Vous êtes sur la page 1sur 263

www.dacoromanica.

ro

www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro




www.dacoromanica.ro

















www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro


































































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro

























www.dacoromanica.ro






















































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro





















































www.dacoromanica.ro















































































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro





























www.dacoromanica.ro



















































www.dacoromanica.ro




























































www.dacoromanica.ro

















www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro





































































www.dacoromanica.ro



















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro




















www.dacoromanica.ro





























www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro














www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro



























www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro


























































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

























































www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

















www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro



























































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro




















































www.dacoromanica.ro



















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro


















































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro


www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro



























www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro






www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro












www.dacoromanica.ro





















































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro



























































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro













www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro



www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro





























www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro

































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro























www.dacoromanica.ro



























www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro
























































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro


























































www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro






www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro























www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro






















www.dacoromanica.ro























































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro

























































www.dacoromanica.ro







www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro



































www.dacoromanica.ro



































































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro


























www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro























www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro




























































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro





















































www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro































































www.dacoromanica.ro

















www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro











www.dacoromanica.ro











www.dacoromanica.ro











www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA.

VASILE DIAMANDI-AMINCEANUL
PROFESOR SI MEMBRU AL SOCIETATII 6EOGRAFICE ROMANE

ROMANII
DIN

PENINSULA BALCANICA

1938
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE TIPARUL UNIVERSITAR", STR. ELIE RADU, 6

BUCURE$TI

Inchin aceastd lucrare memoriei eroilor Aromani cazuti jertfa pe altarul Idealului National.
V. Diamandi-Aminceanul

PREFATA
De ani de zile ma muncea un gem& Cad $i cum ne-am
va'ziii not Romeinii, stabiliti in Peninsula Balcanica, de unde ni se trage originea noastra, prin ce anume imprejurari ne-am viizut afezati in Epir, Macedonia, Thessalia, Albania $i chiar in
vechea Grecie.

Dupd un studiu amanuntit asupra istoricului Peninsula
Balcanice, dupci o reisfoire a cronicarilor bizantini, a scriitorilor timpurilor medievale fi moderne, care s'au ocupat in special cu intamplarile petrecute in Imperiul Roman de Reisarit, zis $i Imperial Bizantin, m'am hoteireit sei dau la lumina, Istoria Romeinilor din Peninsula Bakanicei zis $i Vlahi dela origine $f pond ask-di, dovedindu-se rolul ce l'au jucat ei in irecut, precum

fi impotrivirea puss de ei, ca sei scape de desnafionalizare in
mijlocul atei tor semin(ii cu care au convietuit,

V. Diamandi-Aminceanul

Bucurefti, Ianuarie 1938,

care mai curand. Gintea latina este reprezentata prin Romani. 113. astazi cats sa recunoastem ca. . Arvanitovlahi. Paris 1906 Ed. Asupra originei si insemniitatii susziselor porecle. Cutovlahi. datine si credinta. Elementul romanic din Peninsula Balcanica. bowie numeros sl foarte puternic alts data. ca : Vlahi. i-au dat numiri si porecle deosebite. Bovieni zisi si Boii. 1) V. obiceiuri. desnationalizandu-1 in parte. Edouard Comely & C-cie. Deosebitele neamuri. Bruzovlahi. cat si din cauza deselor si numeroaselor navaliri straine. fapt pentru care a si fost sfintit. Olahi. atat din cauza pozitiunei geografice ce ocupa si ocupa fiind cu desavarsire izolat de celelalte elemente consangene lui. recheama : Vechea Roma". Numal in tinutul Zagor din Epir s'au grecizat patruzeci de comune aromanesti in timpul propagandei de desnationalizare intreprinsa de Patriarhia din Constantinopol. sau dupa propriul for idiom. dela Dunare si pang la Marea Mediterana. care dupa origine. au venit in contact cu ei. Tintall. un oarecare Cosma. II p. Diamandi: Renseignements Statistiques sur la population roumaine dela Peninsula des Balkans. Caraguni. dela Marea Neagra si pans la Marea Adriatica se afla o populatiune. asa ca numarul 1) si puterea lui de odinioara s'a micsorat si s'a slabit in mod considerabil. Aromani sau Armani. care s'au abatut asupra lui si coplesindu-1 l'au constrans din toate partile. sau mai tarziu. voiu trata in alts parte a acestei istorii.CAPITOLUL I-iu Epoca Romani In toga Peninsula Balcanica. dupa insasi marturia lui Aravandinos in Hronografia tis Ipiru t. prin agentul ei. limbs.

333. cä gi un alt bun se datoreste acestui dant barbat. din indemnul gi invatatura lui au parasit limba vlaha pe care o vorbeau pane atunci.t- rului.aviiv 6Xaxottiv ilibaaav gXcx6ov xatec p. intreaga regiune a Hagilor. acceptand putin cate putin xpbv TAX7ivtx. 147. In privinta propapandei calugarului . Lapsiste.ou K. exprimandu-se astfel in lucrarea lui 3). Atena 1860. 'rano° zpoTporcl xat ot8acntaXice cipisascvta rliv itixpt TOTE X7Xou1. II. Hronografia tis Ipiru t. Tot din suszisa lucrare a lui Perraevos.119. 1) Aravandinos P.cic b AEToXbd. T7jv azoiccv limba greaca pe care o au pang. 6/6 TO alloy TozYrov aybpa oox 'oXfya SO. 0. elles soat indig- Femeile sunt mai conservatoare decat barbatii §i tin cu tarie la limba for de mama (materna). azi. p. se nascuse in comuna MegaloDendro din Naupact (Etolia) in anul 1714. Belie. scriitorul englez James Baker femei aromane. calugarul Cosma (Kop3p.10 La fel s'a procedat si cu multe alte localitati din Macedonia ca : Siaciste. de J. considerandu-se ne- flees quand on les confond avec les grecques ou les bul- demne cand cineva le confunda. Paris. aflam ca.60vouc. Les femmes sont plus coservatrices que les hommes et tiennent fermement a leur langue mere. precum gi Copaciari din tinutul Grebenei 1).Cosma. Cred. 55. gares. 343-345.6xpc rijc criimpov gxoust.)u Aflu dela prietenul meu K. 'Aacotiou ETC %at c1XXo Asopiu. . Arornanii au rezistat in contra incercarei de desnationalizare gi grecizare este atribuit de. To6To Etyca yevtxt 'ev Tficeipy Faptul ca. Pipeliste. ca. iata ce ne istorise0e Perraevos in insemnata lui lucrare 2) sub titlul 'Apxottcoorgpca ccroxecpott zepi 6eXticiwecoc T0t3 . Cojani. Trapcaoate. 3) Baker Jame. La Tarquie trad. de Caters p. de cat_ e Kurt -Papa in 24 August 1779. Atena 1856. care locuia pe langa Grebena. si fostul grup turcesc numit Vlahazi. llavaiwo SE napoi To0 cfAX. fiind ucis h Berat in Albania. ToG Zayoprou xcopia. ca nu putine comune ale Zago- xcabv Xpecoatertat. Sintomos Viografia tu Aidimu Riga Fereos tu Thetalu p. Aceasta este unanima traditie in Epir. p.cu grecoaicele sau bulgaroaicele. 2) Perraevos. caci altfel nu s'ar explica denumirea de Vlahazi. era alts data aromanesc.

dupg S. au luptat Romanii cu gintile indigene din Peninsula Balcanicg. Chr. XXXVIII p. dar peste tot globul cunoscut pe atunci. acelor legiuini de otel. p. Lambru : Istoria tis Ellados t. XIX p. cu atat mai mult se oteleau si se intgreau . dupg cum au dispgrut prin asimilare celelalte vechi neamuri care populau altdadata intreaga Peninsula Balcanicg. totusi a dginuit pastrandu-si individualitatea sa etnicg pang in zilele noastre. reducand Macedonia in provincie romans la anul 148 in d Chr. la anul 146 in d. 547. cu care a fost inzestrat Inca dela formatiunea sa. nu numai in tinuturile balcanice. mult sange s'a vgrsat pang cand Romanii puserg stgpanire pe tam Ilirilor si Tracilor. la Py1) Rene Pinon : L'Europe et I'Empire Ottoman cap. care cu cat se intrebuintau. cu toate agvalirile si primejdiile necurmate de care vesnic a fost amenintat ca sä fie absorbit si stins. Inteadevar oricare alt element in conditjunile de traiu ale elementului romanic n'ar fi putut rezista torentului de navaliri si nu s'ar fi putut 'Astra. 132-133. D spa invingerea lui Perseu. ceeace inseamng tgria sa de vitalitate si cerbicie. sdrobiserg tot ce le esise in cale. aromanul Spiru Lambru. pang au isbutit sa supue pe Iliri si pe Traci. Aparitia Romanilor in Peninsula se face in timpul celui de al doilea rgzboiu punic . Luptele au fost crancene. ceeace constitue o dovada de menirea si rolul acelor bravi ostasi romani. ultimul rege at Macedoniei. Atena 1886. care infruntasera toate schimbaciunile timpurilor. Paris 1889. iar dupg marele istoric francez V. Lambru . Dainuirea elementului romanic in Peninsula Balcanicg este Inca o dovadg de puternica origine lating a strgbunilor nostril). Pentru lgmurirea vechimei existentei elementului romanic in Peninsula Balcanica pe baza isvoarelor istorice. III. . 2) ne spune ca. ci s'ar fi contopit. un oarecare Metelos. intitulat Macedoneanul.11 Elementul romanic. Paris 1913 2) S. Histcire des Grecs t. invinse pe pseudo Filip. cu toata lungimea secolelor care s'au scurs dela formarea sa. II cap. voiu istorisi pe scurt asezarea Romanilor acolo unde azi traiesc Aromanii urmasii lor. intinzand dominatiunea romans. III cap. timp de doug secole si jumgtate. 714. ar fi dispgrut de pe suprafata pgmantului. Marele istoric al Greciei. Durwy. 3) Duruy V.

IXX. Halgan in De l'Administradon des Provinces Senatoriales . Dion Cassius : cap. XLIV si XLV. cap. care se inmultira din zi in zi. tr. IIII. I. 4) Dominici Mari Negri Venetia Geographiae cart. XIX. Byllis. 162.. Cesar Cantu Histoiro Universelle. II. Heuzey et Daumet in Mission Archeologigue en Macedone. Hertzberg in Istoria Greciei sub dominatiunea romane. Avem apoi : Kubitschek in Imperium Romanum . cap.: Analium Cartea X. Ca colonii distingem : Dyrachium. Chr. infiintandu-se $i stabilindu-se o multime de colonii. X. p. cartes XXX $i XXXI. Latinorum t. devenind cu timpul insemnate centre romane. ceeace ne mai dovedeste si formarea Legiunei a noua compusa din Veterani licentiati din armatA si stabiliti in acele colonii. 7) Pliniu. Epirului $i Greciei . Pomponiu Meta. CCCXXXIII. p. Thesalonica. XXIX si XXX. Curtius in Histoire Romaine t. Pella. 2) Polybiu s Histoire Generale tr. Consulul Paul Emiliu imparti Macedonia in patru parti' avand fiecare cate o capitals si un Concilium 6). Corinthus. 161. Faptul acesta reese $i din Testamentul ImpAratului August. Philippi in Macedonia. Marquard in Organisation de 1'Empire Romain t. Tacit. t. S. 273.12 dna 1) de catre Consulul Paul Emiliu 2) in 22 Iunie 168 3) in d. 534. Venetia 1557. I. I si II. Zonara I. 532. cat $i Macedonia au fost transformate in provincii romane. von Griechenland t. Zumpt in Commentationum Epi- graphicarum Corpus. t III p. p. Plutarc. II. 533. XXXVII. Justin : Cartea XXXIII. Cassandra. atat Epirul. Asupra susziselor colonii au scris cei mai de smils scriitori vechi si moderni '). Bursian in Geogr. Cartea XXXVI. Florus: Histoire Roumaine. 6) Marquard s Organisation de I'Empire Romain. Euseblu Pamphuli: cap. Ptolomeu. 541.: Op. pe coastele Ilirei. Dion Cassius. Stobi. III. XI p. 275. Cit. t. 272. Dyme. III. Eckel in Doctrine. Actium. 3) Duruy V. Cit. Cit. Buthrotum. XXVIII din Patrologia Migne t. unde s'au distrus 70 de °rase 4) si dislocati 150. . H. 706. Veterum t. 282-295 5) Duruy : Op. Patrae. IX $i t. Mommsen in Histoire Romaine t. t. Diodore de Sicilia. franceza. &reboil. Din citatele for reese limpede ca. Dium. XXXVIII. Pausania. Berrhoe. 533. cap. francezA. II . care 1) Pydna corespunde azi cu Kitros de pe langa Caterina la esirea din golful Salonic. p. XII. Lambru : Op. cap. t..000 de Epirati 5) care au fost transplantati in Italia din considerente politice. Inn. Num. Romanii erau destul de bine organizati in Peninsula Balcanica. 204 Paris 1889. p 271. I si t. Tile Liviu. Cap. CCXXXII si cap.

care licentiati de genemilitibus qui dimessia superalii precedenti se stabilisers rioribus imperatoribus in its in aceste provincii.dependentA. Quinquenalii in locul Centorilor. Decemvirii in locul 13/ etorilor. Li se impartia fiecAreia o portiune din pamantul cucerit si toate impreunii formau colonii organizate militareste sub conducerea . una din Creta $i din Macedonia compusA din Vete. aveau mai puling vaza $i mai multa ir. Dar si unele $i celelalte se ntineau strans unite cu Roma singura suveranA.. care datora postul de onoare bunei sale reputatiuni. poporul adimat alegea familele ce trebuiau sä facA parte dint' rinsa. lath' ce ne zice Iuliu Cesar in Commentarii di Bella Civile cartea III cap. care adoptate sub numele de Municipii. Se vedeau forrmandu-se alAturea cu ele alte stabilimente alcAtuite de not strAini. o sentinelfi. 393. Colonia era guvernata ca o republicA. II p. Legiones effecerat civium El (Pompeiu) formase noua romanorum IX. In privinta legiunei a notiA. cu cat dobandeau putere. Aceste colonii nu deveneau independente ca cetAtile coloniilor grecesti. Am stabilit in Macedonia $i in Achaia. 3) Colectia: Auteurs Latins de Nisard p. care 'Area ca nun Patriarh in mijlocul farniliei. 508 Paris 1893. Consulul roman era tin ales. precum si in celelalte provincii colonii militare I). iatA cum se exprimA istoricul italian Cesar Cantix 2). 1) Duruy I Histoire Romaine t. ele n'au constituit in realitate deck o extindere a Metropolei. Orice colonie romans neorganizata militareste la nevoie era pepiniera de soldati. 2) Cesar Cantu: Histoire Universelle. XXVIII. IV 3). Senatul avea grija ca. un om de incredere. Duumviri tineau locul Consulilor.13 suns a -tfel . Cand Romanii voiau sal trimitA in afarA o colonie. In privinta susziselor colonii. sau comunA plebeiana: furnizand Romei soldati.et Macedonia ex veteranis rani.a trei capi nurniti Triumviri. provinciis considerant. unam ex Creta legiuni. Intaia grija a Romei spre a-si intAri stapanirea fu de a lua din mans invinsilor puterea publicA gi libertatea constitutionals". dizolvand confederatiile qi introducand in Tara o populatiune romans prin mijlocirea coloniilor obtinand dreptul de cetacean. III paragr. .. nimica in colonie sA nu fie in aparental deosebit de ceeace se petrecea la Roma. t.

t. vechi colonisti din Italia. 312. paragr. colonistii romani s'au mentinut in Peninsula Balcanica s'a transmis prin traditiune Ca. devenind la . 128. 6tdpa4ey arpenEuva 7. BXixon NoXby 6. Iata ce ne spune invatatul istoric B.. 2) Ioannis Cinnami : Historiarum. Peste cea mai mare parte din stratul tracic. Person 1 Essai sur l'Administration des Provinces Romaines sous la Republique p. La fel se exprima si Kiepert 5). XIV p. 1) Duruy : Op. Hasdeu 3).erat. p.. Faptul ca.:(16I. coinpusa din Veterani licentiati de generalii precedenti si care se stabilisers in aceste provincii. Beotia. 3) B. popoarele din Iliria. Ed. Paris 1881. Hasdeu : Strat gi Substrat. 5) Kiepert I Manuel de Geographie Ancinne p. III./ .k-ilo-tv. iar din Analele Academies Romine seria II-a t. . dand nastere nationalitatii tracii-latine a Romanilor 4). acei colonisti de care pomeneste Cinami disparusera. P. Epir. din Beotia rum ex Thesalia. Aproape la fel se exprima si Duruy care zice 1) Pompeiu avea noua legiuni. VI.r.. 227 Bucuresti. I Un oarecare Leonta supranumit Vatates. cap. Genealogia Popoarelor Balcanice pal!. 67Z0tX0V ZOO:: etvat care se zice.itXoy. iiovtocc. Epiroque suplimente din Achala si din Epir. Achaia. III p. LVI. IONPCCC 8a Twci Bccriv:cv imbs- . P.LEVOY eckXote oirebv xoct fiii xxi. 260. of Teti. de adaus in legiuni. aducand din alts parte o armata numeroasa.rindul sau substrat. Niebuhr Bonn Cart. numerosi recruti Praeterea magnum numeluali din Thessalia. deoarece tot din istorie stim ca. Cinami 4).isi 'Fccaioc. fusenomme in legiones distribusera incorporati sub numele . 4) Am intrebuintat actuala ortografie in locul celei din text. Cit. ca sunt. figurand cu numele de roman. Neadmisibil faptul ca. 3 .14 Mai departe zice Mai mult. Macedonia si Tracia venind in contact cu acei colonisti s'au romanizat marind numarul lor. se aseaza Latinii. deci si multimea Vlahilor. 184. urmasii for sunt Vlahii din timpurile bizantinilor Iata ce ne spune cronicarul bizantin I.. din care una din Macedonia si Creta.

Vlahii pomeniti de cronicarii bizantini sunt colonisti veniti din Italia. Cronicarul bizantin Syncelli scrie astfel 3). Paris 1789. p. XII p. fintana fundamentalA a toata isto. 1) D. e singura care [Ana la probe contrare convingatoare. Niebuhr Bonn cap. dupa cum am vAzut ca pomeneste Cinami. Imperitoare. s Gibbon: Histoire de la decadence et de la zhute de 1'Empire Romain Cap. t.. Acel eveniment fu navalirea Gotilor. Lasind Barbarilor Dacia Traiana. Colonistii disparuserA cu totul.eaccubTaToy Tij. Tip TpoNvoG Si &mica) 6ap6ipou. Niebuhr-Bonn p. Chr. 2) Ioannis Malalae s Chronografia Ed. 741. 722. 292. . Cartea XVIII p. Totus traditia istorica. Ghia Piva si altele din tinutul Metovei (Aminciu) . Niebuhr-Bonn cap. 721. Xenopol. 4) Ioannis Malalae. 295. &yet. dc To p. 74. Lavisse et Rombaud : Histoire Generale t. Istoria Romimilor. avind o mare inraurire asupra procesului de romanizare a Tracilor $i a celorlalte popoare. MucrEcK crtirrocc ax2TiptoOlv Aonticcv fik piariv volifCecp&oL. 317. care sili pe imparatul Aurelian in anul 271 d. iiv8pcc. 74 si 301. II p. Onciul: Din Istoria Romaniei pag. Cit. 831. definita astfel de istoricul Onciu11). upoate sA formeze baza reall pentru punctul de plecare istoriei noastre. Se tie rolul pe care it are traditia in originea until popor. Calea lui Cesar. XII si XIII p. Se zice Dacia de Mijloc.15 Daca am admite faptul ca. Chronografia Ed. tr. de Leclerc. 291. Jiricek Geschichte der Bulgaren cap. 1-2 in Analele Academiei Romine t. Mommsen Op. w. Bucuresti 1914. un nou eveniment avu loc dincolo de DunAre.riografia. Fagu Scriptu. I. Coeffetau: Histoire Romaine. 294. 235. 9. n'ar fi lAsat numiri toponomice ca . Praga 1876. al In timp ce popoarele din Peninsula Balcanica se romanizau. t. 301. nici CA s'ar fi pastrat traditia ca. IX p.d iuv2ixct. IX p. Onciul: Traditia istoria in chestiunea originei Rornitne p. XXIX. asezA pe barbati si pe femei in Mezia (Moesia) de ambele parti . 3) Syncelle: Ed. sa transporte pe malul drept al Dunarii (Istru pe atunci) pe legionarii si pe aces colonisti care nu se retrasesera in inunti 2). III p. WA' ce ne spune cronicarul bizantin Ioannis Malalae 4).

Gibbon.'". cap. Bientot le pays situe au midi de ce fleuve fut plus peuple et plus florissant. din care Traian facuse o provincie romans de dincolo de Duniire. 584. provincie rivezana fiind in apropiere de riul Dunarea. 865. 294. Des terres que les irruptions frequentes des barbares avaient changees en deserts. p. 295 Londra 1898. qui redoutaient plus l'exil que la domination des Goths. 7rXnaiov ofiaav ToG Si Aurelian infaptui Dacia. Alexander t. Aurelien retira de ce pays (Dacie) les postes qui s'y trouvaient encore et permit aux habitans chasses et a ceux qui s'exilaient volontariement de s'etablir sur la rive mesienne du Danube. IX p. . XI pag. et s'etabilirent en deca du Danube. Asupra acestui insemnat fapt istoric au scris istoricii latini : Vopiscu. mai poata pastra Dacia. 317 Paris 1863.anciens habitants. 2) Mommsen : Histoire Romaine tr. de Leclerc. reprirent leur fertilite les mains d'un entre peuple industrieux et une nouvelle province de Dacie conserva toujours le souvenir de conquetes de Trajan L'ancienne contree de ce nom retint cependant un nombre considerable de ses . Mai departe zice : Les sujets de la Dacie quitterent les possessions eloignees. 237 trad.') ne istorise§te astfel acest fapt istoric : Aurelien retira les troupes romaines de la Dacie et aban- donna tacitement cette grande province aux Gothes et aux Vandales. Eutrope in cartea XV par. el retrase armata si locuitorii.. 1) Gibbon: Histoire de la Decadence et de la Chute de l'Empire . A6pnisccobc %al Axxiccv kohrev incepxiav lily ncepazaralliav. XI pag.16 'Ofii auto. Eutrop $i Rufu 3) Vopiscu in cartea XXXIX scrie astfel: Aurelian vazand Iliria devastate.(Exercitu et provincialibus relliquit ). 881 1863. 3) Colectia autorilor Latini: Ed. Nisard. Mommsen ne descrie astfel acest fapt istoric 1... IX se exprima astfel : Desperand dupe devastarile acute in Iliria $i in Mezia. Paris 1777 si in cea revlizuta de Bury t. qu'ils ne pouvaient ni cultiver ni defendre. I. Llayo1a6Eou ratap4". Mezia cu totul despopulatii $i desperand ca s'a. apoi trecu acest popoare in Mezia (Moesia) pe care o numi Dacia Aureliana. sä mai poata pastra Dacia din care Traian facuse o provincie romans dincolo de Romain cap.

1) Muratori: Rerum Italicarum Scriptores t. of the Later Roman Empire partea II cap. IV pag. Chr. sunt Balcanii de azi. invrajbindu-se mai itov tib 6poc 6xp6apoug of MiKroc zpOsspov WvoltiCovco wvi Si cu seams Romanii in contra barbarilor de pe langa muntele Hemu 6) care inainte se numeau Mezieni. IV p.thcrac Tobc xccrd . 7) A. 68. BXc'exoc xeXkliCTX0'. A. 4) Sathas : Biblioteca graeca Medii Aevi t. sunt neperitoarele cuvinte Torna. 123.. iar acum se numesc Vlahi. 8) Buruy : Histor. ceeace denota ca. 2) Ephraemius: Ed. Justinian 7) $i altii. 2 . 170 Paris 1932.c6v At- Cei care conlocuiau langa Anhiale. Aurelian era originar din Dacia Riverana. iar Eutrope la cartea XIII par. "Torna. 0 alts dovada qi mai puternica de romanizarea Mezienilor. Aurelian lug hotarirea de a o parasi. 6) Hemu din vehime. care se exprima astfel 5).' soarta razboiului. Nota I-a Londra 1889. 4) ceeace ne dovedeste si traditia prin ajutorul careia a ajuns asa ceva la urechile cronicarului bizantin din secolul al XI-lea. VII pg. Acele cuvinte hotarira. La fel se exprima si Rufu la cartea VIII. 5) Niceta Chroniain : Corpus Scriptorum Historiae Byzantinae. VII pag.) din aceasta tars stabilindu-i in centrul Mezei. Vopiscu la cartea III zice ea. careia ii dede numele de Dacia 1)". elementul romanic era foarte numeros si foarte raspandit in intreaga Peninsula Balcanica 8). Atunci scoase pe . Editia Niebuhr-Bonn cartea I cap. Niebuhr-Bonn t. IX zice el. 482.TC4C. noui forte. contribuind si mai mult la imputemicirea lui. Mezienii romanizandu-se procurara Imperiului Roman de rasarit. I p. intre Bizantini si Avari.17 Dunare." pronuntate de soldatii din armata bizantina in timpul unei lupte ce a avut loc in anul 579 d. 1894.Romani din orase $i din sate (ex urbibus et agris Daciae in Media Moesia collocavit. cap. Colonistii lui Aurelian 2) stabilindu-se in Mezia Superioara care astazi nu este decat Serbia si o parte a Panoniei au format un Stat foarte compact contribuind la romanizarea Mezienilor. Niceta Choniatu. dupa unii Aurelian se nascuse in Mezia . Vasiliev : Histoire de l'Empire Byzantin vol. 478. p. producandu-i chiar capete incoronate ca: Constantin eel Mare. 370. 227 versul 5764 3) Busbek Legation's Turcicae Epistolae in prima epistola Paris 1589. I p. colonii in Mezia. At xcrc "Aixtdaou ouvcoxfCovro saotio Il titiXto-ca xac Pollatoug gx7toAep. I cartea X.

8:6xovvo. Torna. SXMC vo5 Atito5 xpnv6v. 397 2) Doi generali bizantini din timpul Imoaratului Mauriciu. Xo'cia- au luat-o la fuga strigand in gura mare : Torna.thy Xciyavov &.. caw 'A6ciptuv IlEycatilv oe). in loc de Torna. ()pangs spre miazazi ocupand zidurile .vaX26 tTaTOV mentiolos ascuns in padurile . IIK6Pta.Covve.:)- insa multimea auzind $i crezand ca dusmanii i-au priceput voEc 6:rov51axvve. daca din nenorocire nu se facea o gresalä tocmai in privinta acestei intreprinderi. Torna". zice.a- coafiXou. Re1) Theophanes : Chronografia. iar Co1. sE. Ed. itarpoc Tot) 8san6-rou TOG C6ou rpoacp.. 49. Sta5E8paxovrac 015evb. cprip ispci- alaav: TOpva.. Torna. un tovaras al stapanului vitei it striga sa ridice sarcina in limba parinteasca Torna. Pcov.:baa..ovst. eh.5a: via Opcbcri npircl piAxxij xat'aino5 wopsi xat Tiv coscp pira vrov imzetpdiv . Niebuhr Bonn.evo. se exprima astfel cronicarul bizantin Theophanes I). Tbvp6ptov civop- 0. Ed. Opirpe xaE OFtiv Tit multimei barbare in Tracia." mocata La f el se exprima $i cronicarul bizantin Theophilacte Sinumai ca. &c vi). i'ciouTsv. iv Tar... Iovatc civaxpci.. . to Ttv 'EX71HV vi)v Hemului esi impreuna cu Martin 9 si apucand pe Hagan nepregatit din cauza navalirei . avangarda inainteaza catre el $i era sa fie $i mai mare izbanda intreprinderei. narp:ua yo.eiEcrtai. Torna.. '08i.vszotlici- &a.6V7U trly TOYAV Oo% taasto OE SiXaof cixotkravec xai Tor). prow: Tracia prin drumul ce ducea 6piac 65et5alc xava. CO 3i KollevrfoXo. 3) Theophilacte Simocata : t.6ap6ipcov zepcxexos. Torna".1.Eav orepc6aAOttevo.. Fratre. ivaic 7cipCWou v6vpOptov Stacrzpi- Cavvo. .. p. XIV p..1.1a6sv. caci rasturnandu.iilkOsv oily Tq MaptEvy xal xa*. Fratre. iar stapanul catarului n'a auzit vocea.xcopei xat to paxpa vein xargcele mari (fortaretele). Vedeai ca si Avarii $i Romanii fugeau $i unii $i altii fara sa fie goniti de cineva. cixpavtb. I cartea X.vc5 xat6p0. . Iar Haganul patrunde in `08i XciTavo.:01. Niebuhr-Bonn t. 7COASIV-0!JC irrEcrIvat a. II c. ace? olv lady Eouc 'A6cipouc Te xat.se sarcina unei vite..18 Asupra cuvintelor.r4 : Topa. co G )). TOpva p. vo. Topvx.a eZp vtin wit Tcapecr?Zyri to0 iraxecptlavo. Iar Haganul Avarilor cuprins de mare fried a fugit neputandu-se ab tine.

19 torna Fratre .06:vcrcupac xpciCet iceatv Topva. pg. iar Jacob Goar la nota insemnata pe volumul at H-lea din Theophanes traduce cuvintele Torna.. tofi pe rind suntem nevoiti a incaleca pe acel nasdravan catar. Hasdeu: Op. cand se rastoarna sarcina in dialect furtia unei vite.. Invatatul istoric B. susfin ca. dupe: cum reese din prima parte a relatarei cronicarului Theophanes si de restul dela sfarsit. nu dovedesc ca soldatii erau Vlahi $i ca se incepuse formarea limbei aromanesti. iar limba ce vorbeau era limba rustics latina limba stramosilor a aromanilor de azi. incepand dela Cipariu $i pang la mine. 6 si din Analele Academiel pag.. Ka/ TotiTo. Facand aceasta nu xcc I1:1) 1. Mina $i se reintore deodata in contra adverskov. producand astfel invalmaseala de care ne pomeneste Theophanes. nu poate sta in picioare. numai in fata ci si la dreapta &XXO: xaE Seca xal &pcaTepi. Torna. Mcva xai civ. Upsala 1664.Ovov ii:l Ta. otpipouctv avec': xarec taiv ivav- 'Eri vo6.Toarna. Torna. 8. V. crezand ca. cuvintele Torna". Verte. nou : Torna. erau numai niste termeni militari. Torna". Suszisa ipoteza ca. Unii istorici ai filologi moderni bazati pe o alts cronicti de pe acelea vremuri intitulata Niauricii Strategicum". . Torna". Torna.awro: Se striga defensorilor din 1) B. Inainte de a limpezi suszisa ipoteza redau felul coprinsului citatiunei din Stratighicon". Fratre prin expresiunea urmatoare :Voces italicae : . Hasdeu... P.) 'Emery noXX6Esarilor. 230. 83 din Editia Schefferus.. ci ca pur $i simplu erau niste termeni militari latinesti ramasi in arta militara bizantina. care pronuntasera acele neperitoare cuvinte erau Mezieni $i Thraci romanizafi. pag. si la stanga. P. Frater". e comanda. si neintelegand de ce e vorba. a luat-o la fuga. Cit. vorbind de acest insemnat eveniment incheie astfel : 1) Incepand dela Thunmann qi panfi la Cipariu. al lui Mauriciu 2). deoarece si azi Aromanii striga . zpoo(oza.Verte. Nu incape deci nici o indoiala ea soldatii din armata lui Martin $i Comentiolos. Inca de pe vremea cand limba latina era limba oficiala. Toarna". cand mulfimea auzind cuvintele : Torna". 2) Arianni: Tactica et Mauriciu Artis Militaris cartea III cap. fara care n'am fi instare astazi a dovedi printr'un text neinduios vechea latinizare a Tracilor cuprinsi intre Balcani si Dunare".

fu cu timpul impins spre Sud de cAtre invaziunea slavo-bulgara. 2) Anonyme: Collection des Chroniques in Bibliotheca Graeca Medit Aevl de Sathas pag. IatA ce ne spune un cronicar Anonim a). Retlparita de Antim Gazi editia 2-a tot la Venetia In anul 1807 pag. qui hodie Valachi vocantur. Epirul $i Thessalia. care avu loc in secolul al VII-lea. Reifferchid. adapostindu-se mai intaiu in Balcani. 3) Annae Comnenae: Vol. 395. X. ajungand chiar pans in Tayget in Peloponezi). 258. de unde incetul cu incetul se intinse qi mai spre Sud. De unde pans atunci Romanii u numeau Mezieni. Kai. Et tamen Blachi populorum noment est Moesiam superio- rem incolentitim. IIl p.20 Elementul romanic provenit din amalgamarea coloniqtilor Aurelianisti cu Mezienii romanizati. xoc Si yin. 2-lea Edit. ocupand Macedonia. Erbiceanu Cronicarii Greci p. 370. In aceasta privinta iata ce ne spune Petre Possini in volumul al H-lea din Glossarium Annaeum Comnenae 3) p.ov 6ap6cipouc Muco/ p. Venetia 1724 in tipografia Ianiotului Nicolau Gliki.iv Covoilgovco zp6tepov Bkci- Si de Romani se numeau barbarii dealungul Emului mai intaiu Mezieni si azi Vlahi. . 1) Meletiu: Gheografia Palea ke Nea c. deodata apar cu numele de Vlahi. Paris 1894. Polictiotc mama Si TOI3c xaca tbv Atp. 309.

a nu era nimenea ca sa se opue qi sa se lupte cu ei` . 8cou st5pOvta xacpbv civapx/a. Castamunitu dela Muntelos Athos qi reprodus de Tomaschek in Revista Sitzungsberichte der Phil-Hist.ndu-se putin gouscciaavtec T >7 v Boukiapiav xal encXeocavre. 6a2cX6on (726-780) za nap&Souva5ca plpn. 474-476 (S. Nelegiuifii care atunci se numeau Richini qi mai simplu Vlahorichini qi Sagudafi avand in stapanire Bulgaria $i intinza. 311 Nota 16). civrt- ate pufin in diferitele parti (finuturi) cucerira deasemenea qi Macedonia. to'c 7uvacx6icac8a. Kat& 'sac votiaxcov Tec ?hvn Corb 3JµspxS To5v elxo- In timpul domniei imparatilor iconocla0 (726-780) d. Poliatcov elxov 7c6Xep. T(O1. in urma venirA pi la Sfantul Munte cu copii cu crtdceil xat va yob. azo 6Vtiov xat'OXEiovek Scapopat.) natiile de prin parfile Dunsarei gasind un timp de anarhie deoarece imparatii Ro- ol 6a2iXer. ScOtc SivIrco Tcvac vac Too. Classe der Kaiser lichen Akad.ov xara Taw ciTtcov thavouv.1.676itsvot Putvo: xat ci2XoOccepov BAaxonzt. lath' cum suns acel manuscris. TroXeriicra oFTcvec p.CAPITOLUL AL II-lea Epoca Vlaha Ca document pentru coborarea Vlahilor spre Sud.) Chr.voc x2/ Ex1008Ci TEOC manilor luptau in contra sfintelor icoane. Wissensthaften din 2 Noemvrie 1881 sub titlul : Zur Kunde der Homus Halbinsel p. Manuscrisul a fost descoperit de bizantologul rus Uspensky la monastirea.) Xaov e/6 T6 "Aicov "Opoc 3A2 yob. o! i6e6stc Tots 8t tots oD. d.6p1 izupEeuaav cc v v MaxeSov(av. avem manuscrisul ref eritor la viafa Santului Dumitru.1 rbv xacpov lzscSt axa- tot. TiAoc .

432. Curs6ho avcapseek tr.&tiptov descalecand din Dacia spre ivoDqaccv 0.22 TrixiNcrav Cab 'sob.)v Teocr&pcov 'aSeAcpthy. 'Ai(ou. A26E8 !thy 6155. Hasdeu sustine contrariu in lucrarea sa 2) in care se exprima astfel . 3) Chalcocondylae : Ed. ci se trag din numeroase cete de Daco-Romani din Carpati. Poate ca invatatul istoric B.11p6cr7rac ica the XsToviticq KaAd.. To6vov SE T6. se exprima in termenii urmatori'). ea Vlahii s'au intins in Macedonia mult mai inainte de secolul al IX-lea. 319 zice Kai 'rota flEvElov 6poq 13)4$i muntele Pindu este locuit xot. Atat din manuscrisul referitor la Sf. 35. I pag. trecute peste Dunare abia in secolul al X-lea. Aron si Samuel. care seamana cu Dacii Lady bp..okono". . StivomoOcty atkb Taw Llax.voc BXixow 8i Ey Pind s'a asezat in Thessalia posEpoc civccp. Apoc. xat Dintre acesti patru frati David muri indata ucis fiind . reese clar. avand ace* limbs ca 61.67Xantot -roil nape( "Iatpo-f si Dacii. P. Hasdeu : Op. P. II p. 1) Cedrenu : Compendium Historian= Ed. 34. de dincolo de Istru (DunAre). t. Ent IIEv$i pentru aceasta. Pe langa acest pasaj mai gasim si citatiunea cronicarului Cedrenu. P. infass4av %at lycvav TE- lam xpctEavoi.Din amalgamarea a doua-slavizarea latinilors'au sustras numai romanii din Dacia. 2) B. Tot Chalcocondylae la cartea VI p. Dumitru. 228. Moise. care cu timpul fiind convertiti de Sfintii Parinti crezurA devenind buni crestini. deli invatatul B. flacEpac.cov KccatopEct. David.(01V . XIV seria II p. Niebuhr-Bonn C. Hasdeu s'a luat dupa cronicarul bizantin Chalcocondylae care in cartea lui 3) zice . p 4 si Analele Acad. in care vorbind de patru frati bulgari. pe la anul 976 d. Cit..(1)8ii xai Curb Acotict. se numeau Vlahi si unii si altii. Armanii din Pind si Rumenii din Dalmatia.. caci asa numitii Macedoromani si Istriano-Romani.govuet.4o. dupal cum ne vom incredinta mai la vale nu se pogoarA din Latinii de acolo din epoca cea ante-slavicA. Chr. nap& TCAY BXCi. natia care boy 2b sv OercaMay xa. de nista drumeti Vlahi intre Castoria $i Prespa la numit Frumosii Stejari. Niebuhr-Bonn t.08CTG)V. cat si din citatiunea cronicarului Cedrenu..Cov de Vlahi.

facand o lunga calatorie in Orient 2) pentru cercetarea comunitatilor evreesti. Astfel in anul 1018 dam de Bula Imparatului Vasile al II-lea. Hic montem Blaci incolunt quibus eadem cum Daces est lingua. 2) Hoph Carol: Geschichte Griechenlands pag.: (1)8-ccirug pag. Bulgaroctonul. Bulgaria si xcci Taw nepi T69 6pcov dal". 267 yam 3 Atena 1907. nee quicquam ab Daces. In afara de Romanii care inaintasera spre Sud in secolul al VII-lea $i in acela al VIII-lea. Prin stabilirea Slavilor in Peninsula Balcanica. marele Rabin Benjamin de Tudela. Acea- sta intrepunere a slavilor a facut sä se strice limba. Arhiepiscop.6ivew .6V TCCO'CGC 7Cill'CIX XMT6Ordonam ca toate acestea XELV 'thy ogyrbv aicc'ota 'coy 'Apsa fie . 325.. Dela Cedrenu incoaci se inmultesc documentele referitoare la Vlahi. Cu acea ocazie vizita si o parte a Marei Valahii azi numita Thessalia. 165. 1) Jung : Romer and Romanen in den Donaulandern pag. BouXiapcxdiv dela Turcii de prin inprejurimele Vardarului care stint cuprinsi in hotarele Bulgariei. care azi se afla la muntele Sinai. BapScipecov ToUpuov"ocroc &lab. care la Inceput era una $i ace*. au mai venit $i altii intre secolul al XI-lea si al XV-lea. qui Istrum accolunt defferre cognosciuntur. 06074011. 3) care incepea dela Zeintuncare acitma e Lamia. . . Chr. 3) Vortzela Ioanu G.posedate de acelas prea xcenicrxonov xat Accp. ceeace a contribuit la marirea numarului aromanilor din Macedonia.Pindum quoque (quem hodie Mezzono appelant) occupavit. 1) Iata cum suns acea Burg. Thessalia $i Grecia.. formats din limba rustled latina. qi sä is canoxavovcxar mite& Tcc'cvccov xai 'c(Uv nicul de toate acestea $i dela &va necoccv Bookrapiav BXcixcov Vlahii din toata. porni din Spania.23 La nota a a cronicei lui Chalcocondylae Odra si in latineste traducerea care suns astfel : . prin care dispunea ca toil Vlahii din Bulgaria si imprejurimi sä atirne eclesiasticeste de Arhiepiscopul din Oprida. Catre anul 1170 d. limba Lornana. Iata cum suns manuscrisul. propriu zisa.c6 sf. Epir. s'a pus o stavila intre Slavii din dreapta $i cei din stanga Dunk-H. unde el intalni $i pe Vlahi.

. 523133 Semnul Emblemei NATIONAL SCHEME For Disabled Mon. 23. Museum din Londra fiind reprodus de urmaltorii scriitori : J. Londra 1840. . 17. 1899 sub No. exprimandu-se astfel : Hoc est Valachiae initium cujus incolae montes incolunt gens ipsa Valachorum nomen gerit". m'am adresat Onor. azi Lamia. De acolo la o zi de distanta am sosit la riul Sinon uncle se aflau vre-o cinci zeci de evrei. 33 18. cu Rebi Eleazar si Rebi Isac. Ei se scoboara din munti ca sä prad6 Para grecilor si nimenea nu se poate razboi cu ei. nu e deck Zeitun. 130 din luna lui Ellie 1881. Direcfiuni a Muzeului din Londra dela care primii raspunsul cuvenit pe care il reproduc ad-literam spre clarificarea nedumerirei unora care contests existenta acelui manuscris.". . neamul insusi poarla numele de Vlahi. 2) Journal du Ministere de l'Instruction Publique de Russie pag. Ziarul grecesc din Triest Nea Imera". 49 Londra 1840 . Spre a fi mai bine edificat de veracitatea suszisului manuscris. and se cred in largul for ca sa jefuiascal alte ginti. 1. Tafel 2) in de Tressalonica. Este natia cunoscuta sub numele de Valahi. ei nu ucid pe evrei. Mss. care sunt usori ca cerbii. ai care' locuitori locuesc muntii. Baratier in Voyage de Benjamin de Tudela p. ai carei locuitori locuesc in munti. A. care vizitand in luna lui Mai 1899.24 . British Museum London : W. Nici un rege nu poate domni asupra lor. Copie : Departiment of Oriental Printed Books' E. 1304 si sub iscalitura redactorului el' Lazaros Vilalis. De acolo incepe Valahia. Manuscrisul lui Benjamin de Tudela se afla in British Aceasta este inceputul Valahiei. No. 40 Amsterdam 1735 ..b. inuzeul britanic din Londra pomeneste si reproduce ceeace Benjamin de Tudela scrisese de Vlahi. VI. In capul for erau Rebi Chelomo si Rebi Jacob. din 27/9 Dec. denumeste suszisul riu Robenica sau Kovozota:J. 1) Ascher s The Itinerary of Rabbi Benjamin of Tudela. pag. Petersburg. cum ucid pe greci" Ascher in lucrarea lui asupra lui Benjamin de Tudela zice 1): Sinon Potma sau Potamo. Ascher in The Itinerary of Rabbi Benjamin of Tudela p.

D.Oczcoy Do1ECom Ti. Agreez. qui a ete puble et traduit par M. Tarcucc Oappoiivrec 6nexpEyoyco . 149 zice Oka:. -cobc mai intaiu in apropiere de riul Dungrea gi Sau numit acuni riul Sava. Adler (Londre 1907) est incontestable.. l' assurance de ma plushaute consideration. zaE 8uup6ccot.atv of Acestia Vlahii sunt Xe7c5p.7. M. care la cartea CCXVI p. iv0a Eippoc apT. 60Ey ayayazrquayta. Cu tot hiatusul ce domne§te in istorie dela sfar*itul secolului al IV-lea si pana tarziu.iyot Tthy Oxupcop.66 IciPay zaXo0v.s. ta'riturile for pustiau provinciile Romanilor.eyo: Adam xat Baccot clixouv asa zisi Daci si Bessi. 74 of BXaxot s. Apac -rfoy Nvitcov. BOMEND Keeper. (s) L. Oy vt3v notap. Sciqpay airsok.25 MONSIEUR. xaveako-)Y ceoc stpqtat.iyetz-qv xaE 8o6Acoaty 7:0. In secolul al X-lea. cei mai multi din ei se wzara in Grecia. Aceqtia indrasnind simulau dragoste supunere catre cei mai vechi imparati si esind din insi Gip-Lam-40u.6y zai -co6 Eiou.Ew. dzokrty. ne putem pronunta cg. . J'ai l'honneur de constater la reception de Votre lettre dcs 17 Juin.Y. Scea-Tris-av sv Cicri rp IhrsEpto zai MaxiSoyia. L'authenticite de noire manuscrit de Benjamin de Tudela. totuqi bazati pe istoricii latini $i pe cronicarii bizantini. dam de cronica lui Kekavmenos.OE xal iteX06vtac Troy ixeici. locuiau 118a zootepoy TcXquEuy Toi) Aavou- pCou 7so-cap. TOzocc.. reti'Arita de bizantologul rus Vassilievsky in Buletinul Ministerului Instructiunei Publice din Petersburg din luna lui Iulie 1881. elementul romanic nu este decal din Peninsula Balcanica azi Aromanii rezultatul amestecului (unirei-melonge) al colon4tilor qi legionarilor roman! din timpurile Senatului si Imperiului (August si . incat aceOia pierzand ralbdarea in contra for cum am spus-o ii atacara atunci eOnd de acolo se impr4tiara in tot Epirul si si Macedonia. of Si rXeE6ysc ceninv &Y. uude de curand locuese Sarbii. in locuri intarite qi greu de strabatut. iv 6-zup0 i. Monseur.quay rijv EXX68a". pacaerc xoc( iaipx6p. N.

Hammer in Hist. treptat. dupa cum au suferit diferite influeate. Finlay in History of Greece. de lEmpire Ottoman. Falmeray&r in Fragmente aus dem Orient.eia din regiunea danublan-. Piliklosich in Slavische Element° in Rumunischen. Schafarik in Slavische Alterthiimer. Unit 3) sustin. c i Aromanii sunt un amestcc de Me- zieni. ltInga Adri tics. Gymn. 833 Paris 1893. Unele neamuri ca Mezienii si Tracii se roman'zasera prin influenta colonistilor lui Aurelian. I: se s colonistii lui Traian. Coasta Dal-nat'ei a lost si ea at adath colonizati cu orasele romane Apolo /a. Burly in History of the Later Roman Empire. Tomasch k in Zeitschrift fiir die Ocst.. Poujade in Ch etiens et -Aires Jul s Blancard in Spire et The . Ottoman . Sulzer in Geschichte des Transalpinischen Dacien . 2j Lavisse et Rambaud s histoire Generale t II cap . Ubicini in Les Origines de l'histoire roumaine. Intre acestia $i aceia ex sta deosebire dialectaia. Reclus in Geographie Universelle. 4) Ami Boni& in La T rquie d'Europe. La Province Romaine de Da/matie Paris 1882. c a Aromani: sunt u 3 aenestec at colonistilor rorna i din Dacia Traiana cu mezienii romanizati. ca id -true' loc invaziunile imitarA . P-rerile scriitorilor moderni asu >ra o/gi -ei Arorianilor din Peninsula baleanica slant diferite. Kiepert in Ethnographie von Epirus . Bess: si Thrieni romanizati. Weigand in Die Aromunen . El. Hertzberg in Geschichte der Byzantiner and des Osmanischen Reiches . din 1877 . Lad. Engel in Geschichte der Moldau and Valachien.26 Aur-lian) cu populatiunile indigene (autohtone) din Balcani gi din Iliria.salie . du Bas Empire. Hahn in Reise von BeIgrad nach Salonik. Jung in ROmer and Romanen in den Donaulandern .. care se romanizasera treptat. Mit 4) zic. altele ca ce e din Iliria se romanizasera prin induenta colonistilor roma-ii de pe coastele Marei Adriatice $i din Dalmatia. adapo-t ndu-se in meat'.riului. Jirccek in Gesch. Dyrrachium etc.pe a. 1) &pa curl ne sp n si morii istorici franCezi Lavisse et Rambaud in lLcrarea lore) care suns astfel : Acesti Vlahi din Perinsula Balcan'c-. Leake in Researches in Greece . c Aromanii se scoboara din colonistii din Dacia. . 11 Cons. c3. 6) Rossler in Ruradnische Studien . Encylopedia Britanica..r.V p. Thunmann in Untersuchungen fiber die Geschichte der 6 tlichen Europaischen Volker. Al:: 6) scriu. 5) Heuzey in Le Mont Olympe . Lamouche in La Peninsule Balkanique.chte der Bulgaren $i in Die Romanen in den 3) Le Beau in Hist. Altii 5) sustin. Aromanii s-int rr-sturile colonistilor romani de pe ti pug le Senatului si ale Imp. Romann d. provincia cea mai romanizata si limitrofa cu Peninsula Balcanica. Cousinery in Voyage dans la Macedoine. de I'Empire Stadten Dalm ticns . Joncquiere in Hist.

Aceasta 1) Bidermann In Die Romanen in ibrer Verbreitung in Oesterreich. Parerile scriitoriior greci moderni si aromani asupra acestei chestiuni sunt diferite. Chr.ernei in Thessalia si in Epir. p. 8 Atena 1888. fiind Prin-Ministru al Greciei dela 27 Sep- temvrie 1916 Villa' la 21 Aprilie 1917. Rigu Rangabe scrie astfel : Romanii din Elada. cuceritorii tariff lor. . Sat_ias in lucrarea lui 4) zice : Numele de Munteni si Vlahi era alto data principalul al acestui amestec de Latino-Traci transformat in Romani". 127. Atena.. II p. Lambridu era si el Epirot din Zagor.ei si ai Bulgariei. asa ca nu exists nici 0 indoiala de inrudirea acestora cu cei din Romania. Metovo si Seracu. este latina. 2) Spiru Lambru era aroman din comuna aromaneascA Calariti din Aspropotami (Thessalia).: Hronografia tis Ipiru t. Tessalia si Macedonia. XXV p. loan Lambridu 7) in scrisorile sale 5) zice Pentru ca principalul element al limbei Vlahilor.Vlahii romanizati scoboratorii vechilor Daci supusi de cgtre Traian care locuira mai intaiu pe langg Istru si Sau. dincole de Istru. ea Vlahii sunt Liguri si Celli romanizati. sunt colonisti veniti din Romania propriu zisa. cap. 3) Spiru Lambru : Istoria tis Ellados t. 33. partea II-a. Atena 1856. 434 Atena 1898. 6) Aravandinos P. ducand o viata nomads. V. dar de acolo descalecara in Epir. Lambridu: Epirotica Meletimato. 4) Sathas Bibliotheca Graeca Medii Aevi t. pe care i-a stabilit Traian la inceputul secolului al II-lea d. El a fost un mare si invatat istoric cu reputatie mondiala. jar inainte de aceasta epoca. descglecau in timpul . El s'a nascut in Corfu la 8 Aprilie 1851 si muri In Atena la 23 Iulie 1919. in partile Epirului si Tessaliei.27 Numai unul singur 9 sustine. Aravandinos 5) in monumentala sa lucrare 6) zice : In rsecolul al X-lea o parte din Dacii din Mezia mersera sa se stabileasca spre Pind. Epir si . A jncat si rol politic. VII pag. nu incape nici o indoiala ca acestia sunt o incrucisare de indigeni si culonisti romani. Spiru Lambru 2) zice 3) ca : . 9) Rizu Rangabe in Revista Pandora din 1856.Tessalia. 7) Doctor I.. urcand din Aprilie pang in Sep- tembrie cu vitele lur pe muntii cei mai inalti si mai padurosi ai Macedon. nu se face de loc mentiune de aceasta rasa in aceste parti". 1872-1894 5) Aravandinos era Epirot din faimosul orAsel Parga varduta de Englezi lui Ali Pasa Tepelenliu. Fiindca acele popoare se stabilisers In Balcani inrolati de Bulgari. 8) I.

28 se vede nu numai din denumirea for comuna si din limb lor. inaintara pang in Olimp si Pind. 4) Coletti Aromati din Seracu. Acesti Vlahi au aparut in Cara greceasca. 5) Baron Sina era din comuna aromfineasca" Vlaho-Clisura. s'au stabilit peste Balcani . 0 multime de oameni insemnati in istoria greceasca moderns ca . altii continuara sa duce o viata pastora15. este aceasi ca si a Daco-Romanilor. N. 5) Tusita. scoalei politehnice din Atena. se vede ca ei sunt de rasa lating". 118. Radulescu. p. Comparand figura. Thessalia. 6) Tusita. 6) Hagi Petru. care scoborand din muntii Hemului (Balcani). acela al Vlahilor.evul mediu acestei portiuni a Thessaliei. in insemnata lui 1) lorghiadi era originar din Volo-Thessalia. originar din Aminciu (Melucrare 8) se exprima astfel : . unde se stabilira si din aceasta cauzal. dat in . Coletti. 2) Iorghiadi : I. sau Megali-Vlahia. ca copii ai aceasi mame. Iorghiadi. Unchiul meu. Biografia lui publicatti de mine In Universul Literar" din 21 Ianuarie 1923 si din 11 Fevruarie 1923. 119. 4) Sina. statura si caracterul. 3) Paparigopulos : Histoire de la Civilisation greque. erau de origine vlaha. de aci numele de Vlahie. 7) Hagi-Petru aroman din comuna aromaneasca Veternicu din tinutul Aspropotamului (Thessalia). 1) in epuisabila sa lucrare de valoare 2) zice Catre secolul al X-lea incepu sä apara in Thessalia un alt trib. dar inch prin numele for de MegaloVlahi. Megali Vlahia".Limba actualilor romani din Grecia numiti Vlahi. an pastrat radacina materna. deacolo descalecara pans in Epir si Tessalia. altii primeau concesiuni de pamant pe ambele plaiuri ale Pindului dupe ce servisera in armata . tova). 8) Triandafil Barta : Peri Epicon Romeon en Elladi. mare aroman filantaop din Aminciu. Bucuresti 1878 In tipografia K.. 7) ca sä nu citam decat pe cei mai cunoscuti. Triandafil Barta.. Paparigopulos in renumita sa lucrare 3) zice : Cei din urma straini amestecati cu Eleni inainte de cucerirea muzulmana sunt Vlahii. primul fundator at . trecand acest riu ca si Bulgarii. Vlahii au venit de peste Dunare.. acest tinut fu intitulat de Bizantini. cei din Dacia au amestecat cuvinte slavonesti". Atena 1880. si nu e deloc curios ch. Paris 1878. si in timp ce Romanii din Grecia au amestecat cuvinte grecesti. nume dat Romani lor din Pind. 0 parte urma soarta colonistilor si cuceririlor buigare. in special in Tessalia inainte de invaziunea franca.

de Saint Vincent in Expedition Scientifique de Moree t. La pagina 324 a lucrarei sale zice : Navalirea Slavilor $i Bulgarilor trebue sa fi fost cauza principals a perturbatiunilor care avura loc in . Prin cuvantul Vlah. care ca si Vlahii erau de obarsie romans Numele de Vlah a ramas intact pang azi. Polonezii Woloh . Vlacho . Pe baza isvoarelor istorice $i a fazelor prin care au trecut faptele cronologice ale asezarei $i ale vietei sociale ale Aromanilor. au inceput probabil M.evul-mediu la Sudul Dunarei $i care silira pe Macedo-Romani sa paraseasca vechile for locuinte. Cehii Valah . Englezii Wlach . Petru Maior in Istoria pentru inceputul Romanilor din Dacia t. V p. Inainte de a continua cu sirul evenimentelor istorice. c. se scoboare catre Sud. aproape de Balcani $i Dunare". p. I. Bulgarii Vlah . unde apar in mare numar in secolul al XI-lea". Sarbii zic Vlah . 322. deci cuvantul Vlah nu este decat de origine slava. cat $i in cantecele populare grecesti $i mai ales in cele haiducesti. 283. Deci cu inceperea secolului al VI-lea si at VII-lea. Asupra cuvantului Vlah au scris pe langa scriitorii citati pans acum si cei ce urmeaza. I. Rusii Woloh . Este deci sigur ca.29 Distinsul filolog roman Ovidiu Densusanu in remarcabila sa lucrara. 161 . Maghiarii Oloh . Cuvantul Vlahos figureaza atat in poeziile poetilor greci moderni. stabilindu-se in mici grupuri pe terito- riul Epirului si Tessaliei.acedo-Romanii sa. se gaseau alts data aiurea $i mai ales mult mai spre Miaza-Noapte. VII p. 1) se exprima astfel . dupa cum Germanii prin Welch si Wallon intelegeau popoarele din pairtile lor. 275 . Germanii Walach . Turcii Vlah . SA cercetam cand $i cum Aromanii au primit numele de Vlahi. Dazon in Manuel dela Langue Schipe ou Albanaise p. cap. Paris 1901. si Grecii zic Vlahos. Sterie Hag 1) Ovidiu Densusianu : Histoire dela Langue Roumaine. gasindu-1 in Coate limbile. B. VIII p. . Francezii Valaque. Macedo- Romanii.. Slavii indicau poporul de origine romans. reese ca numele de vlah apare odata cu venirea Slavilor in Orient. 6. Lucii in De Regno Dalmatiae et Croa- tiae cartea VI cap.

o parte din Acarmania. pres de Triccala. IV. a tenirmagistralement le gouvernail de la Barque de Vlakhie". Gaston Paris in Revue Romania t.30 Cercetari despre Romanii de dincolo de Dunare .. (en papier). Agrafa si Epirul se intitulau Avw BXazia 1Valahia de sus) . Bulele erau trimise notabililor din Marea Valahie. iar Etolia $i restul din Acarmania. Dorida. par le tres divin couple des Cesars. fosta movie a bunicului meu Vasile 13ira. 184-191. Esperia $i Locrida se intitulau 111Expdc Maxie (Mica Valahie) 1). t. VI p. 3) Porta-Panaghia in dialectul aromanesc se zice la Poarta lingii Triccala.document le plus precieux pour l'histoire politique et religieuse de la contree n'est pas d'ailleurs un chrysobulle mais un Juge. Le . pour la restituiton ou la confirmation des biens du monastere. 7. I c. Nici scriitorii greci mai sus citati nu s'au atins de acest nume care ni s'a transmis ca un ce sacra din tats in flu din secolul al VI-lea si pans azi.Exur. XIV-lea si chiar al XV-lea se intitula Mei&X-r) BXaxice (Marea Valahie) . . Atena 1907. p. en rannee 1382.l'Ange et son auguste epouse Marie. XIII-lea. Vlahii ajunsesera gratie multimei sä dea numele for mai multor provincii din Peninsula Balcanica. XII.267. 4) Se pronunta Zaviania. L'assemblee reunie au cuvent de Zavlantia 4).10.Cette autorite etait alors representee.matique. Alexis . IX-lea at Revistei Orientate et Americaine . saints et pieux seigneurs et rois. 97 c. En faveur du Monastere de Ports-Panaghia 3) 1382 apres J. Asa Thessalia de azi in secolele al XI-lea.. c'est-a-dire un arret rendu a la suite d'un synode an concile provincial. Judecata Sinodala dela monastirea Zavlania de langa Triccala este reprodusa astf el de renumitul scriitor $l arheolog Leon Heuzey in lucrarea lui intitulata . XII-lea.. suivant les termes memes du Jugement.. o trecere de peste 14 secole. 2) Spiru Lambru: Monnaies et Buttes ineclites de Neapatras et de Carytaene In Revue Numi:. 1. C. a ete convoquee par l'autorite superieure de la region . p. Lenormant in Les Patres Valaques de la Grece t. 280. Turque en 1858 la pag. Toate numirile de mai sus le intalnim in Bulele Imparatilor Bizantini 2) Andronic (1336) si Cantacuzino. 1) Vortela Ioanu: Ftiotis (4)8cdrac).294. par la providence de Dieu et par la grace de nos puissants. Jugementsynodal. Aspropotanul.11 Leake in Traveli in Northen Greece tN.. appeles.ment synodal (svnodikon Kritikon gramma).. L p.sion dans la Thessalie.

plus qu'homorable. 154 si 163 . dont les titres nous ramenent a. Tafel und Tomas in Thessalonica p. 266 . Rizu Rangabe in Die Franken in Peleponez p. fiind chiar el originar din acel tinut si este reprodusa de Arheologii francezi Heuzeyet Daumet in stiintifica for lucrare intitulata . 68 293. 294. 92. Mavro Orbini Rauseo in Regno degli Slavi p. Ana Commene c. 35 . 271. Sathas in Ellinica Aneedota t. 54 si 55 Ramon Muntaner in Chronique p 470 Baron Guldencrone in L'Achaie Feodale p. I.. 45. 243. 14. 30. 414. Romanos in Biographie sur Georges Grationou. 1) Vortela. of. 367. eel ce se retrasese si fondase o bisericuta cu hramul Maicii Domnului" pe o piatrA denumita de el Meteora (Meriwpov)1) se pomeneste de Marea Valahie. 218. 270. 245. Kekawmenos p. Acropolitu c. I p. cit. 71 si p. Marinus Sanuti Torseli in Bongars Gesto Dei per Francos t. Buruy in Chronique of Moree p. 23. p. Greece p. XXV . 83 . Atanase. 527 . Pachymeri c. 34. 490-493 si in Urkunden zur alien Handels und Staats-Geschichte der Republik Venedig p. I . III p. IV cap. 586 precum si Hist. Phrantzes cart. Chalcocondylae c. Anonyme in Chromique d'Achaie p. 84.Mission Archeologique en Macedoine" p. Niceta Chomiatu p. 814 . De Rebus Epiri Fragmentum t. La Revue de l'Orient V p. X. p. Asupra Marei Valahi au scris urmatorii cronicari bizantini Cantacuzene cartea III cap. I. 194. V par. XIII p. 210-212 . Al. 130 din 1897.31 La presidence du Synode parait avoir apparternu au metropolitain. LIII p. 36. 128-131 . 339. II p. 253-330 . 49. Tot asupra Marei Valahii s'a scris de atre Heuzey in Les Couvents des Meteores en Thessalie dans la Revue Archeologique t. op. archeveque de Larissa. Mustoxidi in Ellinomnimon t. I. la geographie antique : Nilos par la misericorde de Dieu. 347 . 81 si p. 18. XVII din 1864 p. p. Buchon in toate operele lui . p. Don Fray Johan Fernandez de Heredia in Libro de los Fechos et Conquesta del Principado de la Morea c. II p. Iireoek in Geschiche der Bulgaren cap. 228. 146. Erotocritoo de Vicenzo Cornaro . exarque de la deuxieme Thessalie et de toute la Hellade Deasemenea in viata lui St. . XV p. Miliarakis in Istoria to Vasiliu tis Nikeas ketu Despotatu tis Ipiru p.

376-383 si in Sigilographie de 1'Empire Byrantin p. printre . sub conducerea lui loan. Micra Vlahia $i Ano Vlahia.care se gaseau deasemenea multi Vlahi din Marea Valahie 6(Meicao6kax(a). In lucrarea ce pregatesc despre Despotatul Marei Valahii acolo tratez pe larg despre Megali VlaThessalia de azi hia. 508. . Vlakie". Terre des Vlaques" ou Megalovlaque". 42.. 177. Muralt in Essaie de Chronographie Byzantine p. 428. Schlumberger in Numismatique de l'Orient . 107 . Libri Commemoriali din 14 Mai 1317 Venetia cart. 175. comandate de Mihail al II-lea. Tafrali in erudita si documentata sa lucrare Thessalonique des Origines au XIV Siècle d. bastardul lui Mihail al II-lea". H No. iar in Les Principautes Franques du Levant p. G. 241 zice : Aceste trupe venira si intareasca Salonicul. 41.Latin p. 61 zice : Thessalia era atunci mai bine cunoscuta sub numele de Vlaquie". 429.32 Hoph in Chroniques Greco-Romaine p.

3) Tacite: Ed. V. cit.. care mai intaiu furl puse sub controlul Senatului de catre Imparatul August pans in anul 15 d. 1. timp de 24 de ani 4) Sub Claudiu I-iu (41-54 d. 6) Florus: Abrege de 1'Histoire Romaine c. Chr. Diocese. p. 364. tatal lui August obtinu dupa Pretura sa. 1) Marquardt op. p. guvernamantul Macedoniei. 2) Suetone t Cei doisprezecee Cezari c. 24. cit. El ca. LX p. 381. 21. t. pentru care primi qi titulatura de Metropola Macedoniei fl-pdycli Mame 869coli Mvpa7c0Xlc" 5). Halgan: op.) atat Achaia cat si Mace- donia furl restituite Senatului §i puse sub autoritatea unui Propraetor cu titlu de Proconsul. Dion Cassius: c. Paris. cit. cit. cand sub Tiberiu trecura sub jurisdictiunea Imperiului. Claudiu aduse alegerea guvernatorului Achaiei qi Macedoniei la vechea sa forma intrerupta de Tiberiu. p. 4) Duruy op. si Teme Imperiul Roman cucerind si punand stapanire pe Orient it imparti in doua provincii Achaia §i Macedonia.Oiga o batalie in contra Bessilor qi Tracilor.CAPITOLUL AL III-lea Impar(irea Imperiului Roman de Rilsarit in Provincii. XXVI si LXXX. Florus. 207. El guverna provincia cu dreptate gi curaj. avand ca reqedinta Thessalonicul. Suetone in lucrarea sa 2) zice ca Octavius. guvernate fiind de un Delegat Imperial '). 3 . 5) Marquard op. Tacite 3) ne spune ca. ii se adauga Achaia qi Macedonia. 6) ne zice ca. par. pe timpul cand Poppeus Sabinus guverna Mezia. I. 207. Chr. Nisard c. p. p. IV.

Chr. Achaia si Macedonia care din timpul impAratiei lui Tiberiu erau incredintate guvernatorilor alesi de print. Chr. 1) Buruy: op. dupa vechiul . Questorilor". Tracia strictes senso cu orasele Philipopoli. Tomi si Calatis . Tracia. cit.34 trimitand acolo nu pe aceia care cadeau la sorti. p. furA remise prin sort de Claudiu. Mezia Inferioara. Una sub stA. Thessalia. Rodop cu orasele Maximianopolis. Moesia Inferioara cu orasele Marianopolis. dar pe aceia care se bucurau de favoare pe langa eL Dion Cassius in lucrarea sa Istoria Romanilor cartea X par. suszisele provincii lurk' date de Diocletian lui Galerio 5) Pe baza organizarii lui Diocletian (284-305) d.pAnirea lui Diocletian si cealalta sub a lui Maximian din care facea parte si Epirul sub numele generic de Regiunile Iliriei 4). cit. Diocletian si Maximian impartira in doua pArti Orientul. . Haemimontus cu orasele Hadrinopolis si Anchialos. In anul 292 d. Diocesia Traciei cokindea case provincii si anume : Europa cu orasele Perrulhos si Apri . 2) Meindre : Histoire Romaine p. 4) Duruy : op. Beroes (Stara-Zagora). VI. o incredinta. Thessalia. Epirul. 545. Harta. Ch. dar venira din nou in anul 269. Schythia cu orasele Dunysopole.). 232. Imperiul Roman impartise astfel Orientul : ') Achaia. si Tracia dar furs respinsi de Emilian. dupa care apoi trecura in Italia. pustiira Macedonia. care distribuind pe pretorii insarcinati cu administratia tezaurului. II . c. t. cit. Maronea si Aenus . XXIV zice ca. Panonia Inferioara Panonia SuperioarA. XCIX p. In acest interval de timp Orientul fu teatrul mai multor navaliri barbare. 255. Gotii furl batuti si de Dexipe. meritand supranumele de Goticul 3). Mezia Superioara. 3) II p. In anul 180 d. Macedonia. cand si atunci furs batuti de Imparatul Claudiu al II-lea. 218. Chr... Epirul. 5) Meindre : op. d. in 251 si in 253 d.obiceiu. Chr. Chr. iar printre cele inai de seams deosebim : Navalirea Gotilor. Dalmatia. si Suszisa impartire ramose intacta pang in timpurile lui Diocletian si Maximian (285 d. care sub Galus. Procuratorul Panoniei 1.

Italia. Imparatul Constantin remise fiecarui fiu precum si nepotului sau. 77. Gotii pustiira. p. Sub Imparatul Constantin 1) (306-337 d.) si a lui Licinius (307-324 d. Dup5 pacea incheiata intre Constantin si Licinius. Iliria si Orientul. Conti. Ace le patru Prefecturi erau : Galia. IV. Guvernatorii erau imputerniciti cu supravegherea domenilor publice. cit. 3. Orase le aveau un Senat municipal cu cei de ai locului zisi Duumviri sau Defensori. 73. Chr. Duci. In anul 377 d. C. 277. Prefecturile erau administrate de Prefectii Pretorului. coprinzand si Epirul furs atribuite nepotului sau Dalmatius. putand condamna si la munca silnica si la moarte. asa ca : Tracia. Inainte de Imparatul Constantin provinciile : Tracia. Macedonia si Achaia. Dacia. IL P. cu perceperea impozitelor. 1) Gibbon : op. Comandamentul militar era pretutindenea separat de autoritatea civila care. Chr. Diocletian imparti Imperiul in patru Prefecturi. Constantin lua in stapanirea lui provinciile : Panonia. sub Imparatul Constantin erau. Thessalia. Chr. Chr. Prefecti si Tribuni Militari. Diocese le erau puse sub Vicari sau Vice-Prefecti. t. VII p. 2. Fiecare prefecture coprindea un numar oarecare de Diocese sau Vicariate. care atrageau dupe sine moartea civila. . Dalmatia. confirmate apoi si de Imparatul Constantin. un sfert din Imperiu.). Creta si Dacia. Macedonia si Grecia 2) 323 d. Diocesia se impartea in provincii.35 Din punctul de vedere administrativ. era necesar un inscris din partea Printului. Itineraire de Paris a Jerusalem t. coprinzand provinciile 1 Macedonia. Meindre : Op. Provincia se impartia in orase municipale. Diocesia Macedoniei fu subordonata Prefecturei Pretorului Iliric.). Provinciile erau puse sub Presedinti sau Consuli. Cit. Pentru pedeapsa deportarii si exilarii. a reerutarii armatei. a postelor imperiale stabilite de August. avand deasemenea si justitia si procedura criminals si cea civila. reprezentand cu un cuvant pe Imparat in Coate raporturile ce puteau sä alba cu supusii sai. Macedonia. Achaia si Epirul depindeau de autoritatea lui Galeriu (306-311 d. Vechiul si Noul Epir.' din nou Epirul si Thessalia sub domnia marelui Theodosie2). Chr ). Chateaubriand.

Gibbon: Op. 2. In anul 395 d. Prevalitana. Le Beau: op. Provinciile Norica. Dardania spre Sudul precedentei. Cit. XXIX. p. Op. care corespundea aproape cu Serbia propriu zisa. Gotii navalira din nou in Macedonia. intamplata la 17 Januarie 395 d. Dacia Riverana spre Nordul precedentei dealungul Dunarei cu orasul Ratiaria (Arter-Palanca). Panonia vi Dalmatia trecura la Imperiul de Occident sub Honorius (395-423 d. cei doi printi Arcadiu vi Honorius. t. Niebukr-Bonn : cartea III cap. Prefectura Pretorului Iliriei coprindea 12 provincii vi anume 2) : Achaia administrate de un Proconsul. Duruy op. Tanga isvoarele riurilor Morava. Chr. de unde trecura in Epir vi Thessalia. Drin vi Vardar cu orasele : Pristina. Cit. p. Diocesia Macedoniei era compusa din vase provincii vi anume 1. t. p. . p. IV. Chr. I.& moartea lui Theodosie. impgrtira intre ei vasta vi rasboinica Prefectura a Iliriei. 42.). I. Cit. Diocesia Dacia situate la Sudul Dunarei nume dat unei parti din Mezia (Moesia) coprinzand cinci provincii §i anume: Prima Mezie.36 In anul 378 d. Cit. c. cu orasul Scodra (Scutari). avand ca °rase principale Singidunum (Belgrad) Viminacium (Branicevo). Cit. Chr. 312 . XXXIII p. V p. cap. penultima un Consul celelalta un Presedinte. VII. III. Chr. Dacia MediteranianS. Lavisse et Ramband: op. celelalte 11 provincii erau impartite intre Diocesele Dacia vi Macedonia. Chr. Chr. Macedonia vi Dacia furs supuse sub guvernarea lui Theodosie. t. care se intindea spre Sud-Vest de Bulgaria de azi cu cetatile Naissus (Nis) vi Sardica (Sofia). IV. p. 474. In anul 379 d. care se intindea la Vestul Dardaniei pans la Marea Adriatica.99. 457. Suszisele impartiri erau astfel administrate : Ultima din suszisele provincii avea in capul ei un Duce. 75-76. t. I. 98. t. Zosimi : Ed. iar marele Diocese : Dacia vi Macedonia furs reunite Imperiului de Orient sub Arcadius I) (395-498 d. cap. Dup. Ulpiana (Lipleani) Scupi (Uskub zis si Scopia). Lavisse e Rambaud. t.). 161.

Tracia continand basinul superior al Marifei cu oravul Philippopolis. . 128. 3. 6) Creta. Vechiul Epir. printre care era vi Tracia. 166. Chr. zis vi Meridional cu oravul Nicopolis (Preveza). Prefectura Wientului era cea mai mare vi cea mai bogata a Imperiului. administra cinci provincii. printre care se distingea vi Tracia. Macedonia vi Creta. 3) Thessalia cu oravele : Larissa vi Triccala. 2.37 1) Macedonia propriu zisA. Lavisse et Ramband: op. 2) Macedonia SalutarA. Diocesia Tracia sub Justinian (527 d. care se intindea spre Nord. IV. zis vi cel de Nord. Imperiul era impartit in doua marl Prefecturi ale Pretorului : Orientul vi Iliria ') Prefectura Orientului cu capitala Bizantul (Constantinopol). Scythia reprezentatA prin Dobrogea. 4. pe timpul Imparatului Justinian cel Mare. cu oravul Dyrrachium 5) (Durazo). Tracia vi Europa erau supuse unui Consul. Tracia propriu zisa. Rhodop. coprinzand jumatatea meridio- nala din vechiul regat al lui Alexandru eel Mare cu oravele : Thessalonic (Salonic) Si Philippi. La Notitia Dignitatum Utruisque Imperil. Rhodope se intindea panA la Marea Egee dela muntele cu acelavi nume. Europa coorinzand imprejurimile Constantinopului vi iarmul european al Hellispontului (Marea de Marmara). Diocesia Tracia coprindea vase provincii vi anume : 1. I. 4) Noul Epir. Haemimont se intindea spre est &Aire Marea Neagra cu capitala Hadrianopolis. c. Cit. iar celelalte unui Prevedinte. 5. fiind impartita in cinci Diocese. t. 1. care ne intereseaza.) coprindea vase provincii vi anume :2) JEuropa. erau administrate de un Consul. 2. 6. p. p. Adoua Mezie (Moesie) intre Dunare vi Balcani (Bulgaria Orientals) cu oravele : Nicopolis vi Marcianopolis (Pereislaf). In secolul al V-lea. Charles Diehl : Justinian et la Civilisation Byzantine. celelalte de un Prevedinte.

Mezia (Moesia) $i Scyihia cu capitala Constantinopol. 9) Dacia Superioara .Mouptx«poc. 4) Ellada zisa $i Achaia .eXXop. precum si insulele Eubea $i Egina. Chr. Mai tarziu Tema Elladei coprindea urmatoarele regiunP). In Regiunea Remesianessio gasim : Etp. Astfel dupa Procopiu ') gasim urmatoarele numiri topice de fortarete: In EMI. 12) Mezia (Moesia) si 13) Panonia. 6) Epirul eel Nou.). Morcepei(ve. 282. Niebuhr-Bonn. sau chiar Atena. 11) Prevalitana . Acarmania $i in genere teritoriile cunoscute sub denumirea comuna de Grecia Continen- talli. 308. lIcacop. Spre Istru (Dunare) gasim rev. s'au reparat multe cetati $i fortarete ale caror numiri dovedesc inceputul formatiunei limbei aromanesti. Un functionar special isi avea resedinta la Chalcis. coprinzand nu numai Peloponezul.oGyzec.c. Nu este cunoscuta bine capitala Themei. 9. . In Rhodop gasim : Kocacipa. Evivs.. Grecia Centrals $i Thessalia.ciOpm pi allele. KotaTEXXov66o. Beotia. Prefectura Illyricum cu capitala Thessalonic. cand 1) Procopiu : De Aedificiis. Etolia. Schlumberger : Sigillographie de l'Empire Byzantin. 10) Dardanea . dar si resturile vechiului Illyricum de pe coastele Marei Ionice2). 3) G. In anul 687 d. Ed. Exdcpcc. Numele de Thema (00. 3) Thessalia . Focida. sau Chalcis 4) sau Teba sau Levadia. p.a). In Regiunea Aquienensis intalnim: 13:v8cp.LOXa. flaSccrxcipoc.Orsc. 284. in plus Thessalia care cate odata atarna $i de Thema SaIonic. in locul numelui de provincie s'a dat de pe timpul Imparatului Mauriciu (582 d. IV p. 4) Chalcis azi se chiaml Chaichida In Eubea. 285. coprindea treisprezece provincii $i anume : 1) Macedonia I-a . Probabilitatile sunt pentru Teba. Kot6teXXov66o Eizve vicroN.. ItCw. rKepvCevioce. XoUTCOUrtVzolYCC.38 Haemlmont. Tot in timpul lui Justinian. 279. In Regiunea Mediteraniana gasim: Korcoucrropou. s'a creat Guvernamantul Traciei. 307. EtiVece EneXOUTTOG. Era sau Larissa. 8) Dacia Inferioara . Cartea IV. stela al Elladei. 2) Charles Diehl : L'Origine des Themes dans l'Empire Byzantin. cap. 305. 5) Creta . 165. 2) Macedonia II-a . Locrida. Chr. KaztatOptot. p. Athica. iar in anul 695 d Chr.

2) ca.) numele de Thema fu dat si corpurilor de armata din fiecare provincie. XXII 4i XXVI. Thessalia. 48. in lucrarea lui déjà citata. ordonantele $i celelalte acte erau redactate in greceste '). Astfel erau imparlite provinciile Imperiului Roman de Rasarit. A doua Thema era Macedonia impartita in: Macedonia Inferioara. Chr. Niebuhr-Bonn tom. Constantin Parfirogenitul ne spune. Tot Constantin Porfirogenitul arata $i felul guvernamantului daca era Concilium sau Ducat.39 legile. atat din . Panonia. 1. 1V. III. Dyrrachium" : apoi provinciile Dada Noua si Dada Veche. Iliria cunoscuta sub numele de Thema IX-a. zis gresit Imperiul Bizantin. Imperiul nu se intituleaza Bizantin ci Roman. 2. III si t.: Macedonia a fost transformata intaiu in provincie si acum in Thema. Macedonia Superioara. Dardania. cati si din punctul de vedere militaresc. precum $i orasele mai principale. . In greceste figura astfel: CH 13zoAsix Tort elkolla Cuiv" dupti cum invatatul istoriograf englez Buruy it intituleaza astfel: Roman Empire" $i nici de cum Imperiul Byzantin sau Bas Empire" cum it denumeste Le Beau. cartes II paragr. In documentele de pe acele vremuri si in Hrisoavele imparatesti si in Cronicele de atunci.punctul de vedere politic. Constantin Porphirogenitut: Ed. Epirul Nou gi Epirul Vechiu. 49 si 56. p. Sub Constantin Poganatul (668 d. Paparigopnlos : Istoria to Elliniku Ethoos t.

CAPITOLUL AL IV-lea Timpurile Medievale. Bulgarii 1140:Lind in Imperiul Bizantin au format primul Imperiu Bulgar al Ohridei. Vlahii locuiau Tanga Dun Are $i Balcani in Mezia Aureliana". Aceia din Mezia Superioara (Serbia propriuzisa). din care cauzA se numeau dupa cum am vazut Mezieni. Thessalia $i Ellada. in Albania de azi. Cei din Mezia Inferioara (Bulgaria de azi) s'au retras in muntii Balcanului uncle au format Valahia alba (Valachie Blanche). care a pornit spre Sud. 1) V. Se tie ca nu toti Vlahii au trecut Balcanii. Band nastere elementului farserotesc zis de Greci n'Ap6avrc66)axot". Epir. Paris 1893. Epir. stabilindu-se pe coastele Marei Adria- tice. dupa cum reese din manuscrisul vietei Sfantului Dumitru si din Cronica lui Kekavmenos (Cecaumeni). citate. s'au asezat in Macedonia. °data cu navalirea slavilor intamplatA in secolul al VII -lea Vlahii au fost nevoiti sal pAraseasca Mezia. incat Imparatii (Tarii) se intitulau s Imparatii Vlahilor gi Bulgarilor". Inainte de navAlirea slavo-bulgarA. . V. s'au imprastiat in Macedonia. cum ii zice Victor Berard. &P. iar Cara for se chema Vlahia $i Bulgaria ". La fel s'a intamplat si cu elementul romanic din Dalmatia. I) jucand un mare rol in secolele al XII-lea $i al XIII-lea. Berard La Turquie et L'Hellenisme Contemporain cap. cum ii denumeau Bizantinii. Thessalia $i Ellada. sau Mezienilor. pornind spre Sud $i dupA ce au trecut Balcanii. in care Vlahii au jucat un mare rol.

636: Pentru aceasta singura Thema a Elladei. ceilalti furs dui in robie 5). Cit. 637. V. Acestia din urmA trebue sa fie speciali ai acestei Theme a Elladiei in care populatiunea Vlaha era asa de numeroasa. Schlumberger: Op. (976-1025 d.41 Pe vremea aceea Vlahii formau grupuri. Prin cresterea oilor $i comertul ce it faceau aiunsesera oameni bogati $i de temut. iar vara urcau creasta muntilor Balcani. 3) V. condusi fiind de cei mai batrani si mai priceputi. V. Vorbind de Thema Eladei. Berard op. precum $i Vlahii. Cit.. Marele bizantolog francez. Chr. cum a fost Nicolita. Bulgaroctonul. 4) Chalandon: Essai sur la regne d'Alexis I-er Commene cap. cap. p. La ocuparea orasului Larissa de catre Tarul Samuil. II p. Chr. t. . Exubitori Themei.provinciale. 2) G. formau upe semne un corp special sub comanda unui sef desemnat de Imparat. iarna se scoborau in Thessalia si Epir. I.). 5) G. de aceea ii intalnim pretutindenea liberi independenti. cum ne vorbeste si evreul Benjamin de Tudela. ne spune ca. dupa cum suna si Hrisovulul Imparatului de care am men- tionat la capitolul al II-lea 1067 Pe timpul Imparatului Constantin al Xl-lea Duca in anul d. Tot pe timpul domniei Imparatului Vasile al II-lea. ba chiar respectati de Imparatii bizantini.. Imparatul bizantin Vasile al II-lea. se vorbeste de do. 635. ca sa fie puse fiecare sub comanda unui Domestic. G. in afara de militiile . 1. numi pe un oarecare Nicolita. I pag. XXX p. cap. ca sef al Vlahilor din Thema Eladei. Ei se ocupau cu pastoritul. pela anul 980 d. Aceia dintre acesti barbari care trebue sa faca serviciul militar in Imperiu. Chr. Schlumberger 3). Vlahii facura o revolutie tot sub comanda lui Nicolita. necuteland sA se atinga de ei. asa ca. Pind si °limp 1). ei preferau moartea decat sa ajunga sclavii altor popoare. cateodata numit pe viata. 61 Nota I Paris 1900. t.A corpuri speciale de o impor- tanta asa de mare.. 434 Mena 1898. zice la pag. Acest Nicolita a jucat un mare rol atat in timpul Imparatului Vasile al II-lea Bulgaroctonul cat $i mai tarziu. Schlumberger L'Epopee Byzantine. Bulgaroctonul. numai familia lui Nicolita fu crutata. 1) Spiru Lambru: Istoria tis Ellados. grupuri. Vlahii din intreaga Bulgarie trecura sub dependinta Arhiepiscopului din Oprida 3) in anul 1018 d Chr.

X041.' moartea acestui Imparat. Pesara DMCI (1601).42 Bizantologul Schlumberger dupA ce spune ca Nicolita a fost numit de Tarul Samuil ca comandant al orasului Servie (azi Serfige) zice ') Repet ca acest Nicolita.20Ocpco. Schlumberger Op. t. Chr. Niculita cazu in cursa intinsa de Bizantini. 638. care 11 trimise sub o escorts la Salonic 3) $i apoi la Constantinopol unde a $i fost aruncat in temnita. n'Exsivot St 6tx6v C6 auvoc16)ycov oCyctb S Tip obcfccv Bepc6ou TOG 13Xer. ni-1 arata sub titlul de Protospator. Lath' ce ne spune Kekavmenos 4). dar furs respinsi de Imparatul Vasile al II-lea Bulgaroctonul. autorul celei de a doua parte a manuscrisului din Moscova. fu condus in lanturi la Imparat. yap 660. 2) G. cad atunci era Protospator. II cap. ceycen. 4) Kekavmenos (Cecaumeni) dupii Vassilievsky Op. Nu mult dupa aceasta respingere. dar Nicolita insela pe Imparat $i trecu de partea Tarului Samuil. Cit. I pag. El este fatal celui de al treilea Nicolita. BX6cZo. ca sa atraga de partea sa pe Nicolita ii acorda titlul de Patrice 2).rt. 'Enef 86 iiviiv- Ei aveau adunarea for in casa Vlahului Verivu $i pentru acest scop au anuntat pe Vlahi. voind cu toti sa vie la el.fusese Ducele Themei Elladei. 1) G. Cit. 3) Didon Mavro Orbini Rauseo : II Regno degli Slavi p. IV. Schlumberger Op. 131. Ca. Autorul anonim al manuscrisului din Moscova. dedicat Imparatului Mihail al VII-lea. care impreuna incercara sal ocupe Servie (Serfige)..zou. c5 $i Protospatarul Nicolita uoocv o6Tot rpbc 'cob. Dupa nimicirea primului imperiu Bulgar de catre Imparatul Vasile al II-lea Bulgaroctonul $i dupe.71 11 v 26 26rce ixcipixocv p. 6 HpotoaxocOciptoc Now- Xts. sau Nicolita Delphinas de Larissa. 6 AeXcpcve4 ouvX8E ti IlpoT667. Fiul acestui Nicolita s'a reintors mai tarziu la Larissa. Cit. 440.eicawc Delphinas a participat la con- vocarea noastra.4. 5. . xat ii6ouXiiOnsxy gx0etv zivrec orp6. Imparatul Vasile al II-lea Bulgaroctonul. t. pag. seful rascoalei Vlahilor $i Bulgarilor in anul 1067 d. cartea CCXVI pag. uncle a jucat un mare rol cu ocazia unei rascoale din Thessalia pe timpul domniei Imparatilor Constantin Duca si Roman Diogenu. s'au bucurat foarte mult. era fiul aceluia care . 222.

3) Muralt: Essai de Chronographie Byzantine t. Guandalorum. nevoind sä asculte de ordinele Imparati lor Bizantini.est Russorum. 833. 66. Bulgari. Polonorum. inAintandu-1 ca. Aga pe timpul Imparatului Constantin al III-lea. In anii 1090-1091 d. un oarecare Vlah. insa Fara participarea Vlahilor. care primi ca ajutor gi 500 cava. Macedonuna. Cit.Hoc anno descendit Ispo In acest an s'a scoborat Cheloniti (Cubicularius) in Ita- lian cum exercitu magno id . Burgarorum. 42. Vlahorum. pe timpul domniei Imparatului Alexe. Chr. Lavisse et Rambaud: Op. Bruncorum. Turd. que ut caperet Siciliam. V.. 2) Muratori: Rerum Italicarum Scriptores t. Bruncari. V pag. I p. veni la Imparat in timpul noptii. folosindu-se qi de anarhia ce domnea in Imperiu. Dupa Lupi Protospatac se face mentiune de suszis a expeditiune 2). Ruqi.i) care zice : . .. Polonezi. Turci.43 Vlahii s'au rascolat in repetate randuri. 168. Vandali. cartes LXXXIII p. II cap. Wandali. Despotus Nicus in Italiam . 53. 89 Bucuresti 1904. Tot sub Imparatul Alexe in anul 1094 4. Macedoneni gi alte neamuri ca sa cucereasca Sicilia. cand Cumanii se pregateau sä treaca.descendit cumingentibus copiis Russorum. Macedonum. aliarumque natio. Armata Imparatului Alexe se afla pe fad Marita. Turcoarum. 4) Le Beau : Op. Vlahii au participat la expeditia intreprinsA de Bizantini in contra Siciliei. Macedoneni §i altii pentru a cuceri Sicilia.. I. Cit. t. in Italia cu mare armata §i anume din Ruqi. Cu timpul insa s'au inrolat in armatele bizantine. P. leri franci trimi0 de Contele de Flandra porni in contra Pecenegilor 3). aliarum- Ispo Cheloniti (Cubicularul). generalul Nicefor Melissen aduna pe Vlahi gi pe Bulgari qi cu insu0 Imparatul Alexe. Chr.. XV pag. Bulgari.. in anul 1027. Wandalorum. Bulgaroroum. Argiuteanu : Istoria Romanilor Macedoneni p. Dunarea.num ad Siciliam capuendam. Cumanii trecura Dunarea ') 1) Pertz Monumenta Germanae Historica. participand la multe expeditii ce se facea in tarile streine. Anales Barensis t. Vlahi. dupa cum ne istorise0e cronicarul Barensis. cu numele de Pudil ce servea In armata Cumana. Despotul Nicu coborase in Italia cu mare mullime de :- Turc:orum.

-44-Cu toate incercarile Bizantinilor de a desnationaliza pe
Vlahi, atat prin impartirea Imperiului in Theme, cat si prin inrolarea for in armatit, totusi fu cu neputinta, cad Vlahii stiura

sa reziste, nimicind planurile Bizantinilor. In aceasta privinta iata ce ne spune bizantologul francez Chalandon in renumita
lui lucrare 1),

,,S'a pretins Ca, cu toate aceste impartiri, Bizantul poseda intotdeauna o mare putere de asimilare, Nu cred ca s'ar putea ,,admite aceasta teorie. Vlahii din muntele Athos si din Thessalia isi pastreaza individualitatea for ". In anul 1066 d. Chr, tot dupa Chalandon avu loc o expedilie a Normanzilor, la care au participat si Vlahii, revoltandu-se
in contra Imperiului 2).

Iata cum se exprima Chalandon in aceasta privinta : 3) Plecarea lui Robert Guiscard pare sa fi modificat planul campaniei armatei normande. Vedem inteadevar pe Bohemond in-

trerupand mersul inainte. Pare probabil ea a urmat ordinele tatalui sau, care trebue sa ii fi prescris, sä profite de absenta lui, ca sa ocupe si sä supue provinciile occidentale ale Imperiului, asteptand intoarcerea sa, ca sa mearga asupra Constantinopului. Din Castoria Bohemond merse sa impresoare Ianina, Gasim tocmai in aceasta regiune, mentionat fiind si de autorul lui Strathighicon, preparativele unei miscari ale Vlahilor in imprejurimile Metovei, la stirea expeditiei lui Guiscard in 1066

d. Chr, Noi stim intotdeauna dupa aceleasi isvoare ca acesti Vlahi erau departe ca sä fie supusi, aratandu-se putin credinciosi Imperiului. Cred ca se poate banui, ca exists o intelegere intre Normanzi si Vlahi, caci almintrelea cu greu s'ar explica
mersul lui Bohemond dela Castoria la Ianina, strabatand muntii

Gramos, lasand indaratul lui intreaga serie de locuri intarite. Inca in mainele Grecilor. Este probabil ca, stiind ca poate conta pe sprijinul Vlahilor, el se indrepta inspre aceasta parte, ,,ca sit' aiba spre Sud o bald de operatiune solids, intocmai cum Durazzo, ii facea spre Nord.
Bohemond ocupl apoi Triccala, cu ajutorul Vlahilor.
1) Chalandon : Op. Cii, Cap. I pag. 19, 20. 2) Chalandon : Op. Cit. pag. 61. Nota I la cap. II. 3) Chalandon : Op. Cit. cap. III p. 85.

45

Dupa cum se vede Chalandon pune expeditia Normanzilor

$i rascoala Vlahilor in anti! 1066 d. Chr., pe and Tafel in de Thessalonica (p. 490-492) ne spune, ca s'a intamplat in anul 1082 d. Chr. pe timpul Impgratului Alexe I dupa cum ne spune
si Ana Comnen1), Kai rot; *est rijc Amptacril;
Si

apropiindu-se de par-

intoac %at

SceX061/

Scce

roG

6ouvoG rtiiv KeXXiwv %al tfiv
Syip,ocrEav Xewcp6pov Seit6Oev 'etaTaXczWv %at rby Pow Ov rciv

oorwat dixtopEan xoXotip.evov Kt,asapov, larfjX0ov elg Et 6[36cv

de partea dreapta soseaua, precum si muntele pe care ai locului it numesc Kissavo,
s'au coborat in Ezevan, Hind un sat de Vlahi, situat Maga
Andronia.

tile Larissei si trecand grin muntele Keliilor 2), $i lasancl

ropiov Se roGrov Inapt Ov rfj;
'AvSpcove(; gricora Staxefilevov.

Aromanii luptara cand alAturea, cand contra Bizantinilor, dupA cum le dictau imprejurarile. Astfel in timpul ImpAratului Constantin Duca at VIII-lea, Vlahii luptarA alaturea de arm atele bizantine in contra Sarazinilor 3) (1025-1028 d. Chr.), Intre anii 1082-1091 d. Chr. Vlahii luptarA cu armatele
Imparatului Alexe Comnenul in contra Normanzilor si Cumanilor 4),

Tot pe vremea Imparatului Alexe I Comnenul avu loc in anul 1114 navalirea Polutilor, cand un oare care Vlah instiinta pe Imparat ca, Polutii trecura Dunarea, cu tinta sa atace orasul
Adrianopol 5)

Tot Chalandon ne spune, ca barbarii condusi de Vlahi, trecuul Balcanul fara sä intampine oastele bizantine aparand
deodata in fata localitAtii Goloe.

Pe vremea Imparatului Manuel, pela anul 1166 d. Chr, Vlahii participara intro expeditie a Bizantinilor in contra Ungurilor, fiind sub comanda unui oarecare Vatates, 6) despre care am pomenit in capitolul I-iu.
1) Annae Comnenae: Ed. Chopenus et Reiferschid t. I, cartea V par. V, pag. 245. I. Vortzela ) Op. Cit. p. 267 Nota 4, Finlay t Op. Cit. t. III pag. 80-81. Rambaud: L'Empire Grec au X-e Siecle pag. 261. 2) Baluz Archiepiscopus Larissenni in Innocentius III Epist. 13, p. 42.. 3) Rambaud : L'Empire Gree au X-e Siecle pag. 261. 4) Rambaud: Op. Cit. pag. 261. 5) Chalandon: Op. Cit. cap. IV p. 157. 6) Cinamt: Op. Cit. cartea VI par. III pag. 260.

46,

Dupa," cum vedem Vlahii incetul cu incetul devin mai bine cunosculi in lstorie, inmultindu-se $i documentele. Se face pretutindenea vorba de ei. In Carpati, in Rhodop, in Balcani, in Tracia, in Macedonia, in Pind, in. Thessalia, in Grecia, in Albania, in Bulgaria, in Bosnia, in Istria, qi aiurea, ocupand intotdeauna partea muntoasa, unde erau mai bine la adalpost de orice nava-

lire strait* traind independenti $i neatacati de niminea ; la din contra, ei atacau pe Bizantini $i nici un rege nu indrasnea sä ii atace.

CAP1TOLUL AL V-lea

Imperial Romano-Bulgar 1186-1280.
Aromanii find puternici stiura sä se impue si sa 'se opue cu forts chiar, cand imparatii bizantini incercara sä le is avutul si independenta, fapt intamplat in timpul domniei Impa"ratului Isaac Angel, in anul 1185. - Imparatul Isaac Angel incercand sä despoaie pe Vlahi de
avutul for prin impunere de taxe grele, provoaca rascoala Vlahilor,

care zguduira din temelie Imperiul Bizantin, dand nastere Imperiului Romano-Bulgar.

Faptele s'au petrecut in modul urmator, In anul 1185, Imparatul bizantin Isaac Angel, hotari sa." supue la taxe grele pe Vlahi, ceeace ii determine sa trimeata la Imparat o deputatie alcatuita" din fratii Asan $i Petru, Imparatul nu asculta de povetele celor doi frati, nici de dreptele plangeri ale Vlahilor, care erau foarte rnodeste. Printre deziteratele Vlahilor deosebim urmatoarele : Sal nu fie deosebire in armata intre Vlahi $i Bizantini, Sal li se dea Vlahilor o portiune de teren in Balcani, unde numai ei sä fie
stapani,

Imparatul Isaac Angel, nu voi sa dea nici

o

ascultare

dezideratelor Vlahilor, iar Asan suparandu-se tare de desconsideratia ce le-o falcu Imparatul, tinu Imparatului un limbaj neobisnuit Curtii impAraltesti, incat Sebastocratorul Ioan, ruda Imparatului, porunci unui soldat ca sa palmuiasca pe indralsnetul Amman, Atat a trebuit ea, Vlahii sa se revolte si mai mult,

aratand apoi Bizantinilor, cum se palmuesc Aromanii. Zis si facut,

-

48

Vlahii se adunara cu totii la Tarnova 1) uncle fratii Asan si Petru, aralara poporului rezultatul demersurilor de pe langa
curtea bizantina', indemnand poporul sa se ridice cu mic si mare,

ca sh scuture jugul bizantinilor. Adunarea avu loc in curtea bisericei sfantului Dumitru, din care cauza cronicarul Niceta Choniatu zice eh Petru si Asan invocarg puterea sfantului Dumitru, 2) fate' de increderea oarbh ce poporul avea in minunile acestui slant. Tot cronicarul Niceta Choniatu ne mai spune, ca Petru isi pusese pe cap coroanh de aur, iar in picioare cisme rosii, Atunci Asan fu proclamat Imparat. La fel ne istoriseste si Don Mavro Orbini Rauseo, 3) denumind cismele rosii Scarpe digrana," come era costume diquei Re. La 1186 Vlahii sub comanda fratilor Asan si Petru luara

armele si pornirh in contra Bizantinilor proclamand pe Asan Imparat at Vlahilor, Incherarile au fost crancene, iar Bizantinii

au fost cu totul decimati, inat Imparatul for Isaac Angel a
trebuit se' fuga fare: rusine dinaintea bravurei Aromanilor, Niceta Choniatu, cronicarul acelor vremuri si in acelas

timp secretarul Imphratului, martor ocular al acelor lupte, ne
istoriseste astfel : 4) ,,Vlahii mindrindu-se, fiindca pururea invingeau

,,pe Bizantini si se imboghteau cu averi marl si armament de tot felul din prazile bizantinilor, an devenit deaci inainte neinvinsi prin atacuri, Nu jaftilau navalind numai satele ci si agrele, inarmandu-se si asupra oraselor bine inthrite, In alth parte a cronicei la p. 570, zice I Asa dar it ingrozira pe el (pe Imparatul) Vlahii rasvratiti, in cat nu se speriara nici de insusi Imparatul, chnd s'a aratat",
Cronicarul G. Acropolitu5) scrie astfel:
`Oviv Qin pocatArk 'Iaoccixtog dc Tliv Kowcrca,rctvoonoXtv otov

Iar Imparatul Isaac a plecat ca fugar la Constantinopol.

pork; ixe zo,

In urma acestor victoria, Vlahii ocuparh. orasele Filipopole, Adrianopol, si altele3); iar in anul 1193, armatele bizantine
1) N. Iorga: Istoria Romanilor din Penins. Balcan. p. 21 Bucuresti 1919. M. Pernot: Balkans Nouveax pag. 116, 117. 2) Patro1ogia Migne. Din Suplimentum S. Demetrii Martyres Acta tom. CXVI. Cap. 139 pag. 1163 Paris 1891, 4i Niceta Choniatu pag, 567. 3) Didon Mavro Orbini Rauseau : 11 Regno degli Slavi pag. 444. 4) Niceta Choniatus Ed. Niebuhr-Bonn pag. 568. 5) G. Acropolitu I Ed. Niebuhr-Bonn cap. 11, 6) Chopin et Ubicini : L'Univers Pitoresque t. II png. 26.

era si un Popa despre care glasueste astfel cronicarul bizantin Niceta Choniatu I: Unul dintre precti prins in razboiu. care cu toata siretenia lui fu batut si facut prizonier. 315. . cap. 612. Vlahii atacara Seresul. Niebuhr-Bonn pag. 836. se rugs de Asan ca sa fie lasat liber.acest lucru it voeste si Dumnezeu. Niebuhr-Bonn pag. Chr. 2) Niceta Choniatu: . batura armata bizantina' care iii avea acolo tabara. Cit. Rupandu-se tratativele. pe Vlahi. fu detronat in anul 1195 d. dar acolo o mana ucigasA it strapunse cu sabia si astfel pen primul intemeitor al Imperiului Vlaho-Bulgar. fratele sau Petru. ucigand foarte mult5. 11 cap. fiind dus ca rob in Balcani. tri- mitand soli la curtea lui Asan si Petru chiar pe ginerele sau. incat pieri si unul din suszisii generali. Dupa asasinarea lui Asan 6). pe Sebastocratorul Isaac. t. succeda la tron in anul 1196. Asan riclicand capul zice CA niciodata nu se gandeste sa lase pe Bizantini. caci . 587. 5) Lavisse et Rambaud: Op. 4) Niceta Choniatu: Ed.. iar celalt sapa prin fuga'J. Imparatul Isaac Angel mai incerca Inca odata sa bats. 616. IX. ostire. I. intorcandu-se acasa cu nenumarata prada 3). Noul ImpArat incerci sa se imprieteneascA cu Vlahii. Dupa cronicarul Niceta Choniatu 2). ci sa ii piarza. care isi avea resedinta la Presthay. Amsterdam 1754. Imparatul Alexe ca sa pue stavila navalirii Vlahilor. nereusita tratativelor se datoreste grelelor raspunsuri date de Asan si Petru si a unor cereri ce le erau cu neputinfa Bizantinilor ea sä le indeplineasca. cartes XII. fara insa sa isbuteasca in tratativele de pace si de prietenie. comandantul acestei ostiri ocupand foarte multe fortarete. dar si atunci fu invins. Cit. de &Aire Alexe Comnenul. pag. 4 .49 comandate de generalul Gido Alexis si Vasile Vatates furs. scotandu-i chiar ochii. iar la intoarcerea lui la Constantinopol. invocand mila ca unul care cunoaste limba Vlahilor. Niceta Choniatu: Ed. hotari sa trimeata in contra for pe ginerele sau Isaac. Petru so1) Chopin et Ubicini: Op. crunt batute de Vlahi sub comanda lui Asan. prinsera de viu si pe Aspiete Alexe. Asan se intoarse in Cara lui. pag.. Printre prizonierii bizantini cazuti in mainele lui Asan. torn. 3) Echards Histoire Romaine. XV pag. t. III. Dupa batalia de mai sus..

caruia ii dada in casatorie pe o nepoata a lui 3). El avea pentru clerul bizantin o ura nemaipomenita. in timp ce lasul asasin Ivanciu fugi la Constantinopol. Cit. pentru care s'au $i jertfit. deli Ioanitiu era casatorit cu o cumang. ca ucigasul lui Petru era un tradator bulgar. 837. V par. Ioanitiu mai batu pe Sarbi $i pe Unguri. Ioanitiu ura de moarte pe Bizantini din care cauza fusese poreclit Skiloyani de unii si Romeoctonos 2) de altii. 1900 p.sa ca Papa Inocentiu al III-lea. pag. Dupa asasinarea lui Petru. asasinul fratelui sau Asan. 270. In timpul lui Asan $i al lui Petru. zis de ai lui Caloiani. iar cuceririle lui se intinsesera pang la Belgrad. Bizantinii pornira in razboiu in contra lui Ioanitiu. recursera la obisnuita for doselnicie $i machiavelism. de unde furisindu-se veni la Tarnova unde in 1197 fu proclamat de Imparat. i-a scris mai multe scrisori $i in termeni foarte magulitori. El spunea sus si tare cg uciderea for e placuta lui Dumnezeu. a trebuit sg o impresoare $i cu toate sfortarile lui Ivanciu. Imparatul Alexe constatand ca nu poate invinge pe Ioanitiu. fratele for eel mai mic Ioanitiu. conrupand pe un boier din ceata lui Ioanitiu anume Dobromir Strez. . ne spune. Cit. 311 Paris 1922. VIII pag. Bizantinii se incercara sg invingg pe Vlahi pe calea armelor.. care it asasing $i cu modul acesta pierira cei doi frati care in toata viata for si-au facut datoria catre Neam. 4) mai mull chiar. 4) Vortzela : Op. iar Imparatul Alexe al III-lea recurse la siretlicul bizantinesc. sondandu-1 daca ar avea intentia sg inbrati1) Di Don Mavro Orbini Rauseo : Op. 3) Lavisse et Rambaud : Op. 453-454. Di Don Mavro Orbini Rauseo la pagina 454 a lucrgrei sale. E. La Guerre des races au X-a Siècle dans la Revue des Deux Mondes din 15 Sept. dar vazand ca le este cu neputinta asa ceva. care era in mainele unui oarecare Ivanciu. totus cazu in mainele lui Petru. 2) Rambaud : Hellenes et Bulgares. 451 si in Etudes sur l'Histoire Byzantine cap. se sui pe tronul Imperiului Romano-Bulgar. Faima numelui sau ajunsese pang la Roma. pag. focarul intrigilor bizantinesti 1). El fusese mai intaiu ostatic la Constantinopol. Cit.50 sind la Tarnova. pag. ii dada in casatorie pe o nepoata a lui. Astfel conrupserg pe un soldat din oastea lui Petru. incheie alianta cu el.

837. Chr. ii dadu titlu de Dominus Blacorum et Bulgarorum". ca predecesorii lui Ioanitiu se trageau din ilustra familfe romans. 2) Cardinalul A. Tot la cronica Cardinalului Aragonae par. 173. IV pag.rateasca. In ziva incoronarei Ioanitiu dispuse ca. . Paris 1740. III pag. acela de Belbuzd si acela de Prestlav. Toate acele scrisori s'au publicat de Augustine Theiner in opera sa. pag. 172. Nuntiul Papal Leon.. Sceptrul $i Steagul Sfantului Petru 6). pag. t. Cit. Consacrarea a avut loc pe ziva de 7 Noemvrie 1204 91 tot atunci s'au consacrat Inc a doi Metropoliti. t. Archipresbyterum Brundusinum ad Iohannitium dominum Blacorum et Bulgarorum qui a Graecorum domino se subduxerat per quemtales ei literas destinavit. Baluzius : Epistolarum Inocentii III. Nis Si Scopia. 6) Ducange : Hlstoria Bizantina cartea XXXII. Religia Statului Sau. ') precum si alte scrisori. t. 345. pag. Intr'una din scrisorile pe care Papa i-a trimis lui Ioanitiu stria. LXVIII p.. precum si Episcopii din Vidin. Branitchevo. consacra pe Episcopul Vasile (Blasius).. 515 In Cronica Cardinali Nicola 3) Muratori: Op. Nicola Aragonae. 2) Muratorii Op. Cardinalul de Santa-Croce. Cit. sa fie cea catolica si ca toate bisericile Imperiului sa depinda de Roma. pag. Cit. gasim raspunsul Papei catre Ioanitiu care suns astfel : Qui tamte qui exnobili Romanorum prosapia de2eris descendisse". 3) zice astfel de trimiterea unui Arhiepiscop papal . 514. Amsterdam 1668.uci : Op. isbuti in planurile lui si in anul 1204 d. 1035. I. In ziva de 8 Noemvrie 1204. Cit 248. Cit. Paris 1682. III pag. Dupa mai multe negocieri. 514 intampinam urmatorul raspuns al lui Ioanitiu catre Papa : Ego Calojohannes Imperator Blacorume Bulgarorum". 514. LXXXV cap. Lavisse et Rambaud: Op. 30-40. 5) Hoph Carol: Geschichte Griechenlands pag. Papa Inocentiu al III-lea. La par. Hertzberg: Op. Aragoniae . Allgemeine Encyklopiidie : t. 4) Michaelis Le Quien: Origins Christianus p. LXIX tot la p. Cit. punand pe capul lui Ioanitiu coroana impa. Krumbacher : Op. of erindu-i Diadema regala. 514. ca Metropolit al Vlahilor si Bulgarilor 4).51 seze catolicismul. 1) Augustine Theiner : Vetera Monumenta Slavorum Meridionalum Roma 1863. 1232.

Amsterdam 1754. Nenorocirea a fost pentru noi Aromanii ireparabila grevala. In luna lui Martie 1205. 133. 17. incaerindu-se cu Ioanitiu. mergand zi qi noapte spre Adrianopol uncle sosira Marti din saptamana mare 4).' i noi am auzit cum stramo0i tai i-au tras a Cruciatilor. Roma. Cit. Valencienne §i altii Insu0 Imparatul Francezilor Balduin. Iata cum descrie L'Echard. 2. Theiner: Op. din care ne scoboram. . 2 scrisoarea sub No. Cit. Deqi 1) A. cap. II. In alts scrisoare2) din anul 1202. XVIII. avand ca consecinta fatala revenirea lui la Ortodoxism. XVIII. XVI. A. dandu-ne noua Aromanilor de azi.nostrae a qua descendimus. cartea XII. 18. s'au napustit ca niqte fiare rapace asupra Imperiului Romano -Bulgar. pag. dar se incercara chiar. 3) acea lupta. Natalis de Wailly pag. 3) L'Echard: Histoire Romanine t. Dogele Venetiei i Contele de Blois.riam et patriaesanguinis sangelui qi a patriei noastre . pag. . sa supue Si Imperiul Romano-Bulgar. Theiner : Op. 16.Nos autem audito quod 52 Iata cum sunk' un pasaj dintr'o scrisoare I) Caci . pag. pag. t. La inceput Ioanitiu oferi Cruciatilor un ajutor de una mie de soldati ca sa se lupte in contra Bizantinilor. 4) Ville Hardouin: Conguete de Constantinople Ed. . 15 scrisoarea sub No. ale ale carui plagi le resimtim zi i noapte.nem traxerint. I. care abatandu-se dela maretul stop al liberarei Sfantului Mormant de sub stapanirea muzulmana. dupa cum ni le descrie contimporanii acelor lupte ca : Ville Hardouin.. se pusera in campanie. Imparatul. p. se exprima astfel : Si ne readuce la memoria Et reduxit nos admemo. 207 Paris 1874.. Rene Pinon: Op. lovitura mortals prin aruncarea strabunilor noltri in bratele Patriarhiei din Fanarul Constantinopolului. Cit. numai vi numai pentru lacoma pof fa de cucerire. alin. dar cruciatii nu numai ea refuzara ajutorul oferit de Ioanitiu. I. cazu prizonier in ziva de 14 Aprilie 1205. t. Nu numai ca nu isbutira in planurile lor. dar furs decimati de brava oOire a lui Ioanitiu. cel mai aprig dusman al Aroma'nismului.de nobili Urbs Romae procA originea din nobila vita a cesapia progenitores tui origitate.. XI..

nu putura sa sufere mutt timp aceasta insults. Op. fie ca gasiser5. plea indata cu restul trupelor urmat de Venetieni si respinse pe Sciti mereu luptand pia cand acestia it atrasera in local unde Vlahii. Scitii incurajati de succesele lor. versurile 7380-7400 Ed. pag. t. Niebuhr-Bonn. totusi ei. t. XXVI. pag. Imparatul dojeni cu asprime pornirea indiscrete a ofiterilor care facuserA aceasta iesire fail ordinele lui. Muratori. Francezit opusera o mare rezistenta. Di Don Mavro Orbini Rauseo I Op.. Cu tot numarul cel mare al barbarilor. Contele de . pag. IX. Don Fray Johan Fernandez de Heredia s Op. Se hotari in . VI.. Balduin vAzand ea lupta este angajata.parurA in fata lagarului. Regele Vlahilor ale carui steaguri erau deja arborate pe turnuri $i pe ziduri. IX. t. pg. .. VI. Cit. nici bani. rea. Fie ca Scitii nu luara la fuga deck ca o stratagems.. nimicind pe Francezi in lupta. Cit. 438 . pag. Pertz I Op. Cit.consiliu. un teren prielnic. fu cel dintaiu care lug armele cu aceia cu care comanda.Bizantinii stateau la panda. anuntand 5i pe ImpArat sä inainteze.. cand detasa pe Sciti ca sä atace lagarul Francezilor. t. Latina . atacara pe Francezi la randul for si ii respinsera. 61. pag.. dar insfarsit au trebuit sl cedeze. 705. urmarind pe barbari pe un spatiu de doua leghe. Cronica Andrea Morosini : Pag. sapand si zidurile orasului in tot timpul sfintei saptamani. t. se oprira intro clips. t.valeria esi din transee. deoarece asteptau o parte din acelea ce fuseserA trimise in Asia in contra lui Lascaris.1205. 390. XXIV. Acestia aparura deodata impresurand pe latini. Cit. 458-459.Blois rAmase pe campul de lupta. In sgomotul confuz ce se ridica din toate partite. Bulgarii si . 619. 1) Ephraemius : Op. peg. ca sä se mentie asupra defensivei pans la sosirea . iar dusmanii erau stapanii lagarului. 330 . Pg. Contele de Blois. fiind Joi de Pasti.53 nu aveau nici nutriment. incepura cu ardoare impresurarea. tutu.. Ca. A doua zi 15 Aprilie . El se ciocni vitejeste cu dusmanii. iar ImpAratul Balduin cAzu prizonier1). Cit. Aproape intreaga for armatA fu taiatA in bucati. expirand din cauza celor doua rani.. VII pag. Mai intlitu intarira lagarul for cu un larg sant. cum se tie ca aveau obiceiul sA o faca. sosi dui:4 ateva zile.tuturor trupelor. 730. Dar aceasta inteleapta rezolutie nu fu catusi de putin infaptuita. 622 . facind un mare mace' pane in meterezele lor. 60-63.

In p. Ioanitiu ii scrise: Debitum carius exsolverat dum carcece teneretur". in dosul unor coline unde stationau tatarii cum le zice Morosini *i sub comanda lui Coza facura iruptie. Ioanitiu. pag. ca sa-1 libereze. cu toate inzistarile Papei Inocentiu al III-lea. 165 zice. Cit. Petre Episcop de Beth leem qi Inca 300 Cavaleri. care fiind rant mortal. La p. III. Le Beau: Op. Tot Morosini in Libro Terzo p.1) Ca raspuns la scrisoarea Papei. apoi continua iara0 lupta cand cazu prizonier chiar Hoph: Op. Tot in Libro terzo p. 99. loanitiu era Inimico acerime de Greci '. vorbind de luptele Libro secondo lui Renato di Utrech cu Ioanitiu in vecinatatea Adrianopului zice ca. Imparatul Balduin muri 2) in temnita de foame dupa trei zile.31 Iata ce ne istoriseqte Andrea Morosini in opera lui:4). 239. 115. IV pag. . pag. Balduin fu aruncat in temnita unde i muri in anul 4206.. 259. 589. 74. Acropolitu: Ed. Imparatul Valachiei gi al Bulgariei. 2) Maurice Pernot: Balkans Nauveaux pag. 116. t. 258 descrie luptele cu cavaleria tatareasca i cu infrangerea latinilor gi recomandarea de a nu mai repeta latiaii a§a lupte. Cit. III.Printre ei cei morti in lupta se gaseau: Ludovic Conte de Blois. 1) Le Beau s Op. cazu la pamant. La p. Cit. cap. pag. Renaud de Montmirail. 251. Niebuhr-Bonn cap. art. pag.* in cursa.theiu de Valaincour. ca.54 . Cit. 214 -215. XII. pag. descrie luptele din Joia Mare a saptamanei Pagelui i cum Ioanitiu prefacu retragerea in locuri inguste §i greoaie. impinse granitele pans la Bosfor qi Tracia. Venetia 1755. G. Cesar Cantu: Op. Finlay: Op.. Ma. iar Latinii sub comanda Contelui de Blois (II Conte de Bles) qi fiind aft. 3) Da Vetor Saudi : Principii di Storia Civile dela Republica Venezia t. Cit. 4) Andreo Morosini: L'Acquisto the la Republica di Venezia confederato con Principi Francesi fece dell'Imperio di Constantinopol-Venezia MDCXXVII (1627). 117 Paris 1929. vorbe§te de luptele lui Ioanitiu la Didimotica §i de intoarcerea la Constantinopol a mai multor qefi de armata. cartea IV. inaintara pans cand tatarii ajutati §i de alte trupe impre- surara pe Latini care cu toata arta for militara furs batuti cu tot curajul Contelui de Blois. 101. IV. Stefan Conte de Perche.

Qui cum Imperatore Balduino advenerant fuerunt glaudiis hostium interenit" Pauli Rhamnusi in De Bello Constantinopolitano et Imp. CA Ioanitiu succeda lui Petru fiind un Vir ingenio militari". III p. pag. In urma atator lupte. ove dopo tre giorni di lagrime- vole vita peri. stiind sA se impue tuturor. VI. 100 zice. Cu tot ajutorul Maresalului secondat de Manasse din Isolo. Multi furs uci5i. Ioanitiu isi asigura independenta si siguranta Statufui &au. ca Venetienii trimisera un Nuntiu la Vlahi : Nuntios suos ad Regem Blacorum miserunt". 391.. nu s'a putut urmAri dusmanul din cauza fricei ce intrase in sufletul solda tilor I Cosi grande lo spavento nell'animo de soldati che non era posibile di retenerli si che anco da . pag. si apoi descrie luptele lui Ioanitiu cu Latinii in anul 1205. Sed tandem Blachi". incat nimeni 1) Muratori : Op. col nome di Gionisa. Cit. VII. pag. 2) Muratori: Op. 6) La Venezia In anul 1755. pomenind numai numele Vlahilor 5i nu at Bulgarilor. iar dusmanii apropiindu-se seara se retreserA. Bulgarorum".Giovani.. 97 zice : Ioannissa Rex Mysorum" (is inferiorem Myisiam tenebat quae Valachian et Bulgariae provin- cias complectitur). in colaborare cu Cumanii. Cit. III par. Incetul cu incetul armata isi reveal in fire. t. 4) Muratori: Op.Blatis". t. 332. l'Imperador Balduino I ma conesito miserando poiche fato prigioniere di guerra del Principe Valaccoe Missio . numeste pe Vlahi cu denumirea de . Cit.suoi medesimi fugivano". Andrea Danduli in Cronicon1) cartea X cap. 610. iar la p. Caffari Annuali Gennem 2) libro IV. XXXV zice. 620. pag. Descrie apoi luptele cu Imparatul Balduin si cum a fost facut prizonier. II cartea IV art. altii scapara prin fugA. IX. t. .55 Imparatul. descrie luptele lid Ioanitiu cu Latinii. dopo essergli state tagliate e mani e piedi fu gettato in una cloaca. XLIII intituleaza pe Ioanitiu Rex Blacorum e Rex. Cit. Iata insAsi expresia cronicarului. Da'Vettor Sandi : Principi di Storia Civile della Republica di Venezia 6) t. II p. XII. 622. a dapostindu-se la Adrianopol. Comnenis 5) cart. 390. 5) La Venezia in anul MDCIX (1609).. t. Francisco Pipini 4) in cap. 3) Muratori: Op. Sicardi Episcopi in Cronicon 3). 589 zice : Si oppose a questi progressi.

devenind sclava Reginei Vlahilor. deoarece prima oars Marchizul de Montferrat chemat in graba de sotia lui. lags ii curma zilele intocmai cum se curmasera si celor doi frati ai lui. retragandu-se armata in hotarele impArAtiek sale Ca succesor al lui Ioanitiu fi urma la tron un nepot al lui. 387. provocandu-i moartea. mina lasului sau general Manastra. Adamantiu : I. Cit. Generalul Manastra a). II. 180. se riciicA impresurarea Thessalonicului. t. IV. era de origine Cumani. 387. 320. Cruciatii 7) Borila fu batut gi facut prizonier de &Aire Asan al II-lea. pag. pag. Cit. dupa Cum se svoniae atunci5). t. Dupe asasinarea Imparatului Ioanitiu. cartea XII. II. cap. Du Cange: Op.56 nu mai indrAsnea sii porneascA razboiu in contra lui. XI. Jar nu reusi. ca sa scape Salonicul. fiul lui Asan I-iu. Cit. 428. pag. ca acel asasinat e datorit martirului Sf. iar dupi altii amantul Tarinei. Cit. Gibbon: Op. pag. cap. 6) avand 5i el de sustinut mai multe lupte cu. patronul orasului. ii curma zilele1) in luna lui Octomvrie 12072). : 2) Tafrali Thessalonique des Origines au XIV-e Siècle p. Moartea acestui ImpArat produse mare got in populatiunea vlaha gi bucuria in randurie dusmanilor. 40. data nu grAbeste venirea in Salonic. Paris 1872. 4) Du Cange : Op. Borila sau Florila. pag. pag. cartel XXXII. Scriitorul Du Cange spune in lucrarea sa 4). 7) L'Echard Op. Valencienne : Histotre de 1'Empereur Henri pag. 505-506. L'Echard: Op. Pertz pag. LXI. Cit. Hertzberg : Op. care traia in Rusia si care reintorcandu-se in 1) Le Beau Op. Ioanitiu intreprinsese de doua on cucerirea Thesalonicului. 5) A. 320. pomenindu-i in scrisoare ca. Acropolitu : Ed. Vizantini Thessaloniki pag. va fi legata in lanturi. 43. Cit. Hertzberg : Op. Cit. 6) Pertz Op. ca sä ocupe Thessalonicul si cand era gata sA-1 cucereasca. pag. 202 Paris 1919 . Duinitru. t. patrunse noaptea in cortul Imparatului Ioanitiu si it strApunse pe la spate cu sabia. 3) Generalul Monastra era dui:e unii cumnatul lui Ioaniliu. cap. Cit. Faptul acesta determine pe Marchiz sa paraseasca Morea si impresurarea orasului Nauplia. ceeaca si facu A doua oars incerca in 1207. dar o mina. XII. pag. Cit. 886 in Cronica Albrici-Monachi. XXII pag. 886. 73. Niebuhr-Bonn cap. Atena 1914.

II-lea. din care cauza a 0 fost orbit si trimis fratelui sau Manuil la Salonic. Gion: Istoria Bucurescilor. cuceri Elbasan. pag. pag. Miliarachi in lucrarea sa 1). XXXIII. Cit. In timpul lui Asan al II-lea. El batu pe Imparatul bizantin Theodor. tratate de prietenie qi de comer) cu putemicii Imparati Vlaho-Bulgari 7). 6) Acropolitn: Ed. Editla Niebuhr-Bonn cartea VI. Dupa casatorie scoase din puscarie pe socrul sau Theodor. Pelagonia 2). Cit. VI. 1044.. fiica lui. apoi ocupa toata Macedonia. Sub el. 164. Apoi facu iure in Marea Valahie. . . Hertzberg : Op. 3) Acropolitu: Ed. 440. 7) I. la care consimti ai Asan 5). care profitand de dragostea ce avea Asan pentru Irini. 4) Pachymeri: De Mihaele Paleologo. acordara Episcopului din Tarnova titlu de Patriarh 6). Iltand-o dupa ce Borill fu invins. prefecti $i perceptori pentru impozite 3). o parte din Epir si Thessalia. cuceri Didimotica. 2) Pelagonia azi e Bitolia zisa li Monastir. din Antiochia. Bucuresti 1899. toata Tracia..apoi se intoarse in tinuturile locuite de el. 330. Niciodata Imperiul Viaho. punand generali. Asan al II-lea.57 Orient impresura" cetatea Tarnova. pag. ai din Alexandria. Prilep. Krumbacher s Op. 254 pomene0e de robia Despotului din Epir. Patriarhii din Ie- rusalim. pag. 5) Miliarachi: Op. ceru de0 orb sa -si redobindeasca regatul sau din Salonic. fiica lui Theodor Angel 1. 25. se casatori cu Maria. par. parAtia lui ocupa mai toga Peninsula Balcanica. Niebnhr-Bonn cap. Ubicini: Op. Ragusanii incheiara intre anii 1218-1241. astfel numita Thessalia. pag. zice ca Imparat . Theodor Angel vi de conspiratia acestuia contra lui Asan. inainta spre Nord in Iliria. Alabania.Bulgar nu ajunsese asa de mare ai ap de tare ca sub Asan al II-lea. 1) Antonin Miliarachi Istoria to Vasiliu tis Nikeas ke to Despotatu tis Ipirn (1204-1261) pag. 253. Asan dupa moartea sotiei sale Maria WA in casatorie in anul 1237 pe lrini. Niebuhr-Bonn cap. 440. Cit. Inainta apoi in Epir. pag. Seresul. Cit. 329. Tot Miliarachi la p. asa cä Im-. locuita de Aromani. 347. fiica regelui Andrei al II-lea al Ungariei. care era nepoata Imparatului Robert de Namur.

V. dupa care urma la tron fiul situ Caliman I-iu. fie el chiar bulgar. pag. dar rusul Utru. pag. nu domni decat putini ani. socrul lui Mihai veni i lua pe fiica-sa 3) din mainile lui Caliman. Cit. zice c5. care vazand Ca se stinsese familia Asan4tilor. Ma mira faptul. 909. *col Ridica o multime de wzaminte mad §i frumoase. pg. care lua in casatorie pe vaduva lui Mihai. cum un Profesor Universitar. cand murind lass tronul fratelui situ Mihai. se adunara in consiliu. 1) Caliman I-iu. Ivanoff : La Question Macedontenne. Acolo zidi mai multe biserici. 909. din prima sa casatorie cu Maria. 477. pans in anul 1245 d. Iar Imperiul it denumete Stat Bulgar. Pentru toate acestea poporul il denumise : Marele i Piosul Imparat Alexandru.58 Asan al II-lea. regele Serbiei. care i el la randul lui fu detronat de boerii tad'. Imparatul Mihail lua de sotie pe fiica rusului Utru. Cit. pag. Caliman al II-lea nu domni decat un an. Mihail domni pans in anul 1258. 5) I. 46. . caci fu alungat de pe tron de care cumnatul situ Mircea. Caliman al II-lea. fiul lui Asan al II-lea. J. punand groaza atat in Bizantini cat gi in Cruciati. 4) Lavisse et Rambaud : Op. Cit. Cit. cand fu omorat de un var al lui. infrumuseta foarte mult capitala Imperiului situ. Di Don Mavro Orbini Rauseo in citata sa lucrare la pagina 463. 67. alegand ca imparat pe nu sarb cu numele de Constantin. it nume0e Lahane sau Corducuba. 2) Lavisse et Rambaud : Op. care ajunsese atotputernica in Orient. fiul unui oarcare Tecu §i astfel lua sfarOt glorioasa qi renumita Imparatie Vlaho-Bulgara. Paris 1920. 19. In zadar fu incerca'rea aromanului pastor Curcubeta 4). ginerele regelui Ungariei Bela 2). pag. Niebuhr-Bonn cartea V. sotia Ini Mihail era fiica lui Tiros. 3) Miliarachi: Op. care isbutise sä formeze un regat la Strumnita. 66. orwl Tarnova. 31 si pag. Chr. din casatoria sa cu Irini. ca sa dea Imperiului vechiul situ renume. Nicef or Grigoras: Ed. vorbe0e de un oarecare Chrisus Prosacu. Tot Di Don Mavro Orbini Rauseo la p. 455. Ivanoff in lucrarea sa 5) vorbind de Imparatii Ioanitiu i Asan al IL lea. spitaluri. 30. sa ignoreze cu desavaqire originea Vlaha a Dinastiei 1) Miliarachi : Op. cap. ii intituleaza numai ca Tad Bulgari. Profesorul Universitar din Sofia. El muri in anul 1241.

Vasiliev.. p. 181 scrie astfel Ainsi la tzar bulgare (adica Ioanitiu) ne put profiter des circonstances extremement favorables qui se presenterent a lui apres la victoire n'Andrinople". Vasiliev Histoire de l'Empire Byzantin trad.. Preface de M.recut de celui-ci le titre de roi. mai departe continua astfel Byzance ne put venir a bout du nouvel empe. a la vie internationale complexe qui se deroula apres 1204 sur les mines de l'Empire bizantin. Bourguina. cat $i istoricii participat si au scris de expeditia Cruciatilor in Orientul Balcanic . de l'Institut en 2 volumes (324-1453) Librairie A.Byzance". dit Kalojean. a repoque des Anges un ennemi redoutable pour . A.. 182 continua astfel: .. .Histoire de l'Empire Byzantin" (Paris 1932). 176 scrie astfel Les deux Empires voisins. du russe par P. 178 se exprima astfel : On sait que depuis 1196 le trone bulgare etait ocupe par Jean (lohannitsa). origina recunoscuta oficial de Papa Inocentiu at III-lea. Paris 1932. Diehl.59 Asanistilor. de Imperiul Bizantin $i de cel Latin din Orient. p. La fel se intampla si cu bizantinistul rus A. Brodin et A.jean et Jean Asen II. 89. La p. . La p. care in lucrarea sa intitulata ..historique l'un de plus grands diplomates que la Bulgarie ait jamais produits". Picard. reur bulgare. inlatura denumirea de Imperiu Romano-Bulgar $i de originea vlaha a Dinastiei Asanistilor. II. qui. astfel se exprima P. Tot in vol. A. de luptele lui Ioanitiu cu Latinii care formasera Imperiul Latin de Orient.Asie Mineure prirent au XIII-e siecle une part active surtout . entre en relations avec le pape Innocent III. dupa cum reese din citatele mentionate mai sus' Iata cum se exprima Vasiliev 1) in lucrarea lui vol. qui avait ete. 1) A. 2. et le sultanat de Roum ou d'Iconium en . despre Ioanitiu dupa asasinarea lui Asan $i Petru Leur frere cadet Jean devint empereur de Bulgarie".eleve a la dignite de Primat".En la personne de Kalojean disparaissait de la scene .. de care pomenesc atat cronicarii bizantini de pe acele vremuri.. P. Nikov in lucrarea lui intitulata ) La Diplomatie bulgare au debut du XIII-e siecle p. le deuxieme Empire bulgare.la Bulgarie. Ch. Les Bulgares reconnurent le comme leur chef spirituel et l'archeveque de Tirnovo fut . avec ses souverains Kalo.

Cit. Suszisul scop nereusind s'a incheeat un tratat de pace intre Imparatul Vlaho-bulgar Mihail Asan si Imparatul bizantin Theodor. unifier toute la population orthodoxe de la Penin- . socrul lui Mihail Asan. La mort d'Asen amena l'echec de la seconde tentative des Bulgares pour fonder dans la Peninsule balkanique un Empire grecobulgare. sau sa mistifice adevarul istoric. marqua la fin de l'apogee du Second Empire bulgaren ses faibles succesurs ne purent conserver ses conquetes. avec Constantinople pour capitale. qui devait.. Naturallement de pareils projets se heurtaient aux interets vitaux des deux Empires grecs et allaient entrainer des conflits.. Faptele istorice nu pot fi denaturate. La p. s'emble-t-il. Op.sule balkanique et avair pour capitale Tzargrad (Constantinople). P. Nota I din Vasiliev p. s'etait jets sur les provinces perdues sous Vatatzes"..tzar bulgare Michel Asen. pail. 182. care nu trebue sa ascunzii. E regretabil. ni les Asen Kalojean et Jean II au XIII-e siècle ne purent atteindre ce but". prin mijlocirea printului rus Rostislav.60 108 in bulgareste tiparita la Sofia in 1928. cand asa ceva provine tocmai din partea unui invatat. saisissant l'occasion. Dupa Krumbacher 1).Jean Asen II (1219-1241) le plus grand des Asen. Asan si Petru 1186-1196 loanitiu 1197-1207 Borila sau Florill 1207-1218 loan Asan at Ii-lea 1218-1241 Caliman I-iu 1241-1246 I) Krumbacher. Ni Simeon an X-e siecle..A la nouvelle de la mort de Vatatzes le . 208 continua asifel : La mort de Jean Asen II-ea 1241. 1148. 197 zice 1 . La p. s'au succedat cum urmeazii Imparatii la tronul Imperiului Vlaho-Bulgar. . . etait le fils de Jean Asen I-er si continua astfel : Jean Asen joua dans l'histoire de Byzance un role tres important : it in came l'idee du Grand Empire Bulgare.Mais les circonstances semblaient faciliter au tzar bulgare la realisation de ses projets". nici mistificate pentru chestie de propaganda si in interesul unei natiuni.. 212 zice : .

gxeo.66 filtg6n TaGta rote SE xx? rcwv Sopuca6now Ted Eepewv.-.61 Mihail Liu Asau 1246-1257 Caliman al H-lea 1257--1258 Meciu sau Metzes 1258 ? Constantin Asan Tecu sau Tesch Mihail al II-lea 1277-1279 Lakanas sau Curcubeta .02c. ccatbv gxxxXoti- p.svo. . eoc Mpt. t?j. . EacoAbecv &XV EuroX6ecv toGto -rap xx? ethy 6of)Xer. 8ettat srG 'Acr8tv icpsOilvat SE 6Roptovfa.ti'movog azcz16p.evos o S' avccve6cra. taw BXcixtov yonTic e?. Er= jrrIU 7nte zrkiqaat Paialou.. 1277-1279 1279-1280 Ioan Asan al III-lea citatia crovicarului Niceta Choniatu Iata si in greceste dela pagina 99. referitoare la declaratia adresata Imparatului Asan in limba vlaha de &atm un preot cazut prizonier: Kat -tii8e 6. etc Tbv ATI tov cdxj.

. e duca dela Gran Blachia e . duca e signor dele terre da Atenes e Patras. 23 Venetia.') Ano Vlahia. mai ales cu Venetia. Sarbi. . iii continuara viata for independentii $i autonoma pans la venirea Turcilor in Europa. din lunile lanuarieFevruarie si Julie August 1926 2) Commemoriali Registru No. furl inglobati sub denumirea generics de Rum Meleti". Micra Vlahia $i Muzachea.2) Alo grando et alto Signore. mis Jan Sovranzo. care se intindea mai mult spre Macedonia Orientals.CAPITOLUL AL VI-lea Timpurile Moderne In timp ce Imperiul Vlaho-Bulgar. ci au continuat sub forma de Contuare qi Intrepozite de care ne pomenqte Pouqueulle in opera sa monumental& Voyage de la Grece". di tuto l'Imperio di Romailia e suo taro e amabile amico e fratre Jean Comnino Angelo. (neinteles) Signore dela quarta parte ei de lamitade. celelalte Despotate aromaneqti ca : Megali Vlahia." Relatiunile de care vorbete suszisa scrisoare n'au incetat nici dupd venirea Turcilor in Europa. in Revista Convorbiri Literare. . Tracia gi Bulgaria de azi. 2. ceeace 1) Mares Valahie este tratatfi de mine. 11. Putem cita ca document urmatoarea scrisoare cu data de 14 Mai 1317.dela Castoria. pag. Bulgari §i Albanezi. Greci. nesfarsitA ins g. se stingea incetul cu incetul dupa stingerea Dinastiei Asaniqtilor. Dupa ocupatiunea Peninsulei Balcanice de armatele turce§ti. duce de Venezia e de Dalmatia . Relatiunile Despotatelor aromaneqti erau in mare desvol- tare cu orwle italiene $i dalmatiene. scrisoarea No. toti crestinii ca : Aromani.

105. Gudas. Cu privire la Armatolazi. Theodor Bua Griva. Printre crestinii din Imperiul turcesc singurii Aromanii au avut cele mai multe privilegii si un fel de independents locala. 109. Phranti. Viena 1868. 180. 133. dela care Grecii formasera. La inceputul secolului al XX-lea. Filadelfios. Aromanii au contribuit la formarea multor State Balcanice si mai ales la acela al Greciei Moderne si cu bratul si cu mintea si cu punga. III. pag. situat intre Triccala si Calabaca. 1) Hahn: Reise von Belgrad nach Salonik pag. ales de popor. 1) prin spiritul for intreprinzator si paltrunzitor. 107. cap. 3) Poujade: Chretiens et Tures cartea IL cap. 69. isi avea administratia for aparte. II. Paparigopulos. Aravandinos : Op. . platind numai un tribut Mamei Sultanului (Sultanei \Talkie). Calariti. In privinta rolului jucat de Aromani in Grecia. 2) Rene Pinoni: L'Europe et I'Empire Ottoman. 106. Seracu si altele 3). pregatisera terenul pentru reuOta lintel de a elibera pe crestini de sub jugul turcesc. este. Tricupi.' ePanivoc" (Rome 6s). Aminciu (Metova). fiind in mainele unui Consiliu numit Demogherontia". . ca Sultanii adoptand denumirea de Rum Meleti". Aromanii din districtul Malaca0 din Thessalia propriu zisa. Filimon.63 insemna Natiunea Romani lor. In timpurile moderne. Se poate zice. Pouqueville. au scris cei mai principali scriitori greci si straini ca : Sathas. Paris 1913. Sultana Valide isi avea un reprezentant cu resedinta in targuletul thessalist Voivoda". 35. t. Cit. II. Perraevos. Fauriel si atatia aItii pe care i-am mai mentionat si ii vom mentiona. Nici un func-tionar turc nu avea dreptul sä se amestece in afacerile comunelor care apartineau districtului Malacasi. Paris 1859. ea s'au crezut succesorii Imparati lor Romani si nu ai Bizantinilor. Aromanii au jucat un mare rol atat prin valoarea armelor lor. Kandiloru. 108. careia se inchinasera. Gordon. sub scutul caruia faceau progrese. cat si prin dibacia for in comert si industrie. putem cita mai intaiu pe mandril Capitani . care cu sute de ani inainte de isbucnirea Revolutiei grecesti dela 1821. sau mai bine zis Self-Guvernamant Sub scutul acelor privilegii s'au ridicat si ilustrat orasele aromaneqti Moscopole. 70. pag.

587 Atena. xcct axvt. cerura ei comanda galerei veneliene si opunandu-se cu strasnicie. pag. 80 reproduce canteen] lui Malamu. 6) Aristoteli Valaoriti compusese o poezie in amintirea lui Hormovitu- . WC& ZE. 167. Vortela: Op. 2) I. iar la pag. pag. Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. 369.64 Malamu si Puliu Dracu 1). 588 3) I. Paul Meitani din Catuna (Acarnania). Tr. 2) Spatho Ghiani 3). (Revista Bucheto No. I. S'anti megali catahnia.) 7) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. dar pieri in valurile Mari!. suszisii Armatolazi atacau si pe Turci si pe Venetieni care voiau sa le cucereasca tara. dar Armatolozii Angheli $umila Vlahu. zis $i micul Hormopulu. 5) hid cum e in greceste. cat si raposatul Subsecretar de Stat Iuliu Valaori. XXIX. Mosho si Hristu Valaori 4) din Moscopole. 4) Revista Bucheto No 313 din 3 Aprilie 1930 Atena. WI cum suns primele strofe din cantecul popular asupra susziselor Armatolazi 5). 167 $i pag. dar furs prinsi de Venetieni si dusi intro galera spre Venetia. Micul Hormopol si Panu Meitani.a. Paris Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. care luptara cu vitejie in contra hoardelor barbare turcesti si albanezesti in anul 1585 d. 7) Acela care hotari pe Rusi in 1765. cycil Pax/ '0 BAccxccrigAnc iroXstici Istii 6 Xpilasoc BaXachpac. 313 din 3 Aprilie 1930 Atena.sTaXr.intitulata tInna. Vortela : I Ftiotis (434Liu'-ctc) pag. Chr. bardul poeziei moderne csrecesti. invinsera pe Algerieni. Iata cum se exprima Sa1) Legrand: Recueil de Chansons populaires greques pag. din care isi tragea obarsia atat poetul Aristoteli Valaoriti. din canza unei furtuni care ii rapi maLuscrisul si dupa spusa poetului era una din operele sale cele mai frumoase. Atena 1907. Chr. Micul Hormopulu. $i la Nota 4 spune ca era din Olimp. pag. ca sa trimita pe Amiralul Orlof in Grecia pentru o revolutie in contra Turcilor a fost aromanul George Papazoglu. Intre anii 1685-1689 d. iar Venetienii erau gata de predare. Xoppo6mv. 467 $i 369. 24 cantecul lui Malamu. Venetienii drept recunostinta ii pusera in libertate si cinstiti cu bogalii se dusera cu Morosini in Peloponez. Cit. Isbucnind razboiul Turco-V enetian intre anii 1685-1689.6catcc. Pe drum insa galera venetiana fu atacata de o corytta algeriana. Paris 1873. I. putem mentiona pe renumiti Capitani de Armatolazi Angheli $umila (I Vlahu ex Ioanina). leo -EL p. 's'ta Sivista 'sti Rahi O Vlaho anghelos polema ke o Hristos Valaoras 6) ". care poate fi considerat ca precursorul evenimentelor dela 1821. Barta: Anammisis Filopatridos: partea IV-a Dimotica Asmata reproduce sub No. 1.

374 si pag. Sathas : Op. 374. pag.65 thas in lucrarea lui intitulata : Turco Cratumeni Elias pag. VIII. 167 si pg.coale pe Greci in contra Turcilor. pag. 588. Papazoglu era de origine Arom'an din Siatistea. 2) Vortela I Op.. Cit. I. Legrand Op. 379. pag. 11. 9. Cit. Cit. s'au distins urmatorii Armatolazi: Stathi Yerodimu '). 452454. arbora la Valtu drapelul revulotionar. inainta un raport Rusiei.. Intre anii 1745-1770. pag. cap. care au fost ucisi intro lupta cu Albanezii lui Suleiman Bey $i Achmed Bey. 10. Cit. rap. 7) Tricupi :Op. Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. 588. avem apoi pe Iani alu Statha 9 (1807). 11. 3) Vortela : Op. Cit. 112. Fauriel: Op. Ei arborasera drapelul revulotionar la Vunita $i Xiromeru in 1768. La fel $i Floru Griva 6).belanul imparatesei Ecaterina a II-a. XIII. Cit. Cit. 586.' 6 ftdivvric 'cot) Dca00. Tricupi : Op. 86. Cit. pag. 5 . 463 zice.apoc trot MirouxouPacc Mentionam pe Griva $i pe fratele sau Ceghiu Griva 5).r1 v& apocntuvilaw 'Eye() e/p. 4) Vortela: Op. pag. 492. 374." La pag. Cit. pag. hotarand pe Orlof sa ras. care a jucat rol in 1750 precum $i Dracu Griva. pag. ca Papazoglu sosind in Triest dintr'o calatorie facutii in Grecia. Vortela : Op.. 6) S. pag. pag. 8) Vortela: Op. pag. 10. I. 374. Cit. Tot atunci Gheorghe Gulemi din Lahur 2). Editia II-a. pag. arbora la Anghelo-Castro drapelul revulotionar . pg. eparhia Valtu si muri la Ierusalim. iar locul unde au cazut ucisi s'a numit: Ton Griveon to cocala (Oasele Griveilor). iar poporul l'a imortalizat in cantec 8) pentru lupta dela Kerasovo contra 1) Sathas s Op. Iani Bucovala 7) era din Sacareti. care la isbucnirea razboiului Ruso-Turc in Octomvrie 1768. Cit. Iani Statha era ginere de sora al lui Bucovala. 9. imortalizat prin strofele urmatoare 4) : Mij tig eagertat vtovutivri N6p. 5) Vortela : Op. Fauriel: Op. Cit. era sam. Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. pag. Cit. 492. cap. 374. Cit. pag. 374. Sathas : Op.

iragerea la tinta. pag. t. constituind o federatiune inarmata. trebuia sa lase ca reprezentant pe Primul Palicar." . purtatori de arme se recrutau numai Armatolazii din Aromani. and Turcii s'ar fi incercat sa atace pe vreun Capitan. La Balciuri facute in periferia fiecarui Capitan sa se afle el insu0 de WA ca protector $i supraveghetor al ordinei i obiceiurilor hicale i data se intampla sa fie bolnav. care cu prudenta i farA prihana obligau pe cei cu pricina sa se impace. alcatuita din 12 federale armatolice0i intitulate: Ta Dodeca Protata". apoi sa nu lase pe fratii for creOini la discretia gi jaful Turcilor gi Albanezilor muzulmani . 588.66 1500 de Turci. L pag.5i lase copilul minor atunci Capitanatul era condus de cel dintaiu ostaq. Paris 1861. 492. Dace murea vreun Capitan . care era primul palicar al lui Statha Yerodimu in 1745. Paris 1829. La Balciu se facea mai intaiu slujba bisericeasca apoi facea hora. un fel de Amfiction. ci o forma1iune legal& prin Statute qi Legea sangelui. Suliotii li Grecii. $i ca nici unul nu va atinge drepturile celuilalt. Aristoteli Valaorit a eompus in cinstea falangei armatolicesti striilucita poezie *Acrcpwrarrtavvo. sau cum ziceau ei Primul Palicar". nascut la Valtu. care avea insa'rcinarea sa trameze certurile i neintelegerile ivite intre el. Cit. Pomene§te de el Ambasadorul rus Tamara in raportul sau cAtre Printul Galitin. care in dialect se zice : 1) Sathas: Op. Barta: Anamnisis Filopatridos pag. care nu era un fapt izolat. a bolovanilor de piatra. Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. Tot atunci (1770) s'a remarcat capitanul de Armatolazi Tani Contoyani 1. Hotararea for era considerate sacra qi fare apel. II. sarituri. jurand in fats for ca pe viitor vor fi iubiti. 2) Fauriel: Chants Populaires de /a Grece Moderne t. diferite jocuri localnice ca : aruncarea discurilor. I. formand o grupare aparte a Armatolazilor. sau sa lipseasca din alt motiv. 88. 170 sub titlul insem- air'. Daca cineva s'ar fi incercat sa nedreptateasca pe minor. Protopalicari pans la majoratul baiatului. sau mai bine zis Tribunal"3). 87. 169. Dimu Bucovala1). El ocupa Valtu dupe moartea lui Tribuchi. Capitanii vecini erau obligati sa -1 protejeze. vecinii lui erau indatorati sa-i trimita in ascuns ajutoare. sä protejeze Religia i Bisericele. 167 si pag. 3) Tr. far fatiq sa se arate neutri.

Citind pe Armatolazi vor fi $i unii de altA origine decat cea aromAneasca.. No. . Amantos : Practica tis Academias t. 1445 din 24 Decembrie 1929 II V. cel ingrozitor. S.' pretuiasca activitatea patriotica a Armatolazilor. 1929.67 . care respirau liberi sub scutul aparator al bravilor si cavalerilor de Armatolazi. ba ucigaitdu-i prin &Mare. Numai acela care cunoaste istoricul acelor vremuri poate sa. . 39-60. 21. 48 cap. neputand la lupta dreaptal . Vilara. Ziarul Proia No. Aspropotam. Riga Velestenli in Revisfa Ellinica t V p. PO Ubicini : La Grande Carte de la Grece par Rhigas II Ionescu Gion: Istoria Bncurescilor pag. .. 4 1861. Teleftei Heretismi tu Riga Atena 1931.Fa1) Nicolopulos : Notices sur la Vie et les Ecrits de Riga. Sintomos Viografia tu Aedimo Riga Fereu tu Thetalu 1860. Diamandi: Biografia lui Riga Fereu in Adevarul Literar din 22 Aprilie 1923. Theotokis : I. neamitandu-i pentru faptul cä apartineau . dar nu reusi in totul spre fericirea Crestinilor. Hristopulu Neon Elinomnimona t.Arsare s'a na treilea". Kordatu: 0 Rigas Fereos ke Ipohitu 1931. Ivlicte Selides Riga.. S. 608-632 Bucure4ti 1899. 1915. . 2) C. 1927.. Tr. numai si numai ca sal distruga acel celebru Capitanat al Cres tinilor din Epir. Atena 1891-1894.. Paris 1891. rasbunator sl vindicativ. Lambru : Apocalipsis peri tu Martirui tu Riga. I. 2 1930.. M. eroii timpurilor de atunci care asteapta un Carlyle sa-i imortalizeze. 1836. V intitulat : Datym Righine Smrti Belgrad 1931. ... si Grecia Continentali. Atena 1927. Sufletul miscArii grecesti dela 1821. alergari pe jos la distante mari etc. La Balciuri toti veneau cu cele mai noui $i frumoase toale in dialect stranie $i incaltAminte. II Legrand: Documents inedits concernants Riga. cum se is- cAlea el sugrumat si aruncat de Turci in Dunare la Belgrad in noaptea de 12/24 Iunie 1798. dupd relatArile scriitorilor mai jos notati a). 1932. 1 din Insemn. Atena 1904. ba inselandu-i prin fel de fel de promisiuni. Dousehian Pantelici: Poghivinia Righe ne Feret pag.. Satrapul All Pasa Tepelenliu. a fost acela care se incercase sal nimiceascal cu desiivarsire pe Armatolazi. . Paris 1824. Thessalia. Anecdota Engrafa peri Riga Velestenli IP Perraevos: Apomnimoneomata Polemica . Barta : Anamnisis Filopatrioos No. a lost marele $i patriotul aroman Riga Fereu sau Riga Velestenliu Thetalu 1). precursorul lui Coletti si trompeta redesteptarii celor setosi de libertate si independenta in contra tiraniei turcesti si a despotismului lanariotic incuibat in FAnarul dela Constantinopol.

3) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. 497. 462. 4) Fauriel i Op. 5) Seracu comuna aromaneasca din Aspropotam. 552. Tr. dug apoi to Constantinopol unde fu aruncat in temnita dela Arsenal murind in cele mai groaznice torturi. Tricupi : Istoria Us Ellinikis Epanastaseos t. iar dui:4 altii in 1788. Cit. pag. care ca un erou in povesti fu pus in frigare de Turci qi Albanezi in ziva de 23 Aprilie 1821. II. IVp. Cit. Odysea Andrutu s'a naseut in Insula Ithaca in anul 1790.68 langei Armatolicesti". 14 vorbeste de viata lui. 30 reproduce cantecul intitulat : I. t. I. 182. 31-33.survecu a celte chute ". cand vazand natura in splendoarea ei primaverateca exclama : 1't& 18t ItatpiZ sop SciXeiev. I. cap. Se zice ca" erau pusi de Gura ca sa-1 omoare. Papa Costea gi Mitru dusmanul lui de moarte. pag. Fauriel : Op. Cit. Vortela : Op. T. et qu'il n'a pas. XIV. Cit. In 23 Aprilie 1903 i-s'a inaugurat la Lamia statuia lui facuta in marmora de Pentelic. pag. ncipl T6pcx lecivOlCouy 'sec xXaStri xca 67ricv hrij xopuipt".. 383. Insemnerile No. . p. 4. Cit. pag. crea(iunea elementului aromanesc setos de Libertate $i Independenta. I. Cit. Vortela: Op. Fauriel 4) ne descrie astfel uciderea lui: La (Mont Olympe) attaque par les Grecs qui le soupconnait de trahison en 1825. fiind predat de Verietieni Turcilor. Diacu s'a nascut in comuna Musonita in anul 1786 dupa unii. 2) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. de la Regeneration de la Grece t. patria marelui bArbat de Stat I. it fut pris et enferme dans la citadelle d'Athenes. El se casatorise cu Eleni Careli din Calariti $i a fost ucis la Acropole in luna Iunie 1825 de catre loan Mamuris. iar in Insemnarile sub No. Mitir to Andrutu". S. Tot Fauriel la pag. Incepem cu calugarul Athanase Diacu 1). Pouqueville : Hist. Faptul s'a intamplat sub guvernul lui Condurioty. Berta : Op. Oxcipoc vu. care inchizand ochii se prefacuse ca nu tie nimica. cap. II. Il avail pour recouvrer sa liberte sauté du haut de sa prison. Coletti. Andrutu tatal lui Odysea se nascuse in 1740 in comuna Livanates din Locrida. 5) unde era $i targuletul 1) Vortela : Op. 184 cä Vilita era patria lui Odysea de pe langa Seracu. Barta in lucrarea lui sub No.

Cap. sat aromanesc langa Seracu. 39-43. pag.' era originar din Agrafe. Bneuresti 1916. II. 13) S. p.On of fre les spines aux vivants et les roses aux morts" Avem apoi pe George Griva 6). Cap.:CC. p. 4. Calariti mahala. Fauriel: op. Vortela 5) ne istoriseste ca in anul 1880 s'a imprejmuit hanul. etxe xptatb.C. Tr.. Enchiclopedicon. maccioylc you. 3. 8) Fauriel: op. Legenda 2) Poetul Zalocosta a Heat poezia intitulata XCEVt o9 rPa6t. 10) Legrand: op. II. Barta. licaccpptcs. H. Barta : op. ne mai spune. 292. 5. ea la votarea primei Constitutii grecesti Otimpiotu113) se respinsese incetatenirea acelora care luptaserl pentru Independent°. Cit. cit. Andrea Iscol din Valtu. 7) Isms 8)' fiul lui George Griva. cit. Nicolo Giuvara lo) (1672) in al carui cAntec se afla urmatoarele strofe : Exe cpAc. XVI. Lexicon. 9) S Tricupi: op. luppaxou 7CIVTE sale-a. Numele lui Odysea este legat de strasnica lupta dusk' din Hanu12) din Gravia. t. IV Dimotica Asmata.:pcoupo x6xxcyco. 1) Matzuchi in dialect Maciuchi. 6) S. LonAra 1860. 101-109. cit. 21. Avem pe Capitanul Macedonsky despre care scrie astfel istoricianul grec S. In aceasta privinta iata ce ne spune ziarul grecese Elefteria din Ianina cn data de 17 Iulie 1930: Mcccaotnta xcupt6." Pe Gheorghe originar din comuna aromaneasca Vlaho-Livadi. . xintxtvo xai TaXgn Etxs Xeraupb. p.69 Matzuchi '). care reproduce suszisul cantec.. dar ironia soartei. Iorga : lordache Olimpiotul. mort la monastirea Secu din Moldova unde pieri in &dramaturile clopotnitei dela monastire pe care el insusi o aruncase in aer . cit. ridicandu-se in memoria eroismului lui Odysea o statue in marmora. 20. 80 uncle e cuprins si cantecul sau. Eleftherodachi t. p. cit. 409. op. p. Seracu cinci ease. pag. 4) Fauriel : Op. descrisa de Pouqueville. 24. p. Trucupi: op. Trucupi: Istoria tis Ellini Kis Epanastaseos. 11) Tr. II-a. Tricupi : op. Greciei si ale caror comune ramasesera: iarasi in Imperiul ne spune CA: Maciuchi sat. itaxaJoic. Insemnarile No. Ed. Editia II-a. 7) Gervinus : op. 12) S. cit. Cit. 0 ironie a soartei 1 Bine zice Anatole France : . XXIX si p. N. Asta bine lnteles la intemeerea lor. Ciintecul sub No 21 si Insemnarile No." 3) Pouqueville : Op. XVI. Theodor Griva. size xod flocvaic. No. ea. 60. 553. Cit. X. Cap. p." T. t. cit. Tricupi j2) : Kat Tbv 11laxe86vawriv Man cp6pona tib 6volia T y Maxe8ovolcil. 3) Fauriel Marcelus si Tricupi. 5) Vortela : Op. pag. cit. Barta ").

Anul V. iar asupra uciderei lui Iani avem urmatorul canted) : Kocµav'3J Kanerivyucra. sulfa vant de iarna. 6 0 7. 2) Am reprodus in intregime biografia lui in Revista Dimandarea. thy KtovaTavril PcipEaczy. p. Bine eplama marele dramaturg Shakespeare 4) in urmatoarele strofe : uSufla. p. Lesur s Annuaire Historique din 1845. t. linu atunci in Camera greceasca cel mai stralucit si fulgerator discurs parlamentar 1). aromanul I. p.auc 'wino° vic (EXXiivcv:N "'Gavleviateq. Cit. ca acea spada reveni lui Caciandoni. nu ca ruda. 46-54. s Tache lonescu. I. compuse plangatoarea $i jeloasa poezie intitulata. liaTEC itgrokow T6. Paris 1845." 1) Epaminonda Kyriachidu: Istoria to Sinhronu Ellinismu. Iani Contogani avu doi copii pe Constantin $i pe Miciu. La scoborarea lui dela Tribuna parlamentara. 342-345. C.ttaTa OiXouy kuptai3ntn01j. pag. (O TOO Mac TO am& TOU Tot Pouqueville ne mai spune. 3) Spiru Lambru: Gheorghios Zalocostas. Nr.rov xOsi. C. 5) Vortela s op. ea pe spada lui erau scrise urmlitcarelc versuri : "01T0t0. 375. 6) Pouqueville op. yopApl to Konoiiccivvn Na Tip I'l.-70 turcesco fiind considerati ca Eterohtoni.Lov Aga. tot nu vei fi asa de rece ca ingratitudinea omeneasca. 4) Xeni C. 7) Voriela : Op. Coletti.tcsuIrt game ilaxolievoc. cit./1) 67cb vic Sayrtac 'cob eiv8peicov aoXep. 243. Revista Ipirotica Hronica din Ianina. TUpiYOUC Si v oast IriX660epoc V. Kat to0 utoti toko nee zaXtmcci Smac6- . Atena 1892. a fost imbratisat $i sfirutat de faimosul Papa Flessa iar marele poet aroman Gheorghe Zalocosta 2) tot din Seracu ca §i Coletti. 149. ci ca cinste a demnita)ii sale. p. ad 's 's6 clad ToPoGilat Tbv NutoXdwq raaaave. p.ncvirp-4) aztiCoullat." Mentionam pe bravul Capitan loan Contofani 5) despre care Pouquevilie 0) ne istoriseste. 375. . Supliment. Bucure*ti. Atena 1868. 27-29. cit. fapt pentru care marele om de Stat al Greciei. vitt. p. pronuntand urmatoarele cuvinte "ExXauaa npb airu l8e0 trly aKuiov xai soy uEbv toO &copitou '0Aup..radYcou 'too OUp. : Tac Extdc toa (aXiipou 3) in amintirea loviturei data Eterohtonilor de Parlamentul grecesc cu votarea Constitujii din luna Ianuarie 1844.

13. Cit. Barta : Op. fratii lui.I1 se contenta (dit le chef de l'entre- prise Capodistria) d'exhortes Caciandoni a reserver cet act de bravoure pour le moment opportun et a traiter' en attendant. Caciandoni fu proclamat IIoX&pccpxov". unde murira ca niste martini. Sturnara 6) (1710) cu tovarosii lui Hristu $i Gusu Hagi Petru. Barta : Op. Gheorghe ai Mitriu precum $i ginerele for Grigore Liacatan din Clinova . 6) S. 167. pag. Cit. 2) Fauriel: Op. Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. Iata ce zice Fauriel 2) cu ocazia adunarii dela S-ta Maura 3) azi Leucada a tuturor sefilor de Armatolazi : 1. Cit. les Grecs d'une maniere plus fraternelle. Cit. 114. 5) varul lui Caciandoni. ci de calugarul unei chilii de langa pestera care le aducea hrana asa ea potera a lui All Pasa impresura pestera si cu toata bravura a lui Hasioti $i a celorlalti patru tovarosi furs prinsi $i dusi la Ianina. No. de catre un oarecare Nicothenis pus de All Pasa Tepenliu. Sterghiu. fu tradat nu de un pastor cum zice Ads totel Valaoriti. Cit. Costa. Aceeasi soarta avu 5i al doilea frate al lui Caciandoni. 4) care fu ucis in satul Furna in ziva de Pasti pe cand esea din Biserica. cap. ca si Riga Fereu. 376 si 378. 376. 295. 168 zice ca la S-ta Maura. El era fiul unui bogatas cilnic aroman. Legrand : Op. Cit. pag. pag. Vortela: Op. IV. Nasiu Mantalu. 5) S. Dimotica Asmata se af1ii cantecul sub No. Cit. Tricupi : Op. pe teribi1) Tr. Tricupi Op. pag. Cit. 293. Legrand: Op. pag. Gervinus: Op.que -la. Cit. Fauriel: Op. 3) Vortela : Op. 171. dar din nenorocire. 376. 17 si p. Cit. 163. . 374. Caciandoni. Costa Lepenioti. qu'il ne l'avait fait jus. Finlay : History of Greece pag. cap.71 Revine randul neintrecutului viteaz printre vitejii Armatolazi. 3. XVI. Cit. p. I. pag. sdrobindu-li-se oasele dela picioare $i mani cu maiul de calaii lui All Pasa turbatul. IV. Caciandoni inbolnavindu-se de varsat se ascunsese spre vindecare intro pesters ascunsa impreuna cu fratele sau Hasioti $i cu inca patru tovarosi (palicari\. pag. 199.. Nientionam pe Cionga. XXX si pag. El avu doi frati pe Costa Lipinioti $i Gheorghe Hasioti. Cit. ') avand ca bulucgides (ofiteri) pe Caraiscaki $i pe Cionga. 4) Vortela : Op. XVI. Dimotica Asmata cantecul sub No. 82. Cit. Gervinus : Op. Cit. p. pag. 162. Vortela Op. pe Nicola.

Fauriel: Op. 6) Marcelus : Op. pag. t. 89. pag.72 bilul Panurghia1) din Vlahohorile din Amfisis. pag. II. pag. 8. p. I. Cit. 588 si 590-592. 29. 1. 234 reproduce cintecul lui Kutohristu si pag. 9) Sathas : Op. Fauriel: Op. Cit. Cit. li. 200-203. pag. Cit. t. Dimotica Asmata sub No. Cit. 8) Gervinus : Op. pag. 604. 405. pag. 3) pe ginerele lui Thanase Manica. Cit. Cit. Cit. Printre eel de frunte putem cita pe : Kiciu 12) din Olimp si fiu-sau Kutohristu"). I. Si 391. pe vArul lui Iani Gura2) care devenise in 1825 Guvernatorul Atenei. 308 are cantecul lui si pag. 13) Marcelus : Op. Dimotica Asmata cantecul sub No. ") Dumitru 5i Theodor Blahava. Cit. pomeneste de Hanul din Gravia unde sosise Odysea Andrutu si Duvonioti. 4) S. Lupta s'a dat la 8 Mai 1821. Cit. 388. Barta : Op. 236 comentarii. Cit. numi pe Vlahul Theodor din Vlaho-Livadi ca Armatol la Elasoma') in locul lui Nicu Ceara. Barta: Op. 10) Sathas: Op. 12 e cantecul g Tu Kiciu i Mana". 11) Fauriel : Op. Vortela: Op. 89-90. 656. XII. Vortela : Op. XVI. Cit. pag. pg. Nota pag. cap. 376. pag. p. 798. 7) Vortela : Op. 667. . Cit. 191. pag. Ali Pap suparandu-se in contra lui. Cit. 310 comentarii despre el. 96-97. Vortela: Op. Cit. p. Turco Cratumeni Elias pag. Cit. 378. Cit. 1) loan Filimon: Dokimion Istoricon peri tis Ellinikis Epanastaseos t. Fauriel: Op. 799 are 2 poezii referitoare la Blahava. 5) Sathas: I. cap. pe celebru 1 Capitan Nicu Cecra 5) cum it denumeqte Marcelus 51 cum a fost cantat de popor pentru vitejia faptelor sale eroice9. 596. iar la pag. III. Tricupi s Op. IV. 378. pg. Citam deasemenea pe Zidru din Olimp trecut la nemurire prin faimosul cantec. pag. 184. vol. 181. Cit. 12) Fauriel : Op. Cit. 248 si 252. 595. Tricupi: Op. 580-582. Pouqueville: Op. El era din satul Ghianota 7) din Olimp. 68. 92. Marcelus: Op. IV. 2) S. 3) Marcelus : Op. pag.4) Pomenind pe faimosul Armatol al Olimpului. 420.11) Ozidros camnitinhara. 556. Cit. pag. Avem apoi pe Eftimie Blahava 9) zis 5i Papa Eftimie care fu prins de potera lui Ali Pap qi ucis dupa grele qi grozave torturi. Gervinus: Op. pag. Cit. Legrand: Op. Cit. 589. pag. Avem apoi pe Eugeniu Blahava. Cit. pag.

cap. I. Lahuri Palama . S. 549. 154. IV Dimotica Asmata. 5) S. 4) S. 9) Legrand: Op. part. 10. II II PI II II 11 of 11 vt If If /I IV . Cit. Susmani. cap. Barta: Op. Cit. Emanuil Papa. Angheli Nicolau. Pleasca . Dimu. Ponqueville : Op. 5) Diamandi Nicolau. Notara din Triccala . Hristu Adam Aspropotamitul. Dimitriu . 8) Flessa . 292. Luri. Cit.73 Avem apoi pe Lazei. Tricupi: Op. Siru .. Stamuli Gaciu din Vodenia . . IV-a Dimotica Asmata sub No. XXIX. Gula $i To liu. 29. Trahulu zis si Giahilu . 'or. Papa Dimitrie") din Samarina . pe Ioti si fratele sau Gheorgachi Varnachioti. Cit. Marcelus : Op. Tricupi: Op. Vlaho Tudor . pg. VI. Costa 1) Fauriel: Op. 306 are comentar4 As. pag. 7) Ghiuldasa . 3) Papa Thimiu al lui Liacu din Olimp. 3) S. 6) S. XVI. pag. Tosca 15) Floru") din Vlaho-Livadi. Cit. la cap. XXIX zice ea Diamandi se adapostise in renumita padure din Ameru numita: Tb Poolvivt ma HcaccTot. Butumi. p. 378. Cit. Cit. . Cit. Schilo Dima. Cit. Dimitrie Adam Thessaliotul . Calpuzi . Tricupi: Op Cit. 8) S. Barta: Op. Dimi- trie Paleopol. C. Cit. 7 zice ca erau din Caterina pela anul 1816. 9) Lambru Cacioni 10) din Vlaho-Livadi . Fauriel: Op. Macrinoru. Tricupi: Op. Barta: Op. Tragu . Costa Vlahopol . XVI pomeneste de locul numit: BpaOp:" sau T6pacox6pc" si BXaxovlipc% Gervinus : Op. 10) Vortela 13) 14) II II 7) S. . 2) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodaehi t. Op.1) pe Ianachi Rangu din Seracul. Papa Andrea Tracas. cap. cap. Mitro Mara .) Perin Sgv incp6. pag. Gervinus : Op. Alexachi Vlahopol . pag. 60 Si t. Bizioti . cantecul sub No. 11) Sathas: Op. II II 2.17) Anastase Maros . 1. pag. Dela Capitanul") (1725). p.14) Busu . XVI. pag. 59. Cei trei capitani si anume i Costa eel mic. Cit. G. Gogu Misu din Perivole . llacrei gvo T6 ToucpExl LOU (ieC(pl TO anccei !LOU. 300 are cantecul for iar la pag. Tolca 13) 1760. 292-293. 1 Clam pe urmatorii Armatolazi: Diamandi Nicola. Caratasu $i fiul sau Ciami din Veria . Tricupi: Op. iar la Insemnari cu No. p: IV-a Dimotica Asmata are cantecul sub No. Cit. Alexe cel mare si micul Vlahopol . Tricupi: Op. 6) Sadinia. II. Dipla unchiul lui Caciandoni . 167. Cit. Cit. Aristide Papa Thessaliotul. Cit. naccra 86 Irpoaxuvcio). 6 are cantecul intitulat Mama Lazeilor". pag. Iani Calpuzi . pag. Cit. Cit. Alexe Caracaciu . 5. pag. 4) al carui cantec se terming astfel: 'EV. 592-593 12) Tr.

4. partea I. ipoopi8o. Zotu . 6) apoi fii lui 'Delyani : Nicola Dumitru yi Tolica (1835) . » r II 13. II II Enehiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. IV Dimotica Asmata clintecul sub No.dic Tccipan c1XXa 7cipyoutxca "Ac etv' xaXa of Marc a' To 'Acurpon&cap. Dimitrie Ipatros 6). lie Toy Tatavixa Hcavouv thy TO±C(. Cit. Ceilaltii doi fii ai lui Tapu Gheorghe $i Dumitru aflanduse in Cutufliani. Iani Brasca . Cit. IX. TOv 111-tacan Xa6Covouv. Zaharachi . Anastase Manachi 4) care devenise apoi omul de incredere al lui Coletti .. Gusu Priha . Cit. 100. Bajdechi . I.0 xexptouve. Atat tatal Tapu cat $i fiul sau Mihali fura ucisi chiar in casa for de catre albanezul Arif Bey Farmachi in ziva de Pasti 1837. Tricupi: Op. Barta: Op. Ca Armatalozi Aminceni distingem pe : Veru (1760).o At'yck Tpaxa zai -ccivet tc 4. 580. M. in Morea Wand apoi parte la antarsia lui Griva din 1854. 4) S. 6ouLtienxe µact "1-frov tRapa Haaxcata. tO II . Barta: Op. Terming astfel Ta aTcircca xni 'av p4c. 5) S. Citand pe bravul Armatol Dimachi. Editia II-a. pag. 91. 25.o. n . Gheor- ghe si Mihali.74 Veli . I. Macri . pag. 7) se refugiara. .. $i alai ia altii. Palasca. 'AX 1 'Ala. II II 11 15) Tr. partea I-a. Apostol Tapu . Ioan Delyani 2) (1800-1827) . Copii lui Tapu Dumitru. Beicu . floarea in dialect Aspropotamului reproduc cateva strofe din c'antecul Gugucea lui care incepe astfel : jupstiouv 'coy Arittax72 ciz' T"Acszpozatati. Caliva . partea I. 3) Tr. 1) Tr. t. lricupi: Op. Morgani (1738). iar poporul i-a faurit un cantec. Zongu Fotu . 2) . Gogu Bacola . Belu I) (1796 . xc4ouv caXcx (. Tr. Bairactari . Cit. 122. Barta: Op. Cit. Cyril col.11Xi pouvai E'To0 Kptx1 tiz accpaiLa µ6a' a' 'CO Mkaopo. IX. reproducand numai partea I-a. Gafezezit: Histori e All Pasche pag. cap. H . Const. part. Sathas: Turco Cratumeni Elias pag. pag.9tvouilat Tci 7cp66ae dEv p. Dupa Dimachi urmeaza Macri . Barta : Op.. 16) 17) n it II II II 6. Cit. I.

ou Souliotes adjoints. vanjosi 4i leventi. compusa din barbati frumosi. aruncata in lac de sbirii ne1) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodaehi t. ou qu'ils se resignent a etre traites par nous. 7) Cutufliani este o cornuna aromaneascA dependinte de Metova (Aminciu). Emp. 155-157 vorbqte pe larg i de ei. I pag. I. designes collectivement par le nom de Para-Souliotes.". 'A6ccpixov .. Drakei. 229 scrie astfel Les Souliotes disaient: Quand aux Grecs et aux autres Chretiens qui labourent pour les Turks. la o mica distaata de Ameru. 292. Chiar femeile Suliote s'au imortalizat devenind eroine prin curaj qi sacrificiu. XI. 1) Bumbei 2).75 Voiu trata acum despre vitejii Su lioti. 167. qu'ils prennent les armes avec nous pour reconquerir la terre commune. 228 se exprima astfel : Les vrais Souliotes d'origines ou d'adoption formaient seuls la premiere classe (celle de souveraine ou gouvernante). Printre Su liotii care s'au ilustrat prin vitejie putem cita pe Bociarei Marco qi Costa. Gervinus : Op. consistait en un mélange de Grecs et d'Albanais conquis.(Dipa. Cit. sau s5 devie prada peOilor din lacul Ianinei. pag. Kordatu in lucrarea sa intitulata: O Rigas Fereos ke i Ipohitu" la pag. comme ceux qui nous Font ravie. Mare le filoelin Fauriel in lucrarea lui intitulata: Chants populaires de la Grece Moderne (Paris 1824) t. 4. 2. la seconde (soujette ou gouvernie). inalti. cum Patise biata Frosina..tilivec". formand patru comunitati: 1. 43 Nota I se exprima astfel: T!oWLoo of EouXiarre. 6) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. 600 2) Azi exista to Aminciu (Metova) marea familie de Celnici numita familia Bumba.ovii6chto Ioan K. preferand moartea pentru libertate qi independents decat sa devie sclavele Turcilor i Albanezilor muzulmani. Aravandinos in renumita lui lucrare Hronografia tis Ipiru T. sau sa ample faimosul harem al satrapu- lui All Paqa Tepenlui. pag. cat i in timpul Revolutiei grece0i dela 1821." La pag. pe Geavelei. . 86 etrocv xca 'E). i altii. care au jucat un mare rol atat in timpul lui All Pala. las sä vorbeasca unii scriitori greci i francezi care i-au cunoscut deaproape. pag. Danglei. H la pag. Asupra Suliotilor. KaxoaoUltov. 3. Kticpcpccv. zicand ca erau impartiti in 47 nomPlas" 171 .

cu 800 de palicari se napusti asupra oastei lui Mustoi Pasa. Dupa moartea lui Marcu Bociari. iar la pag. Sulioatele in numar de 60 incinsesera hora funesta jucata in jurul acelei prapastii.co Tpov". in ciuda strasnicului satrap All Pap Tepenliu. 429 descrie lupta eroica dela Carpenis in seara zilei de 8 August 1823. zicand ca. 114 comenteaza asupra morjii lui Marcu Bociari. Asa s'a prucedat pang la ultima Sulioata .76 legiuitului Ali Pap. aruncara in prapastie micele for odrasle ca nu cumva pruncii sa caza in ghiarele rapace si salbatece ale Sbirilor lui All Pap cel cainos.. in fundul careia serpueste riul Acheromus ') . 110-112 reproduce cantecul intitulat : `O OciYOCTlic to Mipxou BorCcipn. Sulioatesele inainte ca sa faca gestul eroic mai sus pomenit. dar fu isbit de un glonte pe frunte la ochiul drept $i cazu mort: iar trupul lui fu inmormantat la Missolonghi in ziva de 10 August 1823. Eroismul Sulioa- telor a fost imortalizat de marele pictor francez Scheffer. dand foc butoiului cu praf de pusca care era asezat in el. intocmai ca Gheorgachi Olimpiotul la Secui. Marcelus in .. pag. care le-a trecut posteritatii in minunatul sau tablou : Les Femmes Souliotes a Zalongo" i in care reprezinta napustirea Sulioatelor in faimoasa prapastie dela Zalongo. 2) Vortela: Ftiotis. acei Albanezi care ajunsesera acolo in ruinele turnului. Suliotii se pusera sub comanda fratelui sail Costa. VI.Turnul Stefan ". inmormantandu-se atat et cat $i. Vortela in lucrarea sa 2) la pag. iar Preotul Samuil care le daduse ultima binecuvantare. sfaramandu-se in mii de bucati. cand detasandu-se din capul horei Sulioata care conducea hora. 161. Era nepoata Mitropolitului Gavril. se napustea cantartd in golul prapastiei. cand Marcu Bociari deli lovit la brat se pregatea sa ucida pe generalismul turc Geleeledin Bey ridicand capul deasupra zidulul ca sa observe. imortalizata apoi de bardul poeziei grecesti Aristoteli Valaoriti prin poezia intitulata : Mpa Opoatkn Itai vb Inp.Chants du Peuple en Grece" pag." Tot Marcelus la pag. 126 vorbeste despre Costa Bociari. arunca in aer capela $i turnul de pe varful prapastiei care se chema . dar nu putu sa ajunga la timp in ajutorul fratelui sau 1) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi I. .

enfant de Phaeton qui civiliserent l'Epire. dupa Pouqueville. Melpomene lui avait departi le don de . pe care it reproduc in parte. 2) Lamartine: Nouvelles Meditations PoeEques pag. 306 Paris 1883. 136 vorbeste de Marcu Bociari si la pag. 1) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. it erfit en sagesse et en valeur. pour se refugier sous les drapeaux franeais. Asupra lui Marcu Bociari. leurs aieux. que sa longue chevelure flottait sur ses epaules. 644. au jeu du disque. net quand ses yeux bleus s'animaient. et que son front rase suivant l'usage antique refletait les rayons du Soleil.la voix et de la citare pour chanter le temps oil gardant les troupeaux du polemarque son pere aux bords du Selleis. Il avait laisse sa femme et deux enfants sur la terre etrangere pour se livrer avec plus d'audace aux chances des combats.77 Marcu plangand langa trupul lui dus la Carpinis. Si Legrand in lucrarea sa : . sa 'legerete etait telle qu'on le cornparait au Zephyr. Suliu citadela Suliotilor rezistase multa vreme ambitiilor de cucerire ale nesetosului satrap Ali Pasa. it avait quelque chose de si extraordinaire qu'on l'aurait pris pour un descendant de ties Pelasges.. Iata cum continua Lamartine (pag. marele poet francez Lamartine a reprodus in lucrarea sa 2). Poke et guerrier. leur gloire. XL pag. dar la urma urmei cazu prin tradarea 1) a doi Sulioti Pilio Gusi gi Caranica care condusera prin poteci necunoscute 500 de Albanezi care cucerira faimosul Suliu. leurs exploits. et l'obligation oti ils etaient de mourir comme eux pour les saintes Lois du Christ et de la Patrie. 307) tot dupa Pouqueville.. it abandonna sa Patrie. dans les moments de reposil prenait sa lyre uet redisait aux enfants de la &Heide les noms des heros. . Sa femme Christi vint le rejoindre apres l'insurection de la Grece et voulut combattre a ses cotes. De la thine ordinaire des Souliotes. portretul lui Marcu Bociari. Marco Botzaris.. conquise par All Pacha. scena plecarei sotii lui Marcu Bociari din Missolonghi.Recueil de Chansons populaires grecques" la pag. La pagina 118 reproduce cantecul lui Costa Bociari. 120 de Geavela. qui est de cinq pieds environ. a l'omhre desquels. Nul ne l'egalait a la lutte.

632. Heuzey in pornenita lui lucrare. Ianina 1932. din nou Armatolazi aromani luara armele in contra Turcilor distingandu-se: Aspropotamitul Hagi-Petru 2) din Veternicu. de la Grece. pag. 4) V. unde este foarte bine cunoscut qi apreciat de Braileni. IV. 1) In Monografia Metovei (A minciului) pe care o voiu tipAri in curand. reprodus gi in frantuzeOe de L. locuind la Braila in imobilul for propriu. pg. aussi sainte que sa vie. 646647 Atena. Finlay : Op. Cit. . de aga eroi i patrioti neinvingatori. Gredas : Vii Paraleli t.. pag. VII. Cit. 5 din 11 Februarie 1923. dans une bataille nocturne contre les Turcs. 3) Epaminonda Kyriachidu: Istoriatu sinchronu Ellinismu pag. 243-288. et sa mort fiat aussi glorieuse. Helas( it la quittait pour la derniere fois. IV. pag. pag. Heuzey: Excursion dans la Thessalie Turque en 1858 Paris 1927. Tricupi : Op. 3) Printre aceia care s'au ilustrat in Grecia prin inteligenta vi activitate politica distingem pe marele barbat de Stat Ioan Coletti. partea III. Joan gi Anastase. Ei erau trei frati . 2. din 21 lanuarie 1923. Sterie. VII. Atena 1870.78 Elle tombs a ses pieds avec les timides creatures qui le nommaient leur Seigneur et leur pere. 4i No. Paceli Nicola : Despre Coletti in Revista Ipirotica Hronica Ianina 1931. Il perit peu de temps apres.9. Diam tndi : Biografia lui Coletti in ziarul Universul Literar No. Illes accompagne ensuite au port: il suit des yeux le vaisseau . Pot fi mandri resturile Suliotilor de atunci azi in viata. In timpul razboiului Ruso-Turc dela 1854. 0 ramura a Bociareilor Sulioti se wzase in patria mea Aminciu. din care numai Ioan (Iani) e in viata.Isis Vunatu Grevenu ke Pefca to Metovu". pentru care poporul i-a facut cantecul: . Cit. ii tend les bras a sa femme. 50 $i Anul VIII. apoi avem pe fratii Hristu gi Theodor Griva. Sterie Bociari stabilit in Braila 4i lass averea lui patriei sale natale Aminciu I) pentru binefaceri. mandri de numele de Sulioti. 2) L. din care unul din ei. 333. 190-196. Marc Botzaris les benit au nom du Dieu des batailles. 5) la capitolul Eforie si Donatiuni tratez pe larg chestia Donatiunei Bociari. Editia Il-a Londra 1860 . Revista Ipirotica Hronica t. Sathas : Ellinica Aneedota. Bucuresti. t. cu toate peripetiile el. Lambridu: Op. Pouqueville : Voyage dans la Grece si Histoire de la Regi Iteration Buchon : La Grece Continentale et la Morse pag. 4) pe Vlahul care in anul 1854 deveni Ministrul Instructiunei Publice. t.

2) George Zalocosta 3) din Seracu4) . 4. Spiru Lambru cel mai distins istoric al Greciei Contimporane. Nirvana : Despre Valaoriti.79 Ca oameni de stiinta stint foarte multi aceia cari au trait in Grecia.. Vaporul de razboiu Averof.: Istoria Bucurescilor pag. t. II 2) If 3) Revista II 6-7 . pag. Aromanii s'au distins mai mult ca oriunde. Inchisoarea model Averof. lui Valaoriti. Achile Apostolaca Aminceanul mare numismatoloc gi fost Director al Muzeului Numismatic din Atena. care infrumosetara Atena cu Universitate. Sturnara gi Averof 6). Schlumberger in lucrarea lui Sygillographie byzantine pag. Christali . Ca oameni bogati. Misicu. Ziarele Hirix si Elefteria din lanina. Spiru Lambru: Gheorghios Zalocostas. Biserica Sapunarilor. Buchet . Valaoriti 1) . Emerson : Tableau de la Grece. fost gi Prim Ministrul al Greciei in anii 1916-1917. Thouvenel: La Grece du Roi Othon. iiind una din vechile Biserici ale Bucuregtilor cu hramul Adormirei Maicei Domnului. Spiru Lambru s Poeziile lui Valaoriti. VII. Guizot : Memoires sur la Grece pag. Dimiindarea" No. Iunie si Iulie 1930. Larvusse: Grand Dictionaire Uriverselle du XIX Siecle Paris 1861. 5) Palama : Christali Atena 1917. 1. Baron Sina. Paris loan Ghica : Opere complecte. Ed.: No. p. El muri in 1919. Anul VIII No. Ghermanos : Ipomnimata t. Bucuresti 1899. ') a fundat in Bucuresti in anul 1611.5) ma- rele filolog Pantazi din Crugova . Hanes t. In Romania. care a scris cea mai buns istorie a Greciei. Penica. Velianiti : Massager d'Athenes din 16/29 Fevruarie 1916 Ateua. 3 tratez pe larg biogr. pag. foarte mult apreciat de bizantologul francez G. 376. 5) Finlay: Op. Arsachi. Dimitracopulos : Biografia lut Zalocosta : Opere complecte. 632. 2. 102-103 Bucuresti. distingem pe : Baron Dumba. care dupa Gion. III. sau Scaunele Vechi. 6) V. 210. Diamandi: Monografia Metovei in Revlsta Peninsula Balcanica. 1228. Stadion Averof. Hagi Costea gi atatia altii. Atena 1912. 10-12. Metovion Politechnion. 7) Gion I. Arsakion gi atatea altele. 7 . Cit. 313 din 3 Aprilie 1930 Atena. Th. Atena 1868. Christali : Opere complecte. . ajutand foarte mult panhelenismul cu pana lor. Amincenii: Tugita. Astfel putem mentiona pe Atanase dela Tarnova. Printre cei mai de frunte distingem pe poetii: Riga Fereu Velegtenliu . 1) In Rev. IV. tl II Zalocosta. cari cu banii for au facut atatea binefaceri in Grecia.

Marchiza di Montagliari . iscusitul f Ghermani din Blata. marele patriot Dimitrie Cazacovici 2). Diamandi Bura . neobositul ziarist _Victor Ionescu. Stamu. Blatudima. negustori qi meseria0. Cosmescu: Dimitrie Cosacovici si Aromanismul in Analele Academiei Romane sectia Literary t. fost Ministru de Razboiu . Mustu . fiul lui Leonida Paciurea §i sora lui Maria. Vaschide. Bira . Peltechi fost profesor la §coala Vasile Lupu din Ia§i . rcnumitul orthoped doctorul D. 1919. Ionescu Influenta cult. 4) iscusitul diplomat Triandafil Giuvara (Djuvara). savantul profesor I. Pociu. inimosul 1) Erbiceanu: Discursul tinut la Iasi cu ocazia comemorarei Academiei Mihailene in anul 1885 gi Cronicarii Greci pal!. In Tara s'au distins: marele om de Stat Tache Ionescu . Caragiani si fratele sau doctorul Alexe Caragiani toti trei din Abela . patrioti $i binefacatorii Patriei for putem cita pe: marele invatat Nicola Zarzuli ') profesor la Academia Mihnileana din Iaqi . renumitul jurist Danielopol. 53. Dissescu din Clinovo (Thessalia). socrul fostului Ministru Ciplianu . Mihalache Nicolau Pica $i atatia alti intelectuali. renumitul jurist C. Costica Paciurea. XXV. poetul Triandafil Barta $i fratele sau Doctorul Leondari Barta. Fratii Uica din care se trage §i Generalul Nicolae Inca. I. politicianul Ferechiade din Ferica (Fieri in Muzachea din Albania). Vasile Dan din Nevesca . cunoscutul psiholog §i om de §tiintA N. eminentul profesor Universitar Cezar Papacostea din Veria . N. eminentul chirurg Doctor Leonte din Lama . originea lui Aroimaneasca. rapit de cruda moarte. Caciachi . Dinu Mihail din Magorova . 4) La Anexe se va vedea din insagi scrisorile sale. 226. Iorga: Istoria Roman. savantul snu frate Doctorul Toma Ionescu . 3) Ginerele marelui numismatolog gi Academician Mihail Situ. renumitul poet Dimitrie Bolintineanu . Gadelu . Vornicul Burada Theodor. Buc. Leonida §i Costache Paciurea fii lui Triandafil Paciurea. Fratii Bociari. Ceanaca. L Ghiulamila din Gope§i. Nae Gu§i din Vlaho-Clisura . Triandafil §i Constantin Paciurea. 181. Avem apoi pe : nemuritorul Mitropolit Dosiftei Filitti din Podorghiani Tanga Zita din Epir . avocati.80 Printre Amincenii distin§i in Tarn. nemuritorul nationalist $tefan Mihaileanu din Ohrida . din Peninsula Balcanica p. Zaman . denti§ti. 2) C. profesorul Theodor Burada. . talentatul artist Cairetti. $i acum in urma disparu ca intro clips. grecegti in Muntenia gi Moldovei p. ofiteri. G. Bucuregti 1903 gi Brogura separatii tot in 1903.

1) D-rul G. in care pe langa elogiile celor mai mari muzicanti ai Epocei de atunci s'au reprodus si scrisorile de recunostinta ale compozitorilor Schubert. industriasi si meseriasi renumiti prin situatiunile for frumoase $i dibAcia for in arta pro fe s ata. de magistrati. de ziaristi. Mistachi fundatorul Bibliotecei din Kazan in Rusia. au fost umanitari s filantropi. era Crusoveanul Sunda stabilit la BudaPesta. Mihail Tusita si nepotul sau N. profesor Universitar de valoare. de literati. 6 . si de care pomenesc mai sus. plans de toata lumea care it cunostea. Zamanpaharnicul Sultanilor . in arte. de ofiteri inferiori si superiori. filantropii Ciumaga. de advocati. Stamerof si Furniga in Rusia . fost ani de zile Secretarul General al Ministerului de Culte si Instructie Publics si acum in urma Subsecretar de Stat la Ministerul de Educatie Nationale. de arhitecti. de farmacisti. om cinstit si de munca Fara preget careia se sacrificase cu trup si suflet. Maior Sarachiot Bey. lost Presedintele Societatii de Cultura Macedo-Romans. capatasera un renume stralucit.poeti. Amincenii : George Averof in Egipt. de artisti. devenind folositori Patriei si Neamului prin luminile si binefacerile lor. Referitor la originea moscopoleana a familiei Gojdu. care a jucat mare rol in Ardeal. Cel mai mare fabricant de instrumente muzicale din fosta Monarhie Austro-Ungara. de pictori. de dentisti.. cum si insemnati comercianti. in Serbia. Dima din Seracu in articolul-discurs publicat in ziarul nationalist si mare indrumaltor al cereetasilor. Serachiotul Adamu ') ajunsese bancherul Regelui Spaniei in secolul al XVII-lea. in politica. Schumann si altora 2). incurajand artele si stiintele cum an fost: Baron Andrei de $aguna. Sturnara in Grecia. Gojdu si Mocioni in Ardeal. fost Deputat. de doc- tori.81 patriot Iuliu Valaori Moscopoleanul. Azi in Tara ne falim cu o pleiada de profesori. prieElefteria din Janina din 17 Julie 1930. in Austria si aiurea. unde prin dibacia for si prin inteligenta for in stiinte. Am avut o multime de oameni de seams in Bulgaria. de institutori. La jubileul de 50 de ani s'a publicat o carte comemorativa in limbele germana si maghiara . zu ocazia centenarului Independentei Grecei. Nedelcu. de ingineri. Aromanii pretutindinea unde au trait. medicul Sultanului Abdul Hamid. 2) Detiu sus zisa relatare dela prietenul meu profesor C. de invatatori etc. in comert si in industrie. de.

82 tenul meu. de origina macedo-roman. Too Ilawspcoscirou `A. Prima oars la 1875.0 To0 'Avrtoviou Kepx. caruia ii se datoreste desvoltarea. Patajo si V. azi profesor la Liceul din Bazargic. bun patriot. Sub dominatiunea ungara statiunea a fost m dotia randuri data in azendA. . alAturi de raposatii : preotul Foti Balamaci si chimistul Saclima . fratele rAposatului doctor A. pAC6 xccE 0 Ten ap. antreprenorului Carol . e0 irap6v Opovo. in care se face mentiune de Bane Herculane urmatorul pasaj. mi-a procurat ad alaturata inscriptie aflata in Biserica Sfantu Nicolae din Moscopole. fost profesor vi director al scoalei superioare de convert a Romaniei din SaIonic. profesorul Nicuta Balamaci. Prin fostul meu elev Onciu Sunda.upcdou se. El a cladit Otelul Traian si Vila Elisabeta unde a locuit Imparateasa Elisabeta a Austriei..milarelor sale din strainAtate. autorul acestei lucrari .Patarzi.pwv1 ixtaxwrEcsoii iv iTet 1758.. cand venea faca cura obisnuita si care dupa moartea sa a trecut in proprietatea Statului Ungar. medic de seams. Tot lui i se datoreste regularea si canalizarea raului Cerna. am extras din Ghidul Oficial al Ministerului de Industrie si Comert dela pagina 7. ToG 'Aiiou NExcatiou xecp6c 8i 0. infrumusetarea si ridicarea acestor bAi la nivelul si. membru in Delegatia dela Congresul Albanez dela Triest din luna Fevruarie 1913. de vietuitorii : Epaminonda Balamaci.tiou Auppaxiou Kupiou Neoupinou xoci Sarin g7V-TpOZEbOVTOC soG KupEou 'ApTupEou 'Aeavaatou nukTou. Diamandi. Sunda. it iv 'rf cdno5 'ExxlIalz. fundator al Revistei Albano- Romana. intarcao5v to. ivOivIaLv cdvtov".

Cinstea familiei si respectul catre baltrani. porunca lui trebue indeplinita pe deplia. 340 . Credinte si Superstitii aromanesti. sau parintii in lipsa lor. deosebindu-se de acelea ale Grecilor si ale Slavi lor. Cosmules. deoarece fata dela 12-13 ani nici ca se mai arata strainilor. Moravuri.CAPITOLUL AL VII-lea. este exemplarA. pag. In toate imprejurArile se recurge la sfatul batranilor dela care a decurs si sfatul comunei Dimogherontia". and batranul sau tatAI porunceste ceva intro familie. cand toate pregatirile si invitatiile erau fAcute de parintii lui. grijea alegerei miresei sau mirelui. Obiceiuri. nu e permis nici unuia dintre 1) D. Datini. Cit. apropiindu-se foarte mult de ale Romani lor din Tara. and un tanar sau o tanara sunt pentru casAtorie. inosi. sunt pastrate cu sfinfenie de toti Aromanii din Peninsula Balcanica. strA. fie in familie. obiceiurile si datinile mostenite din most. De multe ori ginerele sosea in ajunul cununiei. Bucuresti 1909 Buchon Op. casfitoria. fiind instiintat numai ca sit se pregateasca de venire. Tatal este ca la Romani Pater familias". Datine 0 Ocupa$iuni 1). toti traesc impreuni nedespartiti cu sotifle si copif lor. Se intampla ca ginerile sA fie in strainatate. o are bunicul sau bunica and traesc. far logodna se face chiar in lipsa lui de catre bunici sau parinti. Sunt cazuri cand tinerii nici ca s'au cunoscut. fie in public. Ca dovadA de autoritatea pe care o exercita batranii este ?Vloravurile. In familiile uncle sunt mai multi frati.

framantat painea. curatit.. care conduc qi supravegheaza intreaga families numai dupa moartea batranilor. Sambata seara este masa la mire qi la mireasa. este inv hat cu deosebita ceremonie Sambata seara. Toate prega. Ceretoria nu exists in nici un chip la Aromani fiind despretuita i considerata ca injositoare pentru demnitatea de om harnic. La mire se cants cantecul mirelui pentru barbierit. care apoi se impart nuntaOlor. eantandu-i diferite cantece distinate acelei zile. de nora cea mare. cand el.84 frati sa paraseasca casa parinteasca locuind intealta casa 'Ana cand traesc batranii for parinti. Sambata se fac invitatiile. care se face Duminica qi sfarqeqte Mierclirea dupa cu- nunie. miel si plosca cu yin. fie in scris. atunci incepe Nunta la mire cu lautari. adunandu-se in jurul ei prietenele. i toti ceilalti meseni aduc darurile cuvenite ca : colaci. lucru ce e supravegheat de soacra. caratul apei de la lantana etc. pag. fie prin viu graiu cu lautari qi cu plosca de yin. Nwil care indeplineqte cel mai principal rol. nu se turbura nici odata armonia perfecta i buna intelegere a intregei familii. cea mai mare sarba. care numara peste 30 de membri. cand patronul o inzestreaza cu tot necesarul. Obiceiul acesta era gi la Romani dupa cum ne spune Heuzey in renumita sa lucrare Le Mont 011ympe et l'Acrnanie". Familiile cele mai bogate au i eate o servitoare care ajuta in menajul casei stand pana la marit4."tirile se fac cu ceremonie. Intre nurori se cauta intotdeauna sa fie armonie i buna intelegere.'toare la Aromani. iar la mireasa pentru gateala ei. Duminica dimineata pornesc cu toil' dela mire i cu na§ul in . naqtere qi moarte. Nunta este cea mai insemnata zi. Serviciul casei (gospodAria) este facut intotdeauna de sotiile fiilor. iar in lipsa soacrei. oranduite a servi cate una pe saptamana pentru gatit scuturat. Joia de inainte de casatorie is denumirea de Joia acatarei aluatului". fratii se pot desparti qi trai separat. 277. Cu privire la datine voiu aminti cateva din cele privitoar la nunta. Nunta tine o saptamana incepand de Joia inaintea cununiei. Se is deasemenea un mar in care se pun piese de argint. In aqa chip. rudele qi vecinele.

fasc. Cit. In capul horei sta napl. dar cei dela mireasa se prefac ca o fin. 277.. Dupa urarile ob4nuite pornesc cu mireasa. 277.85 frunte precum gi cu toti nuntaqii. fie in casa. 1656. Cununia se face fie la biserica. . 32 pag. pag. 1656. Romaine. pag. 2) Daremberg et Saglio. apoi se dä fiecaruia sa bea yin dintr'un ibric special. La intoarcere cu mireasa se ia alt' direcfie ca sa nu mearga pe acelag drum pe unde a venit. °) maines. 32 5) Heuzey. Op. V. Mireasa este insofita qi de mici copii ca gi la Romani 2). cantandu-se anu- mite cantece. Cit. ceeace insemneaza cá. Cit. fasc. cap. fasc. dupa cum doresc qi decide asemenea in decomun acord napl qi nap. pag. 1) Daremberg et Saglis. 32 pag. XXXII. Duruy.Hora Miresei". dar inainte ca mireasa sa treaca pragul tnii. mireasa aduce in casa mirelui duhul blandefei qi al bucuriei. Dictionnaire des antiquites grecques et ro- 4) Heuzey. Cit. fie in curte. mergand sa ia mireasa. and infra Mireasa in casa mirelui se frang colaci. Op. 268. 3) Duruy. Ajungand la mireasa sunt primifi in pragul uqii de nunta0i miresei. pag. Daremberg et Saglio Op. apoi socrul gi pe urma ceilalti nunta0. ca sä nu fie eapita. t. 268. jar mireasa ramane cu mirele gi rudele lui. fasc. 1658. Duruy 3) Des enfants d' origine patricienne et qui ont encore leurs parents l'escortent dans la maison la tenant par la main". V. 1656. Dupa cununie se intorc la casa mirelui unde petrec 'Ana Luni dimineafa. 6) Dupi obiceiul din Aminciu (Metova). Op. intocmai ca Raptul dela Romani1). Pe drum cants diferite cantece. ea it unge cu tint qi miere intocmai ca qi Unxor dela Romani 4). Op. mirele o apuca de maini ca sa o atraga spre el. cap. care se aruncal peste capetele mirelui. far cand mireasa trece pragul wei. Daremberg et Saglio Op. Ajun0 la casa mirelui inainte de a intra in casa se aruncl cu orez qi cu bomboane. La pranz iau cu toll masa gi apoi pleaca boggiazi. Cit. fie in casa mirelui dupa cum decid pairinfii mirelui. tot Luni la pranz mireasa se duce cu unul sau doi boggiazi in pivnita scotand vin dela bute. Cit. t. 32 pag. Hist. XXXII pag. miresei gi nuntaqilor intocmai ca Confarreatio dela Romani 5). Mireasa pink' Luni diva pranz cand ii se aduce zestrea este sub paza unor rude numite boggiazi". lath' ce ne spune marele istoric francez V. Tot dupa cununie se joac'd .

nefiind push' in servicii grele. Se chiama cu mari precautluni moasa $i numai in caz de forts majors se recurge la Doctor.86 La Farseroti exists obiceiul ca. mirele sa dea bani ca dar socrului intocmai ca Coemptio la Romani 1). sa nu sufere la nastere. Cit. pana acasa. Dupa nastere alearga copii ca sä vesteasca nasterea pe la rude $i prieteni pentru care primese bacsisuri. fie acasa. Femea insarcinata este bine menajata. participand toti aceia care fusesera si la nunta. La botez nasul aduce darurile cuvenite. 277. La nastere se observa multe obiceiuri. Florie" adica galbeni imperiali. Cum se pronunta numele pruncului. Piesa e o moneta de our numita. Op. el este tinut sa cunune finul $i numai cu consimtamantul lui s'ar putea pune un alt nas si acesta in cazul cand n'ar trai cei botezati de el. Daremberg et Saglio Op. dand ca dar o piesa numita Nastere". Cit. Dupa botez pruncul este dus in brate de nag. In pag. fie la biserica. TigAnile Nveastei". Numele ce se da nascutului nu este stiut de nimenea in afara de nas. $i alte dulceturi. cu alte cuvinte inlaturarea avortului. fasc. considerat ca cel mai mare pacat. Botezul are loc dupa opt zile dela nastere. 1657.Prighicea".. Darurile consists in clAtite numite tigani". Nasul nu se schimba cu nici un chip. apoi intorcandu-se acasa se serveste femeilor care au condus-o dulceata.. pag. 32 . Prima Duminica dupa nunta. vecinele si prietenile vin cu daruri la lehuza. Martia dupa nunta se chefueste cu ocazia aducerei de cadouri dela mireasa. 1) Heuzey. Apropiindu-se ziva nagterii se tine in mare se- cret de teams ca. considerandu-se ca ceva periculos sanatatii insarcinatei. Cei ce merg la dansa evita de a vorbi ceva de ale mancarei pe care nu ii be pot of eri. iar dupa pranz se duc la nasu cu friptura $i bautura numita Pla. Tot in ace* Duminica dupa pranz are loc . Cheful dureaza 'Ana Luni dimineata. preferindu-se Duminica. Prima Duminica dupa nastere se due barbatii in vizitA. mireasa se duce la biserica. In unele localitati cum e la Metova. copii care se afla acolo alearga sa dea de stire parintilor pruncului dela care primesc bacsisuri. Rude le. adica chef la casa parintilor miresei.tarea Nasului". Nasul este invitat cu mare ceremonie.

rareori de doica. ci insotita de cine casei. ca nu cumva sa ramaie mortul cu ochii deschisi si cu gura deschisa. in seara pugunicului yin Mirele" (Ursitele) in camera lehuzei hotarand despre viitorul pruncului. odata inchisa usa din camera lehuzei. de auzit se pot auzi ceeace ele hotarasc. lehuza se duce la mama ei. fiindca ele sunt invizibile. Mirele (Ursitele) se introduc in casa si in camera pruncului fare sa fie vazute. iar in lipsa oricarei persoane se pune in coltul camerei o mature. Indata ce se insereaza nimeni nu ese sau infra in casa lehuzei. Mirele sunt trei si hotararea celei mari este definitive. Timp de 40 de zile. In unele localitati masa acea are loc a . inainte de apusul soarelui. Cand muribundul isi da sufletul se face mare tacere in casa. formand obiectul principal al conversatiunei intre meseni din seara aceea. Dupe 40 de zile. cand se intoarce acasa. Alaptarea pruncului se face de catre mama lui.87 ziva botezului se obisnueste sa se face chef. chiar un copilas. Numai in cazuri exceptionale lehuza poate esi din casa si la 20 de zile. Nu se lass in timpul noptii nici o rufarie la aer liber. destept si invatat ca cartes. Cainfra lehuzei se tamaiaza mereu ca sa iasa necuratul. lehuza trebue sa stea in casa nu este lasata nici odata singura in camera. In acea zi. cand se face si ursita prun- cului numita Pugunie". Cu privire la moarte. fie la vreo rude unde ramane pans la inseratele.treia zi dupe botez. abia a doua zi se deschide. dar nu poate pasi pragul usii pans la binecuvantarea preotului. lehuza cu pruncul si cu moasa se duc la biserica ca sail is ethie (binecuvantare). spre a ii inchide ochi si a ii legs facile. invitandu-se rudele de mai aproape vecinii si bunii prieteni. In noaptea aceea se pune sub perna pruncului dif erite obiecte de fer ca : foarfeci. Se crede ca. se crede ca sunt blestemurile pa- . se is grija ca sa vegheze cineva la patul bolnavului sau bolnavei. se aprinde candila si cand nu poate usor sa-si dea sufletul. Preotul citeste in fiecare seara rugaciuni. monete de argint si carti de citit si acestea cu intelesul ca : sal fie tare ca ferul. bogat ca argintul. ca sa nu se sperie mortul. Sunt o multime de basme si anecdote in jurul mirelor. nu se da nimica afara din casa.

Cand mama mortului ese din biserica is doua graunte din coliva mortului.-. Dup. Ii se spala mana $i fata. $i atunci e obiceiul sa-1 intoarca cu fata &Are soare. Cand mortul este Inca cald ii se Inchid pleoapele. Femeile care yin la mort aduc cu ele flori. oua rosii. it pun dupa masa si dimineata se duc doua femei $i it ingroapa aparte la mormant punandu-i in gura un ban de argint. iar apa cu care a fost spalat se arunca in zid ca sa nu fie calcata in picioare.crede. iar la mormant se goleste Lana punandu-i-se tarang. Miresele nu se due dupa mort. iar lana o ia calugarita dela cimitir. Dupa spalat $i imbracat pun mortul in mijlocul camerei celei marl pe o saltea mai ridicata cu capul catre soare. Daca e sarac o stamba neagra. acoperindu-1 sa nu fie umbrit. iar la groapa i se scot obiectelele cele mai principale care s e impart saracilor. portocale este ca un fel de rugaminte ca. Pomenele pentru morti se fac : a . cu intentia ca sa-1 viseze. Cand se ridica mortul din casa se sfarama sau un vas sau o farfurie. legandu-i-se barbia cu o basma neagra. Cand e pe punctul de a-si da sufletul nu deschide nimeni usa. Paul la groapa mortul este dus cum fusese imbracat acasa. sau o ceasca. dandu-se $i de pomana: paine sau orice lucru din casa ca sa fie iertat. facandu-i-se toaleta cu ingrijire. Peste saculet se pune o icoana. Cand capul mortului inclina mai mult spre o parte se . punandu-i hainele cele mai nol si ghetele cele mai noi. iar pans la biserica ii leaga mainile $i picioarele. ceri. sau un pahar. ca o sa moara si altul din acea casa sau din rudenie. negri sau rosii. mortul sä transmits complimente mortilor lor. Doliul dureaza foarte mult. unii chiar de un an.& ce moare incep bocetele. Copilul care se naste mort noaptea. In Juana dreapta ii pun un inel. Barbatii nu se rad pans la 40 de zile. iar in picioare pantofi galbeni. punandu-i cate o lumanare aprinsa la cap $i la picioare intrlun xas cu faina $i oricare intra in camera mortuara aprinde ate o ceara. dupa aceea oricine e liber sa intre in camera mortuara. Seara mortul este supraveghiat de cineva ca sa nu treaca peste el vreo pisica. Pe buric ii pun un saculet umplut cu lava alba $i cusut cu ata rosie. chemandu-se o vecina ca sa-1 primeneasca.88 rintilor sau altora.

d'une caractere tres simple et qui ne s'etait jamais fait remarquer par son esprit.la maison. d'un air menacant ayant a ses epaules des ailes blanches deployees. it se lanca sur toi 6 mon Bien aime. it te frappa malheureux . mais je ne fus pas assez forte. Cand 11 scot a doua oar% $i este iarasi neputrezit. to ferais peur a notre enfant. paysanne.Une femme de Metzovon. atunci it aseaza la rgscruci ca sa fie vazut de toat% lumea $i sä ii zical : Dumnezeu sä-I ierte. eh' de rautate i blestemuri nu dä local de el". . qui la laissait avec deux enfants enbas age.avait perdu son mari. 'Agee de 25 ans . et te frappa .Coliva s5.. terrible jeune homme. Cand mortal nu putrezeste. SA nu-ti iasa sufletul" $i cate altele. sä-ti fiarbei graul". . dupe dou5zeci de zile dupe patru zeci de zile.. cand se impartasesc. et voici. un jeune homme de haute taille. une epee nue a la main. C'etait une pauvre. it aduc aminte 40 de zile.-4. le caressant pour . zilnic aduc la biserica prescuri si altele.aux ailes blanches persistait a vouloir ontrer. ton mari est-il a la maison ? Il est. Ele sunt lungi $i variaza dupe sex si varsta. Femme me demanda -t -il. dupe an an. Et le jeune homme . CXXXVI j (Paris 1824 Firmin Didot). lui repondis-je.89 treia zi. elle arriva en presence du corps de son mari et commenca . Je voulus le re. qu'ilvoulait tuer aussi ".son myriologue par le recit d'une reve qu'elle avait fait quelques jours auparavant. . a noua zi...l'empecher de pleurer. Bocetele au de scop sä laude viata mortului.i face ". dupe sase luni. Blestemurile de moarte stint : Sa nu ti se afle falna in traista". Il s'elanca dans . Se boceste pand la 40 de zile. voici tonfils notre petit Nicola. atunci Joia mare fac colaci mici pe care ii impart copiilor.. it est la. Menant ses deux enfants par la main. it scot $i it pun in sarindare.pousser dehors . Redau in original bocetul (Miriologul) tinut de o Aminceana in vremuri de demult si reprodus de francezul Fauriel in renumita sa lucrare : Chants populaires de la Grece Moderne" p. a la porte de notre maison. lui dit-elle. it etait debout sur le seuil de la porte. Mais s'nentre pas. sur le Pinde. qui peigne notre petit Nicola. s'nentre pas.. Jevis.. carleagele $i alte date cunoscute de bisericl Femeile baltrfine dace au copii morti.de son epee . l'autre jour. recit qu'elle adressait au Want.. Apoi yin : lucinul.

Sturnara si Averof 2) care ridicara la Atena : Metovion Politechnion. comment elle pourait desormais faire viare ses enfants et vivre elle-meme .90 Apres ce debut dont l'accent autant plus que les paroles avait frissonne les asistants. Berard. La Turquie et l' Hellenisme Contemporain pg. Cit. adunand bogaiii gra-tie carora s'au ilustrat prin actele for marete de binefaceri cum au fost : TWO. V. Elle demanda a son marl. defaillante. 7-8 Iulie. imortalizata de inimosul fran- cez Fauriel. ca vezi inaintea ochilor tai acest intristator tablou din biserica dela Metova (Amincio).popor. Astfel sunt cei din Metova care faceau nego( prin Rusk. colle aux genoux de sa mere. Op. indeletnicindu-se cu comertul prin OH strAine.. Egipt. On eut de la peine a I'en arracher et a peine en fut-elle enlevee. qui regardaient. avec quelle tendresse elle avait eleve sesenfants et ne s'arreta qu'epuiee. qu'elle reprit dans un nouveau transport demotion le cours de son dialogue.son epoux. Cei dela munte se ocupa in deosebi cu cresterea si ingrijirea turmelor de of si a hergheliilor de cal si catari (mule). 262.August. In unele centre dela munte se afla unit care si-au parasit 'via* de pastori. Felul ocupgiunilor la Aromanii din Peninsula Balcanica depinde dupa pozitiunea locului in care traesc. combien elle avait aimee . ca ti s'ar parea. Romania si Austria. Averofion Filaki si altele. pale et semblable a celui a qui elle venait d'adresser de si deouleureuse paroles". et les autres. Deasemenea Baronii Dumba si Sina.. pag. Cit.. 6 Iunie 1909. prin cuvinte asa de miscatoare..porte. cei din °rase cu industria si cu comertul. Asa se sfarseste jelosul si sfasietorul bocet (miriolog) al sarmanei necunoscute Amincene. le petit enfant. 3) V. elle rappela les jours de son mariage. mai ales 1) Revista Lumina. Stadion. Despre ocupatiune 9. anti! I No. comme pour voir si le Jeune homme aux ailes blanches yetait encore. 2) Paparigopol. Sholi ton Evelpidon. elle se jetta en sanglottant sur le corps de son marl. castiga o mare dibacie si renume in bijuterie. Op. . Anul H No.. 397. Berard in lucrarea sa 3) zice: Devenind bogat acest . les uns vers la .

ca dela o astfel de cunostinta facuta cu MegaloVlahi $i cu Ianioti. 2 pag. 164. Asezati astfel in mijiocul Valahilor acestei regiuni. care stint cei mai credinciosi $i cei mai viteji spre a apara avutul incredintat for pentru orice eventualitate neplacuta. Altadata numarul turmelor era foarte mare. Op.in marele for bazar din Metova si Larissa. Iata cum se exprima Pouqueville 2): Incurajati de debitul ce facurA pe pietele din Arta si Ianina. pe paturile pustilor $i pisioalelor. ei cizelau pentru intreaga Albanie ornamentele in argintarie. proiectara sa formeze un depozit la Metova in Pind. care stralucesc pe cingatoarele (plod) femeilor. Ragusa. ca sa transporte in strainatate stofele lor. Orasenii. negustorii francezi in secolul al XVI. supranumiti cataH romanesti. Cauzele reresului cresterei turmelor si a hergheliilor an fost multe $i variate. Cit. de care ne pomeneste cu elogii Pouqueville in Voyage dans la Grece. nu intarziara sa le inspire o atare incredere ca. Caravanele cele mari care transportau marfurile $i cerealele in Turcia inainte de construirea drumurilor de fer. acestia nu mai voira sa trateze decal cu ei. . se faceau numai de Aromanii-Muntenii. prin regiunea Salonicului $i de unele comune din Zagor si de grupul Muzacheresc de pe langa tarmul Adriaticei. Romania. A scazut foarte mult insemnatatea gi numarul caravanelor de alts data. Marino Sanudo $i Guda in Paraleli Vii. unde fundasera: factorii inaintea cucerirei Epirului de Baiazet 1) Ancel : La Macedoine pag. pe cartuseri $i icoane". dar azi s'a micsorat precum si al catarilor (mule).91 .1) Crusova. printre care nesiguranta si desele navaliri ale briganzilor. Ingrijirea turmelor a fost $i este ocupatiunea de capetenie a Aromanilor munteni. Commemoriali. Ungaria. 91. Magarova. Cei din Clisura. Agriculture nu se exerciteaza decat pe o scars foarte mica si numai de grupul Meglenit. situat pe malul drept al Vardarului. Tarnova etc. trec ca mari negustori prin Serbia. 9. 417. t. 22. 29.pe manerele pumnalelor. Fu. Triest $i Sardinia. Blata. 166 Paris 1930. Ancona. pavilionul nostru (francez) stapanii marfurile ce se expediau la Mesina. toti fara exceptie se dedau la Industrie $i comert. Bulgaria. . Italia $i Asia-Mica. 2) Pouqueville.

A 'Instant meme arriva pres de moi un homme a cheveux blanes mais plein de vigueur. ca Aromanii-Munteni impreuna cu turmele for sa ierneze in climele mai dulci. carora grecii le zic : . targulet in regiunea Hilsilor. que si moi ou les miens nous desirions encore lait et yaourt. au nombre d' tine ciquantaine d' hommes . mais it me repondit sans affectations defierte : que le lait &tali une chose que l'on donnait avec plaisir a l'etranger. Rodop. prin muntii Balcani. Adriatica qi Arhipelag . 340. ospitalitatea qi caracterul for iata ce ne spune scriitorul francez Buchon 2). Paris 1843. car cei din jurul Aminciului le zic Doteani". sans descendre de cheval. farlerotilor Ei sunt raspanditi in toata Peninsula Balcanica pans la Dunfire. Bulgaria. Din sus zisa cauza a venit impartirea Muntenilor in trei categoric Nomazi. J' envoyais un de mes jandarmes leur demander s' ils avaient du lait frais a me vendre. pallicares et agoiates. Albania. .92 al II-lea. 3) Buchon: La Grace Continentale et la Moree pag. sa se scoboare de la munte la qes unde temperatura este mai calda.. Faptul ca turmelor nu le prieste muntele in timpul ernei cand este acoperit de zapada. viata. mais qu'on ne lui vendait pas sans . in toata Grecia.. Je bus avec be plus grand plaisir. negustorii no#ri incepusera sa frecventeze targurile din Moscoluri 1) $i Alasona 2). Ej plateau un fel de arena Capitanilor de Armatolazi spre a proteja comertul for ".autre jatte de lait a mes jandarmes. Posedand prietenia Megalo-Vlahilor. Despre felul. Serbia. uTraverssant Carpenischi et le fleuve Vistritza dit : Apeu de distance des rives du fleuve. it yen avait dans leurs tenths 1) Moscoluri targulet in Thessalia aproape de Triecata..et defemmes reunis sous 1' ombre d' un grand Irene. a facut.que cela ne portat malheur . 2) Alasona se mai zice Elasona gi Lasun. une large quantite de lait et fit distribuer le yaourt et une . II apportait une immense jatte de lait et etait suivi d' un berger plus jeune portant une autre jatte non mons enorme de yaourt recemmeni fait. cat gi prin insulele Ionice qi Corfu. nous rencontrames un campement de Grands-Vlaques. Quand toutes les jattes lurent vides je voulus donner quelques drachmes an Valaque si complaisant. Semi-Nomazi $i Stabili Nomazii sunt aceia cunoscuti sub denumirea de Farseroti".Arvanitovlahi".

stand din Mai pans in Octombrie la munte $i restul la ses '). se ocupa azi cu comertul si cu industria. leur serrait les mains avec amitie. oil j'arrivai vers trois heures de l'apres midi. ci numai o parte dintre ei.en leur offrant de l'argent. din Perivole. . Aminciu. et charms de ce petit episode de majournee je me remis en route pour Palleo-Vracha. fara femei $i fara copii cari raman iarna in comuna.fort poliment. Altadata mai toate comunele din Epirul muntos erau populate de Aromani semi-nomazi. de aceia nu emigreaza deeat pastorii. Acemenea comune sunt Avdela zisa $i Abela. Aromanii semi-nomazi sunt aceia care iii recunosc o patrie natala. acum abia an ramas 10 15. Les Grands Valaques sont presque toujours de bonnes gens. ei stapanesc productiunea $i conduc comertul pe apa $i pe uscat. Altadata Metova numara baci 1 cilnici) bogati $i cu numeroase turme de oi al carui numar trecea peste 25000 de oi. Cea mai mare parte din elementul aromanesc din Peninsula Balcanica. precum $i pentru iarna. ils ne se melent guere a la vie klephtique et vivent tout a fait de la vie de fammile. care se duc Ianina. croitori.000. Tout cela fut dit fort modestement. Nu toll semi-nomazii poseda turme de oi si herghelii de cai sau de catari. et malgreleur existence nomade. cismari.. Nu exists port pe coastele Adriaticei. Ionicei si Arhipelagului (Egeei) in care sa lipseasca Aromanii. Triccala. Muncitori harnici. Xirolivadi spre Veria langa Salonic. Din cauza ea locul lui natal era prea mic spre a-si 1) Ancel: La Macedoine pag. les priai d'acceptes mes re&talent merciments de leur gracieuse hospitalite si honorable pour le caractere du berger valaque. Selia de Sus. Selia de Jos. Calivele Badralexi.93 a notre disposition. 91 Paris 1930. mare parte din ei sunt : macelari. . Perivole. armurieri.. Abela. dar astazi fiindca nu toti lucuitorii poseda turme de oi. intreprinzatori $i destepti. iii an locuintele stabile in timpul verei. mais fort nettement. Smixi zis si Brazi. leur fis faire une large distribution de tabac et de papier a cigarettes. mais qu it me priait de ne pas les blesser . Damasi $i aiurea. Je m'approchais alors de tentes pres desquelles ils reunis. Zarcu. fabricanti de covoare (chelimuri) cum sunt cei din Samarina. Samarina in Pind. Velestinu.

tectura intrec cu mult pe acelea ale Arhitectilor e§iti din scoli . 108 si 116 4) Semendria in sitrbeste Smederevo este un port la Dunare. 63. Adeseaori Tantarul este . n'am putea deck sä admiram abilitatea Tantarului. a adunat averi considerable..Constantinopol. Paris 1882 . Atena si Belgrad.. lucrurile cele mai grele.caci data am compara numai biserica din Semendria 4) cu cele . pag. la fabricarea de arme. cupole $i bolte. In croitorie sunt cei mai vestiti.. plini de imaginatiune pentru impodobirea hainelor turcesti cu gaitane sau cu fir de aur. Paris 1882. 1) Kanitz.gurii arhitecti ai Turciei $i Greciei..94 desvolta aplicatiunea sa naturals in comert si industrie s'a vazut silt sa -$i paraseasca caminul parintesc. 3) Kanitz. .: La Bulgarie Danubiene et le Balkan. in tari straine. Rumiinische Studien in Serbien. patria natala. Tintarul executa cu mare usurinta. ferar. Lucrarile sale de arhi. Astfel multele zidiri marete.mai multe dinire monumentele sarbesti $i germane. zidar. F. lacatus $i lemnar".: La Bulgarie Danubienne et le Balkan.F. pag.in acelas timp Arhitect. In afara de cunoscutul talent eel an la lucrarea de filigrame in argint 1).. 2) puntile cele mai indrasnete boltele $i cupolele cele mai grandioase din Peninsula Balcanica sunt opera Aromanilor. gratie inteligentei lui naturale. el mai este $i arhitect din fire fara sa fi urmat vreo scoala de arhitectura. au aproape monopolul constructiunilor in .Deosebit ca. incrustarea armelor etc. 2) Kanitz. Tintarii (Aromanii) sunt sin.. Kanitz 3) in lucrarea lui se exprima astfel: . npunti cu mai multe arcuri. unde exersandu-$i meseria si comertul sau. aruncandu-se in lumea mare.

lasandu-i in pace spre a se conduce si administra singuri dup'd datinele si obiceiurile for proprii in schimbul unui tribut anual pe care Romanii se obligau s5. dela Inceput. Unele care au indestulator loc de pasunat arendeaza altora livezile $i muntii . 1) Averea pe care comuna o poseda ca mostenire din :nog strAmosi. confirmat prin Decrete (Iradele) $i Firmanuri impAraitesti. care denota ca. de unde nu i-a putut misca nimeni. De aceste bunuri nu se putea atinge nimenea. altele exploateala sau . Aromanii stint de bastinA cei mai vechi locuitori ai fostului Imperiu Otoman. iar banii din arena intra . Fostul guvern Otoman a recunoscut $i sanctionat. posesiunile Aromanilor munteni. Comuna se poate folosi de veniturile acestor bunuri oricum va voi. Fie care comuna dela munte poseda o avere a sa proprie de care dispune dupa placul locuitorilor. Gowernement Reviu asupra comunelor dela munte cu averile for $i cu administratia romaneasca proprie. fara amestecul nimanui. din : munti. ele nu se pot instralina si comuna nu plateste pentru ele nici un impozit deck taxa preva.CAPITOLUL AL VIII-lea Administratia comunala aromineasca Self. Ei au tinut aceste pozitiuni din vechime Inca. Averea comunei se poate impgrti in clonal categoric. recunoscuta $i confirmata prin firmane $i care consta. cu toata navalirea hordelor barbare peste Peninsula Balcanied. Dreptul de posesiune a fost recunoscut Aromanilor $i de Statul Otoman.-1 plateasca catre Cassa Statului."zuta.arendeaza padurile pentru exploatare. paduri $i livezi de pasunat (suhaturi).

cu viu grain sau prin serfslass o parte oarecare din averea sa bisericii sau casei comunale. El avea titlul de Cogea-Bas (Primul-Sef) lui ii se incredinta si sigiliul civil al comunei. fie din bani in numerar. gradini. De multe on Epitropatul si Eforatul se impune din partea locuitorilor unora care nu voesc sa-si is asemenea sarcini. Acestea se doneaza de obiceiu prin testamente. Pe langa cele de mai sus mai sunt si altele care provin ca : in urma unor taxe impuse de comma la nastere.. se impart saracilor lemne si carbuni. etc. Ei sunt alesi de toti locuitorii comunei. etc. Epitropii si Eforii alesi si confirmati numai de locuitori se ocupa numai de afacerile interne ale Comunei. Aces- . numesc pe institutori si pe profesori. se intretineau si se intretin Inca scoalele comunale. ales de locuitori si confirmat de guvern.. care iau denumirea onorifica de Epitropi. institutorii. insarcinarea era incredintata unei Aroman. 2) Averea comunala provine fie din donatiuni benevole case. cununie. platesc. asumand intreaga raspundere. platindu-se profesorii. Ei sunt obligati sa adune poporul depunand socotelele de intrebuintarea veniturilor comunale. Preotii ffind platiti a parte de fie care familie. se imbraca saracii. Cand cineva simte ca ii se apropie sfarsitul vietii. ei dispun de ele dupa cum cred ca este mai bine . ei arendeaza.96 in cassa comunala. se repara drumurile si podurile. iar pentru bunul mers al scoalelor se mai aleg inca doi cu denumirea de Efori. Epitropii ingrijesc si de afacerile bisericilor. caste odata si fauna. nu fac parte din fondul comunal. diaconii si cantaretii dela biserica. pravalii. Astfel se plateau darile catre Stat. Intr'un cuvant tot ceeace fac ei este bine facut. Cu administratiunea bunurilor comunale sunt insarcinati doi dintre locuitorii cei mai notabili. livezi. Pe langa Cogea-Bag se alegea si un muktar (perceptor) si doi sau patru azazi (consilieri). Pot fi realesi aceiasi in diferite randuri. Referitor la raporturile ce existau intre Comuna si Autoritatile turcesti. Cu acele sume preintampina multe nevoi generale de ale locuitorilor. far dupa luarea socotelelor se procedeaza la noun alegere prin aclamatiune. vii. Epitropii si Eforii in comun acord administreaza toate veniturile comu- nale. ca reprezentant al comunei. se aduce apa facandu-se apeducte (ghirizuri) se fac fantani zise cismele etc. Se inzestreaza fete orfane si lipsite de mijloace.

Samarina etc. In comunele mari se ale- geau doi sau mai multi muktari. In unele cazuri Episcopul numai de forma confirms dispozitiunile vi hotararile luate de Epitropi i Efori. Cu privire la diferendele iscate intre locuitorii comunelor munteni. La fel i la Calaru (Calariti). trebuind s'a se supue cu toti altfel era blestemat vi exclus din biserica qi de sub protectiunea comunei. Astfel Aromanii 4i au cetatuele for proprii cu pozitiunile for cele mai importante. Clisura. Nici preotii. castigate sau confirmate prin Firmane. mai ales cele mai mari ca : Metova. cu administratia for curat nationals. comunele aromanqti erau aproape independente. Nevesca. sau mai restranse. era oranduit un fel de Senat numit Dimogherantia (Sfat de Batrani). bucurandu-se fiecare din aceste citadele de privilegii mai largi. Farerotii neavand locuintele stabile. Sentinta era Sacra deliquentul".1) Aqa dar dupai cum se poate vedea. Toate veniturile comunale romanevti din Peninsula Balcanica se intrebuintau in vederea culturei qi a desvoltarei instructiunei printre Aromani. care judea. va figura si Legea comunei Calaru (Calariti). nici chiar autoritatile n'av eau vole sa se amestece in treburile interne ale comunei. exists un fel de lege respectata de toti cu cea mai mare sfintenie numita legea pentru Casatorie". achita sau condamna la amenzi care intrau in casa comunala cateodath condamnau vi la inchisoare. obligate nu1) In lucrarea ce pregatesc asupra Despotatului Marei Valahii. In localitatile unde sunt mai multe biserici se aleg cate doi epitropi de fiecare biserica i toti impreuna in deplina intelegere administreaza afacerile comunei. dar numai un singur Cogea-Ba. avand i legile for proprii dupd obiceiul i spiritul locuitorilor din co- mun'a. In Crupva de ex. 7 . nici episcopii. Celnicul sau CapitAnia for reguleazal raporturile dintre oamenii sal qi autoritatile respective. nici sa dispue de averea comunala'.97 tia impreuna cu notabilii comunei oranduiau impozitele locuitorilor proportional cu averea fiecaruia. un fel de cetati libere.

La inceput mai mult nevoia pentru serviciul bisericesc a silit pe locuitorii din comunele aromanesti sä invete carte greceasca. atunci locuitorii singuri cu armele in mans se ridicau aparand avutul. cunoasca putina carte ca sa poata citi cel putin. Numai aceasta nevoie i-a silt se. sunt carturari. Aromanii singuri se aparau in contra railor factori. Se vede ca. far cand au indrAsnit se. Desi barbatii. in afara de Farseroti. Marea afectiune cAtre biserica care se observe. cand zi si noapte trebuia sa.98 mai la plata unei dari titre Stat. punand in goana pe talhari. octoihul. Daca talharii indrAsneau sa atace vreo comune. in timpul navalirilor necontenite ale barbarilor. Rareori s'a intamplat ca. talharii sa atace pe Aromani. adica sä fie aromani. In nici o comuna nu se admiteau preoti strain' si trebuia sa fie din comung. singura mangaere a suferintelor nu o gaseau decal in locasurile sfinte. adica stiu a citi. infiinteze in curtea bisericiei cite o scoala in care nu se Inv* decat psaltirea. este de remarcat ca. a scri si a vorbi greceste. pare ca a ramas din acele tim- . retragandu-se tot 'mai mult in creerii muntilor unde se intareau. Asa s'a urmat muli vreme pana la inceputul redesteptarei nationale. fiind lasate libere sa se administreze si sa se conduce dupe cum intelegeau si voiau. Biserica era frecventata cu cea mai mare evlavie de toti Aromanii care au respectat si pretuit foarte mult sfintele locasuri. apostolul si alte carti bisericesti.' vegheze si sa lupte inpotriva cataclismelor nAvalitoare. Religiunea pentru aromani a fost cea mai scumpa comoara. a imbratisat si cultivat cultura greceasca pane: la redesteptarea Constiintei Nationale. au platit scump indrasneala lor. ping azi la aromani. In privinta culturii. totusi insA s'a pastrat individualitatea etnica aromaneasca. Din aceasta cauza a ramas in popor o zicatoare atribuita acelora care frecventeaza scoala in timp mai indelungat : Inveti canda vA-te faci preftu". Asa dar pentru oficierea serviciului divin trebuiea neaparat ca. elementul aroma nesc instrainat si indepartat de tulpina din care se formase fiind si in apropiere de elementul grecesc si apartinand bisericei ortodoxe a Fanarului. preotul si cantaretul se. ii atace.

care urm5riti si inconjurati din toate partile de dusmanii pagani. de Mercuri etc. fript in sula de Turci la Termopile in 1821. isvoare miraculoase patronate de ate o sfa. Deasemena si obiceiul ca tineri si batrani sä mearga in pelerinagiu acolo unde se sfinteste o biserica sau se prasnueste hramul vre-unei Manastiri. pe langai slujba diving. Mai toate bisericele si mangstirele din Peninsula Balcanica sunt ridicate prin sudoarea si contributiunea credinciosilor Aromani. ducand cu ei ofrande pentru sfantul local. ul.99 puri grele intocmai cum cei dintai adepti ai Cristanismului. Astfel se explica si multimea locasurilor sfinte ridicate de Aromani prin toate carArile muntilor. Exemplu ni-1 d'a Diaconul Athanase Diacu. trebuia zilnic sa aduc5. vezi Barta op. pus in frigate. Trig pulakia canthonte sto Diaco to tabori. T6'na tirai tin Livadia. alinandu-si durerile provenite din cauza suferintelor ce indurau si numai credit*. fa'candu-i ca. 1) Se ninth' in tot Oriental canteen! lui Diacu. i) Aromanii retrasi in munti oarecum in siguranta. in Dumnezeu ii mai intarea si ii otelea mai mult. Ketoalo to Zeitum. formau acelea asociatiuni de Agape si retrasi prin ascunzisuri. astfel se vad tot felul de icoane zugra- vite pe diferite stanci de pe la trecatori. Totrito to calithero: mirologalke Leghi: .. cit.'nta cu darul tamaduirei ca.Apa de S-ta Vinere".: . multumiri Creatorului care ii apara de toate. la care alearga bolnavii ca sa-si g5seascg lean. pentru dragostea diving sl nu se mai teams nici de eel mai crud supliciu. is't comunicau unul altuia pasurile si ne- voile.

CAPITOLUL AL IL-lea Redesteptarea Nationale I-a Chestiunea scolara Aromanii vreme indelungata s'au adapat la cultura greceasca..I. ix8o0eEca 8arcciv71 incv. Theodor Anastase Cavalioti a mai tiparit in anul 1770 5i o alts carte intitulata : Ilpanconecpta napi toO cropoXoicarcitou xxi afSeattionaTou 8c8ciaxaXou. ceeace a contribuit la inveninarea sangelui facandu-i renegati qi dumani limbei for stramo5e5ti.Locccv316 Impc't toG AESeacp. Pena atunci in afara de cativa scriitori straini cars s'au interesat de soarta Arominnilor. . 1. care in anul 1760 tipari chiar in Moscopole o gramatica cu urmatorul titlu : 1) Efcrawrii rpop.ocreefo-a efc 66'zipetay ti iv HparconeEpow. Prime le seminfe ale rede5teptarif nationale au inceput sA se incolteasca pe la inceputul secolului al XX-lea.* iv MOCCX07C6XEG yetticrif E8pu0sfcrgc 'AxaSylp.OtiTOU Too Xp716CpatiTOU KupEou 'AvuoyEou XarClX.. Astfel avem : Theodor Anastase Cavalioti. Paris 1918.covirou xaE Toitou At8aaxdaou . 'Ev VI turcoipacpEa TOG acriou xaf OeopOpou at* fdiGno No Top OauttaroupyoG. Nby npfbroy 'corm. 'con `Aitcouitou epoyou vij. 'Eu MoaxoroXec a yr e (1760). fepoxilpuxoc xaE 7CptOTOZCZ7rdi xupEou OsoMpoo 'AyacnacsfouKaPaauircou ToO MoaxarcoXtrou aUVTE0EraCC IX YOV npanov 1) Emile Legrand i Bibliographie Hellenique t. 11pWT1c 'Ioustcayfic 'Axpec8Coy xxf ttjc Cleoakstou IloXvcsEac MosxoTcoAso4 KupEou 0EoScUpou 'Aygcmccafou KaPaXXuirrou MoaxonoXitou auyapv. pot fi mentionati $i cativa Aromani invatati din renumita Moscopole.fo4 xcd MeriXou Ilpwconand xaE elepoxiipuxo.M1 fecupiEou Maoue ixnarpESou IVIoaxoroXeco.

. xcc eaulLat oupio6 XapotAcip. 'Everilatv rocpc'eAvTovicp ToP Bop-coXicapo. Tomes-tam (ivcady. Gratie prietenului meu profesor Nicuta Balamaci dela Corita.ttio 'erro5 ciptepwesiaa TqJ Maxapcanavp 'Apventaxfyrcou Vic grinnclouatt.covos'Aexcercpc6nou Aapiaatic Kupfou. am cApatat titlurile josmentionatelor carti.evco. 44..auva5 xacE TOO Kai363-cAcc. Kupfou 'Ictx6)13ou met Tot-) Ilavoacumirou Iliouttivou Tot) cispo0 MovaartipEov 1) Thunmann Untersuchungen fiber die Geschichte Oestlichen Europaischen Wither.coupTo0 xai To& zunoipicpou. Hap& rpliopEdaapop. Atop06o-ac 86 TO XoTtccrchou iv`Ispop. 2) Leake r Researches in Greece p.noac. NewasE xatv6.A84 Xce4-ii. Aarcdri ply tilc aepaaiLEac ilovilc TOO iv N&oop Tot) eaup.101 -thitotc ixadetach Salta. Suszisa carte a fost reprodusa de. Leipzig 1774.ovaxocc Kupfou TpllopEou Kaf zip ciTiocc Ilatpac r.ovaxy Tip KcovatavavE6Y.71'.) AavririX Mcx60. tiparite la Moscopole pe vremea inflorirei acelui centru cultural. Kupfou 'Icbteopou.cra ix 'MY auypappiam Toots AntivrpEou TOO xo)p. 'AxoXatiOia TOO 'Aifou Ispolioiptupo. 'Ev MoazorciXtc1742. 'ApxtEntcrxonou Azpc8iiiv. 383-402.p. Toe Ix Mac honciXec in 4° pagini 92.occ nawk tile& KX1w. Picots Les Roumains de la Macedoine p.tozaTou KupEoo TEwnfou Tpcxoora Toe xaE KoaAvac inanotlivou Ex noczpiSN MaarrcoXeco. chiar in orasul ski natal Moscopole o carte intitulala E/aavoTtxii 418aaxaMa zeptixouaa Xgcx6v Tetpdt7XwaGov TEA/ -ce3acipow xotvoiv StaXimovill Toe . r).cccE ply To0 Havcepencirou xat Osonpolikirrou 1117)TporoA(Tou Aaptcralc Kupfou. 'AxoXouefa To& iv ciyi. spiritual $i comercial.vtov.cic an'Alc pov. viiv tip irpcinw Tozotc ixSoestaa Scopecket TOO iv`IEpoµovdxocs rgioptou MoaxozoXhou. 'AxoXoueta ToP iv`fictiocc Hat* ryas Briocrapf. reprodusa in parte de scriitorul englez Leake 2).i. vEav?leAxpatorov KupEy Kupfy 'Icoaaacp.a. 'Apxtemaxaxwv To0 dycou Opovou xpliLaTcsa.aCeic.atoitou xai xpiaLp.r] Tot) ivry. Tijc iv Mocafa BXaxtxfjc.) ix8eSoildvri auXXexeci. tot din Moscopole a tiparit in 1802. 43. BouXiapo* xat'AXpavtxlc auvTglersa rcapi To) cdoeattiarcitou xaE XoyainCesou SchaxiXou oExovollou xaE lepoxfjpuxoc KurSiot. 'Ev Moaxentast 1736 napi TgiopEou'Ispotiovaxou Toe KovaTavtEvou. Thunmann.1) Un alt scriitor aroman Mihail Adam Hagi Daniil.

1) El cuprinde 127 foi 8° cu 17 linii pe fiecare paging continand subiecte biserice0i. Catechism Dimoine Leipzig. Capidan: Flexion des Substantivs and Verbums im Codex Paul Dachselt: Erster Jahresbericht des Institutes fiir Ruminische Sprache Leipzig 1894.102 Aoucrtxou Kupio5 `I. Leipzig 1909.op.ciptov iiixoXov Top p.11. precum a serfs viata sfantuIui Antonie intitulata astfel Aista dihahie alu ayu Antonie". . Acel manuscris a fost gasit de profesorul Weigand la Ohrida. Ivirea acestei carti a avut un mare rasunet printre scriitori straini care se ocupau cu filologia romans. 'caw Mapxf8cov IloCatov 1797. In acel timp dam de un manuscris cuprinzand faptele din viata sfantului Antonie.apto- qaccxoC %at rcptozonanci iv .a0siv sci via nacSia to Poliavo-BXcipta TOR Lave Etc xocvilv xpijacv situ PolavcoBXixwv vov Tcpanov ouvni07) xat i8top060i1 napci TO5 caaattlWtdaTi iv Eepetiavy Kuptou.1 lloavavta T7c 11E1lµ6M c Ilpouciac. Kupfot) Kcovazavrivou 'LOU (Yntoka AloaxonoX(cou 7. Academia Romans din BucureW poseda in arhiva ei mai multe manuscrise ale Aromanilor stabiliti in Buda-Pesta ca : Material pentru un Vocabular Macedo-Roman cu textul romanesc . cu scopul de a traduce in aromanege lucrurile biserice§ti. 37.a -coi. fiind scris de un oarecare Dimonie din Ohrida sau din Lanca. t. o gramatici Macedo-Romans cu textul in nemtege .spoOiou' intp. scris in aromanqte dar cu litere grece0. Gasirea acestei carti a adus o noua lumina asupra curentului ce se incepuse printre Aromani ca sa scrie 8i sa se instruiasca in graiul for parintesc.. Dateaza din anul 1785. pag. in casa familiei Dimonie pentru care motiv a §i fost intitulat Codix Dimonie". din Moscopole numit Ucuta cu urmatorul titlu: Nix Hatkiwita jroc 'AXpa137. deoarece confine forme lexicale de limbs vlaha vorbita in trecut. rivouc Tv 13c6v1 T6not. Kat 81 atirroG xaptv i6dOrl etc vim:4 Sta xat'r. Berkhard Diamand: Zur Rumiinischen Moderlehre Denkschriften Phil. Cl.EXeia 'a& xa% im. Acum cativa ani s'a dat de urmele unei alte carti scrisa tot de un aroman. Manuscrisul este foarte important din punctul de vedere linguistic.Scopecket TO() Aoyconcitau iv geppovcixocc Kuptou Pplioptou MoaxonoX(Tou 'Ev Mooloraic 1744 Hapci rpyropfou eIepoiloYcixou toG Ku)vatavtiviSn. 1) Th. 49.

Traductiuni in aromanqte din cartile sfinie referitoare la Mineul. sub initiativa femeilor Societatea Culturala a femeilor Les Roumains de la Macedoine pag. reese ]impede ca. Sincai. E. incercand sa ne stgrume nationaliceTte. unde luasera contact cu invatatii romani din Transilvania ca s Maior. Penticostarul etc.ticrecxt c56. lucru pentru care se incepu tiparirea mai multor carti. Acest contact influents foarte mult asupra Aromanilor stabiliti in Austria. cartea lui Boragi sa fie distrusa. fiind afurisita. 1'. "pinta acestuia este de a combate limba greaca din auzul credincioasei noastre turme. Iata gi termenii circularii Patriarhului. Pentru not Aromanii. Paris 1875 .a unui oarecare Boragi. care locuesc dincolo de Dunare de Gheorghe Roza". Aga in 1808 aparu la Buda-Pesta o carte intitulata Cer- cetari despre Romanii numiti Vlahi.y. dcx0sirsa 67th 11ItxatX. Din circulara de mai sus gi din cele ce vor urma. 43. Triodul. Comunicati afu- risenia noastra la toil. arcXoeUrivcxties axoAfic". romane o societate intitulata 1) M. infiltrandu-le dorinta de a cunoa0e originea for latina. La 1813 aparu la Viena in tipografia lui Ioan Snyrer o alts carte romanesca intitulata 1) Inouoi. Pepiniera redeOeptarei nationale pentru Aromani a fost Viena si Buda-Pesta. Aceasta pentru motivul cal acolo Aromanii se stabilisers ca maxi negustori. determinand miFarea nationals. Suszisa carte a fost retiparita in 1867 la Craiova de Sterghiu Hagiadi la tipografia Macinca & Samitca.103 Macedo-Roman .471 fickaxiXou ?lc 6). Cu toate aceste avantul redeteptarii nationale in loc sä fie inabuOt prin incapatanata opunere a Patriarhului. Aflu ca se raspandeqte cartea unui ratacit al bisericei gi . din contra a luat proportii.cot ticocefiovoetc pa). Fanarul ne-a fost cel mai mare duman.aptil oze8mreercsa mid zptircov rpap. Patriarhi a in loc sa serveasca crqtinatatea. deveni unelta unora gi altora. ordonand peste tot locul ca. Picot In 1815 se forma la Buda-Pesta. Micu gi altii. destinate pentru redeOeptarea con§tiintei nationale la Aromani.. vazandu-se in scurta vreme roadele ei. Indata ce opera lui Boragi igi vazu lumina deoclata Patriarhatul se ridica in picioare gi din Fanarul lui arunca anatema asupra lui Boragi.avcxii ij.

a0eptand momentul potrivit care nu amana sa vie. Zi $i noapte. Suszi0i barbati ai Tarii Romane0i intorcandu-se la caminurile lor. Pelagia Papacosta. Souvenirs et Impressions d'un proscrit. 317. Dimitrie Casacovici gi aromanismul.Cauzei Nationale. 3 din 15 Iulie 1868 pag. ca sä aduca la con0iinta nationala pe fratii lui rataciti. Elena Grabovscki. Acei barbati intorcandu-se in Tara devenira promotorii Cauzei aromaneti. Analele Academies RomAne tomul XXV 1903. ca sa vie in ajutorul aromanilor spre a nu pierde individualitatea lor etnica $i scumpa limbs romaneasca. 58. nemuritorul poet Bolintineanu 2) Ioan Ghica qi altii. ii cunoscura deaproape apreciand aspiratiunele lor qi dorinta ca sa revie la con0iinta nationala. si aceasta cu scop filantropic spre a Fonda o coals pentru fii Romani lor din Macedonia. Grandee H. din care cauza fura exilali mai multi patrioti romani. Bucuresti 1863. Printre acelea femei erau : Maria Roza. Cazacovici se gandea la acel Ideal $i la mijloacele de a-5i realiza planul. Grigore: Albina Pindului No. Sofia Martu. incepura o calduroasa propaganda printre compatriotii lor. incepand in taxa o vie propaganda in acest scop. Pelagia Manu. 2) Dimitrie Bolintineanu. Caterina Ghica. 59 gi No. . Cu toate acestea nu se descuraja. Dumitru Casacovici 3) originar din oraqelul curat aromanesc Metova (Aminciu). Printre a cei distin0 barbati putem cita pe : Ioan Ionescu dela Brad. 37. I. 3) C. In vremea aceea sosi in Tara un vlastar al Pindului. Dumitru Bratianu. Memoriile Sectii Literare. Ana Keplenar. devenind un infocat apostol al Idealului National. Casacovici reincepu din ncu miqcarea lui putand atunci sail realizeze visul lui de aur. care era constituirea unui comitet Macedo-Roman care avu Joe in 1860 avand ca membri fundatori 1) loan Heliade Radulescu. dar nu reu0. Cosmescu.104 romane". CAlAtorii la Romanii din Macedonia gi In Muntele Athos. Indata dupe alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Acel eveniment fn marea revolutie nationala din 1848. 13 din 15 Decemvrie 1868 pag. Din fericire pentru Aromani avu loc in Romania un insemnat eveniment politic care contribui mult la cimentarea . care ducandu-se in Turcia gi traind multa vreme printre Aromani. Prima incercare o facu in timpul Caimacaniei lui Alexandru Ghica. Ioan Heliade Radulescu Cezar Boliac.

spulbera toate asertiunile for mincinoase si tendentioase prin articole fulgeratoare in care isi varsa tot focui sau patriotic. intrara. Burada. CercetAri despre $coalele Romtinesti din Turcia pag. A. D.Flori de Macedonia" dela pagina 143-153. Dambovita. Un alt eveniment care a contribuit la realizarea Idealului 1) Theodor T. .105 Poetul Bolintineanu. Massimu si cu spesele D. Buciumul etc. In 1863 se retipareste gramatica lui Boiagi prin staruinta si spesele marelui barbat de Stat Costache Negri. 3 pag. C. Anul 1863. In 1863. Cezar Boliac. ca sa vie in ajutorul Arope manilor . C. Gramatica este scrisa in romaneste si greceste. insa si de astadata imprejurarile furs vitrege. Roseti si altii. Comitetul astfel reformat adresa un apel catre toti Aromanii din Epir. si urmatorii Romani din Tara : Cristian Tell. creatorul Comitetului. No. pe Toma Tricopulu din Crusova si pe Dumitru Cazacovici din Metova. pe Zisiu Sideri din Sat. Gazeta Buciumul. 1890.1) Ziarele romanesti ca : Romanul. Thessalia si Albania. Macedonia. In 1862 apare cu cheltueala patriotilor Cazacovici si Goga: o gramatica macedo-romans cu titlul in romaneste si greccste Rapeda ldee de Gramatica Macedono-Rumaneasca compusa de I. a- manandu-se pentru timpuri mai bune. 0 polemics strasnica incepu din partea adversarilor natiei Aromanesti. pe Iordache Goga din Vlaho-Clisura pe poetul Mihail Niculescu din Tarnova.. G. 10 Bucuresti. coprinzand 153 pagini cu bucati imprumutate dela Boiagi dela pagina 131153 si cu poezii intitulate . scriau lungi si calduroase articole cu privire la Aromanii. fost Prim-Ministru in Moldova. primul Comitet Macedo -Roman se reforms si in afara de Aromanii citati mai sus.. Ceaur Asian. Bolintineanu tipari impresiile sale de calatorie in Orient cu titlul de Calatorii la Romanii din Macedonia si Muntele Athos ". Casacovici tiparita tra sa se imparts gratuitu Romanilor de a drepta Dunareli" Bucuresti 1862 tipografia Statului numfta Nifon Suszisa carte a fost dedicata Dornnului Anastasiu Panu. Goga si D. 10-13 Buc. dar patriotul Cazacovici. Primul Comitet Macedo-Roman se sili din toate puterile lui ca sa indrumeze pe barbatii din Tara.

cu scopul de a fi preparati in apostolatul sfintei for misiuni. Pe atunci Parintele Averhie era in serviciul manastirilor grecesti dela Sfantul Munte. recunoscut pentru patriotismui si zelul ce avea. pentru deschiderea de scoli in Macedonia.000 lei se lua hotararea de a se deschide prima scoala romaneacca in Macedonia. A.000. In 1865 se lua initiativa ca sa se deschiza in Bucuresti o scoalA Macedo-Romans destinata pentru Aromani.106 National". putu sä obtie autorizatia scoalei sale. Ace la care avu marele curaj sa deschiza scoala a lost venerabilul apostol al romanismului. Hind originar chiar din Tarnova. Astfel in 1864 se deschide in comuna aromaneasca Tarnova. prima scoala romaneasca. El veni in Tara pentru o colectil de bani. dar el nu se descuraja si dui:A o actiune energica pe langA autoritAtile turcesti. In anul 1862. Nemuritorul patriot Atanasescu indura cele mai groasnice persecutiuni din partea clerului din Fanar. Ureche. Hind atunci ca Prim-Ministru marele om de Stat Mihail Kogalniceanu. ca sa progreseze Cauza CulturalA Nationals Aromaneasca. secondat de secretarul sat! V. Indata ce sosi in patria lui.ului national. care avu un mare ecou in toata Tara Romaneasca. Marele Domnitor Alexandru Ion Cuza distribuea in plaiul dela Cotroceni drapelurile soldatilor si pe and defila armata sub intonarea mar. se entusiasmeaza si apropindu-se de Domnitor grai aromineSte : Si eu hiu Amman". Bratianu si Printu Ghica. avand ca Ministru de Culte pe AromAnul poet Dimitrie Bolintineanu. originar din comuna aromaneasca Abele.' in anul 1863. Ceeace hotAri pe PArintele Averhie ca sa inbratiseze Cauza Nationale fu contactul ce lua cu patriotii Amman' din Bucuresti precum si urmatorul eveniment. raposatul Dimitrie Athanasescu. iar neintrecutul patriot Ureche primise cu acea ocazie mai multe telegrame de felicitare din partea lui Kogalniceanu. In acelas timp sosi in Bucuresti cuviosul arhimandrit Averhie. Mitropolitul din Bitolia puse totul in miscare ca sä impiedice deschiderea scoalei. Indata dupe alocarea in buget a sumei de 14. a fost secularizarea averilor manastiresti posedate pe nedrept de catre calugArii dela Mute le Athos si Ierusalim. care participase la acea serbare solemna. Din acel moment Marele Domnitor Alec- . Arhimandritul Averhie. asa ca. se prevazu in bugetul Tarii Romanesti suma de lei 14.

Guru Papacostea din Veria insa originar din Abela . Dimitrie Badralexi. Gheorghe Perdichi din Perivole. institutor la Abela . Dumitru Badralexi din Veria . A doua serie de tineri Aromani adu0 in Tara tot de Parintele Averhie din ordinul Statului Roman sub Domnitorul Carol I sunt ureatorii : Dimitrie Abeleanu din Abela . Dumitru Niculescu din Tarnava . Tuliu Tacit din Abela . 60. institutor la Vlaho-Clisura. se interesa i mai mult de cauza Macedoromana. Dumitru Ioachim din Abela . 1) Pomeneste de el si marele poet Eminescu in lucrarea lui D. institutor la Veria. Averhie indeplini cu sfintenie acea misiune apostolica. Din Prima serie s'au inapoiat in Macedonia la 1E67. Selia George Dautti. dau prima serie de tineri adu0 in Tara de Parintele Averhie i care erau in numar de zece. originari din Vlaho-Clisura .107 sandru I. Constantin Chirana din Nevesca . insa originar din Abela. Gheorghe Dautti din Abela . Andrei Bagav din Blata . Ordinea imirarei acestor Apostoli ai neamului aromanesc a fost luata dupa Almanahul Macedo-Roman din 1880. Cuza. aducand cu el in Tara mai multi tineri care apoi devenira Apostolii Romanismului din Pind i din Balcani. Constantin Cairetti din Abela Ion Guliotti din Abela . In anul 1865. Dumitru Papinian din Abela . Buw Sairili din Abela . Dumitru Sumba din Perivole 1 Fratii Nacu 0 Teodor Teza din Cavala. Fratii Dimitrie i Nicola Cosmescu din Gope0 . Murfirasu pag. Simion Simota din Vlaho-Clisura . avand la mijloc pe Parintele Averhie. dupa cum sunt fotografiati in costumul for national pitoresc. considerati dela stanga spre dreapta. Nicolae Popilian ') din Veria. Stefan Mihaileanu din Ohrida . urmatorii Tuliu Tacit. $omu Tomescu din Abela . . Dupa indicatiile procurate de prietenul meu Nicolae Tacit. Filip Apostolescu din Ohrida. Mihail Pascal din Ohrida . Apostol Teodorian din Perivole . Post inspector colar in Macedonia qi in Epir. ca sa fie pu0 in coala Macedo-Romans dela Sfintii Apostoli. Parintele Averhie fu autorizat sa mearga in Turcia ca sa aduca de acolo in Tara mai multi tineri. apoi profesor la liceul din Bitolia (Monastir). Domenico Goma din Perivole . Sterie Dumitrescu din Nevesca .

incat cele trei clase gimnaziale echivalau cu acea a unui Liceu complect. a putut sa ieschiza prima scoala romaneasca la Baeasa. Din seria a doua s'au inapoiat in Epir $i in Macedonia urmatorii: Dimitrie Abeleanu din Abe la s'a intors in anul 1873 luna Mai ca institutor la Crusova. la Grebena-Abela in 1881-1882. la Ianina in 1887. deli era din prima eerie deabea la 1878. facand ca numele ei sa fie auzit in toga Cara . la Vlaho-Clisura in 1885. unde a organizat un adevarat centru de culfura $i instructie romaneasca. In 1871 se suprima scoala Macedo-Romans dela Sfintii Apostoli din Bucuresti. decedat in Tara. asasinat de Greci la Ianina in anul 1905. care in scurta vreme dadu roadele ei. de unde apoi s'a retras la Manastirea dela Grijan in Thessalia. apoi la Magarova in 1880. apoi in Moloviste. Sava. Bitolia Dupa desfiintarea scoalei dela Sf. 1886 si 1887. decedat in Bucuresti in 1933. Sava. au fost profesorii scoalei Macedoromane dela Sfintii Apostoli in deosebi loan Maxim. insa capitasera o asa de buns cultura. $i Tanase Tanasescu profesor de limba franceza la Liceul Sf. In 1866 se deschide a doua scoala romaneasca in comuna Gopesi de catre marele luptator Cosmescu. din nou la Crusova in 1833. Dumitru Sumba. patria sa naturals. profesor de limba Latina in cursul superior al Liel insusi aroman din ceului Sf. suszisii institutori facusera cursul pri mar numai in 2 ani si apoi trei clase gimnaziale. Parintele Averhie s'a retras la Manastirea Radu-Voda unde a stat pans in anul 1875. iar elevii lui exceleau in cunostintele solide capatate . Gusu Papacostea. 1888 $i 1889 . unde a $i murit. iar elevii furl internati in Liceele Sf-tul Sava $i Matei Basarab. s'a intors in Epir in 1878 si abia in 1880. Se tie ea George Dautti a predat mai multi ani in sir Limba Latina in toate clasele Liceului din Bito lia. 1884 si 1885.dela profesorul for de Limba Latina Fiul sau e un distins magistrat. Cei care au contribuit mai mult la formarea primilor Apostoli ai culturei romanesti in Balcani (Epir si Macedonia).108 Este de notat ca. Apostoli. cand s'a inapoiat in Abela. s'a intors in Macedonia ca institutor mai intai la Neaustia.

. In 1875 se deschide scoala din Nevesca de venerabilul lup- tator $i patriot pensionarul Chirana Inca in viata in 1932. Tomara .din Vilaetul Ianina si din Vilaetul 5codra. in Vlaho-Clisura de marele luptator Apostol Margarit. doresc sa invete carte in propria for limbs si sa fondeze scoli si pe dealta parte clerul grecesc. care spre a asigura bunul mers al scoalelor noastre si a ocroti pe primii dascali de atacurile Fanarului.. tatal renumitului ortopedist Virgiliu Caracotta. in cat generatiunea tinged Aromana trebue sa alba un Cult pentru acesti martini ai Neamului. elibera in tuna lui Septemvrie 1878 urmatorul ordin Vizirial. din Macedonia. . au indurat cele mai grozave persecutiuni si prigoniri din cauza intrigilor Clerului din Fanar si al diferitelor Comitete pangrecesti. jar in Perivole de cunoscutul luptator raposatul G. marele patriot Cazacovici ii lasa prin testament intreaga lui avere cu care sa se intretie scoala. Vazand totusi ca in Imperiul nostru nu . multa vreme sufletul miscarii aromanesti din Pind . imbulzit de duhurile intunericului. In anul 1887 s'a mutat la Gopesi ca institutor raposatul Gheorghe Caracotta. veti binevoi a face cunoscut functionarilor civili ce aveti sub ascultarea Excelentei Voastre.este ingaduit nimanui sa impiedice mersul $i deplina executare a cultului si invAtaturii scolare. el ei nu trebue sa apese pe niciunul din locuitori gi sit nu se . in Crusova de mult incercatul $i infocantul patriot Cionescu. Romanii din Epir. in Ohrida de patriotul G. din Thessalia. neintrecutul filo-aroman Savfet-Pasa. Din fericire pentru neamul aromanesc se ridica la rangul de Mare vizir. Badralexi.109 Romaneasca. impinge Autoritatile locale sä le puns felurite piedici gi chiar sa persecute pe profesorii romani. Perdichi. Toti acesti primi apostoli ai Romanismului din Pind si din Macedonia azi trecutt la nemurire. din Sangiacul Triccala. jar in semn de netarmurita dragoste de Neam gi Limbs. In 1868 se deschid urmatoarele scoli: In Abe la de catre valorosul patriot 5omu Tomescu. Sublima Poarta fiind informata pe deoparte ca. azi decedat. care face fala Liceului Roman din Betolia. In 1871 se deschide scoala dela CAlivele din Veria de yeteranul luptator D.

a Societatii de Cultura Macedo-Romans. traditie. biblioteci. iar cand ar cere trebuinta sa apere chiar pi sa ajute pe invatatorii romani. Iata scopul fundamental al Societatii de cultura MacedoRomana. Dupa promulgarea acestui pretios $i istoric ordin vizirial.110 impotriveasca fara pricing la on qi ce exercitiu al cultului $i al invataturii . $i obiceiuri. A intreprinde insa$i qi a indemna la editarea de carti pentru romanii din acele parti. 7898 Mitropolitului Pelagoniei (Pitolia) urmatoarca enciclica patriarhala. invatatura intre locuitorii romani de peste Dunare $i de peste Balcani. La auzul infiintarii unei asemenea societati intregul Fanar s'a ridicat in picioare. incepand dela cele primare. Continutul acestui ordin a fost comu- nicat printr'o identica scrisoare viziriala Valiului din Ianina. care se desfiintase din diferite motive. ca sa tie locul Comitetului Amman. apartineau la diferite natii deosebite prin origina. (ss) Savf et Acest ordin vizirial care insemneaza o etapa importanta in istoria miscarei nationale aromanesti. . limba. in limba romans. nu voi sa tie seams ca. care se incurca sa inabu$easca revenirea la constiinta nationals a Aromanilor. a) A raspandi prin scoli. b) A starui pentru buna stare a bisericilor comunitatilor romanesti de-a dreapta Dunarii $i de peste Balcani. apostolii romanismului din Epir $i Macedonia se incurajara pi mai mult. crestinii uniti prin religiune $i printr'o viata comuna de mai multe secole. Patriarhatul bazat pe privilegiile acordate de primii Sultani dupg cucerirea Imperiului Bizantin. Alta cauza care a contribuit la ridicarea nivelului culturalnational din Epir $i Macedonia a fost infiintarea in Bucuresti la 1879. c) A priveghia mersul $coalelor existente in aceia$i parte $i a lucra la imbunatatirea for sporitoare. d) A le dota cu carti. demonstreaza pang la evidenta greutatile puse de Patriarhie. iar Patriarhul Ioachim al III-lea adresa la 8 Decemvrie 1879 cu No. aparate. incepand sä deschiza $coli pretutindenea.

in acelapi timp. credeam foarte folositor de a recomanda sfintiei Voastre sa lucrati. am atras atentiunea sfintiei Voastre asupra . Lam aratat asemenea necesitatea ce este de a atrage atentiunea pi ingrijirea guvernatorilor generali pi printenpii acea a subguvernatorilor.al Macedoniei superioare.unor articole ale statutelor sale urganice pi v'am recomandat discretiune. Thalia Poarta a dat instructiunile pi ordinele necesare. facandu-1 sä intrevada desordinele pi pericolele care ameninta Statul pi Biserica. fratii noptri in Isus Christos. Sosit de catva timp din Crupova la Bitolia. cu concursul arhiepiscopilor. fie la adapost de cele mai mici lucrari ale Propagandei Romane. am aflat nu fara mirare ca.. In urma acestui takrir.. Asernenea prin scrisoarea noastra patriarhala v'am incunoptintat ca. Marirea lui Dumnezeu pi nesfarpita sa bunatate sal fie cu Sfintia Voastra.. directiunea pcoalelor. din partea Domnului har pi pace pentru . frate in sfantul Spirit pi conliturghi.Sfintia Voastra. de catva timp cantati romanepte in biserica pi nu ptiu cine v'a permis asta. un astf el de act este contra principiitor pi legilor eclesiastice. ati putut sa o faceti Bra ptirea noastra.111 Prea Sfinte Mitropolit al Pelagoniei pi prea venerabil Exarh . orapel din Diocesa noastra. decurand am adresat un takrir Inaltei Porti. la trebuinta de acord cu autoritatile locale pi sa veghiati apa incat Biserica s5. Mai in urinal am aflat in mod pozitiv el se cants romanepte la ambele strane din biserica pi ca de mai multe on Apostolul a Lost. va scriu azi in aceasta privinta. Va facem cunoscut deci ca. Iata cum ordona Episcopii laicilor. ca ptiti ca. v'am inptiintat confidential c5 de curand s'a format la Bucurepti o societate cu numele Macedo-Romans pi. Prin scrisoarea noastra patriarhala pi sinodala cu data din 30 Octomvrie trecut. nici sa cititi Apostolul in romanepte.sitor cu smerenia mea. onorabili primati pi notabili din Gopepi. Prin acest takrir am pus afacerea sub ochii guvernului.. a bisericilor pi a altor stabilimente publice sa nu fie incredintata in maini straine. Astfel fiind. . sub nici un cuvant pi in nici un fel nu trebue sa cantati. citit in romanepte in mijlocul certelor. astf el ca. Pentru intaia pi ultima oars.D. Prea onorati Preoti. La inceput nu ne venea sa credem ea. La trebuinta Sfintia Voastra poate cere instructiunile pi ajutorul Marei Biserici.

se deschide scoala primara din Tarnova. se deschid scoalele primare din BAeasa. se deschide scoala primara din Crusova. se deschide scoala primara din Nevesca.scrie mai inainte $i a Va sfAtui parinteste sal VA abtineti de a face lucruri al caror rezultat. In 1879. Gopesi. In 1868. capabila de a primi donatiuni $i legate. se deschid scoalele primare din Bitolia si Perlepe. Moloviste si Belcamen. In 1866. In 1875.112 AfarA de aceasta spre a se inlatura orice scandal $i on ce cearta. nu poate fi decal nenorocit pentru voi. yeti primi mustrarea ce VA facem astazi cu privire la mentionata afacere $i ca unimeni nu se va impotrivi $i data vreunul Va face ceva. se deschide scoala primara din Samarina. spre a ne face cunoscut pe autorii acelor nelegiuiri. Alexandra Archiepiscop din Prespa". cu toate piedicele Patriarhieilath* in mod cronologic data fundarii scoalelor 1) In 1864. Convins ca. In 1878. Cordescu Istoricul $coalelor Ronatne din Turcia Bucuresti 1906 . 1) M. Damasi. va fi pedepsit cu asprime $i impreuna cu dansul pe turburatorii $i in acest scop. Din suszisa enciclica reese clay dece intentii era animata Patriarhia fatal de miscarea cultura1A-nationalA aromaneasca. Grebena. voind cu on ce chip sal o nimiciasca. se deschid scoalele primare din Perivole $i Veda. Ira vom chema mai intai la Bitolia. Magarova. In 1870.. Semnat: Parintele Vostru in Isus Christos. Dela 1878 incoace chestiunea scolara is un avant si mai mare. va avea cutezanta a contraveni ordinelor mele lucru ce nu indrasnim a crede. ceilalti il vor denunta Vicarului nostru episcopal si Notabililor VA dorim in asteptarea unui grabnic rAspuns sanatate buns $i iubire intre yob. ordonam preotilor sal citeasca ei insasi Apostolul $i hotaram ca sal fie respunzAtori de aceasta. se deschid scoalele primare din Vlaho-Clisura. V. se deschide scoala primara din Abela. In 1869. nu trebue sal VA indoiti. DacA cineva dupa primirea acesteia. Societatea de Cultural Macedo-Romans fu recunoscuta in 1880 prin lege ca persoana mora15. Cu toate acestea am crezut necesar a Va .. In 1880..

Ghevgheli. In 1902. In 1890. In 1906. In 1899. se deschid $coalele primare din Turia $i Corita. In 1887. Metova. Caterina. Lugunta. Poroi $i Papadia. In 1891. se deschid $coalele primare din Scopia (Ueskiib) Cociani. se deschide $coala primary din Gramaticova In 1889. se deschide qcoala primary din Vlaho-Iani. se deschid $coale primare din Veles. In 1901.113 In 1881. se deschide $coala primary din Iancovat. se deschide gimnaziul din Ianina. 3 Bitolia. se deschide $coala primary de fete din Elasona. Lipopelti. Fra$ari. Liumnita. se deschid $coalele primare din Seres. In 1884. Ca scoli secundare am avut In 1880. In 1893. In 1886. Ceariceani. se deschide a doua qcoala primary din Crusova. In 1888. In 1905. se deschid $coalele primare din Bea la de Jos. 8 . Pretori. In 1900. se deschid $coalele primare din Palanca $i Sella. No. se deschide $coala primary No 2 din Bitolia. se Nijopoie. In 1883. se deschid $coalele primare din Vodena. Huma $i Moscopole. se deschide liceul din Bitolia (Monastir). se deschide $coala primary din Smixi In 1887. se deschide $coala primary din Floru. In 1895. deschid $coalele primare din Hrupi$tea $i In 1882. se deschid $coalele primare din Sipsca. In 1898. Doliani $i Elbasan. Ferizovici. In 1892. Salonic. In 1896. Tarnareca. se dechide $coala primary de fete din Doliani. se deschid $coalele primare din Cupa. Elasona. Murihova $i Resna. se deschid $coalele primare din Berat. In 1897. Cerne$ti. In 1903. Paleo-Seli. Livezi $i Sofia. $i $coala primary de fete din Moscopole. se deschide $coala primary din Lipoq. In 1904. se deschid $coalele primare din Cumonova §i Dama$uli. se deschid $coalele primare din Constantinopol $i Pleasa. se deschide qcoala primary din Giumaia de Sus. Bitcuchi $i Bea la de Sus.

Le Roi de Roumanie. supranumit de Olteni. cu drept cuvant Gura de Aur". in scrisoarea ce mi-a trimis la Metova . Je me rappelle toujours avec une vine satisfaction de mon sejour a Metzovo et je voudrais bien y revenir un jour. Veuillez bien pardonner que je n'ai pas repondu a votre aimable lettre du 27-9 Sept. Mais je n' ai pas manqué de m' occuper de votre affaire. Constantinople.patria mea . Scoala nu se putea deschide fara autorizarea prealabila a Sublimei Porti. que jaurai probablement sous peu l'occasion d'être rep en audience par Sa M. qui me seraient d' autant plus interessantes. J' etais malade a cette époque la et je partis bentol aux eaux chaudes de Yalova.unde facusem cunostinta Hind gazduit in casa unchiului meu Velisarie V. fapt pentru care se incepuserA tratativele la Constantinopol Inca din 1892. Ideea fondarii scoalei comerciale superioare din Salonic a fost visul marelui barbat de Stat. que 1' affaire etait reglee. se deschide scoala comerciala superioara din Salonic. que 1' Trade Imperial a ete donne et se trouverait sous peu entre les mains du Vali de Salonique. Vous me feriex un grand plaisir de me aonner de vos nouvelles. inch din 1892. pentru a carei reusita a contribuit foarte mult $i marele filo-aroman Baron von der Goltz Pasa pe atunci organizatorul armatei turcesti. lath' cum descrie dansul insusi intervenirea sa. pe atunci primarul Metovei. . pe cand era Ministru de Instructie. dar din diferite motive nu s'a putut deschide cleat in toamna anului 1899 tot sub ministeriatul genialului Take lonescu. done je suppose que tout est terming en votre faveur. le 9 Dec. Au ministere de 1' instruction publique on m' a dit. Bira. 1895 Cher Monsieur Diamandi.114 In 1899. Take lonescu. Ceci giant au commencement du mois d' Octombre .

Gheorghe Biciola. Naca. B. 7) DupA 1ncheerea pticei dela Versailles. facand falii neamului gi gcoalei. Pericle Capidan gi Scarlat Negrescu. considerand cAduc Tratatul dela Bucuresti din 1913 Si cu el $i acordarA Autonomil Scoalelor. Serbia n'a mai permis redes- . V. Sdrula. 1) avand ca profesori pe Domnii Pericle Papahagi. Affolter si Cole Adam fost si Director. 3) Doctor A. Gheorghe Cionga.. Mihail Pocletaru. Scoala a continuat regulat pang. Soyez sincerement saluo Votre bien devoue (ss) Baron v.520. C. In Serbia 7) Circumscriptia Bitolia (Monastir). chiderea susziselor gcoli. 4) Nicolae Papahagi 5). In 1905 s'a deschis Internatul Universitar din Constantinopol. Pang in 1925 gcoala a produs 150 de Diplomati gi Absolventi plasati in Tara gi aiurea unde s'au ridicat prin muncg gi cinste. Alexander. 6) Morti : N. 2) Sava Saru. In anul gcolar 1914 1915. Dupal rgsboiu s'a redeschis sub directiunea profesorului Vasile Diamandi gi cu concursul profesorilor rgmagi in Macedonia gi in EpirM Multi ani gcoala n'a avut localul ei propriu gi numai in 1900 s'a inaugurat localul gratie fostului Consul General A. Goltz Aga dar in toamna anului 1899 s'a deschis gcoala comercialg din Salonic sub directiunea profesorului Mihail Dimonie. Bisericilor din Macedonia Sarbeasca. 21 $coli primare de bgieti gi fete cu 53 de institutori gi institutoare gi cu un buget anual de Lei 56. 137-a chez Mr. au fost urmgtoarele scoli gi bisercii. Vasile Diamandi. Contescu. 2) 3) 11 4) Decedat de mult.115 Comme je quitte la Turquie cesjours-ci. . In 1901 s'a deschis gimnazul din Berat in Albania de Mijloc. in timpul rgsboiului mondial gi chiar in timpul rgsboiului sub directiunea profesorului Theodor Capidan gi datorita fostului Consul General G. 5) Dacedat. je vous prie de miecrire a Berlin: Kurfuersten-Damen No. 1) Actualmente decedat. Sunda. d. Ionescu.

. cu un buget anual de Lei 49. 4 Biserici cu 4 preoti. 6 Biserici cu 14 preoti.180 plus Lei 11'098 pentru chirii si intretinere.120 plus Lei 910 pentru chirii si intretineri. Una scoala normala si profe ionala de fete cu 5 clase. 7 $coli primare de baieti si fete cu institutori si institutoare. cu un buget anual de Lei 6. cu un buget anual de Lei 6. 8 $coli primare de baieti si fete cu 15 institutori si institutoare 4i cu un buget anual de Lei 16.116 : Un liceu cu 7 clase si cu 20 profesori. profesoare si un buget anual de Lei 50.360. cu un buget de Lei 12.440. Una $coala Comerciala Superioara la Salonic cu 7 clase.200.029.560 pentru chirii si intretinere. In Grecia.360 plus Lei 1. 11 Biserici cu 15 preoti mai multi cantareti si paraclisieri si cu un buget anual de Lei 21. cu un buget anual de Lei 13. mai multi cantareti si paraclisieri.320. mai multi cantareti si paraclisieri cu un buget anual de Lei 27. Circumscriptia lanina.200. 3 Biserici cu 4 preoti. mai multi cantareti si paraclisieri.680. Circumscriptia Scopia (Uskiib).280 pentru chid' si intretineri. mai multi cantareti si paraclisieri. cu un buget anual de Lei 16. Circumscriptia Salonic. 19 $coli primare de baieti si fete cu 46 institutori si institutoare. Circumscriptia Meglenia. 7 $coli primare de balieti si fete cu 18 institutori si institutoare si cu un buget anual de Lei 16. Circumscriptia Grebena. cu un buget anual de Lei 86 643.600 plus Lei 2. 15 6 Biserici cu 10 preoti. 19 profesori si un buget anual de Lei 70. 11 $coli de baieti si fete cu 15 institutori si institutoare.632.

II-a Chestiunea Bisericeasca $i Iradeaua. IV.162 plus Lei 1410 pentru chirii a intretineri. . Una biserica cu un preot.880.. in afara de Metova. 91 de sea primare de baieti si fete cu 111 institutori.ratului Ioanitiu depindeau de Biserica Ortodoxa din Constantinopol sub erarhia Mitropolitilor $i Episcopilor respectivi. Circumscriptia Berat. 53 de preoti cu un buget anual de Lei 315. apoi un liceu.228. mai multi cantareti $i paraclisieri. cu un buget anual de Lei 10. au Post in toata Peninsula Balcanica. cu un buget anual de Lei 7.117 Una Scoala Comerciara la Ianina cu 4 clase si 9 profesori cu un buget anual de Lei 39. 10 Sco li primare de baieti si fete cu 21 institutori si institutoare cu un buget de Lei 23A00.000. In Albania 1) Circumscriptia Corita. in timpul Impb. 3) A se vedea Cap.440 plus Lei 2. cu un buget anual de Lei 34. Una scoala primary $i 1 biserica la Giumaia de Sus cu un buget anual de Lei 4. Intregul buget pe anul scolar 1914-1915. Dumitru. In Bulgaria. doua scoli comerciale.540 pentru chirii $i intretineri. Asa dar in anul scolar 1914-1915.980 plus Lei 2.110 pentru chirii $i intretinere. 8 Scoli cu 10 institutori $i institutoare.920. iar numa'rul elevilor trece de 5 500. s'a ridicat la suma de Lei our 744. care depindea direct de Patriarhie avand exarhul for ea sef religios 3) 1) A se vedea la capitolul X cum a procedat Albania. 2) A se vedea Cap. Una scoala primary si una comerciala elementary la Sofia.800. Aromanii dela crestinizarea for 2) $i 'Ana' in 1204. una scoala normall profesionala de fete. 5 Biserici cu 5 preoti. 11 Manuscrisul referitor la viata lui Sf. cintaret $i paracliser cu un buget anual de Lei 1. 76 institutoare. Din punctul de vedere religios.

ceeace it determine sa treaca din nou la Biserica Ortodoxa a Patriarhiei de care depinde pang' azi.Vlahii din toata Bulgaria $i imprejurimi depindeau de Arhiepiscopul din Ohrida 1). Toate demersurile Guvernului Roman atat pe langa Patriarhie. cat §i al Turciei. Faptul acesta nu dura decat cativa ani (1206). ca sa rezolve chestiunea Episcopatului Roman. Bula In greeeste si traducerea In romine$te. Indata ce chestiunea bisericeasca a fost puss pe tapet de Guvernele Romania' pentru obfinerea unui Episcopat Aromanescp prin trimiterea unei anumite delegatiuni de Aromani la Patriarhie printre care figurau $i raposatii : Parintele Balamaci $i Dimitrie Atanasescu. Conflictului Romano-Grec" $i Documents Diplomatiques 1903-1905. bietii Aromani plateau cu viafa for apararea Cauzei Nationale. Patriarhia simfind ca pierde totul in Orient prin redesteptarea comtiintei nationale la Amman'. sa fie cea catolica $i ca toate bisericile Imperiului sau sä depinda de Roma 2). au quat atat in detrimentul Aromanilor.Bulgar. cad din cauza intemnitarii Imparatului Latinilor Balduin de Flandra. furia Patriarhiei ajunsese la paroxism. reese ca in 1018. Se formeaza bande de antarfi. Atentatele $i asasinatele stint descrise pe larg $i in mod oficial in Cartea Verde a Romania' din 1905 sub titlul . neacordand nici oda ta Aromanilor dreptul de a se ruga lui Dumnezeu in limba romaneasca $i de a dobandi tin sef spiritual. II. . V Imperiul Vlaho. Papa se supara pe Ioanitiu. pe atunci Presedintele Societatii Elinismos" pro- paga o cruciada de exterminare incontra tot ce e romanesc. cat $i pe langa Sultan qi Sublima Poarta. In ziva de 8 Noembrie 1204. 8).118 Din Bula Imparatului Vasile al H-lea Bulgaroctonul. ca Episcop al Aromanilor. s'a reluat chestiunea bisericeasca si aceea a comunitatii. panhelinismul e in pericol. ordona ca religiunea Statului sau. Cand in 1904. ca Vlahofonii nu sunt Aromani. asasinatele se fineau lanf. strigandu-se in zadar in Parlamentul Tarii Traiasca Sultanul" cu ocazia cererei recunoasterei Mitropolitului Antim. Cazazis. 3) Le Livre Jaune Francais 1903-1905 Afaires de Macedoine. Imparatul Ioanitiu. 2) A se vedea Cap. s'a alarmat strigand urbi et orbi ca. 1) A se vedea Cap.

Ministre de France a Athenes A M.... que nous soyons intervenus dans le regulment de 'Incident particulier de Janina. Etrangeres au Comte d'Ormesson Ministre de France a Athenes. Nous ne faisons en cela d'ailleurs que rester fideles aux principes que le Gouvernement de la Republique a invariablement suivis en 1) Le Livre Jaune Francais 141 page 180. ..conflit engage entre le Gouvernement Ottoman et la Legation .. le 18 Mai 1905. Athenes. Le Ministre des Afaires Etrangeres m'a entretenu du . (ss) D'Ormesson Reponse de M. actualmente stabilit.M. II n'est pas exact comme parait le croire le Ministre des Affaires Etrangeres de Grece. 1903-1905 Affaires de Mace 2) Acel Inspector era Nicolae Tacit. In Bucuresti. pentru sprijinul acordat Romaniei.de reconnaisance de la nationalite roumaine en Epire. . care suns astfel.. Paris le 19 Mai 1905. a nous associer aux autres Puissances pour appujer aupres de la Porte la demande de reconnaissance des communautes Valaques en Turquie d'Europe. sur la demande de Roumaine.119 In primavara anului 1905 surveni couflictul Turco-Roman pentru recunoasterea comunitatilor Aromanesti $i in care conflict Grecia oficiala si neoficiala s'a ridicat in picioare ea sä protesteze pe langa Europa. 181. Delcasse.vernement Grec se montre emu de ce concours prete aux pretentions roumaines en Epire. Paris Imprimierie Nationale 1905.contre le Vali de Janina incrimine de manque d'egard vis-avis d'un inspecteur 2) des ecoles roumaines et dans sa demande . Ministre des Affaires Etrangeres. Ministere des Affaires Etrangeres Documents Diplomatiques Affaires de Macedoine 1003-1905 Pieee 142 p. Nous nous sommes bornes dune maniere generale a consentir.de Roumanie a Constantinopole. Delcasse Ministre des Affaires. dupa cum reese din raportul Reprezentantului Frantei din Atena catre Ministrul de Externe. Le Comte d'Ormesson. D'apres ses informations tous les Ambasadeurs soutiendraient 5ette derniere dans sa plainte . Le Gou. Delcasse au susdit raport a). 1). 3) Le Livrie Jaune Francais. M.

Il n'ya rien la de desobligeant pour le Gouvernement Hellenique qui salt au contraire.. quel concours son pays a toujours trouve aupres .120 . mais des conditions tolerables et egales pour toutes les races et pour toutes les confessions et a cet egard nous ne saurions faire de distinction entre les defferentes parties de l'Empire Ottoman. care apoi a fost scaldata in sange aromanesc.des populations grecques. co- munitatile for sä desemneze pe Muktari conform cu regulaarele din Constantinopol. la care ceda Turcia.dela France. Guvernul Roman sezizat de plangerile comunitatilor aromane$ti. in virtutea drepturilor civile. I$i intinde binefacerile $i favorurile Sale asupra tuturor suptwilor Sai credinciosi. XII Anexe. 3) Cartea Verde a Romanii Conflictul Greco-Roman din 1905. In urma asasinatelor tinute lant in anii 1904-1905. . care expira in ziva de 10-23 Mai 1905.. solicitandu-i o iradea pentru recunoa$terea lor. sa opus din rasputeri ca. 1) Le Livre Janue Francais deja citat.. se adresa Sublimei Porti. decat sa nemultumeasca Patriarhia. luand in consideratiune suplicele supuse in timpul din urma la npicioarele Tronului Imperial de catre suptwii Sai Valahi. acordand Iradeaua solicitata 2). p. a Regelui Carol I-iu $i a Barbati lor de Stat care luptasera sa obtie Iradeaua. preferind chiar o ruptura diplomatica cu Romania. toutes les fois qu'il s'est agi d'amiliorer le sort . Aromanii sa fie recunoscuti ca natie a parte in Orient.Orient de ne reclamer aucun privilegie. de care dan$ii se bucura cu acela$ titlu ca $i ceilalti suptwi nemuzulmani. Fara deosebire de religiune nici de rasa. Guvernul Roman secundat de unele Puteri Mari') adresa Turcii un Ultimatum. 2) Textul Iradelei a fost publicat prin comunicat oficial in toate zi- 4) A se vedea textul in frantuzeste la cap. Iata cum suns Iradeaua 3) $i 4) Maestatea Sa Imperials Sultanul. (ss) Delcasse Se vede clar cum ca. XXXI. a binevolt sä ordoane ca. care in sentimentele Sale de inalta justitie $i ingrijire parinteasca pentru popoarele sale. Presa greceasca de pe atunci era plina de insulte la adresa Romaniei. Guvernul grecesc de pe atunci. Poarta instigata de Patriarhie se opuse.

XII. 5 Anexa. pe de o parte un principiu fundamental al Imperiului impune Statului o impartialitate absoluta WA de diferitele nationalitati care traesc sub sceptrul Maestatii Sale Imperiale Suhanul qi ca. Consiliul de Mini§trii. ca qi celelalte nationalitati.mentele in vigoare . Considerand ca. pe de alts parte. 2) A se vedea textul in frantuzeste la Cap.pu§i Otomani. nici nu vor fi impiedicati de a se servi de aceasta limba in colife lor . Ministrul de Justitie Otoman printr'o specials Teskerea.. Aceasta ordonanta Imperials a lost comunicata Departamentelor respective pentru executa- rea ei. Anexe. acolo unde ei s'ar afla in majo... ca dupa cum se practica pentru celelalte comunitati pentru inspectarea qcoalelor for i indeplinirea for- malitittilor edictate de legile Imperiului pentru deschiderea nouilor stabilimente qcolare. spre a -si apara interesele for nationale au cerut Hautorizatia de a face uz de propria for limba in stabilimentele for colare . adresandu-se conform regulei stabilite. de catre preotii for i in limba for qi aceia de a alege. Ca nimeni nu va putea turbura in exercitiul functiunii for pe institutorii i pe inspectorii invatamanlului pe care comunitatea valaha i-ar numi.121 . Valahii su. ca le va fi permis de a-0 numi proprii for muktari. Ministerului Imperial al Instructiunei 1) Cartea Verde a Romaniei din 1905 deja eitata p. conform legilor in vigoare. Pe langa suszisa Iradeaua. a hotarat de a insarcina Ministrul de Interne sa comunice Inspectoratului Vilayetelor din Turcia Europeans i Guvernatorilor Generali respectivi ca: cu conditiunea de a nu inova nimic cu privire la raporturile for de supunere fats de Patri. ordona libera intrebuintare a limbei romfine in biserici qi in $coli. . muktarii for. in cererea de mai sus nu se gasete nici cea mai mica urma de vreun prejudiciu adus drepturilor unei alte nationalitati. Iata cum suns acea Teskerea 1) i 2) Ministrul Otoman al Justitiei qi al Cultelor catre Prea Sfintia Sa Patriarhul Ecumenic O Inalta Teskerea Vizirala face cunoscut ca.ritate..arhat Valahii nu vor putea fi inpiedicati de a celebra ceremoniile cultufui de catre preotii for §i in limba for nationala.

Bucarest. Cu ocazia publicarei suszisei Iradele.Le Ministre des Affaires Etrangeres m'a anonnce aujour. M. Constans Ambassadeur dela Republique Francaise a Constantinople a M. que la Roumanie avait recu entiere satisfaction dans l'incident de Janina et obtenu la reconnaissance des droits civils des Roumains de Macedonne. le 25 Mai 1905 Le Sultan a publie un Ira& portant reconnaissance a regal des autres nations chretiennes de la Turquie d'Europe dela nationalite des Valaques de l'Empire Otoman. $i ca infine. se exprima asftel Reprezentantii Frantei din Constantinopol si Bucuresti. Constantinople.. 182 piece 144. Valahii vor lua parte la alegerile mem. a fost sanctionata prin o Iradea Imperiala. Imi fac dar o datorie de a aduce aceea ce precede la cunostinta Sfintiei Voastre. Chargé d'Affaires de France a Bucarest a M.la bienveillance de son attitude generale dans la question Ma1) 2) Le Le Livre Janne Francais p. (ss) Constans Rapport du Ministre de France de Bucarest transmettant a son Gouvernement les remerciements du Gouvernement Roumain pour l'appui dans la Question de reconnaissance des Valaques 2). Le General Lahovary a ajoute qu'il avait chargé son represent a Paris de remerier Votre Excellence.. Ministrul: (ss) Abdurahman 18 Rebi-ul-Evvel 1323 10 Mai 1321 (1905)..d'hui au cours de sa reception diplomatique. Aceastg deciziune fiind supush' aprobarii Maiestatii Sale Sultanului.employer leur langue dans l'eglise et dans l'ecole.122 Pub lice. 181 piece 143. qui par .. Grimault. Delcasse Ministre des affaires Etrangeres. Delcasse Ministre des Affaires Etrangeres '). de nommer des Mouktars dans leurs. lesquels auront notamment le droit d.brilor Consiliilor Administrative. communautes et d'etre representes dans les Conseils de Vilayet ". Livre Janne Francais p. . le 26 Mai 1905 . M.

Macedonia si Albania lua un avant si mai mare. s'ar fi putut capata $i mai multi Deputati si Senatori. Proclamarea Iradelei kith' si mai mult Patriarhia si Grecia oficiala de atunci. 1) Cartea Verde a Romanies. IV Suspendarea relatiunilor diplomatice dintre Romania 4i Grecia p. lucru constatat din Cartea Verde a Romaniei 1). Cap.-. 77-93 . chestia scolara $i bisericeasca aromaneasca din Epir. 1) Acel Deputat era Doctorul Filip Mises. desi nu s'a putut obtine decat un Deputat in persoana Doctorului Filip Misea din Hrupiste gi un Senator in persoana ziaristului Nicolae Bataria din Crusova. 1909 Vila Negoiu Sinaia Iubite Domnule Diamandi. In timpul junilor Turci. Denuntarea Conventiunei Comerciale p.. Mi-a parut foarte rciu ca s'a ales numai unul Deuputat2) si ma tern cd de aici nu s'a facut tot ce trebuia sit* use faces. Suszisa stare de lucruri a durat cati-va ani pans la proclamarea Constitutii turcesti din 1909. cand relativ s'au mai potolit prigonirile $i asasinatele. intocmita de marele patriot N. 97-104 .as fi fericit dacci in adevdr situalia a for nostri s'ar imbundto real. provocand masurile de represalii luate de Guvernul Roman in contra supusilor greci. 23 Ian. expulzandu-se mai multi din ei. V. Iii multumesc din toed inima pentru urcirile ce mi-ai utrimes. Cap. I. Conflictul Greco-Roman din 1905. fost Ministru Plenipotentiar. Am urn-is:frit cu mare atentie evenimentele de acolo 91 . facand exceptie supusii greci-thessalioti de origina aromana. care prin Silogurile si Comitetele de teroare incepura o goana strasnica contra Aromanilor provocand apoi ruperea relatiunilor diplomatice $i comerciale intre Romania si Grecia. iata cum se exprima raposatul Take Ionescu intr'o scrisoare ce mi-a adresat atuncu. (ss) Grimault. In aceasta privinta.123 cedo-Roumaine a heureusement contribue au resultat dont se felicite le Gouvernement du Roi". . Daces s'ar fi staruit $i mai mult. actualmente stabilit In Buzau. Papiniu.

Spune.te rog". te rog. Al D-tale devotat (ss) Take lonescu . ne uram succes la toti.124 JIM ndu-ne succes.. la toil di Vci doresc tot binele fi ma crede .

care dispuse sa se is masuri pentru apararea Aromanilor. catre Ministrul Afacerilor Shaine din Bucure0i din 4/17 Noemvrie 1912. Aromanii i-au dat dreptul de a se interesa de soarta lor. Faptul insa ca. daca nu intervenea la timp raposatul Take Ionescu pe langa Venizelos. Editura Minerva. August 1913. altii in Romania. precum i Dumitru Cicma din Turia. deoarece armatele grece0i patrunzand in comu- nele aromane0i ucisera mai multi frunta0 printre care citam pe Parintele Balamaci din Corita. In tratativele urmate la Londra intre Balcanici i Turcia. fiind considarata ca o tars nebalcanica. 1) Cartea Verde : Documente Diplomatice : Evenimentele din Peninsula Balcanica.CAPITOLUL AL X lea Aromanii §i Rasboiul Balcanic Cu isbucnirea rasboiului balcanic. la care a participat i Romania. traesc in Balcani conationalii ei. cu cat Cabinetele Europene. daca: nu se adaposteau unii in Albania. Actiunea Romaniei Septembrie 1912. ciopartit in bucati. D-1 Ghica. obtinand §i o autonomie§colara §i bisericeasca. Textul Tractului de Pace dela Bucuresti 1913. discutau daca Romania face sau nu face parte din Concertul Balcantc. Din raportul Ministrului Plenipotentiar al Romaniei dela Sofia. Multi ar fi avut acea0 soarta. . Aromanii indurara din nou nenorociri. Iata partile principale din actele oficiale tratate intre Romania §i Tariie beligerante balcanice din 1912-1913 referitoare la Aromani i cuprinse in Cartea Verde din 1913 1). Nu s'ar fi pus capat acelor asasinate. s'a discutat i cauza Aromanilor cu atat mai mult.

Regele din Bucuresti. Cum de altfel Grecii cred. Dupa cate am aflat. dupa constitutie. cu toate ca de fapt este aproape sigur ca Bulgaria nu va stapan1 decat cea mai mica parte). 15 din Textul Tractatului). D-1 Daneff : Se poate. ca putem trage folos pe langa Guvernul . sä fie . nu poate s'o vada cu ochi raj' deoarece intrevede posibilitAti realizabile mai tarziu. am putea pretinde Bulgariei sa sprijine vederile noastre pentru ca dorintele Cuto-Vlahilor. cat si din ruptura adanca ce s'a produs intre Bulgaria si Grecia.realizate si ca grupul Romanilor din Macedonia. Din raportul D-lui Prim Ministru Maiorescu. &Aire M.. 26 Noemvrie 9 Decemvrie 1911 Fara a fi inceput eu sa vorbesc de vre-o cerinta a Romaniei..autonomia. pe care le gAseste in petto exorbitante.. mai ales comparate cu slabele for succese militare. ca li s'ar cuven din prejurul Monastirului. liberul exercitiu al limbei in scoalele si bisericile for si un Episcopat propriu. S.Bulgar. aceasta ar usura finantele noastre. pe care va trebui s'o despartA si sa -i redea . Eu am adaugat el trebuie sa fie admisa si subventionarea acestor scoli si biserici de care Statul Roman. cred. daca este gata sal acorde Romaniei toate avantagiile posibile (cuprinzand si pe acele pe care populatia Cuto-Vlaha din Macedonia crede ca le va avea. necristalizata Inca. atat din simpatia sa pentru o Albanie autonomA. solutia pe care Bulgaria cu toata solidaritatea ei nactuala cu aliatii. atat dela Pind.. D-1 Daneff a luat insusi initiativa de a ne propune mai intai: ca Romanii Macedoneni sa aiba in regiunile anexate de Bulgaria dupa pacea cu Turcia. cat si dela Meglen sä fie alaturat pe ianga aces% Albanie. h-ebue sa tinem socoteara ca. p. o cedare de teritoriu cere. tot pagina 15. In alts parte zice : Asupra soartei populatiunei romanesti din Macedonia si chiar pentru acelea pe care marile linii de partaj intre aliati le face sä treaca sub alte dominatiuni de cat cea bulgara. aprobarea mares Sobranii dela Tarnova. . Grecii inteleg sa aibA Ianina si Epirul intreg cuprinzand si regiuni pur Albaneze. 16. D-1 Ghesoff este foarte nelinistit de rpretentiunile grecesti.126 Domnul Ghesoff ar fi declarat ca. (pag.

catre Ministrul Plenipotentiar al Romaniei la Londra din 15!28 Dec. Ministrul Italiei.. Tot in suszisul raport zice : Cat priveste pe Romani' Macedoneni. 22. Astazi a venit Ministrul Rusiei. pag. State le balcanice si in . Regele din Miercuri 26 Decembrie 8 Ianuarie 1912 . 1912. 34. La o eventuala participare a Romaniei la reuniunea ambasadorilor veti cauta a apara mai inainte de toate interesele Aromanilor. mi-a spus ca guvernul Italian face demersuri si continua sa insiste pe rano Bulgaria in sensul dorit de Romania si ca.deosebi Grecia sa respecte scoalele si bisericile Aromanilor si sa nu stanjeneasca tntru nimic infiintarea unui Episcopat al lor p.127 Din raportul Ministrului Afacerilor Shaine din Bucuresti. S. . Bulgaria va resopecta scoalele si bisericile for din localitdtile ocupate si ca admite infiintarea unui Episcopat pentru Aromanii din Macedonia.. Baronul Fascioti.1913. Din raportul D-lui Prim-Ministru Titu Maiorescu catre M. Din raportul D-lui Prim-Ministru Titu Maiorescu catre M. pag. In tratativele D-voastra veti insista ca. pag. In continuare zice : . cu cat o va sti mai pregatita a ocroti interesele Aromanilor de sub stapanirea ei si a ne oferi dovezi sincere si spontane de prietenie in privinta rectificarii de fruntarie". Regele din Duminica 28 Decembrie 5 Ianuarie 1912-1913. 21. S. Astazi. D-1 Daneff ne-a dat asigurarea ca. 29. el este de parere Ca Italia trebue sa se ocupe serios de interesele Cuto-Vlahilor". 23.$i acum Romania va fi cu atat mai dispusa a-si exercita influenta pe langa Puteri in sensul dorintelor Bulgariei. In acest sens poate fi vorba de o Macedonie si de o Albanie autonoma. Domnul $ebeco sa-mi co. D-sa n'a facut obiectiune in privinta subventionarii directe de catre Statul Roman a institutiilor de cultura ale Aromanilor.munice pe hartie oficiala datata 26 Decembrie 1912 dar nesemnata urmatoarele 1) Autonomia eclesiastica si scolara a CutoVlahilor in Macedonia pag. eventual de o Albanie cat de mare.

pag. totusi Romanii din . mare sacrificii pentru consangenii sae din Turcia $i bugetul roman pe exercitiul in curs dela 1 . 23 $i sortiti acuma sa treaca sub alts dominatiune. au fost factori hotaratori recu1) Brunswick. iau act de declarafia ca. cu facultatea pentru Guvernul Roman de a subvenVona sub supravegherea Guvernului Bulgar zisele institufiuni culturale.128 Din Protocolul din Londra din 16 . Doua interese ale Romaniei trebuiau mai cu seam« asigurate dupa rasturnarea ordinei lucrurile stabilite in 1878. 1). 94 .29 Ianuarie 1913. Comunitatile for dinstincte an fost recunoscute in mod oficial. intru cat acele scoli vor fi frecventate de copii aromani. . 4 al Tratatului din Berlin ') numiti $i Macedo-Romani $i Cuto-Vlahi.14 Aprilie 1912 prevede la art. No. Din Memoriul Guvernului Roman asupra diferendului romano-bulgar. Sublima Poarta. $i sa permits infiinfarea unui Episcopat pentru aceiasi Aromani. n'a recurs nici odata la avizul Comisiunei. precum $i neutralitatea Romania . Dela 1864 chiar. mai intaiu.. Europene prevazuta de art. soarta viitoare a Romiinilor din Turcia astfel numiti in art.Turcia se bucurau de fapt. bisericele si scoalele for au fost intretinute cu stiinta Sublimei Porfi din bugetul Statului Roman. In alts parte pag. Era.95. Cu toate ca. dar mai cu seams dela independenta sa.. 612-913.1878. sub regimul otoman de o oarecare protectiune a administratiei. Subsemnatul delegat al Romaniei. Ad.28 Fevruarie 1913.care a contribuit foarte mult la succesul armatelor bulgare in . an cu an. 99-101 zice: Ramane stabilit cal partea lusts de armata romans la rasboiul din 1877 . Romania a facut.timpul crizei balcanice actuale. Bucuresti. 62. Le Traite de Berlin din 1878. careia Bulgaria ii datoreste existenta sa. 13 suma subveatiunilor acordate scoalelor si bisericilor romfine din Turcia. 15 . pusi ei insAsi la adapost de art. Bulgaria consimte sa dea o autonomie scolilor si bisericilor Aromanilor din Macedonia care se vor afla in viitoarele posesiuni bulgaresti. 23. pag. Legatiunea RomanA din Londra.

autonomia care consta in aceia ca aceste qcoli vor fi frecventate de copiii Kuto-Vlahilor qi se va da voie sa se creeze un Episcopat tot pentru acegi Kuto-Vlahi.. D-1 Danef. mai cu seams cu Preqedintele Consiliului. Chestiunea Macedo-Romanilor a gasit.29 . ca in drum spre Londra sa se ropreasca la Bucure0i. $i -a asigurat-o in Europa.noscuti chiar de cercurile conducatoare actuale ale Bulgariei fiindca. Guvernul Roman avand facultatea de a subventions sub supravegherea Guvernului Bulgar zisele institutiuni culturale.129 .delegat al Romaniei. limba administrative sa fie romans. primit in audienta de M. Asistand la 26 Noemvrie 1912. iau act de declaratia ca.fare o forma obligatoare e drept - intrevederi in care dansul a deschis mai intai vorba despre Chestiunea Macedo-Romanilor qi despre chestiunea rectificarei .. Bulgaria consimte sa dea o autonomie qcoalelor qi bisericilor Kuto-Vlahilor din Macedonia care se vor gasi in viitoarele posesiuni bulgare. 9 . Insistati mai ales asupra principiului ca in toate localitatile unde Romanii sunt in majoritate.de Stat Roman.de granita.Ianuarie 1913 intre D-nii Mip i Danef. chiar dela inceputul negociatiunilor o solutiune acceptabill 0 mentionam ap cum se afla consemnata in protocolul semnat la Londra. inainte ca Romania sa -$i formuleze official pretentiile privitoare la situatiunea viitoare a Macedo-Romarilor i la rectificarea granitei. la deschiderea Parlamentului Roman.. numai presiunea imprejurarilor de curand creiate i situatiunea pe care Romania sub domnia Regelui Carol I. Mi- nistru al Afacerilor Straine . .23 Martie 1913. care vor trece sub stapanirea bulgara. sa fie incorporate la Albania. la 6 . Va rog sa cereti ca numeroasele comune macedo-romane din Pind intre Samarina qi Metova. El a constatat putinta unui aranjament lesnicios in ce privete bisericile i colile Macedo-Romanilor. au determinat pe Preedintele Sobraniei..Subsemnatul. . 9 .. Bucureqti. D-1 Danef a avut mai multe intrevederi cu oamenii . Din telegrama Ministrului Afacerilor Straine catre Ministrul Plenipotentiar al Romaniei la Londra. Sa Regele Carol.

guvernului roman pentru atentia $i consideratia aratata vederilor expuse de catre reprezentatul ei. institutiunile de culture romaneasca. Primirea facutal explicatiunilor si demonistratiunilor mele pe harta 1) a fost foarte prevenitoare $i am multumit in numele . Londra. comunala si pe cat posibil politica a acestor Romani. in scoli si biserici . sa intretie. cu at& mai mult cu cat spera ca prin masurile pe care Mamie Puteri garante vor binevoi sä le ia. 122. 13-26 Martie 1913. 1naintatA Ministerului Afacerilor StrAine din Bueuresti cu granitele cuvenite. parka. la Koritza cuprinzand 36 de sate $i targuri romanesti cu o populatie de mai mult de 80. Din Pro-Memoriu remis la Foreign-Office in urma cererei lui Sir Edward Grey si semnat de Misu. Astazi la reuniunea Ambasadorilor.Guvernul Roman vede Cu multumire creiarea unui Stat Albanez independent.000 locuitori sä fie incorporate la Albania. recunoasterea unui sef spiritual roman cu factultatea pentru guvernul roman. . pag.130 tot asa in toate bisericile si scolile romanesti . principiul general va trebui sa fie inscris in Constitutia Albaniei". Metova. (ss) Maiorescu Din telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la Londra (Misu). pag. fall nici o restrictiune. care este cea mai deasa in Sud-Estul Albaniei. sä fie pastrata nestirbita in hotarele Statului Albanez. individualitatea numerosilor Romani care vor fi incorporati va fi aparata. intrebuintarea limbei romanesti in administratie. am cerut ca regiunile dintre Ianina. ca in trecut. Grebena si muntele Gramos. dar ca si popuOstia romaneasca. catre Ministrul Afacerilor Straine.. Londra 14127 Martie 1913. Marile Puteri vor trebui sal garanteze prin Tratatul care va inlocui Tratatul dela Berlin $i prin Constitutia Albaneza autonomia administrative. 123.. Pentru protectia individualitatii acestor Romanii. ca nu numai acest Stat sä fie la adapostul oricaror greutati ulterioare cu vecinii sal. 1) Harta pomenita mai sus a fost lucrata de autorul acestei luerari si . In acest scop hotarele viitoarei Albanii ar trebui sa fie trasate in asa chip.

se zice Papingo si nu Pipingo.Greciei dupa Tractatul de la Berlin. Op. ar fi muntii Zagorei (Mitchikeli si Pipingo 1).131 Regiunea cuprinsa intre orasele Janina. Gra. Seracu.. Laista.. muzulmana (Romani-Munteni-Vlahades). Grebena §i muntele Gramos. Guvernul Roman considers ea cele mai bune granite naturale pentru Albania de Sud. .Populatiunea cuprinsa intre aceste hotare este in mare . care va inlocui Tractatul din Berlin.. Mari le Puteri vor interveni sa 'inscrie nu numai in Tractatul international.moste. II p. valea raului Inahos 9 pans la confluenta cu raul Arta (Arachtos). Romania este de parere ca indi. Avdela.dela muntele Gramos pans la Agrafa sunt ocupate in majoritate de Romani.vidualitatea for nationals va fi mai bine pastrata intr'un Stat Albanez independent. care poate sa fie evaluata la mai mutt de 80. care vor fi incorporate la Albania. Perivolie . t. Koritza pang la lacul Prespa. pentru a se evita in aceste tinuturi turburari in viitor. pans la isvorul acestuia rau la Jug (Zygos): de aci la Metova si urmand granita actuala a Greciei pang la raul Venetico si de aci pang la confluenta sa cu raul Venetico si de aci pans la confluenta sa cu raul Bistrita (AliacmonIndje-Cara Su) sa urmeze cursul Bistritei spre Darda.. Romani' an protestat atunci contra acestei anexari. Metova. .Trebue sa observam ca cele doua versante ale Pindului . albaneza si o minoritate greaca.000 . Pentru apararea individualitati nationale a Romani lor din aceste tinuturi. sub garantia §i controlul Mari lor Puteri.sau Statul organic al Albaniei principiul ca in Administratia tuturor localitatilor unde majoritatea va fi romaneasca.... Turia. . Labanita. este locuita de o populatie in majoritate romaneasca. Aravandinos.. ale carui garantie ar trebui fixate intr'un mod nediscutabil.locuitori §i care este impartita in 36 de sate §i targulete din ..Crania. Le§nita. Med- jidia etc. 13-15. ca si 1) E gresit notat. 2) Inachus dupii Strabon este un afluent al lui Acheloos (Asprotam) duo Aravandinos ar fi rani Luros.parte romans.. 0 parte a acestei populatiuni a fost anexata . dar si in Constitutia .care cele mai insemnate sunt: Samarina. Breaza. Ar fi nedrept sa se permits din nou despartirea trunchiului compact romanesc si sa-1 anexeze la alte State decat Albania. cit..

132

in toate bisericele $i scolile romanesti, limba intrebuintata sä fie cea romans, Noul Stat Albanez va trebui sa garanteze o autonomie administrative si comunala $i pe cat posibil politica, Romanitor din Albania, nepunand nici o piedica functionarii sefului reuligios roman al tinuturilor locuite de Romani. ,,Statul Roman va putea, ca si in trecut, sa subventioneze institutiunile de culture romaneasca din Albania fare nici o restrictie din partea Statului Albanez p. 123-125.
Ministrul Plenipotentionar al Romaniei la Londra (Misu catre Ministrul Afacerilor Shaine la Bucuresti. Londra, 14/27 Martie 1913.
Domnule Presedinte al Consiliului, ,,Am onoare a Va informa ca D-nii Murnu Valaorii $i Papa-

hagi delegatii macedo-romanilor, au sosit la Londra $i .ca in orma demersurilor mele, au fost primiti de Sir Edward Grey si de toil Ambasadorii, afara de cel at Rusiei, care este bolnay. Au vazut insa la Ambasada Rusiei pe D-1 de Etter, consilierul Ambasadei, Peste tot s'a facut conationalilor nostri cea
mai bung. primire. Au fost ascultati cu atentiune $i ii s'au expri-

mat simpatii pentru nobila cauza ce dumnealor au venit sa
pledeze.

Toti Ambasadorii le-au pus in vedere ca este mai bine
sa incredinteze cauza for Guvernului Roman care este ascultat in Consiliul European $i este mai in masura a lua apararea intereselor for prin prestigiul de care Romania se bucura Si prin mijloacele de care Guvernul Regal dispune de a se ocupa de soarta conationalilor sai din Peninsula Balcanica. In intervenirile ce am facut pentru primirea susmentionatilor domni, am observat totdeauna ca misiunea for nu are nici un caracter oficial $i ca spusele for nu pot angaja cat de putin Guvernul Roman. Delegatii macedo-romani au plecat astazi din Londra spre Berlin, multumiti de cele ce au auzit aci (p, 125) ".
Nota e trecut rani Inahul in loc de Voidomati afluent al Artei cu confluenta la hanul Balduma.
In

delimitarea granitei Cantonului

Aromaneac

la care vorbeste

133

Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la Londra (Misu) catre Ministrul Afacerilor Straine.
Londra 1114 Aprilie 1818.

Chestiunea granitei de Sud a Albaniei este tot in suspensie ; Franta si Rusia nu admit raul Kalamos ca frontiers si o fixeaza cu mult mai la Nord, astfel ca un mare numar de sate romanesti raman in afara. Italia studiaza chestiunea pentru a prezenta cererile definitive, Grecia, sprijinita de Franta, a cerut admiterea ei la Conferinta avand un reprezentant ca si Romania. Italia s'a opus pentru ca atunci ar trebui admisi si delegatii albanezi. Conferinta a refuzat, dar, a remis Greciei o copie dupe memoriul mew Reprezentantul Greciei prepara un contra-memoriu, majoritatea marilor puteri e mai mult favora-

bila Grecilor p, 130-121,
Din Protocolul dela St, Petersburg. 26 Aprilie-9 Mai 1913 No, 4. Conferinta inregistreaza declaratiunea facuta de catre delegatul Bulgarei si inscrisa in protocolul d-la 16/19 Ianuarie 1913, in termenii careia Bulgaria consimte sa dea autonomia scoalelor si bisericilor Kuto-Valahilor care se vor gasi

in viitoarele posesiuni bulgare, atat timp cat aceste scoli vor fi frecventate de copii Kuto-Vlahilor si sä permits infintarea unui Episcopat pentru aceiasi Kuto-Vlahi cu facultatea pentru Guvernul Roman de a subventiona sub supravegherea Guyernului bulgar susnumitele institutiuni culturale p. 133-134, (ss) Sazonov ; F. Portales ; G. W, Buchanan; D. T, Thurn;
A. Carlotti ; Delcasse,

Raportat Maiestatii Sale Regelui de catre D-1 Prim Ministru T. Maiorescu,

Bucure0, Joi, 2/15 Mai 1913. Astazi, la ora 11 a. m. a venit la Ministerul de Externe' ,,Ministrul grec, D-1 Papadiamantopulos, si mi-a comunicat verbal, dupa insarcinarea Guvernului sau. Ca Guvernul Elm va da bisericilor si scoalelor macedoromane in regiunile ce le va anexa Grecia, deplina libertate a functionarei in limbs macedo-romans,

134

Eu am raspuns ca ma asteptam la aceasta, dupa declararea deja facuta de D-1 Tache Ionescu la Londra, dar ca eu it rog ca acum sa-mi dea aceasta declarare, sub o forma oarecare in scris si sa adauge ca e bine inteles ca, Statul Roman
va subventiona (ca mai inainte sub Turci) acele biserici
$i

scoale

$i ca, in conformitate cu regulele canonice ortodoxe, biserica ,,macedo-romans va avea $i dreptul la un Episcopat.
D-1 Papadiamantopolos a mai adaugat

2) Ca* Guvernul Elin intreaba daca suntem dispusi a incheia o alianta cu Grecia, fiindca pretentiile Bulgarilor devin amenintatoare. Am raspuns ca, asupra unei asemenea Chestii trebuie sa raportez Maiestatii Sale Regelui $i colegilor mei din Minister si ca deocamdata, impresia mea personals este ca trebuie mai intaiu sa terminam cu rezultatul mediatiunii dela Petersburg fats de Parlamentul nostru si apoi sa hotaram asupra atitudinei Romanii in noua criza balcanica, (pag. 136 din tratat). 1)
Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la Lon,,dra (Misu) catre Ministrul Afacerilcr Straine.
Londra, 2/15 Iunie 1913 ,,Am fost intrebat daca nu ar fi chip a accepta ca : Romanii din Pind sa fie mai bine anexati Greciei decat Albaniei,

din momentul ce Grecia ofera garantii pentru pastrarea indi- vidualitatii lor am raspuns ca n'am primit Inca noui instructiuni si ca Excelenta Voastra, inainte de a se pronunta asteapta rezultatul discutiunilor ce se vor deschide de noul nostru Mi,.nistru la Atena (p. 147. 147 din Tr.).
Telegrama Ministrului Afacerilor Shaine (Maiorescu) catre Ministrul Plenipotentiar al Romaniei la Londra (Misu).
Bucuresti, 4/17 Iunie 1913. Instructiunile D-Voastre pentru Romanii dela Pind nu pot ,,fi schimbate. Intre Romania $i Grecia nu sunt discutii in acesta

privinta.
1) Textul Tractatului de Pace dela Bucure5ti 1913. Editura Minerva.

135

Incorporarea la Albania este cea mai buns garantie pen,,tru Macedo-Romani l),daca constituirea unei Macedonii Autonome

este imposibila. Romania nu poate sa paraseasca punctul sail de vedere. (p. 150 Trat,),
Ministrul Plenipotentiar al Romanii la Atena (Filodor) &dire Ministrul Afacerilor Straine (Maiorescu),

Atena 28 Iunie 11 Iu lie 1913.

Primind telegrama de ieri, am crezut de datoria mea a instiinta pe Presedintele Consiliului de hotararea luata. D-1 ,,Venizelos s'a aratat foarte multumit si n'a incetat de a-mi repeta, cat este de fericit de acest intai pas; a deplans greselile
,,trecutului intre Romania si Grecia, admitand ca Guvernul gre,,cesc avea o mare poate de rdspundere, D-1Venizelos a admis ras-

punsul D-Voastra cu privire la subventie si cal ar trebui mai intaiu a pregati terenul, Am profitat de ocazie pentru a-i su,,gera, in mod cu totul amical, conform instructiunilor continute

in scrisoarea D-lui Cre$eanu, idea Circularii de adresat Pre,,fectilor cu privire la situatia Romani lor din Macedonia. Prese-

dintele Consiliului a promis sa o faca si m'a rugat sa aduc la cunostinta sa personala actele arbitrare ce voi afla, Mi-a mai spus in mod confidential ca ieri Ministrul Rusiei a facut demersuri oficiale, probabil in urma cererei Bulgariei, pentru incheerea Armistitiului; ca a raspuns ca trebuia sa se inteleaga ,,cu Serbia, dar ca nu era de parere sä admits aceasta propunere nevoind sa lase pe Bulgari a-si restabili situatia ; prelioninarile pacei a adaugat, trebuiau sa se incheie pe campul de bataie si este treaba aliatilor. (p. 206 din Trat.),
Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la Lon,,dra (Misu) catre Ministrul Afacerilor .Straine (Maiorescu).
Londra, 5118 Iunie 1913.

La ultima intrunire a ambasadorilor, Chestiunea interven-

tiei Marilor Puteri in rasboiul actual n'a fost discutata. Ambasadorii aproba opinia Guvernului englez asupra neinterventiei. Chestiunea granitei Albaniei este stationara. Pentru a esi
1) Cita deziluzie fats de actuala atitudine a Guy. Albanezl

136

,,din impas, Ministrul Afacerilor Straine al Angliei, starueste

pentru trimiterea unei Comisiuni mixte in scopul de a examina la fata locului starea etnografica a populatiunilor, Ca
,,compensatia a concesiunilor grecesti la Sud-Vest, Mari le Puteri

ar vrea s5.' se arate mai darnice la est si sä inglobeze in teritoriul grecesc o parte din Romanii dela Pind ", (p, 221-222 din Tratat).
Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la Belgrad (Filality), Catre Ministrul Afacerilor Straine (Maiorescu),
Belgrad, 8/21 Iu lie 1913. D-nii Papricoff, Ivancioff si Topalicicoff, fost ata§at militar

la Constantinopol, insotiti de Ataptul militar rus la Sofia, au usosit ieri la Nis ca plenipotenjiari Ministrul Rusiei de aici a ,,asigurat pe D-1 Pasici, cä sunt prevazuti cu depline puteri in
regula. Presedintele Consiliului pe care l'am v5zut acum, roaga I ,cu insistenta pe Exceleta Voastra sä desemneze cat mai curand posibil plenipotentiarul roman si se: accepte Nis ca loc de intrunire, cad crede si el ca si D-1 Venizelos, cä e mai bine ,,a fi departe de reprezentantli Marilor Puteri. Acest lucru tre,,bue f Acut cat mai curand posibil pentru a impiedica orice interventie strains. El a adaugat : Spuneti D-lui Maiorescu c5 suntem gata a-i da toate garantiile ce va dori, si cal vom ,,merge chiar mai departe decat dorinjele sale pentru Romanii

,,din Macedonia, care se vor afla in posesiunile noastre. (p. 229-230 Trat.).
Raportul Consulului General al Romaniei la Salonic (S.
Constantinescu), catre Ministrul Afacerilor Straine (Maiorescu).

Salonic, 1 August 1913. Domnule Prevdinte al Consiliului, ,,M. S. Regele Greciei a sosit astcizi de dimineatei in Salonic, Primirea fcicutei Suveranului a fost din cele mai entuzi-

,,aste. La ora 9 jum, Regele a asistat la un Te-Deum oficiat an Biserica S-ta Sofia fi la ora 10 $i trei sferturi a primit la ',pal& (Casa Modiano), Corpul Consular, autoritii tile Civile
,,$i militare ci delega(iunile diferitelor Comunitiiii din Salonic

.. le 22 Juillet 1913 Veuillez agreer.137 $i interior.). Maioresco. ca ordine formale au lost date pretutindeni in favoarea for $i pedepsirea celor ce se vor fi felcut vinovati fatei de dcin$ii .deacum Inainte lucrurile vor merge altfel cu Kutovlahii .. en vue d'un &at de paix durable a etablir entre nos deux pays.. be 22 Juillet (4 Aoilt) 1913 No. care suns astfel 1). care deja fusese recunoscuta 0 la Londra schimbandu-se scrisori reciproce.. Guvernul Roman sezizat de intreaga suflare aromfineasca din Balcani si Pind' obtinu in mod oficial recunoasterea Autonomiei scolare $i bisericesti. ca . j'ai rhonneur de Voux confirmer que: 1) La anexe traducerea in romaneste a scrisorilor. Maioresco.058 Monsieur be Ministre.. Bucarest. etc. Cu ocazia incheierei pacii dela Bucuresti.tia nu vor mai avea sei se pldnga de oarecari asupriri.. 258-259 Trat. (ss) T. . Bucarest. en reponse a ma presente note que .Ainsi qu'il a ete convenu au cours de nos pourparlers. ace$- . Son Excellence Monsieur Toncheff. En reponse a la note de Votre Excelence en date du 22 Juillet 1913. (p. pe care a binevoit sit mi le adreseze. Ministre des Affaires Etrangeres. j'ai l'honueur de prier Votre Excellence devouloir bien me confirmer. . Son Excellence Monsieur T.26 Avril (9 Mai) de la meme armee. Premier Delegue du Gouvernement Royal Bulgare a la Conference de Bucarest. . In cateva cuvinte. Petersburg du . 17.Valaques avec la faculte pour le Gouvernement Roumain de usubventionuer sous la surveillance du Gouvernement Bulgare les dites institutions culturelles presentes et a venir. la Bulgarie Consent a dormer L' Autonomie aux stoles et aux eglises des Koutzo.in aceastei privinta a telegrafiat $i Maiesteitii Sale Regelui Carol. Regele Constantin a tinut Inca a data sei ma asigure ca. President du Conseil.Conformement a la declaration que la Bulgarie a faite .dans le Protocole signe a Londres la 16/29 Janvier 1913 et a Particle 4 du Protocole de la Conference de St.

en date de ce jour. j'ai l'honneur de prier Votre Excellence de vouloir bien me conjirmer en repoose i la presente note que : La Grece consent a donner LI Autonomie aux ecoles et aux egleies des Koutzo -Valaques se trouvant dans les futures possessions grecques et a permettre la creation d'un Episcopat pours ces memes Koutzo-Valaques avec la faculte pour le Gouvernement Roumain de subventionner. .Veuillez agreer etc". le 23 Juillet (5 Aout). sous la surveillance du Gouvernement Hellenique.la creation d'un Episcopat pour ces 'names Koutzo-Valaques. . Petersburg au 26 Avril (9 Mai) de la 'name armee.. (ss) T. President du Conseil des Ministre. Premier delegue du Gouvernement Royal Hellenique a la Conference de Bucarest. Bucarest. Maioresco. la Bulgarie conseut a donner L' . que Votre Excellence a bien voulu me remettre. Venizelos. Ainsi qu it a ete convenu au cours de nos pourparlers. etc". Son Excellence E.. le 23 Juillet (4 Amin 1913 Monsieur le President du Conseil En reponse a la note.sous la surveillance du Gouvernement Bulgare. les dices institutions culturelles presentes et a venir".avec la faculte pour le Gouvernement Roumain de subventionner . 1913 No. J'ai l'honneur de confirmer a Vottre Excellence que: . . Maiorescu Son Excellence Monsieur T. Ministre des Affaires Etrangeres de Roumaine.Autonomie aux ecoles et aux eglises des Koutzo-Valaques se trouvant dans les futures possessions bulgares et a permettre . (ss) Toneheff. 17.Veuillez agreer.138 Confermement a la declaration que la Bulgarie a faite dans ode Protocole signe a Londres le 161 29 Janvier 1913 et a l'article 4 du Protocole de la Conference de St.. Bucarest.. President du Conseil des Ministres de Grece. les dices institutions culturelles presentes et a venir"..277 Monsieur le President du Conseil.

Son Excellence Monsieur T.276 Bucarest. Veuillez agreer etc. Pachitch.vous informer que la Serbie consent a donner l'autonomie aux ecoles et aux eglises de Kautzo-Valaques se trouvant dans les futures possessions serbes et a permettre la creation d'un Epis- . Maioresco. President du Conseil des Ministres de Serbie.La Grece consent a donner l'autonomie aux ecoles et aux Wises des Koutzo-Valaques se trouvant dans les futures possessions grecques et a permettre la creation dun Episcopat pour ces memes Koutzo-Valaques avec la faculte pour le Gouvernement Roumain de subventionner. 1913 Monsieur le President du Conseil Ainsi quell a etc convenu au cours de nos pourparlers. Son Excellence Monsieur N. le 25 Juillet 1913 Monsieur le President du Conseil En reponse a la note que Votre Excelence a bien voulou m'adresser en date du 23 courant No. les dites institutions culturelles presentes et a venir.. Bucarest." ( ss) E. le 23 Juillet (5 Aoiit). Veuillez agreer etc. avec la faculte pour le Gouvernement Roumain de subventionner sous la surveillance du Gouvernement serbe. 17. (ss) T. les dites institutions culturelles pre- sentes et a venir. Premier Delegue du Gouvernement Royal de Serbie a la Conference de Bucarest. Maioresco. No. j'ai l'honneur de Vous prier Votre Excellence de vouboir bien me confirmer en reponse a la presente note que : La Serbie consent a donner l'autonomie aux ecoles et aux eglises des Koifizo-Valaques se trouvant dans les futures poses- sions Serbes et a permettre la creation d'un Episcopat pour ces memes Koutzo-Valaques. sous la sourveillance du . 17276.Gouvernement Ifellenique. K Venizelos..139 . President du Conseil des Ministres.. j'ai l'honneur de . Ministre des Affaires Etrangeres de Roumanie.

desconsiderand astfel $i Dreptul Minoritatilor . considerandu-1 caduc . in Sofia $i in Giumaia. Max Choublier. pustiite si distruse. les dites institutions culturelles pre- sentes et a venir. Serbiei. iar comunele romanesti predate. care a respectat $i respects Tratatul dela Bucuresti din 1913. P. avec la faculte pour le Gouvernement Roumain de subventionner. sous la surveillance . ci numai dupa bunul plac si dupa interesul invingatorilor si dupa ambitia Diplomatiei. chiar Aromanii isi pusesera mars sperante in 1913. 1) Cartea Verde a Ron:Anti la Anexe. in timp ce Diplomatia $i Liga Natiunilor. In Bulgaria nu au ramas decat doua scoli . Nu s'a tinut seams de autodeterminarea drepturilor nationalitatilor ce locuiau acele tinuturi..140 copal pour ces mime Koutzo-Valaques.La Diplomatie c'est l'ennemie des Peuples". Scoalele $i bisericele s'au mentinut pans la intrarea Romaniei in marele razboiu mondial. que: .Veuillez agreer. inchide ochii. anexat la Albania. s'au redeschis numai coalele $i bisericele din Grecia.. totusi a desconsiderat $i desconsidera Inca. cand s'au inchis . Pachitch Dupa incheierea pacii dela Bucure5ti $i obtinerea Autonomiei scolare $i bisericesti. Dupa incheierea pace' generale. Serbia desi aliata Romaniei. Greciei. a definit in renumita sa lucrare La Question d'Orient". . etc. Cu drept cuvant.du Gouvernement Serbe. s'a aratat ingrata etatizand pe nedrept invAtamantul romanesc din tinuturile ei locuite esclusivamente de Aromani. cand voiau sä formeze in Pindul Aromanesc un Canton ').. Tratatul din Bucure5ti. Cat priveste Albania. Bulgariei si Albaniei. (ss) Nik. s'au redeschis toate seoalele si bisericele romanesti din tinuturile incorporate . . pentr'u a carei creatiune a contribuit foarte mult Romania $i in care. iar populatia. dascalimea $i preotimea au fost deportate din Macedonia sarbeasea in Bulgaria. ca $i cum nu le-ar conveni. fapt pentru care nu permite redeschiderea seoalelor. dupa cum le destinase soarta printr'o fietiva $i nepotrivit a impartire.

in limp ce State le Crestine. toi demain". Desf&surarea viitoarelor evenimente balcanice.141 Pe cand Turcia. 251 Paris 1930 . desi nu era cresting. totusi era toleranta. netinand cont el totul se schimba in lume. impunand individualitatea for etnica ca si in trecut. 1) Clemenceau: Grandeurs et Miseres dune Victoire pag. ea nimic nu e statornic. vor orients si pe Aromani in calea castigarii drepturilor for etnice. nu vor sa auza de tolerant5. mostenitoare Turciei Europene. ca nimic nu ramane nepedepsit cum zice Genialul Clemenceau in remareabila sa lucrare 1) Moi aujourd' hui.

Tarnova $coala primara mixta 7. Moloviste Scoala primara de baeti IF IF . Gopesi $coala primara de baeti I.. .. Rezna Scoala primara mixta 2. fete 4. profesionala de fete $ coala primarA de MO fete .. A. care au functionat pans la intrarea Romaniei in razboiu.. Crusova $coala primara de baeti IF If If II fete mixta . Circumscriptia Bitolia (Serbia) 1. 8.CAPITOLUL AL XI-lea TABLOURI STATISTICE Primul Tablou Statistic Al Scoalelor si Bisericelor romane din Peninsula Balcanica. Magarova Scoala primarA mixta 11. fete 3. Iancovat $coala primasa mixta 9. Ochrida Scoala primara mixta 10. nr Gradina de copii 6. Bea la de Sus Scoala primara mixta 12.. Bitolia Liceul de baeti Scoala normala de fete . Nijopole Scoala primara de baeti fete /I II 5. Perlepe Scoala primara mixta .

Paticina $coala primarA mixta 9.143 13. Gramaticova $coala primary minty $coala primary mixta 16. Ccindrova $coala primarA mixta 20. Huma $coala primarA mixta 18. Xirolivadi $coala primarA mixta 5. Hrupistea $coala primarA mixta 3. Coceani $coala primarA de fete 4. Belcamen A: Circumscriptia Salonic 1. Ghevgheli $coala primary mixta 17. Vodena $coala primary de bAeti fete u 7. Veria $coala primary mixta 13. Cumanova $coala primary mixta 15. Vlaho-Clisura $coala primary mixt& $coala primary de baeti IV V/ fp fete 14. Doliani $coala primarA de baeti . Poroi $coala primary mixta 15. Nevesca $coala Superioara de Cornell $coala primary mixta 2. Palanca $coala primary mixta 19. Tetova 8. Papeidia $coala primary mixta 11. Sella $coala primary mixta 6. Salonic $coala primary mixta 12. Scopia (Usciib) $coala primary mixta. Veles $coala primary mixta GRECIA $coala primary mixta 10. 14.

Breaza $coala primary mixta 6. Grebena Un Gimnaziu $coala primary de MO ft 11 . Cupa $coala primary mixta 3. Ianina $coala Comerciall Elementary primarA mixta $coala primary mixta ALBANIA A. Corita 2. Turia $coala primary de MO Of ft or fete 2. Circumscriptia Grebena-Grecia 1. Paleohori $coala primarA mixta 10. &Hasa $coala primary de baeti fete II If 5. Moscopole $coala primary de baeti II $coala primary de baeti Or I. fete 4. Circumscriptia Meglenia 1. Samarina $coala primary mixta 4. Birislav $coala primarA mixta 5. Pleasa 3. Liumnita $coala primary . fete . Osani $coala primarA mixta 9. Abela $coala primarA mixta $coala primary de baeti II fete 2. fete V. Circumscriptia Corita 1. Metova C. Livezi $coala primary de baeti u fete Of 1 6.144 B. Lugunta $coala primary mixta 8.mixta 7. Perivole $coala primary de baeti 11 fete 3.

$ipsca $coala primara mixta 1 Lusnia-Carbonara $coala primara mixta B. Bitcutki 2. Ferica $coala primara mixta 4. Berat $coala primarl mixta $coala primara mixta 6. Nicea 1.145 4. Elbasan $coala primara mixta 3. Circumscriplia Berat 10 . Grabova $coala primara mixta $coala primarA mixta 7. Letnca $coala primara mixta 5.

11 u 11 ....146 -AL 2-LEA TABLOU STATISTIC al scoalelor. Invatamintul Primar o` Localitatea z 1 w-E FELUL $COALE1 z6 0 11 F. mixta Papadia It Paticina ft Poroi ft Salonic .. de baeti $i fete Nevesca Osani .-.. mixta If 1/ If rf If It c. elevilor qi elevelor pe semestrul 1 Septembrie 1 Ianuarie 1923 din Grecia. de MO si fete Gramaticova .... mixta . de baeti $i fete 11 20 43 51 20 25 46 68 28 12 51 97 114 15 3 5 1 56 9 8 1 5 10 11 26 47 14 29 32 14 4 152 41 26 79 20 43 21 If 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Viaho-Clisura Veria Vodena Perivoli Abela Samarina Damasi Vlaho-Iani Turia Baeasa 24 Ianina 25 Breaza 26 Grebena . de baeti si fete 60 u PI 266 88 95 73 63 45 38 61 u 11 u I/ ft /I u ft u 11 51 22 21 42 . ---- 48 14 12 65 1515 Total 729 503 .. mixta 17 de MO $i fete 114 . 47 .. mixta Hrupistea II Lugunta rt Livezi u . 0 z 0 z "45 0 Tu' o F -1 Observatiuni 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ii 12 13 $coala mixta Belcamen Candrova Doliani .

Zaman George . 1000 33. Livezeanu Lei 2000 2. Diamandi . Colonel C... Lei 2000 49.. Vasile Marin 50 25. Soldatul Jilava Florea 50 Codruta Pascu 23. Const. Caporal Pascu Petre 50 50 If 22. Stavre Capidan 1500 53. D-ra Eudoxia Muzaca . 50 57. 56. George Cusu din Gramaticova 600 Busa Caranica Drah. 25 25 54. fratele sau mort 21. George Geogea 9. Vasile Christea 50 H 42. Dumitru Pastrama Drab. Croitor Const. 500 Lei 300 14. Traian Duma 3.. 100 11. Beca Goj Instit. Olga Baliu 500 . . Dumitru Caramuzi . Sofocle Vafiades Drah. our 31. Caporal Oprea Const. Mihai 5 Lei 500 8. Tanase Lei 200 29. Eugenia Capidan Drah. 100 16. Constantin Panu Drah. 5 50. Preotul D. Tanase Tararescu Drah. Zaharia V. Solia Catuleanu Drah 25 36. Livezeanu in luna lui Iunie 1920 1. 30 47. Sterie Hagigogu 1000 H 40. Maestru Georgescu . Marica Tararescu Lei 100 51. Sterie Papahagi Drah. 20. 18. Catuleanu 48. Iancu Cionga 1000 If 52. Eleni Tararescu Inst. 1000 15. If /0 If p. Apostolescu 100 Cfaciunescu . Nicolae Slaftovici . 200 27. 500 39.. 1000 9. Naum Ghica 9.. 50 24. Vacant Mihai 26. 100 17. Serg. Vasile Diamandi 1000 7.. Locot. 300 38. 25 28. Bela . Mena Tanasescu . Lei 500 35. . Radulescu lo 5.. Brindu 25 25 Christache Iuta Elev . Cocea G. 500 99 1000 500 500 500 30. Nicolae Zarif gg 300 /I 46. Filip Goj Lei 1000 12. 25 34. 800 10. 55. 50 99 32. Fanca Licea Cristovici Napol. Cazangi 13. 1000 44. ... D.. 41. Nicea Nicolae . Artistul Cocos H 6.. 50 . Gheorghe Boga Inst. Costica.. din initiativa marelui patriot Colonel C. Maria Busulenga Lei 600 37. 500 43. Alexe II 50 19.. H 4.. Nicolae Muzaca Prof. Nicu $arapci Lei 200 Drab. Nicolae Babu Elev .147 LISTA DE SUBSCRIPTIE Pentru clklirea bisericei romane din Salonic.. 35 45.

40000 obtinuti dela Gufl y ernul Grec pentru despagubirea terenului ars de- clarat teren public. Rest 600 Napoleoni aur. care . 50 100 100 200 100 fusesera depu0 la Banca de Comert & Depozit Total General Lei 23. Lei 59.. Napoleoni 5. Popescu din Paticina Victor 61. retraqi de Consulul G. Zilca Tanasescu . Costica Nicolau Elev . C. IoneOf ff Drahme 58000 totalul de azi Drahme 995.148 58.800 Tot pentru clAdirea Bisericel exists urmatorul fond 800 Napoleoni aur 200 din Salonic. scu pentru Cimitir. Pandeli Ciari 60. azi inchisa transformati apoi in Drahme 18000. Tase Take Elev 11 62.

11 20 21 . II 3 2 11 -$c. 11 /I If /1 gp 28 35 4 4 2 120 45 40 $coala de iarnA or rr 11 . fete mixta I/ 11 85 Turia 22 Baeasa 23 Breaza 24 Ianina 25 Damagi 26 Vlaho-Iani 27 Perivoli 28 Abela 29 Samarina 4 2 1 1 32 12 13 If 11 . 7. 4. C C El 1:6 I1 2. If If If 15 2 35 2 20 2 1 2 1 35 3 100 2 Scoala de vary 1 25 if Ig tg 2 fI Of to i 32 de baeti . vary pp 90 pp pg . . de vary gi 20 iarnA Drinova 20 15 Total general 78 1684 ..F. sq...-1-« O. 4 . ff Total partial Meglenia 1 71 1549 LivAzi $coala mixta of 4 1 2 Osani 3 Lugunta 4 Cupa If u . '8 LOCALITATEA FELUL $COALEI 4 "ZE I... > Z P. /1 gi fete mixta 11 Fetita Xirolivada Grebena .. /1 Belcamen 12 Vlaho-Clisura 13 Hrupistea 14 15 16 17 18 19 II de baeti fete mixta 2 1 54 35 330 70 80 80 80 20 25 de bleti 11 11 Doliani Selia . it le 1 1 80 $c. f. 6.' 4 1 c. pp ..149 AL 3-LEA TABLOU STATISTIC Al gcoalelor... elevilor gi elevelor din Grecia pe exercitiul gcolar 1924-1925.. 0 1... Invatamantul Primar. tli. baeti gi fete $coala mixta Of // androva Papadia Nevesca II If If /I 11 3 3 3 3 1 u . - Observatiuni 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Salonic Poroi _ Veria Vodena Gramaticova Paticina $coala mixta .

. 1 15 138 2 3 Ianina Grebena 5 9 18 48 .- sorllor E No. elevilor din Grecia pc exercitiul scolar 1924-1925 InvAtAmantul Secundar...T.) Observatiuni 1 Salonic )... o z r Z d= Z o a. profe4. 8.i5 0 Z 'S I Localitatea Felul scoalei 1 Scoala superioara de I 0 S.150 AL 4-LEA TABLOU STATISTIC Al scoalelor. Comert si cu sectia 1 de Gimnaziu Gimnaziu .

CAPITOLUL AL XII-lea

A NE XE
Extracte din Bula Imparatului Andronic cel Batran 1) din anul 1321, luna Iunie ditpA Aravandinos2). Intrio parte a Bulei glasueste astfel :
'ETepov acTEXaTixtov rb cruisioy Top 'HX(a, aTExot 13Xcizcov of MouTCaSec, KoXoyLc'crric B)rixo; !Leta TiOv aucrTixow airoG, GTEXCA -spa;

BX6c.xwv Too Xcaxia,'

In alts parte zice asa :
BXixo, xanvo/ erxoac aby Tip 137)craomil xai Tc1) Xciepeo."

Bula se terminA astfel :
a6Til &Tao 6acrasia p.ou, !vac xai aciXtv xaTin Teal ixxX)1aia To anXweev xcoptov t v Zouxay bevoxVirwc xal Om-

LicopiCenar.

>sj

Getout); p.eTex TiOv Ev aim? CcaTpaTeimov BXixon xaeeoc xaTeixsTo xal orpciTepov.

Aminceanul Grigore H, Grandea intro conferinta tinuta
pe timpul studiilor sale asupra Romanilor din Peninsula Balcanicl, Incepe astfel :2 )

Nu e cleat iubirea ce am cAtre acel milion de Romani demni de stramosii nostri, cAtre patria parintelui meu, cu a carei descriere $i istorie de mic copil mi-au leganat mintea si inima ; acestea suns care m'au fAcut sA infrunt tot, sA calc in picioare modestia cuvenita junetei, sit es din cercul atributiilor
1) Bula se referi la Mitropolia Ianinei. 2) Aravandinos: Op. Cit. t. II, pag. 309, 310, 311, 3) Albina Pindului No. 4 din 1 August 1868 pag. 87.

152

mele de scolar, sA viu aci si sA ridic vocea mea in favorul
Romani lor de peste Dun Are". Grandea Insusi declara ca, isi trage originea din Aminciu l) prin urmatoarea dedicatie facuta poeziei sale Macedoneanul ": 2) BAtranului meu amic D, Casacovici, Veteranul armatei romane, Roman dela Pind, compatriotul tatalui meu ; pentru stima, iu-

birea si administratia ce am cAtre el.
kVA ce zice Grandea in articolul : $coalele Macedonene s), ,,Pe cand ma aflam secretar la Comisia Documentara, am

calculat numai din documentele Manastirilor inchinate ce am avut la indemana, proprietati donate de Macedoneni bisericilor Hsi institutiunilor de binefacere din WA in cifra de 17 milioane lei vechi si pentru cele din Macedonia si locurile vecine peste ,,67 milioane lei vechi. ,,Prin urmare sustinerea scolei Macedonene din Bucuresti usi a cator-va scoli primare din Macedonia, ai caror invatatori

chiu si vai se platesc Inca, nu era o milA aruncata unor frati instrainati, ci o parte foarte neinsemnata din ceeace este al for ",
,,cu

$coala macedoneana s'a desfiintat sub cuvant de economie", ,,Scopul pentru care a infintat-o Cuza Voda a ramas neatins. Cele 4 sau 5 scoli din Macedonia exists Inca, dar existenta

lor materials, pe langa a scoalelor grecesti si turcesti este o deridere.
,,Guvernul nostru este liber s'a serve interesele romanilor ,,cum crede mai nimerit. Nu avem dreptul a'i imputa. ,,S5 ne permitem insa o observatie, S'au secularizat manastirile inchinate pentru ca ele nu indeplineau conditia d'a dis,,tribui aci cate-va milone pentru scoli si binefaceri, Dar cand ,,Guvernul Roman refuza Macedoniei nu milioane, ci cate-va mii precum vedeti, o parte mizerabila din ceeace i se cuvine dupa testamente, care mai este scuza secularizarei 7
,,Daca Guvernul nu cunoaste conditiile la care, sine quo non,

s'a supus prin secularizare intro zi justitia tArei i le va spune,
1) Aminciu zis Si Metova este un Insernnat centru arominesc din Pind (Epir), denumit de Victor Berard In lucre:rile sale: Metropola Romanismului din Pind". 2) Albina Pindului No. 13 din 15 Decembrie 1868 pag. 317. 3) Albina Pindului. Anul IV din 15 Aprilie 1875. pag. 2 si 3.

153

,,Vorbim cam aspru, caci cerem pentru Macedonia nu mils ,,ci cate-va picaturi din ceeace este al el",

Pentru Guvern aci nu este o chestie de patriotism sau
nationalitate, ci o chestie de dreptate 5i prudenta ; sa nu expuna

tara la urmari cari ar cauza inevitabil un dezastru in finan-

tele ei,

Il consiliam din tot sufletul sa nu se intemeeze pe ideea ca secularizarea este un fapt implinit. Dar chestia Hind forte delicata atat pentru Romania cat i pentru Macedonia care este a§a de mizerabil rasplatita, acum cand am atras atenhia, cred ca, este mai bine sä tficem pans la momentul oportum"
Iata cum se exprima genialul poet Mihail Eminescu inteun articol publicat in Curierul de Iasi din 1 Decembrie 1876, sub titlui Romanii din a dreapta Dunarei"; Guvernul Roman ar trebui sa is pe Macedoneni sub ocrotirea lui si sa ii apere de du§mani, Aviditatii greceqti, sarbe0i qi bulgaresti trebue sal i se puns stavilire, hotarandu-se pentru aceasta provincie pollglota o egala iudreptatire a limbilor gi a confesiunilor. Datoria Guvernului nostru e de a asigura libertatea bisericeasca qi scolastica pentru tali Romanii din dreapta Dunarii, scapandu-i astfel de sub presiunea spirituals a natiunilor inconjuratoare, Pentru dobandirea dreptului lor, Romanii Macedoneni iqi pun nadejdea in noi, SA ne aratam demni de increderea

lor,
lath' :

Suszisul Pasaj se afla atat in lucrarea lui I. Scurtul intituScrieri Politice gi Literare (1870-1877) pag. 172 Bucure§ti
(Minerva) 1905 ; cat qi in lucrarea D-lui D. Muraraqu intitulata

Nationalismul lui Eminescu Cap, I.:
Tara pag. 60, Bucure0i 1932,

Dragostea de Neam g

Piese referitoare la situatia Corpului Didactic din Peninsula Balcanica. NORME1)

Pentru fixarea ajutoarelor sub forma de pensiuni ce se
pot acorda fostilor membri ai corpului didactic $i bisericesc,

Cei in drept poate sa acorde ajutoare lunare, sub forma de pensiune dupa mijloacele bugetare de care dispune, foqtilor
1) Inainte de legea de Asimilare a Corpului Didactic.

154

membrii ai corpului didactic sau ai celui bisericesc roman din

Macedonia, cu toate ca nu se fac retineri in acest scop, din
subventiile ce le se platesc dupa urmatoarele norme: Art. 1. Unui Membru ai Corpului Didactic sau al celui preotesc ii se poate servi un ajutor lunar ca pensiune cand a implinit 35 ani de serviciu sau mai inainte de acel termen daca

nu mai e in stare de a munci, din cauza de infirmitate sau
boala grea incurabila, in acest din urma caz se va servi pensiune numai acelor care vor fi implinit cel putin 15 ani de serviciu. Art. 2. Functionari prevazuti la art. I, care au implinit

35 de ani de serviciu, vor primi ca pensiune jumatate din salarul lunar ce au avut in cursul ultimului an de serviciu. Art. 3. Functionarul scos la pensie din cauza de infirmitate sau boala grea incurabila, cu 15-20 ani inclusiv de serviciu, va primi ca pensiune 113 din salariul lunar, ce a avut in
anul din urma, Art. 4. Acel care va fi nevoit sa iasa la pensie din aceleasi motive ca la art. 3, cu 21-30 ani inclusiv de serviciu, va primi o pensie egala cu 1/3 din salariul sau plus lei 10 lunar

iar cei cu 31-35 ani de serviciu vor primi pensiunea prevazuta la art. 2. Art. 5. -- In caz de moarte a functionarului de care se vorbeste la art. 2, 3 $i 4 in timpul functiunel, se va servi pensiunile respective mostenitorilor for $i anume: sotie, copii minori dupa regulele urmatoare : a) Sotia cu copii minori va primi pensiunea intreaga cuvenita sotului, conform dispozitiunilor din art. I, precedent, ajungand copii la majorat se va reduce 1/4 din pensiune. b) Sofia ramasa singura, fara copii va primi pensiunea cuvenita sotului mai putin 1/4; in caz de maritis pierde dreptul
la pensie.

c) Ramanand copii minori fara mama, li se va plati pensiunea cuvenita tatalui conform art. 2. pans la majorat daca sunt cel putin 2 copii, daca este numai un copil, ii se va plati pane la majorat numai Ila din pensia cuvenita tatalui, Art. 6, Daca sotul si sotia au fost functionari, nu se va plati pensiunea de cat barbatului, asupra acestel pensiuni sotia are drepturile prevazute in normcle de fata.

155

Art, 7. Constatarea pentru scoaterea la pensiune se va face de autoritatea superioara ajutata de comunitati gi de Eforia Centrals, observandu-se normele de mai sus. Art, 8. Majoratul pentru baeti si fete incepe la varsta de 21 de ani. In caz de casatorie inainte de aceasta varsta, copii se socotesc majori. Cantaretii, Paracliserii, servitorii etc. orice perArt, 9. soana care nu face parte din corpul didactic sau preotesc nu au dreptul de pensiune. Fixarea pensiunelor pentru fo#i si actuali funcArt. 10. tionari se va calcula dupa subventia stability conform normelor fixate la 1 Aprilie 1911 fara a se scoate §i indemnizarea de rqedinta. Se mentin cu pens iunile stabilite la '1 ApriArt. 11. lie 1911 cu exceptie fats de normele de mai sus urmatorii pensionari. (Urmeaza o lists, considerand-o de prisos a o reproduce).
ADUNAREA DEPUTATILOR

Sesiunea Extraordinary 1920.

EXPUNERE DE MOTIVE 1)

Sunt mai bine de 50 de ani de cand recunoscandu-se importanta culturala qi mai ales politics a elementului romanesc din Peninsula Balcanica, s'a pus temelia inviitamantului national
din Macedonia, infi:ntandu-se prima qcoala romaneasca la Tarnova si inscriindu-se in bugetul Statului roman suma de 14.000

lei pentru §coale Si biserici. De atunci §i pans astazi, gratie solicitudinii guvernelor ro-

mane qi gratie unor inimi generoase ce s'au gasit printre roTamil din Macedonia, scoala a luat un avant mare §i s'au facut progrese reale, cu toate piedicile puse mai ales de greci, care vedeau in propaganda culturala romaneascil o stavila impotriva realizarii ideilor for panelenice §i cu toata opozitia cercurilor

turceqti care null dedeau seama ca adevaratele for interese
coincidau cu interesele Statului roman. Astfel, numarul qcoalelor din Macedonia s'a ridicat inainte de rasboiul balcanic la 105 qcoale primare, in diferitele targuri si sate, un liceu cu §apte clase §i cu sectie pedagogica la Bito1) Prezentati Senatului.

cat mai ales dupa rezultatele ce dedea propaganda lor. trebuie sä constatam ca in trecut el n'a fost obligat sa observe in totul legile si regulamentele din tars. de cand a inceput rasboiul balcanic. Li s'a inchis scolile. Din aceasta cauza si situatiunea profesorilor si institutorilor a fost din cele mai precare. Avand sa lupte in primul rand cu propagarea ideelor nationale. fie incapatanarea for nobila a nu-si parasi opera careea i s'au devotat. etc. Motive le pentru Coate acestea au lost fie imprejurarile de rasboi. o scoala comerciala superioara la Salonic. li s'au macelarit rudele si s'au comis asupra for tot felul de atrocitati. advocati. medici. Si aceasta propaganda a dat fara indoiala. iar in ultimul timp aceasta situatiune a devenit insuportabila. caci dupa un rastimp de aproape de o jumatate de secol s'au prefacut cu totul aspectul satelor aromanesti si s'au produs generatii intregi de profesori. o scoala normala profesionala de fete la Bitolia.156 lia. ingineri. Numarul membrilor corpului didactic a ajuns la un total de 244 persoane dintre cari si 184 institutori 45 si 60 numarul preotilor s'a ridicat la cifra de paraclisuri. 0 lege care sa fixeze drepturile si datoriile corpului didactic macedonean pans astazi nu exists. bune rezultate. iar la cele 35 biserici Bugetul scoalelor din Macedonia. De aproape 8 ani de zile. . Pang astazi scolile din Macedonia s'au condus numai prin deciziune ministeriala si prin dispozitiuni bugetare. profesori. in ultimul timp a fost 780. o scoala comerciala la Ianina si un gimnaziu la Berat. Privita activitatea corpului didactic macedonean sub acest raport. de lei. Alegerea profesorilor si institutorilor s'a facut nu atat dupa criteriul exa- menelor. profesorii si invatatorii din Macedonia au ds indeplinit mai mull un rol de apostoli ai culturii nationale. li s'au confiscat averile. viata acestor apostoli ai neamului s'a prefacut in viata de mutir. Evident ca Romania intregita nu poate parasi cauza Macedoniei.000 Caracterul scoalelor din Macedonia a lost si va fi Inca multa vreme diferit de caracterul scoalelor din Regat.

Dupa cum in Regat. Romania nu poate sa se dezintereseze de ceeace se petrece in Balcani. mai ales din punctul de vedere al nationalizarii industriei si comertului nostru in Orient. va ayea sa fie una din preocuparile de capetenie ale ministerului de instructie si de culte. ne impune sa ne preocupam de cultura romaneasca dela fratii pe care nu-i cuprinde granitele Regatului. spre Peninsula Balcanica. pentru invatamantul primar. cu un buget mai restrans si cu mijloace mai putine scoala si biserica din Macedonia a functio- nat si a facut progrese reale. Personalul didactic al scoalelor din Macedonia s'a recrutat dupa aceleasi norme ca si personalul didactic din Regat inainte de legea din 1893. se mai adauga si sentimentul de recunostinta pentru patria lui Saguna $i a lui Goidu. dar si marile sale interese materiale $i politice $i trecutul sail in destinul Balcanului. 5i inainte de legea din 1879. care este inzestrat cu inalte calitati morale $i intelectuale $i mai presus de toate cu calitati de ordin practic poate sa fie de un real kilos. De astfel necesitatea expansiunii romanesti. Macedonia constitue pentru Statul roman si o rezerva politica care si-a avut importanta ei in rasboiul balcanic cu ocazia lichidarii Turciei Europene $i care va fi pretioasa in viitor. fara sa i se impuna conditiuni de capacitate prevazute de legile din Regat. profesorilor $i invatatorilor It se cerea eel putin studii echivalente cu cele pe cart aveau sal le profeseze tot astfel $i in Macedonia recrutarea Corpului didactic se facea dupa trebuintele locale. Pentru aceasta expansiune elementul aroman din Balcani. tar astazi aceste start abtepta o legiferare. Aceasta preocupare este cu atat mai justificata astazi. . ea nu poate sa renunte la rolul sau precumpanitor pe care it dicteaza nu numai netagaduita-i superioritate de rasa $i numar. pentru invatamantul secundar. chestiunea culturit roma nesti din Peninsula Balcanica. cu atat mai vartos astazi and. Startle de fapt s'au prefacut cu timpul in start de drept. pe langa interesul national $i de Stat. in baza legit din 1864. cari desigur au grabit actul Unirii. cu care Romania are nenumarate le- gaturi stravechi $i organice. cand s'au luat masuri internationale pentru ocrotirea minoritatilor etnice.157 Daca imprejurari mai grele. spre Orient.

aparuta in 22 Decemvrie 1913. asigurand situatiunea materials a membrilor corpului didactic din Peninsula Balcanica. Spre a pune capat situatiunii nesigure a profesorilor si institutorilor macedoneni veniti in Tara $i spre a indruma spre invatamant elementele pregatite anume pentru propaganda culturala din Macedonia $i. in sfarsit. spre a-i trImite pe la catedrele lor. Cei cari au venit in timpul din urmA au fost primiti unii in scoalele din Regat sau din Wile romano-surori. subscrisul am alcAtuit proiectul de lege. Profesorii $i maestrii din invatamantul secundar din Peninsula Balcanica. toate categoriile si de toate gradele. 1) Sustinut cu mare caldura de aromimul Doctor Georghe Papagoga. Un decret-lege din 5 Fevruarie 1919. spre a intensifica aceasta propaganda. a venit sa le reguleze si acestora situatiunea. asimilandu-i in grad $i drepturi cu colegii for din Regat. 2) Promulgate in Monitorul Oficial No. (ss) P. 1) pe care am onoare a-I supune deliberarilor D-voastra. fie in scolile din Tara. fie in Peninsula Balcanica. doctori sau licentiati sau diplomati ai -pe atunci (1920) Deputat. P. 2. Cei cari au venit dupa rasboiul balcanic au fost primiti in invatamant si plasati mai ales in Cadrilaterul Dobrogei. le-a regulat situatiunea in invatamant. 0 multime de inva tatori si profesori au fost siliti sa se refugieze in Regat. subventionate de Statul roman.158 Imprejurarile din timpul rasboiului au facut sa se suspende in mare parte viata scolarA din Macedonia. . cari au functionat sau functioneaza la promulgarea acestei legi. alti au ramas la dispozitiunea Statului Roman. 1. se asimileaza categoriilor respective din invatamantul public al Regatului in con ditiunile urmatoare : Art. dela scolile roman din Peninsula balcanica. 234 din 27 Ianuarie 1921. de Art. 0 lege. Ministrul Instructiunii Publice. NEGULESCU LEGE 2) pentru Asimilarea corpului didactic roman din Peninsula Balcanicd cu cel din Regat Membrii corpului didactic de origina roman.

etc.). ai unui conservator de muzica sau a unei scoli comerciale superioare. in calculul stagiului cerut de art. Art. Asimilarea din prezenta lege da dreptul celor asimilati la inamovibilitate. vor ramane cu drepturile castigate prin acea lege . inspector. tratia scolara (ca secretar. 7. se asimileaza cu cei din Regat dupa o vechime de 15 ani serviti efectiv. Profesorii si maestrii din invatamantul secundar fara titluri universitare. Membrii corpului didactic primar. cei neasimilati se vor putea asimila dupa prezenta lege. 6. salarii si gradatiile categorilor din tarn . Membrii corpului didactic. cari se gasesc in functiune in momentul promulgarii acestei legi si cari nu indeplinesc conditiile de stagiu prevazute in precedentele articole. se asimileaza cu profesorii si maestrii respectivi din regat cu titlul definitiv. Prin ani efectivi se intelege anii de functionare atat in scolile din Peninsula Balcanica cat si cei din Regat. 4. Membrii corpului didactic primar absolventi de liceu sau a unei scoli normale. function'and in invatamantul din peninsula Balcanica. pe care ii asimileaza legea din 22 Decemvrie 1913. Art. Cei ce nu indeplinesc conditiunile din acest articol se vor asimila cu invatatorii din Regat daca au stagiu de cel putin 15 ani in invatamant. Art. si se vor asimila cu diferitele categorii de mai sus in baza titlurilor lor. 3. 4. 2. revizor. numai daca au vechimea de cel putin 5 ani serviti efectiv in aceste scoli. Toti membrii corpului didactic dela scolile din Peninsula Balcanica. se asimileaza cu invatatorii din Regat daca au 5 ani serviti efectiv in invatamantul primar. dar absolventi de liceu sau a unei scoli normale se asimileaza cu titlu definitiv numai clack' au 10 ani serviti efectiv in aceste ecoli. Profesorii si maestrii din invatamantul de grad secundar cari n'au titluri prevazute in articolele precedente. absolventi a patru clase gimnaziale sau a unei scoli special inferioare.159 unei scoli de arte frumoase. vor putea fi asimilati numai dupa ce isi vor fi completat stagiul legal. Se va tine seams de timpul servit in adminisArt. Art. 5. iar daca an 10 ani serviti efectiv se asimileaza cu invatatorii inainfati pe loc din Regat. administrator. 3. se asimileaza cu institutorii rurali din Regat daca au 5 ani serviti efectiv in acel invatamant.

In ceeace priveste pensiunile. dreptul insa la salariul mkrit cu gradatiile cuvenite va curge cu incepere dela 1 Aprilie 1920. N. Indata dupa deschiderea scolilor roma/testi din Peninsula Balcanica. cari au functionat la aceste scoli $i cari se gasesc in functiune in regat. va fi revizuitA dui:4 normele prezentei legi. A. 5 Februarie 1919. decretele $i regulamentele contrarii Art. 11. D. Duliu Zamfirescu (L.) Secretar. Art. Presedinte. Asimilarea facutl. acestei legi sunt $i raman abrogate. in baza decretului-lege din Art. didactic dela scolile din Peninsula Balcanica vor beneficia de dispozitiunile art. 10. Toate legile. Toti membrii corpului didactic. 177 din August 1931. 9.160 Termenele de gradatii se socotesc din momentul numirii in InvAtamant. Aceasta lege s'a votat de Adunarea deputatilor in sedinta dela 25 August anul 1920 si s'a adoptat cu unanimitate de una sutA douAzeci voturi. . membrii corpului Art. 1) Promulgate. in Monitorul Oficial No. Termenele mentionate in acest articol vor fi socotite cu incepere dela data punerii in aplicare a acestei legi. Pe viitor orice detasare se va face numai cu consimtamantul prealabil al autoritatilor scolare respective. toti membrii corpului didactic de mai sus vor fi datori sA mearga la acele scoli. Cele confirmate in urma acestei revizuiri vor fi considerate ca valabile dela data numirii facuta pe baza decretului-lege. 7 omovici-Ploffor EXTRAS din Legea 9 pentru modificarea unor articole din legea generals de pensiuni cu privire la membrii carpului didactic din Peninsula Bakanicci. 22 din legea pensiunilor din 1912. In caz contrariu ei vor pierde dreptul la asimilare $i la avantajele ce decurg din prezenta lege afara de *cazul and scoala se va desfiinta. 8. vor fi considerati ca Maud parte din corpul didactic din Peninsula BalcanicA $i detasati in invatAmantul din Regat. S. P.

1) EXTRAS din Legea 2) pentru acordarea unui nou termen pentru depunerea. 22 din legea din 1912 pentra stabilirea qi varsarea retinerilor. 177 din 3 August 1931. Art. cari an putut beneficia de termenul acordat prin art. Presedintele SocietAtii de Cultura Macedo-Romans. prin derogare dela dispozitiunile art. 22 din legea pensiunilor din 1912. Unic : Foqtilor membri ai corpului didactic din Pe- ninsula Balcanica. 11 . aflatori in Tara. 538 din 5 Fevruarie din 1919 gi legea publicata in Monitorul Oficial No. 4 Membrilor corpului didactic. in care termen vor trebui sa inainteze Casei Generale de Pensiuni o cerere. pe atunci (1936) Vice-Presedintele Camerei Deputatilor.161 Art. la Casa Pensiilor li se acorda un nou termen de ase luni dela promulgarea Legii de fats inauntrul caruia vor trebui sa inainteze Casei Generale de Pensiuni o cerere insotita de actele necesare ca inteleg sa beneficieze de dreptul de a li se face retinerile legale pentru anii serviti in Peninsula Balcanica. 234 din 27 Julie 1921 qi nu an varsat retinerile pans la 27 Ianuarie 1926. 1) Suszisa Lege. 2) Monitorul Oficial No. publicata in Monitorul Oficial No. insotita de actele necesare care inteleg sa beneficieze de dreptul de a li se face retinerile legale. care deqi au fost platiti de Statul Roman. 4 din Legea pentru modificarea unor articole din Legea generala de Pensiuni. iar pensiile ce se vor stabili vor curge cu incepere dela 1 Ianuarie 1932. li se acorda un ultim ter- men de 6 luni de zile dela data punerei in aplicare a acestei legi. 101 din 4 Mai 1936. declarafiunilor Si varsarea retinerilor Casei Generale de Penguin! de catre membrii corpului didactic de origine romeind din Peninsula Balcanica. de origins romans din Peninsula Balcanica. mantuitoarea multor Dascali Aromani. se datoreste exclusiv inimosului Doctor Petre Topa. totuqi nu au facut declaratiile qi nu an depus retinerile de 10 la suta pentru pensie in termenele prevazute de decretul-lege cu No. prin derogare dela dispozitiunile art. Varsarea retinerilor stabilite de Casa Genera la de Pensiuni se va face in cel mutt un an dela data punerei in aplicare a prezentei legi.

se va face inauntrul aceluias termen iar pensiunile ce se vor stabili prin derogarea art.732 8.000 D.529 Gh.000) Sp. S.. Pomi ff ff If 1892 1893 1899 1901 1903 1904 1905 1914 1921 250.000 450.000 400.000 300. Tache Ionescu 1922 1924 1927 1929 Dr. P. 1101. Ureche D.000 723. in buget Ministerul de Instructie 1864 1878 1879 1881 1882 1886 14.000 72. Angelescu . Costachescu 1) Dr. Bolintineanu G.000 525.000 32.000) If .. C.878.000+600. II pag. . Cantili V. Chitu. care i-au pensionat pe baza Legei de organizare a ministerilor publicata in Monitorul Oficial din 2 August 1929. (525. Maiorescu Si Of Dem. C.199.000+200.000 If Tache Ionescu . C.. .000 lei 21. Tovaru. TABLOU Referitor la sumele bugetare alocate scoalelor din Balcani').000 180. Problema scoalei romanesti din Balcani Cap.347 25.000 144. Anion (335.000 935.. Bucuresti 1934. 4 din legea dela 3 August 1931. Haret ft II . Vladescu Ministerul de Externe. Of ff Of fl If If Of N. I. Sturza 1890 1891 t T... Bratianu G. M.000 600. .659 32.. Mironescu (Presedinte Sl de Consiliu.345.162 Varsarea retinerilor stabilite de Casa G-lä de Pensiuni. 34. vor curge pentru anii servifi atat in Peninsula Balcanica cat $i in Tara dela data inaintarii cererilor catre Casa G-16 de Pensiuni direct sau dela data sezisarii Casei G-le de Pensiuni de care Autoritatile de Stat.000 815.527.268 35.000 80. Anul Suma aloc. Conta V. . Teodorescu.

Et montes umbrosi et mare tumultusum".818. des freres aux quels ils sont attaches par le lien tout puissant que cree l'unite et la foi ortodoxe.000 N. Comment des lors.-163 1930 1931 1932 1933 30. que des hommes allaient venir du dehors qui se livreraient a un travail absurde inoui.975. Gusti MEMORANDUM Sur la question des Greco. et cette langue que nulle violence pourtant n'avait imposee aux Greco-Valaques. pour semer la discorde entre freres.Valaques adresse par Le Patriarcat Oecumenique aux Representants des Puissances a Constantinople.503 lei 26.215. eilt-il ete possible que leurs titres a leur nationalite grecque. D. lorga .500 21.de tels extraordinaires miracles 1 les frontieres pour venir annoncer chez nous tin nouvel Evangile phyletique aux Greco1) Seulement le Patriarcat Oecumenique peut fake dans notre siecle ..010 21. de la Turquie d'Europe.000. Its n'admettent pas qu'une ligne de demarcation quelconque puisse en realite les isoler des autres Grecs. Car est-il besoin de le dire it existe une propagande qui nest par fait scrupule de passer . n'ont jamais cesse de se declarer grecs a l'heure qu'il est encore les neufdixiemes d'entre eux ne pensent pas autrement. l'unite de la langue grecque. pour lui faire desormais puiser la vie a des ondes qui ont leur source dans tine contree eioignée dont nous separent.. les Greco-Valaclues ou Kutzo-Valaques. ne leur eussent pas semble suffisament etablis ? Its ne pouvaient certe pas imaginer qu'un jour la possession d'etat des Grecs leur seraif contestee. pour essayer de transformer les GrecoValaques ') en race soidisant distincte que l'on tenterait enfin de datacher du tronc grec un rameau pour le placer dans des conditiens nouvelles d'existence. qu'ils ont de tout temps revendiquee. Du plus loin de leur existence historique. &tali encore celle qu'ils etudiaient dans leurs ecoles. langue de leurs eglises et de temples . Costachescu II 11 N.

Au milieu de ce dechainement d'appetit materiels. a plus d'un titre fragile. . qui n'a pas honte de fabriquer de tels grossiers mensonges. A vrai dire pourtant les resultats de ce trafic des consciences. Voila quarante ails en effet. Et c'est par l'eloquence d'arguments de cette nature qui elle tente de convertir les Greco-Valaques au nouvel Evangele phyletique forge a leur intention. que la propagande roumaine poursuit depuis quarante ans ont ete jusqu'ici plutet decevants. C'est a peine si le nombre des proselytes de toute categorie que son or lui a procures et dont cet or entretient la fidelite. elle aecordera des subsides mensuels a des travaileurs qui loin de soupconner que c'est a leurs consciences qu'on en veut. s'eleve a une dizaine des mifliers encore se trouvent ils disse'mines sur tout un vaste territoire. Au pretre besogneux ou naïf elle servira une grasse pension a laquelle it n'aurait jamais ose rever . croiront eprouver les bienfaits desinteresses de la Charlie et de la solidarite evangeliques 9. et ignorant du dangner qui les entourent. que cette propagande d'haut de la du Danube depense annuellement plus d' In million de francs que la plus impie des spoliations lui a Byres.164 Valaques et qui a consacre a cette oeuvre gigantesque les sommes considerables que la confiscation sacrilege d'une fortune etrangere lui a fournis. qu' avoir raison des scrupules de quelques miliers d'individus a la conscience large peels a deserter des demain si leur interet les y pousse. Voila sans doute qui ne saurait constituer qu'un succes relatif. A supposer done que la propagande a depense juspusici un million par an au bas mot on sera amens a conclure que son bilan est peu encourageant et qu'il n'autorise guere les illusions. lorsque exasperee par l'impuisance de ses efforts elle reclame neanmoins pour ses convertis la 1) Ce sont de pures inventions tendentieuses du Patriarcat Oecumenique. les elle remuera couches inferieures de la Societe. que'est une des caracteristiques de la Societe contemporaine depenser quarante millions de francs pour n'arriver enfin de compte. C'est sur ces bases. elle abusera de leur credulite . que s'appuie cependant la propagande.

avec une energie sans cese renessatante et une opini'atrete que rien ne saura vaincre non pas roumains mais Grecs de race. Ils n'ont jamais demande quoique ce fat a la propagande et n'ont jamais hesite a decliner lesoffres que leur ont ete &Res. regie ouvertement et de loin par les Agents de la propagande ne conserverait plus avec l'Eglise de Constantinople. ne fat-ce que le centieme partie des droits que l'on pretend s'arroger chez lui ? Les convictions nationales des quatre Vingt dix mille Greco-Valaques ') dont nous avons parle plus haut. ou finite l'Antruche. Balkanique. Il ne nous appartient en aucune maniere de porter un jugement stir cette intervention singuliere et flagrante dans la politique et dans l'Administration d'un Etat voisin et ami. dune Communaute qui. La grande Eglise de Constantinople ne saurait jamais souscrire a tin partage quelconque de sa jurisdiction spirituelle elle ne saurait non plus se departir de la ligne de conduite que lui tracent et ses propres saints Canons et les Firmans imperiaux. qu'un lien moral des plus subtils. investie plus tard des les origines de la dynastie 1) Le Patriarcat Oecumenique dansson avengle fanatisme de race commet un grave mensonge sur la Statistique de la population Valaque de la P. Opposant aux solicitations et aux appels des emissaires charges de gagner leurs coeurs a l'erreur nationale roumaine. du Danube. gulls soutiennent contre la propagande a se proclamer de toutes leurs forces.ecoles et des institutions analogues . qui repugne a ces theories qui n'aceede pas a ces desirs. ont su admirablement &joiner les machinatons tramees par etrangers sur un sol etranger. Aussi se repand -elle en incriminations contre l'Eglise de Constantinople. restreindre le domaine sacra de son autorite. Organisee suivant la constitution meme que derive de sa doctrine. les Greco-Valaques persistent an tours de combat. et qui se refuse a aliener en faveur de la propagande sea droits spirituels les plus precieux et a. mais les partisans de la propagande tolereraient-ils que ce dernier s'avisat d'aller a son tour exercer chezles autres. . Les piteux echecs de ses entreprises a eu naturellement par consequence d'irriter la propagande d'au dela. le mepris le plus meritoire.165 formation d'une Communaute nationale autonome et independente dans l'Administration de ses .

dont certains Greco-Valaques font usage. et l'origine nationale ou le sentiment national de ces memes Greco-Valaques 1 II existe de populations greques qui se servent habi +uellement de la langue turque 1) et d'autres parlent armenien ou tel autre idiome.etre impufee a blame. si elle ne placait pas la con- servation de ses privileges au premier rang de ses devoirs les plus sacres avec lesquels une transaction n'est posible que dans le cas ou des evenements historiquese d'un caractere exceptionnel viendraient modifier cet kat de Choses par des conventions internationales et par des actes solennellement ratifies. suivant ces principes ne saurait attirer sur le Patriarcat le reproche d'une lesion des droits d'autrui . de s'exprimer ou d'agir. A quel moment la grande Eglise de Constantinople a-t-elle done cherche a faire echec a la realisation des voeux que les populations placees sous sa juridiction ont manifestos au sujet de leurs affaires ecclesiastiques. la defense de privileges legalement &terms ne pouvant jamais ni impliquer une attaque dirigee contre des tiers. Les familiers de la propagande font valoir des considera- tions tirees de la linguistique . Irrevocablement la Grande Eglise de Constantinople se doit de ne reculer devant aucune eventualite. elle aurait bien peu le sens des responsabilites qui lui incombent. 1) Quelle absurde comparaison I . mais ce sont la. lorsque bien entendu ces voeux avaient leur point de depart dans la volonte Libre et independante de ces populations et non point c'est ici le cas dans les sugestions d'une propagande politiques. que pourrait-on inferer de la ? Meme absence de bonne fpi dans les allegations touchant les ecoles les eglises et le clerge des campagnes : ce ne sont la que des pretextes hypocrites servant a masquer le vrai but. Le fait de penser. ni. en vertu de lois ecclesiastiques et civiles de l'Administration spirituelle des teritoires en questiop. tout le passé de la Grande Eglise disposent ici eloquement en sa faveur. Toute l'histoire. Est-il logiquement permis d'etablir une relation quelconque entre le mélange corrompu de mots latins grecs et aufres. scolaires ou communales. administration qu'elle exerce par ses evequeb. a y regarder de pres de bien miserables arguments.166 Ottomane.

1) Textul Iradelei in romineste la Cap. ou plutot que les pretentious que la propagande roumaine formule en faveur de ceux-ci n'en subsistent pas moins. Le texte de l'Irade publie le 10123 Mai 1905 dans tous les Journaux de Constantinopole1). des membres Valaques soient egalement admis suivant la regle dans les Conseils administratifs et que desfaculites soient accordees par les A utorites Imperiales aux prolesseurs nommes par les dites Commun. Musulmans. Cette ordonance Imperiale a ete communique aux Departements competents pour execution. qu'a l'instar de ce qui se pratique pour les autres cornmunautes. la grande Eglise ortodoxe de Constantinople saura se montrer inebranlable et s'y maitenier eternellement.antes pour l'inspection de leurs ecoles et pour l'accomplissement des formalites edictees . IX p. Creee de toutes especes et entretenue avec soin par la propagande roumaine. qui dans les sentiments de haute justice et dans la solicitude paternelle pour les peuples. elle est sans rapport avec les sentiments des Greco-Valaques. II Chestiunea Bisericeasa.deles sans distinction de race ni de religion prenant en consideration les suppliques soumises dernierement an pied du Trone-Imperial par Les sujets Valaques a daigne ordonner qu'en vertu des droits civils dont ils jouissent au meme titre que les autres sujets non. etend ses bienfaits et ses faveurs a tous ses sujets fi. n'obtiendront aucune satisfaction.. leurs communautes designent des mouktars conformement aux reglements en vigueur.par les Lois de l'Empire en vue de l'ouverture de nouveaux etablissements scolaires. fermement etablie sur les assises ecclesiastiques et canoniques qui assurent son existence. La Majeste Imperiale Le Sultan. C'est ainsique. . nous repondrons que ce sont la des pointslitigieux d'orde purement religieux et ecclesiastique sur lesquels l'accord ne peut se faire que par la voie ecclesiastique : sinon les neophytes que leurs parrains se sont plu a decorer du nom de Roumains. Que si l'on objecte que la question se rapportant aux Greco-Valaques egares.167 Tel le est la verite sur cette soi disant question roumaineen Turquie d'Europe.

Le Conseil des Ministres. considerant que d'une part un principe fondamental de l'Empire. a la condition de ne rien innover touchant la subordination des Valaques au Patriarcat Oecumenique. conformement aux Lois envigueur que nul ne pourra troubler dans l'exercice de leurs fonctions les instituteurs et les inspecturs de l'Enseignement que la Communaute Valaques nommerait en s'adressant selon la regle etablie a leur sujet an Ministere de l'Instruction Publique et qu'en fin les Valaques prendront part aux elections des membres des Conseils administratifs. impose a l'Etat une impartialite absolue a regard des differentes nationalites qui vivent sous le sceptre de Sa Majeste Imperiale et que d'autre dans la requete en question on ne saurait decouvrir la moindre trace d'une atteinte portee aux droits d'une autre nationalite a decide de charger le Ministere de l'Interieur de communiquer a l'Inspecteur des Vilayets de la Turquie d'Europe et aux Gouverneurs Generaux interesses que. sujets Ottomans a l'effet de sauvegarder leurs interets nationaux ont demands l'autorisation de faire usage de leur propre langue dans leurs etablissements scolaires . je me fais un devoir de porter ce qui precede a la connaissance de Votre Saintete. Le 18 Nebioulevel 1323=le 10 Mai 1905. qu'il leur sera permis de nommer leurs propres mouktars. Sa Saintete Le Patriarche Oecumenique. . celles de celebrer les ceremonies du Culte dans leurs propres eglises par leurs propres pretres et dans leur propre langue et celle d'elire a l'instar des autres nationalites la oil ils setrouveraient en majorite leurs propres mouktars. ni ne seront pas compeches de se servir de cette langue dans l'enseignement .168 TEZKERE MINISTERIEL 1) Ministre de la Justice et des Cultes a. En consequence. Le Ministre (ss) Abdourrahman 1) Textul In romineste e cuprins In capitolul al IX-lea partea U Chestia Bisericeasca. Cette decision soumise a Sa Majestate Imperiale Le Sultan a ete sanctionnee par Irade Imperial. Un haut Tezkere grand viziriel fait savoir que le ques. ces derniers ne seront pas empeches de celebrer les ceremonies du culte par leurs propres pretres et dans leur langue nationale .

les Valaques prendront egalement part aux elections des membres des Conieils administratifs. S. la decision en question a ete communiquee au Ministere de l'Interieur et par celui-ci a L'Inspecteur General. La decision ajoute que les dispositions ainsi arretees ont leur origine dans un principe fondamental de ''Empire. sanctionnee. Telle est la teneur du Haut Tezkere. mais ici eneore leur communaute devra suivre la regle etablie en s'adressant pour eux au Ministere Imperial de 'Instruction publique . les instituteurs et les inspecteurs de l'enseignement que les Valaque nommeraient . a elire la oft ils se trouveraient en majorite leurs propres mouktars a l'instar des autres nationalites . nous nous faisons avant tout un devoir de relever . 28 en date de 10 Mai 1905. des Vilayets de la Turquie &Europe et an Gouverneurs Generaux interesses. par had& Imperial. A. En reponse a ses points qui ont tres serieusement retenu notre attention.169 TAKRIR Adresse par S. enfin que la tout est assujette a la contition que rien ne sera innove touihaut la subordination des Valaques au Patriarcat Oecumenique. principe qui impose a L'Etat une impartialite absolue a regard des differentes nationalites. a celebrer les ceremonies du Culte clans leurs propres eglises. Aux termes de ce document a l'effet. a ete saisi du haut Tezkere qu'elle a bien voulu nous faire parvenir sous No. Le Patriarche Oecumenique a S. et se conformant aux lois qui regissent cette matiere. que dans la requete en question on ne saurait de'couvrir la moindre trace d'une atteinte portee aux droits d'une autre nationalite . par leurs propres pretres et clans leur propre langue . a la requete des Valaques. sujets Ottomans. ceux-ci sont autorises a faire usage de leur propre langue dans l'enseignement. nul ne pourra troubler dans l'exercice de leurs fonctions. Le Ministre de la Justice et des Cultes Altesse J'ai l'honneur de porter a la connaissance de Votre Altesse' que le Saint Seynode des Metropolitains siegeant aupres de Nous. et qui reproduit une decision rendue en conseils des Ministres. y est-il dit de sauvegarder les interets nationaux des Valaques.

leur dependance spirituelle. Le prises les decisions qui viennent de nous etre communiqueest c'est avec reconnaissance que nous nous empressons de prendre acte de cette disposition d'apres laquelle rien ne viendra modeller leur subordination au Patriarcat. Parmi les dispositions que la decision ministerielle prend au sujet de ces Valaques. constitue en effet un droit de l'Autorite spirituelle. cette regle disons nous est consideree par le Patriarcat comme prejudiciable au premier chef a la clause de subordination mentionnee plus limit La determination de l'usage d'une langue dans les ecoles et plus particulierement dans les eglises. nous sentons tous le prix de cette disposition et nous disposons a ce sujet. encore que la subordination au Patriarcat de ces Valaques. nous ne saurions cependant nous empecher de faire observer que le Patriarcat se voit en meme temps prive tacitement d'une grande partie des droits qui'il exercait sur ces memes Valaques droits seculaires. dont l'existence nous est inconnue la regle relative a l'emploi d'un langue etrangere dans les ecoles et surtout daus les eglises oft viendraient l'introduire des pretres egares par l'appat que la propagande roumaine leur presente. seule competente dans l'appreciation des elfets necessaires qu'implique fusage de cette langue etrangere et des modalites intrinseques ou extrinseque qui accompagnent cet usage et parmi lesquelles une place preponderante est reservee a la religion et a ses prescriptions morales. les Firmans et autres textes legeslatifs imperiaux qui sout venus apporter l'autorite d'une consecration formelle de l'ancien &tat de choses ecclesiastiques.170 la haute disposition imperiale d'apres laquelle rien ne sera innove concernant la subordination des Valaques au Patriarcat. dont nous ignorons l'existence. recevront ainsi une confirmation nouvelle. fond& sur des regles religieuses immuables et sur les Berats. eribien que nous ignorions quels peuvent etre les Valaques qui se sont adresses au Gourvenement Imperial et en faveur desquels on.ajeste Imperiale Le Sultan. Mais. l'expression de notre profonde gratitude aux pieds du trone de Sa M. Le principe relatif a l'introduction d'une langue etrangere vient de l'etranger et ce sont des etrangers qui en preconisent . soft proclamee et reconnue comme indispensable.

Aux termes de la decisions. qu'ils ne 1) Le Patriarcat se dedit lui-meme. ces Greco-Valaques qui repandus dans la Turquie d'Europe s'elevent aujourdhui d'apres les recensements les plus dignes de foi. Le malheur a voulu qu'une propagande instituee it y a de cela 40 ans en Roumaine ait pris a tache de faire &lose dans la conscience des Greco-Valaques un sentiment national roumain. ils ne l'admettent pas d'avantage a l'heure actuelle . ils sont Grecs et le disent hautement. ouvertement revoltes contre lui. ci dessus annexe it ne chiffre la population Valaque qu'a peine quatre-vingtdix mine. c'est la conception contraire qui a prevaltv. ne point soufrir leur amoindrissement et les defendre avec la derniere energie. . foulent aux pieds les lois le plus saintes dune religion dont ils trafiquent. it est rare de rencontrer parmi eux. a environ cent mille amces I) n'ont jamais admis qu'une distinction quelconque fut possible entre eux et les Grecs . Ici encore le prejudice perte aux droits du Patriarcat et a la clause de subordination des Valaques est manifeste. un homme ou une femme ignoront le grec. Du plus loin de leur existence. et que les droits que conferent a l'Eglise les privileges dont elle jouit sont venus confirmer. Est-il d'ailleurs permis de supposer que la clause relative a la subordination des Valaques au Patriarcat sera observee par des pretres desobeissants et irreverencieux qui. Elle est venue leur enseigner qu'ils sont Roumains. dans les cas prevus par la loi au Ministere de 1' Instruction Publique. l'enseignement de la religion et de la morale sont les plus importantg et c'est pourquoi ces cours se donnent sous la surveillance et sous la direction des Eveques . or it faut eroire que dans le cas actuel. l'Eglise ne saurait l'admettre sans risquer.171 l'application . d'ebranler et de compromettre en matiere scolaire et l'ecelesiastique un &tat de choses tres ancien que la religion a consacre. d'institutrices et d'inspec- teurs des ecoles sauf en referer. car dans son Memorandum. mais le Patriarcat. meme dans les clases les moths aisees. Dans tout etablissement scolaire. l'Eglise doit se premunir contre tout envahissement de ses privileges. Lemploi exclusif de la langue grecque dans leurs families est un fait indeniable . les communes sont autorises a proceder a la nomination d'instituteurs. Sans peine de faillir a ses devoirs les plus sacres.

Les moyens mis en oeuvre lui ont permis de circon- venir au bout de ce long temps quelques dix mine individus disperses dans la Turquie d'Europe. mais que ce ressort tout puissant vieune I disparaftre. it a pu servir a l'entretien de mouktars ou autres agents communaux . Les adeptes ne Torment pas un groupement compact . et l'on verra alors s'evanouir aussi sur place cette nationalite roumaine qu'ila contribue a fonder. en se detachant des grecs a former une race distincte dont ils revendiqueraient les droits. attendu notament que la clause de la dependance des Valaques denuee de toute efficacite reelle dolt etre tenue pour inoperante. it a pu faire pousser quelques instituteurs et quelques ecoles . fonds sur ses privileges et qui Trait male jusqu'a blesser les sentiments les plus respectables des Chretiens en question. A cette lutte ingrate la propagande d'au dela du Danube a consacre de grands efforts et des sommes importantes. Mais la grande majorite reste fidele a ses vieiltes traditions . tout cela n'est au fond. elle echappe a la prise des intrigues roumaines. Dans les bourgs et dans les villages de toute cette region Oil se recontrent de Greco-Valaques la propagande en a capte quelques uns. En presence de la situation qui lui est faite rsoucieux des interets dont it a la garde. L'or de la propagande a pu corrompre quelques pretres . ourdies a l'etranger . Forts de la haute assurance qui vient de nous etre donee et d'apres laquelle la subordination des Valaques an Patriarcat sera maintenue intacte.172 font qui un avec les Roumains de l'autre cote du Danube. considerant. les plus faciles a en trainer. elle les repousse avec indignation et recement encore elle a eru devoir manifester en toute spontanneite ces sentiments inalterables dans des adresses au Gouvernement Imperial et au Patriarcat. que les privileges octroyes a l'Eglise ont suivi partout l'esprit des lois et des usages religeux. d'autre part. au contraire chercher. qui viendrait porter atteinte an Statu Quo religieux. nous nous croyons fondes a declarer en toute loyaute que la dite decission est attentatoire aux droits du Patriarcat. ils ne se trouvent pas rassembles sur un espace limite. . qu'ils n'ont rien du grec et qu'ils doivent. le Patriarcat repousse toute innovation. que Bien naturel.

sa primiti asigurarea osebitei mele slime. Goltz-Papa. Monsieur Base le Diamandi Professeur-Salonique Cher Monsieur Diamandi Veuillez bien me pardonner que je n'ai pas rapondu a votre lettre du 24 decembre de l' armee pass& et a votre felicita1) In chestiunea procesului avut cu Valiul Osman Pa4a tatarul. vilzand ca Va aduceti aminte de ce am putut face atat pentru D-V. it trouve dans cette certitude assez de franchise pour prier instament le haut Gouvernement Imperial de vouloir bien rafermir et de proteger les privileges immemoriaux de l'Eglise.173 Profondement penetre de la Justice de sa cause.1) cat $i pentru Foie le nostre in timpul guvernulul conservator dela 99. Va rog. 2) In anul 1899.2) Wiz& cu pleicere ca devil scolei D-V. Dorindu-Vil din suflet prosperitate $i proptifire. Al D-V. ci am rdmas forte surprins vazand ca atlita vreme nu Va multumisem 'Inca pentru amabila D-V. Gen. le 24 Mars 1904 A. devotat (s) Ion N. sant bine imbracati. Goltz Konigsberg en Prusse Konigsberg 1 Pr. d. atentiune. v. care m'a mi$cat forte mull. Frh. Va mg. . de garantir la tranquillite des paisibles Greco-Valaques sujets Males de S. Lahovari Scrisoarea Baronului v. am vazut cu fericire in jurnalele care relatau evenimentele. Ati trecut prin grOsnice emotiuni primavara asta cu atentatele bulgarilor. Scrisoarea Domnului loan Lahovari. Acea carte s'a ratacit intre numeroasele mele hartii fi abia azi o giisii. d. ca nici o nenorocire nu atinsese $cola nOstra. s'au deschis cele mai multe soon. Inf. Le Sultan d'ecarter toute immixtion etrangere et de restaurer par la le vieil ordre de choses momentanement ebranle. Scuzati. au figuri dectepte $1 simpatice. M. Bucurefti. marea inteirziere a raspunsului meu la carta postala ce mi-ati trimis representand ccola nOstra de comert la Salonic. in special scoala comerciall din Salonic. I. d. 7 Mlle 1903 Onorate Domnule Diamandi. Hind la carma Tacit Guvernul Conservator.

Votre information me serail precieuse a ce sujet.) 8Xco. metaxi Vlahon the Caragunidon". Queue fraction du nombre total de vos compatriotes environ appartient a l'eglise latine? Oa se trouvent les principales communautes latines. Je suis bien content des bonnes nouvelles que Vous me donnez au sujet des progres que Votre nationalite a faits sous les auspices de votre sage et magnanime Souverain et de Mr. Tr* Ov.eic biroXihecoc. Stourdza Prochainement je publierai une etude sur la question des nationalites en Macedoine.o5 IXocr3Dv TYIc /ScaCo6o7. 200 tl. Dans le temps it y en avail pres de Goeridje.174 lion pour le nouvel an Nous autres Commandants de Corps d' armee en Prusse sont ordinairement bien occupes de notre service militaire et nous manquons du loisir de nous acquiter des devoirs de Correspondance privee. XcaCiiioixis Tpbccact. avec empressement en Vous assurant de ma parfaite consideration.reXti. 7p6Oup. Goltz Scrisoarea marelui patriot thessaliot. Votre devoid.oc (s) E. SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMANA Mai 1905 Stimate Domnule.syciXii. Am primit foarte interesanta dare de seams ce ne -a(i trimis asupra : Statisticei populatiunei Romonefti din Turcia" fi Harta ce o insotefte. you sVaptatijascoc Ea. d.s-cipay avanpirrilpEoy erctcrcoXiiv gni ti ganocri vim lista p. zapctaX65 vz Sexikre Tip Sta6s6ccioact. 28 cl)e6pouccpEou '1905. Mais je ne saurais dire si elles existent encore aujourd'hui. . Sotir Hagigachi. %ad ax. Je vous prie de vouloir bien me donner dans l'interet de cette publication un bref renseignement sur la confession des Valaques en Turquie. cher Monsieur Diamandi. En esperant que votre ecole de commerce fleurisse et fasse les progres voulus. 'Aitentlis Cle Tip 6p. pentru care ziarul grecesc Scrip scria : Emfileos polemos en Tressalia.stipov auv5Exap. (s) Baron v. aUxcepto-TO lixa2ofw. Atoz. ca rAspuns felicitarilor adresate cu ocazia luptelor electorale din tinutul Triccala. je vous salue.

Alexandre Em. Ministre de Roumanie a Constantinople. eel care a pus regula §i ordine in Administratia qcolara. lea i o parte din cele scrise de Haret M.175 Vom publith arnandoud cu deosebita pleicere in Buletinul Societeitei noastre. Delyani affirme encore que dans mon rapport j'aurais parle de 124. De acea V 'am rugs.) G. cit $i despartirile administrative. din Macedonia. it y a 50 ans. sub iscalitura lui Georges Villiers cu titlul de : Propos Diplomatiques ". Ancien Ministre de l'Instruction Publique du Cabinet Stourdza. dications ne portent que sur la religion. Em.. Primiti. Lahovari. Roumains et Grecs en Macedoine. m'a dit le ministre (Lahovari). la langue et la culture. en &pit. avec le Mare . publicate in ziarul Le Temps" din 19 Ianuarie 1905. Une lettre de M.ques depassait. sa binevoiti. L'Opinion de M.homme d'Etat et Diplomate Rangabe. Secretarul General (. Le chiffre qu'il cite ne figure nulle part dans mon rapport. 600. qui representait la Grecc . ca sa poata fi intercalate': in numarul cel mai apropiat al Buletinului. asigurarea deosebitei noasire consideratiuni. que le nombre de Koutzo-Vala. ca sa vi se traga numarul de exemplars ce cereti gratuit.. Et c'est pourquoi nous estimons qu'elles devraient etre les premieres accueillies". inimosul i patriotul Diplomat Al. yam &luta a dispune. cat qi din scrisoarea raposatului fost Ministru Spiru Haret.informes et interesiees qui seules existent l'on a assez d'ele. Nos reven. Epir i Albania. Elles n'ont pas de caractere politique. Ici Son Excellence se trompe. est .. des statistiques . Am dori irrsa ca prin culori sa fie indicate teritoriile locuite de Romani.. Lahovari.en 1878 an Congres de Berlin. Haret.000 Roumains en Macedoine. Nous .dans la question macedonienne. Lahovari Reproduc numai anurnite parti atat din declaratia fostului Ministru Pienipotentiar.ments d'appreceations pour pouvoir affirmer.000 et nous avons des raisons de croire qu'actualement it n'est pas bien loin du million. Vazind cat va costa tirajul. un element pacifique. L'element roumain.. a ne trimite o asemenea harts in tirnpul cel mai scurt. et pour la bonne raison que.

1905. ou it n'y en a pas. Declaraliunea Legatiunei Romane din Paris publicata In ziarul Le Temps din 13 Oct. ayant . ASSOCIATION DES ETUDIANTS ROUMAINS Paris. Nedelco L'Association des Etudiants Roumains a Paris.. Pour Mssociatiog Le Secretaire (s) C. le 1 Mars 1906 a Paris Liga" No. irrefutable la participation de ces Grecs expulses a . proteste contre ces faux temoignages ayant comme argument. Valsamaky pu. s'il est vrai comme M. Monsieur le Directeur. 27 Fevrier. denier notre existence tout en nous persecutant qu'on prouve en cessant de nous . qu'on renonce a nous opprimer.. l'expression de nos sentiments les plus distingues.opprimer que nous n'existons point . Agreez. pour ne pas laisser disparaitre de la carte des nations un groupe assez considerable de freres qui parlent sa langue. Ou it y a des Roumains en Macedoine et alors it est iegi- time que nous prenions souci de leurs droits et de leurs interets . que leur nombre ne depasse pas 12. et alors qu'est-ce que ces efforts surhumains pour les contenir et les reduire .pris connaissance dune declaration de M. 25 Monsieur le Directeur de L'Association des Etudiants Roumains a Paris. ayant procede injustement el son egard et a regard des autres expulses Grecs de Rou. nous prie de bien vouloir publier dans votre journal Particle qui suit. qu'est-ce qne cette emotion formidable devant un danger inexistant ? Au lien de s'obstiner au paradoxe. ou si nous existans. A.000. at le Gouvernement Roumain est attaque comme. Delyanni le dit..176 sommes done fres loin du compte et l'on comprend que la Roumanie s'impose dans l'avenir des sacrifices encore plus grands que ceux du passé. On s'explique moins l'acharnement que la Grece met a empecher les Koutzo-Valaques de se servir de leur langue.bliee dans le Gaulois de Mardi.manie.

Te a$tept cu drag Marti sears pe la 9.1. le 1 Mars 1906. Le Comite Afectuoasa amintire din partea unui compatriot care din nenorocire nu-$i mai amintefte de limba dela noi. Anastase Stolojan 1) Prietend de care pomeneste in scrisoare era Spiru Dimonie care era atunci ca student la Paris. actualmente comerciant de cereale cu resedicta la Bazargic in Cadrilater. devotatul D-tale. Stolojan.906. N. Vaschide. Paris 62. to rog. Am inset o impedicare de capetenie. D. Vaschide A doua scrisoare a d-lui N. Vaschide. Domnule Diamandi. 2) Conferinta a avut loc in seara zilei de 16 Julie 1906. 17. 12 . In once caz Va urez tot succesul ce-1 merits un Roman cu atafa lepa dare de sine fi dragoste de Tara. Scumpul meu Compatriot. Paris. N.) Liga" Prima scrisoare a eruditului N. A.177 un vaste complot dirige contre la vie de nos freres roumains de la Turquie. Credenul. Pour l'Association des Etudiants Roumains a Paris (L. Mu lte cornplimente prietenului1) D-tale. Imi pare rau de tot ca n'am norocul set pot asista la conferinta de aster sears 2) ce o tineti la Alliance Francaise. Se vor trimite la adresele ce binevoesci a-mi indica invitatii p. (s) N. Vaschide Stimate $i Iubite Domnule Diamandi. Paris. Paris. 11 Rue de la Planche. vom sta cateva minute de vorba ci vom hoteiri in ceeace privesce proiectiunile. viitorul Dineu roman. des Champs. Al D-tale prieten Dim. Duminica seara Scrisoarea Domnului D. S.

(s) Al. mais votre amable lettre m'est parvenue un peu lard. Rogues. te rog prea mult. Primesce. Af fi primit cu mare placere propunerea D-tale $i cu toatei inima as fi luptat pentru a organisa fi a face ca sd rezwasca o intrunire in favoarea frafilor noftri din Macedonia. 22 strada Scaune Scrisoarea Domnului Al. 1) Harta Macedoniei figureaza In text. Cum am de dat pima Joi un important articol asupra Romanilor Macedoneni la Re- vue Politique et Parlamentaire $i cum Harta cea imi poate servi. 25 Maiu 1906. Brancoveanu-Basarab. Orescu. Am pierdut in seara conferinfei harta Macedoniei 1) pe care am avut pldcerea sd o primesc dela D-ta. UNIVERSITE DE PARIS Faculte des Lettres Paris. C. Scumpe Domnule Diamandi. Vti mullumesc dinainte gi WI rog sd credeti in simtdmintele mele cele mai deseamd. Viu deci cu cea mai ademcd pdrere de rau s'iti anun( ca abia de o saptiimCinil am pardsit Parisul f i di n'am sa fiu rotors in Franta deed peste o lurid de zile.178 Scrisoarea Printului C. Scumpe Domnule Diamandi. de sortir le moms possible pour laisser guerir une Legere entorse dont je souffre encore un peu m'aurait de toute facon retenu a la mai