UNIVERSITATEA DE STIINTE AGROMOMICE SI MEDICINVETERINAR

REFERAT la DISCIPLINA MIX MARKETING

Titular disciplina, Conf. Dr. Florin Frone Masterand, Sima Lucian Marian

An universitar 2010 2011

LEGUMA ECOLOGICA

Grija pentru o alimentaie sntoas a dus la creterea produciei locale de alimente ecologice, pn la afaceri de milioane de euro, reprezentnd investiii semnificative n ferme, supermarket-uri, restaurante speciale i fabrici din Romnia. Agricultura ecologic (termen similar cu agricultura organic sau biologic) este un procedeu modern de a cultiva plante, de a ngra animale i de a produce alimente prin utilizarea acelor procedee i tehnologii care se apropie foarte mult de legile naturii nu utilizeaz fertilizani i pesticide de sintez, stimulatori i regulatori de cretere, hormoni, antibiotice i sisteme intensive de cretere a animalelor. Agricultura ecologic se deosebete, astfel, fundamental de agricultura convenional. Procesul i procedurile de obinere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli i principii de producie stricte, care pleac de la calitatea pe care trebuie s o aib pmntul i pn la obinerea efectiv a produsului final. Rolul acestui sistem de agricultur este de a produce hran mult mai curat, mai potrivit metabolismului organismului uman, dar n deplin corelaie cu conservarea i dezvoltarea mediului. Organismele modificate genetic i derivatele lor sunt interzise n agricultura ecologic.Respectarea regulilor i a principiilor agriculturii ecologice, reglementate prin legislaia naional, respectiv controlul ntregului lan de obinere a unui produs ecologic de la pmnt i pn la produsul final, se face de organisme de inspecie i certificare, nfiinate n acest scop, care elibereaz certificatul de produs ecologic. Agricultura ecologic reprezint o noua sursa de venituri pentru productorii romni, aceste produse fiind deosebit de cautate pe pietele externe. Datorita castigurilor frumoase rezultate din comercializarea produselor ecologice, tot mai multi producatori se orienteaza catre aceasta forma de exploatatie agicola. Astfel, alaturi de societatile care obin produse animaliere ecologice, si productorii autohtoni de legume si fructe de sera au inceput sa practice acest tip de agricultur profitabil. Deoarece nu sunt tratate cu substante chimice i nici nu prezint modificri genetice, legumele si fructele ecologice romnesti au ctigat deja consumatorii din Olanda, Germania i Italia. Ministerul Agriculturii si Dezvoltrii Rurale a ntreprins aciuni de ncurajare a nfiinrii asociaiilor de comercializare a produselor ecologice i a altor forme , precum i organizarea de piee sezoniere specializate pentru produsele ecologice n marile orae ale rii. Alimentele ecologice sau organice sunt produsele de origine animala sau vegetala care au fost obtinute fara utilizarea substantelor chimice sintetice sau a componentelor modificate genetic, nu au fost expuse iradierii iar in urma producerii lor, mediul inconjurator nu a avut de suferit. Pentru a se considera organica, productia agricola sau zootehnica trebuie sa se desfasoare conform principiilor ecologice, timp de minim 3 ani. Iata cateva dintre calitatile alimentelor ecologice.

1. Productia de legume, fructe si carne organice nu foloseste substante chimice (pesticide, hormoni, etc.), spre deosebire de cea obisnuita. Spre exemplu, marul cultivat in mod conventional contine in jur de 30 de substante artificiale, concentrate in coaja, chiar si dupa spalare. 2. Produsele organice contin cu minim 50% mai multe vitamine, minerale, enzime si fitoelemente comparativ cu acelea conventionale. Cromul este un micronutrient deficitar in dieta moderna si se afla mai concentrat cu 78% mai mult decat in alimentele ecologice. Seleniul este un antioxidant puternic care ne protejeaza de radicalii liberi si are un nivel de concentrare in alimentele organice mai mare cu 400% fata de cele conventionale. Calciul are biodisponibilitate cu 70% mai mare in alimentele ecologice. Litiul, folosit in tratarea diverselor forme de depresie, este cu 200% mai concentrat in alimentele ecologice si magneziul necesar sistemului muscular, cu 140%. 3. Alimentatia organica este singurul mod practic de evitare si protest impotriva produselor modificate genetic. 4. Lactatele, spre exemplu, trebuie consumate cat mai naturale deoarece tot ce exista in supermarket provine din ferme in care animalele sunt tratate si hranite cu amestecuri de antibiotice, hormoni si alte medicamente care promoveaza cresterea productiei. In plus exista si pericolul hranirii animalelor cu soia modificata genetic, fapt care se intampla si in Occident. 5. Gustul si aroma fructelor si legumelor ecologice sunt diferite de ale celor crescute conventional.

Din pacate, in Romania inca nu exista o definitie si mai ales o certificare clara a produselor alimentare ecologice sau organice. De asemenea, nu exista inca magazine in care sa se vanda aceste produse. Deocamdata, cel putin din inertie, speranta noastra de a ne apropia de natura, ramane tot in piata, la tarani, insa nu stim nici cat de "curat" sunt cultivate si crescute aceste produse. Sa nu uitam insa ca vremurile s-au schimbat si in zonele rurale si ca paradisul gradinii de vara, in vacanta la bunici a cam disparut. Asadar, pana cand vor exista si la noi organisme care sa certifice cu responsabilitate cat de "curat" este un aliment, sa incercam sa mancam cat mai natural si mai echilibrat si sa evitam cat mai mult produsele semipreparate, sarea, zaharul, grasimile, aditivii alimentari, macar atat cat ne sta in putinta. Pmntul, pregtit timp de trei ani Agricultura romneasc beneficiaz de un potenial de producie ecologic demn de toat invidia. Acest lucru se datoreaz faptului c n ara noastr, n ultimii ani, nu s-au folosit n exces ngrminte chimice i pesticide. Cei care cumpr produse alimentare ecologice i doresc un produs corespunztor calitativ din punct de vedere al caracterului su "natural". n ultimii ani, n Romnia au fost semnalate numeroase cazuri n care sntatea unui numr nsemnat de consumatori a fost periclitat, prin lansarea pe pia a unor produse improprii consumului uman. Una dintre problemele importante cu care se confrunt sectorul alimentar este aceea a reducerii costurilor i, evident, a preurilor produselor. Nu de puine ori, unii productori se gndesc la profit, i mai puin la sntatea consumatorilor.

Produsele cu performane ecologice sunt rezultatul unui proces integrat, n sensul c, nc din faza de concepere, se impune a se avea n vedere cerinele ecologice pe care le va satisface noul produs. Includerea anumitor restricii nc din punctul de concepere a unui nou produs presupune efectuarea unei cheltuieli suplimentare. Dac ns aceast cheltuial nu este efectuat, consecinele vor fi cu mult mai costisitoare, att pe termen scurt, ct i pe termen lung. Potrivit APC, n Romnia, "n etapa de procesare se utilizeaz doar aditivi alimentari naturali, de origine animal sau vegetal, minerali sau anorganici. De asemenea, pentru a obine produse agricole ecologice, lipsite de substane chimice de sintez, nainte de a putea fi folosite ca terenuri ecologice, terenurile agricole trebuie s urmeze un proces de reconversie pe durata a 2-3 ani, n care nu se utilizeaz substanele de sintez". ns absena n totalitate a substanelor chimice de sintez i a poluanilor este greu de realizat. Chiar i n ecosistemele ndeprtate, precum ecosistemele arctice sau cele ale pdurilor ecuatoriale venic verzi, au fost gsite urme de metale grele, poluani sau alte substane de sintez provenite din activitile economice desfurate la mii de kilometri deprtare. Un alt aspect important este faptul c nu toi aditivii alimentari naturali sunt neaprat mai sntoi. "Pn i acidul ascorbic sau cel citric, utilizai n cantiti mari, pot provoca disconfort. Nici acidul acetic nu poate fi consumat n orice cantitate dorit. La rndul su, talcul, un aditiv mineral natural, utilizat n cantiti care depesc limitele prevzute de legile sanitare, este asociat cancerului gastric", explic PR Managerul Asociaiei pentru Protecia Consumatorilor din Romnia, Laura Pascu PIAA DE LEGUME ECOLOGICE Producia legumelor ecologice n Romnia Suprafaa alocat produciilor ecologice reprezint aproximativ un procent din totalul suprafeei cultivate a Romniei, conform informaiilor oferite de Ministerul Agriculturii, respectiv 44.000 de hectare, din care circa 12.000 de hectare sunt cultivate cu cereale, 1000 de hectare cu legume i 50 de hectare cu pomi fructiferi n ceea ce privete locul de aprovizionare cu legume, piaa este de departe pe primul loc n preferine, urmat de varianta alt surs( autoconsumul i supermarketul). Datele Ministerului Agriculturii arat c Romnia poate produce anual circa 4,9 milioane de tone de legume i fructe, din care 45% legume, struguri pentru masa - 15% si fructe - 40%. Valoarea produciei de fructe si legume in 2006 a reprezentat 3,09% din PIB, adica 2,9 mld. euro (1,96% in cazul legumelor si 1,13% n cazul fructelor). La nivel naional, suprafaa destinat segmentului de legume, fructe i struguri de mas este de pna la 600.000 de hectare, dar specialitii spun ca aceasta este in declin, chiar dac n ultimii ani s-a plantat intensiv. n 2007 productorii au fost afectai de seceta, iar in 2008, chiar dac prognoza favorizeaza producia, au fost tergiversri ale actelor normative cu privire la sprijinul financiar, ceea ce i-a determinat pe agricultori s renune la suprafee alocate culturilor cu legume. Nu au avut ncredere c vor primi banii i nu au vrut sa rite. Productorii de legume i fructe au primit anul trecut subvenii in valoare de 50 de euro/ha de la Comisia European. Cei care au reuit s i
4

fac proiecte au putut aplica pentru Programul Naional de Dezvoltare Rural, banii urmnd s vin n a doua parte a acestui an. Cea mai mare cantitate de legume - fructe, aproximativ 60%, se comercializeaz n piee, restul fiind reprezentat de hipermarketuri, supermarketuri si magazinele de cartier. Iarna volumul legumelor i al fructelor existent in piee scade n favoarea celor prezente pe rafturile magazinelor din comertul modern. Cele mai vandute produse sunt bananele, portocalele, rosiile, merele, cartofii si salata. In acest domeniu, marea majoritate a produselor au vanzare sezonier, vrfurile de vnzare fiind inregistrate ntotdeauna naintea sarbatorilor. Preferina pentru comertul tradiional sau cel modern se manifesta i in funcie de tipul produselor. Pentru sortimentele exotice romnii apeleaz la supermarket i hipermarket, n timp ce pentru sortimentele tradiionale merg n pia. Sesiznd deficitul de produse autohtone, investitorii au nceput de anul trecut s valorifice livezile de meri, peri sau pruni cu densitate mare la hectar. Noua tendina n materie este astfel pomicultura performanta, aa cum se practica n arile din Vest. Aceste plantaii au o calitate superioar, intrnd pe rod din al doilea an, iar in anii trei si patru ajung sa produc intre 30 de tone si 60 de tone la hectar i pot aduce productorului intre 15.000 de euro si 30.000 de euro anual. Un hectar cultivat cu meri necesit investiii de pn la 5.000 de euro. Asta inseamn c cel care risca sa inceapa o afacere din pomicultura isi poate amortiza investitia intre doi si patru ani, asta daca il ajuta si vremea. Nu doar plantatiile de mar aduc profit pomicultorilor, ci si cele de par, cires sau prun. Pentru cires sau prun se pot investi doar 50%- 60% din valoarea costurilor de productie pentru plantatiile de mr, iar preul de vanzare al produselor este si mai mare. Suprafata cultivata cu legume ecologice a crescut, in anul 2009, cu 15,7% la aproximativ 300 de hectare, comparativ cu anul 2008, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). In 2009 s-au cultivat 130 hectare de mazare si fasole pastai, 20 hectare de tomate, 20 hectare de ardei, 10 hectare de vinete, 30 hectare de bulboase, 35 hectare de radacinoase, 10 hectare de verdeturi si 50 hectare de alte specii. Suprafata cultivata ecologic in anul agricol 2008, incheiat la 30 iunie 2009, a crescut cu 16,4%, la 221.410 hectare. In anul 2007 s-au realizat culturi ecologice pe o suprafata de 190.129 hectare. Evolutia ascendenta a suprafetei cultivate ecologic se mentine si comparativ cu anul 2006, cand au fost cultivate circa 143.194 de hectare. Numarul operatorilor ecologici inregistrati, in anul 2008, a crescut cu 9,31% la 4.191 de operatori ecologici fata de cei 3.834 de operatori inregistrati, cumulati in anul anterior. Astfel, 3.947 dintre acestia sunt producatori, 85 sunt procesatori, iar 159 dintre cei inregistrati sunt comercianti. Micii intreprinzatori care au trecut de la stadiul de ferma traditionala la cea de afacere cu produse bio cer de ani de zile sprijin pentru cultivarea legumelor si fructelor fara pesticide. Motivul? Piata produselor bio este estimata la doar 1% din cea totala si asta pentru ca pe rafturile magazinelor se gasesc doar alimente de import. Abia din 2011, fermierii bio vor primi sprijin pentru finantarea productiei. Fermele romanesti care produc legume ecologice pot fi numarate pe

degete, iar produsele care ajung pe rafturile magazinelor sunt si cu 30% mai scumpe decat cele obisnuite Documentatie tehnico - economica de cultivare a castravetilor, conopidei si a tomatelor in sistem ecologic

Suprafata destinata activitatilor de cercetare din cadrul proiectului este localizata in comuna Magurele, judetul Prahova, sistemul de obtinere a legumelor cuprinse in planul de activitati, fiind unul protejat (solar), cu aplicarea unor tehnologii ecologice de cultura. Culturile legumicole luate in studiu au fost: castraveti de solar ciclu I de productie (tip cornison), conopida de toamna si tomate de solar ciclu prelungit. Deoarece perioada efectiva de desfasurare a activitatilor practice a fost de doar doi ani (2004 si 2005), posibilitatile de stabilire a unei rotatii de culturi pe mai multi ani au fost minimalizate. Astfel ca, in primul an solarul a fost cultivat cu castraveti ciclu I de productie (tip cornison), urmat in cultura succesiva de conopida de toamna, iar in anul doi de cultura tomate cilcu de productie prelungit. Prin cultura succesiva se intelege cultivarea a 2 sau mai multe culturi legumicole, in mod esalonat, pe parcursul unui an calendaristic, pe acelasi teren. I. Calculul necesarului de samanta Pentru castraveti timpurii: 1. soiul Cornibac: - norma de samanta (g/ha): 1700 - suprafata cultivata (ha): 0,02 - necesarul de samanta (g): 34 - rezerva de samanta (10%): 3,4 - total necesar (g): 37,4 2. soiul Mondial: - norma de samanta (g/ha): 2000 - suprafata cultivata (ha): 0,02 - necesarul de samanta (g): 40 - rezerva de samanta (10%): 4 - total necesar (g): 44 Pentru conopida de toamna: 1. hibridul Freemont: - norma de samanta (g/ha): 300 - suprafata cultivata (ha): 0,02 - necesarul de samanta (g): 6 - rezerva de samanta (10%): 0,6 - total necesar (g): 6,6 2. soiul Alpha 6 Fortados: - norma de samanta (g/ha): 400 - suprafata cultivata (ha): 0,02
6

- necesarul de samanta (g): 8 - rezerva de samanta (10%): 0,8 - total necesar (g): 8,8 Pentru tomate: 1. soiul Ioana: - norma de samanta (g/ha): 300 - suprafata cultivata (ha): 0,02 - necesarul de samanta (g): 6 - rezerva de samanta (10%): 0,6 - total necesar (g): 6,6 2. soiul Rada: - norma de samanta (g/ha): 250 - suprafata cultivata (ha): 0,02 - necesarul de samanta (g): 5 - rezerva de samanta (10%): 0,5 - total necesar (g): 5,5 II. Calculul necesarului de fertilizatori Pentru castraveti timpurii: - produs utilizat: gunoi de grajd - suprafata (ha): 0,02 - concentratia: - norma de produs/solutie la ha : 40-50 tone - cantitate de solutie aplicata (l): - cantitatea de produs aplicata: 1500 kg Pentru conopida de toamna: - produs utilizat: Cropmax* - suprafata (ha): 0,02 - concentratia: 0,2 - norma de produs/solutie la ha : 1200 litri - cantitate de solutie aplicata (l): 24 - cantitatea de produs aplicata: 0,05 litri Pentru tomate: - produs utilizat: Cropmax* - suprafata (ha): 0,02 - concentratia: 0,2 - norma de produs/solutie la ha : 1200 litri - cantitate de solutie aplicata (l): 24 - cantitatea de produs aplicata: 0,05 litri * ingrasamant foliar admis in sistemul de cultura ecologica

III. Rotatia culturilor de castraveti, conopida si tomate in sistem ecologic in solar Anul I Castraveti timpurii urmati, in cultura succesiva, de conopida de tomana Anul II Tomate ciclu prelungit IV. Calculul necesarului de fungicide Pentru castraveti timpurii: produs utilizat: Turdacupral si Kocide suprafata (ha): 0,02 - concentratia (%): 0,75 norma de solutie la ha : 1200 litri cantitate de solutie aplicata (l): 24 litri cantitatea de produs aplicata: 0,18 kg Pentru tomate: - produs utilizat: Turdacupral si Kocide - suprafata (ha): 0,02 - concentratia (%): 0,75 - norma de solutie la ha : 1200 litri - cantitate de solutie aplicata (l): 24 litri - cantitatea de produs aplicata: 0,18 kg V. Calcularea necesarului de apa pentru irigarea culturilor legumicole* Pentru castraveti timpurii: - norma de udare (m3/ha): 300 - numarul de udari: 10 - norma de irigare (m3/ha): 3000 - suprafata (ha) : 0,02 - cantitate totala de apa (m3): 60 Pentru conopida de toamna: - norma de udare (m3/ha): 200 - numarul de udari: 7 - norma de irigare (m3/ha): 1400 - suprafata (ha) : 0,02 - cantitate totala de apa (m3): 28 Pentru tomate: - norma de udare (m3/ha): 250 - numarul de udari: 8 - norma de irigare (m3/ha): 2000 - suprafata (ha) : 0,02 - cantitate totala de apa (m3): 40 * irigarea s-a efectuat printr-un sistem de conducte ingropate cu picurator la fiecare planta de cultura
8

VI. Fisa tehnologica a culturii de castraveti ciclu I de productie in sistem ecologic 1. Pregatirea terenului, care a presupus urmatoarele secvente tehnologice: - Fertilizarea de baza s-a efectuat toamna prin imprastierea manuala a gunoiului de grajd pe suprafata solului; - Aratura adanca s-a efectuat toamna, mecanizat, cu motocultorul MA 13; - Frezat s-a efectuat primavara, mecanizat, cu morocultorul MA 13; - Greblat s-a efectuat primavara manual; - Acoperit solar s-a efectuat primavara manual; - Montat instalatie de irigat prin picurare s-a efectuat primavara manual; 2. Infiintarea culturii s-a efectuat manual, prin rasad, in prima decada a lunii mai (5 6.V); 3. Lucrari de ingrijire: - Irigare s-au aplicat prin picurare 10 udari cu un consum total de 60 m3; - Mulcirea solului s-a efectuat manual prin utilizarea rumegusului de rasinoase netratate chimic; - Palisat, copilit, ciupit s-au efectuat manual ori de cate ori a fost nevoie; - Combaterea agentilor patogeni s-a efectuat manual cu vermorelul, utilizandu-se produsele Turdacupral si Kocide, doua tratamente efectuate la interval de doua saptamani; 4. Recoltat s-a efectuat manual, esalonat, in perioada 20VI 31 VII VII. Fisa tehnologica a culturii de conopida in sistem ecologic 1. Pregatirea terenului, care a presupus urmatoarele secvente tehnologice: - Frezat s-a efectuat vara, mecanizat, cu morocultorul MA 13; - Prasila oarba s-a efectuat manual pe directia viitoarelor randuri, nu si pe interval; - Greblat s-a efectuat vara manual; - Montat instalatie de irigat prin picurare s-a efectuat manual; 2. Infiintarea culturii s-a efectuat manual, prin rasad, in prima decada a lunii august (5 6.VIII); 3. Lucrari de ingrijire: - Completare goluri s-a efectuat manual, utilizandu-se de aceeasi varsta si calitate; - Irigare s-au aplicat prin picurare 7 udari cu un consum total de 28 m3; - Semimulcirea solului s-a efectuat manual prin utilizarea rumegusului de rasinoase netratate chimic + resturi vegetale de la cultura anterioara; - Fertilizare foliara s-a efectuat manual, cu vermorelul, utilizandu-se produsul Cropmax, doua tratamente efectuate la interval de doua saptamani; - Combaterea daunatorilor s-a efectuat manual prin adunat larve de Buha verzei si adulti de limax; - Aerisire solar; - Acoperirea inflorescentelor; 4. Recoltat s-a efectuat manual, esalonat, in perioada 5 31 IX

VIII. Fisa tehnologica a culturii de tomate ciclu prelungit in sistem ecologic 1. Pregatirea terenului, care a presupus urmatoarele secvente tehnologice: - Frezat s-a efectuat toamna, mecanizat, cu morocultorul MA 13; - Prasila oarba s-a efectuat manual pe directia viitoarelor randuri, nu si pe interval; - Greblat s-a efectuat vara manual; - Montat instalatie de irigat prin picurare s-a efectuat manual; 2. Infiintarea culturii s-a efectuat manual, prin rasad, la data de 5. IV; 3. Lucrari de ingrijire: - Completare goluri s-a efectuat manual, utilizandu-se de aceeasi varsta si calitate; - Irigare s-au aplicat prin picurare 8 udari cu un consum total de 40 m3; - Semimulcirea solului s-a efectuat manual prin utilizarea rumegusului de rasinoase netratate chimic + resturi vegetale de la cultura anterioara; - Palisat, copilit, ciupit s-au efectuat manual ori de cate ori a fost nevoie; - Combaterea buruienilor s-a efectuat manual, selectiv, acolo unde semimulciul nu a acoperit in intregime solul; - Fertilizare foliara s-a efectuat manual, cu vermorelul, utilizandu-se produsul Cropmax, doua tratamente efectuate la interval de doua saptamani; - Combaterea agentilor patogeni s-a efectuat manual cu vermorelul, utilizandu-se produsele Turdacupral si Kocide, doua tratamente efectuate la interval de doua saptamani;; - Aerisire solar; 4. Recoltat s-a efectuat manual, esalonat, in perioada 20.VI 31 VIII IX. Deviz cadru la cultura de castraveti 1. Consum forta de munca a) Manuala - Pregatirea terenului: 27,5 RON - Infiintarea culturii: 90 RON - Lucrari de ingrijire: 120 RON - Recoltat: 100 RON b) Mecanica - Pregatirea terenului: 30 RON - Infiintarea culturii: - Lucrari de ingrijire: - Recoltat: 2. Consum materiale - Pregatirea terenului: 212,5 RON - Infiintarea culturii: 115 RON - Lucrari de ingrijire: 262,5 RON - Recoltat: 3. Deviz cadru total: 957,5 RON

10

X. Deviz cadru la cultura de conopida 1. Consum forta de munca a) a) Manuala - Pregatirea terenului: 25 RON - Infiintarea culturii: 90 RON - Lucrari de ingrijire: 80 RON - Recoltat: 50 RON b) b) Mecanica - Pregatirea terenului: 10 RON - Infiintarea culturii: - Lucrari de ingrijire: - Recoltat: 2. Consum materiale - Pregatirea terenului: - Infiintarea culturii: 175 RON - Lucrari de ingrijire: 109,5 RON - Recoltat: 3. Deviz cadru total: 539,5 RON XI. Deviz cadru la cultura de tomate 1. Consum forta de munca a) Manuala - Pregatirea terenului: 25 RON - Infiintarea culturii: 90 RON - Lucrari de ingrijire: 150 RON - Recoltat: 50 RON b) Mecanica - Pregatirea terenului: 10 RON - Infiintarea culturii: - Lucrari de ingrijire: - Recoltat: 2. Consum materiale - Pregatirea terenului: - Infiintarea culturii: 112,5 RON - Lucrari de ingrijire: 218 RON - Recoltat: 3. Deviz cadru total: 655,5 RON XII. Productii obtinute si venituri din vanzari Pentru castraveti timpurii: - Productia obtinuta (kg) : 900 - Pret pe kg de produs (RON): 1,5 - Venituri (RON): 1350 Pentru conopida de toamna:
11

- Productia obtinuta (kg) : 300 - Pret pe kg de produs (RON): 2,5 Venituri (RON): 750 Pentru tomate: - Productia obtinuta (kg) : 700 - Pret pe kg de produs (RON): 2 - Venituri (RON): 1400 XIII. Calculul indicatorilor de eficienta economica Pentru castraveti timpurii - Cheltuieli = 337,5 + 30 + 590 = 957,5 RON; - Venituri = 900 kg x 1,5 RON/kg = 1350 RON - Profit = Venit Cheltuieli = 1350 957,5 = 392,5 RON Pentru conopida de toamna - Cheltuieli = 245 + 10 + 284,5 = 539,5 RON; - Venituri = 300 kg x 2,5 RON/kg = 750 RON - Profit = Venit Cheltuieli = 750 539,5 = 210,5 RON Pentru tomate - Cheltuieli = 315 + 10 + 330,5 = 655,5 RON; - Venituri = 700 kg x 2 RON/kg = 1400 RON - Profit = Venit Cheltuieli = 1400 655,5 = 744,5 RON In concluzie, cultura de legume este posibila a fi exploatata in conditii ecologice si profitabila totodata, daca sunt respectate cateva criterii tehnologice legate de rotatia culturii, schema de plantat, fertilizari organice, mulcirea solului, tratamente efectuate la timp in faza de rasad si in perioada de vegetatie, controlul factorilor de vegetatie (temperatura, umiditate), aplicarea udarilor prin picurare. Ceea ce conteaza cel mai mult, insa, este mentinerea intr-o stare avansata de sanatate a mediului de cultura (sol sau alt substrat de cultura). Intr-un sol sanatos, exista activitate microbiana, planta se dezvolta, devine viguroasa si se poate autoapara mai bine, in lupta contra factorilor perturbatori.

12