Curs Excel in Limba Romana

Facultatea de Inginerie Electric Suceava
Curs de utilizarea calculatoarelor

Beneficiar: Curtea de conturi - Suceava
Microsoft Excel

Cristina TURCU & Cornel TURCU
Curs de utili:area calculatoarelor Curtea de conturi
Facultatea de Inginerie Electric - Suceava 2
1. Excel - utilitar de calcul tabelar

MicrosoIt Excel este un program de calcul tabelar. Acest tip de aplicatii a Iost dedicat
initial memorrii si prelucrrii datelor care pot Ii organizate sub Iorm tabelar, pe linii si
coloane. Dezvoltarea ulterioar a aplicatiilor de calcul tabelar a permis extinderea posibilittilor
de prelucrare, astIel nct aplicatiile de ultim generatie nu mai pot Ii considerate ca Iiind
limitate la prelucrri de tabele. MicrosoIt Excel este un instrument complex de analiz a datelor
si inIormatiilor economice, tehnice sau stiintiIice. Functiunile uzuale sunt oIerite de procedurile
predeIinite n Excel, prelucrrile Ioarte specializate sunt posibile prin programare n limbajul de
dezvoltare Visual Basic Ior Applications (VBA).
Datorit integrrii n pachetul MicrosoIt OIIice, aplicatia arat similar celorlalte
componente (MicrosoIt Word, MicrosoIt PowerPoint etc.), ceea ce reduce considerabil timpul de
instruire. Integrarea cu celelalte aplicatii nu se reduce ns doar la aspect, datele primare si
rezultatele prelucrrilor pot Ii practic transIerate ntre toate componentele OIIice.
2. Intrare yi ieyire din program
2.1. Lansarea n execujie a Excel-ului

Pentru a lansa n executie programul Excel exist mai multe metode. Dintre acestea pot Ii
mentionate:

dac pe desktop exist un icon asociat Excel-ului, atunci se execut un dublu click pe
acesta (sau selectie icon si apsare tasta Enter);

de la butonul Start, se selecteaz item-ul Programs si apoi se caut MicrosoIt Excel (n
Iigura de mai jos, se poate observa c toate componentele MicrosoIt OIIice au Iost
grupate n MSOIIice);

de la butonul Start se alege Run; prin apsarea butonului Browse se permite cutarea
programului Excel.exe (implicit, locatia este cea din Iigur). Se selecteaz Excel.exe,
dup care se apas butonul Open si apoi Run;

Pe lng aceste metode mai exist posibilitatea de a deschide Iisiere excel, caz n care, n
mod automat, este lansat n executie si programul Excel.
2.2. Ieyirea din Excel

Pentru a iesi din Excel se urmresc aceleasi proceduri ca la iesirea din orice aplicatie
Windows. Mai multe detalii vor Ii oIerite n subcapitolul aIerent salvrii Iisierelor.
3. Fereastra Excel
3.1. Spajiul de lucru
Dup lansarea n executie a programului Excel, este aIisat un spatiu de lucru similar cu
spatiile de lucru ale celorlalte componente din MicrosoIt OIIice.

Butoane corespunztoare
Excel-ului
Butoane corespunztoare
Iisierului Registru1
Meniu
Bare de instrumente
Caseta Nume
Bara de Iormule
Bara de titu
Bara de stare

AstIel, pot Ii puse n evident:
bara de titlu: este bara n care se speciIic numele aplicatiei si a Iisierului activ. De
asemenea, n aceast bar se regsesc butoanele de dimensionare si nchidere a Ierestrei
Excel (aceste comenzi pot Ii apelate Iie de la meniul din stnga - Iigura de mai jos, Iie de
la butoanele din partea dreapt - Minimi:e, Restore, Close);
bare de unelte (butoane): contin butoane asociate comenzilor Excel, cu scopul de a
minimiza timpul de apelare a acestora. Initial sunt aIisate dou bare de instrumente,
Standard si Formatare;
bara de stare;
zona documentelor.

3.2. Elemente de baz n Excel

Unitatea de baz pentru memorarea datelor este registrul workbook. Un registru este
salvat ca un Iisier cu extensia implicit .xls. ntr-o sesiune Excel pot Ii deschise simultan mai
multe registre, Iiecare dintre ele Iiind identiIicat prin numele su (se poate observa din Iigura
anterioar c, la lansarea Excel-ului, este deschis un Iisier nou, denumit implicit Registru1). La
un moment dat, doar un singur registru Excel este activ.
Un registru Excel este Iormat din mai multe Ioi sheets, acestea putnd Ii de mai multe
tipuri, si anume:
Ioi de calcul (worksheets) contin datele primare si rezultatele prelucrrilor;
Ioi diagram (chart sheets) contin graIice;

Atunci cnd se deschide un nou Iisier, acesta va contine, implicit, un numr de trei Ioi de
calcul. Fiecare dintre acestea se identiIic, n mod unic, prin numele su. Pentru a modiIica
numrul de Ioi de calcul continut initial de un registru nou se va executa secventa de comenzi
InstrumenteOptiuniGeneralFoi in registru de lucru nou, introducndu-se numrul dorit.

O Ioaie de calcul contine mai multe celule (cells) care sunt organizate sub Iorm
matriceal, linii si coloane. Fiecare rnd se identiIic printr-
un indice de rnd (1, 2, 3, .), iar Iiecare coloan printr-un
indice de coloan (A, B, ., AA, AB, .). In acest sistem de
reIerint, Iiecare dintre celule se identiIic (implicit) prin
intermediul unei combinatii Iormat din indicele de coloan
si cel rnd. De exemplu, C4 reprezint celula situat pe
rndul 4, coloana a treia. De remarcat c, odat cu deplasarea
selectiei pe o alt celul, n Caseta nume este indicat reIerinta acesteia.
O celul mai poate Ii reIerit si printr-un stil denumit RC, acest lucru semniIicnd Iaptul
c reIerinta celulei este alctuit din indicele de rnd si indicele de coloan (de exemplu, R4C3
aceeasi celul ca ma sus). Comutarea ntre cele dou moduri de reIerire se Iace prin secventa de
comenzi InstrumenteOptiuniGeneralStil referint R1C1.
La un moment dat este activ o singur celul, ea identiIicndu-se printr-un chenar diIerit
de cele ale restului de Iormule.

4. Introducere de date n foile de calcul
4.1. Moduri de lucru ale Excel-ului

MicrosoIt Excel pune la dispozitia utilizatorului dou moduri de lucru:
editare, care permite introducerea datelor n celule si
vizualizare.

Modul de Editare se diIerentiaz prin:
chenar subtire al celulei;
prezenta cursorului n celula editat;
activarea barei de Iormule, continutul introdus n celul Iiind
vizibil si n aceasta; n plus, devin vizibile dou butoane,
Revocare si Introducere

In cazul editrii unei celule dintr-o Ioaie de calcul, pot Ii puse n evident mai multe
cazuri:
dac celula este goal, se poate trece n modul de editare prin simpla ncepere a
introducerii de date sau se selecteaz celula, se d click n bara de Iormule si se ncepe
editarea;
dac celula contine date si:
se doreste stergerea continutului anterior, atunci se procedeaz ca la punctul
anterior;
se doreste modiIicarea continutului (modiIicarea inIormatiilor dup ce acestea
au Iost deja nscrise n celule) atunci:
se editeaz celula n bara de Iormule sau
se d un dublu click pe celul (editare direct n celul), n zona unde se
doreste eIectuarea modiIicrii sau
se selecteaz celula si se apas tasta F2.

Observatie. Asa cum se poate constata, editarea unei inIormatii se poate eIectua n bara de
Iormule sau direct n celul. Modul de editare poate Ii setat prin secventa de comenzi
InstrumenteOptiuniEditareEditare direct in celul. Selectarea casetei de control permite
editarea direct n celul, n caz contrar editarea avnd loc doar n bara de Iormule.

n modul de editare, celula se transIorm ntr-o zon text uzual, iar editarea se
eIectueaz prin pozitionarea punctului de insertie (prin click sau sgeti) si operatiunile uzuale de
tastare.
Terminarea editrii (si, implicit, trecerea n modul de vizualizare) se poate Iace prin mai
multe metode:
apsarea tastelor Enter, sgeti sau Tab;
selectie alt celul (click pe alt celul);
apsarea butonului Introducere.

Dac se renunt la modiIicrile eIectuate, se apas tasta ESC sau butonul Revocare,
celula revenind la continutul anterior.
4.2. Autocompletarea

Excel-ul este nzestrat cu posibilitatea de autocompletare
a celulelor. AstIel, dac pe coloana curent a mai Iost introdus
o inIormatie, atunci, n mod automat, celula curent se va
autocompleta.
Dup cum se poate observa n Iigura alturat, a Iost
sesizat Iaptul c n celula A6 a mai Iost introdus textul
,Ciocolat. De remarcat c autocompletarea a Iost startat
numai dup ce a Iost tastat litera ,o, deoarece Excel-ul nu a putut Iace o distinctie ntre
secventa de litere ,Ci de la ciocolat si ,Ca de la cacao.
In situatia prezentat, dac se doreste introducerea textului ,Ciocolat, nu mai este
necesar introducerea secventei ,colat, ci se va tasta Enter.

4.3. Completarea asistat a informajiilor n Excel

In multe din situatii, este necesar ca n celule adiacente ale unei Ioi de calcul s se introduc
inIormatii similare. De exemplu, se doreste ca ntr-un tabel s se insereze o coloan care s contin un
numr curent. Aceast succesiune de numere poate Ii introdus
n mod automat prin completare automat. Acest proces are
avantaje deosebite, dintre care pot Ii mentionate reducerea
timpului de introducere si eliminarea erorilor de tastare.
In Iigura alturat este prezentat un element important
ce este utilizat n mecanismul de numerotare automat, si
anume mnerul de completare. Acesta este reprezentat de un
punct situat n coltul dreapta inIerior al unei selectii. Atunci
cnd se pozitioneaz mouse-ul pe acest punct, cursorul se va
transIorma ntr-o cruce subtire, semniIicnd Iaptul c mnerul
a Iost agtat. In Iunctie de operatia dorit, se apas butonul
stnga/dreapta al mouse-ului si se trage mnerul n directia
dorit de completare a celulelor.
Operatia de completare poate Ii inhibat dac se deselecteaz caseta de control Activare
completare automat in celule, din meniul Instrumente, submeniul Optiuni, Iisa Editare.

4.3.1. Serii

InIormatiile care se introduc prin autocompletare respect anumite reguli, n sensul c ele pot Ii
obtinute dup o aceeasi Iormul. Succesiunea lor Iormeaz o serie. De regul, pentru a deIini o serie este
necesar s se cunoasc dou elemente ale acesteia. De exemplu, pentru a deIini seria numerelor naturale
(utilizat la introducerea unui numr curent) este suIicient s Iie mentionate dou elemente. Regula pe
care o respect aceast serie este: diIerenta dintre dou elemente consecutive este 1 (sau un element este
obtinut din elementul anterior la care se adaug constanta 1).
Seriile pot Ii de mai multe tipuri, dintre care pot Ii mentionate:
serii numerice: 1, 2, 3, ..; 100, 125, 150, .;
serii cu elemente date sau timpi: 3-Dec-2003, 5-Dec-2003, ..; 5/11/2002, 5/12/2002; 10:00,
10:15, 10:30, .;
serii denumiri: ianuarie, Iebruarie, martie, .; Ion, George, Marius, Andrei, Leopold;

Serii de numere

Exist trei tipuri de serii numerice:
Serii liniare sunt seriile cu pas aditiv constant (progresii aritmetice),
Serii de crestere sunt seriile cu pas multiplicativ constant (progresii geometrice),
Serii de trend se realizeaz o aproximare liniar a tendintei identiIicabile din primii termeni
ai seriei dup care se calculeaz potrivit modelului estimat toti termenii seriei, inclusiv primii.

Serii temporale

Se pot completa n mod automat diverse serii temporale, Iormatul datelor aIisate Iiind unitar
pentru toti termenii seriei (ziua, ziuadenumirea zilei, denumirea lunii etc.):
Zile, sptmni, luni sau ani cu pas deIinit de utilizator
Serii de zile lucrtoare

Serii de termeni (denumiri)

Excel-ul pune la dispozitia utilizatorului mecanisme prin care si poate deIini propriile
serii de termeni. Acestea mai sunt cunoscute si ca liste personali:ate.
Exist dou modalitti de a deIini o list personalizat:

prima modalitate se bazeaz pe continutul unor celule ale unei Ioi de
calcul; de exemplu, dorim s deIinim lista de prenume mentionat la
exemplele de liste. In acest sens:
se selecteaz zona care contine elementele listei;
n meniul Instrumente, Iaceti clic pe Optiuni si apoi clic pe Iisa Liste
particulari:ate;
pentru a utiliza lista selectat, se Iace clic pe Import. De mentionat c
dac lista a Iost selectat anterior, zona Import list din celul este completat automat.
Dac nu a Iost Icut selectia sau se doreste modiIicarea listei, atunci se va
speciIica/modiIica reIerinta zonei de cellule care contine lista.
se apas OK.

a doua modalitate se introducerea elementelor listei n sectiunea Intrri list a Iisei Liste
particulari:ate, dup care se apas butonul Adugare. Lista adugat se va regsi n sectiunea
Liste particulari:ate a Iisei.

O list particularizat poate Ii stears selectnd lista din sectiunea Liste particulari:ate si
apsnd butonul Stergere.
Dup deIinirea listei, utilizatorul poate Iolosi lista n cadrul mecanismului de completare asistat.
Pentru aceasta va trebui s indice unul sau mai multi termeni initiali ai listei, completarea ulterioar
Icndu-se prin parcurgerea ciclic a listei.

Completarea seriilor prin comanda Serie

Comanda serie este utilizat pentru completarea celulelor unui domeniu selectat cu termenii unei
serii. La completarea seriei pot apare dou situatii:
se cunoaste numrul de termeni ai serie generate;
procesul de generare a termenilor serie se opreste la o anumit valoare, numit valoare de
oprire.

In ambele cazuri, prima celul (celula de pornire) trebuie s contin primul termen al seriei.
Celula de pornire se identiIic cu celula activ a selectiei.
Operatia de umplere a zonei de celule cu termenii unei serii const n:
selectia zonei de celule care va contine seria;
apelarea comenzii serie (meniul Edit, submeniul Umplere);

n grupul Serie pe se speciIic directia de generare: pe rnd sau pe coloan;
n grupul Tip se alege tipul de serie: liniar, exponential, de tip dat sau identiIicat automat
(Umplere automat permis doar dac domeniul a Iost selectat anterior);
n grupul Unitti de dat se speciIic unitatea de incrementare: zi , zi lucrtoare, luna sau an;
dac se doreste generarea unei serii de tendint se marcheaz Tendint;
se seteaz valoarea pasului de incrementare (poate Ii si negativ).
dac nu s-a selectat zona de celule n care se va regsi seria, este necesar s se seteze valoarea
de oprire.

Completarea prin tragere yi plasare

Acest tip de completare se bazeaz pe utilizarea mouse-ului. In acest sens se vor selecta primul
termen sau un numr suIicient de termeni care deIinesc seria, se agat mnerul de completare si, prin
tragerea n directia dorit se completeaz seria.
De exemplu, completarea seriei numerelor naturale (pentru numr curent) se poate Iace pornind
de la un singur termen al acesteia. Se introduce primul element al serie ntr-o celul, dup care se agat
mnerul de tragere si, tinnd apsat tasta CTRL, se genereaz seria n directia dorit. Aceeasi serie se
putea genera si pornind de la doi termeni consecutivi.

Copierea automat

Dac o inIormatie se doreste a Ii copiat n mai multe celule, atunci se vor urmri etapele:
se scrie inIormatia (primul termen) care se doreste a Ii copiat ntr-o celul;
se selecteaz zona de celule n care se Iace copierea (celula cu inIormatia introdus anterior
este prima celul a selectiei);
se d comanda Umplere din meniul Editare si se alege directia de copiere

O alt posibilitate const n agtarea mnerului de completare a celulei primului termen si
tragerea n directia dorit de copiere.
Dac celula care contine inIormatia nu este adiacent zonei n care se doreste copierea se
procedeaz astIel:
se copie inIormatia in Clipboard;
se selecteaz zona de copiere (destinatia);
se d comanda Lipire.

4.4. Aavigarea n foile de calcul

Navigarea n Ioile de calcul se Iace prin intermediul tastaturii sau a mouse-ului.
AstIel, prin intermediul mouse-ului se poate actiona asupra barelor de deIilare orizontal
si vertical, eIectundu-se deplasarea n sensul dorit.
Pentru navigarea prin intermediul tastaturii vor Ii utilizate tastele sgeti, PageUp, Page
Down, Home, End si combinatii ale acestora.
De exemplu, combinatiile CtrlHome sau CtrlEnd permit deplasarea selectiei ctre
prima celul care contine date, respectiv ctre ultima.
O alt posibilitate de a deplasa selectia ctre o anumit celul const n introducerea
reIerintei ei n Caseta nume si apsarea tastei Enter (operatie util mai ales n cazul Ioilor de
lucru cu zone mari de celule cu date).
4.5. Selecjia n foile de calcul

Din punctul de vedere al selectiei pot Ii ntlnite mai multe situatii:
selectia unei celule: click pe celula respectiv sau deplasare selectie cu ajutorul tastelor;
selectia unei zone de celule:
cu ajutorul mouse-ului: se plaseaz cursorul mouse-ului pe prima celul a zonei (un colt al
acesteia), dup care, tinnd apsat butonul stnga se deplaseaz cursorul ctre ultima celul
a zonei (coltul opus);
cu ajutorul tastaturii: se selecteaz prima celul a zonei, dup care, tinnd apsat tasta
SHIFT, se deplaseaz selectia ctre ultima celul;
selectia unui rnd: click pe indicele de rnd;
selectia unei coloane: click pe indicele de coloan.

Dac se doreste selectia mai multor elemente dintre cele enumerate mai sus, pot Ii
ntlnite urmtoarele cazuri:
elementele sunt adiacente (plasate unele lng altele): selectia se realizeaz tinnd apsat
butonul mouse-ului si Icnd deplasarea cursorului ctre ultimul element ce se doreste a Ii
selectat; n cazul tastaturii, se tine apsat tasta Shift;
elementele nu sunt adiacente (nu sunt plasate unele lng altele): primul element se selecteaz
normal, dup care, ncepnd cu al doilea, se tine apsat tasta Ctrl;
5. Salvarea fiyierelor Excel

Asa cum s-a vzut anterior, la lansarea n executie a Excel-ului, este deschis un Iisier
nou, denumit Registru1. In situatia n care se doreste crearea unui nou Iisier, este recomandat ca
prima operatie care se eIectueaz s Iie salvarea. Pe lng pstrarea datelor introduse, salvarea
are ca scop si denumirea Iisierului, acestuia dndu-i-se un nume care s aib o anumit
semniIicatie pentru utilizator, acest lucru permitnd regsirea usoar a acestuia.
Excel-ul pune la dispozitia utilizatorului mai multe comenzi de salvare. Acestea sunt:
Salvare (Save): dac documentul este nou creat, aceast comand va deschide caseta de dialog
Salvare ca, prezentat mai jos. In aceast caset se speciIic numele dorit al Iisierului (Nume
fiier), locatia n care se doreste a Ii salvat (Salvare in), precum si tipul Iisierului salvat.
Implicit acest tip este Registru de lucru Microsoft Excel, dar el poate Ii exportat si sub alte
Iormate, ca de exemplu pagin web, sablon, versiuni mai vechi de Excel etc.

In situatia n care Iisierul a Iost deja salvat cu un alt nume, aceast comand are ca eIect
salvarea direct a continutului Iisierului.
Salvare ca (Save as): recomandat la prima salvare a Iisierului sau n situatia n care se
doreste crearea unei copii a registrului curent sub un alt nume sau la o alt locatie (Iisierul
initial rmne nemodiIicat);
Salvare spatiu de lucru: se poate deschide un grup de registre de lucru ntr-o singur etap
crend un Iisier spatiu de lucru. Un Iisier spatiu de lucru salveaz inIormatii despre toate
registrele lucru deschise, ca de pild locatiile lor, dimensiuni Ierestre si pozitii pe ecran. Cnd
se deschide un Iisier spatiu de lucru utiliznd comanda Deschidere din meniul Fiier,
MicrosoIt Excel deschide Iiecare registru de lucru salvat n spatiul de lucru. Fisierul spatiu de
lucru nu contine registrele de lucru propriu-zise, modiIicrile aduse acestora trebuind s Iie
salvate individual. Pentru a realiza aceast operatie se va urmri succesiunea de operatii:
o se deschid registrele de lucru pe care doriti s le deschideti ca grup;
o se dimensioneaz si se pozitioneaz Ierestrele registrului de lucru asa cum se
doreste s apar data urmtoare cnd se utilizeaz registrele de lucru.
o n meniul Fiier se Iace click pe Salvare ca spatiu de lucru.
o In caseta Nume fiier se introduce un nume pentru Iisierul spatiu de lucru.

Observatie. Pentru a deschide registrele de lucru Iiecare dat cnd se porneste MicrosoIt Excel,
Iisierul spatiu de lucru se va salva n directorul XLStart din directorul Excel.
. Deschiderea registrelor de lucru existente
Pentru a deschide un registru de calcul se utilizeaz comanda Open din meniul
File.Aceast comand se poate da si prin intermediul butonului sau combinatia de taste
CtrlO. Ca urmare a acestei comenzi este aIisat o caset de dialog denumit Deschidere,
elementul principal al acesteia Iiind zona container, de tip Explorer, unde sunt speciIicate
documentele din directorul curent selectat. Pentru a deschide un registru se poate da dublu click
pe numele lui sau se poate selecta registrul, dup care se d comanda Open sau se apas Enter.

O alt modalitate de a deschide un Iisier excel se bazeaz pe Windows Explorer. AstIel,
dac se d un dublu click pe un Iisier de tip Excel, atunci va Ii pornit aplicatia Excel si va Ii
deschis Iisierul respectiv.
Dac nu se cunosc inIormatii despre Iisierul Excel care se doreste a Ii deschis, se poate
cuta Iisierul respectiv, apelnd la instrumentul Find (Iie din Windows Explorer meniul Tools
Find Files or folders, Iie de la butonul StartFindFiles or folders).
Dac registrul de lucru se gseste printre ultimele cu care s-a lucrat, atunci numele lui se
regseste ntr-o list istoric ce poate Ii vizualizat de la meniul File.

Se poate observa c aceast list este numerotat, astIel c, dup lansarea Excel-ului si
apelarea meniului File, simpla apsare a lui 1 va deschide Iisierul Exemplu1. ModiIicarea
numrului de registre ale cror nume se regsesc n lista istoric se Iace prin succesiunea de
comenzi InstrumenteOptiuniGeneralLista fiierelor recent utili:ate. Numrul maxim este
9.
7. Copierea yi mutarea
Copierea si mutarea se realizeaz prin intermediul unei zone tampon de memorie care
poart denumirea de Clipboard. Aceste operatii se realizeaz n dou etape, conIorm Iigurii
urmtoare:

Lipire Decupare,
Copiere
SURS DESTINATIE
CLIPBOARD

AstIel, operatia de mutare se realizeaz prin intermediul comenzilor Decupare si Paste, iar cea
de copiere prin Copiere si Paste. De mentionat c n cazul copierii, inIormatia se va regsi att n
Clipboard ct si n surs. Prin urmare, succesiunea de operatii realizate este:
selectie surs;
mutare/copiere n Clipboard;
selectie destinatie; de mentionat c, n situatia n care sursa contine mai multe celule, se
va selecta doar prima celul a destinatiei (coltul stnga sus). Este posibil si selectia
complet a destinatiei, numai c aceasta trebuie s aib exact aceeasi dimensiune ca si
sursa (n caz contrar este generat o eroare);
lipire (extragerea inIormatiei din Clipboard).

Mutarea si copierea pot Ii realizate n mai multe moduri, dintre care pot Ii speciIicate:
utilizarea comenzilor Decupare, Copiere si Paste din meniul File;
utilizarea butoanelor din barele de butoane ;
utilizarea shortcut-urilor:
CtrlX, CtrlC, CtrlJ;
ShiftDelete, CtrlInsert, ShiftInsert;
utilizarea meniurilor aIisate la apsarea butonului dreapta al mouse-ului;
utilizarea Iacilittilor Drag & Drop.

In Iunctie de ceea ce se doreste a Ii mutat/copiat, pot apare mai multe situatii. Dintre
acestea pot Ii speciIicate:
7.1. Copierea/mutarea de celule ntregi

In cazul mutrii sau copierii ntregului continut al celulelor, operatia este realizat pentru
ntreaga zon, incluznd Iormule, rezultate si Iormate. Dac zona surs (sau destinatie) are celule
ascunse, atunci acestea sunt considerate ca Iiind vizibile.
Pentru a se muta/copia una sau mai multe celule se procedeaz astIel:
se selecteaz zona
se tasteaz CTRLC (sau CTRLX pentru mutare)
se activeaz coltul stnga sus a zonei receptoare
se apas CTRLV.

In momentul n care se d comanda de Decupare sau Copiere, celulele surs sunt
nconjurate cu un chenar punctat, acest lucru semniIicnd memorarea lor n Clipboard. Totodat,
butonul Lipire devine activ. Ct timp in Clipboard se regseste inIormatie, aceasta poate Ii lipit
n diverse locatii. Stergerea inIormatiei din Clipboard se Iace prin apsarea tastei ESC.
In situatia n care se utilizeaz mouse-ul pentru mutare/copiere, se procedeaz n Ielul
urmtor:
se selecteaz celulele surs,
se deplaseaz cursorul mouse-ului pe chenarul selectiei (cursorul se transIorm ntr-o
sgeat);

se trage cu mouse-ul ctre destinatie (pentru mutare) sau se eIectueaz tragerea apsnd
simultan tasta CTRL (pentru copiere).

n situatia n care mutarea/copierea au loc pe o alt Ioaie dect cea activ, se dau
comenzile Decupare/Copiere, se activeaz noua Ioaie si se realizeaz lipirea n mod obisnuit.
7.2. Inserarea celulelor copiate/mutate ntre alte celule

Exist posibilitatea ca sursa (celulele) s Iie mutate/copiate ntre celule apartinnd zonei
destinatie. Pentru a realiza acest lucru se procedeaz astIel:
se selecteaz sursa;
se d comanda de mutare/copiere;
se selecteaz celula deasupra/la stnga creia se doreste inserarea celulei/celulelor
continute n Clipboard;
se apas butonul dreapta de mouse si se d comanda Inserare celule copiate;

din caseta aIisat se selecteaz optiunea dorit; celulele destinatie vor Ii deplasate n jos
sau la dreapta;

Operatia mai poate Ii eIectuat si cu ajutorul mouse-ului. AstIel, se apas simultan tasta
SHIFT (pentru mutare) sau SHIFTCTRL (pentru copiere) n timpul tragerii.
7.3. Copierea/mutarea unei porjiuni a conjinutului

Dac se doreste copierea numai a unei prti a continutului unei celule, atunci se va trece
n modul de editare, se va selecta portiunea dorit a Ii copiat, dup care se va merge la
destinatie si se va executa operatia de lipire.
7.4. Copierea special (valori, comentarii, formate)

Exist situatii n care se doreste ca dintr-o celul, sau zon de celule, s Iie copiate numai
anumite componente. De exemplu, se poate dori copierea rezultatelor unor Iormule si nu
Iormulele. In acest scop, Excel-ul pune la dispozitia utilizatorului comanda Lipire speciala.
Succesiunea de operatii este urmtoarea:
se selecteaz sursa;
se d comanda Copiere sau Decupare;
se selecteaz zona destinatie;
se d comanda Lipire speciala din meniul Editare;
se alege optiunea dorit din dialogul aIisat:

se termin cu OK.

De remarcat cele dou optiuni care apar n
partea de jos a casetei de dialog:

Ignorare celule libere: dac sursa
contine celule goale, atunci la destinatie
lipirea va pstra datele celulelor care
corespund celulelor goale din surs;
Transpunere: se poate Iace o transpunere
rnduri-coloane a datelor din surs.

7.5. Copierea doar a celulelor vizibile

Pentru a muta/copia numai celulele
vizibile din zona surs (presupunnd c aceasta contine si celule ascunse), se vor eIectua
urmtoarele operatii:
se selecteaz sursa,
se d comanda Salt la din meniul Editare;
se alege Special, Numai celule vi:ibile si OK;
se d comanda Copiere;
se selecteaz coltul stnga sus al destinatiei;
se d comanda Lipire.
8. Cutarea yi nlocuirea
Operatiile de cutare si nlocuire sunt Irecvent utilizate n procesarea datelor. Acestea pot
Ii apelate din meniul Editare, item-urile Gsire si Inlocuire, sau prin intermediul combinatiilor
de taste CtrlF, respectiv CtrlH.
8.1. Cutarea textelor sau a numerelor

Pentru a cuta un text (portiune dintr-un text) sau numere se va selecta mai nti zona n
care se doreste a Ii eIectuat cutarea. Dac este selectat o singur celul, cutarea va Ii
eIectuat n toat Ioaia de calcul. Se apeleaz comanda Gsire, cutia de dialog aIisat Iiind
urmtoarea:

n zona De gsit se introduce textul (portiunea din text) sau numrul cutat;
n lista Cutare se alege modul de cutare, pe linii sau pe coloane;
n lista derulant Privire in se alege tipul de inIormatii n care se caut (Formule doar
n Iormule, Jalori n valori, Comentarii n comentarii);
se actioneaz Urmtorul gsit pentru a se eIectua cutarea.

In partea de jos a casetei sunt speciIicate dou optiuni de cutare:
Potrivire litere mari i mici: n acest caz se va Iace o diIerentiere ntre literele mari si
literele mici. Exemplu: dac sirul de cutat este pop si este activat aceast optiune, nu
vor Ii considerate gsite celulele ce contin Popescu, Popovici etc., dar vor Ii regsite
celulele ce contin pop, protopop etc.;
Se gsesc numai celule complete: vor Ii gsite numai acele celule care contin exact
testul (numrul) introdus n zona De gsit. De exemplu, dac sirul de cutat este pop,
atunci celulele gsite vor contine exact sirul pop.
8.2. Csirea yi nlocuirea de text yi numere

Operatia de nlocuire este o operatie combinat. Caseta de dialog aIerent acestei operatii
este urmtoarea:

Se poate remarca asemnarea cu operatia de gsire. Deosebirea const n Iaptul c trebuie
speciIicate att inIormatia de gsit (zona De gsit) ct si cea care o nlocuieste pe cea gsit
(zona Inlocuiete cu). De asemenea, apar dou butoane care, dup gsirea inIormatiei (comanda
Urmtorul gsit), permit:
Inlocuire: are loc nlocuirea n celula gsit;
Inlocuire peste tot: sunt eIectuate toate nlocuirile.

Dac se doreste ca potrivirea curent s rmn nenlocuit, atunci se va da comanda
Urmtorul gsit.
9. Rnduri yi coloane
Operatiile care implic rndurile si coloanele sunt Ioarte Irecvente n Excel.
9.1. Inserarea rndurilor yi a coloanelor

La operatiile de inserare trebuie avut n vedere Iaptul c elementele inserate vor Ii
localizate naintea selectiei curente. Pentru a insera rnduri sau coloane se vor apela comenzile
Randuri si Coloane de la meniul Inserare.

9.2. Stergerea rndurilor yi a coloanelor

Operatiile de stergere a rndurilor si coloanelor presupun
mai nti selectia acestora. Rmnnd cu cursorul mouse-ului pe
selectie se apas butonul dreapta al mouse-ului si, din meniul
aIisat, se selecteaz comanda Stergere.
In situatia n care nu a Iost selectat ntregul rnd sau ntreaga
coloan, dup selectia comenzii Stergere din meniu, utilizatorul va
trebui s opteze asupra medului de stergere.
AstIel, poate opta pentru:
stergerea continutului celulei si deplasarea celulelor
ctre stnga;
stergerea continutului celulei si deplasarea celulelor ctre n sus;
stergerea ntregului rnd;
stergerea ntregii coloane.
9.3. Adugarea butoanelor pentru inserarea/ytergerea rndurilor yi a coloanelor

O metod mai simpl de apelare a acestor comenzi const n plasarea n barele de
instrumente a butoanelor speciIice inserrii de rnduri si coloane. Operatiile care se eIectueaz n
acest sens sunt urmtoarele:
se plaseaz cursorul mouse-ului n zona liber din dreapta barelor de instrumente si se
apas butonul dreapta al acestuia; din meniul aIisat se alege Particulari:are; acelasi
lucru se obtine si apsnd butoanele plasate la captul barelor de butoane si selectia
item-ului particularizare din meniul aIisat;

cutia de dialog Particulari:are contine un tab (Iis) denumit Comen:i. Se selecteaz
categoria Inserare si din zona Comen:i se agat butoanele de inserare rnduri/coloane
si se trag cter una dintre barele de instrumente aIisate. Pozitia n care vor Ii plasate
butoanele este marcat printr-o linie vertical (atentie, pozitia este n interiorul barelor
de butoane, nu n aIara acestora);

n mod identic se procedeaz si cu butoanele de stergere rnduri coloane, care se gsesc
la categoria Edit;
un exemplu de plasare a acestora este urmtorul: .

9.4. Dimensionarea rndurilor yi a coloanelor

O celul a unei Ioi de calcul poate Ii privit ca o Iereastr prin care se vizualizeaz
inIormatia. Exist situatii n care dimensiunea inIormatiei depseste capacitatea de aIisare a
celulei. Din acest motiv se va proceda la o redimensionare a celulelor. Datorit modului de
organizare a acestora n interiorul unei Ioi de calcul, redimensionarea va avea ca obiect ntregul
rnd sau ntreaga coloan pe care se regseste celula respectiv.
Exist mai multe modalitti de a redimensiona un rnd sau o coloan:

se selecteaz rndul/coloana si rmnnd cu cursorul mouse-ului pe selectie se apas
butonul dreapta al acestuia. Din meniul aIisat se selecteaz Inltime rand sau Ltime
coloan si se speciIic dimensiunea nltimii/ltimii dorite. Dac se doreste
modiIicarea simultan pentru mai multe rnduri/coloane se va proceda la selectie
multipl;
se plaseaz cursorul mouse-ului pe linia desprtitoare dintre doi indici de rnd/coloan
(atentie la Iorma cursorului), se agat si se deplaseaz n
directia dorit;
n aceeasi pozitie se d un dublu click; coloana va Ii redimensionat la dimensiunea
maxim a inIormatiei din coloana respectiv.

1. Sortarea datelor
Sortarea este operatia prin care nregistrrile dintr-un tabel sunt ordonate n Iunctie de
solicitrile utilizatorului. Trebuie mentionat c aceast operatie are ca eIect schimbarea Iizic a
ordinii nregistrrilor din tabel.
Pentru a sorta nregistrrile unui tabel se pot urmri dou proceduri:
dac se doreste ca sortarea s Iie Icut dup prima coloan a tabelului (sau a zonei
selectate) se pot utiliza butoanele de sortarea ascendent, respectiv descendent .
In acest sens se va plasa selectia n tabel si se va apsa unul din butoanele mentionate;
dac sortarea va avea loc dup o alt coloan, atunci se va apela comanda Sortare de la
meniul Date. Cutia de dialog permite stabilirea unor criterii de sortare. De exemplu,
conIorm Iigurii de mai jos, sortarea va avea loc mai nti dup categorie, dup care,
dac sunt gsite mai multe produse n cadrul aceleiasi categorii, acestea vor Ii sortate
dup pretul unitar.

EIectul sortrii este prezentat n Iigurile urmtoare:

In cazul n care tabelul contine coloane care nu se doresc a Ii sortate (gen numr curent),
se va Iace mai nti o selectie a zonei care se doreste a Ii sortat. In aceast situatie, este Ioarte
indicat s se veriIice dac lista selectat n vederea sortrii are sau nu rnd antet si s se speciIice
acest lucru n cutia de dialog aIisat ca urmare a apelrii comenzii Sort.
11. Filtrarea datelor
Operatia de Iiltrare a datelor permite vizualizarea unor inIormatii care ndeplinesc
anumite criterii, Ir ca ordinea nregistrrilor n tabel s Iie modiIicat. Cea mai utilizat Iorm
de Iiltrare este autoIiltrarea.
Pentru a Iiltra datele dintr-un tabel se vor eIectua urmtoarele operatii:
se deplaseaz selectia n interiorul tabelului ce se doreste a Ii Iiltrat;
se d secventa de comenzi: DateFiltrareFiltrare automat. Ca urmare a acestei
comenzi, Iiecare celul din capul de tabel se va transIorma ntr-o caset derulant, se unde
pot Ii speciIicate criteriile de Iiltrare (se apas butonul sgeat);

de exemplu, din lista derulant poate Ii ales articolul Ciocolat, rezultatul aplicrii
acestui Iiltru Iiind prezentat n Iigura urmtoare. De remarcat Iaptul c este indicat
coloana asupra creia s-a impus un Iiltru (sgeata listei derulante este albastr):

pentru a reveni la aIisarea tuturor nregistrrilor, se va selecta Toate din lista derulant.

O alt posibilitate de Iiltrare const n selectia articolului Primele 10 din lista derulant
aIerent unei coloane a tabelului. De exemplu, dac se doreste aIisarea celor mai scumpe dou
produse din tabel, se va introduce urmtorul criteriu de Iiltrare n coloana Pret unitar. In mod
identic, pentru cele mai ieItine 2 produse, n loc de Sus se va selecta Jos.

DeIinirea unor criterii de sortare se poate Iace selectnd articolul Definite din lista
derulant aIerent unei coloane a tabelului. S presupunem c dorim s aIism toate produsele
care au pretul cuprins ntre 9000 si 20000 lei. In aceast situatie se va Iace o Iiltrare automat
particularizat, criteriul de Iiltrare Iiind introdus n conIormitate cu Iigura urmtoare:


Se poate observa c n deIinirea criteriilor de Iiltrare pot Ii Iolosite wildcard-urile *,
respectiv ?.

Observatie. In cazul Iiltrrii, criteriile pot Ii combinate. AstIel poate Ii precizat un criteriu de
Iiltrare, dup care se poate preciza un altul, actiunea celui de al doilea Iiind aplicat asupra
rezultatului obtinut n conIormitate cu primul criteriu de Iiltrare.

12. Socoteli n foile de calcul
12.1. Definirea formulelor yi a funcjiilor

Formulele i functiile sunt oIerite de programul Excel pentru efectuarea de calcule
Iolosind continutul unor celule dintr-o Ioaie de calcul sau din mai multe Ioi de calcul, n
conIormitate cu proiectarea i cerintele aplicatiei.

Defini(ie. Formulele sunt expresii formate din operanzi (constante i/sau referiri de celule),
operatori matematici (aritmetici i relationali) i funcjii, formula este precedat de semnul
'', functia este o formul complex predefinit identificat printr-un nume i contine intre
parante:e o list de argumente ce repre:int o expresie.

In Excel exist dou tipuri de Iunctii/Iormule:

Iunctii obisnuite, la care rezultatul va Ii returnat doar ntr-o celul:
f . D
1
x D
2
x . x D
n
D;
Iunctii matriceale, la care rezultatul va Ii returnat ntr-o zon de celule (domeniu):
f . D
1
x D
2
x . x D
n
E
1
x E
2
x . x E
m
;

Cea mai simpl formul este cea care contine o valoare (constant numeric sau text).
Formulele mai complexe sunt construite cu ajutorul expresiilor matematice, dar care sunt
precedate de semnul ''. n cazul n care Iormula nu este precedat de semnul '', expresia
matematic este interpretata ca o dat (numeric sau de tip text).
Orice formul trebuie scris ntr-o celul a Ioii de calcul si va aprea scris n bara formulei
(Formula Bar). Formula se termin prin tasta CR~, si ca eIect n celul nu va fi afiat formula,
ci re:ultatul calculelor n conIormitate cu expresia corespunztoare Iormulei.

n exemplul de mai sus, se poate observa c celula F2 contine o Iormul, d2*I2, rezultatul
aIisat Iiind 1950000. Dac nu se scrie semnul ,' naintea Iormulei, atunci Excel-ul va interpreta
continutul celulei ca Iiind un sir de caractere si-l va aIisa ca atare.

n practic, exist dou moduri diferite de a crea (scrie) o formul:
1. tehnica tradi(ional se selecteaz celula n care trebuie s Iie creat Iormula si se
introduce Iormula scriind adresele de celul ale tuturor celulelor care urmeaz a Ii
introduse n Iormul; nu se recomand pentru Iormulele complexe, deoarece pot aprea
erori prin tastare;
2. tehnica de tip indicare se selecteaz celula unde trebuie s apar rezultatul si se
tasteaz semnul ''; introducerea Iormulei se Iace prin repetarea urmtoarei actiuni: se
eIectueaz click pe celula ce este operand n Iormul si se tasteaz semnul pentru
operatorul corespunztor, pn la terminarea ntregii Iormule; se ncheie Iormula prin
apsarea tastei CR~;

n cazul tehnicii de tip indicare, dac este necesar reIerirea unor celule la mare distant
unele de altele, se recomand atribuirea de nume pentru aceste celule si apoi reIerirea numelor
atribuite.

12.2. Copierea formulelor

Dac o Ioaie de calcul este mai complex (volum mare de date si calcule complexe), este
incomod s se repete introducerea unor Iormule n mai multe celule. AstIel, ar trebui s se
introduc acelasi tip de Iormul de mai multe ori, schimbndu-se doar coordonatele(reIerintele)
unor coloane sau linii.
Copierea formulelor este operatia prin care trebuie s se utilizeze facilittile Excel
pentru copierea continutului unei celule ce reprezint Iormule de calcul si n alte celule vecine,
dar calculele se reIer la celule corespunztoare unor rnduri sau coloane. Operatia de
completare este un Iel de operatie de copiere. Aceast operatie se utilizeaz si cnd celula
contine numere sau text.
Indicatorul de mouse (cursorul) va lua mai multe forme n timpul deplasrii ntr-o Ioaie de
calcul, si anume :
cruce mare n aceast Iorm se poate utiliza pentru activarea sau selectia celulelor ;
sgeat aceast Iorm se va obtine cnd se deplaseaz spre marginea unei celule active;
cnd indicatorul are aceast Iorm, se poate utiliza mouse-ul pentru deplasarea celulei
(copierea continutului celulei n alt celul-mutarea celulei) ;
cruce mic neagr se va obtine aceast Iorm cnd mouse-ul se deplaseaz spre
indicatorul de celula (coltul fos-dreapta ptrat min negru ,instrument de umplere),
Iorma ce se utilizeaz pentru a comunica utilizatorului c este permis operatia de
completare.
Pentru copierea unei Iormule, mai nti se selecteaz celula care contine Iormula ce se
doreste a Ii copiat. Se deplaseaz indicatorul de mouse n directia instrumentului de umplere
pn cnd indicatorul capt Iorma indicatorului de umplere (cruce mic neagr). Se apas
butonul de mouse si se trage de indicatorul de completare pentru a selecta celulele unde se
doreste copierea Iormulei. Se elibereaz butonul de mouse si astIel Iormula va Ii copiat si n
celulele selectate.

De remarcat Iaptul c la copierea Iormulei din celula F2 (D2*E2), Excel-ul modiIic n
mod automat Iiecare reIerint la celulele din Iormul. AstIel, celula F3 va contine Iormula
D3*E3, obtinut ca urmare a copierii Iormulei din celula F2. Prin urmare, atunci cnd s-a
copiat Iormula ctre n jos, Excel-ul a modiIicat automat indicii de rnd din Iormula anterioar.
Se spune c n acest caz a Iost utilizat reIerentierea relativ a celulelor din Iormule.

Exemplu. S considerm c n tabelul de mai jos se doreste calcularea valorii n EUR pentru
Iiecare din produse. In acest scop, n celula I2 a Iost introdus cursul curent pentru aceast deviz.

Pentru a calcula valoarea n EUR a produsului Ciocolat se va introduce n celula G2
Iormula F2/G2, dup care se va copia Iormula si n celula G3. EIectul acestei copieri este
prezentat n Iigura de mai jos:

Este evident Iaptul c, prin copiere, n celula G3 se va regsi Iormula G3/I3. Numai c
n celula I3 nu este introdus nici o valoare si, ca urmare, apare o eroare reprezentnd mprtirea
la 0. Formula corect ar Ii Iost G3/I2.
Faptul c n coloana G toti mprtitorii trebuie s Iie I2, conduce la ideea de reIerentiere
absolut a celulelor. Prin aceast metod, Iormula copiat acceseaz, Ir nici o translatare,
celulele originale. Pentru a realiza acest lucru, se va utiliza simbolul ,$, care se spune c
blocheaz indicele de coloan sau de rnd.
Prin urmare, exist trei tipuri de reIerentieri:
reIerentiere relativ;
reIerentiere absolut: de exemplu, Iormula care se poate utiliza mai sus este G2/$I$2,
observndu-se c au Iost blocati ambii indici ai celulei, si cel de coloan si cel de rnd;
reIerentiere mixt: n acest caz, componenta n Iata creia este plasat simbolul ,$ este o
referint absolut, iar componenta care nu este precedat de simbolul ,$ este o referint
relativ.

Observatie: n exemplul de mai sus era suIicient s se blocheze doar indicele de rnd, Iormula
copiat regsindu-se numai pe coloana F.
12.3. Calcularea sumelor

Pentru a introduce sume, Iie pe rnduri, Iie pe coloane, se pot utiliza mai multe metode:

utilizarea butonului de autosumare . Acest buton apeleaz Iunctia SUM. Mai nti se
selecteaz celula n care se va insera totalul (n cazul de Iat celula F4), dup care se
apas butonul mentionat. Excel-ul va determina n mod automat unde sunt plasate valori
numerice care pot Ii nsumate, ncercuind zona cu un chenar punctat. Totodat, n celul
va Ii aIisat Iormula SUM(F2:F3). Dac zona determinat automat este cea corect,
atunci se apas tasta Enter. Dac se doreste sumarea altor celule, atunci se va selecta zona
dorit, Iormula modiIicndu-se corespunztor.

o alt posibilitate este de a selecta zona de celule care se doresc a Ii sumate, inclusiv
celula n care se va insera totalul. Dup apsarea butonului de sumare automat, n celul
va Ii aIisat suma, Ir a se mai cere conIirmarea zonei de sumat.


Dac se doreste sumarea pe Iiecare rnd sau coloan din tabel, se selecteaz toate celulele
ce se doresc a Ii sumate (se poate include si celula vid care va contine totalul) si se apas
butonul de autosumare. Se poate insera un rnd gol ntre tabel si sume, Icnd o selectie
extins. Totalul va Ii plasat n ultima celul vid selectat.
O sum poate Ii calculat si prin introducerea Iormulei corespunztoare. De exemplu,
dac se doreste sumarea celulelor din zona E2:K10, atunci, n celula n care se doreste a
Ii aIisat suma se va introduce Iormula SUM(E2:K10). Evident, aceast Iormul poate
Ii extins, Iunctia SUM acceptnd un numr mare de argumente. Dac, de exemplu, se
doreste ca n suma de mai sus s Iie inclus si celula D7, atunci Iormula se va modiIica
astIel: SUM(E2:K10, D7). Se poate observa c argumentele sunt desprtite, n Iunctie
de setrile calculatorului, Iie de ,,, Iie de ,; (dac apare o eroare n Iormul se va
veriIica dac nu cumva pentru punctul zecimal este utilizat caracterul ,,).
Functia SUM mai poate Ii apelat si prin intermediul butonului Lipire functie. In acest
caz, din lista de Iunctii disponibile se va selecta Iunctia SUM.

Dup apsarea butonului OK va Ii aIisat o Iereastr n care se introduc argumentele Iunctiei.


Se poate observa c argumentele obligatorii sunt scrise cu litere ngrosate. In exemplul de mai
sus, dac se doreste includerea n sum a celulei D7, se va plasa cursorul pe Number 2 si se va
tasta D7. Acelasi eIect este obtinut si dac se apas din Number2 (va Ii aIisat o bar de
selectie ), dup care se
selecteaz cu mouse-ul celula (sau zona de celule) care va Ii transmis ca argument Iunctie
SUM. Dup selectie se apas Enter sau butonul din dreapta barei de selectie( ).
12.4. Modificarea formulelor

Modificarea formulelor (revizuire/actualizare) poate interveni n diverse situatii :
s-a introdus o Iormul incorect ;
au Iost adugate date noi si este necesar modiIicarea Iormulei pentru reIlectarea datelor
noi introduse.

Utilizatorul se poate deplasa n celula care contine Iormula si s creeze o nou Iormul,
scriind Iormula corect, sau poate edita formula existent. La eIectuarea unui dublu click pe o
Iormul pentru a o deschide n vederea editrii, programul Excel va desena Iiecare adres de
celul sau adres de domeniu ntr-o culoare diferit si va amplasa o margine de aceeasi culoare
n jurul celulei sau a domeniului.

Marginea are numele de identificator de domeniu (Range Finder). O alt modalitate este
aceea de a selecta celula care contine Iormula si apoi se selecteaz bara de formule unde se Iace
click pe ea. Dac se doreste modificarea unor referinte, utilizatorul poate Iolosi tastatura, Iie
identificatorul de domeniu. Pentru a Iolosi tastatura, se selectea: referinta din Iormul si apoi
Iie se efectuea: click pe celula cu care se doreste a se Iace nlocuirea, Iie se tasteaz adresa
celulei de inlocuire. Pentru a Iolosi identificatorul de domeniu, se apuc marginea
identiIicatorului de domeniu si se deplaseaz n celula corespunztoare. Dac este necesar
includerea in domeniu a unui numr mai mare sau mai mic de celule, se trage de instrumentul de
selectie situat n partea de jos a indentiIicatorului de domeniu pentru a extinde sau pentru a
reduce selectia. Dup incheierea editrii formulei, se apas pe CR~ sau se execut click pe
butonul Enter.
n situatia n care se doreste introducerea n Iormul a unei zone de celule, atunci se va
tine cont c reIerinta pentru aceast zon este construit din celulele reprezentnd colturile opuse
ale zonei, separate prin ,:. De exemplu, B10:D10.

12.5. Utilizarea funcjiilor Excel

Utilizarea func(iilor Excel este o Iacilitate puternic si perIormant a programului
Excel. O functie este o formul predefinit, prin care utilizatorul economiseste timp pentru
eIectuarea unor calcule complexe. De asemenea, pentru a economisi timp, se recomand
utili:area referintelor la alte celule, n loc de a include toate calculele care determin rezultatele
n aceste celule.
Functiile sunt formule, deci dac se apeleaz o singur functie, aceasta trebuie s Iie precedat
de semnul . Dup semnul egal urmeaz numele func(iei, urmat de unul sau mai multe
argumente separate prin virgule sau ; si incluse ntre paranteze :

Numefunctie (lista-argumente~)

Programul Excel oIer utilizatorului sute de functii (235) care se pot apela pentru a calcula
rezultate Iolosite n finante, contabilitate, statistic, matematic, inginerie sau n alte domenii
tiintifice, economice, sociale. Functiile sunt proceduri (programe structurate) care calculeaz
un anumit rezultat cu o precizie Ioarte mare tinnd seama de perIormantele actualelor
microprocesoare cu care sunt nzeztrarte sisteme de calcul.

Categorii de functii Excel

Categorie Exemple
Financial (Iinanciare) Calculea: rata doban:ii, rata lunar de rambursare a
imprumutului, valoarea u:urii, etc. (17 functii)
Date & Time (data si
ora)
Determin ora curent, :iua din sptaman sau din an, ora sau
data
Math & Trig
(matematic si
trigonometrie)
Calculea: valoarea absolut, rdcina ptratic, suma, functia
exponential, functia logaritmic, functii trigonometrice, etc.
Statistical (statistic) Calculea: medii, maxime i minime, abateri medii ptratice,
cuantile, etc.
Look & Reference
(cutare si reIerint)
Caut i returnea: valori dintr-un domeniu, creea:
hiperconexiuni in retele sau documente din INTERNET
Database (baz de date) Prelucrea: valori dintr-o ba: de date (tabel) din Excel
Text (text) Convertete text in mafuscule sau minuscule, elimin caractere din
dreapta sau stanga, concatenea: iruri de caractere, etc.
Logical (logic) Evaluea: o expresie logic i returnea: o valoare TRUE
(adevrat) sau FALSE (fals), folosit pentru diverse actiuni sau
pentru formatare (conditionat)
Information (inIormatie) Returnea: informatii din programul Excel sau Windows,
referitoare la starea unei celule, a unui obiect sau mediu in
ansamblu
Engineering (inginerie) Calcule inginereti, functii incluse in Office 2000, dar trebuie
instalate separat din Analysis Toolpack

12.. Utilizarea butonului Lipire func(ie

In situatia n care Iunctia care se doreste a Ii apelat este mai rar Iolosit, atunci se va
utiliza butonul Lipire functie, care se gseste n bara de instrumente (butoane) Standard. Pentru a
realiza acest lucru, mai nti se va selecta celula n care se doreste a Ii plasat rezultatul returnat
de Iunctie, dup care se va apsa butonul Lipire functie. Ca urmare a acestei operatii, va Ii aIisat
caseta de dialog Lipire functie (aIisarea casetei poate Ii realizat si prin comanda Insert -
Functie). In aceast caset se regsesc toate Iunctiile puse la dispozitie de Excel, clasiIicate pe
categorii. Lista categoriilor de Iunctii include categoria functiilor cel mai recent utili:ate
(Celemairecentutili:ate) si categoria tuturor functiilor (Toate).
Dac utilizatorul nu cunoaste re:ultatul returnat de Iunctie sau argumentele acesteia,
poate Iace apel la Help, Excel-ul oIerind toate inIormatiile pentru Iiecare Iunctie.
Pentru exempliIicare se consider c utilizatorul doreste s calculeze rata lunar pe care
trebuie s o returneze pentru un mprumut de 20000000 lei, angajat pe o perioad de 36 de luni,
cu o dobnd anual de 25 la sold.
In urma consultrii Help-ului, se poate determina Iunctia care returneaz rata lunar.
Numele ei este PMT. In continuare este descris secventa de apelare a acestei Iunctii.
se completeaz celulele cu datele initiale;
se selecteaz celula B4;
se apas butonul Lipire functie;
se selecteaz categoria Financiare, dup care Iunctia PMT;

se completeaz argumentele Iunctiei (Iie prin speciIicarea celulelor n care se gsesc
acestea, Iie prin introducerea eIectiv a valorilor; de remarcat c celula B1 contine un
procent, iar argumentul Rate este mprtit la 12 luni; dac se doreste plata trimestrial,
atunci se va Iace mprtirea la 4); se poate observa c atunci cnd se completeaz un
argument, n partea de jos a casetei de dialog este prezentat o inIormatie reIeritoare la
semniIicatia argumentului; de asemenea, rezultatul poate Ii vizualizat si n aceast
caset;


rezultatul se obtine apsnd butonul OK;

Observa(ii.
1. Argumentul Pv a Iost considerat cu semnul ,- (este o datorie).
2. Celula n care se gseste rezultatul ntors de Iunctie a Iost Iormatat la Number, 0
zecimale. Functiile Iinanciare returneaz rezultate Iormatate la Simbol monetar $.
3. In cazul Iunctiilor Iinanciare, trebuie veriIicat dac toate argumentele unei Iunctii sunt
bazate pe aceeasi perioad de timp : zi, lun sau an.

12.7. Funcjii oferite de Excel

Functiile oIerite de Excel sunt prezentate n continuare.

Financiare DB, DDB, FV, IPM, IRR, ISPMT, MIRR, NPER, NPV, PMT, PPMT, PV,
RATE, SLN, SYD, VDB ;
Dat yi timp DATE, DATEVALUE, DAY, DAYS360, HOUR, MINUTE, MONTH, NOW,
SECOND, TIME, TIMEVALUE, TODAY, WEEKDAY, YEAR ;
Math & Trig ABS, ACOS, ACOSH, ASIN, ASINH, ATAN, ATAN2, ATANH, CEILING,
COMBIN, COS, COSH, DEGREES, EVEN, EXP, FACT, FLOOR, INT, LN, LOG,
LOG10, MDETERM, MINVERSE, MMULT, MOD, ODD, PI, POWER, PRODUCT,
RADIANS, RAND, ROMAN, ROUND, ROUNDDOWN, ROUNDUP, SIGN, SIN, SINH,
SQRT, SUBTOTAL, SUM, SUMIF, SUMPRODUCT, SUMSQ, SUMX2MY2,
SUMX2PY2, SUMXMY2, TAN, TANH,TRUNC ;
Statistice AVEDEV, AVERAGE, AVERAGEA, BETADIST, BETAINV, BINOMDIST,
CHIDIST, CHIINV, CHITEST, CONFIDENCE, CORREL, COUNT, COUNTA,
COUNTBLANK, COUNTIF, COVAR, CRITBINOM, DEVSQ, EPONDIST, FDIST,
FINV, FISHER, FISHERINV, FORECAST, FREQUENCY, FTEST, GAMMADIST,
GAMMAINV, GAMMALN, GEOMEAN, GROWTH, HARMEAN, HYPGEOMDIST,
INTERCEPT, KURT, LARGE, LINEST, LOGEST, LOGINV, LOGNORMDIST, MAX,
MEXA,MEDIAN, MIN, MINA, MODE, NEGBINOMDIST, NORMDIST, NORMINV,
NORMSDIST, NORMSINV, PERSON, PERCENTILE, PERCENTRANK,PERMUT,
POISSON, PROB, QUARTILE, RANK, RSQ, SKEW, SLOPE, SMALL,
STANDARDIZE, STDEV, STDEVA, STDEVP, STDEVPA, STEYX, TDIST, TINV,
TREAD, TRIMMEAN, TTEST, VAR, VARA, VARP, VARPA, WEIBULL, ZTEST ;
Cutare & Referin( ADDRESS, AREAS, CHOOSE, COLUMN, COLUMNS,
GETPIVOTDATA, HLOOKUP, HYPERLINK, INDEX, INDIRECT, LOOKUP, MATH,
OFFSET, ROW, ROWS, TRANSPOSE, VLOOKUP ;
Baz de date DAVERAGE, DCOUNT, DCOUNTA, DGET, DMAX, DMIN, DPRODUCT,
DSTDEV, DSUM, DVAR, DVARP ;
Text CHAR, CLEAN, CODE, CONCATENATE, DOLLAR, EXACT, FIND, FIXED,
LEFT, LEN, LOWER, MID, PROPER, REPLACE, REPT, RIGHT, SERCH,
SUBSTITUTE, T, TEXT, TRIM, UPPER, VALUE ;
Logice AND, FALSE, IF, NOT, OR, TRUE ;
Informa(ii CELL, ERROR, TYPE, INFO, ISBLANK, ISERR, ISERROR, ISLOGICAL,
ISNA, ISNOTEXT, ISNUMBER, ISREF, ISTEXT, N, NA, TYPE.

12.8. Cele mai utilizate funcjii

Cele mai utilizate Iunctii din Excel sunt prezentate n tabelul urmtor:

FUNCTIA REZULTAT - DESCRIERE
AVERAGE (x
1
, x
2,
.
,
x
n
) Media aritmetic a numerelor
m (x
1
x
2
.

x
n
) / n
SUM(x
1
, x
2,
.
,
x
n
) Suma aritmetic a numerelor
s x
1
x
2
.

x
n

PRODUCT(x
1
, x
2,
.
,
x
n
) Produsul arimetic al numerelor p x
1
x
2
. x
n

MIN (x
1
, x
2,
.
,
x
n
) Minimul dintre numerele x
1
, x
2,
.
,
x
n

MAX (x
1
, x
2,
.
,
x
n
) Maximul dintre numerele x
1
, x
2,
.
,
x
n

COUNT (val
1
, val
2
, . , val
n
) Numrul elementelor ce contin valori numerice
COUNTA (val
1
, val
2
, . , val
n
) Numrul elementelor nevide
ABS (x) Jaloarea absolut (modulul) numrului x
INT(x) Partea intreag inferior a numrului x
FLOOR (x,n) Partea intreag inIerioar sau superior a numrului x
SQRT(x) Radcina ptratic a numrului x
ROUND(x,n) Rotunfete valoarea numrului x la n zecimale
PI() Valoarea numrului 3,14159265358979
RAND() Numr aleator uniIorm n intervalul (0,1)
VAR(x
1
, x
2,
.
,
x
n
) Dispersia estimat a valorilor x
1
, x
2,
.
,
x
n

D (x
i
m)
2
/(n-1), unde m este media aritmetic a
valorilor
STDEV(x
1
, x
2,
.
,
x
n
) Deviatia standard estimat a valorilor x
1
, x
2,
.
,
x
n
(radcina
ptrat a dispersiei estimate)
VARP(x
1
, x
2,
.
,
x
n
) Dispersia calculat a valorilor x
1
, x
2,
.
,
x
n

D (x
i
m)
2
/n, unde m este media aritmetic a valorilor
STDEVP(x
1
, x
2,
.
,
x
n
) Deviatia standard calculat a valorilor x
1
, x
2,
.
,
x
n

(radcina ptrat a dispersiei calculate)
(radcina ptrat a dispersiei calculate)
POWER(b,e) Puterea b
e

MOD(a,b) Modulo restul imprtirii numerelor ntregi a . b
AND(exp
1
, exp
2
, . , exp
n
)

Confunctia expresiiloe logice exp
1
, exp
2
, . , exp
n
.
Valoarea returnat este TRUE dac Iiecare expresie este
TRUE, altIel este FALSE
OR(exp
1
, exp
2
, . , exp
n
) Disfunctia expresiilor logice exp
1
, exp
2
, . , exp
n
.
Valoarea returnat este TRUE dac cel putin o expresie este
TRUE, altIel este FALSE
NOT(exp) Negatia expresiei exp. Valoarea returnat este TRUE dac
expresia este FALSE, altIel este FALSE
TRUE() Valoarea returnat este constanta logic TRUE
FALSE() Valoarea returnat este FALSE ; ntotdeauna
IF(exp, exp
1
, exp
2
) Se evalueaz valoarea expresiei logice exp. Dac valoarea
expresiei exp este TRUE, atunci Iunctia IF returneaz
valoarea speciIicat prin exp
1
, altIel returneaz valoarea
speciIicat prin exp
2

CHOOSE(i, x
1
, x
2,
.
,
x
n
) Instructiune de ramificatie multipl. Selectarea unei valori
dintr-o list de valori, pe baza valorii unui indice i.
TODAY() Data calendaristic curent
NOW() Data i ora calendaristic curent
VLOOKUP(val, reg, k) Cutare vertical. Se caut o valoare n prima coloan a
unei regiuni de date. Datele din aceast coloan sunt
asezate n ordine cresctoare. Se localizeaz primul element
al coloanei care este mai mare sau egal cu elementul cutat.
Dac elementul localizat este n linia i, valoarea returnat
de Iunctie este continutul celulei din linia i si coloana k a
regiunii de date. Prima coloan are numrul de ordine 1.
HLOOKUP(val, reg, k) Cutare ori:ontal. Se caut o valoare n prima linie a unei
regiuni de date. Datele din aceast linie sunt asezate n
ordine cresctoare. Se localizeaz primul element al liniei
care este mai mare sau egal cu elementul cutat. Dac
elementul localizat este n coloana i, valoarea returnat de
Iunctie este continutul celulei din coloana i si linia k a
regiunii de date. Prima linie are numrul de ordine 1.
OFSET(ba:a, lin, col, i, l) Obtinerea unei referinte la o celul sau la o regiune de
celule de dimensiune speciIicat (inltime, lltime).
Argumentul ba:a reprezint o reIerint la o celul Iat de
care se determin noua reIerint. Celula pentru care se
genereaz noua reIerint este deplasat Iat de celula de
baz cu lin linii si col coloane
Func(ii pentru date de tip TEXT
CODE(s) Codul ASCII al primului caracter din sirul de caractere s
(sirul de caractere s va Ii delimitat de ghilimele)
CHAR(n) Caracterul al crui cod ASCII este numrul ntreg n
VALUE(s) Jaloarea numeric a sirului de caractere s
LEN(s) Numrul de caractere din sirul de caractere s
LEFT(s ,n) Primele n caractere din sirul de caractere s
RIGHT(s,n) Ultimele n caractere din sirul de caractere s
MID(s,n
1
,n
2
) Returneaz n
2
caractere din sirul de caractere s ncepnd cu
pozitia n
1

REPT (s,n) Un sir de caractere obtinut prin repetarea de n ori a sirului
de caractere s
TRIM(s) Un sir de caractere obtinut prin eliminarea tuturor spatiilor,
cu exceptia spatiului care desparte cuvintele
LOWER(s) TransIorm toate literele mari din sirul s n litere mici
UPPER(s) TransIorm toate literele mici din sirul s n litere mari
PROPER(s) Un sir de caractere n care prima liter a Iiecrui cuvnt
este transIormat n liter mare
CONCATENATE(s
1
,s
2
, ., s
n
) Un sir de caractere obtinut prin concatenarea sirurilor s
1
,s
2
,
., s
n

REPLACE(s
1
,n
1
,s
2
,n
2
) Sirul de caractere obtinut prin nlocuirea n sirul s
1
a n
2

caractere ncepnd din pozitia n
1
cu sirul de caractere s
2

Functii financiare n Excel
FV(rate, nper, pmt, pv, tvpe) Jaloarea viitoare (Future value) a unui mprumut ntr-un
moment de timp viitor, dup eIectuarea tuturor pltilor,
unde rate rata dobnzii, nper numrul de perioade, pmt
suma pltit ca rat la mprumut, pv valoarea actual a
mprumutului, tvpe 1 sau 0 dup cum plata se Iace la
nceputul perioadei sau la sIrsitul peroadei
NPER(rate, pmt, pv, fv, tvpe) Number of periods - Numrul de luni, ani, zile sau alte
unitti de timp necesare pentru un mprumut
PMT(rate, nper, pv, fv, tvpe) Pavment-Suma pltit periodic ca rat la mprumut
PV(rate, nper, pmt, fv, tvpe) Present value Valoarea actual a unui mprumut
RATE(nper, pmt, pv, fv,tvpe,
quess)
Rate Rata dobnzii la un mprumut
Func(ii pentru procesarea bazelor de date
DAVERAGE(db,col,crit) Returneaz media aritmetic a valorilor din coloana col a
bazei de date db care veriIic criteriul crit, unde db
reIerint la o regiune (domeniu) de celule care contine baza
de date, col reIerint la un nume de cmp al bazei de date
( o celul din prima linie a bazei de date) prin care se
acceseaz coloana utilizat de Iunctie, crit reIerint la o
regiune de celule care speciIic criteriul utilizat (tabelul de
conditii)
DCOUNT(db,col,crit) Returneaz numrul celulelor cu valori numerice din
coloana col a bazei de date db care veriIic criteriul crit.
Argumentul col este optional. Dac acest argument este
omis, Iunctia va determina numrul tuturor celulelor bazei
de date care veriIic criteriul
DCOUNTA(db,col,crit) Returneaz numrul celulelor nevide din coloana col a
bazei de date db care veriIic criteriul crit
DGET(db,col,crit) Returneaz continutul unei singure celule din baza de date
db. Celula este situat n coloana col si veriIic criteriul
crit. Dac nici un articol nu veriIic criteriul, se va returna
valoarea de eroare #VALUE !, iar dac mai multe articole
veriIic criteriul, se va returna #NUM !
DMAX(db,col,crit) Returneaz valoarea maxim a numerelor din coloana col a
DMIN(db,col,crit) Returneaz valoarea minim a numerelor din coloana col a
DPRODUCT(db,col,crit) Returneaz produsul valorilor din coloana col a bazei de
date db care veriIic criteriul crit
DVAR(db,col,crit) Returneaz dispersia estimat a valorilor din coloana col a
bazei de date db care veriIic criteriul crit. Dac x
1
, x
2,
.
,
x
n

sunt aceste valori, dispersia estimat a valorilor x
1
, x
2,
.
,
x
n

este
D (x
i
m)
2
/(n-1), unde m este media aritmetic a
valorilor
DVARP(db,col,crit) Returneaz dispersia calculat a valorilor din coloana col a
bazei de date db care veriIic criteriul crit. Dac x
1
, x
2,
.
,
x
n

sunt aceste valori, dispersia calculata a valorilor x
1
, x
2,
.
,
x
n

este
D (x
i
m)
2
/n, unde m este media aritmetic a valorilor
DSTDEV(db,col,crit) Returneaz deviatia standard estimat (rdcina ptrat a
dispersiei estimate) a valorilor din coloana col a bazei de
date db care veriIic criteriul crit
DSTDEVP(db,col,crit) Returneaz deviatia standard calculat (rdcina ptrat a
dispersiei calculate) a valorilor din coloana col a bazei de
date db care veriIica criteriul crit
DSUM(db,col,crit) Returneaz suma volorilor din coloana col a bazei de date
db care veriIic criteriul crit

Tipul i numrul argumentelor utilizate n deIinirea Iunctiilor depinde de Iunctia
respectiv. Argumentele sunt separate de virgul sau de ,; (Iunctie de setrile calculatorului).
Exist Iunctii care nu au argumente, cum ar Ii PI(), NOW() etc. Chiar dac nu au argumente, la
apelarea acestor Iunctii vor Ii trecute cele 2 paranteze rotunde.

Argumentele unei Iunctii pot Ii :
constante (valori numerice sau text) ;
referinte de celule;
referinte de regiuni de celule (domenii).
Pentru a introduce o Iunctie/Iormul, mai nti se va selecta celula n care se doreste a Ii
plasat rezultatul returnat de aceasta. Sunt dou modalitti de a introduce o Iunctie/Iormul:
se execut click n Bara de formule, se introduce semnul , si apoi continutul Iormulei;

se apas butonul Editare formul din bara de Iormule, avnd ca eIect deschiderea
paletei de Iormule. Caseta nume se va transIorma n caseta Functie, aIisnd numele
ultimei functii folosite si, dac se execut click n lista derulant a casetei Functie o list
cu cele mai recente Iunctii utilizate. Dac Iunctia dorit se aIl n list, se selecteaz si
astIel programul Excel va scrie Iunctia n bara de Iormule si n paleta de Iormule. Paleta
de Iormule include o descriere a Iunctiei si una sau mai multe casete de text pentru
Iiecare argument al Iunctiei. Pentru unele Iunctii care Iolosesc un singur domeniu de
celule apare si descriere domeniului, deoarece se intuieste argumentul. Asa cum s-a
mentionat anterior, nu toate argumentele unei Iunctii sunt obligatorii. Cele obligatorii
sunt speciIicate cu caractere bold, ele trebuind completate pentru a utiliza Iunctia
apelat.

12.9. Alte exemple de funcjii

Funcjia IF()

Aceast Iunctie este utilizat pentru a se putea lua o decizie pe baza rezultatului unei
evaluri. Sintaxa general a Iunctiei este:

IF(TestLogic, ActiuneTestAdevrat, ActiuneTestFals)
unde:
TestLogic - se evalueaz o expresie (se veriIic dac este adevrat sau Ials);
ActiuneTestAdevrat - poate Ii o valoare sau o operatie. Rezultatul este introdus n celula
ce contine Iunctia IF(), dac rezultatul testului este adevrat;
ActiuneTestFals - poate Ii, de asemenea, o valoare sau o operatie. Rezultatul operatiei sau
valoarea este introdus n celula ce contine Iunctia IF(), dac rezultatul testului este Ials.

n cadrul testului se pot utiliza urmtorii operatori logici:

Egal cu
~ Mai mare dect
Mai mic dect
~ Mai mare sau egal cu
Mai mic sau egal cu

Funcjii de validare a datelor

Excel-ul are un numr de Iunctii (ce ncep cu IF) care sunt utilizate, n principal, pentru
validarea datelor introduse. Printre acestea se pot aminti urmtoarele:

Func(ie Returneaz TRUE dac argumentul este
IFBLANK() - spatiu
IFERR() - o eroare (exceptnd #N/A)
IFERROR() - o eroare
IFLOGICAL() - o valoare logic
IFNA() - o valoare #N/A
IFNUMBER() - un numr
IFREF() - o reIerint
IFTEXT() - un text

De exemplu, dac ntr-o Ioaie de calcul nu este introdus nici un text n celula A1, atunci
utilizatorul va vedea mesajul "V rog introduceti numele Iirmei n A1!", altIel, dac s-a introdus
numele Iirmei, nu va Ii aIisat nici un mesaj:

IF(ISTEXT(A1), "", "J rog introduceti numele firmei in A1'")

Funcjii de lucru cu data

Excel oIer o serie de Iunctii pentru lucrul cu data si timpul. Excel-ul memoreaz datele ca
un numr serial, asociind Iiecrei zile din Iiecare an, un numr unic. Sistemul de numeratie
ncepe cu ziua 1, ce corespunde datei de 1 ianuarie 1900.

Functiile de lucru cu data sunt:
DATE - returneaz numrul serial ce corespunde respectivei date
DATEVALUE - converteste o dat din Iormat text ntr-un numr serial
DAY - converteste un numr ntr-o zi din lun
DAY360 - calculeaz numrul de zile dintre dou date dintr-un an cu 360
zile
EDATE - returneaz numrul serial al datei care este numrul indicat al
lunii nainte sau dup data de start
MONTH - converteste un numr serial ntr-o valoare ce reprezint luna
NETWORKDAYS - returneaz numrul total de zile lucrtoare dintre dou date
TODAY - returneaz data curent
WEEKDAY - converteste o dat n zi din sptmn
WORKDAY - returneaz un numr serial al datei naintea sau dup u numr
speciIicat de zile lucrtoare
YEAR - converteste un numr ntr-un an
YEARFRAC - returneaz Iractiunea de an ce reprezint numrul tuturor
zilelor dintre data de start si cea de sIrsit

Obs. Pentru a obtine ntr-o celul data curent, se va utiliza Iunctia TODAY(), care va
returna numrul serial corespunztor datei curente. Dac celulei i se va aplica Iormat de dat, se
va obtine data curent n Iormatul selectat.

Exemple
1. n celula A1 se introduce o dat. Se cere ca n celula A2 s se aIiseze data de dup 10
sptmni. Pentru aceasta, n celula A2 se va introduce Iormula:
A1 10 * 7
2. Pentru a aduna un numr de luni (de exemplu, 3) unei date, se va introduce data dorit,
de exemplu, n celula A1, iar n celula A2 se va introduce urmtoarea Iormul:
DATE(YEAR(A1), MONTH(A1) 3, DAY(A1))
3. Pentru a obtine ultima zi a lunii Iebruarie din anul 2001, se va introduce urmtoarea
Iormul:
DATE(2001, 3, 1) - 1

deci se obtine data de 1 martie 2001 si se scade o zi.

Funcjii de lucrul cu timpul

Excel-ul oIer o serie de Iunctii pentru lucrul cu timpul, cum ar Ii:

HOUR - converteste un numr serial ntr-o or
MINUTE - converteste un numr serial n minute
NOW - returneaz numrul serial al datei si timpului curent
SECOND - converteste un numr serial n secunde
TIME - returneaz numrul serial corespunztor unui anumit timp
TIMEVALUE - converteste un timp din Iormat text ntr-un numr serial

13. Sumar cu datele din mai multe foi de calcul
Atunci cnd se lucreaz cu multe Ioi de calcul, se poate introduce o Ioaie de calcul care
s se comporte ca un sumar al datelor din mai multe Ioi de calcul.
De exemplu, s presupunem c pentru anul 2003 s-a creat un Iisier Excel care contine
cte o Ioaie de calcul pentru Iiecare lun, precum si o Ioaie sumar.

Fiecare dintre Ioile Ianuarie, Februarie . contine niste celule Total lun pentru o
anumit coloan din table. Se doreste inserarea valorilor din celulele Total lun, ntr-un tabel
centralizator din Ioaia de calcul Total2003.

Se poate observa c pentru a Iace reIerire la o celul dintr-o alt Ioaie de calcul se va
speciIica numele Ioii de calcul, urmat de semnul de exclamare ,! si apoi de reIerinta celulei n
care se gseste Total lun.
14. Formatarea celulelor
14.1. 1ipuri de date ce pot fi utilizate n Excel

O celul a unei Ioi de calcul este similar unei zone de memorie care poate contine
inIormatii de diverse tipuri. In urmtorul tabel sunt prezentate tipurile de date ce pot Ii acceptate
ntr-o Ioaie de calcul Excel, incluznd dimensiunea si intervalul de valori.

Tipul datei Dimensiunea alocat Intervalul de valori
Boolean 2 bytes True sau False.
Integer 2 bytes (32768, 32767)
Long (long integer) 4 bytes (2147483648, 2147483647)
Single (single
precision Iloating
point)
4 bytes (3.402823E38, 1.401298E45) pentru valori
negative; (1.401298E45, 3.402823E38) pentru
valori pozitive
Double (double
precision Iloating
point)
8 bytes (1.79769313486232E308,
4.94065645841247E324) pentru valori
negative; (4.94065645841247E324,
1.79769313486232E308) pentru valori pozitive.
Currency (date
valutare)
8 bytes (9223372036854775808,
9223372036854775807)
Date (date
calendaristice sau ore)
8 bytes 1 ianuarie 100, 31 decembrie 9999.
Object 4 bytes Orice reIerint de obiect
String 1 byte per character 0 pna la aproximativ 65.535 caractere (pentru
MicrosoIt Windows versiunea 3.1 sau mai
mic).
Variant 16 bytes 1 byte
pentru Iiecare
caracter
Orice valoare numeric mai mare dect
intervalul pentru Double sau orice text.
Tipuri deIinite
utilizator (utiliznd
Type)
Numrul speciIicat
de elemente
Intervalul pentru Iiecare element este acelasi cu
intervalul tipului de date corespunztor.

La introducerea datelor n celulele unei Ioi de calcul, Excel-ul va determina n mod
automat crui tip de date apartin acestea. De exemplu, introducerea unui sir de caractere (text)
sau numr va determina ca tipul de dat considerat s Iie General.

Exemple:
Data introdus n celul Tipul considerat
100 General
Acesta este un sir de test General
100.00 Numr
100,00 General
12 Procent

Cele mai importante tipuri de constante cu care se lucreaz n Excel sunt:
de tip text;
numerice;
date calendaristice.

Cteva elemente legate de acestea vor Ii prezentate, pe scurt, n cele ce urmeaz.

14.1.1. Constante de tip numeric

Constantele de tip numeric sunt constante care pot contine numai anumite caractere.
Aceste caractere sunt:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 - ( ) , / $ . E e
Cu ajutorul acestora sunt Iormate succesiuni care au semniIicatie de valoare numeric, cum ar
Ii,de exemplu: 100; -189.00; 12;1/4; $400 etc. In mod implicit, toate constantele de tip numeric
sunt aliniate la dreapta.
O important deosebit trebuie acordat punctului zecimal, care, n Iunctie de optiunile
de regiune geograIic setate poate Ii punctul (.) sau virgula (,). Aceste optiuni pot Ii modiIicate n
Regional Settings din Control Panel, n mediul Windows.
Dac, dintr-o eroare, s-a tastat o combinatie nerecunoscut ca numr, atunci ea va Ii
considerat drept sir de caractere (text). Acest lucru poate Ii dedus si dac combinatia de
caractere introdus este aliniat la stnga.
Toate numerele sunt aliniate n mod implicit la dreapta.

14.1.2. Constante de tip text

In situatia n care ntr-o celul s-a introdus o combinatie de caractere care nu poate Ii
catalogat ca Iiind un numr, o dat sau un timp, Excel-ul va considera c este o constant de tip
sir de caractere (text). Sirurile de caractere sunt aliniate la stnga n cadrul celulelor.

14.1.3. Constante de tip dat calendaristic i timp

MicrosoIt Excel memoreaz datele ca numere secventiale cunoscute ca valori seriale.
Excel memoreaz orele ca Iractii zecimale, pentru c ora este considerat o parte a unei zile.
Datele si orele sunt valori si de aceea pot Ii adunate, sczute si incluse n alte calcule. De
exemplu, pentru a determina diIerenta dintre dou date, se poate scdea o dat din cealalt. Este
posibil s se vizualizeze o dat ca o valoare serial si un numr ca o Iractie zecimal, modiIicnd
Iormatul celulei care contine data sau ora n Iormat General.
Excel accept dou sisteme de date calendaristice: sistemele de date 1900 si 1904.
Sistemul de date implicit pentru MicrosoIt Excel pentru Windows este 1900. Pentru a trece la
sistemul de date 1904, Iaceti click pe Optiuni din meniul Instrumente, Iaceti click n Iila Calcul
si selectati caseta de selectare Sistemul de dat 1904.
Tabelul urmtor indic prima dat si ultima dat pentru Iiecare sistem de date si valoarea
serial asociat Iiecrei date.
Sistem de dat Prima dat Ultima dat
1900 1 ianuarie, 1900 (valoare
serial 1)
31 decembrie, 9999 (valoare
serial 2958465)
1904 2 ianuarie, 1904 (valoare
serial 1)
31 decembrie, 9999 (valoare
serial 2957003)

Ani cu dou cifre. Cnd se introduce o dat calendaristic ntr-o celul si se introduc numai
dou ciIre pentru an, Excel interpreteaz anul n Ielul urmtor:
Anii de la 2000 pn la 2029, dac tastati de la 00 pn la 29 pentru an. De exemplu,
dac tastati 28/5/19, Excel interpreteaz data ca Iiind 28 mai 2019.
Anii de la 1930 pn la 1999, dac tastati de la 30 pn la 99 pentru an. De exemplu,
dac tastati 28/5/98, Excel interpreteaz data ca Iiind 28 mai 1998.

Selectarea bazei de numrare a datelor se realizeaz prin Optiuni din meniul Instrumente,
Iisa Calcul, optiunea Sistemul de dat 1904.
Pentru a introduce date n celulele unei Ioi de calcul se pot tasta urmtoarele combinatii
de caractere:

Format Semnifica(ie Exemple
mm/dd/vvvv mm este numrul lunii dd este
ziua, vvvv este anul (cu 2-4
ciIre);
1/12/89 reprezint 12 dec 89,
02/03/1990 reprezint 3 Ieb
1990
mmm-dd-vvvv,
dd-mmmm-vvvv
mmmm reprezint denumirea
lunii, dd si vvvv au
semniIicatia de mai sus
12-jan-1980 reprezint 12 ian
1980, jan-80 reprezint ian
1980

Pentru a introduce constantele timp se vor separa orele, minute si secundele (dac exist)
prin caracterul ":". De exemplu, 16:27, 18:27:10 etc. In mod implicit reprezentarea timpului este
Icut n sistem 24 ore. Dac se doreste utilizarea unui timp n Iormat 12 ore, dup speciIicarea
orei se va introduce AM sau PM. De exemplu: 5:40 PM sau 1:25 AM.
14.2. Formatarea informajiilor din celule

In vederea asigurrii unei vizualizri corespunztoare a inIormatiei dintr-o celul (grup de
celule), aceasta va Ii supus unei operatii de Iormatare. Prin aceast operatie, valoarea
inIormatiei nu este modiIicat (ci numai modul ei de aIisare). Mai mult dect att, asupra unei
celule Iormatate se poate aplica o nou Iormatare s.a.m.d.
Formatul unei celule este n strns legtur att cu inIormatia continut la un moment
dat, ct si cu celula n sine. AstIel, dac se sterge inIormatia dintr-o celul Iormatat, Iormatul
acesteia se conserv, astIel c, dup introducerea unei noi inIormatii, aceasta va Ii Iormatat
conIorm Iormatului celulei. Dac se doreste eliminarea Iormatului unei celule, atunci se va opera
secventa: EditareGolireFormate.
Operatia de Iormatare presupune, mai nti, selectia celulei (celulelor) care se doreste a Ii
Iormatat, dup care se va apela comanda de Iormatare: FormatCelule. Prin urmare, cel putin
celula activ va Ii Iormatat.
Dup apelarea comenzii va Ii aIisat o cutie de dialog care contine mai multe tab-uri
(Iise) suprapuse. Dintre acestea vor Ii trecute n revist doar cele mai importante.
14.3. Specificarea tipului de date

SpeciIicarea tipului de date se Iace pe baza continutului Iisei Numr din cutia de dialog
Formatare celule.


Se poate observa c n partea stng a Ierestrei exist o serie de categorii, la selectia
Iiecreia dintre acestea Iiind aIisate optiuni speciIice. Dintre categoriile si optiunile cele mai
utilizate pot Ii mentionate:

Categorie Descriere
General - inIormatia este aIisat potrivit Iormatului implicit, Excel stabilind tipul
cel mai probabil de dat
Numr - se Iixeaz numrul de zecimale n Numr :ecimale, prezenta
separatorilor grupelor de trei ciIre n Utili:are Separator mii si se alege
Iorma numerelor negative
Procentaj - acest Iormat nmulteste continutul celulei cu 100 si adaug simbolul de
procent. De exemplu, 0.1 arat cu acest Iormat 10. Este de retinut c
numrul initial este sub Iorm zecimal
Fractie - permite operarea cu numere scrise sub Iorm de Iractii ordinale (2/5,
12 3/4 etc.). Formatul dorit se alege dintr-o list disponibil. O
constant se poate introduce direct sub aceast Iorm dac se tasteaz
partea ntreag, un spatiu si partea Iractionar, 2 1/2. Pentru a nu Ii
identiIicat implicit o dat calendaristic, partea ntreag se trece chiar
dac este nul, deci 0 3/4.
StiintiIic - permite scrierea numerelor cu utilizarea notatiei stiintiIice: 1e3 este
1000 etc
Simbol monetar - este un Iormat speciIic datelor Iinanciare. Pe lng stabilirea
numrului de zecimale si a Iormei numerelor negative, se poate stabili
simbolul monetar care este atasat valorii numerice. n lista derulant
Simbol se poate selecta practic orice simbol monetar.
Contabil - este un Iormat similar celui precedent, dar se realizeaz o aliniere
vertical la punctul zecimal a sumelor nscrise
Dat - permite alegerea unui Iormat pentru o dat calendaristic. Lista Tvpe
din dreapta oIer o imagine a optiunilor disponibile. Se observ
existenta tipurilor mixte (date timp).
Timp - permite stabilirea unor Iormate pentru date orare.
Text - stabileste Iormatul de text pentru inIormatia din celul.
Special - permite introducerea inIormatiilor n conIormitate cu unele Iormate,
gen cod postal, numr de teleIon, cod numeric personal etc.
Particularizat - permite particularizarea modului de aIisare a inIormatiei. A se vedea
sectiunea Creati un format de numr particulari:at din Help
sectiunea Creati un format de numr particulari:at din Help
14.4. Alinierea informajiilor

Pentru a alinia inIormatiile dintr-o celul (grup de celule) se va selecta Iisa a doua
(Aliniere) din cutia de dialog Formatare celule. Aspectul general al Ioii de calcul depinde Ioarte
mult si de modul de aliniere a inIormatiilor. De exemplu, titlurile trebuie centrate, n cazul
rndurilor prea nalte se poate dori plasarea inIormatiei la mijlocul celulei, n unele celule se
doreste scrierea pe vertical/nclinat, n unele textul s Iie scris pe mai multe rnduri etc. Toate
aceste alinieri pot Ii realizate prin intermediul setrilor si optiunilor din aceast Iis.

Aspectul general al Ioii de calcul este dependent de alinierile stabilite pentru inIormatiile
din celule (astIel un titlu trebuie s Iie centrat, unele date numerice se vor centra pe vertical
dac linia este prea nalt etc.). Tot n acest set de probleme se nscrie si scrierea inIormatiei pe
mai multe rnduri n aceeasi celul, ca si orientarea textului.
Pe lng setrile de aliniere pe orizontal, vertical sau de scriere nclinat, n grupul
Control text mai pot Ii setate urmtoarele optiuni:
Incadrare text n situatia n care dimensiunea textului dintr-o celul depseste ltimea
acesteia, textul va Ii scris pe mai multe rnduri. Inltimea rndului se va mri
corespunztor, astIel nct toat inIormatia din celul s devin vizibil (eventual se
modiIic nltimea rndului);
Potrivire prin reducere se modiIic dimensiunea Iontului, toat inIormatia din celul
devenind vizibil;
Imbinare celule uneste mai multe celule ntr-una singur; aceast optiune este Ioarte
util atunci cnd se doreste scrierea de titluri.

Exemplu
Se doreste plasarea unui titlu la tabelul considerat n exemplele anterioare. In acest scop
se doreste unirea celulelor de la A2 pn la F2 si centrarea titlului n celula nou creat.


Pentru mbinarea celulelor pot Ii utilizate mai multe metode:

Metoda 1:
se selecteaz celulele A2:F2;
se apas butonul (Imbin i centrea:); celula obtinut prin mbinare va Ii reIerit
ca A2;

Metoda 2:
se selecteaz celulele A2:F2;
se urmeaz succesiunea de comenzi FormatCeluleAliniere si se selecteaz Imbinare
celule;
tot din Iisa aIisat, se seteaz alinierea centrat a continutului celulelor;

In cazul n care au Iost selectate mai multe celule care se doreste a Ii unite si mai multe
dintre acestea contin inIormatii, atunci pentru celula nou Iormat va Ii luat n considerare doar
inIormatia continut de celula plasat n pozitia stnga sus a selectiei. Chiar dac, de exemplu,
titlul tabelului ar Ii Iost plasat n celula C2, atunci, n urma mbinrii, acesta ar Ii Iost memorat n
celula A2 (continutul este deplasat).

Pentru a reveni la celulele componente se va proceda astIel:
se va selecta celula mbinat;
se urmeaz succesiunea de comenzi FormatCeluleAliniere si se deselecteaz
Imbinare celule;

Pentru operativitate, se poate plasa n bara de instrumente butonul Anulare mbinare
celule . In acest, se va proceda similar ca la plasarea butoanelor de inserare rnduri si
coloane. Butonul se regseste la categoria Format din Iisa Comen:i.
De remarcat c la metoda 1 a Iost utilizat butonul Imbin i centrea:; dac nu se doreste
si centrarea inIormatiei, atunci se poate utiliza butonul Imbinare celule (categoria Format din
Iisa Comen:i).

14.5. Formatarea fontului celulelor

Fisa Font din cutia de dialog Formatare celule pune la dispozitia utilizatorului toate
elementele necesare pentru a seta caracteristicile caracterelor cu care este aIisat o inIormatie a
unei celule (grup de celule).

14.. Stabilirea chenarelor
tabelului

Pentru a stabili chenarele
tabelului se poate Iace apel la
apsarea butonului Borduri
plasat n bara de instrumente
Formatare. sau la optiunile din
Iisa Bordur din cutia de dialog
Formatare celule.

15. Aranjarea documentelor

Asa cum s-a mentionat anterior, n cadrul unei sesiuni de lucru Excel pot Ii deschise mai
multe registre de calcul. Pentru a realiza acest lucru, dup lansarea n executie a Excel-ului se va
apela succesiv comanda Deschidere. Numele Iisierele Excel deschise sunt plasate ntr-o list ce
poate Ii vizualizat la meniul Fereastr . Se poate observa c, la un moment dat, doar un singur
registru este activ, n cazul de Iat Exemplu1. Dac se doreste
activarea unui alt registru se va selecta numele lui (Iie cu
ajutorul mouse-ului, Iie prin apsarea ciIrei asociate
registrului).
Exist situatii n care, pentru mai mult usurint n
exploatare, se doreste ca pe ecranul monitorului s Iie aIisate
mai multe registre de calcul. Acest mod de vizualizare este
Ioarte util cnd, de exemplu, se doreste mutarea sau copierea
dintr-un registru n altul, vizualizarea unor inIormatii din
registre multiple etc. De remarcat c numai unul dintre registre
este activ, bara de titlu a Ierestrei sale Iiind colorat
corespunztor.
In acest sens se va apela comanda Aranfare din
meniul alturat. Cutia de dialog aIisat permite selectarea
modului n care vor Ii aIisate Ierestrele. AstIel, sunt
posibile aIisarea Ierestrelor pe orizontal, pe vertical si
cascadat (una n spatele alteia). De remarcat Iaptul c se
poate Iace si o aranjare numai pentru Ierestrele registrului
de lucru activ.

1. Scindarea documentelor
Scindarea documentelor este util atunci cnd dimensiunea unei Ioi de calcul este Ioarte
mare si se doreste vizualizarea simultan a unor portiuni diIerite ale acesteia. Pentru a scinda un
document se apeleaz comanda Scindare de la meniul Fereastr. Utilizatorul are posibilitatea de
stabili pozitia barelor care separ zonele vizualizate. Revenirea la modul normal de aIisare se
Iace prin apelarea comenzii Eliminare scindare din meniul mentionat.
17. Inserarea obiectelor
In cadrul Iisierelor Excel pot Ii inserate o multitudine de obiecte, create Iie prin
intermediul Excel-
ului, Iie al altor
aplicatii.
Pentru
inserarea unui obiect,
de la meniul Inserare
se va selecta comanda
Obiect. Dup cum se
poate observa, cutia
de dialog permite
lansarea n executie,
n vederea
constructiei
obiectului, a
aplicatiilor
corespunztoare sau,
n situatia n care
exist Iisiere create,
se va permite crearea
obiectelor din Iisiere. In acest ultim caz, se insereaz n registru continutul Iisierului el putnd Ii
apoi editat utiliznd programul cu care a Iost creat.

18. Crafice yi diagrame
18.1. Crearea unei diagrame

Pentru crearea unei diagrame se vor urma pasii:
se selecteaz datele pentru care se va realiza diagrama (pot Ii si zone neconssecutive);
se d un click de mouse pe iconita Expert Diagram de pe bara de instrumente
Standard;
se vor parcurge pasii indicati de instrumentul Expert Diagram, realiznd setrile dorite,
pn cnd se ajunge la ultimul pas din Expert Diagram. AstIel, din sectunea Tipuri
standard se va selecta tipul diagramei dorite, iar din sectiunea Subtip de diagram se va
stabili Iormatul exact pentru tipul diagramei. Pentru a vizualiza cum arat diagrama se va
utiliza butonul Apsati i mentineti apsat pentru vi:uali:are mostr (deci, se va
pozitiona indicatorul de mouse pe buton si se va tine apsat butonul stnga al mouse-
ului). Pentru a trece la urmtorul pas se va selecta butonul Next.

Pe ecran va Ii aIisat pagina Datele surs ale diagramei, n care se pot preciza exact
datele care se doresc a Ii aIisate n diagram.

La urmtorul pas se pot stabili o serie de optiuni (caseta de dialog Optiunile diagramei),
cum ar Ii: titluri (Titles), axele (Axes), chenarul (Gridlines), legenda (Legend), etichetele
(Data Labels) si tabelul de date (Data Table).

La pasul 4 se permite stabilirea locatiei pentru diagram (ca un obiect n Ioaia de calcul
curent sau ntr-o nou Ioaie de calcul);

se va selecta butonul Terminare si diagrama va Ii creat conIorm speciIicatiilor stabilite
n pasii anteriori.

Valoare
0
10000000
20000000
30000000
40000000
50000000
60000000
70000000
80000000
90000000
100000000
Bere
Bergenbier
Bruna
Ciocolat Cacao Vin Cotnari Bere
Bergenbier
Blonda
Valoare

Obs. Pentru crearea unei diagrame se poate selecta optiunea Diagram din meniul Inserare.
18.2. Mutarea unei diagrame
Pentru a realiza mutarea unei diagrame se va selecta diagrama (printr-un click pe
diagram, astIel nct n jurul chenarului diagramei va Ii aIisat un dreptunghi de selectie), se va
pozitiona indicatorul de mouse pe dreptunghiul de selectie si se va "trage" diagrama n noua
pozitie, unde se va elibera butonul de mouse.
18.3. Redimensionarea unei diagrame
Redimensionarea se realizeaz cu ajutorul mouse-ului. AstIel, se pozitioneaz indicatorul
de mouse pe un indicator al selectiei (cutia mic dreptunghiular) si tinnd apsat butonul stnga
al mouse-ului se va deplasa n pozitia dorit.
18.4. Stergerea unei diagrame
Se selecteaz diagrama dorit si apoi se apas tasta Delete.
18.5. Modificarea tipului unei diagrame

Dac se doreste modiIicarea tipului diagramei, se selecteaz diagrama si apoi, din meniul
Tipuri de diagram, se alege optiunea Tipuri standard. Pe ecran va Ii aIisat cutia de dialog
Tipuri standard, n care se poate selecta tipul dorit.
O alt modalitate se a schimba tipul unei diagrame const n utilizarea barei de
instrumente. AstIel, se va da un click de mouse pe sgeata din dreapta iconitei Tipuri standard
de pe bara de instrumente Diagrame si se va alege Iormatul dorit.
18.. Adugarea sau ytergerea datelor

Dup ce a Iost creat o diagram, pot Ii adugate usor alte date sau pot Ii eliminate date.
AstIel, pentru a aduga noi date ntr-o diagram, se vor selecta datele dorite si se vor "trage" n
diagram. O alt modalitate const n utilizarea comenzilor Copiere si Lipire. AstIel, dup ce
datele au Iost selectate, se alege comanda de copiere (prin una din metodele cunoscute), se
selecteaz apoi diagrama si se d comanda Lipire.
Pentru a sterge date dintr-o diagram, se va selecta n diagram seria care se doreste a Ii
stears si se apas tasta Delete. Seria (sau seriile) selectate vor Ii sterse de pe diagram, dar
datele corespunztoare vor rmne nemodiIicate pe Ioaia de calcul.

18.7. Modificarea datelor prin modificarea diagramei

Dac se utilizeaz tehnici de "drag and drop" n cadrul unei diagrame (de exemplu, se
modiIic nltimea unei coloane), atunci aceste modiIicri se vor reIlecta n datele originale pe
baza crora a Iost creat diagrama. Aceasta este o modalitate simpl de genera date pentru a
obtine o Iorm particular pentru graIic. Pentru aceasta, se d un click de mouse pe diagram si
apoi un click de mouse pe punctul corespunztor datei care se doreste a Ii modiIicat, dup care
se "trage" punctul corespunztor Iormei dorite. Data din Ioaia de calcul va Ii actualizat pentru a
reIlecta modiIicarea.

18.8. Formatarea zonei diagramei

Pentru a Iormata zona diagramei se procedeaz n Ielul urmtor:
se selecteaz diagrama dnd un click pe diagram;
se mut pointer-ul mouse-ului pe chenarul diagramei (o zon liber a diagramei) si
atunci cnd apare Suprafata diagramei se d un dublu click. In acest mod va Ii aIisat
cutia de dialog Formatare suprafat digram. In situatia n care se mut pointerul pe o
zon liber, se va da click dreapta si din meniul aIisat se alege Formatare suprafat
digram;
din aceast cutie de dialog se selecteaz Proprietti, Font sau Modele si se modiIic n
modul dorit. De exemplu, pentru culori se poate selecta Efecte de umplere, de unde se
alege Dou culori, modul lor de aranjare (orizontal, diagonal etc.), trecerea de la o
culoare la alta Icndu-se gradual.

18.9. Formatarea axelor diagramei

Pentru a Iormata o ax a unei diagrame se d dublu click pe axa respectiv (nu pe seria
valorilor). Va Ii aIisat cutia de dialog Formatare ax. Sunt posibile setri din 5 tab-uri: Modele,
Scar, Font, Numr si Aliniere..
De exemplu, pentru modiIicarea scalelor se alege cel de-al doilea tab. In acesta se pot
modiIica valorile minime si maxime pentru axa Iormatat.

19. Protejarea foii de calcul yi a fiyierului
19.1. Elementele registrului de lucru care pot fi protejate
Protejnd un registru de lucru prin utilizarea comenzii Protefare registru de lucru
(meniul Instrumente, submeniul Protectie), se poate limita accesul la acel registru de lucru.
Pentru a elimina aceste restrictii, utilizatorii trebuie s elimine protectia din registrul de lucru cu
comanda Deprotefare registru de lucru (meniul Instrumente, submeniul Protectie). Dac a Iost
asociat o parol pentru elementele protejate, eventualii alti utilizatori trebuie s cunoasc parola
pentru a elimina protectia.
Protejarea structurii

Cnd se selecteaz caseta de selectare Structur din caseta de dialog Protefare registru
de lucru, utilizatorii pot eIectua actiunile urmtoare numai dac dezactiveaz mai nti protectia:
s vizualizeze Ioi de lucru ascunse.
s mute, s stearg, s ascund sau s redenumeasc Ioi de lucru.
s introduc Ioi de lucru sau Ioi diagram noi. Utilizatorii pot aduga diagrame
ncorporate la Ioile de lucru existente, utiliznd expertul diagram.
s mute sau s copieze Ioile de lucru ntr-un alt registru de lucru.
s utilizeze instrumente de analiz, care plaseaz rezultatele pe o Ioaie de lucru nou, din
pachetul de instrumente de analiz.
s nregistreze macrocomenzi noi. Dac se execut o macrocomand care contine o
operatie ce nu poate Ii executat ntr-un registru de lucru protejat, apare un mesaj si
macrocomanda este oprit din executie.

Protejarea ferestrelor

Cnd se selecteaz caseta Ferestre din caseta de dialog Protefare registru de lucru,
utilizatorii pot eIectua actiunile urmtoare numai dac dezactiveaz mai nti protectia:
s modiIice mrimea sau pozitia Ierestrelor registrului de lucru atunci cnd registrul de
lucru este deschis.
s mute, s redimensioneze sau s nchid Ierestrele. Totusi se pot ascunde sau reaIisa
Ierestre.
19.2. Elementele foii de lucru care pot fi protejate

Protejarea foii de lucru

Cnd se protejeaz o Ioaie de lucru utiliznd comanda Protejare Ioaie (meniul
Instrumente, submeniul Protectie), se poate limita accesul la Ioaia de lucru. Pentru a elimina
aceste restrictii, utilizatorii trebuie s elimine protectia din Ioaia de lucru cu comanda
Deprotefare foaie (meniul Instrumente, submeniul Protectie).

Executarea macrocomenzilor care con(in opera(ii corecte pentru foile de lucru protejate

Dac se execut o macrocomand care cuprinde o operatie ce nu poate Ii executat ntr-
un registru de lucru protejat, se aIiseaz un mesaj, iar macrocomanda este oprit din executie.

Protejarea con(inutului

Cnd se selecteaz caseta de selectare Cuprins din caseta de dialog Protefare foaie,
utilizatorii pot realiza urmtoarele, numai dac dezactiveaz mai nti protectia:
S execute modiIicri asupra celulelor, n aIar de cazul n care acestea sunt deblocate
naintea protejrii Ioii de lucru. De exemplu, dac este utilizat Ioaia de lucru sub Iorm
de machet, pot Ii lsate blocate celulele care contin etichete si instructiuni, dar se vor
debloca cmpurile de introducere, astIel nct alti utilizatori s le poat completa
corespunztor. Utilizatorii pot apsa tasta TAB pentru a se putea muta ntre celulele
neprotejate ale Ioii de lucru.
S vizualizeze rnduri sau coloane ascunse nainte de a proteja Ioaia de lucru.
S vizualizeze Iormule pentru celulele pentru care au Iost ascunse Iormulele nainte de a
proteja Ioaia de lucru.
S Iac modiIicri la elementele dintr-o Ioaie diagram, cum ar Ii seriile de date, axele si
legendele. Diagramele vor continua s reIlecte modiIicrile Icute n datele surs.

Protejarea obiectelor

Cnd este selectat caseta de selectare Obiecte din caseta de dialog Protefare foaie,
utilizatorii pot realiza urmtoarele, numai dac dezactiveaz mai nti protectia:
s Iac modiIicri la obiectele graIice inclusiv hrti create cu caracteristica MicrosoIt
Excel de cartograIiere, diagrame incorporate, Iorme, casete text si controale n aIar
de cazul n care au Iost deblocate nainte de a proteja Ioaia de lucru. De exemplu, dac o
Ioaie de lucru contine un buton care execut o macrocomand, atunci este posibil s se
Iac click pe buton, pentru a executa macrocomanda, ns nu este posibil s se stearg
butonul.
s Iac unele modiIicri, cum ar Ii stabilirea de Iormate unei diagrame incorporate.
Oricum, dac se protejeaz o diagram incorporat, diagrama va continua s se
actualizeze atunci cnd se vor modiIica datele surs;
s actualizeze o hart, dac aceasta este protejat;
s adauge sau s editeze comenzi;
s Iac modiIicri ale obiectelor graIice din Ioile diagram, cum ar Ii casetele text
adugate la diagrame, n aIar de cazul n care nu au Iost deblocate obiectele nainte de
protejarea Ioii de lucru.
2. Listarea documentelor Excel

Pentru a realiza listarea la imprimant se vor urmri pasii:

Pas 1
se selecteaz optiunea Imprimare din meniul Fiier sau,
se utilizeaz combinatia de taste CTRL P sau,
se previzualizeaz Ioaia de calcul n vederea tipririi (din meniul Fiier se selecteaz
optiunea Examinare inaintea imprimrii sau se d un click de mouse pe butonul
Examinare inaintea imprimrii de pe bara de instrumente) si apoi se alege butonul
Imprimare.
pe ecran va Ii aIisat cutia de dialog Imprimare.

Pas 2
Se vor realiza setrile dorite pentru tiprire. AstIel,
se veriIic dac n sectiunea Imprimant, n cutia list Nume este speciIicat numele
imprimantei la care se va realiza tiprirea. Dac nu, n cazul n care au Iost instalate mai
multe imprimante, din list se va selecta imprimanta dorit. Dac nu mai sunt alte
imprimante instalate n sistem, atunci se impune instalarea imprimantei dorite. Marcnd
csuta Imprimare in fiier, se poate selecta listarea ntr-un Iisier (de obicei cu extensia
prn), ce va putea Ii apoi trimis la imprimant, copiat pe un alt calculator conectat la
imprimant, dar pe care nu este instalat produsul MicrosoIt Excel;
n sectiunea Zon de imprimat se marcheaz butonul radio:
o Toate - dac se doreste tiprirea Ioii de calcul curente sau, eventual, a tuturor
Ioilor de calcul care au Iost selectate (nainte de a alege listarea la imprimant)
o Pagini cu indicarea numrului paginilor care se doresc a Ii tiprite (De la...
La...).
dac se doreste tiprirea ntregului registru de lucru sau doar a Ioii de calcul active sau a
unei selectii se va stabili setarea dorit n sectiunea De imprimat, marcndu-se butonul
radio corespunztor, astIel:
o Selectie - pentru tiprirea doar a unei zone selectate sau care a Iost marcat de
utilizator ca zon de tiprire (utiliznd comanda File, Print Area, Set Print
Area);
o Foile active - pentru tiprirea Ioii de calcul active sau a Ioilor de calcul curent
selectate;
o Tot registrul de lucru - pentru tiprirea ntregului registru de calcul.
se poate stabili, de asemenea, si numrul de copii care trebuie realizate, speciIicndu-se
direct acest numr n sectiunea Copii, la Numr de copii (implicit este 1). Dac se doreste
un numr mai mare de copii, si ceea ce urmeaz a Ii tiprit are mai multe pagini, se poate
stabili ordinea de tiprire (se va tipri pagina 1 de cte ori a Iost speciIicat, apoi pagina 2
s.a.m.d. sau se va tipri un exemplar complet, apoi urmtorul etc.) prin marcarea sau
demarcarea csutei de marcare Asamblare.
Pas 3
Se va selecta butonul:
OK dac se doreste tiprirea,
Revocare pentru abandonarea tipririi,
Examinare pentru previzualizarea Ioii de calcul.

Pentru a realiza tiprirea rapid a ntregii Ioi de calcul se poate da un click de mouse pe
butonul Imprimare de pe bara de instrumente, caz n care Ioaia de calcul curent este
transmis imediat la imprimant.

21. Inserare macrouri
21.1. Inregistrarea unei macromenzi (macro)
Un Macrocomand este o serie de instructiuni care se va executa de Excel la rularea
(apelarea) acestuia. Un Macrocomand se poate scrie comand cu comand sau se poate
nregistra Iolosind Iacilittile Excel. La nregistrarea unui Macrocomand, actiunile utilizatorului
sunt traduse n cod, astIel nct pot Ii salvate si apoi executate oricnd. Deci, se recomand ca
actiunile complexe care trebuie s se execute de mai multe ori s Iie nregistrate ntr-un
Macrocomand.
Pentru nregistrarea unui Macrocomand, se va selecta din meniul Instrumente,
submeniul Macromand, comanda Inregistrare macromand nou. Pe ecran va Ii aIisat o cutie
de dialog n care trebuie speciIicat numele Macrocomand-ului (Nume macrocomand),
descrierea noului Macrocomand (implicit este aIisat data si numele utilizatorului), eventual
tastele de accelerare si locul n care se doreste salvarea noului Macrocomand (registrul curent,
un alt registru sau registrul de Macrocomand-uri), dup care se va selecta butonul OK.

Din acest moment ncepe nregistrarea propriu-zis, memorndu-se toate actiunile
utilizatorului. Pentru a opri nregistrarea se va selecta butonul Oprire inregistrare de pe bara de
instrumente Oprire inregistrare sau se va alege comanda Oprire inregistrare din meniul din
meniul Instrumente, submeniul Macromand.

21.2. Atribuirea tastelor de accelerare
Pentru a atribui o tast de accelerare unei macrocomenzi, se alege din meniul Instrumente
comanda Macrocomand, optiunea Macrocomen:i.

Pe ecran va Ii aIisat cutia de dialog Macrocomand, n care se va da un click de mouse
pe numele Macrocomand-ului pentru care se doreste atribuirea unei taste de accelerare, dup
care se va selecta butonul Optiuni pentru a aIisa cutia de dialog Optiuni macrocomand.

.

La sectiunea Taste de comen:i rapide se va tasta n cutia text Ctrl litera dorit. Aceast
combinatie va Ii utilizat pentru apelarea Macrocomand-ului. Se selecteaz butonul OK pentru
a reveni n cutia de dialog Macrocomand, dup care se d un click pe butonul Close din dreapta
sus a cutiei de dialog.

21.3. Rularea unui macro

Pentru a rula un Macrocomand se poate apela la una din urmtoarele metode:
1. Din meniul Instrumente, se selecteaz comanda Macrocomand si apoi Macrocomen:i
pentru a aIisa cutia de dialog Macrocomand. n cutia list Nume Macrocomand se d un click
de mouse pe numele macrocomenzii care se doreste a Ii rulat si se selecteaz butonul Run.
2. n cazul n care macrocomenzii i-a Iost atribuit o tast de accelerare, se tasteaz
combinatia Ctrllitera care a Iost atribuit macrocomenzii.

Exemplu
Se va nregistra o macromand care, pentru o anumit selectie a unei zone de celule
dintr-o Ioaie de calcul, seteaz culoarea Iondului si chenarele (de exemplu, subtiri la interior si
gros la exterior).
De remarcat c pentru a Iunctiona pentru orice selectie Icut, trebuie Icut mai nti
selectia zonei de celule, dup care se va starta nregistrarea macrocomenzii. In acest mod,
instructiunea de selectie nu va Ii nregistrat n corpul macrocomenzii.
Macrocomanda nregistrat (succesiunea de instructiuni) este urmtoarea:

Sub Macrocomand2()
'
' Macrocomand2 Macrocomand
' Macrocomand nregistrat 28.11.2003 de Turcu Cornel
'

'
Selection.Borders(xlDiagonalDown).LineStyle = xlNone
Selection.Borders(xlDiagonalUp).LineStyle = xlNone
With Selection.Borders(xlEdgeLeft)
.LineStyle = xlContinuous
.Weight = xlThin
.Colorndex = xlAutomatic
End With
With Selection.Borders(xlEdgeTop)
.Weight = xlThin
End With
With Selection.Borders(xlEdgeBottom)
.Weight = xlThin
End With
With Selection.Borders(xlEdgeRight)
.Weight = xlThin
End With
With Selection.Borders(xlnsideVertical)
.Weight = xlThin
End With
With Selection.Borders(xlnsideHorizontal)
.Weight = xlThin
End With
Selection.Borders(xlDiagonalDown).LineStyle = xlNone
Selection.Borders(xlDiagonalUp).LineStyle = xlNone
With Selection.Borders(xlEdgeLeft)
.Weight = xlMedium
End With
With Selection.Borders(xlEdgeTop)
.Weight = xlMedium
End With
With Selection.Borders(xlEdgeBottom)
.Weight = xlMedium
End With
With Selection.Borders(xlEdgeRight)
.Weight = xlMedium
End With
With Selection.Borders(xlnsideVertical)
.Weight = xlThin
End With
With Selection.Borders(xlnsideHorizontal)
.Weight = xlThin
End With
With Selection.nterior
.Colorndex = 35
.Pattern = xlSolid
End With
End Sub

21.4. Crearea unui buton yi atribuirea unui macro

Din bara de instrumente Machete se selecteaz iconita corespunztoare pentru Buton.

Pentru a crea un buton, se d un click pe Ioaia de lucru si tinnd apsat butonul stng de
mouse, se "trage" de buton pn la dimensiunile dorite. Cnd se elibereaz butonul mouse-ului,
pe ecran va Ii aIisat cutia de dialog Asociere Macrocomand.


n cutia text Nume Macrocomand se va introduce numele macrocomenzii (dac se
doreste nregistrarea unei noi macrocomenzi) sau se va selecta Macrocomand2 din lista de
macrocomenzi. Apoi, se va selecta butonul OK. Dac s-a introdus numele unei macrocomenzi
care nu exist, din acest moment se va realiza nregistrarea macrocomenzii (asa cum a Iost
speciIicat anterior) pn cnd utilizatorul alege butonul Oprire inregistrare. Pentru a rula
macrocomanda se va da un simplu click de mouse pe buton.

21.5. Atayarea unui macro la un buton

Pentru a atribui o macrocomand unui buton care exist deja se va da un click dreapta de
mouse pe butonul respectiv, iar din meniul aIisat se selecteaz Asociere Macrocomand pentru a
aIisa cutia de dialog Asociere Macrocomand. Din cutia list Nume Macrocomand se alege o
macrocomand sau se selecteaz butonul Inregistrare pentru a nregistra una nou. Pentru
conIirmarea atribuirii se selecteaz OK. Dac deja era o macrocomand atribuit butonului,
acesta va Ii modiIicat.

21.. Stergerea unui buton de pe o foaie de lucru

Se d un click dreapta de mouse pe butonul care se doreste a Ii sters, apoi se d un click
stnga de mouse pe chenarul gri care nconjoar butonul. Pentru a sterge butonul se apas tasta
Delete.

21.7. Modificarea numelui butonului

Se d un click dreapta de mouse pe butonul al crui text se doreste a Ii sters, apoi se d un
click stnga de mouse pe buton, astIel nct pe buton s Iie aIisat cursorul de editare. Se
introduce noul titlu si apoi se d un click de mouse pe o celul de pe Ioaia de lucru pentru a
deselecta butonul.

21.8. Formatarea textului butonului

Se aIiseaz meniul de la click dreapta de mouse corespunztor butonului al crui text se
doreste a Ii modiIicat. Din meniul aIisat se alege Formatare Control, ceea ce va determina
aIisarea cutiei de dialog Formatare Control. Pentru a selecta un Iont si alte tipuri de Iormate
pentru textul butonului se alege tab-ul Font. Pentru a alinia textul n cadrul butonului se
selecteaz tab-ul Aliniere, care permite, n plus, si modiIicarea orientrii textului. n Iinal se va
selecta butonul OK.
21.9. Solicitare ajutor de la Asistentul Office
Ob(inerea de ajutor n mod automat Asistentul Iurnizeaz n mod automat, interactiv,
subiecte de ajutor si sIaturi privind activittile pe care le desIsurati. De exemplu, atunci cnd
conIigurati o Ioaie de lucru pentru imprimare, Asistentul v Iurnizeaz subiecte care v ajut la
pregtirea Ioii pentru imprimare.
Afiyarea de sfaturi utile Asistentul aIiseaz de asemenea sIaturi privind utilizarea mai
eIicient a caracteristicilor MicrosoIt Excel. Faceti clic pe becul aprins de lng Asistent
pentru a vedea un sIat.
Particularizarea Asistentului Puteti de asemenea selecta un alt Asistent pe care l puteti seta
s opereze potrivit personalittii si modului propriu de lucru. De exemplu, dac preIerati
utilizarea tastaturii n locul mausului, puteti conIigura Asistentul s aIiseze sIaturi la actionarea
unor taste de comenzi rapide. Deoarece Asistentul este partajat ntre toate programele OIIice,
orice modiIicare de optiune se va aplica Asistentului n toate celelalte programe OIIice.
Revenire la nceput
22. Objinerea de ajutor din meniul Ajutor
MicrosoIt Excel pune la dispozitia utilizatorului un puternic sistem de ajutor (Help).
Dintre modurile de lucru ale acestuia pot Ii mentionate:
22.1. Afiyarea yi utilizarea ferestrei Ajutor
Pentru a aIisa Iereastra Ajutor se va Iace click pe Afutor pentru Microsoft Excel n meniul
Afutor (sau se va apsa tasta F1). Dac Asistentul este activat, acesta va Ii aIisat pe ecran. Dac
Asistentul este dezactivat, atunci n locul su, apare Iereastra Afutor. Pentru a deIila prin
cuprinsul Afutorului, se va Iace click pe Iila Cuprins.
22.2. Afiyare SfaturiEcran

Pentru a vedea un SfatEcran pentru o comand de meniu, buton de pe o bar de
instrumente sau zon de ecran, se Iace clic pe Ce este aceasta? n meniul Afutor si apoi click pe
elementul despre care se doresc inIormatii.
Pentru a vedea un SIatEcran pentru o optiune dintr-o caset de dialog, se d click pe
semnul ntrebrii din caseta de dialog si apoi click pe optiune. (Dac nu este aIisat butonul
semn de ntrebare, se d click pe optiune si apoi se apas SHIFTF1.)
22.3. Jizualizarea numelor butoanelor de pe bara de instrumente
Pentru a vedea numele unui buton de pe bara de instrumente, se mentine indicatorul mouse-ului
deasupra butonului pn cnd apare numele acestuia.
23. Sumar taste
23.1. 1aste pentru introducerea datelor ntr-o foaie de lucru
Apsa(i Pentru a
ENTER Completa o intrare de celul si pentru a v muta n jos n
sectiune
ALTENTER ncepe o nou linie n aceeasi celul
CTRLENTER Umple zona de celule selectate cu intrarea curent
SHIFTENTER Completa o intrare de celul si pentru a v muta n sus n
sectiune
TAB Completa o intrare de celul si pentru a v muta la
dreapta n sectiune
SHIFTTAB Completa o intrare de celul si pentru a v muta la
stnga n sectiune
ESC Abandona o intrare celul
BACKSPACE Sterge caracterul de la stnga punctului de inserare sau
pentru a sterge selectia
DELETE Sterge caracterul de la dreapta punctului de inserare sau
pentru a sterge selectia
CTRLDELETE Sterge textul de la sIrsitul liniei
Taste sgeat V muta cu un caracter n sus, n jos, la stnga sau la
dreapta
HOME V muta la nceputul liniei
F4 sau CTRLY Repeta ultima actiune
SHIFTF2 Edita un comentariu de celul
CTRLSHIFTF3 Crea nume din etichetele de rnduri sau de coloane
CTRLD Umple n jos
CTRLR Umple la dreapta
CTRLF3 DeIini un nume

23.2. 1aste pentru lucrul n celule sau n bara de formule
Apsa(i Pentru a
BACKSPACE Edita celula activ si pentru a o sterge sau pentru a
sterge caracterul precedent din celula activ pe msur
ce editati continutul celulei
ENTER Completa o intrare de celul
CTRLSHIFTENTER Introduce o Iormul ca o Iormul matrice
ESC Abandona o intrare n celula sau n bara de Iormule
CTRLA AIisa Paleta de Iormule dup ce ati tastat un nume de
Iunctie ntr-o Iormul
CTRLSHIFTA Insera nume de argumente si paranteze pentru o Iunctie,
dup ce ati tastat un nume de Iunctie ntr-o Iormul
CTRLK Insera un hyperlink
ENTER (ntr-o celul cu un
hyperlink)
Activa un hyperlink
F2 Edita celula activ si a pozitiona punctul de insertie la
sIrsitul liniei
F3 Lipi un nume deIinit la o Iormul
SHIFTF3 Lipi o Iunctie ntr-o Iormul
F9 Calcula toate Ioile din toate registrele de lucru deschise
CTRLALTF9 Calcula toate Ioile din registrul de lucru activ
SHIFTF9 Calcula Ioaia de lucru activ
(semnul egal) Lansa o Iormul
ALT (semnul egal) Insera Iormula de Autonsumare
CTRL; (punct si virgul) Introduce datele
CTRLSHIFT: (dou puncte) Introduce ora
CTRLSHIFT" (ghilimele) Copia valoarea din celula de deasupra celulei active n
celula sau n bara de Iormule
CTRL` (ghilimea simpl stnga) Alterna ntre a aIisa valorile celulelor si a aIisa Iormulele
celulelor
CTRL' (apostroI) Copia o Iormul din celula de deasupra celulei active n
celula sau n bara de Iormule
ALTSGEAT JOS AIisa lista AutoCompletare

24. Bibliografie
1. Blan, D.M., Turcu, Cr., Blan, G., Turcu, C., Microsoft Excel pentru Windows 95,
Editura Promedia Plus, Cluj Napoca, 1996.
2. MicrosoIt Corporation, Microsoft Excel Help.
3. Clocotici, V., Birotic Calcul tabelar, Iasi, 2000.
4. Crutan, N.I., Microsoft Excel 2000, Editura Teora, 1999.
5. Suciu, C., Microsoft Excel 97 pentru Windows 95 i Windows NT, Editura Teora, 1997.
6. Norton, P., Microsoft Office 2000, Editura Teora, 2000.


CUPRIAS

1. EXCEL - CALCUL TABELAR.......................................................................................... 2
2. INTRARE $I IE$IRE DIN PROGRAM............................................................................. 2
2.1. LANSAREA N EXECUTIE A EXCEL-ULUI............................................................................ 2
2.2. IESIREA DIN EXCEL........................................................................................................... 3
3. FEREASTRA EXCEL.......................................................................................................... 3
3.1. SPATIUL DE LUCRU........................................................................................................... 3
3.2. ELEMENTE DE BAZ N EXCEL.......................................................................................... 4
4. INTRODUCERE DE DATE N FOILE DE CALCUL..................................................... 5
4.1. MODURI DE LUCRU ALE EXCEL-ULUI ............................................................................... 5
4.2. AUTOCOMPLETAREA........................................................................................................ 6
4.3. COMPLETAREA ASISTAT A INFORMATIILOR N EXCEL .................................................... 6
4.3.1. Serii ......................................................................................................................... 6
4.4. NAVIGAREA N FOILE DE CALCUL ..................................................................................... 9
4.5. SELECTIA N FOILE DE CALCUL ......................................................................................... 9
5. SALVAREA FI$IERELOR EXCEL ................................................................................ 10
6. DESCHIDEREA REGISTRELOR DE LUCRU EXISTENTE...................................... 11
7. COPIEREA $I MUTAREA ............................................................................................... 12
7.1. COPIEREA/MUTAREA DE CELULE NTREGI....................................................................... 12
7.2. INSERAREA CELULELOR COPIATE/MUTATE NTRE ALTE CELULE ..................................... 13
7.3. COPIEREA/MUTAREA UNEI PORTIUNI A CONTINUTULUI................................................... 14
7.4. COPIEREA SPECIAL (VALORI, COMENTARII, FORMATE) ................................................ 14
7.5. COPIEREA DOAR A CELULELOR VIZIBILE......................................................................... 14
8. CUTAREA $I NLOCUIREA ........................................................................................ 15
8.1. CUTAREA TEXTELOR SAU A NUMERELOR ..................................................................... 15
8.2. GSIREA SI NLOCUIREA DE TEXT SI NUMERE ................................................................. 16
9. RANDURI $I COLOANE.................................................................................................. 16
9.1. INSERAREA RNDURILOR SI A COLOANELOR .................................................................. 16
9.2. STERGEREA RNDURILOR SI A COLOANELOR.................................................................. 16
9.3. ADUGAREA BUTOANELOR PENTRU INSERAREA/STERGEREA RNDURILOR SI A
COLOANELOR ............................................................................................................................. 17
9.4. DIMENSIONAREA RNDURILOR SI A COLOANELOR ......................................................... 18
10. SORTAREA DATELOR................................................................................................ 18
11. FILTRAREA DATELOR............................................................................................... 19
12. SOCOTELI N FOILE DE CALCUL........................................................................... 21
12.1. DEFINIREA FORMULELOR SI A FUNCTIILOR................................................................. 21
12.2. COPIEREA FORMULELOR............................................................................................. 22
12.3. CALCULAREA SUMELOR............................................................................................. 24
12.4. MODIFICAREA FORMULELOR...................................................................................... 26
12.5. UTILIZAREA FUNCTIILOR EXCEL ................................................................................ 27
12.6. UTILIZAREA BUTONULUI LIPIRE FUNCTIE ............................................................ 28
12.7. FUNCTII OFERITE DE EXCEL........................................................................................ 29
12.8. CELE MAI UTILIZATE FUNCTII ..................................................................................... 30
12.9. ALTE EXEMPLE DE FUNCTII ........................................................................................ 34
13. SUMAR CU DATELE DIN MAI MULTE FOI DE CALCUL.................................. 36
14. FORMATAREA CELULELOR.................................................................................... 36
14.1. TIPURI DE DATE CE POT FI UTILIZATE N EXCEL.......................................................... 36
14.1.1. Constante de tip numeric....................................................................................... 38
14.1.2. Constante de tip text .............................................................................................. 38
14.1.3. Constante de tip dat calendaristic i timp......................................................... 38
14.2. FORMATAREA INFORMATIILOR DIN CELULE ............................................................... 39
14.3. SPECIFICAREA TIPULUI DE DATE................................................................................. 39
14.4. ALINIEREA INFORMATIILOR........................................................................................ 41
14.5. FORMATAREA FONTULUI CELULELOR......................................................................... 42
14.6. STABILIREA CHENARELOR TABELULUI ....................................................................... 43
15. ARAN1AREA DOCUMENTELOR.............................................................................. 43
16. SCINDAREA DOCUMENTELOR............................................................................... 44
17. INSERAREA OBIECTELOR ....................................................................................... 44
18. GRAFICE $I DIAGRAME............................................................................................ 45
18.1. CREAREA UNEI DIAGRAME ......................................................................................... 45
18.2. MUTAREA UNEI DIAGRAME ........................................................................................ 47
18.3. REDIMENSIONAREA UNEI DIAGRAME.......................................................................... 47
18.4. STERGEREA UNEI DIAGRAME...................................................................................... 47
18.5. MODIFICAREA TIPULUI UNEI DIAGRAME..................................................................... 47
18.6. ADUGAREA SAU STERGEREA DATELOR .................................................................... 48
18.7. MODIFICAREA DATELOR PRIN MODIFICAREA DIAGRAMEI ........................................... 48
18.8. FORMATAREA ZONEI DIAGRAMEI ............................................................................... 48
18.9. FORMATAREA AXELOR DIAGRAMEI ............................................................................ 48
19. PROTE1AREA FOII DE CALCUL $I A FI$IERULUI............................................. 49
19.1. ELEMENTELE REGISTRULUI DE LUCRU CARE POT FI PROTEJATE.................................. 49
19.2. ELEMENTELE FOII DE LUCRU CARE POT FI PROTEJATE ................................................ 49
20. LISTAREA DOCUMENTELOR EXCEL.................................................................... 50
21. INSERARE MACROURI .............................................................................................. 52
21.1. INREGISTRAREA UNEI MACROMENZI (MACRO)............................................................ 52
21.2. ATRIBUIREA TASTELOR DE ACCELERARE.................................................................... 53
21.3. RULAREA UNUI MACRO .............................................................................................. 54
21.4. CREAREA UNUI BUTON SI ATRIBUIREA UNUI MACRO .................................................. 55
21.5. ATASAREA UNUI MACRO LA UN BUTON ...................................................................... 56
21.6. STERGEREA UNUI BUTON DE PE O FOAIE DE LUCRU .................................................... 56
21.7. MODIFICAREA NUMELUI BUTONULUI.......................................................................... 56
21.8. FORMATAREA TEXTULUI BUTONULUI ......................................................................... 57
21.9. SOLICITARE AJUTOR DE LA ASISTENTUL OFFICE ........................................................ 57
22. OBTINEREA DE A1UTOR DIN MENIUL A1UTOR................................................ 57
22.1. AFISAREA SI UTILIZAREA FERESTREI AJUTOR............................................................. 57
22.2. AFISARE SFATURIECRAN ........................................................................................... 57
22.3. VIZUALIZAREA NUMELOR BUTOANELOR DE PE BARA DE INSTRUMENTE..................... 58
23. SUMAR TASTE.............................................................................................................. 58
23.1. TASTE PENTRU INTRODUCEREA DATELOR NTR-O FOAIE DE LUCRU............................ 58
23.2. TASTE PENTRU LUCRUL N CELULE SAU N BARA DE FORMULE ................................... 58
24. BIBLIOGRAFIE............................................................................................................. 59

Curs Excel in Limba Romana

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Curs Excel in Limba Romana

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Facultatea de Inginerie Electric Suceava

Curs de utilizarea calculatoarelor

Vous aimerez peut-être aussi