Aspirina

Nume sistematic

acid 2-acetoxibenzoic

Formul

C6H4(OOCCH3)CO2H

Punct de topire

136C (277F)

Punct de fierbere

140C (284F)

Structur

Acidul acetic este acidul carboxilic care are formula brut C2H4O2 i formula chimic CH3-COOH. Numit i acid etanoic, acidul acetic este un lichid incolor cu miros ptrunztor i iritant. Acidul acetic pur (anhidru) se numete acid acetic glacial datorit aspectului de ghea al cristalelor formate la temperatura camerei. n soluii diluate (3% 6%) se numete oet i se folosete n alimentaie. Acidul acetic este miscibil cu apa i cu majoritatea solvenilor organici. Este insolubil n sulfura de carbon. Acidul acetic are un coeficient de partiie mai mare n solveni polari nemiscibili care conin ap dect n ap, din aceast cauz se poate extrage din soluii apoase n eter sau acetat de etil. La rndul su, acidul acetic este un bun solvent utilizat frecvent la dizolvarea rinilor i a uleiurilor eseniale. Acidul acetic joac un rol esenial n industria chimic organic. Este utilizat att ca solvent, dei este puternic coroziv, ct i la prepararea unui numr mare de compui importani, printre care acetanimida, anhidrida acetic, cetena, acetat de vinil i acid acetil salicilic, acetat de celuloz, esteri utilizai n parfumerie, colorani.

Aspirina, sau acidul acetilsalicilic, este un medicament antiinflamator non-steroidian din familia salicilailor, folosit n general ca un analgezic minor, ca antipiretic, sau ca antiinflamator. n plus, aspirina n doze mici are un efect anticoagulant i este folosit pe termen lung ca s diminueze riscul de infarct. Numele de Aspirin reprezint denumirea sub care compania Bayer din Germania a produs pentru prima dat acest medicament. Astzi, termenul este folosit n mod curent pentru desemnarea acestui medicament. Istoria descoperirii Hipocrate, medicul grec dup care s-a numit Jurmntul lui Hipocrate, a scris n secolul al V-lea despre o pudr amar extras din scoara de salcie care avea puterea de a uura durerile i de a reduce febra. De asemenea, Amerindienii foloseau scoara de salcie pentru a uura durerile de cap, febra, durerile de muchi i reumatismul. Extractul activ al scoarei, numit salicin, dup numele latin pentru salcia alb ( Salix alba ), a fost izolat n forma sa cristalin n 1828, de ctre farmacistul francez Henri Leroux i chimistul italian Raffaele Piria, care au reuit s separe acest acid n forma sa pur. Salicina este foarte acid cnd este ntr-o soluie apoas saturat, avnd un nivel pH de 2,4, de aici numele de acid salicilic.

n 1839 s-a observat c acidul salicilic cauza probleme digestive, cum ar fi, de exemplu, iritarea stomacului sau diaree. n 1897, un cercettor de la compania Friedrich Bayer, din Germania, a nlocuit unul dintre grupele funcionale hidroxil din acidul salicilic, cu o grup acetil, care reducea semnificativ efectele negative. Acesta a fost primul medicament de sintez i nceputul industriei farmaceutice.

Un alt efect negativ a aspirinei, mai ales n doze mari, este iritarea mucoasei gastroduodenale, ce poate duce la hemoragii digestive superioare n episoadele acute. Acest neajuns a fost compensat prin folosirea aspirinei tamponate, un amestec de acid acetilsalicilic i sruri ale calciului (n special carbonat). Un studiu britanic arata ca barbatii si femeile de varsta mijlocie, care iau cate o aspirina in fiecare zi, sunt mai putin suspusi riscului de atac de cord decat persoanele de aceeasi varsta care nu urmeaza o terapie cu aspirina pe termen lung. Deoarece se vinde la liber, credem ca aspirina nu e periculoasa. Si totusi, in doze mari, aspirina este mortala! Zece grame de aspirina, adica 10 sau 20 de comprimate pe zi, te pot ucide Simptomele incep prin ameteli, dureri de cap, zgomote in urechi, greturi, apoi voma. Trecerea pe la camera de urgenta este necesara pentru a evita decesul care apare in cateva zile. Sindromul Reye, un sindrom foarte periculos, apare in principal din cauza folosirii aspirinei in timpul episoadelor virale (gripa, varicela, raceala). Mai frecvent la copii si la adolescenti, sindromul poate sa apara si la adulti. El se manifesta prin voma, dezorientare si apoi coma.

Cretusca (Filipendula ulmaria)

Cretusca este o planta care infloreste in lunile de vara, cu flori delicate, albe, cu un miros foarte dulce, asemanator cu al mierii. Partea aeriana a cretustii este mai bogata in acid salicilic decat coaja de salcie si, in plus, se pare ca are si un efect antiinfectios puternic. Un aspect important este acela ca planta contine salicilati doar cand planta este in stare proaspata, acestia evaporandu-se prin uscare. Aspirina vegetala este indicata in urmatoarele afectiuni: febra, guturai, gripa, dureri de cap, dureri reumatice, inflamatii ale articulatiilor, ischemie cardiaca, predispozitie spre infarct, guta, tromboflebita, tromboza, accident vascular cerebral, sterilitate masculina, boli virale( herpes, gripa, HIV), prevenirea cataractei, cancer, tumori benigne, spondilita anchilozanta, nevralgii, rinite, insomnii, afectiuni ale circulatiei periferice, hemoroizi, hemoptizie, diaree sanguinolenta si preventia infarctului miocardic.