Actinomyces

Genul Actinomyces consta intr-un grup heterogen de bacterii Gram-pozitive, in

principal facultativ anaerobe sau microaerobe, prezentand diferite grade de clasificare. In
cavitatea orala, Streptococii si Actinomyces formeaza o componenta fundamentala a
microflorei, fiind printre primii colonizatori in biofilmul microbian. Importanta genului
Actinomyces este data de marea sa capacitate de a adera de suprafetele orale,precum
dintii dar si de a agrega cu alte specii bacteriene. 9,10

Taxonomie1

Regnul Bacteria
Increngatura Actinobacteria
Clasa Actinobacteria
Subclasa Actinobacteridae
Ordin Actinomycetales
Subordin Actinomycineae
Familie Actinomycetaceae
Gen Actinomyces
Specie Actinomyces odontolyticus, A. Dentalis, A. Denticolens, A. israelii, A.
naeslundii

Caractere generale

Traditional, bacteriologia descriptiva si diagnostica s-a bazat pe caracteristicile

fenotipice ale bacetriilor si de asemenea pe functiile lor. Identificarea bacteriilor din genul
Actinomyces se bazeaza pe morfologia coloniilor si a celulelor in particular si pe tiparele
de crestere in diferite conditii, de aerobioza sau anaerobioza. Actinomyces produc colonii
de diferite forme, de la colonii cu morfologie regulata, smooth, la cele rough. Anumite
specii prezinta caracteristici specifice ale coloniilor: A. Odontolyticus produce un pigment
rosu-maro pe mediu Geloza-Chocolat iar A. Israelii formeaza colonii albe,neregulate, de
forma unui molar. Genul Actinomyces nu poate fi privit ca stirct anaerob ci, mai degraba ca
facultativ anaerob sau microaerob. Acest gen fermenteaza glucoza intr-un mod
caracateristic pana la acid succinic, lactic si acetic.

Acest gen este reprezentat de un grup heterogen de bacterii Gram-pozitive, de

forma unor betigase drepte sau usor incurbate. Unele specii pot aparea sub forma de
cocobacili scurti. Fiind pleomorfe, anumite celule pot prezenta ramificari, pe cand altele,
precum A. Israelii sunt de forma filamentoasa. Identificarea lor nu se poate face doar pe ca
racteristicile morfologice datorita multitudinii formelor, fiind necesare diferite teste
suplimentare legate de metabolismul acestor bacterii, daca produc sau nu catalaza si
indol, daca reduc substraturi cu nitrati, etc.2

Mecanismele de adeziune ale diferitelor specii

Speciile de Actinomyces prezinta diferite modele de colonizare si distributie la

nivelul cavitatii orale, aceste modele putand fii corelate cu diferite specificitati fata de
anumite suprafete. Adezinele mediaza adeziunea acestor bacterii de celulele gazda dar si
fata de alte bacterii,indiferent daca fac parte din acelasi gen sau nu.
Anumite specii de Actinmoyces, precum A. Naeslundii si A. Viscosus, au o abilitate
crescuta de a adera la diferite substraturi cu ajutorul unor structuri speciale de suprafata,
cu fimbrii de tip 1 sau de tip 2. Fimbriile de tip 1(prezente in special la A.viscosus) au
afinitate mare fata de proteinele bogate in prolina si astfel se fixeaza de colagenul si de
smalt prin complexe adezine-receptor. Fimbriile de tip 2 prezente atat la A. Naeslundii cat
si la A. Viscosus se leaga de structuri epiteliale in principal si de alte bacterii. Fimbriile de
tip 2 faciliteaza si fagocitoza, legandu-se de receptorii care contin lactoza de pe
leucocitele polimorfonucleare. Altor specii de Actinomyces(A. Israelii, A. Meyeri) le lipsesc
aceste fimbrii si genele care codifica sinteza fimbriilor. A. Odontolyticus, pe de alta parte
sintetizeaza o adezina functional si structural diferita de fimbrii dar inrudita genetic. Se
presupune ca diferite structuri de suprafata a bacteriilor din acest gen au creat nisele
ecologice din cavitatea orala a acestor microorganisme. Mai mult, receptori de pe
suprafata acestor celule pot fi recunoscute de adezinele altor bacterii, aparand legaturi
intre diferite genuri de bacterii. 3
Placa dentara-suprafata dentara

Acumularea de placa dentara incepe la cateva ore de la eruptia dintelui cu

colonizarea de Streptococi si specii de Actinomyces pe suprafetele dentare acoperite de
pelicula dobandita. Structuri de pe suprafata bacteriei interactioneaza cu componente din
pelicula dobandita, permitand bacteriei sa se ataseze de dinte in pofida actiunii salivare.

Primii colonizatori sunt de mare importanta pentru ca ei creeaza un substrat la care

celelalte bacterii se pot atasa si astfel influenteaza stadiile ulterioare de formare a placii
dentare prin proprietatiile lor de coadeziune. Abilitatea speciilor de Actinomyces de a se
agrera intre ele si de a adera de bacterii din alte genuri faciliteaza acumularea lor in placa
recenta. Acesti colonizatori prefera sa se ataseze de biofilmul deja format, in dauna
suprafetelor dentare acoperite de saliva.
S-a descoperit ca microorganismele supravietuiesc in complexe in biofilmul dentar.
Aceasta sugereaza ca exista o ordine a colonizarii a diferitelor bacterii. Spre exemplu, pe
masura ce gingivita avanseaza, se produce o schimbare in componenta microbiana a
placii dentate si astfel cresc speciile de Actinomyces si cele Gram-negative in dauna
speciilor de Streptococ.

Biomaterialele sunt folosite extensiv, atat in medicina cat si in stomatologie, ca de

exemplu in implante ortopedice, catetere, implante dentare. Adeziunea bacteriilor de
suprafetele solide depinde de mai multi factori, incluzand caracteristicile speciei, factori de
mediu(de ex. Prezenta anumitor proteine), si de proprietatile suprafetei care va fi
colonizata. Pentru un anume material, anumite specii si anumite genuri de bacterii adera
diferit.
Adeziunea microorganismelor de tip Actinomyces de biomateriale, precum
dispozitive contraceptive intrauterine sau proteze inlocuitoare de sold, este implicata in
procese infectioase la aceste niveluri. Similar, implantele dentare furnizeaza suprafete
dure, favorabile acumularii placii microbiene, si astfel cauzand actinomicoze care vor duce
la pierderea acestor proteze.3

Patologie asociata

Chiar daca speciile de Actinomyces fac parte din flora normala, rezidenta a cavitatii
orale, ele contribuie la diferite boli cauzate de placa dentara, spre exemplu caria dentara,
gingivite sau boala parodontala. Actinomyces sunt gasite de obicei in infectiile endodontice
ca facand parte dintr-o infectie polimicrobiana.

In ciuda faptului ca genul Actinomyces a fost asociat cu gangrenele pulpare, ele

este legat mai ales de cazurile in care tratamentul de canal a esuat. Actinomyces sunt
capabile de a cauza infectii in spatiul periradicular si astfel impiedica vindecarea
periapicala prin mijloace convetionale de tratament. Anumite specii ale genului au fost
frecvent izolate din dentina alterata din leziuni carioase radiculare. Speciile izolate au fost
mai ales A. Naeslundii, A. Israelii si A. Gerencseriae, dar inca rolul individual al speciilor
de Actinomyces nu este cunoscut in evolutia procesului carios radicular. Au fost publicate
multe studii legate de prevalenta speciilor de Actinomyces atat in boala cat si in sanatatea
parodontala. Cu toate acestea, microbiocenoza subgingivala de Actinomyces atat a
pacientilor cu boala parodontala cronica cat si a pacientilor sanatosi din punct de vedere
parodontal a fost similara.

In ultimii ani, speciile de Actinomyces au atras atentia multor medici, in special

datorita cresterii prezentei clinice si a asocierii acesotra cu diferite boli. Mai mult, pe langa
bolile intraorale pe care le cauzeaza, Actinomyces pot actiona si ca patogeni majori si pot
determina boli sistemice, cauzand abcese, fibroza tisulara sau diferitie sinuzite. 4
Intraoral, Actinomyces pot determina osteoradionecroza suprainfectata, boala
aparuta in urma radioterapiei asupra unui cancer situat in zona gatului sau a capului.
Osteoradionecroza poate duce la fractrui de mandibula si de foarte multe ori necesita
interventii rezective si reconstructive asupra maxilarului. Candida si diferitele specii
cariogenice joaca un rol major in inrautatirea conditiei bolnavului, in suprainfectarea
leziunii. Spre deosebire de studiile clinice mai vechi, cele recente au aratat un rol
important pe care il au speciile de Actinomyces in agravarea unei osteoradionecroze, fiind
mai des implicat decat ceilalti agenti cauzali. Prezenta bacteriilor din genul Actinomyces in
aceasta boala a fost de peste 64%, indiferent de varsta pacientului sau de cantitatea de
radiatii. Pe de alta parte, in cazul pacientilor cu suprainfectie cu Actinomyces, in
antecedente aparea o extractie sau o expunere accidentala a osului, aceasta parand a fi
cauza osteoradionecrozei.5
Speciile de Actinomyces sunt o prezenta frecventa in patologia orala: 80% dintre
pacientii cu afectare periapicala, cu boli parodontale si cu alveolita umeda. Aceste lucruri
aparand indiferent de starea de sanatate generala si chiar la persoana cu o igiena orala
acceptabila.6 Frecvent, aceste bacterii sunt prezente in peri-implantite, cauzand esecul in
aceste tipuri de tratamente. Un agent etiologic important fiind A. Odontolyticus. 7 De
asemenea au mai fost intalnite microorgansime de acest tip in chisturi dentare dar si in
osteomielita postiradiere si de alte etiologii. 8

3
Nanna Sarkonen. Oral Actinomyces Species in Health and Disease: Identification,
Occurrence and Importance of Early Colonization 2008;
7
Nanna Sarkonen, Eija Kononen et al. Characterization of Actinomyces species isolated
from failed dental implant fixtures 2005;
6
Ilana Kaplan, Karen Anavi et al. The clinical spectrum of Actinomyces-associated lesions
of the oral mucosa and jawbones: correlations with histomorphometric analysis 2009;
5
Torsten Hansen. Actinomyces in infected osteoradionecrosis—underestimated? 2008;
8
Ilana Kaplan, Karen Anavi et al. CLINICO-PATHOLOGIC ANALYSIS OF
ACTINOMYCES ASSOCIATED LESIONS OF THE ORAL CAVITY AND JAW BONES
2008;
4
T. Hansen, W. Wagner et al. Infected osteoradionecrosis of the mandible: follow-up
study
suggests deterioration in outcome for patients with Actinomyces-positive bone biopsies
2009;
1
www.microbewiki/Index.Php/Actinomyces_Tax