ASISTENTA MEDICALĂ ŞI MEDICINA DE FAMILIE

Medicina de familie, ne introduce domeniul abordarii globale a fiintei umane, promovand

o gandire medicala integralista si cu o nota umanista si optimista. In aceasta abordare, sunt
acceptate mai multe functii specifice:
a) Functia de asigurare a accesibilitatii la asistenta medicala a populatiei – poate fi
considerată caracteristica cea mai specifică medicului de familie. Pentru a asigura accesibilitatea
la asistenta medicala a pacientilor, cabinetele medicilor de familie trebuie sa fie situate cat mai
aproape de domiciliul pacientului, medicul de familie trebuie sa acorde consult la domiciliul
pacientului ori de cate ori acesta nu se poate deplasa la cabinetul medical. În cadrul acestei
funcţii, asistenta medicală trebuie să-şi cunoască bine pacienţii, în special pe cei greu deplasabili
sau cu probleme de sănătate deosebite şi să facă tot ce îi este posibil în a le asigura acestora
accesul la serviciile de sănătate (consultaţii, investigaţii clinice şi paraclinice). De multe ori,
singura posibiltate este de a-l însoţi pe medic la domiciliul asiguraţilor şi de a-l ajuta pe acesta în
asigurarea asistenţei medicale la domiciliu, la supravegherea gravidelor şi a copiilor din teritoriu.
b) Functia de supraveghere a starii de sanatate a populatiei – înainte de a asigura asistenţa
medicală curentă, medicul de familie are grija de omul sănătos si supravegheaza starea de
sanatate a familiei si comunitatii. Ajutat de asistenta medicală, medicul de familie ofera
posibilitatea pacientilor si familiilor acestora de a contribui la promovarea propriei sanatăţi, prin
conştientizarea pacienţilor de a-şi promova constant propria sănătate.
c) Functia de asigurare a prevenţiei - medicul de familie realizeaza prin diverse mijloace o
activitate de preventie primara, secundara sau tertiara, acesta functie contribuind esential la
eficientizarea actului medical, deoarece este mult mai ieftin sa previi o boala sau sa o tratezi intr-
o faza incipienta decat sa o diagnostichezi si sa o tratezi intr-o faza avansata de evolutie a
acesteia. În cadrul acestei activităţi, asistenta medicală realizează vizite la domicliu şi asigură
educaţia sanitară a pacienţilor.
d) Functia de asigurare a preventiei specifice pentru anumite grupe de boli. Aceasta se
realizeaza prin:
- vaccinare pentru prevenirea anumitor boli (tuberculoza, hepatita B, difterie, tuse convulsiva,
rujeola, rubeola, poliomielita, etc.);
- depistarea rahitismului si a anemiei feriprive şi instituirea conduitei terautice adecvate.
- Depistarea precoce a guşei endemice prin administrarea de iod;
- asigurarea unor masuri specifice pentru prevenirea unor boli ce pot apare intr-o colectivitate
(hepatita A, infectii streptococice, etc).
Prin urmare medicul de familie ajutat de asistenta medicală trebuie să adopte o privire de
ansamblu asupra evolutiei starii de sanatate a unei populatii in stransă concordanţă cu nivelul
socio-economic al acesteia, cu strategia si politica sanitara adoptată de organele executive
decizionale, caci un individ sanatos nu se poate dezvolta decat intr-o societate sanatoasa.
e) Acordarea ingrijirilor medicale curente - aceasta funcţie se realizeaza printr-o activitate
zilnica de consultatii la cabinet si prin vizite la domiciliul pacienţilor. În cadrul acestora, la
indicaţia medicului, asistenta medicală realizează diferite tehnici examinare şi de tratament a
pacienţilor.
f) Facilitarea intrării pacientului in sistemul medical - deoarece nu toate problemele
pacientilor se pot rezolva la cabinetul de familie, medical de familie colaborează cu medicul
specialist, in acest fel facilitand accesul pacientului in timp util la intreg sistemul medical
(ambulatoriu de specialitate, spital, etc). Asistenta medicală, pe baza indicaţiilor medicului îl
poate îndruma şi programa pe pacient la medicul specialist.
g) Funcţia de sinteza diagnostica si terapeutica – asistenta medicală îndrumă pacienţii care
revin de la consult de la medici specialişti cu unul sau mai multe diagnostice spre medicul de
familie. De asemenea, bolnavii cronici pot cumula cu timpul, mai multe boli care se pot
influenta reciproc, iar medicamentele prescrise pot fi uneori incompatibile între ele, astfel încât
efectul cumulat al acestora sa fie altul decât cel aşteptat. Asistenta trebuie să fie în măsură să îi
explice pacientului legătura dintre aceste boli şi necesitatea urmării unui tratament care poate fi
uneori altfel decât care i-a fost recomandat de mai mulţi medici specialişti.
h) Functia de supraveghere medicala continua - continuitatea îngrijirilor medicale mai ales
in bolile cronice sau recurente prin urmărirea tratamentului prescris şi a evoluţiei pacienţilor. Se
pot astfel preveni apariţia unor agravări sau complicaţii şi trimiterea periodică la specialistii din
ambulatoriu de specialitate sau spital.
i) Asistenţa medicală a familiei - familia influenţează starea de sănătate a membrilor ei ata
în sens pozitiv cât şi in sens negativ, de aceea cunoaşterea mediului familial in care trăieşte
pacientul este esenţial in medicina de familie. În acest sens, trebuie identificaţi factorii de risc
prezenţi într-o anumită familie şi adoptată o poziţie activă pentru a-i elimina.
j) Asistenta medicala a comunitatii
Se apreciaza ca medicul de familie are o orientare integralista globala in relatie cu pacientul.
Acesta nu numai ca apreciaza starea de sanatate globala a pacientului, ci o judeca in contextul
sau familial dai si comunitar.
Prin urmare daca exista anumiti factori de risc la nivel comunitar, medicul de familie trebuie sa-I
recunoasca si sa-I cuantifice in procesul de elaborare a algoritmului de diagnostic si tratament al
unui individ. Un individ sanatos nu poate trai intr-o “societate bolnava”. Medicul de familie
trebuie sa tina seama de modul in care factorii sociali influenteaza starea de sanatate a
individului, sa evite influentele negative si sa cultive influentele pozitive ale mediului social.
k) Functia de asigurare a reabilitatii si recuperarii pacientului
O serie de bolnavi tratati intr-o prima etapa in spital necesita recuperare ulterioara la
domiciliu.Acest lucru nu mai poate fi realizat decat partial de medicul din spital, prin respectarea
unor anumite recomandari date bolnavului la externare. Cea mai mare parte din procesul de
recuperare ramane in responsabilitatea medicului de familie care trebuie sa preia bolnavul dupa
externare, sa vegheze la recuperarea acestuia pentru ca ulterior acesta sa se poata reintegra in
activitatea profesionala, familie si societate.
l) Acordarea ingrijirilor medicale paliative si terminale
Ingrijirile palliative se acorda pacientilor pentru care vindecarea nu mai este posibila,
aceste ingrijiri avand trei componente principale:controlul simptomelor ( in special a durerii ),
suportul psihoemotional ( combaterea anxietatii, a izolarii si suportul familial.
Activitatea medicului de familie in relatia cu pacientii sai este complexa, ea
imbracand aspecte de preventie, medicina curativa si de recuperare.