Medicina de familie, ne introduce domeniul abordarii globale a fiintei umane, promovand
o gandire medicala integralista si cu o nota umanista si optimista. In aceasta abordare, sunt acceptate mai multe functii specifice: a) Functia de asigurare a accesibilitatii la asistenta medicala a populatiei – poate fi considerată caracteristica cea mai specifică medicului de familie. Pentru a asigura accesibilitatea la asistenta medicala a pacientilor, cabinetele medicilor de familie trebuie sa fie situate cat mai aproape de domiciliul pacientului, medicul de familie trebuie sa acorde consult la domiciliul pacientului ori de cate ori acesta nu se poate deplasa la cabinetul medical. În cadrul acestei funcţii, asistenta medicală trebuie să-şi cunoască bine pacienţii, în special pe cei greu deplasabili sau cu probleme de sănătate deosebite şi să facă tot ce îi este posibil în a le asigura acestora accesul la serviciile de sănătate (consultaţii, investigaţii clinice şi paraclinice). De multe ori, singura posibiltate este de a-l însoţi pe medic la domiciliul asiguraţilor şi de a-l ajuta pe acesta în asigurarea asistenţei medicale la domiciliu, la supravegherea gravidelor şi a copiilor din teritoriu. b) Functia de supraveghere a starii de sanatate a populatiei – înainte de a asigura asistenţa medicală curentă, medicul de familie are grija de omul sănătos si supravegheaza starea de sanatate a familiei si comunitatii. Ajutat de asistenta medicală, medicul de familie ofera posibilitatea pacientilor si familiilor acestora de a contribui la promovarea propriei sanatăţi, prin conştientizarea pacienţilor de a-şi promova constant propria sănătate. c) Functia de asigurare a prevenţiei - medicul de familie realizeaza prin diverse mijloace o activitate de preventie primara, secundara sau tertiara, acesta functie contribuind esential la eficientizarea actului medical, deoarece este mult mai ieftin sa previi o boala sau sa o tratezi intr- o faza incipienta decat sa o diagnostichezi si sa o tratezi intr-o faza avansata de evolutie a acesteia. În cadrul acestei activităţi, asistenta medicală realizează vizite la domicliu şi asigură educaţia sanitară a pacienţilor. d) Functia de asigurare a preventiei specifice pentru anumite grupe de boli. Aceasta se realizeaza prin: - vaccinare pentru prevenirea anumitor boli (tuberculoza, hepatita B, difterie, tuse convulsiva, rujeola, rubeola, poliomielita, etc.); - depistarea rahitismului si a anemiei feriprive şi instituirea conduitei terautice adecvate. - Depistarea precoce a guşei endemice prin administrarea de iod; - asigurarea unor masuri specifice pentru prevenirea unor boli ce pot apare intr-o colectivitate (hepatita A, infectii streptococice, etc). Prin urmare medicul de familie ajutat de asistenta medicală trebuie să adopte o privire de ansamblu asupra evolutiei starii de sanatate a unei populatii in stransă concordanţă cu nivelul socio-economic al acesteia, cu strategia si politica sanitara adoptată de organele executive decizionale, caci un individ sanatos nu se poate dezvolta decat intr-o societate sanatoasa. e) Acordarea ingrijirilor medicale curente - aceasta funcţie se realizeaza printr-o activitate zilnica de consultatii la cabinet si prin vizite la domiciliul pacienţilor. În cadrul acestora, la indicaţia medicului, asistenta medicală realizează diferite tehnici examinare şi de tratament a pacienţilor. f) Facilitarea intrării pacientului in sistemul medical - deoarece nu toate problemele pacientilor se pot rezolva la cabinetul de familie, medical de familie colaborează cu medicul specialist, in acest fel facilitand accesul pacientului in timp util la intreg sistemul medical (ambulatoriu de specialitate, spital, etc). Asistenta medicală, pe baza indicaţiilor medicului îl poate îndruma şi programa pe pacient la medicul specialist. g) Funcţia de sinteza diagnostica si terapeutica – asistenta medicală îndrumă pacienţii care revin de la consult de la medici specialişti cu unul sau mai multe diagnostice spre medicul de familie. De asemenea, bolnavii cronici pot cumula cu timpul, mai multe boli care se pot influenta reciproc, iar medicamentele prescrise pot fi uneori incompatibile între ele, astfel încât efectul cumulat al acestora sa fie altul decât cel aşteptat. Asistenta trebuie să fie în măsură să îi explice pacientului legătura dintre aceste boli şi necesitatea urmării unui tratament care poate fi uneori altfel decât care i-a fost recomandat de mai mulţi medici specialişti. h) Functia de supraveghere medicala continua - continuitatea îngrijirilor medicale mai ales in bolile cronice sau recurente prin urmărirea tratamentului prescris şi a evoluţiei pacienţilor. Se pot astfel preveni apariţia unor agravări sau complicaţii şi trimiterea periodică la specialistii din ambulatoriu de specialitate sau spital. i) Asistenţa medicală a familiei - familia influenţează starea de sănătate a membrilor ei ata în sens pozitiv cât şi in sens negativ, de aceea cunoaşterea mediului familial in care trăieşte pacientul este esenţial in medicina de familie. În acest sens, trebuie identificaţi factorii de risc prezenţi într-o anumită familie şi adoptată o poziţie activă pentru a-i elimina. j) Asistenta medicala a comunitatii Se apreciaza ca medicul de familie are o orientare integralista globala in relatie cu pacientul. Acesta nu numai ca apreciaza starea de sanatate globala a pacientului, ci o judeca in contextul sau familial dai si comunitar. Prin urmare daca exista anumiti factori de risc la nivel comunitar, medicul de familie trebuie sa-I recunoasca si sa-I cuantifice in procesul de elaborare a algoritmului de diagnostic si tratament al unui individ. Un individ sanatos nu poate trai intr-o “societate bolnava”. Medicul de familie trebuie sa tina seama de modul in care factorii sociali influenteaza starea de sanatate a individului, sa evite influentele negative si sa cultive influentele pozitive ale mediului social. k) Functia de asigurare a reabilitatii si recuperarii pacientului O serie de bolnavi tratati intr-o prima etapa in spital necesita recuperare ulterioara la domiciliu.Acest lucru nu mai poate fi realizat decat partial de medicul din spital, prin respectarea unor anumite recomandari date bolnavului la externare. Cea mai mare parte din procesul de recuperare ramane in responsabilitatea medicului de familie care trebuie sa preia bolnavul dupa externare, sa vegheze la recuperarea acestuia pentru ca ulterior acesta sa se poata reintegra in activitatea profesionala, familie si societate. l) Acordarea ingrijirilor medicale paliative si terminale Ingrijirile palliative se acorda pacientilor pentru care vindecarea nu mai este posibila, aceste ingrijiri avand trei componente principale:controlul simptomelor ( in special a durerii ), suportul psihoemotional ( combaterea anxietatii, a izolarii si suportul familial. Activitatea medicului de familie in relatia cu pacientii sai este complexa, ea imbracand aspecte de preventie, medicina curativa si de recuperare.