Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
1. Vectori
1. Se dau vectorii liberi a şi b despre care se ştie că a = 3 , b = 2 şi ∠(a , b) = 60 . Se consideră
apoi vectorii c = 2 a − 3b şi d = a + b . CalculaŃi:
a) a ⋅ b , c , ∠(a , c) .
b) Aria paralelogramului determinat de vectorii c şi d.
2. Se dau vectorii a = 3m − 2n şi b = m + 2n , unde m şi n sunt doi vectori liberi cu m = 1, n = 2 ,
π
∠( m , n ) = . CalculaŃi aria paralelogramului determinat de vectorii a şi b , lungimile diagonalelor
3
acestui paralelogram şi unghiul dintre ele.
3. DeterminaŃi scalarii λ , µ ∈ R astfel încât punctele A(2, λ ,1), B(3,7,5), C(µ ,10,9) fie coliniare.
4. Se consideră punctele A(-1,1,2), B(2,3,-1), C(1,-2,0).
a) CalculaŃi aria triunghiului ABC, măsura unghiului A şi distanŃa de la punctul A la dreapta BC.
b) DeterminaŃi un vector perpendicular pe planul ΑΒC de normă egală cu 26 2 .
5. DemonstraŃi că oricare ar fi trei vectori necoplanari a , b, c vectorii a − b , b − c , c − a sunt
coplanari.
6. DemonstraŃi că dacă este adevărată egalitatea a × b + b × c + c × a = 0 , atunci vectorii a , b, c sunt
coplanari.
7. Se dau vectorii a = 2 i + ( λ + 2 ) j + 3k , b = i + λj − k , c = 4 j + 2k , unde λ ∈R .
a) DeterminaŃi valoarea parametrului λ astfel încât vectorii să fie coplanari.
b) În acest caz, descompuneŃi vectorul a după direcŃiile vectorilor b şi c şi calculaŃi aria
paralelogramului determinat de vectorii b şi c .
8. Se dau vectorii a , b , c ∈V3 . DemonstraŃi că:
a × (b × c ) + b × (c × a) + c × (a × b) = 0 .
9. Dacă a , b , c ∈V3 , verificaŃi egalităŃile:
a) (a × b) ⋅ [a × (b × c)] = − (a ⋅ b)(a , b, c ) ;
b) (a × b, b × c , c × a ) = (a , b, c) 2 ;
(a × b) × (a × c) a
c) = ;
(a × b, b × c, c × a ) (a , b, c)
10. Se dau vectorii a = α i + β j + γk , b = β i + γ j + αk , c = γ i + α j + β k . ArătaŃi că vectorii a × (b × c )
şi b − c sunt coliniari.
x − 2 y +1 z − 2
2. Se dau A(2,-1,1), B(1,2,0), C(2,-1,1) şi d: = =
1 2 3
( )
Se cer: i) cos AB, AC ; ii) ecuaŃia dreptei AB; iii) aria triunghiului ABC
iv) ecuaŃia planului ce trece prin A şi dreapta d
6. Să se scrie ecuaŃia planului care trece prin origine, prin punctul A(1,2,3) şi este perpendicular pe
planul:
(P) 6x + 5y − 4 z + 7 = 0 .
7. Să se scrie ecuaŃia fascicolului de plane care trece prin dreapta:
4 x − y + 3z − 1 = 0
(d) .
x + 5y − z + 2 = 0
Să se determine din fascicol planul care:
a) Este paralel cu axa Oy;
b) Este perpendicular pe planul : (P) 2x-y+5z-3=0
9. . Se consideră punctele A(1,1,0), B(1,0,-1), C(-1, λ ,2), D(2,3,2). Să se determine λ real astfel ca
punctele să fie coplanare precum şi ecuaŃia carteziană a planului lor.
10. Se dau A(1,-1,1), B(2,1,1), C(1,2,0), D(-1,2,2). Se cere : i) Volumul piramidei ABCD ; ii) EcuaŃia
planului ABC; iii) AB ⋅ BC ; iv) EcuaŃia dreptei AB.
3. SpaŃii vectoriale. Baze
3. Care este matricea de trecere de la baza L1 = (1, 2, 1), L2 = (2, 3, 3), L3 = (3, 7, 1), la baza L’1 = (3, 1,
4), L’2 = (5, 2, 1), L’3 = (1, 1, − 6) şi care sunt relaŃiile dintre coordonatele unui vector X∈R3 scris în
cele două baze?
5. GăsiŃi o bază de forma {(1, − 1, 0, 1), (1, 1, 1, 1), c, d}, în R4, unde c, d∈R4.
a b c
6. Fie V = b − c a + c a , b, c, d ∈R . Să se arate că V este un spaŃiu vectorial de dimensiune 4. Să
d − d a + b
1 1 1 2 0 0
se arate că {A1, A2}, cu A1 = 1 − 1 2 şi A2 = 0 0 2 este un sistem de vectori liniar
− 1 1 2 1 − 1 2
independent. Să se găsească matricele A3 şi A4∈V astfel încât {A1, A2, A3, A4} să fie o bază în V.
4. AplicaŃii liniare
3. Fie în R3 bazele {F1 = (1, 1, 1), F2 = (0, 1, 1), F3 = (0, 0, 1)} şi {E1 = (1, 0, 0), E2 = (1, 1, 0), E3 = (1,
1 2 1
3 3
1, 1)}. Fie f: R →R o transformare liniară care în baza {F1, F2, F3} are matricea F = 2 0 1 . Să
0 1 − 1
se găsească matricea transformării f în baza {E1, E2, E3}.
5. . Fie transformarea liniară f: R3→R3 astfel încât f((0, 0, 1)) = (2, 3, 5), f((0, 1, 1)) = (1, 0, 0) şi f((1,
1, 1)) = (0, 1, − 1). Care este matricea transformării f în baza canonică {E1, E2, E3}?
6. Fie aplicaŃiile liniare (date în baze oarecare): f1: R3→R2, f2: R2→R4, definite prin: f1((a1, a2, a3)) =
(a1 + a3, a1 + a2 − a3), f2((b1, b2)) = (b1 + b2, b1, b2, 2b1 − b2). Să se precizeze compunerea f3 = f2 f1 şi
matricile acestor aplicaŃii în bazele considerate.
3. Fie V un spaŃiu vectorial real, F(X,Y) o formă biliniară definită pe V şi V1={X∈V, F(X,Y) =
0,∀Y∈V}, V2={Y∈V, F(X,Y) = 0,∀X∈V}. Să se arate că V1 şi V2 sunt subspaŃii vectoriale ale lui V;
1. Să se reducă la forma canonică prin metoda Gauss, specificând şi transformarea de coordonate care
se efectuează, următoarele forme pătratice:
a) g1(X) = α 12 + 5α 22 − 4α 23 + 2α 1α 2 − 4α 1α 3 ;
b) g2(X) = 4α 12 + α 22 + α 23 − 4α 1α 2 + 4α 1α 3 − 3α 2 α 3 ;
c) g3(X) = α 1α 2 + α 2 α 3 + α 3 α 1 ,
unde X = (α1,α2,α3) reprezintă un vector arbitrar din V = R3.
2 1 0 4 1 1
3. Să se arate că matricele A = 1 4 1 şi B = 1 4 1 sunt pozitiv definite şi să se determine
0 1 6 1 1 4
descompunerile lor Choleski.
8. SpaŃii euclidiene
3. În spaŃiul euclidian V=R3 găsiŃi un vector Z de normă egală cu unu şi ortogonal pe vectorii X,Y
dacă:
a) X=(2,1,0), Y=(-3,2,0);
b) X=(1,1,-1), Y=(2,1,3);
spaŃiu euclidian.
6. În spaŃiul euclidian al polinoamelor de grad mai mic sau egal cu doi să se găsească o bază
ortonormată pornind de la baza {e1=1,e2=t,e3=t2}.
7. a) Dacă V este un spaŃiu euclidian iar {e1,e2,…,en} o bază ortogonală a sa, să se arate că oricare ar fi
vectorul X∈V coordonatele lui în această bază sunt:
< X, e i >
αi = , i∈{1,2,…,n}.
< ei , ei >
b) Considerând spaŃiul euclidian V = R3 şi baza ortonormată formată din vectorii e1 =
1 1 1 1 1 2 1 1
, , , e2 = , ,− şi e 3 = ,− ,0 să se găsească coordonatele următorilor
3 3 3 6 6 6 2 2
vectori în această bază: X=(2,3,4), Y=(-1,1,2) şi Z=(1,1,0).
8. Dacă V=R3 este considerat ca spaŃiu euclidian cu produsul scalar standard atunci:
a) GăsiŃi complementul ortogonal al subspaŃiului X generat de (1,2,1) şi (3,6,3).
b) GasiŃi matricea proiecŃiei ortogonale pe X în raport cu baza canonică din R 3 .
c) GasiŃi matricea proiecŃiei ortogonale pe complementul ortogonal al lui în raport cu baza canonică
din R 3 .
4 1 1 0
1 6 3 1
9. GăsiŃi descompunerea QR a matricei A = .
0 2 5 1
1 1 1 5
11. Să se arate că pe spaŃiul vectorial al polinoamelor de grad mai mic sau egal cu 2 forma biliniară
(f , g ) = f (− 1)g(− 1) + f (0)g(0) + f (1)g(1) este produs scalar şi să se ortogonalizeze prin metoda Gramm-
Schmidt baza {1, x , x 2 } .
1. . DeterminaŃi valorile proprii şi vectorii proprii pentru transformările liniare care au ca matrice
asociate (într−o bază oarecare) matricele următoare:
1 0 0 0
1 − 3 3 0 1 0
0 0 0 0
− 2 − 6 13 , − 4 4 0 , .
0 0 0 0
− 1 − 4 8 − 2 1 2
1 0 0 1
2. Să se reducă la forma diagonală matricele, specificându−se şi bazele în care capătă această formă:
2 −2 0 1 −2 0 3 2 0
A = − 2 1 − 2 , B = − 2 2 − 2 , C = 2 4 − 2 .
0 −2 0 0 −2 3 0 − 2 5
3. DeterminaŃi care din următoarele transformări liniare (date prin matricele lor într−o bază oarecare)
pot fi diagonalizate. GăsiŃi matricea diagonală şi baza corespunzătoare în cazul că pot fi diagonalizate.
1 1 1 1
− 1 3 − 1 6 − 5 − 3
1 1 − 1 − 1
a) − 3 5 − 1 ; b) 3 − 2 − 2 ; c) ;
1 − 1 1 − 1
− 3 3 1 2 − 2 0
1 − 1 − 1 1
4. Matricea A are valoarea proprie λ . i) Să se arate că matricea A k are valoarea proprie λk pentru orice
k; ii) Să se arate că dacă P(X) este un polinom atunci P(A) are valoarea proprie P(λ ) .
1 3
7. Se dă A = . Să se determine o matrice ortogonală Q astfel ca QAQt să fie matrice diagonală.
3 2
10. Conice
( )
o) 6 x 2 + y 2 + 13xy − 17x - 13y + 5 = 0
p) 5x - 4xy + y 2 = 0
2
11. Curbe
1. Să se scrie ecuaŃiile muchiilor şi feŃelor triedrului Frenet ataşat curbelor de mai jos, curbura şi
torsiunea în punctele precizate:
t 2 2t 3 t 4
a) r (t ) = ,
1 2 1
, , în punctul M( , , );
2 3 2 2 3 2
t2
b) r (t)=(t,-t, ) , în punctul M(t=2);
2
x 2 + y 2 + z 2 = 9
c) , în punctul M(2,1,2);
x 2 − y 2 = 3
y = x 2
d) , în punctul M(2,4,4) .
z = 2 x
t4 t3 t2
2. Să se determine tangentele la curba r ( t ) = i+ j + k , t>0 care sunt paralele cu planul x+3y
4 3 2
+2z=0.
( )
3. Să se găsească punctele curbei 2 t − 1, t 3 ,1 − t 2 în care planele osculatoare sunt perpendiculare pe
planul 7x-12y+5z+3=0
4. Să se arate că tangenta, binormala şi normala principală în orice punct al curbei
r ( t ) = e t cos t i + e t sin t j + e t k formează fiecare cu axa Oz un unghi constant.
5. Fie curba r ( t ) = ti + sin tj + (6 − cos t ) k . Să se arate că normala principală într-un punct oarecare este
paralelă cu planul yOz.