Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.

org
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

PAGINA REAllZATA
DE ING. DINU ZAMFIRESCU

In numirul viitor
al revistei:
• rigli pentru verificarea
$i identificarea rezisten..
~elor $1 capadta~ilor eu
mareaj in culori
• rigli pentru calculul re-
zis,tentelor de iru:ilzire
in func'~ie de putere (W)
$1 intensitate (A) ...... ,I
invers.
Cu ajutorul acestei punti se pot masura te, Pentru ca etalonarea lui P2. sa fie valabila
rezistente intre 10n. Sl 10 MQ si $1 pe alte scale, elementele C1 , Ca, C3 ~i
condensator~ 10 'F (cu hirtie). R1 , Rz, R3 se vor alege cu 0 precizie de eel
Puntea este de un generator putin 1:~:; (se vor sorta cu 0 alta punte). Re-
ce lucreazafrecventa audio de ordinul zistentele vor fi de 1 W, cu coeficient de tem-
a 500... 2000 acest mod 5e pot masura peratura red usa. Pe scala 1 se masoara rezis-
$1 capacitati mid Ca de nul se utili- tenteintre10 n ~i1 K n, pescala2-rezisten-
zeaza 0 casca tf;)!efonica un mic difuzor te Intre 1 K n ~i 100 K n, iar pe scala 3 -
miniaturEt Penhu marirea sensibilitalii SI deci re:zlstente intre 0,1 M n ~i 10 M n,
a precizlei s-a prevazut un arnplificator.' Daua PJ:) scala 4 se masoara capacitati intre 10
dintre bratele punW propriu-zise sint compuse pF $i 1 nF, pe scala 5 - intre 1 nF ~i 0,1r F,
din rezistentele de K n potentiometrul P ~ iar pe scala 6 se masoara capacitati intre
de 10 K n linear rezistentelor aces: 0,1 ~i 10 .uF.
tor doua brate aproximativ intre 0,1 si Generatorul ce aiimenteaza puntea con-
10, asHel ca pe 0 sCala raportul intre valoarea tine doua etaje:: un oscilator realizat cu tran-
maxima $i cea a elementului necunos- zislorul EFT-353 $1 un amplificator realizat
cut pe care ex) este de '100. EFT-125. Oscilatorul utilizeaza un trans-
Celelalte doua compuse din ele- formator de tipul celor utilizate ca defazor
mentul Cx sau Rx ? 0 serie de rezis- in receptoarele «Mamaia» ~i contine 500 de
tente $i condensator~ care se. pot co- spire din. sirma de Cu-Em cu diametru! de
muta cu comutator K. Scala 0,07 mm. Priza se ia la 1/4 din numarul de spire
S8 gradeaza de la 0,1 la fata de masa. Frecventa de lucru se poate
R}\ rezistente cunoscu- ajusta modiflcind condensatorul de 0,25 uF,

ET u
magnetoelectric. de se schimbi polaritatea bateriei ~i a instru- diviziunii de 10Q,HA fiind /3 =10, in dreptul
100 }J cu comutatori, un poten~io· mentului, K se lasa in pozj~ia 1) iar manipu- diviziunii de SOJ1.A fiind fl =20, in dreptul
metru ~i citeva plese marunte se poate rea- I
larea lui 1 , 8 ,I B este acee~i. diviziunii de 10)LA fiind B =100 s.a.m.d ..
liza uior un aparat despre a dirui utilitate 2 1 2
nu este cazul sa mal insistam. cu ajutorul Tot in pozi~ia 1 a lui indiferent de conform formulei 1 yA) = 1 OOO;A.A
diruia se pot incerca rapid tranzistorii ~i pozitia lui K W cu 12~ I) binein~eles '1 8
j3
se poate misura factorul de amplificare in inchise, instrumentul lucreaza ca voltmetru Masurarea tranzistorilor cu /3 = 200 se
curent continuu, p. avind ca rezistente aditionale rezistentele face cu eroare, deoarece se utilizeaza doar
Func~ionarea este simpli ~i se poate de 5KQ ~i 4 KQ ~i apasare~ fie pe B fie p~ B t po.r~iunea 0-1 OrA.
urmari pe schema (fig. 1). Vom considera 1 2 In fig. 2 se arata cum se gradeaza scala
va indica tensiunea bateriei, indicatia £lind
comutatorul K in pozi~ia 1: in care se in- aproape de capatul scale! pentruo baterie instrumentului. Pentru funqionarea ca volt-
U metru este suficient sa se traseze pe scala
cearca tranzistorii p-n-p. In pozi~ia 2 a noua. Pozi~iile 2 ~i 3 ale lui K, servesc la
un reper colorat, sub care bateria nu mal
comutatorului K se incearca tranzistorii
II masurarea lui f3. 1 este inch is, 1 deschis, este utilizabila. Se va utiliza 0 baterie mi-
n-p-n.
1 3
asupra lui B ~i B nu se ac~ioneaza. iar K niatura de 9 V, consumul fiind redus 5i
Cu K in p,ozi~ia 1 ~i K in pozi~ia 1. 1 2 II
II 1 funqionarea intermitenta. .
se lasa in pozi~ia 2 pentru tranzistorii n-p-n
instrumentul este conectat in circuitul co-
in pozi~ia 1 pentru
lectoruluL intrerupatorul ' este inchis.
1 2 a lui este
Data pe butonul B , instrumentul circuitul colectorului. Se in-
2
indica scala de mascara
al bad... colector Se

se face
ceea ce
rarea a tranzistori de ti p, mICa 350
Scala instrumentului se gradeaza direct in cutie de dimen-
valori de f3 ~i este hiperbolica. Inscrierea cu cleme pentru
indica~iilor lui f3 se face simplu., in drepwl
4

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

53

diagol1a!a a
tranlistorul
ce asigura 0 Im.I"IArll",n·i::i
de iesire esie s-a renuntat la
larea' unui transformator. .
Sensibilitatea puntH se poate mad intro-
ducind inaintea etajului eu EFT-125 un alt
eu un tranzistor EFT-353.
ca semnalui de la generator sa nu
lOOP;' patrunda direct la acesta se ali-
+ 9V 12'1 menteaza printr-un Re. com pus din-
tr-o rezistenta de 200..o$i un condensator de
100 ..uF. Tot montaiu! se alimenteaza de la 0
baterie de 9 V, iar intrerupatorul I asigura in-
trarea in functiune.

curent alternativ. Pe pozi~ia de

curent continuu este suficienta 0
singura gradare, care corespunde
cu gradarea io microamperi a in-

ELECTRONIC strumentului. Etalonarea se face

cu ajutorul unui redresor eu ten-
siune reglabila, respectiv al unui

SIMPLU generator de aud lofrecven~a~i al

La supratensionare accidentala,
0 ~i egala cu 10 MD., iar tensiunea ce
~ocul de curent care se aplica in-
strumentului este mult mai mic de-
cit In cazul folosirii instrumentului
cu 0 rezisten~a adi~ionala, din ca-
uza intrarii tuburilor In regim de
blocare sau satura~ie (funqie de
schema).
in esen~a, schema din fig. 1 com-
porta 0 punte alimentata de la un
redresor, pe diagonala dreia este
conectat instrumentul indicator de
100 jJA sensibilitate. Doua dintre
bra~ele pun~ii slnt compuse din
rezistentele echivalente In curent
continu~ ale triodelor tubului
ECC85.
Daca tensiunea la intrare este
nula, cele doua triode au aceea~i
negativare ~i rezisten~a lor In cu-
rent continuu este aceea~i, micile
deosebiri corectlndu-se cu aju-
torul poten~iometrului P1 de 5 KQ
numit «aducere la zero». Aceasta
opera~ie se face ori de cite ori do-
rim sa utilizam aparatul, deoarece
poate aparea, din diverse cauze, 0
diferenta Intre curentii celor doua
triode, . care trebuie' compensata.
in consecin~a, puntea este echili-
brad si instrumentul indica zero.
Aplid~d pe grila tubului din stlnga
o tensiune negativa, curentul sau
scade, puntea se dezechilibreaza ~i
instrumentul indica un curent pro-
por~ional cu tensiunea aplicata.
Pentru ca sa putem masura dife-
rite tensiuni la intrare, s-a preva-
zut un divizor potentiometric for-
mat din rezisten~ele R , R , R ~i
1 2 3 tive de audio ~i radiofrecven~a se
R , care vor avea toleran~a de 1 %.
4 1
De observat ca pe orice scala
impedan~a de intrare este maxi rna
se aplica tubului nu va depa~i 1 V pe
oricare dintre scale. Scalele de rna-
sura sint: 0-1 V, 0-10 V, 0-
100 V ~i 0-1000 V. La bornele AB,
aparatul masoara tensiuni continue.
Ca sa ne dam seama de mari mea
impedan~ei de intrare, este sufi-
clent sa amintim ca pe scala de 10 V
curentul absorbit nu trece de 1 )JA !
Alimentarea este a.sigurata de un
mic redresor capabil sa livreze 250 V
~i 10 mA ~i 6,3 V; 0,4 A pentru fila-
ment.
Masurarea tensiunilor alterna-
face intercallnd montajul din fig. 2,
numit «cap de proba». Acesta se
realizeaza intr-un tub metalic ci-
Iindric din care iese doar borna C
izolata. Legatura cu borne Ie A ~i B
PUt:-JTE CU
SELENiu
2K/3W
50&,
250 V
0,1
1------I.------e_--IIiI>-B
~i alimentarea filamentului tubului
6)C11T se fac cu un cablu multifilar,
prevazut cu 0 mufa. aVlnd circa 1m
lungime. Montajul este de fapt
un detector de virf. Condensatoru!
de 500 pF va fi cu dialectric mica
sau ceramic, iar cel de 20 n F stiro-
flex. Se pot masura tensiuni alter-
native plna la 200 V. Se va etalona
instrumentul pe fiecare scala de
unui voltmetru etalon.
Potent1om&trul P2 semireglabil
serve~te la calibrare. EI se va aranja
astfel ca pe scala de 1 V continuu, a-
plidnd 0 tensiune de 1 V, indicatia
sa fie 100 j.lA. Axul potentiometru-
lui P de «aducere la zero» se va
scoate Insa pe panoul frontal pentru
a fi oridnd accesibil reglajului. De
remarcat c~ atunci dnd se face
«aducerea Iii. zero» pe pozi~ia de
10n
curent alternativ se vor scurtcir-
cuita bornele C ~i D. Atinglnd cu
mina borna C, apare 0 indicatie la
voitmetru. De aceea, borna C va
ie~i doar CLi 2 em din cutia capului
de proba ~i masuratoarea se va face
aplidnd borna C direct, fara fire,
in punctul masurat, legatura bornei
D la masa facindu-se CLi un fir cit
mai seurt.
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
Majoritatea posesorilor de autoturisme
ajung mai dev-reme sau mai tirziu la conelu-
zia ineluded! in dotarea lor cu aparate l?i
scule a unui redresor mcircat
acumulatoare. Venind
acestui virtual imperativ auto, '110m
pi'ezenta construc~ia unui astfel de
redresor utilizabil ~i chiar de citre
la ac~ionarea diferitelor trenule~e
Element de nelipsit din zest rea
unui amator, electronist sau nu,
transformatorul de retea asigura
tensiunile de alimentare cel mai
des utilizate in gama 3-220 V.
Aparatul prezentat poate fi ali-
mentat la 110 V sau 220 V ~i furni-
zeaza tensiunile de 3-6, 3-12-24-36-
48-60-110 ~i 220 V sau altetensiuni
care se pot «culege» intre prizele
sale intermediare (de exemplu, 50
V intre prizele de 60 ~i 110 V). Ale-
gerea judicioasa a tensiunii permite
utilizarea transformatorului pen-
tru incarcarea, prin intermediul u-
nui redresor, a uneibaterii de 6 V,
12 V sau 24. V. Prin folosi rea adecva-
d. a prizelor, aparatul ofera ~i po-
sibilitatea alimentarii aparatelor cu
o putere mai mica de 500 W la 0
tensiune a retelei diferid de cea
pentru care au fost proiectate (110
+ + ~.
-- -r-----, .......--.-- -
25 50 511
+
5
Fia. fa
tolei E 16 grosimea pachetului de tole se
ia de 28 mm, iar la tole E 18-25 Mm. Pri-
marul are 2 infi~uriri, care pentru tensiu-
nea de 110 V se pun in paralel. iar pentru
tensiunea de 220 V in serie, cu ajutorul unui
comutator (carusel) pentru tensiune. Pri-
marul are doui i'nfi~urari cu 245 spir~ fie-
care din sirma de cupru-email cu q:; =0,8 mm
Secundarul are 0 infi~urare cu 75 de
cu din 10 in 10 spire.
face cu sirmi de cupru-email cu cP =1,4
Pentru ob~inerea unei tensiuni variabile la
ie~ire, tensiunea de pe se ia cu
rul unui comutator cu K sau cu 0
borna ~i mai multe buqe. Ca diodi redre-
soare se va folosi 0 dioda de EFR 1
EFR 136,
La ie~ire se
trolitic C de
maxim e de 3
trice de celor in R.D.G.
firma PI Acest redresor se realizeazi
u~or ~i montat intr-o cutie de tabli cu
2 borne conectarea acumulatorului
sau electric nu difi-
de utilizare. Din se vede ci
cea mal importanti este transforma-
torul Tr. Se alege 0 tola E 16 sau E
cu 0 sec~iune a miezului de 8 cm2 • in cazul
ceasta izolatie va fi considerabil
intarita. PRIZA
Pentru exploatarea comoda a
lransformatorului, prizele din pri-
mar ~i secundar sint scoase la 0
A.N. PETRESCU placa de borne executata din perti-
nax sau textolit, groasa de 2-3 mm
V in loc de 220 V ~i invers).ln cazul (fig. 4). Buqele de alimentare vor fi
alimentarii de la reteaua de 110 V, dispuse pe un cerc cu raza de 19 D -3V
pentru obt.inerea tensiunii de 220 V mm, in a~a fel incit picioru~ele ~te­ :1 V-B,3 V
se va folosi priza de 231 V, pentru cherului de alimentare sa fie in-
compelisarea caderii detensiune trod use in buqele corespunzatoare ~3V-12 V
din in'fa~urarile transformatorului tensiunii dorite. Placa de borne
(fig. 3). (8), reprezentata in fig. 5, se fixeaza 12V-24 V
Circuitul magnetic este format de corpul transformatorului (1) cu
fie din tole speciale de transforma- ajutorul a doua profile in forma de 24V-60V
tor de tipul «E+I», prezentat in «U» (3), prin ~uruburile (4) care
fig. 1 a, cu care se obtine un randa- string miezul magnetic.
ment deosebit de ridicat, fie din
5
tole «tesute, obtinute prin decupa- Fig. 1a- To/a de transformator de tip
rea tablei la dimensiunile necesare b/indat
din tole de alte dimensiuni, pe Fig. 1 b - To/a de transformator de tipu/ 6
cu c%ana
care Ie avem la indemina. Grosimea Fig. 2 - Carcasa 7
acestora, in ambele cazuri, nu tre- Fig. 3 - Schema e/ectrica a transforma- 1
buie sa depa~easca 0,35 mm. Pentru toru/ui
Fig. 4 - P/aca de borne
o latime a tolei de 50 mm, jugul Fig. 5 - Montarea transformatoru/ui:
8
transformatorului va avea grosimea 1 - jugu/ magnetic; 2 - bobine,' 3 - profil o
de 50 mm. Se pot alege ~i alte dimen- «U»; 4 - bolt de prindere; 5 - $uruburi cu 5
siuni ale circuitului magnetic cu cap semirotund; 6 - bucsa. de contact; Fig. 5
7 - conexiuni; 8 - p/aca de pertinax.
conditi~';x~a ,supr~~~ta jugului sa fie @ @
de 25r"'c~')"'4ar-$if~raf e rest re i //i~"",
t rans(p'r,!,a:tp'r~Ulijr-sa .• eas:capO
cm2-. fall'ca~,a, din pertinax'i te'l)('tqlit
I / ;Y\ b ~ \
=
110 V 6
0
10
sau!r'Cfrtontpresat;"'va:"'a:v,~r ferra PR I MAR
~i d'i"lensiupile din fig. 2. lin'fa~ura­
rilei trrnsfo1matorului vor exe1u-
tat, d~n con~uctor de cuprlllemailrt,
r 80V 1106'
,-0'"
3V
'06,3V
0----.
tai:'inrensiurile ~i cu nunrarul ~e
I
spi~e lprevafut in tabel. i~tre 1e- .24- V 611V'o..... "cf12 v 0
t:--
car~ ~trat ,1 in'fa~urari i s~ va f,xa f2V
6,3V SECUN DAR
1fv
cit,o!foita~~tfbttredc;~hirtt~rsaupn @ 0
:3
al~;tliter,jal ~zolant. intre fn~fufa­
ri l~l'J).ri'!!~r'.~Jl!L.~j.~~Jlng~1:!,IJ!,II,{ a- Fig. 3
o - 50
Fig. 4
-
Fig.1b
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

E
Ing. PAUL NUTA

Pentru un electrician care se res pec-
ta,o mica baie de cositorire este absolut
necesara. Dam mai jos constructia unei
astfel de bai, In care puteti cositori ca-
bluri, bare, papuci sau chiar... linguri.
Pe 0 placa de forma circulara (1) -
suportul - confectionata din tabla de
3 mm grosime, se fixeaza, prin sudura, 0
bucata dintr-o teava de fier care consti-
tuie baia (2). De buza baii se prinde un
guler inelar (3) care are roiul de a pro-
teja rezistenta electrica (4) de picaturile
de cositor fluid ce ar putea cadea in
timpul lucrului. Acest guler se prinde
tot prin sudura, ca, de altfel, ~i minerul
(5). Acesta este un straif de tabla de otel
de 3 mm grosime s( circa 40 mm I"Him'e.
lungimea sa va fialeasa de dv. in asa fel
incit transportarea baii sa va fie cit mai
comoda. De partea verticala a acestui
miner se va prinde un suport-fi~a (6), ca
la fierul de calcat de constructie mai
veche, prin care se facealimentarea
rezistenteielectrice de la retea.
Confectionarea rezistentei electrice
este cea care va solicita eel mai mult
lndemlnarea ~i atentia dv. Dupa cum se
vede In fig. 2, avem nevoie de 3 benzi de
micanita (9), cu dimensiunile de 1 x 90
x 165mm, de 0 banda de azbest (11) ~i
un ~traif de alama (12) cu acelea~i di-
mensiuni ca ale micanitei, diferind doar
grosimea. Alama va fi de 0,5 mm gro-
sime, iar azbestul de 2-3 mm. 0 alta
banda de micanita (10) - cea care va
purta lnfa~urarea - va fi de 1 x 80 x
x 150 mm. Ne mai trebuie un ~traif de
alama - Inveli~ul (13) cu dimensiu-
nile 0,5 x'120 x 105 mm. Acesta se va
1ndoi, pe toata lungimea sa, In forma li-
terel U, cu baza de 90 mm, 'inal!imea par-
tilor indoite fiind de 15 mm. In ambele
parti se va proceda apoi la taierea Indo-
iturii din 15 mm in 15 mm (fig. 5).
Pentru realizarea rezistentei, avem
nevoie de 8 m de slrma crom-nichel, cu
¢= 0,4 mm. Bobinarea se face pe banda
de micanita (10), capetelelnfa~wrarii
fiind scoase de aceea~i parte a henzii,
la distanta de cca 10 mm de margini
(fig. 3). Se vor realiza 48 de spire, pasul
lnfasurarii fiind de 3 mm. Puterea re-
zistentei: 600 W la 220V. Rezistenta
fiind realizata, banda (10) se' fixeaza de
banda de mlcanita de sub ea prin coa-
sere la margini. Ansamblul (4) se reali-
zeaza ca in fig. 3, partea de jos urmlnd
a se modela pe baie. Stringerea benzilor
(9), (10), (11) ~i (12) se realizeaza prin
lndoirea din doua 'in doua, peste ~traiful
(12), a f'i~iilor decupate In 'inveli~ul (13).
Pentru ca rezistenta sa poata fi modela-
ta dupa baie, ea se va 'incalzi pe un re~ou,
lndoirea realizlndu-se apoi u~or.
Stringerea rezistentei (4) pe bale se
realizeaza cu ajutorul unei benzi din
tabla de otel (14) cu dimensiunile de fig. fig. 5
1 x 90 x 170 mm, de care s-au prins
doua corniere (7) prjn nituri (fig. 4),
strabatute de ~uruburile de fixare (8). aiba diametrul de circa 15 mm. 1 - placa suport; 2 - baia de cositorire;
Pentru ca. banda de tabla (14) sa fie Pentru consolidare, capetele infa~u­ 3 - guler; " - rezistenta electrica; 5 -
solidara cu rezistenta, restul fi~iilor, rarii se dubleaza, iar pentru protectie s. miner: 6 - suporl fisa; 7 - cornier; 8 - su-
decupate In Inveli~ul (13), se VOl" indoi VOl" In~ira pe ele margele izolante. Cele rub de prindere; 9 - benzi de mlcanita;
peste ea (fig. 4). In (12) ~i (14) se vor doua fire se vor lega apoi la suportul 10 - banda de micanita cu rezistenta;
practica cite doua gauri in dreptul ca- (6). Alimentarea la 220 V, cu ajutorul 11 '- banda de azbest; 12 - straif de alama;
petelor Infa~urarii. Se recomanda sa unui cablu ca la fierul de calcat. 13 - invelis de alama; 14 - banda de tabla.

MASINA 9
USTA DE MATERIALE
1 - 1 bucata comutator 1 x 2 contacte
2 - 1 bucata comutator 2 x 2 contacte
3 - 1 bucata comutator 4 x 2 contacte
4 - 8 bucati becuri de 3,5 sau 6,3 volti, in functie de sursa de
DE CALC alimentare utilizata (baterie sau transformator)
5 - 8 bucati dulii corespunzatoare ..
6 - 3 metri sirma de conexiuni
CARE AFLA UN NUMAR GiNDIT 7 - 1 sursa de alimentare, respectiv 0 baterie de 4,5 volti sau
un transformator coboritor de tensiune de la 220 la 6,3 volti
8 - 1 bucata cutie conform schitei din f1gura 2.
PUIU GHEORGHE-Re~ita 9 - 1 bucata foaie de pertinax sau ebonita de 250 x 50 x 1 mm,
pe care se vor monta duliile becurilor lmpreuna cu acestea,
precum ~i conexiuniie necesare.
In cele ce urmeaza se da descrierea unei ma~ini 10 - Diverse materiale marunte de montaj: ~uruburi M 3, col-
capabile sa afle un numar gindit. tare de fixare etc.
Pentru a intelege in ce consta functionarea ma~i­
nii, sa urmarim schema de principiu din figura 01". 1.
Observam in schema existenta a 8 I::ieculete nu-
merotate de la 0 la 4. 0 0
Pentru ca ma~ina sa poata afla numarul gindit, 0
trebuie sa-i furnizam 3 informatii, respectiv: 1
1. Daca numarul e mal mare dedt 3; 01'P34567
2. Daca numarul impartit la 4 da un rest mai mare 2 00000000
dedt 1;
3. Daca numarul ales este impar. I 3
I
Fiecareia dintre aceste 3 intrebari ii corespunde
1<31 4
cite un comutator pe care va trebui sa-I actionam in I
«da» sau «nu», in functie de raspunsul dat
3 'intro!-'.':'ri
I 5
final se va beculetul de la numarul la 6
care ne-am
lata acum modul de functionare a ma~;;inii: 7
pe cineva sa
Sa
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
valabila numai pentru 0 anumita frec- cdnstituie rezistenta de sarcina a aces-
venta data de relatia fa = 2lf~C' tuia. '
Semnul obtinut de la oscilator este
aplicat prin intermediul condensatoru-
unde R = R 3 + P = R 2 + P 2 pen- lui electrolitic C 6t pe baza tranzistorului
tru schema din fig. 2. T4' care are doua functii:
Pentru aceasta frecventa, defazaiul 1) amplificator in montaj emitor co-

GENERATOR
este nul ~ atenuarea minima.
Reactia pozitiva ded se aplica la
intrarea pe baza tranzistorului T 1 numai
pentru 0 anumita frecventa, aleasa cu
ajutorul elementelor P j ' P 2' C j ~i C 2 • La
aceasta frecventa, atenuarea fiind mi-
nima ~i defazorul nul, va fi necesara 0
DE I amplificare mica pentru ca sistemul sa
oscileze.
Deoarece atenuarea este 0,33, am-
plificarea necesara pentru amorsarea
oscilatiilor trebule sa fie mal mare de
3. Aceasta amplificare nu trebuie sa
fie mare, deoarece oscilatiile obtinute
vor fi puternic distorsionate, intruc'it
reteaua Wien nu are proprietati de se-
Tehnidan NICOlAE HANU lectivitate prea bune. Pentru ca amplifi-
carea sa nu fie prea mare, s-a introdus
reactla negativa mai sus amintita,
Pentru 0 buna stabilitate a amplificarii
S-8U montat diodele D $i D 2 , care se
mun;
2) defazor pentru etajul deputere in
contratimp compus din trantistoarele
Ts ~i T6 .
Semnalul pentru tranzistorul T 5 este
cules direct din colectorul tranzistorului
T4 pentru ca in acest felsa se gbtina
polarizarea in curent continuu a bazei
tranzistorului Ts . Pentru tranzistorul
T6 , semnalul este luat din emitorul ace-
luia~i tranzistor T4 . Rezistenta de emi-
tor a tranzistorului T4 este compusa din
R 17 in serie cu Ri8 pentru curent con-
tinuu ~i numai R 17 pentru semnalul
alternativ. deoarece condensatorul e-
lectrolitic Cg, aI/indo valoare mar~,
Casfi
fienerafol' ~
~
"'0'0
/Jenera/or

Analizind schema de princ!plu din

1
deschid In momentul In care amplifi-
carea cre~te. Prin deschiderea lor, re-
de audiQ- de auc/io 4

Generatoarele electronice de audio-

frecventa sau de ioasa trecventa, cum
se mai numesc, au 0 larga utilizare in
diferitele ramuri ale tehnicii. Elese pot
folosl ca aparate independente sau pot
intra in componenta unor aparate mai
complexe.
Ca aparate independente, generatoa-
rele de audiofrecventa poHi construite
pentru a genera frecvente variabile in
trepte (de exemplu, pentru a modula
un emitator de telecomanda) sau cu 0
variatie continua. Banda de frecventa
a acestor generatoare este cuprinsa, in
general, intre 20--40 Hz frecventa minima
si 20-100 kHz frecventa maxima. Gene-
ratorul descris mai jos are 0 banda cu-
prinsa intre 50 Hz ~i 25 kHz, impartita in
5· game dupa cum urmeaza:
Gama 1: 50 Hz - 400 Hz
Gama 2: 190 Hz -1 kHz
Gama 3: 0,6 kHz - 4 kHz
Gama 4: 1,5 kHz -10 kHz
Gama 5~ 7 kHz - 25 kHz
in acest fel se realizeaza acoperirea
benzii de audiofrecventit
Schema bloc (fig. 1) cuprinde un etai
de oscilator RC, un etai defazor ~i un
etai de amplifh;are de putere.
fig. 2, observam ca etajul oscilator este actia negativa cre~te ~i amplificarea freevt'nla freeven/a
com pus din 3 tranzistoare.
Primete doua constituie un tranzistor
sistemului scade.
Punctul static de functionare al tran-
efa/on' cons/rlJil
compus (conexiune Darlington), iar cel zistoarelor T1 $1 T 2 este stabilit de
de-al treilea tranzistor e un amplificator divizorul R I • R 2 ~i rezistenta R s, care
in conexiune «emitor comun». da 0 reactie in curent continuu. cOllstituie circuit pentru curen-
De fapt, aceste 3 tranzistoare sint Reziste'nta R4- constituie rezistenta tul ",lt~'rn:=lfi\1
conectate intr-un montaj de amplifi- de sarcina a tranzistorului compus. Tot Etajul campus din tranzis-
cator. aceasta rezistenta folose~te pentru ne- toarele Ts To are stabilit punctul de
La acest amplificator se aplica, prin gativarea bazel tranzistorului T ,,' La functionare cu ajutorul divizorului for-
interme~iul condensatorului C , din co- acest tranz/stor. rezistenta RiO in serie mat din reiistentele R15 , R 16 , Ri9 , R2,O
4
lectorul tranzistorului T3 0 reactie ne- cu rezistenta R 11 stabilesc reactia nega- ~i R2.1'
gativa prin divizorul R , R ~i R (con· tiva pentru stabilizarea punctului static Rezistentele RZ3 ~i R;a4 au 0 valoare
e 7 a de functionare. Rezistenta R, este mon- mica $1 folosesc pentru stabilizarea
densatorul C fiind un scurt circuit pen· tata in colectorul tranzistorului T 3 $i punctului static.
3
tru frecventele considerate).
Tot din c'olectorul tranzistorului T 3se
mai aplica 0 reactie pozitiva prin reteaua
Wien compusa din rezistenta R in
3
serie cu potentiometrul P ~i cu unul
1
dintre condensatoarele C ~i grupul
1
R P in paralel cu unul dintre con den-
2 2
satoarele C . Reteaua Wien (fig. 3)
2
are proprietatea de a prezenta un defa-
zaj nul intre tensiunea de intrare ~i ten-
siunea de iesire. Aceasta situatie este

RECEPTOR -
A I ARE DIR
in numarul trecut al revistei noastre am publicatconstructia unui receptor
cu 2 tranzistoare in montaj reflex. Pentruradioamatol ii mai putin experimentati Scheme propuse ,i comentate de ing. Mireea IVANCIOVICI
yom prezenta azi schema unui receptor cu acord fiX pe postul local (unul dintre
posturile pe unde medii sau postul pe unde lungi), schema care reprezinta 0
perfectionare a receptorului cu simpla detectie prezentat in nr. 1/1971. Este yorba
practic de un recaptor cu amplificare directa. Circuitul de intrare, care este !?i
circuitul selectiv, se realrzeaza direct pe 0 bara de ferita cu diamehul de 8-10 mm
!?i lungimea de 100-160 mm. Pe aceasta bara se bobineaza 40-80 de spire pentru
unde medii !?i 100-200 de spire pentru unde lungi. Pentru bobinat se va folosi
ALIMENTATOR
lita de inalta frecventa. Capetele bobinei se pot lipi de bastonul de ferita cu stiro-
col. Se vor scoate prize din 20 in 20 de spire. Acordul se va realiza cu ajutorul
PENTRU MONTAJE
unui condensator C de 50-300 pF. Valoarea exacta a condensatorului se alege
pentru receptionarea postului local !?i, pentru determinarea exacta, se poate CU TUBURI ELECTRONICE
folosi un condensator variabil cu valoare maxima de 500 pF. tflarea prizei optime
este determinata de obtinerea volumului maxim. Amplificatorul audio, in cazul
dat, este un amplificator foarte stabi!. Alimentarea montajului - E - se poate face
cu 0 tensiune de 3 pina la 4,5 V, de la 2 baterii rotunde de 1,5 V sau 0 baterie
plata de 4,5'V. Piesele folosite nu srnt pretentioase, putindu-se folosi mice tip Se eonsidera, eu absolud. justificare, ea orice amator trebuie
de condensator !?i orice tip de rezistenta. Nu se pun probleme de putere disipata
pentru rezistente !?i de tensiuni pentru condensatoare. Ca dioda, D, se poate
sa aiba la dispozi~ia sa un alimentator pentru montajele eu tuburi.
folosi orlce tip de dioda detectoare, iar ca tranzistoare EFT 321, EFT 322, EFT 323, Construetia sa - vezi schema aUiturata - este indeajuns de
TT.1, TI 6, TI 13. Auditia se poate face lntr-o pereche de ca~ti de 4000Qsau 'in- simpla. Prindpala piesl1 0 eonstituie transformatorul Tr. EI se
tr-un difuzor de radioficare conectat cu un transformator de ie!?ire cu impedante realizeaza pe un miez de tole tip E 16 sau E18. See~iunea neee-
de ie~ire de 4 OOOSl ce se va conecta la punctele a-b. Transformatorul se poate
cumpara de la orice magazin de specialitate.
sara a miezului de fier trebuie sa fie de 18 cm z . de unde rezuld
~i grosimea pachetu!ui de tole. Primarul va avea doua infa~urari de
cite 245 de spire din sirma de cupru-email cu¢ 0,55 mm. Pentru
tensiunea de 220 V, infa,urarile se pun in serie, iar la tensiunea
de 110 V se monteaza in paralel eu eomutatorul Kz. Secundarul
are doua infa,urari, una de inaIta tensiune ,i una de joasa ten-
F siune. lnfa~urarea de inalta tensiune are 1 300 de spire, eu priza
L o la mijloe. Se va folosi sirma de cupru-email eu cP 0,28 mm.
doua infa,urare are 30 de spire cu prizl la mijloc. Se va folosi
sirma de bobinaj de cupru-email cu cP 1,5 mm. Aceasta infa,u-
rare da 0 tensiune de 6,3 V intre prizl ,i un capat ,i 12,6 V intre
+ capete, fUnd folosita ea tensiune de filament. in primar se mon-
teaza ,i doul siguran~e (S1 ,i Sz)de 1,5 A.. Pentru a,ti cl redre-
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
Reactia negativa a amplificatorului de
putere se realizeaza cu rezistenta RZ2..
prlnda: 1) butonul pentru axul poten-
tiometrului dublu, pe care se fixeaza un Osci/alor Efa· EIa·
Acest generator are posibilitatea ob-
tinerii unui semnal de tensiune fixa la
indicator pentru frecventa.,ln jurul aces- R.D. CU --... amplJi!calor ~ amp//lfcalor
tui buton vom monta 0 scala cum defazop
bornele 11' l?i a unui semnal variabil se ved\e in fig. 5. Pe aceasta vom
ReteaWien de pufere
intre bornele 22'. face etalonarea aparatului; 2) bornele
Varierea amplitudinii tensiunii de ie- de iel?ire pentru tensiunea fixa $i va- Fig. 1
l?ire se realizeaza cu ajutoful potentio- riabila; 3) butonul comutatoruiui de
metrului P" game; 4) intrerupiHorul sursei de ali-
Condens'atoarele Ca l?i C11 servesc mentare; 5) butonul potentiometrului
pentru blocarea componentei de cu- de reglaj al nivelului de la ie$ire.
rent continuu. Etalonarea aparatului va trebui facuta
Reglajul fin al frecventei, in una din- cu ajutorul altui generator de sunete - Schema bloc
tre cele 5 game, se obtine CUt ajutorul frecventa $i un osciioscop, prin Rotim butonul 2 - Schema de principiu
potentiometrelor PI l?i P 2' figurilor Lissajous. Cum insa variere a frecventei 3 - Retea Wien
Aceste potentiometre trebuie sa aiba torii amatori nu au la indlemllna dnd ceie dow'i sunete vor avea At - Sistemul de prindere Fig. 3
aceeal?i lege de variatie $i sa fie pe loscop, se poate folosi aceea:;;i frecventii Aceasta situatie ..se a potentiometr:elor
acela$! ax, deoarece numai in aceste fig,t dnd vom in casca pe linga Fig. 5 - Panoul frontal
conditii reteaua Wien I$i pastreaza ca- >I< frecvente si niste «baHii»
racteristicile. adica are atenuareami- Pornind cele doua generatoare, fixam diferenta celor'doua frec-
nima $1 defazajul nul. Realizarea prac-
tica a acestui generator Incepe cu pro-
curarea pieselor.
Rezistentele $i conden?atorii aj..l va-
lori uzuale $i U$or de gasit la magazi-
nete de specialitate.
Tranzistorii, de asemenea, .nu pun
probleme deosebite. Putin mal compli-
cat este sa gasim un potentiometru
dublu de 2 x 5 K Q. Daca nu gasim, a-
cest potentiometru se poate confectio-
na din doua potentiometre separate,
dupa desenul din fia. 4.
o alta piesa mal greu de procurat
este comutatorul de game. AJ::esta,
dupa cum se vede in schema de princi-
piu, va trebui saaiba doua perechi de
cOl1taete cu 5 pozitii. Daca nu se gasel?-
te un co{tlutator rotativ, poate fi folosit
un com"utaror tip «c!aviatura». Uisam
amatorilor posibilitatea adoptarii unor
solutii personale.
h5-201
mm
Panoul frontal al aparatului va avea
Fig. 4 a
aspectul din fig. 5 ,!?i va trebui sa cu-
Fig. 2

.2
PENTRU -f •
~/,~'
Vo/um 1111

-.
Frl'cventa
iNCEPATORI /
f!:Jnoul
{rollial
Imm ~?o % :
o 0
.5
Beeconfrol

si
•
AVANSATI
•
Gauridef>r(ndere
pe ~SIU
ComlJiafor
Game
InfreiVpalor
rpt@8
Fig. 5
in nu maru I vi itor: Fig. 4 b
• radioreceptor cu 3 !uburi electronice vente initiale. poate fi realJzat pe circuit imprimat
• adaptor pentru U.U.S. cu tranzistoare Cind frecventa baHiilor e foarte ran'i, Daca vom folosi piese de calitate, cu
am obtinut de la generatorul construit toJerante maxi me de ± 10%, genera-
• sonda pentru depanarea radioreceptoarelor aceea~i frecventa ca a generatorului tonAl va da frecvente cu distorsiuni sub
etalon. 5%, cu 0 stabilitate satisfacatoare.
Se repeta etalonarea pentru mai multe Mentionam ca toate piesele sint de
puncte din banda, apoi pentru toato fabricatie romfmeasca. Cu atentiel?i
benzile. rabdare yom obtine succes deplin la
sorul fune~ioneazl. se poate monta un bee de neon. de orice In loc de conexiuni clasice montajul realizarea acestui generator.
tip, in serie eu rezistenta Ride valoare 10--30 k.n. Ca element
de redresare se vor folosi doul diode semiconduetoare 0 1 ~i O2
de tip SO-1 sau OS-1 M. Condensatoarele C t ~i C2. sint eondensa- CONSUlTATIE TV
toare la 0 tensiune de luerude 400-·500 V. iar siguran~a S3
este de 0.• 2 A. Condensatoarele eleetrolitice C3• C.q. ~i 4 sint de
eel pu~in 16rF la 0 tensiune de 450-500 V. iar ~oeulll trebuie
sl fie un ~oe de 8-10 H pentru un curent de 200 rnA. Pentru
Instalarea
eei ee dorese sl aibl 0 tensiune stabiUzata se poate monta un
stabilitron T1 de tip cr 4C sau cr 1n in serie eu rezisten~a R2
televizorului
1. Pentru un televizor cu diagonala de 43-47 cm, distanta optima de vizionare a
de 4 kll de 3 W. AUmentatorul poate sl dea inaltl tensiune programelor este de 2,5-3 m, iar pentru televizoarele cu diagonala ecranului de
53-65 cm distanta este de 3,5-4,5 m.
de 250 V la un curent maxim de 200 rnA. 150 V la un eurent 2. Inaltimea la care este recomandabil a se a$eza televizorul este determinata
maxim de 30 mAo Curentul maxim pentru filament este de 3 A. de exigentele unei vizionari cit mal comode. Aceasta inaltime este de cca 1 mdea-
intreg montajul se poate a~eza pe un ~asiu din tabll de aluminiu supra podelei ~i, ca regula generala. ceva mai jos decit planul normal al privirii.
3. Plasarea televizorului pe un fond deschis, ca $i existenta unei surse Cle lumi-
eu dimensiunile de 150x1S0 mm. na difuze in spatele televizorului ofera conditii mal bune de vizionare. Pentru a
proteja cinescopul se va evita ca pe el s? cada lumina direct sau 'I.ateral, de la fe-
reastra sau de la 0 alta sursa de lumina. In timpul nefunctionari'i, clnescopul se va
acoperi cu husa de protectie. . , " .. ,
4. Televizorut va fi a~ezat la cel putm 10 cm de zldunle mcapem, mtr-un loc
bine aerisit ferit de umezeala, praf sau vibratii mecanice. Placa din spate $i dec!:l-
parile practicate in caseta se vor lasa libere in timpul functionarii televi~orului. In
orice caz se va evita a~ezarea televizorului in imediata apropiere a unel surse de
caldura.
5.. Pozitia prizei de curent nu trebuie sa influenteze pozitia televizorului in ca-

E
o mera, legiitura fa televizor facindu-se clnd e cazul printr-un cablu prelungitor.
6. La montarea initiala a televizorului se va observa daca tensiuneade pe caru-
6.3 V sel corespundecu tensiunea reala de alimentare. ••-
In caw I cind tensiunea de alimentare are variatii mari, se va utiliza l?i un st,abi-
TI'
12,6 V lizator de tensiune in scopul asigurarii unei imagini bune $i at protejarii televi-
zorului.
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
dar sugeram ideea ca, in cazul

GE- apari~iei· de distorsiuni, sa se

verifice cuatentie etajul modu-
lator,~i in special tranzistorul T3 •

NE- (u- Montaj uI se ali menteaza de la

o baterie sau de la 0 sursa sta-
bilizata de 9 V. Se recomanda
montarea pe un circuit impri-

RA- PAGINA REAllZATA

Ing. I. MIHAESCU
mat rigid ~i stabil, iar coriexiu-
.nHe de intrare ~i ie~iresa se (aca
cucablu ecranat.
Respectind valori Ie ~i polari-

TO~
Dupa ce cJasica chitara am
transformat-o cu succes intr-o
chitara electrica, nimic mai fi-
resc decit dorin~a de a ob~ine
si efecte sonore cit mai deose-
bite (~i placute) cu putin~a.
Aceste efectesonore se pot
ob~ine interc.alind in lan~ul de
amplificare un generator de tre-
molo.
in principiu, este yorba de un sint to~i de acela~i tip,~i' anume ta~ile pieselor cuprinse in sche-
oscilator RC' care genereaza un EFT-353, EFT-323, OC70 sau ma, yom ob~ine un montaj ale
semnal variabil ca frecven~a ~i TI-13. carui caliti~i vor satisface cerin-
amplitudine, cu care se variaza Nu insistim in modinutil ~ele oricarui... chitaristelec-
(prin intermediul unui etaj mo- asupra elementelor din montaj, tronic.
dulator) amplitudinea semnalu-
lui provenit de la chitara.
Tranzistorii TI ~i T2 formeaza
generatorul RC de la care ob~i­
nem un semnal sinusoidal cu
frecven~a intre 3 ~i 30 Hz. Va-
ria~ia frecven~ei se face din po-
ten~iometrul P2 • Prin interme-
diul poten~iometrului PI reglam
amplitudinea semnalului aplicat
modulatorului.
~tajul modulator prime~te
. cete doua semnale de baza, in
timp ce din colector extragem
semnalul modulat. Tranzistori-i

mmlc, inseamna d secundarul transforma-

torului sau difuzorului insu~i este defect.
Dezlipindc~:mexiunea in punetul 6, masu-
ram cu un ohmetru atit difuzorul cit ~i
ETAJULUI FINAL transformatorul pentru a depista defectul.

DEAUDIO in caz ca in punctul 4 nu exista tensiune,

este ·p.osibil ca tubul sa fie epuizat ~i se va
inlocui.

Cind sintem convin~i ca sectorul de ali-
mentare Junc~ioneaza corect ~i, totu~i, in
difuzor nu se aude nici un zgomot, trebuie
sa verificam starea etajului .final.
in. majoritatea radioreceptoarelor etajul
finaleste executat cu un singur tub elec-
tronic.
Figura 1 prezinta etajul final at recepto·
rului «Select 3» - S641A.
Este recomandabil ca inainte de incepe-
rea depanarii sa studiem schema aparatului
~iin special sa ~tim cit mai bine regimul de
func~ionare al etajelor.
Dad dupa 2-3 minute qe la conectare
in difuzor nu se aude nimic, vomverifica
mai intii dad tubul final se incalze~te sau
nu ~i dad exista vreo conexiune desf'icuta.
Vom misura apoi cu un voltmetru dec.c.
valorile tensiunilor 'Ia'electrozii tubului.
3
6 ne obliga sa verificam condensatorul C
2 in punctul 2 - conexiune defecti sau C
. . .-



l
. . . .- - - -
C2
I $i atingind punctul·1 dinetajnu. se aUde
FRECVENTA 9
Daca audi~ia este deformata, masuram
punctul 1. Prezen~ unei tensiuni ne indica
tub electronic defect. Acest fenome-n apar'e
Instrumentul conectat intre punctul 3~i in special dupa citeva minute de funqionare
'masa trebuie sa indice 0 valoare masurata c.orecta.
200-240 V. Lipsa tensiunii in punctul 3 ne . Deformarea semnalului maJ poate pro..
indrepta~e~te sa misuram ~i punctul 5. Pre- veni de la difuzorul avind membrana defor-
zen~ tensiunii in punctul 5 neindica intre- mata sau cu pilituri de fier la bobina mobila.
in numarul
viitor:
• Probleme de
electroacustica
• Construc~ia
unui stero-
amplificator
ruperea 'circuitului anodic in transforma- Auditie deformati numaila semnale mari
tor sau a dezlipirii firelor. E
Existen~ tensiunii in punctul 3 ~i lipsa sau' C j
Audi~ie miqorata, nivel mic de joasa
1
defect. frecven~a ne indidC intrerupt in majo-
K
in punctul 4 vaJoarea normala a tensiuni( ritatea cazurilor sau tub epuizat.
este de 12 V (masurata· intre punctul 4 ~i in receptoarele moderne de mare cali-
masa). tate, amplificatorul final de putere este
Dad in punctul 4 tensiunea depa~e~te construit tot mai frecvent in contratimp.
200 V -.-- rezisten~ R este intrerupti ~i Figura 2 prezinta schema etajului final al
+ . se inlocuie~te.
K
receptorului «Rossini» tip 5801.
Dad regimul tubului ,este. totu~i normal Cel mai des defect intilnit este distorsio-
narea puternica a semnalului.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
CONCURSUl TV

Venind in intimpinarea cititorilor no~tripar­

ticipanti la coneursul «Ex-Terra» '71, publieam
mai jos schitele aeromodelului macheia rea-
lizat dupa prototipul avionului I.A.R.-822, eu
viteza de zbor de 85 km/ora.
Penbu explicatii constructive suplimentare
folosim 0 parte din spatil.ll rubricii obi~nuite de
cOl"esponden~a (pag. 24.)

OFERIN NOTORA$£ DIESEL 1.5 CN.c.,cARI:!NJRAN1 $1

ELICE PLASTICE TUTUROR LA
.--~- 25 CONCURSUL FINAL

_ NEGf(U

CJ ALB
m RO$U
, LlNIE
i I ~5 NEAGRA 2MM
II --- 30
, rOA.TE DINENSIUNILE
1/ BQlj DIN LEMN sf NT TN Itt
~ rNVELITE CU
INELE DIN CAUCIUC DE
CAMERA DE BICICLET.A.
1~

PLACAJ 1,5 IF URNI'?)

r)~ii~~ilfi~~3I.k-.-/btOfJ.Jf;L DIN UMN{FACJ

L
18 2
2w9
~ AMP ORIZ IN.A.cA OOOtO}
~O
~

REZERVOR DIN
TASLA Q.3 $I [EVI
TRIUHGffl DE COMANDA DIN REZERVE DE ~ amrAINER·.... _,
DIN TABLA, GR 1-2 MM. LA PIX;3 MM DIN O,J.FUNC- ~
7:4a.A •
!IONEAZA CU FIT/L ~NS fABLOANELE EUCI£,

Masurind tensiunile de alimentare,trebuie

sa gasim 'in punctele E ~i F tensiuni egale
(235 V), la fel 'inpunctele G ~i H (210 V).
Abateri de la aceasta simetrie ne obliga la
verificari mai amanuntite. . Aceasta scula foarte utila in1aboratorul radio-
in cazul lipsei de t~nsiune in punctul E,
dar prezenti in punctul G, verificam daca
C nu este scurtcircuitat sau daca trans-
6 unui circuit electric, sause pot centra conden-
formatorul de ie~ire nu este intrerupt.
Tot distorsiuni se produc ~i atunci cind
apar diferente intre reiistentele de sime-
trie R3-R ~i R5-R~.
4 va berclui in interiorul capacului (2~ cu putin
Verificarea se mal poate face introducind
in punctul A un semnal de 800 SaU 1 000 Hz
(1 Vef) ~i apoi miasurind semnalul in diferite
cu un voltmetru electronic.
Dad. in punctul B nivelul masurat este
mai mare ca in
devalorizad..
avem valori ale
normala ale \1>"",,,,,,,,,, "",i
DISPOZITIV"LANTERNA))
PENTRU RADIOAMATORI
amatorului este destinatailuminarii si stabilirii
continuitatii sau identificarii unui i:lnume fir
dintr-un manunchi de fire. De. asemenea se
poate verifica corectitudinea de execut'ie a
satorii variabili !?i stabili daca sint scurtcircui-
tati, fUnd necesara numai schimbarea virfului
intepator (8) cu cfema de fixare (9). Schimbarea
seface prin inl;>urubarea lor in piesa terminala
(3) prevazuta cu un l;>urub (M 3). Acest reper se
joe, pentru a permite 0 rotire u!?oara. In capacul
(2) se mai gasesc 0 garnitura de cauciuc (15)
!?i 0 !?aiba plata (14) de care se va cositori capa-
tul sirmeiflexibile cu crocodil (10). Pe aceasta
!?aiba va sta si resortul presor al bateriei, care
va realiza totodata contactul de la fundul bate-
la crocodil (10). Corpul (1) poate fi din teava
este aluminiu la diametrul bateriei PIONIER-3 V
l;>i tungimea de 100 mm. EI mai poate fi confec-
tionat dintr-o lantema veche, direia i se vor
face modifidirile respective la capace conform
desenuiui. Oulia este 0 dulie metalica avind
la capat din material izolant l;>i
sa de contact care fi din
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

...,
BROASCA
FARA ZGOMOT
Deseori interiorul locuintei prezinta
o nota de neglijenta datorita unor u~i
din mobilier care stau deschise.
Cauzele pot fi multiple: oroa~te me-
canice detecte sau greoale, chei ne-
potrivite sau pierdute, zavoare care
se actioneaza dificil sau pur ~i simpJu
!ipsa de sens a incuierii unei u~i de
dulap urmata de lasarea cheii in broas-
ca, operatie ce trebuie repetata de zeci
~i sute de ori.
a broasca magnetica ne fere~te
de toate aceste neajunsuri, necesita
un efort minim la actionare ~i, mai ales,
nu face zgomot.
Constructia propriu-zisa este simola
$i depinde de modelul u~ilor.
Ca materiale yom avea nevoie de 0
pastila de magnet ceramic, (de exem-
plu, de la un dituzor permanent di-
CEA MAl SIMPLA
DE SPALAT
2 REPARATII
namic, vechi), de dteva bucati de
tabla subtire din otel moale, de ~uru­
buri pentru lemn si. eventual, de 0
vopsea adecvata.
Tn figurile alaturate va prezentam
1 trei solutii. Cutia ce contine magne-
tul poate: eventual, lipsi, acesta fiind
asHel lngropat direct In lemn ~i fixat
cu un adeziv. Tn orice caz, yom avea
grija ca armatura sa ajunga In pozitia
«Inch is» cit mai aproape de magnet,
1. magnet ceramic
stiind .ca forta de atractie a acestuia
2. armatura este maxima In momentul in care a-
ceste doua piese slnt iipite.
"INSTALATIE"
AUTOTURISME
LA
DOMICILIU
SUPORT PE'NTRU PIESELE MARUNTE
ALE ASPIRATORULUI
Mal?ina .propriu-zisa - datoriUi dimensiunilor mari
pe care Ie au cele mai multe tip uri - se pastreaza
direct pe pardoseala incaperii (camara, deb~Ha etc.),
cu snurul cauciucat infasurat astfel incit sa nu se
indoaie. Piesele marunte 'ale aspiratorului $i in spe-
cial furtunul obliga insa la 0 depoZltare ($i conser-
yare) atenta. Astfel este de preferat ca furtunul sa fie
pastrat pe un suport special.
Suportul se confectioneaza dintr-o bucata de scin-
dura de cca 4 cm gro"si'me, taiata semicircular, peste
care se prinde un placaj taiat tot semicircular, insa Cll
dimen ,unea mai mare P6!ntru a constitui un laea$
in care se al?aza furtumH. ca In figura.
Putin mai jos, tot pe U$a, se agata 0 cutie confectio-
nata din placaj, in care putem pastra in bune conditii
celelalte piese marunte ale aspiratofului.
Recomandam 0 atentie deosebita in alegerea loculul
.

de prindere a supdttului $i a cutiei, tinind seama ca

Lipsa unei prize de apa in apropierea locutui
in care realizam intre~inerea autoturismului ne
obliga deseori la cele mai diverse improviza~ii,
deseori nu dintre cele mai reu~ite.
Cuo galeata, un furtun ~i pU~ina rabdare ne
putem construi 0 veritabila instala~ie de spalat.
Tn partea de jos a unei gale~i din material
plastic se practica un orifidu in care se amplaseaza
un racord metalicconform figurii.
Dimensiunile ni Ie vom alege in func~ie de fur-
tunul pe care il vom folosi.
ll$iie sintformate din placaje cu coaste.
CUM REPARAM UN SIFON DE LA 0
CHIUVETA SAU LAVOAR
Frecvente sint defectiunile care apar la scurgerile
de la chiuveta din bucatarie sau lavoarul din baie.
Pina la inlocuirea piesei crapate, este util sa cunoa$-
tem 0 metoda care sa impiedice scurgerea apei pe
pardoseala. Metoda cea mai simpla consUl In lnfa$u-
rarea sifonului crapat cu fil?ii de cauciuc, de cca
3-4 cm taiate dintr-o camera veche de bicicleta.
Infa$urarea se va face cit mai strins' cu putinta.
Pentru a impiedica desfc'il?urarea, vom prinde capatul
cu 0 spira de sirma.

USCATOR
DE RUFE
Nu toti beneficiem de 0 curte sau urI
pod unde sane intindem rufele spa late.
In astfel de situatii improvizam in bud~­
tarie fie in balcon sau in bale u rewa de
sTOri'lsau sirme oe care mereu ne impie-
dicam, dind un aspect neplacut acestor
locun. Va propunem doua- solutil ue
uscatoare care pot tl tolosite In spalllle
disponibile l?i pe care atunci cind nu Ie
folosim Ie putem stringe.
Figura 1. Tn baie, pe peretele de-a lun-
gul cadei, se fixeaza acest cadru exe-
cutat din 2'buditi (fig. a) ce se poate plia
(fig. b), in care caz se agata de axul 2
ochiul de sfoara sau un cirlig de srrma.
Pentru a-I confectlona avem nevoie de
(cotele in mm):
- 4 l?ipci din lemn (poz. 1) de L = 750,
I = 30, 9 = 10, gaurite din 140 mm in
140 mm cu ,010 mm;
- in functie de cota B, care se alege
intre 700 sau 1 000, se confectioneaza
10 bucc:iti bare de lemn (poz. 2, 3, 4) de
¢ 10 min cu urmiHoarele dimensiuni:
1 buc. CU 8 2 = 8 + 4 x 10 + 2 x 15
(poz.2)
1 buc. CU B 3 = B + 4 x 10 + 2 x 5
(poz.3)
4 buc. cu B~ = B + 2 x 10 (pozA)
4 buc. cu B s = B+4xlO (poz. 5)
- 2 buc. cirlige (poz. 6) confectionate
din tabla galvanizata de 9 = 1-1,5.
- 2 ouc. diblun de lemn in care se
in~urubeaza 2 belciuge (poz. 7) cumpa-
rate de la magazin, care sa aiba OCo/UI
de 9$20.
Conform fig. a, se monteaza prin
incleiere cu clei de oase poz. 2 ~i 3 de
poz. 1 l?i poz. 5de poz. 1', avind grija ca
~ipca 1'sa fie m()bila pe poz. 3.
Tot ansamblul se va vopsi cu vopsea
de ulei alb sau 0 culoare asemanatoare
peretelui.
Fig. 2. Uscatorul care se stringe prin
rulare se poate monta in baleon, buca-
tarie sau baie. Se confectioneaza dintr-
un rulou pentru storuri de 0 lungime de
desfa~urare de 2,5 m) 8 rondele decupa-
te din placaj cu ferastraul de traforaj
de ¢ 80 exterior l?i cu un diametru inte-
rior ce se va stabili dupa cumpararea
ruloului),16 distantiere din lemn de 10 x
x 7 X 7, 1 ~ipca de lemn de aceea~i
lungime cu ruloul ~i sectiune minima
10 x 30 (sau 0 coada de matura).
2 urechi din tabla de 9 = 3 mm l?i
L = 100 mm si I = 15 mm.
Conform figurii se vor monta prin in-
cleiere rondele ~i distantierele (prinse
cu cuie dupa montare) la distante egale
diblu
(determinate in functie de lungimea
ruloului, dar nu mai mid de 180 mm intre
ele).
Cele doua capete ale ruloului (un ax
rotund $i unul dreptunghiular) se vor
monta in cele doua urechi fixate in zid
prin cimentare.
Storile de rufe vor fi prinse pe rulou
cu cuil?oare, iar celelaite capete de $ipca,
avindu-se grija sa fie egal intinse pentru
a se infal?ura perfect pe rulou.
Pe zidul opus ruloului se vor prinde
doua cirlige de care se va agata $ipca
(poz. 3).
In cazul cind cei 2,5 m, cota maxima
de desfal?ware, este mai mica decit
lunaimea dintre doU(~ ziduri, va propu-
nem sa prelungiti cu sfori legate de 0 alta
$ipca. in continuarea poz. 3.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
MASINA
.
PENTRU
PREPARAREA iNGHETATEI
Zilele de ar!?ita care - speram - ne ameninta
peste putin timp fac !?i mal ademenitoare perspectiva
une! lnghetate preparate «la domiciiiu». Dispozitivul
pe care-I prezentam .permite oricarui posesor de
frigider dotat cu evaporator sa pregateasca 0 canti-
tate apreciabila de lnghetata. Se !?tie ca prepararea
acesteia presupune agitarea continua a amestecu-
lui la 0 temperatura coborlta. intregul aparat, mon-
tat deasupra recipientului In care se prepara inghe-
tata, se poate instala cu u~urinta In evaporator.
Mi!?carea este asigurata de un micromotor de
curent continuu de 0,5 wati, alimentatla 4,5 V, pe
care I-am mar recomandat in paginile publicatiei
noastre ~i care se gase~te la orlee magazin de Judi-
rii. Cum lnsa cele 4 500 de rotatii pe minut ale moto-
rului ar lmpra~tia amestecul in toate directiile ne-
dorite, se impune adaptarea unui reductor de turatie
cu raportul de transmisie de aproximativ 1 : 100.
Aceasta se poate executa cu u~urinta. din angre-
najul unui ceas stricat, care sa asigure 0 turatie de
.aproximativ 35 de rotatii pe minut.
Paletele de amestec din aluminiu, cu dimensiunile
de cca 25 x 10 mm, sint scufundate complet in cre-
ma continuta in tavitaevaporatorului. Pentru 0
amestecare uniforma este recomandabil sa se in-
staleze douaasemenea palete, antrenate de un
sistemde fuW, rotite prin i.ntermediul unui firflexibil,
ca in figura. intregul dispozitiv se monteaza cu u~u­
rinta pe 0 platbanda in forma de U ~i se a~aza dea-
supra tavitei cu inghetata dupa prepararea ameste-
cului. Sursa de curent a motorului poate fi 0 baterie
de lanterna de 4,5 V sau 0 alta sursa echivalenta de
curentcontinuu, de exemplu 0 instalatie pentru in-
carcat acumulatorii. Pentru alimentarea motorului
este preferabil sa utilizati un cordon bifilar de tipul
celor folosite la antenele de televiziun,e, care poate
trecepe Iinga garnitura de ,etan!?are a u!?ii frigide-
rului. .
PENTRU
HAINE BARBATE$TI
Seara, dnd dezbracati costumul, cama~a, cravata,
pantofii, fie ca puneti 0 parte din lucruri pe un scaun,
fie ca Ie bagati in dulap, ele nu stau bine !?i se ~i­
foneaza. Suportul pe care-I propune.m mai jos per-
mite 0 a~ezare libera a hainelor corespunzator for-
mei lor.
Materialul principal este teava de otel cu JO 18 mm,
dar se poate folosi !?i teava de aluminiu sau ~ipci de
lemn. Tevile de aluminiu trebuie eloxate sau lacuite,
pentru a se evita murdarirea imbracamintei. Sint
necesare: 0 cantitate de 5 000 mm de teava ~i 2 400
mm sirma deft 3 mm, precum !?i ~uruburi, bucati
de lemn etc. Inprimul rind se executa doua cadre
In forma de U~ Coturile 'se realizeaza iiidoind la cald
teava pe un $ablon cu rata de 50 mm.
Trebuie avut grija ca ambele parti (1 ~i 2) sa se
potriveasca una intr-alta, astfel incit suportul sa
fie pliant. Aceste parti se prind ··una de cealalta cu
ajutorul ~uruburilor, cu ~aibe, pentru a fi mobile.
Piulitele se string corespunzator $i se asigura
pentru a I)u se desface. Din sirma se executa, prin
sudura, un .gratar, ale carui capete se introduc in
gaurile amenajate in pleioarele suportu.lui.
Gratarul, peste care se va a~eza incaltamintea,
da stabilitate intregului suport. EI se executa de
dimensiuni putin mai mari dedt deschiderea din
partea inferioara a suportului, in vederea fixarii lui,
fara alte piese, de picioarele suportului si a scoa-
terii lui cu u!?urinta atunci dnd cuierul se pliaza.
De una din partlle suportului (1) se sudeaza 0
flan!?a, de care se fixeaza 0 teava indoita (parteae
treia), constituind suportul cuierului de lemn pentru
haina sau jacheta. Cuierul se in!?urubeaza In car>a-
tul de sus al tevii. care este aplatizat In acest scop.
$i celalalt capat al !evii este aplatizat, pentru a nu
DOUA STELAJE
ORIGINALE
PENTRU FLORI
Cum ~i unde a~ezam ghivecele cu tlori? $i cum mal ales, scur-
gerea apei din aceste ghivece pe podea sau
o solutie pe cit de estetica pe am de 0 constituie realizarea
unor suportur! de
Dimensiunile
celor prezentate mai jos.
orLentative, ele putind fi modificatein
spatiul disponibii din casa, terasa sau balcon !?i de numarul de
de flori. .
Ca materiale aveti nevole de teava ¢ 20,otel rotund de Jd 8 mm, sirma
moale de t 2 mm !?i, in sfir~it, de vopsea.
Prima operatie consta in executarea desenului marime naturala pe
o coala de carton.
Se indoaie apoi teava sau. sirma de¢8, urmarindca aceasta sa sa
puna cit maiexact pe desel'lul in marime naturala. Extremitatile "".0""''''''''0..
lor anterloare ~i posterioare se term ina printr-un inel executat din aceea~;j
bucata cu membrul respectiv.
Prinderea partilor componente ale suportului intre ele. se face prin
matisare cu sirma moale de H2.
Daca aveti in apropiere un atelier mecanic care sa va poata executa
sudura in locul matisajului, montarea suportului se sili1plifica sensibil.
Pentru ca matisajul facutcu sirm~ de ¢2 sa nu alunece, toate piesele
care se leaga impreuna se vor aplatiza putin prin ciocanire (eca. 1 mm
l)e raza) pe lungimea pe care se executa matisarea, adica pe 35- 45 mm.
Tot din sirma de12 mm se vor construi cO$uletele. cu trei brate pe care
;se vor a~eza farfurioarele !?i ghivecele deflori ~i ~are se vor fixa pe suport
tot prin matisare.
Ultima operatie 0 reprezinta bineinteles vopsirea suportull,li, pentru
care va recomandam culoarea neagra.
In cawl in care «cangurul» din cauza greutatii ghivecelor are tendinta
sa se incline in fata, puneti-i la git 0 zgarda $i unlanti$or cu care it veti
fixa de perete, marind astfelstabilitatea suportului, dar $i originalitatea
lui.
Aceea$i zgarda cu lanti~or, sau fara, se poate pune ~i «~oricarului»,
chiar daca acesta are stabilitatea asigurata prin forma lui joasa ~i alun-
gita.
Acelea~i modele, reduse corespunzator pot deveni bibelouri,
scrumiere sau suporturi pentru calimara ~i creioane. In acest caz, va
recomandam sa Ie executati din sirma de cupru izolata,.deci nu mai
este necesara vopsirea lor.
000
840
se rasuci in flan!?a. De partea 1, sub flan~a, se mon-
teaza 0 polita pentru a!?ezarea ceasului de mina,
a inelului, butonilCfrde man~eta etc. Polita este exe·
... ~I PE.NTRU
cutata dintr-o jumatatf) de disc din lemn sau mate MAl MULTE PERECHI
rial p l a s t i c . "
Ar fi indicat ca partile din otel sa fie cromate sau DE PANTALONL..
cel putin vopsite, iar lemnullacuit. Pic/oarele este
bine sa aiba la capete bucati de cauciuc sau plastic;
pentru a proteja podeaua. Pentru a ocupa mai putin spatiu in !?ifonier, fara
a prinde In aceea~i c1ema maimulte perechi de pan-
talon~ ne-am gindit sa va oferim posibilitatea con-
struirii unui suport simplu !?i eficace, cu 0 cheltuiala
minima.
H20
fig· t
Clrligul 1 are coada ceva mai lunga dedt normal,
intrudt pe ea se vor fixa c1emele 2.
Ciema 2 este 0 sirma lndoita caif figura 2, care
in stare libera sta putin desfacuta.
Pozitia 3 reprezinta siguranta de fixare ~i se con-
fectioneaza din tabla de 1 mm. Ea se tixeaza pe una
din ramurile demei ~i in e~ poate fi introdus capatul
celeilalte ramuri, dupa principiul acului de siguranta.
Materialele ce se pot folosi sint:
- sirma de alama Rf 4 cositorita la 1mbinari;
- tabla de alama groasa de 1 mm.
Ansamblul se poate nichela pentru a avea un as,.·
pect mai placut.
Cu acest suport, am scapat de obsesia bloca~ii
unui numar mare de umera$e.
iiI!ii
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

DISPUNEREA CORECTA

•
,#It -.CRITERII ••• ~
•.
A APARATE LOR
Figura B descrie dispunerea uti la-
jelor pentru tehnologia normala a de-
veloparii hirtiei fotografice. Dimen-
siunile locurilor de lucru depind de
marimea utilajelor utilizate, dar nu se
care sa ne desfal?uram utilajele l?1 care
sa poata fi aerisita la un interval de
eel putin 0 ora. Trebuie sa se tina
seama ca, in aceasta camera, accesul
este interzis in timpul lucrului.
Pentru a fi aparate de praf !?i pentru
recomanda ca distanta «a» sa fie mai
• DE ORGANIZARE ... mare de 80 em. . a nu ocupa mult loc, seturile de utiiaje

a Cum nu este recomandabil ca cele pentru aceste doua operatii, cu ex-

doua operatii sa fie suprapuse (adica
nu trebuie sa ne al?teptam ca yom obti-
DISPUNEREA CORECTA ne rezultate prea bune daca in timpul
aceleia!?i «!?edinte» yom lucra simul-
A APARATELOR tan la aparatul de marit !?i la develo-
parea unui negativ), locul de lucru
ceptia aparatului de marit !?i a sticlel6r
cu substante, se pot pastra intr~o
cutie de lemn sau de carton. 0 suges-
tie pentru impartirea spatiului interior
al acestei cutii este prezentata in
figura C. Spatiul in care se.depoziteaza

-
pentru developarea hirtiei poate fi u-
tilizat, consecutiv, ca loc de lucru
IMPLICATIILE pentru developarea filmelor. Pentru
CHIMIEI · e. alegerea incaperii care va deveni la-
borator foto, conditiile minime sint:
obiectele care se spala trebuie sa fie
despartit de restul cutiei. Toate dispo-
zitivele se fixeaza cO curelul?e. Tn
aceasta cutie se vor aseza rama de
marit, de preferinta sub 'cutia de lumi-

i ~
~ ~ DE ING·
RUBRICA REALIZATA
DAN PETROPOL ~
o camera in care se poate a!?igura in
tuneric complet unde sa disounem
de 0 suprafata de 120x80 ~m, pe
na. $i un caiet in care se vor inscrie
conditiile developarilor.

,.",o..~ B
.A.----------a---------"""\

CD

SPIRIT PRACTIC
$1

OPERATIVITATE IMPLICATIILE CHIMIEI

Intrebarile la care ne propunem sa raspundem sint tot atit de ir;nportante pen-
tru incepatorul inspaimintat de faptul ca trebuie sa lucreze pe intuneric cit l?i
pentru fotoamatorul avansat, care constata cu regret ca are prea multi timpi morti
sau ca diferite operatii cu caracter secundar (ca, de exemplu, spalarea taselor
" de developare sau amestecarea constituentilor din care este format revelatorul)
necesita eforturi de organizare $i un consum de timp disproportionat.
Toate aceste intrebari sint importante mai ales pentru cercurHe de fotoamatori
in care unul l?i acelal?i utilaj este intrebuintat de mai multi membri, cu diferite
stiluri de munca.
CRITERII DE ORGANIZARE
Gama operatiilor care se desfal?oara ram ca toate obiectele de care ne
in laborator este oarecum tipizabila, yom servi sint dispuse in ordinea utili-
in functie de conditiile care trebuie :<!arii lor in timp.
asigurate pentru reul?ita lor !?i, evi- Figura A descrie situatia de pornire
dent, de gradul de concentrare !?i pentru developarea cronometrata a
atentie at operatorului. filmelor. Toate substantele utilizate
Daca sint folosite pelicula ingusta la developare pateaza l?i nu intotdeau-
sau rolfilmul de 6x9 (cazul eel mai na umplerea dozei de developare se
frecvent), singurele doua operatii care face corect, de aceea este util ca tur-
se desfal?oara pe intuneric sint: a) narea substantelor in doza sau din
incarcarea dozei de developare l?i b) doza inapoi in recipientul in care se
expunerea l?i revelarea hirtiei foto. depoziteaza sa se faca deasupra unei
In momentul in care s-a stins lu- tavi de devel'opare vechi, suficient de
mina in camera, trebuie sa ne asigu- mare.
Dispozitia utilajelor pen-
tru developarea eronome-
tralii; 1 - eorpul dozei de
developare; 2 - tava ve-
ehe de developare 18 x 24;
3 - termometru; 4 - rola
purtatoare a {ilmului; 5 -
eapacul dozei de develo-
pare; 6 - pilnie pentru re-
velator; 7 - pilnie pentru
fixator; 8 - stiela eu reve-
lator preparat,' 9 - stiela
eu fixator; 10 - stiela eu
apa fiarM sau distilata;
11 - eeas; 12 - sursa de
lumina inactiniea; 13 -
rolfilm.
Un alt sector al activitatii fotoama-
torului este eel chimic. Caracteristicile
acestui sector sint curatenia absoluta
!?i temperaturile scazute (10-20°C) la
care se face pastrarea substantelor.
Cintaririle l?i mai ales determinarile
volumetrice se fac in jurul tempera-
turii de 20°C, care este bine sa fie
masurata cu ajutorul termometrului
de camera.
Temperaturile la care se prepara
sau se amesteca solutiile nu sint in
general .critice, dar nu vor depal?i
30-4<fC. Laboratorul de chimie al foto-
amatorului are urmatoarele comparti-
mente: borcane l?i sticle cu gitul. larg
de culoare bruna in care se face depo-
zitarea substan-telor foto praf sau gra-
nule, sticle brune cu git ingu,st !?i cu
volume adecvate retetelor utilizate pen-
tru pastrarea substantelor in solutii
concentrate, vase, cilindri gradati etc.
din sticla transparenta pentru prepa-
rarea amestecurilor l?i, in sfirl?it, 0
balanta de uz fotografic, apa distilata
l?i un rastelpen,tru uscarea utilajului
dupa spalare.
Se recomanda ca toate recipientele
sa aiM dopuri de sticla rodate. Dam
mai .jos lista unei dotari minimale:
'- Revelator preambalat pentru filme
(Final, Rodinal, Atomal);
- Tiosulfit de sodiu pentru impros-
patarea .fixatorului;
- Detergent pentru filmej
- Revelator in solutie concentrata
pentru filme (Final, Rodinal, Atomal);
- Fixator filme;
- Fixator hirtie;
- Revelator pentru hirtie in solutie
concentrata;
-~Solutie de oprire;
- 0 sticla in care se pot prepara
amestecuri etalonata la· 600' cmc;
- 0 sticla in care se pot prepara
amestecuri etalonata la 200 cmc;
- Apa distilati'l s:=tu numai fiarta
-2 I.
Mai tirziu, in dotarea laboratorului
vor aparea 0 balanta, cilindri gradati,
precum l?i 0 serie de recipienti cu utili-
zare precisa in functie de retetele pe
care fotoamatorul Ie utilizeaza mai
frecvent. T oti reciplentli in care se
pastreaza substante foto vor fi mar-
cati cu ajutorul unor etichete lipite
sau prinse cu un inel in jurul gitului.
Pe aceasta eticheta se scriu denumi-
rea substantei, utilizarea, daca pre-
zinta pericol de otravire, data la care
a fost achizitionata. Pozitia verticala
este obligatorie pentru depozitarea
recipientilor. Un dulap cu dimensiunile
50 x 80 x 25 cm, impartit rational in
interior. este suficient pentru pastra-
rea in bune conditii. a utilajelor l?i
substantelor laboratorului de chimie
foto.
Dupa cum se vede, utilajul absolut
necesar este destul de redus si ooate
fi pastrat in eutii sau dulapuri eli dimen~
siuni minime.
Depozitarea utilajelor pentru develo-
pare: 1 - doza de developare; 2 - tasa de
develoDare; 3 - cutie de lumina inactiniea;
4 - ceas ae eronometrari; 5 - termome-
trlJ; 6 - aile uti/ale.
Organizarea generala a atelierului
depinde de incaperea pe care 0 avem
la dispozltie pentru lU'Crarile fotogra-
fice.
baca nu avem la dispozitie dedt 0
camera de dimensiuni foarte mici,
vom cauta ca toate utilajele sa fie pas-
trate in cutii, inclusiv aparatul de marit.
Pentru executarea unei anumite 0-
peratii se vor deschide numai cutiile
care cuprind utilajele corespunzatoa-
reo
Tn numerele viitoare va yom pre-
zenta dispozitivele care servesc la
etan!?area camerei impotriva luminii,
la amestecarea substantelor foto, la
spalarea vaselor $i a materialelor foto.
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

INTER

LA
CERER~A
CITITORI LOR
TABEL DE INTERSUBSTITUIRI
Sulfit de sodiu anhidru cu sulfit de sodiu
cristalizat
Sulfit de sodiu anhidru cu metabisulfit de
potasiu
Sulfit de sodiu cristalizat cu metabisulfit
de potasiu
Sulfat de sodiu anhidru cu sulfat de sodiu
cristalizat
Bisulfit de sodiu cristalizat cu metabisulfi1
de potasiu
Carbonat de sodiu anhidru cu carbonat
de sodiu cristalizat
Carbonat de sodiu an hidru cu carbonat de
potasiu
Carbonat de sodiu cristalizat cu carbona1
de potasiu
Hidroxid de sodiu cu hidroxid de potasiu
Hidroxid de sodiu cu carbonat de sodiu
anhidru
Hidroxid de sodiu cu carbonat de sodiu
cristalizat
Hidroxid de sodiu cu carbonat de
potasiu
Acetat de sodiu anhidru cu cristalizat
Bromura de potasiu cu bromura de sodiu
Fosfat disodic cu pirofosfat de sodiu
Sulfat de aluminiu cu alaun de potasiu
Formaldehida 4% cu paraformalde-
hida 2
Etiloxietil parafenilendiamina cu sulfat
de dietil parafenilendiamina
Adeseori, la prepararea solutiilor fotografice, an.u-
mite substante trebuie inlocuite cu altele datont~
faptului ca lipsesc complet din dotarea laboratorulul
sau nu exista de loc sub forma ceruta de reteta.
De exemplu, reteta prevede sulfit de so?iu .anh~­
dru Na S04, iar in Iaborator nu avem declt crlsta"-
zat - Na Z S0 3 • 7H zO. E.vid~nt ~a sUlfit~1 anhidr~
poate fi inlocuit cu c~1 cntaltl.~t, lnS~ ~u In ac~e~$¥1
1:2 proportie, deoarece In reactllie chlmlce parttclpa
numai substanta propriu-zisa, iar apa din cristalizare
1 : 0,9
nu participa ia reactie. La fel se intimpla cu carbD-
natul de sodiu, care se prezinta sub forma anhidra
2: 0,9 (Na CO ) $i cristalizat (Na Z C0 3 .10H zO). Tn majo-
1 : 2,3
ritat~a 3 retetelor fotografice, cantitatile sint date
pentru substante anhidre, iar in cazul celor crista-
1:1
lizate se mentioneaza acest lucru in dreptul substan-
tei respective. Raportul de intersubstituire a substan-
telor anhidre cu cele cristalizate $i invers se poate
calcula indeajuns desimplu. De exemplu:
Daca reteta prevede 50 9 Na Z S0 3 anhidru, iar in
laborator nu avem decit sulfit cristalizat, se calcu-
leaz8 intii greutatea moleculara a sulfitului anhidru:
2: 1
1 : 1,4
Na = 23; S = 32; ° = 16.
Na SO 3 = 23 x 2 + 32 + 16 x 3 = 126.
SUlfitul de sodiu cristalizeaza cu $apte molecule
1 : 4,5
de ap8. Greutatea moleculara a sulfitului cristalizat
va fi 126 + 7 x (2 + 16)
1 : 12
126 + 126 = 252.
Oed molecula de sulfit cristalizat are greutate
1:6
dubla fata de sulfitul anhidru. Calculam astfel:
1 : 2,3 Daca p'entru 126 9 Na Z S0 3 anhidru avem nevoie
1 : 0,8 de 252 9 de NazSO~ cristalizat, pentru 0 cantitate de
8:3 50 9 Na Z S0 3 anhiClru••• ?
2:3
x = 252
·50 = 100 9 sulfit cristalizat
126
sau 126 9 Na z50 3
1 9 Na z50 3
Ing. EUGEN VALEANU
j
x = 252·1 = 2.
126
Deci 0 parte de sulfit anhidru se poate inlocui cu
doua parti de sulfit cristalizat.
$i alte substante se pot intersubstitui in dif~rite
retete cu conditia ca sa indeplineasca acela$1 rol
cu cele pe care Ie inlocuiesc sau, prin anumite reac-
tii chimice sa se transtorme in substantele pe care Ie
fnlocuiesc: De exemplu: carbonatul de sodiu poate
fi inlocuit cu hidroxid de 'sodiu, insa, hidroxidul de
sodiu fiind mult mai alcalin, se va pune in cantitate
mult mai mica, $i anume: 12 9 Na Z C0 3 cristalizat
se inlocuiesc cu un singur gram de NaOH, deoarece
un singur gram de NaQH aduce solutia la acela$i
pH ca $i 12 9 Na C0 3 crlstalizat.
6 °
Na SO 3 . 7H z sa poate inlocui cu Kz5 z s crista-
lizat daca se adauga in prealabil un hidroxid alcali~,
care transforma metabisulfitul in sulfit neutru sau In
bisulfit NaH50 3 •
Tn tabelul care urmeazasint date majoritatea sub-
stantelor $i proportiile in care se pot intersubstitui
pentru ca sa" se obtina acela$i efect fotografic (in ca-
zul substantel<Jf anhidre $i cristalizate). Prin inlocui-
rea a doua substante diferite,din punct de vedere al
compozitiei chimice, cum ar fi bisulfitul de sodiu cu
sulfit, pentru 100 ml solutie de bisulfit de 36° Beaume
trebuie sa se ia 50 9 de sulfit, la care se adauga 10,5 ml
de add sulfuric concentrat, dizolvat in 65 ml apa,
pentru ca sulfitul sa se transforme in bisulfit.
in cazul inlocuirii carbonatului de sodiu cu carbo-
nat de potasiu, daca raportam greutatile moleculare,
avem:
106 9 Na C0 3 .corespund la 148 9 K Z C0 3
1 9 Na:C0 3 • • • " 1,3 9 K Z C0 3
Oed 1 9 de carbo~at de so~iu se. inloc~ie!?te cu
1,3 9 de carbonat de" potasiu. In reallt~te, In ~roc~­
sele fotografice ajunge 0,8 g, KZ C0 3 fllnd mal actlv
dedt carbonatul de sodiu.

PENTRU
USCAREA
FILMELOR
Dulapul de uscare a filmel~r este ,destinat ,cercurilo~ Putereaelectrica necesara depinde de caracteristi-
pionierel?ti sau de fotoa,!,aton. ~u aJuto,rullUl se u~uca cile termodinamiceale aparatului ~i de regimul de
un numar mare de filme mtr-un tlmp mal scurt declt cel uscare pe care-I consideram eel mai indicat. ¥
necesar uscarii in aer liber. _. Trebuie sa avem grija ca puterea consumata sa nu
Se construiel?te, relativ simp.,lu, din tabla sub,tlre depaliteasca Iimitele permise de reteaua de.alimentar~.
asamblata prin Iipire cu cositor. In corpul dUlapul~1 s,e Rezultate foarte bune se obtin daca In prealabll
Iipesc jgheaburile cu aripi inclinate, car~¥a~ rol~1 dlStll~ filmele au fost spiilate in solutie detergent ORWO-F09.
buirii corecte a aerului cald liOial proteJaru rezlstentel E
de incalzire de picaturile de apa care se scurg de pe u
suprafatafilmelor. o
~
Unghiulpe care-I fac aripile cu orlzo,ntala este. de 30~
Tiia de care se agata agrafele de onnaere.~ fllmelo:
se monteaza in doua gauri practicate in peretll corpulul
fixindu-se cu piulite.
La partea inferioara a corpului dulapului seA m~nt~a­
za doua tevi prin care vor trece reziste~tele de rncalzl~e.
Lateral dulapul se inch ide cu doua capace mobIle
agatate prin intermediul unor cuie in loca$urile co-
respunziHoare.
Confectionarea jgheaburilor cu aripi inclinate se face
prin indoirea pe un cornier. . Iloo--- 37Cm --~
Dadi nu exista posibilitatea filetarii capetelor tevllor,
acestea se pot fixa cu ajutorul splin~urilo~. ~grafel~
se procura din comert sau se improvlzeaza din c1e$tl
de rofe. • ¥d 22.0V
in dulap se introduc cca 4 filme, c~re se atlrna, e
agrafele aflate pe tija. La capatul inferror se VO~ apllca
greutati mici astfel incit filmele s~ s!ea. perfect mttn~e.:
-----0"""'- n------,

Partea superioara a dulapulUl ramlne descopenta

in scopul asigurarii circulatiei aerului cald. .
Pentru incalzire se folosesc rezistente pentru fler de
dilcat cu izolatori ceramici. La retelele cu tensiunea
de 120 V se poate folosi pentru inceput 0 rezistent?\ d~
220 V. La retelele cu tensiunea de 220 V se pot folosl
doua rezistente de 220 V legate in serie.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
Conditiile pe care trebuie sa Ie indeplineasca echi-
pamentul de filmare la lumina artificiala slnt multiple
l?i, uneori, contradictorii. Amatorul este pus in fata
unor dificultati care, de cele mai multe ori, nu se pot
rezolva dedt cu ajutorul ingeniozitiitii ~i, mai ales,
e bine sa nu uitam, cu ajutorul unui plan de filmare
In care lumina este comentata cu scrupulozitate.
Problemele i1uminarii incep chiar de la alegerea
aparatului de luat vederi, care trebuie sa aiba un obiec-
tiv cu luminozitate 2 ~i a filmului utilizat, a carui sen-
sibilitate 0 yom alege de cel putin 21" DIN. Valoarea
acestor parametri determina cantitatea totala de lumi-
na, deci l?ivolumul echipamentului de ilutninare ~i
puterea absorbita de acesta de la retea.
Unele manuale fac urmatoarea recomandare: pen-
tru filmarea alb-negru se absoarbe de la retea 1 kW,
iar pentru filmarea color 3 kW. Consideram ca pentru
pretentiile amatorului aceste cifre slnt cam exagerate
~i ca prin lntrebuintarea unor «trucuri» de compozitie
sau «aranjamente» adecvate ale schemel de ilumi-
nare se poate lucra ~i cu 0 putere absorb ita mai mica.
-Sursele de lumina utilizate slnt de doua tipuri:
statice ~i mobile. Acestea din urma se subdivid in
surse care se mi~ca independent de aparatu! de luat
vederi ~i in surse _ata~ate la acesta.
Deci in planul de filmare se vor mentiona urmafoa-
rele corelatii:
- dintre fundal, decor, schema de iluminare statica,
adica elementele care «stau» ~i cele care se mil?di:
personaiele si aparatul de _filmat.
- dintreiluminarea mobila (care subliniaza anumite
elemente alecompozitiei ~i a -carei directie depinde
de mi~carea personajelor) ~i pozitia aparatului de fil-
mat. Mentionam ca iluminarea mobila trebuie sa fie
suficienta pentru a fi expresiva, dar ca abuzul poate
duce la pierderea continuitatii actiunii l?i a unitatii
compozitionale. Un exemplu tipic este trecerea de la
un plan general cu 0 anumiUiiluminare statica si care
da 0 anumita lumina de desen pe figura personajelor
la un grosplan in care directia luminii de desen este
modificata brusc p~ntru a se asigura 0 tratare expre-
siva a trasaturilor. In aceasta situatie, daca succesiu-
nea celor doua scheme de lumina nu este tratata cu
atentie, se poate pierde continuitatea de loc sau de
timp a actiunii.
APAIRIUl
OTO
I E....
II
BlnO[lU
Un binoclu cu un factor de marire 8, adaptat la un aparat de fotografiat cu
focala 5 cm, echivaleaza cu un teleobiectiv de 400 mm.
Solutia propusa prezinta un deosebit interes, In primul rind pentru Dosesolrii
unui aparat de fotografiat reflex monoobiectiv, de~i, cu. putina fantezie,
adaptata ~i laalte tipuri.
Bineinteles, daca exista posibilitatea trecerii une!
parti din lumina pe un stativ fix, 0 yom exploata, mie-
l?orlnd astfel greutatea purtata in mina.
AtentiE:~! 'In cazul iluminarii frontale tixe, exista foarte
multe ~anse ca sa interpunem sursa intre aparat l?i
FILMAREA subiect sau sa «aruncam» umbra operatorului pe
subiect. De aici necesitatea ca lumina frontala statica
sa fie ridicata deasupra capului operatorului, ceea ce
LA LUMINA '" face ca aceasta sa nu fie aut «de frontalEi».
Sursele de iluminare mobile prezinta dificultati de
manevrare legate de mil?carea lor independenta de
mi~carea aparatului de filmat. De exemplu, nu se re-
ARTI FI CIALA comanda folosirea tijelor de sustlnere pe role, deoare-
ce daca slnt suficient de inalte vibreaza, iar mil?carea
rolelor pe podea nu se poate face corect din cauza
- Lumina atal?ata fa aparatUi ae yumat are de cele neregularitatilor acesteia. In cinematografia profe-
mai multe ori rolul compensarii contrastelor, l?i actiu- sionista se utilizeaza a~a-zisele «girafe», careinsa
nu sint accesibile amatorului.
nea ei se incadreaza in compozitie prin rolul tehnie
(expunere corecta, contrast suficient) l?i mai putin Cele mai bune rezolvari Ie obtinem prin adoptarea
unui punct fix la 0 convenabila, de care se
prin rolul artistic (uneori existen\a ei nici nutrebuie
sa fie inregistrata de spectator). prinde un sistem care poarta proiectorul.
Un dispozitivde la fix prezentat
Clasificarea de mai sus ne permite sa determinam
echipamentul luminos si modul lui de actionare. De In fig. 3. Cu la u~orul
u~ii, la spatarul
exemplu, In schema de iluminare, tipica' portretului
unui scaun.
eu fundal, formata dintr-o sursa directionala de desen
Este de dorit ca sistemele
(de modelare), 0 sursa de fond, efect si contur si 0
sa fie independente de sis,tell1ele
sursa frontala difuza, primele doua pot fi, eventual, luminoase, care, la
fixe, iar cea de-a treia ata~ata aparatului de filmat.
sistemele de prindere a
Aceasta schema, destul de rigida, poate fi imboga- sa poata fi compuse lntre
tita prin asigurarea unei i1uminari generale, formata
zitiv de mil?care in jurul unui ax,
dintr-o sursa fixcl difuza $i plimbarea luminii de efect,
zontal, este prezentat in fig. 4. Tn
al?a lncit aceasta sa ramina in permanenta in spatele tatea proiectorului
obiectului, adjea In direetia opusa aparatului de filmat
lung, se poate face eelnlllOnarEia
(vezi fig. 1). In acest caz, functia iluminarii de fond
Adoptarea becurilor
este preluata de lumina generaia difuza. Din punct de de cele mai multe ori nelc:e~,itatea or()iec~torului
vedere tehnic, trebuie-asigurate ata~area sursei fron-
reaza greutatile ni"nr\7ii'i"c.lr\r
tale la aparatul de filmat l?i mil?carea coordonata a tinerea unul efect dir'ectionaliz;ue
luminii de efeet cu mi~carea aparatului.
bee nitraphot cu
Atunei dnd mi$carea aparatului de filmat se face Avantajele dispozitivului propus sint: posibliHtatE~a
cu ajutorul unui carucior care aluneca pe 0 Q'isiera,
eonfeetionarii din carton, greutatea
sursa ata~ata va fi al?ezata pe acela~i carucior)n cazul tatea desfacerii cilindrului si h""n"f"""n'\'",rii
in care schimbarea de unghi se face «din mina», fi-
reflectant. .
xarea sursei se faceprin intermediul dispozitivului Mai exista multe alte posibilitati, dar dorim
de prindere a aparatului la stativ.
'::imp liber ingeniozitatii dv.
Un dispozitiv care poate fi manevrat cu sufieienta
ul?urinta, care poarta un bec nitraphot de 500 W ~i
n~
unul de 250 W, este redat in fig. 2. Constructia consta !=UNDAL
din citeva tevi de aluminiu cu diametrul de 8-10 mm.
prevazute la capete cu dispozitive de prindere care
permit reglarea inaltimii l?i pozitiei proiectoarelor. OIRECTlE'
Avind In vedere ca lumina adoptata este difuza, Suh/eel M/~C4·RE
reflectoarele vor fi confectionate din tabla de alumi-
~~-0
niu subtire sau din orice alt material destul de rezistent,
neinflamabil l?i care poate fi vopsit in alb. Prinderea
reflectoarelor la tije se poate face prin intermediul
Oireetie"
de mi~caf?e "....
unor clame din otel elastic.
Vom pune accentul pe greutatea mica a construetiel,
neluind In seama micile vibratii care apar la mi~car,ea 6enef?al
aparatului l?i care nu sint suparatoare datorita carae;te-
wlui uniform distribuit al luminii.
D-Ff?Ontal d/fuz
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
alaturata este format dintr-oplaca de lemn, eventual mai
fibrele incruci$ate $i solidarizate prin incleiere, astfel
12 mm .grosime, care nu vibreaza $i nu se deformeaza

c::. .. ~ .. I" ...,:I" au diametrul de 6 mm $i permit reglajul inaltimii cu ajutorul a doua ~

"" ....~~""·h.l,
lor este de a asigura coaxialitatea sistemului optic al binoclului cu
de fotografiat.
elementelor care compun dispozitivul depind de dimensiunile
MARIRI FOTOGRAFICE
aparatului de fotografiat.
LUlmirloz.itatea maxima a sistemului optic este egala cu raportul dintre distanta
DE DIMENSIUNI MARl
ed,ivl3ielnta (8 x 50)$i dlametru! obieetivului binoclului (30).
8x50
Astfel, pentru un binoclu 8 x 30, luminozitatea este de - - = 13,3
DEVELOPATE
30
dispozitiv sa- prinde pe un trepied rezistent la vibratii prin intermadiul
sustinere, a dirui forma depinde de tipul capului de prindere la trepied. CU MIJ C
sustinere se va amplasa pe cit posibil in centru! de greutate al Intregului

toate aceste masuri de preeautie pentru ca principala problema a tuturor

IMPR VI AT
sis,telnelor cu focala mare $1 unghi de vizare ingust este combatereq vibra-
care la reflex monoobiectiv sint uneori suparatoare.
Luminozitat€la mica impune, de regula, adoptarea unor timpi de expunere lungi,
ceea ce face' $i mai periculoasa influenta vibratiilor.
Developarea unei hirtii fotografice ca-
re depa$e$te dimensiunea de 24 x 30 cm
reprezinta, pentru orice fotoamator, un
veritabil calvar. Neavind tavi de dimen-
siuni corespunzatoare, majoritatea ama-
torilor developeaza formele de dimen-
siun! mari prin sisteme mai mutt decit
indoielnice calitativ: pensulare, ljltergere
cu burete sau tampon de vata, umezit
in _prealabil cu revelator $i, respectiv,
cu fixator. Aceste sisteme, devenite
oarecum «clasice», au dezavantajul ca
pateaza cu revelator intreaga camera
in care se iucreaza, nemaivorbind de
hainele $i miinile amatorului. Dar aspec-
tul negativ cel mai important al unei
astfel de developari iI constituie redarea
deficitara a luminilor (a albului), fntrueit
la actiunea indelungata a aerului asupra
suprafetei in curs de deve!opare se voa-
leaza (sa grizeaza) chiar $i suprafeteie
eare nu au fost expuse de loc.
Acest fenomen este cu aUt mai ne-
placut la fotografiile in eulori prin apari-
tia unei eulori dominante nedorite. De
altfe!, amatorii au greutatr la maririle in
eulori chiar $ila dimensiuni mult mal
mici decit cele mentionate mai sus, ca
urmare a faptului ca nu au -de regula,
GALAMBOS
ia dispozitia lor, cantitati suticiente de
solutie.
Pentru evitarea lin<OCllril'" lTlentionate
mai susrel:ol~andam
dar eficace. D.·,,,,,,,,..;;,,,
saculete de plastic,
mai marl dedt hfrtia de
bineinteles, etan$e.
Turnam solutia revelatoare punga,
introdueem htrtia impMurind de citeva
ori eapatul deschis, ::><""-''''' ,u., Ii
aerul inutil,
sau agrafe,
pozitie ofizontala,
cind punga ea pe 0
eventualitate, partea prinsa cu deme
se recomanda sa fie putin inaltata fata
de suprafata IichiduluL Controlarea ope-
ratiei se face prin punga transparenta.
La terminarea oparatiei hirtia se muta
in punga continind solutia urmatoare.
De remarcat ca hirtia sa poate ilumina
p"in punga, daca fotoamatorii vor vol
sa taea 0 seurta expunere la lumina
dupa developare sau in timpul develo-
parii, in vederea obtinerii unor efecte
speciale (fotografii reversibile sau semi-
revers.ibile).

PROJECTOR
CE FILM FOLOSIM
Ing. Virgil LAURIC
APARAT
DE FILMAT Din comert se pot procura pelicule reversibile color. de fabricatie
ORWO - R.l1.G. sensibilizate pentru lumina solara (UT 16) $i pentru
lumina artificiala turnizata de becuri nitrafot (UK 16)
Avind in vedere ca majoritatea fotografiilor se executa la lumina zilei,
este de preferat utilizarea peliculei ORWO COLOR UT 16.
CAP DE" PRINOERE Pelicula UT 16 se poate procura aUt cu latimea de 35 mm (format
«Leica») cit $i 63 mm (format 6 x 9, 6 x 6, 4,5 x 6). Pentru fotografiile de
A PROIECrORULUI interior se pot utiliza fulgere electron ice care au 0 temperatura de culoare
apropiata de lumina soarelui. in acest caz insa este necesar sa se sacri-
CL£ME ELASTJCE fice eiteva imagini de proba pentru a stabili exact numarul director, deoa-
rece la majoritatea fulgerelor electron ice acesta.trebuie miC$orat in cazul
peliculei reversibile color de 2--3 ori. Orientativ pentru un fulger obi$nuit
(cu 0 energie de cca 36 jouli) pentru pelicula ORWO UT 16, numarul
director' L:::!8';"12.
in caw! in care dispunem de un filtru ORWO K 13 sau similar, putem
folosi pentru iluminare becuri nitrafot.
In cazurile speciale, cum ar fi fotografia la altitudine (peste 2000 m)
sau fotografierea cu obiective «reci», pentru «incalzirea» imaginii se-
vor utiliza filtre UV (ultraviolet) sau ORWO nr. 29.
Pentru expunere, evident, se 'lor prefera exponometrele fotoelectrice;
avind insa in vedere ca, eel putin la inceput, marea majoritate a fotogra-
Wlor «dia» se executa in exterior, '10m putea utiliza tabela de expunere
de mai jos:

Subiectul Iluminarea Diafragma

Peisaj de munte Vara, in plin soare 8-11
Peisaj de mare Vara, in plin soare 16
Portret Vara, in plin soare 8
Portret Vara, Uljlor umbrit 4- 5,6
Apus de soare Vara, soare inconjurat de nori 2,8- 4

$UR(J8
Timpul de expunere 1/50 - 1/60 secunde

in oriee caz se va tine seama de necesitatea de a miC$ora timpul de

I
expUflere cu 1/2 pina la 1 treapta in cazul subiectelor cu multazapada,
ARTICULATJE luciu de apa sau la peste -1 000-1 500 m altitudine. A vind in vedere ca
filmul este destinat obtinerii de diapozitive, nu trebuie sa neferim de
subiectele cu contraste $i, in special, cu straluciri mari, care ne-au produs
atita bataie de cap la eopierea pe hfrtle fotografica alb-negru.Sursele
OINCARTON luminoase ce apar eventual In cadJu creeaza efecte deosebit de intere-
IN INTERIOR CU ST4/VIOL sante.
Ca incheiere putem spune Cel pentru un amator este important sa-$i
preluereze singur pelicula reversibila color. Trebuie insa sa tinem seama
ca la indemina amatorilor este numai prelucrarea pelieulelor confectio-
nate dupa procedeul Agfa color.
Oed in afara de ORWO COLOR '10m putea prelucra $i fUme de. alta
provenienta ea FOTOrVET - U.R.S.S., Ferrania color - Italia, Agfa
color - R.F.G. etc.
Un ultim stat: mare atentie la termenul de garantie inseris pe ambalai.
@ Filmul color trebuie sa fie cit se poate mai proaspat,intrucit chiar in cadrul
perioadei de garantie, spre sfir$itul acesteia, poate aparea un U$or deze-
chilibru al culorilor.
.... Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
II
PENTRU
IDEI
PENTRU
BUCATARIEI - -
lng, Viorica IlSU
In caminul modern bucataria tinde
sa devina una dintre camere~e locuintei,
fiind din ce In ce mai des prevazuta cu
toate dotarile necesare amenajarii unui
colt unde se poate lua masa zilnica a
familiei. De aceea 0 importanta deose-
bita trebuie acordata inlaturarii miro-
su!ui $i degajarii de gaze, cunoscindu-
se ca in timpul pregatirii bucatelor cre$te
continutul de oxid de carbon $i de vapori
UN
Fig. 1
Ing. Mihai lAURIC
Schitele alaturate - fig. 1 ~i 2 - va sugereaza un
prim raspuns: u~or de realizat ~i putin costisitor,
«minibarul» pe care vi-l propunem po ate fi lncorporat,
tara ostentatie, in contextul unei camere de zi sau al
unei obi~nuite garnituri de he!.
Dispunerea mobilierului se poate vedea mai exact
din. fig. 1: in coltul din st1nga sus, canapeaua ~i unu!
dintre fotolii, separate printr-un lampadar; in fata lor 0
masuta lunga ~i joasa; celalalt fotoliu se a~aza in fata.
Spatiul rezervat barului construit de dv. capata astfel
o delimitare (~i 0 justificare) perfecta.
de apa - bineinteles, in detrimentul con-
tinutului de oxigen din aero In plus, biQ-
xidul de carbon poate proveni ~i din
cauza unor defecte din reteaua de gaze,
neetan~arii corespunzatoare a conduc-
telor etc.
Am pentru arderea completa cit ~i
pentru sanatatea celor care folosesc In
permanenta budHaria, primenirea con-
tinua a aerului este absolut necesara.
Teoretic, .cantitatea de aer proaspat
necesara pentru asigurarea unei arderi
in bune conditii este (pentru 1 m3 ) -
in cazul gazelor naturale - de 10 m 3
aer, iar in cazul gaze lor lichefiate - de
25 m 3 aer.
Ventilarea bucatariei prin ferestre es-
te insuficienta ~i nepractica: iarna budi-
taria se race$te inutil, iar vara emana-
tiile sint ventilate deosebit de greu,
deoarece aerul cald din exterior Ie
impmge $i in incaperile invecinate, chiar
daca u$ile sint inchise. Asigurarea can-
titaW necesare de aer proaspat face ca
utilizarea unor depozite de aspiratie
(hote) executate deasupra ma$inilor de
mai miea- fata de pardoseala, ele fiind
prevazute pentru antrenarea substan-
3
gatit sa fie deosebit de indicata. In telor nocive eu 0 greutate specifica mai
acela$i timp, este necesara fie preve- mica dedt eea a aerului inconjurator.
derea unui gratar (ventilatie in zidl.ll Hotele pot avea forme diferite, tipul
exterior, tie - mal· simplu ~ amenaJa- eel mai uzitat fiindprezentat in fig. 1 a,
rea unof· orificii in partea. superioara 1 b. In mod obi$nuit hota poate fi con-
sau inferioaraa u$ilor (sau ferestrelor); fectionata din tabla cu grosimea de 0,7...
care sa asigure patrunderea in bucatarie 2 mm ~i trebuie sa aiba laturile eu eel
a aerului proaspat. Aceasta este deose,.. putin 100-150 mm mai mari decit supra-
~it de important, mai ales in cazul uti- fata din carese rldica emanatiile. Efici-
lizarii unui ventilator electric, carealt- enta hoteidepinde·· deadincimea ei, in
minted va fi in permanenta suprasolici- general fiind recomandata 0 inelinare
tat in mod inuti!. cu un unghi de circa 60 0 $i dimensiunea
In general, hotele se. amplaseaza la h=-t-; ideal, hota trebtlie sa depa$easea
marginea plitei de fieeare parte laterala
circa 190 em - sau ehiar la 0 distanta
Fara sa intram in detaliile constructive ale
unei astfel de biblioted - desenele
i ... 'i~ de S!Jl;ves;ti'll'e
. " .... <;;; . .
mobilier eu
una dintre
unui
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
La construirea unui astlel de bar sint necesare urma-
toarele materiale: Pentru inceput vom confectiona 4 cadre din teava,
corrform fig. 3. .
Vom realiza apoi doua -elemente A ~i douaelemente
B, conform fig. 4. Ne sint necesare acum un numar de
16 bride confectionate dupa indicatiile din fig. 5.
Denumirea Bucati Dimensiuni (rom) Avind acesteelemente, putem trece la asamblarea
barului.· Vom realiza aceasta in ordinea urmatoare:
Teava instalatii - ¢-3/4" 1. Se introduc 4 bride (fig. 5) indoite,..pe un element
A, ~ialte 4, pe un element B, in a~a fel incit orificiile cu
Tabla sau platbanda - 2 x 35 x 12J 3/4 ale bridei sa imbrace teavaelementului respectiv,
2.Elementele A ~iB,.astfel completate, se fixeaza in
Placaj melaminat 1 10 x 1100 x 1 600 punctele I, II, III, IV (fig. 4) pe spatele placii din placaj
melaminat (in prealabtl taiata -conform fig.,6), dupa
Placaj subtire sau - cum se observa in" detaHul de asamblare dii) fig. 1.
mucava 1300 x 3000
3. In contil1uare vomforma partea de sustinere a
barului - p.icioarele. Procedeul este asemanator celui
StoM mo'bila - 1300 x 3000 de la punct-ul 1. Se introduc cite 4 bride (fig. 5) peele-
ment-ele A ~iB. Cu ajutorul acestora se pot fixa cadre- !.J
$urub + piulita 25 M 4 x 25
Ie din figura 3 d'e A l?i B in acelea~ipuncte; I, II, III, 0. b R DESF.

$urub pentru lemn

16

40
¢5 x 8

¢3 x 30
- IV (detaliul de asamblare din fig. 7).

dului de fixare a picioarelor la placa superioara. Se

observa ca, pentru 0 imbinare sigura ~i precisa, aceste
.
4. Fig. 7 da totodata suficiente. indicatii asupra mo-
"Ii
10
Ie

I R I
A 100~ 1500 8110 2110
B 100 1£00 50U 1685
-'1
I~~
500
Tinte tapiserie 100 - cadre se turtesc putin in punct-ele de contact cu teava I
elementelor A ~i B. Fixarea tuturor punctelor de asam- ··1

blare se face cU~$uruburile ~i piulitele M 4, dupa cum m b I

FIG,4
se observa in figura.

5. In acest moment se poate intinde foaia de placaj

cu 40% din inaltimea marginii inferioare
a hotei fata de nivelul plitei.
Hote de aspect modern se pot confec-
tiona cu succes l?i din rame metalice,
din fier cornier, pe care apoi se al?aza
panouri de sticla sau placi de material
plastic rigid, lemn etc. In acest caz este
insa necesar ca distanta dintre hota l?i
plita sa fie marita, materialele prezen-
tind pericol de inflamabilitate.
In fig. 2 a, 2 b indicam citeva variante
de hote in forma de «dulap» al?a-numi-
tele «hote mascate», astfel concepute
incit sa lase impresia unui dulap obil?-
nuit fixat de perete deasu.pra mal?inii
de gatit, Executia este realizata tot din
materiale ul?oare (precizam ca suprafa-
ta interioara trebuie sa fie cit mai neteda
pentru ca emanatiile sa nu depuna impu-
ritati pe peretO. De .mentionat ca in
acest scop interiorul oricarui tip de hota,
indiferent din ce material este executata,
este remarcabil sa fie acoperit cu un
strat de protectie (introdus cu pensula
sau cu un pistol de stropire): lacuri sin-
. conice, celuloza regenerata, stearat de
zinc sau aluminiu etc.
La hotele cu tiraj natural este necesar
sa dispunem de un col? suficient ·de
inalt.. Pentru evitarea aparitiei tirajului
invers este necesara prevederea unei
clapete de inclinare manevrabila de jos
cu ajutorul unui lantil?or.
In general - daca dispunem de timp
l?i «calificare superioara» - este como;.
da l?i realizarea unui tiraj fortat, tolosind
un ventilator electric monofazat de 220
V, 25 W 'l?i avind 1 375 rotatii/minut,
montat ca in figura 3. Ventilatorul este
fixat la partea inferioara, din doua parti,
cu cite doua l?uruburi prevazute cu gar-
nituri de cauciuc.
subtire pe partea laterala exterioara in a~a fel incit sa
se. rezeme sus~i jos . pe celedouaelemente A. La
fixatea ei de schelet (fig.l) estenecesara 0 atentie
sporita, deoarece aceasta foaie de_pla~aj ~re un dU.bl~
r<>1:estetic, folosind la montareaultenoara a stofel,l?1
de rezistenta, rigidizind scheletul in plan lateral.
6. Stofa demobila PrOcurata pentru acest scopse va
fixa cu tinte decorative de tapiterie pe foaia de placaj
de care's-a amintit la punctul5. .
Astfel barul este gata, dar, pentru ca estetica inca-
perii sa ci~tige prin instalarea sa, va oferim urmatoa-
rele 'sfaturi:
- ~eretele din spatele barului se va acoperi cu lemn
natursau stofa armonizata ca nuante l?i model cu
cu v . v
restul obiectelor de mobilier l?i cu barul, sau, pur !?i
simpll,l, se Vii zugravi deosebit de restul incaperii.
MASUTA - Pe aceasta portiune de perete se vor monta 2-3
cutii sau ladite ornamentate in acelal?i sti!.
RABATABILA - Este bine ca in interiorul acestor cutii, ca !?i sub
bar, dealtfel, sa fie introduse becuri colorate mascate,
care pot conferi unefect cu totui deosebit.
- Pentru marirea graduiui de utilitate a constructiei
ftoastre se pot monta in interiorlJl barului rafturi.
Buditariile modeme sint, in general, ·mai economic dimensio- Desigur, de linga un astfel de bar n-ar trebui sa lip-
seasca scaunele inalte. Datele lor constructive, eft !?i
nate, astfel incit spatiul disponibil este destul de limitat, iar diferi-
tele rationalizari ale acestui spatiu sint totdeauna bine venite. cele privind realizarea unor taburete de efect foarte
utile in orice decor, vor fi pubiicate in unul dintre nume-
Tn acest sens, va. prezentam in desenul alaturat un dulapior
rele viitoare;'
mgenios conceput Dimensiunile ramine sa .Ie fixati infunctie de
spatiul de care dispuneti, dulapiorul puUnd deveni in multe buca-
tarii un fel de «plomba», fi xata pe perete intre doua elemente de
mobilier deja existente r;>i valorificind astfel in mod optim chiar un
mic spatiu liber.
Dulapiorul este executat in modul eel mai simplu (vezi figural,
fiind un dulapior obir;>nuit cu mai multe policioare. 1
Noutatea consta in faptul ell u~a duJApioru..lui - vezi desenul
alaturat - se deschide prin rabatare. Tn plus,de marginea superioa-
ra a ur;>ii este fixata 0 rama de lucru care, tot prin rabatare, devine
elementul de sprijin pe podea al ur;>ii, cind aceasta a fost rabatata
complet r;>i adusainpozitia orizontara.ln aceastapozitie ur;>a devine
tablia unei masute pe care se pot executa diferite manopere casnice,
de bucatarie - sau poate servi chiarpentrO luareadejunului.
.5istemul de deschidere tip armonica a acestui element de mo-
bilier este completat prin patru balamale speciale care asigura
culisarea r;>i apoi fixarea tabliei mesei. Fixarea tabliei poate fi reali-
zata prin simple cirlige - insa inacest caz fixareatrebuie facuta de
fiecare data pentru fiecaredintre cele 4 cirlige (sau,eventual, numai
2 cirlige, insa fixate pe partile opuse ale u!?'ii dulapiorului).

UN SCAUN PENTRU
Va sugeram sa va construiti, cu un minimum
de efort ~i cheltuieli,un seaun de birou aspec-
tuos, cu un aspect clasic.
Se confectioneaza elementelenumerotate. in
figura 1 din lemn de stejar, conform schitelor.
Aceste elemente se pot prelucra manual sau
se poate apela la serviciile unui atelier de strun- o serie de bibliotecl si vitrine existente in comert-
garie in lemn pentru populatie. Elementele flexi- de exemplu. biblioteca'tip «Dana» - cuprind in alca-
tuirea lar 0 delimitare precisa pentru un eventual
bile se confectioneaza din piele sau pinza de COrt «minibar». Cu putina fantezie,spatiul rezervat barului
acoperita .c'u seal. poate capata insa 0 adincime suplimentara !?i, mai
ales, culoare.
Adaptarea nu necesita multe explicatii. In figura ala-
turata este reprezentata astfel 0 sectiune prin bar:
1 - u~a; 2 - bee luminare; 3 - intrerupatorautomat;
4 - suport pentru pahare; 5 - reazem pentru geam;
6 - geam cu cioburi colorate lipite (pe spate); 7 - geam
gros care acopera instalatiaelectrica ~i folose!?te ca
baza.
in privinta functionarii (automate)a instalatieielec-
trice... va oferim 0 prima sugestie.
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
Ati avut doua pane de cauduc (camera) succesive ~i aveti 0 camera in La revizia periodica efectuata dupa
plus'in afara de cauciucul de rezerva. Cum montam ~i demontam cau- fiecare 2000 km se verifica inchiderea
ducul? u~ilor, a capotei motorului ~i portbaga-
Se controleaza cauciucul $i se extrag cuiele sau alte obiecte care au jului. U~ile deschise se balanseaza In
provocat pana. Se folosesc pirghii curate $i cu muchiile netede. sus ~i In jos pentru a verifica jocul. Se
Operatiile de demontare se executa in ordinea urmatoare: string toate ~uruburile slabite ~i, dadi
- A,ezam cauciucul cu ventilul in sus, scoatem supapa ventilului ~i este nevoie, se deplaseaza spre interio-
scoatem aerul care a ramas in camera; rul u~ii zavorul broa~tei (2) fixat- cu
-Departam bordura anvelopei de geantl spre interiorul adincit al doua ~uruburi (4). Toata verificarea se
profilului gentii, apasind pe flancurile anvelopei cu 0 pirghie sau eu tocul face pe 0 suprafa~a plana orizontala.
pantofutui; Se verifica func~ionarea ridicatoare-
- Apasam cu piciorul pe flancul anvelopei din partea opusa ventilului, lor geamurilor, deschiderea, Inchiderea
introducem 0 parte din bordura anvelopei in adincitura gentii ,i, introdu- ~i fixarea intermediara a geamurilor de
cind doua pirghii de monta; intre bordura ~;i marginea gentii de ambele ventila~ie.
parti ~Ie ventilului, trecem portiunea respectiva de bordura aanvelopei Se controleaza fixarea numerelor.
peste marglnea gentii, avind grija sa nu deterioram camera; Dupa fiecare 10000--12 000 km
- Mutihd pe rind cite una dintre cele doua pirghii pe circumferintl, parcur~i, se verifica ~i se string aripile
trecem toata bordura anvelopei peste marginea gentii; din fa~a, se string toate elementele in-
- Se baga ventilul inauntru ,i se scoate U$or camera, cu miinile, din terioare ale caroseri.ei (abitacolului), se
anvelopi. verifica prinderea tampoanelor (fa~a ~i
Dupa vulcanizarea camerei (presupunind ca anvelopa nu a suferit), spate), se verifica prlnderea cauciucului
montarea se face in ordinea urmatoare: de rezerva, fixarea scaunelor ~i ghidaje-
- Verificam anvelopa sa nu aiba murdarie in interior sau obiecte straine lor pentru scaunele reglabile din fa~a,
infipte in profil, ,tergem geanta ~i, daca e nevoie, netezim eventuale bavuri se string sau se lipesc toate elementele
cu pita; caroseriei slabite sau dezlipite (Iipire cu
- Se dau cu talc camera ,i anvelopa inauntru, se introduce camera in prenadez, cu cura~ire corespunzatoare
anvelopa cu ventilul in sus, se trece ventilul prin ,aura gentii, se introduce prealabila). Piesele cromate sint atacate
camera complet in anvelopa $i se umfla putin pentru a indrepta cutele, de sarea de pe drum ~i din atmosfera,
&poi se scoate aerul; de gazul sulfuros din atmosfera centrelor
- Se imbraca la loc bordura anvelopei pe geantacu doua pirghii, mutind industriale. De asemenea, In' locurile 10-
cite una ~i apropiindu-ne treptat din ambele parti de ventil. viturilor mecanice, piesele cromate slnt
- Se verifica daca ventilul nu stastrimb'sau gituit $i, daca este nevoie, atacate de umiditate.
se rote$te anvelopa pe ge.anta; Pentru men~inerea in buna stare, pie-
- Se umfla cauciucul pini la presiuoea indicata $i se verifica cu apa sau sele cromate se vor spala regulat cu
saliva daca nu scapa aerpe la ventil. apa ~i se vor ~terge ,uscat, iar la reviziile
tehnice se vor spala cu petrol ~i se vor
~terge uscat. larna, piesele cromate se
Fig. _1 - Pozitia elementelor broastei u$ii
«Moskvici» "(u$a inchisa): 1 - panou exterior
usa; 2 - zavor; 3 - rotor; 4 - $uruburi de reglaj
protejeaza prin acoperire cu un strat
de ulei mineral neutru sau cu un lac
al zavorului; 5 - fixatorul zavorului; 6 - panoul incolor straveziu. Rugina se scoate de
interior al u$ii; 7 - $urubul de fixare a zavorului;
8 - fixatorul usii.
pe piesele cromate fredndu-Ie cu creta
sau pasta de din~i (drpa cu care frecam
Fig. 2 - Fixarea captuselii la panoul interior al se va umezi In prealabil cu spirt).
U'$ii: 1-'-arc; 2-caplu$eala us;;; 3-panoul inte- imbracamintea scaunelor se prote-
rior al us;;,' 4-etansare cauciuc la usa; 5-panoul
exterior al us;;. jeaza cu huse u~or lavabile ~i periodic
se ~terge cu 0 cirpa curata umeda sau
se spala chiar cu apa ~i sapun neutru
~i se ~terge uscat.
Demontarea captu~elii u~ii pentru re-
para~ii la ridicatorul geamului se face
sco~ind ~uruburile care fixeaza manivela
geamului, c.lan~a u~ii ~i suportul bra-
~ului, apoi se scot toate aceste _piese ~i
se departeaza u~or imbracamintea (2)
de u~a, Invinglnd rezisten~a arcu rilor (1).
Pentru a ajunge la mecar'lismul ridicato-
rului mai trebuie doar sa dezlipim garni-
tura de hirtie hidrofuga lipita de u~a.
Suprafe~ele vopsite ale caroseriei se
intre~in prin spalare ~i ~tergere uscata
periodica. Se va folosi apa caldu~a cu
~ampon auto special. Nu se vor folosi
pentru spalare apa fierbinte, apa cusoda,
benzina, petrol sau diluant (tiner). Lacul
caroseriei se lustruie~te ~i se conserva
cu autobalsam cu ulei de silicon. Balsa-
mul se a~terne cu 0 drpa Intr-un strat
unifo.rm. pe lacul caroserieispalate ~i
uscate. Se lasa sa se usuce scurt tim~
~i apoJ se lustruie~te prin mi~cari roti-
toare cu 0 •. flanela uscata. Nu se va
executa lustruirea la soare sau pe caro-
seria incalziti.
Daca, In timp, lacul caroseriei. devine
mat ~i balsamul nu mai ajuta, folosj~i
pasta de polisatspeciala (u~or abraziva)
pentru a reda caroseriei luciul.
Petele de ulei sau grasime se scot cu
o cirpa moale umezita cu benzina, dupa
caPe se ~terge imediatlocul uscat cu 0
f1anela. Suprafa~a de dedesubt a podelei
automobilului ~i a aripilor se protejeaza
contra coroziunii prin vopsire periodici
cu, miniu de plumb in doua straturi,
acoperite cu un strat de vppsea deulei
sau lac asfaltic. inainte de acoperirea cu
miniu, suprafe~ele respective se spala
bine cu je~ de apa ~i se cura~a cu peria
de slrma.
Opera~ii1e de revizie la construc~ia
mecanica a Moskviciului, ca ~i detecta-
rea ~i inlaturarea cauzelor defec~iunilor
clasice ale unui automobil slnt similare
cu cele prezentate la fj~ele altor auto-
turisme in numerele anterioare ale pu-
blica~iei noastre; deci nu vom mai reveni
asupralor.
Pagini reali~ate
de ing. A. MATCA U
~i ing. Rubel LOUIS
VINE
VACANTA 9
v v
PREGATITI·VA
PORTBAGAJUL
in nr. 1 al publicatiei noastre v-am pre-
zentat 0 constructie de portbagaj pen-
tru schiuri pentru Dacia 1 300. Va pre-
zentam acum 0 constructie de portbagaj
pe acoperi!?ul autoturismului, ale carui
dimensiuni (lungirne x IMime) se sta-
bilesc in functie de dimensiunile auto-
turismului dv..
Portbagajul se compune din doi su-
porti !?i un gratar pentru bagaje.
Suportii se executa din teava d.e
,0'16 x 1,5 mm, avind la ambele capete,
sudate in unghi drept, picioare tot
din teava de if 16 x 1,5 mm. Picioarele
se t'ermina cu segmenti de teava de
~ 12 mm, sudati, care se a!?aza In
jgheabul de ploaie al acoperi!?u-
lui caroseriei !?i permit s~urge­
rea apei in continuare prin. jgheab.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

DEFECTIUNILE SISTEMELOR

A RECEPTOARELOR

Spre deosebire dealimentarea radioreceptoarelor
cu tranzistori, deosebit de simpla (0 legatura directa
la bateria de acumulatori cu respectarea tensiunii ~i
polaritatii), receptoarele echipate cu tub uri electro-
nice solicita,pentru alimentarea. anodica, tensluni
care depa~esc mult tensiunea acuniulatorului. In mod
curent se Intl/nesc doua tipuri de alimentare a radio-
receptoarelor auto cu tuburi: 1) cu vibrator ~i 2) cu
convertizor tranzistorizat.
Figura 1 reprezinta schema de principiu a alimenta-
torului cu vibrator tip Wf'-9 utilizat la radioreceptoa-
re!e A-17 ale autoturismelor Moskvici ~i Vdlga.
In stare de functionare normala, la 0 tensiune a
bateriei de 12,8 V, absoarbe un curent de 2,4 A ~i
«livreaza» 0 tensiune de 245 V cu 30 mA l?i 210 V cu
26 mA dupa filtru. Del?i cartul?ul vibrator de tip WA-12,f
este garantat pentru functionare 1 000 de ore, cele mai
frecvente defectiuni se datoresc tocmai acestui ele-
ment functional. Pentru a remedia eventuala defec-
tiune, se desface cartul?ul l?i se observa starea con-
tactelor, precum1;li distanta lor fata de lamele vibra-
toare. Verificam apoi dadi circuitul de alimentare cu
tensiune de la acumulator este normal. (Trebuie avut
In vedere ca din cauza vibratiilor unele Iipiturl se pot
desface l?i ca unele piese ajung astfel sa faca contact
cu ~asiul.)
Daca vibra1:orul are 0 funtionare normala l?i totul?i
nuavem la iel?irea din filtrul de netezire tensiune, tre-
buie verificata starea puntii redresoare, precum l?i
condensatorii din secundarul transformatorului Trl'
Mai rare slnt cazurile cind defectiunea se produce
Alimentatorul este dotat cu vibrator sincron sau cu
autoredresare, redresarea fikindu-se mecanic chiar
de vibrator.
Avantajul acestor tip uri de alimentatoare consta in
faptul ca sint mai simple. Se pare ca toate defectiu-
nile sint legate l?i aid de cartul?ul vibrator, la care tre-
buie sa verificam calitatea suprafetelor contactelor
(sa nu aiba pelicule de oxizi, iar presiunea de contact
sa nu fie prea mare.) Curatirea contactelor nu se va
face cu pila sau l?mirghelul, ci cu 0 bucatica de lemn
de brad.
Masurind tensiunea fata de $asiu in punctele 1 l?i 5
ale vibratorului, trebuie sa constatam 0 tensiune de
12 V. Lipsa acestei tensiuni indica: arderea sigurantei,
Intrerupatorul defect sau intreruperea circuitului.
paralel, al?a ca printr-o singura masurare a tensiunii
la soclul tubului si masurind totodata si filamentul
tubului putem l?ti 'imediat daca alimentarea este In-
trerupt~ !'::::IU tubul defect.
~istertlUl modernizat de alimentare a receptoareior
cu tuburi este eel din fig. 3 - convertizorul cu tranzis-
toare - $i constituie de fapt montajul care tinde sa
inlocuiasca complet vibratorul mecanic.
Tranzistorii sint folositi drept comutatoare electro-
nice, ded dispare posibilitatea scinteilor $i a zgomo-
tului, iar durata de functionare l?i randamentul S-8U
imAbunatatit simtitor.
In lipsa tensiunii anodice in punctele A l?i B yom
masura tensiunea in punctele 1 $i 2 de la transformator.
Daca avem tensiune, redresorul sau filtrul sint impli-
....---... A
IK
+
'f!p
'-----+--1----0+

In Tr 1; 0 verificare totu~i cu ohmetrul a continuitatii zop.

Infasurarilor transformatorului este necesara.
DeconecUnd firele din punctul 1 l?i 4 din soclul de
interconexiune, stabilim -In cazul unui consum exa-
gerat - daca defectiunea est~ in alimentator sau in
receptor.
Fig. 2 reprezinta schema alimentatorului receptoru-
lui Autovox RA-90 l?i RA-95, cu care sint echipate 0
parte dinautoturismele «Fiat».
DCilca vibratorul functioneaza, dar pe contactele de
redresare se observa scintei puternice, trebuie con-
troJate circuitele de alimentare cu tensiune anodica
$i chiar filtrul de ie$ire.
Filamentele tuburilor electronice sint alimentate in
cit defecte.Lipsa fensiunii in punctele 1 l?i 2 pune un
semn de intrebare asupratranzistorilor atunci cina
in punctele 7 !?i 4 exista tensiune de 12 V.
Precizam ca puntea redresoare ABC-80-260 po.ate
fi inlocuita cu 4 diode 0-226 sau echivalente.

SIRE TIONAlA deditre roata de rezerva !?i caderea

acestora in locul rotH la scoaterea ei
I I pentru repararea unei pane de cauciuc.
Peretii laterali evitclalunecarea obiec-

AUTOTURISMULUI FIAT 850 telor tlin partea fnclinatcl a portbaaa-

Omul gospodar iarna i$i face car l?i
vara sanie. Deci, turil?ti auto,este timpul
sa incepem pregatirile pentru sezonul
care vine.
Pregatirea pentru sezonul de turism
este complexa. Ea cuprinde studierea
jului. De asemenea propunem ·fixarea
pompei cu douii cleme sau doua curelu- fig f
$e pe peretele opus rotii de rezerva.
sirea cit mai rationala. a spatiului. Acest Folosirea mai rationala a interiorului 30
obiectiv devine major in cazulautomo-
biletor de mic litraj. Pentru exemplifi-
care ne yom referi la automobilul Fiat
850. Este insa evident ca ideile respec-
tive vor putea fi aplicate ~i la alte tiouri.
caroseriei poate fi obtinuta prin:
- moritarea unui perete din P.F.L.
de 5 mm, conform fig. 3, in spatele
spetezei banchetei din spate. In acest
~I evitam caderea obiectelor a$ezate
hg.3
tabla fmm
M 460
fig. 4
~
.

multilaterala a locurilor care urmeaza
a fi vizitate, a drumurilor de acces, a
locurilor de oprire l?i odihna., alegerea
tovG\ra$i1or de drum, pregatirea echipa-
mentuh,Ji $i multe· altele. Printre aces-
tea... !?i pregatirea automobilului pentru
turism. In cele ce urmeaza, ne'vom opri
fall 100
sPa e/~
Portbagajul este incapEHor. Totusl in spatiul de deasupra motorului.
pentru 0 mai buna folosire a sa, pro- - prin montarea adoua panouri,
punem realizarea a trei pereti din P.F.L. (fig. 4) sub locurile din spate se obtine
grosime 5 mm, conform fig. 1. LegMura, un spatiu uti! mai greu accesibil, caci
dintre panouri se realizeaza cu cite doua trebuie ridicata perna. Aci se pot al?eza
piese simetrice (fig. 2), din tabla de piesele de schimb. 0 camera de rezerva fi'g,5
0,5 mm,fixate cu l?uruburi, piulita l?i sau ruHiria tolosita. Piasa Callcillc fig Ii

.~
asupra unui aspect al pregiHirii auto- $aibe de M 5. Montarea oeretilor evita - a$ezarea a doua ladite (fig. 5) sub
mobilului, l?i anume acela privind folo- murdarirea obiectelor din portbagaj scaunele rabatabile permite pastrarea

1000
Fig.?
Pe laturile exterioare',ale picioarelor:se sudeaza mlCI corniere
25 X 25 X 6 mm, pe suprafetele te~ite corespunzMor ale tevii; in
aceste corniere se dau gauri de %9 mm pentru ~uruburile de fixar~ in bune conditii a sculelor sl a altor
obiecte.' ,
pe caroserie. La colturile ~i in mijlocul tevilor orizontale ale suportilor
se executa te$ituri cu pila $i se dau gauri de;5 6,4 mm pentru $urubu- - maruntil?~rile, 0 lanterna $.a. pot
fi a$8zate in doua cutii montate cu
rile de fixarea gratarului. cleme pe tUl1elul longitudinal aUt in
Ca elemente de fixare pe caroserie se folosesc bolturi lungi M 8 faja cit l?i in !':pate (fig. 6), Aceste cutli
cu un capat pilit conic ~i indoit in forma de cirlig. Punctul de fixare vor fi prevazute cu capace sau acoperite
pe caroserie se marcheaza u$or cu un burghiu cu unghi mare la cu foaie de cauch.ic pentru a preveni
virf, fara a strapunge tabla caroseriei. Adincitura formata se vopse$te lovirile.
~i se acopera cu 0 mica garnitura de piele pe care se stringe virful -buzunarele practicate in husele
boltului. Partea filetata a boltului iese prin gaura din cornier $i se, scaunelor din fata sint folosite cu lJl?U-
rinta de pasagerii din spate.
stringe cu 0 piulita hexagonala. Gratarul pentru bagaje se executa - daca circulati doar cu doua per-
de preferinta din teava de aluminiu de 10 12 X 1 mm, avind la laturile soane sau in spate stau copiii, se poate
longitudinale inferioare, la capete, te!iiituri !iii gauri de 16,4 mm pen- executa 0 piasa peste scaunul din spate
tru $uruburile M 6 cu care se fixeaza pe suporti. $ipcile de 40 x 10 mm (fig. 7). Ea se fixeaza, bine intins, de
(6 bucati), date in prealabil cu ulei de in, se fixeaza de laturile trans- muchiile chesonului superior, cu cirlige
versale cu ~uruburi M 4. Toate partile metalice se curafa bine ~i se confectionate din sirma. Pentru a as i-
dau cu un lac protector pentru a preveni ruginirea, 9 ura tensionarea core,spunzatoare a pla-
sei, legatura cu cirligele se face cu fil?ii
Atentie! Dimensiunile definitive !iii necesarul de materiale (teava de cauciuc. In felul acesta, obiectele
de otel, teava de aluminiu, ~ipci de lemn, corniere, bolturi, ~uruburi puse in piasa vor fi presate de acoperi-
etc.) se stabilesc in functie de lungimea !iii latimea autoturismului dv. l?ul caroseriei. '

m
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Nimic nu este mai simplu! Este un joc 30 cm lungime !?i slnt prevazuti cu vlrfu- prie nici nu se va mi!?ca in timp ce bila 2. Daca jucatorul impar nu a trecut
ideal pentru zilele de primavara !?i toam- ri metalice (din tabla) care protejeaza adversarului va zbura in afara terenului prin poarta. Prin aceasta jucatorul cu
na, cind incalzirea datorita mi!?carii fi- capetele lor la baterea (Infigerea) repe- de joc; !lr. par a obtinut dreptul de «crocking».
zice va va fi bin even ita... Pentru amena- tata In pamint. La nevoie drept tinta - daca bila proprie s-a mi~cat cu I!?i a!?aza deci hila I1nga cea a jucato-
jarea «terenului» este indicat orice teren poate servi orice fel de bat lnfipt In pa- aceasta ocazie din locul unde a fost rului, cu or. impar, crokeaza ~i obtine
fara denivelari, cu iarba mj.ca sau cosita, mint. batuta in pamlnt, se joaca mai departe astlel dreptul la 0 noua lovitura etc.
oplaja cu nisip sau orice all loc v/ran cu Taru!?ii selnfig In pamint la capetele din aceasta noua pozitie; in caz contrar, Dupael urmeaza al doilea jucator
dimensiunile de 3... 4 x 8 x 10 m. Un axei terenului la distante de 16...24 m jocul se continua din locul unde s-a cu nr. impar care trebuie sa inceapa tot
teren de joc, cu anum/te mici neregula- unul de celalalt, lntre ei amenajindu-se executat aceasta lovitura speciala a de la tinta sa treaca bila prin prima poarta
ritati nu trebuie neaparat evitat, mai portile. Pentru un joe reglementar slnt bilei adversarului denumita «crocking»; dintr-o singura lovitura.
ales ca dificultatile rezultate de modifi- necesare in total 10 portio fie sa confec- - este important de mentionat ca De aici decurge ea fieeare jucator
carea traiectoriei bilei slnt aceleasi pen- tioneaza din sirma de otel de ¢ 5 mm, aceea~i bila nu se poate lovi «crocking» care incepe de la tinta trebuie sa treaca
tru toti jucatorii; .. !?i adeseori aceste care pentru a fi mai vizibile se 1mbraca decit abia cind s-a jucat 0 runda !?i este hila prin poarta dintr-o singura lovitura
mid variatii confera jocului un caracter lntr-o teava izolata de cu/oare deschisa din nou rindul dv. pentru a nu putea fi «crockat» imediat.
mai captivant. (alb sau ga/ben) sau se vopsesc. fste Succesiunea jocului dupa impartirea Este avantajat uitimul jucator par, de
Bilele necesare pentru joc se confec- bine ca pentru evitarea incurcaturii por- In doua echipe egale !?i alegerea cuiorii aceea acest loc se acorda de ooicei
tioneaza in mod obi!?nuit din lemn, dia- tile sa fie numerotate de la 1 /a 10 prin (bilei ~i ciocanuiui respectiv) este urma- unui lucator mai slab.
metrul lor este de 75 mm, iar greutatea . fixarea unor mici tablite numerotate toarea: Daca portileslnt dispuse pe teren
de 200 g.Ele se vopsesc in culori dife- infipte I1nga capetele portlior. Primui jucator ai echipe!, care deschi- du~ varianta dreptunghiulara, este ab-
rite pentru ca in timpul jocului bila fie-
carui jucator sa poata fi imediat identi-
ficata. Conducerea bHelor se realizeaza
prin iov/rea ior cu un ciocan c~>nfectio­
nat din iemn de stejar sau fag. In partile
scobite ale corpului se iipe!?te 0 bucata
de cauciuc sau material plastic moale
menit s~r amortizeze ~ocul loviturii (v.
fig.). Printr-o vopsire adecvata, fiedl-
rei bile ii va corespunde un ciocan de
aceea~i culoare.
Numarui bileior (respectiv al ciocane-
ior) este in functie de numarul jucatori-
lor, dar in orice caz nu poate fi mai
mic decit patru.
Pentru amenajarea terenului slnt In
primul rind necesari 2 tarw~i - tintele
- care marcheaza cele doua capete ale
terenului. Taru!?ii,confectionati din ace-
ta!?i lemn cu minerele ciocanelor, au

Distanta dintre c-ele doua tinte se de jocu! (deci are un numar imparl pune so/ut indiferent daca" sensul de par-
o motocicleta... imparte in 8 intervale egale, astlel lncit bila in imediata apropiere a tintei de curgere pentru atingerea portilor 1 ~i 2
de ultima ora se vor obtine distante egale de 3...4 m, start, intr-un loc stabilit anterior de este dinspre dreapta sau dinspre stinga,
portile fiind a!?ezate conform uneia din comun acord. Obligatia sa este ca din depinde numai de acordul dintre juca-
cele 2 variante prezentate in desenele prima lovitura sa treaca bila prin prima tori, caci toti trebuie sa inainteze in
alaturat-e. poarta. Dupa el, al doilea (numar par), acela!?i mod. Se joaca pe 0 pista dus
Regulamentul jocului este ca bila joaca primul jucator al echipei adverse. !?i pealta intors.
dupa ce trece prin toate portile in direc- Acesta are dowl posibilitati pentru des- Joc-ul este mai variat dadi portile
tia indicata pe desen sa ajunga de la chiderea jocului: se a!?aza in cruce in mijlocul. terenului
tinta 1 la tinta 2, !?i inapoi la· prima tinta. 1. Daca jucatorul cu numar impar a ceea ce furnizeaza situatil foarte compli-
Prin porti bila trebuie sa treaca numai in trecut poarta, a obtinut astfel dreptul cate, bogate in posibilitati de crocking.
directia jocu/ui, trecerea in sens invers la 0 noua lovitura ~i joaca mai departe Jocul se termina cind toti jucatorii
nelulndu-se in considerare. in plus hila atitea lovituri prin cite porti a trecut unei echipe au atins ambele tinte; por-
trebuie sa loveasca (sa atinga) tinta bila lui. Apoi Incepe jucatorul cu numar tile netrecute inca de jucatorii echipei
1 ~i. tinta 2. par, tot la tinta de start, cu aceea!?i. infrlnte se numara ~i se adauga la
Crocket-ul se joaca pe echipe, regula obligatle de a trece poarta din prima echipainvingatoare ca puncte, de men-
de bazi! a jocului fiinda/ternarea rezul- lovitura. tionat ca ~i tinta este consjderata un
tata a jucatorilor din ambele echipe, in puncf
aceea!?i ordine neschjmbata Fiecare ju-
cator are dreptul la 0 singura lovitura.
cu aceste exceptii: un jucator obtine
dreptul la 0 noua /ovitura dupa fiecare
poarta trecuta, dupa atingerea tintei ~i
dupa atingerea oricarei bile apartinind
unui jucator din eehipa adversa (un
jucator experimentat evident eel poate
obtine mai multe asemenea avantaje
dintr-o singura lovitura).
o caracteristica spec/ala a jocu/ui
consta din dreptul jucatorului care a
atios bila adversarului de a dispune intr-
un mod de aceasta bila prjn 10-
virea ei scoaterea In afara traseului
de a terenului
adversarul caruia
continue urmatoare
acest loc.

In
- dadi s-a proceda! corect, pro-
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Unalt argument in lor II constituie

$tim ca exista 0 poiana a narciselor, splendide alei
rezervate exclusiv trandafirilor !?i 0 adevarata «meta-
forizare» a difer!telor luni ale anului calendai"istic in
functie de ... aparitia ghioceilor, a liliacului, garoafelor,
gladiolelor, crizantemelor. $i, fara indoiala, in$iruirea
ar putea continua. $tim mai put!n insa despre pasiu-
nea - arta !?i !?tiinta - celor care, deseor! pe parcursul
une! intregi vieti, se ocupa de cultivarea diferitelor
specii !?i varietati de flori. Fireasca atractie spre infi-
nitatea de forme $i culori ale plantelor se intllne$te
la ace!?ti veritabili cercetatori $i colectionari de fru-
mos, cu spiritul $tiintific, cu rigoarea observatiei, cu
$tiinta dificila a cultivarii plantelor.
$1 pentru ca fotografiile prezente in cadrul acestei
pagini ne-au tradatoricum intentia, $tia~i ca exista
$i colec~ii de cacb.llli'i de 0 frl..lmuse~e li'i un farmec
inegalabil?
Prin bunavointa profesorului Petre Dobrota din
ora~>u1 Braila, str. Gratiei 113 - detinatorul unei eo-
lectii cu peste 190 de genuri !?i circa 1 200 de specii !?i
varietati -, sintem in masura sa va prezentam azi 0
«introducere» argumentata la un hobby care pare sa
ci$tige din Zl in zi tot mai multi sustinatori.
DE CE CACTU$I?
Prima intrebare la care sint chemat de obicei sa
raspund - ce m-a atras spre alcatuirea acestei co-
lectH - implica enuntarea, fndeajuns de dificila, a
unor argumente legate de insa$i natura, frumusetea
$i specificul acestor plante.
Cactu$ii, in marea lor majoritate, se adapteaza foarte
u$or $i reclama, ca mlcroclimat specific, doar un
minimum de conditii. Lipsa frunzelor, ale caror functii
au trecut la cactu$i pe seama trunchiului $i ramifica-
tillor (care mai au $i sarcina de a acumula apa), a
conferit acestor plante 0 re7istenta deosebita la usdi-
clune $i temperaturi ridicate, ca !?i la variatiile de umi-
ditate ~i temperatura. Cactu$ii, pe scu'rt, nu sint
plante care sa ne-cesite 0 «dadaceala» neintrerupta
(ingrijirea lor cere un efort relativ redus), iar satisfac-
tiile pe care Ie ofera sint deosebite.
ca exista suficient de spedi de cactus! de
mensiuni aeceptabile ~i care, alese pentru 0 colectie
~cupa un spatiu relativ reclus; in plus, limitele supe~
noare de cre$tere, extrem de convenabile, precum
virsta destul de inaintata ia care pot ajunge ne
cluie sa-i pastram «prieteni credincio~i» pe parcursul
multor ani din viata.
PosibiliHitile de i~multire a cactlJsllor
~i daca ne-am lim/ta numai
-'- prin buta$i sau lastari
tam fara rezerve ca putine
ele. insele 0 asHel de posibiiitate de perpetuare $1 dr.
extmdere a colectiei.
mai modeme. Nu
. F~ra .tndoiala in~a c~ ac~ste particularitati nu repre- omitem numarul mare de colectionari ai
zmta s.mgura m~tl\~,atle a .I~teresului ~i atractiei spre Timi~oara (V. Grigora~, E. Aigayer, N. Bauer
ca.ctu~1. Fotografla 10 culon pe care v-o oferim consti-
manifestlnd 0 reala preocupare pentru formarea
twe un argument aproape... indiscutabil. Cine a vawt
v.reodata cactu$i. infloriti ~ r~m~eat eu slguranta colo- din numerete viitoare ale revistei, ne
ntul extrem de VIU, gama mtmsa de culori ~i varietatea nem sapublicam ~i noi toti pasionatii
nuantelor (de cele mal multe ori chiar la aceeasi structiv !ili fascinant 0 serle de indrumari. rete-
f!oare)'vl~cul $i modul «straniu» de dispunere a flo- la ingrijirea ~i cactu~ilor, la criteriile
rI~or, manmea lor (de la 1-2 em pina la 25-30 em in
de selectie, precum 0 serie de sugestii
dlametru), marime ineredibila daca ne uiHim la planta detalii pentru ",rrlorl",i,,,,r~,,,,
care are doar citiva centimetri in diametru, ~i, desigur: UUlill,,-miU a uno!" mid colectii cactu$i $1
par!umul suay al unora dintre florile de eactu$i. $1 a unor minisere.
mca ceva: once cactus are 0 perioada de inflorire
anuala (unii au chiar doua perioade pe an) cloar
ingrijirea incorecta ne priveaza de aceasta
toare priveli$te pe care 0 constituie flo area de cactus.
Cind plantele nu sint inflorite, yom remarca in mod
cert varietatea formelor, modul de dispunere si colo-
ritul spinilor (care la unele plante formeaza adEwarate
retele filigranate), iar la cactu$ii fara spin! yom re-
~arca in~ditul.formelor, ca $i rigurozitatea !Iniilor, ca
sa nu mal vorbim de acele spedi care sint pur si sim-
plu invelite fntr-o formatiune linoasa (de unde' sl de-
numirea sugestiva de «mo~negi)} sau ... «capete de
batrini»).
In ansamblu, indiferent de specie, 0 adevarata arhi-
tectonica $i sculpturalitate au inspirat pe multi plasti-
cieni $l arhltectl celebri in creatiile lor. Sa ne gindim
la cactu~ii columnari, plini de semetie, adevarate co-
loane ale infinitului; la perfectiunea cactu$i1or globu-
lari cu dimensiuni variind de la 1-2 cm pina la 40-50
cm in diametru; la formele zvelte, tiritoare, agatatoare
sau cu port pletos ale atitor altor specii, cit ~ila...
florlle delicate, nascute in plina iarna, ale cactu$i1or
tropicali epifiti, $i yom raminede-a dreptul stupeflati
in fata infinitatii de forme, unele mai bizare decit al-
tele, fiecare dintre ele constituind 0 valoare prin sine,
iar ansamblul lor preluind de la fiecare component
chlntesenta unor calitati de 0 originalitate cu totul
deosebita.
Nu este 0 afirmatie fortata faptul ca de multa vreme
cactu!?ii «cuceresc lumea». Astazi exista zeci de mil
de colectionari ~i cultivatori: anual au loc congrese
internationale, mari intruniri, expozitii cupalmares
bogat, expeditii $tiintifice internationale efectuate in
tinuturi inca neexplorate (in special in Brazilia ~i Peru).
Numarul speciilor ~i varietatilor nou descoperite este
in cre$tere; ~i nu este exclus ca cele 230 de genuri
cunoscute sa contina acum peste 8000 de specii ~i
varietati.

Temperatura apei trebuie. sa corespunda, a~a cum
bine se ~tie, mediului de viata (optim)al pe~tilor pe
care-i ingrijim. In mod obi~nuit, temperatura de 20-
23°C, mentinuta in mod natural in anotimpul cald,
iar in timpul iernil obtinuta prin incalzlrea apartamen..,
tului in care locuim, se transmite apei din acvariu !?i
reprezinta 0 temperatura medie in care majoritatea
speciilor se simt indeajuns de bine. Dar exista si
specii care au nevoie de 0 temperatura ceva mai ridi-
cata. Pentru ace~tia poate fi necesara, indiferent de
anotimp, 0 incalzire suplimentara a apei prin inter-
mediul unui dispozitiv, u~or de realizat de catreorice
acvarist. Acest dispozitiv, precizam, poate fi salva-
tor in situatiile cind temperatura incaperii in care
PENTRU tinem acvariul (in urma unor defectiuni ale instalatiei
de incalzire) scade brusc sub limita ceruta de nece-
sitatile vitale ale pe~tiIor. In orice caz, pentru pe!?tii
RIDICAREA tropicali va trebui sa mentrnem o. temperatura con-
stanta de minimum 18OC. (Precizam ca in afara termo-
metrelor speciale, montate· chiar pe rama acvariului,
cele mai recomandabile sint cele folosite, de regulcl,
pentru masurarea temperaturii atmosferice (fixate in
exteriorul acvariului, de obicei chiar la geam). Evident,
pentru incalzitul apeiacvariilor exista tot felul de 'dis-
pozitive, uriele dintre ele cu functionare reglata auto-
mat intre anumiti parametri. Dispozitivul cel mai sim-
plu insa ~i pe careil poate realiza orice acvarist amator
nu s61icita decit procurarea unui bec-Iuminare de 40 de
wati cu dulie ~i, bineinteles, intreaga -Iegatura elec-
trica spre priza.. Becul - in fapt vom obtine 0 mica
veioza acvatlca - va fi fixat intr-un vas, eventual un sim-
plu borcan de cca 1/2 kg, avind grija ca dulia becului
sa fie fixata printr-un dop de pluta care va astupa,
la rindul lui, etan~ gura vasului (borcanului) folosit.
Borcanul va fi vopsit inulei, de preferinta cu 0 cu-
loare inehisa (verde sau negru) in a~a fel ineit sa nu
ramina libera (nevopsita) decit 0 singura fi$ie (fanta)
prln care sa poata str,aoate razele de lumina. Introdus
(pe jumatate afundat) intr-un colt al acvariului, pre-
ferabil in dreptul peretelui din fata, ~i orientat cu dunga
luminoasa spre peretele opus, dispozitivul va degaja
suficienta caldura ~i in aC'ela~i timp razele de lumina
care vor trece -prin fanta vor lumina discret acvariul in
timpul noptii. conferind,pelinga scopul practic, !?i un
etect estetic. prin acest procedeu putem obtine 0
temperatura a apei de 20-22OC. Acest dispozitiv este
folosit in general in lunile reci. Utilitatea lui insa nu
se reduce dQar la incalzirea apei, el poateoferi un
surplus de lumina foarte necesar plante lor pentru
fotosinteza ~i deci pentru producerea'de oxigen. Tre-
huie sa facem doua preeizari importante:
1) Dispozitivul va fi introdus neindilzit (rece) in
bazin ~i apoi va fi pus in priza.
2) Legaturile eleetrice trebuie sa fie facute cu ma-
xima atentie, cu 0 izolatie perfecta, astfel incit sase
excluda oriee posibilitate de scurtcircuit.
Dispozitivul propus ingaduie fanteziei ~i ingeniozi-
tatii constructorului sa decida, in functie de dimen-
siunile aevariului, dispunerea sursei •(surselor) de
lumina $i incalzire ~i folosirea lor continua,intermi-
tenta etc:

m
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

Aluminiul este unul dintre cele mai utilizate metale. este

Bun conduditor de U$or,
coroziune, principal component serie
Aluminiul se mai utilizeaza si In
notermie», care este 0 metoda a
pure din oxiz!i metalelor, lasind metalul
are loc cu mare degajare de dildura.
Introduceti Intr-o eprubeta citeva gra-
me (1/2 lingurita) de pulbere sau pilitura
de zinc $i adaugati putina apa. Fixati in
eprubeta, cu ajutorul unui dop de cau-
ciuc, a$a cum se arata In figura 1, un
tubusor de stidel exterior sl un tub de
sticl~ cu 0 pllnie. Turnati cu atentie In
eprubeta prin pilnie citeva piciUuri de
acid sulfuric. in eprubeta are IOC 0
degajare puternidi de hidrogen datorita
reactiei:
H 2 S04- + Zn = ZnS04- + H2
Hidrogenul. dupa ce dii afara aerul din
eprubeta, ocupa intreg volumul epru-
beteL Aduceti tubul de cauciuc care
este prins de' tubu$orul de sticla sub
eprubeta cu apa, care se gasel?te in-
tr-un vas mare eu apa (cristalizator, li-
ghean etc.) Clnd aceasta eprubeta se
umple cu hidrogen, astupati-o cu dege-
tul sub apa, scoateti-o afara $1 astupa-
ti-o cu un dop care are un tubu$or de
sticla filat la capatul exterior.
Daca aducem un ehibrit aprins in
dreptul tubu$orului, gazul (hidrogenul)
care lese din tub se va aprinde $i va
arde cu 0 fladira albastra. Daca in
zincul pe care I-am pus initial adaugam
mici urme de saruri de cupru, strontiu,
fladira hidrogenului se va colora in
verde $i, respectiv, rO$u.
Yrlj::>ri,::>n1';;:j
cD multa atentie,
gatim urmMoareie '
Prima solutie: se
din 20 saLl
Solutia a treia: se dizolva 10 9 carbonat de potasiu
(K CO) in 20 ml de apa distilata;
Soiutia a patra: este formata din 30 ml de apa oxi-
genata (30% perhidrol).
Cind sinteril pregi'ltiti sa facem experienta, tumam
Intr-un pahar Berzelius de 250 mi primele trei solutii
in ordinea aratata $1 apoi facem intuneric in camera.
Turnam apo! In pahar $i cei 30 ml de apa oxigenata $i
eu 0 bagheta agitam totul bine. Dupa putin timp,
lichidul incepe sa lumineze intr-o cuioare galben-
portocalie $i ineepe sa spumeze. Este bine ca sub pa-
har sa punem 0 tava, deoarece la un moment dat se
revarsa 0 spuma stralucitoare. Pentru a produce im-
presie,putem varsa din pahar lichidul in jurul nostru $i
fiecare picatura ce cade raspinde$te 0 lumina «ma-
gica». In timpul experientei lichidul se incalzeste-
ceea ce face sa se degaje vapori de formaldehida, care
au un miros intepator. De aceea, este bine sa lucram
cu ferestrele desc~ise. Fenomenui care are loc In
aceasta experienta poarta numele de chemilumines-
centa $i se presupune ca apare din trat}sformarea
energiei chimice rezultate direct in lumina. In cazul de
fata energia chimica rezulta din oxidarea pirogalolull!i,
substanta U$or oxidabila, de catre apa oxigenata. In
lipsa pirogalolului experienta se poate realiza $i cu
alte substante, ca, de exemplu, hidrochinona, rezor-
cina etc.

In laborator avem mai multe posibili-
tati de a «fabrica» oxigenul. Se poate
obtine oxigen prin descompunerea clo-
ratului de potasiu (KC10'l) in prezenta
bioxidului de mangan tMn0 2 ), care
are roi de catalizator (substanta care
usureaza anumite reactii chimice nein-
trind In reactie). Sub actiunea dlidurii,
cloratul de potasiu se descompune In
oxigen $i clorura de potasiu (KCl).
2KCI0 3 = 2KCI + 302
Pentru efectuarea experientei, intro-
ducem intr-o eprubeta citeva grame de
clorat de potasiu $i un virf de cutit de
bioxid de mangan. Amestecam conti-
nutul eprubetei cu 0 bagheta, fixam
eprubeta de un stativ, astupam epru-
beta cu un dop care are in el un tub de
sticla de care este legat un tub de cau-
ciuc ca in figura 2. Tubul de cauciuc
intra sub apa intr-un vas mare plin cu
apa in care se gase$te 0 eprubeta mare
sau 0 sticla plina cu apa. a$ezata cu
gura in jos.
Eprubeta cu clorat se incalze$te cu
ajutorul flacarii (0 flacara midi). a$tep-
tam pin a ce oxigenul izgone$te tot aerul
din eprubeta $i din tub, iar apoi introdu-
cem tubul de cauciuc in sticla cu apa,
a$a cum se arata in figura 2. Oxigenul
izgone$te apa din sticla, luindu-i locul.
Dupa ce oxigenul a umplut intreaga
sticla, astupam sticla cu un dop $i
incercam sa facem alte citeva expe-
riente cu oxigen.
Astfel. daca luam un chibrit, il aprin-
dem $i apoi il stingem. la capatul chi-
britului mai ramlne 0 parte care arde
fara flacara. Daca il introducem in stlcla
cu oxigen. el se va aprinde din nou cu
flacara puternica, dovada ca in sticla se
gase$te oxigen care poate aprinde la
loc chlbritul.
Daca vom lua 0 bucatica de sulf $i 0
vom aprinde. va arde cu 0 flacara mica,
putin luminoasa. Daca 0 vom arunca in
sticla cu oxigen, ea va arde cu 0 flacara
puternica. Acela$i lucru se va intimpla
$i cu 0 sirma de fier inro$ita la un capat
in flacara daca 0 vom introduce In sticla
ce contine oxigen. Aceste experiente
demonstreaza ca in oxigen curat arde-
rile sint mult mal puternice decit in aero

, COLTUL FILATELISTULUI

PERSPICACITATE INTU ITIE

.,
Consecventi tematicii noastre- «Tehnium» -,
recomandam filateli$tiIor interesati emisiunea de- Va propunem 0 rubrica putin deosebita de celelalte. Poate mai apropiata de divertismentele ma-
c!!cata primului avion cu reactie romanesc _ tematice. De fapt sa Ie numim $i pe acestea... «divertismente fizice». Nu vor finici prelegeri plictisi-
Henri Coandi (0 singura valoare) aparuta la toare $i nici experiente complicate $i greoaie.E adevarat ca toate situatiile pe care vi Ie vom prezenta
1 decembrie, cu prilejul sarbatoririi a 60 de ani de la sau in car~ va vom pune va vor so.ii.cita cuno$tinte de fizica\" cunoscute. Dar mai ales simple. Simple
zborul primului avion cu reaetie. Retinem, t<.>toda- ca «oul lUi Columb». Apropo! $tltl de ce un ou fiert se rote$te atunci clnd il invirtim mai usor decit
ta, pentru deosebita ei calitate artistica emisiunea unul crud? La baza sta un principiu fizic. La fel de simple vor fi' $i raspunsurile la cel'elalte intrebari.
- 2 valori - inspirata de pictura lui Joan Mira D;,I cind in dnd va vom propune spre reaiizare cite 0 tema de fizica experimentala. Va asiguram ca
(pictura dedicata copiilor. victime ale inundatiilor vor fi experiente distractive. Dar $i folositoare. La intrebarile pe care vi Ie vom da nu este nevoie sa ne
din primavara anului trecut). in stir$it. mentionam trimiteti raspunsuf. Oricum. noi tot Ie vom publica in numarul urmator al revistei. Tot ce dorlm este ca
ultima serie, aparuta la 15 decembrie - repro- dv. sa cautati solutia! Poate $i cu ajutorul profesorului de fizica din $coala sau al prietenilor. A$adar,
duceri de arta (6 valori plus colita) - reprezentind sa incepem ...
«cele cind simturi», dupa tablourile pictorului
flamand Gonzales Coques.
1. Va aflati intr-o incapef'e in care nu se gase$te nle, 2. Umpleti un pahar cu apa $1 lasati sa cada in el 0
o piesa de metal ($1 nid la dv.) in afara de doua bare bucatica dintr-un dop de pluta. Bineinteies, pluta
metalice. Una dintre bare este .magnetizata. Ca sa va sta in mod obligatoriu exact in centrul paharu-
determinam care dintre bare este magnetizata -$1 care lui. Exista totu$i 0 situatie cind ea va cauta eentrul
nUt va trebui sa Ie suspendam pe flecare la mijloc, $i va sta in permanenta acoio. Atragem atentia ca nu
formlnd ceea ce se nume$te un «ac magnetic». Bara trebuie sa mi$cati paharul. nu· trebuie sa atingeti
magnetizata se va orienta pe dire<;tia nord-sud. Exista dopul. iar in pahar sa nu fie decit apa $i pluta. iar
inca un proeedeu, chiar mai simplu, de a gasi bara aitceva nimic. Cum procedati? Dar, mai ales, care
magnetizata. il $titi? este expiicatia?
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
SA NE CUNOA$TEM SINGURI
PRIMUL PAS OlVER- A
AL CUNOA$TERII Rb
TISMENTfn. Uc=ov
I=1A
ELEC- Rc=On

TRONIC B

1) Priviti cu atentie schema - figura 1 - ~i

In mod obil?nuit, atunci clnd ne referim la cunoal?-
terea lumB lnconjuratoare, consideram sezatiile ca 0
prima treapta. Intr-adevar, cu ajutorul organeior noas-
tre de simt vedem, auzim, mirosim etc. Este ceea ce
am relevat, de exemplu, in numarul trecut In legalura
eu sensibilitatea vizuala.
La om, actul cunoal?terii este lnsa mal complex. No!
nu «simtim» pur l?i simplu, ci «percepem» lucrurile $i
wrlOrnelnelle lumii care ne lnconjoara, intructt omlli, ca
'inzestrata ell ratiune, a depa$it faza uner simple
informatii senzoriale, a cunoal?terii pe elemente, in
favoarea cuno8$terii pe «subansamble» structurate cu
ajutorul experientei l?i al invatarii. Oaca didactic pu-
tem separa din punct de vedere al complexitatii infor-
matiilor senzatiile de perceptie, in realitate ele se re-
gasesc unital' In actul cun08$terii umane.
Actul perceptiei are 0 semnificatie dobindita prin
experienta individuala $i sociala $1 impli~a 0 finalitate,
un scop, adaptarea omului la mediu. In cazul unoI'
perceptii sarace, lacunare, adaptarea este intimpla-
toare, necoordonaUi, sup usa hazardUlui. Cu cit per-
ceptiile reflecta mal fidel realitatea $i procesul adap-
tativ cll?tiga in eficienta. Except'lnd cazurile patologice,
toti oamenii au capacitate perceptiva, dar intr-un grad
difer.lt de dezvoltare in ceea ce prive~te rapiditatea l?i
calitatea ei.
Acest lucru 11 puteti constata l?l dv< singuri cu ajuto-
rul unui test.
Testul este format din doua partL Oupa ce at! re-
zolvat prima parte, odihniti-va cel putin 5 minute inainte
de a in cepe sa rezolvati partea a doua a testuluL Pentru
ca rezultatele sa fie concludente, va rugam sa re'spec-
ta~i timpu! prevazut pentru rez.olvarea fiecarei part!
a testului.
Partea 1 incercati sa aplicati ~i in cazul ei legea lui
Priviti primul rind din figurile de mal jos. Observati Ohm I =Uc....Ati sesizat eroarea?
cit prima $i a cinceafigura sint, de fapt, la fel. Oe aceea Rc
au fost bifate.
In fiecare din cele l?apte rinduri care urmeaza exista
cite doua fjguri care sint la fel. Ov. trebuie sa examinati
cu atentie figurile din fiecare rind in parte l?i pe cele
care Ie considerati ca sint la fel Ie veti bifa cu creionuL
Pentru rezolvarea acestei prime partt a testului
aveti la dispozitie un minut. Chiar daca nu ati parcurs Partea ha~urata a schemei - figura 2-
toate rlndurile in acest interval de timp, va rugam sa reprezinta 0 a~a-zisa «cutie neagra» (black
intrerupeti lucrul l?i sa va odihniti timp de einei mi-
box) care contine...
nute. Pentru a nu fi st'lnjeniti in lucru, ar fi bine ca no-
tarea timpului s-o realizeze 0 alta persoana. Pentru a stabili continutul ei, va precizam
Partea an-a ca, alimentind schema cu 6 V ~i 50 Hz, becul
In cele 20 de rinduri de mal jos sint scrise cite doua B va arde pina in momentul in care vom
itemuri* pe fiecare rind (un l?ir de Iitere, cifre, nutne scurtcircuita ie~irea.
propriO. Unele dintre itemur! slnt identice, altele deo- Daca 0 vom aHmenta cu 6 V curent continuu,
sebite. Examinati cu atentiefiecare rind in parte. Oaca
itemurile dintr-un rind sint identice, insemnati cu A becul B va arde dnd scurtcircuitam iesirea
(aeela$i) in dreptu! numarului de ordine. Oaca ite- $i se va stinge la desfacerea contactului.
mUfile dintr-un rind prezinta anumite diferente, insem- Va asiguram ca in cutie nu este nid 0 piesa
natl eu 0 (deosebite) in dreptul numaruiui de ordine. sau aparat complicat (generator etc.), ci
Pentru rezolvarea aeestei a doua parti a testului doar doua piese simple.
aveti la dispozitie bel minute.
1 pschyozoatechnimonochromite psehyozoatechnimonachromite
2 862741806351 862741806351
3 Mircea Halmagiu Mireea Halmageu
4 87564537098574322 87564537098574322
5 b46dhet78f7fOf9f81 kriht b46dhet78f7fOf9f8ikrjht
6 Gunnar Gael Galbaird, Jr, Gunl'lar Gael Ga!baird Jr.
7... agL..56,q .... oagiips ..,1496321 agt,56, q.. oaglips ..1496321
8 HEXATRIXIMENIA HEXATRIXIMENIA
9 2355654553575856382 23556554553575856382
10 agglutmated tintinabulation agglutinated tintinnabulation
11 INTREPRINDEREA OPTIC.A ROM.ANA INTREPRINOEREA OPTICA. ROMAN'&'
12,,, aaiiuuuiiiauuiiaiiiaiuiaiiaaiuua aaiiuuuiiiauuiiaiiiaiuiaiiaaiuuia
13." COMBINA TULCHIMIC FAGARAS COMBINATUL CHIMIC FAGA.RAS
14... tetrahydrobetanapthy!amine . tetrahydrobetanapthaylamine .
15,.. APTR..PYTRA ..TRAYP APTR.. PYTRA ..TRAYP
16.. , ARTRCRYRTORYRAGQPTR ARTRCRYRTORYARGQPTR
17 George Oem. BOl?oroganu George Oem. Boro$oganu
18 2aeetophenoneorthooxy-quinoline 2acetophenoneorthooxy: quinoline
19 Fructexport Fructeexport
20 WKopertszxxsjjshwbajjsillllllLTLLlILLLl WKopertszxxnsjjshwbajjsllllllLTLLlLLLI

Marcati dte un punct pentru fiecare raspuns corect Rfndul 2, figura 1 $i 4

al dv. din partea I a testului $i cite cinci puncte pentru Rlndui 3, figura 2 l?i 6
fiecare raspuns corect din cea de-a doua parte a testu- Rindui 4, figura 4 l?i 6
lui. Totalul punctelor obtinute pe intreg testul raporta- R"indui 5, figura 2 l?i 5
ti-I la etalonul de mai jos, care va indica performantele Rlndui 6, figura 2 $1 6
dv. in privinta calitatii perceptiei. R"indul 7, figura 2 l?i 5
Calitatea perceptiei foarte buna 85-100 puncte
Calitatea pereeptiei buna 78-84 puncte
Calitatea perceptiei satisfacatoare 71-77 puncte Partea an-a
Calitatea perceptiei nesatisfacatoare 0-33 puncte
1-0 11- A
2-A 12- 0
Solutiile testului 3-D 13 -A
Partea"1 (identificati itemurile de la stinga la dreapta) 4-A 14 - 0
5- 0 15- A
Rindul1, figura 1 $i 6 16-0
6- 0
7-A 17-0
8-A 18- 0
" Prin item se intelege q problema, exercitiu sau intre- 9- 0 19- D
bare cuprinsa "in test. Intr-un test exista, de obicei, 10- 0 20- 0
mai multe item uri. ANTON T ABACHIU

5. Priviti bicieleta aiaturata. I s-a legal 0

sfoara de una dintre pedale. Cineva-
eu mfna echilibrul bicicletei fara s-o
pinga sau s-o tina. Tragem de sfoara. Ce
sa va int"impla cu bicicleta: sa va deplasa
fnainte, inapoi sau va st/:'l pe loc?

un
raminea jos
nu se ridica dedt in
mentul 0
eantitate nisip se scur-
gea in compartimentul de
jos. Puteti sa gasiti cauza
rididri! clepsidrei?

fB
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

••
Dialog cu II
Al?a cum am fagaduit, numarul constructiilor de cititori a crescut COJOCAIRU A.-Buell NI RICHARD - Bueu-
continuu, ca $1 eel al rubricilor speciale (de ete.), solicitate de la~i spirit realist ~i lucid d iIIe - deosebit de judi-
catre marea majoritate a l?i nO$tri. Paginile dovada scrisoarea dv.: 1) luc ;"m sa treceti pe ia redac-
care Ie recomandam (cu foarte nsiderlndu-va - cu per-
rezervate radioelectronicii (intre $i 7 in fiecare numar) nU-$i pot sporl, pentru unul dintre coiaborato-
moment, ponderea In cuprinsul revistei: intentionam !osa publicarea In cadrul exceptii) au fost realizate $1, i
verificate practic; 2) ca $1 pina a piati.
unor pagini cu alt profil - auto, confort casnic etc. - a unor minidispozitive vom continua sa organizam dif TEfAN - Bll'a!;>ov. Rea-
electron ice de interes (creion defectoscop tranzistorizat; dispozitiv concursuri de scheme, montaje, c $ini electron ice automa-
sesizor antifurt convertor pentru alimentarea de la acu- structii, oferind - in afara premHlor carea cuno$tinteior ra-
mulatorul automobiiului a sau a de ras electric spatiul necesar publieari! lor in revisUi; ment in sfera unor inten-
Week-endul sportiv - de c~itre unii in afara profilului 3) in numerele viitoare, anticipindu-va, eea ce nu inseamrra ca
o mica tintina arteziana ~i un amplifi- surpriza - incepind cu
nium» - trebuie sa va ca are et sustinatori ferventi, ca $i paginile de obot eiecttonic, poate nu
divertisment (chimic, ca $i testeIe de perspicacitate pe cator de chltara, iar in perspectiva- spre
sfir$itul anului - 4) 0 orgaelectronica, nici ei, dar, In schimb,
care Ie-am inaugural. constructie care, oricit am dori-o de biL
Ne propunem pentru un viitor foarte apropiat publicarea mult a$teptatei simpla, ramine totu$i complexa ~i nu ~AGHIC. - Bra$ov.
rubrici a «ideB tehnice» (sugestii, intentH, ideI care, odata exprimate, cauta sa foarte U$or de realizat. rezuma numai la acere
descopere adeziunea celor interesati) DAN PANCENCO. Daca minimag- u care se pot gasi din
netofonul ingineruiui Gerhard Player oridnd) materialele ne-
- unul dintre colaboratorii permanenti ar trebui sa renuntam la
ai revistei - va da rezultatele scontate ntaje deosebit de inte-
de autor $i de noi, atune! - tn serie, pe resante. Pram - $i ni se pare mai
(URMARE DIN PAG. 9) mai multe numere - constructia unui logic - sa i istam ($1 sa demonstram
magnetofon. Pentru toate celelalte pro- prin insu~i profilul revistei) ca magazi-
Concursul Ex-Terra invita pe toti tinerii, fete sau baieti intre 9-17 ani, care do- bleme de interes oarecum particular, nele de specialitate trebuie $1 pot fi
resc sa participe, individual sau in colective de maximum 6 persoane, sa constru- Yeti primi un raspuns amanuntit prin aprovizionate mai bine, Despre perspec-
iasca unul sau mal multe modele pe care sa Ie trimitapina la 18 iulie 1911, pe adresa posta. tiva unor magazine «Tehnium» am mai
Televizhmea Romana, Bucure~ti, casuta po~tala 1200, cu mentiunea pentru VASILE FOC$ANEANU - Neamt. scris $i, prin intermediul dv., al cititori-
concursul «Ex-Terra '71». Dupa cum ati observat, am ~i inceput un lor, am adunat noi $i noi argumente.
Marele premlu, motoreta «Mobra-50», precum ~i alte premii ca: magnetofoane «serial» de depanare radio. Intr-unul din - Retinem ideea adaptorului pentru inre-
Grundig, radiotran7istoare «Mamaia», blciclete «Pegas», premiile speciale de inge- num,erele viitoare veti gasi $i un avo me- glstrarea sunetulul de la televizor pe
niozitate, complexitate sau estetica i~i a~teapta laureaHi., in luna august, dnd con- tru deplin realizpbil de catre construc- magnetofon $i, in perspectiva, orolo-
structiile voastre vor fi verificate pe poligoanele de concurs EX-TERRA. tori! amatori avansati. giul electronic. , Ing. D. DORIAN
Urmariti atent desenul de executie $i,dupa ce ati inteles bine fiecare parte, de-
senati simplificat, conturind numai exteriorul ansamblurilor (aripa, ampenajul,
fuzelajul) ~i piesele care intereseaza, dupa cote (la scam 1:1],deci in marime naturala. II

Aripa: desenam dupa $ablon ~i decupam cele 22 de nervuri din placaj sau furnir in nu VI revistei:
de 1-1,5 mm, apo; ln~irate pe doua cuie Ie finisam in bloc. Lonjeroanele din brad se
aduc la cote - trecindu-Ie prin doua baghete sau buditele de placaj groase la dimen-
siunile cerute de plan, peste care tinem presat rindeaua de timplarie. Pentru desenul lID CONSTRUCT" RADIO (Receptor cu J tubu-:,i electronice,
?ripii fixat pe 0 plan$eta plana din lemn asamblam !onjeroanele eu nervurile aripii. Adaptor pentru UUS cu tranzistoare);
In partea centrala fixam piesa groasa de 14 mm decupata din batiul fuzelajului, apoi • DIN NOU iN LAIBORATOR (RigUi. pentru verificarea ~i
calele triunghiulare ale trenuluide aterizare $i capetele - bordurile marginale - din
placaj sau furnir. Aducem aripa la unghiurile diedre, dupa cote, decupind cu trafora-
identiflcarea rezisten~elor~i capadta~Uor,i 0 rigla pentru calculul
jul toate lonj eroanele,apoi Ie lipim impreuna cu piesele de intarire. rezisten~elor de incalzire);
Ampenaju! oll'izonta! format din doua parti asamblate Intre ele cu balamale • l.A CEREREA CITITORILOR (CaHbrator cu cuar~; Multivi"
din pima se construie$te la fel ca ~i aripa. Partile mobile se mi$ca printr-o tija co- brator; Sondi de probi•.• pentru depanarea radioreceptoarelor);
muna din sirma de otel cu J5 0,5 mm, bine lofipta in ·Ionjeroane ~i incleiata exterior.
Ampenajul vertical (coada) se lucreaza la fe! ca aripa sau ampenajul orizontal ., SUGESTU PENTRU FOTOAMATORI (Proiector spot; Dis-
cu deosebire ~a montaj: parte.a din fata pina la eota 25/50 (deriva) se fixeaza pe fuze- pozitivde copiere a fUmelor color negative pe diapozitiv; Suport
iaj de fa inceput, iar restul- directia - ulterior montarii ampenajuiui orizontal $i cu pentru fotografia pagoramici macrofotografle);
o inclinatie spre dreapta, conform desenului.
Fuzelajul are ca piesa principala batiul din
• CI N IETEH N ICA DE LA Z (Dispozitiv de fi Imare a gene-
se fixeaza motora$ul, aripa, triunghiul de cOlmand,a, ricelor);
.ia 2 x 14 mm(sus ~i jos) zabrelele '''''''T''''''''O InV1IIAr'n~npl·A .. PAGINBllE AUTOMOBIUSTULUI (Licurid tranzistorizat
X-Xl) se leaga ampenajul vertical ~i eel nri7"Hlt",1
de avarie; Func~ionareamecanismelor auto; Protec~H anticorozive);
De fuzelai, prin intermediul a doua baghete rotunde deJ15
dincauciuc de camera de bicideta, se leaga aripa, care de • ARGUMENTE PENTRU CONfORTUL CASNIC (Cum ne
pentru transport. LOl1jeroanele de forma, dupa incleiere pe putem amenaja 0 Pat rabatabU; Demonstra~H de ingeniozi-
pierdut la capete pe 0 portiune de 100 mm.
Piesele metalice (trenul de aterizare, triunghiul de comanda, rezervorul ~i eon-
tainerul) se executa dupa cote. Containerul are u~ita deschisa de un resort (arculet)
din sirma de otel,0'0,3-0,5 mm, care este pus in functiune cu unul fitH ce arde
legatura de asigurare dupa 15-20 secunde de la decolare. container se incarca
praf de talc (in saculet de plastic) sau l,In pachet cu 0 pa[a~lUta de 1 dmp, eu ajuto- COLABORATORII PERMANENTI AI RE)'ISTEI:
rul carom yom simula operatiile de prafuire cu ingra$aminte azotoase sau Ian sari
de po~ta speciala.
Dupa finisarea intregii constructii lemnoase cu hirtie stidata (glaspapir) «im- _:mg. R. COMAN ,. Dr. log. L. FLORU • Teim. Nic. HANU
pinzim»,adica invelim aripa ampenajului ~i fuzelajului cu hirtie alba subtire lipind-o • IDI. M. IVANCIQVICI • ·Ing. M. LAURIC • log. V. LAURIC
cu pap din faina sau clei de caseina. Pentru foita speci~la de modelisme «japoneza» .·8iolog EI. MANTU 0 Iq. L. MARTIN elDg. I. MIHAESCU. I
se folose~te cleiul de emaita. Tot cleiul de emaita sau 'ago - eventual «Iipinol» sau
chlar clel de timplarie -II folosim pentru il1c1eierea tuturor partilor lemnoase ale 1Dg. R. MOSCOVICle Prof. I. pA~CU .Ing. D. PETRO-
aeromodelului. Carlinga fuzeiajului se invelel?te cll celuloid de film fotografic spalat. POL. Fiz. VLAlCU RADU • log. L. RUBEL elng. D. SUCIU ,
Hirtia de pe scheletul de rezistenta. al aeromodelului se uda putin Cll 0 clrpa, iar dupa
uscare se emaiteaza de doua 01'1.
• Arh. E. VERNESCU • IDg. D. ZAMFIRESCU • Dr. mg. Fl•.
Ornamentatiile (coloristica) ~i imatricularea cu litere ~i c~fr~sint ?bligatorii~
pentru 0 macheta zburatoare ~i Ie realizam cu vopsea dueo ,sau hlrbe subtlre colorata
ZAGANESCU. Coperta revistei: GABRIELA DANE$
in apa cu tu~uri colorate. •
Prezentarea artisticl: ADRIAN MATEESCU
Dupa montarea rezervorului, prindem provizoriu 0 gre.uta~e de 120 gin locul mo- Prezentarea orafiel: ARCADIE DANEUUC
torului ~i elieii, aducind centrul de greutate (C:G.) in locul mdl~at pe desen, eventual
incarcind botul sau coada fuz.elajului cu greutatea corespunzafoare.
Oferim tuturor constructorilor ale carol' lucriiri au fost selectiona~e de ca.tre
juriul concursului motora,e, combustibil, precum ,i asistenta antrenonlor la pllo-
tn
taj· dubla comandi,. la concursul fin~l din luna august.
Proba (Ie concurs: viteza in zbor clrc;ular pe 'I km, la care s':. adaugapuncte
(de la 1-10) pentru manevre de lansare din container a incarcatum.
~
C.P.C.S.