Am avut un vis. Se facea ca eram in Romania. Visul deja inceapea sa se transforme in cosmar.

In vis purtam un halat lung si alb si eram doctor. Pacientul meu era ... tot un doctor, dar nu orice doctor, ci unul insurat si cu o reputatie internationala. Tocmai il tratasem de o boala lumeasca. O domnisoara de la un post de televiziune imi lua interviu. Eu spuneam ca pacientul se simte bine, ca l-am pus pe antibiotice dupa ce blenoragia de care suferea intrase intr-o faza critica. Imi dadeam cu presupunerea ca probabil pacientul sa imbolnavit in timp ce a avut contact sexual neprotejat cu cineva infectat si spuneam zimbind la camera ca am demarat o ancheta epidemiologica. Apoi m-am transformat in realizator de emisiune de televiziune. Prezentam "Urmarire Generala". Politia tocmai il arestase pe dl. Isopescu si il acuzase de proxenetism. Parea inscenare si tribunalul nu se pronuntase inca. Eu prezentam stirea referindu-ma la respectivul cu apleativul de "gunoi uman", "ticalos" si "infractor" si ceream pedeapsa maxima. Era clar ca daca il arestasera era si vinovat. Altfel de ce sa il aresteze? Am reusit char sa iau si niste cadre cu el in timp ce politaii il tineau cu fata spre camera. Lumea se dilata in jurul meu... acum sint pe scena si prezint... "Din dragoste". La mine venise sotia dl-ui Mircea Radu sa ma roage sa o impac cu el. O intrebam de ce s-au despartit... - Pai s-a suparat pe mine... - De ce? - Il mai altoiam din cind in cind... (risete in sala, ride si ea) - Pai bine, dar chiar asa, uite din cauza ta, sotul tau a ajuns la spital... - Stiu si imi pare foare rau (lacrima de efect), dar ma enervase rau... .... (la Mircea Radu acasa, vorbesc cu fetita lui) - Spune-mi, de ce a plecat mami? (obtin lacrimile de efect si ma sigur ca operatorul le-a prins pe film) - Pentru ca are un alt prieten... (suspine) - Dar de cind a plecat? A plecat de mult? (intorc cutitul in rana, sper sa mai plinga putin aia mica, ca sa dea bine emisiunea) - De trei luni.. (Aia mica plinge cu spasme. Uraaa!! Sa vezi ce bine iese!) - Dar tu, tu cum te simti, cind mamele celorlalti copii vin la scoala sa le ia pe colegele tale si mama ta nu vine? (sint genial, nu?) (cu Mircea Radu) - Mircea, stai o clipa, unde fugi? (intru peste el in casa si pun piciorul in prag inainte sa apuce sa inchida usa) - Stai mai, ca am o vorba cu tine... Am vazut in fata mea, o femeie cu ochii in lacrimi... La copilul tau nu te gindesti? Ma trezesc la o cafea. Stau de vorba cu un domn bine care imi propune sa ii vind baza de date cu clientii firmei mele. Cica ii trebuie pentru campania de telemarketing a firmei lui, care vinde oale si tingiri de arama - calitate superioara. In baza mea de date este trecut si numele presedintilor de la toate firmele de telefonie fixa si mobila din Romania, cu adresele, locurile de munca si salariile lor. Bat palma cu domnul bine din fata mea, imi da banii, ii dau discheta si il vad plecind cu Mercedesul lui model mai vechi, putin lasat pe spate, din cauza celor 4 insi solizi care se ingramadesc pe bancheta din spate. Visul incepe sa imi placa. String perna in brate si zimbesc in somn. Acum sint Presedintele Senatului si imi dau demisia din onoare pentru ca numele meu este implicat intr-un mare scandal financiar. Ba nu, de fapt sint prim-ministru. Sau poate ministrul justitiei? Chipuri hirsiite se deruleaza cu viteza gindului prin fata mea. Sint toti si nici unul. Sint Presedintele Romaniei si imi cer scuze in fata tarii ca am gratiat printr-o eroare niste evazionisti chiar in ziua in care re-re-re-re-re-re-lansam lupta impotriva coruptiei. Negrul se imbina cu cenusiul intr-un amestec mocirlos cu iz de mlastina. Afara e un fel de Jurassic Park si eu sint doar un cuvint uitat in dictionar, o sintagma efemera, o stafie, o viziune, o parere. Ba nu, sint doar o alta forma fara fond in cosmarul unei tranzitii ce se perpetueaza. Ma numesc ETICA PROFESIONALA.