Actul Administrativ

Definite : actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica n vederea executarii ori a organizarii executarii legii, dnd nastere, modificnd sau stingnd raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, n sensul prezentei legi, si contractele ncheiate de autoritatile publice care au ca obiect: - punerea n valoare a bunurilor proprietate publica; - executarea lucrarilor de interes public; - prestarea serviciilor publice; - achizitiile publice

Actul administrativ este un act juridic, el producnd efecte juridice prin faptul c d na tere, modific sau stinge un raport juridic administrativ. Producerea de efecte juridicede ctre un act juridic administrativ este condi ionat de ndeplinirea tuturor condi iilor prevzute de lege, n caz contrar el nefiind dect un fapt juridic. Actul administrativ este o manifestare unilateral de voin ce provine, n principal, dela o autoritate administrativ . Dac la emiterea sau adoptarea unui asemenea act particip mai multe persoane,actul administrativ rmne o manifestare unilateral de voin , fiind expresia unei singure voin e (cea public ), acordat n propor ii diferite, prin lege, diferitelor organe sau autorit i administrative. Drepturile i obliga iile pr ilor, n cazul actului administrativ,nu au la baz un acord de voin e, ci sunt rezultatul manifestrii unei singure voin e juridice, respective voin a autorit ii administrative. Actul administrativ organizeaz executarea legilor sau le execut n concret. Toate litigiile juridice n scute din adoptarea / emiterea unui act administrativ ori din executarea lui sunt, de regul , de competen a instan elor de contencios administrativ. Actul administrativ se caracterizeaz printr-o tripl prezum ie: prezum ia de legalitate,prezum ia de autenticitate i prezum ia de veridicitate. Prezum ia de legalitate este acea calitate a actului administrativ de a corespunde legii n accep iunea lato sensu. Prezum ia de autenticitate reprezint tr s tura actului administrativ care presupune calitatea actului de a fi emis de organul evocat prin forma sa exterioar ( tampil , antet,semn turi etc.) Prezum ia de veridicitate exprim calitatea actului administrative de a corespunde adev rului, de a corespunde, prin fondul s u, ntrutotul voin ei emitentului. Aceste trei prezum ii au caracter relativ, r sturnarea lor putndu-se face prin procedura nscrierii n fals. Actul administrativ are caracter obligatoriu i este executoriu din oficiu (principiul executio ex officio) .Actul administrativ se aplic din oficiu, el nsu i fiind titlu executoiu, adic nu are nevoie de autorizarea altui organ pentru a fi pus n executare, a a cum se ntmpl cu hot rrile judec tore ti care trebuie s

Page 1

nvestite cu formula executorie. Aceast tras tur a actului administrativ deriv din faptul c , fiind elaborat n executarea legii, esteconsiderat, pe de o parte, ca fiind act autentic, adic o emana ie a organului abilitat n acest scop de lege, iar pe de alt parte, c datele pe care le cuprinde sunt conforme cu realitatea. Cu alte cuvinte, actele administrative se bazeaz pe o presupunere de autenticitate i veridicitate.Avnd aceast for juridic , executarea actelor administrative are loc, de regul ,de bun voie de c tre persoanele fizice i juridice c rora li se adreseaz . Atunci cnd executarea de bun voie nu se realizeaz , organul administra iei publice poate trece la executarea silit , adica la obligarea subiec ilor de a avea conduita prescris . Aceasta ns se face ca solu ie extrem i numai n condi iile prev zute de lege. Actul administrativ este guvernat de un regim juridic specific (regim de dreptadministrativ), bazat pe Constitu ie i pe Legea contenciosului administrativ. Acest regim specific se constituie dintr-o sum de reguli (de fond i de form)care reglementeaz emiterea sau adoptarea unui act juridic administrativ, condi iile devalabilitate ale acestuia, realizarea controlului legalit ii, sanc iunile aplicabile n cazul nerespectrii condi iilor de valabilitate. Clasificarea actelor administrative Actele juridice administrative se clasific potrivit mai multor criterii: dup obiectul reglement rii, conduita prescris , caracterul (gradul) de generalitate, modul deredactare, con inut, durata ac iunii. Clasificarea i criteriile stabilite de doctrina de specialitate u ureaz n elegerea de c tre subiec ii de drept a caracterului i sensului normei de conduit prescrise. Cele mai importante criterii de clasificare a actelor administrative sunt: a) dup natura juridic , acestea pot fi: -acte a dministrative de autoritate (sau acte administrative de putere public ); Acestea se emit de un serviciu public (de o autoritate public legislativ , executiv , judec toreasc ) n mod unilateral, pe baza i n vederea execut rii legii, nscopul na terii, modific rii sau stingerii unor raporturi juridice; -acte administrative de gestiune; acestea se ncheie de serviciile publiceadininistrative cu persoanele fizice i juridice i privesc buna gestionare a domeniuluipublic al statului sau al unit ilor administrativeteritoriale; -acte administrative jurisdic ionale; acestea se emit, n mod unilateral, deorganele de jurisdic ie administrativ anume abilitate de lege i solu ioneaza conflicte ap rute ntre serviciile publice i particulari. b) dup competen a material : - acte administrative cu caracter general (acte emise de autorit ile administra iei publice cu competen material general ); - acte administrative de specialitate (acte emise de organe de specialitate ale administra iei publice centrale i ale administra iei publice locale); c) dup competen a teritorial ; - acte emise de organe ale administra iei publice central - acte emise de autorit ile administra iei publice locale. d) dup gradul de ntindere a efectelor juridice, actele administrative sunt: - acte administrative normative ele cuprind reguli generale, impersonale,abstracte i de aplicabilitate repetat .- acte administrative individuale ele produc efecte juridice cu privire la subiectede drept predeterminate.

Page 2

e) dup natura efectelor juridice pe care le produc sunt: - acte administrative constitutive de drepturi i obliga ii (de ex. autoriza ii,permise etc.) - acte administrative declarative sau recognitive, care constat o situa ie preexistent emiterii actului juridic (de ex. acte administrative jurisdic ionale, actele de constatare ale organelor de control, actele de stare civil etc.) f) dup perioada de timp n care produc efecte juridice: - acte administrative permanente; - acte administrative temporare.

Condi iile de legalitate ale actelor administrative sunt urmatoarele: 1. Actul administrativ trebuie emis sau adoptat n baza si n vederea executrii legilor (Constitutia, legile organice, legile ordinare, hotrrile si ordonantele de Guvern, actele administrative emise de alte autoritti ale administratiei publice cu forta juridical superioara). 2. Actul administrativ trebuie emis sau adoptat doar n limitele competentei conferite de lege respectivelor organe sau autoritti administrative. Competenta reprezint ansamblul atributiilor delegate prin lege si poate fi de mai multe feluri: material, teritorial, temporar. 3. Actul administrative trebuie emis sau adoptat cu respectarea conditiilor de forma si procedura prescrise de lege. 4. Actul administrativ trebuie adoptat sau emis n vederea realizarii unui scop licit. 5. Actul administrative trebuie sa fie oportun, adic s corespund situatiei de fapt. Nu toate conditiile de legalitate au aceeasi valoare si, prin urmare, nu toate determina acelasi gen de sanctiune. Functie de importanta acestora, nendeplinirea uneia (unor) conditii va atrage, dupa caz, sanctiunea inexistentei sau nulitatii actului administrativ. Pe de alta parte, nendeplinirea conditiilor de oportunitate are drept efect revocarea sau abrogarea actului administrativ. Forma actelor administrative De regula, actele administrative se exprima n forma scrisa, nsa ele pot mbraca si forma orala sau forma tacita (implicita). De exemplu, n unele situatii, tacerea unei autoritti publice poate avea relevant juridic, fiind considerat fie acord tacit, fie refuzul acordului. Astfel, conform art.1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, tcerea autorittii administrative, respectiv nesolutionarea n termenul legal (30 de zile) a unei cereri adresata de un particular, este echivalat cu refuzul acestei autoritti de a solutiona cererea. n ceea ce priveste forma scrisa, trebuie facuta distinctia ntre actele administrative individuale si actele administrative normative. Astfel, spre deosebire de actele administrative individuale, care pot mbraca si forma orala (avertismentul), actele administrative normative mbraca nsa numai forma scrisa, deoarece se prevede obligativitatea publicarii lor pentru a produce efecte juridice. Dat fiind importanta conformrilor, ct si aspectele de procedur, s-a impus ca regul forma scrisa a actelor administrative. Forma scrisa a actului administrativ prezinta numeroase avantaje, precum:

Page 3

- asigur forta probatorie n caz de litigiu, precum si stabilirea cu usurint a legalittii actului administrative n vederea sanctionarii celor vinovati de eventualele vicii de legalitate a actului sau a celor vinovati de nerespectarea actului legal emis; - asigura cunoasterea cu exactitate si completa a continutului si a finalittii actelor administrative, precum si executarea ntocmai a acestora de ctre functionarii publici sau particularii care cad sub incidenta lor; - realizarea rolului educativ al actului administrativ respectiv. Forma scrisa reprezint o conditie ad validitatem ori de cte ori legea prevede obligatia publicrii unui act administrativ. De forma scris a actului administrativ se leag si alte conditii exterioare de valabilitate care trebuie ndeplinite sub sanctiunea nulittii absolute sau relative. Dintre aceste conditii mentionm: - redactare actului n limba oficial a statului (pot fi atasate si copii n limba materna n localittile n care minorittile nationale reprezint cel putin 20%din populatie) - prezenta antetului, care indic autoritatea care a emis sau adoptat un act administrative - indicarea titlului - prezenta semnturii autorizate, a stampilei ori sigiliului - mentionarea datei, a locului, a numrului de nregistrare - indicarea beneficiarului sau a destinatarului. Conditiile procedurale care determin valabilitatea unui act administrativ se mpart n functie de momentul n care intervin n: anterioare, concomitente si posterioare. Unele dintre aceste conditii produc efecte juridice prin ele nsele, n timp ce alte conditii sunt lipsite de asemenea efecte. Condi iile sau regulile procedurale anterioare emiterii sau adoptrii unui act administrative sunt numeroase si de important diferit. n activitatea autoritatilor administratiei publice de organizare a executarii legii si de executare n concret a acesteia, necesitatea adoptarii de acte administrative decurge, n unele situatii, din nsasi prevederile legii, ntruct legea stipuleaza ca pentru realizarea unor actiuni se vor adopta acte administrative de catre autoritatile administrative publice. n aceste cazuri,autoritatile administrative adopta din oficiu ori la sesizarea altor organe astfel de acte, fara sa existe o sarcina expresa n acest sens, cuprinsa ntr-o dispozitie a legii. Att n primul, ct si n cel de al doilea caz organele administratiei publice desfasoara o activitate de pregatire a actului, care cuprinde o serie de operatiuni de documentare si prelucrare a datelor si informatiilor, menite a fundamenta actul administrativ. Culegerea si prelucrarea informatiilor reprezinta, practic, activitatea care are cea mai mare pondere n desfasurarea etapei de pregatire a actului normativ, ntruct informatiile culese stau la baza elaborarii solutiilor cuprinse n act. La elaborarea proiectului de act administrativ trebuie avute nsa n vedere si ntocmirea unor acte premergatoare, precum si savrsirea unor operatiuni tehnicomateriale de catre functionarii publici ai organului care adopta ori emite actul administrativ de autoritate sau de catre functionarii publici ai altor organe ale administratiei publice. Aceste acte premergatoare si operatiuni tehnico-materiale, desi nu produc efecte juridice prin ele nsele, fara ntocmirea si, respectiv, savrsirea lor nu se vor putea adopta ori emite acte administrative de autoritate si chiar acte administrative de gestiune si celelalte cu caracter jurisdictional. Din categoria actelor pregatitoare fac parte: propunerile, referatele, analizele, schitele, avizele, acordurile si altele, pe baza carora se ntocmeste proiectul de act administrativ de autoritate, care se supune spre adoptare ori emitere organului competent. Unele din aceste acte pregatitoare sunt cerute de lege, iar actul administrativ de autoritate adoptat sau emis n lipsa acestora este lovit de nulitate, altele nsa sunt inerente acestei faze a procedurii de adoptare sau emitere a actelor administrative de autoritate,

Page 4

cum ar fi proiectul. Astfel, unele acte administrative de autoritate sunt adoptate sau emise pe baza unei propuneri facute de un alt organ al administratiei publice, n lipsa careia actul administrativ de autoritate nu poate fi adoptat sau emis pentru ca legea cere ca la baza adoptarii sau emiterii actului sa stea aceasta propunere. De exemplu, conform art. 86 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, eliberarea din functie, precum si sanctionarea disciplinara a secretarului se fac de catre prefect, numai la propunerea consiliului local,, ca urmare a initiativei primarului sau a unei reimi din numarul consilierilor. Alte acte administrative de autoritate se adopta si se emit pe baza unor documente formate din planuri, schite, expertize, referate, rapoarte, propuneri, studii de oportunitate, studii de fezabilitate, avizele, acordurile. n cadrul actelor pregatitoare, un loc deosebit l ocupa avizele si acordurile care, desi prin ele nsele nu produc efecte juridice, fara ele nu pot fi adoptate sau emise actele administrative de autoritate, cu exceptia avizului facultativ. Avizul reprezinta opinia solicitata de autoritatea publica competenta sa emita/adopte actul administrativ unei alte autoritati publice, cu privire la legalitatea si/sau oportunitatea emiterii/adoptarii actului, respectiv la continutul actului. Functie de regimul lor juridic, avizele sunt de trei feluri: a. Facultative -> se caracterizeaz prin faptul c organul emitent este liber s le solicite sau nu, iar conformarea nu este obligatorie. b. Consultative -> acelea pe care organul administrativ este obligat s le solicite, dar nu este obligat s li se conformeze. c. Conforme -> se caracterizeaz prin faptul c organul administrativ este obligat s le solicite si s li se conformeze. Daca legea nu prevede n mod expres caracterul avizului, acesta se considera a fi consultativ. Aceste avize au o important deosebit, ca atare si sanctiunile care intervin sunt diferite. n cazul n care organul administrativ nu solicit un aviz consultativ, actul administrativ este anulabil. Dac nu se solicit un aviz conform, actul este lovit de nulitate absolut. Acordul reprezinta consimtmntul (acceptul) pe care o autoritate administrative l d n vederea emiterii unui act administrativ de ctre o alt autoritate administrativ. Functie de momentul n care intervine, acordul poate fi anterior, concomitent sau posterior emiterii sau adoptrii actului administrativ. n lipsa acordului, autoritatea administrativ nu poate emite sau adopta actul administrativ; din acest punct de vedere, acordul produce efecte similare cu avizul conform. Acordul nu produce prin el nsusi efecte juridice, ci conditioneaza numai efectelejuridice ale actului administrativ pe care l fundamenteaza. Acordul dat la emiterea unuiact administrativ face ca respectivul act s fie rezultatul manifestrii de voint a doua sau mai multe organe administrative. Conditiile (reguli) procedurale concomitente sunt cvorumul, majoritatea ceruta pentru votarea actului si motivarea. Dupa ce n prima faza s-au strns datele si informatiile necesare fundamentarii actului administrativ, s-a elaborat proiectul acestuia si s-au obtinut avizele necesare, se trece ntr-o noua faza, cea a adoptarii (emiterii) propriu-zise a actului. Si n aceasta faza se realizeaza o serie de activitati, unele din ele strict reglementate de lege, care au ca finalitate adoptarea ori emiterea actului administrativ. Adoptarea actelor administrative de catre autoritatile deliberative (colegiale) se face n urma analizei n cadrul sedintei de lucru, la care trebuie sa participe, de regula, majoritatea membrilor acestei autoritati. n cadrul sedintei, se supune dezbaterii proiectul actului ntocmit. Participantii la dezbateri pot fi de acord cu proiectul, pot propune modificarea lui ori pot arata ca nu este nevoie de o reglementare n problema respectiva.

Page 5

Dupa dezbateri, proiectul actului se supune la vot, asa cum a fost prezentat sau cu modificarile propuse si, daca ntruneste numarul legal de voturi, este aprobat.Unele acte normative cuprind dispozitii care stabilesc att numarul necesar pentru ca deliberarile organului colegial sa fie valabile, ct si majoritatea ce trebuie ntrunita pentru adoptarea actului. Cvorumul reprezinta numarul de membri, raportat la totalul membrilor unei autoritati colegiale, care trebuie sa fie prezenti pentru ca activitatea respectivei autoritati s se desfsoare conform legii. De regul, cvorumul este de 51%. La organele unipersonale, deci atunci cnd emiterea actului administrativ este n competenta unei singure persoane, problema cvorumului si a majoritatii necesare nu se pune. Aceasta problema se pune numai la organele colegiale. Majoritatea cerut pentru votarea actului are n vedere numarul minim de voturi ale membrilor organului colegial necesar, conform legii, pentru adoptarea valabila a actului administrativ. Aceasta poate fi relativ sau simpl (jumtate dintre membrii prezenti la sedinta), absolut (jumtate din numrul membrilor n functie, care compun organul colegial) si calificat (2/3 sau din numarul membrilor care compun organul colegial). Motivarea actului administrativ este operatiunea administrativa prin care se expun considerentele care justifica emiterea/adoptarea unui act administrativ. Trebuie facuta distintia ntre actele administrative individuale si cele cu character normativ. Astfel, actele normative, supuse regulei publicitatii, se motiveaza printr-o expunere de motive, plasata sub forma de preambul naintea actului propriu-zis. Expunerea de motive are menirea de a concentra elementele de drept si de fapt care legitimeaza interventia actului juridic respectiv. Dar, obligatia motivarii vizeaza si unele acte administrative cu caracter individual (Hotarrile de Guvern cu caracter individual). Conditii (reguli) procedurale posterioare sunt semnarea si contrasemnarea actului administrativ. aprobarea, comunicarea si publicarea lui. Dupa analiza proiectului de act administrativ de catre autoritatea deliberativa si aprobarea lui cu votul majoritatii, actul administrativ se considera adoptat. Pentru ca acesta sa-si produca efectele, mai sunt necesare o serie de activitati care converg spre acest scop. Mai nti, actul este prezentat pentru semnare conducatorului organuluiadministrativ respectiv. De exemplu: formalitatile procedurale posterioare adoptarii hotarrilor consiliilor locale constau n: semnare, comunicare si publicarea hotarrilor. Semnarea hotarrilor reprezinta o formalitate procedurala posterioara, nu concomitenta, ntruct este vorba de hotarrile consiliilor locale, adica are loc dupa adoptare. Uneori, legea prevede cerinta contrasemnarii actului administrativ. De exemplu, unele decretele ale Presedintelui Romniei sunt semnate de catre acesta si contrasemnate de catre primul ministru; hotarrile si ordonantele de Guvern sunt semnate de primul ministru si contrasemnate de catre ministrii care au obligatia punerii lor n executare. Dupa semnare, actul administrativ este stampilat si transmis serviciului care se ocupa cu evidenta actelor, n vederea nregistrarii, multiplicarii, comunicarii sau publicarii si pastrarii sale. Numarul de nregistrare va fi numarul actului. Aceste cerinte sunt deosebit de importante, de care depind uneori nasterea, modificarile sau stingerea unor drepturi si obligatii. Comunicarea este operatia prin care actul administrativ este transmis persoanei sau organului interesat. Necesitatea comunicarii este prevazuta, de regula, n cazul actelor administrative individuale si a actelor administrative jurisdictionale. n multe cazuri, legea prevede ca de la data comunicarii se nasc anumite drepturi si obligatii. n cazul actelor administrative cu caracter normativ, legea prevede obligatia aducerii lor la cunostinta tuturor subiectilor de drept, prin publicarea, dupa caz, n Monitorul Oficial al Romniei, n monitoarele oficiale de la nivelul judetelor, prin afisarea ntr-un loc public sau prin alte

Page 6

mijloace de difuzare (ziare cu acoperire nationala, regionala sau locala ori pe pagina web a autoritatii administrative emitente). Cerinta publicarii acestor acte, care produc efecte juridice pentru subiectii determinati generic, este impusa de principiul potrivit caruia "nimeni nu poate invoca n apararea sa necunoasterea legii". Uneori, legea prevede publicarea chiar si actelor individuale (de exemplu, actele de schimbare a numelui pe cale administrativa, de acordare sau renuntare la cetatenie). O asemenea cerinta nsa nu are relevanta asupra momentului intrarii n vigoare a actului respectiv, fiind impusa de necesitati de ordin practic, de imposibilitatea de a se face comunicarea lui la o masa mare de cetateni. Publicarea si comunicarea au o important deosebit si n ceea ce priveste stabilirea momentului din care un act administrativ ncepe s produc efecte juridice. Aprobarea reprezinta manifestarea de voint prin care un organ ierarhic superior se declar de acord cu un act emis de un organ ierarhic inferior. Atunci cnd este cerut de lege, lipsa aprobarii atrage nevalabilitatea actului administrativ, acesta nemaiproducnd efecte juridice

Concluzii si opinii 1) Actul administrative este un act necesar din multe puncte de vedere. 2) Este bine ca actul administrativ este unul flexibil deoarece sunt diferite situatii in care aceste acte
sunt folosite.

3) Este foarte bine ca actele administrative sunt publicate in monitorul oficial deoarece lunea este
oarecum obligate sa cunoasca legile care intra in viguare si care ies din vigurare.

4) Este foarte bine ca actele administrative sun supuse la vot inainte ca sa fie aprobate, insa avand in
vedere ca traim intr-o tara in care parlamentari isi dau un interes foarte mic acest lucru devine aproape inutil.

5) O parere sincera ar fi ca la noi in tara sunt dj prea multe legi si sunt modificate prea des la
cheful parlamentarilor.

Page 7