Cioacă Beti- Ana

GHID PENTRU PĂRINŢI, BUNICI, CADRE DIDACTICE ŞI SPECIALIŞTI

1
1. Preambul pag.3

2. Cuvânt înainte pag.5

3. Clasificarea vocalelor şi consoanelor pag.9

4. CAIETUL SUNETELOR S_Z_Ţ ( prezentare ) pag.11

5.CAIETUL SUNETULUI S pag.13

6. CAIETUL SUNETULUI Z pag.29

7. CAIETUL SUNETULUI Ţ pag.42

8. POEZII pag.49

Pozele color au fost preluate de pe The Internet Picture Dictionary si de pe Google

cărora le mulţumesc

2
PREAMBUL

A fi printre oameni presupune şi a comunica. Schimbul de idei şi mesaje

dă sens vieţii. Copilul creşte şi se dezvoltă, îşi desăvârşeşte întreaga “ arhitectură
interioară” în cadrul relaţiilor interpersonale, deci în cadrul schimburilor
informaţionale. El imită şi absoarbe limbajul.
Comunicarea nu există decât în corelaţie cu structurarea limbajului şi
augmentarea fondului lexical.
Avem o limbă ( limba română ) şi mai multe tipuri de limbaje : verbal, non-
verbal, oral, scris. În cadrul limbajului verbal vorbim de emisie şi recepţie. Omul
emite mesaje şi când ne referim la acest lucru, ne referim la articulare, ton,
semnificaţie etc şi recepţionează mesaje. Perturbările ce pot interveni pe acest
segment ( emisie – recepţie ) pot deforma relaţia copil – lume. Importantă în
comunicare este integritatea organică şi funcţională a subsistemelor ( senzorial,
operator, comprehensiv, socio-afectiv ).
Orice tulburare în limbaj poate produce daune comunicării, cu
repercursiuni în integrarea socio-culturală. A face terapie logopedică presupune a
preveni şi a restructura ceea ce este deteriorat la nivelul oralităţii, dar şi al
grafismului, la nivelul comunicării, motivând copilul, dar şi securizându-l afectiv.
Ceea ce fac logopezii în efortul lor reconstructiv constă în consolidarea
instrumentelor primordiale ale comunicării, de la psihomotricitate, la limbaj şi de
aici, la motivaţie şi sfera emoţională.
Caietele sunetelor pe care le propun acum sunt un excurs în terapia
pronunţiei diferitelor sunete. Ele se adresează atât copiilor ( preşcolari sau şcolari
mici ) care prezintă tulburări de elocuţie, dar mai ales părinţilor şi cadrelor
didactice, adevăraţi “ antrenori “ ai limbajului. Şi m-am gândit la acest ajutor mai
ales pentru acei părinţi care caută, dar nu găsesc un logoped ( deoarece această
profesie este o “ rara avis” prin numărul infim de profesionişti ).
În mod normal, diagnosticul de dislalie trebuie pus de un logoped ( fie din
domeniul educaţiei, fie din sănătate, fie din mediul privat ). Tot logopedul este acela
care realizează planurile de intervenţie personalizate, în aşa manieră, încât să
conducă la succes. Datorită faptului că orice lucru nou se învaţă prin exerciţiu şi
repetiţie şi pentru că programările în cabinetele de logopedie se rezumă la doar o

3
întâlnire pe săptămână ( datorită afluenţei din ce în ce mai mari de copii care
prezintă tulburări de pronunţie ), greul revine familiei în recuperare. Dacă sunetele
nu se repetă, sunetele emise corect la cabinet se pot pierde. Când sunetele nu se mai
repetă ( din varii motive însoţite de scuze ) pot interveni perioade de platou şi chiar
regresii.
Caietele sunt gândite ca o călătorie prin minunata ţară a sunetelor, un fel de „
continent „ al pronunţiei. Deci un fel de „ joacă de-a vorbirea „. Să nu uităm că
prin aceste caiete ne adresăm vârstelor mici al cărui „ spaţiu „ de dezvoltare este
fundamentat pe joacă. În mica excursie, cu creioane colorate şi cu mici exerciţii,
copiii vor deprinde acurateţea sunetelor limbii române.
Ceea ce trebuie să ştie părinţii, bunicii ( şi mai nou, bonele ), dar şi cadrele
didactice este faptul că intervenţia timpurie eficientizează recuperarea, copilul
fiind posesorul unei „ minţi absorbante” ( M. Montessori) care-i dă posibilitatea
să-şi însuşească rapid sunete şi un fond lexical bogat.
Un copil recuperat până la intrarea în şcoală nu va avea probleme de lectură şi
scriere. Copiii care vor fi recuperaţi mai târziu ( în perioada şcolară ) pot îngroşa
rândurile celor diagnosticaţi cu sindrom dislexico- disgrafic sau pot dezvolta fobia
de a vorbi ( din cauza ilarităţii pe care o provoacă tulburarea sa de vorbire ),
balbism şi chiar eşec şcolar, culminând cu abandon şcolar.
Pornind împreună acest demers terapeutic sper să recuperăm cât mai multe
cazuri şi să eliminăm „ un start defectuos” în viaţă. Astfel îi vom da copilului şansa
să se dezvolte normal într-o lume normală, acceptat de membrii comunităţii.

Logoped – Psiholog principal,

Cioacă Beti – Ana

4
CUVÂNT ÎNAINTE

LOGOPEDIA ŞI TERAPEUTUL

Naşterea logopediei ca ştiinţă ( deşi nu este încă recunoscută ca atare ) a avut

un fundament practic : cunoaşterea mecanismelor care conduc la articulare şi
comunicare, cunoaşterea acelor factori care pot influenţa dezvoltarea firească a
limbajului şi găsirea unor metode adecvate, aplicabile în vederea formării şi
reformării unui limbaj acceptabil de comunitate. Ca orice ştiinţă, logopedia are o
bază teoretică bazată pe legi, principii, obiective, metode, etape. Logopedia
încearcă să explice legăturile care există între gândire şi limbaj, între limbaj şi
structurarea întregii personalităţi.
Logopedia este o ştiinţă născută la intersecţia cu alte ştiinţe care se ocupă de
limbă şi limbaj : psihologia, psihodiagnoza, pedagogia, foniartria, psiholingvistica,
neurologia, psihiatria, orl ... Specialistul logoped trebuie să aibă solide cunoştinţe
din aceste arii de investigare a limbii şi limbajului astfel încât să apeleze diferenţiat
la metode şi mijloace care să ajute la recuperare.
Terapia logopedică se aplică cu precădere la nivelul vârstelor mici, când
limbajul se află în perioada de formare şi structurare. De aceea, terapeutul logoped
trebuie să cunoască bine psihologia copilului, treptele evoluţiei şi desăvârşirii
limbajului. Uneori, tulburările de elocuţie netratate în perioada copilăriei pot
conduce la ruperea echilibrului psihic şi pot declanşa tulburări comportamentale.
Aşa poate apare mutismul psihogen, logonevroza, anxietatea, negativismul,
abandonul şcolar. Copilul care nu articulează corect sunetele devine ţinta ironiilor
colegilor şi primesc etichete care ştirbesc încrederea în sine, conducând la o slabă
stimă de sine. Terapeutul va încerca să descifreze etiologia şi simptomatologia
tulburării de limbaj, să găsească modalităţi remediale eficiente şi să dezvolte prin
psihoterapie încrederea în forţele proprii ale micului pacient.
Obiectul de intervenţie al logopediei are un registru larg : tulburări de
pronunţie ( dislaliile , rinolaliile, dizartriile ), tulburări de ritm şi fluenţă (
bâlbâiala, tahilalia şi bradilalia ), tulburările de voce ( afonia, disfonia, fonastenia ),
tulburările de scris-citit ( alexia, dislexia, agrafia, disgrafia ), tulburările cu
substrat neurologic ( alalia, afazia ), tulburări de origine psihică ( mutismul
psihogen ). Cauzele ce declanşează disfuncţii în aria limbajului pot fi organice,
funcţionale, psiho-sociale. Cauzele organice au o paletă extrem de largă. Ele pot
debuta în faza intrauterină ( infecţii virale, rubeola, toxoplasmoza etc ). Altele ţin

5
 de efortul din timpul travaliului care poate conduce la hipooxigenare sau chiar
leziuni cerebrale ale fătului. Şi diversele anomalii congenitale ( despicături maxilo-
faciale, buco-faringiene )fac parte din acest grup cauzal. În ceea ce priveşte cauzele
funcţionale aici pot fi înscrise tulburări în raportul excitaţie- inhibiţie, insuficienţe
motorii, insuficienta dezvoltare a auzului fonematic. Categoria cauzelor psiho-
sociale poate cuprinde atât carenţarea educativă, dar şi perfecţionismul.
Tulburările de emisie – recepţie în aria limbajului pot conduce la alterarea
laturii intelectuale a limbajului. Sindromul dismaturativ este responsabil de
izolarea copilului şi de dezvoltarea fobiei de a comunica.

SUNETELE LIMBII ROMÂNE

Deşi limba română se mândreşte cu muzicalitatea ei datorată vocalelor, totuşi

învăţarea ei de către străini pare o treabă complicată. Vocalele se formează în
laringe, iar consoanele în cavitatea bucală.
În articularea sunetelor interesează participarea întregului aparat fono-
articulator : buze, dinţi, limbă, palat, epiglotă, uvulă, cavitate nazală, laringe,
trahee, plămâni, diafragmă.
La articularea vocalelor aerul nu întâlneşte niciun obstacol, spre deosebire de
consoane. La unele vocale buzele se rotunjesc ( O;U ), alte vocale se produc spre
vârful limbii ( I ; E ), altele spre mijlocul limbii ( Î; Ă; A ). Un copil care nu
pronunţă corect vocalele ar putea avea probleme auditive şi atunci trebuie un
examen ORL.
Registrul consonantic este mult mai amplu. Astfel, vorbim de consoane surde (
nesonante ), gen s, ş, t, f, c , şi de consoane sonore ( vibrează coardele vocale ) : z, j,
g, d, v. Unele consoane sunt explozive şi necesită un suflu puternic : p, b, t, d, c, g ;
altele sunt semiocluzive ( aerul se freacă de pereţii aparatului fono-articulator ) : ţ,
ce-ci, ge-gi ; iar altele sunt constrictive ( se îngustează canalul fonator ) : f, v, s, z, ş,
j, h. În limba română cele mai afectate sunete sunt R, siflantele ( S-Z ), africatele (
Ţ, CE, GE ).
Dacă ar fi să împărţim sunetele limbii române în categorii din punct de vedere
acustic, cât şi fiziologic, am vorbi de tonuri ( sunete muzicale cu oscilaţii periodice :
vocalele ) şi zgomote sau zgomote şi tonuri combinate ( consoanele ). La
pronunţarea vocalelor efortul respirator este mult diminuat şi organele fonatorii
sunt tensionate în mod egal ( spre deosebire de consoane, unde tensiunea apare în
locul de articulare ). În pronunţarea vocalelor este nevoie întotdeauna de voce,
adică de vibraţia coardelor vocale, în timp ce unele consoane pot fi pronunţate fără
voce. În limba română putem vorbi şi de coarticularea sunetelor, adică înainte de a
emite sunetul, organele fonatorii sunt deja pregătite pentru următorul sunet ( este
cazul diftongilor şi triftongilor ).
După locul de articulare consoanele pot fi repartizate în grupe distincte :
- BILABIALE
- LABIODENTALE
- DENTALE
- ALVEOLARE
- PALATALE
- VELARE

6
 - LARINGEALE
Sunetele bilabiale ( P; B ; M ) rezultă din lipirea buzelor şi desprinderea lor
bruscă sub jetul de aer expulzat.
Sunetele labiodentale ( F ; V ) se realizează prin presiunea dinţilor superiori
asupra buzei inferioare.
Sunetele dentale ( T; D ; N ) presupun contactul între vârful limbii şi dinţii
superiori.
Sunetele prepalatale ( Ş; J ) presupun apropierea limbii de alveolele incisivilor
superiori.

Sunetele prepalatale ( Ş ; J ) presupun apropierea limbii de alveolele incisivilor

superiori.
Sunetele palatale ( CE ; GE ) se rostesc între uvulă şi palatul dur, iar sunetul
H se formează în laringe.

Când vorbim de emisia sunetelor vorbim de fonoarticulaţie care cuprinde mai

multe acte articulatorii :
1. tensiunea – pregătirea aparatului fonoarticulator
2. ţinuta – menţinerea organelor sub tensiune
3. detenta – când organele fonoarticulatorii reintră în repaos.

DISLALIA

Diagnosticul de dislalie presupune afectarea aspectului fonetic al pronunţiei

unor consoane. Dislalia poate fi motorie ( dificultăţi de pronunţie datorate unor
dificultăţi funcţionale înnăscute sau dobândite ), senzorială ( în hipoacuzii sau
tulburări ale auzului fonematic ), mecanică ( în malformaţii ), funcţională (
perturbări în funcţionarea organelor periferice care au rol în articulare ).
Dislalia se caracterizează prin distorsiuni, omisiuni, substituiri.
Toate tipurile de dislalii primesc în denumire sufixul „ ism „ : sigmatism,
rotacism capacism etc.
Şi acum, iată câteva date despre cele mai frecvente tipuri de dislalii :

SIGMATISMUL cuprinde în marea sa arie o mulţime de consoane ( s, z, ţ, ş, j, ce,

ge ).
PARASIGMATISMUL presupune înlocuirea sunetelor mai sus enumerate cu altele
care pot avea un loc de articulare apropiat ( ex : varsă înlocuit cu varză, cojoc cu
cozoc )
Sigmatismul are multiple forme ( interdental, addental, lateral, nazal, laringeal ).

ROTACISMUL ( pronunţarea denaturată a sunetului R ) are vreo 28 de forme. O

să amintesc doar câteva dintre ele: rotacism interdental, velar, uvular, nazal,
pararotacism.

ETAPE ŞI PROCEDEE DE RECUPERARE ÎN DISLALIE

În recuperarea unui fonem avem mai multe etape :

- IMPOSTAREA

7
 - FIXAREA
- CONSOLIDAREA
- AUTOMATIZAREA
Dar, pentru a imposta un sunet, logopedul are sarcina de a forma capacitatea
respiratorie necesară emisiei sunetului, cât şi mobilitatea aparatului
fonoarticulator.
Pentru că în general dislaliile se întâlnesc la vârstele mici, terapia
recuperatorie se va desfăşura sub formă de joc. Exerciţiile de inspir-expir se pot
face pe muzică, în cadrul unor exerciţii de gimnastică generală, sau prin suflarea
în instrumente muzicale. Gimnastica fonoarticulatorie este indicat să se realizeze în
oglindă, iar dacă aceasta nu există, în formula faţă-în-faţă. Această gimnastică
presupune mişcări ale buzelor, ale limbii, ale palatului, ale obrajilor. După ce s-au
realizat acestea se va trece la dezvoltarea auzului fonematic. Primul pas în
dezvoltarea acestuia este imitarea onomatopeelor, urmând apoi diferenţierea
consoanelor surde şi sonore în cuvintele paronime ( ex : lege – rege ). Multe sunete
se pot forma pornind de la onomatopee. După ce iese sunetul izolat, acesta se
introduce în silabe directe, indirecte, logatomi, silabe duble. Sunetul emis se
introduce apoi în cuvinte în poziţia iniţială, mediană şi finală. Abia când am reuşit
şi acest lucru se introduc propoziţiile simple şi dezvoltate.
Unii copii reuşesc o recuperare rapidă, însă alţii au un drum lung de parcurs.
Exerciţiile logopedice se fac zilnic împreună cu părinţii, bunicii, bonele. Copiii
învaţă uşor, dar uită la fel de uşor dacă nu se repetă. Pe traseul remedial pot
interveni fenomene de platou, când avem impresia că nu putem merge mai departe
şi uneori regresii datorită lipsei de exerciţiu.
În activitatea recuperatorie părintele trebuie să facă echipă cu logopedul şi cu
cadrele didactice din unitatea de învăţământ pentru a se reuşi recuperarea
tulburărilor de pronunţie, dar şi stimularea verbală necesară echipării copilului
pentru comunicare.
Mulţumesc tuturor care m-au încurajat să scriu această lucrare spunând că
este utilă, cât şi celor care m-au ajutat cu selecţia imaginilor.

Autoarea

8
VOCALELE ( clasificare )

I. DUPĂ LOCUL DE ARTICULARE

A. ANTERIOARE, PREPALATALE A, E, I
B. MEDIANE Î, Ă
C. POSTPALATALE U, O

II. DUPĂ GRADUL DE DESCHIDERE – ÎNCHIDERE

A. DESCHISE A
B. SEMIDESCHISE O, E , Ă
C. ÎNCHISE U, Î, I

CONSOANELE ( clasificare )

I. DUPĂ LOCUL ÎN CARE SE FORMEAZĂ

A. LABIALE P, B, M
B. LABIO-DENTALE F, V
C. DENTALE T, D
D. SIFLANTE S-Z-Ţ, Ş-J
E. LINGUO-PALATAL-DENTALE L, N, R
F. GUTURALE C, G, H, K

II. DUPĂ MODUL DE ARICULARE

A. FRICATIVE S-Z, Ş-J, F, H

B. OCLUZIVE P-B, T-D, C-G
C. SEMIOCLUZIVE CE-GE
D. LATERALE L
E. VIBRANTE R

III. DUPĂ VIBRAŢIILE LARINGIENE

A. SURDE S-Ţ, Ş, P, T, C, F, H
B. SONORE B, D, G, V, Z, J, GE

IV. DUPĂ VIBRAŢIILE NAZALE

A. NAZALE M, N

9
B. ORALE B, D

V. DUPĂ LOCUL DE ARTICULARE

A. BILABIALE P,B, M
B. LABIODENTALE F,V, L
C. APICODENTALE D, T, Ţ, N
D. ALVEOLARE S, Z, C, G , Ş
E. DUROPALATALE CHE – GHE

VI. DUPĂ LOCUL CONTACTULUI DINTRE LIMBĂ ŞI O ANUMITĂ

REGIUNE A CAVITĂŢII BUCALE

A. ANTEROLINGUALE D,T
B. MEDIU LINGUALE Ş, J
C. POSTERO LINGUALE C, G

VII. DUPĂ CONTACTUL DINTRE LIMBĂ ŞI BOLTA PALATINĂ

A. DURE M, N
B. PALATIZATE B, M

ORDINEA CORECTĂRII SUNETELOR ( după E. Boşcaiu )

I. S-Z-Ţ
II. Ş-J, CE-GE
III. P-B-M
IV. F-V
V. T-D-N
VI. C-G-H
VII. CHE- GHE
VIII. L-R, DIFTONGI L- R

10
11
 TIPUL S Z Ţ
constrictivă X X
africată X
Dental-alveolară X X X
Antero-linguală X X X
surdă X
Sonoră X

POZIŢIA ORGANELOR FONATORII

S_Z
- Dinţii de sus sunt aşezaţi peste cei de jos ( distanţa 1mm )
- Limba este lăţită, are vârful îndoit în jos şi sprijinit pe incisivii inferiori
- Buzele sunt întinse în zâmbet ( se văd dinţii de jos )
- La rostirea sunetului Z se simt vibraţiile coardelor vocale

Ţ
- Sunetul Ţ se emite prin ocluzia dintre dentala T şi siflanta S în explozie de
aer
- Distanţa între arcadele dentale este de 2-3 mm.
- Marginile limbii se sprijină pe incisivii superiori

NOTĂ – dacă după intuirea poziţiei organelor fonoarticulatorii copilul nu poate să-
l pronunţe pe S, i se pune o spatulă între dinţi şi el va trebui să strângă uşor dinţii
în timp ce imită prelungit sunetul şarpelui ; pe podul palmei va simţi un curent de
aer rece
- Dacă nu se reuşeşte emisia sunetului Z înseamnă că nu vibrează coardele vocale şi
atunci copilul va face gargară
- Dacă nu reuşeşte să spună sunetul Ţ înseamnă că nu are însuşită corect emisia
sunetelor T şi S ; cu limba sprijinită pe dinţii de sus şi în explozia aerului va spune
S ; o hârtie pusă pe limbă va trebui să zboare în explozia aerului

12
CAIET DE EXERCIŢII PENTRU SUNETUL

Salut ! Eu sunt micul batman spiriduş. Eu te voi însoţi pe

parcursul acestui caiet. La drum !

a) Zâmbeşte ! Uită-te în oglindă ca să-ţi vezi zâmbetul !

b) Ţine podul palmei în faţa gurii ! Vei simţi curentul de aer rece.
c) Exersează prelung sunetul şarpelui ! ssssssssss

1. Repetă după model silabele cu S prelung

Ssssa sssse ssssi sssso ssssu
Asss esss isss ossss ussss
2. Şi acum logatomii !
Asssa essse isssi ossso usssu
Ssssassss ssssessss ssssisss ssssosss ssssusss
3. Hai să te vedem la silabele duble !
Ssssassssa ssssesssse sssssissssi ssssossso ssssussssu

A fost greu ? Nu te cred ! Să mergem mai departe ….

4. Să spunem nişte cuvinte simple cu S la început !
Sac, sar, ser, soi, sub , sun, sul, sus, suc, sur
Vezi ce simplu este ? Este puţin mai greu, dar vei reuşi
dacă îl lungeşti pe S cum te-am învăţat.

Surd, semn, stă, tuf, stop, stea, scor, scap, slab, sloi

13
5. A venit rândul cuvintelor puţin mai lungi ! Să încercăm !
Sală, sapă, sare, sate, seră, sete, sită, soră, sobă,supă, sună
Salam, salut, secat, sărat, sirop, senin, seară, sobar, semen
Semnal, sertar, surdă, singur, salată, suferă, surâde, sârmă
Serenadă, silabă,sufocată, supărat, sonor, surzenie, surpat

Off ! Am obosit ! Să facem o pauză ! Să

colorăm cuvintele care cuprind răul de S !

Noaptea s-a dus ... Încă un vis a apus...

Doamne, câţi de S ! Hai să mai rostim ceva !
6. Acum e acum ! ... Ceea ce o să spunem pare mai dificil, dar nu-i nicicum aşa. Să
încercăm!

Spin, spun, spic, sparg, sport, spumă, spate, spală, spion, spadă, speriat
Stea, struţ, strâmb, strig, stup, stadion, steag, start, stol, stins, strânge
Scară, scapă, scamă, scurt, scump, scrum, scop, scrin, scut, scândură
Sfoară, sfânt, sfert, sfios, sfărâmă, sfeşnic, sfredel, sfat
Smoc, smântână, smerit, smirnă, smochin, smintit, smucit, smotocit
Sleit, slab, sloi, slugă, slip, slănină, slujbă, slavă, slovă, slută, slugarnic

14
7. Acum ştii ce urmează ! Arta de a colora.

Acum cred că ştii să-l pronunţi pe domnul S !

Dar ce zici să mai încercăm ceva ?

8. Repetă după mine !

Nivelul I

a) Sorin stă. f) Simona soseşte.

b) Siviu strigă. g) Vasile pescuieşte.
c) Silvia scrie. h) Simion se ascunde.
d) Cosmina spală i) Sorin iese afară.
e) Costin sare. J) Stelele răsar.

Nivelul II

a) Sfinţii sunt în castel. f) Sorin joacă baschet.

b) Siropul este gustos. g) În basme sunt spiriduşi.
c) Pisica vede un sconcs. h) Sandu are un sacou albastru.
d) O muscă stă pe un biscuit. i) Motociclistul are cască.
e) Salata este cu castraveţi. j) Sabin are o mască nouă.

9. Listă de cuvinte de repetat acasă

S iniţial S median S final S+ consoane
Sac Mască Pas Spune
Sar Cască Nas Scame
Sală Casă Vas Sfoară
Saltea Baston Vis Sport
Saleuri Bască Miros Slab
Salut Basme Norocos Scurt
Sărman Biserică Spumos Spic

15
EXERCIŢII PENTRU MICII ŞCOLĂREI

Aici vei găsi diferite exerciţii prin care se poate

consolida sunetul S.

1. Încercuieşte litera S în textul dat

Seri de toamnă

Când vine toamna serile se lungesc. Stelele se

ascund sub norii cenuşii. Un vânt aspru răscoleşte
frunzele de pe stradă.
2. Pune litera S mic de tipar în spaţiul liber !

re__t mu__t ___ardele co____tă faimo___

i___torie ___ervici ___tudiu ne___temate
3. Citeşte perechile de cuvinte şi apoi scrie propoziţii înlocuind cuvântul subliniat
cu cuvântul pereche ( sinonim )

a calcula – a socoti Sorin a calculat corect.

__________________________
a respira – a sufla Când sunt obosit respir
greu.
_______________________
a zice – a spune Mama zice că am talent.
_____________________

16
4. Pune următoarele cuvinte la locul lor în propoziţii !

sertar, surâde, scorul, sprijinul, seminţe

La finalul meciului _______________arăta

egalitate.
Am plantat __________________.
Copilaşul _______________ în somn.
În ______________ îmi ţin albumul cu poze.
I-am acordat tot _______________________.
5. Găseşte cuvintelor date altele care au acelaşi înţeles şi care să înceapă cu S !

drapel - _________________________
grăunţe - ________________________
nădejde - ________________________
povaţă - _________________________
zâmbet - _________________________

6. Găseşte cuvintelor date altele cu înţeles opus care să înceapă cu S !

gras - ___________________
jos - ____________________
reparat - _________________
drept - ___________________

17
7. Acelaşi cuvânt poate avea sensuri diferite. Explică sensul cuvintelor subliniate !
Pe cer este o stea. Silvia va deveni o stea.

În peşteră s-a descoperit un schelet. Construcţia are schelet metallic.

Se apropie un sol de pace. Pe portative este scrisă cheia sol.

Tata sapă ogorul. Bunicul cumpără o sapă.

8. Găseşte cuvântul care arată cum este sau cum poate fi !

Omul este Strălucitoare

Elevul este Spălate

Steaua este Silitor

Fata este Sfioasă

Rufele sunt Sănătos

9. Citeşte propoziţia şi pune întrebarea !

Ex : Marcel scrie cu un creion tocit.

Ce face Marcel ?

Pe bolta cerească a răsărit Luceafărul.

________________________________________________________
________________________________________________________

Copiii se străduiesc să câştige concursul.

____________________________________________________________
____________________________________________________________

18
10. Cuvintele pot fi neprietene ( opuse ). Caută în coloana B cuvântul opus celui din
coloana A !

A B
Serios Trist
Ascultător Noros
Senin Neserios
Vesel Neascultător
11. Cuvintele pot fi alintate. Alintă-le după model !

Ex : pisic – pisicel

Pasăre - __________________
Stea - ___________________
Casă - ___________________
Vestă - ____________________
12. Şi acum mici lecturi !

Pe scenă

Clasa noastră este la teatru. Pe scenă se joacă

un spectacol. Ce frumos este !

19
 La soare

Strada are straie de sărbătoare. Mirosul

florilor este deosebit. Pisicel abia aşteaptă să se
relaxeze la soare.

20
ETAPELE EMISIEI SUNETULUI S

IMPOSTARE

A) SILABE DIRECTE : sa, se, si, so, su, să

B) SILABE INDIRECTE : as, es, is, os, us, ăs
C) LOGATOMI : asa, ese, isi, oso, usu
sas, ses, sis, sos, sus
D) SILABE DUBLE : sasa, sese, sisi, soso, susu
E) CUVINTE S INIŢIAL
1) monosilabice : sac, sar, sat,sap,sas,sec, ser, semn, sos, soţ, soi, sur, sun, sub, suc,
sud,
surd, sân, sârb
2) bisilabice : sală, sapă, sate, sale, sare, seră, sete, sevă, silă, sită, sobă, soră, sofa,
sută
sună, sumă, salam, salut, satâr, secol, senin, sărut, secret, sătul, superb
3) polisilabice : sanie, sabie, sardele, secundă, surâde, suferă, suspină, surpriză,
susură,
sâmbătă, supărat, sandale, seringă
F) CUVINTE S MEDIAN
Casă, masă, lasă, vase, oase, mască, muscă, groasă, vestă, baston, pistol, blestem,
busuioc
Castron, cascadă, miresme, cistern, desene, pisică, biscuiţi, creastă,deschis, fasole,
uscat
G) CUVINTE S FINAL
Os, vis, cos, bis, fes, vas, glas, dans, cais, dureros, mers, şters, polios, zemos, frumos,
somnoros, supus, noros, nervos, duios, fricos, curajos, balans, ananas, ficus, pietros,
vânjos
H) CUVINTE S + CONSOANE
ST – stă, stea, stup, stop, stins, stol, steag, sticlă, staţie, stejar, statuie, stânga,
strâmb
SP - spun, spală, sperie, spart, spic, spin, spadă, splină, sport, sportive, spital,
spanac
SC – scop, scară, scapă, scump, sclipeşte, scânteie, scândură, scrie, scrimă, scădere
SF – sfânt, sfert, sfat,sfios, sforăie, sfeclă, sfâşâie, sfărâmă, sfruntat, sfadă, sfială
SL - slab, sloi, slut, slip, slugă, sleit, slănină, slinos, slăbănog, slugarnic, slobod
SM – smoc, smoală, smerit, smintit, smarald, smântână, smârc, smerenie, smotocit
I ) S DUBLU
Suspect, susură, susţine, suspans, suspiciune, sensibil, suspendat, sofisticat,
susţinător
J) PROPOZIŢII SIMPLE
1. Simona scrie.
2. Sonia spune.
3. Sandu sare.
4. Silviu tresare.
5. Sebi scutură.
6. Simion sună.

21
7. Siguranţa sare.
8. Sanda se bucură.
9. Simona este veselă.
10. Sertarul se deschide.

K) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1. S-a dat sentinţa.
2. Serialul este luni seară.
3. Am tras semnalul.
4. Secara arsă de soare se scutură.
5. Seminţele se răspândesc printre straturi.
6. Servieta este strânsă cu o curea.
7. Silviu ne aşteaptă la sosire.
8. Sudorul sudează ţevile.
9. Serpentinele sunt strânse.
10. Sportivii s-au aliniat la start.

EXERCIŢII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC

SARE-ZARE În zare se vede muntele de sare.

SALE – ZALE El se laudă cu ale sale zale.
SER –ZER Am pus ser în zer.
VASE – VAZE Lângă vase sunt vaze cu flori

SÂN – FÂN Ea alăptează la sân ascunsă în căpiţa de fân.

SAR- FAR Eu sar pe pietrele de lângă far.

SURE – TURE Iepele sure fac multe ture.

SUNĂ – TUNĂ El mă sună când tună.

22
Colorează spaţiile în care este scrisă litera S mare de tipar cu maro !

23
24
25
Colorează litera S

26
27
28
CAIET DE EXERCIŢII PENTRU

Tot eu sunt ! Azi îl vom învăţa pe Z :

1. zâmbim
2. dinţii sunt uşor apropiaţi
3. coardele vocale vibrează
4. repetăm sunetul albinuţei ( zum-zum) sau sunetul muştei (
bâzzz)
1. Şi acum, spune după mine !
ZA, ZE, ZI, ZO, ZU, ZĂ
AZ, EZ, IZ, OZ, UZ, ĂZ

ZAZ, ZEZ, ZIZ, ZOZ, ZUZ

AZA, EZE, IZI, OZO, UZU

ZAZA, ZEZE, ZIZI, ZOZO, ZUZU

ZBA, ZBE, ZBI, ZBO, ZBU, ZBĂ

ZMA, ZME, ZMI, ZMO, ZMU, ZMĂ

2. Şi acum vom spune cuvinte foarte uşoare. Fii atent !

Zar, zeu, zid, zac, zer, zor, zob, zău, zimţi, zinc, zori

3. Urmează cuvintele mai lungi. Avem o zi întregă la dispoziţie.

Zare, zale, zice,ziuă, zonă, zână

Zefir, zidar, zăduf, zemos, zelos
Zăpadă, zicală, zodie, zumzăie, zăngăne
Zimbru, zulufi, zurgălăi, zbârcit, zgârcit

29
4. Cred că acum o să te plângi puţin, dar nu-I greu deloc. Îl prelungeşti pe Z şi apoi
spui cuvântul.

Zzzbate, zbiară, zbor, zgardă, zgaibă, zgâriat, zgură, zgomot, zvăpăiat, zvelt, zmeu,
zmeură

5. Să facem o pauză ! Colorăm !

30
6. Acum trecem la o altă etapă. Pronunţăm cuvinte cu Z la mijloc.

Bază, buză, oază, vază, poză, pază, doză

Varză, barză, cobză, bezea, freză, priză
Poznă, pânză, poezie, prezent, târziu
Meduză, groază, brânză, criză, parizer

7. Mai facem o mică pauză ? Hai la colorat ! Uite o buburuză care stă pe o frunză !

31
8. Am ajuns şi la cuvintele cu Z la sfârşit. Hai să le spunem !

Iaz, gaz, haz, văz, mânz, breaz, loz, orz, miez, iz, ovăz, orez, refuz, ursuz, necaz,
prânz

9. Acum aş vrea să mă corectezi. E bine aşa ?

Eu mănânc ores.

Iapa are un mâns.

Afară este săpadă.

Eu stau de pasă.

10. Aş vrea acum să vedem cuvinte care se aseamănă.

SALE – ZALE Creioanele sale sunt noi. Cu ele desenez nişte zale.

SER-ZER În seringă este ser. / Brânza are zer.

SILE – ZILE Sile numără câte zile sunt până la vacanţă.

11. Şi acum o să repetăm nişte propoziţii !

Zoe zice o poezie.

Zmeul zboară.
Zidarul zideşte.
Stau rezemat de spetează.
Pupăza zglobie zboară.
Meduza verzuie are ventuze.
Am pus orezul în cazan.
Este o poză de groază.

32
EXERCIŢII PENTRU MICII ŞCOLĂREI

1. Citeşte coloanele de cuvinte, încercuieşte litera Z şi spune unde se află aceasta (

la început, la mijloc, la sfârşitul cuvântului )

zambilă frizer moloz

zâmbet mozaic aviz
zâzanie cozonac treaz
zarzăr bâzâit Bicaz

2. Pune litera Z în spaţiul liber

fa__an stur___ pupă___ă pa___nic

mie___ ga___dă fale___ă fran___elă
propo___iţie po___e ca___emată
3. Scrie propoziţii cu cuvintele date

rezemat, cazan, vizitiu, zurgălăi, zorzoane

a)_________________________________________
b)________________________________________
c)
__________________________________________
d)
__________________________________________
e)
__________________________________________

33
4. Vreau să fii atent ! Sunt două coloane cu propoziţii. Subliniază cuvintele care se
regăsesc şi în coloana A şi în coloana B şi explică-le sensul !

A B
Mama a zdrobit nucile. Armata română a
zdrobit
armata turcă.
În zori era răcoare. Ea o zori pe Alina.
Era o zi călduroasă. - Ia zi, Ionuţ ,poezia !
5. Scrie numele imaginii !

B___ ____ ___ ___ I

S ___ ____ ___ ____ Ă

F ___ ___ ___ ___ Ă

34
B __ ___ ___ Ă

P ___ ___ ___ ___ Ă

CI ___ ___ ___ ___ ___ ___ U

ALBĂ – CA - ___ ___ ___ ___ ___ A

D ___ ___ ___ ___ ___ ____ R

35
6. Citeşte textele !

OAZA

Prin deşertul Saharei întâlneşti uneori câte o

oază. În limpezişul apei se oglindesc razele
fierbinţi ale soarelui. Călătorul rătăcit zâmbeşte
zicând în sinea lui
- Încă mai este vie speranţa !

FRUNZELE

Zăpada s-a topit. Micii muguri înverzesc sub

puterea razelor timide ale soarelui. Din ele vor
ieşi viitoarele frunze.

36
Colorează dinozaurul !

37
EMISIA SUNETULUI Z

IMPOSTARE

A) SILABE DESCHISE : za, ze,zi , zo, zu, ză

B) SILABE ÎNCHISE : az,ez, iz, oz, uz
C ) LOGATOMI : aza, eze, izi, ozo, uzu
Zaz, zez, ziz, zoz, zuz
D) SILABE DUBLE : zaza, zeze, zizi, zozo, zuzu
E) CUVINTE CU Z INIŢIAL
1. monosilabice : zeu, zău, zi, zor, zar, zob, zid, ziar, zimţi
2. bisilabice : zare, zale, zice, ziuă, zonă, zână, zidar, zefir, zălog, zăduf, zâmbet,
zimbru
3. polisilabice : zodie, zăpăcit, zurgălăi, zăpadă, zvântat
4. Z+ consoane : zbate, zbor, zbârcit, zbiară, zmeu, zdup, zgardă, zgomot,
zdrenţe,zgârcit
F) CUVINTE CU Z MEDIAN :
Bază, vază, căzi, cozi, doză,oază, fază, gaze,poze, azi, pânză, freză, cobză, priză,
groază,
Frezie, frizer, briză,parizer, hazliu, bâzâit, cozonac, mozaic, meduză, frunză, solzi
G) CUVINTE CU Z FINAL
Iaz, caz, gaz, haz, mânz, praz, văz, miez, ursuz, iz, necaz
H) CUVINTE CU Z DUBLU
Zig-zag, zarzăr, zumzet, zâzanie, zorzoane, zumzăit

I) PROPOZIŢII SIMPLE
1. Zizi zice.
2. Fac poze.
3. Mănânc praz.
4. Calul se zbate.
5. Zoe este zână.
6. Zina are zorzoane.
7. Parizerul are iz.
8. Zoica zbiară.
9. Cozonacul creşte.
10.Bărzăunele bâzâie.

J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1. Zenovia se zbate în corzi.
2. Zidarul pune şi mozaicul.
3. Zenaida interpretează rolul.
4. Zeci de meduze invadează apa.
5. Zarzării au flori rozalii.
6. Zahărul a zaharisit dulceaţa.
7. Zoe face cozonaci.
8. Zidarul face haz de necaz.
9. Zorzoanele zăngăne când dansează.
10. Zumzetul albinelor se îndepărtează.

38
EXERCIŢII PENTRU AUZUL FONEMATIC

VARSĂ – VARZĂ Ea varsă zeama de varză.

OASE – OAZE Prin oaze s-au găsit oase.

GROASĂ – GROAZĂ Mi-e groază că va trebui să îmi pun haina groasă.

RASE – RAZE Prin luminiş pătrund raze.

Mama face mere rase.

39
Colorează şi pronunţă ( dezvoltarea vocabularului )

scamator, radio, ceas de buzunar, pachet, felie de pâine, girafe, ruj, spic, pâine
ţânţar, garaj, pungă, farfurie, cântăreţi, cofă, pijama, câine, trandafir, piuliţă,
sărmană, hamburger

40
Colorează spaţiul în care este S cu verde şi Z cu albastru !

41
Colorează cuvintele în care auzi sunetul Z

42
CAIETUL SUNETULUI

Azi o să-l învăţăm pe domnul Ţ. Este un picuţ mai greu, dar

dacă îl ştii pe T şi pe S vei putea să te deprinzi cu el. Deci :
- Ridicăm vârful limbii ca pentru pronunţarea sunetului T ( pe alveolele
incisivilor superiori ), apoi îl coborâm rapid pentru pronunţarea sunetului S
- Ne trebuie foarte mult aer ; aerul va face explozie ( dacă punem pe vârful
limbii o bucăţică de hârtie, aceasta va zbura la pronunţarea sunetului Ţ )
- Putem să ne pregătim pentru efortul respirator astfel : strângem pumnişorii
lângă piept ( ca un boxer ), iar limba ne-o pregătim pentru emisia sunetului
TS; în explozia aerului, împingem cu putere pumnii în faţă
- Se spune din ce în ce mai rapid T-S, TS

1. Hai să repetăm cuvinte uşoare !

Ţap, ţin, ţip, ţes, ţoi, ţarc, ţară, ţeapă, ţipă,ţeavă

Aţă, mâţă, raţă, căţel, oţet, viţel, lecţie, învaţă
Laţ, lanţ, băţ, hoţ, braţ, clonţ, glonţ, puţ, coteţ
Marţi, cărţi, munţi, struţi, hoţi, vieţi, roţi, porţi
Ţânţar, ţurţure, ţanţoş, ţaţă, ţeţe, ţâţână

2. Acum corectează- mă !

Eu vreau o porsie de tort.

Eu desenez un călus.

Copiii trag la sintă.

Am un sap.

43
3. Şi acum e rândul propoziţiilor !

Tanţa ţine băţul.

Căluţul susţine călăreţul.
Ceaiul este călduţ.
Ţapul ţopăie.
Ţăranii curăţă viţa.

EXERCIŢII PENTRU MICII ŞCOLĂREI

1. Pune litera Ţ mic de tipar în locul spaţiului liber !

___ară paia___ă cu___it o__et

scoar___ă cote ___ faian ___ă nutre

__

maimu___ă jude ___

2. Grupează cuvintele date în tabel

faţă, cârtiţă, desculţ, ţiglă, botniţă, hârleţ, sughiţ,

ţâfnos , ţintar
Ţ iniţial Ţ median Ţ final

44
3. Scrie denumirea imaginii !

A ___ ___ ___ ___ ___ ____ ____Ă

U ___ ____ ___ ___ ___ ____

P ___ ____ ____ ____ ____ ____Ă

R ___ ____ Ă

F ___ ___ ___ ___ ____ ___ ____ Ă

Î ___ ____ ____ ___ ____ ____ ____ Ă

M ___ ___ ____ ____ ____Ă

45
4. Scrie cuvinte opuse celor date care să înceapă cu Ţ

A sări - ........................................
Patrie - .......................................
Mal - ........................................
A striga - ....................................
5. Completează cu unul din cuvintele date propoziţiile !

( faţa, înţepătură, ţâfnos, clanţă, ţiglă )

Tata a venit ............................... de la birou.

Ca să deschid uşa pun mâna pe
.................................
M-am infectat de la o ................................................
Acoperişul este acoperit cu ......................................
Pe .................... bunicii au apărut riduri.
6. Citeşte textele

ÎN MUNŢI

Gerul îngheaţă tot. De streaşina cabanei

atârnă ţurţuri mari. Zăpada scârţâie sub paşii
noştri.

MISTREŢII

Mistreţii ies din pădure goniţi de câini. A

început vânătoarea. Când sunt doborâţi, mistreţii
guiţă cu putere.

46
ETAPELE EMISIEI SUNETULUI Ţ

IMPOSTARE

A) SILABE DIRECTE : ţa, ţe, ţi, ţo, ţu, ţă

B) SILABE INDIRECTE : aţ, eţ, iţ, oţ, uţ
C) LOGATOMI : aţa, eţe, iţi, oţo, uţu
Ţaţ, ţeţ, ţiţ, ţoţ, ţuţ
D ) SILABE DUBLE : ţaţa, ţeţe, ţiţi, ţoţo, ţuţu
E ) CUVINTE CU Ţ INIŢIAL
a) monosilabice : ţap, ţes, ţin, ţip,ţel, ţoi, ţarc
b ) bisilabice : ţară, ţipă, ţine, ţăran, ţigan, ţeavă, ţeapă, ţuică, ţinut
c) plurisilabice : ţopăie, ţinuturi, ţâmburuş, ţuguiat, ţipenie, ţinută
F) CUVINTE CU Ţ MEDIAN
Aţă, mâţă, piaţă, faţă, raţă, ceaţă, căţel, beţe, gheaţă, oţet, cuţit, mărunţit,
mărunţiş,
Obţine, conţine, furculiţă, paiaţă, verdeaţă, mustaţă, fâneaţă, poliţie, justiţie
G ) CUVINTE CU Ţ FINAL
Băţ, laţ, lanţ, colţ, coteţ, nutreţ, puţ, moţ, braţ, guiţ, măreţ, glonţ, şorţ
H) CUVINTE CU Ţ DUBLU
Ţâţe, ţiţei, ţânţar, ţâţână, ţurţuri
I) PROPOZIŢII SIMPLE
1) Tanţa ţese.
2) Ţiganul bea.
3) Lipseşte furculiţa.
4) Glonţul ţiuie.
5) Este ceaţă.
6) Ţiţeiul ţâşneşte.
7) Ţânţarul înţeapă.
8) Ţăranul ţipă.
9) Faţa este creaţă.
10 ) Ia-mă de braţ !

J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1) Văcuţele mănâncă nutreţ.
2) Căţelul se joacă cu un băţ.
3) Ţuica se obţine din prune.
4) Ea mărunţeşte verdeaţa.
5) Angheluţă ascute cuţitul.
6) Ţigara este aprinsă.
7) Poliţistul are mustaţă.
8) Uşa iese din ţâţâni.
9) Din pânză şi aţă fac o paiaţă.
10 ) Bunicuţul îmi dă mărunţiş.

47
EXERCIŢII PENTRU AUZUL FONEMATIC

SAP – ŢAP Eu sap lângă ţap.

SAR – ŢAR Eu sar la povestea despre ţar.

SINE – ŢINE Se admiră pe sine pentru că nimic nu-l ţine pe loc.

48
Colorează şi pronunţă !

49
POEZII PENTRU SUNETELE S-Z-Ţ

1. Spiridon face-o salată

Cu spanac şi ciocolată.
Spiridon s-a supărat
Că pisica a vărsat
După ce tot a mâncat.

2. Stanca spune o poveste

Frăţiorilor mai mici :
...Spiriduşi cu-albastre veste
Şi-ncălţaţi doar în târlici
Stau de veghe la ferestre...

3. Sfios şi somnoros
Un sconcs- mic mirositor –
Scoate capul din scaieţi.
Uff! Ce miros îngrozitor !

4. Salamandra misterioasă
A ieşit un pic din casă.
Cu burtica stă la soare
Ca să-i fie pielea
Mai strălucitoare.

5. Sărmancul sconcs stă spăşit

Stingher şi supărat şi trist.
Căci soarta rău l-a pedepsit
Cu un miros neisprăvit.

6. Scânteioară, subţirică, graţioasă

Nevăstuica intră-n casă.
Soţiorul stă la masă
Răsfoind o carte groasă.

50
7. Sorin suspină sub o stea.
El pe Sorina-o aştepta
Sub salcia cu ram subţire
Cuprins de-o neagră presimţire.

8. Seara scoate stele sute

Peste somnoroase sate.
Şi miresme cunoscute
Vântu-n drum mi le abate.

1. Zâna zice-n zori de zi

Vrăji zemoase şi zurlii.
Şi din nori un zân zbanghiu
Coboară pe-un bidiviu.

2. O zvârlugă zugrăvea
Zidul de pe strada mea.
Fluturi roz de peruzea
Se zbăteau prin cărămizi
Lângă o zimţată stea.

3. O meduză cam zbârcită

Zdrenţuită şi răcită
Strănuta dintre zulufi
De-o viroză tăbăcită.

4. Zice zimbrul zâmbăreţ :

Eu aş vrea nişte nutreţ.
Zău aşa, de-mi dai o doză
O să fac cu tine-o poză.

5. Sub o rază cam timidă

Pupăza cea zgribulită
Îşi zice durerea mare :
- Vreau să fie mai mult soare !

51
6. O meduză verzulie
Se-aşează pe-o cochilie
Şi recită o poezie.
Spectatorii zvăpăiaţi
Sunt degrabă-ndepărtaţi.

7. Zâna zorilor mângâie

Un zefir crescut sub zid.
Şi un mânz scăpat din frâie
Către el pleacă zorit.

1. Ţicu ţine o reţetă

De la doctoriţa nouă.
I-a prescris nişte injecţii
Şi vreo câteva pastile.
Şi i-a spus să stea în casă
Când afară tare plouă.

2. În ţarc căpriţa ţipă tare.

Simţise lupul dând târcoale.
Ţăranul scoate-un cuţit mare
Cu aprig gând de răzbunare.

3. Ţăranii ţin în ţarc şedinţă

Despre producţia de lapte.
Ţărăncile ce stau pe-acasă
Îşi schimbă ţâncii pentru noapte.

4. Ţiţi e-un ţânţar ţâfnos

Şi un pic cam arţăgos.
Cum nu-i place lui ceva
Iute îl şi înţepa.

52
5. În coteţ, un cocoş cam nătăfleţ
Şi un pic cam plângăreţ
Ţipă iar în gura mare
Că vrea boabe de mâncare.

6. Un ţânţar şugubăţ spune nişte glume

La urechea lui Ionuţ. Un copil minune !
Ionuţ e-un bun ţintaş. Dă palme nebune.
Iar urechea ţiuind şi-o ascunde-n perne.

53
54
55