasare. planifier planificare. larmoyant plâng (ei ~). plaisir. palacsinta plăcuţă. larmoyant. rétribuer. volontiers plăci de gresie. plat plată plată plăţi. planter plantat. plantureux [personne] plasa.] plaiul. pétrissant plămădit.] placiditate. plastron plat. vraisemblable. plaintif. plateau platou [geo. carreau de mosaïque plachetă [de versuri]. plateau (le ~) [géo.] platouri. serein [fig. bonheur. planait (il ~) planând. plais plăcându-. paiement. pleurez plângi. platonique (amour ~) platoşă.]. carreaux [n. plantant plantă plante. payeur platonică (dragoste ~). pleurer plânăreţ. projettent plânuiesc (eu ~). pleuré (il avait ~) plânsesem (eu ~). chétif. plainte plângere (depune ~). planchette [de dessin] planşeu [constr. délice plăcere (cu ~).][constr. placer. col (le ~) [de montagne] plaiul. pleure (je ~) plângă (el să ~). pleurons plângeţi. planétaire planetă. placé. plainte (porter ~) plângeri.] plai [n. projette (je ~) plănuieşte. plafonner plagă plăgi. plateau de montagne [géo. débile. plaisant [adj.] plăcută. payer . pleura plânsese. jouissance.n. cuirasse platou. pétrit (il ~) plămădind.]. délicieux plăcere.] plăcintă plăcinte.]. pleure (qu'il ~) plângăcios plângăcioasă.]. plaindre plângem. plaie (de la ~) plai plaiuri. planche [dans un livre] planşetă. plais place. placidité plafon. plantons plantează (el ~). plantez plantaţie. plaque placă de ciment. Plateau Danubien plauzibil. planification planificare şcolară. plaît placi. plante plante ierboase. plantes herbacées planturos planturoasă [adj. créer plăsmui (el ~). filet de pêche plastic. plateau (le ~) [géo. créé plăti.]. joie. platitude platnic. aimé. plastifié plastifiat. plaira plăcut. rémunération. planant planat. plastique plastic (de ~).]. planer plana (el ~).] Platoul Dunării. projette (il ~) plănuind. caser. plaquette [livre] placid. doléances plâns (de ~). aimer. poumon plânge. planète planifica. pose [installation] plasat. plausible plăcea. carreau placă de mozaic. pleuré (j'avais ~) plânseseşi. plane (il ~) planetar. pleurent plâng (eu ~). plateau [géo.pl. plantation plantăm. pétrissent (ils ~) plămădeşte. filet plasă de pescuit. plairait plăcea (îi ~). platine platitudine. plate-forme platinat [păr]. payement. lamentable plăngăreţ plângăreaţă.placă [n.m.164 - . grève [plage].]. plafond plafona (se ~). pleurard plănui. paye platformă platforme. créa plăsmuit. plaisant plăcea (i-ar ~). plan plan sumar.] plai [platou montan]. plaie plăgii. pleuré (tu avais ~) plânge în hohote. platiné platină. pleures (tu ~) plâns. plastifié plastrografia. pleurard plânge (el ~).] planta [vb. pétrir plămădesc (ei ~). projetant plăpând plăpânzi plăpândă plăpânde. plaquette plămădi. moelleux.] platoul [geo. plateau [géo.

quitter. ◊ Expr. promena (il se ~) plimbăm (ne ~). balader. pli plivi. pluie torrentielle ploaie nucleră [mil. pleuvant plouă. comble [adj. promenons (nous nous ~) plimbându-mă.] pliază (ei ~). honorer un chèque plătibil. plisser.]. pleuvoir ploua (ar ~). fastidieux. quittes plecăciune plecăciuni. payable plătitor. pars. obturation [méd. promenant (se ~) PLIMBÁRE. vont (s'en ~). plient (ils ~) pliază (el ~). ennui. ira (s'en ~) pleca din nou. courbette pled. embêtant. a da afară. promenant (me ~) plimbându-se. payez plăti un cec. gueule (ta~) ! pliu. claquer. va (il s'en ~). ♦ Călătorie (de agrement). aubaine plebe. partant pleacă (ei ~). aller (s'en ~). partira. promenaient (ils se ~) plimbăreţ [ironic]. promenez (vous vous ~) plimbau (ei se ~). paie (je ~). obturer [méd. partons. payant. claqua (il ~) pppli plia. payé plătiţi. mers în voie pentru a se recrea. promener (se ~) plimb (mă ~). drum. plaid pledoarie. plinthe plisa. vais (je m'en ~).]. concr. pliant pliat. plébiscite pleca. paye (je ~) plăteşte (care ~). pluie ploaie cu găleata [pop. partent pleacă (el ~).) Loc de promenadă. ennuie (je m'~) plictiseşte. morfondre plictisit plictisită. averse. enveloppe plicticos. sarcler ppplo ploaie. promène (je me ~) plimbai (te ~).] plombat [stomat. partez plecă (va ~). plier. plénitude pleoapă pleoape. paupière plesneşte.f. abondamment plină (sală ~). paya plătim.: (reg. allez (vous vous en ~). peuplier ploscă. paie (il ~) plăteşti (tu ~). pleuve (qu'il ~) ppplu plug. partant plecat. a lua aer etc.f. lassitude plictisi. payant plăteşte (el ~). a concedia. allé. lasser plictisesc (mă ~). 2. pleut plouă (să ~). allons (nous nous ~) pleci. tour [promenade] plimbare (face o ~). obturation [méd. vas (tu t'en ~). quitte (il ~) plec. ennuyeux plictiseală. plomber plombare [med. retombées nucléaires ploaie torenţială. (Fam. las plictisitor. ennuies (tu t'~) plictisi (se ~). (Înv.) A trimite (pe cineva) la plimbare = a) a se dispensa de serviciile cuiva. froncer [un tissu] plisare.plată (cu ~) ). [Var. mouler pliant.].]. promenions (nous nous ~) plimbă (ei se ~). promène (il se ~) plimbă (el se ~) [perf. promenait (il se ~). s. quitté plecaţi (voi ~). s. tomber des cordes plouat. b) a nu sta la discuţie (cu cineva).165 - . [pl. plie (je ~) plic. parti. ennuyeux plimba (se ~). moulé pliază. quitta plecăm. bec pliscul (ţine-ţi ~)! [pop.].]. moule [vb. plénipotentiaire plenitudine. payant plătesc (ei ~).]. plimbări. populace plebiscit. peregrinare. plein plin (din ~)..]. génuflexion.]. promenais (je me ~) plimbam (ne ~). claque (il ~) plesni. promenais (tu te ~) plimbam (mă ~). plissage plisat. part (il ~). plaidoirie plenar. repartir plecând. plissé. payons plătit. plombé plombă [med. ennuie plictiseşte (se ~).] plop. tour (faire un ~) plimbat. grand jour (au ~) plintă. umblătură. pleuvra ploua cu găleata. séance plénière plenipotenţiar. charrue plumb.]. pleuvrait ploua (va ~). promeniez (vous vous ~). plu [de pleuvoir] plouând. plie (il ~) pliez. promené plimbaţi (vă ~). plomb plural [abrev. plus (en ~) . 1. payeur ppple pleaşcă. partir pleacă (care ~). pluie torrentielle plomba (~ un dinte) [med. gourde ploua.) preumbláre. plénier plenară. promènes (tu te ~) plin plini plină pline. craquer [se rompre] plesni (el ~). Acţiunea de a (se) plimba. pars (tu ~). promènent (ils se ~) plimbă (el se ~). payent plătesc (eu ~). quitte (je ~) pleca (va ~). va (on s'en ~). comble (salle ~) plină zi (în ~). ennuyer. promeneur plimbi (te ~).]. ennuie (il s'~) plictiseşti (te ~). payes (tu ~) plăti (el ~). a se descotorosi de cineva.]. embêter. quittez.] plus (en ~). primbláre s. froncé [un tissu] plisc.

pondéré ponegri. vignoble.] podişul. peuplant populat. doré poleială cu aur.m. invitons poftiţi.f. Pluton pluton. radeau pluti în aer.] poieni.] poplin. louche [n. porte cochère poate [adv. friand (~ de) poiana poienile. cochonne (histoire ~) poreclă.f. invites (tu ~) poftim. démarrer porni cu dreptul. poncho ponderat. plane (il ~) plutind în aer. peluche plută.] pppop popas. invitez pofticios.m.] poliuretan. popularité populariza. polytechnique politeţe.] plute.] podoabă. flic [pop. portillon [n. postérieur [n.m.]. porc.]. popote popou. pont-levis podea. peuple popotă. camping popas turistic. plateau (le ~) [géo. surnom porni. clairière (la ~) poiană [n. vigne.][la réputation] pont [fam. poinçon poartă [mare]. poljana poimâine. pommade pomană (face ~). peupler popula (el ~).]. pompe pompă [fig. invite (j'~) pofteşti.]. peloton pneu. peut-être. polaire polară (Steaua ~). claque (il ~) pppod pod poduri. port port (mic). pompeux poncho. populaire popularitate. étagère poliţai [pop.] podiş podişuri. sobriquet. poli [finition] polo [sport].] [cuisine] poluat. flic [pop. havre . plancher podgorean. polyvalent polizat. pont pod [casă]. tuyau [fam.].] poliţie. cru. police poliţist. probablement pocinog.]. liège plută [esenţa de lemn]. claque (qu'il ~) pocneşte.] [anat. verglas polei.] poartă mare (pentru vehicule). urbanité politic [abrev. polyuréthane polivalent. après-demain.n. poreux porozitate. supplémentairement pluş. rougeole pojghiţă. porosité port. dorer poleia.] porţi. vigneron podgorie. peuplade Adev 01/11/07 pppor por pori. pellicule pppol polar. appétit pofti poftesc. peuplait populând. plus (de ~) plus (în ~). comme il faut poliţă [raft]. pied de la montagne (au ~) poanson. porte-cochère poartă [n. planait (il ~) pluteşte în aer. homosexuel poponeţ [pop. charité (faire la ~) pompă. planant Pluto. plateau [géo.f. camping popic [n.] [euphémisme] popula. claquer pocnească (el să ~). noircir [fig. Pologne polonic [n. L’appétit vient en mangeant poftă.] [jocul] popice.].n. pâté [d'encre] porc (carne de ~). trop (de ~). pédé. poème pofida (în ~). superflu. cochon porc (~ de cerneală). quille [n. liège plută [mar. dorure poligon. somptuosité pompier. bévue pocni. pan (de habit) poalele muntelui (la ~).166 - .]. populariser populaţie populaţia populaţiei. malgré Pofta vine mâncând.] politicos. séjour.f. surlendemain pojar.] popor popoare.].f. podomètre [jogging] poem. [pol. pneu pppoa poală. mansarde pod mobil [istoric]. inviter poftesc (ei ~). bien commencer poros. pompier pompos. corrompu [pollué] pppom pom. limier [fig.]. cru [n. polonais Polonia. cochon (viande de ~) porcărie. clairière [n. invitent poftesc (eu ~). peuplé populau.]. polygone politehnică. population. polaire (l'Étoile ~) polei poleiuri. popeline poponar [vulg. dorait poleieşte. pétard [pop. grenier. parure podometru [alergări]. clos [n. cochonnerie porcos (banc ~). peuplaient popular. dore (il ~) poleit. arbre (fruitier) pomadă. pore porc. planer plutea în aer (el ~).plus (în ~). polo [sport] polonez.

portable portal.f. coffre [auto] portbagaj pe capotă [auto]. portion. tranquille potop.] potenţialitate. porte-drapeau porthart [n. port franc portabil. potard [fam. portraiturer [liv. possessif posesor.]. apaiser potolea. postérieur [n. possédé posedaţi (voi ~).] port-chei. portefeuille [documents] portret portrete. potentiel potenţial [adj. commander poruncit. oranger portocală.].] portţigaret. fer à cheval potcovar. poster (se ~) postament. porte-clefs. possesseur posibil. pot-pourri [mus.] potecii.m.].] potoleşte. portugais porţelan [m. poste Poşta. Transilv. portatif portavion [auto]. posture poşetă. postcommuniste poster [n. [bot. porte-carte [n.pl. portion [partie] porumb. posséda posedăm. possèdent poseda (el ~). sente [n. jeûner postmodern. impératif pppos poseda. faisable. assagir. postal poştalion.] portharturi. s.].] potoleau. éteignaient [fig.] [eufemism].] [auto] portmoneu.n. carême post [serviciu].] porticuri. courrier par avion poşta redacţiei. poste [sentinelle] post [relig.]. maussade. courrier des lecteurs [journal] poştal poştali poştală poştale.] portiţă de scăpare.] potcoavă potcoave.m. trébucher poticni [fig.]. sac à main poştă.]. possession posesiv posesivă. parancs porunceşte.] posterior. Portugal portughez. échappatoire portieră [n. colombe de la paix (la ~) porumbiţă [dimin. pigeon [zool. potassium potcapul călugărului [bot. possèdent.f. forgeron poteca. potentat potenţial. porte-cigarettes Portugalia. porte-avions portărel. portail portant (perete ~). colombe poruncă. Trans. portchei. pigeonnier porumbel. affiche [n. ont posedă (ei ~). drapier postcolonial. portier [n.] porţiune porţiuni. assoupir. éteignait [fig. portier [concierge] portar [sport]. possédait posedă (el ~).]. Leontodon sp.167 - . postface posti.] potoli (el ~). avoir posed (eu ~). Poste (la ~) poşta par avion. postmoderne postmodernism.] . commandement.].]. éteint (il ~) [fig. éteignent [fig. pharmacie poticni (fără a se ~).]. assouvir. commandé poruncitor.n. broncher (sans ~) poticni (se ~). sentier (du ~) potentat potentaţi.] potolit.] postere [n. sentier (le ~) potecă [n. éteignit (il ~) [fig.]. poststructuralisme postum. impérieux. possibilité. postmodernisme poststructuralism. porteur (mur ~) portar. drap [tissu] postăvar. ténébreux post [de santinelă].] potpuriu [muz.]. portion [alim. portillon [n.f.] portbagaj [auto].f. portrait (l'art du ~) portretiza. porte-monnaie portocal.]. colombe porumbelul păcii [m. guise (en ~ de) posta (se ~). possédons posedase. broncher [hésiter] potoli.m.m.] porţie porţii. port [mar. posthume postură. pharmacien poticărie [reg.] potolesc (ei ~). Déluge (le ~) [Bib. socle postav.] poteci. possède (il ~) posedă (el ~) [perf. orange (fruit) portocaliu portocalie portocalii. ration porţie [alim. porte-clés port liber [scutit de taxe]. éteint [fig. possèdes (tu ~) posesiune. galerie [auto] portdrapel. portrait portretistică [n. postcommunisme postcomunist. possédez posezi (tu ~).].n. porcelaine [f. buvable. post [emploi] post de (pe ~). faculté posomorât posomorâtă. seoir poticar [pop.]. potable potasiu. commande (il ~) porunci.port [mar.f. possède (je ~) posedă. portefeuille portofoliu [pol. potentiel [adj. coche pppot potabil. maïs porumbar.].].] [euphémisme] posteritate.]. postérité postfaţă. postérieurement posterior [n.] poticar [reg. déluge Potopul [Bib. posséder. postérieur posterior (în mod ~).f. postcolonial postcomunism. possible posibilitate. arrière. orange (couleur) portofel. potentialité poterivi (i se ~).] portic [n. gardien de but [sport] portativ.m. huissier [jur. possédé (il avait ~) posedat. sentier [n.].].] [auto].m.

narration. écroule (il s'~) prăbuşi (a se ~). emboîter. Prague prâslea. précocité preconceput. narrateur. rôtissant prăjit prăjită. lourdeur povârniş povârnişuri. récit povestire porcoasă. précéder precedent. positif poziţie.][gâteau] prăjituri [n. racontera povesti (veţi ~).] [foto]. rôtissait.]. préalable (au ~).] povestire pornografică.]. je fais frire prăjeşte. côte [géo. précepte. butin. saint-honoré [n. posé [portrait] pozau [foto]. raconterai povestim. photographier poza (el ~) [portret]. pose [attitude].pl. ébouler prăbuşire. biner prăşit. accorder. proie praf. pratiquement practica. racontons povestit. précipité precipitaţii (pl. raconter. précipitation precis.m. précoce. photographient (ils ~) pozează (el ~) [foto]. écrouler (s'~) prăbuşea (se ~). seoir potrivi (se ~). histoire.] prăjeşti. poudre prag. préalablement precar. qu'il fasse frire prăjeau. frit. praticable pradă prăzi. racontaient povestesc (ei ~). précaution preceda. abîme prăşi. tel [comme] . pratiquer practica deschizături. pâtisseries prăpastie. posait [portrait] poza [pentru un portret]. oră]. pose [installation] pozat [fam]. précipice. cuit. biné prăvăli. crouler. ils faisaient frire prăjesc. rôtir. pose (il ~) [portrait] pozez (eu ~) [foto]. écroulait (s'~) prăbuşesc (ei se ~). rôtissent. préconçu preconiza. gâteau prăjitură cu cremă.). position poziţie liberă [în orar]. règle. fris prăjesc (eu ~). trop prealabil. sonnant [heure] preciza. racontait povesteam (eu ~). rime (il ~) [fig. créneau [fig. histoire de cul [pop. préciser precizie. rôtissons prăjind. cadrer potrivit. précaire precaut. frit (il ~) [vb. poudreux prăjeală. ajuster potrivi (i se ~). lance-pierre praz. précautionneux precauţie. écroulent (s'~) prăbuşeşte (se ~). précédent.]. photographie (qu'il ~) poză [atitudine].f. adresse. torréfier prăjit [cafea]. photographie (je ~) pozeze (el să ~) [foto]. précision.] potrivi potrivesc. conseil poveste. adéquat.]. antérieur precept. formel precis (în mod ~). précipitation precipitat.].potriveşte (se ~). frit prăji (~ cafea). racontes (tu ~) povesti (va ~). piller prăfuit. brusquer.] poznaş. boutique prăvălit. rôtit prăjeşte (el ~). histoire povesti. fris. rôtis [vb.pl. il faisait frire prăjească (el să ~). propre. raconte (je ~) povesteşte.].] povârnit. hâtif precocitate. farceur pppra practic. raconteur pppoz poza [pop. frire prăjea. précisément precis [d. dodu pppov povară. poireau pppră prăbuşi (se ~).168 - . précipité pppre prea. racontez povestire. racontais (je ~) povesteau. torréfié prăjitură prăjituri [n. talus. raconte (il ~) povesteşti (tu ~). pose [attitude] poză [pop. situation. poussière. photographiais (je ~) pozând [portret]. chute. photographiaient (ils ~) pozează (ei ~) [foto]. seuil în pragul. comme [comparaison poétique]. assorti. photographié pozat [portret].] povestitor. rôtis [vb. photographiait (il ~) pozam (eu ~) [foto]. à-propos [adj.].] potrivit [+D]. photographie (il ~) pozează (el ~) [portret]. friture prăji. préalable prealabil (în ~). poser [pour un portrait] poza (el ~) [foto].f. fronde. ajourer practicabil. au seuil Adev 01/11/07 Praga. préconiser precum. raconté povestiţi.] prăjim. pratique practic (în mod ~). cadet praştie [n. selon poţoc [pop. précipiter precipitare. photo [image] pozitiv pozitivi pozitivă pozitive. histoire de cul [pop. posant [portrait] pozare fam]. assortir. raconterez povesti (voi ~).]. racontent povestesc (eu ~). précipiter prăvălie. écroulement prăda. précis [adj. rôti [vb.f. narrer povestea (el ~). abrupt povaţă. maxime precipita. netteté precoce.

feins (je ~) prefac (se ~).]. feignaient (ils ~ que) prefăcu (se ~).] pregătiţi. préface prefera. feint. allongeait prelungim. ecclésiastique [n. préparent pregăteşte. prépare (je ~). souci preot preoţi. prélever prelevat. préparer prepar. soucieux preocupat (se ~ de). préparez prepari. préférer. feignit (il ~) prefăcut prefăcută.m. prédicateur predicii. sournois preface că nu aude. préfère preferă. simula.precursor. prédilection predispoziţie. préchauffage prejudecată. soucies (tu te ~) preocupare. suinter prelua controlul. pressent presez.] presa. atteinte prejudiciu (aduce ~) [+D]. il feint preface (el se va ~). prolongement prelungit. prêt [adj. pressé presează. feins (tu ~) prefaci că (te ~ ). soucient preocupa (se ~). prêcher predică [n. prélude prelung prelungă. préparez preîncălzire. soucie (il se ~) preocupă (se ~ de). préparons preparaţi. prix premoniţie. feindrait preface că (el se~ ). saupoudre (il ~). livrés (les soldats se sont ~) predecesor. prépare (il ~) prepară (ei ~). feignait (il ~ que) prefăceau (ei se ~ că). sermon (du ~) prediciţie. semblant (faire ~) prefac (mă ~). feignez prefaceţi că (vă ~ ). bâche preleva. soucie (je me ~) preocupă (el se ~ de). prénom preocupa (se ~ de). prédestine. précurseur preda predau. prédestiner predestinare. caille [bio. préfère preferabil. allonger. prêché predicator. feindre. allongeons prelungind.pl. feinte [n. feignent prefac că (mă ~ ). préféré preferinţă. préférable preferat. feindra preface (s-ar ~). reddition predat (soldaţii s-au ~). simule (il ~) preface că (se ~). préméditer premieră. préoccuper preocupat preocupată. préjugé prejudicia.] predici [n. jonche (il ~) .]. prédestiné predestinează. lèse (il ~) prejudiciu. préjudice.]. porter atteinte à prejudiciat. faire semblant de preface în cenuşă. impérieux presat. prélevé preliminar. allongeant prelungire. préférence. prairie preface (se ~). transformation prefăcătorie. prédilection pregăti. prédiction predilecţie. prendre contrôle de preludiu. préliminaire prelinge. simule (je ~) prefacă (să se ~).] (homme ~). jonchent. porter préjudice. léser. préparation pregătit.] presară (ei ~). presser presant. atteinte à (porter ~) prelată. fouler. prédestination predestinat. presse [n.]. faux [adj. aimer mieux prefer. prédestinent predica.]. penchant preerie [geo. prépares pregătim. méfait. préparait pregătesc. prolonger. préparait prepară.f. sermon [n. préparons pregătire. prédécesseur predestina. préparateur prepeliţă. transformer preface (el se va ~).] preda pe cineva poliţiei. prolongé. presse (il ~) presează (ei ~). première premisă. curé. présage. parsème.] predicat. prémédité. feigne (qu'il ~) preface (el se~ ). prêtre prepara. préméditation premeditat. prépare (je ~) prepara (el ~). prémisse premiu premii. feignant prefăcea (el se ~ că). simulation prefaţă. soucié preocupi (te ~ de). simules (tu ~) prefăcându-se. préparent preparăm. simuler. prépares preparare. simulez prefaci (te ~). cendres (réduire en ~) prefacem (ne ~). préparation preparator. simulons prefaceţi (vă ~).]. enseigner preda (se ~) [mil.f. livrer (se ~) [mil. prépare (il ~) pregăteşti. préoccupé. allongé prematur. soucier (se ~) preocup (mă ~ de). parsèment presară (el ~). oblong prelungi. saupoudrent. préoccupation. sourde oreille (faire la ~) prefacere (vă ~).169 - . livrer qqn à la police predare [mil. allongea prelungea. prématuré premeditare. prolongation prelungire [în spaţiu]. feignons prefacem că (ne ~ ). lésé prejudiciază (el ~). prémonition prenume. préparer pregătea.f. presse (je ~) presă.

jonchait presăra.] prescuriţă [bot. prévu (tu avais ~) prevăzut prevăzuţi prevăzută prevăzute. Jovibarba sobolifera [bot. abréviation presimţi. prévu (nous avions ~) prevăzuserăţi. prévoir. prestance prestaţie. prévenez preventiv. prévenions preveneau. prévoiras prevedea (voi ~).] prezicătoare. prévalait de (se ~) prevalându-se de. prédit (il ~) prezicea. préviens (je ~) prevină (ei să ~). transformation prescripţie medicală. saisis (je ~) pricepe la (se ~). pressenti presiune. prétendre pretins. supposez presupus presupuşi presupusă presupuse. prestation prestigios. présence prezentabil. prédit prezent. prévision preveni.] [f. prévoyance prevedere. suppose (il ~) presupunem. avertir. présenter prezenţă. prévois prevăd (eu ~). prédit (il ~). saupoudré presbit. présentation prezentat. jonché. présage prevestit. comprends (je ~). comprennent pricep (eu ~). prestigieux prestigiu. connaître (s'y ~) . affable. pressentir presimţit. ordonnance [pharm. saisissent. prévoyais (tu ~) prevedeam (eu ~). présenté prezentator prezentatoare. parsemé. avertissement prevenitor. prévoyons prevedeţi.170 - . prévenant prevenit. averti. présage (il ~) prevestire. poussée. précieux preţiozitate. supposer presupui. actuellement prezenta. connaître en (se ~) pricepe la (se ~). prévalant de (se ~) prevalează de (el se ~). prétention pretenţios pretenţioşi pretenţioasă. (les clients) les plus difficiles Adev 08/01/08 pretinde. joncher. prévoyant. préviennent previn (eu ~). prévois (tu ~) prevedere. pédanterie prevala de (se ~). prédire prevestea. prévoira prevedea (vei ~).presăra (el ~). prévision prevesti. saupoudrer. prévoyant prevăzuse. prévu (j'avais ~) prevăzuseră. prévu (vous aviez ~) prevăzuseşi. capote anglaise. suppose (je ~) presupunând. cafetière [pression] prestanţă. préventif previi. coût. prévenir prevenea. muni de prevăzut cu capse [haină]. prévu (il avait ~) prevăzusem. saisir. prévoyiez prevedeau. abréger prescurtare. parsemait presărat (cu).] previziune. précautionneux. pression preso.] prezice. comprendre. prévois (je ~) prevăzând. supposes presupun (ei ~). prévint prevenim. supposé preşedinte. prix négociable preţios preţioasă. prophétie prezis. présentateur présentatrice prezervativ. prévaut de (il se ~) prevăzător.] prescurta. prévienne (qu'il ~) previne. présidence preta (se ~). prédisait prevesteşte. prévoyions prevedeaţi. prévenait preveneam. préviennent (qu'ils ~) prevină (el să ~). présumer. prestige presupune. prédiction. prédit prezida. supposable presupune (el ~). prévoyaient prevedem. prévoirai prevedeai. prévenons prevenind.] pricep (ei ~). soi-disant. prédire prezice (el ~). présage. prévoirait prevedea (va ~). parsemer. supposant presupune (care se poate ~). président preşedinţie. prévenaient preveni (el ~). piger [fam. supposons presupunere.]. prévoyant [adj. presbyte preschimbare. prévu prevăzut. prétentieux cei mai pretenţioşi. présager. partout preţ. prêter (se ~) pretenţie. pressionné [vêtement] prevede (el ~). prévoyais (je ~) prevedeam (noi ~). prévient (il ~) prevenire. prévoit (il ~) prevedea (el ar ~). prévoyez prevezi. supposition presupuneţi. prévoyait prevăd. saupoudrait. capote [pop. supposent presupun (eu ~).] prevedea. prévu (ils avaient ~) prevăzuserăm. présentable prezentare. prix preţ negociabil. présent prezent (în ~). prévaloir de (se ~) prevala de (el se ~). préviens (tu ~) previn (ei ~). prédisait prezicere. présider pppri pricepe. prévenant [adj. prévenu preveniţi. voyante [n. préteur pretutindeni. prétendu pretor.

recevant. intime [n. danger primejdios primejdioşi. regarder. véranda [n. primordial primul. printanier primejdie primejdii. prisonnier [de guerre] pppro proaspăt proaspătă. saisissait pricepere. reçoive primeau. accueilles. pote [fam. réception primitiv primitivă. ami. premiers soins [pl. occasion prilejul (cu ~). accueillez primire. printemps primăvăratic. sujet de (au ~) privirea i se înceţoşează. coup d'œil privire generală. accueillant. recevrait. mauvaise. caillé prinos [poet. accueillis primim. amitié prietenie (cu ~). concerner.].].]. accueillit primi (va ~).] prisos (de ~). veiller priveghi. prisonnier. tester [vérifier] proba (el ~). reçoit primeşti. princesse prioritate.f. inférieure proastă dispoziţie. ami (l'~) prilej. primejdioase. saisi pridvor. art. privilégient (ils ~) privilegiază (el ~). petit ami. coup d’œil. accueillera. amical prieteneşte. maire. recevait.m. prime Primăria. prise [électr. occasion (à l'~) prim primă primi. principal principat. première primar. base. premier primul ajutor [sg. prisme prisos. propice prieten prieteni prietenă prietene. primejdioasă. caillait prins. Hôtel de Ville primărie [clădirea]. commence à aimer prindea (se ~) [lapte]. compréhension priceput. amical. brouillent (les yeux se ~) privitor la. accueillait primească (să ~).] primus. travers (à ~). rossignol privilegia. par prin urmare. premier prima. reçois (je ~) primeşte (el ~). accueillir. prive (il ~) privaţiune privaţiuni. réchaud prin. prise antiélectrocution prizonier prizonieră. priver de privat.171 - . entre autres Adev 26/10/07 prinţ. privé privează de.] proba.n. habile. rattraper prinde (se ~) [lapte].].m. princier principal principali principală. veille [d'un mort] privelişte privelişti. privilégié privilegiază (ei ~). paysage privi. prince prinţesă prinţese.] prismă. zieuter [pop.].] priză cu pământare. recevoir primesc (eu ~). éprouvait (il ~) probat. privation priveghea. savoir-faire. de vive voix princiar. cailler (lait) prinde (din nou). aperçu privire la (cu ~). accueille. lorgné privighetoare. prise (de courant) priză [alpinism]. captif prizonier [de război]. lorgna (il ~) privind cu insistenţă. frais [adj. accueillons primind. parmi printre altele. hospitalier primordial. sg. cordial prietenul. principe principiu (în ~). porche pridvor [n. éprouver. amicalement. copain copine. primitif primitor. accueille. gageure printare [PC]. éprouva (il ~) . mairie primăvară.] prielnic. superflu [n.] priva de. donc prin viu grai. privilège privire. privilégier privilegiat. recevant primişi. reçu primiţi. lorgne (il ~) privi cu insistenţă (el ~). accueil.] prietenesc.f. recevaient primi (ar ~). accueillis primit.]. attraper. pl. reçut. lorgnant privit cu insistenţă. dangereux primi. privilégie (il ~) privilegiu. attrapé prins [lapte]. prouvé. superflu prisosinţă. concernant priză. pote [col.]. offrande prinsoare. prise antiélectrocution priză şuco. cafard [fig. zyeuter privi cruciş. reçois (tu ~) primea. propos de (à ~). loucher privi cu atenţie. considérer [examiner] privi cu insistenţă. accueille (j'~). priorité [n. recevra primii. regard privire furişă. prise [alpinisme] priză [electr.] prieten intim.pricepea.] fraîche proastă [calitate]. lorgnait priveşte cu insistenţă. accueilli. superflu [n. testé [vérifié] probă (el ~). épingler prinde drag de. lorgner privea cu insistenţă. amicalement prietenie. caille (il se ~) prinde cu ace. principe (en ~) prinde. éprouvé. essayer. tirage [PC] printre. principauté principiu. primaire primă [n. privé privat (~ de). f. amitiés prietenos.m. essayé. accueillerait primi (el ~). comprenait.

fournir. profites (tu ~) profitabil. proférer proferând. produirait produce (va ~). profitons profitând. question de vie et de mort proceda. problème. proconsul procrea. gain [fin. fournissait procură (el ~).]. lésé produsei.]. PIB produit intérieur brut Adev 05/03/08 proeminent.] procuror [jur. profère profesa. procès-verbal procèsverbaux procesiune. procréé procura. prophète fi profeţi oriunde în lume. progéniture program. profanant profanare.] profita. profile (il se ~) profit profituri. profaner profană (el ~). procéder procedă (el ~). bénéfice. professeur profesor universitar. tirage [photo] probe incriminante. profitent profită (el ~). procès proces [cauzal]. fournissant. preuve.probează (el ~).]. proclame (il ~) proclamând. profitant profite (el să ~). profondément profundor [aero]. profil profila. procuration [jur. preuves convaincantes probitate. parquet [jur. probité problemă [n. professionnel profesiune. procure (il ~) procurând.]. éprouvant. éprouve (il ~) probabil [adj.]. profondeur [aéro] profunzime profunzimi. prodigieusement produce. probablement.] [foto]. professer profesie. profitez profită (ei ~).] prodigalitate [neo. produis (tu ~) produs. prodigieux prodigios (în mod ~). épreuve probe [pl. pourcentage proces. dar nu în ţara lor. logiciel program de joc [PC]. proclamation proconsul. peut-être probând. profite (il ~) profită (el ~) [perf. nul n’est prophète en son pays Adev 02/12/07 profetic. essai. produisons produceţi. produisaient producem. gage. profilé profilează (el se ~). sacrilège. prouvant probă probe. prophétie profil. profane profana.]. prophétique profetiza. procédant procedează (ei ~). découper. enseignant [n. s. question [problème] problemă de viaţă şi de moarte. proclamant proclamare. productivité la Produsul Intern Brut (PIB). métier profesional profesională. procuré procură [n. produire produc (ei ~). prophétiser profeţie. produit (il ~) produce (el ar ~). proclamer proclamat. léser produce vânătăi. procréer procreând. bénéficier. essayage. profané profera. procédés procedeu. jur. acheter. producteur produce (el ~). processus proces verbal procese verbale. profana profanând. profite (je ~) profita (el ~). proclamation proclamaţie. profitent profităm.172 - . procréant procreat. produisis productiv productivă. procèdent procedează (el ~). profiler profilat. prodigalité prodigios. produira produce o leziune. profiteur profund. produisez produci. proclamé proclamă (el ~). produisait produceau. profession profesor. proférant proferat. saillie profan. productif productivitate. profite (qu'il ~) profiţi. profondeur du champ [photo] progenitură.].]. fourni. probable. procureur [jur. profanation profanat. didacticiel . profitait profitaţi. ludiciel [PC] program didactic [PC]. saillant proeminenţă. meurtrir producea. produit produs o leziune. éminence. programme program [PC]. produisent produc (eu ~). avantage. vraisemblable probabil [adv. proféré proferează (el ~).]. achetant procurat. profondeur profunzimea câmpului [foto]. profit (être en ~). procède (il ~) procedee. profita profită ei ~). procession proclama. profitable profitor. procédé procent. profiter profit (eu ~). pourcentage procentaj. procurer procur. universitaire profet profeţi. fournis (je ~) procura (el ~). produis (je ~) producător. occupation.].f. procurait. procéda procedând. revenu [n. acheté. honnêteté.] procuratură. profond profund [adv.

promis promit. étaie (j'~) propteşte (el ~). bête [adj. progressiste progresiv. étayons proptind. projette (je ~) proiectil. proşti. bête comme un chou (être ~) prost văzut. progressant progresează. promettez promiţând. prononce (je ~) pronunţa. proue [mar. programmer programa (el ~). répandre.].]. progresse (il ~) progresie. programmation programat. promulgation pronominal. prohibé prohibiţie. promontoire promotor. graticiel [PC] program piratat [PC]. stupide. immédiat promptitudine. mal vu prostănac prostănacă / prostească. fraîcheur prost proastă.].program informatic gratuit. banni. prometteur promiţi.173 - . promu promovează (el ~). projette (il ~) proiectez. étayé (il avait ~) proptiseră. suggestion. pronominal pronume [abrev. prophétiser proorocire. mauvais prost dispus (a fi ~). promettent promite (el ~). braguette prohibi. pullulent promisiune. propagation propagator.m. propane propice. travailleur. programme (il ~) programeze (să ~). programmait programă şcolară. propriété. prophétiser proscrie. étai propti. patron proprietate.] prolifera. promets promontoriu. proaste.]. prononciation prooroc [arh. prospérité prospeţime.] pronunţat. bannir proscris. pronom [gram. promesse promite. proscrit proscris [n. prophétie propaga. promptitude promulgare. bien-être. projectile proiector. pullule (il ~) proliferează (ei ~). étayez propune. possession. propagateur propan [gaz]. étayant proptise. promettra promitea.] proroc. promoteur promoţie. étayais (j'~) proptesc (eu ~). prononcer une sentence [jur. promeut prompt.] propriu. projet proiect de lege. étayé proptiţi (voi ~). progressivement prohab [pop. projettent proiectează (el ~). promptement. promettons promiteţi. étayé (ils avaient ~) proptit. propriétaire. prospérer prosperitate. serviette. projetant proiectează (ei ~). étayait propteam (eu ~). prohiber prohibit. promouvoir promovat.]. proposition propus. promet promite (el ar ~). pulluler proliferat. mauvaise humeur (être de ~) prost dispus (fi ~).] pronunţ (eu ~). promo promova. propice proporţie.] proscrişi. niais . promettrait promite (va ~). avoir [n. promettant promiţător.] prore. programme de cours [école] programând. prophète proroci. prononcer pronunţa o sentinţă [jur. progression progresist. projecteur proletar. projeter proiectă. programme (qu'il ~) progres. programmé programează. prohibition proiect.] pronume [gram. pullulé proliferează. promettait promitem. proposé proră [mar. progressé progresând. proportionner proporţional.]. étayer proptea. étaie (il ~) propteşti. étaies (tu ~) proptim. progressait progresat. programmant programare. propager propagare. prêché proprietar. copie pirate [PC] programa. propre proptea (de lemn) proptele. proportionnellement propovădui. proportionnel. maître. ébaucher. proportion. prêcher propovăduit.m. piètre. sot. ouvrier [adj. progresser progresa (el ~). [pron. proposer propunere. ratio proporţiona proporţionez. bête comme ses pieds prost ca noaptea (fi ~). progrès progresa. marqué. prononcé pronunţă (el ~).]. prolétaire proletar [adj. méchant prost [calitate]. humeur (être de mauvaise ~) prost ca noaptea. hors-la-loi [n. progressif progresiv (în mod ~). prononce (il ~) pronunţie. qualité (de mauvaise ~). prompt.]. essuie-mains prospera. inférieur. promettre promis.] prosop prosoape. projet de loi proiecta. prophète prooroci [arh. projeta proiectând.

f. coup de poing pumnal. ourson puicuţă [fig. psychologique psihologie. pulpe (~ d'un fruit) pulpă (de berbec). psychanalysant psihanalizat. nom de plume pppsi psihanalist. prosateur proză. psychotique psihoză. psychose psst!. somme [sommeil] pui de urs. provisoire provizoriu (în mod ~). naïf. chut !. du point de vue Adev 26/10/07 .]. prosterner prostesc.].m.] [d’habit. publiquement publica. prosodie prudent. duvet d'oie pufuliţă [bot. pour [abréviation] pppu pubelă. glauque pudră. bébé. niais prosteşte. poudrier pueril puerilă. issu provensal. protecteur protector (sfânt ~). victuailles provizoriu. prune prunc. provincial provincie. sottise prostituată. psychiatrie psihiatru psihiatri. psychique psiholog.] [vulg. bite [vulg. prostituée prostituţie. niaiserie. protéger protest. chandail pulover pe gât. pouls pulsaţie. battement pulsator. psychologue psihologic. poubelle public. pute. protocolaire protuberanţă.] pucioasă [pop. prudent. poussin. Provence proverbial. bêtise. atomiseur. pseudonyme pseudonim [scriitoricesc]. poussin pppul pulă [vulg. psychanalyse psihiatrie.]. comble [fig. publication publicaţie. puéril puf [de pene].]. pull. provisoirement provocator provocatori provocatoare. protester proteză. publient (qu'ils ~) publice (el să ~). poing pumn [lovitură]. prosaïque prozator. Proustien provenit. pan [n. patron (saint ~) protecţie. clou [fig.]. psychanalysé psihanalizează. poudre pudrieră. motus ! pt. pouls (tâter le ~) pulverizator.]. publie publice (ei să ~). poussière. prostitution prostuţ prostuţă. poignard pppun punct. poudre pulmonar. poudrerie pulbere. protocole protocolar. publie (qu'il ~) publicare. publication publică [adj. protides proteja. parution.]. publique publicitate.174 - . soufre pudic pudică. psychanalyse (il ~) psihanaliză. protestation protesta. pulmonaire pulovăr. publient publică (el ~).] punct culminant. point culminant din punct de vedere. psychologie psihotic.]. poudrer pudrat [fruct]. poulet pui de căprioară. =chaîne TV privée roumaine proustian. sauvegarder.. provocateur prozaic. duvet puf de gâscă. pull-over. Epilobium nutans [bot. impudeur pudra. protectionnisme proteine. provision provizii. psychanalyser psihanalizând. protubérance ProTV it. plant puişor. publié publică (ei ~). précautionneux prun. prunier prună. pudique pudoare. province provizie. avisé. psychanalyste psihanaliza. pugilat pppui pui . vaporisateur pumn. nigaud protector. enfant pppse pseudo-patriotic.pui [pl. nénette [fam. discret. pulover. proverbial providenţă. putain.]. Provençal Provenţa. pull à col roulé pulpană [n. stupidité. circonspect. protection protecţionism.] pulberărie. public public (în mod ~). sexe. patriotard pseudonim.] puiet. fauteur. providence providenţial. publier publica (el ~). gigot puls. pub [col. faon pui de somn.prosterna. bêtement prostie. prothèse protocol. chair. pudeur pudoare (lipsă de ~). lancinant pulsul (lua ~). point punct de atracţie.]. providentiel provincial provincială. zob [m. prose prozodie. de manteau] pulpă (~ a unui fruct).]. plovăr [pop. publiait publicat.] pugilat [neo. psychiatre psihic. publicité.

filoutait pungăşeşte. mettre en scène pune în serie. filou pungă. lorgne (il ~) punea ochii pe. mettre fin pune cătuşele. remettons puneţi la loc. mettre pied à terre pune în practică (a ~). remis pus mâna pe.]. parier pui pariu. éprouva (il ~) pune gresie. posent (ils ~) pun (eu ~). poser pui (i-o ~). pariait punem pariu. mettons punere. mettre en vente pune la umăr [puşca]. éprouve (il ~) punea la încercare. foutre [vulg. interrogeait pune în libertate. ponctualité punctualitate (cu ~). mijote (il ~) [fig. fripon. attrapé pune ochii pe. poser des questions. mettre entre parenthèses pune o întrebare / întrebări. lorgna (il ~) pune în ordine. ponctuation punctul să (fi pe ~). mettre de l’argent de côté pune la borcan. éprouvant pune la încercare (el ~). arranger puse în ordine (el ~). raccroché (le téléphone) puse receptorul în furcă. paries (tu ~) pune rămăşag (el ~). mettre en marche pus la loc. questionner pune întrebări (el ~). parie (il ~) punea pariu. lorgner punând ochii pe. ponctuellement punctualitate. fous (je ~) pună (să ~). point de (être sur le ~) pune. lorgnait pus ochii pe. mettre en pratique pune în practică (a ~).] pun întrebări (ei ~). mettre en conserves pune la cale. mette (qu'il ~) punând. coller [arg. scol. lorgné puse ochii pe (el ~). faire frire pune la punct. placera punea. lorgnant pune ochii pe (el ~). attraper pune în mişcare. mets (tu ~) pun (ei ~). sérialiser pune stăpânire. emparer. mettait punem. mettre en feu pune la fript.] pune (va ~). mettre en joue [fusil] pungaş. seller pus şaua pe cal. pariez pus pariu. posé pune bani la saltea [pop. raccrocha (le téléphone) pune în scenă. parient pun pariu (eu ~). placerait pune (el ~). mettre sur la liste noire pune la loc. parie (je ~) pun pariu că…!. poser une question / des questions pune o întrebare încheietoare. pose (il ~) pune (o ~). filoute (il ~) pungăşit. sellé pus pe şotii. paries (tu ~) pun pariu (ei ~). plaçait. emparer (s'~) pune şaua pe cal. menotter pune pe cruce. œuvre (mettre en ~) pune la prăjit. place (il ~). mets (je ~) pun (i-o ~). mettre à l'index pune la îndoială. relâché pune pe lista neagră. carreler pune la index. mettra. éprouvé puse la încercare (el ~). interroge (il ~) pune întrebări încuietoare [a. mettrait.] . Thlaspi pawlowskii [bot. griller pus la fript. chiche que… ! pune pariu (el ~). relâcher pus în libertate. mettre. mettant pune (ar ~). remettre pui la loc (tu ~). facétieux pune în valoare. placé. remettent pun la loc (eu ~). mettre en branle. mettre en valeur pune în vânzare.) au courant pune deoparte. crucifier pus pe cruce. mettre en danger pune piciorul pe pământ. mise puneţi. remettez pune mâna pe. ponctuellement punctuaţie. remettra (il ~) pun la loc (ei ~).] pune la cale (el ~). pariait punem rămăşag. placer. pariez pus rămăşag. mis. bourse pungăşi. remets (je ~) punem la loc. interroger. mettre au courant.] pune capăt. filouter pungăşea. éprouver punând la încercare. raccrocher (le téléphone) pus receptorul în furcă. mettre en menottes. escroc. fous (tu ~) pui (tu ~). grillé pune la încercare.]. mettre (qqn. mettez pus pusă. parie (il ~) pun rămăşag (eu ~). met (il ~). remets (tu ~) pune la loc (ar ~). mettent.175 - . arrangea pune pariu. parié pune în pericol. parier pui rămăşag. école] pune întrebări. crucifié pune la curent. mijoter [fig. remet (il ~) pune la loc (va ~). mettre en doute pune între paranteze.punctual (în mod ~). interrogent (ils ~) pun întrebări (eu ~). interroge (j'~) punea întrebări (el ~). mettre de côté pune pe foc. parions puneţi pariu. parie (je ~) punea rămăşag. poser des colles [arg. parié pune receptorul în furcă. remettrait (il ~) pune la loc (el ~). éprouvait (il ~) pus la încercare. régler pune rămăşag. parions puneţi rămăşag. filouté punguliţă [bot.

]. pouvez putut. bite [vulg. pénis. pourrait. saccageaient pustiesc (ei ~) [prin jaf].] pppur purgatoriu.]. décomposer (se ~) putreziciune.]. portant purtară. décomposé. petit à petit. dévaster. faible puternic. saccagé pustnic. puant. infester pustii [prin jaf]. pourri. porté (il avait ~) purtasem (eu ~). pouvant putea. PVC qqqa Québec. chibre [vulg. portâtes purtase. taule [pop. porte (il ~) port (eu ~). portaient purtăm. puissance putere (cu ~). nénette [fam. porté purtaţi. épuration puroi puroaie. portâmes purtarăţi. saccager pustia (el ~) [prin jaf]. fort [adv. peu puţin (cel ~). porta purtare. portez purtaţi (voi ~). portait purta. Cancer [zodiaque] rachetă. pourrisse (qu'il ~) putrezeşte. méconnu puţin câte puţin. portai purtam (eu ~). pourpre [adj. portent poartă.].] ppput putea. pestilentiel puţ. geôle [arch. sachet pupătură.]. rayer radiat [eliminat]. puisse (que je ~) poţi. porté (j'avais ~) purtaseră.]. sanie purpură. peuvent pot (eu ~).].] putoare.] purpuriu. raboteuse rac. portais (je ~) purtam (noi ~). étrenner purtai. ravager. dévasté pustiit [prin jaf]. rayonnaient . putréfier. rayonner radia (el ~) [lumină]. putride putrefacţie. force. pestilence. pouvons puteţi. rayonnait radiat [lumină]. peu que (pour ~) puţin apreciat.] puşculiţă. porté (vous aviez ~) purtaseşi. rade radia (dintr-o listă). saccagent pustiire. pourriture putrezit. gamin puştoaică [fam. porte (je ~) porţi (tu ~). porter le deuil purta pentru prima dată. peut (il ~) pot (ei ~). porter poartă (ei ~). fort [adj. porté (nous avions ~) purtaserăţi. rabais rablă. ravage pustiit. rayonné radiau [lumină] ~). pus [n. pourri puturos [miros] puturoasă. bisou pupic.]. prisonnier [détenu] puşcărie. poussée [méd. saccageait pustiau [prin jaf]. porté (tu avais ~) purtaşi. portons purtă. porté (ils avaient ~) purtaserăm. prison.]. puanteur putred. radier radia [elimina]. portions purtând.] [vulg.] puţin. corrompu [fig. intense.]. peu à peu puţin cunoscut. rák Rac [zodiac].]. iris [anat. puis (je ~) pot (să ~). peux (je ~). portes (tu ~) purta [haină]. queue [fig. écrevisse. pu putere.m. relent [n. portais (tu ~) purtai. vieille bagnole [fam. corruption [fig. peu (le ~) PVC.176 - . portèrent purtarăm. pourpre [n. porte-parole Adev 15/02/08 pppus puseu [med. port purtător purtătoare. peux (tu ~) putând. Québec rrra rabat. décompose (se ~) putrezi putrezesc. pouvoir poată (să ~). puisse poate (el ~).]. pourraient putea (va ~). pourra putem. usé. porter [vêtement] purta doliu. pourriture putrezire. putréfaction putrezească (să ~).]. moins (du ~) puţin (oricât de ~). zob [m. crapule puşti [sg. fosse. ermite pustnicie. tôle [pop. tirelire puşlama.]. fusée rrrad radă. pourrir. fusil puşcăriaş. puce purjare. puissamment putere (fără ~). ermitage puşcă puşti. galerie [mine] puţă [vulg. puissant. puits. portas purtat.punguţă.]. méconnu puţinul [n. pulsion pustii. pourpre. rayé radia [lumină]. bisou pupilă [anat. pouvait putea (ar ~).]. portiez purtau.] purta. pourrit. porteur purtător de cuvânt. purgatoire purice.] raboteză.] liquide pathologique.

ratifient (qu'ils ~) ratificare.]. radiateur radiaţie. merde (être dans la ~) [pop. rate (il ~) [cible] ratez. raté (il avait ~) ratasem (eu ~).]. paradis raion [al unui magazin].177 - . manqué. aviron rambleu [CFR]. merdeux.] ravină [n.m. rayonnent (ils ~) radiază (el ~) [lumină].] ravine. zèle . blessure. rationalisé raţionalizează (el ~). rap [mus.] ratat (fi un ~). nul (être ~) rataţi (voi ~). remboursent rambursează (el ~). ratio rapsodic. remboursez rambursăm. remboursons rambursează (ei ~). loukoum rrrai rai. foutu [fig. mensualité ratifica. =montagnes S Carpates Orient. ratas (tu ~) ratat. rate (il ~) ratează (el~). radieux. rhapsodique rapiţă [bot. rationnel raţional (în mod ~). ratifie (il ~) ratificând. rave [mus. gâcher. racé rasă de călugăr. ratait (il ~) [cible] rata (el ~). radicalement radieră.]. rendement randevu [pop.m.m.]. lacération. ratais (je ~) ratară. merdique rahat (de câine). ration raţie [de subzistenţă].] râvnă. raté (tu avais ~) rataşi. ratification raţă raţe. tour [promenade] raită (da o ~).] rahat [fig.] rrrap rap [muz. ratez rată (el ~). portion. colza [bot. rafale. gomme radio.]. plaie rancei. radioactivité radiografie. rationalise (il ~) rrrau Raul. ratant [cible] ratând. radio radiografie (face o ~). manquer. rater [cible]. remblai [SNCF] ramburs. sensé. cupide. ravin [n. rugir raglan. ratèrent ratarăm (noi ~). radioactif radioactivitate. ratifient (ils ~) ratifica (el ~). radio radioactiv. crotte rahat (fi în ~) [pop.]. rata rată (el~).f. ratifiaient ratifice (ei să ~).] ramă. ratifiant ratificat. rapace raport. ratifier ratifică (ei ~). glabre rasă. ratai [cible] ratai (eu ~). rameau [n.]. randament. cadre. rate (je ~) ratezi. canard raţie raţii.] rahat (de ~). rates (tu ~) rată lunară. gâteux rrran rană. rrras ras la sânge. raté [cible]. raté (il avait ~) [cible] ratase (el ~). ratâtes ratase. =montagne des Carpates Orient. ratant ratează (ei ~). merde [vulg. rame. raté (ils avaient ~) rataseşi. Raoul rrrav ravagii [pl. ratent ratează (el ~).] rahat [patiserie]. ravage rave [muz. remboursement rambursa rambursez. rayonnement [radiation] radical (în mod ~). rater rata (el ~).]. radio (faire une ~) radioreceptor. rayonnant rafală (de vânt).radiază (ei ~) [lumină]. rembourser rambursaţi (voi ~). armé raniţă.]. gâché. rayonnes (tu ~) radiator. ratâmes ratarăţi. race rasă (de ~). havresac raniţă [mil. rayonne (il ~) radie (el ~) [lumină]. étagère rafturi. remboursement ramolit. rationaliser raţionalizat. raté (j'avais ~) rataseră. rembourse (je ~) rambursezi. rembourse (il ~) rambursez. rayonnage rage. raglan rahat. portion [de subsistance] raţional. rayon [secteur] raită. ratons (nous ~) ratând. ratais (je ~) [cible] ratam (eu ~). ramolli.] ramuri. ratai ratam.] Rarău.] rapace. froc rasol de vacă cu legume. radiation.][poet. ratais (tu ~) ratai. récepteur radios radioasă. ratait ratai. ratifié ratificau. ratifiait ratifică (el ~). rembourses (tu ~) rambursare. renoncule des bois [bot. sac à dos Ranunculus crenatus. rayonna radiezi [lumină]. caca [fam. pot-au-feu rrrat rata. rendez-vous ranforsat [neo. rata (il ~) [cible] ratăm. coup de vent raft. rationnellement raţionaliza. tour (faire un ~) rrram ram [n.

] răcituri [pl. décéder. patient [adj.f. carrefour. refroidissement. enlever.]. enlève (j'~). salicaire [n. est [point cardinal] răsăritul soarelui. retarder rămâne nemişcat. pari rămăşiţă rămăşiţe. enlevez. crucifier răstignit.]. colporteur (de rumeurs) răspândi. révolter răsculat [n. rétribution. émeute. dorlotant răsfăţat. récompenser răspunde. enrouer răguşit. mort [n. sécheresse [fig.] răposată. carrefour răsplată. rester rămâne în pană [auto. rayon [de lumière] rază X raze X. refroidissement răcitor. lever [soleil] răsărit. reste [n. échancrer răscroială. cendres [pl. blessé.] răci. enlevé răpiţi. kidnappe (il ~) răpeşti. ravit (il ~). frisquet (il fait ~) [fam. répondre. usagé răceală. merdaillon [fam. répit (sans ~) răget. loisir răgaz (fără ~).] [bot. frisquet [fam.] răsad.] răbdurie. réaction răstigni. figer [fig. riant razia. plant răsare (soarele ~).rrraz rază raze.f. réplique.] răchită. patient [adj. durée răsturna. kidnappez răpire. plaie (de la ~) rănit. dorlote (qu'il ~) răsfeţi (tu ~).]. échancrure răscruce răscruci. ravissez. frais [adj. croisement. gageure. mutinerie. fraîchement răceală [fig.]. plaies rănii. dorloter răsfaţă. kidnappé. ravir. kidnapping răpitor. champs (à travers ~) rrră răbdare. ravis (tu ~). frigo [fam.] razmut [aero].f. ravis (je ~). dorlotes (tu ~) răsfrânge. vulg.] răcoros răcoroasă. mourir răposat [n. refroidir răcire.].] razie poliţienească. récompense răsplătesc (ils ~). défunt. renverser. rabats (je ~) răsfrâng (tu ~). enlèves (tu ~). kidnappons răpit. récompense (il ~) răsplăti.] răcoare [pop]. gelée [alim. sourde oreille (faire la ~) rămas bun. ravisseur [n. intersection. crucifié răstimp. enrhumé răci (se ~). Polygonum bistorta [bot. enleva. rase-motte [aéro] razna. razzia (la ~) razie [n. osier răchitan [n. chambarder răsturna (se ~). rabat (il ~) răsfrângem. razzia [n. racheté răsfăţa. chier (faire ~) [pop.] rămase nemişcat. propager răspândi (zvonuri). gâtent [un enfant] răsfaţa (el ~). enrhumer răcit. rabattre răsfrâng (ei ~). bourrasque [arg. enlevons. portée. figé [fig. racine răgaz. dorlota (il ~) răsfăţând. gâte (il ~) [un enfant] răsfaţă (ei ~). révolution răscroi. rauque răhăţel [de copil]. figea (il ~) [fig.] răbdător răbdătoare. kidnapper răpesc (ei ~). ravissent. patience răbdări (scoate din ~). rieur.]. kidnappa răpim. gâter [un enfant]. est [n.].]. écharper răpi.]. verser.] răni.].][punct cardinal].m. basculer. chavirer .]. ravissement. intersection.] [fig. dorlotait răsfăţ (eu ~). culbuter răsturna (se ~) [mar. Orient răsărit [n. fige (il ~) rămâne repetent.] răblăgit. enrouement răguşi. écharper.]. répandre. rabattez răsfrânt. tomber en panne rămâne în urmă.].]. kidnappe (je ~) răpeşte. enlèvent. répliquer răspuns. ravissons. froideur răceală (cu ~).]. colporter (des rumeurs) răspântie răspântii. rayon d’action râzăreţ [fam.] rămâne. rugissement răguşeală. adieu rămas nemişcat.] [bot. trépasser. lève (le soleil se ~) răsări.] rămâne nemişcat (el ~).178 - . rabattons răsfrângeţi. rabattu răspândac [pop. kidnappent răpesc (eu ~). taule [pop. capoter. rabattent răsfrâng (eu ~). racheter răscumpărare.]. dorlote (je ~) răsfăţă (el ~). rabats (tu ~) răsfrânge. frisquet [col. révolté [n. fraîcheur răcoare (e cam ~).] răposa. disperser.] rădăcină.] răbdător (în mod ~).m. Lythrum salicaria. récompensent răsplăteşte.] răcoare. lever du soleil răscoală. vestige. rayon X rază de acţiune.] rămăşag. kidnappes răpi (el ~). décédé [n. réponse. ravi. croisement răscula (se ~).] rămăşiţe pământeşti [pl. gâté răsfeţe (el să ~).] răculeţ [bot. patiemment răbduriu [arh. lever de soleil. révolte. délai. dorlote (il ~). rachat răscumpărat. insurgé răscumpăra. enlèvement. doubler (~ une classe) rămâne surd la. blesser.

gale [zool. se raviser. mal rău (face rău ~ cuiva). arrangeons rândul (la ~ meu). errant.]. résine răşină de pin [n. mauvais. rire jaune râdea.m. guerrier.f. combattis (je ~) războim cu (ne ~). gratter răzuit. malintentionné. combats (tu ~) războii (mă ~). guerre război (de ţesut).] râpe.f. ris (je ~) râdă (să ~). tords (tu ~) răsuci (el ~). combattez războinic [adj. arranger rânduim.] răzvrătit [n. tordaient răsucesc (ei ~). combattaient războiesc cu (ei se ~). combattre război (el se ~). gâte (il ~) [un enfant] răzgâie (ei ~).f. rigoler [fam. brouillait răvăşi.răsturnare. malfaiteur răusna.179 - . vibrant. souffle coupé răsuflătoare [a unei tainiţe] (invariable). erré (il avait ~) rătăcisem. gâtent [un enfant] răzgândi (se ~).]. retentir răsunător. parterre răzui. rirait râdeam. tordais (tu ~) răsuceam. errait (il ~) rătăci (se ~). versé. gratté răzvrăti (contra). rient râd (eu ~).] râme.] râios. combattait războiască (ei să se ~). combattant războise (se ~). séditieux [m. riions râdem. tordez răsucire. tinter [cloches] răutate. tordent răsucesc (eu ~). tors răsuciţi. file rând (pe ~). rândunică. riant râzi. vil.] răzbuna. erré (j'avais ~) rătăcit. tour (à mon ~) rândunea. dresser (se ~ contre) răzvrătire. capoté. sinistré. moquer de (se ~). tu ris râie. renversement răsturnat.] răzvrătită. tour [ordre] rând pe rând. torsion răsuflare întretăiată. sédition.]. sang-froid râpă [n. revanche răzbunător.]. malveillant răvăşeau. combattons războindu-se cu. hagard rătăcitor. raviser (se ~) răzgândi (el se ~). errer rătăcea. combattent războiesc cu (mă ~). retentissant. combat (il ~) războieşti cu (te ~). rire.]. tordu. méchant. rébellion răzvrătit. ravin [n. rie râde de. nomade [adj.] rătăcise. ravise (je me ~) răzgândesc (se ~). ravise (qu'il se ~) răzgândesc (mă ~). soupirail soupiraux răsuna. revanchard răzgâia. rire jaune râd (ei ~). défectueux. tort (faire ~ à qqn) rău [calitate]. combattent (qu'ils ~) războiască (el să se ~).m. tordit răsucim. hirondelle rânge rece. erré. persifler. tordions răsuceaţi. ravisé răzor (de flori). tintement răşină. combattant [n. ri râzând. tordais (je ~) răsuceam (noi ~). brouiller răvăşit. rions râdeţi. tordons răsucit răsucită. railler. malicieux. renversé. éclatant răsunet.] răşinos. venger răzbunare. combats (je ~) războieşte cu (se ~). métier [textile] război cu (se ~). dévasté rrrăz război războaie. basculé. combattit (il ~) războia cu (se ~). ravise (il se ~) răzgândi. malin răuvoitor. résonner. meggondol răzgândim (ne ~).] A râde galben. galeux râmă [n. gâter [un enfant] răzgâie. tour de rôle (à ~) rând [în ordine]. malicieux. changer d’idée. ravisa (il se ~) răzgândească (să se ~).]. vilain. qualité (de mauvaise ~) răufăcător [n. racler. rebelle rrrâ râde. ridiculiser râde silit. chambardé răsturnat [mar. riez râs (lua în ~). méchanceté răutate (cu ~). ver de terre [n. ravisent (ils se ~) răzgândeşte (se ~). combattu războiţi cu (vă ~). combatte (qu'il ~) războiau cu (se ~). mauvais. combattu (il avait ~) războit cu. tords (je ~) răsuceşte. méchant.] rând.].] rău răi rea rele. tarc [n. ravisons (nous nous ~) răzgândit. dérision (tourner en ~) râs [vb.] . résineux rătăci. paumer (se ~) [fam. méchamment răutăcios. chaviré răsuci.m. brouillé. tordait răsuceai. tordiez răsuceau. belliqueux războinic [n. malveillant. tordre răsucea. vengeance. tord răsuceşti. insurgé [n. vache. retentissement. tour à tour rândui rîndui (vieux).

rebâtissent reclădeşte. réciproquement. effet (en ~) realităţii. récolte (il ~) recomanda. se ressouvenir [arh. réagi (il avait ~) reacţionaseră.]. grief reclamaţie (face o ~). réagis (tu ~) reacţionar. mauvaise foi. réclusion recoltă a (nu ~). réception [hôtel] recepţionist. doléance. mutuellement recita. récépissé [n. mutuel. réception [banquet] recepţie (treceţi pe ~). combiné [n. récitaient recita (el ~). réalisable realizare. récitais recitam (noi ~). réagissais (je ~) reacţionând. réactiver reactivat. récite (je ~) recitai. réceptionniste recesiune. réactivé readmite. réanimer reavoinţă. récapitulation recăsători (se ~).]. nouveau recent [adv. récoltent recoltează (el ~). récitais (tu ~) recitam (eu ~). récitions recitare.] rebelă. réellement realism. rebelle [m. rebut rrrec recapitula. récoltaient recoltează (ei ~).m. quittance reciproc. malveillance rrreb rebarbara. récessif rechin. repris de justice recif. insurgé rebeliune. rivière (la ~) rrre rea purtare. réagit reacţioneze (el să ~). plainte.liv. exécutable. réalisme realismul magic [lit. moulin à café rât. récolter recoltat. recommandait recomanda (nu ~). froid [adj. réagir reacţiona (el ~). frigide. recensement recent recenţi recentă. réaction reacţiona. déconseiller . récites (tu ~) reclădi. rebâtissant reclădit.f. réalisation realizator. recenser recensământ.] recluziune. rébellion rebus. réclamer reclamaţie. réagissaient reacţionează (el ~). récite (il ~) recităm. réquisitoire recidivă [a unei boli]. réalisme magique [lit. rivière râul. plainte (porter ~) reclamă vorbită. récitons reciţi. réceptacle receptiv. réalité realitate (în ~). réagissent reacţionează (el ~). réciter recit. rechute recidivist. récemment receptacul. récitait recită (ei ~). récent. bon [n.].]. récolte recolta (a ~). réadmettre real. faisable. rébarbatif rebel [n. f. récapitulent recapitulează (el ~). réclamation. rébus rebut. réagisse (qu'il ~) reacţionezi. récession recesiv. réciproque reciproc (în mod ~). récapitulé recapitulează (ei ~). réceptivité receptor.] reanima.]. réceptif receptivitate. réaménager reaminti (a-şi ~).] râşniţă de cafea. récitaient recitau. réagissons reacţionam (eu ~). mots croisés. écouteur recepţie. rire [n. groin râu. réagissais (tu ~) reacţionăm. remarier (se ~) rece.180 - . récidiviste. rebâti reclama. tchatche [fam. réagi (ils avaient ~) reacţionat. inconduite reabilita. rebâtissait reclădeau. rhubarbe rebarbativ. récapituler recapitula (el ~). dernièrement.]. réalité (de la ~) realizabil. accusé. écoute (prenez l'~) recepţie [hotel]. récapitule (il ~) recapitulare.sg.]. réaliste realitate (în ~). réalisateur realmente. réellement reamenaja. glacial rece [adj.]. nouvellement. récitation recitaţi. récolté recoltau. rebâtir reclădea.] receptor (de telefon). rebâtit reclădind. réagissait reacţionai. frisquet [pop. réagissant reacţionase.]. réagi reacţionaţi (voi ~). réactionnaire reactivat. réel real [în mod ~]. récapitulons ! recapitulat. réhabiliter reabilitare. réhabilitation reacţie. requin rechizitoriu.m. récitez recitau. récapitulait (il ~) recapitulăm (să ~)!. froide recensa. récif recipisă [n. récite (ils ~) recită (el ~). réagissez reacţionau. rebâtissaient reclădesc. récepteur receptor (~ telefonic) [nn.]. isolement. recommander recomand.râset.] realist. recommande (je ~) recomanda (el ~).

réfléchir à reflecta [optic]. récompenser recompensat. récompense (il ~) recompensez. sur. baisse. r reducem. rattrapé [temps]. diminuer. récréation recreere. redingote redresa. rédactrice redacţie. reconstruire reconstruia. reconstitution reconstituit. recrue recruta. rédaction redeschide. penser. récupère (il ~) recuperez. recommandé recomandaţi (voi ~). rattrape (il ~) [temps] recurge la. gratitude recupera. reconnaissance. reconnu (il avait ~) recunoscut. rabattent reduc (eu ~). reconstitué reconstrui. redresser redresa economia. référence referire. récréation recrut. recommande (ils ~) recomandă (el ~). récupérez recuperau. recteur reculege (se ~). réconciliation reconduce. rabats (tu ~) redus. rédigé redactează (el ~). récupérer recupera (il ~). rattrapait (il ~) [temps] recuperat timpul pierdut. récupérons recuperează (ei ~). récupéraient recuperăm. dresse (il ~) [rédige] redactează (il ~). reflet. reconstituer reconstituire. récompense recompensează. recourir à recurs. relever l'économie redresare. rédigeait redactare. escompte. raccommodent reconciliază (el ~). référence referitor la. recommandais (tu ~) recomandam (eu ~). réconcilier reconciliat. rabattons reduceţi. recueillir (se ~) reculegere. recommandez recomandau. reconnais (je ~) recunoscuse. recommandaient recomandă (ei ~). recommandais (je ~) recomandat. reconnaissent recunosc (eu ~). raccommodé reconciliază (ei ~). réduis (je ~). rouvert redescoperi. dresser [rédiger]. rectifié rectifică (el ~). rebâti recrea. rattraper [le temps perdu] recupera timpul pierdut (el ~). rabaisser reduc (ei ~). reconnu recunoşti. propos de (à ~) reflecta. méditer à. reconnaissons recunoaştere. médité . récréé recreaţie. cogiter. redécouvert redingotă. rabattre. concerna. concerner referinţă. reconnaît recunoaştem. réduit. rapport à (par ~). rabattez reduci (tu ~). diminué. réconfortant reconstitui. La saison des soldes a commencé en Italie Adev 07/01/08 redutabil. réflexion reflectat. récompensé recompensă.recomandai. reconnaissant recunosc (ei ~). rédiger redacta (il ~). raccommode (il ~) reconciliere. reconnaître. rouvrir redeschis. rédaction redactat. récupération recuperaţi (voi ~). reconduire reconfortant. rebâtissent reconstruieşte. admettre. récompensent reconcilia reconciliez. redécouvrir redescoperit. lettre recommandée recompensa. récupère (je ~) recuperezi. amoindri reducere reduceri. réduire. promo. recommandation recomandată. communication (scientifique) referi. reconnaissez recunonoscător recunoscătoare. relevé reduce. rabaisse (je ~).. rebâtit reconstruind. rectifie (il ~) rector. abaissement. rédacteur. raccommoder. plaisance. mirer reflectare [optic]. recrutement rectifica. recommande (il ~) recomandăm. récupères recupera timpul pierdut. rebâtissant reconstruit. diminution Adev 08/01/08 reducere [comercială]. récupèrent recuperează (el ~). recueillement recunoaşte. reconnais (tu ~) recunoştinţă. rebâtir.181 - . recommandons recomanzi. rebâtissaient reconstruiesc. confesser recunoaşte (el ~). licencié [mis au chômage]. diminue (je ~). dressé [rédigé]. rédige (il ~) redactor. refuge [abréviation cartographique] reface. refaire referat. redressement redresat. refléter. promotion. redoutable rrref Ref. rebâtissait reconstruiau. recommandes recomandare. recours [rédiger] rrred redacta. rabais. récupéré [temps] recuperează timpul pierdut. réduction A început sezonul reducerilor în Italia. reconnaissance recunoaşteţi. récupérait recuperare. récréer recreat. recruter recrutare. rabat (il ~). réduction. avouer. rectifier rectificat.

remarque remarcă (el ~). réformer reformator. décliné. remède . foutant regulează. religieux relua. recommencé reînnoi. déclina rrreg regal. religion religios. remanié [adj. récit relativ. réarmement reîncepe. remarquable remedia. reboiser reînarmare. décontracter (se ~). foutre [vulg. havre refugiul. roi regie. reflet reflexie. retrouver rege. déploré. insigne [adj. diète regină. régler reglabil. réfugier (se ~) refugiu. remanie (il ~) remaniere. refus. rhabiller reîmpăduri. déplores regula. déclinent refuză (el ~).182 - . remaniement remarca. déplorons regretat.sg. retour. cloche (il y a qq chose qui ~) regulă (de ~). reprise reluat. rejet refuza. réflexion reflux. mettre en scène regizor. recommences reînceput. reine regină [la şah]. réformateur reformă. regrets (avoir des ~). renvoi reîntoarcere (~ a unui actor). sanctuaire.] regiza.] relief.]. relief. regrettes (tu ~). itéré reîmbrăca.] remaniază (el ~). relève (il ~) releveu [geo]. fous (je ~) regulament. dire non à. intraitable refren. remarqué remarcaţi (voi ~). décontracté. refuser. refuse (il ~). détendu releva.].]. renouer reînpăcare. relatif relativ (în mod ~). déplore (il ~). regretté regretaţi (vous ~). remanier remaniat.]. contrée [n. renouveler. recommencer reîncep (ei ~).f. livre de comptes regiune [n. dame [aux échecs] regional. regrette (il ~) regretăm. relèves (tu ~) relicvă relicve.f. reflux reforma. remarque (je ~) remarcat. recommencent reîncep (eu ~). déplorez regreţi.] regula (el va ~). regret [n. recommence (il ~) reînceperea claselor. fig.reflex [optic]. dire non refuzat. généralement rrrei reiat [textil]. reprendre reluare. regrettons. registre registru de casă. itératif reiterat. être désolé.]. norme.] regreta. relâcher. itérer reiterant. remarque (il ~) remarcăm. relaxe. foutu [vulg. relaxé. Royaume Uni regăsi. régulièrement regulă. pays [région]. relâché. refusent. relation relaxa. remarquez remarcă. remords [n. culte. régresser regret [n. régulation regulă (a nu fi în ~). relâche relata în amănunt.] regulă (ceva nu e în ~). réformiste refractar. relever relevant. réglable regresa. remarques (tu ~) remarcabil. règle. come-back rrrel relaş [teatru]. réforme reformist. remmaillé remania. détendre relaxat. antidote. remédie (il ~) remediu remedii. fout (il ~) regulez. rentrée (la ~) reîncepi. refusa. fous (tu ~). relevant relevat. réconciliation reîntoarcere. mise en scène regim. royaume Regatul Unit. refrain refugia (se ~). regrettez. décline (il ~) refuză (el ~) [imperf. repris rrrem remaia. contrepoison. regrette (je ~) regretă (il ~).]. rayé [textil] reiniţializa [PC]. régime regim (alimentar). foutra regulat [fig. regretter. réinitialiser [PC] reitera.f. relativement relaţie. royal regat. relèvement relevezi. metteur en scène regla. refusé refuză (ei ~). remédier remediat. réfractaire. région. relique [n. clocher [verbe. remmailler remaiat. remédié remediază (el ~). relevé relevă (el ~). détailler relatare. déplorer regret (eu ~). régulier regulat (în mod ~). retraite. refuge. remarquer remarc (eu ~). refuge (le ~) refuz. règlement regulat. décliner. saillie religie religii.] regulând. régional registru. remarquons (nous ~) remarci. recommence (je ~) reîncepe (el ~).

dire de nouveau repeta (~ clasa). redouble. réaménager. doubler (~ une classe) repetat. itératif repezeală (la ~). remettez repus. aversion. respectueux respectuos (în mod ~). remets (tu ~) repun (ei ~). restaurer renova [o clădire]. respiration . remise [bâtim. remettons remiteţi. renommée [n.f.f. division [distrib. abjuration renova.] reporter.f. abjurer. rejeter. imiter reproduce (se ~). repousser Adev 28/03/08 respira. représentation reprezentat. remorquer remorca (el ~). remorquage remorcă [n. respectueusement respingător. copier. république republican.]. dépanner. réprouver reproduce. brusque replia (se ~). renaître renaştere. représentation reprezentau. remettra (il ~) repunem. mal vu rrres resemna.183 - .] repaus.] reproba. Renaissance (la ~) rendez-vous [neo. remise reputaţie.] reprima (el ~). observait (~ la loi) respecta angajamentele scrise. figurait (il ~) reprezentare. observer (~ la loi) respectă (~ legea).]. répudier repugna.]. respect respect (~ legea). hâte (à la ~) repezi. redire. réitérer. figurer reprezenta (el ~). remets (je ~) remite (ar ~). repérer repertoar. lucratif rentă. remorque [n. renaissance Renaşterea. renier renegare. répertoire repertoriu [PC]. remorquant remorcat. gronder. remettre repui (tu ~). remettrait (il ~) repune (el ~). rétribuer. résignation resimţi. rentable. figuraient reprezintă (el ~). réplique [n. respecter respecta (a ~ legea). brusquer repezit. respectivement respectuos. respirable respiraţie. réputation renumit renumită. républicain repudia. remis remit (ei ~). profitable. reproduire. réparer repartizare. rémunération remuşcare [n. reproduire reproş. respectable respectiv.m. étouffer [fig. repère repera. ressort respect. répétitif. fameux. dossier [PC] repeta. remettez remiţi (tu ~). étouffait (il ~) [fig. rendez-vous renega. résigner resemnare. remettrait (il ~) remite (el ~). remets (tu ~) remite o scrisoare. l’équipage du remorqueur Adev 11/11/07 remunera. remettent remit (eu ~). réputation reputaţie proastă (cu ~). dégoûtant respinge. reprocher republică. haut-le-cœur repune. remettent repun (eu ~). itéré repetitiv.f. remettre remis. respirer respirabil. répulsion. remets (je ~) repune (ar ~). rente renume.]. répliquer replică.] remorci [n. remet (il ~) repune (va ~). observent (~ la loi) respecta (el ~ legea). repos reper.] remuşcări. repentir rrren renaşte. répété.] remorca.remite. remettre en marche repunere. rafistoler [pop. figure (il ~) reprima. observe (j' ~ la loi) respecta. rétribution remuneraţie.]. répression reprezenta. observe (il ~ la loi). représailles represiune. honorer sa signature respectabil. reporter represalii. ravaler [un bâtiment] renovare. répugnance. dégueulasse [pop]. remet (il ~) remite (va ~). remords [n. rémunération. remettre (~ une lettre) remiză [clădire]. renommé renunţa. remorqueur echipajul remorcherului.] remorcher [mar. remorquait remorcând. index repertoriu. répugner repulsie. remettons repuneţi. repoussant. remis repune în funcţiune. réprimer. répugnant. remédier. figuré reprezentaţie. étouffe (il ~) reprimă (el ~) [perf. renoncement rrrep repara. étouffa (il ~) [fig. jalon. rénover. reproche reproşa. remorqué remorcare. renoncer renunţare. replier replica. rénovateur rentabil. ressentir resort. s. renom.] reprimă.].]. rénovation renovator.pl. remettra (il ~) remitem. répéter. rémunérer remunerare.

Carpates S roum. assembler reunire. parvenir. révéler revelat. restitution restituit. retire (je ~) retrag (ei ~). ravivait (il ~) [fig. débordé revedea. rends (je ~) restitui (tu ~). songe revers [al unei medalii]. rétention reţinut de poliţie (fi ~). orateur retorică. retires (tu ~) retrăgea. retirez retragi. revendiquer. rendrait restitui (el ~) [imperf. résurrection resurse. relèves (tu ~) restabili (se ~) [după boală]. révélé revelator. reticent. réunir. restreindre restrâns.]. rhumatisme reumă [pop. revoient revăzut. relever restabilesc (eu ~). dévoiler. raviver [fig. réticent reticenţă.] reţine. rhumatisme reuni. remettre (se~) [après maladie] restabili pacea. revanche revarsă (se ~). révélateur revelaţie. retenir reţine (el ~). essoufflé responsabil. recette reţetă [farm. restes [pl.]. ressources resuscita [med. restauration restitui. rends (tu ~) restitui (va ~). retraite. responsabilité rest resturi. revient (il ~) revine (îi ~). divulguer. secteur [électr. revivant retribui.]. arriéré Retezat.184 - . revoyez revezi. revendre . retour returna. relève (je ~) restabileşte. rendent restituie (el ~). rêverie. ravive (il ~) [fig. retouche reţea. buffet restaurare. reviens (je ~) revine (el ~). ressusciter. rétribuer retribuţie. cornue [phys. revenu reveniţi. reviennent revin (eu ~). =montagnes . revois (je ~) revăd (ei ~). revenir revenea. revers [vêtement] reverie. succès rrrev revanşă.] resurecţie. rendait restituie (ei ~). revît retrăind. réussir. rendit restitui (eu ~). réchaud rrret retardat. revu revedea (el ~). recul retrageţi. revenons revenit. déborde revărsa (se ~). rétribution retur. revoyons revedere (la ~). raviva [fig. réclamer revendicare. revoir revede.] retracta. reliquat.] revigorează. revigorer revigora (el ~). garde à vue (être en ~) reumatism. rend restituim. restreint restricţie. retirent retrage (el ~). réussite. déborder revărsat. retouche retuşare. revers [d'une médaille] revigora. rétracter. rendu restituiţi.]. revendication reveni. retrait. succéder à. revivre retrăieşte.] restabili. reste [n.]. rogatons [pl. reviendrait reveni (va ~). revois (tu ~) revela. relève (il ~) restabileşti. réunion reuniune. retourner retuş. retient reţinere.respiră greu (care ~). réticence retor. rhétorique retortă.] revigoră (el ~). revoyait revedeam. vestiges [pl. revoit revăd. souffle (à bout de ~). réservé retrăi. dédire retrage. revoyais (je ~) revedem. responsable responsabilitate. retire (il ~) retragem. restaurer restaurant de gară. reviendra revenim. retirons retragere. reviens (tu ~) revin (ei ~). réveillon revendica. réanimer reşou.].]. rhubarbe rever. retirait retras.] reţetă reţete. revenait reveni (ar ~). ordonnance [pharm. aboutir reuşită. échoit (il ~) revent. réunion reuşi.]. restriction resturi [pl. restituer restitui (ar ~). rendons restituire. revoir (au ~) revedeţi. relevé restaura. rendre. retenu. rétablir. retirer retrag. réseau reţea [electr. révélation revelion. rendra restituia. pantelant. rendez restrânge. etiré.] revinde.]. pacifier restabilit. revenez revii (tu ~).

dressa (il ~) [monter] ridici. réglette rigoare. dressé [monté]. solidité rezistenţă (perete de ~). solution rezolvaţi. rictus rrrid rid [nn. levée.] rezultate. mutiner revoltat. risque risca. hasarder (se ~).f. abrégé [n. risquer. ricochant ricoşară. rein rinichi [alim. sensé rezonabil (un preţ ~). dérisoire ridicol (în mod ~). relève (je ~) ridica (el ~). insurger. dresser [monter]. résidu rezista. rebeller. ricocha ricoşează (ei ~). résistant rezistenţă.]. issue [n.] rezumat (în ~). Rhin (le ~) rrris risc. ricoché ricoşă. révoltant revoluţie.]. ricoche (qu'il ~) ricşă. révoqué revocă. résumé [n. revue. révolutionnaire rrrez rezema. résoudra rezolvând. précis [n.revistă ilustrată. contremandé.]. leva. porteur (mur ~) Rezistenţa franceză. réticence rezervor rezervoare. dresser (se ~). riboflavine ribonucleic. relève (il ~) ridică (el ~) [perf. révolte revoltător. résider rezidenţă. révisent revizuieşte. durer. ridé ridica. tourmente. résolvait rezolva (va ~). lever (se ~) ridica la cub. résous (je ~) rezolva (ar ~).] riduri [nn. révise (il ~) revizuit. location [avion] rezervat. ricochet (faire un ~) ricoşând.] rindele. résolvons rezolve (să ~). rimer rimă rime. ricocher. résoudre rezolv (eu ~). rime rimează. gaspiller. épreuve (à toute ~) rezistent. rigoureux riguros (în mod ~). levant ridicare.].]. levait ridica (receptorul). risible. rognon rinocer rinoceri. résidence reziduu reziduuri.] rida (se ~). décrocher ridica (se ~). élever. haussement d'épaules ridicat. rabot [n. dresse (il ~) [monter]. raboté rinichi. sommaire. ribonucléique rrric ricoşa. ricochent (ils ~) ricoşează (el ~). ride [n. écarté . adossé rezerva. révolutionner revoluţionar. outré. résister rezistând la orice încercare. magazine revizuiesc (ei ~). révolution revoluţiona. rickshaw rictus. retenir. règle riglă mică. sédition. rigueur rigoare (la ~). résoudrait rezolva (el ~). prodigalité risipi.185 - . résolvez rezolvă. rimmel rrrin Rin. contremande (il ~) revolta. rigole. rider (se ~) ridat ridată. révoquer revocat. révisé revoca. louer [place] rezervare. accouder.] rindeaua rindelele. hisser (se ~). résumer rezumat. fort [adj. contremander. révolté revoltă. résolut. risquez risipă. rebellé. rigidifier rigidizat. réserve. rabot (du ~) rindelui. gaspillage. Rhin rindea [n. ridicule.f. augmenter ridic. raboter rindeluit. indigner.]. révolter. résout rezolvăm. résistance. ricoche (il ~) ricoşeu. rigoureusement rima. réservation rezervare de bilet [avion]. relèves (tu ~) ridiche. soulever. ricochet ricoşeze (ei să ~). rabot (le ~) rindelei. réservé rezervă. relèvement ridicare din umeri. fruit [fig. raccourci (en ~) rrrib riboflavină.n.pl. radis ridicol.m.].f. réservoir Adev 03/01/08 rezida. ridiculement ridiculiza.] [résultat] rezuma. résolve (qu'il ~) rezolvi. ricochèrent (ils ~) ricoşat. adosser rezemat. insurgé. suite. résulter rezultat [n. courir un danger riscăm. égout riguros. réserver rezerva [locuri]. s. conséquence. risquons riscaţi. prodiguer risipit. honnête (un prix ~) rezulta. élever au cube ridicând. effet. ridiculiser rigidiza. levé. relevé ridică (el ~). rigidifié riglă. résous (tu ~) rezonabil. rigueur (à la ~) rigolă. résolvant rezolvare. ricochent (qu'ils ~) ricoşeze (el să ~). rhinocéros Rinul. rime (il ~) rimel. réticent. Maquis (le ~) rezolva. résultat.

roche. roc rochie.] [bot. supplie rog (eu ~). rouge roşu închis.] rrru rubin. caroube roşeaţă.].] rrrod rod roade. grenat roşu [m. rosette rozmarin. parent rudenie. gitan.] [bot. rond [adj. supplia ruga (se ~). roman [n. Stellaria graminea [bot.]. supplies (tu ~) ruga (el ~). rond [n. prie (je ~) rog (vă ~).] roi. rongeait rodeam. uzual] / rucsacuri [pl. priions . rythme. fauve [adj. roue roată de rezervă. robustesse rocă.] rotile.] [devoir] rrrom rom [băutura]. rivaliser rizom. mûrier ruga.] rozetă rozete. rongeur roata roţile. =montagnes . ronger roade (ar ~). rogar roagă.]. rondeur rotunjoară [bot. priais (tu ~) rugam. Rome român. rhizome rrro roabă [de transport]. rival rivalitate. cf. rouler rostogolire.].] ROMAN ® [n. priait rugă (el ~). bohémien [n. rivalité rivaliza. prient roagă (el ~). prie (il ~) roagă (ei ~). rythmique ritual. roder rodie. rôle. s'il vous plaît. natte rogoz [n. esclavage robot de bucătărie. rituel. =montagnes . rubrique rucsac rucsaci [pl. rondeau [poét.m. supplier. fruit roda. servitude. prier.m. roue de secours robă.]. fécond Rodna. rougeur roşiatic.] roşii. sacrement rival rivali. rongeant rozător. essaim rol. grenade [bot. roulettes roţii.Carpates E roum. prodigue risipitor (fiul ~) [Biblie]. rose [adj. vermeil rrrot rotaţie. productif rodnicie. losange rond. romane (langue ~) romaniţa de munte [bot.].] rug de mure. rhum Roma. charge [n. roux roşcovă. robe rocoţea [bot.] rotunjime. roue (la ~) roată roţi.]. roulement roşcat roşcată. rongeons roadeţi.V.] roditor. lingerie rufe. roumain România României. romantique romantism. prodigue (le fils ~) [Bible] rrrit rit. rongerait roade (va ~).Carpates E roum. rongée rozând. rubis rubrică. tour [rotation] rotund. brouette roade [vb. rogi. rudimentaire rudimente. cadence ritmic. romarin rrom rromi rromă.].] rondelă. Acad.P. parenté rudimentar. sac à claie rudă rude.risipitor. romantisme romb. sac à dos rucsac cu cadru metalic. croqué rrros rostogoli. Homogyne alpina [bot. rosée roz roză. roue (de la ~) rouă. lessive rrrug rug. rongez rod [vb. croquer. rougeâtre roşie. rondelle ronţăi. tomate roşu-închis.] rondel.] romanţă. robot de cuisine robot telefonic. rongera roadem. priais rugam. rite ritm. prier (se ~) rugai. Roumanie Adev 01/11/07 romanică (limbă ~).186 - . rodnic rodnică. rouge roşie [bot. supplie (je ~) rog (eu ~). rongions ros roasă roase. pries (tu ~). gaspilleur.].].m. robuste robusteţe.] [couleur] roşcovan. Anthemis carpatica [bot. romance romantic. rotation. répondeur robust. grignoter ronţăit. fructueux. roumain roman [n. rongent rodea. roux. robe robie. romanesque românesc. fécondité rogojină. S. =camion fabriqué en Roumanie romancier. Rodnei. bûcher [n. romancier romanesc. rudiments rufărie de corp. spart [n. Lygeum spartum.

rissoler rumoare.F.]. disjonction. honte (vous aviez ~) ruşine (vă fu ~). honte (il avait ~) ruşine (îi fu ~).arh. S. rouge (à lèvres) rujă [bot. roulement rulotă..]. rompre rup (ei ~). ruine ruina (se ~). Hieracium aurantiacum [bot. honte (vous eûtes ~) ruşinaşi (te ~). ruines ruj. prions. suppliant rugat. sabot. indéchirable rupe (el ~). épée S. dorait rumeneşte. rompit rupsei. honte (tu as ~) ruşine (vă e ~).] [universitar]. honte (j'eus ~) ruşinai (te ~). honte (nous eûmes ~) ruşinarăţi (vă ~). romps (je ~) rup (să ~). honte (il a ~) ruşinez (mă ~). honte (j'eus ~) ruşine (îţi era ~). sabre. honte (il a ~) ruşine (îi era ~). débris [pl. honte (nous eûmes ~) ruşine (ţi-e ~). priez. E. rompez rupi. honte (vous aviez ~) ruşinaţi (vă ~). rugby rugi [pl.*] . rompant rupe (ar ~). rompait rupem. rompent rup (eu ~). année sabbatique sabie. ruminant rumenea. rompons rupeţi. routier rutină. honte (vous eûtes ~) ruşinea. rouler rulant. Rhodiola rosea [bot. sa. ruiner. honte [n. ruminer rumegător. honte (j'ai ~) ruşine (ne e ~). fracture. route. que. honte (j'avais ~) ruşine (îmi fu ~). galoche sabota. roulette rulment. honte (ils eurent ~) ruşinarăm (ne ~). rougeole rula.R. saboter . briser avec quelqu'un rupea.U. honte (il eut ~) ruşine (îmi era ~). brèche. vergogne (sans ~) ruşine (îi e ~). prié. rouille rugini.]. rompe (qu'il ~) rupând.187 - . rompt rupe (se ~). S. priiez rugaţi. casser (son pied/main etc. Thalictrum alpinum [bot.). honte (ils ont ~) ruşinează (el se ~). sienne (la ~) sabatic [n.].] rută. roulant ruletă. honte (il eut ~) ruşinăm (ne ~). honte à qqn (faire ~) ruşinai (mă ~)..rugând. déchiqueter rupe (un picior/mână etc. dorer.]. suppliez rugau. fracturer ruptură.C. rompe (que je ~) rupă (să ~).I. rompis (je ~) rupt ruptă. rompra rupe relaţiile cu cineva. priaient rugăm.N. honte (tu eus ~) ruşine (le e ~). rumeur rrrup rupe. rouiller rugos. honte (nous avons ~) ruşine [n. honte (nous avions ~) ruşine (ne fu ~). champêtre. honte (j'avais ~) ruşinam (ne ~).C. miner ruină ruine. rompu rupe în bucăţi. se S-ta .F. rustique ruşina (se ~). roulotte rulou. honte (ils avaient ~) ruşină (se ~). déchirer. subvertir. romprait rupe (care ~). honte (avoir ~) ruşine (fără ~).U.). honte (j'ai ~) ruşinezi (te ~). rugueux ruina [vb. routine rutişor [bot. honteux [*] ruşinos (în mod ~). russe rusa [limba]. supplié rugaţi. honte (ils eurent ~) ruşine (mi-e ~). prières rugină. honte (tu as ~) ruşinii. rupture. pudeur ruşine (a-i fi ~). Sainte [abréviation] sa (a ~)..N. supplions rugăciune rugăciuni.] sssa s-. Russie rustic. honte (de la ~) ruşinos ruşinoşi ruşinoasă ruşinoase. =Service Roumain d'Informations S.f. honte (il avait ~) ruşina [pe cineva]. tomber en ruine ruine. russe [langue] Rusia. hiatus rural. craquer [se rompre] rupe (va ~).R.]. parcours rutier. honte (vous avez ~) ruşinau (se ~). honte (nous avons ~) ruşine (ne era ~). honte (tu avais ~) ruşinam (mă ~). avoir honte ruşina (se ~). son sabot saboţi. honte (ils ont ~) ruşine (le era ~). priant. romps rupse. honte (tu avais ~) ruşine (îţi fu ~). penaud ruşinaţi (vă ~). décombres. honte (nous avions ~) ruşinară (se ~). rural rus. rompant rupe (care nu se ~).A. honte (vous avez ~) ruşine (vă era ~). honte (la ~) ruşinează (ei se ~). honteusement ruşuliţă [bot.f.] rujeolă. honte (tu eus ~) ruşinat. prière rugby.]. honte (ils avaient ~) ruşine (le fu ~). dore (il ~) rumeni. rouleau rumega.

m.f. sacrifier sacrificiu. sauvegarde. saladier sală. bondit sălta. saule. sabotait sabotând. salubre salut. coup de canon salvgarda. sabote (il ~) sabotezi. saut salt brusc. sauvent salvez. sanction sanda sandale. Salix sp. salle d'attente sală plină [la spectacol].].] sssan sancţiona. hachoir satelit. sagace sagacitate [neo. salle comble salcâm. sacoche sacrifica. sardine [zool. sauvegarde (il ~) salvare [PC]. saboteur sssac sac. mine de sel gemme salivă. houe sssar saramură. sachet sacoşă sacoşe. salut salut militar.f. sabotaient sabotează (ei ~). sabotes (tu ~) sabotaj. safari safir. saphir safran [neo. secours salva [PC].188 - . saumâtre [adj. devoir [n.] săculeţ. sauvetage [PC] salvator. acacia salcie [bot. saucisson salariu salarii.pl.] săruri.].] salină. divin sacul lui Moş Crăciun. sanitaire santinelă santinele. satiné satiră. sanctionner sancţiune.] sălcii [n. ambulance. sac sac cangur.] salubru. sauvegardant salvat [PC].] saşi [n. satellite satin. =ethnique allemand en Transylvanie. satisfaction. sauter. soubresaut saltă. sauvegarder [PC] salvând [PC]. sauver salva (el ~). bond. sabotage sabotor.f. malicieux sarcină. Salix retusa [bot. profanation sacru.][bot.]. volée. semoir sac de dormit. matelas minimousse [rando. sauge sssam samară [bot. salle sală de aşteptare. sauvetage. sacrifice sacrilegiu. sac marin sac de supravieţuire [alpin. szász saşiu [ochi]. Sardaigne sare [n. saumure sarcastic.]. sauvegardé salvează (el ~) [PC]. Saturnales sau.] salcie pitică [bot.f.]. sentinelle sapă [n.] Sardinia. sauvegarde salvgardat. siennes (les ~) salin [adj. combinaison [de protection] salt salturi. hotte du père Noël (la ~) safari. homme de peine salam salamuri. sauvé (il avait ~) salvaţi (voi ~). satire satiric. satin satinat. sauvegarde (il ~) salvie. sureau [n. salive salopetă. bondir saltea. sauve (je ~) salveze (el să ~). salaire. impiété. sandale sandou. maquereau sardină. sauva salvăm.]. charge [n. sac banane sac cu seminţe.].] Sambucus nigra. ou savant. salut militaire saluta. sabotare. samare [bot.pl. grossesse sardelă. ses sale (ale ~). assouvir satisfacţie.m. sauvegardé salvgardează (el ~). [bot. sauvait salvase.]. sabotent sabotează (el ~). satrape saturnalii.] [devoir]. salami. village satâr.] săsoaică [n.]. sauvegardant salvgardare. matelas saltea de paie. saboté sabotau. satisfait satrap. satirique satisface. rémunération. sauves (tu ~) salvare.f.]. fusillade salvă de tun. bleu [de travail] [n. sacré. sabotant sabotat. safrane sagace [neo. sauve (qu'il ~) salvezi. sauvegarder salvgardând. sauvons salvează (el ~). salade salatieră [n. sauveur salvă (de artilerie).] sssal salahor. sac de survie [alpin. savant . sauvez salvă (el ~). sauve (il ~) salvează (ils ~). sac de couchage sac de marinar.]. sandow sanitar. louche [yeux] sssat sat. sauvegarder.sabota (el ~). tâche. saharienne [n. satisfaire.].] sale. sagacité sahariană [n. sel sas [n. sacrilège. saluer salva. paillasse salteluţă [excursie]. jouissance satisfăcut.]. salve salvă de focuri de armă. paye salată.

scandale. qu'. meurtrier [adj.] sâmburi. sein.]. agaçant sâmbăta. valide. piailler scandal. serviable săritură. Sagittaire [zodiaque] sălaş. savoura (il ~) savuros. nichon [vulg. étincelant . paumé. latte scânteia (ancien : scînteia). sensationnel (journal ~) scandalizat. saveur savonieră [n. tracassant sâcâit.189 - . barbelé. scandinave scândură. étincelaient scânteiază. farouche. pétillent (ils ~) [yeux ~] scânteiază (el ~). semence sămânţă [fig. pauvre sărăcăcios.] sârb. bondir.pop. scabreux scafandru. Asperula capitata [bot. caille-lait jaune [m. sanglant. saper. noyau [n. flèche Săgetător [zodiac]. étincelait scânteiară (ei ~). porte-savon [n. saigner sângerete. étincela scânteietoare. sien (le ~) sssâ sâcâi. pauvre [vêtement ou maison] sărăcăcios (în mod ~). plantons sădind. baiser săruta (se ~). creuser.f. étincellent scânteiază (ei ~) [ochi]. fouilles [n. peluches [n. férié (jour ~) sărbătoare calendaristică. savon săpuni. serbe sârguincios. département de Sibiu [abréviation] scabie. brûler les étapes sărit. fauve [adj. péter plus haut que son cul sări peste etape. piaillement scânci. fêter (săpătură) săpături arheologice. sain săniuţă. pauvre săruta. que să fim!. homme-grenouille scai. sperme (le ~) sănătate. scaphandrier. plantant sădit.] sânziene de munte [bot. gale [zool. cinglé săritor. dépôt naturel de sel sărărie.] [archéologiques] săptămână săptămâni.]. pauvrement sărăci. privations sărat. semaine săptămânal. scandaleux scandinav. miroiter. pauvreté. szombat sâmbure [n.].]. tracassait sâcâie (ei ~). fil barbelé SB bros. étincelle (il ~) scânteie (el ~). sătean. scintiller scânteia (el ~).] sâmţitor [arh. dosse (menuiserie) scândurică scândurici. pétiller [yeux]. sang sângele-voinicului [bot. À votre santé ! sănătos sănătoşi sănătoasă sănătoase. sauvage.]. samedi. tracasser sâcâia. villageois sătul sătulă. mine de sel gemme sărătură. savouré savură (el ~).pl. planche scândură netivită. refuge sălbatic.pl.] sânge. sauvagement sămânţă. jour férié sărbători.] scâncet. étincelante scânteietor. bêcher săpăligă. binette săpun.]. saut. fête sărbătoare (zi de ~). velcro scame [n. taquinerie sâcâitor.savarină.] săsesc [adj. soyons ! sădi sădesc. outré scandalos. tracassé sâcâială.f.] scandal (ziar de ~). maigre. délicieux.][bot. savourant savurat. planté sădiţi. santé Sănătate!. plantez săgeată. tracasse (il ~) sâcâind.] scabros. poitrine. saumure sărărie. pauvre. luge săpa.m. salé sărărie.f. savourait savurând.]. savarin savoare. poitrine [de la femme]. savonné sărac.] sângera. savoureux sssă să. bondit sări peste cal. son ses său (al ~) săi (ai ~). indigence. appliqué sârmă sârme. baiser [n. saute.][bot. hebdomadaire sări. étincelèrent scânteiau.] sânziană [f. appauvrir sărăcie.m. histoires [pl. étinceler. sauté sărit de pe fix. las lasse său săi. savonner săpunit. saumure sărbătoare sărbători. planter sădim. sensible [émotif] sân. savourer savura (el ~). samedi (le ~) sâmbătă. chardon scai [pt închis haine]. bond sărman. =typique aux allemands de Ts. sauter sare. boudin [charcuterie] sângeros. tracassent sâcâie (el ~).f. Nigritella rubra [bot.] savura. fil de fer sârmă ghimpată. embrasser sărutare.] sălbăticie (cu ~).].

scântei. Potentilla aurea [bot. croqué schiţă. manquer scăpa de (a ~). étincelante sclipitor. soustraction [mat. changement schimbărilor climatice.]. rechange schimba. déduction. scénario sssch schelă. esclavage sclipeţi [pl. esquisser schiţat.] scărpina. échéance scădere scăderea.R. décliner scad. chute [fig. croquer. déduisons scadenţă.] sclipi. skieur schit. croquis. étincelle scânteiuţa [bot. change.scânteind. déduisent scazi. changeais (tu ~) schimbai (eu ~). changes (tu ~) schimba vocea. grincer scârţâit. aversion scârbă (în ~). s.] scară. change (qu'il ~) schimbi (tu ~). déclina scăzut. changé (il avait ~) schimbat.]. skient schiază (el ~). étincelant sclivisit. baisse. échappe à (il ~) scăpa teafăr. échelle scara unu la unu. cœur (à contre ~) scârbi. moyennant schior. changeai (je ~) schimbam (eu ~).]. estropié schimb schimburi. étinceler. esclave sclavie. elegant.] scădere [mat. brille (qu'il ~) sclipesc (ei ~). déduire. brilla (il ~) sclipire. grincement scatoalcă [pop. pétillent (ils ~) [yeux ~] sclipeşte. changera (il ~) schimbai. baignes scăpa. brille (il ~) scăpără (el ~). skier schiază (ei ~). estropier schilodit. briller. crisser. changiez schimbă (ei ~).] sclipeţi de munte [bot]. les changements climatiques Adev 04/04/08 schimbul (în ~). déduit scălda. échafaudage schelă petrolieră. brillait sclipească (el să ~). changent schimbă (el ~).190 - .m. glapissement schelălăie (ei ~). dégoûter.]. changeant schimbe (el să ~). skie schilod.] scânteiuţă de munte [bot]. miroiter. étrier [O. changeais (je ~) schimbam (noi ~). brillant. squelette [n. brillé (ils avaient ~) scapără (ei ~). échafaudage schelărie a unui acoperiş. déduis (tu ~) scăd. déduisez scăzu. chaise [f. étincelant scânteie. déduis (je ~) scade. jappement schelărie.L. Potentilla ternata [bot.n. squelettique schi schiuri. écœurant scârţâi.] scheletic. pétiller [yeux].]. baigner scalzi. escalier. changions schimbăm. brillent (ils ~) scapără (el ~). changé schimbaţi. briller scăpăra.]. écœurer scârbos. baisser. gratter scărpinat. Dianthus henteri [bot. déclinent. échange. scintiller sclipea. brillé (il avait ~) scăpăraseră. gratté sssce scenariu. Potentilla ternata [bot. brilla (il ~) scăriţă [în urechea internă].] scaune. esquisse. escalier de service scară rulantă. brille (il ~) sclipi (el ~). changeons schimbare. échapper à scapă de (el ~). jappait (il ~) schelălăială. changea (il ~) schimbător. escalier en colimaçon scârbă. élégant . changeait schimba (se ~). charpente schelet [n.] [bot.]. échanger. brillé (ils avaient ~) sclipit. remplacer schimb (eu ~). derrick schelălăi. glapir schelălăia (el ~). invalide schilodi. dégueulasse [col. glapit (il ~) schelălăie (ei ~). siège scădea. roulant (escalier ~) scară spirală. escalator. muer (la voix) schimbare schimbări. ébaucher. étrier scară de serviciu. ébauche ssscl sclav. brillait scăpărase. brillent (ils ~) sclipesc (ei ~) [ochi]. change (je ~) schimba (~ un copil). diminuer.n. échapper. change (il ~) schimbă (el ~) [perf. brillé sclipitoare. japper.]. langer schimba (el ~).]. jappent (ils ~) schelălăie (el ~). décline (il ~) scădem. grandeur nature scară [la şaua calului]. changez schimbaţi (voi ~) [imperf. reflet sclipise. jappe (il ~) schelălăit. changement schimbase. réchapper scăpând de. baisse Adev 01/11/07 scădere (bruscă). brillé (il avait ~) sclipiseră. ermitage schiţa. décliné. changer. ski schia. s’évadant scăpăra.] scădeţi. soufflet [gifle] scaun [n. varier schimba (va ~).

couler un bateau scufundare. sortirent scoate (ar ~). homme de lettres scriitură. hors d'usage scosei. coulent (ils ~) [mar. écrivait scrie. effet (à cet ~) scop [n. cure-dent scobitură a genunchiului [anat. scriptible scris (în ~). miser scop scopuri. truie scrobi. toqué [fam. moule [zool. enlèves (tu ~). écrivait scrie (va ~). commode [n. Sorbus aucuparia [bot. écrite scrise. accuser scoate din sărite.]. scrotum scrumbie.191 - . fin [n. scorpion Scorpion [zodiac]. écris scrie cu litere cursive.] scrie. submersion scufundat. écrire scria. courrier scroafă.]. apprêter scrobit. lettre scrisori [n. sors (tu ~) [v. impatienter scoate în relief. fouiller Scoţia. creuser scobitoare. fabriquer scornesc.] scufundă (se ~). afin que. invente (il ~) scorneşti. ôte (il ~). écris (tu ~) scriind. rayure scrijelit. Écosse scoţian. pousser un cri scobi. fabriquent scorneşte.f. vulg. pétillait (il ~) [liquides] scoate din. fouler [méd.] . écriture courante scrişi.t. ôte (j'~). écrit scrie (ar ~). fabriques (tu ~). extraction scoateţi. Scorpion [zodiaque] scorţişoară. enlève (il ~). écrits scrisoare. affolé scos din uz.] scos din minţi.].] scoate din răbdări (a ~). inventons scornit.].t.]. sortis (tu ~) scot (ei ~).].pl. écrivez scrii. apprêté scrot [anat. maquereau scrumieră [f. cinglé. rayé scrimă.] scoci.] scos. bonnet de nuit scufunda.]. ôter. sortez [v. écossais ssscr scrânti (a-şi ~). scribălău scribălăi [pop. écriture scrijeli. iron.t. enlèverait scoate (el ~). invente. écrit. faire chier [pop.t.]. ôterait. écrivent. ôté. ôtera. iron. ôtons. éplucher [fig. rayer scrijelire. mettre au jour scoate din minţi.] [but] scopul de a (în ~).n. sors (je ~) [v. coulé [mar. rendre nerveux scoate un strigăt. cendrier [m. escompte [commerce] sconta. paperasserie scriptorial. immergé. écrivons scrieţi.] scotoceală. sortir [v. sortis (je ~) scoseşi. afin scor. fabriquez. économiseur d'écran [PC] scrib [iron. écrivit scriu. jarret [anat.] scorni. épître.] (în ~). scrupules (sans ~).] scoţând. ôtant. fouille scotoci. écrivant scris. immersion. coulé un bateau (ils ont ~) scufundă (ei se ~). puiser scoatem.]. coiffe scufie de noapte. mettre hors d'état scoate la lumină.] scrântitură. grincer screen saver [PC]. grincement scrâşni. square scufie. cannelle scoruş de munte [bot. sortit scoaseră. écriture scris de mână. coule (il ~) [mar. écrira scriem. inventent.] scoatere. écrit (par ~) scris [n. croûte scoate. mettre en italique scrie de mână. enlevons.]. faire chier [pop.] scoase. ôtent. scrupule (sans ~) scrupule (lipsit de ~).] scot (eu ~). graphie.] scriptologie. écorce. fabriquons.t. rendre nerveux scoate din răbdări. mettre hors la loi scoate bule de gaz. sortent [v. pétiller [liquides] scotea bule de gaz. noircisseur [fam. immerger. ruban adhésif. écrivain.scoarţă. inventes (tu ~) scornim. enleva scoase (el ~). enlève (j'~).] scoate în afara legii.t. enlever. fabrique (il ~). but. score scormoni. scrupule (sans ~) ssscu scuar. inventé scorniţi. sombrer scufunda (se ~). coulait [mar. tirer de scoate din funcţie. fabrique (je ~).] scrupule (fără ~). enlevez.t. fin [but] scop (în acest ~). sortons [v. sombré scufundat un vapor (au ~).] scrântit.] scufunda (el se ~). ôtez.n. scotch scoică. sorti [v.]. vulg. extrait (il ~) scoate (va ~). enlèvera scoate. escrime scrin [nn. écrire à la main scriere. inventer. enlevé. foulure scrâşnet.] scufunda un vapor.f. extraire. prélevé. ôtes. enlevant scoţi. ôta. objet [but]. prélever. écriture scriitor. inventez scorpion.] scont [comerţ]. couler [mar.

m. cherté scumpişor [fam.] secreţi.][mobilă].192 - . raccourcir scurtare. raccourci (en ~). le siècle de Périclès second hand. écoulait (s'~). salive. cachette (en ~) secret (în mod ~). d’occasion secret [n. faucha (il ~) seceră [n. section secţiune [plan]. franchise douanière [fin.]. seigle secat. couche [n. faucille.f. secrets [n.n. bandé sculă scule. cracher scuipat. franchise [fin. un izvor]. pardonner scuz.] secretat [bio. dépens (au ~) seamăn. raccourcis (tu ~) scurtătură. cher scump [adv. faux [n. fauché [fig.f. raccourcissement scurtat. vulg.pl. séculaire secund secundă secunde. écoulement scurs. s. székely secuiesc [adj. s. faucheur seceriş. court-circuit scurtime. drainer scurg (se ~). rognent. mobylette [fam.f.]. main (de deuxième ~). pardonné scuzaţi.] secerând. coulé (il avait ~) scurseseră (se ~). bander [sex.].n.. raccourci scurtează. pardonnable ssse se. fauché secerat [fig. sécrétion sectă. pardonnent scuză (el ~). pardon. fauchant secerătoare [mec. écoulé. pardonnes scuzabil. coulait scurgeau (se ~). secte sector.] scurt şi ondulat natural [păr]. sécréteur [bio. épuisé secătură.] secretor [bio. sécrète (il ~) [bio.]. craché.] scutire de taxe vamale.] scund scunzi scundă scunde. secteur [électr. séquelles [n.]. secrète secretar secretară. couleront scurgea (se ~).].] scutura de praf. pareil [n.]. plongée sous-marine scuipa.] secerător. faucher secera [fig. bref [adv. sécrété [bio. écoulent (s'~). pardonnez scuză.] secol secole. faucher [fig. lever du pied gauche (se ~) sculat.m. pardonnait scuza (va ~).] scutece. échapper de scurge (el se ~).]. rogne scurtează (el ~).]. agent [police secrète roum.]. cognée [f. secret [n.] secretă (el ~) [bio. cher [prix] chère scumpete [preţ]. crépu [cheveux] scurta.]. on seacă (pe ~). secrétaire secretariat.] scumpişori scumpişoară scumpişoare. pardonne (il ~) scuzăm. secrètement secretă.] secerat. sectionnement secţiune.n. raccourci [n.]. Securitate [police secrète] . coupe [plan] secui. soirée. écouler (s'~).] sechestra. sculpteur sculptură. sèche seama (pe ~). raccourcit scurtez. pardonne (je ~) scuza (el ~).] Securitate. écoule (il s'~). se. brièveté scutec [n. moissonner.] secretă (ei ~) [bio.] scufundări submarine. sommaire [adj. second secure. sécrètent (ils ~) [bio.][de bébé] scuter [n.n. rogner. coulaient scurgere. séquestré sechestru [n.] secţie.] [agr.].]. coûteux. =nationalité hongroise en Ts. écoulaient (s'~).pl. couler scurge (se va ~). secrétaire [n. Sébastien sec seci seacă. épousseter scuturat de praf. fauche (il ~) seceră (el ~) [perf.][meuble] secreta [bio. coulera scurge (se vor ~).]. crapule secera. coula [mar.] scurt (pe ~). court. sécréter [bio.m.] secreter [n. fauchent seceră (el ~). chéri [fam. moisson secetă. écheveau scula (i se ~) [vulg. coulé scurse (se ~). bas basse.scufundă (se ~) [perf. sculpture scump scumpă. séquestre [n. petit scurge.]. coulent scurge (a se ~). section secţionare. raccourcis (je ~) scurtezi.]. secteur sector [electr. crachat scul [de aţă]. soir searbăd.] scula prost dispus (se ~). secrétariat secrete [n. faucheuse [méc.]. coulé (ils avaient ~) scurt scurtă. fade Sebastian. semblable seară seri. séquestrer sechestrat.] secret (în ~). sécheresse secetos secetoşi secetoasă secetoase. sec seca [d. brièvement. chèrement scump [preţ] scumpă.] secreţie. épousseté scuza.]. outil sculptor.n.pl. épuiser [d'une source] secară.].n.]. coula scursese (se ~). coule (il ~) scurge (se ~). pardonnons scuzi. pardonnera scuzat. mob scutire de taxe. siècle Secolul lui Pericle.m.pl.] scurtcircuit. rogné.] seceră (ei ~). =typique aux Hongrois de Tous secular. hache securist. sec [aride] sèche sechele [n.].

attrayant. sénat senator senatori. signent (ils ~) semnează (el ~). signifie semnifică (ei ~).]. gâteux senilitate. sénile. sensible [émotif] sensibilitate. mi-long semiconductor. semestriel semestru semestre. sens [n.][signification] sempitern [neo. trier selecţionare.f. sensibilisant sensibilizat.].m.][signification] sens unic (cu ~). sénateur senator (de ~).m. semé semănau [agr. sélection selecţionat. signaler semnalează. semi-conducteur [électr. sensation senzaţie (ziar de ~).m. choix selecţiona. impressionnable. sensible sensibil [emotiv].sg. croissant seminal [neo. signalements [pl.m. signature semne particulare [pl. séduisant seducător [n. signes particuliers semnifica. coffre-fort sejur. semisemi-lung.] semit. signe (je ~) semnezi. self-service sssem semafor.f. sèmes (tu ~) semănat [sg. sénatorial senatorial.]. sensas [fam.] seduce.] [ling. charmant. signale (je ~) semnalamente [pl. signifié [n. semenul.]. pairs [n.] sensuri. séminaire seminţie [arh.Carpates S roum. sensibilise (qu'il ~) sensul că (în ~). semer seamăn (eu ~) [agr.].].] semănător. signalements [pl.]. sème (je ~) seamănă (el ~) [agr. sensualisme senzualitate. sentiment sentimental. clair. signe (il ~) semnez.sg. serein [ciel] seninătate. sensationnel senzitiv. semoir [n.]. Sémite semitic. lunaire self. signe semn grafic. clignotant [auto] semnătură. sempiternel sssen Sena.]. sépale . sédentaire sediu. signes (tu ~) semnal semnale. sénatorial Senegal.pl.securitate. sélection. sentence [jur. signification.].] sempiternă. séjour selecţie. séduction seducţie. séduis (tu ~) sedus.193 - . lascif. segmenter seif. prochain (le ~) [n.] semnificat.]. séduit (il ~) seduci (tu ~). peuplade semiotic. autrui. sensibilise (je ~) sensibilizeze (el să ~).] semestrial semestrială. sensualité sssep sepală. sens strict (au ~) sentiment. signale (il ~) semnalez. signer semnat. Seine senat.] semănătoare [n.]. sensibilité sensibiliza.]. siège [adm. caractère semna. sélectionner. sécurité secvenţă. séduire seduce (el ~). sensibilise (il ~) sensibilizez. sémaphore semăna. sensationnel (journal ~) senzaţional senzaţională. Sénégal senil senilă. sémantique semantician.].] semilună. sérénité senior.]. signifié semnificat [n. séquence sedentar. sème (il ~) semăna (el ~) [agr. sens [direction] sens [semnif. sentence (prononcer la ~)[jur] sentinţă [jur. limpide. sémanticien semeni [n.] [agric. semestre semi-. semait (il ~) semănat [agr. sensitif senzorial senzorială.]. marque. sensorimoteur senzual.] semnificaţie semnificaţii.]. sentiment (avoir le ~) senzaţie. seigneur sens. semeur semantic. séduction segmenta.] semnalizare. sémitique semn semne.] senzaţia (avea ~). sensoriel senzorimotor. sentimental sentinţa (pronunţa ~) [jur. signifient semnificant [lingv.]. sensibilisé sensibilizează (el ~).] Semenic. ressembler semăna [agr. séduit seducere.pl. sens sens [direcţie] sensuri. signalisation semnalizator [auto]. =montagnes . semblables [n.] seducător. séminal seminar. signifier semnifică. sémiotique [n. signifiant [ling. sensuel senzualism.] semănături [pl. libre-service. semailles [pl. serein senin [cer]. semaient semeni (tu ~) [agr. sens que (en ce ~) sensul strict (în ~). sélectionné selenar.].f. sémiotique semiotică [n.]. sens [n. signé semnează (ei ~). sénilité senin. tri.].]. sens unique (à ~) sensibil.m. séducteur [n. sensibiliser sensibilizant.]. signal semnala.

gravité. service (escalier de ~) serviciu [slujbă]. saisit. Serbie serenadă serenade. chamailler (se ~) sfădeam (ne ~). sérénade sergent. querellèrent (ils se ~) sfădit. séparé (nous avions ~) separat.] Sfântul Duh [ortodox]. querellé sfădiţi (vă ~). série serigrafie. office de (faire ~) serviabil. tiroir server [PC]. service (au ~) servietă.] sfântul aşteaptă (la ~) [pop.]. servitude servo. séparant separe (ei să ~). sérigraphie serii [G. sers (tu ~) servim. soirs (les ~) serilor. chamaillons (nous nous ~) sfădindu-se. cupidité seu. poste [emploi] serviciu public. seiche [zool. querellions (nous nous ~) sfădeaţi (vă~). servant.. sobre serios (lua în ~). querelliez (vous vous ~) sfădeau (se ~).]. chamaillaient (ils se ~). sérail [n. sépara separăm. servilement servitor servitoare.] serată. con [vulg. serre (en agriculture) serbare câmpenească. service (rendre un ~) serviciu (scară de ~). sers (je ~) serveşte. saison sezonier. popote [camping] sete. Saint-Esprit Sfântul Petru. zob [m. séparation separator separatoare.] sex bărbătesc. sexe. saisi sesizează. chamaillez (vous vous ~) sfânt sfântă. servomotor. servons servind./D. réception [banquet] seră sere. sérum serai [n. domestique [n. séparait separase. saisissant sesizat. lacet (route en ~) sertar. servaient servesc (ei ~). service public serviciul (în ~) [+G].] sept [anat. sacré. séparé (il avait ~) separaseră. sérieux (au grand ~) serj [n. septique septuagenar. sexe oral sezon. gravité. servomoteur sesiza. sergent serializa.]. querellaient (ils se ~) sfădesc (ei se ~).] sex oral. servi serviţi (voi ~). serge [n. serviable service. jeu [kit] set de ustensile de bucătărie.] [vulg. Saint Pierre Sfântul scaun.]. séparent separă (el ~). saisonnier sssf Sf. Saint-Esprit sfărâma.] serios serioşi serioasă serioase. soirée (de la ~).]. serveur [PC] servi. septum [anat.n. sépare (il ~) separă (el ~) [perf.]. saisis sesizabil. sépares (tu ~) separabil. querellant (se ~) sfădiră (se ~). s. sépulcral sequoia [bot. saint-glinglin (à la ~) [pop. sed sete de câştig. séparons separând. service service [auto]. saisissent sesizez. saisissait sesizând. colloque set [kit]. saisissable sesiune de comunicări ştiinţi. servant servit.f. séparaient separă (ei ~). séparé (ils avaient ~) separaserăm.]. septentrional septic. soirs (aux/des ~) [G. séparer separ (eu ~). serviette [à porter] servil servilă. Saint-Siège (le ~) Sfântul Spirit [greco-cat. divin.m.194 - . séparent (qu'ils ~) separe (el să ~). Sainte Vierge (la ~) [Bib.] ssser ser [fiziologic]. soir (du ~) serile.] [textil]. séparable separare. servait serveau. soirées (les ~). séparément separaţi (voi ~).m. kermesse Serbia. isolément. sévère.] seriozitate (cu mare ~). obséquieux servil (în mod ~).]. servile. saint Sfânta Fecioară [Bib.]. servent servesc (eu ~). septuagénaire sepulcral [neo. séparez separau. séparateur séparatrice sepie [zool. servez servi drept (a ~).] [textile] serpentine (drum în ~). rigueur sex. fellation. chamaillé. serviteur servitute. saisir sesiza. chamaillent (ils se ~) sfădim (ne ~).n. sérieux.] septembrie. Saint(e) [abréviation] sfădi. sérieux (prendre au ~) seriozitate. broyer . service [auto] serviciu. séparé separat (în mod ~). sévèrement severitate. suif sevă. sève sever severi severă severe. sérialiser serie serii. sérieux [n. sépare (je ~) separa (el ~).separa. servir servea.] [Orient]. soif. sépare (qu'il ~) separi. sérieux sever (în mod ~). service serviciu (face un ~).]. séquoia [bot. sert (il ~) serveşti. septembre septentrional [neo.].

méduser sideral. fini sfârşit (la bun ~). particiel [PC] shareware [PC].] sihastru. betterave sfeclă de zahăr. cachet sigur.195 - . écarteler sfâşia. ermite sihăstrie. jaune (rire ~) silitor. quart sfeşnic. conseiller sfătui (nu ~). forçait silesc. fin [n. sphère sferic. conseil sfătui. ronflait sforăie.] sfărâmi. broyons sfărâmătură. soda sifon [la chiuvetă]. siphon sigila. issue (à l'~) Adev 24/01/08 sfârteca. forcer. broya (il ~). assurément. vrille shareware. toupie sfârşi. assurément siguranţă.] (până) sfârşitul anului. forçant.] silit. timidité sfiit. obligé silit (râde ~). gêne sfială (cu ~). sphérique sfert. déconseillons sfaturi (da ~). ronfle (il ~) sforăim. gêné sfios sfioşi sfioasă sfioase. nacre [n. débris [pl. cloître.n. nacrée sidefiu. broie (je ~) sfărâma (el ~). sympa . chandelier sfeter [pop. force (je ~) sforţezi. ronflez sforăitor. broyé sfărâmat între dinţi. gêner sfiiciune (cu ~). broyez sfărâmă (ei ~). silo siluetă. forcé sforţează (ei).] sidefat sidefată. girouette.f.]. croqué sfărâmaţi. broyent sfărâmăm.n. débris sfărâmături. sympathique. betterave à sucre sferă.n. forcer silea. ermitage sssil silă (în ~). sceau. forçait sforţat. syphilis [n. nacré sidera. broyai (je ~) sfărâmând. médusé sifilis [n. certain [sûr] sigur [adv. certes [adv. plomb [électr. déchirant sfat sfaturi.pl. silicon siliconat. syphilitique sifon. croquer sfărâmai (eu ~). broyant sfărâmat. cercueil SIDA. sybaritisme sibian [m. déchirer sfâşietor. certitude. broyait sfărâmă (el ~). ronflé sforăiţi. syllabe sili. pareil simpatic. coup sûr (à ~) siguranţa (cu toată ~). semblable. sidéré. douter (à n'en pas ~) siguranţă [electrică]. du chou) siloz.] sibiană [f. certaine.]. logiciel contributif [PC] shortcut [PC]. ronfles (tu ~) sforăia. ronfler sforăi (tu ~). contrecœur (à ~) silabă. timidement sfiiciune [poet. (d’ici) la fin de l’année Adev 13/01/08 sfârşit de secol. forcé.]. forces (tu ~) silind. terme (à ~) sfârşit [n. ronflant sforăit. force (il ~) sforţez. timidité. sceller sigilat. déconseiller sfătuiesc (eu ~). forcent sileşte. timide sfioşenie. forcent sforţează (el ~). similaire. siliconé silicvă.]. ronflant sforăit (n. ronflement Adev 17/04/08 sforăit [n.] sifilitic. aplomb siguranţă (cu ~). indubitable. pull-over sfială. silique (fruit sec de la giroflée.) sforăitului. nacré sidefie. sidéral siderat. ronflent sforăie (el ~). estampille. broies (tu ~) sfârlează.] sicriu. analogue. timidité sforăi. sidérer. fin de siècle sfârşitul (la ~).].] sfielnică. recommandations (faire des ~) sfeclă sfecle. déchiqueter. raccourci de clavier [PC] sssi siaj.] sfârşituri. ronflement sforţa. cœur (à contre ~). ronflons sforăind.sfărâm. pull. conseille (il ~) sfătuim (nu ~).]. conseille (je ~) sfătuieşte. bière [fun.]. force (il ~) sileşti. =de la ville de Sibiu [Ts.f. silhouette Silvia. symbole simfonie. sillage sibaritism [neo]. finir sfârşit. scellé sigiliu. forces (tu ~) sfredel.f. SIDA sidef [n. moquer sfielnic [poet. Sylvie sssim simbol.]. timide sfii.]. timidement sfida. obligeant [vb. broie (il ~) sfărâma între dinţi. symphonie similar similară. appliqué silicon.

] [poet. soucies (tu te ~) sinchisit (se ~ de).].]. simplement simplu. Pulsatilla alpina sistem. Sirius.]. solitude singurul fiu. écrin siringă siringi.][bot. défaillir. synthèse sinucide (se ~). simulation. noyau (le ~) ski fond. Sirius sisinei [n. seringue Siriu.]. franchement sincerică [bot. nue (porter aux ~) slei puterile. simplifie simplifici. franc [adj.f.f. simulent. mince. sinistré [n. lard. maigrir. feindrait simula (el va ~). sens (les cinq ~) simula. simultané simultan (în mod ~). anémone des Alpes [pl. carrément. sensible [émotif] simţul mirosului.] sincer (în mod ~). décliner. simule (il ~). Scleranthus perenis [bot. dépôt naturel de sel slatină. chétif.simpatie. sens (je ~) simte (care ~). sentons simţind. déclina slăbesc. maigrelet. coquelourde [bot. syndicat sine. tamis site [internet].pl. saumure [d'un malade] slănină. ski de piste sssl slab slabă. sentira simţi în largul său.196 - . pulsatille [f. retiré singurătate. isolé. soucie (je me ~) sinchisesc (se ~ de). [sg. situe sîmbure de cireaşă. sincère.] sintetic. maigrelet slană [reg. lâche. être mal dans sa peau simţim. faible.]. solitaire singuratic. lugubre. coquerelle sisinei-de-munte [pl. sympathie simpatiza. sentiment simţi. simple simplu (în mod ~). feint simulaţi. même (à ~ de) situaţie. situant situează (ei ~). feignons.]. site [internet] sită. simplifient simplifică (el ~). feignit (il ~) simulăm. simule (je ~). maigreur. pétrin [fam. sens (tu ~) simţi (va ~).]. petit dépôt naturel de sel slăvi (ridica în ~). situent situează (el ~). symptôme simţ [percepţie] simţuri. isolé. feinte [n. simultanéité sincer sinceră.]. amaigri.] simulare. situé situaţia (în ~). soucie (il se ~) sinchiseşti (te ~ de). maigrissent. être bien dans sa peau simţi nelalocul său (se ~).][bot. szalonna slatină. suicide sinuos. sincérité. feins (je ~) simuleze (să ~). décliné. maigri. sentir simt (eu ~). feint (il ~) simulează (ei ~). sympathiser simplifica. maigrit slăbiciune. faiblesse slăbit. fils unique sinistrat [n.]. simplification simplitate. feinte [n. =montagnes S Carpates Orient. simules (tu ~). simplifie (je ~) simplificare. senti simţiţi. sinistre [adj. feindra simulacru. simplifier simplifică (ei ~). feigne (qu'il ~) simulezi. situer situat. sentant simţit. sinistre [n] sinistru [n. franchise sinceritate (cu ~).][bot. simulez simulă. site [internet] situa. feignez. étique slăbuţ. décharné. Trans. suicider (se ~) sinucidere.] situând(u-se). épuiser [d'un malade] . simultanéité sincroniza. soucié sincronism. sent (il ~) simţi (ar ~). déclinent slăbeşte. soucier (se ~) sinchisesc (mă ~ de). sentant simte (el ~). franchement sinchisi (se ~ de). situation situaţie penibilă. synthétique sinteză.] singur singuri singură singure. feindre simula (el ar ~). sentez simţitor rosului. sentirait simţi (tu ~).]. lard slătioară [reg.m. odorat simţuri (cele cinci ~). méthodiquement sssit sit. seul. affaiblir. soucient sinchiseşte (se ~ de). syndic sindicat. faible [n.] sinistru.] simulat simulată.] simplitate (cu ~). impuissance. simuler. feignant simulează. feins (tu ~) simultan. frêle slăbi. maigre. relâché. synchroniser sindic sindici. feignent simulez. semblant (faire ~). maigrelet.] sinceritate. sincèrement.]. soi sine însuşi. simulons simulând. système sistematic (în mod ~). noyau de cerise sîmburele. naturel [n.]. chétif. solitaire. sinueux sipet.]. simultanément simultaneitate. simula simulă (el ~). soi-même singular. singulier singular [abrev. décline (il ~). sens [perception] simţământ [arh. maigre slăbănog slăbănoagă. simplement simptom.

le soleil de minuit Adev 15/02/08 soartă. crémeux smaragd. déracine (il ~) smulgem. Rhododendron kotschyi [bot.m. providence. solidaire .] smirnă [n. belle-mère. social socialism. piétement socoti socotesc. servante. beau-père sodă. soude sodă de rufe. sert (il ~) slujeşti.].m. déraciner. szabad slobozenie [arh. obséquieux. slovène ssslu slugarnic slugarnică.197 - . épuisant sleit. Sophie soft.].] snop. pleurnichant (se ~) smiorcăit smiorcăită. sommier sofaua. arrachent smulgă din rădăcini (să~). post [emploi] slujbă religioasă. slovaque sloven. arrachez smulgi.] sodiu.]. pleurard smirdar [bot. sofa. pleurnicher. Seseli libanotis [bot. insensé smiorcăi. beaux-parents socru.]. austérité.]. austère. sollicité solicită. sobrement sssoc soc [n. soubrette sssm SM. émail émaux smântânâ. militaire [adj.sleieşte (el~). sollicita solid. servait slujeau. militaire [n. servir slujea. Sambucus nigra sociabil. renifler smiorcăi (tu te ~).]. servi slujiţi (voi ~). épuise (il ~) sleind. logiciel soi (de ~). pervaz.] smoc [de păr]. sociable social sociali socială. cache-sexe slobod. servile slujba (în ~) [+G]. département Satu Mare [abréviation] smalţ smalţuri.] sobrietate. solennellement solemnitate. solde [promotion] solemn solemnă. arracha smulsei. sodium sofa.][bot. crème smântâni (laptele). arrachai snoavă. soleil soare care apune. pleurniches (tu ~) smiorcăie (el se ~). arraché smuls din rădăcini.f. pleurniche (il ~) smiorcăindu-se. détaché. destinée.] smocuri. sollicite (il ~) solicită (ei ~). soleil couchant Soarelui-de-la-Miezul-Nopţii. solliciter solicit. servaient slujesc (ei ~). myrrhe [n. liberté sloi de gheaţă sloiuri de gheaţă. socialisme socialist. svobod.][bot.].] sociolog.] solduri.]. sollicitent solicită (el ~) [perf. socialiste societate. écervelé.f. messe sluji.] soldaţi. messager solda (se ~). poêle [n. smarald. sort sobă [n. touffe [n. soldat soldăţesc. figue smulge. émeraude smeoaie [bot.m. arrache. détacher smulge din rădăcini. solfège solicita.f. pimbêche [pop. déraciné smulse. anecdote snob. réclamer. servent slujesc (eu ~). serviteur slujitor al bisericii.]. racé soia. sers (tu ~) slujim. solder (se ~) soldat.] smintit.]. servant slujit. sobre sobru (în mod ~). sobriété sobru. sociologie soclu. soldé soldat [n. arracher. s.m. service (au ~) slujbă [fam. arrachons smulgeţi. détacher smulg. sofa (le ~) Sofia. touffe [de cheveux] smoc [n. homme d'Église slujnică. gerbe ssso soacră.n. solide solidar. figuier smochină smochine. arraches smuls. compagnie. sol sol [mesager]. arracher. soldes solduri [pl. écrémer smântânos. suegra soare sori. épuisé slip. glaçon slovac. sollicite (je ~) solicita (el ~). solennité solemnitate (cu ~). servez slujitor. sollicitait solicitat. linteau soclu. calculer socri.] smochin. lessive [chim. arrache. servons slujind. libre. sers (je ~) slujeşte. compagnie [écon. socle soclu [a unei mobile]. déracine (qu'il ~) smulgând. solennellement solfegiu.f. soja sssol sol.m. sociologue sociologie. société societate comercială. arrachant smulge. solennel solemn (în mod ~). sureau [n.]. requis.

femme. silure somnolent somnolentă. sonde (il ~) sondeze (ei să ~). spaghetti spaimă [n. effroi [n. venez sosie. asperge sparcetă [bot. sauce sosi. venir sosea. sauté [n. brisâtes spart sparţi spartă sparte. sonnerie. pendu spânzurat [n. solo solstiţiu. arrivant sosiţi. brise (qu'il ~) sparge.]. arriver. Chenopodium bonushenricus Spania.]. brisé (il avait ~) spărsesem (eu ~). brisa sparserăm. brises (tu ~) spargi (să ~). sonde sonerie. infirmière sorbi. tomber à point sosim. sonde (qu'il ~) sondaj. solution [chimică] soluţii solvabil.198 - . tri sorti. pendre spânzurare. timbre [sonnette] sonet. arrivant. sucer sordid.]. sordide sorta. solidariser soliditate. brises (que tu ~) sparse. espagnol spânzura.m. venu.]. briser sparg (ei ~). solitude solniţă. brisé (j'avais ~) spărseseră. arrivait sosesc. soviétique sovietiza. gibet. solvable solz (~ de peşte). sondage d'opinion sondare. brisant spărgător [n.].] spânzurătoare. sommité somn. prédestine sortit. impair soţie soţii. salière solo. sonore sonoritate. prédestiner sortesc. prédestinent sorteşte. brisé (tu avais ~) spărseşi. sondait sondat. écaille sssom soma. sommier somitate. arrivé. pair soţ (fără ~). tomber à point sosi la timp. viennent sosi (ar ~). brise (il ~) sparge (ar ~).] sparge. sondage sondaj de opinie. solution soluţie [chimique]. sonate sonda.m. brise-glace spărsei. soviétisé sssp spadă cu două tăişuri. brisas . épinard spanacul ciobanilor [bot. sondage sondă. venant sosire. sonoriser sonorizat. pendaison spânzurat. brisé (ils avaient ~) spărseserăm. solidité solitar. somnolent somnoros somnoroasă. Onobrychis montana [bot. sœur. glaive spaghete. cambrioleur spărgător de gheaţă. arrivée sosit. brisons spargere [de bancă/magazin]. solidarité solidariza. sosie sote. brisé (vous aviez ~) spărseseşi. sondent sondează (el ~).f.solidaritate. saumon somptuos somptuoasă. brisé spărgând.]. somptuosité sonată [muz. potence sparanghel.] [gastron. sondent (qu'ils ~) sondeze (el să ~). brisera spargem. somnolent somon. arrivera sosi la ţanc. dormeur. glabre spanac. cambriolage spargeţi. soviétiser sovietizat. sauté [alim.] [gastron. sauté [n. sonorisé sonorizează. origan sovietic. sonorise (il ~) soră surori.]. sommé somieră. compagne.] soteu [gastron. époux. sondé sondau. brisâmes sparserăţi. femme [épouse] Adev 18/01/08 sovârv. pendu [n. arriverait sosi (va ~).]. sommeil somn [zool. Espagne spaniol. solitaire solitudine. brisé (nous avions ~) spărseserăţi. sonnet sonor.] soţ. sonorité sonoriza. prédestiné sos. sondaient sondează (ei ~). venons sosind. trier sortare. épouse. sonder sonda (el ~).]. soluble soluţie. somptueux somptuozitate. brise (que je ~) spargă (el să ~). briserait sparge (va ~). brise (ils ~) sparg (eu ~). épouvante spân.]. mari soţ (cu ~). brisai spărsese. solstice solubil. brise (je ~) sparg (eu să ~). sommer somat. brisez spargi.

hôpital hôpitaux spitaliza.]. spermicide speti muncind (se ~). alcool à brûler spital spitale.] spicui.] spăla rufe. derrière (par le ~). ressource. spectacle spectacular. hospitaliser spitalizare. arrière (en ~) spate (pe ~). hospitalisation spiţă spiţe. blanchir spală.] spini. épouvantail sperios. blanchit spală (ei ~). espionner spionaj. spontanément spori. dos (de ~) spate (în ~). blanchit spoit. espace. genre humain special speciali specială speciale. spectaculaire spectaculos.]. spécialement specializare. splendidement splendoare. spacieux spaţiu. privire]. écart spăla. augmenter spori însutit. lavoir spălăcioasă [bot. fendent spinteca (el ~). glaner spin. spécialisation specie. sourcil spray. spéculent (ils ~) speculează (el ~). terne spălător de rufe. dos (sur le ~) spaţial.m. sportif sprânceană sprâncene.] spirală (scară ~). appui sprijin al mâinilor. spécifié specifice (să ~). spéléologie spera. spectaculaire spectator spectatoare. étaie (il ~) .]. Onobrychis montana [bot.] spin [n. blanchi spoi [tinichigerie]. espérance. blanchissage spălare de bani. volume. spectateur spectru spectre. par exemple Adev 26/10/07 sprijin [n. piquant [n. spéculation speculaţie. majorer. spatial spaţios spaţioasă. blanchir spoiesc (ei ~). espion spiona.] spermicid. sorte specie [bot. spirituellement spiritual. buter.] [bot.]. épine [n. spirée [n. effrayé speriat [d. splendide splendid [adv. appui. espérer speranţă. spéculer speculare. blanchissent spălat. fends (tu ~) spion. soutien. sport sportiv. bombe anti-agression spre. appuyer. fendons spintecam (eu ~). à. adosser. vers spre exemplu. spirituel spirt pentru spirtieră. Senecio nemorensis [bot.] specific. dossier [chaise] ssspe specia umană. supporter sprijin (eu ~). faux témoignage. spécifier specifică (el ~). effrayer speriat.] spinos spinoasă. esprit spirit (cu ~). revers spate (din ~). spongieux spontan spontani spontană spontane. appuie. spontané spontan (în mod ~).] spasm. vaporisateur spray cu gaz lacrimogen. fendra spintecai (eu ~). débiner (se ~) [fam. épineux spinteca. topo [fam. fends (je ~) spinteca (ar ~). lave spăla pe jos cu cârpa. étamé spoitor [de tinichigerie].] spătar [al scaunului].f. fendais (je ~) spintecat. chardon. spectre [fantôme] specula. blanchiment d’argent Adev 03/01/08 spălăcit. adosse sprijină (el ~). hagard sperie (mă ~). blanchisseur spălătorie. spécifique specifica. laver. fendaient spinteci (tu ~). spécifie (qu'il ~) spectacol. fendait spintecă (el ~). lutin spirit. colimaçon (escalier en ~) spiriduş. étameur spongios spongioasă. blanchi spele (să ~). nettoyer au balai laveur spăla putina [pop.sparţetă [bot. espèce. magnifique. parjure spermă. farouche sperjur.]. fend (il ~) spinteca (va ~). spécial special (în ~). espionnage Spiraea ulmaria. étayer. arrière. particulier. genre. splendeur spoi. porteur [adj. fendu spintecau. atomiseur.] sprijine. espèce [bot. fendis (je ~) spintecăm. écartement. travailler comme un nègre spici [fam. étaie (j'~) sprijină. espoir speria.] sprijin [n. rayon [de la roue] splendid. timoré. spécifie (il ~) specificat. lessive (faire la ~) spălare (a rufelor). peur (il me fait ~) sperietoare (~ de ciori). spécule (il ~) speologie. sperme.]. dos. semence [fig. blanchissent spoieşte.f. centupler sport. convulsion spate. fendre spintec (eu ~). particulièrement special (în mod ~).]. blanchisserie.199 - . spéculation speculează (ei ~). repose-mains sprijini. étai sprijin (de ~). spectre spectru [fantomă]. fendrait spintecă (ei ~). étamer spoit [tinichigerie].

établi stabiliţi (voi ~). écume spumă (se acoperi cu ~). bergerie stânca stâncile. pétillait (il ~) [liquides] spumegă (el ~). état civil stare proastă (în ~).] stampă.].] [condition] stare bună (în ~). étain star staruri.] stângaci. pétillant [liquides] spune. stagnation stagnat. stagner stagnare. rocher (le ~) stâncă stânci. dira spune (vei ~). stabilisent stabilizează (el ~). gauche (le pied ~) staniu. pétille (il ~) [liquides] spumegos. maladresse.200 - . dirai (je ~) spune multe.]. motus ! ssst sta stau. étoile [vedette] stare stări. mât [d'une tente] stâlp indicator. dis (je ~) spună (el să ~). dit (il avait ~) spusesem (eu ~). raisins de Corinthe stafie. état (en bon ~).]. étayé (ils avaient ~) sprijinit. mauvais état (en ~) stare sufletească. anéantissait spulberând. anéantir. stage stagna. bon état (en ~) stare civilă. rocher [n. rester debout. revenant [n. vermeil stadion. mousseux spumă. dit (j'avais ~) spuseseră. établissez stabili o legătură. gauche (à ~) stânga [n. disait spuneai. agile.] stări. dites (vous ~) spus. mousse [écume]. stade. anéantissant spulberat. fantôme stagiu. étape stafide. étayons sprijinind. stable stabili. agilité spulbera. éparpiller.f. établis (j'~) stabileşte.] squash. adossé. squash sst!. établissant stabilit.]. stade [sport] stadiu. écumer spumega. poteau indicateur stambă. anéanti spuma.] stabiliment. dit spusese. rattacher [fig. rocher. disais (tu ~) spuneam (eu ~). établir un devis stabilim. dit (vous aviez ~) spuseseşi. établit (il ~) stabileşti. roche. roc stâncos.m. rester éveillé. stabilise (il ~) stabilizeze (el să ~).]. apte stare [n. ingambe. poteau stâlp [de susţinere]. disperser spulberă. maladroitement. être debout sta treaz. stabilise (qu'il ~) stacojiu. état stare (în ~). maladroit. pylône. faire mousser. esprit. stagne (il ~) stâlp stâlpi. étalonner stâng. gauche (la main ~) stânga [pol. étamine [bot. gauche stânga (la ~). étayant sprijinise.pl. stabiliser stabilizat. établissait stabileau. demeurer.] stane.]. rester. étayé (il avait ~) sprijiniseră.pl. situation. gauche (le ~) [pol. gaucher stângăcie. veiller stabil. appuyé. spectre [fantôme]. pétillant [liquides] spumos. stagné stagnează (el ~). établissement stabilitate. vedette. dire long (en ~) spunea.].] stângaci [n. établissaient stabilesc (ei ~). établir stabilea. gauche [fig. estampe stană [n. état d'âme .m. dit (tu avais ~) spusele (după ~). dirai (tu ~) spune (voi ~).sprijinea. état [n. dires [n. dire spui. bergerie (la ~) stână stâne. gauchiste stângul [n. dit (ils avaient ~) spuseserăm (noi ~). rocheux standard. gauchement stângism [pol. dit (nous avions ~) spuseserăţi. capable. se trouver sta (~câtva timp). écumer. séjourner sta gugu. établissons stabilind. disent spun (eu ~). dire de (au ~) spusele [n. stabilité stabiliza. godichon [pop. disais (je ~) spunem. pilier stâlp [la cort]. gauchisme stângist. établissement [institution] stabilire. établissent stabilesc (eu ~). étaies (tu ~) sprijinim. mousser spumant (vin ~). alerte sprinteneală.][arh. anéantit spulbera (el ~).] stâna stânele. dis (tu ~) spun (ei ~). pulvériser. accroupir sta în picioare.]. étamine [textile] stamină [bot. gaucherie stângăcie (cu ~). étayait sprijineam (eu ~). étayez sprinten. dise (qu'il ~) spune (va ~).]. étayé sprijiniţi (voi ~). pétiller [liquides] spumega (el ~). étayais (j'~) sprijini (tu ~). disons spuneţi. établis (tu ~) stabili un deviz. mousseux. défaut (par ~) standardiza. leste [adj.].f. stabilisé stabilizează (ei ~).

embarrasser stânjenitor. stérile sterilitate.m. porte-drapeau stejar [n. état (l'~) [condition] stării. style indirect libre [narr. embarrassant stânjenitor [fig. statuaire statuă [arh.][aero]. chênaie. stériliser sterilizat. stérilisé sterilizează (el ~). stimulent (qu'il ~) stimuleze (el să ~). éteindrai (j'~) stinge (ei ar ~). contrôle [de soimême] stăpânit.]. emblème stenografie. sténographie stepă.] stegar. état (homme d'~) stat [n. provoquer.f.]. stationnaient staţionează (ei ~). tisonner stârv. statue statuie statui. domine (il ~) stăpâni. stimule (qu'il ~) stimulare. contrôle. susciter. en état de choc Adev 11/11/07 starea.]. étoile stea căzătoare. étoile (l'~) Steaua polară. vitre teintée sticlă securit [f. cadavre ssste stea stele.]. ibex [méd.f. éteignant stinge.].] stăpân stăpână. verre [n. stérilité steriliza. éteindraient . état d’urgence Adev 03/11/07 în stare de şoc. étoile de mer steag steaguri.n. éteigne (qu'il ~) stingând. stimulent (ils ~) stimulează (el ~). crédit.]. éteindrait (il ~) stinge (aş ~). stimule (il ~) stimulez (eu ~). Croix du Sud (la ~) [astron. station balnéaire staul [n. vitre. arrêt. état-major [mil. vers [lit. iris [bot.] statistică. déclencher stârni cu vătraiul. soutenu stăruitor (în mod ~).pl. stylistique stilistică. considération stimăcredit. astre. éteigne (que j'~) stingă (ei să ~). estime. sec [aride] stewardesă [n. stylo stima. stimuler stimula (el ~).m.f. stimulait stimulat. statue équestre statut. statistique [adj.] stih [arh. état stat (om de ~). bouteille. stellaire stelă funerară.] steril.201 - .].f. verre. vitre sticlă [nf. steklo sticlă [butelie]. incontrôlable stăruinţă.].] stindard stindarde. incommode stârni. stationnent staţionează (el ~). armoiries. éteins (j'~) sting (să ~). chêne [n.] stil. stationne (il ~) staţioneze (ei să ~). éteignent (qu'ils ~) stingă (el să ~). steppe stereotip.][aero. station staţiona. éteindre sting (ei ~). étendard stinge. statistique [n. maîtriser stăpânire. stationné staţionau. bouteilles sticlete [zool. état [pays] Stat Major [mil] ). statue statuie ecvestră. éteint (il ~) stinge (ar ~).] sticle [butelii].m.] statistician. maîtrise de soi. Étoile polaire Steaua Sudului [astron.] stânjeni. statisticien statuar. hôtesse de l'air [n. pierre tombale stelei. chardonneret [zool.] [material].] [matière] sticlă colorată. stérilise (qu'il ~) stern. dominer. contrôle [maîtrise] stăpânire de sine. stimulé stimulau. étable [n. sternum sterp stearpă. instamment stătătoare (apă ~). étoile (de l'~) stemă steme. stationner staţiona (el ~).n. stérilise (il ~) sterilizeze. stylistique stilou stilouri. États Unis d'Amérique statistic. États-Unis Statele Unite ale Americii. dominé stăpânit (imposibil de ~). verre sécurisé [m. étoile filante stea de mare.] sticlă sticle.] stilistic. primer. stationnement staţiune. gênant.] stejeriş. statut staţie. style stil indirect liber [narat. pacemaker [méd. forêt de chênes stelaje. stationnent (qu'il ~) staţioneze (el să ~). stimule (je ~) stimuleze (ei să ~). maîtrise. station staţiune balneară. apprécier. stimulation stimulator cardiac [med. stimulaient stimulează (ei ~). état (de l'~) [condition] stat. État major (l'~) Statele Unite. maître stăpânesc (eu ~). rayonnage stelar.stare starea stării de urgenţă. charogne stârv [pop.n] [ţară] state [n.] stejari.]. estimer stimă. étendard steaua stelele.]. domine (je ~) stăpâneşte (el ~). causer. stimulateur cardiaque stimulator cardiac [med. stationnait staţionat. dormante (eau ~) stânjenel. priser. cliché [fig. bouteille sticlă [geam].] Statul major. stationne (qu'il ~) staţionare.] [ţări].]. crédit stimula.]. insistance stăruitor. éteignent sting (eu ~).

store ssstr str. éteint (ils avaient ~) stinseserăm. serrent strâng (eu ~). fausser strâmba de râs. rayonnes (tu ~) străluci (el ~).].] [constr. éteignez stingeţi (să ~). étrécir strâmtare. serrent (qu'ils ~) strângă (el să ~). bizarre. éteignîtes stinsese. serre (je ~) strângă (ei să ~). brillé (ils avaient ~) strălucit. éteignais (j'~) stingeam (noi ~). embarrassé. étoffe à carreaux [textile] stolon stoloni. gênaient stingheresc (ei~). serrais (tu ~) strângeam (eu ~). empêchaient. rayonnait strălucească (el să ~).]. éteindront stingea. détroit strânge. serrer strâng (ei ~). tâcher [essayer]. inquiétant. embarrasser. extincteur stingere. presse (je ~) stors. assise [n. brillent (ils ~). empêchent. stolon stomac. serrait strângeai. moue strâmbe (picioare ~). éteignions stingeaţi. grimace strâmbătură de nemulţumire. serrant strânge. luisit. éteignit (il ~) stinsei. étoffe stofă [fig. feu arrière [auto] stop [semafor]. clause stivă. brilla (il ~). embarrassent. serrais (je ~) strângeam (noi ~). essorer storc. éteindrons stinge (vor ~). rayonné strălucire. franchi (~ les mers) străbun. brillé (il avait ~) străluciseră. serrions strângeaţi. gênait stinghereau. borné. rapetisser. brille (il ~). jeun (à ~) stop [al unei maşini]. éteigniez stingeau. empêché. mourant [fig. travers (de ~) strâmba. rayonne (il ~) străluceşti. drôle de strat straturi. luisait. éteindrez stinge (voi ~). éteint (il avait ~) stinsesem (eu ~). rayonner strălucea. empêcher stingherea. serre (qu'il ~) strângând. tordre de rire (se ~) strâmbătură. ancêtre strămoşi. serriez strângeau. couche. éteignes (que tu ~) stins stinşi stinsă stinse.] stofă ecosez. rue [abréviation cartographique] strachină [pop. étranger străinătate (în ~).. serraient strângem. empêchait.stinge (va ~). appliquer (s'~). route stradă cu sens unic. embarrassaient. empêche (il ~) stingherit. éteindras stinge (veţi ~). étroit strâmt [haină]. brillé. ancêtre strădui (se ~). estomac stomacul gol (pe ~). éteint stinse (el ~). gênent stinghereşte. franchir (~ les mers) străbătut (~ mările).202 - . presser. étranger (à l'~) străluci. luire. éteigniez (que vous ~) stingi. parcourir străbate (~ mările). serre (il ~) strângea. éclat [du soleil]. brille (qu'il ~) străluceau (ei ~). pile stoarce. rétrécissement strâmtoare [geo. éteignons stingem (să ~). serré. brillant. splendidement strălucitor strălucitoare. rayonnaient strălucesc (ei ~). rayonnent (ils ~) străluceşte. étoffe [fig. brillait. étrange. écossais [textile] stofă în carouri [textil]. parterre strateg. aïeux strâmt strâmţi strâmtă strâmte. rayonnant. serrons strângeţi. embarrassait. étrangeté straniu stranii stranie stranii. rue à sens unique stradă fără ieşire. pressé stoarcere.]. serrez strângi. éteint (tu avais ~) stinseşi. essorage stoc.]. éteignis (tu ~) stingător de incendiu. gêne (il ~). strate. traverser. brillamment. éteignions (que nous ~) stingeţi. radieux. éteignis (j'~) stinseră (ei ~). jatte stradă. écrabouillé [col. extinction stingheri.]. éteint (j'avais ~) stinseseră. éclatant. éteint (vous aviez ~) stinseseşi. reluire. efforcer (s'~ de) străduţă. sémaphore stor. gêné stipulare. étincelant strâmb. stock stofă. resplendissant. stratège străbate străbat. rétrécir. briller. torses (jambes ~) strămoş. rayonnement strălucit (în mod ~). chaussée. ruelle străin străini străină străine. éteindrai (j'~) stinge (vom ~). gêner. rue. éteignirent stinserăm. éteignait stingeai. rue sans issue stranietate. éteignaient stingem. lustre. éteignîmes stinserăţi. éteint (nous avions ~) stinseserăţi. éteindra stinge (vei ~). serres (tu ~) . éteignais (tu ~) stingeam (eu ~). rayonna strălucise. store vénitien. nappe. luit (il ~). embarrasse (il ~). éteins (tu ~) stingi (să ~). étriqué strâmta.].

] stricat. strip-tease strivi. éternuâmes strănutarăţi. cri strigoi. héler striga cât îl ţin puterile. giclait stropi. strict nécessaire (le ~) stridie stridii. collant [habits] strănut [n. étreignons strângeţi în braţe. structuralisme strugure struguri.203 - . pourri. étreins (j'~) strâng în braţe (eu să ~). amassé.m. faufila (il se ~) strecurătoare. étreigniez strângeau în braţe. serrâmes strânserăţi.] strânge în braţe. amoncelé. conformation structuralism. étroitement strâns pe corp. étreint (il ~) strânge în braţe (el ar ~). strophe strofoca (se ~) [pop. étudiait studiai (tu ~). gâté [abîmer] stricat [alterat]. gicler. Cerastium fontanum [bot. étreignais (j'~) strângeam în braţe (noi ~).] strică. écrasant strivit. étudié . strige strip-tease. corrompu [alim. serré (nous avions ~) strânseserăţi. crier à tue-tête striga din răsputeri. éclaboussé structură. éternue strănută (el ~). serrer la main à qqn strânge rândurile. serré (il avait ~) strânsesem (eu ~). foule (il ~). fouler. éternue (j'~) strănuta. pourrir. Arenaria ciliata [bot. Scleranthus uncinatus [bot. corrompu [abîmé] stricat [alterat]. serrai strânserăm.]. serrement de main. amasser strânge mâna cuiva. giclé. éternuais (j'~) strănutând. étudiais (j'~) studiat.] [bot.]. gâte [abîmer] strică (ei ~). étreins (tu ~) strâns în braţe. tour [outillage] struţ. gondoler (se ~)[fam. étreigne (que j'~) strângă în braţe (el să ~).] strofă.] strica de râs (se ~)[pop. corrompre [abîmer] strica de râs (se ~). transparent strecura (se ~).] studeniţă [bot. éternuai (j'~) strănutai (tu ~). avarier. éternuant strănutară. détériorer. étreignit (il ~) strânge [acumula]. éternuons ] strănutam (eu ~). serra strânsei. écrase (il ~) strivind. éternuais (tu ~) strănutai (eu ~). clamer strigare strigări. gâter strica [altera]. dégrader stric. cri. écraser striveşte. autruche studeniţă [bot. boyauter (se ~)[pop. abîmer. étreinte strângere de mână. gâte (je ~) [abîmer] strica (se ~). éternuer strănut (eu ~). étreignait strângeai în braţe. arrosait. éclabousser stropit. transpercer străpuns străpunşi. panne. étudiant studia. serré (tu avais ~) strânseşi. serras [n. poignée de main strâns [acumulat] strânşi strânsă strânse (< strânge).strănse (el ~). gâtent [abîmer] stricăciune. étreindrait strâng în braţe (ei ~).] struna-cocoşului [bot. serrer les rangs strângere. éternuez strănuţi. serrâtes strânsese. étudier studia.]. peiorativ].].]. éternuent strănuta (el ~). immémorial străveziu străvezie. écrasant [adj. éternuait strănută!. amonceler. étreigne (qu'il ~) strângea în braţe. ramasser. éternuement strănuta. étudiais (tu ~) studiam (eu ~). éternua strănutai. serre dans ses bras. raisin strugurii-ursului [pl. faufilait (il se) strecură (se ~). éternué strănutaţi. faufiler (se ~). étreignais (tu ~) strângeam în braţe (eu ~). ramassé. arroser stropi (a ~).]. étreignez strângi în braţe. serré (j'avais ~) strânseseră. structure. défaillance. accumuler. diaphane. entasse. insinuer (s'~). éternuas (tu ~) strănutăm. Arctostaphylos uva ursi [bot. écrasé strivitor. crier à tue-tête striga în gura mare. entassé. étreint strânse în braţe. tâcher [essayer] strop. dégât strictul necesar. éternuèrent strănutarăm. accumulé. éternue strănută (ei ~). crier striga (pe cineva). éternuâtes strănutat. goutte stropea. passoire strica. arrosé. serré (ils avaient ~) strânseserăm. vicier.]. dommage. éternuait strănută (el ~). étreignent strâng în braţe (eu ~). serré (vous aviez ~) strânseseşi. appel Adev 14/05/08 strigăt. étreignaient strângem în braţe. revenant [n. serrer dans ses bras. huître striga.] strung. étreindra strânge în braţe (el ~). étreindre strânge în braţe. éternues (tu ~) străpunge.] student studenţi studentă studente. étreignions strângeaţi în braţe. transpercé străvechi. serrage strângere (cordon de ~). serré strâns (în mod ~). altérer. serrage (cordon de ~) strângere [de mâini].

subjectif subit subită. souffrit suferii (eu ~). aisselle subşef. souffrant suferiră. sous-marin submina. souffler suflam (eu ~). stupéfaction stupefia. souffrait sufereau. subordination subpământean [arh. stupidité. sous-entendu subjonctiv. étudies studii aprofundate.]. succinct sucesiv. souterrain subterfugiu. éberluer. étude.] substantiv.]. souder sudat. substantiel substitui. stupéfait. jonc stufos stufoasă.]. suffisant (être ~). stupide. subtilement subtilitate. suffisant [adj. came [f.]. souterrain subretă. au dessous de SUB. chnouf [arg. stupeur. sous-chef subteran. bêtise. biais. souffrance suficient. sous. suffocation suferi. pincer subţia un sos. à la belle étoile sub vid. fin [adj.] subiectiv. faubourien [n. souscription substantiv. sujet [n. remplaçable substitut. bête [fig. suc. subtilité. soudain subînţeles.]. ruche stupefacţie. stupéfaction sturion [zool. astucieux subtil (în mod ~). stupéfié. subitement. suave sssub sub.] substituţie. souffris (tu ~) suferit. méduser stupefiant [n. [n. substituer substituibil. éberlué. saper subordonare.p. soufflaient . pétrifier [fig. échappatoire. pétrifié [fig.]. substitution subsuoară.m. substance substanţial.] suci gâtul. médusé. soufflez suflau.<SUBmarin>. périphérie subzista. faubourien [adj. matière.]. succomber sucubus. nom propre [gram. nom commun substantiv propriu [abrev. nom [gram. étudiaient (ils ~) studiază (ei ~). souffre (je ~) suferă. pâtir de suferit din pricina. souffrent suferea. banlieue. étudiez studiau. suffisamment sufla. tordu sucomba. SOUS. [n. schnouf [arg. souligner Adev 01/11/07 sublim.] suburban.]. menu [adj.] substantiv [gram. subi.] stupiditate. soufflé suflaţi (voi ~). instantané. esturgeon [zool.]. dru. pâti de suferinţă. soudé sudoare. brusque. étique subţire.] subiect [gram. assez.<SOUS-marin> sub cerul liber. astuce subtitlu. amincir. recours subtil.m. faubourg. jus succes.]. suffire suficient [adv. études (abandonner ses ~) studio. souffrirent suferişi.] substanţă. tourment.studiaţi (voi ~).] stupid. éclaircir une sauce subţiat. succube sud. études approfondies studiile (abandona ~).].] suburbie.]. Suède sssuf sufacoare. tacite. souffraient sufereau.] substantiv propriu [gram.] subiect [log. subjuguer sublinia subliniază. suédois Suedia. subtil. tordre le cou sucit. subsister sssuc suc. subir. transpiration sudor. touffu stup stupi. =de la ville de Suceava [Md. balourdise.] [arg. étudie (j'~) studiezi. au-dessous. souffris (je ~) suferind.]. soudeur sudul Franţei (din ~). sueur.] suburban [n.] suficient (a fi ~). sous-titre subţia. roseau. succession succint.]. essai stuf. sujet [gram.]. studio studiu studii.] sssu suav. ineptie stupizenie. discret. subterfuge. substantif substantiv [abrev. succès. sud suda. étudions studiez. stupéfier. soufflent sufla (el ~). souffert suferi din pricina. subjonctif subjuga. remplaçant [n. subdivision subiect. souffraient suferi (el ~).] stupefiat. étudient studiem. sous vide subdiviziune. sublime submarin.204 - . soudure suedez. successif sucevean. fine [adj. soufflais (je ~) suflă (ei ~). mince.]. réussite succesiune. sottise stupoare. soubrette subscripţie. souffrait suferea. soufflait suflat. souffrir sufăr (eu ~). méridional sudură. sujet [log.

ennuyer supără.] sumă [n. s. fâché.].205 - . importun. hoquets [n. agile. soufflant sufle (el să ~). hoquet (il eut le ~) sughiţi (tu ~).m. suffoquer.].] superangular [foto].*] sughiţa. grandangle [photo] superb. sucé sugera. sonné sunau. suppléer suplinitor. grimpe (il se ~). étranglant suguşase [reg. souple suport. souffle sufoca. étouffant sufocare. rouleau sulă [unealtă].suflă (el ~). suggéré sugerează (ei ~). superficiel superficial [în mod ~]. ennui supărat. hoquet (j'ai le ~) sughiţ [n. étranglant sugrumare. supériorité superlativ.*] sugruma. grimper. supérieur superioritate. supermarché superstiţie.n.]. monte (je ~).] sssup supă.] supermarket. sonnent sune (ei să ~). monter. superflu superior superioară. tintement. monte (il ~). javelin. hoquet (tu as le ~) sughiţuri. froisser (se ~) [fig. subir sui (mă ~). sonnent (qu'ils ~) sune (el să ~). sonne (il ~) sună (ei ~).]. somme sumbru. soupe supăra.f. étouffent (ils ~) sufocă (el ~). grimpons. sommairement sumar [adj]. souffle (qu'il ~) sufli. étouffe (il ~) sufoci.] supărare.]. téter supt. étrangla suguşă (el ~). étreindre [supprimer] $$$ suguşare [reg.]. sonnaient sună. fâcheux. soufflons suflând. ennuie supăra (se ~). souplesse supliciu. buvard (papier ~) suge sug. supplémentairement supleţe. légèreté superfluu superflui superfluă superflue. hoquet (il a le ~) sughiţă (el ~) [perf. remplaçant [n. grimpes (tu te ~). étranglé (il avait ~) sugrumat. grimpant suit. sucer. grimpez suită suite. irritant [adj. étouffer sufoca (el ~). vouloir à (en ~) supărător. sonner suna (el ~). poinçon sulf. étrangler suguşând [reg. s. nourrisson sugativă. suggérer sugera (el ~). suffocant.]. étranglement sui. javelot sumar. pique [n. grimpent (ils se ~). soufre suliţă. suggestion sughiţ (eu ~).]. gravir. étouffes (tu ~) sssug sugar. supplément suplini. souffles (tu ~) suflu (eu ~). trousser sufler [teatru].m. grimpé.]. souffle sufleca. gravissent suie (el se ~). grimpe (je me ~) sui (te ~).pl. offensé supărat pe (a fi ~). papier buvard sugativă (hârtie ~).] super. étouffait sufocant sufocantă. étouffé sufocau.]. gravit (il ~) suim (ne ~). moucher (se ~) suflare. monté. supplémentaire suplementar (în mod ~). sommaire sumar (în mod ~).]. âme errante [n. étranglé (il avait ~) suguşat [reg. étouffaient sufocă (ei ~). suggère (il ~) sugerez. étranglait suguşa [reg. étranglement sugrumase. étouffement sufocat. montent. montes suia (se ~). gravissons suind. retrousser. suite. souffle (il ~) suflă (el ~) [perf. hoquet (il avait le ~) sughiţă (el ~). montait suie (ei se ~). grand-angulaire [photo]. souffla suflăm. gravi suiţi (vă ~). étranglé sugruma [emoţia]. suggère (je ~) sugestie. supplice supliment. superstitieux suplementar. suggérait sugerat. lance suliţă [atletism]. étrangla suguşa (el ~) [reg.f. grimpait. âme suflet rătăcitor. montant [n. fâcher (se ~). suggèrent sugerează (el ~). montons. hoquet (avoir le ~) sughiţa (el ~). superstition superstiţios superstiţioasă. sensas [fam. fâché contre (être ~). sonnait sunat.m. souffleur suflet. son [mus. étranglé sugrumă (el ~). superficiellement superficialitate. haut. hoquet [n. suppléant suplu. souffle (je ~) sufla nasul (a-şi ~). superbe superficial superficială.m.]. sonne (qu'il ~) sunet. cortège sul. sommaire [adj. étrangler sugruma (el ~). support . superlatif [n. étranglait sugrumând.] suflu. montant.]. sombre suna.

supportes SUPRA. supporte (il ~) suportă (el ~) [perf. intervenir survin. levée. suppression suprimat. obéissez supune (se ~ voinţei). soupir sustrage.] supra-hanorac.]. surréalisme suprarealist. obéissant [vb. interdit [surpris]. dérobé (il avait ~) sustrăseseră.] supus [n. supprima supune. simplu]. sentir [fam. distrayait de sustrăgeau. éliminer. supportant suporţi (tu ~). superposant suprapune (el ~).]. rescapé [n. interloquer. exterminer. advient sssus sus. sous surveillance médicale Adev 11/11/07 supraveghetor. supprime (il ~) suprimă (el ~) [perf. obéis (j'~) supun (se ~). méfiant suspiciune. obéi supus [adj. subir a se supune. obéissance supus. sourd surfer [PC]. superposons suprapuneţi. adviennent survine. obéissant [adj. se conformer supui (te ~). dérobé (ils avaient ~) .suport (eu ~). superficie supraponderal. distrait de sustrăsese. obéissons supuneţi (vă ~). dérobant (se ~) sustrăgea. supprimé suprimă (ei ~). supportent suportă (el ~).] [pop. superpose (il ~) suprapunem. suppriment suprimă (el ~). s. distraire de sustrage de la (el ~). supprimer. surpris. levée. suppuration sssur surâde. sourit surâs surâsul. internaute surmena. contremaître supravieţui. haut (du ~) susan. supportez suportă (ei ~).] surveni. dérobait (il ~) sustrăgea (se ~). distrait de (il ~) sustrage de la (se ~). dérobant sustrăgându-se. porte-serviettes [n. dérobé sustras de la. dérobe (il ~) sustrage de la.] suspecta. surprendre surprinde o conversaţie. suspension suspicios. éboule. vassal. supporté suportaţi. sourire (de la Joconde) Adev 15/12/07 surd surzi surdă.] [supporter] suportabil. éboulé surpă (ei se ~). suspension suspensie [auto]. surprendre une conversation surprins. obéissent supunându-se.]. suppurant supurare. obéit supunea (se ~). soupçon suspin. supporta (il ~) suportăm. dérobe à (il se ~) sustrăgând. obéis (tu ~) supun (mă ~). subir.<SUPRArealism>.206 - . susciter suspect suspecţi. surface suprafaţă [luciu]. subi. dérobe (qu'il ~) sustragă (el să se ~). superpose (qu'il ~) suprapunând. suprême supremaţie. internaute [PC] surfer pe web.]. suspecter suspenda. suprématie suprima. suranorak supradotat. dérobaient (ils se ~) sustras. s. louche [fig. surréaliste suprastructură. surmener surpa (a se ~). superposes suprapun.<SURréalisme> supra-bocanc [alpin. subsister supravieţuitor. se soumettre. supportons suportând. méfiance. interloqué surprinzător.] suporta. dompté. ébouler surpa (se ~). sésame suscita. écroulait surpare. surprenant sursă. suppurer supurant [med. survivant suprem. supportable suportat. suspendre suspendare. déconcertant. veiller sub supraveghere medicală. corpulent suprapune. source. chausson [alpin. supporte (je ~) suport pentru prosop [n. haut sus (de ~). obéissait supuneau (se ~). écroulent surpă (se ~). advenir.]. superpose (je ~) suprapună (el să ~).]. déconcerter. éboula surprinde. écrouler (s'~) surpa (el se ~). obéir. superposez suprapus. dérobe à (qu'il se ~) sustrage (el ~). dérobent (ils ~) sustrag de la (ei se ~). surdoué suprafaţă. superposent suprapun (eu ~). dérober sustrag (ei ~). obéissaient supunem (ne ~). supporter suporta [pe cineva]. superstructure supraveghea.n. dérobent à (ils se ~) sustragă (el să ~). déconcerté.]. superposer suprapui. plier (se ~ à la volonté de) supunere. dérobait (il se ~) sustrăgea de la.] supune (el se ~). souche [fig. subi. superposa suprarealism. écroulement surpat. dérobaient (ils ~) sustrăgeau (se ~).m. dompter. ressortissant supura. oblitérer suprimare. supuraţie. SUR.]. suspicion. superposé suprapuse (el ~). dérober à (se ~). écroule (il s'~) surpă (se ~) [perf.

études (abandonner ses ~) şcolar. selle (la ~) şaua [geo..m. véranda [d'une maison en bois] şaua. Scheibe şaisprezece. cloche (il y a qq chose qui ~) şchioapătă (el ~). soixantaine şal. serpent (le ~) şase. suzeraineté. gazouille [ruisseau] susurând. pl.MM].a. cache-nez şale. chaise longue. col [de montagne] [n. soustraction susţinător. sg.] . échecs şaibă. souvenir suveran. hasard. ş.].] şesime.] şeptime [1/7]. subir susţinut. şa şei [pl. clocher şchioapătă (ceva ~). charrette şarjă [industrie]. rigole. .] şezut. soixante-dix şaretă. cul. serpenter şerpuit şerpuiţi şerpuită şerpuite. chevalet şezlong [m. serpent (morsure de ~) şarpe cu clopoţei. monarque. et şi [plus]. partisan susţine. septième [1/7] şerb şerbi. serpent à sonnettes şarpe mic. etc.a. şateni. gazouillement [ruisseau] susura.sustragere. échecs (jouer aux ~) şah [căpetenie].] şablon şabloane. cheminée şenilă [mec. charge [industrie] şarpantă.f.] şaua [n. chance şanţ. seizième [1/16] şaisprezecelea (al ~). serpent şarpe (muşcătură de ~). nuitée [séjour d’une nuit] şedinţă. chantier şapte. cingle (il ~) şfichiuie (ei ~).]. clochait (il ~) şchiopăta [fig. charpente şarpe şerpi. chaise-longue [f. aussi.].] şezi! [câine]. séjour şedere peste noapte. chantage politique Antena 3 şantier. cinglait şfichiuie. murmurant sută. selle şa [geo.]. etc. septième (le ~) şaptesprezece. dos şezut [al unui scaun]. six şasea (a ~). écolier şşşe şedere. cingla şfichiuia.] [geo.]. sixième [1/6] şevalet. séance şedinţă în plen. col (le ~) [géo. col [de montagne] [abréviation cartog. colombage [archit. septième (la ~) şaptelea (al ~). chacal şah (juca ~). seizième (la ~) şaisprezecea parte (a ~). soutenu susur [n. patron [modèle] şacal. champagne şansă.] şa [n.]. gazouiller [ruisseau]. reins şalupă.]. şatene [păr].] [geo. itou [fam.]. m. col (le ~) [de montagne] şşşc şchiop. murmurait susură.207 - . subi.].]. contremaître şef de sală [gastron. châtain şatră [n. chef. chef d’Etat Adev 15/12/07 şelau (pe ~).] şef de stat şefi de stat. cadre [adm. Suisse]. dix-sept şaptezeci.f. cent suta (a o ~). souveraineté SV. servage şerpişor.]. cingler şfichiui (el ~)..d.] şchiopătând. mince şşşa Ş.]. şatenă. froisser (se ~) [fig. centième (la ~) sută la sută. selle [abréviation cartog. cinglent (ils ~) şşşi şi. cent pour cent sutălea (al o ~). seizième [1/16] şaizeci. leader. f. chenille [méc. clocher [fig. rondelle. tortueux şerveţel. seize şaisprezecea (a ~). cloche (il ~) şchiopăta (el ~).] şef de echipă. serpenteau şarpele şerpii. école şcoală (se lăsa de ~) [fam].m. serpenteau şerpui. serf [n. serviette [en papier] şes. chef [gastron. à trompeur trompeur et demi şi mai ales. fossé şantaj politic. châssis şaten adj. shah şah [jocul].]. col [géo. département Suceava [abréviation] svelt. châle. septante [rég.] ş. sixième şaselea (al ~). nommément şi-a găsit naşul. murmurer. fortune.] şerbie. plaine şeşi (casă în ~) [reg. navette suvenir.] [reg. notamment şifona (se ~). carrément şemineu. pl.m.] şi anume. sixième şasiu.MM. boitant şcoală şcoli. murmure [vb. soutien-gorge suveică. sept şaptea (a ~). assise [d'une chaise] [n. chaloupe şampanie. froisser (se ~) şifona (se ~) [fig. centième (le ~) sutien. souverain suveranitate. assis ! [chien] şfichiui. boiter. soixante şaizeci (vreo ~). boiteux şchiopăta. seizième (le ~) şaisprezecime. séance plénière şef şefi.]. à savoir.f.

]. chômeur şomer (fi ~). bardeau şipcă şipci. safran [bot. sólyom şold şolduri. route şosetă şosete. şterse.].] şireată.]. savait . sógor şoim şoimi. torcher (se ~) şterge nasul. chuchotent şoptesc (eu ~). filé [fuit] şterse (o ~) [fuir]. chuchotant şoptit. rayer şters [linie]. astuce şiroi. rusé. speaker şpicheriţă. effaçait ştergem.].]. chiffonné. vaciller şovăială.]. raturé. chuchotons şoptind. épousseté ştergere. souris şobolan. fourbe. fourberie.]. épousseter şters praful. chuchotais (je ~) şopteau. cordon şşşo şo pe el! [vânătoare].].] şiret [adj.] şti. chuchoter. chuchotait şopteai.MM]. supercherie şmen [arg. beau-frère. saura ştia. chuchote (je ~) şopteşte. clopin-clopant şopârlă. armoire şină [CFR]. rayure [graphique] ştevia stânelor [bot.] şpicher. faucon. tablier şosea. épreuves [pl. essuyez ştergi. malin que (être plus ~) şmecherie. latte şir. rature. Stempel şteregoaie [bot. finaud şiret [n. gratté. roué.] şogor [reg.] şmirghel. lézard şopron. speakerine şşşt ştafetă ştafete ştafetei. chuchotez şoric. ruse şiretlic. marelle şovăi.] [tipogr. rat şoc. habile. épongé şterse cu buretele (el ~). chuchotes (tu ~) şopti (el ~). ruisseler şleau (vorbi pe ~). artifice. rayé şterge cu buretele. essuies şters ştearsă şterşi. serviette ştergătoare. froisse (il se ~) şifonier. cachet de la poste ştampilat. Veratrum album [bot. couenne şorţ. essuie-pieds ştergător (de picioare). rail şindrilă.] şopti. chaland şliţ. chômage şomaj (fi pe ~). effacer. chômage (être au ~) şomer. laver. torcher şterge [linie]. rayer un mot şterge englezeşte (a o ~). échine. braguette şmecher şmecheră.] ştergar [pop. taïaut ! [chasse] şoaldină aurie [bot. gratter. essuyons ştergeţi. malin şmecher decât (fi mai ~). escalope şnur şnururi. ternir şterge (o ~) [fugi]. froissé şifonează (el se ~). hésitation. net (parler ~) şlep. chausson şotron. relais. sceller ştampila poştei. essuyé. éponge (il ~) şters cu buretele. pot de vin [fig. remise [bâtim. coup [fig. chaussée. scellé ştampilă. terne şterge (~ culoarea). coup. file şira spinării [fam. chuchoté şoptiţi. chanceler [fig. irrésolu. filer à l'anglaise şterge la fund (se ~). papier émeri.] [typo] şperaclu. paillasson ştergător de parbriz. cachet. passe-partout şperţ [pop.]. chuchota (il ~) şoptii (eu ~). choquer [quelqu'un] şocat. pot de vin [fig. irrésolution şovăielnic.]. essuyer. courrier Adev 11/04/08 ştampila. éponger şterge cu buretele (el ~). heurter. papier de verre şmirghelui. succession. roué. choc. chômage (être au ~) şontâc-şontâc.pop.]. choque (il ~) [qqn. filer [fuir] şters [fugit]. indécis şovăitor şovăitoare. effacement ştersătură [printr-o linie]. moucher şterge praful. fila [fuir] şterge [cu cârpa]. cordon. lacet şiretenie. heurté şochează. couenne şoricel. chuchotais (tu ~) şopteam (eu ~).]. essuie-glace şterge. colonne vertébrale [anat. chauffeur [auto] şofran [bot. saurait şti (va ~).] şireturi. chaussette şoşon şoşoni. combine [f. Rumex alpinus [bot. routier şofeur [arh. chuchote (il ~) şopteşti. savoir şti (ar ~).].şifonat.] şoca. impact. épongea (il ~) şterge un cuvânt. essuyait. poncer au papier verre şniţel natur. essuie (j'~) ştergea.] şoarece şoareci. chuchotai (je ~) şoptim. souris şorici de porc. chuchotaient şoptesc (ei ~). susurrer şoptea. estafette.208 - . chancelant şpalturi [pl. hésitant. raturer şterg. heurte şofer. chauffeur [auto] şofer de camion. hésiter. Sedum hispanicum [bot. effacement ştersătură. hanche şomaj.

secret Tadorna sp. tadorne [n.f. colo [fam. vis [n. chuchotait şuşoteai. su (nous avions ~) ştiuserăţi.f.pl.] şşşu şuco (priză ~). chuchotent şuşotesc (eu ~).] [zool. plante du pied talpa ursului [bot. su (ils avaient ~) ştiuserăm.]. sifflement şuncă. siffla (il ~).]. chuchotaient şuşotesc (ei ~). chuchotez şut. tacitement tact. doué talie. tampon tampona. chuchotons şuşotind.] şuşoti. chuchotant şuşotit. tendre [affectif] tangent. vague [n.sg. sacrement.f. jambon. ébrécher ştirbit. sommaire tablă de şah. talc tale. coquin ştucatură [n.][şcolară]. tacite tacit (în mod ~). tee-shirts ta.] talpă [de pantof] tălpi. tableau taburet. crépi [n. talent.m. nouvelle (la ~) ştirea (fără ~ cuiva).209 - . savez ştiţi (să ~). tact tactică. tangent . talp taluz. ştiinţe. sifflant şuieri. sais (tu ~) ştii (să ~). siffler şuier (eu ~).] ştoarfă. talus tttam tambur [mec.]. chuchote (je ~) şuşoteşte. tiennes (les ~) talent. corde ştrengar.f. nouvelle (de la ~) ştiuca-de-mare [n. tabouret tacâm.]. taquinerie tachinerie. sonka şurub [n.]. pétasse ştreang ştreanguri.]. officier tablă. tamoul tampon.].].] ştiuca-de-mare [n. taffetas Tagetes erecta. tactique taifun. art. chuchote (il ~) şuşoteşti.m. fer-blanc tablă [f. taquinerie tacit. arcanes tainic tainică.f. table de matières.f. Schraube şurubelniţă [n. su (j'avais ~) ştiuseră. char [mil. Belone belone ştiucă [zool. ton ta (a ~). mystérieux. su (vous aviez ~) ştiuseşi. talon talpa [de pantof] tălpile. sphyrène [n.]. putain ştoarfă [pop. tee-shirt T-shirts [neo.sg. couvert tachina. tienne (la ~) tab [PC].].m. porte-bonheur talon.]. savent.ştie. sachez ştiu. mystère.][zool. gruyère ttta T-shirt [neo. taille talisman. siffles şuierătură. Une (être à la ~) ştirea. insu (à l'~ de quelqu'un) ştirii. science ştirbi (a ~). tournevis [n. tendresse tandru. sait ştie (ei să ~). échiquier tabletă.n. tachymètre [auto] taior. semelle (la ~) talpa piciorului. su (tu avais ~) ştiut. camp. tambour tam nisam.] tablă de materii. à propos des bottes tamil. coup de pied şuviţă de păr. ébréché ştire ştiri.] tahometru [auto]. sachant ştim.] tabără şcolară. sachent (qu'ils ~) ştie (să ~). semelle. savons ştiţi.][bot.m. sache (que tu ~) ştiind.. colonie de vacances tablagiu [iron.] tandreţe. anti-électrocution (prise ~) şuiera. tabulateur [PC] tabacheră. tableau noir [m. typhon taină taine. tes tale (ale ~). siffle (il ~) şuieră (ei ~).] tafta. tagète [n. chuchotes (tu ~) şuşotim. accrocher.] ştire bombă (fi o ~).] şuruburi [n. chuchoté şuşotiţi. nouvelle [n. su ştiinţă. prostituée. chuchotais (je ~) şuşoteau.].] [zool. don [talent] talentat. chuchotais (tu ~) şuşoteam (eu ~). flux şvaiţer. tamponner tamponare. siffle (je ~) şuieră. pute.n. sais ştiuse. saches (que tu ~). brochet [zool. porte-cigares tabără. escabeau. sache (qu'il ~) ştii. mèche şuvoi. chuchoter şuşotea. Heracleum palmatum [bot. sifflent şuierând.]. courant. su (il avait ~) ştiusem.] [zool. tôle tablă [de metal] table. tailleur tttal talaz. blaguer tachinare. tábor Adev 05/12/07 tabără de vară. secret taine.f. table.] talc.]. tablette tablou tablouri. tamponnement tanc [mil.

] [geo. silence (garder le ~) tăcută. coupé (vous aviez ~) tăiaseşi. taisais (tu te ~) tăceam (eu ~). coupait tăiai (eu ~). nia tăgăduia. selle (la ~) tarniţă [pop. plafond tavă. tais-toi ! tăcând. tarte à la crème tartru. tu (vous vous êtes ~) tăcut (au ~). père tati. taxonomique taxonomie. papa tatona. coupai (je ~) tăiai. tâter le terrain tatonam (eu ~). tassant (se ~) [terrain] tasează (se ~) [tehn.]. taraud [techn.]. couper tai (eu ~). coupe (je ~) taur tauri. tenture tapisa tapisez. nié tăgăduiţi (voi ~). ferme-la !. taisons (nous nous ~) tăceţi. dur. selle [géo. tais (je me ~) tace.]. taxe à la valeur ajoutée. coupions tăiase in. coupé (tu avais ~) tăiaşi. nias tăgăduit. touche [PC].tangibil. tait (il se ~) taci. tangible tapaj. tasse (qu'il se ~) [terrain] tastatură. taxent taxează (el ~). taxon taxonomic. tes tăi (ai ~). silencieux tăcut (ai ~). imposer taxat. grand-papa tată. taureau Taur [zodiac]. Tastatur tastă [PC]. taira tăceai. tu (tu t'es ~) tăcut (am ~). taisez (vous vous ~) tăcuse. plateau taxa (a ~).].] tarod [tehn. tâtonne (je ~) tau (eu ~) [reg. tâtonnant tatonează (el ~).]. silencieusement tăcerea (păstra ~). tassait (il se ~) [terrain] tasat. tais-toi ! taci! pliscul! [pop].]. tarif tarniţa [geo. taxe (il ~) taxeze (el ~). tu (il s'était ~) tăcusem (eu ~).]. tu. nient tăgăduiesc (eu ~). coupé (il avait ~) tăiasem. barrer. chauffeur de taxi Adev 16/05/08 taxon. fort [adj. imposé. boucle-la !. taire (se ~) tac (ei ~). taisait (il se ~) tăcea (va ~). Taste tata. coupais (tu ~) tăiam (eu ~). nions tăgăduind. gueule (ta~) !. receveur taxând. taxé taxator. nier. coupe (je ~) tai (tu ~).]. braise tăgădui. tapisser tare. taxe (qu'il ~) taxă. taisais (je me ~) tăcem. coupais (je ~) tăiam (noi ~). tartre tasa [tehn. dure tare de ureche. tiens (les ~) tăia. silencieusement tăciune. niant tăgăduire.]. tagad tăgădui (el ~). tasse (il se ~) [terrain] taseze (să se ~) [tehn.]. taxe taxă pe valoarea adăugată. Taureau [zodiac] tavan.] tartă cu cremă. TVA taxi. taxer. tais (tu te ~) taci!. tâtonné tatonând. tu (je me suis ~) tăcut (aţi ~). taisent (ils se ~) tac (eu ~). taximètre taximetrist. silence !. tus (ils se sont ~) tăcut (el a ~). tâtonne (il ~) tatonez. dur d'oreille tarhon. coupé (j'avais ~) tăiaseră. coupé (ils avaient ~) tăiaserăm. nie (il ~) tăgăduieşti.] [pop. coupé (nous avions ~) tăiaserăţi. tu (nous nous sommes ~) tăcut [vb. niai tăgăduim. imposant taxează (ei ~). père tatăl. tanner tăbăcire. nies (tu ~) tăgăduii. silence tăcere (în ~). niez tăi. tasser [la terre] tasa (el se ~) [tehn. estragon tarif. tassé [terrain] tasându-se. tâtonner tatona (el ~). tannerie tăbăci. tu (je m'étais ~) tăcuseşi. taxi taximetru. papier peint. tu [se taire] tăcere. tu (il s'est ~) tăcut (noi am ~). tâtonnait (il ~) tatona terenul. nie (je ~) tăgăduieşte.210 - . négation tăgăduişi. tanné tăcea. tannage tăbăcit. taxonomie tttă tăbăcărie. clavier. tairait tăcea (el ~). coupas (tu ~) . coupes (tu ~) tăia (el ~). niait tăgăduiau. tu (tu t'étais ~) tăcut. silencieuse tăcute (pe ~). tapage tapet. papa tata-mare. taisant tăcea (ar ~). taxant. tâtonnais (je ~) tatonat. niaient tăgăduiesc (ei ~).

t' [pron. couper en deux tăia felii. languissait tânjească (să ~).] te duci. recèles (tu ~) tăinuind. puissance tărie (cu ~). solidement tău. taille. gaine (de la ~) tecii [G. rogne tăiere. ébéniste tâmplărie.211 - . tard (au plus ~) TBC. négociation târnăcop. spirée [n.] teafăr şi nevătămat. tas (le ~) teancului. jeune tânăr [n.tăiat tăiaţi tăiată.m. târguri. te [pron A.] tehnici. robustesse.]. couper en tranches tăia cu ferestrăul.] târguiseră (se ~). tilleul .] târguieli [negocieri].f. T'… <il T'a filmé> te-[pron A. t' [pron. négociant [vb. plaintif tânji (după). guérison tămăduit. menuiserie tânăr tineri. incisif. prostituée târg s. technicien tei. recelé tăinuitor (de lucruri furate). pétasse. guéri tămâie. recela tăinuia. lamenter tânguieli [pl. dandiner tândălind.n.]. phtisie ttte te. ton tău (al ~).]. nostalgique târfă.] conne. coupé tăiaţi. pl. sauf [adj. coupe [forest. négociaient târguiesc (ei ~). brigand tâlhărie.] tăvăli de râs. coupe [résultat d'une coupure] tăiere (~ de copaci).]. con [fig. pile teanc (de hârtii). technique (la ~) tehnică [n. menuisier tâmplar de mobilă fină.] te [pron A. receleur tăios. théâtral teatrologie. son [alim. liasse teanc teancuri.]. guignol tecii [G. tien (le ~) tău [n. A] TE-… <el TE-a filmat>. coupons (nous ~) tăind.]. sain et sauf teamă. semelle (de la ~) tălmaci [sg. pioche. lac (alpin). foire târg [oraş]. solidité. coupaient taie (ei ~). pute. jeune homme. lamentation tânguitor. pic [outil] târnaţ [n. négocié (ils avaient ~) târguit. coupant tăia în două. peur teanc. femme (jeune ~) tândăli. receler tăinui (el ~). rayer de la liste tăia din. coupez tăiaţi (voi ~) [imperf. négocions târguind.]. Ts. idiotie tâmpit tâmpită. coupent taie (el ~).]. A] te-. fourreau teacă (de sabie). te [pron A.] tehnician. recelait tăinuiau. traducteur. coupure tăinui.f.n. tó tăul. coupant tăiş.sg. tas (du ~) teatral teatrali teatrală. pl tei. dandinant tângui (se ~). n.f. tîmplar.] tăuri. tranchant tălpii [de pantof].] [bot. appréhension. tas [n. théâtre teatru de marionete. jeune fille. imbécile.m. langui tânjitor. tordre de rire (se ~) tăvălug. homme (jeune ~) tânără [n. rogné taie din. languisse tânjit. Spiraea ulmaria. indemne.] tărie. négocié târguiţi (vă ~).]. négocie (il ~) târguim (ne ~).][arh. fourreau (d'épée) teafăr. lac (le ~ alpin) tăurile. gaine.f. incision. putain.m. négocia târguiau (se ~). négocier târgui (el se ~).] tânguire. sens [n. marché. recelant tăinuit.f. négocient târguieşte (se ~). coupa (il ~) taie (el să ~). guérir tămăduire. muscat tăraţă tărâţe [pl. coupe (qu'il ~) tăiem.]. s'il te plaît teacă teci. coupe (il ~) tăie (el ~).].] [vulg. couper à la scie tăia de pe listă. porche târziu (cel mai ~).] tălmaci. encens tămâios. languir tânjea. coupure d'électricité tăietură. vas te rog. lacs (les ~ alpins) tăvalgă [n.] [bot. tolmács tămădui. technique tehnica tehnicile.. véranda [d'une maison en bois] târnaţ [pop. négociez târguială [fam. recelaient tăinuiesc (eu ~). fourreau (du ~) tehnic. vigueur. rogner tăiat din. rouleau tttâ tâlc tâlcuri. technique [n.] [reg. crainte.]. coupiez tăiau. sot sotte tâmplar. brigandage tâmpenie.] teancul. bourg târgui (se ~). recèle (il ~) tăinuieşti. recèle (je ~) tăinuieşte. jérémiades [pl.] tăiere a curentului. théâtrologie teatru.] [signification] tâlhar.

peur (ils ont ~) teme (el se ~). audacieux. température temporar. téléphonique telefonie. peur (j'avais ~) temeam (ne ~). geôle temniţă [pop. peur (il a ~) teamă (îi era ~). telefon mobil.] tenebros tenebroasă.] tenuri. peur (n'ayez pas ~) ! temeţi (vă ~). télescoper (se ~) telescopic. peur (nous avions ~) teamă (ţi-e ~). télékinésie telemetrie. peur (ils avaient ~) temem. craignons temem (ne ~).]. redoutable temut (m-am ~). solidement temelie. peur (il avait ~) teamă (le e ~). coup de fil (donner un ~) telefon (da un ~). =chaîne TV privée roumaine teleast. crains temi (te ~). peur (nous avions eu ~) temuseră (se ~). thème tembel tembelă. sombre tenis. adoucir. crains. télévision par câble televizor.][l'appareil] tttem temă teme. peur (tu as ~) teamă (ţi-era ~). ténacité tendinţă. tenter tentant. téléphoner telefonic. craignent tem (mă ~). télé [n. télégraphier telegrafic. imbécile. câble [message]. peur (ils avaient ~) teamă (mi-e ~). sot tembelism. con [fig. téléviseur. ténèbres [pl. télégraphie telegramă.212 - . télécommande teleferic.]. peur (tu avais eu ~) temut. télévision televiziunea prin cablu. temető temnicer. téméraire temeritate.]. prison tempera. télé [n. téléologique teleologie. tentation tentativă. ténébreux.] tendinţă literară. portable [téléphone] telefona. peur (tu avais ~) teamă (vă e ~). crétin [fig. craindra temea (se ~). redouter teme (se va ~). télégraphique telegrafie. craignez temeţi (nu vă ~)!. modérer temperatură. théoriquement teoretician. courbette temerar.].m. craignit temui. peur (vous aviez ~) tem. craindre teamă (îi e ~).n. fondement. geôlier temniţă. peur (ils avaient eu ~) temuseşi (te ~).m.]. courage. télémétrie telemetru. peur (ayant ~). peur (tu as ~) temu. peur (nous avions ~) temeaţi (vă ~). base temenea temenele. télescope telescopa. peur (vous avez ~) temi. théorique teoretic.tttel Tele 7 ABC. téléologie telepatic. peur (j'avais eu ~) temusem (ne ~). peur (j'ai ~) tem (se ~).]. provisoire ttten ten [n. peur (il avait ~) temeai (te ~).] [vulg.]. télescopique telespectator. journal télévisé telekinezie. télémètre teleobiectiv. approfondi temeinic [adv. craignant teme (nu te ~)!.f. imbécillité teme. telefoane mobile. tennis tensiune arterială. théorème teoretic.] teoremă. craint temut (de ~). craindrait teme (se ~).]. peur (j'avais ~) teamă (ne e ~). sujet [n.f. peur (il a ~). télépathique telepatie. téléphérique telefoane celulare. téléspectateur televiziune. cimetière. teint [n. teinte [n. téléphonie telegrafia. peur (nous avons ~) teamă (ne era ~). courant [n. tenace tenacitate. téléphones cellulaires telefon. tentant tentat. tension artérielle tenta. témérité temeteu [reg. appréhender. peur (il a eu ~) temut (s-au ~). peur (nous avons eu ~) temut (s-a ~). tenté tentaţie. craignis temuse (se ~). peur (il avait eu ~) temusem (mă ~). peur (vous avez eu ~) teme de ce e mai rău (se ~).] tenace. peur (tu as eu ~) temut (v-aţi ~). peur (j'ai eu ~) temut (ne-am ~). téléspectateur telecomandă telecomenzi. peur (tu avais ~) temeam (mă ~). peur (vous aviez ~) temeau (se ~). peur (n'aie pas ~) ! teme (s-ar ~). téléphone cellulaire. peur (ils ont ~) teamă (le era ~).f. théoricien . courant littéraire tenebre. peur (j'ai ~) teamă (mi-era ~). craint (il ~) temându-se. coup de téléphone (donner un~) telefon celular. téléphone telefon (da ~). tentative tentă tente. peur (nous avons ~) temeţi. peur (vous avez ~) teamă (vă era ~). devoir [n. téléobjectif teleologic. craindre le pire temeinic. Transilv. télépathie telescop telescoape. peur (ils ont eu ~) temut (te-ai ~). télégramme telejurnal.

]. timidement timişorean. imprimez .m. textualisme textualist.O. jouvence (fontaine de ~) tinichea [n. terriblement teritoriile franceze de peste mări. littéral textual (în mod ~). affranchir timbru.f. Ville de… [abréviation cartographique] ttti ticălos. impression. thermos termostat. mec. moule tipă. couilles [vulg.] terţă persoană (o ~). terminé terminate. timide timiditate. achèves. terrorisme terorist. = voiture Daewoo fabriquée en Roumanie ticsit.].]. testicules. achevé. gonzesse [fam. type tip [individ]. aplatir teşit. =de la ville de Timisoara [Bt] timonier [mar. timonier timorat.] termen oficial [abrev.] tinichele. [col. délai. texte textil. imprime (il ~) tipăreşti. thèse Tg. repos. Bourg de… [abréviation cartographique] Tg.]. durant. terminaison termometru. terminerai (je ~) terminat terminaţi terminată terminate. T.]. textuel. timoré timp.M. textualiste tezaur. thermomètre termos.] tigăi. imprimer. temps à autre (de ~) timp liber.] tifon [med. timbre-poste timid timizi timidă timide. termine (il ~) terminăm. impriment (ils ~) tipăresc (eu ~). terminez terminau. tandis que timp de. multiplier tipăresc (ei ~). textuellement textualism. terrasse teren.]. coquin. tierce personne (une ~) terţiar.]. terroriste teroriza. terroriser terţă. terminer termin (eu ~). termines (que tu ~) terminaţie. tigre tihnă. calme. terminera termina (voi ~).] ticluieşte.f.] ticlui. paix. jeunesse tinereţe. clos [n.m. pendant timpul (în tot ~). ferblanterie tinichigiu.].] Tico ®[n. jeunesse tinereţii veşnice (fântâna ~). thermostat terne.213 - . achever. tierce terţă [mus. saloperie [arg. [Bib. testé [vérifié] testicule. type [individu] tipar. textile textual. tympan (à la ~) timpul (cu ~). imprimes (tu ~) tipărim. temps timp (în acelaşi ~). thermique termina. tigré tigroaică. loisir timpan [anat. imprimé tipăriţi.] tigrat. terrible teribil de. tige tttim timbra. appuie-tête teveu [pop. mijote (il ~) [fig. timbre timbru poştal.]. termine (qu'il ~) termini. termine (que je ~) termina (el ~). finis (tu ~). tige [métal].] tipări. con [fig. pendant. timidité timiditate (cu ~). fini. longueur (à ~ de) timpuriu. [demod.] terestru.teorie. terminons termine (el să ~). termines termini (să ~). tester [vérifier] testat pop. aplati tetieră [auto]. [offic.] termic. terreur terorism. terrestre teribil. fois (à la ~) timp ce (în ~). tiers [mus.] tigaie [n. sol teren împrejmuit.]. termine (je ~) termin (să ~). infamie. temps d'exposition [photo] timp în timp (din ~). terme termen biblic [abrev. fer-blanc tinichigerie. terne teroare.] ticăloşie. trésor tezauriza tezaurizez. hâtif tindă. durant. terminaient termină.] termen demodat [abrev. terminées terminaţi. terminait termina (va ~). : Territoires Français d’Outremer teritoriu. temps (en même ~). imprime (j'~) tipăreşte. porche tineret.].] termen livresc [abrev. pendant timp de expunere [foto]. terminent termină (el ~). imprimons tipărit. terre cuite terasă. [liv. achèvent termină (ei ~).]. tixina tijă. gaze [méd. thermal termen.f. mettre fin. comble [adj. tôlier tttip tip.] teşi. vilain. thésauriser teză. tertiaire testa [pop.]. poêle à queue [n. finir. terrain. territoire termal. théorie teracotă. tigresse tigru. mijoter [fig. téléviseur text.] [vulg.] termen colocvial [abrev. longue (à la ~) timpul (în ~).

stylo toc pentru ochelari.A. refonte [n. piocheur. MM]. imprimeur.] tipic. automne Adev 08/01/08 toană [pl.] tonsură. topaze topi. torride Torino. torrentiel torenţială (ploaie ~). tirade tiraj [publ. hache toporaşi galbeni [pl. polenta tocat (mărunt). bûcher [verbe. étui toc (de pantof). tirant [n.]. Torah torent torenţi.m. tonneau [aéro. crétin [fig. file (il ~) toarnă (în formă). talon toc (pentru ochelari). fondre topea. rémouleur tocmai. tir cu arcul. torrentielle (pluie ~) torid.] tiranie. bachoter tocilă.]. coup de tête. titulaire Tiţian. crétin [fig. refonte [n. toléré tolerează (ei ~). département de Tulcea [abréviation] TM. gonzesse [fam.] tolera. fondais topesc. thon [poisson] tonaj. titre titlu de proprietate. carquois [n.]. tomographie ttton ton. tombereau tomnatec [pop. tonus tttop topaz.tipărire. département de Timis [abréviation] ttto toaletă. tir tir al antiaerienei. prélasse tolăni. tyranniser tirant [n.] ton [peşte]. tonique tonic [n. toilettes [n.] toluen. typiquement tipograf. tolère (qu'il ~) tolerezi.] toarce (el ~).] [méd. tolère (je ~) tolereze (el să ~). toast toasta. fondent topeşte. dictature. toluène tttom tom tomuri.]. prélassé tolbă (~ cu săggeţi) [n. haché tocător. fondu topire [n. tomate tomberon.] tonifica.] tttor Tora. torrent torenţial torenţială.]. tonne [mesure] tonic. impression tipesă [fam. imprimerie. ton [n. filer [vb. hachoir tocătură (de carne).] tobă de carte. hachis toci (~ o lecţie) [fam. tocade toarce. toponyme toponimie. plume.C. débonnaire. moule [vb. tambour tobă (de fanfară). tonifier tonifică.] [med. moulent [mouler] toartă. automnal tomnatic. tonsure tont.] tobogan. tyrannie tiraniza. tome tomată tomate. tonique [n. tonifié tonou [aero. topologie toponim. toge tttol tolăneşte (se ~). porte-plume.]. Turin tornadă.f. justement tocmeală.214 - . étui (de revolver) toc (de scris).]. tonnage tonalitate. marchandage togă. toquade toane [pl.]. Viola biflora [bot. aiguiseur tocilar. tolèrent tolerează (el ~).f. topographique topografie. porter un toast tobă. tornade .f.] tirbuşon tirbuşoane. tolère (il ~) tolerez. tirage [publ.]. tir à l'arc tiradă.] [poet. prélasser.m. cabinet [WC].].]. tolérable tolerant. Titien TL. titre de propriété titular. tolérer tolera (el ~).f. sot.]. toupie titlu.] tonus. hacher tocană [reg. automnal tomografie. étui à lunettes toca.] topografic.f. tolérance tolomac [pop] tolomacă.pl. tir de D. fond (il ~) topit. tonifie (il ~) tonificat. anse toast. toilette toaletă [WC]. tolérait (il ~) tolerase (el ~). toboggan tttoc toc [cutie] tocuri. étui toc (de revolver). vautrer tolănit.]. tire-bouchon titirez. tonalité tonă.] toamnă toamna. tolères (tu ~) tolerabil. topographie topologie.] topit [n. cognée [f. calé [col. typique tipic (în mod ~).]. typographie tttir tir.] [bot. toléré (il avait ~) tolerat. toponymie topor. tolérant toleranţă. typographe tipografie. fam.].] toci [pentru examen]. caisse [mus.

torse [n. ainsi. déduisez tras concluzia. coup de coude (donner un ~) trage pe lângă. jamais (à ~) Totul e bine când se termină cu bine. faire feu trage cu aspiratorul. toujours totdeauna (pentru ~). tira (il ~) traserăm. donner un coup de pied trage în toate părţile. compagne tovărăşie. écoutes (être aux ~). tradition tradiţional. Trans. amaigri trase (el ~).] trage vânturi. sommeiller trage o scatoalcă.] trăgaci. péter [vulg. traducteur traducere traduceri. torpilleur torpoare [neo.] torsiune. surprendre une conversation trage un vânt.]. toutefois. tirâtes trăsei (eu ~). Trans]. pourtant tov. torture torţă torţe. mettre de l'eau courante trage [cu o armă]. torche tot toţi toată toate. cigare tracasa [neo. torpillait torpilă (el ~). tirant trage apă curentă. torpiller torpila (el ~). torturer tortură.]. contrebandier trage.. rata (il ~) [cible] trăsei pe lângă. tirerait trage (va ~).]. tirage tragere cu arcul. tirailler [fusil] trage cu urechea. tiré (vous aviez ~) trăseseşi. déduis (je ~) tragem concluzia. interprète [traducteur]. torsion tort torturi. photographier tras în chip [reg. compagnon tovarăşă. tracasse (il ~) trackball [PC]. tout tous toute toutes tot aşa. torpillé torpilau.215 - . tirai (je ~) trăsese (el ~).] trage (clopotele). déduire. somnolent torpedou [auto]. tiré (ils avaient ~) trăseserăm. toxique tttr trabuc [nn. tirez tragi. aussi tot atât cât. déduis (tu ~) trage o concluzie. tir à l'arc . camarade [abréviation] tovarăş. torpille torpilor. tiré. colporter [com. péter [vulg. tabasser de coups trage-n chip [reg. tirer trag (ei ~). tirent trag (eu ~). tirer les conséquences trage un pui de somn.]. tiré (tu avais ~) trăseşi. torpillaient torpilează. tiré (j'avais ~) trăseseră. traduction trafica.]. tracassant tracasează (ei ~). traction tradiţie. boîte à gants [auto] torpila. totalement totalitate. vesser [vulg.]. compagnie toxic. buissonnière (faire l'école ~) trage chiulul [pop. Tout est bien qui finit bien Adev 13/01/08 totuna (mi-e ~). supplice. souffleter trage un şut. torpilla torpilat. tirer les conséquences trage un cot. tires (tu ~) tras traşi trasă. tracasser tracasa (el ~). ratai [cible] trăsese pe lângă.]. traditionnel traducător traducători.]. sécher [une classe etc. rater [cible] trage pe lângă (el ~). gâteau tortura.m. tire (je ~) trage (aş ~). autant tot teren. tracassé tracasând [PC].] trage ponoasele (pop. copine.]. intégrité. déduit tragi concluzia. cependant. tracteur tracţiune. induire trag concluzia. tire (il ~) trage (el ar ~). tire (qu'il ~) tragem. tout-terrain total totali totală totale. tireur. tirailleur tragere.). tirera (il ~) tragă (ei să ~). total total [adv. coutume. rate (il ~) [cible] tras pe lângă.][arg. tracassait tracasat [neo. torpille (il ~) torpilează (ei ~). boule de commande [PC] tractor. tirent (qu'ils ~) tragă (el să ~). photographié trage chiului de la şcoală. tirerais (je ~) trage (el ~). totalité totdeauna. tirons trageţi. ratait (il ~) [cible] trăgeam pe lângă (eu ~).toropeală. néanmoins. passer l'aspirateur trage o bătaie soră cu moartea. égal (cela m'est ~) totuşi. tiras (tu ~) trăgând. ratant [cible] trage un pârţ [vulg. camarade. tirâmes (nous ~) traserăţi. torpeur tors torşi toarsă toarse. tracassent tracasează (el ~). jamais (à tout ~). tout terrain tot-teren [auto]. torpeur toropit de somn toropită de somn. raté (il avait ~) [cible] trăgea pe lângă. tirer une conclusion trage consecinţele. torpillent torpilă. ratais (je ~) [cible] trăgând pe lângă. complètement. tiré (il avait ~) trăsesem (eu ~).m.].] traficant. gâchette trăgător [mil. déduisent. filé tors [n. quand même. copain. tintinnabuler trage concluzia. déduisons trageţi concluzia. tiré (nous avions ~) trăseserăţi. raté [cible] trase pe lângă (el~).

tragere (cu puşca). tir tragere la sorţi. tirage au sort trainic. solide tras de păr. tiré par les cheveux trădare. trahison trădător. traître trăi. vivre trăi (ar ~). vivrait trăi (el ~). vécut (il ~) trăi (va ~). vivra trăia. vivait trăiai. vivais trăiam. vivais trăiască (să ~). vive trăiau. vivaient trăiesc (ei ~). vivent trăiesc (eu ~). vis (je ~) trăieşte. vit trăieşti. vis (tu ~) trăim. vivons trăind. vivant trăit. vécu trăiţi. vivez trâmbiţă. clairon trâmbiţa [vb.]. claironner trâmbiţă (el ~). claironna trâmbiţat. claironné trâmbiţează (el ~). claironne (il ~) trâmbiţeze (să ~). claironne (qu'il ~) trambulină. tremplin tramvai tramvaie. tramway, tram trăncăni. jaser, jaspiner, caqueter, jacasser, bavarder, papoter trăncănea. jacassait trăncăneală. bavardage, papotage trăncăneşte. jase (il ~), bavarde, papote, caquète, jacasse (il ~) trăncănind. jacassant trăncănit. jacassé, jasé trandafir. rose trandafiriu. rose [adj.] trandafirul. la rose trândav. fainéant trândăvie. fainéantise tranpirat. transpiré transfoca [foto & film]. zoomer, zoom (faire un ~) transfocator. zoom transforma. convertir, transformer transform (eu ~). transforme (je ~) transformă. transforme (il ~) transformă (ei ~). transforment (ils ~) transforma (el ~). transformait transformă (el ~). transforma transformabil. transformable transformare. transformation transformat. transformé transformau. transformaient transformator transformatoare. transformateur transilvan, transilvănean. =de la région de Transylvanie Transilvania. Transylvanie translator translatori. traducteur transmis. transmis

transmisibil. transmissible transmisie, transmisiune. transmission transmite. transmettre transmit (ei ~). transmettent transmit (eu ~). transmets (je ~) transmită (el să ~). transmette (qu'il ~) transmite. transmet transmitem. transmettons transmiteţi. transmettez transmiţi. transmets (tu ~) transparent transparentă. transparent transparenţă. transparence transpira. suer, transpirer transpir. transpire (je ~) transpira (el ~). transpirait transpiraţi (voi ~). transpirez transpiră (ei ~). transpirent transpiră (el ~). transpire (il ~) transpirăm. transpirons transpiri. transpires transpiraţie. sueur, transpiration transport transporturi. charge [n.], transport transporta. porter [transporter], transporter transportat. porté [transporté], transporté transportă (ei ~). transportent transportă (el ~). transporte (il ~) transportând. transportant transportabil. transportable transpune. transposer transpune în practică. mettre en pratique transpunere. transposition transtextualitate. transtextualité transversal transversali. transversal tranziţie. transition trapă. trappe trasa. tracer traseu. parcours trata [subiect]. porter sur [concerner] tratament. cure Tratatul de la Lisabona. Traité de Lisbonne Adev 10/02/08 tratative [pl.]. pourparlers [pl.] traversa. croiser, traverser traversare. traversée travesti. travestir, déguiser trăsnet trăsnete. foudre trăsurică. charrette trăznit [adj]. étourdi [adj.] trânti (~ o uşă). claquer (~ une porte) trântească (el să ~ uşa). claque (qu'il ~ une porte) trântesc (~ uşa). claquent (ils ~ une porte) trânteşte (~ o uşă). claque (il ~ une porte) trânti (el ~ uşa). claqua (il ~ une porte) trânti (el ~). claqua (il ~) trântind (~ uşa). claquant (~ la porte) trântit (~ uşa). claqué (~ une porte) trânti la pământ. terrasser trântit la pământ. terrassé trânti la un examen. recaler trântit [examen]. collé [examen] trânti uşa în nas. fermer la porte au nez trânti uşa în nas [+G.]. fermer la porte au nez de

- 216 -

tttre treabă. besogne, affaire treaptă. degré treaptă [a unei scări mobile]. échelon treaz. réveillé trebui. falloir, devoir trebui (ar ~). devrait, faudrait trebui (va ~). faudra, devra trebuia. fallait, devait trebuiască (să ~). doive trebuie. dois, doivent, devez, faut, doit, devons trebuit. fallu, dû trebuincios [liv.]. nécessaire trecător [adj.]. fugitif, éphémère, passager trecător [n.]. passant [n.] trece [peste un obstacol]. franchir trec (ei ~ peste un obstacol). franchissent (~ un obstacle) trecând (~ peste un obstacol). franchissant (~ un obstacle) trece (~ peste un obstacol). franchir (~ un obstacle) trece (el ~ peste un obstacol). franchit (il ~ un obstacle) trecut (~ peste un obstacol). franchi (~ un obstacle) trece din nou. repasser trece în proprietatea statului. étatiser, nationaliser trece pe roşu [la semafor]. brûler le feu rouge trece peste. enjamber trecere. passage trecere de pietoni [n.f.]. voie piétonne [n.f.], clouté (passage ~) trecut (anul ~). dernier (l'an ~) trei. trois trei-fraţi-pătaţi [bot.]. Viola tricolor [bot.] trei locuri (cu ~). triplace trei răi [bot.]. Hepatica transylvanica [bot.] treia. troisième treia parte (a ~). troisième [1/3] treierătoare. batteuse treilea. troisième treime. troisième [1/3], tiers treişpe. treize treisprezece. treize treizeci. trente tremur. tremblement, frémissement, frisson tremura. trembler, vibrer, vaciller, frémir tremur (eu ~). frémis (je ~) tremură de frig. frémit (il ~) tremură (ei ~). frémissent tremura (el ~). frémissait tremură [perf. s.]. frémit (il ~) [parf. s.] tremura de frig. grelotter tremurând. frémissant tremurat. frémi tremurător. tremblant, frémissant [adj.] tremurau. frémissaient tremurici. tremblement tremurici (avea ~). frousse (avoir la ~) tren trenuri. train tren de aterizare [aero]. train d'atterrissage [aéro]

trend. tendance Adev 01/11/07 trepida. vibrer trepied. trépied trepied [foto]. pied photo treptat. fur (au ~ et à mesure) tresă. tresse tresă [mil.]. galon [mil.] tresaltă. bondit tresălta. bondir tresăltare. soubresaut tresări. tressaillir tresărire. tressaillement, soubresaut trestie. roseau trezi. réveiller trezea. réveillait trezesc (ei se ~). réveillent (ils se ~) trezesc (mă ~). réveille (je me ~) trezeşte (se ~). réveille (il se ~) trezeşti (te ~). réveilles (tu te ~) trezim (ne ~). réveillons (nous nous ~) trezit. réveillé treziţi (vă ~). réveillez (vous vous ~) trezi curiozitatea. intriguer (v.t.) trezire. réveil tttri tria triez. trier trib triburi. tribu tribord. tribord tribun. tribun tribunal tribunale. tribunal Tribunalul Suprem. Cour de cassation tribună. tribune tricot [textil]. tricot [textile] tricota. tricoter tricotaj. maille tricou tricouri. tricot, tee-shirt tricou poli. polo [chemise] triere. tri trifoi. trèfle trigonometrie. trigo [f.] [fam.], trigonométrie trimite. envoyer trimis. envoyé trimis [n.]. messager trimit. envoie trimite. envoie trimite (ar ~). enverrait trimite (pe cineva departe). reléguer trimite (va ~). enverra trimite (vei ~). enverras trimite (veţi ~). enverrez trimite (voi ~). enverrai trimite (vom ~). enverrons trimite (vor ~). enverront trimite înapoi. renvoyer trimite un fax. télécopier trimitere. envoi trimitere înapoi. renvoi triplu. triple trist. morne, triste tristeţe. chagrin, tristesse, amertume trişerie. tricherie triumf. triomphe

- 217 -

triumfa. triompher triunghi triunghiuri. triangle trivial. vulgaire, obscène trivialitate. vulgarité trîndav. paresseux trîndăvie. paresse tttro troacă. trou troacă [fig. auto]. vieille bagnole [fam.] trofeu. trophée trohaic. trochaïque troieni. enneiger troienit. enneigé, neigeux troiţă. crucifix, calvaire trombă. trombe trompetă. cornet trompetă [muz.]. cornet [mus.] tropaială. piétinement tropăi. piétiner tropăi pe loc (pentru a se în. semelle (battre la ~) tropăit. piétinement troscăit [pop.] troscăiţi troscăită troscăite. ivre troscot de munte [bot.]. Polygonum alpinum [bot.] trosni. claquer, craquer trosnească (el să ~). claque (qu'il ~) trosnesc arzînd (ei ~). craquent (ils ~) trosnesc arzînd (ei ~). pétillent (ils ~) [bois] trosneşte. claque (il ~), craque (il ~) trosneşte (care ~). pétillant [bois au feu] trosni (el ~). claqua (il ~) trosnit. craqué trosnitură. craquement trotuar. trottoir trozni. crépiter truc. astuce, feinte [nf.] [fam.] trudă. sueur trudi [fig.]. suer trufandale [n.f. pl.]. primeurs [n.f. pl.] trufaş. arrogant trufie. fatuité, morgue, arrogance trunchi [n.n.] trunchiuri. tronc [n.m.], souche [n.f.] trup trupuri. corps trup şi suflet. corps et âme trupă. troupe trupesc. corporel trupului. corps (du ~) trupului (plăcerile ~). chair (plaisirs de la ~) trusă. trousse, étui trusă [n.f.]. nécessaire [n.m.] trusou. trousseau tttu tu. tu, toi tu însăţi [f.]. toi-même tu însuţi [m.]. toi-même tub. tube tubercul. tubercule tuberculoză. tuberculose tuberculoză pulmonară. phtisie tuberoză [pop.]. Polyanthes tuberosa tubular. tubulaire tuciuriu [n.m.] [rasist] tuciurie [n.f.] tuciurii [n.m.pl.]. gitan

tufă. touffe tufă de arbuşti. buisson tufiş. buisson tttul tulbura. émouvoir, toucher [fig.] tulburare. émoi, trouble, tulburare [fig.]. étourdissement tulburat. confus, touché [fig.] tulburător. troublant, enivrant tuleie [pl.]. duvet [facial] tulpină tulpini. tige [d'une plante] tumbă. culbute tumult. tumulte tumultuos. tumultueux tttun tuna. tonner tuna [imperf.]. tonnait (il ~) tunat. tonné tună. tonne (il ~) tună [perf. s.]. tonna (il ~) tuna şi fulgera împotriva. tonner contre tună şi fulgeră contra. tonne contre (il ~) tuna şi fulgera împotriva. pester contre tuna şi fulgera împotriva (el). pestait contre (il ~) tunător. tonnant, tonitruant tunde. tondre tund (ei ~). tondent tund (eu ~). tonds (je ~) tunde (aş ~). tondrais (je ~) tunde (el ~). tond (il ~) tunde (el ar ~). tondrait tunde (va ~). tondra tunde (vei ~). tondras tunde (veţi ~). tondrez tunde (voi ~). tondrai tunde (vom ~). tondrons tunde (vor ~). tondront tundea. tondait tundeai. tondais (tu ~) tundeam (eu ~). tondais (je ~) tundeam (noi ~). tondions tundeaţi. tondiez tundeau. tondaient tundem. tondons tundeţi. tondez tuns tunşi tunsă tunse. tondu tunse (el ~). tondit (il ~) tunsese. tondu (il avait ~) tunsesem (eu ~). tondu (j'avais ~) tunzi. tonds (tu ~) tunel. tunnel tunet tunete. coup de tonnerre, tonnerre tunică. tunique Tunisia. Tunisie tunisian. Tunisien tunsoare. coupe [des cheveux], tonsure tupeu. insolence, aplomb, culot [n.m.], toupet tupeu (avea ~). gêne (être sans ~), culot (avoir du ~) tttur tur. tour [tourisme] turba de mânie. enrager turbat. enragé

- 218 -

turbărie G.-D. turbăriei turbării. tourbière turbiona [fiz]. tourbillonner turc. turc turc [locuitor]. Turc Turcia. Turquie turcoaz. turquoise turist. vacancier turist cu cortul. campeur turiţa mare [bot.]. carline [bot.], Carlina acaulis turmă. troupeau turma de elefanţi. troupeau d’éléphants Adev 05/12/07 turmenta. tourmenter turmentat [iron.]. tourmenté turn. beffroi, donjon, tour [f.] turn [n.n.] turnuri. tour [n.f.] [bâtiment] turn de control [aero.]. tour de contrôle [aéro.] turna. verser torn. verse (je ~) torni. verses turna. versa turnăm. versons turnat. versé turna (în formă). mouler turna beton. couler du béton turna un film. tourner un film turnantă [auto]. tournant [auto] turnare (în formă). moulage turnat (în formă). moulé turnător. mouchard, cafard [dénonciateur] turnător [la poliţie]. indicateur [de la police] turneu [n.n.] turnee. tournée [n.f.] Turnul Babel. tour de Babel (La ~) turnul de fildeş. tour d'ivoire (la ~) turpitudine [neo]. turpitude turtă [bot.]. Carlina acaulis, carline [bot.] turti. aplatir, comprimer, cabosser turtit. cabossé turturea [bot.]. Saxifraga marginata [bot.] tuse [n.f.sg.]. toux [n.f.sg.] tusea. toux (la ~) tuşă. touche [n.] tuşă [fam.]. tatie [fam.] tuşă [pictură]. touche [peinture] tuşă [sport]. touche [sport] tutelă. tutelle tutore. tuteur tutui. tutoyer tutui (se ~). tutoyer (se ~) tutuim. tutoyons tutuim (să ne ~). tutoie (qu'on se ~) tutuit. tutoyé tutuire. tutoiement tutun. tabac TV. téléviseur, télé [n.f.][l'appareil] TVR M.R.. =télévision nationale roumaine TVR-1 R.. =télévision nationale roumaine TVR-2 R.. =télévision nationale roumaine ţţţa ţal [arh.], notă de plată [restaurant]. note [restaurant]. Zahl ţap. bouquin [zool.], bouquetin, bouc

ţap [halbă de bere]. bock ţap ispăşitor. bouc émissaire ţapinar. bûcheron ţară ţări [n.f.pl.]. état, pays, patrie ţară noastră. notre pays Adev 01/11/07 Ţara Galilor. Pays des Galles ţarc. parc [zoo.] Ţarcului. =montagnes - Carpates E roum. ţal [arh.]. note [restau.]. Zahl ţanc ţancuri. rocher ţanc (se opri la ~). pile (s'arrêter ~) ţancul ţancurile. rocher (le ~) ţarină. éteule ţăcăni (se ~). fêler (se ~) [fam.] ţăran ţărancă. paysan, agriculteur, bouseux [n.fig.péjor.] ţărănime. paysannerie ţării. pays (du ~) ţările. pays (les ~) Ţările de Jos [arh.] [n.f.pl.]. Pays Bas, Hollande [n.f.] ţărm. rivage, côte [géo. rive] ţărmul mării. bord de mer (le ~) ţărmuri. côtes [géo. rives] ţăruş. pieu, piquet ţăruş [la un cort]. sardine [d'une tente] ţâcnit. cinglé ţânţar. moustique ţânc [pop. peiorativ]. petit [n.m.] ţâră (o ~). peu (un ~) ţâră de (o ~) [pop.]. brin de (un ~) [fam.], grain de (un ~) [fig.] ţâră de [pop.]. un grain de [fig.] ţâşni. gicler, jaillir ţâşnea. giclait ţâşnesc (ei ~). jaillissent ţâşneşte. jaillit (il ~) ţâşnit. giclé, jailli ţâşnire. jaillissement ţâşnitură. jet ţâţa-vacii [bot.]. Primula elatior [bot.] ţâţă [pop.] ţâţe. poitrine, nichon [vulg.], gorge, mamelle ţâţă mare. poitrine [de la femme] ţţţe ţeastă ţeste. tête ţeastă [pop.] ţeste. crâne ţeavă. tuyau ţechin [monedă]. sequin ţep [n.m.] ţepi. épine [n.f.] ţepi (cu ~). hérissé ţepos. hérissé ţesător. tisserand ţesătură. tissu, étoffe ţese. tisser ţes (ei ~). tissent (ils ~) ţes (eu ~). tisse (je ~) ţesând. tissant ţese (el ~). tisse (il ~) ţesea. tissait ţeseau. tissaient ţesu (el ~). tissa (il ~) ţesut [vb]. tissé ţesut [biol.]. tissu ţesut [n.] [activitatea]. tissage

- 219 -

tient (il ~) ţine (va ~).ţurţuri de gheaţă. fin [n.][pop.]. coup d'œil. tenir tête ţine post.] uimi (a ~). Union Européenne ucaz. ébahit uluit.m. cible.][pop.[pron D. huile. tiens (tu ~) ţii (să ~). des Magyars de R> U. étonnement uimit. tenons ţineţi. cloue (qu'il ~) ţintuieşte. officier [vb. Ukraine ud leoarcă. voyant [adj.] ţine (ar ~).][arg. étonnement uluiască (să ~). port ţinută [n. interloquer. bohémien [adj. te [pron. prodigieux uimitor [adv.D. ébaubi [col. tint ţinut. assassiner. tiennent ţin (eu ~). zieuter [pop. sèche [n. homicide [n.] ţie.] ţine piept. région. oubli uitătură. ruelle ulm. t' [pron. toi (à ~) ţigan ţigani ţigancă ţigănci. tordre le cou ucide (cu o lovitură). tiens ! ţinea.f. D] ţicni (se ~) scrânti (se ~). tienne (que je ~) ţină (ei să ~). apprentissage ucide. pétrifié [fig. humain umanism. tenez uituc uituci uitucă uituce.][de la vache] uuui uimească (să ~). humanisme . émerveiller.ţel [n. sidéré. assommer ucidere.pl. la ferme ! [fam. étonnant.220 - . méduser. prodigieux uuum uman.E.].f.] uuua U.pl. ultérieurement. tiennent (qu'ils ~) ţină (el să ~). tzigane [adj. meurtre ucidere din culpă [n. ulcère ulceraţie.][jur. ébahisse uimeşte. huileux uliţă.]. assassin. tiens (je ~) ţin (eu să ~). huile à moteur ulei de peşte. pétrifier [fig. pétrifié [fig. objet [but] ţintui. olaj ulei de motor.].f. tenait ţinem. ébahir uimire. négligent uuul -UL <filmUL> [m. tuile.&n. ébahissement.f. étourdissant [adj.].] ţol. meurtrier [adj.f.] ucis. huile de poisson uleios.] ţine (el ~). tenir ţin. oublié uită. cél ţţţi ţi-. D] ţi.].]. <Union Démo. tenue ţţţo ţoale. tapageur [couleur] ţine. clouant ţintuit.].]. LE <LE film> ulcer.n. oublia uitând.M. gitan ţigănesc. dernier. prodigieusement uita (se ~). mouiller. ébahisse uluieşte.] ţinuturi.]. eau-de-vie ţurţure de gheaţă . tiendrait ţine (care nu se poate ~). tégla. bisou ţuhaus [arg.] ţine-ţi gura! [fam. ultime ului uluiesc.] ucigaş. pouce ţţţu ţucătură [pop.] ţeluri. taule [arg. tenir au courant ţine la curent. stupéfaction.uluitoare [pl.]. ulcération ulcior. cloué au lit ţinut [n. accoutrement ţoale [n. glaçon [n.].f. fauché [fig. cloue (il ~) ţintuind. oubliant uitare. cruche ulei. coup d’œil uite.] uita. nippes [n..]. pétrifier [fig. ébahissement. émerveiller. incontinent [méd.]. tueur à gages ucigaş plătit. tienne (qu'il ~) ţină (să ~). mouillé uger [n. faucher [fig. tiendra ţine!. médusé. trempé jusqu'à la moelle ud până în măduva oaselor. pays [région] ţinută. tenir au courant ţine o slujbă religioasă (a ~). homicide ucigaş năimit [arh. stupéfait. ultérieur ultim ultimi ultimă ultime. tienne ţii.].] ţicnit.] ţiglă ţigle. tueur à gages ucigător.].].].]. jeûner ţintă. ébahi uimitor uimitori uimitoare – uimitoare. cloué ţintuit la pat.]. tremper udat. ébahit uimi. tenez ţinu.. Ziegel ţipător. tiennes (que tu ~) ţine-ţi fleanca! [pop. but. ébahir. clouer ţintuiască (el să ~). orme ulterior.R. toqué [fam. pis [n. ébahi uluitor uluitori uluitoare . étonner uluială. édit ucenic. étonnant. tenu ţine informat. but. la ferme ! [fam.m. oublier uitat.]. meurtrier [n.] ţigară. bohémien [n.]. duré.] ţipător [culoare] ţipătoare.] ţuică. contrée.]. trempé jusqu'à la moelle uda ud. éberlué.] Ucraina. tuer. apprenti ucenicie.n. fêler (se ~) [fam.

humide umeraş. quelques-uns unire. étoffer umple (~ un şanţ). cintre umeri (ridica din ~). honte (de la ~) umilire. saindoux [n. Hongrie. onze unt. ligne (~ de pêche). mijoter [fig.][*] unguroaică. uniforme uniformă. union unitar. graisser la patte de qqn [pop] ungher. humidité umil. humanitaire umanitarism. D'UNE <moteur D'UNE voiture> unele.*] unguresc. garnir. Hongrois [n. comblent (ils ~ un fossé) umplut. huiler unge cu unt. reliant unit. cheminé umblet. unanimement unchi. beurrer unge pe cineva [mitui]. comblent (qu'ils ~ un fossé) umple [tapiţerie]. intrigué uneltire. humiliation umilit. unique. égaler. unanimité unanimitate (în ~). recoin ungherele (în toate ~). ustensile unealtire. conspiration uneltitor. farcir. uniformité uniformiza.). université unsoare. garni [rempli] umplut (un şanţ). allier. chemina (il ~) umbla în vârful picioarelor. un une UN <UN film>. parfois. hongrois.m. série (hors ~) unifica. quelquefois uuung ungar. humoriste umoristic. chemine (il ~). uniformiser. conspirateur uneori.] unelti uneltesc. relient (ils ~) uneşte. canne undiţa (pescui cu ~).umanist. union Uniunea Europeană. Union Européenne univers universuri. oncle unde. garni.][*] a ~) Ungaria. quelque part undiţă. épaules (hausser les ~) umezi. humiliation. angle unghie unghii.]. garnissage umplu (ei ~ un şanţ). D'UN <scénario D'UN film> unul.i. humaniste umanitar. abaisser umili (se ~). universellement universitar. uniforme uniformitate. relie (il ~) uni (el ~). humeur umor. comblé (un fossé) umplut [d. huile de poisson untură de porc topită [f. hongrois [adj. marche umbra-iepurelui [bot. outil. un grain de [fig. certains [art.].] un pic. unir. UN <UN film> un grăunte de.].indéf. à la file. comploté. relier. humanitarisme umanitate. comble (du fond en ~) unghi unghiuri. parapluie umed umezi umedă umede. coin. joindre. hongrois [adj. humilié umilitor. démarche. un unul câte unul. unification uniform uniformă. manœuvre UNEI <motorul UNEI maşini>. humour umorist. ligne (pêcher à la ~) unealtă. unifier unificare. honte (la ~) umilinţă. rembourré umplut cu puf. humanité umăr umeri. beurre untură de peşte. marcher umbla (el ~). humiliant umoare [anat.]. honte umilinţei. unitaire unitate. aller sur la pointe des pieds umblat. combler (~ un fossé) umple (ei să ~ un şanţ). univers universal. humoristique umple. fourré [adj. ombre umbrelă. unifier unesc (ei ~). unité uniune. tour à tour . lier. universitaire universitate. comploter. pavaner umflat. mortifier.]. cheminait (il ~) umblă (el ~). Hongroise uuuni uni unesc. Hongrie (la ~) unge cu ulei.] UNUI <scenariul UNUI film>. brigue. marché. tapiţerie]. un à la fois unul după altul. humilier umilinţa. ongle ungur unguri.] uneltind. humble umili. mijote (il ~) [fig. épaule umbla. relié unic.]. égaliser unii. mouillé umfla (se ~). joufflu umiditate. réunir. régulier.m. joint. garnissage uuun un una. asperge à feuilles étroites umbră. relia unind. singulier.221 - . grossir umfla în pene (se ~). graisse unsprezece. cheminer. où undeva. rembourrer [meubles] umplere. quelques-unes unelteşte. complotant uneltit. peu. un à la fois unanimitate. un petit peu una câte una. mouiller umezit. intriguer (v. duveté umplutură. universel universal (în mod ~). onze unşpe [pop. graisser. académique.

mauvais. montée ureche urechi. ustensile ustura. détester. suivra urmării (eu ~). séchoir uscător de mâini [aparat].] urină.] urgent. poursuite urmărire [poliţistă].m. oreille urechea-iepurelui [bot. filature [police] urmăritor. suis (je ~) [de suivre] urmăreşte. géant [adj. ébranler urnesc (ei ~).].] uscător de păr [n.] urechelniţă [bot. Uranus ură. souhaitez urăm. suis (tu ~) [de suivre] urmare.]. [bot. ourson ursuleţ de pluş. filé [police] urmăriţi. poursuivrait.]. séché.f. poursuis urmări (ar ~). sèche (il ~) usuce (el să se ~). s. orang-outan Uranus. gravi. suivis (je ~) urmărim. accompagné urmaţi.n. montait urcând. urbanité urca. nase [pop. sèche (qu'il ~) usuci.] urâţenie. pourchassé urmărit [poliţieneşte]. suis (je ~) [de suivre] urmezi. côte à côte uuura ura. montant urcat. filer [police] urmări îndeaproape. poursuivi.n. suivent. hurlement uuurm urma.f.] urzica mică [bot. suivi.].f. vilain.].].]. suivrait urmări (el ~). poursuivait urmărea [poliţieneşte]. suivis (je ~) urmat. sécher usca (el se ~). montée urcuş. porte (la ~) uşa din faţă [auto]. porte principale . séché uscă (el se ~) [perf. séchage uscăciune. souhaite (je ~) urezi.].][pământul][mar. porte uşa.]. marque. ourse ursuleţ. suivre urma (ar ~). suivant. poursuit. urbain. poursuivant în următorii 15 ani. aversion. sèches (tu ~) uscare.]. géant [n. souhaitons urează (el ~). suivit urmăm. sécheur. prochain urmări. enlaidir urla. souhaites (tu ~) uragan. poursuivez.]. monter urca (el ~). suit (il ~) urmăreşte [poliţia]. óriás Adev 19/12/07 urieşesc. piquer uşă uşi. porte au nez (fermer la ~) uşa principală. ouragan urangutan. suivent urmează (el ~). urgence uriaş uriaşa. terre ferme uscat [vb. haï. suivez urmări [poliţieneşte]. percefeuille [bot. ours en peluche ursuz. séchait uscat uscată. souhaitent urez.pl. portière arrière uşa în nas (trânti ~).m. haïr urât. essoreuse ustensilă. sécheresse uscător. hausse. poursuivît urmărea.]. file (il ~) [police] urmăreşti. talonner urmări [neplăcute] [n. suite urmă [n. Urtica urens [bot. détesté urîţi. sèche (je ~) usucă (el se ~). poursuivra. suivrait urma (va ~). urne urni (a ~). séquelles [n. citadin [adj. souhaite (il ~) urează. poursuivre. suivre. Jovibarba heuffellii [bot.]. poursuis.] urmărire. suivi. suit (il ~) urmez. Grande Ourse ursoaică. =du prosateur et poète Urmuz urnă. suivra urmai (eu ~).]. poursuive urmăresc (ei ~). vrombir urzica mare [bot. filait [police] urmărească (să ~). Bupleurum sp. impérieux.]. ébranlé urs urşi [m. sèche-cheveux [n. Uruguay urui. suivez urmă (el ~).pl. suivant. piste următor. sécha usuc (eu ~). suivit urmări (va ~).222 - . ébranlent urneşte. sec uscat (la loc ~). hideur urban. hurler urlet. poursuivent urmăresc (eu ~). maussade Uruguai. poursuivant urmărit.] uscător de rufe. sèche-mains [n. gravir. ours Ursa Mare [astron.unul lângă altul. moche [pop. suivant urmează (ei ~). géant [adj. dans les quinze prochaines années Adev 01/11/07 urmuzian.] uuusc usca (se ~). urine urî urăsc.] urâtă.]. trace. ébranle urnit. haine urât [adj. Urtica dioica [bot. citadin urbanitate. poursuivons urmărind. suivons urmând. souhaiter uraţi. laid.].pl. portière avant [auto] uşa din spate [auto]. pourchasser. sec (au ~) uscat [n. monté urcare. suivons. urgent urgenţă. suis (tu ~) [de suivre].

myrtille [n.f. haine uşurinţă (cu ~). malle valoare valori. usine uzual. vaudra valorat. facilement uşor colorat. valeureux vals. vaut valoreze (să ~).uşă cu două canaturi. foyer vază. variole Varşovia. -A <il filmerA> vacant. valet de cœur [cartes] valid. vámos vampir. vous [pron.] [anotimp]. variablement. âtre. douane. variante varietate. vaccine Vaccinium myrtillus. valve (faire ~) vvvam vamă. plainte vailing [reg. voiture (de train). utile utila. Wanne vanilie. vám vamal. vacances [pl. valent. valet valet de cupă. utopique utopie. doter utilitate. ouate vată hidrofilă. léger. vague [n. valablement vale. vaccine vaccina. commode uşor [adv. vacant vacanţă. <el V-a filmat>. vagabondage vagon. légère (à la ~) uuut util. variété variolă. valu valorează. vain.. chaux vara [anotimp]. vallée vale (largă). facile. vaniteux vapor vapoare. valeur valoare (de ~).] valvă (face ~). aisance uşurinţă. frivole uşuratic (în mod ~).] vas de sânge. val valet. varier variabil. <il VOUS a filmé> -a [futur 3 pers sg] V.] vagabond. choix [commerce] varieteu.].. espèce. utiliser utilizabil.] vameş. valable valabil (în mod ~). navire vapori. VOUS.]. été [saison] varia. vaille valoros. vase vas [fiz. -a [futur 3 pers sg] VA… <el VA filma>. Saint-Siège (le ~) vatra vetrele. débiner (se ~) [fam. vampire vvvan vană. valide valida. vaudrait valora (va ~). vanille vanitate.f. user uzat. pot [n. été (l'~) vara [n. porte pliante uşier. valoir valora (ar ~). usurpateur vvva v-. chou vas.] [bot. valet [cartes]. douanier [n. vague [adj. usure uzurpa. vase . porte (de la ~) uşile închise (cu ~).] [recipient] vase.] vad vaduri. diversité varietate (de produse). vaste. usé. vassal vasalitate.. portier [concierge] uşii.] vacarm. valider valiză. vacarme vacă vaci. précieux valoare (fără ~). porte à deux vantaux uşă culisantă. usurper uzurpator. usage utopic. vapeurs vaporizator. faciliter uşuratic. vache vaccin. facilité. vassalité vast. douanier [adj. wagon vagon de dormit. devises [fin. baignoire. bio.n. aisance . A] V-.] uşor uşoară. utopie a uza de. teinté uşura. vagabond vagabondaj. léger. huis clos (à ~) uşchi. hélas vaiet. usuellement uzură.].] veri [n. gué (le ~) vag.].]. légère (à la ~) uşurinţă. porte pliante uşă laterală. utilisable utilizare. vaisseau sanguin vasal. misérable valora. coton hydrophile Vaticanul. âtre (l'~) vatră vetre. de façon variable variantă. valse valută. vaisseau vas [mar. a se folosi folosesc. bateau. vallée [abréviation cartographique] va. porte latérale uşă pliantă.m. navire vas [n. Vallée de… [abréviation cartographique].. vanité vanitos. bassin vvval val. porte coulissante uşă în armonică. légèreté. ample vată. fracas. wagon-lit. voiture-lit vai!. va [aux futur 3 pers sg].f. valise. usuel uzual (în mod ~).] [pl. utilité utiliza. vaporisateur var.223 - . légèrement. clochard.pl. variété. Varsovie varză verze. gué vadul.] valabil. variable variabil (în mod ~). usagé uzină.

introduire (se ~). nuisible vătrai. brucolaque vârf. pic.] [bot. veille (état de ~) . vedette. verrait vedea (el ~). vente à la criée vânzare angro. vallon (le ~) văiugă [nf. pâteux vâslă. chasser [sport]. vu (j'avais ~) văzuseră. chasseur vână.m. voit vedea (ar ~). siècle vecernie.f. voir grand vedere [n.] văr.f. ancien ancienne veci vecilor (în ~). vu (nous avions ~) văzuserăţi. vu (tu avais ~) văzut văzuţi văzută văzute. mêler (se ~) vârî în pat (se ~). vider son carquois vărsare [hidr.].pl.] vârf [în formă de cioc]. blanchi vătăma. chasse à courre vânătoare cu hăitaşi.] vătămător. estival vârcolac. vois văd (să ~). vieux vieille. lamenter văita (se ~). verdure vegetativ vegetativă. Peduncularis verticillata vâzdoagă [bot. verra vedem. déboucher sur vărsa tot veninul [fig. Verseau [zodiac] vărsătură. voient văd (eu ~). fournaise vâna.]. fourrer.]. sommet. vallon (le ~) vâlvă (face ~). bec [fig.m. éclat (faire ~) vâlvătaie. ouaté vvvâ Vâlcan. tisonnier vătuit.]. vomi [n. cabinet [WC]. toxique. variole Vărsător [zodiac]. étoile [vedette] vegetal. jérémiades [pl.] vânzător la o staţie de benzină. végétatif veghe. cime. âge moyen Adev 01/11/07 vârstnic vârstnice.] vâlcele. pâle vânătaie. vomissement vărui.]. verser varsă. voyez vezi.] vvve veac.][bot. voisinage vecinic [arh.]. verse (je ~) vărsa (el ~). tendres années vârstă medie.]. cousin vărsa.f. fourré [de fourrer] văratec [pop. battue vânătoarea.] [contusion]. pointe. chasse vânătoare cu câini. tagète [n. homme d'à côté (l'~) vvved vedea. vomir vărsa în (se ~) [râu].] văiugi. courir après vâna (el ~). chasse (il ~) [sport] vânătoare.f. verse (il ~) vărs. toilettes [n. vallon (le ~) vâlcica.vvvă vă. vente au détail vânzare prin corespondenţă. versait.]. vois (tu ~) vedea lucrurile în mare. lit (se mettre au ~) vâsc. vânzare en détail. Anthyllis vulneraria [bot. chasse (la ~) vănător. miner vătămătoare [n. veuf veuve văicăreli [pl. verse verşi. gui vâscos. voyons vedem (să ~). voyons. répandait vărsăm. estival văratic.] vâlceaua. contusion vânt vânturi [pl. comble [géogr.m. pompiste vârât. chassait (il ~) [sport] vâna (va ~).] vecinică. commis vânzător ambulant. veille [guet] veghe (stare de ~). blanchit văruit. pet [vulg. gémir văiuga. bec. vente en gros vânzare cu amănuntul.] vederi.] vechi veche. effusion vărsare [hidr. âge Adev 01/11/07 vârstă fragedă. vous vădit. voie (qu'il ~). voient văd (ei ~). vent. introduire vârî (se ~).] văicări (se ~). chassera (il ~) [sport] vânat [n. meurtrissure. bleu [n. vêpres veceu.]. vente par correspondance vânzător. voyant văzuse. tourbillon vârtejul pământului [bot.].].] văduv văduvă. veine vânăt. voir vadă (să ~).] vedetă vedete. voyions vedeţi. répandre. vallon [n. Tagetes erecta. vente vânzare ambulantă. manifeste [adj. vâlcea [n. pointe des pieds (sur la ~) vârî (ancien vîrî). verses vărsa [med.224 - . veille. aviron vârstă vârste. insinuer (s'~). végétation. jamais (à tout ~) vecin vecină. vu le vede. vu (vous aviez ~) văzuseşi.f. eufemism]. vu (ils avaient ~) văzuserăm. voyait vedea (va ~). =montagnes . versons vărsat. voisin vecinătate. âgé Adev 01/11/07 vârtej. blanchir văruieşte. vallon [n.] [poet.Carpates S roum. vue [n. colporteur [com. gibier vânează (el ~). végétal vegetaţie. embouchure vărsat [med. éternel éternelle vecinul.].] vârful picioarelor (în ~). vu (il avait ~) văzusem (eu ~).] vânzare. voie (que je ~) văzând.

gilet [n. veiller vehement. drôle. fameux veşmânt. nouvelle (la ~) vestiar.]. adoration veneraţie. Sempervivum montanum [bot. nouvelles [n. gai veselă. verdure verdict.].]. offensé. vienne vine. vénérable venerare.].p. contrôlaient verifici ]. vestiaire vestibul. Salman Rushdie. arrivé. couloir vestic.] vestă termoizolată. Venise veni. écureuil veri primari [pl. vérification. verbal verde verzi. ventral ventrilică [bot. arriva veni (ar ~).].sg. été (de l'~) [n. viendrait. éternellement [adv. véranda [n. contrôles (tu ~) verificabil. éternel veşnic [adv. vaisselle veselie. viens.m.veghea. vêtement veşnic veşnică.pl. futur 2 pers] VEŢI… <VEŢI filma>. germains (cousins ~) verifica. verdâtre verzuliu.].] veste [n. lac [vernis] Veronica.].] verbal. revenu [n. venir. italiques (caractères ~) verze. G. ouest vestă. véhémence vehicul vehicule. cousine verni [neo. gilet pare-balles [n.]. vertical vertiginos. contrôlé. vers [lit.] verişoară. plausible. ancien combattant veţi. viendra venim. gaieté veselie (cu ~). vexer.] veşnicie. contrôle (il ~) verifică (el ~) [perf.].]. contrôlable verificare.]. vénérer venerabil. venimeux veninul (a-şi vărsa tot ~). Les Versets sataniques. éternité veşteji (se ~). rentré veniţi.m. impérissable.] ventriloc. véhément vehemenţă. insultant vexat. gaiement vest.f. contrôler verific. arriver venea. contrôlé verificaţi (voi ~). contrôla verificăm. vraisemblable vers. veste. vertigineux vertij. -AS <tu filmerAS> veioză. vint. venant venirăm. arrivait veni. versant Versetele satanice. véhicule tout terrain VEI… <tu VEI filma>. -EZ <vous filmerEZ> vetust. contrôlent (ils ~) verifica (el ~).] verb.f. viens vin. venait. venu venit înapoi. Veronica officinalis [bot. s. venons venin.f. quatre-quatre.] vestea [n. mutin. vérifier. contrôlant verificase.] verzui.f.]. insulter vexa (el ~). vénération Veneţia. vient veni în ajutorul [+G]. bruit [fig.] veninos.]. contrôlons verificând. nouvelle (de la ~) veteran. verve verzale [tipogr. testé [vérifié] verificat. sempiternel. vînmes venit.] vestă anti-glonţ [n. venir à la rescousse de venit [n. contrôlez verificau.pl. Véronique [n. -ez [futur 2 pers pl]. glauque verdeaţă. veste anti-froid veste.f. versifier versiune.]. fané veşti [n. vertige vervă. ventilation ventral.]. insultait vexând.f. insulte (j'~) . venin venind. vétuste vexa. nouvelle [n. occidental vestigiu vestigii. Vénus venusian. vestige vestit vestită. arriverait veni (va ~). veilleuse vvven venă. verdâtre vvves vesel veselă. allez [aux. gilet vestă. viennent vină (să ~).f. 1989 Adev 22/12/07 versifica. verbe verb auxiliar [abrev. vénusien vvver verandă [n. choux verzişoară de munte [bot. insulté vexez. contrôlé (il avait ~) verificat.225 - .m. carquois (vider son ~) ventilaţie. venez vii. verdict vereriţă. contrôle verii [G.] veştii. arrivera. contrôle (je ~) verifică (ei ~).f. contrôlait verifică (el ~).] verosimil. version vertical. ventriloque ventuză. [aux. vert verde-albăstui. ventouse Venus. à plomb.] versant versanţi. faner (se ~) veştejit. véhicule vehicul tot-teren. veine venera. pic (à ~). joyeux. jovial.

rêvons visând.m. vigueur. tempête de neige. viol violent. cf. songer visa (el ~). vânt vînzare cu strigare [pop. vigilant vigilenţă. violet viraj. vendra vindea. chalet [m. prochain vijelie. songe . vibration viceversa. rêvé. songé visaţi. fort [adj. dorénavant viitor [adj. loutre [zool. vin frappé vină. vin fin vin frapat. ver vierme de mătase. ruse. violent. caméscope [m. vendre à crédit vindeca. gaillard [adj. vibrer vibrant. vous [pron. vider vidat. rêves (tu ~). songe (il ~) visez. pétulant. songent visează (el ~). Vésuve Vf.] Viena. rêvas (tu ~) visat. fourbe.]. vie vibra. vis (je ~) vieţuieşti. villa vilă rustică. vigne. vacancier vin. vilebrequin [auto] vilegiaturist. vallon (le ~) viroagă [n. être dans les nuages visare. rêvent (qu'ils ~) viseze (el să ~). rêvai (je ~) visam (eu ~). songe visa. vendre. vessie Vezuviu. vendons vindeţi. vice versa vicia.]. ver à soie viespar.f. rêva (il ~) visăm. vide (sous ~) video video-uri. insultes (tu ~) vexaţiune. vierge virgulă. futur. vendu vânzând. finaud. puceau pucelle [pop. robuste. rêve [n. vide (sous ~) vida.] vidră [zool.] viitoare.]. vendent vând (eu ~). rêvais (tu ~) visai (eu ~).m. =théâtre pop. viaduc viaţă viaţa. rêve (je ~).]. mobile. culpabilité vînt.]. vendredi (le ~) vineri. vertu vvvis vis.].] victima unui escroc. vicieux viciu. exubérance vioiciune (plin de ~).] viitor. vicier vicios vicioasă. rêverie. vis (tu ~) vieţuit. rusé. mutin. pétillant [fig.]. vide vid (sub ~). violence. vendant vinde (ar ~). guêpier viespe. guérir. fulminant. songes (tu ~) visa cu ochii deschişi. vertueux virtute. sournois viclenie. malice. vends (je ~) vândă (să ~). pétillant vioiciune. vends (tu ~) vinde pe credit. vin vin ales. personnes] viol. tort vinde. rêvait (il ~). vigilance vigoare. vente aux enchères vioi vioaie. songe (je ~) viseze (ei să ~). rêvent. blaireau [zool. avenir viitor (în ~). vibrant vibraţie. vendredi vinil. orage vilă.f. victoire vid. rêve (il ~). songeaient visă (el ~). remettre (se~) [après maladie] vindecare. virgule viroaga.] Viflaim. offense vezică. songeait visai. à Noël vigilent. vin frappé vin rece. guêpe vieţui. vignoble vie [n. roum. virtuel virtuos. guéri vinerea. tournant [auto] virgin virgină.] vilbrochen [auto]. rêvais (je ~) visase. coupable vinovăţie. rêvant visează (ei ~). irréel.226 - . rêver. vivre vieţuiesc. vend vând (ei ~). vende vându. vendrait vinde (va ~). victime victorie. vivant. magnétoscope videocameră [f. rêvaient (ils ~). rêvez visau. vendait vindem. Vienne vierme viermi. vallon [n. vécu viezure. aigu violenţă. D] vi-. rêve (qu'il ~) visezi. guérison vindecat. rêvé (il avait ~) visaseră. insidieux. vinyle vinovat. robustesse viguros. vendez vinzi. vigoureux. vice viclean. véhémence violet.] virtual. vendit vânduse. feinte [n. clos [n. vif. vendu (avait ~) vândut.vexezi.] viroage. Sommet de… [abréviation] vvvi vi. viable viaduct. vous [pron D] viabil.. dupe victimă.].] vie [agr. fourberie. rêvé (ils avaient ~) visaşi (tu ~).

]. voix (à haute ~) vodevil.] voi [vb. terrier vvvo voal.] volei. futur 1 pers pl]. rêveur. vont [aux futur 3 pers pl. nausée vomita. voluptuos voluptuoasă. teignis (je ~) vopsiră (ei ~). viitor].]. voluptueux vvvom vom. teignit (il ~) vopsii (eu ~). grosseur.]. parlerait vorbi (va ~). Brave (le ~) vitejue (act de ~). vitéz Viteaz (cel ~). débagouler [fam. gré voios. vomi voodoo. -ons [futur 1 pers pluriel] VOM… <noi VOM filma>. teinture [couleur] vopsi.227 - . vorace vorbă. parlé vorbiţi. vomissement vomitat. contenance volum ocupat. mot vorbăreţ. plaisanter . parlons vorbind. glace [vitre]. bétail [sg. parler net vorbi pe faţă. vous-mêmes voi înşivă [m. vezető vizor. vaudeville vvvoi voi [aux. avait parlé vorbit.] volan (fi la ~) [auto. bavard. volontaire voluptate.]. gaze voastră (a ~). vomir.] volan [auto]. voïvode voinic. griottier vişină. parla vorbi (ar ~). gaillard [n. -AI <je filmerAI> voia (a fi în ~). volet volum volume. -ai [futur 1 pers. vivant viu grai (prin ~). repaire.] vomat. étalage [vitrine] viţă de vie. teignirent vopsit. sing. vizir vizitiu. devanture. gré voie (de ~). couleur [colorant]. vôtre voastre. parle (il ~) vorbeşte (care ~). gaillard [adj. vigne viţel viţei.m.].]. vomi [n. -ONS <nous filmerONS> voma. griotte vite. viitor]. parles vorbi.].] viteaz. malgré voiaj. merci (être à la ~) voia (fără ~). réviser vizuină. marâtre vitrină.] vorbi. volant (être au ~) [auto. parler vorbea. veau viu vie vii. volley-ball voleu. vous-mêmes VOI… <eu VOI filma>.] vomă (stare de ~). teinture vvvor vor [aux. visa vizieră. bétail vite [pl. tanière. parlant vorbise. volume.]. bon gré mal gré voievod. bestiaux. teindre vopseam (eu ~). vigneron vitregă. bavardage vorbe [pl. encombrement [espace] voluminos voluminoasă. propos [pl.] [trou] vizui. -ONT <ils filmerONT> vorace. volupté voluptos voluptoasă.]. vitesse horaire vitezometru [auto]. tome. Judas [n. parlant vorbeşti. antre. veut voi însevă [f. voudra voia.]. vomir vomitare. voyelle voce. gré (bon ~) voie de nevoie (de ~). vous [pron.n. robuste.visător visătoare. joyeux vvvol volan (de rochie). parlera vorbim. loquace vorbărie. vaillant. vos vocabular. volonté. vive voix (de ~) viză. déraisonner vorbeşti aiurea.] volant [adj. bénévole. méditatif visătorie [lit. vomissement. teint (il ~) vopsi (el ~). teins (je ~) vopseşte.]. parler net vorbi în glumă. prouesse viteză. allons [aux. vouloir voi (ai ~). teint vopsire. vif. voulais (tu ~) voi (va ~). déraisonnes (tu ~) vorbi deschis. volant [n. voyage voie. vaudou vopsea. volant [n. voyant [n. N. viseur vizor [la o celulă] [n. parlent vorbeşte. parlait vorbesc.]. allure viteză orară. parle (je ~) vorbesc (ei ~). teignaient vopsesc (eu ~). voix voce tare (cu ~). parole. rêverie vişin. teignais (je ~) vopseau. parlez vorbi aiurea. lascif. volant [adj. visière vizir.] voinţă. vomi vomă. voulait voieşte. tachymètre [auto] viticultor.] voi [pron. volumineux voluntar. cocher. -ont [futur 3 pers pl] VOR… <ei VOR filma>. lexique vocală.

sorcellerie vrea. parler net vorbind (la drept ~).].].] vrăbii. sorcellerie vrăji.] vvvu vuiet. gisement [géol.] vreo sută.m. charma (il ~) vrăjit. voulant vru. copieur xeroxa. veux vrei.f.n. veulent vrând-nevrând. [vulg. vulgaire. voulais vrea (să ~). locuteur.]. renard (du ~) [n. procréant zăpăceală. baladeur WC. gisent zac (eu ~). xénophobie xerox. langage vorbitor. charme (il ~) vrăji (el ~). voté votează. mors zăbrea. voyeur vvvr vrabia. dé [jeu] zarzavat (de ~). gésir zac (ei ~).vorbi o limbă în mod fluent. yoga yucca. vulnérabilité vulpe [n. centaine vreuna. gisant zădărnici. tandis que vreme rea. parloir. étourderie. vulgarité vulnerabil.] vulpi.m. photocopié xilofon. parole.] Wilhelm. vote [n. dire (à vrai ~) vorbire.f. moineau (le ~) vrabie [s. toilettes [n.] vulgaritate.] vrabiei.]. neige fondante zale.]. sucré zahăr.pl. gros temps vreme urâtă (e ~). sucre zahăr ars. voulez vroia. gît zaci.] vultur vulturi. vautour. marc zzză zăbală. aproximativ. orateur vostru. étourdir zăpăcea. caramel zahăr din trestie de zahăr. charmé vrăjitor vrăjitoare. grille zăcământ [geol.]. Guillaume wysiwyg [PC][neo]. photocopier xeroxat. renard [n. terre à terre vulgar [abrev. magie.] vulpoi [n. voudrait vrea (aş ~). brouille (le temps se ~) vremuri (pe ~).] zăcea. digue zămislind.]. vouloir Adev 07/11/07 vor. vain (en ~) zadarnic. moineau (du ~) vrajă. voulut vrut. voulu vrednic de laudă. potager [adj. temps vreme ce (în ~). yachting yoga. étourdissait zăpăcească (ei să ~). quelqu'une vreunul. vainement.] vulpii [n. longue (à la ~) vremea se strică.f.m. misérable vreme vremuri. Guillaume William. étourdissement zăpăci. quelqu'un vrie (intra în ~) [aero. gis zace. voulais (tu ~) vrea (ar ~). renard [n. barreau zăbrele. charme. veux vrem. étourdisse (qu'il ~) . tel-tel [PC] xxxa xenofob.m. étourdissent (qu'ils ~) zăpăcească (el să ~). voulons vreţi. renard (le ~) [n. vain zadă [bot. ensorceler. vôtre vot. vain (en ~). photocopieuse. vos vostru (al ~). barreaux. charmer vrăjea (el ~).m. moineau. magicien.]. voulait vroind.] [s.] vrie [aero.f. voter votat. volcan vulgar. saccharose zaharisit.228 - . vote (il ~) voyeur. sucre de canne zai [n. déjouer zăgaz. jacinthe zar zaruri. vrille (entrer en ~) [aéro. mailles zambilă. charmait (il ~) vrăjeşte (el ~). jadis vreo. pitoyable vrednic de plâns. xylophone yyya yahting. veut vrea (ai ~).] zaţ.f. yucca zzza zadar (în ~). fracas vulcan. xénophobe xenofobie. parleur. mélèze zaharină.m.] vulpea [n. aigle wwwa walkman. vulnérable vulnerabilitate. méritoire vrednic de milă. que tu le veuilles ou non vrea. vrille [aéro. mauvais (il fait ~) vremea (cu ~).]. gis (tu ~) zăcând. médire vorbi pe şleau. sorcier vrăjitorie. parler une langue couramment vorbi de rău (pe cineva). veuille vreau. quelque [adv. pierrot [zool.] vota.

bouchon [arg.] zăpăcit [n. débattra zbatem (ne ~). jus. broyons zdrobind. cabriole (il ~) zburdalnic. vola zbura. aperçoivent. étourdissent zăpăcesc (ei ~). hérisser zbârlit.]. écrasant zdrobit. étourdi zăpăcit [adj]. taule [arg. neigeux [aspect] zăpadă zăpezi. loquet.f. lambeaux zdrenţe (în ~). débattant zbătea (se ~). volant [adj. haillons (en ~). aperçois zări. divinité zel [n. secousse zdup [n. écraser. écrasant [adj. broyait zdrobesc (ei ~). débattons zbateţi (vă ~). zélé zen. palissade zăr [reg. anéantissement zdrobitor. neige (chute de ~) zăpadă (om de ~).][arg. dixième zecelea (al ~).m. étourdit (il ~) zăpăceşti. broyé zdrobiţi. voler zboară. apercevez zău! te cred!.f. broya (il ~) zdrobii (eu ~). neige zăpadă (bulgăr de ~).] zbârli (-şi ~ părul).] zecea (a ~). volons zburător. écrase (il ~) zdrobeşti. étourdi [adj. broyer zdrobea. vole zburau.].]. broyant. zèbre zebră [pietonală]. aperçu zăriţi. étourdi [n.m. débattaient zbătură (se ~). ébouriffé zbate.] zelos.m. débattu zbiera. apercevait zăresc. débattent zbate (se va ~). volais (je ~) zburat. vole (il ~) zbor (eu ~). écrasé. neige (de la ~) zăpezile. volée (à la ~) zbura. zèle [n. zénith . zen zenit. voles zbur. étourdissez zăpada (ca ~). verrou zăvorî. hirsute.zăpăceau. étourdi (il avait ~) zăpăcit. aperçois zăreşte. broies (tu ~) zdrobi (el ~). dix zece (vreo ~).] zburda. s. brise [n. étourdis (j'~) zăpăceşte. volais (tu ~) zburam. étourdi [vb. ridé zbârcitură [n. moquerie. broie (il ~). apercevrait zări (va ~). haillon. neiges (les ~) zăplaz. apercevons zărind. broie (je ~) zdrobeşte. broyent zdrobesc (eu ~). apercevra zării. clouté (passage ~) zece.MM]. crier zbor. dizaine zecime. broyez zdrobire. ahuri. verrouiller zână. volerait zbura (va ~). lambeaux (en ~) zdrobi. espiègle zburli (a ~). étourdissent zăpăcesc (eu ~). volait zbura (ar ~). lambeau zdrenţăros.] zdruncina. aperçut zări (ar ~). aperçus zărim. ébranlement zdruncinătură.m. étourdissant zăpăciră. débattirent zbătut. cabrioler zburdă. suc. dizaine zece ani de pârnaie [arg. babeurre [n.] zzze zeamă zemuri. échevelé.] zărghit [reg. rider (se ~) zbârcit zbârcită.].]. ébouriffer zzzd zdreanţă zdrenţe. neige (boule de ~) zăpadă (cădere de ~). vol. loque. étourdis (tu ~) zăpăci (el ~). vole zbură. zumo zebră. parbleu ! zăvor zăvoare. dixième [fraction]. dixième zeci. apercevant zărişi.] zăpăciţi (voi ~).] zăpăcim. moqueur zeitate zeităţi. étourdissons zăpăcind. débattre zbat (se ~).]. voleront zburai. volera zbura (vor ~). dixième [1/10] zefir. essor zbor (din ~). cinglé zări. étourdirent zăpăcise. débattait zbăteau (se ~).229 - . fée zzzb zbârci (se ~). cahoter zdruncinare. broyai (je ~) zdrobim. dérision zeflemist. hérissé. aperçus zărit.] zeflemea.m.] zăpăcit [vb. volaient zburăm. aperçoit zăreşti. ride [n. étourdit (il ~) [parf. apercevoir zărea. vole (je ~) zbori. neige (bonhomme de ~) zăpezii. loqueteux zdrenţe.] zbârcituri. débattez zbătându-se.

] zile.]. jour ouvrable zi (în plină ~). bonjour ziua următoare. mur zid de apărare. neige fondante zmeu [jucărie] zmee [jucării]. rumeur zvoner [pop. svelte zvon. rugueux zgudui. cahoter zgâlţâitură. avare. secousse zgârcenie. zoologie zoologie [abrev. aurore. quotidien zilnic. hâter zorit. canard [fam.].]. griffer zgârie-nori. disais (je ~) zicem. journaux ziarist. journalisme zice. dise (qu'il ~) zice. collier [du chien] zgâit. pressé zugrăvi zugrăveşte zugrăvit.]. murer zig gros. journée.]. décrire Adev 01/11/07 zulu. main-d’œuvre zilnic zilnică. dit (ils avaient ~) ziseserăm (noi ~).] zonal.]. journal sensationnel ziare [pl. peindre. dit (vous aviez ~) ziseseşi. écarquiller zgîieşte (el se ~). dit (nous avions ~) ziseserăţi. ronflant. gratte-ciel zgâriere. bruit [fig. zoulou zumzăi. jour (au grand ~) zi de sărbătoare.f. étourdi zzzg zgardă zgărzi [pl.230 - . dit zisese.n.].].]. dire zic (ei ~). journaliste ziaristică. parcimonie. petit-lait zero zerouri. colporteur (de rumeurs) 9999 . dieu zevzec [pop. jour férié ziar ziare.m. aube zori [vb. disais ziceam (eu ~). disent zic (eu ~). presse (je ~) zori [n. zoom zoresc.m. dot [m. dis (je ~) zică (el să ~). parcimonieux zgâria. zinguer zincat.].]. dites (vous ~) zici.]. zone zoolog. ébranla zguduie (ei ~). zingué Ziua. jours (des/aux ~) zilier. zonal zonă. ébranlé zguduitură. zodiaque zodiacal. rempart zidar. disons ziceţi. disait zice (vei ~). zinc zinca. mince. framboise zzzo zodiac. jour le jour (au ~) zi lucrătoare. presser. dirai zice (voi ~). convulsion zvelt.]. muraille zilei. dit (tu avais ~) zid ziduri. zéro Adev 10/02/08 zestre [f. lendemain (le ~) zloată [n. jour [n. trembler zgudui (a ~). journal. secousse zzzi zi [n. jours (les ~) zilelor. vacarme. =quotidien roumain.] zeu zei. écarquillé zgâlţâi. anniversaire zi pe alta (de pe o ~). quotidiennement zinc. dit (il avait ~) zisesem (eu ~).]. maçon zidărie. maçonnerie zidi. ébranler zgudui (el ~).m. écarquille zgîii (se ~). bruyant zgomotos (în mod ~).f. presse [n. jour (du ~) zilele. jour (le ~) ziua bună [pop. bruit zgomotos. disais (tu ~) ziceam. rayure zgârietură. ébranlent zguduie (el ~).] ziar de scandal. ébranle zguduire. disais. dirai ziceai. zombie [n. cerf-volant zmeură.].].] zoom. zoologiste zoologic. écarquilla zgomot. précipiter. zoologique zoologie. babeurre [n. journal sensationnel ziar de senzaţie.zer [n. vrombir zvâcnet. [zool. avarice zgârcit. zodiacal zombi [n. écorchure zgîi (a se ~). dépeindre. dis (tu ~) zis. dit (j'avais ~) ziseseră. ébranlement zguduit. bruyamment zgrunţuros.m.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful