Vous êtes sur la page 1sur 10

Seminar Metode şi tehnici de cercetare în PR

Analiza de conţinut

1. Definitia analizei de conţinut


• •
Este o metodă folosită pentru descrierea şi analiza conţinutului comunicării (de masă şi
interpersonale). Într-o modalitate mai comprehensivă dar şi mai puţin Înclinată spre
subiectivitate.
Exemplu Un director de departament al unui post de televiziune poate fi interesat să vadă care
sunt elementele-cheie din discursurile vehiculate În programele şi emisiunile unui post concurent; un
director al unei firme de publicitate poate studia reclamele unei firme concurente pentru a vedea mai bine
care sunt caracteristicile stilului adoptat de aceasta.
Analiza de conţinut poate fi definită drept: "o metodă de studiere şi analiză a comunicării într-
o modalitate sistematică, obiectivă şi cuantificabilă în scopul de a măsura variabile"'.

2. Caracteristicile analizei de conţinut



Metoda analizei de conţinut are o serie de caracteristici:
A. Obiectivitatea :
Exemplu Un cercetător care studiază "tendinţa liberală" din programele unei
reţele de posturi TV nu trebuie să accepte finanţarea unei cercetări pentru o reţea de posturi
TV concurentă.

B. Caracterul sistematic - mesajele care sunt analizate se aleg conform cu reguli explicite şi
aplicate consecvent; trebuie să existe uniformitate în codificarea materialului empiric şi în
procedeele de analiză;
C. Caracterul cantitativ - scopul unui proiect de cercetare care va utiliza această metodă este
de a identifica şi număra apariţiile unei caracteristici sau unei dimensiuni a textelor, mesajelor
analizate, pentru a realiza explicaţii mai generale despre acest tip de fenomene şi procese
specifice - conţinutul mesajelor comunicării.
Exemplu O cercetare bazată pe metoda analizei de conţinut prezintă în
principal frecvenţe şi procente sub formă de tabele şi grafice.

3. Scopul analizei de conţinut


Au fost identificate cinci scopuri principale ale analizei de conţinut:
A.Descrierea tendinţelor în prezentările media;
B.Testarea ipotezelor despre strategiile sau scopurile procedeelor media;
C.Compararea conţinutului media cu lumea reală;
D.Aprecierea reprezentării unui grup particular în societate;
E. Extragerea inferenţelor legate de efectele media.
4. Alegerea şi definirea temei de cercetare
Având în vedere că analiza de conţinut este o metodă cantitativă prin excelenţă, o importanţă
deosebită în această etapă o are formularea ipotezelor cauzale referitoare la relaţiile dintre
conceptele analizate. Totuşi un proiect de cercetare nu trebuie să utilizeze metoda analizei de
conţinut şi nu trebuie să se limiteze la simpla numărare a unor elemente din mesajele
comunicării de masă şi interpersonale. Doar prin enunţarea clară a problemei sau obiectivului de
1
cercetare analiza ulterioară se va concentra exact asupra acelor aspecte ale conţinutului care sunt
importante.
Exemplu Fie două tipuri diferite de probleme de cercetare care pot intra sub titlul general al
analizei prezentării În media a criminalităţii, dintre care doar una este adecvată abordării prin analiza de
conţinut. Astfel, un cercetător doreşte să vadă dacă există diferenţe importante Între prezentarea actelor
criminale În massmedia şi nivelele pe care acest tip de acte le au În statisticile oficiale. Este evident că În acest
caz avem de-a face cu o abordare cantitativă, pentru că un astfel de proiect de cercetare este interesat
Îndeosebi de comparaţiile Între mărimi, numere. Să ne imaginăm că un alt cercetător doreşte să studieze modul
În care opiniile jurnaliştilor legate de "ce este un act criminal", aşa cum sunt acestea transmise prin articolele
pe care le semnează, pot să intre În contradicţie cu "definiţiile" strict lega le ale unui astfel de act social. Dat
fiind că opiniile jurnaliştilor pot fi foarte diverse, fiecare dintre ziarişti poate folosi o retorică specifică. Se
poate considera că un astfel de subiect de cercetare ar putea fi studiat dintr-o perspectivă calitativă (şi nu prin
procedee statistice rigide).

5. Eşantionarea în analiza de conţinut


Deoarece nu este posibil să se analizeze absolut toate tipurile de comunicare în care apare un
subiect sau o problemă de cercetare, la început trebuie să se aleagă tipul de comunicare ce va fi
analizat. În general analiza de conţinut s-a realizat pe eşantioane mari de conţinuturi ale
mesajelor comunicării, care au tins spre un anumit nivel de reprezentativitate. De aceea tipul de
comunicare privilegiat de aceste proiecte de cercetare a fost mass-media. Etapa eşantionării în
acest caz include, la rândul ei, trei sub-etape:
A. Alegerea tipului de media sau a titlurilor din media - În această sub-etapă se defineşte:
"Întreaga diversitate a conţinutului la care se referă inferenţele pe care cercetătorulle va realiza
(<<populaţia» proiectului de cercetare)".
Exemplu În cazul unei acoperiri a unui anumit tip de act social în con- ţinutul mass-media
problema care se pune este: Se vor analiza acoperirile din programele de ştiri, cele din filmele artistice
sau ambele tipuri? Dacă se consideră reprezentările din filme atunci cercetătorul poate să fie interesat să
extragă informaţii din toate genurile "ficţionale" (drame, soap-opera, comedii, desene animate etc.) sau
poate fi mai selectiv. Dacă el se concentrează asupra acoperirii "factuale" atunci se poate alege să se exa-
mineze acoperirea actului respectiv În toate formele de programe de televiziune (talk-show-uri, programe
sociale, programe economice, ştiri etc.) sau se poate ca analiza să se limiteze la forme specifice (de
exemplu, ştiri). Dar ar fi greşit să se declare că s-au obţinut informaţii şi date despre toate reprezentările
din filme dacă eşantionul nu conţine decât "soap-opera".
B. Alegerea unităţii de numărare - adică a elementului din media sau comunicare care va fi
inclus în eşantion.
C. Eşantionarea conţinutului relevant. În cazul unei analize de conţinut, eşantionarea are
aceeaşi importanţă ca şi În cazul unei anchete. Fiind o metodă cantitativă de studiere a
comunicării, "intenţia oricărei analize de conţinut este să prezinte un Întreg textual exact cum un
eşantion se aşteaptă să reprezinte Întreaga populaţie,,4. De aceea se preferă adaptarea tipurilor
de eşantionare probabiiistă (statistică). Nu există reguli clare referitoare la mărimea eşantionului,
dar În literatura de specialitate5 se subliniază: "cu cât eşantionul este mai mare, cu atât este mai
bine. Eşantioanele mai mari, dacă sunt alese aleator, sunt mai puţin expuse riscului de a fi
atipice,,.
6. Instrumentul de lucru - "Grila de analiză de conţinut" Instrumentul de lucru (de
adunare a datelor) în cazul unui proiect de cercetare care utilizează metoda analizei de conţinut
este "schema de codificare" a conţinutului ce urmează a fi studiat. O "schemă de codificare"
poate fi definită jrept "un instrument de investigaţie constând dintr-o listă de variabile care
trebuie codificate pentru fiecare unitate de analiză ce urmează a fi analizată, listă care fixează
valorile sau posibilităţile de codificare asociate cu această variabilă,,. Aşadar, o "schemă de
codificare" seamănă cu un "chestionar,,.
În cazul unei scheme de codificare, se aplică o serie de "coduri de valori" la ceea ce este
numărat: elementele procesului de comunicare considerate variază chiar ele. Aceste elemente ale
2
procesului de comunicare analizate reprezintă .unitatea de înregistrare". Tipurile de "unităţi de
înregistrare" care sunt cel mai frecvent utilizate în analizele de conţinut sunt:
1. Pentru textul scris: cuvântul, tema, propoziţia, paragraful etc.
2. Pentru un text audiovizual: indivizii, locurile, numărul de indivizi în interacţiune,
acţiunile, îmbrăcămintea, dimensiunea temporală sau/şi spaţială etc.
Acestor "unităţi de înregistrare" li se aplică, ulterior, un anumit nivel de măsurare.
Schema de codificare este pur şi simplu o pagină care include informaţii despre conţinutul
mesajelor comunicării de masă şi interpersonale. O astfel de pagină cuprinde tabele cu informaţii
despre:
1. Frecvenţa apariţiei fiecărui cuvânt separat care face parte din tema de cercetare;
2. Frecvenţa apariţiei fiecărui subiect/temă derivată din tema de cercetare;
3. Frecvenţa apariţiei temei de cercetare În tipuri de comunicare specifice.

7. Avantaje şi dezavantaje ale utilizării analizei de conţinut

A. Avantajele principal:
• Are un caracter metodic - este sistemică, obiectivă, are un caracter cuantificabil;
• Permite ca prin analiza mesajelor comunicării să se evidenţieze atât elementele constante
cât şi dimensiunile care sunt supuse schimbării.
B . Dezavantajele principale:
• Nu sesizează şi nu identifică procesele variate şi complexe ale modului În care
semnificaţia este realizată În interiorul textelor.
A. Obiectivele de cercetare:
1. Identificarea elementelor-cheie constituente ale reprezentărilor pe care jurnaliştii români le
au asupra fenomenelor de violenţă în familie.
2. Realizarea unei tipologii a modalităţi lor de prezentare în presa scrisă din România a sub-
fenomenelor incluse în categoria tematică generală a "violenţei în familie".
3. Delimitarea şi definirea modalităţi lor specifice de construcţie mediatică a fenomenului de
violenţă în familie în ziarele centrale româneşti.
B. Instrumentul de lucru
Ziarul:_______________perioada___________anul:_________
1. Frecvenţa mediatizării în presa scrisă
Numele cotidianului luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
AAAAA
BBBBBB
CCCCCC

2. Dimensiunea articolului
Categorie luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Articol simplu
(fără fotografie)
Fotografie
(singură, fără articol)
Articol cu fotografie
3. Poziţionarea articolului în pagina de ziar

3
Categorie luni marţi miercur joi vineri sâmbătă duminică
i
Dreapta sus
Stânga sus
Dreapta jos
Stânga jos
Mijlocul paginii de ziar

4. Poziţionarea/Vizibilitatea articolelor în economia ziarului


Aşezarea în pagină luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Prima pagină
Altele
Ultima pagină
Menţionat în
,,sumarul’’
ziarului

5. Identitatea jurnalistului
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Un Cu Feminin
sg. numele Masculin
jurnalist întreg
semn. Cu Feminin
articolul iniţiale Masculin
M. mulţi Cu Feminin
jurnalişti numele Masculin
semn. întreg
articolul Cu Feminin
iniţiale Masculin
Nu este prezentată
identitatea
jurnalistului/jurnaliştilor

6. Tipul sursei de ştiri despre actul violent


Categorie luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Ştirea este preluată
de agenţia de ştiri
Ştirea este preluată
din altă sursă (Care?__)
Ştirea nu are o sursă
identificată

4
7. Locul desfăşurării actelor de violenţă în familie
Circumstanţe luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Locuinţa proprie
Locuinţa victimei
Spaţii publice
La locul de muncă
Locuinţa
prietenilor/altor
persoane cunoscute
Alte spaţii publice
Locaţie neprecizată

8. Circumstanţele/Mobilul declanşării actelor de violenţă în familie


Circumstanţe luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Adulter
Alcoolism
Agresivitate
verbală/altercaţie/
violenţă
psihologică
Nerespectarea unor
obligaţii juridice
Răzbunare
Distrugerea
bunurilor victimei
Abuz Psihic
asupra Fizic
copiilor Sexual
Sărăcia/Lipsa
banilor
Şomajul/Pierdeerea
locului de muncă
Drogurile
Boala psihică
Abuzul esxual
Violenţa fizică
repetată
Gelozia
Nerespectarea
obligaţiilor
moral-sociale
Socializarea
primară
Alta (Care?___)
5
9. Stilul de mediatizare
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Jurnalistul descrie
cazul,
fără a-l evalua/descrieri
Jurnalistul descrie şi
evaluează cazul în
egală măsură /Descrieri
şi evaluări
Jurnalistul mai mult
evaluează decât
descrie/Comentarii/
Evaluări/Folosirea
cazului doar ca pretext

10. Atitudinea dominantă a jurnalistului aşa cum apare ea din text


Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Condamnă/Sancţionează
actul de violenţă
Recomandă soluţii în
cazul unui act de
violenţă
Identifică existenţa unei
probleme sociale în
cazul manifestării unui
act de violenţă

11. Tonalitatea jurnalistului


Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Caracterizează
victima
Caracterizează
agresorul
Nu caracterizează
victima
Nu caracterizează
agresorul

6
12.Caracterizarea agresorului
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Caracterizare fizică
Caracterizare
psihologică
Caracterizare
socio-morală
Caracterizare
etnică
Caracterizare
religioasă

13.Mediatizarea actelor de violenţă în funcţie de localizarea producerii lor


Mediul de luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
rezidenţă
Rural
Urban
Neprecizat

14. Statutul legal al actelor de violenţă în familie comise/Severitatea consecinţelor pentru


agresor
Statutul legal luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Act reclamat de
victimă
Act reclamat de alte
persoane (anturaj,
vecini etc.)
Act anchetat de
media
Act anchetat de
poliţie şi alte
organe/instituţii
Act aflat sub urmărire
penală
Sub
urmărire/Condamnare
judecătorească
Caz judecat/În care s-
a dat verdictul/În care
s-a dat hotărârea
judecătorească/Dosar
soluţionat
Victima a avut nevoie
de un număr de zile
de îngrijire medicală/
7
a fost spitalizată un
număr de zile
Nici una din cele
anterioare

15. Mediatizarea legislaţiei de prevenire sau combatere a violenţei în familie


Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Articolul nu face
referire la legislaţia
existentă
Articolul face
referire la legislaţia
existentă, dar nu
face recomandări
Articolul face
referire la legislaţia
existentă şi face
recomandări

16. Mediatizarea circumstanţelor actelor violente în familie


Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Act violent cu
martori
Act violent fără
martori
Nici una

17. În cazul actului de violenţă în familie se precizează dacă au intervenit copii sau nu
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Copii minori au
intervenit în actul
de violenţă în
familie
Copii majori au
intervenit în actul
de violenţă în
familie
Copii minori nu au
intervenit în actul
de violenţă în
familie
Copii majori nu au
intervenit în actul
8
de violenţă în
familie
Nu este precizat

18. Nominalizarea victimei


Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Victima este
nominalizată
Victima nu este
nominalizată

19. Genul victimei şi al agresorului


Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Genul Da
victimei
este precizat Nu

Genul Da
agresorului
este precizat Nu

20. Vârsta victimei şi a agresorului


Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Vârsta Da
victimei
este Nu
precizată
Vârsta Da
agresorului
este Nu
precizată

21. Nivelul de instrucţie al victimei şi al agresorului

9
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Nivelul de Da
instrucţie al
victimei Nu
este precizat
Nivelul de Da
instrucţie al
agresorului Nu
este precizat

Bibliografie
1. Marinescu, Valentina, 2009, Cercetarea în comunicare. Metode şi tehnici., Bucureşti,
Editura C.H. Beck., pp. 66-77.

10