TABLA DE MATERII INTRODUCERE 1 INSTRUMENTARUL CHIRUR- GICAL : Pistrarea gi conservarea instru- ‘mentelor erent Clasificare Descriere si intrebuintare Instrumente pentru tdiat | Instrumente pentru hemostazii Instrumente de prindere si prezentare a tesuturilor Departatoare Instrumente pentru’ sutura te- suturilor ee Instrumente speciale Instrumente diverse Manevrarea instrumentelor Conditii si reguli de utilizare a instrumentelor Bibliografie Il, PREGATIRI. PENTRU O_IN- TERVENYIE CHIRURGICALA Prineipti i Pregatirea chirurgului | ‘egatirea materialelor Progdtirea mesei de instru- mente Scoaterea cimpurilor si a’ com- preselor Scoaterea si aranjarea instru- nentalor . Prowitirea bolnavulut Asezarea bolnavului pe masa de operatic Progitirea regiun’ care’ se va opera Asezarea operatorilor sia per- sonalului sali. Bibliografie IIT, INCIZIA Notiuni de anatomie . Principii : Instrumentar Pozitia bolnavulul Pozitia chirurgului Pregétirea cimpului operator ‘Tehnica Incizia tegumentard Incizia_ somatica Incizia visceral Incidente si aceidente Complicatii —- Bibliogratie IV, HEMOSTAZA CHIRURGICA- LA (DEFINITIVA) ‘Tamponarea Indicatii . . Contraindicaiii Materiale necesare ‘Tehnica Avantaje Dezavantaje Variante de tehnicd Ligatura vasului ‘Materiale necesare ‘Mecanismul obliterdrit vasului Principii tty ie ‘Tehnica Avantaje Dezavantaje Metode de exceptie Foreipresura cu pensa pe loc Capitonajul 7 iSutura in ‘masé a {esuturilor Embolizarea te Ingrijiri postoperatarii Complicati Bibliografie me V. CAUTERIZAREA Mijloace folosite . . Principiut metodei | | |) | Instrumentar oa Indicatti eau: e Contraindicatit ” : Actiumea Incidente si’ accidente’ Cauterizarea prin cildurd (ter- mocatiterizarea) . Indicatii : : Contraindicaiit) 2) ) Instrumentar : Tehnicd . Incidente ‘si’ accidente’ Cauterizarea prin frig (criocau ‘terizarea) 2 eae Mijloace folosite’ | |)! Indicai 2D Instrumentar a tag Tehnicd 2 |! Incidente shea can Cauterizarea prin electricitate (electrocauterizarea) 2. . Avantaje ot ee a Dezavantaje’ 1 1) 1) Dt Indicatii © é Contraindicajii’ 2 1 1 1 Instrumentar i Ste Tehnicd . : Incidente ‘si’ accidente Cauterizarea chimica Mijloace folosite . |! | Indicatii Wie Rockne Contraindicatii : Tehnicd 1 Lt Bibliografie VI. DRENAJUL Clasificare ce Matcriale necesare Indicatiile drenajului . Contraindicatii 1)! Avantaje ) . ) | Dezavantaje’ | : Mecanism de actiune” | Principiile drenajului : Incidente si accidente Ingrijirl_postoperatorii Complicatii . 1! ‘Tehnici de drenaj | e Bibliogratie oie eet 87 88 88 88 89 Be 90 90 90 51 a1 ot 91 92 92 92 92 93 94 94 94 94 95 95 95 95 96 86 96 96 98 99 99 99) 100 100 100 100 101 102 102 106 107 407 108 108 109 aL ut 2 112 124 VIL SUTURA CHIRURGICALA Principiile suturarii fesuturitor Clasificarea suturilor . Materiale necesare | Conditii de efectuare Indicatii se Contraindicatii . Anestezia ‘Tehnic& Ingrijiri osioperatori Complicajit Bibliografie 1) 1 1) | | VIIL SUTURA MUSCULARA Notiuni de anatomie Obiective Indicatil Contraindicatii§ | | Conditii de efectuare Materiale necesare Pregatire preoperatorie Anestezie . Tehnich . | | | Ingrijiri_postoperatorit Complicaiit postoperatorii Bibliografie IX. SUTURA DE TENDON Nofiuni de anatomic . Objective .. Indicatil Contraindicatii Principii Materiale necesare Pregitire preoperatorie Amostedia 2s 8 Ek Tehnic& onl Incidente ‘si’ accidente Ingrijiri_postoperatoril Complicatit ae Bibliografie | : X. SUTURA VASCULARA Notiuni de anatomic. . Obiective a Materiale necesare Principii ae Indicatii. | Contraindicaiii Pregatire preoperatorie Anestezie . . . Tehnicd . | 7 Ingrijiri_postoperator Complicatii Postoperatoril Rezultate ea Bibliografie 161 161 162 183 163, 164 164 164 165 163. 165, 165 163 amt am wm 11XI. SUTURA NERVOASA Notiuni de anatomie Obiective Indicatii Sh es Contraindicatii as Prineipii ae a Materiale necesare . Bregitire preoperatorie Anestezia ive ‘Tehnicd Ingrijiri_posioperatorii Complicatii postoperatorii Rezultate ... Bibliografie XII, DESCOPERIRI. DE __VENE SUPERFICIALE IN| VEDFREA PERFUZARIF DE LICHIDE Notiuni de anatomie . Indicatii Contraindicatii, Conditii de efectuare Objective Materiale necesare Pregiitirea_preoperatorie Operatia. Pozijia bolnavului si a_chirurgului wa Anest Tehni particulare dé desco- perire . a dt Incidente ‘si’ accidente | | Ingrijiri postoperatorii | Complicatit Bibliografic . XHI. TRAHEOTOMIA Notitmi de anatomie . Conditii de efectuare Instrumentar a Indicatii : Contraindicatii Principlii Pregiitire preoperatorie Anestezie : Pozitia bolnavului Pozitia chirurgului Tehnica Incidente, accidente, “compli catii ong wii Ingrijiri_postoperatorii Rezultatele _traheotomiei Bibliografie : XIV. PLEUROTOMIA Notiuni de anatomie . Indicatii Conditii de efectuaré Obiective ® Instrumentar 173 379 a4 i74 174 175, 175 175 1g 176 178 179 379 179 180 180 181 181 181 181 182 183 182 183, 392 189 189 189 190 191 191 193 193 194 195, 195 198 196 196 196, 197 203 204 205 205 206 £06 207 207 207 208 Pregiitire preoperatorie “Anestezie Pozitia bolnavului Poritia_chirurgului ‘Tehnica Incidente si accidents Ingrijirl_postoperatori Gomplicatit postoperatorti Rezultate : * Bibliografic XY. COLPOTOMIA POSTERIOA- RA... 7 Notiuni de anatomie Indicatii . Contraindicatii Conditii de efectuare Avantaje et Dezavantaje) |) 2)! Instrumentar | 1 Pregitire preoperat Anestezie 7 Pozitia bolnavei Pozitia chirurgului . Pregétirea cimpului operator ‘Tehnick Incidente ‘si accidente Ingrijiri_postoperatorii Complicatt postoperatori Rezuitate Bibliografie§ 1 1). 1 XVI. CISTOSTOMIA Notiuni de anatomie Indicatii Contraindicatii Obicetive Conditii de efectuare Instrumentar Pregitire preoperatorie . ‘Anestezie |. . Pozitia bolnavului Pozitia chirurgului ‘Tehnicé : Incidente ‘si accidente | | Ingrijirl_postoperatorii Gomplicatlt postoperatorii Rezultate Bibliografie XVII. FIMOZA Notiuni de anatomie Obiective Indicatii Conditii de efectuare Instrumentar , Pregiitire preoperatoric Anestezie : Pozitia bolnavului | ‘Tehniea 209 209 205 209 209 215 216 218 215 219 220 220 220 221 221 221 221 224 292 292 292 229 209 223 225 225 225 296 22€ 227 227 227 228 208, 298, 228, 229 220 229 229 229 233, 234 234 334 234 235 235, 235, 236 236, 236 236 236 236 236Ris 4 ea es Incidente si accidente . . . 240 Indicatii 2B Ingrijiri.postoperatorii_ | | | 340 Contraindicai : 29 Complicall’pabtoperatoni © | 240 Princip.) ) ) 2) S39 Rezullate 241 Instrumentac tel dears Bibliowratie | 241 Pregatire preoperatorié | | | 278 Anestezie 280 XVIII PARAFIMOZA . |. 49 Pozitia bolnaviilul si a chirar! gol. 2 280 Indicat me Tehnicd | Dl f 2 peo Gonaitlde ctecniane | 11) 28 Incidente ‘si’ accidente’ | | | 287 ‘Tehnica ry Inarint postoperatorii | 308 Complicatit Dll zee XIX, CIHRURGIA INFECTIILOR Bibliografie < | | | | 1 one SUPERFICIALE + 2a Notiuni de anatomie. . . . 245 XXL CHIRURGIA FLEGMOANI Clasificare 2 LOR MINT... 290 Clee eS HS Noane ae anata Contraindicati:” | 1 2a Clasificare . 6, 5 |. | 393 Principit Dla Cleat cate Matertaleinecesare 118 Contraindicajii |) |) > 304 Fregdtire preoperstonié J | dat Principii DID Df aoa Anestezie Dl ge Instrumentar Ll oo Tetmica. 248 Pregitirea preoperatorie™ | | 204 Incidente ‘si’ accidente | | | 314 Anestezie eT Complicatit pastoperatorii | | 214 Pozitia bolnavalii ‘si’ a’ chi: Bibliografio! ws. at vuhgultt 2%, CHIRURGIA PANARITILLOR Incidents ‘ql ‘acdaects at MINIT . so 276 Ingrijiri postoperatorii. | | | 301 Notiunt de anatomie | |. | 276 Complicaiii 2 bo Clasificare . . 278 Bibliografie |). 1 1). 302INTRODUCERE Chirurgia, mai mult decit alte specialitafi ale medicinii, are o impli- care mult mai directé si mai mare in practicii; ea confirma supozifiile teoretice si le completeazti. Pentru a practica chirurgia corect, ea wrebuie invitaté pornind de la lucrurile mici; acestea constituie, de altfel, baza oricdrui inceput, in orice specialitate. Cartea de fatti cuprinde o serie de capitole elementare de tehnicti, pe care le-am considerat necesare inifierti oricdrui incepator in speciali- titile chirurgicale. Unele din aceste capitole fac parte din cuprinsul ma- nualelor intitulate de ,,Micii chirurgie“ sau alctituiesc inceputul unor tra- tate de patologie chirurgicalit sau al unor capitole din tratatele de tehnicti chirurgicalé. De fapt, discufiile purtate si care se mai poarté inet, in. lu- mea chirurgilor privind denumirea de ,,micit si ,mare* chirurgie, se refera la complexitatea actului chirurgical propriu: In fond, complexi- tatea orictiret interventii operatorii are la bazd 0 suité de gesturi ele- mentare, la care se adaugt gindirea si experienta chirurgului si care aleti- tuiesc tactica operatorie. Din acest punct de vedere, apreciem ci denu- mirea de ,mici" si ,mare® chirurgie nu mai,este corespunziitoare, Am considerat necesaréi o astfel de carte, din mai multe motive: — Marea majoritate a incepitorilor in aceastd specialitate sint captafi de problemele de tactici si de tehnicti operatorie si trec foarte usor peste unele gesturi ,,mitrunte*; acestea au insti 0 importantt deose- biti asupra reusitei actului operator, a confirmidrii justetei tacticii adop- tate si a executiei ireprosabile a tehnicit respective. — In manualele si tratatele de specialitate, unele din aceste capi- tole sint tratate disparat sau insuficient, iar altele nu sint nici micar amintite. — De multe ori, chiar mentorii viitorilor chirurgi, datorité timpu- lui scurt afectat pregitirii in specialitate, tree direct la aspectele mult mai complexe ale chirurgie, considerind ci notiunile elementare se pot invita pe parcurs, dupt ,ureche*, auzind si viizind cum fac alfii. Cartea de fafa arm intitulat-o ,,Tehnici elementare de chirurgie deoarece prezintéi unele notiuni de bazt, pentru cei care incep aceastii specialitate, legate «de activitatea zilnict a chirurgului in spital sau tnpoliclinicé. In mare parte ea reprezinti experienja dobinditi in clinicile in care am lucrat, incepind ca extern si intern, pind in prezent. Mai intti, am prezentat nofiunile generale de tehnici chirurgicali, incepind cu instrumentarul, considerind cunoasterea si manevrarea Lut ca facind parte integranta din tehnicile elementare de chirurgie, dupa care am prezentat unele capitole privind pregiitirea unei interventii ope~ ratorét: incizia, hemostaza, drenajul si sutura chirurgicald, care consti- tuie elementele de bazi in practica chirurgiel. Am continuat, apoi, cu uncle tehnici care pot fi efectuate de ctitre oricine practicd ‘chirurgia, mai ales cele care necesita urgenti si care, in parte, pot fi efectuate la camera de gardi sau in policlinicii. Nu am descris unele tehnici asemit. niitoare care se fac la distanga de momentul accidentului si care impun anumite particularitati. Tehnicile sint prezentate in raport cu dotarea marei majorititi a servictilor de chirurgie, selectind tot ceea ce este verificat in practica dar $i ceea ce este mai nou, la nivelul cerintelor actuale, Pentru o mai bunt intelegere a actului operator, la inceputul fie- ctirui capitol, am prezentat unele nofiuni de anatomie a regiunii respec- tive care au legittura cu tehnica ce se practicé. Am acordat un spatiu ingrijirilor postoperatorti precum si complicatiilor legate de tehnica res- pectivit, care pot si apara, considerind cunoasterea lor ca avind 0 con. tributie importantii la realizarea succesului operator. Consideriim ci aceste tehnici elementare trebuie bine insusite de citre fiecare chirurg incepiitor si chiar de ctitre orice medic, pentru ci, de multe ori, unele dintre ele necesiti executie de urgentii, chiar fir un instrumentar deosebit, si tn orice conditii. Necunoasterea indicatiet si a execufiei corecte a acestor tehnici duce la compromiterea unei inter. ventit, cu aparitia de complicatii postoperatorii ce pot avea urmitri grave. Pe de alt parte, multe din aceste tehnici sint elemente componente ale fiectirui act operator. Efectuarea wnei intervenii operatorii obligt chirurgul la o bunt Pregiitire de specialitate, Ia cunousterea anatomiei regiunit respective, la constiinciozitate si la un inalt simt de raspundere, calititi: necesare tuturor celor care practicé aceasta specialitate, AUTORUL|. INSTRUMENTARUL CHIRURGICAL Instrumentarul folosit in chirurgie este foarte variat, find alcdtuit din numeroase tipuri si forme de obiecte destinate indeplinirii unor anume manevre sau operatiuni, Cunoasterea lui amanuntité. precum si folosirea corespunzatoare este obligatorie pentru orice medic care prac- tic chirurgia, in scopul de a-i permite efectuarea actului operator in conditii optime si de eleganta tehnica, Desi cartea de fat trateazi numai unele tehnici elementare de chi- Turgie, care nu necesita un instrumentar prea bogat, am considerat util ¢a 88 prezentém mai pe larg instrumentarul chirurgical care se utilizeaz& in aproape toate interventiile de chirurgie generala; aceasta, pe de o parte, pentru faptul cA posibilitatea de informare asupra existentei si folosirii Jui este redusA pentru cei care incep ucenicia in aceasté spe- cialitate, iar pe de alta, pentru cé manevrarea lui face parte integran| din regulile elementare ale tehnicii chirurgicale. Acest instrumentar, pe care-] denumim comun, este completat cu o serie de alte instrumente denumite speciale, destinate interventiilor pe anumite sisteme, organe sau regiuni si care sint vazute, studiate si folosite in timpul stagiului la specialitatile chirurgicale respective: neurochirurgie, ortopedie, chirurgie cardiacd ete, Pentru informarea mai largd asupra existentei tipurilor de instru- mentar chirurgical, se pot consulta cataloage de instrumente si aparate medicale editate de diverse fabrici sau firme. Instrumentele chirurgicale se fabricd din metale rezistente care sa permitd curdtirea perfect si sterilizarea lor. In afar de aceste calitati ele trebuie sa fie usoare, simple si manevrabile {ra dificultate, Inainte, se fabricau din aliaje sau din ofeluri nichelate sau cromate. Inconvenien- tul consta in faptul cé, dupa un numar de sterilizari, se produceau fisuri sau degradari ale nichelajului sau cromajului care nu mai asigurau cali- tatea sterilizarii si faceau instrumentul inutilizabil. Astazi, pentru fa- bricarea instrumentarului chirurgical se folosese, din ce in ce mai mult, ofeluri inoxidabile care, pe linga rezisten{A si elasticitate, asigura si folosirea lor indelungaté prin mentinerea calitatilor exterioare la un numar infinit de sterilizariTh fara noastrd ca si in multe alte (ari, instrumentarul chirurgical precum si mobilierul sint standardizate. Intre diverse firme sau fabrici de instrumente chirurgicale, pentru acelasi tip de intrument, pot exista diferente privind dimensiunile, articulafia, sau calitatea metalului din care este confectionat. Dimensiunile si forma instrumentelor sint adaptate in raport de re- giunea la care se lucreazi precum si in functie de organul pentru care au fost destinate. De exemplu, pentru chirurgia in suprafat&, se foloses instrumente de dimensiuni mici (9—14 cm lungime), in timp ce pent profunzime utilizim instrumente mai lungi (15—35 cm). Pensele dest nate clamparii unui pedicul vascular au forme si dimensiuni in functie de localizarea si marimea acestuia PASTRAREA $1 CONSERVAREA INSTRUMENTELOR Instrumentele care nu se folosesc curent se pastreazd in cutii de metal, nichelate sau cromate, sau in cutii din aluminiu si se protejeazd Pe suprafata lor si la articulatii cu un strat subtire de vaselind sau sint invelite in hirtii vaselinate pentru a impiedica orice coroziune. Ele sint depozitate in magazia sali de operatie. Instrumentele care se folosesc curent sint aranjate pe tipuri de interventii (mici sau mari) tot in cutii de metal, se sterilizeazA zilnic si Se pistreaza in silile de operatii CLASIFICARE Cuprinzind o gama foarte larga, instrumentarul chirurgical este grou de clasificat dupa criterii stabile. De obicei, clasificarea instrumentelor cel mai utilizate in chirurgie, se face, grupindu-le in diverse categorii, in functie de intrebuintarea lor dupé cum urmeaza: instrumente pentru taiat; instrumente pentru hemostaza; — instrumente de prindere si prezentare a tesuturilor; — depairtitoare; — instrumente pentru sutura tesuturilor; - instrumente speciale; — instrumente diverse. DESCRIERE $1 INTREBUINTARE* INSTRUMENTE PENTRU TAIAT Pentru sectionarea fesuturilor si a organelor, se folosese bisturie, cutite pentru amputatie, foarfece, ferastraie, dalti si osteotoame. + Alaloritatea fotografiilor au fost reproduse din volumul ,Instrumente, aparate Si materiale destinate practicii medicale*, Ed. Medical, Bucuresti, 1074 10 ‘Bisturiile sint alcdtuite dintr-un miner si o lama thioas’. La unele tipuri de bisturie, lama face corp comun cu minerul (fig. 1.1) in. timp ce la alte tipuri, lama se poate schimba fiind destinatA unei utilizari unice (fig. 1.2). La rindul lor, lamele au dimensiuni si forme variate in raport cu destinafia lor pentru seetiunea unui anumit fesut sau organ. Fig. 14. — Bisturiu chirurgical cu diverse tipuri de lame. Fig. 1.2. — Bisturiu chirurgical cu lam amovil us — bisturie cu lam mon- tata; jos — diverse tipuri de lame, Astfel, unele sint mai late, cu virful semioval si’se folosese pentru in- cizii cutanate, altele mai inguste, cu virful ascufit folosite pentru cir- cumcizia unor orificii sau traiecte fistuloase seurte, altele cu virful indoit etc. (fig. 1.2 jos). Montarea lamei la miner se face cu ajutorul unej pense Péan: se prinde porjiunea lata, la nivelul muchiei si se fi- xeazi in locagul de pe miner, prin alunecare dinainte-inapoi. Scoaterea lamej se face prin prinderea ei cu pensa, la nivelul opus virfului, ridi- carea din locasul respectiv si alunecare in sens invers, La acelasi miner se pot monta mai multe tipuri de lama. Bisturiul electric foloseste, pentru sectiunea_{esuturilor, curentul electric. Este o lama subtire din metal, in legaturA cu un miner ce are un intrerupator care se continua cu un conductor montat la un trans- formator ce se alimenteazA«de la refeaua electrica comun& si care transforma curentul electric de la 220 V la 6 V si la 7,5 A. Datorita rezistentelor electrice pe care le are, intensitatea curentului poate fi variabila, servind fie pentru electrosectiune, fie pentru electrocoagulare (fig. 1.3). Se foloseste pentru sectiunea altor fesuturi in afara tegumente- lor (fesut celular subcutanat, mugchi, aponevroze) asigurind in acelasi timp si hemostaza prin ¢lectrocoagulare (mai ales in interventii oncolo- gice). Nu se utilizeazi pentru incizia tegumentelor deoarece electrocoa- iFig, 1.3, — Bisturiu electric: Jama montata la mini gularea vaselor intradermice si subdermice, impiedic& sau ingreuneazA cicatrizarea, Cufitul pentru amputatie (fig. 1.4) serveste pentru sectiunea in bloc a tegumentelor si partilor moi subiacente. Pentru aceasta el trebuie sa fie solid, s4 ofere 0 buna prizd (lungime 16—20 cm) si bine ascutit. Lama are lungimi diferite in raport cu regiunea de amputat. Fig. 1.4. — Cutit pentru amputafie cu lame de diverse dimensiuni. 12Foarfecele sint aledtuite din doua parti articulate in cruce si cu- prind: — lamele taioase, care formeaz4 partea activa a instrumentului; — bratele prevazute cu inele ovalare sau rotunde la capete, pentru introducerea degetelor; — articulajia care poate fi demontabilA sau nu, gi este de diverse tipuri. Fig. 1.5. — Tipuri de foarfe- ce: a. drepte si curbe cu vir- ful ascutit sau bont; b. mo- del Nelson-Metzenbaum, pen- tru disectii si sectiuni de te- ‘suturi fine.Lungimea foarfecelor este cuprinsd intre 12—35 em, dup cum so folosese in suprafata sau in profunzime. Lamele pot fi mai scurte sau mai lungi, drepte, curbe sau cudate in 1. si cu virful ascufit, oval sau patrat, in raport ci destinatia lor (fig. 1.5 ab). Cele cu lame scurte gi groase se folosese in suprafat, pentru se fesuturilor sau a organelor groase si a firelor. Foarfecele fine so util Zeazi la disectii si sectiuni de seroase, vase sau fesuturi, in suprafata sau in profunzime (fig. 1.5 b). Fig. 16. — Tipuri de ferastraie: a. cu arbor model Collin; b. cit mobil, model Chariére; ©. de'strma, model Gi- Ti (in stinga, sirma; dreapta, minerul), Ferdstraul serveste pentru sectiunea oaselor. In raport de regiunea Pe care 0 operdm sau osul care se secjioneaza, se utilizeaz’ mai multe tipuri de ferastraie: — Ferastraul cu arbore, model Collin (fig. 1.6 a), este format di fr-un cadru metalic cu miner. In cadru se pot fixa lame cu latimi varia~ 44bile, in pozitii diferite, in raport cu sectiunile ce urmeazé a fi ficute. Se foloseste pentru sectiunea oaselor groase. — Ferdstraul cu dos mobil, model Chariere (fig. 1.6 b) are o lam& lata fixaté la miner gi serveste pentru sectiunea oaselor groase. Pentru a nu se Indoi, lama este mentinuti in pozitie de o aplicé metalicd in forma de sant, ce se fixeazi pe miner gi pe dosul lamei. Iti: a. contracotita; b. dreapta, Pig. 1.7. — Tipuri de dai del Lambotte; c. pentru coloan vertebral, model Brune! ESS 1.8. — Osteotoame diverse: @. cleste pentru tXiat oase, model Liston; b. tipuri de costotoame. Fig. 15— Ferdstraul de sirma, model Gigli (fig. 1.6 ©) este alc&tuit din mai multe sirme de ofel risucite ca un cablu si cu margini tdioase. La capele este prevazut cu doua inele de care se prind minerele. Se folo- segte pentru sectiunea oaselor late (dup’ trepanatii craniene) sau in regiuni fn care nu se pot folosi celelalte tipuri de ferdstraie. Pentru dirijarea sirmei se folosese conductori de diverse forme, in raport cu regiunea pe care se opereaza. Dalia se intrebuinteaz’ pentru sectiunea oaselor sau pentru prele- varea de grefoane osoase. Daltile au virful tesit si pot fi drepis sau curbe, sau pot avea forme speciale in raport de scopul urmarit (fig. 1.7) Osteotomul are aspectul umuj cleste, de forme diferite, drept sau curb, eu una sau mai multe articulagii, cu brate solide si cu lame scurte, groase si ascufite, pentru a putea sectiona oase de grosimi mici (falange, coaste, apofize vertebrale) (fig. 1.8 a). Pentru sectitinea coastelor, osteo tomul are forme adaptate acestora $i poart& numele de costotom (fig. 1.3 b) INSTRUMENTE PENTRU HEMOSTAZA Pentru hemostaza provizorie, in timpul actului chirurgical, s2 folo- Sese pense autostatice de diverse tipuri, adaptate topografiei pe care Se opereaza, profunzimii si calibrului vasului, Pensa pentru hemostazi este formaté din doua parti articulat cruce, ca si foarfecele. Orice pensa are trei elemente: — Partea activa sau ,muscitoare“, este cea care prinde fesutul sau vasul care singereazi; ea are 2 brate drepte sau curbe, scurte si cu striuri wansversale pe fefele lor interne (fetele care se aldtura) pentru a nu derapa; virful bratelor poate fi mai lat sau mai ingust, mai rotund sau mai ascufit, terminat simplu sau cu ghiare care se intrepdtrund, asi- gurind o buna priza; de asemenea, poate avea alte forme, adaptate vasu- Jui sau tesutului care singereaza; — bratele pensei pot fi mai lungi sau mai scurte, in functie de profunzimea la care se opereara si sint terminate cu inele pentru intre- ducerea degetelor; la locul de unire a bratelor cu inelele, pe fata lor interna, se gaseste sistemul de fixare a pensei, format din 2—7 dinti, cu o-pant& dreapta si alta tesitd, care se suprapun prin apropierea bra. felor, pensa rdminind fixa; in | \ i | tN 5 ; ( | io 2 a : ; in | \ ieee a a 1 \ 4 Se ee. ae a e Fig. 1.9. — Tipuri de articulatie a penselor: a. intrepatrunsd; b, cu surub, plata; c. cu surub, simpla; d. cu clap; e. cu clapa dubla. 16Fig, 110. — Pense tip Péan: a. Pensa Péan; . pense tip curbe (dreapta). — articulatia pensei este di- feriti in raport de firma produ- cdtoare; ea poate fi intrepatrunsa, cu surub-plata, cu surub-simpla, cu clapa sau cu clap& dubla, fixi sau demontabila (fig. 1.9). In functie de calibrul vasu- lui care singereazA si de {esutul interesat, hemostaza se face cu pense mai groase sau mai fine. Din acest punct de vedere, deo- sebim mai multe tipuri de pense. Pensa Péan (fig, 1.10) are partea museatoare mai lata, scur- tA si cu virful rotund. Bratele ac- tive pot fi mai ascutite, drepte sau curbe, dar nu au dinfi la virf. Se foloseste pentru hemostaza va- selor din suprafajé, acolo unde nu este pericol de derapare, Pensa Kocher (fig. 1.11) are partea activa cu brate drepte Fig. 1.11. — Pense tip Kocher: dreapti si curba, 2 — Tehnici elementare de chirurgie a7Sau curbe, mai subjiri $i terminate in virf cu ghiare care se intrepitrund, impiedicind astfel deraparea. Este o pens solidi care striveste fesuturile Pe care se aplicd. Pentru aceasta, se utilizeazd la hemostaza vaselor de calibru mic si mijlociu, in fesuturi unde se pot produce derapari, precum si pentru prinderea unor {esuturi sau formatiuni anatomice solide Pensa model Halstead (fig. 1.12) este de dimensiuni mici, cu virful efilat, drept sau curb si prevaizut cu dinfi ce se intrepitrund’ Se tntre- \h. ) Pig. 1.12. — Pensa model Halstead: dreapta si curba, At K i ne Fig. 113. — Pensa Mosquito: dreapi si curba, 18buinteaz pentru hemostaza pediculilor mici, din jesuturi friabile, de suprafata (tiroida de exemplu), pentru a nu derapa. Pensa Mosquito (fig. 1.13) este usemindtoare cu cea model Halstead, Cu deosebirea cd nu are dinti. Se foloseste pentru hemostaza vaselor mici, tot in tesuturi friabile. Pensa model Faure (fig. 1.14) are o lungime de 20—25 cm, este mai solidd si cu bratele active scurte sigroase, drepte sau. curbe si Fig. 1.14. — Pensa model Fig. 1.15. — Pensa pentre pedicul renal, Faure, model Guyon, ¢ prevazute cu dinti care se intrepitrund. Se foloseste pentr gnor vase de calibru mijlociu si mare, oferind 0 bund pri * frecvent, se foloseste pentru hemostaza arterei uterine. Pensa de pedicul renal model Guyon (fig. 1.15) are lungimea de 25,89 cm, braje solide si partea activa curb& (1/3—2/3 din cere) adap- {at topografiei vaselor ce formeazi pediculul renal, pe care il clampead in caz de nefrectomie. Pensa Satinské (fig. 116) are brajele functionale lungi, clastice, cu dubla curbura si fara dinti. Datorita clasticitatii, nu zdrobeste vasul pe cate se aplicd. Se foloseste pentru hemostaza’ plagilor vasculare si mai ales a plagilor Jaterale.ale venelor de calibru. mare, datoritt dublei sale curburi. Mention’m cé aceasta pensa, a fost conceputa si descrisi, pentru prima data de prof. Ianeu Jianu, dar inventia nefiind publicati in re- hemostaza Cel mai 19iste straine, in limbi de circulajie mondial, nu a fost cunoscuti pind Ja prezentarea ei de ctre Satinski. Pensa model Dieffenbach (tig. 1.17) are lungimi variabile si este formata din doua braje fixate la un capat, care se ineruciseaza Ja mijloe sau in 1/3 distala, permitind 0 apropiere elasticd a capetelor libero, Acestea sint mai inguste sau mai late, in raport cu lungimea pensel, i ao Fig. 117. — Pensa model Diefenbach (bull-dog), BF Curbe, cu capetele rotunde si striuri transversale pe fetele interne. Se uutilizeazi pentru hemostaza unor vase de calibru’ mic ‘simi lociu, in cazul suturilor vasculare, deoarece realizeazd 0 compresie blinds vasului, f&r& lezarea endoteliului, 20