Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
în societate. Deşi cei mai mulţi oameni privesc conflictul ca pe o forţă negativă
pot analiza situaţii sociale, pot decide asupra căilor înţelepte de acţiune şi pot
[12,p.174]
manifestări ale unor antagonisme deschise între entităţi individuale sau colective,
unor bunuri [21,p.77] materiale sau simbolice. Ele pot determina confruntarea
între state, în interiorul unor societăţi, între grupuri, clase sociale. În versiunea
lui Fişer R. (1990) conflictul e o formă de comportament competitiv între
persoane sau grupuri, ce apărea atunci cînd două sau mai multe persoane întră în
o poziţie care este directă şi personală în care adversarul controlează scopul sau
de conflict:
• conflict intrapersonal;
• conflict interpersonal;
•
conflict intergrupal;
pasiunilor persoanei ce au aceiaşi forţă, dar sunt opus direcţionare. Acest tip de
sunt implicate două sau mai multe persoane, care ori au scopuri incompatibile şi
orientări valorice contradictorii, ori concurează la realizarea aceluiaşi scop, dar
care poate fi atins doar de o singură persoană sau parte implicată în conflict.
Conflictul intergrupal este acela în care părţile oponente devin grupuri sociale
negativă a unei persoane faţă de alta. Anume aceasta deosebeşte conflictul de alte
•
Realiste (obiective)
rezultat.
- deschise, - închise;
- intensive, - atenuate;
• după durată:
Cînd apare un conflict asupra individului se exercită două sau mai multe
b) Conflictul atracţie - evitare (A- E), apare atunci cînd un scop are
scape de sub tutela părinţilor, dar în acelaşi timp ştie că are nevoie de
protecţia şi ajutorul lor. Acest tip de conflict este cel mai frecvent în viaţa
de zi cu zi. El apare mai ales sub forma alegerii între două sau mai multe
• intrapersonal;
• interpersonal;
• intergrupal; [32]
Conflictele interpersonale- sunt cele mai răspîndite. Ele se pot isca din mai
1) organizaţional - de producere;
2) de personalitate;
3) de comportare;
oponentului.
conflictului?
- Acele trăsături psihologice, după care persoanele se deosebesc mult
între ele. Dacă unul este încet, atunci aceasta îl irită pe cel ce se grăbeşte.
• situaţiile obiective;
• personalitatea;
• comunicarea;
comunicare şi relaţionare.
uneori e greu de determinat. Pentru aceasta trebuie de analizat ambele poziţii ale
în situaţiile conflictuale:
2. Conflict înţeles neadecvat. În acest caz situaţia conflictuală există real, dar
oponenţi.
conflictului).
scurt, acut, fără a lăsa vre-o reacţie internă de durată. Semnalul care informează
temporară, care peste cîteva zile va fi uitată. Un incident neînsmnat, fiind înţeles
încordarea emoţională a unora din participanţi. În acest caz gîndurile sale sunt
multe din acţiunile sale. Aici relaţiile se complică prin atitudini negative şi idei
flacără.
conţinutul creator, iar omul însăşi este depersonalizat pentru ca relaţiile sociale
ale oamenilor capătă formă unor relaţii ale lucrurilor. Oamenii îşi stabilesc în
devine ostilă şi stăpînă pe dînsa, el însuşi fiind nevoit să se adapteze într-un fel
de conduită apar ca ceva opus propriei activităţi vitale a omeniei, impusă din
afară, care înăbuşă aspiraţiile fireşti individului însuşi şi necondiţionat de
pierd puterea. Persoana dată se află într-o stare de extremă în imaginaţia sa, iar
uneori în realitate.
relaţiile reciproce dintre tineri şi tinere în cele mai diverse sfere ale vieţii lor
generaţie este purtătoarea unor valori spirituale, culturale, morale, unor norme şi
rigiditate.
generaţii, care într-o măsură mai mare ori mai mică se manifestă în toate relaţiile
personală;
adolescenţi.
legăturilor emoţionale.
rigorile acestuia.
caracteristicilor copiilor.
alături de el (semen) dar, principalul, să accepte un loc rîvnit. Pentru unii această
dificil de obţinut pe lume, maxima după care se conduce fiind “totul sau nimic”
subiecţi);
9) Rivalitatea (8 subiecţi);
a) distructiv;
b) constructiv;
a) închis (camuflat);
b) deschis;
4. După durată:
a) de lungă durată ;
b) de scurtă durată;
5. După intensitate:
a) de intensitate mare;
b) de intensitate mică;
6. După numărul membrilor implicaţi în conflict:
a) mic localizat;
a) elev – elev;
provocat conflictul;
conflictelor:
a) intrapersonale;
b) interpersonale;
c) dintre grupuri;
formă a luptei pentru putere, cînd una din părţi iese numaidecît biruitoare. Se
această strategie rar aduce rezultate pe mult timp. Cel ce a fost învins azi,
oponent la darea poziţiilor lui prea timpurie, ridicarea cerinţelor sau şi fuga
lui în loc de colaborare comună pentru a găsi soluţia. Fuga poate duce la
pentru oameni ce preţuiesc cel mai mult bunăvoinţa celor ce-l înconjoare. În
pluş”.
îmbunătăţesc, întăresc relaţiile între ele. Dacă ambele părţi cîştigă, ele vor fi