Viaţa şi activitatea lui

Constantin-Chiril
şi a lui Metodie
 815 – se naşte Metodie, primul dintre cei
şapte copii ai familiei grecului Leon,
locţiitor al strategului oraşului Salonic
 Metodie, la maturitate, se va ocupa de
studiul dreptului şi al chestiunilor legate
de administraţia de stat.
 827 – se naşte Constantin, ultimul dintre copiii
lui Leon
 Din 841 studiază la Constantinopol, într-o
şcoală specială la care erau primiţi
fiii înalţilor dregători. Studiază gramatică,
retorică, dialectică, filosofie antică greacă,
lectura textelor homerice, scrierile sfinţilor
părinţi ai Bisericii (Grigorie de Nazianz, Vasile
cel Mare, Ioan Gură de Aur, Dionisie
Areopagitul, Ioan Damaschinul, Theodor
Studitul ş.a.
 843-856 – Metodie este numit guvernator
(arhonte) al provinciei macedonene
Strymion, cu populaţie slavă
 849 – Constantin devine diacon, fiind hirotonisit preot.
Este o scurtă vreme bibliotecar şi arhivar al patriarhului
Ignatios
 850 – Constantin se retrage pentru o vreme la
mănăstire, dar e convins să vină la catedra, predând
filosofie la Şcoala superioară ecleziastică de la
Constantinopol (de aici vine supranumele lui de
Filosoful).

 851 – Constantin face parte dintr-o misiune diplomatică

trimisă din Bizanţ la califul sarazin Mutawakkil, ce
locuia la Samarra, în apropiere de Bagdad. Misiunea
avea ca scop îmbunătăţirea relaţiilor politico-
diplomatice precum şi încetarea persecuţiilor creştinilor
din califat.
 855-856 – în urma loviturii de palat
împărăteasa Theodora e alungată de pe tron,
imperiul este condus de Bardas, unchiul lui
Mihail al III-lea, încă minor.
 Constantin, lipsindu-se de protectori,
părăseşte Constantinopolul.

 856 – Metodie renunţă la funcţia de guvernator

şi se retrage la mănăstire (pe muntele Olympos
din Bithinia, nord-estul Asiei Mici, lângă Bursa
de astăzi). Îmbracă rasa de călugăr.
 În curând i se alătură şi Constantin.
 860-861 – Constantin şi Metodie fac parte
dintr-o misiune diplomatică la hazarii din
regiunea Crimeea-Caucaz, pentru exercitarea
de presiuni politico-diplomatice şi militare
asupra cneazului Rusiei Kievene, care
declanşase ofensive puternice asupra
Constantinopolului.
 Misiunea mai avea ca scop şi creştinarea
hazarilor turcici, după renunţarea la credinţa
iudaică pe care o îmbrăţişaseră.
 861 – Constantin începe să predea la
Şcoala de studii teologice de pe lângă
Biserica „12 apostoli”.
 Metodie devine egumen al mănăstirii
Polihron de pe muntele Olympos.
 862-863 – La Constantinopol se primeşte solia din
partea Principatului Marii Moravii, trimisă de Rostislav
(846-870) şi de asociatul său la tron, Sviatopluk (a
domnit singur în 871-894) prin care se cerea grăbirea
procesului de creştinare în regiune prin introducerea
slavei ca limbă a cultului religios şi prin scrierea de cărţi
necesare convertirii.
 Cei doi principi moravi doreau astfel alianţa cu
Imperiul Bizantin din dorinţa de a-l tempera pe ţarul
bulgar Boris, care era ostil principatului morav. De
asemenea, se dorea înfiinţarea unei biserici oficiale a
statului, supusă controlului său direct, independentă de
episcopatele bavareze, pentru a stopa imixtiunea
Imperiului Franc de Răsărit în chestiunile interne ale
Marii Moravii.
 Misiunea apostolică e încredinţată de Mihail al III-
lea al Bizanţului fraţilor Constantin şi Metodie.
 863 – Plecarea în Marea Moravie, alături de o serie de
discipoli, printre care se numără şi Kliment din Ohrida,
cărturar ce va deveni cunoscut în continuare, fiind
episcop în Macedonia.
 Constantin întocmeşte alfabetul glagolitic, primul
alfabet al slavilor, folosit la traducerea din greacă a
cărţilor de cult de primă necesitate.
 Se presupune că fraţii cunoşteau limba vorbită de
slavi, în regiunea Salonicului, fie pentru că locuiau într-o
astfel de regiune cu populaţie bilingvă, fie pentru că o
cunoşteau chiar din familie (o teorie afirmă că mama lor
era de origine slavă).
 864-867 – În Marea Moravie se continuă elaborarea de
cărţi de cult (evangheliare, culegeri de psalmi,
Apostolul ş.a.), precum şi pregătirea pentru viaţa
duhovnicească a discipolilor aduşi din Bizanţ, precum
şi a celor recrutaţi din rândurile populaţiei locale.
 Episcopii catolici din regiune au declanşat impediat
ostilităţile împotriva lor, mai ales că se avea în vedere
introducerea limbii slave ca limbă liturgică, încălcând
astfel principiul sacrosanct al celor trei limbi
recunoscute de Biserica Romei (ebraică, greacă şi
latină, pornindu-se de la tradiţia că, Pilat din Pont, la
răstignirea lui Iisus pe cruce, puse inscripţia „Iisus
Nazarineanul, regele Iudeilor” în aceste trei limbi).
 867 – fraţii pleacă la Roma, alături de mulţi ucenici,
pentru a obţine încuviinţarea papală pentru activitatea
lor şi pentru a se justica în faţa acuzelor de erezie
aduse de clericii bavarezi.
 868 – Papa le înmânează celor doi relicvarul cu
moaştele sfîntului Clement, în semn de bunăvoinţă.
 În biserica Santa Maria Maggiore (de astăzi) cărţile
de cult în limba slavă sunt binecuvântate de papă, iar
Constantin oficiază o liturghie în această limbă.
 Metodie a fost consacrat preot în bazilica Sf. Petru,
în luna martie a aceluiaşi an o serie de discipoli ai celor
doi fiind consacraţi preoţi la Roma.
La Roma
 Simţindu-şi sfârşitul apropiat, Constantin se
călugăreşte, luîndu-şi numele de Chiril,
apucând să mai trăiască într-o mănăstire
grecească de la Roma numai două săptămâni.
 În drum spre Marea Moravie, Metodie se
opreşte în Pannonia, unde are conflicte cu
înalţi clerici locali, dar i se confirmă sprijinul
papal. Cum ajunge în Marea Moravie este
făcut prizonier de emisarii lui Carloman, fiul lui
Ludovic Gemanicul, margraf al Bavariei, fiind
întemniţat la mănăstirea Ellwangen din Suabia.
 873 – noul papă al Romei, Ioan al VIII-lea,
intervine energic pentru eliberarea lui Metodie.
 Metodie revine la curtea lui Sviatopluk, din
Marea Moravie, continuînd activitatea de
propovăduitor al credinţei creştine şi de
elaborare a scrierilor de cult.
 880 - papa Ioan al VIII-lea reconfirmă folosirea
slavei în Biserică şi înfiinţează arhiepiscopia
Marii Moravii, în fruntea căreia este numit,
provizoriu, Metodie.
 881 – Metodie face o vizită la Constantinopol,
la invitaţia patriarhului Fotios şi a împăratului
Vasile I Macedoneanul.
 882 – Metodie revine în Moravia.
 Traduce Vechiul Testament.
 885 – 6 aprilie, Metodie se stinge din viaţă.
 Noul papă, Ştefan al V-lea, interzice
oficierea liturghiei în slavă.
 885-886 – În condiţiile „neutralităţii” pe care o afişează
Sviatopluk, partida adversă, a episcopilor bavarezi,
preia puterea, iar ucenicii lui Constantin şi Metodie sunt
alungaţi din regat, limba slavă nefiind recunoscută ca
limbă de cult.
 886 – Marea majoritate a celor alungaţi găsesc
adăpost la curtea ţarului bulgar Boris-Mihail.
 Printre discipoli, cei care au rămas în istorie sînt
Kliment (m. 916), ajuns în 900 episcop de Ohrida, şi
Naum (m. 910).
 Alţi discipoli s-au adăpostit în mănăstiri din Croaţia
(Dalmaţia), unde au păstrat scrieri şi alfabetul
glagolitic.
 Unii dintre exilaţi s-au aflat şi la curtea principelui
ceh Borivoj (m. cca 894), despre care se spune că ar fi
fost creştinat chiar de Metodie.