Vous êtes sur la page 1sur 1

Arghezi si Cainii Boemi

1. povestirea unui caine frumos e povestirea tuturor cainilor; a cainilor parasiti, izgoniti, pribegi din orase si sate, batuti, bolnavi, ocarati de cate un gazetar fara camin, fara familie, fara tzarana, cu aversiune fata de un animal care nu se mananca si nu canta. Si nu e nevoie ca un caine sa fie lup, mops, dobermann, spitz, griffon ca sa merite o atentie respectuasa. Toti cainii sunt caini, de neam si de ne-neam, si cei mai de pret is cainii boemi, fara vatra, fara patrie, fara ograda. Cainele de Tudor Arghezi 2.

M-a turburat ntotdeauna, ca unul din mistere, putinta ca e cinele prezent n viata noastra. Fara om si fara cine, cinele si omul ar fi niste pribegi. Pentru moralul omului, prietenul lui de la use si din odaie, e o mngiere, un sprijin, un aliat, zadarnic asteptat dintre semenii perversi, uneltitori, veninosi, tradatori. Cinele e permanent cu tine, lnga tine, pna la moarte, singurul tovaras care moare odata cu tine, culcat pe mormntul tau. Te uiti n ochii lui: te ntelege si tu nu cauti sa-l ntelegi. Inima lui ti-e daruita fara conditii si peste mprejurari: cinele-i o prelungire a fiintei tale sufletesti si tu l chinuiesti, l bati, l prinzi cu latul si-l ucizi. Primarii i strpesc cu otrava, stapnii i gonesc, se ridica impozite pe cini, oamenii stiintifici si docenti vor sa-ti ia catelul din brate si cinele din lant ca sa te ocroteasca de o prostie din capul lor sterp. S-a nascocit, pentru flatarea simtului de conservare a omului de prisos, primejdia turbarii, principiu municipal, aproape dogma de Stat. De ce e cinele impur chiar pentru Charles Baudelaire, unul din cei mai impuri dintre oameni? Nu pute omul? Nu-i pute gura, stomacul, intestinul? Picioarele nu-i put? Si ce constiinta poate fi mai spurcata dect a omului, degradat si infect cu att mai mult cu ct se nalta mai sus, ministru, presedinte, barbat de stat, potentat si javra, si cu ct si stropeste strvul mbaiat, cu parfumele filosofilor si vaporii distilati ai violetei. Da laba-ncoa, Grivei, voiniceste: laba ta ma cinsteste. Tudor Arghezi

Vous aimerez peut-être aussi