CONSTRUCTION LE nny 1, LEMNUL DE CONSTRUCTII 41.1. GENERALITATI LLemnul poate fi considerat primul material de constructio. Din preistorle gi pana astézi acest matorial a fost utiizat constant, in cele mai variate moduri, in alcéitiri constructive cu sau fad rol structural Acest fapt se datoreaza atét raspandiri lemnului, sub forma unor specil diverse, In toata lumea, cit si lucrabiltti sale, greutajii reduse si bunelor sale caracteristici mecanice. Cu toate acestea, putine sunt marturille unor realizar foarte vechi din femn gi, in orice caz, mull mai uline decat cele din piatra. Intr-adevar, lemnul este caracterizat de o perisabiltate oresculs, legata de factori multipl, si nu in ultimul rand de bine cunoscuta sa vulnerabiltate la foc. Totusi poate fi cu Uusurinta constatata gi astézi o larga ullizare in timp a plangeetor din lemn, in special in zonele rurale si In vecinatatea paduritor. Succesul si rasp2ndirea plangeelor de fen, ca gi a garpantelor din lemn, este justiicalé de posibiltatea acoperiri unor deschideri destul de mari cu structuri ugoare, costuri ‘eduse gi fara a fi necesari pereli perimetrali masivi ca in cazul boltilor din zidarie. Tetmenul ‘lemn’ nu desemneazé un material in sensul strict al cuvantului, Int-adevar, fiecare ‘lomn’ este caracterizat de dimensiuni, aspect si proprietati (durabilitate, lucrabilitate, etc) tipice pentru specia careia i apartine, Ca atare, prin acest termen se desemneaza de regula la medul general partea rezis- tonta (care nu e verde) a plantelor. Lemnul care raspunde cel mai bine cerintelor de utilzare provine din plante ce pot fi grupate in doua ‘mari speci: foloasele, cArora le corespund lemnele dure, si coniferele, cBrora le corespund lemnele moi Pentru aceste doua mari famili, procesul de dezvoltare, atat fizici, cét $i a proprietatior mecanice, are loc in acelagi mod gi anume prin suprapunerea in sens radial a inelelor de crestere. Zona intern, cea mai veche, este cea mai rezistenta. Cu referire la trunchi - partea din care se exlrage lemnul de con- Structie - pot fi evidentiate 3 sectiuni: transversala, radialg, tangentiaia. Fiecdreia din aceste 3 sectuni 1 corspund proprietat! do rezisten{éi mecanieai specitice: lemnul rspunde diferit functie de planul in care actioneaza forjele. De aceea, se spune ca lemnul este un material puternic anizotrop. Cu referire la un segment de ttunchi, cu cele 3 seciiuni evideniate, se pot recunoaste zonele carac- loristice de crestere. Partea cea mai rezistenta este constituita de duramen, in timp o8 alburnul, sau lemnul t&nar, reprezinta partea fiziologic activ’, si, prin substantele depozilate, constituie 0 zon’ utrescibila, Zonele exteme nu prezinta de regula interes pentru Intrebuintirile curente, saouva sou coec een ANB] JOURAMEN cesavegeatio| [oman erdccene| | acracw |g Gotwabunsiioey| | é jy teu 18 secre wee ||) | TRANSVERSAL tes principal | jfaio.gic ac do distibuire 3 | | IRAZA MEQULARA ecunea ey sscnune en if | STL connexaenva loon wenn TANGENTTIAIA, 005 - enwCONSTRUCTII DIN LEMN on cna atstuctl Se poate poate clasiea in diverse calegor,functe de diverse citer: proves nienta, caracteristici botanice, mod de prelucrare, ete Astfel, pot fl identificate urmatoarele categorit Funcfie de provenienta: esente (sortimente de lemn) europene si exotice ~ Funct de caracteristicilebotanice: conifer (plante cu frunze aciculare) $i foloase (plante cu frunze late) ~ Functie de modul de prelucrare: ~ Loman rotund: stélpi, bile, manele, pilofi Lemn ciopit: blani, grinzi cioplite, bulumaci Lomn de cheresteat: scdnduri, dulapi, grinzi, sipci, rigle.2 1.2, CARACTERISTICI TEHNICE 1.2.4. Sensibilitatea la umezeal. ‘Lucrul’ lemnului, fay al Ge uscare a lemnulul proaspat taal (al cdrui confinut de apa poate ajunge la 75% dia greu- {Glo} sre ca Sop aducorea uma contnute lao mila aoceplabila pent ulfesrea torn ki sone FEURII ar pericolul unor fenomene deformative importante; se recomanda ca ucditates ‘continuta sa fie de cca 8-12% pentru utiizare la interior gi coa 13-18% pentru ulllzare la cxtoner Lemnul pastreaz’ insa proprietatea de a realiza sct Scopic): de aceea, dincalo de practica uscéii preal are va sta, respectiv alingerea unui echilibru hig himburi de umiditate cu mediul ambiant (este higro- labile, este indicaté adaptarea lemnului fa mediul in oscopic optim, inaintea puneriiin-opera espectiv intre starea anhidra si val- nsiuni pe cele trei directii principale: valcarea de saturatie a fibrelor (cca Se reduce: are loc o ‘contragere’. Peste starea anhidrd, se produce ‘umflarea’ Iommi, GourtBgerea are valor diferite pe cel tei direct: contragerea este mal mare pe direcjio tangentiala Gecat pe directie racials; contragerea axialé este mai rodush decal contrageres irons cacy (radial si tengentiala). Contragerea lemnului prin uscare provoaca tensiuni si deci Geformati, cu efecte diferite pe diferite directi si in diferite Secfiuni ale trunchiului. Contragerea axialé este mai redust decat contragerea transversala (radiala si tangentiala), Functie de zona de trunchi din care au fost extrase, piesele de lemn se vor deforma diferit. Sensul probabil al variatilor dimensionale si de forma ale Pieselor din lemn, ca urmare a imbatraniri (usc) gi a vari- Ree ee Atilor de umiditate inerente, trebuie prevazut si avut in vedere 2 Sase ert rin la proiectarea de detaliu a consiructilor din lemn, C-convepee ex ae) Pentru o aceeasi modificare de umiditate, procent mai mic sau mal mare de scanduri cu latura mare a sectiunii perpendicu lara pe directia cercurlor anuale (nedeformabile sau putin deformabite) ee: Cherestea: denumire dat materialulullemnos eu eal Putin doué fete plane si paralele,rezultat din talorea bustenitor la gater 1 ateriale pentru construct g finiaje «curs UAUIM, an L 25 1 5 CONSTRUCTII DIN LEMN 4 a . tension 7 [ esente cu contrageri reduse: 5 - 10% (ex. plop, datorale ; apte pentru lucrari de tamplarie gi furnire; aaa ~ esenie cu contrageri medil: 10 - 15% (ex. peaaie rasinoasele); prezinta fisuri medi i pot fi con servate ca lemn rotund; = esenfe cu contrageri mari: 15 - 20% (ox. sto- e 7 hecesard debitarea rapida, inaintea uscd ta [ [ [ E tae tensiunidatoratecontragert tangentiale 4 L 7 \ I 7 J iE Ee 1.2.2, Degradarea biologic& 3 Pala find orginea sa organica, temnul este atacabil de micro si macro organisme: bactert de putro-_ E __factie, ciuperci, insecte parazite. Us ‘agenti biologici ataca temnul-uscat (insectele patazite), alte < giagur bilogice (bacteri de putrefactie,ciuperci parazite) sunt favorizate de umiisioa ceencg cae 1 ata calduri si lipsei ventilayet. (r,ceea ce priveste putrescbltatea, lamnul este afectat tn spocial de situate mixto (Parfi ude / parti Uscate) si de varlatile ciclice de umiditate. tog Agent biologic! sunt de regula specifici fiecérui tip de lemn, Sunt mai vulnerable parfile tinere ale lom- ‘ului i In general, speciile de lemn moale, decat cele de lemn dur Aplicarea unor tratamente protective (vopsire sau lécuite, {emn bine uscat; apa menfinuté th interiorul unul lemn pre mina in scurt timp putrezirea acestuia , calran sau carbonatare) trebuie facut’ pe a tanar impermeabilizat superficial va deter- GotnnUl este un material combustibi, Supus uncr temperaturi crosc&nde in prezenta eer, lomnul so treeomPune Progresty, pentru a se aprinde la 2700" C. Puterea calariica este proporionals ce dence tatea, 2slgurarea unc rezistente omogene la foc a tuluror pieselor unei structuri din lemn implica o serie de expan Geri In ceca ee priveste dimensionarea plesolo, imbinale, caltalea lomnulii si gredul ds exPunere la foc a pieselor, precum si unele tratamonte superficiale ignituge. | to 1.2.3, Greutatea specific’ |nlve matorialele folosite ta realizarea stra ‘lurtor portante, lermnul este considerat un material usor {pre deosebire de zidavie $i beton). aa Greutatea spocifca varia ‘28 {uncie de specie gi functio de confinutul de aps 3 Caalare, tn cadzul fiectirei [ r [ 3 1.2.3. Sensibilitatea ta foo | [ [ [ Ft es