Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca

Facultaea de Stinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Specializarea Contabilitate Informatica de Gestiune

Referat:Aspecte teoretice si practice privind implementarea contabilitatii

manageriale la o entitate din sfera productiei materiale

Student:

Junie 2009
 I. Prezentarea entitatii (patrimoniale) economice

S.C.VARESE IMPEX S.R.L.

Scurt istoric

Firma a fost infiintata in anul 2001 si adesfasurat activitate de productie a preparatelor

din carne la o scara limitata si deservind cu preponderenta clientii magazinului proprietate a
firmei situat in orasul Turda. Dotata cu utilaj si cu o gama sortimentala limitata, firma a
functionat pana in acest moment fara a inregistra modificari in privinta capitalului social, a
structurii actionariatului, alte operatiuni de natura juridica sau litigii comerciale.
Numele Solicitantului. Firma S.C.VARESE IMPEX S.R.L. , cu sediul social in orasul
Turda, str.1 Decembrie nr.62, judetul Cluj, cod postal 413744, are ca obiect de activitate
principal productia, prelucrarea si conservarea carnii.
Nr. De inmatriculare la ORC. Firma S.C.VARESE IMPEX S.R.L., este inmatriculata la
Registrul Comertului sub nr.J19/14/2001, din 12.02.2001,avand codul SIRUES 193052341 si
cod CAEN 1511.
Autoritatea fiscala tutelara este Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Cluj –
Administratia Finantelor Publice a orasului Turda, si are codul de inregistrare fiscala (CIF):R
13701206.
Forma juridica a firmei VARESE IMPEX S.R.L.:
In conformitate cu actul constitutiv la art. 1, societatea se constituie ca societate cu raspundere
limitata , are personalitate juridica si isi desfasoara activitatea conform statutului si legislatiei in
vigoare.
Unitatea de productie isi realizeaza obiectul de activitate in spatiile constructive in care se
afla sediul social al firmei.
Cladirile in care firma S.C.VARESE IMPEX S.R.L isi desfasoara activitatea este in
proprietatea societatii dupa cum rezulta din Contractul de vanzare –cumparare .
De asemenea, societatea detine utilaje si echipamente. Terenul este concesionat pe o perioada de
50 ani.

Structura capitalului social.

-Tipul capitalului: capital privat (autohton+strain)

-Capital social subscris - varsat 20.000RON din care participarea straina 10.000RON
-Numar parti sociale : 20, (valoarea unei parti sociale este de 10RON)
-Numar de asociati : patru, fiecare detinand parti sociale in valoare de 5.000RON. Asosciatii,
comform actului constitutive, sunt urmatorii:
Nemes Arpad, cetatean roman, domiciliat in Turda
Moldovan Dumitru, cetatean roman, domiciliat in Cluj-Napoca
Mekos Attila, cetatean maghiar, domiciliat in Budapesta, Ungaria
Nagyosi Sandor, cetatean maghiar, domiciliat in Debrecen, Ungaria

2
 Istoricul activitatii.

Conform actului de constituire, firma a fost infiintata pe baza liberei initiative, conform
Legii nr.31/1990, si inmatriculata in Registrul Comertului sub nr. J19/47/2001, in data de 12.02
2001.
In august 2001 a obtinut primele mostre din produsul pasta din carne pentru hamburger.
In cursul lunii septembrie se introduc in fabricatie produsele: parizer de porc, parizer de curcan,
pasta de ficat in membrana artificiala, carne tocata. In scopul diversificarii in continuare a gamei
sortimentale se achizitioneaza semicarcase carne de porc in scopul de a se transa si de a se obtine
carne de lucru respectiv ceafa, cotlet, muschi, slanina, costita si oase garf. Produsele astfel
rezultate din transaree, au fost valorificate ca atare, ca produse de macelarie.
In continuare fabricatia se mentine pe schema sortimentala de mai sus, renuntandu-se in
shimb la fabricarea pastei pentru hamburger, data fiind eficienta redusa in productia si
comercializarea acesteia.
In cursul lunilor care au urmat, in anul 2002, gama sortimentala a fost completata cu
parizer din carne de pasare, pana in luna august cand incepe fabricatia si a altor sortimente ca:
parizer cu cascaval, carnati Lecso, salam Turist, salam Dimineata.
Preocuparea pentru diversificarea sortimentala constituie o permanenta pentru colectivul
firmei.

Obiectul de activitate

VARESE IMPEX S.R.L are ca obiect de activitate productia, prelucrarea si conservarea

carnii .
Societatea si-a inceput activitatea in anul 2001 cu 4 produse: parizer de porc, parizer de
curcan, pasta de ficat in membrana artificiala, carne tocata. In decursul celor 8 ani de
functionare, gama sortimentala s-a diversificat continuu, ajungand in prezent la 93 de produse
comercializate in mod current. Din evolutia numarului de sortimente reiese ca exista o serioasa
preocupare de a se incadra in exigentele pietei si de a raspunde cerintelor unor categorii cat mai
diverse de consumatori. Specialistii firmei sunt mereu in contact cu toate noutatile din domeniu,
urmarind continuu cresterea calitatii produselor, marirea termenelor de valabilitate si
imbunatatirea modului de prezentare, ambalare-etichetare. Toate acestea au determinat
conducerea firmei sa infiinteze un abator mixt porcine, ovine, bovine si o sectie de procesare
carne.

Produsele si Servicile realizate

Gama sortimentala de produse fabricate, corespunde cerintelor consumatorilor, nefiind

inregistrate productie pe stoc. Gama este intr-un continuu proces de imbunatatire, atat sub
raportul numarului de produse, cat si al calitatii si al modului de prezentare. Se are in vedere
introducerea in fabricatie de noi sortimente, precum si a unor sortimente cu caracter traditional.
Gama actuala de produse al SC VARESE IMPEX S.R.L se compune din:
 Parizer de porc
 Parizer de curcan
 Parizer de pasare
 Parizer cu cascaval

3
  Carnati semiafumati
 Carnati Lecso
 Salam Dimineata
 Salam Turist
 Untura de porc
 Carne toccata
 Costita afumata
 Kaizer
 Oase Garf
 Slanina cu boia
 Slanina afumata
 Ciolan afumat
 Pateu de ficat
Fluxul tehnologic actual prevede urmatoarele etape principale:
 abatorizarea animalelor
 refrigerarea carcaselor in tunele frigorifice la 0-2 grade
 transarea pe piese anatomice
 pregatirea braturilor si sroturilor pentru preparatele din carne
 umplerea in membrane naturale cu ajutorul masinilor automate de umplut si partionat
 etichetarea cu specificarea sortimentului si a datei de fabricatie
 fierberea si afumarea in cellule automate
 depozitarea produselor finite in camere frigorifice la 2-4 grade
 livrarea se va face de la poarta fabricii in navete de plastic si masini autorizate sanitar
veterinar.
Materiile prime principale utilizate in procesul de productie sunt animale vii din specia
porcine si bovine care provin in proportie de 100%, respective 80% din fermele proprii. Materiile
prime secundare sunt formate din condimente, membrane, coloranti, conservanti, aditivi
alimentar si sare.
Relatiile comerciale cu firmele furnizoare de materii prime sunt constante pe perioade
lungi de timp. Volumul tranzactiilor cu majoritatea firmelor furnizoare de materii prime a
cunoscut o crestere continua. Aprovizionarea se face pe contracte si comenzi ferme. Firmele
furnizoare asigura transportul pana la fabrica.
Societatea livreaza productia de la poarta fabricii. Un numar mare de clienti sunt fideli si
desfac prin magazinele proprii produsele noastre incepand cu anul 1994. Acest lucru ofera o
asezare confortabila pe piata comerciantului detailist mic si mediu.
Prin intermediul detailistilor fideli s-a creat o imagine de produs stabil atat din punct de
vedere al calitatii, cat si al pretului care s-a situat la nivelul mediu al ramurii. Vanzarile care au
crescut pana la limita capacitatii noastre de productie actuale dovedesc o buna penetrare a pietei,
si o seriozitate a clientilor cu care colaboram.
Proiectii financiare pentru ultimii 3 ani trei ani

4
 Proiectiile financiare pentru ultimii trei ani se refera la :
 Prognoza vanzarilor (si evolutia utilizarii capacitatilor de productie)
 Proiectia contului de profit si pierdere
 Analiza pragului de rentabilitate
 Calculul venitului net
 Calculul venitului net actualizat
 Fluxul financiar

Evolutia vanzarilor RON

Indicator 2006 2007 2008

I II III IV
Afumaturi 17314 17314 18550 18551 71729
Prospaturi 435320 437299 437299 437299 1747217
Salamuri 374103 375804 375804 375804 1501515
Specialitati 25043 25043 27826 27826 10573
Subproduse 12985 12985 13913 13914 53797
Carcasa oaie 0 0 0 0 0
Produse secundare 0 0 0 0 0
Total 864765 868445 873392 873394 3384831 3384831

Analiza pragului de rentabilitate RON

Nr. Indicatori 2006 2007 2008

Crt.

1 Grad de utilizare a capacitatii 65 80 85

proiectate

2 Venituri totale 5058441 6230448 6614507

3 Cheltuieli totale, din care: 4346981 5310668 5631895

3.1 Cheltuieli fixe 171036 171036 171039

5
3.2 Cheltuieli variabile 4175945 5139632 5460856

4 Profit net 497202 660124 714675

5 Surse proprii de dezvoltare 624078 787000 841552

pentru proiect

6 Capital social 39060 39060 39060

7 Capital propriu 1292140 1455062 1509613

8 Rate credit + dobanzi pe 128990 119086 109182

termen mediu

9 Credit pe termen mediu 317880 238410 158940

10 Capital permanent (7+9) 1610020 1693472 1668553

11 Marja profitului (4/2)*100= 9.83 10.60 10.80

%

12 Rata rentabilitatii financiare 38.48 45.37 47.34

(4/7)*100=%

13 Rata de rentabilitate interna a 0.16

proiectului de investitii

Fluxul de numerar previzionat RON

Specificatie 2006 2007 2008

I II III IV

1. Venituri (fara TVA) 1167843 1264744 1264744 1362110 6230448 6614507

costuri de productie 1006439 1086745 1086745 1167052 5310668 5631895

amortizare 31719 31719 31719 31719 126678 126678

Venituri inaintea impozitarii 149024 165629 165629 182678 880164 952900

Dobanda la credite pe termen scurt

Rambursare credite pe termen scurt

Impozit pe profit 37256 41410 41410 45670 220040 238225

6
Profit net 111768 124213 124213 137008 660123 714675

Amortizare 31719 31719 31719 31719 126876 126876

2. Flux de numerar net din 143487 166932 166932 168727 787000 841552
exploatare

Finantari externe 990000

nerambursabile

Credite pe termen lung sau 397350

mediu

Surse proprii 600680

Flux de numerar brut 2131517 166932 166932 168727 787000 841552

Valoarea investitiei 1980000

Rambursare credite pe 0 0 0 79470 79470 79470

termen lung

Dobanda la credit pe termen 12380 12380 12380 12380 39989 29876

lung

Alte plati (taxe, impozite, 94050 94050 94050 94050

diverse)

Total iesiri 2086430 106530 106530 185900 119087 109182

Cash Flow net 45087 49705 49705 -17173 667915 732370

Cash Flow cumulat 45087 94589 144091 126918 794832 1527202

Proiectia contului de profit si pierdere RON

Nr. Denumire 31.12.1999 31.12.2000 31.12.2001

Crt.

1 Venituri din exploatare 3485250 3485250 3485252

7
2 Cheltuieli pentru exploatare3385484 3385484 3385484

3 Rezultatul din exploatare 99766 99766 99768

4 Venituri financiare 0 0 0

5 Cheltuieli financiare 37100 37100 37100

6 Rezultatul financiar -37100 -37100 -37100

7 Venituri exceptionale 0 0 0

8 Cheltuieli exceptionale 0 0 0

9 Rezultatul exceptional 0 0 0

10 Venituri totale 3485250 3485250 3485252

11 Cheltuieli totale 3422584 3422584 3422584

12 Rezultatul brut 62666 62666 62668

13 Impozit pe profit 15667 15667 15667

14 Profitul net 46999 46999 47001

Valoarea neta actualizata

Nr. Anul Flux de Rata de actualizare VNA

Crt. numerar
net

1 0.10 0.16 0.10 0.16

2 RON Coeficient de R RON RON

actualizare r

3 2006 126918.0 0.9090 0.8621 115368.0 109416.00

0 0

4 2007 667914.0 0.8264 0.7432 551964.0 496394.00

0 0

5 2008 732370.0 0.7513 0.6406 550230.0 496156.00

0 0

6 Valoarea investitiei 1988030.0

8
 0

7 Valoarea net actualizata (VNA) -33369.00

8 Rata de discontare in care VNA>0 0.10

9 Rata de discontare in care VNA<0 0.16

10 VNA>0 346939.00

11 VNA<0 -33369.00

12 Rata interna de rentabilitate (RIR) 0.16

-r s-a calculat dupa formula r = 1/(1+a)n , unde a – rata de actualizare (10%, 16%) si n perioada
luata in calcul.
RIR s-a calculat dupa formula RIR=[ a min +(a max – a min)* VNA1(VNA1-VNA2)]*10

Indicatori economico-financiari
Pe baza rezultatelor economico-financiare se pot calcula urmatorii indicatori:

Rata profitabilitatii fata de cheltuieli (RPC)

RPC = (Profit brut/cheltuieli totale)*100

Anul 2006 2007 2008

Indicator 15.25 16.57 16.92

Rata profitului net (RPN)

RPN = (Profit net/venituri totale)*100

Anul 2006 2007 2008

Indicator 9.83 10.60 10.80

9
 Venitul total inregistrat de-a lungul celor trei ani are valoarea de 10.455.752 RON
Profitul net inregistrat de-a lungul celor trei ani are valoarea de 144.999 RON
RIR = 16% (RIR s-a calculat dupa formula RIR=[ a min +(a max – a min)*
VNA1(VNA1-VNA2)]*100)
Contabilitatea manageriala furnizează informaţii analitice de detaliu referitoare la
eficienţa utilizării factorilor de producţie. Prin contabilitatea de gestiune se determină costul de
producţie pe produs, lucrare sau serviciu (P, L, S), costul pe centre de responsabilitate, costul
diferitelor funcţiuni, rezultatele analitice (pe produs, lucrare sau serviciu şi pe centre). Ea
furnizează informaţii de natură economică exprimate atât în unităţi monetare cât şi nemonetare
(fizice).

II. Cadrul de organizare al Contabilitatii Manageriale

Obiectul Contabilitatii Manageriale

Contabilitatea manageriala are ca obiect:

-cunoaşterea detaliată a proceselor de alocare a resurselor în interiorul întreprinderii pe centre de
responsabilitate şi pe produse
-metode de transformare a resurselor consumate în rezultate
-elaborarea previziunilor având la bază consumurile trecute putându-se evalua în timp
consecinţele activelor viitoare

10
 Contabilitatea manageriala furnizează date care vin să completeze informaţiile din
contabilitatea financiară şi ele se adresează exclusiv managerilor ca beneficiari interni de date.
Rezultă că contabilitatea manageriala are ca finalitate furnizarea informaţiilor necesare
luării deciziilor de către manageri având în fond 2 scopuri:
calcularea costurilor
influenţarea comportamentului celor care pot acţiona asupra costurilor
În doctrina contabilă vest-europeană sunt evidenţiate următoarele obiective:
1) cunoaşterea costurilor diferitelor funcţiuni (producţie comercială,
administrativă, cercetare-dezvoltare), precum şi a costurilor produselor fabricate, inclusiv
costul producţiei în curs de execuţie
2) determinarea şi analizarea rezultatelor analitice prin compararea preţului de
vânzare cu costul de producţie
3) determinarea bazelor de evaluare a unor elemente din bilanţ (pentru stocuri de
produse, producţia în curs, pentru imobilizări corporale şi necorporale realizate prin efort
propriu)
4) elaborarea previziunilor privind bugetele de venituri şi cheltuieli
5) urmărirea abaterilor de la previziuni pe feluri de abateri şi cauze

Sintetizând toate obiectivele în unul singur: obţinerea rapidă de date exacte, fiabile, clare,
adaptabile la diferitele aspecte ale gestiunii curente şi utilizarea lor raţională în procesul de luare
a deciziilor. Contabilitatea manageriala
se poate realiza prin optica produsului şi a centrului de responsabilitate.
Dacă contabilitatea
manageriala se organizează pe baza opticii prin produs, dominanţa gestiunii este construită pe
relaţia dintre preţul de uzură şi costul produsului: ± R = Pv – Cp.
Dacă contabilitatea manageriala se organizează prin optica centrului de responsabilitate,
accentul este pus pe măsurarea rezultatului gestiunii centrului ca diferenţă între venituri şi
cheltuieli.
În România, în sfera contabilităţii manageriale intră următoarele probleme:
- înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe
destinaţii, activităţi, faze de fabricaţie, etc.
- decontarea producţiei
- calculul costurilor de producţie pe PLS şi inclusiv pentru producţia în
curs de execuţie
În România se pune accent pe calcularea costurilor şi determinarea rezultatelor analitice.
Contabilitatea manageriala a fost creată pentru a satisface nevoile informaţionale interne ale
managerilor şi ea este concepută a fi evolutivă, adaptându-se noilor solicitări de informaţii cerute
de manageri.

Organizarea Calculatiei Costurilor:Metoda Standard-Cost

Metoda Standard – Cost constă în calcularea costului standard de producţie pe baza

standardelor de consum elaborate.

11
 Costul standard reprezintă un cost prestabilit cu caracter normativ ce acţionează atât ca
etalon de măsurare şi comparaţie a costului efectiv, cît şi ca instrument de orientare şi precizare a
condiţiilor în care trebuie să se desfăşoare procesul de producţie.
Standardele reprezintă mărimea maximă a unui anumit consum necesar pentru fabricarea
unei unităţi dintr-un produs.
Standardele cantitative sunt elaborate de către personalul tehnic (ingineri), pe baza
documentaţiei tehnologice avându-se în vedere condiţiile concrete de activitate a întreprinderii.
Ele se caracterizează printr-o valabilitate mare în timp (2-3 ani), schimbarea acestora fiind
impusă doar de apariţia unei modificări în tehnologia de fabricaţie.
Standardele valorice reprezintă expresia valorică a standardelor cantitative. Ele sunt
calculate de s economişti, contabili prin aplicarea preţurilor şi tarifelor la standardele cantitative
şi se caracterizează printr-o valabilitate mică în timp ( 2-4 luni).
Întrucât controlul consumurilor este mai eficient în momentul apariţiei lor, standardele se
stabilesc pentru o unitate de produs. După finalizarea unei perioade de gestiune determinate ele
sunt recalculate pentru întregul volum al producţiei. Standardele pot fi calculate prin două
metode în baza datelor:
 anilor precedenţi (în medie pe 3 ani);
 cercetărilor de inginerie.
A două metodă este mai eficientă şi se utilizează de circa 67 % de întreprinderi.
Metoda standard-cost se aplică mai mult de întreprinderile producătoare, la care ciclul de
producţie constă dintr-unităţile de cercetare-dezvoltare şir de operaţiuni succesive.
Pentru activitatea de producţie se elaborează consumuri standarde privind materialele
directe, munca directă, precum şi standarde pentru CIP.
Consumurile standarde privind consumul de materialele directe se divizează în:
standarde cantitative (de consum);
standarde de preţ.
1)Norma de consum = 4,5 kg 2)Preţ unitar la materialului = 75 lei
Rebut = 0,1 kg Cheltuieli transport = 3 lei
Deşeuri = 0,3 kg Cheltuieli de încărcare - descărcare =1leu
Standard cantitativ = 4,9 kg Standard de preţ = 79 lei

Consumurile standarde privind munca directă se divizează în:

 standarde de timp;
 standarde de tarif.
 Standardele privind CIP se divizează în:
 standarde pentru CIP variabile (baza de repartizare (nr. de ore lucrate));
 standarde pentru CIP constante (volumul planificat de producţie).
Pe baza standardelor de consumuri elaborate se calculează costul standard de producţie. În
acest scop se întocmeşte „Fişa costului standard” pentru fiece tip de produs ce urmează să fie
fabricat.
Conform metodei standard – cost abaterile se determină prin intermediul unor calcule speciale,
având la bază însă compararea între consumurile efective şi cele standard.
Reguli generale de analiză a abaterilor
 dacă consumurile efective sunt mai mari decât cele standarde atunci rezultă o abatere
nefavorabilă (N), iar dacă consumurile efectuate sunt mai mici decât cele standarde
rezultă o abatere favorabilă (F).

12
  abaterile favorabile duc la creşterea venitului operaţional, iar cele nefavorabile la
micşorarea acestuia.
 majoritatea abaterilor pot fi analizate ca abateri de eficienţă şi abateri de preţ şi anume:

a)CDM
Abaterea totală = CDM ef – CDM stand recalculat pentru volum efectiv.
Abaterea de eficienţă (de cantitate) = (Q ef consumată – Q stand recalculat pentru volum efectiv) *
P stand
Abaterea de preţ = (P ef – P stand) * Q ef aprovizionată
În cazul în care Q ef a aprovizionărilor = Q ef a consumului, atunci
Abaterea totală = Abaterea de eficienţă ± Abaterea de preţ
În cazul în care Q ef a aprovizionărilor  Q ef a consumului, atunci
Abaterea totală  Abaterea de eficienţă ± Abaterea de preţ

b)CDRM
Abaterea totală = CDRM ef – CDRM stand recalculat pentru volum efectiv.
Abaterea de eficienţă ( de timp) = ( Timp ef lucrat – Timp stand) * Tarif stand
Abaterea de preţ ( de tarif) = ( Tarif ef – Tarif stand) * Timp ef.

c)CIP variabil
Abaterea totală = CIP ef – CIP stand aferent volumului efectiv
Abaterea de eficienţă ( de consumuri) = ( Baza de repartizare ef – Baza de repartizare stand ) * K
repartiz stand
Abaterea de preţ = ( K repatiz ef – K repartiz stand) * Baza de repartizare ef.

d)CIP constant
Abaterea totală = CIPC ef – CIPC stand aferent volumului standard
Abaterea de consum = CIPC ef – CIPC stand recalculat pentru volum efectiv ( se determină dacă
am avut un supraconsum)
Abaterea de volum = CIPC stand  V ef – CIPC stand  V stand. (se determină dacă abaterea a apărut
datorită modificării volumului).

Indicatorii Efectiv total Standard pe unitate

cantitativ valoric cantitativ valoric
1. Consumuri directe materiale 25 000 kg 36 540 lei 0,2 kg/buc. 1,5 lei/kg
2. Consumuri directe privind retribuirea 10 800 ore 47 520 lei 0,1 ore/buc. 4,5 lei/oră

13
muncii
3. Consumuri indirecte de producţie 9 100 lei 0,1 ore/buc. 0,75 lei/oră

variabile
4. Consumuri indirecte de producţie 5 000 lei 4 640 lei

constante
5. Volumul de producţie total 120 000 buc. 116 000 buc.

e)CDM
Abaterea totală = CDM ef – CDM stand recalculat pentru volum efectiv = 36 540 lei – (0,2kg/buc. *
1,5 lei/kg) * 120 000 buc. (36540-36000) = 540 lei N
Abaterea de eficienţă (de cantitate) = (Q ef consumată – Q stand recalculat pentru volum efectiv) *
P stand = (25000 kg – 0,2 kg/buc.* 120 000 buc.) * 1,5 lei/kg = (25 000 kg – 24 000 kg) * 1,5
lei/kg = 1 500 lei N
Abaterea de preţ = (P ef – P stand) * Q ef aprovizionată = (36 540 lei : 25 000 kg – 1,5 lei/kg) *
250 000 kg = (1,4616 lei/kg - 1,5 lei/kg) * 25 000 kg = - 960 lei F
Verificare: Abaterea totală = Abaterea de eficienţă ± Abaterea de preţ
540 N = 1 500 N + 960 F

f)CDRM
Abaterea totală = CDRM ef – CDRM stand recalculat pentru volum efectiv = 47 520 lei – 0,1
ore/buc. * 4,5 lei/oră * 120 000 buc. = 47 520 lei – 54 000 lei = 8 750 - 6 480 lei F
Abaterea de eficienţă ( de timp) = ( Timp ef lucrat – Timp stand) * Tarif stand = (10 800 ore – 0,1
ore/buc. * 120 000 buc.) * 4,5 lei/oră = (10 800 ore – 12 000 ore) * 4,5 lei/oră = 5 400 F
Abaterea de preţ ( de tarif) = ( Tarif ef – Tarif stand) * Timp ef. = (47 520 lei : 10 800 ore – 4,5
lei/oră) * 10 800 ore = (4,4 – 4,5)* 10 800 ore = 1 080 lei F
Verificare: Abaterea totală = Abaterea de eficienţă (timp) ± Abaterea de preţ (Tarif)
6 480 F = 5 400 F + 1 080 F

g)CIP variabil
Abaterea totală = CIPV ef – CIP stand aferent volumului efectiv = 9 100 lei – 0,1 ore/buc. * 0,75
lei/oră * 120 000 buc. (9 100 lei – 9 000 lei) = 100 lei N
Abaterea de eficienţă (de consumuri) = ( Baza de repartizare ef – Baza de repartizare stand ) * K
repartiz stand = (10 800 ore – 0,1 ore/buc. * 120 000 buc.) * 0,75 lei/oră. = - 900 lei F
Abaterea de preţ = (K repatiz ef – K repartiz stand) * Baza de repartizare ef. = (9 100 lei : 10 800 ore
– 0,75 lei/oră)*10 800 ore=(0,84259lei/oră – 0,75 lei/oră) * 10 800 ore=1 000 lei N
Verificare: Abaterea totală = Abaterea de eficienţă ± Abaterea de preţ
100 N = 1 000 N + 900 F

h)CIP constant
Abaterea totală = CIPC ef – CIPC stand aferent volumului standard = 5 000 lei – 4 640 lei = 360 lei
N

14
Abaterea de consum = CIPC ef – CIPC stand  V ef = 5 000 lei - 4 640 lei : 116 000 buc. * 120 000
buc. = 5 000 lei – 4 800 lei = 200 lei N
Abaterea de volum = CIPC stand  V ef – CIPC stand  V stand. = 4 800 lei – 4 640 lei : 116 000 buc. *
120 000 buc. = 160 F
Verificare: Abaterea totală = Abaterea de eficienţă (de volum) ± Abaterea de preţ (de consum)
360 N = 200 N + 160 F

Pentru evidenţa abaterilor se utilizează conturi sintetice şi analitice de abateri. Astfel,

abaterile favorabile se înregistrează în Ct acestor conturi, iar cele nefavorabile în Dt acestora. Nu
au sold final.
Conform metodei Standard - Cost pentru determinarea datelor efective se ţine cont de
procesul de aprovizionare, procesul de producţie şi cel de desfacere.
În cazul aprovizionărilor cu materiale în debitul contului 211 se înregistrează cantitatea
efectiv aprovizionată evaluată la preţ standard, iar în credit – cantitatea efectiv consumată
evaluată la cost standard. Pe parcursul procesului de producţie în debitul contului 811 se
înregistrează consumurile standarde privind materialele directe, munca directă, precum şi
standardele pentru CIP. Iar în creditul contului – costul standard al producţiei fabricate.
În procesul de desfacere producţia vîndută este evaluată la costul standard de producţie.
La sfîrşitul perioadei de gestiune, în vederea determinării datelor efective apare
necesitatea repartizării abaterii. În acest scop pot fi utilizate cîteva variante de repartizare, unele
dintre care sunt:
 repartizarea integrală a abaterilor în contul 711, cu condiţia că:
 producţia fabricată = producţia vîndută;
 să nu existe producţie în curs de execuţie la sfîrşitul perioadei de gestiune;
 cantitatea materialelor aprovizionate să fie egală cu cantitatea materialelor consumate.
 repartizarea proporţională a abaterilor în conturile 711 şi 216 cu condiţia că:
 producţia fabricată să fie diferită de cea vîndută;
 să nu existe producţie în curs de execuţie la sfîrşitul lunii;
 cantitatea materialelor aprovizionate = cantitatea materialelor consumate.
 repartizarea proporţională a abaterilor în conturile 711, 216, 215 cu condiţia că:
 producţia fabricată să fie diferită de cea vîndută;
 să existe producţie în curs de execuţie la sfîrşitul lunii;
 cantitatea materialelor aprovizionate = cantitatea materialelor consumate.
 repartizarea proporţională a abaterilor în conturile 711, 216, 215, 211 cu condiţia că:
 producţia fabricată să fie diferită de cea vîndută;
 să existe producţie în curs de execuţie la sfîrşitul lunii;
 cantitatea materialelor aprovizionate = cantitatea materialelor consumate.

Avantajele:
 oferă managerilor posibilitatea de a lua anumite măsuri corective în baza analizei şi
interpretării abaterilor;
 permite de a reduce costurile mai ales dacă metoda este combinată cu un sistem care să
incite personalul la sporirea productivităţii sau ameliorarea calităţii (de ex. acordarea de
premii).

15
Dezavantajul
 se datorează fie rigidităţii sau flexibilităţii standardelor de consumuri.

Implementarea unor modele de asistare decizionala pe baza informatilor privind

costurile

Luarea deciziilor manageriale ce determină atât perspectivele de lungă durată privind

dezvoltarea întreprinderii, cât şi utilizarea curentă a resurselor, reprezintă una din sarcinile de
bază ale contabilităţii manageriale.
Procesul luării deciziilor manageriale reprezintă evaluarea comparativă a câtorva variante de
acţiuni posibile şi alegerea aceleia care asigură atingerea scopului propus.
Procesul luării deciziilor manageriale reprezintă un tip de activitate specific, care necesită
de la managerii întreprinderilor o pregătire profesională înaltă, o bogată experienţă practică,
cunoaşterea elementelor metodei contabilităţii manageriale, ce permit prelucrarea şi
generalizarea informaţiei iniţiale. In procesul luării multor decizii deseori nu pot fi urmăriţi paşii
concreţi de pregătire a acestora. Cu toate acestea, de obicei, se evidenţiază cele mai generale
etape în luarea deciziilor manageriale.
Procesul de pregătire şi luare a deciziilor începe cu determinarea scopurilor şi sarcinilor
ce stau în faţa întreprinderii. Pentru mulţi agenţi economici asemenea scop poate fi maximizarea
profitului, viitoarelor fluxuri nete ale încasărilor de mijloace băneşti, lărgirea pieţei de desfacere
etc.
Pentru atingerea scopurilor propuse este necesar de studiat toate variantele alternative de
acţiuni posibile. Insă în practică, de regulă, procesul de luare a deciziilor se limitează cu
examinarea câtorva variante posibile. Pentru fiecare variantă este necesar de a colecta datele
corespunzătoare, de a calcula suma totală a consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor, economiile
posibile de resurse şi rezultatul financiar. După ce informaţia necesară a fost culeasă şi
prelucrată, managerul trebuie să ia decizii privind alegerea variantei concrete. De obicei, se alege
varianta, ce asigură în cea mai mare măsură atingerea scopului propus.
Varianta aleasă serveşte în continuare drept bază pentru întocmirea bugetului, adică a
planului de realizare a diverselor decizii luate de manager. De regulă, procesul de întocmire a
bugetului este orientat spre determinarea acţiunilor şi rolului lucrătorilor întreprinderii în
realizarea deciziilor luate.
La toate etapele de luare a deciziilor se utilizează diferite informaţii. Pentru luarea
deciziilor operative întemeiate este necesar ca informaţia utilizată să fie calitativă, autentică şi
transmisă la timp managerului. Insă, nu toată informaţia de gestiune poate fi utilă managerului la
luarea deciziilor. Este utilă numai informaţia relevantă, adică aceea, care poate să influenţeze
asupra deciziei managerului.
Relevantă se consideră informaţia, care se referă la viitoarea decizie managerială şi se deosebeşte
după variantele alternative.
De exemplu, se rezolvă problema privind înlocuirea strungurilor vechi cu o nouă linie de
producţie computerizată. Scopul înlocuirii strungurilor este sporirea volumului producţiei şi
respectiv a volumului vânzărilor, reducerea consumurilor directe de materiale şi a consumurilor
directe privind retribuirea muncii şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Conform definiţiei,
informaţie relevantă vor fi indicatorii, valoarea cărora se modifică în urma luării deciziilor
privind înlocuirea strungurilor vechi cu o linie nouă de producţie. Este vorba de asemenea
indicatori cum sunt volumul prognozat al vânzărilor, consumurile directe de materiale,

16
consumurile directe privind retribuirea muncii, consumurile indirecte de producţie, mărimea
cărora depinde de înlocuirea strungurilor vechi cu o linie nouă de producţie (de exemplu, uzura
strungurilor şi a noii linii de producţie, consumurile privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a
lucrătorilor încadraţi în procesul de producţie), cheltuielile perioadei, aferente înlocuirii
strungurilor (de exemplu, cheltuielile privind reciclarea cadrelor), valoarea de lichidare a
strungurilor etc.
Informaţia privind consumurile indirecte de producţie şi cheltuielile perioadei, care nu
sunt legate de înlocuirea strungurilor cu o linie noua de producţie (de exemplu, cheltuielile
privind uzura, reparaţia şi întreţinerea clădirilor cu destinaţie generală şi de producţie, cheltuielile
de reprezentare, cheltuielile privind întreţinerea personalului administrativ şi de conducere etc),
nu este relevantă, întrucât aceasta nu se modifică în urma luării deciziilor.
În acest fel, divizarea (delimitarea) informaţiei în relevantă şi nerelevantă permite
managerului să-şi concentreze atenţia în procesul luării deciziilor numai asupra informaţiei
relevante, care facilitează analiza variantelor existente şi accelerează procesul de ah celei mai
optime decizii.
După cum s-a menţionat, toată informaţia managerială se utilizează pentru luarea
deciziilor pe termen lung, şi a celor pe termen scurt (operative).
Pentru luarea deciziilor operative privind problemele enumerate este foarte utilă aplicarea
metodei "variable-costing" numită şi direct-costing. Aceasta este o metodă de evidenţă a
consumurilor, de calculare a costului producţiei şi evaluării stocurilor, în cadrul căreia la
calcularea costului producţiei şi evaluarea stocurilor se ţine cont numai de consumurile variabile
de producţie. Consumurile indirecte de producţie constante nu se repartizează pe produse, dar se
examinează ca cheltuieli ale perioadei şi se referă nemijlocit la rezultatul financiar.
Cele mai juste decizii manageriale pot fi luate în baza analizei raportului privind
rezultatele financiare, întocmit conform rezultatelor calculării după metoda "variable-costing",
întocmit pentru uz intern.

17