ACIZI NUCLEICI

•ADN
•ARN
 Acizi nucleici
Acizii nucleici sunt compuşi macromoleculari
cu structură complexă şi mase moleculare
cuprinse între câteva zeci de mii şi milioane.
Sunt, împreună cu proteinele, componentele
nucleoproteidelor, compuşi de importanţă
biologică, existenţi în celulele vii.
După provenienţa lor, respectiv după
materialele din care au fost extrase, acizii
nucleici erau consideraţi de două tipuri
•acizi timonucleici (acizi nucleici din timus sau
acizi nucleici animali)
• acizi zimonucleici (acizi nucleici din drojdie
sau acizi nucleici vegetali).
Întrucât s-a constatat că deosebirea dintre ei
constă în natura componentului glucidic (acizii
timonucleici conţin în molecula lor dezoxi-D-
riboza, iar acizii zimonucleici conţin D-riboza),
denumirile lor au fost înlocuite cu denumirile de:
•acizi dezoxiribonucleici (ADN)
•acizi ribonucleici (ARN).
 ADN
•ADN-ul este "reţeta" organismului, dirijând aproape toate
aspectele esenţiale biologice ale vieţii;
•O secvenţă ADN conţine gene, zone care controlează genele şi
zone care ori nu au nici o funcţie, ori încă nu le cunoaştem rostul;
•Acidul dezoxiribonucleic are o structură de dublă elice -- forma
nu influenţează funcţia, în esenţă o "scară" dreaptă ar fi identică din
punct de vedere funcţional, însă dubla elice economiseşte spaţiu.
"Scara" este alcătuită din două lanţuri organice elastice ce sunt
conectate prin "trepte".
•"Treptele" sunt de fapt doar de patru feluri, unind perechi de
baze azotate, ce pot fi patru tipuri diferite de molecule organice,
adenină (notată A), citozină (C), guanină (G) şi timină (T);
•Cele patru baze (A, C, T şi G) nu se pot combina decât într-un
anumit mod, adenina doar cu timina (A + T sau T + A), şi respectiv
citozina doar cu guanina (G + C sau C + G); cu alte cuvinte, o bază
de tip A -- în orice parte a lanţului s-ar afla -- nu se poate combina
decât cu o bază de tip T; în mod similar, G nu se poate combina
decât cu C;
•Ordinea contează: A + T nu este acelaşi lucru cu T + A; vezi
codul genetic care e preluat de la ARN.
 Structura bicatenară
dublu-elicoidală a ADN-ului
 ARN
Complex macromolecular, structural şi funcţional,
similar în anumite privinţe, ADN-ului. ARN-ul rezultă
din polimerizarea unor ribonucleotizi, care
determină formarea unor lanţuri lungi,
monocatenare (structură primară). Pe anumite
porţiuni monocatena de ARN se poate răsuci în
jurul ei, determinând apariţia unei structuri duble
între secvenţele complementare de baze (structură
secundară).

•ARN-ul, spre deosebire de ADN, care are

dezoxiriboză, conţine în structura sa riboză;
•La ARN, baza uracil înlocuieşte timină;
•ARN-ul este mai mic decât ADN-ul ( 200-4000
nucleotide în comparaţie cu peste 1 milion de
nucleotide la ADN)
Tipuri de ARN celular
Dogma Centrală a geneticii moleculare

• Propusă de către Francis Crick în

DNA
1958 pentru a descrie fluxul Acid dezoxiribonucleic
informaţiei genetice în celulă.
• Informaţia depozitată în ADN este
transferată ARN-ului, care mai
departe o transferă proteinelor.
• Dogma Centrală propusă de Crick a
suferit numeroase revizii în ultimii 47 RNA Acid ribonucleic
de ani.

Protein
Dogma Centrală a Geneticii

• ADN ARN proteine

Transcriere Traducere
• transcrierea = transferul informaţiei genetice de la ADN la
ARN (sinteză de ARN pe matriţă de ADN)

• traducerea = transferul informaţiei genetice de la ARN la

proteinele functionale, a căror secvenţă de aminoacizi
este codificată în structura ADN-ului.

• replicarea = transferul informaţiei genetice de la celula

mamă la celulele-fiice prin copierea ADN-ului parental cu
formarea a două molecule de ADN cu structură identică
ADN-ului parental
Dogma Centrală Revizuită
• Recombinarea=
reaaranjarea materialului
genetic
Recombination

• Mutaţii/Reparare = lezarea Mutation/Repair

ADN cu alterarea
informaţiei genetice/
corectarea leziunilor ADN

• Revers- transcrierea =
transferul informaţiei
genetice de la ARN la ADN
 STRUCTURA BAZELOR AZOTATE
Pirimidinele

Citozina Timina Uracil

NH2 O
O
4
5 3 H3C
N NH
NH
2
6
NH O NH O
1 NH O

•Atomii heterociclului pirimidinic sunt numerotaţi de la 1 la 6 (astfel încat atomii de N

din ciclu să primească indicele minim).
 Bazele azotate prezintă fenomenul de
tautomerie
NH
NH2 NH2

C C
N N NH

NH O forma amino forma imino

Citozina

C C
HN O N OH

forma lactam forma lactim

Purine
Adenina Guanina
NH2 O
6
7 N
1
N
4
N HN

2 8
N 5 H2N N NH
NH
3 9

Atomii heterociclului purinic sunt numerotaţi de la 1 la 9 (astfel încat atomii de N

din ciclu să primească indicele minim).
 STRUCTURA PENTOZELOR DIN
ACIZII NUCLEICI
Pentoze
Riboza Dezoxiriboza
HO CH2 OH HO CH2 OH
O O

OH OH OH

Atomii de carbon ai pentozelor sunt numerotaţi de la 1’ la 5’.

Pentoza din ADN este dezoxiriboza, căruia îi lipseşte gruparea
hidroxil 2’-OH.
Pentoza din ARN este riboza.
STRUCTURA NUCLEOZIDELOR

• Structura nucleozidelor : bază + pentoză

Nucleozidele sunt
derivaţi ai bazelor azotate
care au o pentoză legată de
un atom de azot din
heterociclu:
Legătură N9 pentru purine
β-N-glicozidică
N1 for pirimidine
printr-o legătură β-N-
glicozidică.
STRUCTURA NUCLEOTIDELOR
• Nucleotidele sunt compose din nucleozide (basă + pentoză) şi 1, 2, sau 3 grupări
fosfat (se formează o legătură esterică între fosfat şi 5’-OH).
• Mononucleotide (nucleozid-monofosfat)= nucleozid + 1 fosfat
• Nucleozid-difosfat = nucleozid + 2 fosfat

• Nucleozid-trifosfat = nucleozid + 3 fosfat

• STRUCTURA ADN

1. structura primară
2. structura secundară
3. structura terţiară
 STRUCTURA PRIMARĂ A ADN-ULUI
O
G u a n in e
Lanţul polinucleotidic al ADN
HN N
(structura primară/covalentă)
H2N N N - ADN este un
5' end HO CH2
polidezoxiribonucleotid în care
O NH2
C y to s in e gruparea 3’OH a unui
N dezoxiriobonucleotid este legată la
O
N O gruparea 5’OH a dezoxiriobonu-
O P O CH2 cleotidului vecin printr-o legătură
O
O fosfat diesterică.
- Lanţul polinucleotidic este
O
polar:prezintă două capete distincte.
O P O Capătul 3’este cel cu gruparea 3’-OH
O O
T h y m in e
liberă.
H3C
NH
- Capătul 5’este cel cu gruparea 5’-
OH liberă sau fosforilată.
NH O - Lanţul polinucleotidic al ADN este
O P O CH2
O încărcat negativ la pH-ul fiziologic.
O

OH
3' end
 Reprezentare simplificată a lanţului ADN
O
G u a n in e
HN N
OH
H2N N N Pentoza: linie orizontală
5’ 3’ G
C y t o s i n eBaza: litera corespondentă
5' end HO CH2
O NH2

N
O
Leg. fosfodiesterică: P
N O

O P O CH2
O
linie oblică şi P la mijloc 5’ 3’ C
O

P
O

O P O
O
O
T h y m in e
H3C
NH

P
O P O CH2
NH O
5’ 3’ T
O
O

OH
OH
3' end
 STRUCTURA SECUNDARĂ A ADN

Dublu helixul ADN

• Watson şi Crick au decoperit că structura secundară a ADN este un dublu

helix –formată din două catene de ADN asociate prin împerecherea bazelor
• Inelele glucidice legate prin resturi fosfat constituie scheletul extern al dublu
helixului, în timp ce bazele azotate hidrofobe sunt orientate spre interior şi
perpendicular pe axa helixului.
• ADN-ul uman conţine aproximativ 3,5 x 109 “perechi de baze”.
 Dublul helix al ADN
( structura secundară)

1. Stabilitatea ADNdc este

asigurată de:
- interacţiunile hidrofobe dintre
bazele azotate suprapuse
(stivuite) de pe aceeaşi catenă
- legăturile de hidrogen ce se
stabilesc între bazele azotate
de pe o catenă şi cele
complementare de pe cealaltă
catenă.
2. Cele două catene de ADN
sunt antiparalele.
 ADN dublu helix
(structura secundara)
3. G-C are 3 legături de H.
A-T are 2 legături de H.

4. Cele două catene sunt

complementare (G is
complementară C, A is
complementare T).

5. Nr. A = Nr. T
Nr. G = Nr. C
 Dublu helix ADN
(structura secundară)

6. Există mai multe confomaţii ale

ADN;
- Conformaţia B: descrisă de
Watson şi Crick are orientare
dreaptă, pasul dublu helixului
este 34 Å (3,4nm), diametrul de
2nm, iar nr. perechi baze per tur
este 10; cea mai răspîndită.

- Conformaţia A: dublu helix de

dreapta dar mai compact, pasul
elicei este de 2,8nm, nr. perechi
baze per tur este 11.

- Conformaţia Z: dublu helix de

stinga, pasul elicei 4,56nm şi nr.
perechi baze per tur este 12.
 STRUCTURA TERTIARĂ A ADN:
polinucleozomul
De la ADN la cromozomi

• In eucariote ADN-ul este stocat în nucleu. Deoarece nu este suficient sapţiu

iar molecula ADN-ului este extrem de mare (lungimea ADN de la o singură
celulaă umană e 2m!!!), ADN-ul trebuie compactat.

• Există cinci nivele de compactare a ADN care conduce la o scădere de

10.000 de ori lungimii ADN.
 Nivelele de compactare a ADN
în nucleu
-Primul nivel-
r
• Dublul helix de ADN se
înfăşoară în jurul unui
octamer proteic format din
histone- fiecare unitate de
ADN spiralată de 1,75 ori în
jurul unui compelx histonic
se numeşte nucleozom.

• Histonele sunt proteine

bazice cu masă moleculară
mică (max. 20.000), bogate
în aa bazici (Arg pt.H2A,
H2B şi, Lys pt H3, H4).
 Nivelele de compactare a ADN
în nucleu
-Primul nivel-
• În jurul octamerului histonic
r (H2A H2B H3 H4)x2 este spiralat ADN-
ul nucleozomic fomat din 140 perechi de
baze.

• Nucleozomii sunt legaţi între ei prin ADN

intrenucleozomic sau ADN linker format
din 30 perechi de baze).Histona H1
itercaţionează cu ADN linker, avînd rol
în superspiralizarea nucleozomilor.

• Polinulceozomul seamănă cu nişte

“mărgele pe aţă” (=fibrile de cromatină
de 10nm ).
r

Aparenţa de
“mărgele pe aţă ” a
ADN
Nivelele de compactare a ADN
în nucleu
-al doilea nivel-

• Polinucleozomul se
superspiralează pentru a
forma structura de
solenoid.
• Solenoidul conţine 6-7
nucleozomi per tur.Pasul
e de 10nm, diametrul de
30 nm.
• Solenoidul formează
fibrele de cromatină de 30
nm.
 Nivelele de compactare a ADN
în nucleu
-nivelele 3,4 şi 5-

r
- Fibrele de cromatină se compactează şi
mai mult form domenii în formă de buclă.

- Aceste domenii în buclă sunt

superspiralizate şi organizate în structuri
distincte numite cromozomi.

- ADN -ul uman nuclear ( genomul) constă

în 23 perechi de cromozomi.
Diferenţa dintre celulele diploide şi celulele haploide

• Majoritatea celulelor eucariote conţin perechi de cromozomi şi sunt astfel denumite

diploide.

• Celulele care conţin cromozomi nepereche sunt denumite haploide.

Cromozomii genomului uman
Ştiaţi că ?
•Există aproximativ 100 de trilioane (100.000.000.000.000) de celule în
organismul nostru
•Genomul uman conţine 3164,7 de milioane de baze chimice (A, C, T, and G).
•Dacă am desfăşura şi lega între ele fâşiile de ADN conţinute de o singură
celulă, am obţine o fâşie lungă de aproape 2 metri.
Dacă fâşiile de ADN din toate celulele organismului nostru ar fi puse cap la cap, ar
parcurge de peste 600 de ori distanţa dintre Pământ şi Soare.
•Pentru a scrie codul întregului genom uman, o persoană ar trebui să tasteze 60
de cuvinte pe oră, opt ore pe zi, timp de aproximativ 50 de ani.
•Diagnostic genetic de preimplantare a embrionului (PGD)
•Fiecare dintre noi suntem purtătorii a aproximativ 6 gene deficiente, dar nu
suferim efectele negative ale acestor mutaţii pentru că avem o singură copie a
genei deficiente. Doar un om din 10 va dezvolta, într-un anumit moment al vieţii
sale, o tulburare genetică moştenită. Nu toate defectele genetice sunt în
detrimentul sănătăţii noastre. În anemia celulelor în formă de semilună, o copie a
celulei în formă de semilună conferă organismului rezistenţă la malarie.
Realizatori:

• Bardot Oana – Maria

• Constantin Raluca – Catalina
• Dragan Mihaela – Cristina
• Stanciu Adrian