Vous êtes sur la page 1sur 136

ASIGURARI SI REASIGURARI COMERCIALE

Cuprins

Capitolul I NOTIUNI INTRODUCTIVE4 I.1.Importanta asigurarilor si reasigurarilor in economie I.2. Asigurarea forma de protectie impotriva riscurilor I.2.1. Notiunea de risc I.2.2.Asemanari si deosebiri intre risc si incertitudine I.2.3. Definitia si trasaturile asigurarilor I.2.4.Functiile asigurarilor I.2.5.Clasificarea asigurarilor I.3.Elemente tehnice ale asigurarilor I.3.1.Subiectele asigurarilor I.3.2.Obiectul asigurarilor I.3.3.Riscul asigurat I.3.4.Suma asigurata I.3.5.Prima asigurata I.3.6.Dauna sau paguba I.3.7.Durata asigurarii I.3.8.Interesul pentru contractarea lucrarii . Capitolul II PIATA ASIGURARILOR.............................. II.1.Caracteristicile si specificul pietei asigurarilor

II.2.Piata mondiala a asigurarilor II.3.Piata asigurarilor in Romania Capitolul III CONTRACTUL DE ASIGURARI....................... III.1.Continutul si caracteristicele contrantului de asigurare III.2.Principiile care stau la baza contractului de asigurare III.3.Conditiile de valabilitate ale contractului de asigurare III.4.Incheierea si incetarea contractului de asigurare III.5.Clauzele contractului de asigurare Capitolul IV ASIGURAREA DE BUNURI................................................ IV.1.Elementele caracteristice ale asigurarilor de bunuri IV.2. Elementele tehnice ale asigurarilor de bunuri IV.3.Asigurarea masinilor,utilajelor si instalatiilor pentru avarii accidentale IV. 4.Asigurarea lucrarilor de constructii-montaj IV.5.Asigurarea echipamentelor electronice si electrotehnice IV.6.Asigurarea bunurilor pentru cazuri de furt si talharie IV.7.Asigurarea bunurilor casante IV.8.Asigurarea gospodariilor persoanelor fizice IV.9.Asigurarea pentru cazuri de intrerupere a afacerilor IV.10.Asigurare marfurilor pe timpul transporturilor rutiere IV.10.1.Asigurarea de raspundere a transportatorului pentru marfurile transportate IV.10.2.Contractul de transport rutier IV.10.2.1.Primirea marfurilor si verificarea documentelor IV.10.2.2.Modificarea contractului de transport IV.10.2.3.Impedimente la transportul si eliberarea marfii

IV.10.2.4.Raspunderea transportatorului IV.10.2.5.Reglementarea reclamatiilor si actiunilor in justitie V I.11.Asigurarea marfurilor pe perioada transportului marin IV.11.1.Asigurarea casco a navelormaritime si fluviale IV.11.2. Asigurarea cargo a margurilor pe perioada transportului marin IV.12. Asigurarea marfurilor transportate de aviatie IV.12.1.Asigurarea aeronavelor IV.12.2.Asigurarea de raspundere civila in aviatie Capitolul V ASIGURAREA AUTO......................................................... V.1.Drepturile si obligatiile partilor in contractul de asigurare auto V.2.Primele de asigurare V.3.Constatarea si evaluarea pagubelor V.4.Asigurarea bunurilor aflate in autovehicole Capitolul VI ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA..................................... VI.1.Asigurarea de raspundere civila auto VI.2.Asigurarea internationala de raspundere civila cartea verde VI.3.Asigurarea facultativa de raspundere civila VI.3.1.Asigurarea de raspundere civilafacultativa a producatorilor VI.3.2.Asigurarea de raspundere civila facultativa profesionala VI.3.2.1.Asigurarea de raspundere civila facultativa profesionala a avocatilor VI.3.2.2.Asigurarea de raspundere civila facultativa profesionala aferenta practicii medicale VI.3.2.3.Asigurarea de raspundere civila facultativa profesionala a expertilor contabili sau contabililor autorizati

VI.3.2.4.Asigurarea de raspundere civila facultativa profesionala a notarilor Capitolul VII ASIGURAREA DE PERSOANE........................ VII.1.Conceptul si caracteristicele asigurarilor de persoane VII.2.Asigurarile de viata VII.3.Asigurari de accidente Capitolul VIII ASIGURARILE AGRICOLE..................... VIII.1.Caracteristici ale asigurarilor agricole in actuala etapa de dezvoltare a agriculturii romanesti VIII.2.Asigurarea culturilor agricole viticole si pomicole VIII.3.Asigurarea animalelor Capitolul IX ASIGURARI DE RISC FINANCIAR............................................. IX.1.Concept,trasaturi,caracteristici,particularitati ale asigurarilor financiare IX.2.Asigurari de credit IX.2.1.Trasaturile caracteristice ale contractului de asigurari de credite IX.2.2.Constatarea,evaluarea si stabilirea pagubelor si plata despagubirilor IX.3.Asigurarea de fidelitate IX.4.Asigurarile de cautiune Capitolul X REASIGURAREA

CAPITOLUL I

NOTIUNI INTRODUCTIVE I.1 Importanta Asigurarilor si Reasigurarilor in Economie Societatea contemporana se confrunta cu o manifestare agresiva a fenomenelor naturii si a altor evenimente cauzatoare de pagube,cu o amplificare a acestora in conditiile liberei circulatii a bunurilor,capitalurilor si persoanelor prin procesul de globalizare.Activitatea cotidiana a oamenilor implica obtinerea si exploatarea a numeroase si complexe bunuri. Inca din cele mai vechi timpuri,oamenii au constatat ca bunurile sunt afectate de unele riscuri,care le pot avaria sau distruge,determinadu-i sa caute solutii de a le proteja impotriva fenomenelor naturii si a altor evenimente cauzatoare de pagube. Pe masura evolutiei societatii umane,oamenii au constatat ca aceste pagube pot fi mai usor suportate atunci cand la acoperirea lor contribuie mai multe persoane,aparand ideea constituirii unor asocieri de persoane cu scopul diminuaruu si dispersiei riscurilor.Aceste asocieri isi gasesc utilitatea mai ales in domeniul si transportului maqrfurilor,in special transportul maritim.Dezvoltarea comertului,in special al celui pe mare ,unde probabilitatea aparitiei pagubelor creste,i-a determinat pe comercianti sa identifice tehnici de redistribuire a riscurilor in cadrul comunitatii,mai intai prin intelegeri verbale iar ulterior sub forma unor aranjamente scrise. Demne de remarcat sunt tipurile de asigurari sub forma de contracte de imprumut marin utilizate de babilonieni,prin care comerciantii care imprumutau o suma de bani cu dobanda ,in scopul procurarii de marfuri spre a fi revandute acolo unde se putea obtine un pret bun,nu aveau obligatia returnarii banilor daca marfurile nu ajungeau la destinatie datorita producerii unui eveniment independent de vointa lor.Acest contract de imprumut a fost preluat adaptat si imbunatatit de fenicieni,greci si romani. In oranduirea feudala,dezvoltarea oraselor porturi italiene, olandeze si engleze au condus la aparitia camerelor de asigurari maritime, a caror activitate era reglementata de jurisdictia acestor tari.Un nou pas in evolutia pietei asigurarilor s-a facut prin aparitia in Anglia ,la sfarsitul secolului al XVI-lea a Bursei Regale denumita Royal Excenge,unde negustorii se intalneau de doua ori pe zi pe Lombard Street,pentru a discuta afaceri.Tot in aceasta perioada,in Anglia,la Cafeneaua Eddward Lloyd s transportatorii si comerciantii ce doreau sa investeasca in transportul marin incheiau contracte de asigurare reciproce aferente transporturilor marine,prin care se prevedeau modalitati de acoperire a pagubelor la care erau supusi transportatorii.In aceste contracte erau stipulate date pvivind participantii la asigurare,nava,incarcatuta,destinatia,echipajul si procentul

de risc asumat;aceste activitati au stat la baza creerii companiei Lloyd s,principalul operator pe piata asigurarilor marine din Anglia. Dezvoltarea mestesugurilor si aparitia industrializarii au condus la necesitatea implimentarii unor forme de protectie sociala.Daca la inceput accidentele de munca i repararea financiar a lor se baza pe principiile Codului Civil,incepand cu anul 1898 se legifereaza si o responsabilitate pentru greal. In scopul acoperirii riscurilor care generau accidente de munc, au fost infiintate dou sisteme: casele de ajutor, din iniiativa patronatelor care a stat la originea actualelor case de pensii i case de ajutor mutuale ale muncitorilor. De asemenea pentru prima data, in Germania, au fost adoptate un sistem obligatoriu de asigurare de boal cu cotizaii periodice i patronale,precum si un sistem de despgubire de catre patroni a accidentelor de munc, iar ulterior se legifereaza asigurarea de invaliditate din accidente de munc, precum i un sistem de asigurare a unei pensii dup 65 de ani.Aceste forme moderne de organizare a activitatii de asigurari a fortei de munca au fost preluate si imbunatatite de catre majoritatea statelor industrializate din Europa. Formele de asigurari moderne au fost preluate in Tarile Romane mult mai tarziumai intai in comunitatile satesti sub forma asigurarii animalelor ca o forma de intr-ajutorare a cetatenilor in cazul accidentarii animalelor.Mai tarziu asigurarile au patruns in cadrul breslelor de mestesugari din Transilvania,extinzandu-se si in restul teritoriului.Activitatea de asigurare este reglementata pentru prima data in Codul Civil din anul 1880,fiind apoi legiferata distinct prin legea pentru constituire si functiobarea intreprinderilor private de asigurari si reglementarea contractului de asigurare din 1930.

I.2 ASIGURAREA FORMA DE PROTECTIE IMPOTRIVA RISCURILOR I.2.1 Notiunea de risc Inca din antichitate a fost neles riscul pe care i-l asum orice persoan care se angajeaz ntr-o activitate. Orice activitate uman i are riscul ei-susinea Solon- i nimeni nu tie unde va ajunge atunci cnd ncepe ceva. n acelai spirit, anticii legau amploarea riscului de dimensiunea i importana unei activiti. Cu ct un lucru este mai important, cu att e mai plin de risc.1 Abordarea riscului s-a facut i se face n mod diferit n planul genurilor de activiti i al tipurilor de afaceri. Toat activitatea economic se desfoar n condiii de risc, aceste riscuri fiind mai mult sau mai puin grave, mai mult sau mai puin cunoscute, mai uor sau mai greu de evitat. nainte de a ncepe orice tip de activitate se impune o identificare i evaluare a riscurilor ce pot aparea, eliminarea sau reducerea lor pe ct posibil, acceptndu-se doar acele riscuri care nu afecteaz dect n mic msur

activitatea firmei. Insuficienta cunoatere a riscului, evaluarea sa gresit, lipsa unei protecii adecvate mpotriva acestuia va afecta n mod direct rezultatul final al activitii desfaurate. Riscul este o component a oricrei activiti economice regsindu-se n agenda zilnic a managerilor companiilor. n orice moment trebuie s tii care este riscul, i dac acest risc nu este mai mare dect ctigul. De fapt, deciziile financiare implic incertitudine.
___________________________________________________________________________
1.Simenschi Theodor: Dicionar de termeni i expresii clasice, Editura Junimea, Iai, 1978 pag.132

Fundamentele teoriilor clasice, bazate pe supoziia certitudinii, sunt din ce n ce mai puternic erodate de situaiile reale care nu corespund cerinelor de cunoatere complet i corect a tuturor condiiilor i efectelor producerii unui eveniment. Ca o consecin direct a acestui fapt, n teoria modern a deciziei nu se mai opereaz cu certitudini absolute, cu estimri precise ale evoluiei unui anumit element sau fenomen, ci decidenii recurg tot mai des la estimari probabile incerte, la noiuni ca risc i incertitudine.1 Cele mai multe decizii se iau n condiii de risc i incertitudine, incomplet cunoatere a uneia sau mai multor variabile fiind o constant a activitii economice i o cauz care explic ntr-o msura mai mica sau mai mare diferenele ntre rentabilitatea diverselor proiecte de afaceri. Riscul este privit ca un fenomen care provine din circumstane pentru care decidentul este n msur s identifice evenimente posibile i chiar probabilitatea producerii (materializrii) acestora, fr a fi ns n msura s precizeze cu exactitate care din aceste evenimente se va produce efectiv. Se poate spune deci, c riscul provine din imposibilitatea de a aprecia cu o anumit acuratee care este evenimentul posibil, identificat ca atare de decident, care se va materializa efectiv i va determina un anumit nivel al riscului. Chiar dac probabilitatea estimat pentru materializarea efectiv a unui anumit factor generator de risc este ridicat, decidentul nu poate fi sigur dac acel eveniment este cel care se va produce cu certitudine i nu altul; este posibil chiar s se produc un fenomen a crui probabilitate era apreciat la un nivel redus sau chiar un eveniment neprevzut.

n literatura de specialitate riscul cunoate mai multe accepiuni, difereniate de elemente definitorii i poate fi privit ca reprezentnd incapacitatea unei firme de a se adapta la timp i la cel mai mic cost la modificarile de mediu semnificaia economic a riscului. Privit din acest punct de vedere, riscul unei investiii efectuate de o intreprindere are ca principal surs instabilitatea climatului de afaceri(element exogen firmei) i incapacitatea agentului economic de a contracara la timp i fr costuri ridicate efectele generate de aceast evoluie continu. Se lanseaz astfel idea c o afacere foarte bine definit i rentabil din punct de vedere economic poate deveni nerentabil ca urmare a modificrilor condiiilor de mediu iniiale; de aceea, acest aa numit risc de mediutrebuie avut in vedere in
______________________________________________________________________________________________ ______ 1. P.Conso La gestion financiere de lentreprise, Editura Dunod, Paris, 1985 pag.214

fundamentarea unei afaceri i trebuie prevzute mecanisme eficace care s evidenieze rapid modificrile intervenite i modul n care vor fi gestionate. Privit din punct de vedere probabilistic riscul poate nsemna i variabilitatea profitului fa de media profitabilitii din ultimii ani1. S-a ales drept criteriu de definire a riscului oscilaiile profitului fa de o medie, considerndu-se c n fundamentarea unei decizii(n special referitoare la costul i finanarea investiiei) sursele proprii provenite din profiturile viitoare au o importana deosebit att n ceea ce privete utilizarea lor, ct i n dimensionarea nevoii de finanare din alte surse.. n definiia dat de OCDE n 1983 se apreciaz c riscul este constituit din posibilitatea ca un fapt cu consecine nedorite s se produc2; aceast definiie are la baz eventualitatea ca un eveniment(anticipat cu o anumit probabilitate sau neprevzut de decident) s se materializeze i s afecteze negativ anumite aspecte ale activitii economice (procesul investiional). De fapt, n aceasta accepiune, accentul cade pe efectele pe care le genereaz evenimentul respectiv. n literatura de specialitate exist un numar mare de definiii ale riscului prin care se ncearc gsirea de noi valene i semnificaii ale acestuia asupra activitii economice:

riscul reprezint variabilitatea rezultatului posibil n funcie de un eveniment nesigur, incert3 riscul reprezint probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit4 riscul este incertitudinea cu privire la o pierdere5

ntr-o accepiune sintetic, riscul inerent oricrei activiti semnific variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului6 riscul poate fi definit ca posibilitatea ca pierderile s fie mai mari dect se asteapt7 riscul reprezint incertitudinea cu privire la producerea unei pagube8

______________________________________________________________________________________________ ______ 1. Gh.Negoescu Risc i incertitudine n economia contemporan, Editura Alter Ego Cristian, Galai, 1995 pag.231 2.Preluata de W.Shaunessy n La faisabilite de project, les pag.142 Editions de SMG Paris, 1983

3.Dorfan Introduction to Risk Management and Insurance, 4th edition pag.231 4.I.Giurgiu Mecanismul financiar al intreprinztorului, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1995 pag.175 5.Green Tieschman Risk and Insurance, 7th edition pag.143 6.M.Niculescu Diagnostic global strategic, Editura Economica, Bucureti, 1997 pag.234 7.Mehr Hedgetts Risk Management. Concepts and Aplications, McGraw Hill, New York, 1994 pag.89 8.Rejda Priciples of Risk Management and Insurance, 4th edition pag.127

riscul se traduce prin variabilitatea profitului fat de media rentabilitii n ultimele exerciii financiare...riscul nu este altceva dect incapacitatea intreprinderii de a se adapta, n timp i la cel mai mic cost, la variaia condiiilor de mediu1

riscul este un element de incertitudine care poate afecta activitatea unui agent economic sau derularea unei operaiuni economice2 riscul este acea situatie n care exist posibilitatea unei devieri potrivnice3 riscul reprezint unul dintre cele mai vagi i mai evazive concepte, care este greu de definit de ctre economiti i cu att mai greu de ctre investitori4 riscul produs sub incidena unor imprejurri creaz efect asupra rezultatelor unei intreprinderi implicit asupra operatorului care a derulat respectiva tranzacie/contract5 riscurile i incertitudinile legate inevitabil de multe dintre evenimente i circumstane trebuie luate n considerare n procesul de determinare a celei mai bune estimri6 Toate definiiile au anumite caracteristici comune, anumite criterii de definire a

riscului. n primul rnd se poate spune c riscul deriv din incertitudine: adoptarea deciziei are loc n prezent iar punerea n practic i rezultatele generate se vor produce

n viitor; incertitudinea provine din necunoaterea cu privire la care eveniment din cele identificate se va produce i la ce moment, care vor fi efectele reale i amplitudinea producerii acestuia. n al doilea rnd, riscul implic ideea de pierdere potential(de orice tip), generat de o evoluie a unui factor n sens contrar ateptrilor decidentului.

I.2.2 Asemnri i diferenieri ntre risc i incertitudine n teoria economic

Literatura de specialitate face distincie ntre conceptul de incertitudine i cel de risc. Astfel economistul Franck H. Knight, n lucrarea sa Risc, uncertainty and
______________________________________________________________________________________________ ______ 1.Stancu Gestiune financiar, Editura Economic, Bucureti, 1994 pag.236 2.Y.Bernard & J.C.Colli Vocabular economic i financiar, Editura Mirton, Timioara, 1997 pag.128 3.Vaughn Fundamentals of Risk Insurance, 5th edition pag.213 4.M.Mourques Les chois des investissements dans lentreprise, Paris, 1994 5.D.O.Pxino Politica valutar i managementul riscurilor n tranzaciile internaionale, Editura Economic, 2003 pag.182 ??

Piata asigurarilor din Romania a cunoscut o evolutie asemanatoare celei

inregistrate in Europa Centrala si de Est.Volumul incasarilor din prime de asigurari a cunoscut un trend ascendent pe fondul crearii cadrului legislativ si institutional corespunzator. Caracteristica generala a societatilor romanesti de asigurari inainte de anul 2000 era slaba capitalizare a acestora.In acest context,s-a creat Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, care a inlocuit Oficiul de Supraveghere a Activitii de Asigurare i Reasigurare din Romnia, Comisariatul de avarii i Biroul Daune Carte Verde. Activitatea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor s-a axat pe stabilirea de noi conditii de functionare a societatilor de asigurari,a unor noi limite de capital,realizanduse operatiunea de reautorizare a asiguratorilor pe piata romaneasca,dupa criterii europene. Comisia de Supraveghere a Asigurrilor are ca obiect principal, constituirea i aprarea drepturilor asigurailor i promovarea stabilitii activitii de asigurare din Romnia. Potrivit prevederilor Legii societatilor comerciale si supraveghere a

asigurarilor nr.32/2000, Comisia de Supraveghere a Asigurrilor are urmtoarele atribuii: elaboreaz i avizeaz proiectele de acte normative din domeniul asigurrilor; supravegheaz situaia financiar a societilor de asigurare n vederea protejrii asigurailor; ia msuri necesare pentru ca activitatea de asigurare s fie gestionat pe principiile normelor prudeniale; aprob acionarii semnificativi i persoanele semnificative ale asigurtorului precum i divizarea sau fuzionarea unor asigurtori; aprob transferul de portofoliu i supravegheaz procedura de faliment; particip la elaborarea planului de conturi, a normelor i a metodelor contabile dup consultarea cu operatorii de pe pia; emite decizii prin care impune interdicii, acord, suspend sau retrage autorizaii, modific sau revoc condiii, cerine sau termeni impui de aceasta prin actele sale, aprob componena Corpului Experilor n Asigurri care funcioneaz pe lng comisie i avizeaz statutul acestora; constat i aplic sanciuni operatorilor de pe pia pentru nclcarea prevederilor legale, norme i decizii de aplicare a legii privind societile de asigurare; dispune efectuarea aciunilor de analiz, ndrumare i control la operatorii de pe pia.Comisariatul de avarii administreaz contractele de asigurare ale asigurailor (persoane fizice sau juridice) cu domiciliu pe teritoriul Romniei, implicai n evenimente cauzatoare de prejudicii unor ceteni strini, aflai temporar pe teritoriul Romniei sau pe teritoriul lor de domiciliu. De asemenea, acest compartiment prinspecialitii si mediaz cu alte societi de asigurare, dezdaunrea cetenilor romniaflai n ar sau strinatate, prejudiciai de ceteni strini, n evenimente generate de riscurile pentru care s-au incheiat contracte de asigurare. Comisariatul de avarii, prin specialitii si, se preocup i n dimensionarea corect a prejudiciilor astfel nct s nu existe supraevaluri sau subevaluri efectuate de ctre cei care dimensioneaz prejudiciile evitndu-se nemulumiri ale asigurailor. Prin Legea societatilor comerciale si supraveghere a asigurarilor nr.32/2000 se defineste Biroul Roman Carte Verde ca autoritatea n domeniul asigurrilor de autovehicule care au inciden extern. Noua structur este constituit din toi asigurtorii emiteni de documente internaionale de asigurare Carte Verde ca structur profesional. Prin patrunderea pe piata romaneasca a marilor companii internationale de asigurarireasigurari,incepand cu anul 2004 se inregistreaza cresteri ale volumelor incasarilor de prime brute de peste 25% in fiecare an fata de anul precedent.In prezent,re piata romaneasca a asigurarilor isi desfasoara activitatea 45 de asiguratori in domeniul asigurarilor ganerale si de viata.

Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana,se constata si in domeniul asigurarilor o preocurare continua de armonizare a legislatiei autohtone.Aceasta actiune se desfasoara in contextul canalizarii eforturilor Uniunii Europene de formare a unei piete unicea asigurarilor,proces care urmeaza acelasi drum pe care l-au parcurs celelalte sectoare de activitate,respectiv sectorul bancar si cel al investitiilor.Se inregistreaza o crestere continua a numarului si complexitatii riscurilor asigurate,creindu-se posibilitatea persoanelor juridice si fizice romanesti sa cumpere produse de asigurare de la orice societate de asigurari cu sediul central situat in orice tara din Uniunea Europeana.In paralel,marile companii europene de asigurari-reasigurari isi deschid reprezentante in Romania.Sunt create si in Romania premizele crearii pietei unice a asigurarilor,care presupune:

armonizarea principalelor clauze ale contractelor de asigurare,acestea fiind guvernate de legislatia europeana unica,nemaioperand posibilitatea alegerii unei legislatii mai avantajoasa pentru una din parti;

posibilitatea ca orice companie de asigurari cu sediul in una din tarile membre din Uniunea Europeana sa-si poata deschide filiale in orice tara membra;

posibilitatea ca orice companie de asigurari dintr-o tara membra a Uniunii Europene sa-si poata vinde propriile produse in orice tara comunitara,pe baza unei autorizatii si sub supravegherea tarii in care isi are sediul central,fara a fi obligata sa-si deschida filiale in tarile respective; aplicarea unor reglementari unice privind asigurarea-reasigurarea in toate tarile membre ale Uniunii Europene,in conditiile in care prin Directivele adoptate de catre Consiliul Europei s-a legiferat instiruirea unui sistem unic de licenta.

CAPITOLUL III CONTRACTUL DE ASIGURARE III.1 Continutul si caracteristicele juridice ale contractului de asigurare Contractul de asigurare este definit ca un act juridic prin care asiguratul se obliga sa plateasca societatii de asigurare o prima,aceasta din urma obligandu-se sa-si asume riscul producerii unui eveniment si sa plateasca beneficiarului(care poate sa fie asiguratul sai o terta persoana) o despagubire ,in limitele stabilite1. n conformitate cu prevederile Codului Civil Romn, din anul 1930, la articolul 49, se menioneaz faptul c, prin contractul de asigurare, ntreprinderea de asigurare se oblig ca n schimbul unei prime s ia asupra sa un risc. Definitia de mai sus scoate in evidenta faptul ca pentru a produce efecte trebuie sa sa realizeze obligatia asiguratului de a plati asiguratorului prima de asigurare si obligatia asumata de asigurator de a plati despagubirea la producerea riscului asigurat.
1 Dan Anghel Constantinescu,Tratat de Asigurare vol.I Ed.Economica,pag.49

Codul Civil defineste contractul de asigurare ca o conventie reciproca ale carei efecte,in privinta beneficiilor si a pierderilorpentru toate partile sau pentru una sau mai multe din ele,depind de un eveniment incert.Din aceasta definitie se desprinde faptul ca contractul de asigurare este un contract civil,bilateral care nu se poate incheia sub titlu gratuit. Sub aspect juridic,principalele caracteristici ale contractului de asiguraresunt: caracterul consensual,determinat de faptul ca se incheie cu consimtamantul partilor,deci contractul isi dobandeste valabilitatea din momentul in care partile si-au exprimat acordul de vointa privind continutul sau;
caracterul sinalagmatic,adica prin acest contract,partile contractante isi asuma

reciproc anumite obligatii-asiguratul de a achita primele,iar asiguratorul de a plati daunele provocate de producerea evenimentului asigurat; caracterul aleatoriu,determinat de faptul ca in momentul incheierii contractului,nu cunosc efectele,respectiv beneficiile sau pierderile ce vor rezulta din acesta; caracterul oneros,deoarece pentru prestatia pe care face sau se obliga sa o faca,fiecare parte urmareste sa obtina un avantaj; caracterul de adeziune,rezultat din faptul ca asiguratul accepta contractul de asigurare redactat de catre asigurator;
caracterul succesiv,rezulta din esalonarea in timp a prestatiilor stipulate in

contract,respectiv asiguratul sa achite integral sau in rate prima de asigurare iar asiguratorul sa asigure pe toata durata de valabilitate a contractului.

III.2 Principiile care stau la baza incheierii si derularii contractului de asigurare Incheierea contractelor de asigurare se intemeiaza pe respectarea unor principii care,desi nu sunt stipulate expres in textul contractului,sunt respectate de catre parti: a)principiul respectarii acordului de vointa al asigurator,acord dat prin semnarea contractului; b) principiul despagubirii presupune ca prin incheierea contractului de asigurare,despagubirile se acorda numai pentru pagubele produse de evenimentul asigurat,nepermitand asiguratilor sa semneze contractul pentruobtinerea unui profit, celor doua parti-asigurat si

neputand fi mai mari deoarece aceasta ar conduce la imbogatirea fara just temei,aceasta nepermitand asiguratilor sa semneze contractul pentru obtinerea unui profit;in situatia in care o persoana cu intentie provoaca o paguba sau solicita despagubiri mai mari decat cele reale asiguratorul este pus in situatia de a acoperi un risc subiectiv,aceasta datoranduse fie unei supraasigurari,fie a neluarii in consideratie la incheierea contractului a existentei unor factori care ar putea crea posibilitatea supraevaluarii pagubei, in scopul obtinerii de profit. c) Principiul mutualitatii presupune ca fiecare asigurat contribuie cu o suma de bani pentru crearea fondului de asigurare care sta la baza platii despagubirilor celor care au suferit ca urmare a producerii evenimentului asigurat; d) Principiul subrogatiei presupune ca toate dreturile unui creditor sa fie transferate asupra unui tert. Aplicat in domeniul asigurarilor,acest principiu asiguratorul plateste dauna tertei persoane dar se subroga in toate drepturile asiguratului impotriva celor raspunzatori de producerea pagubei. Potrivit acestui principiu,asiguratorul intenteaza actiunea in nume propriu,in calitate de titular al creantei,putand beneficia de toate exceptiile si mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut utiliza asiguratul.De asemenea,in situatia in care asiguratul intenteaza actiune impotriva tertului,asiguratorul se poate substitui acestuia in orice faza a procesului cu conditia de a proba vinovatia tertului in producerea pagubei. e) principiul interesului asigurabil se aplica persoanelor care ar putea suporta un prejudiciu sau o pierdere financiara ca urmare a producerii evenimentului asigurat,adica au un interes asigurabil.Instanya de judecata le va da castig de cauza aceste persoane ,ele vor putea fi despagubite pentru pagubele pricinuite de producerea evenimentului asigurat, motivat de faptul ca beneficiile asigurarii sunt disponibile numai acelor persoane ale caror raporturi cu evenimentul asigurat le-ar putea provoca o paguba sau un prejudiciu financiar. f) Principiul bunei credinte are la baza faptul ca asiguratorul in momentul incheierii contractului de asigurare nu poate cunoaste toate riscurile la care esre expus bunul asigurat,el cunoscand doar aspectele care i-au fost aduse la cunostinta de catre asigurat,bazandu-se pe buna credinta a acestuia,care atal in momentul incheierii contractului de asigurare cat si pe parcursul derularii acestuia acea obligatia de a-i aduce la cunostinta toate circumstantele legate de producerea riscului;din acest motiv,asiguratorul poate solicita un raport detaliat privind circumstantele producerii evenimentului asigurat.

III.3 Conditiile de valabilitate ale contractului de asigurare Ca orice contract,contractul de asigurare se supune conditiilor prevazure de art. 948 din Codul Civil, privind valabilitatea contractului;ca urmare,si contractul de asigurare trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiii:

sa existe capacitatea de a contracta a prilor; sa existe consimmntul prilor; sa aiba un obiect al asigurrii determinat sau determinabil; sa aiba o cauza contactului s fie licit.

Capacitatea de a contracta a partilor este reglementata de art. 949 din Codul Civil,potrivit caruia orice persoan poate contracta dac nu este declarat incapabil de lege.Ea este abordata diferit pentru persoanele fizice,fata de persoanele juridice. Astfel,persoanele fizice pot ncheia contracte de asigurare dac nu sunt puse sub interdicie si au mplinit vrsta de 14 ani. Persoanele juridice au acest drept din momentul infiintarii lor potrivit prevederilor Legii nr.31/1990,putand semna contraqctul de asigurare atat direct de catre actionari,administratori,sau prin reprezentanti. Consimmntul prilor la momentul ncheierii contractului de asigurare este necesar pentru respecterea conditiilor legale,respectiv sa nu fi fost dat prin eroare,violenta sau dol. In materie de asigurari,eroarea sau violenta sunt foarte rar intalnite si probate.Dolul presupune folosirea de mijloace viclene de ctre una din pri pentru ncheierea contractului, astfel nct s apar n mod evident c fr aceste manevre, cealalta parte nu ar fi contractat,putand fi intalnit in asisurari sub forme ca: prezentarea deformata cu intentie de catre asigurator a produselor de asigurare cu scopul de a-l determina pe asigurat sa incheie contractul,prezentarea de catre asigurat a unor informatii nereale privind bunul asigurat. Contractul de asigurare poate fi incheiat daca obiectul asigurrii( bunul), poate fi determinabil sau msurabil, iar despgubirea este acordat asiguratului; la asigurrile de rspundere civil, despgubirile sunt datorate unei tere persoane, care este pgubit prin producerea evenimentului asigurat, iar la asigurrile de persoane, obiectul asigurrii l constituie persoana, viaa ori incapacitatea omului de munc.

Existenta unei cauze licite pentru incheierea contractului de asigurare este o condiie obligatorie, deoarece clauzele contractului de asigurare trebuie sa fie in spiritul prevederilor legale privind ordinea de drept i bunele moravuri.(ex.nu pot face obiectul asigurarii bunurile a caror provenienta o constituie furtul,talharia,etc) III.4 Incheierea si incetarea contractului de asigurare Potrivit normelor generale de drept aplicabile si in legislatia care reglementeaza asigurarile, ncheierea contractului presupune realizarea acordului de voin ctre asigurat i asigurtor asupra clauzelor contractuale. In scopul simplificarii procedurii de realizare a acordului de vointa al partilor,asiguratorii au conceput declaratia de asigurare(cererea de asigurare) care se prezinta sub forma unei adeziuni-in situatia asigurarilor neexistand posibilitatea negocierii continutului acestei declaratii.Declaratia de asigurare completata de catre asigurat este deci o forma de prezentare a ofertei de asigurare. n cazul asigurrii asigurtorul este acela care propune chiar modul de manifestare a ofertei sub forma declaraiei de asigurare. Declaraia de asigurare sau chestionarul de asigurare, const n completarea de ctre asigurat a unui formular special al asigurtorului, prin care adera la continutul acesteia si i manifest voina de a ncheia un contract de asigurare.Ea contine date privind identitatea asiguratului(nume pronume ,adresa,sediu social,ect)obiectul de activitate,bunul si suma asigurata,durata de asigurare,conditii de asigurare solicitate,beneficiarul asigurarii;in plus,la asigurarile de sanatate se solicita starea de sanatate,bolile de care a suferit etc. Asiguratul poarta raspunderea privind exactitatea datelor declarate precum si asupra neomiterii unor informatii concludenteprivind riscul la care este supus bunul propus a fi asigurat.Pe baza acestor informatii asigurat asigurtorul poate s-i fac o opinie asupra riscului i s stabileasc prima de asigurare. Societatea de asigurri va analiza detaliat coninutul de declaraiei de asigurare intocmita de solicitantul de asigurare,pentru evaluarea riscului putand face chiar a constatare la locul de depozitare al bunului,sau putand solicita date si documente care sa dovedeasca cele declarate.In functie de rezultatul constatarilor si al analizei,asiguratorul ve accepta sau nu conditiile propuse de catre solicitantul de asigurare pentru incheierea contractului de asigurare.

De asemenea,asiguratorul va verifica si suma la care se dorete a fi fcut asigurarea bunurilor, in functie de aceasta se vor stabili si primele de asigurare, prin aplicarea unei cote procentuale stabilita in functie de rezultatul evalurii riscurilor i a naturii bunurilor asigurate la suma asigurat. Acceptarea declaraiei de asigurare presupune trecerea la ncheierea contractului;datele prezentate de asigurat in declaratia de asigurare pot fi verificate att n momentul solicitrii asigurrii, ct i n timpul derulrii contractului cnd se considera ca mprejurrile eseniale privind riscul s-au schimbat;in situatia constatarii de date declarate incorect cu intentia de a diminua riscurile la care poate fi supus bunul asiguratasiguratorul i rezerv dreptul de a modifica, de a denuna contractul sau de a refuza plata daunei solicitat de asigurat. Contractul de asigurare se considera incheiat odata cu plata primei de asigurare si redactarea de catre asigurator si semnarea de catre parti a documentelor de asigurare(la unele tipuri de asigurari,contractul de asigurare poate avea forma politei de asigurare). Daca asiguratul este absent , contractul se consider ncheiat din momentul n care acesta s-a luat la cunotin prin intermediul intermediarilor de asigurari despre acceptare, respectiv de la data primirii poliei sau contractului. In cazul cand sunt indeplinite toate conditiile legale,societatea de asigurare nu poate refuza ncheierea contractului,fiind obligat s accepte propunerea de asigurare s emit polia de asigurare i s ncaseze prima de asigurare.Acest fapt este prevazut si in prevederi legii nr.172/2004 care considera contravenie, dac potrivit condiiilor n care au fost svrite nu constituie infraciune conform legii penale refuzul asigurtorului autorizat de a ncheia asigurarea obligatorie de rspundere civil pentru pagube produse terilorprin accidente de autovehicule, la cererea asiguratului. ncetarea cotractului de asigurare cu durat determinat in mod obisnuit se poate face atunci cand ajunge la termen,respectiv expira perioada pentru care a fost ncheiat.De asemenea ,contractul inceteaza la producerea evenimentului asigurat(de exemplu la asigurarea de viata si de accidente a persoanelor,cand intervine decesul asiguratului; dupa plata sumei asigurate,odata cu stingerea obligatiilor asiguratorului,contractul de asigurare inceteaza ). In situatia in care nici una din parti nu denunta contractul,potrivit clauzelor acestuia, la mplinirea termenului pentru care a fost ncheiat, contractul de asigurae poate fi rennoit, pentru o perioad egal cu cea anterioar.

Un contract de asigurare isi poate pierde valabilitatea,respectiv isi inceteaza valabilitatea prin denuntare,reziliere sau anulare. Denunarea,este o modalitate de ncetare unilaterala a contractului de asigurare. Asigurtorul poate denuna contractul n urmtoarele situatii:

dac asiguratul nu a comunicat, n scris, modificrile intervenite pe parcursul

derularii contractului,modificaru care presupun incetarea contractului,potrivit clauzelor acestuia;

cnd se constat nendeplinirea de ctre asigurat a obligaiilor de prevenire a

evenimentului asigurarat impuse de lege privind bunurile asigurate(ex.intretinerea acestora), astfel nct s creasc probabilitatea realizrii riscurilor i existena bunului asigurat s fie pus n pericol; cand se constata reaua credinta a asiguratului.

Contractul de asigurare pe durat nederminat, se poate denuna de oricare din pri,cu conditia notificarii prealabile a celeilalte pri, care trebuie fcut cu cel puin 20 de zile nainte de denunare. Rezilierea contractului de asigurare presupune desfacerea pentru viitor a acestuia datorit neexecutrii obligaiei uneia din pri din cauze imputabile acestuia,fara ca efectele produse de contractul de asigurare pn la data rezilierii sa fie anulate.In momentul rezilierii,creditorul poate cere executarea silita a obligatiilor scadente care nu fusesera realizate pana la acea data,impreuna cu eventuale penalizari pentru nerealizarea in termen a acestor prestatii.Politele de asigurare se mentin in vigoare pana la data expirarii,dar exista posibilitatea de a rezilia polita in interiorul termenului de asigurare,cu conditia ca in contract sa fie incluse clauze care sa faca precizari asupra modului de reziliere a politei,cine are acest drept si termenul de notificare a celeilalte parti privind intentia de reziliere. In practica pot aparea situatii cand asiguratorul poate solicita rezilierea politeicu sau fara notificarea expresa a asiguratorului,de exemplu cand acesta a cumparat o alta polita de asigurare de la un alt asigurator sau a vandut bunul asigurat,astfel ca contractul de asigurare nu mai are obiect. La randul sau,asiguratorul poate rezilia polita de asigurare inainte de expirarea acesteia,in general cu notificarea prealabila a asiguratului.Asiguratorul poate insera in textul politei posibilitatea de reziliere a acesteia pentru anumite cauze ca:

-existenta unor defectiuni ce trebuiau reparate intr-o perioada de timp; -neplata impozitului pe proprietate pe o perioada indelungata de timp; De asemenea,asiguratorul poate solicita rezilierea politei in situatia cand ia cunostinta,pe parcursul derularii politei despreunele vicii ale unei cladiri care ar putea sa puna in pericol existenta acesteia. Anularea contractului de asigurare se produce cand acesta a fost incheiat prin incalcarea unor conditii esentiala de valabilitate.Fata de denuntare si reziliere,anularea produce efecte si pentru trecut obligand partile sa-si restituie prestatiile si sa revana la situatia dinaintea incheierii contractului de aslgurare.Principalele cauze ale anularii politelor de asigurare,sunt: efectuarea cu intentie de declaraii inexacte sau incomplete fcute de asigurat cu prilejul contractriiasigurrii;producerea riscului ce face obiectul asigurarii inainte de incheierea politei de asigurare.

III.5. Clauzele contractului de asigurare Potrivit prevederilor Legii societatilor comerciale si supravegherii a asigurarilor nr.32/2000,contractul de asigurere trebuie sa fie in forma scrisa si sa cuprinda obligatoriu urmatoarele elemente: -numele si prenumele ,domiciliul sau sediul social al partilor contractante; -obiectul asigurarii; -momentul inceperii si cel al incetarii drepturilor si obligatiilor partilor; -riscurile acoperite; -sumele asigurate; -prima de asigurare; -drepturile si obligatiile partilor. Asiguratii sunt persoane fizice sau juridice care isi asigura isi asigura bunurile impotriva unor riscuri sau impotriva unor prejudicii pe care le-ar putea provoca unor terte persoane,precum si persoanele fizice care se asigura impotriva unor evenimente privind viata acestora.Intr-un contract de asigurare,pot exista mai multi asigurati,din care numai unii sunt principali,care semneaza polita si au drepturila si obligatiile ce rezulta din textul contractului.Drepturile de despagubire provenite din contract pot fi cesionate cu acordul

asiguratorului unui tert(banca finantatoare,creditor chirografar,ect).In acest caz pe polita de asigurare se inscrie mentiunea ca drepturile de despagubire sunt cesionate in favoarea creditorului X,aceasta insemnand ca la producerea evenimentului asigurat,sumele cuvenite cadespagubire sa fie platite creditorului. Drepturile i obligaiile prilor reprezint capitolul principali al contractului de asigurare, care rezulta din negocierea efectuata intre parti la incheierea contractului de asigurare . In textul contractului,se face o delimitare a acestora,in sensul ca in prima parte denumita conditii generale sunt reglementate,iar in cea de-a a doua parte,sunt prezentate in detaliucelelalte clauze referitoarela specificarea riscurilor, a primei, a sumei asigurate, a duratei contractului, cu indicarea datei intrrii n vigoare. numele sau denumirea, domiciliul sau sediul prilor contactante. Contractul se intocmeste in forma scrisa,in doua exemplare prin aceasta putandu-se proba cu usurinta toate clauzele sale privind momentele incheierii si incetarii contractului,drepturile si obligatiile partilor,ect,in eventualitatea aparitiei unor litigii pe parcursul derularii lui. Asiguratii beneficiaza de urmatoarele drepturi: dreptul de executie a contractului,respectiv de incasare a despagubirii in situatia producerii evenimentului asigurat;

dreptul la recaperarea primelor achitate pentru perioada ramasa in cazul rezilierii contractului.La rezilierea unei polite inainte de expirarea duratei normate,de regula,asiguratorului nu i se cuvin,de regula,primele de asigurare pe intreaga perooada de valabilitate a politei,ci doar cele aferente perioadei in care au fost in vigoare.Determinarea primelor necuvenite variaza de motivele rezilierii si de partea din contract care initiaza rezilierea1 (asigurator sau asigurat).Daca rezilierea a fost initiata de catre asigurator,prima de asigurare se restituie proportional cu perioada din contract reziliata.Daca rezilierea este solicitata de catre asigurat, prima care se ramburseaza se calculeaza pe baza metodeishort-rate;aceasta metoda de calcul presupune ca asiguratorul ramburseaza,de regula numai o parte din prima(de regula 90% din prima cuvenita,diferenta constituind asa-numita penalizare short-rate,fiind destinata acoperirii cheltuielilor administrative

suportate de catre _____________________________________________________________

Dan Anghel Constantinescu,op.cit.pag.101.

asigurator, care constau in cheltuieli cu emiterea politei pentru intreaga perioada de asigurare,acestea nerecuperandu-se decat dupa scurgerea intregii perioade de asigurare.Asiguratorul nu poate percepe insa aceasta penalizare in situatia in care a initial rezilierea politei.

Dreptul la notificare din partea asiguratorului in situatia rezilierii contractului; dreptul de a ncheia asigurri suplimentare; dreptul de a obine mprumuturi garantate cu contravaloarea polielor de

asigurare,imprumuturi ce reprezinta un anumit procent negociat din suma de rscumprare calculat n raport cu timpul n care s-au pltit primele i cel mult pn la data cererii de mprumut;

dreptul de a solicita un raport de expertiza,in situatia cand se considera neandreptatita de valoarea pagubei.Acest drept este invocat de regula de catre asigurat cand constatarea facuta de asigurat la fata locului,nu corespunde realitatii,conducand la plata unei despagubiri inferioare pagubei produse.

Asiguratii au urmatoarele obligatii:

de a face cunoscuta atat la momentul ncheierii contractului ct i pe parcursul executrii acestuia despre existena altor asigurri privind acelai bun motivat de faptul ca n cazul producerii riscului asigurat ac0perirea daunelor nu se poate realizadect cu acordul tuturor asigurtorilor;

de a face cunoscute asigurtorului toate elementele si mprejurrile eseniale referitoare la evenimenimentul sau bunul asigurat,de a declara orice factori care ar putea supune bunul asigurat altor riscuri decat cele asigurate(ex,vicii ascunse,actiunea altor factori de risc in locul depozitarii,interdependenta sa de alte bunuri si implicit de riscurile care actioneaza asupra lor,anumite boli grave de care

sufera persoana asigurata,ect);aceasta obligatie este in vigoare si in timpul derularii contractului de asigurare,asiguratul avand obligatia de a aduce la conostinta asiguratorului aparitia unor elemente noi care sa conduca la expunerea bunului asigurat actiunii unor noi riscuri sau la agravarea conditiilor de producere a riscului asigurat;aceasta obligatie a asiguratului se mentine si daca paguba se produce datorit activitii unui ter sau datorit unor evenimente independente de voina unei persoane, cum sunt fenomenele sociale i politice: rzboiul, greva, etc;

de a achita primele de asigurare integral la incheierea contractului sau in rate

la termenele stabilite n contract ntrein bunul asigurat n bune condiii,chiar daca asiguratul nu este in acelasi timp si beneficiarul sumelor asigurate; in situatia in care asiguratul moare pe parcursul derularii contractului,iar bunul asigurat intra in masa succesorala,obligatia achitarii primelor ramase de plata revine mostenitorilor;

de a anunta asiguratorul in situatia instrainarii bunului asigurat in scopul

rezilierii contractilui de asigurare,in afara de caxurile cand prin contract este prevazuta clauza ca se produc efecte si fata de cumparatprul bunului;

de a face dovada achitarii primelor de asigurare,prin prizentarea

documentelor care sa ateste faptul ca suma a ajuns in contul asiguratorului(ordine de plata,plata electronica,chitanta,etc;

de a ntreinere bunurile asigurate i de a lua toate msurile pentru

distrugerea acestuia si prevenirea pagubelor produse de evenimentul asigurat,precum si de a diminua efectele acestuia, abinerea asiguratului de a lua acestemsuri conducand la posibilitatea ca asiguratorul sa refuze acoperirea daunei ; n situatia nendepliniri a acestor obligaii, asigurtorul poate solicita rezilierea contractului de asigurare,fie,in situatia producerii pagubei sa refuze plata despgubirii dac din acest motiv nu a putut determina cauzele producerii i ntinderea pagubei sau s reduc despgubirea n cazul n care dauna s-a mrit. Asiguratorii au urmatoarele drepturi:

dreptul de a verifica existena bunului asigurat, a modului n care acesta Dreptul de a solicita aplicarea sanciunilor legale -in baza articolelor din

este tinut in stare de functionare; contract care prevad acest lucru-atunci cand constata ca asiguratul nu si-a adus la indeplinire obligaiile privind ntreinerea, folosirea i paza bunurilor asigurate. Corespunzator drepturilor asiguratilor, asigurtorilor le revin urmatoarelor obligaii: :
punarea la dispozitia asiguratului a unui exemplar din contractul de

asigurare,respectiv de eliberare la cererea asiguratorului a duplicatul documentului de asigurare ca urmare a pierderii acestuia;

notificarea,potrivit prevederilor ordonanaei de urgen nr.61/2005,a

asiguratul privind obligaia de plat a primei, cu 20 de zile nainte de mplinirea termenului de plat;

punerea la dispoziia asigurailor pe toata durata de existenta a contractului

de asigurare a informaiilor privind elementelor noi care pot aparea n legtur cu contractele de asigurare,privind obligatiile suplumentare ce apar in sarcina asiguratului. Perioada de asigurare difera in functie de tipul de asigurare si de vointa partilor.Astfel,politele de asigurare a recoltei expira la recoltarea acestora,in timp ce unele polite de raspundere civila se incheie pe o perioada nedeterminata,ramanand in vigoare pana in momentul cand una din parti cere rezilierea acesteia. Momentul inceperii si cel al incetarii politei de asigurare trebuie specificate precis (ora exacta) in contract,acestea avand o importanta deosebita in situatia delimitarii dreptului la incasarea despagubirii daca evenimentul asigurat se produce in ziua inceperii sau a incetarii raporturilor de asigurare. Pentru unele evenimente provocatoare de pagube produse in aceste zile(de ex.producerea incendiilor) delimitarea exacta a momentului producerii lor se face prin apelarea la experti,martori,etc.

CAPITOLUL IV

ASIGURARILE DE BUNURI

IV.1. Elementele caracteristice ale asigurarilor de bunuri Asigurrile facultative sau obligatorii de bunuri constituie principala ramura a asigurarilor datorita diversitatii formelor de riscuricuprinse in aria de activitate,capatand noi valente in actuala etapa de dezvoltare a societatii contemporane.Trasatura caracteristica a asigurarilor de bunuri o reprezinta faptul ca asiguratorul isi asigura obligatia de a achita asiguratului sau beneficiarului asigurarii o suma de bani reprezentand despagubirea pentru paguba totala sau partiala produsa de riscul asigurat asupra bunului ce face obientul contractului. Prin intermediul asigurarilor de bunuri sunt asigurate mijloacele banesti aferente repararii sau inlocuirii bunurilor distruse partial sau total de producerea riscurilor asigurate.Activitatea desfasurata de asigurarile de bunuri conduce la protectia bunurilor aflate in proprietatea individuala precum si utilizarea fondurilor constituite de catre agentii economici pentru inlaturarea pagubelor aduse bunurilor din patrimoniu la constituirea fondurilor de dezvoltare,si prin aceasta ls progresul general al intregii societati.Evolutia continua a societatii presupune dezvoltarea continua a a activitatii productive,aparitia unor noi sectoare de activitate,precum si o circulatie continua a bunurilor materiale intre sectoarele vietii economice.Aceste transfornari ale societatii atrag la randul lor pe langa mijloacele proprii de prevenire si limitare a consecintelor evenimentelor provocatoare de pagube,si necesitatea apelarii la serviciile oferite de asigurarile de bunuri. Evolutia asigurarilor de bunuri in Romania a fost diferita fata de tarile dezvoltate ale Europei.Daca pana la mijlocul deceniului al noulea in tara noastra functionau asigurarile obligatorii si facultative de bunuri pentru cladiri,culturi agricole,animale,si mijloace circulante,odata cu promulgare aLegii nr.136/1996 privind asigurarile si reasigurarile din Romania, a incetat practica asigurarilor obligatorii de bunuri,bunurile putand fi asigurate numai facultativ.Aceasta importanta reglementare a atras duta sine si modificarea corespunzatoare a contractelor de asigurare,a conditiilor generale precum si a conditiilor speciale aferente fiecarui tip de asigurare de bunuri. IV.2. Elementele tehnice ale asigurarilor de bunuri Asiguratul poate fi orice persoan fizic sau juridic cu domiciliul sau sediul social in Romania,avand calitate de proprietar, chiria, administrator, sau alt calitate stabilit reglementata de lege,care are o legtur sau un interes cu bunul care urmeaz a fi asigurat.

Din punct de vedere al proprietatii bunurilor,obiectul asigurarii cuprinde: -bunuri ce apartin persoanelor fizice si juridice domiciliate in Romania; -bunuri aflate in folosinta sau pastrare,prezentare,prelucrare,reparare, curatare,vopsire sau vanzare; -bunurie concesionatesau inchiriate. Dupa tipul bunurilor.obiectul asigurarii cuprinde:
cldiri de locuit: locuinte-case, vile, apartamente cabane etc destinate locuirii

permanente sau temporare precum si dpendintele acestora(grajduri,magazii garaje,etc),instalatiile aferente cladirilor(instalatii de incalzit,apa menajera,de aer conditionat,lifturi,etc);

maini, utilaje, instalaii inclusiv cele agricole,obiecte de inventar, piesele de schimb pentru acestea , echipamente, rezervoare i silozuri, altele dect cele zidite i din beton,aparate de masura si control,animale,mobilier,birotica etc

stocuri: materii prime, materiale, produse semifabricate, produse finite, bunuri n curs de fabricaie, materiale de consum, ambalaje, rebuturi, ambalaje, etc.;

bunuri casnice: mobilier, aparatur electrocasnic i alte bunuri de uz casnic i personal al asiguratului i al persoanelor cu care acesta coabiteaz; serie de cheltuieli incluse in contractul de asigurare,cele pentru evitare sau micorare a daunelor,pentru degajarea locului ca urmare a producerii riscurilor asigurate,pentru expertizarea daunei,etc.

Prin norme proprii,societatile de asigurare limiteaza categoria bunurilor admise la asigurare,pe baza experientei proprii in domeniu si pe baza constatarilor statistice privind valoarea si frecvevta producerii evenimentelor asigurate.Din aceste categorii de bunuri,mentionam bunurile scoase din uz,degradate,etc; O serie de bunurile specifice, tuneluri, ci ferate, drumuri, canale,bani (inclusiv valutele), pietre preioase, obiecte din platin, aur, argint, mrci potale, tablouri, monede de colecie, sculpturi, colecii sau alte obiecte care au o valoare artistic, stiinific sau istoric, hrtii de valoare, documente, registre sau titluri, acte, manuscrise, nregistrri pe benzi magnetice, dischete i alte suporturi de pstrare a informaiilor n vederea prelucrrii automate,nave, avioane, ambarcaiuni, vagoane de cale ferat etc pentru a fi asigurate sunt supuse unor proceduri si reglementari speciale,ca urmare a riscurilor specifice Asigurarile de bunuri presupun existenta interesului asigurabil,respectiv asiguratul trebuie sa aiba un interes patrimonial asupra bunului asigurat,astfel incat degradare asau distrugerea bunukui asigurat sa-i produca pierderi.Asupra bunului asigurabil,pot exista interese si in alte situatii ca: in cazul bunurilor proprietate in comun,toti proprietarii au un interes asigurabil in situatia producerii unor dauna;

in cazul bunurilor gajate,ipotecate,sechestrate,atat proprietarii cat si cei care detin un drept asupra bunului au un interes asigurabil;

in cazul bunurilor inchiriate, chiriasul nu are un interes asigurabil,el putand actiona doar in numele proprietarului;

in cazul bunurilor lasate in custodie,custodele fiind responsabil pentru daunele suferite de bunul primit in custodie,are interes asigurabil.

Riscurile asigurate n asigurarea de bunuri riscurile asigurate sunr comune(de baza,generale standard), riscuri specifice anumitor fiecarei forme de asigurare.Producerea unor fenomene sau evenimente poate sa provoace mari pierderi materiale,sa pertunbeze activitatea socialeconomica,sa puna in pericol sanatatea si chiar viata oamenilor.Aceste fenomene pot avea la origine fie actiunea unor forte ale naturii,independente de vointa omului(cutremure,ploi torentiale,uragane,etc),fie in legatura cu activitatile oamenilor(talhariile,spargerile,accidentele.etc). n asigurrile de bunuri exist o clasificare a riscurilor n :
- riscuri civile, asociate cldirilor care servesc ca locuine i birouri, i bunurile

aflate n acestea; - riscuri comerciale i industriale asociate cldirilor care servesc ca uniti de producie i comercializare a bunurilor aflate n acestea. De asemenea riscurile se mai pot clasifica i n: - riscuri financiare; - riscuri nonfinanciare. Riscurile financiare implic relaia dintre un individ sau o societate i un bun sau un venit ateptat care poate fi pierdut sau prejudiciat. Persoana care nu deine ceva de valoare i care nu urmrete mbuntirea acestei situaii nu nfrunt riscuri financiare. Riscurile pot fi:statice si dinamice. Riscurile dinamice sunt acelea care se datoresc schimbrilor din economie. Schimbrile din economie referitoare la nivelul preurilor,gusturile consumatorilor, veniturilor i productivitii sau tehnologiei pot cauta pierderi financiare agenilor economici. Riscurile statice implic acele pierderi care ar avea loc chiar dac nu ar exista schimbri n economie. Riscurile se pot mpri i n: riscuri fundamentale,siriscuri particulare. Riscurile fundamentale implic pierderi care sunt neimputabile, impersonale, n ceea ce privete originea i consecina. Ele sunt riscuri colective, cauzate n cea mai mare parte de fenomene economice, sociale i politice. aceste riscuri afecteaz mari segmente sau chiar toat populaia. omajul, rzboiul, inflaia, cutremurele i inundaiile sunt riscuri fundamentale. Riscurile particulare implic pierderi cauzate de evenimente individuale care sunt resimite mai degrab de indivizi dect de ntreaga colectivitate. Incendierea unei case sau jaful unei bnci sunt riscuri particulare. Riscurile se pot mpri i n: riscul pur;,si riscul speculativ. Riscul pur este folosit pentru a desemna acele situaii care include doar ansa pierderii sau inexistena ei. Unul din cele mai bune exemple ale riscului pur este posibilitatea pierderii proprietii. O persoan care cumpr automobile, de exempluimediat este ameninat de posibilitatea ca ceva s strice sau s distrug autoturismul. Riscul speculativ descrie o situaie n care exist o posibilitate de prejudiciu, dar, de asemenea, i o posibilitate de ctig. Jocul de noroc este un bun exemplu de risc speculativ.

n general, societile de asigurri acord despgubiri n caz de pierdere sau avariere a bunurilor asigurate produse de: incendiu, trsnet, explozie, ploaie torenial, grindin, inundaie, furtun, uragan, cutremur de pmnt, prbuire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zpad sau de ghea etc. Pentru cldiri sau construcii se mai acord despgubiri i in urmatoarele situatii:
- n cazul n care datorit iminenei unui incendiu, a unor inundaii, prbuiri sau alunecri de teren, a fost necesar demolarea sau demontarea cldirii asigurate sau mutarea ei n alt loc; - n cazul n care, ca urmare a unei inundaii, prbuiri sau alunecri de teren, a devenit imposibil folosirea unei cldiri i este necesar demontarea sau mutarea acesteia din loc; - pentru cheltuielile reclamate de curirea locului unde s-a produs paguba.

Pentru alte bunuri dect cldirile, se mai acord despgubiri i pentru pentru pagubele produse ca urmare a: - carbonizrii i topirii acestora;
- avariilor accidentale produse de instalaii de gaz, ap, canal sau nclzire central; - demolrii, demontriisau mutrii n alt loc a cldirii n care se afl bunurile asigurate, sau a unor cldiri nvecinate, n cazul iminenei unui incendiu, inundaii, prbuiri sau alunecri de teren; - pierderii sau dispariiei bunurilor asigurate. O serie de societi de asigurare ofer asigurri pentru bunuri i n cazul riscului de avarii accidentale. n astfel de asigurri se acoper riscuri, cum ar fi ruperi sau deformri n timpul funcionrii, ciocniri sau izbiri cu alte corpuri, explozie, lipsa apei din cazane sau recipiente, aciunea curentului electric ,etc.

In functie de riscurile acoperite prin asigurarile de bunuri,se genereaza tipuri diferite de contracte de asigurare: asigurare contra incendiilor; asigurari care pe langa incendii acopera si riscul de explozie,trasnet; asigurari de orice tip de risc,in care nu sunt nominalizate riscurile asigurate,ci numai riscurile eliminate.

In sensul acceptat in asigurarile de bunuri,evenimentele asigurate sunt definite dupa cum urmeaza: incendiul reprezinta un foc extins sub form de flcri deschise care nsoesc arderea, extinzandu-se prin forta proprie i ale carei cauze nu sunt cele legate de sobe,extinzanduse prin forta proprie,ci unor cauze specifice bunurilor asigurate,cauze avute in vedere la incheierea contractelor de asigurare, ca de exemplu:contracte de asigurare pentru incendii produse pduri, pepinieri de arbori din livezi sau puni; contracte de asigurare pentru incendii datorate unor defectiuni tehnice(ex. scurt-circuite, suprasolicitari ale unor instalatii,pentru incendii datorate exploziei unor instalatii de incalzire instalaii de baz metan,etc, pentru incendii provocate de trsnete; Practica asiguratorilor exclude admiterea la asigurare a riscului de incendiu provocat de cutremure,eruptii vulcanice,de aciunea dispozitivelor explozive sau armelor de foc,a pagubelor produse de incendii aparatelor i instalaiilor ca urmare a uzurii, defectelor sau neantretinerii corespunzatoare. Trsnetul, este un fenomen natural, care se manifesta printr-o descrcare electric

luminoas produsa ntre un nor i sol sau obiecte aflate pe sol, care produce pagube asupra acestor bunului. Inundaiile apar ca urmare a precipitatiilor sub forma de aversa sau ploi de lunga durataprovocand acoperiri ale unor poriuni de uscat cu o mare cantitate de ap,determinate de revarsari ale raurilor,paraielor,de ploi torentiale,care provoaca pagube mari culturilor agricole,cladirilor si bunurilor aflate in ele,putand afecta chiar sanatatea si vietile oamenilor.De asemenea,inundatiile pot aparea si ca urmare a topirii unor cantitati mari de zaoadasau din cauza fisurarii unor baraje hidroenergetice. Incendiile reprezinta un puternic factor destabilizator al activitatii socialeconomice,pcecum si al echilibrului naturii,putand provoca mari distrugeri de valori materiale ,periclitand chiar viata oamenilor,avand drept cauza fie fenomene naturale(trasnete,secete etc)fie neglijenta in executia sau intretinerea unor instalatii care utilizeaza energia electrica. Cutremurele de pamant sunt cel mai puternic fenomen al naturii determinate de mistari ale placilor tectonice care provoaca pagube mari la suprafata pamantului precum si modificari ale scoartei terestre. Nu sunt acceprate la asigurare pagubele produse de unii factori in urmatoarele conditii:

pagube produse de fenomenele de oxidare,fermentare,incalzire,etc,a bunurilorasezate in apropierea unor surse normale de caldura; pagubele produse aparatelor casnice si industriale de actiunea curentului electric,in situatia in care aceasta nu este insotita de incendii.

Sumele asigurate sunt determinate pe baza declaratiilor asiguratilor,in limita valorii bunurilor la data incheierii contractului de asigurare;ele tin seama de pretul de achizitie a bunurilor asigurabile,pretul de inlocuire cu un bun nou al bunului asigurabil,precum si de valoarea de circulatie a acestor bunuri(in cazul obiectelor deearta,manuscrise,bijuterii,pietre pretioase,etc) In toate cazurile se are in vedere mentinerea in permanenta a unei corelari juste intre suma asigurata si valoarea reala a bunurilor asigurabile.Din acest motiv,daca solicitarea (declaratia )asiguratului pleaca de la valoarea de achizitie,in sensul cresterii valorii acestora(ex.in cazul obiectelor de arta)sau reducerii valorii acestora in cazul bunurilor industrializate.Din acest motiv,unii asiguratori procedeaza la actualizare periodica(de regula anuala)in sensul cresterii sumelor asigurate,prin indexarea acestora cu rata inflatiei. Stabilirea valorii reale a activelor fixe si circulante are la baza calcule diferentiate in functie de tipul acestora,astfel: - la mijloace fixe i obiecte de inventar, valoarea ramasase determina prin deducerea din valoarea din nou a uzurii, stabilite n raport cu vechimea, ntrebuinarea i starea de ntreinere a bunului respectiv. - la mijloacele circulante,mai putin obiectele de inventar, valoarea de asigurare se stabileste in functie de pretul de achizitie si de valoarea medie a stocurilor existente pe perioada asigurrii; valoarea medie a stocului existent la data ncheierii asigurrii va fi actualizata periodic,la termenele prevazute in contract,pe baza declaraiei asiguratului,declaratie care va fi insotita de o situatie de stocuri care va fi verificata periodic prin inspectii de risc. Prin utilizarea acestei metode, suma asigurat se stabilete global, pentru toate bunurile din aceeai grup prevzut n tabelul de prime, bunuri care se afl n cldire i construciile delimitate n contract.

La stabilirea sumei asigurate nu se include valoarea terenului aferent costruciei. Sumele asigurate evideniate n polia de asigurare sunt ,de regula exprimate in lei,sau in Prima de asigurare rezulta prin aplicarea la suma asigurata a unei cote tarifare procentuale diferentiata in functie de fiecare tip de asigurare.Primele de asigurare pot fi achitate integral la incheierea contractului,sau in rate. Este suma obinut prin nmulirea valorii asigurate cu cota tarifar de prim anual.Stabilirea nivelului cotelor de prima ,pe baza careia se stabileste nivelul despagubirilor care vor fi achitate asiguratilor reprezinta o activitate de maxima insemnatate in asigurari.Din nivelul primelor destinate acoperirii pagubelor produse de evenimentele asigurate,cea mai mare parte se utilizeaza pentru acoperirea contravalorii despagubirilor datorate asiguratilor,la care se adauga suplimentul de prima destinat acoperirii cheltuielilor de functionare a societatii de asigurari si obtinerii de profit,precum si partea destinata acoperirii cheltuielilor pentru prevenirea unor evenimente generatoare de riscuri si constituirea unui fond de rezerva Cotele tarifare sunt difereniatedupa mai multe criterii: -a) pe tipuri de bunuri asigurate,ele fiind diferentiate in functie de felul bunurilor cuprinse intr-o grupa distincta.Astfel sunt stabilite cote diferentiate pentru:cladiri,delimitate in functie de destinatia acestora(locuinte,anexe gospodaresti,birouri,spatii comerciale,depozite en-gross si en-detail,ateliere de productie,sectii cu dotari speciale,institutii social-culturale,cladiri speciale,etc).In cadrul acestor grupe,cotele de prime sunt in continuare diferentiate in functie de tipul mijloacelor circulante depozitate sau prelucrate(materii prime,materiale,deseuri,produse finite,marfuri,etc inflamabile,explozibile,combustibili,produse petroliere,)precum si in functie de tipul masinilor si instalatiilor mantate in acestea(masini si utilaje de forta,utilaje care functioneaza in conditii speciale de mediu,etc) O categorie aparte de bunuri asigurabile o reprezinta platformele industriale,mai ales cele din industria chimica,unde incheierea contractelor de asigurare este precedata de inspectii de risc,ale caror obiective sunt in principal :delimitarea obiectului activitatii,a gradului de modernizare si automatizare a instalatiilor,a felului materiilor prime,materialelor,combustibililor utilizati in procesul de productie,dotarea acestor sectii de productie cu instalatii de alarmare si stingere a incendiilor, a modului de respectare a normelor de protectie a muncii,etc.Datele obtinute in urma investigatiilor de risc pe teren sunt completate cu datele din evidenta statistica referitoare la evenimentele produse in intr-o perioada de timp in aceste platforme industriale,toate aceste informatii stand la baza luarii deciziei de a asigura bunurile respective,precum si la negocierea clauzelor contractului de asigurare.In contractul de asigurare se vor prevedea sume separat pentru cladiri si constructii speciale si separat pentru mijloace fixe, materii prime,materiale,etc. -b)pe tipuri de localitati-municipii,orase,comune,grupate in functie de factorii de risc ce actioneaza in acestelocalitati in trei zone de risc. Perioada de asigurare la asigurarile de bunuri este de regula un an,sau prin negociere acestea pot fi incheiate pe perioade mai scurte.Ea incepe de regula la ora 24 a zilei in care s-a achitat polita respectiv s-a semnat contractul de asigurare , la ora 0 a zilei pentru care s-a achitat polita ,respectiv s-a incheiat contractul,respectiv dupa un anumit numar de zile de la plata primelor si semnarii contractului,la anumite tipuri de asigurari.Incetarea raspunderii asiguratorului inceteaza la ora 24 a zilei in care a expirat contractul de asigurare. Perioada de asigurare pentru asigurrile suplimentare este inclus n perioada de asigurare a contractului iniial.Perioada de asigurare inceteaza de asemenea n cazul nstrinrii bunului asigurat n afara cazului n care asigurtorul i-a dat acordul expres pentru continuarea rspunderii,in situatia cand n urma expertizei tehnice se constat dauna total a bunurilor asigurate,precum si in situaia denunrii unilaterale a contractului de asigurare sau rezilierii acestuia.

Evaluarea pagubei si determinarea despagubirii In situatia producerii evenimentului asigurat,se procedeaza la constatarea i delimitarea pagubei se face de asigurtor direct sau prin mputernicii mpreun cu asiguratul sau mputerniciii si, inclusiv prin experi dac sa convenit n acest mod de cele dou pri,cu care ocazie se ntocmeste un proces verbal de constatare, semnat de ambele pri, care sta la baza determinarii volumului pagubei produse si a despagubirii datorate asiguratului.In functie de amploarea evenimentului produs,dauna datorata poate fi: - dauna total, apare in situatia in care bunul a fost distrus in asa masura incat refacerea sa prin reparare, nlocuire, recondiionare sau restaurare a prilor componente nu mai este posibil sau in situatia in care cheltuielile aferente acestor reparatii depesc fie valoarea achizitionarii unui nou bun fie valoarea asigurat a bunului la data producerii evenimentului asigurat; -dauna partial apare in situatia in care, avarierea produsa bunurilor de evenimentul asigurat permite repararea sau refacerea prin inlocuirea sau repararea prilor componente sau a pieselor avariate.Dauna partiala se stabileste prin marimea costului total al reparaiei,la nivelui preturilor de pe piata din momentul producerii evenimentului asigurat.De asemenea,din valoarea astfel determinata se deduce valoarea pieselor,componentelor recuperate ce pot fi reconditionate. La cldiri i construcii,paguba parial apare in situatia in care faptul c bunul asigurat a suferit distrugeri mai mici, care nu au afectat structura de rezisten, dar care pot fi refacute prin reparaii, neafectandu-se rezistenta sicapacitatea de folosin a cladirii respective.Chiar si in cazul cand gradul de avariere a cladirii este mai mare, se pot recupera unele materiale sau elemente constructive fie pentru refolosire la repararea ei, fie pentru valorificare. Din valoarea despagubirii se va deduce fransiza care urmeaz s fie suportat de ctre asigurat de fiecare dat cnd se produce evenimentul asigurat.De asemenea,daca dac n momentul producerii evenimentului asigurat valoarea real a bunului asigurat depete suma asigurat,marimei daunei se reduce proporional, corespunztor raportului dintre suma asigurat i valoarea real a bunului la data producerii evenimentului asigurat. In cuantumul despagubirii,nu sunt incluse taxele suportate de asigurat n strintate sau n Romnia i pe care acesta are dreptul s le recupereze conform legii ca de exemplu TVA, taxe vamale etc. Despagubirea calculata include si o serie de cheltuieli efectuate si pagube produse in

timpul sau dupa evenimentul asigurat,ca de exemplu pagubele produse de avarii sau distrugeri prilejuite de luarea msurilor de salvare luate,cheltuielile ocazionate de efectuarea lucrrilor de curare a locului unde sa produs paguba (degajarea locului unde se afla bunul,etc, Marimea despgubirii este limitata atat de suma la care s-a fcut asigurarea, de cuantumul pagubei cat i de valoarea real a bunurilor din momentul producerii riscului asigurat. Daca,la data producerii evenimentului asigurat prima de asugurare nu este achitata integral, asiguratorul are dreptul de a reine din despagubirea cuvenit ratele de prim datorate de asigurat,patrivir contractului de asigurare. Plata despagubirii se face de catre asigurator dupa primirea de la organele in drept a raportului oficial privind rezultatele cercetarii si mai ales a cauzelor producerii evenimentului. Daca bunul asigurat este grevat de o sarcina(gajare,ipotecare,etc),iar drepturile cuvenite prin polita de asigurare sunr cesionate in favoarea creditorului, despgubirea va fi pltit direct creditorului,pn la concurena valorii dreptului su,cu exceptia cazurilor in care creditprul renunta in scris la aceasta suma,cu conditia ca suma respectiva sa fie utilizata pentru repararea bunului. Daca bunurile asigurate au fost evaluare in euro, despgubirea datorata se va determina prin aplicarea cursului valutar de referin din ziua finalizarii dosarului de dauna si efectuarii platii. Potrivit prevederilor contractului de asigurare,plata daunei de catre asigurator este conditionata de luare de catre asigurat a unor masuri dupa cum urmeaza: s ntiineze de ndat unitile de pompieri, poliia sau alte organe abilitate prin lege sa actioneze in asemenea situatii;
-

s ia, potrivit cu mprejurrile msuri pentru limitarea pagubei, salvarea bunurilor asigurate, pstrarea i paza bunurilor asigurate; s aduca la cunostinta asigurtorului producerea evenimentului asigurat,imediat,nu mai tarziu de24 de ore de cnd a luat cunotin de producerea evenimentului; s permit asigurtorului s fac investigaii prin personal propri sau prin terti cu privire la cauza i mrimea pagubei precum si la mrimea despgubirii necesara potrivit contractului de asigurare; - s puna la dispoziia asigurtorului toate actele ntocmite de organele competente care au facut cercetari privind producerea evenimentului.
-

s nu produca modificari,distrugere a unor probe de la locul unde se afla

bunul in momentul producerii evenimentului pana la prezentarea asiguratorului si constatarea cauzelor si marimii prejudiciului produs.

IV.3Asigurarea masinilor,utilajelor si instalatiilor pentru avarii accidentale Asigurarea de avarii accidentale este o forma distincta de asigurari a carui obiect este aplicabil in cazul masinilor,utilajelor,echipamentelor,instalatiilor,liniilor tehnologice,precum si oricaror alte mijloace fixe asimilata acestora care a aparut ca un produs nou pe piata asigurarilor datorita faptului ca aceste bunuri sunt supuse unor riscuri specifice care poart denumirea generic de avarii accidentale.In contractele de asigurari cu acest obiect,asiguratorii sunt obligati sa achite despagubiri de fiecare data cand in situatii strict mentionate in contract,apar cazuri de avarii bruste si neasteptate care necesita interventii rapide de reparare.Cauzele acestor avarieri bruste si accidentale cele mai intalnite sunt:accidente de munca,intreruperea accidentala a alimentarii cu apa,curent electric,aer comprimat,gaze naturale, desprinderea in timpul functionarii a unor parti componente nereglarea utilajelor in momentul trecerii la executarea altui gen de operatii,blocarea unor dispozitive de protectie, introducerea unor materii prime necorespunzatoare, neasigurarea conditiilor climaterice standard de functionare a utilajelor,calificarea necorespunzatoare a muncitorilor,neefectuarea la timp a lucrarilor de revizii ale utilajelor, erori de proiectare de fabricatie,sau de montaj a utilajelor,supraprisiuna,supratensiune sau subtensiunea curentului electric,ciocniri de alte bunuri,caderea pe utilaje a unor corpuri,scurgerea unor substante chimice, ruperi sau deformari in timpul functionarii,revarsari de apa ca urmare a spargerii unor robinete sau conducte,erori de montare,pornirea sau oprirea eronata a instalatiilor,neglijenta sau reavointa a personalului, etc. Aceste riscuri prezentate nu sunt generate de riscurile generale(incendiu,calamitati naturale,cutremure,etc) care fac obiectul asigurarilor generale ale constructiilor si ale continutului acestora.
Riscurile neasigurate sunt daunele determinate de uzura utilajelor respective precum si cele datorata actiunii riscurilor generale.

Derularea acestui tip de asigurari este similara asigurarilor generale,presupunand completarea de catre solicitant a declaraiei de asigurare(cerere-chestionar) , urmat de ncheierea contractului de asigurare, pe perioade de obicei de un an. Suma asigurat se negociaz ntre pri, separat pentru fiecare main, utilaj sau instalaie n parte, inndu-se seama de valoarea declarat, de valoarea de inlocuire sau valoarea ramasa fiecrui bun asigurat.In caz de dauna partiala,suma asigurata este

detreminata de cheltuielile legate de repararea,refacerea reconditionarea sau inlocuirea partilor avariate,care sa aduca bunul avariat in starea anterioara producerii riscului asigurat,la care se adauga coeficientul de uzura,dar in limita sumei asigurate prin contractul de asugurare.
Intrucat datorita multitudinii riscurilor asigurate,probabilitatea de producere a pagubelor este mare,acest tip de asigurari contin si fransize stabilite sub forma de procent aplicat asupra sumei asigurate.

Primele de asigurare au la baza costurile efectuate pe baza cheltuielilor cu despagubirile efctuate pe o perioada de timp si pe baza datelor statistice privind frecventa de aparitie a evenimentelor de acest gen intr-o perioada de timp in ramura industriala respectiva,de regula pe un an calendaristic. Contractul de asigurare se considera incheiat in momentul semnarii acestuia si achitarii primei de asigurare,raspunderea asiguratorului curgand din ziua urmatoare incheierii pana in ultima zi a valabilitatii contractului. Prin contract sunt prevazute clauze care obliga asiguratul sa ia in permanemta masuri de intretinere a utilajelor respective conform srandardelor de revizii si reparatii,sa permita in orice moment asiguratorului sa verifice stare abunurilor asigurate,sa aduca la cunostinta asiguratorului orice elemente aparute in plus fata de momentul incheierii contractului care ar modifica riscul asigurat,precum si daca a incheiat o polita de asigurare cu aelasi obiect cu un alt asigurator. Pe intreaga perioada de valabilitate a contractului,asiguratul este obligat prin clauze speciale,sa intretina instalatia asigurata conforp standardelor in vigoare,sa aduca la cunostinta asiguratorului in scris orice modificare intervenita de la incheierea contractului care ar avea drept consecinta grabirea producerii riscului asigurat sau ar expune bunul asigurat altor riscuri,sa permita asiguratorului sa inspecteze bunul asigurat,sa declare existenta altor contracte de asigurare pentru acelasi bun.In conditiile neandeplinirii acestor obligatii,asiguratorul poate solicita fie denuntarea contractului din momentul constatarii abaterii,fara restituirea primelor platite,fie,in situatii cand cele constatate au fost facute cu intentie si dovezile sunt edificatoare,poate solicita instantei de judecata anularea obligatiei de plata a despagubirii. Evaluarea si constatarea pagubelor se se fac in acelasi mod ca la asigurarile de riscurir generale de asigurare a bunurilor . IV.4. Asigurarea lucrarilor de constructii-montaj

Acest tip de asigurare are termen de valabilitate numai pe perioada de construcie a unui obiectiv de investitii de catre firmele de costrucii-montaj,putand avea mai multe obiective,respectiv o asigurare de bunuri,o asigurare de raspundere civila a firmei de constructii-montaj,precum si,in unele cazuri si o asigurare a afacerilor,respectiv a profitului aferent perioadelor de intrerupere a activitatii.Contractul de asigurare,poate avea ca parte si pe beneficiarul investitiei,pe antreprenori,subantreprenori,furnizori de utilaje echipamente si de materiale de constructii,etc. Obiectul asigurrii este reprezentat de construciile care se afl n proces de execuie a lucrrilor de construcii-montaj, aferente urmtoarelor tipuri de constructii:lucrari de infracstructura (drumuri, poduri, viaducte,tunele,etc)lucrari de imbunatatiri funcuare(canale de irigatii,puturi,etc),constructiicivile,constructii speciale(silozuri,zervoare,etc), bunuri materiale,combustibili aduse pe santier, in curs de inglobare in obiectivul de constructii,uttilaje, instalaii specifice activitatii de constructiimontaj,cheltuieli aferente organizarii de santier(curatarea terenului sau indepartarea resturilor aferente evenimentelor provocatoare de pagube, cheltuielile de transportaprovizionare a utilajelor,si stocurilor de mijloace circulante,etc. Riscurile asigurate se refera la:distrugeri cauzate bunurilor cauzate de fenomene naturale(incendii,cutremure,inundatii,furtuni,grindina,caderi de zapada,etc),furturi de materiale din depozite,accidente produse in exploatarea ulilajelor specifice lucrarilor de constructii-montaj,vatamari corporale sau inbolnaviri datorate realizarii contractului de constructii-montaj,etc.
De asemenea sunt incluse in cuantumul despagubirilor si cheltuieli facute de salvarea si conservarea bunurilor asigurate,de prevenirea extinderii pagubelor,cheltuieli aferente lucrarilor de conservare a lucrarilor de constructii-montaj executate pana la data producerii evenimentului asigurat. Riscurile neasigurate cuprind penalizarile si amenzile calculate ca urmare a nerespectarii clauzelor prevazute in contractele de executie,precum si cheltuielilor aferente lucrarilor de intarziere,intrerupere si incetare a lucrarilor de constructii-montaj datorate de neluarea masurilor de evitare a daunelor cauzate de constatarea disparitiei cu ocazia inventarierii a unor materii prime,materiale,utilaje,etc.

Suma asigurat este determinata de valoarea total a contractului de construciimontaj, respectiv din valoarea devizului de executie a lucrarilor,inclusiv a valorii mainilor utilajelor, instalaiilor, materiilor prime,materialelor sau altor bunuri precum i cheltuielile necesare executrii lucrrilor,precum si cheltuielile de aprovizionare a

acestora.Ca si in cazul asigurarilor generale,prima de asigurare este stabilit pe baza cotelor tarifare aplicate asupra valorii lucrarilor executate in baza devizelor de lucrari iar achitarea despagubirilor se face n funcie de constatarile rezultate in faza de evaluare si constatare a pagubelor provocate de evenimentul asigurat de execuie.De asemenea,daca lucrarile contractate se realizeaza in strainatate,calculul despagubirii va avea in vedere legislatia din aceste tari. Perioada de asigurare a lucrarilor de constructii-montaj nu este anuala precum la celalalte tipuri de asigurari,ea incluzand intreaga perioada de realizare a lucrarilor de constructii-montaj,la care se adauga perioada de receptie si de garantie,iar in cazul intarzierii din motive obiective a lucrarilor,perioada de asigurare se extinde ,la cererea asiguratului, cu achitarea unor prime suplimentare. Drepturile si obligatiile priilor se ncadreaz n condiiile de asigurri generale a bunurilor. Astfel, raspunderea asiguratorului,potrivit prevederilor contractului incep din momentul inceperii lucrarilor de constructii-montaj(de la efectuarea lucrarilor de organizare de santier),si inceteaza dupa predarea catre beneficiar a lucrarilor,respectiv dupa expirarea perioadei de garantie. Sumele achitate drept despagubire sunt calculate in functie de mrimea daunei,in limita sumei asigurate,si a lucrarilor aferente fazelor de executie executate. IV.5 Asigurarea echipamentelor electronice si electrotehnice Deazvoltarea productiei mondiale de bunuri electronice si electrotehnice,a determinat asiguratorii sa adapteze produsele oferite la specificul si cerintelor productiei si circulatiei acestor produse de varf ale industriei.Acest tip de asigurari se adreseaza persoanelor juridice,separat sau in cadrul unor pachete de asigurari conplexe.Produsele de asigurari oferite pensoanelor juridice au in vedere gradelor diferite de risc precum si ricurilor diferite determinate de specificul acestor produse,(calculatoare,echipamentelor radiotv,servere,etc,).De asemenea,datorita specificului acestor produse,sunt expuse,in conditiile dezvoltarii Internetului si riscurilor specifice acestuia(haekers,frauda informatica,etc)produsele de asigurari oferite clientilor trebuie sa acopere toate aceste riscuri. Obiectul asigurarii in reprezinta produsele electronice care indeplinesc unele trasaturi caracteristice,respectiv au in componenta componente electronice care genereaza riscuri specifice in exploatare,inclusiv echipamente industriale complexe care sunt formate atat din componente electronice cat si subansamble mecanice si electrotehnice(roboti industriali,etc).

Nu fac obiectul acestui produs specific de asigurari,produsele electronice pentru radio instrumente muzicale,etc.amatori, Produsele oferite de asiguratori nu includ o serie de echipamente electronice din care fac parte instrumente muzicale electronice,componente consumabile aferente acestora datorita uzurii uneori premature a acestora,echipamente electronice pentru discoteci,parcuri distractive,etc. Riscurile asigurate au in vedere acele evenimente generate de actiunea unor factori generate de activitatile sau munca oamenilorcare produc distrugerea sau avarierea bunului asiguratdatorita unui eveniment neprevazut(neglijenta,greseli in executie, erori de proiectare, incendiu explozii,supratensionari sau subtensionari,erori in operare,pagube generate de activitate tertilor,etc),fenomene naturale(inundatii,furtuni,,cutremure,trasnete),talharie,furt prin efractie,erori de proiectare sau constructie,etcprecum si pagube pricinuite de luarea masurilor de protectie sau de stingere a incendiilor si de indepartare a efectelor acestuia,folosirea necorespunzatoare a echipamentului,etc. Sunt excluse de la asigurare pagubele provocate de razboi,grebe,revolte,etc,precum si fapte facute cu ontentie de catre asigurat sau de catre prepusii sau reprezentantii sai, precum si cele care fac parte in general d in asigurarile generale. Suma asigurata se stabileste separat pe categorii de obiecte,sau,in situatia obiectelor de acelasi gen,ca o suma globala.Prin suma asigurata se are in vedere valoarea declarata de asigurat care include pretul platit,inclusiv TVA,la care se adauga cheltuielile de livrare. Durata asigurarilor si obligatiile partilor sunt aceleasi cu cele aferente asigurarilor generale. IV. 6. Asigurarea bunurilor pentru cazuri de furt prin efractie si talharie Este o forma de asigurare foarte rspndit,practicata de catre societatile de asigurari pentru persoanele fizice. Practica asiguratorilor difera in acest tip de asigurari,fie incluzand aceste riscuri in categoria riscurilor generale,altii incheind contracte distincte pentru bunurile care pot face parte mai frecvent din categoria celor ce pot fi sustrase prin furt sau talharie.

Obiectul acestui tip de asigurari il reprezinta bunuri(mobilier,obiecte de arta,tablouri,obiecte pretioase,tapiserii,carti,documente de arhiva,instrumentar,obiecte de imbracaminte,etc.) Riscurile asigurate cuprind pe cele cauzate de pierderea sau degradarea bunurilor asigurate,aflate in interiorul locuintei,prin acte de talharie,furturi comise prin acte de spargerea mijloacelor de protectie,a zidurilor,a pardoselilor,prin folosire de chei false,contrafacute sau sustrase membrilor familiei.De asemenea includ riscurile determinate de calamiti naturale, care produc pagube de bunuri din gospodrie,precum si riscuri de avarii, determinate de nefunctionarea corespunzatoare a instalaiilor electrice, de ap, nclzire, canalizare,avnd caracter accidental. Incheiera contractelor de asigurareare la baza intocmirea declaraiei de asigurare, de catre asigurat, iar perioada de incheiere a politelor este de un an, putnd totui fi ncheiat ipe perioade mai mici de minimum trei luni. Prima de asigurare se stabilete in functie de categoria de bunuri asigurate pe baza cotei tarifare aplicate asupra sumei asigurate fiind incasata la inceputul perioadei sau in rate.Perioada de asigurare este de regula un an,sau,la cererea asiguratilor contractele putand fi incheiate pe perioade mai mici. Evaluarea si constatarea pagubelor produse se face de ctre societile de asigurareprin personal special calificat i n urma ntiinrii scrise fcute de asigurat, depuse n termenul stabilit prin contract i n prezena asiguratului. Cuantumul despgubirii se stabilete n funcie de valoarea pagubei ,neputand depasi depi suma asigurat precum i valoarea bunurilor respective. Acest acest tip de asigurari s-a extins,fiind in prezent oferite si persoanelor juridice,avand ca obiect bunuri si alte valori(numerar,actiuni,obligatiuni,timbre,pietre pretioase,obiecte din aur si alte metale pretioase)depozitate in locuri special amenajate(casierii,tezaure).Pentru ca aceasta categorie de bunuri sa fie acceptate la asigurare,este necesar ca locurile de depozitare sa fie amplasate in locuri asigurate cu mijloace de paza corespunzatoare.Aceste mijloace de paza se refera in principal la amenajarea unor usi exterioare incuiate cu dispozitive de siguranta,cu geamuri aparate de mijloace electronice si mecanice de aparare precum si cu sisteme de alarma.Sunt incluse in contractul de asigurare si daunele produse prin distrugerea sau deteriorarea acoperisurilor,tavanelor,usilor,ferestrelor,dusumelelor, mobilierului si sistemelor de alarma.

Nu sunt acordate despagubiri pentru pagubele savarsite de angajatii asiguratului,sau pentru cazurile de pagube produse prin utilizarea de chei originale sau contrafacute,cu exceptia cazurilor cand acestea au fost sustrase. Suma asigurata este de regula cea solicitata de asigurat,stabilita in functie de valoarea de inlocuire,de starea de intretinere a bunurilor,fie sub forma sume calculate pe fiecare obiect,fie sub forma unor sume maxime calculata pentru toate bunurile sustrase prin actul respectiv. Drepturile si obligatiile partilor sunt in general aceleasi precum si cele din cazul asigurarilor generale. O forma speciala a acestui tip de asigurari o reprezinta asigurarea valorilor pentru actele de furt sau talharie asupra curierilor.Pentru acest tip de asigurari,contractul de asigurare se poate incheia fie pe fiecare curier in parte,fie ca o suma globala,in aceasta situatie asigurarea fiind incheiata la nivelul societatii de curierat.La acest produs de asigurare,primele de asigurare sunt diferentiate in functie de locul unde are loc furtul si in functie de felul bunurilor sau valorilor.In aceasta categorie de asigurari sunt incluse si asigurarea transporturilor de valori banesti(in lei sau devize)apartinand societatilor bancare efectuate de catre societatile specializate.Pentru acest tip de asigurari,despaguburile sunt achitate cu conditia ca aceste societati sa aiba asigurate mijloace speciale de protectie.
IV.7 Asigurarea bunurilor casante

Obiectul de activitate al acestui tip de asigurare il constituie bunurile casante(geamuri,oglinzi,articole de iluminat,articole sanitare,obiecte de arta din sticla sua pe sticla,suprafete vitrate,etc)precum si ramele din metal,lemn sau plastic pe care sunt montate aceste bunuri,daca sunt avute in vedere la stabilirea sumei asigurate.De asemenea,obiectul asigurarii include si cheltuielile pentru inlocuirea sau montarea bunurilor casante asigurateAceste bunuri pot face obiectul contractelor de asigurare separat,sau inglobate in cladiri ca parti componente ale acestora,caz in care fac obiectul unui contract de asigurare pentru riscuri generale. Riscurile asigurate sunt pagubele produse de spargerea,sau craparea acestora,datorate actiunii unor factori cauzatori,din care mentionam: fenomene naturale(cutremure de pamant,furtuni,alunecari de teren,incendii,inundatii,avalanse,etc;)

accidente de toate tipurile; defectiuni ale instalatiilor de curent electric,apa-canal,etc;

actiuni de furt prin efractie; variatii mari de temperatura; actiuni sau inactiuni ale oamenilor; executarea defectuoasa a lucrarilor de montare-demontare a acestora.

Practica asigurarilor a statuat neadmiterea la asigurare a unor bunuri casante determinate de urmatoarele cauze:

pagubele produse la suprafata acestor bunuri,fara a se provoca spargerea sau craparea lor(zgaraieturi,etc); pagubele provocate unor bunuri conexe bunurilor casate ca de exemplu avarierea sau distrugerea unor parti metalice,din lemn sau din plastic ce fac corp comun cu bunurile casante ; pagube care prin natura cauzelor care le-au produs,incadreaza aceste asigurari in categoria asigurarilor de risc general.

Prima de asigurare se determina prin aplicarea cotelor procentuale asupra sumei asigurate.Cotele procentuale aplicate sunt diferentiate in functie de valoarea bunurilor asigurare.Suma asigurata se stabileste avand in vedere caracteristica acestor bunuri de a nu putea fi reparate dupa producerea evenimentului asigurat,astfel incat,majoritatea acestor bunuri necesita inlocuirea lor.Exista si bunuri casante(obiecte de arta,etc)ce pot fi reconditionate,restaurate,datorita valorii lor.In aceste conditii,stabilirea sumelor asigurate se face astfel incat sa permita achizitionarea unui bun nou,cu aceleasi caracteristici cu cele ale bunului asigurat.La stabilirea sumei asigurate se porneste de la declaratia asiguratului care poate fi acceptata de catre asigurator sau poate fi verificate prin apelarea la serviciile expertilor,Suma asigurata poate fi calculata fie pe fiecare obiect in parte,fie c. suma globala pentru toate bunurile din aceeasi grupa. Evaluarea si constatarea pagubei se face,prin inspectii la fata locului,iar in cazul bunurilor de valoare, de persoane specializate. Marimea daunei este stabilita la nivelul sumei asigurate in cazul daunelor totale,si respectiv la nivelul cheltuielilor de reparare,reconditionate,restaurare sau inlocuire a unor parti distruse efectuate ,dar nu mai mult de nivelul sumei asigurate. IV.8 Asigurarea gospodariilor persoanelor fizice Este o forma de asigurari care este inclusa diferit in ofertele societatilor de asigurari-fie sub forma unei asigurari complexe care include o asigurare de viata si una de raspundere civila,fie sub forma unei asigurari de bunuri si una de persoane,fie sub forma de raspundare civila. Prima forma complexa de asigurare a locuintei persoanelor fizice include intr-un singur contract,o asigurare de viata si una de raspundere civila,aferente aceluiasi asigurat,asigurare care extinde efectele si asupra persoanelor fizice care,desi nu sunt parte in contract, gospodaresc impreuna cu asiguratul,astfel:

Asigurarea de bunuri,are ca obiect bunurile aflate in proprietatea persoanelor fizice ca: locuinte, constructii anexe (grajduri, garaje, magazii, silozuri, etc),imprejmuiri, inventar gospodaresc (mobilier, imbracaminte, aparatura electronica si electrotehnica etc), obiecte de folosinta in gospodarie, unelte agricole, animale, furaje, alimente,produse agricole,c ombustibili, mijloace de transport cu tractiune mecanica si animala, materiale pentru constructii pentru uz gospodaresc, furaje, etc.in contractul de asigurare sunt incluse atat bunurile asiguratului, cat si ale persoanelor fizice cu care acesta gospodareste. Nu intra in categoria bunurilor asigurabile urmatoarele categorii de bunuri care fie ca nu indeplinesc conditiile prevazute in fisa de produs,fie sunt incluse in obiectul de activitate al altor forme de asigurari(cel mai adesea al asigurarilor generale: masini, instalatii, instrumente si alte bunuri care sunt in folosinta unor activitati individuale (ex, activitati ale persanlor fizice autorizate, liberii profesionisti,e tc):bunuri care concura la desfasurarea activitatii autorizate precum masini instalatii, unelte, materii prime, materiale, semifabricate, marfuri, etc aferente activitatii desfasurate de micii intreprinzatori, produsele agricole obtinute in gospodariile individuale,destinate vanzarii, banii, hartiile de valoate,metale si pietre pretioase, documente aferente provenientei bunurilor din gospodarie si ale activitatii auterizate,timbre,cec-urile, documentele contabile care justifica cheltuielile efectuate de catre persoana fizica autorizata,bunurile care sunt degradate,uzate,fara o valoare de piata, autovehiculele (exceptand motocicletele) etc. Riscurile asigurate includ pagubele aferente evenimentelor de risc general(cutremure, furtuni, inundatii, alunecari de teren, grindina, ploi torentiate, incendii, trasnete avalanse de zapada,etc), distrugerea unor bunuri de catre un risc asigurat prin asigurari de risc general sau alte forme de asigurare, activitati aferente salvarii sau eliberarii terenului unor bunuri asigurate de risc general, talharie sau furt prin efractie, etc Nu fac parte din categoria bunurilor asigurate prin acest produs de asiguarri,pagubele produse de:evenimente generale sau cele necuprinse in fisa de produs aferenta acestei forme de asigurari,talharie sau furt prin efractie, evenimente produse cu participarea unor prepusi ai asiguratului sau a reprezentantilor acestuia,,actiuni greviste, razboi, actiuni militare, ocupatie militara, razboi civil, invazie,insurectie, etc. Suma asigurata se determina pe baza declaratiei asiguratului,in limita valorii de piata a bunurilor respective,valoare stabilita de bunurire noi de acelasi gen mai putin uzura, valoare care daca nu esta declarata corect pe baza de documente justificative de catre asigurat,se stabileste prin expertize tehnice si contabile. Raspunderea asiguratorului in aceasta forma de asigurare incepe dupa 5 zile de la finele zile in care s-a incheiat contractul de asigurare si s-au achitat prima de asiguarre (integralsau in rate)si inceteaza la ora 24 a ultimei zile de valabilitate a politei de asigurare,date probate cu documente justificative. A doua forma de asigurare complexa ale locuintelor persoanelor fizice o constuituie asigurate de deces sau invaliditate permanenta in care sunt cuprinsi asiguratul si persoanele cu care gospodareste impreuna in locuinta asigurata(sotul supravietuitor,parintii,copiii acestora,sau alte persoane).

Raspunderea asiguratorului in aceasta forma de asigurare incepe si inceteaza in aceleasi termene cu cele stipulate in contractulde asiguarre complexa a gospodariei persoanei fizice respective. Sumele asigurate sunt calculate in functie de incaliditatea permanenta sau decesul care au avut loc datorita producerii evenimentelor asigurate,la domiciliul asiguartului.De regula in acest tip de asigurare,suma asiguarta pentru persoanele din lociunta este la nivelul celei stipulate in polita de asigurare,rdespectiv jumatate din suma prevazuta in caz de deces al asiguratului.In situatiile de invaliditate permabebta,suma asigurata se achita in intregime daca invaliditatea respectiva este totala,si proportional,in cazul stabilirii gradului de invaliditate permanenta. A treia forma de asiguurate complexa o reprezinta asigurare de raspundere civila,la care,asiguratul si persoanele cu care acesta convietuiesta impreuna(copii,parinti si alte persoane,) sunt obligati sa le plateasca tertilor ,la nivelul prevazut in contract sau la nivelul stabilit de catre instantele de judecata,pe baza probelor administrate de catre partile din procesul civil respectiv,-cu titlu de despagubire urmatoarelor persoane:

proprietarului bunului imobil care adaposteste bunurile asigurate pentru pagubele produse de asigurat; altor persoane(inclusiv vecinilor)pentru pagubele provocate de de evenimentele asigurate(mai putin de cele care fac obiectul unei forme de asigurari speciale(ex accidentele produse de autovehicule).

In suma asigurata sunt incluse toate cheltuielile aferente , inclusiv cheltuielile de judecata.Despagubirile se platesc de catre asigurator la nivelul pagubelor produse bunurilor din locuinta, in limita sumei asigurate. Celelalte elemente tehnice ale acestei forme de asigurare(termenele de intrare-iesire din vigoare,calculul acestora,etc)sunt aceleasi cu cele prevazute in contractul de asigurare complexa a gospodariei persoanelor fizice. IV.9 Asigurarea pentru cazuri de intrerupere a afacerilor Este o forma de asigurare care pe langa bunurile asigurate pnntru riscurile generale si speciale detaliate in acest capitol,cuprinde si despagubirea pentru intreruperea afacerilor,determinata de prejudiciile aduse de evenimentul asigurat bunurilor din patrimoniul agentilor economici.Ratiunea includerii acestul produs in ofertele firmelor de asigurare rezulta din faptul ca in situatia producerii uneui risc asigurat,agentul economic suporta atat pagube materiale aferente bunurilor distruse total sau partial, cat si pienderi banesti,reprezentate de veniturile pe care nu le realizeaza pe perioada intreruperii activitatii.Aceste pierderi banesti depasesc de multe ori pierderile aferente bunurilor , in cazul unor pagube mari provocate de incendii , se poate inregistra o perioada de intrerupere mare determinata de timpul aferent lucrarilor de refacere a cladirilor, a masinilor si instalatiilor complexe,a timpului aferent inlocuirii totale sau partiale a acestor utilaje(de multe ori aceste utilaje sunt unicate necesitand un timo suplimentar la producatorul de utilaje pentru programarea si fabricarea lor).La acestea se adauga si timpul aferent refacerii instalatiilor de mediu, care comporta un grad inalt de automatizare.Pagubele materiale produse de incendii atrag dupa ele atat pierderile aferente volumului fizic al productiei nerealizate,cat si pierderi generate de

imposibilitatea onorarii in termen a obligatiilor contractuale asumate fata de terti, care atrag la randul lor penalitati,precum si imposibilitatea achitarii cheltuielilor legate de reluarea procesului de productie(salarii, materii prime, materiale, combustibili, etc) precum si a ratelor aferente creditelor de investitii si productie angajate,cate comporta calcularea de dobanzi si penalitati de intarziere. Evenimentele provocatoare de pagube materiale mari(incendii,inundatii,etc) pot cauza si intreruperea alimentarii cu gaze, curent electric, utilitati, a caror reluare presupune de asemenea atat cheltuieli materiale cat si banesti mari. Practica internationala a demonstrat faptul ca asigurarile de intrerupere a afacerilor au ca scop acoperirea riscurilor care survin ca o consecinta a riscurilor acoperite de asigurarile de bunuri,acestea conducand la o serie de deosebiri fata de asigurarile de bunuri deosebiri localizate la o serie de elemente tehnice ca: obiectul asigurarii de intrerupere a activitatii este reprezentat de pagubele banesti provocate ca urmare a nefolosirii bunurilor materiale distruse total sau partial,acoperite de asigurarea de bunuri,in timp ce la asigurarea de bunuri,obiectul asigurarii are o existenta reala,fiind reprezentat de cladiri,continutul acestora,etc;
-

suma asigurata este de regula fixa la asigurarile de bunuri,si variabila la asigurarile de intrerupere a afacerilor,unde suma asigurata depinde de o serie de pierderi ce vor fi estimate in viitor de regula profitul brut estimat a se realiza;
-

Asigurarea de intreruperea activitatii are ca obiect de activitate acoperirea profitului brut ce nu va fi realizat datorita producerii evenimentului asigurat,in profitul brut incluzandu-se numai profitul din activitatea de exploatare,care include pe langa profitul din activitatea de exploatare inregistrat in contul 750 PROFIT SI PIERDERI ,si cheltuielile permanente din activitate de exploatare,formate din:

cheltuieli permanente relativ variabile care se mentin o perioada de timp si din perioada de intrerupere a activitatii,care includ cheltuielile de livrare a produselor finite,cheltuielile cu utilitatile,etc; cheltuieli permanente fixe care se mentin aceleasi indiferent de volumul productiei realizate,inclusiv in perioada de intrerupere a activitatii(cheltuielile cu salariile,cu chiriile,cu amortizarea,etc).

Constatarea si evaluarea riscului viitor porneste de la cunoasterea aprofundata a specificului activitatii asigurate(complexitatea instalatiilor, avizele si autorizarile necesare reluarii productiei,tipul de materii prime, materiale, combustibil utilizat, obligatiile asumate prin contractele de livrare incheiate, penalizarile datorate pentru onorarea cu intarziere sau neonorarea obligatiilor asumate,etc) precum si de la studierea daunelor care au avut loc la acest agent economic in trecut, mai ales in ceea ce priveste frecventa,marimea daunelor provecate,timpul de eliminare a acestora,penalitatilor achitate clientilor, timpul de obtinere a avizelor si autorizatiilor, etc. Perioada de asigurare este aceeasi cu a asigurarilor de bunuri. Perioada de interrupere a activitatii este cuprinsa intre momentul producerii riscului asigurat si momentul reluarii activitatii.

Perioada de despagubire este ,de regula,un an calendaristic,fiind determinata in functie de specificul activitatii asiguratului,de posibilitatile reale de reluare a activitatii,putand in unele cazuri sa depaseasca peroioda de asigurare. Primele de asigurare sunt diferentiate in functie de specificul activitatii de masurile luate de asigurat pentru prevenirea si stingerea incendiilor,de cotele de prima calculate pentru asigurarea de bunuri,si de cotele de prima determinati in functie de durata de intrerupere a activitatii,si de perioada de despagubire care difera de perioada de asigurare de bunuri,dar nu mai mult de un an. IV.10.Asigurarea marfurilor pe timpul transporturilor rutiere Ca forma de asigurare,asigurarile auto au aparut la inceputau secolului trecut,mai intai ca forma a asigurarilor auto de accidente,iar mai tarziu devenind o forma distincta de asigurari.Ele au aparut ca o necesitate determinata de cresterea numarului de autovehicole,de crearea infrastructurii de sosele,de cresterea numarului de accidente auto,elemente care au creat premizele asigurarii atat a mijloacelor de transport,cat si a marfurilor transportate. Din aceste motive,asigurarile auto s-au diversificat,acoperind mai multe obiective: asigurarea marfurilor transportate; asigurarea autovehicolelor; asigurarea de raspundere civila (RCA,de raspundere a transportatorului,de carte verde);

asigurarea persoanelor transportate cu autovehicole.

Acest tip de asigurare,se poate face atat pentru riscuri generale cat si pentru riscuri speciale, ceea ce presupune ca in polita de asigurare sa fie inserate atat conditiile generale de asigurare si conditii speciale. La asigurarea bunurilor transportate, suma asigurata este stabilita pornind de la valoarea marfurilor transportate,fiind formata din: valoarea marfii din factura sau n cazul n care nu exista valoarea comerciala se poate accepta valoarea de piata la locul expedierii n momentul ncheierii asigurarii; costul transportului si al asigurarii, daca acestea nu sunt incluse n valoarea facturii; alte cheltuieli ocazionate de transportul marfii- taxe, comisioane vamale etc; o supraasigurare de 10% din valoarea bunului, daca nu s-a convenit altfel pentru acoperirea cheltuielilor care nu pot fi prevazute la ncheierea asigurarii; Momentul intrarii in vigoare a asigurarii este de regula data solicitata de asigurat sau momentul n care marfa respectiva paraseste locul de depozitare indicat n contractul de asigurare n vederea transportarii, dar nu nainte de ncheierea contractului de asigurare. Momentul incetarii asigurarii este considerat in una din urmatoarele situatii:

cnd bunul este livrat la locul de destinatie mentionat n polita de asigurare; cnd bunul nu este livrat la locul de destinatie mentionat n polita de asigurare,ramanand in depozitul expeditorului; cnd bunul este livrat la alt depozit sau alt loc de depozitare diferit de destinatia finala prevazuta n contractul de asigurare sau nainte de aceasta, pe care

asiguratul decide sa-l foloseasca pentru depozitare, alocare sau distribuire; cnd datorita unor mprejurari care sunt nafara controlului asiguratului, contractul de transport se termina ntr-un alt loc dect destinatia specificata n contractul de asigurare sau transportul se termina n alt fel, nainte de livrarea bunului la depozitul destinatarului; la expirarea unui anumit termen de la terminarea descarcarii bunului de pe autovehicol. Riscurile asigurate asigurator pentru marfurile transportate sunt grupate n riscuri generale si riscuri speciale,acestea fiind tratate in detaliu conditiile de asigurare generale, respectiv speciale, care fac parte integranta din polita de asigurare.

Conditiile generale,in care asiguratorul acorda despagubiri sunt grupate,la fel ca la asigurarile de transport maritim,si sunt standardizate in conditii de asigurare de tip A,B,C. Conditia de asigurare A este cea mai cuprinzatoare, fiind acoperite toate riscurile de pierdere si/sau avariere la care sunt supuse bunurile n timpul transportului, cu exceptia celor prevazute separat drept excluderi,din acest motiv conditia de asigurare A este si cea mai costisitoare. Conditia de asigurare B acopera un numar mai mic de riscuri mentionate n mod expres n continutul conditiei, respectiv pierderile si avariile produse bunurilor n timpul transportului, cauzate de:incendiu sau explozie,,rasturnarea, deraierea sau prabusirea mijlocului de transport,coliziunea mijlocului de transport cu un obiect exterior,cutremur de pamnt, eruptie vulcanica sau trasnet,intrarea apei de mare, ru sau lac n mijlocul de transport, container sau loc de depozitare,dauna totala a unui colet pierdut sau cazut n timpul ncarcarii sau descarcarii, pe si de pe mijlocul de transport.Din acest motiv,prima de asigurare in cazul acestei conditii de asigurare standard este mai mica dect n cazul conditiei A. Conditia de asigurare C acopera pierderile si avariile produse bunurilor n timpul transportului, cauzate de mai putine riscuri dect cele incluse n conditiile anterioare,respectiv incendiu sau explozie, rasturnarea, deraierea sau prabusirea mijlocului de transport, coliziunea mijlocului de transport cu un obiect exterior, altul dect apa. Toate cele trei conditii standard de asigurare,acopera si urmatoarele tipuri de cheltuieli:

cheltuieli facute de asigurat n scopul salvarii ncarcaturii, pentru prevenirea unui pericol iminent sau pentru reducerea la minim a pierderilor si a avariilor efective, daca dauna este produsa dintr-un risc asigurat; cheltuieli de constatare a pierderilor si a avariilor facute de asigurat, daca dauna este produsa de o cauza cuprinsa n asigurare; cheltuielile si contributiile la avaria comuna precum si cheltuielile de salvare, efectuate de catre de asigurat, stabilite conform prevederilor contractului de transport cheltuieli facute de asigurat

Sunt excluse de la asigurarea pe timpul transportului,o serie de riscuri care sunt stipulate expres in conditiile generale de asigurare a bunurilor;riscurile excluse se regasesc in principal in cazul conditiei de asigurare A,din acestea facand parte urmatoarele pierderi si cheltuielile:

pierderi datorate activitatii necorespunzatoare a asiguratului sau a mputernicitilor acestuia, inclusiv cele care au atras sanctiuni penalele sau administrative- amenzi,calculul penalitatilor confiscari, puneri sub sechestru, etc.; pierderi indirecte legate de ntrzierea n expediere sau primirea marfii, pierderea profitului scontat, sau daune morale;

pierderi rezultate din operatiuni comerciale,precum inregistrarea dediferente nefavorabile de curs valutar, pierderi datorate ntrzierii livrarii, chiar daca ntrzierea s-a datorat unui risc asigurat; pierderi de substanta a marfii,precum si reducerea greutatii acesteia, determinate de scurgeri , descompuneri,evaporare,, uscare, sau uzura morala a bunurilor asigurate; degradarea calitativa marfii datorita actiunii factorilor atmosferici asupra marfurilor transportate; pregatirea si ambalarea necorespunzatoare a bunurilor asigurate inainte de intrarea in vigoare a asigurarii datorata actiunii sau inactiunii asiguratului sau a salariatilor acestuia; daune produse de catre bunul asigurat altor bunuri sau persoane; savarsirea de infractiuni sanctionate de reglementarile vamale sau comerciale; insolvabilitatea sau nendeplinirea obligatiilor financiare de catre proprietari, administratori sau operatorii mijloacelor de transport; utilizarea oricarei arme de razboi care foloseste fiziunea si fisiunea atomica, nucleara sau alta reactie asemanatoare ori alta forta sau obiect radioactiv; contaminarea radioactiva. De asemenea,in conditiile generale de asigurare sunt excluse si riscul de razboi si greve care pot face obiectul unei asigurari speciale, a unei conventii separate n schimbul platii unei prime de asigurare suplimentare. Acest tip de asigurare este valabila numai pe perioada n care bunul asigurat se afla n mijlocul de transport, nsa cel mult pna la expirarea unui numar de zile , de obicei 10 sau 15 zile de la ora 24 a zilei n care acestea sosesc la locul intermediar sau final de descarcare. Marfurile cu caracter special,supuse unor riscuri speciale,sunt acceptate la transport daca sunt luate masuri de protectie speciale,masuri specifice acestor bunuri(tablouri, bilete de banca, cupoane, titluri de valoare, inscrisuri specialei, bijuterii,colete postale cu valoare declarata,vaccinuri,pasari si animale vii,marfuri perisabile material de inseminare,etc Un subcapitol special al conditiilor de asigurare generale, il ocopa conditii speciale de asigurare a marfii pe parcursul transportului rutier, prin care asiguratul solicita protectie suplimentara pentru o serie de riscuri ca: riscuri de razboi, riscuri de furt, jaf si nelivrare, riscuri tipice naturii marfurilor( alterare, ncingere, spargere, risipire). Conditia riscuri de razboi are ca scop acoperirea pierderilor si avariilor suferite de bunurile asigurate ,deperminate de urmatoarele evenimente: razboi, razboi civil, revolutie, rebeliune, insurectie sau conflicte civile; capturarea, sechestrarea, arestare, retinerea sau detentiaprecum si tentativele acestora; pagube provocate de actiunea minelor, torpilelor, bombelor grenadelor sau a altor arme de razboi abandonate; cheltuielile si contributiile la avaria comuna precum si cheltuielile de salvare. Acest tip de asigurare este valabila numai pe perioada n care bunul asigurat se afla n mijlocul de transport, nsa cel mult pna la expirarea unui numar de zile , de obicei 10 sau 15 zile de la ora 24 a zilei n care acestea sosesc la locul intermediar sau final de descarcare. Conditia riscuri de greva este inclusa in polita de transport,la conditiile generale,in scopul de a acoperi pierderile si avariile la bunurile asigurate, cauzate de actiunea grevistilor,a, muncitorilor care iau parte la tulburari, revolte , miscari civile,nefiind

acoperite pierdereile provenite din absenta, lipsa sau ncetarea muncii de orice fel, rezultata din greva, tulburari, revolte sau miscari civile. Conditia riscuri de furt, jaf si nelivrare are ca scop acoperirea pierderilor si avariillor la bunurile asigurate, cauzate de furt, jaf si nelivrarea unui colet ntreg. Calculul despagubirii,a indemnizatiei datorata de catre asigurator,are la baza suma asigurata,la care se adauga cheltuielile facute de asigurat pentru limitarea pagubei, reconditionarea marfii si valorificarea acesteia,care sunt in sarcina asiguratorului IV.10.1.Asigurarea de raspundere a transportatorului pentru marfurile transportate (CMR) Aceasta forma de asigurare a fost introdusa in oferta societatilor de asigurare,cu scopul de a acope raspunderea transportatorului care efectueaza transportul de marfuri cu autovehiculele aflate n proprietatea sa, nchiriate sau luate n locatie de gestiune, pentru pagubele la marfurile transportate, potrivit conventiei referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele. Asigurarea este valabila pe un anumit teritoriu, pe o anumita perioada de timp sau pe o anumita calatorie. n cadrul riscurilor asigurare sunt cuprinse toate autovehiculele apartinnd transportatorului, inclusiv cele primite n custodie de la alti transportatori care efectueaza transport international de marfuri. Asigurarea acopera raspunderea transportatorului, n calitate de caraus, pentru pagubele la marfurile transportate n conformitate cu prevederile Contractului international rutier de marfuri CMR-1956.Ea este valabila pe teritoriul Romniei si n afara acestuia, pe parcursul terestru si maritim al transportului, daca au loc traversari cu linii Ro-Ro, fery-boat sau combinat pe calea ferata, pe parcursul transportului executat de la punctele de expediere sau la punctele de destinatie situate pe teritoriul satelor care nu sunt semnatare ale conventiei CMR. Exista si o situatie aparte, n care transportatorul este scutit de aceasta raspundere si anume atunci cnd pierderea marfii, vatamarea acesteia sau depasirea termenului de livrare s-au produs din vina persoanei prevazute n contract din cauza unui ordin dat de acesta, nefiind provocata din vina transportatorului, de un viciu propriu al marfii sau de mprejurari pe care transportatorul nu le-ar fi putut evita sau ale caror urmari nu ar fi putut sa le anticipeze. Conform prevederilor CMR transportatorul raspunde pentru pierderea totala sau partiala a marfii sau pentru vatamarea produselor n intervalul de timp scurs de la primirea marfii la transport pna la predarea acesteia, precum si pentru depasirea termenului de livrare. Riscurile asigurate sunt cele provocatoare de daunele provocate de evenimente ca accidente de circulatie,defectiuni tehnice ale autovehicolului in timpul transportului,intarzieri in livrarea produselor transportate cauzate de producerea unui prejudiciu al carui responsabil este transportator,in limita tarifelor de transport, incendierea autovehicolelor datorate de accidente de circulatie. .Transportatorul este obligat sa plateasca despagubiri pentru aceste prejudicii la un nivel maxim egal cu nivelul taxelor de transport, in situatia depasirii termenului de livrare iar acesta depasire a provocat daune. Potrivit prevederilor contractului de transport,transportatorul este scutit de raspundere atunci cnd pierderea sau vatamarea marfii apare ca o consecinta sau in una din situatiile urmatoare:

utilizarea auto descoperite si fara prelata ,daca acest mod de utilizare a fost

convenit n mod expres n contract si mentionat n scrisoarea de trasura; lipsa sau defectiunea ambalajului, pentru marfurile expuse prin natura lor la stricaciuni sau vatamari, atunci cnd nu sunt ambalate sau sunt prost ambalate; deplasarea, ncarcarea, amplasarea sau descarcarea marfii de catre expeditor sau destinatar ori de persoane care au actionat n numele acestora; ncarcarea necorespunzatoare, numerotarea ineficienta sau nesatisfacatoare a coletelor; transportul animalelor vii.

Reglementrile internaionale elaborate n domeniul transporturilor rutiere au ca scop principal ocrotirea transportatorilor i promovarea intereselor acestora, vis--vis de autoritile vamale (Convenia TIR), precum i fa de celelalte pri care particip la derularea unei operaiuni de transport rutier internaional (Convenia CMR), stabilirea unor condiii care privesc transporturile rutiere de mrfuri periculoase (Acordul ADR), Convenia privind circulaia rutier i altele. Convenia CMR s-a semnat la Geneva, la 19 Mai 1956 i face parte din seria de convenii internaionale iniiate de Comisia Economic ONU pentru Europa; prin aceast convenie internaional sunt reglementate, n mod uniform, condiiile generale n care se ncheie i execut contractul de transport rutier de mrfuri, care mbrac forma scrisorii de trsur CMR. Convenia CMR se aplic oricrui contract de transport de marf pe osele, cu titlu oneros, cu vehicule, cnd locul primirii mrfii i locul prevzut pentru eliberarea acesteia sunt situate n doua ri diferite, din care cel puin una este ar semnatar a Conveniei CMR, indiferent de domiciliul i de naionalitatea participanilor la contract. Aceast convenie se aplic chiar dac transporturile sunt efectuate de state sau instituii/organzaii guvernamentale. Convenia CMR nu se aplic: transporturilor efectuate pe baza conveniilor potale internaionale; transporturilor funerare; transportului efectelor de strmutare. Dac autovehiculul care conine mrfuri este transportat pe o poriune a parcursului (ntre locul de expediie i cel de destinaie) pe mare, cale ferat, cale navigabil interioar, fr descrcarea mrfii din vehicul i dac n timpul acestui transport nerutier s-a ntmplat s se produc o pagub/pierdere/ntrziere la eliberarea mrfii dintr-un fapt ce nu poate fi imputat transportatorului rutier, rspunderea transportatorului rutier nu este determinat de Convenia CMR, ci de felul n care rspunderea transportatorului nerutier este determinat, dac un contract de transport ar fi fost ncheiat ntre transportatorul nerutier i expeditor, numai pentru deplasarea cu alt mod de transport dect cel rutier, conform prevederilor privind transportul de mrfuri pe alt mod de transport dect cel rutier. n lipsa unor asemenea prevederi, rspunderea transportatorului rutier va fi determinat de Convenia CMR.

IV.10.2.Contractul de transport rutier Contractul de transport rutier este acel contract prin care un cru profesionist se angajeaz s transporte unei persoane numite expeditor o anumit cantitate de marf dintr-un loc n altul, n schimbul plii unui anumit pre i ntr-un termen care de regula este specificat n contract.

Proba contractului de transport se face prin scrisoarea de (trasura)transport, care este un formular tipizat i care conine o serie de meniuni specifice unui contract. Absena, neregularitatea sau pierderea scrisorii de transport nu afecteaz nici existena, nici valabilitatea contactului de transport. Scrisoarea de trsur este ntocmit n trei exemplare originale, semnate de expeditor i de transportator. Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea nsoete marfa i este predat destinatarului i al treilea exemplar se reine de ctre transportator. Dac marfa care va fi transportat va fi ncrcat n vehicule diferite; sau dac este vorba de diferite feluri de marf sau de loturi distincte, expeditorul sau transportatorul are dreptul s cear ntocmirea de scrisori de trsur pentru fiecare vehicul utilizat sau pentru fiecare lot de marf. Scrisoarea de trsur trebuie s conin urmtoarele meniuni obligatorii: a) locul i data ntocmirii sale; b) locul i data primirii mrfii i locul prevzut pentru eliberarea ei; c) date privind prile contractante:numele i adresa expeditorului,numele i adresa destinatarului,numele i adresa transportatorului; d) date privind obiectul contractului de transport:denumirea curent a mrfii i felul ambalajului, iar pentru mrfurile periculoase, denumirea lor general recunoscut; denumirea curent a mrfii i felul ambalajului, iar pentru mrfurile periculoase, denumirea lor general recunoscut;numrul coletelor, marcajelor speciale i numerele lor;greutatea brut (sau cantitatea altfel exprimat) a mrfii; e) date privind transportul:cheltuielile aferente transportului (pre de transport, cheltuieli accesorii, taxe de vam, alte cheltuieli survenite de la ncheierea contractului pn la eliberarea mrfii);instruciunile necesare pentru formalitile administrative (de vam);indicaia c transportul este supus regimului stabilit prin prezenta convenie i nici unei alte dispoziii contrare. De asemenea, scrisoarea de trsur poate s conin i urmtoarele meniuni facultative: interzicerea transbordrii; cheltuielile pe care expeditorul le ia asupra sa; totalul sumelor de ramburs de perceput la eliberarea mrfii; valoarea declarat a mrfii i suma care reprezint interes special la eliberare; instruciunile expeditorului ctre transportator cu privire la asigurarea mrfii; termenul n care transportul trebuie s fie executat; lista documentelor transportatorului. Expeditorul rspunde pentru toate cheltuielile i daunele pricinuite transportatorului din cauza inexactitii sau insuficienei datelor din scrisoarea de trsur. IV.10.2.1 Primirea mrfii la transport i verificarea documentelor

La primirea mrfii, transportatorul este obligat s verifice: exactitatea meniunilor din scrisoarea de trsur referitoare la numrul de colete, ct i la marcajul i la numerele lor; starea aparent a mrfii i a ambalajului ei. Dac transportatorul nu are mijloacele necesare de a verifica exactitatea meniunilor indicate mai sus, el va face rezerve pe scrisoarea de trsur, care trebuie s fie motivate. El trebuie s motiveze toate rezervele pe care le face cu privire la starea aparent a mrfii

i a ambalajului ei. Oricum, aceste rezerve nu l angajeaz pe expeditor dac acesta nu lea acceptat n mod expres n scrisoarea de trsur. Expeditorul are dreptul s cear verificarea de ctre transportator a greutii brute a mrfii (sau a cantitii altfel exprimate a acesteia). El poate s cear, de asemenea, verificarea coninutului coletelor. Transportatorul are dreptul s cear plata cheltuielilor de verificare. Rezultatul acestor verificri se consemneaz n scrisoarea de trsur. Scrisoarea de trsur face dovada primirii mrfii la transport i arat i condiiile contractului de transport. Dac transportatorul nu face rezerve motivate, exist prezumia c marfa i ambalajul erau n stare bun n momentul primirii de ctre acesta i c numrul de colete, marcajele i numerele lor erau conforme cu datele din scrisoarea de trsur. Expeditorul este rspunztor fa de transportator pentru daunele pricinuite persoanelor sau altor mrfuri, precum i de cheltuielile ce decurg din defectozitatea ambalajului mrfii, afar de cazul cnd defectozitatea, fiind aparent/cunoscut transportatorului n momentul primirii mrfii, transportatorul nu a fcut rezerve cu privire la aceasta. n vederea ndeplinirii formalitilor administrative i de vam care trebuiesc fcute nainte de eliberarea mrfii, expeditorul trebuie s anexeze la scrisoarea de trsur toate documentele necesare (de ex. factur, certificat de origine, certificat sanitar, fito-sanitar, certificat de circulaie a mrfii) i s-i furnizeze transportatorului toate informaiile necesare. Transportatorul nu are obligaia de a verifica dac aceste documente i informaii sunt suficiente i expeditorul este rspunztor fa de transportator pentru toate daunele care ar putea rezulta din lipsa, insuficiena sau neregularitatea acestor documente i n afar de cazul n care culpa este a transportatorului. Transportatorul este rspunztor ca i un comisionar de consecinele pierderii sau utilizrii inexacte a acestor documente menionate n scrisoarea de trsur i care o nsoesc sau care i s-au predat. Despgubirea pus n sarcina sa nu poate depi ns despgubirea datorat n cazul n care marfa s-ar fi pierdut. IV.10.2.2. Modificarea contractului de transport Expeditorul are dreptul de dispoziie asupra mrfii, fiind n msur s cear transportatorului:oprirea transportului,schimbarea locului prevzut pentru eliberare, eliberarea mrfii unui alt destinatar dect cel indicat iniial n scrisoarea de trsur. Dreptul expeditorului de a dispune asupra mrfii se stinge n momentul n care al doilea exemplar al scrisorii de trsur este remis destinatarului.Acest drept se stinge n momentul n care al doilea exemplar al scrisorii de trsur este remis destinatarului ,sau atunci cnd marfa a fost eliberat destinatarului contra unei dovezi de primire. Destinatarul poate dispune de marf ncepnd din momentul ntocmirii contractului de transport, dac expeditorul menioneaz acest lucru n scrisoarea de trsur. Dac destinatarul uzeaz de dreptul su de a cere eliberarea mrfii unei alte persoane, aceast persoan nu mai poate desemna ali destinatari.

Dar, pentru ca acestor dispoziii s li se dea curs de ctre transportator, trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: prezinte primul exemplar al scrisorii de trsur, pe care va nscrie noile instruciuni date transportatorului i va despgubi pe transportator pentru cheltuielile i prejudiciul pe care le-a antrenat executarea acestor instruciuni; executarea acestor instruciuni trebuie s fie posibil n momentul n care acestea parvin persoanei care trebuie s le execute i nu trebuie s mpiedice exploatarea normal a ntreprinderii transportatorului i nici s aduc prejudicii expeditorilor/destinatarilor altor transporturi; instruciunile nu trebuie s aib niciodat ca efect divizarea transportului. Dac transportatorul nu poate s dea curs dispoziiilor ce-i sunt transmise, el este obligat s ntiineze imediat despre aceasta persoana care a dat asemenea instruciuni. Transportatorul care nu execut aceste instruciunile din rea voin sau care s-a conformat acestor instruciuni fr s fi cerut prezentarea primului exemplar al scrisorii de trsur va fi rspunztor fa de cel ce are dreptul s cear acoperirea pagubei rezultat n urma acestui fapt. IV.10.2.3. Impedimente la transportul si eliberarea mrfii Aceste impedimente constau n aceea c autovehiculul ncrcat cu marf nu poate s se ndrepte ctre destinaie din diverse motive (calamiti naturale, greve, lipsa unor documente necesare ndeplinirii formalitilor administrative). Astfel, dac, pentru un motiv oarecare, executarea contractului de transport n condiiile prevzute n scrisoarea de trsur este sau devine imposibil naintea sosirii mrfii la locul prevzut pentru eliberare, transportatorul este obligat s cear instruciuni persoanei care are dreptul s dispun de marf. Dac exist condiii de transport diferite de cele menionate iniial n CMR, care permit efectuarea transportului i dac transportatorul nu a putut s obin n timp util instruciunile de la persoana care are dreptul de a dispune de marf, el va lua msurile pe care le consider ca fiind cele mai bune n interesul persoanei care are dreptul de a dispune de marf. Impedimente pot apare si la eliberrii mrfii ctre destinatar (in diverse motive ca refuzul acestuia de a primi marfa, impedimente de natur administrativ. Dac, dup sosirea mrfii la destinaie se ivesc impedimente la eliberare, transportul va cere instruciuni de la expeditor. Dac impedimentul la eliberare are loc dup ce destinatarul ,care are dreptul de a da aceste dispoziii, a dat ordin de a se elibera marfa unei alte persoane, destinatarul se substituie expeditorului, iar aceast persoan destinatarului. Dac destinatarul refuz marfa, expeditorul are dreptul de a dispune de aceasta fr a mai fi necesar prezentarea primului exemplar al scrisorii e trsur.Chiar dac a refuzat marfa, destinatarul poate s cear eliberarea ei att timp ct transportatorul nu a primit instruciuni contrarii de la expeditor. Dup sosirea mrfii la locul prevzut pentru eliberarea acesteia, destinatarul are dreptul de a cere ca al doilea exemplar al scrisorii de trsur s-i fie remis i ca marfa s-i fie eliberat contra unei dovezi de primire. Dac s-a stabilit c marfa este pierdut sau
expeditorul (sau destinatarul, dup caz) care vrea s exercite acest drept, trebuie s

dac a avut loc o ntrziere n executarea contractului de transport, destinatarul este autorizat s pretind n numele su de la transportator drepturile care rezult din contractul de transport. Destinatarul care uzeaz de drepturile care i sunt acordate (conform meniunilor de mai sus), este obligat s plteasc creanele care rezult din scrisoarea de trsur; dac le contest, transportatorul nu este obligat s efectueze eliberarea mrfii, dect n cazul n care destinatarul a depus o cauiune. IV.10.2.4. Rspunderea transportatorului Transportatorul este rspunztor pentru pierderea total sau parial,avarierea mrfii, produse ntre momentul primirii i cel al eliberrii acesteia ,ntrzierea la eliberare. Transportatorul este exonerat de aceast rspundere dac pierderea, avaria sau ntrzierea au avut drept cauz: o culp a persoanei care are dreptul de a dispune de marf un ordin al acesteia, nerezultnd dintr-o culp a transportatorului; un viciu propriu al mrfii; circumstane pe care transportatorul nu putea s le evite i a cror consecine nu le putea preveni. Transportatorul nu poate invoca, pentru a fi exonerat de rspundere, nici defeciunea vehiculului folosit pentru realizarea transportului, nici culpa persoanei de la care a nchiriat autovehiculul. Transportatorul nu rspunde de pierderea sau avarierea mrfii, dac aceste situaii rezult din urmtoarele aciuni: folosirea de vehicule descoperite, fr prelate, dac aceast folosire a fost convenit ntr-un mod expres i menionat n scrisoarea de trsur; lipsa sau defectozitatea ambalajului, pentru mrfurile expuse prin felul lor la stricciuni sau la avariere, cnd aceste mrfuri nu sunt ambalate sau sunt ru ambalate; manipularea, ncrcarea, stivuirea i descrcarea mrfii au fost fcute de ctre expeditor/destinatar (sau de persoane care acioneaz n contul lor); natura unor mrfuri expuse, datorit cauzelor inerente nsi naturii lor, fie la pierdere total sau parial, fie la avariere (prin spargere, ruginire, deteriorare intern i spontan, uscare, curgere, pierdere normal sau datorit aciunii insectelor sau roztoarelor); insuficiena sau imperfeciunea marcajelor sau a numerelor coletelor; transportul de animale vii. n aceste cazuri, transportatorul este exonerat de rspundere numai dac face dovada c toate msurile care i incumb n mod normal, innd cont de circumstane au fost luate i c el s-a conformat instruciunilor speciale care i-au fost date. Se consider ntrziere la eliberare atunci cnd marfa nu a fost eliberat n termenul convenit sau dac nu s-a convenit un asemenea termen, atunci cnd durata transportului depete timpul care n mod rezonabil este acordat unui transportator diligent, avnd n vedere toate circumstanele i printre altele, (n cazul unei ncrcturi pariale) necesarul de timp pentru asamblarea unei ncrcturi complete n condiii normale. Dac marfa este eliberat destinatarului fr ncasarea sumei ramburs care ar fi trebuit s fie perceput de ctre transportator n virtutea dispoziiilor contractului de transport, transportatorul este obligat s despgubeasc pe expeditor cu suma ramburs, avnd drept de regres mpotriva destinatarului.Cel n drept, destinatarul, poate s considere marfa pierdut fr a mai fi

necesar prezentarea altor dovezi dac aceasta nu a fost eliberat n termen de 30 de zile de la expirarea termenului convenit; dac nu a fost convenit un asemenea termen, marfa se consider pierdut dac nu a fost eliberat n termen de 60 de zile de la primirea ei de ctre transportator. Cel n drept poate, primind despgubirea pentru marfa pierdut, s cear n scris s fie ncunotinat imediat, n cazul n care marfa ar fi gsit ntr-un termen de un an, socotit de la data la care se face plata despgubirii. Confirmarea primirii unei astfel de cereri se face n scris. n termen de 30 de zile de la primirea unei ncunotinri, cel n drept poate cere ca marfa s-i fie predat contra plii creanelor rezultnd din scrisoarea de trsur i contra restituirii despgubirii primite, reducndu-se eventual cheltuielile care ar fi fost cuprinse n aceast despgubire i sub rezerva tuturor drepturilor la despgubire pentru ntrzierea la eliberarea mrfii. n cazul lipsei fie a cererii naintate ctre transportator, fie a instruciunilor date n termen de 30 de zile de la primirea ncunotinrii sau dac marfa nu a fost gsit ntr-un termen de un an de la plata despgubirii, transportatorul poate dispune de marf, n conformitate cu legislaia locului unde se gsete marfa. Transportatorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor legate de solicitarea de instruciuni sau cele determinate de executarea instruciunilor primite, cu condiia ca aceste cheltuieli s nu fie consecina culpei sale. n cazul unor impedimente la transport sau la eliberare, transportatorul poate s descarce imediat marfa n contul persoanei care are dreptul de a dispune de ea; dup aceast descrcare, transportul se consider ncheiat. Transportatorul i asum atunci pstrarea mrfii. Sau poate s ncredineze marfa unui ter i atunci rmne rspunztor de alegerea atent a acestuia. Marfa rmne grevat de creanele rezultnd din contractul de transport i de toate celelalte cheltuieli. Transportatorul poate s dispun vnzarea mrfii fr a mai atepta instruciuni de la cel care are dreptul de dispoziie asupra mrfii, cnd natura perisabil sau starea mrfii o justific sau cnd cheltuielile de pstrare sunt disproporionate fa de valoarea mrfii. n celelalte cazuri poate s procedeze la vnzarea mrfii, dac ntr-un termen rezonabil el nu a primit din partea persoanei care are dreptul de a dispune de marf instruciuni contrarii, a cror executare i poate fi cerut n mod echitabil. Dac marfa a fost vndut, suma obinut din vnzare trebuie pus la dispoziia persoanei care are dreptul de a dispune de marf, mai puin cheltuielile care greveaz marfa. Dac aceste cheltuieli sunt mai mari dect suma obinut din vnzare, transportatorul are dreptul la diferen. n caz de vnzare a mrfii, procedura urmat este determinat de legea/uzanele locului unde se gsete marfa. Dac, prin conventia incheiata, este pus n sarcina transportatorului o despgubire pentru pierderea total sau parial a mrfii, aceast despgubire este calculat dup valoarea mrfii la locul i n momentul n care a fost primit la transport. Valoarea mrfii este determinat pe baza cursului bursei sau , n lipsa acestuia, pe baza preului curent al

pieei ,iar n lipsa amndurora, pe baza valorii uzuale a mrfurilor de acelai fel i aceeai calitate. Potrivit prevederilor Conveniei CMR cuantumul despgubirii nu poate depi 25 franci per kilogram de greutate brut lips. Prin franc se nelege francul-aur, cu greutate de 10/31 grame, cu coninut de finee de 0,900. n plus, se restituie taxa de transport, taxele vamale i alte cheltuieli ivite cu ocazia transportului mrfii: n totalitaten caz de pierdere total; i proporionaln caz de pierdere parial. Alte daune interese pentru pierdere nu sunt datorate. n caz de ntrziere dac cel n drept face dovada c din aceast ntrziere a rezultat un prejudiciu, transportatorul este obligat s plteasc daune, care nu pot depi preul transportului. O despgubire mai mare nu poate fi pretins dect n caz de declarare a valorii mrfii sau de declarare de interes special la predare. n caz de avarie, transportatorul pltete contravaloarea deprecierii mrfii calculat pe baza valorii stabilite ca i n procedura de mai sus (n cazul pierderii totale/pariale a mrfii). Totui, despgubirea nu poate s depeasc: dac totalul expediiei este depreciat prin avariesuma care ar fi trebuit pltit n caz de pierdere total; dac numai o parte a expediiei a fost depreciat prin avarie, suma care ar trebui pltit n caz de pierdere a prii depreciate. Expeditorul poate s declare n scrisoarea de trsur, contra unui supliment de pre convenit, o valoare a mrfii care depete limita de 25 franci/kg stabilit prin Convenia CMR i n acest caz valoarea declarat nlocuiete valoarea de 25 franci/kg. Expeditorul poate fixa, fcnd meniunea respectiv n scrisoarea de trsur i contra plii unui supliment de pre convenit, suma care reprezint un interes special la eliberare, pentru cazul unei pierderi sau avarii, precum i pentru depirea termenului convenit. Dac a fost fcut o declaraie de interes special la eliberare, poate fi cerut independent de despgubirile menionate mai sus i pn la concurena contravalorii interesului declarat, o despgubire egal cu paguba suplimentar pentru care se poate face dovada. Dac expeditorul pred transportatorului mrfuri periculoase, el trebuie s-i semnaleze acestuia natura exact a pericolului pe care mrfurile l reprezint i i indic eventual precauiile ce trebuie luate. n cazul n care aceast semnalare nu a fost consemnat n scrisoarea de trsur, sarcina de a face dovada, prin orice mijloace, c transportatorul a avut cunotin de natura exact a pericolului pe care l poate prezenta transportul acestor mrfuri, revine expeditorului sau destinatarului. Mrfurile periculoase care nu au fost cunoscute ca atare da ctre transportator (n condiiile prezente mai sus), pot fi n orice moment i n orice loc descrcate, distruse sau fcute inofensive de ctre transportator fr nici o despgubire; expeditorul este n plus

rspunztor pentru toate cheltuielile i daunele rezultnd din predarea la transport a acestor mrfuri sau pentru transportul lor. IV.10.2.5. Reglementarea reclamaiilor i aciuni n justiie La destinaie, dac destinatarul a primit marfa fr s fi contestat starea ei n momentul eliberrii (dac este vorba de pierderi/avarii aparente) sau dac, n termen de 7 zile de la data eliberrii, excluznd din acest termen duminicile i srbtorile legale (dac este vorba de pierderi/avarii neaparente) nu a naintat rezerve transportatorului, rezerve n care s se precizeze natura pierderii/avariei, se presupune c marfa a fost primit n conformitate cu meniunile din scrisoarea de transport. Indiferent de natura rezervelor care sunt fcute, acestea trebuie s fie fcute n scris, dac este vorba de pierderi/avarii ne-aparente. n cazul n care transportatorul depete termenul de eliberare se pot primi despgubiri numai dac s-au fcut rezerve n scris n termen de 21 de zile de la data punerii mrfii la dispoziia destinatarului. Data eliberrii/constatrii/punerii mrfii la dispoziie nu se include n termenele menionate mai sus. Aciunile n justiie care deriv din transporturi care sunt supuse Conveniei CMR se prescriu n termen de 1 an, iar n caz de dol (nelciune) termenul de prescripie este de 3 ani. Acest termen de prescripie ncepe s curg: n caz de pierdere parial, avarie sau ntrziere din ziua n care s-a eliberat marfa; n caz de pierdere total, dac s-a convenit un termen, ncepnd de la a 30-a zi dup expirarea termenului convenit. Dac nu s-a convenit nici un termen, prescripia curge ncepnd de la a 60-a zi de la primirea mrfii de ctre transportator. Ziua indicat mai sus ca i nceput al prescripiei nu este cuprins n termen. Dac s-a fcut o reclamaie n scris, aceasta suspend prescripia pn n ziua n care transportatorul respinge n scris reclamaia i restituie documentele care i-au fost anexate acesteia. Dac reclamaia a fost acceptat parial, prescripia i va lua cursul su numai pentru partea care a rmas litigioas. Reclamaiile care ar fi fcute ulterior i care au acelai obiect nu mai suspend prescripia. IV.10.2.5 Transportul efectuat de transportatori succesivi In situatia in care un transport urmeaz s fie fcut de mai muli transportatori rutieri succesivi, pe baza aceleiai scrisori de transport, fiecare din aceti transportatori rutieri i asum rspunderea executrii transportului ntreg. Transportatorul al doilea (i dac este cazul cel/cei urntor/urmtori) devin prin primirea mrfii i a scrisorii de transport pri la contract. Transportatorul care preia marfa de la transportatorul precedent i remite acestuia o confirmare de primire datat i semnat; de asemenea, va nscrie numele i adresa sa pe al doilea exemplar al scrisorii de trsur i dac este cazul, va completa pe acest exemplar i pe confirmarea de primire rezervele pe care le ridic. Dac unul din aceti transportatori a pltit n baza prevederilor Conveniei CMR, despgubiri, atunci el are dreptultot n baza Conveniei CMRde regres, pentru suma pltit, la care se pot aduga dobnzi i cheltuielile pe care le-a suportat. Acest regres se

nainteaz contra transportatorilor care au participat la executarea contractului de transport, n felul urmtor:
transportatorul din vina cruia a rezultat paguba trebuie s suporte singur

despgubirea pltit de el sau de alt transportator;

dac paguba s-a produs din fapta a doi sau mai muli transportatori, fiecare din ei

trebuie s plteasc o sum proporional cu partea sa de rspundere, iar dac nu se poate evalua prile de rspundere (a acestor transportatori care au determinat paguba), fiecare este rspunztor cu partea de remunerare ce i-a revenit din transportul respectiv; dac nu se poate stabili care dintre transportatori rspunde pentru pagub, despgubirea se repartizeaz ntre toi transportatorii, n funcie de remuneraia care le-a fost acordat.; dac un transportator nu este solvabil, partea de despgubire ce cade n sarcina sa i pe care nu a pltit-o, cade n sarcina celorlali transportatori, proporional cu remuneraia lor.

IV.11 Asigurarea marfurilor pe perioada transportului maritim Asigurarea marfurilor pe timpul transtprtului maritim este una dintre cele mai vechi forma de asigurare,fiind practicata inca din antichitate de catre fenicieni,greci,iar mai tarziu , de catre romani.In scopul evitarii situatiilor in care riscurile marine erau suportate integral de catre proprietarii de vase,acestia,contractau un imprumut la nivelul contravalorii vasului si a marfii transportate.In situatia in care vasul si marfa transportata erau scufundate,imprumutul nu se mai rambursa,iar daca transportul se desfasura in conditii normale,imprumutul se restituia impreuna cu dobanda. Pe masura dezvoltarii transporturilor de marfuri,ca urmare a delimitarii intereselor transportatorilor(armatori)de cele ale negustorilor de marfuri,asigurarea integrala a vasului si a marfii,s-a divizat in asigurare avaselor de transport si asigurarea marfurilor. In prezent,toate transporturile pe apa de marfuri sunt asigurate de catre asiguratori,acestia preluand pierderile financiare si materiale care pot apare pe parcursul transportului si depozitarii marfurilor. Ofertele societatilor de asigurari,includ atat asigurarea navelor cat si a marfurilor transportate. Asigurarile maririme prezinta o serie de particularitati fata de celelalte tipuri de asigurari prin riscurile asigurate,tipurile de avarii acoperite,etc. Avariile reprezinta prejudiciile suferite de nava sau marfa transportata in timpul operatiunilor de incarcare,descarcare,transbordare,transport,stationari intermediare determinate de actiunea unor factori ca :furtuna,uraganul,trasnetul,naufragiul navei,explozii la bordul navei,coliziuni,etc.Avariile pot fi: -a) avarii totale-care apar in situatiile scufundarii navelor sau al aruncarii in mare a incarcaturii; -b)avarii partiale care apar in cazurile avarierii unor instalatii din dotarea navei,a deteriorarii marfurilor sau degradarea lor totala ca urmare a patrunderii apei de mare in

cala vasului,a izbucnirii unor incendii la bordul navelor,etc;in categoria avariilor sunt incluse si cheltuielile efectuate in timpul operatiunilor de salvare a navei si a incarcaturii acesteia; -c)avarii particulare care includ orice paguba materiala consecinta fie a unor factori naturali(furtuna,uragan,trasnet,etc)fie a a unor gresele de navigatie(coliziune,etc),fie a unor defectiuni ale marfurilor,cu conditia ca riscurile sa fi fost produse independent de vointa oamenilor; -d)avaria comuna sau generala care reprezinta paguba produsa in conditii deosebite,un sacrificiu,o cheltuiala exceptionala dispusa de catre comandantul navei,intentionat,cu scopul de a salva de la un pericol iminent viata sau bunurile aflate in acel moment pe nava.Din categoria acestor actiuni,fac parte : aruncarea peste bordul navei a unei parti din marfa,inundarea unui compartiment al calei,cheltuiei de intrare in rada unor porturi pentru refugiu, cheltuieli cu intretinerea navei si a echipajului,precum si a combustibilului consumat pentru realizarea actiunii,cheltuieli portuare efectuate in portul de refugiu,etc. Pentru ca un prejudiciu sau o cheltuiala exceptionala sa poata fi considerat a avarie comuna,trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

pericolul sa fie foarte grav si real sa aiba loc intr-o stare exceptionala,sa nu se incadreze in conditiile normale de navigatie si sa ameninte existenta navei sau a incarcaturii; prejudiciul sau cheltuiala exceptionala sa fie rezultatul unei masuri luate in mod intentionat de catre comandantul navei; actiunea comandantului trebuie sa aiba ca scop salvarea de la o primejdie reala a nanei si a incarcaturii acesteia;

Pagubele si cheltuielile exceptionale acceptate drept comune luate de catre comandantul navei trebuie sa fie pe deplin justificate si rationale,sa nu fie rezultatul unor actiuni independente de vointa comandantului. Determinarea avariei,a tipului acestuia(comuna sau particulara)are o importanta deosebita,incadrarea corecta a acesteia este decisiva pentru acoperirea acesteia de catre asigurator. Pagubele si cheltuielile exceptionale care fac obiectut asigurarilor comune,fiind efctuate la ordinul comandantului ,ca o expresie a vointei sale,ce fac obiectul asigigurarilor comune,sunt consemnate in documentul intitulat obligatie/angajament de contributie la avaria comuna,document care este predat comandantului de catre proprietarul marfii inainte de preluarea de catre acesta a marfurilor ce fac obiectul contractului de transport maritim.In acest document de consemnare a avariilor comune se prevede obligativitatea depunerii unei garantii de avarie comuna,garantie care reprezinta contributia marfurilor transportate la avaria comuna. In cazul marfurilor asigurate,documentul este semnat de catre asocietatea de asigurari,in aceasta situatie, transportatorul nemaisolicitand depunerea garantiei de catre proprietarul marfii. In situatia cand la un transport sunt inregistrate pagube si cheltuieli exceptionale,consemnate in documentulobligatie/angajament de contributie la avaria comuna acestea sunt analizate in detaliu de catre specialisti atestati in domeniu,denumiti

dispasori,specialisti care,in urma constatarilor efectuate hotarasc in ceea ce priveste modalitatea de repartizare a acestor pagube si cheltuieli exceptionale intre partile semnatare ale contractului de transport Documentul intocmit de catre expertii in domeniu(dispasori ) privind repartizarea pagubelor si cheltuielilor exceptionale pe fiecare din partile contractului de transpoirt este denumit dispasa. Practica in transporturile maritime demonstreaza ca pagubele si cheltuielile exceptionale ce fac obiectul avariilor comune,afecteaza atat marfa transportata,cat si nave transportatoare,pierderea provocata putand fi partiala sau totala. Pierderea totala apare in situatiile in care o nava este declarata disparuta,avariata complet sau in asemenea masura,incat cheltuielile pentru repararea ei ar depasi cuantumul asigurarii navei . De obicei,in politele de asigurare a navelor este prevazuta clauza potrivit careia,asiguratul poate considera nava in ansamblul ei ca o pierdere totala prezumata, in situatia in care valoarea reparatiilor necesare pentru aducerea navei in situatia dinaintea evenimentului care a provocat avaria comuna,depaseste trei patrimi din valoarea reala a navei,sau din valoarea de asigurare a navei. Riscurile asigurate,sunt grupate la fel precum la transporturile auto,in riscuri generale si speciale. Riscurile generale,sunt detaliate in conditiile generale de asigurare fiind la randul lor impartite in pericole ale marii(furtuna,naufragiul,coliziunea,esuarea,etc)si riscuri pe mare,care includ riscurile generate de navigatir(incendiul,arestarea navei,retinerea navei sau a unor persoane, sechestrarea navei etc. Primele de asigurare aferente asigurarilor de riscuri care fac obiectul conditiilor generale,sunt mai mici dacat cele care fac obiectul conditiilor speciale. Riscurile speciale,sunt caracteristice bunurilor asigurate,incluzand riscurile care deriva din natura bunului asigurat (spargere, ruginire, zgaraiere, scurgere, alterare, dezmembrare, dezintegrare,etc) precum si riscurilecare au caracter social-politic (razboi, revolte, greve, revolutii ,retinerea sau avarierea navei de transport din ordinul autoritatilor den tara de tranzitare,etc. Sunt excluse de la asigurare,o serie de riscuri care depind de trasaturile mecanice, fizice si chimice ale bunurilor asigurate,ca:otetirea vinului,eveporarea lichidelor care sunt transportate in vade descoperite,ambalarea necorespunzatoare,uncarea cerealelor,moartea animalelor vii,starea necorespunzatoare a navei,neechiparea corespunzatoare a acesteia pentru cursa spre mari inghetate,etc. Incadrarea unui risc in categoria celor ganerala sau speciale se face in contextul analizarii tuturor factorilor care influienteaza gravitatea acestora,atat a celor care deriva din caracteristicile marfii transportate(volumul,greutatea si valoarea marfii,sezonul in care se face transportul,durata transportului,ruta aleasa de catre transportator,tipul incarcaturii,etc) cat si cele care tin de caracteristicele navei(tonajul navei, vechimea navei,combustibilul consumat de nava, rezistenta acesteia la actiunea unor factori

naturali,proprietarul navei,nationalitatea sau drapelul sub care navigheaza nava,dotarea acesteia cu echipament modern. Asigurarile maritime si fluviale imbraca doua forme,respectiv asigurarile CASCO ale navelor maritime si fluviale si asigurarile CARGO ale marfurilor care fac obiectul transportului maritim. IV.11.1 Asigurarea CASCO a navelor maritime si fluviale In literatura de specialitate,acest top de asigurare maritima este denumita casco maritim,incluzand navele comerciale,si navele de pescuit,impreuna cu echipamentele din dotare. Asigurarea casco a navelor se face cu respectarea de catre parti a urmatoarelor cutume rezultate din practica:

asiguratorul preia raspunderea numai pentru trei patrimi din valoarea navei la momentul incheierii asigurarii; asiguratorul raspunde pentru prejudiciile aduse navei asigurate in limita sumei prevazute in contractul de asugurare maritima; navele care fac obiectul politei de asigurare incheiate in Romania pot face parte din proprietate apersoanelor fizice sau juridice romane sau straine,incluzand toate tipurile de nave comerciale sau de pescuit.

Obiectul asigurarii il constituie urmatoarele pagube si prejudicii aduse navelor:

pierderea totala ,care presupune preluare ade catre asigurator a contravalorii navei in intregime; pierderea toatla si avarii,presupune preluarea de catre asigurator atat a navei in intregime cat si a avariei comune; pierdere totala,avarie comuna si raspunderea pentru coliziuni,presupune preluarea de catre societatea de asigurari toate prejudiciile posibile a fi suferite de catre asigurat,si anume:pierderea integrala a navei,a contributiei la avaria comuna,a raspunderii pentru coliziunea cu alte nave sau cu instalatii portuare.

Societatile de asigurari preiau prejudiciile cauzate de riscurile cuprinse in conditiile generale sau speciale ale contractului de asigurare;aceste riscuri asigurate sunt grupate in urmatoarele categorii:

-prejudiciile aduse navelor de:cutremure,uragane,incendii,explozii,coliziuni cu alte nave sau cu obiecte si instalatii din rada porturilor,erori de navigatie,furturi comise,maiputin cele efectuate de personalul navei,folosirea defectuoasa a instalatiilor de incarcare-descarcare a marfurilor,aruncarea de marfuri peste bord, masurile luate pentru salvare anavei sau a incarcaturii,reparatii necorespunzatoare a unor parti componente ale navei,etc; cheltuieli reprezentand contributia transportatorului la acoperirea avariei comune,inclusiv a celor aferente delimitarii contributiei fiecarei parti la acoperirea avariei comune;

cheltuieli care cad in sarcina asiguratului,legate de acoperirea unor prejudicii aduse altot nave sau a obiectelor si instalatiilor din porturi cu care nava a intrat in coliziune; cheltuieli efectuate pentru prevenirea pagubei,a diminuarii acestora,pentru stabilirea imprejurarilor in care s-a produs paguba,a marimii acesteia si a efectelor produse de paguba; cheltuieli efectuate de achitarea serviciilor prestate de catre societati specializate,experti,avocati,pentru salvarea navei si pentru stabilirea contributiei fiecarei parti la avaria comuna.

Sunt excluse de la asigurare o serie de riscuri ca: uzura corpului navei ca urmare a exploatarii normale a acesteia,o serie de defectiuni ale echipamentelor,instalatiilor mecanice ,electrotehnice sau electrice sau ale partilor componente ale navei; imbolnaviri,vatamari corporale sau pierderi de vieti omenesti cauzate persoanelor aflate la bordul navelor; degradarea sau avarierea unor mijloace circulante sau obiecte de inventar aflate la bordul navei; pagube indirecte precum penalitati pentru efectuarea cu intarziere a transportului,nerealizarea veniturilor programate ca urmare a prejudiciului produs,etc pagube produse asupra navelor de razboi,revolte,revolutii,razboaie civile,revolutii ,greve,etc

Suma asigurata este cea declarata de asigurat si acceptata de catre societatea de asigurari,care sa fie cuprinsa ca valoare intrevaloarea de inlocuire a navei valoarea din nou a unei nave similare.Asiguratul are posibilitatea sa opteze pentru o asigurare suplimentare de pana la 25%din valoarea navei pentrupierderea torala a navei sau pentru cheltuielilor cu avaria comuna sau pentru salvarea navei. Perioada de incheiere a asigurarii maritime casco poate varia intre durata unei calatorii precizate si toate calatoriile efectuate de nava pe o perioada determinata,de regula un an calendaristic. Constatarea si evaluarea pagubei se face de regula de catre personalul specializat al societatii de asigurari sau de catre comisarii de avarie,cand nava se afla in afara granitelor tarii,pentru aceasta utilizandu-se toate documentele,inclusiv jurnalul de bord condus la nivelul navei. Raspunderea societatilor de asigurari pentru prejudiciile produse de riscurile asigurate este in limita sumei asigurate.In situatia pierderii totale a navei -care potrivit uzantei se constata cand cheltuielile pentru repararea navei depasesc trei patrimi din suma asigurataasiguratorul raspunde atat pentru suma asigurata cat si pentru asigurarea suplimentara de 25%,daca a fost incheiata.

Potrivit uzantelor internationale,o nava este declarata disparuta daca timp de 180 de zile de la ultimul mesaj primit de la aceasta nava,nu s-a mai primit nici un semnal care sa ateste localizarea ei. Prima de asigurare la acest tip de polita este determinata in functie de o serie de factori si caracteristici,din care exemplificam:

tipul navei, a dotarilor cu motoare,instalatii,etc; durata efectiva de exploatare a navei; caracteristicele marfurilor transportate(marfuri perisabile,cu grad de periculozitate ridicat,casante,etc) ruta aleasa pentru transport; sezonul in care are loc transportul marfii etc.

IV.11.2 Asigurare marfurilor pe perioada transportului maritim(cargo) Aceasta forma de asigurare maritima denumita si cargo maritim,are ca obiect bunurile tarnsportate la extern.Valoarea de asigurare cuprinde valoarea bunurilor respective,la care se adauga cheltuielile de transport,taxele vamale si alte cheltuieli asimilate acestora. Riscurile asigurate de catre asiguratori sunt detaliate in conditiile de asigurare,unde sunt grupate in conditii de asigurare de tip A,B sau C,diferentiate in functie de sfera de cuprindere a acestora. Incheierea unei asigurari in conditia A,are cea mai mare sfera de cuprindere, presupunand preluarea de catre societatea de asigurari a majoritatii riscurilor de prejudiciere a bunului asigurat. Asigurarea incheiata in conditia B,presupune preluarea de catre asigurator a urmatoarelor pierderi:

incendii sau explozii; cutremure ,trasnete,eruptii ale vulcanilor; coliziunea navei cu alte nave sau cu alte obiecte,instalatii sau echipamente aflate in rada porturilor; aruncarea peste bord a unor marfuri determinata de necesitatea salvarii navei sau a marfurilor transportate; intrare apei in nava; descarcarea marfii intr-un port de refugiu; esuarea sau scufundarea navei; sacrificiul in avarie comuna;

pierderea unui colet in timpul incarcarii,descarcarii sau in timpul transportulul prin pierdere peste bord; sacrificiul in avarie comuna; cheltuielile si contributiile la avaria comuna sau cheltuielile de salvare facute de catre asigurat,daca au fost efectuate pentru inlaturarea pierderilor determinate de orice risc.

Asigurarea incheiata in conditia C are aria de cuprindere cea mai restransa,cuprinzand pierderile cauzate de:

incendii sau explozii; coliziunea,esuarea,scufundarea sau rasturnarea navei; sacrificiul in avarie comuna; descarcarea marfii intr-un port de refugiu; cheltuielile si contributiile la avaria comuna sau cheltuielile de salvare facute de catre asigurat,daca au fost efectuate pentru inlaturarea pierderilor determinate de orice risc.

Asigurarile in conditiile A,B sau C mai pot prevedea in plus si acoperirea altor riscuri( ex.riscul de depozitare care include si pierderile cauzate de furt sau efractie sau culpa comuna in caz de coliziune) daca aceste clauze sunt incluse expres in contractul de asigurare maritima cargo. Sunt excluse de la asigurare pierderile ,avariile si cheltuielile determinate de:

comportamentul necorespunzator al asiguratului cu intentie; uzura normala a bunului asigurat; scurgeri,pierderi in greutate sau volum a marfurilor asigurate; penalizari calculate pentru intarzieri ale transportului,chiar daca acestea sunt determinate de producerea unui risc asigurat; contaminarea radioactiva; neachitarea in termen a obligatiilor catre terti sau starea de insolvabilitate a transportatorilor; pregatirea sau ambalarea necorespunzatoare a marfurilor asigurate; pierderile provocate de razboi,revolte,revolutii, greve,etc; sechestrarea,capturarea retinerea sau detentia navei pe parcursul transportului de catre autoritatile dintr-un port.

Suma asigurata este formata din valoarea bunurilor din factura,sau in lipsa acestora de valoarea de piata a bunurilor la data incheierii contractului de asigurare,la care se adaugacheltuielile de transport,taxele vamale precum si o suprataxa de 10% din valoarea

bunului care sa acopere o serie de cheltuieli care nu pot fi anticipate in momentul incheierii contractului de asigurare. Durata asigurarii este reglementata de clauzele internationale,potrivit principiului duratei transportului de la depozit la depozit,respectiv marfurile sunt asigurate din momentul in care au parasit depozitul expeditorului prevazut in contract,pana in momentulin care bunul intra in depozitul destinatarului. Asiguratul are obligatia de a aduce la cunostinta societatii de asigurari ori de cate ori apar elemente noi,care nu erau cunoscute in momentul incheierii contractului deasigurare,ca:schimbarea rutei de transport,intarzieri in incarcarea sau descarcarea marfurilor pe nava,etc. Evaluarea si constatarea daunei se face pornind de la valoarea marfurilor distruse,la care se adauga cheltuielile ocazionatere reconditionarea marfurilor avariate partial,respectiv al cheltuielilor efectuare pentru salvarea marfurilor,din care se scade fransiza prevazuta in contractul de asigurare si valoarea marfurilor recuperate si care pot fi valorificate.Constatarea pagubelor se face de catre personalul specializat al societatilor de asigurari sau de catre comisarul de avarie,daca pierderea sau avaria s-a produs in afara granitelor tarii. IV.12.Asigurarea marfurilor transportate de aviatie Datorita caracterului international al aviatiei,aceasta forma de asigurari face obiectul asugurarilor tranzactionate pe pietele internationale de asigurari,de cele mai multe ori ele fiind reglementate de tratate internationale. Toate acestea au condus la o uniformizare a normelor utilizate de catre societatile de asigurari in acest dimeniu. Obiectul asigurarii il constituie aeronavele comerciale din proprietatea companiilor aeriene de transport,utilizate in transportul de persoane si bunuri.Politele de asigurare includ asigurarea casco privind aeronavele,asigurarea calatorilor si a bagajelor acestora, asigurarea marfurilor, precum si asigurarea de raspundere civila fata de terti. IV.12.1. Asigurarea aeronavelor Avand in vedere valoarea mare a acestora, la incheierea politelor de asigurare se au in vedere tipul de activitati la care este utizata aeronava siriscurile pe care si le asuma asiguratorii,acordandu-se despagubiri pentru:

pierderea totala sau avarierea aeronavei suferita in timpul zborului,rularii sau stationarii la sol,oferindu-se protectie impotriva oricarui risc,indiferent daca avionul se afla in zbor sau la sol; disparitia aeronavei; pagubele produse aeronavei in timpul luarii masurilor de salvare; costurile aferente salvarii sau conservarii aeronavei,pentru diminuarea pagubei, pentru transportul aeronavei de la locul evenimentului la cel pentru efectuarea reparatiilor,expertizarea cauzelor evenimentului si dimensionarea acestuia;

cheltuieli judiciare facute de catre asigurat,cu acceptul asiguratorului pentru recuperarea prejudiciilor produse de alte entitati.

Sunt excluse de la asigurare urmatoarele cheltuieli si pagube: pierderile suferite de aeronave determinate de uzura normala a componentelor acesteia; pierderile suferite ca urmare a transportului de marfuri sau de calatori peste capacitatea de transport a aeronavei,respectiv peste numarul de locuri din dotarea acesteia; pierderile suferite ca urmare a utilizarii unor aeroporturi necorespunzatoare, neautorizate, cu exceptia cazurilor de forta majora; pierderile cauzate de actiunea/inactiunea intentionata/din culpa a asuguratului sau a prepusilor sai; pierderile suferite ca urmare a utilizarii aeronavei in alte scopuri decat transportul persoanelor sau al marfurilor; pierderile suferite in timpul efectuarii de zboruri fara a avea certificat de zbor in vigoare; peirderile provocate de actiuni de razboideclarat sau nedeclarat, invazie, rebeliune, capturarea sau retinerea aeronavei de catre autoritati; pierderile provocate de contaminarile radioactive; pierderile provocate in timpul utilizarii aeronavei in actiuni ilicite sau in conditii diferite celor stipulate in certificatul de aeronavigabilitate,etc.

In asigurarile aeronautice sunt utilizati o serie de termeni specifici privind pierderile seferite de aeronave,respectiv: pierdere totala constructiva,sau comerciala,care presupune ca,in urma producerii unui eveniment,gradul de avariere al acesteia la care se adauga cheltuielile de salvare , limitare si reparare a pagubei depasesc 75%dinvaloarea asigurata; pierderea fizica directa,care apare in situatia cand intimpul zborului,a rulajului sau stationarii la sol aeronava a fost complet distrusa; pierderea suferita ca urmare a disparitiei aeronavei,apare in situatia in care aeronava nu a dat nici un semnal o perioada de 60 de zile de la data inceperii zborului; valoarea agreata,reprezinta valoarea la care asiguratul si asiguratorul si-au dat acordul si care este stipulata in polita de asigurare va limita maxima pana la care se pot intinde daunele acoperite de catre asigurator.

In cazul producerii unei daune totale,valoarea despagubirii difera in functie de metoda de evaluare utilizata.Astfel, daca stabilirea valorii asigurate s-a facut pe baza valorii agreate, despagubirea se va face pana la aceasta valoare,indiferent de valoarea de piata a

aeronavei in momentul producerii evenimentului, iar daca suma asigurata este determinata pe baza valorii reale, atunci aceasta valoare se stabileste in momentul producerii evenimentului, putand fi mai mica decat valoarea agreata. In situatia producerii pierderii totale constructive, despagubirea calculata de catre asigurator este data de costul repunerii in functiune a partilor componente avariate,fara a depasi sumele asigurate. In cazul pierderii fizice directe sau de disparitie,asiguratorul va plati intreaga suma asigurata. Dauna partiala acoperita se calculeaza diferit,in functie de locul repararii aeronavei. Astfel, daca aeronava este reparata in atelierele asiguratului, se accepta la plata valoarea pieselor si materialelor utilizate la care se adauga manopera aferenta.In situatia efectuarii reparatiilor de catre alta companie se achita costul integral al reparatiilor potrivit facturii,la care se adauga costul transportului aeronavei. Din valoarea despagubirilor se exclude valoarea fransizei precum si contravaloarea ratelor ramase de achitat din prima de asigurare,daca aceasta a fost modalitatea de incasare prevazuta in contract. Prin politele de asigurare se prevede ca fransiza are o valoare fixa in cazul daunelor produse la sol si o valoare procentuala daca aeronavele se afla in zbor. De asemenea,valoarea fransizei este mai mare in cazul aeronavelor inchiriate decat in cazul celor aflate in proprietatea transportatorului. In toate situatiile, nu se accepta la despagubire o valoare mai mare decat valoarea integrala a aeronavei. IV.12.2. Asigurarea de raspundere civila in aviatie Obiectul asigurarii este reprezentat de:

vatamarea corporala sau decesul pasagerilor aflati la bordul aeronavelor sau in timpul operatiunilor de imbarcare sau debarcare; vatamare corporala sau decesul suferite de alte persoane decat pasagerii,sau de alte bunuri decat cele aflate pe aeronava,daca acestea au fost cauzate direct de catre aeronava sau de obiecte care s-au desprins de aceasta; distrugerea avarierea sau pierderea marfurilor transportate sau a bagajelor si bunurilor aflate asupra pasagerilor.

Sunt excluse de la asigurare daunele provocate de:

utilizarea pistelor de aterizare neautorizate,cu exceptia cazurilor de forta majora; starea de razboi declarat sau nedeclarat,revolte,revolutii,greve,confiscari sau rechizitionari dispuse de catre autoritati,etc utilizarea aeronavei in alte scopuri decat cele pentru care a fost autorizata; folosirea aeronavelor de catre personal nespecializat; daca prejudiciul a fost din vina exclusiva a victimei,din vina altor persoane sau din cazuir de forta majora.

Nu se acorda despagubiri pentru daune morale solicitate de catre asigurati.

CAPITOLUL V V Asigurarea auto In conditiile stadiului actual de dezvoltare a societatii contemporane,a marilor aglomeratii urbane unde nu se poate concepe viata fara existenta mijloacelor de transport auto,cand anual creste numarul celor ce sufera din cauza accidentelor de circilatie care provoaca victime corporale si de vieti omenesticand autovehicolul a devenit o necesitate aceasta forma de asigurare a devenit una din cele mai raspandite si mai larg utilizata forma de asigurare.Toate marile companii de asigurari prezinta clientilor la loc de cinste oferte cat mai atragatoare si mai avantajoase de asigurari de autovehicole,propunand astfel detinatorilor de autovehicole modalitati de rezolvare a aspectului financiar al accidentelor de circulatie. Obiectul acestui tip de asigurare il reprezinta autovehiculele nmatriculate n Romnia,proprietatea persoanelor fizice si juridice,precum si remorcile tractate de acestea.Se considera autovehicole,vehicolele destinate transporturilor pe uscat de bunuri si persoane acionate pe principiul motorului,care se deplaseaza pe roi sau enile fabricate si echipate potrivit destinatiei. Autovehicolele care fac obiectul asigurrii sunt clasificate dupa destinatia lor in urmatoarele clase,din care mentionam:

autovehicule destinate transportului de persoane de tip autoturism, autostaioane, autobuze (autocare), motocicluri (motociclete, scutere, motorete, mototriciclete) etc.; autovehicule comerciale pentru transportul marfurilor - autocamioane, autofurgonete , autofurgoane, autobasculante, autocisterne, autocamionete, tractoare rutiere, autotractoare, etc.;

vehicule agricole si forestiere; auto speciale, construite sau adaptate pentru o anume utilizare, ex: macarale, tractoare, ambulante, excavatoare, echipamente pentru extractii si transport minier, auto speciale pentru transport autovehicule, etc. Legislatia romana nu permite asigurarea autovehiculelor care nu sunt nmatriculate potrivit dispoziiilor legale privind circulaia pe drumurile publice n Romnia, din care

exemplificam tractoarele agricole care nu sunt folosite ca tractoare rutiere; autocombinele; excavatoarele; cilindrii compresori; buldozere, semanatorile,etc. Subiecii asigurrii sunt reprezentati de societatile de asigurare pe de o parte,si de catre proprietarii de autovehicole supuse nmatriculrii n Romnia sau de catre persoanele care sunt parte intr-un contract de nchiriere, leasing, comodat, locaie de gestiune, etc. Aceste contracte ncheiate cu deintorii trebuie s conin clauze privind beneficiarul despgubirilor. De asemenea se pot asigura in Romania autovehicole nmatriculate n strintate dar care sunt aduse in tara noastra in baza unui contract de nchiriere sau comodat incheiat cu o persoan fizic sau juridic romn; Riscuri asigurate de catre societatile de asigurari sunt in general in mare parte aceleasi,putand fi grupate in: avarii produse ca urmare a ciocnirii, lovirii sau izbirii cu alte vehicule sau cu orice alte corpuri mobile sau imobile aflate n afara ori n interiorul autovehiculului asigurat, rasturnari, derapari, zgrieturi, caderi( cadere n prapastie, cadere n apa cu ocazia transbordarii, caderi pe autovehicul a unor corpuri cum ar fi: copaci, blocuri de gheata sau de zapada, etc.); incendiu, precum si pagubele produse din aceasta cauza, cum ar fi: afumare, patare, carbonizare sau alte distrugeri; trasnet, explozie si pagubele produse cnd acestea au avut loc la distanta de autovehiculul respectiv; inundatii, apa ramasa pe sol, furtuna, uragan, cutremur de pamnt; prabusire sau alunecare de teren; greutatea stratului de zapada sau gheata; avalanse de zapada, caderea unor corpuri pe constructia n care se afla autovehiculul; furtul autovehiculului sau al unor pri componente i accesorii din dotarea acestuia prin efracie respectiv prin spargerea uilor, ferestrelor, dispozitivelor de nchidere, pereilor, tavanelor, acoperiului, etc. ncperi ncuiate n care se afla autovehiculul. Sunt despagubite de asemenea,si pagubele produse autovehiculului ca urmare a tentativei de furt, precum si pagubele produse garajului in care se afla parcat autovehicolul ca urmare a furtului prin efracie sau tentativei de furt prin efracie a autovehiculului. Si in asigurarile auto,s-a preluat practica asigurarilor generale,fiind desdaunate si avariile aparute ca urmare a unor masuri luate n timpul producerii evenimentului asigurat pentru salvare autovehiculului sau a constructiei n care se afla acesta.In cazul riscurilor cu caracter natural( trasnet, furtuna, uragan, etc.) se acorda despagubiri si pentru pagubele produse autovehiculului prin efectele indirecte ale acestor fenomene, cum ar fi: prabusirea unui copac lovit de trasnet peste autovehiculul asigurat. De asemenea,in caz de trsnet sau explozie sunt acordate despagubiri i in situatiile in care pagubele s-au produs atunci cnd trsnetul sau explozia s-a produs la distan de autovehiculul respectiv. n ceea ce priveste pagube produse prin distrugerea sau furtul unor parti componente ale autovehicolelor precum aparatele de radio, casetofoane, TV., aparate de aer conditionat special construite pentru auto, acestea se despagubesc numai daca erau montate la autovehicul si daca avariile s-au produs in acelasi timp cu cele evenimentele asigurate.De asemenea,pagubele produse anvelopelor,sculelor, trusei medicale de prim ajutor sau furtul acestora se despagubesc numai daca acestea erau montate ori se aflau n autovehicul si daca aceste pagube au fost incluse intr-un risc asigurat In practica societatilor de asigurari de regula se accepta la despagubire si cheltuielile cu transportul autovehiculului avariat pana la atelierul de reparatii cel mai apropiat de locul accidentului si care poate executa reparatia, daca autovehiculul nu poate fi deplasat prin forta proprie,precum si cheltuielile efectuate de asigurat pentru inlocuirea sistemului

de inchidere a autovehicolului asigurat(yale,butuc,capac rezervor,contact pornire,daca a fost fortat sau daca au fost furate cheile.. In contractele incheiate cu asiguratii sunt prevazute n mod expres riscurile excluse din asigurare:

pagubele produse autovehiculului asigurat,precum si ale partilor si accesoriilor sale in timpul unor operatiuni specifice,din care mentionam :operatiuni de razboi civil, militare sau paramilitare, greve, demonstratii, orice miscari populare, actiuni teroriste, vandalism sau sabotaj,participarea la competitii sportive sau antrenamente pentru competitiile sportive,etc: pagube determinate de transformarea autoturismului fara obtinerea autorizatiilor sau avizelor organelor in drept sau ale constructorului;

pagubele produse ca urmare a unor defeciuni tehnice intervenite in functionarea autovehicolului,care au condus la accidente, dac la data producerii acestora autovehiculul nu avea inspecia tehnic periodic valabila; pagube cauzate de nerespentarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor la locurile de parcare si interventii la autoturismele asigurate,care au provocat acestora incendii, explozii cu deteriorarea unei parti sau a intregului autovehicol;

pagubele cauzate autovehiculului,datorita deteriorarii unor pri componente ale acestuia petrecute in timpul functionarii acestuia,in care mentionam: deteriorarea amortizoarelor,scurgerea uleiului si griparea motorului,pana la cauciucuri,cresterea temperaturii de functionare sau a tutatiei motorului,etc; pagube produse datorita neutilizarii corespunzatoare a autovehicolului (suprancarcarea sau suprasolicitarea acestuia,etc); cheltuieli efectuate in scopul mbunatatirii sau transformariiautovehiculului inaintea producerii evenimentului asigurat, precum si pentru pentru repararea unor avarii sau distrugeri care au fost produse din cauze necuprinse n asigurare; pagube indirecte cum ar fi : reducerea valorii autovehiculului dupa reparatii sau cele produse prin ntreruperea utilizarii autovehiculului chiar ca urmare a unei cauze cuprinse n asigurare, cheltuieli ocazionate de deplasare la locul evenimentului asigurat, costul ngrijirilor medicale de care beneficiaza conducatorul auto n cazul evenimentului asigurat daca acestea nu sunt incluse separat in polita de asigurare;

pagube produse partilor componente sau pieselor de rezerva, huselor,rotii de rezerva, prelatelor, combustibililor, echipamentului suplimentar sau oricaror altor bunuri existente n autovehicul; pagubele produse ca urmare a unor vicii ascunse ale materialelor din cate sunt fabricate piesele si partile componente ale autovehicolului(ex.calitate necorespunzatoare a tablei,etc); pagube care au ca si cauza reducerea valorii autovehiculului n timpul mersului, actiunea acizilor din acumulator sau a oricaror substante chimice asupra componentelor autovehicolului,etc; pagube produse datorita trepidatiilor autovehiculului n timpul mersului care au provocat avarieri ale unor componente ale caroseriei autovehicolului,a actiunii curentului electric asupra instalatiei electrice, etc; pagube produse de actiunea unor factori de mediu precum poluarea sau contaminarea din orice cauz; pagubele produse datorita actiunii sau inactiunii asiguratului sau ale prepusilor

acestuia,care au provocat distrugerea sau avarierea construciei n care se afla autovehiculul,datorita folosirii focului deschis; pagubele provocate autoturismului in accidente de circulatie daca in acel moment autovehiculul nu era inscris in circulatie; pagubele provocate autovehicolului n accidente de circulatie,daca inmomentul accidentului, era condus sau acionat de catre o persoan care nu detinea permis de conducere valabil pentru categoria respectiv de autovehicule,sau daca acesta se afla sub influienta bauturilor alcoolice; pagubele produse autovehicolului prin influienta temperaturii asupra motorului(ex.prin inghetarea apei in motor datorita neanlocuirii acesteia cu antigel,etc); pagubele produse cu intentie; pagube produse prin blocarea cutiei de viteza ca urmare a neschimbarii uleiului in aceasta; pagubele produse autovehicolului in timpul accidentelor de circulatie daca conducatorul auto a parasit locul accidentului sau daca acesta producea o alta infractiune. Pentru incheierea contractului de asigurare,asiguratul trebuie sa prezinteactele originale ale autovehicolului,respectiv certificatul de inmatriculare,iar in situatia autovehicolelor noi,factura si autorizatia de circulatie provizorie.Asiguratorul,inainte de a proceda la incheierea politei de asigurare,este obligat sa efectuieze inspectia tehnica a autoturismului,cu care ocazie verifica starea acestuia,concordanta dintre datele din documente si cele de pe masina(serie sasiu,etc). Achitarea de catre asigurator a despagubirilor cauzate de furt este conditionata de confirmare de catre organele de politie a furtului,precum si dac, dup comiterea furtului sau tentativei de furt, paguba s-a mrit prin neluarea intenionat a msurilor pentru limitarea ei,sau dac la comiterea furtului sau tentativei de furt au luat parte persoane din familia asiguratului sau din serviciul acestuia. In cazul riscului de avarii, contractul este valabil atat in Romania cat si in afara granitelor (Europa,inclusiv Turcia). Pe teritoriul Ex-C.S.I., se ofera acoperire numai in Estonia, Lituania, Letonia, Ucraina si Republica Moldova.In cazul riscului de furt, asigurarea este valabila numai pe teritoriul Romaniei. Prin plata unei prime aditionale, la solicitarea asiguratului, acoperirea se poate extinde si in afara granitelor tarii, conform art. Suma asigurata se calculeaza in functie de valoarea reala a autovehiculului la data ncheierii contractului,valoare calculata prin diminuare valoar de achizitie acestuia ca nou cu uzura acestuia.De regula,sumele pentru care se asigur autovehicolele, sunt n general declarate de asigurat i nsuite de ctre asigurator, in limita valoarii reale a acestora la data ncheierii asigurrii, iar pentru autovehicolele noi, la valoarea din factura. Uzura este stabilit n raport cu vechimea autovehicolului si cu starea de intretinere a acestuia. Valoarea din nou a autovehiculelor la data asigurrii este calculata diferit.Astfel,la autovehiculele cumparate din tara direct de la producatori sau de la dealerii acestora,valoarea din nou este data de valoarea din factura in lei,iar pentru autovehiculele de producie strin noi,aceasta este data de valoarea rezultata prin transformarea n lei,a valorii in euro din factura la cursul de referin BNR la data ncheierii asigurri. Echipamentele suplimentare se asigura la valoarea din factura sau cea declarata de asigurat in cererea-chestionar si acceptata de asigurator, fara a depasi valoarea de comercializare a unor echipamente similare existente pe piata. Valoarea acestora se va evidentia distinct in contractul de asigurare, in aceeasi valuta in care s-a stabilit suma asigurata a autovehiculului. In cazul in care contractul de asigurare s-a incheiat pentru o suma asigurata inferioara valorii reale a autovehiculului (subasigurare), despagubirea cuvenita se reduce corespunzator raportului dintre suma prevazuta in contract si valoarea reala a autovehiculului. Daca suma asigurata inscrisa in polita este mai mare decat valoarea reala a autovehiculului (supraasigurare), contractul de asigurare nu produce efecte decat in limita

valorii reale a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat, iar calculul despagubirii se face raportat la aceasta valoare. In acest caz, Asiguratorul recalculeaza si restituie prima de asigurare aferenta excedentului de suma asigurata. In perioada de valabilitate a contractului suma asigurata initial poate fi modificata, ca urmare a imbunatatirilor tehnice, estetice sau functionale aduse autovehiculului asigurat, daca acestea sunt dovedite in temeiul unor acte justificative emise de unitati de specialitate, omologate R.A.R., dupa caz si consemnate in raportul de inspectie. Gradul de uzura al autovehicolului se stabilete n funcie de numarul de km parcursii precum de vechimea n exploatare, exprimat n ani, difereniat pe categorii de autovehicule clasificate dup capacitatea cilindric a motorului n cm3, pe baza coeficienilor de uzur determinati de fiecare societate de asigurare in parte,si de starea de intretinere a autoturismului.Coeficientii de uzura se calculeaza pe baza urmatoarelor date:data de fabricatie a autovehiculului respectiv rezultata din documente,numarul de kilometri realizat de autovehiculul respectiv de la data introducerii lui n exploatare pana la data incheierii contractului de asigurare.Starea de intretinere a autoturismulul poate fi buna,medie sau satisfacatoare. Solicitantul de asigarare a autovehicolelor este obligat sa completeze cererea chestionar.Contractul de asigurare se considera incheiat din momentul emiterii de catre asigurator a politei de asigurare si respectiv din momentul platii intagrala sau a primei rate a primei de asigurare. ncheierea contractului de asigurare, are loc pe baza declaraiei asiguratului din cererea chestionar, numai dup efectuarea de ctre reprezentantul asigurtorului a inspeciei de risc a autovehiculului. V.1.Drepturile si obligatiile partilor in contractul de asigurare auto Prin contractul de asigurare,sunt delimitate toate drepturile si obligatiile ale asiguratului si asiguratorului,dupa cum urmeaza;

obligatia asiguratului de a ntretine corespunzator autovehiculul asigurat inclusiv a eventualelor instalatii speciale n scopul prevenirii producerii evenimentului asigurat,acest lucru putand fi verificat oricand de catre asigurator; in cazul accidentelor de circulatie,asiguratul are obligatia sa nstiinteze imediat organele politiei cele mai apropiate de locul producerii evenimentului, cernd ntocmirea de acte cu privire la cauzele si mprejurarile producerii accidentului si la pagubele produse; sa ia imediat toate masurile de limitare a pagubei,costurile acestora fiind suportate de catre asigurator in limita sumei asigurate; degradarii in continuare a autovehicolului;

sa ia masuri pentru salvarea bunurilor asigurate, pentru pastrarea , si prevenirea sa puna la dispozitia societatii de asigurare toate actele si evidentele necesare

pentru verificarea existentei si valorii autovehiculului asigurat, precum si pentru constatarea si evaluarea pagubelor si pentru stabilirea drepturilor la despagubiri; sa plateasca prima de asigurare stabilit in contract, la termenele i n moneda

convenit;

dispoziiile legale n scopul prevenirii producerii evenimentelor asigurate, in acest sens fiind obligat sa efectuieze toate reviziile tehnice periodice obligatorii; s comunice n scris asigurtorului schimbrile intervenite n termen de 48 de ore de la data lurii la cunostin n toate situatiile n care sunt modificate conditiile de realizare a riscului avute in vedere la incheierea politei de asigurare; s informeze in scris asiguratorul, n termen de 5 zile, schimbarea numelui

s ntrein autovehiculul asigurat n bune condiii i n conformitate cu

asiguratului fr ca acest lucru s afecteze in vreun fel dreptul de proprietate al persoanei respective asupra obiectului asigurat,sau schimbarea domiciliului sau a sediului social; sa anunte in scris asiguratorul despre producerea unor evenimente ca:schimbarea culorii autovehicolului (metalizat, nemetalizat, etc.)schimbarea numrului de nmatriculare, a seriei asiului sau a caroseriei, schimbarea proprietarului autovehiculului (prin prezentarea contractului de vnzare cumprare, a actului de donaie, etc.), retragerea definitiv a autovehiculului din circulaie,iar pentru autovehiculele nmatriculate cu numr provizoriu, numrul de nmatriculare definitiv;
s depun la asigurtor n vederea stabilirii drepturilor de despgubire,

documentaia privind elementul asigurat, cuprinznd urmtoarele:cererea de despgubire a asiguratului n care se va preciza: felul, marca, numrul de nmatriculare, data i locul accidentului, contul i banca , localitatea i dup caz ara n care se solicit plata despgubirilor;actele ntocmite de poliie sau alte organe, cu privire la mprejurrile producerii evenimentului asigurat;declaraia conductorului auto,precum si schia accidentului.

In scopul actualizarii valorii autoturismului ca urmare a devalorizarii valorii de asigurare a acestuia prin deteriorarea cursului de schimb,pe durata asigurrii, sumele asigurate pot fi actualizate,sau reevaluate prin luarea in considerare a unor dotri suplimentare efectuate incepand cu data incheierii politei de asigurare,care-i cresc valoarea de piata. V.2.Primele de asigurare Primele de asigurare calculate sunt anuale pe baza sumei asigurate si a cotelor tarifare de prima,diferentiate pe tipuri de autovehicule,marci de fabricatie,vechimea acestuia,etc.Incasarea acestora se poate face integral la incheierea politei de asigurare,sau in rate trimestriale sau lunare. De asemenea,unele societati de asigurare diferentiaza primele de asigurare nu numai in functie de caracteristicele autovehicolelor ci si in functie de proprietarul acestuia,de varsta,sexul,domiciliul,starea civila,vechimea in conducere,ocupatia,accidentele de circulatie inregistrate si cauza acestora,numarul amenzilor ce crrculatie,etc. Asiguratii sunt obligati sa achite in termen primele de asigurare,in caz contrar polita de asigurare se reziliaza,ea putand fi repusa in vigoare numai prin plata integrala a ratelor restante intr-o anumita perioada de timp de la data rezilierii,precedata de inspectia autovehicolului. La prelungirea duratei de valabilitate pe o noua perioada(de regula un an calendaristic) marimea primei variaza in functie de producerea sau nu a unor evenimente dare sa atraga plata de despagubiri de catre asigurator.Astfel,daca pe parcursul perioadei de asigurare nu au avut loc despagubiri pentru daune produse de evenimente,asiguratii beneficiaza de reduceri ale acesteia,corespunzator numarului de ani fara daune,iar daca au avut loc astfel de evenimente,asiguratii pierd aceste reduceri,fiind obligati sa achite o prima de asigurare majorata. Primele de asigurare se stabilesc potrivit tarifului de prime al Asiguratorului, in valuta corespunzatoare sumei asigurate, plata putand fi efectuata atat in valuta cat si in lei la cursul de schimb B.N.R. valabil la data efectuarii platii. In cazul contractelor incheiate pentru o perioada subanuala (minimum 6 luni), primele de asigurare se calculeaza potrivit tarifului de prime al Asiguratorului, orice fractiune de luna de asigurare considerandu- se luna intreaga. Primele de asigurare pot fi achitate anticipat si integral pentru intreaga perioada asigurata sau in rate,conform procedurilor proprii asiguratorului. Daca se convine ca prima de asigurare sa fie platita in rate,prima rata se achita la incheierea contractului de

asigurare, iar urmatoarele rate se achita in cuantumul si pana la datele scadente mentionate in polita de asigurare. Prima de asigurare se datoreaza pentru intreaga perioada asigurata sau, in cazul incheierii unui contract de asigurare multianual, pentru anul de asigurare in curs. In caz de neplata la scadenta a unei rate, asiguratul/contractantul are dreptul sa o plateasca in termen de 15 zile calendaristice de la scadenta ratei respective, situatia contractului ramanand neschimbata pana la expirarea acestui termen. Daca nu se plateste rata de prima restanta nici in termenul de gratie acordat, contractul se reziliaza de plin drept, fara punere in intarziere si fara orice alta formalitate prealabila,cu incepere de la ora 0.00 a zilei urmatoare scadentei ratei de prima restanta, mentionata in polita. Dovada platii primelor de asigurare revine asiguratului. Contractul de asigurare se poate incheia si in conditiile stabilirii, de comun acord, a unei fransize deductibile pentru fiecare eveniment. In cazul contractelor de asigurare incheiate pe perioade de cate 1 an (reinnoire inainte de data expirarii contractului sau in maxim 5 zile lucratoare de la aceasta data), daca nu sau platit ori nu se datoreaza despagubiri pentru anii de asigurare anteriori, asiguratorul poate acorda reduceri ale primelor de asigurare calculate conform tarifului de prime in vigoare la data reinnoirii, astfel: - 15 % pentru al doilea an de asigurare consecutiv; - 25 % pentru al treilea an de asigurare consecutiv; - 35 % pentru al patrulea an de asigurare consecutiv; - 40 % pentru al cincilea sau mai multi ani de asigurare consecutivi. In cazul in care nu se respecta termenul prevazut pentru reinnoire, contractul de asigurare se incheie in aceleasi conditii ca pentru un autovehicul nou intrat in asigurare. Autovehiculele folosite pentru activitati de taximetrie, scoli de soferi/inchiriere(rent-acar)/paza si interventie, se vor cuprinde in asigurare cu o prima de asigurare majora Termenele de valabilitate a politelor de asigurare sunt urmatoarele:

pentru asigurator,obligaia ncepe:dup 24 ore de la expirarea zilei emiterii poliei i ncasrii primei,respectiv dup ora 24 a zilei n care s-a ncheiat contractul de asigurare i s-a ncasat prima de asigurare sau prima rat; obligaia asigurtorului nceteaz la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a ncheiat asigurarea,respectiv la data producerii unei daune totale prin plata despgubirii.

V.3.Constatarea si evaluarea pagubei Evaluare asi constatarea daunelore se fac de ctre asigurtor direct sau prin mputernicii mpreun cu asiguratul sai mpoterniciii si, sau prin experi,in situatia cand sunt divergente privind constatarile efectuate sau dac partile au convenit n acest mod. n cazul producerii evenimentului asigurat n afara teritoriului Romniei, constatarea pagubelor se face de ctre mputernicitul asigurtorului din ara respectiv, menionat pe varsoul poliei de asigurare. Daca producerea accidentului este datorata de catre conductorul auto al altui autovehicul implicat n accident, potrivit procesului verbal ntocmit de poliie, ntiinarea i constatarea pagubelor se face i la societatea care administreaz asigurarea obligatorie de rspundere civil pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule a celui care a fost vinovat.

In vederea stabilirii cuantumului despgubirilor, este necesara intocmirea de ctre asigurtor a documentaiei complete privind cauzele i mprejurrile n care s-a produs riscul asigurat.Marimea despgubirea este calculata in functie de :valoarea pagubei,suma asigurata,costul reparaiilor prilor componente sau prilor avariate sau daca gradul de avariere este mare decostul de nlocuire al acestora, inclusivcheltuielile pentru materiale precum i cele de demontare i montare a acestor componente.La cererea expres a asiguratului, plata despgubirii se poate efectua direct unitii reparatoare sau furnizorului de piese de schimb. Din marimea sumei de despgubire se scad:valoarea franizei prevzut n polia de asigurare,valoarea pieselor si a componentelor recuperate care pot fi ntrebuinate sau valorificate,precum si valoarea primelor de asigurare datorate pn la sfritul perioadei de asigurare. In situatia cand autovehiculele ce fac obiectul asigurarii sunt deja gajate in favoarea creditorulor(de regula banci), contravaloarea daunei se achita acestora, ntiinndu-se n scris, despre aceasta i asiguratul. Suma asigurata se diminuiaza dup fiecare daun,incepand de la data plii despgubirii, pentru restul perioadei asigurate, cu suma cuvenit drept despgubire. Rentregirea sumei asigurate se face numai printr-o asigurare suplimentar, n schimbul pii unei prime adiionale corespunztoare Asiguratul poate proceda la amanarea achitarii pana la efectuarea tuturor cercetarilor efectuate de organele in drept,respectiv daca a fost initiata o cercetare penala,pana la elucidarea tuturor aspectelor legate de desfasurarea evenimentului asigurat si finalizarea cercetarii penale.De asemenea, asiguratorul poate refuza plata despagubirilor daca cererea de despgubire este frauduloas ori are la baz declaraii false ale asiguratului sau ale altor persoane referitoare la conditiile producerii evenimentului. Plata despagubirilor pentru cazuri al autovehiculului,sau al unor pri componente ale acestuia, se face trecerea unei perioade de 60 de zile de la producerea evenimentului respectiv, dupa ce poliia confirm n scris c autovehiculul, nu a fost recuperat.In situatia in care dup plata despgubirii, autovehiculul furat a fost recuperat,, asiguratul are obligaia s restituie ctre asigurtor despgubirea ncasat sau diferena dintre aceasta i costul reparaiilor ori nlocuirii prilor componente sau pieselor avariate. In cazurile in care, cu ocazia demontarii, in timpul efectuarii reparatiei autovehiculului sau dupa executarea reparatiei au rezultat si alte pagube numai ca urmare a producerii evenimentului asigurat ce nu au putut fi constatate initial, asiguratul este obligat sa instiinteze Asiguratorul in maxim 2 zile lucratoare pentru a intocmi un proces-verbal suplimentar de constatare a pagubelor. In caz contrar,asiguratorul va despagubi numai daunele consemnate initial. Valoarea reala a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat este egala cu valoarea din nou stabilita la data incheierii asigurarii la care se aplica coeficientul in functie de vechime luat in considerare la data incheierii contractului de asigurare corespunzator fiecarui an de asigurare. Prin cuantumul pagubei se intelege: -in cazul daunei totale: valoarea reala a autovehiculului, inclusiv cheltuielile de transport si cele efectuate in scopul limitarii pagubelor la momentul producerii evenimentului asigurat, din care se scade valoarea la aceeasi data a eventualelor resturi ce se mai pot intrebuinta sau valorifica (epava). Epava poate reprezenta max. 25% din suma asigurata si ramane in proprietatea asiguratului. - in cazul daunei partiale: costul total al reparatiilor partilor componente sau subansamblelor avariate si/sau inlocuirii acestora, inclusiv costurile materialelor si manoperei rezultate din actele de reparatie (inclusiv T.V.A., in cazul reparatiilor efectuate in Romania), la care se adauga eventualele cheltuieli de transport al autovehiculului avariat si cele efectuate in scopul limitarii pagubelor, din care se scade valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica.

Prin parti componente care se considera necesar a fi inlocuite se inteleg numai acelea a caror reparare sau folosire, chiar reparate, nu mai este posibila din punct de vedere tehnic, datorita gradului de avariere a acestora ori, cu toate ca repararea este posibila, costul reparatiei,inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente,depaseste valoarea din nou a partii componente respective, la data producerii evenimentuluiasigurat, inclusiv cheltuielile pentru materiale precum si cele de demontare si montare aferente. Valoarea partilor componente avariate si a manoperei necesare repararii sau inlocuirii acestora nu va putea depasi, in nici un caz, preturile practicate de catre reprezentantele din Romania agreate de producatorul tipului de autovehicul. Se considera ca a fost necesara revopsirea integrala exterioara a autovehiculului, atunci cand partile avariate ca urmare a producerii unui singur eveniment asigurat reprezinta cel putin 50% din suprafata totala exterioara a autovehiculului. Reparatiile autovehiculelor avariate se vor efectua numai in unitati reparatoare atestate conform legii.Costul reparatiilor efectuate la autovehicule, inclusiv costul de inlocuire a partilor componente avariate se stabilesc pe baza actelor eliberate de aceste unitati. Costul reparatiilor efectuate in regie proprie se stabileste pe baza evaluarii asiguratorului si a documentatiei justificative prezentate. In aceste cazuri costul manoperei nu poate depasi costul practicat de unitatile de specialitate fara T.V.A..Pretul pieselor achizitionate va fi suportat integral, in masura in care sunt prezentate documente justificative. Nu vor fi acceptate la plata chitante de mana sau chitante saufacturi achizitionate in regim de consignatie. In cazul evenimentelor asigurate produse in afara granitelor tarii, se acorda despagubiri pentru reparatiile executate, evaluarea pagubelor produse urmand a fi efectuata in Romania de catre asigurator. In acest caz, despagubirea nu poate depasi contravaloarea partilor componente si a manoperei practicate de reprezentantele respective din Romania. Despagubirea se va plati: in lei, la cursul de schimb B.N.R. la data achitarii de catre Asigurat a contravalorii reparatiei, daca prima de asigurare a fost platita in lei; in valuta, daca prima de asigurare a fost platita in valuta. Documentele privind reparatiile efectuate in strainatate (facturi, devize de reparatii etc.) trebuie depuse la asigurator in original si in traducere legalizata si vor fi insotite in mod obligatoriu de dovada platii (chitanta, dispozitie de plata valutara externa etc.). In cazul in care o astfel de reparatie nu se poate face in strainatate, asiguratorul despagubeste in limita sumei asigurate si cheltuielile de transport al autovehiculului pana la unitatea reparatoare sau domiciliul asiguratului din Romania, daca reparatia definitiva in Romania este justificata din punct de vedere economic. Cu acordul asiguratorului, se poate accepta achizitionarea din strainatate de catre asigurat a unor parti componente sau materiale in valuta cu conditia ca pretul acestora sa nu depaseasca preturile unitare de la reprezentantele din Romania, pentru tipul respectiv de autovehicul. Din cuantumul despagubirii asiguratorul este indreptatit sa retina rata de prima restanta, dupa caz, sau ratele de prima datorate pana la sfarsitul perioadei asigurate sau pana la sfarsitul anului de asigurare in curs pentru contractele de asigurare multianuale. La solicitarea expresa a asiguratului se poate acorda un avans de maxim 50% din contravaloarea partilor componente avariate in baza unei facturi proforma emise de unitatea reparatoare, plata efectuandu-se numai in contul acesteia. Dupa fiecare eveniment asigurat produs, suma asigurata se micsoreaza, incepand cu data platii despagubirii, cu valoarea sumei platite, asigurarea continuand pentru restul perioadei asigurarii cu suma ramasa, prima de asigurare pentru aceeasi perioada ramanand neschimbata. La cererea asiguratului, suma asigurata poate fi reintregita, contra platii diferentei de prima corespunzatoare, dar numai dupa efectuarea reparatiei constatata de catre asigurator. Daca asiguratul nu achita prima de reintregire, in cazul producerii unui nou eveniment asigurat, despagubirea se va reduce corespunzator raportului dintre suma asigurata ramasa dupa plata despagubirilor anterioare (tinandu-se cont de

eventualele reintregiri) si suma asigurata inscrisa in polita de asigurare. Despagubirile se acorda: -in cazul avariilor autovehiculului, in cadrul unei perioade de maximum 15 zile lucratoare de la data primirii ultimului document justificativ solicitat de asigurator; - in cazul furtului autovehiculului, dupa trecerea unei perioade de 60 de zile de la data instiintarii asiguratorului, respectiv de 30 de zile in caz de furt al unor parti componente sau echipamente din dotarea autovehiculului. V.4.Asigurarea bunurilor aflate in autovehicole Obiectul asugurarii il constituiepagubele materiale suferite de persoanele aflate in autovehiculul mentionat in polita sauspecificatia-parte integranta a contractului de baza Riscurile asigurate reprezinta . pagubele materiale constand in deteriorarea, distrugerea totala sau partiala a bunurilor (inclusiv bagaje) apartinand persoanelor din autovehicul ca urmare a producerii urmatoarelor riscuri: - accidente in care a fost implicat autovehiculul; - incendiu, trasnet, explozie, cadere de corpuri pe autovehiculul in care se aflau bunurile, cutremur, inundatie, furtuna,grindina, prabusire,alunecare de teren, avalanse/uragane, greutatea zapezii sau ghetii. Suma asigurata se stabileste conform conventiei dintre sigurator si asigurat, pentru fiecare persoana,la propunerea asiguratului si cu acceptul asiguratorului. Din categoria riscurilor excluse fac parte,pe langa excluderile prevazute in conditiile generale aferente contractului de baza,si urmatoarele prejudicii: deteriorarea, distrugerea sau disparitia bunurilor lasate fara supraveghere; pagubele produse cu intentie de catre persoanele aflate in autovehicul ; produse alimentare; hartii de valoare, documente, registre, cecuri, bilete de calatorie, titluri si obligatiuni de orice fel, acte,manuscrise, bijuterii, obiecte de platina, aur sau argint, pietre pretiose, marci postale si altele asemenea, obiecte de arta sau colectii (tablouri, sculpturi sau alte obiecte cu valoare artistica, stiintifica sau istorica), banii lichizi sau monedele de orice natura sau fel ; pierderile sau daunele decurgand din defectele sau viciile ascunse ale obiectelor transportate; pretentii privind lipsa de folosinta sau daunele morale. In polita de asigurare sunt cuprinse pentru asigurat,in plus fata de obligatiile mentionate in conditiile generale de asigurare,si urmatoarele obligatii: sa ia pe seama asiguratorului si in cadrul sumei asigurate, potrivit cu imprejurarile, masuri pentru limitarea pagubelor; sa puna la dispozitia asiguratorului toate documentele necesare pentru determinarea cauzelor si imprejurarilor producerii evenimentului asigurat, precum si lista detaliata cu fiecare bun deteriorat, distrus sau pierdut apartinand persoanei pagubite, cu valoarea lui relativa. In caz de neindeplinire a oricarei obligatii de mai sus, asiguratorul are dreptul sa refuze plata despagubirii. Asiguratorul are obligatia sa constate si sa evalueze pagubele prin reprezentantii sai, in cel mai scurt timp posibil de la data primirii avizarii producerii evenimentului asigurat. In limita sumei asigurate, asiguratorul acorda despagubiri persoanei pagubite dupa cum urmeaza : In caz de dauna totala: valoarea bunului la data producerii evenimentului asigurat (valoarea din nou mai putin uzura) sau a unui bun asemanator sub aspectele constructiei, performantelor si pretului; in caz de dauna partiala, costul reparatiei pentru aducerea bunului la starea anterioara evenimentului asigurat, fara a se depasi valoarea din nou a bunului;

pentru bunurile din categoriile- haine de blana, echipament sportiv, articole tehnice sau accesorii,echipamente profesionale, instrumente muzicale , despagubirea cuvenita pentru fiecare bun in parte nu va depasi valoarea de 100 de EURO.

CAPITOLUL VI VI. Asigurarea de raspundere civila Aceasta forma de asigurare acopera pagubele produse de asigurat unor terte persoane,pagube de producerea carora asiguratul este vinovat,si raspunde in fata legii. Istoricul asigurarilor de raspundere civila incepe in socolul al XVIII-lea in Franta cand,in urma dezbaterilor privind raspunderea asigurarilor pentru greseala asiguratului,s-a hotarat ca asigurarile nu pot prelua acoperirea pagubelor produse de fapta sau greseala asiguratului.Mai tarziu,in conditiile dezvoltarii ramurilor economiei,incepand cu cea de-a doua jumatate a secolului al XX-lea,asigurarile de raspundere civila au aparut in activitatea de transporturi preluand asigurarea pagubelor produse in accidente ,care trebuiau acoperite de cei vinovati.Si in Romania,piata asigurarilor de raspundere civila au aparut si s-a dezvoltat ca urmare a unor necesitati ale societatii,fiind determinata de: -relatiile persoanelor fizice si juridice cu partenerii straini,care presupun acorerirea pagubelor produse tertilor; -aparitia si dezvoltarea activitatilor liberei initiative a profesiilor libere(avocati,experti contabili,medici,farmacisti,etc)care presupunea acoperirea unor prejudicii produse in activitatea acestora. Avand un pronuntat caracter juridic,riscul de raspundere civila este reglementat special prin lege,creand cadrul juridic(Legea nr.136/1995) pantru ca o persoana care a suferit o paguba sa obtina repararea acesteia de catre cel vinovat de producerea ei. Privita din punct de vedere juridic,raspunderea civila este de doua feluri:delictuala si contractuala. Raspunderea civila delictuala,in acceptiunea Codului Civil,reprezinta fapta persoanei care cauzand un prejudiciu unui tert, este obligat sa repare acest prejudiciu.

Raspunderea civila contractuala apare pe perioada derularii unui contract,fiind reglementata de legi speciale, constand in obligatia celui ce a produs un prejudiciu unui tert cauzat de neexecutarea, executatea defectuoasa incompleta sau cu intarziere a obligatiilor asumate prin acel contract, este obligat sa procedeze la repararea acestui prejudiciu. Ambele forme de raspundere contractuala au la origine vinovatia producerii prejudiciului si raspunderea civila,administrativa contraventionalasau penala a celui care a produs prejudiciul.Privite din punctul de vedere al dovedirii raspunderii,cele doua forme de raspundere civila sunt probate diferit.Astfel,daca in cazul raspunderii contractuale,partea prejudiciata trebuie sa dovedeasca existenta intelegerii,a contractului, in cazul raspunderii delictuale pagubitul trebuie sa dovedeasca vinovatia persoanei care a produs fapta. Repararea prejudiciului cauzat de o raspundere delictuala isi are sediul materiei in Codul Civil,potrivit caruia,cel ce produce o paguba altei persoane,este obligat sa-i restituie acestuia atat prejudiciul cauzat cat si profitul ce putea fi realizat. Raspunderea civila poate fi abordata si in ceea ce priveste raspunderea persoanelor pentru faptele produse tertilor de catre faptele altor persoane aflate in sarcina lor.Din aceasta categorie fac parte raspunderea agentilor economici pentru faptele angajatilor lor in exercitarea atributiilor de serviciu,raspunderea profesorilor pentru elevi,a parintilor pentru copii. Pentru a intruni conditiile de a fi considerate raspunderi civile privite din punct de vedere al asigurarilor ,faptele persoanelor fizice si juridice trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

existenta unei pagube materiale sau o vatamare corporale certe,delimitate,produsa de asigurat unei alte persoane,pagube care au produs daune bunurilor,mediului inconjurator,sau integritatii corporale sau morale ale unor persoane ; acest prejudiciu produs unor terte persoane reprezinta tocmai obiectul asigurarilor de raspundere civila; prejudiciul sa fie cauzat de o fapta condamnata de lege,fapta manifestata sub forma actiunii sau lipsei de actiune savarsita de catre asigurat; existenta unui raport de cauzalitate intre fapta comisa de asigurat si prejudiciul produs altei persoane; fapta nelegala sa fie produsa din vina asiguratului,care poate fi cu intentie sau din culpa.

Subiectele asigurarii de raspundere civila sunt:asiguratorul,asiguratul si persoana fizica si juridica prejudiciata. In conditiile preluarii raspunderii producerii prejudiciului de catre societatile de asigurari,dispare dreptul tertului prejudiciat de a actiona in judecata pe asigurat,pentru pretentii fata de acesta,privind prejudiciul creat si beneficiul nerealizat, conform normelor de drept civil,datorita faptului ca intre cele doua parti nu exista nici un raport contractual.

Asigurarea de raspundere civila prezinta o serie de particularitati fata de celelalte forme de asigurari,in ceea ce priveste suma asigurataAstfel daca la asigurarile de risc general,despagubirea cuvenita este in limita unui plafon solicitat de asigurat si aprobat de asigurator,la asigurarea de raspundere civila, despagubirea este datorata la fiecare producere a fenomenului asigurat la nivelul maxim propus de asigurat si acceptat de societatea de asigurari. Asigurarile de raspundere civila pot fi obligatorii,denumite si asigurari prin efectul legii(RCA-uri), reprezentate de asigurarea de raspundere civila auto pentru prejudicii produse de accidente de autovehicole si facultative,care au la baza unele obligatii contractuale. VI.1Asigurarea de rspundere civil auto Este o forma de asigurare de raspundere civila care are rolul de a oferi protecie social persoanelor care au suferit prejudicii ca urmare a unui accident auto.In momentul incheierii politei de raspundere civila auto,beneficiarul despagubirii,ealizandu-se caracterul aleatoriu al asigurarii. Si in asigurarile de raspundere civila auto,prejudiciile aduse tertei persoane trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

asiguratul a svrit o fapt nelegala norme legala care a condus la producerea unui accident; existenta unei pagube materiale sau o vatamare corporale certe, delimitate, produsa de asigurat unei alte persoane,pagube care au produs daune bunurilor, sau integritatii corporale ale unor terte persoane.In caz de vatamare corporala sau deces, despagubirea se acorda pentru persoanele aflate n afara autovehiculului, numai daca acestea nu erau transportate n baza unui raport contractual existent cu detinatorul autovehiculului respectiv. Pentru avariile sau distrugerile unor bunuri, despagubirea se acorda pentru bunurile aflate n afara autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru bunurile aflate n acel autovehicul, numai daca acestea nu erau transportate n baza unui raport contractual existent cu conducatorul autovehiculului respectiv, precum si daca nu apartineau detinatorului sau conducatorului autovehiculului raspunzator de producerea accidentului. Despagubirile se platesc si n cazul n care conducatorul auto raspunzator de producerea accidentului este o alta persoana dect asiguratul, precum si atunci cnd persoanele pagubite nu au domiciliul, resedinta sau sediul n Romnia.n caz de vatamare corporala sau deces al unei persoane ori de avariere de bunuri, se acorda despagubiri daca autovehiculul care a produs accidentul este identificat de asigurat chiar daca autorul accidentului ramne neidentificat.Daca un detinator de autovehicul are la data unui eveniment asigurat mai multe asigurari, despagubirea se suporta de toti asiguratorii n parti egale.

Existena unui raport de cauzalitate ntre fapta ilicit aasiguratului i prejuduciul adus terei presoane pgubite. Fapta nelegala sa fie produsa din vina asiguratului,care poate fi cu intentie sau din culpa. Nerealizarea uneia din aceste conditii conduce la neandeplinirea conditiilor de despagubire prin contractul de raspundere auto,despagubirea putand fi revendicata printro actiune in revendicare intentata in instanta de judecata impotriva autorului faptei ilicite,respectiv a asiguratului.

Subiectii politei de asigurare de raspundere civila auto sunt:

asiguraii- persoanele fizice i juridice romane sau strine deintori de autovehicule nmatriculate;

asiguratorii-societati de asigurare si reasigurarecare incheie polite de asigurare prin efectul legii;

terte persoane care au fost prejudiciate de fapta asiguratului.

In scopul protejarii persoanelor fizice si juridice proprietare de autovehicole,care au suferit accidente de circulatie care au provocat pagube materiale si au afectat sanatatea si chiar viata unor persoane,accidente provocate de catre alta autovehicole care nu aveau incheiata polita de raspundere civile sau care au parasit locul accidentului ramanand neidentificate,s-a creat Fondul de protectie a victimelor strazii. Acest fond asigura ,de asemenea, si protectia pietonilor care au fost prejudiciati un urma unor accidente de circulatie de catre orice autovehicol,inclusiv de catre mijloace de transport in comun,iar autovehicolul care a provocat prejudiciul a ramas neidentificat sau nu avea incheiata polita de raspundere civila. Fondul de protectie a victimelor strazii indeplineste,portrivit documentelor privind infiintarea sa, sarcini de plata a despagubirilor,de organism de compensare care solutioneaza cazurile in care autovehicolul vinovat de prodecerea pagubelor a ramas neidentificat,precum si de centru de informare care functioneaza pe langa Comisia de Supraveghere. Fondul de protectie a victimelor strazii functioneaza ca o asociatie,persoana juridica fara caracter patrimonial avand ca membri constitutivi pe asiguratorii autorizati sa incheie polite de asigurare de raspundere cilila auto;Statutul si documentele de constituire si modificare a Fondului este verificat si insusit in prealabil de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Veniturile Fondului de protectie a victimelor strazii provin din contributia membrilorsocietati de asigurare autorizate sa incheie polite de raspundere civila auto-,respectiv maxim 5%div valoare primelor din asigurare RCA incasate,precum si din alte surse ca donatii,sponsorizari,etc. Plata politei de raspundere civila auto pentru un autovehicol produce asigurari pentru urmatoarele categorii de persoane fizice si juridice: asiguratul care a incheiat polita de asigurare precum si orice membru al familiei sale; orice persoana fizica ce foloseste acel autovehicol care are permisiunea proprietarului de a folosi acea masina;

orice persoana fizica sau juridica care raspunde din punct de vedere juridic pentru actiunile savarsite de catre un salariat al sau,care la randul sau da dreptul de a folosi acel autovehicol unei terte persoane; orice persoana care are calitatea de pasager intr-o masina asigurata pentru raspundere civila auto,este de asemenea asigurata.

Asigurtorii care solicit ncheierea acestei asigurri trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:

sunt autorizai pentru efectuarea asigurarilor prin efectul legii; dispun de o reea teritorial de subunitati de asigurare in fiecare jude i

n municipiul Bucureti, cu excepia judeului Ilfov, care sa poata efectua atat ctivitatea de incheiere a politelor de asigurare,ct i pentru cea de constatare evaluare si achitare a despagubirilor datorate tertilor prejudiciati.; au angajat personal specializat pentru activitatea de constatare evaluare i lichidare a daunelor in fiecare subunitate i are posubilitatea achitarii contravalorii despgubirilor datoratee la cel puin una dintre unitile teritoriale din fiecare jude i din municipiul Bucureti, cu excepia judeului Ilfov; nu se afl ntr-o situaie de incapacitate de plata sau de faliment prevzut de legislaia special din domeniul asigurrilor; sunt membrii ai Biroul Asigurtorilor de Autovehicule din Romnia BAAR, precum i ai asociaiei Fondul de protecie a victimelor strzii;.

Aceste condiii trebuie ndeplinite pe toat perioada de valabilitate a autorizrii de ctre asigurtorii autorizai pentru practicarea acestei forme de asigurri prin efectul legii. Societatile de asigurari pot solicita in instanta recuperarea sumelor platite drept despagubiri de la persoana raspunzatoare de producerea pagubei ntr- una din urmatoarele situatii: accidentul a fost produs cu intentie; accidentul a fost produs ca urmare a incalcarii unor dispozitii legale privind circulatia pe drumurile publice cu intentie; accidentul a fost produs n timpul cnd autorul infractiunii savrsite cu intentie ncerca sa se sustraga de la urmarire; persoana care a produs pagubei a condus autovehiculul nu a avut consimtamntul asiguratului. Nu sunt acordate despagubiri in urmatoarele situatii: proprietarul autoturismului nu avea ,in momentul producerii accidentului, incheiata o polita de asigurare auto prin efectul legii; pentru prejudiciile suferite de catre conducatorul autoturismului sau pentru cele produse autoturismului condus de acesta; o parte din prejudiciu depaseste limitele de despagubire stabilite in contractului de raspundere civila auto;

pentru acoperirea prejudiciilor produse bunurilor aparinnd aceleiai persoane fizice sau persoane juridice, dac au fost provocate de un autovehicul asigurat RCA, deinut de aceeai persoan fizic sau juridic;

pentru partea de prejudiciu care depete limitele de despgubire stabilite prin polia de asigurare RCA, indiferent de numrul persoanelor prejudiciate i de numrul persoanelor rspunztoare de producerea prejudiciului; pentru sumele pe care conductorul autovehiculului, rspunztor de producerea prejudiciului este obligat s le plteasc proprietarului sau utilizatorului care i-a ncredinat autovehiculul asigurat pentru avarierea sau distrugerea acestui autovehicul;

pentru prejudiciile produse bunurilor transportate, dac ntre proprietarul sau utilizatorul autovehiculului care a produs accidentul sau conductorul auto rspunztor i persoanele prejudiciate a existat un contract comercialla data producerii accidentului; pentru prejudiciile cauzate prin utilizarea unui autovehiculul n timpul unui atac terorist sau rzboi, dac evenimentul are direct lagtur cu respectivul atac sau rzboi; pentru prejudicile produse prin accidente survenite n timpul operaiunilor de ncrcare i descrcare;

Prima de asigurare de raspundere civila auto se calculeaza de ctre asigurtor diferentiat pentru fiecare categorie de autovehicule, astfel nct, prin fondurile de asigurare create, s poata realiza in permanenta obligatiile generale ale societatilor de asigurari,respectiv aducerea la indeplinire a obligaiilor ce rezultadin polita de asigurare civila auto(RCA),acoperirea cheltuielilor de functionare,a fondurilor si rezervelor stipulate in legislatia privind asigurarilor. Nivelul primelor de asigurare practicat in asigurarile de raspundere civila a fost diferit pana in momentul aderarii tarii noastre in Uniunea Europeana,cand volumul acestora era stabilit prin normele de aplicare emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.Pentru autoturismele inmatriculate in tara noastra,volumul primei era diferentiat in functie de tipul autovehicolelor si destinatia acestora,precum si in functie de proprietarul autovehicolelor(persoane fizice sau juridice). Dupa 01 ianuarie 2010,practica asigurarilor de raspundere civila auto s-a aliniat la practica internationala,astfel ca nivelul primelor de asigurare este diferentiat in functie de tipul autovehicolului(anul fabricatiei,capacitate cilindrica)proprietarul autoturismului(varsta,sex,ocupatia,vechimea carnetului de conducere auto,numarul de accidente auto provocate,etc). Durata de asigurare a autovehicolelor este de regula un an sau o perooada mai mica. Autoturismele inmatricalate in strainatate au obligatia incheierii contractelor de asigurare de raspundere auto pe perioada de tranzitare a tarii noastre., Raspunderea societatii de asigurare in cazul raspunderii civile auto ncepe in momentul achitarii primei de asigurare i al eliberrii documentului de asigurare,momentul intrarii in vigoare a politei fiind inscris in polita.respectiv dupa o perioada de 48 de ore de la expirarea zilei n care s-a pltit asigurtorului prima de asigurare i s-a eliberat documentul de asigurare, pentru persoanele care nu aveau o asigurare obligatorie RCA, valabil la momentul pliiprimei de asigurare. Rspunderea societatii de asigurare nceteaz la ora 24,00 a ultimei zile de valabilitate nscris n polia de asigurare RCA sau n momentul radierii din evidena circulaiei a autovehiculului. Constatarea si evaluarea pagubelor se face de catre personalului specializat al societatii de asigurari. Achitarea despagubirii se face in urma completarii de catre persoanele pgubite a cererii de despgubire la sediul societatii de asigurare RCA cu care proprietarul sau utilizatorul autovehiculului rspunztor de producerea accidentului a ncheiat asigurarea obligatorie de rspundere civil auto.Aceasta presupune constituirea obliatiei pentru asigurator de a efectua urmatoarele operatiuni: deschidera dosarului de daun, efectuarea constatarii si evaluarii pagubelor,stabilirii nivelului despgubirilor cuvenite partii prejudiciate. Asigurtorul are obligaia de a despgubi partea prejudiciat pentru prejudiciile suferite n urma accidentului provocat de asigurat, potrivit preteniilorformulate n cererea de despgubire, dovedite cu orice mijloc de prob,respectiv pentru pagubele materiale produse, vtmrile corporale sau decesul, cheltuieli legate de reprezentarea juridic. Despagubirile platite de catre asiguratori sunt platite indiferent daca accidentul a fost produs n timpul deplasrii precum si n timpul staionrii autovehiculului asigurat,indiferent dac paguba a fost cauzat din culpa conductorului autovehiculului, inclusiv n cazurile n care la data accidentului conductorul autovehiculului a condus autovehiculul fr consimmntul expres al asiguratului.De asemenea,sunt achitate despagubiri si daca conducatorul autovehicolului nu detine carnet

de conducere auto sau daca autoturismul nu era in stare normala de functionare sau acesta nu indeplinea conditiile legale tehnice privind siguranta in exploatarea autoturismului respectiv. Sunt achitate de asemenea despgubiri i pentru cheltuielile efectuate pentru limitarea pagubelor, dac acestea au fost necesare ca urmare a accidentului i sunt probate cu documente justificative,precum si pentru deplasarea autovehicolelor avariate pana la atelierul din Romnia, cel mai apropiat de locul accidentului, care poate eectua reparaia,cu conditia ca aceste cheltuieli sa fie sustinute cu documente justificative. Sunt acordate despgubiri i n cazul n care persoana pgubit a procedat la repararea autovehiculului avariat nainte ca asigurtorii s efectueze constatarea pagubei, dac mprejurrile i cauzele producerii evenimentului asigurat, precum i cuantumul pagubei au fost deja stabilite prin documente aflate in dosarul de dauna. VI.2Asigurarea internationala de raspundere civila auto carte verde Aceasta forma de asigurare a aparut din necesitatea protejarii persoanelor fizice si a bunurilor pe plan international,operand in mod similar cu asigurarea de raspundere civila auto pe teritoriul national.Pentru a putea fi pus in practica a fost necesara studierea reglementarilor nationale privind posibilitatea oferita de legislatia nationala a fiecarei tari de a compensa pagubele produse unui tert de un posesor de autovehicul printr-un accident de circulatie.In acest sens, pentru nlaturarea inconvenientelor determinate de diversitatea reglementarilor referitoara la compensarea pagubelor produse unui tert de un posesor de autovehicul prin accident, Comisia Economica pentru Europa de pe lnga ONU a propus ca asigurarea ncheiata n tara de origine a asiguratorului sa fie recunoscuta n tara n care s-a produs prejudiciul. Eforturile facuta in acest sens au fost materializate prin reglementarile din anul 1947, potrivit carora ntr-o tara straina vizitata ramane in vigoare polita de asigurarea ncheiata la asiguratorul din tara de origine, producand aceleasi efecte cu contractul de asigurare reglementat n baza legii de asigurare obligatorie din tara vizitata. Pentru aceasta n fiecare tara participanta s-a nfiintat un birou al asiguratorului de autovehicule ca organism special desemnat al societatii de asigurare din tara respectiva, care are dreptul de a elibera asiguratului un certificat de asigurare n mod direct sau printr-una dintre societatile de asigurare membre, document cunoscut sub denumirea de carte verde. Incheierea acestui document numit carte verde constituie dovada ca proprietarul autovehiculului a ncheiat contractul de asigurare pentru raspundere civila. El acopera raspunderea ce i-ar putea reveni asiguratului n termenii prevazuti de legea asigurarii obligatorii a autovehiculelor din tara vizitata unde s-a produs accidentul, biroul gestionar din aceasta tara avnd rolul de a constata, evalua si lichida daunele fata de tertul pagubit, despagubirile platite urmeaza a le recupera de la biroul emitent, la care se adauga si o suma de bani pentru serviciile prestate. Reglementarea Comisiei Europene pentru Europa de pe langa ONU,a condus la semnarea de catre statele membre a unei conventii,potrivit careia se solutioneaza si situatia n care, n tara vizitata, asigurarea de raspundere civila auto nu este obligatorie, prevaznd pentru aceasta ipoteza ca biroul de asigurare din acea tara, numit birou de servire, dupa o consultare prealabila cu biroul emitent, lichideaza daunele produse tertilor de catre asigurat prin accident, recuperndu-le apoi de la asigurator,impreuna cu cheltuielile proprii efectuate. Un nou pas in aceasta directie a fost facut in anul 1949,cand birourile nationale ale asiguratorilor de autovehicule au creat o organizatie internationala sub denumirea de Consiliul Birourilor Asiguratorilor de Autovehicule cu sediul la Londra,care a initiat

posibilitatea elaborarii unei conventii inter-birouri denumite Uniform Agrement care sa reglementeze crearea unei formei unice a documentului de asigurare carte verde,conventie care a intrat n vigoare la 01.01.1953. Romania a aderat la Consiliului Birourilor Asiguratorilor de Autovehicole in anul 1964,cu care ocazie s-au incheiat conventii de tip interbirouri cu Birourile Notarialein tarile membre la acea data. Consiliului Birourilor Asiguratorilor de Autovehicole are urmatoarele atributii: studierea posibilitatilor de a lua initia toate masurile necesare pentru a asigura ndeplinirea integrala a recomandarilor adoptate de Grupul principal de lucru n anul 1949 si a oricaror altor recomandari sau rezolutii care se impuneau a fi luate pentru imbunatatirea activitatii desfasurate; mentinerea unei stranse legaturi cu Grupul principal de lucru sau cu oricare alt organism referitor la problemele sau initiativele care ar putea avea tangenta cu functionarea sistemului carte verde si de a trata problemele ridicate de acele organisme; urmarirea respectarii prevederilor conventiei de catre toti membrii (birouri ale asiguratorilor de autovehicole)semnatari. Toate birourile tarilor din Europa care au aderat la sistemul carte verde au statut de membri cu drepturi depline, n timp ce birourile unor tari situate n afara teritoriului european al sistemului carte verde au statut de membru afiliat,fiecare membru al sistemuluicarta verdeavand obligatia de a se supune tuturor prevederilor conventiei tip interbirouri pe care a semnat-o cu ceilalti membri si tuturor deciziilor luate conform statutului, de a sustine pozitia si interesele sistemului carte verde . Si Romania,ca membru a Uniunii Europene,a aplicat in legislatia interna principiile statuate de catre Consiliu.Astfel,aria de cuprindere a asigurarii obligatorii pentru raspyndere civila auto include atat teritoriul Romaniei,cat si cel apartinand tarilor membre Uniunii Europene.Corespunzator,s-au produs urmatoarele modificari ale legislatiei ronanesti privind RCA:

asigurarea de carte verdea intrat in componenta asigurarii de raspundere civila,prin aceasta dobandind caracter obligatoriu; in continutul primei de asigurare de raspundere civila auto este inclus si un capitol referitor la,asigurarea de tip carte verdecuprinzand raspunderea pentru autovehicolele aflate in deplasare in tarile care au aderat la sistemul international de carte verde in continutul formularului ce contract de raspundere civila auto,s-a introdus si un capitol referitor la,asigurarea de tip carte verde,denumita asigurarea internationala pentru autovehicole,indicandu-se tarile in care este valabila.

In tara noastra s-a infiintat Biroul Asiguratorilor de Autovehicole care are urmatoarele atributii:

emite documentele internationale de carte verdepe care le repartizeaza societalilor de asigurari autorizatei pentru incheierea acestui tip de asigurari;

imputerniceste societatilor de asigurari autorizate de catre Comisia de Supravegheri a Asigurarilor sa practice asigurarea de raspundere civila pentru prejudiciile produse de accidente de autovehicole sa elibereze documente internationale de carte verde;

reprezinta in fata autoritatilor romane si a instantelor de judecata societatile de asigurari straine care au emis documente internationale de carte verdecarora le apara drepturile si interesele;

in conformitate cu prevederile conventiilor incheiate intre inter-birouri de carte verdeparticipa direct sau prin intermediul asiguratorilor la instrumentarea si solutionarea prejudiciilor cauzate de accidentele de autovehicole produse pe teritoriul Romaniei,la care una din parti este un cetatean al unei tari membre a Uniunii Europene;

reprezinta membrii Biroului Asiguratorilor de Autovehicole din Romania in relatiile si externe privind asigurarea bde raspundere civila a autovehicolelorcarte verde;

aplica sanctiunile proprii precum si pe cele prevazute de conventiile interbirourilor de carte verde celor care nu respecta reglementarile in domeniu,informand despre aceasta Comisia de Supravegheri a Asigurarilor. Potrivit prevederilor Ordinului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor numarul 1/2008,privind punerea in aplicare a Normelor privind functionarea Fondului privind victimelor strazii,fondul acorda despagubiri si persoanelor rezidente in Romania care au suferit un prejudiciu generat de un accident de circulatie produs pe teritoriul unui alt stat care a aderat la sistemulcarte verde,de catre un autovehicol al carui proprietar este cetatean al unui stat membru al Spatiului Economic European sau al Elvetiei.Acordarea de despagubiri de catre Fondul de protectie a victimelor strazii in aceste situatii sunt conditionate de urmatoarele conditii:

persoana prejudiciata rezidenta in Romania a solicitat in scris societatii de asigurere a autovehicolului vinovat de producerea accidentului despagubirea prejudiciului,si nu a primit nici un raspuns de la aceasta; daca in termen de doua luni de la producerea accidentului,societatea de asigurari nu a putut fi identificata; daca aceasta societate de asigurari nu are deschis un reprezentant de despagubire in Romania.

In conditiile indeplinirii acestor conditii,Fondul plateste persoanei prejudiciate romane despagubirea cuvenita,urmand sa indeplineasca fata de societatea de asigurari din statul membru al Uniunii Europene atributiile de organism de compensare. Plata despagubirilor se face in conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului Birourilor Asiguratorilor de Autovehicole si cu legislatia romana privind asigurarea obligatorie pentru raspundere civila auto in vigoare la data producerii accidentului,cu respectarea limitelor maxime de raspundere a asiguratorului prevazuta de aceasta legislatie aplicabila in Romania. Potrivit acestor reglementari,raspunderea asiguratorului este cuprinsa intre momontul iesirii autovehicolului de pe teritoriul Romaniei si la finele datei de reintrarre(ora 24) a autovehicolului pe teritoriul Romaniei. Raspunderea asiguratului in situatia producerii unui eveniment care i-aprodus pagube materiale si vatamari corporale ale persoanelor care se aflau in autovehicolul asigurat se refera la:

obligatia instiintarii imediate a organelor de politie cele mai apropiate de locul producerii accidentului,solicitand acestora intocmirea de documente prevazute de legislatia in vigoare din tara respectiva , privind imprejurarile producerii accidentului,documente care sa declanseze raspunderea civila; sa instiinteze societatea de asigurari despre producerea accidentului,in termen de 5 zile lucratoare de la data producerii accidentului;

potrivit precizarilor de pe versoul documentului de carte verde,sa aduca la cunostinta Biroului National evenimentul produs; sa puna la dispozitia societatii de asigurari toate documentele referitoare la accidentul produs,care sa permita acesteia sa faca investigatiile necesare delimitarii cauzelor care au condus la producerea acestuiasi a vinovatiei(culpei)partilor implicatate; sa solicite acordul societatii de asigurari din tara unde s-a produs accidentul pentru efectuarea de plati sau asumarea de raspunderi in legatura cu pretentiile persoanelor prejudiciate .

In conventiile incheiate intre inter-birourile de carte verdesunt stipulate si modalitatile concrete de derulare a operatiunilor de constatare si evaluare a prejudiciilor aduse prin producerea accidentului,precum si cele referitoare la efectuarea platii despagubirilor. VI.3 Asigurari facultative de raspundere civila Asigurrile de rspundere civil pot fi grupate din punct de vedere al modului de reglementare juridic n: -asigurarea obligatorie de rspundere civil legala pentru pagube produse terilor prin accidente de autovehicule; -asigurri facultative. Principalele produse ofertate de societatile de asigurari sunt; asigurarea de rspundere civil internationala a autovehiculelor de tip carte verde asigurarea de rspundere civil a transportatorului n calitate de cru pentru mrfurile transportate cu autovehicule; asigurarea facultativa de rspundere civil profesional care cuprinde: 1. asigurarea de rspundere civil profesional medicala;
2. 3. 4. 5.

asigurarea de rspundere civil profesional a farmacitilor; asigurarea de rspundere civil profesional a medicilor veterinari; asigurarea de rspundere civil profesional a avocailor; asigurarea de rspundere civil profesional a experilor contabili, contabililor autorizai, a evaluatorilor i experilor tehnici;

6. asigurarea de rspundere civil profesional a notarilor publici;

Asigurarile de raspundere civila facultativa acopera raspunderea asiguratului pentru pagubele de care acesta raspunde in limitele legii fata de terti.Ele includ o gama variata de acoperiri concretizate n diferite tipuri de contracte. Obiectul asigurarilor de raspundere civila cuprinde:
prejudicii de care asiguratul raspunde n baza legii fata de terte persoane, pentru

care trebuie sa plateasca sume cu titlu de dezdaunare si cheltuieli de judecata ca urmare a vatamarii corporale sau decesului si avarierii sau distrugerii unor bunuri, urmare directa a producerii riscurilor asigurate;

cheltuieli efectuate de asigurat n procesul civil cu acordul scris al asiguratorului, daca a fost obligat la dezdaunare.;

cheltuieli judiciare ale tertilor privind obligarea asiguratului la plata despagubirilor. .Despagubirile acoperite de asigurarile de raspundere civila acopera urmatoarelor

sume:

sume pe care asiguratul este obligat sa le plateasca tertelor persoane pagubite, drept daune materiale, pentru avarieri ori distrugeri de bunuri, precum si pentru vatamari corporale sau deces produs din culpa proprie sau din culpa altor persoane pentru care asiguratul este obligat sa raspunda potrivit legii; sume pe care asiguratul persoana juridica- este obligat potrivit legii sa le plateasca tertelor persoane pagubite, cu titlu de daune materiale, ca urmare a producerii din culpa proprie, precum si a unor vatamari corporale sau decese; sumele pe care asiguratul este obligat potrivit legii sa le plateasca tertelor persoane pagubite, cu titlu de daune materiale, ca urmare a producerii prejudiciilor cauzate de lucruri si animale aflate n paza juridica a asiguratului;

sume pe care sotul sau sotia asiguratului sau persoane aflate n ntretinerea asiguratului si care locuiesc mpreuna cu acesta sunt obligate sa le plateasca tertelor persoane pagubire cu titlu de daune materiale ca urmare a producerii, din culpa lor, de vatamari corporale sau deces, precum si de avarii ori distrugeri ale unor bunuri;

cheltuieli facute de asigurat n procesul civil daca a fost obligat la plata despagubirilor; cheltuieli de judecata facute de vatamat pentru ndeplinirea formalitatilor legale n vederea obligarii asiguratului la plata despagubirilor, daca asiguratul a fost obligat prin hotarre judecatoreasca la plata acestora. Sunt excluse la asigurarea de raspundere civila urmatoarele tipuri de prejudicii:

pretentii formulate de asigurat referitoare la propriile sale vatamari corporale sau la pagube produse la propriile bunuri pentru accidentul suferit de el nsusi; pretentii formulate fata de asiguratul persoana fizica de catre sotul(sotia) sau de catre persoane care locuiesc mpreuna cu acesta si se afla n ntretinerea lui sau de catre persoane pentru care asiguratul raspunde potrivit legii; pretentiile formulate fata de asiguratul persoana juridica de catre mputernicitii sai; pretentii formulate pentru pagubele care au fost produse cu intentie de catre asigurat, beneficiarul asigurarii, unui membru din conducerea asiguratului; pretentii referitoare le raspunderea asiguratului fata de terti izvorta dintrun contract de nchiriere, mprumut, prestari servicii etc; pretentii referitoare la raspunderea asiguratului pentru avarieri sau distrugeri de bunuri care, fiind vndute, nu au fost predate pana la data evenimentului;

pretentii referitoare la raspunderea asiguratului pentru pagube produse hrtiilor de valoare, registrelor.documentelor colectiilor, tablourilor, sau altor obiecte avnd o valoare artistica, stiintifica sau istorica, precum si pentru disparitia sau distrugerea banilor; pretentii referitoare la pagube provocate n caz de razboi, invazierazboi civil, revolutie, rebeliune, insurectie, dictatura militara,etc pretentii referitoare la pagube produse n urma unei, radiatii sau infestari radioactive ca efect al folosirii energiei atomice sau materiale fisionabile, poluarii sau contaminarii din orice cauza; pretentii formulate de asigurat referitoare la daune morale.

VI.3.1. Asigurarea de raspundere facultativaa producatorului Este o forma de asigurare facultativa care deriva din faptul ca producatorii sau comerciantii de marfuri raspund fata de cei care o folosesc sau o consuma,deoarece prin utilizarea ei se pot produce vatamari corporale, mbolnaviri, sau prejudicii materiale. Societatile de asigurari preiau asigurarea de raspundere a producatorului prin incheierea de polite separate, limitate ca sume pentru fiecare perioada de asigurare. Obiectul acestui tip de asigurari de raspundere civila este diferit,fiind reglementat diferit de legislatia fiecarei tari.Prin acest tip de asigurari,sunt acoperite prejudiciile provocate beneficiarilor de un produs,lucrare sau serviciu realizat de catre producator,sau din cauza unui produs,lucrare sau serviciu realizat de producator;realizarea acestui produs,lucrare sau serviciu face parte din activitatea curenta a producatorului,provocand prejudicii beneficiarului datorita unor defecte de fabricatie,prin aceasta generand declansarea raspunderii civile din partea asiguratului. n tarile dezvoltate, reglementarile contin prevederi care protejeaza pe consumatori,permitand limite ridicate de asigurare.In acest context, tribunalele acorda cstig de cauza consumatorilor.. n unele tari cum ar fi Marea Britanie aceasta raspundere a producatorilor exista chiar daca marfurile se vnd n alte tari. n SUA, primele de asigurare sunt mult mai mari pentru ca raspunderile se ridica la sume uriase datorita reglementarilor stricte privind protectia consumatorilor. In practica, asigurarie de raspundere a producatorilor presupune si utilizarea unor polite combinate prin care se acopera n sectiuni separate raspunderea angajatorului, raspunderea publica si raspunderea producatorului. VI.3.2. Asigurarea de raspundere facultativa profesionala Este o forma de asigurare facultitativa care se adreseaza profesiilor liberalizate (avocati, experti contabili si contabili autorizati,executori judecatoresti,ingineri proiectanti, evaluatori,lichidatori,medici,farmacisti,brokeri de asigurari,etc}si are ca scop despagubirea celor ce suporta diverse pagube ( materiale, financiare),din vina acestora. Aceasta asigurare a aparut ca o necesitate impusa de implicatiile practicarii anumitor profesii care pot produce altora pagube prin eroare, greseala, neglijenta, omitere sau orice culpa proprie eroare, greseala, neglijenta, omitere sau orice culpa proprie eroare, greseala, neglijenta, omitere sau orice culpa proprie.

n tara noastra, aceste tipuri de asigurari sunt practicate facultativ pe categorii de profesii, neexistnd o legislatie sau o practica prin care sa se impuna acest lucru. Asigurarea de protectie profesionala implica despagubirea pentru pretentiile emise mpotriva asiguratului pentru daunele care au loc n perioada de asigurare. Ele se refera la orice raspundere civila n legatura directa cu activitatea profesionala a asiguratului, asa cum este definita n legislatia n vigoare la data emiterii contractului de asigurare, activitate executata de catre si n numele asiguratului sau de catre persoanele pentru care asiguratul raspunde potrivit legii. Atunci cnd contractul se ncheie cu o persoana juridica n calitate de asigurat, conditiile sale se extind asupra administratorilor sau angajatilor, n legatura cu activitatea lor. In politele de asigurare de raspundere civila incheiate sunt prevazute despagubiri care se pot acorda pentru : prejudicii materiale din culpa proprie precum si din culpa altor persoane pentru care acesta este obligat sa raspunda conform legii, vatamari corporale sau deces, avarieri sau distrugeri de bunuri; cheltuieli facute de asigurat n procesul civil in legaturacu prejudiciile create; cheltuieli de judecata facute de persoanele prejudiciate n vederea obligarii asiguratului la plata despagubirilor, daca asiguratul a fost obligat prin hotarre judecatoreasca la plata acestora; despagubirile si daunele aparute ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorarii unor documente, furt prin efractie sau calamitati, etc. Raspunderea societatilor de asigurari se fac in limita sumelor prevazuta in politele de asigurare,re ntreaga perioada de asigurare.Prin contractul de asigurare se prevede dreptul asiguratuluide a accepta raspunderea civila,numai cu acceptul scris al asiguratorului. Societatile de asigurari in ofertele de produse de asigurari de raspundere civila,trateaza in mod diferit att acoperirea prin asigurare, ct si excluderile de la asigurare ,in functie de in functie de strategia de abordare a pietei,de riscurile asumate,de nivelul fondurilor constituite pentru acoperirea daunelor,de nivelul contractelor de reasigurare incheiate. Pe langa prevederile conditiilor generale, fiecare tip de contract de asigurare de raspundere profesionala pentru oricare dintre profesiile enumerate cuprinde riscuri specifice legate de fiecare activitate n parte . Potrivit clauzelor politelor de asigurari,toate pretentiile care decurg din prejudiciile produse de asigurati tertelor persoane cunoscute la data realizrii conveniei ntre pri sunt stinse integral, necondiionat si definitiv. Nivelul primelor de asigurare este determinat de marimea sumelor asigurate si de riscurile asigurate prin politele de asigurare incheiate. Prin politele de asigurare incheiate cu asiguratorii,asiguratul are datoria sa ia toate masurile necesare pentru prevenirea aparitiei prejudiciilor.De asemenea, la cererea societatilor de asigurari asiguratul are obligatia de a lua toate masurile n vederea recuperarii contravalorii daunei da la persoana sau persoanele care au condus la aparitia prejudiciului. VI.3.2.1.Asigurarea de raspundere civila facultativa profesionala a avocatilor Este o forma de asigurare civila facultativa profesionala care se refera la raspunderea civila profesionala a persoanelor care practica profesia de avocat.In categoria asiguratilor intra cabinetele individuale sau colective de avocatura,in numele si pentru fiecare avocat titular ,solarizat, colaborator sau stagiar.

Prin despagubirile acordate,sunt acoperite sumele pe care asiguratul le datoreaza pentru prejudiciile provocate tertilor persoane,de regula clientilor datorita unor actiuni sai omisiuni erori comise din neglijenta,involuntar,in ducerea la indeplinire a obligatiilor asumate in contractelor de asistenta juridica incheiate cu clientii.Prejudiciile despagubite se refera la redactarea eronata sau neredactarea in termen a unor documente juridice,pierderea sau distrugerea fara intentie a unor documente originale, ,omiterea administrarii unor probe ,la cheltuielile cu reconstituirea acestor documente,la cheltuielile de judecata facute de catre client determinate de faptele enumerate mai sus. VI.3.2.2.Asigurarea de raspundere civila profesionala aferenta practicii medicale priveste raspunderea civila profesionala a medicilor,asistentilor medicali,a personalului specializat,a cabinetelor medicale individuale sau colective furnizoare de servicii medicale,a unitatilor medicale . Despagubirile acordate acopera sumele pe care asiguratul este obligat sa le achite reprezentand prejudicii provocate pacientilor,sanctionate de lege,prin pagubele materiale precum si a vatamarilor corporale sau decesului produse din eroare,neglijenta,actiune sau inactiune,omisiune in indeplinirea serviciilor medicale de catre asigurat ,angajatii sau a prepusilor acestuia.De asemenea fac obiectul asigurarii de raspundere civila profesionala cheltuielilede judecata efectuate de catre asigurat sau de pacienti pentru probarea prejudiciului provocat. VI.3.2.3.Asigurarea de raspundere civila profesionala a expertilor contabili sau contabili autorizati se refera la activitatea desfasurata de catre acesti specialisti in domeniul economic in folosul persoanelor fizice si agentilor economici. Despagubirilor acoperite privesc:

sumele de bani pe care sunt obligati sa le plateasca pentru prejudiciile aduse clientilor in realizarea atributiilor rezultate din contractele incheiate,ca urmare a faptelor savarsite fara intentie prin eroare,actiune,inactiune,omisiune;

Pagubelor produse fara intentie de catre aceasta categorie de specialisti prin pierderea,distrugerea sau deteriorarea unor documente oficiale originale preluate de la clienti pentru utilizarea lor in argumentarea unor stari de fapt,precum si cheltuielile efectuate de catre clienti pentru reconstituirea acestor documente;

Cheltuielile de judecata facute de catre asigurat sau reclamat in sustinerea,probarea prejudiciilor aduse,respectiv in stabilirea raspunderii civile profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati.

VI.3.2.4. Asigurare de raspundere civila profesionala a notarilor priveste activitatea desfasurata de catre birourile notariale individuale,notari publici asociati acestor cabinete,precum si asociatiilor profesionala. Despagibirile acordate acopera sumele pe care asiguratul este obligat sa le achite reprezentand prejudicii provocate clientilor ,sanctionate de lege,prin pagubele materiale produse ca urmare a faptelor sau actelor din eroare,neglijenta,actiune sau inactiune,omisiune in indeplinirea serviciilor notariale de catre asigurat ,angajatii sau a prepusilor acestuia,rezultate din:legalizarea unor semnaturi,a unor acte,a traducerilor, efectuarea defectuasa din culpa a unor acte si proceduri notariale privind instrainari de bunuri,succesiuni,etc..De asemenea fac obiectul asigurarii de raspundere civila profesionala cheltuielile de judecata efectuate de catre asigurat sau de clienti pentru solicitarea in instanta si probarea prejudiciului provocat.

CAPITOLUL VII . VII ASIGURARI DE PERSOANE

VII.1 Conceptul si caracteristicile asigurarilor de persoane Dezvoltarea societatii omenesti a determinat oamenii sa economiseasca o parte din valorile materiale acumulate pentru perioadele din viitor ce pot aparea ca urmare a unor riscuri sociale si evolutii ale vietii,ca accidentele,boala,somajul,batranetea,decesul.Dca la inceput aceste prelevari din economii s-au realizat de catre fiecare persoana in parte,odata cu evolitia societatii,acestea se realizeaza prin persoane si institutii specializate,precum si in cadrul unor structuri organizatorice bine definite,care constituie un sistem de protectie

sociala.Aceste forme de protectie sociala s-au specializat in timp fiind totodata riguros reglementate juridic. Organizarea si perfectionarea acestor forme de protectie sociala a avut ca punct de plecare modificarea si evolutia nevoii de asigurare a oamenilor,de-a lungul timpului, care au determinat ncheierea unei asigurari de viata ,iar in prezent aceste nevoi s-au diversificat,conducand la necesitatea aparitiei unor noi forme de asigurari,dintre care mentionam:asigurarea unei protectii financiare a familiei sau a celor dependenti n caz de decesul intretinatorului principal,asigurarea unei alocatii de urmas,a unei pensii de batrnete,crearea unor economii pentru eventualele cheltuieli mai mari in viitor( studiile copiilor,etc.)acoperirea unor eventuale cheltuieli de spitalizare, ngrijire medicala,etc Se impune efectuarea distinctiei dintre asigurarile de persoane si asigurarile sociale intre aceste concepte existand atat asemanari in ce priveste scopul(crearea unor fonduri speciale pentru protectia persoanelor in caz de boli,batranete,deces,etc),dar si deosebiri,din care exemplificam:

sursa diferita a fondurilor ,la asigurarile de persoane- fondurile se formeaza prin contributia asiguratilor sub forma primelor de asigurare,iar utilizarea lor se bazeaza pe aplicare principiului mutualitatii,in timp ce la asigurarile sociale fondurile se formeaza prin contributia atat a statului,cat si a salariatilor si agentilor economici,prestatiile oferite fiind legate de veniturile celor coprinsi in acest sintem,iar destinatia lor este plata pensiilor si a indemnizatiilor de incapacitate de munca,somaj, etc;

sistemul de asigurari sociale are caracteristic faptup ca in cadrul sau,redistribuirea este diferita fata de cel al asigurarilor de viata,in sensul ca cotizatiile salariatilor nu sunt calculate in functie de riscuri ci pe baza veniturilor realizate de catre acestia,iar prestatia oferita nu este legata de totalul cotizatiilor retinute de la membri si virate la constituirea fondului,ci de marimea veniturilor membrilor;

daca la asigurari de persoane cei care contribuie la formarea fondurilor de asigurare sunt in acelasi timp si utilizatori,la asigurarile sociale datorita marimii acestora determinata de generalizarea lor la nivelul intregii societati,agentii economici si statul participa numai la formarea acestora,nu si la utilizare,iar persoanele fizice participa in dubla calitate in cazul pensiilor private.

O forma a asigurarilor sociale o reprezinta tontinele,create de catre italianul Tonti,acestea fiind asociatii de supravietuire,in care membrii ei accepta sa achite cotizatiile periodic,pe o durata determinata de 10-20 ani,atat timp cat sant in viata,astfel ca la finalizarea duratei tontinei,sumele acumulate sunt direct proportionale cu marimea platilor efectuate de fiecare membru.Fondurile ramase la finele existentei tontinei,se impart intre membrii cotizanti.Tontinele nu au ca scop realizarea de profit,in functie de angajamentele pe care si le asuma fata de membri,ele distribuind la finele perioadei de existenta,ceea ce au acumulat.Cu alte cuvinte,tontinele nu isi asuma nici un risc,in timp ce la asigurarile de viata intreaga activitate este caracterizata de asumarea riscului,cu toate consecintele asupra rezultatelor financiare realizate. Asigurarile de viata se deosebesc si de asigurarile de accidente,care sunt o alta componenta a asigurarilor de persoane,prin urmatoarele trasaturi caracteristice:
in timp ce la asigurarile de viata riscul acoperit are in vedere durata de viata a

asiguratului,respectiv supravietuirea si decesul,la asigurarile de accidente este acoperit riscul de accident,care are un o alta sfera de cuprindere,diferita de supravietuire sau de deces;de retinut este faptul ca prin asigurarea de accident este acoperit riscul de inveliditate sau de incapacitate partiala sau totala de

munca,precum si riscul de deces al asiguratului,dar numai riscul de deces cauzat de accident; in timp ce asigurarile de accidente se incheie pe un an,cu posibilitate de prelungire,asigurarile de supravietuire si deces se inchiei pe perioade lungi sau medii,in cazul lor aparand si componenta de economisire;
fiind legate de varsta asiguratilor asigurarile de viata sunt limitative in ceea ce

priveste varsta asiguratilor,peste o limita de varsta neacceptandu-se asigurarea,in pimp ce la asigurarile de accidente,vefiind legate de varsta asiguratului,nu au stabilita dinainte o limita de varsta superioara a asuguratului.

Asigurarile de viata se deosebesc de celelalte tipuri de asigurari si prin posibilitatea ca beneficiarul asigurarii sa fie in mod frecvent alta persoana,el putand fi atat nominalizat prin polita de asigurare,sau se poate stabili in urma dezbaterii succesorale,ca beneficiar fiind desemnat un mostenitor legal sau testamentar al asiguratului.In plus,in cazul asigurarilor de deces,prin stabilirea prin contract a unui beneficiar nominalizat prin contract, se poate urmari de catre asigurat si transferul unei parti de averea sa acestuia,suma asigurata primita de beneficiar la producerea evenimentului asigurat,nefiind supusa impozitarii ca in cazul in care suma asigurara intra in masa succesorala,iar mostenitorul plateste impozitul pe succesiuni. VII,2 Asigurarile de viata Acest tip de asigurari de persoane este considerata drept o forma de protectie , a deponentilor sau a altor persoane desemnate n cazul decesului asiguratului. Este activitatea de preluare contra cost al riscului financiar legat de pierderea vietii sau sanatatii unui individ de catre un grup de persoane fizice si juridice,constituit pentru acelasi scop, care actioneaza pe principiul solidaritatii si mutualitatii, in care fiecare membru are acelasi interes,acela de a transfera riscul financiar,asupra altora. Privita din punctul de vedere al fiecarui individ, asigurarea de viata poate fi definita ca o intelegere contractuala, prin care asiguratul se obliga sa plateasca o anumita suma de bani reprezentand prima de asigurare,n schimbul careia asiguratorul se obliga sa plateasca o anumita suma de bani(suma asigurata),n situatia survenirii decesului sau pierderea temporara a capacitatii de munca de catre persoana asigurata. Putem retine ca asigurarea de persoane are la baza ncheierea unui contract de asigurare prin care asiguratorul se obliga sa plateasca celeilalte parti a contractului(asiguratul), o anumita suma de bani denumita suma asigurata in situatia producerii riscului asigurat .In schimbul obligatiei de a achita asiguratului suma asigurata,asiguratorul incaseaza prima de asigurare de la cealalta parte a contractului,asiguratul.Prin aceasta conventie,ambele parti isi ating scopul propus,respectiv asiguratorul primeste prima de asigurare care-i acopera cheltuielile de functionare si achitarea eventualelor despagubiri,iar asiguratul primeste protectia oferita de catre asigurator care consta in primirea sumei asigurate in situatia producerii evenimentului asigurat. VII.2.1 Elementele tehnice ale asigurarilor de viata Definitiile de mai sus delimiteaza partile politei de asigurare de viata,respectiv societate de asigurare(societatea de asigurare).asiguratul ( persoana a carei viata se asigura),partea care incheie contractul de asigurare si care plateste prima de asigrare,care in general este aceeasi persoana cu asiguratul,precum si beneficiarul asigurarii,respectiv persoana care va ncasa suma asigurata n cazul decesului asiguratului. Obiectul asigurarilor de viata este reprezentat de viata sau sanatatea asiguratului pentru salvarea careia este garantarea platii sumei asigurate de catre societatea de

asigurari,in situatia producerii unui eveniment in viata asiguratului,respectiv pierderea temporara a capacitatii de munca,vatamarea corporala sau decesul acestuia,iar pentru asigurator reprezinta garantia incasarii primei de asigurare- care-i asigura continuarea activitatii-in schimbul obligatiei de a achita suma asigurata in situatia produrerii evenimentului asigurat.Prin modul de functionare a asigurarilor de persoane,obiectul asigurrii are att o funcie de protecie de risc ct i o funcie de economisire atat pentru asigurat cat si pentru asigurator. n asigurrile de viata, riscul reprezint acel eveniment legat de persoana fizic a asiguratului a crui producere poate duce la vtmarea corporal, mbolnvirea, decesul sau supravieuirea acesteia. Riscul poate fi determinat de pericol sau de hazard. De exemplu, la asigurrile de sntate putem ntlni pericole naturale sau clasice,reprezentate de orice slbiciune fizic a unui om sntos asociat cu un mediu viciat poate determina o mbolnvire. Asigurrile de viata reprezint o msur de prevedere i, n acelai timp, de economisire, pentru persoanele fizice i pentru familiile lor, ce are rolul de a diminua efectele financiare ale pierderii totale sau pariale a capacitii de munc datorate apariiei unei boli sau unor accidente, atingerii unei anumite limite de vrst, decesului. Sumele asigurate sau indemnizaiile care se acord n asigurarea de persoane suplimenteaz sumele oferite de asigurrile sociale i asisten social, permind asiguratului sau familiei acestuia s depeasc situaiile de criz i s-i continuie stilul de via obinuit. Contrar asigurrilor de bunuri i rspundere civil, unde valoarea indemnizaiilor nu poate depi cuantumul pagubei produse, n asigurrile de viata principiul despgubirii nu se aplic, viaa i sntatea oamenilor neputnd fi evaluate n bani. n asigurrile de viata, riscul asigurat este un eveniment viitor posibil, dar incert, la care sunt expuse viaa ori integritatea fizic a unei persoane. Incertitudinea se refer la posibilitatea producerii evenimentului, de exemplu un accident, sau numai la momentul survenirii sale, de exemplu, decesul, care este un fapt inevitabil, dar care nu se cunoate cnd se va produce. Astfel, putem spune c, n asigurrile de deces, riscul asigurat nu este reprezentat de decesul asiguratului, ci de durata incert a vieii persoanei asigurate. nainte de iniierea procedurilor de ncheiere a contractului, riscul trebuie determinat cu precizie, cci numai astfel asigurtorul poate aprecia posibilitatea acoperirii riscului i, n caz afirmativ, cuantumul primei. Pentru a obine toate datele necesare n legtur cu riscul, asiguratul trebuie s rspund n scris, la ntrebrile cu privire la mprejurrile eseniale referitoare la risc formulate de asigurtor n cererea de asigurare. Ca obligaie suplimentar a asiguratului n legtur cu riscul asigurat, legislaia prevede c, dac mprejurrile eseniale privind riscul se modific n cursul executrii contractului, asiguratul trebuie s comunice schimbarea, n scris, asigurtorului. Pentru a fi acoperit, riscul trebuie s fie independent de fapta intenionat a asiguratului, a beneficiarului sau a reprezentantilor acestuia. Suma asigurata este stabilita de comun acord intre asigurat si asigurator. Daca in asigurarile generale contractele de asigurare sunt contracte de despagubire,in asigurarile de viata acest lucru este imposibil de realizat,deoarece viata sau integritatea corporala nu sunt evaluabile in bani.De aceea suma asigurata in asigurarile de viata nu au la baza calcule de despagubire,ci ele depind strict de vointa asiguratului si de posibilitatile sale financiare,acest fapt dandu-i posibilitatea asiguratului de a incheia mai multe polite de asigurare cu asiguratori diferiti,iar la producerea evenimentului el sau beneficiarul asigurarii va primi sumele asigurate aferente tuturor politelor de asigurare incheiate de la toti asiguratoriiOricine are un interes asigurabil nelimitat n cea ce priveste propria persoana, dar modul n care si determina suma asigurata depinde de puterea sa financiara si de nivelul de protectie de care are nevoie si pe care l poate sustine.Si n tarile cu

traditie n asigurari, ncheierea unei polite de asigurare este o decizie individuala pe baza voluntara, facuta din interes personal sau pentru a proteja familia sau pe cei dragi. Primele de asigurare se stabilesc pe baza calculelor care au ca scop sa actualizare,care au la baza atat considerente generale determinate de statistici demografice, tabele de mortalitate si speciale care tin de fiecare individ in parte.Din primele de asigurare ncasate asiguratorii urmaresc cresterea fondului de asigurare prin valorificarea sumelor temporar disponibile fie prin investire,fie prin constituirea de depozite la banci,incasand dobanzicare vor fi folositepentru plata sumelor asigurate.Calculul primei de asigurare are la baz utilizarea unui tarif de prime, care este diferit pe forme i variante de asigurare de la o societate de asigurare la alta.Primele de asigurare,fiind un pret al preluarii riscului fiind influientat de mortalitate,pretul riscului are o influienta deperminanta in stabilirea primei de asigurare.Riscul face ca pretul asigurarii sa fie diferit in functie de varsta asiguraului in momentul incheierii politei de asigurare.Datorita faptului ca unele elemente demografice legate de structura pe varste a populatiei,de cresterea duratei medii de viata,scaderea mortalitatii,au influientat negativ asupra sistemului de pensii publice,si al sistemului de protectie sociala in general,prin cresterea perioade de plata a pensiilor.Din asces motiv in tarile desvoltate si in ultimii ani si in tara noastra,se pune un accent deosebit pe protectia sumelor acumulate prin capitalizare,crescand rolul pe care il detin asigurarile de viata in acest domeniu.Evolutia riscurilor asigurate,precum si daratele mari ale contractelor,au o influienta din ce in ce mai mare asupra pretului asigurarilor,a marimii primei de asigurare.Societatile de asigurari de viata se confrunta din ce in ce mai mult cu realizarea unei corelatii juste,echitabile intre pretul asugurarii de viata si costul ei real. Stabilirea primelor de asigurari este influientata din ce in ce mai mult de aplicarea extinsa a perioadei riscului si incertitudinii in activitate ade asigurare.Astfel,in asigurarile de viata unde o mare parte a primelor incasate este reinvestita,aceasta produce o modificare radicala a gestiunii financiare a societatilor de asigurari de viata.Apare necesitatea studierii studierii aprofundate a factorilor de risc financiari in evolutie pe o perioada mare de timp,a influientei pe care acestia o pot avea asupra sumelor acumulate.Dintre acesti factori,un loc important il ocupa evolutia sau deprecierea cursului de schimb,care la randul sau este influientat de o multitudine de factori ai dezvoltarii economice.Fluctuatiile cursului de schimb influienteaza in mare masura volumul platilor pe care acestea le fac asiguratilor,provocand cresterea sau descresterea profiturilor asiguratorilor. Primele de asigurare utilizate de asiguratori pot fi cresctoare n funcie de grupele de vrst ale asigurailor i pot fi descresctoare n funcie de creterea duratei contractului i a duratei plii primelor. La baza determinarii tarifelor de prime stau statisticile demografice, referitoare la tabelele de mortalitate pe o perioada ndelungata de timp avand la baza mari grupuri de oameni diferite la varsta,sex,etc .Pe baza acestor tabele sunt generate formule matematice care utilizeaza calculele probabilistice prin care se determina probabilitatea de supravieuire i de moarte a esantionului luat in analiza selectat din tabelele de mortalitate. Estimrile au la baz probabilitatea faptului c ce sa petrecut n trecut se va repeta i n viitor. La unele forme de asigurare i la anumite societi, deoarece durata medie de via este diferit destul de mult de la brbai la femei, primele de asigurare pot fi diferite petru persoanele de sex opus, chiar avnd aceeai vrst.Aceste calcule conduc la situatii de diferentiere a primei de asigurare.Astfel ,la o prima de asigurare egal, femeia va plti prime de asigurare de acelai nivel cu un brbat cu 4-5 ani mai n vrst. Pentru a fi aplicate,primele de asigurare trebuie s fie:

adecvate adica suma banilor pltii de asigurai, la care se adaug dobnda ctigat din investirea acestora, trebuie s fie suficient pentru achitarea tuturor

sumelor asigurate , s acopere cheltuielile de administrare si profitul societilor de asigurare;

echitabile, adic trebuie s fie direct proporionale cu riscul persoanei asigurate.In aceasta directie,societatile de asigurari acorda o mare atentie determinarii corecte a acestui risc,care poate fi apreciat ca fiind standard sau sub standard, n funcie de probabilitatea medie de via a persoanei n cauz.In acelasi timp,marimea primelor de asigurare trebuie s fie in stricta corelatie cu suma asigurat; Primele de asigurare sunt de mai multe feluri:

prime de risc, determinata pe perioada un an pe baza calculelor probabilistice,reprezentnd valoarea probabil a riscului asumat de-a lungul fiecrui an de asigurare,datorita mbtrnirii an de an al asigurailor;

prim nivelat,respectiv egalizarea acestei prime pe toata perioada de asigurare, adic o prim anual de aceeai valoare pe toat durata de plat a primelor;

prim unic, adica determinarea unei valori unice a primei de asigurare pentru toata perioada de asigurare,putandu-se achita integral sau ealonat; prima bruta,formata din prima net la care se adaoga suplimentul de prim,care incude cheltuieli de achiziie, cheltuieli de reclam, publicitate, cheltuielile de automatizare, cheltuieli de gestionare a polielor i cheltuielile administrativ-gospogreti ale asiguratorului. Primele de asigurare se incheie pe termen lung(5-15 ani) sau mediu(1-5),tendinta societatilor de asigurari este de a prelungi cat mai mult perioada de asigurare,aceasta din motive economice,cu cat perioada de asigurare este mai mare,cu atat rentabilitatea asiguratorului este mai mare,aceasta fiind o caracteristicace diferentiaza asigurarile de viata de cele generale care se incheie de regula pe o perioada de un an.Incasarea primelor de asigurare de viata,se facein rate anuale,semestriale,trimestriale sau lunare. Rezerva matematic,presupune ca plata sumei asigurate se face la expirarea contractului de asigurare,reprezentand o parte a primelor de asigurare, care se constituie ca rezerv, pe care societateade asigurare o creeaz pentru a plti sumele asigurate indiferent de momentul n care se produce evenimentul asigurat.Calculul rezervei matematice permite reluarea raporturilor de asigurare dup un anumit timp de la ntreruperea plii, fcnd astfel posibil reactivarea poliei, adic repunerea n valabilitate. Determinarea rezervelor matematice, are la baza utilizarea mai multor metode de calcul, din care cea mai cunoscuta este metoda Zillmer, care ia n considerare obligaiile contractuale ale asigurtorului fa de asigurat la un moment dat. Valoarea de rscumprare,este calculata in situatia cand in asiguratul nu mai poate continua plata primelor de asigurare cu capitalizare,care prin specificul lor cresc de la an la an datorita adaugarii anuale la prima de asigurare a capitalizarii anuale.Din acest motiv,precum si in situatia cand asiguratul doreste sa intrerupa contractul de asigurare nainte de data expirrii acestuia asigurtorul este obligat s ramburseze o anumit sum.Suma datorata de catre asigurator se calculeaz numai pentru contractele cu plat ealonat, prin aplicarea unei cote procentuale asupra rezervei matematice. Aceast cot este diferit, n funcie de momentul rezilierii contractului. Dac rezilierea se cere n primii ani de asigurare vor fi valori reduse de rscumprare sau deloc,datorit nivelului ridicat al cheltuielilor efectuate de asigurator n acea perioad de timp. Asiguratul are dreptul de a cere rezilierea contractului n orice moment. n acelai timp, exist

posibilitatea ca un asigurat s nceteze plile, dar s doreasc s i menin calitatea de asigurat fr s i retrag sumele de la asigurtor, atunci el poate rmne asigurat dar pentru o sum asigurat mai mic. O particularitate importanta a asigurarilor de viata este legata de diversitatea acestora.Comparativ cu asigurarile de bunuri si vatamari corporale,unde diversitatea produselor de asigurare cu acest obiect este datorata multitudinii de obiecte si riscuri asigurate,in cazul asigurarilor de viata,diversitatea acestora deriva atat din ofertarea de noi produse de asigurare prin combinare elementelor specifice asigurarii de supravietuire cu cele de deces,cat si din faptul ca aceste produse se pot adresa prin incheierea aceluiasi contract de asigurare mai multor asigurati in acelasi timp,prin aceasta realizandu-se protectia integrala pentru familii intregi. Cerintele vietii social-economice actuale au determinat societatile de asigurari sa includa in oferta lor catre piata o mare varietate de produse de asigurari;de asemenea,s-a procedat la actualizarea continua a produselor de asigurari de viata,astfel incat sa raspunda cerintelor tot mai diversificate ale clientilor.Rezultaul acestei permanente perfectionari si adaptari a produselor de asigurare,este faptul ca la momentul actual cele mai utilizate forme de asigurare de viata,sunt: Asigurarea de supravietuire,are ca trasatura caracteristica faptul ca,in schimbul primelor de asigurare pe care asiguratul s-a angajat sa le plateasca pe termen lung sau mediu de timp,prime acumulate n decursul perioadei de asigurare si fructificate prin diverse modalitati de catre asigurator. asiguratorul se angajeaza sa plateasca asiguratului din fondul constituit din primele acumulate n decursul perioadei de asigurare si fructificate prin investire sau prin constituirea de depozite la banci, la expirarea contractului suma asigurata cu conditia ca acesta sa fie n viata. Datorita complementaritatii riscurilor,asigurarile de supravietuire ara la baza conceptul desperanta de viata al oamenilor. Conditia prevazuta in politele de asigurare de viata pentru ca asiguratul sa poata beneficia de suma asigurata la expirarea contractului, este de a fi n viata,in caz contrar, asiguratul pierde acest drept, asiguratorul fiind eliberat de plata sumei asigurate fata de mostenitorii asiguratului.In aceste situatii de deces prematur a asiguratului,respectiv a beneficiarului asigurarii,sumele incasate de catre asigurator reprezentand prime de asigurare de supravietuire,raman in contul asiguratorului,contribuind la majorarea fondului de asugurare constituit la nivelul acestuia. O alta forma de asigurare de supravietuire sub forma de renta, suma cuvenita asiguratului la expirarea contractului de asigurare se plateste acestuia treptat, prin plati periodice, sub forma de renta. Plata de catre asigurator a rentei poate ncepe imediat dupa perfectarea contractului de asigurare sau la o data ulterioara, precizata n contract( la mplinirea unui numar de ani) situatia cea mai ntlnita n practica. Pentru plata rentei ramane valabila conditia ca asiguratul sa supravietuiasca duratei asigurarii si sa fi achitat, conform contractului, primele de asigurare. Datorira faptului ca asigurarea de supravietuire nu este atractiva nici pentru asigurat, nici pentru beneficiarul de asigurare,intrucat nu stimuleaza spiritul de economisire al asiguratului. . Asigurarea de deces are n vedere protectia asiguratului pentru riscul de deces, un risc viitor, sigur, dar incert ca moment. In cadrul asigurarilor de viata,obiectul principal il constituie riscurile aferente duratei vietii umane,respectiv cele doua evenimente care se exclud unul pe altul si sare sunt

complementare.Din acest motiv,asigurarile de viata suntimpartite in doua mari categorii:asigurarile de de supravietuire,la care se asigura riscul de supraviatuire,si asigurarea de deces,lare priveste riscul mortii persoanei asigurate. Atat asigurarile de supravietuire cat si cele de deces au aceeasi trasatura de bazasperanta de viata. La asigurarile de supravietuire,societatile de asigurari platesc suma asigurata, intr-o singura situatie, si anume in momentul finalizarii perioadei de asigurare,dar numai cu conditia ca asiguratul sa fie in viata.Cu alte cuvinte,la asigurarile de supravietuire,sunt asigurate doua posibilitati,respectiv supravietuirea asiguratului la finele contractului si durata de viata. La asigurarea de deces,prima de asigurare se achita de catre asigurat in timpul vietii,iar suma asigurata pentru riscul de deces se achita de catre asigurator la decesul asiguratului, indiferent cand acest moment intervine.Riscul de deces este deci sigur,dar momentul lui este intamplator,cu alte cuvinte prin asigurarea de deces este asigurata probabilitatea de aparitie a decesului,respectiv data acestuia si nu decesul in sine.Acest lucru este valabil si in cadrul asigurarilor de viata la termen,care suny asigurari de deces incheiate oe perioade determinate,in care suma asigurata este achitata de catre asigurator daca pe parcursul perioadei de asigurare a intervenit decesul persoanei asigurate,dar,acest lucru este incert in momentul incheierii politei de asigurare. Obiectul asigurarii de deces are trasaturi caracteristice asemanatoare cu cele ale asigurarilor de risc general, in situatia in care asiguratul decedeaza pana la sfarsitul perioadei de asigurare,suma asigurata este achitata de catre societatile de asigurari. Situatia este similara cu cea de la asigurarile de bunuri sau vatamari corporale,unde asiguratorul plateste asigurarea daca s-a produs riscul asigurat,iar in situatia in care evenimentul asigurat nu s-a produs,la expirarea contractului,societate de asigurari nu mai are nici o obligatie fata de asigurat sau fata de mostenitorii acestora,primele de asigurare incasate de catre acesta fiind utilizata pentru cresterea fondului de asigurare.Aceasta modalitate de functionare a asigurarilor de deces,o transforma intr-o asigurare de protectie mpotriva unui risc determinat si nu intr-o asigurare care sa trezeasca spiritul de economisire. Asigurarea mixta de viata imbina avantajele celor doua tipuri de asigurare, caracterizandu-se prin faptul ca printr-un sigur contract se acorda protectie mpotriva celor doua riscuri, de supravietuire si de deces. Prin acest tip de asigurare,asiguratorul platind suma asigurata in cadrul perioadei de asigurare sau la expirarea acesteia daca el este in viata. Cuprinderea ntr-un contract de asigurare a celor doua riscuri alternative nu nlatura caracterul lor contradictoriu. Se creeaza impresia ca asiguratul este protejat n ambele cazuri. De fapt n cazul decesului asiguratului beneficiarul asigurarii intra n posesia sumei asigurate, iar n cazul supravietuirii asiguratul beneficiaza nemijlocit de suma asigurata. Daca asiguratul este protejat pentru ambele riscuri, el suporta prima de asigurare aferenta ambelor riscuri, de supravietuire si de deces, n mod cumulat, fapt justificat de asigurator prin cerinta realizarii echilibrului dintre primele ncasate si indemnizatiile asumate si datorate. In plus,asiguratul are avantajul ca prima de asigurare este mai mica decat daca s-ar incheia separat un contract de supravietuire si unul de deces. Asigurarea de viata are avantajul ca sumele de bani platite de asigurat sub forma primelor de asigurare reprezinta o forma de economisire care poate fi valorificata la expirarea perioadei. Sumele achitate de asigurat drept prime de asigurare,ii dau dreptul acestuia sa aiba oricnd acces la fondul constituit din plata primelor de asigurare, putnd oricnd renunta la contract, suma pe care ar urma sa o primeasca fiind valoarea de rascumparare a politei, inferioara sumelor platite asiguratorului sub forma primelor de asigurare.

Asiguarile de viata se diferentiaza in functie de perioada de timp in care se intinde valabilitatea politei de asigurare.Astfel,dupa scopul asigurarii si perioada de asigurare, asigurarile se mpart in : -asigurarea de viata pe termen limitat se caracterizeaza prin faptul ca se ncheie pe o anumita perioada de timp si acopera numai riscul de deces. Asiguratul va plati periodic prima de asigurare prevazuta in polita de asigurare, n schimbul careia o alta persoana, dinainte stabilitanumita beneficiarul asigurarii, va ncasa suma asigurata la producerea decesulul asiguratului, in conditiile prevazute in contractul de asigurare.Facem precizarea ca plata sumei asigurate se face numai daca decesul asiguratului se produce n perioada de valabilitate a asigurarii.Prin contractul de asigurare,poate fi prevazuta o clauza speciala de actualizare cu procentul de inflatie a sumei asigurate pentru protejarea ei,daca mediul economic este inflationist,aceasta conducand si ca actualizarea corespunzatoare si a primei de asigurare. -Asigurarea de viata pe termen nelimitat acopera riscul de deces pe o perioada mai lunga de timp, respectiv pna la o vrsta naintata a asiguratului,cu conditia ca asiguratul sa plateasca primele de asigurare pna la varsta legala a pensionarii. In aceste conditii, riscul de deces este acoperit pe toata perioada cuprinsa ntre momentul ncheierii asigurarii si varstei respective. Daca asiguratul ajunge la vrsta precizata n contract va primi suma asigurata actualizata. Deosebirea fata de asigurarea de viata pe termen limitat consta n marimea primei de asigurare si n faptul ca introduce un nou element si anume rambursarea sumei la mplinirea vrstei determinate a asiguratului. -Asigurarea mixta de viata redusa , caracterizara prin aceea ca la expirarea perioadei de asigurare ,daca asiguratul, este n viata el beneficiaza de suma asigurata, iar daca el decedeaza inainte de expirarea acestei perioade asiguratorul va plati suma primelor de asigurare nregistrate pna la momentul decesului la care ,de regula se adauga cota corespunzatoare participarii la profit pentru partea din rezervele matematice investite de asigurator, beneficiarului. Marimea sumei asigurate va fi stabilita de catre asigurat. -Asigurarea tip student prezinta caracteristica fata de celelalte tipuri de asigurari de viata faptul ca asiguratul urmareste economisirea unor fonduri pentru perioada de studii a copiilor, chiar n conditiile n care platitorul nu ar mai supravietui la momentul nceperii acestora. Asiguratul poate fi parintele sau tutorele copilului, iar beneficiarul politei va fi copilul ajuns la vrsta studiilor universitare. Primele de asigurare vor fi platite de asigurat, de obicei pna la nceperea studiilor urmnd ca beneficiarul- copilul- sa intre n posesia rentelor la vrsta specificata n contract. Durata de plata a rentelor poate fi de 4-5 ani dupa cum a ales asiguratul. La optiunea sa, suma asigurata se poate plati si integral, la nceputul vrstei la care acesta si ncepe studiile, dar ntr-o proportie mai mica de aproximativ 90-95%)din suma totala a rentelor , motivul fiind determinat de faptul ca veniturile societatii de asigurari sunt diminuate cu dobanzile aferente perioadei deplata a primelor de asigurare. Asiguratorul va achita suma respectiva chiar daca una dintre parti (asigurat sau beneficiar) va deceda, asumndu-si obligatiile de plata a rentelor n cazul decesului asiguratului pe parcursul perioadei de asigurare sau transformndu-se ntr-o polita mixta de viata n cazul n care beneficiarul decedeaza pe perioada de plata a primelor. Daca decesul se produce pe perioada platii rentelor, ele vor fi ncasate de asigurat ca o suma forfetara sau n acelasi mod, adica periodic. Polita de asigurare tip student se poate ncheia pe o perioada minima stabilita de societate de asigurare de minim 10ani, n functie de numarul de ani ales pentru plata rentelor de 4 respectiv 5 ani, iar primele de asigurare trebuie platite, indiferent de nivelul sumei asigurate, ntr-un interval de cel putin 5 ani. Tot o forma de economisire de catre parinti a unor sume de bani necesara copiilor mai tarziu,o reprezinta asigurarea tip zestre,aceasta urmarind sa puna la dispozitia parintilor sau tutorilot legali o suma de bani pe care acestia sa o ofere drept zestre n momentul n care copilul se casatoreste pentru a porni la ntemeierea unei familii. Este o asigurare de viata prin care se ofera protectia fata de riscul de deces al persoanei asigurate ( parinte sau

tutorele copilului), beneficiarul (copilul) primind suma asigurata n momentul casatoriei sau la mplinirea unei anumite vrste.Deosebirea fata de asigurare studii este aceea ca suma asigurata se plateste integral, nu esalonat. n cazul decesului contractantului, copilul va beneficia de aceasta suma la termenul cuvenit, iar n cazul decesului beneficiarului, polita devine ca si n cazul asigurarii tip student, o polita de asigurare mixta. -Asigurarea de tip unit-linked este un tip de asigurare care are la baza efectuarea de investitii, care ofera protectia prin asigurare si totodata posibilitatea investirii. Prima platita de asigurat este investita n-unul sau mai multe fonduri de investitii puse la dispozitie de asigurator din care asiguratul primeste apoi un anumit numar de unitati de fond denumite unituri.Asiguratul are dreptul de a opta pentru fondul si structura n care se vor investi primele platite de el, avnd posibilitatea, pe parcursul derularii asigurarii, de a schimba aceasta structura, de a investi suplimentar, etc. Participarea la aceste fonduri de investitii este conditionata de cumpararea unei asigurari de viata. Unit linked a aparut ca raspuns la dorinta de investire a asiguratilor alaturi de nevoia de protectie. Asigurare unit linked reuneste si imbina atat o componenta de protectie cat si o componenta investitionala :

componenta de protectie se materializeaza intr-o asigurare de viata pe termen nelimitata pentru care plata primelor de asigurare se face esalonat pna la mplinirea vrstei de pensionare. Pe perioada protectiei suma asigurata aleasa de client este garantata de asigurator. n caz de deces, n cadrul perioadei de valabilitate a asigurarii, beneficiarul nominalizat sau legal va ncasa maximul dintre valoarea sumei asigurate corespunzatoare asigurarii de viata si valoarea contului sau la momentul respectiv, nivelul sumei asigurate stabilit de client fiind cuprins ntre o limita minima si una maxima n functie de vrsta sa si de prima platita; componenta invenstitionala care consta n cumpararea de unitati de cont(unituri) n fondurile financiare special constituite. Ele sunt fonduri interne nchise, reprezentnd un portofoliu de diverse tipuri de active financiare, administrate de asigurator exclusiv n scopul asigurarii. n mod normal, n functie de legislatie, piata de capital din tara respectiva si posibilitatile de investire, asiguratorul creeaza mai multe fonduri din care asiguratul are posibilitatea sa aleaga.

Contul contractantului reprezinta echivalentul valoric al unit-urilor detinute n fondurile financiare ale asiguratorului. Contractantul asigurarii va avea acces la aceste fonduri doar prin intermediul asigurarilor unit linked, iar prima de asigurare platita va fi destinata n ntregime achizitionarii de unit-uri n fondurile financiare. Plata primei de asigurare se face anual, semestrial, trimestrial lunar, dar si n orice moment se doreste pentru marirea partii investite. Contractantul poate alege procentul n care prima se va aloca ntre fondurile create.De asemenea,asiguratul va putea,putand n momentul efectuarii platii primelor viitoare, oricnd pe durata de plata a primelor, ca opteze n mod gratuit pentru schimbarea procentului de alocare. Asigurarea unit linked imbraca si o alta componenta,cea a rentelor, care consta n transformarea valorii contului contractantului asigurari la sfrsitul perioadei de plata a primelor n rente lunare, platibile atta timp ct asiguratul este n viata. Odata cu expirarea perioadei de plata a primelor(la vrsta de pensionare) va ncepe plata rentelor lunare viagere. Unele societati platesc rentele pe o perioada garantata indiferent daca asiguratul decedeaza sau nu n acest interval. De exemplu daca asiguratul decedeaza n primul an dupa nceperea platii rentelor acestea vor continua sa fie platite beneficiarilor desemnati pe perioada ramasa.Pentru asigurarea unit

linked cu componenta de pensie trebuie mentionat ca nivelul ratelor depinde de performanta fondurilor de investitii, renta va fi stabilita n functie de numarul uniturilor din contul contractantului la vrsta de pensionare. Pretul de cumparare reprezinta pretul la care clientul poate cumpara unit-uri n fondurile financiare mentionate. Deci banii platiti de client sub forma primelor de asigurare sunt convertiti n unit-uri pe baza pretului de cumparare. Asigurarea unit linked este un produs care a fost preferat celorlalte produse de asigurare,datorita flexibilitatii sale,determinata de:

prima de asigurare nu este fixa,contractantul putand opta oricnd, pe durata de plata a primelor, pentru marirea sau micsorarea primei de asigurare; datorita stabilirii unor limite ale sumei asigurate,contractantul poate opta pentru orice valoare a sumei asigurate situata ntre o limita minima si una maxima. Limitele minime si maxime ale sumei asigurate depind de vrsta asiguratului si de primele de asigurare pe care le plateste. Suma asigurata se plateste ntre cele doua limite si este garantata de asigurator pe toata durata contractului. Oricnd pe durata contractului, contractantul poate modifica nivelul sumei asigurate. primele de asigurare vor fi esalonate, existnd posibilitatea schimbarii frecventei de plata la fiecare aniversare a contractului. La fiecare aniversare a contractului, contractantul are posibilitatea de a-si ajusta prima cu rata inflatiei. Aceasta ajustare implica modificarea corespunzatoare a sumei asigurate. daca asiguratul sau contractantul renunta la plata primelor de asigurare, contractul unit linked se transforma n contract cu suma asigurata redusa, adica noua suma asigurata va fi egala cu valoarea contractului la momentul ncetarii platii primelor. contractantul are dreptul sa retraga o cota din unit-uri din contul sau, cota exprimata ca procent sau suma fixa, oricnd pe durata contractului. n cazul unui contract cu suma asigurata redusa, contractantul are dreptul sa faca retrageri periodice prin reducerea valorii contului sau. Aceste retrageri pot fi exprimate sub forma unei cote procentuale sau sub forma unei sume fixe si sunt posibile atta timp ct valoarea contractului nu este nula sau pna la momentul n care contractantul dispune plata valorii restante a contului sau. contractantul asigurarii are dreptul ca o data pe an , fara plata unui comision, sa transfere unit-uri ntre fondurile financiare n care se afla banii sai. contractantul asigurarii are dreptul sa redirectioneze primele viitoare, sa mareasca primele esalonate si sa modifice suma asigurata,si sa transforme contractul ntr-unul cu suma sigurata redusa.

Prin contractul de asigurare unit linked se pot adauga clauze suplimentare rezultate in urma negocierilor dintre parti.
- Asigurarea pentru ipotec este o form de asigurare practica ca urmare a obligativitatii incheierii ei prevazuta in contractele de imprumut,de regula a celor de imprumut bancar, pentru persoanele care contracteaza mprumuturi pe termen lung, pri aceasta banca asigurndu-se astfel c, n caz de deces al debitorului, va avea posibilitatea de a recupera ratele din incasarea sumei asigurate. Aceast tip de asigurare se ncheie pentru riscul de deces, cu un capital de descretere liniar, avnd o evoluie a capitalului

asigurat similar cu cea a evolutiei creditului ca urmare a rambursarilor. VII.3. Asigurri de accidente Asigurarea de accidente sunt caracterizate prin obiectul diferit ,respectiv garantarea platii unei sume de bani de catre asigurator,in situatia producerii unui eveniment legat de persoana asiguratului,respectiv:imbolnavire,vatamare corporala,supravietuirea decesul acesteiadin accident,interventii chirurgicale aferente fracturilor ca urmare a accidentului,sau cheltuieli medicale ambulatorii sau la domiciliu. In asigurarile de accidente pot fi cuprinse categoriile depersoane fizice cuprinse intre varstele de 14 si 70 ani,care in momentul incheierii politei de asigurare,au un grad de invaliditate mai mic de 50% . Principalele evenimente a caror producere este asigurata de catre societatile de asigurari sunt:explozii, loviri, taieri, electrocutarea, atacul din partea altei persoane sau din partea unui animal, otravirea asficsierea, intoxicarea, infectarea cu virusi sau microbi la locul de munca, inecul, trasnetul, accidente produse de utilizarea unor masini-unelte, aparatelor, instalatii,a SDV-urilor, a armelor, efectele imediate ale efortului fizic peste posibilitatile normale ale organismului, etc. Asigurarile de accidente se ncadreaza n categoria asigurarilor de persoane, diferentiindu-se de asigurarile de viata prin urmatoarele trasaturi specifice: riscul acoperit este producerea unor si nu riscul de deces;se poate intampla ca accidentul respectiv sa fie cauzator de deces, in aceasta situatie in obiectul asigurarilor de accidente intrand si accidentele cauzatoare de deces;
-

termenul de valabilitate prevazut in politele de risc de accidente este de obicei un an, sau pe perioade mai mici, spre deosebire de asigurarile de viata care se incheie de regula pe termene lungi sau medii;
-

sumele asigurate se platesc asiguratului in conformitate cu conditiile prevazute in politele de asigurare, proportional cu gradul de invaliditate,in timp ce la asigurarea de viata sumele se achita beneficiaruluiasigurarii(nominalizat prin polita sau succesor legal al asiguratului) n caz de deces al persoanei asigurate;
-

prin specificul lor, asigurarile de accident produc efecte directe intre partile contractului de asigurare, n timp ce asigurarile de viata imbina,alaturi de protectia oferita n cazul producerii riscului asigurat, si elemente noi ca economisirea sau investirea, elemente care intervin in situatiile in care asiguratul supravietuieste dupa expirarea termenului de valabilitate al politei. In politele de asigurare de accidente,sunt utilizati o serie de termeni specifici,care vor dintre care mentionam:
-

accidentul este definit ca un eveniment nedorit, datorat unei cauze exterioare violente, ntr-o conjunctura nedorita, produs independent de vointa asiguratului, care poate provoca acestuia pagube materiale, raniri, vatamare corporala sau chiar decesul;
-

incapacitate temporara de munca este considerata drept o prejudiciere,o vatamare corporala temporara ca urmare a unui accident care are drept consecinta reducerea potentialului fizic sau intelectual al asiguratului, care l mpiedica pe asigurat sa-si ndeplineasca sarcinile de serviciu pe o perioada de timp limitata; invaliditatea ca urmare a accidentelor acceptata la acest tip de asigurare, este definita ca o prejudiciere,infirmitate permanenta a organismului produsa ca urmare a producerii unui eveniment, care are ca urmari reducerea potentialului fizic, sau intelectual,care au aparut intr-o perioada de maxim un an de la data

accidentului si care nu mai pot fi vindecate total sau partial prin tratamente medicale. Sunt excluse de la asigurare,urmatoarele prejudicieri suferite de organismul uman:urmarile bolilor contractate,inclusiv a celor profesionale,ale bolilor si traumelor psihice cauzate de atacul animalelor,exceptand turbarea,urmarile normale ale temperaturii,luminii sau conditiilor atmosferice,urmarile asupra organismului produse de consumul de alccool, droguri, produse etno-botanice,consumul abuziv de medicamente, comiterea sau tentativa de comitere a unor fapte penale, a sinuciderii sau tentativei de sinucidere, a invaziei sau a unor actiuni provocate de catre inamic in timp de razboi,a grevelor, revolutiilor, razboaielor civile, a loviturilor de stat,a poluarilor de orice fel, etc. Acest tip de asigurare, poate fi :

individual in situatia in care se poate ncheia pentru o singura persoan fizic muncitor, scafandru, alpinist, sportiv, debitor,, etc; colective sunt subscrise pentru un ansamblu sau grup de persoane ,de regula ele fiind incheiate de catre persoan juridice care au posibilitatea de a ncheia pentru salariatii sai, in calitate de angajator pentru numrul maxim de angajai existent in momentul ncheierii poliei de asigurare de angajator,sau pe categorii de personal, pe baz de tabele nominale, cu specificarea n poli a sumei asigurate.

Prin contractul de asigurare de accidente,asigurtorul se obliga fata de partea contractanta ca, n schimbul primei de asigurare ncasate, s plteasc indemnizaii compensatorii n cazul n care se produc unul sau mai multe evenimente aleatorii de natura celor prevazute n polita de asugurare. Asiguratul este persoan fizic, titular a interesului cu privire la evenimentul asigurat. Contractantul este persoan fizic sau juridic ce semneaz, n nume propriu, contractul de asigurare i se angajeaz n faa asigurtor s plteasc primele de asigurare. Beneficiarul este persoana care antreneaz din partea asigurtorului prestaiile prevzute n contractul de asigurare.putand fi asiguratul sau n cazul decesului asiguratului persoana desemnat de acesta sau n lipsa acestei desemnri, motenitorii legali ai acestuia. Obiectul asigurrii il reprezinta producerea evenimentului care a declansat accidentul asigurat, atragand dupa sine achitarea indemnizaiei de asigurare de catre asigurator. Suma asigurat pentru care se poate incheia o astfel de asigurare este de regula cea declarata de catre asigurat, si acceptata de catre asigurateste de obicei plafonat de societile de asigurare, fie ca suma totala pentru invaliditate si deces, fie separat,ca o limita pentru invaliditate care include si cheltuielile de spitalizare si una pentru deces. Asigurarea poate fi ncheiat n lei sau n valut convertibil. Plata sumei asigurate se face pe baza unor documente medicale) si a unor investigatii pe care asiguratorul are dreptul de a le efectua. Prin polita de asigurare se prevede ca suma asigurat se diminuiaza incepand de la data producerii evenimentului asigurat, pentru restul perioadei de asigurare cu suma cuvenit drept indemnizaie, asigurarea continund la suma rmas, prima de asigurare pentru acceai perioad rmne neschimbat. La cererea asiguratului,polita de asigurare poate fi completata cu o clauza care prevede completarea sumei rmase printr-o asigurare suplimentar, situatie in care asiguratul va plati o prima de asigurare mai mare,calculata in functie de noua suma asigurata. In asigurarile de invaliditate, suma asigurat ramane nemodificata dupa plata indemnizaiei. n situatia producerii un alt

accident, n care asiguratul sufer o alt invaliditate, indemnizaia se va stabili prin aplicarea gradului de invaliditate, urmarindu-se ca totalul indemnizatiilor asigurate s nu depeasc suma asigurat pentru invaliditate permanent. Primele de asigurare se determina ca procent care este aplicat la suma totala asigurata, procent stabilit in functie de grupa de risc in care firma de asigurari a incadrat riscul respectiv.Cuantumul primelor si termenele de plata ale acestora sunt stipulate expres in continutul politelor de asigurare. Determinarea primelor de asigurare se face pe baza Tarifului de prime utilizat de fiecare societate de asigurari distinct pentru fiecre tip de asigurare. Asigurarea de accidente se consider ncheiat prin ncasarea de ctre asigurtor a primelor de asigurare i emiterea poliei de asigurare avand la baza analizarii de catre asigurator a datelor inscrise de asigurat in cererea chestionar privind: solicitantul: persoan fizic sau juridic; activitatea de baz a persoanelor care se asigur; activitatea din timpul liber; vrsta sau categoria de vrst a persoanelor care se asigur; numrul acestora; starea de sntate a solicitantului; statistica accidentelor pe care le-a suferit acesta. Rspunderea societatilor de asigurari ncepe cel mai devreme n ziua urmtoare respectiv dup 24 de ore de la ora 24 a zilei emiterii poliei i ncasrii primei de asigurare,si inceteaza la ora 24 a ultimei zi din perioada pentru care s-a ncheiat asigurarea sau n cazul n care pltete suma asigurat total ca urmare a producerii evenimentelor asigurate. n situatia producerii evenimentului asigurat, asiguratul, are obligatia de a se prezenta la medic si de a urma recomandarile acestuia,de a informa societatea de asigurari in termen de 48 de ore de la producerea sau luarea la cunotiin de producerea prejudiciului. Constatarea , evaluarea prejudiciilor corporale,precum si stabilirea si plata indemnizatiilor in cazul asigurarilor de accidente a persoanelor in accidente de circulatie ,imbraca o serie de particularitati prevazute in politele de asigurare auto.Astfel,in cazul producerii unui accident e circulatie, asiguratorul plateste in limita sumelor asigurate, persoanelor aflate in autovehicolele avariate, o indemnizatie de asigurare dupa cum urmeaza: in caz de deces sau invaliditate permanenta totala, suma asigurata stabilita; in caz de invaliditate permanenta partiala, o parte din suma asigurata stabilita pentru invaliditate permanenta, corespunzatoare gradului de invaliditate stabilit de medicul autorizat; Daca, la momentul producerii evenimentului asigurat, se constata ca numarul persoanelor aflate in autovehiculul asigurat depaseste numarul total de locuri inscris in certificatul de inmatriculare sau in cartea de identitate a autovehiculului (cu exceptia copiilor sub 7 ani, tinuti in brate, care sunt cuprinsi in asigurare dar nu sunt socotiti pe locurile autovehiculului), indemnizatia cuvenita se va reduce corespunzator raportului dintre numarul total de locuri conform documentelor autovehiculului si numarul persoanelor aflate in autovehicul. Beneficiarii indemnizatiei de asigurare sunt: persoanele acoperite prin asigurare, in cazul invaliditatii permanente din accident; beneficiarii desemnati sau, in lipsa unei asemenea desemnari, mostenitorii legali in calitate de beneficiari ai persoanelor acoperite prin asigurare, in cazul decesului din accident. Gradul de invaliditate permanenta se stabileste de catre medicul autorizat, in baza criteriilor de evaluare a gradelor de invaliditate permanenta posttraumatica in materia asigurarilor de persoane, elaborate de Institutul National de Medicina Legala si agreate de asigurator.

Daca pe baza primei examinari medicale nu se poate stabili gradul definitiv de invaliditate permanenta, se plateste o parte din indemnizatia corespunzatoare gradului minim de invaliditate prezumat. Gradul definitiv de invaliditate permanenta se stabileste dupa o a doua examinare, insa nu mai tarziu de un an de la data accidentului. In cazuri justificate medical, cand stabilirea gradului definitiv de invaliditate permanenta nu este posibila in decurs de un an, aceasta se poate face in termen de cel mult 2 ani de la data accidentului. In astfel de situatii, la calculul indemnizatiei se iau in considerare numai gradele de invaliditate permanenta atestate de medic ca fiind fixate in maxim un an de la data accidentului. Daca, inainte de accident, persoana accidentata avea deja o invaliditate permanenta, din gradul total de invaliditate permanenta rezultat (care nu poate fi mai mare de 100%) se scade cel existent anterior, diferenta reprezentand gradul de invaliditate permanenta din accident care se ia in consideratie la stabilirea indemnizatiei. In caz de invaliditate permanenta incontestabila, examinarea medicala a asiguratului, stabilirea gradului de invaliditate si plata despagubirii se fac fara a se astepta terminarea tratamentului. In celelalte cazuri, stabilirea gradului de invaliditate permanenta se face la terminarea tratamentului, dar nu mai devreme de trei luni de la data accidentului. Totalul sumelor platite pentru cazurile de invaliditate permanenta nu poate sa depaseasca suma asigurata pentru acest risc. Plata sumei asigurate pentru deces se face independent de platile efectuate pentru invaliditate permanenta. In cazul in care decesul survine ca urmare a producerii aceluiasi accident, pentru care s-a platit indemnizatia de invaliditate permanenta, despagubirea acordata va fi egala cu diferenta dintre suma asigurata pentru deces si indemnizatia platita pentru invaliditate permanenta. Pentru incasarea indemnizatiei, cei in drept trebuie sa depuna la asigurator urmatoarele documente: a) cererea pentru solicitarea drepturilor din asigurare; b) procesul verbal de constatare a accidentului, intocmit de politie si in care sunt mentionate victimele si cauzele accidentului (original si copie); c) pentru accidente soldate cu vatamari corporale, care conduc la invaliditate permanenta: - actul de identitate; - actul medical care atesta gradul de invaliditate permanenta posttraumatica; - documentele medicale privind tratamentele efectuate; - retete, bonuri, chitante si facturi fiscale pentru cheltuielile medicale efectuate ca urmare a accidentului (original). d) pentru accidente soldate cu decesul persoanei acoperite prin asigurare: - certificatul de deces (original si copie); - actul de identitate al beneficiarului (desemnat sau mostenitor); - certificatul de mostenitor (original si copie), daca in polita nu a fost desemnat beneficiarul. Asigurarea de sanatate este o forma de asigurare care in Romania este dezvoltata in principal sub forma asogurarii obligatorii prin care,fiecare angajat are obligatia de a vira o suma de bani proportionala cu castigul sau in scopul acoperirii totale sau partiale prescrise de personalul medical, respectiv a costurilor de spitalizare, a costurilor unui tratament medical ca rezultat al unei boli sau vatamari corporale n perioada asigurata sau numai a compensarii totale sau partiale a veniturilor asiguratului aferente perioadei de boala. In ultimii ani,in Romania s-a dezvoltat a doua componenta de asigurare de sanatate,asigurarea facultativa privata. Prin politele de asigurare de sanatate,sunt preluate de catre societatile de asigurare costurile serviciilor medicale necesare vindecarii,sau acorda indemnizatii in cuantumul prevazut in contractele de asigurare,generate deriscurile de imbolnavire a asiguratului.Asiguratul este liber de a alege spitalul unde sa se trateze,fie din reteaua de

sanatate agreata de catre asigurator,fie apeland la alti furnizori de servicii medicale,caz in care asiguratorul achita total sau partial costul spitalizarii,in functie de pachetul de servicii medicale achizitionat care variaza in functie de nivelul primei de asigurareplatit pentru acest pachet. Obiectul asigurarilor de sanatate este reprezentat de costurile acoperite aferente tratarii efective a bolii prescrise de personalul medical,respectiv de spitalizare,de convalescenta,de tratament la domiciliu dupa externare,indemnizatie pre si post natala,consultatii si investigatii medicale,interventii chirurgicale,asistenta medicala postoperatorie,etc. Boala, poate fi cauzat de epidemii, de accidente, sau de alti factori care conduc la o deteriorare a strii de sntate a asiguratului,prin asigurarea de boal fiind preluata protecia asiguratului impotriva unor categorii de riscuri complexe,care il pot afecta pe acesta. Sunt excluse de la asigurarea de sanatate, cheltuielile de spitalizare si tratament aferente unor categorii de boli ca: bolile cronice i efectele lor, cunoscute sau nu n momentul asigurrii, boli sau accidente cauzate de rzboi, sau cauzate de activiti sportive, boli i accidente provocate de asigurat, urmrile tratamentelor cosmetice, graviditate sau natere. Asigurarea de sanatate are caracter facultativ,incheierea politei de asigurare fiind precedata de completarea de ctre asigurat a declaraiei de asigurare. care va sta la baza contractului de asigurare sau a poliei de asigurare. Suma asigurat este convenit pe baza nelegerii ntre pri, fiind diferit de la o societate la alta,in functie de pachetul de asigurari de sanatate ales. Prima de asigurare este determinata in functie de ocupatia,asiguratului,de varsta acestuia,de sex,etc Asigurarea de sanatate are data de ncepere a obligaiilor asigurtorului decalat fa de data plii primei de asigurare,determinata indeplinirea conditiilor de incheiere a oricarei tip de asigurari, respectiv,in momentul incheierii politei de asigurare nu trebuie cunoscuta data producerii evenimentului asigurat(a imbolnavirii)si nici daca ecest eveniment se va realiza(daca asiguratul se va imbolnavi sau nu).Din acest motiv in politele de asigurare sunt prevazute perioade de carenta care trebuie sa treaca pana la momentul prodecerii efective a riscului asigurat(a imbolnavirii) perioade, care sunt diferite n funcie de natura bolilor Dac se produce evenimentul asigurat, adic mbolnvirea asiguratului,dupa finalizarea perioadei de carenta, asiguratul poate comunica acest lucru societatii de asigurri printr-o ntiinare scris, n care sunt menionate natura bolii, mprejurrile mbolnvirii, momentul apariiei, modul de manifestare, clinica i doctorul care a constatat declanarea bolii, precum i tratamentul urmat,prescris de personalul medical.. Dup finalizare perioadei de tratament sau spitalizare,respectiv a celei refacere, asiguratul trebuie s prezinte documente care s ateste cheltuielile efectiv efectuate cu ocazia tratamentului,cheltuieli care pot include si cheltuieli suplimentare, exemplu cheltuieli de transport, cu conditia ca aceste cheltuieli sa se incadreze in suma totala asigurat. Asigurarea medicala de calatorie in strainatate este un tip de asigurare oferita de catre societatile de asigurari persoanelor fizice care calatoresc in strainatate, acopera accidentele sau mbolnavirile ce pot sa apara n perioada contractuala mentionata n polita pe perioada acestei calatorii.Acest tip de asigurare nu este valabila pe teritoriul Romaniei sau al tarilor in care asiguratul are cetenie sau domiciliu.

In sensul acceptat de catre asiguratori,imbolnavirea reprezinta o schimbare importanta a starii de sanatate fizica a persoanei asigurate; caracteristic politelor de asigurari este faptul ca prin clauze bine definite, pentru a fi acceptatata la asigurare,este necesar ca imbolnavirea sa nu fie legata de o manifestare a unei boli existenta inaintea incheierii contractului de asigurare, sau malformatii pentru care s-au facut tratamente prescrise de medic. Obiectul asigurarilor de calatorie in strainatate in constituie acoperirea riscurilor ce pot aparea pe parcursul calatoriei:tartament medical efectuat in spitale sau in hoteluri,consultatiile si diagnosticele medicale,costul medicamentelor prescrise de personal de specialitate,transportul efectuat de catre unitati ce presteaza servicii de specialitate pana la spital,interventii chirulgicale, iar in caz de deces,cheltuielile transport oana la domiciliu. Sunt excluse de la asigurare cheltuielile care au fost facute fara respectarea conditiilor politei incheiate, care nu se ncadreaza n limitele geografice prevazute sau care presupun anumite tratamente sau interventii pentru boli avute anterior calatoriei.De asemenea, sunt excluse de la asigurare,cheltuielile efectuate cu asistenta medicala pentru boli cronice sau incurabile(ex.infectate cu virusul HIV), tratament psihiatric sau psihoterapeutic,sarcina, chirurgie plastica, cheltuieli legate de cure de odihna sau de recuperare petrecute n centrele de recuperare, cheltuieli de dezintoxicare, tratamente oftalmologice, aparate auditive, vaccinari si orice alte consultatii medicale care nu au legatura cu unul din evenimentele asigurate,tentativa de sinucidere sau vatamari produse de actiuni ale asiguratului,asistenta medicala determinata de consumul de alcool,tratarea bolilor sau vatamarilor cauzate de razboi,revolutii,revolte, explozii provocate de bamba atomica,participarea la expeditii de alpinism sau subacvatice,etc. Permisiunea de a parasi Romania este conditionata de incheierea unei asigurari medicale pentru calatorii in strainatate. Limitele raspunderii in caz de producere a evenimentului asigural variaza intre 10.000 si 50.000 EUR. Achitarea despagubirilor se face de catre asigurator numai dupa ce asiguratul depune la societatea de asigurari toate documentele in original care sa probeze cheltuielile efectuate, traduse in limba romana, cheltuielile de traducere fiind suportate de catre asigurat. De asemenea,exista varianta ca in cazul producerii unui accident sau a unei mbolnaviri acceptate la asigurare prin polita de asigurare, asiguratorul printr-un mputernicit, de obicei o societate care presteaza servicii de asistenta n numele acesteia,sa organizeze si ia toate masurile pentru acordarea ajutorului necesar pe care situatia concreta o cere. In situatia in care cererea de despagubire depusa de catre asigurat nu are atasate documente justificative corespunzatoare, este exagerata sau are la baza declaratii false, asiguratorul poate refuza plata despagubirii,respectiv poate solicita rezilierea contractului de asigurare. n situatia n care asiguratorul nu este spitalizat iar cheltuielile efectuate sunt suportabile de catre acesta, putand sa le achite personal, acesta poate solicita societatii de asigurarii rambursarea ulterioara a cheltuielilor medicale pe baza unor documente justificative. Asiguratul este obligat sa accepte si exercitarea dreptului asiguratorului de a examina pe cheltuiala sa pe asigurat n tara n care s-a ncheiat asigurarea la o clinica impusa de obicei de acesta.

CAPITOLUL VIII VIII ASIGURARI AGRICOLE VII.1.Caracteriscici ale asigurarilor agricole in actuala etapa de dezvoltare a agirculturii romanesti Asigurarile agricole trebuie privite prin prisma transformarilor care au avut loc in economia romaneasca, caracterizata printr-o perioada prelungita de transformari,de trecere spre o economie moderna, bazata pe valorificarea superioara a resurselor de care dispune teritoriul tarii noastre. In domeniul agriculturii,perioada ultimelor doua decenii s-a caracterizat prin framantari mari determinate pe de o parte de diminuarea continua a ponderii productiei realizate in agricultura de stat si a celei bazate pe proprietatea de grup asupra pamantului si mijloacelor de productie,iar pe de alta parte pe faramitarea suprafetelor arabile pe un numar foarte mare de proprietari,care a atrss dupa sine oserie de piedici in dezvoltarea agriculturii.Dezmembrarea marilor proprietati a generat o perioada de framantari in reconstituirea vechilor delomitari ale proprietatilor,necesitand reconstituirea acestora de catre mostenitori, fapt ce a generat o perioada relativ lunga de confuzii,de actiuni administrative si in instanta.In toata acessta perioada,productia agricola s-a diminuat continuu,mari suprafete de teren au ramas necultivate, marile investitii in domeniile irigatiilor, a amenajarilor funciare au ramas abandonate, parasite.Mai mult, o mare parte din lucrarile de irigatii au fost distruse,mari suprafete de plantatii de pomi, vita de vie, sau deteriorat continuu, datorita faptului ca noii proprietari n-au mai avut posibilitatile materiale pentru a le sustine si a le mentine pe rod. Mai mult, aceste societati agricole au fost lipsite si de sprijinul societatilor de producere a semintelor, amelioratorilor si ingrasamintelor chimice,care,fie ca si-au intrerupt activitatea, fie ca preturile practicate de acestea,n-au mai putut fi sustinute de catre producatorii agricoli. De asemenea, in conditiile dezmembrarii marilor societati agricole aflate in proprietatea de stat si cooperatista,forta de munca cu pregatire de specialitate medie si superioara s-a reprofilat in alte domenii,iar inventarul agricol de care acestea dispuneau sa deteriorat, nu a mai putut fi mentinut in stare de functionare, fiind supus actiunii unei uzuri materiale si morale avansate si accelerate. Aceeasi evolutie au avut-o si marile crescatorii de animale si pasari care erau in proprietatea statului sau in proprietatea cooperatista. An de an, aceste mari complexe de crestere a animalelor, si-au diminuat productia,o mare parte din suprafetele de teren pe care le aveau in administrare au fost revendicate,trecand in proprietatea noilor proprietari, astfel ca aceste societati comerciale si asociatii cooperatiste n-au mai putut sa-si continuie activitatea, sumele incasate din valorificarea amimalelor nemaipermitandu-le sa-si reia ciclurile de productie, sa-si achite furnizorii, sa continuie lucrarile de investitii si de modernizare a capacitatilor de productie in curs de executie.

De asemenea, statul si-a diminuat continuu sprijinul acordat acestor producatori agricoli,prin reducerea continua a subventiilor acordate pe kilogramul de animal/pasare predata pentru sacrificare. Forta de munca specializata ocupata in aceste complexe de crestere a animalelor si pasarilor, s-a recalificat;in plus, tineretul nu s-a mai orientat spre specializari din domeniul agriculturii, ceea ce a determinat un proces de imbatranire a fortei de munca specializate ce lucreaza in agricultura. Pe acest fond, aceste societati de crestere a animalelor si-au diminuat continuu productia, rand pe rand si-au oprit activitatea, iar capacitatile de productie existente au ramas in parasire. Toate aceste realitati ale vietii social-economice din domeniul agriculturii au condus la cresterea riscurilor la care sunt expui productorii agricoli, care trebuie s recurg la msuri de protecie att mpotriva riscurilor forelor naturii, ct i a celor economice ce decurg din modul de adaptare la mecanismele economiei de pia .Mai mult,prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, tara noastra si-a asumat respectarea unor norme foarte stricte ale acesteia privind volumul suprafetelor de culturi agricole cultivate, precum si a numarului de animale si pasari cultivate pe specii. Asigurarile agricole se adreseaza persoanelor fizice si juridice care detin,sau exploateaza in arenda sau in alte forme prevazute de legislatia din domeniu,suprafete de teren pe care se infiinteaza culturi agricole. Corespunzator celor doua ramuri principale de activitate din domeniul agriculturii, asigurrile agricole cuprind dou subramuri specifice: asigurarea animalelor i asigurarea culturilor agricole. Facem precizarea ca aceste dou forme de asigurri agricole,existau si in perioada proprietatii de stat si cooperatiste in agricultura, dar ele aveau forme specifice manifestandu-se ca asigurri obligatorii prin efectul legii,la care asiguratii aveau obligatia de a achita primele de asigurare odat cu impozitele i taxele anuale. Potrivit legislatiei din domeniul asigurarulor de stat din acea perioada, orice persoan fizic sau juridic care avea o activitate in domeniul agriculturii, era considerat asigurat din momentul n care proprietile sale agricole erau inscrise n registrul agricol, chiar dac nu prima de asigurare nu era platita , ea urmnd a se achita fie nainte de despgubire, fie era retinutai din despgubire. De asemenea,cotele tarifare de prim de asigurare, erau stabilite procentual la 100 de lei sum asigurat, fiind unice pe ar. Primele de asigurare datorate erau determinate pe gospodrii taranesti, n funcie de efectivul i structura animalelor, care erau recenzate n fiecare nceput de an i se nscriau n evidenele organelor financiare. Suma asigurat era stabilit prin lege, fiind difereniat atat pe specii de culturi agricole cat si pe specii de animale i pe categorii de vrst, sub forma unor limite valorice, pe cap de animal, denumite generic norne de asigurare unice pe ar. Intrucat volumul productiei de culturi agricele si numarul animalelor si pasarilor crescute in gospodariile taranesti era mic,detinand o pondere redusa in totalul productiei agricole, primele de asigurare achitate de catre gospodariile taranesti era de mica valoare,aceasta motivat si de faptul ca majoritatea gospodriilor care aveau posibiliti de plat reduse. Din acest motiv,datorita transformarilor ce au avut loc in structura gospodariilor taranesti,asigurrile prin efectul legii au devenit perimate,locul lor fiind luat de asigurarile facultative,care ofera producatorilor agricoli din domeniile infiintarilor de culturi agricole si al cresterii animalelor si al pasarilor.In mod corespunzator,s-a modificat si legislatia privind reglementarea regimului asigurarilor agricole.

VIII.2 Asigurarea culturilor agricole,viticole si pomicole Prin restituirea proprietatilor proprietarilor de drept de terenuri agricole si infiintarea de catre acestia de culturi agricole,prin crearea unui cadru legislativ in domeniul asigurarilor care incurajeaza dezvoltarea economiei nationale bazata pe incurajarea economiei de piata,s-a creat mediul propice de dezvoltare a asigurarilor in domeniul agricultarii.Persoanele fizice si juridice care detin si exploateaza terenuri agricole,in urma analizarii riscurilor la care este expusa activitatea lor,au realizat necesitatea preluarii de catre societatile de asigurari a evenimentelor generatoare de riscuri care pot apare i care pot produce pagube considerabile sau chiar distrugeri ale culturilor agricole.Experienta proprie precum si cea a tarilor dezvoltate a condus la recunoasterea rolului asigurarilor in crearea unei agriculturi moderne.Factorii climatici care au cunoscut in ultimele decenii noi forme,caracterizate prin caracterul excesiv al acestora,care se manifesta cu o intensitate net superioara fata de perioadele precedente,au fost argumente decisive asigurarea riscurilor la care este supusa agricultura in zilele noastre. Fata de alte ramuri ale economiei, agricultura se caracterizeaza printr-un necesar mare de investitii,care becesita perioade mari pentru amortizare(de obicei pe termene lungi de timp),datorita vitezei de rotatie si a unei rate a profitului mult mai mici decat in alte ramuri economice. In plus, aceste investitii sunt supuse actiunii unor factori de risc ce se manifesta uneori foarte virulent. In acest context legislatia romaneasca s-a modificat continuu,legiferandu-se acordarea de despagubiri pentru desdaunarea pagubelor produse de actiunea factorilor naturali care calamiteaza culturile agricole. Toti acesti factori(ploi torentiale si de durata care provoaca inundatii si revarsari de ape, ingheturi puternice,seceta,etc)sunt fie sub incidenta legislatiei prin care statul despagubeste calamitatile provocate,fie sub incidenta societatilor de asigurari care au in portofoliul lor oferte de produse de asigurari pentru preluarea riscurilor generate de actiunea lor. Subiecii asigurrilor agricole sunt pe de o parte societatile de asigurari care preiau riscurile distrugerii totale sau pariale ale culturilor agricole,iar pe de alta parte,asiguratii,reprezentati de persoanele juridice, persoanele fizice sau asociaiile de proprietari, care dein pe baza documentelor de proprietate suprafee pe care au nfiinat culturi, i sunt nregistrai ca atare la registrul agricol de la primria unde sunt terenurile respective arondate . Obiectul asigurrii l constituie culturile de cereale, plante tehnice,culturile de legume si cartofi,plante medicinale si aromatice,culturile furajere,rodul viilor si al pomilor, care pot fi calamitate de fenomene naturale sau de alte cauze. Daunele achitate de catre asiguratori au la baza productia cantitativa pierduta prin actiunea factorilor de risc, ca de exemplu la pioase sunt considerate pierderi boabele distruse, la sfecla de zahr cultivat pentru smn, pierderile de smn, la in cnep i sorg pierderile de fuior. In cazul culturilor agricole insamantate,raspunderea societatilor de asigurari pentru pagubele produse de ploi torentiale de durata, incepe de la ajungerea la maturitate a acestor culturi. Conditiile de asigurare ale asiguratorilor difera difera de la o cultura la alta,in functie de elementele specifice ale fiecrei culturi n parte. Majoritatea societatilor de asigurari nu asigura potrivit condiiilor generale de asigurare fneele i punele, pdurile i plantaiile de pduri, plantele decorative, culturile aflate n sere, pepinierele, plantaiile de pomi, vi de vie i hamei, culturile agricole care au suprafaa mai mic de 10 ari, plantaiile de cpuni, zmeur i ali arbuti fructiferi.Aceste plantatii sunt asigurate n baza unor condiii speciale.

Riscurile asigurate sunt in principal cele care provoaca distrugerea totala sau partiala,vtmarea,unor culturi si plantatii,ca ploaia torenial de durata provocatoare de inundatii, grindina, furtuna , uraganul, bruma, incendiul, prbuirea sau alunecarea de teren , etc. Societatile de asigurari grupeaza riscurile pe care le preiau in clase de riscuri,pe baza unor delimitari precise.Asiguratorii preiau atat efectele directe ale ploilor torentiale si inundatiilor(degradarea plantelor,spalarea solului,etc,cat si efectele indirecte ale acestora care constau in bltiri, revrsri de ape care afecteaz culturile respective, surpri ale terenurilor agricole. Sunt excluse de la asigurare , o serie de riscuri care nu sunt sunt preluate de asigurtor, ca inghetul tarziu de primavara, ploile de lung durat, umiditatea excesiv, ngheul, dezgheul, nerespectarea regulilor agrotehnice, acumulri de ap provenite din topirea zpezii, din ploi de durat, etc. Contractele de asigurare a culturilor agricole se pot incheia in orice perioada a anului,cu valabilitate pentru un an agricol sau pentru un an calendaristic,conform negocierii dintre parti. Durata de valabilitate a contractelor de asigurare poate fi de un an sau de trei ani,pentru asigurarile normale de culturi agricole si pentru plantatiile de pomi si vita de vie, pentru asigurarile la pausal a terenului arabil,politele de asigurare se incheie pe o perioada de trei ani. Polita de asigurare intr n vigoare ncepnd cu ora 24 a zilei urmtoare celei n care sa pltit prima de asigurare integral sau prima rat , n cazul ncheierii contractului cu plata n rate. Stabilirea sumei asigurate in cazul asigurarii obisnuite are in vedere tipul de cultura agricola; calculul sumei asigurate se face pe baza cererii asiguratului, cu conditia incadrarii in limitele acceptate de catre societatea de asigurari, fr a depi media de recolt obinut de cultivatorii din zona respectiv n ultimii 3 ani, n condiii normale de producie. Sumele asigurate sunt diferentiate in functie de grupa tarifara in care se incadreaza cultura respectiva.In situatia in care suma asigurata se stabileste,la cererea asiguratorului, la o valoare mai mica decat valoarea reala, acoperirea pagubei se face de catre societatea de asigurari partial fata de paguba produsa, in limitele sumei asigurate. De asemenea, daca la constatarea si evaluarea pagubei provocate de riscul asigurat se constata ca suma asigurata a fost stabilita la o valoare mai mare decat valoarea reala a culturii respective, despagubirea pagubei se face la valoarea reala a prejudiciului constatat. Fiecare sociatete de asigurari agricole calculeaza pe baza unor date statistice suma asigurata maxima pe unitatea de msura a produsului recoltat al culturii.Aceste sume sunt determinate in functie de variabile diferite, cele mai importante sunt elementele produciei, preurile de evaluare, ritmicitatea riscurilor precum i gravitatea lor,pentru fiecare specie de cultura agricola.

Incheierea politelor de asigurare pentru culturi agricole si plantatii de vita de vie prezint interes att pentru asigurtor ct i pentru asigurat. Astfel, societatea de asigurariul preia n schimbul ncasrii primei de asigurare riscuri care in mod normal actioneaza rar asupra culturilor ,acest fapt rezultand din analizele statistice ale actiunii acestor factori.Acesti factori actioneaza limitat, pe suprafete restranse, cu un grad de repetabilitate scazut, producnd insa mari pagube culturilor agricole. Asigurarea culturilor prezint interes deosebit pentru asigurat, care i protejeaz producia agricol de efectele directe i indirecte ale riscurilor cuprinse n asigurare, care pot avea efect distrugator asupral culturilor.

Fiind intrunit interesul ambelor parti pentru asigurarea culturilor agricole pentru cele dou pri , se ncheie contractul de asigurare, numai dup efectuarea de ctre societatile de asigurariasigurtor a unor verificri faptice att n teren, pe suprafeele cultivate sau care urmeaz a se cultiva,cu care ocazie se efectuiaza msurtori, se verific starea solului si lucrarile necesare fiecarei categorii de sol, calitatea lucrrilor agrotehnice,ct i a documentaiei care confirm lucrrile efectuate. Prima de asigurare platita de catre asigurat, se stabilete , prin aplicarea unei cote procentuale asupra sumei asigurate. Primele de asigurare la culturile agricole si plantatiile de pomi si vita de vie,se stabilesc pe zone, indiferent de culturile agricole, procentual sau in sume fixe pe hectarul de teren arabil,aceasta datorit faptului c riscurile cele mai importante din punct de vedere al frecvenei, sunt grindina i inundaiile, iar judeele din Romnia sunt mprite n mai multe categorii sau zone in principal n funcie de frecvena acestor riscuri.Teritoriul tarii este impartit de catre societatile de asigurariintr-un numar de 4 pana la 6 zone n funcie de frecventa celor doi factori de risc principali, tariful cel mai sczut calculanduse incepnd cu zona nti. Tariful de prime de asigurare a culturilor agricole este difereniat n funcie de sensibilitatea plantelor fata de anumite calamiti i de frecvena acestora n zonele amintite mai sus,acest fapt conducand la gruparea plantelor ntr-un numar de ase grupe de culturi, astfel:

grupa I - culturile agricole rdcinoase i culturile pentru nutre; grupa a-II-a - legumele condimentare, varza, legume verdeuri; grupa a III-a - culturile de pioase, culturile de floarea-soarelui, plante de nutre pentru smn, etc; grupa a-IV-a - culturile de mazre boabe, fasole, seminceri legumicoli, soia, nut, linte, bob, porumb i floarea- soarelui; grupa a V-a - culturile de legume, plante aromate i medicinale, sfeecla de zahr i furajer pentru smn; grupa a VI a - culturile de tutun, rodul viilor, al livezilor i al hameiului;

Calculul primei de asigurare are la baza aplicarea cotei de prim stabilit de societile de asigurare pentru zona n care se afl cultura i specifice fiecrei grupe de culturi la suma asigurat stabilit pentru fiecare hectar i la numrul de hectare cultivate. Primele de asigurare astfel determinate se pot achita integral sau n rate , conform prevederilor politeu de asigurare ingheiata intre asigurator i asigurat, n numerar sau prin conturile bancare ale asiguratului i asigurtorului. Pentru politele de asigurare incheiate pe perioade mai mari de un an societatile de asigurari practica sistemul de plata a primelor de asigurare nazat pe aplicarea principiului bonus-malus, ccea ce presupune ca pentru primul an prima de asigurare sa fie platita integral, urmand ca incepand cu cel de-al treilea an sa se aplice reduceri ale acesteia cu 10%pentru fiecare an, cu conditia ca in primii doi ani consecutivi sa nu fi fost platite despagubiri.In cazul platii de daune repetate an de an, prima de asigurare anuala datorata se majoreaza cu 10%. Raspunderea societatii de asigurari incepe dupa incheiere politei de asigurare si respectiv dupa efectuarea platii integralle sau in rate a primei de asigurare.Fata de alte produse de asigurari, specific pentru asigurarile de culturi agricile este faptul ca prin contract sunt prevazute termene de incepere a raspunderii asiguratorului diferite,calculate in functie de termenele de actiune ale unor factori de risc, astfel:

la culturile agricole nfiinate prin semnat,pentru toate riscurile cuprinse n asigurare , mai puin grindina, incendiul i ngheul, din momentul semnrii, iar pentru cele , exceptate mai sus respegtiv ngheul , incendiu i grindina din momentul rsririi;

la culturile agricole care se rsdesc rspunderea asigurtorului ncepe din momentul rsdirii; la livezi rspunderea asigurtorului ncepe dup ce cad florile i apar fructele; la via de vie dupa ce s-a terminat procesul de nflorire.

Termenul stabilit prin contract pentru incetarea raspunderii societii de asigurare pentru acoperirea riscurilor care provoaca pagube culturilor agricole, plantatiilor de livezi i vii este momentul recoltrii. Pe durata derulrii contractului de asigurare pot apare evenimente generatoare de pagube produse de riscurile asumate de asigurator.n aceast situaie , asiguratul are obligaia lurii unor msuri care s salveze culturile rmase, s anune autoritile locale, funcie de evenimentul produs, ca spre exemplu, pompieri pentru incendiu, staia meteorologic pentru intemperii, jandarmeria pentru distrugeri ale rufctorilor, i n toate cazurile primria i reprezentantul din zon al asigurtorului. Constatarea pagubelor i stabilirea despgubirilor, se face de reprezentantul societii de asigurare, n prezena asiguratului, la faa locului, prin constatarea direct, efectuarea msurtorilor n teren i n baza documentelor emise de autoritile abilitate n acest sens. Daunele la culturi se pot produce n diverse stadii ale culturii, fie la nceputul culturii, la maturitate sau nainte de recoltare.n cazul producerii daunelor la nceputul culturii, reprezentantul societii de asigurare poate stabili, rensmnarea culturii, dac pagubele stabilite sunt mari. Pagubele culturilor agricole sunt determinate de gradul de distrugere al culturilor, care poate fi cauzat de riscuri cuprinse n asigurare i nsuite de asigurtor sau de cauze necuprinse n asigurare, ambele grade de distrugere nsumate determinand gradul total de distrugere. Marimea pagubei la culturile agricole reprezinta suma corespunzatoarea gradului de distrugere, fata de o valoare a productiei posibile de realizat de pe suprafata respectiva de teren. Despagubirile sunt calculate numai pentru distrugerile aferente riscurilor asigurate. n cazul n care, reprezentantul societii de asigurare ajunge la concluzia n funcie de stadiul de dezvoltare al culturii i al nivelului de distrugere al acesteia, ca este preferabila adoptarea deciziei de continuare a vegetaiei, se procedeaza la ntocmirea constatarii preliminare,care are scopul de a stabili dac pn la data pagubei, cultura a fost sau nu afectat de evenimente necuprinse n asigurare. Constatarea preliminara va fi utilizata la stabilirea despgubirii n faza final sau dup recoltare. Procesul verbal de constatare final, se intocmeste pentru culturile care au ajuns la maturitate i se recolteaz o singur dat n preajma maturizrii ,in urma evaluarii n teren a produciei de pe terenurile cu culturile dunate. Incheierea procesului verbal de constatare definitiva,conduce la determinarea pierderii cauzate de riscul produs,prin comparerea produciei medie la hectar de pe o suprafa de culturi dunate, cu producia medie la hectar care se putea obine n mod normal. Despagubirea nu poate depasi cumulativvaloarea productiei posibil a fi realizate sau valoarea sumei asigurate.

Plata efectiv a despgubirii, va avea loc numai dup stabilirea definitiv a pagubelor, dup verificarea de ctre societatea de asigurri a tuturor datelor privind constatarea, evaluarea pagubelor i stabilirea despgubirilor la culturile dunate.

VIII.3. Asigurarea animalelor Este o form de asigurare facultativ a animalelor aflate proprietatea persoanelor fizice si juridice,precum si a animalelor preluate pentru crestere n baza unor concontracte incheiate cu proprietarii. Subiecte ale asigurrii, sunt persoanele fizice i persoanele juridice deintoare de animale domestice, prin fermele agricole sau staiuni care au ca obiect de activitate creterea animalelor, ameliorarea unor specii de animale, etc., care au domiciliul sau reedina n Romnia, pe de o parte, iar pe de alt parte, societile de asigurare care au n portofoliul lor aceste forme de asigurare. Obiectul asigurarii este reprezentat de animalele domestice deinute n proprietate de persoane fizice i juridice i care au vrsta peste ase luni, i o anumit greutate specific fiecarei specii.De asemenea, pot constitui obiect al asigurarii n condiii speciale i psrile, stupii de albine i petii. Pentru a putea intra sub incidenta politei de asigurare,animale trebuie s aib certificat veterinar de sntate, care s ateste faptul c nu sunt bolnave, au parcurs toate etapele de vaccinare i tratament recomandate de autoritatea sanitar veterinar,si sa fie indeplinite conditiile igienice-sanitare prevazute de normativele de adapostirea, ngrijirea, hrnirea i folosirea a animalelor. Riscurile preluate de catre societatile de asigurari sunt: riscuri generale reprezentate de incendii,trasnet, explozii,cutremure, inundatii, uragane, grindina,greve,revolte,caderi masive de zapezi, alunecari de teren, furtul si urmerilor acestuia,talharia, care au produs pieirea animalelor asigurate; ca urmare a producerii unor evenimente ca: bolile, inclusiv sub form de epizotii, accidentele, sacrificrii in anumite condiii,scoaterea animalelor din gospodrie pentru combaterea pandemiei infecioase,cheltuieli de reabilitare veterinar sau recuperare pe baz de acte doveditoare; Sunt excluse de la asigurare,urmatoarele categorii de animale: -animalele care pier din cauza btrneii, sau care au fost sacrificate n gospodrie ca urmare a nevoilor personale;
- animalele au pierit din lips total de furaje sau a unei furajri necorespunzatoare;

- animale care au fost sacrificate datorita faptului ca nu realizeaza sporul in greutate scontat; - animalele predate spre sacrificare unitilor de specialitate, pentru care s-a primit contravaloarea lor. Suma asigurat este reprezentata de valoarea declarat de asigurat, fr ca aceasta s depeasc nivelul maxim acceptat de asigurtor. Pentru animalele aflate in proprietatea persoanelor fizice,suma asigurata nu poate depasi valoarea de pe piata locala, a animalelor respective.Acelasi principiu se aplica si in cazul animalelor comune aflate in proprietatea persoanelor juridice.Despagubirea aferenta animalelor destinate sacrificarii,are la baza greutatea medie a animalelor si pretul de achizitie in viu al acestora.Despagubirea pentru animalele de reproductie,provenite din

import sau din productie indigena,porneste de la valoarea de asigurare,care este valoarea de achizitie sau valoarea de inventar. Despagubirile se platesc de catre asiguratori in cazurile de mortalitate a animalelor ca urmare a unor epizotii,accidente sau sacrificari fortuite,daca aceasta masura s-a luat pe baza concluziilor autoritatilor publice competente in prevenirea sau combaterea epizotiilor, sau in situatia in care animalul a suferit un accident care necesita sacrificarea imediata a acestuia. La stabilirea cuantumului despagubirilor se au in vedere si valoarea recuperarilor p[rovenite din valorificarea carnii,pielii,lanii,etc. In scopul uniformizarii valorilor de asigurare acceptate,societile de asigurare,utilizeaza un sistem de sume maxime de asigurare i tarife, difereniate pe categorii de vrst a animalelor, i pe categorii de asigurai.Acest sistem conduce la asigurarea animalelor dintr-o gospodarie individuala, la o sum asigurat egal pentru fiecare animal din aceeai grup de vrst. Primele de asigurare incasate de la asigurati sunt determinate diferentiat de ctre fiecare societate de asigurare n parte, in functie de speciile asigurate,a raselor, grupelor de vrst i greutate, i n funcie de importana acestei forme de asigurare n total portofoliu, dar, n general sunt stabilite cote anuale, i au la baz cotele tarifare exprimate n procente aplicate la suma asigurat, difereniate pe specii, rase i grupe de vrst. Prin politele de asigurare se pot prevedea i posibilitatea de achitare a primelor n rate. Termenele de incepere a raspunderii parilor,sunt stabilite prin polita de asigurare,fiind diferentiate in functie de specia de animale,varsta i termenele de plata plata a primelor de asigurare de catre asigurat. Raspunderea asigurtorului ncepe, dup 5 zile de la expirarea zilei n care s-a ncheiat asigurarea, n caz de accident i respectivdup 21 de zile n caz de boal, dac boala a dus fie la sacrificare animalului fie la scoaterea animalului din gospodrie pentru evitare unor epidemii. Dac pieirea animalului s-a produs n intervalul de 5 respectiv 21 de zile, atunci contractul este considerat nul, iar asiguratorul va restitui primele de asigurare. Raspunderea asigurtorului nceteaz la ora 24 a ultimei zile pentru care s-a ncheiat contractul. Acest termen curge de la expirarea celor 5 zile de la nceput. Asiguratul are obligatia de a achita primele de asigurare la termenele prevazute in contractul de asigurare,iar in situatia producerii evenimentului asigurat, asiguratul trebuie s ntiineze n termenul limit prevzut n polita primria sau societatea de asigurare, dup caz , dupa cum persoana asigurata este din mediul rural sau urban, s pstreze cadavrele animalelor decedate, pentru a fi examinate, fotografiate de ctre organele abilitate i s se ntocmeasc un proces verbal de constatare a evenimentului. nainte de finalizarea constatrii, asiguratul trebuie s pun la dispoziia asigurtorului orice document este necesar pentru a proba situaia de fapt. Constatarea pagubelor i stabilirea despgubirilor datorate asiguratilor urmeaza mai multe etape.Prima etapa este aducerea la cunostinta societatii de asigurare sau la primarie, despre producerea evenimentului asigurat, de ctre proprietarul animalelor sau un reprezentant a lui, sub form scris. Constatarea pagubelor se efectueaz n maxim 48 de ore de la ntiinare de ctre o comisie a crei componen este urmtoarea: delegatul societii de asigurare, medicul veterinar sau tehnicianul veterinar , asiguratul i un reprezentant al primriei, care ntocmete proceul verbal de constatare a pagubei,care trebiue s cuprind date cu privire la cauzele care au determinat pieirea animalului, anumite elemente caracteristice ale

animalului ca spre exemplu rasa, vrsta , greutatea si valoarea recuperrilor din sacrificarea animalului. Procesul verbal constatator,impreuna cu documentele referitoare la producerea pagubei(dovada predarii carnii, avizul de sacrificare a animalului eliberat de autoritatile sanitar-veterinare, etc}sunt parti constitutive ale dosarului de daun constituit. Exista posibilitatea ca documentele din dosarul de dauna sa conduca la posibilitatea de a nu acorda despgubiri n cazul n care dauna s-a produs din culp sau s-a marit din vina asiguratului sau a unui membru al familiei sale,datorita urmatoarele aciuni: uciderea cu intenie a animalului, furajarea necorespunzatoare, nerespectarea vaccinrii i a tratamentelor dispuse de autoritatea sanitar-veterinar, efectuarea unor tratamente necorespunzatoare, nerespectarea la timp a restriciilor de carantin. In situatia cand aceste aciuni sunt confirmate, societatea de asigurare,poate lua masura de respingerea dosarului de daun.

CAPITOLUL IX IX.ASIGURAREA DE RISC FINANCIAR IX,1Concept,trasaturi caracteristice,particularitati ale asigurari lor de raspundere financiara Activitatea social economica comerciala in actualul stadiu de dezvoltare a societatii cunoaste un grad mare de diversificare,cu un grad mare de interdependente si interconditionare reciproca, ce presupun in acelesi timp actiunea si interpatrunderea unei multitudini de riscuri. Este demonstrat faptul c cine nu risca nu cstig, dar tot att de adevrat este c asumarea superficial sau parial a riscului nu nseamna totdeauna garania ctigului ateptat. Raionalitatea este nu att o problema de evitare a riscurilor si de eliminare a incertitudinii, ct de control al riscurilor si de reducere a incertitudinii la niveluri acceptabile n situatii date. Asumarea constient, responsabil a riscului ca factor pozitiv i sfidarea incertitudinii sunt condiii obligatorii pentru mersul nainte spre progres. n economia mondial actual, sistem complex marcat de severe interdependene i complementariti mereu mai cuprinzatoare i mai coercitive, certitudinea complet i absoluta poate c nu este un deziderat pentru nimeni; ea n-ar putea fi obinuta dect de unii n detrimentul altora i nca provizoriu, pasager, o rsturnare de situaie, schimbnd poziiile i modulnd interesele. O regul de raiune elementar, indus de cea mai simpl gndire dialectic nva ntotdeauna c profitul sau pierderea sunt doua posibiliti inseparabile ale aceleiai realiti economice indiferent care ar fi dimensiunea, scara ei de raportare, dou posibiliti cu infinite nuane i grade, astfel nct separarea, fixarea uneia din ele desigur a celei dinti nu ar fi de imaginat dect cu preul suprimrii realitii, ceea ce nu poate constitui o soluie a problemei. Din acest motiv eforturile n acest domeniu au ca scop edificarea i meninerea unui echilibru al sistemului, o stare niciodat desvrit i definitiv, ci mereu perfectibil i progresiv, un echilibru dinamic. La nivelul sistemului, ct i la nivelul subsistemelor sale, echilibrul se edific de jos n sus prin conlucrare activ a forelor i fluxurilor sale, fiind deci obinut, chiar dac uneori se crede c el poate fi impus, instaurat de sus n jos prin constrngeri reglementate(normative instituionale). Acestea sunt ns expresia altor fore dect cele economice i oricum la scara circuitului mondial nu exista o for atotdominatoare care s supun i s controleze aceast realitate.

Alta este ns perspectiva la nivelul celulei operatorului economic individual: acesta rmne invariabil motivat de profit i nu are nevoie de prea multa nelepciune economica ca s tie c profitul su are drept corespondent o pagub de cel puin aceeai intindere localizat la altul. Egoismul operatorului individual este general i cel puin n virtutea principiului egalitaii de anse toi operatorii urmresc obinerea de ct mai mult profit i evitarea oricarei pierderi este legea eficienei economice. Operatorul economic i moduleaza comportamentul n sensul reducerii relativitii i suprimrii provizoratului, al localizrii profitului la el, lsnd ca paguba s fie localizat la altul, respectiv al eliminrii sau deplasrii pagubei. In ali termeni i simplificand la maximum, morala afacerilor inva i indeamna la a prinde i localiza profitul, la a evita i alunga paguba. Toat activitatea economic se desfoar n condiii de risc, aceste riscuri fiind mai mult sau mai puin grave, mai mult sau mai puin cunoscute, mai uor sau mai greu de evitat. nainte de a ncepe orice tip de activitate se impune o identificare i evaluare a riscurilor ce pot aparea, eliminarea sau reducerea lor pe ct posibil, acceptndu-se doar acele riscuri care nu afecteaz dect n mic msur activitatea firmei. Insuficienta cunoatere a riscului, evaluarea sa gresit, lipsa unei protecii adecvate mpotriva acestuia va afecta n mod direct rezultatul final al activitii desfaurate. Riscul este o component a oricrei activiti economice regsindu-se n agenda zilnic a managerilor companiilor. n orice moment trebuie s tii care este riscul, i dac acest risc nu este mai mare dect ctigul. Modificri neprevazute n evoluia ratei dobnzii, ale riscului de schimb sau ale preului unui produs nu numai c afecteaz rezultatele financiare ale unei firme, dar pot determina chiar falimentul acesteia. De fapt, deciziile financiare implic incertitudine. Deciziile financiare sunt luate n funcie de cash-flow-urile prevzute de contractele viitoare, care sunt prin excelena incerte. Nu este deloc surprinzator ca o funcie important a sistemului financiar este alocarea riscului legat de evoluia ratei dobnzii, pretul aciunilor, ratele de schimb sau preul anumitor mrfuri etc. De altfel i procesul de producie este influenat de o serie de factori generatori de riscuri, riscuri care pot fi ntlnite n procesul de proiectare i implementare a noilor tehnologii de vrf, precum i n mbinarea factorilor de producie care nseamn organizarea muncii, a produciei i a conducerii.

Lumea afacerilor cuoaste o mobilitate greu de imaginat acum cateva decenii in urma. n fiecare an mii de societati comerciale din toata lumea dau faliment datorita faptului ca nu reusesc sa isi asigure un echilibru intre incasari si plati. In acelasi timp,se infiinteaza mii de societati comerciale, cu obiect de activitate variatdin care mai pttin de o patrime reusesc sa reziste pe piata mai mult de un an,celelalte incheindu-si activitatea,datorita necunoasterii perfecte ale mecanismelor pietei, a riscurolor care actioneaza in domeniul de activitate ales de aceste firme ramnnd cu mari datorii fata de parteneri. Nu de putine ori motivul l reprezinta insolvabilitatea clientilor lor, care face imposibila recuperarea sumelor respective si prin urmare, seria problemelor continua si se revarsa si asupra altora,creind o reactie in lant care afecteaza un numar mare de operatori de pe piata. Desfasurarea activitatii curente presupune ca operatorii de pe piata sa ncheie si deruleaza tranzactii comerciale, dar foarte multi dintre ei fac acest lucru fara sa se protejeze n fata pericoului de a nu ncasa de la cumparatori contravaloarea marfii vndute ,a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate. n perioada actuala n care mai mult dect oricnd vorbind despre pietele internationale, ne referim la piete globale, incertitudinea capata noi valente si forme de manifestare. n mediul de afaceri puternic concurential, succesul este n mare masura conditionat de solvabilitatea clientilor, n mod deosebit n perioadele de recesiune, chiar supravietuire este determinata de aceeasi cauza. O transformare uriasa a suferit-o si modul de derulare a afacerilor,acestea nemaiderulanduseprin utilizarea banilor proprii, ci prin utilizarea intr-o masura tot mai mare a creditului comercial. Astazi, achitarea la momentul cumpararii este utilizata din ce in ce mai rar,mai ales cand partenerii de afaceri nu se cunosc,cumparatorul nu are un renume bun pe piata sau provine dintr-un mediu economic(sau o tara) cu risc ridicat. Majoritatea afacerilor se deruleaza insa prin utilizarea creditului comercial,respectiv marfurile se achizitioneaza in prezent si se achita mai tarziu, uneori dupa 60 sau chiar 90 de zile,aceasta datorandu-se atat bunului renume de care se bucura cumparatorul pe piata, cat si unor reguli impuse pe piata privind modalitatea de plata a produselor achizitionate. Pe de alta parte,instrumentele de decontare s-au adaptat mecanismului de functionare a pietii; in tranzactiile comerciale sunt utilizate cambia, biletul la ordin si cec-ul, care au un circuit de decontare stabilit riguros ,care pot fi usor transformate in lichiditati prin scontarea lor de catre banci, iar in conditiile neancasarii lor, pot fi investite rapid cu formula executorie pentru declansarea executarii silite impotriva debitorului. Prin legea cambiei, a biletului la ordin si a cec-ulul sunt prevazute sanctiuni aspre in situatia neonorarii lor la termen, inclusiv sanctiuni penale. De asemenea,bancile comerciale conduc o evidenta stricta a acestor instrumente de decontare, avand totodata obligatia ca in situatia in care un agent economic inregistreaza un incident major privind utilizarea cambiei, a biletului la ordin sau al cec-ului,sa procedeze de urgenta la luarea urmatoarelor masuri: sa retraga instrumentele de acel tip eliberare agentului economic respectiv,sa nu mai elibereza agentului economic timp de un an instrumentul de debit respectiv,sa comunice incidentul respectiv unitatii de politie de pe raza careia isi desfasoara activitatea si sa inscrie incidentul respectiv la Centrala Incidentelor de Plati. Centrala Incidentelor de Plati este un organism care functioneaza pe langa Banca Nationala a Romaniei, care gestioneaza toate incidentele de plati inregistrate de agentii economici, si care poate fi consultata atat de catre bancile comerciale cat si de catre agentii economici. In aceste conditii,in situatia in care un agent economic inregistreaza incidente de plati, acest fapt poate fi adus rapid la cunostinta celorlalti operatori de pe piata si bancilor, care vor proceda la luarea de masuri de protectie impotriva lor, respectiv: vor prevedea in relatiile contractuale cu acesti agenti economici modalitati de plata imediata a contravalorii marfurilor expediate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, precum si penalitati pentru neachitarea in termen a obligatiilor asumate prin contracte,vor aplica masuri restrictive privind accesul la creditare a acestor agenti economici, solicitand

garantii suplimentare si neacceptand la scontare cambiile,biletele la ordin si cec-urile eliberate de catre agentii economici cu un cazier necorespunzator inregistrat la Centrala Incidentelor de Plati. Pentru reluarea procesului de productie pe perioada pana la incasarea contravalorii marfurilor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate cu plata diferata(ulterioara momentului livrarii), orecum si pentru extinderea si modernizarea capacitatilor de productie existente, agentii economici contracteaza credite bancare pentru realizarea activitatii curente si credite de investitii. Dar, asa cum s-a aratat mai sus, la solicitarea de credite din partea agentilor economici, bancile fac o analiza detaliata a activitatii acestora, atat a situatiei economico-financiare a acestora cat si a reputatiei, seriozitatii si increderii de care se bucura acestia in mediul de afaceri si in comunitate,in relatiile cu salariatii , cu bugetele centrale si locale,precum si respectarea regulilor de protectie a mediului. Analiza efectuata scoate in evidenta capacitatea solicitantului de a-si onora in termen obligatiile scadente catre furnizori, bugetele centrale si locale,catre salariati si catre banci. De asemenea, bancile procedeaza la consultare operativa a Centralei Riscurilor Bancare, o institutie infiintata pe langa Banca Nationala a Romaniei,a carei functionare presupune inregistrarea tutoror intarzierilor inregistrate de catre agentii economici in achitarea obligatiilor contractuale scadente catre institutii financiare (banci, societati de leasing etc). De asemenea, creditorii cauta o protectie pentru acoperirea nerecuperarii sumelor de bani date cu imprumut, prin practicarea unor forme de asigurare a pierperilor financiare. Activitatea de asigurare legate de activitatea comerciala si in primul rand de posibilitatea dobitorului de a-si achita la termen obligatiile contractate, este cunoscuta sub denumirea de asigurare ale riscurilor financiare si politice. Denumirea provine de la faptul ca sunt acoperite pierderile de bani si nu daunele materiale sau raspunderea. Aceasta forma de asigurare isi desfasoara activitate in conditiile mediului economic,in care actioneaza factori de risc diferiti de a celorlalte forme de asigurare.Din acest motiv, sunt necesare metode specifice de cunoastere si evaluare a riscurilor,precum si personal cu pregatire de specialitate si experienta in mediul de afaceri, ceea ce face ca a aceste tipuri de asigurari sa nu faca parte, de obicei din obiectul de activitate al societatii de asigurare obisnuite, ci sa fie practicate de societati de asigurare specialitate. Asigurarile financiare cuprind asigurarile de credite acordete populatiei sau agentilor economici pentru desfasurarea activitatii curente, pentru productia livrata la intern sau la export, pentru finantarea activitatii de investitii,asigurarea de cautiune si asigurarea de fidelitate. Activitatea de asigurare financiara a aparut pe piata ca urmare a fenomenului de interpatrundere a activitatiilor desfasurate de catre institutiile financiare cu cele din domeniul asigurarilor prin care asiguratorii preiau de la banci riscurile de pierderi financiare,un urma unei analize care sa-i permita sa delimiteze dimensiunile riscului, a probabilitatii de producere a acestuia. Asigurarile financiare sunt diferite de garantiile bancare, prin aceea ca garantiile bancare sunt luate de banci ca o protectie suplimentara pentru eventualitatea ca activitatea desfasurata de catre imprumutat care pana in acel moment s-a dovedit viabila, sa nu mai permita achitarea in termen a ratelor scadente si a dobanzilor aferente, in timp ce prin asigurarea financiara se preiau riscurile numai n anumite conditii, respectiv a analizarii dimensiunilor riscului de neplata, a acestuia, a iminentei producerii lui si a probabilitatii de producere in timp a acestuia.

Prin incheierea de contracte de asigurare financiara,societatile de asigurari preiau urmatoareledoua categorii mari de riscuri: a)riscuri sociale provocate de evenimente sociale previzibile sau imprevizibile, precum boala, decesul, invaliditatea, pierderea locului de munca, diminuarea nivelului de trai, maternitatea etc. Acoperirea acestor riscuri depinde n bun msur de structura organizatoric a statului, de regimul social instituit, precum i de nivelul de dezvoltare al economiei naionale. n general, se poate afirma c statele moderne prin nsi organizarea lor, acord o importan primordial ocrotirii individului n faa riscurilor sociale, scopul fundamental al oricrui regim modern fiind acela de a proteja la nivel naional interesele celor ce muncesc, n condiii de echitate i dreptate social. Asistena social din partea statului modern capt o nsemnatate primordial nentlnit n alte etape ale societii umane. b) riscuri politice determinate de evenimente politice majore, precum rzboiul, rebeliunea, revolta, grevele, embargoul, naionalizarea, sechestrul n interes public, interzicerea exportului n interesul consumului naional, etc. Acoperirea riscurilor politice este, dac nu imposibil, greu de nfptuit, avnd n vedere puternicele efecte ce decurg din declanarea factorilor care le produc, precum i de interesele majore ale statului care, n asemenea mprejurri se opun intereselor individului, intreprinderilor, grupurilor de organizaii. Singura cale de atenuare sau de compensare a pagubelor ce s-ar produce const n poziia i atitudinea pe care le pot adopta autoritile statale pe teritoriul naional. La aceasta se mai pot aduga intervenia i diplomaia statului n cazul apariiei unor fenomene de risc pe teritorii strine. Riscul politic este cu eminen inerent activitii patronale, nu poate fi evitat, poate fi doar luat n vedere i estimat. Trebuie remarcat c tentativele de acest gen au fost luate nca din sec.XIX. Astfel, bancherul Rotschild a organizat un sistem de informaii asupra acestora cu cteva zile mai devreme dect guvernul. Importana influenei riscului politic asupra rezultatelor economice ale societii este subliniat prin faptul c a fost creat o reea mondial de centre analitice specializate cu caracter comercial i non-comercial pentru analiza i estimarea riscurilor politice. n rile dezvoltate se numra peste 500 de astfel de centre, cea mai mare parte a lor fiind n SUA. Riscul politic poate fi divizat n regional, de stat, internaional. Riscul politic de stat reprezint instabilitatea situaiei politice interne a unei ri, avnd efect direct asupra rezultatului activitii societilor comerciale rezidente, de unde pot rezulta agravri ale strii financiare ale acestora, uneori chiar falimentul. n principal acesta afecteaz intreprinderile

mici i mijlocii, pentru c tensiunea situaiei politice duce la ruperea relaiilor economice care se reflect n activitatea intreprinderilor mici i mijlocii i le aduce la limita falimentului ca urmare a lipsei de materie prim i/sau echipamentelor. La nivelul statului, riscul politic poate fi concretizat n: riscul de naionalizare i expropriere fr compensare adecvat; riscul de transfer legat de restricii posibile asupra convertirii valutei n moneda local; riscul rezilierii unor contracte din cauza aciuni autoritilor statale n care se afl compania contractant; riscul aciunilor militare sau a dezordinii publice.

c) riscuri economice care prin natura lor sunt cele mai numeroase i care se pot clasifica la rndul lor dup o multitudine de criterii. Dat fiind varietatea acestor tipuri de riscuri i formele de prevenire, atenuare sau reparare a prejudiciilor rezultate sunt variate i numeroase. Un agent economic este supus tuturor acestor categorii de riscuri, ns cel mai frecvent intlnite n lista evenimentelor nedorite de conducerea unui agent economic, datorita efectelor, sunt riscurile de natur economic. De aceea, n continuare ne-am ndreptat atenia asupra riscurilor economice ncercnd s le grupm, s identificm un numitor comun care s permit managementului firmei s le identifice mai uor i s adopte msuri care s contracareze efectul evenimentului nedorit. Astfel, dup natura lui, riscul economic poate fi: risc pur, accidental, neintenionat, asigurabil. mpotriva acestui risc, agenii economici se pot asigura, el fiind susceptibil de a aduce profit; risc speculativ, n care subiecii economici au att posibilitatea de a pierde, ct i pe cea de a ctiga. Punctul de plecare n definirea celor dou tipuri de risc l reprezint trasparena sistemului economic, social, politic, precum i elementele comune pe care le au, vzute prin prisma gndirii decidentului i a atitudinii lui fa de risc, precum i a statului n funcie de interesele

economice sau sociale. Analiza comparativ a trsturilor specifice ale celor dou forme de risc permite reliefarea mai multor caracteristici: riscurile speculative sunt legate i determinate de activitatea pe care un agent economic o desfoar, ele fiind acceptate sau nu n funcie de gradul de aversiune pe care l are decidentul fa de risc; n opoziie cu riscurile speculative, riscurile pure nu sunt acceptate, deoarece apariia lor face ca agentul economic s suporte o pierdere i niciodat riscurile nu reprezint o surs de ctig; riscurile speculative sunt delimitate de sfera de activitate, agentul economic putnd s decid angajarea activitii sale n limitele unui buget corespunzator(pentru publicitate, cercetare), n timp ce riscurile pure nu sunt i nu pot fi delimitate ntruct agentul economic nu poate s evalueze i s decid, nainte de apariia unui fenomen, care sunt pagubele ce se pot produce i mrimea lor; n cazul riscurilor pure, ca urmare a imposibilitii anticiprii reale a situaiei, exist posibilitatea ca fondurile constituite de agentul economic pentru acoperirea pagubelor n caz de risc s fie mai mici dect nivelul pagubei; riscurile speculative se realizeaza n timp i sunt datorate activitii agentului economic. Ca urmare, preintmpinarea i restricionarea strilor de risc se poate realiza dup o anumit perioad, fapt ce d posibilitatea stabilirii unor concluzii privind mrimea i intensitatea riscurilor prezente i viitoare. Deci, dac riscurile speculative nu pot exista fr desfaurarea unei activiti anterioare, riscurile pure nu se realizeaz n timp, ele sunt imprevizibile, apar fr manifestarea unor semnale precedente i nu sunt total dependente de activitatea desfaurat.

Riscurile speculative sunt controlabile, agenii economici putnd s-i dea seama de fenomenele ce pot apare n activitatea pe care o desfoar, lund n consecin msurile ce se impun i considerate raionale de ctre acetia, n timp ce riscurile pure sunt greu de controlat, iar posibilitile de intervenie sunt reduse. Cele dou forme de risc, speculative i pure, sunt generate de o mulime de factori de natur economic, tehnic i tehnologic, managerial etc. Riscurile speculative sunt dependente de apariia sau existena unor factori cum ar fi: decizia puterii publice(fiscalitatea, drepturile i obligaiile societilor comerciale); tehnicile de producie(brevete, informaii); factori financiari(buget, contabilitate, investiii); factorul uman(vrsta, sex,

nivel de pregtire); factori organizatorici i de structur(organizare, fuziune, absorbie). Factorii evideniai sunt controlabili, iar riscurile pot fi diminuate sau limitate, prin aplicarea unor tehnici specifice de gestiune i marketing. Riscurile pure sunt consecina unor evenimente accidentale i/sau fortuite. La prima vedere ar prea c ele provin ca urmare a ntmplrii, prin aciunea unor fore exterioare, necontrolate, care produc evenimente de fora major(uragane, surpri de teren, inundaii, grindin, ngheuri deosebite) sau au ca suport comportamentul psihologic al omului n sistemul economic i social existent(rzboi, atentate, vandalism). n realitate, evenimentele accidentale sau fortuite au o anumit probabilitate de apariie. Dificultatea const n stabilirea timpului de apariie i a intensitii fenomenelor, de a gsi mijloace de intervenie i protecie i de a le aplica. Analiza elementelor caracteristice specifice celor dou forme de risc reliefeaz ca o concluzie general faptul c n timp ce riscurile speculative provin din voina agenilor economici i sunt rezultatul activitii pe care o desfoar, riscurile pure determinate de factori externi i nu depind de voina acestora. Dei sunt legate de factorii externi, n activitatea agenilor economici, riscurile pure nu constituie n toate cazurile o fatalitate pentru acestia, ei avnd posibilitatea de a utiliza unele procedee de management al riscurilor prin care s reduc probabilitatea de apariie i gravitatea lor. n prezent riscurile pure sunt frecvent conectate la riscul decizional, iar realizarea sau creterea probabilitii de apariie poate avea la baz o decizie strategic eronat a agenilor economici. Rezult c creterea vulnerabilitii este rezultatul independenei dintre riscurile pure i riscurile speculative. n acest context, n prezent este vizibil integrarea managementului celor dou tipuri de riscuri n cadrul firmei. IX Asigurarile de credit au aparut ca un produs distinct al societatilor de asigurari .2. in scopul protejarii comerciantilor si producatorilor de riscul de neplata al clientilor acestora careachizitioneaza bunurile acestora. Necesitatea aparitiei asigurarilor de credit a aparut odata cu extinderea creditului comercial ca o modalitate de derulare a contractelor comerciale,potrivit careia plata contravalorii marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciiloe prestate poate fi diferata(adica sa se realizeze dupa trecerea unei peroiade de timp de la onorarea obligatiilor contractuale de catre furnizor(uneoi si dupa 60-90 de zile de la aceasta data), respectiv are loc o vanzare pe pe credit. Prin incheierea contractului de asigurare pentru risc de credit,asiguratul transfera asupra societatii de asigurare riscul de neplata a sumelor datorate de catre cumparator,datorita

unei situatii financiare precare a cumparatorului sau datorita necunoasterii suficiente a cumparatorului sau a unor situatii depsebite existente in tara importatorului (reglementari diferite a unor fenomene economice, stari conflictuale, embargouri asupra unor produse, razboi, regim de protectie vamala, etc.).In aceste sutuatii, asigurarea de credite protejeaza producatorii si exportatorii de aparitia riscului de nencasare , creantele lor putand fi acceptate la creditare de catre banci pana la incasare. Costurile percepute de asiguratori pentru asigurarea creantelor de incasat de catre vanzatori sunt destul de ridicate, ele variind in functie de situatiile specifice din economie si fiind mai ridicate in situatii de livrari de marfuri in tari cu instabilitate politica, cu risc crescut sau in perioade de criza economica. Din acest motiv, asigurarea creditelor devine uneori o asigurare de lux, mai ales in cazurile de preluari de catre asiguratori a riscului de neplata a creantelor aferente livrarilor de marfuri, executarilor de lucrari si prestarilor de servicii efectuate catre beneficiari din tari cu un regim politic instabil. Din acest motiv,este de preferat ca furnizorii de marfuri, lucrari si servicii catre beneficiari din zone instabile sa-si ia o serie de masuri care sa diminuieze riscul de neplata ca: derularea incasarilor prin banci de prim rang care sa le ofere o siguranta deplina,prevederea in contractele economice a unor instrumente de decontare certe(acreditive, scrisori de garantie bancara eliberate de banci de prim rang)si evitarea incasso-ului documentar sau a platii la termen negarantate de instrumente bancare eliberate de banci de prim rang, livrarea marfii cu plata in avans,etc. Asigurarile de credit sunt recomandate a fi utilizate in livrarile de marfuri,executarile de lucrari si prestarile de servicii efectuate catre beneficiari din tari dezvoltate, cu un sistem de credite stabil . Incheierea unui contract de asigurari de credit presupune parcurgerea mai multor etape, incepand cu investigarea riscului de neplata, aceasta presupund cunoasterea statutului debitorului, verificarea periodica a acestuia, a relatiilor sale economice, a capacitatii de plata, de catre o persoana specializata numita underwriter. Supravegherea contina si dupa incheierea contractului de asigurare, prin sprijinirea permanenta asiguratului, n vederea recuperarii sumelor aferente livrarilor efectuate si ntrziate la plata,prin remiterea pe circiut bancar a documentelor necesare, prin urmarirea incadrarii in termenele de protest a refuzurilor la plata si prin initierea procedurilor legale necesare recuperarii, daca este cazul. Sprijinul acordat de catre asiguratorul de credite consta si in consilierea furnizorilor in negocierea coauzelor contractuale incheiate cu beneficiarii, prin oferirea de informatii privind legislatia economica si vamala din tara beneficiarului, prin sprijin in stabilirea prin contract a legii care guverneaza executarea contractului respectiv si judecarea eventualelor litigii care pot aparea in derularea acestuia,etc. La nivel national, asigurarile de credit sunt utilizate sa scara redusa,furnizorii de marfuri,lucrari si servicii preferand sa-si ia singuri masurile de protectie impotriva riscului de neplata(prevederea in contractele economice incheiate cu beneficiarii a unor instrumente de decontare adecvate, prevederea de penalitati pentru neexecutarea in termen a prevederilor contractuale, efectuarea de investigatii pentru cunoasterea situariei economico-financiare a beneficiarilor,etc. Sunt excluse de la includerea in asigurarile de credit,urmatoarele categorii de riscuri: 1. reclamatii pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii necorespunzatoare; 2. penalizari sau orice alte pierderi n legatura cu neexecutarea obligatiilor contractuale conform contractului de vnzare-cumparare ncheiat de vnzator (asigurat) cu cumparatorul; 3. diferentele nefavorabile de curs valutar care ar putea fi inregistrate in derularea contractelor de livrari la export,acestea fiind independente de actiunea,sau inactiunea societatii de asigurari sau a asiguratului,ele depinzand de evolutia cursului valutar in

conducatoare de stat, civile sau militare, care au mpiedicat pe cumparator sa adopte masuri generale pentru respectarea obligatiilor prevazute n contract, neefectund, astfel, plata n strainatate); 5. despagubiri ca urmare a unui razboi declarat sau nedeclarat, razboi civil, revolutie, rascoala, rebeliune, sabotaj sau alte evenimente asemanatoare; 6. despagubiri ca urmare unor calamitati naturale (ciclon, inundatii, cutremur, eruptii vulcanice, revarsarea marii, uragan, tornade sau alte evenimente asemanatoare). Asigurarea de credit este o asigurare de indemnizare, deoarece presupune despagubirea platita asiguratului pentru pierderea suferita ca urmare a insolvabilitatii sau incapacitatii de plata a clientului asiguratului, si nu producerea unui eveniment cauzator de prejudicii cum este cazul celorlalte asigurari. De aceea este vorba de o asigurare pecuniara, de pierdere financiara si nu materiala. Intre asigurarea de risc general si asigurarea de credit sunt mai multe deosediri care provin din natura riscului si a partilor interesate: in asigurarea de credit sunt implicate trei parti, fiecare fiind constienta de existenta celorlalte,fata de numai doua parti din asigurarea de risc general; raspunderea privind rambursarea creditului revine debitorului, iar raspunderea asiguratorului intervine numai in momentul in care debitorul nu-si ndeplineste obligatia de plata din motive incluse n contractul de asigurare; asiguratorul intervine doar pentru a garanta incasarea creantei in conditiile stipulate in polita de asigirare,el neavand nici un interes n contract O forma a asigurarii de credite este asigurarea ratelor de credit, utilizata in asigurarea creditelor bancare acordate populatiei sau agentilor economici, esalonate la rambursare in mai multe rate,pe termen mediu sau lung. Preluarea de catre societatile de asigurari a riscului de neplata de catre imprumutat a ratelor de credit,si a dobanzilor aferente, este acceptata numai cu conditia ca asiguratorul sa participe cu un aport propriu de minim 25% din contravaloarea investitiei efectuatu cu credit bancar. Datorita impactului pe care il are in situatia economico-financiara a asiguratului datorata costurilor relativ mari percepute de catre asiguratori, asigurarile de credit sunt considerate un lux pentu exportatori, acestia preferand sa utilizeze alte forme de diminuare a riscului,ca prevederea unor instrumente de decontare care sa ofere siguranta in incasarea creantelor(acreditive, scrisori de garantie bancara, etc).Totusdi,pentru a incuraja exportul,o serie de tari constituie organisme specializate sub forma agentiilor guvernamentale sau a companiilor de asigurare care colaboreaza cu agentiile guvernamentale,si care preiau o parte din riscul de neplata in derularea contractelor de export.Eventualele pierderi din activitatea de asigurare de credit desfasurata sunt acoperite de catre statul respectiv prin prevederea de alocatii bugetare in acest sens. Printre principalii operatori pe piata asiguratorilor de credit amintim societatea franceza de asigurari de credite COFACE,sau EXIMBANK din tara noastra,care are ca scop incurajarea comertului exterior al firmelor romanesti,patrunderea pe anumite piete externe, subventionarea unei parti din dobanda aferenta realizarii productiei de export si a exportului, etc, in limita unei alocatii bugetare anuale aprobata de catre Parlament prin legea bugetului de stat. Aceste agentii guvernamentale sunt constituite si finantate de la bugetul tarilor respective pentru a contribui la realizarea politicii ecomomice a tarii respective, in anumite sectoare de activitate, sprijinind realizarea unor prioritati pe care le are statul reapectiv. Astfel,in untimii ani Eximbank a sprijinit politica statului in domeniul investitiilor, acoperind o parte din dobanda in lei platita de agentii economici la banci pentru realizarea unor proiecte de investitii,in limita unor alocatii anuale aprobate de la bugetul de stat de catre Parlament.
-

4. despagubiri ca urmare a riscurilor politice (hotarri sau dispozitii ale organelor

raport ca alte monede;

IX.2.1 Trasaturile caracteristice ale contractului de asigurare de credite

Prin asigurarile de credit riecul de neplata este preluat de catre asigurator pe perioada de creditare, respectiv intervalul de timp cuprins intre livrarea de marfuri, executia de lucrari sau prestarea de servicii si momentul incasarii contravalorii acestora. Raspunderea asiguratorului in derularea ncepe n general de la data intrarii n vigoare a contractului dintre asigurat si cumparator si expira la incasarea de catre asigurat a contravalorii livrarilor efectuate catre beneficiar in cazul derularii normale a contractului,sau la rambursarea integrala a creditului, in situatia aparitiei unei daune sau daca asiguratul nu-si ndeplineste obligatiile asumate prin contractul de asigurare. In politele de asigurari de credit, sunt utilizati o serie de termeni specifici,activitatii de export,ca: perioada de prelivrare,reprezentand intervalul cuprins ntre momentul livrarii produselor si primirii platii de catre asigurat;
-

limita de credit reprezintand limita sumelor neachitate de catre debitor si asigurate ntr-un anumit moment; asigurarile de credit se fac prin stabilirea de comun acord a unor limite de credit, livrarile care depasesc aceasta limita stabilita n contractul de asigurare sunt excluse de la acoperire; procentul asigurarii reprezinta partea din risc preluata de asigurator conform prevederilor contractului de asigurare, pe baza careia se face si despagubirea calculata din pierderea suferita de asigurat;
-

momentul intrarii n risc, poate fi: n cazul asigurarii creantelor rezultate din livrari de bunuri, la data care, potrivit prevederilor contractului de livrare, s-a efectuat prima livrare si drepturile de proprietate s-au transferat de la vnzator la cumparatorul extern,in cazul executarii de lucrari,la data cand a inceput executia lucracilor respective,potrivit prevederilor contractului respectiv,iar n cazul asigurarii creantelor rezultate din prestari de servicii, la data care a nceput prestarea, conform contractului de prestari de servicii.
-

Analiza riscului de neplata, se face pe baza analizei unei game variate de informatii legate de mediul de afaceri si de cumparator, cum ar fi: istoricul firmei,indicatorii economicofinanciari realizati de aceasta intr-o anumita perioada, de regula trei ani respectiv lichiditatea patrimoniala, solvabilitatea patrimoniala, rentabilitatea cupitalului propriu,gradul de indatorare, volumul datoriilor restante catre bugete, furnizori, actionari si salariati gradul de contractare al productiei realizate,informatii privind relatiile de afaceri cu diversi parteneri, gradul de control al creditorului, etc. Pe baza analizei acestor indicatori realizati in evolutie,asiguratorul e va decide acceptarea sau respingerea riscului, a limitelor de credit pentru care se acorda acoperire, a riscurilor asigurate si a celor excluse, si a fransizei. Analiza factorilor care influienteaza marimea riscului este mai complexa dect n cazul altor tipuri de asigurari, datorita varietatii elementelor ce se au n vedere si particularitatilor riscului. Se analizeaza activitatea cumparatorului, a calitatii, profesionalismului si competentei managementului acestuia,rolul sau n ramura din care face parte, pozitia pe piata si performantele, relatiile ce furnizorii, beneficiarii, bancile, experienta anterioara n domeniul creditului, preponderent al rambursarii creditelor integral si la termenele scadente, capacitatea de plata, urmarirea ndeaproape a scopului pentru care se acorda creditul, achizitionarea de active noi, investitii si daca toate acestea sunt n concordanta cu situatia sa financiara, determinnd capacitatea societatii si toate caracteristicile necesare pentru ncadrarea ntr-un anumit tip de debitor. Analiza financiara completeaza imaginea despre cumparator si se bazeaza pe analiza bilantului contabil si a situatiei contului de profit si pierdere,pe ultimii trei ani, procedandu-se la intocmirea si analiza cash loow-ului pe perioada de creditare, prin care se analizeaza evolutia incasarilor si platilor in evolutie, verificandu-se gradul de acoperire a platilor din incasarile prognozate pe perioada de creditare. Cash-flow-ul intocmit este

fundamentat atat la incasari cat si la plati pe datele rezultand din derularea activitatii economice a asiguratului(volumul contractelor incheiate,a termenelor de incasare prevazute in contracte a platilor pentru aprovizionarea de materii prime, materiale, combustibili, energie, salarii,necesare realizarii acestor contracte). Raspunderea societatii de asigurari de regula inceteaza la urmatoarele termene prevazute in polita de asigurare: la data ultimei scadente a creditului acordat, daca el a fost rambursat integral; n cazul nerambursarii creditului acordat, ca urmare a unei cauze excluse din contractul de asigurare,ca de exempluforta majora; - odata cu plata despagubirii de catre asigurator; - n cazul neplatii prelungite, la expirarea perioadei de asteptare (la creditele pe termen scurt - 180 zile) sau odata cu plata despagubirii de catre asigurator; - n cazul denuntarii sau rezilierii contractului de asigurare. Suma asigurata este determinata tinand seama de valoarea livrarilor de marfuri, a executarilor de lucrari sau prestarilor de servicii efectuate, la care se adauga la cererea asiguratului, daca au fost prevazute in polita de asigurare si volumul dobnzilor aferente creditului acordat.
-

Fransiza, respectiv partea din despagubire care se suporta de asigurat, n cazul acestor asigurari, poate avea valori cuprinse ntre 10-50%, n functie de aceleasi elemente care stau la baza evaluarii riscului: bonitatea si solvabilitatea cumparatorului, ramura economica, tara n care se face exportul, durata contractului si altele.Includerea fransizei in polita de asigurare are la baza atat posibilitatea de a asigura profitul asiguratorului,acesta raspunzand numai proportional cu sumele facturate de asigurat cumparatorului, cat si cointeresarea asiguratului in recuperarea contravalorii marfurilor livrate,a lucrarilor executate si a serviciilor prestate bunurilor de la beneficiar. Prima de asigurare datorata de catre asigurat este diferentiata in functie de mai multi factori ca ramura economica a furnizorului sau beneficiarului, clauzele contractului ecenomic incheiat intre acestia, conditiile de livrare a mrafurilor,modalitatile de efectuare a platii,clauzele asiguratoriipentru furnizor, tara cumparatorului,cifra de afaceri a cumparatorului, ramura economica. Ea se achita ,de regula, anticipat, dar pentru asigurarile ncheiate pe o durata ce depaseste un an se poate plati si esalonat, n rate trimestriale, semestriale sau anuale, platibile la nceputul perioadei. Daca asiguratul acorda debitorului extern un termen de rambursare a creditului sau a unei rate exigibile, asiguratorul poate accepta prelungirea perioadei de asigurare, n schimbul unei prime suplimentare pentru perioada solicitata. Asiguratul are obligatia de a furniza asiguratorului,inaintea ncheierii contractului de asigurare de a furniza toate informatiile necesare pentru evaluarea corecta a risculu,atat cele care deriva din derularea contractului economic respectiv,cat si nainte de ncheierea contractului de livrare de bunuri sau de prestare de servicii, el trebuie sa obtina si sa furnizeze asiguratorului toate datele necesare si cunoscute referitoare la bonitatea cumparatorilor. De asemenea, pe durata asigurarii, asiguratul este obligat sa-l informeze pe asigurator imediat ce are cunostinta despre situatia de insolvabilitate a debitorului sau despre iminenta acesteia si n acelasi timp sa adopte toate masurile posibile pentru ncasarea datoriilor de la cumparator sau pentru reducerea pe ct posibil a pagubei. Dupa producerea pierderii el este obligat sa puna la dispozitia asiguratorului toate documentele pe care le poseda pentru dovedirea starii de insolvabilitate a debitorului, precum si pentru diminuarea pierderii. Contractul de asigurare de credit se ncheie pe baza declaratiei de asigurare, completata si semnata de asigurat, care reprezinta si o dovada a exactitatii datelor, precum si a informarii asupra tuturor acestora considerate necesare pentru evaluarea riscului. Declaratia contine

informatii referitoare la vnzator sau prestator , cumparator , precum si unele date privind contractul comercial,ca:denumirea si adresa completa a asiguratului si a cumparatorului, termenul de executare a contractului de livrare de bunuri,executarea de lucrari sau prestare de servicii,valoarea, conditiile si termenele de rambursare a creditului; date referitoare la solvabilitatea debitorului; orice alte informatii relevante pentru evaluarea corecta a riscului. In urma analizarii acestor date, asiguratorul decide suma asigurata, riscurile pentru care este dispus sa acorde protectie, nivelul fransizei si al primei de asigurare. IX.2.2. Constatarea ,evaluarea si stabilirea pagubelor si plata despagubirilor La efectuare constatarii, asiguratul va trebuii sa prezinte toate actele si documentele doveditoare privind situatia economico-financiara a beneficiarului,aspectele relevante ale activitatii acestuia, istoricul relatiilor economice cu acesta,obiectul de activitate,indicatorii de bonitate ai acestuia, cuantumul creditului neachitat , precum si toate elementele noi care au aparut de la incheierea contractului de asigurare pana la data constatarii prejudiciilor si va colabora cu asiguratorul pentru recuperarea pagubei. La calculul despagubirilor, n asigurarea de credite, se procedeaza la deducerea din creditul asigurat a urmatoarele sume: platile pe care cumparatorul le-a facut de la incheierea contractului economic pna la declansarea insolvabilitatii,precum si cele efectuate n contul datoriei, efectuate tertilor in contul obligatiilor catre vanzator, compensarile efectuate cu vanzatorul privind valoarea materialelor, componentelor electronice achizitionate de el in favoarea vanzatorului, precum si valoarea depunerilor n cont n tara cumparatorului,dar nencasate inca de asigurat, dar a caror ncasare este posibila;

sumele obtinute din vnzarea bunurilor care fac obiectul vnzarii pe credit sau cele obtinute prin valorificarea sau gajarea acestor bunuri, sau prin ncasarea unor cambii ori despagubiri de asigurari, dupa scaderea datoriilor; - bonificatiile, reducerile si serviciile care pot fi incluse n contul acoperirii creantei; - sumele obtinute din realizarea drepturilor de orice fel (garantii, cautiuni,depozite bancare depuse ca garantie la dispozitia vanzatorului, etc.); - contravaloarea fransizei; - primele de asigurare datorate pna la sfrsitul perioadei de asigurare si neachitate pna n momentul solicitarii si ncasarii despagubirii. n limitele despagubirii platite, asiguratorul se subroga n toate drepturile asiguratului contra celor raspunzatori de producerea pagubei pentru a ncerca recuperarea partiala sau integrala a sumelor platite asiguratului, avnd totodata si dreptul de regres asupra celor vinovati de producerea pagubei.
-

Asiguratorul va achita despagubirea datorata asiguratului pe baza documentelor stabilite n contractul de asigurare,a tuturor documentelor solicitate de asigurator si puse la dispozitie de catre asigurat a documentelor puse la dispozitie de catre lichidatorul numit in procedura de insolventa a beneficiarului conform prevederilor legale si uzantelor n vigoare din tara debitorului. Despagubirile se platesc dupa consumarea unor termene sau a unor actiuni prevazute in polita de asigurare, respectiv dupa: expirarea perioadei de asteptare; dovedirea neplatii prelungite; expirarea procedurii falimentului; nceperea actiunii de ntelegere extrajudiciara ntre toti creditorii;

deschiderea actiunii judiciare pentru ntelegere; executarea silita n scopul ncasarii creantelor, fara a se fi realizat ncasarea; ncheierea de catre debitor a unei ntelegeri cu toti creditorii n fata unei actiuni judiciare.
-

IX.3 Asigurarea de fidelitate Acest tip de asigurare, face parte, alaturi de asigurarile de cautiune,din categoria asigurarilor de garantii, prin care se realizeaza asigurarea drepturilor sau intereselor patrimoniale ale clientilor sai persoane juridice.Prin intermediul asigurarilor de fidelitate, se realizeaza protectia unei societati comerciale n calitate de asigurat in situatia unor prejudicii produse activelor sale ca urmare a actelor necinstite sau frauduloase ale salariatilor sau ali administratorilor, prejudicii pe care acestia le-au adus singuri sau in complicitate cu alte persoane din afara societatii. Utilizarea acestei forme de asigurare,permite agentilor economici sa se desdauneze de pagubele pe care le-a suferit datorita unor actiuni ale salariatilor sau administratorilor (delapidari, sustrageri de bani si valori materiale, incheierea unor tranzactii comerciale cu scopul de a prejudicia angajatorul, etc). In obiectul de activitate al asigurarilor de fidelitate, intra numai daunele propriuzise,nu si profitul care ar fi fost realizat cu ajutorul acestor bunuri, sau cheltuielile suplimentare realizate de angajator pentru delimitarea exacta a acestor pierderi sau compensarea prejudiciilor aduse de lipsa acestor bunuri. In practica,asigurarile de fidelitate se intalnesc fie sub forma unor contracte de asigurare incheiate individual pentru fiecare persoana n parte, pentru anumite posturi din managementul societatii sau posturi unicat(casieri, etc),fie sub forma unor contracte de asigurari incheiate la nivelul agentului economic, pentru toti angajatii ,stabilindu-se un nivel la care se asigura actiunile salariatilor, pe fiecare categorie de personal in parte.Mai des intannite sunt asigurarile de fidelitate in institutii financiare,atat pentru situatii de frauda cat si pentru furturi de valori in timpul manipularii sau transportului acestora,sau a numeroaselor feluri de furturi prin sistem informatic sau prin Internet.In situatia modificarii schemei de personal prin angajarea sau plecarea unor salariati, angajatorul va notifica imediat asiguratorul, pentru a se opera aceste modificari prin incheierea unui act aditional la polita de asigurare. Incheierea politei de asigurare,are la baza completarea de catre agentul economic sau de catre fiecare salariat in parte a cererii de asigurare, cu datele personale de stare civila, proprietatile n posesie, salariul, locul de munca anterior, debite produse,datorii, falimente, asigurari de viata, etc, precum si o serie de date completate de catre angajator privind modul de recrutare si selectie a personalului,interviurile sau probele care au avut loc cu acest prilej,referinte folosite pentru recrutare si verificarea acestora. IX.4.Asigurarile de cautiune Acest tip de asigurare are ca scop preluarea de catre asigurator a riscului platii unor despagubiri sau a aducerii la indeplinire a unor obligatii contractuale,in conditiile in care aceste obligatii nu sunt onorate de catre asigurat. In practica aceste asigurari sunt intalnite sub forma asigurarilor de cautiune contractuale sau necontractuale. Asigurarile de cautiune contractuale se intalnesc sub urmatoarele forme: garantii pentru restituirea avansului, se intalnesc mai ales in situatiile adjudecarii executiei unor lucrari de constructii-montaj de catre antreprenori, pentru care,in

contractele economice incheiate s-a prevazut obligativitatea pentru beneficiar de a achita un avans pentru pregatirea executiei lucrarilor respective(procurari de materiale, lucrari de organizare de santier, etc),avans care potrivit prevederilor contractuale se retine in cote egale din contravaloarea situatiilor de lucrari depuse periodic de catre antreprenor reprezentand faze ale lucrarilor de constructii-montaj executate de catre acesta ; prin aceste garantii, beneficiarul este despagubit in situatie in care executantul nu-si indeplineste corespunzator sarcinile contractuale; garantii pentru buna executie a lucrarilor,se intalnesc de regula la lucrarile de constructii-montaj sau la agentii economici a caror obiect de activitate il reprezinta productia de utilaje sau masini-unelte, si constau in obligatia executantului de a garanta buna executie a lucarilor, instalatiilor respective pe perioada de garantie; aceste garantii despagubesc beneficiarul pentru daunele produse de neexecutarea corespunzatoare a lucrarilor contractate; garantii pentru efectuarea platilor, se refera la obligatia beneficiarului de garanta efectuarea platilor catre executant integral sau in transe, conform prevederilor contractuale; aceste garantii despagubesc pe executant in eventualitatea in care beneficiarul nu-si onoreaza obligatiile contractuale de a achita contravaloarea lucrarilor executate; garantii pentru participarea la licitatii,constau in garantarea de catre participantii la licitatii ca,in conditiile adjudecarii excecutiei acelor lucrari care fac obiectul unor licitatii, vor incheia contractul economic de executie in conditiile prevazute in caietul de sarcini a lucrarilor ce fac obiectul licitatiei respective; aceste forme de garantii,se intalnesc mai ales la contractarea lucrarilor de constructii montaj de valori mai mari, sau la efectuarea delucrari de constructii-montaj si achizitii de orice fel achizitii de catre unitatile bugetare. Aceste garantii despagubesc pe beneficiar in situatia in care cel care a adjudecat licitatia prin oferta depusa,refuza sa incheie contractul de executie al lucrarilor adjudecate, obligandu-l pe beneficiar sa intarzie realizarea investitiei respective cu timpul aferent organizarii unei noi licitatii, precum si pentru recuperarea cheltuielilor efectuale cu realizarea licitatiei. garantii de asigurare a serviciilor de intretinere se intalnesc mai ales ca o clauza contractuala stipulata in contractele de constructii-montaj a unor obiective industriale, sau in contractele de achizitie a unor utilaje care necesita intretinere(xeroxuri, faxuri, etc);

In practica, aceste tipuri de garantii iau forma unor scrisori de garantie eliberate de catre societati de asigurare sau de catre banci prin care acestea se obliga ca la simpla cerere a beneficiarului sa achite imediat suma garantata, daca executantul(persoana juridica pentru care s-a garantat ) nu-si realizeaza obligatia asumata prin contract.Aceste scrisori de garantie, sunt la randul lor garantate cu garantii imobiliare sau mobiliare asupra unor bunuri, sau cu depozite banesti cesionate in favoarea societatii de asigurari sau bancii resepective. Legislatia in vigoare permite ca aceste garantii sa fie inlocuite cu depozite banesti constituite de catre executant la bancile comerciale pe o perioada de timp cel putin egala cu perioada de valabilitate a garantiei prevazute in contractul economic, depozite cesionate de catre executant in favoarea beneficiarului.

CAPITOLUL X X.REASIGURAREA Marimea si multitudinea riscurilor preluate prin contractele de asigurari din sarcina asiguratilor, modificarea permanenta a factorilor de risc ce actioneaza intr-o economie, conduc la situatia in care societatile de asigurari sunt nevoite sa-si ia masuri de prevedere, pentru a nu ajunge in situatia de a nu putea onora obligatiile asumate prin contracte si in felul acesta sa intre in incapacitatea de a-si onora obligatiile create si respectiv de a intra in incapacitate de plata. Din aceste motive, societatile de asigurari procedeaza la cedarea unei parti din riscurile preluate de la asigurari, chiar si in conditiile cand fondurile de asigurare constituite le asigura o functionare normala, chiar si in conditii de crestere a probabilitatii de realizare a riscurilor asumate si implicit de cresterea volumului despagubirilor de acoperit. Prin strategiile adoptate,prin bugetele de venituri si cheltuieli anuale si de perspectiva, societatile de asigurari isi fundamenteaza riguros volumul primelor de asigurare din perioada urmatoare, urmarind in permanenta ca marimea acestora sa acopere atat nivelul maxim al daunelor potentiale, cat si cheltuielile de functionare, profitul prognozat si fondurile prevazute de legislatia in vigoare in sarcina lor, alegand din variantele de buget pe cele mai pesimiste, astfel incat sa fie preantampinate consecintele elementelor perturbatoare asupra gradului de lichiditatate prognozat. Prin cedarea unei parti din riscurile asumate unor alti asiguratori, respectiv priv reasigurare, se realizeaza o dispersie corespunzatoare a riscului intre societatile de asigurari, un echilibru dinamic al pietei internationale a asigurarilor, prin care se asigura atat protectia societatilor de asigurari cat si protectia asiguratilor, care, in situatia producerii riscurilor asigurate, acestea vor fi in permanenta acoperite. Societatile de asigurari utilizeaza reasigurarea in situatiile in care preluarea unor riscuri mari de la unul sau mai multi asigurati, s-ar putea depasi limita de suportabilitate,si prin aceasta ar putea fi afectata protectia celorlalti asigurati, realizandu-se astfel o stabilitate financiara in dinamica, care sa-i permita sa preia in permanenta riscuri din piata,in conditii de crestere continua a concurentei. Pentru preluarea unei parti din riscurile contractate de catre un asigurator,reasiguratorul primeste in schimb prima de asigurare aferenta acestor riscuri preluate , obligandu-se in schimb sa suporte eventualele despagubiri pe care asuguratorul initial, respectiv reasiguratul ar fi obligat sa le achite asiguratilor.Prin acest mecanism asiguratorul direct se asigura la o alta societate de asogurari mai puternica financiar decat ea. In acelasi timp,institutia reasigurarerii este impusa de catre institutiile desemnate sa asigure operatiunile de supraveghere si control dintr-o tara. Aceasta se realizeaza prin impunerea mentinetii solvabilitatii fiecarei societati de asigurare la o anumita limita prestabilita, contribuind la o dispersie corespunzatoare a riscurilor in sistemul de asigurari al unei tari, si prin aceasta la mentinerea increderii clientilor in sistemul de asigurari al tarii respective. Indicatorul de solvabilitate al unei societati de asigurare se calculeaza ca raport intre capitalul acesteia si volumul incasarilor din prima de asigurare. Reasigurarea este o notiune distincta de coasigurare.Astfel,in cazul coasigurarii,care presupune divizarea riscurilor este necesar consimtamantul asiguratilor la impartirea

raspunderii asigurarii riscurilor sale intre mai multi asigurati, in cazul reasigurarii nu este necesar acest acord. Reasigurarea presupune incheierea unui cottract de reasigurare care cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele parti: subiectele reasigurarii; obiectul reasigurarii; raspunderea celor doua parti,reasiguratorul si reasuguratul; durata contractului marimea, termenul si modalitatea de achitare a primelor de asigurare; alte clauze menite sa delimiteze strict drepturile si obligatiile celor doua parti. Prin contractul de reasigurare se prevede ca nu intregul risc este preluat de catre reasigurator, asiguratul mentinand o parte din riscul asigurat in contul si numele sau,numita fransiza,plin de conservare sau prioritate, calculata fie prin aplicarea unui procent la suma asigurata, fie ca o suma fixa din suma asigurata, in functie de vointa partilor.Marimea procentului fransizei este negociata intre reasigurator si reasigurat in functie de urmatoarele criterii: gradul de capitalizare al asiguratului; calitatea portofoliului de asigurati ai reasiguratului; nivelul primelor de asigurare negociate de catre asigurat cu clientii sai; marimea si categoria riscurilor preluate de catre reasigurat prin incasarea de la asigurati a primelor de asigurare; nivelul rezervelor obligatorii prevazute de legislatia in vigoare constituite de catre reasigurat pentru acoperirea riscurilor extraordinare pe care ar putea fi obligata sa le plateasca; probabilitatea calculata ca riscurile asigurate sa se produca marimea acestor riscuri preluate precum si gradul de aceperire al el prin nivelul primelor de asigurare negociate cu clientii; marimea indicatorilor de bonitate inregistrati la ultimul bilant incheiat la momentul la care se incheie contractul de reasigurare,etc. Prin contractul de reasigurare incheiat,este prevazut in detaliu si modul de derulare al unor operatiuni legate de nivelul dobanzilor si comisioanelor datorate de catre reasigurati reasiguratorilor aferente preluarii si gestionarii riscurilor asigurate si a rezervelor legale constituite, precum si marimea si termenele de plata a despagubirilor pe care este indreptatit sa le primeasca reasiguratul in situatia producerii riscurilor asigurate. Societatile de asigurare care cedeaza o parte din riscurile asigurate reasiguratorilor practica o politica de practicare a unor fransize proportionale cu marimea riscurilor asigurate, si respectiv cu marimea primelor de asigurare incasate. Operatiunile de cedare a unei parti din volumul riscurilor se realizeaza de catre brokerii de asigurari, care pentru serviciul prestat sunt indreptatiti la incasarea unui comision aplicat la volumul primelor de reasigurare achitate de catre reasigurat reasiguratului.Nivelul comisionului incasat de catre brokerul de asigurarieste stabilit in functie de marimea primelor de reasigurare cedate, desituatia economico-financiara a reasiguratilor, de nivelul cererii si ofertelor de pe piata reasigurarilor. Pentru reasigurarea riscurilor asumate de catre asiguratori sunt utilizate doua metode de reasigurare, respectiv metoda proportionala sau neproportionala. X.1. Reasigurare proportionala Aceasta metoda presupune o reasigurare proportionala cu suma asigurata prin polita de asigurare,iar in cazul platii de despagubiri, acestea se repartizeaza intre reasigurator si reasigurat proportional su suma asigurata, si cu primele de asigurare percepute de asiguratori de la asigurati. Asigurarea proportionala imbraca trei forme de realizare. a)Prima forma de reasigurare este reasigurarea cora parte care presupune ca cele doua parti

ale contractului de reasigurare, reasiguratul si reasiguratorul participa la preluarea riscurilor sub forma unor cote proportionale aplicate la suma asigurata, prevazuta in contractul de asigurare.Prin contractul de reasigurare incheiat,reasiguratul retine pentru sine un procent din suma asigurata, diferenta cedand-o societatii de reasigurare. Aceasta modalitate de reasigurare este utilizata de catre societatile de asigurare nou infiintate, care nu au inca experienta si abilitatea de a-si retine riscurile mari preluate prin incheierea politelor de asigurare cu clientii, fiind interesate de reducerea raspunderilor asumate ,corespunzator indicatorilor de bonitate realizati precum si indicatorilor economicifinanciari realizati la momentul respectiv. b)A doua metoda de reasigurare proportionala o reprezinta reasigurarea excedent de suma asigurata, care presupuneca reasiguratul sa relina pentru sine o fransiza stabilita ca o suma fixa din nivelul sumelor asigurate,diferenta(excedentul) pana la limita maxima a sumei asigurate fiind cesionata reasiguratorului. Aplicarea reasigurarii excedent de suma asigurata este aplicata mai ales la asigurarile de cladiri,constructii speciale, hale industriale, masini si utilaje, la care suma asigurata este determinata strict pe fiecare obiectiv , risc asigurat si de probabilitatea de aparitie a fiecarui risc asigurat in parte. Nivelul fransizei retinute este diferentiat de la un domeniu de activitate la altul, fiind cu atat mai mica cu cat cota de prima aplicata este mai mare. c)A treia metoda de reasigurare proportionala utilizata este reasigurarea mixta pe baza de pool care presupune repartizarea reasigurarii pe baza pool-ului de asigurari. Pool-urile de asigurari se stabilesc prin aplicarea principiilor subscrierii independente si cel al raspunderii comune,urmarindu-se realizarea unor deziderate comune: acoperirea unor riscuri foarte mari cu frecventa si intensitate de realizare total necunoscute,din lipsa datelor statistice(exemplu asigurarea centralelor atomice,nu se poate baza pe datele statistice); mentinerea permanenta a pericolului producerii unor riscuri care ar putea genera producerea inor pagube foarte mari. Pentru a gasi solutii la aceste intrebari,procedura de lucru este urmatoarea: -membrii pool-ului de reasigurare cedeaza unui oficiu numit sa administreze pool-ul riscurilecare intra sub incidenta sa; -oficiul constituit procedeazala centralizare riscurilor si la repartizarea cotei de participare a fiecarei membru al pool-ului fie pe baza unei cote de subscriere a fiecareia, fie proportional cu volumul primelor de asigurare al fiecaruia;in situatia in care se depaseste limita maxima de acoperire a pool-ului, excedentul este plasat unor reasiguratiri din afara pool-ului; -membrii pool-ului depun toata prima incasata sau numai o parte din ea untr-un fond comun, iar pe acessta baza se impart daunele totale,respectiv cheltuielile si profitul se impart in aceeasi proportie. Avantajele adoptarii acestei metode constau in diminuare acheltuielilor de administrare,dar cu pretul diminuarii concurentei. Aceasta metoda reprezinta o combinatie intre primele doua metode de reasigurare proportionala, subscriindin reasigurare riscuri individuale din care retine pe contul propriu o cota prestabilita, restul fiind cedat pentru reasigurare celorlalti membri ai pool-ului, iar ceea ce depaseste limita maxima de acoperire a pool-ului ca excedent fiind propusa la reasigurare altor reasiguratori de pe piata. Reasigurarea mixta creaza avantaje pentru reasiguratorii din prima categorie(cea cotaparte) care in acest mod vor avea un portofoliu dispersat, identic cu al reasiguratorului,dar in acelasi timp ii dezavantajeaza pe reasiguratorii care aplica a doua metoda de reasigurare proportionala, la reasigurarea mixta,reasiguratorii participand atat la reasigurarea cota-parte, cat si la reasigurarea excedent de suma asigurata.Este o metoda putin utilizata pe piata reasigurarilor. X.2.Reasigurarea neproportionala Este caracterizata prin accea ca intre riscurile acceptate de asigurator si cele transferate

societatilor de reasigurari, acelasi lucru fiind valabil si in ceea ce priveste cota parte din despagubirile suportate de reasigurat si cele suportate de reasigurator. Principalele caracteristici ale reasigurarilor neproportionale sunt: raspunderea este repartizata intre reasigurat si reasigurator se face in functie de volumul posibil al daunei si nu proportional cu suma asigurata; nivelul primei de asiguraer care este cedata in reasigurare se calculeaza la inceput; asiguratorul nu are cota-parte din profitul realizat de catre reasigurator; raspunderea reasiguratoruluiintervine pentru partea din dauna care depaseste raspunderea reasiguratului; cheltuielile pentru gestionarea acestor contracte sunt minime. Principalele matode de reasigurare neproportionala,sunt: a)Reasigurarea excedent de dauna, la care raspunderea reasiguratorului este limitata pentru fiecare dauna pentru partea care depaseste nivelul unei fransize stabilite de catre reasigurator. b)Reasigurarea oprita de dauna, care se caracterizeaza prin aceea ca reasiguratul se obliga sa acopere din daunele produse in cursul duratei contractului de reasigurare, o suma rezultata din aplicare a unui procent asupra volumului primelor de asigurare, diferenta urmand sa fie cesiobata reasiguratorilor. Caracteristic pentru reasigurarea oprire de dauna este faptul ca participarea celor doua parti ale contractului de reasigurare la acoperirea daunei, este in functie de raportul dintre volumul daunelor si cel al primelor de asigurare, numita rata daunei inregistrate.Reasiguratul are sarcina de a stabili dauna care ramane in sarcina sa pornind de la rata daunei inregistrate, dauna pe care acesta accepta sa o suporte este determinata ca un procent din paguba produsa raportata la primele totale de asigurare.Prin utilizarea acestei metode,reasiguratul isi asuma un nivel al raspunderii fata de asigurati care sa nu-i afecteze echilibrul financiar,intrucat aceasta raspundere este mult mai mica,adtorita faptului ca probabilitatea producerii de daune prevazuta in contract este mult mai mica. Repartizarea primelor intre reasigurator si reasigurat, se face utilizand asa-numita metoda al costului arderii, determinata ca raport procentual intre volumul daunelor inregistrate de catre reasigurat in ultimii cinci ani si volumul total al primelor incasate de acesta. Costul arderii reprezinta cota de prima care se cuvine reasiguratorilor care se aplicaasupra volumului de prime incasate in anul de asigurare. Prin contractele de reasigurare neproportionale, se cesioneaza daunele si nu sumele asigurate, asa cum se procedeaza la reasigurarile proportionale. .