Testul arborelui Pacienta 1 Testul arborelui evidentiaz incon tient spre tendin ele con tient in structura personalit

t ii inclina ia spre planul n nostalgia materiei pulsionale si regresive, ancorat

noroiului cum o denume te Koch. Absenta liniei de sol releva lipsa separ rii dintre via a i incon tient ceea ce descrie sl biciunea Supra-eului care nu se poate rupe de ii. Se relev i a leg turii proprii resureselor latente. instinctele incon tiente pentru a ghida in plan adaptativ structura pesonalit pierderea contactului cu realitatea extern dar Hasur rile trunchiului demonstreaz inhibitia si crisparea afectiv . Amplasarea desenului in jum tatea inferioar a paginii indic o insuficienta dezvoltare psihic , o regresie in plan afectiv si comportamental, constituind un indice de gravitate psihopatologic . In ltimea arborelui relev autopercep ia persoanei in raport cu individual si in raport cu relatia sa cu lumea, pacienta fiind astfel reg sita in planul unei stime de sine scazute, minimale in raport cu exigentele sociale, ea este ingradit de sfera limita ional a celorlal i prin faptul ca delimiteaz desenul ntre garduri. Trunchiul inchis si baza ca sudur determin separara eu-lume, o acorare in prezent printr-o rigiditate adaptativ . Accentuarea coroanei demonstreaza un deficit al simtului realit lumea dorin elor o sl bire a vitalit Coroana radial demonstreaz ii un refugiu in ii intelectuale, blocajul propriilor resurse intelectuale.

insolenta , neglijarea si lipsa rabd rii precum si reac ii

nestapnite dar si o reculegere spre sensibilitate si deta are. Frecven a fructelor, in absen a florilor demonstreaz o regresie afectiv , o instabilitate emotioanala. De asemenea prezenta fructelor o insuficien externe Liniile vagi, neclare sugereaz retragere, incertitudine si lips de energie. perseveren , un posibil deficit de evaluare a realit ii interne si

Testul persoanei pacienta 1 Plasarea desenului in centrul paginii sugereaz insecuritate si rigiditate , precum si nevoia de a men ine un control atent. Figura foarte mare in raport cu pagina de test ceea ce sugereaza un entuziasm compensatoriu si totodat goliciunea acestuia sugereaz organicitate. Liniile groase si apasate ale desenului sugereaz barierele fizice fa de mediu, tipice pentru tendin ele schizoide. Liniile corpului sunt flexibile si rigide ca o percep ie a imaginii de sine, o rigiditate constrans de sfera corporal . In zona capului se manifesta aspira iile si frustr rile intelectuale. Imaginea crispate a fetei determina constrngerea si inacceptarea propriei condi ii, ea emana agresivitate si un

aspect neadecvat. Ochii mici, aproape nchisi sugereaza retragerea sa, gura nchisa rigid sugereaz refuzul de a se autoreleva,urechile foarte mici sugereaz o inchidere spre mediul auzibil, ca un refuz al vocifer rilor exterioare. (ca i cum nu ar mai suporta prejudeca ile). P rul desf cut sugereaz confuzie de rol si posibila reac ie spre activi ati compesatorii fals feminine. Gtul este scurt si sub tire si sugereaz nevoia de control. Bratele sunt desenate cu palmele in jos ceea ce sugereaz dependent , aceastea sunt scurte ca o lips a ambi iei si o sl biciune in rela ia cu via a. Corpul mare sugereaza sentimente si impulsuri puternice. Figura este nud , ceea ce nscrie o preocupare excesiv pentru corp si sexualitate. Picioarele foarte slabe sugereaz insecuritatea , t lpile sunt foarte scurte ceea ce indic senza ia ca persoana tinde sa se prabuseasc , ca o nevoie de inadecvare si insecuritate.

8.2 Cazul 2 Pacienta se nume te M. C. este de sex feminin, s-a n scut n ora ul Galati n anul 1990. n prezent nu are nicio ocupa ie. Locuie te impreun cu familia, format din parin i i nou frati ntr-o cas particular . Tat l n vrst de 43 de ani, lucreaz ca muncitor ntr-o fabric . Mama n vrst de 40 de ani, este casnic Istoric personal i social: Pacienta, este primul copil al familiei. Rela ia pe care o are cu tat l este una foarte buna, acesta sus innd-o mereu n momentele dificile. . Rela ia pe care o are cu mama este deficitar , pacienta, creznd c suferin a mamei este prea mic divergen e majore. n anul 2003 n timp ce se juca pe strad cu al i copii afl ntampl tor de la unul dintre ace tia c este infectat cu virusul HIV/SIDA. Nu m-am sim it bine cnd am aflat dar acum, m-am nvatat cu boala. Att parin ii, ct si ceilal i fra i sunt s n to i neexistnd n familie vreun alt caz de imbolnavire. A urmat pn la izolare nu mai vin la coala pn n clasa a opta, moment n care s-a aflat de boal , iar atitudinea i n final excluderea din coal . Se luau de mine colegii si mi spuneau s cadrelor didactice si a famililor celorlal i copii, a fost una de respingere de team ducnd coal ca o s mor repede. Era a ezat n ultima banc , n pauz nu era l sat i c nu este destul de afectat de starea n care se afl . Rela iile cu p rin ii sunt n general bune, nu exist i nu a lucrat niciodat .

s se joace cu ceilal i copii, nu era ascultat la lec ii de c tre profesori. Foarte multe persoane din grupul de prieteni au abandonat-o, dup ce au aflat de boala, ns are n cercul de prieteni i persoane cu o s n tate normal dar i seropozitive. Nu i poate trata problemele stomatologice pe care le are ntruct este refuzat n diverse moduri de c tre medicii stomatologi, singura cale de a- i ameliora durerea r mnnd doar tratamentul medicamentos. n Spitalul Clinic "Dr. Victor Babes" afirm c se simte foarte bine, n siguran aici i-a f cut mul i prieteni. Revine periodic la control cnd este programat . se n elege bine cu personalul medical, urmeaz cu regularitate schema de tratament prescris . Chiar dac are o complian bun la tratament recunoa te c uneori uit s -l ia. n spital, pacienta este vizitat adesea de familie. ,c

n anul 2004 pacienta a fost diagnosticat cu episod depresiv major. Pentru a evalua starea de dispozi ie curenta a pacientei i s-a aplicat Scala de Evaluare a Depresie Hamilton precum si Scala de Evaluare a Stimei de Sine Rosenberg. Pentru a ob ine un tablou complex al personalit Testul Arborelui Koch, Testul Desenului persoanei n urma interpret rii rezultatelor au reie it urmatoarele aspecte: Depresie sever Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, indicata din relatarea personala. Diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate activitatile, cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi. Acuza oboseala si lipsa de energie aproape in fiecare zi. Pacienta se simte incapabila sa traiasca si sa-si desfasoare normal activitatea, tr ieste totul ca pe o povara extrema se considera total nensemnat . Traieste sentimente de vinovatie afirmnd c m simt neputicioas i sunt o povar pentru familia mea. Somnul este superficial si neodihnitor. Tulburarea de concentrare a aten iei, unde se observ ca pacienta se concentreaz destul de greu asupra discursului. Acuz ca ii este greu s se spele, s se deplaseze, c nu poate face aproape nimic. Este deranjat puncte. Pacienta a fost evaluat cu Scala de Evaluare a Stimei de Sine Rosenberg. la care a ob inut scorul 30 de puncte care se ncadreaz , la o valoare medie. Totu i n timpul aplic rii chestionarului s-au observat unele elemente n care stima de sine era extrem de sc zut prin modul de r spuns. Avea sentimentul c uneori nu valoreaz nimic, c se simte realmente o ratat i inutil . Considera ns c poate face lucrurile la fel de bine ca ceilalti, iar n general este multumit de propria persoana. i de faptul c se simte discriminat i nen eleas de societate. Rezultate ob inute de pacient pe Scala de Evaluare a Depresie Hamilton au fost de 27 ii s-au aplicat testele proiective:

Testul arborelui - Pacienta 2 Testul arborelui evidentiaz impresionabilit in structura personalit ii pacientei o crestere a

ii dar si a instabilitatii. Totodat se releva sl birea eului si fuga de sine spre i inconstient

o perioad trecut , regresiune in via a psihic . Absen a liniei de sol releva lipsa separ rii dintre via a constient ceea ce descrie sl biciunea Supra-eului care nu se poate rupe de instinctele inconstiente pentru

a ghida in plan adaptativ structura pesonalit

ii. Se relev pierderea contactului cu realitatea

extern dar si a leg turii proprii resurselor latente . Trunchiul este gol si este considerat un simtom regresiv si un refugiu n anonimat , conventionalism si formalism, se relev o schematizare si o atitudine defensiv o proiectie a unei insuficien e energii sau a unei st ri de angoasa in fa a realita ii. Trunchiul este de scries direct intr-o coroana, ceea ce define te o incapacitate de rela ionare cu mediul, o lipsa de reac ie in fa a mediului si nedeterminare in stabilirea rela iilor sociale. Coroana nchisa descrie un mijloc de expresie a unor st ri foarte diferite, semnificnd labilitate psihic , indecizie, imprecizie, o reverie pasiva. Coroana nchis reprezint un accesoriu c tre st rile depresive. Ramurile din interiorul coroanei sunt si ele nchise ceea ce determin introversia si izolarea persoanei. Prezenta frunzelor in aceast sfer a inchist rii sus ine nevoia de apreciere si credinta naiv n fericire.

Testul persoanei pacienta 2 Desenul plasat in dreapta paginii sugereaz , nevoia de a men ine un control atent. Face eforturi mari pentru a reusi. Este orientata c tre mediu. Figura foarte mare sugereaz entuziasm compensatoriu. Capul foarte mare sugereaz interes (grij ) asupra identit ii. Ochii mari larg deschi i fiind considerati ferestre ale sufletului sugereaz cerere de ajutor Gura larg deschis exprim nevoi de dependen , imaturitate Urechile neobi nuit de mari sugereaz aten ia la mediu i n special la ceea ce spun ceilal i. Nevoia de a auzi ceea ce spun ceilalti se constrange insa in interior, pacienta interiorizand in senzatii depresive afectele inregistrate in mediul sau. Nasul neobi nuit de mare este adesea sugestiv pentru o agresivitate falic mic este adesea sugestiv figurilor autoritare inducnd sentimente de inadecvare. P rul foarte ha urat indic o sexualitate excesiv sau anxietate sever n legatur cu sexualitatea sau cu controlul mental sau anxietate n legatur cu gndirea sau imagina ia.. Forma degetelor si a unghilor sugereaz agresivitate. Bra ele desenate rigid i n lateral sugereaz fric social i rigiditate. ii, Trunchi mare, musculos, puternic sugereaz sentimente i impulsuri puternice. T lpile picioarelor foarte mici, sugereaz , control constrictiv, rigid al sexualit dependen fa de ceilal i. i unul foarte