6

C aleidosc op

Miercuri 29 iunie 2011

FURTINFRAC}IUNEA CEA MAI FRECVENT| ~N ROMNIA ?

~nc\ din cele mai `ndep\rtate timpuri ale istoriei pe lng\ evenimentele specifice momentului , furtul a fost prezent `n societate fiind pedepsit-sanc]ionat dup\ regulile specifice locului. Furtul nu este incriminat numai de legile penale, ci [i de cele morale. De exemplu, Decalogul, cunoscut [i c\ Cele zece porunci din, prin Porunca a VIII-a, impune simplu: "S\ nu furi." ~n vechiul drept romnesc existau, de asemenea, reglement\ri foarte detaliate referitoare la infrac]iunile de furt [i tlh\rie. Astfel, pravilele lui Vasile Lupu Vlad ]epe[ despre care se spune c\, `ndat\ ce a urcat pe tron, a poruncit s\ se adune to]i ho]ii [i cer[etorii, i-a `nchis `ntr-o cas\, i-a osp\tat, apoi le-a dat foc. Domnitorul Nicolae Mavrogheni (1786-1790) `i spnzura pe ho]i `n uli]e, l\sndu-i cte o zi-dou\, s\ ia lumea aminte. La 1 iunie 1786 a dat ordin ispravnicilor s\ ridice tepi pe la toate drumurile [i r\spntiile", unde se va pune la vedere [i `nscrisul urm\tor: Cel ce va face hotii, ucideri sau va fi gazd\ de hoti cu aceast\ pedeaps\ de moarte se va osndi `ntepatu!", fapt ce a `mpu]inat sim]itor infrac]iunile `n timpul domniei sale. Pravila lui Vasile Lupu din 1646 prevedea [i circumstan]e atenuante, pentru robii foarte s\raci: "tiganul, sau tiganca lui, sau copilul, de va fura o dat\ sau de dou\ ori [i de trei g\in\, gsc\ sau alt lucru mic[or, s\ se iarte; iar\ de va fi alt lucru mai mare furat, s\ s\ cearte ca [i fiece fur". ~n zilele noastre,dup\ prevederile noului cod penal al Romniei aplicabil din 2010 furtul `n form\ simpl\ este prev\zut de art.228 [i are urm\toarea defini]ie.,,Luarea unui bun mobil din posesia sau deten]ia altuia,f\r\ consim]\mntul acestuia, `n scopul de a [il `nsu[i pe nedrept,se pedepse[te cu `nchisoare.. Aceasta este forma simpl\ a furtului la articolul 229 fiind prev\zut\ [i forma calificat\, avnd pedeapsa mult mai mare. `n acest document v\ prezent\m unul din cele mai frecvente furturi specific zonelor urbane [i anume furtul din [i de la auto. Dup\ o documentare f\cut\ la societ\]i de asigurare a rezultat c\ `n fiecare zi se comit o medie de 10 furturi din [i de la auto numai `n Bucure[ti.Aceste cifre fiind generate doar de cei care au asigurare casco , `ntrebarea fireasc\ este care este num\rul real al furturilor din auto la nivelul Bucure[tiului ? ce anume le genereaz\ [i de ce cre[te num\rul acestora? `ntrebarea fireasc\ de ce a[a de multe? Lucrurile sunt clare ; Neglijen]a cet\]enilor care l\sa `n ma[in\ la vedere bunuri sau valori, lipsa alarmelor la unele autoturisme, zonele `ntunecate sau pu]in circulate Num\rul mic de patrule auto ale poli]iei de siguran]\ public\ Consumatorii de droguri sunt a[ii acestui gen de infrac]iuni deoarece timpul necesar de ac]iune este de maxim 1-2 minute, ace[tia fiind mul]umi]i cu aproape orice bun g\sit `n ma[in\. Cu acest articol ne propunem s\ deschidem un serial intitulat ,,Din memoriile unui poli]ist `n care v\ prezent\m cazuri rezolvate , sfaturi de specialitate, precum [i r\spunsuri la `ntreb\rile dumneavoastr\. (continuare `n num\rul viitor)

Stiai ... c
Dac\ iei orice nr. `ntre 1 [i 9 [i `l `nmul]e[ti cu 9, suma celor 2 nr. din rezultat va fi `ntotdeauna 9; *** ~n marele incendiu din Londra din 1666, jum\tate din Londra a fost ars\, dar numai 6 oameni au fost r\ni]i; *** Toate lebedele din Anglia sunt proprietatea Reginei; *** Winston Churchill a fost n\scut `ntro toalet\ a femeilor `n timpul unui dans; *** Amprentele ur[ilor koala nu se pot distinge de cele umane [i pot fi confundate la locul unei crime; *** Un cor uria[ format din 15.785 muncitori din China a stabilit un nou record mondial Guinness `n ora[ul Tangshan, provincia Hebei. Muncitorii, de la toate unit\]ile industriale locale, au cntat acela[i cntec *** Beethoven `[i b\g\ capul `n ap\ rece `nainte s\ compun\. *** Un antreprenor de pompe funebre australian a propus clien]ilor un dric echipat cu un bar, pentru a "`nveseli" oarecum `ntregul proces. Compania din Melbourne pune la dispozi]ia clien]ilor un microbuz echipat cu un minibar [i un DVD player. Directorul societ\]ii, Martin Tobin, este convins c\ acest serviciu inedit nu va fi totu[i pe placul tuturor clien]ilor; *** Unii viermi se m\nnc\ pe ei `n[i[i dac\ nu g\sesc de mncare; *** Bufni]a este singurul animal destul de prost `nct s\ atace un sconcs; *** Cea mai folosit\ replic\ `n filme este: "Let's get out of here" (S\ plec\m de aici); *** Viteza cu care zboara mingiile pe o masa de ping-pong este de aprox. 160 km/h;

(Cartea pentru `nv\t\turi, din 1646) [i Matei Basarab (`ndreptarea legii, din 1652), codicile penale ale lui Alexandru Sturza (1826) `n Moldova [i a lui Barbu [tirbei (1850) `n Muntenia, con]ineau dispozi]ii cu privire la infrac]iunile contra patrimoniului. `n pravilele domnitorilor Vasile Lupu [i Matei Basarab, printre alte pedepse erau prev\zute [i: munca `n min\ (pentru furtul pentru prima oar\ a unui animal), `nsemnarea la nas (pentru furtul pentru a doua oar\, furtul din biserici), scoaterea ochilor (pentru cel care fura a treia oar\), t\ierea capului (pentru perceptorii de taxe ilegale), spnzurarea (tlharii). Exist\ [i precedentul domnitorului

Marian Pu[ca[u

Fapt divers
Domiciliul ...o banc\ `n parc!
Are antecedente penale pentru agresiune sexual\, n-are acoperi[ deasupra capului! Un roman care tr\ie[te la Belfast a fost pus `n situa]ia s\ furnizeze autorit\]ilor date despre domiciliul sau. R\spunsul a fost simplu: o banc\ `n parc. A fost `nregistrat `n acte cu aceast\ adres\! E un om care `[i duce traiul la marginea societ\]ii. Romanul venit `n Irlanda de Nord anul trecut [i a figurat, pn\ `n februarie 2011, `n registrul na]ional al agresorilor sexuali, relateaz\ The Belfast Telegraph. N-are unde locui, a[a c\ s-a refugiat `ntr-un parc, unde o banc\ `i este pat, iar cerul liber, filtrat de frunzele unor copaci, `i este acoperi[.
Romanul, `n vrst\ de 39 de ani, fost condamnat la dou\ luni de `nchisoare cu suspendare pentru `nc\lcarea procedurii: trebuia s\ anun]e autorit\]ile irlandeze unde locuie[te! Avocatul ap\r\rii a precizat `n fa]a instan]ei c\ locuie[te pe o banc\, aceasta `i este adresa. Nu e un gest de sfidare a instan]ei, unde era s\ anun]e romanul c\ `[i petrece nop]ile: parcul cutare, prima alee la stnga, a doua banc\ la dreapta... Noroc c\ judec\torul a fost un om receptiv la necazul semenului sau [i a `n]eles ce `nseamn\ s\ n-ai casa, i-a dat o pedeaps\ cu suspendare. A[a c\ omul a r\mas cu adresa neobi[nuit\ `n acte: pe o banc\ `n parc.

Sfatul psihologului
~nva]\ s\ ascul]i corect! De ce s\-]i ba]i capul cu asta? Pentru c\: 1) nu vei distorsiona realitatea (deci r\mi ancorat `n ea); 2) vei comunica f\r\ conflicte [i chiar le vei rezolva `n acest fel; 3) vei crea rela]ii s\n\toase; 4) `]i vei spori `ncrederea `n tine [i carisma. Cum s\ ascul]i corect? Este necesar s\ `n]elegi `n mod adecvat ceea ce-]i comunic\ cel\lalt, dar s\ [i ar\]i c\ `n]elegi acest lucru. Iat\ pa[ii necesari pentru a asculta eficient, sau activ (pute]i exersa ascultarea activ\ `ncepnd cu acest moment): 1. `n]elege contextul din care `]i vorbe[te cel\lalt. Aceasta presupune o atitudine de respect, empatie [i con[tientizarea faptului c\ vorbe[ti cu o persoan\ diferit\ de tine. 2. Arat\-i celuilalt c\ e[ti atent la el [i te intereseaz\ ce spune, folosind un limbaj corporal care indic\

deschidere (adopt\ o postur\ relaxat\, `nclin\-te u[or `nainte, folose[te o privire [i gesturi potrivite [i ia contact vizual); 3. Fii atent/\ la cuvintele pe care le folose[te interlocutorul [i la ceea ce `]i transmite nonverbal [i paraverbal (prin postur\, mimic\, gesturi, voce). Dac\ e[ti

pe frecven]\ cu cel din fa]a ta, acest lucru se petrece natural. 4 Asigur\-te c\ ai `n]eles corect mesajul celuilalt, parafrazndu-l (rezumnd `n cteva cuvinte ce ]i-a spus, folosind chiar cuvinte de-ale sale) [i adresndu-i `ntreb\ri. 5. Ascult\ pn\ la cap\t ceea ce are de spus interlocutorul. 6 Ofer\ feed-back [i `mp\rt\[e[te-]i propria experien]\ dac\ sim]i, avnd grij\ s\ vorbe[ti la persoana `nti (folose[te pronumele Eu `n loc de Tu). Dac\ vrei s\ fii un maestru al ascult\rii eficiente, nu uita o condi]ie esen]ial\: `nva]\ s\ te ascul]i pe tine `nsu]i, dincolo de noianul de gnduri care te pot `ndep\rta de propria ta experien]\. A[adar, `nva]\ s\ ascul]i cu inima...

M\d\lina-Irina T\n\selea, Consilier psihologic

2
A venit vacan]a! Elevii se bucura, f\r\ s\ [tie `ns\ foarte bine de ce. Poate fiindc\ au sc\pat de [coal\. Dar nici statul acas\ nu `i face prea ferici]i. E o perioad\ lung\, cu mult timp

Social-Eveniment
s\ fac\ ceea ce le place, astfel de activit\]i avnd efecte benefice asupra psihicului. ~n cazul `n care vacan]\ e planificat\, acest lucru ar fi bine s\ fie f\cut de comun acord cu copii, pentru care e imporciteasc\ ce nu au putut `n timpul [colii. Dar trebuie `ndemna]i s\-[i aleag\ singuri c\r]ile pe care le vor lectura, pentru a descoperi astfel pl\cerea cititului, [i ceea ce e foarte important, trebuie s\ citeasc\ lecturi pe care le `n]eleg, care le trezesc interesul pentru explorare [i cunoa[tere. Locuri `n tabere Chiar dac\ nu mai sunt att de c\utate c\ `n trecut, p\rin]ii pot lua `n considerare [i trimiterea copiilor `n tab\re. Prin direc]iile jude]ene de tineret se pot face `nscrieri, iar o zi de tab\r\ costa pn\ la 50 de lei. La nivel na]ional sunt 65 000 de locuri, din care aproape 25 000 sunt gratuite. Elevii pot opta fie pentru una dintre cele 29 de tabere tematice, cu programe de speologie, fotografie, art\, ecologie, jurnalism, etnografie [i folclor, cerceta[i, limbi str\ine, turism, cultura [i drume]ie, fie pentru una dintre cele 12 tabere na]ionale, organizate la mare sau la munte.

Miercuri 29 iunie 2011

A venit vacan]a. Ce facem?

Franks: Subsidiarele b\ncilor elene din Romnia sunt lichide [i bine capitalizate
Subsidiarele b\ncilor elene din sectorul bancar romnesc sunt lichide [i bine capitalizate, a "B1" la "Caa1" [i a anun]at c\ exist\ [anse de 50% ca statul elen s\ intre `n incapacitate de plat\. Franks avertizeaz\ asupra pericolului revenirii la situa]ia unor intr\ri excesive de capital `n Romnia. "Odat\ cu recuperarea economiei, nu vrem s\ revenim la situa]ia intr\rilor excesive de capital `n Romnia [i a riscurilor pentru infla]ie [i deficit de cont curent ridicate.. Trebuie s\ ne p\zim att `mpotriva riscurilor de sc\dere, ct [i de cre[tere prea accelerat\ a economiei `n pentru perioada urm\toare de unul sau doi ani", a spus Franks. Deficitul de cont curent al Romniei s-a redus cu 59% `n primul trimestru, la 634 milioane de euro, `n timp ce investi]iile str\ine directe au `nregistrat un declin de 22%, la 379 milioane de euro. Mircea Gabriel

liber, dar f\r\ colegi. Profesorii ar vrea s\ `i vad\ c\ acum `[i completeaz\ cuno[tin]ele, fac recapitul\ri, citesc lecturi suplimentare, `[i fac teme de vacan]\. E timpul pentru hobby-uri Vacan]\ de var\ e o perioad\ `n care ar fi important ca elevii s\-[i dedice o mare parte din timp pasiunilor, s\ se ocupe de hobby-uri sau s\-[i g\seasc\ unele dac\ nu au. ~n general, ar fi bine

tant s\ se simt\ bine `n vacan]\. Pe lng\ faptul c\ are efecte pozitive asupra psihicului, vacan]\ e [i un bun prilej s\ fac\ lucruri practice: s\ mearg\ la pescuit, s\ picteze, s\ mearg\ la muzeu de cte ori au ocazia, s\ viziteze ora[ele mari. Lectur\ de pl\cere Cititul este o preocupare care ar trebui s\ devin\ importanta `n vacan]a de var\. Acum au timp s\

declarat [eful misiunii de evaluare a FMI pentru Romnia, Jeffrey Franks, ad\ugnd c\ nu vede semne ale unei extinderi `n Romnia a crizei datoriilor suverane din zona euro prin intermediul b\ncilor. "Subsidiarele b\ncilor elene sunt lichide [i bine capitalizate", a afirmat Franks `ntr-un interviu acordat Bloomberg la Washington. Agen]ia de evaluare financiar\ Moody's a retrogradat, miercuri, ratingul suveran al Greciei de la

Johannes Hahn: F\r\ reorganizare teritorial\

Johannes Hahn, comisarul european pentru politic\ regional\, considera c\ Romnia ar trebui s\ `[i p\streze actuala organizare administrativ-teritorial\ cel pu]in pn\ `n 2013, `n condi]iile `n care programele de dezvoltare regional\ pentru perioada 2007 2013 au fost stabilite avnd `n vedere actualul sistem administrativ-teritorial\. Comisarul avertizeaz\ c\ o eventual\ reorganizare, `nainte de anul 2013, va avea efecte negative asupra fondurilor europene primite prin Programul de Coeziune. Premierul Emil Boc sus]inea zilele trecute c\ re`mp\r]irea Romniei trebuie f\cut\ pentru a accesa mai mul]i bani de la Uniunea European\. R. Alexandru

Romnia va experimeta.Teleportarea
lume, unde speciali[tii romani vor s\ fac\ mai multe experimente [i s\ `ncerce s\ teleporteze obiecte. Potrivit speciali[tilor, laserele [i fasciculul gama vor crea `n incinta `n care se afla obiectul un cmp electric mai puternic dect oriunde `n Univers. Acest cmp va deplasa electronii cu viteza luminii, din punctul A `n alt loc, pe care `l numim B, din aceea[i incint\. Instantaneu, electronii vor atrage dup\ ei nucleele atomilor de unde au fost smul[i. Astfel, `ntregul obiect se va deplasa cu viteza luminii dintr-un loc `n altul. Directorul Institutul de Fizic\ [i Inginerie Nuclear\ de la M\gurele, Nicolae Zamfir, a spus: Da, vom experimenta teleportarea, pentru c\ acel cmp electric uria[ pe care `l vom crea va transporta materia. `n ianuarie am prezentat teoria `n Statele Unite, iar entuziasmul a fost extraordinar. Acum toat\ lumea a[teapt\ laserul de la M\gurele .

Institutul de Fizic\ [i Inginerie Nuclear\ de la M\gurele se preg\te[te s\ construiasc\ cel mai puternic laser din

Mircea Gabriel

Romnia lui Procust

De cteva zile m\ simt ca `ntre dou\ televizoare date la maximum. Zgomotul lor m\ asurze[te. Sunt bombardat cu informa]ii dar, paradoxal, nu `n]eleg nimic. O vreme, am crezut c\ eu sunt de vin\ pentru aceast\ deficien]\ de percep]ie. M-oi fi ramolit, mi-am zis, apoi am c\utat pe net o metod\ de a-mi ]ine spiritul `n stare de veghe. `n cele din urm\, pentru c\ nici m\car Google nu le [tie [i nu le poate rezolva pe toate, am abandonat netul, am ignorat efectul [i am `nceput s\ explorez cauzele. Chiar a[a: de ce vor [i de ce nu vor \[tia s\ modifice actuala form\ de organizare administrativ\ a Romniei?! Complicat Cei care vor, habar n-au de ce vor. Probabil c\ acesta este unul dintre pu]inele lucruri clare din toat\ aceast\ poveste confuz\. Orict ar aduna, ar sc\dea, ar `nmul]i [i ar `mp\r]i, rezult\ c\ nimeni nu poate calcula beneficiile [i pierderile. C\ci dispar ni[te posturi, dar apar altele, sunt radiate ni[te proceduri birocratice, dar se instaureaz\ altele, s.a.m.d. Pe de alt\ parte, cei care nu vor, habar n-au de ce nu vor. Nu exist\ argumente contra clare ( `n afara miorl\ielilor despre apartenen]e inventate sau anacronice la o comunitate regional\/etnic\ sau alta), ci doar critici virulente, `n cel mai pur stil caragialesc. ]ara e disputat\ de dou\ tabere furioase, care o scurteaz\ sau o `ntind cu frenezie piranhian\, `ntocmai ca pe drume]ul torturat de Procust `n celebrul lui pat de aram\.

Anun] important
~n fiecare zi de joi, `ntre orele 16:00-18:00, Partidul Conservator, filiala sectorului 3 va asigura consultan]\ juridic\ gratuit\. De asemenea `n fiecare zi de miercuri `ntre orele 17:0019:00 va asigura consulta]ii medicale la sediul din Str. Theodor Pallady nr. 37

Costel Crngan
~n aceste condi]ii, zgomotul de fond (compus mai ales din urlete isterice) e mai puternic dect muzica ideilor, iar eu ([i pariez c\ nu doar eu) m\ simt ca `ntre dou\ televizoare date la maximum. S\ le `nchid\ cineva, naibii, pe amndou\!

Miercuri 29 iunie 2011

S\n\tate [i Familie

3
oncologi drept criminale: Adaosuri suspecte

Alimente toxice [i cancerigene

ATEN}IE E-uri !
Alimente toxice [i cancerigene
Dictonul dup\ care important nu e ce bagi `n gur\, ci ce sco]i pe gur\ a c\zut `n desuetudine, odat\ cu apari]ia pe pia]\ a produselor alimentare cu o `ntreag\ game de aditivi alimentari, care, c h i p u r i l e , `mbun\t\]esc calitatea produselor, dar care `n realitate nu sunt altceva decatsubstante chimice deosebit de toxice, ori cancerigene. Potrivit rapoartelor organiza]iilor interna]ionale, mortalitatea `n rndul popula]iei globului cauzat\ de consumul alimentelor `mbog\]ite cu substan]e artificiale se afla pe Locul aI III-lea, dup\ consumul de droguri, medicamente [i accidente de circula]ie. Consumul `ndelungat al produselor alimentare aditivate sintetic produce asupra organismului uman un bombardament asupra organelor interne, care provoac\ distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge s\ produc\ anticorpi peste m\sur\, folosindui `mpotriva propriului organism), precum [i o serie de tumori maligne [i benigne. Conform ultimului raport al Comisiei Na]ionale de Oncologie, dat publicit\]ii `n aceast\ s\pt\mn\. ~n Romnia cancerul este `ntr-o cre[tere alarmant\ [i se estimeaz\ c\ aceasta afec]iune va deveni `n scurt timp boala mileniului III, `mpotriva c\reia nu exist\ `nc\ premisele c\ se va descoperi un antidot. Deocamdat\ se b\nuie[te doar c\ motivele care-l provoac\ sunt poluarea, chimicalele din alimente [i stresul. Interven]iile chirurgicale, folosite ast\zi intens pentru `nl\turarea celulelor canceroase nu fac altceva dect s\ mutileze organismul. Chiar [i a[a, acesta are mici sor]i de izbnd\ `n lupta cu cancerul. `nc\ de Ia `nceputul materialului de fa]\, atragem aten]ia c\ nu cerem interzicerea produselor contaminate aflate pe pia]\, ci vrem doar s\-I aviz\m pe consumatori asupra riscului Ia care se expun cump\rnd produse f\r\ a se informa asupra procesului de fabrica]ie. LIsta E -urilor nocive E -urile, cum au fost codificate pe plan interna]ional substan]ele chimice introduse `n alimente, au fost astfel botezate, tocmai pentru a se ascunde cump\r\torilor denumirea substan]elor ob]inute artificial. Sub motiva]ia tehnica de a se folosi o denumire care s\ nu fie dependent\ de multitudinea limbilor de circula]ie interna]ional\, motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul, de a nu-l `ndep\rta de rafturile magazinelor care expun produse `n ambalaje atractive, dar foarte nocive datorit\ conservan]ilor. Astfel a ap\rut acest inofensiv cod E. Un studiu

E 125 - E 141 - E 150 - E 171 - E 172 - E 173 E 240 - E 241 - E 477 Adaosuri periculoase E 102 (extrem de nociv) - E 110 - E 120 - E 124
(colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroid\)

Adaosuri toxice
Produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E

223, E 224
Afecteaz\ tubul digestiv E 338, E 339, E 340, E

341, E407, E 450, E461, E463, E 465, E 466

Produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233 Suprima din organism vitamina B12: E 200 Cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidan]i din margarina) Atac\ sistemul nervos: E 311, E 312 Produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acid citric sau s\rea de L\mie - cel mai periculos adaos cancerigen)

Adaosuri cancerigene
E 123 - E 131 - E 142 - E 211 (foarte nociv) - E 213 - E 214 - E 215 - E217 - E 239 - E 621 (glutanatul de sodiu) (n.r. foarte cancerigen)

Not\:
Aditivii cancerigeni au fost deja interzi[i `n SUA, Comunitatea European\ [i fostele state ale URSS. Ce alimente trebuie s\ evita]i s\ consuma]i `n exces? Conform studiilor de specialitate, se recomand\ consumatorilor s\ evite produsele care con]in aditivii mai sus men]iona]i [i care sunt prezen]i, cu preponderenta, `n anumite alimente pe care Ie folosim, cu ignoran]a, zi de zi. Preciz\m `nc\ o dat\ c\ folosirea `ntmpl\toare a produselor pe care le vom enumera nu afecteaz\ organismul. Numai consumul `ndelungat produce efectele amintite.

recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf? Germania asupra efectului aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compu[i toxici sau cancerigeni. Aproape to]i ace[ti compu[i pun `ntr-un real pericol organismul. Prezent\m, `n continuare, lista E -urilor considerate de speciali[tii

Dr. Camelia S\r\]eanu

Prea tn\ra pentru a fi mamic\

Tinere `ns\rcinate
Pentru majoritatea mamelor aceasta este un moment delicat, pentru c\ se gndesc cu `ngrijorare "oare de acum ce o s\ se `ntmple?"... Pentru majoritatea fetelor care sunt care se zbate, `]i dai seama c\ mai mult o sperie reac]ia p\rin]ilor: "p\rin]ii mei n-ar accepta niciodat\ ca eu s\ am un copil f\r\ s\ fiu c\s\torit\". {i totu[i, un copil e cel mai frumos lucru care ]i se poate `ntmpla. Cazurile cele mai dificile sunt atunci cnd fetele `ns\rcinate sunt foarte tinere (13-14 ani) sau cnd copilul este rezultatul unui cuplu neacceptat. Dar, orict de sup\ra]i ar fi p\rin]ii `n astfel de situa]ii, `n timp, e foarte posibil s\ reu[easc\ s\ accepte [i `ntmplarea [i pe micul nepo]el/nepo]ic\. Mai toate problemele se rezolv\ dup\ na[terea micu]ului. Sfatul nostru [i al specialistilor `n domeniu este c\ atunci cnd vre]i s\ le spune]i p\rin]ilor care este situa]ia, s\ apela]i la un consilier sau la un bun prieten (al vostru sau al p\rin]ilor), pentru c\ aceast\ persoan\ poate tempera tensiunile create `n interiorul familiei. O alt\ solu]ie ar fi aceea de a le scrie p\rin]ilor o scrisoare sau s\ apela]i la ajutorul unui frate. `ncearc\ s\ le explici p\rin]ilor c\ nu ai vrut s\-i faci s\ sufere, c\-i iube[ti [i c\ acest copil pe care `l a[tep]i este ceea ce `]i dore[ti. Chiar dac\ vor p\rea c\ nu te ascult\, de fapt, se `ntmpl\ exact invers. De vin\ este [ocul [i trebuie s\ ai r\bdare cu ei, a[a cum [i tu le ceri s\ aib\ r\bdare cu tine. Problema e c\, rar se `ntampl\ o sarcin\ nedorit\ `n familii educate, echilibrate, `n care tinerele fete sunt bine informate [i sf\tuite cu afec]iune. Situa]ia este mai pu]in tensionat\ acolo unde exist\ comunicare `ntre p\rin]i [i copii, mai ales `ntre mame [i fiice. Majoritatea fetelor `ns\rcinate `nainte de vreme fac parte din familii s\race, f\r\ educa]ia necesar\ unui trai echilibrat, destr\mate, cu parin]i alcoolici [i violen]i. Certurile `n astfel de familii duc la izgonirea din casa a fetei `ns\rcinate, care, dup\ p\rerea lor nu `nseamn\ dect o gur\ `n plus de hr\nit [i care aduce ru[inea asupra lor. Unii p\rin]i le cer fetelor s\ "scape de copil" iar dac\ acestea refuz\, ajung tot `n strad\(exist\ fel [i fel de cazuri). Din fericire exist\ [i tinere care [tiu s\[i asume responsabilitatea faptelor lor: apeleaz\ la "Ad\posturi pentru mame [i copii" pe perioada sarcinii, `[i aduc copii pe lume [i continu\ s\ se ocupe de ei, orict de greu le-ar fi, al\turi sau nu de tat\l copilului. Chiar dac\ urmeaz\ o perioad\ delicat\, `[i caut\ asiduu un loc de munc\ care s\ le asigure existen]a, `ntr-un mod decent. Dar un p\rinte care `[i iube[te cu adev\rat fiica, nu-i va spune niciodat\ s\ plece din cas\. Un p\rinte adev\rat se va interesa `ntotdeauna de binele copilului lui, indiferent cte gre[eli (scuzabile sau nu!) ar fi f\cut acesta. Din p\cate `ns\, au probleme delicate [i femeile mai `n vrst\ [i chiar unele dintre cele c\s\torite. Po]i s\ ai chiar [i 25 de ani, un prieten stabil [i tot po]i avea probleme, pentru c\ nu to]i privesc venirea unui copil pe lume ca pe o minune. Unii p\rin]i `]i pot distruge `ncrederea `n tine: "N-o s\ fii o mam\ bun\" spun ei, "mai bine renun]\ ct mai po]i". Chiar dac\ teama de p\rin]i sau de partener (`n unele cazuri) este exagerat\, fetele au totu[i motive `ntemeiate de `ngrijorare din cauz\ c\ le lipse[te un serviciu stabil care s\ le asigure existen]a, lor [i copilului. Te intrebi dac\ o s\ te po]i descurca cu aceea fiin]\ care are atta nevoie de tine. Te intrebi, dac\ acordndu-i tot timpul t\u, nu va fi cumva nevoie s\ renun]i la serviciu [i, poate, la tot ce ai construit `n existen]a ta de pn\ atunci. Dar, indiferent cte probleme am avea, trebuie s\ ne p\str\m cump\tul. S\ `ncerc\m s\ vedem mai clar lucrurile [i s\ nu ne l\s\m influen]a]i de p\rerile unor oameni, care, de[i sunt bine inten]iona]i, nu [tiu ce sim]im [i ce dorim noi.

obligate de `mprejur\ri s\ rosteasc\ aceste cuvinte este un moment de confuzie. Dar [i tinerelor fete [i p\rin]ilor lor le este la fel de greu s\ dep\[easc\ acest moment. `n general, p\rin]ii afl\ destul de trziu, pentru c\ fetele amn\ la nesfr[it acest moment de team\ [i, poate, de ru[ine. Ele sper\ ca timpul s\ rezolve aceast\ problem\, dar depinde doar de oameni, de modul `n care ace[tia privesc lucrurile. [i numai unii [tiu s\ accepte lucrurile a[a cum sunt ... Dup\ o scurt\ discu]ie cu o fat\ `ns\rcinat\, dincolo de tinere]ea ei [i de confuzia `n

Constantin Angela

Miercuri 29 iunie 2011

Dosarele Lumii
vegheze `ndeaproape blogurile [i site-urile. `n 2005 am luat o pauz\, ca scriitor-comentator de politica alimentar\, dup\ ce un avocat al Monsanto mi-a sanc]ionat blog-ul, cu to]i cei 30 de cititori ai s\i, cu o scrisoare de reducere la t\cere." Monsanto s-a implicat deschis `n problema activi[tilor pe blog-uri. ~n timpul mandatului meu ca Senior Editor la OENews.com, proprietarul site-ului, Rob Kall, a aprobat solicitarea lui Brad Mitchell ~n 1999, Andrew Hund a elaborat mai multe rapoarte privind sabotajul culturilor modificate genetic din `ntreaga lume. Doar concentrndu-se asupra SUA, Gordon Rausser a documentat mii de distrugeri de plante modificate genetic GM, numai `n 1999. Cet\]enii s-au orientat c\tre porumbul modificat genetic, sfecla de zah\r, floarea-soarelui, pepeni, ro[ii, nuci [i c\p[uni. Atacurile au avut loc `n Maine, Vermont, Minnesota, New York

7
biotehnologie, cunoscut sub numele de BRAI, oamenii pot fi

Monsanto, Blackwater [i sabotorii culturilor modificate genetic

Teroarea muta]iilor genetice
Colosul din industria agricol\ Monsanto, care modific\ genetic plante pentru a panii pare s\ se fi `nt\rit `n Ianuarie 2008, cnd directorul Total Intelligence, Cofer Black, a c\l\torit la Zurich s\ se `ntalneasca cu Kevin Wilson, managerul companiei Monsanto pe probleme de securitate global\. "Dup\ `ntlnirea de la Zurich, Black a trimis un e-mail altor directori ai Blackwater, inclusiv lui Prince Erick, pre[edintele de atunci, [i lui Prado Enrique, fostul ofi]er paramilitar CIA, la

exclude sau tolera anumite pesticide sau pentru a le face s\ produc\ semin]e neviabile, a contractat serviciile firmei de mercenari Blackwater pentru a spiona pe activi[ti, relateaz\ Jeremy Scahill. Compania Blackwater este cunoscut\ pentru Masacrul din Pia]a Nisour, din 2007. Atunci [aptesprezece civili nevinova]i au murit atunci cnd g\rzile Blackwater au deschis focul `ntr-o zon\ aglomerat\ din pia]\. Echipa de uciga[i a fost, mi trziu, achitata. Scahill relateaz\ c\, prin intermediul re]elei sale de companii, Blackwater (acum Xe Services), a spionat [i / sau sa infiltrat `n grupuri ce se opuneau companiei Monsanto din 2008 pn\ la `nceputul lui 2010.

adresele lor de e-mail. Monsanto a spus c\ numai informa]iile f\cute publice sunt monitorizate. Tom Philpott, de la Grist, noteaz\:

Afaceri bazate pe spionaj "Rela]ia dintre cele dou\ com-

"Pot confirma c\ firmei Monsanto `i place s\ supra-

seful pe rela]ii publice al Monsanto, s\ devin\ membru. Mitchell s-a axat `n special pe articolele scrise de Linn Cohen-Cole. Cohen-Cole a sus]inut c\, dup\ ce articolele sale la OEN s-au bucurat de mult\ aten]ie, ea a observat vehicule de supraveghere pe strada ei. Sabotajul culturilor modificate genetic `n ap\rarea biodiversit\]ii Dar Monsanto nu este `ngrijorat doar de opinia public\. Sabotajul culturilor modificate genetic, care a `nceput `n Europa, a devenit efort continuu la nivel mondial din anul 1997 `ncoace.

[i California. Kathryn Brown a raportat `n Scientific American c\, `n 2000, "~n Maine, la miezul nop]ii, un grup a t\iat mai mult de 3.000 de plopi experimentali. {i `n San Diego, protestatarii au f\rmat plantele de sorg [i au pulverizat vopsea pe pere]ii serei. " ~n anul trecut, Marcel Kuntz a descris 70 de cazuri de sabotaj al culturilor modificate genetic `n Anglia, Elve]ia, Fran]a [i Germania din 1999 pn\ `n 2010. Nu toat\ lumea `[i permite luxul de a distruge loturile-test. ~n India, `n cadrul unui nou proiect de lege pentru

`nchi[i [i amenda]i, pur [i simplu pentru c\ `i induc `n eroare pe al]ii despre culturile modificate genetic. Avnd `n vedere c\ `ntreaga industrie se bazeaz\ pe informa]ii "`n[elatoare", care induc `n eroare, (de ex. ca organismele modificate genetic sunt substan]ial echivalente cu alimentele normale), trebuie s\ v\ `ntreba]i de ce directorii Monsanto vor fi accepta]i [i crezu]i, `n timp ce cei care desconsidera tehnologia devin ]int\. ~n alte p\r]i, dezacordul a ge-nerat ca r\spuns violenta. Monsanto, prin faptul c\ a angajat o armat\ de mercenari [i fo[tii agen]i de teren ai CIA, dovede[te c\ e foarte pornit\ la protejarea produselor sale mortale. Totu[i, acest contract discrediteaz\ [i mai mult compania. Publicul poate vedea acum `n culori [i mai

`ntunecate firma care ne-a adus produse ca: Agent Orange, PCB-urile, BST, DDT, aspartam [i, acum, mercenarii.

Romnii au consumat 44.000 tone de porumb modificat genetic

Fermierii romni care au cultivat porumb modificat genetic, `n perioada 2007-2009, au ob]inut o recolt\ total\ de circa 44.000 tone, potrivit datelor Ministerului Agriculturii [i Agen]iei Na]ionale pentru Protec]ia Mediului. `n Romnia, s-a cultivat porumb modificat genetic pe o suprafa]\ total\ de 10.572 hectare. O recent\ investiga]ie [tiin]ific\, `ntreprins\ `n laboratoarele de biologie ale universit\]ilor Rouen [i Caen, `n colaborare cu CRIIGEN din Fran]a, a pus `n eviden]\ efecte negative, urmare a consumului de porumb modificat genetic (OMG). `ntre cele trei tipuri de porumb modificat genetic studiate se afl\ [i porumbul MON810, cultivat `n Romnia. Cercet\torii francezi au publicat `n International Journal of Biological Sciences rezultate care arat\ efectele consumului de porumb modificat genetic asupra organelor vitale pentru detoxifierea organismului rinichii [i ficatul, precum [i asupra inimii, glandelor suprarenale, splinei. Porumbul MON810 este un organism modificat genetic (OMG), produs [i brevetat de c\tre corpora]ia agro-chimic\ Monsanto, comercializat `n Romnia sub marca YieldGuard. Cultivarea acestui OMG este interzis\ `n Fran]a, Germania, Austria, Ungaria, Luxemburg [i Grecia. Alte 15 state din UE, de[i nu l-au interzis, au decis s\ nu-l cultive. ~n Romnia, primele evalu\ri cu privire la impactul organismelor modificate genetic (OMG) asupra s\n\t\]ii oamenilor ar putea `ncepe abia anul acesta, dup\ data de 1 martie, dup\ cum anun]\ mass media.

Pn\ `n prezent, OMG-urile nu au oferit fermierilor rezultatele promise. `n schimb, exist\ studii care ridic\ semne de `ntrebare cu privire la siguran]a oamenilor [i mediului, dovedit fiind c\ afecteaz\ solul, specii de insecte

pesticide. La reuniunea din data de 2 martie 2009, mini[trii Mediului din Uniunea European\ au decis c\ statelor membre li se recunoa[te dreptul de a decide singure dac\ doresc s\ cultive porumb modificat genetic MON810. Cteva luni mai trziu, `n iunie, Autoritatea european\ pentru securitate alimentar\ (EFSA) a stabilit c\ porumbul modificat genetic MON810, interzis `n [ase state ale Uniunii Europene, nu prezint\ riscuri pentru s\n\tate sau mediu. Avizul EFSA a permis Comisiei Europene s\ propun\ statelor membre `nnoirea autoriza]iei acordate `n 1998 pentru importarea [i cultivarea variet\]ii MON 810, produs\ de firma american\ Monsanto.

nevizate, via]a acvatic\ [i conduc la cre[terea rezisten]ei d\un\torilor la

Pagin\ realizat\ de Mircea Gabriel