, -', I < '

A' parut recent' sub egida' 'EcJiturii >Corin.t (1999), Atlasal Ge_ografic , '$colar, este primul 'atlas de tip . ;.'curricular," contlnutul sau, temeiic fiind , strict adaptat succesiunii-cumcumului

scolar, de'la 'ctese a V-a la clasa a VIlla: 'Selectiv sf totodata lntuitiv, Atlasul , este iniest/at cu, un index de termeni -. '/~: care fa'c'ilitea~a aCcesarea oricete! ',' 'infarmatii ciiutete, facand posibila

, organiz!Jrraa unui proces educational

,'continuu, succesiunee hartitor urmarinch"sasi ordi';eawogrameiscolare~ in euccestunee lui, Atlasul acopera iritregul curriculum scolar"primaparte ii- , -irui 'cOilsacrata 'inttoducerUin geo'grafia genedlla, (clasaa V~a), cea de a

doue. -'Geografiei continentelor (clasele ii'Jl-a sl a VI/-a), ultima parte fiind axata pe Geogr:afia Romaniei (clasa a

VIII-a). ,,' '

/U/asul este utilizabit astfel atat pentru desfa$urarea procesului de instruire in

< vederea sustinerii examenului de capac{tate, cai ~i peniru studieree geoQrafiei in liceu, fiind rezultatul unet ecti-

vitali editdriaie,.' conceptuele, ,~arto': grafice $ite.hnoredactionale aeosebit

de laborioase s! comotexe. f. ,

Lucrarea pe care v-o 'recoman~airJ, poate fi comandata la Editura Coririt (telefoane: 210.70.86 sau 211.97.66). 1

; ,~ J J_ 1

~ , 'I

................ ~.~ .

~ , .~, 1'/ ). , ' '~ ."

'A paru. ta la Editu, r. a. CUltura. (Pitelilti,' 19'99,>. '. '. .

"Monografia comunei Davidesti - judo '«tges"

(datorata profesorului Ion S. Bacahu, t" '

un "fiu al satului',)prezintaevolutia In ti~p , ,

a celor care au trait peacesfe meleaqufi, asa: cum rezulla ea dindescoperlrlle arheologice

-sl din documentele istorice. . "

Structurata pe capitole Clistincte lili elalJdrala ' dupa metode dintre celemal moderne.tlucrarea infatilileaza, rand pe rand, toate acele aspecte ; care lndividualizeazao .asezare omeneasca-., ",' indiferent de marimea sau lrriportanta ei: pozitiage,og~afica, istoria, ocupatille oamenilor, admtnlstratla, fllnd evldentlaf rolulscoljl 9i ai, bisericii, pracum 9icel al culturii populare in. ,pa,strarea acelel.identltatl etrilce Idcale:",'

• it ••••••••••• ~, •• ' •••••• t(.,~.

'I"'. ;'n,C'e,pand cu acesfnum .: ar, pubiicetie ; pe pare 0 edjtamva pu[fa numele de

" ,TE~RA MAGAZIN. A$a cum ati putut ;'.' o.bserva, dragi cltitoti, scllimbarea reala a revistei (intr-a lume atat de mobita si

'totJsi domica de stebiliteie) s-a produs .. ce'va mai dfi mult,atat (a nivelul for, 'mvlei 19r:aiice, cat $;)a 'acela., at, continutulu! ei geografic,multmai bine slruct/.lraf $i~chilibhlf,Qeaceea; evem cd(ivi"gerea ca nout titlu, prin mai larga

,j'!' >;,~ i' ' r, --I .'

lui deschidere spre tot' ceea' ce priveste tumee; vecne seu cuno$,cuta sau necunoscute, 1nteleasii sau inca misterioasa, ne va otett de ecum tneinte posibilitatea unvid(fJlog mult met ieu$itc, cu. dunineavoa'str~; cititorii.no$tr{, cil'toti cet; care.'il.{,besc eceeste planeta"a'bastra~~ ca'reeste Pamantul si pe t;;arecerdin. vechim'e 0 numeed, pe drept cuJant,T{lrra Mille/!:-'

. ~" ,~ " ' . ~. . ,

,-1 .... t: ',;ji"

'-',4'

Harta intocmila de Schmidt, in 1791, situa Manaslirea , Giulesti la nord-vest de satul cu aeelasi nume.

ApOi ,;insemnarlle Androne,lIIor" m'entionau venirea ta

tron a lui Alexandru Ipsllanti, prilej cu care este amintitii si activltatea edilitar-urbanislica a domnilorului: "Au inceput' sa laca ,I 0 manaslire la Giule,ll, aproape da Bucure,1i ,i au ramas nesiivarsilii", Tolusl, la anul 1786, acelasi documenl mentioneaza eii sub domnla lui Nicolae Pelru Mavrogheni "au ispravil sl Maniislirea Glulesli", Asllel, la 19 augusl 1792, miiniisllrea lunctiona, in incinlaei allandu-se mitropolltul Cozma ,I agumenul Miinastirii Sarlndar, Amandol aveau sa se imbolniiveasea si sa moara

de cluma in doar cateva zile. '

Ruina Biserlell Chiajna-Giule,1i a mai lost numila ,i Biserlca Glule,Ii-Tiganie, iar cea din Tiganie, carela i se mai zice ,i Siirlndar, e cunosculii drept Glule,II-Sarindar. Filnd atrlbultii ctitorulul Alexandru Ipsilantl, construcfia era

, situ ala pe lerasa slanga a cursu lui Dambovllel, la conlluenfa cu rauleful ce vine de la Rudeni. '

1 .. I.laie~irea din Bucuresti, daca vom " alege un tren care merge spreRo-

. ..... siori de Vede, in scurt timp prin Intentiile de a 0 restaura ,i conserva n-au lipsit, fata ochilor nostri vor defila ruinele incapand chiar cu prlmii ani ai sec. al XX-lea, pentru ca, in impunatoare ale unci biserici, careia anll '60-'70, interesul penlru marea ruinii sii spore ascii, Iocalnicii ii zic "Mamistirea Chiajna", aJungandu-se la ample cei-cetari arheologlce, ultimele liind

, aceasta fiind cunoscuta si sub numele initlale de Muzeul de Islorie al municipiulul Bucure,li, in

de~"Manastirea Chiajna-Giulesti". anil 1970-1971, Se pare ca lerenul a constilull valra unor

Pe vremea cand limitele targului se comunltiiti inca dlnneolitic ,i epoca bronzului.

opreau cam pe aliniamentul soselei Biserica este construita dupa un plan Iradilional si

- Basarab, Manasttrea Chiajna tocmai ocupa 0 supralafa de 653 melri palrafl, lar pridvorui

se construia, de-a lungul unuia dintre cuprlnde intreaga lafadii, avand la interior 0 lungime de 5 , drumurile ce strabateau _padurile si la- m. Lungimea pronaosului, mull extlns, esle de 9,7 m, iar "nurile marii manastiri bucurestene a cea a naosului esle de 14,40 m.

Sarindarului. A vand pridvorul ras pa-: Conslruc!ia a losl consolidala la mai mulle niveluri, cu

I I I f d I b I I IIranli de lemn, IIpsili acum de barne, Pe zid se mai pol

n'a a nive u un alii or, 0 li e s-au observa urmele schalelor. in partea superloarii, 0 serie de pastrat ceva mai bine deasupra naosu- golurl ovale au losl consolidate, aceslea avand un rol lui. Din catapeteasma nu se mai pas- importanl in venlilafla cladirii.

treaza nimic, iar bolta altarului este ~i Cercelarlle arheologlce asupra mortarulullencuielii (cu ea prabuslta. Zidul nordic infali~eaza 0 groslme de 0,50-0,75 cm, cu par ,i cal!1 in compozifie)

cea de-a patra u~a,cea n-au relevallragmenle de Iresca, moliv penlru care s-a

dintre naos ~i altar. considerat ta blserlca n-a losl pielata. Elemenle

decorative yom descoperi mal mult in partea exterioara, unde iniil!imea zldurllor este impar!ita de un brau in doua registre aproape egale. Partea superloarii are Ilrlde, iar cea Inlerloarii -

Descoperiri arheologice

-- .. ~~......,...-~~-----~--

panouri cu cadre, in alternanlii cu coloime din ciiramida:

Braul mijlociueste alcatui! din caramizi senlicirculare', • ,i prezinta, la colturile esllce ale pronaosului ,i aitanilui,' " " blocuri de piatrii, Irumos lucrate, cu motive flora Ie. Se ' pare _cii la exterior ctitorla a purtat un corsaj de piatra; d~r acesta nu s-a paslrat pana in zilele noastre.

Fundafiile se remarcii prin maslvitatea ,i groslmea lor, acestea piilrunzand in pam ant panii la adancimea

de 2,20 m. ,:.

MQrmintele descoperile erau putin adancite, groplle ,

masurand intre 0,.3. 5 ,i 0,55 m. intr-una dintre ,ace. ste 9 .•. i' a lost gaslta 0 moneda emlsa de banarille otomane din U limpullui Mahmud I, datata 1731.,' " :~ -,

Aile ,ase morminte au losl descoperlte in partea de sud" ':','

a laca,ulul, numarul lor redus pledand in lavoarea ipoteiel '

care susfine caperioada de lunctionare a llist limltata, din motive ramase necunoscute, manastirea fllnd pariisita (dar '" in nlci un cazdln pricina vreunuiincendiu). Dinaceste,'" morminte au lost recuperate trei monede; din cauza , umezelii ,i a varulol ce lusese a,ternul in sicriu ,I in groapa, piesele erau puternlc oxidate; s-a slabilit tolusi' ca au lost emlse de monetariile olomane, in limpull,ui ,,' Mustala alill-Iea, sus!inand astlel ipoteza ca. miiniistirea' a! lost construita cam pe la l11ijlocul sec. al XVIII-lea, !lind

lnsii piiriisitii in scurt timp.

• Unicat arhitectural

Acest edillclu este unul original, singularchiar, un'colos:,

de zidarie in compara!ie cu mul!imea cons.trucflllor de -

acelasl gen din veacul al XVIII-lea. Elemenle originalnpar_." ,i la "ivelul planului sau la cel al elemenlelor decorative, r, neexistand langente de stll cu nici 0 alia blserica, nu'" _ numai din Bucuresti, cl chiar si din zona mai' aproplatii '

Campiei Romane. " , ,

De,i a losl ridicata in doua ~tape, blserlca din Glulesti mosteneste elemente de decor hriil~r.n~;~nA sesizabilli pe biocuriie de piatra din colturile naosului altarulul, dar piistrand totodatasi planu'l traditional al bisericilor romanesli. StUul ei, CD elemente neoclasice' timpurii, esta autohtonizat ,i constituie h.i,bridul acestor .:,.

combinatii.' "

Asa cum s-a pastral, biserica reprezinta oreallzare majora a arhitecturii religioase romane~ti din timpul leudalismului dezvoltat, contribuind, prin singularltateasa,

la individuallzarea tradi!ionalelor laca,urlde cuit ":~

:/

Dan Bobeica .

. ,

atiia pe ultimul

· dln.lre nol. Fac un pas ~i rna Irezesc inlr-o crevasa.

· 'Ie,s singur, sprlJlnlndu-ma de pere!ii de ghea!a,respirand iJ$urat, ca nu s-aiQtamplal nlmic rau, ~I iml continuu drumul' ... clinlorlabll".Nu rna deparlez prea mult de axul

· ghe!8rlilul; in dreapla; creasta acestuia urea pana la 1000

· m.' De"',aiei patrundem in,valea care nu esle mai lala de 400' m;margmita d~ dlli versanti verliCall; care se rldlca

;, imp-ozan!1 spre cer.' " ' " " '

, Cu'cat coborarri,.viscolul devine ceva mai bland, traseul , malljlgUf. Aeum putem vedea, in stanga, un ghetar abrupt,

· ccobo'ara de la 1120 m, Spre surprinderea noastra, ~p~rlea~gheja~UI~1 este !iPSita,de zapada.,~npas t pe gheala durn. neleda, ca stlela, ne-ar I.

c. '.dezechilibrat;de acee~ facem zig:zagurl mari palla la baza

,ghe!ar~IUC uQde realizam ~I jonc!iunea,cu ghe!arul Tuna. l ' ", Acumputem Sa ne plimbam in voie dupatestul de

t, ' mai.nainte.

t ,'" ~m'propus sa intindem I:orlurile ~i sa ne odihnlm.

~ " Baie!U'sustlneau sane eontlnuam drumul, ceea ce mi s-a pa~utingrozilor: Era ora sase diminea!a, iar noi mal aveam

,.~" de<strabatut, po un ghetar necu:noscut, inca 16 km -pana la

· labara a doua. in aceste condf1ii, le-am spus cilputem ""mancatoalahraria pe care 0 avem. Dupa 0 masa buna, pol , '{'~Sa merg destul debine. Daea nu mai este timp sa visez in ,} Pilisajui uluitor din jur, atunel sa rna inham la drum alaturi

, lIecalegii mel: .

Ghetal'ul ml-8"Smuls ,I ullima farama de vlaga pe care 0 . mal aveam. Trebule sa ai mereu mintea Ireaza, sa vezi 'cum anume calcf pe gheata dura. ' '

.,0 pornisem. I~re inainte, pe parte a stanga a ghelarului,

, 'pani cand,amidatde blocurile mari de ghea!a prabu~ite.

, Plcioarele emf s-au dezm0r111 de-a binelea pe supralala .

aClIsle'fmari cu val,url inghe!ale. Talpa ,boeaneuluitriplex '

. ,adera perfect pe panta damburilor roiunde, asa incat pol

. ,da, jos col!arii.', i~ schim~, plcloarele noastre se alundau ' ~ana:la genunchi in por1lunile cu zapada proaspata.

", ) . -

drnnirldn-tR cu eon!inutul din 9U,a.

Soarele, care a aparut la est, dupa maslvul Kolonadene, face ca singuratatea sa dispara. Ne mentinem pe parlea stanga a ghetarului, apol allngem morena mediana. Abia acum realizez ca, inca din start, trebuia sa traversam.in diagonal a ghelarul, ceea ce ar Ii scurtat ~i din drum. Am fost lentatl de 0 portiune neleda, de pe morena, dar ea ne-a condus in zona' unde ghe!arul este un inlern de crevase. Parca suntem in razboi. La fie care pas, deschiderl

':adanci, albaslre. Descoperim sl avene care due sub calota, la ca!lva zeci de metrl adancime.

Suntem nevol!i sa lasam pe ghe!ar 0 parte din aparatura, sl chiar ce a mal consideral flecare', cu gandul ca ne vom intoarce si Ie yom recupera. Pe marginea unei crevase ne odlhnim,' iar Gabi ne vantura pe sub nas un pachet cu prune uscale. Multlmea crevaselor ne confirma ea suntem la aproape dOi kilometrl de locul de varsare a ghefarulul in mare. Din cauza pantel accentuate, ghefarul esle plin de falll pe care e cu neputin!a sa avansezi.

Dupa aproape 0 ora, atingem ~I morena lal~rala din p,artea estica a ghetarului. Aiei drumul ne esle oprlt de canioanele ~dan~i, slrabalule acum de rauri naval nice. Este diliell sa-Ii alegl drumul cel mai bun. Trebuie sa Ie calauzeasca norocul sau, aillel, Irebuie sa accep!1 sa mergi departe, in amontele ghetarului, aeolo unde se formeaza aeeste rauri, darn-ai 'de unde ~Ii ce le-a~leapla. Locurlle sunt pe cat de spectaeuloase,pe atat de pllne de nepreviizul.

Dupa morena ajungem inlr-un impas. Esle extrem de -periculos sa Irecl peste eanioanele adanci. ineerc in locul unde apele se varsa in fiord. Ma dezbrac, dar reallzez imediat ca adancimea este mult prea mare. Atipesc pulin la soare. iiitre timp, baia,ii tree dlncolo de canion, gasind un pod de ziipada. Nu aveam de gand sa accept acesl rise

inulll, dar eise allau deja pe partea cealalta. ,

Au lI)ai ramas doar palrD kilomelri. Parasim ghe!arul ~I inainlam, abia tarandu-ne plcloarele, pe marglnea morenei .

, .

calea si eompolurl.

, Din depozltul de alimente, pe care I-am gasitintaet, selectam eeea ce ne era mal necesar, urmand ca a doua zi sa Ie aducem pe loale la refuglul construll de sludenlii de la Cambridge. Ne repezim mal inlai la compoluri, care s-au dovedit a Ii primul aliment sollcllat de to!l.

ORIZONTAL: 1) Unul dintre cei mai celebri exploratori, cel ce a initiat prima expeditie maritima in jurul lumii (1519) ~i aqasit stramtoarea de trecere din Oceanul Atlantic 'in Oceanul Pacific (Fernando; 1480-1521)Geolog si explorator danez, unul dintre cei mai irnportanti cercetatori ai Groenlandei (Lauge; 1892-1964): 2) Explorator polar suedez care si-a gasit starsitu' incercand sa atinqa Polul Nord cu un aerostat (Salomon; 1854-1897) - Calator si misionar iezuit spaniol ce a descris in arnanunt relieful si triburile din partea central a a Americii de SUd (Cristobal de; 1597- 1676). 3) Curse! - Mare geograf ~i cartograf arab, stabilit laPalermo, realizatorul a nenumarate harti ale Europei, Asiei ~i Africii, de 0 precizie remarcabila pentru acea perioada (Abu Abdallah Muhamad; 1100-1186)Otorinolaringologie (abr.). 4) Faimos navigator ~i explorator englez, poate cel mai mare pe care l-a cun~scut omenirea, el descoperind si cartografiind nenumarate tararnuri (din Pacific, Atlantic, America etc.), dar sfarsind tragic in cea de-a treia calatorie a sa in jurul lumii (James; 1728-1779) - A aparea (pop.) - Petre lancu.

5) Prefix pentru "fiinta" - Poezie eroica - Din nastere. cunoasterea Asiei Centrale, teoria sa despre

6) Copt la mijloc! - Specie de stejar (pl.). 7) Oana dezvoltarea succesiva a sistemelor muntoase cutate Borza - Cutie! - Naturalist, calator ~i explorator rus fiind folosita apoi de marele geolog austriac E. Suess

a studiat Asia Centrala, lasand scrise multe ~i (Ivan; 1845-1892). 4) Navigator viking, descoperitor al

.' roase lucrari despre aceasta zona a Parnantului Groenlandei, numita de el "Tara verde" ( ... cel Rosu: (G~igori; 1801-1872). 8) Naturalist, matematician si ex- 940-1010) - Mare astronom, matematician, geograf ~i plorator francez, care a cercetat asiduuregiunea ecua- cartograf grec din Alexandria, care, desi nu a calatorit toriala a Americii de Sud si a demonstrat turtirea polara nlclodata, a scris lucrarea "Geographia", in opt volume, a elipsoidului terestru (Charles Marie; 1701-1774).9) cea mai irnportanta opera a geografiei matematice Conchistador si explorator spaniol, primul european ca- antice (Claudiu; 83-161). 5) Varf in Alpii elvetieni _ re a parcurs Amazonul de la izvoare la varsare, el fiind ~i Abreviatie latina pentru .Industris''. 6) Oras in Spaniacel care l-a dat numele actual (Francisco; 1511-1546) A se rnisca pe rnuzica. 7) Fir de urzeala - Mare - Ticnit, zapacit Ireq.}, 10) Termen de adresare (fam.) explorator american al tinuturilor arctice, el fiind captiv

- Negru la fatal - Nes! - Cota medie! 11) Negustor, peste doi ani intre qheturile nordice (Elisha Kent; 1820-

calator ~i apoi calugar grec din Alexandria,care a 1857) _ Medici! 8) Nuni - Celebru navigator descris in amanunt drumurile sale in Etiopia, India sl portughez, descoperitorul drumului spre Indiape la Ceylon, chiar daca hartile sale abunda in qreseli (sec. al Capul Bunei Sperante (1498), fapt de mare insernnataVI-lea d.Hr.) - Nota a saptea - Localitate in Columbia. te in istoria comertului mondial (Vasco da; 1469-1524) 12) Oameni primitivi din vechea Scandinavie - Cel mai _ A urea, 9) Dirnpotriva - Mase de vapori in atmosfera mare explorator polar al tuturor timpurilor, el fiind primul _ Conchistador spaniol care I-a insotit pe Columb in om care a atins Polul Sud, primul care a trecut pe apa doua dintre calatoriile sale in .Lurnea Noua" (Pedro din Oceanul Atlantic in Oceanul Pacific, prin nordul Alonso; 1468-1505). 10) Karina Udrea - Mare navigaAmericll, ~i primul om care a zburat din Europa in tor si explorator olandez care si-a dedicat viata si activiAmerica, peste Polul Nord (Roald; 1872-1928). 13) tatea cercetarii marilor nordice si posibilelor rute spre Oras pe Mures - Explorator grec, primul european ca~ China prin .Pasaluloe nord-est" 0;villem; 1550-1597)re a atins izvoarele Nilului si lacurile Tanganiyka ~I - Capetele unui drug! 11) Rau in Japonia - Tulpina de Victoria (sec. I d.Hr.). porumb _ Academia de Stiinte Economice (sigla). 12) Caluqar franciscan si calator italian, trimis de Papa in fruntea unei misiuni catolice la Marele Han al tatarnor, aducand la intoarcere numeroase sl importante date geografice, istorice ~i etnografice despre Asia Centrala (Giovanni; 1182-1252) - Epoca geologica a paleogenului. 13) Faimos misionar, calator ~i explorator britanic considerat cel mai mare explorator al Africii, care ~i-~ petrecut 35 de ani din viata in jumatatea sudica a continentului negru (David; 1813-1875).

•ICAL: 1) .Herodotul Evului Mediu", vestit calator , care a strabatut Asia de la vest la est ~i a erat China, povestind aceste calatorii in lucrarea "Milionul" (1254-1324; 2 cuv.) - Precum. 2) Navigator

englez si apoi amiral al flotei Angliei,care a realizat 0 calatorie in jurullumii, intre 17 40 ~i 1744, nava sa fiind prima nava europeana care' a patruns in apele Ohinei (George; 1697-1762) - Calator portughez care a vizitat $i descris mult India, iar apoi I-a insotlt pe Magellan in prima expedltie in jurul lumii, in 1519 (Duarte;1480- 1521). '3) George Damian - Prefix pentru .ureche" - Geolog ~i explorator rus, cu importante contributf la

DICTIONAR: OTO, LED, INL, ONO, KOCH, ONT, TUES, BBE,ACO, ASKE,

Marius Tiu

, c,ol/s(rl!e/iiie ~i pOf/oabele jJe care, imaginea idea/a a Poetul"i. , , '

, Capitala ~i/e datoreazfj ei insa~i, ~firma; La sarbatorile na~terii lui, un alt poet a'

,';,$i desigur,onu e loe mai indieatpentru 0 ' avut ideea sa inlan/uic_ trupul de bronz'eu 0 , monumenta/a statuie a lui Mihai Emtneseu 'ghfrlanda de garoafe ro~ii. Chiar ,daea

1",) " deeat tot inaeest Bu(;uresti, unde eel maiastazi, in zilele noastre, la 15 ianuarie,,'

, , I mate poet'al neainului,nostru aseris eele nimeni nu'mai invaiu.ie statuia eumreaja

" ma;, frumoasepoezii si a avut si anii decea 'de flori; dara lor sangerie trebuie sa

, ma;' ilfea'suferi';/a. De pe uniJrdin p'uneiele ramana in amintireanoastraea' semnul domiitante ale orasului, el va' straM asupra legaturii intre Poet, ~i lume, lumea mereu \ ob~tii roina'le~ti, ;'1 eareig~niali"terpret a' , alta, genera/ie dupa genera/Ie. Atunei, in

, ros~ Pana atunei, 0 statuiea lui Emineseu, ani4 '60, privind statuia eea noua din fa/a

, leal{zata',de Gheorghe Anghel, s,e afla in Ateneului, Pe,r" Comarneseu,~eria;"Este 0

,gradina din fata Ateneului Romfm; o,a opera eongeniala,eu eea a poetului; prin'

dou~/iit. Pare,,1 Herastrau". ,'" " 'aeela~i lirism, prin aeelea$iaspi,atii '"

" Au tret:uticatevadeeeniide eand, umaniste". limpul nu a faeut det:at sa

istoricul viSa la 0 statuie a lui Emineseupe eonfirme ~i sa intareasea aeeasta

, masur.aJui'$i a ora~ului, Asupra undl astfel intrepatrundere de, geniu romanese.

." ',de proietit flII se mai revenit.Statui~ din Daea in fa!a Ateneului se afla eea mai

fa/a"Ateneului a ,ramas supremulomagiu importanta statuiea lui Emineseu, nu

i!dus, de rJb$te' poetulul $i, 0 data ,eu ' , trebuie sa uitam niei bustul din Ci$migiu,

! treee;ea' timpului, 'buc,ure$tenii i·au in!eles plasat in Rotonda, inaugurat in funie 1943

totmai bine mare/ia. , " ' $i rdalizat de Ion Jaiea, niei statuia

" La lneeput, in 1961, fntr:o zi de august, infa!i$andu·1 pe poet a$ezat, eu 0 lira in ,

, ,ealid poriretul in bronzallui Emineseu a ,'maini, atingandu·i u$or strunele, opera, $i

, fost,dezvelit, iar luminasoarelui a invaiuitaeeasta, a lui Ion Jalea, amplasata in

" tr,upultobllst al titanului, 'eontopindu;se eu gradina Ministerului de Externe, inA/eea

"" iuminii interioara, iradjata de seulptura, Alexandru, la Sosea, niei eapul de bronz, pe

",' ,multalqme s~a\lasat orblta de luerarea , un soelu alb, inalt,din eurtea Lieeului ' ,

, inarelui artist, eu privirea lipita de" teo/etie Mihai Emineseu.

,~:sup;afaJa polizata, de eorpuidezgolit, de Bueure$tii i$i omagiaza, pe cat ii stau

, ,'p;eioarele 'cleseul!e. in pIasa amanuntelor . ,puterile, Poetul, a#ernandu.$i gradinile la

, conc/ete,sltf/"I de via/a spirituala apieioarele lui. 1

seapat, pentru 0 elipa; alen/iei eoleetive. (Jar,tceptat,'taptula de bronz $i·a impus '

Victoria Dimitriu

, Uraganele si tailunele . se lormeaza in timpill eelor mal dlduroase luni ale anului din vaporii .

..... a7,~rnlll unui lenomen naturaleste nedetermi-' de aparezultali in urma evaporarii oeea,altlel sptis, probabilitatea producerii nelor' in zona Eeuatorului. Aerul umed se lenomen extrem este . tin hazard.' Daca , ridiea, se raeesta sl se eondenseaza, lordeqomenu.lexirem se produce intr-o zona lo,cuita, mand nori, in timp'ee un eurent de aer se populalia respectiva $i infrastruetura prezinta un grabe~te sa-I inloeuiasea. Pe masura ee grad de vulnerabilltate exprimat prin pagube mate- erese in intensifate, vimturile invartese

'~' liale ~i pierderi de vie!i omene~ti_ Vulnerabi/~tatea setot mal tare norii in jurul unui eentru e,u eaza, iar gradul asteptatde pierderi umane ~i 0 presiune joasa. numit .. oehiullurtunii".

ateriale se numeste' rise de mediu_ . Datorita misearii de rotatie a Paman-

=, i:Daca lenom8nui extrem depaseste anumite pragui'i tului, uraganele sl tailunele' se invartese

," tl/~ riseului de mediu, atunei se' poate produce un in sens opus acelor de ceasornic, in , '(/ezastrusa~. 0 eatastrofa. Literatura. de speeialitate emislera nordica, ~i in sensu I a.celor de " eottsidera dezastru hazarduleare a provoeat eel putin ceasornic, in emislera sudica. Intre ea-

10P de moqisau .de ranili ori pagube ee depa~ese 'un patul ~i centrul lurtunii, presiunea atmilion'de do/arNeu mentiunea ea aceste praguri nu mosleriea scade rapid si vanturile eresc

!'$unt ananim' acceptate de speeialisti).' in intensitate. .

", Daca luam in eottsideraf;e ceea' ee se intampla in . Furtunile tropieale ea~tiga lorta pe prezentpeglob, putem spune_ ca trflim intr-o epoca a miisurii ee aeumuleaza aer umed. Deasu,clez"astreior n)turale. Un raport al oilu arata ca in pe- 'pra oceanului, ele creeazii vanturi loarte : . 'rioada 1963·1992 .numarul persoanelor railite,ueise puterniee, ploi torenliale ~i valuri inalte. sau obligate sa se mute din eauza aeestor dezastre a Dar, odata ajunse pe pamant, lurtunile ,: cres,;ut innledie cu 618 suta in fieeare an. Din aeeste ineep sa piarda din intensltate, deoareee . , 'mDtive, NaliunileUnite audeelarat anir'90 "Deeeniul' nu mai pot priml umezeala din ocean.

;_: interna!ion~1 pentru redueerea dezastreloi ·naturale". Uraganele ~i tailunele sunl loarte perieuloase pentru , -(Cre~terea numarului dezastrelornaturale este de· zonele de eoasta, unde, pol produce, pe mari supralele, '',terminata $i de eomportamentuldistruetiv al omului, 6istrugeri ~i inundalii, provoeale de apele oeeanului sau de '/. . care. schimbain permanenta mediul inconjurator in ~ele ale raurilor. in anul 19BB, Gilbert, eel mai pulernlc

, ajiroape toate zonele globului.. uragan din emislera nordiea in seeolul al XX-lea, a devaslal

:." /£o···.ma.aa "u'ptu" Tll~IOr Jamaica ~i 0 parte din Mexie; vanturile au dt!pa~it atunei

,rl '', H, Il' II vileza de 350 km/ora (21B mile/ora).

·,,·r'--------- ...... --------- Diamelrul zonei aleetale de uragan po ale sa depa,easca urtunlle .tropieale, care se lormeaz3 ,i se manllest~in 240 km. Vanturile au 0 raza medie de aeliune de 480 km. in' '. _~an.eleAtJantie, Indian ~i Pacific, sunt mari sisteme zona .. ochiului lurtunii"; care are, in medie:diamelrul de 24

", rotative ale unar mase de aero Cele din Allanlic ~i din eslul km, vanlurile se oprese si norli se ridiea, dar marea ramane

; Paeilieului s~ numese uragane; eele din veslul Paeilieului - violentii, .

tailune (eeea ce inseamna .. vanluri mari",in ehlneza), iar Puterea lurtunilor tropieale se elasilica ineinci ealegorii. eele· din OCeanul Indian - cieloane (australienll Ie. spun in cazullurtunilor de ealegoria inlai, eele mai blande, vanlu-

.. willy·willies").. rile nu depa~ese 120 km/ora. Dar lurtunile de calegoria a eineea au vanluri care depa~esc o vileza de 250 km/ora.

aerului uscat

lone/e·de ti " "ae IUne

ajamg la lal.iludini mal mari, se intore spre nord-est. in Allan: lieul de Nord, uraganele aleeleaza Insillel'e. Caraibe,' estul Mexieului ~i. sud-eslul Sialelor uriile. Unele uraganesll In~ lo[C'Spre nord si calalorese de-a lungul coaslei de esl a S13- lelor Unite si a 'Canadei. in estul Pacificului, uraganele .atinO -: freevenl eoasta de vest a Mexieului. Tailunele aleeleazii' /' • Asia de Sud-Esl, C~ina ,i Japimia, in veslul Paeifieului. i~ .' nurdul Oeeanului Indian,?fieloanele lovese India ~i allelari": din sudul Asiei.

in emisfera sudiea; eieloanele se indreapla, in general,', spre sud-vesl, iar ealeodala spre sud-est. Coasla de sud~esi, a Afrieii, Insula Madagascar, Arhipelagulindollllzian si insu; lele din sud-eslul Pacilieuluisunt zone freevenl afeeiaie;de aeesle eieloane. ,;

Pentru a sludla uraganele ~i lailunele, oarnellii de ,liinla . zbo'ara cu avioane in lortuna, onde masoara vileza ~idiree, I'

lia vanturilor, marimea oehiului furtunii, presiunile ,i lempe", raturile din dlferite zo·ne. Meleorologii lolosese pentruslu-,

diu sl radare, 'aparate de inregistrat plasate pe mare si sale." lilii ·meleOrOIOgiei. Aeluillele sisleme ire predictie si' cornu- .;, .; nieare, mullimbunatiitile, au ajutat la reduce'rea pierderilor " de ·vieli, omenesti eauzaie de lurtunlle Iropielilij, dar pierderile maleriale sunl inca mari, mai qles in zonele de coasla ..

, , 'Frusina pe~i;on_9

Maria P(fj1escu

cqborarea

. 8eglmul deocrolite a natuti! in Desertul Negev are un caracl,er 'temporaldil~rit de ,ce,1 de la. noi. De aeeea, /

. rezervaliile pot lipermanente si sezoniere (pentru cIIn ,~nlitimp sau pentrb ~~ua anotiro~uril.·_

. Va prezentam cateva.1!intruezervaliile permanente:

• Parcol National

Ben Gurion's Burial Place

,-~-- -------_--_-_ --

-~~':' "~; ,,~!~.-

-'~~

'iF

!GHIHIIMBIRUl

, ~ntr~ 'Iegenda: ,i ·r~a litate

O legenda a tarilor' baltice ~pu~e ca Freya,

,~eita draqostei-si a fertilitatn, care avea 0 _ " mare slabiciune pentru bijuterii, a zarit tntr-o zi,', caitd $6' plirnba la frohtiera 'regatului, patru pitici neqri lustruind un icolieL, Bijuteria stralucea

caaurul li'i ca soarelesi de aceea zeita s-a oprit Partea stiinsilo admire. Foarte rlncantata de trurnusetea tifica a sUbiectu. colierului, i-aintrebat pe pitici.naca exista vreo lui 0 vof(l desco.cofrioara pentru .care i-ar da ei In schimb peri impreuna bijuteria: "Exista - au spus piticii - slaceasta cu domnul pro~ 'c'omoara ests chiar dragostea ta. D~ca te vei fesor dr. Gheor-

ca~atori ti'rup' de 0 zi si ° noapte cu fiecare dintre ' ghe

noi,atLm.ci'6dlieruleste altau", ",' setul Catedrei" _

,,Freya,aCG~pta tarqul, nurnai 'ca regele Odur, de Mineralogie de la.Facultatea de GeograJie 9i Cll care ~er£- casatorita, aflada infidelitatea sotiei Geofizica a Universitatii din Bucuresti,

sale-sipleaca in lurne, Pentru rascumpararea Mihaela Ghita: Domnule protesor, unde

pacat~lui,;zeitei ii este sortit sa.poarte colierul 0 se gase!jte ehihlimbar in Romapia?

,'eternitate si "sa colinde lurnea in cautarea lui Gheorghe Popescu: Cea mai cunoscuta

, , ur,',[dragostea ei -pierduta, , , ' '_ regiune undese gase~te chihiimbar esteilalea

" !1 v,Aimp ceratacoa priq lurne, planqand fara Sibiciului, afluent stanga al Vaii Buzaului. in comuna .-------""" opi-ire, {acrimile ajunse pe parnant s-au Colti, pe aceasta vale, au fost gasite mai multe , ",'.prescl;1imbat in aur, laroele cazute in mare, in exemplare de chihlimbar. La Colti exista amenajat un chihlimbar,' j i ,', Muzeu al chihlimbarului, un unicat in tar;J noastra ·~i \'iln antic h itate , chihlimbarul nu avea doar un rol chiar in aceasta zona a Europei. Humai in Po(onia ~i in

,- , ('t0ediciiacelo,r,vrem,uri ' "alte !ari nordice_ mai sunt asemenea muzee.George

Munteanu Murgoci, a denumit acest chihlimbar "rumanit". Se maigase~te chihlimbar la Olane~ti, dar difera de cel de pe Valea Sibiciului. Pe' acesta, Murgoci te denumit "muptenit". lar unui alt chihlimbar, gasit prin zona ora~ului ,Piatra Heam!, l-a spus, datorita culorii diferite de' celelaite doua varietati, "molda,vit". S.a mal' gasit chihlimbar si ... _"""!"_ ....

undeva pe langa Sebes. "C'

in colec!ia Catedrei de Mitie,ralogie avem ,cateva mare. oatorita' vechil1!ii sale, are un iricep~tde,

exemplare frumoase,' dintre care unete : chiar cristalizare. , •• ,

impresionante cadimensiune. Aici'se afla;t;red, cel 'M.G.: Stiu ea un ehihlimbar este si ,mal mai impresionant bloc dechihlimbar din Romania, - vetoros daca pastreaza in el fragmeiite seu; ,\' care are undiametru de aproxiniativ40 cm.Ceicare , ehier . vtetuitoere intreql- intemnnete. pii .

I·au vazut Sl sunt cunoscatilri ai chihlimbarului au fost' veeie, in, aeeasta(aeriina ~cJlida... ,',

imfJresion~!i ii interesaJi de el. Fi(e~te, este ~ie~a d~ G •. P.: Acest coloid. (rasina) este conservantul'

patrimoniu ~i este unul dintre punctele de atractie ale natural perfect. Sane,amiitiim'ca povestea. Jurassic, r

colec!iei. ," ,\ Park pleaca de la ipoteza, C'a'rea ~ifost cilnf;rmata, ca':,' ij'

M.G.: Trebuie sa va miuturisesc ea nu am !an!arii care' au prelevat sangll de la dinozauri atj fost

vezut nieiodat8c'hihlimbar in situ (ea. sa ap(1i conservati, fpsiliza!i, in. c~ihlimbar.' ll~ata cu folosese un termen de speeialitate). in ee sangele, s·aa coilse'rvat ~i A;o.H .• urile, tai!tarului $i "

fel de depozite gasim chinlimtuuul? ' . dinozaurului, din care s·au,putti,t ,,(:lona"; sa spunem", ,-

G. P.-: Am avut ocazia iJ singura data i'a gasesc asa, dinoiaurii care au'facuttQata ,;nebunia"'pe.c~fe'

chihlimbar in situ .. Roca, in care se gasesl~ragmente _ Spielberg: a preientat.o in n"urassic Park"" t •

de chihlimbar este 0 gresie argiloasa.A~a se prezinta ' " MihfJ,e/a Gi?ita

chihlimbarul dfJ la Colti, ca ni~te fragmente. Oar ~i ,

atunci cand iI vez;' neprelucrat,"acolo, in situ, te 1 ............. --- ... , impresioneaza. i!i treze~te .acele' emo!ii . estetice pe care trebuie sa tile provoace o'piatra pre!ioasa. . M.G.: Ce este, de fapt,ehihli'mbariJl?, G. p.: ChihlimbaM eS,te' ra~i;,a fosila' a unui conifer numit Araucaria. Pana acum, ra~inanu a putut 'fi"copiata" de lim. 'A~adar, nu eiista chihliQl(1ar

sintetic. •

M.G.: Prin ee se deosebeste chihlimberut ' romiinesc de eel bettie, a carui raspfmdire comerciete 0 cunoestem eu totii?, G. P.: Chihlimbarul romanesc este mai pretios, zicem noi, ~i cred canu gre~iin, in primul rand pentru . ca este mai vechi. Chihlimbarulbaltic este recent, din '; Cuaterriar, pe caM c_el' romanescdateaza din. Oligocen,ceiuice in,se'amna 0 Jlechime'de catevazeci de milioanede 'ani. in al doil~a rand" pentru .ca are

. 'it ' - _. -·0 ,_"-_

era un elixir care vindeca t6tul! Mai putin durerile dragostei.

proprletatiestetice superioare:o ~uloare " , care devine'rubin'ie cand; este' ~/efuit. Are, un ;Jspect. zaharoid; 'careil face sa prezinte iriza!ii. Estq adevarat ill,sa ca se prelucreazif mafgreu, decat chihlimbarlll baltic, pentru #j estemai dur ~i are 0 casan!a mai

, :1

, j