APLICATII PRACTICE DOZIMETRIE (2)

Utilizand softurile de calcul dozimetric de pe site: http://www.academic.bioelectromagnetic.ro/links.html din paragraful de Fise dozimetria radiatiei nucleare, efectuati urmatoarele aplicatii.

1. Un aparat de raze X cu filtru de Be gros de 1mm este utilizat pentru investigatii radiologice asa incat pacientul se gaseste la 50cm fata de sursa. Sa se reprezinte grafic debitul dozei in functie de tensiunea de lucru a aparatului, variind-o in plaja valorica de la 15kV-200kV. Intensitatea curentului prin tubul de raze X se pastreaza constanta, de 10mA. Interpretati datele obtinute. 2. Un tub de raze X cu filtru de Cu gros de 2mm radiaza la distanta de 20 cm, in pozitia in care se va aseza o proba biologica. Sa se reprezinte grafic debitul dozei la nivelul probei, in aer, in functie intensitatea curentului aplicat prin tub, daca tensiunea de lucru a aparatului este fixa, de 100kV. Modelul de tub este cel empiric. Modificati apoi materialul din care este confectionat filtrul, si pe acelasi sistem de coordonate, in aceleasi conditii, ridicati graficele pentru Be si Al. 3. Un tub de raze X lucreaza in regim cunoscut, generand un debit al dozei de 40mR/h la distanta de 30 cm, pentru o tensiune de alimentare de 40kV. Calculati si reprezentati grafic scaderea cu distanta a debitului dozei pentru acest aparat, in plaja de distante 40-200cm, cu pasul de 10 cm. In etapa adoua, adaugati un ecran de beton gros de 3cm si reluati determinarile in aceeasi maniera. Reprezentati pe acelasi sitem de coordonate ambele siruri de determinari, cu si fara ecranare. 4. O proba de uraniu contine trei dintre izotopii acestuia, in cantitati diferite: 234U, 235 U, 238U. Se cunosc activitatile specifice ale celor trei izotopi, astfel: 234U 10mCi, 235U - 15mCi, 238U 20mCi. Sa se calculeze masa fiecarui izotop si masa totala a probei. 5. O sursa de radiatie de mare energie, 90Sr, prezinta o activitate de 30 mCi la distanta de 20cm de aceasta. Radiatia emisa de sursa, traversand materia, este capabila sa dea nastere la radiatie X, iar fenomenul este cu atat mai puternic cu cat materialul prin care trece radiatia are numarul atomic Z mai mare. De aceea, ecranele pentru sursele -radioactive este bine sa aiba Z mic. Pentru sursele puternice, in practica se foloseste o ecranare dubla: langa sursa se pune un ecran cu Z mic, iar dincolo de acesta, pentru a ecrana eventuala radiatie X secundara, se aseaza un ecran cu Z mare, eficient fata de radiatia X. In acest context, sa se determine eficienta de ecranare dublu-ecran, in urmatoarele trei cazuri: a) se utilizeaza un singur ecran de Al de 1cm, si se cere sa se determine debitul dozei; b) se utilizeaza un singur ecran, tot numai pentru radiatia , dar din plumb, de 1 cm grosime si se recalculeaza debitul dozei; c) se utilizeaza configuratie cu dublu ecran, primul de Al si al doilea de Pb, fiecare cu grosimea de cate 1cm si se

recalculeaza debitul dozei. Sa se analizeze si alte configuratii de ecrane (polietilena, lemn, fier, tungsten) si sa se concluzioneze. Gasiti configuratia optima de ecranare pentru cazul dat. 6. In inspectiile radiografice cu radiatie electromagnetica ionizanta ( X sau ), se cunoaste ca radiatia se atenueaza cu distanta dupa legea lui Newton, invers proportional cu patratul distantei. Pentru o sursa radioactiva, sa se determine variatia cu distanta a debitului dozei, stiind ca la 30m de sursa debitul dozei a fost de 20mR/h. Sa se efectueze calculele pentru distanta de pana la 400m, cu pasul de 30m si sa se reprezinte grafic. 7. La ce distanta fata de o sursa de raditie debitul dozei scade la valoarea de 2Sv/h, daca la distanta de 20m de aceasta, debitul dozei este de 40Sv/h?