fy npranti, afavii Agnozii Agnoziite reprezinti tulburari ale ree extern sau intern, Agnoziile surt: =viauale, - auditive; = tactile, mongterii excitatiilor venite din mediul Agnoziile vieuale Suat sindroeme datorite unor leziuni ale atiilor 18 gi 19 eccipitale. Se caracterizeazi clinic prin faptul cA bolnavel, desi vede, na recunoaste obiectele gi nict Intrebuintarea lor, Se diferenjiazd mai multe tipuri de s ozie vizualt gi anne: Agnoziile pentru obiecte Bolnavul na poste denumi gi nici utiliza un object ariitat, In sehimb, dacd ajezsm obicctul in mana bolnavului, agnovieul, spre deoschire de afazie, recumoagie atit obiectul cit gi utilizerca sa. De obicei agmoria pentra obiecte se insojeste de umele modificasi ale chmpalui virual, pierderea memoriei topografice, tulburdsi praxice, afaziec, psihice, alexice (Ie Cuvintele serise in fata lui, bolnavut isi migca capul dupa mana si numei astfel poate citt cuvantul); lezitiaile in acest ea sunt subcorticale, interesind a 2-a si a 3-2 cireumvelutie oceipitald a emisferei cerebrate dominante, Agnozia pentru exdori Rolnavul nu poate recunoaste culorile, nu poate sorta la comand’ o culoare sau nu poste stabili apartenenja unci culori Ia un obiect dat. Se pare c& in acest cet at fi implicatt o leciune a arici 19 occipitals, care genercazi acromatopsie, ce trebuie diferentieti de aceea produst de lipsa pigmen{ilor eeterafi in eelulele eu conudi saat de unele feziuni ale nervului optic. Agnozia pontra simboluri yi imagint Bolnavul nu cecunoaste formele, de Ia cele mai simple (figuri geometrice, liters, cifie, cuvinte, semne de punctuafie ete,), pan la cele mai complexe (tabloul unet ease, bicictete) si chiar pand la figuri intr-un anumit context (recunoasterea obiectelor po 0 fotografi). Leziunile ar i tot la nivelul lobului occipital al emisferei dominante, Agnozia sinultand Balravul recunoaste componentelo dintr-un ansamblu, dar nu intelege semnificatia lor; de esempin, la vederea unui tablou reprezentand un peisaj recunoas! ‘clementele constituiente, dar nu Ie Infelege semnificatia, sau fa citire recunoaste Sitere! cuvantului, dar nut este Infeles cuvantul si semnmificatia tui.Agnozia spa Bolnavul nu recunosste raporturile spatiale dintre ebiecte gi nici dimensiunile acestora, nu poate numara objectele agezate In onsine, se loveste de obstacole, se fcegte in propria sa cash ete, In acest caz se presupune exisien}a unei leziuni bilaterale a girusului angular (aria 39) ~ zon importsntd de tevere inte lobii occipital si parietal -, objectul find probabil perceput, dar, din cauza lezirit zonei de ecere, sunt interceptaie conexiunile spre regiunea frontal’ sau spre cea parietst& (regitni importante in determinatea ,.schemet corporale"), Prosopagnozia Bolnavul nu poate recunoaste fejele si fizionomiile persoanclor, confindand fizionomiile familiare (membrii funiliei, prieteni etc.) Fenomenul este mei freevent deeat agnozia pentru obiecte, bolnavul find surprins, de exemplu, st deseopere cit se afld in prezenja unor nade, prieteni, imediat ce acestia incep s& vorbeascd, tridandu-si astfel identitatea, Aceiasi tulburare se poate extinde si asupra nerecunoasterii figurilor din fotografi, din tablouri familiare sau a enimalelor cunoscute, Leziwuiea in acest eas at fi tipic localizatt ta nivelul fobului ‘occipital al emisferei drepte, de multe ori fiind vorba de leziuni bilaterale Sindvonsul Botint Se caracterizea7a prin 3 elemento: ~ paralizia psihiet a privirii (bolnavul prezinti misedri normale snontene al globilor eculsri, dor nu poste fixa Ia comandd un obicct sau, dack reuseste totus, poste decat fourte greu si-si desprinda privisea de pe acest obiect); - ataxia optic’, consténd inir-un fel de agnozie spatial sau dezorientare vizo- spatial (de exemplu, dact se cere bolnavului s& aprinds un chibrit, freac’ chibritul alatusi de cutie; alteori bolnavul mu poste aprecia dimensiunile unei camere, ale obivotelor sau distanja dinize acestea), + tulburari ale atenjiei vizuale (bolnawul, daca vrea si-si aprind’ o figard, nu poate vedea varful acesteia, el fixind fie flaca, fie tigera). Sindromul Balint apere in leziuni ale lobulvi parietal (cu integiitatea lobului occipital) si In unele encefalopatii portale (din cauza amoniemici crescute) Agnodile auditive Acestea sunt mai pufin studiate, atét din cauza raritiqii Tor, eat si din cauza dificultajilor de abordare (diferentiere dificil’ fay de fenomencle afezice). Agnozia auditiva este incapacitatea de a recunoaste auditiv obiecte, desi senzatia auditiva este intacté. Se pare ¢& agnozia auditiva nu este compleia, deoarece ,obiectul auditiv” include obignuit componente simbolice, semantice gi verbale (semnale aucitive, muzied, vorbire), care conduc inevitabil spre unul din domeniile afaziei senzoriale satt emwzici Ciasic, se diferentinz urmitoarele tulburari percepwual-auditive de origine central: = aguozia aulitivd globuld (agnczia pentru sunete nclingvistice, a zgomotelor si a sunctelor muzicale), aga numita surditate psihied, ce se referd Ja incapacitatea de a recunoaste sunete concrete, cum ar fi cele produse de animale, sunetul unui curent (jet) de apf, sunetul elopotelul -ul cousului cte.s= agnosia verbulit (surditatea verbald), care se referd la incapacitaten de a recumnoaste limbajul vorbi + amucia senzoriatd — incapacitatea de a reeunoaste muzica; agiiozia auditiv congenitald (surditatea congenitald centvala), datorit& unei intarzicri primare a dezvoltarit mintale; ~ agnazia auditivo-spopiald, care consti in imposibilitates localizarit origiaii zgomotelor in plan orizental sau fn plan vertical (prezeut& in leviunile lobului temporal sting). Agnodile tactile ‘Sunt caracterizate prin faptul c& obiectele nu stmt recunoseute tactil, feria exista vieo tulburare somato-senzoriala, inclusiv tactila. In mod normal recunoasterea taciila implicS concomitent etingerea si simjirea (percepffe tactila), cele dou aspecte, limitate Gost in timp, tind impos:bil de separet fiziologic, deoareve se desfigoara ciclic —fiecare Mingere stimuleazi receptorit tactili, care, Ie randul lor, produc impresia tactila Oblectal este astfel recunoscut, Timpul implicat in reeunoastere depinde, printre allele, si de gradul eunoasterif obiectntui (abiectele familiare sunt uneori recunoscute dupa in Singur contact tactil). Atingerea bimanuaif creste eficienfa recunoasterii (situafie ‘ntalniiA normal la copii, care Invaya st recuncases obiectele si prin manipulare palpatorie) Tinposibilitstea recunoayterii tactile a obiectelor este prezenta in conditii patologice ~ tulburir intense senzoriale periferice (, stercoanestezie"); ~ tulburgei_ senzoriale centrale: altlognocia (imposibilitater de a recunoaste caracteristicile | materishulti din care este constituit obiectul), amorfognasia {ineapncitetea de a recunoaste marimea, forma si caracteristicile spatiale ale obicctului): = pareza, atatia, aprexia mitinti (care fee dificild sau chiar imposibila recunoasterea obiecielor); ~ astereognozia congenitaldé (mana Virgina”, astereognozie prin inexperienfa, ca rezultat al unui defect perinatal al emisferei), ~ facia tactild (incapacitatea recunoasterii obiectelor prin incapacitaten denumirii mittoarele lon). Apraxii Clasic, apraxia poate fi definité drept incapacitatea de a efectua o migcate Voluntara propusi sau un gest conform unui plan determinat sau tn vederea unui scop, desi sistemole prin care ar trebui s& se execute accasté activitate sunt inlacte, neexistand Paralizie, ataxie, misedri anotinale, tulburari psihice globule sau o tulburare intelectual areata ~ agnozic, Aceastd definitic, desi larg’, nu cuprinde aprayiile demenfiale si nici pe cele secundare unor tulburdri elementare psiho-motori Prin praxii sau actiuni nu infelegem nisle miscAri fnidmplatoare, cf sisteme de migedri eoordonate in vedega rGtizarii unor func|ii sau inten{ii, praxia fiind deci vn act in totalitate ginu o migcare particulard din cadrul actului. Praxiile sunfdeci dobandite, caracter esenfial tn diferenjicrea lor faa de anumite miseari coordonate, care sunt de naturd reflexd.,. Castigarca lor este revuliatul unei