Statutul asociatiei Asociatia Supervizorilor din Romania

Asociaia Supervizorilor din Romnia ( in continuare ASR) este o organizaie profesional, neguvernamental, apolitic i non-profit, care i desfoar activitatea n conformitate cu legislaia n vigoare, prin voina de asociere a membrilor semnatari. Scopul ASR este acela de a susine i promova dezvoltarea supervizarii ca disciplina si ocupatie profesionala, avnd ca finalitate creterea calitii vieii i a eficienei activitilor de protectie sociala, economice, de optimizare a managementului de asistenta sociala si psihologica sau alte domenii. Asociatia nu doreste sa implementeze o activitate paralela profesiilor liberale care se supun reglementarilor asociatiilor profesionale de breasla si colegiilor profesionale sau sa promoveze principii incompatibile cu prevederile de supervizare prevazute in legi care sunt adoptate si implementate ci doreste sa promoveze un principiu de calitate si sa institutionalizeze o practica care solicita formare specializata, experienta si se doreste a deveni ocupatie cu standarde minime de calitate si prevederi de excelenta. Beneficiarii supervizarii Supervizarea este orientata catre specialistii din domeniile asistenta sociala, pedagogie, educatie, psihologie, domeniul spiritual, justitie, medicina, administratie, media, economie, cercetare, stiinta si tehnologie. Prin specialisti intelegem si echipe profesionale pentru care se pot organiza activitati de coaching si optimizare, cresterea randamentului, team building, se pot urmarii obiective de dezvoltare a resurselor umane.

STATUTUL ASOCIAIEI SUPERVIZORILOR DIN ROMNIA

Cap. I. Dispoziii generale Art.1 Asociaia Supervizorilor din Romnia ( in continuare ASR) este o organizaie profesional, neguvernamental, apolitic i non-profit, care i desfoar activitatea n conformitate cu legislaia n vigoare, prin voina de asociere a membrilor semnatari. Art.2 Scopul ASR este acela de a susine i promova dezvoltarea supervizarii ca disciplina si ocupatie profesionala, avnd ca finalitate creterea calitii vieii i a eficienei activitilor de protectie sociala, economice, de optimizare a managementului de asistenta sociala si psihologica sau alte domenii. Asociatia nu doreste sa implementeze o activitate paralela profesiilor liberale care se supun reglementarilor asociatiilor profesionale de breasla si colegiilor profesionale sau sa promoveze principii incompatibile cu prevederile de supervizare prevazute in legi care sunt adoptate si implementate ci doreste sa promoveze un principiu de calitate si sa

institutionalizeze o practica care solicita formare specializata, experienta si se doreste a deveni ocupatie cu standarde minime de calitate si prevederi de excelenta. Art.3 Obiectivele Asociaiei Supervizorilor din Romnia sunt:

1. 2. 3. 4. 5.

promovarea unor standarde ridicate de competen i de etic profesional, organizarea de manifestri tiinifice i profesionale, promovarea cercetrii tiinifice fundamentale i aplicative, stimularea schimburilor i contactelor tiinifice interne i internaionale, promovarea supervizarii ca activitate de igiena mintala si profesionala la locul de munca, ca si modalitate de crestere a calitatii actului social si de optimizare a calitatii muncii; 6. promovarea supervizarii ca si conditie a implementarii unor servicii de calitate catre populatie; 7. promovarea unor programe de formare specializata in domeniul supervizarii; 8. derularea unor programe de formare in supervizare sau acordarea de suport tehnic institutiilor de invatamant care doresc sa deruleze astfel de programe; 9. asocierea la miscarea europeana de supervizare si inscrierea in Asociatia Europeana a Supervizorilor (Asociatia Europeana a Organizatiilor Nationale a Supervizorilor ANSE) 10. promovarea Supervizarii ca ocupatie in COR 11. promovarea comunicarii interprofesionale si a interdisciplinaritatii; 12. promovarea si diseminarea conceptului de supervizare si a diferitelor forme de aplicabilitate pe care le imbraca in diferite domenii de activitate; 13. dezvoltarea unor standarde si a unui curriculum de formare in supervizare; 14. promovarea comunicarii cu alte organizatii de supervizare din Europa sau internationale si contribuirea la dezvoltarea bazei teoretice si a metodologiei de supervizare in Europa. 15. Promovarea coaching-ului si a interventiei de optimizare in activitatile de resursa umana.

Art.4 Conceptul de supervizare

Supervizarea este un demers de analiza a practicii profesionale si a elementelor de context profesional pentru angajati si personalul executiv al unei institutii sau pentru cei care desfasoara o anumita activitate profesionala. Este centrata pe medii de munca fiind orientata catre atributii profesionale specifice.

Obiect al supervizarii sunt elementele de management al activitatii si

interactiunile cu:

a. clientii serviciilor, studentii, etc; b. colegii de munca si superiorii;

precum si interactiunile si demersurile referitoare la:

a. organizatie si contextul profesional; b. contextul social al activitatii profesionale; c. cerintele de baza si misiunea organizatiei.

Supervizarea se desfasoara individual, in grup, in echipa in interiorul sau exteriorul organizatiilor.

Art 4.1 Grupul tinta al supervizarii Supervizarea este orientata catre specialistii din domeniile asistenta sociala, pedagogie, educatie, psihologie, domeniul spiritual, justitie, medicina, administratie, media, economie, cercetare, stiinta si tehnologie. Prin specialisti intelegem si

echipe profesionale pentru care se pot organiza activitati de coaching si optimizare, cresterea randamentului, team building, se pot urmarii obiective de dezvoltare a resurselor umane. Art 4.2 Formarea supervizorilor

Formarea supervizorilor se desfasoara in cadrul unor programe de specialitate desfasurate in baza unui curriculum avizat de ASR pregatirea fiind de tip Master. Ceea ce se doreste nu este doar institutionalizarea acestui tip de pregatire ci doar promovarea supervizarii ca disciplina ocupationala si competenta pentru care sunt necesare anumite demersuri de pregatire si experienta de comunicare si consiliere. In acelasi timp exista anumite conditii in care se desfasoara pregatirea in cele trei

dimensiuni de dezvoltare a competentei: pregatirea teoretica, experienta practica si dezvoltarea personala. Astfel, pentru supervizare este necesara desfasurarea unui numar minim de 100 de ore de supervizare sub directa indrumare a unui supervizor experimentat sau acreditat. In aceeasi masura, dezvoltarea personala impiedica exprimarea distorsionanta a mecanismelor de aparare ale supervizorului si in acelasi timp dezvolta capacitatea de explorare a sinelui precum si o atitudine potrivita contextului de comunicare empatica.

Art 4.3 Activitatile asociatiei

Servicii catre membrii unei organizatii, angajati, manageri Adunarea generala Congrese Intalniri ale grupurilor regionale Implicare in analiza activitatii pentru a asigura calitatea serviciului; Implicare si angajament din partea supervizorilor astfel incat sa fie asigurat un proces de supervizare de inalta calitate Publicarea Revistei Romane de Supervizare si a unui newsletter cu privire la activitatea organizatiei. Catalogul supervizorilor din Romania in care se gasesc numele supervizorilor acreditati Coaching pentru companii, optimizare resurse umane Activitati de team building in-house pentru membrii sau la cerere pentru diverse grupuri profesionale, companii.

Art.5 Asociaia va putea nfiina, cu aprobarea adunrii generale, societi comerciale i va desfura activiti economice directe cu caracter accesoriu i n strns legtur cu scopul principal al asociaiei. Art.6 Denumirea asociaiei este Asociaia Supervizorilor din Romnia, numit n continuare Asociaie. Art.7 Sediul Asociaiei Supervizorilor din Romnia este Str.Campia Libertatii nr.37, BL IC3, Sc.1, Ap. 117, sector 3, Bucuresti

Art.8 Asociaia se constituie pe durat nelimitat Art.9 Patrimoniul iniial al Asociaiei este de ____________ lei (Contravaloarea a _________salarii minime pe economie). Cap. II Membri

Art. 10 Asociaia Supervizorilor din Romnia se compune din membri plini, membri asociai, i membri de onoare. Art. 11 Dobndirea calitii de membru plin i membru asociat se face prin ndeplinirea urmtoarelor condiii: 1. depunerea documentaiei de nscriere in conformitate cu regulamentul de nscriere, elaborat de Consiliul director 2. aprobarea in Consiliul director 3. plata taxei de nscriere i a cotizaiei pe anul n curs Art.12 Dobndirea calitii de membru de onoare se face prin hotrrea Consiliului director, ca o recunoatere a meritelor excepionale n plan profesional i tiinific, afirmate pe plan naional i internaional, precum i a contribuiei deosebite aduse la atingerea obiectivelor ASR. Art.13 Pierderea calitii de membru se face n urmtoarele condiii: 1. cerere scris adresat de ctre membru Consiliului director. 2. neplata cotizaiei timp de doi ani consecutiv 3. n cazul unor prejudicii morale sau materiale aduse asociaiei, prin aprobare de ctre Adunarea General, la propunerea Consiliului director Art. 14 Drepturile membrilor plini: 1. s aleag i s fie alei n organele de conducere ale asociaiei, drept condiionat de ndeplinirea la zi a obligaiei de plat a cotizaiei. 2. s participe, fr restricii sau discriminri, la manifestrile organizate i s beneficieze de toate oportunitile puse la dispoziie de ctre asociaie membrilor si. 3. s sesizeze organele de conducere, n situaiile n care apreciaz c interesele lor ca membri ai asociaiei, au fost lezate. Art.15 Drepturile membrilor asociai: 1. s participe, fr restricii sau discriminri, la manifestrile organizate i s beneficieze de toate oportunitile puse la dispoziie de ctre asociaie membrilor si. 2. s sesizeze organele de conducere, n situaiile n care apreciaz c interesele lor ca membri ai asociaiei, au fost lezate. Art. 16 Obligaiile membrilor plini i ale membrilor asociai: 1. sa respecte statutul i hotrrile organelor de conducere 2. membrii plini pltesc o cotizaie anual fixat de Consiliul director 3. membrii asociai pltesc o cotizaie echivalent cu 50% din cotizaia membrilor plini

4. sa achite cotizaia anuala n termenul i condiiile fixate de Consiliul director Art.17 Membrii de onoare nu pltesc cotizaie, au aceleai drepturi ca i membrii plini, cu excepia dreptului de vot, i nu pot fi alei n organele de conducere. Capitolul III. Categoriile de resurse patrimoniale ale asociaiei: Art. 18 Veniturile asociaiei provin din: 1. cotizaiile membrilor 2. dobnzile i dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, n condiii legale 3. venituri realizate din activiti economice directe: editare i difuzare de materiale profesional tiinifice, activiti din sfera educaiei permanente. 4. donaii, sponsorizri, n condiiile legii 5. alte venituri, n condiiile legii Cap. IV Organizarea i funcionarea asociaiei

Art.19 Organele asociaiei sunt: 1. 2. 3. 4. Adunarea general Consiliul director Comisia de cenzori Trezorierul

Adunarea general Art. 20 Adunarea general este organul de conducere alctuit din totalitatea membrilor, i se ntrunete o dat pe an, n sesiune ordinar, sau la nevoie n sesiune extraordinar. Art. 21 n pregtirea Adunrii generale, Consiliul director va transmite tuturor membrilor, prin pot cu confirmare de primire, ordinea de zi i problemele supuse la vot. Art. 22 Adunarea general se consider constituit cu prezena a cel puin jumtate plus unu dintre membrii asociaiei cu drept de vot. Dac la data primei convocri nu se ntrunete cvorumul, Consiliul director reprogrameaz adunarea general n termen de maxim 30 de zile calendaristice. La acest termen cvorumul statutar este de din membrii cu drept de vot. Prin prezen se consider prezena fizic sau existena unui document olograf care exprim voina de vot n legtur cu

documentele supuse aprobrii. Art. 23 Votul n adunarea general se exprim individual. Membrii care nu particip i pot exprima votul n scris, prin pot. O hotrre se consider aprobat prin votul majoritii simple a membrilor prezeni. Art.24 Atribuiunile adunrii generale sunt urmtoarele: 1. stabilete strategia i obiectivele generale ale asociaiei 2. aprob modificrile la statut 3. alege Consiliul director 4. alege preedintele, vicepreedintele i secretarul general al asociaiei 5. aprob solicitrile i ncheie protocoalele de afiliere 6. aprob bugetul de venituri i cheltuieli i bilanul contabil 7. aprob cuantumul cotizaiei anuale 8. alege Consiliul director al asociaiei 9. alege Comisia de cenzori 10. aprob propunerile de excludere din asociaie 11. aprob dizolvarea i lichidarea asociaiei precum i stabilirea destinaiei bunurilor rmase dup lichidare 12. aprob raportul anual de venituri si cheltuieli. Consiliul director Art.25 Consiliul director este alctuit din 5 membri, alei pentru un mandat de patru ani, cu drept de realegere pentru al doilea mandat consecutiv. Preedintele, vicepreedintele i secretarul general, fac parte de drept din consiliul director.

Presedinte Dl. Ionescu Ovidiu Prim-vicepresedinte: Dna Ana Muntean Vicepresedinte: Secretar Dna. Lavric Mirela Carmen Dna. Kakso Erika

Art.26 Atribuiunile Consiliului director a. elaboreaz programul de activitate anual i de perspectiv al asociaiei b. propune i urmrete realizarea bugetului anual al asociaiei c. propune i urmrete politica de personal i organigrama asociaiei d. convoac adunarea general i elaboreaz ordinea de zi a acesteia

e. f. g. h. i. j. k.

organizeaz alegerile aprob cererile de nscriere n asociaie propune nivelul cotizaiei anuale pentru membrii plini face propuneri pentru excluderea din asociaie sau de ncetare a afilierii aprob nfiinarea de seciuni, grupuri de lucru sau comisii numete trezorierul implementeaza strategia asociatiei

Art. 27 Preedintele este ales de Adunarea general, cu votul majoritii simple, pentru un mandat de patru ani, cu drept de realegere pentru al doilea mandat consecutiv. Atribuiunile sale sunt: a. b. c. convoac i prezideaz edinele consiliului director reprezint asociaia n raporturile cu alte asociaii, instituii sau organizaii este responsabil cu conducerea operativ a asociaiei.

Art.28 Vicepreedintele este ales de Adunarea general, prin majoritate simpl de voturi, pentru un mandat de patru ani, cu drept de realegere consecutiv pentru nc un mandat, i are urmtoarele atribuiuni: a. Preia sarcinile preedintelui la cererea acestuia, sau n situaia in care este indisponibil. Dac interimatul funciei de preedinte depete sase luni / un an, acesta devine de drept preedintele asociaiei, pn la expirarea mandatului. Preluarea mandatului de ctre vicepreedinte se face prin hotrrea Consiliului director, pe baza unei solicitri scrise din partea preedintelui sau, n cazul indisponibilitii acestuia, prin constatarea ndeplinirii condiiilor statutare. n aceast situaie, funcia de vicepreedinte va fi preluat de unul dintre membrii Consiliului director, prin alegeri interne. b. Are drept de vot Consiliului director.

Art.29 Secretarul general este ales de Adunarea general pentru un mandat de patru ani, cu drept de realegere consecutiva pentru nc un mandat. Atributiunile acestuia sunt urmtoarele: 1. ndeplinete activiti de ordin tehnic i de administrare a resurselor asociaiei 2. Rspunde de organizarea manifestrilor ASR 3. Are drept de vot n Consiliului director

Comisia de cenzori Art. 30 Comisia de cenzori este aleas de ctre Adunarea general i are urmtoarele atribuiuni: 1. verific modul n care este administrat patrimoniul asociaiei 2. ntocmete rapoarte i le prezint Adunrii generale 3. poate participa la edinele Consiliului director fr drept de vot. Art. 31 Trezorierul este responsabil cu gestionarea fondurilor asociaiei i susine anual un raport n faa Adunrii generale. Art.32 Procedura de alegere pentru organele asociaiei: a. Consiliul director transmite membrilor asociaiei o list deschis de propuneri, solicitndu-se acordul pentru includerea pe lista de vot, precum si alte propuneri. b. Consiliul director va selecta pentru listele de vot propunerile care au ntrunit cel puin 5% din adeziunile exprimate. c. Persoanelor propuse li se cere acordul dup care vor fi incluse pe lista de vot d. Se constituie listele de vot, care se spun aprobrii adunrii generale. Art. 33 Asociaia i poate constitui filiale ca structuri teritoriale, cu un numr de minim trei membri, organe de conducere proprii i un patrimoniu distinct de cel al asociaiei semnificative pe durata a doi ani consecutiv sau dac, prin activitatea sa, contravine statutului APR.

Cap. V. Dizolvarea si lichidarea asociaiei Art. 34 Asociaia se dizolv prin votul a 2/3 din numrul membrilor, care hotrsc i asupra transmiterii patrimoniului asociaiei ctre o alt asociaie cu scopuri similare.

Cap VI. Dispozitii finale si tranzitorii

Art.35 Se imputerniceste Dl Ionescu Ovidiu sa depuna suma de 400 RON reprezentand patrimoniu initial la constituire.

Obiectivele asociatiei Obiectivele Asociaiei Supervizorilor din Romnia sunt: a. promovarea unor standarde ridicate de competen i de etic profesional, b. organizarea de manifestri tiinifice i profesionale, c. promovarea cercetrii tiinifice fundamentale i aplicative, d. stimularea schimburilor i contactelor tiinifice interne i internaionale, e. promovarea supervizarii ca activitate de igiena mintala si profesionala la locul de munca, ca si modalitate de crestere a calitatii actului social si de optimizare a calitatii muncii; f. promovarea supervizarii ca si conditie a implementarii unor servicii de calitate catre populatie; g. promovarea unor programe de formare specializata in domeniul supervizarii; h. derularea unor programe de formare in supervizare sau acordarea de suport tehnic institutiilor de invatamant care doresc sa deruleze astfel de programe; i. asocierea la miscarea europeana de supervizare si inscrierea in Asociatia Europeana a Supervizorilor (Asociatia Europeana a Organizatiilor Nationale a Supervizorilor ANSE) j. promovarea Supervizarii ca ocupatie in COR k. promovarea comunicarii interprofesionale si a interdisciplinaritatii; l. promovarea si diseminarea conceptului de supervizare si a diferitelor forme de aplicabilitate pe care le imbraca in diferite domenii de activitate; m. dezvoltarea unor standarde si a unui curriculum de formare in supervizare; n. promovarea comunicarii cu alte organizatii de supervizare din Europa sau internationale si contribuirea la dezvoltarea bazei teoretice si a metodologiei de supervizare in Europa. o. Promovarea coaching-ului si a interventiei de optimizare in activitatile de resursa umana. Concluzii seminar European de Supervizare Timisoara 2008 Standardele ANSE Acceptate si confirmate la Adunarea Generala AG 12, 18-19 Octombrie Timisoara Standardele de formare a supervizorilor 1. Introducere In diferite tari europene, devenirea unui supervizor este un process diferit in aceeasi masura in care profilul supervizarii este diferit reprezentat prin asociatiile nationale de supervizare din Europa. Chiar daca exista standarde nationale ale programelor de formare ( in unele tari), de obicei

institutele de formare influenteaza demersul cu proria lor amprenta conceptuala si prin fundamentarea teoretica. In acest context, ghidurile orientative pentru aceste programe de formare, reglementarile nationale pentru formare continua in general, elementele culturale, influenteaza dezvoltarea standardelor din perspectiva fiecarei asociatii in parte. Si nu in ultimul rand, dezbaterea privind controlul calitatii in programele de supervizare si de formare a supervizorilor nu sunt identice in toate asociatiile nationale. Fenomenul formarii si specializarii prin programe post-universitare este si el diferit reprezentat. Dezvoltare recenta a unor programe de tip Master de supervizare si coaching vor avea un impact destul de important asupra programelor oferite pana in prezent. 2. Unificarea continutului standardelor si a grilelor de verificare de catre ANSE nu este posibila. De aceea, o unificare materializata a standardelor si o verificare, un control al continutului acestor standarde de catre ANSE nu e posibil. Acelasi punct de vedere se aplica si dezvoltarii unei structuri comune a acestor programe de training. Daca luam cu adevarat in serios fenomenul multiculturalitatii si al diversitatii nu ne trebuie decat un consens asupra unor standarde minime si asupra unor aspecte ce tin de dezvoltarea profesionala si de o anumita orientare teoretica si practica la indemana. Mai mult decat oricand avem nevoie de schimb profesional de informatii, de dialog , de conditii eficiente de dezbatere. 3. Cadrul programelor de formare Elementele mai mult sau mai putin comune pentru formarea unui supervisor sunt: 1. Formarea unui supervisor este supusa unui program post-universitar de specializare.

2. Metoda de formare contine elemente de invatare experientiala (invatare activa si invatare concurentiala, formare teoretica in combinatie cu formare practica) si se bazeaza pe conceptul de predare si invatare. De aceea curricula integreaza urmatoarele elemente. - Experientele de invatare corespund supervizarii individuale, de grup, de echipa/ dezvoltare de echipa si supervizare in/cu organizatii; - Invatarea unui rol nou de supervizor aplicand in practica diferite forme de supervizare (supervizare formativa); - Reflectie asupra practicii si conceptualizarea acesteia prin supervizarea supervizorilor (supervizarea supervizarii) 3. Formarea se bazeaza pe un fundament conceptual teoretic recunoscut care considera supervizarea ca si: - Forma de integrare personala si invatare sociala centrata pe realizarea rolului profesional intr-un mod cat mai competent - Integrarea dinamicii persoanei in rolul professional si organizational. Deci continutul curiculei implica: - Dinamica profesionala; - Dinamica de camp, domeniu; - Dinamica relationala

Dinamica organizationala.

4. Formarea profesionala a unui supervizor intentioneaza sa dezvolte si sa largeasca competenta participantilor precum si sa se centreze pe dezvoltarea competentelor personale (introspectie, dezvoltare personala, invatarea modalitatilor de indeplinire a sarcinilor profesionale), competenta de munca cu grupuri si echipe profesionale, competenta interculturala, competenta in domeniul profesional si competenta pentru profesionalizare, competenta de actiune si competenta organizationala. 5. Formarea supervizorilor este un proces in mai multe etape care se desfasoara in diferite cadre. Principiile esentiale sunt: - Complementatitatea continutului si a procesului; - Complementarizarea teoriei si practicii; - Activitati de reflectie; - Participare activa continua in grupuri de lucru; - Invatare auto-directionata; - Co-responsabilizarea participantilor pentru programul de training 6. Principii de profesionalizare ca si cadru orientativ Dezvoltarea conceptelor privind programele de formare a supervizorilor si dezvoltarea supervizarii in diferite tari europene este sustinuta de urmatoarele caracteristici ale profesionalizarii care trebuie reflectate in abordarea asociatiilor nationale si programele acestora de acreditare a supervizorilor: - Conditiile sociale si politic-educationale; - Dispunerea de o teorie asurpa supervizarii inclusiv o teorie asupra metodologiei de supervizare; - Dispunerea de concepte clar definite in supervizare; - Cod etic al supervizorilor; - Analizarea cererilor de piata privind angajarea supervizorilor; - Criterii de calitate, garantii ale calitatii, controlul calitatii si dezvoltarea calitatii; - Demarcarea si sesizarea suprapunerilor fata de alte forme de consiliere si consultanta.