Anul II, nr.

22
noiembrie 2008
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins
Mâncarea care ne dã bucurie
Otrãvirea lentã,
dar sigurã,
prin alimentaþie
Ce sunt E-urile? Care sunt
periculoase? Cât de nocive sunt?
E bun alimentul acesta pentru
copilul meu? (pag. 11)
Te-ai simþit vreodatã
alungat din bisericã?
De multe ori când un tânãr
intrã într-o bisericã cu o dorinþã
sincerã de a vorbi cu Dumnezeu,
ne gãsim noi, cei “credincioºi”, sã
le dãm lecþii. (pag. 8)
„Sã avem grijã cum
trãim fiecare clipã“
Pãrintele Miron Mihãilescu Cum se îmbinã postul cu bucuria, doliul cu
a fost un om despre care se spu- luminarea, înfrânarea cu belºugul hranei? Postul
ne cã a avut râvna de a iubi cu iu- Crãciunului ne îmbie ºi ne învaþã taina zborului
birea lui Dumnezeu. (pag.5) duhovnicesc ºi al bucuriei netrecãtoare. (pag. 4)

Editorial de Pr. Alexandru Stanciu
Gânduri la început
de post…
Prin venirea lui Hristos
în lume, Împãrãþia lui Dum-
nezeu s-a apropiat de noi, pen-
tru ca noi sã ne apropiem de
Dumnezeu. Prin faþa umanã
a Fiului veºnic al lui Dumnezeu devenit
Om, Dumnezeu ºi-a întors pentru veºnicie
faþa cãtre oameni, pentru ca oamenii sã-ºi
întoarcã veºnic faþa spre Dumnezeu.
O clipã de pocãinþã poate rãscumpãra
timpul pierdut, când se restabileºte comu-
niunea cu Dumnezeu, sau o clipã poate pier-
de un timp bun de o viaþã întreagã, când în
ea se sãvârºeºte, prin pãcat, despãrþirea de
Dumnezeu. În timp ce Iuda Iscarioteanul,
unul din cei doisprezece ucenici ai lui Iisus,
ºi-a pierdut mântuirea, prin trãdare, tâl-
harul de pe cruce, prin pocãinþã, a câºtigat
printr-o clipã, Împãrãþia lui Dumnezeu,
cãci lui i-a spus Iisus pe Cruce: “…astãzi
vei fi cu mine în Rai” (Luca 23, 43).
Iatã de ce timpul postului, al pocãinþei
ºi al rugãciunilor intense dinaintea marilor
sãrbãtori este un timp al rãscumpãrãrilor,
al înnoirii ºi al sfinþeniei vieþii.
Într-o vreme în care libertatea este
înþeleasã foarte adesea cu rãtãcirea de la
adevãr sau cu libertatea de a face rãul ºi nu
binele, vremea postului ne cheamã sã re-
descoperim cã liber cu adevãrat este
numai omul care iubeºte pe Dumnezeu ºi
pe semenii sãi.
Într-o vreme în care violenþa ºi patimi-
le trupeºti au devenit o obsesie ºi un idol
propovãduit cu frenezie prin mijloacele de
comunicare în masã, vremea postului ne
cheamã sã descoperim nu plãcerile cãderii
în pãcat, ci bucuria ridicãrii prin pocãinþã
ºi viaþã sfântã. Unde se înmulþeºte pãca-
tul, slãbeºte iubirea curatã. Dar cine cautã
sfinþenia gãseºte pacea sufletului.
Într-o vreme în care se înmulþeºte boa-
la ºi întristarea, sãrãcia ºi însingurarea, vre-
mea postului ne cheamã sã alinãm, cu
cuvântul ºi cu fapta, suferinþa ºi sã adu-
cem bucurie celor neajutoraþi ºi singuri.
Hristos Iisus are nevoie de mâinile
noastre, de dãrnicia ºi de iubirea noastrã
ca lumea din jur sã simtã mai mult ºi sã
vadã mai clar cât de mare este iubirea lui
Dumnezeu pentru oameni.
Ne stã înainte Betleemul. Sã ne
bucurãm, dar, ºi sã ne gãtim sã-i fim
oaspeþi ºi gazde deopotrivã, sã facem din
inima noastrã peºterã ºi iesle a rãmânerii
în noi a lui Hristos.
La Naºterea Domnului fiecare din fãp-
turile zidite de Dumnezeu aduce câte ceva:
îngerii, cântarea, cerurile, steaua, magii,
darurile, pãstorii, minunarea, pãmântul,
peºtera, pustiul ieslea, iar tu, tu, cititorule,
ce aduci?
CMYK
 2 Eveniment
Sãrbãtoare la Victoria
Biserica „Sf. Cuv. Parascheva” a fost lãcaºul
Ziua de 14 octombrie s-a constituit lãcaº de cult prima de cult al Parohiei Victoria I, pânã de curând,
într-o dublã sãrbãtoare pentru locuitorii bisericã din oraº, con- la mutarea acesteia în biserica nouã
Oraºului Victoria, deoarece hramul bise- struitã de vrednicul
ricii Sf. Cuv. Parascheva a coincis cu pãrinte Cornel Codrea.
instalarea pãrintelui Fogoroº Mihail ca Înainte de a fi ridicatã
preot paroh al Parohiei nou înfiinþate, biserica “Cuvioasa Pa-
Victoria III. rascheva”, slujbele s-au
Pãrintele Mihail Fogoroº a fost preot þinut în capela de la
paroh în Parohia Voivodenii Mari, unde a ªcoalã, din incinta
avut realizãri frumoase, iar de acum este Combinatului Chimic
chemat la slujire în Victoria, având ca ºi în capela din curtea

familiei pãrintelui Pãrintele Protopop Ioan Ciocan i-a

Nicolae Albãceanu. înmânat noului paroh, conform rânduielii
De sãrbãtoarea obiºnuite în astfel de situaþii, cele trei
Cuvioasei Parasche- obiecte, dintre care douã cu valoare litur-
va, toþi credincioºii gicã: Sfânta Evanghelie pentru a propovã-
din oraº, împreunã dui din ea “cu timp ºi fãrã timp” cuvântul
cu preoþii lor, oficia- lui Dumnezeu; Sfânta Cruce, deoarece
litãþile din oraº ºi cu preotul trebuie sã-ºi poarte crucea sa dar ºi
alþi invitaþi, s-au adu- sã-ºi ajute pãstoriþii sã ºi-o poarte pe a lor;
nat în biserica Cuvi- ºi cheia locaºului de cult unde îºi va
oasei pentru a sluji desfãºura activitatea liturgicã.
Sfânta Liturghie ºi a-i Îi urãm pãrintelui Fogoroº Mihail bun
ura bun venit pãrin- venit ºi pãstorire rodnicã.
telui Mihail Fogoroº. Pr. Adrian Magda

ªercãiþa ºi-a primit

noul preot paroh
În duminica imediat urmãtoare praznicului Cu-
vioase Parascheva, pe 19 octombrie, satul ªercãiþa
din comuna ªinca s-a gãtit în straie de sãrbãtoare
pentru a-ºi primi noul preot paroh în persoana pãrin-
telui Daniel Dumitru Dogariu, fiu al satului ºi în
ultimii ani cântãreþ al bisericii unde urmeazã sã slu-
jeascã. Într-o zi minunatã de toamnã târzie, pãrintele
Daniel ºi-a luat în primire parohia, fiind prezentat
credincioºilor de cãtre pãrintele protopop Ioan
Ciocan, care a slujit Sfânta Liturghie alãturi de un
sobor de preoþi din împrejurimi ºi un diacon. La
eveniment a participat ºi pãrintele Emil Popa, fostul
paroh, tot fiu al satului, care este acum preot în
Lunca Câlnicului, în apropiere de Braºov. În frumoasa bisericã ºi cursurile de masterat, secþia istorice. Între anii 2004-2008
monument istoric, neîncãpãtoare pentru mulþimea de credincioºi predã religia la ºcoala din ªercãiþa, suplinind ºi un post de învãþã-
veniþi ºi din satele vecine, noul preot paroh a primit Sf. tor. În anul 2008 s-a cãsãtorit cu Mihaela Sbîrneciu din Fãgãraº,
Evanghelie, crucea ºi cheile lãcaºului de cult. absolventã de matematicã-informaticã, câteva luni mai târziu
Pãrintele Daniel s-a nãscut la data de 18 ianuarie 1979 în fiind numit paroh în satul sãu natal, ªercãiþa.
localitatea ªercãiþa. Studiile primare ºi gimnaziul le realizeazã în Îi dorim pãrintelui Daniel pãstorire cu folos, înþelepciune ºi
localitatea natalã. Este absolventul liceului Radu Negru din putere de la Dumnezeu pentru a-ºi îndeplini cu vrednicie misi-
Fãgãraº ºi al Facultãþii de Teologie “Andrei ªaguna” din Sibiu, unea sfântã la care a fost chemat.
pe care a absolvit-o în 2004. La aceeaºi facultate îºi finalizeazã Pr. Marius Corlean
 Eveniment 3
acum pentru canonizarea sa.
Mitropolitul Andrei ªaguna a fost Încheierea acestei conferinþe preo-
sãrbãtorit la Fãgãraº în casã nouã þeºti s-a fãcut aºa cum a ºi început, adicã
cu rugãciune, Prea Sfinþitul Andrei
La sediul Protopopiatului binecuvântând noua salã de confe-
Fãgãraº a avut loc luni, 20 rinþe a Protopopiatului Fãgãraº, cu o
octombrie, conferinþa de toamnã, capacitate de aproximativ 200 de
prilej cu care a fost inauguratã ºi locuri, rostind apoi o rugãciune de
binecuvântatã sala de conferinþã dezlegare de pãcate asupra preoþilor,
din noua clãdire. drept pregãtire pentru perioada
Postul Crãciunului, o rugãciune pen-
La nivelul Patriarhiei Române în tru sãnãtatea preotului Gheorghe
fiecare an în toate Protopopiatele se Gãitãnaru de la Parohia Feldioara ºi
organizeazã câte douã conferinþe pre- o rugãciune pentru credincioºii Pa-
oþeºti care au loc primãvara ºi toam- rohiei Ortodoxe Bucium, a cãror bi-
na. Tema conferinþei preoþeºti de sericã, singura din sat, este revendi-
primãvarã are caracter naþional ºi este
cuprinsul Mitropoliei sale, elogiile aduse catã în instanþã de cãtre câþiva gre-
hotãrâtã la începutul fiecãrui an în cadrul
mitropolitului Andrei ªaguna de contem- co-catolici, procesul aflându-se pe rol.
unei ºedinþe a Sfântului Sinod rãmânând
ca tema conferinþei preoþeºti de toamnã sã poranii lui sau demersurile fãcute pânã Pr. Ovidiu Bostan
fie hotãrâtã de fiecare eparhie în funcþie de
nevoile pastoral-misionare ale acesteia. În Nou preot paroh la Voivodenii Mari
Arhiepiscopia Sibiului anul acesta au avut În duminica a douãzeci ºi treia
loc, ºi încã vor mai avea, mai multe eveni- dupã Rusalii, 26 octombrie, Parohia
mente legate de persoana primului mitro- Ortodoxã “Adormirea Maicii Dom-
polit al Ardealului, vrednicul de pomenire nului” din Voivodenii Mari s-a învred-
Andrei ªaguna, cãci anul acesta se nicit de o îndoitã sãrbãtoare: pe lângã
împlinesc 200 de ani de la naºterea sa. prãznuirea Sfântului Mare Mucenic
Drept urmare ºi conferinþele preoþeºti de Dimitrie - Izvorâtorul de mir, cu aleasã
toamnã de la protopopiatele Arhiepis- bucurie ºi vãditã emoþie enoriaºii au
copiei Sibiului au avut tema: Mitropolitul primit prin binecuvântarea lui Dum-
Andrei ªaguna - 200 de ani de la naºtere. nezeu un nou cãlãuzitor duhovnicesc,
La Fãgãraº, în mijlocul preoþilor, alãturi rânduit în slujirea preoþeascã de Înalt
de pãrintele protopop Ioan Ciocan, la aceas- Prea Sfinþia Sa Laurenþiu Streza, Mi-
tã conferinþã a participat ºi Prea Sfinþitul Pã- tropolitul Ardealului.
rinte Andrei Fãgãrãºeanul, Episcopul vicar Pãrintele Daniel Cristian Tatu, nãs-
al Arhiepiscopiei Sibiului, Sorin Mãnduc - cut în localitatea Nehoiu, judeþul Buzãu,
primarul Fãgãraºului ºi alþi reprezentanþi ai este absolvent al Seminarului Teologic
autoritãþilor locale ºi judeþene. din Buzãu ºi al Facultãþii de Teologie
Remarcabila ºi neegalata personalitate “Andrei ªaguna” din Sibiu. κi desã-
ºi activitate a mitropolitului Andrei ªaguna vârºeºte studiile urmând cursurile de
a fost ilustratã ºi elogiatã de doi dintre pre- master, iar în prezent cele de doctorat.
oþii Protopopiatului Fãgãraº: pãrintele Îi este alãturi în misiunea pastoralã
Florin Butum de la parohia Cincu ºi pãrin- doamna preoteasã Mihaela Tatu, ori-
tele Marius Ioan Zosim de la parohia Iaºi. ginarã din Fãgãraº, licenþiatã a Facultãþii Milãºan din Voivodenii Mici. Alãturi de
Primul dintre ei s-a referit la contextul po- de Litere, specializarea românã-francezã, distinºii oaspeþi au oficiat preoþii, fii ai sa-
litic, economic, social, cultural ºi religios Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. tului: fraþii de aceastã datã ºi întru slujire,
în care s-a dezvoltat personalitatea marelui În cadrul ceremoniei de instalare, Gheorghe Laurenþiu Precup, paroh al
mitropolit, strãdaniile sale în fruntea Epis- Pãrintele Protopop Ioan Ciocan a oferit comunitãþilor româneºti ortodoxe din
copiei de la Sibiu care în vremea sa e ridi- simbolic tânãrului paroh Evanghelia, Basel, Berna ºi Frieburg - Elveþia, ºi Adrian
catã la rangul de Mitropolie, iar cel de-al Crucea ºi cheia bisericii, evidenþiind între- Precup, preot misionar al Protopopiatului
doilea dintre pãrinþii conferenþiari a atins ita slujire a preotului: propovãduitor al Fãgãraº, dar ºi Cristian Bica, paroh în
în expunerea sa puncte precum înfiinþarea Cuvântului lui Dumnezeu, jertfelnic ºi slu- Sãvãstreni.
societãþii ASTRA de la Sibiu al cãrei prim jitor pentru comunitate, vrednic chiver- Plecând genunchii inimilor noastre,
preºedinte a fost mitropolitul Andrei ªa- nisitor al bunurilor obºteºti. cerem Bunului Dumnezeu sã reverse
guna, disputa pe care a avut-o ªaguna cu Împreunã-slujitori au fost preoþii Va- binecuvântãrile Sale peste unºii Sãi, cre-
Ioan Heliade Rãdulescu pe tema traducerii lentin Beþiu ºi Mihai Fogoroº, foºti parohi dincioºii parohiei noastre ºi vrednicul ei
Bibliei, tipãrirea de manuale sau cãrþi bi- ai bisericii din Voivodenii Mari, pãrintele pãstor.
sericeºti pentru nevoile românilor din Adrian Rãduleþ din Sibiu ºi pãrintele Radu Aurel Dragne - Voivodenii Mari
 4 Postul Crãciunului
Mâncarea care ne dã bucurie postului Crãciunului ºi al oricãrui alt post!
Cãci dacã noi renunþãm la mâncarea cea
lumeascã, nu o facem doar de dragul
Perioadele de post, precum este ºi cea puþinã deschidere, sã acceptãm provocarea renunþãrii, ci o facem ca sã mâncãm o altã
pe care o parcurgem acum, în postul Crãciu- aceasta care ne promite uºurare ºi confort mâncare, pe cea dumnezeiascã. De aceea
nului, pot reprezenta, pentru cei care “se sufletesc nemincinos, temeinic; sã facem postul nu înseamnã renunþare ºi tristeþe
prind în joc”, o provocare neaºteptat de in- pasul acesta, mergând în scaunul Spove- (din cauza privãrii de hranã grasã ºi
teresantã ºi de asemenea, pentru cei care le daniei pentru a-L întâlni acolo pe Dum- plãceri), ci înseamnã umplere, belºug ºi
parcurg cu sinceritate ºi zel, o adevãratã nezeul cel adevãrat ºi bun care iartã ºi dã bucurie (din cauza harului primit prin des-
“transfuzie” de viaþã nouã care invadeazã cu uºurare de toatã ruºinea, apãsarea sufle- chiderea inimii ºi Sfintele Taine).
intensitate vinele vieþii noastre duhovniceºti. teascã ºi greºeala, ºi ne curãþeºte ca pe De aceea, în mod paradoxal postul
Sub aspect exterior, perioada postului niºte copii, ºi ne îmbracã din nou în cinste înseamnã mâncare, nu lipsa mâncãrii. ªi
nu ne prezintã lucruri sau fapte spectacu- ca pe niºte fii de împãrat. Iar dupã mãrtu- prin aceastã mâncare (Sfânta Împãrtãºa-
loase. Ni se propune, simplu, respectarea risire, sã îndrãznim, prin dezlegarea preo- nie), postul înseamnã bucurie, nu tristeþe,
unui program de alimentaþie care exclude tului duhovnic, sã ne apropiem ºi de Sfânta postul înseamnã uºurare ºi zbor duhov-
alimentele de provenienþã animalã: carnea, Împãrtãºanie. nicesc, nu povarã ºi aplecare spre pãmânt.
laptele sau ouãle. Acestea sunt înlocuite cu Când ne vom fi împãrtãºit cu Trupul ºi Postul este o lucrare fundamental pozitivã.
pâinea, uleiul, legumele si fructele care Sângele Domnului, sã ºtim cã abia atunci Sã mâncãm aºadar ºi sã ne bucurãm!
abundã în acest anotimp; ºi, în plus, am împlinit cu adevãrat rostul postului, al Amalia Rãibuleþ
peºtele, care se mãnâncã atât
de des în postul Crãciunului.
Departe însã de a ne slei pute-
rea de muncã ºi pofta (sãnã-
Adevãrul despre „Moº Nicolae“
toasã) de viaþã, aceastã schim- Moº Nicolae - ca ºi Moº Crãciun - a ajuns o figurã de legendã în care nu mai crede
bare de alimentaþie, adoptatã nimeni în afarã de copii. Dacã sãrbãtoarea lui Moº Crãciun se suprapune cu cea a Naºterii
pentru o perioadã determinatã, Domnului, Moº Nicolae este aºteptat cu ocazia prãznuirii sfântului cu acelaºi nume. Din
ne învaþã mãsura înfrânãrii ºi pãcate, mai ales pentru cei ce nu cunosc ºi nu cinstesc pe sfinþi, Moº Nicolae a ajuns sã
ne dãruieºte energie pentru o domine atmosfera sãrbãtorii din 6 decembrie - ºi mai cu seamã ajunul ei, reuºind uneori sã
viaþã un pic mai înaltã, un pic arunce irealitatea existenþei sale chiar asupra Sfântului Nicolae. Pentru creºtinul ortodox
mai orientatã spre lucrurile lucrurile stau altfel.
dumnezeieºti. Poate pãrea pu- Sãrbãtoarea din 6 decembrie, a lui Dumnezeu strãlucea
þin mai greu sau neobiºnuit la Sfântului Ierarh Nicolae, stã la loc de în fiinþa lui, dar se mani-
început, dar nu dupã mult timp mare cinste în inima multor creºtini. Pe festa generos ºi în fap-
se poate simþi un trup mai uºor bunã dreptate sfântul al cãrui nume tele sale. Sfântul Nico-
ºi un suflet mai... uºurat, ºi deci înseamnã “biruitor de popor” a cucerit lae era atât de plãcut lui
un confort al întregii fiinþe. evlavia creºtinilor de pretutindeni. Dumnezeu, încât încã
ªi totuºi, postul de mâncare din timpul vieþii sãvâr-
este abia înveliºul cel mai din Ales de Dumnezeu ºea minuni, arãtându-se
afarã a ceea ce ni se propune de Sfântul Nicolae s-a nãscut în primele deseori în vedenie celor
fapt în perioada de post. Pentru veacuri creºtine în Asia Micã, într-o la care îl trimitea pronia
cã, uºurându-ne puþin trupul familie evlavioasã, în urma multor rugã- dumnezeiascã. De ase-
printr-o alimentaþie potrivitã, ciuni. Încã din vremea prunciei, se ma- menea, venea în ajutorul
suntem chemaþi la o lucrare cu nifestã în el în chip deosebit înfrânarea, celor care, aflaþi în ne-
mult mai interesantã ºi plinã de dragostea de Dumnezeu, curãþia sufle- voi, îi invocau nume-
miez: lucrarea lãuntricã. Cine teascã ºi lipsa preocupãrilor lumeºti. le. Blând ºi deopotrivã
se lasã condus pe acest drum Tânãr, se cãlugãreºte, împarte avutul sãu zelos pentru credinþã,
va rãmâne uimit de ceea ce va celor sãraci, este hirotonit preot iar mai apoi, în Sfântul Nicolae este cunoscut mai ales pentru
descoperi la capãt. chip minunat, este ales episcop al Mirei Lichiei. generozitatea sa ieºitã din comun, pentru graba
Lucrarea lãuntricã de care În perioada domniei împãraþilor romani cu care sãrea în ajutorul celor din nevoi.
aminteam nici mãcar nu este
un lucru aºa greu ºi anevoios Diocleþian ºi Maximian suferã prigoanã ºi chiar Aproape de noi, peste timp
cum s-ar putea crede la prima temniþã, pentru Hristos. În anul 325, participã la
vedere. Nu trebuie sã mutãm primul Sinod ecumenic, la Niceea, apãrând cu Cultul Sfântului Nicolae s-a rãspândit treptat,
munþii, nici sã ne închipuim cã multã râvnã adevãrul credinþei creºtine. Moare la acesta devenind un sfânt foarte popular. “Marele
acum, în post, ar trebui sã adânci bãtrâneþi, la Mira, în jurul anului 345. fãcãtor de minuni” - cum a rãmas în memoria vie
devenim experþi în rugãciune, Sfintele sale moaºte sunt izvorâtoare de mir ºi se a Bisericii - împarte în orice timp ºi loc, cu ge-
precum pãrinþii din pustie. Nu. aflã la Bari, în sudul Italiei. nerozitate, darurile sale, fiind deosebit de iubit ºi
Noi avem o lucrare ºi o cale des invocat de cãtre cei credincioºi.
Un sfânt printre oameni Astfel este perceput în Bisericã Sfântul
simplã ºi sigurã: Taina Spove-
daniei ºi apoi Sfânta Împãrtã- Deºi era deosebit de smerit, Sfântul Nicolae Nicolae ºi el este adevãratul “Moº Nicolae” al
ºanie. Atât ne trebuie: sã avem a dobândit iubirea ºi preþuirea multora. Puterea ortodocºilor.
Amalia Rãibuleþ
CMYK
 Dialoguri 5
„Sã avem grijã cum trãim fiecare clipã“
L-am cunoscut pe Pãrintele Miron Mihãilescu cu câteva luni înainte de plecarea sa la Domnul,
în 1998. Ne-a primit, pe mine ºi (pe atunci) viitorul meu soþ într-un apartament simplu, modest, cu
o dragoste care mi-a rãmas în suflet peste ani însoþitã de un alt cuvânt: dumnezeiascã. Am vãzut, mai
târziu, cã aºa era în general perceput Pãrintele de cãtre cei cu care intra în contact, spunându-se des-
pre dânsul cã “a avut râvna de a iubi cu iubirea lui Dumnezeu”. Plin de o grijã dumnezeiascã faþã
de fiecare suflet în parte, Pãrintele predicator, duhovnic ºi pictor din Ocna Sibiului a slujit în ultimii
sãi 30 de ani Sf. Liturghie în fiecare zi ºi a trãit el însuºi iubirea pe care o propovãduia celorlalþi.
Pãrintele Miron a trãit iubirea desãvârºitã în primul rând în cãsnicie, ºi spunea mereu cã iubirea
nu trebuie sã rãmânã închisã în familie, ci trebuie sã creascã ºi sã se reverse asupra oamenilor.
,,Când te uitai la el, vedeai o frescã bizantinã. Figura lui era ºi fãrã
Mântuitorul iartã, dar nu scuzã vârstã ºi fãrã pãtimire. Ca desprins din mizeria acestei lumi, trãia într-o
“Le spun mereu credincioºilor cã Mântuitorul nu meditaþie continuã, cerebral ºi mistic deopotrivã. Un intelectual pro-
scuzã. Nu L-am vãzut nicãieri, în Sfânta Scripturã, scuzând fund ºi rafinat, din stirpea lui Stãniloae, cãruia i-a fost ani de zile asis-
pe cineva. I-a spus El cuiva: “nu-i nimic dacã nu poþi chiar tent la catedra de dogmaticã ºi apoi secretar personal, sfetnic ºi con-
aºa, fiindcã Tatãl Meu e bun ºi te iartã”? Dimpotrivã, ne-a fident de nãdejde. Semãna mult cu luminatul sãu profesor - aceeaºi cul-
poruncit: “Fiþi desãvârºiþi ca Tatãl Meu!”. Nicãieri nu vom turã solid aºezatã, aceeaºi cãlcãturã subtilã a ideilor. Îl aºtepta o strãlu-
afla o alternativã. El îl iartã, dar nu-l scuzã pe cel ce-ºi
socoteºte de micã importanþã greºeala. Mântuitorul nu în- citã carierã universitarã, obþinuse chiar o bursã de excepþie la Berlin, dar
dreptãþeºte ascultarea de sine. Dumnezeu nu e dur. Te iert, brusc, ruºinându-se parcã de inteligenþa sa ieºitã din comun, a renunþat
dar Tatãl Meu are dreptate. Nu voi, nici Eu, ci El. Tot aºa la tot ºi a hotãrât sã se retragã la þarã, simþind cã vocaþia lui adevãra-
i-a spus ºi lui Ioan Botezãtorul: Sã îm- tã era sã-i slujeascã pe cei umili, fãrã pãstor.” Pr. Savu Popa
plinim toatã dreptatea, Eu ºi cu tine - pu-
nându-se alãturi de Ioan, pe aceeaºi po-
Omul zice atât de uºor “Facã-se voia Ta!”, dar
ziþie de ascultãtor al lui Dumnezeu. Întot- imediat o face pe a lui proprie.
deauna m-a impresionat profund faptul Rugãciunea nu e altceva decât atenþia necontenitã la privirea Mântuitorului ce e aþin-
acesta. Nu-L putem contrazice pe Tatãl, titã cu toatã dragostea Tatãlui la tine. Mã gândesc de multe ori la Apostolul Ioan, când a
venind cu fel de fel de scuze!” relatat episodul întâlnirii lui Petru - dupã trãdarea lui - cu Mântuitorul. Cum o fi suportat
“Sã avem grijã cum trãim fiecare el privirea Mântuitorului care-l întreba tãcut: “Ce ai fãcut, prietene, dupã cele multe fãgã-
clipã, dar mai ales clipa când ne trezim duite?” Omul zice atât de uºor “Facã-se voia Ta!”, dar imediat o face pe a lui proprie. În
din somn, clipã în care ne luãm în primire fiecare clipã te afli în impasul acesta, pe muchie de cuþit între voia ta ºi voia Lui, care numai
pe noi înºine din mâna lui Hristos, Care a ea îþi ºtie binele adevãrat ºi þi-l doreºte împlinindu-l pe loc, dacã-l asculþi pe Dumnezeu.
zis: Eu sunt Învierea, Eu sunt viaþã în voi, Mântuitorul a arãtat pe cruce cum se face fulgerãtor trecerea de la: “Dacã se poate, ia
în toate zilele ºi-n toate clipele. Sã vã de la Mine acest pahar, la: Fie Mie ca dupã voia Ta sã treacã acest pahar!” A rostit atunci
îndreptaþi atenþia cãtre Mine la fiecare pe cruce: “Deci (traducerea veche) m-ai lãsat!, adicã: m-ai lãsat sã-þi fac voia Ta, ai lãsat
bãtaie a inimii, fiindcã ea bate deoarece sã se petreacã lucrul acesta teribil de mare ºi frumos, de a-þi face Eu voia Ta ºi numai a
Eu trãiesc în voi. Sã trãiþi ºi voi în Mine.” Ta fiindcã nu existã altceva mai bun de fãcut în afara împlinirii voii Tale.”
ªi sã nu uitãm, lucru de mare im-
Noi, preoþii, nu muncim destul portanþã, Mântuitorului nu i-a rãspuns
“Noi, preoþii, nu muncim destul pentru a face cunoscut oamenilor Duhul binelui lui nimeni, dupã cum i s-a întâmplat ºi lui
Dumnezeu. Ne mulþumim cu lauda lor la adresa noastrã: “A spus frumos Pãrintele ce a Ioan Botezãtorul, care aruncat fiind în
spus”, dupã care ne ducem acasã ºi mâncãm, tihnit, de amiaz. Sã nu ne înºelãm: Pânã nu închisoare, a fost lãsat singur sã se des-
vezi oamenii ajunºi la starea de a nu mai putea trãi fãrã Sfânta Bisericã, cu Tainele ei - înnoiþi curce, fãrã vreo intervenþie din afarã.
în toatã gândirea lor ºi în fapte - sã nu socoteºti cã ai reuºit mare lucru! Este adevãrat cã în Existã un nivel, înainte de moarte,
inima omului nu se vede ºi se poate întâmpla ca uneori cineva sã te asculte cu aºa interes de când te afli singur, absolut singur dar
a desprinde ceva bun, încât sã desprindã, din încâlcitele tale cuvinte, sensuri mai înalte decât totuºi rãmâi cu doi, trei, sau cu unul
ai avut de gând sã comunici tu. Totu-i posibil, lucrarea lui Dumnezeu în om nu o ºtie nimeni, mãcar, din cei pe care-i ºtii cã sunt per-
dar nu ne putem culca pe urechea asta. Numai dacã inima ta, arsã de pipãirea Adevãrului, ai manent cu tine, ºi de ei nu te mai
dãruit-o fãrã rezerve semenilor pe care îi slujeºti ei îl vor întrezãri pe Hristos în cuvântul ºi desprinzi; ei te asistã tãcut ºi sigur
în slujirea ta. Dacã inima ta, clipã de clipã, arde de uimire în faþa lucrãrii lui Dumnezeu, iar pânã la sfârºit...”
tu, fie ºi întâlnindu-te doar cu cineva pe uliþã, îi rãspunzi înflãcãrat de interes dumnezeiesc
Bibliografie:
la întrebarea pusã de el, omul acela se va duce pe drumul lui, uimit de ce-a auzit de la tine.
Poate n-a înþeles ce i-ai spus, dar va zice aºa cum au zis oamenii ºi de Mântuitorul, dupã ce Vorbeºte Dumnezeu - Ed. Christiana
L-au auzit vorbind: “Nimeni n-a vorbit ca omul acesta”. Nu înþeleseserã ei mare lucru, doar Iubind ca Dumnezeu - Ed. Christiana
intuiserã cã Omul Acela spunea adevãrul ºi vorba Lui avea putere. Ce fel de putere? Puterea Sfânta Liturghie. Pâinea cea de-a
de a trezi inimile la viaþã. Vorbea cu har de Arhipãstor, har din care se hrãneºte ºi preoþia pururi. Predici, exegeze, comentarii -
noastrã. Dacã nu iroseºti clipele depãrtându-te de Hristos ºi arzi continuu în har, în orice Ed. Reîntregirea
moment ºi în orice împrejurare te-ar aborda un om, rãspunsul tãu îi va aprinde ºi lui inima”. A consemnat Natalia Corlean
CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor
toatã fãptura. Cel care va crede ºi se va
Credinþa ºi mãrturisirea ei boteza se va mântui” (Marcu 16, 15-16). Aºa-
dar oricine Îl propovãduieºte pe Dumne-
Sfântul Apostol Pavel ne învaþã despre credinþã cã este “adeverirea celor zeu face muncã de apostol. De aceea, dacã
nãdãjduite ºi dovedirea lucrurilor nevãzute” (Evrei 1, 1). Credinþa este o pute- privim în calendar vedem cã pe lângã cei
re sufleteascã ºi pentru a nu rãmâne teorie sterilã trebuie exprimatã prin fapte. 12 Apostoli mai sunt enumeraþi ºi alþi sfinþi
Credinþa este capacitatea de a primi ca intrã abuziv în viaþa noastrã. De aceea tre- ca fiind apostoli sau “întocmai cu apostolii”.
adevãr incontestabil tot ceea ce ne-a buie sã învãþãm tãcerea, ca mod de a vorbi Credinþa se mãrturiseºte
descoperit Dumnezeu ºi ne învaþã Sfânta cu Dumnezeu. În Ortodoxie aceasta se
Bisericã, pentru mântuirea noastrã. Ea numeºte ascultare. Profeþii Vechiului Tes- prin viaþã
deschide omului perspectiva de a vedea tament, atunci când vorbeau cu Dum- Orice învãþãturã care rãmâne la stadiul
ceea ce nu se vede ºi de a accepta tainele nezeu, spuneau: “grãieºte, Doamne, robul de teorie este simplã ideologie, înºiruire de
Dumnezeirii fãrã a încerca sã le trecem Tãu ascultã”. Ascultarea are ºi sensul de a idei. Ea poate fi deosebit de frumos ticlu-
prin filtrul raþiunii noastre, deoarece raþi- împlini un lucru fãrã a-l înþelege aprioric itã, machiatã cu tot felul de “intenþii bune”,
unea umanã nu este absolutã, ci este infe- (dinainte); înþelegerea vine pe mãsurã ce (un proverb englezesc spune: “iadul e plin
rioarã raþiunii lui Dumnezeu. omul face ascultare ºi împlineºte voia lui de gânduri ºi dorinþe bune”), dar tot teorie
Dumnezeu. Pentru a putea ajunge aici tre- rãmâne. Credinþa creºtinã a depãºit pragul
Credinþa este un act buie sã ai încredere (credinþã) în El. teoriei încã de la început, pentru cã martirii
de încredere în Dumnezeu nu doar ºi-au împãrtãºit altora credinþa ºi
Prin credinþã avem încredere cã Dum- Credinþa presupune mãrturisire experienþele lor duhovniceºti, dar au fost
nezeu ne ocroteºte, ne ajutã, ne îmbogã- Prin mãrturisirea credinþei se nasc apos- în stare chiar sã moarã pentru credinþa lor.
þeºte cu daruri duhovniceºti, ne fereºte de tolii. Apostol înseamnã trimis. Mântuito- Mãrturisim credinþa prin viaþã atunci când
primejdii, ne ajutã sã depãºim situaþiile-li- rul le-a spus ucenicilor Sãi: “Mergeþi în faptele noastre sunt expresia convingerilor
mitã din viaþã, ne dã putere sã ne asumãm toatã lumea ºi propovãduiþi Evanghelia la noastre. Pr. Adrian Magda
un mod de viaþã superior, potrivit în- bine sã ne spovedim, sã iertãm ºi sã stãm
vãþãturii Lui ºi chiar sã-L mãrturi- Binecuvântarea casei de vorbã cu preotul parohiei noastre
sim pe Dumnezeu celorlalþi oameni. pentru o sfeºtanie.
Binecuvântarea lui Dumnezeu.
Act de libertate Fie cã ne-am renovat casa, fie cã ne-am Când facem sfeºta-
mutat într-o casã nouã, fie cã suntem nie? Putem chema preotul
Primul act de libertate în relaþia sã ne facã sfeºtanie ori de
noastrã cu Dumnezeu este cel de a încercaþi de boli ºi ispite, simþim câte ori simþim nevoia
spune “cred, Doamne”, fãrã a fi con- nevoia sã luãm legãtura cu preotul
curãþirii ºi sfinþirii casei,
strâns de ceva sau de cineva. Cre- paroh pentru a aduce binecuvântarea aºa cum ne spovedim de
dinþa nu este un act de supunere ires- lui Dumnezeu în casa noastrã. Cea
mai potrivitã slujbã pe care o poate câte ori simþim nevoia
ponsabilã, ci unul de aderare la ade- uºurãrii sufleteºti de pã-
face preotul, în situaþiile mai sus
vãrul revelat de cãtre Dumnezeu,
amintite, este sfeºtania, slujba prin care preo- cate. De asemenea, dacã am avut un deces în
adevãr mai presus de orice expe- tul se roagã lui Dumnezeu sã pogoare peste casã e bine ca la câteva zile dupã înmor-
rienþã pe care o poate avea omul în apa pusã înainte harul Sãu dumnezeiesc, ca ea mântare sã chemãm preotul pentru a binecu-
afara lui Dumnezeu. Sf. Ap. Pavel sã devinã elementul vãzut al binecuvântãrii lui vânta ºi a sfinþi din nou casa, nu pentru cã cel
ne spune cã în om se naºte credinþa Dumnezeu în casa unde se face rugãciunea ºi decedat ar fi spurcat casa, ci pentru cã locul ºi
prin auzirea cuvântului lui Dum- peste tot unde se stropeºte cu aceastã apã. casa au fost cercetate de moarte. Tot aºa tre-
nezeu, Care ne vorbeºte. Cum ne Pãcatele întineazã casa. Aºa cum prin buie procedat în casa sau în locul unde s-au
vorbeºte Dumnezeu? În primul rând viaþa de sfinþenie “omul sfinþeºte locul”, tot petrecut fãrãdelegi ºi întâmplãri rele sau acci-
prin Sfânta Scripturã, apoi prin astfel prin patimi ºi pãcate omul întineazã casa dente, pentru cã acestea se întâmplã din în-
duhovnici, prin glasul conºtiinþei din sa ºi tot locul unde calcã picioarele lui, între demnul ºi cu lucrarea duhurilor rele.
noi, prin experienþele din fiecare zi, om ºi natura înconjurãtoare existând o strânsã Pregãtirea pentru sfeºtanie. Când che-
prin naturã (privitã ca ºi creaþie a legãturã încã de la creaþie. Restabilirea cu- mãm preotul sã sãvârºeascã sfeºtanie în casã
Lui), prin cei din jurul nostru etc. rãþiei, frumuseþii ºi armoniei iniþiale a naturii trebuie sã pregãtim o masã orientatã spre rã-
se face acum prin Iisus Hristos odatã cu posi- sãrit pe care aºezãm un vas cu apã, vasul sã fie
Pentru a-L auzi pe bilitatea de mântuire a omului. Prin slujba larg la gurã, un mãnunchi de busuioc (dacã
Dumnezeu trebuie sã taci sfeºtaniei Domnul Hristos redã naturii încon- avem), lumânãri de cearã, o cãþuie cu cãrbune
Dacã vrem sã-L lãsãm pe Dum- jurãtoare curãþia dintâi. aprins, tãmâie ºi un pomelnic cu cei ai casei.
nezeu sã ne vorbeascã pentru a se Aºadar casa mea poate fi întinatã de pãca- Dacã se face ºi sfinþirea casei, avem nevoie ºi
naºte în noi credinþa ºi celelalte tele mele, de pãcatele celor care trec pragul de un pahar mic cu ulei ºi câteva beþiºoare
daruri duhovniceºti pe care aceasta casei mele, dar ºi de invidia ºi lucrarea oame- înfãºurate cu vatã la capãt. Toate uºile ca-
le aduce cu sine, trebuie sã ne o- nilor aflaþi în slujba rãului. Vom cunoaºte a- merelor vor fi larg deschise pentru a putea
biºnuim sã tãcem, sã facem liniºte în ceasta din cele ce se petrec în casa noastrã: stropi preotul peste tot cu apã sfinþitã, cãci
viaþa noastrã. Dumnezeu este atât de neînþelegeri în familie, certuri, nereuºite în mod dupã cum am vãzut mai sus apa sfinþitã poartã
discret atunci când comunicã cu noi, repetat, indispoziþie sufleteascã, tulburãri, vise în ea puterea curãþitoare ºi sfinþitoare a harului
încât nu vrea sã ne deranjeze. Nu urâte, spaimã º.a. În astfel de împrejurãri e dumnezeiesc. Pr. Ion Tãrcuþã
 Mãrturisitori contemporani ai Ortodoxiei 7
Stareþul Sofronie de la Essex într-o ediþie ºapirografiatã, scrierile
Sfântului Siluan ºi explicã conceptele
fundamentale ale teologiei experimentale
Pãrintele Sofronie Saharov (1896 - 1993) este ucenicul ºi biograful Sfântului a acestuia - rugãciunea pentru lumea
Siluan Athonitul, cel care a îngrijit ºi a tipãrit scrierile duhovniceºti ale acestuia întreagã, pãrãsirea de cãtre Dumnezeu ºi
în lumea apuseanã ºi cel care a întemeiat Mãnãstirea Sfinþilor Ioan Botezãtorul ideea existenþei unei legã-
ºi Siluan Atonitul din localitatea Tolleshunt Knigts, Essex - Anglia. turi între toþi oamenii.
Moscova þaristã. În data de 31 sep- cãtre Sfântul Nicolae Veli- Tolleshunt Knights,
tembrie 1896, în Rusia, mai precis la Mos- mirovici din Ohrida ºi Jice Essex - oazã de spiritu-
cova, se nãºtea într-o familie ortodoxã nume- ºi devine ucenicul Sfântu- alitate ortodoxã în A-
roasã Serghei Simeonovici Saharov. De la lui Siluan Athonitul. Cei doi pus. În tot acest timp, în
o vârstã micã a arãtat înclinaþii deosebite sfinþi atoniþi au avut o mare jurul pãrintelui Sofronie se
pentru culturã ºi artã - între anii 1915-1921 influenþã în formarea spiri- strâng mai mulþi tineri iu-
a studiat atât la Academia de Artã cât ºi la tualã a pãrintelui Sofronie, bitori de Dumnezeu, care
ªcoala moscovitã de Picturã, Sculpturã ºi mai ales în ceea ce priveºte vor sã urmeze învãþãturile
Arhitecturã. În timpul acestei perioade a verticalitatea gândirii dog- Sfântului Siluan ºi sã înte-
început sã se lepede de Ortodoxia pe care matice ortodoxe, dar ºi în a- meieze o obºte ortodoxã.
o ºtia de mic copil ºi sã se adânceascã în profundarea experienþei per- Pe parcursul anului 1958,
mistica religiilor indiene, fiind fascinat de sonale a dragostei lui Dum- aceºtia cautã un loc pentru
ideea unui Absolut impersonal, care i s-a nezeu. În aceastã perioadã mãnãstire ºi îl gãsesc în lo-
pãrut mai profundã în comparaþie cu pãrintele poartã ºi o cores- calitatea Tolleshunt Knights,
dragostea personalã creºtin-ortodoxã, pe pondenþã teologicã cu pã- din judeþul Essex, Anglia.
care o definea ca fiind mãrginitã. rintele David Balfour - un ro- Astfel, în anul 1959, cu bla-
Parisul - oraºul luminilor ºi al mano-catolic convertit la Ortodoxie, goslovenia vrednicului de
artiºtilor. Ca urmare a instaurãrii regimu- corespondenþã ce îl ajutã sã adânceas- amintire pãrinte mitropolit
lui comunist ateu în Rusia, tânãrul artist cã gândirea teologicã, sã apeleze la Antonie Bloom al Surojului,
Serghei Saharov ia drumul exilului ºi, du- textele Sfinþilor Pãrinþi ºi sã apro- se încheagã o obºte formatã
pã ce în 1921 se perindã prin Italia ºi Ber- fundeze diferenþele de ordin dogma- din ºase monahi, bãrbaþi ºi
lin, în 1922 se stabileºte la Paris. Aici gãseº- tic ºi mental de netãgãduit dintre ce- femei. În anul 1965, având
te locul prielnic pentru a-ºi continua carie- le douã culturi ºi tradiþii europene: blagoslovenie de la patriar-
ra artisticã ºi are mai multe expoziþii de Rãsãritul/Ortodoxia ºi Apusul/ ro- hul Alexei, Mãnãstirea Sfân-
artã, expoziþii ce atrag aprecierea publicu- mano-catolicismul. tului Ioan Bãtezãtorul trece
lui ºi comentariile favorabile ale presei fran- Dupã plecarea la Domnul a sub jurisdicþia Patriarhiei
ceze. Dar inima lui nu simte împlinirea spi- Sfântului Siluan, urmând as- Mormântul stareþului Ecumenice ºi devine locul
ritualã nici acum, deoarece îºi dã seama cã cultarea faþã de acesta, pãrin- se aflã în mãnãstirea de unde se propagã spirituali-
nu poate exprima imaterial materia ºi cã tele Sofronie pleacã din mã- pe care a întemeiat-o tatea ortodoxã în aceastã parte a
are nevoie de experienþa personalã a dragos- nãstire timp de aproape nouã Europei - prin paradigma orto-
tei lui Dumnezeu. “Cei ce nu cred în Dum- ani, vieþuind în Karulia ºi într-o peºterã si- doxã a dragostei frãþeºti între oameni, dar
nezeu nu cunosc ce este pãrãsirea lui Dum- tuatã în apropierea Mãnãstirii Sfântului ºi prin învãþãtura Sfântului Siluan Atho-
nezeu. Aceastã durere este trãitã numai de Pavel din Muntele Athos. Aici cunoaºte nitul, datoritã bogatelor editãri de cãrþi ale
aceia care au cunoscut deja bunãtatea lui momente tainice de trãire spiritualã, de ru- acestuia. Stareþul Sofronie publicã ºi de
Dumnezeu ºi nãzuiesc cu toate puterile sã gãciune neîncetatã, dar ºi de slãbire a pute- aici, cu dragoste ºi mare erudiþie teologicã,
rãmânã în El ºi cu El”. De aceea, în Sâm- rilor trupeºti. Un alt moment important din scrierile adâncite în taina iubirii dumne-
bãta Mare a anului 1924, Serghei se reîn- viaþa pãrintelui s-a petrecut în anul 1941, zeieºti ale pãrintelui lui duhovnic.
toarce la creºtinism ºi începe sã caute ºi sã când a fost hirotonit preot ºi a devenit du- Cu timpul însã, din pricina înrãutãþirii
aprofundeze lucrarea Duhului Sfânt, a Lu- hovnic al mai multor fraþi atoniþi. sãnãtãþii, se retrage în chilia lui în rugãciu-
minii necreate, în sine însuºi, în oameni, în Dupã rãzboi, din nou la Paris. Au ne, dar, din dragoste faþã de oamenii care
lume. A urmat pentru un an ºi studii la existat mai multe motive pentru care veneau sã îl vadã din diferite pãrþi ale
Institutul Teologic Ortodox al Sfântului pãrintele Sofronie a luat decizia de a pãrãsi lumii, se plimba adesea pe aleile mãnãs-
Serghie din Paris, unde a avut profesori re- Muntele Athos ºi de a se reîntoarce la Pa- tirii ºi vorbea cu aceºtia, întãrindu-i în cre-
numiþi precum pãrintele Serghei Bulga- ris. Unul dintre ele este acela cã a dorit sã dinþã mântuitoare ºi în dragoste neþãrmu-
kov ºi Nicolai Berdiaev. “Am cunoscut îºi continue studiile teologice; din pãcate, ritã. În 11 iulie 1993, stareþul Sofronie
nume, date..., greutãþile Bisericii de-a lun- vremurile erau foarte tulburi ºi acest lucru adoarme întru Domnul ºi, astfel, trece la
gul istoriei... dar eu doream sã aud numai nu s-a îndeplinit. Alte motive au fost do- Vecinicia pe care a dorit-o cu atâta ar-
despre cum sã dobândesc vecinicia”. rinþa lui de a face cunoscute scrierile Sfân- doare. Scrierile lui au fost traduse în limba
Muntele Athos - cetatea monahis- tului Siluan prin tipãrirea manuscriselor, românã de pãrintele Rafail Noica, unul
mului ortodox. În anul 1926, Serghei ia înrãutãþirea stãrii de sãnãtate ºi greutãþile dintre ucenicii stareþului Sofronie, ºi de
calea anevoioasã a ascezei ºi iubirii mona- pe care le-a avut în Muntele Athos din pri- pãrintele Ioan I. Icã jr. la Editurile Reîn-
hale ºi ajunge la Mãnãstirea Panteleimon cinã cã nu era grec. tregirea - Alba Iulia ºi Deisis - Sibiu.
din Athos. În 1930 este hirotonit diacon de În 1948 publicã pentru prima datã, Eufemia Toma
 8 Fii tânãr cu Hristos
Te-ai simþit vreodatã alungat din bisericã? trece prin faþa altarului.
Voi, atunci când simþiþi
Acum douã zile mã a-
flam în Iaºi; ºi pentru cã mai
erau douã ore pânã la trenul
care avea sã mã ducã acasã,
am hotãrât sã intru într-o bi-
sericuþã sã mã rog. Voiam sã
vorbesc cu Dumnezeu.
În bisericã nu mai era
nimeni. Zgomotul oraºului
rãmãsese în urmã. Pãºeam uºor spre icoa-
na Învierii care se afla în partea dreaptã a
bisericii. Am sãrutat-o ºi apoi m-am în-
dreptat cãtre icoana Maicii Domnului. Pri-
virea blândã a Nãscãtoarei de Dumnezeu
m-a îndemnat sã îngenunchez. Când ge-
nunchii mei au atins podeaua am auzit o
voce în spatele meu: “Hai, domniºoarã, cã
e 12 ºi de dimineaþã sunt aici!” Ruºinatã,
m-am ridicat, am sãrutat-o pe Mãicuþa
care mã privea blând ºi… am ieºit. M-am
simþit alungatã. Omul de la pangarul bise-
ricii mã alungase. Mã aºtepta la uºã ca sã
încuie biserica în urma mea. Pentru câteva
clipe am simþit revoltã în inima mea, apoi
am încercat sã înþeleg cã i se terminase
“programul” ºi L-am rugat pe Dumnezeu
sã-l ierte pe omul acela pentru cuvintele
lui ºi pe mine cã m-am supãrat pe el.
Mergând înspre garã, mã gândeam
ce-ar fi fost dacã în locul meu ar fi fost un
tânãr care intra pentru prima datã într-o bi-
sericã, ori un tânãr doborât de vreun necaz
care dorea sã cearã mângâiere de la Dum-
nezeu? Ce-ar fi fost dacã era vreun fiu
risipitor întors la Tatãl Ceresc? S-ar fi sim-
þit alungat, bietul suflet!
ªi mã gândesc cã de multe ori unii
oameni îi alungã pe cei tineri din bisericã.
Dumnezeu se strãduieºte sã-i aducã în
casa Lui, iar oamenii “evlavioºi” îi alun-
gã. De câte ori nu am vãzut câte o bãtrânã
mustrând cu asprime vreun tânãr cã nu a
venit îmbrãcat cuviincios ori s-a închinat
într-un anumit fel. De câte ori tinerele nu
sunt trase de mânecuþã pe motiv cã nu au
basma pe cap. ªi acestea se întâmplã mai
cu seamã în bisericile de la sate. De multe
ori tinerii nu merg la bisericã pentru cã ºtiu
cã acolo vor fi comentaþi.
Mi-aduc aminte de o tânãrã mustratã
de un grup de bãtrâne cã se aºezase în
genunchi în ziua Învierii. Dacã fata a înge-
nunchiat, înseamnã cã aºa a simþit sufletul
ei cã trebuie sã facã. Sunt sigurã cã nu a
fãcut-o de ochii lumii, ci pentru cã aºa a
îndemnat-o inima ei. Oare Dumnezeu s-a
supãrat pe ea pentru îngenuncherea ei?
CMYK
Oare bunul nostru
Dumnezeu îºi întoar-
ce faþa de la vreun tâ-
nãr care vine cu inima
sincerã acasã la El, la
bisericã? Oare haina
poate nu tocmai potri-
vitã pentru bisericã îl
poate determina pe
Hristos sã nu primeascã rugãciunea vre-
unui tânãr care rar I se roagã? Oare Dum-
nezeu, Cel care ne aºteaptã cu atâta dor sã
venim la El, sã-I spunem o vorbã, ar putea
sã alunge vreun tânãr care I se închinã stân-
gaci ºi cu nepricepere, dar I se închinã?
Nu spun cã este bine sã venim la bise-
ricã îmbrãcaþi necuviincios, dar mã gân-
desc cã am putea sã-i învãþãm cu blândeþe pe
tinerii care nu ºtiu, ori dacã nouã ne lipseºte
dragostea adevãratã, mai bine L-am lãsa pe
Dumnezeu sã-i înveþe pe copiii Lui.
Aºadar, tinerilor care poate încã nu ºtiþi
cum sã veniþi înaintea lui Dumnezeu, nu
vã uitaþi la cei ce vã comenteazã îmbrãcã-
mintea pe la spate, ori la cei ce vã brus-
cheazã cã aþi îndrãznit sã nu ºtiþi cã nu se
Zodii, horoscoape vers,Omul are nevoie de repere în uni-
el nu poate sã existe de la sine.
Dincolo de glumele care se fac pe
seama credinþei în zodii, aceastã credinþã
existã. Este curios, dar oamenii care refuzã
ideea unui Dumnezeu Creator, preferã sã
se supunã unor berbeci imaginari care
aleargã prin stele. O gospodinã trece cu
vederea cuvintele lui Hristos: “iubeºte pe
aproapele tãu”, dar o ascultã pe prezenta-
toarea TV, dacã îi zice: “astãzi veþi avea o
zi grea, evitaþi conflictele cu cei apropiaþi”.
Faptul cã omul e îndreptat spre latura tai-
nicã a existenþei sale vorbeºte despre duali-
tatea naturii umane. Pe de o parte, lumea
imediatã, vãzutã, iar pe de altã parte, lu-
mea misticã, necunoscutã ºi nesigurã, dar
prezentã în chip latent în fiecare. Omul cre-
de, dacã nu în Dumnezeu, atunci în orice
altceva. De exemplu, studenþii din Iaºi nu
trec în timpul sesiunii pe sub peretele fos-
tei edituri “Junimea”, pentru cã nu le mer-
ge la examene. Alþii, din aceleaºi motive,
nu calcã pe capacele de canalizare.
Lumea interioarã a acestor oameni e o
lume caleidoscopicã, dezordonatã, care îºi
lasã amprenta asupra modului de gândire
ºi de receptare. De aici fragmentarismul
lumii moderne ºi, mai ales, postmoderne,
lumea clip-urilor ºi a colajelor.
nevoia, veniþi cu inima
sincerã la bisericã, înaintea lui Dumnezeu,
ºi eu sunt convinsã cã Cel ce a spus: pe cel
ce vine la Mine nu-l voi scoate afarã (Ioan
6, 37) va avea grijã sã vã înveþe cu blândeþe
rugãciunea ºi buna-cuviinþã. Cã pe voi, cei
ce veniþi rar la El, vã preþuieºte ºi vã aºteaptã
Dumnezeu!
Nu vã uitaþi la oamenii care vã fac sã
credeþi cã Dumnezeul nostru e un dum-
nezeu cãruia îi place sã împartã pedepse,
un dumnezeu care îi alungã de la El pe cei
ce încã nu ºtiu sã I se roage, dar se strã-
duiesc. Încercaþi sã-L descoperiþi voi pe
Dumnezeu ºi veþi vedea cã e bun. Chiar
dacã nu ºtiþi încã sã-L iubiþi pe acest
Dumnezeu, veniþi la El cu sinceritate, aºa
cum sunteþi voi, cu tot ce aveþi bun sau
rãu. Rugaþi-vã aºa cum ºtiþi ºi cum puteþi.
El nu aºteaptã cuvinte mari, ci vrea doar
sã-I vorbiþi aºa cum vorbiþi cu cei dragi ai
voºtri. ªi-apoi El va avea grijã sã vã înveþe
rugãciunea ºi dragostea de Dumnezeu, El
va ºti sã aducã pace în inima voastrã ºi sã
vã umple tinereþea de bucurie!
Diana Câslaru
Experienþa fricii, a singurãtãþii, ne îm-
pinge spre credinþele cele mai ciudate. E
adevãrat, existã stele ºi constelaþii, fiecare
cu nume ºi traiectorii proprii, dar cum
putem crede cã un corp iraþional poate
influenþa în vreun fel fiinþa atât de com-
plexã care este omul? Ce-i drept, în com-
plexitatea sa, omul poate sã creadã chiar ºi
cã luna, care nu e decât un bolovan, poate
sã-i hotãrascã soarta! Aceastã credinþã mã
duce cu gândul la personajul lui Creangã,
care plângea de frica bolovanului de sare
de pe sobã.
Sfinþii Pãrinþi spun cã obiºnuinþele
sunt a doua fire. De aceea, omul care as-
cultã mai multã vreme horoscoapele
ajunge, în cele din urmã, sã fie o umbrã a
semnului sãu zodiacal. Aceºti oameni nu
îºi dau seama cã devin foarte vulnerabili,
pentru cã e destul sã-i afli zodia ºi poþi face
cu el ce vrei, îl manipulezi ca pe un zombi,
ceea ce e valabil mai ales pentru femei.
Noi suntem invitaþi sã imitãm sau pe
Hristos, sau berbecii, taurii ºi racii zodia-
cali. Imitând, devenim, susþine ascetica
ortodoxã. Dar, desigur, fiecare e liber sã
aleagã ceea ce vrea el sã devinã.
Pãrintele Savatie Baºtovoi
 Pas în doi 9
Dragoste ºi Respect bãrbaþii ºi femeile co-
municã într-un cod di-
ferit. Simplul fapt cã nu
gurã.” În momentul în care soþului i se
umple paharul, se ridicã ºi iese din încã-
pere, iar pentru soþie asta reprezintã lovitu-
Dragostea singurã nu este de ajuns, spune te simþi iubit sau respec- ra de graþie. Este ca ºi cum i-ar fi urlat:
tat nu înseamnã cã soþul sau so- “Nu te iubesc!” De aici pânã la a începe sã
Dr. Emerson Eggerichs, deþinãtorul unui titlu
þia ta þi-a transmis efectiv mesa- creadã cã are toate motivele sã divorþeze
de doctor în asistenþa copilului ºi familiei. Dupã jul acesta. Deseori ne concentrãm nu mai e decât un pas. Dacã ar sta însã o
20 de ani de experienþã în consiliere, acesta a asupra propriilor noastre nevoi ºi clipã sã se gândeascã, ºi-ar da seama cã ea
ajuns la concluzia cã, pe lângã dragoste, mai scãpãm pur ºi simplu din vedere a declanºat toatã tãrãºenia, cu criticile ei.
este nevoie de un “ingredient”, fãrã de care cei nevoile celui de lângã noi. Soþia
doi soþi trãiesc un adevãrat ciclu al nebuniei. are nevoie de dragoste; ea
Respectã nevoile celuilalt!
Ciclul nebuniei nu intenþioneazã sã fie Deseori soþii sunt animaþi de intenþii
Principala problemã de care se plâng nerespectuoasã. So- bune, dar niciunul nu reuºeºte sã des-
soþiile sunã aºa: “El nu mã iubeºte!” þul are nevoie de cifreze codul celuilalt. Criticile sunt moti-
Soþiile sunt fãcute sã iubeascã, îºi respect; el nu in- vate de dragoste, dar el nu “aude” decât o
doresc sã iubeascã ºi aºteaptã sã fie tenþioneazã sã dea lipsã de respect. Aºa cã pleacã, pentru a
iubite, la rândul lor. Mulþi soþi însã nu dovadã de lipsã de evita amplificarea conflictului, ceea ce re-
reuºesc sã le ofere acest lucru. Pe de iubire. Odatã ce prezintã un gest onorabil, însã ea nu “ve-
altã parte, soþii au o altã problemã, pe veþi înþelege acest de” decât cã el e lipsit de iubire!
care nu o mãrturisesc, însã o gândesc: principiu elementar Cum putem ieºi din acest ciclu al ne-
“Ea nu mã respectã!”. Soþii sunt fãcuþi sã veþi face primul pas pe buniei? Doar prin credinþã ºi respectarea
fie respectaþi, îºi doresc respect ºi aºteaptã calea descifrãrii codului ce poruncii lui Dumnezeu, care ne-a poruncit
sã fie respectaþi. ªi multe soþii nu reuºesc stã la baza comunicãrii între soþi. sã ne respectãm unul altuia nevoia funda-
sã le ofere acest lucru. Soþia are nevoie de dragoste aºa cum mentalã de a fi iubitã a femeii ºi nevoia
În analiza acestor nevoi fundamentale are nevoie de oxigen ca sã respire. fundamentalã de a fi respectat a bãrbatu-
pentru fiecare dintre cei doi, Dr. Eggerichs Imaginaþi-vã cã ea are un tub de oxigen lui. Soþul este deci dator sã îºi iubeascã
se bazeazã pe un verset din Sf. Scripturã, ca- care duce pânã la un rezervor de dragoste. femeia ca pe sine însuºi, iar soþia este
re se citeºte în Apostolul de la Taina Cunu- Atunci când soþul dã buzna ºi se comportã datoare sã îºi respecte soþul. Iar punctul de
niei: “Fiecare aºa sã-ºi iubeascã femeia ca lipsit de dragoste, e ca ºi când i-ar cãlca pe plecare în ruperea cercului nebuniei stã de
pe sine însuºi; iar femeia sã se teamã de tubul de oxigen. Iar atunci când nevoia ei cele mai multe ori în femeie. Niciun soþ nu
bãrbat” (Efeseni 5, 33). Acest “sã se teamã” cea mai mare este cãlcatã în picioare este simte afecþiune pentru o soþie care pare sã
apare în unele traduceri ca: “sã-l respecte”. foarte probabil sã reacþioneze negativ. Însã dispreþuiascã ceea ce este el, ca fiinþã u-
Iatã deci cã Sf. Ap. Pavel le transmite so- nu uitaþi cã ºi soþul are nevoie de respect manã. Secretul pentru a stârni în inima
þilor cã Dumnezeu le cere fiecãruia doar un aºa cum are nevoie sã respire. Iar dacã prin soþului sentimente calde constã în a-i arãta
singur lucru: bãrbatului sã-ºi iubeascã cicãleli ºi reproºuri repetate continuaþi sã îi acestuia respect necondiþionat. Dacã soþia
soþia, iar femeii sã-ºi respecte soþul. ªi le cãlcaþi tubul de oxigen, va reacþiona ºi el, aºteaptã sã fie iubitã ca sã respecte, aºteap-
cere asta nu pentru cã bãrbatul nu trebuie iar rãzboiul e gata. tã în zadar. Cea mai bunã cale de a-þi iubi
sã respecte iar femeia nu trebuie sã iu- Atunci când bãrbaþii sunt criticaþi, nu soþul este sã-i arãþi respect într-un mod
beascã, ci tocmai pentru cã asta este ceea le ia prea mult pânã sã înceapã sã inter- care sã-i atingã inima. Un astfel de respect
ce le lipeºte: soþul nu îºi manifestã iubirea, preteze lucrul acesta ca pe un semn de dis- îl face sã simtã dragostea soþiei sale ºi îi
iar soþia nu îºi aratã respectul. preþ la adresa lor. Când îi aruncaþi mesaje stârneºte, totodatã, sentimente de dragoste
Din experienþa de consiliere rezultã cã de înþepãtoare, pe care el oricum nu le în- faþã de aceasta.
cele mai multe ori soþiile se plâng cã nu se þelege, curând el va zice în sinea lui: “Nu În numãrul viitor vom vedea care sunt
simt iubite, iar bãrbaþii sunt siguri cã soþii- merit sã mi se vorbeascã aºa. Toatã lumea “codurile” diferite în care gândesc femeile
le lor au o pãrere proastã despre ei, cã nu îi mã respectã, în afarã de tine. Mereu ai chef ºi bãrbaþii ºi cum putem sã le descifrãm.
mai admirã ºi aprobã ca odinioarã, deci nu îi de ceartã. Nu-mi doresc decât sã taci din A consemnat Natalia Corlean
respectã. ªi fiecare dintre cei doi reacþio- Un exerciþiu pentru doamne: sã-þi dai seama de asta.
neazã: pentru a-ºi determina soþul sã devi- Întrebaþi-vã în permanenþã (mai ales Interdicþii absolute:
nã mai afectuos, femeia recurge la nemul- atunci când sunteþi supãrate): Nu cumva - sã nu-i spui niciodatã: “Nu mã
þumire ºi reproº, iar pentru a o face pe soþia ceea ce vreau sã spun sau sã fac va fi, în iubeºti!”, ci mai degrabã: “Eu am simþit
lui sã fie mai respectuoasã, bãrbatul o tratea- ochii lui, un semn de lipsã de respect? acest gest ca fiind lipsit de iubire din
zã într-o manierã lipsitã de dragoste. Acesta Ce trebuie sã vã amintiþi mereu: partea ta. Am greºit cu ceva?”, iar dacã
este un ciclu al nebuniei, atitudinile respec- - chiar dacã simþi cã nu eºti iubitã, rãspunsul este afirmativ, cereþi-vã iertare.
tive având exact efectul contrar celui dorit. încearcã sã nu te porþi cu el într-un mod - sã nu-i spui niciodatã cã trebuie sã îþi
câºtige respectul ca sã îl poþi respecta. A-
Nu cãlcaþi pe tubul de oxigen! nerespectuos. ceastã afirmaþie distruge relaþia, ca sã nu
- când cauþi sã îþi justifici lipsa de
Cei care vor sã înþeleagã aceastã legã- respect, el va simþi cã nu este respectat, iar vorbim de faptul cã este o atitudine ofen-
turã profundã între Dragoste ºi Respect atunci când nu te simþi respectat reac- satoare la adresa lui Dumnezeu, Cel care
trebuie mai întâi sã devinã conºtienþi cã þionezi într-un mod lipsit de iubire, fãrã l-a creat.
CMYK
 10 Educaþie creºtinã
Una din activitãþile cele mai im-
portante ale copilului este jocul. Jocul
Organizarea familiei (2)
are o valoare formativã asupra copilu-
lui, de aceea organizarea lui în famili-
ile cu mai mulþi copii este o necesitate.
Jocul
Prin joc copilul învaþã, îºi dezvoltã toa-
te funcþiile psihice, capacitatea de a co-
munica cu ceilalþi ºi voinþa.
Individualizarea jocului
În funcþie de numãrul copiilor din fa-
milie jocul cãpãtã anumite particularitãþi,
existând avantaje ºi dezavantaje. Cel mai
mare avantaj este existenþa tovarãºilor de
joc în cadrul familiei. Copiii nu se simt
singuri, izolaþi, chiar dacã se joacã separat.
Cu toate acestea jocul are specificul sãu la
fiecare vârstã, în funcþie de stadiul de dez-
voltare al copilului. Pãrinþii trebuie sã þinã
cont cã, deºi copiii de vârste diferite pot sã
se joace în comun, sunt cazuri în care între
12 “porunci” pentru pãrinþii
copiilor de grãdiniþã
1. Nu îþi deprecia copilul
- nu folosiþi fraze de genul “vezi ce-ai fã-
cut? cum ai fãcut aºa o prostie? mai ai ceva
minte în cap?”, deoarece ele ºtirbesc câte puþin
respectul copilului ºi încrederea în sine însuºi.
2. Nu folosi ameninþãri
-”dacã mai faci o datã, o s-o pãþeºti rãu!”, “da-
cã îþi mai loveºti frãþiorul, am sã-þi trag o bãtaie
de-o sã mã pomeneºti” - astfel de ameninþãri in-
duc copilului sentimente de tulburare ºi neliniºte,
ºi îl învaþã sã se teamã de pãrinte ºi sã-l urascã.
- asta nu înseamnã cã nu trebuie sã existe inter-
dicþii, ci mereu trebuie sã-i reamintim copilului
limitele, iar dacã le încalcã sã îl sancþionãm.
3. Nu îþi mitui copilul
- “dacã o sã fii cuminte o sã-þi cumpãr...”,
“dacã iei notã bunã o sã îþi dau...” - atunci când
pãrinþii promit ºi dau mereu o rãsplatã pentru
un comportament bun, conduita doritã poate fi
obþinutã, dar copilul învãþa de mic cã “orice om
are un preþ”, ºi nu va mai avea respect pentru
oameni ºi pentru drepturile lor.
- de asemenea, el va acþiona doar pe baza
motivaþiilor exterioare, nefiind în stare mai târ-
ziu sã-ºi dezvolte motivaþia interioarã.
4. Nu obliga un copil mic sã promitã
- copilul nu are reprezentarea viitorului,
aºa cã o promisiune nu are semnificaþie pentru
el, deci îl vom învinovãþi degeaba atunci când
“nu se þine de cuvânt”.
- abia dupã vârsta de 4-5 ani copilul va fi
în stare sã þinã o promisiune, dar pentru o
scurtã perioadã de timp.
5. Nu fi excesiv în supravegherea copilului
- copilul trebuie supravegheat, dar cu mo-
coeziunea afectivã între fraþi, deoarece se
evitã neînþelegerile ºi certurile
pe care le-ar provoca un regim
obligatoriu identic.
Riscurile
ei nu poate avea loc
un joc colectiv veri- neindividualizãrii
tabil, nu se pot bucura Neindividualizarea jocului
împreunã de plãcerea expune copiii la un dublu risc.
jocului (astfel încât Mai întâi, copiii mai mici,
nici copiii mici sã fie obligaþi sã participe la jocurile
toleraþi în joc, ºi nici celor mai mari, se maturizeazã
cei mari sacrificaþi de dragul celor mici). de timpuriu, sãrind artificial ºi inutil peste
De aceea pãrinþii trebuie sã fie atenþi ºi etape de joc necesare. Pe de altã parte, da-
sã organizeze individualizarea jocului, fi- cã cei mari trebuie sã-ºi abandoneze jocu-
indcã uniformizarea lui, fãcând abstracþie rile lor pentru a participa la jocurile celor
de vârstã ºi sex, poate da naºtere la situaþii mici, pot avea întârzieri în dezvoltare.
anormale, care ar anula principalele virtuþi Cei mari pot sã îi ajute pe cei mici,
ale jocului în colectiv, posibil în familia punându-le la dispoziþie jucãrii, învãþân-
numeroasã. Individualizarea jocului, ca ºi du-i de-a ce ºi cum sã se joace, dar acest
a regimului de viaþã în general, sporeºte lucru trebuie fãcut cu mãsurã. Copiii, chiar
deraþie. Pãrintele nu trebuie sã facã nimic din dacã provin din familii numeroase,
ceea ce copilul poate face singur. au nevoie de relaþii stabile cu copii
- supraprotecþia pãrintelui va face din copil de vârsta lor din afara familiei.
un neajutorat.
6. Nu face exces de cuvinte când îi vorbeºti Rolul pãrinþilor
copilului ™Care este rolul pãrinþilor în
- sã vorbim copilului concret ºi la obiect, jocul copiilor? Ei trebuie sã îi ajute
fãrã a-i þine predici. pe aceºtia, propunându-le teme de
7. Învaþã copilul sã fie ascultãtor de bunãvoie joc ºi explicându-le cum sã se joa-
- atunci când ceri copilului ceva anunþã-l ce. Uneori pãrinþii se pot alãtura
dinainte ce trebuie sã facã, pentru a avea timp jocului.
sã se desprindã din activitatea pe care o desfãºoa- ™În al doilea rând pãrinþii trebu-
rã; astfel el nu se va simþi ignorat cã persoanã. ie sã le creeze copiilor condiþiile ne-
8. Nu rãsfãþa copilul cesare pentru joc - un minim de jucã-
- impune copilului niºte limite rezonabile rii, un loc în care sã se poatã juca
ºi ai grijã cã ele sã fie respectate.
în voie (în casã sau afarã), un cerc
9. Fii constant în cerinþe de prieteni cu care sã se simtã bine
- nu interzice azi ceva ce vei accepta mâi- ºi un program potrivit ca duratã ºi
ne, copilul va deveni confuz ºi nu va ºti sã-ºi orar. Timpul de joc trebuie dozat
conformeze comportamentul potrivit cerinþe- în funcþie de vârstã ºi de celelalte
lor adultului.
activitãþi la care participã copilul.
10.Regulile trebuie sã fie adecvate vârstei ™În al treilea rând pãrinþii tre-
- regula trebuie sã fie scurtã, formulatã în buie sã se implice în rezolvarea
cuvinte puþine ºi foarte concrete, iar conþinutul conflictelor, restabilind echilibrul
ei sã fie adaptat vârstei copilului ºi nivelului ºi corectând greºelile.
sãu de dezvoltare ºi înþelegere.
Jocul trebuie sã îi pregãteascã
11. Nu folosi discursuri moralizatoare treptat pe copii ºi pentru muncã -
- discursurile de genul “eu îþi dau, îþi fac, îþi dreg, care pentru ei înseamnã efectuarea
ºi tu eºti nerecunoscãtor, neascultãtor etc.” trebu-
ie eliminate din conversaþiile noastre cu copilul unor treburi gospodãreºti ºi învãþã-
- separã fapta de copil - nu copilul este rãu, turã. Se pot organiza întreceri sub
ci fapta lui. formã de joc - cine are camera mai
12. Nu da copilului ordine pe care nu le iei curatã, cine strânge mai repede ju-
în serios cãriile etc. De asemenea, se pot ju-
- limiteazã-te la observaþii sau comenzi cu ca multe jocuri care fac trecerea
adevãrat importante, a cãror încãlcare eºti gata spre învãþãturã - jocuri care impli-
sã o sancþionezi, altfel copilul va învãþa cã nu e cã calcule, învãþarea de poezii etc.
neapãrat nevoie sã asculte. Dupã “Ritmuri zilnice” -
Dupã “Familia, copilul ºi grãdiniþa” M. Ghivrigã
de Magdalena Dumitrana A consemnat Irina Constantinescu
 Trup ºi suflet 11
Otrãvirea lentã, dar sigurã, prin alimentaþie
Ori de câte ori cumpãrãm produse alimentare, întâlnim inevitabil cum sunt conserve-
termenul de E-uri. ªi ne întrebãm ce sunt E-urile? Care sunt pericu- le, pastele de toma-
loase? Cât de nocive sunt? E bun alimentul acesta pentru copilul meu? te, compoturile, muºta-
rul sau brânzeturile.
Ce sunt E-urile? Consumul îndelungat de pro-
În România, glu-
În ultimii 30 de ani, în conþinutul mul- duse alimentare aditivate sintetic tamatul de sodiu E
tor produse alimentare au apãrut substanþe produce în organismul uman un 621 - unul dintre cei
chimice, de sintezã, denumite coloranþi, acizi, bombardament asupra organelor mai periculoºi adi-
emulgatori, stabilizatori, conservanþi, antio- interne, care provoacã distrugerea tivi alimentari pen-
xidanþi, aromatizanþi, regulatori de acidita- sistemului imunitar (acesta ajunge tru organismul uman - este folosit la scarã
te - într-un cuvânt aditivi - care sunt indicaþi sã producã anticorpi peste mãsurã, folosin- industrialã, cu acordul autoritãþilor sani-
pe ambalaj cu litera “E” urmatã de un numãr. du-i împotriva propriului organism), pre- tare. Se utilizeazã în fabricarea supelor in-
Specialiºtii sunt de pãrere cã E-urile cum ºi o serie de tumori maligne ºi benigne. stant concentrate, a mezelurilor, unele con-
ajutã alimentele sã-ºi pãstreze calitãþile nu- Potrivit rapoartelor organizaþiilor inter-
dimente ºi conservarea laptelui, brânze-
tritive ºi organoleptice (miros, gust, aspect) naþionale, mortalitatea în rândul populaþiei turilor ºi ciupercilor. Are efecte neurotoxi-
pentru o mai mare perioadã de timp, iar globului cauzatã de consumul alimentelor ce, provocând migrene ºi crampe. De câþi-
fãrã aceºti aditivi n-am mai putea avea ali- îmbogãþite cu substanþe artificiale se aflã va ani buni, organizaþii de profil din
mente în cantitãþi industriale ºi calitatea lor pe locul al III-lea, dupã consumul de Uniunea Europeanã militeazã pentru
s-ar deteriora repede. Oamenii de ºtiinþã droguri ºi medicamente ºi dupã acciden- interzicerea folosirii E 621 în produsele
afirmã cã, în cantitãþi mici, consumul lor tele de circulaþie. În România numãrul bol- destinate consumului uman. De asemenea,
nu constituie un pericol pentru organism. navilor de cancer se aflã într-o continuã Ministerul Agriculturii din SUA ºi-a infor-
Totuºi, pentru a preveni eventualele peri- creºtere ºi se estimeazã cã aceastã afecþi- mat public cetãþenii cã glutamatul de sodiu
cole, Statele Unite ale Americii ºi Uniunea une va deveni în scurt timp “boala mile- este unul dintre principalii factori de risc în
Europeana au interzis o parte din “E”-uri. niului III”, împotriva cãreia nu existã încã apariþia bolilor Alzheimer ºi Parkinson.
În România, laboratoarele nu pot detec- premisele cã se va descoperi un antidot. O situaþie asemãnãtoare se întâlneºte ºi
ta toþi aditivii introduºi în alimente, iar de Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, di-
rectorul Institutului de Cercetãri Alimentare în privinþa folosirii benzoatului de sodiu,
multe ori produsul ajunge pe piaþã doar prin E 211, în producerea bãuturilor rãcori-
datele furnizate de producãtor. Existã astfel din Bucureºti, considerã cã incidenþa alar- toare. O concentraþie prea mare de benzen
riscul de a nu se respecta cantitatea adaosu- mantã a unor forme de cancer e strâns legatã îngurgitatã provoacã leucemie ºi diverse
rilor sintetice conform reglementãrilor legale. de avalanºa produselor alimentare bogate în forme de cancer al sângelui. Fatalã, dupã
Aici trebuie menþionatã ºi practica E-uri nocive, consumate frecvent de români. pãrerea specialiºtilor, este mai ales fo-
unor producãtori, ce are scopul de a induce De asemenea, E-urile periculoase sunt “vi- losirea în combinaþie a benzoatului de
consumatorii în eroare, atunci când cum- novate” de rãspândirea bolilor cardiovascu- sodiu, E 211, cu acidul ascorbic, E 300.
pãrã un produs sau altul. Aceºtia nu mai lare, ale tubului digestiv ºi a alergiilor. Pânã în anul 2002, marii producãtori au
menþioneazã pe ambalaj indicativul exact ªi totuºi, de ce se folosesc E-urile, da-
cã sunt atât de nocive? Rãspunsurile sunt renunþat la aceastã combinaþie ucigaºã,
al aditivilor folosiþi, rezumându-se sã însã de atunci au mai fost lansate pe pieþe
inscripþioneze doar “afânãtori”, în locul mai multe: statul nu se implicã suficient, peste 1500 de noi mãrci de bãuturi rãcori-
denumirii chimice, “arome identic natu- iar legislaþia este permisivã în acest dome- toare care atenteazã la viaþa oamenilor.
rale” ºi “conservanþi”. niu; producãtorii de alimente se gândesc
mai mult la profituri ºi mai puþin la sãnã- Intrate insidios în viaþa noastrã de zi cu
Profitul, mai important decât tate; consumatorii cumpãrã produsele ali- zi, alimentele toxice au devenit atât de
“fireºti” încât aproape nimeni nu mai se-
sãnãtatea mentare respective din necunoaºtere sau din
sizeazã pericolul pe care ele îl reprezintã în
Dupã unele studii de specialitate, un cauza veniturilor mici pe care le au, ºtiin- mod real, având în vedere cã efectele
locuitor dintr-o þarã civilizatã consumã du-se faptul cã alimentele ieftine sunt ºi nocive nu se vãd nici dupã o lunã ºi nici
circa 4,5 kg de aditivi alimentari pe an. Nu- cele cu conþinutul cel mai mare de aditivi. dupã un an, ci dupã perioade mari de timp.
meroase organisme internaþionale de sãnã- E-uri periculoase ºi Deghizatã în tot felul de ambalaje ºi
tate au tras serioase semnale de alarmã cu pri- reclame ademenitoare, în culori pastelate
vire la aceste adaosuri sintetice, declarân- alimente toxice ºi cu mirosuri agresiv-apetisante, alimen-
du-le toxice. Folosirea lor îndelungatã sau Potrivit Dr. Pavel Chirilã, medic primar taþia chimizatã a pãtruns în existenþa
improprie poate duce, în timp, la formarea de boli interne, E-urile nocive sãnãtãþii se fiecãruia dintre noi. Ele ne iau ochii, banii,
unor afecþiuni grave care nu mai pot fi tratate. împart în cinci categorii ºi anume: cele mai dar ºi sãnãtatea noastrã.
În existenþa multimilenarã a speciei periculoase adaosuri cancerigene; adaosuri Pentru evitarea îmbolnãvirilor, este re-
umane, spune Dr. Pavel Chirilã, mecanis- foarte cancerigene; adaosuri periculoase; comandat sã acordãm atenþie la ceea ce
mele fiziologice s-au antrenat sã recunoas- adaosuri potenþial toxice; adaosuri suspecte. cumpãrãm ºi sã nu neglijãm sã citim ceea
cã ºi sã metabolizeze tot ce este aliment În prima categorie se înscrie E 330 acid ce scrie pe etichetele sau ambalajele pro-
natural. De aceea, impactul organismului citric (sare de lãmâie) prezent în majori- duselor alimentare. E vorba de sãnãtatea
cu E-urile este enorm: el nu le recunoaºte, tatea bãuturilor rãcoritoare, dulciuri, ames- noastrã ºi a copiilor noºtri.
nu le acceptã ºi se revoltã. tecuri de condimente pentru semipreparate Pr. Alexandru Stanciu
 Intrarea Maicii Domnului
în Bisericã
Pe lângã mama pe care am primit-o fiecare
dintre noi, Dumnezeu ne-a mai dat ºi o Mamã
care are grijã ºi se roagã pentru noi toþi. Este
vorba chiar de Mama Lui, Maica Domnului.
Pãrinþii Maicii Domnului sunt Sfinþii Ioa-
chim ºi Ana. Aceºtia erau niºte oameni buni,
milostivi ºi foarte credincioºi. Însã aveau o mare
tristeþe: deºi erau cãsãtoriþi de foarte mulþi ani,
Dumnezeu nu le dãduse niciun copil. Cu toate
cã erau înaintaþi în vârstã, Ioachim ºi Ana nu ºi-au
pierdut nãdejdea ºi continuau sã se roage mult,
pentru ca Dumnezeu sã îi binecuvânteze ºi pe
ei. În rugãciunile sale Ana Îl ruga pe Domnul sã
îi dãruiascã marea cinste de a fi mamã, fãgã-
duind cã dacã va avea un copil îl va închina Lui.
Într-o bunã zi, Dumnezeu a rãspuns rugãciu-
nii celor doi ºi le-a dãruit o fetiþã, pe care au
numit-o Maria. Ana nu a uitat de fãgãduinþa ei
ºi, când Maria a împlinit trei ani, au dus-o la
templu sã o închine lui Dumnezeu. Copila a
rãmas în grija slujitorilor Bisericii timp de 12
ani, rugându-se, învãþând Scriptura ºi lucrul de
mânã.
La vârsta de 15 ani Maria a pãrãsit templul,
fiind încredinþatã lui Iosif, cel ce avea sã o
ocroteascã. La puþin dupã aceea ea este cea care
primeºte de la Arhanghelul Gavriil vestea cã a
fost aleasã sã Îl nascã pe Fiul lui Dumnezeu,
devenind astfel Maica Domnului, cea care se
roagã neîncetat pentru noi, pentru binele nostru
ºi pentru pacea lumii.
Ghicitoare, Ghicitoare, Cã Domnul e Mântuitor,
Care-o fi rãspunsul oare? Biserica-i sfinþitã.
ªi-a poposit la noi cu drag,
Demult, când lumea a-nceput Apostol fãrã teamã,
Sã se încreºtineze, Strãmoºilor le-a predicat,
Când numele Domnului Sfânt Cum povesteºte-o mamã;
- Chemat sã lumineze -
Apoi pe cruce a murit,
Se rãspândea în gând curat, În þinuturi pãgâne.
Rãspuns la rugãciune, De-a pururi este el slãvit,
Apostolul întâi-chemat Îi ºtii, dar, al lui nume?
Umbla pe drumuri bune; cel întâi-chemat.
Rãspuns:
Cu dor de a-nmulþi-n popor Sfântul Apostol Andrei,
Credinþa neclintitã: Mirela ªova

CMYK
 Actualitatea religioasã 13
Trei noi sfinþi români în calendar Cuviosul
Din cauza perioadei comuniste, Biserica Ortodoxã Românã, spre deosebire de Dionisie cel Smerit
alte Biserici Ortodoxe, a rãmas în urmã în ceea ce priveºte canonizarea sfinþilor care Numit Exiguul, pentru
s-au nãscut de-a lungul veacurilor în poporul român. Astfel în ultimii ani a început o cã obiºnuia sã se semneze
lungã serie de canonizãri ale sfinþilor români, care va continua. Ultimii ocrotitori ai Dionisie Exiguus, adicã cel
neamului românesc trecuþi în rândul sfinþilor sunt Mitropolitul Iachint de Vicina, mic, cel smerit, cel neîn-
Cuviosul Dionisie cel Smerit ºi domnitorul Neagoe Basarab. Canonizarea lor a fost semnat, Cuviosul Dionisie
aprobatã de Sf. Sinod în 8 iulie, iar proclamarea oficialã a avut loc în 26 septembrie. s-a nãscut cândva între anii
460-470, în Scytia Minor,
Pe lângã gri- Dobrogea de astãzi, ºi a intrat de tânãr în-
Sfântul Ierarh Iachint ja pentru pãsto- tr-o mãnãstire din aceastã zonã. Vestea
de Vicina riþii sãi, Sfântul
mitropolit Iachint
despre pregãtirea sa teologicã de excepþie l-a
fãcut pe papa Ghelasie sã îl cheme la Roma, deoarece avea
A fost primul mitropolit s-a ocupat ºi de cre- nevoie de un bun cunoscãtor al limbilor latinã ºi greacã.
al Bisericii din Dobrogea ºi dincioºii ortodocºi Cuviosul Dionisie s-a remarcat prin traducerea din greceºte
Þara Româneascã, reunitã vecini, în special a operelor Sfinþilor Pãrinþi ºi a canoanelor de la primele patru
sub conducerea unui singur de cei din Transil- Sinoade ecumenice, fiind considerat pãrintele dreptului bi-
voievod. Sfântul Ierarh apa- vania, cãrora le sericesc.
re pentru prima oarã în isto- trimitea preoþi ºi Având ºi cunoºtinþe de astronomie ºi calendaristicã, el este
ria Bisericii Române de la cãlugãri misionari. cel care a propus ca numãrarea anilor istoriei sã se facã de la
nord de Dunãre în anul Astfel, la pro- naºterea Mântuitorului Hristos, ºi nu de la întemeierea Romei
1348, pe când era mitropolit al punerea Mitropoliei Munteniei sau de la împãratul Diocleþian, prigonitor al creºtinilor, cum se
Vicinei, situatã în Dobrogea, ºi Dobrogei, Sfântul Sinod, fãcea în vremea respectivã. El este astfel iniþiatorul cronologiei
lângã Isaccea. Domnitorul de “luând aminte la viaþa pil- creºtine, dupã care ne ghidãm ºi astãzi.
atunci al Þãrii Româneºti, Ni- duitoare a Sfântului Ierarh Ia- Informaþii bogate despre Sfântul Cuvios Dionisie le avem
colae Alexandru Basarab, l-a chint, mitropolitul Þãrii Ro- de la Casiodor, primul ministru al regelui Teodoric cel Mare,
chemat pe mitropolit la Argeº, mâneºti, privind la ortodoxia care l-a cunoscut îndeaproape: “A cercetat Scripturile cu o
devenind astfel primul întâistã- credinþei sale, la viaþa lui curatã râvnã atât de mare ºi le-a înþeles astfel încât, ori de unde ar fi
tãtor al Mitropoliei Ungrovla- ºi sfântã, vãzând pilda sa întru fost întrebat, avea rãspunsul pregãtit, dându-l fãrã nicio
hiei, recunoscutã în 1359 ºi de pãstorirea Bisericii din Þara întârziere... În el era multã simplitate împreunã cu înþelepciune,
cãtre Patriarhia Ecumenicã de la Româneascã cu râvnã, înþelep- smerenie împreunã cu învãþãturã, moderaþie împreunã cu ta-
Constantinopol. ciune, rãbdare, dragoste ºi sme- lentul de a vorbi, încât se socotea un nimic, sau unul dintre cei
Ca pãrinte sufletesc al ro- renie” - dupã cum spune tomo- din urmã slujitori, deºi era vrednic, fãrã îndoialã, de societatea
mânilor de la sud de Carpaþi, sul de canonizare, a aprobat ca- regilor.”
Mitropolitul Iachint a hirotonit nonizarea lui, cu data de prãz- Data prãznuirii Cuviosului Dionisie cel Smerit este 1 sep-
preoþi în toate satele, a zidit bi-nuire 28 octombrie. tembrie, începutul anului bisericesc.
serici în cetãþi ºi sate, a
demnuri duhovniceºti, dar
întemeiat noi mãnãstiri ºi
schituri, susþinând mult Sfântul Voievod Neagoe Basarab ºi de administrare a þãrii.
monahismul românesc. El Domn al Þãrii Româ- a dobândit de la acesta Având o adevãratã va-
este cel care l-a adus în þarã neºti între 1512-1521, taina rugãciunii, înþelep- loare de testament duhovnicesc,
pe Sfântul Nicodim de la domnitorul Neagoe Ba- ciunea credinþei în Hris- pedagogic ºi filozofic, ea rãmâ-
Tismana, care venea de la sarab a rãmas în memo- tos ºi un înalt spor du- ne actualã ºi astãzi. Datoritã pri-
Muntele Athos, pentru a or- ria urmaºilor sãi ca unul hovnicesc. eteniei sale cu cãlugãrul tipograf
ganiza câteva mãnãstiri-la- dintre cei mai darnici ºi Ca domnitor, Sfântul Macarie de la Mãnãstirea Bis-
vre dupã model atonit. El a mai mari ctitori de bise- Voievod s-a arãtat un triþa, domnitorul a participat la
trimis numeroºi cãlugãri rici. Nãscut într-o fami- chibzuit organizator al tipãrirea primelor cãrþi de cult
“vlahi” la Mãnãstirea Cut- lie domneascã cu cre- þãrii, plin de înþelepciune tipãrite în þara noastrã.
lumuº din Muntele Athos, dinþã puternicã, tânãrul ºi împãciuitor. El a rã- Dintre multele mãnãstiri, bi-
unde au ajuns cãlugãri Neagoe a cunoscut îndeaproape mas în memoria poporului român serici ºi aºezãminte ctitorite de
vestiþi. În þarã, a organizat Mãnãstirea Bistriþa din judeþul prin imensa sa operã de ocrotire a voievod, cea mai strãlucitã este
mai multe mãnãstiri, cum Vâlcea, ctitorie a strãbunicilor bisericilor ºi mãnãstirilor din Mãnãstirea Argeºului, de o ma-
ar fi cea de la Tismana, sãi. Aici a pus bazele cunoºtin- þarã ºi din Muntele Athos, dar ºi re valoare artisticã ºi arhitec-
Curtea de Argeº, Câmpu- þelor sale din Sfânta Scripturã ºi prin opera sa testamentarã intitu- turalã, unde se aflã ºi mormân-
lung-Muscel, Cozia, Sna- scrierile Sfinþilor Pãrinþi, ºi tot latã “Învãþãturile lui Neagoe tul sãu.
gov, Târgoviºte, Bolinti- aici l-a cunoscut pe patriarhul Ni- Basarab cãtre fiul sãu Teo- Data prãznuirii Sfântului
nul din Deal ºi din Vale, fon al Constantinopolului, retras dosie”. Prima creaþie de valoare Voievod Neagoe Basarab a fost
Tânganu, Cotmeana ºi al- la aceastã mãnãstire. Ucenic al universalã din literatura românã, stabilitã la 26 septembrie.
tele. Sfântului Ierarh, Neagoe Basarab aceasta conþine preþioase în- A consemnat Natalia Corlean
CMYK
 14 Trecut ºi prezent
Mitropolitul Andrei ªaguna, un om providenþial
„Tu Doamne ºtii, cãci cãtre scopul meu a alerga doresc: pe românii turile sociale ºi politice ale
transilvãneni din adâncul lor somn sã-i deºtept ºi cu voie cãtre tot ce e românilor, a contribuit la
adevãrat, plãcut ºi bun sã-i trag!“ Aceasta a fost dorinþa Mitropolitului emanciparea politicã ºi bi-
Andrei ªaguna la sfinþirea sa întru episcop, dorinþã ºi promisiune pe sericeascã a naþiunii. Diplo-
care a dus-o la împlinire. La douã sute de ani de la naºterea celui fãrã mat ilustru, se aflã în fruntea
de care Biserica Ortodoxã din Ardeal ar fi avut altã istorie, Mitropolia delegaþiilor româneºti, îna-
a decretat anul 2008 Anul ªaguna. Cu acest prilej rememorãm ºi noi intând memorii la Curtea
pe scurt câteva crâmpeie din activitatea marelui mitropolit. imperialã vienezã. Împre-
unã cu episcopul unit Ioan
ELEV EMINENT, CÃLUGÃR, transilvãneni ºi autoritatea de Lemeni, conduce Marea
STAREÞ ªI EPISCOP. Pruncul Anas- stat în 1869. Legea elaboratã Adunare Naþionalã de pe
tasiu, viitorul mitropolit Andrei, s-a nãscut de ªaguna pe principiul au- Câmpia Libertãþii de la Blaj
la Miºcolþ, oraº din nord-estul Ungariei, în tonomiei ºi sinodalitãþii a con- (3/15 mai 1848). Diploma-
familia negustorului macedoromân Naum stituit baza noului statut al þia de care a dat dovadã în
ºi a soþiei Anastasia. Elev eminent la Bisericii Ortodoxe Române relaþiile cu Viena a facilitat,
ºcoala greco-vlahã, gimnaziul din Miºcolþ Autocefale din anul 1925 ºi chiar a celui în anul 1864, recunoaºterea poporului ro-
ºi gimnaziul cãlugãrilor piariºti, continuã actual. mân ca naþiune politicã egalã în drepturi cu
studiile de filozofie ºi drept la Universi- ÎNVÃÞÃMÂNT ROMÂNESC SUB celelalte naþiuni din Transilvania: maghia-
tatea din Pesta. Rãmas orfan de tatã, este STÃPÂNIRE STRÃINÃ. Proeminentã rii, saºii ºi secuii.
gãzduit în casa unchiului sãu, loc de întâl- personalitate culturalã, ªaguna a contribuit IUBIT DE POPOR, RESPECTAT
nire al fruntaºilor români Samuil Micu, la progresul învãþãmântului românesc. Din DE ADVERSARI. Pãstor cu nespusã
Petru Maior, I. Corneli, I. Teodorovici, cele peste 800 de ºcoli confesionale, mai dragoste faþã de fiii sãi duhovniceºti, a fost
formându-se într-un mediu cu alese pre- mult de jumãtate au fost înfiinþate în tim- iubit ºi apreciat de popor, dobândind con-
ocupãri de limbã, culturã ºi istorie ro- pul pãstoririi sale, realizare remarcabilã sideraþia contemporanilor, dar ºi respectul
mâneascã. κi încununeazã studiile ur- având în vedere cã acest lucru se petrecea adversarilor. Într-o scrisoare datatã 1860,
mând teologia ortodoxã la Vârºeþ. Dupã într-o vreme când românilor ardeleni li se cei o sutã de nobili fãgãrãºeni semnatari se
absolvire, la vârsta de 25 de ani, este tuns refuzau drepturi elementare precum în- adreseazã vrednicului mitropolit cu urmã-
în monahism la mãnãstirea Hopovo pri- vãþãmântul în limba maternã. Este ctitorul toarele cuvinte: “Sacrificiul ce l-aþi depus
mind numele Andrei. Datoritã însuºiri- gimnaziului superior de la Braºov (1850), pe altarul naþiunii, în susþinerea intereselor
lor alese este hirotonit arhimandrit, de- care îi poartã numele. noastre la Senatul imperial, a electrizat
venind egumen al mãnãstirilor sârbeºti O atenþie deosebitã a acordat-o învãþã- cele mai intime simþãminte ºi aºteptãri ale
Hopovo (1842) ºi Covil (1845). Din 1842 mântului teologic ºi pedagogic de la Sibiu. fiilor ei, ºi mai vârtos ale noastre, a 80.000
este profesor la secþia românã a Semi- Vechea ºcoalã teologicã, înfiinþatã în 1811, de locuitori români nobili boieri ºi liberi
narului teologic din Vârºeþ. este transformatã în instituþie de învãþã- din Þara Fãgãraºului…”
În 15 iunie 1846 este numit vicar ge- mânt superior, formarea preoþilor ºi învãþã- “OMUL ISTORIEI”. Întreaga sufla-
neral al Scaunului episcopal de la Sibiu. torilor rãmânând în permanenþã în grija Bi- re româneascã a fost cuprinsã de doliu
Doi ani mai târziu, dupã recunoaºterea sa sericii. Se îngrijeºte de gãsirea unor clãdiri aflând vestea morþii vrednicului pãstor,
ca episcop de cãtre Curtea din Viena, este corespunzãtoare pentru noul institut teolo- survenitã la 16 iunie 1873: “Curgeþi darã
hirotonit în catedrala din Carloviþ de cãtre gic ºi internat. Tipãreºte manuale didactice lacrimi, curgeþi de la Tisa pânã la Marea
mitropolitul Iosif Raiacici. redactate de el însuºi sau la îndemnul sãu. Neagrã, cãci piedestalul catapetesmei bise-
MITROPOLITUL ROMÂNILOR TIPOGRAFIE PE CHELTUIALA ricii române de peste Carpaþi ºi al colum-
DIN ARDEAL. Una dintre primele pre- PROPRIE. În 3 ianuarie 1853 apare sub co- nei românismului, baron Andrei ªaguna a
ocupãri ale noului episcop a fost scoaterea ordonarea sa ziarul Telegraful Român la Si- trecut la eternitate.” (Telegraful român, nr.
Bisericii Ortodoxe Române din Transilva- biu, singurul din România care apare neîn- 59/1873). A fost înmormântat, aºa cum ºi-a
nia de sub jurisdicþia Mitropoliei sârbeºti cetat pânã astãzi. A iniþiat editarea Calen- dorit, în apropierea Sibiului, la Rãºinari.
din Carloviþ, sub care ajunsese în 1786, ºi darului Arhiepiscopiei Sibiului, din anul Încheiem succinta prezentare a vieþii ºi
reînfiinþarea unei Mitropolii proprii pentru 1852 sub denumirea Îndrumãtorul biseri- distinsei personalitãþi cu cuvintele de apre-
românii ortodocºi. Demersul sãu va primi cesc. Aceste publicaþii, precum ºi majori- ciere ale lui Nicolae Popea care a închinat
girul autoritãþilor abia în 1864 când, prin- tatea cãrþilor de cult reeditate spre folosul mitropolitului Andrei ªaguna o amplã
tr-un autograf imperial, se aproba reînfi- comunitãþilor româneºti ardelene vãd lumi- monografie: “Mitropolitul ªaguna este
inþarea vechii Mitropolii Ortodoxe Ro- na tiparului în noua tipografie diecezanã, omul istoriei. Aceasta - fie cea bise-
mâne a Transilvaniei iar Andrei ªaguna fondatã din banii sãi la 27 august 1850. riceascã, cea naþionalã ori cea politicã - nu
era numit arhiepiscop ºi mitropolit. Este membru fondator al Asociaþiunii se poate scrie fãrã de istoria lui. Mai mult:
LEGI DUPÃ CARE NE GHIDÃM transilvane pentru literatura românã ºi cul- istoria mitropolitului ªaguna este aproape
ªI ASTÃZI. Iscusit organizator, întoc- tura poporului român, Astra, alãturi de istoria poporului însuºi, într-un sfert de
meºte Statutul Organic al Bisericii Orto- Timotei Cipariu ºi George Bariþiu. secol, cât a condus el afacerile ºi destinele
doxe Române din Transilvania, aprobat de APÃRÃTOR AL DREPTURILOR naþionale.”
Congresul naþional-bisericesc al românilor ROMÂNILOR. Militant pentru drep- Aurel Dragne
 Cu Dumnezeu în casã 15
Colþul bucuriei din bucãtãrie Aloe vera: proprietãþi
De cele mai mul- altfel când Îl chemãm miraculoase
te ori nu ne dãm mereu pe Dumnezeu în
seama sau uitãm cã ajutor. Una din perioa- Încã din antichitate, planta
fiecare clipã de viaþã dele pe care le-am putea aloe vera este intens folositã în
o datorãm lui Dum- dãrui Domnului, din terapiile naturiste pentru pro-
nezeu. Fãrã El, fãrã goana noastrã de fiecare prietãþile ei eficiente în trata-
viaþa pe care El a pu- zi, este ºi timpul pe care mentul multor afecþiuni.
s-o în noi ºi o între- îl petrecem în bucãtãrie. Extractul de aloe accele-
þine în fiecare mo- O icoanã cu o candelã reazã ºi normalizeazã metabo-
ment, nu am putea trãi, nu am putea arzând aºezatã într-un colþ ne ajutã sã lismul, regenereazã celulele ºi
respira, nu am putea gândi. De multe ne liniºtim, sã Îl aducem pe Dum- detoxificã organismul, întã-
ori alergãm bezmetici, sã muncim, sã nezeu în gând ºi în inimã, sã Îl reºte sistemul imunitar, are
câºtigãm, sã rezolvãm problemele chemãm în ajutor chiar ºi în banala efect analgezic ºi antiseptic, dezinfectant ºi antiin-
lumii acesteia ºi uitãm cu totul de acþiune a gãtitului sau a curãþeniei. flamator. Aloe vera normalizeazã tractul digestiv ºi
Dumnezeu. Ce s-ar întâmpla oare Încercaþi acest lucru ºi veþi vedea favorizeazã absorbþia alimentelor.
dacã ºi El ar “uita” o fracþiune de cum ziua devine mai luminoasã, Datoritã compoziþiei sale naturale, are un efect
secundã de noi? mâncarea mai plinã de dragostea cu preventiv durabil asupra organismului, acesta fiind
Sã ne aducem aminte cât mai des care este gãtitã, sufletul mai liniºtit ºicapabil sã valorifice cele 240 de substanþe active con-
de Domnul ºi vom vedea cã pacea pe împãcat iar cei dragi, pe care îi hrã- form necesitãþilor sale.
care o dobândim ne dã înþelepciune, niþi, mai bucuroºi. Planta aloe vera este utilizatã în terapia multor
iar treburile cotidiene se vor rezolva Natalia Corlean afecþiuni: alergii, astm, bronºite, boli carenþiale, boli
reumatismale, entorse, afecþiuni ale prostatei, afecþi-
Pateu de nãut uni ale pielii ºi unghiilor, rãni, furunculoze, psoriazis,
Nãutul este bogat în proteine, sãruri zona zoster, hipercolesterolemie, cefalee, depresii,
minerale (fosfor, magneziu, potasiu, calciu, insomnii, cistite, bolile aparatului genital feminin,
fier) ºi în complexul de vitamine B. Are o combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei ºi
concentraþie ridicatã de proteine (24%), radioterapiei, cataractã, colitã intestinalã, constipaþie,
precum ºi un procent consistent de hidraþi diabet zaharat, faringite, gingivite, herpes, hepatitã
de carbon ºi grãsimi, ceea ce-l face sã aibã cronicã, infecþii fungice, hemoroizi, pancreatitã cro-
o valoare alimentarã deosebitã, înlocuind în nicã, sclerozã multiplã, viroze, varice º.a.
mare parte proteinele din carne - deci excelent pentru meniul de post. Miraculoasa frunzã de aloe conþine agenþi antisep-
Eu cumpãr câte o pungã de boabe (1 kg), le pun la înmuiat în apã rece, tici care distrug unele bacterii ºi viruºi, lupeol ºi acid
de obicei de seara pânã a douã zi (þin castronul în frigider), apoi fac porþii pe salicilic cu efect tranchilizant, acizi graºi antiinfla-
care le pun la congelator, în punguþe. matori eficienþi în tratarea arsurilor, rãnilor, alergiilor
Pentru pateul de nãut am scos de la congelator o pungã de boabe etc. ºi polipeptide - stimulatori ai imunitãþii deosebit
înmuiate ºi le-am pus la fiert. În timpul fierberii apa trebuie schimbatã de de activi în infecþia cu virusul HIV ºi cancere.
douã-trei ori. În ultima apã adaug sare, boabe de piper ºi frunze de dafin. Dintre soiurile cunoscute, cea mai bogatã din
Dupã ce boabele au fiert le scurg de apã ºi le bag la robot. Se pot zdrobi ºi punct de vedere nutritiv este Aloe Barbadensis Miller
în blender sau cu gheara de pasat de la mixer. Le mixez cu ulei pânã cãpãtã - folositã în industria farmaceuticã. Aloe vera se
o consistenþã cremoasã. Adaug zeamã de lãmâie dupã gust. poate cultiva în casã ºi se poate folosi cu succes, sub
Reþetã oferitã de doamna Irina Constantinescu formã de suc stors
Cartofii se curãþã, se taie ron- din frunzele plan-
Salatã de ton cu ardei copþi dele ºi se pun la fiert (dacã aveþi telor adulte, neu-
În Postul Crãciunului avem steamer, se pot fierbe la aburi). date timp de trei
dezlegare la peºte în fiecare sâm- Ardeii se pun la copt, apoi se zile. Sucul de aloe
bãtã ºi duminicã, cred deci cã este curãþã de coajã ºi de sâmburi ºi se se consumã proas-
binevenitã o reþetã de salatã de ton taie fâºii. Într-un vas de salatã se pãt. Magazinele
care, pe lângã faptul cã se face pun ardeii copþi, peste care se naturiste deþin o
rapid (cam 35 de minute dureazã toarnã uleiul, oþetul ºi usturoiul varietate largã de
pregãtirea) este ºi foarte bunã. zdrobit. Se adaugã cartofii, pã- produse pe bazã
Ingredientele sunt urmãtoarele: trunjelul tocat mãrunt, bucãþile de de aloe vera. Cele
4-5 cartofi ton, sare ºi piper dupã gust, ºi se mai indicate sunt
1 kg ardei amestecã toate ingredientele. Se gelul ºi tinctura.
2 conserve de ton oþet þine în frigider pânã la servire. Marilena
3-4 cãþei de usturoi ulei Reþetã oferitã de doamna Vlãdoianu,
1 legãturã pãtrunjel sare, piper Irina Constantinescu, Bucureºti Craiova
 16 Trecut ºi prezent

Bisericile din Veneþia de Jos

De la ªercaia se desprinde din drumul naþional o altã ºosea,
care urcã pe valea Oltului. Aici multe dintre sate sunt grupate
douã câte douã, fiecare sat de la drum având un corespondent
la 3-4 kilometri înspre pãdurile de la poalele Munþilor Perºani,
pe cursul aceleiaºi ape. Aºa sunt Pãrãul cu Gridul, Veneþia de
Jos cu cea de Sus, Comãna de Jos cu cea de Sus ºi Cuciulata cu
Lupºa. În aceste sate existã comori de nepreþuit, lãcaºuri de cult
de o mare vechime ºi importanþã istoricã.
Biserica potniþa era cândva o con-
„Cuvioasa Parascheva“ strucþie separatã, însã în
1899, cu ocazia reno-
Biserica cu hramul Cuvioasa Parasche- vãrii, în locul ei s-a con-
va este prima bisericã construitã din piatrã struit turnul actual. Pen-
în satul Veneþia de Jos. Nu se cunoaºte tru cã zidul nordic s-a
data precisã a ridicãrii ei, cert este însã cã deplasat, cupolele naosu-
ea exista la 1700, când documentele con- lui s-au surpat ºi în locul
semneazã faptul cã biserica ortodoxã a sa- lor s-a construit un tavan de
tului a fost datã în folosinþa celor care au scândurã. Au fost construiþi Pr. Mihai
Comºulea
trecut la greco-catolicism, credincioºii contraforþi pentru protejarea
ortodocºi rãmânând fãrã lãcaº de cult. zidurilor, însã biserica a fost atunci
Biserica, monument istoric, a avut atât tencuitã ºi vãruitã fãrã a mai fi pictatã.
picturã interioarã cât ºi exterioarã. Clo- În 1948 lãcaºul de cult a revenit în ortodocºi ºi greco-catolici ºi sã nu fie un
proprietatea Bisericii Ortodoxe, iar înce- îndemn de revenire a greco-catolicilor la
pând din 1988 a intrat într-un amplu pro- Ortodoxie.
ces de restaurare: vechii contraforþi au fost Zidirea bisericii a început în vara anu-
înlocuiþi cu alþii din beton armat, zidul a lui 1790, prin eforturile pãrintelui Ioan
fost întãrit cu o centurã din beton, a fost Comanici, numit ºi Ionaºcu, cu un ajutor
adãugatã o încãpere pentru arsul lumâ- important din partea negustorului braºo-
nãrilor, tâmplãria ºi iconostasul au fost vean Dimitrie Scurtu. Se pare cã lãcaºul de
înlocuite, iar interiorul a fost împodobit cu cult, construit din piatrã, a fost terminat în
picturã realizatã în frescã. 1796, cu mult ajutor atât din partea credin-
Biserica „Adormirea cioºilor ortodocºi, cât ºi a celor uniþi.
Tradiþia spune cã vechea clopotniþã
Maicii Domnului“ s-a prãbuºit spre asfinþit, iar dupã 1801 a
Dupã Uniaþia de la 1701, când vechea fost construit turnul actual puþin mai la
bisericã a satului a fost datã greco-catoli- vest decât locul iniþial, prelungindu-se ast-
cilor, credincioºilor ortodocºi nu li fel ºi naosul, fapt dovedit prin lipsa de pic-
s-a îngãduit de cãtre autoritãþi sã turã pe aceastã porþiune. Biserica a fost
îºi ridice altã bisericã, aºa cum pictatã de cãtre pictorul Teodor Zugravul
doreau. Atunci când conducerea împreunã cu fiii sãi, iar ca ºi element
imperiului a fost preluatã de Iosif deosebit prezintã o reprezentare, pe exteri-
al II-lea, fiul Mariei Tereza, ve- or, a Adormirii Maicii Domnului, hramul
neþenii ºi-au spus din nou dure- acestui lãcaº de cult.
rea, de data aceasta noului îm- Biserica, declaratã monument istoric, a
pãrat. Acesta le-a acordat în 1781 fost renovatã ºi consolidatã în 1930, iar în
aprobarea de a-ºi construi o altã ultimii ani au fost efectuate din nou alte
bisericã, cu condiþia ca acest lucru lucrãri de reparaþii.
sã nu producã tulburãri între Pr. Paroh Mihai Comºulea
Str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Colaboratori: Amalia Rãibuleþ,
nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Irina Constantinescu
Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Tehnoredactor: Natalia Corlean
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Corlean (Bucium), Pr. Adrian Magda
Redactor ºef: Natalia Corlean (Victoria), Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Corecturã: Amalia Rãibuleþ Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) apostolatfagaras@yahoo.com
CMYK