Asociatia Inginerilor de lnstalatii din Romania

anilare

ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII ,

MARUALUL DE IRSTALATII ,
INSTALATII SANITARE ,

- lnstalatll de alimentare cu apa rece ~i calda pentru cladirl civile sl de productle; - Canalizarea apelor menajere ~i pluviale; - lnstalatli pentru combaterea incendiilor; - lnstalatll de gaze naturale, petroliere lichefiate sl tehnologice; - Echipamente sl materiale pentru lnstalatii sanitare sl de gaze.

Editura ARTECNO Bucuresti, Romania

Coordonator: Autori:

Prof. univ. dr. ing. $tefan V1NT1LA Prof. univ. dr. ing. $tefan VINTILA
1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8

Prof. onor. dr. ing. D. H. C. Liviu DUMITRESCU

2; 3; 5; 6; 7
Grl. corp. arm. dr. ing. lonel CRACIUN 2 (2.5; 2.6; 2.7; 2.8); 8 (8.5) Prof. univ. dr. ing. Radu DAMIAN 2 (2.6; 2.7; 2.8); 3 (3.2; 3.5; 3.6; 3.7; 3.8) Prof. univ. dr. ing. Traian CRUCERU 2 (2.4; 2.5; 2.6); 3 (3.3; 3.5; 3.6; 3.7); 9 Prof. univ. dr. ing. Gheorghe BADEA 2 (2.4; 2.6; 2.7; 2.9); 3 (3.5; 3.6; 3.7) Prof. univ. dr. ing. Theodor MATEESCU 2 (2.4; 2.6; 2.7; 2.9; 2.10); 3 (3.5; 3.8); 4 (4.1)

I ing. Victor VOINESCU I

2; 3; 5; 6

ling. Liviu DUMITRESCU ;. I 2 (2.4; 2.5) Prof. univ. dr. ing. Adrian RETEZAN 4 (4.1; 4.4; 4.6; 4.7; 4.8; 4.10); 5 Conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 2 (2.4; 2.5; 2.6) $ef lucrsri ing. Mihnea SANDU 2 (2.4; 2.5; 2.6) ling. Viorel POPESCU I 6 (6.3; 6.4; 6.5; 6.6; 6.7; 6.8) Ing. Victor VOICU 2 (2.11); 3 (3.9); 6 (6.8); 7 (7.6); 8 (8.6)

Coordonare ,i recenzie ~iin1:ifici:

Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU Membru al Academiei Central Europene de $tiints $i Arts; Doctor Honoris Causa al UTC Bucuresti; Doctor Honoris Causa al UP Timisoara; ling. Achile PETRESCU

Coordonare editoriali:

Director General ing. Doru PETRESCU Director Marketing ing. Mihai Mateescu Director Comercial ing. Cristian Tudor

Tipar: ARTPRINT Bucurestl, Str. Sulina 26 Tel: 021-3363633 ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII MANUALUL DE INSTALATII ISBN 978-973-85936-5-7 Instalatii sanitare ISBN 978-973-85936-8-8

@ Asoclatla

© Editura ARTECNO Bucurestl S.R.L., 2010 Inginerilor de lnstalatii din Romania

Cuprins

CUPRINS
1. ELEMENTE GENERAL.E
1.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarllor publice pentru instalatiile sanitare, instalatiile de alimentare cu apa sl canalizare, lnstalatii de gaze si lnstalatii pentru flu ide tehnologice 1.1.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru lnstalatlile sanitare, instalatiile de alimentare cu apa sl canalizare, instalatii de gaze sl instalatil pentru fluide tehnologice 1.1.2 reguli de elaborare a documentatiei de atribuire 1.1.3 Caietul de sarcini contine in mod obligatoriu, specificatll tehnice 1.2 Fazele de elaborare a documentatiel tehnico-economice pentru instalatiils sanitare, lnstalatille de alimentare cu apa sl canalizare, instalatll de gaze !?i instalatll pentru fluide tehnologice 1.2.1 Oontinutul - cadru al studiului de prefezabilitate 1.2.2 Oontinutel - cadru al studiului de fezabilitate 1.2.3 Oontinutul - cadru al docurnentatiei de avizare a lucrarilor de lnvestltll 1.2.4 Proiectul tehnic 1.2.5 Detalii de executle 1.2.6 Cartea constructiel 1.3 incadrarea obiectivelor de investitil publice pentru instalatii de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale !?i fluide tehnologice, in sistemele de lucrarl hidroedilitare !?i de gaze ale localitatilor 1.3.1 Autorlzatia de construire 1.3.2 Planurile urbanistice: PUG sl PUZ 1.3.3 Avize !?i acorduri 1.4 Cerintele esentiale de calitate !?i criteriile de pertorrnante pentru tnstalatille sanitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale sl fluide tehnologice 1.5 Reglementari tehnice specifice pentru instalatii sanitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale sl fluide tehnologice 2 2 2 2 2 2 3 .4 5 5 5 5 5 5 5 5 6

2. INSTALA"f11 DE ALIMENTARE CU

APA

2.1 Surse de alimentare cu apa 8 2.2 Cantitatea !?i calitatea de apa necesara pentru diferite folosinte 8 2.2.1 Structura, normele generale !?i varlatia consumurilor de apa 8 2.2.1.1 Structura consumului de apa 8 2.2.1.2 Normele consumului de apa 9 2.2.1.3 Verlatla consumului de apa 10 2.2.2 Normele de calitate ale apei necesare pentru diferite folosinte 10 2.2.3 Procesele !?i lnstalatlile principale pentru corectarea calitattl apei 11 2.2.4 Gestiunea sl tarifarea consumului de apa 12 2.2.5 Solutii pentru tratarea apei 12 2.3 Sisteme !?i scheme generale de instalatli de alimentare cu apa 12 2.3.1 Solutli privind sistemele !?i schemele generale de alimentare cu apa 12 2.3.2 Criterii de clasificare sl conditil de realizare a lnstalatlllor de alimentare cu apa din ansambluri de cladiri 13 2.4 lnstalatil interioare de alimentare cu apa rece !?i calda pentru consum menajer 17 2.4.1 Solutli constructive sl scheme ale lnstalatlaor interioare de alimentare cu apa rece !?i calda pentru consum menajer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 2.4.1.1 Hetele interioare de alimentare cu apa rece !?i cu apa calda de consum, in sistem cu contorizare colectiva 17 2.4.1.2 Retele interioare de alimentare cu apa rece !?i cu apa calda de consum, in sistem cu contorizare individuala (pe apartament) 18 2.4.1.3 Hetele interioare de alimentare cu apa rece !?i apa catda de consum, in sistem cu contorizare indlvlduala la fiecare obiect sanitar sau grupuri de obiecte sanitare .. 18 2.4.1.4 Reabilitarea !?i modernizarea lnstalatillor interioare de alimentare cu apa rece !?i apa calda de consum 20 2.4.1.5 Implloatlile schimbarii destinatlel cladirii asupra lnstalatillor interioare de alimentare cu apa rece sl apa calda de consum 21 2.4.2 Materiale sl echipamente specifice tnstalatillor interioare de alimentare cu apa rece !?i apa calda de consum 22 2.4.2.1 Tevl !?i fitinguri metal ice 22 2.4.2.2 Tevl !?i fitinguri din materiale plastice 22

Cuprins
2.4.2.3 Armaturi 2.4.2.4 Aparate de rnasura sl control 2.4.2.5 Obiecte sanitare, arrnaturl sl accesorii 2.4.2.6 Armaturi pentru alimentarea cu apa a obiectelor sanitare 2.4.2.7 Accesorii pentru obiecte sanitare 2.4.3 Stabilirea tipurilor, determinarea nurnarului obiectelor sanitare sl amplasarea lor in plan uri Ie de arnltectura ale cladirii ~i in scheme 2.4.3.1 Stabilirea tipurilor ~i numarului obiectelor sanitare 2.4.3.2 Amplasarea obiectelor sanitare in planurile de arhitectura ale cladirii si in scheme 2.4.4 Calculul hidraulic al conductelor de distrlbutle a apei reci ~i calde pentru consum menajer 2.4.4.1 Debite specifice, echivaientl de debite, presiuni norma Ie de utilizare pentru arrnaturlle obiectelor sanitare 2.4.4.2 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor 2.4.4.3 Dimensionarea conductelor ~i calculul pierderilor totale de sarcina - Exemple de calcul 2.5 lnstalatli interioare de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendiilor 2.5.1 Elemente fundamentale privind securitatea la incendiu a consfructlitor si instalatiilor aferente 2.5.1.1 Conceptia qenerala privind securitatea la incendiu 2.5.1.2 Preseriptli fundamentale privind securitatea la incendiu a consfructillor in ansamblu sl a principalelor parti componente ale acestora 2.5.1.3 Prescrlptlile principale de proiectare ~i realizare a lnstalatiilor interioare de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendiilor 2.5.2 Materiale ~i echipamente specifice instalatillor de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendiilor 2.5.2.1 Detectoare de incendiu 2.5.2.2 Centrale Ie de detectle sl semnalizare a incendiilor 2.5.2.3 Hidranti interiori si echipamente de serviciu 2.5.2.4 Sprinklere 2.5.2.5 Drencere 2.5.2.6 Aparate de control sl semnalizare (ACS) 2.5.2.7 Pulverizatoare 2.5.2.8 Tevi, fitinguri sl arrnaturl 2.5.3 lnstalatii cu hldrantl interiori pentru combaterea incendiilor 2.5.3.1 Solutii constructive ~i scheme ale instalatillor de alimentare cu apa rece a hldrantilor 2.5.3.2 Dimensionarea conductelor instalatlllor de alimentare cu aoa rece a hidrantllor interiori pentru combaterea incendiilor - Exemple de calcul 2.5.4 lnstalatil automate cu sprinklere pentru combaterea incendiilor 2.5.4.1 Echiparea tehnica a cladirilor cu lnstalatll automate cu sprinklere 2.5.4.2 Solutii constructive ~i scheme pentru lnstalata cu sprinklere 2.5.4.3 Calculul hidraulic al conductelor de alimentare cu apa rece a sprinklerelor - Exemplu de calcul 2.5.5 lnstalatii cu drencere pentru combaterea incendiilor 2.5.5.1 Echiparea tehnica a cladirllor cu lnstalatll cu drencere 2.5.5.2 Solutli constructive ~i scheme ale lnstalatlilcr de alimentare cu apa a drencerelor 2.5.5.3 Dimensionarea conductelor lnstalatillor de alimentare cu apa rece a drencerelor 2.5.6 lnstalatii fixe de stingere a incendiului cu apa pulverlzata 2.5.6.1 Echiparea tehnlca a cladirilor cu lnstalatii fixe de aoa pulverizata 2.5.6.2 Solutii constructive ~i scheme pentru instalatii fixe cu apa pulverizata 2.5.6.3 Dimensionarea conductelor instaiatiel fixe de stins incendiul cu apa pulverizata 2.5.6.4 - Exemple de calcul 2.6 Retele exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cladiri 2.6.1 Sisteme, scheme ~i condltli de realizare a retelelor exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cladiri 2.6.1.1 Alcatuirea sl clasificarea retelelor exterioare de alimentare cu apa rece 2.6.1.2 Hetele exterioare de distrlbutie a apei reci in ansambluri de cladiri 2.6.1.3 Racordarea instalatiilor interioare la retelele exterioare de alimentare cu apa sau la surse (oransarnente) 2.6.1.4 Amplasarea (pozarea) retelelor exterioare de alimentare cu aoa rece 2.6.2 Materiale ~i echipamente specifice pentru retelele exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cladiri 2.6.2.1 Conducte ~i arrnaturi 2.6.2.2 Hldranti exteriori pentru stingerea incendiilor 25 26 27 37 .40 40 40 45 .45 .46 .46 53 62 87 87 87 87 92 93 93 94 94 96 98 98 98 98 99 99 102 103 105 105 107 112 114 115 115 115 119 119 119 119 121 121 132 132 132 132 133 134 134 134 135

2.6.2.3 Hidranti pentru strop it spatli verzi 2.6.3 Dimensionarea retelelor exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cladiri 2.6.3.1 Stabilirea tipurilor l?i nurnarului punctelor de consum alimentate cu apa rece din retelele exterioare 2.6.3.2 Debite specifice sl debite de calcul pentru dimensionarea conductelor exterioare de dletrloutie a apei reci in ansambluri de cladiri 2.6.3.3 Dimensionarea conductelor retelelor exterioare de disfributie a apei reci in ansambluri de cladiri l?i calculul pierderilor totale de sarcina 2.6.3.4 Dimensionarea conductelor de bransarnent 2.6.4 Exemple de calcul 2.7 lnstalatll pentru acumularea (stocarea) apei reci 2.7.1 Solutil constructive l?i scheme pentru realizarea lnstalatillor 2.7.1.1 Rezervoare la sol sl ingropate in sol 2.7.1.2 Castele de apa 2.7.1.3 Rezervoare de inaltime 2.7.2 Calculul volumului necesar (capacitatii) rezervoarelor pentru acumularea apei reci 2.7.2.1 Calculul volumului rezervei de apa pentru combaterea incendiului 2.7.2.2 Calculul volumului rezervei de apa pentru cazuri de avarii 2.7.2.3 Calculul volumului de compensare pentru consumul de aoa in scopuri menajere sau industriale 2.7.3 Calculul hidraulic al conductelor aferente rezervoarelor de acumulare a apei reci 2.7.3.1 Determinarea diametrului sl nurnarului robinetelor cu plutitor 2.7.3.2 Dimensionarea conductei de preaplin sl a conductei de golire a rezervorului de acumulare a apei reci 2.7.4 Exemple de calcul 2.8 lnstalatli pentru ridicarea presiunii apei reci 2.8.1 Elemente de baza privind functlonarea pompelor in instalatiile hidraulice 2.8.1.1 Clasificarea pompei or 2.8.1.2 Curbele caracteristice la turatle constanta, ale unei pompe centrifuge 2.8.1.3 Calculul inaltimii de pompare a apei 2.8.1.4 Determinarea punctului de functionare a instalatiel de pompare. Energia specitlca de pompare a apei 2.8.1.5 Calculul Inaltirnf geodezice de aspiratle, Cavitatia pompelor 2.8.1.6 Funotlonarea pompelor cuplate 2.8.1.7 Reglarea pompelor 2.8.2 Materiale, aparate, echipamente l?i agregate pentru instalatlile de pompare a apei 2.8.2.1 Pompe 2.8.2.2 Recipiente de hidrofor 2.8.2.3 Rezervoare tampon 2.8.2.4 Aparate de automatizare, slquranta l?i control pentru instalatii de pompare a apei 2.8.3 Solutii constructive, scheme sl dimensionarea instalatlllor de ridicare a presiunii apei reci 2.8.3.1 lnstalatii de pompare a apei, cuplate cu rezervor tampon l?i recipiente de hidrofor 2.8.3.2 Grupuri de pompe cu turatie verlablla, cuplate in paralel (sistem HYDROMUL TI) 2.8.3.3 lnstalatii de pompare a apei, cuplate cu rezervor tampon l?i rezervoare de Inaltlrne 2.8.3.4 Particularitaf ale instalatiilor de pompare a apei necesara stingerii incendiului 2.8.4 Exemple de calcul 2.9 lnstalatil centrale pentru prepararea apei calde de consum 2.9.1 Solutil constructive l?i scheme de instalatii 2.9.1.1 Elemente de baza pentru adoptarea soluthlor constructive sl schemelor de instalatil 2.9.1.2 lnstalatll centrale de preparare a apei calde de consum, in sisteme cu acumulare 2.9.1.3 instalatll centrale de preparare a apei calde de consum, in sisteme fara acumulare 2.9.2 Materiale sl echipamente pentru instalatii centrale de preparare a apei calde de consum 2.9.2.1 Schirnbatoare de cal dura 2.9.2.2 Pompe de circulatle a apei calde de consum 2.9.2.3 Armaturi de inchidere, reglare, siguranta sl control 2.9.3 Calculul instalatiilor centrale de preparare a apei cal de de consum 2.9.3.1 Debitul de calcul pentru apa calda de consum 2.9.3.2 Necesarul de cal dura pentru prepararea apei cal de de consum 2.9.3.3 Calculul termic al boilerului 2.9.3.4 Calculul volumului (capacitatli) rezervoarelor (acumulatoarelor) de apa calda (fara serpentina interloara de lncalzlre) 2.9.3.5 Calculul termic al schlmbatoaretor de caldura recuperative, cu clrculatia aqentilor termici in contracurent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

135 135 135 137 143 143 143 148 148 148 149 150 150 150 151 152 153 154 154 155 156 156 156 156 157 158 158 159 161 164 164 165 165 165 165 165 168 168 169 170 172 172 172 172 175 177 177 177 178 178 178 178 178 179 . 179

2.9.4 Retele de conducte pentru distrlbutla sl circulatla apei calde de consum 181 2.9.4.1 Hetele de conducte pentru dlsfrlbutia apei calde de consum 181 2.9.4.2 Hetele de conducte pentru cjrculatia apei calde de consum 182 2.9.4.3 Calculul pierderilor de caldura ale retelelor de transport sl distribuire a apei calde de consum .. 183 2.9.4.4 Calculul debitelor de apa din conductele de circulatie 185 2.9.5 Exemple de calcul 185 2.9.6 Utilizarea surselor regenerabile pentru prepararea apei cal de de consum 189 2.9.6.1 Utilizarea apelor geotermale pentru prepararea apei calde de consum 189 2.9.6.2 Utilizarea energiei geotermale cu pompe de caldura pentru prepararea apei calde de consum .. 192 2.9.6.3 Utilizarea energiei solare pentru prepararea apei cal de de consum 192 2.10 lnstalatil locale pentru prepararea apei cal de de consum 205 2.10.1 Aparate electrice pentru prepararea locala a apei calde de consum 205 2.10.1.1 Incalzttoare electrice instantanee 205 2.10.1.2 Boilere electrice 205 2.10.2 Aparate pentru prepararea local a a apei calde de consum, folosind gaze naturale 205 2.10.2.1 Incalzltoare instantanee de apa 205 2.10.2.2 Boilere generatoare de apa calda 206 2.10.3 Cazane pentru prepararea locala a apei cal de de consum 206 2.11 Tehnologii de executare :;;i montare a lnstalatillor de alimentare cu apa 206 2.11.1 Organizarea lucrarilor de executare :;;i montare a lnstalatiilor de alimentare cu apa 206 2.11.2 Trasarea instalatillor interioare de alimentare cu apa rece sl calda de consum 206 2.11.3 Executarea sfrapunqerilor si sllturilor in elemente de constructie in vederea rnontaril instalatlilor interioare 207 2.11.4 Tehnologia de executare :;;i montare a retelelor interioare de conducte sl a armaturilor anexe .. 207 2.11.4.1 Executarea :;;i montarea conductelor principale de dlstrlbutle a apei 207 2.11.4.2 Montarea coloanelor 209 2.11.4.3 Montarea conductelor de legatura de la coloane la armatunle obiectelor sanitare 209 2.11.4.4 Montarea arrnaturilor obiectelor sanitare 210 2.11.5 Montarea obiectelor sanitare si a accesoriilor acestora 210 2.11.6 Tehnologia de executare :;;i montare a conductei de bransarnent 210 2.11.7 Montarea retelelor exterioare de alimentare cu apa rece cu apa catda de consum 211 2.11.7.1 Montarea subterana a conductelor retelelor exterioare cu alimentare cu apa rece 211 2.11.7.2 Montarea aerlana a conductelor retelelor exterioare de alimentare cu apa 212 2.11.8 Montarea echipamentelor sl utilajelor 212 2.11.8.1 Montarea pompelor sl racordarea la instalatie 212 2.11.8.2 Montarea echipamentelor de pompare a apei, cuplate cu recipiente de hidrofor 212 2.11.8.3 Montarea rezervoarelor 213 2.11.9 Probarea :;;i receptia instalatiilor cu apa 213 2.11.9.1 Probarea :;;i receptia lnstalatillor interioare de alimentare cu apa rece :;;i apa calda de consum 213 2.11.9.2 Probarea si receptia retelelor exterioare de alimentare cu apa 214 2.12 Exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa 214 2.13 Exploatarea lnstalatiilor de alimentare cu apa 215 2.13.1 Sisteme sl tehnologii de reabilitare :;;i modernizare a conductelor 215 2.13.2 Metode de reabilitaresi modernizare a conductelor de alimentare cu apa 216 2.13.2.1 Metoda Compact-Pipe 216 2.13.2.2 Metoda Slipline 217 2.13.2.3 Metoda Sublime 217 2.13.2.4 Metoda GFK-Liner 218 2.13.2.5 Swageliming 218 2.13.2.6 Metoda Rolldown 218 2.13.2.7 Metoda Short Liner 219 2.13.2.8 Metoda Berstuning 219 2.13.2.9 Metoda Pilot Pipe 220 2.13.2.10 Metoda Microtunneling 220 3. INSTALATII DE CANALIZARE 3.1 Caracteristicile apelor uzate sl normele de protectle a mediului 3.1.1 Caracteristicile apelor uzate 3.1.2 Condltlile de evacuare a apelor uzate in canalizarile localitatilor a mediului 3.2 Sisteme sl scheme generale de realizare a instalatillor de canalizare 3.3 lnstalatil interioare de canalizare a apelor uzate menajere

224 224 sl normele de protectle 224 225 227

Cuprins
3.3.1 Solutii constructive pentru retelele interioare de canalizare a apelor uzate menajere 3.3.1.1 Retele de conducte pentru evacuarea apelor uzate menajere 3.3.1.2 Conducte de ventilare naturala a retelel de canalizare a ape lor uzate menajere 3.3.1.3 Racordarea lnstalatiilor interioare de canalizare a apelor uzate la reteaua exterloara de canalizare 3.3.2 Materiale si echipamente specifice instalatiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere 3.3.2.1 Tevi, tuburi sl piese de legatura pentru canalizan 3.3.2.2 Ventile de scurgere pentru obiecte sanitare 3.3.2.3 Sifoane pentru obiecte sanitare, rnasinl de spalat vase si rnaslni de spalat rufe 3.3.2.4 Sifoane de pardoseala 3.3.2.5 Inchlzatoare cu sertar contra refularf apei uzate 3.3.3 Dimensionarea conductelor retelei interioare de canalizare a apelor uzate menajere 3.3.3.1 Debite specifice, echivalenti de debite ~i debite de calcul 3.3.3.2 Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de canalizare a apelor uzate menajere - Exemple de calcul lnstalatil interioare de canalizare a apelor uzate industriale 3.4.1 Solutf constructive pentru retelele interioare de canalizare a apelor uzate industriale 3.4.2 Materiale specifice lnstalatlilor interioare de canalizare a apelor uzate industriale 3.4.3 Dimensionarea conductelor retelei interioare de canalizare a apelor uzate industriale 3.4.3.1 Debite specifice sl debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare a apelor uzate industriale 3.4.3.2 Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de canalizare a apelor uzate industriale lnstalatii interioare de canalizare a apelor meteorice 3.5.1 Solutli constructive pentru instalatille interioare de canalizare a apelor meteorice 3.5.2 Materiale sl echipamente specifice lnstalatillor de canalizare a apelor meteorice 3.5.3 Dimensionarea conductelor retelel interioare de canalizare a ape lor meteorice 3.5.3.1 Debitele specifice ale receptoarelor de ape meteor ice ~i debitele de calcul pentru dimensionarea conductelor 3.5.3.2 Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de canalizare a apelor meteorice 3.5.4 Exemple de calcul Retele exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 3.6.1 incadrarea retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri in schemele sl sistemele de canalizare a localitatilor 3.6.2 Materiale sl echipamente utilizate la realizarea retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 3.6.3 Constructii accesorii ale retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 3.6.4 Dimensionarea conductelor retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 3.6.4.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor 3.6.4.2 Dimensionarea conductelor rete lei exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 3.6.4.3 Dimensionarea gurilor de scurgere 3.6.4.4 Dimensionarea deversoarelor 3.6.4.5 Dimensionarea bazinelor de retentle 3.6.5 Profilul longitudinal al retelei exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 3.6.6 Exemple de calcul lnstalatll de pompare a apelor de canalizare 3.7.1 Solutii constructive ~i scheme pentru instalatil de pompare a apelor de canalizare 3.7.2 Echipamente ~i utilaje specifice folosite pentru pomparea apelor de canalizare 3.7.3 Calculul instatatlilor de pompare a apelor de canalizare - Exemplu de calcul lnstalatll locale de epurare a apelor uzate 3.8.1 Procedee, procese ~i scheme generale de epurare a ape lor uzate 3.8.1.1 Procedee de epurare 3.8.1.2 Procese principale folosite la epurarea apelor uzate 3.8.1.3 Scheme generale de epurare a apelor uzate 3.8.2 Echipamente, utilaje sl aparate pentru epurarea locala a apelor uzate 3.8.2.1 Gratare ~i site 3.8.2.2 Separatoare de nisip, narnol sau resturi alimentare 3.8.2.3 Separatoare de grasimi sau uleiuri 3.8.2.4 Echipamente ~i instalatii locale de epurare chirnica a apelor uzate 3.8.2.5 Echipamente sl instalatil locale de epurare mecano-biologica artlnclala a apelor uzate Tehnologii de executie ~i montare a instalatlilor de canalizare 3.9.1 Scule, utilaje ~i dispozitive folosite la executia si montarea lnstalatlilor de canalizare 227 227 230 231 232 232 234 235 235 236 236 236 238 238 263 263 263 264 264 264 264 264 265 267 267 267 275 276 276 276 277 278 278 281 281 282 282 282 282 287 287 287 289 291 291 291 291 291 293 295 295 295 296 299 300 301 301

3.4

3.5

3.6

3.7

3.8

3.9

3.9.2 Montarea retelelor interioare de canalizare 3.9.3 Racordarea obiectelor sanitare la reteaua lnterloara de canalizare 3.9.4 Montarea receptoarelor de ape meteorice 3.9.5 Executarea retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri 3.9.5.1 Trasarea sl executarea santurilor pentru montarea tuburilor de canalizare 3.9.5.2 Montarea conductelor (tuburilor) de canalizare 3.9.5.3 Executarea consfructiilor accesorii ale retelelor exterioare de canalizare 3.9.6 Probarea $i receptia instalatillor de canalizare 3.9.6.1 lnstalatli interioare 3.9.6.2 lnstalatlilor exterioare de canalizare 3.9.7 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatillor de canalizare 4. INSTALATII SANITARE PENTRU FOLOSINTA PUBLICA 4.1 Bazine de inot (piscine) 4.1.1 Categorii de bazine de inot 4.1.2 Calitatea apei din bazinele de inot 4.1.3 Solutii constructive $i scheme de realizare a instalatillor hidraulice pentru bazine de inot 4.1.3.1 Schema qenerala a instalatiilor de tratare a apei 4.1.3.2 Dispozitive de preluare de suprafata; deversoare, sparge-val, rigole, skimere 4.1.3.3 Prize de aspiratie 4.1.3.4 Prize de fund (piese de evacuare) 4.1.3.5 Duze de injectl' 4.1.3.6 Dispozitive (echipamente) pentru inot in contracurent 4.1.3.7 Dispozitive (echipamente) pentru hidroterapie 4.1.3.8 Dispozitive (echipamente) pentru spalarea bazinelor de inot 4.1.4 Dimensionarea instalatiilor hidraulice ale bazinelor de inot 4.1.4.1 Debitul de calcul 4.1.4.2 Calculul lnstalatiel de tratare a apei 4.2 Bai publice 4.3 Bucatarii mari pentru restaurante, hoteluri, spitale, cantine 4.4 Spitale, policlinici, complexe balneare 4.5 Spalatorii de rufe sl curatatorll chimice 4.6 Closete publice 4.7 Hmtani arteziene cu jocuri de apa 4.8 Fantani publice pentru baut apa 4.9 lnstalatil pentru strop it spatli verzi 4.10 lnstalatii de alimentare cu apa sl canalizare in plete publice fixe sau volante, amplasate in aer liber 5. INSTALATII SANITARE TN CLAcIRI IZOLATE 5.1 lnstalatii locale de alimentare cu apa rece 5.2 lnstalatii locale de canalizare 6. INSTALATII DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE 6.1 Proprietatile fizice principale ale gazelor naturale combustibile 6.1.1 Stari de referinta pentru gaze naturale combustibile 6.1.2 Treptele de presiuni in instalatiile de gaze naturale combustibile 6.1.3 Densitatea gazelor naturale combustibile 6.1.4 Vascozltatea gazelor naturale combustibile 6.2 Arderea gazelor naturale combustibile 6.2.1 Temperatura de aprindere 6.2.2 Limite de amestec 6.2.3 Viteza de ardere 6.2.4 Autoaprinderea sau explozia 6.2.5 Calculul arderii gazelor naturale combustibile 6.2.6 Ardere completa, ardere lncornpleta 6.2.7 Controlul arderii 6.3 Materiale sl aparate pentru lnstalatli de gaze naturale combustibile 6.3.1 Tevi sl fitinguri metalice 6.3.2 Tevi si fitinguri din polietilena (PE) de inalta densitate 6.3.3 Armaturi 6.3.4 Arzatoare de gaze naturale combustibile 6.3.5 Aparate de utilizare a gazelor naturale combustibile

301 303 307 307 307 307 308 308 308 308 308

310 310 311 312 312 312 313 313 313 314 314 314 314 314 314 316 317 317 318 318 320 322 323 323

326 326

330 330 330 330 330 330 331 331 331 332 332 335 335 337 337 337 337 338 339

6.3.6 Detectoare de gaze, dispozitive sl armatun de siguranta sl blocare 6.3.6.1 Detectoare de gaze 6.3.6.2 Supape de blocare a conductelor de gaze naturale combustibile 6.3.6.3 Dispozitive de siguranta cu flacara de veghe 6.3.6.4 Supape de siguranta 6.3.7 Filtre de praf pentru gaze naturale combustibile 6.3.8 Separatoare de lichide 6.3.8.1 Separatoare gravitationale 6.3.8.2 Separatoare centrifugale 6.3.9 Regulatoare de presiune pentru gaze naturale combustibile 6.3.9.1 Regulatoare automate de presiune, cu actlonare directa 6.3.9.2 Regulatoare automate de presiune, cu actionare indirecta 6.3.10 Aparate pentru rnasurarea sl inregistrarea debitelor de gaze naturale combustibile 6.3.10.1 Contoare volumetrice 6.3.10.2 Contoare dlferentiale 6.3.11 Aparate pentru rnasurarea presiunii gazelor naturale combustibile 6.4 lnstalatii interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile 6.4.1 Conditii pentru utilizarea gazelor naturale combustibile in cladiri 6.4.2 Solutil constructive l;li scheme de realizare a instalatiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile 6.4.2.1 Scheme generale de realizare a instalatillor interioare de gaze naturale combustibile 6.4.2.2 Solutii constructive pentru racordarea aparatelor de utilizare l;li a arzatoarelor de gaze naturale combustibile la reteaua de conducte 6.4.2.3 Solutii constructive pentru realizarea retelei interioare de distributle a gazelor naturale combustibile 6.4.2.4 Asigurarea aerului necesar arderii l;li evacuarea gazelor de ardere 6.4.3 Dimensionarea conductelor instalatiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile de joasa presiune 6.4.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibile de joasa presiune 6.4.3.2 Stabilirea caderilor de presiune disponibile pentru dimensionarea conductelor instalatlllor interioare de gaze naturale de joasa presiune 6.4.3.3 Dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibile - Exemple de calcul 6.5 Bransarnente l;li racorduri ale lnstatatillor interioare la retelele exterioare de gaze naturale combustibile 6.6 Statii sl posturi de reducere sl reglare a presiunii sl rnasurare a debitelor de gaze naturale combustibile 6.6.1 Statli cu 0 singura treapta de reducere l;li reglare a presiunii sl rnasurare a debitului de gaze naturale combustibile 6.6.2 Statii cu doua sau mai multe trepte de reducere si reglare a presiunii si rnasurare a debitelor de gaze naturale combustibile 6.6.3 Posturi pentru reducerea sl reglarea presiunii sl masurarea debitelor de gaze naturale combustibile 6.6.4 consiructt pentru statu si posturi de reducere si reglare a presiunii si rnasurare a debitelor de gaze naturale combustibile 6.7 Hetele exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.1 Solutil constructive l;li scheme pentru retelele exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.2 Protectla anticorosiva a conductelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.2.1 Cauzele care provoaca coroziunea conductelor metalice pentru transportul l;li dlsfributla gazelor naturale combustibile 6.7.2.2 Masurile de protectie anticoroslva a conductelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.3 Dimensionarea conductelor retelel exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor retelelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.3.2 Stabilirea caderllor de presiune disponibile pentru dimensionarea conductelor retelelor exterioare de gaze naturale de joasa presiune 6.7.3.3 Dimensionarea conductelor retelei exterioare de gaze naturale combustibile (presiune medie sau redusa) 6.8 Tehnologia de executare sl montare a instalatlilor de gaze naturale combustibile 6.8.1 Tehnologii de montare a instalatlilor interioare de gaze naturale combustibile

339 339 340 341 341 342 342 342 342 342 344 345 345 345 346 346 346 346 348 348 349 350 351 352 352 352 353 357 358 360 361

361 362 363 363 363 365 365 367 367 367 368 368 370 370

Cuprins
6.8.1.1 Montarea contoarelor de gaze naturale combustibile 6.8.1.2 Montarea coloanei de alimentare cu gaze naturale combustibile a instalatiel interioare 6.8.1.3 Montarea retelei interioare de disfributie a gazelor naturale combustibile 6.8.1.4 Montarea arzatoerelor sl aparatelor de utilizare 6.8.1.5 Probarea si receptia instalatilior interioare de gaze naturale combustibile 6.8.2 Tehnologia de montare a bransarnentetor de gaze naturale combustibile 6.8.3 Tehnologia de montare a statiilor sl posturilor pentru reducerea l;li reglarea presiunii gazelor naturale combustibile 6.8.3.1 Amplasarea l;li montarea echipamentelor 6.8.3.2 Probarea sl receptia statiilor sl posturilor de reglare 6.8.4 Tehnologia de montare a retelelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.8.4.1 Montarea subterana a retelelor exterioare de gaze naturale 6.8.4.2 Montarea aeriana a retelelor exterioare de gaze naturale 6.8.4.3 Probarea sl receptia retelelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.9 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatiilor de gaze naturale combustibile 370 370 370 371 371 371 372 372 372 372 372 373 373 373

7. INSTALATII DE GAZE PETROLIERE LlCHEFIATE

7.1 Proprletatile principale ale gazelor petroliere lichefiate 7.2 Arderea gazelor petroliere lichefiate 7.3 Materiale, aparate l;li butelii pentru gaze petroliere lichefiate 7.3.1 Tevi sl fitinguri metal ice 7.3.2 Racorduri flexibile 7.3.3 Recipiente pentru gaze petroliere lichefiate 7.3.3.1 Recipiente mobile (butelii) pentru gaze petroliere lichefiate 7.3.3.2 Recipiente stabile pentru gaze petroliere lichefiate 7.3.4 Armaturi 7.3.4.1 Robinete pentru conducte 7.3.4.2 Robinete pentru butelii de gaze petroliere lichefiate 7.3.4.3 Armaturi pentru recipiente stabile de gaze petroliere lichefiate 7.3.5 Regulatoare de presiune pentru gaze petroliere lichefiate 7.3.6 Contoare de gaze petroliere lichefiate 7.3.7 Arzatoare l;li aparate de utilizare pentru gaze petroliere lichefiate 7.4 lnstalatii interioare de utilizare a gazelor petroliere lichefiate 7.4.1 Solutli constructive sl scheme pentru instalattl interioare de utilizare a gazelor petroliere lichefiate 7.4.1.1 lnstalatil interioare de gaze petroliere lichefiate, cu conducte din tevl din otel 7.4.1.2 lnstalatli locale de gaze petroliere lichefiate, cu racorduri flexibile 7.4.2 Dimensionarea conductelor cu tevi din otel pentru instalatii de gaze petroliere lichefiate - Exemple de calcul 7.5 lnstalatii exterioare de gaze petroliere lichefiate 7.5.1 lnstalatii de depozitare in recipiente mobile (butelii) a gazelor petroliere lichefiate 7.5.1.1 Schema generala l;li functlonarea instalatlei de depozitare in recipiente mobile a gazelor petroliere lichefiate 7.5.1.2 Constructia instalatiel de depozitare in recipiente mobile a gazelor petroliere lichefiate 7.5.2 lnstalatii de depozitare in recipiente stabile a gazelor petroliere lichefiate 7.5.3 Retele exterioare de gaze petroliere lichefiate 7.6 Tehnologii de executare l;li montare a lnstalatiilor de gaze petroliere lichefiate 7.6.1 Montarea instalatiilor interioare de gaze petroliere lichefiate 7.6.1.1 Montarea lnstalatillor interioare de gaze petroliere lichefiate, cu conducte cu tevi din otel 7.6.1.2 Montarea instalatillor interioare de gaze petroliere lichefiate, cu racorduri flexibile 7.6.2 Montarea instalatillor exterioare de gaze petroliere lichefiate 7.6.2.1 Montarea instalathlor de depozitare in recipiente mobile a gazelor petroliere lichefiate 7.6.2.2 Montarea instalatillor de depozitare in recipiente stabile a gazelor petroliere lichefiate 7.6.2.3 Montarea retelelor exterioare de gaze petroliere lichefiate 7.6.3 Probarea l;li receptia instalatiilor de gaze petroliere lichefiate 376 376 376 376 376 376 376 377 377 377 377 378 378 379 379 379 379 379 380 381 .. 381 382 382 382 382 383 384 384 384 384 385 385 385 385 386 386

7.6.3.1 Proba prelirninera 7.6.3.2 Proba de rezistenta 7.6.3.3 Proba de etanseitate 7.7 Elemente necesare pentru elaborarea de gaze petroliere lichefiate

386 386 386 lnstructlunilor de exploatare a instatatiilor 387

8. INSTALATII DE FLUIDE TEHNOLOGICE

8.1 lnstalatii de aer comprimat 390 8.1.1 Solutii constructive sl scheme pentru realizarea lnstalatiilor de aer comprimat 390 8.1.1.1 Elementele componente sl clasificarea instalatiilor de aer comprimat 390 8.1.1.2 lnstalatii locale de aer comprimat 390 8.1.1.3 lnstalatii centrale de aer comprimat 390 8.1.1.4 Heteaua de conducte a instalatiel centrale de aer comprimat 391 8.1.2 Materiale, echipamente si utilaje specifice instalatiilor de aer comprimat 392 8.1.2.1 Compresoare de aer 392 8.1.2.2 Rezervoare-tampon pentru aer comprimat 393 8.1.2.3 Filtre de aer 393 8.1.2.4 Uscatoare de aer comprimat 393 8.1.3 Dimensionarea conductelor lnstalatillor de aer comprimat 394 - Exemplu de calcul .. 395 8.2 lnstalatii de oxigen 395 8.2.1 Proprietatile $i utilizarile oxigenului 395 8.2.2 Solutii constructive sl scheme pentru instalatll de oxigen 396 8.2.2.1 lnstalatii pentru distrloutla sl utilizarea oxigenului gazos 396 8.2.2.2 lnstalatii pentru transportul $i disfrlbutia oxigenului lichid 397 8.2.3 Materiale, echipamente sl aparate pentru lnstalatli de oxigen 397 8.2.3.1 Conducte sl arrnaturl 397 8.2.3.2 Butelii de oxigen 398 8.2.3.3 Reductoare de presiune pentru oxigen 398 8.2.4 Dimensionarea conductelor de dlsfrlbutie a oxigenului gazos 398 - Exemplu de calcul 398 8.3 lnstalatii de acetllena 399 8.3.1 Proprietatlle sl utilizarile acetilenei 399 8.3.2 Solutii constructive sl scheme pentru instalatii de acetilena 399 8.3.2.1 Statii centrale pentru producerea si distributia acetilenei 399 8.3.2.2 Retele de conducte pentru distrjbutla acetilenei 399 8.3.2.3 lnstalatii locale pentru distributia $i utilizarea acetilenei .400 8.3.3 Materiale sl aparate pentru instalatiile de acetilena 401 8.3.3.1 Generatoare de acetilena 401 8.3.3.2 Aparate pentru spalarea, epurarea sl racrea acetilenei .401 8.3.3.3 Dispozitive de siquranta pentru lnstalatille de acetilena 402 8.3.3.4 Butelii de acetilena .402 8.3.3.5 Reductoare de presiune pentru acetilena 402 8.3.3.6 Tevl, fitinguri sl armatert pentru instalatil de acetilena .402 8.3.4 Dimensionarea instalatiilor de acetilena 402 8.3.4.1 Debitul de acetilena prod us de un generator .402 8.3.4.2 Debite de apa necesare pentru producerea si racirea acetilenei .402 8.3.4.3 Dimensionarea conductelor pentru distrtbutia acetilenei .403 - Exemplu de calcul 403 8.4 lnstalatil de hidrogen .403 8.4.1 Proprietatile sl utilizarile hidrogenului 403 8.4.2 lnstalatii pentru distributia hidrogenului 403 8.5 lnstalatii cu fluide tehnologice folosite pentru combaterea incendiilor .403 8.5.1 lnstalatil cu dioxid de carbon 403 8.5.1.1 Proprietatile dioxidului de carbon ca substanta de stingere a incendiilor .403 8.5.1.2 Echiparea tehnica a cladirllor cu instalatii de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .404 8.5.1.3 Solutli constructive sl scheme pentru instalatli de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon 404 8.5.1.4 Materiale, echipamente, dispozitive $i aparate pentru instalatiile de stins incendiul cu dioxid de carbon 406 8.5.1.5 Dimensiunea conductelor instalatiilor cu dioxid de carbon .406 8.5.2 Instalatii fixe de stingere a incendiilor cu FM200 .407

Cuprins
8.5.2.1 Proprietatile substantei de stingere a incendiilor FM200 8.5.2.2 Solutii constructive sl scheme pentru lnstalatil de stingere a incendiilor 8.5.3 lnstalatii cu azot 8.5.3.1 Proprletatile azotului ca suostanta de stingere a incendiului 8.5.3.2 Solutti constructive sl scheme pentru instalatli fixe de inertizare sau stingere a incendiilor cu azot 8.5.3.3 Dimensionarea instalatlilor fixe de inertizare sau stingere a incendiilor cu azot 8.5.4 lnstalatii de stingere a incendiilor cu spurna 8.5.4.1 Proprletatlle spurnantilor concentratl sl ale spumei folosite la stingerea incendiilor 8.5.4.2 Solutii constructive ~i scheme pentru instalatiile de stingere a incendiilor cu spurna 8.5.4.3 Dimensionarea instalatiitor de stingere cu spurna 8.5.5 instalatii cu pulberi stingatoare de incendiu 8.5.5.1 Proprietatile pulberilor stingatoare de incendiu 8.5.5.2 Solutii constructive sl scheme pentru lnstalatii cu pulberi stingatoare de incendiu 8.6 Tehnologii de executare ~i montare a instalatiilor cu fluide tehnologice 8.6.1 lnstalatll de aer comprimat 8.6.2 lnstalatii de oxigen 8.6.3 lnstalatli de acetilena 8.6.4 lnstalatii cu fluide tehnologice folosite pentru combaterea incendiilor 8.7 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatiilor cu fluide tehnologice .407 .408 .408 408 408 409 .410 .410 .411 .413 .413 .413 .414 .414 414 .415 .415 .415 .415

cu FM200

9. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTELOR ENERGETICE A INSTALATIILOR DE APA CALDA DE CONSUM

9.1 Obiect, domeniul de aplicare, acte normative conexe, terminologii, notatii 418 9.1.1. Obiectul metodologiei si domeniul de aplicare 9.1.2. Acte normative conexe, terminologii, notatli 9.1.3. Notatii, unitati de masura 9.2 Clasificarea lnstalatlilor de alimentare cu apa calda de consum .418 9.2.1. Sisteme de preparare a apei calde de consum In functie de numarul de surse de energie sl de zone de disfributie 9.2.2. Sisteme centrale de preparare a apei calde de consum In functle de sistemele de lncalzire 9.2.3. Combustibilul utilizat pentru cazanele centralelor term ice 9.2.4. Regimul de alimentare cu apa rece 9.3 Energia utila pentru instalatiile de alimentare cu apa calda de consum .420 9.3.1. Elementele componente ale instalatiei de alimentare cu apa calda de consum 9.3.2.Pierderile de caldura aferente lnstalatlei de alimentare cu apa calda de consum 9.3.3. Perioadele de calcul 9.4 Recuperarea pierderilor de caldura .421 9.5 Energia auxiliara totala necesara pentru instalatia de alimentare cu apa catda de consum .421 9.6 Necesarul de caldura pentru prepararea apei cal de de consum (energia utila neta) 422 9.6.1. Necesarul de cal dura pentru prepararea apei cal de de consum, pe baza volumului de apa furnizat la consumator . 9.6.2. Temperatura de utilizare a apei calde 9.6.3. Temperatura apei reci 9.6.4. Volumul necesar de apa calda de consum 9.6.4.1. Volumul necesar de apa calda de consum calculat cu debite specifice .422 9.6.4.2. Volumul necesar de apa calda de consum calculat pentru locuinte unifamiliale 423 9.6.5. Volumul de apa calda de consum corespunzator pierderilor sl risipei de apa, calculat cu pierderi specifice de apa calda de consum 9.6.6. Volumul de apa calda de consum corespunzator pierderilor sl risipei de apa, calculat cu coeficlenf adimensionali .423 9.6.7. Volumul de apa calda de consum corespunzator pierderilor sl risipei de apa, calculat cu valori tabelare .423 9.7 Metoda de calcul a necesarului de energie terrnlca aferent sistemelor de distributle a apei calde de consum .423 9.8 Pierderile de caldura pe conductele de distributie a apei cal de de consum .424 9.8.1. Generalitati .424

Cuprins
9.8.2. Pierderile de caldura ale conductelor de distributie calculate in functie de marlrnea suprafetei locuibile .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .424 9.8.2.1. Metoda de calcul simplificata .424 9.8.2.2. Metoda cu date intabulate .424 9.8.3. Pierderile de caldura pe traseul conductelor de distributie, calculate pe baza tipurilor de arrnaturl pentru consumul apei calde 424 9.8.4. Pierderile de caldura pe traseul conductelor de distrjbutle, calculate utilizand 0 metoda detallata de calcul .424 9.9. Pierderile de caldura aferente unei retele de dlstrlbutle a apei calde de consum, in cazul prezentel retelei de recirculare a apei calde de consum .426 9.9.1. Determinarea pierderilor de caldura pe conductele de recirculare a apei calde de consum utilizand lungimea tronsoanelor .426 9.9.2. Determinarea pierderilor de caldura pe 0 conducta de recirculare a apei calde de consum in perioada de nefunctionare a pompei .426 9.10. Pierderile de caldura aferente echipamentelor montate la punctele de consum 426 9.11. Pierderile auxiliare de energie aferente sistemelor de distrjbutie a apei calde de consum .426 9.12. Pierderi auxiliare de energie necesara pentru incalzlrea electrica a traseelor .426 9.13. Energia auxillara neoesara functlonerll pompelor 426 9.13.1. Metoda simplificata de calcul a energiei electrice necesara pompelor .426 9.13.2. Metoda detaliata de calcul a energiei electrice necesare pompelor 9.14. Pierderi de caldura recuperabile, recuperate ~i nerecuperabile .427 9.15. Metoda de calcul a necesarului de energie terrnica aferent echipamentelor de preparare sl acumulare a apei calde de consum 427 9.15.1. Pierderile de caldura prin mantaua acumulatorului de apa calda de consum .427 9.15.2. Pierderile de caldura aferente generatoarelor de preparare a apei calde de consum .427 9.15.3. Pierderile aferente sistemelor de preparare a apei calde de consum pentru alte tip uri de cladiri 427 9.16. Proportiile de calcul ale caldurii necesare prepararf apei calde menajere in sistemele combinate 427 9.16.1. lnstalatil cu generatoare multiple .428 9.16.1.1. Pierderile de energie terrnica pentru generatoare alternative 428 ANEXE .431

www.wilo.ro
Pumpen Intelligenz.

Noul element de instalare Geberit Duofix Montaj

.GEBERIT

tara unelte

Va prezentarn primul rezervor incastrat din lume ce poate fi montat fara ajutorul uneltelor: poate fi user de ajustat pe lungime datorita picioarelor autoportante, marginile casetei de protectie pot fi indepartate cu mana de-a lungulliniilor perforate, robinetul coltar se poate inchide ;;i deschide simplu cu ajutorul unui mecanism cu ax. Consultati intreaga gama de produse Geberit: www.geberit.ro. e-mail: info.ro@geberit.com Tel.: 021.330.30.80, 021.330.30.81.

IIGEBERIT

WEFA PLASTIC

rer:,:\\
o 6)
v~@
noastro Compania

V.~S7;4L
consulting
ECONOMIE ENERGETICA - CONSULTANTA OGICA
standar REVISTA ASOCIATIEI
SAN!TARE, iNCALZIRE,

INGINERILOR
VENTILARE,

DE INSTALATII

DIN ROMANIA
GAZE

CliMATIZARE,

FRIG, ELECTRICE,

otero la cele mai ridicate

proiectare instolotii pentru consfructii oudit energetic ~i inspectie instolatii CPE (certificat de performan!a enerqetico) pentru apartamente ,i cladiri coi,fdjifu'-~j,\iJij Legii 372/2005 proiectare lucrari de reabilitare termi~a tehnica calitativo, audit em,r9',"c,"Y4t":1,.

Duofix UP320 - se rnonteaza doar cu uneltele cu care te-a~scut

I. Inslalalii sanilare ,
Capitolul Elemente generale 1

Capitolul1: Elemente generale

I. Instalalii sanitare
tarlle ulterioare. Proiectarea lucrariior de consfructil pentru obiective de investitll noi, inclusiv extinderi, se elaboreaza in trei faze sl anume: - studiul de fezabilitate; - proiectul tehnic; - detalii de executie, Proiectarea lucrarilor de constructii pentru intervsntii la consfructii existente, inclusiv instalatllle aferente, se elaboreaza in patru faze ~i anume: - expertiza tehnica sl, dupa caz, audit energetic; - docurnentatle de avizare a lucrarilor de interventil; - proiectul tehnic; - detalii de executie, Pentru obiectivele de investitii noi, inclusiv extinderi, ale carer documentatil tehnicoeconomice intra in cornpetenta de aprobare a Guvernului, se elaboreaza un studiu de prefezabilitate anterior elaborerli studiului de fezabilitate. Docurnentatie de avizare pentru lucrari de interventii este definita ca docurnsntatla tehnico-economica sirnilara studiului de fezabilitate, elaborate pe baza concluziilor raportului de expertiza tehnica si, dupa caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aterenti lucrarilor de interventii la constructii existente. Lucrarile de lnterventil sunt lucrarile la constructii existente, inclusiv instalatllle aferente, asimilate obiectivelor de investitil, care constau in: reparatii capitale, transformari, rnodificari, modernizari, consolidarl, reabillterl termice, precum sl lucrari de interventii pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor prod use de actiuni accidentale ~i calamitati naturale, efectuate in scopul asigurarii cerintelor esentlale de calitate sl functionale ale consfructiilor, potrivit destinatiei lor. Pentru aplicarea unltara a prevederilor hotararl, Ministerul Dezvoltarll Regionale si l.ocuintelor, cu avizul Ministerului Finantelor, poate emite instructiuni care se aproba prin ordin al ministrului.

1.1. Modul de abibuire a contractelor de concesiune a lucrlrilor p'ublice pentru instalQlle sanitare, instal~ile de alimentare cu aDi ,i canalizare, instalatii de gaze ,i instal~i pentru fluide tehnologice
1.1.1. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucririlor publice penbu instalatiile sanitare, instalatiile de allmentare cu api ,i canalizare, instalatii de gaze ,i instalatii penbu fluide tehnologice
Pentru atribuirea contractelor de concesiune de lucrari publice, in conformitate cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului 34 din 19.04.2006, se elaboreaza docurnentatia de atribuire. Ordonanta de Urgenta a Guvernului 34 se apnea ~i contractelor de achizitle publica precum ~i a contractelor de concesii de servicii ~i se aplica din 4 octombrie 2007. Procedurile de atribuire constau in: llcitatie deschlsa, liticitie restransa, dialog competititv, negociere cu publicarea prealabila a unui anent de participare, negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare ~i cerere de oterta, Prin Hotararea de Guvern nr. 925 din 19.07.2006 s-a aprobat normele de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urqenta a Guvernului nr. 34/2006

1.1.2. Reguli de elaborare a documenta1:ieide atribuire

Autoritatea contractanta are obliqatia de a preciza in cadrul documentatiel de atribuire orice cerlnta, criteriu, regula sl alte informatii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului 0 informare completa, corecta si explicita cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Documentatia de atribuire trebuie sa cuprinda printre altele si caietul de sarcini sau docurnentatia descriptlva, aceasta din urma fiind utillzata in cazul apllcarll procedurii de dialog competitiv sau de negociere;

sa fie descris, in mod obiectiv, in asa rnaniera lncat sa corespunda necesltatii autoritatii contractante. Ele definesc caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic si de perforrnanta si pot face referire la prescrlptil de proiectare ~i de calcul al costurilor, la verificarea, inspectia sl conditllle de receptle a lucrarilor, a procedeelor si metodelor de executie, ca si la orice alte conditil cu caracter tehnic. Specificatiile tehnice trebuie sa permita oricarui ofertant accesul ega I la procedura de atribuire si nu trebuie sa aiba ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natura sa restranga concurenta intre operatorii economici. Specificatiile tehnice fac referire, in urrnatoarea ordine de prioritate, la standarde nationale care adopta standarde europene, la omoloqarl tehnice europene, la standarde lnternationale sau la alte reterlnte de natura tehnica elaborate de organisme de standard izare europene; in cazul in care acestea nu exista, specificatllle tehnice fac referire la standarde, ornoloqarl sau reglementari tehnice nationale privind proiectarea, calculul si executia lucrarllor. Se interzice definirea in caietul de sarcini a unor specificatii tehnice care indica 0 anurnita origine, sursa, productie, un procedeu special, 0 maroa de tabrica sau de cornert, un brevet de lnventle, 0 llcenta de fabricatie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor prod use. Se admite 0 astfel de lndicatle, dar numai in mod exceptional, in situatla in care 0 descriere suficient de precisa si inteligibila a obiectului contractu lui nu este posibila sl numai tnsotlta de rnentlunea sau echivalent.

1.2. Fazele de elaborare a documentatiei tehnicoeconomice ~ntru instal~ile sanita~l_instal~ile de alimemare cu a~ ,i canalizare, instal~1 de gaze ,i instal~i pentru fluiae tehnologice
Hotararea de Guvern nr. s-a aprobat continutulcadru al documentatiilor tehnico-econom ice aferente investitiilor publice. Prevederile hotarari se aplica pentru realizarea obiectivelor de investltll noi, precum si tucrarilor de interventil la constructii existente care se finanteaza din bugetele prevazute conform Legii nr. 500/2002 privind finantele publice sl Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu rnodiflcarile sl complePrin

1.2.1. Con1inutul-cadru al studiului de prefezabilitate

1.2.1.1. PIeseIe scrlse
a. Date generale: - denumirea obiectivului de investitii; - amplasamentul (j.rdetul, localitatea, strada, nurnarul); - titularul investitiel; - beneficiarul investitlel; - elaboratorul studiului. b. Necesitatea sl oportunitatea investitlel:

28/09/01/2008,

1.1.3. Caietul de sarcini con1:ine, in mod obligatoriu, specificatii tehnice.

Speciflcatiile tehnice reprezinta cerinte, prescriptii, caracteristici de natura tehnica ce permit ca fiecare lucrare

I. lnstelatii sanitare
• Necesitatea investitiek - scurta prezentare privind sltuatia existenta, din care sa rezulte necesitatea lnvestltiel: - tabele, harti, grafice, planse desenate, fotografii etc., care sa expliciteze sltuatla exlstenta si necesitatea investitiei; - deficlentele majore ale situatiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei; - prognoze pe termen mediu sl lung; • Oportunitatea investitiei: - incadrarea obiectivului in politicile de investitil generale, sectoriale sau region ale; - actele legislative care reglementeaza domeniul investitlel, dupa caz; - acorduri internationale ale statului care obliga partea rornana la realizarea lnvestitlei, dupa caz. c. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse: - scenarii prop use (minimum doua); - scenariul recomandat de catre elaborator; - avantajele scenariului recomandat. d. Date privind amplasamentul l;li terenul pe care urrneaza sa se amplaseze obiectivul de investltle • lnforrnatii despre terenul din amplasament: - situatla juridica privind proprietatea asupra terenului care urmeaza a fi ocupat - definitiv sl/sau temporar - de obiectivul de investitli; - suprafata estirnata a terenului; - caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate in baza studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investitii privind: • zona seisrnica de calcul si perioada de colt; • datele preliminare asupra naturii terenului de fundare sl presiunea conventionala; • nivelul maxim al apelor freatice; - studiile topografice preliminare; - datele climatice ale zonei in care este situat amplasamentul. e. Costul estimativ al investitlel f. Cheltuieli pentru elaborarea docurnentatiei tehnico-economice: - cheltuieli pentru elaborarea docurnentatiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertlza tehnica, proiect tehnic si detalii de executie), dupa caz; - cheltuieli pentru activitatea de consultanta si aslstenta tehnlca: - cheltuieli pentru obtmerea avizelor sl acordurilor de principiu necesare elaboriirii studiului de prefezabilitate; - cheltuieli pentru preqatirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractu lui

Capitolul1: Elemente generale

dupa caz; - caracteristicile principale ale constructillor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, sl variantele constructive de realizare a investltiel, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare. Pentru lnstalatii este necesar sa se dea: destinatla, categoria de importanta l;li caracteristicele constructive ale 1.2.1.2. Plese desenBte: cladirii, nurnarul de niveluri l;li destinatia - plan de amplasare in zona tuturor lncaperllor, inclusiv daca are (1 :25.000 - 1:5.000); sau nu subsol tehnic, tipul sl structura - plan general (1 :2.000 - 1:500). I acoperlsulul sau terasei, dimensiunile lncaperilor l;li ale elementelor de con1.2.2. Continutul-cadru 81 . sfructii precum si cotele geodezice ale studiului de fezabilitate tuturor punctelor caracteristic ale cladlrilor, gradul de rezlstenta la foc, categoria sl clasa de pericol de incendiu a 1.2.2.1. PIeseIe scrIse sl lnstalatiilor, date pria. Date generale sunt aceleasl ca la constructillor vind caracteristicele proceselor tehnostudiul de prefezabilitate. logice, spatli pentru amplasarea statiib. lnforrnatii generale privind proiectul: lor de pompare sau a lnstalatiilor de - situatla actuala l;li lnforrnatli despre preparare a apei calde de consum, nuentitatea responsabila cu implernarul total de consumatori l;li distrimentarea proiectului; butia acestora pe sexe l;li categorii de - descrierea lnvestltlei: varsta. • concluziile studiului de prefezabili- situatia exlstenta a utilltatllor sl tate sau ale planului detaliat de inanaliza de consum: vestltil pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) • necesarul de utilitati pentru varianta prop usa promovanl. privind situatia actuala, necesitatea Pentru instalatll de alimentare cu apa sl oportunitatea promovarii investisl canalizare este necesar sa se dea: tiel, precum l;li scenariul tehnicodebitul de apa rece l;li calda, presiunea economic selectat; necesara, regimul de furnizare a apei sl • scenariile tehnico-economice prin calitatea apei, debitul de evacuare a care obiectivele proiectului de inapelor uzate. vestitll pot fi atinse (in cazul in Pentru instalatille de gaze naturale care, anterior studiului de fezabilieste necesar sa se dea: debitul de gatate, nu a fost elaborat un studiu ze naturale l;li presiunea necesara. de prefezabilitate sau un plan detaliat de lnvestltli pe termen lung): • solutll tehnice de asigurare cu utilitati. • scenarii propuse (minimum doua); Pentru lnstalatilde alimentare cu apa • scenariul recomandat de cafre elal;li canalizare este necesar sa se dea: borator; parametrii apei din conducta publica • avantajele scenariului recomandat; sau la sursa proprie de alimentare cu • descrierea constructiva, functionaapa, De asemenea este necesar sa se la l;li tehnologica, dupa caz; indice cota radierului, diametrul sl c. Date tehnice ale mvestltlel: pozitia conductelor exterioare de - zona l;li amplasamentul; alimentare cu apa si canalizare. - statutul juridic al terenului care urPentru instalatille de lncalzlre este nemeaza sa fie ocupat; cesar sa se dea: sursa de cal dura sl sis- situatia ocuparilor definitive de tetemul de preparare a apei calde de ren: suprafata totala, reprezentand consum cu sau fara stocare, pozitia terenuri din intravilan/extravilan; punctului termic sau a centralei term ice. - studii de teren: Pentru instalatiile de gaze naturale • studii topografice cuprinzand plaeste necesar sa se dea: planul de amnuri topografice cu amplasamenteplasare in zona cu indicarea caracterisIe reperelor, liste cu repere in ticelor retelelor exterioare de gaze nasistem de reterinta national; turale existente (presiunea si debitul • studiu geotehnic cuprinzand planugazelor naturale, diametrul conductei ri cu amplasamentul forajelor, fiseetc), sltuatla altor tipuri de retele amlor complexe cu rezultatele deterplasate in zona (cabluri electrice, conrninsrilor de laborator, analiza apei ducte de alimentare cu apa sl canalizasubterane, raportul geotehnic cu recornandarile pentru fundare si re, conducte termice etc). Pentru procesele tehnologice este consolidari; necesar sa se dea: date privind • alte studii de specialitate necesare, de lucrarl l;li a contractu lui de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (insfructiunl pentru ofertanti, publicitate, onorarii sl cheltuieli de deplasare etc.). g. Valoarea totala esnmata a investitlel h. Avize l;li acorduri de principiu, dupa caz

Capitolul1: Elemente generale

caracteristicele proceselelor tehnologice, amplasarea utilajelor in cazul cladirilor de productle, ale centralelor termice, sau ale unor dotari ale cladirilor social culturale ( spalatorii de rufe, bucatfirii mari etc) • concluziile evaluarii impactului asupra mediului. d. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiel, e. Costurile estimate ale investltlei: - valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general; - esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei, f. Analiza cost-beneficiu: - identificarea investitiei !;li definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de reterinta: - analiza optiunilor: - analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de pertorrnanta financlera: fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata lnterna de rentabilitate sl raportul cost-beneficiu; - analiza econornica, inclusiv calcularea indicatorilor de pertormanta economica: valoarea actuala neta, rata lnterna de rentabilitate !;li raportul cost-beneficiu; - analiza de senzitivitate; - analiza de risco g. Sursele de flnantare a investitiei Sursele de finantare a investitillor se constituie in conformitate cu leqlslatla in vigoare si constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de statlbugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile !;li alte surse legal constituite. h. Estirnerl privind forta de rnunca ocupata prin realizarea investitiei - nurnar de locuri de rnunca create in faza de executie: - nurnar de locuri de rnunca create in faza de operare. i. Principalii indicatori tehnico-economici ai lnvestitlei - valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei) (in pretun - luna, anul, 1 euro = ..... lei), din care: • consfructil-rnonta] (C+M); - esalonarea investitiei (INV/C+M): • anul I; • anul II - durata de realizare (Iuni); - capacitatl (in unitati fizice si valorice); - alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, oupa caz. j. Avize !;li acorduri de principiu - avizul beneficiarului de investltle privind necesitatea sl oportunitatea investitiei: - certificatul de urbanism; - avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie terrnica !;li electrtca, gaz metan, epa-canal, telecornunicatii etc.); - acordul de mediu; - alte avize sl acorduri de principiu specifice.

I. Instalatii sanitare
- valoarea totata cu detalierea pe structura devizului general; - esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitlei. f. Indicatori de apreciere a eficientei economice: - analiza cornparatlva a costului realizarii lucrarilor de interventil tata de valoarea de inventar a constructlei. g. Sursele de finantare a investitiei Sursele de flnantare a investitlet se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare !;li constau in fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de statlbugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile sl alte surse legal constituite. h. Estimari privind forta de rnunca ocupata prin realizarea investltlec - nurnar de locuri de rnunca create in faza de executie: - nurnar de locuri de rnunca create in faza de operare. i. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei: - valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei) (in preturi - luna, anul, 1 euro =..... lei), din care: • consfructil-rnontai (C+M); - esalonarea investitiei (INV/C+M): • anul I; • anul II; - durata de realizare (Iun i); - capacitati (in unitati fizice sl valorice); - altl indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata lnvestitia, dupa caz. j. Avize !;li acorduri de principiu: - certificatul de urbanism; - avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica sl elecmca, gaz metan, apa-canal, telecornunicatii etc.); - acordul de mediu; - alte avize !;li acorduri de pnncipiu specifice tipului de interventie.

1.2.2.2. Plese desenste:

- plan de amplasare in zona (1:25000 -

1:5000);
- plan general (1: 2000 - 1:500); - plan uri !;li sectiunl generale de arhitectura, rezlstenta, mstaiatli, inclusiv plan uri de coordonare a tuturor specialitatllor ce concura la realizarea proiectului; - planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz.

documenta1iei de avizare a lucrtrilor de interve~i

1.2.3.1. PieseIe scrlse
a. Datele generale sunt aceleasi ca la studiul de prefezabilitate. b. Descrierea lnvestttlei: - situatla existenta a obiectivului de investitli: • starea tehnica, din punctul de vedere al asigurarii cerintelor esentiaIe de calitate in constructil, potrivit legii; • valoarea de inventar a constructiei: • actul doveditor al fortel majore, dupa caz; - concluziile raportului de expertiza tehnicalaudit energetic: • prezentarea a cel putin doua optiuni; • recomandarea expertului/auditorului energetic asupra solutiel optime din punct de vedere tehnic !;li economic, de dezvoltare in cadrul docurnentatlei de avizare a lucrarilor de interventii, C. Date tehnice ale investitiei: - descrierea lucrerilor de baza si a celor rezultate ca necesare de efectuat in urma realizarti lucrarilor de baza: - descrierea, dupa caz, a lucrarilor de modernizare efectuate in spathIe consolidatelreabilitatelreparate; - consumuri de utilitati; • necesarul de utilitati rezultate, dupa caz in situatia executarii unor lucrarl de modernizare; • estirnari privind deoasirea consumurilor initiale de utllitati, d. Durata de realizare si etapele principale: - graficul de realizare a investitiei, e. Costurile estimative ale investltlel:

1.2.3. Co~nutul-cadru al

1.2.3.2. Plese desenate:

- plan de amplasare in zona (1: 25000-

1:5000);
- plan general (1: 2000-1 :500); - planuri !;li sectiunl genera Ie de arhitectura, rezistenta, instalatil, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialltatilor ce concura la realizarea proiectului; - planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz.

I. lnstalatii sanitare
1.2.4. Proiectul tehnic
Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate aprobat $i contine : a) Par1ile scrise: - borderou sl foaie cu responsabilitati (Iista de sernnaturi); - memoriu tehnic; - breviar de calcul - caiete de sarcini; - liste cu cantitaf de lucrari (anternasuratorf), liste cu cantitaf de echipamente, inclusiv dotarile si specificatii tehnice; - graficul de realizare a lucrarllor. b) Partile desenate: - schemele functionale (schema statiel de pompare, schema coloanelor de alimentare cu apa si canalizare, schema izometrica a lnstalatiilor de gaze etc); - planurile lnstalatiel, cu amplasarea retelelor interioare, a obiectelor sanitare sl a echipamentelor; - planul retelelor exterioare de alimentare cu apa si canalizare, de gaze de fluide tehnologice etc.

Capitolul1: Elemente generale

1.2.6. Cartea construqiei
Proiectul de executle al lnstatatlel sanitare din cladiri si de alimentare cu apa $i canalizare din ansambluri de cladiri, proiectul de executie a instalatiller de alimentare cu gaze naturale sl lnstalatille tehnologice (proiectul tehnic, detaliile de executie, dispozitiile de santier) se cuprind in Cartea tehnica a constructiel, detinuta de proprietar. In cartea consfructiei se cuprind toate procesele verbale pentru lucrari ascunse. Cartea constructiei este pusa la dispozitia beneficiarului prin grija caruia se cornpleteaza cu toate lucrarue care se fac pe parcursul functioneril constructiel $i a tnstalatillor aferente. In cazul lucrarilor de reabilitare sau de modernizare a constructiilor sl a instalatiilor aferente, in cazul in care nu exista cartea constructiel, se face obligatoriu releveul constructiilor $i a instalatillor aferente. litatii in ansamblul ei. Planul urbanistic de detaliu (PUD) stabileste conditiile de amplasare si de executie pe un anumit teren a unuia sau mai multor obiective cu destinatle precizata, tinand seama de particularitatile generate de teren, de vecinatatile acestuia $i de cerintele functlonale,

1.3.3. Avize ,i acorduri

Realizarea obiectivelor de investitii pentru instalatil de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice este conditlonata de obtlnerea unor avize $i acorduri, dintre care, cele mai importante sunt: Certificatul de urbanism, care cuprinde elemente privind regimul juridic, economic $i tehnic al terenurilor $i constructiilor sl este emis de cafre prirnarll sau prefecturi, dupa caz; • Acordul energetic, pentru utilizarea gazelor naturale pentru instalatiile de incalzire a locuintelor individuale (centrala terrntca sau sobe), pentru producerea apei calde de consum sl pentru aparatele de utilizare din bucatariile cladirilor de locuit. • Acordul de mediu, sau Autorizatia de mediu, care stabileste conditille de realizare a obiectivului de investitii din punct de vedere al impactului asupra mediului $i este eliberat de Aqentia pentru Protectia Mediului pe baza unui studiu de impact asupra mediului; • Avize sl acorduri pentru racordarea si/sau coordonarea retelelor de alimentare cu apa, canalizare, energie termica, energie electrlca, telecomunicatii etc., eliberate, dupa caz, de regiile sau aqentii economici care asiqura utilitatile respective; • Avizul Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari, privind incadrarea in leqislatia sigurantei la foc a obiectivelor respective de lnstalatii sl constructii; • Alte avize si acorduri (protectla sanitera, protectia muncii etc.).

1.2.5. Detalii de execl4ie

Detaliile de executie se elaboreaza pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar, dupa stabilirea executantului sl a furnizorilor (producatorilor) echipamentelor $i materialelor de lnstalatil, in urma licitatiel de executie, Detaliile de executie pentru instalatii sanitare din cladiri sl de alimentare cu apa sl canalizare din ansambluri de cladiri $i pentru instalatlile de gaze sau tehnologice trebuie sa contina urmatoarele docurnentatii: a) Partile scrise: - borderou sl foaie cu responsabilitati (Iista de sernnaturl): - memoriu tehnic; - instructiuni de exploatare sl de reglare; - graficul cu fazele determinante pentru controlul calitatii executlei: - graficul de realizare a lucrarilor. b) Partile desenate: - schemele functionale; - planurile instalatiei, cu retelele interioare, obiectele sanitare si a echipamentelor; - planul sl profilul longitudinal al retelelor exterioare de alimentare cu apa si canalizare; - sectiuni si detalii de montaj; - detalii de executie pentru elementeIe lnstalatiei (suoortl. pozarea aparaturii de masura si control etc.).

1.3. tncadrarea obiectivelor de inv~i _publica pentru instal~1 erealimentare cu api, canalizare, gaze naturale ,i fluide tehnologica, Tn sistemele de lucriri hidroedilitare ,i de gaze ale local~lor
1.3.1. Autoriza1ja de construire
Reprezinta actul eliberat de prirnaria municipiului, orasului sau comunei (in functie de irnportanta consfructiei sl de amplasament), pe baza carula se asigura aplicarea rnasurilor legale referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea $i functionarea lnstalatulor respective. Cererea de eliberare a autorizatlei de construire trebuie lnsotita de un certificat de urbanism em is de cafre organeIe competente, cu respectarea urrnatoarelor reqlementan de urbanism sl amenajare a teritoriului; - Regulamentul general de urbanism; - Planul urbanistic general (PUG) $i Planul urbanistic zonal (PUZ); - Planul urbanistic de detaliu (PUO); - Regulamentul local de urbanism. Aceste documente se elaboreaza de catre arhltecti si specialisti in plan general, cu participarea inginerilor de instalatii.

1.4. Cerintele ese""ale de calitafe ,i criteriile deperlorma~penbuinsta1~lle sanitare, de alimentare cu api, canalizare, gaze naturare ,i fluide tehnologica
Proiectarea $i executarea instalatiilor sanitare, de alimentare cu apa, canal izare, gaze naturale si fluide tehnologice, se face astfel lncat acestea sa realizeze $i sa rnentina, pe intreaga durata de utilizare, urrnatoarele cerlnte esentiale de calitate (conform Legii nr. 101 1995 $i Legii nr. 123/2007): A - rezistenta mecanica $i stabilitate; B - slquranta in exploatare;

1.3.2. Planurile urbanistice: PUG,i PUZ

Stabilesc solutiile generale de alimentare cu apa, canalizare $i gaze naturale, din perspectiva dezvotteril loca-

Capitolul 1: Elemente generale

C - securitatea la incendiu; D - igiena, sanatatea sl mediul; 1.5. R~lementiri tehnice E - economia de energie ~i izolarea specifice ~ntru instal~i terrnlca: sanitare, de alimentare F - protectia impotriva zgomotului. cu api, canalizare, gaze Criteriile de perforrnanta pentru realinaturare ,i fluide tehnologice zarea acestor cerlnte sunt sistematizaProiectarea, executarea, montarea, te ~i prezentate, detaliat, in "GHIDUL DE PERFORMANTE PENTRU INSTAexploatarea ~i postutilizarea acestor inLATII SANITARE". stalatli se etectueaza in conformitate Proiectele de instalatil sanitare sl de , cu reglementarile tehnice specifice, cugaze se verifica pentru toate cerintele prinse in: - acte legislative (Iegi, decrete, hotarari de calitate ~i pentru toate categoriile de constructli de verificatori atestati de ~i ordonante guvernamentale); MLPTL pentru specialitatea instalatil - normative de proiectare ~i executare, respectiv de exploatare a lnstalatiilor; sanitare Is, respectiv gaze Ig. - ghiduri, regulamente, instructiuni; - standarde; Datorita numarului relativ mare de reglementari tehnice specifice acestui domeniu de instalatli, in continuare, se

I. lnstalatii sanitare
vor rnentlona cele mai importante: - Norme tehnice de proiectare sl realizare a constructlilor, privind protectia la actiunea focului, P 118; - Normativ pentru proiectarea antiseismica a consfructillor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice ~i industriale, P 100; - Norme tehnice I.S.C.I.A.; - Legea nr. 50 / 1991 privind autorizarea executaril constructiilor: - Regulament de receptie a lucrarilor de oonstructh ~i lnstalatii aferente acestora, nr. 273/ 1994; - STAS 1478 - lnstalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile sl industriale. Prescriptii fundamentaIe de proiectare; - STAS 1795 - lnstalatii sanitare. Canalizarea interioara. Prescrlptli fundamentale de proiectare.

I. Inslalalii sanilare ,
Capilolul Inslalalii de alimenlare cu apa , 2

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

S. Instalatii sanitare

2.1. Surse de alimentare

- asigurarea calitatii apei cu tratarile necesare; Apa constituie unul din elementele care conditioneaza desfasurarea vietil - eficienta econormca maxima a instalatiilor, atat din punctul de vedere al oamenilor sl intervine ca un factor deinvestltiel cat ~i al exploatanl: terminant 'in aproape toate procesele - satisfacerea cresterii ulterioare a cantehnologice. Sursele de apa din natura trebuie sa titatilor ~i calitatilor de apa necesare; asigure alimentarea cu apa, din punct - asigurarea unei functionerl continue, pentru a nu dauna proceselor tehnode vedere cantitativ ~i calitativ, a conlogice sau vietii ~i actlvitatii oamenilor sumatorilor din centrele populate, indin centrele populate ~i industriale. dustriale ~i agrozootehnice. Calculele tehnico-economice se comPrincipalele surse de alimentare cu pleteaza cu studii de teren care se comapa sunt: - de suprafatA: rauri, fluvii, lacuri, pun din: studii hidrologice, topometrice, meteorologice, geologice, geotehnice, mari ~i oceane; - subterane: straturi acvifere ~i izvoa- studii asupra factorilor care pot influenta re; apele subterane provin din infiltratia calitatea apei, studii asupra consudirecta a precipitatiilor atmosferice, din matorilor care ar putea utiliza aceeasi infiltratia apelor de supratata prin malu- sursa de apa ~i altele. Studiul surselor de apa de supratata rile permeabile ale raurilor ~i lacurilor sl din condensarea vaporilor de apa 'in po- trebuie sa stabileasca urmatoarele darii rocilor subterane. Apele subterane pot I te in vederea prolectarf sl executarll circula fie prin porii nisipurilor ~i pletrlsu- I captarilor: rilor formand straturi acvifere continue, - conditille fizico-geografice ale bazi-, nului hidrografic in amonte sl in zona fie prin fisurile rocilor calcaroase foramplasamentului captarii; mand straturi acvifere discontinue. Apele provenite din aceste doua sur- - debitele si nivelurile minime ~i maxime de vara ~i de lerna corespunzase se deosebesc din punct de vedere toare aslqurarilor normate ale folosinatat cantitativ cat sl calitativ. Astfel, telor de apa; calitatea apelor subterane permite, adesea, utilizarea lor directa ca ape - regimul aluviunilor, dinamica albiei, fenomenelede eroziunesl depunere etc.; potabile sau industriale, pe cand apele de suprafata neceslta 0 tratare prea- , - calitatea apei la diferite niveluri ale labila datorita unui anumit grad de im- ' apei (mici, mijlocii sau mari). Studiul surselor de apa suoterana trepurificare. Totodata tnsa, nurnarul surselor subterane este cu mult mai mic buie sa stabileasca urrnatoerele date: decat al celor de suprafata, de aceea, - debitul de apa subterana: primele sunt utilizate, 'in principal, - calitatea apei; pentru alimentarea cu apa potabila, iar - rnasurtle pentru evitarea antrenarli nisipului fin din strat sl a colrnatarii ultimele atat pentru alimentarea cu apa constructhlor de captare sau a coropotablla, cat mai ales pentru alimentaziunii acestora. rea cu aoa lndustrlala. Sursele de apa suoterana sunt exaPentru alimentarea cu apa a centrelor populate sau industriilor se efec- minate cu ajutorul profilului hidrogeologic (fig. 2.1.1) ~i se disting: tueaza calcule tehnico-economice comparative pentru diferite surse posi- - surse de apa sUbterana cu nivel fiber, cand la executarea unui foraj apa rabile, avandu-se 'in vedere: mane la nivelul la care a fost intalnita; - surse de apa subterana sub presiune, cand la executarea unui foraj apa se ridica la un nivel superior celui la care a fost intalnita. Stratul de apa subterana sub presiune se nurneste artezian, daca apa din foraj se ridica,

cuapi

- asigurarea cantitatilor de apa necesare, conform regimului de variatie al

folosintelor;

Fig. 2.1.3. Izvor descendent: 1 - strat de baza impermeabil; 2 - strat de apa subterana; 3 - izvor descendent.

liber, la suprafata, sl ascendent, cand nivelul apei in foraj ramane sub nivelul terenului. In anumite conditii hidrogeologice, apa subterana poate iesi la suprafata terenului sub forma de izvoare, care sunt preaplinuri ale apelor freatice. Izvoarele pot fi: ascendente (fig. 2.1.2) cand presiunea apei subterane este mai mare decat presiunea la lesre, stratul acvifer , fiind cuprins intre doua straturi impermeabile, sau descendente (fig. 2.1.3) : cand stratul acvifer sustinut de un strat impermeabil iese la supratata, Sursele de apa sunt supuse unei protectii calitative ~i cantitative contra influentei factorilor exteriori, care ar putea produce infestarea (contaminarea) apei sau reducerea debitului acestora. Sunt instituite doua zone de protectie calitativa pentru surselede alimentarecu apa sl anume: zona de protectle cu regim sever imprejmuit, pe teritoriul careia sunt inter• zise: accesul persoanelor care nu au nii mic comun cu exploatarea alimentarii cu ' apa, lucrarileagricole, accesul animalelor etc. sl zona de restrlctle care cuprinde teritoriul ce inconjoara zona de regim sever, delimitata astfel incat sa evite contaminareabacterianasau impurificareachimica in urma folosirii terenului aferent. Protectia calltativa se completeaza cu protectia cantitativa, evltandu-se rnicsorarea debitului surselor prin captari suplimentare care nu au fost considerate iniI tial in studiul surselor de alimentare cu apa a centrelor populate sau industriale.

2.2. Cantitatea ,i calitatea de aDA nacesafi pentru diferite folosi~

2.2.1. Structura. nonnele generale ,i variatia consumului deapi
2.2.1.1 Slluctura consumulul de .pI Structura consumului de apa din cladirile si ansamblurile de cladiri de 10cuit, social-culturale, industriale sl agricole, cuprinde categoriile: - menajer, pentru satisfacerea nevoilor gospodare~ti zilnice ale oamenilor (baut, prepararea hranei, spalatul cor-

Fig. 2.1.1. Profil hldrologlc: 1- strat de apa cu nivel liber (freatic); 2 - strat de apa cu nivel ascendent; 3 - strat de apa artezlana;4 - put in strat freatic; 5 - put in strat ascendent; 6 - put artezian; 7 - rau; 8 - strat permeabil; 9 - strat impermeabil; 10 - linia piezornetrica,

%
Fig. 2.1.2. Izvor ascendent:

1 - strat acvifer; 2 - strat impermeabil; 3 - liniepiezometrica;4 - izvorascendent.

S. Instalalii sanitare
pului, al rufelor sl al vaselor etc.); - industrial, apa putand fi utilizata ca materie prima, inglobandu-se in produsul finit (realizarea unor solutii, paste, ca solvent etc.); ca apa de racire sau ca agent termic (apa calda pentru incalzirea centrala, apa fierbinte, abur de presiune joasa, medie sau inalta); ca mijloc de transport pentru diferite materiale; ca mijloc de sortare !?ispalare (in industria minereurilor)etc.; - pentru cerintezootehnice(adapareaanimalelor,spalareagrajduriloretc.); - pentru cerinte pub/ice (spalatul sl stropitul strazilor !?i spatiilor verzi, fantani publice !?i ornamentale, spalarea canalizarilor etc.); - pentru combaterea incendiilor (alimentarea cu apa a hidrantilor exteriori, a hidrantilor interiori sau a instalatiilor cu sprinklere, drencere sau pulverizatoare); - tehnologicpentru sistemul de alimentare cu apa (spalareafiltrelor, decantoarelor, dezintegratoarelor,pregatirea solutiilor de reactivi chimici etc.). .2.2.1.2 Nonnele consumulul de BPI Cantitatile de apa pentru satisfacerea consumului, precum sl variatiile acestuia, in perioada de exploatare, constituie pentru sistemele de alimentare sl dlstrloutle a apei un element fundamental, de care depinde, in mare rnasura, alegerea solutiilor tehnice, privind: sursa de alimentare cu aoa, procesul tehnologic de tratare a apei, transportul sl inmagazinarea apei, precum sl schema de distributie a apei la consumator. lnstalatiile exterioare !?iinterioare de alimentare cu apa pentru cladirile de 10cuit, social-culturale, industriale sl agrozootehnice, comporta cheltuieli de investitii foarte mari, astfel ca, determinarea judicioasa a consumului sl a cantltatii de apa necesare asigura !?iconditioneaza eficienta econornlca in timp a acestor lnvestitil. Totodata, analiza superficlala a variatiei !?i cresterf consumului de perspectiva poate duce la necesitatea unor lucrari ulterioare, suplimentare, costisitoare, prezentand sl riscui de a nu se putea incadra din punct de vedere functional in sistemul de alimentare cu apa realizat initial. Ca urmare, cantitatlle de apa necesare pentru satisfacerea consumului menajer, industrial sau pentru combaterea incendiilor sunt normate (STAS 1478 !?iSTAS 1343). Pentru determinareacantitatilor de apa necesare, se utilizeaza frecvent urrnatoarele notluni: necesarulspecific de apa, necesarulde apa sl cerinta de apa, • Necesarul specific de spA este cantitatea de apa (considerata ca valoare medie) pentru 0 zi, raportat la unitatea de folosinta (consumator) !?ise

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api

exprirna, dupa caz, in I/om.zi, 11m2• zi, a cladlrll, irnportanta cladirii sau a bunurilor sl materialelor adapostlte in I/ha. zi, lIanimal. zi etc. - Necesarul specific de apa rece !?i cladiri, precum sl de altl factori tehnici calda pentru consum menajer (exprimat sau economici. Dotarea diferitelor categorii de cladiin 110m. i) in functie de destinatiile cladiz ri sl a instalatlllor tehnologice cu instarilor este normat (STAS 1478). Durata efectiva a perioadei de con- latii de alimentare cu apa rece pentru sum, in ore, se stabileste pentru fieca- combaterea incendiilor se bazeaza pe re caz in parte, in functle de regimul de normele legale de prevenire si stingere functlonare a lnstalatiilor de alimentare a incendiilor. cu apa din cladirea respectiva. • Necesarul de apA reprezlnta canti- Necesarul specific de apa pentru tatea de apa care trebuie furnizata unei consum tehnologic, exprimat in m3 sau I folosinte in punctele de utilizare, astfel de apa pentru fabricarea unei unitati de lncat procesele in care este folosita sa produs sau pentru un agregat,in unitatea fie satistacute in mod rational. Debitul necesarului de apa (exprimat in m3/s, de timp, depinde de: m3/h sau, ca debit zilnic, in m3/zi ori, - natura produsului; ca debit lunar, in m3/luna) contine atat - caracterul procesului tehnologic; - tipul utilajelor !?i gradul de uzura al debitul de apa ce se consuma !?i nu mai revine in reteaua de canalizare, cat acestora; - conditiile de exploatare a utilajelor !?i, !?i debitul de apa ce se restituie dupa respectiv, a instalatiei de alimentare cu ce este utilizata, La determinarea necesarului de apa se tine seama daca sunt apa; sau nu introduse anumite restrictli. Ne- alte conditii locale. In general, necesarul specific de apa cesarul de aoa cu restrictii se defineste pentru consum tehnologic depinde de ca fiind cantitatea de apa care trebuie retetele tehnologice ale produselor res- • furnizata in punctele de utilizare, astfel pective sl se urrnareste atat incadrarea I incat procesele in care este folosita sa lor in normele internationalecat !?iredu- fie satisfacute in mod rational, cu recircerea lor prin retehnologizareaindustriei. cularea sl reutilizarea interna maxima, Cand astfel de norme nu sunt precis cu rnicsorarea sau oprirea actlvltatilor stabilite, necesarurile specifice de apa auxiliare sau mai putin importante, pe pentru consum tehnologic se stabilesc, perioade scurte de timp. prin analogie, cu procesele tehnologice • Cerin1a de apA reprezinta cantitatea similare cunoscute, sau prin masuratori de apa care trebuie preluata din sursa pentru a satisface necesarul de aoa, in directe. - Necesarul specific de apa pentru mod rational, cu recircularea si reutilizacombaterea incendiilor se stabileste in rea interna optima, fara diminuarea profunctie de destinatla !?i categoria de ductiei, precum sl pentru acoperirea lmportanta a cladirii, natura materiale- pierderilor de apa in aductiuni si reteaua lor, densitatea sarcinii termice, tipul , de distributie !?i a nevoilor tehnologice , ale sistemului de alimentare cu apa !?i instalatiel utilizate etc. Dupa felul arrnaturilor de serviciu cu canalizare (spalarea acuctlunilor, retslei care sunt echipate, instalatiile de ali- de distributie, retelei de canalizare, a mentare cu apa rece pentru combate- statiilor de tratare !?i epurare a apei, rea incendiilor pot fi cu: hidranti exte- pentru evacuarea zapezii etc.). La deriori, hidranti interiori, sprinklere, dren- terminarea cerintei de apa se tine seama cere, pulverizatoare etc. Fiecare tip de (ca sl la necesarul de apa) daca sunt sau arrnatura se caracterizeaza printr-un • nu introduse resfrictli, Cerinta de apa se anumit debit specific [lIs], realizat la 0 , exprima prin debitul de calcul corespunanumitA presiune dlsponibila sau de zator perioadei de compensare interna a · folosintei, care este intervalul de timp (zi, serviciu [Pa sau bar]. Pentru combaterea incendiilor se saptamana, luna)in care, natura folosinprevede 0 anurnita rezerva de apa sto- tei si capacitatlle de inmagazinare ale cata in rezervoare (rezerva lntanqlblla), sistemului de alimentare cu apa permit al carei volum se determina in functie functionarea folosintei ca 0 cermta conde tipul instalatiilor alimentate !?ide du- stanta, Perioada de compensare interna rata de calcul (teoretica) de functionare trebuie sa fie de cel putin 24 ore, in afara de cazurile speciale, in care pea acestora, in caz de incendiu. Stabilirea tipurilor de instalatii de ali- rioadele de compensare respective trementare cu apa rece, pentru combate- buie justificate tehnic sl economic. rea incendiilor, ce urrneaza a fi montaCerintele de apa trebuie satisfacute te in cladiri, depinde de: destinatla cla- la sursa, cu 0 anumita probabilitate, dirii (de locuit, social-culturala, indus- expnrnata prin gradul de asigurare. triala etc.), rnarlrnea cladirll (volumul Gradul de asigurare al unei totosinte construit si nurnarul de etaje), numarul reprezlnta probabilitatea ca debitul surde persoane, gradul de rezlstenta la sei, in sectiunea de preluare a apei, sa foc !?icategoria de pericol de incendiu fie egaI sau nu mai mare decat debitul

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api

cerintel de apa. Se deosebesc trei forme de exprimare a gradului de asigurare a unei folosinte de aoa $i anume: dupa frecventa, dupa durata sau dupa volum. Fiecare dintre aceste trei forme tine searna de regimul hidrologic variabil al sursei de alimentare cu apa,

S. Instalalii sanitare

din zi $i valoarea minima noaptea, astfel , cornparatle, unei emulsii etalon avand ca apare necesitatea de a defini un coe1 mg pulbere de silice fin divizata sau ficient de variatle a debitului orar, ca rade caolin la 1 dm3 de apa distilata. Apa portul intre debitul maxim orar este potabila daca are cel mult 5 grade de tulbureala, Inversul tulburelii este lio max $i debitul mediu orar lio med: limpezimea sau limpiditatea apei. K = liomax Culoarea apei se exprima, de asemeo IiOmed (2.2.3) nea, in grade si se determina prin comde unde se deduce: perane cu 0 solutie etalon in scara pla2.2.1.3 Varlatla consumulul de BPI Cantitatea de apa consurnata in tino-cobalt. Solutia care contine 500 mg lio max = Ko lio med (2.2.4) cladiri este varlabila in timp $i depinde platina $i 241 mg cobalt la 1 dm3 de apa Ca $i coeficientul KZi' coeficientul distilata sub forma de cloroplatinat de de urmatorll factori: Ko > 1 si cu cat Ko - 1 cu atat debitul orar de apa rnenajera este mai uniform - structura consumului de apa, corepotasiu $i clorura de cobalt hidratata, in timp. reprezinta etalonul de 500 de grade de lata cu destmatia (categoria) cladirii (de locuit, soclat-culturala, industriaCunoasterea debitului maxim zilnic culoare. Treptele scarii culorii se deduc este necesara la dimensionarea volula, aqrozootehnica); din aceasta solutie, prin diluare, un grad mului rezervoarelor de inmagazinare a de culoare corespunzand la 1 mg de pla- gradul de confort; apei, iar a debitului maxim orar, la di- numarul total de consumatori sl retina la 1 dm3 de apa distilata. Temperatura apelor naturale varlaza pertitia lor pe sexe $i categorii de varsta; mensionarea instalatiilor de ridicare a presiunii apei $i a instalatillor de prepain functie de provenienta lor (de supra- regimul de functionare al lnstalatillor, rare a apei calde de consum. care poate fi continuu sau intermitent fata sau suoterana), dupa clirna sl anotimp. Astfel, apele subterane de mica (dupa un anumit program); • Varia1ia debitului de spA caletA de adanclrne (10-30 m sub nivelul te- gradul de deschidere a armaturii (roconsum. in conditiile furnizarii intermitente a apei calde de consum (intre anumite renului) au temperatura cuprlnsa intre 8 binet, baterie arnestecatoare de apa sl 10°C, iar pe masura ce adancimea rece cu apa calda etc.) montara la ore din timpul zilei), se constata ca debitul este, practic, constant pe duratele pepunctul de consum al apei; creste, temperatura create cu cats 1 °C rioadelor de consum. Din rnasuratorlle la fiecare 33-35 m (gradientul geoter- alti factori de lrnportanta locala. experimentale efectuate pe instalatii aflamic). Apele de suprafata au temperatu• Varia~a debitului de api race pente in exploatare, s-a constatat 0 crestere ri cuprinse intre 0 °C (iarna) $i 25-26 °C tru consum menajer. Debitul de apa rea debitului de apa calda consumata, in (vara) urmarind, in general, variatia ce, consurnata in cladiri, la punctele de regim de furnizare intermitenta, com paratemperaturii aerului atmosferic. Apa utilizare, vartaza in timp intre 0 valoare potabila trebuie sa aiba 0 temperatura minima (in cursul zilelor de lama) sl 0 i tiv cu regimul de furnizare continuu. cuprlnsa intre 7 $i 15°C. valoare maxima (in cursul zilelor de va- ! • Variatia debitului de api race penConductivitatea etectrics este prora), dupa 0 curba care, in general, nu tru consum tehnologic. in functie de natura procesului tehnologic, debitele prietatea apei de a permite trecerea poate fi exprimata printr-o functie anade apa pot fi con stante pe intreaga ducurentului electric. Conductivitatea lltlca. Asemenea curbe de varlatle zilnirata a procesului tehnologic, constante electrica a apei crests odata cu contica sau orara a debitului de apa consupe schimburi de productie, dar diferite nutul ei in substante dizolvate. De rernata in scopuri menajere se pot trasa gula, se determina rezistivitatea electrica valoare de la un schimb la altul sau pe baza datelor inregistrate de contoavariabile cu caracter aleator. ca a apei care se mascara in [Q] $i carele de apa (apometre) sl se numesc re este inversul conductivitatli, Variatia cronograme de consum. 2.2.2. Nonnele de calitate brusca a rezistivitatii indica aparitla Din analiza cronogramelor se deduc ale apel necesare unei surse de intectle a apei. valorile maxime zilnice sau orare, ale Radioactivitatea este proprietatea apei debitului de apa consurnata in scopuri pentru diferite folosi" de a emite radiatii permanente cormenajere, $i se definesc valorile medii Apa necesara alirnentarii lnstalatiilor pusculare (a, fl) sau electromagnetice (y). zilnice sau orare ale acestuia. Cu cat din cladiri trebuie sa aiba 0 anurnlta Concentratiile admisibile de radiatii se debitul mediu zilnic de aoa rnenajera, calitate, exprimata prin ansamblul proexprirna in [I-lC/ml] (microcurie pe dintr-o clad ire, este mai mare, cu atat mililitru); 1 Curie reprezinta 3,7.1010 atoprietatllor sale fizice, chimice, bacteriodiferentele intre debitul maxim zilnic sl logice, organoleptice etc. Calitatea mi de radiu dezintegrati pe secunda cel minim zilnic sunt mai mici. care corespund unui gram de radiu. apei este diferita in functle de scopul in Se defineste coeficientul de variatle • Pr0priet8tile chimice ale apei se expria debitului zilnic de apa rnenajera KZi care este utillzata, Astfel, pentru conrna cu ajutorul urmatorilor indicatori globali: sumul menajer, pentru prepararea proca raportul intre debitul maxim zilnic reziduul fix, reactia apei, duritatea, subsduselor alimentare, pentru adaparea limax zi $i debitul mediu zilnic limed zi: tantele organice $i contlnutet in gaze. animalelor etc., apa trebuie sa indeplili . K z; =~ (221) Compozitla chimica a apei se determina neasca conditlile de potabilitate, pe medzi cand apa necesara pentru racirea prin analiza chimica cantitativa sl calitativa. Contlnutul de suostante in suspensie agregatelor, pentru spalarea materialeunde: [mg/I], exprima gradul de impurificare a lor etc., poate fi nepotablla, dar trebuie (2.2.2) limaxz;= limedz; sa indeplineasca conditiile de calitate i apei cu suostante solide insolubile. Reziduul fix exprimat in mg/dm3 cucerute de tehnologia de fabrlcatle, Intrucat limax zi > limed zi' evident prinde toate substantele minerale $i orga• Proprietitile flZice principale ale KZi> 1 sl cu cat: nice aflate in solune sl se obtine incalzind apei sunt: tulbureala, culoarea, tempeK .-1 - cu atat debitul de apa consuratura, conductivitatea electrica sl ra1 I apa perfect limpede (dupa ce, in preamat in cladiri este mai unilabil, s-au separat prin filtrare suspensiile dioactivitatea. form in timp. din apa), pana la temperatura de 105°C $i Tulbureala sau turbiditatea apei se Debitul de apa menajera este variabil la 0 presiune mai mare decat presiunea atmascara in grade pe scara silicei, un insa chiar in cursul aceleeasl zile, atinmosterica, avand loe evaporarea complete grad de tuloureala corespunzand, prin gand valoarea maxima la anumite ore

..

«.

ZI

s. Instala!ii sanitare

Capitolul 2: Instala!ii de alimentare co api

liza, trebuie permitii efectuarea tuturor determinarilor necesare stabilirii proprietiitilor fizice, chimice, biologice, bacteriologice sl organoleptice pernru ca rezultatele fie corecte sl concludente. In acest scop, probele de apa trebuie indeplineasca urmatoarele conditii; - sa fie omogene ~i reprezentative (mostre caracteristice) pentru intreaga cantitate de apa considerata; astfel, la ape Ie de suprafata, la care calitatea varlaza sensibil in timp sl in spatiu, probele se iau la intervale determinate de timp sl din curentul principal; nu-si schimbe cornpozitla in timpul transportului sub influenta factorilor atmosferici, a presiunii, temperaturii etc. sau lrnprurnutand unii indicatori de la aparatura sau vasele folosite (care trebuie fie sterilizate in prealabil). Pentru analiza chtrnica, sunt necesari 1... 2 dm3 de apa, iar pentru analiza proprietatilor fizice, 20 ... 30 dm3 de apa, Pe sticla cu mostra de apa se lipeste 0 eticheta pe care se noteaza: sursa, locul, data luarli probei, numele persoanei care a recoltat mostra, daca exista banuieli de contaminare. Dupa efectuarea analizelor, laboratoarele elibereaza buletine de analiza ale probelor de apa, care trebuie interpretate. Tn acest scop se compera, la fiecare indicator, rezultatele analizelor cu limitele admisibile impuse de normele de calitate ~i daca rezultii ca toate caracteristicile apei sunt in limitele admisibile, apa se considera corespunzatoare, din punct de vedere calitativ, scopului pentru care urrneaza a fi folositii. In timpul exploatiirii, in instalatile centrale de alimentare cu apa, se verifica periodic constanta calitiitii.

abur (cazane) ~I In schimbatoarele de a apei. Daca reziduul fix obtinut este sucaldura, apa dura produce cruste de carpus, in continuare, incalzirii la temperaturi bonat de calciu care, pe de-o parte, micmari, substantele organ ice ard sl se obtine soreaza schimbul de caldura (randamentul reziduul la rosu, care reprezintii numai contermic) sl, pe de altii parte, datoritii coefitinutul in substante minerale, dizolvate, exprimat in mg/dm3. In general, reziduul fix cientului lor de dilatare mult diferit de cel al are valori intre 200 sl 300 mg/dm3; apele otelului, poate duce la explozia cazanelor. De aceea, cazanele se alimenteaza, obligacu reziduu fix mai mare de 1000 mg/dm3 toriu, cu apa dedurizatii. intra in categoria apelor minerale. Alcalinitatea totala a apei este data Reactia apei este in functie de substantels minerale sl organ ice dizolvate ~i de concentratia totala de hidroxizi, carbonati, blcarbonatl, fosfati ~i alti anioni poate fi: acida, alcalina sau neutra. Calitaai acizilor slabi in solutie, exprlrnata in tiv, reactia apei se poate determina cu unitati echivalente [mval/l]. ajutorul reactivilor (fenolftaleina, metiloranj Substante/e organice dizo/vate in apa etc.) care schlmoa culoarea solutiei dupa tipul reactlei. Cantitativ, reactia apei se provin din resturi de plante ~i animale l;'li se determina, global, prin tratarea apei exprima cu ajutorul cologaritmului concu sebstante oxidante cum sunt: percentratlei ionilor de hidrogen in 1 I epa, manganatul de potasiu (KMn04) sau cronotata cu pH; daca pH 7 reactia este matul de potasiu (KCr04). Continutul de neufra, pH > 7 reprezintii reacfia alcalina substante organ ice din apa se exprima in sl pH < 7 reactia aclda, Apele naturale, mg/dm3 KMn04 consumat pentru oxidapotabile, au pH 6... B,S. Practic, limitele rea lor; soluna centinormatii de KMn04 de variatle ale pH-ului sunt intre 0 ~i 14. care contine 1/100 KMn04 l;'li 1/104 Duritatea apei este proprietatea care i-a confera apei cornpusii de calciu l;'li H2S04 are 0 culoare rosie-vlolet care, in magneziu atlati in solutie (carbonatl, contact cu substantele organ ice, se decoloreaza deoarece se consurna oxigesulfatl, azotati, cloruri, fosfati, silicatl nul prin oxidarea lor. etc.). Duritatea totala DT a apei este Gaze/e commute in apa provin atat concentratia totala de ioni de calciu ~i prin dizolvare cat ~i prin contactul apei de magneziu care se gasesc in solutie, cu atmosfera sau cu ernanatille de gaze exprlrnata in unitatl echivalente din subsol. Astfel, 1 dm3 de apa contine, ("echivalent-gram", simbol val, cu sub: in medie, 24 ... 40 cm3 aer dizolvat. multiplu mval: • Proprieti1ile bacteriologice ale apei DT = Dca + DMg [mval/l] (2.2.5) intluenteaza asupra cal itiiti i sale, prin in care: concentratiile bacteriilor din apa ~i prin naDca - este duritatea sarurilor de calciu, tura acestora. De aceea, analiza biologica datoritii concentratiei ionilor de se completeaza cu analiza bacterloloqica, calciu care se gasesc in solutie, deoarece in apa sunt unele microorganisiar me (bacterii, microbi) care nu pot fi obserOM - duritatea sarurilor de magneziu, g datoritii concentratiei ionilor de vate oecat la ultramicroscop. Bacteriile magneziu din solutie, din apa pot fi: bana/e, care nu au nici 0 influentii asupra organismului omenesc si Duritatea totala DT se compune din care se exprima prin numarul total de gerduritatea ternporara Dt echivalenta bimeni la 1 cm3 de apa sl patogene, cum cerbonatilor sl carbonatltor care prin este bacilul coli, prezent in apele contamifierberea apei precipita l;'li duritatea nate ~i care in anumite concentratil produperrnanenta p: ce imbolnavirea oamenilor. 07;.= + Dy (2.2.6) In practica, duritatea apei se exprima • Propriet11i1e organoleptice ale apei sunt gustul si mirosul ~i se determina cu in unitiiti conventionale numite grade; in ajutorul slrnturllor, de cafre personal spetara noastra se foloseste gradul de duricializat (degustiitori) pe baza unei sciiri cu tate [ad] echivalent gradului german carula ii corespund 10 mg CaOll, adica sase gradatii: 0,357 mvaVI. 1 - inodor (insipid); Alte grade de duritate sunt: 2 - foarte slab; - gradul francez (10 mgCaC03/1), res3 - slab; pectiv 0,200 mval/l; 4 - perceptibil; - gradul englez (14,29 mgCaC03/1), res5 - pronuotat; pectiv 0,285 mval/l; 6 - foarte pronuntat, - gradul SUA (1 mgCaC03/1), respectiv Gustul ~i mirosul depind de cantitatea sl 0,20 mvaVI. natura substantelor dizolvate in apa, Apa, Helatla de transformare din mval/l in chimic, pura este fada. Pentru ca apa grade de duritate este: 1 mval/l coresfie potablla nu trebuie depaseasca punde la 2,8 ad. gradatia 2. Apa potabila trebuie aiM 0 duritate • Calitatea apei potabile sau industriale permanentii de cel mult 12 °d sl 0 duritate se determina prin analiza unor mostre de totala de cel mult 20 ad. Peste aceste limibaza, efectuate in laboratoare speciale. te, apa se digera greu. In generatoarele de Probele de apa, preluate pentru ana-

sa.

sa.

sa

- sa

sa

o,

2.2.3. Procesele ,i Instalstiile principale pentru corectarea calititii apei

Apele din surse de suprafata ~i uneori cele subterane nu au calitati corespunzatoare pentru utilizare ca apa potabila sau lndustrtala, de aceea trebuie sa fie corectate in instalatii de tratare sau de lrnbunatatire a calitatii. Protectia calitatll apei, pe intreg itinerarul, de la captare la utilizatori, contribuie direct la satisfacerea cerintel de calitate privind igiena, sanatatea oamenilor, refacerea sl protectia mediului. Procesele principale de corectare a calitatil apei, precum sl oonstructiile si instalatiile care Ie reaiizeaza efectiv, sunt urrnatoarele: - sedimentarea folosind deznisipatoare sl decantoare; - coagularea folosind lnstalatll pentru prepararea ~i dozarea coagulantului, cu camere de amestec l;'li camere de reactie:

sa

sa

sa

Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa

- filtrarea bioloqica prin filtre lente si rapide; - dezinfectarea cu lnstalatii de dezinfectare cu clor, fluor etc.; - corectarea proprietatilor organoleptice ale apei, folosind filtre cu carbune activ; - reducerea duritatii apei, prin procedee chimice, fizice sau combinate. demineralizate GENOR-OSMO-MSR; - Filtre pentru pisicine corelate cu echipamente pentru recircularea apei.

S. Instala!ii sanitare
sursele naturale sl deci nu poate lipsi din nici un sistem de alimentare cu apa, Apele preluate din surse naturale sunt tratate in tnstalatli speciale de corectare a caracteristicilor calitative ale apei pentru a corespunde scopurilor in care sunt utilizate. intre captare ~i lnstalatille de tratare, apa este transportata prin aductiunl sau apeducte care sunt constituite din conducte sl canale. Consumul de apa din cladiri fiind variabil in timp, pentru compensarea zilnica a debitelor de consum cu cele de alimentare, se prevad rezervoare in care se inmagazineaza 0 anumita cantitate de apa. Rezervoarele pot fi comune, pentru stocarea rezervelor de apa necesare consumului menajer, tehnologic ~i pentru combaterea incendiilor, sau, uneori, numai pentru unele dintre acestea. Daca relieful permite, rezervoarele de inmagazinare se pot amplasa la inaltime (casteIe de apa), pentru a asigura astfel sl pre-

2.3. Sisteme ,i scheme generale de instalQi de alimentare cu api

2.3.1. Sol~i privind sistemele ,i schemele generale de allmentare cu api
Sistemul de alimentare cu apa reprezinta totalitatea consfructiilor ~i instalatiilor utilizate pentru satisfacerea necesarului de apa al centrelor populate ~i industriale ~i se compune din: captarea apei, instalatllle pentru corectarea calitatf sau tratarea apei, transportul (aductiunea), inmagazinarea, pomparea sl dlstnbutia apei. Captarea cuprinde constructiile ~i instalatlile necesare colectarii apei din

2.2.4. Gestiunea ,i tarifarea consumului de api

Gestiunea consumului de apa cuprinde sistemele de: - contorizare, adica de rnasurare ~i inregistrare a consumului de apa: - tarifare a consumului de apa, in gestiunea consumului de apa sunt irnplicatl atat producatorn si distribuitorii de apa, cat sl consumatorii. Gestiunea consumului de apa se realizeaza printr-un sistem coerent de contorizare, in sectlunile de control ale instalathlor de alimentare cu apa rece sl respect iv, apa calda de consum. Sistemul de tarifare a consumului de apa, trebuie sa fie stimulativ pentru consumatori, in scopul reducerii pierderilor sl risipei de apa ~i sa asigure rentabilizarea producerii si distributiei apei la consumatori.

2.2.5 Sol~i pentru tratarea apei.

Deoarece calitatea apelor provenite din orice sursa, suoterana sau de supratata, nu Indeplineste parametrii cerutl de cafre utilizatori, folosirea unor instalatii de corectare precum cele produse de GRUENBECK va duce la imbunatatlrea functionarf lnstalatillor industriale sau a calitatii apei potabile. Deasemenea, depunerile de calciu Ag. 2.3.1. Schema generalA de allment:are cu apl a unul cenIru populat au loc in cantitate mai mare daca apa 1 - rau; 2 - captare; 3 - aductiune: 4 - statle de tratare a apei; 5 - statie de pomeste incalzita, depozitele din conducte pare a apei; 6 - rezervoare de acumulare (inmagazinare) a apei cuplate cu statle duc la blocarea acestora, pierderi de de pompare; 7 - statle de pompare; 8 - conducta magistrala (artera); 9 - conducta energie si debit, distrugerea conexiunide serviciu (conducta publica); 10 - conducta de bransament; 11 - statie de repompare lor. Pentru evitarea coroziunii in cona apei; 12 - retea exterioara de distributie a apei din ansamblul de cladiri; 13 - cladire. ducte, a depunerilor ~i a prelungirii duratei de functlonare a sistemelor, GRUENBECK prin SOMMERING 7 INSTALL propune utilizarea: - Filtrelor de apa GENO®- cu rezultate . remarcabile de peste 25 ani; - lnstalatli de dedurizare a apei ce functioneaza in baza principiului schimbarii de ioni ~i protectie anticalcar tip GENO-K4; - lnstalatia de dozare EXADOS ce of era protectie anticorozlva ~i impoFig. 2.3.2. Schema generall a unui slstem de allmentare cu apl a un~lor triva depunerilor de calcar prin doza- I industrtale: rea unor substante minerale; 1 - sursa de alimentare cu apa; 2 - captare; 3 - instala~e de tratare a apei; 4 - construc- Dezinfectle cu raze ultra-violete tip tii si instalatii de aductiune a apei; 5 - statie de pompare a apei; 6 - rezervor de GENO-BREAK si ultra-sunete pentru acumulare (inmagazinare) a apei; 7 - castel de apa: 8 - agregate industriale in care combaterea legionelei, fara folosirea apa este utilizata pentru realizarea proceselor tehnologice; 9 - conducta de apa calda; suostantelor chimice; 10 - turn de racire a apei; 11 - bazinul turnului de racire: 12 - conducta pentru apa - Sisteme de osrnoza inversa pentru de adaos; 13 - pornpa de ejrculatle; 14 sl 15 - conducte de apa recirculata; producerea apei purificate in indus16 - statia de tratare a apei recirculate. tria farmaceutica sau a apei purificate

S. Instala!ii sanitare
siunea in reteaua de distrlbutle. Rezervoarele sunt obligatorii in orice schema de alimentare cu apa. in sistemul de alimentare cu apa, statiile de pompare se prevad ori de cate ori este necesar; de exemplu: intre captare sl statia de tratare a apei, daca aceasta din urma este amplasata la 0 cota mai ridicata decat captarea; in reteaua de distributie etc. Statiile de pompare pot fi cuplate cu rezervoarele de acumulare a apei. in centrele populate si in industrii, alimentarea cu apa este realizata printr-o retea cornpusa din conducte magistrale (artere) ~i conducte de serviciu (conducte publice), la care sunt racordate bransamentele consumatorilor. Regimul de presiune al apei din conductele magistrale (stabilit in functie de inatimile cladirilor, de lungimea retelel, de debitele sl presiunile necesare la consumatori) este asigurat de statiile de pompare orasenesti, care functioneaza interconectate in sistem. Pentru alimentarea cu apa a consumatorilor din cladirile de locuit, social-eelturale ~i unele unitati industriale, se prevad statii de repompare a apei (staff de hidrofor, grupuri de pompe cu turatie variabila, pompe cup late cu rezervoare de inaltime etc.), racordate la conductele publice, prin conducte de bransament, Schemele caracteristice pentru alimentarea cu apa a centre lor populate ~i a industriilor prezinta anumite particularitati, ce depind de: natura sursei de epa, relieful terenului, debitele, presiunile sl calitatile apei necesare la consumatori, regimul de functionere al consumatorilor etc. in fig. 2.3.1 se prezinta 0 schema generala de alimentare cu apa a unui centru populat, iar in fig. 2.3.2, a unitatilor industriale, in care, 0 parte din debitul total de apa este recirculat in sistem, dupa 0 tratare prealebila, Schemele generale de alimentare cu apa pot cuprinde toate elementele aratate in fig. 2.3.1 ~i 2.3.2, sau numai 0 parte din acestea, in functle de conditiiIe specifice locale sau rezultand din calcule tehnico-economice. in cadrul unei scheme de alimentare cu apa trebuie realizata gruparea diferitelor elemente componente (captarea cu statia de tratare a apei; rezervoarele de inmagazinare a apei cu statia de pompare; statia de hidrofor cu punctul termic pentru prepararea apei calde de consum etc.), ceea ce conduce la economii de investitii si simplificarea exploaterii instalatiilor.
; ; ; ;

Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa

; r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -;;

--~~~~--·I-~~----~~-~;;

; I;;

.---_=-'7---4 - - - - - - - - - - "

Fig. 2.3.3. Schema izometrtcl a Instal&1iel de alimentare cu api race cu dlstributie inferioari: - retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri; 2 - conducta de racord; 3 - contor; 4 - conducta de racord la conducta de distributte: 5 - conducts de distributie inferloara; 6 - rarnlflcatle spre coloana; 7 - coloana: 8 - legatura la armaturile obiectelor sanitare; 9 - robinet de inchidere cu golire pe racord; 10 - robinet de inchidere cu gOlire pe coloana; 11 - robinet de inchidere pe legatura la obiecte sanitare.
;

~-------------------------~

",:,-

Fig. 2.3.4. Schema izometrtcl a unei instal&1i1 Interioare de alimentare cu api race cu dlsb1butie Inferioari ,i st&1ie proprie de ridicare a presiunii: 1 - retea exterloara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladirl; 2 - conducta de racord; 3 - contor; 4 - robinet cu plutitor; 5 - rezervor tampon; 6 - con2.3.2. Criterii de clasificare ,i cond~ide realizare a instal~ilor ducta de aspiratie a pompelor; 7 - pornpa; 8 - conducta de refulare a pompelor; 9 - conducta de ocolire; 10 - recipient hidropneumatic; 11 - conducta de legatura de alimentare cu api dintre recipientele hidropneumatice ~i conducta de dlsfributle: 12 - conducts de din ansambluri de clAdiri oistributie inferioara; 13 - rarnificatie spre coloana: 14 - coloana: 15 - legatura la Instalatiile de alimentare cu apa din ' armaturile obiectelor sanitare; 16 - robinet de inchidere pe conducta de legatura; 17 - robinet de inchidere cu golire. ansambluri de cladiri se compun din re-

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

tete exterioare, inclusiv instalatllle de ridicare a presiunii apei reci, racordate la conductele publice ale sistemului de alimentare cu apa a localitatii sau la surseIe proprii, prin conducte de bransament $i instalatlile din interiorul cladirilor. • Dupa parametrii apei din conducta publica in punctul de racord, tnstalatille de distributie a apei din cladiri pot fi racordate la conducte publice: - direct sau functionand sub presiunea apei din conducta publica, (fig. 2.3.3); - prin intermediul instalatiel de ridicare a presiunii apei (fig. 2.3.4); - prin intermediul instalatiei de pompare cu rezervor de inaltime (fig. 2.3.5). Pentru simplificarea desenelor, in fig. 2.3.3, 2.3.4 sl 2.3.5, au fost prezentate numai instalatille de alimentare cu apa rece. • Dupa scopul intrebuintarii apei, instalatiile interioare pot fi pentru: - consum menajer; - distrfbutla apei industriale; - combaterea incendiilor (lnstalatii cu hidranti interiori, cu sprinklere, drencere sau alte capete de debitare a apei). • Dupa numarul de retele de dlstrlbutle a apei tinand seama sl de natura consumului, lnstalatille interioare pot fi cu: - 0 retea pentru satisfacerea tuturor nevoilor de consum al apei (menajer, industrial, de incendiu); ! - retele comune pentru anumite consumuri (de exemplu: retea cornuna pentru consumul menajer sl pentru incendiu, retea comona pentru consumul tehnologic sl pentru incendiu etc.); - retele separate (distincte) pentru fiecare fel de consum. • Dupa forma retelei de dlstributie, instalatlile interioare sunt: - ramificate (sau arborescente); - inelare; - mixte. • Dupa pozitla de montare (de amplasare) in cladire a conductelor principale de distributie, instalatiile pot fi cu distributle: - inferioara, cu conducte montate in subsol (daca exlsta), in canale tehnice circulabile sau in canale vizitabile, practicate sub pardoseala parterului; - superioara, cu conductele montate sub plansee, pe grinzi, stalpi etc.; - mlxta, partial inferioara sl partial superioara. • Dupa regimul de presiune a apei, instalatiile interioare pot fi cu: - 0 zona de presiune; - doua sau mai multe zone de presiune; 0 zona de presiune este lirnitata la 6 bar, ' conslderata rezistenta maxima admisibila a materia leior din care sunt exe- ,

S. Instalalii sanitare
cutate conductele sau arrnaturile instalatlei interioare. • Dupa temperatura apei, instalatiile interioare sunt pentru: - apa rece; - prepararea $i alimentarea cu apa calda de consum. • Pentru realizarea unei instalatii interioare de alimentare cu aoa se tine seama de urmatoarele elemente principale: - caracteristicile consumatorilor de apa din cladlre sl anume: * natura, cantitatea $i varlatla consumului de apa; * calitatea apei pentru consum; * regimul necesar de alimentare cu apa: continuu sau intermitent; - caracteristicile hidraulice (debitul, presiunea de serviciu), regimul de furnizare a apei (continuu sau intermitent) si calitatea apei furnizata de conducta publica sau de sursele proprii; - destlnatla $i caracteristicile constructive ale cladlrll: * de locuit, cu sau fara subsol tehnic, sau numai cu canale tehnice vizitabile sau nevizitabile etc.; * social-culturale: teatre, cinematografe, case de cultura, spitale, sali de sport, stadioane, gari etc., la care se impun anumite conditii de confort sau cerinte de estetica; * industriale: hale de productie, ateliere, garaje etc., la care, de regula, pardoseala este ocupata de rnasini sl utilaje, astfel ca, cel mai des, se adopta solutia distributlei superioare a retelel, in afara criteriilor aratate, la realizarea lnstalatlilor de alimentare cu apa se au in vedere calcule tehnico-economice, care urmaresc realizarea unui cost total anual minim de investltie $i de exploatare a instalatlilor. Astfel, pentru cladirile de locuit $i pentru majoritatea cladirilor social-culturale, se adopta instalatii cu distributie interloara ramiticata, cornuna pentru consum menajer $i incendiu, pe cand la etadirile industriale, la care, pentru anumite procese tehnologice se poate utiliza apa neootabna, eventual din surse proprii (de suprafata, de adancime sau recirculate), se adopta instalatil cu retele separate pentru consum menajer, tehnologic $i pentru incendiu. Cand consumatorii industriali necesita un regim continuu (fara nici un fel de intreruperi) in alimentarea cu apa, se i prevad retele inelare de dlstributie. in cazul cladirilor inalte, se preconi, zeaza solutia alirnentarll cu apa pe zone de presiune, prevazandu-se etaje tehnice in care se rnonteaza conductele de distnbutle $i instalatlile necesare ridicarf presiunii apei pentru zonele superioare.

, ,, ,

--------------~

I'

Fig. 2.3.5. Schema a unelinstalatllinterioare de allmentsre cu apl race, cu distribU1le supertoari: 1 - retea exterloara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri; 2 - conducta de racord; 3 - contor; 4 - robinet cu plutitor; 5 - rezervor tampon; 6 - conducta de aspratle a pompelor; 7 - pornpa; 8 - conducta de refulare a pompelor; 9 - conducta de ocolire; 10 - coloana de alimentare cu apa a rezervorului de inaltime; 11 - rezervor de lnaltlrne: 12 - conducta de alimentare de la rezervorul de inaltime; 13 - conducts de distributie superioara: 14 - ramlflcatle spre coloana: 15 - coloana; 16 - legatura la armaturile obiectelor sanitare; 17 - robinet de inchidere pe conducta de legatura.

s. Instalatii

sanitare
lele semne cony

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu api

ile sanltare de alimentare cu a
Schema Armaturi Robinet cu cep (can a) drept cu cep (cana) drept cu dispozitiv _ de golire Robinet de reglare cu clapeta

i canalizare.
Schema

Fiting!Jri ~i~~e Reductie (cu rnuta)

fasonate

--<[>(--~---_../_~-

Cot sau curba cu flanse cu 30o<a<90° Curba de etaj cu rnufa Teu cu flanse

-1~-'Y}:, Robinet __

Cruce cu flanse

--+--:
1

..::_ ~Robinet cu ventil, de colt, de siguranta cu contragreutate Reductor de presiune

Robinet de retinere: - cu ventil - cu clapa Capac (caciula) la conducte Piese de curatire Sifon tip U: - in plan - in schema Caciula de protectle contra ploii Sorb simplu Sorb cu clapa

-..Q+(
~

Sorb cu venti I Modul de actionare a armaturii Schema

& , ,
Schema
I !

Actionare Actionare Actionare

I

rnanuala (obisnuit nu se indica) cu contragreutate cu arc cu plutitor

Sustineri pentru conducte

_____ :_l,:~~-~-~
-----~

T
Suport simplu pentru montajul mobil

<~--, ........... ~----

T
--7(-Schema

Actlonare

""r::l -----~........... ".... . ~6--Schema

Punct fix Compensatoare Compensator Compensator Compensator tip U lira telescopic Armaturi de dilatare

Modul de imbinare a arrnaturil imbinare

I

cu rnuta cu filet prin sudura (lip ire)

~-

___ll__

imbinare imbinare

- - t><]- --(>4--

__(l__

---LSchema

imbinare cu flanse Agregate Pompa centrifuga •Pompa rnanuala

--

--UXlsl aparate Schema

[><]
Robinet cu ventil, drept cu dispozitiv de golire Robinet cu ventil, de colt Robinet cu ventil, cu 3 cai Robinet cu sertar (vana) Agregate $i aparate Manonetru
---_.

-·ZJ·
~

C><l
[><]

---_ .. _------------

Compresor

de aer

-+I~·

i i

Schimbator de cal dura prin supratata fara acumulare de caldura prin supratata

•Schimbator

---e--~

Schema

·cu acurnulare (boiler) Schirnbator de cal dura cu placl

I

C]

cu cadran
--------_._----_

Termometru Termometru

cu bulb cu cadran

Debitmetru,

contor

Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa

S. Instala!ii sanitare

Fig. 2.4.1. Prlnclpalele 88mne conv ... onale pentru Instalstille sanltare de allmentare cu api ,I canallzare (contlnuare)
!

Obiecte sanitare

Plan

Schema

Conducte

lin planuri de :consfructii ---,-AR---apa calda canalizare

!

in planuri de situatle coordonare ,

Lavoar Chiuveta Spalator dublu Spalator cu plattorrna Oada de baie dreptunghiulara Cada de dus Cazan de baie cu dus Cazan de baie cu vas de rupere a presiunii Bideu Pisoar
-

[E5]

1
i
I

Conducta Conducta Conducta

apa rece potabila apa calda de clrculatie

o
1001 10~1

B
TIIT

-ACi-ACCI !->-CP->I

-----

rrr--A
L_______Lj
----

Canale sau conducte ape pluviale

:
I

-->-I

D
~

--1----------------

Canale sau conducte de canalizare rnenajera unltara

-

-->-~

- --------- ---------------------

-CM-CU-

- ---

Conducte apa pentru combaterea : incendiilor

---r'__1

r-------

----------

~ --bdT_-

~~~~~~~~~~c~_o-_n-d~u~c~t_e-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-i ~~C~u~lo~r~i ~c~o~n_v-e~n~t~io~n~a~le~-I , Apa rece Apa calda

I I

[0]

b1J
Q

Albastru
-----

Rosu Cafeniu Rosu aprins

Vas de closet Vas de closet cu talpl Rezervor de closet Mal?ina de gatit pentru apartament Armaturi de serviciu

CD

Canalizare Incendiu

Plan

~-~--------------~~--------~ Schema 7" ~lndicatll de prezentare a conductelor

o
Schema ~_

Sensul de circulatie Panta conductei

a fluidului

~----------------------------------------~
Robinet cu ventil simplu serviciu Robinet cu ventil dublu serviciu Baterie de amestec
-------------

Incruclsare de conducte fara legatura _~_~;;i~;!i

--1-~g
JZQ.gQ
;~

~~~r~t~n~_u:t:_._In_Pla_n~:~, ~~ conducte in aCelal?i!

I

, ~I~~i~~i~~~!~

--

- --- ---~

'-:-------------------------:-------==='-----------1
I

Schimbare de niveluri pe traseu rectiliniu de conducte cu rnuta

Baterie de amestec de baie cu dus l?i tija fixa Baterie de amestec de baie cu dus l?i tija flexibila Armaturi ptr. combaterea sl stropitul spatiilor verzi Sprinkler Drencer Hidrant subteran de incendiu
-----

imbinari imbinare imbinare

Schema

o-fo
Plan Schema

---)---

incendiilor

cu nanse la conducte

1
I

I imbinare cu filet la conducte I _ (I~ sc~imb~i decliam~treL imbinare cu suoura la conducte (Ia schlrnbari de diametre) Fitinguri sl piese fasonate

---H-----1---

---.-_.
-------

-- -

----

Schema

----------

--

--

----

-----------

-- ---l--------------------------'------------------i -

Robinet de incendiu interior Hidrant de gradina

Mufa dubla
I

--)--{-__ ):::::::( __

Mufa de trecut pe tub

S. Instalalii sanitare
2.4. Instal~i interioare de alimentare cu apA race ,i caldA pentru consum menajer
Instalatiile interioare de alimentare cu I apa rece sl calda pentru consum menajer , (baut, gatit, spalat etc.) au rolul de a ' asigura alimentarea cu debitul :?ipresiunea I de utilizare necesare a tuturor punctelor de consum al apei (robinete sau baterii amestecatoare de apa rece cu aoa calda de consum, montate la obiectele sanitare) din cladirile de locuit, social-culturale sau din grupurile sanitare ale cladirilor industriale.

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

2.4.1. Solutii constructive ,i scheme ale instal&1:iilornterioare i de alimentare cu api rece ,i caldl pentru consum menajer
instalatlile interioare de alimentare cu apa rece si, respectiv apa calda pentru consum menajer, cuprind: retele de conducte; fitinguri; arrnaturl montate pe retelele de conducte; obiecte sanitare si accesoriile acestora; arrnaturile obiectelor sanitare. De regula, pentru cladirile de locuit se adopta retele cu disfributie inferioara, cu conductele amplasate in subsoluri sau in canale tehnice circulabile. in trecut, majoritatea lnstalatlllor sanitare se proiectau $i executau fara contorizare, sl consumul de apa se stabilea in sistem pausal, pe baza unor norme stabilite de furnizorul apei sau pe baza prevederilor din STAS 1478. in cazul sistemului pausal, indiferent de consumul de apa se considera un consum normat de persoana si in general cu mult mai mare decat consumul real. Sistemul pausal conducea la 0 atitudine de indiferenta fata de pierderile de apa sau fata de risipa apei. Contorizarea consumului de apa calda si de apa rece se poate face in sistem colectiv pentru intreaga cladire, bloc, scara de bloc sau individual la fiecare apartament, la fiecare obiect sanitar sau grupuri de obiecte sanitare. in cazul sistemului cu contorizare colectiva, apare 0 diferenta fata de sistemul pausal, asociatla de proprietari sau locatari stabileste consumul pe fiecare persoana in functie de inregistrarile contorului montat pe bransarnentul cladlriilblocului sau pe fiecare scera. in acest caz, furnizorul apei nu poate incasa mai mult decat citirile contoarelor. Nici in acest caz nu se diminueaza sensibil consumul specific de apa, consumatorii manifestand aceeasi indiferenta fata de pierderile $i de risipa de apa. Numai contorizarea individuala poate conduce la diminuarea apreciabila a consumului de apa, prin reducerea pierderilor $i a risipei de apa.

,/ ,/ ,/

fig. 2.4.2. Schema Izometrici a instalatiei Interioare de alirnentare cu apI rece .. caIdI,1h sIstem cu contortzare coIecIivi: 1 - retea exterioara de alimentare cu apa
rece; 2 - retea exterloara de alimentare cu apa calda: 3 - conducta de racord pentru apa rece; 4 - conducta de racord pentru apa calda; 5 - carnin de racord; 6 - contor exterior colectiv pentru apa rece; 7 - idem, pentru apa calda; 8 - conducta de distributle pentru apa rece; 9 - idem, pentru apa calda: 10 - coloana de apa rece; 11 - idem, pentru apa calda: 12 - baterie de spalator: 13 - robinet coltar de closet; 14 - baterie de baie; 15 - baterie de lavoar. Prezentarea in plan uri si scheme a instalatiilor sanitare se face prin folosirea semnelor conventlonale conform STAS 185/1 ...6. La stabilirea semnelor convennonale s-a tinut searna de urmatoarele principii: - sa fie cat mai simple pentru a fi usor de memorat; - sa sugereze pe cat posibil partea de instalatle care se reprezlnta prin semnul conventional; - sa se adrnita acelasl semn conventional pentru diferite lnstalatii, tinand seama de faptul ca poslbilltatile de reprezentare sunt limitate. Existenta acelorasi semne conventlonale pentru instalatii diferite nu poate conduce la confuzii deoarece atat pe plan uri cat $i in scheme, semnele conventionale se utillzeaza cu legaturile respective la instalatiile care Ie cuprind. in fig. 2.4.1. sunt prezentate principalele semne conventionale utilizate pentru elaborarea planurilor $i schemelor instatatiilor sanitare.

2.4.1.1 R"'_lnterloare
re cu Bpi rece

consum, Tn slstem cu contorlzare

Ji cu a". ca/dl de

de allmenta-

colactlvd
Retelele de conducte de distributie a apei reci $i respectiv, a apei calde de consum se compun din (fig. 2.4.2): - conducte principale de distributie; in functie de condltiile constructive ale cladirii, acestea se pot monta in subsol, canale tehnice etc. (distributie inferioarB) sau la partea superioara a cladirii, suspendate sub plansee, pe grinzi, stalpi etc. (distributie superioara). in cladirile de locuit $i in majoritatea cladirilor social-culturale, se adopta, in general, instalatii interioare de alimentare cu aoa cu distributie inferioara, cu conductele principale de distributie montate in subsol uri sau in canale tehnice vizitabile. in cladirile industriale, in care pardoseala este ocupata de rnasini si utilaje, instalatiile interioare de alimentare cu apa sunt cu distributie superioara, solutie care asigura protecfia retelei de conducte la sollclterile mecanice provocate de vibratilie rnasinilor si utilajelor respective. Pentru contorizarea cantitatllor de apa

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

s. Instalalii

sanitare

Presiunea ln instalatllle de alimentare cu apa se exprlrna, de regula, ln scara rnanornemca (suprapresiune). Conductele retelei de alimentare cu apa calda de consum se executa cu tevi din otel zincate, polipropilena sau PVC 100. in cazul folosirii tevilor din PVC, pentru preluarea alungirilor, datorita dilatarilor pe retea, se prevad compensatoare de dilatare. Pe coloane, se rnonteaza lire de dilatare sau compensatoare ln forma de U executate din teava PVC 60 de acelasl diametru ca ~i coloana respectiva si rnontata Tntre doua puncte fixe. Compensarea dilatarii conductelor metal ice se realizeaza In mod natural, prin schirnbarile de drectle ale conductelor, la ocolirea elementelor de constructii sl, cu compensatoare de dilatare In cazulln care lungimea coloanelor este mai mare de 15-20 m. Conductele de distributie a apei reci pentru consum menajer se arnplaseaza, de regula, TnTncaperi Tn care temperatura nu scade sub 0 DC (Iimita de Tnghet). Daca conditiile constructive ale cladirii nu permit acest lucru (cazul montarii conductelor Tn subsoluri reci, Tn sliturile zidurilor exterioare etc.), atunci se iau masuri de izolare terrnica a acestor conFig. 2.4.3. Schema Izomebici a Instala1ie1 interioare de allmentare cu api ducte. Materialele termoizolatoare frecrace ,I caldl, cu contorizare indlviduall (pe apartament): vent folosite sunt: vata din sticla, vata 1 - retea exterioara de alimentare cu apa rece; 2 - retea exterioara de alimentare (pasla) rninerala, polistiren,poliuretan, cu apa calda; 3 - conducta de racord pentru apa rece; 4 - conducta de racord penasezate pe suprafata exterioara a contru apa calda: 5 - carnln de racord; 6 - robinet de Tnchidere din exterior a racorductelor Tngrosime de 30 .. .40 mm. Prodului de apa rece; 6' - robinet de Tnchidere din exterior a racordului pentru apa cal, tectia terrnoizolatlel se realizeaza cu dida; 7 - conducta de distrlbutie pentru apa rece; 8 - conducta de distrioutie penferite materiale ca: tabla, carton bitumat, tru apa calda: 9 - coloana pentru apa rece; 10 - coloana pentru apa calda; , folii sau benzi din mase plastice etc. in 11 - contor de apartament pentru apa rece; 12 - contor de apartament pentru apa acelasi mod se izoleaza termic l;li concalda; 13 - conducta orizontala de legatura pe apartament la arrnatorlle obiectelor ductele de distributie a apei calde de sanitare pentru aoa rece; 14 - conducta orlzontala de legatura pe apartament la consum. 0 solutie de izolare terrnica a arrnaturile obiectelor sanitare pentru apa calda: 15 - baterie de spalator: 16 - roconductelor este folosirea izolatiilor prefabinet collar pentru rezervor de closet; 17 - baterie de baie; 18 - baterie de lavoar. bricate (cochilii) din spurna poliuretanca la coloane la punctele de utilizare a prevazuta cu un strat exterior protector. rece, respectiv de apa calda de consum, Firma ARMACELL, produce materiale pe conductele principale de distributie se apei din cladre, prin care apa ajunge, prevad distribuitoare, la care sunt montate din coloane, la robinetele de apa rece de termoizolare a conductelor din tuburi sau rnansoaoe din poliureten expandat sau bateriile arnestecatoare de apa contoare pe ramificatiile la fiecare scera despicate longitudinal, care Tmbraca rece l;li apa calda de consum. de bloc (pentru consumul de aoa Tn scointre cele doua instalatll interioare, de conducta si care se strang la capete sau puri menajere din apartamentele respectidistrioutie a apei reci ~i respectiv, a apei din loc Tn loc cu brati:!ri sau clame. ve) precum sl, pe ramificatiile care alimenPentru rnentlnerea calitatii apei potateam alti consumatori (cazul blocurilor de calde de consum, singurele puncte de bile este interzisa orice legatura ocalegatura sunt bateriile amestecatoare locuinte avand la parter birouri, restauranzlonala sau perrnanenta Intre conduc(montate la lavoare, cazi de baie, spalate, sedii de banci, magazine etc.). in cazul tele instalatiei interioare de dlstributle a toare de bucatarie etc.), astfel ca, pentru cladirilor de locuit, individuale sau colectiapei reci pentru consum menajer sl buna funcfionare a acestora (pentru reave, contorizarea consumurilor de apa rece si respectiv, de apa calda, se poate face lizarea amestecului de apa rece cu apa conductele de apa nepotabila (de apa calda de consum), este necesar ca, Tn industriala, de canalizare etc.) chiar dapentru Intreaga cladire. ca se prevad robinete de Tnchidere (de aceste puncte, presiunile apei reci ~i apei Pe conductele de bransarnent, conseparare) sau clapete de retinere, calde de consum fie, practic, egale. toarele se rnonteaza Tntre doua robiConductele instalatiei interioare de disnete, din care primul este un robinet 2.4.1.2Re.,nterlosre de tributie a apei reci pentru consum menade trecere iar al doilea, un robinet de jer se executa fie cu tevi din otel zincate, Tnchidere care permite totodata golirea allmentsrecu apl rece " apl caldl de consum, iii sIstem cu contorlzare fie cu tevi din materiale plastice (polietiportiunii de conducta pe care este IndMdusll (pe apartsment) lena de Tnalta densitate, polipropilena, pomontat apometrul; Alimentarea cu apa rece si respectiv, - cotoene alimentate cu apa din con- liclorura de vinil (P.V.C. 60), rezistente la cu apa calda, de consum, a apartamenpresiunea de regim de 6 bar sl la tempeducta princjpala de dlsfrioutle prin conraturile uzuale ale apei reci (10 15 DC) sl telor fiecarui nivel, care sunt suprapuse ductele de rarnlficatie ale acesteia; pe aceeasi verticala, se face prin coloa- conducte de /egiiturii (derivatii) de ale apei calde de consum (55 60 DC).
I

sa

s. Instalalii sanitare
ne principale (fig. 2.4.3), amplasate in zona casei scarll, La fiecare nivel, se prevad nise special amenajate sau casete prefabricate, in care se arnplaseaza contoarele de apa rece, respectiv de apa calda de consum. Contoarele se monteazii pe racordurile de alimentare cu apa rece, respectiv apa calda de consum, ale fiecarui apartament. Armaturile obiectelor sanitare (robinete, baterii arnestecatoare) se pot racorda direct sau prin intermediul unor distribuitoare de apa rece !;li respectiv, de apa calda, cu robinete principale de inchidere !;licu racorduri flexibile care, per-

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu aps

mit alimentarea fiecarui obiect sanitar in parte. Pe fiecare racord se monteazii robinete de inchidere, usor manevrabile. Elementele componente ale instalatiel de alimentare cu apa calda sl apa rece prezentate la retelele interioare in sistem cu contorizarea colectlva, sunt aceleasi sl la sistemul cu contorizare individuala pe apartament cu exceptia coloanelor colective, a nlselor !;li a casetelor amplasate in casa scarii in care se rnonteaza contoarele. Sistemul cu contorizare individuala pe apartament prezinta dezavantajul existentei unor conducte orizonatale destul de lungi care se monteazii de obicei in plinta sau sub pardoseala inciiperilor, care in caz de defecliune inundii inciiperile de dedesubt !;li sunt greu de depistat.

2.4.1.3.R.,.,. Interloare

de 811mentare cu 8p1 rece I}I BpI cslcM de consum, lit sIstem cu contorlzBre Indlvldusll Is tlecsre obIect _nita, _u grupurl de obIecte _nitare

Majoritatea cladirilor de locuit colectivelblocuri de locuit au foste proiectate !;li executate fara sistem de contorizare cu dlstrioutle inferioara. in momentul in care s-a pus problema contorizarii, fara

L._J

~.,
1

.t.-~~I

,n.,.. _I'. ~
L __ ' __ .. ~.,

,.
1

:
I

~:'
'__ .J

1~6
'_~

.9] .:L .... .101

'__ •

~.:

:~ :~I
1 1 1

__ _ I. _

~,

Il'--L-.
:~
1 1

:~
1

L--&-

L_.

::~
1

1 1

:~.
1 L~
:.~ I--

__

'__

L-.

:~
1

,~
1

__ L_.

a instala1iei imerioare de alimentare cu api race ,i caldl, cu contorizare individuailia ftecare oblect sanitar sau grupurt de oblecte sanltare: 1- retea exterioara de alimentare cu apa rece; 2 - retea exterloara de alimentare cu apa calda; 3 - conducta de racord de la reteaua exterloara pentru aoa rece; 4 - conducts de racord de la reteaua exterioara pentru apa calda: 5- robinete de inchidere din exterior a racordului de apa rece si a celui de apa calda: 6 - debitmetru pentru apa rece; 6'- contor de debit sl de caldura pentru apa calda: 7 - robinete de inchidere cu descarcare; 8 - camin de racord; 9 - conducta de racord pentru apa rece; 10 - conducta de racord pentru apa calda: 11 - conducta de distrlbutle, din interiorul cladirii, pentru apa rece; 12 - conducta de dlstributle, din interiorul cladirtl, pentru apa calda; 13 - conducta de legatura a coloanei la conducta de dlsfrtbutie de apa rece; 14 - conducta de legatura a coloanei la conducta de dlstrlbutle a apei calde; 15 - coloana de apa rece; 16 - coloana de apa calda; 17 - robinete cu descarcare, pentru inchiderea coloanelor; 18 - debitmetru pentru apa calda: 19 - debitmetru pentru apa rece; 20 - robinet de inchidere pe racordurile de apa: L - baterie de lavoar; B - baterie de baie; R - robinet pentru rezervorul de closet; S- baterie pentru spalatorul de vase. Fig. Schema Izometrlci

2A.4.

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api

s. Instalalii sanitare

modificari majore a lnstalatillor interioare, .a )ctI :::J a.~ singura solutie a fost aceea de a se face .£ co E contorizarea la fiecare obiect sanitar sau 0"0 o grupuri de obiecte sanitare. A aparut necesitatea utilizarii unui nurnar mai mare de contoare sl de modificat legaturile la obiectele sanitare, pentru a se asigura contorizarea intregului apartament. A mai aparut necesitatea renuntarll la legatura rezervoarelor de closet legate direct de la coloanele existente sl prevederea unor noi coloane aparente pentru rezer- , voarele de lnaltirne sau de realizare a I unei legaturi flexibile pentru rezervoarele montate pe vasul de closet. $i in acest caz apare necesitatea S' rnontarf contoarelor pe bransarnentul '5 Q) cladirii/blocului sau pe bransarnentele fiecarei scarl !;li incheierea de contracte o intre asociatiile de proprietari/locatari sl +:l Q) furnizorul de apa, Asoclatia de prop ie~ o Q) tari/locatari face citirea contoarelor sl +-' defalcarea costurilor in functie de citi1!1 ~ o rea contoarelor, stiut fiind faptul ca su~ ma citirii contoarelor este mai mica cu x Q) 10 - 15 % fata de inregistrarile contoa·S relor de pe bransarnente, ::J in fig. 2.4.4. este prezentata schema izomemca a lnstalatiei de alimentare cu E apa rece !;li apa calda a unei scari de co '5 bloc de locuinte cu P+4 niveluri. m "0 Elementele componente ale lnstalatlei c ::J de alimentare cu apa rece sl apa calda a. Q) Q) In in sistemul cu contorizare individuala la Q) (j)~ ~ fiecare obiect sanitar sau grupuri de o g.(j) o u c: obiecte sanitare din fig. 2.4.4. sunt ace~~--_L-----4---+--4-~--~--~-+--4-~--~--~-+~ .cO leasi ca la instalatiile de alimentare cu a. (1) 0 ,.-, co It) C\I ":. (I) 0 ~ apa rece si calda cu contorizarea pe E Q) =5 C"CI apartament cu deosebirea locului de E\i ~ ~ co c: ........ "0 i5 .montare a contoarelor S-a considerat "S ~ ~~----------+---+--4--~--+--4--~--+--4--~--+--4---+ +-' pentru simplificarea desenului schemei, ::J ~ C ca toate rezervoarele de apa sunt mon~~0 C tate pe vasele de closet, astfel ca nu o o s-au reprezentat coloanele la care erau .u;. montate rezervoarele de apa de inaltirne, ·co ~ in cazul instalatiilor de alimentare cu co apa rece l;li calda in sistem de contoriQ) .;:: E ~ E $ E 1----~_4--+-_4--+__+--+__+--~~--~~__4 zare la fiecare obiect sanitar sau grupuri co .!ll li3 ........ In de obiecte sanitare se folosesc aceleasi o co ~ materiale ca in cazul celorlalte lnstalatll E E prezentate mai inainte.

cQ)~

.s

I"

!l

j
j

lio

.s

1·§

~ii~

~~N

~o~

2.4.1.4 Reabilltsrea Ji modemlzarea Instalatillor InterloBre de .lImentsre au .,. rece " .,. ca/dl de consum
Reabilitarea lnstalatiilor cuprinde ansamblul de masuri tehnice si organizatorice destinate sa reaouca instalatiile respective la parametrii de functionare pentru care au fost proiectate, in conditlile respectarli prevederilor din reglernentarlle tehnice legale. Modernizarea include reabilitarea instalatiilor, dar, cu adoptarea unor solutll noi de retele de disfributie, cu contorizare individuala a consumurilor de apa rece sl calda sl cu folosirea unor materiale l;li echipamente cu pertorrnante tehnice ridicate. Mo"3.... co
-Q) .c: c:

co i5

EE 0

.co

"0

dernizarea conduce la eresterea fiabilitalii instalatlllor, reducerea pierderilor l;li a risipei de apa sl crssterea gradului de confort igienico-sanitar in folosirea apei reci si calde pentru consum menajer.

Pe baza Directivei 91/2002 a Parlamentului Europei, privind perforrnanta energetica a cladirilor, Parlamentul Romanlel a aprobat Legea nr. 372/2005 privind perforrnanta energetica a cladlrilor. Pe baza Legii nr. 372, s-a elabo-

S. Instala!ii sanitare

Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu api

Continutut

Diametrul Diametrul exterior -_ ..., - --. -,_--.. - -_-_ ----1------------nominal mediu: max I min interior mm mm mm mm 125 _J27,Q_ ! __ 128,3 _ _12_El,I___1Q,l§ 130 133,0' 134,3 ; 131,7 "14Q J~~ L ~1,1 L, J~~?_j__1_§..§__).-----~,21--.. 14_§______ 141,3 142,7 _j 139,9_ 150 152,4 153,9' 150,9 5,4 141,6 160 -~--159~i:i--'- 160,6 -1 -157;4------ ----5,4----148,2 165 -16~-- 166,7 --~;163,4-~--____s.4-~---154,3 ---L_ I

de apa 11m 1~,_27 16,8 __ __L__13,54 _ t!!& 1~1§_ _ 20,5 17,25 21,3 --18,70
-------

___ EQ 168,3 180 1'77,8 195 193,7 --220-------219:1?.?j,:3

----

1I9 ... 0

LJ6§Jl_ _ __ _ __5,6 179,6 176,0 5,6 195,6 191,8 i 5,6 __ L_?16.~ _ i5,6 -

,--

----

157.1_2.?,5 _ 166,6 23,8 182,5 26,02fl.L1f) - -- 2(7):l__?_9,!.>

1~,38 21,80 33,95

Nota - diametrul interior, masa liniara sl continutul

de apa corespund diametrului exterior mediu

Tabelul 2.4.3. Tevi rotunde, traee din cupru STAS 52312 (extras)

Diametrul [mm] exterior ' interior

Masa I Diametrul ! liniara! [mm] [kg/m] exterior I lnterlor]

Masa
linlara

[kg/m]

Diametrul I [mm]: .exterior interior]

Masa liniara [kg/m]

Diametrul Masa [mm] I llniara exterior: interior [kg/m]

IletIleni

PE

Diametrul nominal

Diametrulexterior Diametrulinterior Masa Cantitatea i liniara deilPa_ _[~_Il1J______ L"lm] [~!f1] L ----+- k m I Max. 11m Min Max. Min. Max. Min. 20,3 2,4 15,2 16,7 20,0 1,8 Q,107 _Q,181 i __ 2,4_ __ _201.2_ 25..Q --j _____ _5,:3_ 2 ?1,7 _-l____Q,_1:rr__ ____0,32.9 _ 1.& I 27,2 28,5 0,581 32L3 2,4 Q,186 3?,Q 1,!! I ~ I 2,3 35,8 __ 9,9g_~___ _ 34,4 __ gL!! - _ _ ______ 4Q1.Q.. _I __ 10,4_ - O.~L Q,438 ____1A~f3 ___ 5Q,Q _ 33,2 -----_ ... 44, 7____J ___ _ 2,_!!_ __:3.4 _____ _l5Q&_ + -!.>6,4 _ .1__ .Q&_IH _.- ---- ___2,31'1__ _ 6:tQ_ ~ -- -- 63& __ 3,fl._ ._ 4,_2 --- _§4,6 ---1'---_ 25,7 ____ ______ }!.>,9 L _ ~.- -g,Q- _ --6.9..9-_--- E3Z. ___L __ .9.1.91.1. ______ 3,3~ ____ 90,0 90,9 5,1 5,9 78,2 80,7 1,380 4,803 110,0 2,070 _6,3 __ 7-,1"[8 111,0_ _7,2_____ ~ __ !!~4_ 125,0 126,2 7,1 8,1 108,8 112,0 2,650 9,297
-----_---------------------------

eo, PN 8 bar

rat metodologia privind perforrnanta are in vedere in special reducerea tive. Pe baza acestora, se elaboreaza energetica a instalatiilor de alimentare consumului de energie pentru pro- I proiecte tehnice ~i detalii de executie, cu apa calda de consum Mc 001/11-3, ducere, transport sl utilizare a apei in conditiile respectarll legislatiei tehnimetodologia privind auditul energetic sl calde de consum. In acest scop, se fo- ce in acest domeniu (§ 1). certificatul energetic al cladirilor sl ale losesc, armaturl de utilizare eficiente, 2.4.1.5Impllcatllle schlmMrll destlinstalatillor aferente, respectiv ale in- cresterea protectlel termice a conducstalatillor de alimentare cu apa calda telor de transport sl dlsfrlbutie a apei natIeI clldlrllssupt8 Instalatlilor lmede consum Mc 001/111-1-1,2. , calde de consum, contorizarea consu- , rloare de .IImentare CU .pI race " Modernizarea instalatiilor de alimen- mului de apa, asigurarea reclrcularli .pI cakM de consum Schimbareadestinatieicladirii sau nutare cu apa calda de consum conduce apei calde, cresterea randamentului de la reabilitarea terrnlca a acestor insta- producere a apei calde si, nu in ultimul mai a unei parti a acesteia(de exemplu, latii sl se face pe baza auditului ener- rand, educarea consumatorului pentru parterul) are lmpllcatii directe asupra getic care cuprinde pachete de solutii reducerea pierderilor de apa, configuratieigeometricea retelei, implipentru cresterea eflclentei energetice a Reabilitarea sl modernizarea instala- cand separareasistemuluide contorizainstalatiilor respective. tiller se realizeazape baza unor studii re a consumurilor de apa rece ~i resIn cadrul masurilor pentru cresterea . de prefezabilitatesl fezabilitate care sa pectiv, de apa calda, prevederea unor eflclentel energetice a instalatlilor de : evldentieze costurile, sustinerea finan- ramificatii suplimentareale conductelor alimentarecu apa calda de consum, se clara sl rentabilizarealucrarilor respec- principale de distrlbutie,a unor coloane

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

~i derlvatil noi etc. Toate acestea fac necesara redimensionareaintregii retele de conducte ~i determinarea debitelor ~i presiunilor necesare in sectlunea de racord (oransarnent) pentru aslqurarea functionarii instaiatlei in deplina sigurantil pe durata exploatarii. Modificarile instalatiilorin vederea rnodernizarii lor se pot face, conform Legii nr. 10/1995, privind calitatea constructlilor, numai pe baza unei expertize tehnice, care se efectueaza de expertl tehnici atestati, conform legislatiei in vigoare. Modificarile asupra instalatiilor, cauzate de schimbarea destinatiei cladirii sau a unei parti a acesteia, se supun aprobarii conform legislatiei in vigoare (avize, acorduri, autorizatia de construire etc.). mea peretelui intre 4 sl 10 mm. In prezent, tevile din plumb se utilizeaza din ce in ce mai putin fiind practic inlocuite cu tevi din mase plastice.
2.4.2.2

S. lastalatii sanitare

pIastlce

Tew" tltingurl din materlale

de

• Tevl $i fitinguri din polietilena inalta densitate

: ,

Se fabrica cu diametre exterioare cuprinse intre 20 sl 630 mm, pentru presiuni de 4, 6, 10 sau 16 bar; in tabelele2.4.4 a Grosimea Diametrulinterior Cantitatea peretelui[mm] . [mm] liniara de apa Min. Max. Min.! Max. Vm Min Max. 20,3 3,03,!l._ 13,0 14,3 . Q,133 __10,9 3,0:3_,!) . 18,0 19,3 Q,254 ~,O 251-3 32,0 32,3 3,0 3,5 25,0 26,3 0,491 40,0 3,g 3,5 33,0 34,4 0,855 40,4 50,0 50,5 3,7 4,3 41,4 43,1 1,346 63,6 63,0 4,7 5,4 52,2 54,2 2,140 5,5 6,3 62,4 64,7 3,058_ l§,O ?5l 90,0 6,6 i 7,5 ! 75,0 .. 71,7 4,418 ®A:I 110,0 111 8,19,? . 91,6 . !:I4,-~ 6,590 ._125,O~ 1_2_6,2 9,2__j10,4 _ -i- JQ4,2 __ __.. jQJ_,~ : _3,~90 _81.5_28 10,3 11,6 116,8 120,7' 4,240 10,715 140,0 I 141,3
Tabelul 2.4.5. Tevl din Pex-Al, PN 10 bar

• ' 25 32 40 50 63 75 90

2.4.2. Materiale ,i echipamente specifice instalat:iilor interioare de alimentare cu api rece ,i api caldi de consum

Tew" tllingurl meta/Ice • Tevi din otel Se folosesc tevi din otel zincate, pentru instalatii sudate longitudinal, (STAS 7656, tabelul 2.4.1), filetate sau nefiletate (netede). Se executa in serla : grea (G), medie (M) ~i usoara I (UI). Tevile din seria grea G ~i M se produc cu diametrul nominal de la 10 la 150 mm, iar cele din seria U de la . 10la 100 mm. In tabelul 2.4.1, sunt prezentate teviIe din seria M sl U, utilizate curent in instalatiile sanitare. In cazul in care: sunt necesare tevi cu diametrul mai mare de 150 mm, se pot utiliza tevi din otel, pentru constructil, sudate longitudinal prezentate in tabelul 2.4.2. • Fitinguri zincate, din fonm maleabila, pentru imbinareatevilor din otel zincate Aceste fitinguri (fig. 2.4.5 A) sunt stan-dardizate din punct de vedere tipo- ' dimensional (STAS 472...486) sl se folosesc pentru racordarea (imbinarea) tronsoanelor de conducte cu acelasi ] diametru sau de diametre diferite, a co- I loanelor la conductele retelei principale de distributie, a derivatiilor la coloane precum ~i a robinetelor si bateriilor arnestecatoare la derivatll ~i la obiectele sanitare. • Tevi sl fitinguri din cupru Tevile rotunde, trase, din cupru se ' produc conform STAS 523/2,cu diametrul exterior de la 5 la 80 mm, cu grosimea de perete intre 0,5 sl 5 mm. In tabelul 2.4.3 este prezentat un extras din STAS 523/2 pentru tevile din cupru cu diametrul exterior intre 5 ~i 30 mm si cu grosimea de perete intre 0,5 ~i 2 mm. ' • Tevi din plumb de presiune Se fabrica (conform STAS 671) cu diametrul intre 18 sl 138 mm, cu grosi2.4.2.1

Diametru exterior Lungimea colacului Greutatea specifica Domeniul de temperatura Coeficientul de dilatare termica Raza de curbura manuala Raza de curbura mecanica
Tabelul2.4.8

[mm] [m] [kg/m] [0C] [mm/m]: [mm] [mm]

16 100 0,13 0 _ 95 0,026 80 50

20 100 0,185 0 - 95 0,026 100 80.

26 32 100 50 0,3 0,41 0 - 95 . 0 - 95 0,026: 0,026 130 I 160 100

!

120

a. Tevl din pollcloruri

de vlnll

neplastlfiat

PVC 80, PN 8 bar (STAS 8875) Diametrul Diametrulexterior '" Gr05imea Diametrulinterior' Masa Cantitatea nominal [mm] , peretelui[mm] [mm] liniara de apa [rnm] Min Max. Min. Max. Min. Max. rkg/ml JVm~ 20 _?g,o .20,3 1,:3_: 1,7 16,6 1I,7'_ ! 0,123 0,216_ _ 25g§,0 25,3 1,5 1,921,2. g~:3.~ 0~1740,353 _. 32 .3_?,Q_... _32,3 h8_ 2,2 ...._27~62Jt?__. 0,264 Q,598_ 40 40 0 40 3 20 24 35 2 36 3 0 366 0 973 .-' , , , , 'I' , 50 .__ 1)0,050,3 ,.?,1_2,9 .4:4)2.. . 45~5 , 0,5521,5_34 63 '63,0 63,3 i 3,0 3,5 56,0 57,3 0,854 2,463 75,_7_§,Q .._7'!5_~_,~§ 4,2 ~_'E5 68_,.1; 1,220 _ 3,484 90 90,0 90,3 i 4,3 5,0 80,0 81,7 1,750 5,027 110 119,0. 110,4 5,3 ~ j),L ~7_,8 __~_9~,IL __1,61_Q_7,512 125 125,0 125,4 I 6,0 i 6,8 '111,4 i 113,4 3,340 9,747 '------'--------'-----------'------------' Tabelul 2.4.8 b. Tevl din pollcloruri de vlnil neplastlfiat PVC 80,
PN 10 bar (STAS 8875)

Diametrul' Diametrul exterior! Grosimea IIDiametrulinterior: Masa Cantitatea nominal I [mm] !peretelui [mm]. [mm] i linlara de apa [mm] Min Max. I Min. I Max. I Min. Max.! [kg/ml rl/ml 2_020,0 20,3: 1,5 ~1 ,9 16,2 i 17,3 0,137 0,206 . 25 , 25,Q_ ,~_5~. !1'~'T _?,3?91.4. -,-__ 2_1,15 Q,21~_._O-,327_ 32 ; 32,0 32,3 :2,-4 i 2,9 26,2f 27,5 1 0,342_ 0,[:39 __ ._;_._4Q~_ 49 _ ,_4~ _:3,-O,_~,5 :3:3.,9 .+:34~'r Q)_52_!l._T.Q,~!)5 _§_Q_ j_§()_,Q_ •. 50,L~~L~,~-'11-,-4-i-42!~-i-Q,80!L_1_,:34.§_ 63_ I-E5:3,g. _63,3 i 4,7 ~ 5,4 : 52,2,!)3,9 __ lJ,_g_9_9 .2.114.9 _ ___ 75 __ TL5,0~. 75,3 __ t-_!l_.!L.i __E5.'!. ~6_2g ;!l.1J----r1,820 3,039 .... 90 i 9(),O . 9Ql:3_;621 _ 7,6 ,74,8 17'1t9 i 2,!)104,3_94 __ 110__ +_1_JQ,Q_--r_110,4 _~_+-_jI,2_~, ~J_,§_--i' __ 'h_Q.. _i_]_,_900 §,§~O._ ~ _ 125 125,0, 125,4 i 9,3 i 10,5 104,0 i 106,8 i 5,010 8,495
1

s. Instala1ii

sanitare

Capitolul 2: Instala1ii de alimentare cu api

longitudinal, care confera rezistenta marita la dilatare si protectie impotriva oxigenului sl a gazelor volatile; - strat interior din polietilena de inalta densitate reticulata electronic care ofera rezlstenta la coroziune $i care nu permite formarea depunerilor. Fitingurile pentru tevile din Pex-AI sunt de trei feluri: fitinguri cu sertizare, fitinguri cu compresie din atarna, fitinguri cu compresie din PP. ln tabelul 2.4.5 sunt prezentate principalele carcteristici ale tevilor din Pex-AI. Trebuie rnentionat faptul ca pe piata au aparut conducte din Pex-AI cu strat

$i 2.4.4 b se prezinta un extras pentru levi cu diametre intre 20 sl 125 mm, rezistente la presiunea de 6 $i 10 bar. Se fabrica, de asemenea, intreaga garna de fitinguri. Tevile sl fitingurile se imbina intre ele prin mai multe procedee: suoura (termofuziune), cu flanse, cu fitinguri de etansare prin compresiune. • Tevl $i fitinguri din Pex-AI Tevile sl fitingurile din Pex-AI se produc de TERAPLAST Blstrita. Tubul are 0 structura multistrat cornpusa: - la exterior din polietilena de inalta densitate reticulata; - strat intermediar din aluminiu sudat

Tabelul 2.4.8. Roblnete de co" cu ventil, avlncl corpul din fontl Pn 10 (STAS 2378)
Diametrul nominal On [mm]
-

[in] I[mm] [mm] I[mm] I --3/8 i 10 50 51 1/2 I 12

I

I'

'I

dl

--

I I :

10 15

17 22

12 14

TabeluI2.4.10.
Diametrul nominal On [mm] 40 50 65 80 100 150 200 250 300
,

Robinate cu sertar

,I corp
dl

oval, din fonti (STAS 2550)

Flanse de legatura la conducta [mm]
!

Dimensiuni L
.. _----------

de gabarit [mm] h2

Filetul M M M M M M M M M 16 16 16 16 16 20 20 20 20

Hoata de manevra d4 [mm]

- -_----

hI
,

A
170 186 225 240 276 362 440 500 580
----_ 0-

--_

...•

-------. --

,.

--------_------

240 250 270 280 . 300 350 _._----400 450 500

-------

1-I

-.-_I I I I

------

250 275 340 345 385 490 600 710 805

--0

--_

390 410 460 480 570 740 930 1115 1200

--

----------------

,
_ _._
---

145 160 180_-_ 195 - 215 _ 280 335 390 440

-----

..

d2 110 125 145 160 180 240 295 350 400

---

n
--0-

d3
-.-- -- ------.---

b
18 20 20 22 22 24 26 28 28
---

I surubului
I

4x 18 4x 18 4x 18 18 -,-- 4x 8 x 18 i 8 x 22 i 8 X 22 12 X 22 12 X 22 I
--_--""---

_0

--.-

----

--

[
I

----

_._----

----

--

----

L ___

180 180 225 225 250 280 320 360 400

--

--

-----

Observatil: 1. Valorile cotelor hI' h2 sl A au caracter informativ, servind la stabilirea gabaritului in vederea rnontarli; 2. numarul gaurilor pentru suruburi; 3. Valorile diametrului d4 al rotii de manevra sunt informative.

reprezlnta

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

in doua variante constructive: simple $i mutate. in tabelele 2.4.6 a sl 2.4.6 b, se prezintfl un extras pentru tevi cu diametrele intre 20 $i 125 mm, rezistente la presiunea de 6 $i 10 bar. in fig. 2.4.5 sunt prezentate principalele fitinguri din PVC care se executa cu aceleasi diametre ca $i cele ale conductelor cu care se imbina. • Tevi $i fitinguri din polipropilena Se fabrica cu diametrele exterioare cuprinse intre 20 sl 125 mm, pentru presiuni de 2,5,4,6, 10 sl 16 bar; in tabeluI2.4.6 c, se prezintii un extras pentru tevi cu diametre intre 20 $i 125 mm rezistente la presiunea

s. Instalalii sanitare

m;~+a1fE® LQJJW-U
h
i

3 J

kim n ~ fig. 2.4.5 A. FD1gwI zincate, elm fonIi malaabli, pentru irnbi1ana

mrr

m>anc&~
18VIor elm ..
meat

tip lira; b - eompensat tip U; e - detaliu de punet fix; 1 - bratara rnetalica; 2 - inel din PVC lipit cu adeziv pe teava din PVC; 3 - garnitura elastica; 4 - teava din PVC; 5 - element de consfructll,
~I[mm] 140 130 120 110 100
.~ f/

a - compensator

c Fig. 2A.6. CompeIIS8tDare de cIIabn • pwtCI8 fixe montaI8 pe coIoaneIe elm PVC:

eu filete interioare; b - eot eu filet interior $i exterior; e - cot eu raeord olandez, eu etan$Bfe plana, eu filet interior $i exterior; d - eot eu raeord olandez, eu etan$Bfe eoniea, eu filet interior $i exterior; e - teu egal eu filet interior; f - teu eu ramifieatie redusa eu filet interior; 9 - cruee eu ramificatii egale, eu filet interior; h - mufa eu filet stanga - dreapta; i - muta redusa eoneentrica; j - niplu eu filet dreapta $i stanga; k niplu redus eu filet exterior; I - reduetie; m - dop; n - raeord olandez eu etan$Bfe plana, eu filet interior; 0 - raeord olandez, eu filet interior $i exterior.

a - eot

/
~/~b/
J

"31/ ./

90 80
70

60
50 40 30 20 10

J. ~ ~ :::.-:
~ o

5 10 15 20 2530354045

-,/

h'l ./
/'
.......

//

'/ / '/ ./
./

V/ / V V f:) ,/ / / IV /'
./ V"

rt' L
':l ./

l-

V1

...... V 5-: Il- i;;;;;;00

501[m]

FIg. 2.4.7. Nomograma pentru determlnarea alunglril M a conductelor din PVC in fUnqle de lungimea ' .. dtrerenta de temperaturA .1T.

~"J

II

300t+-l--trllWlNl-bfb~i-'~f-+-f-+-H

FIg. 2.4.5 B. FItInguri din PVC pentru Irnblnare prin Ilpire ,I lnflletare (pe flgurA sunt notate ,I 88mnele conventlonale de reprezentare in desen):

a - teu; b - teu pentru imbinare mixta; e - eot; d - eot pentru imbinare prin infiletare; e - mufa (menson); f - mufa (menson) pentru imbinare prin filetare; 9 - eapae; h - reductie tip A sau B; i - reductie pentru imbinare prin filetare; j - raeord olandez de lipit; k - raeord olandez eu filet interior; I - raeord olandez eu filet exterior; m - piesa de legatura la robinetul de lavoar; n - idem, pentru robinete prin infiletare eu plutitor.

500

900

1300

1700

2300 h[mm)

FIg. 2.4.8. Nomograma pentru dimenslonarea compensatoarelor tip U din PVC.

s. Instalatii
70
60
AI [mm]

sanitare

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

TabeluI2.4.11. Robinete de ret;lnere cu ventil, din fonti, Pn (STAS 1516)

~I~

-<I

(OSII II I

fJ kl1IS

50 40 30 20
10 f-~~ f--..<I

"I I I/ I V I/~ II 1/, I ,/ 1/ / I ~~ Ii / JI /L 'II I, '// / ~r v IJ. 'I/' AI'" V ./ ~6 .h~ ~ ./~ % v. V ./ ~ /: ~ :% %: V

/I ~ 't: I I~

Diametrul nominal On [mm] 15 20 25 40 50 65 80 100 150 Observatii:

Dimensiuni de gabarit [mm]

L
130 150 160 200 230 290 310 350 480

L1
90 95 100 115 125 145 155 175 225

h1
65 80 85 110 120 140 150 170 210

h2

h3

Flanse de legatura la conductajmml n X d3 b d1 d2 95 105 115 145 160 180 195 245 280 65 75 86 110 125 145 160 180 240 4x14 4x14 4x14 4x18 4x18 4x18 8x18 8x18 8x22 14 16 16 18 20 20 22 24 26

Filetul ~uruburilor M M M M M M M M M 12 12 12 16 16 16 16 16 20

00000000000000 00000000000000

r-C\JC':)vLt)c.o,...._ccm~;:::~~;:!
AI [mm]

115 40 120 50 125 55 155 75 160 80 195 90 220 95 235 110 310 125
------

h [mm]

1. Cotele h ; h2 $i h,3sunt informative; 2. n reprezinta numarLJI gaurilor pentru ~LJruburi.

12

11 10I(

9a 8a

'1£
( .. rr::.
2h1 /

7a 4a

6a 5a

'/ / rof) 'I. '/ 3Ofr--;;/I. '/, h 'J / 2 or$// //, 'i 1/ ./ :/
1

III II I / KJl I I II J <0 / u. / '/ V V

f;!t I

II

f'li'I /3 /;;;1 lor /i2 -rl II II I 1/ I I IV

I

v..

o 1"'1//. v'

,- ;./

000000000 0000000000000
......\lC')VL()C'O,...._CX)CJ)~:::~~ C

...,

b h [mm] Fig. 2.4.9. Nomograma pentru dlmenslonarea compensatoarelor cucurbe: a - sim Ie la 90°; b - duble.

de6bar. ! mari, folosite pentru transportul sub • Compensatoarele de dilatare se presiune al apei reci, alungirea LlI se fabricii din PVC, tip lirii sau U, sunt prepoate determina grafic, folosind nomozentate in fig. 2.4.6, iar dimensiunile in ta- grama din fig. 2.4.7, in funcne de lunbelul 2.4.7. . gimea conductei I [m] ~i de diferenta de Pentru conductele din PVC cu lungimi I temperaturi LlT [K]. Dimensionarea compensatoarelor tip U se efectueaza, in . acest caz, cu nomograma din fig. 2.4.8, a compensatoarelor cu curbe simple la 90 cu nomograma din fig. 2.4.9 a sl a compensatoarelor cu curbe duble cu nomograma din fig. 2.4.9 b. TERAPLAST Bistrita produce intreaga gama de tevi din mase plastice din polietilena, PVC ~i polipropilena, precum ~i fitingurile necesare.
0

2.4.2.3 AnnIturl
• Robinete de colt, cu ventil, avand corpul din fonta, pentru presiunea nominala Pn= 10 bar (STAS 2378; fig. 2.4.10, tab. 2.4.8); se rnonteaza pe conducta de legatura de la coloana la rezervorul de apa pentru spalarea closetului. • Robinete cu ventil drept, din fonta, cu mufe (fig. 2.4.11), avand diametrele nominale ~i dimensiunile caracteristice redate in tabelul 2.4.9. Se executa in doua

Fig. 2.4.11. Robinet cu ventli drept, din fonti cu mute, cu dop de gollre:
1 - corp; 2 - capac; 3 - tija; 4 - ventil; 5 - garnitura ventilului; 6 - garnitura tijei; 7 - roata de rnanevra,

a
Fig. 2.4.10. Roblnet de co~ cu ventil avAnd corpul din fonti: a - varianta A, cu ventil din material
plastic; b - varianta B cu ventil metalic $i garniturii de cauciuc; 1 - corp; 2 - capac; 3 - garnitura; 4 - tija; 5 - ventil; 6 - roata de rnanevra: 7 - suport; 8 - garnitura.

b Fig. 2.4.12. Roblnet cu aertar .. corp oval, din fonti: a - varianta A, cu tijii ascendentii;
b - varianta N, cu tijii neascendentii.

Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa

variante: fara sau cu dop de golire. • Robinete cu sertar $i corp oval, din fonta (fig. 2.4.12), avand dimensiunile principale redate in tabelul 2.4.10. • Robinete cu venti! sferic $i racord olandez, cu sectlune de trecere totala, pot fi: cu fluture de manevra: cu rozeta de manevra. Se executa din bronz (pentru montare pe tevi din otel zincat, polietilena sau PVC) sau din cupru (pentru montare pe tevl din cupru). • Robinete de retinere din fonta cu ventil, pentru presiunea nominala Pn=16 bar, (STAS 1516; fig. 2.4.13, tab. 2.4.11). Dupa constructe corpului, robinetele de retinere se executa in trei tipuri: drepte, simbol D; de colt, simbol C; inclinate, simbol I. Dupa felul cursei ventilului, robinetele de retinere se executa in doua variante: varianta F, cu cursii fixa; varianta R, cu cursii reglabila. Dupa forma suprafetei de etansere a ventilului, robinetele se executa in trei forme: 1, cu ventil plan; 2, cu ventiI conic; 3, cu ventil sferic. Dupa modul de inchidere a ventilului, robinetele de rennere se executa: cu arc (simbol A); fara arc (fara simbol). • Reductoare de presiune pentru aps (fig. 2.4.14): reducerea presiunii are loe prin efect de laminare la trecerea apei prin sectiunea dintre clapeta 3 sl scaunul 2. Pozitla clapetei este determinatii de echilibrul dinamic dintre forta de presiune a apei sl forta elastica a unui resort (arc) exercitate asupra unei membrane elastice. Pentru reglarea presiunii din aval se actioneaza un surub de reglare care modifica torta elastica a resortului.

s. Instala!ii

sanitare

Fig. 2.4.13. Roblnate de retlnere cu ventil, din fontl:

tionare, in apometre: - de viteza, care inregistreaza consumul de apa, fie prin actlonarea unei rotl cu palete sau elice (apometre cu turbina) care transmit rniscarea unui mecanism integrator de inregistrare a debitului, fie prin rnastrarea diferentei de presiune la trecerea apei printr-o diafragma (apometru diferential); - volumetrice, care inregistreaza cantitatea de apa prin umplerea ~i golirea succeslva a unor compartimente cu volum determinat. Dupa modul de admisie a apei, apometrele cu turbina pot fi: - cu admisie tanqentiala, directia de curgere a apei fiind perpendiculara pe axul turbinei; - cu admisie axiala, directia de curgere a apei fiind peralela cu axul turbinei; - combinate, avand montate, in serie sau paralel, ambele turbine rnentlonate; aceste apometre se folosesc in lnstalatii cu diferente mari intre consumul maxim sl cel minim de apa, Dupa modul de montare a cadranului pentru citirea consumului se disting apometre cu cadranul: - uscat, montat intr-o caseta separata de corpul apometrului; - inecat, cadranul fiind in contact cu apa sl protejat de un geam care 2.4.2.4 Apsrste de mburl " control rezista la presiunea apei. Pentru cunoasterea consumului de Corpul apometrelor se executa din apa, a nivelului de temperatura sl a refonta, bronz sau otel turnat, iar turbina gimului de presiune, se utillzeaza apadin materiale plastice pentru apa rece rate pentru masurarea si/sau inregis(cu temperaturi pana la +30 DC). trarea valorilor parametrilor respectivi. . Principalele caracteristici ale apome• Aparate sau contoare de aps trelor, de care trebuie tinut seama, la ale(apometre) gerea ~i montarea lor in instalatie, sunt Se claslflca, dupa principiul de funcurmatoarele:
I

a - robinet drept, simbol D; b - robinet de colt, simbol C; c - robinet inclinat, simbol I.

c
6,7 A-A

Fig. 2.4.15. Cantor pentru api rece: b - sectiune onzonteu; c - cadran cu citire indirects; Fig. 2.4.14. Reductor de preslun.

a-

sectiune

verticals;

pentruapi:

1 - corp; 2 - scaun; 3 - clapeta; 4 ; 5 - membrana elastica; 6 - arc (re7 - surub de reglare; 8 - orificiu pentru manometru.

d - cadran cu citire directs; 1 - carcasa; 2 - garnitura amonte; 3 - modul de contorizare; 4 - inel de etansare; 5 - surub: 6 - sarrna de sigiliu; 7 - plumb de sigiliu; 8 - cadran pentru citirea debitului de apa inregistrat.

S. Instalalii sanitare

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

sl nomogramele pentru determinarea pierderilor de sarcina, la trecerea apei prin contor.

mice legate de exploatarea sl intretinerea lor; - aiba un aspect placut $i sa permita curatireausoera$i completaa obiectului; • Termometre Se utilizeaza, in special, in instalatiile - prezinte siguranta in utilizarea lor (sa de preparare sl alimentare cu apa calnu se sparqa, sa nu prezinte pericol da, dar sl in cele cu apa rece. de taiere sau ranlre in Iolosinta etc.). Dupa principiul de functionare se Obiectele sanitare se executa, in geproduc termometre cu dilatare, rnano- neral, din portelan sanitar, tonta emailata, gresie, materiale plastice, poliesmetrice, electrice $i termocuple. ter armat, polimetacrilat, tabla din otel • Manometre Pentru cunoasterea regimului de va- inoxidabil etc. riatie a presiunii, intr-un anumit punct al Atat in tara, cat $i in strainatate, se Fig. 2.4.16. Contoare montate lnstalatiel de alimentare cu apa sau din produc obiecte sanitare intr-o gama la robinetele de apA rece ~i apA caldA recipientele sub presiune, se utilizeaza variata de forme $i dimensiuni. ale bateriilor amestecAtoare (firma manometre de tip cu lichid sau cu eleDupa destinatia lor, obiectele sanitaISTAMETER, Germania). mente elastice. re pot fi de ccnstructie: in strainatate se produce 0 mare va- - obisnulta (cu dimensiuni standardi- diametrul norrmal On [mm]; zate) pentru echiparea cladirilor de - debitul nominal v" [rnvh], c8ruia ii cores- rietate de aparate de masura sl control locuit $i a grupurilor sanitare din unepunde 0 pierdere de sarcina nominala pentru rnasurarea presiunii sl tempeIe cladiri social-culturale sl anexele raturii sl anume cu: [bar] sau [mm H20]; sociale ale unitatilor industriale; - debite~e maxime Vmax' tranzitorii V, $i mi- - indicareadirectaa valorilorrnasurate: - inregistrarea valorilor masurate pe - speciala, pentru echiparea salilor de nime Vmin [m3/h]; banda sau pe calculator; operatli din spitale, a creselor, gradi- debitul minim, numit $i sensibilitatea apometrului,fiind debitul orar minim pe - transmiterea la distanta a valorilor nitelor etc. sau pentru folosirea lor de rnasurate sl aflsarea pe un panou; cafre persoane cu handicap fizic. care apometrul iI inregistreazala presiunea maximade lucru (de regula, 16 bar); - transmiterea unor impulsuri la diferite Obiectele sanitare au devenit din ce in aparate sau armaturi de actlonare, ce mai diversificate,avand diferite forme - pierderea de sarcina la trecerea apei prin apometru [bar] sau [mm H20]; sl culori, fiind executate din materiale 2.4.2.5 0bIecte S8nitare, annMurl diverse.Existain prezent 0 noua abordare - eroarea maxima .admi~ intre limin sl Ii; in proiectareaincaperilorde baie sl in sperespectiv, intre \.oj $i Vmax; puritatea $i J/ accesorll Pentru utilizarea apei in conditii prac- cial in vilele cu confort ridicat. lncaperile temperatura apei ce trece prin apometice sl igienice se folosesc obiecte sa- de baie au trecut de la dimensiunileredutru. in general, cunoscand debitul nominal nitare ca: lavoare, cazi de baie, dusuri, se de 180 x 240 la dimensiunileunor calin sl pierderea de sarcina Hn cores- closete, pisoare, bideuri, spalatoere mere normale.Echipareacu obiecte sanitare $i in specialcu bai, nu se mai face pe punzatoare debitului nominal se poate pentru vase, chiuvete etc. langa perett, baia amplasandu-sein mijloObiectele sanitare trebuie sa: stabili r~latia intre lin' Hn $i debitul de calcul ~ ce traverseaza apometrul la - aiba forma sl rnanmea necesara unei cui incaperii $i uneori inglobata in pardoutillzari/functionan normale $i cat mai seala. Obiectele sanitareau forme din ce pierderea de sarcina He corespunzatoacomode; in ce mai moderne iar uneori se adopta re si anume: - reziste la variatia de temperatura moda retro cu cazi de baie cu picioare H V2 amplasatein mijlocul lncaperil, lrnpusa in procesul functional; = ~2 (2.4.1) - reziste la actiunils mecanice sl chiin multe cazuri $i in special la moderniDe pierderea de sarcina He trebuie tinut searna la stabilirea sarcinii hidrodinamice a apei in punctul de racord al instalatleiinterioare la reteaua exterioara. Contoarele pentru apa rece $i respectiv, apa calda de consum, produse in tara (de firma PRECIZIA S.A.-WOLTMAN ZENNER), precum $i cele importate (produse de firme ca SCHLUMBERGER, ISTAMETERetc.) trebuie sa aiba "aprobare de model", eliberata de Biroul Roman de Metrologie Legala (B.R.M.L.) sl agrement tehnic, care sa certifice caracteristicile functlonale ale contoarelor (conform ISO 4064/1). Contoarele de apa rece sau calda se executa cu urrnatoarele diametre nominale: On 20, 50, 65, 80, 100, 125, 150 $i 200 mm (fig. 2.4.15). in fig. 2.4.16. este prezentat un conFig. 2.4.17. Dlfertte tipuri de lavoare (STAS 1540): tor montat din constructle, pe 0 bateA - lavoar tip A, tara spa tar; B - lavoar tip B, cu spa tar; rie de baie. C - lavoar scoics, tip L Y; lavoar de colt; in cataloagele firmelor producatoare 1 - racord pentru apa rece; 2 - racord pentru apa calda: C de contoare sunt date, pentru fiecare 3 - preaplin; 4 - orificiu de scurgere prevazut cu venti I. tip, dimensiunile, caracteristicile tehnice

H:

ICJI5I

°-

Capitolul 2: Instala,ii de alimentare cu api

Tabelul2.4.12. Marimea 37 40 45 -_ 50 55 60 65 70
-

S. Instala,ii sanitare
Lavoare din por1elan sau samlpor1elan (STAS 1540)

a
--

c
[mm] 150 160 ---_ _'160_ 180 200 210 __ 220 __ 230
--------- --

d
[mm] 45 45 ------------------

--

----

--------

[mm] 370 f400 r---------

..

- --

Fig. 2.4.18. l.avcNw cu pIcIor de rnasan

a sIforUuIfi a robMIaIor de h:hIdere.

1010

[mm] 250 ...290 310 ...365 _-.--_-._ .-----__ 4_§Q_ _____ 260 ...300 380 ...450 500 420 ...500 550 420 ...550 600 500 ...590 650 500 ...640 700
----------

---------

--§__
45 45 45 45 __ 45
---------

-----

--_------

-----------

-- -

I [mm] 80 ... 110 150 ... 180 80 ... 110 185 ...220 185 ...220 185 ...220 185 ...220 _ 185 ...220
---- ---------------

Fig. 2.4.19 e. Lavoare in grupurile sanitare din cladirile publice. zarea clcidirilor se aplica solutia cu cabine de dus in locul cazllor de baie. Oglinzile au inceput ocupe pereti intregi si echiparea din fata lor corespunde unor tratamente de cosrnetea I;li coanra • Lavoare Lavoarele se executa din portelan sanitar sau din semiportelan sanitar, cu sau fara spatar (fig. 2.4.17), $i au dimensiunile redate in tabelul 2.4.12 (STAS 1540). Lavoarele sunt prevazute cu orificiu de preaplin care cornunlca printr-un canal cu orificiul de scurgere, la care se rnonteaza un ventil cu dop si sifonul cu garda hidraulica. Lavoarele pot fi echipate cu unul sau doua robinete ori cu baterii amestecatoere de apa rece cu aoa calda,

sa

montate pe lavoar (stative) sau perete. Distanta intre axele orificiilor pentru montarea robinetelor sau a bateriilor stative, prod use in tara, este de 160 mm, iar diametrul racordului sifonului este de 45 mm. Majoritatea lavoarelor care se produc in strainatate au dlstanta intre axele orificiilor pentru montarea robinetelor sau a bateriilor de 200 mm si diametrul racordului sifonului de 45 sau 46 mm. Lavoarele produse de numeroase firme se executa din portelan, semiportelan, materiale compozite sau stlcla, satisfac cele mai exigente cerinte estetice (forme, dimensiuni, culori) I;li de confort igienico-sanitar $i pot fi montate pe console, structuri metal ice (sistem GEBERIT), integrate in mobilier, cu mascarea legaturilor sl a sifonului de scurgere folosind picior (fig. 2.4.18) sau piedestal. Se executa I;li lavoare duble (fig. 2.4.19 a) cu piedestale duble sau cu mobilier de mascare, conceput sa perrnita utilizarea spatiulul de sub lavoar. Pentru hoteluri si chiar pentru 10culntele cu confort ridicat, lavoarele sunt montate pe piese de mobilier complete care au atat rolul de mascare a sifonului si a robinetelor de inchidere, cat si rolul de a cuprinde oglinda, dulapuri laterale pentru obiecte de toaleta si medicamente, precum $i elemente de fixare sl mascare a corpurilor de iluminat.

Fig. 2.4.19 c. Lavoar din sticla incasabila.

E-(--------~ ~ j:.r
Fig. 2.4.19 d. Lavoar din materiale composite.

FIg. 2.4.20. Cadi

de bale din fontl ernailatA.

S. Instalalii sanitare
TabeluI2.4.13.

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

'-;;---

ve de inchidere a dopului de la ventilul de scurgere sl sunt montate pe lavoaH Capacitatea utila Masa informativa B c L Marimea reoPentru cresterea gradului de igiena, (fara picioare) [mm] pana la preaplin [mm] [mm] [mm] la grupurile sanitare din hoteluri cu 4 si 5 stele, se utilizeaza baterii cu senzori (lntorrnanva) [I] [kg] de deschidere prin apropierea rnainilor 420 175 78 1200/420 1200 700 50...85 de baterie. 420 198 92,5 1500/420 1500 720 50...85 • Cazi de baie 122 420 215 1700/420 1700 750 50...85 Cazile de baie produse in tara (fig. 2.4.20), se executa din tonta ~i tabla ernallata sl din mase plastice sl au diTabelul 2.4.14. CUi de du, mensiunile adaptate pentru uzul perMaterialul Masa Dimensiunile [mm] Tipul soanelor adulte (tab. 2.4.13) sau al co[kg] c d h b a piilor. Cazile de baie pentru adulti sunt acril 165 52 60 Cada de prevazute cu un orificiu pentru golire sl 830 .... 150 un orificiu pentru preaplin, iar cele pen165 52 tonta emailata 45 185 60 880 dus patrata tru copii, numai cu orificiu pentru goliacril Cada de dus 1400 400 165 52 60 reo Racordarea la lnstalatille de canalitonta cu bordura 52 55 165 900 185 45 zare se realizeaza prin intermediul unui ernallata rotunjta sifon tip U sau al unui sifon de pardoseala de tip combinat. 1530 Se produc cazi de baie cu configuraI tii ergonomice, cu 0 mare varietate de forme si dimensiuni, prevazute cu rezeE rnatorl pentru brate (fig. 2.4.21 a), sau o I"tetiere (fig. 2.4.21 b) incorporate. Ca L() .L..+---_' materiale se folosesc atat fonta emaila620 ta, tabla din otel emailata ~i masele 100 1600 plastice (in special acril), cat ~i materiaIe de sinteza, de tip compozit, cu cali~ .;:(u,:s: /' / tatl deosebite. , o 0 o0 §g ln fig. § 2.4.21 c, se prezinta 0 cada C') L() L() to to §I"I"to "<t de baie depsrtata de perete, cu bateria ~ I\rnontata pe buza cazil de baie. Baia "este prevazuta cu tetlera, are 0 forma 1380 1700 rnoderna sl se poate monta in orice pozitle in camera de baie. a b Cazile pentru hidroterapie(fig. 2.4.22 a) Fig. 2.4.21. Cizi de bale pentru adulJl: sunt prevazute cu duze alimentate cu aer a - cu rezemstoi entru bra e; b - rezemstoere de brate comprimat ~i cu un circuit de recirculare a apei cu 0 pornpa. ln functie de tip (standardsau de lux),sistemul poate dispune de diverse facilitati precum incalzlrea aerului ozonat, reglarea ~i pulsarea , debitului de aer ~i de apa, varlatia intensitatii si orientarea jeturilor. Cazile sunt echipate cu conducte de apa ~i de aer realizatecu tevi din cupru sau PVC, mon: tate cu pante corespunzatoare pentru asigurarea golirii complete a apei, dupa utilizare. De asemenea, prin pozitia de I montare se asigura golirea gravitationala a apei din corpul pompei de circulatle. ln fig. 2.4.22 b, se prezinta 0 cada de baie, prevazuta cu baterie sl dus pentru procesele normale de igiena ~i care au ~i echipamentul incorporat I pentru realizarea hidromasajului. Acesln fig. 2.4.19 b, se prezinta un lavoar Lavoarele se executa sl din materiale te cazi de baie se pot monta in vile sl modern in forma de scoica, inglobat in compozite, de diferite forme si culori. chiar si in hoteluri cu condltia prevedemasa de toaleta ~i cu sifonul mascat ln fig. 2.4.19 d, este prezentat un la- rilor de rnasuri pentru asigurarea protot in masa de toaleta, voar executat din materiale compozite, tectlei la zgomot. Tnfig. 2.4.19 c, se prezinta un lavoar realizat dintr-o singura piesa cu blatul In fig. 2.4.22 c, se prezinta 0 cada de realizatdin sticla lncasablla,care poate fi masei de toaleta, baie pentru hidromasaj de forma drepde diferite culori. Armatura de utilizare de ln fig. 2.4.19 e, se prezinta modul de tungiulara cu peretii laterali transpaforma rnooema, este montata pe lavoar amplasare a lavoarelor in grupurile sa- ! rentl, La unul din capete este prevazuiar dopul de inchiderea ventilului de golire nitare ale cladirilor publice. Bateriile ' ta ~i 0 tetiera. se actoneaza cu piciorul. sunt cu rnonocornanda sl cu dispozitiPentru controlul calitatii apei sl a paraCizi de bale din fonti, emailate, pentru aduql (STAS 2757)

~~~--~~~~~

"-

_y

1('

.. -h

___j

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

S. Instalalii sanitare
metrilor functionali, ca.zile sunt dotate cu • traductori de nivel ~i temperatura, precum ~i cu dispozitive de cornanda ~i reglare. Cazile de baie pentru persoane cu handicap fizic sunt concepute, functional , ~i dimensional, pentru a satisface in mod optim cerlntele de utilizare ale persoanelor cu deflciente motorii. Cuva este prevazum cu portiera laterals etansa, cu • scaun incorporat sl rarnpa perirnefrala de , sustinere, din otel inoxidabil. FunduVpardoseala ca.zii este antiderapanm. Cuva , este echipam cu instalatie escarnotablla pentru spalarea parului. Cazile de baie se rnonteaza pe supori turi reglabile sau pe elemente de constructii, inzidite sau liber, pe una sau mai multe laturi, in functle de tipul ~i dimen, siunile cazil, precum sl de marimea spatiului disponibil sl exigentele estetice.

4 2 9

Fig. 2.4.22 a. C8dI de bale pentru hldroteraple (hldromasaJ): 1 - oonducts de apa; 2 - conducts de aer; 3 - reglarea debitului de aer; 4 - comanda etectrice a pompei de apa; 5 - crepina pentru absorbtia apei din cada; 6 - duza de injectat apa cu aer; 7 - detector de nivel al apei; 8 - clapeta dubla de golire a apei; 9 - cofret electric; 10 - grupul motor cu pompa de apa; 11 - amortizor de zgomot pentru grupul motor - pompa.

• Cazi $i cabine de dU$

Se executa din tabla sau fonta ernallata, portelan sanitar, mase plastice ~i materiale de tip compozit. Cazile de dU$ sunt realizate sub forma de cuve cu adancirne redusa, de tip patrat, dreptunghiular sau de colt, cu bordura rotunjta, in fig. 2.4.23 sl in , tabelul 2.4.14 sunt prezentate principalele dimensiuni ale cazilor de dus, iar in fig. 2.4.24. se prezinta cateva tipuri de cazl de dus cu cuva de adanclrne redusa, de forma patrata (fig. 2.4.24 a) de colt (fig. 2.4.24 b), cu cuva adanclta sl cu scaun incorporat (fig. 2.4.24 c sl d), cu fundul antiderapant sl prevazute cu orificiu de golire. Unele tipuri de cuve sunt prevazute cu venti Ie speciale de <p60 sau 90 mm echipate cu gratar nichelat sl sifon cu garda hidraulica cu racord lateral. Racordarea la instalatiile de canalizare se face prin intermediul unui sifon in forma de S sau a unui sifon de pardoseala de tip combinat. Cuvele de dus se pot monta tncas, trat in perdoseala sau intr-o bordura , suprainaltata ori asezat direct pe pardoseala. Unele tipuri sunt prevazute cu I surubun de calare pentru asigurarea orizontalltatil la montare. in camerele de dus suplimentare, cuvele de dus se arnplaseaza in coltul camerii cu sau fara perdea de separare de camera. Perdeaua se suspenda cu inele de un suport la inaltimea de cca 1,80 cm, de la pardoseala, Cabinele de dU$ sunt realizate din panouri vitrate, plane (fig. 2.4.25 a) sau curbilinii (fig. 2.4.25 b) din sticla securizata sau din sticla sintetica, montate pe conturul cuvei de dus sl prevazute cu usi de acces batante ori glisante. in unele cazuri, usa de acces este lnlocuita cu 0 perdea din material plastic. Un inconvenient major la utilizarea cabinelor de dus, consta in dificultatea spalarii partii inferioare a corpului ~i existenta
I

Fig. 2.4.22 b. Cadi de baie pentru igieni ,i hidromasaj.

s. Instalalii sanitare

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api

unui spatiu prea mic pentru procesul de Tabelul2.4.15. Vase de closet din po~lan sau semipo~lan spalare ce conduce la lovirea cu coatele sanitar pentru adul1l (STAS 2068/1) a elementelor vitrate de inchidere. in conaO I I h a b c d d 9 1 1 secinta se produc cabine de dUl? cu di2 [mm] . [mm] [mm] [mm] '[mm] , [mm] [mm] [mm] [mm] mensiuni mai mari iar unele firme produc cabine de dUl? cu bancheta incorporatfl max 500 max 510 --400 --160 max 370 435 105 16 1--60 ~ 67 sau cu strapontina de asezare pentru redate in tabelul 2.4.15. tegratoare, amplasate in exteriorul spalarea piir1ii inferioare a corpului. acestora sau integrate in ele, cu spalaClosetele cu scaun sunt prevazute, Nu se recornanda proiectarea camerere sub presiune, permit evacuarea apei lor de baie din cladirile de locuit cu cabi- ' prin consfructle, cu sifon cu garda hioraullca. Golirea closetului in conducta ne de dus, wile de baie avand l?ifuoctla uzate prin conducte cu diametre mici de canalizare se face printr-un stut (20 sau 30 mm) in conductele de can ade inmuiere a rufelor in vederea spaliirii prevazut lateral sau vertical in jos, care lizare. Ansamblul de closet poate fi cu mal?inile de spalat sau manual. are diametrul interior de 100 mm. echipat cu rezervor de apa calda, dus Scheletul (structura) se realizeaza cu Se produc diferite tipuri de vase de profile din aluminiu sau din mase plasrnobil si generator de aer cald, precum lice, solidarizate la partea inferioara l?i closet ca forma, dimensiuni, sisteme de sl cu tab lou de cornanda (fig. 2.4.29). prindere, alimentare cu apa l?i racordarea Functionarea este controlata printr-un superioara sl se etanseaza cu garnituri la reteaua de canalizare. Astfel, vasele de microprocesor care permite reglarea din elastomeri. closet cu iel?ire laterala l?i cu sistemul de temperaturii apei si a aerului, intensitaSolutia a fost adoptata l?i pentru uzul fixare pe perete, permit degajarea pardotea l?i directia jetului de apa precum l?i persoanelor cu handicap fizic (mobilitate durata de utilizare. Dispozitivul de sparedusa), cabina fiind prevazuta pentru I selii l?i deci condltii crescute de curatenie lare cu dus perineal este reglabil l?i in acces cu un panou pivotant, echipat cu I l?i igiena. (fig. 2.4.27). in fig. 2.4.28, se prezintfl un vas de plus, poate fi adaptat la cea mai mare scaun. Optional, panourile pivotante pot, parte a vaselor de closet obisnuite, fi echipate cu accesorii utile pentru dife- I closet l?i un bideu montate pe perete. Vasele de closet echipate cu dezinPentru uzul persoanelor in varsta sau rite tip uri de handicap-bare de tractiune, suporturi pentru picioare, rnanere sau . bare de sustinere etc. Uzual, cuvele si/sau cabinele de dus 000000000 se echipeaza cu baterii amestecatoare, 00000000 oblsnuite, cu dus fix sau cu racord fle00000000 00000000 o xibil. in functie de exigentele de cono 0000000 co fort impuse, pot fi dotate cu arrnaturl 00000000 000000000 sanitare specializate, precum modera000000000 000000000 toare termostate, temporizatoare, sisteme de reglare a formei sl intensitatil : jetului de apa etc. Cabinele de dus pentru hidroterapie 800 sunt prevazute cu aparatura necesera 70~ efectuiirii procedurilor specifice (dus, hidromasaj etc). Cabinele pentru hidrote800 rapie sunt echipate cu dispozitive elec4 a tronice de cornanda, reglare, semnalizare automata in sistem interactiv, precum LO C') l?i cu mijloacele adecvate de securitate. ;,-; in fig. 2.4.25 c, este prezentata 0 caLO bina de dUl? norrnala, care se rnonteaza "<t b de obicei in camine sau hotel uri.

~rl':r

~! -+ ~lC\l

• Vase de closet $i rezervoare de apa pentru spalarea vaselor de closet. Vasele de closet se executa fie din
portelan sau semlportelan sanitar, cu . scaun (fig. 2.4.26), l?i cu dimensiunile

~ ~
1100
o
LO

-,

r--

I~ 1<.0
/ ~/

"

<:::::::::;.. /
'/

-.~

900 c Fig. 2.4.24. Cizi de du, din tablA emallati sau din mase plastlce: a - de forma patrata, cu eoenctme redusa; b - de colt, cu bordura rotunjita; c - cu easncime mare $i cu scaun incorporat; d - cu scaun incorporat pe toata latimea cazii. 40 560 230 70

lr

~!
0

~
to

J
415
d

~!o
C\I
C')

Fig. 2.4.23. CIzi de du" din fonta emallabl: a - de forma patrata; b - de colt.

485

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

S. Instalalii sanitare

...

1200

..
j

:J
~

••••••••••••• •••••••••••••••• •••••••••••••••• ••••••••••••••••

a

-@ •••••••••••• ••••••••••••
••••••••••••

•••••••••••••••• •••••••••••••••• ••••••••••••••••

,.._

10

----

Fig. 2.4.25. Cablnll de du, cu fUn~unl multiple: a - cu panouri vitrate plane; b - pentru hidroterapie cu panouri vitrate curbe. Tabelul2.4.18. Tipul de rezervor
I I

Rezervoare L ! I
I

de spAlare pentru closete

h
! I

Marimea

I I

Masa informativ~

IContinutul de apa
I

[mm] I[mm]! [mm]

I I

[mm]! [mm]
! !

[kg]

i
!

[I] 9
-.-----,-~---j

Din tonta 350 195 200 50 emailata 45 10 STAS 2756 ----------------_ .. _ ... -----'--~-----------Idem - II I 400 _1215 _ _?QQ_-j--§Q. __+u-!§ ?9u Din portelan montat la 530fOO 400 i 55 • 51: 9 rJ}i9!_ inaltime ,

12

i
I I

18

Idem montat la inaltime Din mase plastice montat _~inaltim~ Din mase plastice montat pe vasul de closet

,I

,__ --i

480 350

9 9

14 12

cu handicap fizic, se produc vase de . closet cu inaltime variabila. inaltimea vaI sului se poate modifica intre 40 $i 65 , cm, in 6 s., prin actionarea unei manete de cornanda plasata lateral rezervorului. Aparatul este actionat de un cric hidraulic $i funcfloneaza la presiunea apei din retea, Cu 0 presiune de 3 bar, vasul poate ridica 0 greutate de 180 kg . Spalarea vaselor de closet se poate face sub presiune sau prin cadere, din rezervoare de apa amplasate la inaltime, la se. miinaltime sau direct pe vasele de closet. in functie de felul dispozitivelor de spalare, consumul de apa pentru 0 intrebuintare creste cu scaderea inaltimii de montare a rezervoarelor, de la simplu la de doua ori $i jumatate, iar debitul de apa creste de la 0,1 I/s, cat este debitul pentru incarcarea rezervoarelor la 1,2 I/s corespunzator debitului robinetelor de spalare sub presiune. Au fost realizate ~n cadrul INCERC-8ucure$ti) noi solutii de rezervoare cu actlonare prin buton $i cu golire directa, precum si rezervoare cu doua debite de spalare, ceea ce conduce la reducerea apreoiaoila a consumului de apa. Rezervoarele de apa se fabrica din fonta, portelan sau din mase plastice (fig. 2.4.30 $i tab. 2.4.16), ultimele avand avantajul ca au 0 greutate mai mica sl 0 rezis, tents termica mai mare decat cele din fonta, reducandu-se, apreciabil, condensatul pe suprafata lor exterioara. Rezervoarele de spalare, amplasate la inaltime sau la semilnattlrne, se racoroeaza la vasele de closet printr-o teava de spalare cu diametrul de 1 1/4" din material plastic, otel inoxidabil sau plumb, legats la vas prin intermediul unei rnansete din cauciuc, in
I

S. Instalatii sanitare

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

b). Bideurile sunt prevazute cu doua robinete, pentru apa calda ~i rece, sau cu baterie arnestecatoere de apa rece cu apa calda, Se produce 0 mare diversitate de bideuri ca forme, dimensiuni, culori, sisteme de fixare, de alimentare cu apa ~i de racordare la canalizare. Constructiv se deosebesc bideuri cu picior (fig. 2.4.32 a) care se monteaza prin fixare

~ ~ ~ .ot~r
(I'):NT"":
- y--

~I·--L-~ ~
LO,20·

~I-

30

_-,,!Sl_. -- ~W7;~1'7Dliwn.~um"
___ @O

_4~5

!.

~_30 ..

Fig. 2.4.27. Vas

de closet

cu ftxare
Fig. 2.4.28. Vase de closet pentru adu",: A - cu palnie $i evacuarea laterala (C.P.L.); B - cu plan inclinat $i evacuarea verticala (C.I. V.); C - cu plan inclinat $i evacuare laterala (C.IL); cu oglinda $i evacuare laterale (C.OL); E - cu oglinda $i evacuarea verticala exteriosrs (C.O. V.E.); F - cu oglinda $i evacuare verticala interioara (C.O. V.I.). Tabelul2.4.17. Diametrul nominal, On Roblnete

°-

de serviclu
Imin

simplu, tip I (STAS 2581) L [mm] 70 80 90 105 h

__lrnmJ_
10 15 20 25
.__ . - .. _

Filet pentru d Iillch -- G 3/8 G 112 G 3/4 G1

_[m_m]
10 12 14 16 Roblnete

___ ,

_[mm]
28 31 35 40

_---

Fig. 2.4.28. Closet ~i bideu montate pe perete.

Tabelul2.4.18. Diametrul nominal, On Filet d ; [inch] G 3/8 G 112 G 3/4 G1

I

de serviclu

dublu, tip I (STAS 2581)

i:
[mm] 10 12 14 16

Imm]
10 15 20 25

Filet d1 [inch] G 1/2 G 3/4 G1 G 11/4

L
[mm] 70 80 90 105

h1

d2 [mm] 11,5 14,5 21 30

[mm] 63 73 83 95

TabeluI2.4.19. Marimea
----

Robinete cu ventil, aqionate Pn 10 bar (STAS 2377)

cu plutitor,

L
____ IrDm] 340 365 430

I II III

Tipul de rezervor _ de~alare STAS 2756 j_marime I de rezervor) STAS 2756 (rnarirne II de rezervor) STAS 9441 Sunt folosite pentru igiena intima. Se . pot amplasa in cam ere Ie de baie din cladiri de locuit si hoteluri, precum sl in camerele de igiena din cladiri in care lucreaza un nurnar mare de femei. Bideurile se fabrica din portetan sanitar. Se produc doua tip uri (STAS 2422): obisnuit, fara dos (fig. 2.4.31 a) sau cu orificiu pentru dus ascendent (fig. 2.4.31

co LOO (0"C\I

forma de palnle, Se prezinm in fig. 2.4.30 c, un rezervor care se rnonteza la mica inaltime. Alimentarea cu apa a rezervoarelor de spalare se realizeaza prin intermediul unor robinete cu plutitor (flotor), racordate la instalatla de dlstrioutle prin legaturi fixe sau elastice. • Bideuri

fig. 2.4.29. Vas de closet, cu dIspozitiv de spiIare cu mobil, generator de aer caId penb'u uscare .. cu mlcroprocesor penb'u reglarea temperaturll &pel, aerului, directla jetulul de api .. durata deulillDn:

em.

a - plan;

b - vedere laterala.

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu api

S. Instalatii sanitare
sau, cele de tip stal, prin rezemare directa pe pardoseala, Pisoarele sunt prevazute cu orificii pentru alimentarea cu apa rece !;li respectiv, pentru golire. Spalarea se realizeaza continuu sau intermitent prin intermediul unor robinete speciale de reglare sau actlonare, pentru pisoare, respectiv prin intermediul unor sisteme electronice integrate, cu cornanda automata prin fotocelule. Evacuarea se face prin partea inferloara, gravitational sau prin efect aspirant, prin sifonare. • Vidoare Sunt obiecte sanitare specializate (fig. 2.4.35), utilizate in unitati spitallcestl pentru golirea !;li spalarea vaselor utilizate pentru igiena bolnavilor imobilizati (plo!;lti). Se executa din portelan sanitar, in variante cu picior sau suspendat, sl sunt prevazute cu gratar mobil, suport, cu tampoane amortizoare sl cu un gratar de fund inaintea sifonului, din otel inoxidabil. Evacuarea se face la fel ca la vasele de closet, prin intermediul unor sifoane cu garda hidraulica, inglobate, cu lesrea laterala sau verticala. Pentru curatire sunt echipate cu robinete de spalere. • Spalatoare de bucatarie Se utihzeaza pentru spalarea vaselor sl a produselor alimentare. Se realizeaza sub forma unor cuve adanci, cu unul sau cu mai multe compartimente, cu sau fara plattorrna de lucru, cu suport pentru vase sl bordura perlrnetrala. Se executa din fonta sau tabla emailata, tabla din otel inoxidabil, portelan sanitar sau materiale compozite, de tipul varicor, corian, antium, silacril etc. Formele !;li dimensiunile spalatoarelor de bucatarle din tabla din otel inoxidabil sunt prezentate in fig. 2.4.36. in fig. 2.4.37 se prezinta doua tipuri de spalatoare pentru vase, din tonta ernailata, La spalatoarele cu suport sunt prevazute orificii pentru montarea bateriilor amestecatoare sau a doua robinete

eO it iJST t iJ=JI
41
d1

a b Fig. 2A.30. Rezervoare d. closet: a - din

fonta; b - din portelan sanitar.

direct pe pardoseala sau pe platforme Fig. 2.4.30 c. Rezervor de closet de escamotabile de mobilier !;li bideuri susmica inallime. pendate (fig. 2.4.32 b) care se fixeaza prin buloane pe peretil portanti sau pe ' batiuri incastrate. larga de tipo-dimensiuni. Pisoarele din portelan sanitar au forma sl dimensiu• Pisoare Se utilizeaza in grupurile sanitare din nile redate in fig. 2.4.33. cladiri social-culturale, administrative sl inSe mai produc diferite tipuri de pisoadustriale, precum !;li in closetele pub lice. re (fig. 2.4.34) de forma rectangulara, Pisoarele se executa din portelan ovala (tip scoica), celulare (tip stal), pensanitar sau tonta ernailata, intr-o gama tru montare pe perete, in coltul lncaperii 500...600
I I I

029

- - - -029

0 CD
CO)

40...45

450 max.

150

Fig. 2A.31. Bld.urt (STAS 2422):

a-

fara dus; b - cu dus.

040 565 395 55 120 600 455

o

50

.r

C\I

ret ~ ~
--r---""""-~------'-

I~I .'"
-,
<,

<,

I..,
-,

r\

""'I

:::v

-.
b

./

~I
0
(0 CO)

030

~~

a
suspendat,

a-

Fig. 2.4.32. Bldeurt d. montat pe parclosell ,I pe perete:

bideu oval, cu picior; b - bideu rectangular, cu fixare pe perete.

Fig. 2.4.33. Plsoare din pol1&lan sanitar, de fIxat pe perete:

1 - racord pentru apa rece; 2 - orificiul de scur ere.

s. Instalalii

sanitare

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

=a
.'/
/

//

'/

o
o
LO

Fig. 2.4.34. Plsoare de dlfertte tlpurt:

~
Fig. 2.4.35. VIdoare cu plcior, pentru

a - rectangu/are, cu fixare pe perete; b - ova/e, cu fixare pe perete sau

in cottal incaperii; c - ova/e, bascu/ante; d - ce/u/are, tip sta/. 1125 280

spitale. 330 5 I

5!

390
0 <Xl
T""

II

~+
gj
40

,:

920 390
0

420

-~:,~
0
C')

o o
C\I

370

180_I

270

~I
/
LO C1l
C')

eo
T""

-I

345

365
"",v

40

•
062

~
LO 0 LO

~ c

a
Fig. 2.4.38. Oifertte tipurt de spilltoare

b de bucltirte, din tablA de o~llnoxidabll:

a - dub/u, cu doua cuve inega/e, cu p/atforma de /ucru $i suport pentru vase; b - dub/u, cu suport pentru vase;
c - simp/u, cu suport pentru vase.
A-A

a
Fig. 2.4.37. Spilltoare

b
pentru vase, din fonti emallati: Fig. 2.4.38. Chiuveti emallati. din fonti

a - spa/ator cu p/atforma (picurator); b - spa/ator dub/u.

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

s. lnstalatii
d 2

sanitare

o
" C\I

0 C1l C') I

G1/2 2

5 6 010 -->t-_,._.=..c..=... Fig. 2.4.42. 90...100 4

b fig. 2.4.39. Robinet de serviciu slmplu: a - tip I, pentru montare la perete, cu curgere fixa cu jet fiber; b - tip II, pentru montare pe obiecte sanitare, cu curgere fixa, cu jet perlat; 1 - cap de armature: 2 - corp; 3 - ajutaj perlator; 4 - piulita de fixare; 5 - piulita de racordare; 6 - racord. pentru apa rece si catda. La celelalte spalatoare arrnaturlle pentru alimentare cu apa se rnonteaza pe elementele de constructil. Toate tipurile de spalatoare au acelasi diametru al racordului la sifonul de scurgere (52 mm), iar pentru spalatorul cu suport, distanta dintre axele gaurilor pentru montarea robinetelor sau a bateriilor este aceeasi ca sl la lavoare (160 mm). Evacuarea apei dupa folosinta se face printr-un ventiI de scurgere, cu sita nichelata la care se racordeaza, dupa caz, sifoane simple sau duble. • Chiuvete Sunt obiecte sanitare (fig. 2.4.38) care se folosesc in spatii tehnice: garaje, ateliere, spalatorii etc. Se executa din tonta ernaltata sau gresie cerarnica :;;i sunt prevazute cu ventil cu sita de scurgere, torrnata la turnare, $i cu un stut scurt, pentru racordarea la sifon. Pentru a proteja peretele, chiuvetele sunt prevazute cu placa lnalta, fixa sau detasablta. Se realizeaza in diferite forme: dreptunghiulara, sernrotunda, de perete sau de colt, cu dimensiuni variabile in functie de destinatie :;;ide pozitia de montare. Alimentareacu apa se face, dupa ne-

pentru rezervorul de spilare montat pe closet.

Anniturl cu preaplin

Fig. 2A.40. Roblnet de servlciu dublu:

a - tip I, pentru montare pe perete,

cu scurgere fixa, cu racord pentru furtun din cauciuc; b - tip II, pentru montare pe perete, cu scurgere fixa, cu tub flexibil; 1 - cap de armatura; 2 - corp; 3 - piulita olandeza: 4 - ajutaj perlator; 5 - tub flexibil; 6 - portfurtun.

Fig. 2.4.43. Robinet pentru spilarea vasului de closet, cu jet de api sub preslune.

Fig. 2.4.41. Roblnet cu ventil actionat cu plutitor:

- corpul robinetului; 2 - scaunul ventilului; 3 - ventil; 4 - parghia plutitorului; 5 - plutitor; 6 - racord; 7 tub de umplere. cesitatl,cu apa rece sl calda, prin robinete de serviciu sau baterii arnestecatoare. Chiuvetele din tonta sunt emailate numai pe suprafetele de lucru, respectiv in interiorul cuvei, pe bordura cuvei, pe uscator si pe fata vazuta a tabllei acestora. Celelalte suprafete sunt acoperite cu un grund de email sau cu vopsea de ulei.

Fig. 2.4.44. Robinet pentru lavoar.

s. lnstalatii

sanitare

Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa

Pentru laboratoare se produc chiuvete din gresie cerarnica antlacida glazurate in interiorul cuvei !?i pe suprafetete vazute, cu sau fara spatar, 2.4.2.6 AnnMurl pentru allmentares 2.4.39), avand dimensiunile redate in tabelul 2.4.17, poate fi: pentru montare la perete, cu curgere fixa cu jet liber (fig. 2.4.39 a), sau pentru montare pe obiectele sanitare, cu curgere fixa, cu jet perlat (fig. 2.4.39 b); - robinetul de serviciu dublu, (fig. 2.4.40) cu dimensiunile redate in tabelui 2.4.18, executat in doua variante: pentru montare la perete, cu curgere fixa !?i cu racord pentru furtun de cauciuc (fig. 2.4.40 a) !?i respectiv, cu tub flexibil (fig. 2.4.40 b); - robinetul cu ventil, ectionet cu plutitor (fig. 2.4.41) pentru rezervoarele de spalare a closetelor. Se fabrica in trei rnarlrnl, cu dimensiunile redate in tabelui 2.4.19. Plutitorul deschide robinetul pe masura ce rezervorul se gole!?te de

cu api a obIecteIor sanitaTe

014

160

Fig. 2.4.45. Baterte amestecitoare, stativi, pentru lavoar sau spilitor. 1 - corpul bateriei; 2 - teava de curgere a apei; 3 - racord la conducta de apa rece; 4 - racord la conducta de apa calda.

• Robinete Sunt armaturi de serviciu pentru alimentarea obiectelor sanitare cu apa rece. In cazuri speciale cand se admite ca amestecul apei se faca in cuva obiectului sanitar, unele robinete se pot utiliza sl pentru apa calda, Se executa, in general, cu corpul din alarna crornata sau nichelata (mai rar, din mase plastice). Tipurile uzuale de robinete de serviciu sunt: - robinetul de serviciu simplu, (fig.

sa

Fig. 2.4.47. Baterte amestecitoare de perete, pentru bale sau dUf: 1 - corpul bateriei; 2 - racord excentric; 3 - tub flexibil pentru du!?;4 - suport reglabil pentru du!?;5 - suport fix pentru du!?

Fig. 2.4.48. Baterte stativi pentru bldeu:

a - pentru montare aparenta; b - pentru montare mescete.

b
145

Fig. 2.4.48. Cap de roblnet cu discurt ceramice cu deschldere maxlmi de 1/4 turi cu orlflcll de tip fluture dlspuse in cruce: a - ansamblu; b - pozitia deschisii a discurilor ceramice; c - pozitia fnchisii a discurilor ceramice; - disc uri ceramice; 2 - dispozitiv I"nti7,,,,",nt· 3 - garnitura de etansare; sl 5 - inele de etansere; 6 - cap de

J~b
b
CU ......

Fig. 2.4.48. Batarie staIIvI

a - pe

lavoar, cu dispozitiv b - pe spalator de bucatarie.

ortfIcIu pe obiecIuI sanItar, penb'u monIare: de fnchidere a ventilului de scurgere;

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

S. Instalatii sanitare
ta ternporizaril este prestabilita in functie de destinatla arrnaturf sl varlaza, in mica rnasura, in functie de presiunea apei. In mod uzual timpul de curgere este de 7 s pentru spalarea vaselor de closet sl a pisoarelor. Economia de , apa realizata varlaza intre 50 sl 70 %, . fata de solutille clasice.

C\I

en

10 10

<tI 0

cry

co ~

"'"

electromagnetice, programate electronic si actionate de la distanti:} prin intermediul unor celule fotoelectrice de detectie cu raze infraro~ii, modulate, integrate in corpul armaturii sau amplasate in zona 0' de utilizare a obiectului sanitar respectiv. Dispozitivele de declansare sunt a b insensibile la apa sau la lumina ambianta, naturala sau artificiala ~i determina Fig. 2.4.50. Baterii stative cu monocomandl cu un singur oriflclu curgerea apei numai in momentul detecpe oblectul sanltar. wii mi~carii in carnpul prestabilit. Incbla - pentru lavoare sau bideuri; b - pentru spalatoare de bucatarie. derea se produce automat dupa retragerea mainii sau a corpului din zona activa, Temporizarea este intre 3 ~i 20 s, in functie de tipul robinetului. Fati:} de arrnaturile uzuale, se realizeaza economii cuprinse intre 75 sl 80 %. Robinetul electronic pentru lavoar, cu celula fotoelecmca amplasata la extremitatea bratului, dispune de posibilitati de reglare a profunzimii campului de detectle, prin intermediul unui potentlornetru incorporat in modul, precum ~i de un sistem electronic antiblocare, care impiedica celula intrerupa curgerea apei. Robinetul este prevazut cu aero-economizor sl disa pune de posibilitati de reglare a temperaturii apei pe 0 plaji:i intre 25 sl 60 "C Fig. 2.4.51. Bateril cu monocomandl precum ~i de inchidere temporizata cu pentru bale sau dw,: cicluri functionale de 3,5 s. 55-80 a - baterie de beie, pentru montare aparenta; Un alt tip de robinet electronic are b - baterie de dU$pentru montare mascata. b racordat un detector fotoelectric, focalizat, care poate capta radiatiile infrarosarea manetei 1 pistonul 2 preseaza apa ~i inchide robinetul cand apa din sll intr-un camp de pana la 20 cm. Un arcul 3, ventilul 4 se ridica ~i elioereaza rezervor a atins nivelul pentru care s-a temporizator lirnlteaza durata curgerii sectlunea de trecere a apei reci sub facut reglarea; - armatura cu preaplin pentru rezer- presiune spre rezervorul de closet. La la 3 s., dupa care apa se intrerupe automat. Starea de functionare a disvorul de spalare montat pe closet (fig. eliberarea manetei 1, arcul 3 se destinde si aseaza ventilul 4 pe scaunul sau . pozitivului este lnolcata de 0 dloda 2.4.42). Prin ridicarea tijei 1 prevazuta • electroluminiscenta. cu rnanerul nichelat 2, ventilul 3 se ri- , inchlzand admisia apei; - robinet pentru pisoar cu diametrul dica ~i se deschide orificiul 4 de eva- I • Baterii Sunt arrnaturt care permit utilizarea de 3/8"; este un robinet de colt avand cuare a apei din rezervor. In acest directa a apei cu 0 anurnita temperatutija de actlonare rnascata cu capac de timp, plutitorul 5 coboara, deschide rora; amestecarea apei reci cu apa calda protectle nichelat; binetul 6 sl apa intra in rezervor prin realizandu-se prin actionarea a doua - robinet pentru lavoar (fig. 2.4.44) teava 7. La atingerea nivelului maxim al sau spalator cu diametrul de 112" robinete, unul de apa rece sl celalalt de apei in rezervor, plutitorul 5 inchide apa calda, care pot fi actlonate manual poate fi folosit pentru apa rece sau robinetul 6; sau automat. - armaturi cu supape pentru rezervo- I pentru apa calda de consum. Diferitele Bateriile se executa cu corpul din rul de spalare montat pe closet: prin i tip uri constructive de robinete de laalarna nichelata sau crornata ori din voar se deosebesc prin forma corpului, apasarea unui buton basculant, rezerfonta ernailata. a rotil (stelei) de rnanevra, acoperirea vorul poate fi golit total sau partial, Tipurile principale de baterii prod use rnetalica (nichelare, cromare etc.); dupa necesitatl; in tara sunt: - robinet pentru bideu se executa - robinet pentru spalarea vasului de • baterii arnestecatoere, cu venti I cu closet cu jet de apa sub presiune (fig. numai de tipul stativ cu dimensiunea garnituri din cauciuc (STAS 8732), penracordului de 1/2"; 2.4.43), care lnlocuieste rezervorul de tru presiunea norninala Pn= 6 bar sl diaTipurile moderne de robinete produspalare cu robinetul cu plutitor. Se se de firmele stralne, includ economimetrul nominal On = 15 mm, care pot fi: rnonteaza pe un racord scurt la coloa- stative, pentru lavoar sau spalator de buzoare cu temporizare hidraulica. Durana de apa rece sub presiune. Prin apa-

10 cry

Robinete pentru lavoare, dusui. closete $i pisoare cu temporizare electronica sunt arrnaturi prevazute cu venti Ie

sa

s. lnstalatii
Sectiunea

sanitare

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

A-A'
1

150 105

Ai150
1

r:
I
0 LO

iA
-

1\
---,....
<,

r-r- ~-:11 1

1----'

-11

: __64__

~ a

-+- '-

T.---Jt
/

i
I

0 LO

,....

1 1

II
A'L b Sect. A-A'

'-t-'

150

-+-

~A'

-lA'

~ ~

Sect. A-A'

,--, ,--,,--,,--,,--,
I I__ I ~ I ,__ " :, __ " :, __ " :, __ I :

,--,
I ,__ I :

530

~
150 d

154
h Fig. 2.4.52. Accesoril pentru camera de bale: a - porthBrtie din faianta sau portelan sanitar, de montat aparent pe perete; b - idem, de montat ingropat in perete; c - sapuniera din faianta sau porteten sanitar de montat aparent pe perete; d - idem, de montat ingropat in perete; e - etajera din portelan sanitar; f - consola din alama nichelata pentru etajera; 9 - portprosop din alama, cu un brat; h - idem, cu doua brate. catarie (fig. 2.4.45) prevazute cu teava de scurgere (pipa) cu sau fara perlator; - stative, pentru bideu (fig. 2.4.46), in doua variante: pentru montare aparenta (fig. 2.4.46 a) sau mascate in corpul bideului (fig. 2.4.46 b); - pentru montare pe perete, prevazute cu dus flexibil (fig. 2.4.47) pentru cazi de baie sau cabine de dus; pentru du~uri se pot folosi tip uri similare de baterii prevazute cu dus fix, drept sau curb. Pentru lavoare ~i spalatoare, bateriile au tevi de scurgere (pipe), cu sau fara perlator; • baterii amestecatoare prevazute cu capete cu discuri ceramice, care permit inchiderea/deschiderea progresiva a unor orificii calibrate, practicate in discuri (pastile) din materiale ceramice, suprapuse sl actionate in planuri paralele prin rotire. Etansarea se realizeaza prin efectul pelicular, ca urmare a aderentei suprafetelor in contact, datorita gradului inalt de prelucrare. Principalele avantaje ale capetelor de arrnanm cu placute ceramice sunt: - fiabilitate mare conferlta de rezistenta ridicata a placutelor ceramice; - reducerea pierderilor de apa prin etanseltatea deosebita datorlta efectului pelicular intre placutele ceramice; - precizia reglarii obtinuta ca urmare a rnentinerli pozltiilor relative ale orifidispozitivului de inchidere, reducand ciilor de curgere; uzura prin frecare. - maniabilitate ridicata datorlta cursei Bateriile stative pentru lavoare (fig. active reduse de 1/4, 1/2, 3/4 tura, 2.4.49 a) sau spalatoare (fig. 2.4.49 b) precum ~i a repetltlvltatli pozitlilor: pot necesita pentru montare un singur - confiquratil ergonomice ale organelor de actlonare, orificiu pe obiectul sanitar, iar cele in fig. 2.4.48 se prezinta un exemplu pentru lavoar (fig. 2.4.49 a) pot avea ~i dispozitiv de inchidere a ventilului de de cap de robinet prevazut cu doua scurgere a lavoarului. discuri ceramice cu deschiderea de Bateriile arnestecatoare cu monocomaximum 1/4 tura, cu orificiile de tip fluture, dispuse in cruce. in pozltia manoa, permit reglarea debitului ~i a temperaturii printr-un organ unic de complet deschis, la 1/4 tura, orificiile sunt in coincidenta totala, oferind seccomanda cu posibllltatl de actlonare pe doua dlrectii (orizontala sl vertlcala). tiunea maxima de deschidere. Debitul arrnaturil varlaza in functle de gradul in corpul bateriei sunt prevazute clade deschidere si, respectiv, de rezispete de retlnere anti-retur care imp iedica intercomunicarea circuitelor de tenta hidraulica corespunzatoare acesteia. Aceste tipuri de capete cu discuri apa calda ~i apa rece. Unele modele sunt prevazute optional sl cu dispoziticeramice groase pot fi adoptate la toave termostatate pentru limitarea temte capetele de armaturl, debitul variind peraturii maxime a apei cal de. Elemenintre 0, 17 ~i 0,87 lis la deschideri intre tul termostatic este compus dintr-un 30 si 85°. S-a realizat 0 mare diversitate de basimplu cartus intersanjabll, prevazut cu doua filtre si cu clapete anti-retur. Baterii amestecatoare, cu un aspect esteriile termostatate evita riscul de opatetic ~i 0 fiabilitate deoseblta, diferenrire. Unele tip uri de baterii sunt prevatiate intre ele prin diferite elemente constructive sl functionale. Astfel, une- . zute cu dus mobil. Bateriile stative, cu rnonocornanda, Ie baterii sunt echipate cu mecanisme pentru lavoare necesita pentru montare antiuzura tip "Protector", constituite un singur orificiu pe obiectul sanitar, dintr-un limitator de cuplu, montat in putand fi prevazute ~i cu dispozitiv de interiorul dispozitivului de rnanevra al inchidere a ventilului de scurgere a robinetului, care llmlteaza la 0 anurnlta valoare presiunea exercltata asupra obiectului sanitar (fig. 2.4.50 a) iar cele

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu aps

pentru spalatoare (fig. 2.4.50 b) au teava de scurgere fixa sau reqlablla, Bateriile cu rnonocomanda pentru baie sau dus, pot fi montate aparent (fig. 2.4.51 a) sau mascat (fig. 2.4.51 b). Bateriile pentru baie sunt prevazute cu rnaneta sau buton de inversare a curgerii apei la dus sau ln cada (fig. 2.4.51 a), cele pentru dus nu au inversor de curgere (fig. 2.4.51 b). Bateriile pentru du~uri, avand termostate integrate si selectoare de jet, permit obtlnerea instantanee a jetului ploaie sau jetului de hidromasaj precum ~i reglarea formei ~i intensitatii jetului, prin rotirea difuzorului 7n diferite pozltil,

S. lnstalatii sanitare

2.4.2.7 Accesorli pentru oblecte sanltste

Accesoriile cornpleteaza dotarea tehnico-sanitara a spatiilor de utilizare a apei, indeplinind functluni auxiliare sl contribuind la sporirea gradului de confort. Din categoria accesoriilor de uz curent fac parte: console, etajere, sapuniere, portprosoape, portpahare, oglinzi, cuiere etc. Diversitatea obiectelor sanitare, determinata de tip, modele, materiale ~i dimensiuni, a generat 0 qarna la fel de larga de accesorii, pentru a permite realizarea celor mai potrivite cornblnatii estetice. Materialele folosite pentru realizarea accesoriilor sanitare sunt dintre cele mai diferite: cristal, stlcla, portelan sanitar, inox, lemn, materiale plastice sau compozite. in fig. 2.4.52 sunt prezentate cateva tipuri de accesorii. Din accesoriile pentru baie, fac parte ~i uscatoarele de prosoape prin care circula de obicei, agentul termic pentru incatzlre. Acestea sunt constituite din registre de tevi de diferite grosimi, din tevl de inox sl fac parte din instalatiile de lncalzire,

2.4.3. Stabilirea tipurilor, determinarea numirului obiecteIor sanitare ~ amplasarea lor in planuriIe de arhitecturi ale clidirii ~ in

scheme

te in sl ~i

Dotarea tehnica a cladirilor, cu obiecsanitare, armaturi si accesorii, se face functie de destinatiile, caracteristicile gradul de confort al cladkllor, precum de cerintele investitorilor.

2.4.3.1 Stab/II,." t/purl/or JI numlfU/u/ obIecteIor sanltste • Cladiri de locuit Dotarea minima cu obiecte sanitare (conform STAS 1478) cuprinde: - in cam ere de baie: lavoar, closet, cada de baie sau dus ~i receptor sifonat pentru colectarea apei de pe pardoseala: - in bucatsrll: spalator de vase cu cuva si plattorrna (picurator),

in blocurile de loculnte noi (conform pe sexe; in cladiri in care lucreaza maxiLegii nr. 114/1996), pe langa dotarea mum 10 persoane se prevede un singur minima cu obiecte sanitare, se prevede grup sanitar, comun pentru barbati ~i fenumsrui de cam ere de baie sau grupuri mei, prevazut cu 1 lavoar, 1 closet sl 1 sanitare pentru apartamente, in functie cus (pentru dos trebuie se tina searna de nurnarul de camere si a suprafetei de prevederile din tabelul 2.4.20). locuibile: in cazurile in care grupurile de dusu- la apartamentele, cu 1 camera, cu ri sunt amplasate separat de closete, supratata locuibila utila minima, de se prevede in plus cate 1 closet la fie37 m2 sl la apartamentele, cu 2 cacare 10 dusuri, iar in cazul in care grumere, cu supratata locuibila utila mipurile de closete sunt montate separat nirna de 52 m2, se prevede 1 camera de grupurile de lavoare se prevede sude baie (dotata cu obiecte sanitare ca plimentar cats 1 lavoar pentru fiecare mai sus); 10 closete, dar minimum 1 lavoar. - la apartamentele, cu 3 cam ere cu : La fiecare nivel se prevede 1 chiuvesuprafata locuibila utila minima de 66 ta care se am p laseaza , de preferinta, m2 se prevede 1 camera de baie ~i 1 ln grupul sanitar pentru femei, sau intrgrup sanitar suplimentar, dotat cu clo0 incapere destinata materialului gosset ~i lavoar mic; podaresc. in camerele de colectare a - la apartamentele, cu 4 camere cu sugunoiului se prevede 1 chiuveta cu ropratata loculolla minima de 74m2 se binet dublu serviciu cu condltia sa nu prevede 1 camera de baie ~i 1 grup saexiste pericolul de inghet pentru instanitar suplimentar dotat cu cus, lavoar latille de alimentare cu apa, mic, closet sl cu sifon de perooseala: Amplasarea grupurilor sanitare sl a - la apartamentele, cu 5 camere, cu punctelor de consum al apei se face supratata locuibila minima de 87 m2 astfel tncat sa fie asigurate accesul sl se prevad 2 camere de baie; folosirea lor usoera, distanta maxima - in bucatariile pentru apartamente, inde parcurs fiind de 50 rn, fara a depasi diferent de nurnarul de camere, se 3 m pe vertlcala, De regula, grupurile prevede dotarea cu 1 spalator cu cusanitare se arnplaseaza la fiecare nivel va sl picurator ~i sifon de pardoseala. al cladirii; pentru cladiri administrative Se recornanda prevederea in camera se admite amplasarea grupurilor sanide baie sau in grupul sanitar suplimentare intre doua niveluri. tar a racordurilor de apa rece, apa calPe langa obiectele sanitare prevazute da ~i canalizare pentru rnasina de spain tabelul 2.4.20, ln functie de specificul lat rufe, iar in bucatarle a racordurilor cladirilor, se tine seama de prevederile pentru apa rece, apa calda sl cana~i dowile suplimentare, care se prezinta lizare pentru rnasina de spalat vase. in continuare. Camerele de baie sl grupurile san itaCladirile de birouri. Grupurile san itare suplimentare se doteaza cu urrnare se prevad numai cu closete, pisoare toarele accesorii: etajera, oglinda, portsi lavoare. Pentru institutele de proiecprosop, portsapun, porthartie si cuier. tare se prevede, la fiecare atelier, cate Se recornanda dotarea cladirilor de 101 lavoar, iar, pe Ifmga atelierele de cuit cu 1 chluveta cu robinet dublu seredltle, legatorie si copiere se prevede vici, amplasata in camerele de colectare sl cate 1 dus. a gunoiului, pentru asigurarea conditiilor in fig. 2.4.53 a, se prezinta nomograde igiena sl curatenie in aceste 7ncaperi ma pentru stabilirea nurnarului sl felului sl in spatilte comune de circulate, cu obiectelor sanitare la birouri. condifia nu existe pericolul de 7nghet S81i de spectacole $i teatre. ln fiecare pentru instalatiile de alimentare cu apa. caoina de actori se prevede cate 1 lavoar, • Cladiri administrative l;Ii social- iar in cabinele de actori cu un grad ridicat culturale. de confort se prevede cate un grup saStabilirea tipurilor sl nurnarului obiecnitar prevazut cu closet, lavoar si dus, telor sanitare pentru cladirile administraPentru sallle de repetitie se prevao tive ~i social-culturale se face ln functie grupuri sanitare la care nurnarul de de destinatiile cladirilor, gradul de conobiecte sanitare se stabileste in functie fort al acestora si de nurnarul de persoade capacitatea salilor respective. ne care Ie folosesc, conform tabelului Dusurile pentru actori se prevad cu 2.4.20, Anexa 1.2.4 in care s-a notat: cabine individuale in care se face ~i dezb - numarul barbatilor; bracarea,considerand 1 dus pentru 5 f - numarul femeilor. persoane. Pentru salile de repetitie prePentru cladiri ce nu pot fi asimilate cu vazute cu cabine de dus cu dezbracare cele din tabelul 2.4.20 determinarea tiintr-o lncapere comuna, se consldera purilor, numarului ~i repartitiei pe sexe a maximum 8 persoane pentru 1 dus, obiectelor sanitare se face pe baza daLa bufetele teatrelor se prevad spatelor stabilite de proiectant prin asimilare. latoare simple sau duble cu uscator ~i ln cladiri administrative ~i social-culchiuveta pentru curatire, alimentate cu turale se prevad grupuri sanitare separate apa rece sl calda.

sa

sa

S. Instala,ii sanitare
10no~no"no~no"~on"on"~,,on,,rn~

Capitolul 2: Instala,ii de alimentare cu apa

0

.~ 7++t-t+t+t-t+t+t-t+t+t++-++++bI-19--t+1f-H++-b'P+-fl'-f-H-t+1-++-1 4 2 6+HH++HH++HH++H~~++~~rH-++rH-++rH+±~ 2

9+H~HK+rH++H++HK+H++rH+H~~~~+H++~ ~ 8++++H++H+++++H~H+++++H~f-:::I..!-'FI--f+HH+rH-H-::!M 6

,..-

,..-

.,
_.

,..-

,..-

~ 5rH++rH++rH~~tp~+rrH+H~+¥~+HH++H~
"C

~ 3+H~~A++H~~+++H+±~~FR++rH++rH++HHH '~ 2~~~~~~~rH+H++rH+H~~+rH++H++~ ::J z 1~~+HH++HH++H+++H+++++++rH-++rH++rH-++HHH

O~~~~W+~~~~~~~~~+L~~~~

~ 4tHHttH~~~tHit~1ftHttHHttMi±t~~HH1

8 6 4 20

...-_

- ---

/"

10 30

50 70 90 110 130 150 170 190 210 230250 Numarul persoanelor de acelasi sex -o-CB .......C, LF -lr-P -o-LB a

50 100 150200 250 300 350 400 450 500 550600 Numarul de spectatori de aoeasl sex -0- C, LB +CF -lr-P -o-LF b

Fig. 2.4.53. Nomograml pentru stabiliraa numlrulul ,I felulul oblectelor sanitara: a - la birouri; b - pentru spectatori, la teatre, siJli polivalente $i cluburi cu siJli de spectacole; CB - closete pentru barbati: C, LF - closete ~i lavoare pentru femei; P - pisoare; LB - lavoare pentru barbati: C, LB - closete sl lavoarepentru barbati; CF - closete pentru femei; LF - lavoarepentru femei.

6
10~nTnTTnTnTn~ITTnTrrrTnTnTn"nTnT~

i
,ffi
::J

:+H+H++rH+H-++H+rH+H-++H+bH~H+rH+H-++~

~7~+H+H-t+H+H+~+H~~K+H+H+t+t+H+H~ ~ 6~+H-t+++++H+r~~+H-++H+t+t+HH+++++H+t~ ~ 5~+H-t++++tH~H+~+H-t+H+++t~~~+H++~

~4ttttttHfttttttttl#~ITITtttt~~rrw~ ~ 3~~-t+~~~~~~~H+t+t-t+1H+++++H++~
Z 1~+H-t+++++H+rH+~+H-t+H+t+t-t+1H+++++H++~ O~~~~~~~~~~~W+~+LW+LU+W_W

E2~~~~H+H++H+H+H~H+H+H+++++H+H~
10 30

V -: I-"""' e-: '" ~ r ,--f- ........ r,..L.? ~ ~ }-.,&:. ?

-B

/"

v"'

.......

,..- ,..-

---- ---- - -P
~
,--

f- H

..-Il- I-"

--

f- f-t

50 70 90 110130 150 170 190 210 230250 Numarul persoanelor de acelasi sex -o-C B ""C, L F-o-P, L B

100 150 200

-e-c

c
c - pentru ertisti la teatre, sali polivalente

250 300 350 400 450 Numarul de locuri +C F -lr-P ""*LF -o-LB d

500 550 600

Fig. 2.4.53. Nomograml pentru stabilirea numlrulul ,I felulul oblectelor sanitara:

$i club uri cu sali de spectacole; d - la cinematografe;

CB - closete pentru barbati: C, LF - closete ~i lavoare pentru femei; P, LB - pisoare si lavoare pentru barbati; CF - closete pentru femei; P - pisoare; LF - lavoare pentru femei; LB - lavoare pentru barbatl, in fig. 2.4.53 b, se prezinta nomograma pentru stabilirea numarului de obiecte sanitare in functie de numarul de spectatori de acelasi sex, pentru teatre, sali polivalentecluburi cu sali de spectacole. in fig. 2.4.53 c, se prezlnta nomograma pentru stabilirea nurnarulul sl felului obiectelor sanitare pentru artisti la teatre, sali polivalente ~i club uri cu sali de spectacole. Cinematogafe. La cele cu 2 sau mai multe niveluri se prevad grupuri sanitare la fiecare nivel (fig. 2.4.53 d). La bufetele cinematografelor se prevede 1 spalator simplu cu uscator ~i 1 chiuveta pentru curatenle in cazul in care distanta dintre bufet sl chiuveta arnplasata in debara sau grupul sanitar este mai mare de 25 m. Pentru cabinele de prolectle se prevede un grup sanitar dotat cu lavoar, closet sl dus, daca nu exlsta grup sanitar pe acelasl nivel cu cabina de proiecne sau daca distanta intre cabina de proiectle sl grupul sanitar pentru public este mai mare de 15 - 20 m. Cantina ~ restat.rante. Se prevad grupuri sanitare pentru personal ~i pentru consumatori, separate unele de altele. Grupurile sanitare pentru consumatori se doteaza cu lavoare, closete, pisoare sl ffmtfmi de baut apa; ele sunt separate pe sexe ~i se arnplaseaza astfel incat accesul la ele sa se faca din hoiuri sl nu direct din sala de mese. Pentru personal, grupurile sanitare sunt separate pe sexe (de la mai mult de 5 persoane) sl sunt dotate cu lavoare, closete, pisoare si dusuri. Obiectele sanitare prevazute in tabelui 2.4.20 sunt specifice grupurilor sanitare pentru personal ~i pentru consumatori; celelalte obiecte sanitare, necesare in bucatarll, grupuri de preparare, laboratoare de cotetarie etc., fac parte din categoria de obiecte sanitare legate de procesele de preqatire si preparare a hranei ~i se fixeaza de proiectant in functle de rnarlrnea ~i specificul restaurantului. Pentru asigurarea condltiilor de igiena este obligatorie prevederea lavoarelor pentru spalat pe rnainl in bucatarii, laboratoare de cotetarte, distributie de alimente etc., precum ~i a robinetelor dublu serviciu la 0 serie de spalatoare, chiuvete sl bazine, pentru a permite racordarea furtunului pentru spalat pardoseala. in fig. 2.4.54 a se prezinta nomograma pentru stabilirea numarulul sl felului obiectelor sanitare la restaurante sau cantine in functle de numarul de persoane de acelasi sex, iar in fig. 2.4.54 b, nomograma indica nurnarul sl felul obiectelor sanitare pentru personal. Camine, gradinile ~i crese. Caracteristic pentru aceste cladiri este faptul di grupurile sanitare sunt comune pentru copii de ambele sexe. La carnine sl gradinite se prevad closete sl lavoare, iar cazt de baie numai

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

pentru caminele I;li gradinitele cu program saptarnanal, Pentru carninele sl gradinitele cu
10

S. Instalalii sanitare
nitare, vidoare sau, in lipsa acestora, closete care se pot utiliza ca vidoare, precum sl chiuvete. Ciizile de baie se

program normal sau redus nu se prevad cazl de baie. La crese se prevad, in grupurile saK

Q)9
liI8

I
.1

1.

"
5
4 1/ /'

~7 ~6 :05 o
~4

V
I---"" r-

V~

3 2
.~

-3
,~ 2
Z1
:::l

t> ~
./

1"""

......... V

oT

1 30 110 130 150 170 190 210 230250 Numarul persoanelor de acelasi sex -o-C B ""-C F --L>-p -<l-L B -x-L F 50 70 90

~ r-~~
10 20

...,..-

Y I)--

I- ~

r-rIl- I-- r-

-I-- ItI-80 90

10

-e-c B

Numarul persoanelor de acelasl sex

~C F -o-P, L B -o-L F b

30

40

50

60

70

100

a - pentru

Fig. 2.4.54. Nomograml pentru stabilirea numlrului ,I felulul oblectelor _nltare: consumatori fa restaurante $i can tine; b - pentru personaffa restaurante $i can tine:

CB - closete pentru barbati; CF - closete pentru femei; P - pisoare; LB - lavoare pentru barbati; CF - lavoare pentru femei; P, LB - pisoare I;lilavoare pentru barbati.

24

22 m16
~14 .-12 -810

22

Q)20
liI 18 ~16

-810 ~8

~8 "5 6
'~ 4

~2

'E
50 75 100 125 150 175 200 225 250 Numarul de copii -o-C, L -<l-DUS 275300

5:6

~2

25

50

100

150

NUmllrul persoanelor de acela~i sex

F~ P b -c-LB,F

200

250

300

350

400

450 500

-o-C B ~C

-o-FANT

a - gradinite,

Fig. 2.4.55. Nomograml pentru stabilirea numlrulul ,I felulul oblectelor _nltare 18: in tuncte de numaruf de copli; b • cfadiri de invatamant superior $i scotl:

C, L - closete sl lavoare; DUS - dusurl; CB - closete ptr. barbati; CF - closete ptr. femei; P - pisoare; LB, F - lavoare ptr. barbati I;lipentru femei, FANT - fantani pentru baut apa,
0

~
8 4
./ /'

.......

20

Q)1<>
liI1 c

"
2 8 4 0
./ /

..,.
-o-CB

......._

,....

...... .,......

,,_

--

....

lJ!1

"

......

......

,_

_.,-

.,-

:g1 n
~
Z
:::l

~1 2 8 6
4

i
10000

/'

v
1.0'

Numarul de locuri aferente unui gup sanitar separat pe sexe

+CF --L>-P -o-FANT -<l-LB,F

100020003000

4000 5000 6000700080009000

2 0

~ :.-100 150

- ,_. 200 250 +P -1t-CF

.... ..... ......

300

r,_..

400

po-

2550

Numarul de muncitori de acelasl sex, dintr-un schimb

-c-CB -o-FANT

350

450 500

a b fig. 2.4.56. NomogrwnI pentru slablllrea numlrului .. felulul obIecteIor SMItare:

a - pentru

safi $i terenuri de sport, stadioane;

b - fa unitatile de productle:

CB - closete pentru biirbati; CF - closete pentru femei; P - pisoare;FANT - fantani pentru baut apa; LB, F -Iavoare pentru biirbati sl femei,

S. lnstalatll sanitare
prevad la crese numai daca au program saptarnanal, in fig. 2.4.55 a, se prezinta nomograma pentru stabilirea nurnarului sl felului obiectelor sanitare, la gradinite, in functls de numarul de copii. Institute de invAt6mAnt, =;;coli. Numarul de obiecte sanitare este valabil pentru elevii sl studentii de acelasl sex, de pe acelasi nivel, care utilizeaza un grup sanitar. Obiectele sanitare din laboratoare se stabilesc tinand seama de felul experientelor care se efectueaza. Pentru grupurile sanitare de pe langa salile de gimnastica :;;i ateliere este obligatorie alimentarea cu apa calda,

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

obiectele sanitare prevazandu-se cu baterii de apa calda :;;i rece. in fig. 2.4.55b se prezinta nomograma pentru stabilirea numarului sl felului obiectelor sanitare, in functie de numarul de elevi sau studenti de acelasi sex. Spitale. Camerele pentru bolnavi se doteaza cu obiecte sanitare conform indicatiilor date de proiectant cu precizarea ca este indicat se prevada in fiecare camera de spitalizare cate 1 lavoar. Dotarea cu obiecte sanitare a grupurilor sanitare depinde de profilul functional al spitalelor. Astfel, pentru 0 serie de boli este contraindicata baia, iar pentru altele, baia nu poate fi efectuata decat prin introducerea bolnavului cu ajutorul unor carucioare speciale. Oficiile de distribuire a rnancarii sau pentru alte servicii legate de alimentatie, se doteaza cu cate 1 spalator dublu cu uscator, B8i publica. Numarul cazilor de baie :;;i al dusurilor, precum :;;i repertitia pe sexe se fixeaza de proiectant. Unele bai publice se prevad numai cu du:;;uri, altele cu du:;;uri sl cazl de baie, iar altele sunt dotate :;;i cu bazine de inot. Tarem.-i de sport $i stadioane. Nurnarul de dusuri se stablleste in functie de felul activitfltii sportive (care murdaresc mai putin sau mai puternic corpul), in functie de felul in care se face dezbracarea (in vestiare comune sau in cabine

sa

Tabelul 2.4.21. Numlrul de lavoare sau locuri de spilare a mAlnilor ,I de du,uri, pentru clldiri de productie, in functie de categoria procesului tehnologlc
Grupa procesului tehnologic
---

Caracteristica
- --------------"_--

proceselor tehnologice
---

I la Ib II II a II b II c III III a III b IV IVa IV b IV c V VI VI a VI b

--

•Procese tehnologice ce se desfasoara in conditll ·de contact cu praful, dar fara degajare de suostante chimice, fara contact cu prod use iritante asupra pielii: - care produc rnurdarlrea rnainilor (de ex.: prelucrarea la rece a metalelor, croitorie, tricotaje, asamblare rnecanica etc.); i-care produc murdarirea rnainilor sl corpului (de ex.: lucrari _ _J~r~pa!~tii s_alJ lrl!r'~i!1ere _a rnasinilor sl utilajelor etc.). I Procese tehnologice care au loc in condltii de microclimat i nefavorabil: !cu temperatura ridicata si radiatii calorice (de ex.: cuptoare, i laminoare, forje, tratamente termice); :- cu temperatura scazuta (de ex.: rnunca de exterior, in lnstatatil :frigorifice); !cu folosirea unei cantitati mari de apa in procesul tehnologic !(deex.:pro_cese la ateliere umede, spalatorii). ;Procese de rnunca ce se desfasoara in conditii de degajare de praf, fara alte suostante chimice sau prod use iritante ! asupra pielii: 1- cu degajare medie :;;i mare de praf (de ex.: tumatoril, fabricarea materialelor de constructll, industria inului :;;i a canepii, fabrici de ciment etc.); •- cu degajare intensiva de negru de fum, cu praf de gudron, 'cu praf de carbune (de ex.: fabricarea sl manipularea negrului jQ_~Ju_rT1'----a_9l.JQroal1eJ()r,~xpJoatari min_iere 9~carbune __ etc.). Procese de rnunca ce au loc in conditil de contact cu substante
I

+--

Numarul de muncitori la 1 lavoar sau 1 loc de spalare

Numarul de muncitori I~ 19l.J~_ cu fara cabine cabine

15 12
I

10
8

15 12

10 10 10

6 6 6

10 10 10

10
8

10
8

- cu actiune iritanta asupra pielii prin contact direct (de ex.: :contact cutanat permanent cu acizi, reactivi, materii corosive, crom etc.); - cu actlune toxlca qenerala (de ex.: prelucrarea plumbului, mediu de lucru cu nitro sl amino derlvati ai hidrocarburilor 'aromatlce, mercur, alte metale grele etc.); ·- gaze si vapori care pot produce intoxicatii acute (de ex.: :locuri de rnunca avand risc de intoxlcatle cu clor, acid cianhidric L~i 90mpu§i cianici.benz~n, gaze iritanterespiratorii etc.) ;Procese de rnunca unde se rnanipuleaza $i se prelucreaza rnatE)riale ir1_f~c:t~te (de ex.: materiale biologice infectate) Procese tehnologice care necesita un regim special pentru asigurarea calitatii productiel: '- legate de prelucrarea produselor alimentare (de ex.: procese tehnologice din fabricile de paine, laboratoare de cofetarle, combinate de carne, bucatarii etc.); ·- legate de productia medicamentelor, produselor biologice ':;;i materialelor sanitare (de ex.: productia medicamentelor, pansamentelor, serurilor, vaccinurilor etc.).

itoxlce:

10
8 8 6
,

10
8 8 6

5 5
4

10
I

10

Observatli:

1. Prin numarul muncitorilor de la un obiect se inteleqe numarul muncitorilor de acelasi sex dintr-un schimb. 2. Lavoarele sau locurile de spalare aferente vestiarelor se prevad cu apa rece sl calda, 3. Dusuri se prevad numai pentru persoane care lucreaza direct in procesul de productie. 4. Pentru grupa I a procesului tehnologic, necesitatea prevederii dusurilor se stabileste de proiectant. 5. Lavoare sau locuri de spalare se prevad pentru toate persoanele care nu folosesc dusurile. 6. Nurnarul lavoarelor sl dusurilor se stab ileste in raport cu schimbul cu numiirul maxim.

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

S. Instalalii sanitare
de 30 min, pentru activltatl sportive care murdaresc puternic corpul; 12 - idem, pentru activitati sportive care rnurdaresc mai putin corpul; 5 - la dUl?uri u dezoracerein cabine inc dividuale, cu durata de folosirea acestora de 45 min pentru activitati sportive care murdaresc puternic corpul; 8 - idem, pentru activitati sportive care rnurdaresc mai putin corpul; Nurnarul de obiecte sanitare pentru sali, terenuri de sport si stadioane, in functle de numarul de locuri, este prezentat in tabelul 2.4.20 l?i mai detaliat in graficul din fig. 2.4.56 a. GAri de cliitori. Dotarea cu obiecte sanitare depinde de rnartrnea traficului de calatori in 24 h, conslderandu-se egala ca repartitie pe sexe. Obiectele sanitare pentru diferite servicii ale garii se asirnileaza celorlalte categorii de cladiri cuprinse in tabelul 2.4.20. In cazul in care pentru 0 parte din personal se prevad apartamente, acestea se doteaza la fel ca garsonierele, carninele de nefarnlllsti sau cladirile de locuit. Centrale termice, centrale de ventilare, puncte termice. Se prevad obiecte sanitare numai in cazul in care exista personal permanent de exploatare sl atunci cand distanta pana la un grup sanitar este mai mare de 50 m, la circulatia prin interiorul cladlril, respectiv 30 m la circulatla prin exteriorul cladirii. Grupul sanitar se doteaza cu closet, lavoar, iar in cazul centralelor termice l?i cu dus Pentru curatenie se prevede 1 chiuveta cu robinet dublu serviciu.
• C/adiri industria/e.

a - camera

Fig. 2.4.57. Amplasarea oblectelor sanltare 1n clAdlrtle de locult de baie cu nodu/ de conducte in spate/e /avoaru/ui; b - idem, cu nodu/ de conducte in afara camerei de baie; c $i d - camere de baie cup/ate; e - camera de baie cup/ata cu camera de W.C.; f - cup/area a doua camere de W.C.; 9 - cup/area a doua camere de baie $i a doua camere de W.C.; h - cup/area unei camere de baie cu 0 bucatarie; i - cup/area a doua bucatarii $i a doua camere de W.C.

IDI IDI IDI

a
b

Femei d

Barbati
f

Fig. 2.4.58. Amplasarea oblectelor sanltare 1n clmlne: a - spa/ator cu /avoare $i Mite de picioare; b - incapere de dU$uri cu amp/asarea lor pe mij/ocu/ camerei; c - grup sanitar pentru femei; d - grup sanitar pentru Mrbati; e - grup de W.C.-uri cup/at cu grup de dU$uri, pentru femei; f - idem, pentru Mrbati.

individuale)l?iin functie de durata de utilizare a dusurilor. Durata maxima de utilizare a dUl?urilorse consldera de 30 min in cazul dUl?urilorcu dezbracere in vestiare comune sl de 45 min in cazul in care dezbracarea se face in cabine

individuale. Numarul de sportivi care se ia in calcui pentru stabilirea nurnarulul de dusuri este: 8 - la dUl?uri u oezbracerein vestiarecoc mune, cu durata de folosire a acestora

Numarul de closete, pisoare, fantani de baut apa sunt date in tabelul 2.4.20, iar numarul de lavoare si de dusuri este dat in tabelul 2.4.21, in funcne de grupa procesului tehnologic, de suostantele care se prelucreazal?ide gradul de murdarire a corpului, tinand searna de normele de protectle a muncii. Pentru evitarea subdimensionarilor, prevederile din tabelul 2.4.21 se apnea pentru un singur grup sanitar la care are acces nurnarul maxim de muncitori de acelasl sex l?i apoi se stabileste pentru fiecare grup sanitar, nurnarul de obiecte sanitare in functie de grupele de procese tehnologice. In fig. 2.4.56 b, se prezintanomograma pentru stabilirea numaruluisl felului obiectelor sanitarela unimti de productle, In intreprinderile peste25 de femeipe cu schimb,se amenajeaza, la vestiare,incaperi destinateigieneiintime a femeii. Aceste incaperi se prevad cu instalatiide spalere cu jet ascendentsau dUlilmobil, cu apa rece lilicalda;de la 100femeiin sus, 0 astfel de instalatlecompletatacu 1 lavoarlili 1 closet se prevedela fiecare50 de femei.

s. Instalalii sanitare
Se admite ca grupurile sanitare sa fie amplasate cate 1 pentru 2 niveluri, cu condltla ca distants maxima de parcurs, pana la acestea sa fie de 50 m, fara a depasl 3 m pe vertlcala, Fantanile de baut apa se amplaseaza in interiorul halelor l;li in grupurile sanitare, cu conditia ca dlstanta maxima pan a la ele sa nu depaseasca 50 m. Pentru curatenie, se prevad chiuvete, care se amplaseaza in grupurile sanitare pentru femei sau in incaperi speciale pentru materiale de curaterue.

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api

sarcina hidrodinamica necesera HneC'in secnunea conductei de alimentare cu apa a tnstalanei; - de verificare, cand pentru 0 instalatie interioara data, pentru care se cunosc caracteristicile geometrice ale retelei, diametrele tuturor tronsoanelor sl debitele de calcul, se cere sa se determine pierderile totale de sarcina (Iiniare sl locale) sl sarcina hidrodinamica efectiva Hef, in sectiunea conductei de alimentare cu apa a lnstalatlei. Oontlquratla geometrica, lungimile tronsoanelor si cote Ie geodezice ale tuturor punctelor caracteristice ale retelei de conducte, rezulta din amplasarea

TabeluI2.4.24. Debltale speclflce de api caldi ,I race, echlval8f11:l1 debit, de preslunlle nonnale de utllizare pentru batertlle ,I roblnetele de allmentare cu api pentru consum men.qer
Nr. crt. 1 Oenumirea punctului de consum Debit specific Echivalenti Presiunea [Vs] de debit E de utilizare [kPa] 0,20 0,30 0,20 0,20 1,00 1,50 1,00 1,00 20 20 30 30 30 30 30 30 20 20 20 20 20 20 __20 __ 20

Obiectele sanitare se arnplaseaza in plan uriIe de arhitectura ale cladirii la seara desenului respectiv. Cotele de montare a obiectelor sanitare precum sl distantele minime, pe orizontala, intre obiectele sanitare sl intre acestea l;li elementele de constructil sunt indicate (conform STAS 1504), in tabelele 2.4.22, (Anexa 1.2.4) l;li 2.4.23 (Anexa 1.2.4). Obiectele sanitare se reprezinta in plan uri l;li in scheme prin semne conventlonale (tab. 2.4.1), avand dimensiunile principale de gabarit ale obiectului respectiv red use la scara desenului (de regula 1:50). in faza de proiectare detalii de executle (O.D.E), se intocmesc detalii ale grupurilor sanitare, la scara 1:10 sau 1:20. in fig. 2.4.57, sunt prezentate cateva variante de amplasare a obiectelor sanitare in camerele de baie ale cladirilor de locuit, iar in fig. 2.4.58. sunt prezentate cateva variante de amplasare a obiectelor sanitare intr-un camin cu grupuri sanitare comune.

2.4.3.2 Amplasares obIecteIor sanna,. In planurlle de arhlteclurl ale cIId'rl' " In scheme

A. Baterii pentru:
Spalator ON 15 sau chiuveta ON 15 2 Spalator ON 20 3 Cazan de baie ON 15 Cada de baie ON 151a 4 prepararea cerrrala a apei calde 5 OU$flexibil O_N15 6 Baie ON 20 (pentru tratamente) 7 OU$ON 15 B~Du$ masaj hidraulic ON 20 9 . Albie de spalat rufe ON 15 10. Baie de picio.areON 15 11 . Lavoar ON 15 12_ Spal~torcircularla fiecarebaterieDN 15
-

_ 0,10 0,50 1,50 0,30_ 1,00 __ 0120 __ . 0,30 1,50 0,20 1,00 __ 0,10 _ 9,50 0,35 ____Q,07._ Q,50 _ 0,19___

B. Robinete pentru:
0,20 1,00 13 . Spalator ON 15 _ 013_Q _ _1,59____ 14_ Spal~tor ON 20 15 Chiuveta ON 15 L_ _ 0,2Q _1,00 _ __ 0,2Q__ __1.Q_0__ 16 Albi~ dE!SQall:it "l!~ON_ 15 I 17 Cazan de fiert rufe ON 15 Q,_2_Q__ __1,Q_O -18- inc~lzitor apAcugaZeDN15 0,20 1,00 19 Marmita ON 15 _0-,-20_ _ 1,09 0,20 1,00 20 , Rez_ervor e pisoar DN 15 d _ 0,035 _ _ _OJ? __ 21 - -----. ----.-_- ON 10 Pisoar individual --_ 0,07 0,35 22 SpaJator ircularla fiecar~robinetDN 15 c 0,D7 0,35 23 Baie de picioare ON 15 0,D7 0,35 24 Lavoar ON 15 0,07 0,35 25 Bideu ON 15 __ _ _9L1O_ _ 0,59 26 Rezervor de._._._---------closet ON 10 --_._------- - 0,15 0,75 27 Rezervor de closet ON 15 1,20 6,00 28 Sp~larec_l~etsubpresiune ON 15 0,035 0,17 29 F~l1_tan~_de baut apa 0,10 0,50 30 Ma$ina de spalat vase ON 15 0,17_ _ 0-,85 31 ,!,!al;lina de spal~t_rufE! DN 15 _ 0,170,8? 32 Robinet de strop it gr~dinaDN 15 0,25 1,25 33 Robinet de strop it gradina ON 20 0,30 1,50 34 Robinet de stropit gradina ON 25 0,25 1,25 35 Robinet pentru rnasina de evacuare hidraulica de$euri menajere 3,00 0,60 36 Hidrant de strop it Of\j20 37 Hidrant de stropit ON 25 4,09_ 0,!l0 0,10 0,50 _ 38 Hobinet dublu/simpli.JserviciuDN 10 . 1,00 0,20 39 Robinet dublU/simplu serviciu ON 15 . 1,50 0,30 40 Robinet dublU/simplu serviciu ON 20 . 2,50 0,50 41 Robinet dublU/simplu serviciu ON 25 1,00 0,20 42 Robinet cisrnea curte ON 15 1,50 0,30 43 Robinet cisrnea curte ON 20 2,00 0,40 44 Robinet cisrnea curte ON 25 3,00 0,60 45 Hoblnetclsrnea strada ON 20 0,90 4,50 46 Robinet cisrnea strada ON 25 1,20 6,00 47 Robinet cismea sfrada ON 30
- - ------

de

__

2Q
35 "min 20 20 __ 20 20 20 20 20 20 20 6020 404060606050' 100' 100' 20 20 20 20 40' 404060' 60' 60'

----- --

---

.. _--

2.4.4. Calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci ,i calde pentru consum menajer
Retelele interioare de alimentare cu apa rece sl apa calda pentru consum menajer, reprezlnta sisteme de conducte sub presiune, pentru care se adopta modelul de calcul al curentului unidimensional de fluid incompresibil. Se disting doua categorii de probleme: - de dimensionare. cand se cunosc caracteristicile geometrice ale mstalatiei (configuratia geometrica a instalatiei, cotele geodezice ale tuturor punctelor caracteristice ale retelei, lungimile tronsoanelor de conducte, valorile ruqozitatii suprafetelor interioare ale conductelor in functle de natura materialelor acestora), debite ce trebuie transportate cu un anumit regim al presiunilor, vitezele medii economice ale apei in fiecare tronson de conducta si se cere determinarea diametrelor conductelor, calculul pierderilor totale de sarcina (Iiniare si locale) si

, conform datelor din prospectul

pentru tipul ales

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

instalatlei in planurile de arhitectura cladirii $i in scheme. ale pentru un obiect sanitar se defineste ca raportul intre debitul specific al arrnaturii .respective, ~, $i un debit specific ~u = 0,20 l/s, ales conventional ca unitate de masura;

S. Instalalii sanitare
in tabelul 2.4.24, sunt date: debitele specifice de apa rece $i calda, echivalentii de debit $i presiunile normale de utilizare, pentru bateriile si robinetele de alimentare cu apa pentru consum menajer. Se rnentioneaza presiunile normale de utilizare pot fi modificate in functie de caracteristicile rnasurate ale armaturilor respective, cu condina asigurarii debitelor specifice de calcul din tabelul 2.4.24.

2.4.4.1 Deblte specIfIce, ech/valentl de deblte, pres/unl nonnale de utI/lzare pentru annlturlle oblectelor sanltare - Debitul specific de calcul al unei
armaturi pentru un obiect sanitar (robinet, baterie amestecatoare de apa rece sl apa calda de consum), care se mai nurnsste $i consum specific, este un debit conventional, exprimat in [I/s] sl considerat normal pentru 0 anumita intrebuintare a apeL - Echivalentul de debit al unei arrnaturi

E=+=_s_ Vsu 0,20

(2.4.2)

ca

- Presiunea normala de utilizare este

presiunea disponiblla (sau de serviciu) in sectiunea de ie$ire a apei din arrnatura unui obiect sanitar, care asigura in aceasta sectiune 0 viteza medie a jetului de apa corespunzatoare debitului specific.

2.4.4.2. DebIte de calcu/ pentru dlmenslonarea conductelor

Debitele de apa consumate la diferite arrnatun montate la obiectele san ita-

200
Vi'

191 113

198

Q:;

0.

180 160 140

'co

lJ

ca U
.~
Q)

.
102 82
~~I

~3

160

it

."v

.,,,
125 105 91 :t 100
I---

...." .v
120
.v '"
11'

'co 120 0. co
o

100 80 60 40 20 0

'co 0. co
lJ
Q)

8 7]11 8

9:

100100
f-

98 3
VJ

Ion

91

103
IIti
I74 I-

17 V ~

1ft

18 66 11
IV

60 60

f--

1
f-f-f-

-r-

f--

::J

=- ~

ff-

~
~

rt
~ ~

61

45
~

t- r-

651 1,

c 0 0

::J Ul

~ ~

Ir

20

~rr

rrr

1 2 3 4 5 6 1 8 9 10 11 12 13 1415 16 1118 19 20 21 22 23 2425 26 21 28 29 30 31 3233 343536 31 38 39 M

Numarul apartamentului

Fig. 2.4.59. Consumul de api race ,I api caldi la Tabelul 2.4.25. Necesarul
Modul de preparare a apei calde sl gradul de dotare al apartamentelor

0 seari

de bloc cu 39 de apartamente

specific de api race ,I api caldl pentru clidiri de locult

total apa rece si apa calda pentru cazul: 1 2 3 Necesar specific, [l/zLpers. din care apa rece pentru cazul 1 2 3 din care apa calda de 60°C pentru cazul: 1 2 3

a) prepararea centrale a apei calde: - apartament cu closet, lavoar, cada de baie $i spalator 280 210 - apartament cu closet, lavoar, cada de dus $i soatator 210 140 b) prepararea locala a apei calde: - cu incalzitoare instantenee cu gaze sau electrice 140 120 - cu cazane cu acumulare functlonand cu lemne, carbunl, combustibil lichid sau gaze 120 100 - cazul 1 - fara contorizare si cu armaturi vechi - cazul 2 - cu contorizare si cu arrnatart vechi - cazul 3 - cu contorizare si cu arrnaturi eficiente

140 120

170 120

120 70

70 60

110 90

90 70

70 60

100

70

60

50

70

60

50

80

60

50

40

60

50

40

S. Instala!ii sanitare
re din cladirl, au un caracter aleator. Aceasta se datoreaza frecventelor de utilizare, simultaneitatllor in functionare sl duratelor de utilizare, diferite de la 0 armatura la alta. Debitul de calcul lie pentru dimensionarea conductelor de dismbutle a apei

Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa

reci $i calde pentru consum se determina cu relatla: menajer, dlstributlei de repartitie norrnala; Cuantila distributiei de repertitie normala este in functie de gradul de asigurare a necesarului de apa dupa cum urrneaza: - pentru cliidiri prevazute cu instalatil

y - cuantila

lie = Ii z + y -JV::: m
[lis];

[lis]

(2.4.3)

in care: limz - este debitul mediu zilnic de apa

Tabelul 2.4.28. Necesarurtle specifice de api race ,i api caldl pentru clldiri social-culturale ,I de product:le
Nr. : crt. I 2 Destinatia cladirii Necesar specific [l/zi tolosinta] Total ' din care apa calda aoa de 60°C 20 5 35 12 25 12 15

~-J _~~c:tirl_j)entrLJ_J:ljr9LJri_(p_entr!l1_fI.mctionar J)e. schimb)

1
I

I
I

:
I

~-T-'g~~~~~T:~~eU~~~~~~f~i~J)~ zi)
- bufete (pentru 1 persoana) - cantine sl restaurante (pentru 1 persoana, 5+-~~~1~~(p~nr~~!~U~~~a~t~!Uzij
i
I

1--:-+ __

Cluburi, case de cultura sl teatre a) cu prepararea central a a apei calde: - actori (pentru 1 persoana pe zi) spectatori, vizitatori (pentru 1 loc pe zi) b) fara apa calda: actori (pentru 1 persoana pe zi) :_§~I2!~(),,~V_izitatQr_i _ _{p~_I1_trlJ __ oc pe zi) U

__

5 5
22 44 80 90 170

1 rnasa la pranz pe zi) ?mese pe zi)

persoana,

3 10 20 40 50 60 30 40 80 100 50 8 115 165 225 3 30 100 5

cu obiecte sanitare in grupuri sanitare comune cu lavoare in camere -

r-6 -j-~n~~r!f~~o~:r~t~:~~u~~~~p~'-ntPe zi)-- --, cu obiecte sanitare comune I , - cu lavoare in cam ere 71 -Hoteluri _$i pensiuni (pentru 1 pasager pe zi) - cu dusurl in grupuri sanitare in cam ere
' 1

70 80 150 200 ---._._. 100 20 235 325 425 15 60 200 20

9-IGr~~in~ -ell -CtO_Pii externi lQ_~trufcQPiP SCh~mb} __~_ _ WlSpitale, sanatorii, _case odilln;\i (pentru -1bOlnav-pe zi) cu cazl de baie $i dusurl in grupuri sanitare I , - cu cazl de baie in fiecare camera, pentru bolnavi i _cll__ c_azi debaiein _ fiec_a_r-e_ _9_all1_~~, pentru !,-atamente ball1e_()lo_gice _ 1_1r_D~~n~are1 policlinici (pentr_u 1 bolnav pe _ zi) 12 I Bai publice (pentru 1 persoana) - cu dusurl ~ - cu c~i de baie j_~_l__§C9Ii_ (Qentrl! 1__Levpe__pr()gr_arn)fara dusuri sau bai e 14 i Terenuri de sport, stadioane (pentru 1 manifestare sportlva) i - pentru 1 spectator

8-r-tfeLJ~Z~a~n~:i~~n

i;;~frl~~~~~!~~~/~gann-~ezr

de

lit

--

6
50
_,
--

j_§_! __ Gt~n~~n~-JP19~~rs()ana

__+

i!l traficulzilrl'icL ~---16 I Spalatorii (pentru 1 kg de rufe uscate) I - cu spalare sernimecanizata -_.Q_lJ_sp_al_a!_e. n1_ecaniz_ata 17 I Sectil de spalare din garaje (pentru 1 vehicul pe schimb) - autoturisme - autocamioane 18 - -lntreprinderTTndustriale -(pentru 1 muncitor pe schimb) cu procese tehnologice din grupa:

5
45

-_
----

20

--

f-

55
300 500

----~

25 30

- --

[
I

II III a III b IV V VI a VI b

50 60 60 75 75 85 60 75

20 25 25 30 30 40 25 30

Observatii: 1. Durata maxima de utilizare a du~urilor ~i lavoarelorIn vestiareleIntreprinderilor industriale este de 45 min pentru fiecare schimb. 2. Datele din tabel se iau In considerare la calculul necesarului de caldura ~i combustibil pentru prepararea apei calde de consum si la stabilirea capacitatii rezervorului de acumulare (pentru apa rece si apa calda de consum). 3. Necesarurile specifice de apa din tabel pot fi reduse daca se prevad masuri de reducere a pierderilor ~i a risipei de apa, 4. Grupele proceselor tehnologice sunt cele prezentate In tabelul 2.4.21.

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api

interioare de alimentare cu apa rece $i cu apa calda, preparata centralizat sau cu lncalzltoare instantanee cu gaz sau electrice, se aplica un grad de asigurare de 99 %, caruia ii corespunde y = 2,326; - pentru cladiri prevazute cu instalatii interioare de alimentare cu apa rece sl cu apa calda, preparata cu lncalzitoare locale cu combustibil solid sau lichid, se aplica un grad de asigurare de 98 %, caruia Ii corespunde y = 2,054; Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea conductelor exterioare de distributie a apei reci si calde din ansamblurile de cladiri de locuit similare acestora, se stabileste cu relatia:

S. Instalalii sanitare
in care: N - numarul de persoane corespunP zator unui necesar specific de aoa: noz - nurnarul mediu de ore pe zi de utilizare a apei care, pentru cladirile de locuit, este 19 h/zi. Ii - necesarul specific de apa pe zi ~ [l/zi-pers.], care poate fi: V~cz pentru apa rece !?i <?alda, Vsrz pentru apa rece sau ~cz pentru apa calda; in tabelul 2.4.25 sunt prezentate necesarurile specifice de apa rece !?i de apa calda pentru cladirile de locuit, iar in tabelul 2.4.26 sunt prezentate necesarurile specifice de apa rece sl de apa calda pentru cladirile social culturale sl de productle: Pentru cladirlle de locuit necesarul specific total de apa rece si apa calda sl necesarul specific de apa rece si de apa calda, depind in mare rnasura de exlstenta contorizarii apei !?i de felul armaturilor pentru obiectele santare. Din datele prezentate in tabelul 2.4.25, se poate vedea ca introducerea contorizarii si utilizarea unor arrnaturt eficiente au condus la diminuarea sensioila a consumurilor specifica de apa rece $i calda. De asemenea necesarul specific de apa este lnfluentat de gradul de dotare cu obiecte sanitare !?i de modul de preparare a apei calde de consum. Pentru a analiza evolutia in timp a consumului de apa pentru cladirile de locuit s-a urrnarlt consumurile de apa pe 0 perloada de 6 ani la un bloc de locuinte cu 158 de apartamente cu P+9 etaje, cu 4 scarl. ln primul an de la montarea debitmetrelor pentru apa rece si apa calda, in lunile octombrie, noiembrie si decembrie, consumul total specific de apa calda !?i apa rece a variat intre 229 sl 298 Vzi.pers., dupa doi ani acesta a variat intre 125 $i 165 Vzi.pers. Montarea debitmetrelor a

.
mz

3600n

LJ

~NIi
po sz oz

[II ]

(2.4.4) I

10 3 CP ~ ~~ 2 / / - - /_5 6!--7 8 ...:_ _ _ _ _ 3 :

C.P. - conducta publica; S.H. - statie de ridicare a presiunii cu recipiente de hidrofor; P.T. - punct termic; 1 - conducta de alimentare cu apa rece a statlei de ri- : dicare a presiunii; 2 - conducta de alimentare cu apa rece atat a conductei de distributie a apei reci cat $i a conductei de alimentare cu apa rece a instalatiei de preparare i a apei calde; 3 - conducta de dlstrioutle a apei reci a ansamblului de cladiri; , 4 - conducta de alimentare cu apa rece a instalatiel de preparare a apei cal de de ! consum; 5 - conducta de distributie a apei calde a ansamblului de cladiri; 6 - conducta de racord, a instalatiei interioare de apa rece la conductele de distributie a apei I reci a ansamblului de cladirl; 7 - idem, a instalatlel interioare de apa calda la con- I ductele de dlstributie a apei calde a ansamblului de cladiri; 8 - conducta lnterloara de distrlbutie a apei reci; 9 - idem, a apei calde; 10 - conducta de alimentare cu I apa rece a robinetelor de apa rece; 11 - idem, a bateriilor de amestec; 12 - idem, a robinetelor de apa rece $i a bateriilor de amestec; 13 - conducta de alimentare cu apa calda a bateriilor de amestec; 14 - legatura de alimentare cu apa rece a robinetului de apa rece; 15 - idem, a bateriilor de amestec; 16 - legatura de alimentare cu a a calda a bateriilor de amestec.
I I

Fig. 2.4.60. Schema de prlnclplu pentru Indlcarea moc:lulul de calcul al unei Instal~1 de allmentare cu api rece ,I api caldA pentru un ansamblu de clAdlri de locutt

12.00 10.00
1280 I/pers.zi 2,8 pers/ap G.A. 99% 1 ........ G.A. 99% ~

~
u u
CII "1:1

r120 I/pers.zi 2,5 perslap

70 I/pers.zi 150 I/pers.zi 2,0 persla~

:; 8.00
iij

2,5 perslap G.A. 98%1>

<, G.A. 99%

r--

__..
v

l..-----

6.00 4.00 2.00 0.00

~
J:I CII

.:». ».f--/ .-'1---- ~- ---- t~1----I-----~ .... ---~-.~...::,..:·r---1----

--

_.
/

><r-,
200
Numarul

<,,- .~ ..

L- _

.-

-_--_..
G.A.98%

401/pers.zi

1,5 pers/ap

50

100

150

300 350 de apartamente Nap

250

400

450

500

Fig. 2.4.61. Varl~a debltulul de calcul pentru api rece h'I functie de consumul specific, numArul de persoane pe apartament, gradul de aslgurare h'I allmentarea cu api ,I h'I functie de numArul de apartamente

: determinat, in special, controlul pierderilor : de apa sl schimbarea armaturilor obiectelor sanitare cu arrnatrui mai eficiente. Au aparut $i unele situatli extreme de i diminuare a consumurilor de aoa la valori cu greu de acceptat si de imaginat. In fig. 2.4.59, se prezinta consumurile specifice de apa calda (culoare lnchisa) $i apa rece (culoare deschisa) la 39 de apartamente la una din scarlle blocului cu 158 de apartanmente. Consumuri specifice de apa calda de 3 - 7 I/zi·pers. si de apa rece de 20 - 23 I/zi·pers. sunt cu totul sub limita minima de igiena. Aceste consumuri s-au inregistrat in apartamente ocupate de persoane in varsta, pensionari cu venituri foarte mici. Considerarn ca in cazul I persoanelor cu venituri reduse, autori, tatile trebuie sa intervina cu suoventil . pentru asigurarea unui consum de apa I in limitele unor norme de minimum 25
I

s. Instala!ii sanitare

Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa

Tabelul2.4.27. Componen1a tennenilor ~az' .I'nv.,. E,i valorlle coeficien1ilor a

I

Nr. tronson din fig. 2.4.59

Partea de instala1ie Conducte: pentru alimentarea cu apa rece a statillor de ridicare a presiunii

li'sz sau

Suma de echivalenti

~n~

2
3, 6

-pentru .alimentarea cu-apa-rece -a-conCiuctelor- dedistribulie -a apei reel - ~,

si a lnstatatillor de preparare a apei calde pentru alimentarea cu apa rece a conductelor de distrloutle din interiorul cladirilor : pentru alimentarea cu apa rece a instalatiei de preparare a apei calde 4, 5, 7$i pentru alimentarea cu apa calda a conductelor de distril:>uliea apei calde de distributie sl coloane pentru alimentarea cu apa rece a robinetelor $i a bateriilor de amestec; de distributie $i coloane pentru alimentarea cu apa rece a robinetelor; de dlstrlbutle $i coloane pentru alimentarea cu apa rece a bateriilor de amestec; de distributie sl coloane pentru alimentarea cu apa calda a bateriilor de amestec
I
1 1

li'sz = li'srz

E= 0,7El+E2 E= El

~z

~ez

0,7 1
I

8, 12 10 11

~nli' s = . • ~n~b + ~nVsr ~n~ = ~nli'sr ~n~ =~n~b ~n~ =~n~b

!

1 1 0,7

E= 0,7El + E2 E = E2 E

9, 13

I
1

= 0,7E1 E = El

I/zi·pers. pentru aoa calda sl de minimum 50 I/zi·pers. pentru apa rece. Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea coloanelor $i a conductelor de dlstributle a apei reci $i calde din inte-

riorul cladirilor, latiile:

limz'
.

se stabileste cu re-

V
mz

LnVs
3600n
oz

[lis]

mz

3600n

LJ

~nV

s oz

--!L V
sp

(2.4.6)

[lIs]

(2 4 5) ..

n-

110 I/pers.zi 3,0 pers/ap G.A. 99% 6.00 ~5.00 90 I/pers.zl2,5 pers/ap G.A. 99%

"5

1j 4.00
"tI
III

170 I/pers.zi 150 I/pers.zi 2,0 pers/ap

2,5 pers/ap

J:I

i 3.00
C
III

2.00 1.00 0.00 0

~::

_.....-:

~,;:

.>. ........ ~ ........ .. --- V

1100 150

.- .- ---- -.:,.

~,......

G.A. 98%1

">

G.A. 99%

---- ._~. .-.~- -~- ... I ......- ~

I

in care: numarul armaturilor de acelasi fel, care asigura alimentarea cu apa; lis - debitul specific al unei armaturi [Vs];

r-, ,.-

lisp I

debitul specific pentru 1 persoana [l/s-pers.]:

~.

I---~ I

.- .----- ~---. ---1 5 oers/ao G.A. 98%

debitul specific pentru 1 apartament [l/s-ap]; Na - nurnarul mediu de persoane la 1 apartament; noz sl lisz - au semnificatiile din relatia (2.4.4); V

lisa -

.
sp

40 I/oers.zi 350 Nap

=_LJ __

~ nVs
N

[l/s·pers. ]

(2.4.7)

I
400

I
450 500

50

250 200 300 Num arul de apartamente

sau: V
sa

. = _LJ _nVs ~_
N
a

[l/s-ap]

Fig. 2.4.62. Varl~a debitului de calcul pentru api caldi in functle de consumul specific. numlrul de persoane pe apartament, de gradul de aslgurare in allmentarea cu api ,Iin funC1:iede numlrul de apartamente
~o 16.00

(2.4.8)

'1!! 14.00

'§

!
'" c:
III III III

~ 0

12.00 10.00 8.00 6.00 4.00 2.00 0.00

.2

'c
"5 C

"tI

, \
\\

\\ \\ \ \.
.\

40 I/zi.oers. 1 5 oers/a

G.A.980/.

OJ:

~ u

-, f' .. ~

' ..

" ...

'"",

/ ....

..... .. L .... . r--...---? ,~---.

501/zi.oe

. 2.0 oers/a . G.A. 98% 170I/zi. pers. 2.0 oers/ao G.A. 99%

{,_
/ -f·

.ol~

..

- ..
/
Na

__

120 I/zi.pers. 2,5 pers/ap, G.A. 990/. 7 ---__

~~

-.... - .. - ..
450 500

280 I/zi. pers. 21!> eers/ao. G.A. 99%

in care: N - este numarul de persoane pentru care s-a calculat ~ n~. Pentru cladirile de locuit sau carnlneIe de netarnilisti, la un necesar specific de apa lisz = 280 l/zl-pers., la un numar mediu Na 2,8 persoane pe apartament sl la un debit specific 0,57 lis ap., respectiv pentru 2,85 E echivalenti de debit pentru un apartament (dotat cu 1 cada de baie, 1 lavoar, 1 closet sl 1 spalator de bucatariel, pentru 19 ore de utilizare a apei pe zi $i pentru un grad de asigurare a debitului de calcul de 99 %, in locul relatiel (2.4.3) se poate aplica relatia:

Conform STAS 1343·1 350 400

50

87100

150

200

250 300 228 Numarul de apartamente

Vc

a(O, 15/E + 0,004E)

[lis]

(2.4.9)

functie

Fig. 2.4.63. Variatia coeficIentului de neunlfonnilate orarl penIJu &pi race in de consumul specIftc, numlrul de persoane pe apartament, gradul de aslgurare in allmentarea cu api "in functle de numlrul de apartamente

in care: lie - debitul de calcul [lis]; E - suma echivalentilor punctelor de consum alimentate din conducta; a - coeficientul adimensional in functie

Capitolul 2: Instala,ii de alimentare cu apa

de temperatura la care se prepara apa calda, ale carui valori sunt date in tabelul 2.4.27. Cornponenta termenului E sl valorile coeficientilor a sunt date in tabelul 2.4.27, in care: E 1 - suma echivalentilor de debite ai bateriilor amestecatoare de apa rece cu apa calda: E2 - suma echivalentilor de debite ai robinetelor de apa rece. Echivalentii de debit El si E2 se calculeaza cu relatiile: (2.4.10) E2
- numiirul robinetelor de acelasi tip j. Modul de determinare a sumei de echlvalentl E ~i valorile corespunzatoare ale coeficientului a, pentru diferitele parti ale retelelor de alimentare cu apa rece si apa calda de consum se arata in fig. 2.4.60. Helatia 2.4.9 pentru debitul de calcul cu echivalenti de debit, nu poate fi utilizata decat numai pentru dimensioanarea retelelor exterioare de alimentare cu apa rece care alirnenteazacu apa retelele de distributie a apei reci ~i calde din ansambluri de cladiri de locuit sl numai in cazul in care consumul specific total de apa rece ~i apa calda este de 280 I/zi pers. sl pentru cazul in care nu sunt montate debitmetre ~i nu sunt inlocuite armatunle vechi cu armaturi eficiente. in fig. 2.4.61 este prezentata varlatia debitului de calcul pentru apa rece pentru ansambluri de cladiri de pana la 500 de apartamente la care s-au utilizat relatlile de calcul 2.4.3 cu debitul mediu zilnic de apa sl relatia de calcul

S. lnstalatii sanitare
2.4.9 cu echlvalentn de debit. Cele mai mari valori ale debitului de calcul corespund relatiei 2.4.9, care, asa cum s-a eratat corespunde unui necesar specific de apa de 280 Vzi.pers. la un numiir mediu de 2,8 persoane pe apartament, la un debit specific de 0,57 I/s.apart., pentru 19 ore de utilizare a apei ~i pentru un grad de asigurarede 99 %. Daca se analizeazii debitul de calcul la 300 de apartamente, pentru necesarul specific total de apa rece si apa calda de 280 Vzipers. cu necesarulspecific numai de apa rece de 120 Vzi pers. ~i pentru necesarulspecific numai pentru apa rece de 70 Vzi pers. in primul caz rezultii un debit de calcul de 7.8 l/s, in al doilea caz 4 l/s, iar in ultimul caz 2,8 lis. Apare destul de clar ca utilizarea relatiei de calcul 2.4.9 nu se poate aplica decat pentru retelele exerioare de apa care alirnenteaza retelele de distributie a apei reci sl a apei calde. Pentru toate cazurile, inclusiv pentru retelele de distrioutie a apei reci ~i calde se poate utiliza numai relatia de calcul 2.4.3. Aplicarea relatiei 2.4.9 la retele de distibutie conduce la supradimensioniiri. Pentru retelele de distributie a apei reci in cazul instalatiilor contorizate ~i cu armaturi eficiente, debitul de calcul cu relatia 2.4.3. este de 2,8 Vsfatii de debitul de calcul de 7,8 Vs care se aplica gre~it cu relatia 2.4.9. Pentru apa calda, situata se prezintii asernanator.in fig. 2.4.62 este prezentatii veriatia debitului de calcul pentru apa calda pentru ansambluri de cladiri de pana la 500 de apartamente la care sau utilizat relatiile de calcul 2.4.3 cu debitul mediu zilnic de apa ~i relatia de calcul 2.4.9 cu echivalentii de debit. Coeficientul de neuniformitate sau de simultaneitate Un alt factor necesar sa fie cunoscut, este coeficientul de neuniformitate orera, veriatia acestuia ~i factorii de care depinde. Daca relatia (2.4.3)se divide la debitul mediu, rezultii coeficientul de neuniformitate orara Ko' respectiv: K=
o

nrj

l-t

~erPrj

(2.4.11)

in care: - echivalentul de debit al unei baterii de tip j; e,. - echivalentul de debit al unui robiI net de tip j; nbj - numiirul bateriilorde acelasi tip j;

ebj

18 16

~
'f! E
0

14

\\ \

i E
:t: CI>

\.\
\'\'-' ~\\ ~

12 10 8 6 4 2 0 O.

401/zi.

C ::0

e
"tI
CI>

'u ~
CI>

~ e
CI>

\.,~~. .... ...... k ~~.. ...

......

-«

ers. 1,5 pers/a

, G.A. 98%

50 I/zi.pers. 2,0 pers/ap. G.A. 98%

.... .:/
.;;;

U 50

1110 I/zi.pers. 3,0 pers/ap. G.A. 99%

----_- ~. ._ ---- ~-=-~---- 170 I/zi. D~rs. 2,5 pers/ap. G.A. 99%

90 I/zi. ers. 2 5 oers/ao. G.A. 99o/c

. '.- I'=.~

-=-: .-:

-7'--

.. =;:::;:: '=--:-"'f"
400 450 500

I
100

I
150

I
200 Numirul 250 300 de apartamente 350 Na

Fig. 2.4.64. Vart&1ia ceficlentulul de neunlfonnltate orarl Ko pentru apl caldl, in functie de consumul specific, numlrul de persoane pe apartament, gradul de aslgurare in allmentarea cu apl ,i in functle de numlrul de apartamente.
1.00

-l
'1! E !
0

0.90 0.80 0.70

\\

~
140 I/zi.pers. 1,5 pers/ap. GA 98%

(V m +yvD.S) =1+~ VD,s •m

V
m

(2.4.12)

.~

!! 0.60
0.50

t,'.

I
A 98'1'0

~ c
::0
CI> CI>

~.\
~~

c 0.40
"tI

'iii u
0 U
CI>

0.30 0.20 0.10 0.00

~, / r~\,
...... ~

/
~

5u I/zi . ers. 2,0 pers/ap.

' ...

.... V .. / --. ~:.~ ._. .z..- ---_ r: .~ == .

70 I/zi.

oers. 2.5 oers/ao. G.A. 99%

1 1 90 I/zi.oers. 2.5 pars/ao. G.A. 99%1--

-:"

-.;:-

'''::

1110 I/zi.pers. 3,0 pers/ap. G.A. 99%1

~.-400

~_:&
450

'.-R'

--500

50

100

150

200 Numir

250

300 Na

350

de apartamente

Fig. 2.4.65. AIt mod de prezentare a vari&1iei coeficientului de neunifonnitate orarl Ko

in fig. 2.4.63 se prezintii veriatia coeficientului de neuniformitate orara pentru apa rece, in functie de consumul specific de epa, de numiirul de persoane pe apartament, de gradul de asigurare in alimentarea cu apa si de numiirul de apartamente Se poate constata ca, coeficientul de neuniformitate orara creste cu cresterea gradului de asigurare, desereste cu cresterea consumului specific ~i cu cresterea numiirului de apartamente. Pentru un necesar specific de apa rece de 280 I/pers.zi, cu 2,8 persoane

s. Instalalii sanitare
pe apartament, coeficientul de neuniformitate orara, corespunziitor relatlel (2.4.12), pentru 10 apartamente, are valoarea de 7,9, pentru 100 de apartamente 3,2, ajungand la 500 de apartamente la valoarea de 1,97. De la cca 160 de apartamente panii la 500 apartamente s-a trecut pe nomogramii sl valorile coeficientului de neuniformitate din STAS

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

rea de 2,40. Dacii se comparii valorile coeficlentllor de neuniformitate orarii din fig. 2.4.63 cu cele din fig. 2.4.64 rezultii valori mult mai ridicate la consumul de apa caldii fatii de cele pentru apii rece, la acelas numar de apartamente, acest fapt fiind in concordanta cu tendinta de crestere a coeflcientilor de neuniformitate cu sciiderea consumurilor specifice. Coeficientul de neuniformitate orarii poate fi prezentat ~i sub alta forma. Dacii pentru cel mai mare coeficient de neuniformitate orarii valoarea acestuia se egaleazii cu unitatea, se obtin coeficemtl de neuniformitate cu valori subunitare, divizand toti coeficientii la valoarea celui mai mare coeficient. ln fig. 2.4.65 sunt prezentati coeficientii de neuniformitate orarii pentru apa caldii, cea mai mare valoare fiind egalii cu unitatea. 0 serie de date din literatura de specialitate cum sunt cele din DIN 4708 sau Recknagel-Sprenger, prezintii coeficientii de neuniformitate orarii subunitari. Acest mod de prezentare a coeficientului de neuniformitate orarii, are un inconvenient in faptul ca este greu de stabilit, care coeficient si la care numar de consumatori trebuie sa fie considerat egal cu unitatea. Pentru acest considerent se apreciazii ca este mai corectii prezentarea coeficlentilor de neuniformitate obtlnutl cu relata (2.4.12). Debitele de calcul aferente cliidirilor de locuit sunt date in tabelul 2.4.27 a, Anexa 1.2.4. pentru apii rece si in tabelul 2.4.27 b, anexa 1.2.4., pentru apii caldii, corespunzatoere unui necesar specific de apii de 120 sl 70 I/zi·pers. pentru apii rece ~i 90 ~i 70 Vzi·pers. pentru apa caldii. ln Anexa I, sunt date debitele de calcul aferente cliidirilor de locuit, corespunziitoare necesarurilor specifice de apii rece 280 ~i 40 I/zi·pers. si de apii caldii intre 110.. .40 I/zi·pers., pentru debite specifice pe apartament intre 0,57 0,94 lis ap., pentru apii rece ~i 0,47 0,74 l/s ap. pentru apii caldii ~i pentru grade de asigurare de 99 ~i 98%. Debitul specific de 0,57 I/s.ap. pentru apa rece, corespunde dotarii cu 0 camerii de baie ~i 0 buciitarie, respectiv pentru baie (0,2 l/s), un lavoar (0,07 lis), un closet cu rezervor (0,1 Vs) sl un spiiliitor (0,2 l/s), Debitul specific de 0,74 l/s, ap. pentru apii rece, corespunde dotarii cu 0 camerii de baie, 0 camerii de dus ~i 0 bucatarie, respectiv pentru baie (0,2 l/s), doua lavoare (0,14 l/s), un du~ (0,1 Vs) un closet cu rezervor (0,1 l/s) ~i un spiiliitor (0,2 l/s), Debitul specific de 0,97 l/s-ap, pentru apii rece, corespunde dotarii cu doua camere de baie si 0 buciitarie, respectiv pentru douii biii (0,4 Vs), douii lavoare (0,14 lis), doua closete cu rezervor (0,2 Vs) ~i un spiiliitor (0,2 lis). Pentru apii caldii debitul specific de 0,47 Vs.ap. corespunde dotarii cu 0 camerii de baie si 0 bucatarie, respectiv pentru baie (0,2 l/s), un lavoar (0,07 lis) sl un spiiliitor (0,2 Vs). Debitul specific de 0,64 lis. ap. pentru apii caldii, corespunde dotarii cu 0 camerii de baie, 0

1343-t Se poate constata marea varietate a

coeficientului de neuniformitate orarii in functie de necesarul specific, de numarul de persoone pe apartament si de gradul de asigurare in alimentarea cu apii, deteminat de necesarul specific de apii si de modul de preparare a apei calde. ln fig. 2.4.64 se prezintii variatia coeficientului de neuniformitate orarii pentru apa calda, in functie de numiirul de apartamente, de numiirul de persoane pe apartament, de consumul specific de apa caldii ~i de gradul de asigurare in alimentarea cu apa caldii. sl in acest caz se constata ca coeficientul de neuniformitate orara creste cu diminuarea numiirului de persoane pe apartament sl descreste cu cresterea consumului specific sl cu eresterea numiirului de apartamente. Pentru un necesar specific de 110 I/pers.zi, cu 3 persoane pe apartament, coeficientul de neuniformitate orara, corespunziitor relatlei (2.4.12), pentru 10 apartamente, are valoarea de 11,5, pentru 100 de apartamente 4,3, ajungand la 500 de apartamente la valoa-

Tabelul 2.4.28. Relatii pentru debitale de calcul ale conductelor de dlstriblJ1ie a apel din clidlri administrative, social-culturale grupurtle sanitare de la vestlarele fabrtcllor, atellerelor unlti1ilor de produ~e
Nr.: crt. , Destinatia cliidirii
I

,I

B~I~ji.ile_~alcl.J1 cu .l'~

~!~d~~i1elor_ cu E

.--1-

,I

_DO!fl_~niul_deraplicare cu .l'Vs
I

cu E

1 2 3

Ciimine pentru copii, crese Teatre, cluburi, cinematografe,

-------------

Vc

= 0,

45~~ V•
•

Vc =O,20JE Ve= O,22F

, .l'Vs ~ 0,20

I
I

E"" 1,0 E"" 1,2

giiri, policlinicll
------~

Ve =0,49J.l'V

.l'Vs ~ 0,24
j---

Cliidiri pentru birouri, magazine, grupuri sanitare de pe langii hale si ateliere,

,
1

hotel uri cu camere de baie aferente

---------

Vc = 0, 54~ .l'Vs

Ve= 0,24F

.l'Vs ~ 0,28
, ,

E ~ 1,4
----

--

i
I

camerelor

------

de cazare

4 5 6
7

Instltutii de inviitiimant Spitale, sanatorii, cantine, restaurante, bufete'

----

Ve =0,60~.l'V
-- -

Ve= O,27F Ve= o,30F

-----

.l'Vs ~ 0,36 .l'Vs ~ 0,44

ii
I ,

E~

1,8

Vc =0,67 ~.l'Vs Ve = 0, 85.JN: _ Ve

= ~.l'V•
•

E ~ 2,2 E ~ 3,6 E ~ 5,0

1

~
,

Hotel uri cu grupuri sanitare comune lnternate, biii publice,

Ve= O,38F Ve= 0,45F

.l'lis ~ 0,72 .l'lis ~ 1,00

-C~mine de studenti,

grupuri sanitare pentru sportivi, artisti, personal de serviciu, stadioane 8

,

Grupuri sanitare la vestiarele fabricilor, atelierelor, unltatilor de productie"

Ve = 2 ~ .l'V.

Ve= 0,90F

.l'lis ~ 4,00

E ~ 20

Not!: Pentru toate categoriile de clAdii, Ia vaIori ale In~ ~ E mai mici decAt ceIe indicate Ia domeniul de aplicarea rela1ieide calcul, sa aplicArela1iageneraiA: lie = Enlis sau lie = 0,2 E

Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa

camera de dos si 0 bucatarie, respectiv pentru baie (0,2 lis), doua lavoare (0,14 lis), un dus (0,1 lis) si un spalator (0,2 lis). Debitul specific de 0,74 IIs.ap. pentru apa calda, corespunde dotarii cu ooua camere de baie sl 0 bucatarie, respectiv pentru doua bai (0,4 lis), doua lavoare (0,14 lis) si un spalator (0,2 lis). Debitele de calcul pentru conductele de distributie a apei pentru cladirile administrative, social-culturale ~i grupurile sanitare de la vestiarele fabricilor, atelierelor ~i unitatilor de prodoctie ~ se calculeaza cu relatiile din tabelul 2.4.28. La stabilirea debitelor de calcul pentru aceste cladiri se va tine seama

S. Instala!ii sanitare
sl de prevederile din tabelul 2.4.27. Debitele de calcul pentru conductele de legatura dintre coloane ~i arrnatunle punctelor de consum se calculeaza cu relatia:

=~

L.

nV s

[lis]

(2.4.13)

sau

Tabelul 2A.29. Debita de calcul pentru clAdlri administrative, soclal-culturale ,i grupurl sanhare de la vestlarele fabricllor, atellerelor unltiJilor de produC1ie, in funqie de debltale speclflce, normele de consum a apel, duratele de utillzare gradele de aslgurare sau in funC1ie de suma echlvalen1llor de debita.

,I

,I

~
E

[lis]

pentru

~~,

ve = a.45J}: nvs ve = a.49J}: nvs ve = a.s4J}: nvs ,ve = a.6J}: nVs ve = a.6J}: nvs ve = a.8sJ}: nvs ~ve = J}: nVs ve = 2J}:nvs
sau sau sau sau
0,20_ .. 0-,2'1_ . 0,28_ _ _Q22_ 036 _(),:3~ 0,40 0,43__ 0,47 0,5_1 0,56 ! 0,60 : 0,74 0,85 0,95 1,04 1,13 1,21 1,35 1,48 1,60 1,71 1,81 1,91 _. 2,09 _2,26 2,41 2,56 2,70 3,02 3,31 3,57 3,82 4,26 4,68 5,05 5,40 5,73 6,04 6,61 7,14 7,64 8,10 8,54 9,54 10,46 11,29
e

sau
= 0,3£

sau

sau

sau

Ve
0,20 1,0 . 0,2< 1,2 r; --_._-. -0,28' 1,4'
0,:3.L_1 '
T

= 0,2£

Ve =

0,22£

Ve

= 0,24£

0,20

o,gg
0,24 .0,25 0,27 Q,28 0,30 0,32 0,35 .9,38 0,41 OA5 0,55 0,63 0,71 0,77 0,84 0,89 1,00 1,09 1,18 1,25 1,34 1,41 1,5.5 1,67 1,79 1,90 2,00. 2,25 2,46 2,66 2,84 3,18 3,48 3,76 4,00 4,26 4,47 4,92 5,32 5,69 6,03 6,36 7,11 7,79 8,41

0,36' 1,8 • -- -I 0,40' 2,0 0:4f-2;2 ' Q,5_Q'2_,!j,~ 0,60 3,0 0,7g 3,6 0,86 4,3 • 1,0 ,5,0.L. 1,5 7,5 2,0 ,1()_,Q. 2,5 ,12,5 3,0 ' 15,0 3,5 17,5 4,0. '20,0 5,0 , 25 6,0 , 30 1 7,0 35 8,0 40 9,0 45 10 -. 50 12 : 60 14 : 70 16 80 18 90 20 100 25 125 30 150 35 175 40 200 50 250 60 300 70 350 400 80 450 90 100 500 120 600 140 700 160 800 180 900 200 1000 250 1250 300 1500 350 1750

0,20 0,24 0,26 0,2~ 0,30 0,31 0,33 0_,:3~ 0,38 0,46

-----

OA?_

QA9.
0,60 0,70 0,78 0,85 0,92 0,98 1,10 1,20 1,30 1,39 1,48 1,55 1,70 1,84 1,97 2,09 2,20 2,46 2,69 2,91 3,11 3,48 3,81 4,11 4,40 4,67 4,92 5,39 5,82 6,22 6,60 6,95 7,78 8,52 9,20

..

0,20 . ___ _4_ 012 028 .0-,3.9 ___ 0,32 Q21 0,36 02~ 0,42 __ 0,1f5 . 0,50 0,54 0,66 0,76 0,85 0,93 i 1,00 1,07 1,20 I , 1,:31 1,42 I 1,52 1,61 1,70 I 1,86 2-,01 2,15 2,28 2,40 2,68 2,94 3,17 3,39 3,79 4,16 4,49 4,80 5,09 5,37 5,88 6,35 6,79 7,20 7,59 8,48 9,30 10,04
,

IV e =0,27£ Ve

Ve

= 0,3£

Ve

= 0,45£'

Ve

= 0,9£

----

-----<-

-~

--

--

--

0,20 . 0,24 ---0,28 ._ Q~_2 .. 0,36 _0-,-40 0,44 Qel7 0,52 . __ Q&7 0,62 0,67 0,82 0,95 1,06 1,16 1,25 1,34 1,50 1,64 1,77 1,90 2,01 2,12 2,32 2,51 2,68 2,85 3,00 3,35 3,67 3,97 4,24 4,74 5,20 5,61 6,00 6,36 6,71 7,35 7,93 8,48 9,00 9,49 10,61 11,62 12,55
--

---

0,20 ._Q,g_4. 0,28 __0,3?_ 0,36 Q,4Q 0,44 0,50 0,60 0,72 0,79 0,85 1,04 1,20 1,36 1,47 1,59 1,70 1,90 2,08 2,25 2,40 2,55 2,69 2,94 3,1~ 3,40 3,60 3,80 4,25 4,65 5,03 5,37 6,00 6,58 7,11 7,60 8,06 8,49 9,30 10,05 10,7_§ 11,40 12,02 13,43 14,72 15,90
--

.. O-,;g

0,20 Q,~4. 0,28

0,36 0,.40 0,44 O,!)Q 0,60 0,72 0,86 1,00 1,23 1,42 1,59 1,74 1,88 2,01 2,25 2..46 2,66 2,85 3,02 3,18 3,48 3,76 4,02 4,27 4,50 5,03 5,51 5,95 6,36 7,11 7,79 8,42 9,00 9,54 10,06 11,02 11,90

---

19_,73

13,50 14,23 15,91 17,43 18,82

0,20 0,24 0,28 0,~2 .. 0,36 0,49 ___ 0,44 (MiO 0,60 0,72 0,86 1,00 1,50 2,00 2,25 3,00 3,50 4,00 4,50 4,92 5,32 5,69 6,04 6,36 6,97 7,52 8,02 8,54 9,00 10,06 11,02 11,90 12,73 14,23 15,59 16,83 18,00 19,09 20,12 22,04 23,82 25,45 27,00 28,46 31,82 34,86 37,65

Nota: valorile de deasupra barelor orizontale

sunt calculate cu relatiile ~

= .En~

respectiv

0,2 E

S. lnstalatii sanitare
Ii = c
O,2E

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu api

(2.4.13') functillor obiectiv aplicate in cazul retelelor de disfributie a apei sunt: ssrc/,. - costul specific minim de lnvestltie sl de exploatare ale retelei; • Viteze/e medii economice (optime) - energia specifica minima inglobata in $i viteze/e maxime admise ale apei, fo/osita /a dimensionarea conducte/or elementele componente ale retelei si, Problema de dimensionare a conducrespectiv, consurnata in exploatare telor consta in determinarea diametrului pentru pomparea apei in retea, dj al fiecarui tronson j al retelei, in care Calculele de optimizare se pot efecscop se dispune de 0 singura ecuatie tua analitic, stabilind functia obiectiv sl (Iegea continuitatii pentru curentul cercetandu-i condltiile necesare I?i unidimensional de fluid incompresibil): suficiente de minimum, dupa care, pentru rezolvarea nurnenca a relatillor [m3/h] obtinute se apllca metode de progra(2.4.14) mare pe calculator sau grafic. cu doua necunoscute, diametrul d. De exemplu, pentru calculul grafic pe baza criteriului costului specific minim [m] I?i ~iteza medie Vj [m/s] (intrucat de lnvestltie sl exploatare a lnstalatlei, ~ebitul ~ este ega I cu debitul de calcul (fig. I{,j stabiht la § 2.4.4.2); asttel, apare 0 se traseaza, intr-o diaqrarna nedeterminare. Pentru lnlaturarea ei se 2.4.66), curba de variatle a costului introduce condltia economica, extotal de investitie al retelei de conducte, al izolatlilor conductelor I?i al statiei prlrnata printr-o anurnlta functie obiectiv a variabilelor de decizie I?i aplicade pompare, raportat la 0 durata de 8 rea unor criterii corespunzatoare de ! sau 12 ani (curba 1), de varlatle a cos, tului exploatarll, respectiv al energiei optimizare. electrice, consumate pentru vehiculaVariabilele de decizie uzuale sunt de rea apei prin retea pe timp de un an regula, fie diametrele dj il= 1,2 ... n) ale tronsoanelor de conducte componente (curba 2). Se insurneaza ordonatele ale retelei, fie vitezele medii Vj Il= 1, 2, curbelor in dreptul acelorasi abscise ... ,n) de clrculatie a apei prin tron- , (pe absclsa conslderanou-se rnarlrnea supusa optimizarii, adica viteza v) sl se soanele respective. Domeniul de exlstenta a variabilelor obtine curba costului total anual de investltle I?i de exploatare (curba 3), supuse optirnizarii sl a valorilor functlel obiectiv se llmiteaza prin restrictiile: care are un punct de minimum pentru care viteza este optima (econornica). - constructiva, conform careia diametrele tronsoanelor succesive sa fie De fapt se obtine un domeniu de valori optime ale vitezei, in jurul punctului de monoton crescatoare spre sectiunea minimum. Valorile optime ale vitezelor de alimentare cu apa a retelel; - hidraulica, conform careia sarcinile se limiteaza superior din oonditia combaterii zgomotelor, vibratiilor sl atenuarl hidrodinamice disponibile ale apei in nod uri Ie traseului principal al retelei loviturilor de berbec, care apar in consa fie consumate integral pe ramificaducte la viteze mari I?i cand rniscarea tiile care porn esc din nodurile resapei este nepermanenta. Vitezele recomandate pentru dimenpective; - econornica, conform carela sa fie lisionarea conductelor de alimentare cu mitate valorile unor parametri ai reteapa rece sau calda pentru consum menajer in functle de diametrele nolei care conduc la cresterea costurilor minale ale conductelor sunt redate in totale de lnvestitle I?i exploatare. Principalele criterii de optimizare a tabelul 2.4.30 (STAS 1478). Vitezele maxime admise ale apei in F(v) conductele instalatillor de alimentare lei/an] cu apa rece sau calda pentru consum menajer, in functie de destlnatiile cladi\ 3 rilor, sunt: V ," / "!spitale, sali de spectacole 1,5 m/s; Fmin. - - -"\,,; -:; V - cladiri de locuit, social-culturale, ad~1 , ..... , ministrative 2,0 m/s; , ..... - cadiri industriale 3,0 m/s. , r-ILa instalatihe la care sarcina hidrodi, narnlca disponibila este data sau impu0 v, [m/s] Vopnrn. sa de oonditlile de functlonare ale ceFig. 2.4.68. Calculul grafic de , lorlalte instalatil, diametrele se aleg optimizare: astfel incat sarcina disponlblla sa fie, pe 1 - curba de variate a costului total de incat posibil, consumata integral pentru vestltie al retelel de conducte; 2 - curba de ridicarea apei la inaltimea geodezica veriatie a costului exploateril; 3 - curba respectiva, invingerea pierderilor de sarcostului total anual de invesntle I?i cina (Iiniare sau locale) I?i asigurarea exploatare. presiunii de utilizare la punctele de con2.4.4.3 D/mens/onares conductelor ,/ calculul pierderilor tota/e de

[lIs]

in tabelul 2.4.29 sunt date debitele de calcul stabilite cu relatiile din tabelul 2.4.28.

Tabelul 2.4.30. Valort!e vttezeIor recomandate pentru dlmenslonarea conducteIor de a1lmentare cu &pi race sau caIdi pentru consumul menajer, in functie de dIametreIe nominale ale
conducteIor (STAS 1478) Diametrul nominal Viteze pentru dimensionarea conductelor, [rn/s] 0,10 0,75 0,4~ 0,80 0,45 0,90 _0,.55 1,09 0,55 1,10 0,75 1,20 0,75 1,30 0,75 1,30 _ 0,85 1,40 0,85 1,45 1,10 1,59 __ 1,10 1,55 _ 1,20 ... 1,60

[mml
10 15 20 25 32 40 50 63 80 100 125 150 200 250 300

---

Tabelul2A.31. Diametrele conductelor de leglturl penIru a1imentar8a cu &pi race" &pi cakIA a annIturtlor obiecteIor sanltare (STAS 1478)
Oenumirea punctului Oiametrul conducde consum teler de legatura[inch] a. Baterii pentru: - Spalator ON 15 1/2 - Spalator ON 20 3/4 - Chiuveta ON 15 1/2 - Cazan de baie ON 15 1/2 - Baie ON 15 la prepararea 1/2 cenrala a apei calde - Baie ON 20 (pt. tratamente) 3/4 - OUI?ON15 1/2 - Albie de spalat rufe ON 15 1/2 - Baie de picioare ON 15 1/2 - Lavoar ON 15 1/2 - Spalator circular_ON 15 1/2 b. Robinete pentru: - Cazan de fiert rute ON 15 1/2 - Marmita ON 15 1/2 - Rezervor de pisoar ON 15 1/2 - Pisoar individual ON 10 3/8 - Bideu ON 15 112 - Rezervor de closet ON 10 3/8 - Rezervor de closet ON 15 1/2 - Spalarea closetului sub presiune ON 15 1/2 - Hidrant de strop it ON 20 3/4 - Hidrant de strop it ON 25 1 - Robinet dublu sau simplu 3/8 serviciu ON 10 - Idem ON 15 1/2 - Idem ON 20 3/4 - Idem ON 25 1 - Baie pentru picioare ON 15 1/2 - Albie de inmuiat rufe ON 15 1/2 - Fantana pentru baut apa 1/2 - Scuipatoare cu spalare 1/2

_-

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

sum, fara a se depasl vitezele maxime indicate mai sus sl fara a folosi diametre mai mici decat diametrele conductelor de legatura la armaturlle obiectelor sanitare indicate in tabelul 2.4.31. Presiunea maxima adrnlsa pentru 0 zona de presiune este de 6 bar, atat pentru apa rece cat ~i pentru apa calda, cu exceptia instalatiilor de incendiu separate. • Sarcina hicrodinamicA necesarA pentru alimentarea cu apA a instalatiilor din interiorul clAdiriior Sarcina hidrodinamica a sectiunii' transversale a curentului unidimensional de fluid incompresibil, reprezlnta energia speciflca medie in sectiunea considerata, raportata la unitatea de greutate a fluidului. Pentru a determina sarcina hidrodinarnlca necesara. Hnec in sectiunea conductei de alimentare cu apa a instalatiei interioare, se aplica leqea energiilor (ecuatla lui Bernoulli) extinsa la modelul de curent unidimensional de fluid incompresibil considerand sectiunile normale pe axa conductei (in care rniscarea este paralela), duse prin punctul de racord A la reteaua extenoara :;;i prin punctul de consum R (fig. 2.4.67) :;;i luand un plan de referlnta arbitrar (de exemplu, planul ce trece prin axa conductei de racord), se obtine: . .

S. lnstalatii sanitare

l;uuw.wrnw I I I I I I I I

Wl
.s::

a:

.c

en

•
.col
I
t

Plan de sarcina

I I I
~

I I I I

I II II II
I

=>
I

r-

=>

II

·2 0 c. <II '6 I
II
• <{

:a

I
I

i~l
I
I

:r
I
I

I I

I I
10 L B

I I 19 II-Ft I I 19 I I-fi} .. I I 19 I l"flt><l III I lit II '

'
i

C)

a:

g;
I

I I I I I I
I

Ir1r\~ '--,

••.._

z
A

zltie in sectiunile A sl R [Pal; :;;i R [kg/m3]; presiunile apei in sectlunile A, respectiv R [Pa]; VA; VR - vitezele medii ale apei in sec- I H A = inaltimile piezometrice PA sau de presiune, respectiunile A, respectiv R [m/s]; aA; aR - coeficientii Coriolis de neuniH_ tiv, energiile specifice de formitate a distributiei vitezelor Rpresiune in sectiunile A si R R [Pal; in sectiuniie A, respectiv R; PA; PR - densitatile apei in secttunile A

Fig. 2.4.87. Instal&1ie de dlstribUlie a apel reci pentru consum menajer racordatl direct la conducta publici: in care: 1 - conducta publica de alimentare cu aoa; 2 - vana de concesie; 3 - carnlnul vanei ZA; ZR - sunt cotele centrelor de greude concesie; 4 - bransarnent; 5 - apometru (contor pentru apa); 6 - robinet de inchitate ale sectiunllor duse prin dere; 7 - robinet de inchidere cu descercere: 8 - conducta principala de distributie; punctele A respectiv R fata de . 9 - coloana; 10 - conducta de legatura la lavoare (L) si cazi de baie (B); 11 - robinet planul de referinta admis, resde inchidere; 12 - robinet colter; 13 - lira de dilatare pentru conducta din PVC tip G; pectiv energiile specifice de po- . 14 - punct fix; 15 - robinet de inchidere cu descarcere.
[Pal (2.4.15)
-

(e.) P

+
A

v! = z + (e.) + a v! + h
R R

3/.j

Iv

I~ --!!-II ..
J
00

.&~~7

r fl s:r.4
°st~
/9

r r- s:r.4
/~~
-14 11 1~~

I
i

I
i

i
I I I
-I

J-*-

8 15 Plan de referinta

I
I

' A·R

PA; PR

(E) (p)

y2

2 a R y: 2
hrAoR
-

- inaltimile energiile

cinetice, respectiv specifice cinetice in

secfiunlle :;;i R; A

suma pierderilor totale de sarcina (Iiniare sau distribuite sl

Tabelul 2.4.32. Valor11erugoziti1;ii absolute k pentru conducte metallce sau din rna.. plastlce
Natura peretllor conductei, starea suprafetel k [mm] ~i conditiile de exploatare pentru tevl din: 1. __~ma, 9_l.lPI"_LJ1._brQDb__QILlrTII:l1!~b_n!9..net~i__ 9.&915...0,0_1 _ __l __ 0 - aluminiu tehnic netezi : 0,015.,.0,0~0 2. 3. - otel fara sudera, _'"loi_ _. . J. 0,0?O .._.9~_1Q 4. - otel fara sudura, dupa un numar I pan a la 0,04 ---1-----de ani d~ expIQl:l.tare_ _-+-, _ 5. .: ot~l. cu s_uclur~, I"l()J:;;iv~c!1i ,OL04 .. ~0..Q1 6. - otelz_i_r:!.cat(zincar~ obi.~!!l@ ..m _+- __ .0,10 0,15 7. - tonta in stare noua . 0,25 1,0 Nr. crt.

Tabelul2.4.33, Valor1le coeficientului cinematic de vlscozltate vln functie de temperatura apel.

Temperatura apei [OC]
I i

Coeficientul cinematic de viscozitate v

[m2/s] 0 10 15 20 50 60
i
I
I

i
I

1,771.10-6 1,304.10-6 1,154.10-6 1,004.10-6 0,553.10-6 0,474.10-6

8.
9.

---~--fon!~~iiQ~_!ib.-~um-~r~de-i~L (ie__ ~oat_a!~

- mase plastice (polietilena, pollpropllena,

,_~

PVC)

~-~_~=_~o.3~~~-1,~=-_~i

0,007

S. Instala!ii sanitare
10 20 30 40 50 70 100 200

Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu api

300 400500 700 1000 2000 4000 6000 10000

0,03

0.5 II 0.7

'oJ

I~
II
'I.
/

II

/")~
I "'"

_j_

.>

"v,

>......___
<, ,~

I II"'--

"-

I '..J II I I i'o.I II
/ ........

v /""l"l /

7'"

I I II r-~ I I I 1//"'--./
/

// /
I

f'"') ~'\ ': <~ I I I -,.::..

"3 u iii
"tI
GI

).::

r.>

70~-+-+--'_~'_~~~~--~~~~+-~~HM---r-+--~~~++~

~-+-4--~-+~4-~.~~~~-r-r--+--r'_r++++--4--~-+-4-+~~~
20 30 40 50 70 100 200 300 400 500 7001000 2000 4000 6000 10000

10

Pierderea de sarcina unitara i [Palm)

FIg. 2.4.68. Nomogrami

pentru dlmenslonarea conductelor din PVC 60 ,1100 D. 20-125 mm. pentru api race. Pn=O,6 MPa (8 ba" - PVC 60. Pn=l MPa (10 PVC 100

ba" -

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

locale) intre sectiunile H PA A $i R; ra) [Pal;

S. Instalatii sanitare
gime a curentului), in care: A - coeficientul de rezlstenta hidraulica liniara (Darcy-Weissbach); I - lungimea tronsonului de conducta

=
=

(z +

p..) P
A

H PR

p) (Z + P

reprezinta cotele piezometrice in sectlunlIe A $i R, respectiv, energiile specifice potentiale sau sarcinile piezometrice in sectiunile A $i R;

HUR

presiunea rnanornetrlca a apei in punctul de consum R, nurnlta in mod curent presiune de utilizare a apei la punctul de consum R [Pa]. Hezulta deci:
=

(p_) P
R

Em]; d - diametrul interior al conductei [m];

viteza medie a apei in conducta [m/s]; lntroducand in relatla (2.4.23) viteza dedusa din relatla (2.4.14) V=-

v-

PA

(z + P.. + a v P 2

2) - reprezinta
2)A
Ie

coteenergetice

HA

HgR + HuR + h'A_R [Pal

(2.4.19)

41i
nd2

[m/s]

(2.4.25)

ale sectiunilor A H = z + P.. + ~ si R, respectiv PR P 2 energiile speciR fice totale ale sectiuollor A $i R sau sarcinile hidrodinamice in sectlunile A respectiv R; Legea energiilor, aplicata la curentul unidimensional de fluid incompresibil, in rniscare perrnanenta, poate fi sensa cu notatiile de mai sus, sub forma:

H: H: + h'A_R
=
_ AR

[Pal

(2.4.16)

de unde se deduce: hr =H'A -H' R [Pal (2.4.17)

- adica pierderea totala de sarcina intre sectlunile A sl R este egala cu dlterenta sarcinilor hidrodinamice ale sectiunilor A $i R $i reprezinta partea din energia hidraulica transtorrnata in mod ireversibil, in alte forme de energie, care nu mai intereseaza rnlscarea fluidului, de exemplu caldura, lnstalatiile interioare de dlstrloutle a apei reci $i cal de pentru consum menajer sunt sisteme de conducte lungi, pentru care diferenta termenilor cinetici din ecuatia lui Bernoulli se poate neglija: aRvR
2

Punctele de consum din instaiatla interloara au diferite inaltimi geodezice $i presiuni de utilizare, iar de la punctul de racord A (fig. 2.4.67) pana la oricare punct de consum, pierderile de sarcina vor fi, evident, diferite. Din aceasta cauza, pentru a stabili presiunea necesara Hnec in punctul de racord, se deterrnlna valoarea maxima a sumei Hg + Hu + hr' procedand prin eliminare: se aleg punctele de consum care au cea mai mare Inaltirne geodezica, dintre acestea se aleg cele care au suma pierderilor de sarcina cea mai mare (care sunt cele mai departate pe orizontala tata de punctul de racord) $i in sfarsit, din ultimele se alege cel care are sl presiunea de utilizare cea mai mare. Punctul de consum pentru care suma Hg + Hu + b, este maxima se nurneste cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic, din intreaga instalatie. Prin urmare:

se obtine: h.

"

_!§_ . !::!_ 1i2

n22
d5

0,0826

!::!_ 1i2
d5

[Pal (2.4.26) Se nurneste modul de rezistenta hidraulica liniara al conductei, expresia:

M = 0 0826!::!_ [s2/m5]
, ' d5

(2.4.27)

Pierderea de sarcina liniara poate fi exprlrnata sl sub forma: h,;

=

M;

1i2

[Pal

(2.4.28)

Coeficientul de rezlstenta hidraulica, A, este in functle de regimul de rniscare, precizat prin criteriul (nurnarul) Reynolds: vd Re = (2.4.29)
v

Hnec
H nec

max(Hg

+ Hu +

h,J

[Pal

(2.4.20)

Daca:
A

!Ii

Hd·'lSp A [Pal

(2.4.21)

instalatla lnterioara poate fi racordata direct la reteaua extertoara (conducta publica), pe cand daca:

_aAvA

=0

HnecA

>

Hd;sPA

[Pal

(2.4.22)

(2.4.18) deoarece, practic, vitezele medii in sectiunlle A si R nu difera prea mult intre ele. Cu observatia de mai sus si utillzand notatiile: H gR = Z R - ZA - inaltimea geodezica a punctului R fata de punctul A, adica diferenta de nivel intre cota punctului de consum R si cota punctului de racord A, transfermata in unitati de presiune [Pal;

instalatia tntertoara se va racorda la instalatla de ridicare a presiunii apa (de regula, la statia de pompare a apei cuplata cu recipiente de hidrofor). Pentru presiuni, unitatile de masura sunt: mH20, bar sau Pa, cu relatille de transformare: 1 bar = 105 Pa = 10,2 mH20; 1 mH20 = 9,81 kPa; 1 Pa = 1,02 . 1Q-4mH20 • Calculul pierderilor de sarcinA Pierderile de sarcinA liniare, hri' se calculeaza cu relatia:

unde: v - este coeficientul cinematic de vascozitate $i de rugozitatea relativa 0 = kid a suprafetei interioare a peretelui conductei, k fiind rugozitatea absoluta (inaltimea medie a asperitatilor, tabelul 2.4.32). in tabelul 2.4.33 sunt date valorile coeficientului cinematic de vascozitate, in functie de temperatura apei. Relatiile de calcul pentru coeficientul A au fost stabilite prin numeroase cercetiiri experimentale. Aceste cercetiiri au pus in evidenta 4 zone de miscare in conductele sub presiune, ciirora Ie corespund diferite tipuri de relatii pentru calculul coeficientului de rezistenta hidraulica si anume: - miscere laminara prin conducte circulare, pentru Re
=-

vd v

< 2300

se aplica relatia (Hagen-Poiseuilie): A

=

64 Re

(2.4.30)

HA

(p..)
p
A

Hnec - presiunea

manornetrica a apei necesara in punctul de racord A al instalatlel interioare la conducta publica (nurnita in practlca si presiune necesa-

h. = if = AI . v " d 2
in care:

[P]

(2.4.23)

h. f

ci" 2

v2

in regim de rnlscare larninara, pierderea de sarcina liniara este direct proportionala cu viteza medie v a curentului de fluid:

[Palm]

(2.4.24)

este panta hidraulica sau panta enerqetica sl reprezlnta pierderea de sarcina liniara unltara (pe unitatea de lun-

S. Instalatii sanitare

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

10

20

30

40 50

70

100

200

300 400500

700 1000

2000

4000

6000

10000

0,1

v~
/

")'..! V<t"l

I"...:

r--I"

0,2 0,3 0,4 0,5 0,7 ~

/ ',_IV" ....

1')2 (.
I
/

"J

';I
/

t-,

<:
I

r--.... /
<:

P"-

il
I.......

/
I

h/
I / I

10:1 1// / II / /
7Z_/

/ /[/ f(
I /

V
II

'5

~
~

4
5

20

100 10 20 30 40 50 70 100 200 300 400 500 1000 2000 4000 6000 10000

Pierderea de sarcina unitara i [Palm]

fig. 2.4.89. NomogramI penb'u cInw18ioIl8I'88 conducIeIor elm oteI zincat penb'u &pi caIdi Pn~MPa (6 baI, K=O,8O nun.

De 17,1 -165,2 mm,

Capitolul 2: Instala!ii de alimentare cu apa

h.
"
).J v2 64 =_._=_,_o_ I

s. Instala!ii sanitare
(polietilena de Inalta densitate, polipropilena, policlonza de vinil, PVC) se recornanda relatia (P. A. Konakov): 1 A=-----_::_
(1,BlgRe -1,5/

v2
2

d vd
V

Re v
2

= 64 .!_.
d

64vl . v [Pal 2d2

2300 < Re < 3500; - miscsree turbulentii in conducte hidraulic netede are loc cand: 3500 < Re < 23k

(2.4.31) Trecerea de la rniscarea larnlnara la rniscarea turbulenta se face printr-o zona de tranzitie, in care:

(2.4.32)

Dintre numeroasele formule stabilite pentru calculul coeficientului A, pentru conductele cu tevi din mase plastice

turbulentii in conducte hidraulic rugoase, nurnita sl zona pre-

- misoere«

patratica, pentru:

1 0,~1

a 02 a ~3

0,05 007 C, 1

02

(,3

as

0,7 1,0 1,2 Viteza [m/s]

Valorilerezistentelor locale ~

)~

,:0.'

Idem Reductie

0,7 0,1

.~ 20++~~~~~~~~~~~~HH~H+r+H-r+~~~~~~~20
US
I'"

-3

200

0.. 0 (f: > J2

a:: u; 'tJ a:: ~

'tJ

a 4 a 50 7

10

2 3 4 5 67 viteza[m/s]

10000 10

Fig. 2.4.70. Nomogrami pentru calculul plerdertlor de sareini locale.

S. Instalalii sanitare
d 23 d

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

mod normal se aplica relatla (PrandtlNikuradse): latii STAS 403, seria M, cu diametrul mediu calculat intre valorile maxi me sl minime; - depunerea de piatra pe conductele de apa rece s-a considerat de 1 mm, pana la diametrul mediu de 42,4 mm si de 1,5 mm la diametrele peste 42,4 mm; - depunerea de piatra pe conductele de apa calda, la duritatea apei sub 12 grade de duritate [Cd], s-a considerat de 1,2 mm, pana la diametrul de 42,4 mm $i de 2 mm la diametrele peste 42,4 mm; - depunerea de piatra pe conductele de apa calda, la duritatea apei peste 12 grade de duritate [Cd], s-a considerat de 1,5 mm, pana la diametrul mediu de 42,4 mm sl de 2,5 mm la diametrele peste 42,4 mm;

< Re < 560 -

pentru conducte din mase plastice, tevl din otel, zincate sau negre, se recornanda relatla (Colebrook-White):

- 1 = 114 - 2/g-k

Ji

=-

2/ (2,51 9 Re

Ji

+ 3, l1d

k)

(2.4.33)

- misoere« turbu/enti'i in conducte hidraulic rugoase, pentru:

Re > 560!!_ k numlta $i zona patratica deoarece, in aceasta zona de rniscere, pierderea de sarcina llnlara creste direct proportional cu patratul vitezei medii v a curentului de fluid. Pentru aceasta zona, in

(2.4.34) in practica de proiectare se utilizeazii, frecvent, nomograme pentru dimensionarea conductelor $i determinarea pierderilor de sarcina liniare unitare, trasate pe baza relatiilor de calcul de mai sus, in urrnatoerele condltll: - valoarea coeficientului de rezlstenta liniara sau coeficientul lui Darcy A s-a calculat pe baza relatiei Colebrook White; Pentru conductele din otel s-au considerat urrnatoerete: - s-au utilizat tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la cald pentru insta-

Ji'

s
~ 3.3
0,5 m 3,7 m 1 1m S

S 6,1

1m

0,5 m

6,5 2,5 m

~
B,10 10

FIg.

2.4.71. Schema Izometrlci de calcul a instal&1iei de allmentare cu apl race pentru consum menajer, aferentl unei clidlri de locult avlnd P + 4 etaje (exemplul de calcuI1).

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

- rugozitatea absoluta a conductelor k, s-au considerat urrnatoarele: s-a considerat de 0,3 mm pentru - s-au utilizat tevl din PVC 60 STAS conductele de apa rece, de 0,5 mm 6675/1,2 ~i PVC 100 DIN 8061/8062; pentru conductele de apa calda la ' - s-au utilizat tevi din polletilena PE duritatea apei sub 12 grade de' DIN 8074; duritate [Od] sl de 0,8 mm pentru - s-au utilizat tevi din polipropilena PP conductele de apa calda la duritatea DIN 8077; apei peste 12 grade de duritate [Od]; - pentru toate tevile din PVC, PE sl PP - valoarea Re s-a calculat pentru un s-au luat diametrele exterioare minicoeficient de viscozitate cinematica me si grosimile peretilor maxi me; v= 1,154'10-6 m2/s, corespunzator - rugozitatea absolute a conductelor k temperaturii medii a apei reci de este de 0,007 mm, fara nici un fel de 15 °C si de 0,553.10-6 m2/s, coresdepunere de piatra; punzator temperaturii medii a apei - valoarea lui Re s-a calculat pentru un calde de 50°C, conditll de tempera- : coeficient de viscozitate clnernatica v tura mai severe pentru a compensa • de 1,304.10-6 m2/s, corespunzator eventuale depuneri de piatra mai temperaturii medii a apei reci de 10 °C ~i de 0,474,10-6 m2/s, coresmari dedit cele considerate. Pentru conductele din PVC, PE sl PP punzator temperaturii medii a apei
I I

S. Instalalii sanitare
calde de 60°C, conditll de temperatura mai putin severe fata de conductele din otel, avand in vedere lipsa depunerii de piatra. in nomogramele pentru dimensionarea conductelor sunt indicate, prin linii ingro~ate ale diametrelor, domeniile vitezelor recomandate (tab. 2.4.30). in aceste nomograme se intra pe ordonata cu debitul de calcul Ve [lIs], al tronsonului de conducta care se dirnensioneaza sl se duce 0 paralela la axa absciselor pan a la mtersectla cu prima linie ingro~ata de diametru dn [mm] al conductei (care corespunde vitezei economice), obtlnandu-se un punct pentru care se citeste: pierderea de sarcina llniara unitara i [Pal sl viteza medie v [m/s] ale apei in conducta.

@
,I><t0W _I~B 142 I;m

@
8,2 sml

6)
,I><t0W I

d
1,1 m I~B

_1=.1B
IL IB _j

~ 1,1 m

SI , -i><l """,_j JGFY"" 13,1 IS ~21 13,7m I SI 1;,7ml-i><l0M_j ~ 13,2m I I ~""'" SI I """JGFY""_j I 3,3 12,7m I JIB 1-i><l0M

I II><t0W 14,3
t-'--

I II><t0W SI 83 ~ """,_j~ ' ,_...""~ 2 7 rn 17,1 'I 13.7m 1><t0t*, 6,11 3,7 m I IS LI><t0t* B~LL 5 1 ~0M-.5,2~ l'm 15m I I L -LL~~ ~ I I I SI 1-i><l0M_j ~ 12,7m I I ~ I -i><l""'" ",,~_,5_ 27 I' 7,3 12,7m I J 1-i><l0M ~ 2,7 m I I II><t0W-

12,7m

I II"-<nI _I~B W ~"" 14,4 12,7m 1"-<nI~ _IL _j IB ~"""" 14,5 t-'-127m ' I Il><t0w -

t:_

I~B

t:_
B~L 1m B L LL~~ ~"""'""~ , I I

II 1><t0t* ~ I; m I I I ~ 2 1 ,7m 13m) I

8,4 I 2,7 m I II><t0W _ I I IL IB _j

IS I¥--LI><t0t* 5m

IL IB _j

2,7 III I IS I LI><t0t* I I 6,31 IS 27m I L~t* I ~ 2,7 m I

'P
Il><t0w I I ~

IL IB _j

I I BLLL

t¥::

l f

_2.l__/
1m

~
1~7 I I
I

IS

113 LI><t0t* -""0*11;,7 m ..... : IS 1,4 LI><t0t*

I
I I I

I-¥-3m

SI ~ -i><l0M_j/ 3m I /

B, L,

Aa/- ~

A2/~ ~'5.4-----I/ / / BLLL 6m I I

U -1><t0t*

_j_
~

I SI )86 1-i><l0M_j~

1---/
/7,5

A,/

'/3,5

V /2,Sm
U

5m

12,7mS

~1><t0t* I

V /~

BLLL

LLr~:7 )--~---~--~--~"""-IB~/ /"' >

I

~0M-l

12,7m

//

~0M-l

I)

125

~) 27
Im'
I

s
/6,5 2,5 m

6m

11,5

/2':5m

BLLL

165m

6m

'if

3m

5,6

~
As/ (

Fig. 2.4.72. Schema izometrlcl de calcul a Instala1:lellntertoarede allmentare cu api caldl de consum, aferentl unel clldlrt de locutt avAnd P + 4 etaje (exemplul de calcul 2).

S. Instalatii sanitare
in fig. 2.4.68 este prezentata. nomograma pentru dimensionarea conductelor din PVC 60 si PVC 100 cu diametrele cuprinse intre 20 $i 125 mm, pentru apa rece, pentru presiunea nomiM1
1.5 1.3

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu api

nala Pn de 0,6 MPa pentru conductele din PVC 60 $i pentru presiunea norninala Pn de 1,0 MPa pentru conductele din PVC 100. in tabelele 2.4.35 $i 2.4.36 (Anexa 1.2.4.),sunt date pierderile de sarcina liniare unitare pentru conductele din PVC prezentate in fig. 2.4.68. in fig. 2.4.69 este prezentata. nomogramapentru dimensionareaconductelor din otel zincat cu diametrelecuprinseintre
M3

15m

A3 Fig. 2.4.73. Schema izometrici de calcul a InstalB1iel de alimentare cu api race pentru consum menajer, aferentl unei fOOli avAnd P + 3 etaje (exemplul de calcul 3).

1.2

_!:..!__j a,7m

. L~

LL~

®
,L
I

LI~-I*' ~ a,7m
143 ..

1.4.1

~ I

1.4

®
M2 2.2 a,7m LL
L ~ LI><!-,

. - i><l-j

®
ysm
I

3.1

5m

L~ ~ L~'.rm ~~I a,7m 1.5.1 1m

1A&
1.5.3

ILL I 1.5 I /4m

L
L-IXJ-l

I I
:

r ~...
1.6

a,7~~ S LU LtStTA7: I ~ 1.5.4 I a,7m 1m I 1.6.1 a~

a,7m

4 ft
a,7m a,7m L L~I L u~ ~ 2.4.4 a,7m a,7m

.1 a,7m

I 24 :~ I I I I I

I 3.2 I~ L L_t><I-, : : 3.3 •~

1.6.3 ( L~'r:: I

;I4ii1

25

v
I

'1m

a,7m

1.~.d

1.6.4/: 1m ,_..oL ~

~!
1.7

2.5.1

2.5.3 ~

0,7rTI\.

L!7~ : L.}~ L-t><hl ~~: 2.6 2.6.3

L~t><I-i

3.4 1/4m

~ - - --

- -~

- - - - - _~,~m_ - ~~ 2.6.1 a,7~~ L~~['l:

~
~

-~!. '
,,'v:z_
4m

1_6: - -

1.8

, A2 8m
J~

_1iY:
1m'

__1_L_/

---0 s
~ E
I ~ .:

a,7m

I- - - ~
/

fig. 2.4.74. Schema izometrici

de calcul a instal",ei interioare de alimentare cu api caletA de consum, aferentl fOOli avAnd P + 3 etaje (exemplul de calcuI4).

unei

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

S. lnstalatii sanitare

Breviar 2.4.1. Calculul sumel coeficlen1ilor de plerdert de sarcinA locale, in exemplul de calcul1 (grups A)
Tronson 8.1: 2 coturi De 20 mm 1 teuri de trecere Tronsoane 8.2; 8.5; 8.9: 1 teu de trecere Tronson 8.3: 1 cot De 20 mm 1 teu de trecere 2 robinete cu venti I sferic De 20 mm Tronsoane 8.4: 1 teu de trecere 4 coturi De 20 mm Tronson 8.6: 1 teu de trecere 4 coturi De 25 mm Tronsoane 8.7: 1 teu in biturcatle 1 robinet cu venti I drept On 25 mm 1 cot De 25 mm Tronsoanele 8.8; 8.9: 1 teu de biturcatie Tronsoane 8.10: 1 teu in derivatle 2 robinete cu ventil drept De 40 mm 2 coturi De 40 mm

2 x 2,0 = 4,0 1 x 0,5 = 0,5 Total 4,5 1 x 0,5 = 0,5 Total 0,5 1 x 2,0 = 2,0 1 x 0,5 = 0,5 2 x 1,0 = 2,0 Total 4,5

1 x 0,5 = 0,5 4 x 1,5 = 6,0 Total 6,5

1 x 2,0 = 2,0 1 x 10 = 10,0 1 x 1,5 = 3,0 Total 13,5

1 x 2,0 = 2,0 Total 2,0 1 x 2,0 = 1,5 2 x 9,0 = 18,0 2 x 1,2 = 2,4 Total 22,4

1 x 0,5 = 0,5 4 x 2,0 = 8,0 Total 8,5

Breviar 2.4.1. Calculul sumel coeficientllor de pierderi de sarcinA locale, in exemplul de calcul1 (grups B)
Tronson 7.1: 3 coturi De 20 mm 1 teu de trecere 2 robinete cu ventil sferic De 20 mm Tronson 7.2; 7.4: 2 coturi De 20 mm 1 teu de trecere

3 x 2,0 = 6,0
1 x 0,5 = 0,5 2 x 1,0 = 2,0 Total 8,5

Tronsoane 7.3: 1 teu de trecere Tronsoane 7.5: 1 teu de bifurcatie 1 robinet cu ventil drept De 25 mm 1 cot De 25 mm

1 x 0,5 = 0,5 Total 0,5 1 x 2,0 = 2,0 1 x 10,0 = 10,0 1 x 1,5 = 1,5 Total 13,5

2 x 2,0 = 4,0 1 x 0,5 = 0,5 Total 4,5

Breviar 2A.2. Calculul sumei coeficientllor de plerdert locale, in exemplul de calcul 2 (grups A)
Tronson 8.1: 2 coturi De 26,9 mm 1 teu de trecere Tronsoane 8.2: 1 cot De 26,9 mm 1 teu de trecere 2 robinet cu ventil sferic De 26,9 mm Tronson 8.3; 8.4; 8.5; 8.8: 1 teu de trecere

2 x 1,5 = 3,0
1 x 0,5 = 0,5 Total 3,5

Tronsoane 8.6: 1 teu biturcatie 1 robinet cu venti I drept De 26,9 mm 1 cot De 26,9 mm Tronsoane: 8.7: 1 teu de bifurcatle Tronson 8.9: 1 teu de trecere 2 coturi De 42,4 mm 2 robinete cu ventil drept

1 x 2,0 = 2,0 1 x 10,0 = 10,0 1 x 1,5 = 1,5 Total 13,5

2 x 1,5 = 3,0
1 x 0,5 = 0,5 2 x 1,0 = 2,0 Total 4,0

1 x 2,0 = 2,0 Total 2,0 1 x 2,0 = 2,0 2 x 1,2 = 2,4 2 x 9,0 = 18,0 Total 24,4

1 x 0,5 = 0,5 Total 0,5

Breviar 2.4.2. Calculul sumel coeficientilor de plerdert locale, exemplul de calcul 2 (grups B)
Tronson 7.1: 3 coturi De 26,9 mm 1 teu de trecere 2 robinete cu ventil sferic De 26,9 mm Tronsoane 7.2; 7.3; 7.4: 1 teu de trecere 3 x 1,5 = 6,0 1 x 0,5 = 0,5 2 x 1,0 = 2,0 Total 8,5 Tronson 7.5: 1 teu bifurcatle 1 robinet cu venti I drept On 26,9 mm 1 cot De 26,9 mm 1 x 2,0 = 2,0 1 x 10,0 = 10,0 1 x 1,5 = 1,5 Total 13,5

1 x 0,5 = 0,5 Total 0,5 ductele din PE si PP. Pierderile de sarcina locale, h,l' apar in zonele in care curgerea unitorrna este perturbata de rezlstentele hidraulice locale cum sunt: coturi, schirnberi de ssctiune, robinete etc. sl se deter-

~i tabelele cu pierderile de sarcina lini17,2~i 165,2mm,pentruapacalda(k=O,B mm), Pn 0,6 Mpa. in tabelele 2.4.38 si are pentru conductele din PVC si otel zincat sl pentru alte presiuni si tempe2.4.39 (Anexa 1.2.4.), sunt date pierderile de sarcina liniare unitare pentru conduc- . raturi, de asemenea, tot in Anexa II sunt date nomogramele sl tabelele cu tele din otel prezentate in fig. 2.4.69. in Anexa II, sunt date nomogramele I pierderile de sarcina liniare pentru con-

! I

S. Instalalii sanitare
rnlna cu relatla:

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

calcul 2.4.34 - Anexa 1.2.4. care cuexterloera, cunoscand urrnatoerele date: - conductele retelei sunt din PVC 60; prinde 20 de coloane, astfel in: (2.4.35) hri = [Pal col. 1 - s-au trecut numerele tronsoa- lungimile diferitelor tronsoane de coni-I 2 ducte sunt notate pe schema izometrinelor de conducte, incepand de la punctul de consum cel ca de calcul a retelei din fig. 2.4.71; in care: mai defavorabil amplasat din - inaltimea unui etaj este 2,70 m; ~. - este coeficientul adimensional de punct de vedere hidraulic sl - tipurile de armatura (fig. 2.4.71): I pierdere locala in rezlstenta hidrapana la punctul de racord la L - baterie pentru lavoar, On 15; ullca de tip i (cot, vana etc); reteaua exterloara (tronsoanele B - baterie pentru baie On 15 la prev - viteza medie a curentului de fluid, 8.1 ... 8.10); pararea centrala a apei calde; conslderata de obicei, in aval de S - baterie pentru spalator On 15; . col. 2 - s-au trecut nurnarut sl felul rezlstenta locala, R - robinet pentru rezervor de closet arrnaturilor de alimentare cu Pentru calculul pierderilor de sarcina apa, corespunzatoare fiecarui On 10; locale, se foloseste nomograma din fig. tronson; - necesarul specific de apa rece este 2.4.70, pe care sunt notate sl valorile col. 3 - s-a trecut .EnliSt' suma debitelor coeficientilor ~; pentru rezistentele hi- , de 120 I/zi pers.; specifice ale robinetelor (tabe- nurnarul mediu de persoane draulice uzuale din lnstalatlile de distrilui 2.4.24); pentru un apartament este de 2,5; butie a apei reci sl, respectiv, apei cal- gradul de asigurare in alimentarea cu col. 4 - s-a trecut debitul de calcul ~; de de consum. in nomograma se intra col. 5 - s-au trecut lungimile tronapa este de 99 %; pe aoscisa cu valoarea vitezei v a apei soanelor 1 [m], luate din din tronsonul respectiv ~i ridicand 0 - regimul de furnizare a apei reci este schema de calcul (fig. 2.4.71); de 19 h/zi; verncala pana la lntersectla cu curba col. 6, 7 sl 8 - s-au trecut: .E~; de valoarea calculata, rezulta, pe or- - temperatura apei reci de consum - diametrul De [mm], este de 10°C. donata, pierderea de sarcina locala hr;. - viteza medie a apei v [m/s] ~i Rezolvare Exemplul de calcul 1 - panta hidraulica i [Palm], Calculul de dimensionare s-a inceput Se dimensioneaza conductele instaladeterminate cu ajutorul nomogramei cu traseul cel mai dezavantajat din tiel de alimentare cu apa rece pentru din fig. 2.4.68 si tabelele 2.4.35 sl punct de vedere hidraulic (tronsoanele consum menajer, din interiorul unei cla8.1 ... 8.10 coloana M8), pentru a se 2.4.36, Anexa 1.2.4.; diri de locuit avand parter si 4 etaje ~i se col. 9 - s-a trecut pierderea de sarcina efectueaza calculul pierderilor totale de , stabili sarcina hidrodinamica Hnec [Pal, necesara aumentarf cu apa rece a tuliniara hr; = il pe fiecare tronsarcina sl determinarea sarcinii hidrodituror punctelor de consum. Rezultatele son, obtinuta prin lnrnultirea namice necesare a apei in punctul de calculelor s-au centralizat in tabelul de valorilor corespunzatoare coracord al lnstalatlei interioare la reteaua

L~k

v2

Brevlar 2.4.3. Calculul sumel coeficlentllor Tronson 1.1: 2 coturi De 20 mm 1 teu de trecere

de

plerderllocale,

exemplul de calcul 3 (grupa A)

2 x 2,0 = 4,0 1 x 0,5 = 0,5 Total 4,5 Tronsoane 1.2; 1.3; 1.4; 1.6; 1.8; 1.9; 1.10; 1.13: 1 teu de trecere 1 x 0,5 = 0,5 Total 0,5 Tronson 1.5: 1 x 1,5 = 1,5 1 cot De 32 mm 1 teu trecere 1 x 0,5 = 0,5 1 x 10,0 = 10,0 1 robinet cu venti I drept On 32 mm Total Tronson 1.7; 1.11: 1 teu trecere 4 coturi De 32 mm 1x Total 12,0 0,5 = 0,5 = 6,0 6,5

Tronson 1.12: 1 teu trecere 1 robinet cu venti I drept On 40 mm 1 cot De 40 mm Tronson 1.13: 1 teu derivatle 2 robinete cu ventil drept On 50 mm 2 cot uri De 50 mm

1 x 0,5 = 0,5 1 x 9,0 = 9,0 1 x 1,2 = 1,2 Total 10,7

1 x 2,0 = 2,0 2 x 8,0 = 16,0 2 x 1,2 = 2,4 Total 20,4

4 x 1,5

Brevlar 2A.3. Calculul sumel coeficlentllor Tronson 2.1: 2 coturi De 20 mm 1 teu de trecere

de

plerderllocale,

exemplul de calcul 3 (grupa B)

2 x 2,0 1 x 0,5 Total

= =

4,0 0,5 4,5

Tronson 2.6: 1 teu trecere 4 coturi De 32 mm Tronson 2.10: 1 teu trecere 4 coturi De 40 mm Tronson 2.11: 1 teu derlvatle 1 robinet cu venti I drept On 40 mm 1 cot De 40 mm

4 x 1,5 = 6,0
Total 1 x 0,5 4 x 1,2 Total 1 x 2,0 1 x 9,0 1 x 1,2 Total 6,5

1 x 0,5 = 0,5

Tronsoane 2.2; 2.3; 2.5; 2.7; 2.8; 2.9: 1 teu de trecere 1 x 0,5 = 0,5 Total 0,5 Tronson 2.4: 1 cot De 32 mm 1 x 1,5 = 1,5 1 teu trecere 1 x 0,5 = 0,5 1 robinet cu ventil drept On 32 mm 1 x 10,0 = 10,0 Total 12,0

= = = = =

0,5 4,8 5,3 2,0 9,0 1,2 12,2

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu api

S. Instalatii sanitare

Brevlar 2.4.3. Calculul surnel coeftcientllor de plerderi locale, exemplul de calcul 3 (grupa 0) Tronsonul 1.4.1: 1 cot De 20 mm 1 teu de trecere Tronsonul 1.4.2: 1 teu de derivatie 1 x 2,0 = 2,0 1 x 0,5 = 0,5 Total 2,5 1 x 2,0 = 2,0 Total 2,0 exemplul de calcul 3 (grupa E) 1 x 2,0 = 2,0 1 x 13,0 = 13,0 Total 15,0 Tronson 1.4.3: 1 teu derivatle 1 robinet cu ventiI drept De 20 mm 1 x 2,0 = 2,0 1 x 13,0 = 13,0 Total 15,0

Breviar 2.4.3. Calculul surnel coeftclentilor de plerderllocale, Tronsonul 1.5.1: 1 cot De 20 mm 1 teu de trecere Tronsonul 1.5.2; 1.5.3: 1 teu de derlvatle 1 x 2,0 = 2,0 1 x 0,5 = 0,5 Total 2,5 1 x 0,5 = 0,5 Total 0,5

Tronson 1.5.4: 1 teu derivatie 1 robinet cu ventiI drept De 20 mm

Brevlar 2.4.3. Calculul sumel coeftclentllor de plerderllocale, Tronson 2.1: 2 coturi De 20 mm 1 teu de trecere 2 x 2,0 = 4,0 1 x 0,5 = 0,5 Total 4,5

exemplul de calcul 3 (grupa B corectat) 1 x 0,5 = 0,5 1,5 = 6,0 Total 6,5
4x

Tronson 2.6: 1 teu trecere 4 coturi De 25 mm Tronson 2.10: 1 teu trecere 4 cot uri De 32 mm Tronson 2.11: 1 teu derivatie 1 robinet cu ventiI drept On 32 mm 1 cot De 32 mm

Tronsoane 2.2; 2.3; 2.5; 2.7; 2.8; 2.9: 1 teu de trecere 1 x 0,5 = 0,5 Total 0,5 Tronson 2.4: 1 x 2,0 = 2,0 1 cot De 20 mm 1 x 0,5 = 0,5 1 teu trecere 1 robinet cu ventiI crept On 20 mm 1 x 13,0 = 13,0 Total 15,5

1 x 0,5 = 0,5 4 x 1,5 = 6,0 Total 6,5 2,0 10,0 1,2 13,5

1 x 2,0 = 1 x 10,0 = 1 x 1,5 = Total

Breviar 2.4.3. Calculul sumei coeftcientilor de plerderllocale, Tronson 3.1: 3 coturi De 20 mm 1 teu de trecere Tronsoane 3.2; 3.4; 3.5; 3.6: 1 teu de trecere Tronson 3.3: 1 teu trecere 4 coturi De 20 mm 3 x 2,0 = 6,0 1 x 0,5 = 0,5 Total 6,5 1 x 0,5 = 0,5 Total 0,5 1 x 0,5 = 0,5 4 x 2,0 = 8,0 Total 8,5 I I I

exemplul de calcul 3 (grupa C) 1 x 0,5 = 0,5 4 x 2,0 = 8,0 Total 8,5 1 x 2,0 = 1 x 13,0 = 1 x 2,0 = Total 2,0 13,0 2,0 17,0

Tronson 3.7: 1 teu trecere 4 coturi De 20 mm Tronson 3.8: 1 teu derlvatie 1 robinet cu ventil drept On 20 mm 1 cot De 20 mm

loanelor 8 l?i 5; col. 10 - s-a trecut suma pierderilor de sarcina liniare Iii pe traseul dimensionat, adunand succesiv pierderile de sarcina liniare de pe tronsoanele calculate anterior; col. 11 - s-a trecut suma coeflclentilor de pier~eri de sarcina locale I~i pe fiecere tronson; calculul pierderilor de sarcina locale se gaSel?te in breviarul 2.4. 1 (calcul grupa A sl 8); col. 12 - s-a trecut pierderea de sarcina locala h" pe fiecare tronson, calculate cu ajutorul no-

sarcina locale pe traseul dimogramei din fig. 2.4.70 cu- i mensionat, aounand succesiv noscand viteza v de circulatie pierderile de sarcina locale pe a apei si I~ pentru tronsonul tronsoanele calculate anterior; respectiv de conducta. Pentru valori ale sumei coeficientilor col. 14 - s-a trecut suma pierderilor totale de sarcina pe traseul dide pierderi de sarcina locale I~ diferite de cele notate pe nomograma din fig. mensionat H, = ~iI + ~h", obtinuta prin insumarea vaI 2.4.68 se procedeaza astfel: la aceeasi lorilor corespunzatoare din coi valoare a vitezei v cltita pe axa absciseloanele 10 sl 13 din tabelul lor se aduna valorile pierderilor de sarci2.4.34; na locale b, citite pe axa ordonatelor in ~ dreptul valorilor componente I~I; I~2; ... , col. 15 - s-a trecut pierderea de sarcina in debitmetre, 1000 Pa pentru I~n' care insumate dau valoarea ~I; pe debitmetrul de pe tronsonul tronsonul respectiv: 8.3l?i 1500 Pa pentru debitmeI~ = I~1 + I~2 + ... + I~n' trul de pe tronsonul 8.10; total col. 13 - s-a trecut suma pierderilor de

S. Instalatii sanitare
2500 Pa; col. 16 - s-a trecut presiunea de utilizare Hu [Pa], luata din tabelul 2.4.24, iar in coloanele 17 sl 18 inaltimea geodezica Hg! [mm], respectiv [Pa] corespunzatoare punctului de consum cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din intreaga instalatie, sl anume robinetul R, tronsonul 8.1; col. 19 - s-a trecut sarcina hidrodinarnica necesara Hnec [Pa] in punctul A5 (fig. 2.4.71) de racord al lnstatatlei interioare la reteaua exterioara de alimentare cu apa: HmecA5 = H, + Hd + Hu + H~ =
= 33.704 + 25.000 + 30.00u + 130.473=

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

se etectueaza la sarcinile disponibile din aceste puncte ~i rezulta: HdiSPAl =180.867 Pa; HdiSPA2 = 182.367 Pa. se deterrnina sarcina hidrodinamica necesara a apei calde in punctul de racord al lnstalatiel interioare la reteaua
extertoara.

i
I

Pa Calculul hidraulic al traseelor secundare care pornesc din punctele de ramificare Al sl A4 ale traseului principal,

= 219.177

Se dau: Din tabelul 2.4.34 se observa ca, prin - schema izometrica de calcul (fig. 2.4.72) pe care sunt notate tipurile de dimensionare, s-a realizat 0 buna echiarmaturi cu acelea~i sernnlticatii ~i dilibrare hidraulica a retelel in punctele mensiuni ca in exemplul de calcul 1, de ramiflcatie Al ~i A2., lrnrucat difeprecum ~i lungimile tronsoanelor reterentele dintre ramuri sunt sub 5 % din valorile sarcinilor disponibile in punctelei; - inaltimea unui etaj este de 2,70 m; Ie Al, respectiv A4. Pierderea de sarcina pe traseul - temperatura apei calde de consum este de 50 DC; 7.1...7.5 fiind mai mica ca presiunea - regimul de furnizare a apei calde de disponlblla in punctul Al, s-a redimenconsum este de 19 h/zi; sionat tronsonul 7.5 de la 25 la 20 mm. Se constata ca nu este judtificata mo- - necesarul specific de apa catda este de 90 I/zi pers.; dificarea diametrului. : - nurnarul mediu de persoane pentru Exemplul de calcul 2 un apartament este de 2,5; Se efectueaza calculul hidraulic al lnstalatlel de alimentare cu apa calda : - gradul de asigurare in alimentarea cu de consum, din interiorul unei cladiri , apa este de 99 %; de locuit avand parter sl patru etaje ~i - instalatia se executa cu tevl din otel

Brevlar 2A.4. Calculul sumei coefIclemllor de plerderi locale, exemplul de calcul 4 (grupa A) Tronsonul 1.1: 2 coturi De 21,4 mm 1 teu de trecere Tronsonul 1.2; 1.3; 1.5; 1.6; 1.8: 1 teu de trecere Tronson 1.4: 1 cot De 23,7 mm 1 teu trecere 1 robinet cu ventiI drept De 26,9 mm Tronson 1.7: Breviar 2.4A. Calculul sumel coefIclen1ilor de plerderi locale, exemplul de calcul 4 (grupa B) Tronsonul 2.6: 1 teu de trecere 1 x 0,5 = 0,5 Total 0,5 Tronson 2.7: 1 cot De 42,4 mm 1 teu trecere 1 robinet cu venti! drept De 42,4 mm 1 x 1,2 = 1,5 1 x 0,5 = 0,5 1 x 8,0 = 8,0 Total 9,7 2 x 2,0 = 4,0 1 x 0,5 = 0,5 Total 4,5 1 x 0,5 = 0,5 Total 0,5 1 x 1,5 = 1 x 0,5 = 1 X 10,0 = Total 1,5 0,5 10,0 12,0 1 cot De 42,4 mm 1 teu trecere 1 robinet cu ventiI drept De 42,4 mm 1 x 1,2 = 1,2 1 X 0,5 = 0,5 1 X 9,0 = 9,0 10,7 Total 2,0 18,0 2,4 22,4

Tronson 1.9: 1 X 2,0 = 1 teu derivatle 2 robinete cu ventil drept De 42,4 mm 2x 0,9 = 2x 1,2 = 2 coturi De 42,4 mm Total

Breviar 2.4.4. Calculul sumei coefIclemllor de pierclen locale, exemplul de calcul 4 (grupa C) Tronsonul 3.1: 3 coturi De 21,4 mm 1 teu de trecere 1 robinet cu ventiI drept De 21,4 mm Tronsonul 3.2; 3.3: 1 teu de trecere 3 x 2,0 = 4,0 1 x 0,5 = 0,5 1 x 13,0 = 10,0 Total 1 x 0,5 Total 19,5 Tronson 3.4: 1 teu derivatie 1 robinet cu ventiI drept De 26,9 mm 1 cot De 26,9 mm 1 x 2,0 = 1 x 10,0 = 1 x 1,5 = Total 2,0 10,0 1,5 13,5

0,5 0,5

Brevlar 2.4A. Calculul sumel coefIciemllor de plerderi locale, exemplul de calcul 4 (grupa 0) Tronsonul 1.4.1: 1 cot De 17,1 mm 1 teu de trecere Tronsonul 1.4.2; 1.4.3: 1 teu de trecere 1 x 2,0 = 2,0 1 x 0,5 = 0,5 Total 2,5 1 x 0,5 = 0,5 Total 0,5 Tronson 1.4.4: 1 teu derlvatie 1 robinet cu ventil drept De 26,9 mm 1 cot De 26,9 mm 1 x 2,0 = 1 x 10,0 = 1 x 1,5 = Total 2,0 10,0 1,5 13,5

s. Instalalii sanitare
.!'n~, utilizand relatia: zele maxime admise ale apei. zincat cu k = 0,8 mm; - tipurile de arrnaturl (fig. 2.4.72); Tronsoanele 1.5.1 ... 1.5.4 ale ramifiL - baterie pentru lavoar, On 15; B v = 0 6~~ nli (tab. 2.4.28), iar va- catiei care porneste din nodul b (fig. c ' Ls lorile debitelor de 2.4.73) se dimensioneaza la baterie pentru baie On 15; &-baterie pentru spalator On 15. calcul s-au luat din tabelul 2.4.29. , HdiSPi = 51018 Pa. Pentru dimensionarea conductelor Calculul sumei coeficientilor de pierRezolvare Calculul hidraulic al retelei s-a ince- s-a folosit nomograma din fig. 2.4.68 $i dere de sarcina locale .!'~ pe tronsoanele put cu traseul format din tronsoanele datele din tabelele 2.4.35 sl 2.4.36, 1.5.1...1.5.4 se gasesc in breviarul de calcul 2.4.3 E. 8.1 ... 8.9 de alimentare cu apa calda Anexa 1.2.4. Calculul coeficientilor de pierderi de Exemplul de calcul 4 coloana M2, care este cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic sarcina locale .!'~ pentru tronsoanele Se efectueaza calculul hidraulic al instalatlel de alimentare cu apa calda din intreaga instalatie si este redat in 1.1 ... 1.14 s-a tacut folosind fig. 2.4.70 (se gase$te in breviarul 2.4.3 A, B, C, pentru consum din interiorul unei scoli tabelul 2.4.37, Anexa 1.2.4. Pentru stabilirea debitelor de calcul D sl E) avand parter sl 3 etaje sl se determina Din tabelul 2.4.40 (Anexa 1.2.4) sarcina hidrodinamica neceseraa apei in s-a utilizat tabelele 2.4.24. $i 2.4.27 b rezulta sarcina hidrodinamica necesara punctul de racord al lnstalatiel interioare (Anexa 1.2.4.). Pentru dimensionarea conductelor pentru alimentarea cu apa a instalatiei la reteaua exterioara. s-a folosit nomograma din fig. 2.4.69 $i interioare, deterrnlnata in punctul A3' Se da schema izometrica de calcul (fig. 2.4.73) de racord la reteaua din fig. 2.4.74 in care arrnaturile obiectabelele 2.4.38 si 2.4.39. telor sanitare au aceleasi notatii $i diSarcina hidrodinamica necesara exterioara este HnecA3 =335.880 Pa. Calculul hidraulic al traseului secundar mensiuni ca in fig. 2.4.73 (exemplul de pentru alimentarea cu apa calda de consum a instalatiei interioare, determinata care porneste din nodul A1 (fig. 2.4.73) calcul 3). Pe schema izornefrica de calcui sunt in punctul As de racord la reteaua exte- s-a efectuat la sarcina hidrodinamicadisponibila HdiSP.A 1 = 273.408 Pa, folosind notate lungimile tronsoanelor de conrioara este HnecA5 = 228.337 Pa. ducte. Parterul cladirii are cota 0,00. Traseele secundare care pornesc din vitezeleeconomice. Calculul sumei cceficientilor de pier- ' Inaltimea unui etaj este de 3,80 m. nodurile A1 (coloana M7)si B1 (coloanele Ms) au fost dimensionate la sarcinile deri locale de sarcina .!'~, pe tronsoa- lnstalatia se executa cu tevi din otel zindisponibile din aceste noduri, realizan- nele 2.1 ... 2.11, se gase$te in breviarul cate din seria M, avand coeficientul de : rugozitate absoluta k = 0,80 mm. du-se, prin dimensionare, echilibrarea 2.4.3 B. Pentru traseul 2.1 ...2.11, s-au utilizat Temperatura apei calde de consum hidraulica a retelei de apa caloa. Calculul sumei coeficientilor de pier- vitezele recomandate, rezultand 0 este de 50 DC. Rezolvare deri de sarcina locale .!'~, pe tronsoanele presiune necesara Hn = 138.076 Pa. Calculul hidraulic al retelei s-a ince8.1 ... 8.9, se gase$te in breviarul 2.4.2 Deoarece presiunea disponibila in punctul A1 este de 273.408 Pa. s-a re- put cu traseul format din tronsoanele (grupa A sl B). dimensionat tronsoanele 2.3 ... 2.10, 1.1... 1.9 de alimentare cu apa calda a Exemplul de calcul 3 Se efectueaza calculul hidraulic al adoptand viteze mai mari de pana la punctului de consum L de pe tronsonul instalatiei de alimentare cu apa rece 2,31 rn/s sl a rezultat Hn = 222.234 Pa, 1.1, coloana M1 (fig. 2.4.74), care este pentru consum din interiorul unei scoll aproape de presiunea disponibila in • cel mai dezavantajat din punct de veI dere hidraulic, din intreaga instalatle, si avand parter sl 3 etaje si se determina punctul A1. Traseul secundar care pomeste din este redat in tabelul 2.4.41 Anexa 1.2.4. sarcina hidrodinamica necesara a apei Valorile debitelor de calcul s-au luat in punctul de racord al instalatlei inte- nodul A2 a fost echilibrat hidraulic prin! dimensionare, rezultand 0 sarcina hidro- I din tabelul 2.4.29. rioare la reteaua exterioara, Pentru dimensionarea conductelor Se da schema lzornetrica de calcul dinamica efectiva HefectivA2 = 138706 Pa! din fig. 2.4.73 pe care sunt notate tipu- fata de HdiSP.A2 = 273408 Pa. , s-a folosit nomograma din fig. 2.4.69 sl Calculul sumei coeficientilor de pier- 'datele din tabele 2.4.38 $i 2.4.39, rile de armaturi pentru obiectele sanitare: L - baterie pentru lavoar On 15; R deri de sarcina locale ss; pe tronsoa- Anexa 1.2.4. Sarcina hidrodinamica necesara pen- robinet pentru rezervor de closet On nele 3.1 ... 3.8, se gase$te in breviarul tru alimentarea cu apa calda de con10; P - robinet pentru pisoar individual 2.4.3 C. On 10, precum sl lungimile tronsoanelor ' Calculul hidraulic al tronsoanelor i sum a instalatiei interioare, deterrninata 1.4.1; 1.4.2 sl 1.4.3 care pornesc din in punctul A3 (fig. 2.4.74) de racord la de conducte. exterloara este Parterul cladirii are cota 0,00 m. Inal- nodul a (fig. 2.4.73) s-a efectuat la , reteaua Hnec = 346197 Pa. Presiunea necesara tlrnea unui etaj este de 3,80 m. Hdisp.a = 10908 Pa, rezultand: lnstalatla se executa cu tevl din Hefectiv.a = 2589 Pa. pentru apa calda este mai mare cu Calculul sumei coeflcientilor de pier- 10317 Pa, fata de presiunea necesara PVC 60. deri de sarcina locale .!'~, pe tronsoa- pentru apa rece, situatle conslderata Rezolvare Calculul hidraulic al retelei s-a ince- nele 1.4.1, 1.4.2, 1.4.3, se gase$te in acceptabila Traseele secundare care pornesc din put cu traseul format din tronsoanele breviarul 2.4.3 D. Pentru tronsoanele 1.4.1 sl 1.4.2 s-a nodurile A1 (coloana M2,fig. 2.4.74) $i A2 1.1... 1.14 de alimentare cu apa al punctului de consum cel mai dezavan- considerat presiunea de utilizare Hn = 0 (coloana M3) au fost dimensionate la tajat hidraulic din intreaga lnstalatie (ro- deoarece se obtine presiunea de utili- sarcinile hidrodinamice disponibile din binetul R de pe tronsonul 1.1, coloana zare prin diterenta de inaltime de 2 m. aceste noduri, realizandu-se prin dimenRamificatiile care pornesc din nodu- sionare, echilibrarea, hidraulica a retelei, M1 - fig. 2.4.73) si este redat in tabelul rile b sl c s-au dimensionat la sarcinile Calculul sumei coefiolentilor de pier2.4.40, Anexa 1.2.4. Debitul de calcul s-a determinat in (presiunile) disponibile din aceste no- deri de sarcina locale .!'~ se gase$te in functle de suma debitelor specifice duri (tab. 2.4.40 Anexa 1.2.4) $i la vite- breviarul 2.4.4 A, B, C $i D.

S. Instalalii sanitare
Anexa 1.2.4.

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

Tabelul 2.4.20. Tipul ,i numiRiI obiectelor sanltare pentru clidlrile soclal-culturale ,i administrative, Tn functle de destln~a clidlrilor ,I numiRiI de persoane
Destinatia cladirii Closete Pisoare Ffmtani de baut apa Bai Lavoare pentru picioare .. B, +- ..F B F Dusuri Hepartitia pe sexe B 10 F 11 B 12

[%]

4
Cladiri administrative birouri: - pentru un nurnar de persoane de acelasi sex de max. - 15 1 2I 1 2-3 - 25 - 40 1-2 3-4 4-5 - 60 2 2 - 85 5 , 2-3 - 115 6-7 7-8 - 150 3 '3-4 8-9, - 190 4 10 +-I - 250 Cladiri de cultura: - teatre, sali polivalente, cluburi cu sali de spectacole; - pentru un nurnar de spectatori de acelasi sex de max.: 2 4 - 50 - 100 3 6 4 - 200 9 5 12 - 300 - 500 6 15 7 17-18 - 500 8 20 - 600 - pentru artlstl la un nr. de persoane de acelasi sex de max.: - 15 1 2 1-2 2-3 ' - 25 1-2 3-4 - 40 4-5 - 60 2 2-3 5-6 , - 85 6-7 - 115 3 3-4 7-8 - 150 3-4 8-9 - 190 4 10 - 250 Cladiri de cultura - cinemato!J"afe cu un nurnar de locuri de max.: 1 - 100 2 , 1-2 3-4 ' - 200 4-5 - 300 ! 1-2 2 - 400 5! ! I 2 - 500 5-6 ! I - 600 2 __ Ii_l_ I Cladiri comerciale de alimentatie publica restaurante, cantine; - pentru consumatori, la un nr. de persoane de acelasi sex: - 15 1 2 1-2 - 25 3 - 40 2 4! 2 - 60 5 2-3 - 85 6 7 - 115 3 3-4 8 - 150 -190 3-4 9 4 10 - 250 - pentru personal, la un nr. de persoane de acelasi sex de max.:
---0_____• ___ 1 -----_."-----

8,9

F 13

Observatti B-barbati; b-nr.B F-femei; f-nr. F n-nr. B+F 14

1 1-2 2 2-3 3 4 4-5 5 6

2 2-3 3 3-4 4 5 6 7 8

2 2-3 3-4, 4-5 5 6-7 7-8 8-9 10

Hepartitia pe sexe se stabileste prin tema de proiectare (fig. 2.4.53 a)

2 3 5 7 9 10-11 12

2 3 4 5 6 7 8

4 5 7 9 10 12-13 14

50

50

(fig. 2.4.53 b)

Pentru dusuri cu cabine separate, se ia in calcul valoarea 5 Pentru du~uri fara cabine separate, se ia in calcul valoarea 8. (fig._l.4._53 ~1

1 1-2 2 2-3 3-4 3-4 4-5 5 6

1-2 2 2-3 3-4 4 4-5 5 6

1

2 2-3 3-4 b/5 f/5 4-5 5-6 sausau 6-7 ' 7-8 i b/8~ f/8 8-9 . 10

50

50

1 2 2-3 3 3-4 4

----

1 1-2 2 2-3 3 3

2 2-3 3 3-4 4 4

(fig. 2.4.53 d)

-r-------;-1
1-2 2

1 1-2 2 3 3-4 4 4-5 5-6 6

----------.-

1I 2 1-2 ! 2-3 2 3I 2-3 4 3 4-5 I 3-4 5I 4 6 4-5 6-7 I I 5_~_ 7 ---+-.

--

(fig. 2.4.54 a)

-5
- 10 - 20 - 30

1 2

2 4

1
1-2 2 2-3

1
1-2 2-3 ib/1Of/10 3; (fig. 2.4.54 b) 25 75

1-2 : 2-3 1-2 3-4

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

Anexa 1.2.4. Tabel 2.4.20 - continuare

S. Instalalii sanitare

2 3 '4 5 6 7 8 9' 10 11 12. 13' 1 2-3 4-5 2-3! - ,2-3' 3-4 i - 40 3I' 3-4 4 b/10f/1Ql 25 • 75 2-3 5-6 - 60 3 6-7 3-4 I - '3-4 4-5 - 80 7 4 - t -- --- 5 4, .--100 3 ----.--Cladiri pentru cazare: ! b/20 f/10 b/20! b/30 f/30, b/7 ! f/7 b/10f/10 - carnlne si internate avand obiectele sanitare in grupuri sanitare b/20 f/10 b/20 b/30 f/30 ,b/30f/30 b/10!f/1o' - camlne si internate cu lavoare ii' la fiecare camera i b/5 'f/5 b/10;f/10' - carnlne sl internate cu grupuri : b/10 f/10 sanitare in fiecare camera Cladiri de turism: b/20 'b/30f/30 b/10f/10 - hotel uri cu grupuri sanitare pe b/20 f/10 nivel ~i lavoar in camera . inafara camerelOr de baie aferente camerelor de cazere, la fiecare nivel se prevede cate un grup sanitar cu closet sl lavoar, - hotel uri cu camere de baie aferente camerelor de cazare separat pentru barbati §i.femei TCladiri de sanatate: - cre~e f/20 - fl 10 - , f/20 • pentru personal • L Dotarea cu obiecte sanitare se face prin tema de proiectare • pentru copii
i

14

--

- spitale b/60, f/20 • pentru personal: b/30 ,b/20 f/20 b/10 f/10 -

• pentru bolnavi - bai publice: • pentru public • pentru personal: Cladiri de invatamfmt prescolar gradinite: - pentru un nurnar de copii de rnax.: - 25 - 50 - 75 - 100 - 150 - 200 - 250 - 300 - pentru personal Cladiri de invatamant superior, scoli: - pentru un numar de elevi de rnax.: - 50 - 100 - 150 - 200 - 250 - 300 - 350 - 400 - 450 - 500

Dotarea cu obiecte sanitare se face prin tema de proiectare

b/100'f/35 b/60f/20

b/50' b/30

b/50 b/20

f/50 f/20

_ -

3 6
9 12 16 20 23 25 f/20

3 6
9 12 16 20 23 25 f/20 ,-

2 5 7
9 12 15 18 20 f/15-l -

,I

Pentru medici se prevede cate un grup sanitar dotat cu closet, lavoar si dus, separat pentru barbati sl femei, la -- fiecare nivel Hepartitia pe sexe se stabileste prin tema de proiectare , Num~rul cazilor de baie sl al dusurllor precum si repartitia pe sexe se fixeaza prin terna, Grupuri sanitare sunt comune pentru copii de ambele : sexe. Cifrele se refera la copii pe un nivel. Bateriile pentru dus trebuie sa fie cu tub flexibil. La oficiu se , prevede un spalator. (fig. 2.4.55 a)
--------- ~-------

.---

1-

La cabinetul medical - _,~ pr~v_e~e_I,.Jn l!lvo!ll" Valorile inscrise sunt valabile pentru elevi de acelasi sex, pentru acelasi grup sanitar Hepartlta pe sexe se stablleste prin tema de proiectare (fig. 2.4.55 b)

2
3 4 4-5 5 5-6 6 6-7 7

4
5 6 7 8
I

4
5 6 7 8

4 11 7 5 13 8 5-6 15 9-10 6 17 11 7 18-19 11-12 7 20 13 7-8, 21 13-14 8 22 14

8-9 8-9 9 9 9-10 9-10 10 10

S. Instalatii sanitare
Anexa 1.2.4.

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

Tabel 2.4.20 - continuare de gimnastica ~i ateliere de scoala - pentru cadre didactice ~i _j)er_sCln& administrativ Cladiri si arnenajari sportive: - sali sl terenuri de sport, stadioane - pentru un numar de locuri de max.:

- sali

4 b/30 b/30

'
I

:6
I _

7I8
_:

9 f/10 f/20

10 b/10

, 11 f/10

12 i 13

14

b/60 I f/20 b/60. f/20

nl50

b/10 : b/20

- 500
1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000

- pentru sportivi

2 2 4 4 6 7 10 8 10 12 12 I 14 13 15 14 16 16 I 18 17 19 18 20 b/60li/20
1

- b/30

3 6 12 17 22 25 29 32 35 38 40

1 2 4 6 8 10 ! 11 I 12 I 14 15 16 rr1.t50
1

b/30

of/3D'

-b/10 f/1 0 Thi5-12 -f/5-12155 1 45

I

1 2 3 3 4 4 4 5 5 6 6

1 2 3 3
4

I -

(fig. 2.4.56 a)

70'30

4 4

5 5
6 6
i
I

I
I

Gari b/600! f/200 .b/300 i nl1500 Ila traficul zilnic d~c_alatori} Cladiri pentru unitati productive: - pentru un nurnar de muncitori intr-un schimb max. 1 2 1 1 - 25 2 4 2 2 - 50 7 4 3 4 - 100 - 150 4 i9-1O 5-6 5 - 200 5 12 7 6 - 250 6 ~3-14 7-8 7 8-9 - 300 6-7' 15 8 7-816-179-10 - 350 8-9 - 400 8 18 10 I 9 8-9 19 10-11' 9-10 - 450 11 10 - 500 9 ! 20

La stabilirea numarului de du~uri se tine seama de felul activitatii sportive, , durata de efectuare a dusului, precum ~i de felul cabinelor de :dezbracare individuale ---, _- _~ sau comune
i

.b/300 f/300

15050

Conform tabelului 2.4.21

---,

, -

! I

Cifrele se refera la nurnarul muncito.rilor de acelasi sex, , pentru un grup sanitar. (fig. 2.4.56 b)

Observatli: 1. Numarul de closete pentru femei va fi egal cu nurnarul de closete pentru barbaf plus nurnarul de pisoare, in cazul in care sunt date cate doua valori la unele din aceste obiecte sanitare. 2. Pentru cladirile cu destlnatle speclala, neasimilabile uneia din categoriile de cladiri din tabelul 2.4.20, determinarea felului ~i numarului obiectelor sanitare se face pe baza lndicatiilor din tema de proiectare sau a cerintelor investitorului. 3. Prin tema de proiect se poate stabili 0 alta repartitie pe sexe a persoanelor, in functie de specificul functional al cladirii. 4. Pentru un nurnar intermediar de persoane, nurnarul obiectelor sanitare se calculeaza prin interpolare liniara, 5. Pentru un numar de persoane mai mare, nurnarul obiectelor sanitare se deterrnina prin extrapolare, pastrandu-se proportionalitatea corespunzatoare celui mai mare nurnar de persoane inscris in tabelul 2.4.20. 6. Pentru un nurnar de persoane mai mic, nurnarul obiectelor sanitare se determina prin extrapolare, pastranou-se proportionalltatea corespunzatoare celui mai mic numar de persoane inscris in tabelul 2.4.20, numarul minim de obiecte fiind 1. 7. in cazurile in care grupurile de du~uri sunt montate separat de closete, se prevede in plus cate 1 closet la fiecare 10 dusuri. 8. in cazurile in care grupurile de closete sunt montate separat de grupurile de lavoare, se prevede suplimentar cate 1 lavoar la fiecare 5 closete, dar minimum 1 lavoar la 1 closet. 9. La fiecare nivel al cladirli, cu exceptia celor de locuit, se prevede 0 chiuveta care se arnplaseaza in grupul sanitar sau lntr-o incapere destinata materialului gospodaresc. La cladirile de locuit se recornanda sa se prevada chiuvete cu apa rece si calda, cats 0 chiuveta la 4 - 5 niveluri, pentru lntretinerea partilor comune. 10. in camerele de colectare a gunoiului se recornanda sa se prevada cate 1 chiuveta cu robinete dublu serviciu de apa rece lili calda, in cazul in care in aceste camere nu exlsta pericolul de inghet. 11. in intreprinderi cu peste 25 femei pe schimb, se arnenajeaza la vestiare, lncaperi destinate igienei intime a femeilor. Aceste lncaperi se prevad cu instalatll de spalare cu jet ascendent sau dus mobil, cu apa rece sl calda; de la 100 femei in plus, 0 astfel de lnstalatie, cornpletata cu cate 1 lavoar sl 1 closet se prevede la fiecare 50 femei.

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

Anexa 1.2.4.
Tabelul 2A.22. - Iniqlmlle de montara a obiectelor sanitara, armiturilor acestora ,I accesortilor (conform STAS 1504) Nr. crt. Denumirea obiectului obiectelor sanitare sanitar, Inaltimea de montare [mm]

S. Instalatii sanitare

Observatii

a arrnaturii sau a accesoriilor

o
1.
!

2
Lavoar: - pentru copii pan a la 4 ani - pentru copii de la 4 la 6 ani - pentru copii de la 6 la 11 ani - pentru copii peste 11 ani ~i adulti - robinet sau baterie rnontata pe perete - oglinda - etajera - portprosop - portprosop - sapuniera montat langa lavoar montat pe peretele
I

450 600 700 800 100 ...200 500 400

i

i-de

la fata superloara

a lavoarului, in axa lui;

- de la rata superioara a lavoarului la latura inferioara a oglinzii, in axa lavoarului; - de la tata superloara a lavoarului la partea lnterloara a etajerei, in axa lavoarului; - se rnonteaza la dreapta sau la stanqa lavoarului la 50 - 100 mm de la partea laterala a lavoarului; - la minimum 50 mm de la peretele lateral;

750 1400 ... 1500 900 ... 1400

din fata lavoarului - se rnonteaza la dreapta sau la stanqa lavoarului . la 50-100nuTl 2. Baie pentru adulti: - cada de baie - bateria de perete pentru baie - para dusului fix - sapuniera max 625 100 ... 125 2100 750 750 850 850 - de la partea superloara i_de a cazii de baie la fundul cazf de baie la baza stropitorului de la partea lat~r~la (l._La_v()ar_ului;

- rnaner de baie 3.
Baie fixa pentru copii sugari: - cada de baie - bateria de perete
i

1000 1100 1150 1150 1250

; - se rnonteaza in dreptul ventilului de golire a cazf

_ i_ _:_~LJnierfl
4.
Baie pentru picioare: - cada de picioare - bateria

350 150 ..250 1000 .. 1100

__ _ __ mT __

, - de la partea superioara
i

a cuvei sl in axul ei

- rnaner de baie

' - se arnplaseaza in axa cuvei sau lateral

____+-_-_~apuniera,_____ __ 5. I Cada pentru dus: - cuva - bateria - para dusului fix

....§.QQ.,,§Q.O __ _
200 300 1300

1_-__~ELCl.mpll!~~Cl.z~1n_Qr~ta sau in

~~Q~

bateriei_

1200

- de la fundul cazii de dus, in axa ei - de la fundul cazii de dus la baza stropitorului

2100 1200 ... 1300 _ _ 1200 .. 1300 1200 ... 1300 2100
i

- rnaner de baie
___ : _"~~lJ_njera___ _ 6. ' Dusuri comune: - bateria
! -

para dusului fix

i-de

la partea superloara

a gratarului la baza

, stropitorului

- rnaner de baie
___~ 7. ---_ 8.
!

1300 1_30_0____
__4

: - lateral fata de baterie, in gabaritul dusului

-

s~pl.mi~fl_ Bideu -----_._-Chiuveta:

. _ __
._---._-

sill1_eJric I!l_~nerului de bai~_iQ_gabarituL9_!J§_lJI.lJi _ __ _. un_

._ __ .. __ ~ dupa obiect 800 1150

i--

i
I

chiuveta robinet

S. lnstalatii sanitare
Anexa 1.2.4.

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

label

2.4.22 - continuare

o
9.
Spalatosre - spalator - robinet sau baterie 10. Spalatoare - spalator - baterie de perete 11. Spalatoare cantine: - spalator - robinet sau baterie 12. Closet cu vas: - vas - rezervor de spalare montat la inaltime - rezervor de spalare montat la sernllnaltirne - rnanerul tragatorului 13. - P9QI1artie .. _ Closet cu talpi (turcesti): - cuva vasului - rezervor de spatare - rnanerul tragatorului 14. - porthartie Pisoar: ..... de vase in restaurante, de vase in locuinte:
i

2
comune: 800 900 ...950 -800 200 ...250

- de la partea superioara

a spalatorulul

la Inaltirnea meselor de lucru 20_O ..,g§0_ .. __ ._ . - de la.par1~a_!;lJQ_erioar? a spalatorului

oupa

obiect - cu asigurarea unui spatiu de minimum a rezervorului 200 mm intre partea superloara $i plafon

2300 ...2500 1200 ... 1300 1300 750

- closetul se rnonteaza sub nivelul pardoselii la minimum 2200 1300 750 500 650 - de la pardoseala cuvei, in axul ei la partea superioara 20 mm - cu asigurarea

finite,

unui spatiu de minimum 200 mm a rezervorului sl plafon

intre partea superloara

- pentru copii de la 6 la 11 ani .-.pentrugopii 15. pe perete: - pentru copii de la 6 la 11 ani p.est~J1.cmi $i adulli

a bazei

Fantana de baut apa rnontata 700 - pentru fantanile de baut cu picior, Inaltimea este data de obiect

- psntrucopiipeste 11 ani $iadulti

16. 17. Scuipatoare de perete

850 1000 - pentru sculpatonle de obiect _._-_.-

cu picior tnaltlmea este data

Albie de spalat rufe: - cuva albiei - baterie sau robinet 900 1250

Observatle.

La dlstantele

din tabel se admite 0 abatere de montaj ± 5%.

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu api

S. Instalalii sanitare

Tabelul 2.4.23. Distamele minlme pe orizontall intra oblectele sanitara ,I intra acestea ,I partes finltl a pere1ilor (conform STAS 1504) Nr. crt. Denumirea obiectului sanitar Distanta se rnasoera de la: pana la Distanta minima [mml Fiira spatiu de Gu spafiu de crculatle pe langa crculatie pe langa . persoana care folopersoana care folose te obiectul sanitarse te obiectul sanitar

Observatii,
schema

o
1. Lavoar pentru adulti

2
axa lavoarului

3
- peretele lateral - axa altui lavoar - fata laterala a lavoarului de pe alt perete

4
450 700 a = 50 b = 1000

5
1050

Pentru a > 1QQQ,92: 450 tata laterata a lavoarului fata frontala a lavoarului - fata frontala a closetului sau bideului -tata laterala a closetului sau bideului pentru C2:600 a = 400 d = 240 - 0,1 c pentru c = 0...600, d = 500 pentru e s 600 600 e = 1200 f = 500 1100 e = 1700

----

-----

tata laterala a lavoarului

---

2. Lavoare pentru copii - pana la 4 ani - de la 4 la 6 ani - peste 6 3. Gada de baie pentru adulti

axa lavoarului buza cazii de baie

- peretele opus - tata frontala a altui lavoar - tata frontala a closetului sau bideului - axa closetului sau bideului - perete lateral - axa altui lavoar - peretele lateral - axa altui lavoar - peretele lateral - axa altui lavoar - perete opus

400 300 500 350 600 400 700 600 900 950 1000 distanta prescrisa se refera la latura mare a cazii: celelalte laturi se lipesc de zidiiria de rosu, la cazile inzidite, sau perete Ie finit, la cazile neinzidite

4. Gada de baie pentru sugari

buza cazf de baie

- tata frontala a: • lavoarului • closetului • bideului - fata laterala a lavoarului - axa: • closetului • bidelui - perete

600 500 500

se admite depasirea marginii lavoarului peste buza cazii cu 30 mm

400 400 600

1100

distanta prescrisa se refera la 3 din laturile cazii: a 4-a se llpeste de perete

5.

Bai pentru picioare

rata frontala
a baii axa cuvei buza cazii de dus

6. Gada de dus

- buza altei cazi de baie - peretele opus - peretele lateral - axa altei cuve de baie - perete

600 600 400 700 1100 1000

a = 600

s. Instalalii
o

sanitare

Capitolul 2: Instalalii de alimentare cu apa

Tabel 2.4.23 - continuare

2
iCada de dus
!

laterala a lavoarului - tala frontala a lavoarului - fata frontala a closetului, bideului - axa closetului sau bideului axa cazll de - perete (Ia cabine dus individuale) - axa altei cazi de dus -- Dusur! . axal)aterier~-axaaffer bafe-rir-sau lsau robinetului robinet comune - perete i partea laterala - perete B. Cazan de baie a cazanului - fata frontala a lavoarului, closetului sau bideului - buza cazf de baie sau a dusului - axa: • lavoarului • closetului • bideului - perete 9. : Closet sau axa closetului - axul altui bideu bideu sau bideului sau closet - fata frontala fata frontala a altui bideu sau closet a closetului - axul altui bideu sau bideului sau closet
--

buza cazii de dus

- tala

o
b = 500 c = 400 d = 300 450 ~1.J_e_~_obiect
0

5
i -

6
se admite depasirea marginii Ilavoarului peste buza cazll cu 30 mm

900 450 100 BOO

BO
500 600 600 d = 400 b = 600 c = 500 d = 500

Qe
sau use cu deschidere exterioara sau conducte verticale

- perete a perete spalatorului sau - masa de pregatit . chiuvetei - rnasina de gatit i axul chiuvetei - perete I sau cuvei : spalatorului : fata frontala a - perete sau mobilier : spalatorului " _~ --0--: sau chiuvetei 0 0____ _ 0 11 : Spalatoare axa bateriei - axa altei baterii _j_s()mll~_~ __ ,_§au_r_()I:>in~!LJI_lli_ __-__Q_erete _ 12.1 Pisoare : axa pisoarului - perete pentru copii ; - axa altui pisoar de la 6 : 1 la 11 ani fata frontala a - perete - fata frontala I pisoarului a altui pisoar - axa altui pisoar pentru copii axa pisoarului - perete peste 11 ani - axa altui pisoar - fata frontala a altui ~i adultl pisoar - fata frontala a altui pisoar - perete - perete - axa altei tanmni
0 0 "I-

600 0 0 b = 350 c = 400

1~

10.:Spalator vase sau chiuveta

de

! tala laterala

d = 600

1100

750 450 a = 300 b = 600

a = BOO

e = 1100 d a b d = = = = 700 350 700 BOO

e = B50 c = 1100

a = 950

c=1200 e=1000 BOO

300 550

- perete - axa altei tanmni

350 650

950

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

Anexa 1.2.4.

s. Instalatii

sanitare

Tabelul 2A.27 a. Debitul de calcul pentru apa race la locuime in fun~ de necesarul specific de api, numirul persoane pe apartament suma debitalor speclfice ale armiturllor pentru: = 0.57 Vs·ap.; naz =190re/zi ,I y= 2,326 corespunzitor unul grad de aslgurare de 99%

v_

,I

de

~s

[lis]

.l' n~ [lis]

120 I/zi oers. Na pers/ap. ....2,0___21_5 1 2 .. _ 3,Q ._ _3,§ ~ 3 4 4,0 _.__ 4,,52,Q 5 6
9,_Q~_§

70 I/zi oers. Na pers/ap. _2,.5 7

0,035

_O,Ql 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,070,07T]=67--~o,oi f_"O,O? Q,O] 0,07 0,100,10 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10-6,10-' 0,10 0,10. 0,10 0,1Q 0,10 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,150,15 0,15 '0,15 0,15 0,15 0,17 0,15 _9,15_ 0,1.5 .0,15 0,15 __ 0,15 Q,15 0,1~, 0,1.5 _J __ O,J.5___ 0, 1.5_. _ 0,1~ 0,20 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15, 0,15 0,_15 0,15 0,15 0,25 0,15 _0,15._ 0,15 0,15 0,15' 0,15Q..1J2_1JUQ_l Q,1;i ~Q,1J2 _0,15 Ct15 0,30 0,15 0,1.5 0,"1.5_ 9_,J.5_ 0,15 _ 0,15 0,15 g,15 0,15 g,15 0,15 _ 0,15 0,40 0,15 .O,J5 0t.15 r _0,"17 0, 17Q,18 9,15 0,15 0,15 0,15 '_ 0,.15 0,15 0,50 0,15 0,15 0,16, 0,19 0,19 0,20 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,60 0,15 O_,W .__O,W I 0,21 0,21 O,~_ 0,15 0,15 0,15_ Q,l15 O,1_6 0,17 0,80_0,11' 0,19 0,2_1; 0,24 0_,2~_ 0,26 0,15 0,15 0,16 0,17 0,18 0,19 1,0 0,19 0,21 0,23 0,27 0,27. 0,29 0,15 0,16 0,18 0,19 0,20 0,22 1,? 9,21 0,23 0,26! 0,30 ; 0,30_. 0,32 0,16 0,18 0,19 0,21, 0,22 g,24 1,5 0,_?3,_ 0,?60,29 0,33 0,3~ _ 0,36 0,18_. Q,20 0,22_. 0.. 4 2 0,25 ._ 0,27 _ 1,7 _ 0,25___ 0,28 0,31, 0,35 0,39.Q,38 Q,19 9,?J . 0,23 0,.2.5, 0,27 0,29 2,0 .0,27 O,~O r Q_,~3_ 0,39 O,3~. _Q,41 0,20 _ ~ __ Q_~g3 0,25_ _Qr2_7 0,29 0,31 2,5 _Q,:39_ I 0,34 O.l.3!J~_Q,43 _9~4 _ .9A_7_ 9,.2;3 .. _9~g6_0,28 0,31 0,:33 _ Q,35 3,0 0,~3--0:38 ~ r- 0,41. . OAf! 0,4!;! Q,52 0,25 0,?_8_+ _0,31._Q,34. 0,360,3.9 3,5 0,36 0,41 0,4.5 0,52 0,53 0,56 0,27 0,31 0,34 0,37 I 0,39 0,42 _4 ._0,39 Q,~_4_' 0..48 0,56 0,57 0,60 Q,29 0,33 0,36 0,39 0,42 0,45 5_ 0,44.1 9.,49, 0,55 .. .0,§:3. 0,64 . _ 0,68 0,33 0,37 0,41 0,44 0,480,51 6 0,48 0,5_5 0,110, 0 .. 9 7 0,71 0,75 0,36 0,41 I 0,45 0,49 0,53 0,56 _7____9 ... 53 ,9,59 0,6_!) ,_ 0,7_§0,77 __0,82 0,39 OA4 0,49 0,53 0,57 0,61 8 O,.§_L-j __Q,_Ii4._ _Q2Lc_Q,82 . _ 0,83 .,_ 0_)~9 0,42 0,4~, .. 0,53 0,5] I Q,f31 0,66 9_QJlQ ~0,68 0,]5_.Q,87 ;Q,89Q,95 0,45 0,51 0,56 0,61! 0,66 0,70 10 0,64' 0,72 0,80 0,92 0,94 1,00 0,48 0,54 0,59 0,65 0,70 0,74 12 _ Q,I1 i _0,f30 , !),!39_. _1,02 1,Q4 _. 1,11 0,53 0,59 0,66 0,71 I 0,77 0,82 14 __0,77 0.. 79,97 8 1,12 1,14 1,22 Q,57 0,650,71 O,I8 0,84 0,90 16 0,83 0,94 1,04 1,20 1,23 1,32 0,61 0,70 0,77 0,84 I 0,90 0,97 18 0,891,00 1,11.. 1,29 1,32 1,41 0,66 0_,74 0,82_ _ _Q,90 Q,~7 _ .1,.03 20 0,94. J,Q7_1.1f3_1,371,40 .1,50 0,70 0,79 0,87 0,95 1,Q3 1,10 25 1,07 1,21 1,35 1,56 1,60 1,71 0,79__ 9,f!9 0,99-- 1;oi--; 1.17 .1,25 30 1,1~ _1,:3!) 1,50. 1,74 1,78_ 1,~1 0,87 0,99 -+_1, 1.9 1,20_+ 1,3Q 1,39 351,:39 1,48 1,65-'-1,90-' 1,9{). _ ?,10 _ 0,~5L08 _11,29_.L:3L: 1,~g ,__ 1,5?_ 40 J~Q__,_ J,IlO 1.7]1'=-:"2:06 "-2,J_?_ _ _g,g9 1,01._ J,17_,_1,:301,42 . _.1... 53 "165 .. 45_j_,50, __12.1 _ 1,91 ,_2,21 2,29 2,46 1,10 1,25' 1,39 1,52 I 1,65 1,77 50 _.1,60, 1,8:3 __ 2,Q_4_,__2,36 _~_2,~4g,J):3 1,17 1,33 1,48 1,6~1,75 1,88 55_ 1,69 1,94._2,1] i. 2,50_ __2fiL .2, 7~ _ _1,?3~__....J.,40 T='1~5!L. __121__ Lj,86 -~~1';99 .. 60 _1,78 2,04. 2,29 2,64 2,74 2,95 1,30 1,48 1,65 1,81 1,96 2,10 _135 _ 1,81 2,1 § , 2,4Q I g,18 g,8§ ~, 111 ..~§_1,§_5 1,7.3 1,~O 2,0J) ._?,g_1 70 _ _1,~f3_.__2,_25 ?,5g! 2,9L __ .:3..9L :3,~§ 1,42 ---- 1,62 1,81 1,98 I 2,15 2,31 ..--.". . .. ..... 75_,?,04_ ?,34 2,63 3,04 3,1§_ 3_,41 1,4~ .1!_691,88?,0!??.5.. 2..4_2 80_2-,12 2,44 2,74 3, 17 3,2~__ 3,56 1,53 1,7_5 1,96 2,15! 2,34 2,52 85 2,21 2,54 __ 2_,!J.5 32_9 _ 9.43 320_ ... 1,591,82 2,03_2,23_. _2,43 . 2,61 90 _~2!_29-I~g~[3 2,95 3,41 ,3,56 . 3,841&5 1,8.!J 2,1Q_. ?J31. __2,5? 2,IL_ 95 2,36' 2,72 3,06 3,54 3,69 3.,98 1,70 1,95 2,18 2,39 2,60 2,81 100 _2.1-4 2,81 I 3,16 .. 3,65 3,81 4,1? 1,_7_fi. _g,0.1?,25 2,47 2,69 2.il_Q 110 ?59 _,l,9gl3,:3f3 __3,89_ .4...Q6._4,3~ J,86 2,13 2,3fJ2,p:3 .. 2,86 :3,Q8 120 2,74 3,16 3,56 ~ 4,12 4,30 4,66 1,96 ~,25 2 52 2,77 3,02 3,26 _ 130 t-- V~~_,_3,3L 3,1§ _4,3~ " i,54 _. 4,~2_?,~)_EL 2,;3f!. 2&9. g,9?_ 3,J8 _ 3,43 _ _ 140 ~!02_,3,49 :3Jl-4~_4,56; 4,78 ... 5,W_ 2,152,47 2,77 :3,01:) 3,34 3,69 150 3,16 3,65 4,12 4,77 5,01 5,43 2,25 2,58 2,90 3,20 3,49. 3,77 Nota: pentru suma debitelor specifice ale ermaturltor mai mici de 0,15 lis, debitul de calcul este egaI cu suma debitelor specifice, iar pentru suma debitelor specifice ale armaturtlor mai mare de 0,15 lis, debitul de calcul nu poate fi mai mic de 0,15 lis (zona cuprinsa intre linia orizontala pentru 0,15 lis si linia in trepte)
I
r
I

0,035

P,_Q_~;;

1 __

Q~9~~

__O,03p

0,035

9_1_9_~5

8
0,035

3,0 __ ._3,~ __ 9 10
0,035 0,035

,4.Q.__
11

Q_,_O~_~ 9_~Q~_5

4,!) 12

S. Instalatii sanitare
Anexa 1.2.4.

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

Tabelul 2.4.27 a. (continuare) 7 8 5 10 11 12 9 6 3,02 3,3.1 _ _3,64 3,94 2-,:34 2,69 5,613 160 3_,~]_ ~-,f3L 4,~0 4.9_8 5,?3 5._9?_ 2,43 2,I9_ 170 3-,43 3,97 4,4~ 5, W ~._4p 3-,14 :3AL :3.79 4,-1_0 3,26 2,52 2,90 180 3,56 4,12 4,66 5,40 5,68 6,17 3,60 3,94 4,26 3,38 190:3,@ 4,27 4,84 5_,§9_5,9_0 3.74 4.08 4,4? El,49 2.139 .. 3,00 .. 2,69 3,10 3,49 6,64 200 3,~1 4,4?_ 5,01 5,89 6,11 3.18§ 4,22 4:,57 4,12 4,50 4,88 3,72 2,86 3,30 220 4,06 4,72 5,35 6,19 6,54 7,11 3,9_4 3,02 3,49 4,3§4,]_8_ _5-,1.13 7,56 240 4,30 5.01 ~.68 6,58 6,9_5 4,61 5,95.5,47 260 4,_~4. _. 5_2]_ ._6,09 6-,96 7J3§ 8,O_? 3,18__ ___3.1.6.~ 4,15 3,34 3,8_6 280 4,78 51.57 6,33 7.,3~ 7X7_ 8,46 4.:3§ 4,84 L _5-,-:3.1 §'Z.§ 4,57 3,49 4,05 8,90 5,08 5,57 6,05 300 5,01 5,134 6,64 7,70 8,16 4,78 3,64 4,2? 320§,23 6,11 6,95 8,96 _ 8J!)6_ 5,31 §,82_ 6..33 9~3 4,98 3,7~ 4,40 340 5,46 _ ._ 9,38_ Z,_2§ 8,42 8,94 5.1.54 p_,Q8 6,60 9,76 5,18 5,76 6,33 6,88 3,94 4,57 10,18 360 5,68 6,64 7,56 8,77 9,33 4,08 4,74 5,3] 380 5..90 6,90 7..87 9,12 9_,_?1 10,60 5,913 6J5] 7,15 5,57 6,2Q 6,82 7,41 11,02 4006,11 7,16 8,16_ 9,4§ 10,9~ 4.2_24,91 5,81 6,47 7,12 7,74 4,40 5,12 11,53 425 6,38 7,48 8,53 9,89 10,55 6,05 6,74 7,41 8,07 450 13,64 7,79 13)~Q 10,32 11,02 4,~7 5,33 1?,04 475 6,90 8-,16 -r 9,26 10,73 11A7 6,28 '12,55 7,007Z1 8,39 4,74 5,§~ 6,51 13,Q5 7,2§ 8_,QQ 8,71 4,91 5,73 500 !,16 8A.L_ ~._61 11,15 11,93 6,74 7,52 8,29 9,03 5,08 5,93 13,54 525 7,41 8,71 9,97 11,56 12,38 7,78 8,57 9,35 550 . !,137 9,02 10,32 11,97 1?,~ _ 14,Q<1 5,2~ 6.,9] 6.1.t? 7,19 5,41 6,32 14,53 575 7,9_2 ~~? 10,137. 12,3.8 13,27 8,_03 ~I3€l 9_,66 7,41 8,29 9,14 9,97 5,57 6,51 15,02 600 8,16 9,61 11,02 12,78 13,71 7,85 650 8,65 10.. ?0 _ 11,7Q 13,57 14,58 8.l9__9_,69 1Q,58 5,896,139 15,98 8,29 9,28 10,?4 11,19 6,2.Q 7,2jl 16,94 700 9_,14 10,7_8 12,38 14,:313 J!j,4§ 8,71 9,76 10,78 11,79 6,51 7,63 17,88 750 9,61 11,36 13,05 15,14, 16,30 9,14 18,82 800 1Q,Q9_ 11,93 13-,71 15,91 17,15 6.82 8,OQ 1Q,?4_ 11,3__?__ 12,3.8 10,72 11,85 12,96 9-,56 850 1Q,!)5 1?,49_ 14.313 16~6T' 1!,]9__ HI._75 7,1? 13,36 7,41 8,71 20,68 9,97 900 11.Q2 1:31.0:; 15,02 17A:3 18,82 11,19 1?,38 1:3.94 11,65 12,90 14,12 10,38 7,71 9,07 21,60 950 11,47 13,60 15,66 18,18 19,65 22,51 10,78 1000 11,93 1~_§_ 19.1.:30_ HI,9? _ 20,47 8,00 9,42 1?,1J 1:3,42_ 14,€l9 13,03 14,4415,82. 1100_,12.132 15,23.! 17,57 29,49 GG.10_ 24,31 8,51 19,11_ 11,59 12,38 13,93 15,45 16,94 9,14 10,78 26,10 1200 I 13,71 16.30 i 18,82 21,86 23,71 13,16 1300 _11,§8 17,36 12Q,_Q_§_ 23J:3Q_ g_~,31 27,_88 14,8_?_, 1§,4.1_ 1_8,04 9,69 11,45. 1?,_11 13.Jl3 1400 1§,45 18~4.L121,'?9_ 24,73 2§,B~_. 29,63_ 1(),?4 15,79 F,43 19_,13. 31,38 14,69 16,57 ,18,41 20,22 10,78 1?77 .1500. _1MQ_ 19_,44 i 2?,§1_ 26,14 ~,_46 17,43--T----1g~38---~-2J,29 1600 17,15 20,47! 23,71 27~55--'- 30.. ? 0 15,45 11,32 13,42 33,11 _170Q_. 1!,99_ 21,49 __ 24.91 28,94 3_1,5I_. :3.4,133 11,85. 14,013 1§,?Q I ~~:~~ ~~:~~ 1§,_9_4 ~.~~~ .• 14.69 1800113,8g. ?2,51 _ 26,19.:3Q~3:f;33,1J. 3.13.154 12 38 1_9,98; 22,24 24~46 17,67 38,25 1900 19,135 23,51 27,29 31,70 34,64 12_,90 15,:32 2000 2_O,4?_._24,51 j_28,46 ... ~~01 36,J.6. 39_,94 13,42_ 15,95 H!. 2§.. _1 5 18_,_4_LgO,81__ _2..3., 48,31 , 1!),9_5_ j],01 __ 2_2,00 2.4,93 ?7,8t 30,§§ __250_Q_ .?4.§1 ?9_A4 I 34.?6_39_,8? ~,68_ 56~54_' 18,41 22,00 25,51 28,95 32,34 35,69 3000 213._4§ 34,26 39,94 46,44 51,07 ., 6_4&7 2_Q,_8_124,9_3__ 2~,9_§ 3_?,9_Q :3.6,80 4Q_,_§5 350O.__ 32,M... 39,00 ! 45,54 52,9_1i. 58,:36 4000 ':36..16 4:3.68 -;- 51,6Y _ §~,39_§_~,-57 32_,34 :36_,80 41,19 4!5,54 72,11 23.,113_ _??,B1 5000 43,68 52,90 61,97 72,09 79,81 39,00 27,81 33,46 88,61 44,46 49,85 55,18

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu api

Anexal.2A.

S. Instalatii sanitare

Tabelul 2.4.27 b. Debltul de calcul pentru api caldi la locul$ in funqle de necesarul specific de api, numirul persoane pe apartament .. suma debltalor speclflce ale armiturtlor pentru: Ii. = 0.47 IIs·ap; noz=19 ore/zi ~ y= 2,326 corespunzitor unul grad de aslgurare de 99%. .
~s

de

[lis]

70 I/zi·oers. Na pers/ap. 15 2,0 2,5 3,0 I 4,0 4_,9 3,5 ~,5 , _ 1,15 , -__g,Q_-~--g~~-~, 1 2 4 4 7 5 6 8 9 10 11 12 ° i 0,07 0,07 0,07 0,07 , 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 _Q,_1!) _Q, 0 1 _0-,1_0 0,10 _0,10 _O-,tO _!l,lO O,tO 0,-19 _0-, .. _Q,10 10 _Q,1O 0,J9 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 015 0,17 0,1§ ; 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 p,15 0,15 0,1.5 I 0_,_!5 ..0,2_0 _0-,_15 p,t§ O,1_§ _Q,15 0,15 0,15 0,15 9,15 _ 9,15 OJt5 _°-,15 Jl,_J5 O_,j§ , _0,15 _Q,1_5 0,15 0,15 0,15 0,15 9,g5 _0,t5 Q,15 0,15 _°,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 (),30 0,15 0,15 _0,1_5 015 I 0,16 0,15 0,15 0,15 9,15 0,15 0,t5 1 .P,t5 _QAP ._Q,15 I 9_j_5 0,15 0,15 I Q,_17 : 0,18 0,15 0,15 0,15 0,15 I 0,16 (),15 9,50_ __ °,15 , 0-,-15 0,15 0,15 0,1_§ 0,15 I 9,_15 _Q,_1_8 o.ao 0,15 0,15 I 0,16 0,17 _O,~P _OJ17 ; 0,16 0,21 0,15 0,15 I 0,16 0,17 0,19 0,20 0,80 (),15 0-,18 I o,go 0,23 015 _o,go I 0,22 _0,2_6 0,18 0,21 _l,Q o,_~ 0,~_4 0.11_5 _0,16 0,19 0,_2.3 _Qg2 .- _0,g4 0,15 _!l,1_7 , _0__,1_9 0,_2.1 0,23 0,25 _l,g .0,20 __Q,1J 9~ , .o,2_8 0,19 0,22 0,25 0,27 , 0)30 0,32 0,17 0,19 0,22 0,24 0,26 0,28 1,5 Q,2_7 p,2_1 _1,7 _O,2_9 0,g3 0,26 0,30 . 0,20 ..0,24 _0-,~2 Q,:34 . _°,18 9,?8 _Q,_35 _0,37 _0,21:; 0,19 0,2.§ 9,2_9 0,23 0,g8 0,39 0,:32 g,Q .... (),g2 O~? Q,25 0,33 _0,2_8 0,37 . _Q,36 . Q,_42 _Q~2 _0~_5 _0,:39 0,~1 0,:34 Q,~ - 2,5 1 0,27 0,32 0,36 ; Q,39 , 0_A3 , 0,46 0,24 0,28 0,3_1 0,35 I 0,37 :3,0 °AO I _0-,:3_9 0-,-4.3 _0,g6 _0,30 0,44 9,3§ 0,47 , _O,gO 0,34 Q,37 , 0,4_1 _:3,§ _°2° I ____M? ! 9,37 0,42 4 _Q,§ . i 0,50 _Q,28 0-,37 0,4-4 _Q,§4 0,40 _Q~? PAZ t 0,31 0,37 0,36 : 0,42 0,47 i 0,52 0,56 0,61 0,41 0,45 0,49 0,53 5 I I 0,35 Q,_tl7 0,40 6 0-,3j} 0-,-62 0,E)8 0,-46 II 0__,§_2 .o,!)7 0,45 O,_E)O 0)54 , 0,50 7_ 0,43 0,54 _Q,!)§ - , _Q,~ 0,13_8 _Q,~4 0,~4_ Q,Z3 Q,:37 Q,49 0,1:;9 : 0,54 ; 0,61 0,46 0,79 0,40 0,47 0,53 0,58 0,64 0,68 8 0)3.7 I 0,73 I I I Q,_7_2 _Q,_§O _0.,-1:;6 _0,62 0,73 0,57 . 0,65 0,6_8 9 0,_~4 .._QA3 0-,'78 .9A9 : iJ&1 -, 0,69 _0-,-76 i _Q,83 0,53 0}7 10 .0,45 _O,_El§ 0,72 O,~9 0&0 -Q,§? 12 _Q,§7 0,9_2 0,§0 Q,§8 0,-8_6 Q,1)13 0,73 0,J_9 Q,m 0,'713 Q,~4 Q,~9 0,83 _1,0_0 1,08 0,54 0,64 0,72 0,79 0,87 0,93 14 0,62 0,73 _0,92 I 0,86 1,01 16 1,08 Q,7_7 0,93 0,7_9 i ..o-,8j} (),~9 _Q,137 1,16 _Q1.~ .9.58 _Q_,_§2 0,73 18 __ 0,-84 1,Q6 ; 1.15 _ _1,g§ 1,Q8 _Q,I2 (Mt5 0,?3 0,~2 1,-00 1,12 0,66 0,97 1,14 0,76 , 0,89 1,01 1,23 1,32 0,77 0,88 1,06 20 _o,§_§ j,28 1,1Q 25 1,30 _1,Q_1 _1,-4_0 1.§1 _QA38 _Q,99 .1,21 O,L5 ...1,15 _(),95 1,34 _1,45 30 O,~7_ 1_,1? 1.1§6 I 1,13~ _O,?~ 1,10 1,?3 .1,_42 _.t?? ! 1,()6 35 _1,_2_~ 1_,71 _1,85 J,§9 _1AO 0JlQ _1,2.1 ._1,Q4 _ltEi6 J,.:34 , 1,4? : 0,97 1,30 1,72 1,32 1,51 1,68 1,85 2,00 1,45 1,59 40 1,12 _1,14 I 45 1,!)6 I _1,_7'1 _1,20 _. 1,81 _1,2:3 1,?5 __1.62 JA2 lJl.9 lAQ _2..113 _1,Q4 1,5_1 1,82 1,97 50 ._1,28 _2,12 1,1Q 1,:3Q 1,4§1 .1,73 1,13.6 1,~3 .?,_:3Q 1,60 2,25 1,57 1,75 2,09 1,83 2,04 2,44 1,38 1,93 55 1,35 1,17 _g,_1§ t-g,:31 i -?,_§~ 2,03 2,2.() 60 _1&8 1§13 1,4§ 1L2~ . 1,1313 _1 ,!l5 ._M? 2,32 65 ._ 1,49 I J,Z_7' 1,74 2,13 _2.,?6 • -_'--_1,g2. 1,!;!4. 1,?~ V'l . ?,Q?249 i 1,85 2,1:)1 1,59 2,03 2,23 2,43 2,12 1,34 70 1,513 2,~4 2,:F 1,82. I 1,62 75 _2,5:3 J,93 1,8!::i 2-,12._ , 2,-3~ _2.,48 .2,73 .2.,-97. _1,4Q 1,136 , .?~1. 1,4§ 2_._:3_Q ?&8 2,gQ 80 _?'Qo_ ~72 ~,_10 .2,4~ _2_&~_ _2.,1;!4 _h!::iZ ... t6~ _1,75 _2,08 g,39_, 2,68 1,_7'9 2.,_04_ _2.,;?9_ 2,§2. 85 .g,_96 _3,22. 2,74 1,50 ! ! 1,85 2,84 2,78 1,56 90 ?,12 _1,~ _2-,-t6. I ?,1~ 3,34 ~,01' 2~~7 , 2,61 _2_,§l4 3,46 95 ~,4§ 2,lQ. ___ 1,~? _3,H: _1,!::i1 ~Jg_~ 2.,Q§ . 2.,8~ 1&1 2.J!::i g,30 2,6§__ _2.JlI _3,28 1,66 100 _197 _g,1§ J_'_§_:3_ _2,79 3,04 .~,58_ ._1Jl.:3. 2,44 1,75 2,09 2,40 2,97 3,23 2,04 2,81 3,16 3,49 3,81 2,69 110 120 3,70 2,20. 2,16 2,§~ 4,Q4. 1,!l5 2,5:3 3,:H 2,84 .. _3,14 2,~7 :3A? 2,71 3,31 3,13 3,90 4,26 1,94 - 292. 2,_6§ 2,99 130 -g,?§ 3,_I:)J _ _. 3,52 : 4,10 4,48 2,03 2,43 3,14 3,47 3,79 2,37 '--2:84 2,79 140 , 3,28 i 3,70 2,12 3,28 . 3,63 3,!;}7 150 _g,48 _J_g.JlZ 4,139_ 2,§:3 2,~2 3cl.:3 r 3,IE ... 4.?~_ 3,58 4,04 2,20 2,64 3,04 3,42 . 3,79 414 2,58 I 3,10 4,48 491 160 Nota: pentru suma debitelor specifice ale arrnaternor mai mici de 0,15 lis, debitul de calcul este egal cu suma debitelor specifice, iar pentru suma debitelor specifice ale arrnaturilor mai mare de 0,15 lis, debitul de calcul nu poate fi mai mic de 0,15 lis (zona cuprinsa intre linia orizontala pentru 0,15 lis si linia in trepte)
1: n~

[lis]

90 I/zi·oers. Na pers/ap.

---------

o·

S. Instalatii sanitare
Allexa 1.2.4.

Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa

Tabelul 2.4.27 b. (continuare)

170 180 190 200 220 240 260 280 300 320 340 360 380 400 425 450 475 500 525 550 575 600 650 700 750 800 850 900 950 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 18QO 1900 2000 2500 3000 3500 4000 5000

?,68 ?,78 2,88 g,97 3,16 3,34 3,52 3,70 3,87 4,04 4,21 4,37 4,53 4,69 4,89 5,09 5,28 15,47 5,66 5,84 6,03 6,21 6,57 6,93 7,28 7,62 7,96 8,30 8,64 8,97 !},62 10,26 10,89 11,52 1_2,14 12,75 13,35 13,95 14,55 15,14 18,03 20,85 23,61 26,33 31,65

3,73 3,22_ 3~34 ! _. 3,87 3,46 i 4,01 4,15 3... 8_ 5 4,43 3,81 4,04 4,69 4,26 4,~6 5,22 4 .. 8. 4 5,47 4,69 4,91 5,72 5,11 5,97 5,32 6,21 5,52 6,45 5,72 6,69 5,97 6J19 7,28 6,21 6,45 7,57 7,85 6.159 6,93 8,13 7,16 , 8,41 7,_39 8,69 7,62 8,97 8,08 9,51 8,52 10,05 8,97 10,58 9,40 ! 11,10 9,83 11,62 12,14 10,26 10,68 12,65 11,10 13,15 14,15 11,93 12,75 15,14 13,55 , 16,11 17,08 14,35 15,14 . 18,03 15,92 18,98 16,69 19,92 17,46 20,85 18,22 21,_78 18,98 22,70 27,23 22,70 26,33 31,65 29,89 36,01 33,40 40,30 40,30 48,75
:

4,21 4,37 4,53 4,69 5,01 5,32 5,62 15,92 6,21 6,50 6,7.9 7,07 7,35 7,62 7,96 8,30 8,64 8,97 9,29 9,62 1:},9~_ 10,26 10,89 , 11,52 _12,14 12,75 13,35 13,95 14,55 15,14 16,31 17,46 18,60 19,73 20,85 21,96 23,07 24,16 25,25 26,33 31,65 36,87 42,01 47,08 57,07

5,11 5,32 5,52 .!5,~2.. 5,72 5,57 6,11 5,1:}2 6,50 6,88 6,26 g,60 7.25 7,62 6,93 _7,g5 _ 7.99 7,58 8.35 7,90 f3,70 8,21 9,05 8,52 9,40 8,91 9,83 9,29 10,26 9,67 10,68 10,05 11,10 10,42 11,52 11,93 10.79 11,16 12,34 11,52 19,75 12,24 13,55 12,95 14,35 15,14 13,65 14,35 15,92 15,04 16,69 15,73 17,46_ 18,22 16,41 17,08 18,98 18,41 20,48 19,73 21,96 21,04 23,43 22,33 24,89 23,61 26,33 27,76 24,89 26,15 29,19 27,41 30,60 28,65 32,01 29,89 33,40 40,30 36,91 42,01 47,08 47,92 53,76 53,76 60,36 65,27 73,40 A6_7 4,85 5,04

2,74 2,29 2,37 _.?84 2,45 2,94 3,04_ 2,153 2,69 3,23 2,84 3,42 2,99 .3.61 3,14 3,79 3,28 3,97 3,42 4,1~ 3,56 4,31 3,70 4,48 3,83 4,65 3,97 4,81 4,13 5,02 4,29 5,22 4,45 5,41 4,61 .15,61 4,76 5,80 4J11 --~,~ 5,07 . ___6, 18 5,22 6,37 5,51 6,74 7,11 5,80 6,09 7,47 6,37 7,83 6,65 8,18 6,93 8,52 8,87 7,_20 7,47 9,21 8,00 9,88 8,52 10,54 9,04 11,20 9,55 11,84 10,05 12,48 10,54 13,11 11,03 13,73 11,52 14,35 12,00 14,96 12,48 15,57 14,81 18,56 21,47 17,08 19,30 24,32 21,47 27,13 25,73 32,63

3,16 3,28. 3,40 3,52 3,74 3,97 4,18 4,40 4,61 4,81 5,02 5... 2 2 5,41 5,61 5,85 6,09 6,33 6,56 6,79 ],,02 7,25 7,47 7,91 8,35 8,78 9,21 9,63 10,05 10,46 10,87 11,68 12,48 13,26 14,04 14,81 15,57 16,33 17,08 17,82 18,56 22,19 25,73 29,21 32,63 39,35

...

3,56 3,70 3,83 3,97 4,2:3 _ 4,48 4,73 4,97 5,22 5,45 5,69 5,92 6,15 6,37 6,65 6,93 7,20 7,47 7,74 8,00 8,26 8,52 9,04 9,55 10,05 10,54 11,03 11,52 12,00 12,48 13,42 14,35 15,27 16,18 17,08 17,97 18,86 19,73 20,61 21,47 25,73 29,89 33,98
38,0.2

3,94 4,10 4,25 4,40 4,69 4,97 5,26 5~3 5,80

p,07

45,95

6,34 6,60 6,85 7,11 7,43 7,74 8,05 8,35 8,65 8,95 9,25 9,55 10,13 10,71 11,28 11,84 12,40 12,95 13,50 14,04 15,12 16,18 17,23 18,27 19,30 20,32 21,33 22,33 23,33 24,32 29,21 33,98 38,69 43,:33 52,46

_4,31 4,48 .4,65 .. __,81 4 _5,14 5,45 5,76 6,07 .6,37 6,67 .6,96 _7,25 7,54 7,83 8,18 8,52 jl,87 9,?1 9,55 9,88 10,21 10,54 11,20 .11,84 12,48 13,11 13,73 14,35 14,96 15,57 16,78 17,9_7 19,15 gO,32 2_1,47 22,62 ?3,76 24,89 26,01 27,13 ~2,63 38,02 43,33 48,57 58,90