Abstract

In aceastra lucrare (studiu) se investigheaza propriet ile de combustibil ale biodieselului produs din ulei de Camellia oleifera Abel prin transesterificarea supercritica-metanol fara un catalizator. O emulsie principala din uleiul de C. Abel oleifera dispersata n metanol a fost elaborata nainte de a fi turnata ntr-un sistem de reac ie supercritica-metanol, pentru a se supune la reac ia de transesterificare. Proprietatile combustibilului rezultat din biodiesel au fost analizate , apoi comparate cu cele ale biodiesel-ului comercial si cu combustibil diesel ASTM Nr. 2D. Rezultatele experimentului au aratat ca principalele 2 componente din uleiul de biodiesel al C. Oleifera Abel sunt Acidul oleic (C18:1) si Acidul palmitic (16:0). De asemenea, acesta contine un numar semnificativ mai mare de mono-acizi grasi nesaturati si lanturi lungi de acizi grasi de carbon, intre C20 si C22, decat biodiesel-ul comercial. Cu toate acestea, comparativ cu biodiesel-ul comercial, biodiesel-ul din C. Oleifera Abel are semnificativ mai putini poli-acizi grasi nesaturati, cu mai mult de trei legaturi duble, ceea ce implica faptul ca are un grad mai ridicat de stabilitate Oxidativa In plus, s-a constatat c biodieselul produs din ulei oleifera C. Abel are propriet i mai favorabile dect de combustibil biodiesel comercial produs din deseurile de ulei de g tit : o c ldur mai mare de ardere i punctul de aprindere i niveluri mai mici de vscozitate cinematic , con inutul de ap , i reziduuri de carbon. Mai mult decat atat, s-a constatat ca biodiesel-ul format din C. Oleifera Abel are valoarea de peroxizi si acizi mult mai mica, dar si un grad mult mai ridicat de stabilitate oxidativa decat al biodiesel-ului obtinut din deseurile de ulei de gatit. 1) Introducere Transesterificarea cu un catalizator puternic alcalin este tehnica cea mai aplicata pe scar larg n industria de producere al biodiesel-ului, datorit avantajelor sale evidente, cum ar fi un timp de reactie mai scurt, rata de conversie mai mare, i cantitate necesara mai mic de catalizator [1] . Cu toate acestea, nu este potrivit pentru utilizarea cu uleiul brut apa si acizi gra i liberi mai mare de 0.06% n greutate respectiv 0.5.%, ca urmare rezultatele ar fi saponificarea i caracteristicile inferioare ale biodieselului [2]. Un catalizator puternic trebuie s fie complet nl turat din produsul de biodiesel dup reac iea de transesterificare. In contrast continutul de apa si acizi grasi liberi din uleiul brut nu inhiba progresul de transesterificare, astfel nu este pusa nici o restrictie pe continutul lor atunci cnd metoda de transesterificare supercritice-fluid este folosit pentru a produce biodiesel-ul. n plus, nu este permis nici un catalizator, astfel, nu este necesara ndep rtarea de catalizatori dupa o astfel de transesterificare [3]. Un fluid supercritic are in general o masa de transfer mai mare si o capacitate permisibila superioara la starea de lichid din cauza gradului mai scazut de vascozitate si a coeficientului mai mare de difuzie. Uleiul din Camellia oleifera Abel este extras din ceaiul semintelor de Camellia oleifera Abel; acesta este un copac de ulei unic ce este plantat in arii mari in provinciile sudice ale Chinei continentale si in Taiwan. Uleiul obtinut din C. oleifera Abel , este folosit extensiv ca ulei de gatit si ca adjuvant in medicina pentru ranile prin ardere si durerile de stomac. S-a raportat faptul ca are un compus antioxidant puternic care rezist patologiilor degenerative [5,6]. Asa cum in general nu exista o suprafata arabila la nivel mondial pentru a se planta culturi de seminte de ulei cum ar fi : rapita, arahide, floarea soarelui si boabe de soia pentru a suplini cererea de productie a biodiesel-ului. Insa avantajul copacilor de ulei, in care se includ Jatropha curcas si C. oleifera Abel, este ca acestia pot creste si daca sunt plantate pe un sol
infertil la o baza muntoasa. Acest lucru ar putea constitui o sursa abundenta de ulei brut. Cu toate ca uleiul din C. oleifera Abel, are un potential ridicat ca alternativa la uleiurile vegetale pentru a fi folosit ca ulei brut in productia de biodiesel, nu a putut fi gasita nici o cercetare in acest scop. Mai exact, nici un studiu anterior nu

a investigat caracteristicile de combustibil biodiesel rezultate din Oleifera C. Abel prin tehnica fluid supercritic, chiar dac aceasta tehnica poate reduce timpul de transesterificare i costul catalizatorilor fa de tehnica tradi ionala , transesterificare de alcalino-catalizatori puternici la presiunea atmosferic . Existen a de acizi gra i liberi i de ap n materia prim n timpul procesului de transesterificare conven ional pot duce la formarea de componente saponificate care vor interfera i vor intarzia

proceseul de separarea a fazelor, rezultnd ntr-un timp mult mai mare de sp lare i un volum mult mai mare de ap rezidual n pa ii post-tratament, dect este in cazul metodei de transesterificare a supercritic-metanol [7]. Cu metoda conventionala de transesterificare, poate dura mai mult de 4 ore pentru ntregul proces de produc ie al biodieselului, n care etapa de spalare cu apa este cea mai mare consumatoare de timp [8]. n contrast, procesul de SCM (supercritical-methanol) nu are nevoie de nici o preparare a catalizatorului, pre-ndep rtarea apei i FFA (free fatty acids acizii grasi liberi) din intermediari de sintez , sau pa ii post-tratament, cum ar fi neutralizarea produsului, de purificare, apa de sp lare si uscare. Cu toate acestea, reac ia SCM necesit o temperatur ridicat (525 - 675 K), o presiune mare (10-30 MPa), precum i un raport metanol / ulei mare (6:1-42:1) [9-11], care n rndul s u, necesit consum mai mare de energie, nu numai pentru a atinge temperatura i presiunea necesara, dar, de asemenea, de a recicla excesul de metanol. Cu toate acestea, cu ajutorul metodei SCM dimensiunea reactorului poate fi redus pentru aceea i produsa de biodiesel n compara ie cu metoda conven ionala de transesterificare, din cauza vitezei de reac ie mai rapida. Ca o consecin , putem considera c transesterificarea SCM poate fi mai economica, eficienta, eficace, mai prietenoasa pentru mediu cu un consum mai mic de energie dect transesterificare conven ionale alcalino-catalizator; datorit avantajelor sale dominante : de o rat de reac ie mult mai rapida, un timp mult mai scurt, produc ia total , lipsa necesitatii unui catalizator, lipsa necesitatii unor etape complexe de separare i flexibilitate, n ceea ce prive te materia prima.Unele variante modificate ale reactiei SCM au fost amintite in literatura de domeniu, dar aceste variante au vost evaluate ca fiind mai putin fezabile atat economic cat si tehnic decat procesul actual cu un singur pas al SCM. Spre exemplu, Minami si Saka [13], au introdus un proces SCM in 2 pasi in care acizii grasi din p roduse
sunt intai obtinute printr-o reactie de piroliza in apa la un nivel subcritic. Dupa inlaturarea apei si a glicerelului, acizii grasi sunt intersterificate in reactorul SCM. Acest proces SCM este mult mai complicat decat procesul cu un singur pas. Reactorul dublu propus de D Ippolito et al [14] este un alt exemplu modificat al procesului SCM. Cu toate ca pana acum, acesta a fost testat decat de o simulare pe calculator, sunt necesare experimentele practice pentru a verifica fezabilitatea economica pentru a produce biodiesel-ul. Pe baza unei evaluari detaliate asupra metodelor existente de productie, transesterificarea cu methanol supercritic este considerata ca

fiind cea mai viabila pentru ocuparea fortei de munca in vederea studierii producerii de biodiesel din uleiul de C. Oleifera Abel, luand avanatajul dizolvarii si difuziei superioare caracteristice metanolului supercritic. Au fost comparate proprietatile biodieselului din uleiul de C. Oleifera Abel cu cele ale altor biodiesele valabile comercial si cu diesel-ul ASTM Nr. 2. De asemenea a fost evaluat si potentialul uleiului din C. Oleifera Abel, in vederea unei metode alternative de materie prima pentru productia de biodiesel.
2. Detalii experimentale In acest capitol vor fi analizate metodele experimentale, instrumentele de masurare cat si procedurile folosite in prelucrarea biodiesel-ului din C. Oleifera Abel.

2.1 Producerea de biodiesel folosind tehnica supercritic-metanol Un agitator magneto-electric de nc lzire a fost folosit pentru a amesteca metanol i 1 wt.% surfactant lipofilic 80 compus din monooleat de sorbitan. Balanta hydrophilic lipophilic (HLB) i ?greutatea? specific a Span 80 sunt de 4.3 i respectiv 0.98 [15]. Uleiul brut de C. oleifera Abel a fost apoi introdus ntr-un rezervor umplut cu metanol i amestecul surfactant. Un omogenizator mecanic (model T50, IKA Inc, Germania), cu forfecare puternica i ?forta impulsiva mare? a fost folosit pentru a se agit amestecul, la o vitez de 3000 rot / min pentru a forma o emulsie de ulei brut uniform distribuit ntr-o continu faz de metanol, notate ca o emulsie O/M, pentru a spori gradul de amestec ntre compu ii reactantului.

Raportul molar de petrol brut i metanol a fost stabilit la 1:42, nefiind adaugat nici un catalist n timpul reac iei de transesterificare a supercritic-metanol. Amestecul reactant a fost ulterior turnat n rezervorul de reac ie al unui sistem de transesterificare al supercritic-metanol (Jeoou Rong Inc., Taiwan). Schema experimentului de reactie al supercritical-methanol este ilustrata in Fig. 1.
ntre timp, co-solvent CO2 a fost pompat n rezervorul de reac ie la o rat de 200 ml/min, pentru a promova solubilitatea emulsiei O/M. Temperatura, presiunea i densitatea critica ale metanolului sunt de 240 C, 8.09 MPa i respectiv 0.27 g/cm3 [16]. Dup ce temperatura i presiunea de amestec reactant din rezervorul de reac ie s-au ridicat la 400 de grade C i respectiv 19.6 MPa, metanolul a dep it cu mult starea sa supercritic . Procesul reactant de transesterificare, n rezervorul de reac ie supercritica a continuat timp de 15 min. Rezultatul brut de biodiesel a fost mutat ulterior n jos la un rezervor de baie de ap i r cit timp de 10 min folosind un sistem circulator de ap inghea . Cele dou straturi de biodiesel brut si glicerol au fost separate de diferen a din densitatea lor, fie prin men inerea celor dou straturi nemi cate, fie prin centrifugarea lor. Glicerolul brut i Span 80, care sunt miscibile, s-au format n stratul inferior al amestecului de produs i au fost ulterior scoase din partea de jos a rezervorului, astfel ca Span 80 sa nu contamineze produsul biodiesel.Biodiesel-ul brut din stratul superior a fost colectat i nc lzit la 110 C timp de 10 min pentru a distila metanolul ce nu au reac ionat, materii volatile i alte impurit i, apoi a fiind gata pentru o analiz suplimentar a propriet ilor sale de combustibil. 2.2 Analiza propriet ilor combustibilului biodiesel Un calorimetru ?bomba oxigen? (model 1261 adiabatic automata, Parr Instrument Co, Statele Unite ale Americii) [17] a fost folosit pentru a se analiza valoarea punctului de nc lzire i a celui de aprindere; a fost m surat cu un tester Pensky-Marten ?nchis-cea c punct de aprindere? (38_ model, Inc Walter-Herzog, Statele Unite ale Americii). Un viscozimetru capilar (501 23/IIc, Schott Gerte Inc, Germania), care a fost plasat n interiorul unui tub de apa la o temperatur constant de 40 C, a fost folosit pentru a m sura vscozitate cinematic a combustibilului. ?A volumetric Karl Fischer Titration ? (DL31 model, Mettler Toledo Ltd., Elve ia) a fost utilizat pentru a analiza con inutul de ap din biodiesel. Pentru a determina con inutul de umiditate a e antionul testat de solu ia Karl Fischer, care con ine un compus iod, a fost crescut proba de biodiesel pn la aparitia primei urme in exces de compus de iod. Un analizor al temperaturii de distilare (HAD-620 model, Petroleum Analyzer Inc, SUA) a fost folosit pentru a determina temperatura de distilare a probei de biodiesel. T10, T20, T50 si T90 sunt temperaturile de distilare corespunz toare la 10, 20,50, i 90 vol.% din combustibilul lichid distilat i condensat. TIBP i TEP indica temperaturile de distilare ale primului si ultimului combustibil distilat, condensat i colectat n eprubet [18]. Indicele de peroxid a fost determinat prin titrarea 0.01N tiosulfat de sodiu n proba de biodiesel si a amestecului chimic reactiv pn cand acesta a devenit de culoare albastru deschis, pe baza metodei standard de testare a American Oil Chemists Society [19]. Propor iile de greutate ale compozi iei de acizi gra i din probele de biodiesel au fost analizate cu ajutorul unui cromatograf de gaz (GC) analizor (model GC-14A, Shimadzu Inc, Japonia), n conjunc ie cu un detector cu ionizare n flac r (FID) i un sistem de cromatografie de administrare a datelor (Advantech Inc, Taiwan). Coloan capilar din silice topit (SP-2380 model, Supelco Inc, SUA), utilizate n analizor GC a avut 30 m n lungime i 0,25 mm n diametru interior, cu o grosime de 0,21 m.

3. Rezultate si clarificari
3.1 Compozitia masei de acizi grasi

Acizi gra i din biodiesel-ul comercial au fost compuse n principal din Acid oleic (C18:1) i acid linoleic (C18: 2). Compozi ia de acizi gra i a biodiesel-ului produs din oleifera C. Abel ulei au diferit foarte mult. Acesta din urma a fost dovedit a fi compus n principal din acid oleic (C18: 1), acidul palmitic (C16: 0), i acid linoleic (C18: 2). Con inutul de acizi gra i mono-nesaturati din biodiesel-ul C. oleifera ulei Abel p rea a fi mult mai mare dect con inutul corespunz tor din biodiesel-ul comercial. n plus, in primul s-au gasit n mod semnificativ lanturi lungi de carbon si acizi gra i cu lan , de la C20 la C22 dect in biodiesel-urile comerciale. Mai mult de atat, n biodiesel ob inut din ulei de C. oleifera Abel s-au gasit un numar semnificativ mai mic de acizi gra i satura i. Biodiesel-ul comercial produs din deseurile uleiului de g tit contine un num r semnificativ mai mare de acizi gra i poli-nesatura i, cu mai mult de trei leg turi duble, inclusiv acidul linoleic (C18: 3), acid eicosatetraenoic (C20: 4), acid eicosapentaenoic (C20: 5) , acid docosatetraenoic (C22: 4), acid docosapentaenoic (C22: 5), i acid docosahexaenoic (C22: 6) dect in biodiesel-ul produs din ulei de oleifera C. Abel. In oleifera C. Abel s-a dovedit ca Acidul linoleic (C18: 3) este singurul acid gras poli-nesaturat cu mai mult de trei leg turi duble. Biodieselul cu o frac iune de greutate mai mare de acizi gra i polinesatura i cu mai mult de trei leg turi duble pare s prezinte stabilitate oxidativa i termic mai mica. Diversele produse oxidative din compu ii biodiesel, cum ar fi hidroperoxizilor, Dienes conjugate, i ap , sunt predispuse la contaminare, att n sistemul de alimentare cu combustibil cat si a camerei de ardere, conducnd astfel la blocarea precoce a pompei de injec ie i chiar la defalcarea motorului [20].Prin urmare, se poate concluziona c biodiesel-ul produs din ulei oleifera C. Abel din acest studiu, are o mai mare stabilitate oxidativa i termic decat biodiesel-urile produse din uleiul de g tit reciclat i uleiuri vegetale, deoarece con ine n mod semnificativ mai pu ini acizi gra i poli-nesatura i.
3.2 Temperatura de combustie

Combustibilul care degaja o c ldur mai mare de combustie are o rat mai mica a consumului de combustibil pentru aceeasi putere a motorului. Temperaturile de combustie a celor trei combustibili testati n acest studiu sunt comparate n tabelul 2. Se poate observa c diesel-ul nr 2D ASTM are o temperatura de ardere semnificativ mai mare dect ale celorlalte dou biodiesel-uri, n primul rnd din cauza continutului aproximativ de oxigen 10%, care reduce cantitatea de energie eliberat [21] Temperatura de func ionare si presiunea mai mare n timpul procesului de rafinare al combustibilului diesel in relationare cu biodiesel-urile pot contine mici cantitati de ap i impurit i, marind astfel temperatura de combustie. Produsul biodiesel din ulei de oleifera C. Abel prin transesterificarea supercritica a metanolului, are o temperatura usor mai mare de ardere dect cea a altor biodiesel-uri produse din uleiuri de g tit uzate prin transesterificarea alcalino-catalizatorului la presiunea atmosferic . Temperatura de combustie a uleiului brut din oleifera C. Abel petrol este mai mic dect cea a produsului s u finit de biodiesel dup reac iea de transesterificare supercritica, n primul rnd din cauza elimin rii glicerolului din compusul de trigliceride de ulei din reac ie.
3.3 Punctul de ardere

Punctul de aprindere al biodiesel-ului ob inut din ulei de oleifera C. Abel prin transesterificarea supercritic-metanol este evident mai mare dect cea din biodiesel-ul comercial ob inut din deseurile de ulei de g tit, dup cum se arat n Tabelul 2. Punctul de aprindere mai mare al ultimului este, probabil, deoarece uleiul C. oleifera Abel are o stabilitate oxidativa i termic mai mare [6], ceea ce duce la descompunerea in mai pu ini

compusi de oxidare cu caten scurt cum ar fi : cetone, aldehide, alcool i, atunci cnd sunt expuse la o temperatura mai mare reac ie [22]. De asemenea se mai poate datora si din cauza impuritatilor volatile mai mici ca numar in uleiul brut de C. Oleifera Abel. In cazul ambelor produse biodiesel s-a constatat ca punctul de aprindere ca fiind mai mare decat cel al combustibilului ASTM Nr. 2D , aproape dublu. Combustibilul lichid cu un punct de aprindere mai mare, are un risc scazut de incediu sau auto-aprindere la temperaturi ambientale ridicate in timpul transportului sau depozitarii.
3.4 Vascozitatea cinematica

Vscozitatea cinematica este o caracteristic semnificativ a combustibil care afecteaz gradul de fluiditate a combustibil ct i cel de atomizare, mai ales atunci cnd combustibilul lichid este folosit la o temperatur sc zut . Un grad ridicat de vscozitate cinematica poate provoca dificult i de pompare i injec ie necorespunz toare de combustibil. Limitele de vscozitate cinematic pentru biodiesel i motorin sunt n intervalul de 1.9 - 6.0 mm2/s respectiv 1.9 - 4.1 mm2/s, n conformitate cu standardele ASTM [23-24]. Vscozitatea cinematic a biodiesel-ului produs din ulei de oleifera C. Abel prin transesterificarea supercritica a metanolului este amintita in ASTM D6751-09. Vscozitatea cinematic a acestui biodiesel este u or mai sc zuta dect cele ale biodiesel-urilor comerciale testate. Knothe [25] a raportat c FAME cu un con inut mai mare de acizi gra i satura i au vscozitate cinematic mai mare. S-a observat in acest studiu ca biodiesel-ul produs din ulei oleifera C. Abel are o propor ie mai mic de acizi gra i satura i dect biodiesel-urile comerciale produse din deseuri de ulei de gatit, asa cum este aratat in Tabelul 1. Primul combustibil are un grad de vascozitate cinematica mai mica decat cel din urma, asa cum este aratat in Tabelul 2.
3.5 Continutul de apa

ASTM nr diesel 2D a fost g sit s aib cel mai mic con inut de ap dintre cele trei tipuri de combustibili testatati n acest studiu, a a cum se arat n Tabelul 2. Con inutul de ap al biomotorinei realizate din ulei proaspat de oleifera C. Abel este u or mai sc zut dect cel al biodiesel ob inut din deseurile de ulei de g tit. De i con inutul de ap al celor dou biomotorinelor este oarecum mai mare dect cel al ASTM nr. 2D, specificatiile lor sunt trecute in caietul de sarcini ASTM D6751-09 pentru con inutul de ap .
3.6 Reziduuri de carbon

Rezidurile de carbon pot fi produse de impuritati, funingine si alti aditivi din combustibilul lichid dupa procesul de ardere. n plus, propor ia mai mare de compu i aromatici n combustibilii de hidrocarburi frecvent rezulta ntr-o cantitate mai mare de reziduuri de carbon [20]. Cantitatea de compusi aromatici din combustibilul diesel poate atinge valoarea de 35 vol. %, asa cum este specificata in specificatiile combustibilului diesel din ASTM D975 [24], de remarcat este ca nici un compus
aromatic nu apare in biodiesel-ul curat. Nu este totusi o surpriza ca in ASTM No.2D au fost gasite cele mai mari reziduri de carbon din toate cele 3 combustibili testati in acest studiu, asa cum p utem observa din tabelul 2. Arderea biodiesel-ului din C. Oleifera Abel a produs cantitea cea mai mica de reziduri de carbon din cei 3 combustibili supusi testului. Arderea biodiesel-ului comercial a dus la o cantitate de reziduuri de carbon mai mare decat al celui aflat in acest stiudiu, a rezultat o cantitate de reziduuri mult mai mica decat a diesel -ului conventional. Cantitatea de reziduuri de carbon specificata in ASTM d6751-09 pentru standardului biodiesel-ului este de 0.05 %, ambele produse biodiesel sunt in conformitate.

3.7 Temperatura de distilare

Temperatura de distilarea este unul din indicatorii semnificativi ai caracteristicilor de ardere i este direct legata de punctul de fierbere ale combustibilului lichid. Distribu ia temperaturii de distilare ai celor trei combustibili testati n acest studiu sunt comparate n Fig. 2. Cele dou biomotorinele par s aib o distribu ie considerabil mai mare, dar mai restrnsa de temperaturi de distilare dect ASTM nr 2D diesel, care are un rezultat similar cu cel raportat de Lapuerta et al. [26]. Mai mult, tendin a n curbele de temperaturi de distilare ale celor dou biodieseluri este in acord cu cel raportat pentru biodiesel-ul ob inut din deseuri de ulei din pe te marin [27]. Ott i Bruno [28] au propus o abordare compozi ie-explicit pentru a ob ine curba de distilare pentru combustibilul biodiesel. n abordarea bazat pe m surare lor, o compozi ie-explicit canal de date, informa ii de compozi ie care sunt derivate din cromatografia de gaz, la care se adaug rela ia obi nuit de frac iunea temperatur volum. Curbele temperaturilor de distilare pentru probele de biodiesel testate de ei variaza intre aproximativ 350 C si 385 C. Aceste valori sunt in general mai mari decat cele obtinute prin traditiona metoda de testare, ASTM D-86, in care temperaturile erau intre 320 C si 345 C. Biodieselul obtinut din uleiul de C. Oleifera Abel in aceasta lucrare, a avut o temperatura de distilare mai mica, probabil din cauza continutului ridicat de oleat de metil, dar si din pricina continutului scazut de stearat de metil, asa cum se poate observa in tebelul 1. Primul compus are un punct de fierbere de 218 C, fata de ultimul 442 C [29]. 3.8 Indicele de aciditate Indicele de aciditate este folosit pentru a indica con inutul de acizi gra i din lipide. Dac un biodiesel are o valoare de indice de aciditate mai mare, atunci implica ia este c are mai multi acizi grasi liberi i mai pu ina stabilitate oxidativa i termica, care poate rezulta n formarea mai rapid a produselor de oxidare, cum ar fi hidroperoxizilor i dienelor conjugate i, la rndul s u, degradarea mai rapid a propriet ilor combustibilului precum si a caracteristicilor de ardere. Valoarea indicelui de aciditate ale unui biodiesel poate cre te : cu timpul de depozitare, temperatur i con inutul de ap . n acest studiu, biodieselul a f cut din ulei de C. oleifera ulei Abel a fost observat de a avea o valoare mult mai mic dect acid decat biodiesel-urile comerciale, cum se poate observa n tabelul 2. In caietul de sarcini ASTM D6751-09 valoarea de aciditate n biomotorina standard [23] este mai mic de 0,5 mgKOH/g, i, prin urmare biodiesel-ul din uleiul de C. biodiesel oleifera Abel este n conformitate. Motivul pentru valoarea de acid inferioar al acestui biodiesel este c uleiul proasp t din oleifera C. ulei Abel con ine cteva FFA i are un con inut de ap mai mic. n reac ia SCM, FFA a fost convertit in biodiesel. Prin urmare, produsul de biomotorin a avut un con inut mai mic FFA i, astfel, o valoare mai mic dect acid decat biodiesel-urile comerciale.
3.9 Indice de peroxid

Indicele de peroxid este determinat pentru a indica gradul de oxidare al lipidelor. O valoare mai mare de peroxid sugereaz un grad mai sc zut de stabilitate oxidativa i, astfel, deteriorarea mai rapid a propriet ilor lipidice n acela i mod de depozitare sau condi ii de func ionare. n acest studiu, biodieselul produs ulei de C. oleifera Abel a fost gasit de a avea o valoare mult mai mic dect peroxid decat biodiesel-urile comerciale. FFA din materia prim , uleiul din oleifera C., a fost esterificat la esteri metilici de acizi gra i n reac ia SCM. Biodieselul din uleiul de oleifera C. Abel produs de reac ia SCM a avut astfel un indice de aciditate mai mic dect cel din biodieselul realizat din deseurile de ulei de g tit produse de transesterificari conven ionale, dup cum se arat n Tabelul 2. n plus, C. Oleifera Abel biodiesel con inea mai pu ine poli-acizi gra i nesatura i, cu mai mult de trei leg turi duble, i astfel a avut o stabilitate superioara atat oxidativ cat i termic. Biodiselul produs din uleiul de C. Oleifera Abel a avut un indice de peroxid mult mai mica decat biodieselul comercial realizat din deseuri din uleiul de gatit.

4. Concluzii

Propriet ile de combustibil ale biodieselului din ulei de oleifera C. Abel produse de transesterificarea supercritica a metanolului au fost analizate i comparate cu cele ale biodieselurilor disponibile comercial. Acest experiment a aratat potentialele beneficii ale utilizarii uleiului C. Oleifera Abel ca materia prima pentru productia de biodiesel prin transesterificarea supercritica a metanoluiui. Concluziile principale ale acestui studiu pot fi sumarizate astfel :
1) Compozi ia de acizi gra i din biodieselul bazat pe ulei de C. oleifera Abel sa dovedit a fi cu mult diferit fata de cea a biodieselurilor comerciale produse din deseuri de ulei de g tit. Biodieselurile comerciale sunt n primul rnd compuse din acid oleic (C18: 1) i acid palmitic (C16: 0), ntruct cele dou componente principale ale acestuia sunt acidul oleic (C18: 1) i acid linoleic (C18: 2). Con inutul de acizii gra i mono-nesaturati lan ul lung de carbon, con inut de acizi gra i de biomotorin realizate din oleifera C. Abel au fost n C20-C22, care sunt mult mai mari dect valorile corespunz toare pentru biodiesel comerciale. Cu toate acestea, are un con inut mult mai mic de poli-acizi gra i nesatura i, cu mai mult de trei leg turi duble. 2)

The combustion heat of the biodiesel product of C. oleifera Abel oil is significantly higher than that of the raw oil and higher than that of commercial biodiesel produced from waste cooking oil through alkali-catalyst transesterification under atmospheric pressure. Moreover, biodiesel obtained from C. Oleifera Abel oil has a lower kinematic viscosity, water content, peroxide value, acid value, and carbon residue and a higher flash point than its commercial counterpart.