Vous êtes sur la page 1sur 24

Lucrare de verificare unitate de invatare nr.1 Definiti politica sociala si mentionati functiile acesteia.

Politicile sociale nu reprezinta doar un studiu asupra societatii si asupra problemelor acesteia (saracie,inegalitate,discriminare,somaj,marginalizare) ci reprezinta si studierea mecanismelor de raspuns la aceste probleme astfel ca prin actiuniile promovate sa fie atinsa bunastarea. Functiile politicii sociale sunt: -Functii de reglare prin care se incearca restabilirea unui echilibru in acele sectoare in care piata produce dereglari; -Functii compensatorii care se refera la mecanismul redistribuirii prin care se corecteaza o parte din distribuirile inegale ale pietei; -Functii protective care urmaresc acoperirea unor situatii de risc: boala,incapacitate de munca,batranete; -Functii de satisfacere a unor nevoi colective prin consumul individual care nu pot fi realizate eficient prin mecanismele pietei: cultura,invatamantul. Aceste functii sunt asociate cu conceptul de bunastare care este obiectivul principal al politicilor sociale. Lucrare de verificare unitate de invatare nr.2 Sistemele de asigurari sociale:obiective,tipologie,dezavantaje. Tipologie Protectia sociala a unei tari este rezultat al gradului de dezvoltare si civilizatiei acesteia. Modalitatea in care acest sistem este pus in aplicare depinde de un ansamblu de factori: nivelul de dezvoltare economica si social culturala,natura programelor,necesarul de resurse umane in economie,traditii,varsta de pensionare,servicii medicale,raportarea fata de boala. Obiective Finalitatea acestui sistem se raporteaza la : -Protectia veniturilor (mecanisme salariale mentinerea puterii de cumparare); -Protectia sociala a somerilor (politici de suport destinate somerilor);

-Protectia familiei si a copilului(asigurarea bunastarii copiilor, evitarea discriminarii intre sexe,libertatea alegerii individuale in ceea ce priveste numarul copiilor); -Protectia varstnicilor (mecanisme specifice de suport pentru varstnici); -Protectia tineriilor (accesul la invatamant,sprijin in integrarea profesionala); -Protectia persoanelor cu dizabilitati (suport financiar,servicii specifice care sa asigure o viata decenta,suport activ pentru integrare in societate); -Protectia saracilor (masuri active concepute ca suport social de depasire a situatiilor care genereaza saracia). Dezavantaje Mecanismele de asigurari sociale prezinta o serie de dezavantaje: -Aceste scheme nu pot oferi beneficii celor care nu au lucrat niciodata sau care nu au contribuit cel putin un numar minim de ani,prevazut prin lege(persoane cu afectiuni latente anterior varstei legale de intrare in piata muncii si la care riscul de pierdere a capacitatii de munca ar surveni imediat dupa angajare sau persoane care nu pot intra pe piata muncii datorita responsabilitatilor familiale); -Aspecte discriminatorii (femeile nu vor avea beneficii egale cu ale barbatiilor datorita,cel putin,numarului de ani de munca mai mic decat al barbatiilor,cauzele fiind multiple:sistemul legislativ,intreruperi pentru cresterea copiilor,riscul expunerii la somaj); -Unele contributii sunt corelate cu castigurile, beneficiile vor fi mai mici pentru cei cu castiguri mici existand riscul aparitiei saraciei. De-a lungul anilor multe tari au incercat sa depasasca aceste dezavantaje modificand o parte din schemele de asigurari sociale. De exemplu au fost introduse beneficii minime suplimentare pentru cei care au avut venituri mici si au contribuit putin, iar formula de calcul a determinat un beneficiu foarte mic . Lucrare de verificare unitate de invatare nr.3 Descrieti sistemul de pensii structurat pe trei piloni. Elementele cheie pentru functionarea si viabilitatea unui sistem de pensii. In 1994 Banca Mondiala a promovat un concept de sistem de pensii bazat pe trei piloni,abordare care azi a devenit foarte raspandita . Cei trei piloni difera prin : obiective,

principii legate de contributii si beneficii, caracterul public sau privat,natura optionala sau obigatorie,ceea ce permite combinarea de elemente diferite in cele mai potrivite moduri. Primul pilon reprezinta o pensie publica obligatorie, in sistem PAYG (Pay As You Go, plata treptata pe masura ce apare situatia ). Scopul acestuia este de a garanta tuturor, intr-o anumita masura, venituri care sa acopere necesitatiile determinate de varsta inaintata. Exista un consens general in privinta necesitatii existentei unui sistem public,obligatoriu de asigurari pentru pensii, dar nu acelasi lucru putem afirma despre masura in care acest pilon trebuie sa garanteze veniturile pensionarilor . Daca sistemul se bazeaza pe starea necesitatilor numai aceia care au nevoie sa primeasca sprijin ar trebui sa-l primeasca. In cazul unui sistem universal ,baza de calcul ar trebui sa fie egala pentru toti. Primul pilon trebuie sa fie public pentru ca statul are posibilitatea sa impoziteze veniturile,sa le transfere si sa indexeze platile, ceea ce este necesar pentru veniturile mici. Pilonul al doilea . Principalul obiectiv al pilonului II este de a asigura un stimulent pentru ca indivizii sa repartizeze uniform consumul de-a lungul vietii. Exista diverse optiuni in proiectarea celui de-al doilea pilon. Acesta poate fi administrat fie in sistem public, fie in sistem privat , in sistem PAYG sau pe baza de fond, printr-o schema de beneficii determinate sau de contributii determinate. Daca posibilitatea de alegere a indivizilor este considerata ca fiind importanta, este posibil sa existe in paralel sisteme publice si private de pensii . Alegerea dintre schemele cu beneficii determinate si cele cu contributii determinate depinde de masura in care trebuie impartite riscurile . Argumentele care se pot aduce pentru promovarea caracterului obligatoriu al pilonului II sunt : reducerea problemelor legate de informarea imperfecta, mai buna protectie impotriva riscurilor si incertitudinilor , reducerea selectiei adverse , a hazardului moral si a problemei blatistilor . Pilonul al treilea este o schema finantata voluntar pe baza de contributii determinate si ofera posibilitatea oricarui individ sa acumuleze economii suplimentare fata de sistemul obligatoriu, in functie de optiunea si de posibilitatile fiecaruia . Cu toate acestea sunt cateva aspecte pe care statul trebuie sa le ia in considerare: scutiri de impozite si forma pe care le pot lua acestea .

Elementele cheie pentru functionarea si viabilitatea unui sitem de pensii sunt eficienta si eficacitatea . Acest lucru este valabil atat pentru sistemele publice cat si pentru cele private . Daca sistemul este unul public, guvernul trebuie sa-l administreze in mod eficient iar daca sistemul este privat , guvernul trebuie sa creeze un cadru normativ si institutional adecvat care sa permita atingerea de standarde inalte si transparenta. Trebuie de asemenea sa existe atat vointa politica cat si incredere publica . Pentru a fi introduse scheme private de pensii, trebuie sa existe piete financiar bine structurate si caracterizate de transparenta . Sectorul privat trebuie sa aiba o dimensiune considerabila, deoarece sistemele de pensii au nevoie de administrarea coerenta si puternica. Lucrare de verificare unitate de invatare nr.4 Prezentati metodele de finantare publica a ingrijirilor de sanatate. Exista doua tipuri principale de finantare publica a ingrijirilor de sanatate : -Prin impozitare(generala si pe salarii) -Prin asigurari sociale. Finantare publica prin impozitare generala Acest tip de finantare este cunoscut sub numele de asigurare publica de sanatate. Indivizii nu platesc tertului cumparator cantributiile. Statul colecteaza taxele si le directioneaza catre bugetul public. O parte din sumele colectate sunt destinate sectorului de sanatate . Astfel tertul platitor este chiar statul care considera ca fiecare cetatean are dreptul sa primeasca servicii de sanatate. In cazul acestui tip de finantare se creaza un echilibru al riscului de imbolnavire. Din punct de vedere al riscului financiar se pune problema modului in care statul realizeaza veniturile . La o fiscalitate acentuata riscul financiar , pentru cei care solicita servicii de sanatate , este mai mic iar la fiscalitatea redusa povara financiara a sistemului se amplifica la cei care utilizeaza servicile de sanatate . Apar o serie de dezavantaje ale acestui tip de finantare. In primul rand bugetul public sustine, alaturi de sanatate, educatia, apararea, cultura, ordinea publica. In cazul unei finantari insuficiente pot aparea o serie de distorsiuni in sistemul de sanatate si, in special riscul ca servicile sa fie definite in raport de sumele alocate si nu de cerere .

Finantare prin impozit pe salariu Finantarea prin impozit pe salariu este cazul asigurarii in care taxele, colectate de catre stat, sunt destinate sectorului sanatatii. Contributile angajatilor si angajatorilor sunt constituite cu scopul de a acoperi servicile de sanatate , iar dreptul de a beneficia de servici de sanatate il au toti cetatenii, indiferent daca au contribuit sau nu. Riscul financiar apartine celor care platesc taxe. Dintre dezavantaje pot fi mentionate : -Apare o singura sursa de impozitare si daca aceasta este prea mica sistemul nu poate acoperi cererea . -Vulnerabilitatea salariatilor -Efectele secundare determinate de o noua impozitare Finantare publica prin asigurare sociala de sanatate In cadrul acestei metode de finantare indivizii platesc contributia la o societate de asigurare. Nivelul contributiei este corelat atat cu nivelul venitului individual al asiguratului si cu nivelul fondului de salarii dintr-o firma si nu este legat de riscul personal de imbolnavire. Are loc o distribuire a riscurilor de la cei cu risc mare de imbolnavire la cei cu risc mic . Pot fi mentrionate doua trasaturi distincte intre finantarea prin asigurarea sociala de sanatate si finantarea publica prin impozitare directa : -In cazul asigurari sociale de sanatate sunt acoperite numai persoanele inregistrate ca paltitori ai contriburiei , -Tertul platitor/cumparator nu este statul ci o institutie autonoma . Toate tipurile de finantare au avantaje si dezavantaje iar in practica exista posibilitatea de a combina elemente ale mai multor sisteme pentru atingerea obiectivelor dorite. Lucrare de verificare unitate de invatare nr.5 Precizati principile sistemului public national de asigurari sociale (cu explicarea fiecarui principiu). Sistemul public national de asigurari de sanatate functioneaza cu respectarea urmatoarelor principii:

1. Unicitatea este expresia solidaritatii sociale in general si a solidaritatii intre generatii in special . Potrivit acestui principiu functioneaza un sistem public national de asigurari sociale, garantat de stat, bazat pe aceleasi norme de drept. Constituirea sistemului public national de asigurari a avut in vedere structura ocupationala, ca urmare a restructurari economiei . Prin existenta lui se incurajaza mobilitatea pe piata muncii, nu mai exista rigiditatea anterioara actualei organizari a asigurarilor sociale . 2. Obligativitatea in sistemul public national al asigurarilor sociale sunt asigurate prin efectul legi, obligatoriu; -Persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si functionarii publici; -Persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritati executive, legislative sau judecatoresti, pe durata mandatului; -Persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se suporta din bugetul asigurari pentru somaj; -Persoanele care realizeaza un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel putin trei salarii medii brute si care se afla in una dintre situatile urmatoare: a) asociat unic, asociati, comanditari, actionari b) administratori sau menegeri care au incheiat contract de administrare sau de management c) membri ai asociatiei familiale d) persoane autorizate sa desfasoare acrivitati independente e) persoane angajate in institutii internationale f) alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale La baza asigurarilor sociale se afla principiul obligativitati 3. Garantarea de catre stat a drepturilor de asigurari sociale- statul este garantul acestui drept exercitat prin sistemul public al asigurarilor sociale. El sprijina acest sistem prin acoperirea deficitelor financiare cu respectarea prevederilor legii bugetului de stat . 4. Contributivitatea fondurile sistemului public national al asigurarilor sociale se constituie pe seama contributilor platite de companiile nationale, regiile autonome, societatile comerciale , institutile publice, institutile cultelor. Salariatii cotizeaza partial si

diferentiat la constituirea fondurilor de asigurari sociale. Pentru someri, contributile la asigurarile sociale se platesc din fondul pentru plata indemnizatiei de somaj . 5. Egalitatea persoanele asigurate beneficiaza de aceleasi dreptrui si au aceleasi obligatii daca indeplinesc aceleasi conditii cerute de lege. Cum contributia fiecaruia este proportionala cu venitul realizat, cetatenii sunt ocrotiti prin asigurarile sociale in concordanta cu sistemul de salarizare. Deci, nivelul salariului reprezinta elementul fundamental in functie de care se stabileste cuantumul indemnizatiilor, ajutoarelor pensilor. Cetatenii romani care isi desfasoara activitatea in strainatate, in interesul statului roman, sunt cuprinsi in sistemul public national de asigurari sociale. Persoanele asigurate in sistemul public national care isi stabilesc domiciliul sau resedinta in strainatate beneficiaza de drepturile de asigurari sociale in conditile conventilor internationale la care tara noastra este parte. Solidaritatea sociala persoanele care participa la sistemul public national de asigurari sociale isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea, sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de actele normative. Repartitia fondurile colectate in sistemul public national se repartizeaza intre asigurati sub forma pensilor, indemnizatiilor, ajutoarelor, tratamentelor balneare, trimiterilor la odihna si refacere. Ocrotirea asiguratilor se realizeaza in concordanta cu cerintele epici si echitati sociale pensile si celelalte forme de ocrotire sunt reglementate si acordate pe baza contributiei aduse la dezvoltarea societati, urmarindu-se concomitent realizarea unui raport echitabil intre veniturile care provin din salarii si cele care provin din pensii, intre pensile mici si cele mari. Imprescriptibilitatea dreptului la pensie si la indemnizatiile de asigurari sociale- acest principiu este expres prevazut de legislatia de asigurari sociale. Salariatii si ceilalti cetateni, care indeplinesc conditile legale, au dreptul sa ceara oricand stabilirea dreptului la pensie, la indemnizatie. Pensile si indemnizatiile de asigurari sociale nu pot fi cedate nici tota, nici partial acestea constituie un drept personal si nu pot face obiectul vreunei tranzactii, nu pot fi

cedate, deoarece sunt menite sa asigure conditii decente de viata persoanei careia i-au fost conferite. Autonomia si descentralizarea potrivit acestui principiu, asigurarile sociale se infaptuiesc de catre asiguratii respectivi prin organe propri si organizatii competente. S-a infintat Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, organism autonom, bazat pe administrarea de sine statatoare, a legislatiei in domeniul asigurarilor sociale, care intocmeste propriul buget public national al asigurarilor sociale, se preocupa de realizarea veniturilor, de efectuarea cheltuielilor, de stabilirea si de plata drepturilor de asigurari sociale. Lucrare de verificare unitate de invatare nr.6 Care sunt categoriile de pensii acordate in sistemul public? In sistemul public se acorda urmatoarele categori de pensii: - Pensia pentru limita de varsta; - Pensia anticipata partiala; - Pensia de invaliditate; - Pensia de urmas. a) Pensia pentru limita de varsta Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public. Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati. Asoguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditii deosebite de munca nu au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare. Varstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati. Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locurile de munca cu conditii speciale, cum sunt: unitatile miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de munca in luna respectiva; activitatile de cercetare,

explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii; aviatia civila, pentru personalul navigant; activitatea artistica desfasurata de balerini, dansatori, cascadori, solisti vocali de opera, care ai realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani in aceste conditii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta incepand cu varsta de 45 de ani . Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in aviatia civila (personalul navigant) si activitatea artistica si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 25 de ani beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstelor standard de pensionare cu 15 ani. Asiguratii care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani in zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani in zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta indiferent de varsta. Asiguratii nevazatori beneficiaza pentru pensie de limita de varsta, indiferent de varsta daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege . Asiguratii care au realizat stagii de cotizare in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii : in conditii de munca speciale, in conditii de munca deosebite, precum si in conditile prevazute de legi speciale , beneficiaza cumulativ de reducerea varstei standard de pensionare. Varsta de pensionare redusa nu poate fi mai mica de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati sau decat varsta rezultata ca urmare a aplicarii reducerii maxime prevazute. Pensia anticipata Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solocita pensie anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstei standard de pensionare . La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele asigurate, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de varsta.

La implinirea varstelor standard de pensionare prevazute de prezenta lege, pensia anticipata devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asigurate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare. Pensia anticipata partiala Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care l-au depasit cu pana la 10 ani pot sololicita pensie anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani . La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se au in vedere perioadele asimilate precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. La implinirea varstelor standard de pensionare prevazute de lege, pensia anticipata partiala devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de aniticipare. Pensia de invaliditate Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza: Accidentelor de munca, conform legii; Bolilor profesionale si tuberculozei; Bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.

Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care staisfac obligatii militare si elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita accidentelor sau bolilor profesioinale survenite in timpul si din cauza practicii profesionale. In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este :

a) De gradul I , caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire , de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane; b) De gradul II , caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane ; c) De gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala. Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care, pana la data ivirii invaliditatii, au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar. Au dreptul la pensie de invaliditate si persoanele care la data ivirii invaliditatii nu mai au calitatea de asigurat, dar indeplinesc conditile prevazute de lege. Pensionarii incadrati in gradul I de invaliditate au dreptul, inafara pensiei, la o indemnizatie pentru insotitor, in cuantum fix. Cuantumul indemnizatiei pentru insotitor se stabileste anual prin legea bugetului aisgurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara. Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, in funtie de afectiune, la intervale de 6-12 luni , pana la implinirea varstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii. Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care s-a emis decizia de revizuire medicala. Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazuta revizuirea medicala. Nu sunt supusi revizuiri medicale periodice pensionarii de invaliditate care : a) Au invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca; b) Au implinit varstele prevazute de lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta; c) Au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare, conform legii.

La implinirea varstei standard sau a varstei standard reduse conform legii pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii. Pensia de urmas Au dreptul la pensie de urmas copii si sotul supravietuitor daca persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditile pentru obtinerea unei pensii. Copii au dreptul la pensie de urmas: a) Pana la varsta de 16 ani; b) Daca isi continua studile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani; c) Pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care se aflau in una din situatile prevazute a) sau b). Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie. Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din: a) Pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul in conditile legii, sustinatorul decedat; b) Pensia de invaliditate gradul I, in cazul in care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta si era in plata cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi avut dreptul, in conditile legii la una din aceste categorii de pensie; c) Pensia de serviciu aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul in conditile legii sustinatorul decedat, daca aceasta este mai avantajoasa decat pensia pentru limita de varsta.

Cuantumul pensiei de urmas se stabileste prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei, in functie de numarul urmasilor indreptatiti, astfel: a) Pentru un singur urmas-50%; b) Pentru doi urmasi-75%; c) Pentru trei sau mai multi urmasi 100%. Cuantumul pensiei de urmas, in cazul orfanilor de ambii parinti, reprezinta insumarea drepturilor de urmasi, calculate dupa fiecare parinte. Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si indeplineste conditile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmasi dupa sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie. Lucrare de verificare unitate de invatare nr.7 Precizati care este structura sistemului de pensii in Romania si care sunt actele normative care reglementeaza functionarea acestuia. Romania a adoptat un sistem de pensii cu mai multe componente, bazat pe diversificarea surselor de obtinere a pensiilor care sa determine siguranta financiara a persoanelor varstnice prin implementarea pensiilor private. Pensiile administrate privat pilonul II se caracterizeaza prin directionarea unei cote din contributia personala de asigurari sociale, platita lunar in sitemul public, catre fonduri de pensii administrate privat. Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificarile si completartile ulterioare reglementeaza: Infiintarea, organizarea si functionarea sistemului fondurilor de pensii administrate privat; Organizarea si functionarea administratorilor fondurilor de pensii administrate privat, precum si coordonarea activitatii altor entitati implicite in acest domeniu. Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat; participantii: angajatii cu varsta de pana in 35 de ani, care contribuie la sistemul public de pensii in mod obligatoriu si angajatii cu varste cuprinse intre 35 si 45 de ani, care contribuie la sistemul public de pensii in mod optional. O persoana

nu poate fi participant, in acelas timp, la mai multe fonduri de pensii reglementate de prezenta lege si poate avea un singur cont la fondul de pensii al carui participant este. O persoana devine participant la un fond de pensii prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie initiativa sau in urma repartizarii sale de catre institutia de evidenta. contributia la fondul de pensii este parte din contributia individuala de asigurari sociale datorata la sistemul public de pensii. Ea se evidentiaza distinct, se constituie si se vireaza in aceleasi conditii cu cele stabilite pentru contributia de asigurari sociale. La momentul inceperii activitatii de colectare, cuantumul contributiei era de 2% din baza de calcul. In termen de 8 ani de la inceperea colectarii, cota de contributie se majoreaza la 6% cu o crestere de 0,5 puncte procentuale pe an, incepand cu data de 1 ianuarie a fiecarui an. contributiile se acumuleaza intr-un fond de pensii administrat privat; participantul este proprietarul activului personal din contul sau, Activul personal nu poate face obiectul unei executari silite sau al unei tranzactii, sub sanctiunea nulitatii actelor respective. Activul personal nu poate fi cesionat sau gajat, sub actiunea nulitatii actelor respective. Contributiile si transferul de lichiditati banesti la un fond de pensii se convertesc in unitati de fond. Dreptul de pensie se deschide de la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limita de varsta in sistemul public; Pentru a limita riscurile si a asigura redresarea acestor fonduri, in cazul in care apar asemenea situatii, exista proceduri prin care se aplica masuri suplimentare de siguranta: supravegherea si administrarea speciala. La sfarsitul anului 2009 erau active 12 fonduri de pensii administrate privat: AIG, ARIPI, AZT VIITORUL TAU, BCR, BRD, EUREKO, ING, KD, OTP, PENSIA VIVA, PRIMA PENSIE si VITAL si 12 administratori autorizati de catre CSSPP. Pensiile private facultative (pilonul III) Legea 204/2006 privind pensiile facultative stabileste:

principiile elaborarii si autirizarii prospectului schemei de pensii facultative si ale fondului de pensii facultative; principiile organizarii si functionaroo administratorilor fondurilor de pensii facultative, precum si coordonarea activitatii altor entitati implicite in acest domeniu;

reglementarea si supravegherea prudentiala a administrarii fondurilor de pensii facultative.

Normele emise de catre C.S.S.P.P, legislatia secundara pentru aplicarea acestei legi printre care enumeram: Normele privind autorizarea de constituire a societatii de pensii, Norma privind autorizarea administratorilor de fonduri de penii facultative, Norma privind prospectul schemei de pensii facultative, Norma privind participantii, Normele privind depozitarul si auditorul activelor financiare ale fondurilor de pensii facultative, Norma privind marketingul prospectului schemei de pensii facultative, Norme privind reglementarile contabile,etc. Legea 204/2006 privind pensiile facultative prevede: participantii: participantul la un fond de pensii facultative este angajatul, functionarul public sau persoana autorizata sa desfasoare o activitate independenta, potrivit legii, persoana care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care este numita in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, membrul unei societati cooperative, precum si alta persoana care realizeaza venituri din activitati profesionale sau agricole, care adera la un fond de pensii facultative si care contribuie sau/si in numele careia s-au platit contributii la un fond de pensii facultative si are un drept viitor la o pensie facultativa. Aderarea la un fond de pensii facultative este o optiune individuala. La semnarea actului de aderare participantii sun informati asupra conditiilor schemei de pensii facultative, mai ales in ceea ce priveste drepturile si obligatiile partilor implicite in schema de pensii facultative, riscurile financiare, tehnice si de alta natura,precum si despre natura si distributia acestor riscuri. Contributia

contributia la un fond de pensii facultative poate fi de pana la 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care adera la un fond de pensii facultative.

Contributia poate fi impartita intre angajat si angajator potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de munca sau, in lipsa acestuia, pe baza unui protocol incheiat cu reprezentatii angajatilor.

Lucrare de verificare unitate de invatare nr.8 Care sunt prestatiile de care pot beneficia asiguratii in sistemul public, in scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca? In scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, in sistemul public asiguratii pot beneficia de : a) Indemnizatie pentru trecerea temporara in alta munca; b) Indemnizatie pentru reducerea timpului de munca; c) Indemnizatie pentru carantina; d) Ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii de la asigurarile sociale de sanatate; e) Tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii de la asigurarile sociale de sanatate; f) Reabilitare profesionala; g) Bilete de odihna pentru asiguratii unitatilor in care nu este reglementata constituirea fondului social, potrivit legii; Indemnizatie pentru trecerea temporara in alta munca se acorda, daca la noul loc de munca asiguratul realizeaza un venit salarial brut lunar inferior mediei veniturilor lunare din ultimele sase luni anterioare riscului. Indemnizatie pentru reducerea timpului de munca cu o patrime din durata normala se acorda asiguratilor care, din motive de sanatate, nu mai pot realiza durata normala de munca. Cuantumul lunar al indemnizatiilor este egal cu diferenta dintre media veniturilor lunare din ultimele sase luni si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de lucru, fara a depasi 25% din baza de calcul.

Indemnizatia pentru carantina se acorda asiguratilor carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase, ivite la locul de munca sau la domiciluil lor. Cuantumul lunar pentru indemnizatia de carantina reprezinta 75% din baza de calcul stabilita ca medie a veniturilor lunare din ultimele sase luni. Cele 3 indemnizatii se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat. Ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii de la asigurarile sociale de sanatate Asiguratii si pensionarii sistemului public pot beneficia de ajutoare si indemnizatii de la bugetul asigurarilor sociale de stat pentru procurare de proteze si de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii de la asigurarile sociale de sanatate. Ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii de la asigurarile sociale de sanatate. Pentru asigurartii aflati in incapacitate de munca o perioada mai mare de 90 de zile si pentru pensionarii de invaliditate medicul expert al asigurarilor sociale intocmeste programul individual de recuperare, in functie de natura, stadiul si pronosticul boli, structurat pe etape. Programul individual de recuperare este obligatoriu si se realizeaza de catre organele competente. Dreptul la prestatile de asigurari sociale se suspenda in cazul in care asiguratii nu urmeaza sau nu respecta programul individual de recuperare. Asiguratii care si-au dobandit capacitatea de munca total sau partial se pot reincadra in munca potrivit recomandarilor medicului expert al asigurarilor sociale, cu sprijinul caselor teritoriale de pensii si al agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca si a municipiului Bucuresti. Programul individual de recuperare poate include tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii de la asigurarile sociale de sanatate, in functie de tipul boli. Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile si se stabileste de medicul expert al asigurailor sociale in functie de tipul afectiuni si de natura tratamentului. Lucrare de verificare unitate de invatare nr.9 Plata indemnizatiei de asigurari sociale.

Calculul si plata de asigurari sociale se efectueaza lunar de catre: a) angajator, cel mai tarziu o data cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, pentru persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca; persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti; b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj, in termen de 3 zile de la data depunerii certificatului medical sau, dupa caz, a cererii pentru acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului, in cazul somerilor; c) casa teritoriala de pensii, in termen de 3 zile de la data depunerii certificatului medical sau a carerii pentru acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului, pentru persoanele care realizeaza un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel putin 3 salarii medii brute, si care au calitatea de: asociat unic, asociati, comanditari sau actionari; administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de management; membri ai asociatiei familiale; persoane autorizate sa desfasoare activitati independente; persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora; alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale. Indemnizatiile de asigurari sociale se achita beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procura speciala de catre acesta. Indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, in termenul de prescriptie de 3 ani, calculat de la data la care benediciarul era in drept sa le solicite. Cuantumul indemnizatiilor si ajutoarelor de asigurari soliale solicitate potrivit se achita la nivelul cuvenit pentru perioada prevazuta in certificatul medical neonorat sau, dupa caz, la data decesului, inscrisa in certificatul de deces. Plata indemnizatiilor de asigurari sociale inceteaza incepand cu ziua urmatoare celei in care: a) beneficiarul a decedat;

b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea indemnizatiilor; c) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de asigurari sociale; d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se platesc de catre celalalt stat. Lucrare de verificare unitate de invatare nr.10 Asistenta sociala de stat; componente, beneficiari. Asistenta sociala este componenta non-contributiva a suistemului de protectie sociala si reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane. De asistenta sociala beneficiaza persoanele lipsite de de posibilitati materiale, de sustinatori legali, precum si cei care provin din familii lipsite de posibilitati de intretinere; bolnavii cronici care nu se pot ingriji si au nevoie de supraveghere permanenta; persoanele cu venituri insuficiente pentru asigurarea unui minim de intretinere sau care, din diferite motive nu se pot autogospodari; copiii sub forma alocatiei de stat. Prestatiile de asistenta sociala reprezinta transferuri financiare care pot fi acordate pe o perioada determinata si cuprind: alocatii familiale, ajutoare sociale, indemnizatii. Alocatiile familiale se acorda familiilor cu copii si au in vedere, in principal, nasterea, educatia si intretinerea copiilor si se materializeaza in: alocatia de stat pentru copii alocatia familiala complementara alocatia de sustinere pentru familia monoparentala alocatia pentru nou nascuti alocatia lunara de plasament

indemnizatia pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 (3) ani stimulent lunar pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 (3) ani.

Ajutoarele sunt prestatii acordate in bani si in natura persoanelor sau familiilor ale caror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime si se materializeaza in: ajutorul social ajutorul pentru incalzirea locuintei ajutorul banesc pentru achizitionarea unei centrale termice individuale ajutorul rambursabil pentru refugiati.

Indemnizatiile se acorda persoanelor pentru favorizarea incluziunii sociale si asigurarii unei vieri autonome si pot fi: alocatia sociala pentru adultii nevazatori cu handicap grav sau accentuat indemnizatia pentru insotitorul adultului nevazator cu handicap grav indemnizatia pentru adultii nevazatori cu handicap grav salariati indemnizatia cuvenita adultiilor cu handicap grav sau accentuat altii decat nevazatorii indemnizatia lunara de hrana pentru copii si adulti invectati/bolnavi HIV/SIDA Alocatia de stat pentru copii constituie o forma de sprijin banesc lunar acordat de catre stat familiilor cu copii. Beneficiaza de alocatie de stat pentru copii toti copiii in varsta de pana la 18 ani. Alocatia de stat pentru copii se acorda si tinerilor care au implinit varsta de 18 ani care urmeaza cursurile invatamantului liceal sau profesional, organizate in conditiile legii, pana la terminarea acestora. Beneficiaza de alocatie de stat pentru copii si copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie rezidenti in Romania daca locuiesc impreuna cu parintii. Titular al dreptului de alocatie de stat pentru copii este copilul. Alocatia de stat pentru copii se plateste unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau parintelui caruia i s-a incredintat copilul spre crestere si educare. Dupa implinirea varstei de 14 ani, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face direct titularului, cu incuvintarea reprezentantului sau legal. Alocatia de stat pentru copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit decat in vederea recuperarii sumelor platite necuvenit cu acest titlu.

Lucrare de verificare unitate de invatare nr.11 Enumerati persoanele cuprinse in asigurarile sociale de sanatate. In aceste asigurari sunt cuprinse, in mod obligatoriu, urmatoarele categori de persoane: cetatenii romani cu domiciliul in tara; cetatenii straini si apatrizii care au resedinta in romania si fac dovada platii contributiei la fond. Persoanele asigurate fara plata contributiei sunt: copii si tinerii pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie al copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social; sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate; persoanele care in baza Decretului-lege nr.118/1990 beneficiaza de drepturi ca urmare a faptului ca au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepre de la 6 martie 1945, precum si cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, potrivit Legi nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi precum si persoanele prevazute in legea nr. 341/2004 pentru cinstirea eroilor martiri si luptatorilor care au contribuit la victoria Revolutiei romanilor din decembrie 1989, daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii; persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse; bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatati Publice, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau nu alte resurse; femeiile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara.

Sunt asigurate persoanele aflate in una din urmatoarele situatii, pe durata acesteia, cu plata contributiei din alte sure: a) satisfac serviciul militar in termen b) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, acordat in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale c) se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani d) executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv e) persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj f) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane si se afla in timpul procedurilor necesare stabilirii identitatii g) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001; h) pensionarii, pentru veniturile din pensii pana la limita supusa impozitului pe venit. Asigurarea sociala de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de persoane: a) membrii misiunilor diplomatice acreditate in Romania b) cetatenii straini si apatrizii care se afla temporar in tara, fara a solicita viza de lunga sedere c) cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care se afla temporar in tara. Lucrare de verificare unitate de invatare nr.12 Care sunt persoanele asigurate in sistemul asigurarilor de somaj si in ce conditii beneficiaza de ajutor de somaj? In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt cuprinse urmatoarele categorii de persoane: a) cetatenii romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania; b) cetatenii romani care lucreaza in strainatate; c) cetatenii straini care, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania, sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri din diferite activitati. In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii urmatoarele categorii de persoane:

persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventie civila de prestari de servicii si care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de baza minime brute pe tara;

functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de numire; persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului; militarii angajati pe baza de contract; persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator; alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate in alte domenii de activitate

In sistemul activitatii pentru somaj sunt cuprinse urmatoarele categorii de persoane: asociat unic, asociati; administratori care au incheiat contract potrivit legii; persoane autorizate sa desfasoare activitati independente; membrii ai asociatilor familiale; cetateni romani care lucreaza in strainatate; alte persoane care realizeaza venituri din diferite activitati.

Somerii beneficiaza de indemnizatii de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cereri; nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj; nu indeplinesc conditile legale de pensionare sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, daca au avut ultimul loc de munca sau au realizat venituri in acea localitate.