Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Tipologia riscurilor
1
Denumirea provine de la numele bancherului italian Lorenzo Tonti care a inventat sistemul în secolul al
XVII-lea şi după ce l-a experimentat în Italia, l-a promovat în Franţa.
2. Asigurări generale (non-viaţă).
B. După forma juridică de realizare a asigurării:
1. Asigurări obligatorii (prin efectul legii);
2. Asigurări facultative (contractuale).
C. După zona geografică de cuprindere:
1. Asigurări interne;
2. Asigurări externe.
D. După localizarea raporturilor juridice:
1. Asigurări directe;
2. Asigurări indirecte.
Capitolul 4
ASIGURĂRI DE VIAŢĂ
ASIGURĂRILE DE ACCIDENTE
ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE
5. După cum folosirea lor implică sau nu consumarea sau înstrăinarea lor:
- bunuri consumptibile (acele bunuri care nu pot fi folosite fără ca cea
dintâi întrebuinţare a lor să nu implice consumarea substanţei sau înstrăinarea
lor: banii, combustibilii, alimentele);
- bunuri neconsumptibile (bunurile care pot fi folosite repetat, fără a fi
necesară consumarea substanţei sau înstrăinarea lor: construcţii, terenuri,
maşini).
9. După cum sunt sau nu supuse urmăririi şi executării silite pentru plata
datoriilor:
- bunuri sesizabile (bunuri ce pot forma obiectul executării silite a
debitorului);
- bunuri insesizabile (bunuri care nu pot fi urmărite pentru plata unei
datorii).
În contextul asigurărilor, pe baza clasificării oficiale din Legea 403/2004,
putem determina trei categorii de bunuri:
a) Proprietăţi şi bunuri – în care includem clădiri, construcţii şi conţinutul
lor, maşini, utilaje, instalaţii, bunuri casabile, inventar gospodăresc, hârtii de
valoare (bani, titluri financiare, timbre), drepturi de proprietate intelectuală
(documente, manuscrise, soft), opere de artă, animale şi producţie agricolă.
b) Bunuri în tranzit – mărfuri care fac obiectul contractelor de transport
terestru, maritim, fluvial sau aerian.
c) Mijloace de transport – terestru, maritim, fluvial sau aerian.
a) Asigurarea de bunuri
În această asigurare se cuprind:
□ bunuri încorporate în obiectivul de construcţii-montaj în curs de
execuţie, indiferent dacă are caracterul unor lucrări permanente sau al unora
temporare;
□ materiale aduse pe şantier şi care urmează a fi încorporate în lucrare
sau a servi la executarea acesteia;
□ instalaţiile şi echipamentele de construcţie;
□ maşinile de construcţie;
□ bunuri primite spre folosinţă, în păstrare sau cu chirie de la beneficiarul
lucrării;
□ cheltuielile de curăţare a terenului sau de înlăturare a resturilor rămase
în urma unei pagube cuprinse în asigurare;
□ cheltuielile făcute cu transportul bunurilor cuprinse în asigurare;
□ diferenţele de tarif pentru transportul aerian sau expres al unor bunuri;
□ taxe vamale, de timbru şi alte taxe legale;
□ cheltuielile pentru munca suplimentară, munca de noapte ori în zilele de
sărbătoare;
□ cheltuieli făcute ca urmare a creşterii preţurilor şi a salariilor peste cele
luate în calcul la întocmirea devizului.
Asigurătorul acordă despăgubiri pentru:
▫ pagubele materiale cauzate bunurilor de: incendiu, fenomene
atmosferice şi ale naturii, căderea pe bunuri a unor corpuri, accidente ale
mijloacelor de transport în timpul transportului materialelor asigurate sau în
timpul descărcării şi încărcării acestora, furt prin efracţie din depozite, dispariţia
unor unelte, echipamente cauzate direct de riscurile asigurate;
▫ cheltuielile de curăţare a locului sau de înlăturare a resturilor rămase în
urma producerii unui eveniment asigurat;
▫ sumele datorate cu titlu de despăgubiri şi cheltuieli de judecată, pentru
prejudicii de care răspunde în baza legii;
▫ pagubele materiale cauzate construcţiei-montajului în perioada de
garanţie.
Pagubele se despăgubesc numai dacă depăşesc cuantumul franşizei
convenite. Părţile pot conveni ca despăgubirea să se facă în numerar, prin
înlocuire sau prin separare.
Nu se acordă despăgubiri pentru pagubele produse de:
▪ penalizări datorate ca urmare a nerespectării de către asigurat a
termenelor de execuţie sau a altor obligaţii contractuale;
▪ amenzi de orice fel şi cheltuieli penale;
▪ grindină, ploaie torenţială şi inundaţie pentru materialele ţinute în aer
liber;
▪ război declarat sau nedeclarat, război civil, revoluţie, rebeliune;
▪ confiscarea sau distrugerea, pe baza regulilor de carantină sau vamale,
din ordinul oricărui guvern sau oricărei autorităţi publice;
▪ acţiuni de contrabandă, transport ilegal, import ilegal;
▪ întreruperea construcţiei-montajului;
▪ influenţe directe sau indirecte ale exploziei nucleare, ale radiaţiei sau
infectării radioactive;
▪ pagubele indirecte, chiar dacă acestea sunt ca urmare a unui eveniment
asigurat;
▪ pagubele pricinuite unor instalaţii subterane;
▪ pagubele produse culturilor agricole şi forestiere;
▪ pagubele produse autovehiculelor care au dreptul să circule pe drumurile
publice sau pagubele pricinuite de acestea terţilor, dacă au fost folosite în afara
perimetrului şantierului sau fără legătură directă cu lucrările de construcţie-
montaj.
a) Asigurarea de bunuri
Această asigurare se referă la următoarele categorii de bunuri aparţinând
persoanelor fizice:
- mobilier şi obiecte casnice;
- produse agricole, viticole, pomicole, animaliere şi alimentare;
- unelte agricole, viticole, pomicole, agricole şi pentru deservire
zootehnică, stupi de albine, mijloace de transport cu tracţiune animală,
motociclete şi biciclete, produsele din lemn;
- furaje.
Se cuprind în asigurare atât bunurile asiguratului cât şi cele aparţinând
persoanelor ce locuiesc şi gospodăresc împreună cu acesta şi toate bunurile ce
sunt depuse în locurile în care asiguratul este proprietar, la locul de muncă, în
drum spre acesta sau în alte locuri.
Nu se cuprind în asigurare următoarele categorii de bunuri:
- maşinile, instalaţiile, uneltele, aparatele, instrumentele şi alte bunuri din
ateliere, motoarele şi electromotoarele destinate producţiei;
- produse agricole, viticole, pomicole şi animaliere obţinute de asigurat în
gospodăria sa şi care urmează a fi valorificate;
- banii, hârtii de valoare, acte, documente, bijuterii, pietre preţioase;
- autovehicule şi ambarcaţiuni de orice fel;
- bunurile care nu mai pot fi folosite potrivit destinaţiei lor, din cauza
degradării.
Se acordă despăgubiri în caz de pagube produse de:
- incendiu, trăsnet, explozie, inundaţie, grindină, furtună, cutremur,
alunecare de teren, avalanşe de zăpadă, greutatea stratului de zăpadă sau
gheaţă;
- carbonizarea sau topirea bunurilor;
- avarii accidentale produse la instalaţiile de gaz, apă, canal sau încălzire
centrală;
- dărâmare, demontare sau mutare a clădirilor sau construcţiilor în care se
găseau bunurile asigurate, dacă aceasta se face cu scopul de a opri întinderea
riscului;
- distrugerea sau avarierea de către un risc asigurat a clădirilor sau a altor
construcţii în care se aflau bunurile respective;
- căderea unor corpuri pe clădirile sau alte construcţii în care se aflau
bunurile asigurate ori prăbuşirea clădirilor sau construcţiilor respective, precum şi
izbirea lor de către un vehicul;
- pierderea sau dispariţia bunurilor asigurate;
- furt prin efracţie;
- spargerea bunurilor casabile din sticlă;
- pagubele produse bunurilor asigurate de avarieri sau distrugeri prilejuite
de măsurile de salvare luate în timpul producerii riscului asigurat;
- cheltuielile făcute pentru limitarea pagubelor.
Nu se acordă despăgubiri pentru pagubele produse de:
- cauze necuprinse în asigurare;
- explozii organizate în scop lucrativ;
- inundaţii produse în timpul formării unor lacuri de acumulare sau al
schimbării artificiale a cursurilor de apă;
- comiterea furtului prin efracţie cu participarea unor persoane care
locuiesc în acelaşi apartament cu asiguratul;
- furtul prin efracţie al bunurilor asigurate în clădiri sau alte construcţii
nelocuite sau părăsite.
Nu se acordă despăgubiri nici pentru pagubele indirecte şi nici pentru cele
produse de operaţiuni militare în timp de război, invazie, ocupaţie militară,
rebeliune sau revoluţie.
Suma asigurată se stabileşte global pentru toate bunurile, potrivit cererii
asiguratului, fără să depăşească valoarea bunurilor respective, apreciată pe
baza preţurilor cu amănuntul, mai puţin uzura.
Răspunderea asigurătorului începe după cinci zile de la expirarea zilei în
care s-au achitat primele de asigurare şi s-a întocmit contractul de asigurare şi
încetează la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a încheiat
asigurarea.
7. Asigurarea animalelor
Obiectul asigurării îl constituie:
- bovinele şi porcinele de peste şase luni;
- porcinele din îngrăşătorii aparţinând persoanelor juridice, de peste 40 kg
şi indiferent de vârstă;
- ovinele şi caprinele de peste un an;
- cabalinele în vârstă de 1-15 ani.
Nu pot fi asigurate:
- animalele bolnave sau aflate în localităţi unde s-a instituit carantina;
- animalele din gospodării ce nu respectă regulile sanitar-veterinare de
îngrijire, hrănire, întreţinere şi folosire a animalelor;
- animalele aparţinând persoanelor fizice ce locuiesc în Delta Dunării.
Sumele asigurate se stabilesc pe baza propunerii asiguratului şi ţinând
seama de următoarele criterii:
- în cazul persoanelor fizice, suma asigurată nu poate depăşi valoarea de
pe piaţa locală a animalelor respective;
- la porcinele din îngrăşătorii suma asigurată se stabileşte pe baza
greutăţii medii şi a preţului de achiziţie a cărnii în viu practicat de întreprinderile
de industrializare a cărnii;
- la animalele de reproducţie procurate din import, suma asigurată
corespunde valorii de procurare sau a celei de inventar.
Riscurile asigurate sunt pieirea sau sacrificarea fortuită a animalelor ca
urmare a următoarelor evenimente:
- accidente precum incendiul, explozia, trăsnetul, cutremurul, prăbuşirea,
inundaţia, furtuna, grindina, avalanşele de zăpadă, alunecările de teren, îngheţul,
atacul animalelor sălbatice, intoxicaţia, leziunile interne, insolaţia, asfixierea,
înecul, căderile;
- îmbolnăviri, inclusiv şi anemia infecţioasă.
Răspunderea asigurătorului începe:
- în caz de accident, la pierirea animalului, după 5 zile de la data plăţii
primelor de asigurare;
- în caz de boală, dacă pierirea animalelor s-a produs după 60 zile de la
data plăţii primelor de asigurare.
Mărimea despăgubirii este dată de diferenţa dintre valoarea animalului şi
valoarea recuperărilor (carne, piele, lână etc.).
Valoarea animalului este stabilită pe baza:
- valorii, la data producerii riscului asigurat, pe piaţa locală, a unui animal
sănătos din aceeaşi specie, rasă, sex, vârstă, stare de întreţinere şi
productivitate;
- valorii funcţie de greutatea în viu şi preţurilor de contractare practicate la
momentul respectiv;
- nu se iau în considerare cheltuielile făcute de asigurat pentru prevenirea
sau micşorarea pagubei (medicamente, consultaţii medicale, taxe de sacrificare).
Nu se acordă despăgubiri la pierirea sau sacrificarea animalelor din fapte
culpabile precum:
- furajarea sau adăpostirea necorespunzătoare;
- maltratarea sau uciderea intenţionată;
- neprezentarea la vaccinări şi tratament;
- neanunţarea organelor veterinare, în timp util, în cazuri de boală sau
accident.
Primele de asigurare se stabilesc pe specii, rase şi grupe de vârstă de
animale.
Pentru efectivele mari de animale se practică o asigurare globală care se
încheie fără termen şi include toate animalele din aceeaşi specie care au împlinit
vârsta de cuprindere în asigurare. Volumul primelor de asigurare se
regularizează trimestrial funcţie de variaţia efectivelor de animale.