Vous êtes sur la page 1sur 17

CAPITOLUL 1

ACCIZELE

1.1 Probleme rezolvate

1. O societate comercială produce în anul 2005 o cantitate de coniac de


150 hectolitri. Concentraţia alcoolică a coniacului este 35%. Acciza unitară este
stabilită la 280 euro / hectolitru alcool pur, iar cursul de schimb este
1 euro = 41.000 lei. Care este valoarea accizei?

Rezolvare:

Formula de calcul a accizei este cantitatea (în hl) x concentraţia alcoolică x


acciza unitară x cursul de schimb.
Acciza = 150 hl x 35% x 280 euro/hl alcool pur x 41.000 lei/euro =
= 602.700.000 lei.

2. O societate comercială produce pentru comercializare în anul 2004 o


cantitate de 60.000 sticle de vin liniştit a 0,7 litri fiecare şi acordă sub formă de
dividende acţionarilor 500 de sticle de vin a 0,7 litri fiecare. Concentraţia alcoolică
a vinului este 12 grade. Cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Care este
valoarea accizei?
Dar care era nivelul acesteia dacă firma producea în plus şi 10.000 sticle de
vin spumos la un litru fiecare? Concentraţia alcoolică este de 15 grade.

Rezolvare:

Societatea comercială nu datorează acciza pentru cantitatea comercializată,


cât şi pentru cantitatea acordată sub formă de dividende acţionarilor în cazul
vinului liniştit deoarece acciza este 0.
În schimb pentru vinul spumos se datorează acciza, cu menţiunea că
cuantumul acesteia este acelaşi indiferent de concentraţia alcoolică (42euro / hl
produs)1.
Formula de calcul este: acciza = cantitatea (hl) x acciza unitară x cursul de
schimb.
Acciza = 10.000 x 42 x 41.000 = 1.722.000 lei.

3. O societate comercială importă în anul 2005 o cantitate de 500 butoaie


de bere a 500 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a berii este 5,6 grade, iar numărul
de grade Plato este 3. Acciza unitară este 0,6 euro / hectolitru grad Plato2, iar cursul
de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Care este valoarea accizei?

Rezolvare:

Cantitatea de bere = 500 x 500 = 250.000 litri = 2.500 hectolitri.


Formula de calcul a accizei este: acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Plato
x acciza unitară x cursul de schimb.
Acciza = 2.500 x 3 x 0,6 x 41.000 = 184.500.000 lei.

4. O societate comercială este agent economic mic producător independent


de bere. El are la începutul anului 2005 o capacitate de producţie de 80.000
hectolitri, iar în luna iunie pune în funcţiune o nouă capacitate de producţie,
ajungând la o capacitate de producţie totală de 280.000 hectolitri. În luna iunie
produce o cantitate de 35.000 hectolitri, iar în luna iulie o cantitate de 80.000
hectolitri. Acciza unitară este de 0,38 euro / hectolitru grad Plato în cazul unei
capacităţi de producţie de până la 200.000 hectolitri şi de 0,6 euro / hectolitru grad
Plato, pentru o capacitate de producţie ce depăşeşte 200.000 hectolitri. Numărul de
grade Plato este 3, iar cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Care va fi acciza
datorată în luna iunie şi care va fi acciza datorată în luna iulie?

1
Pentru anul 2005 acciza unitară a fost stabilită la 30 euro/hl de produs
2
Pentru anul 2004 acciza unitară este 0,55 euro/hl grad Plato.
Rezolvare:

Agentul economic beneficiază de acciza redusă până pe data de 1 a lunii


următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a capacităţii de producţie,
urmând ca din luna următoare să aibă loc trecerea dintr-o categorie de impozitare
în alta.
Acciza iunie = 35.000 x 3 x 0,38 x 41.000 = 1.635.900.000 lei.
Acciza iulie = 80.000 x 3 x 0,6 x 41.000 = 5.904.000.000 lei.

5. Un agent economic produce în anul 2005 20.000 pachete ţigarete a


20 ţigarete fiecare. Preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de agentul
economic este 30.000 lei/pachet. Acciza reprezintă 5,73 euro / 1.000 ţigarete +
31%. Cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Să se determine acciza pe care
trebuie să o achite agentul economic.

Rezolvare:

Acciza care trebuie calculată în cazul ţigaretelor este formată din două
componente, respectiv acciza specifică şi acciza ad valorem.
A = A1 + A2, unde:
- A1 =acciza specifică;
- A2 = acciza ad valorem.
Vom determina mai întâi acciza specifică:
A1 = Q x K x Cs, unde:
- Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1000 ţigarete;
- K = acciza unitară la 1000 ţigarete;
- Cs = cursul de schimb.
A = (20.000 x 20)/1.000 x 5,73 x 41.000 = 93.972.000 lei.

A2 = Bi x 31%, unde:
- Bi = baza de impozitare.
Baza de impozitare este dată de valoarea ţigaretelor la preţul maxim de
vânzare cu amănuntul declarat de producător.
Valoarea la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat = preţul
maxim de vânzare cu amănuntul declarat x cantitatea = 30.000 x 10.000 =
= 300.000.000 lei.
Acciza ad valorem = 300.000.000 x 31% = 93.000.000 lei.
Acciza totală = 93.972.000 + 93.000.000 = 186.972.000 lei.
Începând cu anul 2005 acciza pentru ţigarete se determină după formula
prezentată anterior, dar valoarea ei nu poate fi mică 11 euro / 1.000 ţigarete. Vom
determina această limită minimă impusă.
11x 41.000 x (20.000 x 20) / 1.000 = 180.400.000 lei.
Deoarece această valoare minimă a accizei este inferioară valorii
determinate prin însumarea accizei specifice cu cea ad valorem, acciza va fi
186.972.000 lei.

6. Se importă în anul 2005 o cantitate de 40 tone benzină premium, 50 tone


benzină fără plumb şi 40 tone motorină. Acciza specifică la 1 tonă este 414 euro
pentru benzina premium, 353 euro pentru benzina fără plumb şi 245 euro pentru
motorină. Cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Să se determine care este
acciza care trebuie plătită la bugetul statului.

Rezolvare:

Acciza în cazul benzinei şi a motorinei se determină după formula: acciza


= cantitate (tone) x acciza unitară x cursul de schimb.
Acciza = 40 x 414 x 41.000 + 50 x 353 x 41.000 + 40 x 245 x 41.000 =
= 1.804.410.000 lei.
Ca observaţie, nu trebuie uitat faptul că în cazul uleiurilor minerale pentru
anumite produse există accize atât la tonă, cât şi la 1.000 litri.
Cu titlu de exemplu prezentăm în cele ce urmează accizele la 1.000 litri
pentru:
- benzine cu plumb 319 euro;
- benzine fără plumb 272 euro;
- motorine 207 euro.

7. O firmă importă 10 sticluţe cu apă de toaletă, 6 din acestea fiind apă de


colonie. Să se determine acciza totală ştiind că valorile în vamă sunt de 120.000 lei,
respectiv 107.000 lei, taxele vamale + comisioanele vamale fiind 12.500 lei,
respectiv 11.000 lei pentru fiecare recipient.
Rezolvare:

În cazul apei de toaletă şi a apei de colonie acciza = cota procentuală x


(valoarea în vamă + taxa vamală + comisionul vamal).
Acciza apă de toaletă = 10% x 4.000 x (120.000 + 12.500) = 53.000.000 lei
Acciza apă de colonie = 5% x 6.000 x (107.000 + 11.000) = 35.400.000 lei
Acciza totală = 88.400.000 lei

8. Un autoturism de teren, cu o capacitate cilindrică de 1.500 cmc este importat


la preţul de 12.000 euro. Cheltuielile de asigurare pe parcurs extern sunt de 320
euro. Să se determine acciza care trebuie plătită dacă din documentaţia maşinii
reiese că maşina are 40.000 km la bord, iar la vamă se plăteşte un comision vamal
de 0,5%, iar taxele vamale sunt 0%. Cursul de schimb este 1 Euro = 41.000 lei.
Autovehiculul are:
a) motor diesel;
b) motor cu benzină.

Rezolvare:

Pentru autoturisme se datorează accize funcţie de tipul motorului cu care


sunt echipate, capacitatea cilindrică şi vechimea existentă.
Pentru autoturismele cu o capacitate cilindrică sub 1601 cmc, acciza este:
- 0% pentru autoturismele noi
- 1,5% pentru cele rulate.
Valoarea în vamă = (12.000 + 320) x 41.000 = 505.120.000 lei.
Taxa vamală = 0 lei.
Comision vamal = 0,5% x 505.120.000 = 2.525.600 lei.

a) Cota procentuală a accizei este 1,5%


Acciza = (505.120.000 + 0 + 2.525.600) x 0,06 = 507.645.600 x 0,015 =
= 7.614.684 lei.

b) Identic punctului a. după cum am precizat anterior.


9. Un agent economic importă 10 videorecordere, având preţul extern de
1.000 CHF fiecare. Costul cheltuielilor cu transportul şi asigurarea pe parcursul
extern este de 100 CHF. Taxa vamală este stabilită la 20%, comisionul vamal este
0,5%, iar acciza este 15%. Cursul de schimb este 1 CHF = 25.000 lei. Să se
determine acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic pentru importul
făcut.

Rezolvare:

Pentru a determina acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic


va trebui să determinăm baza de impozitare a accizei. Aceasta este formată din
valoarea în vamă, taxa vamală şi comisionul vamal.
VV = (preţul x cantitatea x cursul de schimb) + (cheltuieli de transport şi
de asigurare pe parcursul extern x cursul de schimb) = (10 buc x 1.000 CHF / buc x
x 25.000 lei / CHF) + (100 CHF x 25.000 lei / CHF) = 250.000.000 lei + 2.500.000
lei = 252.500.000 lei.
TV = 20% x VV = 20% x 252.500.000 = 50.500.000 lei.
CV = 0,5% x VV = 0,5% x 252.500.000 = 1.262.500 lei.
Baza de impozitare a accizei = (VV + TV + CV) = (252.500.000 +
+ 50.500.000 + 1.262.500) = 304.262.500 lei.
Acciza o vom determina după formula:
A = Bi x cota, unde:
- A = acciza;
- Bi = baza de impozitare.
Acciza = 304.262.500 x 15% = 45.639.375 lei.

10. O societate comercială importă în anul 2004 următoarele produse:


a) 30.000 cutii cu bere a 0,33 l, cu o concentraţie alcoolică de 6,5% în
volum şi 10 grade Plato. Preţul de achiziţie de pe piaţa externă este de
0,2 euro/cutie şi acciza unitară este de 0,55euro/ hl / grad Plato;
b) 40.000 pachete a 20 ţigarete la preţul extern de 0,5 euro / pachet pentru
care se aplică o acciză unitară de 4,47 euro / 1000 ţigarete şi o acciza ad-valorem
de 32%. Preţul maxim de vânzare pe piaţa internă este de 42.000 lei/pachet.
Să se calculeze acciza datorată bugetului de stat în condiţiile în care cursul
de schimb valutar de 40.000 lei/euro.
Rezolvare:

Pas 1: Se calculează acciza datorată pentru bere după formula


Nr. hl x nr. grade Plato x acciza unitară x curs valutar = (30.000 cutii x
x 0,33 l)/100 x 10 grade Plato x 0,55 euro/hl grad Plato x 40.000lei/euro =
= 21.780.000lei.

Pas 2: Se calculează acciza datorată pentru ţigări după formula


Nr.unităţi a o mie de ţigarete x acciza unitară x curs valutar + % x preţul
maxim de vânzare a ţigaretelor pe piaţa internă = ((40.000 pachete x 20
ţigarete/pachet) / 1000) ţigarete x 4,47 euro x 40.000lei/euro + 40.000 pachete x
x 42.000 lei x 32% = 143.040.000 lei + 537.600.000 lei = 680.640.000 lei.

Acciza totală datorată bugetului de stat va fi de


21.780.000 lei + 680.640.000 lei = 702.420.000 lei.

11. O societate comercială importă:


a) bijuterii din aur, preţ de achiziţie la extern 20.000 euro din care 8.000
euro verighete;
b) bijuterii din argint în valoare de 12.000 euro;
Acciza pentru bijuteriile din aur este 20 %, cu excepţia verighetelor care
nu sunt supuse accizelor. De asemenea, acciza pentru bijuteriile din argint este 0.
c) 100 seturi de pahare din cristal la preţul unitar de 120 euro/set, acciza
50%.
Pentru acest import taxele vamale plătite sunt de 15% pentru bijuterii şi
10% pentru obiectele din cristal. Comisionul vamal este de 0,5% iar cheltuielile pe
parcursul extern sunt în sumă de 500 euro. Cursul de schimb valutar este de
40.000 lei/euro.
Să se calculeze accizele plătite pentru fiecare categorie de obiecte în parte.

Rezolvare:

Pas 1: Se calculează acciza datorată pentru bijuterii:


Trebuie de remarcat de la început ca verighetele din aur si produsele din
argint sunt scutite de la plata accizelor.
Acciza pentru produsele importate se calculează având drept bază de
calcul valoarea în vamă a produselor + taxa vamală + comisionul vamal.
Taxa vamală se calculează aplicând procentul de taxă bazei de calcul
(valoarea în vamă) reprezentată de preţul de achiziţie al mărfii la extern
transformat în lei conform cursului valutar valabil plus cheltuielile aferente
cursului extern transformate în lei. În acest caz în discuţie se află mai multe
obiecte, şi anume bijuteriile si cristalurile, pentru care, în total, cheltuielile pe
parcursul extern sunt în valoare de 500 euro. Această sumă va fi împărţită
proporţional între cele două categorii, pentru a se putea calcula separat baza de
calcul a taxei vamale pentru fiecare.
Deci, pentru un transport în valoare de (20.000 euro + 12.000 euro) + 120
x 100 = 44.000 euro, se fac cheltuieli pe parcursul extern de 500 euro.
Proporţional, vom împărţi această sumă :
- 32.000 / 44.000 x 500 euro = 364 euro cheltuieli pe parcursul extern
aferente bijuteriilor;
- 12.000 / 44.000 x 500 euro = 136 euro cheltuieli pe parcursul extern
aferente obiectelor de cristal.
Însă, din bijuterii numai pentru cele din aur, mai puţin verighetele, se
calculează acciza, deci trebuie de calculat cheltuielile pe parcursul extern aferente
acestora, pentru a determina taxa vamală. Acestea vor fi :
(20.000 euro - 8.000 euro) / 32.000 euro x 364 euro = 136,5 euro.
Valoarea în vamă pentru bijuterii din aur, mai puţin verighete = preţul
extern x cursul valutar + cheltuieli pe parcursul extern x cursul valutar = 12.000
euro x 40.000 lei/euro + 136,5 euro x 40.000 lei/euro = 480.000.000 lei +
+ 5.460.000 lei = 485,46 milioane lei
Taxa vamală = valoarea în vamă x cota de taxă vamală aplicată = 485,46
milioane lei x 15% = 72,819 milioane lei.
Comisionul vamal = valoarea în vamă x cota de comision vamal aplicată =
= 485,46 milioane lei x 0,5% = 2,4273 milioane lei.
Baza de calcul a accizei pentru bijuterii va fi:
485,46 milioane lei (valoarea în vamă)
+72,819 milioane lei (taxa vamală)
+2,4273 milioane lei (comisionul vamal)
= 560,7063 milioane lei
Acciza plătită pentru importul de bijuterii va fi:
Baza de calcul x cota de acciză aferentă categoriei de produse considerată
= 560,7063 milioane lei x 20% = 112.141.260 lei.

Pas 2: Se calculează acciza datorata pentru produsele din cristal:


Calculul se realizeaza analog situaţiei de mai sus.

Valoarea în vamă = preţul extern x cursul valutar + cheltuielile pe


parcursul extern x cursul valutar = 12.000 euro x 40.000 lei/euro + 136 euro
(vezi Pas 1) x 40.000 lei/euro = 485.440.000 lei.
Taxa vamală = valoarea în vamă x cota de taxă vamală aplicată =
= 485.440.000 lei x 10% = 48.544.000 lei.
Comisionul vamal = valoarea în vamă x cota de comision vamal aplicată =
= 485.440.000 lei x 0,5% = 2.427.200 lei.
Acciza = baza de calcul pentru acciză x cota de acciză aferentă categoriei
de produse considerată = (valoarea în vamă + taxa vamală + comisionul vamal) x
x 50% = (485.440.000 lei + 48.544.000 lei + 2.427.200 lei) x 50% = 50.971.200
lei x 50% = 268.205.600 lei

12. Un agent economic importă:


a) confecţii din blănuri naturale în valoare de 42.000 euro din care
confecţii din blană de: iepure 10.000 euro, vulpe 12.000 euro, oaie 8.000 euro,
bovine 12.000 euro. Acciza practicată este de 40%;
b) parfumuri în valoare de 5.000 euro din care ape de parfum în valoare
de 2.000 euro, acciza fiind de 20 % pentru ape de parfum şi de 30% în rest;
c) ape de toaletă în valoare de 5.000 euro din care ape de colonie în
valoare de 2.500 euro, acciza unitară fiind de 5 % pentru apele de colonie şi 10%
în rest.
Ştiind că taxele vamale sunt de 10%, comisionul vamal 0,5% iar
cheltuielile cu transportul şi manipularea respectiv asigurarea pe parcursul extern
sunt în sumă de 1000 euro, să se calculeze acciza datorată în parte pentru fiecare
categorie de produse. Cursul de schimb valutar este de 40.000 lei/euro.
Rezolvare:

Pas 1: Se calculează acciza datorată pentru produsele din blană


importată.
Trebuie specificat faptul că blănurile de oaie, capră şi iepure sunt scutite de
la plata accizelor, deci nu intră în calcul decât cele din vulpe şi bovine.
Analog unei probleme anterioare, pentru aflarea bazei de calcul a accizei
trebuie aflată mai întâi valoarea în vamă a produselor,şi anume preţul de achiziţie
în lei, respectiv cheltuielile de transport aferente fiecărei categorii de produse.
Preţul de achiziţie în lei va fi:
a) 12.000 euro x 40.000 lei/euro = 480.000.000 lei, pentru blănurile de
vulpe;
b) 12.000 euro x 40.000 lei/euro = 480.000.000 lei, pentru blănurile de
bovine.
Problema apare la împărţirea cheltuielilor de transport între toate produsele
importate, adică între blanuri, parfumuri şi ape de toaletă. Împărţirea se va face
proporţional astfel :
- pentru blănuri: 42.000 euro / (42.000 euro + 5000 euro + 5000 euro) x
x 1000euro = (42.000 euro / 52.000 euro) x 1000 euro = 808 euro;
- pentru parfumuri: (5000 euro / 52.000 euro) x 1000 euro = 96 euro;
- pentru ape de toaletă : (5000 euro / 52.000 euro) x 1000 euro = 96 euro.

Separat pentru blănuri, trebuie să aflăm care este cheltuiala cu transportul pe


parcursul extern aferentă categoriilor de produse supuse plăţii accizei, adică
blănurile de vulpe şi bovine. Împărţirea se face tot proporţional, astfel vom avea:
- pentru blănurile de vulpe, cheltuielile externe vor fi (12.000 euro /
42.000 euro) x 808 euro x 40.000 lei/euro = 231 euro x 40.000 lei/euro =
= 9.240.000 lei;
- pentru blănurile de bovine, cheltuielile externe vor fi (12.000 euro /
42.000 euro) x 808 euro x 40.000 lei/euro = 9.240.000 lei.

În acest moment putem calcula valoarea în vamă care este egală cu preţul de
achiziţie, în lei, plus cheltuielile înregistrate pe parcursul extern. Vom avea:
- pentru blănurile de vulpe
Valoarea în vamă = 480.000.000 lei + 9.240.000 lei = 489.240.000 lei.
- pentru blănurile de bovine
Valoarea în vamă = 480.000.000 lei + 9.240.000 lei = 489.240.000 lei.
Acciza va fi egală cu produsul între baza de calcul a accizei (valoarea în
vamă plus taxa vamală (10%) plus comisionul vamal (0,5%) şi cota de acciză
practicată (40%):
- pentru blănurile de vulpe
Acciza = (489.240.000 lei + 489.240.000 lei x 10% + 489.240.000 lei x
x 0,5%) x 40% = 216.244.080 lei ;
- pentru blănurile de bovine
Acciza= (489.240.000 lei + 489.240.000 lei x 10% + 489.240.000 lei x
x 0,5%) x 40% = 216.244.080 lei.

Pas 2: Se calculează acciza datorată pentru parfum şi ape de parfum


Cheltuielile pe parcursul extern se împart proporţional între parfum şi ape
de parfum astfel:
- parfumuri: (3.000 euro / 5.000 euro) x 96 euro (vezi Pas1) = 58 euro;
- ape de parfum: (2.000 euro / 5.000 euro) x 96 euro = 38 euro.
Prin urmare valoarea în vamă va fi de:
- parfumuri : valoarea în vamă = 3.000 euro x 40.000 lei/euro + 58 euro x
x 40.000 lei/euro = 122.320.000 lei;
- ape de parfum: valoarea în vamă = 2.000 euro x 40.000 lei/euro + 38
euro x 40.000 lei/euro = 81.520.000 lei.
Acciza va fi:
- parfumuri: acciza = (122.320.000 lei + 122.320.000 lei x 10% +
+ 122.320.000 lei x 0,5%) x 30% = 135.163.600 lei x 30% = 40.549.080 lei;
- ape de parfum : acciza = (81.520.000 lei + 81.520.000 lei x 10% +
+ 81.520.000 lei x 0,5%) x 20% = 18.015.920 lei.

Pas 3: Se calculează acciza datorată pentru apele de toaletă şi apele de


colonie:
Cheltuielile pe parcursul extern se împart proporţional între ape de colonie
şi ape de toaletă şi asfel :
- ape de colonie: (2.500 euro / 5.000 euro) x 96 euro (vezi Pas1) = 48
euro;
- ape de toaletă: (2.500 euro / 5.000 euro) x 96 euro (vezi Pas1) = 48 euro.
Prin urmare valoarea în vamă va fi de :
- ape de colonie: valoarea în vamă = 2.500 euro x 40.000 lei/euro + 48
euro x 40.000 lei/euro = 101.920.000 lei;
- ape de toaletă: valoarea în vamă = 2.500 euro x 40.000 lei/euro + 48 euro
x 40.000 lei/euro = 101.920.000 lei.

Acciza va fi:
- apa de colonie: acciza = (101.920.000 lei + 101.920.000 lei x 10% +
+ 101.920.000 lei x 0,5%) x 5% = 5.631.080 lei;
- ape de toaletă: acciza = (101.920.000 lei +101.920.000 lei x 10% +
+ 101.920.000 lei x 0,5%) x 10% = 11.262.160 lei;

1.2 Probleme propuse spre rezolvare

1. O societate comercială importă în anul 2004:


a. tutun destinat fumatului 500 kg cu o acciză unitară de 16 euro/kg;
b. ţigări din foi 4 000 bucăţi, acciza unitară fiind de 8 euro/ 1.000 bucăţi;
c. cafea verde 500 kg , acciza unitară fiind de 850 euro/ tonă;
d. cafea prăjită 1 tonă, acciza unitară fiind 1.250 euro/ tonă.
Ştiind că preţurile de achiziţie sunt de 20 euro/ kg de tutun, 1 euro/ ţigară
din foi, 1euro/ kg cafea verde şi 2 euro/ kg cafea prăjită şi taxele vamale sunt de
20% Să se calculeze acciza datorată pentru fiecare categorie de produse. Cursul de
schimb valutar este de 40.000 lei/euro.

2. O societate comercială importă 100.000 cutii cu bere a 0,3 litri fiecare


şi 20.000 sticle cu vin a 0,75 litri fiecare. Berea are o concentraţie alcoolică de
5% în volum şi 3 grade Plato. Vinul are o concentraţie alcoolică de 12 grade
alcoolice în volum. Să se determine acciza datorată bugetului de stat. Cursul de
schimb valutar este de 40.000 lei/euro.

3. O societate comercială produce în anul 2005 o cantitate de coniac de


300 hectolitri. Concentraţia alcoolică a coniacului este 40 %. Acciza unitară este
stabilită la 280 euro / hectolitru alcool pur, iar cursul de schimb este 1 euro =
= 43.000 lei. Care este valoarea accizei?

4. O societate comercială importă în anul 2005 o cantitate de 700 butoaie


de bere a 500 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a berii este 5,6 grade, iar numărul
de grade Plato este 6. Acciza unitară este 0,6 euro / hectolitru grad Plato, iar cursul
de schimb este 1 euro = 42.000 lei. Care este valoarea accizei?
5. O societate comercială este agent economic mic producător independent
de bere. El are la începutul anului 2005 o capacitate de producţie de
80.000 hectolitri, iar în luna iunie pune în funcţiune o nouă capacitate de producţie,
ajungând la o capacitate de producţie totală de 280.000 hectolitri. În luna iunie
produce o cantitate de 40.000 hectolitri, iar în luna iulie o cantitate de
73.000 hectolitri. Acciza unitară este de 0,38 euro / hectolitru grad Plato în cazul
unei capacităţi de producţie de până la 200.000 hectolitri şi de 0,6 euro / hectolitru
grad Plato, pentru o capacitate de producţie ce depăşeşte 200.000 hectolitri.
Numărul de grade Plato este 3, iar cursul de schimb este 1 euro = 43.000 lei. Care
va fi acciza datorată în luna iunie şi care va fi acciza datorată în luna iulie?

6. Un agent economic produce în anul 2005 50.000 pachete ţigarete a


20 ţigarete fiecare. Preţul maxim cu amănuntul declarat de agentul economic este
30.000 lei/pachet. Acciza reprezintă 5,73 euro / 1.000 ţigarete + 31%. Cursul de
schimb este 1 euro = 43.000 lei. Să se determine acciza pe care trebuie să o achite
agentul economic.

7. Un agent economic importă:


a) confecţii din blănuri naturale în valoare de 45.000 euro din care
confecţii din blană de: iepure 11.000 euro, vulpe 13.000 euro, oaie 9.000 euro,
bovine 12.000 euro. Acciza practicată este de 40%;
b) parfumuri în valoare de 7.000 euro din care ape de parfum în valoare de
2.000 euro, acciza fiind de 20% pentru ape de parfum şi de 30% în rest;
c) ape de toaletă în valoare de 8.000 euro din care ape de colonie în
valoare de 2.500 euro, acciza unitară fiind de 5% pentru apele de colonie şi 10% în
rest.
Ştiind că taxele vamale sunt de 10%, comisionul vamal 0,5%, iar
cheltuielile cu transportul şi manipularea respectiv asigurarea pe parcursul extern
sunt în sumă de 3000 euro, să se calculeze acciza datorată în parte pentru fiecare
categorie de produse. Cursul de schimb valutar este de 43.000 lei/euro.

8. O societate comercială importă:


a) bijuterii din aur, preţ de achiziţie la extern 20.000 euro din care 5.000
euro verighete;
b) bijuterii din argint în valoare de 10.000 euro;
Acciza pentru bijuteriile din aur este 20%, cu excepţia verighetelor care nu
sunt supuse accizelor. De asemenea, acciza pentru bijuteriile din argint este 0.
c) 100 seturi de pahare din cristal la preţul unitar de 150 euro/set, acciza
50%.
Pentru acest import taxele vamale plătite sunt de 15% pentru bijuterii şi
10% pentru obiectele din cristal. Comisionul vamal este de 0,5% iar cheltuielile pe
parcursul extern sunt în sumă de 1.200 euro. Cursul de schimb valutar este de
42.000 lei/euro.
Să se calculeze accizele plătite pentru fiecare categorie de obiecte în parte.

1.3 Grile propuse spre rezolvare

1. Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care nu se datorează


pentru următoarele produse:
a) bere;
b) vinuri;
c) cafea;
d) uleiuri minerale;
e) produse intermediare.

2. Regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia, pe perioada


producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor, plata accizelor este:
a) suspendată;
b) anulată;
c) negociată;
d) efectuată;
e) validată.

3. În ceea ce priveşte accizele, se consideră import:


1. plasarea produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv
în România;
2. distrugerea sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;
3. scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul
în care produsul rămâne în România;
4. utilizarea în scop personal în Romania a unor produse accizabile plasate
în regim vamal suspensiv;
5. plasarea produselor accizabile în zonele libere.
a) 1,3;
b) 1,4;
c) 1,5;
d) 3,4;
e) 2,4.

4. Nu este interzisă producerea şi deţinerea de produse accizabile, în afara


antrepozitului fiscal dacă acciza nu a fost plătită pentru următoarele grupe de
produse:
a) alcool etilic;
b) produse din tutun;
c) uleiuri minerale;
d) produse intermediare;
e) produsele fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse în
gospodăriile individuale pentru consumul propriu.

5. Nu reprezintă condiţie cumulativă ce trebuie îndeplinită de agenţii


economici mici producători pentru a beneficia de nivelul redus al accizelor:
a) sunt agenţi economici producători de bere;
b) sunt agenţi economici producători de ţuică;
c) sunt independenţi din punct de vedere juridic şi economic faţă de
orice alt agent economic producător al respectivei băuturi;
d) deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate de producţie nominală
anuală care nu depăşeşte 200.000 hl;
e) nu funcţionează sub licenţa de produs a altui agent economic
producător al respectivei băuturi.

6. Care dintre următoarele afirmaţii făcute asupra preţului maxim de


vânzare cu amănuntul este falsă:
a) se stabileşte de către persoana care produce ţigaretele în Romania;
b) se stabileşte de către persoana care importă ţigaretele în Romania;
c) este interzisă vânzarea ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit
preţuri maxime de vânzare cu amănuntul;
d) este interzisă vânzarea ţigaretelor pentru care nu s-au declarat
preţuri maxime de vânzare cu amănuntul;
e) este permisă vânzarea ocazională a ţigaretelor la un preţ ce
depăşeşte preţul maxim de vânzare cu amănuntul, cu acordul
autorităţii fiscale competente.

7. Nu reprezintă o caracteristică a antrepozitului fiscal:


a) poate fi folosit pentru producerea de produse accizabile;
b) poate fi folosit pentru depozitarea de produse accizabile;
c) poate fi folosit pentru depozitarea de produse accizabile supuse
marcării;
d) poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul de produse
accizabile prin magazinele tip duty-free;
e) poate fi folosit pentru livrearea de uleiuri minerale către avioane şi
nave.

8. Garanţiile depuse de către un antrepozitar autorizat la autoritatea fiscală,


care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile nu pot fi :
a) depozite în numerar;
b) ipoteci;
c) garanţii reale;
d) garanţii personale;
e) stocuri.

9. Produsele accizabile nu sunt scutite de la plata accizelor, atunci când


sunt destinate pentru:
a) livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;
b) organizaţiile internaţionale, în limitele şi în condiţiile stabilite prin
convenţiile internaţionale;
c) stocuri ale agenţilor economici pentru desfăşurarea în bune condiţii
a producţiei;
d) forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului
de Nord, cu excepţia Forţelor armate ale României;
e) rezerva de stat.

10. Alcoolul etilic şi alte produse alcoolice nu sunt scutite de la plata


accizelor atunci când sunt:
a) utilizate pentru producerea oţetului;
b) utilizate în industria cosmetică;
c) necesare în scopuri ştiinţifice;
d) utilizate în industria alimentară;
e) utilizate pentru producerea unui element care nu este supus accizei.

11. Marcarea produselor accizabile se face prin:


1. timbre;
2. banderole;
3. ştanţare;
4. etichete;
5. plăcuţe.
a) 1,2,3;
b) 1,2,4;
c) 2,3,4;
d) 2,4,5;
e) 1,2,5.

12. Supraveghetorii fiscali sunt reprezentanţi permanenţi ai autorităţii


fiscale competente pentru producţia de:
a) alcool etilic;
b) vinuri;
c) cafea;
d) uleiuri minerale;
e) produse intermediare.

Răspunsuri grile:

1 C 5 B 9 C
2 A 6 E 10 D
3 D 7 C 11 B
4 E 8 E 12 A