Proiect finanţat de

UNIUNEA EUROPEANA
 CUPRIS

Cap. Denumire Capitol Pagina

I Despre egalitatea de şanse 2

II Egalitate de şanse din perspectiva accesului la educaţie 6

III Discriminarea 12

IV Stereotipuri şi prejudecăţi 19

V Jocuri de rol şi Exerciţii 21

VI Stiaţi că? 34

VII Egalitatea de şanse în Uniunea Europeană 35

VIII Egalitatea de şanse în România 37

Bibliografie 40
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Intâlnim azi mai multi termeni de genul “egalitate în drepturi”, “egalitate de gen” “egalitate
de şanse”, care în principal exprimă lucruri asemănătoare.
Egalitatea în drepturi în termeni juridici poate fi definită ca fiind egalitatea cetăţenilor în faţa
legii şi autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
Egalitate de gen - Acest concept se referă la norme, valori, atitudini şi percepţii necesare
realizării condiţiei de egalitate a şanselor pentru femei şi bărbaţi fără a neutraliza diferenţele
biologice dintre aceştia.
Există prejudecăţile de gen care sunt ideile preconcepute, care operează etichetări din perspectiva
a ceea ce este predeterminat ca admis/respins, întrucât o persoană este bărbat sau femeie.
Exemple: Prejudecăţi de gen
Dacă eşti băiat, nu ai voie să plângi.
Dacă eşti femeie, nu ai voie să fluieri.

Egalitate de şanse
Prin egalitate de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi se înţelege „luarea în considerare a
capacităţilor, nevoilor şi aspiraţiilor diferite ale persoanelor de sex masculin şi feminin şi
tratamentul egal al acestora”.
A trata două persoane în mod egal nu înseamnă a le trata la fel! Dimpotrivă! A asigura egalitatea
de şanse înseamnă să iei în considerare contextul specific care influenţează persoana în cauză şi
să permiţi fiecărui individ să îşi folosească întregul potenţial, fără a-i impune limitări care nu
sunt întotdeauna specifice persoanei sale.
Exemplu: Leul se adresează animalelor şi păsărilor “Pentru a ne asigura că vom avea un
proces de selecţie corect, cu toţii veţi da aceeaşi probă. Respectiv, va trebui, cu toţii, să vă
urcaţi în acest copac.”

2 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

..... va trebui,
cu toţii, să vă
urcaţi în acest
copac

Sursa: www.ndpgenderequality.ie

Egalitatea de şanse pentru femei si bărbaţi este un ideal care nu se construieşte, de azi pe mâine,
ci este un proces care , odata început, trebuie continuat, întreţinut, dezvoltat, pentru că are şi o
latura care vizează "mentalitatea”, care se schimba cel mai greu...

Daca este să privim în istorie în perioada timpurie a Antichităţii, femeile deţineau un loc
privilegiat în sânul societăţii, aşa cum aflam de la Herodot sau Plutarh, care vorbeau
despre „meritele femeilor“.

Mai târziu însă o data cu înmulţirea războaielor, rolul femeii s-a restrâns la preocupări
eminamente casnice. Succesele repurtate pe câmpul de luptă au adus cu ele importante avantaje
economice şi schimburi comerciale şi culturala nemaiîntâlnite pana atunci, care au conferit
bărbatului o poziţie privilegiată. Astfel, dreptul roman îl menţionează pe „pater familias“ (şeful
familiei), care îşi exercita autoritatea asupra tuturor persoanelor (soţie, copii, nepoţi de fiu) şi
bunurilor existente într-o familie. Iniţial, căsătoria romană se înfăptuia prin trecerea femeii sub
puterea bărbatului, cu bunurile dotale pe care le deţinea si asupra cărora nu mai avea nici un
drept. Din momentul încheierii căsătoriei, femeia era considerată, din punct de vedere juridic,
fiică a lui “pater familias”, aspect ce avea consecinţe pe plan succesoral. Doar la moartea soţului
ei, femeia şi copiii acesteia se puteau emancipa, având dreptul de a încheia acte juridice în nume
propriu.

3 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Prima breşa, care întrezărea oarecum activismul feminist, a reprezentat-o consacrarea de către
Revoluţia Franceză a drepturilor individuale şi a principiului egalităţii între indivizi.

În 1908 a fost organizata prima Zi a Femeilor, cu manifestaţii de amploare, prin care se solicita
recunoaşterea unor drepturi economice şi politice. Una dintre protagonistele mişcării de
emancipare, socialista americana Lena Lewis, declara ca nu exista motiv de sărbătoare, ci este
doar momentul ce marchează „toate luptele ce aveau să vină “. În România, femeilor li s-a
acordat drept de vot pentru prima data prin Legea electorala din 1918 ale cărei prevederi au fost
înglobate în Constituţia din 1923.

La nivel mondial, sub egida ONU, a avut loc, la Beijing, în 1995, ultima Conferinţă dedicată
problemelor femeii. Principalele obiective care sunt cuprinse în Documentul final al celei de-a
IV-a Conferinţe au fost incluse şi de ţara noastră într-un Plan Naţional de Acţiune şi se refera la:
crearea şi dezvoltarea unor mecanisme instituţionale care să coordoneze politicile de promovare
a femeii; îmbunătăţirea situaţiei economice a femeii prin acces nediscriminatoriu pe piaţa
muncii; prevenirea şi soluţionarea manifestărilor violente îndreptate împotriva femeii şi
copilului; instituirea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în toate domeniile; contribuţia
consecventa şi mai substanţială a femeilor la procesul decizional.

Măsurile pentru promovarea drepturilor femeii s-au concretizat în adoptarea unui act normativ
care reglementează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi (Legea 202/2002), modificarea
Codului penal, prin introducerea infracţiunii de hărţuire sexuală şi a unor variante agravante la
infracţiuni consacrate (lovirea sau alte violente, vătămarea corporală, vătămarea corporala grava
– art. 180-182 Cp) pentru a descuraja fenomenul violentei domestice şi noul Cod al muncii (art.
5, art. 6 alin. 2).

Potrivit Legii 202/2002, în domeniul relaţiilor de muncă, angajatorii au obligaţia de a insera în

cuprinsul regulamentelor de organizare şi funcţionare şi în cele de ordine interioara menţiuni
privind egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţii, femei şi bărbaţi.

Obţinerea unui loc de muncă nu poate fi condiţionată de efectuarea unui test de maternitate, cu
excepţia acelor activităţi care presupun condiţii deosebite de prestare a muncii. Hărţuirea sexuală
constituie o problema des întâlnită în cadrul unor firme, motiv pentru care sancţionarea acestui
comportament este notabila. Victima hărţuirii poate formula sesizări, reclamaţii, plângeri către
angajator sau împotriva acestuia, daca este implicat.

4 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Angajatul, aflat în aceasta postură, va beneficia de asistenţă din partea sindicatului, iar în lipsa
acestuia de la reprezentanţii salariaţilor. Dacă medierea antamată în cadrul firmei nu a avut sorţi
de izbândă, persoana în cauză va sesiza, în termen de 1 an, instanţa de judecată competentă,
pentru a-i fi soluţionata plângerea. Introducerea unei asemenea reclamaţii nu poate constitui
motivul modificării contractului individual de muncă sau a concedierii persoanei lezate prin acel
comportament inadecvat.

Conform art. 13 din Legea 202/2002, la negocierea contractului colectiv de muncă la nivel
naţional si a celui la nivelul firmei, părţile contractante (angajatorii si sindicatele) vor include
clauze de nediscriminare.

În domeniul educaţional, femeile beneficiază de aceleaşi drepturi de care se bucură şi bărbaţii, în

privinţa accesului la toate nivelurile de instruire, formare profesională şi perfecţionare.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării are obligaţia de a selecta acel material curricular conceput în
spiritul egalităţii de şanse.

Accesul la sănătate, cultura si informare trebuie să fie, de asemenea, nediscriminatoriu.

În ceea ce priveşte participarea femeilor la luarea deciziilor, legea stipulează intr-o manieră
evazivă obligaţia autorităţilor publice centrale şi locale de a se ajunge la o reprezentare echitabilă
si echilibrată a femeilor si bărbaţilor. Inexistenta sancţiunii şi a unei autorităţi care să
monitorizeze cât de prezente sunt femeile la luarea actului decizional golesc de conţinut obligaţia
juridica si o transforma într-o simplă recomandare.

Oare câte crâmpeie normative din fasciculul legislativ în domeniu vor avea şansa de a străbate
prisma mentalităţilor autohtone si vor răzbate în cotidian?

5 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Ce prevede legislaţia în domeniu?

Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în ceea ce priveşte accesul
fetelor/femeilor şi băieţilor/bărbaţilor la toate nivelurile de instruire şi de formare profesională,
inclusiv ucenicia la locul de muncă, la perfecţionare şi, în general, la educaţia continuă.
Instituţiile de învăţământ de toate gradele, factorii sociali care se implică în procese instructiv-
educative, precum şi toţi ceilalţi furnizori de servicii de formare şi de perfecţionare, autorizaţi
conform legii, vor include în programele naţionale de educaţie teme şi activităţi referitoare la
egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.
Este interzis să se solicite candidatelor, la orice formă de învăţământ, să prezinte un test de
graviditate şi/sau să semneze un angajament că nu vor rămâne însărcinate sau că nu vor naşte pe
durata studiilor.
Care sunt instituţiile cu responsabilităţi în domeniu?
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care:

are obligaţia să asigure instruirea, pregătirea şi informarea corespunzătoare a cadrelor
didactice, la toate formele de învăţământ, public şi privat, pe tema egalităţii de şanse pentru
femei şi bărbaţi;

trebuie să promoveze acele manuale şcolare, cursuri universitare, ghiduri pentru aplicarea
programelor analitice care să nu cuprindă aspectele de discriminare între sexe, modele şi
stereotipuri comportamentale negative în ceea ce priveşte rolul femeilor şi al bărbaţilor în
viaţa publică şi familială;

prin inspectoratele şcolare teritoriale trebuie să asigure includerea în planurile de învăţământ
şi în alte instrumente curriculare, precum şi în activitatea curentă a unităţilor de învăţământ a
măsurilor de respectare a principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.
Instituţia la care se pot face plângeri în cazurile în care apar discriminări în sistemul de educaţie
este Consiliul aţional pentru Combaterea Discriminării.

6 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Discriminările de gen din domeniul educaţional nu se manifestă preponderent prin limitarea

accesului la sistemul de învăţământ pe criteriul de gen, ci, mai ales, prin intermediul anumitor
mesaje pe care le transmite şcoala. Studiile arată că manualele şi programele şcolare sunt
construite astfel încât modelele masculine sunt mult mai prezente şi mai bine valorizate, rolurile
femeilor reducându-se la cele din sfera vieţii private.

O cercetare realizată de către o echipă a Facultăţii de Studii Politice din Bucureşti arată că 76.7%
dintre cele 176 de cadre didactice intervievate ar recomanda meserii diferite pentru fete/ băieţi.
Aceleaşi cadre didactice prezintă următoarele opţiuni de meserii şi profesii ca fiind potrivite
pentru fete şi baieti:

meserii doar pentru băieţi:
o informatician, politician, teolog, doctor
o arhitect, mecanic auto, pilot,
o sportiv, cascador, ofiţer, gardian,
o broker, finanţist;

meserii doar pentru fete:

o asistentă medicală, asistentă socială, manichiuristă, coafeză,
o cosmeticiană, stewardesă, decoratoare,
o secretară, bibliotecară,
o traducătoare, fotomodel, funcţionară,

7 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

o contabilă, babysitter;

meserii pentru fete corelate celor pentru băieţi:
o asistent manager pentru fete – manager pentru băieţi,
o operator PC pentru fete informatician pentru băieţi
o educatoare, învăţătoare pentru fete, profesor pentru băieţi
o medic pediatru pentru fete – chirurg pentru băieţi;

meserii recomandate fetelor şi băieţilor: patiser, bucătar, avocat, actor, cofetar

Pentru ce meserii optează în general fetele şi băieţii?

Potrivit unui studiu realizat de către Institutul de Ştiinte ale Educaţiei, majoritatea fetelor vor să
devină învăţătoare sau profesoare. Alte profesii pentru care mai opteaza fetele sunt cele de
avocat, economist, ziarist, asistent medical sau secretară. În schimb, băieţii vor să ajungă
informaticieni, cadre militare, ingineri, preoţi sau antrenori. Diferenţe în alegerea meseriei, între
fete şi băieţi, se constată şi în cazul unor profesii manuale: spre deosebire de băieţi, care vor să
devină dulgheri, zugravi, şoferi, fetele au în vedere meserii precum croitoria. Potrivit aceluiaşi
studiu, există profesii care, prin excelenţă, “aparţin” fetelor, cum ar fi cea de asistentă medicală
şi de secretară.

Cum sunt luate deciziile privind cariera la fete şi băieţi?

Cei mai mulţi dintre elevi afirmă că familia a avut rolul cel mai important în luarea deciziilor
asupra viitoarei cariere. Aproape 50% din elevi declară că nu i-a sfatuit nimeni în alegerea
profesiei, printre aceştia regăsindu-se şi cei care nu ştiu încă ce profesie să aleagă.

Doar 7% din elevi consideră cadrele didactice ca principal factor de influenţă în alegerea unei
meserii, ceea ce, spun cercetătorii, confirmă deficienţele în activitatea de informare, consiliere şi
orientare pentru carieră a elevilor, desfăşurată de cadrele didactice.
Ex. Cristiana a terminat un liceu bun şi a fost o elevă cu note peste 8. Ea a fost sfătuită de
părinţi să meargă spre o facultate tehnică (electronică), a dat examen şi a reuşit. In primul an de
învăţământ a abandonat din lipsă de acomodare spune ea, a conştientizat însă că nu are abilităţi
pentru cariera începută. S-a întors în oraşul unde a absolvit liceul şi acum participă la şedinţe
de consiliere şi orientare pentru carieră.

8 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Bune practici în sistemul de educaţie pentru susţinerea şi promovarea egalităţii de

şanse pentru femei şi bărbaţi

Elaborarea de manuale, cursuri universitare, ghiduri care nu cuprind aspecte
discriminatorii de gen;

Includerea în programele de învăţământ a măsurilor de respectare a principiilor egalităţii
de şanse pentru femei şi bărbaţi. În cadrul unor astfel de programe este de dorit să fie
gândite şi practicate în mod curent exerciţii care se referă la demontarea prejudecăţilor şi
a stereotipurilor. În iniţierea unei lecţii, dar şi în finalizarea ei, în sensul aplicării
cunoştinţelor dobândite, este necesară valorificarea experienţei de viaţă cotidiană a
elevelor şi elevilor;

Prin tehnicile de lucru utilizate, se poate urmări valorizarea în egală măsură a abilităţilor
fetelor şi băieţilor:
o dezvoltarea unui tip de inteligenţă emoţională, complementară celei cognitive;
o experimentarea diverselor raporturi de autoritate între fete şi băieţi
o autoevaluarea şi evaluarea performanţelor colegelor şi colegilor;
o perfecţionarea stilului de comunicare şi valorizarea limbajului non-verbal;

Reprezentarea în mai mare măsură a sferei vieţii private în formularea viitoarelor
programe şi manuale şcolare;

Structurarea modulelor din cadrul diverselor materii opţionale astfel încât să nu
favorizeze împărţirea elevilor în grupe după considerente de gen (cum este cazul
disciplinelor Gastronomie, la care de regulă participă fetele şi Educaţie tehnologică, la
care de obicei participă băieţii).

Rele practici
Care ar fi unele cauze pentru care uneori educaţia nu ofera egalitate de şanse ?

Sărăcia
Ex. Povestea lui Angelo. Un nume care ar putea face cinste Romaniei in viitor. La doar 8
ani, el este un copil ce are o pasiune nobila - vioara, profesorii considerându-l un mic
Paganini al Tomisului. Studios, dedicat, serios, buchiseşte partiturile pentru a scoate apoi,
din mâinile sale micuţe, melodii fermecătoare. Exista, insa, pericolul ca viitorul sa nu mai
răsune de notele care se desprind plutind din arcuşul mânuit de Angelo. Părinţii au doar
şapte clase, tatăl şomer a lucrat pe unde a putut, mama a plecat in Italia sperând să câştige
mai bine pentru a le asigura copiilor un viitor.

9 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Mirajul strainătăţii este o cauză pentru care mulţi copii părăsesc şcoala de timpuriu
“Ce invatam in Romania la 13 ani in Spania învăţ la 16”, mărturiseste o fosta eleva care
vrea sa-şi urmeze părinţii.

Minorităţile se confruntă cu un tratament inegal
„Când ne uităm la omul modern trebuie să recunoaştem că el suferă de o sărăcie a
spiritului care contrastează puternic cu abundenţa tehnologică. Am învăţat să zburăm ca
păsările, am învăţat să înotăm ca peştii, şi nu am învăţat încă să ne purtăm unii cu alţii ca
fraţii şi surorile.” (Dr. Martin Luther King liderul mişcării civice de emancipare a
americanilor africani din SUA )

Copiii care diferă între ei – mai inteligenţi, mai mari,mai mici, de o altă culoare a pielii, cu
un alt accent – uneori devin ţinta batjocurii sau agresiunilor din partea colegilor lor.
Fetele sunt mai des victime ale umilinţelor decât băieţii. Băieţii comit 85 % din violenţele de
acest tip. Foarte puţine cercetări s-au efectuat asupra fetelor care ar săvârşi astfel de
acţiuni. 80 % dintre acţiunile violente în şcoli sunt comise de către elevii cu vârste între 12-
16 ani.

Copiii şi tinerii cu nevoi educaţionale speciale: termenul de defectologie reflecta in mod
clar tendinţa de concentrare asupra defectului, iar nu asupra copilului şi asupra valorii lui ca
fiinţă umană.
“Instrumentele folosite în general de profesor, si echipamentele suplimentare care ţin seama
de nevoile speciale ale acestor elevi sunt insuficiente sau inadecvate pentru a oferi egalitatea
de şanse. Cititoare de texte, softuri activare de voce, echipamente speciale pentru metoda de
scriere si imprimare în alfabetul Braille, iata doar câteva exemple de ustensile folosite în
predare, care mai ales in mediul rural lipsesc”

Închiderea temporară a şcolilor pe timpul iernii datorita lipsei de încălzire sau distanţele
foarte mari îngrădesc accesul elevilor la educaţie în mod egal.

Ce am putea face pentru a oferi tuturor aceleaşi şanse?

Motivarea elevilor pentru continuarea studiilor;

Lucrurile care contribuie cel mai mult la motivarea elevului:
- Entuziasmul profesorilor;
- Relevanţa materialului;
- Organizarea lecţiei;
- Nivelul potrivit de dificultate al materialului;

10 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

- Implicarea activă a elevilor;

- Diversitate;
- Relaţie potrivita între profesori şi elevi;
- Folosirea de exemple concrete şi lesne de înţeles
In loc de sintagme de felul: „ Iţi cer/ Trebuie/ Este neaparat etc” se pot folosi: „ Cred ca vei
găsi” sau „ Voi fi interesat în reacţia ta referitoare la...” etc.

Toleranţa şi acceptarea diferenţelor individuale (etnie, religie, rasă, copii cu cerinţe
educative speciale);

Dotarea corespunzatoare a şcolilor şi asigurarea condiţiilor minime pe timpul iernii;

Simplificarea curriculum-ului
Realitatea şcolilor româneşti ne arată ca aceste se confruntă cu dificultăţi în promovarea egalităţii
de şanse, pentru că există:

diferenţe de statut social;

discriminări de gen, de etnie ;

dezinteres, indiferenţă, intoleranţă ;
Pe scurt o strategie didactică care oferă oportunităţi egale de învăţare ar putea fi prezentată ca în
schema următoare.

Ce înseamnă strategii didactice care oferă oportunităţi egale de învăţare?

- a utiliza criterii comune

în evaluare

- a oferi tuturor elevilor o

cantitate egală de atenţie,
încurajare si consideraţie
- a crea aşteptări egale pentru
fete şi băieţi în ceea ce priveşte
succesul activităţii de învăţare

- a alege metodele didactice care să ia

în considerare aptitudinile, nevoile,
interesele individuale şi genul elevilor

11 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Ce este discriminarea?
Discriminare este orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă,
naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă,
handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV sau apartenenţă la o categorie
defavorizată, şi care are ca scop sau efect restrângerea sau înlăturarea recunoaşterii, folosinţei
sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ori a
drepturilor recunoscute prin lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice
alte domenii ale vieţii publice
Discriminarea implică să...

faci diferenţe între persoane, grupuri şi comunităţi, în dezavantajul unora dintre acestea;

excluzi anumite persoane, grupuri şi comunităţi de la activităţi, beneficii şi drepturi
conferite de lege;

restricţionezi unor persoane, grupuri şi comunităţi drepturi şi libertăţi conferite de lege;

tratezi preferenţial anumite persoane, grupuri, comunităţi, în comparaţie cu altele,
acordându-le privilegii primelor şi dezavantajându-le pe ultimele.

Tipuri de discriminare
Discriminarea pe criteriul sexului este orice diferenţiere, excludere sau restricţie bazată pe sex,
care are ca efect sau scop împiedicarea sau anularea recunoaşterii, beneficiului sau exercitării de
către femei, indiferent de statutul lor matrimonial, a drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale, în domeniile politic, economic, social, cultural, civil sau în orice alt domeniu.
O întâlnim atunci când:

Nu ai acces la un loc de muncă pentru că oferta de angajare este adresată doar bărbaţilor
sau femeilor;

Eşti hărţuit/ă sexual la locul de muncă ;

Ai fost concediată/exmatriculată pentru că eşti însărcinată;

Nu ai fost angajată sau primită la studii pentru că eşti însărcinată;

Nu ai fost angajat/ă pentru că doreşti să ai copii în viitorul apropiat.

12 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Exemplu de discriminare directă după criteriul sexului:

Anunţ în presă pentru oferte de serviciu: ”Angajăm şefă de magazin în următoarele condiţii:
experienţă minim 5 ani în comerţ, autoritară, organizată. Vârsta până în 30 de ani. Aspect fizic
plăcut, fără responsabilităţi familiale. Seriozitate maximă.”
Acesta este un caz de discriminare pe criterii de sex şi de vârstă.

Discriminarea directă se manifestă atunci când o persoană este tratată mai puţin favorabil decât
alta într-o situaţie comparabilă, pe temeiul apartenenţei sale la un anumit sex.
În legislaţia românească discriminarea directă este definită în mai multe acte normative. Astfel:

Legea nr. 27/2004 privind aprobarea OG nr. 77/2003 pentru modificarea şi completarea
OUG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare

Codul Muncii (Legea nr.53/2003)

Legea 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

Exemplu 1:
O persoană lucrează la fel ca şi colegul său. Dar această persoană
este plătită mai puţin pentru că are o dizabilitate.
Aceasta se numeşte discriminare directă.

Exemplu 2: refuzul de a angaja o persoana pentru ca este in vârstă sau este condiţionată de o
anumita vârstă impusă de angajator.

Discriminarea indirectă se manifestă atunci când o prevedere, un criteriu sau o practică aparent
neutră ar pune persoanele de un anumit sex într-o situaţie dezavantajoasă în comparaţie cu o
persoană de un alt sex, cu excepţia cazului în care prevederea, criteriul sau practica sunt
justificate în mod obiectiv de un scop legitim, iar posibilităţile de atingere a acestuia sunt
adecvate şi necesare.
Exemplu 1 de discriminare indirectă: Anunţ în presă pentru oferte de serviciu: ”Angajăm
persoană pentru vânzare confecţii, fără experienţă, cu permis de conducere auto pentru
profesionişti. Responsabilităţi: primirea şi verificarea mărfii, evidenţa registru vânzări,
vânzarea mărfii.”
Acest caz implică o discriminare indirectă după criteriul sexului. Bărbaţii, în mai mare măsură
decât femeile, au carnet de conducere profesionist.

13 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Intrucât cerinţele fişei postului nu justifică necesitatea acestei condiţii, anunţul poate fi
considerat ca fiind indirect discriminatoriu, pentru că dezavantajează femeile.

Exemplu 2:
O persoană doreşte să facă curăţenie într-un birou. Angajatorul
spune: vreau ca angajaţii să aibă o pregătire şcolară de bază.
Aceasta este discriminare indirectă deoarece pentru o astfel de
muncă nu este nevoie de educaţie formală.

Exemplu 3 : „ un magazin universal care prevede că nici o persoană cu fustă lungă nu poate
intra în magazin”, sau „un birou din cadrul guvernului care interzice intrarea persoanelor cu
capul acoperit”.
Aceste reguli, deşi formulate ca neutre la etnicitate, pot, de fapt, dezavantaja în mod
disproporţionat membrii anumitor grupuri minoritare, care au tendinţa de a purta fuste lungi sau
capul acoperit.

Exemplu 4: multe baruri sau restaurante interzic accesul romilor şi a altor persoane de culoare
sub pretextul că ei acceptă numai “ membrii de club” sau afirmând că au o petrecere privată.
Similar, după cum reiese din rapoarte, romilor care candidează pentru locuri de muncă li se
spune să vină la interviu, dar atunci când se prezintă la interviu iar persoanele care le oferă
slujba văd că sunt romi, candidatului i se spune că nu sunt posturi libere sau că au fost recent
ocupate sau anunţul la intrarea intr-o discoteca: "Accesul interzis persoanelor care poarta fuste
lungi, colorate si bani in par", care face referire indirecta la persoanele de etnie roma.

Discriminarea pozitiva
Măsurile de discriminare pozitivă sau măsurile afirmative au drept scop promovarea principiului
tratamentului egal pentru o anumită categorie de persoane, care la un moment dat sunt
dezavantajate în comparaţie cu majoritatea. Scopul lor este să ofere categoriei defavorizate o
serie de avantaje pentru stabilirea unor şanse reale de a avea acces la anumite drepturi. Una din
caracteristicile măsurilor de discriminare pozitivă (măsuri afirmative) este aceea că sunt

14 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

determinate în timp, adică sunt stabilite pe o durată limitată, presupunându-se că, la finalul
acestei perioade, cauzele dezavantajelor au fost eliminate
Exemple de măsuri de discriminare pozitivă:
1. Introducerea sistemului cotelor de reprezentare a femeilor (pe perioadă determinată) în
diferite domenii:

politică: introducerea cotelor de reprezentare pentru femei în alegerile parlamentare şi
locale (cel puţin 30% femei pe listele electorale, una la fiecare a treia poziţie, pentru a
beneficia şi de locurile eligibile);

poziţii de decizie: un procent obligatoriu de femei la diverse niveluri politice ale
administraţiei publice centrale şi locale, pentru asigurarea reprezentativităţii;

piaţa muncii: un procent obligatoriu de femei integrate pe piaţa muncii;

educaţie: un număr de locuri special rezervate femeilor în şcolile militare.

2. Alocarea unui număr de locuri la facultăţile de stat pentru candidaţii rromi, locuri finanţate de
la buget. De aceasta măsura vor beneficia de fapt cei mai avantajaţi membri ai comunităţii rrome
şi nu membrii săi cei mai defavorizaţi, adică cei care au fost expuşi cel mai mult unui tratament
discriminatoriu in trecut. Ea va penaliza însă tinerii non-rromi cei mai dezavantajaţi, căci, dacă
cei cu o situaţie materială bună vor putea sa frecventeze forme private de învăţământ, tinerii non-
rromi proveniţi din familii mai sărace nu vor avea această posibilitate.
Departe de a favoriza integrarea, discriminarea pozitiva produce tensiuni, animozităţi, conflicte
şi descurajează cooperarea prin intermediul competiţiei între indivizi.

Hărţuirea
Hărţuirea este, de asemenea, o formă de discriminare.
Exemplu 1: când un coleg te face “idiot” sau te porecleşte tot timpul. O purtare urâtă repetată
sau permanentă faţă de o persoană înseamnă tot hărţuire.
Exemplu 2: adresarea de către angajator a unor cuvinte jignitoare fată de un angajat de sex
opus.
Ce este hărţuirea sexuală?
Hărţuirea sexuală este definită de lege ca fiind “situaţia în care se manifestă un comportament
nedorit cu conotaţie sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect
lezarea demnităţii unei persoane şi, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant,
umilitor sau jignitor”.

15 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Unde apare hărţuirea sexuală?

Această situaţie se poate petrece în locul în care persoana respectivă îşi desfăşoară activitatea,
precum şi în afara acestuia: evenimente organizate, cursuri, conferinţe, întâlniri de lucru,
deplasări, team-building-uri.

Formele hărţuirii sexuale

Hărţuirea sexuală cuprinde o serie de comportamente care pot creşte în gravitate.
Formele sub care se manifestă se înscriu de la unele considerate “uşoare”, care nu cuprind
agresiuni fizice directe, până la cele grave, care pot merge până la tentativă de viol sau viol.
Forme fizice

săruturi

mângâieri, îmbrăţişări, atingeri ale corpului/hainelor

atingerea/frecarea aparent accidentală a unor părţi ale corpului altei persoane

blocarea trecerii, agresiune fizică

tentative de viol, viol etc.
Forme verbale

comentarii nedorite despre viaţa privată sau sexuală a persoanei

propuneri şi avansuri sexuale directe

discuţii explicit sexuale

remarci indiscrete

folosirea de expresii şi porecle cu conotaţii sexuale

insinuări de natură sexuală

comentarii sugestive despre înfăţişarea, corpul persoanei sau vestimentaţia acesteia

glume şi insulte obscene

emiterea de sunete cu caracter sexual, fluierături

ameninţări etc.
Forme nonverbale/posturale

gesturi sexuale sugestive

gesturi cu mâna, degetele, braţele sau picioarele

priviri lascive, studierea ostentativă a corpului unei persoane, diverse expresii faciale

invadarea spaţiului personal/intim al unei persoane prin apropierea nepermisă de acea
persoană

curtoazie exagerată, falsă

16 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

expunerea indecentă a unor părţi ale corpului etc.

Forme scrise/grafice

trimiterea unor poze/desene cu tentă pornografică

adresarea unor scrisori de dragoste indezirabile

trimiterea de mesaje, sms-uri, e-mailuri pornografice şi sau ameninţătoare

afişarea de poze pornografice, calendare, screen saver-uri, reviste sexi cu femei/bărbaţi

Forme psiho-emoţionale

ameninţări, constrângeri, abuz de autoritate prin condiţionarea obţinerii unor beneficii în
plan profesional (sau şcolar) de acceptarea comportamentelor de hărţuire

oferirea de cadouri cu tentă sexuală (lenjerie intimă, obiecte sexuale)

obligarea angajaţilor să poarte îmbrăcăminte sumară la locul de muncă

insistenţe privind acceptarea unei invitaţii sau a începerii unei relaţii, urmărirea persoanei

sabotarea muncii unei persoane

umilirea publică a persoanei

excluderea persoanei de la anumite activităţi, din echipe de lucru, de la întâlniri,
evenimente

Alte exemple de discriminare

Doriţi să cumpăraţi un bilet de avion. Dar găsiţi un aparat pe care nu-l înţelegeţi cum
funcţionează, nu înţelegeţi mesajele (sunt într-o limbă necunoscută d-voastră). De aceea, nu
puteţi cumpăra biletul.

Intraţi într-un magazin cu entuziasm să vă cumpăraţi ceva nou. Un alt client soseşte după
dumneavoastră şi este servit mai întâi. Dumneavoastră trebuie să aşteptaţi şi vă enervaţi.

Doriţi să locuiţi în propriul dumneavoastră apartament. Dar tutorii/părinţii dumneavoastră spun

“nu”. Nici măcar nu discută cu dumneavoastră despre acest lucru.
Toate acestea sunt exemple de discriminare.
Discriminarea doare!

Putem vorbi de discriminare şi atunci când o persoană este tratată „mai puţin favorabil” decât o
altă persoană în aceeaşi situaţie.

17 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Exemple:
- Acordarea unui salariu mai mic unei persoane de sex feminin faţă de o persoană de sex
masculin, deşi desfăşoară acelaşi tip de activitate şi în aceleaşi condiţii, încălcându-se
principiul „la muncă egală salariu egal”
- Refuzul de a angaja/a primi la studii o persoană de sex feminin pe motiv că este gravidă
sau are în îngrijire un copil
- Imposibilitatea unei persoane în scaun cu rotile de a intra într-un imobil, deoarece nu sunt
realizate amenajări corespunzătoare pentru accesul persoanelor cu handicap (de exemplu:
scări prevăzute cu elemente de siguranţă, rampe, uşi, care să permită manevrarea
fotoliului rulant, cu mânere care se apucă uşor şi care sunt amplasate la o înălţime
accesibilă, dispozitive şi echipamente de deplasare)
- Interdicţia, aplicată persoanelor de etnie rromă de a ocupa un loc de muncă sau de a intra
în anumite spatii publice: şcoli, spitale, biserici, etc

Imaginii discriminatorii

Un lanţ american de supermarketuri este supus criticilor după ce a redus preţul pentru păpuşile
Barbie negre, la aproape jumătate de preţ faţă de cele albe.

18 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

O prejudecată e definită ca: judecata care nu are o justificare raţională şi care, de obicei, este
eronată; opinie în general, fără verificare sau control critic.

Stereotipurile - stereotipiile sunt impresii, credinţe generalizate despre un grup social, atribuite
fiecarui individ considerat membru al respectivului grup. Ele sunt dobândite prin socializare, ca
scheme simplificatorii de gândire, gata formate care, desi au rolul de „economie a gândirii” ne
amprentează cu nişte clişee mentale de care greu ne putem elibera.

Stereotipurile de gândire vis-a-vis de femei ocupă un loc important în această categorie mai
largă, a ideilor preconcepute.

19 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Iată doar câteva: femeile bârfesc, femeile sunt greu de întreţinut, bărbaţii cred ca femeile vor să
le răpească libertatea, femeile conduc prost maşina, după căsătorie femeile se îngraşă, o femeie
nu trebuie să işi divulge vârsta, femeile frumoase nu sunt deştepte, bărbatul trebuie să facă
primul pas, femeile trebuie să se ocupe de treburile gospodăreşti, etc.

De multe ori comportamentul sau atitudinile noastre se bazează mai degrabă pe stereotipuri decât
pe realitate, mult mai nuanţată.

Mişcare feministă, printre altele, luptă de ceva vreme tocmai pentru eliminarea acestor
prejudecăţi şi categorisiri.

Stereotipurile şi prejudecăţile sunt metode de categorisire a lumii din jurul nostru.

„Prejudecata este părere fără judecată “ – Voltaire

De ce este firesc să vedem bărbaţi la braţ cu femei de cel puţin 2 ori mai tinere, dar facem o ştire
din faptul că Madonna are iubiţi de 23-24 de ani?

20 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

1. CUOAŞTEŢI-VĂ DREPTURILE!

Scop: conştientizarea egalităţii în drepturi a femeilor şi bărbaţilor.

Timp: 30-35 minute.

Materiale: o coală de hârtie, tablă.

Vârstă: 14-15 ani.

Desfăşurare: Pe o coală mare de hârtie într-un colţ e desenată o femeie şi în altul un bărbat. În
mijlocul colii sunt înscrise în mod haotic 10 drepturi şi libertăţi "preponderent" masculine şi
"preponderent" feminine. Timp de 10 min. fiecare din cele două grupe (una a băieţilor, şi alta a
fetelor) trebuie să repartizeze drepturile categoriei ce le deţine, în opinia lor. Raportorul anunţă
decizia grupului său. Elevii sunt provocaţi de către profesor la o discuţie contradictorie: d. fetelor
versus d. băieţilor.

2. MESAJUL DEATURAT

Scop: de a arăta posibilitatea şi consecinţele denaturării unei informaţii orale.

Timp: 15 - 20 minute.

Materiale: un text alcătuit de profesor (vezi exemplul) sau luat din presă, literatură.

Vârstă: 8 - 18 ani.

Conţinutul textului: "Colegului meu, Petrescu, i-a dispărut câinele Azor, care era nemaipomenit
de frumos. El a telefonat tuturor cunoscuţilor săi, dar fără nici un succes.

Doamna Plămădeală, o femeie foarte emotivă, întorcându-se seara târziu cu taxiul împreună cu
domnul Nicolescu, un bun amic al ei, de la ziua onomastică a mamei sale, femeie în vârstă, a
văzut nu departe de casa familiei Tănase, tot colegi de-ai săi de breaslă, un câine asemănător cu
cel al domnului Petrescu.

Deşi vremea era târzie, doamna Plămădeală a izbutit totuşi să-i telefoneze lui Petrescu pentru a-i
transmite vestea îmbucurătoare.

Domnul Petrescu, orientându-se după casele domnului Nicolescu şi ale domnilor Tănase, şi-a
căutat câinele timp de 3 ore-n şir pe lângă magazinul universal şi un bar de noapte şi spre
dimineaţă, după o noapte zbuciumată, nu s-a putut trezi pentru a pleca la lucru.

Doamna Tănase, înţelegându-i situaţia, a fost nevoită să-l înlocuiască pentru o zi."

21 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Desfăşurarea:

Conducătorul (un elev sau profesorul) va citi textul după ce va ruga 3 - 4 persoane să iasă din
clasă. Un elev, rămas în faţa grupului, ascultă cu atenţie pentru a-l reproduce altuia venit de
afară. Acesta din urmă va trebui să relateze cele auzite următorului de după uşă. Procedura
continuă în acelaşi mod până când ultima persoană intrată în clasă îşi prezintă varianta. Apoi
conducătorul reciteşte textul în întregime, pentru a putea compara cele citite cu varianta expusă
de ultimul participant.

Întrebări posibile:

• Care credeţi că este sensul acestei activităţi?

• Puteţi aduce un exemplu din viaţă când denaturarea informaţiei a cauzat un conflict?
• Aţi fi putut evita acel conflict?

3. DEFICIEŢE FIZICE

Scop: dezvoltarea capacităţilor empatice faţă de persoanele cu diferite deficienţe

Exerciţiile de acest fel pot servi ca pregătire a clasei pentru primirea în colectiv a unui nou elev
cu deficienţe fizice. Dacă asemenea elev există deja în clasa dvs., atunci conţinutul activităţii se
reduce la expunerea sentimentelor lui şi la atitudinea clasei faţă de acesta.

Cereţi-le elevilor să-şi expună cât mai sincer sentimentele şi gândurile în legătură cu simulările
de mai jos.

3.1 OAME*I CU DEFICIE*ŢE DE VEDERE

Materiale: panglică pentru legarea ochilor.

Desfăşurare:

Legaţi ochii unui participant. În decursul a 15 minute continuaţi lecţia în ritm normal, fără a
acorda atenţie celui care nu vede nimic. Urmează o serie de răspunsuri la întrebarea cum s-au
simţit colegii lui de clasă în această situaţie şi ce-ar putea ei întreprinde pentru a-l ajuta. Ar vrea
ei ca propunerile lor să devină realitate?

Variantă: Doi copii conduc un coleg legat la ochi prin curtea şcolii sau prin clasă. După 15
minute se schimbă rolurile("nevăzătorul" devine conducător de încredere şi invers). Apoi copiii
trebuie să răspundă la întrebările: Cum v-aţi simţit în fiecare postură? L-aţi ajutat pe "nevăzător"
sau aţi profitat de deficienţa sa (l-aţi lăsat să se ciocnească de bănci, să intre în gropi)? În al
doilea rol aţi acţionat în funcţie de tratamentul care vi s-a aplicat în primul rol? Ce sentimente
aveţi faţă de oamenii care toată viaţa au dificultăţile voastre din acest exerciţiu?

22 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

3.2 OAME*I CU DEFICIE*ŢE DE AUZ

Materiale: caschetă.

Desfăşurare:

Acelaşi elev care a activat în exerciţiul anterior îşi pune cascheta pe cap (sau îşi introduce vată-n
urechi). Restul stau în spatele lui şi-i spun să execute anumite ordine (să pună anumite obiecte pe
masă, să şteargă tabla etc.). După aceasta treceţi în faţa lui, repetându-vă intenţiile. Încercaţi să
vă înţeleagă numai din cuvinte, fără a executa anumite semne sau gesturi. Daţi-le elevilor
posibilitatea să comunice cu oameni care aud prost sau chiar deloc.

3.3 OAME*I CU DEFICIE*ŢE DE VORBIRE

Materiale: ulei de nuci.

Desfăşurare:

Propuneţi-le elevilor să-şi ţină limba scoasă între dinţi şi, fiind în această poziţie, să ia parte în
continuare la discuţie. Ar putea încerca să vorbească şi cu gura plină cu ulei de nuci.

3.4 DEFICIE*ŢE ALE APARATULUI LOCOMOTOR

Materiale: telefon, un creion, hârtie, tifon pentru bandaje.

Desfăşurare: Elevii sunt puşi în situaţia când trebuie să-şi formeze numărul de telefon fără
ajutorul mâinilor.

Sau

Bandajaţi-i unui copil mâna astfel încât să n-o poată mişca bine.

Rugaţi-l să-şi scrie adresa şi numărul de telefon.

4. PLURALISMUL

Scop: formarea unei atitudini pozitive faţă de diferenţele dintre indivizi.

Timp: 50 - 55 minute.

Materiale: scenariul "Formăm o nouă societate" şi instrucţiunile lui.

Vârstă: peste 11 ani.

23 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Desfăşurare:

Împărţiţi clasa în 5 grupe şi daţi-i fiecăreia câte un exemplar din "Formăm o nouă societate."
Fiecare grupă îşi imaginează că reprezintă echipajul unei nave cosmice. Echipajele trebuie să-şi
aleagă încă câte 6 membri imaginari care le vor ajuta la formarea noii societăţi pe planetă
conform indicaţiilor din scenariu. Timp de 15-20 de minute grupul trebuie să decidă pe cine să
aleagă pentru călătorie. Exerciţiul nu este din cele simple: mecanicul, de exemplu, are o funcţie
de răspundere mai mare. Vă puteţi alege persoana chiar şi-n dependenţă de sex.

După ce timpul a expirat, raportorul scrie la tablă propunerile colegilor conturând amănuntele
alegerii. Ascultând raportorii, membrii grupurilor pot face o analiză mai profundă, dându-şi
seama şi de consecinţe. În procesul discuţiei pot fi atinse următoarele întrebări:

1.După care criterii v-a fost mai uşor să vă decideţi (naţionalitatea, sexul, profesia)? Care criterii
v-au ajutat cel mai puţin?

2.Ce profesii sau naţionalităţi n-au fost incluse deloc pe lista voastră? De ce?

3.Aţi simţit în unele momente că v-aţi lăsat pradă prejudecăţilor şi stereotipurilor? Dacă da,
atunci cărora dintre ele: naţionalităţii, sexului sau profesiei? De ce?

4. Imaginaţi-vă că sunteţi de o altă naţionalitate. În ce mod ar fi influenţat aceasta alegerea dvs.?

5.De ce au fost alese anume aceste persoane (reieşind din interesele omenirii sau din propriile
simpatii faţă de persoanele respective)?

6.A schimbat, într-un fel sau altul, alegerea dvs. lumea în care aţi dori să trăiţi sau
nu?Argumentaţi.

"Formarea noii societăţi"

S-a deschis calea spre planeta Futuria. Ea este foarte asemănătoare cu Pământul. Pe această
planetă există toate condiţiile pentru viaţă şi dezvoltare, însă nu există locuitori. Voi aţi fost aleşi
pentru zborul cosmic ca formatori ai noii societăţi. Tot vouă vi se oferă şansa alegerii
echipajului. Aceasta necesită multă analiză, căci cel puţin 20 de ani vă veţi afla în preajma
acestor oameni. Făcând alegerea, gândiţi-vă ce fel de societate aţi vrea să formaţi, ce fel de
oameni vă vor ajuta şi cu ce fel de oameni aţi dori să trăiţi. La acest capitol (al alegerii)
conduceţi-vă de metodica următoare: în rubricile A şi B sunt enumerate câte 14 naţionalităţi şi
specialităţi. La început alegeţi specialităţile/meseriile care vă vor însoţi. După aceea determinaţi
căror naţionalităţi le vor aparţine însoţitorii voştri. Scrieţi naţionalitatea alături de specialitatea
aleasă, de exemplu: învăţător-japonez sau învăţătoare-japoneză. E neapărat să indicaţi şi sexul
"alesului". În felul acesta se aleg toţi coechiperii.

Rubrica A: naţionalitatea

japonez, rus, australian, algerian, chinez, mexican, israelitean, egiptean, german, indian,
american, brazilian, gruzin, român.

Rubrica B: specialitatea/meseria

om de ştiinţă, mecanic, jurist, învăţător, operator de computere, poliţist, fermier, inginer-

constructor, businessman, soră medicală, soldat, muzicant, geolog, vânzător

24 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

5. POVESTEA VESEI

Scop: perceperea discriminării, inclusiv a celei bazate pe rasă, ca o încălcare a drepturilor

omului, familiarizarea elevilor cu formele de luptă împotriva discriminării.

Timp: 1,5 ore.

Materiale: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului sau un document care se referă în mod
expres la discriminare (Convenţia pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor, Convenţia
privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială ).

Vârstă: 12 - 18 ani.

Desfăşurare:

Împărţiţi clasa în grupe de 5 - 6 elevi.

Explicaţi-le elevilor că multe ţări au legi care interzic discriminarea bazată pa sex şi rasă.

Citiţi-le elevilor povestea următoare:

Vesna aparţine comunităţii romilor (ţiganilor).

Are 19 ani şi îşi caută o slujbă. În vitrina unui magazin de îmbrăcăminte vede un anunţ pentru
un post de vânzător. Directoarea nu îi primeşte cererea motivând că nu au venit destui
solicitanţi până în acel moment.

Vesna a mai încercat de câteva ori să lase cererea dar a fost respinsă. După o săptămână,
văzând că anunţul era tot în vitrină, îi adresează din nou directoarei, solicitarea. Află că postul
s-a ocupat.

Pleacă foarte supărată şi o roagă pe o prietenă aparţinând altei comunităţi etnice să verifice
dacă se ocupase postul. Prietena este programată curând pentru o întrevedere.

Când este întrebată de motivele refuzului susţinut, directoarea magazinului răspunde astfel:

Am simţit că Vesnei i-ar fi fost greu să ajungă zilnic la serviciu pentru că ar fi trebuit să străbată
o distanţă lungă de acasă. Pentru mine ar fi foarte greu să conduc un magazin al cărui personal
întârzie mereu. Prefer să angajez pe cineva din zona în care se află magazinul. Persoana pe
care am chemat-o la interviu pare să fie potrivită din acest punct de vedere.

Elevii vor răspunde în grup la următoarele întrebări:

- A fost Vesna discriminată? Argumentaţi.

- Cum credeţi că ar fi trebuit să se poarte cei de la magazin?

- Ce ar putea să facă Vesna în această situaţie? Credeţi că prietenii ar trebui să o ajute să obţină
dreptatea? Cum?

25 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Relataţi-le elevilor continuarea cazului:

Vesna se plânge unui tribunal European care este autorizat să judece cazuri de discriminare.
Deoarece la interviu fuseseră primite câteva persoane care locuiau la fel de departe de magazin
ca Vesna şi persoana angajată era mai tânără decât se specificase în anunţul postului, Curtea
respectivă a dat câştig de cauză Vesnei care a fost despăgubită pentru daunele morale suferite.

Întrebaţi-i pe elevi:

1. Ce grupuri sunt discriminate în comunitatea lor? De ce? Ei sunt de acord cu acea situaţie?
2. Ce informaţii au despre acele persoane şi grupuri? Cum le-au obţinut? (din presă, de la
cunoştinţe, din contacte personale etc.)

Cereţi-le elevilor să scrie un eseu pornind de la afirmaţia: "Ignoranţa încurajează prejudecăţile şi

face posibilă discriminarea".

Puteţi dezvolta această temă propunându-le elevilor un proiect de cercetare a statutului unei
minorităţi discriminate din ţara noastră sau din comunitatea lor.

6 "EA U LUCREAZĂ"

Scop: înţelegerea faptului că discriminarea femeilor este o violare a drepturilor omului şi

însuşirea unor modalităţi de luptă împotriva acestei forme de discriminare; conştientizarea
efectului negativ al prejudecăţilor şi stereotipurilor.

Timp: 2 ore.

Materiale: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Vârstă: 10 - 18 ani.

Desfăşurare: Citiţi-le elevilor povestea următoare:

- Aveţi mulţi copii? a întrebat doctorul.

- 16 născuţi şi doar 9 în viaţă, a răspuns pacientul.

- Soţia dvs. lucrează?

- Cu, stă acasă.

- Înţeleg. Cum îşi petrece timpul?

- Se trezeşte la ora patru, aduce apă proaspătă şi lemne, face focul şi pregăteşte micul dejun.
Apoi spală hainele la râu. Pe urmă se duce la piaţă să cumpere câte ceva şi găteşte prânzul.

- Dvs. mergeţi acasă la prânz?

- Cu. Îmi aduce ea mâncarea la câmp.

26 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

- Şi după aceea?

- Are grijă de păsări şi animale. Şi desigur se îngrijeşte de copii, toată ziua. Seara pregăteşte
cina.

- Se culcă după cină?

- Cu, eu mă culc. Ea mai trebăluieşte prin casă până pe la ora nouă.

- Păi spuneaţi că nu lucrează.

- Aşa este. Ea stă acasă.

Întocmiţi cu toată clasa o listă cu treburile făcute de soţia din poveste.

Prin brainstorming identificaţi motivele pentru care pacientul spune că soţia nu lucrează (munca
ei nu este plătită, el munceşte mai greu decât ea etc.).

Tot prin brainstorming colectaţi argumentele pentru care activităţile ei casnice sunt muncă.

Tema

Elevii vor forma perechi şi vor întocmi liste cu toate treburile din gospodăria lor.

Colectaţi sugestiile perechilor într-o listă comună.

Împărţiţi clasa în grupuri de 4 - 5 elevi cărora le cereţi să întocmească chestionare pentru aflarea
modalităţii de rezolvare a treburilor casnice într-o familie. Aduceţi chestionarele la acelaşi
numitor şi acordaţi-le elevilor o săptămână pentru a le aplica în propriile familii şi printre vecini.
Amintiţi-le să chestioneze bărbaţi şi femei în egală măsură.

Prelucraţi chestionarele completate şi spuneţi-le elevilor rezultatele.

Comentaţi cu copiii următoarele aspecte:

-Au descoperit situaţii surprinzătoare faţă de "realitatea" cunoscută de ei?

- Ce sentiment au faţă de descoperirile făcute? Schimbă aceste descoperiri modul lor de gândire
în legătură cu atribuţiile casnice ale femeilor? De ce?

- Au descoperit activităţi care pot fi făcute doar de către bărbaţi sau doar de către femei?

- Ar accepta băieţii să facă toată treaba femeilor? De ce da/nu?

- Este corect ca femeile să facă treaba respectivă?

- Ce măsuri s-ar putea lua în clasă şi acasă pentru ca oamenii să fie trataţi egal? Ce sarcini ar
putea fi îndeplinite de femei/bărbaţi? Ce sarcini ar putea fi îndeplinite împreună?

27 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

7. În legătură cu discriminarea bazată pe sex se pot folosi anumite situaţii (utile

pentru toate vârstele) alcătuite de către educator sau luate din viaţa reală:

Doi judecători vorbesc, după cină, despre munca lor." Spuneţi-mi, ce credeţi despre individul de
la tribunal, spune unul. Ce aţi face în locul meu?"

"Ştiţi bine că nu pot răspunde la această întrebare, răspunde celălalt, nu numai că tatăl său este
mort de 5 ani, dar el este de asemenea, fiul meu unic!"

Întrebaţi elevii dacă acest text are sens. Cum poate să vorbească al doilea judecător de fiul său?
Tatăl individului în chestiune n-a murit?

Răspunsul este logic: al doilea judecător este chiar mama acuzatului. Vă surprinde acest răspuns?

Un oarecare Y călătorea împreună cu tatăl său X în automobil şi au avut un acident. Tatăl a

murit pe loc, iar fiul său, grav rănit, a fost internat la spital. Văzând pacientul, chirurgul se făcu
palid la faţă şi rosti: "Eu nu-l pot opera căci acesta e feciorul meu."

Oare unii dintre elevi se aşteptau ca judecătorii sau medicii chirurgi să fie numai bărbaţi? Dacă
da, de ce?

8. GEERALIZĂRI ŞI STEREOTIPURI

Scop: conştientizarea efectelor generalizărilor şi stereotipurilor, sesizarea lor în propria atitudine

şi în atitudinea şi comportamentul membrilor comunităţii din care fac parte elevii.

Timp: 45 minute.

Materiale: coli de hârtie sau tablă, reviste şi ziare.

Vârstă: 10-16 ani.

Desfăşurare:

• Introducere (10 min.)

Educatorul scrie pe tablă câteva categorii de oameni (bătrâni, fete, băieţi, persoane handicapate
etc), iar elevii sunt rugaţi să sugereze idei pentru descrierea acestora (" Fetele sunt visătoare",
"Bătrânii sunt cicălitori" etc.). Se însumează părerile lor, stabilind legături între aceste categorii
şi decide împreună cu elevii dacă atributele menţionate sunt pozitive, negative sau neutre. Apoi
se menţionează distincţia dintre stereotip (dăunător în relaţiile interumane) şi generalizare (utilă
în procesul de cunoaştere).

Educatorul îi întreabă pe elevi cum au ajuns la acele definiţii pentru grupurile menţionate ( le-au
preluat de la părinţi, au citit sau au privit la televizor emisiuni ilustrative, au cunoscut persoane
din categoriile respective etc.)

28 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

• Lucrul în grup (10 min.)

După un anumit criteriu educatorul grupează elevii câte 5 sau 6. Fiecărui grup i se distribuie un
ziar, o revistă, o carte sau o emisiune de televiziune. Copiii trebuie să identifice modul în care
sunt descrişi, reprezentaţi membrii grupului respectiv în publicaţia sau emisiunea respectivă.

• Fiecare grup prezintă clasei întregi observaţiile făcute (10 min.)

• Discuţii ( 10 min.)

Copiii analizează diferitele imagini (pozitive, negative sau neutre) pe care presa le propagă cu
privire la diferite grupuri. Se discută posibilitatea manipulării prin presă (informarea direcţionată
pentru formarea unei anumite atitudini faţă de un grup, o problemă, un eveniment etc.).
Profesorul va menţiona câteva situaţii din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat când oamenii
au suferit discriminări majore, prejuducii de diferite tipuri din cauza prejudecăţilor şi
stereotipurilor cultivate şi cu ajutorul presei.

9. PUTEM FI ÎMPREUĂ?

Scop: demontarea prejudecăţilor şi stereotipurilor referitoare la anumite naţionalităţi.

Timp: 35 - 40 minute.

Materiale: modele de anchetă anonimă.

Vârstă: peste 16 ani.

Desfăşurare:

- Asumaţi-vă o naţionalitate din lista de mai jos.

- Născociţi un adjectiv-calitate care s-ar începe cu aceeaşi literă cu care începe denumirea
naţionalităţii voastre şi care ar caracteriza-o.

-Completaţi integral ancheta următoare. Nu vă semnaţi.

Anchetă:

Americanii - Ruşii -

Germanii - Ucraineni -

Francezii - Armeni -

Englezii - Azerbaidjeni -

Arabii - Turcmeni -

Iranienii - Lituanieni -

29 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Turcii - Uzbeci -

Afganii - Gruzini -

Pachistanezi - Chirghizi -

Evrei - Ceceni -

Japonezi - Coreeni -

Chinezi - Bielaruşi -

Ciucci - Moldoveni -

Analiza lucrului cu ancheta. Întrebările pentru participanţi:

• De ce aţi ales naţionalitatea respectivă?

• Cui i-a fost uşor să îndeplinească însărcinarea dată? De ce?
• Cine a întâmpinat unele dificultăţi la îndeplinirea însărcinării date? Care au fost ele?
• Ce criteriu aţi pus la baza caracterizării naţionalităţilor din anchetă?
• Alegerea voastră a fost influenţată de o impresie bună/proastă lăsată de un reprezentant al
naţionalităţii respective?
• Aveţi în ancheta voastră cazuri când n-aţi putut aprecia o anumită naţionalitate? Care a
fost cauza?

10. "CEL MAI - CEA MAI"

Scop: dezvoltarea încrederii în capacităţile proprii, stabilirea nemijlocită a contactelor între

membrii grupului, verificarea atenţiei lor.

Timp: 30 minute.

Materiale: foi de hârtie, pixuri.

Vârstă: 6 - 18 ani.

Grupul: 15 persoane.

Desfăşurare:

Fiecare elev are în faţa sa câte o foaie şi un pix şi scrie în câteva minute o cerere după modelul:

Subsemnatul (Subsemnata) ............................., rog să fiu înscris (-ă) în "Guiness Book" ca cel
(cea) mai - cel (cea) mai ..................

Fiecare elev îşi prezintă cererea. Dacă s-au produs repetări ale mobilului cererii (cel mai lung
păr, cea mai frumoasă poezie, cei mai devotaţi prieteni etc.) concurenţii trebuie să îşi discute
supremaţia în problema respectivă.

30 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Controlul atenţiei se realizează în următoarea etapă. Conducătorul îl întreabă de exemplu, pe

participantul nr.2: "Cum este participantul nr. 1?". Dacă acestuia îi este greu să-şi amintească, îl
pot ajuta ceilalţi colegi.

Observaţie: Dacă la următoarea lecţie a întârziat unul din membrii activităţii respective, acesta
este obligat să trecă pe la fiecare participant în parte şi să-l salute în felul următor:"Bună ziua cel
mai - cel mai..."

11. APLAUZE

Scop: conştientizarea erorii perceperii diferenţelor drept motive de conflict.

Timp: 15 -20 minute.

Vârstă: 11 - 18 ani.

Desfăşurare:

Conducătorul numeşte o categorie de oameni. Cei care consideră că fac parte din categoria
respectivă, se ridică în picioare. Ceilalţi elevi îi aplaudă.

Conducătorul anunţă categoriile de oameni în următoarea consecutivitate:

• Să se ridice în picioare cei care consideră că fac parte din genul frumos.

Aplauze.

• Să se ridice în picioare cei care preferă o frizură scurtă.

Aplauze.

• Să se ridice în picioare cei care preferă să-şi înceapă ziua de lucru dis-de-dimineaţă.

Aplauze.

• Să se ridice în picioare cei care preferă să citească romane poliţiste.

Aplauze.

• Să se ridice în picioare cei care au în buzunar cel puţin cinci lei.

Aplauze.

• Să se ridice în picioare cei care consideră că fac parte din lumea "avuţilor".

Aplauze.

• Să se ridice în picioare cei care consideră că fac parte din lumea "sărăntocilor".

31 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Aplauze.

Observaţie: Conducătorul poate alege şi alte categorii de oameni.

Întrebări:

-Când aplauzele v-au provocat sentimentul de mândrie că persoana voastră face parte din
categoria respectivă?

-Când aplauzele v-au provocat sentimentul inferiorităţii faţă de ceilalţi?

-Poate fi numit acest sentiment (al inferiorităţii) drept discriminare?

1. IMI PASA DE CEI DI JUR ?

DESPRE COLEGA MEA

1. Care este sportul preferat al colegei tale?

2. Care a fost cea mai frumoasă vacanţă pe care a avut-o colega ta?
3. Care este emisiunea TV preferată de aceasta?
4. Dacă ar avea o după-amiază fără niciun program, ce crezi că ar face?
5. Ce îi place să facă în vacanţa de vară?
6. Ce fel de obiecte colecţionează?
7. Dacă ar avea posibilitatea să viziteze orice loc din lume, care crezi că ar fi acela?
8. Care sunt lucrurile cu care se mândreşte?
9. Dacă ar câştiga brusc o sumă mare de bani, ce ar face cu ea?
10. Ce îi lipseşte cel mai mult?
11. Ce-i place cel mai mult?
12. Ce cadou i-ar plăcea să primească?
13. De ce anume se teme cel mai tare?
14. Dacă şi-ar putea alege o meserie, ce crezi că ar alege?
15. Unde i-ar plăcea să locuiască?
16. Cum crezi că şi-ar dori să fie?
17. Ce tip de prieteni preferă?
18. Ce muzică ascultă?
19. Ce o nemulţumeşte cel mai mult?
20. Ce domeniu o pasionează cel mai mult?

32 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

2. STEREOTIPURI

1) Profesorul va imparti clasa in patru grupe si va cere elevilor sa dea 5 exemple de:
Grupa 1: activitati/lucruri pe care o fata NU le poate face;
Grupa 2: activitati/lucruri pe care NUMAI o fata le poate face;
Grupa 3: activitati/lucruri pe care un baiat NU le poate face;
Grupa 4: activitati/lucruri pe care NUMAI un baiat le poate face.
Fiecare grup isi va desemna reprezentantii pentru a prezenta ideile grupului.

2) Profesorul va introduce termenul de stereotip şi va discuta, împreună cu elevii, semnificaţia sa

şi consecinţele acestui fenomen asupra relaţiilor interumane, a carierei, a calităţii vieţii.
Impreună cu elevii vor fi identificate modalităţi eficiente prin care pot fi modificate aceste
stereotipuri.

Stereotipurile ocupaţionale sunt atitudini preconcepute despre:

a) o anume ocupaţie
b) persoanele care prestează acea ocupaţie
c) potrivirea cuiva cu ocupaţia respectivă
Ele limitează procesul de explorare ocupaţională şi îngrădesc interesele adolescenţilor pentru
anumite domenii de activitate.
Formarea stereotipurilor educaţionale începe foarte timpuriu în procesul dezvoltării
ontogenetice. Primele stereotipuri ocupaţionale sunt cele legate de gen. Începând cu perioada
preşcolara copiii asociază anumite ocupaţii cu un gen sau altul şi astfel selectează ocupaţiile
„permise” fiecărui sex.
Exemple de stereotipuri:
• stereotipuri de gen: „femeile sunt potrivite pentru domeniile umaniste şi bărbaţii
pentru cele tehnice”.
• stereotipuri despre şcolile şi profesiile pe care elevii le au în vedere: „şcoala aceea este
pentru copii de bani gata”, „profesia de medic iţi aduce mulţi bani”.

3) Profesorul cere elevilor să dea exemple de cariere nontradiţionale, respectiv fete care au
succes în activităţi considerate masculine şi băieţi care au succes în activităţi considerate tipic
feminine.
Se discută şi se analizează împreună cu elevii următoarele aspecte:
• De ce se consideră ca fetele/băieţii nu pot sa facă anumite activităţi?
• Exemple de activităţi considerate tipic feminine/masculine.
• Cum se manifestă stereotipurile de gen?
• Cum influenţează stereotipurile comportamentul oamenilor?
4. Evaluarea activitatii:
O coala A3 se împarte în 4 şi elevii îşi vor spune părerea cu privire la următoarele aspecte:
- azi am învăţat ca............
- azi am învăţat ca ceilalti............
- azi am învăţat ca nu e adevărat ca...............
- azi eu...................

33 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

majoritatea europenilor cred că originea etnică, religia, handicapul sau vârsta unei
persoane pot constitui un obstacol în găsirea unui loc de muncă, în pofida calificărilor
egale?

în medie, femeile din Europa sunt încă plătite cu 15 % mai puţin decât bărbaţii pentru
aceeaşi muncă? Ele ocupă în continuare mai puţin de un sfert din locurile parlamentare în
UE?

persoanele în vârstă cunosc o rată de angajare de 40 % în comparaţie cu media de 62 % la
nivel european? Şomajul în rândul tinerilor este mai mult decât dublu faţă de rata
generală în Europa?

10 % din populaţia UE are un handicap?

mai mult de jumătate din populaţia tânără europeană cu orientare sexuală diferită de a
majorităţii este încă ţinta prejudecăţilor sau a discriminării la şcoală ori în familie?

emigranţii sau minorităţile etnice care trăiesc în zone urbane defavorizate sunt adesea
expuşi unui risc dublu de excludere socială – atât din cauza locului în care trăiesc, cât şi a
originii etnice?

34 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Egalitatea de şanse are la bază standardele stabilite prin următoarele Directive adoptate de
Uniunea Europeană:
1. Directiva Consiliului 75/117/EEC din 10 februarie 1975 privind armonizarea legislaţiilor
statelor membre cu privire la aplicarea principiului plăţii egale pentru bărbaţi şi femei.
2. Directiva Consiliului 76/207/EEC din 9 februarie 1976 privind aplicarea principiului
egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi referitor la accesul la angajare, pregătirea
profesională şi promovarea, precum şi la condiţiile de muncă;
3. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2002/73/EC din 23 septembrie 2002,
care amendează Directiva Consiliului 76/207/EEC privind aplicarea principiului
tratamentului egal pentru bărbaţi şi femei cu privire la accesul la angajare, instruire
profesională şi promovare, precum şi la condiţiile de muncă.
4. Directiva Consiliului 79/7/EEC din 19 decembrie 1978 privind aplicarea progresivă a
principiului egalităţii de tratament pentru bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale;
5. Directiva Consiliului 86/378/EEC din 24 iulie 1986 privind aplicarea principiului
egalităţii de tratament pentru bărbaţi şi femei în schemele ocupaţionale de securitate
socială.
6. Directiva Consiliului 86/613/EEC din 11 decembrie 1986 privind aplicarea principiului
egalităţii de tratament pentru bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă,
inclusiv în agricultură, precum şi protecţia femeilor angajate într-o activitate
independentă în timpul perioadei de graviditate şi de maternitate.
7. Directiva Consiliului 92/85/EEC din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri
pentru încurajarea îmbunătăţirii sănătăţii şi securităţii în muncă a lucrătoarelor gravide, a
lucrătoarelor care au născut recent, precum şi a celor care alăptează.
8. Directiva Consiliului 93/104/EC din 23 noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale
organizării timpului de lucru.
9. Directiva Consiliului 96/34/EC din 3 iunie 1996 privind contractul-cadru referitor la
concediul parental.
10. Directiva Consiliului 97/80/EC din 15 decembrie 1997 privind sarcina probei în cazurile
de discriminare bazată pe sex.

35 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

11. Directiva Consiliului 97/81/EC din 15 decembrie 1997 privind Acordul Cadru referitor la
munca cu normă redusă, încheiat de UNICE, CEEP şi ETUC.
12. Directiva Consiliului 2004/113/EC din 13 decembrie 2004 asigurăegalitatea de tratament
între femei şi bărbaţi în ce priveşte accesul şi furnizarea de bunuri şi servicii.

Ce înţelegem prin directivă europeană?

Directiva europeană stabileşte obiectivele care trebuie atinse de către statele membre, lăsând
alegerea mijloacelor la latitudinea autorităţilor naţionale. Se adresează unuia, mai multor sau
tuturor statelor membre. Pentru ca principiile enunţate de directivă să producă efecte la nivelul
cetăţeanului, legiuitorul naţional trebuie să adopte un act de transpunere în legislaţia naţională
prin care aceasta din urmă va fi adaptată la obiectivele definite în directivă.

In ultima vreme se discută intens despre Directivele Uniunii Europene şi despre angajamentele
ce trebuie îndeplinite de România, ca stat membru.
Directivele europene sunt acte normative cu putere juridică obligatorie pentru statele membre, ce
stabilesc obiective minimale ce trebuie atinse în anumite domenii.
Directivele devin parte a sistemului naţional de legi al fiecărui stat membru, prin transpunerea lor
”în oglindă” în acte normative interne (legi naţionale).
În ce priveşte Directivele europene în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament pe piaţa muncii
pentru femei şi bărbaţi, fiecare corespunde uneia sau mai multor teme:

plată egală pentru muncă de valoare egală - Directiva Consiliului 75/117/EEC

tratament egal la locul de muncă - Directiva Consiliului 76/207/EEC

tratament egal cu privire la sistemul de asigurări sociale - Directiva Consiliului 79/7/EEC

tratament egal pentru angajaţii care desfăşoară activităţi independente - Directiva
Consiliului 86/613/EEC

protecţia maternităţii - Directiva Consiliului 92/85/EEC

organizarea timpului de lucru (standardele acceptate pentru timpul de muncă şi cel de
odihnă) - Directiva Consiliului 93/104/EC

concediul parental (contractul - cadru referitor la concediul parental de care poate
beneficia oricare dintre părinţi) Directiva Consiliului 96/34/EC din 3 iunie 1996

discriminare pe bază de sex - Directiva Consiliului 97/80/EC

nediscriminarea angajaţilor cu normă redusă (majoritatea acestora sunt femei) - Directiva
Consiliului 97/81/EC din 15 decembrie 1997

36 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Domeniul cu cele mai complexe reglementări în ceea ce priveşte prevenirea, combaterea şi

sancţionarea discriminării pe criteriul de sex, este cel al muncii. Legislaţia românească în
domeniu are ca izvor legislaţia internaţională - a Uniunii Europene şi cea care derivă din
documentele Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
Aspectele legate de domeniul muncii care sunt reglementate de legislaţia românească privind
egalitatea de şanse şi discriminarea pe criteriul de sex sunt:
1. Accesul pe piaţa muncii (recrutarea şi selecţia)
2. Formarea şi perfecţionarea profesională
3. Promovarea
4. Sancţionarea
5. Concedierea
6. Salarizarea
7. Maternitatea, creşterea şi îngrijirea copilului
8. Hărţuirea sexuală
9. Drepturile la asigurări sociale
Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea tuturor
funcţiilor şi demnităţilor. Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii
şi fără discriminări.
Prevederi referitoare la egalitatea de şanse se găsesc în mai multe acte normative dar şi în Codul
Penal (hărţuirea sexuală) şi în Codul Muncii (egalitatea de şanse şi de tratament pe
piaţa muncii). Introducerea prevederilor din directivele europene în legislaţia românească a
generat două pachete de legi care reglementează egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, pe de
o parte, şi discriminarea, pe de altă parte. Ambele pachete legislative includ prevederi referitoare
la egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

1. Acte normative privind egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi14

Hotărârea Guvernului nr. 759/2002 privind Planul Naţional de Ocupare a Forţei de
Muncă (PNAO)

37 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Hotărârea Guvernului nr. 1273/2000 privind adoptarea Planului Naţional de Acţiune în

domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi

Hotarârea Guvernului nr. 285/2004 privind aplicarea Planului Naţional de Acţiune în
domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi

Legea nr. 210/1999 pentru acordarea concediului paternal

Ordonanţa de urgenţă nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locul de muncă

Legea nr. 25/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 96/2003 privind protecţia
maternităţii la locurile de muncă
2. Acte normative privind discriminarea

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea
tuturor formelor de discriminare

Legea nr. 48/2002 pentru aprobarea OUG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea
tuturor formelor de discriminare

Ordonanţa Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 137/2000
privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare

Legea nr. 27/2004 privind aprobarea OG nr. 77/2003 pentru modificarea şi completarea
OUG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare

Hotărârea Guvernului nr. 1194/2001 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului
Naţional pentru Combaterea Discriminării

Hotărârea Guvernului nr. 1279/2003 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 1.194/2001 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional
pentru Combaterea Discriminării

Instrucţiunea CNCD nr. 1/2003 referitoare la obligaţiile angajatorilor sau reprezentanţilor
acestora, precum şi ale autorilor, realizatorilor de anunţuri publicitare şi reprezentanţilor
acestora cu privire la condiţionarea prin anunţ şi/sau concurs a ocupării unui post, precum
şi publicarea acestor anunţuri.
După cum observăm legislaţia în domeniul elalităţii de şanse are tangenţe cu învăţămantul doar
legat de pregatirea profesională şi discriminarea, dar pentru că toţi absolvenţii vor intra mai
devereme sau mai târziu pe piaţa municii, elevii trebuie să cunoască şi să respecte legislaţia în
domeniul egalităţii de şanse.
Instituţiile care se ocupă de problema egalităţii de şanse şi de tratament pentru femei şi
bărbaţi în România
La nivel guvernamental, principalele instituţii sunt:
1. Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi (ANES) – în
subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Care are scopul de a

38 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

promova egalitatea de şanse şi tratament între bărbaţi şi femei si de a asigura integrarea

perspectivei de gen în toate politicile şi programele naţionale.
2. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – este un organ de
specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, cu activităţi în
domeniul prevenirii, sancţionării şi eliminării tuturor formelor de discriminare (pe criterii
de rasă, naţionalitate, etnie, religie, sex, orientare sexuală, categorie socială, apartenenţă
politică, avere, origine sau condiţie socială).
3. Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă - controlează aplicarea
măsurilor pentru respectarea egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi în
domeniul stabilirii relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă, atât în
sectorul public, cât şi în cel privat.
4. Comisia Naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (CONES) este o
comisie consultativă interministerială în domeniul egalităţii de şanse pentru femei şi
bărbaţi. Activitatea CONES este coordonată de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru
Egalitatea de şanse între Femei şi Bărbaţi. CONES va asigura coordonarea activităţii
Comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul egalităţii de şanse între
femei şi bărbaţi (COJES).
5. Comisiile Judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul egalităţii de şanse între femei
şi bărbaţi (COJES) se vor constitui pentru îndeplinirea prevederilor Hotărârii Guvernului
nr. 285/2004 privind aplicarea Planului naţional de acţiune pentru egalitatea de şanse
între femei şi bărbaţi.
Organizaţiile nonguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau au un interes
legitim în combaterea discriminării pot reprezenta în instanţă persoanele fizice discriminate, la
cererea acestora. Câteva din cele mai active ONG-uri în acest domeniu sunt:

Centrul Parteneriat pentru Egalitate - http://www.cpe.ro

Centrul de Resurse Juridice - http://www.crj.ro

Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen - http://www.centrulfilia.ro

Societatea de Analize Feministe AnA - http://www.anasaf.ro

Fundaţia şanse Egale pentru Femei - http://www.sef.ro/

Fundaţia ProWomen - http://prowomen.ro

Asociaţia pentru Promovarea Femeii din România - http://www.apfr.ro/

Asociaţia Femeilor împotriva violenţei (ARTEMIS) - http://www.artemis.com.ro/

39 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

1. Ghid egalitate de şanse - Ministerul Integrării Europene

2. Legea nr.202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi
3. Fii european: promovează şi susţine egalitatea de gen! Ghid de educaţie civică pentru
susţinerea şi promovarea egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi (2004). Centrul
Parteneriat pentru Egalitate.
4. Munca copiilor în mediul rural. Studiu-pilot (2005). Centrul Naţional de Studii şi
Informare pentru Problemele Femeii, ILO-IPEC.
5. Ghidul „Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor. Instrument pentru consilieri
şcolari, psihologi şi asistenţi sociali în lucrul cu părinţii” - Centrul Parteneriat pentru
Egalitate (CPE).
6. Cum promovăm egalitatea de şanse la nivel local - Centrul Parteneriat pentru Egalitate
(CPE).
7. Ghid practic pentru abordarea integratoare a egalităţii de gen, Autori : Florentina
BOCIOC, Doina DIMITRIU, Roxana TEŞIU, Cristina VĂILEANU
8. Bourhis R. Y., Leyens J.F. - Stereotipuri, discriminare şi relaţii intergrupuri, Editura
Polirom, Iaşi, 1997
9. First Steps/A manual for starting Human Rights Education - Amnesty International,
London, 1996
10. Tancău C., Leca C. - Educaţie referitoare la lege, drepturile şi responsabilităţile
omului/Ghidul profesorului - Europa pentru Europa, Bucureşti, 1997
11. Ionescu I. - Sociologia şcolii, Editura Polirom, Iaşi, 1997

40 EGALITATEA DE ȘASE
Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Program de dezvoltare a abilităților de viață

ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul:

Facilitatea de Tranziție 2007/19343.03.03 – Integrarea în societate a tinerilor aparținând
minorităților și grupurilor dezavantajate

Material editat de Asociația Formare, Dezvoltare, Asistenţă - FORDA Buzău

Iulie 2010
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a
Uniunii Europene
Pentru eventualele informații și sesizări legate de proiectele PHARE
contactați: cfcu.phare@mfinante.ro

41 EGALITATEA DE ȘASE