Vous êtes sur la page 1sur 3

Invazia lacustelor

in cronica sa, Miron Costin gaseste prilej si pentru a descrie catastrofe naturale, evenimente iesite din comun, fapte care l-au impresionat, trecand pe nesimtite in ipostaza de narator-martor, caracteristica prin excelenta prozei beletristice. Invazia lacustelor este un astfel de moment, surprinzator prin caracterul neobisnuit al imprejurarii. Norul de lacuste este o urgie ingrozitoare si devastatoare, tabloul descris de Miron Costin fiind dominat de spectrul mortii si de incapacitatea oamenilor de a se impotrivi catastrofei ecologice. c2p1915cp25vpk Momentul invaziei lacustelor este strict precizat, ca orice fapt memorabil, cuprinzand atat repere istorice, cat si detalii personale, ale naratorului: "Cu unu anu mainte de ce s-au radicat Hmil, hatmanul cazacescu, asupra lesilor, aproape de secere, eram pre atuncea la scoala la Baru, in Podoliia, pre cale fiindu de la sat spre oras." Privirii surprinse ("numai ce vadzum") i se arata "unu nuor", care seamana cu o negura, o furtuna, identificata in cele din urma cu un nor de lacuste, care venea ca "o oaste stol", de o putere extraordinara. Unele zburau mai jos, "de un stat de om si mai gios zbura de la pamantii", altele "mai sus, ca de trei sau patru sulite", astfel ca "ni s-au luat soarele de desimea mustelor". Urdia se comporta dezlantuit, cu un urlet fara seaman. Dimensiunile stolului sunt impresionante: "Sa radica in sus de la om o bucata mare de ceia poiada, si asea mergea pe deasupra pamantului, ca de doi coti, pana in trei sulite de sus, tot intr-o desime si intr-un chip." Invazia se realizeaza in stoluri, iar "un stol tinea un ceas bun si, daca trecea acela stol, la un ceas si giumatate sosiia altul...". Stolul cade pe pamant, formand adevarate covoare vii, precum albinele: "Cadea si la popasuri, insa unde manea, ramanea pamantul negru, imputit." in urma acestei forte distrugatoare nu ramane nimic: "Nice frundze, nice pai, ori de iarba, ori de samanatura, nu ramanea." Constructia negativa a frazei, enumeratia insistenta, comparatiile cu stihii ale naturii sugereaza dinamismul actiunii si amploarea dezastrului. Invazia lacustelor dureaza mult si se intinde peste tot: "atunci au fostu si aicea in tara lacuste, si dupa acela anu si la al doilea, insa mai putine." Tabloul invaziei lacustelor este hiperbolic, el vizand o anumita putere a fortei biologice dezlantuite, a naturii periculoase. Un tablou asemanator cu invazia lacustelor infatiseaza domnia lui Patru-Voda, relatata de Grigore Ureche in cronica sa, cand se intampla o serie de nenorociri: "mare secita s-au tamplatu in tara, de au secat toate izvoarale, vaile, baltile si unde mai nainte prindea peste, acolo ara si piatra prin multe locuri au cazut." Seceta si saracia tarii par a fi in concordanta cu firea cea rea a domnitorului, pentru ca vitele "n-au fostu avandu ce paste vara, ci le-a fost daramand frunza." Singura metafora a acestor domnii sarace este praful, care se asterne peste tot, "cat s-au fostu strangandu troieni la garduri si la gropi de pulbere ca de omet." Zac. 5. Cu unu an mainte de ce s-au rdicat Hmil hatmanul czcesc asupra lilor, aproape de secere, eram pre atuncea la coal la Bar, n Podoliia, pre cale fiind de la sat spre ora. Numai ce vdzum despre amiadzdzi unu nuor, cum s rdic deoparte de ceriu un nour sau o negur. Ne-am gndit c vine o furtun cu ploaie, deodat, pn ne-am timpinat cu nuorul cel de lcuste, cum vine o oaste stol. n loc ni s-au luat soarele de desimea mutelor. Cle ce zbura mai sus, ca de trei sau patru sulie nu era mai sus, iar

carile era mai gios, de un stat de om i mai gios zbura de la pmnt. Urlet, ntunecare, asupra omului sosind, s rdica oarece mai sus, iar multe zbura alturea cu omul, fr sial de sunet, de ceva. S rdica n sus de la om o bucat mare de ceia poiad i aea mergea pe deasupra pmntului, ca de doi coi, pn n trei sulie n sus, tot ntr-o desime i ntr-un chip. Un stol inea un ceas bun i dac trecea acia stol, la un ceas i giumtate sosiia altul i aea, stol dup stol, ct inea de la aprndz, pn ndesar. Unde cdea la mas, ca albinele de gros dzcea; nice cdea stol preste stol, ce trecea stol de stol i nu s porniia, pn nu s ncldziia bine soarele spre aprndz i cltoriia pn ndesar i pn la cderea de rnas. Cdea i la popasuri, ns unde mnea, rmnea pmntul negru, mpuit. Nice frundze, nice pai, ori de iarb, ori de smntur, nu rmnea. i s cunoate i unde poposiia, c era locul nu aea negru la popas, ca la masul aceii mniei a lui Dumnedzu. Cteva dzile au fost acia urgie; den prile de gios, n sus mergea. i tot atuncea au fost i aicea n ar lcuste i dup acela an i la al doilea, ns mai puine. i apoi i n dzilile a lui tefan-vod, au fost lcuste, ns pre une locuri i nu ca acia desime ca n cia an, de care s-au scris. Iarna s gsiia n pmnt ngropate pre multe locuri.

Predoslovia enumer scopurile lucrrii: a) afirmarea etnogenezei pentru lcuitorii rii noastre, Moldovei i rii Munteneti i romnii din rile ungureti, care toi un neam i odat desclecai sntu; b) contientizarea valorii documentului scris, care rmne mrturie peste veacuri: Lsatau puternicul Dumnezeu iscusit oglind minii omeneti, scrisoarea. Romnii trebuie s-i cunoasc istoria, toate alte ri tiindu nceputurile sale; c) dezminirea ocrilor aduse de unii copiti ai cronicii lui Ureche, ca Simion Dasclul (om cu mult netiin i minte puin) i Misail Clugrul, care afirmaser c moldovenii sunt urmaii tlharilor de la Roma exilai n Dacia; d) refacerea istoriei Moldovei de la primul desclecat, completnd astfel cronica lui Ureche; e) elogiul scriiturii i al lecturii: cci nu este alta i mai frumoas i mai cu folos n toat viaa omului zbav dect cetitul crilor. Opera propriu-zis este alctuit din apte capitole: I. Prezentarea geografic i etnografic Italiei; II. Formarea Imperiului Roman; III. nfiarea Daciei;

IV. Cucerirea i colonizarea Daciei de ctre Traian; V. Mrturii arheologice despre originea poporului romn; VI. Mrturii filologice i etnografice; VII. ncercarea de a completa rstimpul dintre colonizarea Daciei i ntemeierea Moldovei.