Hormonii de crestere In 1993, FDA a aprobat hormonul de crestere bovin recombinant (rBGH), un hormon sintetic ce impulsioneaza productia de lapte

atunci cand e injectat in vacile de lapte, iar grupurile de consumatori au fost preocupate de acesta de atunci incoace. Manipularea hormonului de crestere la somonul AquaBounty a starnit preocupari similare. De unul singur, rBGH-ul nu are nici un efect vizibil la om si nu prezinta interes din punct de vedere al efectelor asupra sanatatii, iar hormonul de crestere din somonul AquaBounty este de asteptat sa fie la fel de nesemnificativ pentru sanatatea dumneavoastra. Teama adevarata provine din faptul ca manipularea hormonilor de crestere la vaci - sau somon - poate duce la cresterea unui alt hormon, factorul de crestere similar insulinei- insulin-like- IGF, care ar putea imita efectele hormonului de crestere uman in moduri daunatoare. De fapt, cercetarile au constatat ca laptele de la vacile tratate cu rBGH contine pana la 10 ori mai mult IGF decat alte tipuri de lapte. Nivelurile mai ridicate de IGF in sange (indiferent de cauza acestora) au fost asociate cu un risc crescut de cancer localizat la san sau la prostata, dar si cu alte tipuri de cancer. Intr-un studiu din 2004, pacientii cu niveluri de IGF peste medie au avut un risc cu aproape 50% mai mare de cancer de prostata si un risc cu 65% mai mare de cancer de san premenopauzic, hormono-dependent, fata de persoanele cu un nivel sub medie. Produsele ecologice din carne de vita si produsele lactate certificate de catre Departamentul pentru Agricultura al SUA (USDA), vin cu garantia ca vacile nu au fost tratate cu hormoni rBGH sau hormoni sexuali. Acestea au, de asemenea, si un pret mult mai mare. Merita sa platim mai mult ca sa eliminam ingrijorarea? Probabil ca nu, spune dr. Willett, care pledeaza pentru reducerea consumului de carne in general. Majoritatea oamenilor nu ar trebui sa manance mai mult de doua portii de carne rosie pe saptamana, spune dr. Willett, iar "daca mancati mai multe portii pe saptamana, nu e mare diferenta daca este organica sau nu. " Efectul cel mai de durata al temerilor cu privire la hormonii din produsele alimentare din reteaua de aprovizionare se poate vedea in valoarea produselor "organice", sau "fara hormoni", a caror vanzare va creste, spune Chassy. Somonul care ajunge la maturitate de dou ori mai repede fa de ct ar fi normal. Produse lactate provenite de la vacile care dau cu 15 la sut mai mult lapte. Sau carnea provenit de la bovinele care cresc cu 20 la sut mai repede. Toate aceste animale au devenit hiperproductive din cauza injeciilor cu hormoni sau a ingineriei genetice, despre care numeroase voci susin c au efecte negative asupra sntii, scrie site-ul Health.com. Deocamdat, romnii nu au de ce s i fac griji

n aceast privin, spune profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare. "n Uniunea European, din fericire, este interzis folosirea hormonilor de cretere, aa c nu avem aceast problem. Iar somonul care ajunge la noi nu e modificat genetic, provine din cresctoriile din rile nordice", a declarat Mencinicopschi pentru gndul. Viorel Andronie, preedintele Colegiului Medicilor Veterinari din Romnia, spune c disputa ntre Europa i America n ceea ce privete folosirea hormonilor de cretere la bovine este fr sfrit. "UE interzice importurile din carne din SUA tocmai din cauza faptului c acolo se folosesc hormoni de cretere. Deocamdat, nici europenii nu au reuit s demonstreze faptul c hormonii de cretere ar fi nocivi, nici americanii nu au reuit s demonstreze c nu ar fi.Noi avem o lege care interzice folosirea lor i care chiar se respect", spune Andronie. Temerea cea mai mare a europenilor, spune el, este c aceti hormoni ar fi responsabili pentru apariia obezitii. Sunt aceti hormoni periculoi pentru oamenii care mnnc respectiva carne sau beau respectivul lapte, se ntreab Health.com. Industria alimentar din SUA susine c nu, iar Food and Drug Administration, autoritatea care decide ce medicamente i alimente pot fi comercializate n America, i d dreptate, cel puin n privina crnii i a laptelui de vac. FDA nu a decis nc dac s aprobe punerea pe pia a somonului modificat genetic care crete de dou ori mai repede dect cel obinuit. Potrivit aprtorilor drepturilor consumatorilor din SUA, hormonii din mncare duc la apariia cancerului, la pubertate timpurie i la alte probleme de sntate. ns nu exist deocamdat studii care s ateste cu certitudine acest lucru. n 1993, FDA a aprobat injectarea vacilor de lapte din SUA cu rBGH, un hormon care crete producia de lapte. Temerea cea mare este c acest hormon poate mri nivelurile altui hormon, factorul de cretere insulinostimulator care ar putea avea efecte nocive asupra organismului uman (IGF). Nivelurile ridicate ale acestui hormon au fost asociate cu creterea riscului de apariie a mai multor tipuri de cancer, printre care cancerul la sn sau cancerul de prostat, scrie Health.com. ns ali oameni de tiin susin c pentru ca acest lucru s se ntmple ar trebui s consumi cantiti foarte mari din acel lapte. Soia si hormonii estrogeni naturali Femeile cu dezechilibre hormonale, cu ciclu menstrual neregulat si cele care se propie de menopauza sunt foarte sensibile privind nivelul de estrogeni din sange. Mai ales inaintea menopauzei, femeile se confrunta cu o varietate de simtome deranjante (bufeuri, insomnii etc.) datorita scaderii capacitatii ovarelor de a produce estrogeni. Soia contine un hormon natural, cu structura asemanatoare estrogenilor (fitoestrogeni), astfel ca un consum ridicat de fitoestrogeni din soia ajuta la reducerea disconfortului cauzat de aparitia menopauzei.

Proteinele sunt, din punct de vedere chimic sunt compusi macromoleculari naturali, cu structura polipeptidica, care prin hidroliza formeaza a-amino acizi. Ele contin pe langa carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf, potasiu, cat si alti halogeni. Denumirea de proteine vine din limba greaca , proteias insemnand primar. Alaturi de 22422r176w glucide si lipide, ele furnizeaza energie pentru organism, dar ajuta si la refacerea tesuturilor lovite. Pe langa acestea, ele intra in structura tuturor celuleleor, si ajuta la cresterea si refacerea celulelor. Unii hormoni contin proteine, acestiea avaind rol in reglarea activitatii organismului. Patricipa la formarea anticorpilor , ajutand la debarasarea de toxine si microbi. Formarea unor enzime si fermenti necesita prezenta proteinelor. Si nu in ultimul rand, ele participa la formarea dioxidului de carbon, a apei, prin aportul energetic rezultat din arderea lor.

REZIDUURI DE HORMONI IN PRODUSELEALIMENTARE DE ORIGINE ANIMALA

CUPRINS Introducere 1.Anabolizantii hormonali 2. Antibiotice si agenti de crestere (hormoni) 3. Hormonii de crestere 3.1. Hormonul bovin de crestere 3.2. Factorii de cretere din lapte 3.3. Hormonii din produsele avicole 4. Substante cu actiune asupra schimburilor nutritive 5. Nivele admisibile conform legislatiei UE 6. Prevenirea eventualelor riscuri Concluzii Bibliografie

Introducere Hormonii sunt folositi in cresterea animalelor, fiind prezenti in pasarile de curte, dar siin laptele i ouale rezultate din animalele la care s-au folosit hormonii de crestere. Numeroase studii au demonstrat interesul si constientizarea consumatorilor privindcalitatea si siguranta alimentelor consumate. In urma mediatizarii crescute a unor probleme des i g u r a n t a a l i m e n t a r a ( B S E , O M G ) , u t i l i z a r e a h o r m o n i l or d e c r e s t e r e , a r e z i d u u r i l o r d e pesticide, interesul oamenilor pentru alimentatie a crescut. Situatia este, in realitate, mult maicomplicata, deoarece majoritatea

consumatorilor nu au cunostinte minime despre sigurantaalimentelor.Un aspect al problemei a fost totusi neglijat pana acum in discutia privind consecinteleecologice ale productiei de carne. Cresterea unor specii pentru un randament mai bun, hranaa n o r m a l a c a r e l e e s t e a d m i n i s t r a t a s i c o n d i t i i l e n e n a t u r a l e i n c a r e s u n t t i n ut e a u c a efectc r e s t e r e a i m b o l n a v i r i l o r i n r a n d u l a n i m a l e l o r . I n m u l t e t a r i e s t e i n t e r z i s a i n p r e z e n t a d m i n i s t r a r e a pr e v e n t i v a a a n t i b i o t i c e l o r a n i m a l e l o r s a n a t o a s e . A c e a s t a i n t e r d i c t i e e s t e necesara, in conditiile in care antibioticele (precum si alti hormoni) au fost folosite gresit defermieri ca stimulente de crestere. Cu toate acestea, administrarea antibioticelor animalelor bolnave este inca permisa.Toate medicamentele si hormonii care sunt administrati animalelor (folosite frecventin SUA pentru a mari productia de carne si lapte) ajung in final in ecosistem prin carne, oua,lapte sau excremente. Consecintele acestui proces pe termen lung sunt imposibil de prezis.Cresterea pe scara larga a animalelor si dorinta de mari profituri, a dus la hranireaanimalelor din ferme cu xenoestrogeni, pentru a deveni mai grase si a retine mai multa apa inorganismul lor. Este o metoda ieftina de a le ingrasa intr-un timp foarte scurt si extrem de profitabila din acest punct de vedere. Sa nu uitam insa ca toate aceste cantitati de estrogenis t r a i n i p a t r u n d , p r i n i n g e r a r e a c a r n i i s i a p r o d u s e l o r l a c t a t e a l e a n i m a l e l o r , d i r e c t i n organismul uman, provocand cunoscutele efecte secundare ale hiperestrogenismului atat lac o p i i ( p u b e r t a t e p r e c o c e l a f et i t e , a p a r i t i a s a n i l o r s i f em i n i z a r e l a b a i e t i ) c a t s i l a a d u l t i (adenom de prostata, cancer la san).3 C e i m a i f o l o s i t i h o r m o n i i n s c o p u l b i o s t i m u l a r i i pr o d u c t i i l o r a n i m a l e s u n t c e i anabolizanti (ce pot fi inclusi in hrana sau injectati, pentru imbunatatirea productiei de carne)si cei cu potential de sporire a productiei de lapte (ca BST-ul sau somatocrinina, administrati,i n s a , n u m a i p a r e n t e r a l ) ; c a a t a r e , s u b a s p e c t f u r a j e r , a r i n t e r e s a n u m a i p r i m a c a t e g o r i e amintita. 1. Anabolizantii hormonali Sunt substante cu rol reglator si biostimulator asupra asimilatiei si sintezei proteice inorganimsmul animal, imbunatatind balanta azotata si favorizand formar ea si dezvoltareamusculaturii in conditiile unei valorificari superioare a proteinelor si energiei din hrana;efectele utilizarii lor difera mai ales in functie de sexul, specia si varsta animalelor.Dupa originea lor, anabolizantii hormonali pot fi grupati in mai multe categorii: o naturali / artificiali, o endogeni / exogeni, o

steroizi / nesteroizi ;Hormonii pot fi clasificati si tinand cont de glanda secretoare, modul de asociere,activitatea lor.In ceea ce priveste utilizarea preparatelor hormonale in hrana tineretului taurin destinat productiei de carne, desi controversata, este relativ extinsa, indeosebi in SUA. Se considera ca pe aceasta cale, viteza de crestere in greutate si implicit, productia cantitativa de carne, pot fimarite cu 10-30 %, in conditiile reducerii proportiei de grasime din carcasa.In prezent, hormonii cei mai folositi in acest scop - deseori impotriva legii - sunt cei steroidieni (dintre cei clasici, naturali), trembolonul (dintre cei artificiali) si mai nou, beta-agonistii .In special datorita posibilei remanente a produselor hormonale in carnea animalelor (dar si datorita supraproductiei de carne si concurentei acerbe de pe aceasta piata), Uniunea crestere in septeluri in anul 1988, totusi acestia sunt folositi in SUA, Canada si Australia.Acest subiect ramane unul controversat, in special in termenii comertului international cucarne de vita tratata cu hormoni.U t i l i z a r e a h o r m o n i l o r d e c r e s t e r e s i a a n t i b i o t i c e l o r i n s e p t e l u r i a c o n s t i t u i t o controversa timp de multi ani. Utilizarea antibioticelor in septeluri fermiere este esentiala in prevenirea efectelor devastatoare si larg raspandite ale bolilor in turme.In unele cazuri, antibioticele au fost adaugate furajelor pentru a accelera cresterea. S-aaratat ca in cantitate mica, reziduuri ale medicamentelor se pot acumula in tesuturile grase,rinichii sau ficatul animalelor; totusi, acestea nu sunt considerate a avea vreun risc asuprasanatatii omului.S-a crezut ca utilizarea antibioticelor in septeluri este una dintre cauzele aparitiei unor specii de bacterii rezistente la antibiotice, desi cauza cea mai obisnuita este incorecta tratare amedicamentelor in tratamentul oamenilor. Aceasta, la randul sau, rezulta in aparitia unor bolila oameni, care nu pot fi tratate cu antibiotice traditionale. In luna martie a anului 2002, UE a propus ca utilizarea antibioticelor ca agenti de crestere sa fie suspendata din 2006. 3. Hormonii de crestere Cele mai multe studii publicate in ultimul deceniu se refera la riscurile consumului delapte provenit de la vaci la care s-a folosit somatotropina bovina pentru stimularea productieide lapte.Se cunoaste ca, incepand cu anul 1994, Food and Drug Administration (FDA) dinS U A a aprobat utilizarea n scopuri zootehnice a hormonului de crester e d e l a b o v i n e recombinat (

recombinant bovine somatotropin-rbST sau rBGH , de la Biosynthetic GrowthHormone), care determina cresterea productiei de lapte cu pana la 20 la suta. Acest hormon afost obtinut prin inginerie genetic pe Escherichia coli de Monsanto.S-a dovedit ca rBGH stimuleaza productia hepatica de IGF, care se excreta prin lapte,concentratia acestuia fiind mai mare de zece ori, comparativ cu cea a vacilor care nu au primitrBGH. IGF este identic cu cel uman si nu se distruge prin pasteurizare.6 3.1. Hormonul bovin de crestere O alta problema majora legata de consumul de lapte o constituie efectele hormonului bovin de crestere recombinat (rBGH). Corporatia Monsanto a dezvoltat acest hormon bovinde crestere din bacteriile E. coli . Hormonul de crestere a fost dezvoltat initial cu scopul de amari producia de lapte.Unele studii demonstreaza ca acest hormon de crestere (rBGH) este cancerigen. N u m e r o a s e s t u d i i d e m o n s t r e a z a c a a c e s t h o r m o n pr o l i f e r e a z a ( i n t e n s i f i c a ) d e z v o l t ar e a c a n c e r u l u i . r B G H s t i m u l e a z f u n c t i o n a r e a s i s t e m u l u i e n d o c r i n , i n s p e c i a l t i r o i d a i suprarenal ele.Acest lucru influenteaza cresterea, alti factori de dezvoltare i echilibrul hormonal.Societatea contemporana se confrunta cu masive dezechilibre hormonale care ne distrugsanatatea i economia.In ultimele decenii, studii de specialitate au evidentiat existenta unor riscuri pentruconsumatorii de lapte si produse lactate de a dezvolta anumite forme de cancer, mai ales inconditiile utilizarii laptelui de la vaci stimulate prin administrarea de hormoni.In tarile UE este interzisa, de mai multi ani, folosirea hormonilor pentru stimularea productiei de lapte si carne, nu numai la bovine, dar si la alte specii. 3.2. Factorii de cretere din lapte Cele mai multe studii publicate in ultimul deceniu se refera la riscurile consumului delapte provenit de la vaci la care s-a folosit somatotropina bovina pentru stimularea productieide lapte.Se cunoaste ca, incepand cu anul 1994, Food and Drug Administration (FDA) dinS U A a aprobat utilizarea n scopuri zootehnice a hormonului de crester e de la bovine7 recombinat ( recombinant bovine somatotropin-rbST sau

rBGH , de la Biosynthetic GrowthHormone), care determina cresterea productiei de lapte cu pana la 20 la suta.Acest hormon a fost obtinut prin inginerie genetic pe Escherichia coli de Monsanto.Compozitia laptelui este extrem de complexa si de variabila. Laptele contine, pe langacomponentii de baza (proteine, grasimi, glucide, vitamine, substante minerale etc.) si anumitic o m p o n e n t i , c o n s i d e r a t i m i n or i s u b a s p e c t c a n t i t a t i v , d a r c a r e p r e z i n t a e f e c t e b i o l o g i c e considerabile.De exemplu, in anumite stari fiziologice ale vacilor, laptele poate contine peste 20 des u b s t a n t e ( h o r m o n i , p e p t i d e ) c u r o l i n m u l t i p l i c a r e a u n o r c e l u l e , d i n t r e c a r e c e l e m a i importante sunt : bombesina ( implicata n producerea cancerului mamar, de prostata, cerebral,de pancreas, de colon); gastrin-releasing peptide (risc pentru cancerul pulmonar); insulin-like growth factor (IGF - cu risc pentru cancer mamar, ovarian, de prostat, de colon, de pancreas, pulmonar, leucemii); epidermal growth factor (risc pentru cancer mamar, de prostata, de pancreas); prolactin-releasing peptide ( r i s c p e n t r u c a n c e r m a m a r , d e p r o s t a t a , t u m o r i cerebrale si leucemii); growth-hormone-releasing factor (risc pentru cancer mamar, ovarian,de prostata, tumori cerebrale, osoase, leucemii); triiodothyronine (creste numarul de receptori pentru estrogeni); progesteronul; substanta P, insulina; beta-endorfine si altele.C o n s u m u l a c e s t u i l a p t e p o a t e a v e a e f e c t e b i o l o g i c e d i f e r i t e , i n f u n c t i e d e v a r s t a organismului, de concentratia substantelor cu rol de crestere, de modul de procesare a laptelui,de cantitatea consumata.Incepand cu anul 2006, cei mai mari procesatori de lapte si unele supermarketuri dinSUA au decis s comercializeze doar lapte care provine din ferme in care nu se practicastimularea productiei prin administrarea de hormoni de crestere (lapte rBGH-free).In Canada, Australia, Noua Zeelanda si Japonia a fost interzisa procesarea laptelui dinfermele n care se folosete rBST, ca urmare a cresterii temerilor privind posibila favorizare aunor forme de cancer la consumatori, dar si pentru ca s-a constatat ca vacile stimulate prin

rBGH prezinta o crestere a numarului de celule somatice in lapte si a frecventei mastitelor,ceea ce impune un consum sporit de antibiotice pentru tratamente si conduce implicit lacresterea concentratiei reziduale de antibiotice din lapte.8 Zearanolul a fost folosit pe scara larga ca stimulator de crestere la animalele de renta pentru a creste rata de mas obsinuta, pentru a imbunatati conversia hranei si pentru a reducestress-ul la vaca.Inca din 1990, luandu-se in considerare proprietatile intrinsece ale hormonilor sidescoperirile stiin tifice, folosirea zeranolului si a altor substante hormonale naturale sausintetice pentru stimularea cresterii animalelor de ferma, a fost interzisa de catre UniuneaEuropeana .Zearanolul si metabolitul su primar taleranolul (-zearalanol) sunt lactonele aciduluir e z o r c i c l i c , c a r e d e a s e m e n e a i n c l u d : - z e a r al e n o l u l , z e a r a l e n o l u l , z e a r a l e n o n a s i zearalanona.5.2.5. eta-agonistii Catecolaminele sunt substante chimice produse de ctre glandele suprarenale.Ele formeaz un grup de compusi denumit beta-agonisti care au efecte hormonale. Eles u n t a c t i v a t e c a n d s u n t a d m i n i s t r a t e p e c a l e o r a l a , i a r i n c a z u l p r d u c t i e i d e c a r n e , s e administrau, mai ales pentru a provoca schimbari ale compozitiei carnii, ce antrenau pierdereacantitatii de grasime si cresterea continutului de carne slaba.Beta-agonistii folositi doar terapeutic, conform legislatiei europene, sunt clenbuterolulin caz de bronhodilatatie la cai si vitei si in caz de tocoliza la vaci.Folosirea agonistilor pe langa actiunea principala de bronhodilatator si tocolitic,cre ste raportul de carne slab pe grasime si aduc o imbunatatire a eficientei de conversie afurajelor.In martie 1996, UE a extins interzicerea folosirii hormonilor ca promotori de cresterela beta-agonisti (Directiva 9622EC), iar controlul si sanctiunile cu privire la folosirea ilegalaau fost stranse in Directiva 9623EC.16 5.2.6.Compusii inclusi in Anexa IV din Re g u l a m e n t u l 2377/90 In anexa IV din Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al consiliului Europei din 26 iunie1990 de stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuride produse medicinale veterinare n alimentele de origine animala sunt incluse urmatoarelesubstante: Cloramfenicol, Cloroform, Clorpromazin, Colchicin, Dapsona,

Dimetridazol, Metronidazol. Nitrofurani (incluzand furazolidona) Ronidazol 6. Prevenirea eventualelor riscuri Intrucat normele sanitare veterinare nu prevad efectuarea unor an a l i z e p e n t r u determinarea steroizilor si a substantelor antitiroidiene, se impune completarea legislatiei siinasprirea controlului de stat preventiv pentru garantarea sanatatii publice.Pe langa aceste masuri de ordin legislativ si pana la elucidarea sub aspect stiintific asuspiciunilor privind riscurile derivate din consumul de lapte provenit de la vaci gestante im a i a l e s d e l a c e l e s t i m u l a t e h o r m o n a l , a r p u t e a f i l u a t e i n c o n s i d e r a r e u r m a t o a r e l e recomandari, de principiu:17 consumul de preferinta al laptelui si al produselor lactate degresate, macar partial, deoarecemajoritatea factorilor de crestere sunt liposolubili; consumul preferential al produselor lactate fermentate, deoarece fermentarea microbiana areefect distructiv asupra factorilor de crestere; diminuarea ingestiei factorilor de crestere si a substantelor cu efect mutagenic. Aceastamasura devine si mai importanta in viitor, deoarece in unele tari exista companii interesate deextinderea folosirii somatotropinei bovine si a altor hormoni in scop zootehnic.. CONCLUZII Viitorul utilizarii hormonilor - obtinuti prin biotehnologii sau nu - in alimentatiaanimala si in zootehnie in general, este dificil de p r o g n o z a t , e x i s t a n d a r g u m e n t e a t t i n favoarea avantajelor permise de utilizarea acestora, cat si in sensul unor rezerve sau chiar interdictii fata de folosirea lor. Carnea din crescatorii - o adevarata otrava In momentul de fata, mai mult de 70% din carnea consumata la noi si in toata lumea"civilizata" este obtinuta in crescatorii intensiveAceasta doar in teorie, pentru ca in realitate, carnea obtinuta in aceste adevarate lagare alemortii are o toxicitate mult mai mare.Intr-o asemenea crescatorie, un pui ajunge la maturitate in doar 12 saptamani, in timpce unuia care creste liber, ii trebuie de cateva ori mai mult timp ca sa ajunga la aceleasidimensiuni. Cum se face aceasta scamatorie a cresterii intr-o zi cat altii in zece? Tinandanimalul intr-un spatiu in care are doar cativa centimetri patrati sa se miste, indopandu-l cunutreturi concentrate pline de vitamine si de minerale sintetice, administrandu-i antibiotice cunemiluita si, mai ales, dandu-i hormoni de crestere. Toate aceste substante se acumuleaza incarne, iar apoi ajung in stomacul nostru, facand adevarate ravagii. Aspectul pufos, excesul degreutate, efeminarea excesiva a barbatilor occidentali au ca sursa dezechilibrele glandulare simetabolice produse de carnea de crescatorie.18

BIBLIOGRAFIE: 1.Cristina, Romeo-Teodor, Introducere in farmacologia si terapia veterinara . Substantelehormonale , Ed. Solness, Timisoara, 2006.2 . N a s t a s a , V a l e n t i n , Farmacologie veterinara , Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 2006.3 . Z a m f i r , I o n , Sistemul legislativ i instituional de protecie a consumatorilor n Romnia ,Ed.Eurografica, Bucureti, 2001.www.fda.govwww.romalimenta.rowww.rompan.ro19 http://www.scribd.com/doc/57005836/Reziduuri-de-Hormoni-in-Industria-a http://facultate.regielive.ro/cauta.html? s=hormonii+in+produsele+alimentare&categ=0 Somonul care ajunge la maturitate de doua ori mai repede fata de cat ar fi normal. Produse lactate provenite de la vacile care dau cu 15 la suta mai mult lapte. Sau carnea provenita de la bovinele care cresc cu 20 la suta mai repede. Toate aceste animale au devenit hiperproductive din cauza injectiilor cu hormoni sau a ingineriei genetice, despre care numeroase voci sustin ca au efecte negative asupra sanatatii, scrie site-ul Health.com. Deocamdata, romanii nu au de ce sa isi faca griji in aceasta privinta. In Uniunea Europeana, din fericire, este interzisa folosirea hormonilor de crestere, asa ca nu avem aceasta problema. Iar somonul care ajunge la noi nu e modificat genetic, provine din crescatoriile din tarile nordice. Disputa intre Europa si America in ceea ce priveste folosirea hormonilor de crestere la bovine este fara sfarsit. UE interzice importurile din carne din SUA tocmai din cauza faptului ca acolo se folosesc hormoni de crestere. Deocamdata, nici europenii nu au reusit sa demonstreze faptul ca hormonii de crestere ar fi nocivi, nici americanii nu au reusit sa demonstreze ca nu ar fi. Noi avem o lege care interzice folosirea lor si care chiar se respecta. Acesti hormoni ar fi responsabili pentru aparitia obezitatii. Sunt acesti hormoni periculosi pentru oamenii care mananca respectiva carne sau beau respectivul lapte, se intreaba Health.com. Industria alimentara din SUA sustine ca nu, iar Food and Drug Administration, autoritatea care decide ce

medicamente si alimente pot fi comercializate in America, ii da dreptate, cel putin in privinta carnii si a laptelui de vaca. FDA nu a decis inca daca sa aprobe punerea pe piata a somonului modificat genetic care creste de doua ori mai repede decat cel obisnuit. Potrivit aparatorilor drepturilor consumatorilor din SUA, hormonii din mancare duc la aparitia cancerului, la pubertate timpurie si la alte probleme de sanatate. Insa nu exista deocamdata studii care sa ateste cu certitudine acest lucru. In 1993, FDA a aprobat injectarea vacilor de lapte din SUA cu rBGH, un hormon care creste productia de lapte. Temerea cea mare este ca acest hormon poate mari nivelurile altui hormon, factorul de crestere insulinostimulator care ar putea avea efecte nocive asupra organismului uman (IGF). Nivelurile ridicate ale acestui hormon au fost asociate cu cresterea riscului de aparitie a mai multor tipuri de cancer, printre care cancerul la san sau cancerul de prostata, scrie Health.com. Insa alti oameni de stiinta sustin ca pentru ca acest lucru sa se intample ar trebui sa consumi cantitati foarte mari din acel lapte. Puii alimentati cu hormoni de crestere provoaca probleme de sanatate copiilor Carnea de pui a pus pe jar parintii din Romania. Tot mai multi au decis sa nu le mai dea copiilor acest aliment, despre care au auzit ca ar contine hormoni nocivi. Administrati pasarilor pentru a le grabi cresterea, acestia pot afecta dezvoltarea micutilor, sunt convinsi parintii. Sub denumirea generica de dereglari hormonale se grupeaza o serie de disfunctii ale glandelor cu secretie interna, numite glande endocrine,care secreta substante specifice numite hormoni ce sunt deversate direct in sange si care joaca rolul de mediatori ai reactiilor biochimice tinand sub control echilibrul tuturor proceselor si functiilor metabolice. Daca acest sistem hormonal ar luao razna, intreg organismul ar fi bulversat, practidc ar fi incompatibil cu viata. Totalitatea glandelor endocrine formeaza sistemul endocrin si sunt reprezentate de : epifiza, hipofiza, tiroida, paratiroide, timus, Insulele Langerhans din pancreas, glandele genitale, corticosuprarenala. Cand activitatea glandelor este crescuta, apare un exces de hormoni si atunci se discuta despre Hiperfunctie, iar cand activitatea este scazuta, discutam despre o Hipofunctie, ambele generand boli endocrine, cu rasunet asupra functiilor organismului. Hipofiza se imparte in : adenohipofiza (partea anterioara a glandei) care secreta hormonii: somatotrop, STH (cu rol in cresterea oaselor,; dereglarile acestui hormon pot produce nanismulpiticismul sau gigantismul hipofizar), tireotrop (controleaza dezvoltarea si secretia hormonilor tiroidieni),adenocorticotrop,ACTH, (controleaza sinteza hormonilor glucocorticoizi ai glandelor suprarenale), gonadotropi (controleaza activitatea

glandelor genitale, prin hormonul stimulator al foliculilor ovarieni, hormonul stimulator al tesutului germinativ testicular si hormonul luteinizant care controleaza ovulatia ,dezvoltarea corpului galben si secretia de progesteron iar la barbati, secretia de testosteron), hormonul lactogen, prolactina (stimuleaza dezvoltarea glandelor mamare si secretia laptelui) neurohipofiza (partea posterioara a glandei) care secreta hormonii: ocitocina (stimuleaza contractia muscior uerului in momentul nasterii, ajuta la expulzia fatului, stimuleaza secretia lactata), vasopresina ,hormonul antidiuretic(secretat in exces produce hipertensiune arteriala, iar lezarea centrilor neurohipofizei produce diabet insipid) Epifiza, secreta hormonul melatonina, cu efect inhibitor asupra hormonilor gonadotropi hipofizari (FSH,foliculino stimulator si LH,luteinizant) Tiroida, secreta hormonii: tiroxina, triiodotiroina (influenteaza cresterea si dezvoltarea la copii, coordoneaza metabolismul lipidic, glucidic si protidic), calcitonina (coordoneaza echilibrul fosforic si fixarea calciului in oase). Hiposecretia determina nanismul (piticismul) tiroidian insotit de cretinism, gusa endemica, mixedemul, iar hipersecretia determina boala Basedow Graves. Paratiroidele secreta parathormonul (PTH) si calcitonina (ambele controleaza metabolismul caciului si procesul de crestere si dezvoltare) Timusul are doua functii: limfopoeza (formarea limfocitelor T cu rol in imunitate si rol endocrin, secreta timocrescina ( care pana la pubertate, intervine in procesul de crestere si dezvoltare, controleaza cresterea scheletului, dezvoltarea organelor sexuale) Glandele suprarenale secreta hormonii corticosteroizi: mineralo-corticosteroizi: aldosteronul(intervine in metabolismul apei si electrolitilor), gluco-corticoizi: cartizol, carticosteron (intervin in buna functionare a aparatului digestiv, renal, circulator, nervos si metabolic), sexosteroizi: androgeni, estrogeni si progesteron (controleaza buna functionare a aparatului genital feminin si masculin) Pancreasul endocrin, reprezentat de Insulele Langerhans, prezinta 3 tipuri de celule ecretoare de hormoni: celulele beta secreta insulina (intervine in metabolismul glucidic, lipidic si protidic, are efect hipoglicemiant, favorizeaza glicogenogeneza), celulele alfa secretaglucagonul, (care intervine in reglarea metabolismului glucidic, lipidic si protidic), iar al treilea tip de celule secreta somatostatina, (cu rol in crestere si dezvoltare).Hipersecretia de insulina determina hipoglicemie iar hiposecretia determina diabetul zaharat Glandele genitale feminine sunt reprezentsate de foliculii ovarieni care secreta in prima etapa a cicluluihormonii estrogeni si corpul galben care secreta in a doua etapa a ciclului, progesteronul;hormonii estrogeni determina scaderea hormonului FSH,controleaza ciclul menstrual si determina cresterea glandelor mamare si caracterele sexuale la fetite iar progesteronul pregateste uterul pentru nidatie( fixarea ovulelor fecundate si mentinerea sarcinii) masculine, testicolele, secreta testosteronul, care dezvolta organele sexuale masculine, impreuna cu STH, participa la crestere si dezvoltare

Buna functionare a sistemului endocrin da un echilibru intregului organism, iar disfunctia unei glande poate genera un intreg lant de disfunctii, dupa cum exista o inlantuire a tuturor glandelor endocrine si o interdependenta hormonala reciproca Tratamentul naturist recomanda un regim de viata echilibrat, in care regimul igieno-dietetic este primordial. Evitarea alimentelor conservate, prelucrate industria, excesul de sare, grasimi, dulciuri, proteine, toate putand duce la dezechilibre hormonale, perturbari de metabolism care o data instalate in orgaism sunt mult mai greu de tratat. Includerea in alimentatia zilnica a alimentelor care au un continut bogat in Vitamine A,B complex,C,D,K, E (vitamina fertilitatii), sau minerale,Ca,Mg,Se,Zn,Fe, Mn,Cu,Na, etc, precum si hormoni naturali aflati in unele verdeturi: telina, marar,anason, fenicul, chimen, soia, masline, uleiul virgin de masline, uleiul de floarea soarelui, germeni de grau, mierea de albine, laptisorul de matca, germeni de grau O parte din hrana pe care o consumm conine substane ce pot produce tulburri hormonale. Efectele negative pot consta n instalarea precoce a pubertii i n scderea fertilitii, avertizeaz specialitii. Cele mai noi studii realizate n Marea Britanie arat c, n ultimul secol, fetele se maturizeaz sexual cu 18 luni mai devreme dect mamele lor i cu doi ani mai devreme dect bunicile lor. Acelai studiu arat c vrsta medie de apariie a menstruaiei este de aproximativ 10 ani. Potrivit psihologului Aric Sigman, membru al Societii Britanice de Psihologie, coordonator al studiului, explicaiile in de stres i de alimentaia modern. Alte studii recente ofer o explicaie diferit pentru aceast problem: obezitatea din cauza unor substane chimice care contamineaz hrana, grsimea comportndu-se n corpul nostru similar hormonilor. Riscm s devenim supraponderali Disruptorii hormonali, acele substane care sunt interpretate de corpul nostru drept hormoni, dei sunt chimicale, dezechilibreaz sistemul endocrin i sunt periculoase, mai ales n cazul gravidelor i al copiilor. Studii realizate n Statele Unite arat c gravidele care au consumat hran ambalat n caserole de plastic risc s aib copii obezi. Substanele chimice de tipul bisfenolului A, prezente n plastic, contamineaz hrana i, odat ajunse n corp stric echilibrul leptinei, un hormon produs n mod natural de organismul uman. Leptina influeneaz mai multe procese, printre care apetitul erotic, fertilitatea, densitatea osoas la femei i scderea n greutate. n cazul gravidelor, substana trece din sistemul circulator al mamei n sistemul circulator al ftului i l predispune pe copil la obezitate. Pot determina anomalii genitale

Hormonii de cretere sunt utilizai n ri precum Statele Unite pentru a grbi dezvoltarea i maturizarea animalelor. Reziduuri ale acestor hormoni rmn n carnea i n laptele pentru consum i pot afecta organismul uman. Un studiu realizat la Universitatea Tufts" din Boston demonstreaz c folosirea acestor hormoni sporete riscul de cancer de sn la femei, determin sexualizarea precoce i sporete riscul de anomalii genitale n cazul bieilor. n acest moment, n Uniunea European, este interzis importul de carne din America i folosirea hormonilor de cretere n industria veterinar. Ne afecteaz n msura n care mergem n America i consumm produse de pe piaa respectiv, dar n Europa nu se import i nici nu se produc astfel de alimente", explic profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi de la Institutul de Cercetri Alimentare din Bucureti. Fitohormonii dau infertilitate Unii specialiti spun c fitohormonii din plante nu sunt periculoi, dar exist i studii care arat c, de exemplu, consumul de soia scade fertilitatea masculin, inhib secreia de hormoni tiroidieni i conduce n acest fel la tiroidita autoimun i la gu. Fitohormonii din plante nu sunt periculoi pentru o persoan sntoas, doar reziduurile de hormoni provenii de la animale crescute cu hormoni de cretere sau de la cele sacrificate violent pot afecta sntatea", mai spune profesorul Mencinicopschi. "Fitohormonii din plante nu sunt periculoi pentru o persoan sntoas."