LIBERA CIRCULATIE A CAPITALULUI

Bucuresti 2002

La elaborarea textelor acestor bosuri au contribuit: Experti: ILEANA PASCAL STEFAN DEACONU CODRU VRABIE NICULAE FABIAN Supervizare: AUREL CIOBANU - DORDEA ELENA SIMINA TANASESCU

n cadrul proiectului Campanie de informare a functionarilor publici privind continutul acquis-ului comunitar au fost elaborate brosuri privind primele 15 capitole de negociere.

CRJ 2002 ISBN 973-8338-53-0

Lista capitolelor n care este mpartit acquis-ul comunitar, n vederea negocierilor cu statele care adera la Uniunea Europeana
Capitolul 1: Libera circulatie a marfurilor Capitolul 2: Libera circulatie a persoanelor Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale Capitolul 6: Politica n domeniul concurentei Capitolul 7: Agricultura Capitolul 8: Pescuitul Capitolul 9: Politica n domeniul transporturilor Capitolul 10: Impozitare Capitolul 11: Uniune economica si monetara Capitolul 12: Statistica Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca Capitolul 14: Energie Capitolul 15: Politica industriala Capitolul 16: ntreprinderi mici si mijlocii Capitolul 17: Stiin ta si cercetare Capitolul 18: Educatie, formare profesionala si tineret Capitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor Capitolul 20: Cultura si politica n domeniul audiovizualului Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale Capitolul 22: Protectia mediului nconjurator Capitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii Capitolul 24: Justitie si afaceri interne Capitolul 25: Uniune vamala Capitolul 26: Relatii externe Capitolul 27: Politica externa si de securitate comuna Capitolul 28: Control financiar Capitolul 29: Dispozitii financiare si bugetare Capitolul 30: Institutii Capitolul 31: Diverse 3

ABREVIERI
BNR CE, CEE CJCE CNVM GAFI HG MAAP MO OG OMAP ONPCSB OUG TransFonD S.A. UE Banca Nationala a Romniei Comunitatea Europeana Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare Grupul de Actiune Financiara mpotriva Spalarii Banilor Hotarre de Guvern Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor Monitorul Oficial Ordonanta Guvernului Ordinul Ministrului Administratiei Publice Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor Ordonanta de urgenta a Guvernului Societatea Nationala de Transfer si Decontare a Fondurilor Uniunea Europeana

Actele normative adoptate la nivel comunitar

Tratatele constitutive (versiunile republicate, n urma modificarilor si completarilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeana si Tratatului asupra Uniunii Europene), legislatia n vigoare, legislatia n pregatire, precum si hotarrile recente pronuntate de Curtea Europeana de Justitie se regasesc n cadrul bazei de date cu acces gratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex). n temeiul si n conformitate cu dispozitiile tratatelor constitutive, institutiile UE cu competente n procesul legislativ adopta, n esenta, urmatoarele acte normative: Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data intrarii lor n vigoare att pentru statele membre, ct si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora. Regulamentele se aplica direct pe teritoriul statelor membre, carora le este interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuri care ar putea ngradi aplicarea lor directa. Daca n text nu este precizata data intrarii n vigoare, aceasta va fi reprezentata de cea de a 20-a zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii pentru statele membre, lasnd la latitudinea acestora modalitatile de atingere a lor. n text este precizata data pna la care statele membre trebuie sa adopte masurile de adaptare la directiva n cauza. Directivele se aplica si ele direct pe teritoriul statelor membre, dar numai dupa expirarea termenului de transpunere. Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele membre sau persoanele juridice carora le sunt adresate. Unele au caracter individual (avnd un singur destinatar sau un numar limitat de destinatari), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru toate statele membre si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora).

Recomandarile, rezolutiile si avizele sunt acte fara caracter obligatoriu, jucnd rolul de instrumente indirecte pentru apropierea legislatiilor si practicilor nationale. Acordurile si conventiile sunt ntelegeri n forma scrisa supuse dreptului international dar ncheiate fie de catre Comunitati cu state terte, fie de catre acestea si statele membre cu state terte, fie numai ntre statele membre, n conformitate cu competentele stabilite prin tratatele constitutive. ntr-o serie de domenii, n afara actelor normative mai sus aratate, institutiile Uniunii adopta si alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea vor fi aratate si explicate n cadrul prezentarii domeniilor respective. Baza de date EUR-Lex permite regasirea tuturor actelor legislative n vigoare sau n pregatire prin intermediul mai multor facilitati de cautare : 1. Indexul analitic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei n functie de domeniu); 2. Indexul alfabetic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei dupa termeni cheie ordonati alfabetic); 3. Cautare dupa numarul Jurnalului Oficial n care s-a publicat actul legislativ; 4. Cautare dupa numarul actului legislativ (cu ajutorul unui cod format automat de catre facilitatea de cautare); 5. Cautare dupa cuvinte cheie n text. Toate aceste facilitati de cautare usureaza considerabil regasirea unui act legislativ sau a actelor legislative ncadrate la un anumit domeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole cea mai utila facilitate este indexul analitic al directorului de legislatie (cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind mpartit cel putin pe subcapitole).

Cuprins
I. INTRODUCERE .........................................................................9 Beneficiarii liberei circulatii a capitalurilor ................................... 10 II. Acquis-ul comunitar n domeniul liberei circulatii a capitalurilor...................................................................................11 1.Platile curente .......................................................................... 11 2.Miscarile de capitaluri............................................................... 11 a) Raporturile dintre libera circulatie a capitalurilor si libertatile de stabilire si de prestare a serviciilor .............................................. 11 b) Regimul juridic al miscarilor de capitaluri............................... 12 c)Efectul direct al dispozitiilor comunitare referitoare la capitaluri. 15 d) Libera circulatie a capitalurilor si fiscalitatea............................ 15 e) Ratiunile de interes general.................................................... 18 f) Libera circulatie a capitalurilor si prevenirea spalarii banilor ....... 19 III. Transpunerea acquis ului comunitar n Romnia..................20 1. Liberalizarea miscarilor de capital............................................ 21 a) Armonizarea legislatiei.......................................................... 21 b) Capacitatea administrativa ..................................................... 22 3.Sistemul de plati....................................................................... 22 a) Armonizarea legislatiei......................................................... 22 b) Capacitatea administrativa ..................................................... 23 3. Stimularea investitiilor straine directe ....................................... 23 a) Armonizare legislativa .......................................................... 23 b) Capacitatea administrativa ..................................................... 24 4. Prevenirea si combaterea spalarii banilor ................................... 24 a) Armonizarea legislatiei.......................................................... 24 b) Capacitatea administrativa ..................................................... 24 5. Pietele de capital...................................................................... 25 a) Armonizarea legislatiei.......................................................... 25 b) Capacitatea administrativa ..................................................... 25 6. Circulatia terenurilor ................................................................ 25 a) Armonizarea legislatiei.......................................................... 25 b) Capacitatea administrativa ..................................................... 26 7

7. Actiunea nominativa de control a statului.................................. 27 Anexa Lista legislatiei comunitare relevante n materia liberei circulatii a capitalurilor...................................................................................30

I. Introducere
Libera circulatie a capitalurilor si propune sa nlature restrictiile care exista n legatura cu circulatia capitalurilor ntre tarile membre, sa contribuie la desavrsirea Pietei unice europene nlesnind celelalte libertati (libera circulatie a marfurilor, a persoanelor si a serviciilor) si sa favorizeze progresul economic prin alocarea optima a capitalului. Ea permite crearea unui spatiu financiar de dimensiuni internationale si contribuie la realizarea obiectivelor politicii economice si monetare a Uniunii Europene. Libera circulatie a capitalurilor deschide calea unei concurente directe ntre fiscalitatea statelor membre. Baza juridica este data de articolele 56-60 (ex-73 B - 73 G) din Tratatul de la Roma (CEE), care opereaza o distinctie ntre platile curente si circulatia capitalurilor, inspirndu-se din acordurile de la Bretton Woods care au dus la crearea Fondului Monetar International n 1944. Initial, Tratatul de la Roma nu prevedea nici o obligatie formala n ceea ce priveste liberalizarea circulatiei capitalurilor, aceasta trebuia sa intervina progresiv n masura necesara unei bune functionari a Pietei comune (articolul 67- astazi abrogat). Primele directive n materie (din 1960 si 1962) nu reuseau dect o liberalizare incompleta, nsotita de numeroase clauze de exceptare. n urma unei comunicari a Comisiei din 1986 (COM(86) 292 final din 23.05.1986) este adoptata directiva 86/566/CEE care prevede o liberalizare completa a circulatiei capitalurilor direct necesare pentru interconexiunea pietelor financiare nationale, ramn, totusi, multe operatiuni exceptate de la aceasta liberalizare. Actul Unic a determinat adoptarea pe 24 iunie 1988 a Directivei 88/361/CEE care prevede o liberalizare completa a circulatiei capitalurilor ncepnd cu 1 iulie 1990, att n ceea ce priveste tarile membre ale UE, ct si n ceea ce priveste tarile terte. Un regim tranzitoriu a fost prevazut pentru Spania, Portugalia, Grecia si Irlanda care puteau sa mentina restrictii pna la 31 decembrie 1992.

Tratatul nu defineste libera circulatie a capitalurilor; ca si n cazul liberei circulatii a serviciilor jurisprudenta CJCE ofera cteva criterii de identificare. Curtea de la Luxembourg considera ca circulatia capitalurilor desemneaza acele operatiuni financiare care vizeaza n mod esential plasarea sau investirea sumelor n cauza si nu remuneratia pentru o prestatie, n timp ce platile sunt acele transferuri de devize care constituie o contrapartida n cadrul unei tranzactii adiacente. Cu alte cuvinte, circulatia capitalurilor reprezinta o tranzactie cu caracter autonom si nu o operatiune ce ar rezulta din alta, n timp ce procedura platilor implica un transfer de valori efectuat ca urmare a unei tranzactii principale. Anexa I a directivei de liberalizare din 1988 (Directiva Consiliului 361 din 24 iunie 1988 pentru aplicarea Articolului 67 din Tratatul CEE) cuprinde si un nomenclator, cu valoare indicativa n opinia CJCE, ce completeaza aceasta definitie. Circulatia capitalurilor este numai acea deplasare a lor realizata ca operatiune financiara distincta si legata n mod esential de investirea fondurilor respective; ea nu reprezinta o remunerare pentru un serviciu. CJCE a precizat chiar mai mult: transferul fizic de bancnote nu poate fi considerat drept o deplasare de capital atunci cnd el corespunde unei obligatii de plata rezultnd dintr-o tranzactie implicnd circulatia marfurilor si a serviciilor, iar transferurile n legatura cu turismul ori cu calatoriile n scopuri de comert, educatie sau tratament medical constituie plati si nu o deplasare a capitalului, chiar daca ele sunt efectuate prin intermediul transferului fizic de bancnote.

Beneficiarii liberei circulatii a capitalurilor

Beneficiarii acestei libertati sunt cetatenii statelor membre ale UE (n conformitate cu articolul 12 al Tratatului de la Roma care interzice orice discriminare fondata pe cetatenie), precum si cetatenii apartinnd unor terte state care au resedinta pe teritoriul unui stat membru al UE n conformitate cu directiva de liberalizare din 1988 (Directiva 361 din 24 iunie 1988), de vreme ce directiva de liberalizare din 1988 extinde cmpul de aplicare a articolului 56 din Tratatul de la Roma (CEE). Stabilirea criteriilor dupa care se acorda dreptul la resedinta persoanelor fizice sau juridice revine legislatiei proprii fiecarui stat membru al UE.

10

II. Acquis-ul comunitar n domeniul liberei circulatii a capitalurilor

1. Platile curente
Distinctia dintre plati curente si circulatia capitalurilor este dificil de realizat. Astfel, platile primelor de asigurare pentru pagube materiale sau pentru asigurarea de raspundere civila sunt plati curente, n timp ce plata primelor pentru asigurarea de viata reprezinta o miscare de capital. n categoria plati sunt incluse platile aferente schimbului de marfuri, de servicii si de capitaluri (de exemplu, cele provenind din repartizarea profitului ori plata dobnzilor). Dupa expirarea perioadei de tranzitie prevazuta de Directiva 88/361/CEE, platile curente au devenit libere. O efectiva liberalizare a circulatiei marfurilor si serviciilor nu se putea realiza dect prin reglementarea acestor operatiuni. Tratatul de la Maastricht consfinteste liberalizarea realizata prin faptul ca articolul 56 (ex-73B 2) al Tratatului de la Roma (CEE) dispune de acum nainte ca restrictiile impuse platilor dintre statele membre sunt interzise, ca si acelea dintre statele membre si statele terte. Sunt, de asemenea, libere de orice restrictii platile curente dintre statele semnatare ale Tratatului privind spatiul economic european.

2. Miscarile de capitaluri
a) Raporturile dintre libera circulatie a capitalurilor si libertatile de stabilire si de prestare a serviciilor Exista modalitati de exercitare a libertatilor fundamentale (de exemplu, libera circulatie a marfurilor si a serviciilor) care presupun o liberalizare prealabila a miscarilor de capital. Este cazul libertatii de stabilire care postuleaza dreptul unui investitor comunitar de a avea participatii ntr-o societate stabilita ntr-un alt stat membru sau de a crea o filiala. Este, de asemenea, cazul liberei prestatii a serviciilor n cazul sectoarelor sensibile, bancar si al asigurarilor, care presupune o liberalizare a capitalurilor pe termen scurt (hot money) si transferuri pentru executarea contractelor de asigurare.

11

b) Regimul juridic al miscarilor de capitaluri Pentru liberalizarea progresiva a circulatiei capitalurilor dintre statele membre au fost necesare trei directive. Prima este cea din 11 martie 1960 (JOCE, L43, 12 aprilie 1960), usor modificata n 1962 (Directiva din 18 decembrie 1962, JOCE, L.49, 22 ianuarie 1963). Ea clasifica aceste miscari de capitaluri ntr-o anexa, prevaznd patru grade diferite de liberalizare. Astfel, liberalizarea era neconditionata pentru investitiile directe legate de libertatea de stabilire. n cursul anilor 1970 si la nceputul anilor 1980, cnd statele membre reactionau diferit la socul petrolier si la alte probleme, importantele miscari transfrontaliere de capital s-au dovedit din ce n ce mai mult capabile sa ameninte echilibrul intern al economiilor. Totusi, tentativele de a stapni fluxurile transfrontaliere de capital s-au dovedit nu numai total ineficiente, dar si din ce n ce mai contraproductive. Odata aceste dezechilibre corectate, liberalizarea tuturor miscarilor de capital pe termen lung si mediu, n 1986 si, n sfrsit, liberalizarea ntregii circulatii a capitalurilor pe termen scurt, n 1988, s-au soldat cu rezultate extrem de pozitive. Nu numai ca aceasta deschidere nu a generat nici un dezechilibru major pentru tarile respective dar, dupa liberalizare, tarile care au luat masurile n cauza au nregistrat, n general, o mai buna intrare a capitalurilor lor, pietele de capital internationale ne-ezitnd sa intre n angajamente pe pietele din aceste tari; cu alte cuvinte, n Uniunea Europeana repartitia capitalurilor a cunoscut o crestere globala a eficacitatii. A doua directiva importanta este cea din 17 noiembrie 1986 (Directiva 86/566, JOCE, L332, 26 noiembrie 1986). Aceasta liberaliza creditele pe termen lung legate de operatiunile cu titluri care nu erau negociate la bursa. Veritabila liberalizare a intervenit nsa abia o data cu adoptarea celei de-a treia directive, din 24 iunie 1988, care liberaliza mai ales miscarile pe termen scurt (Directiva 88/361, JOCE, L.178, 8 iulie 1985). Ea prevedea liberalizarea circulatiei capitalurilor ntre statele membre, ceea ce implica suprimarea tuturor autorizatiilor de transfer, chiar si a celor care se 12

acordau n mod automat. Astfel, s-a ajuns la o unitate a pietelor de schimb: miscarile de capitaluri trebuie sa fie posibile n aceleasi conditii ca acelea ale platilor curente. Directiva din 24 iunie 1988 lasa statelor membre libertatea de a lua masuri de reglementare a lichiditatii bancare, chiar daca ele puteau avea consecinte asupra operatiunilor de capitaluri efectuate de institutiile de credit cu nerezidenti. Directiva mai permitea masuri de control administrativ, mai ales pentru a se mpiedica fraudele fiscale, sau pentru a se face respectate regulile prudentiale n sistemul bancar, sau n scopuri statistice. n fine, directiva mai continea o clauza de salvgardare specifica, n cazul circulatiei n cadrul Comunitatii Europene sau n cadrul raporturilor cu tarile terte a capitalurilor pe termen scurt de o amploare foarte mare, implicnd puternice tensiuni si perturbari pe pietele de schimb. Atunci cnd perturbarile afecteaza un singur stat masurile de salvgardare trebuie adoptate de catre Comisie, n afara cazurilor de urgenta. n schimb, este prevazuta o simpla consultare atunci cnd perturbarile si au originea n raporturile cu statele terti afecteaza unul sau mai multe state membre sau relatiile de schimb n interiorul Comunitatii Europene sau cele dintre aceasta si statele terte. Datorita reticentelor mai multor state membre, directiva a prevazut ca statele membre trebuie sa ncerce sa atinga n raporturile cu statele terte acelasi grad de liberalizare care exista si ntre ele. Tratatul de la Maastricht, fara a abroga directiva din 1988, a accentuat liberalizarea miscarilor de capitaluri. Dispozitiile tratatului au devenit de aplicare directa. Principiul stabilit de tratat era acela al liberalizarii totale ntre statele membre, dar si fata de statele terte (art.56, ex-73B, Tratatul de la Roma-CEE). Totusi, fata de aceste state, regulile nationale referitoare la investitiile directe, inclusiv investitiile imobiliare, autorizarea, prestarea de servicii financiare sau admiterea de titluri pe pietele financiare, n vigoare la 1 ianuarie 1993, puteau sa se aplice n continuare n asteptarea directivelor prevazute la articolul 57 (ex-73C) al Tratatului de la Roma. Consiliul, statund cu majoritate calificata la 13

propunerea Comisiei, poate adopta masuri referitoare la miscarile de capitaluri avnd destinatia sau provenind din tarile terte atunci cnd implica investitiile directe, inclusiv investitiile imobiliare, autorizarea, prestarea de servicii financiare sau admiterea de titluri pe pietele financiare. Dar, n cazul n care masurile pe care el urmeaza sa le ia n aceleasi domenii sunt de o natura prea restrictiva, adica un pas napoi n dreptul comunitar n ceea ce priveste liberalizarea deplasarilor de capitaluri cu destinatia sau provenind din tari terte, este necesara unanimitatea (art.57 alin.2 ). Atunci cnd n cauza sunt deplasari ale capitalurilor provenind sau avnd ca destinatie tarile terte, indiferent de domeniul capitalurilor (textul nu face distinctie) si daca n circumstante exceptionale aceste deplasari de capitaluri cauzeaza sau ameninta sa cauzeze grave dificultati functionarii Uniunii Economice si Monetare, Consiliul, statund cu majoritate calificata n urma propunerii Comisiei si consultarii Bancii Centrale Europene, poate sa utilizeze clauza de salvgardare stabilita la articolul 59 din Tratatul de la Roma (CEE), lund masuri n consecinta pentru o perioada ce nu poate depasi sase luni, n masura n care ele ar fi necesare. n cazurile prevazute la art.301 din Tratatul de la Roma (CEE) (actiunile Comunitatii privind ntreruperea sau reducerea, totala sau partiala, a relatiilor comerciale cu una sau mai multe tari terte, cu luarea masurilor urgente de catre Consiliu) daca o actiune a Comunitatii este considerata necesara, Consiliul va putea lua masuri urgente de natura celor permise de articolul 301 (CEE) n privinta tarilor terte n cauza cu privire la miscarile de capitaluri si plati. Masuri asemanatoare pot fi luate si n mod unilateral, de un stat membru, pentru ratiuni politice grave si pentru motive de urgenta, att timp ct Consiliul nu a luat el masurile necesare si fara a fi afectate dispozitiile art.297 din Tratatul de la Roma (CEE) obligatia de consultare n cazuri deosebite. Consiliul are competenta de a decide daca acel stat membru trebuie sa modifice sau sa anuleze acele masuri (art.60, ex-art.73 G).

14

c)Efectul direct al dispozitiilor comunitare referitoare la capitaluri Curtea a fost chemata sa se pronunte cu privire la efectul direct al dispozitiilor comunitare referitoare la capitaluri. n afara de cazul Casati (CJCE, 11 noiembrie 1981, aff.203-80), n care Curtea a recunoscut doar un efect direct limitat articolului 67 din Tratatul CEE (azi abrogat), ea s-a mai pronuntat si asupra efectului direct al articolelor 56, 57 si 58 (foste 73B, 73C si 73D) din Tratatul CEE n hotarrea Sanz de Lera - Diaz Jimenez Kapanoglu (CJCE, 14.12.1995, aff. C-163/94, C-165/94 si C-250/94) reliefnd ca textul articolului 73B, paragraful 1 al tratatului enunta o interdictie clara si neconditionala care nu necesita nici o alta masura de punere n aplicare si ca dispozitiile articolului 73B, paragraful 1 coroborat cu articolele 73 C si 73 D paragraful 1 punctul b, pot fi invocate n fata judecatorului national si pot antrena inaplicabilitatea regulilor nationale contrare. d) Libera circulatie a capitalurilor si fiscalitatea Articolul 58 (ex-73 D) paragraful 1 punctul a din Tratatul de la Roma (CEE) al dispune ca statele membre pot sa aplice dispozitiile pertinente ale legislatiei lor fiscale care stabilesc distinctia ntre contribuabilii care nu se gasesc n aceeasi situatie n ceea ce priveste resedinta lor sau locul unde sunt investite capitalurile lor. Punctul b al aceluiasi articol prevede controale n cadrul luptei mpotriva fraudei sau n scopuri statistice. Paragraful 3 al acestui articol precizeaza ca masurile n cauza nu trebuie sa constituie nici un mijloc de discriminare arbitrara, nici o restrictie deghizata la libera circulatie a capitalurilor si a platilor. Declaratiile statistice au totusi rolul de a descuraja aceasta libera circulatie. Cum fiscalitatea indirecta nu este armonizata, dispozitiile pertinente ale fiscalitatii directe pot sa ia n considerare n mod legal rezidenta contribuabilului si sa se aplice si asupra veniturilor realizate n strainatate fara a se putea vorbi de o discriminare arbitrara. Dar aceste dispozitii pertinente ar putea sa conduca la instituirea unei discriminari la adresa activitatii anumitor prestatori de servicii prezenti n cadrul operatiunilor de capital. Un exemplu ilustrativ este cel al sectorului asigurarilor de viata, care a dat nastere unor situatii contencioase. Astfel, n cazul

15

Bachman (CJCE, 28 ianuarie 1992, aff. C.204-90) era vorba de fiscalitatea directa belgiana care permitea deducerea initiala a primelor de catre cel ce subscria o asigurare n schimbul capitalurilor varsate la finalul contractului. Avantajele acestui sistem (ale deducerii initiale a primelor) erau rezervate doar contractelor ncheiate cu societatile stabilite n Belgia. Curtea a admis ca aceste avantaje nu trebuie neaparat sa fie extinse si la alte companii de asigurari stabilite n alte state: sistemul belgian se sprijinea pe sacrificiul initial al fiscului, ceea ce presupunea necesitatea ca el sa aiba certitudinea ca va putea taxa capitalurile varsate la finalul contractului. Or, daca se tine cont de imposibilitatea de a controla societatile care nu erau stabilite n Belgia, sistemul nu putea fi extins la aceste societati. Curtea a legitimat astfel coerenta regimului fiscal belgian. Restrictiile care exista pe pietele financiare au cauze diverse: interventiile publice n jocul liber al pietelor, reglementarile restrictive sau discriminatorii privind plasamentele, insuficienta difuzare a informatiilor privind sectorul economiilor populatiei. Dar, n afara de aceste obstacole, factorul fiscal produce un efect att de grav, nct el singur ar fi de ajuns sa mpiedice liberalizarea acestor piete. Incidenta este tripla: 1) produce efect n ceea ce priveste locul plasamentului efectuat de investitor 2) dirijeaza investitorul catre anumite tipuri de plasament (valori cu venituri fixe sau variabile, etc.), ceea ce corespunde unei veritabile optiuni economice 3) influenteaza modul de plasare (direct sau prin intermediar) Pentru a se realiza aceste efecte este suficient ca anumite valori mobiliare sa fie nsotite de sarcini sau avantaje fiscale sau ca veniturile pe care ele le produc sa fie dublu impozitate. Pentru a raspunde acestei provocari, Comisia a prezentat Consiliului nca din 1967 doua programe de actiune, unul care privea armonizarea globala a regimurilor valorilor mobiliare, altul care viza n special armonizarea 16

impozitelor directe. Avnd n vedere ca nu s-au produs rezultate concrete, Comisia si-a rennoit demersurile n 1969, prezentnd Consiliului doua memorandumuri: primul asupra necesitatii si a modalitatilor de actiune n domeniul liberei circulatii a capitalurilor, al doilea asupra masurilor de armonizare n materie de impozite directe pentru a se facilita dezvoltarea si ntrepatrunderea pietelor de capital. n cazul impozitelor indirecte, armonizarea s-a tradus printr-o succesiune de directive care dovedesc dificultatile ntlnite n acest domeniu: directivele din 17 iulie 1969 (Directiva 69/335, JOCE, L 245, 3 octombrie 1969), si cele din 1973, 1974 si 1985. Chiar daca acest dispozitiv normativ prezinta nca lacune, constituie, totusi, o etapa semnificativa pe drumul ridicarii obstacolelor fiscale care frneaza investitiile productive. Solutiile care se degaja astazi sunt: 1) Suprimarea taxei de timbru pe care o percepeau anumite state cu ocazia emiterii sau circulatiei titlurilor straine pe teritoriul lor. 2) Armonizarea legislatiilor nationale viznd taxa perceputa cu ocazia constituirii societatilor de capitaluri sau efectuarii operatiunilor asimilate. Aceasta armonizare poarta asupra definitiei societatilor de capitaluri, asupra determinarii bazei impozabile, asupra eventualelor reduceri sau exonerari sau asupra desemnarii statului competent sa perceapa impozitul. Spre deosebire de impozitele indirecte, n domeniul impozitelor directe reglementarea este mai putin semnificativa. Astfel, n 1990 au fost adoptate doua directive si o conventie. Directiva 90/435/CEE se refera la abolirea dublei impuneri a profitului distribuit ntre societatilemama aflate n unul din statele membre si filialele acestora aflate ntr-un alt stat membru, Directiva 90/434/CEE reduce sarcina fiscala ce poate mpiedica reorganizarea societatilor, iar Conventia (90/436/CEE), bazata pe Articolul 239 al Tratatului introduce o procedura arbitrara de evitare a dublei impuneri privind ajustarea profitului dintre ntreprinderi asociate aflate n state membre diferite.

17

e) Ratiunile de interes general Prin hotarrea Trummer si Mayer, Curtea de la Luxembourg pare sa fi admis ideea unei noi exceptii de la principiul liberalizarii absolute, neexcluznd posibilitatea pentru un stat membru de a justifica o masura cu efect restrictiv pentru ratiuni de interes general. Mai mult, desi n hotarrea sa Konle Curtea a amintit ca o derogare de la principiul stipulat de articolul 56 din Tratatul CEE (asa cum apare el dupa Tratatul de la Maastricht) nu poate fi justificata dect de un motiv admis de tratat, ea precizeaza ca o restrictie la libera circulatie a capitalurilor nu poate fi considerata ca fiind compatibila cu articolul 56 dect sub anumite conditii, cum ar fi aceea conform careia restrictia nu poate fi aplicata de o maniera discriminatorie. Curtea transpune, deci, n materia liberei circulatii a capitalurilor principiile elaborate pentru celelalte libertati de circulatie, n virtutea carora masurile restrictive aplicate acestor libertati pot fi justificate pentru masuri de interes general proprii pentru realizarea obiectivului pe care ele le urmaresc, ele putnd fi aplicate numai de o maniera nediscriminatorie. n concluzie, se poate spune ca actiunea legislativa comunitara n materia liberei circulatii a capitalurilor se bazeaza pe urmatoarele principii generale:
q

eliminarea efectiva a controlului circulatiei capitalurilor si a platilor se refera nu numai la restrictiile respective n materie de schimb valutar, dar si la reglementarile administrative de orice natura, care genereaza o discriminare efectiva, bazata pe originea sau destinatia capitalului; instaurarea acestei libertati are ca efect excluderea nu numai a oricarei interdictii generale, dar si a oricarei proceduri explicite sau implicite de autorizare.

Ramn, totusi, cteva exceptii generale la aceasta libertate. Ele se refera n special la politicile nationale de securitate si ordine publica, dar nu se extind la aspectele mai generale ale politicii economice, cum ar fi politica monetara nationala sau cea a ratei dobnzii.

18

Experienta Uniunii Europene trebuie vazuta n lumina schimbarilor care apar pe scena financiara internationala. n cursul ultimilor 20 de ani, circulatia capitalurilor a cunoscut o dezvoltare extraordinara, costurile tranzactiilor s-au micsorat, iar atragerea capitalurilor face obiectul unei concurente internationale din ce n ce mai intense. De atunci, masurile de liberalizare au devenit si mai indispensabile pentru a se atrage capitalul strain, pentru a se asigura integrarea n economia internationala si a se promova dezvoltarea unui sector financiar concurential. Este vorba de experienta evidenta facuta de un numar de terte tari care au liberalizat circulatia capitalului la sfrsitul anilor 1980 si nceputul anilor 1990. f) Libera circulatie a capitalurilor si prevenirea spalarii banilor n acest domeniu exista doua directive foarte importante: Directiva 301 din 10 iunie 1991 si Directiva 97 din 4 decembrie 2001. Directiva din 1991 si propune sa combata operatiunile de spalare a banilor n special prin instituirea unei obligatii la adresa bancilor care trebuie sa verifice identitatea clientilor care efectueaza operatiuni cu sume ce depasesc anumite plafoane valorice. De asemenea, statele membre au obligatia de a efectua inspectii si controale pentru a se asigura ca bancile si dau tot concursul la aplicarea acestor dispozitii. Este instituit un comitet de contact sub egida Comisiei. Directiva din 2001, care reprezinta o completare a aceleia din 1991 da o definitie a notiunii de spalare a banilor. Se detaliaza obligatia statelor membre care trebuie sa se asigure ca institutiile si persoanele la care se refera directiva (n special institutiile financiare si de credit) si identifica clientii pentru care presteaza unele servicii, cum ar fi constituirea unui depozit sau deschiderea unui cont. De asemenea, pentru sumele implicate ce depasesc plafonul de 15 000 de euro aceasta identificare este obligatorie pentru toate operatiunile.

19

III. Transpunerea acquis ului comunitar n Romnia

Transpunerea acquis-ului comunitar n tara noastra presupune nu numai armonizarea legislativa, ci mai ales un nivel adecvat al capacitatii administrative de punere n aplicare a acestei legislatii. Stabilirea parcursului si a unei date precise de aderare depind n mod decisiv de progresele pe care Romnia le va nregistra n procesul intern de pregatire a aderarii. Coordonarea eforturilor interne pentru preluarea si transpunerea acquis-ului comunitar si pregatirea negocierilor s-a realizat prin stabilirea unei comunicari continue ntre institutiile comunitare si administratia nationala, prin organizarea si prelucrarea informatiilor relevante si furnizarea coordonata a acestora catre institutiile implicate. Prin crearea Ministerului Integrarii Europene, n ianuarie 2001, ca institutie coordonatoare a pregatirii aderarii Romniei la Uniunea Europeana, Guvernul Romniei a consolidat baza institutionala necesara pentru conducerea, accelerarea si desfasurarea eficienta a procesului de aderare. Prin articolul 74 din Acordul european instituind o asociere ntre Romnia si Comunitatile Europene tara noastra si asuma obligatia de a stabili si mbunatati cadrul legal care favorizeaza si protejeaza investitiile. n Raportul Comisiei privind progresele Romniei pe anul 1998 era salutata convertibilitatea totala a leului pentru operatiunile curente care satisfacea obligatiile impuse de articolul VIII din statutul FMI. In 2000, Raportul Comisiei privind progresele Romniei semnala ca un element pozitiv instituirea Oficiului National pentru Prevenirea Spalarii Banilor. n schimb, Raportul Comisiei pe 2001 semnala faptul ca legislatia romneasca n domeniul circulatiei capitalurilor este ambigua n ceea ce priveste regimul autorizarilor, iar n ceea ce priveste sistemele de plati nu s-a nregistrat nici un progres. De asemenea, se mai mentiona si ca n Constitutia Romniei se interzice achizitionarea de imobile (este vorba de terenuri) de catre societatile straine. Recentele propuneri de modificare a Constitutiei includ si prevederi referitoare la faptul ca persoanele fizice si juridice din Uniunea Europeana vor putea achizitiona terenuri n Romnia. De asemenea, Raportul Comisiei privind progresele Romniei 20

pe anul 2001 saluta adoptarea legii privind investitiile straine, care garanteaza stabilitatea si coerenta cadrului juridic pentru investitiile straine directe si aplicarea conventiilor internationale n aceasta materie. Negocierile de aderare aferente Capitolului 4 Libera circulatie a capitalurilor au fost deschise n cadrul Conferintei de Aderare din luna iunie 2001. La data de 21 noiembrie 2001, Romnia a elaborat Documentul de pozitie complementar I. Prin Documentul de pozitie complementar II, transmis la UE n data de 11 aprilie 2002, Romnia si rennoieste angajamentele asumate si asigura ca legislatia nationala va fi armonizata cu acquis-ul comunitar, rezervndu-si dreptul ca pe parcurs sa actualizeze continutul acestuia n functie de progresele legislative si institutionale realizate.

1. Liberalizarea miscarilor de capital

a) Armonizarea legislatiei n domeniul liberalizarii miscarilor de capital, prevederile Regulamentului nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificarile ulterioare au fost armonizate cu cele ale Directivei 88/361/CEE n ceea ce priveste terminologia, definitiile si nomenclatorul operatiunilor de capital prin Circulara BNR nr. 26/2001 (n conformitate cu angajamentele asumate prin documentul de pozitie complementar). n mod concret, au fost liberalizate operatiunile de capital programate pentru anii 2001-2002, respectiv: admiterea valorilor mobiliare si a unitatilor organismelor de plasament colectiv romnesti pe o piata de capital straina; creditele comerciale pe termen mediu si lung acordate de rezidenti nerezidentilor; garantiile acordate de nerezidenti rezidentilor; transferurile aferente derularii contractelor de asigurare; transferurile de capital cu caracter personal reprezentnd mprumuturi pe termen scurt, acordate de nerezidenti rezidentilor;

21

transferurile de capital cu caracter personal reprezentnd cadouri, donatii, dote, mosteniri si legate, transferuri de active ale emigrantilor; importurile si exporturile fizice de active financiare - valori mobiliare si alte titluri negociabile si instrumente de plata, mai putin cele sub forma de numerar (angajamente asumate prin documentul de pozitie si documentul de pozitie complementar).

Cadrul de reglementare necesar realizarii liberalizarii graduale a celorlalte operatiuni de capital autorizabile a fost creat, liberalizarea totala a operatiunilor de capital urmnd a fi realizata cel trziu pna la data aderarii (n conformitate cu angajamentele asumate prin documentul de pozitie). b) Capacitatea administrativa n acest domeniu, institutia responsabila este Banca Nationala a Romniei care, n vederea mbunatatirii cadrului legal n domeniul liberalizarii miscarilor de capital a beneficiat de asistenta tehnica si a colaborat cu o serie de banci centrale ale statelor membre ale UE (Banca Frantei, Banca Olandei, Banca Italiei).

2. Sistemul de plati
a) Armonizarea legislatiei n ceea ce priveste sistemul de plati, n luna ianuarie a anului 2002, BNR a emis Regulamentul nr.1 privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare, prin care se stabilesc principiile si modul de desfasurare a procesarii si decontarii pe baza bruta n decursul unei zile bancare a platilor de mare valoare ntre participanti. Aceste operatiuni vor fi realizate prin intermediul sistemului de transfer de fonduri de mare valoare administrat de Societatea Nationala de Transfer si Decontare a Fondurilor - TransFonD S.A., n calitate de agent al BNR si constituie o faza premergatoare introducerii sistemului electronic de plati. Noul sistem national de plati va fi aliniat n totalitate la exigentele existente n domeniu n UE. Decontarea finala a operatiunilor este realizata n continuare de catre banca centrala. 22

b) Capacitatea administrativa Autoritatea nationala responsabila cu acest domeniu este Banca Nationala a Romniei.

3. Stimularea investitiilor straine directe

a) Armonizare legislativa n vederea stimularii investitiilor straine directe, a fost adoptata Legea nr.332 din 29 iunie 2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ n economie. Acest act normativ vizeaza investitiile directe de peste 1 milion dolari USD, care pot fi efectuate n toate domeniile de activitate, cu exceptia sectoarelor financiar, bancar, de asigurari-reasigurari, precum si a celor reglementate de legi speciale, cu respectarea urmatoarelor conditii: sa nu ncalce normele de protectie a mediului nconjurator; sa nu aduca atingere intereselor de securitate si aparare nationala ale Romniei; sa nu dauneze ordinii, sanatatii sau moralei publice.

Prin aceasta lege s-a instituit un cadru juridic stabil, echilibrat, nediscriminatoriu, nebirocratic si eficient, care asigura: stimularea investitorilor romni si atragerea investitorilor straini; garantarea stabilitatii si coerentei cadrului legislativ privind investitiile directe; aplicarea uniforma a legislatiei economice n favoarea mediului de afaceri si garantarea investitiei; aplicarea efectiva a conventiilor internationale n materie de investitii straine, la care Romnia este parte.

De asemenea, prin Legea nr.390 din 13 iunie 2002 a fost nfiintata Agentia Romna pentru Investitii Straine, ca unica institutie de informare si promovare a investitiilor straine directe n Romnia.

23

b) Capacitatea administrativa Autoritatii Romne pentru Investitii Straine i revine sarcina de a raspunde de aplicarea politicii Guvernului pentru promovarea si atragerea investitiilor straine directe. Astfel, ea coordoneaza elaborarea acestor strategii si programe, colabornd cu ministerele si autoritatile publice locale. Ea vegheaza la respectarea regulilor privind investitiile straine si acorda, la cerere, asistenta de specialitate investitorilor straini.

4. Prevenirea si combaterea spalarii banilor

a) Armonizarea legislatiei n scopul asigurarii unei transpuneri depline n legislatia interna a acquisului comunitar n domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor, respectiv prevederile Directivei 91/308/CEE n forma amendata, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) a elaborat un proiect de amendare a Legii nr.21/1999 privind prevenirea si combaterea spalarii banilor, care se afla n procedura de aprobare parlamentara. Modificarile aduse Legii nr.21/1999 au avut n vedere: eliminarea listei infractiunilor generatoare de bani murdari si introducerea conceptului de infractiuni grave, ca baza a infractiunii de spalare a banilor, n conformitate cu recomandarile GAFI; aplicarea obligatiilor de identificare din momentul intrarii n relatii de afaceri cu un client, conform art. 3 al Directivei, Recomandarii nr. 10 a GAFI; mentionarea expresa a neopozabilitatii secretului profesional si bancar fata de ONPCSB.

b) Capacitatea administrativa Institutia responsabila cu gestionarea acestui domeniu este Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) care a fost nfiintat prin Legea nr 21 din18 ianuarie 1999 si ale carui atributii au fost detaliate n Regulamentul din 16 mai 2002 de organizare si functionare, publicat n M.Of. nr. 382/05.06.2002. Oficiul are ca obiect 24

de activitate prevenirea si combaterea spalarii banilor si primeste, analizeaza, prelucreaza informatii si sesizeaza autoritatile abilitate prin lege.

5. Pietele de capital
a) Armonizarea legislatiei n ceea ce priveste pietele de capital, n perioada august octombrie 2001, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a derulat un proces de revizuire legislativa, proces care s-a concretizat prin elaborarea a doua proiecte de acte normative privind circulatia capitalurilor, adoptate n data de 13 martie 2002 si intrate n vigoare odata cu publicarea lor n Monitorul Oficial, respectiv: OUG nr. 26 din 13 martie 2002 privind organismele de plasament colectiv n valori mobiliare, aprobata prin Legea nr.513 din 12 iulie 2002. OUG nr. 28 din 13 martie 2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, aprobata prin Legea nr.525 din 17 iulie 2002. Prin aceste ordonante de urgenta, CNVM si-a propus sa actualizeze legislatia existenta, prin prisma armonizarii cu normele UE precum si o reformare si evolutie a conceptiei prezente asupra pietei de capital si institutiilor acesteia.

b) Capacitatea administrativa n ceea ce priveste capacitatea administrativa, institutia desemnata sa se ocupe de acest sector este CNVM care dispune acum de un sediu nou, corespunzator desfasurarii activitatii sale.

6. Circulatia terenurilor
a) Armonizarea legislatiei ntarirea cadrului legislativ n domeniul cadastrului, geodeziei si cartografiei a fost continuata, prin adoptarea urmatoarelor acte legislative:

25

HG nr. 1172/21.11.2001 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea n posesie a proprietarilor; Norme tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin OMAP nr. 534/01.11.2001; Regulament privind continutul documentatiilor referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol, necesare amplasarii obiectivelor de investitii, si a Regulamentului privind continutul documentatiei pentru schimbarea categoriilor de folosinta a terenurilor agricole - aprobat prin Ordinul comun al MAP si MAAP nr. 5120/441/2001; Normele metodologice privind procedurile de avizare, contractare, plata si desemnarea persoanelor fizice si juridice autorizate sa execute documentatii tehnice necesare realizarii cartii funciare si publicitatii imobiliare - aprobate prin OMAP nr. 61/7.03.2002.

Totodata, au fost luate masuri de accelerare a implementarii proiectului cadastrului general si publicitatii imobiliare. n anul 2002, a nceput implementarea sistemului informatic al cadastrului general si publicitatii imobiliare, demarndu-se totodata lucrari de introducere a cadastrului general n teritorii din judetele Dmbovita si Prahova si lucrari de fotogrammetrie n teritorii din alte 13 judete. Toate aceste lucrari vor oferi date pentru viitorul sistem informatic al cadastrului general si publicitatii imobiliare. b) Capacitatea administrativa ncepnd cu a doua jumatate a anului 2001, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie a preluat organizarea si coordonarea executarii masuratorilor pentru punerea n posesie a titularilor prevazuti de Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997. 26

7. Actiunea nominativa de control a statului

Romnia analizeaza n mod temeinic, pna la sfrsitul anului 2002, societatile la care statul detine n prezent actiunea nominativa de control. n situatia n care mentinerea acestei actiuni nominative de control nu se justifica din punct de vedere strict al restrictiilor permise de Comunicarea Comisiei C220/97, acestea vor fi transformate n actiuni comune, pna la sfrsitul semestrului I al anului 2003. n eventualitatea utilizarii actiunii nominative de control la societati declarate de interes strategic prin hotarre de Guvern, Romnia va avea n vedere strict prevederile Comunicarii Comisiei C220/97 referitoare la conditiile n care UE accepta ca unul din statele membre poate impune restrictii discriminatorii investitorilor din tarile membre UE. Prioritatile pe termen scurt se concentreaza asupra continuarii armonizarii legislative si transpunerii acquis-ului comunitar n reglementarile BNR, prin: Alinierea legislatiei romnesti (Regulamentul nr. 6/1996 al BNR privind principiile si organizarea platilor cu carduri) la prevederile Recomandarii Comisiei Europene 97/489/CE privind tranzactiile prin intermediul instrumentelor de plata electronica si, n special, relatia dintre emitent si detinator (semestrul I 2002 - angajament asumat prin document de pozitie); Liberalizarea miscarilor de capital programate pentru anul 2003; Completarea/modificarea legislatiei privind falimentul cu prevederi care sa asigure transpunerea n legislatia nationala a dispozitiilor art. 3, 4, 6, 8 si 9 ale Directivei 98/26/CE (semestrul I 2003 - angajament asumat prin document de pozitie); Adoptarea unui Regulament care sa cuprinda prevederi referitoare la principiile de organizare si functionare a sistemelor de plati, precum si supravegherea sistemelor de plati de interes national, conform prevederilor Directivei 98/26/CE privind finalitatea decontarii n sistemele de plati si valori mobiliare (semestrul I 2003 - angajament asumat prin document de pozitie);

27

Avizarea de catre BNR a procedurilor de lucru elaborate de sistemele de transfer de fonduri autorizate; prin noile norme care vor fi emise de BNR vor fi stabilite cerintele pentru sistemele de transfer de fonduri existente, care sa asigure implementarea prevederilor Directivei 98/26/CE (semestrul II 2003 - angajament asumat prin document de pozitie); Finalizarea implementarii sistemului electronic de plati (pna la sfrsitul anului 2003 - angajament asumat prin document de pozitie); Promovarea unei legi speciale care sa acorde BNR calitatea de institutie competenta n rezolvarea plngerilor legate de transferurile creditelor transfrontaliere si elaborarea cadrului de reglementare si a procedurilor de aplicare, conform Directivei 97/5/CE privind transferul creditelor transfrontaliere (pna la sfrsitul anului 2003 angajament asumat prin document de pozitie). Implementarea proiectului privind sistemul electronic de plati interbancare, care include: sistemul de decontare bruta n timp real (RTGS), Casa Automata de Compensatie (ACH), sistemul de nregistrare si decontare a titlurilor de stat si sistemul de back-up si recuperare pe cele trei componente, prezentnd caracteristicile cerute de conectarea la sistemul european de plati (TARGET), n caz de dezastru. Primul sistem ce va fi finalizat va fi RTGS si va intra n functiune n prima jumatate a anului 2003;

Dezvoltarea sistemului de plati n domeniul bancar prin: -

n ceea ce priveste pietele de capital, CNVM si-a propus ca prim obiectiv prioritar ntarirea capacitatii administrative prin: Amenajarea si dotarea cu echipamente si birotica a noului sediu al CNVM; Proiectarea si desfasurarea de programe de prezentare a pietei de capital, ca mijloc de finantare.

n domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor, obiectivul principal l constituie continuarea armonizarii cu acquis-ul comunitar prin modificarea Legii nr. 21/1999 astfel: 28

Transpunerea prevederilor Directivei 91/308/CEE pna la sfrsitul lunii iunie 2002, prin adoptarea de catre Parlamentul Romniei a proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 21/1999; Transpunerea prevederilor noii Directive 2001/97/CEE pna la sfrsitul anului 2003.

29

ANEXA Lista legislatiei comunitare relevante n materia liberei circulatii a capitalurilor Legenda: 32002R1221 Codul alocat actului normativ, sub care acesta poate fi cautat n original n limbile oficiale ale UE n bazele de date legislative Celex si Eur-Lex Denumirea actului normativ n limba engleza Denumirea actului normativ n limba romna Publicatia oficiala a UE n care actul normativ a fost publicat initial, si eventualele modificari si completari ale formei initiale Prezentarea pe scurt a continutului actului normativ (rezumatul are valoare strict orientativa)

Regulation/Directive/Decision Regulamentul/Directiva/Decizia Publicatia:

Continut: Xxxxxxxxxx

Key words:

Cuvinte-cheie n limba engleza cu care pot fi operate cercetari tematice n bazele de date legislative Celex si Eur-Lex
Cuvinte-cheie n limba romna cu care pot fi operate cercetari tematice n baza de date legislative a Centrului de Informare al Comisiei Europene la Bucuresti, www.infoeuropa.ro, si a Centrului de Resurse Juridice, www.crj.ro.

Cuvinte cheie:

30

31988L0361 Council Directive 88/361/EEC on the 24 th of June 1988 for the implementation of Article 67 of the Treaty 88/361/CEE: Directiva Consiliului din 24 iunie 1988 pentru aplicarea Articolului 67 din Tratatul CEE Publicatia: OJ L 178 08.07.88 p.5 Amendamente: ncorporata prin: 294A0103(62) . Continut: Directiva din 24 iunie 1988 lasa statelor membre libertatea de a lua masuri de reglementare a lichiditatii bancare, chiar daca aceste masuri pot avea consecinte asupra operatiunilor cu capitaluri efectuate de institutiile de credit cu persoane fizice sau juridice care nu au resedinta ntr-un stat membru al UE. Directiva permite masuri de control administrativ, mai ales pentru mpiedicarea fraudelor fiscale, sau pentru a se face respectate regulile prudentiale n sistemul bancar, ori n scopuri statistice. Ea contine o clauza de salvgardare specifica, n cazul circulatiei n cadrul Comunitatii Europene sau n cadrul raporturilor cu tarile terte a capitalurilor pe termen scurt de o amploare foarte mare, implicnd puternice tensiuni si perturbari pe pietele de schimb. Atunci cnd perturbarile afecteaza un singur stat masurile de salvgardare trebuie adoptate de catre Comisie, n afara cazurilor de urgenta. n schimb, este prevazuta o simpla consultare atunci cnd perturbarile si au originea n raporturile cu statele terte si afecteaza unul sau mai multe state membre sau relatiile de schimb n interiorul Comunitatii Europene sau cele dintre aceasta si statele terte. Datorita reticentelor mai multor state membre, directiva a prevazut ca acestea 31

trebuie sa ncerce sa atinga n raporturile cu statele terte acelasi grad de liberalizare care exista ntre ele. Key words: capital movement; free movement of capital; Economic and Monetary Union. Cuvinte cheie: circulatia capitalului; libera circulatie a capitalului, Uniunea Economica si Monetara. 31989L0117 Counci1 Directive 89/117/EEC on the 13th of February 1989 on the obligations of branches established in a Member State of credit institutions and financial institutions having their head offices outside that Member State regarding the publication of annual accounting documents. Directiva Consiliului 89/117/CEE din 13 februarie 1989 privind obligatiile de publicare a documentelor contabile anuale de catre sucursalele nfiintate n alt stat membru ale institutiilor de credit si institutiilor financiare cu sediul n afara acelui stat membru (prevederile acestei directive vor fi transpuse din momentul aderarii Romniei la Uniunea Europeana). Publicatia: OJ L 044 16.02.1989 p. 40 Amendamente:Continut: Stabileste documentele financiar-contabile pe care sucursalele societatilor nfiintate n alt stat membru au obligatia sa le publice. Key words: publication of accounts; credit institution; financial institution. Cuvinte cheie: publicarea documentelor contabile; institutie de credit; institutie financiara.

31991LO3O8 Council Directive 91/308/EEC on the 10 th of June 1991 on prevention of the use of the financial system for the purpose of money 32

laundering. Directiva 91/308/CEE a Consiliului privind prevenirea folosirii sistemului financiar n scopul spalarii banilor. Publicatia: OJ L 166 28.06.1991 p. 77 Amendamente: 301L0097 (OJ L 344 28.12..2001 p. 76) ncorporata prin: 294A0103(38) (OJ L 001 , 03.01 . 1994 p.206) 294A0103(59) (OJ L 001 , 03.01.1994 p.403) Continut: Directiva si propune sa combata operatiunile de spalare a banilor n special prin instituirea unei obligatii la adresa bancilor de a verifica identitatea clientilor care efectueaza operatiuni cu sume ce depasesc anumite plafoane valorice. De asemenea, statele membre au obligatia de a efectua inspectii si controale pentru a se asigura ca bancile si dau tot concursul la aplicarea acestor dispozitii. Key words: drug traffic; law of banking; financial legislation; recycling of capital; capital transfer Cuvinte cheie: trafic de droguri; legea sectorului bancar; legislatie financiara; reciclarea capitalului; transfer de capital 32001L0097 Directive 2001/97/EC of the European Parliament and of the Council on the 4th of December 2001 amending Council Directive 91/308/EEC on prevention of the use of the financial system for the purpose of money laundering - Commission Declaration. Directiva 2001/97/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 decembrie 2001 pentru modificarea Directivei Consiliului 91/308/CEE privind prevenirea folosirii sistemului financiar n scopul spalarii banilor. Publicatia: OJ L 344 , 28.12.2001 p.76 Amendamente: Continut: Directiva defineste notiunea de spalare a banilor. Statele membre trebuie sa se asigure ca institutiile si persoanele la care se refera directiva (n special institutiile financiare si de credit) si identifica clientii pentru care presteaza servicii. De asemenea, pentru 33

sume ce depasesc plafonul de 15000 de euro identificarea este obligatorie pentru toate operatiunile. Key words: money laundering; credit institution; provision of services; fight against crime. Cuvinte cheie: spalarea banilor; institutie de credit; prestare de servicii; lupta mpotriva criminalitatii. 31997L0005 Directive 97/5/EC of the European Parliament and of the Council on the 27 th of January 1 997 on cross-border credit transfers. Directiva 97/5/CEE a Parlamentului si Consiliului European din 27 ianuarie 1997 privind transferurile de credit transfrontaliere. Publicatia: OJ L 043 14.02.1997 p.25 Continut: Directiva stabileste conditiile n care se pot efectua transferurile de credit transfrontaliere, protejnd foarte bine drepturile clientilor. Ea se aplica numai transferurilor ce depasesc suma de 50000 de euro. Key words : consumer information;consumer protection; credit transfer; financial institution; financial transaction; frontier region. Cuvinte cheie : informarea consumatorului; protectia consumatorului; virament; institutie financiara; tranzactie financiara; regiune de frontiera.

31998LO026 Directive 98/26/EC of the European Parliament and of the Council on the 19 th of May 1998 on settlement finality in payment and securities settlement systems. Directiva 98/26/CEE a Parlamentului si Consiliului European din 19 mai 1998 privind finalitatea decontarii n sistemele de decontare a platilor si valorilor mobiliare. Publicatia: OJ L 1 66 1 1 .06.98 p.45

34

Amendamente: Continut: Directiva si propune instituirea unui sistem care sa elimine riscurile financiare care exista n acest domeniu prin masuri de control si prevenire. Key words : banking; bond; intra-Community payment; monetary policy; European Monetary System; EC countries. Cuvinte cheie: activitate bancara; obligatiune financiara; plata intracomunitara; politica monetara; Sistemul Monetar European; tari din Comunitatea Europeana.

32002L0047 Directive 2002/47/EC of the European Parliament and of the Council on the 6th of June 2002 on financia1 collateral arrangements Directiva 2002/47/CEE a Consiliului si a Parlamentului European din 6 iunie 2002 privind aranjamentele financiare colaterale Publicatia: OJ L 168 , 27.06.2002 p.43 Amendamente: Continut: Directiva stabileste categoriile din care pot face partile aranjamentele financiare colaterale. Avnd n vedere prevederile directivei, statele membre sunt obligate sa nu impuna nici un act formal suplimentar pentru ncheierea acestor contracte si sa se asigure ca ele sunt executate de catre partile contractante. Key words: guarantee; contract; financial solvency; financial legislation; financial control; EC countries; Community law; bond Cuvinte cheie: garantie; contract; solvabilitate financiara; legislatie financiara; control financiar; tari din Comunitatea Europeana; drept comunitar; obligatiune financiara 32001R2157 Council Regulation (EC) No 2157/2001 on the 8 th of October 2001 on the Statute for a European company (SE). Regulamentul Consiliului 2157/2001 din 8 octombrie 2001 privind

35

Statutul societatii europene (SE). Publicatia:OJ L294, 10.11.2001p.1 Amendamente: Continut: Regulamentul delimiteaza cadrul legal privind constituirea unor societati comerciale avnd o dimensiune europeana, libere de obstacolele care apar din cauza disparitatii si a aplicarii teritoriale restrnse a dreptului national n domeniul comercial. Suma necesara pentru constituirea societatii europene nu poate fi mai mica de 120 000 de euro. Sunt prevazute, de asemenea, conditiile n care o asemenea societate poate lua nastere, structura ei, si conditiile referitoare la redresarea si lichidarea sa judiciara. Key words: European company; company law; national law; Community law-national law; EC countries Cuvinte cheie: societate europeana; drept comercial; drept national; drept comunitar-drept national; tari din Comunitatea Europeana

32001L0086 Council Directive 2001/86/EC on the 8 th of October 2001 supplementing the Statute for a European company with regard to the involvement of employees. Directiva Consiliului 2001/86/CEE din 8 octombrie 2001 prin care se amendeaza Statutul societatii europene privind participarea angajatilor. Publicatia: OJL 294 , 10.11.2001 p.22 Amendamente:Continut: Directiva se refera la participarea angajatilor n cadrul structurilor de conducere a societatilor comerciale, stabilind regulile care trebuie respectate de parti n cadrul acestor structuri. Interesele angajatilor sunt protejate prin consultarea lor n diferite situatii (de exemplu, transfer, lichidarea societatii, etc). 36

Key words:

European company; worker participation; worker consultation; labour law; information transfer Cuvinte cheie: Societate europeana; participarea lucratorilor; consultarea lucratorilor; dreptul muncii; schimb de informatii. 32001R2560 Regulation (EC) No 2560/2001 of the European Parliament and of the Council on the 19 th of December 2001 on cross-border payments in euro. Regulamentul 2560/2001 al Consiliului si a1 Parlamentului European din 19 decembrie 2001 privind platile transfrontaliere n euro. Publicatia: OJ L 344 , 28.12.2001 p.13 Amendamente:Continut: Regulamentul se aplica doar platilor transfrontaliere care depasesc 50000 de Euro. El impune o transparenta totala n ceea ce priveste comisioanele percepute de institutiile financiare pentru efectuarea transferurilor transfrontaliere. si propune o standardizare a numarului de cont bancar international (IBAN) si a codului bancar de identificare (BIC). Key words: credit transfer; frontier region; euro; euro area; bank charges; consumer information. Cuvinte cheie: virament; regiune de frontiera; euro; zona euro; comisioane bancare; informarea consumatorului.

3I996R2271
Council Regulation (EC) No 2271/96 on the 22 nd of November 1996 protecting against the effects of the extra-territorial application of legislation adopted by a third country, and actions based thereon or resulting therefrom. Regulamentul Consiliului 2271/96 din 1996 privind protectia mpotriva efectelor aplicarii extrateritoriale a legislatiei adoptate de o tara terta si a 37

actiunilor bazate sau rezultate din aceasta. Publicatia: OJ L 309 , 29.11.1996 p.l Amendamente: Continut: Regulamentul protejeaza interesele Comunitatii Europene sau ale persoanelor care si exercita drepturile recunoscute de Tratatul de la Roma (CEE) n domeniul economic cu privire la comertul international, la miscarile de capitaluri si la activitatile comerciale dintre Comunitatea Europeana si tarile terte. n cazul n care aceste interese sunt afectate, trebuie anuntata Comisia Europeana, confidentialitatea fiind respectata. Regulamentul nu recunoaste nici unei hotarri judecatoresti sau decizii administrative dintre cele precizate n anexa posibilitatea de a fi pusa n executare pe teritoriul Comunitatii. Key words: free movement of capital; information transfer; international law; international trade; legislation; territorial jurisdiction. Cuvinte cheie: libera circulatie a capitalului; schimb de informatii; drept international; comert international; legislatie; jurisdictie teritoriala. 21994A103(59) Agreement on the European Economic Area - Annex IX - Financial services - List provided for in Article 36 (2). Acord privind Asociatia Europeana a Liberului Schimb- Anexa IXServicii financiare- Lista prevazuta de articolul 36 alineatul 2. Publicatia: OJ L 001 , 03.01.1994 P. 403 Amendamente: 22000D1109(08) (OJL 284 09. 11.2000p. 12) 22000D1123(20) (OJL 296 23.ll.2000p.61) 22000D1221(17) (OJL 325 21. 12.2000p.32) 22001D0004 (OJ L 066 08. 03. 2001 p. 46)

38

22OO1D0015 (OJL 11 7 26. 04.2001 p. 13) 22OO1D0044 (OJL 158 14. 06.2001 p57) 22OO1D0045 (OJL 158 14. 06.2001 p.59) 22001D0073 (OJ L 238 06. 09. 2001 p. 22) 21994A0103(73) (OJL 001 03.Ol.l994 p.572) 21994D0628(01) (OJL 160 28.06.1994p.l) 21994D121 7(05) (OJL 325 17.12.1994p.69) 21994D121 7(06) (OJL 325 17.12.1994p.70) 21994D12177(07 ) (OJL 325 17.12.1994p.71) 21995D0420(01) (OJL 086 20.04.1995p.58) 21995D0921 (01) (OJL 224 21.09.1995p.34) 21996D0307(02) (OJL 057 07.03.1996p.35) 21996D0411(02) (OJL 090 ll.04.1996p.39) 21996D0725(09) (OJL 186 25.07.1996p.83) 21997D0123(05) (OJL 021 23.0l.1997p.7) 2199 7D0123(06) (OJL 021 23.0l.1997p.8) 21998D1008(12) (OJL 272 08.10. 1998p. 17) 21999D0708(04) (OJL 172 08.07.1999p.52) 21999D0708(05) (OJL 172 O8.O7.l999p.53) 21999D1028(03) (OJL 27728.lO.l999p.43) 21999D1028(04) OJL 277 28. 10. l999p.44) 21999D1028(05) (OJL 277 28.lO.l999p.46) 31994D0001 (OJL 001 03.O1.1994p.1) 22002D0037 (OJL 154 13. O6.2002p.22) Continut: Stabileste o lista a legislatiei comunitare privind asigurarile, sectorului bancar si cel al valorilor mobiliare care se va aplica n raporturile dintre parti. Key words: European Economic Area; insurance; right of establishment; financial institution; financia1 market; freedom to provide services. Cuvinte cheie: Zona Economica Europeana; asigurare; drept de stabilire; institutie financiara; piata financiara; libera circulatie a serviciilor.

39

2l994A0l03(38) Agreement on the European Economic Area - Protoco1 37 containing the list provided for inArtic1e 101. Acord privind Zona Economica Europeana - Protocolul 37 continnd lista prevazuta de articolul 101. Publicatia: OJ L 001 , 03.01.1994 p. 206 Amendamente: 22000D1019(11) (OJ L 266 1 9. 1 O. 2000 p.2 7) 22000D1109(29) (OJ L 284 09. 11.2000p. 65) 22000D1123(07) (OJL 296 23.ll.2000 p.39) 22000D1123(08) (OJL 296 23. l l.2000 p.41) 21994D0330(05) (OJL 085 30. 03. 1994 p. 71) Continut: Articolul 101 din Acord prevede ca statele membre trebuie sa colaboreze prin intermediul unor comitete de experti pentru buna functionare a Acordului. Lista se refera la autoritati cum ar fi: Comitetul Farmaceutic, Comitetul Stiintific Veterinar, Comitetul de Contact privind Spalarea Banilor, Comitetul Stiintific privind Alimentatia etc. Atributiile acestor comitete sunt detaliate n reglementari separate indicate de textul Protocolului. Key words: European Economic Area; protoco1 to an agreement; EC committee; administrative cooperation; EFTA countries. Cuvinte cheie: Zona Economica Europeana; protocolul unui acord; comitet CEE; cooperare administrativa; tari AELS (Asociatia Europeana a Liberului Schimb). 2l994A0l03(62) Agreement on the European Economic Area - Annex XII - Free movement of capital -List provided for in Article 40. Acord privind Asociatia Europeana a Liberului Schimb - Anexa XII Libera circulatie a capitalului - Lista prevazuta de articolul 40. Pub1icatia: OJ L 001 , 03.01.1994 p. 420 Amendamente: 22000D0921(09) (OJL 237 21.09.2000 p. 72)

40

21995DO42O(O1) (OJL 08620.04.199 5p.58) 31994D0001 (OJL 001 03.01.1994 p.l) Continut: Anexa XII face precizari suplimentare n ceea ce priveste Zona Economica Europeana, stabilind termene limita pna la care tarile membre pot aplica masuri restrictive (n perioada tranzitorie). Key words: European Economic Area; free movement of capital; EEA Joint Committee; information transfer; monetary cooperation. Cuvinte cheie: Zona Economica Europeana; libera circulatie a capitalurilor; Comitetul reunit al Zonei Economice Europene; schimb de informatii; cooperare monetara.

21994A0103(19) Agreement on the European Economic Area - Protoco1 l 8 on internal procedures for the implementation of Article 43. Acord privid Zona Economica Europeana - Protocolul 8 continnd lista prevazuta pentru aplicarea articolului 43. Publicatia: OJ L 001, 03.01.1994 P 179 Amendamente: Continut: Stabileste conditiile n care pot fi aplicate dispozitiile articolului 43 din Acordul privind Zona Economica Europeana. Articolul 43 se refera la masurile de protectie care pot fi luate de statele membre n cazul unor disfunctionalitati ale pietelor de capital sau a afectarii balantei de plati, toate n legatura cu circulatia capitalurilor. Key words: European Economic Area; protocol to an agreement; balance of payments; capital movement; exchange control; administrative procedure. Cuvinte cheie: Zona Economica Europeana; protocolul unui acord; balanta de plati; circulatia capitalului; controlul schimburilor; procedura administrativa.

41

31987H0598 87/598/EEC: Commission Recommendation on the 8th of December 1987 on a European Code of Conduct relating to electronic payment (Relations between financial institutions, traders and service establishments, and consumers). Recomandarea Comisiei 87/598/CEE din 8 decembrie 1987 privind un cod european de conduita referitor la plata electronica (Relatiile dintre institutiile financiare, comercianti si institutiile furnizoare de servicii si consumatori). Publicatia: OJ L 365 24. 12. 1987 p.72 Amendamente: Continut: Recomandarea stabileste conditiile n care se pot efectua platile electronice, protejnd drepturile clientilor (se enumera conditii cu privire la contracte, inclusiv executarea acestora, limba de redactare a lor, conditii privind diversele comisioane). Key words: code of conduct; electronic funds transfer. Cuvinte cheie: cod de conduita; transfer electronic de fonduri (moneda electronica).

31988110590 88/590/EEC: Commission Recommendation on the 17 th of November 1988 concerning payment systems, and in particular the relationship between cardholder and card. Recomandarea Comisiei 88/590/CEE din 17 noiembrie 1988 privind sistemele de plati si, n special, relatia dintre detinatorul si emitentul de carduri. Pub1icatia: OJ L 317 24.11.1988 p.55 Amendamente: Continut: Recomandarea si propune n special protectia drepturilor consumatorilor, fiind prevazute diverse situatii, cum ar fi confidentialitatea datelor personale sau dreptul de a fi informat cu privire la totalitatea operatiunilor bancare efectuate. 42

Key words:

deposit money; electronic funds transfer; electronic banking. Cuvinte cheie: depozit bancar; transfer electronic de fonduri; servicii bancare electronice.

3l997H0489 97/489/EC: Commission Recommendation on the 30th of July 1997 concerning transactions by electronic payment instruments and in particular the relationship between issuer and holder (Text with EEA relevance). Recomandarea Comisiei 97/489/CEE din 30 iulie 1997 privind tranzactiile prin instrumentele de plata electronice si, n special, relatia dintre emitent si detinator. Publicatia: OJL208 02.08.1997p.52 Amendamente:Continut: Face recomandari detaliate cu privire la drepturile si obligatiile emitentilor si detinatorilor de carduri (transparenta, obligatii de informare, operatiuni permise). Key words: consumer protection; contract; electronic funds transfer; money market EC internal market. Cuvinte cheie: protectia consumatorului; contract; transfer electronic de fonduri; piata monetara; Piata interna a Comunitatii Europene.

43