MARCHIS IOANA VASILICA INGINERIE STRUCTURALA ANUL II, SEMIGR.

LUCRAREA NR. 1
ARHIMEDE (287 -212 i. Hr.)
Dati-mi un punct de sprijin si voi misca Pamantul din loc. Arhimede a fost un om de stiinta care si-a dedicat intreaga viata matematicii si fizicii si care a inceput sa-si puna cunostinsele in practica in scopuri utile . (Fig. 1) S-a nascut la Siracuza , intrunul din marile orase grecesti in anul 287 i.e.n. A invatat in Alexandria egipteana , cea mai renumita scoala a lumii antice . Nu era doar filosof si matemetician , dar si un bun observator interesat de stiintele naturii. Interesul lui s-a extins asupra mai multor domenii , clasndu-l printre cei mai de seama oameni de stiinta din istorie . Era in stare sa imbine logica matematicii cu cercetarile practice si de aceea se spune despre el ca a fost un om de stiinta care si-a depasit contemporanii si premergatorul lui Galileo Galilei . Conform scrierilor marilor istorici , din anecdotele despre viata sa stim ca nu obosea niciodata la socoteli si descoperiri . Datorita lui , mecanica a devenit cu adevarat o ramura a stiintei . Mecanismele au devenit unelte care foloseau la usurarea muncii oamenilor . In matematica pura a anticipat multe din descoperirile stiintei moderne, cum ar fi calculul integral, prin studiile sale asupra ariilor si a volumelor corpurilor rotunde solide si a ariilor figurilor plane. A demonstrat ca volumul unei sferei reprezinta doua treimi din volumul unui cilindru circumscris acelei sfere. (Fig.2) INVENTII Fig. 3 Surubul lui Arhimede In mecanica, Arhimede a definit principiul parghiei si a inventat scripetele compus. Cat timp a stat in Egipt a inventat pompa hidraulica pentru a se putea ridica apa de la de la un nivel inferior la unul superior. Este cunoscut pentru ca a descoperit legea hidrostaticii, numita si principiul lui Arhimede. Se crede ca Arhimede a descoperit acest principiu cand a intrat in cada de baie si a vazut nivelul apei care crestea.

Fig. 1 Arhimede

Fig. 2 Calculul volumelor unor corpuri

Fig. 4 Aplicabilitatea surubului lui Arhimede

MARCHIS IOANA VASILICA INGINERIE STRUCTURALA ANUL II, SEMIGR. 2

De asemenea a inventat surubul fara sfarsit sau surubul elevator ( cunoscut si sub numele de surubul lui Arhimede). (Fig.3) Surubul lui Arhimede este un dispozitiv folosit pentru transferul apei din zonele foarte joase on locatii inalte, pe care l-a construcit gratie cunostintelor sale despre spirale. Un surub autofiletat se insereaza intr-un cilindru concav, care se aseaza apoi in pozitie inclinata intr-un rezervor de apa de nivel scazut. Apoi, prin rasucirea unui maner apa prinsa in portiunea inferioara a pompei este ridicata. Acest surub ridicator, cunoscut sub numele de surubul lui Arhimede , a fost creat pentru irigatiile din zona fluviului Nil. (Fig.4) RAZBOI SI ARME Inainte de a muri , Hieron al II- lea ii ceruse lui Arhimede sa faca niste arme care sa poate fi folosite intr-un eventual razboi. Regele, vazand cat de mare era capacitatea lui Arhimede de a-si transpune descoperirile matematice in aplicatii practice, l-a rugat sa faca acest lucru in domeniul armamentului. Cu toate acestea, Arhimede nu considera asta drept o cercetare serioasa ci mai degraba o pasiune amuzanta ca sa-ti treaca timpul. Si totusi, acest hobby nevinovat al lui Arhimede a reusit sa apere in mod miraculos Siracuza de romani. Comandantul roman Marsellus s-a apropiat de zidurile dinspre mare. Pe cand isi croiau drum pe mare, peste nave au inceput sa se pravaleasca bolovani uriasi cu o viteza fantastica. Niste catapulte uriase aruncau neincetat stanci peste fortele atacatoare, scufundadu-le navele una cate una. (Fig. 5,6) In plus, armata Siracuzei a reusit sa invinga zdrobitor infanteria armatei invadatoare in partea cealalta a orasului.

Fig. 5 Catapulta

Fig. 6 Modul in care functiona catapulta

Fig. 7 Modul in care asaltau corabiile

MARCHIS IOANA VASILICA INGINERIE STRUCTURALA ANUL II, SEMIGR. 2

aventurau prea aproape de tarm si sa le rastoarne sau sa le dea drumul brusc inapoi in apa. Aceasta arma folosea principiul li Arhimede, utilizand atat parghii, cat si roti de transmisie, creand o alcatuire ce semana cu o barza uriasa. (Fig. 7,8) In plus, pe varful zidurilor, locuitorii Siracuzei pusesera un dispozitiv cu oglinzi curbate, iar navele armatei asediatoare s-au trezit inconjurate de flacari. Acesta era un dispozitiv ce cuprindea o oglinda cu sase laturi si una mai mica doar cu 4 laturi care reflectau razele soarelui intr-un focar central. Din studiile asupra parabolelor, Arhimede stia ca putea fi folosit pentru a concentra energia solara si a lua dusmanul prin surprindere. (Fig.9) Lipsiti de putere in fata armelor lui Arhimede, fortele navale romane s-au retras, iar comandantii au ales sa atace pe uscat. Ei au declarat ca acele catapulte ale lui Arhimede puteau lansa stanci la distante mari, insa r fi utile impotriva unor soldati care ataca de aproape, la miezul noptii. Totusi, planul acesta a fost catastrofal. Siracuza alcatuise arme care puteau sa lanseze sageti si pietre de la mica distanta. Romanii au suferit pierderi mari din cauza pietrelor si a sagetilor lansate neincetat din spatele zidurilor. In acest mod armele lui Arhimede au permis orasului sa lupte bine, dar creatorului lor nici nu-I pasa de razboiul care facea ravagii imprejurul lui. Ca de obicei, el era profund cufundat in cautari. SFARSITUL Fig. 9 Dispozitivul cu oglinzi Initial, planul Romei a fost sa debarce soldatii pe tarm de pe cele cateva nave care reusisera sa scape de loviturile directe, iar acestia urmau sa se foloseasca de scari pentru a escalada zidurile fortaretei. Insa pe soldatii de pe navei, care au reusit sa ajunga pe uscat, ii astepta o alta surpriza neplacuta. O masinarie cu niste clesti de fier si o alcatuire ce semana cu un cioc de barza s-a ivit de dupa ziduri, a insfacat scarile romanilor si le-a aruncat departe. Se presupune ca masinaria asta era capabila sa insface si navele romane care se Cand orasul a fost invadat de fortele inamice Arhimede era aproape singura persoana care-si vedea la fel ca inainte de studiul sau. Intr-o zi un soldat roman a calcat pe o diagrama pe care el o desenase pe pamant. Arhimede a strigat: Nu-mi calcati cercurile!. Soldatul, jignit de acest comentariu, si-a scos sabia din teaca. Se spune ca, cu cateva clipe inainte de a muri Arhimede ar fi soptit : Poti sa-mi iei trupul, insa sufleteul imi apartine. Astfel s-a incheiat, la 75 de ani, viata aceluia care isi dedicase existenta studiului si cercetarii.

Fig. 8 Modul in care functiona masinaria cu clesti de fier

MARCHIS IOANA VASILICA INGINERIE STRUCTURALA ANUL II, SEMIGR. 2

IVAN PETROVICH KULIBIN (21.04.1735- 11.08 1818)

Ivan Petrovich Kulibin (Fig. 10) s-a nascut in Nijni Novgorod la 10 aprilie 1835 intr-o familie saraca. Tatal sau care era comerciant de faina, a incercat sa-l invete si pe Ivan aceasta meserie insa el era un visator , obsedat de ideea de a inventa lucruri neobisnuite. Era foarte pasionat de tehnologie, s-a aratat interesat mai ales de ceasuri. Educatia primita de un diacon nu a fost suficienta insa in ajutor i-au venit cartile de unde cu ajutorul cunostintelor dobandite tanarul facea tot felul de experimente. Dupa o excursie la Moscova de unde si-a cumparat unelte Lutchkoff si-a deschis un atelier de ceasuri. Studiind constant fizica si matematica, inventatorul si-a imbunatatit abilitatile si in curand a creat un ceas cu un design unic, forma de ou. ( Fig. 11) Acest ceas a fost prezentat reginei Ecaterina a II-a de catre guvernatorul Ershenevsky si negustorul Kostromin si fiind foarte impresionata si a promis ca-l va chema pe tanarul inventator in Sankt Petesburg. Regina si-a tinut cuvantul si in martie 1769, Ivan Petrovitch a fost chemat la Sankt Petesburg iar directorul atelierului mecanic al Academiei de Stiinte ii ofera titlul de inginer. Cand Kulibin s-a alaturat Academiei de Stiinte, orasul a avut un singur pod Isaac care conecta Vasilevski si insulele Amiralitatii. Acest pod ingheta in perioada de iarna ceea ce facea accesul foarte dificil pentru rezidenti. Dandu-si seama de necesitatea urgenta a unui pod care sa lege cele doua insule mari din Sankt Petesburg , a simtit nevoia sa vina cu o solutie la aceasta problema extrem de complexa. Astfel ca, la scurt timp dupa sosirea lui in Sankt Petesburg, in 1969 a inceput munca pentru construirea unui pod peste Neva. El si-a dedicat zeci de ani de munca de creatie lucru care i-a adus un binemeritat renume in ciuda faptului ca proiectele sale nu au fost puse in aplicare.

Fig. 10 Ivan Petrovich Kulibin

Fig. 11 Ceasul in forma de ou

MARCHIS IOANA VASILICA INGINERIE STRUCTURALA ANUL II, SEMIGR. 2

reala. Acest model a fost testat de Academia de Stiinte , in centrul arcului de pod a fost incarcat o sarcina de 15 ori mai mare decat greutatea totala a modelului. Desi modelul a trecut testul s-a pus la indoiala capacitatea inventatorului de a trece de la modelul de dimensiune la cel real. La sfarsitul anului 1772 Kulibin a prezentat a doua versiune a podului de lemn structural, total diferit fata de primul. Podul Kulibina in a doua varianta a fost de asemenea respins. Al treilea proiect a fost conceput de Kulibin in cele mai mici detalii, dar argumentul cel mai convingator , care a confirmat fezabilitatea tehnica a ideilor autorului in realitate , a fost un model de test de pod de scara 1:10 din dimensiunea reala. Acest model a fost construit in curtea cladirii academice, unde a trait Kulibin, si acolo pe 27 decembrie 1776 a fost facut testul in prezenta membrilor Comisiei numiti de catre Academia de Stiinte. Proiectul Kulibin a fost laudat de c tre Leonhard Euler si Bernoulli Daniel, dar nu a fost niciodata realizat. Dupa 1780 , Kulibin a lucrat la modele de poduri din structura metalica insa si aceste proiecte au fost, de asemenea , respinse de catre guvern. In total Kulibin a proiectat trei proiecte pentru pod din lemn si trei din metal.

Fig. 12 Ideea de pod peste raul Neva Ideea a fost de construirea unui pod de lemn, un arc cu o singura deschidere de aproximativ 300m ( cu toate ca pana la vremea respectiva se realizaze poduri cu dechideri de 50-60 m). ( Fig. 12) Kulibin nu a venit imediat cu solutia optima a construirii podului. In timp ce lucra la proiect el a creat mai multe variante, rezolvand in mod constant anumite aspecte tehnice si imbunatatind proiectarea. Primul proiect de pod, realizat de kulibin intre 1769-1771 nu a fost acceptat. Continutul sau poate fi judecate din surse publicate, ale caror autori au studiat documentele de arhiva referitoare la activitatile lui Kulibin din acea perioada. El a propus un pod ca un concept spatial format dintr-un sistem de grinzi cu zabrele verticale si orizontale. Kulibin a construit un model de pod cu scopul de a deduce din teste efectuate pe un model concluziile cu privire la puterea i capacitatea portant a omologul s u real. Cu toate acestea, o metodologie stiintifica experimentala pentru validarea proiectului a fost lipsita, astfel incat hotararile de incredere in ceea ce priveste rezistenta si alte calitatii ale podului proiectat nu au putut fi obtinute. Astfel Kulibin a fost obligat sa gaseasca o metodologie de testare a modelului sau. Ideea de a lucra pe o aslfel de metodologie i-a venit inventatorului, ca urmare a examinarii de catre Academia de Stiinte a primului proiect peste raul Neva. Bazat pe acest design, in 1771 Kulibin a fost capabil, dupa cateva incercari nereusite, sa construiasca un model la scara 1:40 din marimea