ea in practica a educatiei terapeutice terapeutica in obezitate

tratamente Educatia terapeutica Abordarea in practica a educatiei terapeutice peutica in obezitate

ul clinic al obezitatii are ca si obiectiv major reducerea oderata si treptata, cu obtinerea in final a unei:

Greutati rezonabile

e termen lung si

e a etii optima. se urmareste controlul comorbiditatii asociate. ul clinic va fi adresat tuturor acestor conditii patologice. In plus, mise niciodata implicatiile psihologice multiple asociate e trebuie identificate si transformate in obiective terapeutice. actica, este dificil sa izolezi obezitatea de patologia asociata, fie ca, in cadrul sindromului meolic, fie ca este cardiovasculara, sau ra. rdare este insa nuantat in functie de motivul principal pentru a ni se adreseaza, de simptomatologia acesteia si de problema sta o percepe legat de starea de sanatate. Niciodata o persoana dresa pentru ca este ingrijorata de sindromul meolic pe care il doreste sa-l trateze. Este rolul echipei medicale si a educatiei e a identifica si defini intregul lou al obezitatii si patologiei e a explica persoanei ce inseamna si ce implica acest lou.

ei terapeutice este de a motiva persoana sa faca schimbarile de cesare controlului ponderal, de a o invata cum sa le faca si de a aca pe o perioada cat mai lunga de timp. Educatia terapeutica oua dimensiuni: cea terapeutica, specifica, referitoare ar de calorii, cantitati, meniu, alimente mod de preparare, orar) zica (tip de exercitiu, timp si perioada de desfasurare) si cea referitoare la modul in care aceste detalii terapeutice sunt asimilate si aplicate de persoana. Nu vom discuta in cele ce aliile "tehnice\" legate de dieta si actitate fizica ci doar de modul din punct de vedere educational, a unei persoane cu obezitate. ru care persoanele cu obezitate ni se adreseaza sunt diverse: a mare care limiteaza miscarile sau este asociata cu dureri re, greutate prea mare care limiteaza toleranta la efort, greutate re contrane limitelor estetice impuse de persoana sau de cei din putine cazuri, greutate prea mare care este un factor de risc sau boli cardiovasculare. aici problema avertizarii la nivel populational asupra riscului e obezitate si stil de ata nesanatos. Este o problema mult prea re depaseste sfera pur medicala, implicand multe alte e, asa cum a fost mentionat in modulul adresat promovarii vom rezuma doar la acele situatii in care persoanele cu ai mult sau mai putin motivate, intra in cabinet pentru a solicita e specialitate\". Sunt situatiile fericite, in care persoana oblema determinata de obezitate si doreste sa interna. Din ere al stadiilor schimbarii, putem considera ca persoana se afla contemplatie sau pregatire, ceea ce este bine, pentru ca e cunostintelor, deprinderilor si comportamentului, avem mari sita, cel putin in faza initiala. posibilitatea ca persoana sa fie sau sa fi fost in faza de actiune, eri sau esecuri in prezent. De cate ori nu se intampla ca a recunoasca una sau mai multe tentative de reducere

nsiderate de acestea ca esecuri! Sigur ca in aceste situatii oastra va fi adaptata. in primul rand, alaturi de metodele incerca sa identificam motivele si barierele care au determinat ri. inere este considerata ca fiind cea mai dificila. Si asta pentru ca ngajament de durata atat din partea persoanei cat si din partea cale, un contact permanent, depasirea in comun a barierelor, a medicala-pacient\" fiind extrem de importanta. te din echipa? Desigur specialistul "obezolog\", care, in urma plete a persoanei, traseaza metodele terapeutice, le integreaza eaza. Alaturi de acesta, asistentele educatoare si de dietetica au l. Psihologul specializat in domeniul patologiei meolice dene din muit un membru obligatoriu al echipei. Acolo unde nu este inca narea educatorului si, de ce nu si a medicului specialist, in ul factorilor psihologici, este necesara. Ki netoterapeutul este un l echipei, prezenta si utilitatea acestuia facandu-se probabil tot entru intregirea echipei trebuie sa includem si medicina de medicului de familie, a asistentei comunitare fiind extrem de ai ales in fazele initiale, de depistare si cele de control si odul in care medicina de familie abordeaza persoana cu e extrem de important pentru informarea si motivarea acesteia. soanele care intra in cabinetul medicului de familie, dr si al e alte specialitati, au obezitate si probabil ca multe nu za problemele de sanatate pe care aceasta le induce. Putem acest punct de vedere persoanele se afla in stadiul de atie. De aceea este rolul medicului de familie sau de alta de a sesiza persoanei aceasta problema, prezentand-o intr-un trezeasca interesul de a stii mai multe si de a interveni. Practic e a informa persoana si de a-i induce motivatia. Din pacate a-i ie sa slabesti!\" nu este suficient si uneori este chiar frustrant, ontinua, intr-un mod structurat, cu oferirea de informatii si tot sar aplicarii in practica a acestora. aborarii intre membrii echipei este extrem de importanta, de idei si atitudini, curricula comuna, sunt elemente esentiale olaborari, mai ales in cazul managementului clinic al obezitatii, in ctori disturbatori de mediu pot interveni. Multitudinea de "solutii ide de slabire\" oferite pe diverse cai, mai mult sau mai putin rfereaza cu programele de durata si nu foarte spectaculoase, de echipele medicale specializate in domeniu. De aceea, spiritul na colaborare si comunicare si managementul clinic bazat pe esentiale.

care se bazeaza educatia terapeutica in obezitate persoana, in functie de dorinta, preferinte, posibilitati; cu persoana in cauza a obiectivelor terapeutice, ponderale si a

obiective si metode realiste. Reduceri ponderale de 5-l0 %, in 6 luni, cu mentinerea noii greutati 6-9 luni si apoi reluarea obiective realiste, urmate de beneficii clinice si fezabile. Pentru estor obiective, diete moderat hipocalorice (de minus 500 - 1000 titate fizica constanta (mers pe jos de exemplu) sunt metode cu larga. Reducerea aportului lipidic ramane metoda cea mai edente, chair daca in ultima perioada se vorbeste despre alte e, bazate pe alta distribuire a principiilor nutriti;(1) Negocierea si mun acord a modificarilor de comportament pentru optimizarea , respectiv a dietei, actitatii fizice; mun a ritmului zitelor de control (frecventa acestor zite este ata succesului, de aceea, cel putin in prima faza, contactele mai frecvente) a si influentarea factorilor psihologici. de vedere al educatiei terapeutice, abordarea in practica a obezitate presupune doua etape. Etapa initiala se adreseaza: sticului complet si evaluarii riscului global ofilului psihologic, economic, socio-profesional cational general si referitor la obezitate;

dorinta dea slabi;

e fizice, materiale, profesionale, suportul familial;

obiectivele ponderale propuse, metodele dorite;

ariere; ati ale profesiei (sedentarism, stres, expunere la factori -acces la alimente, alcool) storicului obezitatii: cumstantele de debut ale obezitatii, numarul si metodele bireanterioare; lburarilor de comportament alimentar, factorii care le produc , ciclu menstrual);

consumul de alcool sau medicamente;

mplicatiilor asociate obezitatii, sau a co-morbiditatih

nitierii educatiei terapeutice

emotionali multipii pot fi implicati in geneza sl mentinerea se pot constitui in bariere ale optimizarii stilului de ata si derale. De aceea, educatia terapeutica depaseste cadrul pur i se adreseaza si acestor faciori prin consiliere si terapie ntala. Sa ne gandim doar la cele trei dimensiuni care definesc biologica (omul mananca pentru a trai, sau, cum se intampla in , mananca pentru ca astfel isi gaseste un refugiu sau un tru diverse stari psiho-emotive), estetica (omul mananca pentru are aspect apetisant, are gust bun) si sociala (mancarea poate fi silire sau de manifestare a relatiilor sociale). Fara sa consideram te si fara sa incercam, ca impreuna cu persoana, sa resilim ice interventie terapeutica este sortita esecului.(4) atiei terapeutice presupune oferirea de informatii generale, obezitate si specifice, aplicate persoanei: ezitatii ca boala cronica cu efecte negative asupra sanatatii, cu cular si general crescut. Trebuie tinut cont de faptul ca te conceputa de multe ori ca o problema de estetica si mai putin meolica cu risc crescut. De aceea, este util sa fie explorate sentimentele si problemele pe care persoana considera ca le are itatii. in acest fel dorinta si motivatia de a interveni den mai

eneficiilor scaderii in greutate (reducerea riscului ar, a riscului de diabet, cresterea sperantei de ata si a calitatii are in cazul persoanei; biectivelor, principiilor si metodelor terapeutice (faptul ca este continuu, de lunga durata, obiectivele fiind de scadere r si de mentinere a noii greutati, ceea ce presupune un de durata in adoptarea unui stil de ata sanatos, in care persoana siv); mun acord cu persoana a obiectivelor ponderale si negocierea biectivele vor fi silite pe termen scurt si pe termen lung.

peutica continua este practic, metoda terapeutica, continutul ei etapei terapeutice, de scadere ponderala sau de mentinere. Se are zita si are caracter continuu. Pe langa informatiile specifice ta si actitate fizica, are si rolul important de sustinere de etare a recaderilor, de ajustare a comportamentelor. Practic la de monitorizare, alaturi de evaluarea clinica, evaluarea dietei si de la ultima zita sunt obligatorii. Pe baza acestora se vor face esare sau sugerate de persoana. noi atitudini si deprinderi este un obiectiv esential al educatiei Ca si atitudini, ar fi de exemplu: cantarirea periodica, uirea unui ntarea cumparaturilor in functie de acest , acordarea de timp si desemnat pentru luarea mesei, fara elemente perturbatoare mplu telezorul), ele. Analiza efectuata pe m grup de persoane cu elevat faptul ca 27 % din ei mananca ia telezor in mod obisnuit si t de saptamana. m Noi deprinderi ar fi cele legale de modul de alimentelor, de selectare a alimentelor in functie de continutul roducere a actitatii fizice in stilul de ata. da de comunicare si monitorizare este sugerarea completarii jurnal, in scopul automonitorizarii alimentatiei si exercitiului e diverse observatii sau probleme, ce vor fi discutate cu ocazia

suntem pusi in situatia de a da sfaturi referitoare la situatii nimente mondene, serrea mesei la restaurant, calatorii. Desigur e situatii se vor mentine principiile alimentatiei sanatoase, cu

ului, etarea alimentelor de tip fast-food si continuarea zic. e comportament alimentar, cum sunt binge-eating, consumul imente, fenomenele de dezinhibitie si hiperfagie, starile erturbatoare (depresia, anxietatea, stresul), vor trebui tratate in psihologii. O analiza efectuata pe un grup de persoane cu e s-au adresat cabinetului nostru a aratat ca stresul este e jumatate din acestea ca si factor de dezinhibitie a ingestiei entimentul de na aparut dupa ingestia crescuta este recunoscui n