IlieCleopaDespreCredintaOrtodoxa Text

Arhimandrit
CLEOPA ILIE
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
TIPARITA CU BINECUVlNTAREA PREA FERICITULUI PARINTE
IUSTIN
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE
EDITIA A
DOUA REVAZUTA
$1
ADAUGITA
EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC
SI
DE MIS1UNE
AL
BISERICII
ORTODOXE ROMANE BUCURESTI - 1985
PREFATA
I
'
(la
edit ia a
I-a)
;:
* ;
_
t
I '.
.1
edipe a carpi Despre credinfa ortodoxa* a Prea Cuviosiei Sale Pdrintele Arhimandrit Cleopa Hie a avut o atit de mare cautare, Incit, curind dupd aparipa ei, in 1981, s-a ivit txebuinfa unei a \doiui edipi, pentru a rdspuride multelor cereri ale credinciosilor. Aceastd a dona edipe apare imbogapta cu unele noj. teme ale credinfei noastre infatuate si intemeiate de Prea Cuviosia Sa cu aceeasi pricepere i putere convingdtoare ca si cele infapsate in prima edipe \si reluatd in I'ditia de fata. Asa cum am spus $i in cuvintele inscrise pe coperta primei edipi, Prea Cuviosul autor lumineaza, aonvinge si cucereste pe cititori in lamurirea punctelor dreptei noastre credinfe, atit prin Imtemeierea lor iimuniintita pe textele Sfintei Scripturi, ale cdror adevdrate infelesuri /c pune in lumind, cit si prin graiul infeles de top, in care le explicd. Prea Cuviosia Sa se dovedeste si in scris, ca $i in grairea vie cdtre crcdinclQ$li care au iericirea sa-1 audd, acelasi cunosedtor temeinic ol Stintei Scripturi si fermeedtor maestru al cuvintului ramas credincios Uidelungatei tradipi a graiului bisericesc al poporului nostru, cu total deosebit, al grdirii cdtre credinciosi cu care este inzestrat Prea Cuviosia Sa, si care, insopt de o memorie a textelor Scripturii si ale sfin(llor pdrinp, cum nu se mai poate intllni la altcineva in rdstimpul unci sau mai multor generapi, dau Prea Cuviosiei Sale putinfa sa vorbeascd ceasuri indclungate in modul eel mai \nchegat, dar, in acelasi timp, hi mod v.imbilot si neobositor atit pentru Prea Cuviosia Sa, cit si pentru nif/.f/or/. Abundenfa de dove/.i din Scripturd si din slinl'ii pdrinp se revursii en o ploaie paste ascultdtori, incit nimeni nu mai poate gdsi nicl mi tvmei pentru vreo parere opusa invdldturil de totdeauna a lUserlctl. /)<",./ hi carli-n Dnsprr orpdinlii orlodox.i nu mai < de taffi uutorul can* sa spund lucrurile (tin en si textele din slin(ii paiinp shit mat />nIntiia
*
'
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
dindu-se spafiul principal textelor din Scriptura, se simt in ea, totUfi, cuno$tinfele rar intilnite ale dreptei noastre credinte $i modul u$or $i fermecator de a se exprima, care e propria Prea Cuvio$iei Sale $i care lncinta. pe cei ce-1 asculta cind le vorbe$te cu viu grai.
tine?,
daca s-a luat de cineva vreo mdsurd ca sd se pdstreze vreuna din vorbirile prietene$ti ale Prea Cuvio$iei Sale, extinse pe ore nilregi, ca un monument de grai romanesc incintdtor redind continutul bogat al credinfei noastre stramo$e$ti, ca pe un rod plin de seva grd(liniloT moldovene$ti.
$tiu
Nu
PREDOSLOVIE
loaite pufinii cdlugdri cu o expeParintele Cleopa este unul dintie
ricntci
Dar, fie fie nu in stare graitoare imaginea acestui Ava unic al spiritualitdtii romdne$ti, cartea P. C. Sale Despre credinta OrtodoxS va pdstra, daca nu chipul In stare graitoare al personalitapi
ca se va pdstra,
duhovniceascd
totald.
sale cu totul remarcabile,
macar o
frlnturd din farmecul graiului sdu $i
un rezumat al uimitoarei sale cuno^tinfe a dreptei noastre credinte, intrineiata pe o rard $i deosebit de subtire infelegere a textelor Scripturii
>/
m-a petrecut o buna bucatd cnre-1 lacusem la Sihdstiia, blajinul avvd Valea Secului, de-a iungui ape VremTpedrumul de pdmint de pe sa si a ob&i.Jl ascut<m novestindu-mi o seamd de intlmpldri din viafa unui medic care, trebumdsastea '.i-miaduceam aminte de cazul
I
cunoscut ea, acum vreo treizeci Cind 1-am
pemu pe de am, mtr-un

.
ale sfinfilor parinfi ai Bisericii.
9l
Prea Cuvio$ia Sa ramine prin aceastd carte un minunat martor viu cunoscator al Tradipei creatine romdne$ti din zilele noastre.
Pt
.
vind, s-a apucal:sa invefe acolo inchizoare, pentru o oarecare am a o Bibhe. Redevenmd liber, rnale-ieste dupd singura carte la Indemina, caliiicare in limba ena e/.a, lata unei comisii pentru o mozentatln i^prolesie Membrii coxmsiei au.jtam va iolosi
/,!!- care
:
Prof. Dr. D.
STANILOAE
'
englezeste, dar vorbea hmba im inmnrmuriti: insul stia pertect states, Parintele Cleopa parea raX'speare! Povestind rar, dulce si El vorbea ca In veche tipMmi ,nus inurmd cu vreo doud sute de ani. Pidalionulm si al Vietjlo Simidor, de In Ncamt, In graiul Patericului, al Damaschin, iar intimplarile zilei capatau o aura /,/, lui Chesarie si
credeaK
'
'
:,..,
'
cu literatura. Aveam sa pneep, cevu mm ,h- vechime si legendd, vecina oile mindstirii in cea mat smcnla lUy.iu en-si petrccuse tinere\ea pdzind previa vremea cihnd cu ncsa. uscul'lare de aspirant la cdlugdrie si cd-si ci si once carte de slova vvclu nouplc, nu numai Siinta Scriptura, ,, chinoviei sou cumpura de hi vreun ,,r can- o pule gusi In biblioteca oii de scdzdmint, scapata de la lap. uosnodur din Vlndlori, In schimbul tot adhicul pdrin\i ai Rdsaritului, cu 1 Pn'ninipanvau scrierile siin[ilor u unei asemeFormat in singuratatea u l, ,/ Inli-lrpciunc si conlcmplalie. cu Dmnnczvn, novicvh- devenea de ,. ,.,,,.,//, privlcn n, turma si singurv rar//, </ mni pulcrnic ,><>scsor nt .s-o sliv, omul unci ,,,, , <lr a apara/c enher Cind a toiisicrc si ,,, intrlrcl nmltcml de crudi(ie, Pnrmtcle Uvopn vadca si uniwrsitnri, , , ,,,., prinln- vlndici ur.nl 1< bund //, su i,, ,h- In slm,, l- Innl snbnntl mindstirii, hnlrln. Alcsul a con! nhln in sn-l nsev.c ,s/an-/ In Incul cdul ,,vn/r /. si sdum he ,,,, ,,n , / .s-a ,.,/ ,.a Isprdvvnsci o ,u,lv dc Inns ,, /ll//l(l( n.arc sensing, " " " (l/((( ,. ,..,.,. ,le hncnncl. A sln,c(ll Iln<u,l. snrdcle prltlli pidbcre ,l> ,, /,, vieme cind Kilumtrlti (recuse
..,,
.;;/
^rf"'
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
ducd
inllonre gospodareascd la mdsura duhovniciilor de pise a nt el cl ePa are vocatia marilor insingurdri si, poate, cu Sfintia c u ? Ch e Itise c lara tradi t ie a frstrdciilot moldovene. Poad n .nntt H f spirituald si cunoaste pe via ce inseamnd S, sa traiesh in pestera, sa te hrdnesti cu burefi si poame uscate sd te cdareior ?i sd b ' mi aspiimea To. (joarea rugaciunu celei fara w oprire. de Aceasta insd nu 1-a imviedicat sd sm ier ai Biserlcii care >- au c im P de chls & s propovaduiascd printre cei ce se poticnesc in cref r dnta. Vorbeste bogat si cerceteazd Scripturile cu o memorie Impede si pururea Irageda. De atunci a mai chit incd multe cdr i peslovdTeche t
?i-a iacut ucenici buni si i-a rinduit, dupa vrednicie si trebuinte sd >depaite trebile obstii, pind in ziua de azi, cind
IhiZvia cunoaêo
W?* 5%fitf wf
'
.
fP l
S5S?iSSfflLfc?S?i
ZSnVd%s"Su7^^
'
^-
'
T* âSTii
ml
de
* t
CUVINT 1NAINTE
(la e d
.
} i
I)
>
Gindul de a scrie aceasta carte mi-a venit cu incetul, de-a lungul

citorva ani.
ad( US la nivelul cr edincio'silo 'oni rem ca si calatona la Locurile Siinte, , ? Grecia si Muntele Athos i-au spent expenenta pastorald ?i s-ar pdrea cd nu^xis^Tointreba're
-
^T'fI laL~
T^,%
U U manUale 5i tTatate de teol 9 ie cunoaste prêmelelres. f ntemP mn gTaiuI sdu s ' a P trivit nmbajului curentda\r nu
>
Prm
'
^P^duirea
credmtt
la care sd
nu poatd sd rdspundd. Cheia insd nu e doarin cu-
CuvmtulParmtelui Cleopa are autoritatea focului lduntric La

circula
chilia
teologice europene. I nima insd i-a rdmas mas in matca BiBi sericu strabune. Altfel, om ca top oamenii. lata cd Parintele Cleopa ne ddruieste si o carte citit-o / am sens acme predoslovie cu incredin t area\d autorulse aldla'aZ
inmedn
Am
m putem
pentru cititoru acestui catehism ortodox, ca sdstie cd tiece cuvint din hece pagina a lost nu numai gindit, ci si trait,
in/m^ffiSSS*^ TZ
lmdele
mai P 0t tulburaAmscîso
cd,
llu^roaSô
'
avea multi invdtdtori, dar nu mulfi paring iFiecapreStaei 110 n * tri Sd P^tul tSSSZ *?
dupa spusaTpostola.
JW**
.
m
1 '
Arhim.
B.
V.
ANANIA
poposit oameni ielurip, pentru trebuintele lor duhovnicesti, cerind o rugaciune, o indrumare, un sfat. Multi insd au venit privitoare la credintd, unele mai u$oare, altele mai grele, si cu mtrebari pregdtirea $i setea de cunoa?tere a iiecaruia. Unii din ei dupa virsta, in credincio$i ai Bisericii noastre ortodoxe $i buni cuerau nu numai noscatori ai Siintei Scripturi, ci si oameni umblafi, care se intilniseru, in drumurile lor, cu oameni de alte credinfe $i convingeri mai ales dm ceie mai noi aduse din alte parti ale lumii $i lard nici un iel de legdtura Ortodoxiei noastre rdsdritene sau cu radacinile neamului noscu iiinta Cu acedia purtasera discuiii, uneori lungi $i aprige, pc tru romdnesc. leme de credintd, irdmintind textele biblice pe o parte i pe alta $i criulind sa le afle intelesurile ascunse. In urma acestui iel de discuiii, el rdmdsesera cu ioarte multe indoieli semanate in suilet $i incepuscra sd se intrebe dacd ceea ce mo$teniserd ei de la paring ?i strdmosi chiar descoperirii in materie de credintd religioasa reprezenta sau nu adevarul <iumnczeie?ti. Astiel clatinati lduntric, ei veneau sd ceard ldmuriri si mind ?i cu intrebari gata iacute, dar nu numai cu slnturi, cu Biblia raspunsuri pe care le agonisisera de la cei cu Intrcbdri, ci $1 cu unele tare stdtuserd de vorbd. Niciodatd nu 1-am certat pe un credincios care are indoieli, nicili (>d(it(i nu i-am cerut cuiva sd creadd orbeste. Dacd fdceam astiel, or Inscmnat sd dau dreptate hocmai acelora care-i ceruserd sd crcada ca ci, lard sti-vi mai puna vreo intrebare. Dimpotrivd, am socotit intotdcauna cd disentitle, cu idel dintr-o parte $i din alta, slnt cit se poate do lolositouri; dacd clc shit purtate cu cinste omeneascd si numai din dor/nfn dc avut bucuria sd vdd roadelr n alia adevarul. #i nu m-um inselat. nmn aseinenea eonvorbiri, in suilctclc color ce veniserd cu credited tulburatd de indoieli si plecau eu en limpede ca //.von// muntcliil. Mnnei am ineeput sd ma glndese cd vor li Hind hied mulfl (did cu mlntcu iiilinahi de intrebari la care nu slnt hi stare sd alle rdspunslXTl
La
chilia
mea au
\\
Am
tinea
nu
shit n\u\u\l
dupa cuvllnla.
SI cine
sal
ajute,
daea nu prvn\ll
10
DESPRE CREDINTA
?
ORTODOXA
I
Dar oaie, top preopi au aceea$i virsta maturd $i aceea$i experienfd pastor aid ? Fire$te, nu top. Astfel m-am hotdrit sd scriu aceastd carte, dupd putina me a pricepere, din dorul de a le fi traplor mei de folos. Mai intii am rinduit tot materialul pe capitole, dupd o anume pravild a mdrturisirilor noastre de credintd, apoi am socotit cd infelesurile ar fi mai la indemina cititorului
lor
(lucd voi a$eza totul in chipul nnui dialog, prin intrehari $j raspunsuri, Intre un preot ortodox $i un invafdcel al sdu care rivne$te sd ajungd la
cuno$tinta adevdrurilor de credintd asupra cdrora are indoieli lduntrice sail inriuriri din afard.
Arhim.
CLEOPA
ILIE
U/FAREA DOMNULUI Sflnta
1980
Minastire Sihastria
CUVlNT INAINTE
(la e d
i t i
Capitolul
a a
I I-a)
Fund
in$tiintat
de
la Sfintul
Sinod cd Prea Fericitul Patriarh mi-a
DESPRE ORTODOXIE
PREOTUL:
Pentru
:
aprobat reeditarea carpi Despre credinja ortodoxa, am inceput a scrie aceastd smerita alcdtuire, iar iiindcd mi s-a spus cd trebuie a o mai dezvolta $i imbundtdti fafd de edipa Intii, am mai scris doud capitole noi Despre Ortodoxie $i despre Misionarismul laic in Biserica Ortodox(i, iar alte trei capitole, eel Despre Oastea Domnului, eel despre Calendar &f eel despre 4mparta$irea deasd sau rard cu Sfintele Tainc, le-amprelucrat $i dezvoltat. La fel, am prelucrat $i dezvoltat toate capitolele edipei intii $i am incut o recapitulare de orientare, cu trimiterile privitoare la cele scrise til aceastd carte, spre a se gdsi mai lesne cele de care va avea nevoie
cititorul.
.
venit
Cele scrise in capitolele noi s in cele prelucrate s-au pus in forma si dr dialog, ca $j in vechea edipe. Fie ca mila $$ indurarea Bunului Dumnezeu sd rinduiascd cele spre tolas $i celor ce vor citi aceastd carte.
Ajunul Bunavcstirii
24 martLe 1984
sa-mi araji mai deslusit adevarul veoat ca INVAtACELUL mai intii, ce se intelege prin ortodoxie. despre credinta noastra. Si frate, este de origine greaca, format PREOTUL Cuvintul ortodoxie, credinta, inchinare adevarata, sobor.lin orthos ;si doxa, adica dreapta in continuitatea directa si nelnniceasca, invatatura care se plaseasa intermediul teologiei patristice si li<-rupta a traditiei apostolice, prin formeaza credinta comuna a Bisericii neimpurtde neopatristice si care identifies cu insasi tradUia apostolic!., din primul milemiu. Orlodoxia se dezvoltata prin consensml IJifost confirmata, interpretata $i
Am
,,:...
cum
MMioii Universale
lolir.i
fapt, didascwlki
aclira rogul.i
de
orccliiU' 'M>" ;; -
ii
fost criteriul
de baza
al
Ortodoxiei.
\rhim.
CLEOPA
ILIE
ruptura in continuitatea traditiei apostolice .1 losl De aceea, orice sau abnndonare a ortodoxiei, aire po.de s.'i ronsider,d.,i <vi o rorupt'ie de fie a unci confesmii separate (Diclhmar lie r.
:
I<>,m Hria, Ikicuresti,

'.
I0IU, p.
vxi\c\
'//?.
?://).
(|is<v??to
oxpusii
inv-U^tuMi
^:::::^:;:-
,1111111
>
^
'-''-IIT^tf *ltl*.
(^^^î^^m
\:\
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
DESPRE ORTODOXIE
13
.otarinle celor cinci Sinoade apostolice (vezi St. Damaschin, Dogmatica Ink de Preot Dr. D. Fecioru si Prof. Dr. Olimp Caciula, Bucuresti, 1938^ p. 2827) ; pnn invataturile canoanelor celor sapte Sinoade Ecumenice H ê celor locale, deoarece, dupa
.
dar cuprinzator, expunerea exacta a oredintei orlodoxc se gaseste in Dogmatica sfintului loam Damaschin NVATACELUL Dar prto care mijloace s-a mentinut pina in ziHele Ur& CredintS 0rt0d xa exaCt3 * neschimbatt? AICi ra te 3r fi mUlte de VOrbit dar c mai pe o SPUne Sfmta Credinta cea dreptmaTitoare a Bisericii lui , nnstos (Ortodoxia) s-a mentinut neschimbata, de-a lungul veacurilor lnn mvatatura Sfiotei Scripturi * prin Siinta Traditie apostolica, prin
:
:
PREOTUL Stmt
PREOTUL:
uiiitatea,
*
Muflte
,$i
feilurite
au
fost mijloacele spirituale
<$i
admi-
nistrative prin care Sfinta Ortodoxie $i-a pastrat pina in zilele noastre
mpJSS
*
Constituirea cultului bizamtim din secolele VI VIII, in care locul principal 1-au ocupat Liturghiile bizantine. Acest rit a ju:
precum
,cJn
'
'
'
'
'
^-
ô?
invatatura dumnezeiescului parinte loin Gura de Aur Cirma Bisericii lui Hristos suit dumnezeiestile Canocne (vezi Pidalionul de Neamt, ed. 1844, fila 7) apoi prin Pravilele w.srnce?^ a 9 a cum a fost Pravila Mare Bisericeasca indreptarea Legii 1852, Pravila de la Govora, 1640, Pravila lui Vasile Lupu s.a.
,
'
INVATACELUL
:
Dar ce inseamna Sobor Ecumenic
ce se deosebesc ele ?
si
local si prin
mentinerea unitatii cultice $i spirituale a Ortodoxiei apoi, sinteza dogmatica f acuta de sfintuil loan Damatschin (secolui VIII) î mai ales aportul sau teologic in criza iconoclasmului provocata de islamiism contributia teologica a Paitriarhulud Fotie (820 895) $i mai ales enciclica sa din 867, in care acuza de erezie pe papa Nicolae I (858 867) Sinodul din 879 880, care restaureaza pe Fotie $i deci reconcilierea cu Biserica Romana (papa loan al VII I -ilea 872 889) activitatea misionara in Europa central a a fratilor macedoneni Chiril (f 869) ?i Metodie ("1*884), apostolii slavilor, trimiî de imparatul bizantin Miha il al Ill-lea, la cererea printului Rastislav; rezistenta ortodocîlor impotriva Sinoadelor unioniste (Lion 1274 Ferara Florenta 1438 Sinodul de la Constantino1439), care aveau un caracter antiortodox pol din 1459 sub Ghenadie Sco eel diintii Patriarh dupa caderea Constantinopolului (1453), care a respins unirea de lla Florenta, cu toalo
cat
rol capital in
;
un
PREOTUL
inarhu
Sobor Ecumenic se cheama acela
la care iau parte pa-
ca imparatul loan
t
al
Vlll-lea o recunoscuse.
mdropolitii, episcopii si al i conducatori t spiritual! ai Bisericii din toata lumea cresting. Acest Sobor este judecator prea inalt al pricimlor bisericesti, ca eel ce urmeaza Bisericii sobornicesti, adica a toata umea (vezi Dumnezeiestile Dogme ale
Bisericii
Adaugam
teologi
$i
innoirea islhasta din isecolul XIV, care a condus la forteologii bizantine. Isihasmuil a fost ilustrait de mari
marea adevaratei
mistici,
ca
sfintii
Maxim
Marturisitorul (sec. VII), Siniion
Ortodoxe, M-rea Neamt,
cre^tina ortodoxa, ed. 1952, i<-/); ?i larasi !' Sobor Ecumenic este acela la care se vor uni intr-o swicjura marturisire a credintei, toU patriarhii si episcopii lumii creatine v / Pulahonul de Neamt, ed. 1 844, fila 75)
:
'!(.,
p.
30;
cf.
si
Invafdtura de credinta
Grigorie Sinaitul (sec. XIV) $i Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesailonicului. Dootrina padamita despre distinctia in Ire
(sec. XI),
*
*
Noul Teolog
NVAJACELUL
ecumenic?
:
Dar Sinoduil local ce este

' i I
si
prin ce se deosebeste
1'-
ce,]
esenta lui Dumnezeu ca atare, inaccesibila spiritului creat, î energiiile divine necreate, prin care omul se imparta$e$te direct din viata duninozeirii doctrina aprobata de Sinoadele de la Constaintinopol dim 1341, 1347 $i 1351 constituie o noua precizare patristica a Ortodoxi( v i. Sul> iniluointa ortodoxiei neopatristice din secolul XIV, care are un cararlrr
PREOTUL
T
IT..t m ecu
<;lor
l!H l
Sinodul local este acela la care iau parte episcopii dinnU din T ' Parte a 1Umii <*** El se deosebeste de l
-
(l(fcnsiv in EatyJ 'teologiei scolaslice ialine, se
incearca o oarecan* diôciere a Bisericii do inipcriu, deoarecx^ ternuMiii simfonici sl.ibilili de imparatul Justinian (527 5i)C)) devoinisera ])iea rigi/i. Sinodul de il,i Com1484, fixoazii Tainui miruncjerii
(
ce conduc tarile, Until opiscop (vezi Dumnezeiestile
porunca |J'UIU:lK'cl pe cind eel local se intruneste din porunca ceiui

-
,-
infcruni numai let " lw ""i xxuiimi la
sl.iuliiiopol, din
i
niodalitalc de piiinin*
laiuM' cnpiilii
<>
Dogme,
si
catolicHor
la
OrLodoxie. Doctrina dospro sfinlrlc

,ilos clcitoriUi
lui
lorm.i
p. 29).
1NVATACELUL: Au mai
ii-ii
(lrlinili\.i,
iimmiI.i!
II
iii,ii
Simion
al
losaloniculul (sr.
W). Co.il
fost
inentinut unltalca
alte mijloace prin care Orl.xlovi..
ml
i
.
critic <isupra piolcsUiuilismulul, I.m ul

.*
de PaliUnhUil IcmtihIm
si
inlcqritaUvi
lei
l.i
> 1
d.il
l(*ol()(jiloi
lulci, un
de
l.i
'ruhiiu|c*n (euro llinillf
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
DESPRE ORTODOXIE
15
sera Patriarhului in 1573 1574 Confesiunea de la Augsburg)- o prezentare a Ortodoxiei, facuta de Patriarhul de mai tirziu al Alexandriei, Mitrofan Kritopoulos (16301639), intr-o Marturisire de credinta
( 1
In 1848 Patriarhii rasaritului publica o enciclica in care condamna papismul ca erezie. In acelaî sens, Patriarhul Antim, in rSspunsul dat
625), adresata teologilor protestanti din
Helmstad.
In 1629, Patriarhul Chiril Lucairis publica la Geneva o Marturisire do credinta, in care isi insuseiste principalele doctrine ale calvinismului.
serae de sinoade locale
condamna aceasta Marturisire
tinopol (1638), Kiev (1640), Iasi (1642), Ierusalim (1672)

tinopol, in 1691. Marturisirea
iaraî
ConstanConstan-
Papei Leon al XHI-lea Preclara Gratulatimi:s condamna dogma catolicS despre Imaculata conceptie i cea despre infalibilitatea papala (vezi despre acestea pe larg in Diclionar de teologie ortodoxa, p. 273277 $.a.). Au mai ajutat la mentinerea nealterata si neschimbata, de-a iungul vremilor, scolile teologice de grad universitar,
in 1894 la enciclica
f
*
Ortodoxa a
lui
Petru Movila, Mitropolitul
seminariile teologice, sinoadele locale $i naîonale, adun&rile eparhiale, conferinteie protopopilor i ale consiliilor parohiale, predicile rostite de
preoî spre luminarea poporului la orase i la sate, unle asociatii bisericesti cu caracter misionar, ca ?i viata canonica si tipiconaila a monahilor din toate sfintele
Kievului (16331646), discutata i indreptata de Sinodul de la Iasi din K>42, este tradusa in grece^te de teologul Meletie Sirigul $i aprobata de Sinodul de la Constantinopol dim 1643.
Alta Marturisire de credinta care a tinut Ortodoxia pe drumul ei eel drept a fost $i cea a Patriarhului Dositei $i actele Skiodului de la lorusalim din 1672. Acest Sfint Sinod a respins calvinismul lui Chiril
Lucaris. Tot acest Patriarh public^ in Romania o colectie de texte teoJogice bizantine. Apoi sinoadele locale din secolul XVII (Iafi 1642, Mos
educatia pe care parinî crestind ortodocî au dat-o copiilor lor pentru a tine cu toata sfintenia dreapta credinta in care s-au mascut.
minastiri,
-si
precum
Acestea sint, pe scurt, mijloacele spirituale prin care Ortodoxia tinut pe dirumul eel drept,. pina in zilele noastre.
s-a
cova 1666
Ierusalim 1672) au adus o contributie importanta la redescoperirea materiei sacramentale a Bisericii d la punerea in valoare
$i
1667
a ca racteruiui
dinamic
al Traditiei,
ceea ce n-a fost intotdeauna
si
pretu-
liindeni inteles in
mod
cored.
f
Sinodul de la Moscova condamna pe Vechii Credinck>si care reduceau Ortodoxia la o religie ritualista. Formarea Bisericilor uniate
(sail
greco-catolice)
se realizeaza prin presiunea autoritatilor politice

'
din Polonia $i Austria, in regiuni ortodoxe

(1646),
Brest
(1596),
Uzohograd
Mucacevo
(1664), Transilvania (1700).
Rezistenta ortodoc$ilor a aratat nu numai ca Orientul nu poate fi o simpla dioceza romana, dar $i ca exista o contradictie de fond intre sistemul Bisericilor locale in rasarit $i sistemul papal in apus. Un sinod al
Patriarhilor orientali din 1755 declara invalidat botezul latinilor $i al <inn<ior, fapt pentru care ace^tia vor fi primiti da ortodoxie prin re-
botezare. Fiilocalia,
marea
colectie de texte de spiritualitate, apare In
1792 da Venetia, alcatuita fiind de catre Nicodim Aghioritul (17481808, canonizat in 1955), impreuna cu Macarie de Corint. Staretul Paisie Velic
icovschi (1722
1794)
si
traduce in slavona Filocalia, care apare
la
Pe-
Irrsburg in 1793
care a salvat Ortodoxia rusfi da latinizare.
DESPRE BISERICA
17
PREOTUL: Aceasta
6,
ierarhie o formeaza sfintii apostoli
$i
urmaîi
;
lor: episcopii, preotii, diaconii (Matei, 18, 18; loan, 20,
2223
Apoc,
Fapte,
21, 14;
36
20,
28
Efes., 4,
1112
Tim.,
-;
3,
-12; 4, 14?
Evr., 13, 17).

.
INVATACELUL
.
Cind a pus Mintuitorul
aceasta
ierarhie in Bi-
serica
tf
, <
Capitolul 2
* i
Cine va ascultci pe voi pe Mine Ma asculta $i cine se leapada de voi de Mine se leapada (Luca, 10, 16) $i iara$i, cind a zis: Precum M-a trimis Tatal pe ; Mine $i Eu va trimit pe voi (loan, 20 21 Efes., 2, 20). INVATACELUL Ce puteri deosebite a dat Mintuitorul acestei ierarhii superioare $i conducatoare a Bisericii ? PREOTUL Mintuitorul a inzestrat cu multe puteri i daruri aceasta ierarhie superioara a Bisericii Sale (I Cor., 12, 28). INVATACELUL Care sint acele puteri si daruri de care spui ?
:
PREOTUL
Atunci cind a
zis catre apostolii Sai
DESPRB BISERICA
INVATACELUL: A$
Biserica.
vrea sa-mi
aratf
cum
intelege
Ortodoxia
Mintuitorul a dat ucenioilor Sal puterea de a lega $i dezlega pacatele oamenilor, in cer i pe pamint (Matei, 18, 18; loan, 20, 22 23). Le-a dat putere disciplinary in Biserica, de a pedepsi pe cei vinovati de calcarea poruncilor lui Hristos (Matei, 16, 18 19 I Cor., 5, 4 5 I Tim., 1, 20) i-a imbracat cu putere de sus la Pogorirea Prea
:
PREOTUL Mai
intii,
PREOTUL
hilrupat
\
Sfintului
:
Duh
(Luca, 24, 45
Fapte,
2,
;
ail
Biserioa este a$ezamint sfint, intemeiat de Cuvintul eel lui Dumnezeu, spre sfintirea i mintuirea oamenilor (cf. In-
24)
$i i-a
binecuvintat cu prilejul
Inaltarii Sale la cer (Luca, 24, 51)
ghelia la toata zidirea

al Fiului i al Sfintului
(itdtura
de credinta cre?tind ortodoxd, intreb. 259, p. 154). INVATACELUL Eu vreau sa $tiu cum intelegi Sfintia Ta idee a de
:
$i
sa propovaduiasca Evansa boteze in numele Sfintei Treimi, al Tatcilui,

i-a trimis
Duh
(Matei, 28, 1820).

ca, prin aceasta,
Biserica in Sfinta Scriptura.
INVATACELUL
este intreaga?
Se poate spune
ca,
ideea de Biserici
dumnezeiasca Scriptura, are mai multe inlolosuri i mai multe numiri, iar Sfinta Scriptura se folose$te cind de un intoles, cind de altul, cind de o numire, cind de alta. iNVAjACELUL Care sint aceste intelesuri $i numiri diferite ale
:
PREOTUL
Biserica, in
PREOTUL
botezati in
Nu. Pentru
a$a
cum am mai
spus, ideea de Biseric.1,
in Sfinta Scriptura, se intrege$te prin totalitatea crediincioîdor care sint
numele
$i
Sfintei Treimi (al Tatalui, al Fiului $i al Sfintului
r>isoricii in
Sfinta Scriptura?
:
In
prin cuvintul Biserica Sfinta Scriptura a NouTestament intelege ierarhia superioara $i conducatoare a Bisericii,
intii,
PREOTUL Mai
lucreaza toate poruncile .lui Hristos <?i care unmM/ii aêzamintul pus de Mintuitoruil $i de sfintii Sai apostoli in Biseiien (Matei, 16, 18; Efes., 2, 1922; 4, 1115 Col., 1, 1820).
Duh), care pazesc
;
care a intemeiat-o Hristos, Mintuitorul nostra, la tea xedincioîler botezaji in numele Sfintei Treimi.
|k
(
un
loc cu totalita-
INVATACELUL: Care
PHBOTULj
lurnici
2
sint m&rturiilc din Slnit.i Scriptiit.i cut' cido?
vcrosc numirea Bisericii sub acest inteles

$i
iNVAjACELUL
Care este acea ierarhie
superioara
conduca-
Biserica
tire
<ulica
tot.ililatci
crodinricî-lor (piislor
\>l
todio pusa de Minftuitorul in Biserica?
Ui
un Joe)
oHimIoxA
multe? in.iihirii srriplurislia?, imtic
vmi
Cfpcllula
18
DESPRE CREDINJA
:
ORTODOXA
5, 27),
DESPRE BISERICA
19
aceasta
Ca precum intr-un singur trup avem madulare multe $i madulareile nu an toate aceeaî lucrare, a$a i noi cei multi sintem in Hristos un trup, iar fiecare dintre noi madulare unii altora (Rom., 12, 4-5). Acest trup este Biserica, iar Hristos este Caput Trupului, adica al Bisericii (I Cor., 12, 27; Efes., 1, 2223; 4, 25; 5, 23; Col., 1, 18, 24). INVAjACELUL Cum se mai intelege cuvintul Biserica in Sfinta
f :
Mireasa Mielului (Apoc, 19, 7; 21, 9), Casa Dumnezeului lui Iacov (Is., 2, 2 3), Casa lui Hristos (Evr., 3, 6), Ierusalimul eel Nou (Apoc, 3, 12 21, 2), Casa lui Dumnezeu (I Tim., 3, 15 Evr., 10, 21) .a.
INVAjACELUL Dar cite Biserioi avem noi, cretinii ? PREOTUL Biserica lui Hristos este una, deoarece Mintuitorul a
: :
in-
temeiat o singura Biserica (Matei,

rica are
16, 18),
nu mai multe, pentru ca Bise;
Scriptura?
PREOTUL
lege
$i
Prin cuvintul Biserica, in Sfinta Scriptura se mai intebiserica (materiala) ca loca$ de inchinare.
:
< .
singur Cap, pe Iisus Hristos, ea fund' infati$ata ca Biserica slavita (Efes., 5, 27), ca o casa a lui Dumnezeu $i a lui Hristos (Evr., 3, 6 10, 21), ca un trup unic al lui Hristos (Rom., 12, 5), ca o singura turma
(loan,
10,
ei,
un
INVAjACELUL Ce
:
intelegeti prin biserica

4 '
iloca$
de inchinare
16; 21, 15). Biserica se numete sfinta pentru ca sfint este
PREOTUL:
sfint
Prin biserica
loca$ de inchinare se intelege locul

V
i,Ui
'
Capul
ie$te
Mintuitorul nostril Iisus Hristos

Sfint.
:
(Efes., 5, 25, 27) i in
ea locu-
menit cultului divin public, precum este templul din Vechiul Teslament. Sensuil de biserica intilnim in multe locuri ale Sfintei Scripturi. Mintuitoru'l, inca de copil, a cinstit acest loc sfint, adica biserica, drept iloca$ de inchinare, caci de la virsta de doisfprezece ani a venit cu parintii Lui sa se inchine in templu (Luca, 2, 46 48). Aceasta biserica-loca$ de inchinare, Mintuitorul a numit-o Casa a Mea (Matei, 21, 13) $i in fiecare zi invata poporul intr-insa (loan, 18, 20). De aserrienea, apostolul Pavel zice, referindu-se toit la acest in teles Caci mai intii aud ca, atunci cind va adunati in biserica, intre voi sint
ill
.
Duhul
iNVAjACELUL
pot aduna in ea
î
Dar cum poate

?
fi
Biserica noastra sfinta, daca se
pacatoî
'
drzbinari >i in parte cred.Ca in toate bisericile sfintilor (ere^tkiilor), iomeile sa taca in biserica... caci $ade rau femeilor sa vorbeasea in biserica
lului
*
(1
Cor., 14,
33 35).
1
v*
In toate textele de
el arata
biserica este clar
ilocaûl
mai sus, intelesul cuvinde adunare pentru cultui

'
public.
'
i
".
lNVAjACELUL
*
$i care alte
-
nume
se
mai dau
^
Bisericii in Sfinta
4
-
Misiunea Bisericii tocmai aceasta este, de a face indreptarea pacatoilor. Toti oamenii sint pacatoi, aâ ca nici unul nu poate spune ca e lipsit de pacate (Iacov, 3, 2 I Ioain, 1, 8). Unii neortodoc$i pretind ca in comunitatea lor se aduna numai oameni sfinti. Dar sa $itii ca nu au dreptate, de vreme ce insuj?i marele apostol Pavel, care era vas al alegerii (Fapte, 9, 15 16), zice despre sine ca este eel dintii pacatos intre pacatoi (I Tim., 1, 15). Minluitorul a asemanat Biserica Sa, in diferite pilde, cu tarina care cuprindr griu i neghina (Matei, 13, 24 30, 36), cu navodul care prinde pe$ti buni $i pe^ti rai (Matei, 13, 4750), iar marele apostol Pavel spune ca Biseriea este casa in care se gasesc vase de cinste i vase de necinste (II Tim., 2, 20). Mintuitorul nu a venit ;sa cheme pe cei drepti, ci pe cei paedtoî, Ui pocainta, caci nu au trebuinta cei sanatoî de doctor, ci cei bolmaviu
:
PREOTUL
Pacatoîi
nu ating
sfintenia Bisericii.
PREOTUL:
3,
Biserica se
mai nume^te
9),
Casa Domnului
2,
(Efes., 2,
Ogorul Domnului 1922), Mireasa lui Hristos

$i
(I
Cor.,
Cor.,
(Matei,
9, 12).
'
(II
INVAjACELUL: Dar
tra este
de ce zicem noi, ortodocîi, c3 Biserica nons?
9; 22, 17 ?.a.), Adunarea cuvio$ilor (Ps., 149, 1) sau a oamcnilor drepti (Ps., 110, 1), Adunarea celor intii nascuti (Evr., 12, 23), Turma lui Hristos (loan, 10, 16), Sfe$nic de aur (Apoc, 1, 20; 2,
11,2; Apoc, 21,
soborniceasca
apostoileasca
Prin cuviintele BiSnc8 sobornicea!SCi1 noi arat.iin ri\ Biserica noasLr3 aire menirea de a se rSspindi in loalii lunuvi, cnprlnziind
PREOTUL:
pe
Cetatea lui Dumnezeu (Ps., 86, 2; Apoc, 3, 12), Cetatea Dumnezeului colui viu (Apoc, 21, 2 22, 19), Stilp ?i temelie a adevarului (I Tim., 3, 15), Sfatul sfintilor (Ps., 88, 6), Trupul lui Hristos (Efes., 1, 2223
1),
? ;
(RHlinciio.îi
<ale timpuriilo f?i de hi LoaU o iincimiiiiicirc a pornncii Mintuitorului, Cue .i /.is: M<rsr spuiH* sobornlloalo mNiiniirilc..... (MkiUm 28, .)).
( 1 I
<
Col.,
24), Zidire
dumnezeiasca
(I
Cor., 3, 9), Biserica Slavei (Efes.,

i
<v,i';c;i
pentru ci
invaliliii,i
<-i
c\sl(
conlorm.i en iiiIkmjiH
,i(|r\,n
prlinlt
H_
de
la Hristos, spire
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
t
t
*,
DESPRE BISERICA
intemeiat Mintuitorul
Hristos
21
deosebire de secta sau de erezie, care au numai o parte de adevar. Ea este soborniceasca sau universala (catolica) pentru ca detine adevarul unic $i universal. Ortodoxia nu este numai dreapta crodintS, ci i deplina credinta, adica adevarul intreg. De aceea i se spune^ soborniceasca. Iar apostolica se numete Biserica ortodoxa pentru c*i ea a fost intemeiata de Mintuitorul prin sfintii apostoli (Efes., 2, 20)
si
INVATACELUL
Sa?
* *. 4
De cind a
Bise-
rica
V
:
a lost raspindita in
lume
?i
organizata, de la inceput, tot prin sfintii
Mintuitorul nostra lisus Hristos a pus temeilia Biserici Sale prin intrupare i pe Cruce $i i-a dat forma concreta dupa inviere la coborirea Sfintului Duh (Fapte, 20, 28). A facut-o vazuta in a cincizecea zi dupa Jnvierea Sa, la Cincizecime, sau Rusalii, cind a trimis pe
Duhuil Sfint in chip de limbi de foe asupra sfintilor Sai ucenici $i apostoli care, prin cuvintul propovaduirii dor au intarit $i au organizat prima obte de credincio?i (Fapte, 1, 8; 2, 41 44).
PREOTUL
apostoli.
<
Apoi, pentru ca pastreaza neschimbata invaâtura data de lisus Hristos $i de Duhul Stint prim sfintii apostoili $i, in sfirit, pentru pastreaza darurile Sfintuilui Duh de la sfintii apostoli, prin succesiune,
<i
adica pastreaza legatura harului neintrerupta.de la

Biserica se
apostoli, pina astazi.

z id it a
mai zice apostolica pentru ca ea este
pe temelia
2,
Dar cum infati?eaza Descoperirea dumnezeiasca legatura dintre Hristos î Biserica Sa ?

:
I
INVATACELUL
PREOTUL
:
aposLolilor, piatra din virful unghiului fiind insu$i Hristos (Efes.,
20
22
Apoc,
1,
14).
Ea
traie$te viata in Hristos, a$a
cum
a invatat de la
ai
sfintii
apostoli, care sint cei
mai
N
autorizati
*
interpreti
cuvintelor
*
I
Mintuitorului.
INVATACELUL: Ce
tocire si
?>i
luptatoare
?
inteleqem noi, ortodoc?ii, prin Biserica biruide ce zicem noi ca sint doua Biserici, una in cer
1 '
Descoperirea dumnezeiasca me arata ca Mintuitorul esle Capul Bisericii,. iar Biserica este Trupul Lui. A$a ne invata sfintul apostol .Pavel, zicind $i mai presus de toate pe Bl L-a dat Cap Bisericii, care este Trupul Lui, plinirea Celui ce pline^te toate intra toti (Efes., 1, 2223).
:
r
alta
pe pamint
:
E1 este Capul Trupului, al Bisericii; El este inceputul, mtiiul nascut din morti, ca sa fie intra toate Ed eel dintii ca intra El a binevoit sa
;
Noi nu zicem ca sint doua Biserici, ci doar una, dupa cum U-am aratat mai sus. Dar noi marturisim ca Biserica are doua parti una vazuta i paminteasca, a oelor vii, $i alta nevazuta, sau a celor
adormiti.
PREOTUL
locuiasca toata plinirea ?i printr-Insul sa impace toate cu Sine, fie cele de pe pamint, fie cele din ceruri, facind pace prin El, prin singele Crucii Lui (Col., 1, 1820).
Amindoua
acestea alcatuiesc o singura Biserica, avind acelaî

14,
Cap, pe Hristos (Rom.,

14, 10; Filip., 2,
i
79;
2,
Efes.,
1,
10; Matei, 22, 32; 28, 18; Luca,
neamurilor, adresindu-se romanilor si corintenior, ii oume^te pe ei maduilare ale Trupului lui lisus Hristos, adic<i ale Bisericii (Rom., 12, 5; I Con, 12, 27).
,
Acelaî apostol
al
10; Efes.,
19; Col.,
2,
10; Evr., 21, 23).
A$adar, intelege ca Biserica celor

nidi
vii,
sau paminteasca, vazuta, se
i<ir
Sfinta Traditie sustine de la inceput ca Hristos este capul Bisericii, aceasta este Trupul Lui (Inv. de Cred. Ort., intr. 263, pag. 155).
nume$te $i Biseirica luptatoare, fiindca membrii ei sint inca in lupta cu puterile vrajmaê ale raului (Efes., 6 11 13; Gal., 5, 17 I Petru, 2, s.a.}. Iar prin Biserica nevazuta sau a celor adormiti, numita si biruito. re, noi intelegem Biserica pe care o formeaza toti ingerii $i sfintii din ceruri, care au biruit puterile ceilui xau i au trecut in Tumea cea nevazuta $i cereasca (Evr., 12, 23; Efes., 5, 27; Apoc, 21, 10 ^.a.). Bisorlca este una singura, dar ea cuprinde pe cei vii de pe pamint, precum si pe cei care mx adormit in dreapta credinta $i ei sint vii cu sufletul
f
JNVAJACELUL Cum
:
adica este Trupul lui Hristos sau 'rnipul
I)omûlui
PRl'iOTUL: Sfintul apostol Pavel ne arata in Epistola ciilre C.il.ileni ccip. 4 ca noi sintem membre ale Trupului lui Hristos, care este Biserica. Mintuitorul insu.î ne-a anuntat cS noi trebuio sa ne hitiniin CU liupul S.ui, tiLunci cind intemeiat Taina euliaristiei, iar apoi no-a di.iIdl (i lil este v li din care noi facem parte (a miludito (loan, 15, (). l)e<i noi (K^linii sintem f)arte din trupuil Douinului, care esle Biserica.
ci
$i
siSvesc pe
Dumnezeu
alaturi de ingeri.
iNVATACI'il.HL:
nihil
t
Cum
prelungc^te
Biserica
Sntrupar(a
MinliiltOf
A
nunnni
22
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
'
DESPRE BISERICA
23
PREOTUL
Biserica prelunge$te intruiparea Mintuitorului prin ne-
Inlrerupta prezenta a Fiului lui
Dumnezeu
ail
eel intnupat, in sinul Ei

16).
$i
sa creada ca e Trupul Lui, ca sa fie viu (Fericitul Augustin. Comentar la Evanghelia dupa loan, 26, 13).
prin lucrarea Sfintului Duh, in madularele Ei (loan, 14,
In caldtatea Lui de
este in Biserica
Cap nevazut
Bisericii,
Domnul
Iisus Hristos
permanent prim oontinua Sa intrupare pe altarele Ha care so savire$te liturghia. Caci Hristos este nu numai Cap al Bisericii, ci si Irup al Ei, dindu-Se pe Sine spre cuminecare credincio$ilor.
Biserica are
din
1
1
INVAtACELUL Dar ce trebuie sa credem despre Biserica ? PREOTUL Credem ca Ea este unirea noastra cu Dumnezeu, pentru
:
i
^^^
ca in Ea se afla neincetat Hristos

gre$e$te.
$i
Sfintul
Duh
$i
pentru ca ea nu
doua
infatiari,
una vazuta,
fiindca oamenii fac parte
Ea cu
trupuri, $i lalta nevazuta, care e lucrarea Sfintului
Duh
pe care le urmare^te, $i anume, de a ne pregati pentru mintuire. Viata Bisericii este in intre$i
Credem
in
Ea
in inaltimea scopurilor
al lui
Tradiitie.
|>entru
istos
sau Dumnezeiescul
i
Hair, izvorul vietii, lucrarii $i unitatii ei. El
este eel care face posibiila transformarea piinii $i a vinului euharistic,

in
Sfintul Ciprian sustine ca in afara de Biserica
Lrupul
singele Domnului.
:
(Scnsoarea
])e
73, 21)
;î
eel ce
nu are Biserica
nu este mintuire drept pama, nu poate avea

apusene
Ittl,
Augustin spune Ceea ce este sufletul pentru trupul omuaceasta este Duhul sfiint pentru Trupul lui Hristos, care este BiseFericitul
Dumnezeu ca Tata (Despre

nu
unitatea Bisericii sobornice$ti).
rica, caci El
lucreaza ca sufletul in toate madullarele, tin.indu-le totr-un

4, 4).
4
ritului
a dus la ruperea unitatii Bisericii ?
singur Trup (Fericitul Augustin, Cuvintarea 267,
.*
INVAJACELUL
PREOTUL
I
Dar cum ne facem noi membre

-
ale Trupului
Dom-
nului, adica ai Bisericii ?

:
Noi ne facem membre ale

I
Bisericii prin harul sfiritelor
dine, indeosebi prin botez $i prin Sfinta lmparta$anie.
Despartirea crei$tinilor n-a atins unitatea Bisericii; aceasta unitate nu se poate darima niciodata, oricare ar fi numarul î calitatea credincioilor care se smulg de la sinul ei. Ereziile $i schisnvele, oricit de multe ar fi ele ?i oricit de mari, nu pot imparU Biserica, pentru ca ea e strinis unita cu Capul ei, care este Iisus Hristos. Unitatea
Bisericii este
PREOTUL:
murind $i inviind in chip bainic cu Hristos. Prin Sfinta Impairtajânie ne facem purtatori de Hristos, Mintuitorul jiir/.estrati cu puteri duhovnice^ti pe drumul desa>ir$irii. /ice Gel ce maninca Trupul Meu $i bea Singele Meu iaitru Mine pe:-;> troce $i Eu intru el (loan, 6, 56). Tilcuind aceste cuvinte, sfintul Chiril al Alexandriei spune <<PriiN nd Tin noi trupul, am primit trupe$te $i duhovnice^te pe FiuToel dupti fire si adevarat unit dupa fiinta cu Tata!l.... Iar Fericitul Augustin /ice Am primit marirea de a ne face partaî $i de a ne imparta$i cu firea cea mai presus de toate (Cuvintarea 272). Sau in alt loc Dae<i vroi sa intelegi Trupul lui Hristos, asculta pe apoistolul care zice credincioîlor.: Voi insa sinteti madularele lui Hristos (I Cor, 6, 15), Taina voastra este a$ezata pe masa Domnului; primind taina voaslr<i,
Prin botez
ajungem madularele
Bisericii,
ea nu poate nimeni (Inv. de Credinfd Ortodoxa, C. 276 p. 165).

?i
:
mai presus de sine
fi
zdruncinaUi
do
INVAJACELUL Dar de ce Biserica e numita sfinta ? PREOTUL Biserica e numita sfinta pentru ca sfint
:
este CapuJ
ei,
Mintuitorul nostru Iisus Hristos, î sfint este Duhul, Care salcl<;luie$te In Biserica pina la sfirîtul veacului precum sfint este i Trupul Domnului, care se dSruie^te continuu pe altarele ei. Sfintul Apostol zice: "Hristos a iubit Biserica $i pe Sine S-a dat pentru dinsa, ca sd o sfin;
curtind-o cu baia apei prin cuvint, ca sd o pund inainlcvi Lui ca Biserica slaviUi, neavind pata sau zbirciturd, an altceva do acvst IH, >i ca sci lie sfinta *i fani de prihana (Eies., 5, 2527). Sfintul Irineu scrie -Undo ostc Biserica, acolo esl( ^ Duhul Sfint, Care <>bladuie*te si IU9
:
Wt\srA
seiica
si
lot
har ul (Contra crv/.iilor
3, 24, 1).
nispundett... la ceea ce sinteti $i raspunzatori
subscrieti... Fii madiilcir al
trupului lui Hristos pentru ca Aminul sa fie adevarat. O, taina a ovilaviei

!
(),
semn
al
unitatii!
Unit al dragoslei
Cine
vrr.i
sa
liairi.scYi,
<
.DESPRE SFINTA SCRIPTURA

i
25
Hristos
cas a invete
,$i
sa savir$easca Tainele. Iar sfintul apostol spune

fi
Cum vor
propovadui, daca nu vor

il
trimi?i ? (Rom.,
10,
15).
Deci,
unnaii legitimi ai apostolilor. Sfintul Pavel incredintcaza episcopului Timotei, din Efes, sarcina de a invata in Biserica, î nu tuturar credincioîlor din Efes. Acelaî apostol spune corintenilor Oare toti sinteti apostol oare toti sinteti invatatorl? (I Cor., 12, 19). Acelaiî apostol spune desdreptul la propovaduire
are
numai
eel trimis. Or, episcopii sint
i,
I
*
'
'.
..''..
...
,
.
'
. .
L"
*
.
'
.
'
"*
*l
* =
'
>
l .
* .
tf
..
..
-.
:.;
'
DBSPRE SFlNTA SCRIPTURA

\
|,|
:
.
INVATACELUL Ce
:
;<
I
Capitolul 3
* '< I
if
diacon ca trebuie sa fie destoinici a invata pe altii (I Tim., 3, 2 Tit, 1, 9). Nu spune insa acelaî lucru despre toti credincioîi. El face distinctie intre pastor $i turma, intre cei care invata' $i ceicare asculta. Episcopul preotul î diaônul, teologii Bisericii, nu pot invata ce vor ei, ci ceea ce a invatat Biserica intotdeauna. Ei invata in numele Bisericii. Nu oricine are destula pricepere $i intelegere sa tilcuiasca Scriptura. Acest lucru il arata marele apostol Petru in epistola sa, cind, referindu-se :1a epistolele marelui apostol Pavel, zice ca in ele sint unele lucruri anevoie de inteles, pe care cei neitiutari si neintariti le rastalmacesc, ca pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare (II
pre episcop, preot
;
?i
se intelege prin Sfinta Scriptura ?
cartilor Prin Sfinta Scriptura noi inteaegem colectia sfinte care au fost scrise sub insufllarea Duhului Sfimt intr-un rastimp de aproape 1500 de ani, adiea de la'Moise circa 1400 de ani inainte
I
PREOTUL:
Tristos
pina
la
autorul Apocailipsei circa 100 de ani dupa Hristos
ca membrii Bisericii sa nu aiba voie sa predice ?i sa tailmaceasca Scripturile. Orice cre^tin ^tie sa tilcuiasca Sfinta Scriptura, acest lucru putindu-se intelege din cele scrise :Iar voi, ungere aveti de la Gel Sfint sa $titi toate. Cit despre
:
INVATACELUL
Nu
este drept
zic unii
voi,
ungerea pe care
J.
ati luat-o
(I
de
la El
ramine intru voi
nu aveti
tre-
(tnvatatura de credintd ortodoxa, intreb. 29, p. 18).
buinta sa va invete cineva...

:
loan,
2, 20, 27).
INVATACELUL
tinilor
-
Dar de ce
a<rhiereii $i preotii
in public
membri ai Bisericii cuvintul lui Dumnezeu din Scripturi ?

care sint
sa talmaceasca sau sa predice

cite as c a Sfinta Scriptura,
.
nu
le
dau voie ere?-
PREOTUL
Sfinta Scriptura este ca o fintina cu adincime fara fund,

;
f iindca
margini. Daca cineva insetat ar veni la o fintina
PREOTUL:

,
Orice cre$tin are voie sa
dar
r.
*
nu oricine are dreptul de a invata, de a talmaci cuvintul Scripturii. Droplul acesta il are numai Biserica, prin clerul sau si prin profesorii
.
*-.
recunoscuti de ea i care sint oameni bine pregatiti, cunoscatori

clroploi credinte.
ai
ar voi sa bea toata apa, s-ar ineca in ea dar daca va scoate din ea cu ciutura i de acolo cu paharul va bea, se va racori fara de primeidie. Cine este omufl acela nebun care ar vol sa se bage intr-o apa adinca, fara sa tie s'S inoate ? Sfinta Scriptura are oase dupa cum spun sfintii parinti ai Bisericii' ?i nimeni, avind di-ntii intelegerii sale de lapte, sa nu lndrazneasca a'
i
;
.-'
'
De
ce dreptul de a preda invatatura ll.au numai epis-
sparge cu ei basele fan ale Scripturilor dumnezeie?ti, caci se vatSma pe

sine
$i
copii, preotii 5* profesorii teologi ai Bisericii, este

i\v
Ufor de
intel.es,
$i
cind
se pierde.
ai citit in Sfinta Scriptura cele
î
g in dim ca Minituitoruil a dat puterea de a invata sfintilor

apostolilor (Matei, 28, 20), iar
pastorilor
trimiî
Dumneata nu
despre famenul elioFi'lip
nu multimilor. Apostolii erau
de
plan? Acesta citea pe proorocul Isaia
cind 1-a intrebat apostolu]
,.
.... M
-M\
DESPRE CREDINJA
Injelege cele ce cite?te, ei a zis
:
ORTODOXA
DESPRE SFINTA SCRIPTURA

celor neinvatati
li
27
clcicci
Cum
voi putea inteilege, de nu
se descopera intelepciunea acestor invataturi, dupa
un
cum
ai
arata Mintuitorul prin cuvintele

i
dumneat
Taina a mirungerid, indata dupa primirea botezuilui ,(Fapte, 4 27; II Cor., l 21 loan, 16, 13; Rom., 8, 9 etc.), iar cuvintete 9titf inseamna cum 91 tot ceea ce este in legatura cu antihrist *i cu raspinditorii lui, despre care este vorba versetele urmatoare {loan, 2, 22; 4, 2, 3).
in Sfinta
r
Duh
ascuns acesitea de cei intelepti
Te laud pe Tine, Parinte... caci le-ai descoperit pe ele pruncilor

:
v
(Matei, 11, 25).
PREOTUL
lora
î
Da, ie-a descoperit
Dumnezeu
intelepciunea Sa
ace-
pe care
i-a
cunoscut ca sint prunci cu rautatea, dar nu cu mintea
A>adar, nu trebuie a invata fiecare dupa intelegerea sa in tilcuirea

Scripturilor, caci se raitaceste.
ca orice cretin .aire dreptul $i oh iar datoria de a citi singur Sfinta Scriptura, caci a$a ne-a poruncit Jioua zicind Cf#r 0@te^ Scripturile, caci .voi socotiti ca in (Me aveti viata vesica. $i acelea sint care marturisesc pentru Mine
:
INVATACELUL
cu intelegerea, adica celor desavirsiti in toata fapta buna !i care ajunsesera la nerautatea pruocilor. La ace&t lucru indeamna marele Pavel pe cre^tinii din Corint, zicind Fratilor, fiti prunci cu rautatea. Cu mintea insa fiti desavir$iti (I Cor., 14, 20).
:
'
Se spune,
.
totu$i,
l<
a osindit intelepciunea i ^tiinta oamenilor, dupa cuvintul scris Pierde-voi intelepciunea inteleptilor \ ^tiinta celor invatati o voi darima (Is., 29, 14). $i apostolul zice Unde
> :
INVAjACELUL
Dumnezeu
:
(loan,
5, 39).
'
.
: ,
seama, ca mudti incepatori de erezii din fo*-,-,^ mdraznit a se afunda in marea Scripturii cea fara de fund i$i s-au inecat duhovmice$te, pierzindu-se pe ei pi ,pe to|i cei care i-au urmat. Nu
:
PREOTUL
la
Unde este carturarul ? Unde este cercetatorul veacului de acum ? Au nu a facut Dumnezeu nebuna inte'lepciunea lumii acesteia ? (I Cor., l 19 20). Oare, cum e posibil ca Dumnezeu sa fi rezervat
este inteleptul ?
r
tilcuirea Sfintei Scripturi
numai unor oameni cu
pregatire, aâ
cum
sus-
toti
tinem noi, ortodocîl?
au virsta duhovnieeasea
Scriptura la
fel.
la fel
$i,
de a ceea, nu
toti
pot intelege Sfinta
uprinde itrei feluri ^d gramatical i-iforic, mai malt sau sufletese 3) intelesul spiritual, duhovnicesc. Dupa cum spun sf intii parinti ai Bisericii, oei simpli la cunostinta sa se mudtumoasca cu intelesul eel obstesc si istorio (dupa litera Scripturii);
;
mai intii ca nu orice ^tiinta $i intelepciune a osindit-o Dumnezeu, ci numai ceea ce aduce vatamarea omului, dar nicidecum nu osinde$te invatatura duhovniceasca. Caci daca ar fi dupa afirmatia unora care interpreteaza greît acest verset, atunci ar A insemna ca $i inteleptiunea lui Solomon, a lui Iisus fiul lui Sirah, a
:
PREOTUL
Trebuie sa
?tii
Mintuitorului, a sfintilor prooroci

fie intelepti
apostoli carora
li
s-a poruncit sS
cei
in sufiletul Scripturii, iar cei I)) ii pregatiti, cu fapta/ si intelegerea, pot cuprinde intelesurile mai fit Unci ale Sfintei Scripturi. Pentru aceasta si marele Pavel, aratind Ca intelepciunea cea desavirsita a Scripturilor se cuvine celor desavirsiti, rice: Insa noi graim Jntelepciunea la cei desavirsiti, dar nu intelepciumea veacului acestuia, nici a stapinitoriilor acestui veac, care
1
1(1
inaintati sa
patrunda cu intelegerea
si
ca porumbeii (Matei, 10, 16) s& fie osinda. Dar nu este deloc a$a. la seama, deci, sa nu fii asemenea celor
ca êrpii
?i
blinzi
ce
dupa
lui
cuvintul Domnului
se ratacesc ne$tiind Scripturile, nici
puterea
Dumnezeu (Matei, 22, 29). INVATACELUL De ce Sfinta Scriptura

:
se mai
nume^te
$i
Biblie
sint
pieritori, ci
=(
(
y io istr i
J
I
propovaduim intelepciunea de taina a lui Dumnezeu, pe cea unsa, pe care a rinduit-o Dumnezeu mai inainte de veci spre slava
(I
Cor.
ft"
^^
2,
67).
^^^^^F
Unii spun ca nu este nevoie ca cineva sa aiba mu.ua ?tiinta spre a putea pricepe invataturile Sfintei Scripturi, caci *>i
INVATACELUL:
Cuvintul Biblie este de origine greceasca iî inseamna carte. Carole Scripturii ?i-au pastrat de-a lungul veacurilor numeie grecesc de Biblie, atit pentru ca Sfinta Scriptura a fost tradusa mai intii in limba greaca, cit i pentru ca la inceput, in primele veacuri ale cre$tinismului, invataturile cuprinse in ea au fost propovaduite mai alles in graiu'l grecesc, aâ cum arata documentele timpului, indeosohi
:
PREOTUL
Sfinta Traditie.
:>n
mm
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
cit

privirea la ideea Ziditorului, la cuvintul Stapintilui tau, decit
^t
Accst cuvint, Biblie, care este eel mai intrebuintat atit de crestini, cit si de necrestini, infStiseaza deci Sfinta Scriptura ca pe o carte care' <!<-<> lungul istoriei, si-a pastrat acest mime fara alt adaos si pe care noi, credincioîl, o socotim cartea mai presus de toate cartile sau cartea cartilor. E cartea pe care, daca nu o putem numi cea mai mare ca inlindore, o putem numi cea mai pretioasa pentru cuprinsul si roadele ei in sufletele noastre (cf. Inv. de Cred. Ortod., intrebarea 30, pag., 18).
ca
aceste cuvinte ale Stapinului, pline de intelepciunea duhovniceasca,
Desfatarea noastra sa stea in a medita la legea Domnului ziua î noaptea, in a bate la u$a ce ne e deschisa, in a prim piine de la Sfinta Treime i a merge pe valurile vietii avind pe Domnul calauza (Scrisoarea 30, 13).
sa-i Invete
pe oameni
INVATACELUL:
PREOTUL
mintuirii
$i
:
Atunci, Sfinta Scriptura nu ne poate calauzi ea
lNVAjACELUL: Spun
contrazic cu altele.
*
unii ca unele texte din Sfinta Scriptura se
singura pe calea mintuirii ?
Sfinta Scriptura, pe care o poate citi oricine, cupiinde in sine invataturi folositoare si mintuitoare de suflet. Sfinta Scriptura niciodata nu poate mintf, deoarece Duhul Sfint nu a inselat pe slujitorii Sai, proorocii (Sf. Ipolit, Comentar la Daniel, 4. 6 Fericitul
intii,
PREOTUL: Mai
inceput
al
nu ne poate calauzi ea singura pe calea intii, pentru ca ea nu a fosit data omenirii de la lata de ce doilea, pentru ca atunci cind a fost data nu era singura auSfinta Scriptura
:
v/
Augustin, Scrisoarea 283, 3). Prin firea si prin mintea lor, oamenii nu puteau cunoaste lucruri atit de man si dumnezeiesti, ci numai printr-un dar coborit de sus asupra oamenilor celor sfinti. In sfirsit, Sfinta Scriptura are o unitate desavHsita. Acelasi suflu dumnezeiesc se simte in toate car tile ei, desl acestea mmI asa de deosebite intre ele, prin lucrunle despre care vorbesc. Fiind data prin Duhul Sfint, Sfinta Scriptura cuprinde adevarul. Nimic nedrept S.HI prefacut nu se afla intr-insa (Sf. Clement Romanul, Scrisoarea I-ct
cut re
'.:
a avut inaintea ei si o data cu ea si Sfinta Traditie in vatra mereu calda a obtii reliqioase sau a Bisericii. Cu muilt inainte de a incepe Moise sa scrie primele carti ale Vechiului Testament, a existat o evlavie a ob?tii religioase, chiar mai veche decit cea a patriarhilor. Cartile Nouiltii Testament incep sa apara dupa mai bine de zece ani de la intemeierea Bisericii. Ele apar in sinul acesteia, iar Biserica alege cartile insuflate din veacul I
toritate in privinta mintuirii sufletelor omene$ti, fiindca
al erei noastre.
Biserica este autoritatea superioara

vinta,
preonm
(I
hotaritoare in aceasta priin tilcuirea textului biblic. Ea este Stiilpul $i Temeilia

$i
3, 15).
*
.
d,43).
I i
adevarului
Tim.,
Sfinta Scriptura
nu se contraziee
Dmlogul cu iudeul Triton 65, 2, Sfintul Epifanie, Contra ereziilor Pamuriom 70, 7) cum se contrazic scrierile pagine Daca scrierile prooro'lor sint de acord cu Evangheliile, este pentru ca totf au vorbit insuflati do un singur Dub al lui Dumnezeu (Sf. Teofil al Antiohiei, Catre Ana,
:
<
(sfintul martir si filozof Iustin
Ea \me canoinul neschimbat al adevarnlui (Fer. Ieronim, Contra ereziilor 1, 9, 4). In ea lucreaza Duhul Sfint pentru pastrarea neintinata
a adevaruilui mintuitor.
-
Unde
este Biserica
$i
zice
Ce
Fer. Ieronim
acolo este
?i
Duhul
Biserica
1
lui
$i
Dumnezeu,
tolic, 256).
tot harul, iar

lui
unde este Duhul lui Dumnezeu, acolo este Duhul este adevarul (op. cit., 3, 23, 1).
:
$i
Cuvintul
I",
1
Dumnezeu
este viu
si
lucrator
si
mai
ascutit
decit
INVATACELUL
Scripturi?
prin
canonul
cartilor
i
Sfintei
sabia cea ascutita cu doua taisuri si strabate pina la despartitura linlre suflete si duh, dintre incheieturi si madulare si este judecator al Mmlirilor si cugetelor inimii (Evr., 4, 12).
1,
i
Prin canonul cartilor Sfintei Scripturi intelegem totaliacestor tatea cartilor sfinte insuflate de Dumnezeu, mai precis, lista
PREOTUL:
l.il
I.Ticilul Ieronim, traducator si tilouitor al Sfintei Scripturi in ni. i, se pronunta astfel Te rog, spune-mi ce e mai sfint
:
limba
'"Mill
i
.il
lui
lino usti'i-ca
Dumnezeu? Ce mincuri, ce fel de miere, sint mai dulci declt Qui Dumnezeu si patrunderea in lucruride Sale ascunse, de-
ca acest
Cuvintul canon n-a avut acest inteles de la inceput. El este imprumutat din limba ebraica, prin /mijlocirea celei grece^ti $i inseamnii, printre altele, dreptar sau regula $i cu aceste doua intelesuri il gasim intrebuintat $i in Noul Testament.
carti.
:mi
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
DESPRE SFlNTA SCRIPTURA
:u
apostol Pavel, dupa ce da anumite sfaturi duhovmiceti gala tenilor, adauga $i citi vor umbla cu dreptarul acesta, pace peste ei |j mila peste Israelul lui Dumnezeu (Gal. 6, 16).
:
f
Sfintul
de rinduiala hotaritoare privitoare ia disciplina bisericeasca $i la anumite carti care intra in rinduiala slujbelor biserice^ti dar $i intelesu'l de totalitatea sau lista scrierilor care
;
Canonul
jnai are intelesul
contin aceste rinduieli.
Cuvintul canon are acest inteles,

primii cre$tini. Exista
atit
la vechii iudei cit i

$i
la
un canon
al
carter Vechiului Testament

(cf.
un
Apostol Pavel. 17. Epistola catre Tit a Sfintului Apostol Pavel. 18. Epistola catre Filimon a Sfintului Apostol Pavel. 19. Epistola catre Evrei a Sfintului Apostol Pavel. 20. Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol Iacov. 21. Intiia Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol Petru. 22. A doua Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol Petru. 23. Intiia Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol loan. 24. doua Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol loan. 25. A treia Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol loan. 26. Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol luda. 27. Apocalipsa Sfintului loan Teoloqul.
canon
al cartilor
Noului Testament
:
tnv.
de Cred. OiL, cap.
33).
INVATACELUL Dar am
:
vazut
ca, in afara
de
INVATACELUL Ce cuprinde canonul cartilor Vechiului Testament? PREOTUL Carole care se cuprind in canonul Vechiului Testa:
cartile canonice, in
Sfiota Scriptura
mai
sint si alte carti.
ment sint in numar de 39 $i anume 1. Facerea. 2. Ieîrea. 3. Leviticul. 4. Numeri. 5. Deuteronomu'l. 6. Cartea lui Iosua Navi. 7. Car tea Judecilorilor. 8. Cartea Rut. 9. Cartea intiia a Regilor. 10. Cartea a doua a K(xj(ilor. 11. Cartea a treia a Regilor. 12. Cartea a patra a Reqilor. 13. Cartea lntiia Paralipomena (intii a Cronicilor). 14. Cartea a doua Paralipomena (a doua a Cronicilor). 15. Cartea intiia a lui Ezdra. 16. Cartea lui Neemia (a doua Ezdra). 17. Cartea Esterei. 18. Cartea lui Iov. 19. I'salmii. 20. Pildele lui Solomon. 21. Eclesiastul. 22. Cintarea cintarilor.
: c
In afara de cede 39 de carti canonice ale Vechiului Testament, mai sint $i alte carti pe care Biserica, socotindu-le folositoare $i ziditoare de suflet, le-a reoomandat spre citire. De aceea ele au fost pastrate in Sfinta Scriptura $i aêzate dupa cartile canonice ale Vechiului Testament. Ele sint pline de intelepciune duhovniceasca $i de aceea Biserica le foiose?ite pe unele din ele chiar in sfintele silujbe.
:
PREOTUL
23. Isaia. 24.

27. 34.
Ieremia. 25. Plingerile proorocului Ieremia. 26. Iezechiel.
Daniel. 28. Osea. 29.
Amos.
30.
Miheia. 31.
Ioel. 32.
Avdie.
33. Iona.
Naum.
.
35.
Avacum.
36. Sofonie. 37.
Agheu.
38. Zaharia. 39.
Maleahi.
27
$i
Carole canonice ale Noului Testament sint an numar uiume

1.
de
Cartea lui Tobit. 2. Cartea Iuditei. 3. Cartea lui Baruh. 4. Epistola proorocului Ieremia. 5. Cintarea celor trei tineri. 6. Cartea a treia a lui Ezdra. 7. Cartea intelepciunii lui Solomon. 8. Cartea intelepciunii lui lisus fiul lui Sirah numit ?i Eclesiasticul. 9. Istoria Suzanei. 10. Bel $i Balaurul. 11. Cartea intii a Macabeilor. 12. Cartea a doua a Macabeilor. 13. Cartea a treia a Macabeilor. 14. Rugaciunea regelui Mamase. 15. Ultimul psalm, care urmeaza dupa cei 150 Acestea
1.
Aceste
carti sint:
sint cartiile din Sfinta Scriptura.
Sfinta Evanghelie
dupa Matei.
4.
2.
Sfinta Evanghelie
dupa Marcu.
i.
<
Fapt.Ho Sfintilor Apostoli. 6. Epistola catre Romani a Sfintului Apostol PavH. 7. Epistola intii catre Corinteni a Sfintului Apostol Pavel. 8. Epislola a doua catre Corinteni a Sfintului Apostol Pavel. 9. Epistola catre Jiilcjleni a Sfintului Apostol Pavel. 10. Epistola catre Efeseni a Sfintului AposLol Pavel. 11. Epistola catre Filipeni a Sfintului Apostol Pavel,
5.
i:'.
:*.
Sfinta Evanghelie
dupa Luca.
Sfinta Evanghelie
dupa loan.
. : ,
<
<
.i
catre Coloseni a Sfintului Apostol Pavel. 13. Epistola intii imIiv Tcsaloniceni a Sfintului Apostol Pavel. 14. Epistola a doua catre saloniceni a Sfintului Apostol Pavel. 15. Epistola intii catre Timotei Sfintului Apostol Pavel. 16. Epistola a doua catre Timotei a Sfintului
I'ipistola
l'<
'
V
<
!*
.
'"
DESPRE SFINTA TRADITIE

-
33
inainte de a se scrie cartile Vechiului Testament lumea s-a povatuit la cunoa?terea lui Dumnezeu i la calea mintuirii numai prin Sfinta Traditie (predania prin viu grai), tot astfel, mai inainte de a se scrie cartile Noului Testament, Sfinta Traditie a fost indreptarul
Dupa cum mai
dupa care primii cre$tini s-au povatuit la calea mintuirii. Primul care a semanat invataturile Noului Testament prin viu grai in urechile oamenilor a fost lnsu?i Mintuitorul nostra Iisus Hristos care, trei ani $i jumatate cit a vestit Evanghelia Sa, nu a scris nimic, ci neincetat a invatat poporul. Iar dupa ce $i-a implinit ascultaxea catre Parintele Sau, pe apostolii
, .
Sai
nu
i-a trimis
:
sa scrie,
ghelia, spunindu-le
.
..
sa propovaduiasca in toata lumea EvanDrept aceea, mergind, invatati toate neamurile,

ci
'
Capitolul 4
1
* .
'
DESPRE SFINTA TBADITIE

I . -
botezindu-le in numele Tatalui $i al Fiului î al Sfintului Duh, invatindu-le sa pazeasca toate cite v-am poruncit voua. $i iata, Eu cu voi sint in toate zilele, pina la sfinitul veacului. Amin. (Matei, 28, 1920). Din ziua intemeierii ei (anul 33) ?i pina in anul 44 d.Hr., cind sfintul Matei a scris prima Evanghelie, Biserica s-a condus fara Scriptura Noului Testament, s-a condus prin Sfinta Traditie, din care o parte va fi consemnata
este Sfinta Traditie pe care noi o socotim al doilea izvor al descoperirii dumnezeie?ti $i o punem in egalitate cu dumnezeiasca Scriptura ?
:
INVAJACELUL
Ce
multe scrieri despre care s-a pretins ca sint inspirate $i scrise de apostoli, dar Biserica a fost aceea care le-a admis, le-a recunoscut sau nu ca fiind inspirate, deoarece ea traia adevarul Evangheliei mai inainte ca el sa fi fost scris il traia prin
fost
}
mai
tirziu in scris.
De asemenea, au
PREOTUL
de Dumnezeu mai tirziu. Ca ?i Sfinta Scriptura, Sfinta Traditie cuprinde descoperirea dumnezeiasca trebuitoare mintuirii noastre.
Sfinta Traditie sau Sfinta Predanie este invatatura data prin viu grai Bisericii, din care o parte s-a fixat in scris,
:
Traditie.
Asadar, iata ce este Sfinta Traditie
Testamente
izvorul
al celui
Vechi
?i al
celui
Nou
i
al doilea izvor al descoperirii
dumnezeie?ti
.
radacina ambelor i de aceea noi o numim o socotim ca avind aceea?i

;$i
*
pina la sfir?itul lui Avraam au trecut potrivit vechilor cronografi (Kedrinos ?.a.) 3678 ani (Hronograful de la Neamt ed. 1837, p. 4445), la care, adaugind 430 de ani, cit au stat izraelitii robi in Egipt, avem 4108 ani. In aceti ani, nici Sfinta Scriptura nu era scrisa J?i nici simbata nu s-a tinut ca sarbatoare de vreun popor. Timp de atitea
la
$i
De
Adam
insemnatate ca
$i
Sfinta Scriptura.
:
mil de ani, oamenii cei credincio$i $i ale$i de Dumnezeu s-au povatuit pe calea mintuirii numai prin predania pe care au primit-o direct de la
Da, dar se spune ca Sfinta Scriptura este cuvint dumnezeiesc ;i ca nu este iertat a fi inlocuita sau schimbata cu Traditia, care e cuvint omenesc, pentru ca scrie in Evanghelie De e ?i voi calcati porunca lui Dumnezeu pentru datina voastra ? ... Ati desfiintat porunca lui Dumnezeu pentru rinduiala voastra. Fatarnicilor, bine a prooro:
INVATACELUL
cit
despre voi
Isaia,
cind a zis
poporul acesta
...
zadarnic
(cf.
Ma
cinste^te
15,
3,
Dumnezeu, fi numai vreme de 1400 ani cit a fost de la Moise pina la venirea Domnului s-au calauzit i de Sfinta Scriptura a Vechiului
Testament.
invatind invataturi care sint porunci ale oamenilor

6 -9
;
Matei,
Marcu,
?i
7, 13).
De aceea nu
lui
e voie sa inlocuim ?i sa
schimbam sau
Scriptura,
:
sa adaugam
prin cuvintul
noi la legea
Dumnezeu, cupdnsa in Sfinta
omenesc
al Traditiei.
Crcdinta Ortodoxa
34
DESPRE CREDINJA ORTODOXA
DESPRE SFINTA TRADIJIE
PREOTUL
Nu
este deloc adevarat ceea ce
spun prietenii dumitale
Duinne ce spune dumnezeiescul evanghelist loan Sint inca ?i alte multe cite a facut Iisus, care de s-ar fi scris cu de-amanuntul, cred ca lumea aceastan-ar cuprinde cartile ce s-ar fi scris* (loan, 21, 25). Iara?i,
:
Oare Sfinta Scriptura nu ne este de a juris pen tin credinta $i pentru mintuire, fara sa mai avem nevoie $i de Traditie ? A*< De mic copil ar rezulta din cuvintele apostolului Pavel catre Timotei
: :
INVATACELUL
acela?i
evanghelist loan marturise?te in una din epistolele sale Multe avind a va scrie, n-am voit sa vi le scriu pe hirtie ?i cu cerneala, ci nadajduiesc sa vin la voi i sa vorbesc gura catre gura, ca bucuria noastrS sa fie de:
cunosti Sfintele Scripturi care pot sa te injelepteasca spre mintuire, prin credinta cea intru Iisus Hristos. Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu $i de folos spre invatatura, spre mustrare, spre indreptare, spro inteleptirea cea intru dreptate (II Tim., 3, 1516). Cuvintele sint limpezi
:
orice adaos la Sfinta Scriptura este de prisos.

:
A$adar, vezi ca dumnezeiescul evanghelist mai mult se bucura cu ucenicii sai cind avea posibilitatea sa le vorbeasca prin viu grai (predanie), decit sa le trimita ceva in scris. lav prietenii dumitale tin morti? numai la cele scrise tpi nu baga de seama ca atit Min(II
l
r
plina
loan,
12).
tuitorul cit ?i multf dintre apostoli n-au lasat nimic in scris, ci
au pro
Aici este vorba numai de Scriptura Vechiului Tes Lament, caci cea a Testamentului Nou inca nu era scrisa. Pavel scrie lui Timotei ca Vechiul Testament ii poate servi drept eel mai bun fnvatutor pentru intarirea credintei sale in Hristos $i pentru educarea in cnv>tinism. Dupa tilcuirea la care e$ti ispitit, ar urma ca nici cartile Testa-
PREOTUL
povaduit prin viu
grai.
:
mentului
trebuie inteleasa afirmatia ca noi, cre?tinii, nu trebuie sa ne lasam ademeniti de alte invataturi omenesti inselatoare, deosebite de cele dumnezeiesti ale Sfintei Scripturi, caci asa ne indeamna Apostolul Luati aminte sa nu va fure mintile cineva cu filozofia si cu desarta inselaciune din predania omeneascfi, xpa stihiile lumii i nu dupa Hristos (Col., 2, 8). Asadar, datoria noas:
INVATACELUL
Nu
tiu insa
cum
perioada ce a urmat aces lei sa nu fie primite, ci scrisori adresate de apostolul Pavel lui Timotei sa ne tinem numai de eel vechi, despre care se aminte$te aici.
Nou
care aveau sa
:
fie scrise in
in zic ei Unii nu admit Traditia pentru ca ea au intrat, cu vremea, multe elemente false, a$a incit, mai ales astuzi, nu mai putem deosebi Traditia cea adevarata î apostolica de cea falsa.
INVATACELUL
tra ar
fi
sa
ne ferim de in?elaciunea predaniei

:
(traditiei)
omenesti.
Dumneata nu deosebe^ti intelesul dintre invataturile cele din predanie omeneasca si cele ce sint din predanie apostoleasca si evanghelica. Ai adus aici un citat al Sfintei Scripturi, care se refera la
predania invataturilor omenesti si la filozofia departs si care nu are nici o legatura cu Sfinta Traditie, cea evanghelica si apostolica, a Bisericii lui Iisus Hristos. Sfinta Traditie nu e o predanie omeneasca, nici filozofie, nici inselaciune, ci este cuvintul lui Dumnezeu, care ni s-a dat noua prin viu grai. Marele apostol Pavel ne invata si ne indeamna sa tinem cu tarie predaniile, zicind Asadar, fratilor, stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati invatat, fie prin cuvint, fie prin epistola noastra
:
PREOTUL
Biserica lui Hristos a statornicit adevarurile de credinprin invataturile i canoanelc dezvoltate de-a lungul Traditiei sfintelor soboare ecumenice, ale celor locale, ale cartilor simbolice, prin
:
\-/
PREOTUL
marturisirile de credinta, ca de pilda Mdrturisirea Oitodoxa, de la Ia$i, din 1642, i prin alte multe sinoade de sfinti arhierei i facatori de mi-
nuni, care s-au adunat in acest scop in vechime. In aceste sinoade s-ci statornicit indreptarul sfintei credinte ortodoxe, care era atacata de multe cete eretice existente in acele vremuri.
Cit prive^te neschimbarea i nealterarea Sfintei Traditii, aceasta se
poate cunoa?te daca se controleaza mentinerea urmStoarelor conditii 1. Sa nu consfinteasca formulari cuprinzind contraziceri, sau care* contrazic Traditia apostolica sigura, i sa nu contrazica Sfinta Scripturii.
:
Numai
$i
astfel este posibil ca o invatatura
oarecare sa
fie Traditi(*
(II
Tes., 2, 15). Iar unii
ii
indeamna pe
si
crestinii neintariti sa
huleasca
si
sa provina de la Mintuitorul sau de la
sfintii apostoli, sau,
daca noilr
sa lase predaniile apostolesti

Sfinta Scriptura este
si
biserice 9 ti, fara sa priceapa ca insasi

Sfint, care a crescut
formulari s-au facut sub inriurirea directa a Sfintului Duh.

2.
un rod
al
Duhului
din radacina
Traditia sa
fi
fast tinuta
f
de Bisericile apostolice care au continui-
din
pomul
Sfintei Traditii.
tate neintrerupta pina azi.
:w
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
37
ecumenica.
A
[.
Jf
f St
recunoscuta
* ata
intotdeauna de intreaga Biserica

si scriitorii
Sfi fie
bisericeftl;
de acord cu cea mai mare parte dintre parintii
de mii de sfinti ai Lui. Ca sa faca judecata impotriva tuturor i sa mustre pe toti nelegiuitii de faptele paginatatfi lor intru care au facut faradelege ?i de toate cuvintele de ocara pe care ei, pacatoii netematori de
f
ta indeplin69te aceste **Wi ea nu poate vo ata si sf mta, deci nu Vta2*jSjSf2S poate fi admisa si urmata.
i
Dumnezeu, le-au
fi
rostit
impotriva Lui (Iuda, 1415). Dar nu numai luda,

:
ade-
INVATACELUL
Scut
?1 le
Cu
face Biserica Ortodoxa referitor la adeverirea
toate aceste verificari pe care ziceti ca le i
apostolul, vorbe^te de Traditie, ci i marele Pavel, in epistola a doua catre Timotei, iata ce zice Dupa cum Iannes $i Iambres s-au impotrivit lui
la
Sttef
]n H
Moise, aa ?i ace?tia stau impotriva adevarului, oameni minte ?i netrebnici pentru credinta (II Tim., 3, 8).
$i iara$i,
: :
stricati
"c intufl
o a
,
ri
'
XK PS CUm
m
?i
61
tlta osirdTs
Fapte papte,
7 17,
n 11).
:
T Sft
ar
gc.sim scrise in Sfinta Scriptura.
ca da daca ele feint a 9 a> De aici ar urma ca noi sa tinem invataturile ne care le vcuamriie pe 1p
Scri tUriie
-
*? ^ ** P
^^ * ^ f
eSte SCdS
:
~ PnmeaU numai
ceIe cu P ril*e (scrise) in Sfinta <<Ace5tia 0udeo-cre inii din 9

ei
au
'
Bereeat cuvin
marele apostol Pavel, adresindu-se preotilor din Efes, le zice Tineti minte cuvintele Domnului Iisus, caci El a zis Mai foricit este a da decit a lua (Fapte, 20, 35).
Scu
Acum
scrise,
te intreb
pe dumneata, care
eti ispitit sa crezi
de unde au luat aceti doi apostoli
luda
nu
numai
Pavel
cuvintele
in cele
de mai
sus, caci nicaieri in Sfinta Scriptura

:
r
le vei afla scrise ?
marele apostol Pavel lauda pe crestinii din Cnrint v Connt nu pentru ca tineau invataturile ? #1 cele scrise ci nentrn ," aminte de el * t ineau cuWie la invatSe pnmisera prin Predanie (Tradi ie) de t el,
PREOTUL
IffiEE^S?
:
Ll^lrTseVtTT
Totu$i este oare cu putinta ca Sfinta Traditie sa se fi putut pastra pina astazi in intregime ?i in toata curatia pe care a avut-o la inceput ? Nu cumva avem noi mai multa garantie in invatatu'
INVATACELUL
rile scrise
din Sfinta Scriptura ?

:
mai 1*7*!*/U1 S6 " 3t

;
,'
are
'
CUm
SCrlSe
uda ne r ile ? n0i * ** nt i apostoli s evanghelistn au crezut 1 aposllf si fevana ner:! 1 isi au predicat multe din Sfinta
SdU SS
UmSm
este bine sa fa cem
sa tinem nuP e marele aPstol Pavel care
"f^
Sln
'
Ai vazut in cele de mai sus ca marele Pavel lauda pe crestinii din Corint, pentru ca au tinut cu tarie predaniile cele nescrise, a$a cum le primisera din'gura lui. Ai ajuzit ca in?i?i apostolii au folosit
in propovaduirea lor cuvinte directe din Sfinta Traditie, ca a cele referitoare la proorocia lui Enoh $i celelalte. Ti-am aratat inca i prin ce mijloace s-a pastrat de-a lungul veacurilor Sfinta Traditie. Ei bine, acelaî
PREOTUL
*"**5
apostol Pavel indeamna î sfatuie^te pe crestinii din Tesalonic sa fie foarte atenti i veghetori la pastrarea Sfintei Traditii Fratilor, stati
:
PRPnT,,
1
U
CSle
Scrise In Sftota s
PtoS
neclintiti ?i \toefL predaniile
pe care
le-ati invatat, fie prin cuvint, fie
V6Zi daCa "ei scri* aceste cuvinte. Dar si mai s te jos, in aceeasi sfinta epistola apostolul a man teste de proorocia lui Enoh, zicind Dar si Enoh al sautetldi ? Adam, a proorocit despre ace tia zicind ? lat a a venU
;;::sî^jsr^ cluS 1 f
. >
cu
ei
:
e f
ata dG hula Ci a zis

'
p^25^?ffis
<<Certe -^
Chiar daca noi inline sau un inger din cer v-ar vesti alta Evanghelie decit aceea pe care v-am vestit-o, sa fie anatema ! (Gal., 1, 8). Deci, Evanghelia pe care
(II
prin epistola noastra
Tes., 2,
15).
Iar in alt loc
numai
uvnT rt "
t0atc1 Sli '!' ,a

-
P tine Dom-
SCTiptUra
INVATACELUL Cum
:
a putut sa se pastreze
vreme de mii de
ani
norma
preotii
?i
scriitorii no^tri biserice^ti
schimba de
ei
,
la zi la zi adevarurilo
Sfintei Scripturi i predaniile apostolice, care la inceput
rate ?i nealterate ?
Dupa cum
zio
au existat cuBiblie de
daca
ai in
mina o
:m
DESPRE CREDINJA
ani
ORTODOXA
r

cat
:i'i
o pui alaturi de cele de azi, nu mai seamaiia nicider fi fScut arhiereii * Pôtii no ? tri tf cu alte car t i sfinte 5 i cu Sfinta "f Traditie, cu care noi, audam ana mo$tenit-o de la apostoli.
acum 50 de
"^
norma adevarului
{Sti ornate, cap. 7)

:
tot a$a
de hotarit in aceasta
'
"
'
Daca ne vom indrepta noi ia izvorul Traditiei dumnezeie^ti, se va curma ratacirea omeneasca (Episprivinta scria Sfintul Ciprian (t 258)
tola 74). lata deci, marturii graitoare oglindind in ele credinta din vremea apostolilor $i din perioada imediat urmatoare, inca in secolul IV.
eSte del C adevSrat ceea ce sus in Prietenii dumi* ,lo R Invatatura Bisencn lui Hristos este ocrotM de Duhul Sf tot tf nu poate grew (Matei, 10, 17-20 loan, 4, 16-26 , 15, 26 , 16, 12-14Urn. ,3, 15 .a.). Daca unii scriitori bisericesti, arhierei, preotf sau laici .'i. tradus Biblia din alte limbi sau au indreptat vreun cuvint invechit care nu mai corespunde exprimarii in limba de azi a poporului nostru, apof aceasta a fost o indreptare m o corectare de
l
*.
Sf
Practica veche a Bisericii este, de asemenea, o importanta marturie despre valoarea Sfintei Traditii i despre pretuirea pe care a avut-o de
la
inceput pina
azi.
hSTS
-
barbatilor apostolic!, prints care sfintul Ignatie Teoforul, ucenicul apostolilor ft 104 d Hr ) si s totul Policarp al Smirnei ( t 106 d.Hr.), indeamna pe credincio,n
schnnbare de fond, de continut, a textului biblic. Daca ar invia astazi un roman de pe vremea lui Mircea eel Batrin sau a Marelui Stefan ,si ai vrea S3 vorbesh cu el, te-ai intelege mai greu, caci limba a evoluat, nu mai so mtocmai cu cea care se vorbea atunci. Tot astfel si cu car t ile de pe dluna o data cu trecerea vremii, s-au corectat de scriitori cuvinte si expresn, potnvit vorbirii de azi, dar nu s-a schimbat intelesul lor scripta 1C Ti - am SPUS mai inainte <* sint te^tei Pe care se reaTrad tie i P rin care se aj pastrarea curStiei originale peSt Ve aCTiri ca ^bolurile veohi de credin t a, ca"Odnele apostohce sau definite , dogmatice ale celor 9apte Sinoade eCeS a SS adaUgS Ca garantU Pentru P** neschlm!* Lata a Sfintei i i! Traditm, i alte marturii de mare important* precum sint P^ctica yeche a Bisericii, marturiile
s
exprimare, iar nu o
250 d.Hr.) zicea Sa fie pastrata Traditia apostolica Trebuie pastrata Traditia, in Biserica. Sfintul Epifanie (t 403) scrie pentru ca nu este cu putintS a afla toarte in Sfinta Scriptura sfintii apostoli au depus unele in scrisori, altele in Traditie.... Sfintul loan
: : :
Origen (f
Gura de Aur
^
(t 407)
mentioneaza
De
aici (din II Tes.
15) se
vede
^' ! ?
'
'!
â
ca apostolii n-au predat toate prin scrisoare, ci multe fara scrisori, dar $i acestea nescrise sint demne de crezare. Daca este Traditia, atunci nu cauta nimic mai mult (Omilia TV, nr. 2 la Tes.). Sfintul Grigorie de Nyssa (f 394) scria: Avem Traditia aiunsa la noi de la parinti, ca o incitenire prin succesiune de la apostoli, trimisa prin sfintii ce au urmat
{Contra lui Eunomie, Cartea a IV-a).
SwffiS&H*
'
*T
Sfintul Vasile eel
Mare
(t 379)
:
da
in scrierile lui marturii ase4
'
manltoare. Acesta se exprima astfel Dintre dogmele $i propovaduirile nastrate in Biserica. unele le avem din doctrina cea scrisa, iar altele le-am primit prin Traditia Apostolilor, prin sucoesiunea in taina, nescrise $i acelea au aceea$i putere ca i cele scrise> (Despre Sfintul Duh,
-
Jnv a aturile ereticilor " Sa pazeasca curata nulTrVr apostolica (Eusebiu de Cezareea, Istoria "mai Traditia Bisericii,
t
,si
i
ii-a
f
c.
36 nr.
r
^
8 nr.
f
;.
c.
27).
de pe
2).
'
Cartea
Apoi, lucrarile unor
sfinti
paring
isi
scriitori bisericesti
ca
Aâdar, trebuie tinuta cu mare sfintenie Sfinta Traditie, deoarece in Sfinta Scriptura nu este cu putinta a afla toate cele spre mintuire. Sfinta Scriptura ne invata multe sa facem, dar nu totdeauna ne aratS cum. De exemplu, ne cere sa ne botezam, dar nu ne arata cum sa ne marturisim, sa ne impartaim, sa ne cununam, dar nu ?i modul con?
Hegesip
(Cartea a IV-a,
c.
ne marturiseste
1)
m
<acela ? i istoria
Eusebiu de Cezareea
la
s-a sirguit sa
_
m _ nle apostohce si a adunat mai multe din ele in cinci carti Kusobiu citeaza dar care cu timpul s-au pierdut. Sfinta Irineu (f 202 d.Hr.) ?i Clement
adune
un
loc toate tradi
din care
"'t<i
:
Alexandrinul (f 215 d Hr ) Aceia care explica Scriptura contra Tradi t iei bisericesti au stri-
de realizare sa ne rugam, dar nu ne arata cum, unde ?i cind 8ft facem semnul crucii sfinte pe fata noastra, dupa cele scrise lnsemnatu-s-a peste noi lumina fetei Tale, Doamne (Ps., 4, 6), dar nu ne arata $i cum. Dar cine ne-a invStat pe noi, prin scriere sa ne inchinam spre rasarit? Care Scriptura ne arata graiurile chemarii Sfintului Duh de la sfintirea Preacuratelor Daruri sau la sfintirea piinii ?i a paharulul
cret
;
40
PESPRE CREDINTA
ORTODOXA
4]
dln Sfhlta SCriptUr3 ne arata Sa facem bi n< nocuvS area apei botezului v,n tf sfintirea Hrismei (Sfintul * Marele Mir) ? re Intreita afUndare a lui ce se b tea a lepadanle de satana de la botez > ? Rugaciunea de doxologie catre Sflnta Trezme (Slava Tatalui ? i Fiului ? i Sfintului D u h), din care Scrip! tura ne-a ramas ? Punind aceste intrebart defaimatorilor Tradi êi ma t iei e le 3Slle att cS <<Dac apuca no a ol .cemn ca pe unele ce nu ar avea putere mare, am gresi la mbeî y 9 cele mai de fmntp ^K/tnK^ -c 7..-.. pagub **y wwwj umueiui Ce tltlP Kl-
^Ti^S^f
Sfintul apostol Pavel arata ca predica apostolica este insui cuvin-
TLmS^T .T^ f?
V
gura sfintilor apostoli î zice Cum de vor chema numele Aceluia in Care inca nu au crezut ? $i cum vor crede in Acela de Care n-au auzit ? $i cum vor auzi fara de propovaduitor $i cum vor propovadui de nu se vor trimite? (Rom., 10, 14 15). Dec
tul lui Hristos rostit prin
:
'<
credinfa este din auz, iar auzul prin cuvintul lui
Dumnezeu.
'
faZ
iNVAfACELUL
PREOTUL
ta
:
Dar cum se nume^te Traditia incredintata de-a

?
dreptul sfintilor apostoli
lil
^Hn,,
i44,
t.
ca predanle r to asa de
.,,
ST^ST*
2*^^
re-
Traditia incredintata de-a dreptul sfintilor apostoli poars-a dezvoltat Traditia
numele de Traditie Apostolica. Din aceasta
Bisericeasca.
431435).
^<* "=**<* cuprind ^ V sin* dumnet dumnezeiasca * pentru noi izvoarele

.
trebUle retInUt CS im P rtanta ? i folosul Sfintei Traditu provme dm raportul strins ce exista irxtre ea si Sfinta Scriptura can, mtr-ade var, ele stau intr-un raport de unire | de intregire
dil/ZTT
INVATACELUL Dar cum s-a dezvoltat Traditia Bisericeasca ? PREOTUL Traditia Bisericeasca s-a dezvoltat cum ti-am spus mai
:
:
sus. Sfintii apostoli

la Insu$i
au primit nu Scriptura,
ci
Traditia (prin viu grai) de
Ca
Scr-
pentru canonul cartUor P f,
ntru^r
C 0ntraZiCa
~
" e mmaI
^ "
eIe
Sflma Traditie
in ele Sfinta Descoperire acesteia. Deci, este cu ne-
Mintuitorul nostru Iisus Hristos, iar in continuare Biserica a primit-b de la sfintii apostoli, care au dat-o primilor episoopi $i celor
de dupa
<
ei
pina in ziua de astazi (Sfintul Irineu, Contra eieziilor,
2, 9).
SS Se
6XCM 5
m -turia
ei
Pe
SS
ez si
- taa),
pentru caracterul
cea mai sigura dogmatic (inspiratia

isi
Este deci o Traditie Apostolica $i o Traditie Bisericeasca, in strinsa legatura una cu alta. Semnul adevaratei Traditii este neintreruperea.
Marii teologi
Biserica
la altii.
:
ai lumii, zice Fericitul
Augustin, au tinut ce au gasit in
Tradi t ie numai prin Sfinta Scriptura vedi curatia adevarurilor ei.

'
lar Sfinta
poal do
au invatat de la inaintaîi lor, iar ce au invatat au predat $i Ce au primit de la parinti, aceea au predat fiilor (Idem, linpo2, 10, 34).
INVATACELUL Dar cum a luat nastere PREOTUL Despre aceasta i-am spue t
:
:
triva lui lulian,
Sfinta Tradi t ie ?
De aceea
trebuie crezut
numai acel adevar de credinta care nu

i
se
Inca de la Snceput, dar la
departeaza intru nimic de Traditia Apostolica
Bisericeasca.
Dumnezeu pnn Donmel , , ism Dumnezen edevar.,,. lisus Hris.es era,

a
Hristos,
Fml
lui
Dnmnezeu
el
,ie
sM
Itr,
, 5 adar, inva.atora
predica
ultimului apostol, viafa in Duhul Sfint nu s-a imputinat, caci Mintuitorul a fagaduit apostolilor i urmailor acestora cS va fi cu ei pina la sfirîtul veacului ?i ca Duhul Sfint ii va ajuta sa inteleaga tot adevarul
$i
Dupa moartea
lor
'
paneau la temelia cedintei v erleau eceea i Evanghelle 5 ie 5 ite din

tos. E,
,oiii
-u
te --'*
lor. 5 i
*
a acelora
sa-1
apere ne^tirbit.
Sfinta Traditie ?
:
*
11
pe care
INVATACELUL Dar unde se afla cuprinsa PREOTUL Sfinta Traditie se afla cuprinsa in
:
-*
de ca,re
pllnatatea cuno. 5 terll vie,ii

1
vâre erau
acum
Tn
ce Care apestolii petrecusera iLpreuea 5 r v /vnmuHtM ^,,i ^

Ileus,
1) tei,
Definitive Sinoadelor Ecumenice, in frunte cu Simbolul Credin-
comuniune
alcatuit de Sinoadele
de la Niaeea (325)
de
la
Constantinopol
..
(381).
42
DESPRE CREDINTA
2)
ORTODOXA
Unele
scrieri ale sfintilor parinti.

(cf.
3)
Cartile de slujba ale Bisericii

:
Inv.
de Cred.
OrfiJ intr. 37).
INVATACELUL Care este PREOTUL Datoria noastra

:
datoria noastra fata de Sfinta Traditie ?

fata de Sfinta Traditie este
:
de a pastra
"
u sfintenie $i
:v
cum
neatins cuprinsul ei, la fel cu acela al Sfintei Scripturi, au facut din cele mai vechi timpuri sfintii parinti (cf. Inv. de
intr. 62).
:
Cred. Ort.,
Vincentiu de Lerin zicind ln Biserica universale trebuie sa tinem acel lucru care a fost crezut pretutindeni $i totdeauna de toti.
: :
. ! 1 '
INVATACELUL Care sint semnele adevaratei PREOTUL Semnele adevaratei Traditii le arata
Traditii ?
'
' '
'
Ea are in sine universalitatea, vechimea $i consensul. Tinem de universalitatea ei daca marturisim ca este adevarata numai acea eredinta pe care intreaga BisericS o marturise$te pe pamint. Si urmam veIL: "Jt1 -*** cnimea, dac& nu ne dep^ f>< *~ deloc de acele intelesuri pe care se $tie iepartam -^
Capitolul 5
$i
eft
le-au practicat sfint tii inainta?ii

f
. ,
parintii no^tri.
DESPRE CULTUL SFINTILOR AL tNGERILOR 1
A .
: ;
f
,
...
;
_ ,
. *
INVATACELUL Pentru catre Dumnezeu pentru mijlocitori sfinti * li punem pe ei la ingeri # la J ... decit un S ngUr mijlocitor noastra ? Nu exista zic unii mintuirea
:
care pricina, noi, ortodoctfi,

i
ne inchinmn
Hristos. Apostolul ne invata in aceasla Intre Dumnezeu si oameni, Iisus este si mijlocitorul intre DumUnul este Dumnezeu, Unul privinta Iisus Hristos>. (I Tim., 2, 5). Deci, Cel ce S-a facut om,
:
nezeu
si
oameni,
nici ingerii, nici sfintii,
nimeni in afara de Hristos
nu poate mi j loci
pentru
-
afara de Iisus Hristos nu este PREOTUL Intr-adevar, nimeni in in afara de El nu s-a adus mijlocitor inaintea Tatalui, pentru ca nimeni lumii. Deci, in afara de Hristos, nimeni pe sine jertfa pentru mintuirea Cinstind pe sfinti, ansa, nu ii punem in local nu poate mintui de pacate. alaturi de El. Cind sfintii se roaga pentru noi, lui Hristos, nici macar
:
'
.* T
mijloceasca mintuirea noaslrii. HI ei tocmai cer lui Hristos ca El sa mintuirea noastra. $1, in acest inteles, spunem ca mijHristos
cer de la
noi. Singurul care mintuieste este Hristos, iar locesc pentru
sfintii,
prln
44
DESPRE CREDINTA ORTODOXA
DESPRE CULTUL SFINTILOR
$1
AL INGERILOR
rugaciunile lor, cer mintuirea noastra, dar nu o dau ei insisi m5I? De . TV aceea noi nu ne inchinam la sfinti si la inaeri ca U n ingen la Dumnezeu. Inchinarea * ,* n a j ucem n 7 no PC re o 01 sfintilor si ingerilor es te nu ma i o cinstire (
-
'
Z
pe
:
î"zz- ^:,v^ -^-^ rtt

$i a crezut
AvJITL
e
or
:
n
'
deSPIe
AVfaam
de semenea
2 "l T
viti
"
eci dar
Kiil^SiS
fiind.
*!
aveau darul prooôcirii (I Elisei asupra lui Ghezi (IV Reg7 5

se ruoai, Jni Dumne pentru Abimelec (Fac 20 TV
de Dumnezeu in ceruri fLuca 20
msLJSÂ^f^: ?*&L
'
K^^SSSS T^ ^ ^ i%TTteF ^
-
totdeauna pentru voi $i va pomenim in rugaciunile noastre, aducindu-ne aminte neincetat inaintea lui Dumnezeu i Tatal nostru, de luorul erePentru aceasta ne $i rudinfei voastre... (I Tes., 1, 2 3). $i iara$i gam pururea pentru voi ca Dumnezeul nostru sa va faca vrednici de chemarea Sa... (II Tes., 1, 2). $i iara$i Nu incetez a multumi pentru voi pomenindu-va in rugaciunile mele, ca Dumnezeu... sa va dea voiui duhul intelepciunii... (Efes. l 16 17). $i iaraî Aceasta i cereni in rugaciunea noastra: desavir$irea voastra (II Cor. 13, 19). Iar lui Timotei ii scrie Multumesc lui Dumnezeu, pe Care II slujesc ca $i stramoj?ii mei intr-un cuget curat, ca te pomenesc neincetat zi $i noapte in rugaciunile mele (II Tim., 1,3).
2?.
Pneteni
9i lui
casnici ai
<;?T- ?
if 2^27
S"
Smt preasla " V*"* *>
Sflnrift lnca
'
Pr r Cla via * a aceasta
popor etc
*'
*ZT 1Se
P<>t
Avraam
pe ingerii Sai spre ajutorul celor ce se roaga Lui (Fac, 24, 7) Dumnezeu trimite pe ingerul Sau la Daniel $i il scapa de gura leilor (Dan., 4, 22). $i marele apostol Pavel arata ca ingerii slnt slujitorii lui Dumnezeu, pe care El ii trimite spre ajutorul celor ce vor sa mo$teneasca mintuirea (Evr., 1, 14). Cine prime^te pe sfinti primeste pe Hristos (Matei, 10, 40 41).
trimite
;
De asemenea, Dumnezeu
s " a ru Qat
rUgat
lui
D mnezeu
pentru
?" "" uumnezeu pentru mintuirea Dum^frfenfr!;îre e
nu es este sub cer nici un alt nume datnoua oamenilor intru -re a n e mintuim (Fapte, 4, 12) ? Deci, nu este nevoie s ne' ad am sfintilor, daca voim sa dobindim mintuirea.
caci
** ingerii Sa * -iJlocitori la oamenilor, de vreme ce noi trebuie sa as 91 HriStOS M ûitorul "^ SCnS <<IntrU nim6ni Mijloôrul mSrrnoTstTuo "" altUl
?i
Aâdar, din marturiile scripturistice de mai sus se vede ca sfintii ?i ingerii pot sa mijloceasca la Dumnezeu pentru noi cei de pe pamint, prin rugaciunile lor, ca ni$te prieteni ai lui Dumnezeu (loan, 15, 14), ca ni$te iubiti ai lui Dumnezeu (Dan., 10, 19) i ca nii$te casnici ai lui
f
S r
Dumnezeu
(Efes., 2, 19).
:
'
si
nu
INVATACELUL
este
min "
Am
auzit
pe cineva ca
noi,
ortodocîi, prin in-
s#ag sp
C
r
safes
dUpS
' :
ik t fee
OI 5 i
chinarea $i slujirea la ingeri i la sfinti, umbrim slava î cinstea ce I se cuvine numai lui Dumnezeu. Apostolul Pavel mustra î opre?te cu Nimeni sa nu va smulga biruinta, asprime pe coloseni, scriindu-le prin fatarnica smerenie sau prin slujirea ingerilor... in loc sa tina cu putere la capul (Hristos) de la care tot trupul, prin incheieturi $i legaturi, indestulindu-se $i intocmindu-se spore^te in cre^terea lui Duninezeu (Col., 2, 1819).
:
r
?ft
"
" eM :, a a"" '"" Avraam

5
!n
*"
1UMa aCMS,a
n.0. marele apos.o, Pave l c to d scie
Abimolec, Moist- pentru
- ^dupS pp cm..MuHuminT J
>
SS
nu se aduce slavei lui Dumnezeu prin venerarea $i slujirea slugilor Lui. Mai intii, ca una este inchinarea (adorarea) pe care o aducem noi lui Dumnezeu i alta este cinstirea (venerarea) pe care o aducem noi ingerilor $i sfintilor lui Dumnezeu. ilnsu$i Duhul Sfint ne indeamna sa laudam pe Dumnezeu prin sfintii Lui, zicind Laudati pe Domnul intru sfintii Lui (Ps. 150, 1).
:
PREOTUL
Nici o umbrire sau mic$orare
'!(>
DESPRE CREDINTA
-
ORTODOXA
1
"'.o
lor,
noire'
tot
V
si
* '^^^ n "J
, ,
^^ *
,
' '
DESPRE CULTUL SFINJILOR

'
$1
AL INGERILOR
de vreme ce
47
*"*
to
****"
refuzul apostolilor de a
fi
adorati ca ni$te zei
ei tocnuii
due cererile
Dumnezeu
slava Sa
.
rugaciunile noastre, impreuna cu rugSc umi I lor H (Fapte, 9, 32-42 20, 36 28, 3-9 Apoc, 5^. nsu'i Dum!
impotriva zeilor predicau intoarcerea la Unicul Dumnezeu (Fapte, 14, 15 17). $i vorbind acestea, de abia au domolit multimile ca sa nu lo
aduca
jertfe (Fapte, 14, 18), se

9,
spune in continuare.
Eu, slava pe care Mi-ai dat-o Mie, le-am dat-o lor ca si una>> (Ioan 17 22) ?i le - a zis va 'e "a primate pe voi pe Mine < primeste, si eel ee primeste pe "a Cel 5 e trimlS P Mine <* Prime
$1
SS2TT
nume de
?r
^ I!/"T prooroc nume de
M ^ de plata
Ma
Ma
*2
prooroc va
lua, si
drept plata dreptului va lua (Matei 10 40-41) te martU rii d VedeSC Pin " Unde ajUn 9 e r3tacirea tut ôr celor ce lfn?H H , cinstirea sfintilor 9i a ingerilor care sint
I"..-;"
drept in
prooroc eel ce primeste pe

te
ingerul descoperitor al vedeniilor apocaliptice respinqe inchinarea ce i-a adus-o apostolul $t evanghelistul Sint impreuna-sluiitor cu tine..., adica sint egal loan, motivind astfel cu tine, ca slujitor al lui Dumnezeu cum e$ti i tu ?i nu se cuvine sa priIn alt citat (Apoc,
10),
:
mesc de
in duh
la tine inchinare,
mai cu seama ca
e$ti ?i tu aici,
;
nu
in trup, ci
cic le
msu$i Dumnezeu, Ziditorul tuturor.

la
2T 7 ^ rfsutDumSlT^r' 1?
Dunmeû
il
Seama
adica in stare ingereasca in plus, i tu ca limine e$ti in duhul proorociei, care consta in a marturisi pe Iisus. Al doilea motiv al refuzului este exprimat in cuvintele Lui Dumnezeu te
(Apoc,
1,
10),
****
de fapt
'
ei se lea
P^
era de fata i ingerul descoperitor I-ar fi adus o jignire daca ar fi primit pentru sine, chiar in fata lui Dumnezeu, inchinarea de la loan. Chiar si intre oameni este jignitor a respecta prea
inchina.
Dumnezeu
oceasca
acesta
pentru mintoirea noastrS?

16,
Awaam
de DildS
rugase staruitor (Luca,

:
2431).
nici
-
PREOTUL Avraam
e,
mult pe un inalt slujitor al unui conducator de t a ra, cind acel conducator este de fata. Totdeauna, toata atentia $i toata cinstea se indreapta catre eel ce este mai marele tuturor, atunci cind el este prezent. Dar aceasta nu inseamna ca cei din jurul lui nu ar fi oameni de cinste.
In citatul din
S I r^T T ^^ T
r
adus aminte de A mOT 25 26 ap0St0lul Pet -sponge SUb CUVint C& ?i el eSte om SuUul ma" era f m T* at CU n tiUnea de Z6U Ca * U11U1 ce fusese P*gn. Deci, oTt nd pe Petru ca pe un trimis al ocotind lui Dumnezeu, era foarte inclina ocoti zeu, sau macar un om superior celorlalti oameni sau semi eu nu venerarea ci adorarea ca zeilor ceea ce p in luzat
n-a cerut ajutorul sfintilor
n-a mijlocit pentru ca bogatul, in timpul vietii

?i
'
urma i(Apoc,
22, 8
9),
de asemenea, ingerul exprima
macar nu
si-a
'
chiar mai bine, mai limpede decit in citatul dintii, egalitatea sa cu apostolul loan i necuviinta ce ar face-o primindu-i inchinarea.
Astfel, in toate citatele de
mai
$i
sus, invocate
$i
'
invataturilor lor greîte, refuzul sfintilor
al
de unii in motivarea ingerilor de a li se aduce

:
inchinare
si
M are explicate proprie

li
particulars
apostolii Petru, Pavel,
^
i i
sa tt
1 i
ZT* se aduca.
"
'
^res-
Varnava au refuzat sa
se aduca adorare ca unor zei, in loc de
cinstirea sau venerarea pe care sfintii o primesc. Iar ingerul desco-
In citatul din Faptele Apostolilor, 14,

'
peritor a respins inchinarea lui loan, pentru egalitatea pe care o avea
3-15, Pavel
si
-/cm.
luind asemanare omeneasca s-au pogorit la noh>. ziceau de Varnava ca este Zeus, iar de Pavel ca este Hermes, de vreme ce est PUrt&toru] cuvintului>, (Fapte, 14, 8-12). Astfel, este lesne de teles
3dUS PentfU aCel3$i m tiV Ca * ocotitT:: socohti ca zei !si'r s-a adus adorare, h nu cinstire. Contextul ne Uit rii PamintUlUi dIn LiStra Uimi ^ de vin! cm ologulm din nastere de catre Pavel, intr-un r oTofl H glas au
Varnava mai **
cu
el,
ca impreuna slujitor al lui Dumnezeu.

$i
'
-a
venerarea pe care oamenii o aduc siin tilor $i ingerilor lui Dumnezeu, acestea sint primite de ei, dupa cum s<* poate vedea in diferite locuri ale dumnezeie?tii Scripturi.
In ce prive$te cinstirea
striqat
vedea atunci cind al mis de imparatul Ohozia, cu cei cincizeci de oameni

se poate
chiat inaintea lui Hie
al lui
i
Un prim exemplu
treilea capitan
ai lui, a
$i
tri-
ingenun:
s-a rugat lui $i a grait catre el

la
a zis
?i
Omule
sullo-
Dumnezeu, cauta cu ochi milostivi
sufletul
men
la
II!
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
madianitUor
:

(Jud., 7,
SI
AL 1NGERILOR
leul sfisiat (Jud.,
14),
I'l
acestor cincizeci de robi ai tai ! (IV Regi, 1, 13). $i iarasi ,...feciorii 1,-ooroalor cei dm lerihon... au venit inaintea lui Elisei tf s-au inchi-
tul
1623); prin
Samson:
li-
Na! ucodonosor a cazut cu fa a la pamint | s-a inchinat lui t Danieb, (Dan. 2, 46). $i iara$i, vedem ca Valaam plecindu-se cu fata sa s-a Incbmat..., mgerului Domnului (Num., 22, 31). Ingerii au primit inchinalngerUl Domnului ^ Primit inchinaciunea la Manoe care i s-au inchinat pina la pamint, iar ingerul Domnului s-a inaltat ca para focului de pe jertfelnic (Jud., 13 18-21) Ingerul Domnului a primit inchinarea de la David si de la bS rinii po Porului I Par., 21, 16-18). ingerul Domnului a primit inchinaciunea de la Daniel proorocul (Dan., 8, 11
luate isi darimarea templului lui Dacjon listenii ucisi, portile Gazei tunet si ploaie peste seceris (I Regi, (Jud., 16, 2331); prin Samuel: Proorocul seceta cea mare (III Regi, 17, 1), faina prin Hie 12, 16 18) vaduvei (III Regi, 18, 14) invierea fiului vaduvei untul de'lemn al
Si
din Sarepta Sidonului

;
(III
Regi, 17, 1723);
foe
din cer peste jertle
2 hm
<
" si i femeia lui
(FaC
19
'
1} -
deschiderea cerului si ploaie mare (III Regi, 18, (III Regi, 18, 3638) mai arata Ohozia, pedepsit cu moartea (IV Regi, 1, 16) 4142). Se cu mantia (IV Regi, 2, 8) prin Elisei despartirea apelor Iordanului Iordanului (IV Regi, 2, 14), curatirea apelor lerihonudespartirea apelor copiii din Betel sfisiati de ursi (IV Regi, 2, 23), lui (IV Regi, 2, 1922),
; :
10,
Ce ai fost dumneata lari'm sa isp.tit ca ingerii * sfintii lui Dumnezeu nu voiesc a primi ina ni Cite5te CU at6ntie l0CUrile indicate din Sfinta 6ge deStUl de Clar Ca atit Sfin ii lui ' Dumnezeu, ^ cit u ri -f," mgeni Lui primesc cinstire de la oameni, J-i fara ca aceasta veil oi are a lor sa aduca vreo mihnire lui Dumnezeu.
^ crezi,
Cele
PlnS 9iCi
ti
"
9m
915). raSpUnS
Ia Cele
taSJT
Tll
T
:
'
(IV Regi, 4, 3235), vindecarea lui Neeman invierea fiului sunamitencei cu lepra (IV Regi, 5, 2027), omul in(IV Regi, 5, 10). Ghehazi lovit (IV Regi, 13, 21), iar prin Isaia, vindecarea viat prin oasele lui Elisei lui Iezechia (IV Regi, 22, 17). apostoli au adus diferite vindecari (Matei, Cei doisprezece sfinti 1415 6, 7, 13 Luca, 9, 16). Cei saptezeci de uceMarcu, 3, 10, 1
,-
Care sint .acele daruri Dumnezeu a mzestrat pe sfintii Sai ?
INVATACELUL
:
?i
puteri deosebite cu care
puterile date lor de a face minuni, dupa C ^' Q rum scrie Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai, Dumnezeu! lui Israel, (Ps. 67, 36) si lara?i Prin sfin t ii care sint pe pamintul Sau, nnnunata a facut Domnul toata voia intru ei (Ps. 15, 3).
:
PREOTUI
Mai
intii sint
minuni (Luca, 10, 9, 17). Apoi alte nenumarate nici au facut diferite (Marcu, 16, 20; Fapte, 2, 43; 5, 12, 16); vindeminuni ale apostolilor 28), moartea lui Anania i a Safirei (Fapte, carea ologului (Fapte, 3, bolnavi (Fapte, 1516), vindecarea slabanogului 5 10), vindecari de invierea Tavitei (Fapte, 9, 3641), redarea vederii Enea (Fapte, 9, 34),
j
r
lui Saul (Fapte,
1113), orbirea lui Elimas (Fapte, 13, 11), 912), vindecarea tatalui lui Publius (Fapte, invierea lui Eutih (Fapte, 20, nenumarate minuni isi puteri pe oare nu este aici loc a le 8 8), si alte ft
9,
1718
22,
Oare nu prin mina proorocului Sau, Moise, a batut Dumnezeu Egipa PrefaCUt apa ln Singe (7 20 21 a adu broaste ' )' r 101 l(9 3) M?iCi usturatoar - gnndina si loc (9 8, 18, 33), lacuste T'n OC 9 (10, 4-6), intuneric (10, 21), moartea pri"" or nascuti (12, 29-30), i- a trecut pe evrei prin Marea Rosie (14 15
pomeni.
cu ce puteri i cu ce daruri a impodobit Dumnelata, deoi atit in Vechiul cit $i in Noul Testament. Pentru zeu pe sfintii Sai, cuvintului despre minunile sfintilor lui Dumnezeu, aceasta, in incheierea
f
~ T\i ^K-T*
frate,
>
"
'
'
),
l-a
pierdut pe faraon
1
si
pe
6)
ostasii lui (14,
27)? Apoi, invinqerea
'
InghitIrea 1UI N ".mi, 16 28 31), vindecarea h" 28, 3l7 prin sarpele de Iwa apoi din piatra la Cades (Num., 20).
'
'
nhSV
'
fndUlC irea apei la h ;r 7 !

7,
Mera
(Ie 5 .,
l^/sc^terea'ape
C re
arama (Num.,
3
:
Datan
*****
21) izvo''
11
17),
Duhul Sfint Minunat este Dumnezeu intru sfintii repet cele ce zice Sai, Dumnezeul lui Israel (Ps. 67, 36). ingerii lui Dumnezeu intocmai ca pe sfinti, Iar daca veneram i pe preaslavite minuni a facut Dumnezeu in apoi trebuie aratat ca multe i Sai ingeri, ca de pilda ingerul Domnului lume prin mijlocirea sfintilor Num., 33, 2 32, 34 23, 20 (le?., 14, 19 a condus pe izraeliti din Egipt
: :
-'
Apoi, prin Iosua Navi oprirea apelor Iordanului (Ios -zidurilor lerihonului (Ios., 6, 6-20) prin
:
20, 16)
nimicirea Sodomei
$i
Gomorei, de asemenea, s-a facut prin

(II
In-
Ghedeon
nimicirea
geri (Fac, 19, 13),

4
molima
in Ierusalim
Regi, 24,
157.
Par., 21,
Credinta Ortodoxa
/)<>
DESPRE CREDTNJA
16),
;
ORTODOXA
19,

'
.
$1
AL INGERILOR
51
14
nimicirea
ostii asiriene
(IV Regi,
35
II
Par., 22, 21
Isaia
fScut prin sfintii Lui ingeri veacurilor.
Marcu, 1, 13), ei 'au v'estit pastonlor nasterea Domnului (Luca, 2, 9), ei au vestit sfintelor mironosite invierea Domnului (Matei, 28, 1), ei vor desparti pe cei drepti ae cei nedrepti in ziua judecatii celei de apoi (Matei, 13, 3942 24 31) si inca multe, nenumarate minuni si puteri ale lui Dumnezeu s-au
,
Irod lovit de moarte {Fapte, 12, 23), vestirea zamislirii lui Iisus' Hristos ?i a nasterii sfintului loan Botezatorul (Matei, 1, 2021 Luca 1, 31), vestirea nasterii lui Hristos (Luca, 2, 10), invierea Domnului (Matei, 28, 57), inaltarea si a doua venire a Domnului (Fapte, 1 51) ingerii slujeau lui Iisus Hristos (Matei, 4, 11
37, 36)
este ingrijitorul, mingiietorul

.
curatitorul pacatelor noastre.
Dar mar-
turisim, de
asemenea, ca sfintii intervin pentru noi in rugaciuni 1 cereri |t, din iubire pentru ei, Mintuitorul ne comunica i prin ei ceea ce are in Sine pe seama noastra. Inaintea tuturor ne comunica prin Prea Sfinta Sa Maica, ascultindu-i cuvintul cu care se roaga pentru
noi.
-
?i
se fac
$i
se vor face pina la sfirîtul
noastra
Aceste binefaceri f acute de Dumnezeu prin sfintii Sai ingeri ne o9a S a C I1S tim Pe C6i Ce Slujesc cu mim cu blinde e la mintuirea
'
7TT (II
Petru
!1
2,
11
:
Iuda,
*
,
1,
despre sfintii ingeri i pazitorii no$tri despre apostoli, prooroci, martin, ierarhi, drepti $i despre toti aceia care au preamarit pe Dumnezeu $i care li sint slugi credincioase. Cu ei impreuna numaram pe arhierei, pe preoti, ca pe unii ce stau la dumnozeie$tile altare, precum $i pe barbatii drepti, distinsi prin virtuti. Domnului li place sa ne rugam unii pentru altii, ca mult poate rugaciunea dreptului (Iacov, 5 16). Ca Dumnezeu asculta mai mult pe cei sfinti, decit pe cei ce ramin in pacate, aceasta o aflam din Sfintele Scripturi (loan,
Tot
astfel
zicem
$i
\s
Ps
67, 17
90, 11
102, 21 etc.).
TNVATACELUL
sf.nti si
moni
or,
pe ingeri sa se roage ,si sa mijloceasea pentru mintuirea oade vreme ce numai Mintuitorul nostru
:
Dar pentru care pricina Dumnezeu primeste pe

Iisus Hristos este sin
31).
gurul mijlocitor intre
PREOTUL
lac catre
El,
Dumnezeu si oameni ? Dumnezeu primeste rugaciunile

;? i
pentru noi inaintea lui Dumnezeu nu numai aici, in timpul petrecerii cu noi, ci inca mult mai mult dupa moarte, cind ei, dupa indepartarea oglinzii (de care pomene$te sfintul Apostol), cotntempla curat Sfinta Treime i nemargi-
Marturisim ca
sfintii sirit ajutatori $i mijlocitori
si
prin sfinti
mijlocirile care se
nita Ei lumina. Caci
nu ne indoim
nici de sfintii profeti care, in trup

r
*
precum
si
ei fi
pentru slava lui Dumnezeu, au primit de la El nu numai slava ci si '-nil de a face minuni mari, chiar mai mari decit a facut El cind era pe Ce] ce crede in Mine va face si el lucrurile pe care le fac Eu, si mai mari Cnt acestea va face... (loan, 14, 12). Noi ne J
prin ingeri, fiindca El voieste a-i slavi pe ei slavesc in cer ? i pe pamint. Fiindca sfintii
muritor
fiind,
au vazut lucrurile cele cere$ti

'
prin care se prevesteau
au
suferit
cele viitoare.
INVAJACELUL Dar
:
se spune in Sfinta Scriptura ca
Dumnezeu
ii
asculta pe sfinti cind ace$tia se roaga pentru noi ?
PREOTUL
(Rom.,
2,
Am
aratat ca sfintii sint slaviti de
Dumnezeu cu
cinste
Dumnezeu, nu ca unora care ar fi prin fire n ion ai lui Dumnezeu, care au dobmdit de la El deplina incredere ..rice vor cere primesc de la El, ca unii ce I-au pazit poruncile
'.
inchinam sfintilor lui dumnezei, ci ca unor sluincit
"*'
d'loan,
22).
Noi veneram (oinstim) pe sfintii lui Dumnezeu fiindca Insusi Impal>.l Dumnezeu Se simte cinstit vazind ca sluga lui iubita este cinstita nu numai ca o sluga, ci si ca prieten al lui
ca vor judeca lumea (I Cor., 6, 3), ca sint iubiti de Dumnezeu (Dan., 10, 19). Iar cum ca sfintii sint ascultati de Dumnezeu cind se roaga pentru noi, cauta in Dumnezeiasca Scriptura la citatele pe care d Regi, 7, 9; ler., le insemnez aici: Fac, 27, 7; Iov, 42, 8 10 ti Iacov, 5, 13, 15; Apoc, 8, 3, 4, 5; Fac, 20, 7; II Tim., 15, 15 21 Dan., 10, 12. De asemenea, cauta despre mijlocirea ingerilor pen1, 3 tru noi la: Fac, 24, 7; Dan., 3, 1925; Evr., 1, 14? Ie,$., 19, 22; Num.,
10)
r
Dumnezeu
(Ps.
'<"",
I;>,
14).
Noi credem ca Domnul nostru

si
138
17-
noslru Mijlocitor
1>U
si
Iisus Hristos este u'nicul
ca El S-a da* pre Sine pre de rascumparare t pentru cu Singele Sau a facut impacarea omului cu Dumnezeu ca El
1416. Dar vei gasi si inca alte multe marturii in aceasta privinta, in dumnezeiasca Sfint.i Scriptura, care confirma cele de mai sus. Nu ramine la indoiaia in
20, 16;
Fac,
19,
13;
II
Regi, 24,
1617;
Par., 21,
aceasta privinta, ca sa nu te osinde$ti adevarului invederat $i dovedit.
tu ca cei ce stau impotriva
DESPRE PREACINSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA

toate neamurile, ca mi-a facut
53
4849), adica cinstirea ei
mie marire Cel este voita de Dumnezeu.
Puternic...
(Luca,
],
I-am auzit pe unii spunind ca nu trebuie sa diim multa cinstire Fecioarei Maria, pentru ca nici Insusi Fiul ei, Iisus Hristos, n-a cinstit-o. Aceasta s-ar vedea din cuvintele Mintuitorului, redate de sfintul evanghelist in textul urmator $i cineva i-a zis lata, mama si fratii Tai stau afara, cautind sa-Ti vorbeasca. Iar El i-a zis Cine este
:
INVATACELUL
mama Mea
:
si
cine sint fratii
Mei ?
a zis
lata
mama Mea
si fratii
Capitolul 6
Celui din ceruri, acela Imi este frate si sora si mama atei, ._, 12, '" 47- -50). Deci, faptul ca Fecioara Maria I-a fost mama nu are nici 4mportanta. In fata Lui, legaturile Sale de singe sau de rudenie trupeasca n-au nici un pret si nici o precadere fata de legaturile Sale spirituals cu cei ce fac voia Tatalui, oricine ar fi acestia.
Meu
mina catre ucenicii Sal, Mei. Caci oricine va face voia Tataiui
$i intinzind

Dar pe Maria, Maica lui Iisus Hristos, de ce noi ortodoc,u o cinstim atit de mult, dupa clt se pare, ne inchinam la ea
:
iNVATACELUL
Dumnezeu
:
ca la
Noi p e Preasfinta Fecioara Maria Dumnezeu o cinstim rnai mult decit pe 4o W sfin ii
t
PREOTUL
" preltr^f
mitral legata de El,
'
1Ui
DU
mTmZîr^^' nu
*
"
*
,i
Nascatoarea de
dar totus!
?i
inger h
CinStirea
pentm ca ea
este
Maica
:
numai prin
prietenie,
B^fZ
.
aceea se spune in cintarea bisericeasca (axionul) de HerUVimii
cum
ê .
lui
Du
,a
sint ceilalti sfinti
na Vesture (Luca, 1, 28-29), fI fa acelai chip , a Ehsaveta, maica .sfintului loan Botezatorul "(Luca, tf Sfinta Fecioara, prin Duhul Sfint, prooroceste ca
(
E P1 eSUS d6Cit Sfintii eni deoa T s hut r mi Cuvmtul mtrupat. Astfel i s-a inchinat si ingerul
"
f^
^ *** ^ * *
'
Ma
J ^
1,
Sea c Z. -m,nare deS

in ea S-a
Gavriil
voia Tatalui, ceea ce noi stim ca Sfinta Fecioara realizase deja, cind a acceptat sa fie Maica trupeasca a lui Dumnezeu-Cuvintul. Domnul noslru nu pune in discutie deci faptul ca ea era Maica Sa, ci faptul ca fegatura omeneasca se face cu Dumnezeu numai odata cu implinirea voii Lui. Cel ce face voia lui Dumnezeu devine sufleteste inrudit cu Dumnozeu. Prin cuvintele de mai sus, Mintuitorul nici n-a inlaturat inrudirea Sa cea trupeasca cu Maica Sa, nici n-a miosorat cinstirea ce i se ravine unei mame de la fiul ei, ci numai a cautat sa accentueze ca cea la la %^ ^J inrudire cu El, cea spirituala, are tot asa de mare pret si o poaU rea.... li/a totusi orice credincios. Asadar, a fost un cuvint de indemn si de incurajare la adresa multimii, iar nu unul de dispret la adresa Maicii Sale. Mintuitorul nostra Iisus Hristos, cit a fost cu Maica Sa pe paminl, pururea o asculta si o iubea si era supus fata de ea (Luca, 2, 51) si onc-ind li cerea ceva, nu Se arata neascultator fajii de <m. Astlel, l.i iiimUi din Cana Calileii, la cererea Mamei Sale, El a fiicut prima mi mine, prefacind apa in vin (loan, 2, 310). A avul mare (|iij,i d,. Maica
I
*%
"***
-ft
Ceea ce vrea Mintuitorul sa arate este ca de important deosebita pentru oameni este nu mrudirea trupeasca, ci a face
:
PREOTUL
^m
___
._..
"*
ft
a,
S.i,
chiar cind era pe cruce, rasli(jnit; purlindu-i de

it
*
m
|iijii,
,,
|,us-o
sub
40-43)1,
<)crotir(M cHiii nidi nihil dinlro ucenicii

,
clup.i
\
mL
S.ii ,,r
tl
llli
lOclll
l'VilM(|lir|lsli||
si
pe ea o vor
cum
u
cslo sc.is: \)rn

l,,lH,
l
Iisus,
v.i/ind
Mn.cu Su
;
|)c
I
ikvi.iciiI
...
I
}v iillr
slh,(l tiWturi, u /is
Mnirij Snlc
.-Innr,,.,
,,,!,,
|,,.i
M
Apoi a
i
DESPRE CREDINTA
zis
ORTODOXA
DESPRE PREACINSTTREA SF1NTEI FECIOARE MARIA

de cuvintul lui $i cugeta in sine
$i ingerul i-a zis
: :
55
ucenicului
Iata
mama
ta!. $i din ceasul acela, ucenicul
luat-o sub ingrijirea sa (loan, 19, 26
27).
Vezi ca Mintuitorul, nici
Nu
te
insemnind urarea aceasta ? teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu.
Ce va
fi
in
vrcmea cea grea a

fi
suferinêlor Sale de
pe cruce, nu a neglijat pur-
larea de grija fata de
Maica
Sa, care L-a nascut $i L-a crescut. $i
Mie ar
(I.il
putut sa dispretuiasca pe Mama Sa, cind Insuî porunca sa cinstim pe tata $i pe mama, dupa cum s-a scris
cum Dumnezeu a
:
Cin-
lua in pintece $i vei na$te Fiu i vei chema numele lui Iisus. $i iata, vei mare i Fiul Celui Preainalt se va chema $i Domnul DumAcesta va fi tronul lui David, tatal Sau. $i va dmparati peste casa nezeu Ii va da Lui ilmparatia Lui nu va avea sflr$it. $i a zis Maria lui Iacov in veci $i
catre inger
:
sle.^te
pe tatal tau
$i
pe
:
mama
ta (Deut.,
5, 16) ?
Cum
va
fi
aceasta, de
:
Da, dar de ce noi o numim pe Maria pururea lccioara, de vreme ce Insui Fiul sau a numit-o femeie, ceea ce ar
INVATACELUL
raspunzind, ingerul i-a zis terea Celui Preainalt te va umbri

Fiul lui
vreme ce eu nu $tiu de barbat ? i Duhul Sfint Se va pogori peste tine i pu,
pentru aceea,
se
$i
Sf intul care
se
Insemna ca a
Scripturii
:
fost casatorita iar

Iisus,
nu
fecioara, caci a$a reiese din cuvintul
vazind pe Maica Sa i pe ucenicul pe care-1 iubea stind alaturi, a zis Maicii Sale: Femeie, iata fiul tau !... (loan, 19, 26). Tot a$a o numa$te, dispretuitor, $i la nunta din Cana Galileii Zis-a ei Iisus: Ce este Mie $i \ie, femeie ? (loan, 2, 4). In acest caz, nici noi nu 'o putem socoti mai mult $i nu ii putem aduce un cult
Deci
deosobit.
va na?te din tine Ai auzit cum arhanghelul s-a nu$i binecuvintata intre femeie. Dar, dei o pe ea plina de har o anunta ca a fost umbrita de puterea Celui mele $i el femeie zamislit i a nascut din Duhul Sfint pe Fiul lui DumPreainalt i ca a ?i de insaî Maria, mirindu-se ca i se nezeu. Este ceea ce se confirma care nu $tia de barbat Vezi deci, ca ingerul i-a anunta o na^tere ei,
tu intre fecioare, ci binecuvintata e$ti zis nu binecuvintata nearatind dispret fata de Preasfinta Nastu intre femei, prin aceasta plina de dar, ci descopera o veche taina catoare de Dumnezeu, cea prin femeie (Fac, 3, 15) ?i ca ea va li zdrobirea capului ârpelui duhovniceasca Eva care va na?te pe Noul Adam, acea tainica $i lume. Dumnezeieitii Parinti ai BiseHristos, Care va aduce viata in numit saminta femeii (Fac, 3, 15), ca Cei ce ricii zic ca Hristos S-a
e^ti
:
Dumnezeu
va chema (Luca, 1, 2935) inchinat Fecioarei Maria numind-o
In citatul prim, nicidecum nu este vorba de dispret, ci, dimpotriva, se vede cum s-a ingrijit de soarta ei imcredintind-o pe ea purtcirii de grija a apostolului loan, ,$tiind ca El nu va mai sta pe pamint pentru ca sa o ingrijeasca in restul vietii ei. Acest lucru nu este o
:
PREOTUL
cu adevarat, o mare cinstire $i un mare respect fata de Mama Sa, careia nici in chinurile de pe cruce nu uita sa-i poarte de <irija. Iar daca o nume^te femeie, nicidecujm in inteles de femefe cas.ilonta sau in semn de dispret, ci numai in inteles de gen sau sex, cum se vede $i din aceea ca tot a$a s-au adresat i cei doi ingeri Mariei MiKjdalena la mormint Femeie, de ce plingi ? (loan, 20, 12 13), iar coi doi barbati care s-au aratat la Inaltarea la cer a Domnului au zis citre apostoli Barbati galileeni, de ce stati privind la cer ? (Fapte, I, 11). Nici ingerii, nici cei doi barbati n-au rostit cu dispret cuvintele Iemeie sau barbati, ci dimpotriva, in chip mingiietor.
nocinstire,
ci,
:
de barbat, ci de la Duhul Sfint ?i din nu S-a nascut din saminta ale Preasfintei Fecioare $i-a luat trup. In zma Preacuratele singiuri de apoi, aceasta imparateasa ?i Fecioara cea mare a judecatii celei
Maria va sta de-a dreapta tronului Fiului sau cu mare $i negraita cum Psalmistul o arata zicind $ezut-a imparateasa de-a slava, dupa
:
INVATACELUL: Dar unde se spune

mi iin in
I
in Sfinta Scriptura ca Maria,
imbracata in haina aurita $i prea infxumusetata (Ps. 44, dreapta Ta, ca arhanghelul Gavriil a numit-o pe ea femeie 11, 12, 21). Pentru e?ti tu intre femei, apoi in aceasta vezi binecuvintata cind a zis
:
iii
Iisus, a fost
fecioara
pururea-fecioarS, a$a
cum
numim
Moi ?
PKEOTUL
(I.ncci,
<!<*
Ca
a nascut fiind fecioara ne-o arata chiar Evanghelia
ca Fecioara Maria era femeie casatorita? Dar cind Dumdumneata Eva din coasta lui Adam (Fac, 2, 2122) $i a nezeu a zidit-o pe oare $i atunci Eva numit-o pe ea femeie adus-o la el, iar el a
era femeie casatorita fiindca
1,
28
,î
Iuir...
35); intrind la ea arhanghelul Gavriil a numit-o plina ...binecuvintata intre femei. Iar ea, vazindu-1, s-a tulburat
Adam
a numit-o femeie ? Aâdar, ddc
Eva
a fost zidita
de Dumnezeu
fecioara, iar Insu$i
Dumnezeu
?i
Ad.im
!i(i
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
ppfapTNSTIREA SFINTEI DESPRE
FECIOARE MARIA
57
pe aceasta fecioara, Eva, o numesc femeie (Fac, 2, 22 23), apoi nu cum o nume^te pe Maria femeie in tafeles de femeie casatorita
Evei femeie teasca, pi astfel se adresau evreii in vremea aceea. Dar nicidecum nu se. intelege ca Dumnezeu ;$i Adam, pe cea luata din coasta lui Adam au numit-o femeie in inteles de fe$i care atunci era fecioara meie maritata (casatorita). Caci precum Eva era fecioara, atunci cind s-a zis femeie, tot a$a Eva cea tainica $i duhovniceasca, Preacui
au
zis
Dumnezeu
pentru ca ea era parte femeiasca, nu barba-
na*tere a ramas fee oar. lar cum ca tf dupa si cununa tuturor sfuuilor. proorocul fezecniel ( U,l-3). proorocite despre ea de cite $ te H vezi cele nu trebuie sa dam prea Se mai spune, totusi, ca
,
:
1NVATACELUL:
multa
care sint nunuU de Sfinta alt! copu, fecioara pentru ca ar Intnul na iar lisus este numrt lisus, ,i surori ai lui Scripturk <frati avut ulterior si alU Maria a mai
>>
cinstire Fecioarei
Maria tf mai fi avut si
nici
nu poate
fi
-^^^^
^
care a nascut pe Noul Adam, Hristos, fecioara este in vecii vecilor, cu toate ca Sfinta Scriptura o nume$te pe ea femeie. A?a a binevoit Dumnezeu ca intru Fecioara Maria sa dea
rata Fecioara Maria,
indreptare
firii
lui
Adam
celui
vechi, prin
Noul Adam
eel nascut
de unde ar urma ca Matei cut nite frati ai Domnului 51. intr-adevar, Biblia ne vorbe?te de fii. $i cuvintele iudeUor nedudespre IlurorUe. Lui. cind red, oe ase^;. nu este Acesta fecoru minunata a Domnului ..Au meri.de pe so.na Maria tf frafi Lm lacov Si se nume 5 te mama Lui tes arului I Au nu Mate, toate la I Si suroriie Lu, au nu sin, * .uda noi pe Maica Domnului Atunci, cum o numim 55 56 Marcu, 6, 3).
1
25),
S7m
13,
noasfcra din Fecioara, Care a venit in lume $i S-a imbracat in din negraita Sa mila ?i bunatate, pentru ca sa izbaveasca pe vechiul
-pururea
fecioara* si
:
PREOTUL
Adam, cu
din osinda i din moarte, Caci precum intru Adam toti mor, a$a intra Hristos toti inviaza (Rom., 6, 5, 8 loan, 3, 16; 5, 24 $.a.). Deci, ia aminte ca Sfinta Scriptura nu nume$te pe Maica Domnului (Luca, 1, 43) femeie in sensul de femeie casatorita, cum inteleg unii, ci prin cuvintul femeie, Sfinta Scriptura arata numai sexul, genul feminin al Sfintei Fecioare i totodata arata
tot
neamul
lui,
chip umbros $i tainic ca este femeia a carei saminta (Hristos) va in zdrobi capul $arpelui (Fac, 3 15) $i prin care va veni mintuirea
r
neamului omenesc. La cele de mai sus trebuie adaugat

.
1.
Fiind
cinste
Maica a Mintuitorului, Fecioara Maria a primit cea mai
mare
pe care o poate avea o faptura omeneasca. ei, a 2. Zamislind de la Duhul Sfint pe Mintuitorul in pintecele fost cu totul curatita de pacate, ca nici un alt om oricit de sfint ar
fost.
3.
fi
Fiindu-i prezisa de
Dumnezeu
cinstirea ei
ca
numaidecit ca trebuie sa orisonttul Acesta este un fel de a vorbi al rior. a a V indlferent ce deschide intii pintecele, nascut se numeste eel a ca r adeseon nume alul card nal nu (left 13, 2) i unde sau avea ,i al t i cu eel ordinal (inori intrebuintat amestecat (12 3 etc.) este inlocuit intrat in felul de vorbire Ebraismul acesta a lii'ul,' al doilea, al treilea). evrei. In cazul de fa a, caci aghiografii erau dintre al Noului Testament in sens de unicul nascut insemneaza unul nascut intiiul nascut lisus ar mar fi avu deoareee, daca in adevar Alt inteles este exclus, gri ja unui apos ol, ci Sa in f i lasat-o pe Maica n-ar 91 alti frati natural! unde este vo ba^de de al ei. In citatul al doilea, n grija vreunui fin de vera Lui care la evrei ai Domnului este vorba fra t i,. fl de surori cunujrie lor, in nurnar fra t i tf sint chiar amintHi purtau numele de 47-50; Marcu 3 fll, Luct, de mai multe ori (vezi Matei, 12, de patru Gal., 1, 19). Ei nsa Cor., 9, 5;
o veneram ca atare ? intiiul nascut nu insemneaza in citatul prim, expresia altera nascu t i^ uttepresupunem * existenta
VeoMuM^tan^
^ X
nici o alta cinstire
19- loan,
2,
12;
7,
Fapte,
fi
1,
15
a vreunui
sfinti,
om
-,
Sfinta Fecioara Maria trebuie
socotita cea dintii dintre

(cf.
in nici
un caz nu au putut
lui lisus,
natural! ai lui lisus fretf

:
Hristos ? i 01
a,
a$a
3, 1
cum
loan Botezatorul este eel mai mare intre prooroci
Marie!, mama Mama 1
Mai.,
Isaia, 40, 3).
toate acestea, Sfintei Fecioare Maria i se cuvine o cinstire Pentru mai mare decit altor sfinti, adica preacinstire, ea fiind imparateasa
Mart .-M Domnului este o alta persoaii.i acestor asa-zisi frati a! Scriptura Maria sau ccaMaria, cea numita in Sfinta decit Fecioara Domnului si de Mar.a Mag(adica deosebita de Maria Maica lalta Marie
pentru ca
,')M
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
3.
:!)
datena) sau sora
mamei
Lui,
Maria
lui
lun de Maica Domnului
Cleopa, fiind amintita chiar alaei.
si in
apropierea
:
ei
lata textele biblice lamuritoare $i erau acolo vmd de departe... intre care era Maria Magdalena
Daca ar insa nu au
fi
fost frati naturali ai Sai, Hristos i-ar
fi
facut aposloli
fost apostoli. Deî unii

i
presupun ca ace$tia doi dinlrr

fi
iacov
a lui Iosif,
si
mama
fiilor lui
multe femei, prisi Maria, mama lui Zevedeu (Matei, 27, 5556). Iacov
fratii
toli
Domnului, anume Iacov
Iuda, ar
identici cu cei doi apos-
Ioana
doi din cei patru frati ai Domnului (Matei, 13 35) Mama lor este o alta persoana declt Maria mama lui Iisus. Evanghelistul conlinua apoi Tirziu, simbata noaptea... a venit Maria Magdalena i cealalta Marie, ca sa vada mormintul (Matei, 28, 1). Aici iarasi este vorba de cealalta Marie, care nu poate fi decit mama fratflor Domnului si despre care a fost vorba tf in textul precedent. In chip asemanator scriu si ceilalti evanghelisti $i erau si femei care priveau de departe intre care S1 Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov eel Mic si a lu'i Iosi Si Salomea. Iar Maria Magdalena ?i Maria, mama lui Iacov eel mic si a lui Iosi, priveau unde L-au pus (Marou, 15, 40, 47). Acelasi eVanghelist scne apoi Dupa ce a trecut ziua simbetei, Maria Magdalena, Maria mama lui Iacov, si Salomea au cumparat miresme, ca sa vina sa-L unga>' Marcu, 16, 1). Apoi, in alt text Iar ele erau Maria Magdalena si
:
Si Iosif sint
care poarta acest nume (Iacov fiind conumit la fel cu fratele Domnului eel mic in toate listele apostolilor, iar Iuda fratele Domnului
f
aceasta este o simpla presupunere, neindestulator de intemeiata, mai ales ca ei in?i?i nu se numesc apostoli dupa cum nu se numesc nici fraji ai Domnului* iar despre apostoli vorbesc la persoana a treia (Iuda, 1, 17). Despre Iacov, fratele Domar
fi
F
fost Iuda Tadeul), totu>$i
nului, se ?tie
numai ca a fost eel dintii episcop al Ierusalimului se bucura de cea mai mare autoritate, atit in fata credincioîlor,
lui
91
ca
î
cit
in fata apostolilor (Fapte, 12, 17; 15, 13), in timp ce apostolul Iacov al
Zevedeu fusese ucis putem $ti nimic.

4.
(Fapte, 12, 2)
iar
despre celalalt Iacov nu mai
Hristos ar
fi
incredintat grijii lor pe Fecioara Maria, iar

fi
nu apos-
si
Maria
lui
Iacov
si
celelalte
impreuna cu
sfirsit,
ele,
:
apostoli acestea (Luca, 24, 10). $i, in
care ziceau catre

$i stateau linga
altul
mai strain acesteia decit un fiu al ei. Deci fratii Domnului nu pot fi nici macar frati vitregi ai lui Iisus, sau fii ai lui Iosif dintr-o alta casatorie anterioara a acestuia, deoarece a) Nicaieri nu se spune ,i nicaieri nu se poate presupune ca Iosif ar mai fi fost casatorit inainte ?i ca ar fi devenit vaduv sau ar fi divortat.
tolului loan, care, oricum, ar
fost
:
Crucea lui Iisus mama Lui Magdalena (loan, 19, 25).
si
sora
mamei
'
Lui,
Maria
?tim din Traditie doar

b)
atit,
ca era drept.
1
lui
Cleopa,
si
Maria
In toate textele de mai sus e vorba de aceleasi femei care au luat parte la evenimentele Patimilor si Invieni Domnului. Toate sint po'-HMHte cu numele, numai Maria,
Domnului, dupa cum s-a vazut mai sus, traia $i era in apropierea intima a Maicii Domnului, ceea ce ar fi fost exclus pentru motive lesne de inteles daca ea ar fi fost cindva sotia lui
fratilor
Iosif,
Mama
dm
fratii
Domnului
mama
55)
lui
Iacov
si
lui
Iosi(doi
acum divortata. 5. Tmind seama de
'
faptul ca peste tot, in Orient, dar in special la
Matei,
13,
este numita in
-Maria,
mama
ambele locuri
sau cealalta Cleopa. ^Deci
lui Iisus,
iudei, frate se intrebuinteaza ?i in inteles

alte inrudiri
mai
larg,
de var sau
c\l^
lui Iacov,
apoi alteori
mama
lui
Iosi*,
Mane, iar in alte locuri, sora mamei Lui, Maria lui fratd Domnului avind alta mama decit pe Maria, mama sint filki Fecioarei Maria si frati naturali ai lui Iisus. 2. Fratii Domnului nu se numesc ei insisi frati,
..Slujitori
mi
si 91
mai apropiate sau mai indepartate (ca de ex. la Facere, 13, 8, unde Avraam il nume^te pe Lot frate, de?i ii era numai nepot de frate, Fac, 11, 27), trebuie sa admitem ca fratii Domnului au fost vori ai
lui Iisus.
*
ci
robi>
Doi dintre ei, Iacov si Iuda, sint autorii celor don., opistole sobornioesti numite a lui Iacov si respectiv a lui Iuda Or, acolo ei se numesc, fiecare, rob (Iacov, 1, 1) si slujitor,> (Iuda 1 1) ai domnului Iisus, iar nu frati.
ai lui
Iisus.
Din cele aratate pina aici, s-ar putea credo, intr-adevar, ca Fecioara Maria, Maica lui Iisus Hristos, a ramas pururea fecioara ?i nu a mai avut alti copii in afara de Iisus. Este totu$i scris in Sfinta Scriptura ca Iosif n-a cunoscut-o pe ea numai pina ce a nascut ])e Gel intii Nascut, pe Idsus Hristos, lasind astfel a se intelege ca apoi ca ar fi putut avea $i ailti copii.
:
*
INVAJACELUL
tin
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
La

acesitea sa
CI
romancvLi i n-a cunoscut-o pe ea pina cind a cunoscut pe Fiul sau Cel Unu-Nascut, Caruia I-a pus numele Iisus (Matei 1 ,25) dar luatf aminte fi intelegeti ca, in Sfinta Scriptura, expresia pina cind insemneaza
:
PREOTUL
:
Sfinta Scriptura spume intr-una din traduceriile
observatia ca expresia pin& cincl nu limiteaza nicidecum durata starii de feciorie a Mariei, ci, dimpotriv.i, este folosita tocmai sa accentueze faptul ca Iisus Hristos S-a nascul din
mad adaugam
$i
fecioara, fara de barbat.
De
aceea, unelle editii ale Noului Testament
l<>-
ve^nicie.
dosese
:
Caci zice Domnuil Iata, Eu start cu voi in toate zi-Me, pina la sfir$ilul veacului (Matei, 28, 20). Oare aceasta insemneaza ca Se va desparji de noi dupa sfir?itul veacului acestuia? Oare nu zice dumnezeiescud apostol Pavel $i astfel (dupa ob^teasca inviere) pururea vom fi cu Domnul (I Tes. 4, 17) ?
:
traducerea fara sa o fi cunoscut pe ea Iosdf, Maria a nascut pe Fiul sau Cel Unul-Nascut..., ceea ce inseamna acelaî lucru, a$a
$i
:
cum am
aratat
mai
sus.
i
INVATACELUL
Iar in alt loc &1 Sfintei Scripturi este seris

lui
Zis-a Domnul,
Domnu-
$ezi de-a dreapta Mea pina ce voi pune pe vrajma<?ii Tai a$ternut picio^relor Tale (Ps. 109, 1). Oare aceasta inseamna ca du(pa
:
meu
ca noi, cretinii, nu Hristos. Or, noi ne adresam Maicii Domnului zicind N-avem alt ajutor afara de tine ,î zicem Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, mintuie^te-ne ;pe noi, ceea ce, spun unii, este o mare greêala, ca adica punem pe Maica Domnului ca i pe Mintuitorul, mijlooitoarea mintuirii
: :
In Sfinta Scriptura ni se spune, in mai multe locuri, avem dec it un singur mijlocitor aH mintuirii, pe Iisus
:
aceea Mintuitorul nostru Iisus Hristos nu va $ede a de-a dreapta Tatalui spre a imparati cu El peste toate veacuriHe, deoarece $tim bine ca Imparatia Lui nu va avea sfir$it (Luca, 1, 35) ?
a dat drumul corbului din corabie spre a vedea daca a scazut apa, [, zburind, corbul nu s-a mai intors pina cind s-a uscat apa pe pamint (Fac, 8, 7) aceasta inseamna ca s-a mai intors la corabie vreodata ?
;
noastre.
Iar in alt loc al Sfintei Scripturi se zice ca
Noe
dat lamuriri pe larg, cind am vorbit despre cultul sfintilor. Iar in ce prive?te adresarea noastra catre Maica Domnului in acest chip Nu avem alt ajutor in afara de tine
PREOTUL
In aceasta privinta
U-am
noi
nu tagaduim prin aceasta unicitatea
lui
Hristos
Dumnezeu
ca mijlo-
citor al mintuirii noastre obiective, dar
nu neglijam
nici folosul oricarui
lax&si,
se arata
dumnezeiasca Scriptura ca Micol, fata

in ziua in care a murit
fii
dui
(II
Saul
Regi,
(sotia lui David),

0, 23).
nu a nascut fiu pina Oare inseamna ca a mai nascut
ajutor in ilegatura cu mintuirea noastra subiectiva (a se vedea cap. 14 al acestei carti). Intelesul acestei adresari este ca nimeni dintre paminteni nu ne poate ajuta ca Maica Domnului, ea fiind purtatoare de trup ca $i noi,
dupa ce
a murit, pentru ca se
zice pina cind^?
A$adar, deschide ochii mintii asupra acestor trei marturii, alese dm niuilte altele ale Sfintei Scripturi, $i in-tetege ca cuvintul pina cind in Sfinta Scriptura insemneaza ,ve?nic i, dupa cum Mintuitorul Hristos vc^nic va fi cu apostolii Sai $i cu itoti cei ce implinesc poruncile Lui, dupa cum El ve?nic va sta de-a dreapta TatMui imparatind In Imparalia Sa cea fara de sflrfit, dupa cum corbul in veci nu s-a mai intors pe corabia lui Noe i dupa cum in veci Micol, fiica lui Saul, nu a mai facut Hi dupa ziua in care a murit, tot astfel Iosif eel drept $i temator de Dumnezeu, ve^nic (in veac) nu a cunoscut-o pe aceea care a fost fecioara
cea care a nascut trupul Miiituitorului, ridicat de Acesta in dar Treime. Ea este omul in cea mai mare apropiere de Hristos ?i deci Sfinta rugaciundle ei au cea mai mare trecere la Dumnezeu. $i cuvintele de rugaciune adresate ei Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, mintuie$te-ne pe noi insemneaza: Indupleca pe Fiul Tau sa ne mintuiasca! Sau izbave?te-ne pe noi. In limba greaca, limba in care au fost scrise aproape toate cartile Noului Testament, ca i cardie de cult ortodox, verbul a mintui insemneaza $i a izbavi de rau, de necaz, de ispita, de strimtorare. Deci Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, miintuiete-ne pe noi infiind
,$i
: :
ramas fecioara in na^tere i pururea, Preasfinta $i Preacurata Fecioara Maria, Nascatoarea de Dumnezeu $i Maica Luminii,
Iniparateasa ingerilor
$i
inainte de na$tere, a
a oamenilor.
semneaza ajuta-ne cu rugaciunile tale sa ne izbavim de rele, de necaz, de lucrardile diavolului, de patimi. Aâdar, prin mintuiete-ue pre noi nu intelegem iarta-ne pacatele, ci roaga-te Fiului tau sa ni le ierlo. Cu neputinta este ca venerarea Maicii Domnului sa supere pe Fiul el, Caruia prin aceasta nu-I scadem nimic din adorarea ce I se cuvine, ci,
:
02
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
03
dimpotriva, toata preavenerarea Maicii Domnului trece de partea Ratal sau, Care a ales-o si a sfintit-o pe ea spre a-I fi Lui Maica. In cele de pina aici ti-am aratat, cu marturii din Sfinta Scriptura, cinstea, slava si darurile date de Dumnezeu Preasfintei Sale Maici si ai auzit ca
umbrita de puterea Celui Preainalt (Luca, 1, 35) si raminind fecioara dupa nastere (Iez., 44, 13) ea este mai cinstita decit Heruvimii
,
inseamna Doamna, Stapma, in limba ebraica. Aceasta Doamna si Imarateasa-Fecioara va sta de-a dreapta tronului Fiului sau in ziua Judecatii de apoi ea a zaimslit i a nascut din Duhul Sfint pe Fiul lui Dumnezeu (Luca, 1, 35), fiind
;
binecuvintata intre femei (Luca, 1, 28) ei i s-a inchinat Elisaveta, maica sfintudui loan Botezatorul, numind-o binecuvintata intre femei si Maica Domnului meu (Luca, 1, 4043) fericit este pintecele 5i^sinul ei, ca a purtat si a alaptat pe Mintuitorul lumii, Hristos (Luca, 11, 28) Mintuitorul, ca fiu al ei, o asculta si-i era supus (Luca, 2, 51) o prima minune a facut-o Mintuitorul la nunta din Cana Galileii la rugamintea ei (loan, 2, 310) Mintuitorul S-a ingrijit de soarta ei chiar ?i atunci cind El suferea infricosate chinuri pe Cruce, iiicredintind-o, spre purtare de grija, celui mai iubit ddntre apostolii Sai (loan, 19, 2627); ea insasi, prin Duhul Sfint, a proorocit ca toate neamurile o 'vor ferici i-i vor aduce cult pentru marirea cu care a invrednicit-o Dumnezeu pentru smerenia ei (Luca, 1, 4849) insusi numele
si
; ; t
de dar
Dumnezeu, dupa caderea ilui Adam si a Evei, a prevestit ca Maica Domnului va fi acea iemeie-fecioara, care, prin Fiul ei, va zdrobi capul sarpelui (Fac, 3, 15). Apoi, despre ea s-a proorocit ca va fi acea fecioara care va naste pe Emanuel-Dumnezeu (Isaia, 7, 13) ea va fi mijlocitoare a intrarii in lume a Mintuitorului nostru Iisus Hristos (Ier., 31, 2223) ei i s-a mchinat arhanghelul Gavriil si a numit-o pe ea plinS
,
chinaciune (Luca, 1, 29) ? Cum sa n-o cinstim noi pe Maica Domnului, cue cm este Biserica Imparatului Slavei, mai desfatata decit cerurile, ecu a Carui slava nu o cuprinde nici cerul, nici paminhil pe Dumnezeu L-a purtat in pintece (II Par., 2, 6) ? Pentru care pricina n-am cinsti-o pe Maica Domnului, care dupa marturia Sfintei Scripturi $i a arhanghedar (Luca, 1, 28) ? Pentru care luluii binevestitor este plina de pricina o socotesc unii pe Maica Domnului femeie de rind, pe aceea cart* a aflat har de la Dumnezeu î care este binecuvintata intre femei
i
'
2830)? Daca noi cu adevarat credem cele scrise in Sfinta Scriptura, se cuvine sa cinstim ?i sa veneram pe Maica Domnuilui, caci Scriptura ne
(Luca,
l
r
'
arata ca pe ea o vor ferici toate neamurile, pentru marirea pe care i-a
facut-o
'
Dumnezeu
:
(Luca,
:
1,
48
'
49).
ce inseamna in Simbolul Credintei Ortodoxe cuvintele S-a intrupat de la Duhul Sfint i din Maria Fecioara $i S-a facut om ? De ce anume se spune in chip deosebit S-a intrupat i chip deosebit S-a facut om ?
INVAJACELUL Dar
m
A
S-a intrupat inseamna cu deosebire S-a zamislit, ca inceput al intruparii, iar S-a facut om inseamna &n speciail aratarea Fiului lui Dumnezeu ca om intre oameni, prin na^terea din Fecioara
:
t
PREOTUL
ei
?i
si
Maria. Prin acest cuvint, sfintii parinti care au alcatuit Simbolul au tinut sa spuna mai ales, cu hotarire, ca Fiul lui Dumnezeu $i-a alcatuit Trup adevarat, nu numai unul parut, cum spuneau unii eretici. Bl n-a venit cu trupul din cer, ci l-a luat din Sfinta Maria. Iar prin cuvintele $i S-a facuL om, a tinut sa sublinieze ca Fiul n-a avut numai un trup fara de suflet ci S-a facut om deplin, cu trup sau fara de minte cum spun alti eretici $i suflet cuvintaitor (Inv. de Cred. OrL, intreb. 175).
*; -
mai
silavita fara
alti fii
1,
Domnului nu este Maica Domniilui, ci Maria lui Cleopa (Matei, 27, 5556 Marcu, 14, 40, 47 16, 1 .a. lo<m, 19, 25), si fraîi Domnului sint numai rudenii cu El, iar nufraji natusi
11).
Mama
de asemanare decit Serafimii (Axionul), nemaiavind si in afara de Iisus Hristos, Mintuitorul lumii (loan, 2, 12 13 Fapte,
;
Dar ce inseamna De la Duhul Sfint i din Maria Fecioara? Care este partea Duhului Sfint i care a Fecioarei Maria, to
:
INVATACELUL
intruparea Cuvintului
*
?
'
celor zisi fratl
surori ai
PREOTUL
Fiul lui
Dumnezeu
i
S-a zamislit ca
om
din Fecioara. Dfecl

'
S-a zamislit fara saminta barbateasca, dar aceasta zamislire minunata nu s-ar fi putut face fara lucrarea Duhului Sfint. Duhul Sfint a facut ci
rali ai Lui.
nu cinstim noi pe Maica Domnului, cind insasi dumnezeiasca Scriptura ne arata ca si arhanghelul Gavriil a cinstit-o cu insa
Asadar,
cum
Fecioara sa zamisleasca fara saminta barbateasca pe Fiul lui Dumno/ni ca om. Acest adevar ni-1 arata noua dumnezeiasca Scriptura, cind zkv
Iata, ingerul
Domnului
in vis s-a aratat lui zicind
Iosife, fiu al
lui
64
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
(if)
David, nu te tome a lua pe Maria, logodnica ta, ca ce s-a zamislit intr-insa este din Duhul Sfint (Matei, 1, 20). De aceea spune Simbolul
PREOTUL Maria
:
Duhul Sfint i din Maria Fecioara. Desigur, in Intruparea Fiului lui Dumnezeu, una este partea Duhului Sfint i alta a Fecioarei Maria, Sfintul Duh nu-I da Fiului o fire omeneasca de la Sine, ba nici macar o parte din ea. Intr-un asemenea caz, Fecioara Maria ar fi fost numai un vas ales
91 S-a intrupat
de
la
trebuia,
dupa
a fost o fecioara din saminta lui David, din can* fagaduinta dumnezeiasca, sa Se nasca Mintuitorul. Ea trii-
ise in curatie desavir$ita $i era logodita
cu
Iosif,
un barbat
batrin din
aceea$i semintie, caci ea avea de gind sa traiasca in feciorie, aa cum I se fagaduise lui Dumnezeu. De aceea, cind ingerul ii aduce vestea ca va na$te pe Fiul lui Dumnezeu, ea intreaba Cum va fi mie aceasta, de
:
lume cu un trup adus 'intreg, sau in parte, din cer, care deci n-ar mai fi fost un trup adevarat omenosc luat din trup omenesc. Dar Duhul Sfint da Fecioarei sa zamisleasca,
fi
prin care ar
venit Fiul
ilui
Dumnezeu
in
fara de saminta barbateascS
ii
deci fara de pacat. Si a zis Maria catre
mie aceasta, de vreme ce eu nu $tiu de barbat ? $i raspunzind Ingerul a zis Duhul Sfint Se va pogori peste tine $i puterea Celui Prea Inalt te va umbri (Luca, 1, 3435; vezi $ Inv. de Cred. Ort.,
inger
:
Cum va
fi
inlr. nr. 176).
Dar Duhul Sfint a fost singur in Fecioara Maria cind aceasta a zamislit pe Fiuil lui Dumnezeu ca om?
:
INVATACELUL
:
vreme ce eu nu tiu de barbat ? (Luca, 1, 34). Da$i ingerul nu-i spusese cind va na$te, ca sa poata intelege ca aceasta se va intimpla in viitor, ea totusi se mira, pentru ca era hotarita sa nu $tie de barbat. Ea zamisle$te pe Fiul lui Dumnezeu, ca fecioara. Sfinta Scriptura ne spune ca Iosif, dupa ce a aflat ca Maria avea in pintece, se gindea sa o paraseasca. Dar ingerul Domnului i s-a aratat in vis, spunindu-i sa nu-i fie teama $i sa ia pe femeia lui, caci ceea ce s-a zamislit intr-insa, din Duhul Sfint este (Matei, 1, 20). A$adar, Fecioara Maria a fost fecioara inainte de na$tere, iar dupa (vezi Inv. de Cred. Ort., intreb. fecioara nastere a ramas pururea
178179).
PREOTUL N-a
acest
fost singur, caci tim ca in fiecare
persoana divina
era din
so afla toata firea lui
Dumnezeu. Deci
Insufl Fiul lui
Dumnezeu
Dar de ce a avut nevoie Fecioara Maria, daca ea a trait in feciorie pina

:
INVAJACELUL
?
:
de logodnic Sfinta la moarte $i nu a mai
moment
in ea,
cum a
voiit Tatal, iar
d e El. Fiul lui Dumnezeu a fost prima clipa a existentei Sale, din clipa zamislirii de aceea spune Simbolul de Credinta ca S-a intrupat , adica S-a alcatuit ca fire omeneasca <li.n Fecioara Maria. Dar Duhul Sfint a dat putere Mariei sa-L primeasca P(? Fiul lui Dumnezeu in ea, ca pe Cel ce incepe sa-$i alciituiasca Trupul in ea. Caci Dumnezeu lucreaza asupra oamenilor, totdeauna, prin Duhul
;
Duhul Sfint fiind nedespartit nedespartit de firea Sa omeneasca, din
avut copii
sa intelegi acest lucru, asculta pe dumnezeiescul Damaschin care, in aceasta privinta, zice a$a Du$manul mintuirii noastre (diavolul) pindea fecioarele din cauza profetiei lui Isaia care spusese
:
:
PREOTUL Ca
loan Damaschin spune Duhul Sfint S-a pogorit peste ea... (Iindu-i putere de a primi dumnezeirea Cuvintului i puterea de a na$te. Atunci a umbrit-o intelepciunea ipostatica i Puterea Prea Inaltului DumSfint, Sfintul
:
Fecioara va avea in pintece i va nate Fiu i vor chema numele Cu moi este Dumnezeu (Isaia, 7, 14). Dar lui Emanuel, care se tilcuie^te cel care ii prinde pe cei intelepti in viclenia ilor (Iov, 15, 13; I Cor. 3, 19), ca sa amageasca pe cel care se ingimfa intotdeauna cu intelepciunea, face ca tinara sa fie logodita cu Iosif $i este data depreoti... cartea cea noua a celui ce ?tie carte (Isaia, 29, 11). A$adar, logodna a fost pa/itoare a Fecioarei Maria $i inêlaciune a celui ce o pindea pe Fecioara.
Iata,
:
adica Fiul lui Dumnezeu, Cel de o fiinta cu Tatal, ca o saminta (lumnezeiasci, fi i-a alcatuit Luifi, din singiurile ei, trup insufletit {Ihxjmatica, cartea a Ill-a, cap. 2, trad. rom. p. 147).
ikv.cu,
(Doginatica, partea IV-a cap. 27).
INVATACELUL
lirii ?
Dar na?terea Fecioarei Maria n-a

$i la
fost
dupa
legile
Ea n-a nascut cu dureri

:
9 luni, ca orice femeie ?
INVAJACELUL Dar
:
despre Fecioara Maria se mai tiu
$i alte lu-
PREOTUL
dar,
clurcri
1
cruri ?
Na$terea Pururea-fecioarei Maria a fost dupa legile firii, in acelaî timp, mai presus de natura na$terii obi^nuite, caci ea nici
nu a avut,
nici cheile fecioriei sale
nu s-au
stricat, caci Hristos,
Credinta OrtodoxS
i.
DESPRE CREDI'NTA
ORTODOXA
fara de tata din femeie
DESPRE PREACINSTIREA SFINTEI FECI PARE
MARIA
(.7
Rul
i
lui
Dumnezeu, cum spun imnografii, Se na$te
Dumnezeu
fi
Dumnezeu
:
adevarat care a avut ca
Maica pe pamint pr
din Tatal. Pentru ca S-a nascut fara de tata, dar potrivit Ugilor firii, S-a nascut la timpul sorocit nasterii adica atunci cind a A uiplinit 9 luni dar mai presus de legea nasterii, nascindu-Se fara sa pricinuiasca dureri. Celui caruia (fan i-a precedat placerea, nu i-a urmat nici
fara de
mama
r
Preacurata Fecioara Maria.
d'irerea, potrivit cuvintelor proorocinlui

dlireri a
care zice
!nainte de a slmft
durerilor, ea a
nascut
iaraî
Inainte de a venl vremea

'
nlseut
un
fiu (Isaia, 66, 7).

:
INVATACELUL Dar
tcare
pentru ce o
numim pe
Fecioara Maria Nasca-
de Dumnezeu
I
de mai inainte Ji-am aratat, si in cele ce urmeaza iî spun asa Noi numim pe Preacurata Fecioara Maria NSscatcare de Dumnezeu, pentru ca Cel ce S-a nascut din ea dupa fire oheneasca e Insusi Fiul lui Dumnezeu. Domnul Iisus Hristos este persoana in doua firi, e persoana lui Dumnezeu-Cuvintul care, ca Dumnezeu, s<u ca persoana a firii dumnezeiesti, e nascut mai inainte de veci din Tttal. Dar aceeasi persoana e ipostas si firii divine si celei omenesti. De
Si in cele
:
PREOTUL:
mai ales in eel de la Calcedon. Si dat fiind ca S-a intrupat chiar Cuvintul lui Dumnezeu, spunem ca Dumnezeu S-a nascut din Maria, caci nu se naste niciodata o file singurS, ci ipostaziata intr-o persoana. Iar persoana firii omenesti a lui Iisus Hristos era Insusi Fiul lui Dumnezeu. Daca n-am recunoaste ca Fecioara Maria e Nascatoare de Dumnezeu, n-am socoti persoana nascuta fit ea ca fiind si Dumnezeu, ci numai om. Iar Iisus, daca ar fi fost numai on, nu ne-ar fi putut mimtui. Intreaga noastra mintuire isi are deci temelia
si
se imtrepatrund, chiar daca ele cum ne invafa sfintii parinti in sinoadele ecumenice
firi
a*eea, cele
doua
nu
se amesteca, asa
vrea s& tiu mai precis care sint marturiile SfinINVATACELUL A$ noua ca trebuie sa cinstim pe Prea Sfinta tei Scripturi care ne dovedesc Fecioara Maria si sane inchinam ei ? Marturiile Sfintei Scripturi care ne aratii lata, frate PREOTUL: inchina Prea Sfintei Nascatoare de sintem datori a supravenera si a ne Dumnezeu $i Pururea-fecioarei Maria sint acestea pentru $i ne inchinam Prea Sfintei Fecioare Maria 1. Supraveneram de o mare cmste, de a fi Maica a Fmlui bail ca Dumnezeu a invrednicit-o $i a na$te pe Mesia. inchinam $i preaveneiram pe Prea Sfinta Fecioara 2. Noi cinstim 1 ne Dumnezeu, prin Duhul Sfint, a vestit ca prin ea Maria, fiindca Insusi lumii & va zdrobi capul ârpeiui nevazut va face Dumnezeu mintuirea Fac, 3, 15 Isaia, 7, 13 Ier., 31, 4 i urmatorii), readucin(diavolul) (vezi ) du-ne in starea de fii ai Lui. MS inchinam isi preaveneram pe Prea Sfinta 3. Noi cinstim si ne arhanghelul Gavriil, trimis de Dumnezeu Fecioara Maria, deoarece insusi Mesia, i s-a inchinat si a numit-o plina de sa o.anunte ca va naste pe binecuvintata intre femei (Luca, 1, 2629). dar i preaveneram pe Maica Domnului, pentru ca .si 4 Noi cinstim si marelui prooroe loan Botezatorul, a cinstit-o i Sfinta. Elisaveta, maica (Luca, 9, si bineeuvintata intre femei a numit-o Maica a Domnului
(
.1
......
43, 45).
ca Sfinta Fecioara Maria a fost cu adevarat Nascatoare de Dimnezeu, caci prin colaborarea lui Dumnezeu Duhul Sfint, ea a 'Hscut trupe$te pe Dumnezeu Cuvintul (Sf. loan Damaschin, Dogmatica, ccrtea a IV-a, cap. 14 vezi $i tnv. de Credinta OtL, intreb. 187).
;
in faptul
INVAJACELUL Unde
:
se
nume?te
?
in
Sfinta
Scriptura
Fecioara
preaveneram pe Prea Sfinta Nascatoare de Dum5. Noi cinstim i Maria pentru ca si Mintuitorul nostru Iisus nezeu si Pururea-fecioara mai grele suferinte, rastignit pe Crucc, a Hristos, chiar cind era in cele grija de ea, dind-o in seama celui mai cinstit-o ca pe o Maica i a avut iubit ucenic al Sau (loan, 19, 26, 27). Nascatoare de Dumnezeu i Pururea6. Noi cinstim pe Prea Sfinta inchinam ei pentru ca î oamenii cei credincioî, fecioara Maria i ne ea pe pamint, o cinsteau ?i o fexiceau (Luca, chiar din vremea cind traia
11,2728).
A
Maria Maica a lui
Dumnezeu
de
PREOTUL:
ai'zi
In Sfinta Evanghelie
dupa Luca,
in Sfinta Scriptura
lui
Mama
lui
oriunde vei Iisus, intelege ca despre Maria,

la
1,
43. $i
7.
insaî,
Noi cinstim $i prin Duhul Sfint, a marturisit ca Cel Puternic

ferici toate
preamarim pe Maica Domnului, pentru cm

i-a facut
cni
marire
si
Maica
Dumnezeu, este cuvintul, deoarece
Iisus Hristos este Fiul lui
' I
ca de acum o vor
neamurile (Luca,
1,
48).
H8
DESPRE CREDINTA
8.
ORTODOXA
Noi cinstim
cinstitfi ?i
lata]
,m.91 pe mama ta
-
preaveneram pe Maica Domnului, caci ea a fost ascultata de Fiul ei, dupa porunca ce zice Cinste te pe
i
:
1 statut Impch** * Imparateasa de-a dreapta Ta, in haine aurite prea infrumusetata * Pc 44, 11). (Ps. A A 1 n
I
preaveneram pe Maica Domnului, pentru ca in ziua Judecatn celei de Apoi ea va sta de-a dreapta Sfintei Treimi cu mare cinste si slava, dupa marturia Sfintei Scripturi care zice De fata au
i
;
N i cmstim
(Ie?., 20,
12
Deut,
5,
16
loan, 19,
26-27
.a.),
Nox cinstim pe Maica Domnului si ne inchinam ei, pentru ca ea a fost cmstita de Dumnezeu mai mult decit toata faptura, deoarece Dumnezeu a ales-o pe ea sa fie Maica Ziditorului tuturor fapturilor celor vazute |i celor nevazute, Care ne-a rascumparat din moarte (Rom.,
10.
17
5,
18). 11.
Noi cinstim
pe Fiul lui Prea Inalt care alt sfint ce sta inaintea lui Dumnezeu ea n-a avut numai dar de la Dumnezeu, ei a fost plina de har (Luca, 1, 28 351 12. Noi cinstim pe Maica Domnului mai mult ca pe oricare din sfinti deoarece intelegem ca ea a nascut ?i a alaptat pe Sfintul sfin t ilor, pe iisus Hnstos, Dumnezeu! $i Mintuitorul nostru.
,
preaveneram pe Maica Domnului caci ea a zamislit Dumnezeu de la Duhul Sfint i a fost umbrita de puterea Celui ?i, prin aceasta, a fost euratita de pacate mai mult decit orisi
:
'
'.
!
',...
1*
Capitolul 7
i
'
,i
'
"
.
"
DESPRE CINSTIREA SFINTELOR MQATE
'
%
'
'
*'*
4
^
*
preaveneram pe Maica Domnului mai mult decit pe toti sfintu si toti ingerii din cer, caci a a o cinsteste si Biserica lui HriStos 51 n cinta: Ceea ce e 9 ti mai cinstita decit Heruvimii ?i mai marita fara de asemanare decit Serafimii (Axion).
13.
si
,
Noi cinstim
r v
:
..
INVATACELUL Ce
PREOTUL:
miiiuni, ale
reprezinta sfintele moa$te ?
Sfintele
moa?te
sfinti.
sint rama$itele paminte?ti facatoare
de
'
lata, frate,
Una despre
-
citeva din multele mSrturii ce se gasesc in Sfinta Scrip-
cinstirea si preavenerarea Sfintei Nascatoare

.
de Dumnezeu mriezeu
I
si
Pururea-fecioarei Maria.
''
_ '
1
.
ca pe ni^te obiede in mkmnata a harului Sau. Cat au care Dumnezeu l$i arata toata put fost pe pamint, sfintii au avut in ei haxul Duhului Sfint intr-o masura adeseori minuni, haru'l acesta avinprin aceasta foarte mare, facind du-1 in sufletele lor i in viata cereasca la care s-au dus, mtr-o masura mai mare. Dar precum sfintul poate sta in legatura cu oamenii care i se
unora dimtre
Noi
le cinstim
roaga, ajutindu-i in chip minunat, cu atit mai mult pastreaza el insu$i

:
..
<
o anumita legatura cu trupul sau, care a fost i el locaûl Duhului Sfint, precum spune apostolul Au nu stift ca trupul vostru este locaûl Duhu:
lui Sfint
care locuieste in voi?

f
(I
Cor., 6, 19). Sfinta Scriptura
ne spune
acute prin trupurile sfintilor in vremea vietuirii lor pdmlnte^ti, marturisind despre puterea ce o au in ele. Multf oameni se vindecau numai atingindu-se de $tergarele i de trupul apostolului Pavel
despre minuni
70
MSPRE CRED1NJA ORTODOXA

I *i ;
DESPRE CINSTIREA SFINTELOR MOASTE

dU
.
71
(Faptfc, 19
1112), iar
5, 15).
:
altii,
numai prin trecerea umbrei apostoMui Petru
peste ei (Fapte,
a treia si in ziua a saptea va Acesta sa se curete cu aceasta apa in ziua nu va fi curat... Tat eel ce se al.iu,se va curati...
fi
curat, iar de
nu
Da, inteleg ca trupurile sfintilor ?i al Mintuitorului ciu icicut mkiuni cind erau in viata, cind erau in ele sufletele care aveau credinta dar dupa moarte, ce putere are un trap mort ca sa faca minimi ?
?
'
.
'
INVATACELUL
"Jl-am aratat ca trupurile oamenilor credincioî shit loca?uri ale Duhului. Sfini care locuieste in ele, apoi ca acelasi Dr Duh Sfint V n. prin trupurile sfintilor fa ace minuni, atit cit sfintii sint in
:
i
PREOTUL
.-.
de trupul mort al unui om si nu se va 611 19, 1113 Lev., 21, 1011). nului... (Num., 9, Vechiul Testament spurcau pe cei PREOTUL Numai cadavrele din erau sub pacat si sub Western Totu*., ce se atingeau de ele, pentru ca caci trupul mort al lui Iosit chiar acelea nu erau toate spurcate nici acela 1-a luat la sine in Egipt (Ies., 13, 19) n-a spurcat pe Moise cind spurcat pe eel care a fost asezat Elisei, proorocul, n-a
;
;
curati, acela
va intina loeasul Dom-
cadavruil lui
viata, cit si
dovada ca trupurile sfintilor $i dupa moarte au putere minuni ca oasele proorocului Elisei invie un mort (IV Regi, 13, 21). INVATACELUL Unii spun ca inchinarea la moarte inseamna idoloJatrie, iar aceasta este oprita raspicat de porunca I $i a Il-a din Decalog, care sint categorice Eu sint Domnul Dumnezeul tau... sa nu ai alti dumnezei afara de Mine. Sa nu-ti faci tie chip cioplit i nici un fel de
:
dupa moarte.
mormint peste
el, ci
iâ inviat
(IV Regi,
trupurile (cadavrele) cretinilor nu mai biserici sau locasuri ale Sfintului Dull
sint curatite
unui
f
Sa nu te inchini lor pi nici sa le sluje$ti {Ie?. 20, 25; Deut., 5, 69). Trupurile venerate nu sint oare asemanari din cele oprite in aceste poninci ?
de blestemul care venea mai spurca pe cei ce se ating de ele. de neatingere a anumitor lucruri SocoDar sa stiti ca toate cazurile tovatatura apartinind numai Vechiului Testatite spurcate au alcatuit o Nou nu mai are valoare. Apostolul scrie ment care In Testamentul pentru stihiile lumii, pentru ce Dack deci atf murit impreuna cu Hristos rabdati porunci ca acestea Nu cum a i fi vietuind in lume, ca
:
20-21). In Testamentul Nou 13, sint spurcate, pentru ca ele sint Cor;, 6, 1920; 3, 1617), si (I asupra lor. Prin urmare, ele nu
;
atunci,
?i
lua
:
Nu
gusta
Nu
te atinge
- lucruri menite toate sa piara prin intre:
Nici sfintele moarte nu sint idoli sau zei ori asemanari ale lui Dumnezeu, $i nici inchinarea ila ele nu este idololatrie. Caci daca tnsu?i Dumnezeu le proslave$te prin puterea miniinata ce le-o da, ?i noi *rebuie sa le cinstim, deoarece prin aceasta cinstim pe Dumnezeu, Gare
ile-a
PREOTUL
buintare potrivit unor rinduieli
si
invataturi omenesti?
(Col., 2,
20-22).
necurate care intinau pe om In Testamentul Vechi erau si alte lucruri pilda, hainele si patul celor care au prin atingerea de ele. Asa erau, de sau animalele socotite an Vechiul avut scurgere de singe (Lev., cap. 15)
dat putere, $i sintem datori sa cinstim puterea dumeezeiasca din ele, iar nu pe ele i-nsele ca atare. Noi nu lie ridicam sfintelor moa$te biserici,'
Testament ca necurate (Lev.,

:
11,
2425
$.a.).
cum faceau paginii zeilor ?i idolilor lor, ci pe locul descoperirii lor ridicam biserici lui Dumnezeu $ prosdavim pe Dumnezeu prin ele. Porunca
I
?1
a II-a inlatura cinstirea idolilor, iar
nu
$i
pe a sfintelor moaste,
Dumne
cniesc paginii idololatri, prin idolii
lor.
INVATACELUL Mai
:
spun ca
menirea trupurilor moarte este INVATACELUL Se mai spune ca putrezire, in pamintul din care au sa fie ingropate si a se preface, prin legi a naturii. Caci stris este lost luate, iar nu sa fie sustrase acestei minca piinea ,ta, pina cind te vei intoarce Intru sudoarea f etei tale vei pamint esti, si in pamint te vei inIn pamintul din care esti luat; caci intoarca in pamint precum a fost, iar (Fac, 3, 19). Pulberea sa se
,
cei ce se ating
toarce
Mirdti sapte zile. Deci atingerea ele

.si
de cadavre devin nemoarte {sarutarea dor) nu ar aduce

chiar $i indirect
in tire,
intarire, ci necuratie, prin care
cmeva
:
Care 1-a dat> (Eel., 12, 7). Atunci, sufletul sa se intoarca la Dumnezeu, sustragem de la aceasta menire " de ce tocmai trupurile sfintilor sa le _
..
.
..
-d~ ~~
**i
rtrirn nllX
.1
poate sa intineze insa?i Riserica. A?a ni se spune $i in Sfinta Scriptura Cel ce se atinge de trupul mort al unui om, necurat sa fie ?apte zile.
materie
..
i
i-
**
'
72
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
moarte este intr-adevar o
rea mortilor
? ;
DESPRE CINSTIREA SFINTELOR MOASTE

se
VI
PREOTUL Legea
:
stricaciunii trupurilor
De altfel, lege au mai fost

catosi.
lege generala, dar, ca orice lege, ea este in primul rind pentru cei pacatosi (I Tim., 1, 9). Neputrezirea trupurilor sfintilor dovedeste ca si legea aceasta prin exceptiile ce le face priveste mai mult pe cei pa-
seamana trupul intru stricaciune, inviaza intru neslricaciune se seamana intru necinste, inviaza intru slava se seamana Ininviaza intru putere se seamana trup firesc, invia/.i tru slabiciune, trup duhovnicesc (I Cor. 15 3544? loan, 12, 24). Deci, este absohit
? ?
r
r
insasi Biblia
si
A?a, de pilda, prin voia si puterea lui Dumnezeu, trupul lui Enoh al lui Hie n-au fost ingropate in pamint spre a
putrezi, ci
ne marturiseste ca exceptii de la aceasta ca Dumnezeu, in anumite cazuri, ridica puterea ei

si
necesar ca trupurile sa putrezeasca in pamint spre a putea invia. Atunri, oare, nu inseamna ca se opresc de la putrezire, i deci de la inviere,
eel
tocmai trupurile sfintilor?
au
fost luate
in cer, caci Cartea Sfinta zice Si a bineplacut nu s-a max aflat, pentru ca 1-a mutat
:
PREOTUL
In citatul acesta este
vorba de schimbarea pe care
tre-
lara
al
a fost rapit de pe pamint (Int. Sir., 49, 16). Si apostolul Pavel grSieste, de asemenea Prin credits Enoh a fost luat de pe pamint, ca sa nu vada moartea Si nu s-a mai aflat, pentru ca Dumnezeu il stramutase caci mai inainte ca sa-1 stramute, el a avut marturie ca a bineplacut lui Dumnezeu* 5) TOt *** ?1 dSpre Ilie ni Se Spune <<Pe clnd mergeau ei (Hie m* k 7 Si misei) asa pe drum si graiau, deodata s-a ivit un car si cai de foe si despartindu-i unul de altul, a ridicat pe Ilie in virtej de vint la cer (IV Regi, 2, 11 Int. Sir., 48, 12). Despre Melchisedec, apoi, nu avem nici un îndiciu in Biblie ca ar fi fost ingropat vreodata, caci era f ara tata,
si el
:
Nici
ami nu
Enoh lui Dumnezeu, apoi Dumnezeu (Fac, 5, 24) ?i iarasi
s-a facut ca
Enoh pe pamint, pentru ca
buie sa o sufere toate trupurile pentru a putea trece, din timp, in ve$nicie, adica pentru a putea fi adaptate ve^niciei. Schimbarea aceasta se face de obicei prin moarte. Totui, sint $i exceptii de la aceasta regula, ca Ilie fi Enoh, dupa cum ai vazut, $i ace^tia sint schimbati la trup, far^ Iata, taina va spun sa f i trecut prin moarte, precum apostolul zice voua: Nu toti vom muri, dar toti vom fi schimbati, deodata, intr-o clipeala de ochi, la trimbita de apoi (I Cor., 15, 5152? I Tes., 4, 1517).
:
"
Astfel se vede ca
Dumnezeu poate
fi
gasi
alte cai pentru
schimbarea
trupurilor noastre, fara a
pentru toate nevoie sa le treaca, numaidecit.
prin moarte
*i
putrezire.
:
5 9 .a.), n-a suferit putrezire in pamint' si totu?i s-a inaltat la cer. Prin urmare, Dumnezeu a facut i face cu trupurile sfintilor exceptie de la legea generala pe care tot El a dat-o a mgroV
2,
pacat iEvr.,
de neam, neavlnd nici inceputul zilelor, nici sfirsit vietii (Evr., 7, 3; Fac., 14, 18). Dar peste toate, insusi *rupul Mintuii, care este intra totul asemenea trupurilor noastre, in afara de
17;
4,
mama,
fara spifa
. ^
pamint
inca e bogata in marturii asemanatoare celor din Biblie
INVATACELUL
pamint,
or, lol
:
Trupurile moarte, dacS
nu vor putea invia. De aceea, impiedicind procesul descompunerii oare nu se inlatura posibilitatea invierii lor ? Caci zice
Dar va zice cineva
!
:
nu putrezesc mai
intii
in
Toate trupurile moarte trebuie inmormintate, caci si in Testamentul Vechi, toti dreptii au fost inmormintati, iar uneori trupurile lor au fost chiar ascunse tocmai pentru a nu fi venerate. A$a despre trupul lui Moise aflam urmatoarele $i a murit Moise, de pilda, lui Dumnezeu, acolo, in pamintul Moaibului, dupa cuvintul Domrobul nului, î a fost ingropat in vale in pamintul Moabului, in fata Bet-Peonu $tie mormintul lui nici pina in ziua de astazi (Deut. rului, dar nimeni fi 34, 56). Pe atunci iudeii erau inclinati spre idololatrie i uôr ar putut cadea in aceasta greêala a venerarii trupului lui Moise. Deci, daca i-au ascuns trupul, nu a fost tocmai ca nu cumva, avindu-1 inaintea ochilor, sa-1 venereze ? PREOTUL $i dupa Testamentul Nou, trupurile sfintilor sint ingro-
INVATACELUL
Cum
inviaza mortii ?
Nebun ce e$ti Tu ce semeni nu da viata daca nu va fi murit. Si ce semeni? Nu trupul ce va sa fie il semeni, ci numai graunte gol, daca se intfmpla de griu sau de altceva din celelalte iar Dumnezeu ii da un imp dupa a Sa vointS fiecarei seminje, un trap al ei... A a ? i cu invie; ,
aposSi cu ce trap au sa vina ?
sfintul
pate ca
i ale tuturor cre^tinilor

li
numai acelea din
ele care fac
minuni
sint dezgropate ?i
se da o cinste deosebita, dar
nu adorare,
ca lui Dumnezeu. Prin aceasta cinstire ele nu sint idololatrizate, caci a venera nu este acelai lucru cu a idololatriza. In Testamentul Vechi au
fost ascunse moa^tele
lui
Moise
?i
poate ale altor drepti
pentru
fi
eft
iudeii, intr-adevar, fiind inclinati spre idololatrie, avindu-1, 1-ar
zci-
!-"
71
*
DESPRE CREDINTA ORTODOX
ca pe vitelul de aur (Ie., 32, 135; Deut., 9, 16). Pentru evitarea aces tor rataciri, era bine sa ramina ascunse trupurile unor barbati sfinti ?i drepti, ca Moise, despre care, de altfel, tim ca insusi arhanghelul Mihail cauta sa nu-1 lase in stapinirea diavolului (Iuda, 1, 9). Pe atunci Irupul mort era socotit ca necurat, caci inca nu sosise Hristos cu harul S<iu sfinjitor si deci trupul omenesc era inca nerascumparai de sub stalicet
pinirea diavolului.
ca Biserica a cinstit din primele veacuri oseimntele mucenicilor, adunindu-le cu mare evlavie ? i grija i zidind altarele brsericilor peste ele, iar mai tirziu, ingrijindu-se ca in altarul fiecarei brsenci, ca si in sfintul antimis de pe altar, sa ,puna o particica din sfintele moaste, ceea ce se face pina azi.
lata, sa stii si aceasta,
Epistoila Bisericii
'
din Smirna despre

:
martiriul
sfintului
Policarp,
J ' * *
episcopul acelei cetaji (f 166), spune Noi am strins oasele lui ca pe un odor mai scump decit aurul $i decit pietrele soumpe si le-am asezat unde se cuvine aici ne vom aduna cu bucurie si Domnul me
;
'
Capitolul 8
I
sarpatonm ziua nastern sale

Si
va da noua sa
. j
celei mucenice^ti, prin cinstirea biruintei spre intarirea altor luptatori (Eusebiu de Cezareea, Istoria biseri-
.'
..
Cinstim moastele mucenicilor ca sa adoram dumnezeieste pe Acela, ai Carui ucenici sint, Si cinstim pe slujitori in a?a fel, ca cinstea lor sa treaca asupra Stapinului care a zis Cel ce va prime$te pe voi pe Mine Ma primele, (Fer.
9
ceasca, IV, 15). Se Intelege ca cinstirea sfintelor moaste se indreapta tot spre Dumnezeu, a Carui putere sala Luieste in
ele.
'
CULTUL SFINTELOR ICOANB

. . . '
'
"
, . . .
in
If.
<
.-
'
r
*
INVATACELUL
Unii
""'
. . : .
.*.
mira
!
ca
t
,
noi ne
inchinam
la
' .
loronim, Epistola catre Prezbiterul Ruperiu, 37,

'
icoane.
I).
I
'
...
r
! .. ..
:
,
inchiaiarea
; ,
.i .
. . j
.
'
I
'
'
5, vazute (H^,>aO, 4 Lev., 26, 1 la alte asemanari mchinarea intemeiata pe socotintd Dar prin aceasta opre $ te uumai 9). adica opreste mchichipuri trebuie cinstite ca dumnezei, ca chiar aceste unor semne si mfatisan ale ,lm idoli. Nu opres-te insa cinstirea narea la aceasta cinstire nu ramine in mater. ale sfintiior, cind
;
Deut
Faptc 7
Dumnezeu
si
' < :
'
gindul nostra la Dumnezeu, de la sfintul din care sint facute, ci duoe ce se da unor briie si stercjam vazut cinstirea eel incmipuit de ea. Vechiul Testament se vorbeste despre de pe trupul apostolului Pavel. In chivotului Legii sau in covoaHeruvimi sculptatf, asezati deasupra
Am
doi
-f
'
' . . . .
.*
18-22 26, 32). Inaintea lor se tern.,., si rele din locaul sfint (Ies., 25, s.1 Precum ne ajutoram de cuvinl. se faceau imehinaciuni (Ios., 7, 6). tot asa ne folosim si de icoui- a, ridicam la cele mai presus de cuvint, ne
,
<..
7(1
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
CULTUL SFINTELOR -ICOANE

-
77
ca sa ne ridicam mai presus de icoana. $i precum Dumnezeu vrea ca auzul nostru sa se sfinteasca prin cuvinte curate, a?a vrea ca $i vederea noastra sa se sfinteasca prin icoane cuvioase, ca sa patrunda in suflet
(jindiri
INVATACELUL
materials
Bine, dar icoanele, ca
isi
idolii, fiind
neputincioase,
Dumnezeu
a osindit
:
simple obiecte pe cei ce nadajduiese
vreun ajutor de
la ele, caci zice psalmistul
.Idolii
neamunlor
sint ar-
amindoua aceste simjiri superioare. 1INVAJACELUL: Dar se spune ca nu trebuie sa ne inchinam icoacurate prin
neloi, pentru ca
(los ar
late.
fi
Dumnezeu
este cu total diferit de icoane, oricit de pref acute ?i
omenesti. Gura au si nu vor grai, ochi au si gint si aur, lucruri de miini vor auzi, caci nu este duh in gura lor. nu vor vedea, urechi au si nu pe dinsii si se incred in ei (Ps. 134, Asemenea lor sa fie toti cei ce ii fac
materialul din care sint
oricit
:
de
artistic ar
fi
exeeu-
1518; 113,1216).
Caci Apostolul Domnului grSie?te lamurit Daca sintem neam a! lui Dumnezeu, nu trebuie sa credem ca dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau ca marmora cioplita de mete$ugul $i de gindirea omului (Fapte, 17, 29).
PREOTUL
Citatul acesta se refera
numai
si
la idoli.
Daca
cei doi
He-
PREOTUL
Aici
nu
cultul sfintelor icoane se inlatura, ci intelegerea
Heruvimi cusute fost poruncite de Insusi Dumnezeu, nu este pe catapeteasma de acolo, au oprite de El. $i daca cei ce au cinstit cu putinta ca sfintele icoane sa fie Heruvimilor in Testamentul Vechi, la porunca si s-au inchinat chipurilor
ruvimi din Vechiul Testament, precum
chipurile de
pe Dumnezeu cu materia, cioplita artistic, a chipurilor de idoli reprezentind pe zeii paginilor atenieni. Apostolul Pavel tocmai aceasta vrea sa le arate invatatilor atenieni, in cuvintarea sa din Areopag, ca daca noi, oamenii dupa cum $i ei in$i$i ercdeau sintem neam all lui Dumnezeu, adica avem suflet imaterial
greîta a paginilor de a confunda
cind idololatria era foarte aspru atunci .Ii recta a lui Dumnezeu, chiar in osinda, atunci nu pot fi eondamnata, n-au putut cadea nicidecum icoane. Idolii, intr-adevar, sint nesfintele
osinditi nici cei ce cinstesc
care este chipul lui
Dumnezeu
in noi, de aici
putem deduce ca Dumneil
au dat dovada ca au in ele putere putinciosi, dar sfintele icoane adeseori in uimire uneori o lume intreadumnezeiasca de a face minuni, punind foarte graitor in privinta atitudinii pe care insu?i acest fapt este
ga
1 1
zeu este
$i El
imaterial ca i sufletul nostru pe care

inruditi
avem de
la El $i
Huue
in
sa o
avem
fata de sfintele icoane.

:
cu El. Dumnezeu nu poate fi socotit identic, $i nici confundat, cu materia unor statui de zei ca cele din templele paqine ale Atenei. Ci trebuie sa spunem ca Dumnezeu este strain fata de orice materie $i de aceea este de neinteles a-L confunda cu o statuie oarecare, -. oricit de prejios ar fi materialul din care este turnata i oricit de geniala
-
dupa care sintem
INVATACELUL Am
/imi
pi'
auzit pe unii spnnind ca cinstirea lui
icoane
ar
fi
ele
mai ales cinstirea icoanelor cu chipul lui si paginesc, pentru ca numai paginii si-au ceva
DumneDumnezeu
fiicut ase-
ni.iiuiri
,.
ii.
ale lui
Dumnezeu
in diferite feluri si
li
s-au inchinat, dupa
ar
fi
creatia artistului care a executat-o.

In Ortodoxie
/..mi
* .
Pavel: (Paginii) au schimbat slava lui rturiseste apostolul asemanarea chipului omului stricacios colui nestricacios intru
_
_
cum Dumsi
sustinem
intocmai acest adevar.
Avem
icoane
sfin
de aur, de argint etc., executate cu maiestrie $i cu talemt, dar nu sustinem deloc ca Dumnezeu este identic i omogen cu argintul icoane rare-I infatieaza chipul. Noi invatam ca exista un singur Dumnezeu, i.ir s f ii t el e icoane ne reprezinta chipul Tatalui, care e Fiul, ori pe Tatal po un parinte ceresc, ori pe sfinti, ori evenimente din viata Mintuito|ito,
i
<
patru picioare i a tiritoarelon. (Rom., 1, .is.iriloi si a dobitoacelor cu idoli sau la un astfel de paginism )i este absurd sa ne intoarcem la {).
i
PUI.OIUJ.: Aici este vorba de

la
,
idoli
rocliuUi
W
.lui
Dumnezeu,
iar
nu
la
de ratiicirea paginilor relativ sfintele icoane ale cre^tinilor, care

ii
mini
,
ni
|
lolii'l
sfintele icoane, crestinii niciodatii nu l.-au .illcev... In

sail
in-
,.
.
Duinne/en ca stricacios
ci, clin.polrivii,
ca animal cu |>atru |)icio<.ic sau
sau a Bisericii. Ele au deci un rol ajutator in rugaciunea credrnblotului $i uneori il ajuta sa inteleaga sensuri ale invataturii creatine.
rului
.,
tit
1 < > t
l.-au zugravit aâ
cum
S-a deMope.il
si
l.l
<
ie-
I'll,,
,..., sl.i,
crestinii si-au lacul o idee mai clarii
mai precisa
icoai...
Astfel, in Biserica
lul
?l
Ortodoxa icoana are
rol pedagogic,
c,i
fiind re/ulla,
.|e .i.l.-v.ualul
|,,..|
Du.nur/.eu. Tocmai din
...est
n.otiv, sfintele
inijlocul r&spindirii invataturii noastre
dospre Dumne/eu.
inlotdeauiui un inljloc liwrlc poh.vil p.-nlm
adimirea rvlavlel,
78
DESPRE CREDINJA
la netiutorii
ORTODOXA
oricare om, Prin aceasta,
i
?i
CULTUL SFINTELOR ICOANE

ar-
70
mai ales
titii
de carte, dar
$i la
Dumnezeu,
pictori i-au
pus talentul in sluiba
marirea
lui
Dumnezeu, Care
l-a
inzestrat pe
ei.
:
omenesti in diferite moara. Astfel :
Dumnezeu Se poate face vazut ochiului in schimb, sau sub diferite forme, fara ca chipuri
*
miu|,i
sti
omul
poate fi vazut de oameni de aceea moni nu $tie cum este El si inu-I poate zugravi fata in icoane sau sa Icica o asemanare a chipului Sau eel adevarat. caci Domnul a zis Nu
;
INVATACELUL Dumnezeu nu
11
Dumnezeu-Tatal L-a vazut Avraam Pe 1-3) L-a vazut Iacov, care a stejarul Mamvri (Fac, 18,
,
in chipul a trei calaton

zis
la
apor
noate omul sa vada fata

la fel,
I
Mea si
zis,
sa
fie
viu
(Ie$., 33, 20). iar
Evanghelistul,
1,
zis
4,
Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vazut vreodata (loan,

Apostolul a
:
18
loan,
12).
(Dumnezeu) $i L-a vazut nimeni dintre oameni,

rirea
de asemenea Cel ce singur are nemulocuie$te intru lumina cea neapropiata, pe Care nu
nici poate sa-L vada, Lui cinste i stapi
'
a si mintuit a fost sufletul meu vazut pe Dumnezeu fata catre fa t de om, graind cu el fata catre fata>, 32 30) L-a vazut Moise tot in chip (les., 33, 11), tot Moise L-a grai cineva catre prietenul sau cum ar care ardea si nu se mistuia les 3, Horeb in rugul
A.n Fac,
nire vesnica,
in
Amin ! (I Tim., 6, 16). PREOTUL Este adevarat ca pe Dumnezeu nimeni nu-L fiinta Sa, a$a cum este, deoarece El este Duh (loan, 4,
1
poate vedea
24),
nevazut
ochiul,
ochiului material al omudui
este nemarginit, incit
nu numai
dar nici
Lot
mmtea sau pneeperea omului nu-L
poate cuprinde, pentru ca
ceea ce tine de
om
este limitat,
finit, iar
Dumnezeu
este infinit.
aceea, nu-i de mirare ca este cu neputinta a-L vedea cineva

este. Arhiereii
De a$a cum
vazut pe muntele proorocul, dupa cum msus! martunses9_4) L-a mai vazut apoi Isaia, umilit fiindca sint om si buze necu0, ticalosul de mine ca m-am te buze necurate si pe Impara u avind, loeuiese intru popor care are rate L-a vazut sfmtu (Isaia, 6, 5) Domnul Savaot L-ani vazut cu ochii mei intr-un cadru foarte mmunat Daniel in chip de om batrin si prooroc marturiseste zicind Vazu9-10). Iarasi, Amos, proorocul, ne (Dan. 7, Dumnezeu a annual ca Domnul ezind pe Altar (9, 1). Insusi t-am pe spune Cartea Sfmta Apoi unora in chip vazut, dupa cum Se va arata Ascultati cuvintele Mariam) surorii lui,
!
Vechiului Testament, cind intrau o data pe an in Sfinta

in locaûl
Sfintelor,
unde Se arata
(Ie., 30,
Sau vazut
2,
(in temp'lu),
tamiiau mult,
a zis catre ei (lui Aaron si arat 1m prooroc al Domnului, Mele De este intre voi vreun am vorbit cu robul Men Moiin soma vorbesc cu el. Nu tot asa denie si gt^ciaievea, iar nu graiesc gura catre gura, la aratare ji se... Cu el
:
Ma
potrivit unei rinduieli dumnezeie^ti, ca sa

*i
nu vada cumva pe Dumnezeu

13).
sa
moara
10
Lev., 16,
12
Cei
trei apostoli
au cazut
la
pamint atunci cind
Iisus Hristos,
pe muntele Tabor, $i-a aratat stralu13, 6)

;
8). vede fata Domnului...> (Num., 12, turi, i el vazut in chip de om preMnarri Pe Dumnezeu-Fiul L-au apostolu (Fapte, 7, 55-56) orocul (Dan., 7, 13-15) diaconul Stefan precum si dumnezeiescul pe drumul Damascului (Fapte, 9, 3, 5) Pavel
.
^\m
rirea dumnezeirii in trupul
Sau (Matei,
strajerii
de
f
la
Mormintul
evanghelist loan (Apoc., 1,8,
Domnului au cazut la pamint, s-au facut ca mte morti cind au vazut Ingerul Domnului coborit deasupra mormintului (Matei, 28, 4). Apostolul Pavel a cazut orbit la pamint, cind a auzit glasul lui Hristos-Dumnozeu pe drumul spre Damasc (Fapte, 9, 3 8). Astfel, pentru oamenii muritori $i marginiti, vederea lui Dumnezeu a ramas o imposibilitate.
20 .a.). sfintul loan Botezatorul !a Dumnezeu-Duhul Sfint L-au vazut Pe porumbel (Matei, 3, 16, Luca, 3, 21 22); Botezul Domnului, in chip de in chip de limb! de foe (Fapte, 2, la primele Rusalii crestine,
apostolii,
12 13,
14).
.
Totu$i Biblia
lanii,
ne marturise^te ca au existat teohristofanii sau pneumatofanii (cazuri cind Dumnezeu, Hristos ori
i
chiar istoria
Duluil Sfint S-au aratat). Este

>1
colo spuse
mai
sus,
cumva o contrazicere intre aceste aratari ca Dumnezeu nu poate fi vazut de oameni? Nu

!
de ce.nu pedepseste Dumde puterea harului dumnezeiesc, invrednicite hulesc, le profaneaza sUe distrug ? nezeu pe cei care ie model pe Insusi lisus Trebuie stiut ca icoana are ca
INVATACELUL: Daca icoanele
sint placute
lui
Dumnezeu
si
sint
PREOTUL:
Hristos, Care
trait
la ai Sai a venit (loan,
1,
11) i in
si
mijlocul lor
.si
cu
ei a
(Yici
daca
oamenilor
le este
cu neputinta a vedea
vreodata
fiinta lui
Dumnezeu nu pedepse?te pe
pacatosi
pe huliton. El u rabda
in*
KO

DESPRE CREDINJA
81
ORTODOXA
Asadar, noi cinstim icoanele sfintilor sau {Ps. 149, 5; loan, 17, 24 s.a.). facem acest lucru spre slava ale Mintuitorului si ale Maicii Domnului si marele apostol Pavel zicind De lui Dumnezeu, dupa cum ne invata de betf, sau altceva de faceti, spre slava lui aceea, ori de mincati, ori
:
pentru ca nu vrea moartea pacato$ilor, ci imtoarcerea si indreptarca lor. De aceea le da timp de pocainta. Nici chiar pe cei ce hulesc sau distrug Biserica nu-i pedepse^te indata, dupa cum nici pe cei ce au
clolung,
rastignit
pe Fiul Sau nu
ii
i-a
toti,
pedepsit indata.
in viafa
Insa
asteapta pe
Dumnezeu
i
sa le faeeti
:
(I
Cor., 10, 31
Filip., 2,
15;
Petru,
2,
12
;
S.a.).
de dincolo,
lui
numai
la
judecata cea
II
de apoi
10).
ii
va rasplati fiecaruia dupa faptele
(Rom.,
14,
10;
Cor
Dar prin inchinarea la icoane noi ajungem a ne inchina oamenilor, deci a ne inchina ia chipurile sfintilor, care au fost oameni ca 9 i noi, slujim fapturilor ? i ne inchinam lor, nu lui Dumnezeu PREOTUL Nu-i deloc asa cum gindesti fratia ta. Eu ti-am aratat mai sus ca noi nu ne inchinam da icoane ca lui Dumnezeu, nici le cinstim
: ! : w
INVATACELUL
icoanele sint lucruri facute de oameni undo INVATACELUL Dar dat porunca a se face luoruri se arata in Sfinta Scriptura ca Dumnezeu a de miini omene^ti spre slava Lui ? aratat mai sus destul de clar acest lucru, dar PREOTUL Eu ti-am
:
daca vrei sa
stii
mai
luminal, cite$te
:
cu atentie in Sfinta
; ;
aceste locuri le?., 25, 140 26, 137 Scriptura in Dumnezeu a poruncit sa se faca multe lucruri care sa olar ca
dumnezeiasca 27, 1 21 S.a. E

$i
fie cinstite
loan
maschin, Dogmatica, cap. 16
prezent.
s.a.
ca pe niste dumnezei,
cum faceau
inchinatorii la idoli.
Noi ne ajutam privind la sfintul facut pe icoana, mintea noastra paliunde mai uor la sfintui respectiv eel de dincolo de icoana si ii cerem
sii
In toate a fagaduit
Dumnezeu
sa
fie
se roage pentru noi. Adu-ti aminte ca si noi sintem facuti dupa chipul lui Dumnezeu (Fac, 1, 2627), iar sfintii lui Dumnezeu, care s-au
desa*L^
ir$it
in faptele cele bune,
au ajuns
intr-o
narea lui
ii
Dumnezeu
la
caci toti
am
fost
masura sa fie si dupa asemaa facuti dupa chip, dar dupa asema
arata in Sfinta Scriptura ca Dumnezeu INVATACELUL Dar unde se icoanele facute de miini omenesti, punina dat porunca sa fie cinstite sfesnice cu luminari aprinse si tamiindu-se du-se in fata lor candele, nostri prin biserici si crestinii prin cainaintea lor, asa cum fac preotii
:
vointa noastra ? i la darul lui Dumnezeu sa ajungem. Cine se sileste sa ajunga desavirsit in fapta cea buna se face si un dumnezeu dupa dar. Iar cum ca i oamenii se numesc, in acest fel, dumnezeu, ne
cu-dta
a re
ramine
sele lor ?
PREOTUL Eu
:
despre
ti-am aratat mai sus, dar ca sa aceasta
tii
minte mai cu intemeiere, asculta
btmta benptura
Eu
am
zis
dumnezei
.
sinteti si
fiii
Celui Prea-
inalt toti, (Ps, 81, 6).
Deci, cinstim (veneram) icoanele Sfintilor lui Dumnezeu ca ale unor dumnezei dupa dar. Ii cinstim prin ele pe cei ce au pe Dumnezeu in ei.
Moise sa faca cortul adunarii, cerind sa I Dumnezeu a poruncit lui aur, argint i arama matase violeta, purpurie se aducii prinoase, ca: capra piei de berbec vopsite rosu... untdelemn si stacojie, in si par de de uns si pentru miresme de tamipentru candele, aromate pentru mirul
?
;
INVATACELUL Dar nu
:
se supara
Dumnezeu
cind noi cinstim icoa-
iere...
neile sfintilor si
ne inchinam
lor ?
25,
Din 28). In acest cort
sfint ?i voi locui in mijlocui lor (Ies., acestea sa-Mi faci locas poruncit Dumnezeu ca, pe linga celelalte sfint a
Nicidecum, caci Dumnezeu slaveste pe cei ce ll slavesc P' Ml in cer i$i pe pamint, ca auzi ce zice Viu sint Eu, zice Domnul, si voi slavi pe cei ce Ma vor slavi pe Mine (Pilde, 3, 35 Isaia, 60, 21 Col.,
: :
PREOTUL
lucruri, sa fie pusi doi
Heruvimi
Si vei face doi
3,
II
Tes., 2, 14;
II
Tim.,
2,
10
s.a.).
Dumnezeu
este preamarit in
lume
si
l>iin
\i\
bune ale sfintilor (vezi Matei, 5, 16; I Petru, 2, 12) pieamare^te atit pe pamint, cit si in cer, pe cei ce-L proslavesc pe
l.iptele cele
ca dintr-o bucata... sa pui un Heruvim la sa-i faci (Ies., 25, 1819). Iar sicriul marturiei la celalalt capat al capacului... jumatate de lung si de un cot f?i era din lemn de salcim, de doi coti ?i jumatate de inalt> (Ies. 25, 10). Apoi, in jumatate de lat si de un cot si cei doi Heruvimi, a dat porunca sa se faca sfesnic acestui sicriu, cu
f
Heruvimi de aur Si un capat si un Heruvim

?
fata
El
6
Credinta Ortodoxa
82
DESPRE CREDINTA
$i vei face sfesnic
ORTODOXA
de aur curat, sfesnicul
sa-1 faca
an
de aur curat, zicind
batut in ciocan, fusul, bratele, cupele, nodurile $i florile lui sa fie dintr-o bucata (Ie$., 25, 31 32). Dar nu numai sfe$nic a poruncit sa se faca
cazut cu fata la pamint inaintea chivotului Domnului $i an nele sale i a pina seara, el î batrinii lui Israel, $i i-au pus cenua pe caprstat a$a
tele lor (Iosua Navi, 7 6
F
inaintea sicriului celui cu Heruvimi,
Num.,
20,
Apoc,
19, 4).
ci $i
candele
$i vei face apte
candele
25, 37)
?
$i
$i
vei
pune
:
iara$i
lumineze latura din fata lui (Ie$., Vei pune candelele $i la altarui de aur al tamiierii.
(Ie?., 40,
in ele fertile ca sa
INVAJACELUL: Unde
' ;
se vorbe^te insa de aprinderea luminarilor
inaintea acestor luoruri sfinte, la porunca lui

: '
'
Dumnezeu ?
Dumnezeu: Po-
'
inaintea sicriului marturiei
PREOTUL
runceste
Auzi ce .spume Sfinta
Scriptura in privinta aprinderii
5).
Facind cortul marturiei

candelele,
Legii,
i sicriul
Legii cu Heruvimi, $i sfe?nicul
luminarilor inaintea
$i
locurilor sfintite, la porunca lui
Moise a
implinit porunca lui
Dumnezeu.
fiilor lui Israel
sa aduca la tine untdelemn de masline, curat
Inaintea
sicriului
$i
insusi a poruncit sa se tamiieze cu miresmele tamiierii. Oare nu erau toate acestea 'lucruri f acute de miini omene$ti pe care le-a poruncit lnsu$i Dumnezeu ? Oare n-a dat aceasta porunca impreuna
Domnul
limpede, pentru candele, ca sa arda sfenicul pururea inaintea perdeadunarii

i-l
lei in cortul
lui,
vor aprinde Aaron
$i fiii lui,
inaintea
Domnu-
cu
fagaduinta ca El va
fi
in ele ?
Dar se scrie in Sfinta Scriptura ca aceste lucruri facute de miini omene?ti in cortul marturiei au fost sfintite la porunca lui Dumnezeu i ca oamenii se inchinau inaintea lor $i aprindeau can:
INVATACELUL
Acesta este a$ezamint ve^nic in neamul vostru. Candelele sa le puna in sfe$nicul eel de aur curat de dinaintea Domnului ca sa arda sfe$nicul de seara pina
ca sS arda totdeauna de seara pina dimineata.
L f
*
dimineata (Lev.,
24,
4).
:
dele
$i
luminari,
i
cum
fac preotii in biserlci

'
.
.
$i
cre$tinii prin casele lor

'
inaintea icoanelor?
i
PREOTUL Auzi
:
ce zice
Dumnezeu
lui
Moise
$i vei face untul
de
Cind va aprinde Aaron seara candelele, iar arde miresme. Aceasta tamiiere neintrerupta se va face pururea inava intea Domnului, din neam in neam (Ie$., 30, 7 8, $.a.). INVATACELUL Dar unde se scrie in Sfinta Scriptura ca au voie
$i in alt loc scrie a$a
lemn, ungere sfinta, mir alcatuit dupa me?teugul facatorului de aromate; acesta va.fi mirul pentru sfinta ungere; i vei unqe cu el cortul
Legii si toate
crestinii sa tina aceste
icoane
sfintite prin casele lor ?
Daca
sint sfintite,
nu
trebuie ei sa le
duca
in biserica, iar
nu sa
,
le
tma
in casele lor,
unde
se fac atitea pacate ?

-
'
p
fi
altarui arderilor
î sa le stinte?.ti
de tot i toate lucrurile lui ! i baia i postamentul ei. pe acestea i va fi sfmtire mare Tot ce se va atinge
:
. f
Scriptura ne arata ca chiar chivotul Domnului, cort (vezi II Regi 7, 2), era tinut uneori prin casele oamecare statea in ezut chivotul Domnului in casa lui Obed-Edom Gateanul nilor $i-a
PREOTUL
:
Sfinta
de ele se va
sfinti {Ie ?
:
,
30,
2529).
scrie ca
i
pe
oamenii sa se inchine la
-"
IN VATACELUL
flCPSfp lnrrnri 2 aceste lucruri?
t
i
Dar unde se
*
Regi
6,
1112 vezi
;
la 7, 6 .a.).
.-.'-,
"
-..
* .
.:.
INVATACELUL: Unde
sfinte (icoanele) faceau
se arata in Sfinta Soriptura ca aceste lucruri

?
cu atentie Sfinta Scriptura, nu mai era n^voie sa ma intrebi aceste lucruri. Dar $i la aceasta intrebare iti voi rdspunde cit mai pe scurt. Auzi ce zice Sfinta Scriptura in aceasta privintS: $i sculindu-se David de la pamint sna. spalat 1 s-a uns ?i i-a schimbat hainele i intrind in Casa Domnului (biserica), s-a inchinat
.
PREOTUL:
Daca, ai
fi
citit
minuni
PREOTUL: Ai
Obed-Edom
i
i
vazut
mai sus ca Dumnezeu

lui.
1-a
binecuvintat pB
t
toata casa
miini omene^ti
fi
Ei a dat putere acelor lucruri facute de ..a sa faca minuni cu cei buni porunca Lui sfintite la
cei rai,
Lui
sa pedepseasca pe
care nu le-au dat cinstea cuvenita

5,
(vc-/i
(II
Regi, 12, 20).
Dar auzi
?i
de Iisus
al lui
Navi, care $i-a
sfliat hai-
despre aceasta pe larg la cartea I-a Regi, cap.
18
i altele).
84
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
de pina
aici,
INVATACELUL Am
:
inteles, din oele
ca Dumnezeu a
poruncit a se face diferite lucruri de miini omene$ti, care s-au sfm\it tot la porunca lui Dumnezeu $i ca, deci, sfintele icoane sint, intr-adevar, lucruri facute de miini omeneti, dar spre slava lui Dumnezeu in Biserica Sa.
Am mai
?i
inteles eg
Dumnezeu a
$i
luminari in sfe^nice
?i sfintite
dat porunca de a se aprinde eandele a se tamiia inamtea lucrurilor facute de miini
spre slava Sa. Iara?i am inteles ca Dumnezeu, prin lucrurile cele facute de miini omene$ti, spre slava Sa, face minuni $i binecuvinteaza pe cei credincioî care tin aceste lucruri sfintite in casele lor ?i ca El pedepse$te pe cei ce defaima lucrurile cele sfintite spre slava Sa, cum sint $i sfintele icoane, a$a cum a pedepsit
omene^ti
',
'
1 i
<
au luat chivotul Legii Domnului in robie {IRegi5, 12$.a.).
$i
nu
care i-au dat cinstea cuvenita

filistenii
**
i
pe
' I
' .
*
'.
*
:
Capitolul 9
.
i
'
* i
;.
W
.
VENERAREA SFINTEI CRUCI

' , .
*
'
.
*' .
.. , .
4
.
I t
* ft-
' >
INVATACELUL: Aud
cruce.
.
pe multi mirinchi-se ca noi ne inchinam

i
la
-'
' .
. *
'
'
:.
'
"
Cruce a fost altarul pe care s-a adus jertfa cca adevarata pentru oamenii din toate timpurile. Iisus a fost i jertfa adevarata $i preotul care a adus -6, ci$tigind prin ea mintuirea noastra, dupa cum ne adevere^te Sfinta Scriptura, zicind Iar Iisus venind Arhiereu al bunatatilor viitoare... nu cu singe de tapi sau de vitei, ci cu insuî Singele Sau a dobindit ve^nica rascumparare. Caci daca singele taurilor $i al tapilor i cenu?a junicii stropind pe cei spurcati ii sfinteito spre curatirea trupului, cu cit mai mult Singele lui Hristos, Care prin Duhul eel venic pe Sine S-a adus jertfa fara de prihana lui Dumnezeu, va turati cugetul vostru de faptele cele moarte, ca sa slujiti Dumnezeului Celui viu? (Evr., 9, 11 14).
Sfinta
*
Iar sfintul Chiril al Ierusalimului zice
Mintuitorul a suferit toalc

i
aceste patimi ca sa impace prin Singele Crucii pe cele din cer
pe
cole*
de pe pamint (Col. 1, 20). Din pricina pacatelor, erau du$mani ai lui Dumnezeu $i Dumnezeu hotarise ca pacatosul sa moara. Trebuia sa so In-
:!
86
DESPRE CREDINJA
*
ORTODOXA
VENERAREA
SF1NTEI CRUCI
H7
sau ca Dumnezeu, ca unul ce-$i i.ndepline$te spusele, sa-i omoare pe toî, sau sa anuleze hotarirea, ca unul ce este iul)itor de oameni. Totu$i, private la intelepciunea lui Dumnezeu A mentinut cu adevarat i hotarirea $i $i-a aratat cu putere iubirea de oameni! In trupul (rastignit pe lemnul Crucii, Hristos a luat pacatele, pentru ca prin moartea Lui noi sa murim pentru pacate i sa ftraim pentru dreptate (I Petru, 2, 24). Nu era om de-rind Cel ce a murit pentru noi. Nu era oaie necuvintatoare. Nu era inger numai, ci Dumnezeu intrupat Nu era atit de mare nelegiuirea pacato$ilor, pe cit de mare era dreptatea Celui Care a murit pentru noi (Cateheza a XIH-a, vol. II, p. 349). In Sfinta Scriptura, cuvintul cruce are doua intelesuri a) un inteles
: !
timple una din doua
iNVAjACELUL
PREOTUL Noi
:
Dar cum este posibil sa cinstim noi obiectul care

?
a servit ca instrument de chinuire pentru Mintuitorul nostru
trebuie sa cinstim Sfinta Cruce cit se poate
mai
spiritual (intrebuintat
mai rar) b) un inteles material, propriu sau obi$nuit, insemnind lemnul Crucii sau Crucea de lemn compusa din doua lemne puse de-a curmezi$ul, cum au fost cele pe care a fost ras;
'
lignit Mintuitorul.
Cruce este redat in cuvintele Mintuitorului Oricine voie?te sa vin5 dupS Mine sa se lepede de sine, sa-î ia crucea i sa-Mi urmeze Mie {Marcu, 8, 34). $i eel care nu-$i ia crucea $i nu-Mi urmeaza Mie nu este vrednic de Mine (Matei,
a.
Intelesul spiritual al cuvintului

:
a imbrati?at-o pe ea cu iubire $i a ars pe ea, ca pe un altar, pacatul nostru. Crucea arata ruînea noastra, iar nu a Domnului din partea Domnului arata iubire. Deci, it* gindul la ea ne face pe de o parte sa ne ruînam i sS ne cairn de pacatele noastre fi sa luptSm impotriva lor, imbrati?ind i noi Crucea cum a imbr5ti?at-o Domnul. Iar pe de alta parte, sa ne induioâm de dragostea Lui cu care ne-a mintuit prin Cruce din pacatele noastre î sa o slavim r ca obiectele care ne aduc intristare $i durere pentru pierderea unei persoane scumpe nu le cinstim, dar Crucea Domnului nu ne-a adus numai intristare, ci ?i bucurie $i mintuire. Caci ea n-a fost, cum socotesc unii, o simpla spinzuratoare, ci a fost altar de jertfa pe care s-a adus cea mai mare î mai pretioasa jertfa cu putinta, pentru mintuirea
;
*
mult, deoarece Iisus Hristos a iubit Crucea ?i
-..__
noastra.
INVAJACELUL Daca
:
este vorba sa cinstim Crucea, atunci trebuie
0,
oo
b.
Celalalt inteles este folosit
mai des
:
4
in Sfinta Scriptura. El este $i ducindu-$i crucea

' j
evident in texte precum sint urmatoarele
nu numai Crucea, ci $i piroanele, cununa de spini, pe Pilat $1 pe Iuda, pe arhiereii Ana î Caiafa, pe ostaîi batjocoritori, pentru ca tot atit au contribuit i ace^tia, cit $i Crucea, la mintuirea noastra.
sa cinstim
Sa
a ieit din cetate, la locul numit al CSpatinM, care evreie$te
se.
r v
zice
PREOTUL: Nu putem
seama de
la
sa cinstim pe Pilat, pe Iuda, pe arhierei, pe
Golgota (loan, 19, 17). $i iesind afara, au gasit pe un om din Cirene cu numele Simon pe acesta 1-au silit sa duca crucea Lui (Matei, 27, 32 Marcu, 15, 21). $i stateau Knga crucea lui Iisus mama Lui ?i sora mamei
;
*
ostaîi batjocoritori î ucigaî ai
Domnului, pentru
cfi
trebuie sa \vnem
ila
intentia pe care au avut~o ei cind
au contribuit
patimile
8i
Lui,
Maria
:
lui
Cleopa,
$i
Maria Magdalena
?i
(loan, 19, 25).
Mai gasim
cuvintele
Mintuie$te-Te pe Tine insuti

.
Te pogoara de pe cruce*
$i
(Marcu,
c.
15, 30).
In intelesul obi$nuit, in vorbirea de toate zilele (nu
in Sfinta
mai inseamna i semnul crucii facut cu mina dusa la f run to, la piept i la cei doi umeri (vezi capitolul urmator). Crucea, ca mi j loo de mintuire a oamenilor, a fost prefigurata in osUniienitul Vechi, prin $arpele de arama (Num., 21, 9), aratata de MinUlitorul in Noul Testament (loan, 3, 14 15).
Scriptura), cruce
I
moartea Domnului. Scopul lor era de a-L batjocori, de a-L ru?ina *i de a-L ahinui, omorindu-L ca sa nu mai fie. Cit prlve^te cununa do spini, piroanele etc., noi le cinstim i pe acestea, pentru ca au alius trupul Domnului, dar nu ca ipe Cruce, caci nicSieri in Sfinta Scriptuni nu ni se spune ca am fi fost impacati cu Dumnezeu prin ele, ?i nici n-au fost prefigurate in Testamentul Vechi precum a fost Crucea. Iatii ded
* *
pentru ce cinstim Sfinta Cruce mai mult decit pe acestea.
INVATACELUL
a lost
ras<tignit
Daca
este aa
$i
trebuie sa cinstim Crucod lui
Hristos, atunci trebuie sa cinstim
<
Domnul
Iisus
numai Crucea cea adevarata, pe <*i\c Hristos, iar nu .î toate crucile facutc^ dr
88
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
fi
VENERAREA
tigmita pentru mine, $i
r
SFINTEI CRUCI
oameni, pentru ca acestea, fiind lucrate de oameni pacatoî, nu pot sfinte |i vrednice de a fi venerate.
cu Biblia ar trebui sa facem tot a$a. Astazi avem foarte multe Biblii $i prin asemanare cu cele ce spui dumneata ar trebui sa o respectam numai pe cea originala, iar nu i pe toate celelalte tiparite de culegatori i de tipografi pacatoî sau necretini. Aceasta ar fi insa ceva de neimteles pentru un om cu mintea intreaga, cum de neinteles este $i obiectiunea dumitale de mai sus.
:
PREOTUL Dar
atunci
eu pentru lume (Gal., 6, 14). Iar cum ca prin Cruce s-a omorit vrajba i cum ca prin Cruce a impacat Mintuitorul pe oameni cu Dumnezeu, asculta E1 este pacea noastra, El care a facut
din cele doua lumi
turii...,
una,
surpind peretele eel din mijloc
al desparti-
iNVAjACELUL
pe piept, in biserici
:
Crucea
o are in
zic unii
nu trebuie pastrata
in afara,
ca pe cei doi sa-i zideasca intra Sine, intr-un om nou i sa intemeieze pacea i$i sa-i impace cu Dumnezeu pe amlndoi, uniti intr-un 16). singur trap prin Cruce, omorind prin ea vrajma$ia (Efes., 2, 14 Ca intra El a binevoit sa locuiasca toata plinirea, $1 $i iaraî zice prhitr-Jnsul sa le impace pe toate cu Sine, fie cele de pe pamint, fie
$i
in case etc., ci in launtrul nostru, in suflet.

suflet, i
PREOTUL Cine
Cea din afara
cind o vede in afara se bucura.
cele din ceruri, facind pace prin El, prin singele Crucii Sa:le (Col., 1, 19 20). $i iaraî $tergind zapisul ce era asupra noastra, care era
intare^te pe cea din launtru, caci totdeauna obiectele din afara trezesc $i intaresc sentimentele cele din launtrul nostra- ca sim-
potrivnic
noua cu
rinduielile lui,
$i
1-a luat din mijloc, pironindu-1
pe
tamint de evlavie a fost produsa tot prin cea din afara. Cine este urmator al Crucii lui Hristos iubeste $i crucea cea din launtru ?i cinste^te cu evlavie $i credinta $i pe cea din afara.
Cruce. El a dezbracat incepatoriile ?i stapiniile i le-a dat de ocara in vazul tuturor, biruind asupra lor prin Cruce (Col., 2, 14 15). Prin Cruce S-a inaltat Iisus Hristos la marire (Filip., 2, 89 Luca 24, 26; loan 17, 1). Daca Crucea ar fi fost lucru de rapine pentru El, nu
S-ar
fi
inaltat prin ea.
Dar cine a hotarit scopul acesta, de a binevoit Domnul sa moara pe Cruce ?

:
1
INVATACELUL
1
PREOTUL: La aceasta intrebare ne raspunde noua dumnezeiescul parinte Maxim Marturisitoral, aratind cS Sfinta Treime a voit aâ
:
Acesta a fost, aâdar, scopul Domnului, ca, pe de o parte, sa asculte de Tatal pina la moarte ca un om, pentru moi pazind porunca Aceluia iar, pe de altS parte, sa biruiasca pe diavol, patimind de la el, prin car;
f
;
'
'
i..
turari ?i farisei, pu$i la lucru
de el. Astfel ca, lasindu-Se de buna voie invins, a invins pe eel ce nadajduia sa-L invinga ? i a scapat lumea de
stapinirea lui {Filocalia
II,
p. 9).
este vreun loo in Sfinta Scriptura in care sa se arate despre puterea Crucii i ca pe ea a folosit-o Mintuitorul nostra spre mintuirea noastra ?
INVATACELUL: Mai
'
..'
t f
'
'
'
.
i *
Asculta-1 pe marele apostol Pavel care se laudS cu Crucea Domnului zicind Cuvintul Crucii, pentru cei ce pier este nel)unie iar pentru noi, cei care ne mintuim, este puterea lui Dumnezeu
:
PREOTUL:
;
,I
'
*
(J
Cor.,
in
1,
18). i Iara$i zice
Iar
mie sa nu-mi
fie
ma
lauda decit nu-
.
.
nicii
Crucea Domnului nostru
Iisus Hristos, prin care
lumea este ras-
SEMNUL CRUGII
$i
II
trupul nostra, cu toate madularele sale, sa la parte. Intre aceslca, miinile au un rol important in exprimarea rugaciunii.
lata citeva marturii din Sfinta Scxiptura
:
Iacov a binecuvintat
seris
:
cxi
miinile sale pe
fiii
lui Iosif,
dupa cum
csle
pe
sa to fata stingii lui Israel, iar pe Manase cu stinga isa in fata direploi lui Israel, i-a apropiat de el. Dar Israel ii-a intins mina dreapta $i a pus-o pe capul lui Efraim, care era eel mai tinar, iar mina stinga a pus-o pe ca'pul lui Manase. Dinadins ?i-a incruci$at miinile fiindca Manase era
eel dintii nascut. $i i-a binecuvintat
I . i
pe
ei...
(Fac, 48, 1315).
!
: :
"
Hristos a binecuvintat cu miinile pe copii $i pe apostoli. Despre ?i cunta Script
'
punimdu-!?
I
1
I
'
(Marcu,
i-a
Capitolul 10
i .
,'
'
'
despre binecuvintarea apostolilor ne spune Apoi adus afara, spre Betania, $i ridicindu-$i miinile i-a binecuvintaU
10,
16). Iar
:
. .
.
I
.'
'
1
.
(Luca, 24, 50).

. :
.:
SEMNUL GRUCII
iNVAjACELUL
inchinam
?
: :
:.
:'
.:
ft
Apostolii au a$ezat diaconi, preotf 1 episcopi prin rugaciune

,
$i
pu-
Dar
ce
rost
are
semnul
crucii,
cu
care
ne
nerea miinilor (Fapte, 6, 6; 14, 23 I Tim., 5, 22), fapt pentru care Taina preotiei era numita punerea miinilor preotiei. Tot prin rugaciuni $1 punerea miinilor imparta$eau apostolii sfinta Taina a Mirului, a impartaîrii Sfintului
Orice cretin, rare este adevarat fill al Bisericii celei dreptmaritoare a lui Hristos i care traie^te in vlata cu evlavie i frica de Dumnezeu ugaeiune putul unei carti sfinte, la inceputul $i sfirîtul unui lucru, la plecarea
in
PREOTUL
Duh, celor botezati (Fapte, 9, 56 8, 1417 .a.). 1mpartaîrea Sfintului Duh in aceasta Taina se numea, de asemenea; pu?
< T
.
nerea miinilor preotiei.
Prin urmare, la rostirea rugaciunii trupul ia
$i
el
parte indeosebi
calatorie
$i
la intoarcerea din ea, cind este tulburat

-
de vreo
frica,
prin acest madular al sau care este mina. Trebuinta de a lua parte >?\ trupul sau eel putin un organ al trupului, la rostirea rugaciunii, rezultii
do vreo veste rea sau de oarecare ginduri rele, cind se scoala i se culca, cind sta la mas a ?i cind se scoala de la masa indata se inseamnS pe sine cu semnul Sfintei Cruci pe care il face cu mina pe fata s<i, aducindu-$i aminte de puterea cea nemasurata a Celui ce a sfintit Ciucea cu preacurat i preascump Singele Sau ?i a lasat-o noua ca pe
din indemrnul apostolului
Preamariti-L dar pe
vostru
i in
duhul vostru, ca unele care sint ale

loc
:
Dumnezeu in trupul lui Dumnezeu (I Cor.,
6, 20). $i in alt
h
Ridicind miini curate, fara de minie ji fara ôvft-
ire
(I
Tim.
2, 8).
In Testamentul Vechi,
de asemenea, se practica rugaciunea

.a.
prin
<>
iirma nebiruita impotriva diavolului
$i
ca pe un semn dumnezeiesc,
participarea trupului, ca, de pilda, prin ingenuncheiere, plecarea capului,

lovirea pieptului cu mina, ridicarea miinilor
Psalmistu'l
dupii
.s.i
cum
se scrie
Dat-ai celor ce se tern de tine,

i
Doamne, semn ca
rugaciune trebuie
zke
Aî
!<
fugS de la fata arcului (Ps. 59, 4)
iara$i
liasenanatu-sa peste noi

la
Te
voi binecuvinta in viata mea, i in

(Ps.
numele Tau voi

(
ridica
miini
mina
fetei Tale,
Doamne
(Ps. 4, 6).
Noi $tim ca
mele
62,
5).
"
. :
02
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
fiind atit
SEMNUL CRUQII
de mic fata de
EI, incit in
<>:>
Semnul Crucii
In
Vechiul Testament a fost prefigurat in binecu,
privinta aceasta, ca
t
de
altfel In
vintarea lui Iacov (Fae., 48, 14) in tinerea miinilor lui Moise in chipul Crucii in timpul luptei cu Amalec (Ies., 17, 1112).
In Legea darului, a Noului Testament, se impreuna trei degete de
eel mijlociu) si se
:1a
orice privinta, nu-I poate folosi cu nimic.
semnul Crucii se face umarul drept si

i al
astfel
si
mina dreapta (degetul mare, aratatoral

la
(la frunte)
due
la frunte, apoi la piept, la

:
umarul
sting, rostind cuvintele
In
(la
numele Tatalui
Fiului (la
piept)
in jos,
?i
al Sfintului
:
Duh
ambii umeri), dupa care apoi, lasind mina
de asemenea, este vorba de cu totul altceva, $i anume, ca in curind se va incepe p epoca noua, in care inchinarea lui Dumnezeu (cultui dumnezeiesc) va fi mai aproape de desavirîre, mai adevarata (launtrica i spirituala), iar nu ca pina atunci, aproape numai formala (exterioara i materiala), legata de un anumit fel de loca$ (ternplu), de o anumita localitate (Ierusalim, respectiv Garizim), de o anumita
In citatul al doilea,
zicem
Amin
natiune (iudei, sau respectiv samarineni). Caci
Dumnezeu
este
Duh
$\
In numele Tatalui insemneaza cinstirea lui Dumnezeu Tatal, Stapinul tuturor. Coborirea miinii la piept rostind cuvintele al Fiului
si
ca atare nu poate
Ierusalim
$i
fi
cuprins intre zidurile unui templu oarecare din
pe muntele Sion,
fie in
Samaria
pe
semneaza coborirea Fiului
in-
lui
Dumnezeu pe pamint pentru mintuirea
noastra. Iar ducerea miinii de la umarul drept la eel sting rostind cuvintele Si al Sfintului Duh insemneaza
monopolizat acolo. El este pretutindeni $i trebuie sa fie legata de ceva material sau marginit,
in duh, adica sa fie interioara (spirituals),
muntele Garizim de aceea inchinarea nu

ci
trebuie a se face
zeu
si
impacarea cu
El,
zeu Fiul.
impacarea noastra cu Dumneprin harul Sfintului Duh adus noua de Dumne_
cum
nici la samarineni,
nici la iudei
nu fusese pina
atunci. Aceasta inchinare in
inchinare in adevar sau adevarata

ticata $i respectata.
duh este o
fie
aceasta va trebui sa
prac-
nu am avea trebuinta de semnul Crucii facut cu mina, pentru ca Dumnezeu nu cere slujirea miinulor omenesti, caci cei ce se inchina lui Dumnezeu trebuie sa se inchine in duh, si nu in trap, dupa cuvintul apostolului Dumnezeu. fund Domnul cerului si al pamintuiui nu locuieste in temple f acute de mina omeneasca si nici nu este slujit de miini omenesti, caci nu are nevoie de nimic, de vreme ce El ne da tuturor viata ? i suflare si toate...
:
INVATACELUL
Am
auzit ca, <totusi,
Dar prio aceasta nu inseamna ca se inlatura cultul exterior, ci numai ca se pune mai multa baza pe eel interior, atit de nesocotit mai inainte caci si cultul extern este necesar, dat fiind na;
tura dubla a fapturii noastre, trupeasca i sufleteasca (Matei,

16,
18).
6,
,-
|Daca unii cer de la moi

i$i iî
numai inchinare
$i
in duh, pentru ce
i$i
ei,
tfi
cimd se roaga,
ridica miinile,
tari
pleaca genunchii
capetele,
$i
bat piepturile,
alte
impreuna miinile amindoua
au
multe manifes-
(Fapte, 17, 2425). Iar Mlntuitorul a vorbit femeii samarinence vine ceasuil Si acum este cind adevarata inchinatori
'
Dar
de acestea in vremea rugaciunii? Pentru ca si acestea sint asemiinatoare cu facerea semnului Crucii cu mina, fiind participari ale trupului
i
se vor in-
china Tatalui in duh

nate.
nostra la rugaciune.
si in
Ca
$i
ingenunchierea, ca
î
plecarea capului, ca
$'\
Duh
nu
este
Dumnezeu
4,
,
duh
<liili,
adevar, caci Tatal astfel de inchinatori dosi cei care I se inchina sa I se inchine in
fie
si in
adevar (loan,
in trap
:
iar
2324). Deci, inchinarea trebuie sa cu duhul, iar nu cu mina, in semnul Crucii.
in
metania sau ca $i ridicarea miinilor in sus, la rugaciune, tot a$a semnul sfintei Cruci, facut cu mina, este un semn care arata o tinuUi icligioasa sau o stare sufleteasca de evlavie in fata lui Dumnezeu, Carina
trebuie sa-I slujim i cu sufletul
i
cu trupul nostra
(I
Cor.,
6,
20
Filip.,
PREOTUL
l.icul
In citatul prim
nu
este vorba de
semnul
sfintei
Cruci
1,10).
cu mina. Aici se spune numai ca pe Dumnezeu nu trebuie sa-L slujim cu ostenelile miinilor noastre, cum am slujit pe oarecare om mai in.uo al nostra. Dumnezeu. nu are nevoie de asemenea slujitori, omul
Potrivnicii Crucii i ai semnului ei sint vrSjmafii lui Hristos (Filip.,

3,
18
Iisus
Semnul Crucii va vesti venirea a doua a Hristos, dupa marturia Sfintei Scripturi care
19).
Mintuitoruilui noslru
zice
:
Atunci so vn
94
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
arata pe cer semnul Fiului Omului i vor plinge toate neamurile pamintului i vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere
i
cu slava multa (Matei, 24,
3031),
Acel semn este Crucea, deoarece

;
ea este semnul puterii i al biruintei lui Hristos (I Cor., 1, 13 Col., 2, 15). Satana ura$te foarte semnul Crucii, caci este arma cea nebiruita cu care Hristos a biruit i a pradat iadul i de aceea indeamna pe
de la adevar, care ii siujesc lui, sa huleasca $i sa vrajmaêasca Crucea lui Hristos, caci dupa cum ciinele fuge de batui cu care a fost lovit, tot a$a $i diavolul fuge de Crucea care ii aminte^te
to|i cei rataciti
*
ca prin ea a fost batut (Sfintul Chiril al Ierusalimului, op.
cit., p.
256). in-
INVATACELUL Am
:
1
auzit ca
'
au
'
fost in
vechime semne care

i ' ,
chipuiau Crucea Domnului nostru Iisus Hristos.

'
'
;v
a fost inchipuita tainic, in ,care apara pe cei ce il au pe fruntea lor (Iez., 9, 46), sau prin pecetea lui Dumnezeu care pastreaza nevatamati pe cei ce o au insemnata pe fruntile lor (Apoc, 7, 24 j 9, 4).
:
PREOTUL
Crucea Domnului nostru Legea Veche, $i prin semnul T,
Iisus Hristos
'
:
'
Capitolul
' " .
11
1
-
.
'
i
( .
RUGACIUNILB PENTRU CEI MORTI

' : .
(\
*
N ,
: '
.'
"
'
I
.
'.:
*
'
i
"
>
-.
T
iJ
*
'''-
CELUL La
:
"
.
'
r
.
* T
:
!
ce
ei sint iudecati si
!
-'/"
ce pot ajuta rugacmnii s-a hotarit soarta fiecaruia ?

-
.'
.
'
:
,1
PREOTUL:
' '
..
moartea
l
Primuil lucru ce.se intimpla fiecarui suflet, indata dupn omului, este judecata. Aceasta judecata care se face cu fiecare
'
'
'
"
* i
t
i
se deosebete de judecata cea de ob^te sau universaia, cea de la sfirîtul lumii, de dupft invierea trupurilor. Prin aceasta judecata particulars se cerceteaza stasuflet in parte se
nume^te judecata particular a
î
'
....
r*
'/r..
*
i -
*i
rea in care iese omul din viata paminteasca. Daca aceasta stare este buna, sufletul este dus de ingeri in fericire, iar daca este rea, este luat de duhurile cele necurate la chinuri. Fe.ricirea ila care sint dui cei gasiti
*
.
. -
-
'
..
I
,
'**
"
;
..
vrednici se nume?te sinul lui Avraam (Luca, 16, 22) sau rai (Lucci, dfe 13, 43), iar chinurile la care sint suptuî paeatoîi poarta numele iad (Luca, 16, 23). Ca aceasta judecata ?i trimitere a sufletelor la r.ii sau :1a iad are loc indata dupa moarte, vedem din cuvintele Mintuitoruhii catre tilharul de pe Cruce ...astazi vei f L cu Mine in Rai (Luca, ?.:?, 43). sau din cuvintele apostoMui Pavel: Rinduit este oamenilor o tftiLi
:
4
^ <
\*
-I
'
'<
' t *
sa moara, iar
dupa aceea sa
fie
judecata (Evr.,
9, 27).
Acelaî lucru
II
..ii;îtiiiiiiiiuu4HA lr
.i<
,
*;**=
>;..-;::::;
96
DESPRE CREDINTA
-
ORTODOXA
RUGACIUNILE PENTRU CEI MORTI
H7
:
arata marele apostol Pavel $i atunci cind zice ...doresc sa ma despart de trup i sa fiu impreuna cu Hristos $i aceasta e cu mult mai bine
Dar daca rugaciunile noastre foloseso celor
vii,
ce pricina ar
fi
sit
moartea, un ci$tig (Filip. 1, 21). Dkitre vechii scriitori biserice$ti care vorbesc despre judecata particulars deosebit de cea de ob$te, amintim pe Tertulian,' care zice ca sufletuC (dupa moarte), mai intii trebuie sa incerce judecata lui Dumnezeu, ca unul ce a fost primitorul tuturor celor ce le-a facut, dar el trebuie sa a^tepte $i trupul sau ca sa primeasca rasplata $i pentru ceea ce a facut cu ajutorul trupului, ca s-a supus poruncilor lui (Silvestru de Kanev, Dogmatica, vol. V, p. 94). Inca trebuie de tiut $i acest lucru daca cineva la judecata particulars ar fi fost gasit vrednic de chinuri i de pedeapsa 1 daca unul ca acesta este cre$tin $i fiu al lui Hristos, mai are o portita de scapaxe prin mijlocirea celor vii din chinurile la care a fost pedepsit de Dumnezeu.
1,
:
{Filip.,
23) $i iara$i
,
Ca pentru mine viata este Hristos
nu le foloseasca ?i celor morti, odatS ce ei traieso cu sufletele lor ?l de vreme ce Acelaî Dumnezeu le asculta $i pe unele $i pe altele ? La marturiile de mai sus, se pot ad&uga $i cele directe, din Vechiul Testament. Astfel, in Cartea a Il-a a Macabeilor (cap. 12, 42 45) se arata
ca*
adus jertfa pentru ostaîi cei morti i apoi se zice Drept aceea sfint $i cuvios gind a fost cS au facut cur&tire pentru cei morti, ca Sci se slobozeasca de pacat (12, 46). Iar sfintul prooroc Baruh se roaga" $i
s-a
:
el
pentru cei morti ai

In chipul eel
lui Israel
(3,
Doamne,
4
...Nu-71
aduce aminte de ne-
dreptatile parintilor no$tri...
5).
Posibilitatea interventiei celor vii pentru cei morti pare exclusa, $tiut fiind ca Dumnezeu va judeca pe fiecare dupa faptele
:
INVAjACELUL
lui
$i
fapte.
tate.
dupa dreptate, dind fiecaruia rasplata cuvenita propriilor sale O judecata facuta pe baza interventiei altora n-ar mai fi drepSfintul apostol Pavel vorbe^te lamurit
:
Pentru ca noi
toti
tre-
$am
tru ca sS ia fiecare,
(II
mai limpede vorbe^te de aceste rugaciuni Sfinta Tradi{ie, incepind din primele secole ale Bisericii, dupa cum arata i continutul Sfintelor Liturghii. Sfintul loan Gura de Aur arata ca apostolii chiar au rinduit sa se faca la Liturghie pomenire pentru cei morti zicind Nu degeaba au rinduit apostolii sa se faca asupra Tainei celei infricoâtoare pomenirea celor morti. Cind sta poporul, plinatatea preoteasca, cu miinile intinse i in fata sta jertfa cea infricoâtoare, cum nu vor indupleca pe Dumnezeu pentru cei adormiti ? Iar aceasta, numai pen:
i
**
dupa cele ce a facut prin
trup, ori bine, ori rau

.
tru cei plecati cu credinta (Omilia a Ill-a, la Pilipeni).
Cor.,
5, 10).
Scriptura
$i
Cuvinte asem&nStoare cu acestea gasim destule in Sfinta anume, in toate textele privitoare la judecata de apoi.
:
INVAJACELUL
anume
:
Exista, totuî,
un
i
citat
care-mi da de glndit
fie
î
PREOTUL Ca Dumnezeu va
adevarat
(Ps.
61, 11).
rasplati fiecaruia
dupa faptele sale este
Acestea
zice
Domnul
Blestemat sa
omul care nadajdu-
Dar ca posibilitatea de a ne ruga pentru cei morti este exclusa, acest cuvint este cu totul strain de adevar. Noi vedem ca in Sfinta Scriptura se pune mare pret pe rugaciunea unora pentru alfii. Daca ar fi a$a cum gindesc unii, ca rugaciunea unora pentru altii n-ar avea nici un folos, atunci nici marele apostol Pavel n-ar trebui sa indemne cu rugaminte pe ucenicul sau, Timotei, spre un lucru ca acesta, rogu
mijlociri,
ie?te In
om
$i iî
face sprijin in
came
inima caruia se departeazii de
Domnul
(Ier., 17, 5).
PREOTUL:
In "acest citat sint blestemati
?i
osinditi
numai
acei oaLa
meni care !i pun nadejdea mintuirii oameni $i nu in eel de la Dumnezeu

inima lor
iar
lor exclusiv
fapt pentru
fatS de care
in ajutorul de
sint indepartati cu
care
t$i
merits toatS osinda de la Dumno/.eu,

ei catre
nu
cei ce ateapt& ?i
de
la
oameni mijlociri pentru
Dumno-
multumiri pentru toti oamenii (I Tim. 2, 1). Iar sfintul apostol Iacpv spune Marturisiti-va unul altuia pacatele i va rugati unul pentru altul, ca sa va vindeeati, ca mult poate rugaciunea staruitoare a
r
zeu. Caci atunci ar trebui sS socotim sub aceasta osinda i pe marele
apostol Pavel, care de multe ori cere de la credincioîi sSi rugaciuni

catre
Dumnezeu pentru
el,
precum
i el
insui face pentru
altii
si
nil-
dreptului
(5,
16).
Sfintul apostol Pavel cere sa se faca rugaciune $i
dajduie$te in folosul acestor rugaciuni, a?a
pentru
cum am
aratat la tnvfttil-
el (Efes., 6 f 19).
tura noastra despre cultul sfintilor. Deci, este cu neputint3 ca, In b<mi
Credinâ Ortodoxa
iiMilMiiiiMiiiim
'"****"'
98
DESPRE CREDINTA
il
ORTODOXA
r
RUGACIUNILE PENTRU
CEI
MORJI
<)<)
lexiului pe care
invoci, sa negi necesitatea de a

citat
:
mai ales ca in acest
ne ruga pentru morti adus de dumneata este vorba de altceva.

fi
INVATACELUL
lositoare
$i
Unii spun ca rugaciunile pentru morti ar

nici
:
nefo-
de prisos, neavind
zis
un
rezultat, caci cuvintul biblic este
din iubire noi ne rugam pentru alt'ii. este fapta Bisericii gase^te cu atit mai multa ascultare la Dumnezeu, Rugaciunea ea se impletesc glasurile sfintilor din cer i ale credincioîlor cu cit in insu$i glasul Maicii Domnului. Biserica este intr-o nepamint, cu
mai mare ca iubirea
or,
de pe
Sa nu intri in casa celor ce jelesc $i sa nu te duci sa plingi $i sa jele^ti cu din$ii... $i vor muri cei man $i cei mici in pamintul acesta $i nu vor fi ingropati $i dupa ei nimeni nu va plinge, nici se va zgiria, nici se va tunde pentru ei. Nu se va fringe pentru ei piine de jale ca mingiiere pentru eel mort ?i nu li se va da cupa mingiierii ca sa bea dupa tatal lor i dupa mama lor
; ;
limpede: $i iara$i a
Domnul
sfir$ita
rugaciune pentru madularele sale

apostolii, mucenicii
$i
pentru noi
toti se
roaga
in-
gerii $i
>i aceasta sfinta unire este viata Bisenostra Iisus Hristos Domnului Mintuitorul ne adevere^te ca nu va trece cu vederea rugaricii. Insuî cind pe acestea le facem din iubire catre aproaciunile noastre, mai ales
patriarhii
<=>i,
mai presus de
toate,
Maica
(Ier.
16 5
r
7).
:
Aici este vorba numai de cei pacatoî care sint vinovati de pacate grele, ceea ce inseamna ca pentru mortii cei mai putin pacato$i se poate fringe piinea intru pomenirea lor. Potf sa vezi lamurirea in context,
ar
PREOTUL
Toate cite cereti rugindu-va, sa credeti c3 avea (Marcu, 11, 24). A?adar, rugaciunea pentru le veti primi ?i le veti este nu numai un semn $i o intarire a iubirii, ci $i o proba a cremorti De poft crede, toate sint cu noastre. Caci tot Mintuitorul a zis dintei
pele nostra. El insu$i zice
:
putinta celui ce crede (Marcu,
9, 23). i
cu deosebire
v.
1013. Astfel, din
citatul
de mai sus
INVATACELUL
Sfinta Scriptura spune, totu$i, ca intre iad
rai
urma ca
mortii sa
nu
:
fie nici ingropati.
poate cineva sa scoata pe altul din iad prin pomeniri, de vreme ce este scris ca nu este intru moarte eel ce Te pomene^te pe Tine. $i in iad cine Te va lauda pe Tine ? (Ps. 6, 5) ? Sau poate au dreptate catolicii, care cred in purgatoriu ?
:
-
INVATACELUL Cum
prapastie de netrecut, dupa cuvintul Domnului, din parabola boexista o $i peste toate acestea, intre gatului nemilostiv ?i a saracului Lazar
:
noi
$i
voi
s-a intarit prapastie
mare, astfel ca acei ce ar vrea sa
treacri
de
aici la vol, ori
de acolo
la noi, sa
nu poata sa treaca
de
(Luca, 16, 26).
Daca
adevarul este acesta, apoi
cum
se poate spune ca noi

la
am
fi
in
PREOTUL
stare sa-i
?i
mutam pe
:
unii de acolo in cealalta parte,
rau la bine ?
Se poate mintui cineva

afa
din iad, dar nu prin suferinci
Oare acest lucru este

a$a
posibil ?
tele purgatoriului
cum spun
romano-catolicii
prin Jertfa
cut,
Rascumpararii, care s-a facut pentru vii i pentru cei morti. Caci Dumnezeu are puterea sa scoata sufletele din iad, dupa cum scrie Domnul
:
iad este, intr-adevar, o prapastie de netrePREOTUL Intre rai $i Mintuitorul. Dar aceasta prapastie nu are pucum ne-a spus
lui
pogoara
tele
la iad ?i ridica (I Regi, 2, 6).

(Ps.
Numai
El poate sa scoata sufle'
din iad
1,
48,
16; Rom.,
14,
Cor.,
15,
*
20;
i
loan,
2, r
r r
Apoc,
do
l.ui
18).
Dumnezeu, Care asculta rugaciunile noastre, terea de a opri mila ca fratii no^tri apuseni morti. Noi nu presupunem f acute pentru cei de ci spunem ca numai pentru cei ce au pacate ca exista un purgatoriu,
Puterea
la
$i
iertarea
taxi
;
Dumnezeu, Care impline^te orice se va cere
El (Marcu, 11, 24
loan, 14, 13), sint fara de margine, iar bunatatea
trecerea din iad la rai este imposibila. Penlru moarte (nemarturisite), u$oare, aceasta cale nu este definitiv inchisa, deoacei cu pacate mai
El poate schimba osinda ve^nica a omului. Aadar, daca Hristos este El insu?i Dumnezeu, are $i puterea de
i
oste atit de mare, ca
numai
judecata de apoi se va hotari definitiv cine este pentru rai rece abia la pentru iad, fiind de la sine inteles ca, dupa aceasta judecaUl, $i cine este
senate din iad pe cei osinditi. Noi $tim ca Dumnezeu ne cere sa iubim pe semenii no?tri $i prive?te cu placere la aceasta iubire a noastra. Nu
unul osindit pentru iad nu va mai putea trece in
rai.
$tim ca pentru
eel
pacate de moarte, rugaciunile noastre sint oprite, ca fiind vinovati de
: MMMiMMim*
llT'inr
100
DESPRE CREDINTA
:
ORTODOXA
RUGACIUNILE PENTRU CEI MORTI
101
nofolosltoare
pacat,,
(I
Este
5, 16),
si
loan,
pentru care noi ne rugam si avem datoria de a ne ruga. Deci pomenirile celor morti sint ascultate datorita iubirii, ca orice rugaciune. Noi sintern impreuna-cetateni cu sfintii, oameni ai casei lui Dumnezeu, fiind ziditi pe temelia apostolilor si proorocilor, piatra din capul unghiului fund Insusi Iisus Hristos, (Efes., 2, 19-20). In virtutea acestei cetatenu, noi II rugam ca sa ierte pe fra t ii no^tri care au trecut
in
i
pacat de moarte , nu zic sa se roage pentru asa dar nu tot asa este situatia pentru celelalte suflete,
mintuirea $i luminarea trupurilor, ca s3 fim cu Dinsul toti una, cum S-a fagSduit. Drept aceea, se roaga pentru aceia care ii pomenesc pe din$ii savirind jertfe pentru cinstea lor $i se fac mijlocitori $i solitori pentru din$ii. $i se roaga ca i acetia sa se imparta$easca cu Hristos ca ?i din$ii. Pentru aceea trebuie sa facem pomenirea celor raposati, pentru ca dragostea une$te pe cei vii cu an morti, $i sa pomenim pe sfinti, ca veselindu-i, sS se faca 1 ei rug3tori
jertfa i a dat-o spre
r
cealalta.
lumea
veseli pentru noi

. !
catre
Dumnezeu
.
(Sfintul
.
Simeon Tesaloniceanul,
VI,
Noi nu ne rugam pentru cei care au facut pacate impotriva Duhului Sfint, caci acestora nu li se iarta nici in lumea aceasta, nici in cealalta (Matei, 12, 31). Dar pentru acei cu pacate care se pot ierta in lumea cealalta, noi ne rugam fiindca, daca ne iubim vesnic (I Cor. 13), Dumnezeu tine seama de cererile facute din iubire, aceasta
runca Lui.
fiind chiar po-
375).
Cit despre purgatoriul inchipuit de romano-catolici, noi
nu avem
dovezi temeinice nici in Sfinta Scriptura, nici in Sfinta Traditie. Sfinta

Scriptura ne arata
pSrinti
*
numai doua
;
locuri
rai i iad. In Traditia sfintilor

(f 373),
nu se admite purgatoriul
marele Antonie
4
de pilda, zice
Este o nebunie a crede in al treilea loc in cealalta viata (Cartea I-d). Nu este vreun loc mijlociu, ca ciIar Fericitul Augustin ft 430) scrie
:
Apostolul spune ca
totdeauna,, (Rom.,
6,
c eea
10),
mai de folios liturghiile, iar celelalte mai pu in ii t ajuta (pentru ca omul murind a incetat de la pacat), iar prin jertfa se impartasesc cu Hristos, se umplu de dumnezeiasca veselie, de dar si se izbavesc cu dumnezeiasca mila de toata durerea. Deci, mai inainte de toate, sa se faca liturghie pentru dinsul si dupa aceea, de va avea avutie...
le sint
Celor adormiti
ce a murit a murit pacatului odatS pentru iar Simeon Tesaloniceanul comenteaza astfel
...
al
neva care nu este cu Hristos sa poate

(Despre merit
$i pacat).
fi
altundeva decit cu diavolul*
V-lea Sinod Ecumenic din Constantinopole (553) a osindit pe Origen, pe Didim eel Orb $i pe Evagrie din Pont, care invatau ca pedepsele viitoare vor avea sfirit. DacS pe
$tim apoi ca
atunci Biserica ar
ar
fi
avut vreo cuno^tinta despre existenta purgatoriului, facut vreo amintire de el, ca fiind o exceptie de la alter nativa
fi
iad-rai.
milostenie saracilor, zidiri sfintelor biserici

tuirea lui (IX, 72). Si continua
:
,si
altele care sint spre
min-
Nemarginita bunatate a
ricii ?i
lui
Dumnezeu, precum
$i
rugaciunile Bise-
...Mirida (adica particica ce se
pune
pe sfintul disc, alaturi de Agnet, pentru pomenirea celor vii ? i a celor norti) care se scoate la liturghie si pomenirea care se face pentru eel mort unesc pe eel mort cu Dumnezeu si-1 impSrtasesc cu Dinsul nevaziit. Drept aceea, folosindu-se foarte mult
dintru aceasta,
de ajuns pentru mintuirea celor ce $i-u fScut in viata aceasta canonul pocaintei i au murit in dreapta credint.i.
Jertfa Euharistica
sint
Dar cum se face ca rugaciunile Bisericii le pot ajuta unora sa se mintuiasca de chinuri inaiiute de Judecata de Apoi ?
:
INVATACELUL
PREOTUL
:
nu numai
se
Rugaciunile Bisericii pot ajuta unora s3 se mintuiascfi
ce cu pocainta s-au mutat intra Hristos, dar inca ? i sfinlole suflete ale sfintilor se bucurS pentru aceste pomeniri care se fac pentru dinsii unindu-se cu Hristos si ImpartSsindu-se din Sfinta Liluminat Ltti, Be roaga pentru noi. Deci pentru aceasta, Dumnezeu a lucrat aceasta
fratii cei
;
1 *
minglie
dupa moarte, inainte de invierea cu trupurile, deoarece chinurile ce le suporta pacato$ii dupa moarte ?i inainte de invierea cu trupurile nu shit definitive ca dupa Judecata din UrmS, ci provizorii, ca sa se laso onic
nirii
m ^m
'
din Biserica prilejul sa se intareascS in dragoste, prin rugaciuniU^

ei singuri, ci sint ajutati prin (Im
nici
pentru morti, care nu se mai pot ajuta
gostea altora. Chinurile de dinainte de Judecata din Urmci nu sint
102
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
fi
definitive, nici a$a
in trap
(cf.
de marl ca cele de dupS Judecata, clnd vor Inv. de Cred. Ortodoxd, intreb. 346).
:
rabdate
INVAjACELUL
:
Unii spun ca
sfintii $i ingerii
se roaga pentru cei
morti in dreapta credinta. Dar de unde an inteles
ei acest
lucra
Apostol Pavel ne arata ca Mintuitorul insu$i Se roaga pentru noi, mijloce$te (Rom., 8 34), dupa cum Se roaga $i Duhul Sfint (Rom. 8, 26 27). Iar cum ca $i sfintii se roaga pentru noi, vezi la
r
PREOTUL Marele
Apocalipsa unde ne spune $i cind a luat cartea, cele patra fiinte $i cei douazeci i patru de batrini au cazut inaintea Mielului, avind fiecare alauta $i cupe de aur pline cu tamiie, care sint rugaciunile sfintilor (Apoc, 5, 8). $i iara$i vedem din alte locuri ca sfintii se roaga pentru
:
'
noi
Ier.
i
r
sint ascultati
de Dumnezeu (Fac,
5,
20, 7
Iov 42, 8
r
Regi
7,
15,
15; Iacov,
1617; Apoc.
8,
34). Dar nu numai ca
sfintii
roaga pentru noi, ci i bucurie li se face Ingerilor Dumnezeu pentru un pacatos care se pocaie$te (Luca, 15, 10).
ingerii se
Capitolul 12
lui
SIMBOLURI
:
RITURI
ca in slujbede noastre se folosesc neinINVATACELUL Spun unii mi$cari inchinaciuni $i semne, care contrerupt tot felul de gesturi $i
r
trazie Scriptura.
PREOTUL
'
Simbolul este
un semn care inchipuie ceva sau
un
obiect care inchipuie

;,
ailtceva (fecit
voi vorbi despre semne nile noastre publice. inseamna o lucrare simbolica sfinta s<m Rit sau ritual (ceremonie) semne simbolice sfinte prin care se exprimS fie o inquire treptata de do fie un sentiment religios sau o atitudine un adevar de credinta,
iti
r
este el de fapt. In cele ce urmea/.i simbolice $i gesturile care insotesc rugaciu-
evlavie, fie o intimplare sfinta, o rugaciune .a. sfinte %i riturile sint expresii sau exteriorizari Simboluriae
$i
Inti-
prin ele extern. Simbolurile *i riluriri ale cultului divin care devine intregimd modul de inchinare cSlre Dum rle sint absolut necesare pun la contributie nu numai sufletul, ci $i trupul prin faptul ca nezeu ^ o parte activa din cultul divin: ffirfl olc\ nostra, dindu-i $i acestuia cum numai prin e'le singure, fara participn cultul nu este intreg. $i dupa
104
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
tot astfel nici cultul
SIMBOLURl
$1
RITURI
r 0. >
rea
achva a
sufletului,
nu au prea mare valoare,
daca inlatura cu totul partea acestora, a rituriilor si a simbolurilor, nu este intreg isi nici nu poate fi intreg, dupa cum un suflet fara trup sau un trup fara suflet nu poate fi fiinta omeneasca intreaga. Pentru a aprecia valoarea riturilor, trebuie sa stim si sa tinem seama de faptul ca sufleM insoteste intru totul
spiritual,
INVATACELUL
Dar sint unii care afirma c& trupul nu are

:
nici
un pret $i, ca atare, nici simbolurile ?i ritualul, sau mic3rile insotitoarc nu pot fi de vreun folos, caci zice Mintuitorul Duhul este eel ce da viata trupul nu folose$te la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus Eu sint duh $i viata sint (loan, 6 63). Iar apostolul, de asemenea, vorbe$te
;
:
f
necaz plinge la fnca tremura si se ingalbeneste dupa expresia fetei sale se poate cunoaste sufletul cuiva sau diferite stari ale sale. Acest adevar il arata
ride, la
; f
stare
trupul, partieipind la orice
lucrare a acestuia. Astfel, la bucurie
omul
Deprinderea trupeasca la putin folose^te, dar dreapta credinta spre toate este de folos, avind fagaduinta vietii de acum i a celei ce va sa
vina
(I
Tim.,
4, 8).
:
Si
Sfinta Scriptura cind zice
duhul posomorit usuca oasele,, (Pilde, 17, 22) si iarasi Intelepciunea unm om n lumineaza fata, iar cruzimea fetei lui i se schimba (Eel., 8, 1). Iar despre ucigasul Cain ne spune Si a intrebat Domnul Dumnezeu pe Cain Pentru ce te-ai intristat si de ce s-a posomorit fata ta 2 Cind faci bme, oare nu-ti este fata senina? (Fac, 4, 6). Iar Mintuitorul a grait Din pnsosinta inimii graieste gura (Matei, 12, 34).
: :
: :
.Inima veselindu-se infloreste fata
iar
nu se aminte^te nimic despre nefolosul riturilor i al simbolurilor $i nu se neaga pretul trupului in ceea ce prive^te participarea lui la rugaciune, ci se spune numai ca cele
In citatul intii (loan,
6,
PREOTUL
63)
zise despre
mincarea Trupului
a Singelui Mintuitorului in Sfinta Im-
partaânie (vezi contextul v. 3264) trebuie intelese duhovnice^te. In bea Sfinta Cuminecatura aducatoare de mintuire, omul maninca $i Insu$i Trupul i Singele Domnului, sub chipul piinii î al vinului. Unii
diji
Asa
parte i grSieste
ascultatori crezusera ca Iisus le poruncete sa-I sfi$ie Trupul

?i
?i
sa-L
la
fiind, atit
semnul
sfintei Cruci, cit si alte
ntualunle
semne simbolice
si
manince
iudei era
sa-I
bea Singele in intelesul propriu, ceea ce mai ales

(I
sint necesare, la inchinarea catre trupul, ca unul ce este si el de la

!
Dumnezeu trebuind
sa ia
un pacat
foarte qrav. Mintuitorul insa cauta sa-i lamureascii.
Dumnezeu. Cuvintul
inspirat
In citatul al doilea
Tim.,
4, 3),
*+J
este vorba de cu totul altceva. Aici

'
Caci ati fost eumparati cu pre* Slavic dar, pe Dumnezeu in trupul vostru si in duhul vostru, care sint ale lui Dumnezeu (I Cor., 6, 20), si in alt loc Deci, va indemn, fratilor, sa infatisatf trupurile voastre ca pe o jertfa, vie, sfinta, bine placuta lui Dumnezeu, ca inchinarea voastra cea duhovniceasca (Rom., 12, 1). Astfel, pe Dumnezeu trebuie sa-L preamanm si cu trupul, aducindu-I o inchiuare din partea intreqii noastre fiinte.
:
:
1
se combate ra-tacirea ereticilor qnostici care propovaduiau i practical! II,; abtinerea totala de la casatorie, abtinerea de la mincarea de came .a-.
INVATACELUL: Dumnezeu
trcbui sa fie
ale
Apostolul combate ratacirea aceasta spunind ca abtinerea totala de la acestea este un pacat deoarece Dumnezeu pe toato le-a aratat curate i aratind ca o abtine re cu masura de da acesteii este buna, spre a nu duce la pacate grele (I Cor., 7, 5 9). Nu spune ca abtinerea partial a trupului nu folose$te la nimic, ci tocmai dimpotrivo. Aadar, aici nu este vorba nicidecum despre inlaturarea ritualurilor ^\
(vezi v.
1
7).
trupului
duh si de aceea cultul nostru ar in duh 1 adevar, iar nu in semne i in mi*cari simbolice sau in ritualuri externe. A$a ne-a invatat Mintuitorul
este
?i
a simbolurilor.
cind adevaratii inchinatori se vor inchina Tatalui in duh ,i in adevar, caci si Tatal voie ? te asemenea inchinatori. Duh este Dumnezeu si cei care se inchina Lui cade-se sa I se incliine in
Vine ceasul
a cum este
Pentru ca noi sintem Da, dar mai este scris taierea-imprejur, noi cei ce slujim in Duhul lui Dumnezeu fi ne laudiiin intru Iisus Hristos $i nu ne bizuim pe trup... (Filip., 3, 3). Deci, nici noi nu ar trebui sa ne bizuim pe ritualuri $i pe participarea trupeasca la
:
INVATACELUL
slujire.
duh
si
in adevar (loan,
4,
2324).
*
PREOTUL: La
semnul Crucii
PREOTUL:
Aici este vorba despre prea marea incredere a

le este de ajuns pentru mintuire. Apostolul
iucleiloi
.si
acest citat ti-am dat lamuriri la cap. 9 deci nu mai este nevoie sa-ti vorbesc
despre
* <
in cele trupe^ti, ca de pilda taierea-imprejur, cu care ei se laudau
acum.
credeau ca aceasta
comlmU
106
DESPRE CREDINJA
loo:,
ORTODOXA
nu se
cu
bizuiesc pe
aceasta greîta intelegere a
aratind ca cre^tinii
bune
deci mi sint excluse ritualurile ?i simbolurile. De aftfel, Sfinta Scriptura e plina de simboluri prin care cede adevarate se inteleg din cele inchipuite. lata, de exemplu, simbolurile Sfin$i
parea trupului
tului
2,
Duh
El este
numit Apa
r
(loan, 3, 5
7,
3839)
13; 17; 13; loan, 4, 14? 7 3739; Apoc, 7, 17); le$te setea (Isaia, 41, 1718; 55, 1); Apa curajitoare* (Iez., 16, 9; 36, 25 Efes., 5, 26 Evrei, 10, 22) Apa tainica i din destul (Isaia, 58, 11
?
Apa Vie (Ier., Apa care poto;
loan,
4, 3,
14;
16)
Apoc,
;
Luca,
Apa data in dar (Isaia, Vint care sufia unde vrea loan
22, 17)
;
54,
Matei,
3,
11
'
Luca
1,
32)
iPecete (Efes.,
:
1,
13
4,
30
II
Cor.,
1,
22
.'a.).
INVATACELUL PREOTUL Sint

:
Simbolurile se refera numai la
Dumnezeu ?
$i
Capitolul 13
J.
.
i
mullte feluri de simboluri in Sfinta

:
dumnezeiasca
11
;
Scriptura. Unele inchipuiesc pe cei credincio$i, ca
Matei,
1,
10, 16)
Vulturi (Ps. 102, 5

;
Isaia, 40, 31)

;
Miei (Isaia, 40, Arbori roditori>>

24,
;
DESPRE POST
-
(Ps'.
;
3;
Ier., si
Oi
Cerbi (Ps. 17, 36) Smochini buni> (Ier., capre> (P<s. 77, 57; Zah., 13, 7; Matei, 25, 33 26, 31
17, 8)
j
27)
loan, 10,
1116;
21, 16) s.a.
unii ca sfintul apostol Pavel are a!ta invdINVATACELUL Spun Mintuitorul. Poti lamuri acest lucru 1 tatura despre post decit este coa marturisirea marelui Vasiile dupa
:
PREOTUL
Postal!
porunca data omului de Dumnezeu. Caci mai veche

:
zice acest
marc
parinte al Bisericii lui Hristos de o vechime cit lumea eslo trlnetea si vechimea postului, pentru ca aceasta porunca atunci cind a /is porunca postului. Caci in rai s-a dat raiului poti sa maninci, dar dm Dumnezeu lui Adam Din totf pomii - *'- -'maninci caci in ziua in care
:
Cucere$te-te
si sfieste-te,
omule, de bi-
vei minca din el, o infrinare de la mincaruri, d.ir Prin cuvintul <post noi intelegem pentru ca crestinul sa-isi poata face rugi1i de la toate dorintede rele, sa-si omoare poftele si :... ciunea cu u?urinta si sa impace pe Dumnezeu,
vei muri negresit (Fao,
2,
16
17).
Martuiishea Oitodoxa, Partea a IH-a, cistige harul lui Dumnezeu ( o fapta de virtute, cu lucrarc cl Rasp. <la intreb. a 7-a). Postirea este poniiiita, $i de intarire a vointei, o forma de infrinare a poftelor trupului
deci un miiloo de mintuire.
<
108
.
CREDINTA ORTODO:
In acelaî timp insa, este
si
DESPRE POST
Li/
|0<>
un
Dumnezeu, pentru ca este o jertfa, o renuntare de bunavoie la ceva care ne este ingaduit, izvorita din iubirea si respectul pe care He avem raja de Dumnezeu. Postul este si un mijloc de desavirsire de omonre a voii trupului, un semn vazut al rivnei si al sirguintei noastre spre asemanarea cu Dumnezeu si cu ingerii Sai, .care nu au nevoie de hrana. Postul este lucrul lui Dumnezeu, caci Lui nu-I trebuie hrana (bf. Simeon Tesaloniceanul, rasp, ,1a intreb. 14, p. 327).
a lui
act de cult, adica o fapta de cinstire
lauda i recomanda postul cu multa staruinta. lata ce spune sfintul loan Gur& de Aur Postul potole^te zburdalnicia trupului, infrineazS poftele cele nesStioase, cur3la tete $i inaripeaza sufletul, il Inalta i-l U($ureazS (Omilia a X-a
Sfintii pSrinti ai Bisericii lui Hristos
:
Cartea Facer ii, cap.

a)
I).
Postul se savir$e$te in mai multe feluri i
Ajunare desavir$ita
aspru sau
atimei
:
anume cind nu mincam

:
i oiu
bem nimic
Rostul postului este folosul trupului $i al sufletului, pentru ca intareste trupul si curateste sufletul, pastreaza sanatatea trupului si da
sufletului.
ced putin o zi intreaga.
De aceea
28
;
aripi
,si
Legea Veche
18
,
:
sau aiunarea propriu-zisa, cind mincam numai spre seara mincari uscate piine?iapa fructe usoate, seminteetc.
b) Postul
uscal;,
il
on
recomanda
;
si il
;
impune de
58
,
atitea
(les., 34,
Deut.
9,
Jud., 20, 26
c)
Postul obi$nuit sau
comun
cind
mincam
la orele
obii^nui*te
Regi,
7,
Isaia,
Si hsus,
fml lui Sirah, zice Nu fi nesatios intru toatS desertaciunea si nu te apleoa la mincari multe. Ca in mincarile cele mullte va fi durere, iar nesatiul va veni pina la ingretosare. Pentru nesat, multi au pierit
Ioel, 2, 15).
dar numai mincari de post, adica ne infrinam doar de la mincarile de
dulce (carne, pe^te, brinza, lapte, oua vin, grasime

d)
?.a.).
$i
Post u$or (dezlegarea), cind se dezleaga la vin, pete, icre
t,
trolmie insotit de rugaciune

"<<',
vremea judecatilor lui Dumnezeu (Ioel, 1, 14; 2, 1112; Iona, 3 1-7), in vreme de nenorociri si prime jdii (II Regi, 1,' 12; Matei, 4, 3) si este bun in vederea izbavirii de primejdii viitoare (Ioel, 2, 12 Iona, 45). Postul este bun in vremea suferintelor Bisericii (Matei, 9, 15 l.nca, 5, 3335) in vremea suferintelor altora (Ps. 13, 3 14 23)! Postul
in
;
3234). Mintuitorul insusi a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti in pustie, inainte de a ineepe propovaduirea Evangheliei (Matei, 4 2Luca, 4, 2) si tot Mintuitorul ne invaja cum sa postim (Matei, 6, 1618)' El ne spune ca diavolul nu poate fi izgonit decit cu post si rugaciune (Matei, 17, 21 ; Marcu, 9, 29). Posteau, de asemenea, sfintii apostoli si ucemcii lor (Fapte, 12, 2-3 II Cor., 6, 5) ei au rinduit postul pentru crestim (A9 ezdmintele Sfintilor Apostoli, Cartea a V-a, cap XIII) lata citeva situatii in care Sfinta Scriptura pomenete despre post: Moise a postit patruzeci de zile si patruzeci de noptf (Ie?., 34, 28; Deut., ', 9-18) Daniel, de asemenea, a postit (9, 3 10, 3). Postul este de folos
(37,
;
iar eel infrlnat isi
va spori viata
untdelemn,
cum
este prevazut in Tipicul
Mare
al Bisericii, la
anumite
i vineri,
sarbatori care cad in cursul posturilor de peste an.

Poisturile
de o
zi in
cursul anului sint in zi'Me de miercuri
ziua inaltarii Sfintei Cruci (14 septembrie), ziua taierii Capului sfintului
Domnului ajunul Botezului (6 ianuarie), post aiêzat din vremea cind catehumenii se pregateau prin post i rugaciuni spre primirea botezului. Postul Iar posturile de mai multe zile ale Bisericii lui Hristos sint Mare, Postul Na^terii Domnului, Postul Sfintei Marii (Maicii Domnuilui)
loan Boitezatorul (29 auqust), precum
si
:
3i
Postul Sfintilor Apostoili

1
rinduiala
dupa care se \m aceste

ail
sfi'nte
patru posituri este scrisa in Tipicul eel
Mare
Bisericii.
?
INVATACELUL Nu cumva e
:
o exagerare
orice mincare, fiindca mincarea
nu spurcS
Omul poate sS m&nince pe om. De aceea, nu trebuie

i
'
sa facem deosebire intre mincarile de post

fiindca toate sint la fel
cele de frupt (dulco),
2,
37;
Cor., 5, 7),
Regi, 12, 16; Ioel, 2, de marturisirea paoateCor

(II
15-17; Dan., 9 3(I
9,
3-6) si de smerenie (Deut., 9, 18). Postul este bun I- Dumnezeu (II Par., 20, 3 Isaia, 58, 6 Ioel, 2, 12), ca si in vremea de unlnslcre (Jud., 20, 26; II Regi, 1, 12; Ps. 34, 12-13; 68, 12, Dan., 10,
; ,
6 Dan.^ pentru intoarcerea

7,
,
Regi,
.i).
de curate, dupS cum a spus Mintuitorul: Nu ceea ce intrS in gura spurca pe om, ci ceea ce iese din gurS, acocn spurca pe om. $i mai departe tot El dS explicatii, la insistentoile siiutuilui Petna Nu inte'legeti ca tot ce intrS in gura se duce in pintece î se arunca afiara, iair cele ce ies din gur& pornesc din inimci j>l acelm spurca pe om ? (Matei, 15, 11 18). Deci, nu are rost sd facem doo:
no
DESPRE CREDINTA
$j
ii
ORTODOXA
ne-am mintui,
iar
DESPRE POST
111
sebire intre mincari, ca prin allele me-am spurca
prin umele (de post) ine-am osindi.
cum
INVAJACELUL
Apostoluil
:
Exists, totui,
un
text care imi da de gindit. Serif
PREOTUL
tru
ca ele toate
mai existe post.
nu prin mincari se spurca omul, pensint curate. Dar aceasta nu inseamna ca nu trebuie sa In cele de mai sus ti-am aratat dupa Sfinta $i dumne-
Este ad'evarat ca
Acetia (invatatorii mincimo!$i ce unele

urn ire
opresc
ca postul este cea mai veche porunca data omului de Dumnezeu, apoi ti-am dat numeroase citate biibilice ca marturii despre legea postului i folosul lui. Scopul postului nu este numai de a
face deosebiri intre unele mincari, ci $i de a disciplina trupuil $i puterile sufleteiti spre uûrare i curatire de pacate. Daca sfintii prooroci, sfintii
zeiasca Scriptura
ca orice faptura a lui Dumnezeu este buna i nimic nu este de lepadat daca se ia cu multumire caci se sfinte^te prin cuvintuil lui Dumnezeu i prin rugaiciune... Caci deprinderea trupeasca la foloseite, iar dreapta credinta spre toate este ou folos, avind fagaputin
adevarull, pentru
;
acum
8).
PREOTUL Unora
:
le
apostoli i toji sfintii lui Dumnezeu ar fi cugetat asemenea, apoi ei ar mai fi postit atit de mult in viata lor i nici nu ar fi lasat
nu
sebire, sa dezilege friul
convine sa manince mereu de toate, farS deopostului i sa faca larga cailea pintecelui. Dar pe
oamenilor
i
noi ne invata Mintuitorul nostru
Dumnezeu ca demonii nu
postind,
ies din oa-
invatatura sa posteasca.
Citatul invocat aici de
meni
nici o legatura
rea posturilor,
9
ci
dumneata nu are se refexa numai la obiceiul
cu dezlegasfintilor Sai
Sai ucenici
$i
si
9
apostoli siluieau
I
**
Domnului
iî
dupa cum este

: r
scris
fariseilor $i al carturarilor
pe cind slujeau Dommuilui

âiu
posteau... $i iarai
Atunci postind
de a nu minca cu miinile nespalate. Mintuitorull tilcuieste

m
ucenici
13
14);
iaraî
spune marele Pavel, aratind ca

:
nici in suferintele
cu miinile nespalate (situatia in care se aflau ei atuinci) nu eiste un lucru necurat, caci necuratia omului nu vine din afara, ci din launtru, r adica din inima ilui aa cum adesea din inima fariseilor $i a carturarilor
r
sale
nu lasa postul
i
In batai, in temnite, in tulburari, in osteneili, in

(II
privegheri
posturi
Cor.,
6, 5).
Deci, de cine trebuie sa asculte ore^tinii ?
De
Hristos
Dumnezeul
de hula, de ura, de zavistie $i pizma la adresa Mintuitorului, $i acelea erau care ii spurcau ipe ei. Mintuitorul nostra $i Dumnezeu, vazind in inima lor aceasta necuratie duhovmioeasca, ii mustra numindu-i orbi. Carturarii aveau nevoie sa-$i spele inima de ura, de zaviistie, de pizma, de fatarnicie, pentru a se curati
fatarniici
ia?eau cuvinte
plline
nostra
dumnezeie^tii Lui apostoli, sau de cei ce strict i rastalmacesc intelesul Sedpturii (II Petru, 3, 1617)? Citatul care Hi da de gindit nu se refera la anullatrea postului. Prin el este oombatuta
$i
de
sfintii
\$i
ratacirea vechillor eretici,
Dumnezeu, iar ei, fatarnicindu-se, se aratau rivnitori in obiceiuriile lor de a-$i spala negre:$it miinile cind stateau la masa, ca i cum acesta -ar fi fost lucrull eel mai de seama i mai placut lui Duminaintea lui
de pe acea vreme (gnosticii), care opreau cu desavirsire casatoria si mincarea de carne iar acest lucru nu-1 faceau ci pentru totpentru o vreme, cum facem noi in vremea postului
;
V/
K/
inmu
sacoteau ca pe ceva necurat.

postul este ceva indiferent, neulru? Adica nu este nici bun, nici rau i ca atare, prin el nu ne putem face noi mai placuti lui Dumnezeu. Apostolul gr alette Nu mancarea ii(^ vi
nezeu. A$adar, acesta este Intelesul adevarat al textului invocat de dumineata. Prin cuvinteile acestui citat Mintuitorul n-a zis catre ucenicii Sdi Sa nu mai postiti $i nici nu putea sa spuna aceasta, cita vreme El r
fifad f&ra
4i
INVATACELUL
Nu cumva
de pacat (Matei,
28,
24
loan,
8,
46
II
Cor.,
5,
21
4,
15
$.a.) r
postit pentru noi ?i pentru mintuirea noastra timp de patruzeci
de
zile $i patruzeci
de napti (Matei,
4,
Luca,
4, 2).
pune inaintea lui Dumnezeu. Ca nici daca vom minca nu ne prisose^lo, nici daca nu vom minca nu ne lipse9te (I Cor., 8, 8). Pcntru ca Imp1lui Dumnezeu nu este mincare i bautur, ci dreptate i pace ^l ratia
112
nu este vreun pacat.

:
bucurie intru Duhul Sfint (Rom., 14, 17). Oare de aid nu se intelege ca nu este nici un pacat a nu tine post ? Cine il tine nu face rau si cine nu-1 tine iarasi nu face rau nici a-1 tine nu este virtute, nici a nu-1 tine
,
' -
^
face
?
ilor si
CESPRE CREDINJA ORTODOXA

.
DESPRE POST
nul nu maninca,
$i
\\:\
multume$te t el lui Dumnezeu (Rom. 14, 3 0). Nimeni deci sa nu va judece pentru mincare sau bautura, sau cu privire la vreo sarbatoare, sau la luna noua, sau la simbete, care sint unibni
r
celor viitoare, iar trupuil, al lui Hristos
(Coll., 2,
16
17).
PREOTUL Asa
postul pe nimeni'
invfitat astfel
ti
se pare dumitale, dar deloc
nu este
a$a. Zici ca
te-<a
PREOTUL
nu opre$te
$i
Intiiul citat, ca $i cele
pe care
$i
le-ai invocat
mai
inainte,
nu
mai bun inadntea
lui
Duminezeu. Cine
nu anuleaza
postul. El vorbe$te
numai despre deosebin\i

necurate, potrivit rinduio-
Caci cine a facut pe niniviteni sa nu piara si sa intoarca hotarirea cea dreapta a lui Dumnezeu spre mila, daca nu postul ? Asadar, postul 5i pocainta au facut pe Dumnezeu sa Se milostiveasca
si
de neadevaruri
dintre mincari oprite $i neoprite, sau curate
a cum desfiintate
acum
lucru
inainte sa
ale Vechiudui Testament. In citatul al
do Lie a
sa
nu piarda pe
cei peste 120.000
de oameni care au
,
post-it
se combate fparerea iaideo-cretini!lor, care invinuiau pe unii dintre payino-cre^tini ca maninca din carnea jertfita idolilor marele apostol arata
;
impreuna cu imparatul
cu vitele
lor (Iona, 3, 4
4,
12).
Au
<mi cu
ca de
acesit
nu
se
mai faca deosebire
intre mincaruri, deoarece
proorocud
nu mai
are nici o insemnatate pentru mintuire. ChestiuiKM

$i lini^tirea tulburarilor, a neintelt^-
Dumnezeu, dupa caderea nus3 cu piine am mincat

p3rau aceia,
(Ps. 34,
in desfrinare si ucidere ?
(Ps. 101, 10). Si in alt loc
:
Auzi ce zice
Iar eu, cind
Cesu-
in cauza se
punea pentru aplanarea
ma
gerilor
tini,
$i
conflactelor care se ivisera intre iudeo-cre9tini î pagino-creî,
Imbracat in sac si mi-am smerit cu post sufletul meu 1213). Au nu cu postul au placut cei trei tineri lui Dumnezeu si
m-am
in special in privinta mincarurilor
in general, in
problema
$i textele
obli-
gativitatii legii
lelle,
mozaice in cretinism. Contextul, precum
paia-
nu
cuptorul Babilonului ? (Dan., 1,8,3, 25, 30). Au nu cu postul a inchis Daniel gurile leilor in groapa ? (Dan., 6, 2324). Dar
i-a ars
nu ajunge
vremea
si
nici
nu
este aici locul a-ti arata citi dintre

postul.
oameni s-au facut
15muresc indeajuns despre ce este vorba. Daca ai citi Sfinta Scriptura cu atentie, totdeauna, din analiza contextului, facuta cu chibzuintî duhovniceasca, ai intelege clar i textele care sint in legatura cu elo
î
placuti lui
Dumnezeu cu
stii
nu
te-aii rataci.
ci
ca amindoua aceste citate nu se refera deloc la post, la carnea cea jertfita idolilor, cum rezulta din contextul ambelor
I
:
Apoi sa
cu parerea
Dar daca citeti numai textul singur i te multume.^li intelegerea unora despre el, de aici vine i putinta ratacirii.
Unii cred ca postul adevarat este numai ecl
zis
INVATACELUL:
la orice fel
citate
Cor., 8, 10
Cor., 10,
2527. Vezi acolo cS
cei ce s-au scanti-
negru, care consta in retinerea totala
pe un timp determinat
de
de minearea celor jerifite la idodi erau neau cu mare stricttete la Legile Vechiului can (Deut., cap. 14). Acestia nu maVicmi c,
dalizat
iudeo-cre$tinii, care
de mincare
de
altii
bautura. Iar acest post se tine dupa libera ale-
ent cu privire la min-
gere,
dupa imprejurari
î
dupa
posibilitatea fiecaruia, dar nicidecuni in
zilele rinduite
sau in anumite rastimpuri ale anului.

biblice. Dar, fiindcli acvsl
sa opreasea
pe
cre?tinii provenitj dintre pagini
de la
aoesit
iucru
cu
PREOTUL:
potriva,
il
Nici Biserica noastra nu osindete postul negru, dim*
acest prilej a seris apostolul Pavel cele de mai sus.
recomanda ca avind bune temeiuri

:$i
Poate c3 ar trebui, Parinte, sa fim mai largi in cugetarea acestor lucruri, dupa cuvintul Apostolului Cel ce maninca sS ii u dispretuiasca pe eel ce nu maninca iar eel ce nu maninca sa nu judecc pe eel ce maninca, fiindca Dumnezeu 1-a primit. Cine esti tu ca Sa ^ A judeci pe sluga altuia ?... Si eel ce r pentru tru cS multume^te lui Dumnezeu $i eel ce nu maninca tot pentru
:
INVATACELUL
post este foarte greu
tive igienice i fizioe
Biserica a rinduit ca numai celalalt

are temeiuri biblice sa
nu
fiecare
om
il
poate practica
din
diferllc
fel
mo-
de pOft,
ponlni
care
de asemenea
fie obligator iu
fiecare are^tin.
INVATACELUL: Dar cum

invatatura Bisericii Ortodoxe ?
8
trebuie {bait postul eel adevarat,
(lup.i
Dom-
Credinâ Ortodoxa
114
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
PREOTUL
cu trupul,
ci i
PostuU eel adevarat, frate, trebuie sa-1 Jinem mu numai cu sufletul. Adica nu numai sa mincam de post, ci ?i
mfrimiindu-me de la patimi, ferimdu-me de pacate $i ispite. Odata cu infrimarea de la mimcarurile de dulce, sa me siilim a me ouirati nu numai trupul, ci $i sufletul, petrednd in rugaciume $i pocainta. Postul intreg,
adevarat i desavliarît, este aiadar nu numai trupesc, ci i s-uf'lettesc. Postul adevarat este postul de bucate, impreuma cu celelalte faptte bune. A$a me invata Biserioa in cinjtarile postu^m! mare, zicind Sa postim post bineplacut Domnului. Postul eel adevarat este instrainarea de raultati, imfrimarea limbii, lepadarea miniei, departarea de pofte, de clevetire, de minciuna i de juramimt minoimos (vezi Triod, ed. 1946, p. 39140). Iar sfintull loam Gura de Aur ziee Postiti ? Aratati-mi prin fapte, cum. De vedeji pe sarac, aveti mila de el un du$man, impacati-va cu el um prietem inoonjurat de un mime bun, nai-1 imvidiati o femeie, frumoasa, intoarceti capul. Nu numai gura i stomacul sa posteasca, ci i ochiul i$i urechdile $1 piciioarale \i miimiile $i toate madulareUe trupului vostru. Miiniile voastre sa posteasca iraminind curate de hramire i de
: :
Capitolul 14
*
DESPRE JURAMINT
.
lacomie, picioarele nealergind la priveli^ti urite $i in calea pacatoîlor, ochiul njeprdvimd frumusetile straime, gura trebuie sa posteasca de sudailme
\$i
alte vorbiri ru$imoase (Catre poporul antiohian,
Cuv.
3).
juramintul este ingaduit cre^tinului? 1NVATACELUL: Dar ctmd se face dupa voia PREOTUL Juramimtud nu este oprit atunci
:
Dumnezeu
se jura este hiotariit sa spuna adevaruil. si cimd ceil ce jurat pe Sine, dupa cum spume Sfimta >cripInsusi Dumnezeu S-a fagaduinta... S-a jurat pe Sin tura- Dumnezeu dind a dat iui Avraam apostoli au lluat cheza ? ie iiumolc insui (Evr., 6, 13). Aisemenea !i sflintii propovaduite (Rom., 1, <> prin aceasita adevarurdle
Domnului, intarind
II
Cor.,
1,
23
Gal.,
1,
nicidecum... ci sa fie
este nu,
ceea desavirit juramintul, ci numai jur.i(Matei 5 3437), El nu opre?te pentru lucruri de nimiic, uvmintul'cel nedrept ?i cdl facut cu usurinta Juramintul drept i faout pentru lucmn insemnate sau neadevarate. caci prim eil se recuDumnezeu inalte fiind o fapta de slujire a lui de bum& siMini <' ca Dumnezeu este atot^tiutor si atotprez noaste este un pacat. Exista si juri.inlnl trebuie tinut cu sfkitenie. Calcarea lui trebuie sa se fereascii (cf. lv*., mincinos (Zah., 5, 4), de care cre*inul 22,911).
;
nu
iar
Mintuitorul spune Sa nu va jur.it,i 20 s.a.). Cind si ceea << da cuvintul vostru ceea ce este da, decit aceasta, de la eel rau eslc. ce este mai mult
:
116
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
prin juramint se calca porunca
DESPRE JURAMINT
-*
117
INVATACELUL
Domnul
(Ie 5 ., 20,
Da, dar
nu cumva
Dumnezeu
7)?
1
Juramintul nu poate fi luare in desert a numelui lui Dumnezeu, deoarece prin el I se recunoa$te lui Dumnezeu autoritatea suprema, dreptatea Lui i puterea Lui pedepsiitoare. Numai atunci poate fi jurSmintul o luare in desert a numelui lui Dumnezeu, i deci o calcare a iporuncii a treia, cind el este facut strimib sau cind e intrebuintat abuziv $i pentru lucruri de nimic. Aceste juraminte strimbe $i facute in graba pentru lucruri neinsemnate sint cu adevarat defaimari la adresa numeaui (fiintei) lui Dumnezeu $i, deci, sint in directa opozitie cu porunca a treia.
juidiiiunua arepa msa este ca o rugaciune, ca o invocare cuvimcioasa i evlavioasa a lui Dumnezeu pentru stabilirea adevarului $i pentru inlaturarea minoiunii. Juramintul este un factor necesar trium-
PREOTUL:
in nebunia noas'trS noi

partai$ al rautatii
aproapele nostra. Aa fiind, blestemul nu este act de cinstire a lui Dumnezeu, ci un act doveditor al orautatii sufletului nostru, all urii i al dorintei noastre de razbunare asupra acelora pe care ii urim. Totodata, injuratura este o iluare in desert a numelui lui Dumnezeu, prin care 11 chemam ca pedepsitor al lucrarilor parute noua nedrepte i, prin aceasta
am
voit sa facem pe
Dumnezeu oarecum
il
urim, lucru care este cu totul spre necinstirea dreptatii lui Dumnezeu. A$adar, analizind aceste lucruri, putem inteilege destul de bine i de clar ca injuraturile sint numai de la diavolul i, deci, nu le putem pune in cintar ca
noastre pedepsind pe acela pe care noi
un judecator
drept.
:
-INVATACELUL Dar
votul sau fagaduinta ce este ?
adevarului in lume, prin mijilocirea atot^tiintei i atotputerii lui Dumnezeu. A$a cum nu e cu putinta ca rugSciunea evlavioasa sa fie oprita, tot a$a cu neputinta e sa fie oprita invocarea evlavioasa $i cucernica a numelui lui Dumnezeu in juramintul drept.
fului
este aproape de juramint sau votuil Fagaduinta i este o indatorire cu care cre^tinul se leaga de buna voie in fata lui Dumnezeu sa faca o fapta deosebita, de vrednicie morala, ca recunoJ?tinta pentru binefacerile primite. Fagaduinta nu poate cuiprinde faptele las care omul este indaitorat prin porunca ,i nici fapte lipsite de pret
PREOTUL
moral.
iNVAjACELUL:
Daca juramintul
recunoai^te puterea lui Dumnezeu i sirea minciunii, atunci, ace-laî lucru s-ar putea spune i$i despre blesteme, caci i in ele se cere interventia pedepsei dumnezeie^ti $i, prin aceaista, se recunoai^te puterea si dreptul lui Dumnezeu de a pedepsi
este bun, ca act prin care se prin care se cere de la El pedep-
Fagaduinta poate fi facuta de onice om credincios $i este un mijloc pentru intarirea vointei in virtuti, pentru aratarea evlaviei adevarate ?i inaintarea spre desavirîrea morala.
INVATACELUL
asupra f agaduintei
?
Dar unde se vad

-
in
Sfinta
Scriptura indicatu
mare
Juramintul drept, luind ca martor numele lui Dumnezeu nu este una cu a pomeni numele Lui blestemind, caci cine oare se va impaca cu un asemenea inteles nebun ? Injuraturile $i blestemele nu se fac spre slava $i cinstirea lui Dumnezeu, nici din evlavie i pretuire a dreptatii ?i a atot$tiintei Lui, spre a se stabili prin ele vreun adevar, ci
ele se fac spre a se necinsti
PKhOlUL:
numele
lui
Dumnezeu
i al sfintilor
Lui sau al
vreunui lucru sfint. Ele nu cauta altceva decit pedepsirea aproapelui nostru, care de multe ori este fara vina. Juramintul drept se face din frica lui
din marea considerate fata de dreptatea fi atot$tiinta Lui, iar injuraturile se fac din mindrie, din rautatea $i din ura noastra fata de
i
multe pilde de fagaduinto facute de barbati evlavioî. Astfel Iacov, de$teptindu-se din somn, li\gaduie^te ca piatra care i-a servit de capatii o va face altar de inchinare lui Dumnezeu (Fac, 28, 20 22), iar sfintuil apostol Pavel $i-a tuns parul capului sau pentru implinirea unei fagaduinte (Fapte, 21, 23 27? IB, odata fagaduinta f acuta, trebuie indeplinita, caci altfcl In18 $i altele) seamna lips a de credinta i de respect fata de Dumnezeu. Acest lucru adevere$te Sfinta Scxiptuira cind zice Iar de te vei lega cu fiigaduinta Domnudui Dumnezeului tau, sa nu intirzii a plini, caci curind va cere Domnul Dumnezeul tau de la tine $i va fi \ie pacat (Deut., 23,
In Sfinta
PREOTUL:
Scriptura gasim
ill
21
Dumnezeu
22). i iar&$i se scrie
Mai bine este sa nu
fagaduie?tii, decil sti
nu impline^ti ce
ai fagaduit {Ed., 5, 4; lnvalatuia

,
de Credinta Orto*
doxd, intrebarea 125).
CONDIJiIILE MINTUIRII SUBIECTIVE
Mintuirea obiectiva s-a realizat numai prin jertfa lui Iisus Hristos, iar mintuirea subiectiva numita in limbajul Noului Testament $i se infaptudreptare*, sfintire sau minluire in sens mai restrins ie$te ca o urmare a celei obiective, prin actiunea noastra de a ne apropia sau de a ne insu$i mintuirea obiectiva prin eforturile noastre personale, in colaborare cu harul divin. Din partea lui Dumnezeu, harul divin este absolut necesar, fiindci $i sintem Intoti am paeatuit $i sintem lipsiti de slava lui Dumnezeu dreptati in dar, cu harul Lui, prin rascumpararea cea in Hristos Iisus (Rom., 3, 23 24- 5, 15 17). Caci Dumnezeu este Cel ce lucreaza intru voi $i ca sa voiti <$i ca sa savirîti, dupa a Lui bunavointa (Filip., 2, 13). Caci in har sinteti mintuiti, prin credimtS, $i aceasta nu este de la voi nu din fapte, ca sa nu se laude nimeni. Peneste darul lui Dumnezeu tru c3 a Lui faptura sintem, ziditi in Hristos Iisus spre fapte bune, po
Capitolul 15
care
2,
8).
Dumnezeu
le-a grait
mai
inainte, ca sa
umblam
intru ele (Efes.,
CONDITHLE MINTUIRII SUBIECTIVE

4
INVAJACELUL
altii
Ai pomenit mai
inainte, Parinte, $i
?
am
auzit $i pe
vorbind despre mintuire subiectiva. Ce este aceea
Unele culte invata ca mintuirea subiectiva este conditionata numai de harul divin (sola gratia), anume de harul Justificarii dupa Calvin sau de harul credinjei, adica al increderii dupa Luther prin care i se atribuie sau i se imputa omului meritele
:
PREOTUL
Mintuitorului nostra Iisus Hristos. Deci, in general, sint unii cre$tini, protestanti, care cred c mintuirea vine numai prin credinta (sola fide) $i ca omul nu are propriu-zis nici o contribute personala in
tuirea sa.
Din toate aceste cuvinte rezulta ca harul divin este de neaparaUi trebuinta pentru mintuirea subiectiva. Acest adevar rezulta $i din cuEu sint vita, voi mladitele. Cel ce rajnine intru vintele Mintuitorului Mine $i Eu intru el, acesta aduce roada multa, caci fara Mine nu putcli face nimic. Daca cineva nu r amine intra Mine, se arunca afara ca o mldi o aduna i o arunca in foe fi arde. Daca raminol'i ditS i se usuca intru Mine $i cuvintele Mele ramin intru voi, cereti orice veti voi $i se va da voua (loan, 15, 5 7). Aadar, harul de la Dumnezeu este pentru noi ceea ce pentru mladita este sucul pe care-1 are din vit&. Din partea omului se cere cre:
min-
dinta mintuitoare sau credinta lucratoare, adica credinta care lucroa/.i fara aceasta contribute a omului, mlnluinM prin dragoste (Gal., 5, 6)
;
nu-i vine nimanui pe de-a gata. Credinta cunoscatoare in Dumno/cui,
o lucrare care se dezvolta Lreptat $i se infaptuie$te prin impreuna-lucrarea a doi factori Dumnezeu ?i omul insu?i. Din partea lui Dumnezeu ni se daruie$te harul divin, iar din partea omului sint necesare credinta $i faptele bune. Deci, conditiile mintuirii subiective sint acestea harul divin de la Dumnezeu 1 credinta $i faptele bune ale omului.
i
:
la
Biserica noastra insa invatS ca mintuirea subiectiva nu este un dar $i nici un simplu act, ci este un proces
individua-
fara
de fapte bune, o au
2,
i diavolii, caci $i ei
.
cred
se cutrexmir&
(li-
cov,
19).
i
Faptele bune sint amintite
ele in Sfinta Scriptura ca unele ce sinl
necesare pentru mintuire. Biblia este foarte bogata in texte care ronlirma cu staruinta ca mintuirea este conditional de faptele xioaslro <Hr bune (Matei, 25, 34 35 loan, 5, 29 Rom., 2, 613; II Cor., 5, 10,
I
Tim.,
6,
1819
Iacov,
2,
1426
Apoc,
20,
1213
$.a.).
-*-*..
120
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
interesant, despre
91

$i prin marele prooroc Isaia vorbe$te Ma veti asculta bunatatile pamintului veti
121
asupra caruia a$ vrea sa starui mai mult, chiar daca vorbele mele, Parinte, te vor miihni. Aceia spun ca harul divin lucreaza in mod irezistibil. Deci nu poate h vorba nici de libertate, nici de vreun merit al omului in ceea oe prive$te mintuirea lui. A$a rezulta din parabola Mintuitorului <Atunci stapinul a poruncit robului Ie?i la drumuri i la garduri sile^te pe toti sa intre, aa incit sa-mi fie casa plina (Luca, 14, 23). Iar alta data a zis Mintuitorul Nimeni nu poate sa vina la Mine daca nu-1 va trage TatSl care M-a trimis, $i Eu il voi invia in ziua cea de apoi (loan, 6, 44).
ii
:
INVATACELUL: Acesta este un subiect foarte care am purtat unele discutii cu cei de alt a credinta
Dumnezeu: De veti vrcvi minca iar de nu veti vrea

;
;
va va minca* (1, 19, 20) i$i iariiî, $i nu Ma De volenti s& fii desavir$it, du-te, zis Mintuitorul catre tinarul bogat a $i auda-le saracilor i vei avea comoara in cer vinde averile tale,
veti asculta, atunci sabia
:
...
><=>i
zind tinarul s-a intristat, caci avea multe avutii (Matei, 19, 2122). ca el a fost liber sa re fuze comoara din cer. $i in alt loc zice lata deci Cel ce vrea sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-$i Mintuitorul i sa-Mi urmeze Mie (Matei, 16, 24; Marcu, 8, 34; Luca, 9, ia crucea
:
23
$.a.)
In acela$i inteles zice ?i sfintul
Caci Dumnezeu este Cel ce lucreaza intru voi ?i ca sa voiti ?i ca sa saving, dupa a Lui bunavointa (Filip., 2, 13). Din toate acestea ar rezulta ca nu exista o libertate a vointei $i ca mintuirea o da numai Dumnezeu.
apostol Pavel
:
Scriptura ne invata luminat ca omul a fost facut de Dumnezeu liber $i incununat de El cu voie libera, dupa cum ne spune Sfintul Duh Doamne, caci cu arma bunavoirii ne-ai incununat pe noi (Ps. 5, 12) iar in alt loc zice (Dumnezeu) dintru inceput a facut pe om ?i 1-a lasat in mina sfatului sau (Int. Sir.,
: :
PREOTUL
Dumnezeiasca
$i Sfinta
A$adar, in toate aceste citate se arata categoric $i limpede cS Dum1-a facut pe om cu voie libera ?i de sine stapinitoare $i nu isile$te nezeu nimanui de a veni la mintuire. Caci daca voia omului ar fi fortata voia mintuire, orice pedeapsa sau rasplata in viata viitoare ar fi fSrii spre Dumnezeu ar inceta de a mai fi judecator drept, cum adeseori rost, iar dumnezeiasca Scriptura. Daca mintuirea noastrS s-ar face Il numete fara voia noastra proprie, atunci nu am putea imtelege ceea ce zice manoi toti trebuie sa ne infafoam inaintea judecatii sa ia fiecare, dupa cele ce a facut prin trup, ori bine, ori lui Hristos, ca
rele apostol Pavel
:
15, 14)
$i
iaraî
Pus-a inaintea ta foe

;
$i
apa,
i la
:
oricare vei vrea,
rau
(II
Cor.,
5,
10
I
:
Cor., 3, 8).
Inaintea oamenilor este viata i moartea ?i oricare din ele le va placea, li se va da (Int. Sir., 15, 17). Iar in alt loc, Sfinta Scriptura ne spune Iata, eu va pun astazi inainte binecuvintare $i blestem. Binecuvintare veti avea daca veti asculta poruncile Domnului Dumnezeului vostru (Deut., 11, 26 27). $i in alt loc zice <Iata, eu astazi ti-am pus inainte viata $i moar?i
vei intinde
mina
ta (Int. Sir., 15, 16)
iara$i
INVATACELUL
Am
o mare nedumerire
nu cumva Dumnezeu a
eternitate soarta fiecaruia ? Pe unii, adica, ii mintuiete, iar hotarit din osinde^te, potrivit hotaririi sau predestinatiei Sale absolute, pe altii ii conditia mintuirii noastre subiective ar fi numai prehodin veci. Deci, potrivit i din veci a lui Dumnezeu in acest sens, tarirea neconditionata
Martori inaintea voastra iau astazi cerul $i paimintul viata $i moarte ti-am pus eu astazi inainte $i binecuvintare ?i blestem. Alege viata, ca sa traie^ti tu $i urmaîi tai (Deut., 30, 15, 19).
$i
tea,
binele
raul
...
lucreaza automat <?i irezistibil la mintuirea noastrS. Cuvincareia harul C3ci mat Pavel par a sustine aceasta parere tele sfintului apostol Iacov) i fara sa fi fScut ei de na^terea lor (a lui Isav i a inainte
:
Libertatea vointei omului
bera
ii
voluntara a
lui
se vede luminat
$i
dependenta mintuirii de lucrarea

$i
ii
li:
din cuvintele Mintuitorului

ucizi cu pietre
Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci lrimi$i la tine ; de cite ori am voit sa adun pe
<
pe
cei
ca sa ramina voia lui Dumnezeu cea fara alegere nu ceva bun sau rau, la Cel care cheama, i s-a zis ei (Rebecai) ca eel mai madin fapte, ci de Pe Iacov 1-am iubit, pe re va sluji celui mai mic. Precum este scris Ce vom zice dar? Nu cumva la Dumnezeu este nedrepIsav 1-am urit.
:
fiii tai,
cum aduna
;
clo-
tate ?
Nicidecum
?i
sub aripi, dar voi nu ati voit (Matei, 23, 37 11, 20). Iar tinarului bogat i-a zis De vrei sa intri in viata, pazete poruncile (Matei, 19, 17; Evr., 4, 11; Rom., 2, 4).
!
puii sai
sa miluiesc
nici
Caci graie?te catre Maise indura-Ma-voi de cine vreau s&

!
Milui-voi pe cine vremi Ma indur. Aâdar, nu este
de la cel care voie^te, nici de la cel ce aleargS, ci de la Dumnezeu, Pentru aceasta chmi Care miluiete. Caci Scriptura zice lui Faraon
:
./
'
122
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
CONDipiLE MtNTUIRII SUBIECTIVE

Sfinta Scriptura, fiind ca
\X\
te-am ridicat, ca sa arat in tine puterea Mea $i ca numele Meu sS se vesteasca in tot pamintul. Deci dar Dumnezeu pe cine vrea il miluie$>te iar pe cine vrea impietre^te. Imi vei zice deci De ce ana dojeneti ? Caci vointei Lui cine i-a stat impotriva ? Dar, omule, tu cine e$ti ca sa raspunzi impotriva lui Dumnezeu ? Oare faptura va zice Celui care a facut-o De ce m-ai facut a$a ? Sau nu are putere olarul peste lutul lui, ca din aceeai fr&mintatura sa faca un vas de cinste, iar altul, de necinste ? (Rom., 9, 11 21). Acela?i apostol mai zice: Binecuvintat fie Dumnezeu ... Cel care, intru Hristos ne-a binecuvintat pe noi ... Precum Intra El ne-a $i ales, inainte de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti i farS de prihana inaintea Lui... (Efes., 1, 3 4). De aici, de asemenea, ar rezulta ca mintuirea se face potrivit alegerii sau hotaririi din veci a lui Dumnezeu. Caci mai zice Apostolul Iar noi ... datori sintem totdeauna sa multumim lui Dumnezeu pentru voi, ca v-a ales Dumnezeu dintru inceput, spre mintuire ... la care v-a chemat prin Evanghelia noastra, spre dobindirea slavei Domnului nostra Iisus Hristos* (II Tes. 2,
r
un izvor sau ca o
fintina fara de fund
iil
Dumnezeu, din ea ni se cuvine a ne adapa $i a lua cu intelepciunii lui puterea noastra de intelegere ?i dupa virsta nosmasura, numai dupa dupa cum din fintina scoatem mai intii cu tra duhovniceasca. $i a<sa
apoi in pahar, pentru a ne ciutura, apoi din ciutura cea trupeasca, la fel se cade a face <?i cu setea noaspotoli setea noastra atunci cind ea ne sile^te a bea din ooeanul cel tra cea duhovniceasca, intelepciunii lui Dumnezeu din Sfinta Scriptura. Caci al
punem
in
cana
fara de fund
duhovnice?ti mai presus do de vom inimii noastre, ne vom prapastui din cauza mindriei ?i a curatia mintii <$i a cele mai presus de noi $i de puterea noastrd iscodirii noastre de a cerca Daca noi, de pilda, am vedea un code intelegere in cele duhovnice^ti. $tie ?i sa spuna la altii ceea ce nu pil de clasa intiia chinuindu-se sS La ce lucru nepotrivit $i de ris ar fi pentru noi ?tiu cei din facultate, rau, ii este celui ce vrea sa tilcuiasca $i sa deslufel, $i cu mult mai Scripturi, cu o minte necoapta ?i nelumieasca cele grele din Sfintele
scotoci in intelesurile ei cele
!
13
14).
$i in alte locuri tot a$a
Ci propovaduim intelepciunea de
taina a lui
Dumnezeu, pe cea ascunsa, pe care Dumnezeu mai inainte

(I
de veci a rinduit-o spre marirea noastra

be$te pe tdne
?
Cor., 2, 7).
(I
$i ce ai,
pe care sa nu-1
fi
ti
primit ?
Cine te deoseCor. 4, 7). Caci

r
Dumnezeu
este Cel ce lucreaza intru voi
ca sa voiji
$i
ca sa savir$iti,
:
dupa a Lui bunavointa (Filip., 2, 13). Deci, problema s-ar pune a$a nimeni nu se mintuie$te decit pe temeiul alegerii din veci sau al predestinatiei dumnezeie$ti. Omul, in viaja aceasta, iî urmeaza soarta pe care i-a hotarit-o Dumnezeu, fara putinfa de a o schimba sau a o inlocui.
nata de Duhul Sfint. apostoli, precum $i sfintii parinti ai BiseDumnezede^tii prooroci i ajuns cu curatia vietii la nevinovatia pruncilor $i cu ricii lui Hristos au barbati desavirîti (I Cor., 13, 1112; Efes., intelepciunea, la starea de indraznit a cerca cele neincercate ale intelepciu4, 13), $i totu<?i nu au Sfinta Scriptura. Ci, fata de cele prea inalte intonii lui Dumnezeu din Cit s-au maril lucu mintea zicind au ramas in uimire
iesuri ale
ei,
:
adinci cu totul sint gindurile Tale (Ps. 91, 5) crurile Tale, Doamne, Domnul nostra ii mare este taria Lui î pricoperea Mare este si iaraî
;
Lui nu
are hotar (Ps. 146, 5)
?i
in alt loc
Nu
,tii
tu,
sau n-ai
aflat
PREOTUL
V/
Sfinta Scriptura are locuri tari, sau,
cum
zice sfintul
ca
Domnul
Grigorie de Nyssa, are oase tari (Comentariu la Viaf-a lui Moise). Unii
Care nu obose$te
este ve$nic, Care a facut marginile paminlului, Dumnezeu sleie^te puterea? Ca intelepciunea Lui nici nu |i
i
vrea sa sparga oasele Scripturii cu dintii de lapte ai intelepciunii lor dar acest lucru niciodata nu se va putea. El s-a virit in adincul Scripturii fara a putea inota in oceanul fara de fund al intelepciunii lui Dumnezeu. A$a au patit Origen, Arie, Macedonia, Nestorie, Sabelie, Dioscor, Eutihie i toti incepStorii de eresuri din vechime, care s-au inecat in marea cea fara de fund a Sfintei Scripturi. Nu adincimea Scripturii a fost pricina caderii lor, a inecarii lor, ci ei im$i$i i-au fost pricing de a nu fi putut inota cu slaba lor putere in adincimea tainelor ei.
ar
;
este nemarginit de adinca?
(Isaia, 40, 28). il

:
auzim
t
$i
pe vasul
alegerii,
?i al
pe marele Pavel, cu multa mirare zicind

telepciunii
tile
$i al tiintei lui
adincul bogatiei
in-
Dumnezeu!
!
Lui
?i cit
de nepatrunse caile Lui
Cit de necercetate sint judrrnCaci cine a cunoscut gindu' Douir
34). sau nului ca acest adinc fara de fund al intelepciunii Deci intelege, omule, atins de nici o minte rationala a zidirilor Lui lui Dumnezeu nu poate fi In nici cu partioipare Cu atit mai putin din cer $i de pe pamint.
11,
_
_
cine a fost sfetnicul Lui ?
(Rom.
33
.....
124
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
CONDITIILE MINTUIRII SUBIECTIVE

In celelalte texte, de asemenea,
r
125
cei ce
in
inima lor de patimi si vor sa patrunda adincul intelegerilor celor din Scripturi, fara de lumina harului lui
curSfit
si
nu si-au
mintea
adus citatele de mai sus, care \i se par ca sint un fel de temelie a predestinatiei, dar adevarul este cu totul altul. Citatul Intii (Rom., 9, 1121) se refera ila chemarea oamenilor, la harul si indreptarea cea in Iisus Hristos. Apostolul vrea sa dovedeasca prin acest exemplu ca chemarea si indreptarea oamenilor nu depinde numai de faptele legii, ci de bunatatea lui Dumnezeu, Care cheama, prin harul Sau, pe toti oamenii la mintuire, fie iudei, fie pagini (v. 22
ai
Dumnezeu. Dumneata
nu se vorbe^te despre predeslimitie la mintuirea cea ve$nica ci despre alegerea sau chemarea la harul pe care 1-a adus Hristos, nu pe baza vredniciei noastre, ci numai din bunatatea lui Dumnezeu. Aceasta chemare nu este marginita $i data numai unora, a$a cum zic predestinatiani$tii ci se refera la toti oamenii, caci se vorbe$te numai la plural, de$i nu tofi sint aleî sau chemati in C5 inteles de predestinare. In acest inteles, zice sfintul apostol Pavel acesta este lucru bun $i primit inaintea lui Dumnezeu, Mintuitorul nosr
24)
fara harul lui
Dumnezeu oamenii nu pot
veste mintuirea
nilor darul
lor.
face nimic in ceea ce priDaca totusi se spune aici ca Dumnezeu da oamesi
ca hotarSste cu totul liber soarta oamenilor chiar inainte de nasterea lor, prin aceasta se pune accent pe importanta conditiei obiective a mintuirii sau sfintirii noastre, fara sa se mai repete si conditia subiectiva libertatea omului de a conlucra cu harul divin prin credinta si fapte bune $i nu se . mai repeta nici ideea ca la baza hotaririi sortii fiecaruia sta' prestiinta
:
Sau numai din nemarginita Lui bunatate
Care voie$te ca toti oamenii sa se mintuiasca $i la cuno$tinta adevarului sa vina. Caci unul este Dumnezeu, unul este $i Mijlocitorul inomul Hristos Iisus, Care S-a dat pe Sine pret tre Dumnezeu i oameni de rascumparare pentru toti, marturia adusS la timpul sau (I Tim., 2, 3 6). Daca s-ar intelege $i aici predestinatia absoluta la marirea cc^dupa litera $\ reasca, aceasta predestinatie ar trebui s& o intelegem spiritul textului ca nelimitata, ;i atunci ar insemna cS mintuirea vine automat asupra tuturor oamenilor. Or, este $tiut ca nu toî se mintuiesc $i ini$i predestinatiani^tii sustin c numSrul celor predestinati la mintru,
:
tuire este limitat.
Dumnezeu. Dar ea este subinteleasa, deoarece apostolul zice ca pe unii Dumnezeu ii pedepseste i ii impietreste, dupa ce acestia s-au facut vase ale miniei (adica vrednici de a fi impietriti dupa dreptatea lui Dumnezeu) si dupa ce Dumnezeu i-a rabdat indelung (v. 22). Dumnezeu slie totul dinainte, de aceea n-a trebuit ca sa treaca mai intii timpul penlui
Adevarul este insa cS Hristos a adus mintuirea

logii
?
tuturor, ceea ce teo-
numesc mintuire obiectivS dar mintuirea subiectiva nu o realizeaza toti, ci numai cei ce o cauta. Mintuirea obiectiva a fast daruitn tuturor oamenilor, dar cea subiectivS tine de buna alegere a cre$tinului,
doreso sa se mintuiasca $i lucreaza pentru ea primesc ajutonil harului. vazut ca harul divin nu lucreaza in noi cu de-a sila (irczistibil), ci ca noi avem o anume contributie la lucrarea mintuirii noaslre. Prin urmare, despre o predestinatie absolute $i neconditionata nu poate fi vorba. lata deci care este adevarul in ceea ce prive$te predestinaiar cei ce
tru a sti ca dintre cei doi

tei
fii
ai lui Isaac,
unul va
fi
purtator al fagaduin:
Am
Sale mesianice. $i atunci nu este nici o mirare ca zice Pe Iacov 1-am iubit si pe Isav 1-am urit. Iar daca se zice apoi ca Dumnezeu miluieste pe cine vrea si osindeste pe cine vrea, noi trebuie sa ne intrebam oare, pe cine vrea Dumnezeu sa miluiasca si pe care oameni vrea
:
sa-i
tia,
soarta sau viata omului.
osfndeasca
linat la
Oare iubeste
si
El
numai pe aceia pe care
Insusi i-a predesrire,
A.
1.
care in viata pot sa fie rai ? $i osindete numai pe cei respinsi de El, care totusi in viata pot fi buni ? Sau vrea Dumnezeu ci din unii buni sa faca rai, iar din altii rai sa faca buni, fara nici o droapla judecata? Dar in acest caz, unde sint dreptatea,
nepartinirea,
mintuire
Sfinta Scriptura vorbe$te adeseori despre anume in sensul de precunoa$tere, Direct, numind-o uneori sfat (Fapte,
i
:
oarecare prehoLlprecunoa,. ?l(t
2, 23)
re sau prehotarire (Rom.,
8,
29)
Sfatul voii lui

1,
Dumnezeu
;
(Efes.,
1,11)
taina cea ascunsa din veac (Col.,
26;
Efes., 3, 9)
cart<M
intHepciunea si alte insusiri ale lui Dumnezeu? Nici macar intre oameni nu e cu putinta asa ceva, iar cind, totusi, se practica intre ei arbitr.iriul,
vietii (Luca, 10,
20
Apoc,
20, 15 $.a.).
acesta este o pacoste si o nenorocire.
Dar aceasta prehotarire este bazata pe viata $i faptele omului, nipre?tiinta lui Dumnezeu, caci Sfinta Scriptura vorbe^le <!< noscute de
126
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
r
I'/
spre anumite vrednicii ale celor predestinati sau, in orice caz direct sau indirect, despre alte motive decit simpla hotarire arbitrara, pentru care unii se mintuiesc, iar aijli se osindesc. Doar Sfinta Scriptura spune textual $tim ca Dumnezeu toate le lucreaza spre binele celor care
:
mai din
$i
iubire, ci $i din faptele noastre cele
bune c&ci daca aceasin

f
ai
numai
pentru mintuirea noastra ar nea, sfintul Ilariu (t 366) scrie Aceia pe care pe aceia i-a ;$i predestinat. Fericitul Ieronim
tot ce a facut El
:
fi
de prisos. De asemei-a prevazut,
Dumnezeu
(t
iubesc pe Dumnezeu, celor care sint chemati dupa voia Lui caci pe care i-a cunoscut mai inainte, mai inainte i-a si hotarit sa fie asemenea chipului Fiului Sau ..., iar pe care i-a hotarit mai inainte, pe ace$tia i-a si chemat; si pe care i-a chemat, pe ace$tia i-a $i indreptat iar pe care i-a indreptat, pe acestia i-a si preamarit (Rom. 8, 28 30). $tim apoi ca la judecata de apoi vor exista anumite criterii dupa care vor fi judecati toti si ca nu vor fi judecati arbitrar (Matei, 25, 34 36), hotarirea fiind luata in functie de vrednicia sau de nevrednicia cu care fiecare om s-a conformat acestor criterii, pentru ca judecata sa fie cit mai dreapta. Apostolul zice Pentru ca noi toti trebuie sa ne infa|i?am inaintea judecatii lui Hristos, ca sa ia fiecare dupa cele ce a facut
?
;
f
420):
Despre
am*
Dumnezeu
:
pe care i-i i predestinat a fi asemenea Lui intra marire. Sfintul Ambrozie (| 397) Dumnezeu n-a predestinat decit numai dupa ce a cunoscut cSarata
a $tiut ca vor
fi
in viata lor
asemenea
Fiului Sau,
rora le-a prevazut vrednicia, acelora le-a predestinat
$i
rasplata.
INVAJACELUL
inta pentru mintuire
Daca harul
$i
este totdeauna de neaparata trebu-
prin trup, ori bine, ori rau

zic
:
(II
Cor.,
5,
10
Cor.,
3, 8).
Cel ce seamana cu zgircenie, cu zgircenie va si seamana cu darnicie, cu darnicie va si secera (II Cor., 9, 6 vezi si Matei, 7, 21 16, 27? 20, 16; loan, 3, 36; 6*47; Rom., 2, 611; 8, 17; I Cor., 9, 27; II Tim., 2, 20 I Petru, 1, 10 $.a. 2. Sfinta Scriptura confirma mai ales indirect aceasta invatatura. Astfel, se repeta adeseori ca Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului (Iez., 18, 23 33, 11 II Petru, 3, 9 I Tim., 2, 4 Rom., 3 2930 I Cor., Efes., 4, 6) ca toti oamenii sint chemati la mintuire (Matei, 28, 19 8, 6 Rom., 10, 18 II Cor., 5, 15 I Tim., 2, 6 I Petru, 3 9 $,a.) i$i ca Dumne* zeu a inmultit harul Sau spre a copleî pacatul i spre a da tuturor oa?
Aceasta insa secera, iar eel ce
daca mintuirea este un dar al lui Dumnezeu (Kit prin har, mai avem i noi vreo parte la lucrarea mintuirii noastre ? PREOTUL Da avem $i noi o parte de$i harul este de neaparat-i trebuinta pentru mintuirea noastra, el nu poate mintui singur. Noi nu sintem ni?te bu^teni sau ni?te pietre cu care Dumnezeu face ce voieSte, Daca harul ar lucra singur, ar insemna ca ne duce fara voia noastra la mintuire. In acest caz, daca unii nu se mintuiesc, aceasta n-ar li
:
r
harului care nu-i siler te aceasta insa este o invatii? tura a calvinilor numita predestinatie (mai inainte rinduire). Dupa aceasta invatatura, Dumnezeu a hotarit din veci sa mintuiasca pe unii oameni ?i sa piarda pe altii, dupa cum ii place Lui, nu dupa cum vol lucra ei in chipul lor, cu harul celor pe care i-a hotSrit sa-i mintuiascd.
din pricina
lor, ci a
;
Unora li-1 da
da harul care ii sile?te sa lucreze dupa voia (Inv. de cred. ort., intreb. 243).
le
*
Lui, celorlalU
nu
menilor posibilitatea de a se mintui (Rom., 5, 15 loan, 3, acestea ar fi cu neputinta daca numarul aleilor ar fi limitat.
?
INVATACELUL Dar invatatura PREOTUL Ti-am aratat mai sus

: :
Bisericii noastre este alta ?
destul de clar
toti
pe
larg.
La aces-
16).
Toate
tea
B.
Istoria, prin
autoritatea,
precum
oameni de toata Sfinta Traditie prin toate monumentele ei, atesta

biserice$ti i prin alti
paring
cS aceasta a fost intotdeauna in Biserica tilcuirea invataturii despre

pre^liinta dumnezeiasca.
Sfintul Irineu
(jatit
...
oamenii sa se mintuiasc\1 pr si la cuno?tinta adevarului sa vina ,(I Tim., 2, 4). Harul nu silcste nimeni. Oamenii au libertatea sa-1 primeasca si sa conlucreze cu el, sau se mintuiesc, cei de pe urma se pierd (Jnv. /< sa-1 respinga. Cei dintii cred. ortodoxd, intreb. 244). Tine minte, fiule, cu tarie cele ce ai .m/.il, spre a ramine adevarat ortodox si a fi lamurit in cele ce ai introb.il,
mai adaug
Dumnezeu voie^te ca
t 202) zice
Dumnezeu care pe
:
toate le ?tie a pre-
locuinta corespunzatoare
$i
caci acelora care cauta lumina cea
netrecatoare
tul
nazuiesc spre ea,

(
.1'
loan Hrisostom
407)
da cu indurare aceasta lumina. SfinDumnezeu ne-a predestinat pe noi nu nule
DESPRE CELE $APTE TAINE

zile
12!>
va veni potopul (Fac, 6 si 17). In luna a iâptea $i in ziua a 27-a s-a oprit corabia pe Muntii Ararat (Fac, 8, 4). Dupa ?apte zile a dat drumul Noe a doua oara porumbelului din corabie, far aoesta s-a intors, avinrl in cioc o ramura de maslin verde (Fac, 8 10). Avraam a dat lui Abimer
1
leh, imparatul, âpte
mielu$ele ca marturie intre ei amindoi. Iacov, patriarhul, s-a inchinat de apte ori cu fata la pamint in fata fratelui sau Isav (Fac., 33, 1 3). Faraon a visat apte vaci grase ?i apte slabe, âpte spice pline ?i $apte seci (Fac, cap. 41). Lui Moise i-a spus Dumnezeu ca pentru Sfintul loca$ sa faca i un sfe^nic de aur curat ?i deasupra lui sa puna ?apte candele ca sa lumineze (Iei?. 37, 23). Tot lui Moise i-a poruncit Dumnezeu sa spuna izraelitilor sa numere iâpte saptamini de zile (Lev., 23, 16), iar a cincizecea zi sa le fie sarbatoare sfinta. Inainte de a minca Pa^tele, sapte zile sa manince piine fara aluat (le?., 12, 19).
r
Capitolul 16
CELE SAPTE TAINE

INVATACELUL Cred ca Biserica vorbete felurit despre Taina. PREOTUL E adevarat. Mai intii, Taina este o lucrare sfinta, in: :
Pe linga alte daruri ce aveau porunca sa le aduca, in acea zi trebuiau sa aduca sapte miei (Lev., 23, 15 18). Apoi sa numere sapte saptamini de ani, iar al cincizecilea sa fie an de slobozie (Lev., 25, 8 10 Isaia, 61, 1 Luca, 4, 16 21). Pe Mariam, sora lui Moise, fiindca a cirtit, sapte zile a lovit-o Dumnezeu cu lepra (Num., cap. 12). Lui Iosua Navi i-a poruncit Dumnezeu sa puna apte tr imbibe sa inconjoare Ierihonul de sapte ori, iar a saptea oara sa sune in trimbita de sapte ori si vor cadea
zidurile Ierihonului (Ios., cap.
stituita
de Dumnezeu intrupat, prin care, intr-o forma vazuta, se impartaseste primitorului harul divin nevazut (Teologia Dogmaticd i SimboBucnresti, 1958, vol.
II,
lica,
p. 827).
In sapte zile s-a primit sfintirea lui Aaron si a fiilor sai de catre Dumnezeu prin Moise (Lev., 8, 33 35). De sapte ori in zi David, proorocul, lauda pe Dumnezeu (Ps. 118, 164). $aptezeci de ani a proorocit Ieremia ca vor fi robi evreii in Babilon (lor.,
6).
Cele sapte Taine ale Bisericii

mafcoarele
1.
:
lui
Hristos cea dreptmaritoare sint ur4.
25, 11
12;
29,
10).
4,
roc Zaharia (Zah.,

2.
$apte cande'le cu sapte brate a vazut sfintul proo1 2). $apte funii a rupt Samson, eel ce avea saplc
Botezul.
7.
Mirungerea.
3.
Impartasania.
Pocainta.
5.
Hirotonia.
6.
Nunta.
suvite de par care-i dadeau putere (Jud.

barbatii care au tradus Biblia pe (283 i.Hr.).
ratit
cap. 13
Maslul.
16).
$aptezeci au fost
Filadelful
si
Inainte de a arata insemnatatea celor sapte Taine, insemnam, pe scurt, citeva date asupra importantei numarului sapte in Sfinta Scriptura, caci numarul sapte pecetluieste o multime de acte din Vechiul Testament si din eel Nou.
vremea Faraonului Ptolomeu
De
sapte ori s-a scaldat

(IV, Regi, 5, 14).
Neeman
Sirianul in Iordan
s-a cu-
de lepra
Cu
sapte pedepse a fost pedepsit Cain de
catre
Dumnezeu pentru uciderea
Asa, de pilda, in ziua a .saptea S-a odihnit Dumnezeu de toate lucrcirile Sale pe care le facuse (Fac, 2, 12) sapte perechi de animate
;
zeci de ori cite
sau Abel (Fac, 4, 15). De saplesapte au fost pedepsele asupra lui Lameh, eel cu douii
fratelui
si pîsari
curate a poruncit Dumnezeu lui Noe sa bage in corabie inainte de a incepe potopul (Fac, 7, 23). Iarasi, i-a spus ca dupa sapte
femei (Fac, 4, 24). Apoi, in Noul Testament, Mintuitorul porunceste sa iertam de .vaptozeci de ori cite sapte (Matei, 18, 22 Luca, 17, 3 4). $apte sint diihurilr care stau inaintea lui Dumnezeu ,i a scaunului Sau de domnie (Ap<><\,
Credinâ Ortodoxa
130
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
$apte $apte sint Bisericile la care a
$i
1,4). $apte sint sfe^nicele cele

sint stelele din
de aur dinaintea Mintuitorului
dreapta Sa (Apoc., 2, 1). fost trimis sfintul loan evanqhelistul sa le scrie (Apoc., 15. 6 8? 16). $apte sint urgiile apocaliptice (Apoc, 15, 6 8 16). $apte peceti avea
cartea pe care a vazut-o dumnezeiescul loan evanghelistusl in
Dumnezeu (Apoc,
le trimite in tot
5,
mina
lui
4).
$apte sint duhurile
lui
Dumnezeu pe
:
care
pamintul (Apoc, 5, 6), in Biserici (Apoc, 1, 4). $apte sint pacatele de moarte. $apte sint cele vrednice de Hristos 1. puterea 2. bogatia 3. intelepciunea 4. taria ; 5. cinstea ; 6. slava ; 7. binecuvintarea (Apoc, 5, 12). $apte sint darurile Sfintului Duh.
; ; ?
. *
In sensul eel ascuns, neinfeles, tainS se numa$te

parii lui
$i
rinduiala intru-
Dumnezeu-Cuvintul
(Coil., 1, 6).
Tot
astfel, sfintul
:
pagitul, in trimiterea sa catre Gacius, scrie
Dionisie AreoCaci taina IntrupSrii lui
Dumnezeu-Cuvintul pururea ramine tain3, deoareoe aceasta taina, prin nici un cuvint, prin nici o minte (taina cea despre Hristos) nu s-a scos afara, ci, graindu-se, negraitS rmine $i neinjelegindu-se, necunoscuta ramine. Inca se zice taina $i invatatura Sfintei Evanghelii, dupa cum zice marele Pavel ...prin descoperire nu s-a facut cunoscutS taina (Efes., 3, 3). Taina este cea a credintei, precum acela$i apostol Pavel
:
Capitolul 17
DESPRE TAINA BOTBZULUI

INVAJACELUL:
botez
?
:
zice catre Timotei

Tim.,
$i 3,
Cu adevarat, mare
taina
$i
este taina dreptei credinte
(I
Care este temeiul
scripturistic al Tainei sfintului
invierea Mintuitorului nostru Iisus Hristos invierea cea din morî a toata firea omeneasca $i a doua venire a
16).
Numim
Taine ale Bisericii, intelegem pe cele $apte Taine, care sint lucrari sfinte intemeiate de Domnul Iisus Hristos, prin care in mod nevazut, se comunica celor ce se imparta$esc din ele harul mintuitor nevazut.
sfintele
Domnului $i multe altele. Dar cind se vorbe$te de
Mintuitorul a spus Adev&rat, adevarat zic tie, de nu PREOTUL: va nai^te cineva din apa $i din Duh nu va putea sS intre intru Impase
rajia lui
Dumnezeu
(loan, 3, 5).
:
cufundare te Sfintei Treimi, eel ce se boteaza se curatte de pScatul apS, in numele stramo$ese fi de toate pacatele facute pina la botez, se na$te la o viutd devine membra al trupului tainic al Domnului, al Bispirituals noua $i
sericii lui Hristos.
INVATACELUL Ce inseamna de f apt aceasta Taina ? PREOTUL: Botezul este Taina in care, prin intreita
Botezul din apS $i din Duh i$i are prefigurarea in proorociile Vechiului Testament, deoarece Domnul nostru Iisus Hristos a venit Sfi implineasca tot ce s-a proorocit $i s-a dat in Lege. lncepindu-$i lucrarea mesianica, Mintuitorul Hristos a dat o multime de semne $i a I.m ul Sa minuni, tamaduind bolile $i scotind demonii din cei ce ll rugau. VosIm dus departe, punind pe ginduri pe multi, caci a$a nw.i nu minunilor s-a
* <
'
132
.
DESPRE CREDINTA
*
ORTODOXA
V"
DESPRE TAINA BOTEZULUI

. *
\\\\\
mai pomenise (Matei, 9, 32-38 loan, 9, 32-33). In aceste imprejuran Sfinta Scriptura ne spune ca intre farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntas al iudeilor. Acesta a venit noaptea la Iisus si I-a zis Rabi, stim ca de la Dumnezeu ai venit investor, caci nimeni nu poate face aceste minuni pe care le faci Tu, daca nu este Dumnezeu cu el. Drept raspuns, Iisus i-a zis Adevarat, adevarat zic De nu se va naste citie neva de sus, nu va putea sa vada Imparatia lui Dumnezeu. Nicodim I-a zis Cum poate un om batrin sa se nasca din nou ? Poate el oare sa intre a doua oara in pintecele maicii sale si sa se nasca ? Iisus a raspuns Adevarat, adevarat zic tie, de nu se va naste cineva din apa si din Duh nu va putea sa intre in Imparatia lui Dumnezeu. Ce este nascut din trap, imp este, } ceea ce este nascut din Duh, duh este (loan, 3, 16). Deci' nasterea din nou inseamna a avea botezul din apa ?i din Duhul Sfint, pe care 1-au primit si il dau apostolii Domnului, carora le-a zis Dom'nul dupa invierea Sa Mergeti in toata lumea si propovaduitf Evanghelia la toata faptura. Cel ce va crede si se va boteza se va mintui, iar eel ce nu va crede se va osindi (Marcu, 16, 1516) isi botezind 'in numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh, invatati pe toti sa pazeasca toate cite am poruncit voua si lata, Eu cu voi sint in toate zilele, pina la
se
,
: :
: :
PREOTUL:
Botezul cre$tin este o Taina Sfinta, iar nu un simboi,

caru'ni
deoarece Mintuitorul a numit botezul na$tere de sus, in urma
omul se curSte^te de pacate $i se sfinte^te Pavel il nume^te innoirea vietii (Rom.,

i
(loan, 3, 3
6, $i
7). Sfintul
apostol
5),
prin innoirea Sfintu-
mai lamurit ca botezul este imparta$it spre iertarea pacatelor (Fapte, 2, 38) $i ca nu -este numai un ci este o na$simboi sau o sp&lare a trupului cum li se pare unora tere adevarata. Botezul, zice el, va mintuie^te astazi $i pe voi nu ca
lui
(Tit, 3, 5).
Duh
Apostolul Petru spune
$tergere a necuratiei trupului, ci ca deschiderea cugetului
bun
caHre
Dumnezeu
Chiar
(I
Petru,
3, 21).
..
daca nu ni s-ar spune, ar fi totui de la sine inteles ca toate aceste urmari ale botezului nu se fac decit prin lucrarea Sfintului Duh $i, astfel, botezul nu este un simboi, ci o Taina, adica o lucrare pe can* o face Dumnezeu asupra noastra, prin apa sfintita.
i
sfirsitul veacului.
Amin
:
INVATACELUL
doua Taine
sint
(Matei, 28, 1920). I-am auzit pe unii ca in Sfinta Scriptura

:
numai
Cina Domnului, i ca celelalte slnt ni?te nascoeiri omene$ti, pe care ei nu le pot admite. Iar cit private botezul, nu ar fi o Taina, ci un simboi, o lucrare simbolica in care se Inchipuieste curafirea de pacate $i prin care numai se intarete credinta, fiind doar o do vada pe care o face cineva despre faptul ca ;s-a pocait, sau ca el este o mo?tenire, o pecete a pocaintei. Curatirea pacatelor insa
i
pomenite
botezul
spun aceia ca botezul trebuie sa fie apliral numai aduUilor, pentru ca pe de o parte, cei ce-1 primesc trebuie sa aiba' mai intii credinta $i pocainta \ abia apoi sa se boteze, iar pe de alta parte, cei ce il aplica trebuie mai intii sa propovaduiasca credinta $i pocainta i abia apoi sa boteze. Caci iata ce spune Sfinta Scriptura propovaduitorilor Mergind, invatati toate neamurile, botezindu-le in numele Tatalui, al Fiului $i al Sfintului Duh, invatindu-le sa pazeasca toate cite v-am poruncit voua (Matei, 28, 19 20), Iar despre eel ce voie$te sa primeasca botezul zice Cel ce va crede $i se va bote/a se va mintui, iar eel ce nu va crede se va osindi (Marcu, 16, 16). AlLa dat.i
:
:
iNVAjACELUL Mai
li
se adreseaza direct
i le
zice
pocaiti-va
î
sa se boteze fiecare din$i

stt
nu
ar face-o botezul, ci credinta, care prin botez este pecetluita $i conlinnata. Credinta i nu botezul ar fi agentul care transforms pe in
tre voi In
numele
lui Iisus Hristos,
spre iertarea pacatelor voastre

2,
om
veti primi darul Duhului Sfint (Fapte,
38). Deci, eel

î
ce trebuie
faptura noua, mintuindu-1, dupa

c.ilro
cum
ar rezulta din cuvintele ingerului
primeasca botezul trebuie mai
intii
sa aiba credinta
sa faca podiinta.
Cornelie, ca prin credinta in cele ce ii va spune apostolul Petru n<* va mintui cu toata casa sa (Fapte, 11, 14) sau din cuvintul apostolului Pavel catre temnicerul din Pilipi Crede in Domnul Iisus $i te vei
r :
Care este adevSrul
PREOTUL
Am
spus de la inceput ca botezul cretin
i$i
are prcMi-
min-
gurarea in Vechiul Testament. Astfel,
Dumnezeu
i,
S-a aratat
lui
Aviaam
eft
|"
Uii
hi ?i
casa ta (Fapte,
16, 31).
Deci, spun ei
credinta este oea care a

al convertirii
cind acesta era in virstS de 99 de ani
intre altele, i-a spus
fldus inintuire, iar botezul i-a

vi
'i
I
urmat numai ca un simboi
toata partea barbateasca sa o taie-imprejur, iar pe copiii de parte h.u
credintei sau ca o pecete a terminarii pocaintei.
bateasca ce
li
se vor na$te de aici incolo sa-i taie-imprejur in a op In
/I
131
DBSPR'E
la na$tere. Iar eel
14).
CREDINTA ORTODOXA
<

N
I
135
de
ce nu
seva
tSia-imprejur va
fi
nimicit (Fac.
17,
dicau celor mari, insS, fiind ei inspirati de Duhul

a copiilor este fagaduinta, iar ascultatorii le
Sfint,
spuneau
cfi
f!
$i
Deci,
Dumnezeu nu
i-a zis lui
Avraam, pentru
f
copii ?i tineri,
f
dadeau crezare, ca
.
sa se taie-imprejur cind vor fi maturi, sau.ca el de 99 de ani ci toatS partea barbateascS, de orice virstS ar fi sa o taie-imprejur iar pe nou nascuti, a opta zi dupa na$terea lor. Unii zic c3 botezul pruncilor nu are valoare, caci ei nu $tiu clnd au fost botezati. Dar ce $tia Isaac, pruncul lui Avraam, la opt zile ? Desigur, nimic. Dar $tiau tatal si mama sa. Aa trebuie sa fie 1 botezul cum, de fapt, este practica Bisericii Orr
Dumnezeu
lata
$i
ca taierea-imprejur inchipuia botezul din Legea Noua (Col., 2, 13). Insusi Mintuitorul nostra Iisus Hristos S-a botezat cu acest botez al Legii Vechi, la opt zile dupa nasterea Sa (Luca, 2, 21). Alta preinchipuire din Vechiul Testament, prin care se aratS ca la plinirea vremii trebuie sa se boteze si copiii, este scoaterea izraelitilor
stiut fiind
todoxe
Temnicerul i-a luat la casa ei (Fapte, 16, 1415) sine (pe Pavel $i pe Sila) in acel ceas al noptii, a spalat ranile lor i s-a botezat $i el $i toti ai lui indata (Fapte, 16, 33) Dar Crispus, frunta^l
botezata
$i
f
?
ea
citeva cazuri de familii botezate cu copiii lor
Lidia a fost
sinagogii, a crezut in Domrnul,
impreunS cu toatS casa
lui (Fapte,
lui
18,
8); iara?i zice sfintul apostol Pavel:

(I
Am
botezat
$i
casa
Stefana
Cind zice casa, toat casa, se intelege de la sine ca este vorba de toata familia, pina la eel mai mic, dupa cum zice Iosua
Cor.
r
1,
16).
mea
Domnul
(Ios., 24, 15).
din Egipt
$i
trecerea lor prin
Marea
Rosie, de la batrin
si
pina
la eel
mic prune. Ca aceasta inchipuie botezul tuturor, adevere?te si marele apostol Pavel zicind F,ratilor, nu vreau sa nu ?titi voi ca parintii nos:
Hristos a aratat, de asemenea, ca trebuie botezati oopiii mici, deoarece atunci cind I-au adus ni$te copila$i ca sa se roage pentru ei, iar apostolii opreau pe cei ce i-au adus, Domnul i-a certat zicindu-le Lasati copiii sa vinS la Mine i nu-i opriti, ca a unora ca ace$:
sub nor i ca toti au trecut prin mare, si toft, prin Moise s-au botezat in nor si in mare (1 Cor., 10, 12). Va sa zica <<toti, si copiii, caci Moise spunea lui Faraon Vom merge cu copiii nostri $i cu batrinii, cu fiii si fiicele noastre, cu oile si cu boii nostri>
fost toti
:
Iri (izraelitii)
au
tia
va
fi
Imparafta Cerului. $i
dupa ce
$i-a pus miinile peste
ei,
S-a dus
de acolo (Matei, 19, 1315). Deci, dacS Dumnezeu cheama la mintuire, de mici, pentru ce i-am opri de la sfintul botez ?
î
pe copii
(les., 10, 9).
Negresit, norul ?i marea (apa) insemnau apa si in care trebuie sa fie botezat oricine (loan, 3, 5).
Duhul
Sfint
<
Noul Testament, auzim pe Domnul nostra Iisus Hristos spunind apostolilor, inainte de rastignirea Sa, cS Tatal le va trimite pe Mingiietorul, adica pe Duhul Sfint, in numele Fiului ?i ii va fnvata toate lucrurile (loan, 14, 1617, 26). i venind Duhul Sfint peste apostoli, in ziua Cincizecimii (adica Duminica), la ora noua dimineata, ei au propovnduit poporului ceea ce-i invata Duhul Sfint, spunindu-le sa se po-iiasca i fiecare din ei sa fie botezat in numele Domnului nostra Iisus
la
I
Trecind
Pot oare copiii sa se mintuiasca numai cu botezul fSra credinta ? Scriptura spune nu numai despre botez, ci $i desprc^ credinta ca este trebuitoare spre mintuiirea cuiva Cel ce va crede $i se va boteza se va mintui. Iar eel ce nu va crede se va osindi (Marcu,
INVATACELUL
16,
1516).
PREOTUL
tezati,
Intr-adevar, copiii
nu pot crede
la virsta cind sint bo-
dar nici nu-L pot tag&dui
$i nici
nu-L pot refuza pe Hristos.
Nu
se
a copiilor vostri este aceasta fagSduinta.>. $i au lost botezati ca la trei mii de suflete (Fapte, 2, 139, 41). la aminte . voastra i a copiilor vostri este fagaduinja aceasta, adica a botezul"i. Doci, $i a copiilor. Si clnd spune cS s-au botezat, nu spune ca au l)olo/at trei mii de barbati i de femei, ci trei mii de suflete>, ceea ce insoaiiMia ca printre cei botezati au fost $i copii. Desigur, apostolii pre$i
:
Iristos,
ca a voastra
numai cum in Vechiul Testament taierea-imprejur se facea parintilor, tot a$a botezul copiilor se face pe temeiul
lor suflete$ti, care sint naîi (Marcu, 9,
in baza crediiilri
credintei parinli-
dar au na$ii. Na$ii sint
3637). Copiii nu au eroding, persoane in virsta care insotesc pe prunci la !><>

care se nasc prin bote/,
la
<>
tez $i fac cuvenita marturisire de credinta in locul lor. Na$ii sint p.irin
tii
suflete$ti ai pruncilor care se boteazS
$i
cu
136
DESPRE CREDINTA ORTOD QXA

batul necredincios se sfinte$te prin femeia credincioasS
...
137
parintii trupe ? ti ai pruncului 1-au nascut pe el spre viata trupeasca, dupa cum scrie ,Ce este nascut din trap, trup este (loan, 3, 6), tot a?a na?ii sint paring sufletesti ai
:
A?a cum
femeia necre-
dincioasa se sfinte?te prin bSrbatul credincios*
(I
Cor.,
7, 14).
a Bisericii Sale, ca pruncul (finul) va fi crescut in credin t a creating si va fi un bun credincios (Sfintul Simeon Tesaloniceanul, Despre Sfintele Taine, cap. XLII, p. 7).
si
(jaranti in fata lui
Dumnezeu
pruncilor care se boteaza
INVAjACELUL
adult, la virsta
adulti.
Totuii nici Hristos n-a primit botezul decit ca

-
de 30 de ani, iar loan BotezStorul nu a botezat decit N-ar trebui oare ca ?i noi sa aplicam botezul numai adultilor ?
:
copiii ?
I
f
SS SCrie ln Sfinte Scri tura P nasii pot f fi ch^T chezasi pentru mmtuirea altera ? i ca prin credinta lor se pot mintui fl Y\ 111 w
:
i
ATA
?
:
LUL
ar Unde
Mintuitorul spune se statormceasca adevarul>> (Matei,

:
PREOTUL
...din
18,
gura a doi sau

I
trei
martori sa
cu al nostril, deoarece n-a avut acela$i efect, acela fiind numai un botez cu ap3, un botez al pocaintei, al lui loan, iar nu unul cu apa $i Duh ca botezul dentin, instituit de Hristos. El nu S-a botezat spre a Se curati de pacate pentru ca El nu avea pacate i, cum facem noi cu botezul nostru
fost acelaî
PREOTUL
Dar botezul primit de El n-a
' *
16;
Tim.,
5,
19).
so arata ca lisus
rate le-a til
i
In Scripture!
un copil, Oricine va primi

luind
i,
pe Mine
Ma
primeste
pus in mijlocul lor ?i }n in numele Meu pe unul din ace ti co(Matei, 18, 5). Deci, pe baza credintei parinl- a
^^
deci, nici trebuinta
nu avea ca mai
i
intii
sa Se pocaiasca. Altul era rostul
acelui botez fi altul este al botezului nostru.
care a venit mai tirziu, se impdrtae$te spre iertarea pacatelor. lisus Hristos insa nu S-a botezat cu
$tim ca botezul cu apa
cu Duh
pruncului ul boteaza pruncul. Iar fiindca ai intrebat unde se gasesc in Sfinta Scriptura marturii prin care sa se arate ca credinta unora a mintuit pe altii apoi din cele multe, unele iti voi spune . Prin credinta sutasului roman s-a vindecat sluga sa (Matei, 8, 13). Robul nu credea, dar prin credin t a stapinului sau ? i-a dobindit de la Mintuitorul sanatatea.
'
:
acest botez, pentru ca pe atunci
nu Se pogorise inca Duhul

$i,
de alta parte, Hristos era fara de pacate

acest botez.
deci, n-ar
fi
pe avut nevoie de
Sfint, iar
INVATACELUL:
tez al lui loan ?
In acest caz de ce S-a botezat lisus cu acest bo-
PREOTUL
tezul
Sfintul loan
Gura de Aur spune urmatoarele
La bo-
Patru oameni aduc la Mintuitorul
(Mara% (Marcu, 2,
cjllllll.
^'
"Hoto. fertate sint pacatele tale ! i,f 3-13). Deci credinta era a celor patru, nu numai a slabano:
-
srah
^
,
un slabanog
Sau
in apele Iordanului, loan Botezatorul cerea tuturor pocainta.
$i
vazind lisus
Insu?i botezul era
numit
al pocaintei.
Cu
toate acestea lui lisus
nu
I-a
cerut pocainta. Dimpotriva, in fata Lui s-a simtit umilit, zicind ca el insu$i ar avea nevode a se boteza de la lisus i nu invers (Matei, 3, 14).
Pe temeiul credintei lui lair, Domnul a inviat copila de 12 ani (Male, 9, 1826). Pe temeiul credintei altera, Domnul a vindecat pe un mut 9J indrficit (Matei, 9, 32-34 12, 22). Pentru credinta canaanencei, MinImtorul a vindecat pe fiica acesteia, scotind demonul din ea (Matei, 15, 21 -28). Tot astfel, pentru credinta unui tata, Domnul i-a tamaduit c'opil"l lunatic (Matei, 17, 14-18). Aadar, acestea si inca multe alte marturii .! Sf intei Scripturi, ne arata ca pentru credinta parintilor, a n a? ilor si
" nu.rtor.lor care sint la botez,
ln.ro,
Nici nu-I putea cere, deoarece lisus nu avea pacate, era zamislit de la Duhul Sfint, iar nu din trup barbatesc, nu din pofta trupeasca, nici
din pofta barbateasca* (loan,
deci,
1,
13?
Matei,
1,
20;
Luca,
1,
3435)
$i,
nu mo^tenise pacatul stramoêsc. Dar El nu avea nici plicate personale (loan, 8, 16), dupa cum El nu avea trebuinta nici do o mai mare revarsare a Duhului Sfint asupra Sa, pe care, de altfel, botezul lui loan nu I-o putea oferi. Par atunci, de ce S-a botezat? Iat< de ce mai intii, pentru ca loan sa-L facci cunoscut oamenilor, araiin:
Dumnezeu
le
da copiilor
dupa cum adevere?te
sfintire 9 i
:
min-
du-L
lor.
Iata Mielul lui

1,
Dumnezeu
loan
ill
...
Acesta este despre care eu
am
II
jî
si
marele apostol Pavel zicind
Caci bar-
spus... (loan,
29
30).
marturisete oamenilor, iar
acum
138
DESPRE C&EDINTA
ORTODOXA
*

siguri
imx
:v.)
Cel ce vine dupS el (Luca, 3, 16; loan, 1, 27), s3 nu rSmina indoielnica. Tot acum ll marturisesc pe Iisus, pe Dumnezeu-Tatai $i pe Sfintul Duh in chip de porumbel (Matei, 3, 16 17). De acum, multimile am aveau sa mad puna la indoiaia cele marturisite de loan. Acum Iisus S-a f&cut cunoscut, caci inainte nici Ohiar loan aiu-L cuinoscuse (loan, 1, 31), pentru ca, de$i li era rudenie (Luca, 1, 36), ed iii petrecuse viata in pustie propovaduind $i botezkid, Dumnezeu intocmind astfel lucrurile, pentru ca lumea sa nu-1 poata invinui pe loan cS L-ar propovadui pe Iisus pentru legaturile de rudenie i de prietenie ce le are cu El.
arata, pentru'ca m5rturisirea lui loan despre
Nebune
.
aceasta
\i
se
va lua
sufletul (Luca,
12, 20)
si iarasi
Fitf gata, caci
nu
stiti ziua,
nici ceasul (Matei, 24, 44).

:
INVATACELUL Nu cumva
pacatele pe rete
cuvintele
copiii
:se
pot mintui
si
f5ra botez ? Des-
atare
gasim in Sfinta Scriptura, prin care nu le aiu. Asa copiii si nu-i opriti sa vina la Mine, Mintuitorului Lasati
:
In all doilea rind, Iiisus a primit botezul de la loan peaitnu ca sS implineasca .toatS dreptatea (Matei, 3, 14 15). Dreptate ims-emneaza
implimirea porunciilor lui Dumnezeu, iar drept era eel ce Implinise
aceste porunci (Luca,

sa
1,
6,
$.a.).
Deci, S-a botezat
pentru ca nici aceasta orinduire de la
Dumnezeu
Domnul de
die
la
loan
a se
botteza
ca a unora ca acestia este tmparatfa intra Imparatia cerurHor. In acelatji inteles copiii pot intra si fara botez data De nu va veU intoarce si nu pare -a fi grait Mintuitorul ii alta Imparatia cerurilor (Matei, 18, 3 veti fi ca pruncii, nu vetf intra intra Apostolul Pavel spume ohiar direct ca Marcu, 10, 15 Luca, 18, 1517).
: , ,
1
cerurilor*
(Matei, 19, 14). Deci,
nu ramina
nefcideplinita
de
El,
sdngurul care amplitnei^te toata drep-
oopni
prin barbatul credincios. Altminterea credincioasa
copiii
>>
tatea.
lata rolul botezului
omului
motivele pentru care S-a botezat El
mai
Iar
cu ana
si
cu Duh
se face
atunci
w w
cu daca este vorba de

la botezul lor.
PREOTUL: Mai
virsta, nici eterodoo?ii
intii
de toate, trebuie ftiut ca copiii

itrvup
nu
sint sfinfi,
nu aleg
virsta de 30
de ani
Mintuitorul n-a stabilit nici o virsta sau limita de
nascuti numai din trup,
nu
din apa
Duh, sint numai trap, cu pipacatuC
virsta. El insa,
cind a vorbit despre bdtezul pe care il va a?eza, a arStat marea important^ pe care o avea lucrarea acelui botez a de aceea n-a
mai
Iar
nevoie sa spun a c3 va trebui aplicat tuturor, deci i copiilor. daca n-a spus-o direct, a spus-o indirect, cu to aft a dlaritatea, cuvktftuil
fast
cuprinzindu-i pe toti. Cit despre loan Botezatorul, e adevSrat ca el predica pocSinta $i c5 ii boteza numai pe cei ce facusera pocainta $i ca ace^tia nu puteau
cine va
porunoii de catre Adam si Eva in rai sesc intrat in lume prin calcarea (Adam) a intrat pacatul in lume $i (Fac, cap. 3). Printr-un singur om trecut pacat, moartea prin pacatuit- (Rom., 5, 12). Iar acum CiU to lor prin acela in care toti au si imbracat (Gal., 3, 27) si iarasi Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati
:
Au nu Wi
ca toti citi to Iisus Hristos
ne-am
botezat, intra mourttw

trei ori to apS,
Dar botezul lui nu era identic cu al nostra, ci em numai un botez pregatitor, un rit simbolic, sau cu caracter ceremonial cum am a r Stat $i mai sus nefiind de meaparatS trebuinta tuturor. De ^cee^L, ona de prisos a se aplica fi copiilor. A$ fi i eu de pSrere sa nu se boteze copiii, daca ar trai orioe parte
fi
decit adulti.
Lui ne-am botezat ? (Rom., 6, 3). Sfintului Duh (Matei, 28, 10) 1nin mumele Tatalui ?i ai FMul si al adica eel nou botezat a muril seamna botezul in moartea lui Hristos, de Legea lui Moise (Rom., 6, 425 pacatul stramot>esc i fata
fata
f
Aadax, afundarea de
de
prin Cruce, noul botezat este rastignit fata de i_6). $i
lume
*i .Iuiimni
barbateasca sau femeiasca oricit ar vrea, pina
ila
adinci batr-inte
$i
sa
fata
de
el.
' '
140
DESPRE CREDINJA
Inca sa tii i aceasta,
ORTODOXA
r*
-"*
'
**
"
ca nimeni
Sfintei
nu are vole
pe
Treimi dupa onduia/la Bisericii dreptmaritoare a lui Hristos, caci pipe marele apostol Pavel Un Domn, o credinta, un botez (Efes M 4, 5). Numai daca au fost botezati de tici (sectanti), H botezam din nou.
:
cei
botezati in
numele
sa boteze
a doua oar a
1NVATACELUL
:
Dar mai Stat

i
in Sfinta Scriptura marturii prin care
sa se arate ca copiii sint pacatoî
au nevoie sa se boteze
i
?
.
.
'
marturii in aceasta privinta, cauta in Sfinta Scriptura in aceste locuri Fac, 3 612; I Tim., 2, 14 Fac, Iov, 15, 14 24, 4 Ps. 50, 5 57, 3 Isaia, 48, 8 loan, 3, 8, 21 6 Ps. 13,
:
r
PREOTUL Daca mai

; ; ;
vrei
9; Rom, 3, 10; 5, 12 I loan, 1, 8 .a. A?adar, Sfinta Scriptura ne-a aratat ca tot omul este pacatos, iar eel ce se crede far a de pacat este un mincinos (I loan, 1, 10). Mai mult, se spune ca cei pacatasi sint fiii diavolului (Matei, 13, 38; loan, 8, 44;
1
;
52,
13;
105, 6; Pilde, 20,
Capitolul 18
loan,
3,
8). lata,
deci, pentru ce toji oamenii au nevoie de botez spre
a se curati de paeate.
SFlNTULUI MIR DESPKE TAINA

INVATACELUL
T
Oasre botezuF* crestin
nu
este suficient pentru min-
mai asezat si Taina Mirungerii ? tuire ? De ce Biserica a spune sfintul evanghelist loan PREOTUL Auzi ce
Dar vol
afi
Stint ?i ?fi toate* (loan, 2, 20). primit ungere din partea Celai sfinta instituita de Iisus Hristos, sfintului mir este o lucrare
Taina
ungindu-se cu mir sfinflt membrele prin care, Duh, Amin. se irnparPecetea darului Sfintului rinduite cuvintele duhovnicesti incepute prin primitorului harul perfectiunii vteJU
?i
:
celui botezat
rostindu-se
taseste
botez.
c Duhului Sfint, sau ungerea cu SfinAceasta sfinta Taina a pecetii indata dupa sfintul botez, de catre episcop win tul mir, se administreaza ungere cu untdelemn sfintrt a noulni preot, nouilui botezat. Aceasta Iacov, patriarhul. Pe cind acesta dorm <n botezat a fost profetita prin aratat Dumnezeu in vis deasupra unci capul pe o piatra, noaptea i S-a pe care se suiau ?i se pogorau ingot ii scari ce ajungea pina la cer si din somn, a zis Cit de infricosat este locnl Lui. Si de?tepindu-se Iacov
4
. :
'
acesta! Aici este casa lui
Dumnezeu,
aici este
poarta cerurilor
Si l.ieov
142
'
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
$i
DESPRE TAINA SFlNTULUI MIR

a pus-o
fagaduintei, Care este
143
s-a sculat dimineata $i a luat piatra
pe care o pusese capatii
arvuna mo^tenirii noastre, spre rascumpararea

1,
de
11
celor dobinditi de El $i spre lauda slavei Sale (Efes.,
1314). A$adar,
ungerea
sfintit
pune
:
untdellemn
sub pecetea Sfintului Duh, caoi zice Sfinta Scripturfi
$i voi (cre$tinii) ca nite pieitre vii sinteti ziditi ca sa fiji caisa duhovniceasica (I Petru, 2, 5 ; Evr., 3 6). Pietre vii sint numiti creînii, $i
r
Duhului
INVATACELUL
Taina
Sfinta
ScripturS
de catre Iacov, cu untdelemn a iinsemnat ungerea pietrelor celor vii (a creistinilor) prin Duhul Sfint cu untdelemn sfintit. In Legea Veche a lui Moise numai pe. imparati aveau porunca nreopiertxei,
ungerea
impartaîta prin a Mirului punerea miinilor in aceasta TainS.
e o oimic ungere. Ea pomene$te, eel mult,
nu pomene$te
Nu cumva
este o inovatie
tii
1
cei
aceasta era o prof e tie despre ungerea cre^timiilor cu untdelemn sfimp. In Legea Darului, a, Noului Testament, aceasta sfinta Taina a mirului, a ungerii, era administrata numai de eatre apostoHi, prin
13), iar
man
arhiereii
sa-i unga cu untdelemn
sfintit (I
Regi, 10
16,
poate fi socotita nici ca provenind de la Hristos, nici ca fiind care nu o Taina sfinta ? Nu este nici o inovatie, deoarece lucrarea de transmiPREOTUL in om prin aceasta Taina se numete in Sfinta Scriptere a Sfintullui Duh
:
ungere
desi se vorbe?te in special despre intarirea launtrica prin
totuiî cuvinitele <cintarire i
locuri
punerea miinilor, i numai celor ce primisera botezul creftfci. Din cauza formei prin care este imparta$ita aceasta Taina se mai chema ,i punedeosebire de hirotonie, ce se chema punerea miinilor preotiei (I Tim., 4, 14). Despre aceasta Taina vorbe?te Sfinta Scriptura cind zice Iar apostolii din Ierusallim, auzind ca Samaria a primit cuvintul 'lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru $i pe loan, care, coborind, s-au rugat pentru ei, ca s& primeascS Duh Sfint, caci nu Se pogorise inca peste nici unull dinitre ei. ci erau numai botezati iin numele Domnului lisus. Atunci lii puneau miinile peste ei $i ~ ._ Duh B, 14 19). Din acest text se vede ca este varba de impartasirea Duhului Sfint celor ce primiseira botezul $i ca aceastS imparta$ire o faceau numai apostoliii, prin punerea miinilor (vezi $i
8,
Duhul
Sfint,
presupun
reai
miinilor
(Fapte,
15
18),
spre
care se impartaje$ite harul.
Ca punerea
gerea cu mir este una
$i
miinilor peste cei botezati i nnaceeaî Taina, se adevere^te prin aceea cS
sfintii paxinti î scriitori biserioeisti din
vechime
arata, ca temeiuri scrip_
turistice ale Tainei mirului, locurile din Faptele Apostolilor care vorK
besc
cu
forme
putut merge personal la toate oomunitatile
î
au administrat
aceaistti
ungere
un
imtrodus
marele apostol Pavel adevere;te ca aceasta sfinta Taina se dadea !i pe atunci, indata dupa botez, cind zice Nu iintristati pe Duhul eel Sfint al lui Dumnezeu, intru Care aji fost pecetiluiti pentru ziua rascumpararii (Efes., 4, 30).
1
Fapte, 19,
6).
$i
incercat
bare vreo marturie, daca ele ar
fi
existat (vezi Teologia dogmatica
simbo-
lata, dar, Sfint,
de ce se da aceasta indata dupa botez

:
manual
in aceasta Taina este revarsarea Sfintului Duh, ungerea, Esentialul
miirungeire sau
Duhului
prin Tra-
eprezenitind
sfintii apostoli,
Intii,
clitie
j
pentru ca a$a s-a moi$tenit de la
miinilor.
Ungerea
reprezenliiHl
y
AJl
doilea, pentru ca ai$a

(cre^tinii),
ne arata
$1
Sfinta Evanghedie cind zice
care in oazul de fata sint deosebite numai ca form< i, dar doua aetiuni in fond avind acelaî efect.
dntru care voi

tuirii
auzind cuvintul adevarului, Evanghelia min-
voastre, crezind in El (Iisus), ati fost pecetluiti cu Sfintuil
Duh
al
Daca prin Taina Mirului se imparta$ef?te Sfimtiil INVATACELUL: ea se apHica numai celor botezati, in ce masurci man cslr Duh i daca
144
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
,si
DESPRE TAINA SFINTULUI MIR

Sf&rtul
15
ea necesara, de vreme ce cei boteMff au primit la botez n acest sens se lamuresc cuvintele Scripturii
:
Duh ?
Duhul
U, v-ati indreptat intra
<<v-ati spalat, v-at.i sfin-
numele Domnului
Cor.,
6,
Prin urmare, iata pe scurt in ce const a puterea Tainei Sfintului Mir. Formula prin care se imparta$e$te Taina Sfintului Mir este deci Pe:
Dumnezeului nostru
Iisus Hristos si intra
Tama
botez
pn
?
ce mai este nevoie de o alta care sa se impartaseasca Duhul Sfint, mai ales imediat dupa
11).
:
(I
De
cetea darului Sfintului Duh. Aceasta formula este alcatuita pe bazi

textelor biblice care sint in legatura cu sfinta Taina a Mirului, timin-
du-se seama de sensul
Q Sa ?t " C8> intr " adev ar, botezul si mirungerea ,fn + doua t sint h! Tame ale Bisericii lui Hristos, deosebite una de alta, dar si darunle Sfintului Duh sint deosebite si felurite (Rom., 12 6 I Cor 12 4-6). Asa incit in Taina sfintului botez se da darul Sfintului Duh spre stergerea pacatului stramosesc si a eelorlalte pacate, pe oind in Taina sfintuflm mar se da darull Sfintului Duh de a starui in curatia primita de ,1a botez. Mai mult, prin aceasta Sfinta Taina se da si darul eunostiotei care este unul din cele sapte daruri ale Sfintului Duh. Sfinta Scriptura aratmd acest adevar zice Dar voi a i primit ungerea din partea Ceiui t Sfint ?i stit! toate (I loan, 2, 20) Cit despre voi, ungerea ? i iarasi pe care ati primit-o de Ja El ramme intru voi si nu aveti trebuinta sa va invete cimeva, ci precum ungerea Lui va invata despre toate, si invatatura aceasta este adevarata si nu este minciuna, ramineti intru El asa eum v-a invatat>> (I loan, 2, 27). Din aceste cuvinte dumnezeiesti' putem destul de clar a intelege Ca ungerea cu sfintul mir are o mare
de partea interna a acestei sfintr Taine. In Sfinta Scriptura sint texte in care Taina aceasta este numiti pecetluire (II Cor., 1, 21 22 Efes., 4, 30) i in caxe se spune ca prin ea se imparta?e$te darul Sfintului Duh, dupa cum este scris Petru le-a raspuns Pocaiti-va si sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui Iisus Hristos, spre iertarea pacatelor voastre, $i veti primi darul Du$i
de esen{a
sa,
hului Sfint (Fapte,
2, 38).
Primirea darului Sfintului
Duh
se face,
cum am
vazut, prin Taina tv
urmeaza imediat botezului, prin punerea miinilor sau prin ungerea cu

mir. Sfinta Scriptura deosebeste punerea miinilor (Fapte.
19, 6)
8.
15
18
de punerea miinilor preotiei

la inceput aceasta
18),
1,
(I
Tim.,
5,
22; 20
II
Tim.,
1,
6).
De
8,
(II
Taina
$i
chema punerea
2,
miinilor (Faple,
$i
15
dar se chema
ungere (loan,
?i
27)
pecetluiro
Cor.,
2223.a.).
una
$i
Atit punerea miinilor cit

i
lmportanta pentru mintuirea noastra
se refer a la
ungerea sint de origine apostolicti aceeaî Taina: Taina Sfintului Mir sau Taina miin
de toate, prior pecetluire ni se da Duhul Sfint, Care ne tusese fagaduit si Care este ...arvuna mostenirii noastre, spre rascumpararea celor dobinditi de El si spre lauda slavei Sale (Efes., 1 14in al doilea rind, ni se da darul 4, 30) cunostinfei prin care stim toate lucrunle (I loan, 2, 20, 27). Deci, ungerea ne invata tot ce trebuie sa cunoastem spre a ne mintui, adica sa credem statornic in Iisus Hristos
intii
:
Mai
rungerii.
INVATACELUL
gerii ?
Care este materia vazuta, folosita
Taina mirun-
si
in cuvintele Evangheliei Lui

13,
sa fim ascultatori fata de apostotii Lui

,
19-21); sa rabdam pina la moarte, and vom fi prigoniti, pentru adevarul lui Hristos si pentru Evanghelia Lui sa dam dovada de aceste virtuti crestine?ti, pentru ca sa ramina en noi ungerea, pecetea Duhului Sfint, arvuna luata pentru ziua rascumpararii, caci altfel ni se va lua arvuna inapoi si nu mai avem rascumparare. Eu vin curind, tine ce ai, ca nimeni sa nu-ti ia cununa (Apoc, 3, 11).
?
(Evr.,
Marele Mir se compune din untdelemn aniestecat cu mirodenii, pregatit (fiert) dupa o rinduiaila amumiita, in fiecare an, in primele trei zile din Saptamina Patimilor, apoi sfintit do catre episcopii unei Biserici autocefale, In frunte cu eel dintii dinitrc*
:
PREOTUL
Sfintul î
17
Luca,
10,
16; loan. 13, 20
20,
ei,
Joi in aceeaî saptamina, Ra Sfinta Liturghie, apoi se imparte episco-
muitimea mirodeniilor din care se compune, el inchipuie^te felurimea darurilor i puteriilor Duhului Sfint. Siintul Mir e folosit nu numai la a doua Taina dupa botez, ci $i la siinliuM bisericilor (cf. Inv. de Cred. Ort., intreb. 178).
pilor fi tuturor bisericilor. Prin
iNVATfACELUL
Marele Mir
10
Dar cum se
face, practic,
ungerea cu
Sfint ml
\.l
Credinta Ortodoxa
'
'
146
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
PREOTUL
Dupa
sSvirirea botezului, preotui tUe$te indata ruga-
ciunea in oare cere lui Dumnfezeu sa invredniceasca pe noul botezat de Daruil ungerii cu Sfintul Mir i de Impantaîrea cu Sfintele Damn ale Sfintului Duh. Apoi unge pe botezat cu Sfinitul Mir, facindu-i semnul crueii la frunte, pentru sfintirea mintii fi a gindurilor ; la ochi, gura, u recti! pentra siimfirea simturilor la piept $i pe spate, pentru sfintirea
:
,
pentru sfintirea faptelor $i a eaiilor cre^tinuflui. De faecare data zice euvinteile Pecetea Darullui V Sfintului Duh, Amin. Aceste cuvinte sint Mate din a dona epistola a sfmtului apostol Pavel catre corinteni, unde spune Iar eel ce ne e pe noi lmpreuna cu vol, intra Hristos, i ne-a uns <pe noi, este Dumnezeu Care ne-a $i pecetluit pe noi $i a dat arvuna Duhului in inimile noasitre (II Cor., 1, 2122). Ungerea aceasta este, a$adar, semnul Darului Sfintului Duh, Care
:
inimii i a dorinjelor
la
miini
isi
la picioare,
* ; . . .
* * . *
1 .
^j
,t
' *
:
V
'.
..
Capitolul 19
; < 1 '
S-a pogorift in -chip nevazut aisupra Miintuitoruilui ca om 1 asupra sfintilor apostoli $i care ni se da $i noua dupa botez, in chip nevazut. Prin ungere, noul botezat devine cretin adevarat fi deplin, un nou Hristos,
>
-*
.
'
"
t
t
'
adica uns al Domnullui, cad cuvintul greeese Hristos inseamna uns (Inv. de Cred. Ort., intreb. 179).
*
rA
1 .
DESPRE TAIN A INTBI IMPARTASANII

.
'
" .
'
'
>
\
*
( -
f
.
INVATACELUL Te
:
rog acum, Parinte, sa-mi vorbeiti despre Taina

*
cumiaiecarri.
i
.
PREOTUL
(loan, 6, 55).
-
Mintuitorul spune
pmului.fi de nu veti
Sfinta
De nu ve\i minca Trupul Fiului bea Singele Lui, nu veti avea viata intra voi.
:
..
i.
Imparta?anie (Euharistia sau Cuminecatura) este Taina in care, sub chipul piinii $i al vinului, se imparta?e?te cre^tinului insuî Trupul î Singele lui Iisus Hristos, spre iertarea pacatelor ii spre viata de veci, infati$indu-se totodata, real ii nesingeros, jertfa de pe Cruce
a Mmtuitorului.
'
Aceasta Sfinta Taina a orinduit-o Insuî Domnul nostra Iisus Iristos, care nu numai ca a vorbit despre ea, ci a $i infaptuit-o Imsuî, ha ajunui rastignirii Salle. Dupa ce a mincat cu apostolii Sai, luind o piine
1
V.
i
<
rugindu-se Tatalui ceresc, a binecuvintat-o ii, fringind-o, a zis I.u este Trupul Meu. Apoi a luat uin pahar i, dup.i (v a|ir mincati, acesta le-a dat zicind Beti dimtra acesta toî, aicesta este SlmcjcMo a multumit Legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacilcMeu, al
i
: :
-
148
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
,
DESPRE TAINA SFINTEI IMPARTA$ANII

curaita
i
lor (Matei, 26, intra pomenirea lata
2628; Marcu,
14,
2224)
SS facet! lucrul acesta
Mea
(Luca, 22, 1920).
neosindita, pe cind botezul

r
nu
se
mad poate
Mintuitorul a poruncit ca acei ce vor sa aiba viaâ ve?nica sa-I manince Trupul si sa-I bea Singele sub forma piinii si a vinului, piinea si vinul sfintite prin slujba sfuita catre Tat&l, prin ruqa-
cum
este scris {Efes.
4,
5).
este chiar paruoca de la
de laud a (Matei, 26, 2630; Marcu, 14, 22 26). far aceastS mdnune a mdnunilor c<i piinea $i vinul sa fie prefacute in Trupul $i Singele Domnului, spre a le minca $i a le bea cre$tinii a fost data spre savir?ire numai apostolilor Sai, episcopilor ?i preotilor hirotoniti prin alegerea i punerea miinilor preotesti (Tit, 1, 39). *-** ~~~ A Cre$t criei t de bund ar fi ei inainitea iui Dumnezeu $i oricite minuni ar face nu pot s3vir$i Taina fringerii piinii, ci numai episcopn ?i preotii. Acest ilucru este dovedit in mod limpede de Scriptura Vechiului $i Noului Testament. Astfel, in Legea Veche, Dumnezeu a orinduiit preot pe Aaron $i pe copiid copiilor lui, din neam in neam, pina avea sa vinS Mesia Hristos, iar cei ce au indraznit sa slujeasca fara sa fie din neamul Aaron preotul au fost pedepsiti groaznic (Num., 3, 10 16, 150; I Regi, 13, 1 14; II Par., 26, 1618). In Noul Testament, Domnul nos-tru Iisus Hristos, schimbind preotia i$i Legea Veche (Evr., 7, 12), a orinduit preotia noua ca putere de a lucxa cele sfinte $i de a ierta pacatele ca *>i. El insu$i celor ce se pocaiesc
c'initari
ciuni |i
sa se impartaêasca eel putdn o data pe an. Acest ni se arata prin inchipuire cu mdeilul pascal din Vechiul Testament 28 Num., Insa apostoli ni se istorise^te
mai
12,
ne imparta$i cu Trupu'l Dumnezeu, ca toti de
$i
dupa cum Singele Domnului

repeta,
ilucru
(Ie$.
ii
f
la prunci pina la cei
batrini
9, 1
14).
sfinîi
im-
partaeau pe cretini in fiecare Dumimica, deoarece aceia care credociu in Iisus staruiau in invatatura apostolilor $i in comundune, fiind nelipsiti de la biserica in toate zilele. Pentru aceasta, apostolii fringeau piinea î luau impreuna hrana cu bucurie $i intru curaîa inimai (Fapte
2,4246; 20,711). Mai tirziu, Biserica a

de patru
ori
statornicit ca cre^tinii sa se impartaêasca
pe
an, in cele patru posturi. Desigur, unii din cei ev;lavio*?i

$i
s-au impartai$it
se impartaêsc
de mad multe
ori,
dupa cum
$i astazi sint
mai adeseori intr-un an î e cu atiit aiba pregatirea cuvenita, caci ori de cite ori mincam ?i bem Trupul $i Singele Domnului, vestim moartea Lui, pina va veni a doua oaa*ft
(I
multi care mai bine, numai sa
Cor., 11,26).
(loan, 20,
1923; Apoc,
1,
6;
5,
10;
II
Cor.,
5,
1820;
Cor., 4,
*
. *
Ps.
13,916).
Astfei, aceasta
Singele Domnului se daruieste numai prin psreotii crestini. Cine vrea sa se mintuiasca merge la Biserica; i prime$te, chiar si cei ce n-au bani, caci se da in dar (Isaia,
si
minunata hrana
Trupul
nu este, oare, impartasirea .cu trupul lui Hristos ?>, (I Cor., 10, 16). Da, nu este o inchipuire, caci cine nu are aceasta credinta este ratacit $i nu are tnintuire (cf. Rom., 14, 23). Despre acest singe euharistic ni se spune Singele lui Iisus, Fiul Lui, ne curateste -pe noi de orice pacat (I loan,
:
6; Rom., 5, 1416). Sfintul apostol Pavel spune Paharul binecuvintarii pe eare-1 binecuvintam nu este, oare, impartasirea cu singele flui Hristos ? Piinea pe care o fringem
1,
55,
113;
Mai.,
:
11,
Apoc,
21,
Aceasta Sfinta Taina este administrata de preoti î noului botezat chiar la botez, dupa ce a fost uns cu sfintul mir sau cu pecetea Duhului Sfint. Asitfel Ii se da pina la virsta de 7 and, urmind ca de la aceaslii virsta mai inainte sa se spovedeasca la preotul duhovnic (sa-?i mclrturiseasca pacateile, cf. loan, 1, 9) ,i sa se vada daca e vrednde de Tru])iiil i Singele Domnului. Pentru cei ce vor sa se impartaêasca fiind maturi, sfintul apostol Pavel recomanda da fiecare sa se cerceteze pe sine numai a,DOi sa se dupa spovedanie i cu dezlegarea duhovnicullui imparta$easca cu Trupul i cu Singele Domnului. Caci cine va min<vi î va bea cu nevrednicie Trupul i Singele Domnului, judecaita lui '^\ maninca i bea, nesocotind Trupul $i Singele Domnului (I Cor., 11, 27
f?i
29; Evr.,9,
4 6).
:
INVAtACELUL
de
la
Sint unii cre^tini care afirma ca piinea
î
vimul
1,7).
Singele Domnului se poate minca i mai des, atunci cind ne ferim de rele $i cind avem viata neprihanita i con?tiinta noastra
$i
Trupul
Cina Domnului este piine naturala ?i vin natural. Ele num.ii inchipuiesc sau simbolizeaza Trupul $i Singele Domnului, f&ri'\ s& fi( de fapt. A$a a fost chiar i la Cina cea de Taina, ceea ce se vcmIc In
cuvintele de atunci ale Mintuitorului
:
Adevar graiesc
vouli,
11
ci dt
lxrt
acum nu
voi mad bea din rodul viêi pina in ziua aceea cind
voi
150
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
DESPRE TAINA
SFINTEI IM1PARTA?ANH
I
1M
nou, intru imparatia lui Duminezeu (Marcu, 14, 25; Matei, 26, 29). Deci, este verba de rodul vitei, eeea ce Snseamna ca vinufl a ramas vin natural
$i
mai, iar
nu nu
is-a
prefaeut in Singe.
De
aici rezulta
ea
el
simbolizeaza nu-
i este,
Singe le Domnullui.
Cuvintele de mai sus (Marcu, 14, 25? Matei, 26, 29) au fost spuse de Mintuitoirul cu privire Ila primul pahar care, in adevar, continea vinul natural, insa Sfinta Impartaânie a fost aêzata de Mintuitorul
Acest
PREOTUL:
Mintuitorului are caracterul de Taina, deoanuv vin, ci aceasta cina a darul Sfintului Duh, care iarta pacatele J?i slinprin ea se impartae?te ea intrune^c i$i un caracter de jertfa, pentru ca te^te 'totodata, ea are Trupul ;i Singele Domnului care se fringe toate conditiiae unei jertfe iertarea pacaiteloir, deci, i insu?irea de jcrlta <>i se varsa pentru noi spre fiind de cea mai mare insemnalalv Aceste caractexistici,
;
:
ispaîtoare.
pentru noi, nu
trebuie sa fie trecute cu vederea

:
!i
interpretaite greîl.
dupa
cina, la al doilea pahar, caci atunci a zis Mintuitorul:
pahar este Legea cea noua, intru Singele Meu... (Luca, 21, 17 20). Deci, ceea ce la Marcu este incomplet se completeaza ?i se lamure$te la Luca. Matei nu vorbe$te decit de un singur pahar, anume de eel euharistic (al Cuminecaiturii) la Luca insa observam ca este vorba de doua pahare $i ca Sfinta Taina a fost aezata la al doilea pa,-
poate sa fie Euharrsitia o jertfa nesingeroasa INVATACELUL Cum ce Mintuitoruil S-a adus pe Sine jertfa o sina Mintuitorului, de vreme nu se mai poate repeta niciodata (Evr., 9, gura data, pe Golgota, ?i ea ar fi acea jentfa, ar insemna ca se re28; 10, 14) ? Or, daca Euharistia
ar
fi
in oontradictie cu Sfinta Scriptura.

HriiStos S-a; jertfit
har. Astfel, cuvintele care se refera la priimul
cu Sfinta Impartaânie, cum este cazul
pahar nu sint in legatura cu citatuil de ila Marcu {14, 25).
spuneam mai sus, acei cre$tini spun ca Iraparta?ania sau Cina Domnului ar fi o simpla cina comemorativa, un ospaj, un bamcheit sau o masa colegiarta, la care se consuma piine $i vin, in amimtirea Cinei celei de Taina, a paitimii i a mortii Domnului. Aa a rinduit Mintuitaruil zicind apostolilor Sai ..,aceasta sa
:
INVATACELUL
In legatura cu ce
o singula data si jcrlia PREOTUL: Intr-adevar, repeta, ar insemna ca n-a avul Lui nu se mai repeta, pentru ca, de s-ar asemenea jertfelor din Vec'hiul Testament. si ar fi fost
efectuil asteptat
pomenirea Mea (Luca, 22, 19,- I Cor., 11, 2425). Iar sfintul apostol Pavel zice De cite or; mincati aceasta piine ?i beti acest pahar, moartea Domnului vestiti, pina la vendrea Lui (I Cor., 11, 26).
faceti intru
:
aadar, adineirea cred,intei ?i a evdaviei creatine, prin simbolul ce-1 reprezinta, iar nu mincarea cu adevarat a Trupului i a Singe'lui Mintuiitorului, nici permanentizarea jentfei de pe Golgota.
fi,
Scopul ar
Cima Domnu!lui nn este o simpla comemorare a mortii Domnului, caci piinea ?i vinul de la aceasta Cina sfinta nu au fost numai simboluri ale Trupului $i Singelui Domnului, ci cu adevarat Trup si Singe al Sau. Mintuitorul ne-a inva|at acest adevar. Caci El nu a zis !.im|i, mincati, caci acesta este un simbol al Singelui Meu. Nu Ci a zis Aceasta (piinea) este Trupul Meu $i acesta (vinul) este Singeile Meu
: :
!
PREOTUL
acel efect, orioe repetare a ei ar fi fara De vreme ce ea, insa, a avut rost. Pina aici sintem de perfect acord. Sfinta Euharistie nu poate sa lh Dar din aceasta mai rezulta ca de pe GoUgota, adusa in chip nesingeros. Ea jertfa unica a Domnului o ofera, o actualizeaza si o permaneiilirepeta jertfa de pe Golgota, fie intotdeauna prezente si vii in trupurilr zeaza, facind ca roadele ei sa Dominului. Jertfa euhar isvenire a si suf'letele noastre, pina la a doua singer os, iar tica repeta jentfa de pe Golgota, care atunci a insu?i ne-a indemnat ca jertfa Trupului 9] acum nesingeros. Mintuiitoruli sa nu inceteze pmft la timp aducerea ei si in acelasi Singelui Sau Cor., 11, 25-26). Pe de alia I venir,ea Sa cea de apoi (Luca, 22, 19 aduce o singura data, iar pe de alta, ci parte, se spune ca jertfa Sa se
<
acea
jertfa
va trebui sa o aducem pina

:
ila
venirea a doua.
INVATACELUL Cum
poate un
preot, care este si el
un om
pacalos,
(Matei, 26,
euharistic
2628; Luca, nu sint numai
22,
1920). Asadar, dupa
cum
o
piinea
i
$i
vinul
al
ni$te simboluri, ci adevarat
MiiiUnTOTuilui, tot astfel i Cima Domnu'Iui
Trup
neinchipuit de mare, de a preface sa savirseasca o minune ca aceasta, vinul, in Trupul si Singele Domnului ? piinea si sint fi pacatosi, pentru ca i ei Preotii, in adevar, pot
Singe
PREOTUL:
totusi
mi este doar o simpla cina prieteneasca unde se
mimese unii maninca piine $i se bea
cum
oameni;
nu
toti sint atit
de pacMo
:
5i
pe
clt sint Invinuiti.
Iir...
trebuie sa se stie urmatorul uucru
nu
preotii sint cei care prefac piin<<n
152
DESPRE CREDINTA
$i
ORTODOXA
ci
$i
vinul in Trupul
lui
Singele Domnului,
Duhul
Sfint. Preotii
numai se
roaga
Dumnezeu impreuna cu ob$tea
credincioilor, ca sa trimita
Sfint $i sa prefaca aceste Sfinte Daruri in Trupull $i Singele Mi;ntuitoruilui. Ori-cit de pacatoî ar fi preotii, an de la hirotonie darul special ai Sfintului
Duhul
Duh pentru
savrrîrea slujbei
$i
a celor sfinte. Darul
acesta
au nici ingerii din cer i nimeni dintre oameni, afara de preoti. lata de ce le este cu putinta aoeasta minune, mai presus de ininte $i de cuvint.
n/u-1
INVATACELUL Dar
:
ce pregatire trebuie sa-$i faca cei ce voiesc

?
a se impartaî
cu Sfintele Taine
:
Pregatirea pentru Sfinta !lmpartaanie este de doua feluri trupeasca $i sufleteasca. Ea consta in a) Marturisirea pacatelor, fara de care nimeni nu se poate impar:
PREOTUL
pina la vtrsta de 7 ani sint scutiti de spovedanie b) Impacarea cu toji sa nu fie certat cu nimeni $i sa nu aiba' nimic impotriva cuiva c) Infrinarea de la orice fapta rea i de la impreunare trupeasca (eel putin cu citeva zile inainte) (I Cor. 7, 5 Sf. Timotei al Alexandria,
ta$i.
Numai
copiii
Capitolul 20
TAINA POCAINTEI
pentru ca Dumnezeu iarta, prin duTaina sincer si se marturisesc inapacatele crestinilor care se caiesc hovnic,
:
mincare $i bautura in ziua impartaâniei $i seara in ajun. Numai bolnavilor pe moarte li se poate da Sfinta Impartaânie pe mincate (Sf. Nichifor Marturisitorul,
cit., p.
Canon
5, la
Mila$, op.
162), abtinere
de
la
Can. 9 la Nicodim Mila;, op. cit, p. 231) ? d) Citirea pravilei pentru Sfinta ilmpartaânie, cu vrednicie. Unele rugaciuni din ea le cite$te preotul in numele credincio$ilor, in sfinta biserica, inainte de impartaîre. In Cartea de rugaciuni se gase^te pravila de cuviincioasa pregatire sufleteasca i trupeasca pentru imparr
INVATACELUL In ce PREOTUL Pocainta este

:
fel este
pocainta o Taina ?
intea preotului.
taîre.
INVATACELUL Dar impartaîrea bolnavilor cum se face ? PREOTUL Bolnavii pot fi imparta?iti de preoti $1 in afara Risericii,
:
:
pe la casele lor sau la spital, cu particele din Sfintul Trup sfintit anume pentru acest scop, in Joia cea Mare, $i pastrate in sfintul Altar, in chivotul de pe sfinta masa. In aceste cazuri imparta?irea se face dupa o rinduiala deosebita, scrisa in Molitfelnic (Rinduiala grabnicei lmpartaViri). Nu se poate da insa Sfinta Impartaânie bolnavilor cazuti in stare de incon?tienta (nesimtire) sau celor ie?iti din minte (nebuni) (Inv. de
cred.
ort.,
intoarcerea dmtru eel este, dupa sfintul loan Damaschin, Pocainta diavolul la Dumnezeu, prm nevodin fire la eel dupa fire si de la afara intoarcerea, de bunavole, de la este si osteneala. Altfel spus, ea inta patru parti: 1- cainta 2. starea de curatenie. Pocainta are qreseala la implinirea canonului dat de dumarturisirea pacatelor prin viu grai 3. duhovnic nu are voie de a un 4. dezlegarea pacatelor. Nici hovnic face un anumit canon ce dezlegarea aceluia care nu primeste de a face /nvdjdrura cdtre duhovwc). rinduieste (Sfintul Nicodim Aghioritul, i se Mintuiton.l, si instituita de catre Pocainta ca Taina, a fast anuntata Adevarl apostolilor Sai vestit-o atunci cind le.a spus tuturor Care a pamint vor fi legate i in cer ?ionnl.oraiesc voua, oriclte vefi lega pe
;
pamint
intreb. 198).
una
154
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
-
DESPRE TAINA POCAINTEI

ta.
155
aratindu-Se apostohlor Sa 1( le-a zis Luati Duh Sfint, carora le veti ierta pacatele, le vor fi iertate i carora le veti tine, vor fi tfnute (loan, ? 20, 2225). In legea lui Moise nu exists pocainta, nici rabdare impotriva pacatosului, moartea rasplatindu-se cu moarte, ucigasul fiind scos chiar de la altar spre a fi omorit Viata pentru viata, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mina pentru mina, picior pentru picior, arsura pentru arsura, rana pentru rana, vinataie pentru vinataie* (Ies., 21, 1225). Cine purta vreo povara pe el simbata sau facea vreo lucrare, chiar de s-ar fi cait si ar fi fagaduit ca nu face, nu era iertat, ci trebuia neaparat sa moara. Cine ar fi facut foe in casa simbata nu era iertat, trebuia omorit (la?., 31, 1315; Num., 15, 3236). De facea cineva desfrinare, negresit trebuia omorit (Lev., 20, 1021) si altele de acest fel.
:
"
Gasiti rugi de pocainta, intau, ca tu te-ai pocait prin faradelegea orice faradelege, ca sa toarceti-va la Domnul si-I ziceti Lui: Iarta-ne sa aducem, in loc de taun, lauda bune bucuram de milostivirea Ta si de asemenea, se vorbeste mult zelor noastre (Os., 14, 23). In psalmi,
mm
despre iertarea prin pocainta. la Domnul Hristos si la invatatura Pocainta consta in intoarcerea calea cea rea, la cea buna, adica Evangheliei Sale, in intoarcerea de la fugi de calea cea rea a desfatape calea Bisericii. Pocainta consta in a aspra (Matei, 7, 13-14). Pocainta rilor si a umbla pe calea cea strimta si care le-ai facut si sa te hotarasti consta in a-ti parea ran de relele pe Pocainta consta in a-ti martunsi sa nu le mai faci (II Petru, 2, 2022).
roade vrednice de pocainta (Matei, 3, 18). Cel ce are doua haine sa dea celui ce nu are si eel ce are bucate sa faca la fel. Vamesilor le spunea Sa nu cereti nimic mai mult decit ce va este rinduit. Ostasilor, care intrebau
:
Astfel era legea data evreilor. Dar in legea cea noua, a lui Hristos, Eyanghelia sau Legea Credintei, oare este tot asa ? Nu, hotarit, nu Caci Dumnezeu a trimis pe sfintul loan Botezatorul sa strige Pocaitiva, ca s-a apropiat Imparatia cerurilor... Facet! deci
!
:
ce sa faca spre a fi iertati, le spunea Sa nu asupriti pe nimeni, nici sa pirifi si sa va multumiti cu solda voastra (Luca, 3 1114). Venind Domnul Hristos zicea Poeaiti-va $i credeti in Evanghelie (Marcu, 1, 15) Legea $i proorocii au fost pina la loan de atunci Imparatia lui Dumnezeu se veste?te ;?i fiecare se sile^te spre ea^ (Luca, 16, 16). Caci Legea a fost data prin Moise, iar harul ?i adevarul au venit prin Iisus Hristos (loan, 1, 17). Iar marele apostol Pavel ne spune Hristos este sfir?itul Legii (Rom., 10, 4 6 14; 7, 16) î cine crede in Iisus este prin El iertat de toate lucrurile de care n-a putut fi iertat prin Legea lui
?i
ei
loan, 20, 19-23 Mapacatele la preot (I loan, 1, 9, Luca, 17, 18). Hide de iertarea pacaloan, 1, 9 Fapte, 19, 18, 18 tei 14 1819 in iertarea slabanogului (Matelor prin preot a aratat Domnul Hristos Magdalena (Luca, 7, 3650), la 9 18) a femeii pacatoase, Maria tei in neosindirea femen care intoarcerea 'fiului risipitor (Luca, 15, 11-32), 1-11). In scurt, Domnul nostra Iisus a fost prinsa in desfrinare (loan, 8, ca sa mintuiasca pe eel pierHristos, dupa cum insusi arata, ...a venit pacato ? i ce se pocaiesc (Matei, 18 11-4), dut>, sa mintuiasca pe cei doctor, ci cei bolnavi (Matei, 9, 12 caci nu cei sanatosi au nevoie de
11-14,
este ca nimeni sa nu mai paLuca 19 110). Idealul credintei crestine evanghelist loan: Copiii mei VJ catuiasck. Mai spune insa sfintul Dar daca cineva a pacatu.t, aceste lucruri, ca sa nu pacatuiti. scriu Hristos eel drept. El este jertfa cl<la Tatal un mijlocitor, pe Iisus avem nu numai pentru ale noastre ci si ispasire pentru pacatele noastre, dar se face in Sfmtul Altar, la l.ipentru ale lumii intregi, adica jertfa ce serica
(I
loan, 2
1
f
2).
:
TNVATACELUL
Nu cumva
marturisirea pacatelor
Moise (Fapte,
13,
3839).
'""','
preotului, ci celorlalti credincioi ? Nu cuta publica ? A?a ar reiesi din cuvintele secreta, ci, dimpotriva,
nu trebuie cumva ea nu trebuie sii

unul pentru
falie
:
Scnpluru
Pocainta a fost prezisa de prooroci, dupa cum este scris Spune-le: viu stat Eu, zice Domnul, nu voiesc moartea (osinda) oacatosului, ci sa se mtaarca.la calea lui $i sa fie viu. IntoarceU-va, intoarceti-va de la
:
I
Marturisiti-va unul altuda

(lacov,
5,
pacatele
*
si
va rugati
allul->
16).
:
\ M
calea
voastra cea rea

y
Pentru ce vreti sa muriti in pacat,

1,
casa
lui
Israel ? (Iez., 33, 11
Isaia,
:
1618;
i
43,
2526;
44,
2123).
$i prin
Ceea
cê
Duhul
Sfint zice
Intoarce-te, Israele la-
Domnul Dumnezeul
marturisim, cum zice sfintul lacov PREOTUL Nu este rau sa ne pot da si iertarea pacatelor, dc/lc dar numai cei ce au darul preotiei si, pnn , apostolilor lasata de Mintuitorul, pentru ca numai qarea J A&mikXmni Ufl ... T-.i_J. lilt le-a incredintat Mintuitorul pu urmaîlor lor care au darul preotiei
,
'
/,
"K
156
DESPRE CREDINJA
si
ORTODOXA
DESPRE
TAINA POCAINTEI
l.V/
dreptul de a ierta si de a tine pacatele, de a lega si a dezlega (Matei, 16, 19 18, 18 ,a.). Expresia unul altuia (Iacov, 5, 16) inseamna preotul care prime$te pocainta, pe de o parte, ?i credinciosul care
f
terea
dupa
Sfint cu darurile Sale sfintitoare. Vechiul Testament se intilnesc cazun Cu toate acestea, chiar si in facea direct lui Dumnezeu. Asa, de cind marturisirea pacatelor nu se marturisit lui Nathan Proorocul pilda, insusi psalmistul David s-a s-a marturisit cu cainta lui Moise, iar nu direct (II Regi, 12, 13), iar Aaron 1122). lata, deci, ca si in pocainta Vechiului lui Dumnezeu (Num., 3,
cere dezlegarea pacatelor, pe de alta. Cind marele apostol Pavel a predicat Evanghelia lui Hristos in Efes, multi dintre cei ce crezusera veneau sa se marturiseasca si sa-si spuria faptele (Fapte, 19, 18). Dar la cine veneau, decit la Pavel, spre a primi de la el iertarea pacatelor ? Fiindca numai apostolii lui Hristos au primit puterea de a lega sau dezlega pacatele oamenilor. Sfintul apostol Pavel a excomunicat $i iaraî a primit in Biserica dupa ce s-a pocait pe eel ce faptuise un mare pacat in Corint (vezi I Cor. cap. 5 $1 II Cor., 2, 511). Acelaî apostol Pavel a dat satanei pe Imeneu $i pe Alexandru ?i altii sa se invete sa nu huleasca (I Tim., 1, 20). A$adar, puterea de a lega ?i a dezlega pacatele oamenilor, precum ?i puterea diseiplinara
si
se pocSieste
Testament exists posibilitatea marturisirii indirecte. aceia ca iertarea pacatelor vine direct INVATACELUL Mai spun mijlocirea preotilor, caci asa ne-a invStat de la Dumnezeu, nu prin ne iarta noua greselile noastre... (Matei, 6, Mintuitorul sa cerem $i smbanogul din Caperprimit iertare 12). De la Dumnezeu direct au
: : :
in
Biserica Sa, Hristos a dat-o sfintilor Sai ucenici i$i apostoli, iar nu oricui, cum inteleg unii. La dreapta judecata a lui Hristos se va vedea cine
a
femeia pacatoasa in casa lui Simon naum (Marcu, 2, 5 Luca, 5, 20) (Luca, 18, 14) tilharul pe cruce (Luca, (Luca, 7, 48) vamesul in templu acestia nu a avut nevoie de mijlocirea 23 43) s.a. Nici unul dintre
; f ;
,
preotilor spre a primi iertarea.
avut putere pe pamint, data de la oamenilor, dar atunci, pentru unii, va
El,
fi
spre a dezlega
tirziu.
$i ierta
pacatele
prea
iNVATACELUL
cuta direct lui
fntr-adevar, spun unii ca marturisirea trebuie fa:
Miluie$te-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta ?i, dupa multimea indurarilor Tale, i?terge faradelegea mea. Mai virtos ma spala de faradelegea mea i de pacatul meu ma curate^te. Ca faradelegea mea eu o cunosc i pScatul meu inaintea mea este pururea (Ps. 50, 14). Acelaî psalmist zice, adresindu-se, de asemenea, direct
Dumnezeu
sus nu au nimic de-a face cu Taina poPREOTUL Textele de mai pacatelor la preot, caci ele se refera la intimcaintei si cu marturisirea cind Mintuitorul inca nu instituise pocainta plari petrecute pe vremea putere de a lega si a dezlega pacatele. Pe ca Taina si nici preotia cu deci, ca Dumnezeu adevarat, El atunci Mintuitorul inca era de fata si, pacate. Noi stim ca aceasta putere a dat-o insusi facea dezlegarile de Sa cea din morti, cind S-a aratat i le-a apostolilor Sai dupa Invierea
:
zis
Pace voua
1-am cunoscut i faradelegea mea n-am ascuns-o impotriva mea. Zis-am marturisi-voi faradelegea mea Domnului i Tu ai iertat nelegiuirea pacatului meu (Ps. 31, 5).
: :
lui
Dumnezeu
;
Pacatul
meu
voi. Si zicind Carora veti ierta pacatele, le
Precum M-a acestea, a suflat asupra

!
trimis
pe Mine Tatal,
lor i le-a zis
:
si
Eu va
trimit
pe
fi
Luati
Duh
Sfint
tinute* (loan, 20,
vor fi iertate si carora le veti \ine vor Vezi ca atit darul Preasfintului Duh, cit 2123).
si
In cele de mai sus ti-am aratat ca dezlegarea vine Jertfa Mintuitorului. El o da prin preoti.
:
PREOTUL
dupa
Vechiul Testament marturisirea se facea direct lui Dumnezeu, caci in alta forma nu se putea face. Dar marturisirea aceasta era numai o pocainta, nu o Taina o pocaintei, de vreme ce in Legea Veche nici preotia nu era o Taina prin care preotii sa fi primit de la Dumnezeu puterea de a lega sau a dezlega, de a ierta sau de a tine pacatele oamenilor. Aceste doua Taine s-au instituit de abia in Noul Testament
In
Mintuitorul ucenicilor Sai, dupa Inviere. In puterea de a ierta le-a dat mai bine zis cuvintele din rugaciunea sau ce priveste rugaciunea adresam direct lui Dumnezeu pentru ierprin care ne Tatal nostru mijlocirea preotilor la dezlegarea pacatarea pacatelor, ele nu lnlatura pentru ca ele nu au nici o legatura cu aceasta telor din Taina pocaintei, Dumnezeu iertarea pacatelor si in afar.1 de Taina. Noi putem cere de la
cere direct, in orice pocainta si i' Taina pocaintei. Aceasta o putem cind fagaduim sa facem fapte bunc, orice rugaciune, mai ales atunci zicem in continuare ...precum i n>i ^,,,^3 r-m QtA ra7;iil aici. cind
:
'
mamma
'
~i
158
DESPRE CREDINTA
grei$itilor no?tri.
ORTODOXA
i altfel
_

' '
1
'
59
ertSm
Iertarea
unor pacate se poate obtine
decit prin Taina pocaintei sau prin rugaciunea preotilor. De pilda, prin rugaciune, cainta, fapte bune etc. Insa Taina pocaintei este un mijloc mult mai sigur ?i mai la indemina. Iertarea prin ea este totala, in ma-
sura in care ? i ea e,ste completa, de la temelia ei nelipsind nici faptele care atrag de la Dumnezeu iertarea rugaciunea, postul, evlavia, dragostea ?.a. In plus, iin ea obtinem $i dezlegarea prin puterea pe care Insu?i Mintuitorul a dat-o apostolilor Sai $i, prin acedia, urmaîlor lor. Astfel, textele de mai sus nu contrazic invatatura $ practica noastra privitoare la Taina pocaintei, in care preotii duhovnici dau dezlegare.
:
Spovedania trebuie sa fie sincera i de buna vole. taina. 3) Spovedania trebuie sa fie secreta, adica in Spovedania trebuie f acuta cu umilinta i cu zdrobire de inima, 4) parere de rau pentru pacatele savirîte $i cu dorinta sincera adica cu mai saving. Simpla marturisire sau iniîrare a pacatelor nu de a nu le aduce iertarea lor caci zice Domnul De nu va veti pocai, toti veti Important este ca, de la o marturisire la alta, cre^pieri (Luca, 13, 5). tinul sa se osteneasca sa-i$i indrepteze cit mai mult viata, desavir?indu-se
2)
: r
in virtute (vezi
Inv. de Cred. Ort., intreb. 187).

:
..---'
-'
INVATACELUL: Oare
este C O1 5,
:
preotii
Cine poate sa ierte

\
' , I *
r
au puterea de a ierta pacatele? Scris pacatele decit Unul Dumnezeu?* (Luca

*
INVATACELUL
ii < cre^tinii ?
:
Dar cind
de
cite ori trebuie sa se
spovedeasca
21).
i -
r
.
'
"
.1 ' .
if
PREOTUL
in insa 5 i
In adevar,
Taina pocaintei,
Dumnezeu, prin mijlocirea
numai Dumnezeu poate ierta pacatele. Dar nu preotul este eel ce iarta pacatele, ci tot
preotului.
Dumnezeu
;
darului, al puterii de a ierta pacatele trator al acestui dar. Deci si noi, la
este izvorul i stapmul preotul este numai un adminis-
transmite preotul. Preotul este acela care are calitatea de a da mai departe sau a mijloci harul. Harul nu este al sau, ci al lui Dumnezeu (II Cor., 4, 7) ,$i, chiar pacatos fund, preotul primeste si pastreaza acest dar. Si apostolul Petru a f ost pacatos, caci s-a lepadat de Domnul si Invatatorul sau, si totusi a primit acest dar. De asemenea, 1-a primit si apostolul
11
dezlegarea,
ci
de
la
Dumnezeu
prin harul Sau pe care
marturisire,
nu de
la preot
primim
Spovedania nu este legata de termene i de soroade din PREOTUL anului. Putem alerga la duhovnic ori de cite ori simtim nevoia timpul u$ura sufletul de povara pacatelor, sau de a primi mingiierea de a ne nadejdea iertarii. Cu cit ne vom spovedi mai des, cu atit mai harului $i obicei insa spovedania este legata de posturi. De aceea, pobine. De Bisericii ne invata sa ne marturisim pacatele de patru runca a patra a al Pa$telui, al Craciunului, ad an, adica in cele patru posturi ori pe Marii ?i al Sfintilor Apostoli. Cei mai evlavio?i pot sa se martuSfintei riseasca o data pe luna, iar ceilalti, eel putin o data pe an (Ibidem,
:
u
intreb. 188).
..
'
* *
loan, d'esi
el iinsusi marturiseste
15, 4).
1,
ca nu exista om fara de paoat (I loan, 1,8; Apoc, Iar apostolul Pavel se socoteste eel dintii dintre pac'atosi'(I Tim.!
15).
^
.--'..
:
'
In aceasta situate este si preotul, el avind darul pe care 1-a primit prin Taina preotfei, de a lega si a dezlega pacatele (Matei,
18,
18
loan
20,
2123).
INVATACELUL
adica spovedania
?
Dar cum trebuie

t
.
-
fScuta
* . *
i
marturisirea la preot
.
%.
*.
PREOTUL:
1)
Marturisirea
pacatelor
inaintea
preotului
duhovnic
i i
trebuie sa se faca astfel:
completa, adica s& cuprinda toate pacatele savir$ite de Ja ultima spovedanie $i sfi nu ascundS nici unul din cele faptuite.
fie
Sa
DESPRE TAINA PREOTIEI
M.I
vechime aminte$te
lt
g|
canonul
din Antiohia,
precum
$i
canonul IV
al
Sinodului al IV-lea Ecumenic $.a. In Sfinta Scriptura sint pomenite trei trepte ale preotiei: episcopii, preotii $i diaconii (vezi Tit, 1, 5 9 I Tim., 5, 1922 Fapte, 20, 17, 28 trepte harice, ci doar 6, 6 s.a.) Oricare alte grade ierarhice nu sint
.
distinctii,
qrade administrative sau numai onorifice. Ele nu sint rinduiala dumnezeiasca, ci omeneasca si sint acordate de episcopi, tot prin ruqacduni si punerea miinilor, dar nu prin Taina hirotoniei, ci prin ierurgia hirotesiei. Astfel de grade onorifice sau administrative exila treapta de episcop sts in fiecare treapta a preotiei, ca de exemplu
:
exista
k
"
la treapta arhiepiscop, mitropolit, mitropolit primat, patriarh de preot sachelar, protoiereu, iconom, iconom stavrofor (purtator de cruce) la treapta diaconiei arhidiacon sau protodiacon.
:
Capitolul 21
Trebuie tinut in seamS ca in BisericS sint douS feluri de membri,

deosebiti intre ei
:
preotii (sau paistorii) i credincioîi (sau turma). In

fi
DESPRE TÎNA PREOTIEI

(HIROTONIA)
tini
Biserica,
*
nu oricine dintre credinciosi poate

i
preot, ci
numai
i
cei care
chemati de Dumnezeu si carora li s-a impSrta$it darul preotiei prin punerea miinilor preotiei sau hirotonia. Iar sfinta Taina numita aceastS Taina se administreaza numai celor chemati care au cajdtatile cerute de Sfinta Scriptura (I Tim., 1, 2, 3, 8).
sint
*
Preotia este cu adevarat o Taina ? Sint unii cre$care nu cred lucrul acesta.
:
INVATACELUL
INVATACELUL
Exists in Sfinta Scriptura o

:
seama de texte care
PREOTUL:
voua:
oriclte
Asculta
cuvlntul
Mintuitorului
Adevarat
ve t i lega pe pamint vor fi legate i in VeT ôTiciteTeU ? dezlega pe pamint vor fi dezlegate 5 i in cer (Matei, 18, 18; loan, 202h. Jar
Pavel scrie
lui
se referS la o preotie generalS, ca de exemplu $i voi in$iva, ca pietre vii, sa fiti ziditi casa duhovniceasca, spre preotia sfinta, ca si aducefi jertfe duhovnice^ti, placute lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos (I Petru, 2 5). $i I-ai facut Dumnezeului nostru impSrStie i preoti $i vor imr
zeu, eel ce este
Preotia este cu adevarat o Taina, In care, prin punerea miinilor arhiereilor si prin rugaciune, se impartaseste persoanei anume pregaUte harul care da puterea de a inva t a cuvintul lui Dumnezeu, a savirsi wmtele Tame si a conduce pe credinciosi la mintuire (Matei, 28 19 18
18; loan, 20, 23).
i
sa aprinzi... harul lui Dumnetine prin punerea miinilor mele (II Tim., 1 6)
:
Timotei
...i
U am intesc
parati pe pamint (Apoc.,
5,
10). $i iara$i
Fericit $i sfint este eel ce
are parte de invierea
celtii dintii.
oara nu are putere, ci vor fi vor imparati cu El mii de ani (Apoc,
Peste ace^tia moartea cea de a doua preoti ai lui Dumnezeu $i ai lui Hristos $i
20, 6)
;
:
numarul
lor
,
functiilor
,
sau Iar voi sinteti semintie aleaisa, preotie imparateasca, neam sfint, popor agonisit de Dumnezeu, ca sa vestiti in lume bunatatile Celui ce v-a chemat din iintuneric la lumina Sa cea minunata* (I Petru, 2, 9) sau $i acum de voti asculta cuvintul Meu i veti pazi legamintul Meu, veti fi Mie popor
;
:
preotesti era sapte

,
1.
portarii
urmatorii
si
2.
juratorii
ales din toate neamurile, ca al
Meu
este tot pamintul.. Imi veti

19, 5
fi
Mir
3.
citetii
4.
ipodiaconii
5.
preotu,
diaconii
7.
episcopii.
Despre aceste
preotie imparateasca
veti
11 fi
i$i
neam
sfint.. . (Ie?.,
6). $i
iaraî
Iar voi
(Isnia,
functii si rinduieli biserice?ti din
numiti preoti ai Dpn^nului, slujitori
ai
Dumnezeului nostru
Credinja Ortodoxa
^***m
: .
...
162
DESPRE CREDINTJA
ORTODOXA
DESPRE TAINA PREOJIEI
03
61, 6).
Cum
trebuie ele intelese fata de ceea ce noi ortodoc$ii
numim
preotie ca Taina ?
Pentru a putea raspunde cit mai complet, este nevoie ca mai initii sa cercetam istoria din vechime $i apoi sa staruim asupra Noulmi Testament. Dei$i Dumnezeu, prin Moise, a zis catre poporul israelit ca acesta Ii va fi preotie imparateasca daca va pazi aêzamintul incheiat cu El totu$i, inca in Vechiul Testament, ohiar Dumnezeu in:
r
PREOTUL
su?i a instituit $i preotia ca functie specials (Ie$., 40, 1215).
de Dumnezeu din neamul lui Aaron, po a fost preotia cea instituita Moise a imp&rtit-o in trei trepte arhicare, cu porunca lui Dumnezeu, levitica (Ies., 28, 1-3). Dar tot Dumnezeu insuî ereasca, preoteasca i profetice, cu sapte sute de am inainto in vremile fost Acela care veni vremea cind El fci va alege preotii nu a aratat ca va de Hristos urmasii lui Aaron, ci, in general, numai din semint/ia lui Levi si din string la un loc toate popoarele si dintre credinciosi ...iata, vin sa vedea slava Mea, i le voi da un semn limbile. Ele vor veni si vor
:
-%
lege clar ca preotia generala, de care ai amintit in prin care tot poporul este numit preotie impar&teasca $i neam sfint (Ie$. 19 56) nu era tot una cu aceasta preotie instituita de Dumr f
Se intetextele de mai sus
nezeu ca o preotie conducatoare, aleasa de El numai din neamul lui Aaron. Aceasta preotie conducatoare a poporului a |imtf de genealogia lui Aaron pina la venirea lui Hristos. Aceasta preotie avea chemarea de la Dumnezeu (Ie$., 18, 1 3) $i era rinduita printr-o anumita slujba de sfintire $i o ceremonie religioasS, dupa cum marturisete Sfinta Scriptura in aceasta privinta Sa aduci pe Aaron fi pe fiii sai la u$a cortului marturiei... i sa-1 ungi ii sa-1 sfinte$ti, ca sa-Mi fie preot $i sa aduci $i pe fiii lui... i sa-i ungi, cum ai uns pe tatal lor, ca sa-Mi fie Mie preoti. $i aceasta ungere ii va sfinti preoti pentru totdeauna in neamul lor (Ie., 40, 13 15 Lev., cap. 8 i$.a.). Deci, prin ungere i
voi trimite catre popoare... (Sfinta Cruce). $i pe cei neamurilor slava Mea si din toate nea$i ei (sfintii apostoli) vor vesti prinos Domnului... in sfinta cetate a murile vor aduce pe fratii vo?tri preoti si leviti, zice Domnul (Isaia, 6G, Ierusalimului... Si din ei vor lua
scapati cu viata
ii
1821).
instituirea si asezarea de catre MinSa vedem acum in ce fel a fost Testament si ou ce puteri a inzestrat El aceastuitorul a preotiei Noului
care este dupa rinduiala lui Melchisedec, ta preotie noua si desavirsita, Dumnezeu cu piine si cu vin (Evr., 7, 13). fiindca slujeste lui (Rom., 10, 4) si venind in lume, a asezat Hristos, fiind sfirsitul Legii
mai
intii
sfintire,
Aaron a
fost consacrat
mare
preot, iar
fiii
menea, ca ajutoare ale preotilor
Dumnezeu
s-au
la serviciul divin
dupa porunca
in
lui,
preoti.
De
aselui
consfintit levitii (Num., 3, 6).
Indeplinirea unocr anumite ierurgii cadea

ierarhii instituite
numai
seama
acestei
de Dumnezeu. Astfel, regele Osia, indraznind sa savirêasca acte pe care nu le puteau face deciit preotii, a fost lovit de Dumnezeu cu lepra (II Par., 26, 16 23). Pe Core, pe Datan $i pe Gabiron, care s-au ridicat impotriva acestei ierarhii biserice^ti puse de Dumnezeu, i-a inghitit pSmimtul de vii (Num., 16). Pe imparatul Saul 1-a lepadat Dumnezeu de la imparatie ca pe un nebun i a murit strapuns de sabia lui, pentru ca a adus jertfa lui Dumnezeu in locul preotului (I
Legii (Evr., 7, 12). Deci, intii s-a rmtrebuie sa aiba loc i schimbarea cum a instituit si a asezat Hristos duit preotia si apoi Legea. Dar lata (Noului Testament). El $i-a ales din ierarhia preotiei Legii Domnului doisprezece, pe oare i-a numitt apostoHi multimea uceniciior mai intii Marcu, 3, 1319), si apoi alti saptezeci (Luca, 6, 1216; Matei, cap. 10, Mai tirziu, apostolii an asezat in B-iser.ctfi de ucenici (Luca, 10, 124). Pe cei doisprezece apostoli Mintuitorul si sapte diaconi (Fapte, 6, 36).
noua
preotie, pentru
ca,
odata schimbata preotia, numaideoit
poporuH
spune Desi Iisus nu boio/.u Domnul propovaduia Evanghelia, caci se Pe acesti doisprezece aposloli 2). ucennoi pe bolnavi cu untdelemn si sa scoa'ta demon i-a invatat cum sa unga 7-13 Iacov, 5, 14-15). Pe acesti doisprezcv din oameni (Marcu, 6,
:
i
apostoli i-a
Regi, 13,
114;
31,
16).
ghia de astazi
Litursa facS fringerea piinii invatat cum sa se roage si Marcu, 14, 2223 Luca, 22, 10-20). (Matei. 26, 2628
; (
Prin urmare, se vede lamurit ca

generala, prin care Sfinta
un luoru
se intelege prin preotie
Scriptura intelege tot poporul, numindu-1 preotie imparateascS $i neam sfint (le?., 19, 5 6), $i cu totul altceva
patruzeci de zile li S-a ardUnl <id<-Apostolilor, dupa Inviere, tamp de impariatia lui Dumnezeu. Peste cei doispnseori si i-a invatat cele pentru (Duminica) la cincizeci de zil<zece apostoli, in ziua dintii a saptaminii
164
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
Nu-1
DESPRE TA1NA PREOJIEI

anulleaiza
TO.',
dupa Inviere (Cincizecime) S-a pogorit Duhul Sfint in chip de limbi de foc imbracindu-i cu putere de sus, spre a propovadui Evanghelia lui Hristos (Luca, 24, 48-49 Fapte, 1, 5 2, 1). Pe cei doisprezece apostoli i-a trimis, dupa Inviere, sa faca ucemici din toate neamurrle, sa-i boteze in numede Tatalui m 1 FMui i al Sfintului Duh $i sa-i invefe sa pazeasea cele ce le-a poruncit (Matei, 28, 1920). Dupa pogodrea Duhului Sfint, inmultindu-se numarul cre$tinilor, sfintii apostoli din indemnul Duhului Sfint au rinduit, prin rugaciune catre Dumnezeu i prin punerea miiniilor pe capul celor a.leî hirotonie darul diaconiei, ail preofiei
r
-le
nicidecum. Jertfele duhovnice^ti pe care PREQTUL: dupa cum se vede din fiecare cretin sint deosebite poate aduce
Sfinta Scriptura
cons.tind
in dispozitia sufletului catre pbcainta,

:
In
parerea de rau pentru pacate

infrinta i smeirita
Jertfa lui
Dumnezeu duhul
:
II
$i
6,
1,
li
al episcopiei (arhieria), ei
o va urgisi (Ps. mila voiesc, iar nu jertfa (Matei, 9, (Ps. 49, 15).; in mila rugaciune facerea de bine i darnicia nu le uitati, caci jertfe de asemenea, 13) bine-placute lui Dumnezeu (Evr., 13, 16). Ele mai constau ca acestea sint buna a trupurilor noastre ca jertfa :Rogu-va dar in aducerea de voie
: ;
Dumnezeu nu
inima 50, 18); in lauda J?i

umilit
?
16;
6
;
8,
1417;
;
13,
l
f
mai liumindu-se prezbiiteri sau batrini (Fapte, 13; 14, 3; 20, 1728; I Petru, 5, 14; Apoc.,'
I
pe
voi, fratilor,...
lui
;
trupurile voastre ca pe o jertfa vie, sfintd, sa infatiâti
bine-placuta
Dumnezeu, ca inchinarea voastra cea duhovniceascd
5,
10
Tim.,
6;
Tim.,
5, 14).
Episcopilor hirotoniti
Fillip. f
1,
l)
s-a poruncit sa hirotoneasca dintre cre$tini pe unii diaconi $i preoti, iar pe altii la treapta episcopatului (Tit, I Tim., 5, 2122 1, 5 3, 113 \ Tit, 1, 67). Pe aoesti episcopi $i preoti ii nume$te Dumnezeu $i slu; ;
iertfeie cer ca cre^tinii sa nu-$i faca din madullarele'Lor (Rom. 12, 1) arme ale nedreptatii i ale pacatuiui, ci sa se infati?eze pe ei
mam
lui
Dumnezeu ca
vii f sculati din morti, iar
madularele lor sa
In
sfirît, jertfa
fie
arme
jitori
4,
1
;
$i
iconomi
$i
(isprajvnici)
ai
Tainelor lui Dumnezeu
(I
Cor.,
Tit, 1, 7),
robi pui peste
al|i
robi (Matei, 24, 45). Ace$ti apostoli!
numiti episcopi
via
preoti, sint lucratorii carora le-a incredintat Domnul llumea cre<$tina sa o lucreze, in locul celor din Lumea Veche
supremft ale dreptatii inaintea lui ardere-de-tot este mucenicia pentru credinta cea crestina sau adevarata V Ca eu, lata, eu in Hristos, despre care Apostoilul a scris lui Timotei de acum ma jertfesc... (II Tim., 4, 6). Astfel de jertfe duhovnice^ti, sfintej
Dumnezeu
(Rom.,
6, 13).
(Matei, 21, 3343). Ace$ti episcopi
se pot aduce lui
Dumnezeu
in Biserica lui Hristos, caci zice Apostoluil
masa ,$i amesteca vinuil ,$i cheama Acedia se mai numesc $i parinti
<?i
preoti sint silugile ce pregatesc lumea ila mimtuire (Prov., 9, 2 6).

;i
de se va Jupta cineva... nu se incununeaza daca nu se va lupta dupd $i

lege, (II Tim., 2, 5). Aces'te jertfe duhovnice^ti insa nu pot inlocui darurile harului primite de credincioii in Tainele savirt$ite de pastori, f<ir& dumnezeicsc, cum este, de pilda, Taina botezului ,sau a lmparta?aniei de care Taine dupa cuviintull lui Dumnezeu, nimeni nu poate mo^teni viata de veci.
invatatori
(I
Cor.
ii I
4,, 15).
De acedia
au
crestiiiiii
porunca sa asculte
$i
sa faca cele ce
lor (Evr., 13, 17
;
invata, caci acedia

Tes., 15,
1213). Pe ace$ti episcopi ?i preoti ii nume^te Domnul Hristos sarea pamintului (Matei, 5, 13). Aceistora le-a dat Hristos-Dumnezeu puterea de a ierta paca tele celor ce vor mintuirea sufletelor (loan, 20, 1923 Fapte, 19, 18).
;
vor da socoteala pentru sufletele
Acedia au
sa .lege uoasca
(?i
cheile imparatiei cerurilor

;sa
dezlege (Matei,
16,
puterea sa incuie ?i sa descuie, 1819). Acestora He este dat sa cm$i
imparatiei cerurilor (Maltei, 13, 10 11). Despre ace$ti episcopi $i preoti s-a proorocit c'a vor fi preoti ai ilui Dumnezeu, imbracati cu mintuire (Ps. 131, 16; Ier., 23, 35). Cu acedia S-a fagaduit Domnul Hristois a fi in toate zilele, pina la sfiri?itul veacului (Matei,
taine-le
Despre cei ce savirêsc slujba preoteasca i prcspune ca nu trebuie sa fie oameni invatati pentru ca nici aposdica, se Dunitolii n-au fost invatati la fcbli inailte. Mintuitorul a spus chiar ca ascunde cdlor invatati i ^tiutori tainele ceruriilor -i le descoperd nezeu
INVATACELUL
numai
;
pruncilor (Matei,
11, 25).
Sfintul
apostol
Pavel
citeazd
$i
cu-
vintele lui
Dumnezeu: Pierde-se-va intelepciunea

isteti se
inteleptilor
:
isU'li-
23, 20).
I
Petri], 2, 5, referitor la o preotie universala, menita si aduca jertfe duhovn.ioeti ? Nu anuleaza textul acesta principiul preotiei ierarhice ?
:
INVATACELUL
inteleg.
...
\
Cum
poate
fi
inteles insa textul din
mea celor Dumnezeu nebuna dicator Dumnezeu

deci, trebuinta de
tei( i0t
va nimici
ii
(Isaia, 29, 14),

?*>
apoi adauga
(I
Aun-a dovedit
intelepciunea lumii
Cor.,
1,
1920). Unui pro-
descopera ceea ce trebuie sa

(invatatura)
;
tie $i el
nu ar
<ivim,
i?tiinta
omeneasca
2027).
ii
de
icoli inalto
'
(NM-
1920
loan,, 14,
26
loan,
2,
166
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
scodi
sfint
e?i
DESPRE TAINA PREOTIEI

fara prihana ?
It, 7
Numai Dumnezeu
stie si
cunoa^te asezarea
fie-
ba chiar dintre cei mai simpli -i netiutori pescari gailileeni. Dar Dum nezeu le-a descoperit lor fie direct, prin gura Mintuitorului, fie prin inspiratie de la Duhul Sfint invatStura sfinta i adevSrurile de credinta (I Cor., 2, 10; 11, 23; II Cor., 12, 1; Gal., 1, 12 $.a.), dindu-le priceperea necesara. Deci ei nu aveau nevoie de scoala $i de invatStura omeneasca. Nu tot a$a stau luorurile qu ceillalti oameni, adica cu credincio$ii
judecatori inainte de weme ? (Matei, carui suflet. De ce sa ne facem noi 1013; Iacov, 3, 1 5, 9). In al doilec 7, 12; Luca, 6, 27; Rom., 14, nu depinde de vrednicia preorinid, trebuie ^tiut ca validitatea Tainedor pe care 1-a primit el prin Taina hirotonioi tuaui, ci de darul Sfintului Duh ba 6). Fariseii erau si ei pacatosi, (preotiei) (I Tim., 4, 14; II Tim., 1, ca incercau sa se ascunda de fata oachiar dintre cei mai mari, numai
;
de
rind. Mintuitorul
zis
catre apostoli
Voua
U01
vi s-a dat sa
cunoa^teti taineile Imparatiei cerurilor, pe cind. nu. li s-a dat (Matei, 13, 11). Ar fi de neinteles ca prin textele de mai sus, citate de dumneata, sa fie osindita adevarata stiinta $i intelepciune, cind $tim, de pilda, cS Apostolul Neamurilor a fost un om cu $coalS inaltS, du P a
i-a mustrat, dar n-a dat acest drept fariseilor, dupa dreptate
oameni-
zice
cu cuno
avind o logic*
este
$i
o dialectica de
tier.
Cu
toate acestea, a fost chemat
sa nu faceti, ca ei zic, dar nu fac ceti-le si paziti-le, dar dupa faptele lor faceti ce fee ei. Acest raspuias (Matei, 23, 3). Faceti ce z'ic ei, dar nu care invinuiesc pe preoti de imorahtate, poate fi dait si tuturor acelora birna din oohii lor (Matei, 7, 3 4). dar nu vor sa vada luat, in dar sa dati. Asa le-a spus dar ati
i
INVATACELUL:
!ln
de
moua
celor de azi
Stiinta $i Intelepciune a lui ? Deci,

$tiinta
cum
ar
fi
putut sa osHideasca chiar el insu-$i $i el ? Suta$uil Cornelie (Fapte, 10,
Nicodim
(loan, 3, 1) ?.a.
cea adevarata, pe care o avea 1), Iosif din Arimateea (Luca, 23, 50), sint cazuri care arata luminat ca $tiinta cea
trimis sa predice Evanghelia si sa Mintuitorul apostolilor Sai, cind i-a darurile minunate cu care i-a vindece pe cei bolnavi prin puterea i fac nimic in dar, ci iau plata inzestrat (Matei, 10, 8). Preotii insa nu oare, ca ei calca porunca Mintuitopentru orice slujba. Nu inseamna,
rului, si ca atare,
:
nu pot
fi
recunoscuti ca
trimiisi ai
Lui
adevarata nu este osindita $i nici macar dispretuita. Insa exista <c$tiinta $i intelepciune care departeaza pe om de la Dumnezeu numai acestea sint osindite, nu adevarata ftitatS ?i invatatura mai ales teologia care ne invata cunoitinta amanuntita a Sfintei Scripturi i$i a lui Dumnezeu. tmsu$i Mintuitorul ne-a poruncit sa -ne indeletnicim cu aceasta invatatura cind a zis: Cercetati Scripturile, ca socotiti ca In ele aveti viata vesica. $i areiea sint care marturisesc despre Mine (I loan, 5, 39). DacS esfte un pScat a invata, apoi ar imsemna un pacat a cerceta $i Sfintele Scripturi, prin care invStSm noi cele spre mintuire.
INVATACELUL
pa?nici etc.
(I
Preotii trebuie sa fie fara prihana, nebetivi, blinzi,
79). Or, multi idintre preotii no^tri sint tocmai dimpotriva, asemenea cu pacato!$ii de rind betivi, Jacomi, zgirciti etc. Merita ei, care, ascultare i cinstire ?
3,
Tim.,
36;
Tit, 1,
asa cum ar trebui sa fie si nici noi nu zicem cfi sint sfinti. Totui, nu tog sint asa de vinovati i de pacatosi cum sint aareati indeobste. Dar cine poate afirma ca este
:
PREOTUL
In aidevar, multii preoti
nu
sfat
aceasta pentru darul pe care il au PREOTUL Preotii nu iau plata munca tor. >Caoi vrednic este lusau pe oare 11 impartaêsc, ci pentru Matei, 10, 9-14). Marele apostol cratorul de plata sa (Luca, 10, 4-7; vreodata an oaste pe Paved zice in aceasta privinta :Cine slnjeste nu maninca din roada ei? Sau cin> cheltuiala lui? Cine sadeste vie i turmei? Nu dupa om spun eu acesU-a. paste turma si nu bea din llapteie Moise este iscris sa nu legi gura Nu si legea zice asa? Caci in legea lui ingrijeste Dumnezeu ? Sau .in ad*>boului care treiera. Oare de boi se trebuie sa a i< ? Caci pentru noi s-a scris Cei ce ara var pentru noi zice cu nadejdea ca la treieri* treiere si eel ce treiera trebuie sa cu nadeide, ca cei ce lucreaza cefle pfinte m..va avea parte de roade... Au nu titi slujesc altarului au parte do I., din prinoasele templului i cei ce ninca pentru cei ce propovaduiesc Ev<.n altar ? Tot asa a rinduit si Domnul Cor., 9, 714 Deut., 25, 4). lot.i ca sa traiasca din Evanghelie (I ghelia, un drept al acestora. care este deci c5 intretinexea pTeotilor este
:
: : ,
conformitate i cu Testamentul Vechi,
.?i
cu porunca. Mintuitoruilui.
itiittfitti
68
DESPRE CREDINTA ORTOD0XA

L_^_*-#Vi.
'
*
t -
DESPRE TAINA PREOJIEI

i .
r>
U\<)
ciJ cum Z
cie la.
N ATAC
L: Pre0tii n 3r trebui sS oarte ^bracaminte speP' purtau dm mindrie fariseii si carturarii, fapt
"'
^
' =
<t
r
"
-*.
-,
pentru care Mni-
sîstrs^
hrea ca barbatul dacS
?i
una dmtre e L Can sfmtul apostol ? f" Pavel spune
iase parui iung
a?a
:
lasa parul lung este de ocara

'
cum ii iasa Nu va invata

? (I
**
insasi
1
vreme"- tineau aceasta juniiaita, nazireii nu-i tundeau parul $i bar bo. ca f?i Preotii Noului Testament au |I ei juruinta asupra-le, pe care o exprima prin aceasta forma exterioarii inazireii Vechiului Testament
'-
La
preotului sa nu-$i rada (tuinda) capul i sa nu-î reteze barba (Lev., 21, 5). lata, asadar, pentru ce preotii poarta imbracamimte is-peciaila, barb.i
purtat proorocii, patriarhii, apostolii i Insu$i Domnul Hristos $i &$& trebuie sa poarte $i preotii- Legii Domnul ai. nostra Iisus INVAJACELUL: Dar cine are dreptul sa savirêasca hirotoHia -î
$i
Cor
lo ' S ;
14
.
S r
n
tament
11,
1
Spowa cuvintelor"n impotnva Domnudui isi a firii Insesi. Mi'*U ,n - Q oslndit tabracfimtatea si portal- fariseilor S1 cartnr^ caa si carturantor, estea fusesera rmduite in TestamentaC Vechi (Num 15 38; Deut, 22, 12), ci a osindit trufia acestora, deoarece nu purtau cele .presmse dmtr-un sentiment de evlavie, ci numai din mindde De atUOC tocS nu exist Preoti ai Testamentului Nou
oTm
SPUne <* Pre0tii Chiar
* *> **
poam
parul lung.
A?a au
hirotesia ?
-
rnttT
si deci"
adr6Sate de Catre Mintuitoru l '-iseilor * decUffl <*ider*te ca adresate preo t Mor Noului Tes-
cucarturari-
dar fiindca nu ai inêles repel ALU premergatoare diaconiei, cit ?i hirotoniiile se savirêsc numai hirotesiile, de episcopi (arhierei).
PREOTUL
Am
aratat
mai
sus,
INVATACELUL Unde se savirêsc hirotoniile î hirotesiile ? PREOTUL Atit hirotoniile cit $i hirotesiile, dupa sfintele Canoanc,
: :
^ * * J* * contextTcr; H 5? iSSMS***
dar
lb) se arata
-
In ce priyeste citatul din sfintul apostol Pavel, el are, de
asemenea
se savirêsc in biserica (Canonul 37 al Sfintului Teofil al Alexandriei) Hirotoniile se saviresc in launtruC altarului, inaintea Sfin$i anume
:
urmatoarele
capul acoperit arata supunerea snh **, r batul inu are stapln peste * de treouie sa-si tma capul , descoperit. Femeia, avind ca staoin dp h3rh*t
at unci
capul descoperit
iar
Slmbo,llZea * a
^dependenta,
dupa credinta de
tei
Mese,
iar hirotesiile se fac in fata al'tarului,
imparate$ti (Cf. Inv. de Cred. Ort.,
pe locuil dinaintea intreb. 200201).
ui'lor
r^butTrtiST;
(
'
T
'
la
P in aceasta ele -ar mn acfasia elTr" necnsti

,
doTdf ne
f
I
*?
6
^'^ T
'
^.
'
*
-
* 2
INVAJACELUL: Ce
rotesie
?
:
fel
de slujba se face pentru hirotonie

|i
$i
hi-
"* <"*** *
""^
'
capuil
necmsti pe ele insole ar^tmHn c^
- adiea pe barbatul lor - sau s-ar

s
3
Ce le
'
VaduVe
^^K ***^ *
Cete
a arhiereului se savirê^te in timpul Liturghiei, adica la Liturghia sfintului loan Gura de Aur sau la aceea a sfintului Vasile eel Mare, adaugindu-se un scurt ritual, dupd caz, in anumite momen'te. Hirotonia diaconului se poate face $i la Li; turghia Darurilor mai inainte sfintite (Sf. Simion Tesaloniceanul, Rasp, la
Hirotonia preotului
intreb. 25, si Arhieraticonul, ed. 1,926, p. 12).
1
PREOTUL
iSL^
r
STS
un seron dlstinotiv ?i simboiic amintind utq lunga a Mintuitorului numita t hiton (loan 19 23- Ies 99, A\ Sr
este
'
x
t
ea f
Za Pe ar 9 umente
i
* m ûrii
dMtre
Ue
mai trainice!
^
^
Ciia
Vechi (vezi Ies., 28, 4-40 Lev 8 913) :,WrM P3T IUng dUpa modelul ^^reilor'din ^ Testementul V Vech! (Num.,.c^p. 6; Jud., 13, 5). Sfintul apostol Pavel a avut ? i el asupra sa aceasta fagaduintS de nazireu (Fapte, 18, 18, 21, 20-24).
preotilor din Testamentul
pot fi hirotonite mai multe persoane pentru' aceeaî treapta la o Liturgbie; dar hisrotesii se pot face mai multe la una fi aceeaî Liturqhie (Sfintul Simeon Tesaloniceanul, Rasp, la intreb. 38), adicS mai multi ei-teti sau ipodiaconi. Hirotonia diaconuf.ui se face dupa sfintirea Darurilor i anume dupl ce arhiereul zice ecfonisul Si sa fie milele Marelui Dumnezeu.... Mi rotonia preotuilui se face inainte de sfintirea Darurilor (dupa Heruvic) iar a arhiereului se face mai inainte, si anume dupa cintarea Sfinto Dinn nezeuile (vezi Inv. de Cred. Ort., intreb. 2C2).
Nu
:,"
.....
>
DESPRE TAINA NUNTH
171
impreuna i a spori viata. P&catuind primii oameni fata pentru a vietui cadcarea poruncii i$i mincind din fruotul oprit (Fac, de Dumnezeu prin
scos afara din gradina raiului celui pSmintesc 2 1517), Dumnezeu i-a 124), iar binecuvintarea prima a lui Dumnezeu se insote$te (Fac, 3, adevarat astfel incit relatiile intre oameni au decazut. E cu blestemul, repetat binecuvintarea in multe rinduri, zicind multor ca Dumnezeu a
f
perechi
26,
1
Cre$teti
$i
va
inmultiti 9i umpleti pamintul (Fac., 9,

(Fac., 22, 17), apoi
1).
Dum-
nezeu a mai binecuvintat pe Avraam
pe Isaac (Fac,
4),
iar prin Isaac
Dumnezeu
a binecuvintat pe Iacov (Fac, 26,
Capitolul 22
DESPRE TAINA NUNTII

(CASATORIA)
1NVATACBLUL Te
:
rog, Parinte, sa-mi spui

i
nunjn a
fost intemeiata
:
de Mintuitorul,
ce
acum daca anume ofera ea.
Taina
a naste si a creste prunci, primesc prin preot harul care le sfinte$te legatura si ajuta la implinirea scopului lor.
si
reaproc
PREOTUL Nunta este Taina prin care un barbat i o femeie, indu-se in mod liber sa traiasca impreuna toata viata, pentru a se
Invoajuta
pacat a stricat i raporturile intre oameni. Astfel, 129). Dar starea de sS-$i ia sotie $i daca aceasta nu-i mai plScea ii bSrbatul avea dreptul carte de despartire, o lasa $i-$i putea lua da la mina o scrisoare, o de asemenea putea s-o indedaca nu-i mai plScea alta pe care parteze (Deut., 24, 14,- Matei, 5, 31 18, 7). intelepciunea lui Dumnezeu, Cuvintul intrupat (loan, Venind in lume $i-a zidit casa Sa inta<rindu-$i cei $apte stilpi (Pilde, 9, 1). l 114), nostru Iisus Hristos, prin $apte Taine a venit sa Intr-adevar, Domnul a fost proorocit in lege $i in profeti (Matei, 5, 17? implineasca tot ce fiind $i ea Tea$ezatS ca un stilp ail credintei, ca o TainS 11, 13), casatoria Dumnezeului i Mintuitorului nostru. Astfel, schimbind a invatSturii cu Legea credintei (Rom., 3, 27), adieS Legea Legea lui Moise (Evr., 7, 12) 2628? Marcu, 1, 15? Gal., 6, 2), El a seJiimbat $t Noua (Matei, 26, casatoriei Legii Vechi (Evr., 8, 713), care nu lunea; rinduielii binecuvintarea ceruilui, dar mai avea Jî numai ca nu se mai bucura de
neajunsul ca omul
iî
putea lasa sotia din orice pricing.

:
Domnul
rinduit-o chiar de la intemeierea lumii, d^ruind o duibla viet-uire primului om Nu este bine sa fie omul singur
:
Jlristois,
dar
Dumnezeu a
asemenea
lui (Fac, 2, 18). Si indata
ommlui femeie dim oasele ,?i camea lul (Fac, 2, 2124). Dupa ohipud $i asem&narea Sa facindu-i barbat i femeie, Dumnezeu i-a binecuvintat /icindu-le Cre?teti ?i vS .Inmultftf* (Fac, 1, 27-28). La noi ortodoc ii, ? lama e&satoriei se mai nume$te $i cununie. Putem spune, deci, ca I>rimii oameni au fost cununati direct de Dumnezeu. adica hin^mrW^
:
Hristos spre a indrepta toate strimbStStile, spunea Venind Domnul cine va lasa ;S-a zis iara<?i (celoo: din vechime) celor ce !l ascultau carte de despSrtire. Dar Eu v& spun ca oriciine pe femeia sa, sa-i dea de cuvint de desfrinare, o face sa savin$easr.i i$i va i&sa femeia, afara ISsatS savirê^te adulter (Matei, 5, 3132). adulter i cine va lua pe cea Se cuIisus ca sS-L ispiteasca î I-au zis Altadata, fariseii au venit la pentru orice pricing? Raspunzincl, 101 vine, oare, omului sa-i lase femeia facut de la inc^put, i-a facut bSrbaH ??i a zis N-ati ctttt -C& Gel ce i-a
:
Pentru aoeea va lasa omuT. pe tatal sSu $i pe mama s femeie ? $i a zis amindoi un trap. Aa Incit nu in a $i se va insoti cu femeia sa i vor fi omul sa nu despartd. $i i-au sint doi^ ci unul. Deci ce a unit Dumnezeu poruncit s5-i dea femeii carte de dcsprtrzis Lui Pentru ce, dar, Moise a
:
I
172
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
DESPRE TAIN A NUNTH

acest prilej si
,,
...
17:*
o lase? El le-a zis prdcima lnvir<to$arii inimii voastre..; dar dkitru inceput mu a fost a$a. Eu insa zic voua ca oricine va ilasa pe femeia s-a, in afara de vima de desfrinare, ?i va Im alta, savir!ete adulter f $i cine s-a imsurat cu cea dasata, savirete adu!lter (Matei, 19 39)'. Astfel, prin Hristos casatom este ridica<ta pe o treapta superioara El face din ea Tain a.
tire i sa
: r :
Dm
prima minune, prin prefacerea Sa si ucenioii Sai, facind cu Cinstita sa prin sfintul Pavel zice apei in vin (loan, 2, 111). Apoi, Iar pe desfriinati ' va judeca fie nunta intru toate si patul neintinat.
:
deapsa
Betiiie i jocurile care atrag peDumnezeu (Evr., 13, 4; Apoc., 21, 8). acest prilej (I Cor., 10, 7 j I Petru, lui Dumnezeu n-au ce cauta cu
-.
*
.
4 3_6) In cazul cind moare unul din

toreasca, nefiind nici
soti, celalalt
7,
Totu?i in Sfinta Scriptura sau casatoria este o Taina. tin inteles ointodox. casatoria Taina, in i-nt^lp-cn ritnd,n V
:
(
INVATACELUL
PREOTUL
:
nu
ni se
spune ca nunta
'Chiar
daca Miaituitorul nu ne spune direct acest luchi,
este de-ajuns ca ea ne este infati?ata ca atare, cum sint $i celelalte Taine, Nici nu este nevoie sa se spuna deschis' acest lucru, de vreme ce ele sint infatisate ca iucrari vazute prin care se impartaseste harul eel ri'e-
desfrinare (I Cor., 6, 10 nunat (nebinecuvintat de Biserica) traieste in sotiile lor cum isi iubeste Hristos 20). Barbatii trebuie sa-si iubeasca de sotii lor si sa le fie supuse ca DomnuBiserica, iar sotiile sa se teama
lui
un pacat (Rom.,
este liber sa se casa2-3), dar cine traieste necu-
Hristos
(Efes., 5,
22^33
:
Petru,
4,
17).
vazut
al lui
Dumnezeu. Despre casatorie
ni se arata, totusi,
:
ca in ea este
ascuns vederii si priceperii noastre, si anume unirea, prin puterea Hui Dumnezeu, a celor doi soti, in asa fel incit nu mai sint doi, ci unul singur prin aceasta ni s-a spus indeajuns. Dar Sfinta Scriptura ne spune chiar si direct ca unitatea rezultata din impreunarea celor doi soti in casatorie e Taina si inca Taina mare (Efes., 5, 32), asemuita fiind eu unirea dintre Hristos si Biserica.
tainic,
;
ceva
in episfola catre Efeseni, 5, 32, sfimtul apostol Pavel nu vortoeste despre casatorie ca Taina, ci numai despre Taina unirii intre Hristos si Biserica Taina aceasta este mare iar eu zic in Hristos si in Biserica. S-ar parea ca apostolul insusi i,l previne pe cititor sa
:
:
INVATACELUL
nu
feteleaga ceva gresit, ca anume ar vorbi despre casatorie in sens de Taina. Nu cumva noi, ortodocsii, fortam intelesuil
textului ?
Pentru a vedea mai limpede de ce este vorba cind zice apostolul taina aceasta, trebuie sa recurgem la context. Or, din context, rezudta alar ca este vorba de casatorie, cad incepind de ila versetul 22, apostolul vorbeste despre raporturile speciale dintre soti. Iar pentru
:
PREOTUL
vorbete de un anumit ceremonial INVATACELUL Nicaieri 'nu se Unii spun ca ritualul ei nu trebuie al casatoriei, savirsit numai de preoti. reiigioasa iai care viitorii soti isi dau sa fie altceva decit o soUemnitate convietui in vederea intemeiera consimtamlintul In mod solemn de a unei familii sau a na5terii de fii. nicaieri de un ceremonial special PREOTUL Desi nu se vorbeste este o Taina, trebuie sa pentru savirsirea acestei Taine, totusi, deoarece Ritualul Taina. ei, asa cum de altfel are fiecare alba un ritual al constituie robul lui Dumnezeu... centrul caruia e formula Cununa-se partea necesara in savirsirea partea externa, vazuta a Tainei casatoriei, casatoriei au fost rinduite de Bioricarei Taine. In ceremonialul Tainei (incununarea, schimbarea inelelor, gustaserica diferite acte simbolice care isi au rostul si importanta lor, rea de vin, ocolirea mesei s.a.), pentru intemeierea unei faalaturi de binecuvintarea lui Dumnezeu cununa virtutilor pe care mini incununarea simbolizeaza
:
"
milii. Astfel,
Apoc, 22, 17), comparatia fiind cit se poate de potrivita. Domnul nostru Iisus Hristos a aratat ca aproba si bineeuvinteaza casiitoria prin prezenta Sa la nunta din Cana Galileii, impreuna cu Maica
si
a le explica in chip mai eonvingatoir ,si mai potrivit insemnatatU lor, le aseamana cu cele dintre Hristos si Biserica. Se stie ca Hristos insusi S-a numit pe Sine Mire (Matei, 9, 15 Marcu, 2, 1920), iar Biserica Sa, esle reprezentata ca o mireasa de catre apostol, chiar aici in context (vezi
;
unirea celor doi miri intr-un trebuie sa o aiba in viata credinta i dragostea reciprocal schimbarea inelelor singur trup gustarea de vin fie fara sfirsit ca si inelul intre soti, care trebuie sa in armonie intre ei, si la bine si la rau. convietuirea mirilor
;
legarea
"
INVATACELUL Unde
:
:
se face slujba cunuiniei ?
cuvine a se face in biserica, deoai(M.PREOTUL Slujba cununiei se Taine si aici e locul sfint in care se sii cununia este una din cele sapte pentru ca aici se aduna lumea isi Biserica, virsesc si celelalte Taine, adica obstea credinciosilor care iau purl<in intelesul de comunitate unul din cele mai de seama prilejuri chi se bucura impreuina cu noi la
'
"" '
BBW
nw
174
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
bucurie din vtafa noastra, dupa cum iau parte ;i la durerile $i necazurlle noastre. De aceea, savirsirea cununiei se face in bisericS $i este numai rareori imgaduitS, din motive bineeuvintate, a se face i prin case, cu dezlegarea arhiereului, care hotara$te de la caz lla caz.
INVAJACELUL Dar cind se savirei?te cununia ? PREOTUL Cununia, fiind priilej de bucurie i de
: :
$e?te in
tinii
ziile
de sarbatori, indata dupa
veselie, se savirSfinta Liturghie, cind totf cre-
se afla in sfinta biserica.
se pot face nunti in urmatoarele zile $i rastimpuri din cursul anului in cele patru posturi de peste an, ca $i in toate zilele de pos-t ale anului miercurea $i vinerea Ziua Crucii (14 septembrie) Taierea Capului sfintului loan Botezatorul (29 august). Aceasta, pentru ca petrecerile ospetele ce insotesc de obicei nunta nu se potrivesc cu pocainta $i infrinarea pe care ne-o impune postul (vezi tSlmacirea la canonul 69 Apostolic, canonud 52 al Sinodului din Laodiceea i la sfintul Simeon Tesaloniceanul, raspuns la intrebarea 25).
: :
INVATACELUL Cind se pot face nunti ? PREOTUL Potrivit porunoi a 9-a a Bisericdi, nu
: ;
Capitolul 23
TAINA SFlNTULUI MASLU DESPRE

INVATACELUL A mai
:
_
In Paresdmi este ingaduita, la nevoie, logodna, $i aceasta numai in ziua Buna-Vestirii, daoa nu cade in saptamina Sfintelor Patimi sau in
Parinte, sa-mi vorbesti despre Taina ramas,
Duminica
Floriilor (Inv.
de Cied.
Ort., intreb. 206).
Ce
:
Iacov ne da urmatoarea indrumare Eslo PREOTUL Sfintul apostol preotn Bisericii i sa se roage pentru cineva bolnav intre voi ? Sa cheme numele Domnului. Si rugaciunea creel, ungindu-1 cu untdelemn intra Domnul il va ridica isi de va fi facut mintui pe eel bolnav si
:
dintei
va
pacate, se vor ierta lui (5, 14 15). Taina prin care crestinul bolnav care Intelegem deci ca maslul este cu rugaciuniie preotilor, han.ll este uns cu untdelemn sfintit dobindeste,
vindecarii de bolile trupesti si sufletesti. data mai mult, cit adevar osle Aceasta Sfinta Taina dovede,ste, o este in privinta celor ce se in sfinta noastra credinta, cita intemeiere ragaciune a preotilor cu ungerea cu savirêsc de catre preotf. Sfinta numim maslu, dar, pe linga aceasta, untdelemn a celor bolnavi noi o cum ar fi unl<l<folosesc mai rar care se ea mai are i alte numiri (evheleon), ungere cu untdelemn sMntit lemn impreunat cu rugaciune nostra Iisus Hristos, Biserica a pracDomnului
:
etc. Potrivit invataturii
176
i
.
*"" "
DESPRE CRE DINTA ^^M^ i^

_ * '
,
ORTODOXA
'
DESPRE TAINA SFlNTULUI MASLU

4
177
"
ticat
aceasta
.la
cun
?i
indeosebi pentru cei bolnavi care nu i-au gasit lea? doctori. De?i doctor!! s:nt i ei buni pentru bolide trupe$ti, caci
silujba
folosit
16,
sau nu, deoarece vindecari s-au facut

;
fara untdelemn (Mart
u,
pe
ei i-a harazit
li
Domnul
18
Fapte, 14, 10
.a.).
(Int. Sir., 23, 12), sint totui boli
carora pina
azi
nu
s-a -gasit leaicul. Insa ce
nu
,
este cu putinta la
f
oameni este cu
Luca I, 37). Astfel vedem ca Domnul nostru Iisus Hristos, propovaduind Evanghelia prin sate i prim cetati, tamaduia orice boala $i orice neputinta in popor (Matei, 4, 2325; 8, 14; 9, 27 35). Tamaduirea o dadea insa numai pe temeiul credinfei
f
putinta la
Dumnezeu
(Matei, 19 26
pe demand scoateti-i (Matei, 10,. 1, 78). Apostolii tamaduiau pe bolnavi dupa cum ii invatase Domnul (Marcu, 6, 1213), iar pe temeiul acesta ne-a lasat scris $i sfintul apostol Iacov acele cuvinte pe care le-am amintit mai sus (Iacov, 5, 1415). Astfel, prin faptul ca se spume preotii, Sfimta Biserica invata ca la bolnavul caruia i se face sfintul maslu este necesar sa fie chemati eel putin 23 preoti. Pot fi $1 mai multi (eel mai indicat este $apte), dar in cazul cind acest lucru nu este posibil, sa fie eel putin doi. Numai la oazuri de mare urgenta i nefiind posibila reuniumea a minimum doi preoti, se admite $i unu!l.
cei
ca El poate vindeca. Prin puterea Duhului Sfint ?i pe temeiul credintei, Domnul Hristos le-a dat $i apostolilor Sai puterea sa scoata afara duhurile necurate $i sa tamaduiasca orice fel de boala $i orice neputinta, spunindu-,le $i mergkid, propovaduiti 1 zice{i Imparatia cerurilor este aproape Tamaduiti pe cei bolnavi, inviati pe cei morti, curatî pe lepro$i,
: :
!
maslu este o Taina aêzata de Mlnluitoruil prin sfintii apostoli, iar nu o lucrare simbolica. Din faptul ca Mintuitorul sau sfintii apostoli faceau vindecari i fara a se folosd de untdelemn, nu r(^zulta niicidecum ca maslul nu ar fi Taina sau ca untdelemnul poate lipsi de (la savirîrea acestei Taine. Noi vom crede lnvatatura sfintilor apostoli, care ne arata prea clar i iluminat sa ungem cu untdelemn pe cei bolnavi (Marcu, 6, 1213; Iacov, 5, 1415).
Sfintul
*
-
PREOTUL:
INVATACELUL
sefte
Daca maslul este o Taina prin care se imparUiharul vindecarilor de catre Sfintul Duh, de ce nu se vindeca to[i
:
bolnavii carora
li
se administreaza ?
$tii
ca ndci Insuîi Mintuitorul nu a putut face minuni in patria Sa, la localnici, pricina fiind numai necredinta lor (Marcu, 6, 1, 5 6) ? Cind vindeca pe bolnavi marturisea in fata tuturor credinta cedor ce se invredniceau de binef ace rile $i tamaduiriile Sale
:
PREOTUL
Nu
(Matei,
9,
2229
8, 10).
w
i
In afara de aceasta, rugaciunile de la maslu cer i iertarea de ,pacate. Iar daca cineva bolnav moare totu$i dupa slujba maslului, socoLim
ca Dumnezeu
i-a iertat
pacatele de care era bolnav sufletul sau,

in viata.
dcic.i
nu a voit
sa-1 lase sa se
mai bucure de sanatate,
INVATACELUL
aceasta Taina ar
fi
Bine, dar Sfinta Scriptura
nu spume
nicaieri ca
1
fast instituita
de Mintuitorul.
ce la romano-catolici Taina maslului nu poate fi saviriita decit de episcopi i numai pentru cei bolnavi pe palul de moarte? De ce ei o numesc ungere din urma (extrema unctio) ?
INVATACELUL: Dar de
ti-am aratat in cele de mai sus ca aceasta Taina a tost practicata de sfintii apostoli din insa$i porumea Domnului (Marcu,
:
PREOTUL
Nu
PREOTUL:
In Sfinta Scriptura,
iî
6, ? N-ai auzit pe sfintuj apostol Iacov pre aceasta Taina i cum invata sa o practicam
1213)
cit
i
de clar vorbe$te des-
Apostollii
nu
se
jmmesc
<iclministratori (I Cor., 4,
noi (Iacov, 5, 14 15) ? intemeietori ai Tainelor, ci iconomi, adica 1). Dec! Taina este intemeiata de Hristos, nu
E adevarat ca, pe acele vremurl, cuvintul preot putea sa desemneze $i pe episcopi, a$a cum altoori cuvintul episcop desemna pe preot de asemenea, este adevarat ca Taina
>>
.
practicarea acestei Taine (Iacov, 5, 14 mati episcopii la savirirea ei, ci preotii
anume unde se vorbe^te desj>re 15), nu ni se spune sa fie che-
de apostoli.
Totuî, unii pretind ca maslul n-a fost o Taina, ci o simpla ungere sdmbolica, sau chiar numai o punere a miinilor peste
'.
'INVAJACELUL
maslului a fost practicata de sfintii apostoli (Marcu, 6, 7, 12 13). D.u nu ni se spune ca savirîrea ei ar fi rezervata numai episcopilor $1 mici ca trebuie aplicata numai celor ce sint pe moarte, ci, daca este cineva bolnav, apostoiul spunind limpede ca Dumnezeu va ridica pe eel '"ferind. Or, daca Taina aceasta ar fi o ungere din urma, ar fi trcbuil sa
cei bolnavi,
de catre apostoli. Vindecarile puteau fi facute $i fara untdelemn, elementul principal fiind rugaciunea, Untdelemnul putea sa fie
spuna ca Dumnezeu
varul
12
ia la Sine
pe eel muribund. Unde crezi
cfi
este
<<lc-
Credinta Ortodoxa
^^^^^^^^^^^^^
178
DESPRE CREDINJA
Iar
ORTODOXA
pentru iertarea pacatelor inaintea mortii, ortodocîi cred ca este necesara imparta$irea muribunduilui, sau a bolnavului,, $i pe aceasta o
practica, iar
nu ungerea cu untdelemnul sfintit, ca la eatoliiCi. INVATACELUL E limpede. Am inteles ca adevarul este de partea ortodoe$ilor. Dar unde se face sfiintul maslu ?
:
PREOTUL
sfintul maslu.
In biserica sau in casa bolnavului pentru care se face

*
sau timpuri anumite pentru savin?irea sfintului maslu. Se poate face oridind este nevoie. In popor se obi$nuie,$te a se face mai alles in zilele de post. In saptamina Sfintelor Patimi se obisnuie^te a se face miereurea, ioia $i vinerea, dar mai aleis in sfinta $i marea Miercuri, inaintea ceasurilor, in amintirea ungerii Mioituitorului cu mir de catre femeia cea pacatoasa (Luca, 7, 37 38). Atunci se face in biserica maslu de ob$te, adica pentru mai multi bokiavi, cu sober de mai multi preo>ti. De regula, bolnavul pentru care se face sfintul maslu trebuie mai inainte sa se sipovedeasca, pentru ca sa i se dea prin sfintul masCu curatire sufleteasca, adica iertarea pacatelor sale :?i tamaduirea trupului sau de boala (vezi Molitfelnicul, povatuirea de la ince:
i
INVAJACELUL Dar in PREOTUL Nu sint zile

:
ce zile se face sfintul maslu ?

*
'
.'
'
Capitolul 24
4.
I 1
DISCIPLINARA
1
Noi credem ca dreptul

lor,
i le
putul rimduielii sfintului maslu).

-
pentru diferite abateri,
puterea disciplinary asupra credincioîare Biserica. Sint insa unii cre^tini care
INVATACELUL
nato$i?
Dar se poate face
sfintul!
maslu
,$i
pentru cei sa-
maslu se dobiinde^te nu numai tamaduire de bolile trupului, ci $i iertarea pacatelor, se poate face sfintul maslu nu numai pentru cei bolnavi, ci $i pentru cei sanatoi, $i nu numai o singura data, ci fl de mai multe ori (Sfintul SimiorL Tesaloniceanui, Despre sfintul maslu, cap. 291).
:
PREOTUL
Imtrucit prin sfintul
prin cuvintul Biserica injeleg comunitatea credincioilor, fara distinctie intre laici $i clerici, pe cind noi, ortodoc$ii, intelegem ca puterea disciplinara o are numai ierarhia superioara a Bisericii, deoarece 9tim
precis ca Hristos
tei,
Mintuitorul nostra a dat puterea de a lega El le-a in general, toata puterea (Maa dezlega ucenicilor Sai 18 de asemenea, cunoa?tem ca dupa invie1819?
J?i
?
dat,
18,
23,
19) $i,
rea Sa
Sfint
;
..,a
suflat
asupra lor (a ucenicilor Sai)

fi
$i
le-a zis
Luaji
Duh
vor
'
.
fi
carora le veti ierta pacatele, vor tinute (loan, 20, 2223).

:
iertate $i carora le veti tine,
INVATACELUL
:
Cu
toate acestea, cind Mintuitorul, vorbind de:
...spune-l Bisericii* (Matei, 18, If) spre pedepsele disciplinare, zice spune-l comunitatii, nu spune-I conducatorilor (opis17), intelege
vorba nicidecum. Cuvintul Bisericii nr insemna deci comunitatea credinciOiilor. Despre pedepse, de asemenen, a douu este mustrarea intre patru ochi a vorbit limpede: prima
copilor), caci despre ei
nu
este
--
180
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
;
DESPRE PUTEREA DISCIPLINARA
HI
este mustrarea in fata a doi sau trei martori cea de a treia este mustrarea in fata intregii comunitati iar a patra scoaterea din sinul comunitatii.
;
INVATACELUL
PREOTUL
bisericeti.
:
Dar, dupa sfintii apostoli, cine are puterea dis-
ciplinara in Biserica ?
Cuvintul Biserica nu poate insemna numai adunarea credincio$ilor, deoarece numai apostolilor i ueenicilor li s-a dat dreptul sa faca uz de puterea disciplinara in Biserica. Biserica despre care
:
PREOTUi
Dupa
sfintii
apostoli, puterea disciplinara in Biserica
a ramas la urma$ii lor, episcopii i preotii, care au intemeiat legiuirile

-
este vorba la Matei (18 17) are acela$i inteles ca $i in oazul nelegiuitului din Corint, unde comunitatea ia hotarirea excomunicarii lui nur
INVAJACELUL Dar ce sint legiuirile PREOTUL Legiuirile biserice$ti sint

: :
biserice$ti ?
legile date de conducatorii
impreuna cu apostolul Pavel, dupa cum arata textul Ci eu, de$i departe cu trupul, insS de fata cu duhul, am $i judecat, ca i cum a? fi de fata, pe eel ce a facut una ca aceasta in numele Domnului nostru Iisus Hristos, adunindu-vS voi $i cu duhul meu, cu puterea Domnului nostru Iisus Hristos, sa dati pe unul ca acesta satanei, spre pieirea trupului, ca sufletul sa se mintuiasca in ziua Domnului Iisus (I Cor., 5, 35). Iar mai departe Scoateti afara dintre voi pe eel rau (I Cor., 5, 13). Iar ceva mai jos, apostolul Pavel scrie acelora$i Gata sintern sa pedepsim orice neascultare, atunci cind supunerea voastra va fi deplina (II Cor., 10, 6). Deci, eel ce are dreptul de a se pronunta in materie disciplinara este episcopul locului. Mai este oare cu putinta ca in urma analizei acestor exemple sa se mai faca obiectia ca nu Apostolul, ci comunitatea detine acest drept ? $i tesalonicenilor le scrie in
la
$i
:
: :
mai
porunca
Bisericii, in virtutea puterii primite
pe credincio?i in numele Sau vietuire (Matei, 10, 40 Luca,

}
:
$i
Intemeietorul ei de a cirmui a-i indatora la ascultare spre buna lor
de
la
10, 16
loan, 13, 20).
INVATACELUL Unde sint cuprinse legile biserice^ti ? PREOTUL Cele mai insemnate slot canoanele $i cele noua
:
po-
runci biserice?ti.
INVATACELUL Dar canoanele PREOTUL Canoanele sint legi

: :
ce sint ?
date de sinoadele ecumenice ale

ei,
Bisericii $i
dar intSrite de cele ecumenice. Pe temeiul invataturii Mintuitorului $i a sfintilor Sai apostoli, canoanele statornicesc felul de organizare $i conducere a Bisericii, precum
de sinoadele locale ale
?i
drepturile
cio?i
<
spre buna
:
indatoririle
membrilor
ei
clerici,
monahi
credin-
lor vietuire.
:
acelaî inteles
tola,
Daca vreunul nu asculta de cuvintul nostru prin epispe acela sa-1 insemnati i sa nu mai aveti cu el nici un amestec,
:
INVATACELUL
PREOTUL
Dar cum se numesc poruncile privitoare

$i
la
in-
datoririle credincio$ilor fata de Biserica
cite sinst ?
ca sa-i
14). Tot apostolul Pavel a facut uz de aceasta putere in cazul excomunicarii lui Imeneu $i a lui Alexandru, caci ii scrie lui Timotei ...i-am dat satanei, ca sa se invete sa nu huleas-
fie
ru?ine
(II Tes., 3,
ca
(I
Tim.,
1,
1920).
Se numesc porunci biserice$ti $i sint noua la numdr, iar daca vrei sa tii pe larg despre aceste noua porunci biserice$ti, ca $i despre Canoane, cite^te cu atentie in Pidalionul de Neamt, editia 1844 i Inv. de Cred. Ort. intreb. 29, 30, 31 i mai departe.
f
Prin urmare, apostolii au avut putere disciplinara in Biserica, nu comunitatea. De la apostoli, aceastS putere a trecut asupra urma$ilor
lor,
episcopii
$i
preotii
apostolii au instituit
?i
si
alti apostoli,
a$a
cum
ii
.m lost Timotei in Efes

scrie
siiu trei
lalti
Tit in Creta. Iar lui Timotei,
marele Pavel
gura
martori. Pe cei ce pScatuiesc mustra-i de fata cu toti, ca i ceisa aiba teama (I Tim., 5, 1920). A$adar, Timotei avea dreptul i
j)uterea
de a aplica pedepse disciplinare chiar
$i preotilor.
DESPRE SFINTIREA NATURII

m"9
III
jv**JVv
"N,
\.
0**
f*/
**$
*XMO*
*>r* s
=>*
%&
f
wjp
if.
^^:^
iSSL
y
jss
to
**..-î K
<V'-.
iûw*
m>
It
masa) si a bine15, 36). A scoate de sub blestem si a le pune in slujb.i cuvintat piinile pentru a le prin minunea ce avea sa faca. La fel a procodtit maririi lui Dumnezeu,
facut rugaciunea (ce se obisnuie$te pentru
Sfintei impartasanii, cind, luind piinea, a binecuvintcl-o si la asezarea paharul si multumind, le-a dat ucenicilor (Matei 26, 2627), si, luind
r
>
,.f-J
t TO
?%
"i
v
,w
&/'
Kn
ti
'XffT^
*.
titf
2
.V
to
AV
.
gp
imprejurare, piinea si vinul trebuiau scoase de sub caci, isi in aceasta puse in slujba lui Dumnezeu. Tot asa ;si dupii blestem spre a putea fi cu doi ucenici la Emaus, a luat piinea $i a binecuvintal-o inviere, cinind lata deci mai multe imprejurari in care Mintuitorul ne-.. (Luca, 24, 30). prin rugaciune si binecuvintare, sa sfintim obiectele de dat pilda ca,
care ne folosim.
'
INVATACELUL
curat (Fapte, 10, 15lar
In Sfinta Scriptura se
spune ca nimic nu este nor
Rom.,
14,
1420?
Tim., 4
45;
Tit, 1, 5 s.a.).
daca Dumnezeu
le-a curatit,
pentru ce le mai trebuie sfintire

<c...orice
?
lui
Capitolul 25
''"
PREOTUL:
este
Intr-adevar, Apostolul arata ca
faptura a
ia
D
INVATACELUL
: :
SFINT
NATUR
sint si lucruri spurcate
i
cu muHumire. Caci se sfin|este prin cuvintul lui Dumnezeu si prin rugaciuiH^ aceasta e de la sine inteles ca sfintirea nu o (I Tim., 4, 45). Dar prin
Dumnezeu
buna
nimic nu este de lepadat, daca se
pot face decit persoanele liturgice, carora
li
Dar in natura creata care nu trebuie sa ne atingem ?
de
de a
fi
iconomi
ai
Tainelor lui
4,
lucrul slujbei (Efes.,
12) spre
Dumnezeu cele catre Dumnezeu
s-a incredintat misiunea (I Cor. r 4, 1) si de a face

(Evr.
r
5,
1).
PREOTUL
Prin caderea lui
Adam,
8,
toata faptura a fost supusa de-
Cel mai
ea insasi un
18 _20
?
a doua a Mintuitorului, caci pina atunci i ea ramine in desertaciune, ca urmare a caderii omului (Rom., 8, 1522). Dar, preoum omul dupa venirea Mintuitorului poate fi scos de sub stapinirea diavolului prin botez, Si lucrurile din natura, prin sfintire, se elibereaza si pot fi folosite ast-
2021), ingreuindu-se mai mult viata omului. Odata cu omul a cazut ?i natura sub blestem, trecind, impreuna cu acesta, sub stapinirea diavolului, care este numit de atunci incoace stapinitorul acestei lumi (loan, 12, 31 14, 30; 16, 11 Efes., 2, 2 6, 12). Nu numai omul, ci si natura tinde sa se elibere'ze de sub puterea tiranica a diavolului, impreuna suspina si impreuna are dureri, dar eliberarea ei deplina se va face abia la venirea
; ,
;
sertaciunii i stricaciunii (Rom.,
obisnuit element spre sfintire este apa, care devine apoi agent curator si sfintitor, stropind alte obiecte (Ics., $0,
3,
Lev.,
14,
8; Num.,
8,
19,
912). In Testamentul Vechi
marturii ce arata rolul apei in istoria lumii. Astfel, incii sint numeroase inceputul lumii, Duhul lui Dumnezeu Se purta deasupra apei (Fee., de la se curata tot eel nenn.it potrivit legii Prin apa sfintita
1,
2).
spalindu-se, pina chiar
si
hainele sale, cu apa (Lev.,
15,
10).
De
pildii,
2832) etc. Tot in Legea Verhe Hie a udat cu apa s-a prezis ca si in crestinism va fi o apa curatitoare, care va cunili HU numai trupul, ci si sufletul omului (Iez. 36, 2526). In Noul ostament, intrebuintata ca element curator si sfintitor (Ioem, 0, apa sfintita este
jertfa (III Regi, 18,
I r
fel in slujba lui
Dumnezeu. Cind Mintuitorul a savirsit in pustie minunea inmultlrii piinilor, sfintul evanghelist ne spune ca mai intii El S-a rugat isi a binecuvintat piinile, pe care apoi le-a inmultit (Matei, 14, 19
4:
3,
7).
Alt element de
sfintire aratat in Scriptura este si
untdelemnul, cum
am mai
aratat in cele spuse
mai
inainte.
184
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
casele
te
cu diferite slujbe (ierurgii), Duh pestoate aceste elemente care intra in vietuirea zilniea a credinciosilor.
etc.,
pamintul aducind darul Sfintului
INVATACELUL
te ca apa,
Dar unde se vede in Sfinta Scriptura ca elemensi alte
untdelemnul, precum
:
PREOTUL
obiecte, trebuie sa fie sfintite ?
ca ai """*"" i se curatau atit che se sfint oamenii, cit si elementele prin diferite rugaciuni ca de exemplu curatirea femeii lehuze la 40 de '/de dupa nastere (Lev., 12; Luca, 2, 22-24), iar rugaciunea pentru sfinuntdelemnului imn S1 a vinului si a pa^telor le gasini la sfintii paring
! '
Ti-am aratat destul de clar in cele de mai sus, dar vad ramas nelamurit. De aceea, asculta Sa stii ca, chiar in Legea Ve:
isi
scriitori ai
(Apologm
ntis,
1,
cap.
3,
Iustin Martirul si Filosoful cap. 61, 65), Tertulian (De baptismo, cap. 7, De corona mi4 s.a.) sau sfintul Vasile eel Mare (Despre Slintul
: .
veacun
crestine, ca
cap. 67).
Duh
Capitolul 26
'
Rugaciuni pentru binecuvintarea
si sfintirea
a fructelor, sfestanii pentru ploaie tf allele, le gasim amintite chiar sun cele mai vechi rinduieli ? i asezaminte bisericesti, ca ? e/annnfeie Simtilor Apostoli din veacurile III, IV {cartea VII, cap. 27 4 ' 41 42 P 2 **<)' Precum ?i to cele mai "echi ; S'rtfde slujba ca Evhologhionul r t' cart (Molitfelnicul)
deiemnulm
apei (aghiazma), a unt-
DESPRE SEKBAREA DUMINICII IN LOCUL SIMBETEI

INVAJACELUL
PREOTUL
:
I Tv
,
'
din Egipt, din veacul IV. Pe toate le aflam -.~***^,

r
,
.
Serapion de Thmuis gasim in aceeeasi carte de slujba,

lui
^vn^,<a
JLH
Daca Noul Testament
este
urmarea Vechiuiui
Testament, de ce nu
urmam
noi
$i
sarbatorirea simbetei ?
olnic (cartea de
treb., 229).
JUV11U1UU1U bclU lYlOIlLrugaciuni sau de molitfe, vezi Inv. de Cred. Ort. in-
pina la sfinîtul lui Avraam au trecut, dupa unii cronografi, 3678 de ani (Cronograiul lui Gheorghe Kedranos, trad. rom. de Mitrop. Veniamin Costachi, Minastirea Neamû, 1837, p. 44
De
la
Adam
45
vezi
$i
prefata Mineiului pe februarie, de stareûl Minastirii

17), fac
Neam-
tu-Secu, Neonil), la care, adaugind cei 430 de ani cit au stat israelii ii
robi in Egipt (Gal.,
la
3,
4108 ani. In aceasta perioada de timp, de

scorisa, nici
Adam
pina la Moise, nici Scriptura nu era
simbata nu so
tinea ca s&rbatoare de vreun popor.

cei de
Timp de
atitea mii de ani, patruirhii
mai inainte de lege $i toji cei credincio$i s-au pov&tuit la caloa mintuirii numai prin Sfinta Tradijie i abia dupa aoest indelungat r<istimp a fost instituita de
cerii
Dumnezeu praznuirea simbetei
poporului Israel prin pustia Arabiei
in timpul
Iro-
in amintirea facerii lvunii
in apte zile,
dupa
care, in ziua a eâptea,
Dumnezeu
S-a odihnit, pic-
'
186
4
DESPRE CREDINJA
i
ORTODOXA
DESPRE SERBAREA nTTMTNTCII
IN LOCUL SlMBETEI
1117
cum
Lea
in amintirea ieîrii din robia Egiptului a poporului Sau, Israel.

:
Caci Sfinta Scriptura spune

$i
$i a binecuvintat
Dumnezeu
ziua a ?ap-
a sfintit-o
caci intru ea S-a odihnit de itoata lucrarea Sa
pe care
un numai pentru
sus reiese clar ca simbata pe temeiul marturiilor de mai A?adar, Israel si ca a fost data in urn..,, legatura intre Dumnezeu ,si semn de nicidecum pentru intreaga ome16-17),
israeliti (Ies., 3,
a facut-o
Dumnezeu
:
(Fac., 2, 3). $i iara$i este scris, referitor la ie$irea
n ire.
,~:
...
Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamintul Egiptului si te-a scos Domnul Dumnezeul tau de acolo cu mina tare $i cu pentru aceea ti-a poruncit Domnul-Dumnezeul tau sa pabrat inalt
israelitilor din robie
;
ze?ti ziua simbetei (Deut., 5, 15).
ca simbata nu a fost data de Dumnezeu ca sarbatoare obligatorie pentru toate popoarele lumii, ci a rinduit-o, ca sarbatoare $i ca legamint ve^nic, numai pentru poporul Sau, Israel. Sa pazeasca fiii Acest lucru il arata Sfinta Scriptura clar, cind zice lui Israel simbata, praznuind ziua odihnei din neam in neam, ca un legamint ve$nic. i sa fie aceasta semn ve$nic intre Mine $i fiii lui Israel, pentru ca in $ase zile a facut Domnul cerul $i pamintul, iar in ziua a
Dar trebuie
ttut $i faptul
pentru o durata nedeterminaLa legiuirea simbetei nu s-a facut Dar ne arata ca <<Legea a fos in epistola sa catre galateni, Apostolul Pavel, (P pina cind era sS vma adaugata pentru calcarile de lege, dat fagadmnta (Gal. venirea Urmasului), Caruia I s-a urmare pina la este Hnstos (Rom 10, 4). asemenea, s tim ca sfirsitul legii 3 19). De pina la ven pentru care a fost data Legea Deci lata durata de timp nu-* dupa fost - * cum $tim Care este Hristos. Legea a tea Urmasului, tx _j___ *X ne justificam v^ inc+if povatuitor catre Hristos, ca sa mai (Lege) (Ga1, 3 24--g. nu mai sintem sub povatuitor venirea credintei,
i
'
M
m
fi
m*fffifW*
Ima
Vechiul Testament
care se zice
:
fiind inlocuit,
aptea a incetat $i S-a odihnit (Ie$., 31, 16 17). In alt loc, Sfinta Scriptura ne arata, de asemenea, ca atit simbata, cit $i celelalte porunci ale Legii nu au fost date decit poporului Israel Cel ce veste^te cuvintul Sau lui lacov, indreptarile ?i judecatile Sale
(adica poporului scos de El din robie), n-a facut pfa nici unui alt neam (adica necredincios, care nu se tragea din saminta lui lacov) Si judecatile Sale nu le-a aratat lor* (poruncile i simbata) (Ps. 147, 8
lui Israel
ca legamintul pe care luda legamint nou. Insa nu lui Israel ? i cu casa lui de mma ca sa-i scol lor in ziua cind i-am luat 1-am incheiat cu parintii
Iat,
vin
zile
- cind Eu voi mcheia cu ca.a - zice Domnul
s-a
^plimt po^ca
In
diTpamintul EgiptuM
mile lor voi scrie
;
Neemia, dorind sa ia parte la zidirea ternDumnezeu eel ceresc ne va ajuta. Noi, slugile Lui, plului, el le-a zis vom zidi iar voi n-aveji parte, nici drept, nici pomenire in Ierusalim (II Ez. 2, 19). Daca paginii ar fi avut simbata, mai avea Neemia dreptul sa le vorbeasca a$a ? Paginii i-ar fi putut raspunde ca $i ei au simbata
9).
Cind paginii au venit

:
la
ca
semn
si
li
al aêzamintului, la fel ca israelii. Aici insa
hotarit
lor
lui
limpede, spunindu-le ca nu au parte, nici

s-a dat nici
Neemia vorbe$te drept. Ca pagini-
nu
Legea
?i nici
simbata reiese
2,
fi
din epistola sfintu-
despre mcheierea unc vorbe ?te 8, 8-10). Aici se Evr., Tier 31 31-33 va fi inloeuit cu eel asezamintul i timpul cind no 'ieituri 9 i s'e arata Proorocu .1* f i inlocuit care legamint va intrebarea uou. Se naste ziua duel parintii lor pe care 1-am facut cu ...acela remia a aratat scot din pamintul Egiptului.... i-am luat de mina, ca sa-i Do.nnul proorocul Moise acest legamint ne arata In ce consta legamint in Horeb. Nu cu par.nt vostru a incheiat cu voi Dumnezeul cei ce sintem vn ac legamintul acesta, ci cu noi, nostri a facut Domnul E Domnul si Intre voi stat in vremea aceea intre astazi ... Eu am te-am scos dm pamm ul Dumnezeul tau, Gel ce zis- Eu smt Domnul le-a grait Domnul car, robiei ... Cuvintele acestea casa
:
i le
Vol pune Legea Mea Dumnezeu, iar ei Imi vor voi fi
fgg Mie
m
:
^
popor>
Egiptului, din
apostol Pavel catre romani, unde le spune:

lege, din fire fac ale Legii
Caci paginii care nu
Zm
au
(Rom.
14). Iar
mai departe, acelaî

i
apostol marturise$te ca israelitilor le apartine infierea
slava
legii
a$e-
zamintu] (deci
Id
semnul legaturii simbata)

i
adunarea voastra pe munte, tunet i altceva n-a mai grifat glas de i al furtunii, cu nericului ? mie (Deut o, ,de piatra si mi le-a dat scris pe doua lespezi
lase
lot.
mijlocul focului, al norulu, din
,n.ul
punerea
(simbata
9,
cc parte din ea)

?
slujba (legea ceremoniala) i fagaduintele (Rom.,
Detit.,
613).
aceasta legatura trebuie sa-i Acest Asezamint, o parte legatura cea inlocuindu-se ? i dindu-se la Asezamint. Deci, semnul acestei legatun. simbata
N.m.Ii.i .^
V-
che de
la
sine cade
188
SERBAREA DUMINICII IN LOCUL SIMBETEI DESPRE

? it
UV)
Hristos Minituitorul nostru n-a desfiintat Legea Testamentului Vechi, caci insula a marturisit Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii. N-am venit sa stric ci sa implinesc.
: :
r
INVAtACELUL
Caci adevarat, zic voua inainte de a trece cerul $i pamintul, o iota sau o cirta din lege nu va trece, pina ce nu vor face toate (Matei, 5, 17 18). Ar insemna, deci, ca i sfintenia simbetei ramine in vigoare pentru totdeauna.
:
Mintuitorul n-a stricat Legea i$i proorocii, sau in general, Vechiul Testament, ci numai 1-a inlocuit cu Cel Nou care este desavirîrea celui Vechi. Testamentul eel Vechi dupa cum s-a aratat
: f
PREOTUL
$i
mai sus
a avut numai un rol de invatStor, spre a pregati omenirea

:
f
pentru primirea lui Mesia Astfel ca Legea ne-a fost noua calauza spre Hristos, pentru ca sa ne indreptam din credinta. Iar daca a venit eredinta, nu mai sintem sub calauza (Gal. 3, 24 25). Mintuirea noastrS nu mai atirna de implinirea faptelor poruncite de Testamentul Vechi sau de tinerea simbetei, ci de credinta in Iisus, Mintuitorul nostru. Prin Iisus Hristos, Legea (Testamentul Vechi) s-a implinit $i a incetat. Caci Hristos este sfirîtul Legii, spre indreptarea a tot celui care crede* (Rom., 10, 4). Legea Veche a tinut numai pina la loan Botezatorul, ulti-
Cei de sub regimul ei au fast nascuti sub robie, intocmai ca fiul lui Avraam, din roaba sa, Agar pe cind cei din Testamentul Nou sint ca fiul lui Avraam, din so|ia sa libera, Sara, fiind nascuti spre libertate $i mo^tenire. Caci Agar ??i Sara sint inchipuiri ale celor doua Testamente (Gal., 4, 22 31). Prin urmare, cuvintele Mintuitorului Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii au acest inteles Eu n-am venit impotriva Legii ?i a proorocilor, sau Venirea Mea nu ii este ceva strain, ci, dimpotriva, ea este in deplin acord atit cu Legea lui Moise, cit $i ou invaal venirii lui Hristos (Matei, 11, 13).
;
mul pregatitor
dat lor care se varsa pentru voi (Luca, 22, 20). a binecuvintat $i a sfintit ziua a sapINVATACELUL Dumnezeu isprSvit creatia, dupa cum este inca de la inceputul lumii, cind a tea a sasea lucrarea Sa pe care o reSi a sfirsit Dumnezeu in ziua scris lia a sfintit-o, caci intru ea S-a od.hcuse i S-a odihnit in ziua a saptea si facut-o Dumnezeu (Fac, 2, 2 J). nit de toata lucrarea Sa, pe care a a saptea a fost eel dmtn sadupa cele sase zile ale creatiei, ziua Deci, acestui fapt, ea a ramas sfindatorita sfintit de Insu?i Dumnezeu si, bat pentru toti oamenii si pentru toate timpurile. ta versete nu se vorbeste decit despre PREOTUL: In aceste doua lucra despre ziua a saptea. S-a odihnit, a binecuvintat ?i a sfintit rea, se od.hfi avut omul pentru ce sa om nu se spune nimic, si nici n-ar crearea sa (Fac, 1, 2631). Fund a$eneasca avind el abia o zi de la cea din Eden, ca s-o lucreze si s-o p&zat de Dumnezeu ...in gradina nici o porunca privind serba(Fac, 2, 15), primul om n-a primit zeasca>. care i-a dat-o Dumnezeu a fost zilei a saptea. Singura porunca pe rea binelui si raului (Fao., 2, 16 de a nu minca din pomul cuno^tintei aceea Ba, mai mult, nici chiar Pentru om, toate zilele erau deopotriva. 17). au cunosout binele si rSul, cind Adam si Eva au calcat porunca si atunci primit porunca sa serbc/..dupa ce au fost izgoniti din rai, nu au Si nici devine o oontinua munca, fund Dimpotriva, toata viata omului vreo zi. blestemat intru tout-pamintul ca in toate zilele sa munceasca obligat Cu osteneala sa te hranesti dobindi hrana.
:
:
Mintuitorul a luat paharul si l-.i ce a mincat cu ucenicii Sai, DupS Legea cea noua, intru Singele Men, Acest pahar este zicind
lucrurile sale
pentru a-si
tatura din celelalte cart* ale proorocilor (Vechiului Testament). In acest
toate zilele vietii tale (Fac, 3, 17). din el (din pamint) in Dumnezeu S-a odihnit in a .saptea intr-adevar, ca
zi
<!<
Se arata,
Legea se impline$te desavirît prin Mine adica prin venirea Mea deoarece aceasta venire a Mea este insaî finta ei (Rom., 10,. 4). Iar cuvintele prin care Mintuitorul spune c3 nu va trece o iota sau o cirta din Lege pina ce nu se vor face toate, se refera la implinirea
chip,
lucrarea Sa, dar
cum
se
numea
zi,
nu
ni se spune.
Ca
atare, se n-
dica urmatoarele intrebari ?aptea una $i aceea?i cu saoaiui ^ Este ziua a saptaminii in aa fel ca ziua a Se numarau pe atunci zilele
lucrurilor proorocite despre El, care s-au implinit intocmai
pina
la
incheierea Noului Legamint facut prin Singele Sau
$i instituit
in seara
tea sa corespunda cu simbata de Unde se spune ca se numarau

azi ?
>d|>-
zilele i
cum
se
numeau
c^lc^
in
Cinei celei de Taina, cind legamintul Vechiului Testament a luat sfir-
a eel timp
190
SERBAREA DUMINICH IN LOCUL SIMBETEI DESPRE

$i
I'M
de scrimp unora din cei cu care ai stat de vorba ai putea sa-mi mfyi unde este scris ? Vrind, nevrind, trebuie sa recunoi?ti ca simbata oa zi de odihnS nu-$i are originea in rai $i nici n-a fost data primilor oameni ca zi de repaois, ci ca inceputul ei este abia cu circa 2500 de ani mai tirziu. Date lamuritoare asupra felului de praznuire i al zilei anume care este
Sau, eel pufin, cuvintul sabat
atit
praznuita
nu avem nicaieri in
fi
Biblie.
$i
...
Problema mai poate
pusa
astfel
odihnit in ziua a âptea | a sfintit-o. Caci nu ni se mai spune ca in aceasta zi s-a facut seara ?i s-a facut dimineata*, cum ni se spune despre celelalte zile ale creatiei. Astfel, ar
Dm
Dumnezeu, intr-adevar, S-a ce inseamna ziua a ?aptea ?
urma ca
zeu sa
fi
in a opta zi
adica
in intiia a saptaminii viitoare
Dumne1
inceput din nou a crea sau a lucra ceva, pentru ca apoi, dupa ?ase zile, iara$i sa Se odihneasca ... ii sa serbeze 9) El, in fiecare saptamina, ziua a ?aptea ... Ar insemna, prin urmare, ca serbarea simbetei ar trebui sa o tin-em dupa exemplul lui Dumnezeu, iar nu pe baza vreunei porunci de la inceput. Porunca a venit insa mult mai tirziu, iar a sus-
pentru prima oarS porunca s-a dat cu putin mai inainte Aceasta evreilor, prin Moise, sa in. Sin, cind Dumnezeu a poruncit in pustia (Ies., 16, 25). Deci, atunc, in ziua simbetei (ziua a saptea) adune mana aveau cunostinta despre sabat fost data legea pe Sinai, evreii cind a pentru care pricma au fost serbasera, ba chiar il si calcasera, caci il aceea, porunca mtna incepe Dumnezeu (Ie ? 16, 27-29). De dojenlti de evreilor ca aceasta poAdu-ti aminte... spre a aminti cu cuvintele: originea sabatului nu este daduse cu putin mai inainte. Deci, runca le-o a fost serbat pina la Moise. in rai, iar el nu simbetei inlocuita de vreOare poate fi serbarea INVATACELUL intre Dumnezeu ?i oameni, ea este un semn i un legamint vesnic me ce insusi ? Sa pazeasca dec. temeiul cuvintelor lui Dumnezeu f Scut pe din neam in neam, ca un Israel simbata, paznuind ziua odihnei fiii lui intre Mine si fin lui Isravesnic. Sa fie aceasta semn ve nic leqamint prin Dummica sau pun 1617). Deci, inlocuirea simbetei 31 el (Ies ve nic prin unul ome'insemna inlocuirea unui a ezamint zi' ar
.,
oricare
ca numai dupa exemplul Lui eel putin pina la venirea acestei porunci trebuie sa o fi serbat oamenii, insemneaza a cadea in cea mai mare ratacire. Deci, ziua a $aptea nu este decit ziua in care Dumnezeu a incetat creatia universului. Nicaieri nu ni se spune in Biblie ca, la inceput, $i omul s-a odihnit in ziua a ?aptea.
$i $i
tine ca
Dumnezeu serbeaza simbata
nesc.
'
legamint vesnic, instituit Cu adevarat, sabatul este un PREOTUL ci numai pentru podar nu pentru toate popoarele lumii, de Dumnezeu, infelege destul de clar dta ffiSxtUlui Israel. Acest fapt se poate porul Domnul a vorbit lui Moise ,. Sfintei Scripturi. Mai intii, vedem ca riile praznuind ziua odihnei dm pazeasca fiii lui Israel simbata,
:
i-a zis
INVATACELUL
sflnjirii
Exista
un
fi
text din care s-ar infelege ca porunca

fost data abia in
:
Moise, in pustie, ci ca ea a existat inca de la inceput Adu-ti aminte de ziua simbetei, ca sa o sfinteti (Ie?., 20, 8). lata, deci, ca Dumnezeu atrage doar atentia (adu-ii aminte) asupra unei porunci deja existente $i nu o statornicete acum pentru prima oara. $i, de vreme ce ea este de la inceput, inseamna ca este obligatorie pentru lumea de totdeauna, nu numai pentru cea de la Moise incoace.
lui
zilei
a aptea
nu ar
vremea
In al doilea ttnd, neam, ca un legamint ve nic (fef., 31, neam in robia egipteana dm care Dumeste o aducere aminte de acest legamint spre amintire saJie sabatui scosese pe israeliti, poruncindu-le, nezeu ii fost rob in pamintul Egiptulu. v Adu- t i aminte ca ai odihna ca zi de mina tare 1 cu brat mall Domnul Dumnezeul tau de acolo, cu te-a scos Dumnezeul tan sa pSze?ti zn... aceea ti-a poruncit tie Domnul pentru vedem ca sabatul este semn (Deut, 5, 15). In al treilea rind, simbetei Domnul a grait catre Moise lui Israel.
16).
:
sa
vizibil intre
t
Dumnezeu
si copiii
Adu-Ji aminte se refera la ceea ce a existat mai dinainlo (adica adu-ti aminte de ceva ce |i-am spus eu alta data), caci,
:
PREOTUL
fnlr-adevar, porunca de a serba simbata
nu
s-a dat, pentru
prima oara,
o
li
Vedeti si paziH alvorbeste-le copiilor lui Israel si zicind Mine si vol si urma$u vosde odihna, caci acestea vor fi intre lele Mele sint Domnul, Cel ce va sfint^lsemn, ca sa cunoa5 te t i ca Eu tri un exprima si proorocul Iezechi<-l 31 1213). Tot in felul aoesta se {Ie.s
spune-le
:
cfcita
cu celelalte porunci, pe Muntele Sinai. Dar nu este nici a?a cum se pare dumitale, ca ea a fost data de la inceput, lui Adam, in rai.
Domnul...; ...Le-am dat zilele A 5 a vorbeste
Mele de odihna,
ca
s..
I.-
semn
192

(Iez.
f
DESPRE SERBAREA DUMINICII IN LOCUL SlMBETEI

intreaga
\<X\
lor
20, 5,
12).
Lege
sint date
numai
In al patrulea rind, reiese ca sabatul evreilor iar nu i celorlalte neamuri
$i
din marind
permisiunea sa ajute $i ei la zidirea templului Domnului, zicind Sa zidim $i noi impreuna cu voi, pentru ca $i noi ca $i voi, cautam pe Dumnezeul vostru $i-I aducem jertfe inca din vremea lui Asarhadon, regele Asiriei... (I Ez., 4 2), la aceste cuvinte, trimiii neamurilor au primit un raspuns clar i cate:
r r
turia conducatonilor poporului ales intors din exil straini din neamul lor au venit ?i le-au cerut
caci atu
Mintuitorul a schimbat acest a$ezamint ve$nic al deoarece $tim ca venic inseamna aici epoca Testamentului sabatului. Deci cuvintul dupa sfirîtul caruia incepe un veac nou $i un legSmint celui Vechi, fagaduit chiar de Dumnezeu inca din Testamentul nou care fusese 3133). Dar cuvintul ve?nic este folosit in TestamenVechi (Ier., 31,
f
tul
Vechi
$i
cu
alte prilejuri,
mielului pascal, pentru care zare vesica sa o praznuiti*
cum ar fi, de pilda, la porunca Dumnezeu porunce$te evreilor

: ?
praznuirii
...ca
a$e-
Dumnezeul eel ceresc ne va ajuta. Noi slujitorii Lui, vom zidi iar voi nu aveti parte, nici drept, nici pomenire in Ierusalim (II Ez., 2 19). De subliniat ultimul cuvint pomenire, care este repetat ori de cite ori Dumnezeu sau Moise atrag atentfa asu:
,
goric din partea lui
Neemia
r
pra serbarii sabatului sau asupra legamintului facut, prin el, intre Dumnezeu i poporul scos din robia Egiptului Adu-U aminte de ziua sabatului..^) (Ie$., 20, 8) Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamintul Egiptului... sa paze^ti ziua simbetei (Deut, 5, 15). Deci, aceasta aducere aminte se refera la legamintul sabatului pe care 1-a facut Dumnezeu cu poporul evreu, atunci cind 1-a scos din robia egipteana. Celelalte
:
sau la sarbatoarea azimilor, pe care, de porunce$te sa o pazeasca, fiind a$ezamint ve$nic (Ie$., asemenea, li se toate acestea, nici cei ce tin astazi simbata nu mai 12, 3, 14, 17, 21). Cu porunca ve$nica de atunci, spre a-1 mlnserbeaza mielul pascal dupa ierburi amare, stind in picioare, cu toiege in ca ritual, cu azima $i cu plecare (Ie$., 12, 1, 24 Num., 9, 11 $.a.). Legea ve?nic5 miini. gata de neintrerupta a candelei in fata perdelei de dinaintea este i arderea templul din Ierusalim (Ie$., 27, 2021), a?ezamint chivotului Legii in numit <?i modul de junghiere a animalelor de jertfa (Lev., venic este
?
17, 7)
cu
nici cei ce tin legamintul ve$nic al simbetei toate acestea,
neamuri nu au acest legamint, pentru ca ele nu au avut nici un alt legamint cu Domnul-Dumnezeu, ca poporul evreu, $i nu au deci a-<$i aduce aminte de vreo promisiune. Dupa aducerea evreilor in robia babilonica, neamurile care au fost aduse in Palestina $i le-au luat locul s-au amestecat cu evreii ra-
nu
le
mai
acelea, caci, altfel, ar trebui sa se intoarca intru respecta pe
toate la cele ale Vechiului Testament.
INVATACELUL
Mi
s-au adus
ii
mie o seama de marturii
biblice
dovedi ca serbarea simbetei este obligatorie pentru toti prin care s-ar neamurile. Astfel, Mintuitoul ...a venit in Nazaret, cre^tinii, de toate
Dumnez
nu a putut
sa-i faca parta$i la istoria
:
unde fusese crescut
$i,
dupa obiceiul Sau, a
intrat in ziua simbetei in

?
poporului ales
Dumnezeu
lui,
? i la
legamintul
lui
sabatul. Pentru
aceea
ei sint respin?i
de
la zidirea
templu-
Marcu, 6, 2 .a.). sculat sa citeasca (Luca, 4, 16, 31 sinagoga $i S-a este scris despre apostolul neamurilor ca ...dupa De asemenea,
obiceiul sau, Pavel
spunindu-li-se ca nu au pomenire (aducere aminte). Cu alte cuvinte, sabatul este o sarbatoare exclusiv evreiasca i nu se transmite altor popoare, chiar daca acelea cred in Dumnezeul lui Israel. Acesta este un adevar care nu poate fi rastalmacit $i de care ar trebui sa tina sea ma to*! cei ce serbeaza simbata, adevar care se poate vedea clar atit
in
a intrat la ei (in
sinagoga iudeilor din Tesalonic)

:
$i
simbete le-a grait din Scripturi (Fapte, 17, 2). Apoi in trei care venisera cu Iisus din Galileea, au privit mormintul...
du-se, au pregatit miresme
i
$i femeile,
$i,
intorcin-
miruri
iar
simbata s-au odihnit, dupil
Vechiul
Iar
cit $i in
Noul Testament.
al sabatului este
r
numit ve?nic trebuie sa intelegem ca cuvintul ve$nic are aici intelesul de ceva durabil, care nu poate fi schimbat sau inlocuit de oameni. Dar nici nu se poate sustine ca Dumnezeu nu are putere sa-1 schimbe sau sa-1 inlocuiasca,
daca acest aêzamint
5556). Deci, i ele au respectat porunca Legii, tinind Lege>> (Luca, 23, vorbind despre sfir?itul lumii, a aratat ca simbata simbata. Mintuitorul, Rugati-va ca sa nu fie fuga sfir?it $i de aceea a zis va ramine pina la
:
simbata (Matei, 24, 20). Marele apostol Pavel, vorvoastra iarna, nici ziua simbetei, spune ca Dumnezeu a dat pobind despre odihna din odihna (Evr., 4, 411). Poporul Sau ;sint cre^tinii dt porului Sau
15
Credinâ Ortodoxa
194
DESPRE CREDINTA
$i
ORTODOXA
DESPRE SERB ARE A
DUMINICII IN LOCUL SlMBETEI
0f)
toate neamurile
din toate vremurile. Sint ei obligati sS tina odihna
bete, sau luna noua, care sint
umbra
celor viifoare, iar trupul este a
simbetei ?
PREOTUL Noi nu mai avem nici o obligate de a serba Testamentul Nou a inlocuit pe eel Vechi $i a instituit o altl zi
:
simbata.
na
i dintii a saptaminii sau Duminica. Instituirea acestei zile ca zi de sarbatoare i de odihna este independents de cea a simbetei vechi. Simbata Legii Vechi dupa cum am aratat mai sus a fost instituita de Dumnezeu ca zi de sarbatoare i de odihnS in amintirea ie$irii din robia Egiptului a unui singur popor a poporului Sau, Israel. Iar Duminica creating o serbam in amintirea Invierii Domi
T
de serbare,
*
anume
ziua
de odih-
1617). Cei ce voiesc sa dobindeasca mintuirca lui Hristos (Col., 2, lui Avraam. Acestia tosa nu sint descendentii trebuie sa fie urma?i ai fagaduoi cei care au credinta lui in implinirea patriarhului,
trupesti ai
intelor mesianice
;
iar
acedia
sint crestinii, deveniti
fii
ai lui
Dumnezeu
nefolositoare ale legii (Gal., cap. 35) pe Si eliberati de sub poruncile Evangheliei, a sters-o ca pe un zapis ce ne care Hristos, prin poruncile caci daca dreptatea vine prin Lege, atunci era potrivnic (Col., 2, 14) 1621). Nu din faptele Legii vine Hristos a murit in zadar (Gal., 2,
:
nului, prin care s-a facut recrearea

ie$irea noastra din robia pacatului
ii
innoirea intregii lumi,

a mor^li,
totodata
ii
precum
dobindirea
Canaanului ceresc. Invatatura despre desfiintarea simbetei in Testamenitul zeaza 1. pe temeiuri indirecte (de principiu sau generale)
:
in Hristos Iisus, caci dreptul prin cremintuirea, ci prin credinta cea Rom., 1, 17). Deci, Testamentul Vechi tredinta va fi viu (Avac, 2, 4 de cinstea ce i se cuvine, dar in nici un buie sa se bucure in crestinism mult decit eel Nou sau in paguba celui Nou. caz el nu trebuie pretuit mai
;
Nou
i 2.
se ba-
pe
i
te-
meiuri directe, din practica Mintuitorului

'
$i
a sfintilor apostoli, $i
at &
cum
'
Testamentul Nou a invechit pe eel dinaintea lui, numit Vechi $i a innoit toate vechile aêzaminte, intre care, desigur, i simbata. Aêzamintul vechi nu era desavirît el era mai mult ca o umbra, o icoana (Evr., 10, 1 Col., 2, 16 17). lata pentru ce a trebuit sa se intemeieze ...un Testament mai bun, ...un Testament Nou (Evr., 8, 5 8). $i zicind unul Nou Domnul a invechit pe eel dintii (Evr., 8, 13), care a fost pus numai la vremea indreptarii, adica pina
1.
f
Legea a tinut toate poruncile Legii in afara de sau proorocii (Matei, 5, 17), simbetei. Caci daca El mergea, ca fiecare iudeu, una singura aceea a mergea cu scopul de a propovadui poporului adusimbata la sinagoga,
2. Mintuitorul nostru Iisus Hristos,
Care n-a venit sa
strice
cidecum

~^
f
IP
serbam
vineri seara pentru rugaciunea in sinagoga, obiceiul de a se aduna si Mintuitorul nostru Iisus Hristos S-ar fi dupa cum se aduna si azi. Daca sinagoga, ar urma pentru noi ca trebuie sa serin aceasta zi in
dus
bam
?i
vinerea
? e$ti ispitit
cind avea sa fie indreptat
$i
desavirît de altul
fi
;
nou
(Evr., 9, 10
,-
10, 9).
fi
Dumneata
sa admiti ca Hristos
apostolii
au respectat
Caci daca Testamentul eel dintii ar

tat loc
fost fara prihana,

Gal., 2, 21). Iar
nu
s-ar
cau-
pentru al doilea
Cor.,
(Evr., 8, 7
pentru al doilea,
toate cele ale Vechiului
noi
(II
5,
17).
Aêzamint ...au trecut, iata, toate s-au facut Odata cu celelalte aêzaminte ale Legii Vechi a fost
inlocuita $i sarbatoarea sabatului (Rom.,
7,
1
numai, ca El a facut o muHime simbata. Da, dar in ce fapt pentru care era amenintat cu moartea din minunile Sale simbata, omul cu mina uscatS (Matei, 16). Simbata au fost vindecafc
fel ?
Se
tie atit
(loan,
5,
scoasa din vigoare

Gal,, 2,
1819).
611) femeia cu duhul neputintei Marcu, 3, 12f bolnavul de idropica (Luca, 14, 16) o(girbova) (Luca, 13, 1017) (Marcu, 1, 2126; Luca, 4, 3137) slabanogul mul cu duhul necurat
gl-14
;
16
Luca,
?
6,
Acestea avindu-le in vedere, marele apostol Pavel scrie impotriva Qcelora ce voiau sa se mai tina cele ale Legii Vechi i invinuiau pe cei
ce nu le
(loci
sa
mai {ineau, adresindu-se acestora din urma astfel Nimeni nu va judece penitru mincare sau bautura, sau cu privire la sim:
*
118) $i orbul din na^tere (loan, 9, 118). bolnav de 38 de ani (loan, 5, omului cu mina uscata, a femeii girbove $i Trei din aceste vindecari a au fost f acute nu numai simbata, ci fi in a omului cu duh necurat
:
sinagogS.
96
DESPRE CREDINJA
Cit despre textul
ORTODOXA
DESPRE SERB ARE A
DUMINICII IN LOCUL SlMBETEI

19, 19.
i la
197
simbata* (Matei, 24, rea sau respectarea

adevarului, tilcuie$te
Rugati-va ca sa nu fie fuga voastra iarna, nici 20) e bine sa ?titi ca aici nu se vorbete de sfinti:
Porunca a cincea, la Matei, 15, 4 Porunca a asea, la Matei, 19, 18

Poruncile a $aptea, a opta
19
?i
Marcu,
10, 19.
Efrem Sirul, un mare dascal al iarna cu sa nu ne apuce iarna nepregatiti iar

simbetei.
Sfintul
;
?i
a noua, la Matei,
19, 18
la
Marcu,
-
10,
in
Romani,
13, 9. 13, 9.
simbata cu sa nu fim
cazu'ti in .eres.
Prin aceasta, Mintuitorul nu a

:
Porunca a zecea, in Romani,
vreme ce El insu$i o calcase zicind Simbata a fost facuta pentru om, iar nu omul pentru simbata, astfel ca Fiul Omului este Domn al simbetei (Marcu, 2, 2728). De asemenea, nici apostolii nu respectau ziua sabatului, caci au smuls i au mincat spice
jpi
oprit calcarea simbetei, de
13). Sfinta Evanghelie ne spune chiar ca iudeii cautau sa-L omoare pe Iisus ... pentru ca nesocotea ziua simbetei (loan, 5, 13), pe care Hristos, ca Domn al Sabatului, a desfiintat-o. Desfiintind vrajma?ia in Trupul Sau, Legea poruncilor $i invataturile.,. (Efes., 2, 15), Mintuitorul a facut un nou legamint, Intra Singele Sau (Luca, 22, 20), $i ne-a dat exemplu cu fapta sa nu mai tinem
zi
1.2,
cte grin,
chiar in aceasta
(Matei,
a Evangheliei sau a epistolelor apostoleti nu Dar in nici o parte la porunca a facindu-se macar o aluzie sau gasim vorbindu-se ce dovede^te ca ea nu exista pentru patra sau la ziua sabatului, ceea iar despre ceea ce nu mai exista, e firesc ca Mintuitorul i apostoli vorbeasca. Mintuitorul nostra Iisus Hristos a rezumat nici sa nu se mai
toate poruncile in
^p
doua
iubirea de
Dumnezeu
?i
de aproapele, zicind
ziua sabatului (simbetei). Iar daca Insu$i Hirstos ne-a invatat pe noi cu cuvintul $i cu fapta acest lucru, putem oare sa nu-L ascultam pe EL
noi,
cei ce
cuprind toata legea ?i proorocii (Matei, In aceste doua porunci se Pavel a zis ca dragostea este plinirea legii 22, 40). $i marele apostol (Rom., 12, 910). dumai spune ca apostolii i primii cretini INVATACELUL Se au serbat simbata, epi numai de la Constantin pa marturia istoriei fost introdusa, de catre acest imparat, inovaMare, din anul 321, a
:
_ _ _
m ^
eel
tia
tei,
ne-am botezat ?i ne-am imbracat in El (Gal., 3, 27) ? Ai amintit p faptul ca sfintele mironosije au respectat ziua simbein care ...s-au odihnit dupa Lege* (Luca, 23, 56). Intr-adevar, miroi
de a se serba Duminica in
mod
obligatoriu.
$i
PREOTUL
Nu
este adevarat ca apostolii
primii cre^tini au ser-
nositele, ca ni$te femei credineioase ce erau, respectau
prevederile
iudeilor, a$a
ei.
Ele
urmau pe
Hristos, dar implineau

1 Iosif
Legea $i toate Legea de teama
cum
o implinea
din Arimateea, despre care Sfinta
spune ca era un sfetnic al Sinedriului ...barbat bun ?i drept (Luca, 23, 5051). $i daca losif din Arimateea, om bogat (Matei, 27, 57) $i sfetnic cu bun chip (Marcu, 15, 43), ,se temea de iudei, urmind pe Iisus intr-ascuns (loan, 19, 38), iar pe fata lucra ca orice iudeu, facind parte chiar $i din Sinedriu, cu cit mai mult nu aveau sa se teama ni^te femei $i sa se odihneasca in ziua sabatului, dupa Lege ? Daca cercetam cu atenjie Noul Testament, vedem ca toate poruncile Decalogului sint reproduse in cuprinsul lui, de catre Mintuitorul
sau de catre
sfintii apostoli, in
Evanghelie
Marele apostol Pavel, daca mergea simbata la sinagoga, bat simbata. praznuiasca simbata, ci pentru ca acolo se adunu mergea acolo ca sa Scripturi ?i avea prilejul sa le vorbeasca din nau iudeii (loan, 18, 20) Pavel vorbea nu numai prin sinagogi, ci (Fapte, 17, 2). Dar apostolul 18, 67), ba chiar p in afara de in piete ?i prin case (Fapte, 17, 17, apoi, el vorbea nu numai simin cimp (Fapte, 16, 13) portile cetatii, (Fapte, 20, 31). $i ce fel de odihna avea bata, ci ?i in fiecare zi i noapte ce el se ostenea lucrind pe ogorul iniPavel in ziua sabatului, de vreme
??i
?
milor, in slujba cuvintului lui
Dumnezeu ?
(Fapte,
6, 2).
lor
nesocotit serbarea simbetei, ci ?i urmaîi Dar nu numai apostolii au Policarp al Smirnei, Clement al Romei, Varnava, Ignatie Teoforul,
Iustin Martirul, Tertulian ?i alti
mulU
din secolele
I,
II
i III
oi
mar$tim
afara de aceea a isabatului. Astfel

3, 29.
turisesc ca crestinii din
vremea
i
lor
serbau Duminica, intocmai
cum
Porunca intii o gasim la Matei, 12, 3132 $i la Marcu, Porunca a doua, in I Corinteni, 10, 14 i I loan, 5, 21. Porunca a treia, la Iacov, 4, 12 5, 12.
'
din Scriptura ca faceau
apostolii.
despre Constantin eel Mare numai faptul co" in Istoria marturise^te cre?tinismul a devenit religie libera de stat, favoiitimpul domniei lui,
aM
,,
198
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
#
DUMINICII IN LOCUL SlMBETEI DESPRE SERBAREA
inn
zindu-se astfel generalizarea ulterioara, in Imperiul Roman, a practicilor religioase creatine, intre care $i serbarea Duminicii, astfel ineit statul roman nu a facut altceva decit a recunoscut $i a consfintit o stare
de
fapt.
1NVATACELUL
PREOTUL
:
Care
skit -temeiurile iscripturistice pentru serba-
care Mintuitorul a spus asemenea, numSrului zilelor in corespunde, de $i ceea ce spusese mat darimat (loan, 2, 19-22). Tva'ridica templul z din mor tl Matex, 1* 23 Sai, ca va invia a treia inainte ucenicilor Invierea Sa (Marcu, 16, a, Mintuitorul a adeverit prin Marcu 9 31), savir,it la Emaus priziua Intiia a saptaminii s-a Matei,' 28 1-10). In
prin fringerea piinii ma Liturghie Mintuitorul S-a aratat ncenialoi zilei celei dintii a saptaminii, In sear a frica iudeUor, ^cmdu-ie adunati, cu usile incuiate, de Sai, care erau dintii a saptaimnn (Dumi(loan, 20, 19-20). in ziua cea Pace voua dindu-le puterea de a lega suflat parte ucenicii Sai, nica), Mintuitorul a ziua Duminicn S-a aratat oamenilor. Apoi, tot in pacatele ? i a dezlega 1-a incredin at desucenicilor SS4 si lui Toma pe care Mintuitorul iarasi S-a aratat Mintuitorul to Sa (loan, 20, 26). $i tot Duminica pre invierea Sfintul Duh peste sfintu pogorit 14). Duminica S-a Galileea (Marcu, 16, sfin t ii apostoli savuseau 1-10). in ziua Duminicii, apostoli (Fapte, 2, 7-12). in ziua Duadica Sfinta Liturghie (Fapte, 20, fringerea piinii, ajutoare pentru cresde catre apostoli, stringerea de minicii se facea, sfintita prin Invierea Dorrinuastfel ca Duminica,
tini (I Cor., 16,
catre Mintmtorul (Luce de
24, 30)
rea Duminicii in locul simbe-tei ?
Pentru noi cre$tinii dreptmaritori, sarbatoarea cea mai mare este Invierea lui Hristos, zi de bucurie, caci Insu$i Domnul a intimpinat in acea zi pe femeile mironosite zicindu-le Bucurati-v3 ! (Matei, 28, 9). Ziua Invierii este ziua in care Mintuitorul nostra Iisus Hristos ne-a eliberat pe noi de robia pacatului (I Petru, 2, 24), aa cum oarecind Iehova a eliberat poporul Sau ales, din .robia Egiptului. Ziua
f :
Invierii este ziua sfintita prin lnsu$i

dintarii ca
scump Singele Sau,

$i
este ziua incre-
am
inviart
din moartea pacatului
ca
vom
invia 1 din moar-
tea trupeasca spre viata ve^nica, daca

ita in Hristos, caci zice sfintul
vom adormi
:
in credinta neindo-
apostol Pavel
Iar
daca Hristos n-a
in-
viat,
$i
zadarnica este credinta voastra, sinteft inca in pacatele voastre atunci i cei ce au adormit in Hristos au pierit (I Cor., 15, 17 18).
1-2),
In alt loc
$i
daca Hristos n-a

$i
inviat,
zadarnica este atunci propova(I
duirea noastra, zadarnica
credinta voastra
Cor., 15, 14). Deci
dupa
marturia marelui apostol Pavel credinta cre^tinului nu valoreaza nimic fara incredintarea deplina ca Hristos a invial: <a treia zi din morti, a?a
sarbatoarea dragostei de frati. devenea si slavire a Sa ca zi de lui Aceasta este ziua pe care a ziua Duminicii a zis psalmistul Despre iar prin Apocalipne veselim intr-insa, (Ps. 117, 24), facut-o Domnul sa in ziua Duminicii (Apoc, descoperit evanghelistului loan tot sa i S-a
,
cum
El insu$i
spunea mai
inainte. 51
daca Invierea
lui
Hristos este atit
1,
10).
de insemnata pentru orice crei$tin, nu se cade oare sa fie mereu in mintea sa $i sa o cinsteasca, serbind-o imbracat in hainele albe ale curatiei, ca i ale ingerilor care au pravalit piatra de pe mormint (Matei,
28, 3
,-
INVATACELUL Mai
:
sint si
marturii din vechime ca crestm alte
Marc-u, 16, 5
Luca, 24, 4
loan, 20,
Duminica ziua izbavirii nume$te in Sfinta Scriptura i una a simbetelor sau ziua intiia a saptaminii (Matei, 28, 1 Marcu, 16, 1 Luca, 24, 1 loan, 20, 1), a treia zi (Matei, 16, 21 17, 23; Marcu, 8, 31 9, 31 10, 34; Luca, 9, 22; 24, 7) sau dupa opt zile (loan, 20, 26) sau ziua Domnului (Apoc, 1, 10). Cele trei zile
;
;
1112) ? noastre se mai
serbat ziua Duminicii ? din primele veacuri au marturii din Sfinta Scr.pCred ca ti-am aratat destule PREOTUL
despre care vorbe^te Sfinta Scriptura sint zilele in care Mintuitorul a stat in mormint, numarul lor fiind preinchipuit de cele trei zile cii; a slat proorocul Iona in pintecele chitului (Matei, 12, 40) numarul lor
;
catre crestinii de la despre serbarea Duminicii de tura, zi de odihna, in loc, pricina ei tineau Duminica odata, si pentru care marturiile din Sfinta Scriptura Sa ? tii insa ca, pe linga simbetei. marturii vrednice de resus, mai sint foarte multe care le-ai auzit mai ucemcn sfintilor aposbarbaî apostolici, adica de la zare, de la sfintii impreuna-vorbitori cu ei. U mil dm urmatorii lor si fost toli, care au episcop al Antiobiei (| 10/). sfintul Ignatie Teoforul, acestia a fost si Magnezia (cap. 9), zice al trimisa crestinilor din scrisoarea
'^\^-
Acesta in
200
DESPRE CREDINJA
trait in rinduielile cele
ORTODOXA
vechi (adicS evreii n.n.) $i au vemt la nadejdea cea noug, sa nu mai tina simbata, ci Duminica, in care si viata noastra a rasarit (Scrierile Pdrintilor Apostolici, trad de Pr D. Fecroru, Buc, 1979, p. 167). Apoi sfintul Iustin Martirul (t 155) scrie pe la mijlocul veacului al doilea dupa Hristos Duminica ne adunam ou totu la un loc, pentru ca .aceasta este ziua in care Dumnezeu, la zidirea lumii, a despartft lumina de intuneric si in care Mintuitorul nostra a inviat din mor i... (Apologia t 1, cap. 67). Asemenea marturii mai gasim si in A?ezdmintele Stinfilor Apostoli (cartea a Il-a,
:
Cei care au
multime de sfinti paring si nle IIIV, ca de pilda Tertulian, sfintul tul loan Gura de Aur si altii.
si
:
noane
cap. 59), in ca-
la o
scriitori bisericesti din 'veacu-
Irineu, sfintul
Ambrozie
sfin-
De
catre
aceea, odata cu legalizarea

eel
Constanta
start
Mare
erestinismului de catre imparatul

fost
(313),
Duminica a
xecunoscuta
si
consfintita de
de odihna, chiar si pentru necrestini, raminind astfel pina azi la toate popoarele crestine ca zi saptaminala de odihna (tnv de Cred. OrL, intreb. 287 vezi si canonul 29 Laodiceea, anul 364)
zi
;
ca
Capitolul 27
DESPRE MINCARURI CURATE

1
INVATACELUL Ce
:
NECURATE
deosebiri sint intre poruncile
?
alte
Vechiului
Testament, fata de Nouil Testament
PREOTUL
Sint deosebiri
,i
cu privire la ceea ce e permis cre$tia
nilor sa maniince.
In Sfinta Scriptura a
_ Vechiului Testament se vede ca Dumnezeu
poruncit poporului Sau Israel sa se abtina de a minca din carnea unor animale, pasari $i a altor vietaji ce traiesc in mare $i pe uscat In acesl Graiti fiilor sens, Dumnezeu a vorbit cu Moise $i cu Aaron, zicindu-le lata animalele pe care le puteti minca, din toate lui Israel 1 le ziceti dobitoa'cele de pe pamint orice animal cu copita despicata, care are copita despartita in doua i i.?i rumega mincarea, II puteti minca. Dar $i
:
din cele ce
rumega min'carea sau i$i au copita despicata sau impart it in doua, nu veti minca pe acestea camila, pentru ca aceasta iî rumeg.i mincarea, dar nu are copita despicata; aceasta e necurata pentru vol. Iepureile de casa ii rumega mincarea, dar laba n-o are despicata accs-Li pentru vol. Iepurele de cimp i?i rumega mincarea, dar laba n-o e necurat
i$i
ci
:
,-
H t
202
*
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
DESPRE MtNCARURI CURATE
?I
NECURATE
203
are despicata acesta e necurat pentru voi. Porcul are copita despicatS in douS, dar mi rumega acesta e necural; pentru voi. Din oarnea acestora sS nu mincati $i de stirvurile lor sa nu va atingeti, ca acestea sint necurate pentru voi. Din toate vietuitoarele care sint in apa, veti mimca pe acestea toate cite sint in ape, in mari, in riuri f$i in balti i au aripi
? ?
:
Dumnezeu
prin Legea Darului (a Noului privkita mincarurilor curate %\ necurate, noi de sub jugul greu al Legu Testament) ne-a izbavit i i ne-a scos pe Iisus i Mlntuitorul nostru Vechi (Fapte, 10). Insusi Dumnezeu Domnul vine din afara (de la anurrute Hristos ne-a aratat ca necuratia omului nu caci zice Nu ceea ce intra mincaruri), ci din launtrul lui, din inima,
:
Si solzi,
pe acelea sa
le mincati. Iar toate cite sint in ape, in mari, in
ce miuna in ape, dar n-au aripi i$i solzi, spurcaciune sint pentru voi. De acestea sa va ingretosati, carnea lor sa nu o mincati i?i de stirvurile lor sa va ingreto?ati. Toate vietatile din ape, care n-au aripi i solzi, sint spurcate pentru voi. Din pasari sa nu mincati $i sa va ingretoâti de acestea, ca sint spurcate vulturul, zgribtorul i vulturul de mare corbul $i $oimul cu soiurile lor toata cioara
riuri $i in balti, toate cele
:
-,
gura din gura pornesc dm initmi ies i se arunca afara? Iar cele ce pintece ginduri rele, uciden, adulies din inima i acelea spurca pe om. Caci ? mincinoase, mile- Acestea sint care furtisaguri, marturii
\j
:
tere, desfrinari,
$i
soiurile ei
strutul,
i
cucuveaua, rindunica
ibisul
; ;
i$i
ulliul
cu soiurile lui
;
huhurezul, pescarul
bitlanul,
llebada, pelicanul $i cocoru.1
cocostircul,
cu soiurile lui pupaza i liliacul. Toate insectele inaripate care unubla pe patru picioare sint spurcate pentru voi... Din toate fiarele cu patru picioare, cele care calca pe labe sint necurate pentru voi... cirtita, oareceile i ôpinla cu soiurile lor axiciuil, crocodilul i salamandra, melcul $i cameaeonul... Tot eel ce se va atinge de stirvurile lor necurat va fi pina seara (Lev., 11, 231 Deut., cap. 14, 321). In Legea Noua nu avem acelea$i porunci cu privire la mincarurile curate $i necurate deoarece nici Avraam n-a primit indreptarea prin implinirea faptelor poruncite de Lege (taierea imprejur, simbata, jert ; ;
pe om... (Matei, 15, 11, 1720). spurca invataturii Mintuitomlui i in aceasU Dar si sfintii apostoli, urmind Ierusalim la primul Sinod, spre a stabili cind s-au adunat in privintS pentru neamuri, au hotant ca daca legea lui Moise este obligatorie si nefolositoare, un jug prea Legea Vechiuilui Testament este o saroina nu mai trebuie pusa asupra crestimlor. greu (Fapte, 15, 10) i de aceea
numai prin credinta (Rom., 4, 9). Fiindca cei ce au umblat dupa dreptatea din Lege sau dupa dreptatea lor (10, 3 4) n-au putut dobindd dreptatea cea adevarata, pe care numai Minfele, mincaruriile
curate
?.a.), ci
poruncile, aezamintele, legile, legamintcle Pentru aceasta, dintre toate Testament, au stabilit ca obligatory ursi semnele vesnice ale Vechiului de cele jertfite idolilor ,3) de matoarele 1) ferirea de desfrlnare 2) 2029). isi 4) de singe (Fapte, 15, mincarea dobitoacelor sugrumate apostol Pavel a mai facut Dar chiar i in privinta acestora, marele 413 10, 2532). Prin pogoraminte (Rom., 14, 1423 I Cor., 8, unele subiectiv ,se mai poate face deoseurmare, numai din punct de vedere tocmai pentru ca este subire intre mincaruri dar aceasta deosebire, mincarurile sint curate (Rom., biectiva, este gresita, caci altfel, toate
: ; ;
,
14,
14
s.a.).
tuitorul nostra Iisus Hristos ne-a adus-o, iar noi ne-o finsu$im priin credinta, fara fatptelle Legii (Rom., cap. 10) Caci daca dreptatea vine
?
prin lege, atunci Hristos a murit in zadar
Legea Veche ...ne-a fost calauza spre Hristos pentru ca sa ne indreptam din credinta. Iar daca a vemdt credinta, nu mai sintem sub calauza (Gal., 2, 2425).
{Gail.,
2,
16
21).
care a avut-o (Fapte, 10, 10 Sfintul apostoi Petru, in vedenia pe dupa Legile Testamentulu. care 16), a mincat din animalele pe spureate. Hotaritoare sint urmatoarele el insusi le numise Vechi
ca sintem datori sa facem deosobire intre mincaruri curate sau permise $i mincaruri necurate, spurcate sau oprite consumatiei, de vreme ce in Sfinta Scriptura avem, in acest sens, porunci raspicate, dupa cum se poate vedea chiar din citatul pe care 1-ai folosiit (Lev., cap. 11 Deut., cap. 14).
:
INVATACELUL
Totu$i, s-ar parea
de trei ori sa maninoe (Fapte, staruinta cu care Petru a fost indemnat a curatit mincarurile n asigurarea ce i s-a dat ca Dumnezeu 11, 10) ca necurate (Fapte, 10, 15 11, 0) erau socotite in Vechiul Testament Comelie, pe baza tilcu.ni in mers indata sa increstineze pe paginul
; ;
acest sens a vedeniei (Fapte, 10, 28, 4), Ai intrat care i-au zis tinii rigoristi (iudaizanti) (Fapte, 11, 3), dar n-a tagaduit, ai mincat cu ei imprejur
:
fost invinuit
de ludeo-cre*la oameni nol.ii.it.

ci
nu.nnl
204
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
comportarea prin vedenia ce a avut-o (Fapte, 11, 318) la Sinodul Apostolic, tinut mai apoi in Ierusalim (anul 51),' pentru a se lua o hotarire in legatura cu obligativitatea Legii, sfintul apostol Petru ia cuvintuil $i supine incredintat fiiod, in urma vedeniei ce i s-a aratat ca poruncile din Vechiul Testament, intre care se aflau
;
s-a aparat, justificindu-$i
cede privitoare la mincaruri, Nou (Fapte, 15, 711).

?i
nu mai trebuie
iinute in Testamentul eel
Daca, dupa cretinism, toate animalelle sint curate, atunci de ce nu mincam si serpi, sopirle, broaste, soared, ciini, pisici si alte jivine care misuna in lume ?
:
INVATACELUL
PREOTUL: Cu
insa noi
adevarat, toate jivinele sint curate in sine.
nu consumam camea anumitor jivine, nu inseamna ca ele sint in sine ispurcate, ci nuniai ca nu ne prieste camea llor sau nu se potrive 5 te cu gustul nostra, care adeseori este numai o obisnuinta sau un mott, iar nu o lege pe .care o urmeaza toti oamenii de fpretutindeni. $tiut este ca pe alocuri oamenii s-au deprins a minca si animale care in alte locuri ,sint socotite gretoase. Astfel, unii maninca pisici, altii ciini, altii broaste sau altele de acest fel. Deci, daca un anumit fel de carme i se pare umuia gretos, apoi nu inseamna neaparat ca ea este spurcata, deoarece, in acelasi timp, un altul o maninca. Iar daca o carne a vreunei insecte sau. a oricarei alte vietaU, mai mica sau mai mare, produce dureri, .tulburari stomacale sau intoxicatii, iarasi nu inseamna
neaparat ca ea ar fi spurcata. Dumnezeu pe toate le-a facut bune si le-a curatit tuturor, dindu-le un anumit rost si o anumita folosinta. Vipera este un animal otravitor, dar daca oamenii nu-i pot folosi carnea ca aliment, nu inseamna ca ea este spurcata, deoarece chiar otrava ei aduce un mare folos, fiind stiut ca azi e utilizata in tratamentui contra reumatismului ;9 i a alt or boli. Asadar, noi ? tim ca toate cite a facut Dumnezeu dintru inceput c>rau foarte bune (Fac, 1, 31), iar daca noi nu consumam carnea unor animale ca hrana, deoarece nu ne place sau nu este de folos sanatatji noastre, nu trebuie sa le socotim necurate pe cele ce Dumnezeu le-a
;
Daca
Capitolul 28
DESPRE DATA CELEI DE A DOUA VENIRI A DOMNULUI

INVATACELUL
Domnului ce
,ne
:
:
Despre data exacta a celei de a doua veniri a
puteti preciza ?
PREOTUL
Biserica Sa dreptmaritoare are
numeroase
marturii
dovede?te ca aceasta data nu a incredintat-o Dumnezeu biblice prin care oamenilor ,$i nici chiar Fiului Sau, ca om. lata care nici ingerilor, nici dumnezeie^tii Scripturi Iar de ziua $i de ceasul accln sint cuvintele
:
nimeni nu
?tie, nici ingerii din cexuri, nici Fiul, ci
numai
Tatal. $i
;
pm-
spurcate (Fapte, 10, 15). Daca yrei ceva mai mult si mai pe larg, reciteste cu atentie capitolul 13 din aceasta carte, Despre Post, si vei intelege.
le
curatit, noi
nu
numim
va fi $i venirea Fiului Omului cSci cum zilele acelea dinainte de potop oamenii miincau i beau, se precum in i n-au ?tiut pina ce a venit potopul $i i-a Uuit insurau $i se maritau... ca nu fel va fi $i venirea Fiului Omului... Privegheati, deci, pe toti, la
a fost in zilele lui Noe, a$a
titi
in care
zi
vine
Domnul
vostru. Insa aceea cunoa^teti ca, de-ar
$ti
ce straja din noapte vine furul, ar priveghea î u-u stapinul casei Ha casa. De aceea ?i voi ftp gata, ca in ceasul im caw >lasa sa i se sparga
1 !
"
'
206
DESPRE CREDIiNJA
ginditi,
ORTODOXA
DESPRE DATA
CELEI DE
A DOUA
VENIRI
A DOMNULUI
?i
207
Fiul Ommlui va veni (Matei 24, 3651). Daca nici ingerii dim cer i nici Fiul, ca om, nu tiu cu precizie aceasta data, cum ax putea ea o&re sa fie cunoscuta de catre oameni ? De aid. intelegem numai ca trebuie sa fim pururea cu mare grija de mintuirea noastra spre a fi pregStiti pentru venirea Domnului de vreme ce nu tim
nu
ca ei ?i-au cheltuit averile, impartind tot ce
aveau
cumpSrindu-*i
haine albe ba chiar
$i
luminari, cu care sa intimpine pe Domnul.
Oare
cnid va veni Domnul i nici ceasul sfir$itului nostra. Venirea Sa va fi pe nea$teptate, dupa cum ne-a prevenit Domnul Drept aceea, privegheati, ca nu fititi ziua, nici atunci cind # spus
nici
zioia,
tni'Ci
ceatsuu
'
erau pe atunci pilime vitrinele magazinelor din America de haine nu pentru cei ce vor calatori la cer la 10 octombrie 1844? albe spre vinzare aoea zi ca toate ziMe ? Oare n-au ramas proorocii $i oare n-a trecut $i ruînea $i ocara, scapind numai cu fuga pentru a nu fi omoriti de toata ei, care ii risipisera toate avutiile in baza de oamenii cei inêlati de
proorociei lor?
ceasul cind a venit Fiul Omului (Matei, 25,
13).
Adevarat este ca da inceput apostolii n-au $tiut data exacta a venirii a doua a Mintuitoralui (Matei, 24, 36 .&.), dar dupa ce ei ai* fost intariti cu putere de sus, prin venirea Sfintului Duh, au devenit ctmoscatori a toate caci Duhul Sfint le-a descoperit toate
:
INVATACELUL
aceste jalnice experiente toft ar trebui sa priceapii Ceil putin dupa Mintuitorului nostra Iisus Hristos despre descoperirea ca fagaduinta viitoare prin Duhul Sfint nu s-a referit la data venirii Sale de celor
a doua
cum
li
se pare unora
ci la
proorociile ce se vor face in
intiimpl
Tainele,
dupS cum Be spusese inainte Mintuitoruil Inca multe am a va spune, da* nu le puteft purta acum. Iar cind va veni Ace.la, Duhul Adevarului, va va calauzi la tot adevarul caci nu va vorbi de la Sine,
:
ci cite
va auî va vorbi
ii
cele viitoare
va va vesti
(loan, 16, 12
descoperiri, intr-adevar, s-au facut prin Sfintul Duh, caci vedem de ca Apocallipsa este plina de le, expuse in diferite carti de exemplu Scripturi (vezi II Tim. 3, 18 II Petru, 2, 13 Fapte, 9, 29 ale Sfintei
13).
30.
2728;
Iuda, v.
1718
va.).
Ele aveau
Sfintul
atit
a fost trimis apostolilor la Giwoizecime i de atunci incoace, prin pxiceperea i inte-lepciunea pe apositolii, cit $i bunii cre$tini
Duh
care le-o insula Sfintul Duh
pot
invataturi eshatologice (privind ivirea lui
cuprinda indeosebi Antihrist, a proorocilor minisa
cunoa^te tot adevarul, adica inal sfirîtului ei (planul divin al
treg planul divin al istoriei lumii

venirii a doue- Este oare poisibil
$i
virstelor) i pot calcula din Sfinta Scriptura cele viitoare, adica data
prigoanelor in viitor asupra cre$tinilor), precum î cinoi, dezlantuirea cind apostolilor spre a se putea apara atunci inteilepciunea necesara raspundere in fata judecatorilor pentru invatatura ce o vor fi trai la (Matei 10, 19 -20). Acestea sint cele viitoare despre propovaduiesc
care Mintuitoruil vorbe^te in textul pe care i-ai citat.
un asemenea calcul
PREOTUt
1
William
Miller a calculat dupa

fi
Scriptura ca
intre
INVATACELUL
fii ai
Apostolull Pavel scrie
Voi
insa,
fur.
fratilor,
nu
martie 1843
$i 1
martie 1844 va
a doua venire a Domnului. El anun-
sinteti in intuneric ca sa va apuce ziua aceea ca
un
ca
Caci voi
sinteti
tase aceasta data inca din anul 1833, in bro$ura sa, Invederare din Sfinta
luminii
i?i
fii
ai zilei
nu sintem
ai noptii, nici ai
intunericului
Scriptwa despre venirea a doua a Domnului in anul 1843. Un alt prooroc, Iosua f-ttmes, calcuilase in revdstele Strigatul din miezul noptii (1842) $i Trinibita de alarma (1842), ca Domnul vine in 1843.
(I
Tes., 5,
5).
Din
cuvinteile acestea ar rezulta
noi, cre^tinii, puteni

ii
sa cunoatem data exacta a venirii a doua, spre a chiax trebuie
pregatiti sa o intimpinam.
Snow, ucenicul eel mai apropiat al lui Miller, care calculase ca trebuie sa adauge la proorocia lui Miller inca apte luni fi zece zile, lixind data venirii a doua a Domnului la 10 octombrie 1844, a ramas
de ru$ine. Acedia anunjasera, prin revistele lor, prin ziare $i prin discursuri puttee, data exacta a venirii Domnului. Toft cei ce au crezut
$i el
PREOTUL
Pentru ce
ai luat versetele
?i
5 din capitolul 5 al epis-
tesaloniceni, inlaturind versetele 1 $i 2, de mai sus, care il tolei catre eel de al 4-lea i al 5-lea ?i pe cele de mai jos ? Auzi co tilcuiesc pe
Pavel acolo Iar despre ani ,?i despre vremuri, fmzice marele apostol sa va scriem, caci voi infivl i?titi bine cvi /inn tilor, nu aveti nevoie
:
208
DESPRE DATA CELEI DE

.
A DOUA
VENIRI
A DOMNULUI
209
Domnului vine aa ca un fur, noaptea (I Tes., 5, 1 2). Deci, acesta este adevarul pe care il pastreaza Biserica lui Hristos. Caci Biserica
f
cea dreptmaritoare invata, deopotriva cu marele Pavel, ca ziua Domnului va veni ca un fur, noaptea $i nimeni nu tie ziua ?i nici ceasul
cind vine Fiul Omului (Matei, 25,
13).
Ji-enn spus ca va veni fara de veste i ca nimeni nu ziua $i ceasul cind vine Fiul Omului (Matei, 25, 13). Ji-am aratat, $tie din Sfinta Scriptura, semnele prevestitoare ale venirii Lui, cu marturii sa $tii ca Domnul Se va arata cu mare slava la a doua iar acum trebuie cum lnsu?i a aratat zicind $i vor vedea pe Fiul venire a Sa, dupa
PREOTUL
Numai apropierea
venirii celei de a
doua poate
si
fi
cunoscuta, dupa
:
semnelle ce vor trebui sa se
a rate mai inainte
care skit urmatoarele
Propovaduirea Evangheliei la toate popoarele lumii (Matei, 24, 14) convertirea poporului evreu la cretinism, in urma propovaduirii Evan;
gheliei la toata ilumea (Rom., 11, 25, 34)

2, 18),
r
aparijia lui Antihrist
(I
loan,
omul nelegiuirii (II Tes. 2, 311) sau fiara (Apoc, 13, 118), lucond impreuna cu agentii sai prooroci $i hr;isto$i mincino!$i ?i tot feluil de semne, prin puterea satanei, pentru a amagi pe oameni (Apoc, 20, 1 10) el se va substitui lui Dumnezeu i ca o fiara cruda va prigoni cu toata furia pe cei alesi ai Domnului (Matei, 24, 9) inmultirea faradeilegiilor i racirea iubirii dintre oameni, care se vor uri $i se vor trada unii pe altii (Matei, 24, 10 12, 24) inmultirea razboaielor ?i
i
cu putere i cu slava multS (Matei, $i 30). $i iara$i vorbind despre a doua Sa venire, ca va fi cu mare 24, Iar cind va veni Fiul Omului intru slava Sa i negraita slava, zice cu El, atunci va $edea pe scaunul slavei Sale (Matei, toti sfintii ingeri stihiile lumii se vor infricosa de slava Lui, dupa cum ne 25, 31). Pina i Scriptura $i am vazut un tron alb, mare $i pe Cel marturisete Sfinta ce $edea pe el, de a Carui fat& pamintul fi cerul au fugit fi loc nu $i-au
Omului venind pe
norii
cerului,
mai
aflat
(Apoc,
20,
11).
Domnului va fi cu mare $i negrSitS slava, dar fara de veste, i nimeni nu $tie ziua î ceasul venirii Domnului, fara numai Tatal, dupa cum ti-^m aratat mai sus. Iar fiindca nu $tim ziua i ceasul venirii Domnului, datoria noastra cea mai sfinta este toata vremea sa priveghem, petrecind in fapte bune fi fiind gata ca in
Deci, intelege, frate, ca venirea
a ve$tilor de razboaie intre neamurLle, popoarele $i istatele lumii (Matei, 24, 6 producerea unor calamity ca foamete, ciuma $.a. (Matei, 7)
de a intimpina venirea Mirelui (Maitei, 25,
13).
producerea unor semne eosmiee intunecari de soare i de luna, cadere de stele, zguduiri ale cerului $i pamintului (Matei, 24, 7, aratarea pe cer a semnului Fiului Omului (Matei, 24, 30), adica a 29) Crucii, caci ea este semnul de biruinâ al Domnului nostru Iisus Hristos >i nici un alt semn nu-L veste^te atit de caracteristic precum Crucea. Despre tilcul acestor semne a grait Domnul Inva];ati de la smo24, 7, 9)
;
:
chin
leti
pi'lda
cind mladija lui se face frageda
$i
odrasle$te frunze, cunoa$-
ca vara este aproape.

sa
$titi
Asemenea
voi, cind ve\i
vedea toate acesA$adar, despre
lea,
ca este aproape
la u$i (Matei, 24,
32
33).
semnele premergatoare celei de a doua veniri a Domnului avem ti'lcuire ??i adeverire chiar de la Mintuitorul Hristos, iar despre data exacta a
vcMiirii
Lui,
nimeni nu
i$tie,
nici chiar ingerii Lui $i nici Fiul
ca
om
(Mdlei, 24, 36), ci
numai
*
Tatal.
INVAjACELUL: Dar
$tie ?
pentru ce va veni Domnul, daca nimeni nu
14
Credinâ Ortodoxa
DESPRE 1MPARAJIA DE Mil DE ANI

rul,
4
211
precum
?.a.).
5,
de lnsu?i Mintuitorul (Matei, 3, 2 Aceasta imparatie a lui Hristos va fi

launtrica
4,
17
Luca,
8, 1
Efea.
$j
duhovniceascS
va
a omului, manifestindu-se in afara prin pace ft bucurie in Duhul Sfint (Rom., 14, 17). Aceasta imdreptate Insu?i Hristos a intemeiat-o (Col., 2 13 II Tim., 4, 1 Apoc, 12, paratie insuî Mintuitorul a aratat in pildele Sale cum va create ea, 10 .a.) i pe cine va cuprinde $i ce putere va avea iar durata acestei imparStii
stapini
viata
Capitolul 29
\ .
de o mie de ani, ci vesica, fara sirit (Luca, 1, Ea va cuprinde pe toti oamenii credincioî $i ale$i din popoarele 33). (Ps. 116, 12), va domni peste toate fapturile (Dan., 7, 1314; lumii 18 Fapte, 10, 36 Rom., 10, 12 I Cor., 15, 27 Efes., 1, 20 23 Matei, 28, 911 ?.a.) | va fi o imparatie a dreptatii (Ps. 44 Evr., 1, 89 Filip., 2, 5-32, 1 Ier., 23, 5). Aceasta imparatie duhovniceasca va fi o Isaia, 16, sufletelor |i in suflete (Luca, 17, 21) $i numai aceia vor intra Imparatie a
a lui Hristos
nu va
fi
'
in ea, care o
au deja in
ei (Luca, 18, 17).
IMPARATIA DE Mil DE ANI

i
Aceasta Imparatie a lui Hristos, organizajta in afara, alcatuiete Hristos capul ei fiind Insusi Hristos (Efes., Biserica sau Trupul lui
f
(MILENIUL)
I 1
1,
22
5, 25; Col.,
1,
24
Cor., 11, 3; 12, 27 .a.)
infierea i intrarea
Unii sustin ca intre vemirea a doua i sfir$itul lumii, Hristos va imtemeia pe .pamint o imparatie in care El va domni, mpreuna cu cei aleî ai Sai, vreme de o mie de ana. Ce este adevarat In aceasta privinta ?
:
iNVAjACELUL
imparatie este numai prin baia na^terii celei de a doua in aceasta Rom., 6, 3 Efes., 5, 26 (Tit, 3, 5) sau prin na$tere de sus (loan, 3, 3 tmpSr&Col., 2, 1213 I Cor., 6, 11 $.a.). Nimeni nu poate intra in aceasta decit numai prin botez, adica prin na$terea cea de sus sau naterea tie >de nu se va na$te i$i din Duh, dupa cuvintul Mintuitorului din apa
; ; ; ;
:
cineva din apa
din
Duh nu va putea
sa intre in Imparatia lui

su;s
Dum-
PREOTUL
mii).
Ideea aceasta este veche

ridicat,
tinismului ea a fast sustinuta de
in primele veacuri ale cre$ifa zi$ii hidia$ti (in grece^te hilia

:
prin puterea Duhului Sfint nezeu (loan, 3, 5). adevarata inviere din morti, fapt pentru care botezul este numit este o
Aceasta na$tere de
2,
inca de atunci, toata Biserica veche fi i-a combatut prin cei mai ale$i slujitori ai ei. Cei ce o sustin azi se numesc, in general, milenari?ti sau <cmileni$ti. Sfinfii p dumnezeie$tii paring ai Bisericii lui Hristos ail aratat ca
Impotriva lor s-a
adeseori inviere (Col.,
1213? Rom.,
6,
35;
II
Tim.,
2,
11
Gal.,
Deci, botezul cre$tin este o innoire a viejii, o na^tere din 3, 27 .a.). Do$ o inviere din morti>>. Cind marele apostol Pavel scrie nou,
:
teaptS-te eel oe dormi

(Efes.,
5,
fi te scoala din morti fi te
va lumkia Hnslos
?i
aceasta imparatie de
despre care se aminte?te in ApocalipsS este un numar nedeterminat, iar nicidecum un termen fix, caci 3tim bine, din Sfinta Scriptura, ca Imparatia lui Hristos nu este din lu-
mil de ani
14), el are in
vedere tocmai aceasta innoire
inviere prin
botezul crestin, caci in Imparatia lui Hristos

i
nu
intra decit eel ce fn
vie din morti prin botezul cre$tin.
mca aceasta
rStia
rfitia
ne arata luminal ca lmpacerurilor se mai nume?te i Imparatia lui Dumnezeu sau fmpalui Hristos, ea fiind vestita de catre dumnezeiescul loan Botezato-
(loan, 18, 36). Sfinta Scriptura
In termeni profetici i simfbolici, Sfinta Scriptura
despre o imparatie de mii de ani ani este identica cu cea despre care am
;
ne vorbeste fl aceasta imparatie de mii (l* vorbit mai sus. IatS ce ne spunr
212
DESPRE CREDINJA
:
ORTODOXA
DESPRE IMPARATIA DE MII DE ANI
213
loan in descoperirea sa $i am vazut un inger pogorindu-se din cer, aviod laheia adincului i un ilaaij; mare in mina lui. $i a prims pe balaur, pe $arpele eel vechi care este diavolul i satana, i 1-a legat pe mii de ani $i 1-a aruncat in adinc i 1-a inchis i a pecetluit deasupra lui ca sa nu mai amageasca neamurile pina ce se vor sfir$i miiie de ani. Dupa aceea, trebuie sa fie dezlegat citava vreme ... $i am vazut sufletele celor taiaft pentru marturia lui Iisus..., care nu s-au inchinat fiarei, nici chipului ei ,$i nu au primit semnul ei pe fruntea $i pe mina lor. $i ei au inviat ?i au imparatit cu Hristos mii de ani... Aceasta este invierea cea dintii. Fericit fi sfint este eel ce are parte de invierea cea dintii. Peste acetia, moartea cea de a doua nu are putere, ci vor fi preoji ai lui Dumnezeu i ai -lui Hristos i vor imparati cu El mii de ani... Apoi, moartea $i iadul au fost aruncate in riul eel de foe. Aceasta este moartea cea de a doua iezerul eel de foc (Apoc. 20, 1 14). Din acest context constatam mai intii urmatoarele 1. Imparajia lui Hristos de mii de ani este rastimpul in care Hristos a limitat (a legat) puterea diavolului asupra oameniilor (versetele 1 2). 2. La sfirîtul acestui rastimp, diavolul va fi lasat din nou, pentru citva timp, sa actiomeze asupra oameniilor (vensetul 3). 3. Membrii acestei imparatii de mii de ani sint numaicei ce nu s-au inchinat fiarei ,$i semnului ei au inviat la invierea cea dintii (versfintul
f
Imparatie este conditionata de !nviere 2. Intrarea in aceasta poaite fi altceva decit botezul cretin numit nu dintii, numita de sus sau natere din nou adeseori chiar inviere, naterea de a doua sau intiia, in raport cu aceasta toviere prin botez este numita invierea cea de apoi (loan, generala a trupurilor, care este
f
11,
24
;.a.).
diavolul va 3. La sffritul acestei imparatii, amageasca popoarele si sa lucreze cu putere sa

sfintilor,
1
sub forma de antihrist,
fiara,
ca si cu furie impotriva sau prooroc mincinos (Apoc, 13,

fi
din
nou
sllobozit
11|
;
?
Durata acestei perioade va fi de scurta vreme (Apoc, 13, 5 20, 3 4. constitui unul din semnele care vor prevesti aproMatei 24, 22) si ea va venirii a doua (a se vedea mai pe larg la cap. 22 din Apoc). pierea lamurit ca iinvierea cea dintii este inviePrin urmare, sa se $tie a doua este invierea cea de a,poi. De rea cea prin botez, iar cea de cea dintii este cea naturala sau despartirea sufleasemenea, moartea de a doua este chinul eel ve?nie denumita astfel tului de trup, iar cea
f
seteCe 4
4.
de veci numita viata (Matei, 18, 8 19, 17 Se arata ca aceasta moarte de a doua nu Marcu, 9, 43 loan, 5, 24 $.a.). cu invierea cea dintii de aici rezulta are putere asupra celor invredniciti "" este moartea nascapa de care nici sfintii nu ca moartea cea dintii
in opozitie cu fericirea cea
; y
;
'
"
5).
turala, trupeasca.
Cei ce nu s-au invrednicit de aceasta inviere vor invia abia la sfirîtul acelor mii de ani adica la invierea a doua, caci aceasta inviere, in raport cu cea dintii, este a doua (versetul 5). 5. Peste aoe$tia (membri ai imparatiei de mii de ami) moartea cea de a doua nu are putere (versetul 6). 6. La sfir$itul acelor mii de ani i dupa un rastimp de acfiune nelasta asupra sfintilor, diavolul, impreuna cu cei ai lui, va fi aruncat in focul iadului care este moartea cea de a doua i(versetele 4 15). Din toate acestea rezulta evident ca imparatia de mii de ani nu este altceva dealt 'Imparatia lui Hristos , Imparatia lui Dumnezeu s.ni Imparatia cerurilor despre care a fost vorba mai sus, deoarece 1. In rastimpul acestei imparatii, diavolul a fost invins i legat,
r
in Biblie i starea pacatoasa a cuiva j?i, in ca numai cei morti au mai mare grija de acest sens, a spus Mintuitorul a-L urma pe El (Matei, 8, 22) $i ca, prin a-$i ingropa mortii lor, decit
Moartea se mai nume?te
puterea asupra oamenilor. Hristos a intrat in casa lui legat limitindu-i puterea asupra omenirii rascumparate (Matei,
luindu-i-ise
.î
$i l-a
19,
29
contextul).
din amort, viu, chiar daca, in mod firesc, credinta in El, cineva devine, Acest inteles 1-a avut in vedere apostolul, scriind va muri (loan,' 11, 25). 8, 10) i, tot in acest sons, pacatului (Rom., 6, 11 despre cei morti capeteniei Biserieii din Sardes ...traie?ti graiete ingerul descoperitor vezi si loan, 5, 25 Efes., 2, 15 Col., 2, 13 dar eti mort (Apoc, 13, 1 moartea cea dintii, aisa cum Invierea prin s.a.). Ea insa nu constitute deoarece aceasta moarte este o botez constitute invierea cea dintii" faptul de a muri. Or, in expresiile de mcii stare ce duce la moarte, iar nu moarte se intelege nu o stare, ci o actiunc, sus, prin inviere ,i anume de a invia si, respectiv, de a muri. Hristos determinata in general ci Durata acestei imparatii a lui sa o intelegem ca indicind o periocicl. d> fiind de mii de ani trebuie
,
214
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
1MPARATIA DE Mil DE ANI
:m'.
timp relativ lunga sau nehotarita. De aceea, $t ultima traducere romaneasca a Noului Testament s-a tradus, ca $i in alte citeva editii, prin mii de ani i nu prin o mie de ani, cum gre$it s-a inteles alteori
(vezi i explicatiiile preotului loan
spune cind, dar dupa Apocalipsa, capitolul 20, ea vo tirziu, fara a ni se cum citesc in Biblia mea. lata ce zice sfintul fi dupS o mie de ani, aa Pavel fiecare va invia in rindul cetei sale Hristos, incepSapostol
:
:
Mircea in revista Biserica Ortodoxa
tura, apoi cei ai lui Hristos, la venirea Lui
(I
Cor., 15, 23), adicS dreptii
56/1979). Oricum ar fi tradus literal, intelesul spiritual al expresiei ramine acelasi mii de ani. Durata aceasta nu este altceva decit rastimpul dintre venirea intiia i venirea a doua a Domnului, sau, mai precis, rastimpul de la iinitemeierea imparatiei lui Dumnezeu ?i pina la venirea a doua. A$adar, esite vorba de imparatia lui Dumnezeu, ?i durata ei in lume.
nr.
:
Romana
in ceata
hi la inceputul mileniului, iar pacatoîi in ceata lor, dreptilor,
sfirîtul mileniului.
:
Care este adevaruil ? cum ti-am mai spus Biserica lui Hristos cea dreptPREOTUL Dupa maritoare, prin cuvintele Sfintei Scripturi o mie de ani, intelege tainic ar fi traducerea. Dar, oare numai prin ?i simbolic mii de ani, oricare
r
avut cu unii discutii foarte aprinse pe aceasta tema i am retinut ca imparatia de mii de ani nu ar putea fi confundata cu nici o alta imparatie, deoarece
:
:
iNVAjACELUL Am
in chip tainic $i acoperit vorbe$te Sfinta Scriptura acest cuvint. qreu de inteles? Oare nu are ea multe cuvinte simunele lucruri cu alegorice, care nu se pot tilcui prin slova, ci au cu bolice, tainice ?i
venirea a doua va fi precedata de invierea dreptilor care vor imparati cu Hristos va dura o mie de ani, dupa care se va petrece invierea celor pacato?i, judecarea $i sflrîla
se
va intemeia abia
sa tilcuim dupii totul alt inteles, cea pecetluita cu $apte peceti din aceeaî carte* slova ce este cartea este calul rou ca focul (Apoc, 6, 4) ? Dar a Apocalipsei (5, 1) ? Ce negru (v. 5) sau eel galben-vinat pe care calarea Moartea acel cal
mai
inalt $i
mai duhovnicesc?
Cum
tul lumii.
(Apoc,
6, 8) ?
Apoi ce
sint cei apte ingeri carora
li
s-au
dat
isapte
rezulta din capitolul 20 al Apocalipsei, citat mai sus. Din acest capitol ar reie$i ca vor fi doua invieri de apoi invierea cea dintii, a dreptilor, la inceputul mileniului, i o alta, a pacatoiîlor, care, In raport cu cea dintii, este a doua, la sfirîtul mileniului {v. 4 5).
:
A$a
In rastimpul mileniului, puterea de actiune a diavolului pina catre sfirît, cind, dupa o scurta activitate nefasta, va
iad,
va
fi
fi
limitatei
aruncat in
impreuna cu
intii
ei (verset 5)
ce mai
amagiti de el (versetele 714), inviati acum i $i judecati $i condamnati la osinda (versetele 12 15), dupa se va petrece sfin?itul lumii (verset 11). Invatatura despre
toti cei
trimbitet(Apoc, 15, 1, 7) ? doua invieri la sflrîtul lumii $i astfel, dupa ei, veUnii vorbesc de ca î cum El ar trebui sa vina de trei ori nirea Domnului se intelege aratat !n cele de mai sus cl\ adevarat. dar acest ilucru nu poate fi don<i dintii este cea prin botezul cretin, iar cea de a invierea cea Sfintul loan Evanghelistul reproduce cuvintele Mineste cea de apoi. Adevarat, adevarat vac invieri: referitoare la cele doua
Am
tuitorului
:
voua eel ce asculta cuvintul Meu vesica i la judecata nu va veni,
urmat de invierea a doua, a pacatoîlor, ar fi confirmata $i de alte texte biblice. Asa, de pilda, sffoutul apostol Pavel scrie cre^tinilor din Tesalonic Daca eredem ca Iisus a murit $i a inviat, tot a?a (credem) ca Dumnezeu pe cei adormiti intra Iisus ii va aduce impreuna cu El... pentru ca Insuî Dom$i
:
mileniu, precedat de invierea intiia a celor sfinfi
cxede in Cei ce M-a trimis are v\i\[l\ ci s-a mutat din moarte la viata. Ad(cind morlii $i acîm este vine ceasul varat, adevarat zic voua, ca Dumnezeu $i cei care vor auzi vor invia (loan, vor auzi glasul Fiului lui
i
/v
Dumnezeu
f
vorba de invierea celor ce asculta glasul Fiului 5 2425). Fiind

$i
lui
de vreme ce aceasta inviere acum
este
in
ai i ci
Ufl
porunca, la glasul arhanghelului ?i intra trimbita lui Dumnezeu, Se va pogori din cer $i cei morti intru Hristos vor invia intii (ITes.,
nul, intru
1416). Deci, la venirea a doua, Hristos ii va invia pe cei morti intru El, caci despre ei zice apostolul ca vor invia intii $i aceasta este m4,
de invierea de apoi, ci de canvk^rtNi <\c caz nu poate fi vorba aici din moartea pacatului la viata cea in Hristos, acum a celor ce invie a$a cum conipUnoua prin credinta cre?tina sau invierea la o viata prin bolezul ci^vlm apostol i evanghelist in alta parte teaza acelaî
vierea cea dintii. Invierea celor pacato?i adica a doua, va

f
urma mai
invierea cea dintii despre care se vorl>r"h* (loan, 3, 35) aceasta este Mintuitorul continua sa vorbeasca î dospro o ,nlhi in Apocalipsa. Apoi,
;
; wtatmntBiuniivitiBi
216
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
atit
DESPRE IMPARAJIA DE Mil DE ANI pentru cei pacatosi, fara ca Intre invierea
si
217
inviere care mai este acum $i care va fi la sfir$itul lumii, care nu este sufleteasca, ci trupeasca, $i anume a celor ce sint morti in morminte, $i nu aiumai morti prin pScate sau suflete$te. Nu va mirati de aceasta caci vine ceasul in care toti cei din morminte vor auzi glasul Lui i vor ie$i
;
au facut cele bune, spre invierea vietfi, iar cei ce au facut cele re'le, spre invierea judecatii (loan, 5, 2829). Adica, nu va mirati de puterea ce o are Hristos de a invia sufleteste (invierea cea dintii), pentru ca El va invia $i pe toti mortii din morminte. Textul acesta exclude clar posibiilitatea existentei unei perioade de o mie de ani intre invierea dreptilor i a pacatoi?ilor aratind lamurit ca invierea cea de apoi este una singura ?i a tuturor, deodata aceasta este invierea a doua. Iar in ce prive$te pe cea dintii s-a vazut ca ea nu este cea de apoi, ci cea de acum. lata deci cum intelesurile se lamuresc de la sine, prin analiza i compararea acestor texte biblice, excluziindu-se astfel orice posibiditate de a intercaila mileniul intre cele doua invieri. Miile de
cei ce
"
r
Bisericii celei dreptmaritoare a lui Hristos, pot fi intelese ca existind intre invierea cea dintii, prin botez, isi invierea cea de a
ani,
dupa invatatura
d oua, cea de apoi.
cu textul I Tes., 4, 1416, deoarece nici acolo nu este vorba despre a doua inviere, de apoi, ci despre una singura.
fel
La
stau
lucrurile i
Este adevarat ca aici nu se vorbe?te decit despre invierea celor drepti, morti in Hristos despre cea a pacatoi?ilor neamintindu-se nimic, dar
r
aceasta nu pentru ca ei ar invia mai tirziu, peste o mie de ani, ci pentru cS pe apostolul Pavel i pe cititorii sai nu-i interesa decit soarta celor
morti in Hristos
f
despre cea
pacatoîlor neamintindu-se nimic, dar
aceasta nu pentru ca ei ar invia mai tirziu, peste o mie de ani. Insa de ceilalti apostolul nu se preocupa deloc, scopul sau in aceasta epistola fiind numai aceM de a-i mingiia pe cititorii sai (v. 18), nelinistiti si ne-
mmuriti in aceasta privinta,

In Epistola
cete, dar
lilor ?i
I
iar
nu de
a-i intrista (v. 13).
catre Corinteni (15, 23) se vorbeste, in

cete, asa
adevar, de
nu de doua
cum
inteleg milenistii,
de a pacatosilor, ale caror invieri ar fi do o mie de ani, ci de mai multe cete, potrivit gradelor de sfintenie sau p.ic.itosenie a celor ce vor invia, dupa cum rezuM din versetele 39 41.
anume de a drepdespartite de un rastimp
Sfinta Scriptura este clara
isi
categorica, marturisind in multe locuri

fi
c3 vonirea a doua a Domnului va
o singura data
si
a tuturor deodata,
pentru drepti cit si mai fie vreun rastimp de o mie de ani. decarea unora sau a altora sa in care toti cei din morminte vor auzi Mintuitorul a zis Vine ceasul facut cele bune, spre invierea vietii, iar glasul Lui si vor iesi cei ce au invierea judecatii> (loan, 5, 2829). Deci, cei ce au facut cele rele, spre pentru invierea celor pacatosi si a celor un singur si acelasi glas va rosti zice Iar cind va veni Fiul Omudrepti. Iar in alta parte, de asemenea, cu El, atunci va sedea Domnul pc lui intru slava Sa si toti sfintii ingeri aduna inaintea Lui toate neamurile si ii scaunul slavei Sale. $i se vor desparte oile de capre. Si va va desparti pe unii de altii, precum pastorul caprele de-a stinga. Atunci va zice Impapune oile de-a dreapta Sa, iar binecuvintatii Tatalui Meu... Atunci ratul celor de-a dreapta Lui Veniti, de la Mine, blestematilor... (Mava zice si celor de-a stinga Duceti-va precis si limpede despre venirea a tei 25 3146). Mintuitorul vorbeste aratind ca atit una cit si cealallta vor doiia i despre judecata de apoi, pacatosi. In atltea pilde frumoase deodata, si pentru drepti, si pentru fi seceris va fi i pentru gnu si penEl ne-a aratat acest adevar un singur o singura data va veni Mirele pentru neghina (Matei, 13, 30, 42-43) o singura data va veni Stapmul tru toate fecioarele (Matei, 25, 113) din via Sa (Matei, 21, 3341) ca sa ceara socoteala tuturor ilueratorilor slugilor carora le-a incredintat talanin acelasi timp va cere socoteala Deci, o singura venire de apoi, (Matei 25 1430 18, 2335 >s.a.). tii tuturor in fata Imparatului Judecator si o singura inviere si infatisare a judecata pentru toti deodata va fi. o singura brosura ca data inceperii mileniului citit intr-o 1NVATACELUL identiica cu data venirii a doua poate fi precizata. Ea nu ar fi chiar acestea reprezinta sfirîtul timpulu. (din 1874), ci abia in anul 1914, caci in 1914 se calculeaza acolo astfel paginilor. Data inceperii mileniului primul guvernamint pcgianul 606 inainte de Hristos a inceput In babilonica pentru 70 de am nesc, prin ducerea poporului ales in robia Nabucodonosor. Pe baza celor spusc in (plna in anul 536 i.d.Hr.) de catre inseptit, adica de sapte ori unâii Levitic, la 26, 18, timpul paginilor este 2520 360 ani 7, deci 7 (ale carui 360 de zile trebuie socotite de ani timpului paginilor si pina la Hristos au de ani). Astfel, de la inceputul mai trebuie sa treaca inca 1914, c*. srt trecut 606 ani, iar de la Hristos Deci, odata cu miHeniul, incepe epoca do se implineasca cei 2520 de ani.
:
ju-
Am
218
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
MPARATIA DE Mil DE ANI DESPRE 1

invie decit dreptn,
210
viata vesnica, inaugurind sflrsitul lumii, adica prabuîrea tuturor regatelor, conducerea lumii fiind incredintata lui Avraam, Moise, Iosif, Noe Si tuturor dreptilor pomeniti in Epistola catre Evrei, la cap. 11. Istoria
se
Imp arte
in trei epoci
ineeputul mileniului nu Daca la epoci nu au vreun temex bi?tie nimeni ? Nici cele trei au inviat de nu ca in ce pnva e apte, zece .a.m.d. ? Noi tim nu Mic de ce trei decit in doua epoci mar^ istoria lumii nu se poate imparti mintuirea,
cum
si
cind
intiia epoca,
de
la
Adam
pina
la
potop, in care a domnit
Dum-
nezeu cu Ingexii Sai a doua epoca, de la potop pina la 1914, in care a domnit satana asupra lumii aceasta epoca, la rindul ei se subimparte in trei 1) de la potop pina la moartea lui Iacov 2) de la moartea lui Iacov pina la moartea lui Iisus, sau rastimpul domniei evreilor 3) de la invierea lui Iisus pina la 1914, rastimpul cre^tin a treia epoca, de la 1914, incepind cu epoca imparatiei de o mie de ani $i durind in veci. De la crearea lui Adam sint 6000 de ani, caci fieoare din cele $ase zile ale creatiei care au fost de cite 7000 de ani una reprezinta pentru istoria omenirii cite o mie de ani, deoarece, dupa II Petru 3, 8 i Psalmul 89, 4, o zi este o mie de ani, cei ai mileniului. Deci, in cursul celor 6000 de ani omenirea trebuie sa lucreze, deoarece dupa ei urmeaza mia a $aptea, inchipuita prin ziua a aptea, a odihnei, care este mileniul $i care a inceput deja, deoarece de la Adam $i pina acum au trecut Care
,
una a nu va
mica care au sub au fost si evenimente mar tuirii lumii, de pina acum, n-au fost doua au marl amintite, dar acestea imparUt cele doua epoci vorbi de epoca patriarhilor putindu-se in acest int eles mafmulte, P "ei a trece vesteânul 1 * secutiilor ,., Nu se poate p;r epocal aar anul al socotind anul 1914 ca un an ajunge la 1914, de epoca H nu al une^ inceput al unei subdivizmm Domnului, numai ca respecUv ci anul 1 importanta pentru ca nu anul 1914, epoci de mare intorsatura fara seaman au determinat Hristos anii de la 1 la 33 dupa rnaufi. de asemenea, treia va
fi
Jjo* Vechi si alta a Testamentului No*0M* Testamentului ve^Jn^rra mm doua, iar aceasta va dura venirea a
decit
VZ2*
^ten
mintuirii noastre. Iar epoca in istoria
cu toata incredintarea ca nu exista nici un mileniu in intelesul acelei broûri. $i daca data venirii a doua nu poate fi stabilita deoarece nici ingerii $i nici Fiul dupa omenitate nu o tiu (Matei, 24, 3644) atunci desigur ca nu poate fi
:
PREOTUL Mai
intii
de toate sa
tii
stabilita nici data inceputului mileniului.
nitre a
doua venire a Domnului,
$i
ce trebuie neaparat ca mileniu, sa intercalam 40 de ani?
De
De ce tocmai 40 ? Numai ca sa
iasa anumite socoteli tilcuite dinainte ?
se poate sustine ca venirea a doua s-a facut pe iieasteptate, cind Scris este ca va fi ca fulgerul $i intru rasunatorul glas de trimbita al
Cum
Arhanghelului, tocmai ca sa constituie un eveniment maret $i universal, savlrît ?i vazut in auzul tuturor (I Tes., 4, 16; Matei, 24, 2731 25, 31) ? Il vor vedea pe Iisus cei drepti ai Sal, care ll vor intimpina in
;
vii/duh
tei,
?i II
vor vedea
$i
cei pacatoî, care
vor plinge
$i
se vor jeli (Ma-
30; Mareu, 13, 26; Zah., 12, 12). Cum i cind ar fi fost invierea mortiior ? Oare $tim ca trebuie sa aiba loc la venirea Domnului ?
24,
pentru toata omereale, de o importanta capitate gurata prin evenimente impuse de anumite socoteli tuturor, iar nu imaginare si nirea i vizibile verificate prin ceva concret. facute tendentios si fara a fi ele nu au trlcuin cabadin Testamentul Vechi, In ce priveste cifrele vrajitoresti, ci ele sint reale ca i cind ar fi magice sau listice luate De unde se caracterul car t ii din care sint bolice', dupa cum este de an crte ? apte zile ale creatiei au fost de poate ti ca cele *e omemrn, cite o mc totu.i, fiecare, pentru durata ca ele reprezinta, I fost ele totusi de crtc ca o mie de ani, de ce au de ani ? Daca o zi este unde stim ca nu au fosl nu de cite o mie ? De sapte mil de ani fiecare i obi^nuita, sau numax de o patru de ore, ca orice zi de cite douazeci |i cite o suta de mii de am ? clipa, sau, in sfirsit, de pot fi combinate ca sa orice am dori noi, ele nu Orice am face si ungem la cifra dorita. Daca unele aj simbolice. Cele reale sint recunoatem i noi altele, in schimb, aritmetica, insa celelalte vor f numai dupa valoarea lor vor fi intelese mica sau mai mare sm. ele alcatuind o durata mai intelese simboilic, precis. Astfei, daca cele yx* dar o durata nedeterminata foarte mare, iar cele o mie dom. sul cite apte mii de ani fiecare, zile reprezinta doua sute aizeci de ani, mie lui Antihrist reprezinta o saizeci de zile ale
,
^^^^r^?:^
,
220
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
atunci cei o mie de ani ai mileniului trebuie sa reprezinte atifta ani cite zile cuprind ei, sau chiar de apte ori atitea... Nicaieri nu ni se spune ca o zi din Biblie este egala cu o mie de ani,
numai ca inaintea lui Dumnezeu nu exista timp 1 ca timpui pentru El nu conteaza ca durata, o zi inaintea Lui fiind ca o mie de ani i o mie de ani, ca o zi (II Petru, 3, 8) sau chiar numai ca o straja de noapte. De aiei insa nu urmeaza ca cifrele care reprezinta in Sfinta Scriptura un numar de zile sa le socotim in ani tot a$a le-am putea socoti atunci i pe cede ce reprezinta mil de ani i iara$i, atunoi am putea zice cu acela$i drept ca $i cei 1000 de ani ai mileniului insemneaza o zi. In eazul acesta, ce mai ramine din socoteala mileni$tilor ? Toate calculele lor au fost
ci
?
dezmintite de
insui$i
adevarul
:
lucruriilor.
Despre oeea ce se ispune in Simbolul Credintei A Carui imparatie nu va avea sfir?it, mileni^tii (cei cu mia de ani) zic ca Domnul va veni mai inainte de Judecata cea de apoi, ca sa imparateasca cu ei o mie de ani, ca apoi sa-i invie $i pe cei ,paeato,<?i spre ju-
INVATACELUL
Capitolul 30
t
Oare nu va imparati Domnul cea din urma ?

decata.
in veacuri nesfirîte
dupa Judecata
Biserica noastra dreptmaritoare marturiseste ca Imparatia Domnului nu va avea sfir?it (SimboluH Credintei). imparatia lui Iisus Hristos, ca om, si Slava Lui nu vor inceta niciodata, deci vor dura vesnic. Caci, pe de o parte, Iisus Hristos nu este numai om, a carui slava sa-i fie Iuata cindva de Dumnezeu, iar, pe de alta parte, Fiul lui Dumnezeu nu va lepada niciodata firea Sa omeneasca. El nu va inceta in veci sa fie si om, deci om plin de slava dumnezeiasca. Asadar, nici cinstea dumnezeiasca a omenitatii noastre nu va inceta vreodata, ca sa apara alt neam
:
PREOTUL
DESPRE VENICIA CHINURILOR IADULUI

INVATACELUL
poate fi nezeu.
spunind ca ve$nic, caci aceasta ve?nicie ar oontnaziee bunatatea

:
Am
auzit pe
unii cre^tini
iaduil
nu
lui
Dum-
de
fiinte
mai
inalt.
de ingeri omenesti
Imparatia fara de sfirsit a lui Iisus Hristos a fost prevestita de arhanghelul Gavriil (Luca, 1, 33). Este drept ca apostolul Pavel spune ca, nitru sfirsit, Iisus va supune toate Tatalui si apoi pe Sine (I Cor., 15,' 2528), Dar aceasta inseamna aducerea lumii intregi la supunere fata' de Tatal si incetarea lucrarii Sale mintuitoare, ca o lucrare deosebita a S<|, pnmita la intrupare (cf. tnv. de Cied. Oil., intreb. 221). Asadar, cei cu mia de ani sa inteleaga ca cu tainele cede nestiute
i
si
cu buna intemeiere, din marturiile Sfintei ScripSfinta turi, ca muneile iadului pentru paeato;$i vor fi vei$nice. lata ce zice Evanghelie in aceasta privinta Atunci (la Judecata de apoi) va zice (1mparatul) $i celor de-a stimga Duceti-va de la Mine, blestematilor, in fo-
PREOTUL Noi
:
i^tim
cul eel ve$nie, oare este gatit diavoilului i ingerilor lui (Mated, 25, 41). $i vor continuare, aratind rezultatul Judeeatii de apoi, zice Apoi, in
:
merge acedia
(pacato?ii) la osinda
vesica,
iar dreptii, la viata
ve$nica
vier-
(Matei, 25, 46).
De
i
aisemenea, Mintuitorul, voind sa defineasca vei^nicia
chinurilor iadului, le-a
de Insusi Fiul de aritmetica.
lui
Dumnezeu, ca om, nu se pot face
calcul
4348). $i in alt loo Iu Mintuitorul, referindu-Se tot la ve$nicia chinurilor iadului, a zis ta sau picioruil tau te sminte^te, taie-1 $i aruncS-1 de la tine, daca mina
mele nu moare
numit ...gheena, focul focul nu se stinge (Marcu,
eel nestins,
9,
undo
:
u-^_
222
DESPRE CREDINJA
este
ORTODOXA
DESPRE VESNICIA CHINURILOR IADULUI

sufletul netrecatoare
?:.>:s
mai bine pentru tine sa intri in viata clung $i $chiop, decit, avind amindoua miinile i amindoua picioarele, sa fii aruncat in focul eel ve$nic (Matei, 18, 8). Marele prooroc Isaia, adeverind realitatea veniciei focurilor iadului, a spus urmatoarele $i cind vor ie$i, vor vedea trupurile moarte ale celor ce s-au razvratit impotriva Mea, caci viermele lor nu va muri i focul lor nu se va stinge. i ei vor fi pentru toata faptura priveli$te de groaza (Isaia, 66, 24). Iar Daniel proorocul zice, aratind acelaî lucru $i multi dintre cei ce dorm in tarina pamintului se vor scula, unii la viata venica, iar altii spre ocara ,$i osinda ve$nica (Dan., 12, 2). Cuvimtul multi insearmna aici toti, fiind vorba de multi in inteles de multime a mortilor care vor invia.
cfici
: :
dat explicatii mai pe larg la oapi? Ti-am ca $i Mintuitorul ne invata ca sufletul nostru tolul despre cinstirea sfintilor. 26 Marcu, 8, 36) isi ca este este mai scump decit toata lumea (Matei, 16, spune 9, 4 .a.). Mintuitorul Hristos ne nemuritor (Matei, 22, 31 Marcu, vesnic (Matei, 18, 8 Marcu, 9, 45 Luca, ca iadul este un loc de chin Dumnezeiasca Scriptura ne aratu 23 28; Apoc, 14, 10 11 20, 10). 16i chinuri veisnice (Deut., 21, 21 Marcu, ca'in iad s'ufera trupul si sufletul 25, exista o osinda vesnica (Matei, 5, 22 9 43 Rom., 2, 9) si ca va Apoc, 14, 11 20, 10; Isaia, 66, 24 f 10, 46; Marcu, 3, 29; II Tes., 1, 9,
;
; ,
2627
.a.).
:
Unii spun ca nu se poate ca cfrinurale iadului sa fie ve^nice, de vreme ce citim in Sfinta Scriptura Vrajmaul eel din urma care va fi nimicit este moartea (I Cor., 15, 26). De aici ar rezulta oh mo arte a adica iadul nu va fi. Deci, ceea ce se numete iad sau moartea cea ve$nica nu va fi altceva decit o distrugere sau o nimieire
:
:
INVAjACELUL
parere, foarte veche, ca Dumnezeu este 1NVATACELUL Mai este o nemarginita fata de oameni si de aceea este atotbun, ca iubirea Lui este oameni cu chinuri vesnice. El le este cu neputinta sa pedepseasca pe
daca si-ar pedepsi fiii neascultaton tuturor Tata, i ce fel este intotdeauna iertator fata de cu pedepse vesnice ? Oare un tata nu Tatal nostru, va fi iertator fata de fiii lui ? Cu atit mai mult Dumnezeu,
de Tata ar
fi,
a celor pacatoi, spre a ar

fi
(Apoc, 20, 9). Iadul propriu-zis nu altceva decit ebraicul $eol (groapa de mormint) sau grecescul ha-
nu
fi
in veci
not.
des (infern, adica loc subteran, locuinta celor morti). Iar expresia foc sau chin venic nu ar insemna ceva fara sfirît, ci numai o moarte, o aruncare in pamint. Caci omul nu are suflet nemuritor i de aceea
moartea msemneaza numai mtoarcerea
m pamint.
dupa aceaista intelegere, atunci nici Judeoata de apoi nu ar trebui sa mai fie, nemaiavind nici un rost. Noi insa $tim, atit din dumnezeiasca Scriptura, cit i de la sfintii parinti i dascali ai Bisericii lui Hristos, ca Judecata cea de apoi urmeaza a se face, mai
:
PREOTUL Daca
ar
fi
ales pentru patru lucruri

1)
ca sa arate dreptatea lui Dumnezeu 2) ca sa arate nedrepta];ile oamenilor 3) ca sa fie rasplatite faptele cele bune ale celor drepji 4) ca sa fie pedepsite cu chinuri ve^nice pacatele celor rai (Rom., 2, 5; II
;
Petru,
12,
3,
7; Iov
34, 11; Ps. 61,

16,
11; 95, 13; Pilde, 24, 12;

13,
Eel.,
11,
9;
14;
Ier., 17,
10; Matei,
27;
43; 25, 46;

f
Isaia, 13, 11 .a.).
Daca omul nu
totlii
este decit pamint
fara suflet, muritor,
cum
se face
ca unii vox invia? $i
cum
se face ca Mintuitorul ;ne invata sh

î
r
indelung rabdaPREOTUL Intr-adevar, Dumnezeu numai in viata aceasta, funded tor fata de cei ce gresesc asupra noastra indreptare, iar dobindirea iertarii din numai acum este timpul nostru de In viata de dincolo insa, noi nu partea Lui depinde de pocainta noastra. acolo Dumnezeu nu ne mai june mai putem pocai (loan, 9, 4), deoarece Sa, ci dupa dreptatea Sa, rasplatmd deca dupa atotputernicia si iubirea s.a.). Sir., 16, 16; Matei, 25, 35, 10, 41 fiecaruia dupa faptele sale (Int. pacatele oamenilor fara dreptate, atunci Daca Dumnezeu ar fi iertat toate infricoseze necontenit cu grovazia chice rost ar mai fi avut ca El sa ne exista ? Cum ar fi cu putinta, oare, nurilor celor vesnice, daca ele nu ar noi, in loo de a ne spune adevarat ? ca Dumnezeu sa ne minta pe poate ca, pentru niste pacate saINVATACELUL Totuî, cum se primeasca cineva pedeapsa ii<virsite in viata trecatoare, de aici, sa trebuie sa fie, si sub raportul durabilitrecatoare ? AceastS pedeapsa nu poate fi pedepsit cu in proportie cu pacatul un pacat trecator tatii, constitui o judecata nedreapta din o pedeapsa eterna, caci aceasta ar atotbun. lui Dumnezeu, Care se numeste drept si partea
:
este iertator
si
-.
proluim sufletul mai mult decit trupul

spre cele ale trupului,
ci
de asemenea, sa nu cautam spre cele ale sufletului, ca unele care sint
dreptilor nu ar trebui sa lie PREOTUL In cazul acesta, nici ferioirea exista intre aceasta fericire si f*ipUH vesnica, fiindca aceeasi proportie
:
224
DESPRE CREDINJA
le rasplate?te.
ORTODOXA
Sau poate
ai
de vrednicie pe care ea
$i
vrea ca rasplata
osinda celor rai sa fie vremelnice ? Dumnezeu da fericire ve$nica pentru faptele cele bune facute de cei drepti vremelmic, pe acest pamint, dar fiind Dumnezeu drept, pedepse^te tot ve$nic pe cei pacatoî ce au pacatuit vremelnic. Pentru ce ? Pentru ca urmarile pacatului neispa$it in viata de aici, prin pocainta corespunzatoare, ramin ve^nic ne^terse inaintea lui Dumnezeu pentru ca $i fata lui Dumnezeu pe care o defaimam noi facind pacate cu voie libera nu are sfirît intra .slava, putere, dreptate $i intra toata desavirîrea insuîriilor Sale. De aceea efakiul pentru pacate nu are sfirît. Nu ai vazut sau nu ai auzit atitea cazuri intimplate chiar in viata de aici, cind cineva, pentru pacatele facute intr-o clipa sau intr-un minut, primeste o,siinda pe ani indelungati sau chiar pe viata, pina la moarte ? Caci nu durata de timp in care s-a savirît gre$eala este hotaritoare in stabiilirea pedepsei, ci gravitatea ei $i intentia. Unul, cu o arma automata, secera sute de oameni intr-un minut, dar daca a facut atitea ucideri nedrepte in acest timp, pentru fapta sa nu va fi pedepsit numai un minut. Trebuie tiut ca eel ce moare in pacate grele moare indepartat
i
fericirea dreptilor sa tina o ve^nicie, iar
munca
Capitolul 31
i
STATUL IN CONCBPTIA BIBLICA
de Dumnezeu,
9, 4)
;
iar in viata
acolo pacatele lui
de dincolo nu se mai poate indrepta (loan, ramin ve^nice i de aceea $i chinul lui urmeaza
sint i alte marturii in Sfinta Scriptura
?
sau
>
DATORIIL.E CELOR CREDINCIOI
sa fie vesjiic.
INVAJACELUL Mai
:
FATA DE STAT
despre
ve^nicia chinurilor iadului
PREOTUL
Sint destuile.
:
Daca
vrei sa le cuno^ti, citete in Sfinta

;
; ; ;
INVATACELUL
liltii
Unele
secte,
cum
sint studentii in Biblie
sau russe-
Scriptura la aceste locuri Matei, 18, 8 23, 33 25, 4146 Marcu, 9, 44 3, 29; Luca, 3, 17; II Tes., 1, 9; Evrei, 10, 27; Apoc, 14, 11 2b, 10; Isaia, 33, 14 66, 24 Dan., 12, 2 $.a.
; ;
(urmatorii lui
apoi o grupare a lor zisa martorii Carol Russel),
adventi$tii reformi?ti, inochenti^tii $.a. sustin ca, dupS inlui Iehova, recunoscuK\ i autoritatile de stat nu trebuie vatatura biblica, statu!
deoarece ele sint unelte ale lui Antihrist, intocmai ca at are, ele trebuie sa dispara, iar tiile bisericei^ti
;
cum
sint $i organiza-
$i
respectate. Autoritatile de
stat
:
zic ei
nu sa fie recunoscute procedeaza la fel ca

f?i
sustin deosebirile de clasa $i vrcijinainstrumental clerical)) in Biserici razboaie, conflicte economice etc. $ia intre oameni $i popoare, producind poate fi adevarat tot ce sustin ei. Dar care este seama ca nu
Imi dau
realitatea i adevarul
PREOTUL
15
expus de Biserica noastra ? aceasta ei o propaga mai mult prin grai Invatatura
fara a-i preciza in scris temeiurile bibliot, In*
5optind-o cu precautie
Credinta Ortodoxa
226
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
STATUL IN CONCHPTIA BIBLICA
227
de teama de a nu fi urmariti, fie in scopul de a nu produce ezitari in ceea ce private recumoasterea lor din partes statului ca asociatii libere religioase. Se supun numai de sila sau de frica, unii dintre ei uneori nevenind sa depuna juramintul la inrolarea in armata i sa ia arma,
refuzind serviciul militar, eel pntto simbata (ca si activitatea in aceasta zi, in institutiile $i serviciile de stat), iar altii, neimpotrivindu-se cu fapta, indeplinesc totul impotriva convingerii lor, incredintati fiind
altii
ordinea pe care ei o reprezinta, prin calitalca pot fi rai, nu inseamna ca si spune sfintul apostol Petru urmatoarele lor, este rea. lata pentru ce oricarei orinduiri omenesti, fie imparatuSupuneti-va, pentru Domnul, dregatorilor, ca unora ce sint trimisi de el, lui, ca inalt stapinitor, fie spre lauda facatorilor de bine caci spre pedepsirea f acatorilor de rele si ca voi, prin faptele voastre cele bune, sa inasa este voia lui Dumnezeu, fara de cunotinta si fara de minte... (I Petru, chideti gura oamenilor
:
ca nu sint vinovati de faptele pe care le savir$esc sub presiune. Fata de aceste invataturi $i practici straine literei $i spiritului Evan-
2,
1318).
imvatam cu totul altceva, precum urmeaza 1. Organizatiile de stat i institutive trebuie sa fie recunoscute, deoarece autoritatile garanteaza $i realizeaza ordinea societatii. Tot ceea ce este ordine este de la Dumnezeu, caci numai dezordinea i anarhia sint de la diavolul. Daca autoritatile de stat garanteaza ordinea, ele nu pot fi decit de la Dumnezeu, indiferent daca puterea acestor autoritati este detinuta de persoane care plac unora $i nu plac altora.
gheliei, noi
:
lata ce scrie sfintul apostol Pavel, in timpul cind in fruntea imperiului roman se afla Nero, unul din cei mai aprigi prigo'nitori ai cre^tinismu-
Tot sufletul sa se supuna inaltelor stapiniri, caci nu este stapinire, decit de la Dumnezeu iar cele ce sint, de Dumnezeu sint rinduite. Pentru aceea, eel ce se impotrive?te stapinirii se impotrive^te rinduielii lui Dumnezeu. Iar cei ce se impotrivesc Ii vor lua osinda. Caci dregatorii nu sint frica pentru fapta buna, ci pentru cea rea. Voie$ti deci, sa nu-ti fie frica de stapinire ? Fa binele i vei avea lauda de la ea. Caci ea este
lui
:
slujitoare a lui caci
Dumnezeu, spre binele

?
tau. Iar
daca
cuvintele lor au Apostolii Petru si spune institutiile de stat trebuie respecintelesuri identice. Sfintul Pavel supunerea fata de ele fiind voia tate ca unele ce reprezinta ordinea, lui Tit cum sa invete pe credinciosi in privinta lui Dumnezeu, aratindu-i Adu-le aminte sa se supuna statului atitudinii lor fata de autoritatile sa asculte, sa fie gata la orice lucru bun... stapinirilor si dregatorilor, scrie mai mult: Va indemn deci, inainte (Tit, 3, 1). Iar lui Timotei ii rugaciuni, mijlociri, multumiri, pentru toti oade toate, sa faceti cereri, care sint in inalte dregatorii, ca sa menii, pentru imparati si pentru toti ca acesta este lucru bun si primit petrecem viata pasnica si linistita... 13). Cind apostolul Petru a soos inaintea lui Dumnezeu (I Tim., 2, venisera cu oaste romana ca sa sabia pentru a lovi pe unul din cei ce de la El cuvintele Intoarce sabia ta la prinda pe Mintuitorul, a auzit sabie de sabie vor pieri (Matei, 26, 52). Se locul ei, ca toti cei ce scot deci, nu era cazul sa faci uz de forta gaseau in fata ostasilor romani si arma in mina ar fi fast socotita ca nesuimpotriva lor. Impotrivirea cu vrajmasie impotriva imperiului si ar fi stapinire si ca o
Pavel traiau in aceeasi

:
vreme
si
faci raul, teme-te,
pentru ca ea este slujitoarea lui Dumnezeu $i razbunatoarea miniei Lui asupra celui ce savirê^te raul. De aceea este nevoie sa va supuneti, nu numai de frica pedepsei, ci i pentru cugetul vostru (Rom. 13, 15).
r
i
nu
in zadar poarta sabia
punere fata de impotrivitorului, conform prescriptiilor dreptuavut ca urmare uciderea rezulta doua aspecte, doua adevalui roman. Din cele aratate plna aici,
run
Prin aceste cuvinte olare

ca,
$i
fire^ti
pentru
oriciaie,
apostolull arata
de vreme ce ordinea este de la Dumnezeu, atunci î cei ce o reprezinta, reprezinta ceva dumnezeiesc nu persoanele in concret, ci autoritatea sau institutia in abstract. Autoritatea poate fi detinuta uneori de persoane abuzive. Dar, oricum ar fi, Dumnezeu mu-i impiedica nici pe
de a ne supune autoritatilor de istat. a) Datoria noastra ascultate in aceasta calitate, cvi b) Dreptul lor de a fi respectate i sabie (Rom., 13, 4), avind dreptul si unele ce nu in zadar poarta supuîlor ascultare i de a pedepsi neasculputerea legiuita de a impune
tarea
i
incalcarea legilor statului.

rolul sau, in Sfinta Scriptura sint recunoscu statul î
diferite alte aêzaminte prin care se sustine,
î
2.
Impreuna
abuzivi
nu
le ridica libertatea, fiecare
urroind a raspunde direct
si
per-
cute
cum
ar
fi,
de
pildtt,
sonal de abuzurile sale, la judecata ce-1 asteapta. Iar daca unii oameni
serviciul militar
impozitul.
228
STATUL IN CONCEPJIA BIBUCA
'//<)
In ce private serviciul militar, nu se cere nicaieri in Scriptura desfiintarea lui. Cind au venit ostaîi la sfintul loan Botezatorul, intrebindu-d ce sa f aca, le-a raspuns Sa nu asupriti pe nimeni, nici sa invi:
nuiti
Nu
multumiti cu solda voastra (Luca, 3, 14). le-a cerut sa-$i lase slujba de osta$i (mercenari) ca sa se ocupe cu
$i
fiti
pe nedrept,
sa
a poruncit apostdlilor S5i sa propovSduiasca (Matei, 15, la toate neamurile, incepind de la Ierusalim (Luca, 24, 47? Fapte, 1, 8). vorbit despre conducatorii de state, fara a arata cS nu ar fi Apoi a
2425)
$i tot El
de unde rezulta ca serviciul militar corect indeplinit este admis. Apoi cind un suta$ din Capernaum I-a cerut Mintuitorului sa vindece pe sluga sa, Mintuitorul nu i-a conditionat implinirea oererii de lasarea slujbei sale ostaeti, ci de credinta lui (Matei, 8, 515; Luca, 7, 1 10). De asemenea este semnificativ $i faptul ca eel dintii pagin increi$tinat a fost un osta? sutaûl Comelie, ofiter in cohorta Italica, in Cez Palestinei (Fapte, cap. 10), tocmai prin exemfie corecti,
r
alta, ci
numai sa
plul
incre$tinarii
cretinism. Sfinta ?e$ti, caci de cite pro$ pentru slujba
Dumnezeu ca paginii sint chemati la Scriptura nu are nici un cuvint impotriva slujbei ostaori este vorba de vireun osta$, nu i se face nici un relui
aratind
lui, ci
eel putin este sfatuit
numai i se lauda credinta daca o sau sa fie cored in slujba lui de ostai?, fara a i se
?
nevoie de ei (Mated, 22, 21). Apostolul Pavel, de asemenea, respecta dreptul oric&rui popor la marire i cinste inaintea lui Dumnezeu daca lucreaza binele (Rom., cind a fost maltratat pe nedrept, e.l a facut apel la dreptuil lui 2, 10), far roman i la judecata imparatului (Fapte, 22, 25), de$i imde cetatean pagin $i de?i el insu$i mustrase pe cei ce judecasera inaintea paratul era De aici rezulta nu numai importanta statului Cor., 6, 1 paginiilor (I 5). dreptului omului, ci ?i dreptul acestuia de a face uz de calica garant al tatea sa de cetatean al statului, ca un supus loial. Din aceasta situate se na^te un sentiment de demnitate. Cind, la primele Rusalii, aiaturi de cre^tini erau de fata in Ierusalim i iudeii din diaspora (impratiati prinapostolii, fiind insuflati de Duneamuri) de peste 15 limbi diferite tre
adresa vreun cuvint batjocoritor pentru aceasta calitate (I Cor., 9, 7 Matei, 27, 54 $.a.). In ceea ce prive$te plata impozitului catre Stat, Mintuitorul S-a pronuntat clair $i categoric DaJi cezarului cele ce sint afte cezarului... un raspuns afirmativ $i raspicat adresat celor ce, cu gindul de a-L ispiti,
:
i-au invatat sa se impotriveasca rinduielii din statele lor, hul Sfint, nu in limba fiecaruia din ei (Fapte, 2, 111), respectinid ci le-au vo-rbit
I-au puis intrebarea privind legitimitatea platii impozituiui catre stapinirea politica pagina (romana) de atunci (Matei, 23, 1333). Alt&data, cind I s-a cerut impozitul catre templu, i-a zis lui Petru Ce \i se pare,
:
cum este bun5aceasta dreptul fiecarui popor la specificul sau prin ca Dumnezeu a lasat ca toate neamurile sci $i confirmind oara limba in caile lor (Fapte, 19, 16). Deci, recuooa$terea statelor nationale mearga nicidecum un pacat, Imparatia cerurilor nefiind impotriva condunu este a popoarelor. Hotarele ei atotstapinitoare cuprind toate cerii paminteti guvernaminte i popoare, fara sa le desfiinteze. De la amestecelelalte Turnul Babel, existenta natiunilor grupate in state nacarea limbilor, la
Imparatii pamintului de la cine iau dari sau bir ? De la fiii lor sau de la straini ? El I-a De la straini. Iisus i-a zis A$adar, fiii sint scutiti (Matei, 17, 2427). Deci numai fiii imparatului sint scutiti de impozite, nu $i ceilalti supu?i ai lui.
?
:
:
Simone
Diversitatea limbilor inseamna $i traditii diferite, tionale e ceva grupat mai ales cei care simt ?i vorbesc la fel. Insa adesea, la care s-au popoare pacatul a pus vrajmaie, ridicind intre ele ziduri intre diferitele ôvinismului i nationalismului exagerat, devenin, din cauza
firesc.
de ura
lata pentru ce apostolul Pavel indemna pe credincioisii din Roma sa-$i achite impozitele catre stat fara nici o ezitare Dati dec! tuturor
:
naturat
abuziv, nationalismul exclusivist.

f
cele cu care sinteti datori
vama
3.
celui cu frica
celui cu dajdia
?
frica
celui
dajdie celui cu vama cu cinstea cinste.

;
In cre?tinism
iudeu, nici elin
;
insa,
s-au auzit cuvinte ca aoestea

nici rob, nici slobod
;
Nu mai
este
nu mai este
3,
barbateasca
parte femeiasca, pentru ca voi tofi

r
nu mai sinteti una
este parte
intru Hris-
patriotismul ca sentiment de simpcilio i adeziune fata de natiunea din care ne tragem ?i fata de patria undo locuim. Insu$i Mintuitorul a dat precadere celor de un neam cu El dupS trup (oile cele pierdute ale casei lui Israel), fata de pagini
$i
In Sfinta Scriptura este admis
Aici nu mai incape elin sau iudeu, taiere imprejur î netaiere imprejur, barbar, scit, rob, slobod, ci toate $i intru toate e Hristos (Col., 3, 11). Dar prin aceasta nu se intelege c3 s-ar dosfiinta popoarele, ci numai ca ele sint datoare a se infrSft ?i a trfii
tos Iisus (Gal.
28).
230
DESPRE CREDINTA
i
ORTODOXA
$i
_-__
:
STATUL IN CONCEPTIA BIBLICA

*
:>.:u
dragoste
in colaborare frateaisca, spre binele lor
spre slava lui

fata
PREOTUL Mai pe
de
1)
scurt, datoriile cre?tinului

:
,$i
ale fiecarui cetatocin
Dumnezeu, Care iube^te toate neamurile deopotriva. 4. Daca in Sfinta Scriptura serviciul militar este admis atunci e de la sine inteles ca e admis $i razboiul de aparare. Tocmai acest rol il are armata de a asigura apararea statului in eventualitatea razvratirilor din launtru sau a navalirilor unor annate din afara.
f
:
stat sint acestea
2)
de poporul din care face parte. Dragostea de patrie de oeirmuitori i de legile statului Supunerea si ascultarea fata
si
(Rom.,
13,
A$adar, armata are in general datoria de a pazi
statul, patria
sau
pe cetateni in totalitatea lor, fata de eel ce ii periciliteaza din afara sau altfel, precum $i de a apSra integritatea teritoriala sau suveranitatea morala a statului $i drepturile pe le garanteaza cetatenilor sai.
invatatura Sfintei Scripturi nu are vole sa atace cu armata un popor, ci numai sa se apare, ca orice individ, dacS este atacat. Daca, dupa invatatura Bibliei, se admite existenta statelor, a armatei, precum $i razboiul de aparare ?i daca, poitrivit cuvintului Sfintei Scripturi, se cere ascultare, supunere $i respect fata de stat, far indoiala ca
Statul
?i
isporirea i binele ob?teso i plata 3) Munca contiincioasa pentru stat (Rom., 13, 7. Matei, 22, 1521). tuturor impozitelor fata de luminarea ocirmuitorilor statului sanatatea i
41
2).
dupa
Ruqaciuni pentru (I Tim., 2, 12). pentru inflorirea t&rii $i ferirea ei de du?mani. 5) Rugaciuni chiar $i cu pretul vietii, in timp de razboi. Sfintul 6) Apararea tarii, ca invatatura cre^tina opre?te uciderile. Dar Atanasie eel Mare spune a ucide pe vrajma este vrednic de laiul.i adauga el in razboaie
i
ingaduit.
De asemenea,
sfintul Vasile eel
Mare
zice
?
razboaie nu
cetatenii din acel stat

i
an datoria sfinta de a se
jertfi
pentru apa-
rarea statului
5.
a patriei in care traiesc.

oricarei minti sanatoase cere supunere
?i
le-au socotit parintii no^tri intre ucideri lupta in aparare, pentru cumintenie î buna cinstire le dau iertare celor ce (Canonul 13 vezi Inv. de Cred. OrL, intreb. 229 i altele). de Dumnezeu
;
Uciderile din unii se pare ca

:
tnsa$i
buna chibzuinta a
adica bunurile
fata de stat. Caci
daca statul garanteaza viata, libertatea

$i
avutul ce-
tatenilor sai
drepturile lor sfinte
atunci acestia
trebuie negreît sa aibS datorii fata de stat: sa-$i plateasca impozitele, sS contribuie la apararea lui, sa faca serviciul militar, sa fie supuî autoritatilor,
la
sa le dea cinstea cuvenita
$i
sa contribuie cu toata convingerea

le-
ordinea impusa de cei ce au menirea de a veghea la executarea
gilor statului.
daca nu ar exista autoritatea de stat i legile sale, am descoperi o lume in care ar dommi bunul plac $i anarhia, in nimeni nu ar mai putea fi sigur de viata sa, de libertatea sa, deoarece nu ?i le-ar putea asigura singur. Prin stat insa,
ar
fi
Daca am incerca sa ne inchipuim ce
'
loate acestea
ranta. lata
ii
sint garantate, caci statul reprezinta ordinea $i sigului
pentru ce existenta
nu poate
fi
impotriva voii
lui
Dum-
nezeu,
ci
numai
in conformitate cu ea. Anarhia, dezordinea i bunu-1
plac sint de la diavolul, deoarece sint tot atitea pricini care due la rau
$J la
dezbinare in
iltime.
:
INVATACELUL
do stat
?
Mai pe
scurt, care sint datoriile cetatenilor fata
.-
DESPRE VORBIREA IN LIMBI

rile
x\:\
care Stat sub cer. i sa. ?i emu ii auzea pe ei vorbind in limba $i s-a tulburat, caci fiecare lata, nu sint acetia care vorbesc toti uimiti toti $i se minunau zicind y fiecare, limba noastra in care ne-am n< isgalileeni ? Si cum auzim noi,
f
iscimdu-se vuietul acela, s-a adunat multimea
cut ? Parti
mezi ?i elamiti Pont i in Asia, in Frigia $i in Pamfilia, in deea $i in Capadocia, in de linga Cirene, $i romani in treacat, iuEgipt $ i in partile Libiei, cea noasii auzim pe ei vorbind in limbile dei ?i prozeliti, cretani $i arabi, minunate ale lui Dumnezeu $i toti erau uimiti si tre despre faptele catre altul Ce va sa fie aceasta? Iar altii, nu se dumireau, zicind unul ca sint plini de must (Fapte, 2, 113). batjocorindu-i ziceau
$i ?i
!
:
r
cei ce loeuiese in
Mesopotamia, in
Iu-
alcatuiesc cheia dezlegarii proDin analiza celor 13 versete care

blemei, constatam urmatoarele prin darul Sfintului a) Vorbirea in limbi acum s-a manifestat intiia data. De solalia)
:
Duh
i
$i
ca minune (gloeste descris3 pe
Capitolul 32
'

(GLOSOLALIA)
INVATACELUL Ce este PREOTUL Glosolalia
: :
aceea glosolalie
sa poata ti ce este $i in ce constS. al Sfintului Duh, au inceput a b) Apostolii, prin darul harismatic in peste cincisprezece limbi diferite, iupredica in alte limbi, i anume data in Ierusalim, cu ocazia sarbatorii. deilor de alte limbi, aflatf la acea (straine) se minunau auzind predicinc) Ace$ti iudei de alte limbi nite oameni simpli, galileeni, care du-se in limba lor materna de catre alta limba decit pe cea galileana (cininu aveau de unde sa cunoasca
larg, pentru ca
cititorii
ca dar al Sfintului
Duh
este facultatea
maica) vorbita
la ei acasa.
de a vorbi intr-o limba straina, fara a o fi invatat $i cunoscut mai dinainte. Aa reiese din textul biblic care ne descrie intimplarea de la primele Rusalii creatine, cind a inceput a se arata acest dar. Textul este complet $i limpede, istorisind o intimplare adevarata ?i, ca atare, insuî textul nu poate fi tilcuit in sens spiritual sau mistic, ci numai literal. Dar sS lasam sa ne vorbeasca insu$i textul, ce este ?i in ce consta vorbirea
fiindlimbi intelegeau tot ce li se predica d) Ascultatorii de alte *' neavind trebuintfi de vroo in limba lor ca li se vorbea de-a dreptul aceasta consta minunea de care nu se piiU\iu talmacire, i tocmai in
dumiri, fiind uimiti? cSci intelegeau perfect ce despre faptele $tiind bine ce li se vorbe^te
li
se predica, auzind
lui
9]
minunate ale
Dum-
nezeu.
Duh. lata ce spune $i cind a sosit ziua Cincizecimii, erau toti apostolii impreuna in acelai loc. $i din cer, fara <!<> veste, s-a facut un vuiet, ca de suflare de vint ce vine repede, $i a
:
in limbi prin darul Sfintului
erau ,si unii care nu intelege<iu nimi< e) Totusi, printre ascultatori acolo si de aceea ii luau in ris pe apostoli, lnvldin cele ce se predicau Acesti ascultatori nu pot fi altii decit loe.ili.Uii nuindu-i ca sint bey.
ale Palestine!, care nu cui.o*t'ii din Ierusalim, si poate, din alte parti (aramaica). Pentru acestki, vorbin-.i alte limbi decit pe cea ebraica
lui neinfeleasa, socotind-o simplS bolborosirc apostolilor era cu totul faptul ca apostolii predicau in alte limbi.., daca noi tinem cont si de
uinplut toata casa

loc
tiu $i
unde iedeau
ei.
$i
au sezut pe fiecare dintre ei. inceput sa vorbeasca in alte limbi, precum
s-au aratat, impar|ite, limbi ca de $i s-au umplut toti de Duhul Sfint $i

li
$i
erau in Ierusalim locuitori iudei,
Duhul a grai. barbatf cucernici din toate neamule
dadea
lor
234

era de o jumatate de
XV.,
cu toata insufletirea, nu ne mai mira ca iudeilor localnici le faceau impresia unor oameni betf care bolboroseau cu exaltare cuvinte neintelese.
nu intelegeau nimic din cele predicate decit doar daca le-ar fi talmacdt cineva, iar talmaci nu se gasea. Dar, dupa cum exista darul glosolaliei, tot asa exista $i un alt dar, al talmacirii. Acesta era dat dupa duua cum se va vpHpa ai inc vedea mai ios atunci cind ascultatorii
Astfel, localnicii
in bani evreie?ti numiti sicli, i plStea atunci 24-27). Cei din imprS ? tiere, vcfiecare evreu major (Matei, 17, clu de gatarile lor, dar in templu se nu aveau sicli, ci numai bani din niti aici, indeletniceau cu aceasta. Dczarafi sau schimbatori de bani care se seau animale de jertfa pentru eel aici se gSseau fi vinzatori de asemenea,
si-
cum
Corint
era $i eel al vorbirii in limbi, cu care era in strinsa legatura. Neavindu-1, ascap. 14). In lerusalim insa, de data aceasta nu lipsa. Darul talmacirii era $i el mimunat ?i uimitor, intocmai
(I
r
Cor.
se simtea
cum
aduce cu ei animalele de jertla venind de departe, mnsi puteau care Mintuitorul i-a scos afara , erau datori dupa lege. Se stie ca cu care la o sarbatoare a Pastelm pe altii, cu biciul, din acest locas, pe unii si Numai in caz de mari impediments (Matei, 21, 12-13 loan, 2, 14-16). trei mari sarbatori de la templul putea cineva Upsi de la una din cele
(
din lerusalim
Deut., 16, 16).
era cu totul obligatone (Ies., 23, 17 participarea
J4, A*
judecau lucrurile numai dupa aparenta. Dar se poate intreba cineva cum se face ca in lerusalim erau atunci de fata doua feluri de iudei localnici (de limba ebraica) $i strain! (de peste 15 limbi diferite) ? Se $tie c g mlllti dintre evrei traiau in diaspora (in impra ? tiere) risipiti prin alte \M i printre alte popoare, atra?i acolo de felurite interese. Acedia dupa citeva generajii nu mai aveau ca limba materna ebraica, ci pe cea a poporului sau a tarii in care se stabilisera, limba evreiasca devenindu-le cu vremea total necunoscuta. A$a erau, de pilda, iudeii a$ezati in Alexandria Egiptului, unde se vorbea limba greaca. A?ezarea lor de aici fiind puternica, i$i zidisera $i un templu $i pusesera sa li se traduca in limba lor Legea (Testamentul Vechi), pentru a o putea citi, intelege ?i folosi in rinduielile cultului de la templul lor, deoarece in limba ebraica nu o mai intelegeau. Aceasta este Septuaginta sau traducerea celor $aptezeci, adeseori citata cu scrierea numarului in cifre romane LXX. Din cauza limbii grece$ti pe care o vorbeau, ace^ti iudei purtau numele de eleni?ti. Dau doar un exemplu, dar astfel de iudei de$i in numar mai mic, formind a?ezari mai putin puternice erau stabiliti in toate
cultatorii localnici
Asa se explica pentru oe la lerusalim, din Palestina, care doua feluri de iudei localnicii din salim straini sau nsipiti, dm numai limba lor evreiasca, si iudeii vorbeau limba ebraica, ci numai pe aceea impra.$tiere, care nu mai vorbeau
:
Cincizecime se gaseau in leruaceasta
..
analiza versetului 5 dm text, se inin care se asezasera. Deci, din tarii din toate neamurile caro lamurit ca aceti iudei de limbi straine, telege vremelnic, cu ocazia sarl^.cer, erau fie din lerusalim, veniti sub
sint
torii
fie,
unii dintre acum probabil

ei
stabiliti aici definitiv, rein:
parole.
Toti iudeii insa, indiferent

prin
lim,
mari sarbatori: a Pa$tilor, a Cinci/ecimii a Corturilor (colibelor), pentru a tine legatura cu Legea $i cu cultul de la templu ?i a-?i implini jertfele 1 curatirile cerute, precum
trei
<=>i
Lege ca in fiecare ?i anume, cu prilejul celor
unde s-ar fi aflat a<=>ezati erau obligati an sa mearga de trei ori la templul din lerusaf
desavir?it de clar el istorises^ torsi fiind de prin alte \avi. Textul era avea decit o interpretare literal*. o intimplare ?i, ca atare, nu poate scopul darului duhovnicesc al Din el se poate deduce cu usurinta si apostolilor posibilitatea sa propov<.de a li se da vorbirii in limbi caror limba ei nu o cunosc duiasca credinta crestina la toti oamenii a uimite de darurile care se made a face ca toate popoarele sa ramma Si u?or convinse de noua credint* nifests in crestinism, spre a se lasa mai Contextul este si el perfect d<a se convert! (versetele 67 si 11). Si iar textele paralele concu cele zise mai sus despre glosolalie, acord decit contextul, fara a le contrazice cords de asemenea cu textul i ce nu vor sa porneascS de la acest doar in aparentS si numai pentru cei atunci cind vor sa defmoasca capitol-cheie din Faptele Apostolilor,
:
glosolalia.
..
si
pentru a-$i plati impozitul catre templu. Impozitul catre templu se
context de apostolul Petru asupra vorbir Lamuririle date in fScea sS-i ia in ris pe a,, on care pe unii ii uimea, iar pe altii ii limbi mai Inainte, din textul Hint in deplin acord cu cele constatate sint
toli
236
DESPRE CREDINTA
ORTQDOXA
JM
Intr-adevar, in atmosfera contradictorie creata pentru ascultatori se mamfesta darul glosolaliei, care atunci s-a aratat pentru prima oara. pinna ucua. f#v-u. a^~^+~i i t> , Apostolul Petru se vede silit sa dea urmatoarele explicatii $i stind etru cu cei unsprezece, a ridicat glasul si le-a vorbit Barbati iudei si tan care locuiti in Ierusalim, aceasta sa fie cunoscuta si luati in urechi cuvintele mete, cS acestia nu sint beti, cum vi se pare voua, caci este al treilea ceas din zi ci aceasta este ce s-a spus prin proorocul Ioel ar in zilele din urma, zice Domnul, voi turna din Duhul Men peste tot irupul si fiii yo?tri si fiicele voastre vor prooroci
,
si
voi turna in acele zile din Duhul Meu si vor prooroci Si mmuni voi face sus in cer si jos pe pamint semne singe, foe si fumegare de fum. Soarele se va schimba in intuneric si luna in singe, inainte dea vem ziua Domnului cea mare si stralucita (Fapte, 2 1420) (La iudei pe atunci ziua se incepea cu ceasul I ,1 se sfirea cu al Xll-lea dupa cum incepea noaptea cu ceasul I ?i se sfirsea dimineata cu ceasul al Xll-lea. Ceasul al treilea din zi,> era ora 9 dimineata, dupa felul nostru de a numara ceasurile).
:
i
,.,,,, slugile Mele
vostn vor vedea vedenii

.
,
cei
mai
tineri ai
si bStrinii
votri
vor
visa. Inca si peste
tumd o minune dumnezeiasca prezisa din vechime de Dumnezeu, prin prof etui Ioel care a scris ca in zilele din urma adica in ultima epoca
i
Constatam, mai inainte de toate, ca apostolul se adreseaza numai mdeilor localnici si de aceea lor nu le vorbeste in vreo limba straina, ci in limba ebraica. Iar dupa felul cum apostolul se justifies in fata lor intetegem ca numai acesti iudei ii luasera in ris pe apostoli zicind ca sint beti, pe cind pentru straini cei de alta limba am vazut ca ceea ce auzeau era perfect in ele S i t 5 minunat. Deci, este in perfect acord cu cele constatate deja in text. Pentru ca le spune ca vorbirea in limbi nu provine dmtr-o stare de betie, ci dintr-un dar al Sfintului Duh consti-
anumite taine de viitor printr-o inspiraîe speciala a Duhului Sfint sint profetii sau proorocii. Aa au fost cei patru profeti mari i cei doisprezece profeti mici din Testamentul Vechi, plus Moise, Hie, Elisei .a. Dar i ei, nu numai pentru aceasta au fost numiti prooroci, caci unii nu prezic nimic din cele viitoare $i totu$i sint prooroci. Numele sau ce au eel putin in cre^tinism toti atributul de proorooi il au lamuri cu insufletire adevarurile de credintci 14, 15, 24, 29, 32 $.a.). ale cre^tinismului (I Cor. 12, 110 Astfel, vorbirea in limbi din Duminica Pogoririi Duhului Sfint este o descoperire predicate cu insufletire, adica o proorocie. Ea este o vorbire cu inteles, deoarece strainii prezenti erau uimiti $i tiau c<x li se vorbete despre faptele minunate ale lui Dumnezeu (Fapte, 2, 11). Asadar, dupa lamuririle date de sfintul apostol Pavel, vorbirea in limbi de la Poqorirea Sfintului Duh era o proorocire, adica o predicare in grai si cu inteles, prin insuflare imbelugata (turnare) de la Sfintul Duh, era o predica lamuritoare. Proorocul a mai prezis $i alte semne, dar unele din ele se vor implini in apropierea sfir$itului lumii, dupa cum ne-a invatat lnsu$i Mintuitorul (Matei, 24, 67, 29 ^.a.). Este cu totul exclus ca vorbirea in limbi prin darul Sfintului Duh sa insemneze o bolboro'sire de vorbe intr-o limba inexistenta $i de nimeni priceputa, caci atunci nu s-ar mai vorbi de limbi $i nici de limbi noi (Marcu, 16, 17) iar, mai presus de toate, ar fi de neinlaturat conde al cap. 2 din Faptele Apostolilor. cu numai Sa se tie ca glosolalia
orocire, cind ascultatorii sint straini
,i
inteleg ce
li
se vorbe?te. In adufie la
narea unde se gaseau numai localnici, fie la Corint, oriunde, vorbirea in limbi nu avea nici un rost.
Ierusalim sau
lumii, care este
epoca cre ? tina a Noului Testament
aceasta minune {Ioel, 3, 1 3). O parte din aceste semne au inceput deja sa se arate a cum, de v-eme ce proorocia, prin puterea Darului Sfintului Duh revarsat peste iposloli ceea ce iudeii localnici au socotit ca o bolborosire de oa''-11. beti nu este altceva decit o proorocie sau un dar special al Minlului Duh. Aceste adevaruri sint in legaturS uneori cu tainele
I.
ice
Dumnezeu
va
INVATACELUL
Da, dar unii
afirma ca
ei
nu au nevoie
sa in|e-
leaga oamenii care vorbesc in limbi, pentru ca cine vorbeste in limba oamenilor, ci lui Dumnezeu; î nimeni nu-I insuflata nu vorbeste
intelege fiindca
el,
in duh, graie^te taine

face,
(I
Cor., 14, 2).
PREOTUL
Dar cum se
$i
atunci, ca la Cincizecime, cind S-a
pogorit Duhul Sfint
apostolii au inceput a vorbi in limbi, fiecarc*

\axi,
ii
viito-
"Hiii (Fapte, 11,
27-28), insa nu totdeauna. Cei ce prezic sau descopera
din cei adunati acolo la praznicul Cincizecimii, din diferite zea $i ii intelegea pe ei vorbind in limba sa (Fapte, 2, 6) ?
au-
238
DESPRE CREDINfA
ORTODOXA
XV)
Dar nu intelegeau toti cele ce vorbeau apostolii prin insuflarea Duhului Sfint, fiindca unii ii luau pe ei in ris, socotin:
INVATACELUL
du-i ca sint beji (Fapte,
2, 13).
ca numai cei localnici din lerusalim $i din Palestina, care nu $tiau aita limba decit pe cea aramaica ce se vorbea pe atunci in Galileea numai aceia, neintelegind limbile noi (Marcu, 16, 17) in care vorbeau apostolii, aveau impresia ca vorbirea lor este o bolborosire $i ca sint beti. Iar cei straini, care venisera la praznicul Cincizecimii din mai mult de 15 tari, ii auzeau vorbind in limbile lor faptele minunate ale lui Dumnezeu ! (Fapte, 2, 11). Daca unii vorbesc in limbi $i nimeni nu-i intelege, cum zidesc ei Biserica i cum o folosesc ? Caci scopul glosolaliei $i al vorbirii in limbi straine tocmai acesta a fost ca, prin vorbirea in limbile straine, sfintii apostoli sa poata raspindi cre^tinismul la toate popoarele lumii $i sa vesteasca Evaiighelia in tot pamintul, dupa cum era scris In tot pamintul a ie$it vestirea lor i la marginile lumii, cuvin:
PREOTUL
Am
araitat in cele
de mai
sus,
pe
larg,
darurile proorocirii, al predicarii $i al talmacirii sint mult suA$adar, in limbi, deoarece prin aceste daruri mai mull perioare darului vorbirii Biserica lui Hristos decit prin vorbirea in limbi se zide!=;te $i se folose^te 2 4). Iar mai presus de toate darurile este dragostea, c&ci 14, (I Cor.
f
auzi
numai
ce zice marele apostoil Pavel

(I
nilor $i ale ingerilor,

si
De a? grai in limbile oamedar dragoste nu am, facutu-m-am arama sunatoare

:
chimval rasunator
:
Cor., 13,
1).
despre care spuneam pretind ca, atunci cind INVATACELUL Cei Sfintului Duh peste ei $i vorbesc in limbi, se afla in stare vine darul (rapire) $i atunci numai cu limba mai pot $opti anumile de extaz nearticulate $i neintelese de oameni, sau au unele manisunete sufleteasca, cum ar fi exclamarile de bucurie sau festari de inaltare pentru pacatele lor, precum $i alte micari ale strigatele de intristare
care se fac atunci in ei prin lucrarea Duhului Sfiht. O asecorpului, sufleteasca ar fi avut $i Saul, atunci cind urmarea menea manifestare proorocesc \ i, venind in Rama, a fost cuprins de un Duh pe David oa profet, aruncindu-:$i hainele de pe el ?i profetea zbuciumindu-se
stind gol toata ziua
i
Lele lor
(Ps.
18,
4).
Aâdar, glosolalia a fost un semn al puterii

intre necredincio$i $i ca mijloc hotaritor
lui
Dumnezeu manifestat
vertire
(I
de conintr-o
toata noaptea la pamint
(I
Regi, 19, 2224).
Cor., 14, 22
25).
Ce
rost are insa sa-mi vorbeti
mie
i
PREOTUL
zuita,
E de neinteies pentru o minte sanatoasa,
limba straina despre Hristos, daca eu

insuît credinta lui Hristos din pruncie ?
am
crezut,
am
invatat
mi-am
cum
neserios
adica prin ceva posibil ca prin sunete nearticulate ar fi descopere Dumnezeu tainele Sale cele maret-e, cum sa-$i
clara
?i
chib-
Chiar de ar avea cineva un dar ca acesta, trebuie sa inteleaga ca

vorbirea in limbi nu este eel mai mare dar. Marele apostol Pavel ne
arata ca sint alte daruri ale Sfintului
limbi, caci auzi ce zice
:
Duh mai mari

toti
decit vorbirea in
;
Voiesc ca voi
sa graiU in limbi
dar mai
$tim ca $i le descopera in glosolalie (I Cor., 14, 24). manifestari aveau ,$i paginii greci, din vechime, cind se Asemenea zeului lor, Dionisos. Acedia, cind ajungeau in fata unui idol rugau in extaz (in transa), tremurau facind mi^cari ritmice diavolesc, cadeau
cu seama sa proorociti. Cei ce prooroce$te este mai mare decit eel ce

vorbe?te in limbi, afara numai daca talmace^te, ca Biserica sa
rire
(I
ia inta-
pamint, se tavaleau pe jos i unii spumegau la vremile biblice, apoi se sculau $i cintau cintece fel cu indracitii din scotind exclamatii de bucurie draceasca. La fel cu ei faceau diatribice,
ale trupului, cadeau
la
limbi
precum
Cor.,
14,
5).
Vezi ca
sint daruri
mai mari decit vorbirea

vorbirea
in
in
sint darul proorocirii i al talmacirii
prin care Bi-
sorica primete
mai mult
folos decit
prin
:
limbi? Acest
secolelor III ale erei creatine, gnosticii, iar mai i montani^tii, ereticii quakerii ?.a. care aveau micari extravagante $i halutirziu metoditii, le socoteau ca le au de la Dumnezeu, dar pe care pe care ei
cinatii
lucru aratindu-1, apostolul Pavel spune

lo.iUi
Deci, daca s-ar
aduna Biserica
de fapt
le
aveau
de la teologii intunericului
<?i
filosofii iadului
î
de
laolalta
$i toti
ar vorbi in limbi,
$i
ar intra in launtru cineva dintre
<<m no^tiutori,
(I
din cei necredincio:$i, nu va zice oare ca sinteti nebuni?

Intelegeti, deci, ca prin vorbirea voastra neinteleasa
arhiconi, care, ?tiind Scripturile, due la ratacire pe cei la dracii numiti in?elindu-i pe ei cu cuvinte luate din chiar Sfinta Scripturti. neiscusiti,
Cor.,
14,
23).
INVATACELUL: Mai spun
ca prin darul vorbirii in limbi,

i
ei
I'm
$i
bolborosita, sinteti ca ni$te
oameni care vorbiti
in vint
(I
Cor., 14, 9).
treaza lucrarea Duhului Sfint intre oameni
in Biserica lui ITrislos
240

i la inceputul cre$tinismului, caci $i
DESPRE YORBIREA IN LIMBI

cind ati crezut? Iar ei
'II
acum, ca $i atunci, prin acest semn simtit al darului, Sfintul Duh aduce mirare $i uimire asupra celor necredincioî. De asemenea, prin aceasta lucrare vazuta a darului vorbirii in limbi straine, se face cunoscut celor credincioî ca inca exista
o lucrare a Sfintului
cre^tinilor.
ca
au
2).
zis catre el:
Dar
nici
n-am
auzit dacS
est<*
Duh
Sfint (Fapte, 19,

toti in limbi
punindu-î Pavel
$i indata a poruncit ca sa fie botezati. ^l miinile peste ei, a venit asupra lor Duhul Sfint $i
$i
Duh
in Biserica,
cum
a fast la primele Rusalii ale
PREOTUL
Acest dar
al vorbirii in limbi,
nu a
fost dat
de Dum-
nezeu pentru toate veacurile, pina la sfirîtul lumii. El a fost un semn dat Bisericii numai pentru o vreme, cu scopul de a se converti mai u$or neamurile pagine la cretinism. Caci iudeii localnici care nu in|elegeau cele ce vorbeau apostolii la pogorirea acestui mare dar nici a$a nu au crezut, ci le spuneau ca sint plini de must (Fapte, 2, 13). Aceasta necredinfa a lor in fata acestui mare dar a proorocit-o marele prooroc Isaia zicind Grai-voi catre acest popor prin oameni de alta limba $i prin buzele strainilor, i nici a$a nu vor asculta de Mine, zice Domnul (Isaia, 28, 1112). $i intr-adevar, la Rusalii le-a vorbit prin
Pentru care pricina fost luat dintre oameni acest dar ? Nu pentru modar, a fost dus $i a ne cinste$te, ci pentru ca ne cinste^te foarte mult. tivul ca Dumnezeu nu $i iata cum: Oamenii erau atunci mai nepregatiti, deoarece erau de de idoli $i mintea lor era inca neascutita $i mai nesimcurind izbavitf
vorbeau
prooroceau (Fapte,
19, 6).
erau atra$i i incintati de toate cele trupe?ti, nu aveau insU titoare de darurile netrupe$ti i nici nu $tiau ce este darul spiritual, nici o idee contempla numai prin credinta. Pentru aceea se faceau atunci care se semne. Unele dintre harismele cele duhovniceti sint nevazute i se innumai prin credinta. Iar altele se dau prin semne vazute, pentru teleg
}
buzele
lor
strainilor,
caci,
dupa
cum
se
vede,
cei
straini
de
limba
incredintarea celor necredincio?i. Spre exemplu iertarea pacatelor este spiritual, este o harisma nevazuta, caci nu vedem cu ochii un lucru ni se curatesc pacatele. Pentru ce ? Pentru ca sufletul este trupului cum sufletul nu este vazut cu ochii trupului. A$adar, curatirea eel curatit iar
:
pe apostoli vorbind in limbile lor despre faptele minunate ale lui Dumnezeu (Fapte, 2, 11) $i au crezut. Despre acest dar al vorbirii in limbi, apostolul Pavel a proorocit ca va inceta {I Cor., 13, 8), in Biserica, deoarece a fost un dar $i un semn numai pentru vremea cea de la inceput a cretinismului i pentru cei necredincioî (I Cor., 14, 2228). Acest adevar al incetarii darului vorbirii in limbi in Biserica il arata $i sfintul loan Gura de Aur, marele dascal i lumii-au
auzit
luitor al Bisericii lui Hristos,
pacatelor este
un
dar spiritual care
vorbi insa in diferite limbi este $i ale Duhului, dar este un semn vazut
dincioî.
nu poate fi dat vederii tnupeti. A aceasta una din lucrarile spirituale

$i
uor de priceput de cei necre;
care zice in aceasta privinta

:
vorbirea care se aude in afara este o invederare i o Intr-adevar, dovada a lucrarii launtrice petrecute in suflet, adica a celei nevazute. Fiecaruia se da aratarea Duhului spre zice Pentru aceasta i Pavel Cor., 12, 7). Eu, acum deci, nu am nevoie de semne. Cei care folos (I
:
Dar poate ca cineva ar spune pentru care pricina nu se fac acum semne ? In aceasta privinta, ascultati-ma cu dinadinsul, caci de la multi aud acestea $i adeseori ,$i pururea se intreaba pentru ce toti cei botezati vorbeau in limbi atunci, dar acum nu ? Sa cunoa?tem mai intii ce inseamna sa vorbim in limbi $i atunci vom spune $i pricina. Ce inseamna, aadar, a vorbi in limbi ? Cei bo:
eu cred, n-am nevoie de zalog $i nici de semne. $tiu ca am fost curatit de pacate, chiar daca nu a? vorbi in limbi. Cei de atunci insa nu credeau daca nu primeau semn. Pentru
nu crede are nevoie de
zalog, dar
aceasta
li
se dadeau semne, ca
li
Prin urmare, nu
se
un gaj al adevarului in care credeau. dadeau semne ca la ni^te credinciaî, ci ca la

ajunga credincioî
;
ni^te necredincioî, ca sa
in acest sens zice $i Pavel

ci
limba indienilor, in a egiptenilor, a per$ilor, a scitilor, a li.icilor, caci omul primea darul vorbirii in multe limbi- chiar acedia de acum, daca ar fi fost botezati atunci, indata i-ar fi auzit glasuind in
difcM-iLe limbi.
tezat graia in
Limbile sint spre semne, nu credincioîlor,

14, 22).
necredincio?ilor
(I
Cor.,
Pavel, dupa
cum
se
spune in Sfinta Scriptura, a gasit pe

$i
Vedeti, dar, ca daca s-au indepartat de noi semnele, nu se datorete faptului ca Dumnezeu ne necinstete, ci ca ne cinste^te. A facut astfel, voind sa arate credinta noastra. Ca noi credem in El far.i
gajuri
16
unii
botezati cu botezul lui loan
le-a spus
Primit-ati
Duhul
Sfint
$i
fara semne. Cei de la inceput, daca n-ar
fi
avut mai
intii ga]
Credinta Ortodoxa
:~i--i^îîî^
242
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
i
\:\
?i
semn, n-ar
ii
fara sernn,
crezut in El, cu privire la cele nevazute. Eu insa, arat toata credinta. Aceasta este pricina pentru care'
fi
gingave nu pot
fi
numite
limbi, cita
vreme
sint neintelese $1 fara nici
mi
se fac
semne
(Sfintul loan
Gura de Aur, Cuv.
I la Rusalii, in vol.
vintari din Praznicele Imparate$ti, trad, de Pr.

cure^ti, 1942, pp.
CnDumitru Fecioru, Bu-
258 260).
:
INVATACELUL
Cei cu care
am
linga darul vorbirii in limbic, ei Sfint ?i cu foc (Luca, 3, 16), care este cu totul deosebit de eel cu apa. Acest botez revarsa asupra lor diferite daruri minunate ale
Sfintului
eu de vorba pretind ca, pe mad au i alt dar, botezul cu Duh

stat
descopera Tainele Sale I Cor., 14, 2), insa este de neconceput ca (Fapte, 2, 11 cele minunate Dumnezeu sa faca vreo descoperire prin bolborosire. Dumnezeu ne-a dad indemina, fiecaruia, limba noastra materna, care este mijlocul eel mai la potrivit pentru a ne face sa intelegem ceea ce El ne descobun i mai mijlocirea bolboroisirilor, El mai mult ne-ar incurca deci I pera. Prin
o noima. c) Prin darul vorbirii in limbi,

;
Dumnezeu
I$i
Duh, dar mai ales darul vorbirii in limbi $ al talmacirii, cum a revarsat la Cincizecime peste apostoli (Fapte 2, 113).
Exista oare doua botezuri creatine ? Oare nu spune Sfinta Scriptura ca este un singur botez (Efes., 4, 5 I Cor. 12, 13) ? Iar botezul cu Duh Sfint i cu foc, de la Cincizecime, ce este altceva decit botezul cre?tin pe care il vestise atit loan Botezatorul (Matei, 3, 11 Marcu, 1, 8 loan, 1, 33) rft ?i Mintuitorul (Fapte, 1, 5) ? i despre'eare El a spus ca va fi cu apa i cu Duh (loan, 3, 5) nu numai cu apa, ca al lui loan dar nici numai cu Duh. Insaî practica apostolica
:
ne-ar lamuri.
d)
Cind
cei
de fata nu
sint straini ci
numai
localnici, eel inzestrat
PREOTUL
dar este singurul care are un oarecare ci^tig, folosindu-1 Insii cu acest mijloc de inchinare i rugaciune (I Cor., 14, 2). Dar fj eel mult ca rugaciune nu e de prea mare valoare deoarece e f acuta mimai aceasta cu mintea (I Cor., 14, 1415), adica fara sa fie cu duhul, fara sa fie $
inteleasa $i cu judecata (Rom., de folos (I Cor., 14, 1617).
12, 1),
spre a ne
fi $i
noua
inline
-i
altoi m
INVATACELUL: A? vrea
mai inainte dar
sa fiu
:
mai lamurit asupra textului
citat
ne
lasat in suspensie
Cel ce vorbe^te in limba straina

;
dovedeste ca, de cite ori se imparta?e$te botezul cretin, se imparta?e$te cu apa i cu duh deodata, apa i duhul constituind doua realit&tf de neaparata trebuinta ale unuia $i aceluiaî botez care este botezul cretin. Chiar daca, uneori, in legatura cu practica acestei Taine se vorbeste fie numai de apa, fie numai de Duh, botezul cretin este unul singur ?i nedespartit, cu apa $i cu Duh (loan, 3, 5).
pretind ei ca vorbirea in limbi prin darul Sfintului Duh consta in pronuntarea unor sunete care nu pot fi intelese decit numai prin talmacire ?i deci printr-un alt dar al Sfintului Duh.
:
vorbe$te oamenilor, ci lui Dumnezeu i nimeni nu-1 intelege, fiinded nu graie?te taine (I Cor., 14, 2). Ar fi oarecum firesc ca asculel, in duh,
tatorii sa
nu inteleaga
:
fara talmacire.
PREOTUL
Intr-adevar, in textul acesta ni se spune ca eel insulldt

al glosolaliei
INVATACELUL Mai
Limbile vorbite prin darul Sfintoilui Duh pot fi intelese de ascultatori $i nu intotdeauna au trebuinta de darul talmacirii ele nu sint nedeslu?ite $i incilcite, ci limbi cu inteles $i deci, proprii unui
:
PREOTUL
nu vorbe^te oamenilor, ci lui Dumde darul duhovnicesc in Faptele Apostolilor (2, 112), unde este descoperitli (jefflnezeu. Dar manifestarea acestui dar, precum ?i in ce a constat area tru intiia data minunata in limbi, apostolii nu au vorbit lui Dumnezeu, ci oavorbire menilor. Ei s-au adresat direct ascultatorilor in mai mult de cincisprelimbi diferite, iar ace,tia au inteles totul fara talmacire numai lozece
;
popor
strain. In vdrtutea celor constatate

:
mai
sus, se pot
spune urma-
toarele
a)
nu intelegeau nimic. Deci, dupa I Cor., 14, 2, eel insulKit oamenilor, ci lui Dumnezeu, iar dupa Fapte, 2, 112, H nu vorbe^te nu vorbe^te lui Dumnezeu, ci oamenilor. Sa ne gasim oare in fata unei contraziceri a Scripturii, care inlr-un
calnicii (unii)
<
*
Glosolalia este vorbire in vreme ce pronuntarea unui amestec ciudat de sunete nu poate fi numita vorbire, ci bolborosire.
;
loc spune intr-un

tinta,
fel,
iar in altul,
cu totul
altfel ?
Aceasta e cu nrpu-
vorba de limba sau limbi tec ciudat de sunete nu poate fi numit vorbire, iar sunetele
b) In Sfinta Scriptura este
un ames-
incilcite si
de vreme ce Scriptura toata a fost inspirata de Duhul Sfint, (\ir< este Unul singur ?i Care nu Se contrazice. Atunci, care este aclov.inil P Cui vorbesc in limbi cei insuflati? Lui Dumnezeu sau oamenilor? leu
1
F~
244
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
24',
ascultatorii pot intelege totul, fara talmacire, sau nu pot intelege nimic ? lata intrebarea care cere un raspuns S-ar parea ca raspnnsul e greu
!
de
se
dat, totu$i contradictii
nu
exista, pentru ca $i intr-un text $i in altul
spune adevarul
cei insuflati
uneori putind fi intele?i, iar pe care ii au, straini sau localnici'.

In Ierusalim (Fapte,
2,
1
oamenilor $i lui Dumnezeu, alteori nu, in functie de felul ascultatorilor

vorbesc
$i
Fiecare cre^tin adevarat trebuie sa aiba pe Slinlul adica sa fie un vas ales al Sfintului Duh. Adeptii unor (jru Duh in el, pari creatine spun ca pot dovedi prezenta Sfintului Duh in ei prin practicarea vorbirii in limbi insuflate, dar ortodoc$ii nu o pot dovedi prin
INVATACELUL:
nimic. Deci, noi
Duh
apostolii
in noi ar
nu am fi cre?tini adevarati, caci lipsa lucrarii Sfintului fi o dovada sigura ca noi nu sintem pe calea cea ade-
au vorbit oamenilor $i au fost inteleî, pentru ca ascultatorii erau straini, oameni de alta limba. In Corint insa, cei insuflati nu vorbeau oamenilor, ci lui Dumnezeu, pentru ca ei nu aveau in fata decit localnici ne$tiutori de alte limbi $i de aceea nimeni nu intelegea. In astfel de cazuri, se poate spune
12)
varata.
PREOTUL
prezenta
$i
Cu
adevarat, fiecare cre^tin ar trebui sa dovedeascii
ou drept cuvint ca eel ce vorbe$te in limbi ca in I Cor.. 14. 2 nu vorbe^te oamenilor, ci lui Dumnezeu, de vreme ce, pentru ascultatori, cele vorbite de ei sint taine (lucruri ascunse, ne$tiute), pe care nu le pot intelege fara talmacire, asa cum n-au putut unii (localnici) de la
Ierusalim
prin
a se
el,
lucrarea Sfintului Duh in el. Dar prezenta Sfintului Duh nu se dovede^te numai prin vorbire in limbi. Marele apostol Pavel zice Roadele Duhului sint dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta, blindetea, infrinarea, curatia (Gal., 5, 22 23). Dar, iata ca prinxre roadele Duhului nu este pomenita vor:
birea in limbi, deoarece ea este

ricii,
nu un rod
al Sfintului
le
un dar pentru un anumit timp al BiseDuh, cum sint cele enumerate mai sus, pe
r
$i toti
cei din Corint.
A$adar textul
1
$i
eel din Faptele Apostolilor, 2,
Cor.
12,
14,
2 e limpede
$i,
ne lamure^te deplin.
:
Insa el
nu poate fi contrazice cu
luat ca punct de plecare singur, prin sine insu$i, fara

eel din Fapte,
$i 2,
1
12.
Aici este qre$eala unora
nu
pun textele de acord
de aceea ajung la eontraziceri grave,
atit in
teorie, cit ?i in practica.
aiba cre$tinul din toate timpurile. Cine se dovede^le a avea aceste roade ale Sfintului Duh acela are $i P^ Sfintul Duh oarc noi, drtodocîi, nu le avem deloc, sau le avem mai putin decit alti crof?tini ? spune aa ceva inseamna a-i osindi pe altii din mindrie î a judeca prea partinitor. Darul vorbirii in limbi nu este un dar obi?nuil, ci unul deosebit $i nu este dat fiecaruia (I Cor. 12, 10). De ce alunci
care trebuie sa
;
INVAtACELUL
se vorbesc
tente, este
?i
Pe fata pamintului exista nenumarate limbi care nimeni diintre oameni nu poate sa le cunoasca pe toate.
:
Deci, daca limbile vorbite prin darul Sfintului
Duh
sint omene^ti, exis-
cu neputinta ca ascultatorii sa le inteleaga fara talmacire, cita vreme poate nici nu le-au auzit vreodata.
PREOTUL
lume
i
Intr-adevar, nimeni
nu poate cunoa^te toate limbile din
?i
este foarte posibil ca, intre localnici, limbile graite prin darul
Sfintului
Duh
sa fie neintelese. Totuî,
macar o data
î
undeva
ar tre-
1-am socoti drept o conditie a mintuirii $i a prezentei Duhului Sflntf Apostolul zice Oare toti vorbesc in limbi ? (I Cor., 12, 30). Deci, $i cei ce nu vorbesc in limbi pot sa fie buni cre$tini. In comunitatea cre*tinilor adevarati, nu toti au aceleaî daruri. Atunci cum se poate prctinde ca toti au darul vorbirii in limbi ? Apostolii nu ni 1-au cerut, l)i chiar au aratat ca intre localnici e nofolositor. Nici ei inîî nu 1-au folosit decit doar in cazuri extraordinare cind a avut un anume rost, cum a fost la intiia Cincizecime. Altfel, ni 1-ar fi cerut tuturor.
:
bu sa se intimple ceea ce s-a intimplat la Ierusalim $i la primele Rusalii, adica vreunul sau altul dintre ascultatorii cunoscatori ai citorva limbi
Straine sa inteleaga fara talmacire din bolboroselile insuflatilor intr-o
voi ca din toate cele ce am vorbit noi dosprc Glosolalie sa precizati pe scurt punctele principale.
INVATACELUL A?
:
PREOTUL
Asculta, frate,
tine minte
adevarata vorbire
in limbi,
limba oarecare. Dar a?a ceva inca nu s-a intimplat, dupa cite 5'tiu eu, nici pe la noi i nici in alta parte. Felul lor de a explica glosolalia face ca scopul ei sa fie fara de nici un inteles, in vreme ce inca dintru inceput dii pa cum s-a aratat mai sus Dumnezeu i-a dat un scop cu inteles bine determinat.
prin darul Sfintului Duh, se poate cunoa?te

truni conditiile acestea
:
numai atunci cind va
fn-
Cei care vorbe^te intr-o limba insuflata sa fie inteles dv \o\\ en 1) straini care sint de fata, cum a fost cazul citat in Fapte, 2, 113.
246
DESPRE CREDINJA
2)
ORTODOXA
Cind cineva vorbe$te intr-o limba insuflata intre localnici care mi cunosc limbi straine, cum a fost cazul din I Cor., 14, 13, este nevoie fara acesta, vorbirea in limbi este $i de un alt dar, acela al talmacirii o vorbire in vint $i o nebunie (I Cor., 14, 23).
;
Darul vorbirii in limbi nu a fost dat. Bisericii pentru totdeauna, ci numai la inceputul cre$tinismului, spre a trezi pe pagini $i pe Ludei, ca sa creada in Hristos. De aceea marele apostol Pavel a aratat ca darul vorbirii in limbi va inceta in Biserica (I Cor.. 13, 8).
3)
Dupa ce noi am crezut in Iisus Hristos. ca e Dumnezeu adevarat, nu mai avem nevoie de vorbirea in limbi, deoarece limbile sint semne
4)
(harisme) nu pentru cei credincioî,

14,
ci
pentru cei necredincio$i
(I
Cor.
'
22).
5)
'
Chiar
la
inceputul cre$tinismului, darul vorbirii in limbi a fost

altele,
y*
unul din darurile cele mai mici in Biserica, pe cind

proorociei (predicii), al talmacirii, al dragostei perioare.
6)
$i
ca acela al
altele,
erau mult su-
Capitolul 33
Este cu totul exclus ca vorbirea in limbi, prin darul Sfintului Duh, sa insemne o bolborosire de vorbe intr-o limba neexistenta sau de nimeni priceputa, caci atunci nu s-ar mai vorbi de limbi, ci de limbi noi
VORBIREA CU CEI MORTI (NECROMANIA SAU SPIRITISMUL)
(Marcu,
16,
17)
dar,
mai presus de
toate, ar
fi
de neinlaturat contra2). ?i
zicerea cu textul din Faptele Sfintilor Apostoli (cap.

7)
cite,
Bolboroselile
$i
sunetele nearticulate, precum
cuvintele incil-
pe care le auzim la vorbitorii in limbi din ziua de azi, se aseamana foarte mult cu manifestarile paginilor in fata zeului Dionisos i cu ale ereticilor montani^ti, gnostici i quacheri de mai tirziu, pe care Biserica lui Hristos cea dreptmaritoare i-a dat anatemei pentru totdeauna (vezi Canoanele 1, 2 ale Sinodului VI Ecumenic,- Pidalionul de Neamt, editia 150 $i Canonul 1 al Sinodului VII Ecumenic Canonul 1 1844, fila 145 al Marelui Vasile, Pidalion, fila 215217, 405). A$adar, frate, sint cu totul straine de Duhul lui Dumnezeu vorbirile celor ce li se pare ca au dar harismatic $i indraznesc a rastalmaci ade-
oameni indurerati de moartea unor INVATACELUL $tiu ca multf spiritism $i au ramas s3 practice aceasta vorfiinte dragi au recurs la bire cu mortii. De ce Biserica nu permite acest ducru ?
:
Atit in dumnezeiasca Scriptura a Vechiului ?i Noiihii PREOTUL de ?i in invataturile sfintilor parinti avem o multimo Testament, precum
:
dovedete ca Dumnezeu pedepse$te po marturii temeinice prin care se (vorbirea cu mortii). Mintuitorul no cei ce se ocupa cu necromantia sint fericiti cei ce nu au vazut ?i au orezuiU (loan 20, 20 invata ca apostol Pavel arata ca noua, celor ce am cro/ul Luca, 1, 45). Iar marele
,
in Hristos, ni
se cade a umbla
in puterea credintei $i
nu
in a vodrrii,
varata Glosolalie, care a fost un dar harismatic la incfeputul cre^tinismului.
nu prin vedere (II Cor., 5, 7). iscoditori ii invata pe unii oameni sa nu fie muUimuU Dar demonii cei de a umbln In puMintuitoralui $i a apostolilor Sai cu invatatura ci sa voiascS cu oiic adeverirea credintei celei in Hristos terea ?i
caci zice
:
Umblam
prin credinta, iar
pret sa
vada
cu ochii lor in chip simtit cele ce trebuie a
ii
liis.ilo
|><<
tWT
Itt
248
1
DESPRE CREDINJA
credintei.
ORTODOXA
VORBIREA CU
CEI
MORJI
24'
care recurge la practicarea necromantiei este un vrajma? al lui Dumnezeu, care nu aseulta de poruncile Lui, nu se multume?te cu cele descoperite pe calea credintei $i cu cele desooperite noua de Dumnezeu prin Sfintele Scripturi, ci cauta sa iscodeasca, asemenea demonilor care il indeamna la lucruri neingaduite de Dumnezeu.
crezind acelor naluciri, el ajunge sa se departeze de Dumnezeu $i de invatatura Bisericii lui Hristos. Unii dintre cei ce au astfel de indeletniciri de a chema spiritele mortilor aduc ca marturie exemplul lui Saul care ar fi practicat acest lucru prin chemarea sufletului lui Samuel, la vrajitoarea din Endor (I Regi, cap. 28). Dar unii ca ace$tia, care urmeaza in rautate pe Saul, sa ia seama, ca de pedeapsa lui Saul se fac vinovati inaintea lui Dumnezeu. Caci tocmai pentru aceasta faradelege a pierdut Saul ?i impa$i astfel,
seama
Omul
iar a o verifica prin experiente simtuale qarantia adevarului,
insemneazd
Dumnezeu
o deplina siguranta ca in $edmU>lc' Apoi niciodata nu poate exista adica eel care a fost cherruil presupus spiritiste ar fi de fata spiritul se pot substitui spiritelor demonii deoarece si spiritele rele apostol Pavel zicind Nu este de bune, dupa cum ne invata marele in inger al lummn> (II Cor., mirare deoarece insuî satana se preface sfintul loan Evanghelistul ne atrage 11, 14). Nu numai sfintul Pavel, ci ?i credem usor oricarui duh, zicind atentia sa fim cu mare grija si sa nu cercati duhuxile, daca smt de crezare oricarui duh, ci
Iubitnor,
la
nu dati Dumnezeu (I loan,
4, 1
3).
chiar in cazul lui Saul cu vrajiInca si sfintn parinti arata Samuel eel ce se aratase, ci un toarea din Endor, nu a fost spiritul lui
ca,
sa cada in propria sa sabie (I Regi, cap. 31 I Par., cap. 10). Pedeapsa lui Saul pentru nelegiuirea vorbirdi cu mortii o arata Sfinta Scriptura zicind A$a a murit Saul pentru nelegiuirea pe care o facuse inaintea Domnului, pentru ca n-a pazit cuvintul Domnului $i pentru ca a intrebat $i a cercetat o vrajitoare $i nu a cercetat pe Domnul. De aceea a $i fost el omorit $i domnia
$i
?
:
ratia
?i
viata
a fost osindit de
Dumnezeu
dat drept spiritul lui Samuel. Asa, de pilda, spirit diavolesc, care s-a Nyssa zice Sparitul era atit de urit incit vrajisfintul Grigorie de ar fi fost cu neputinta sa fi fost al toarea s-a ingrozit de el. Negresit, la chemarea vrajisfint parinte spune acelasi lui Samuel, caci
:
toarei din
Endor
a venit cel parut
Samuel (Cuvint pentiu
pitonisUi),
lui
a fost data lui David, fiul lui Iesei

sa-i
(I Par.,
10,
1314). A$adar, cine
vrea
urmeze
lui
Saul in nelegiuirea chemarii spiritelor mortilor, sa
Dumnezeu urgie i pedeapsa asemenea aceluia. Dumnezeu a poruncit in Vechiul Testament SS nu alergi la cei ce cheama mortii, pe la vrajitori sa nu umblati ?i sa nu va intinati cu ei (Lev., 19, 31). $i iarai Barbatul sau femeia, de vor chema morti
a?tepte de la
: :
proorocul Samuel, asa cum arata (cu acoperire) Scripiar nu cu adevarat deoarece acest fel de vorbire este folosit i cu alte tura (I Regi, 28, 12), Scriptura. Spre exemplu, diavolul le-a spus protopaprilejuri in Sfinta din pomul oprit, 11 se vor deschide ochii î rintilor ca daca vor minca Dar, dupa ce au mincat, au vazut prapaslia vor fi ca n'iste dumnezei*. Atunci Dumnezeu, dupa greseala lor, a in care au cazut si s-au ascuns. Unul din Noi. Iar dumnezeiescul parinlc Iata, Adam s-a facut ca zis
:
sau de vor vraji

lor este
sa inoara neaparat
27).
cu pietre sa
fie ucii,
ca singele
Maxim, comentind aceste cuvinte, spune

:
Chemarea spiritelor mortii este uriciune inaintea lui Dumnezeu $i El nu o permite in poporul Sau (Deut. IB, 914? IV Regi, 21, 6), socotind-o ca pe una dintre cele mai mari
r
asupra lor* (Lev., 20,
intrebuinteaza in facut ca Unul din Noi, care cochip ironic ?i osinditor pluralul S-a Dumnezeu sadita in Adam de amagirea sarrespunde cu ideea despre care a ascultat de diavolul. Si ca sa nu-;?i ca sa mustre pe omul
:
Dumnezeu
pelui,
omului impotriva voii Sale. Noi nu avem nevoie sa comunicam cu mortii, deoarece Dumnezeu uo-a descoperit tot ce ?tie El ca este de folos $i de nevoie mintuirii noastre. De pilda, vorbirea cu mortii ne poate da dovada ca sufletele mortilor traiesc. Dar acest lucru nu este o noutate, de vreme ce il $tim din dumnezeiasca descoperire ?i este o chestiune de credinta, nefiind nevoie de verificare prin vedere. Revelatia dumnezeiasca ne ofera toata
razvratiri ale
vorbire laconica e strain obiceiului Scripinchipule cineva ca felul de Scriptura in numele lui Dumnezeu ciilrc turii, sa asculte cum vorbeste Mea cu viclenie, ?i Eu voi umbl.i umbla impotriva
Israel:
Daca
veti
2728). Intra nimic nu se deoimpotriva voastra cu vol. Ill, p. 153). Deci, Dumnez.M. ii sebeste viclenia de ironie (Filoe., ideile despre dumnezeire pe care le invagraieste lui Adam potrivit cu multe exemple chad eel ce intase acela de la diavol. Scriptura ofera
viclenie (Lev., 26,
250
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
precum
;
VORRIREA CU
CEI
MORTI
r o r.,l 2.
beste minciuna e predat ei spre pierzare, ca sa cunoasca prin experienta ca din ascultarea si rautatea sa a imbratisat moartea in loc de viata, minciuna in locul adevarului, raul in locul binelui. Adam, in loc sa se faca dumnezeu, cum isi inchipuise el, a cazut din darul lui Dumnezeu.
vorbeasca cu Samuel, cum isi inchipuia el, a vorbit cu cel parut Samuel, adica cu diavolul, care 1-a inselat, luind chipul lui Samuel. Acest parut Samuel i-a spus lui Saul Miine lu $i fiii tai vetf fi cu mine. Si oare cum i-ar fi spus aceste cuvinte el, care auzise impotriva lui Saul cuvintele lui Dumnezeu ...l-am lepadat, ca sa nu mai fie rege peste Israel (I Regi, 16, 1) i cind insu$i Samuel ii spusese lui Saul Nu ma voi intoarce cu tine,
:
Tot
astfel, Saul, in loc sa
interventia lor spre folosul $i slujba unor drepU ,.a.), 2 7 S Vechiului i Noului Testament (Fac, cap. 19 Tob., cap. 5 9I î sfinti ai 1920 12, 79 $.a.) ei au comunicat cu oamruii 5, 12 Fapte, 1, 10 catre fata, iar alteori in vis (Matei, l 20; 2, 13 ?.a.). Dar aceste fata $i la chemarea oamenilor, ci la porunca aparitii nu s-au facut la voia nemurirea sufletelor i putinta lor de a Ii Dumnezeu. Ele confirma
$i
;
;
lui
se arata
oamenilor in mod
exceptional
lepSdat cuvintul Domnului ? i Domnul te-a lepadat pe tine', ca sa nu mai fii rege peste Israel (I Regi, 15, 26) ? Cuvintele aspre cu care Scriptura mustra f&r&delegea lui Saul A$a a murit Saul pentru nelegiuirea sa... pentru ca a intrebat ?i a cercetat o vrajitoare i nu a cercetat pe Domnul (I Par., 10, 1314) concorda intra totul cu tilcuirea acestor sfinti ?i dumnezeie$ti paring ai Bisericii lui
ai
:
pentru ca
misiune primita de la a cauta comunicarea cu mortii. In Testamentul Vechi s-a practicat necromantia, INVATACELUL lui Saul cu neciomanta din Endor ?.a. In Biserica dovada fiind cazul se practica ceea ce se nume^te invocarea sfincre$tina, de asemenea, fond nu este decit o invocare a sufletelor tilor $i a ingerilor, care in in scopul chemarii lor in ajutorul celor bune sau o vorbire cu mortii oarecare. In virtutea acestor fapte, se afirma ca spiritismul vii intr-un fel
V -1 :
Dumnezeu
ins a nu confirma dreptul omului de
printr-o ingaduinta sau printr-o
Hristos.
doctrina biblica, recunoscuta chiar in practica Bisericii. reprezinta o despre Saul i necromanta din Endor a fost PREOTUL Adevarul
:
datorita primejdiei inêlarii prin vedenii $ vise, unii din sfintii parinti nu primeau nici un fel de aratare, decit dupa o foarte atenta verificare. Iar sfintul loan Scararu] spune ca cel ce tuturor vederilor
Tocmai
lamurit prin cele spuse mai
sus. In ce
private invocarea
sfintilor ?i a
duhovnicesc*, in timp ce dracii slavei deârte ?i ai mindriei pe cei slahi de minte in vedenii ?i visuri ii fac prooroci (Scara, Cuv. VIII).
Si
viselor
nu crede este
filosof
acelai lucru cu necromantia. Noi, invoingerilor, nu este nicidecum ingerii lui Dumnezeu, nu avem nici intentia si nici cindu-i pe sfintii si chip simtit, de a-i vedea aievea sau de a pretentia de a vorbi cu ei in
Spiritism spun ca Sfinta Scriptura aminte?te de citeva aparifii ale unor oameni morti sau ale unor ingeri. Ea ar con:
1NVATACELUL
cere prezenta spre a ne descoperi anumite le auzi vocea $i de a le Dumnezeu sa ramina ascunse omului. Noi taine care sint menite de la in sfinta rugaciune numai prin privirea vorbim cu sfintii si cu ingerii
prin credinta, fara sa avem pretentia do a-i cea nevazuta a mintii si simtit. Deci, lucrarea noastra in invooarca vedea sau de a-i auzi in chip
lor este
zulta ca necromantia
nu
este straina cretinismului
i,
unde mai ales, nu este
ceva anticrestin.
Intr-adevar, in Sfinta Scriptura ni se spune ca la Schimbarea la Fata a Mintnitorului s-au aratat Moise $i Hie (Matei, 17, 3), iar dupa invierea Mintuitorului s-au aratat mai multi morti din morminte (Matei, 27, 5253). Ea confirma, de asemenea, aparitia
:
numai apostol Pavel, umblam prin

nevazuta
si
prin credinta, caci,

credinta,
dupa invatatura marelui
PREOTUL
unor
in-
gori, ca,
1,
1
'
de pilda, la vestirea naterii sfintului loan Botezatorul (Luca, 120) $i a Na$terii Mintuitorului (Luca, 2, 915), la suferintele din
Ciridina Ghetsimani (Luca, 22, 43), la Invierea
Domnului (Matei,
28,
Necromantii au scopul si intentia sint ale demonilor care li se arata in chipul celor morli), cred ca, in fapt, prin ei, si anumite taine in legatura cu viilotul spre a li se descoperi, nepermise in legea lui Dumnezcui. Auzi celor morti si alte curiozitati Nu se cuvine oare poporului sa alerge la ce spune Sfinta Scriptura oare, pe morti pentru soarta celor vii ? TnDumnezeul sau? Sa intrebe, descoperirea (Isaia, 8, 1920). Iar cind bogatul nctnltrebati legea si
:
nu prin vedere* (II Cor., 5, 7). de a chema spiritele mortilor (cu
252
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
tatalui
VORBIREA CU CEI MORJI

sau ca S3
Iar daca, prin ingaduinta i
'.'.v.
lostiv ruga
pe Avraam sa trimita pe Lazar in casa
porunca
lui
Dumnezeu, vreunul din
sfinti
pe fratli sai, Avraam le-a raspuns ca celor vii le este de ajuns descoperirea Legii (Moise i Proorocii) $i, deci, nu au trebuinta de mai mult (Luca 11, 30 31). $i en adevarat, prin descoperirea dumnezeiasca ce ni s-a
afla el i sa-i apiece astfel prin pocainta
r
comunice starea in care se
sau ingeri ar voi avem pacat, deoarece nu
arate in chip simtit, noi, sa ni se
am
dorit noi acest lucru si
pentru aceasta, nu nicx nu 1-am cerut.
facut prin Sfinta Scriptura
$i
Sfinta Tradijie, noi

sa-i
de tiut spre mintuire

bine zis pe demoni
$i
spre folosul mintuirii noastre.
nu avem nevoie
ne trebuie mai intrebam pe morji

tot ce
avem
Cind Dumnezeu ne trimite prooroci ?i nu ne descopera direct, inseamna ca El nu voie^te sa ne faca alte descoperiri, tiind ca nu ne sint de folos. Iar cind un desooperitor nu este de la Dumnezeu, negre$it ca este de la diavolul, intocmai ca proorocii mincinoî amintifi
in Sfinta Scriptura, care
23, 16, 21,
nu
sint trimiî
?
de Dumnezeu
?
(Ier.
?
14
15
16
fim cu mare atentie si sa in aceste cazuri, este nevoie sa Dar, chiar si de sine si cu frica do cu toata smerenia, cu cunostinta ne imbracam sa fie nalucire de diavol, caci Dumnezeu, ca nu cumva ceea ce se arata lumina i slujitor al dreptati. inger de si satana se preface in stim ca vedenie de la Dumnezeu si ade11 14-15). Ba, chiar de ar fi (II Cor caci Dumnezeu nu Se supara mult mai bine sa nu o primim, varata 'e tiind El ca noi, prm aceasta, noi cind facem lucrarile smereniei, pe Iar a dori noi sa chemam pe pazim sa nu luam lupul drept pastor. ne cum a-i vedea ,$i a-i fotografia sfinti si pe ingeri spre a vorbi cu ei, lucru este cea mai mare nebunie acest vrajitorii spiriti^ti incearca
*.
bt
__
_B.
_r*u
--
*-w
^r^J j"V
#**"*
^'^""^
~1
Si
tL
32
27, 15
28, 15
29,
89
Iez., 22,
67)
acedia vestesc
(Ier.,
vedenii mincinoase, proorocii deârte

14). $i,
inchipuiri ale inimilor
14,
chiar de ar spune
$i
adevarul, unii ca ace^tia nu trebuie crezuti,
caci nu-1 spun cu scopul de a ne folosi, ci cu viclenie, voind a

la inelare.
ne duce
:
pe om de la Dumnezeu. Noi nu in?elatorie draceasca, care departeaza Si ingeri in vremea sfmtelor ruganevoie sa vedem pe sfinti si pe avem credintS si privirea cea nevazuta a ci sa ne rugam numai prin ciuni cea mai de seama a rugaciumi fara nici o imagine. Caci legea mintii, Zavoritul, Zbormcu7, vol. ne inchipui nimic (Sfintul Teofan a nu
este
Vezi, de pilda, pe roaba cea cu
duh
pitonicesc, din Filipi
spune
ajuns a se inchina fara de forma
lui
cu toate ca cele spuse de ea erau adevarate, marele apostol a adus-o 18). la tacere, scotind duhul eel pitonicesc din ea (Fapte, 16, 16
Dumnezeu
$i
(Filoc, vol.
1).
Dupa cum
de
a-i
s-a aratat
mai
sus, prin
invocarea
sfintilor i a ingerilor,
$i
in ruqaciunile noastre catre ei noi
nu avem
intentia
nici curiozitatea
vedea sau de a-i auzi in chip sim|it, a$a cum fac vrajitorii spiriti?ti la chemarea spiritelor, care li se arata $i vorbesc cu ei $i pe care unii spun ca le-au $i fotografiat. Noi, la invocarea sfintilor sau a ingerilor, cerem prin ei de la Dumnezeu cele ce va voi El sa ne dea spre folosul nostra, pe cind vrajitorii spi;riti$ti cer, de la demonii care li se
afirma ca aminteste cazul reincarnarii lui invatatura Sfintei Scripturi, care dupa graft ingerul catre Îoan persoana lui loan Botezatorul. Caci a Ilie in lui Ilie> (Luca, 1, 1/). Iar merge inaintea Lui cu duhul si puterea Si va E1 este Hie, eel ce va sa zis, de asemenea, despre loan Mintuitorul a care vi s-a descopent in profeti (Matei, 11, 14), adica acela despre vie 23-24). Altadata, ucenicn L-au totrebuie sa se reincarneze (Mai., 3, ca carturarii ca trebuie sa vie rtal Pentru ce dar zic
1NVATACELUL
Spirititii
reincarnarea este admisa,
trebat pe
Domnul
arat3 in chipul spiritelor mortilor, cele ce voiesc
ei,
din curiozitate.
Noi nu trebuie niciodata sa ne rugam

chiar lui
sfintilor
sau ingerilor, sau
Dumnezeu
insu?i,
vrcun
sfint
sau inger la
cu scopul de a-L vedea sau de a vedea pe vremea rugaciunii noastre fi de a vorbi cu el
In chip simtit sau auzit, caci acest gind este
dicivoleasca, ce
duce adeseori
dupa dumnezeie$tii paring
o nebunie sau o mindrie

la ieirea
din minfi.
intr-adevar va vein ,si va a*o/..' intii Ilie? Iar El raspunzind a venit, dar ei nu l-au cuEu insa va spun voua ca Ilie a si la loc toate. i Scriptura zice mai depart voit.... oi au facut cu el cite au noscut vorbit despre loan Bote/aloml,, au infeles ucenicii ca Iisus le-a Atunci este Ilie reincarnat sau nascut 17 1013). Deci loan Botezatorul (Matei ar fi inva t at ca exist...,pamint. De altfel, Iisus Hristos din nou pe 37 $.a.). Care este adevarul < adica reincarnari (loan, 3, teri din nou
zis: Ilie
:
254
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
VORBIREA CU CEI MORTI
7!>'>
Proorocul Maleahi a proorocit, intr-adevar, reaparitia lui me, dar aceasta reaparijie nu se intimpla inainte de nasterea lui Mesia, ci va fi inainte de a veni ziua Domnului cea mare si infrico?ata' (Mai., 3, 23), iar aceasta insemneaza inaintea judecatii de apoi, adica in pragul sfirsitului lumii.
:
PREOTUL
INVATACELUL
In legatura cu aceasta,
am mai
gasit in Bib lie nu
text dificil, cu ocazia vindecarii orbului din nastere de la lacui Siloani,
Din cuvintele ingerului, care arata ca loan va merge inaintea Lui cu duhul si puterea lui Ilie reincarnat, trebuie sa intelegem numai c3 el va fi la fel cu Ilie in ceea ce priveste misiunea de
apoi in ceea ce priveste rivna, activitatea, traiul, imbracamintea etc
a predica pocainta,
cind apostolii au intrebat ce gre$eli ispa$e$te acest om prin pedeapsa lipsirii de vedere, greeli proprii sau greeli ale parintilor (loan, 9, 2). [)<* aici ar rezulta ca orbul putea sa ispa$easca, eventual, pacatele sale dintr-o viata anterioiara. Cel putin, a$a afirma unii spiriti^ti.
(IVRegi, l,8s.a.). Cuvintele Mintuitorului (Matei, 11, 14; 17, 1013) s-ar parea ca, intr-adevar, confirma reincarnarea lui Ilie in persoana lui loan si ca
aceasta reincarnare trebuia asteptata atunci, iar nu la sfirsitul lumii. Totusi, pe baza spiritului invataturii Mintuitorului, loan Botezatorul nu poate fi identificat cu Ilie reincarnat, ci numai asemanator cu el. Dovada luminata si stralucita despre aceasta este faptul ca, la intrebarea mdeilor din Ierusalim, adresata lui loan prin mijlocirea preotilor si a levitilor, daca este sau nu Ilie, acesta le-a raspuns categoric Nu sint (loan, 1, 21). Este exolus ca loan sa fi contrazis pe Mintuitorul, renegindu-si identitatea lui Ilie. Daca Ilie s-ar fi reincarnat in persoana lui loan Botezatorul, cum ar fi putut el sa apara impreuna cu Moise pe Tabor, la Schimbarea la fata a Domnului
(Matei,
17, 3) ?
cu totul altceva este ispaîrea unor pacate proprii sau ale parintilor. De altfel, in cazul de mai sus nu caei cum in chip gresit au banuit apostolii este vorba de o ispa$ire Mintuitorul a inlaturat aceasta parere gre$ita, aratind ca acel orb nu ispa$e$te nimic, ci este orb numai ca prin el sa se arate lucrarile lui Dumnezeu (loan, 9, 3), adica spre a-$i putea manifesta prin el puterea Sa vindecatoare. In invatatura Mintuitorului nu exista nicaieri pedeapsa unei dreptaji razbunatoare inca in viaâ aceasta, ci El invata ca aici exista
:
PREOTUL
Una
este reincarnarea
numai indreptare
1 iertare.
Ispa$irea se face uneori

-
$i
in viata de aici,
dar adevarata ispaîre se face abia dupa Judecata de apoi, cind insa se
va face nu pentru purificare, ci ca rasplata. Rascumpararea a facut-o numai Mintuitorul, pentru toti oamenii, $i nimeni nu $i-o poate face singur, in nici un chip.
Toate celelalte invataturi spiritiste sint tot atit de anticre^tine ca f?i cele infatuate mad sus, fiind demascate de invatatura Sfintei noastre Biserici Ortodoxe, care ne invata
:
i
Nasterea din nou despre care vorbeste Mintuitorul (loan, 3, 37) nu este reincarnare, ci nastere spirituals de sus prin apa duh, adica prin botezul crestin. Textul insu$i exclude intelesul unei nasteri
Sufletele sint create direct de
Despre preexistenta
te
fi
sufletelor,
Dumnezeu. dupa invatatura cre^tina nu poav/
vorba.
din
nou in trup, subliniind ca nu este vorba cum gresit intelesese Nicodim de o a doua nastere, naturala, trupeasca. Dar nici mintea chibzuita nu admite posibilitatea identificarii
reincarnat,
si
Trupurile sint create de Dumnezeu, nu de ingeri.
si
Despre perispirit (inveliûl

nici
spiritual))), Sfinta
-
Scriptura nu face
lui
Ilie
nici
macar dupa doctrina
spiritista,
conform careia
o amintire ?i nici Sfinta Traditie. Locul de pedeapsa este iadul, a carui existenta este in chip ruitor confirmata de cuvintul Revelatiei.
sl<i-
reincarnarea se face in scopul purificarii i perfectionarii, caci Ilie n-a 9 avut nevoie de purificare si periecfionare. $i dupa invatatura crestinu exista reincarnare, dar una singura, la sfirsitul lumii, cind va fi invierea luluror, si cind trupul material va fi transfigurat spre a fi adaptat
vietii
Demonii nu ne pot mintui.
Nu
îtul lumii.
exista decit o singura inviere
$i
reincorporare, cea de
l<i
slir-
Nu
din rai
Venice.
poate niciodata cineva dintre oameni sa oblige un suflet sa sau din iad la chemarea sa, precum cred ratacitii spiriti.^ti.
vin.i
Cum
25G
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
VORBIREA CU CEI MORTI
2f>7
putea face una ca aceasta, cind noi $tim prea bine ca sufletele dreptilor sint in mina lui Dumnezeu ? Mai $tim ca intre noi cei vii i cei morti, prapastie mare s-a intarit, ca nimeni de acolo sa nu poata trece la noi (Luca, 16, 26). Oare poate cineva din oameni sa ia un suflet din mina lui Dumnezeu fara de voia Lui i sa-1 cheme spre a veni unde voie$te el ? Oare poate cineva sa treaca peste prapastia aceea netrecuta aratata noua in Sfinta Evanghelie i sa aduca, prin chemarea lui, vreun suflet de acolo, pe pamint ? $i inca, folosindu-se de un mijloc care
s-ar
r
Dumnezeu
ganizatorul ei (demiurg)
,-
dumnezeul este s r r c) ei spun ca Iisus Adevarata reverie se face indrumeaza pe om, dar nu-1 mintuie?te. re care se arata oamenilor prin medium-uri prin spiritele perispirit si spirit , ca suca omul este alcatuit din trap, cred
,
d)
este uriciune inaintea lui
Dumnezeu
(Deut., 18, 9
13).
are perispirit, se poate lasa vazut fletul omului cind ei sint vrednici si cred cei vii, spre bine t yemcarnamintuirea se capata prin evolutia e) spun ca
si
.
poate comunica cu
Dar poate ca va
in
zice cineva ca, intr-adevar, sufletele dreptilor sint

spiriti^tii in
mina
lui
Dumnezeu, dar ca
iad
$i
êdinêle lor
sint
tele celor drepti, ci
pe ale celor pacatoî, care nu
nu cheama suflein mina lui Dum-
nezeu,
ci in
in imparatia moTîi.
Dar oare, sufletele celor rai i pacato$i sint lasate in afara supravegherii lui Dumnezeu ? Auzi ce zice Domnul in descoperirea sfintului evanghelist loan in aceasta privinta Nu te teme Eu sint Cei dintii ?i Cei de pe urma $i Cei ce sint viu. Am fost mort, $i iata, sint viu in vecii vecilor, $i am cheile mortii $i ale iadului (Apoc, 1, 17 18).
:
!
sau metempsihoza. Spiritistii re anumite planete s regwni mai mici, care stapinesc sub el alti dumnezei este populat de ^P-jte planetare, ajutapl de ingeri. Universul Sb cerului, * omului se nb*cto, dar rationale. Trupul animale si spinte bune, lar cei ra. Oamenii buni au in ei vesnice. ritul sint (Vezi pe larg toate acestea pina ce se fac buni s.a.m.d. se reincarneaza a Pr. Dr. Nicodim Sachelane). Biseiiceascd
admit un dumnezeu
^gnut;toA
P"^
in Pravila
Deci a?a
r
cum
sufletele dreptilor sint in

i
mina
lui
Dumnezeu, a$a
?i
ale celor pacato$i, din iad
din imparajia mortii, sint sub cheia puterii
Dumnezeu $i nu sint lasate la dispozitia unor spiriti^ti care sa le cheme cind voiesc $i sa le slujeasca lor la lucrurile cele neingaduite de Dumnezeu. Daca prin medium-urile lor apar spiritele pe care ei le cheama, acelea nu sint spiritele rudeniilor
celei negraite i nemarginite a lui
sau ale prietenilor
lor, ci sint
duhurile necurate ale intunericului, care

lib ere sa ispiteasca pe oameni,
pina
la
judecata de apoi sint lasate
caror locuinta
*
dupa marturia
1317).
:
Sfintei Scripturi
este in vazduh
lui
$i
'
(Efes.,
6,
12) $i impcrtriva
(Efes., 6, 11,
carora se lupta fiecare cre^tin cu armele
Dumne'
zeu
INVAJACELUL Dar se poate vorbi despre o doctrina a spiriti$tilor ? PREOTUL Doctrina spiriti$tilor este foarte variata, dupa marturii:
lo
sectan{ilor $i ale efilor spiriti^ti. In general

a)
tagaduiesc
$i
dogma
Sfintei
Treimi
$i
o inlocuiesc cu
un dumnezeu
1
.
suprcm
nicinati
cu
alti
dumnezei
solari, ca
fii,
sau ca
;
alti zei
planetari, ase*
cu Sfintul Duh,
toji organizati in ierarhii
37
Credinta Ortodoxa
DESPRE CALENDAR
TJ.)
Prea Cuvioase Parinte, dar a ramas scris in vico carte aceasta raminere in urma a calendarului celui vechi (iulian) ? PREOTUL Aceasta raminere in urma a calendarului vechi o p<>U
INVATACELUL:
:
Neamt, editia 1844, pe fata foii a 9-a incepidicl cu Dupa astronomii cei vechi, Plorindul al 9-lea unde se vede scris a?a lomeu $i altii, o noapte i o zi se pogoara izomeria in 300 de ani $i ceva mai multi. Iar dupa cei mai noi, o noapte i o zi se pogoara la 134 de ani, precum se vede scris in cartea ce se cheama Tomos agapis. A$adar
gasi in Pidalionul de
f
din aceasta cauza, izomeria (echinoctiul), care in calendarul iulian cm aêzata la 24 martie $i 24 septembrie, dupa 134 de ani a coborit cu o zi la 23 martie, apoi dupa alti 134 de ani la 22 martie, i in urma, in ami! 325, pe vremea Sfintului $i Marelui Sinod ecumenic de la Niceea, izomeI
ria ajunsese la 21 martie. Lucrul acesta
Capitolul 34
tot
DBSPRB CALENDAR
INVAJACELUL
^ :
Deci pripe fata filei a 9-a, chiar in mavarateca izomerie pentru nepotrivirea a insa$i mi$carii soarelui de la apusuri catre rasarituri, nu se face totdeauna intr-una $i aceeaî zi. Ca in vremea sfintilor apostoli era la 22 martie dupa marturia aceloraî apostoli (Cartea 5-a, cap. 17), ori, dupa altii, la 23. Iar in timpul intiiului sobor a toata lumea (de la Niceea), era la 21 martie, dupa Sevastos $i
r
vedea scris rindul de sus unde scrie a$a

il
poti
in Pidalion,
:
Parinte, dar in
celui
nou imi
:
problema calendarului celui vechi

?
altii*.
puteti spune ceva ?
PREOTUL Ce vrei sa $tii despre acesta 1NVATACELUL: A? vrea sa ?tiu daca
a fost nevoie de indreptat

stilul
calendarul eel vechi (iulian), caci cei ce tin pe trebuia schimbat.
vechi zic ca
nil
Calendarul vechi nu s-a schimbat, ci s-a indreptat, caci avea mare nevoie de indreptare. Acest calendar a fost intocmit de filosoful pagin Iulian Sosigene din Alexandria, in anul 44, inainte de venirea Domnului, din porunca imparatului Romei, Iulius Cezar. Acest calendar a fost intocmit si asezat la acea vreme, potrivit cu izomeria (echinoctiul), care era la data de 24 martie ?i 24 septembrie. Dar dupa Intocmirea acestui calendar, astronomii cei vechi au observat ca acest calendar raminea in urma, fata de calendarul ceresc, la 300 de ani, cu o zi si o noapte, iar unii mai noi au dovedit ca la 134 de ani, calendarul iulian rmnfnca cu o zi si o noapte in urma.
:
PREOTUL
Deci se vede, iubite frate, ca cretinii chiar din vremea sfintilor apostoli nu se mai tineau de izomeria calendarului iulian (eel vechi), care, dupa cum am vazut, raminea in urma. A$a ca sfintii paring de la Nicrci dupa cum i sfintii apostoli fac prima indreptare a calendarului iulian $i izomeria cea de la 24, 23 i 22 marti<\ mai inainte de ei au facut-o gasind-o in urma cu trei zile pina la venirea lor, o fixeaza la 21 martie
unde era
vechi,
attuned.
:
INVATACELUL
dupa soborul
:
Cum
a fost cu raminerea
intii ?
vazut in Pidalion, la locul aratat, c& izomeria 'calendarului iulian de la anul 44 inainte de Hristos $i pimi Id ,nml 325 in vremea Sfintului $i Marelui Sinod Ecumenic de la Niceea, a coborit cu trei zile in urma, la fel s-a intimplat ?i dupa Sinodnl 1 ocumcai
PREOTUL
Dupa cum
aminind
tat
Invii
Nichifor Grigoras
(1324),
$i
care zice ca
Indreptarile
caleiul.inilm
iulian au
ramas neglijate
trebuie negre?it de a se indrepUi (Problc
iiiuunii
2G0
DESPRE CREDINJA
stabilirii datei Pa$tilor,
ORTODOXA
DESPRE CALENDAR
.M,l
de Teodor M. Popescu, Ortodoxia, nr. 7 9, 1964, p. 381). Sa ;tii ca la anul 1325, cind se implineau 1000 de ani de la Sfintul i Marele Sinod Ecumenic de la Niceea, marele invatat i isloric bizantin, socotind ca este timpul potrivit pentru indreptarea propusa de el, a adus proiectul sau la patriarhul Isaia (1323 1324). Iar alt mare om de $tiinta, Matei Vlastares, recunoscind $i el justetoa propunerii lui Grigoras, a intocmit singur o Syntagma in acest scop, in 1355, prin care imparta$ea aceea$i tema. El constata ca $i maintaûl lui, Grigoras, ca tabelele pascale nu mai corespund, deoarece s-au departat de ziua lunii pline astronomice. Apoi alt mare invatat, ca1372). lugarul Isac Arghyras, a reluat studiile problemei pascale (1271 El a aratat ca echinoctiul este socotit cu 7 zile mai tirziu $i a stabilit ca acest lucru este o abatere de la hotarirea Sfintului Sinod de la Niceea, daca la serbarea Pa$tilor nu se tine cant de luna plina care cade intre 15 martie ?i 20 martie, adica dupa echinoctiul adevarat, $i se a^teapta luna plina urmatoare. El a cerut indreptarea calendarului pentru ca tabelele pascale sa corespunda cu datele astronomice (dupa Ilarie de Pitavius, Uranologion, 1628, p. 204). Iara$i de indreptarea calendarului $i de data Pa$tilor s-a ocupat mult Gheorghe Ghemist Plethon ( f 1450). Ace?tia de pina aici au fost invatati greci din Rasarit, care au avut preocupari pascalologice i de indreptare
ma
arata ca pe la anul 1760 izomeria coborlIn Pidalionul de Neamt se Pentru ca i noi vedem ca izomeria a se de la 21 martie la 10 martie 11 zile inapoi (vezi canonul 7 apostolic, f. 8). ramas cu adevarat cu .,..P **J face un <ipH amintit mai sus Invatatul apusean Roger Bacon Vl-lea (12651268), in care cere indreptarea papa Clement al
: *
direct la
V/
>v
echinoctiul a ajuns la 12 martie *i calendarului vechi, iulian, aratind ca gre?it. In baza cercetarilor acestor man ca Patele se serbeaza adeseori fost dupa ei, Papa Grigorie al XHI-lea invatati si a altor multi care au 24 februarie 1582, prin bula inter gravissimas*, (15721585) a anuntat la suprimarea a 10 zile (514 act.) i rereforma calendarului iulian prin la data de 21 martie, cum era \w echinoctiului de primavara
aducerea
vremea
sfintilor
paring de la Niceea.
:
1NVATACELUL
Dar eu
am
auzit
pe
cei
cu
stilul
vechi spunind de-
indreptat ca este catolic, ca eel gregorian, tnspre calendarul nostru XHI-lea la anul 1582. Oare asa sa fie ? dreptat de Papa Grigorie al
a calendarului.
In Apus, foarte multi invatati filosofi
in
i
astronomi, vazind raminerea

lui, $i
sa mai -$tii un lucru, ailii PREOTUL Nu gregorian indreptat, si eel astronomic, diferenta anuca intre calendarul r am in a calendarul ortodox indreptat diferenta dinnoapte la 3500 de ani. Iar in prin modul de bisectare pina la un tre anul solar $i eel civil este redusa face ca diferenta de o zi $i o noapte s< minim de'2,02 secunde, ceea ce (amanunte, la V. Gheorghiu, Slintclc ajunga de abda dupa 42.772 de ani calendaristicd ortodoxa romand, p. 74 i Const. ChirlPa?ti $i reforma
:
este asa, iubite frate.
Ca
urma
a calendarului iulian s-au ocupat de indreptarea
fiindca
:
tescu, Pascalia, p. 50).
nu
vremea voi aminti macar putini dintre ei, ca loan de Sacro Busto (de Holy wood), Albertus Magnus ( f 1280), Roger Bacon 1 1292), regele Alfons al X-lea al Castiliei, care in 1240 a convocat un colegiu de astronomi ca sa calculeze datele exacte ale calendarului. In anul 1262, ei au intocmit Tablele planetare alfonsiene. Apoi renumitul sorbonist, Pierre d'Ailly ( t 1420), cardinalul german Nicolaus do Cus Cusanus 1 1464), Paul de Midelburg ( f 1534), profesor de matematica $i astronomie la Padua, invatStorul Andreas Stibonius, teolog î matematician, Georg Stannstetter, medic i filosof la Viena, dominicaeste locul $i nici
( (
=--=
ca raminerea in urma a calendarului iulian era Sa $tii, de asemenea, sute de ani inainte. Acest lucru se aral/i cunoscuta in Biserica noastra cu ingrijitorul Episcopiei Buzaului, can*, li din marturia arhim. Nichifor, Sfintul Sinod in anul 1816, arata ca din sfirîtul Ceaslovului tiparit de pascaliei vechi sintem cu 13 zile in urma. calendarului ?i
l-.l
greêlile
acestei Pascalii este Dr. Panaite Donici, inginer-sef. arata ca autorul
Inca sa mai
$tii
ca
î tilcuitorii
canoanelor din Pidalion cuno^teau
nul Italian Ignazio Danti (Perusinus
1*1586) $i multi alfii

$i
au cerut
in-
a calendarului iulian. lata ce scric la subfoarte bine raminerea in Cartagina, fila 339: Este de nrdumci.l insemnarea canonului 61 din zice aici ca la fiecare sinod do \n*slv. au lucru pentru ce canonul acesta
urma
dreplarea calendarului
rului iulian (vezi la
au aratat nepotrivirile calendaTeodor Popescu, Prohlema stabilirii... p. 382 389).

$i
a Pascaliei
Pascha, de vreme ce intiiul sinod a liicul sa se arate cind are sa fie nedumeririi /icvin ca ... Spre deslegarea dreptarea cea pentru Pascha
inloll
:
1
>
262
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
DESPRE CALENDAR
Wu\
parintii africani
dar nu
$i
au adus numai canoanele $i hotarul credintei sinodului I, practicile lui intru care, dupa Balsamon, se cuprindea indrepr
Bisericile Ortodoxe, care au hu.l tarirea a fost primita de catre toate iiosi delegatii lor, urmind ca sinod, prin mitropoliU, episcopi
precum se vede in practicable intiiului sinod cele scrise de Ghelasie. Dar poate i pentru ca inca nu era atita de bine cunoscuta mdreptarea aceasta i dupa urmare nici cu amanuntul tiuta $i
tarea cea
dupa
Pa$ti,
lesne aflata, ca acum.

Deci, ti-am spus atitea marturii
la cei
i
de
la invatatii din Rasarft i
de
din Apus, caci cu adevarat calendarul era ramas in

Parinte, dar
urma
$i
a tre-
buit negre'$it sa fie indreptat.
INVATACELUL
in Biserica noastra ?
cum
a fost indreptarea calendarului
cind va gasi vreme potncare Biserica sa faca indreptarea calendarului 10 martie, a indreptat calendarul Patriarln.i vitS. Astfel, in anul 1924, la Biserica Greciei. Apoi, pe rind, PatriarecumenicS de Constantinopol si Patriarhia Antiohiei i in anul 1924, hia Alexandriei, Biserica Serbiei, Biserica noastra Ortodoxa Roin octombrie, a indreptat calendarul si drept 14 octombrie, sarind peste cele mans, socotind ziua de 1 octombrie care ramasese in urma calendarul iulian. 13 zile cu serbam Sfintele Paftt dupa stilul vechi? de ce
parte la
Caci cei ou stilul vechi zic ca patriarhul Miron Cristea $i cei ai lui ti-au uitat de rinduiala veche $i au stricat calendarul nostra eel sfint $i credint-a ortodoxa.
INVATACELUL Dar PREOTUL Noi serbam

:
:
Sfintele Pasti odata cu crestinii ce tin
stil ill
pentru ca asa ar trebui sa facem vechi, nu pentru ca a$a ca $i calendarul vechi sint rSmase in aratat, si pascalia veche
cum ti-am urma si nu
Nu-i deloc as a cum zic oamenii cei simpli, care nu cunosc nici dogmele Bisericii Ortodoxe, nici ce este calendarul.
:
PREOTUL
INVAJACELUL
darului
?
:
Dar cum
de cine s-a facut indreptarea calen-
PREOTUL
Nu
patriarhul
Miron Cristea a indreptat calendarul,
ci
ci de sfintii pSrinti de la Niceea mai corespund rinduielilor celor puse Bisericilor noastre suron, care facem acest lucru pentru unitatea si pacea Biserica Rusa s.a. Caci asa s-a inca nu au indreptat calendarul, precum la Sinodul Panortodox, uncle facut intelegere la Moscova, In anul 1948, Ortodoxe, prin reprezentanti lor. au fost de fata aproape toate Bisericile
I
Biserica noastra dreptmaritoare de Rasarit, in frunte cu patriarhul ecu-
menic de la Constantinopol $i cu toî patriarhii Bisericilor Ortodoxe care au fost acolo de fata, sau au trimis delegati ?i imputeraiciti pentru a semna in locul lor. Ace$tia au facut indreptarea calendarului celui vechi care, dupa cum ai vazut, ramasese in urma ca $i Pascalia cea din cadrul
ei.
In privinfa serbarii Pastilor ?i tie are urmatorul continut I. In dorinta de a pastra unitatea
indreptarii calendarului, ultima rezolua

intregii
Bisenci,
consfatuirea
l.i
intiistatatorilor si reprezentantilor Bisericilor
Ortodoxe Autocefale de
cum. In anul 1923 s-au adunat la Constantinopol, intr-un sinod, reprezentanti ai tuturor Bisericilor Ortodoxe. Acolo, cercetind cu frica lui Dumnezeu $i cu amanuntime chestiunea calendarului iulian $i vazind ca prin indreptarea lui nu se aduce nici o ^tirbire dogmelor, canoanelor Bisericii $i rinduielilor sfintilor paring i ca prin ra:
INVATACELUL PREOTUL lata
Dar cum
?i
cind s-a facut aceasta indreptare ?
calendarului pentru Bisorici Moscova a ajuns la concluzia ca importanfa faptul ca el se raporteaza la sarOrtodoxa se defineste mai ales prin praznuire trebuie sa se l.a/.'/.c batoarea Sfintelor Pasti, fiindca aceasta
sa fie sSvlrsitd |.<biblice in acord cu hotaririle Sinoadelor 1 pe legile dar nu odata cu PasL'l> intutindenea la aceeasi data, in zi de Duminica, aceasta cerinta a is..i uil. Pascalia alexandrina satisface intru totul daic. sarbatoarea Slmlrloi Pentru a inlatura deosebirile cu privire la II. exista in Bisorici U> .... de diferite sisteme de calendare ce cauzate
Pasti
tocef'ale,
stilul vechi,
ni
iuerea in
urma a calendarului de
$i
la 21 la 8 martie, se calca rinduiala
pentru toata lumea ortodoxa consfatuirea considers obligatoriu

polnvil
p...-.
stabilita
cu
tic^
totii
Marele Sinod ecumenic de la Niceea, au hotarit sa indrepte calendarul iulian $i sa aduca echinoctiul de la 8 marmartie, a?a
de Sfintul
la 21
cum
il
aêzasera cei 318

$i
ri
n(i
de
la
Niceea, pe vremea sfintului
dumnezeie?ti pamarelui imparat Constantin. Hosfinji $i
praznicul Sfintelor Pasti numai dupS a sSrbStori caliei alexandrine. intocmit i recunosci.l cal(>..(lanil PinS in momentul in care va fi III. sarbStorile stabile liocin' consfatuirea considers ca pentru desavirsit,
i
^
M,',
264
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
DESPRE CALENDAR
Biserica autocefala sa se poata folosi de calendarul intrebuintat actual-
INVATACELUL
cu Sfintul
Bine, dar cei cu stilul
vechi zic ca tin cu Ieruscli-
mente
a
in acea Biserica.
$i
IV. Co'nsfatuirea considera obligatoriu pentru cler
credincioî de
Munte Athos. mul si Daca tin cu lerusalimul PREOTUL:
si
cu Sfintul
Munte Athos .-
locale pe teritoriul careia se gasesc, ca unul din obiceiurile acestei Biserici, a carui pastrare in numele unitaîi $i al iustilul Bisericii
birii
urma
ne este poruncita de catre Sfintele canoane.

lata deci
la
sinodul
cum reprezentantii de la Moscova din anul

facem
Pantile
stilul
a toata Biserica
Ortodoxa s-au
inteles
1948
$i
an
iscalit,
ca pentru unitatea$i
pacea
batori,
$it.
Bisericii sa
dupa
stilul vechi, iar toate celelalte sar-
slujba si nici la impartasire ? nu-i primed nici la ce lerusalimul patruzeci de polocind grupul nostra de peste am lost la lerusalim, si al IerUsa Fericitul Patriarh Benedict intra* in aud en t a la Prea rini au N,.este jreur.sUfost care ne-a pus-o a intrebareVe voieste sa-i pnmea ca A caci nici in audienta nu list printre voi?, iac Ce dm lerusal.m, lerusalim, de ce nu fac ceea ce daca zic ca tin ca la
CI
mulX
us:
â
n
dupa
nou
indreptat, pina ce se
va face un calendar desavir$i
^;^r <& ^ *
?
Dar
ai auzit
ca este obligatoriu ca toji preotii
credincioii din fie-
care
\aro.
sa tina sarbatorile toate
dupa
stilul Bisericii
din acea tara in
care se gasesc. $i deci, cei cu stilul vechi din Jara de la noi
nu asculta
* '
aceasta hotarire a conducatorilor Bisericilor Ortodoxe.
INVATACELUL
cu
stilul vechi.
Dar poate, aceasta hotarire nu prive$te
$1
pe cei
(calendarul indreptat). Daca unde se tine stilul nou achn, Sfintul nu fac si ei ca cei de la Lsfintu Munte, de ce care fac parte . sa Sfintului Sinod si tarii din sa f e supusi Bisericii si stilul nou asa run, episcopii cei ce tin cu preotii eascTimpreuna
cl
,
MitropolW, Episcopi, Preoti si Prea SfintUii impartasesc cu toti crestinii care mint slujesc * se
m
:
*?*?* Mo Diacom de
la Sfintul
vm dm
zic ca
toate ce
tm cu Munte
sm
S*i.
mil
preotii i
monahii
Rusa din Jara noastra, care tinea stilul vechi pina la acest sinod, a primit porunca de la patriarhul Moscovei sa tina toate sarbatorile de peste an, afara de Sfintele Pa$ti, dupa stilul nou indreptat.
:
PREOTUL Ba
da. Chiar Biserica
She
din acelasi sfint potir ratele Taine Munte Athos i nimeni, nici
S= amît
^^J^j^,^
monahi
ne-am imparta.it cu
macar un
cu episcopii, staretn
dm ^gfife
si
preot
Sntul
cuvint nu ne a amin
INVATACELUL Unde se PREOTUL In declarajia

: : :
vede
scris acest lucru ?
preotului de la Biserica Ortodoxa Rusa
de la Bucure$ti, care, raspunzind la adresa Sfintei Patriarhii Romane, spune La adresa nr. 439, din 7 august 1954, am onoarea a va comunica ca Biserica Ortodoxa Rusa din Bucure^ti praznuie^te toate sarbatorile cretineti de peste an dupa calendarul indreptat, adica pe stilul nou,
nou, macar ca acolo inca stil vechi sau atit episcopii, cit i acest lucru I Pentru ca t s la nunte de Duhul S impreuna, sint oameni luminati care am slujit Bisericii Ortodoxe, care sin, ai dogmelor si canoanelor cunoscatori credinta ,i nu voiesc ca nu este o dogma de "oblema calendar'ului dragostea si pacea Bisencn Or. calendarului sa strice unitatea, pricina se sup din tare, cu stilul vechi de ,1a noi doxe, cum fac cei
.
se tine stilul vechi.
Dar
d<
f-^^^
^
-e
dupa cum se praznuiesc aceste sarbatori in intreaga Biserica Ortodoxa Romana, $i semneaza Bucure$ti, Preot Superiorul Bisericii Ruse C. Tomescu. Deci iata ca cei cu stilul vechi din Jara noastra nu numai ca nu asoil la de Sfintul Sinod al tarii noastre, dar nu vor sa asculte nici de ma:
nici Bisericii, nici
canoanelor cu Biserica noastra Ortodoxa. rea lerusalimul, de ce m an,,M stilul vechi zic ca tin cu Daca cei cu ,1 eel Nou de la Siho. v., Mucenic loan hramul Sfintului si Marelui la Fericitul Palnarh 1).. Co. vina sa slujeasca cu Prea au voit sa
;
Sfintei Biserici si
nu primesc
m,p...l..>.
iunie)
nu
rele sinod care s-a facut la
Moscova
de hotarirea conducatorilor tu-
turor Bisericilor
Ortodoxe care aveau
acoilo
pe Prea Fericitul Patriarh
Aloxie, a toata Rusia.
lerusalimului ? Oare sint ei mai al dreptei creamy ubui nca mele inconjurat de atitia mitropolitf a venit
invatati in sfintele
canoan,,,
do,,(
,^,^^
p
episcopi
i
.IM
hi
a sluj.l in cI.Um.
266
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
si
DESPRE CALENDAR Prea cu-
'ii/
senci ortodoxe din jara noastra si s a impartasit cu Sfintele ratele Taine din acelasi Sfint Potir cu Prea
sahm nu-i recunoaste, asa cum mca dm Constantinopol ? Ca sS
bisencu Ortodoxe Romane si cu alti mitropoli t i si episcopi din t ara noastra f Daca zic ca tin cu Ierusalimul, de ce Biserica Ortodoxa din
Ieru-
Fericitul Patriarh Iustin al
nu-i recunoaste nici Patriarhia Ecumeinteleaga acest adevar, ii rugam pe cei cu stilul vechi sa asculte cuvintele Prea Fericitului Patriarh
cind Sfintele Pati cad eel mai tirziu la 25 aprilie, la $ase saptamini. Iar ramine de 8 zile. Dar, fiindca am facut asculpostul Sfintilor Apostoli Sinodului Panortodox de la Moscova, din anul 1948, j tare de hotarirea Pa$ti dupa pascalia alexandrina, care este am primit sa facem Sfintele zile, ca $1 calendarul iulian, atunci cind Pantile ramasa in urma cu 13 pascaliei vechi, la noi postul Sfintilor Apostoli so cad tirziu din cauza
Diodor
al
calendarul iulian eel neindreptat sau, cum i se mai spune, eel vechi, a zis Noi, la Ierusalim, inem calendarul t iulian eel neindreptat s, cum se mai zice, eel vechi, dar acest lucru nu este o pricing de despartire intre noi si Biserica Ortodoxa Romana si alte Biserici Ortodoxe 1 nici nu facem din calendar o dogma de credinta* (vezi predica Prea Fericitului Patriarh Diodor al Ierusalimului, din 24 iunie 1982 la hramul Sfintului Mare Mucenio loan eel Nou de la Suceava) INVATACELUL Dar cum stam cu postul Sfintilor Apostoli, caci cei cu stilul vechi zic ca noi am desfiintat postul Sfintilor Apostoli ? TUL NU_i d6lOC 3?a CUm ZiC aCe?ti cre?tini * conducatorii lor ffr!f amagesc cu L care ii minciuniie lor. Postul Sfintilor Apostoli nu este desfuntat ci t inut sub iconomia Bisericii Ortodoxe
la
:
du-se
hramul Mucenic loan eel Nou de la Suceava Noi nu recunoastem in Romania alta Biserica in afara de Biserica Ortodoxa Romana, condusa de Prea Fenatul Patriarh Iustin si de Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane cu lerarhii sai. Biserica Ortodoxa Romana este sora noastra a Bisericii noastre. Ea are comuniune cu Biserica Ierusalimului si succesiune aposlohca asemenea cu toate Bisericile Ortodoxe din lumen. Apoi, referin:
suprima sau este mai mic de 8 zile. se procedeaza atunci cind postul SfinINVATACELUL: Dar cum Apostoli lipse^te, sau este mai mic de 8 zile ? tilor raminem la hotarirea Sfintului Sinod fi cite zile PREOTUL: Atunci
rinduie^te Sfintul Sinod, atitea zile postim.
Dar poate Sfintul Sinod sa rinduiasca sa postim INVATACELUL chiar ?i in saptamina de harti de dupa Sfinta Treime ?
:
i,
Poate, desigur, Sfintul Sinod are putere sa porunceascS, de nevoie, sa se \XB$ post, a$a cum arata atunci cind crede de cuviinta ?i Marturisirea Ortodoxa, partea I-a, raspuns la intrebarea 93. In porunca Timpul pentru indeplinirea postului il a 2-a a Bisericii se arata ca Invafatura de credinta cre$tina ortodoxa, edihotSra$te Biserica (vezi
PREOTUL
tia Sfintului Sinod, Bucure^ti, 1952, p. 409).
INVATACELUL
PREOTUL
nonice, caci
: :
dar care sint oare abaterile canonice ale Parinte,
celor cu stilul vechi ?
Cei cu
stilul
vechi din tara noastra au
?i
abater i ca
ar
fi
fost desfiintat, nici intr-un
an nu
am mai
Apostoli.
Romane, avea postul
caci daca
Sfintilor
INVATACELUL
c de 8
zile,
Dar de ce uneori postul Sfintilor Apostoli este mai caci dupa rinduiala canoanelor nu poate fi mai mic de 8
:
hotarirea Patriarhiei Ecumenice din Constantino1. Nu asculta de indreptarea calendarului celui vechi pol, din anul 1923, care a hotarit nici de Sfinta Patriarhie a Ierusalimului, de a sluji v 2. Nu asculta facut Prea ]"impartaî cu Biserica noastra Ortodoxa, a$a cum a a se
;
ricitul Patriarh al Ierusalimului i
mitropolitii sai cind
au venit
*\
?i
s-aii
ierarhii Bisericii noastre la Suceava, in anul 1982 impartaît cu

dciti
in dllo
ortodoxa are 34 de date pascale c-j.ro se schtaM din data de 22 martie pina la 25 aprilie a,a ca atunci' iid Sfintele Pa ti cad eel mai timpuriu, la 22 martie, prima 9 zi de dupa echinoctiul de primavara, atunci postul Sfintilor Apostoli se intinde pina
;
i
lur/rf^VV le cu Sfintele
P U P StUl SfintUor D Pa^ti. n Pascalia noastra
A P stoli
stS
însa
lega-
3.
Cei cu
stilul
vechi nu
asculta de Sfintul Sinod al Bisericii Orto-
hotarirea intii-statatorilor tuturor Bisoricilor ()ih doxe Romane i de Moscova in anul 1948 ?i au hotarit ca W>li prco doxe, care s-au adunat la stil vechi sa asculte de Sfintul Sinod tii ?i credincio?ii care mai sint pe an, afara de Sfintele P.isti, dupa stl$i sa tina toate sarbatorile de peste
;
m
; ^
268
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
al IV-lea al Hotaririi
DESPRE CALENDAR
.'.,'
lul
la
nou (catendarul indreptat) (vezi aliniatul Moscova din 1948, in 30 zile in U.R.S.S.)
;
de
9.
Episcopii, preotii
$i
cre^tinii
?i
stili;ti
din tara noastra hulesc

etc.
<>i
de-
faimeaza pe patriarhul, episcopii

aprobarea Sfintului
lipsiti
:
preotii Bisericii
;
Ortodoxe Romane,
4.
Cei cu
stilul vechi,
cu de
la sine putere, fSra
Sinod
Ortodoxe Romane, i-au facut singuri episcopie $i, prin aceasta, ei cad sub osinda urmatoarelor canoane 33, 31, 34 apostolice 18 al Sinodului al IV-lea Ecumenic; 64, 65, 95 $i 109 al Sinodului din
al Bisericii
: ?
pentru aceasta ei ii numesc catolici, sub osinda canoanelor 12, 15, 105 $i 108 ale Sinodului din Cartacad 74 $i 75 ale Sfintilor Apostoli; 6 al Sinodului al II-lea Ecugina 28, Sinodului al IV-lea Ecumenic; 4 al Sinodului din Antiohia menic 9 al
de dar, eretici
Cartagina 6 al Sinodului din Laodiceea 15 al Sinodului 1 i 2 din Constantinopol 6 al Sinodului din Gangra 34 al Sinodului al VI -lea Ecumenic 8 al Sinodului al IV-lea Ecumenic i 5 al Sinodului din An; ; ;
S-a.
10.
Episcopii
preotii stili^ti
tiohia
5.
Episcopii lor
Sinod al da canoanelor: 1 i 35 Apostolice; 1, 13, 19 i 22 ale Sinodului din Antiohia 4 $i 6 ale Sinodului al IV-lea Ecumenic 3 al Sinodului al VH-lea Ecumenic 12 al Sinodului din Laodiceea 6 al Sinodului din Sardes 1 al Sinoadelor 1 i 2 din Constantinopol
tului
? ; ; ?
nu au fost ale$i $i nidi hirotoniti cu aprobarea SfinBisericii Ortodoxe Romane $i, prin aceasta, cad sub osin-
ei se copul locului, nici pe mitropolit, canoane 55 apostolic 6 al Sinodului al IIosindesc de urmatoarele Ecumenic; 13, 14 al Sinoadelor I $i II din Constantinopol $.a. lea aprobarea 11. Episcopii ,d preotii stili^ti ?i-au facut Minastiri fara Sfintului Sinod i, prin aceasta, ei cad sub osinda canoanelor 31 Apos4, 24 ale Sinodului al IV-lea EcuI Ecumenic tolic 15, 16 ale Sinodului Sinodului al VH-lea Ecumenic 2, 3, 4 i 5 ale Sinoadelor menic 21 al
: ;
: ;
nu pomenesc la slujbele lor pe nici pe patriarh i prin aceasta
epis-
I si II
din Constantinopol
12. Preotii
stili^ti
88
al
Sinodului din Cartagina

f
$.a.
6.
Episcopii
$i
preotii lor,
precum
$i
cre^tinii condu$i
de
ei,
se de-
se due din sat in sat in eparhii
parohii straine,
parteaza de
imparta$irea cu preotii $i ierarhii no$tri, din ura, razvratire ?i neascultare, cazind prin aceasta sub osinda canoanelor 12, 13, 14 $i 15 ale Sinoadelor 1 ?i 2 din Constantinopol 31 al Sfintilor Apostoli 18 al Sinodului al IV-lea Ecumenic 31 i 34 ale Sinodului al Vl-lea Ecumenic 5 al Sinoadelor din Antiohia $i altele 7. Episcopii ,$i preotii care tin stilul vechi din tara noastra savir$esc erezie cind boteaza a doua oara pe cre^tinii ce au fost o data botezati
; ;
la slujirea $i
pe ascuns, fara sa tina seama de aprobarea episcopului lo<?i fac slujbe a parohului din acele parohii $i, prin aceasta, ei cad sub osinda cului $i
canoane 3, 21 ale Sinodului din Antiohia 15 al Sinodului urmatoarelor 15 Apostolice; 2, 3 ale Sinodului al II-lea Ecumenic; I Ecumenic; 14, 36 al Sinodului al Vl-lea Sinodului al IV-lea Ecumenic 6, 13 î 23 ale
:
Sinodului din Sardinia; 57 al Sinodului din Cartagina Ecumenic; 16 al

$.a.
numele Prea Sfintei Treimi i, prin aceasta, ei cad sub osinda urmatoarelor canoane 47, 68 Apostolice 7 al Sinodului al II-lea Ecumenic 95 al Sinodului al Vl-lea Ecumenic 57, 66, 77 ale Sinodului din Cartain
:
lata deci, a?a cit
mai pe
scurt, care sint gre$elile $i abaterile
cano-
nice ale celor ce tin
gina
al sfintului
Vasile eel
Mare
$i altele. Ei,
facind al doilea botez
vechi in tara noastra. Mai sint inca ?i alte necanonice ale lor, dar pe care nu am vreme a le insuma aid. orinduieli Cei cu stilul vechi zic ca Patriarhia lerusalimului 1NVATACELUL:
stilul
$i
:
celor botezati in
tos (Sf. loan
8.
numele
i
Sfintei Treimi, rastignesc a
doua oara pe Hris$i
este cea dintli
ca
ei tin
cu Ierusalimul.
Damaschin, Dogmatica, cap. IX, Despre credinta
Botez)
Episcopii
preotii stili$ti din tara noastra au rupt legatura du-
hovniceasca cu ierarhia canonica a Bisericii Ortodoxe Romane i, prin aceasta, ei cad sub osinda urmatoarelor canoane: 31 apostolic; 17 al
Sinodului al VH-lea Ecumenic;
1
socotesc a$a, de ce nu asculta de Patriarhul PREOTUL Daca ei cum ai vazut mai sus, in cuvintarea sa la hramul Ierusalimului, care, loan eel Nou de la Suceava, din anul 1982, a aratat eft proWtSfintului calendarului nu este o dogma de credinta $i o pricina de clespailiie ma
intre Bisericile
4,
18 al Sinodului al Vl-lea Ecumenic;

;
Ortodoxe?
Iar
daca vor sa
ftie rinduiala ierarhic.i

:
*i
ca-
al
;
Sinoadelor
?i II
din Constantinopol
?i
5,
6 ale Sinodului din
Gan
;
gra
5 al Sinodului din Antiohia
14 al Sinodului din Cartagina
in rinduiala UiserlPatriarhiei din Ierusalim, sa inteleaga ca nonica a Universale Ortodoxe, prima este Patriarhia EcumenicS de Conslan cii
^HM^HH
270
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
linopol, a 2-a este Patriarhia Alexandriei, a 3-a a Antiohiei $i a 4-a este a Ierusalimului. Vezi despre aceasta in Pidalionul de Neamt, editia 1844 canoanele 3 al Sinodului al II-Iea Ecumenic 34 Apostolic 28 al Sir :
nodului al IV-lea Ecumenic $i 36 al Sinodului al Vl-lea Ecumenic. A$a ca Patriarhia Ierusalimului, impreuna cu celelalte patriarhii, asculta de cea a Constantinopolului $i, la vremea potrivita, va Indrepta ?i ea calendarul eel vechi, a$a
diiul
cum
a fost injelegerea tuturor patriarhiilor
in
1923.
INVATACELUL
eretici ?
Dar
stili$tii,
adica cre?tinii cei cu
stilul vechi, sint
PREOTUL
lice
Nu
sint eretici, caci pina
acum, nu au greêli dogma-
sau in cult. Ei au calcat numai legile biserice$ti administrative $i au ajuns la neintelegere cu ierarhia bisericeasca, organizindu-î minasliri i biserici deosebite, fara aprobarea Sfintului Sinod i de aceea ei sint schismatici (dezbinati de Biserica Ortodoxa Romana). Dar daca vor indrazni sa faca al doilea botez cre^tinilor care au fost botezaji o data
canonului 47 Apostolic <?i altor camoane. Numai cre$tinii care $i-au format o doctrina ratacita de la unele adevaruri ale invataturii de credinta ortodoxa se numesc eretici (vezi Pravila bisericeasca de Arhim. Nicodim
Sachelarie,
i
Capitolul 35
in
numele
Sfintei Treimi, atunci
de
la sine se fac eretici, potrivit
DESPRE OASTEA DOMNULUI

INVATACELUL:
spume
marele va<s PREOTUL dumnezeiescul apostol Pavel, in multe locuri din epistolele al alegerii, ca toti cretinii care s-au botezat in numele Sfintei Treimi sale ne arata
:
Dar despre Oastea Domnului
ce imi
pute^'i
altele).
:
INVATACELUL
PREOTUL
:
r amine
Graitorul de Dumnezeu, Gura
lui Hristos $i
vor voi sa se mai supuna
Bisericii, ce are sa fie
cu
ei ?
Vor ramine o ramura schismatica
in Biserica Ortodoxa.
vedere acest lucru, el sfatuie$tc Timotei sa se lupte ca un adevarat osta$ al Domnului pe ucenicul sau partea ta de suferin|a, ca un bun ostas al lui Iisus HrisIa-ti $i ii zice Apoi, aratindu-i ca adevaratului osta? al lui Hristos nu Tim., 2, 3).
sint osta$i ai lui Iisus Hristos.
Avind
in
tos
(II
deêrtaciunile lumii, ii zice Nic lucrurile i se cade a se amesteca cu ce treburile vieîi, ca sa fie pe plac celui un osta* nu se incurca cu Ba, i mai mult, marele apostol Pavel aratS stringe oaste (II Tim., 2, 4). duhovnicesti $i ii indeamna pe efeseni sa le ia asui care sint armele Pentru aceea, luafi toata armatura lui Dumnezeu, ca s3 putetf pra lor: rea $i, toate biruindu-le, sa ramineti in picionsta impotriva in ziua cea
i
i
picioarele, g<il<i dreptatii i incaltati-va re... imbracati-va cu plato?a pacii, lulnd pavaza credintei cu care ve\i puiva fiind pentru Evanghelia
VI
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
?i

coiful milif r
273
tinge toate
sagepe
cele arzatoare ale vicleanului. Luatf
sabia Duhului, care este cuvintul lui Dumnezeu (Efes. 6 1318). um i spume lui Timotei Lupta-te lupta cea buna a credintei, cuceicir ii Tim. 6 12). Apoi aratindu-i ca $ el singur, e$te viata cea ve?nica... (I
:
i
Lupta a tin bun calatoria am savir$it, credinta am pazit, de acum ea buna m-am luptat, cununa dreptatii, pe care Domnul imi va da-o in ii s-a pregatit mie 78). Deci, intelege, frate, din marturiile acesiua aceea (II Tim., 4,
osta? al lui Iisus Hristos, s-a luptat in viata,
ii
zice
de astazi cum a aparut ? INVATACELUL Dar Oastea Domnului a fost o asociatie crestina, la incePREOTUL Oastea Domnului Bisericii Ortodoxe Romane. Cit timp put aprobata de Sfintul Sinod al buni, ea a adus mare folos Bisencn, aceasta asociatie a avut conducatori imoralitatile, betiile, fumatul, desfricaci foarte multi crestini paraseau care periclitau moralitatea pubhca. narile, hotiile si alte feluri de rautati, buni si invatati, cei ce au ramas Dupa ce insa a ramas fara povatuitori imputmat si bunii crestini s-au Iisus Hristos
:
adevaratii ostasi ai lui
ea ale Sfintei Sca-ipturi, ca

vezi
857,
toti cre^tinii sint ostasi ai lui Iisus
Hristos
dupa Evanghelia Mironositelor, Bucure^ti, Kiriacodmmion, Cuvint daca vor duce lupta cea buna i dupa lege, vor lua cupag. 58). $i
ve^nice
(II
uiiui vietii celei
Tim.,
4,
8).
INVATACELUL:
int,
Ati aratat din Sfinta Scriptura ca
toti
cre^tinii
ostasi ai iui Iisus Hristos. ostasi ai lui Iisus Hristos ?
Dar eu va intreb
cum au devenit
exes-
inii
PREOTUL De
:
la sfintul si
dumnezeiescul botez, caci de atunci fiecare

si
povatuitori luminati si necunoscind multi din ei, din cauza lipsei de Bisericii Ortodoxe, nici Scripturi, dogmele, Sfinta Traditie a Sfintele ratacit de la adevar. Marele apostol invataturile sfintllor parinti, s-au daca vor sa se incununeze, trearata cS ostasii lui Iisus Hristos, Pavel iar daca sint ostasi numai cu buie sa se lupte dupa lege (II Tim., 2, 5), Bisericii lui Hristos, apoi au parasit practica traditional a numele si Hristos, ci dezertori si oaacestia nu mai sint ostasi ai lui Iisus unii ca folos, aduc paguba Bisencn. nelamuriti in credinta, care, In loc de meni
:resti<n
botezat s-a imbraeat cu Hristos

;
a devenit ostas
si fiu
al lui
)umnezeu, dupa har (I Cor., 6, 11 Tit, 3, 5; Gal., 3, 27). Asadar, inteeste mama noastra duhovniceasca. Ea ne-a nascut ege, frate, ca Biserica botez prin apa ?i prin Duh (loan, 3, 5) si de noi la dumnezeiescul dupa har ai lui Iisus Hristos si ostasi ai Lui.Iar cum ca ilunei sintem fii botez am devenit ostasi ai lui Iisus Hristos arataisi rugaciule la sfintul $i 11 fa pe acesta sfintul botez, care, printre altele, zice lea cea de la
:
multe parohii din diferite parti ale Aici la noi vin preoti de pe la care le fac unii din cei ce-si noastre si se pling de greutatile pe tarii
zic ostasi ai
Domnului,
deoarece spun preotii

,
unii din ostasii
Domnului au trecut
ca sint grecesti
si
la sectari
altii
,
se aduna
singuri, fara voia si stirea
defaima cintarile Bisericii si zic altii preotilor din parohia respective nu mai sint bune azi si cS numai de aceea vechi
,si
ales al lui Iisus (vezi in Molitielnic la copilul care se boteaza) osta$ pentru a te incredinta si mai puternic in -induiala sfintului botez). Iar sfintul loan Gura de Aur care, vorbind catre iceasta privinta, asculta pe Te-ai facut osta la Sfintele Pasti, zice :restinii cei ce se botezasera
;
1
bune. Altii, din asa zisii ostasi cintarile de la oastea Domnului sint sfintei cruci, nu vor sS vin in biserica dar nu fac semnul ai Domnului, si sa sarute sfintele icoane, si anafora, nu vor sa se Inchine
ia sfinta
alte multe abateri pe care
nu
le
mai scriu
aici.
lui Iisus Hristos, ai luat
mare putere, sabie

ispita spre
ascutita,
cu ea impunge
sfintul botez
,dipe.le.
;,i
Apoi, aratind
ca Dumnezeu angaduie
ca si
dupa
a se incununa din lupta, zice^ se infrunte crestinul cu putea sa indeparteze pe dusman (care ne lupta hi aidevar, Domnul darului si maretia puterii ce ai iipli botez), dar ca sa cunosti tu bogatia pe el sa se lupte cu tine, oferindu-U tie multe primit de la botez, lasa-1
din lupte {Cuvint la Inviere, Izvoarele Ortoprilojuri de a te incununa doxiei, nr. 5, Bucuresti, 1942, pag. 210).
multi din cei ce Din aceste plingeri, ale multor preoti, Domnului se opun Bisericii Ortosocotesc ca fac parte din Oastea se nostru romanesc, pe care noi credintei stramosesti a poporului doxe si neamului nostru. Noi nu trepastrat-o de la intemeierea Bisericii si a am abateri ale acelora carora le place sa inchidem ochii fata de aceste buie cu credinta noastra ortodoxa. cheme ostasi ai Domnului. Noi, sa se nostri in frunte ou voievoz.i au pastrat-o din veac stramoîi pe care vremurilor grele pnn care toate necazurile si furtunile
vedem ca
lor,
18
am
biruit
Credinta Ortodoxa
274
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
nn
27 r>
de trebuie sa tinem cu sfinjenie la dreapta noastra credi-nfa cea de totdeauna. De aceea rugam staruitor pe fratii notri preoti care au in parohiile lor osta$i ai Domnului sa se ocupe cit mai de-aproape de ei $i sa-i invete, cind vin la biserica, rinduiala, dogmele, canoanele, liturghia $i
i
a trecut
neamul nostra
tulburat Biserica dreptmaritoare a strecoare in popor erezia care a
lui Hristos.
mireni au voie sa predice in public? INVATACELUL Dar erestinii nicidecum, fara de aprobarea episcopului PREOTUL Nu au voie
:
locului
si
a preotului.
toata Sfinta Traditie apostolica
$i
invataturile sfinjilor paring.
Numai
si
a$a vor putea sa-i faca pe ei adevaraji ostaî ai Domnului $i sa-i aiba ca pe ni$te adevarati cre$tini i ajutatori in misiunea lor preoteasca. Mare plata vor avea acei preoti care se vor osteni sa duca pe drumul
eel
mireni nu pot predica in public INVATACELUL: Nici misionarii prin biserici fara voia episcopului ?
:
bum
al Ortodoxiei noastre
pe aceia dintre
fii
osta$ii
Domnului care
dupa cum ai auzit mai sus, atit PREOTUL Nu au voie, deoarece, sa predice, sa invete in adunari preotii cit si misionarii laici nu au voie scrisa a episcopului locului. lata pe crestini, fara aprobarea verbala sau
Misionani sint totprivinta spune Dreptul bisericesc in aceasta ce locului si sint obligatf ca, la anumite deauna dependenti de episcopuil rapoarte asupra activitatn lor (Drept intervale, sa prezinte anumite se mentine unitatea credmtei Bisericesc, cap. 132, pag. 361). Numai asa
:
se abat de la rinduiiala unor buni
ai Bisericii.
INVATACELUL Am
:
auzit ca unii din cei ce-$i zic osta$i ai
Dom-
nuilui fac
$i
predica prin casele oamenilor, fara sa tie preotii fara sa ramina in legatura cu ei. E un lucru bun acesta ?
i
adunari
PREOTUL
tile
Nu
este bun, fratele meu. Caci sfintele

locului.
dumnezeie$-
î
Bisericii.
in
canoane nu dau voie mireanului i public, fara de porunca episcopului

:
nici chiar preotuilui sa predice
1NVATAGELUL: Dar
zio in aceasta privinta ?
sfintele
canoane ale
Bisericii
Ortodoxe
In dreptul canonic al
de Rasarit se scrie a$a Cu imputernicirea episcopului, i preotii pot sa predice in biserica, dar episcopul le poate lua acest drept, cind nu va fi convins sail va avea o indoiala asupra curatiei credintei lor. $i iaraî zice Fara de imputernicirea episcopului, nimeni nu poate predica in biserica (vezi, Nicodim Mila$, Dreptul Canonic al Bisericii,
Bisericii
;
PREOTUL
oi
lata ce zic
Nu
se cuvine crestinului
mirean a porni
cuvint in public sau a
invata, insuindu-si lui
a invata de la dinsn cele luat darul mvatatorescului cuvint si ce an osebite madulare a facut Dumnezeu, dumnezeiesti. Caci intr-o Biserica, dupa
a$a
:
a urma
rinduielii celei predate
de Domnul
si
dregatoria bisericeasca, a deschide auzul la cei
pag.
324334
$i 360).
:
INVAJACELUL
PREOTUL Au
:
Au
fost cazuri in istoria Bisericii cind episcopii
au oprit pe preoti sa predice in biserica ?

fost. In acela$i
Un
In
lor
urma
ereziei lui
*
Drept Canonic, aratat mai sus, citim Arie, in Biserica Alexandriei li s-a interzis preoti-
$i eel ce $i iarasi zice Acela sa invete, iar altul sa se invete. ceva. da, intru blindete, si eel ce sa fie intru buna smerenie, 9 i eel ce
:
oarecare sa
tilcuirea lui Grigorie Teologul, zice glasul Apostolului, care, in fratilor, pe aceasta sa o pazim. Aceasta rinduiala sa o cinstim, unul mina, iar celalalt altaltul limba
fie
urecne, iar
invata
de a mai predica (cap. 139, pag. 360). Mai vezi despre acest lucru $i le. Socrate (Hist, eccl, V, 22), fi la istoricul Sozomen (Hist, eccl, VII, 19). La fel spune ?i comentariul lui Nicodim Mila$ la canoinul 64 Trulan;
Pravila
I,
549550.
:
iNVAjACELUL
Dar de ce episcopii
ii
opreau uneori chiar

'
pe
limba, partea cea prea gata au sa nu f im toti intru osirdie slujeste prooroci, au doara toti sintem sintem apostoli, au doara toti doara toti adauga Ce te faci pe tino apoi (I Cor., 12, 29-30). Iar tilcuitori? picior fiind ? Ce te apuci a comanda pastor, oaie fiind ? Ce te faci cap, sa nu intelepciunea porunce 5 te ? Caci
; ;
:
preoti sa predice in biserica ?
osti, fiind rinduit intre soldati te intinde cu bogatul, sarac fiind nu fii grabnic in cuvinte
,
nici caul.,
PREOTUL: Din cauza
ca multi dintre preoti erau imbodnaviti de
blestematele invataturi ale lui Arie.
De aceea
i-au oprit episcopii ca sa
spre incheierea acestui Caintelept decit cei intelepti. Apoi, sa fii mat stramutlnd Canonul acvsU., Iar de se va prinde cineva non spune
:
276
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
2930)
'111
<+
patruzeci de zile sa se afuriseasca {Canonul 64 al Sinodului al Vl-lea Ecumenic; Pidalion de Neamt, editia 1844, fila 187 verso).
-
cineva are voie
predicatori. Iar pricina pentru care si de aceea nu toti pot sa fie voia episcopului locului, este, dupa sa predice numai cu
iNVAjACELUL
serica
$i in
Deci nicidecum nu poate predica mireanul in

autorizatie
iscriisa
bi-
adunari ?
:
PREOTUL
luei
Numai daca va avea
sau
ihvoire
de cei ce Sfinta Scriptura, ca el episcopi (Fapte, 20, 28) si numai de sint pusi de Dumnezeu in Biserica cuvintullui lui Dumnezeu. Auzi ce la predi
trebuie sa mearga pe calea
ascultarii
verbala (blagoslovenie) de la episcopul locului sau de la preotul paro-
ace^tia sa fie trimiî zice Sfinta Scriptura
unde vrea sa predice.

Atunci, atit
clerioiil cit $i mireainiii
;
(Rom
poate sa predice in biserica i la adunari publice dar i atumci va fi sub directa supraveghere a episcopului i a preotului din acea parohie i eparhie (vezi Dreptul Canonic, cap. 133, p. 363).
preotul tare'a lucreaza moarte (Fac,
daca nu vor fi trimisi ? Cum vor propovadui fara sa fi fost trimis de episcopul sau 10, 15). Deci, eel ce predica neaseuJtarii si stim cu totii ca neasculsau, acela este pe calea
:
3,
616 Rom.,
;
5, 12).
JNVATACELUL
cre^tinilor mireni,
Dupa
cite
am
inteles, totuî,
cineva din
rindul
daca are darul cuvintului, poate sa predice, cu aprobarea episcopului sau a preotului, in biserici $i in adunarile cratinilor. Dar va rog sa-mi spuneti, unde se scrie ca mireanul are voie isa predice
in biserica sau in oarecari adunari cre$tine$ti
lui
r
cu voia episcopului locu-
sau a preotului din acea parohie
PREOTUL
fila
i
lata
unde
In Pidalionul de la
:
Neamt
citat
mai
sus, la
de a invata, indeosebi pe cei ce il intreaba, precum zice Zonara in cap. 32 al cartii a opta din Apostole$tile A$ezaminte. Caci vor fi, zice, toti invatati de Dumnezeu. In acest chip a vorbit Apollo i invata cele pentru Domnul, cu toate ca nu tia decit de botezul lui loan (Fapte, 18, 25) la fel Acvila i Priscila, care 1-au invatat pe acest Apollo, mai cu scumpatate, calea lui Dumnezeu.
i
;
183 pe verso, e scris a$a De cu chip cucernic, nu se opre^te
va
fi
vreun mirean
iscusit in cuvint
care a urmarit ei prin organizarea ei ? ciatia Oastea Domnului i ce au inceput asociatia la infiintat PREOTUL: Intentia celor ce au scopul bun de a aduce pe crestini Oastea Domnului.> a fost buna ,i cu au zis Ma lepad de satana cele ce au fagaduit la sfintul botez, cind la am spus mai sus, aceasta asociatie cum i de toate lucrurile lui. Si 9 buni, duhovnicesti si bine tina, cit a avut la cirma ei conducatOTi cre mare folos Bisericii noastre si moralei orientati in Ortodoxie, a fost de destul de mulU din ei au deviat publice a poporului roman. Dar acum la adevarul dreptei credinte si s-au ratacit. de i rv __ este de f acut ? In acest caz, INVATACELUL
1NVATACELUL Dar
:
fost intentia celor ce
au
infiintat aso-
toata sarcina de indreptare a celor PREOTUL Cred ca de adevarata si Sfinta Traditie a calea greita ,si s-au departat pe seama fratilor no?tri preoti de Ortodoxe sta numai si numai ostasi. Ei trebuie sa-i adune prin crestini
:
au
luat
Biserica
la ora?e
biserici,
Din cele de pina aici am inteles ca fiecare cre$tin este osta$ ales al lui Iisus Hristos, de la sfintul botez $i ca oricind poate s3 se mintuiasca, chiar de nu s-ar inscrie in Oastea Domnului numai s3 facS cele fagaduite la sfintul botez, prim martorul sau (naûl de botez). Am mai inteies ca nici un cretki mirean i chiar nici un preot nu poate sS predice in biserica sau in vreo adunare, fara voia scrisa sau verbala a episcopului locului sau a preotului respectiv. Dar, care a.r fi, dupa Sfinta Scriptura, motivul de a nu predica cineva din crestini sau chiar
: >> l
iNVAjACELUL
din invataturile de credinta ortodoxa sa-i lamureasca, sa le citeasca din invataturile sfkitilor ?i catehisme, din colectiile de canoane si din lamuri in credinta ortodoxa, ca sa dedumnezeie5 tilor parinti, spre a-i asa cum au fagaduit la sfintul si adevarat ostasi ai Domnului,
i sate,
unde
sint
din preoti fara voia episcopului locului ?
PREOTUL
Hristos
Ji-am aratat mai
sus, destul
de
dlar,
ca in Biserica lui
vina cu care se vor osteni pentru lamunrea 51 todumnezeiescul botez. Preotii aduemdu-i pe ei la fagasul dreptarea celor ce au luat calea gresita, Bisericii noastre ortodoxe, vor dogmelor si al rinduielilor canonice ale adevarati paston de sullet mare plata de la bunul Dumnezeu, ca avea nostra romanesc. Iar cei povatuitori sufletesti ai poporului i adevarati altor fii sufletesti vor da se vor togriji de Indreptarea lor si a ce nu seama in ziua Judecatii de Apoi.
' ' *
nu
toti sint apostoli,
nu
toti dascali,
nu
toti tilcuitori (I Cor., 12,
tMPARTASIREA RARA SAU DEASA DESPRE
?.7<)
uuuu cuvmmi nu numai

:
de multe on dupa do, aceia se imparta.esc o data nicTca o data, cei ce de multe or La fel sint primiU cei ce ani Apoi zic stiint a gindulm curata, ce, ori se imparta 9 esc. Cei ce au cei ce de putine
in an, iar
catre cei de aici, ci
cei ce ? ed in pustie (pustcatre
au viata neprihanita, cei ce ce
sint intru acest fel
Capitolul 36
DBSPRB DBASA SAU RARA IMPARTAÎRB CU SFINTELE 1 PRBACURATELB TAINE ALB DOMNULUI
*
ce nu sint intru acest fel, Oie Iar cei iau osinda * munca i ca c ? Pent s' zice : Nu 1833, p. 449). Iar in alt loc cuv. 53, Buzau, patruzeci de zile (Postul Mare) Botezului Domnului, nici cele terii sau a imparta ? irea cu Prea-curatele pe cre 5 tini a se apropia de fac vrednici aceasta totde auna aproCu si cura t irea sufletului. Tainlci lamurirea pie-ta, fara aceasta, niciodata* da Sfintele preotului cit de mare este pnme]dia acest sfint parinte ziee asa.: Nu lor cind va sti nevrednicia Taine celor ne vrednici lame ceior nevieuu^ zace asupra voastra daca, de hrana, ca nu mica munca da sabie in loc nevrednic, ii ve t i ingadui sa "tiind P e cineva Singele lui Hristos din mina voastra^ya aceasta*. Apoi zice grija a Prea-curatelor Taine el la darea cu de it
totdeauna, sa se aprosa nu se apropie Pentru niciodata
^^>^^ffirea N
jJ^gg^Sf
W#*^ ^3^
ar
fi,
~*#^g
macar eparh macarê
ITS' apT
mXt=
^
Ma
tie lui Hr'stos, zice:
Macar voievod de
INVAJACELUL
cre$tinii, trebuie
Parinte,
cum
stau lucrurile cu acei
zic ca noi,
PREOTUL
neaparat sa ne imparta$im mai des cu Sfintele Taine ? E bine ca un cre^tin sa se imparta$easca mai des dar
r
nevrednicie se apropie opre^te-l incununat cu coroana, daca cu decit eel mdracit este ce tu decit acela. Caci mai rau mare stapinire ai Dumnezeu, nu de om Iar nevrednicie..., Teme-te de ce se apropie cu tone iar dac L vei ride i de Dumnezeu de te vei teme de om, oamenilor vei fi intru cinste de Dumnezeu, i
,
*rm
cu pregatirea cuvenita unei asemenea Sfinte i infrico$ate Taine. Ca sa ne dam seama de primejdia oe a^teapta pe cei ce vor a se lmpartaî fara pregatirea cuvenita, sa ascultam cuvintele sfintului $i marelui aposSa se cerceteze insa tol Pavel care, in aceasta privinta, spune a$a
:
voi ingadui sa da Singe Domneso celor ne ma voi desparti, decit a degraba de suflet a da Singe atit de inainte de il voi varsa, mai vrednici. Tot singele men
mine.
nesti sa-1 opresti, adu-1 la
Nu
*gg$$^
)
M^^
omul pe sine $i aa sa manince din Piine i din Pahar sa bea caci eel ce manincS $i bea cu nevrednicie osinda i$i m $i bea, nesocotind Trupul Domnului (I Cor., 11, 28 29), iar cit prive^te deasa sau rara impartaîre cu Sfintele Taine, sa ascultam pe marele dascal al lumii, dumnezeiescul parinte loan Gura de Aur, care in aceasta privinta ne vor?
bete aa
altii
Multi cu Tainele acestea o data intr-un an se impartaêsc,

ori, iar altii
de douS
de mai multe
ori.
Deci catre
tofi
ne este noua
mult cercetmd pe cinev... nu i se cuvine. Dar daca infrico 5 ator celui ce nici o vina (Ibid., Cuv. 55 p. 4>, n-a stiut pe eel rau, nu este vedem ca a va apropia de u Cind ave t i al sau zice $i iara $ i, in alt cuvint ; Sfintele Taine, sa fw\, de i dumnezeiasca ? i aceasta infrico atoare gac.um tiin t a curata i cu frica ,i cu cutremur, cu con? aceasta cu Ortodoxiei, Nr. 5. p. 11). Nasterea Domnului, Izvoarele (Cuvinf la Sfintele * Prea-curu U este vrednic a se apropia de Apoi, aratind cine zicindu-se Sfintele ShnU ,. zice asa Cind auzi Taine ale lui Hristos, cineva sfint, sa nu se aprop,.* inseamna ca daca nu este
: :
sa
stii
ca aceasta
280
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
DESPRE IMPARTASIREA RARA SAU DEASA
;-Ml
.
nu numai curat de pScate, cS pe

II
face astfel, ci venirea de fata (Impaitiiea de griu, Cuv. 53, p. 459).
nu numai izbavirea de pacate a Duhului Sfint isi bogatia faptelor bune

eel sfint
INVATACELUL
are a primi Sfintele
Dar cum trebuie sa se pregateasca cineva cind

si
Dumnezeiestile Taine ale Trupului
si
Domnului?
Singelui
totdeauna $i ne^tiinta, i neputinta noastra. Acest lucru 11 ?tim tot de la Gura de Aur Nu trebuie?te nici sS le 1dumnezeiescul parinte loan seama lui Dumnezeu i sa dorim, nici silindu-ne sS sosam pe toate in ostenelile noastre pe toate le isprSvim, caci Dumnezeu nu cotim ca prin voie$te ca noi sa dormim socotind ca pe toate le lucreaza El nici nu vomindrim ca noi le facem pe toate {Impartirea de gnu, cuv. 54, ie?te sa ne
:
f
Oricine voiete a se apropia de imparta?irea Sfintelor si Dumnezeiestilor Taine este dator mai inainte sa fie spovedit cu de-amanuntul de pacatele sale si, daca ii va da voie duhovnicul sau, sa se impartSseasca. Apoi sa se impace cu toti, sa-i citeasca
:
PREOTUL
pag. 453).
INVATACELUL:
Sfinta Impart&sanie ?
Oare
$i
preotii trebuie sa aiba

?i
mare pregalire
pentru
cind slujesc Sfinta Liturghie, ca
cre$tinii care se preg&tesc
toata pravila
(rugSciunile
ta,
dupa rinduiala pusa
in Ceaslov) si sa petreaca cu grija sfm-
PREOTUL
Ou
adevarat,
ma
cu post si infrinare, atit inainte de Sfinta Impartaânie, cit si dupa ce o va primi. Acest lucru 11 arata iarasi sfintul loan Gura de Aur Iar
:
mai inainte de a te impartasi, posteste, ca sa te arati vrednio de impSrtfitfre iar dupa ce te-ai impartasit, s3 sporesti infrinarea, pentru ca nu pe toate sa le pra P ade?ti, macar ca nu este acelasi lucru sa fii treaz inainte de a te impartasi, si dupa ce te-ai impartasit caci trebuie
tu,
;
;
care vim la Sfinta Impartaânie, dar mult mai mare pregatire trebuie sS preotul, care nu numai ca se impartaei$te cu Sfintele Taine, ci i aiba jertfe?te pe Hristos la Sfinta Liturghie. Acest adevar intelegindu-l dumf
sa
pazesti infrinarea intra amindoua, dar mai virtos dupa ce ai primit pe Mirele mai inainte (trebuie a p3zi trezvia si infrinarea), ca sa te faci vrednio a-L primi, iar mai pe urma, ca s3 te arati vrednic de cele ce ai primit (tmpartfrea de griu, cuv. 54, pag. 451).
,
ca pregatirea cu evlavie :si sirguinta ne este ceruta si inainte de a ne impartasi cu Sfintele si Prea-curatele Taine, si dupa ce Le-am primit, deoarece mai ales intra aceasta vreme cauta diavolul sa ne ispiteasca si s3 ne jefuiasca de bogatia cea duhovniceasca pe care am primit-o prin imparta?irea cu Trupul si Singele Domnului.
Asadar,
frate, intelege
Mai curat decit razele loan Gura de Aur zice soarelui trebuie sa fie mina aceea care taie acest Trap, gura care se umple de foe duhovnicesc, limba care se roie?te cu singe prea infricoIa seama, cu ce cinste te-ai cinstit, de ce masa te zice $ator. Apoi indulce^ti de Gel de care ingerii se cutremura vazindu-L i nici nu indraznesc sa priveasca fara frica la raza ce iese de acolo. Cu aceasta noi ne hranim, cu aceasta ne framintam, i$i ne-am facut noi ai lui Hristos, un trup $i o carne. Cei ce va grai puterile Domnului, auzite va face laudele Lui. Care pastor i$i hrane$te oile cu propriile sale mSdutoate
nezeiescul parinte
:
lare ? (Ibid., Cuv. 54, pag. 454).
Dar cum poate cineva sa se pregateasca pentru impartasirea cu o Taina ca aceasta, adica sa primeasca prin impartasire
:
INVATACELUL
si
Dar daca cineva este bolnav, batrin $i neputincios este sarac, neavind ce da milostenie, cum poate unul ca acesta s& se
INVATACELUL
pregateasca pentru impartasirea cu Sfintele

lui
?i
Prea-curatele Taine ale
Hristos ?
Trupul
Singele Domnului,
:
si
cine poate face vreodata acest lucru?
PREOTUL
vul rea
i
Asculta frate
r
Da, cu adevarat, nimeni din oameni nu poate sa pretinda ca s-a pregatit vreodata cit trebuie pentru primirea Infricosatelor Taine ale Trupului si Singelui Domnului. Dar nioi nu trebuie sa cada in
PREOTUL
Atot^tiitorul
Dumnezeu
Prea-Bunul, Prea-lnduratul Prea-Milosli nu de la om cele ce sint peste puter
deznadejde si neglijenta, din pricina acestei nevrednicii. Noi sintem datori s3 ne pregatim dupa puterea noastra, iar pe cele ce nu putem a le Implini sa le 13sam pe seama milei i indurarii lui Dumnezeu, Care n-a venit sa cheme pe cei dreppl, ci pe cei pacatosi la pocainta si Care stie
Asadar, de la eel bolnav $i neputincios El nu cere post, privegheri, matanii i altele de acest fel pentru a se putea impartasi cu Sfintele Taine, nici de la eel sarac nu pretinde milostenie, ci numai trei lului.
crun
1)
2)
spovedanie curata ?i impacare cu smerenie a inimii, cu umilinta

;
toti
282
DESPRE CREpINTA ORTODOXA

3)
rugaciune de multumire, adica sa se roage in toata vremea lui Dumnezeu $i sa-I multumeasca pentru boala, suferinta, neputinta i saracia ce i s-au dat, caci atit saracia, cit $i boala $i suferinta smeresc inima omului. Inima infrinta i smerita, Dumnezeu nu o va urgisi (Psalm 50 vezi despre aceasta i la sf. Isac Sirul, Cuvintarea 21, pag. 109, 110, 111 precum i la sf. Efrem Sirul, Cuvintare pentru faptele bune trupe$ti, torn. II, pag. 495 i altele).
;
INVATACELUL
te,
cum poate
el
:
bolnav nu poate citi rugaciuni mulsa se pregateasca pentru Sfinta Impartaânie ?

:
Dar daca
eel
PREOTUL
a zis
precum
*
Domnul (Mated, 6, 7) suferindul sa spuna cu smerenie Tatal nostru, Doamne Iisus Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie^te-ma pe mine, pacatosul, iar catre Maica Domnului Prea Sfinta Nascatoare de Dumnezeu, miluie$te-ma, precum i alte xugaciuni scurte ca Miluiete-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta (Psalm 50). Iar daca nu poate
?
: :
Capitolul 37
-
cind are a se impartaî cu Sfintele $i Prea-curatele Taine sa roage pe cineva sa-i citeasca rugaciunile i molitfele de imparta$ire, iar el sa
citi
le
asculte cu evlavie.
lata, frate,
ca la cele ce m-ai intrebat, ti-am raspuns, cu ajutorul Domnului, cit mai pe scurt. Sa dea Domnul sa le tii minte, spre folosul frajiei tale } al altora, carora vei voi sa le spui. $i mai presus de toate, sa ne rugam Prea-bunului Dumnezeu sa ne ajute cu mila $i cu darul Sau, ca sa izbutim a face cele ce am vorbit impreuna, spre folosul sufletelor
noastre.
LAIC DESPRE MISIONARISMUL. BISERICA ORTODOXA IN

INVATACELUL PREOTUL Misionarismul
: :
Ce inseamna misionarism
laic,
Cuvioase Parmte<
neva
savirseste atunci cind cilaic, frate, se Dumnezeu, fara ca el sa predica cuvintul lui din crestinii mireni
la
aiba hirotonie sau hirotesie.
INVATACELUL: De
Biserica lui Hristos ?
:
a existat acest misionarism inceput
la.c-
...
este vechi ca insas. existat. Misionarismul laic PREOTUL Da, a Studiu canon.c, ,slStan, Mirenii in Biserica, Biserica (vezi prof. Liviu
ric,
Sibiu, 1939, p.
37).
:
INVATACELUL PREOTUL Cuvintul

:
cuvintul misionar ? Dar ce inseamna misiune. El cler.va misionar vine de la

a
dm
..
verbul mitto-ere, missi, missum latinescul missio-onis , delegatie, Umcfe sau a da o putere cuiva intr-o insarcina pe cineva, indrumdii misionare, lU.ci.r^t., Ispir Gh. Vasile, Curs de serviciu (cf. misiunea deriva din insas. |>om.. 1930 p 18). Ideologic si autoritativ,
lr.ni.le,
.,
284
DESPRE CREDINJA
ORTODOXA
DESPRE MISIONARISMUL LAIC IN B.O

exagerat pina la negarea aceasta, a unui misionarism
D
13).
:m
Mintuitorului Precum M-a trimis pe Mine Tatal, i Eu va trimit pe voi (loan, 20, 21 Matei, 10, 16 Luca, 10, 3). Asadarf nici un misionar mirean nu are dreptul sa predice in public daca nu este trimis de ierar:
ierarhii de drept divin si, n. existentei unei clerului (Corneliu Sirbu, op. at., special al
fel este
hia bisericeasca. Acest lucru 1-a aratat i marele apostol Pavel
Cum
INVATACELUL
sionarismul laic?
:
Dar in Biserica Ortodoxa in ce

pozitia
si
vazut mi-
vor propovadui, de nu vor fi <trimii ? (Rom. 10, 15). Trebuie deci sa intelegem ca singura ierarhia bisericeasca are puterea $i dreptul plenar de a trimite misionari, fie ei clerici sau laici (Pr. prof. Dr. Corneliu Sirbu, Misionarismul laic in lupta antisectard, Revista
Teologica, Sibiu, 1945, nr.
1, p. 16).
.
in Biserica Romano-Catolica, crurile cu misionarismul laic ?

:
INVAJACELUL
:
Dar
cum
stau lu-
In Biserica Romano-Catolica, misionarismul laic a fost multa vreme ou totul interzis. Dar in ultimul timp, papa sub presiunea yremurilor i a evenimentelor a revenit la o conceptie mai creating
PREOTUL
funotia misionarismului PREOTUL In Biserica Ortodoxa se fundamenteaza si se iamumirean in viata si dezvoltarea Bisericii preotia generala si Bidoctrinale re 9 te deplin in baza celor doua teze generala a crestinilor laici Trupul tainic al Domnului. Preotia serica mirungerii (I Petru, 2,5, I Cor., 12, 13 se intemeiaza pe sfinta Taina a sfintul apostol Petru catre cei imprasGal., 3 28). Caci spune 12 27 Iar voi sinteti seminsfinta preotie tia'ti printre straini, numindu-i
:
tie aleasa, preotie
imparateasca, neam bunatatile
sfint,
popor agomsit de Dumne-
expresia vie a acestei orientari este a?a numita Actiune Catolica* sau Actiunea pentru apostolatul laio, care a luat fiinta prin enciclica Ubi arcano Dei Consilio, din 23 decembrie 1922 a Papei Pius al Xl-lea $i s-a generalizat in intreaga Bi$i
in aceasta privinta.
Dovada concreta
au deci misiunea de a propolumina Sa cea minunata. Toti crestinii poporul lui Dumnezeu (I Pevadui chemarea lui Hristos, toti formeaza acestei misiuni este de datona ierarhiei tru 2 510). Dar organizarea mii se reglementeaza drepturile Prin ierarhie se recunoso
bisericesti.
serica Romano-Catolica, fiind pusa sub patronajul lui Francisc de Assisi prin enciclica Rite expiatis din 2 februarie 1926. Odata cu aceasta mi?care, s-a deschis drum destul de larg misionarismului laic, prin che-
renilor la misionarism, caci ierarhia (Dr. Corneliu Sirbu, op. cit, p. 36).
detme intreaga putere
in Biserica
marea mirenilor sa participe la misionarismul ierarhic, recunoscindu-se, macar partial, importanta elementului mirean in Biserica $i ridicindu-1
starea de factor activ
Dr. Corneliu Sirbu, op.
$i
la
colaborator
al ierarhiei biserice$ti
(Preot prof.
cit. p.
1213).
INVATACELUL
narismul laic ?
Dar
in Protestantism
cum
stau lucrurile cu misio-
Protestantismul a cazut cu totul in extrema opusa, a unei libertati fara margini a misionarismului laic. In conceptia protests nta, Biserica, in sens de societate vazuta, este o alcatuire ca oricare alta societate omeneasca, pentru organizarea careia nu sint dispozitii de <>idin divin. Consecventa logicS i fireaseS a acestui punct de vedere i tins la negarea origin ii divine a ierarhiei ... Deosebirea dintre cler i laid n-ar*e loc in protestantism (Pr. prof. dr. Liviu Stan). A 5 a fiind, constatam ca in protestantism se acorda prea mare importanta elementului laic. In consecinta, rolul misionarismului laic este aici
:
PREOTUL
Asadar, misionarismul laic, organizat si dincolo de cadrul Ortosupraordonate ale ierarhiei, nu este o inovatie crestinismului primar (Mitrop. doxiei ci o intoarcere la institutiunile in mijlocul ham'mtdrilor de azi, p. 7), Nicola'e al Ardealului, Oitodoxia a celui mai adino si mai autentic care reprezinta intruchiparea clasica in -^^ nu ? " aceeasi Sfintei Scripturi, i crestinii mireni crestinism. Potrivit pol masura preotiei lor generale masura ca misionarii ierarhiei, ci pe Sfinta Scriptura zice Dupa ha. sa fie sarea pamintului (Matei, 5, 13). ca niste buni iconomi ai hape care 1-a primit fiecare, slujiti altora ml Dumnezeu (I Petru, 4, 10). Mintuilorul rului celui de multe feluri al lui inaintea oamenilor, il voi marOricine Ma va marturisi pe Mine a zis Tatalui Meu care este in cexuri iar de eel turisi si Eu pe el inaintea oamenilor, Ma voi lepada <?i Eu el ce se va'lepada de Mine inaintea ceruri> (Matei, 10, 3233; Marcu, , inaintea Tatalui Meu care este in Nimeni sa nu caute pe 38- Luca 9, 26). Marele apostol Pavel zice: (I Cor., 10, 24). $i dumnezeiescwl pe ale aproapelui
activ sub egida treptelor
ale' sale', ci
fiecare
:>6
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
p.
DESPRE MISIONARISMUL LAIC IN
B.O.
287
$i noi sintem datori sa ne punem sufletele loan Evanghelistul a scris noastre pentru fratf (I loan, 3, 16). i iara$i il auzim pe marele apostol Pavel zicind Cuvintul lui Hristos sa locuiasca intru voi din belong
:
: :
67-80
III,
Popescu M.
:
didascali, In Studii Teologice, Teodor, Ptimii
anul
nr. 2, Bueuresti, 1932, p. 143).
mustrati-va intre vol, cu toata intelepciunea (Col., 3, 16). Crestinul mirean este dator sa lucreze la indreptarea celor gre$iti, Fratilor de va cadea vreun om in vreo greêalS, dupa cum s-a scris voi, cei duhovnicesti, indreptati-1 pe unul ca acesta cu duhul blindetii,
invatati-va
$i
:
r
bine pregatiti li se Ati spus ca numai barbatilor INVATACELUL yrea sd si in biserica. Eu as poate da incuviintarea de a predica chiar misionar orestin ca sa poata ce anume pregatire trebuie sa aiba un tiu
?
predica in biserica
:
luind
12,
seama
la tine insuti
:
ca sa nu cazi
tu in ispita (Gal., 6,
Evr.,
tru
vi s-a dat pentru Hristos, nu numai sa credeti intru El, ci i sa patimiti pentru El, ducind aceea?i lupta pe care 1, 2930). ati vazut-o la mine ?i ati auzit-o despre mine (Filip.
1214). $i iara?i zice
Voua
insusirea
credinta riguroasa ortodoxa, al adevaratului misionar laic, adica adevarata sensibilitate pentru columinata, ferma, treaza i activa b)
:
de Biserica penPREOTUL In primul rind trebuie sa El trebuie sa aiba, pe lmga raspindi cunostintele sale si oelorlalti. a insusiri care dau chipul ideal invataturii de credinta, si unele
fie aereditat
a)
,
INVATACELUL
laici ?
Bar
sfintii
paring ce zic in privdnta misionarilor
muniunea
infrinata
;
PREOTUL
turi,
$i sfintii parinti,
avind in vedere invatatura Sfintei Scripmintuirea fratilor

lor,
care indeamna pe
to|i cre$tinii la
invata
arata despre misionarismul laic ca este obligatoriu. lata ce zice sfintul loan Gura de Aur in aceasta privinta Spun aceasta nu numai celor
:
artagoî, ci i voua, care sinteti sanato$i, pentru ca voi
care
lor
ii
cunoateti, sa-i abateti

sa-i
cu sirguinta
$i
pe toti aceia pe bunavointa de la greelile
optimism sanatos si senin. adevarat misionar ortodox. de astfel de insusiri poate fi un un buchet si pretuieste valoapoate avea numai acela care intelege Zel misionar totodata, cit de mult trebuie comda seama, bunurilor ceresti i rea inseteaza dupa viata in nu are aceste bunuri. Cine nu patimit eel care a mijloci si altora aceasta acela nu poate fi aprins de zelul de Dumnezeu,
d)
Numai
crestinul impodobit cu
viata (Dr. Corneliu Sirbu, op.

:
cit, p.
108109
s.a.).
aduceti inapoi la mama oomuna (Biserica cea dreptmariloare), caci nimic nu-i mai nobil decit armonia $i pacea (Omilia III,
i
Contra iudeilor).
INVATACELUL
barbati ?
Intre misionarii laici pot sa fie i femei sau
numai
au existat INVATACELUL oameni invatati care nu au misionari laici mai insemnati sau oare si fost hirotoniti preoti sau episcopi ? ^ misionari si apoilogeti, oameni invatati PREOTUL Da, au fost mari
vechi al Bisericii Crestine In trecutul
:
ceroetam istoria veche a Bisericii Creatine, aflam dei nu predica in biserica, avind in vedere invatatura c& i femeile marelui apostol Pavel care le spune sa taca in biserica* (I Cor., 14, 34), in afara de biserica faceau cu adevarat misionarism. Ca sa ne dam seama lucru, sa-1 auzim pe apologetul Aristide de Atena care, aratind de acest femeilor creatine din acea vreme, zice a$a Femeile cre$misionarismul sint curate ca feoioareile. Ele predica din dragoste (euvintul ilui Dumtine
PREOTUL Daca
imparatilor pagini si inaaparat cauza crestinismului in fata care au Evangheliei lui Hristos. Aa au intea filosofilor celor strain! de duhul incepind cu Codrat, pe care apologeti ai secolelor III fi IV, fost acei parintele apologeticii, intre aim istoricul bisericesc, il nume?te Eusebiu, (117-138) si continuind cu pe vremea imparatului Adrian 125-126,
anii 125128; Anston cH de Atena, amintit mai sus, intre Aristide crestinismului contra lude.; or mai vechi aparator in scris al Pela, eel
inn-ezeu) sclaviilor, scilavelor i copiilor acestora. Ele se straduiesc sa credinteze pe sclavi $i, daca acedia sint cii^tigati pentru credinta in
lisus Hristos, atunci el
Irciti
sint numiti de-a dreptul fara nici o deosebire
ai stapinilor lor
li
(Apologia XV-a). Iar barbatilor care sint bine

cit.,
prtHjatiti,
se incuviinta a predica chiiar in biserica (Liviu Stan, op.
sfmtul Iuslm veacului II a fost iudeo-crestin de la jumatatea Samaia, pe la anul 100- 1M Filosoful :?i Martirul, nascut la Sihem filosoful Herma, care a Ira.l Tatian, nascut in Asiria catre anul 120, cre?tin din Atena Mmunu filosof sfirsitul veacului II Afenagora, pe la in Cartagina pe la anii 150160. Felix in secolul II; Tertulian, nascut misionari de mare seama ai HI'acestia, mari apologeti crestini si
,
Toti
288
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
vedea descrierea
5587).
lor
sericii lui Hristos,
an
:
fost miireni (a se
cit.,
pe larg
la
Preot prof. Dr. Corneliu Sirbu, op.
p.
INVATACELUL
laic in
Care
stat
normeie canonice ale misionarismuhii

?
functiunea sa din Biserica

:
Prima norma a misionarismullui laic este apararea dogmelor dreptei credinte ortodoxe, deoarece dogmele sint izvorul din care se nasc canoanele sau normele ce rinduiesc $i reglementeaza viata Bisericii, ca organism social (cf. Valerian $esan, Curs de Drept Bisericesc Universal, editie ingrijita de Dr. Milan $esan, Cernauti, 1942, p. 116). A dona norma de care trebuie sa \ma seama miisionarismul laic este aceea ca el trebuie initotdeauna sa fie subordomat ierarhiei, iar conducerea lui sa-i apartina ierarhiei. Misiionarismul laic xmimai atunci este puternio $i bine orientat, daca actioneaza din insarcinarea, trimiteirea ?i sub supravegherea ierarhiei.
PREOTUL
multumesc, Cinstite Parinte, pentru osteneala de a-mi fi dat aoeste lamuriri. Imi dau seama ca intrebarile mele an putut sa fie i suparatoare, $i plictisitoare. Dai m-ajm gindit ca este mai bine sa intreb $i sa dau pe fata indoieilile mele $i ale altora cu care m-am intilnit 1 am stat de vorba. Socotesc ca aceste convorbiri imi vor fi de mare folos in viata mea duhovniceasca. Grija care m-a facut sa intreb a fost aducerea aminte de cuvintele Sfintei Scripturi Sfatul bun te va pazi $i cugetul drept te va apara (Pilde, 2, 11) $i iarasi frate pe frate sfatuindu-se, sint ca o cetate intemeiata $i ca o imparatie ne:
INVAJACELUL Va
indicarea locurilor pe care se bazeaza cu in aceasta carte

i
cele atirmate
i
\
Capitolul
DESPRE ORTODOXIE
r
Damaschin, Dogmatica, Bucuresti, 1938, pp. 2627. Sf. loan 29 ale Bisericii Ortodoxe, M-rea Neamt, 1816, p. Dumnezeie?ti!e Dogme crestind ortodoxd, Bucuresti, 1952, p. 167. Invat&tura de credinta Dicfionar de Teologie Ortodoxd, pp. 272277. Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Pidalionu], Minastirea Neamt 1844, fila 7, 75.
IT!
30.
biruita (Pilde, 18, 19).
PREOTUL
tele
Lui
men, caci fara
Dumnezeu se cuvine a-I El nu putem face nimic.
multumii pentru toate, fra-
Capitolul 2
DESPRE BISERICA
p. 154.
:
din oapul unghiuhii Matei, 21, 42 Marcu, Hristos Cap al Bisericii, piatra 6. Isaia, 28, 16 Efes., 1, 22 2, 20 I Perm, 2, Luca, 20, 17 ? Ps. 117, 22 Hristos temelie I Cor., 3, 11. Tim., 4, 20, 22-23; Fapte, 20. 28; 6, 36; I loan, Ierarhia bisericeasca
j ;
;
Invdidtura de credinta crestind ortodoxd,
12,
10;
11;
Efes., 4,
1112
Evr., 13, 17
Apoc,
21, 14.
Biserica: Luca, 10, 16; Efes., 2, 20. Mlntuitorul a pus ierarhia in Mlntuitorul ierarhia bisericeasca: Matei, Puterile cu oare a inzestrat Luca, 24, 49; loan, 20, 22-23; Fapte, 2, 2-4; 1 18; 28, 18-20; 16, 19;
5
U; G. 4,
16,
1H,
1;
4-5;
Petm,
Tim.,
Biserica
I
1,
20.
turma
si
pastor: loan,
10,
16; Fapte, 20, 28;
Col.,
1,
18-20, 24;
5,
2 $.a.m.d.
39
credinta OrtodoxS
290
DESPRE CREDINJA
Biserica
ORTODOXA
2,
CALAUZA
4649;
Fapte, 11, 26.
locas de inchinare
Matei, 21, 13; Luca,

:
Alte denumiri ale Bisericii in Sfinta Scriptura Ogorul Domnului (I Cor., 3, 9), Casa Domraului (Efes., 2, 1922); Mireasa lui Hristos* (II Coir., 11, 2; Apoc., 21, 2, 9; 27, 17 s.a.); Adunarea celor intii nascuti (Evr., 12, 23); Turma lui Hristos (loan, 10, 1"6); !Sfesnic de aur (Apoc. 1, 20; 2, 1); Cetatea lui Dumnezeu* (Ps. 86, 2; Apoc, 3, 12) cetatea Dumnezeului celui viu (Apoc, 21, 2; 22, 19); Stilp si temelie a adevarului* (I Tim., 3, 15); Trupul lui Hristos (Efes., 1, 2223; Col., 1,
t
Capitolul 5
DESPRE CULTUL SFINJILOR
$1
AL INGERILOR
:
Sfintii sint prieteni si casnici ai lui

2,
Dumnezeu
3
;
loan, 15, 14; Efes.,
2,
19; Iacov,
23.
Sfintii
Sfiintii,
vor judeca lumea

Ier.,
Cor.,
6,
Matei,
in viat>a aceasta fiind,

14,
se roaga lui
Dan., 10,
Filip.,
1,
2223. Dumnezeu pentru noi Fac,

19,
28
Evr., 12,
20,
Ies.,
32,
31;
II
1; 15,
1,
15;
24)
Zidire dumnezeiasca
(I
Cor., 3, 9)
Biserica Slavei (Efes.,
5,
27)
Mireasa Mie-
8;
II
Cor., 13, 9; Efes.,

Tes.,
1617;
1121; 4; Apoc,
:
14,
5,
3536;
8
;
Zah.,
6,
1,
12; Iov, 43,

;
8,
34;
1011
Tes.,
9); Casa lui Hristos* (Evr., 3, 6); Ierusalimul eel Nou (Apoc, 3, 12; 21, 2); iiCasa lui Dumnezeu* (I Tim., 3, 15; Evr., 10, 21 s.a.). Biserica este o turma si un pastor avind de cap pe Hristos loan, 10, 16 I Petru, 2, 25 ; si e sfinta, pentru ca sfint este Capul ei Efes., 5, 2527 Col., 2, 10 /nvd/dtura de credinfa cretina ortodoxd, p. 155.
19,
lului
(Apoc,
7;
21,
1,23;
Misiunea
Bisericii
9,
pacatosi: Matei,
a se traspindi in
este de a face indreptare pacatosilor, deoarece toti sintem 12; 13, 2430, 49 ; loan, 1, 8; Iacov, 3, 2 ; II Tim., 2, 20.
1,2; II Tim., 1,3. Rom., 2, 10. Sfintii au puterea de a face minuni mari iv Kegi, i, i j Sfintii si Ingeru pnmesc venerarea ce le-o a-auc oamenn Dan., 2, 48 8, 17 Num., 22, 31 Fac, 19, 11 Ios., 14, 15 15, 13. Fac, 24, 7; Ps. 33, 7; Ingerii se ingrijesc de cei ce cauta mintuirea Dan., 6, 25 Matei, 4, 6 Evr., 1, 14. Ingerii se bucura de mintuiirea pacatosilor Luca, 15, 7 10.
:
z,
i?| 11;
90,
Biserica noastra Ortodoxa se
numeste sobomiceasca,
:
fiindca ea are menirea de
toata lumea si din. toate timpurile Matei, 28, 19. Biserica se numeste apostolica, fiindca ea este zidita pe temelia aipostolilor, piatra din virful unghiului fiind Iinsusi Hristos Efes., 2, 2022 Apoc, 21, 14. Biserica cea luptatoaire si cea biruitoare alcatuiesc o singura Biserica, avind acelasi Cap, pe Hristos: Rom., 14, 79; Efes:, 1, 10; 2, 19; Filip., 2, 10; Evr., 12, 22 23.
:
FACTNSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA

Prea-sfinta Fecioara Maria este mai sfinta decit toti sfintii
si
ingerii: Lucia,
1,
2829, 4043.
Este fericita de toate neamurile
Miintuitorul purucea
19,
:
Luca,
1,
48
49.
asculita
de
mama
Sa
si
are grija de ea
loan,
2,
10
Mintuitarul a intemeiat Biserica Sa pe Cruce Sfint : Fapte, 1, 8 2, 14 ; 20, 28.

;
si la
Rusalii cimd a trimis pe
Duhul
:
26
Luca,
2, 51. si
Prea-sfinta Fecioara Maria este plina de har

si
binecuvintata intre femei
Luca,
:
Noi ne facem membre ale trupului

Matei,
3, 11
;
lui
;
Hristos prin botez
Sfinta Impartasanie
loam,
6,
50
Cor., 12,
1327
Efes., 4,
45.
28; ea este mai sfinta decit Matei, 21, 6.

1,
toti sfintii si
mai
cinstita decit
Heruvimii
si
Serafimii
Capitolul 3
Capitolul 7
DESPRE CINSTIREA SFINTELOR MOA$TE

Fapte,
19,
Sfinta Sariptura este colectia cartilor sfinte, care au fost scrise sub insuflarea Duhului Sfint Invdfdtura de credinfa cre?tina ortodoxd, intreb. 29, p. 18.
:
Trupurile oamenilor boteza/ti sint locasuri ale Duhului Sfint

5,
1112;
;
15;
Cor., 3,
1617;
6, 19.
Sfinta Scriptura se
numeste
si
Biblie
si
inv. de cred. cre$t.
ort., p. 18.
:
Trupurile oamenilor sfinti nu se supun legilor stricaciunii

11,5.
-
Fac,
5,
24
Evr.,
Cartile canonice ale Vechiului

ort., p. 21.
ale Noului
Testament
Invdf. de cred. cre$t.

cre$t. ort. t p. 23.
Cartile necanonice din Sfinta Scriptura
Invdf.
de cred.
Capitolul 8
Capitolul 4
:
DESPRE CULTUL SFINTELOR ICOANE

f acute

:
In Vechiul Testament sfintele icoane au fost

Ies., 25,
din porunoa lui Dumni'/.cu
Sfinta Traditie
18; 3132.
loan, 21, 25
II
loan,
1,
12.
Predaniile
Tim.,
Cot., 12, 2.
1,
Unele lucruri nu se gasesc scrise in Sfinta Scriptura: Iuda,

3,
Inaintea acestor icoane sfinte, care s-au facut cu porunca lui Dumnezeu, se tnchinau credinciosii Vechiului Testament, le tamiiau si le puneau candole sa aT<lft r
9,
1415; H
I
tot din
porunoa
lui
Dumnezeu
f
:
Ios., 7,
6
2
II
Regi, 12, 20 Regi,
Apoc,
11,4.
Fapte, 20, 35.

10,
Predania este ocrotita de Duhul Sfint: Matei,

3,
Aceste icoane,
acute de miini omenesti, cu porunca lui

II
Dumnezeu
1,
se
llncau
1920;
loan, 16,
1214;
Tim,,
lia
mare
cinste in Biserica
Regi,
7,
III
5, 6.
15.
Icoana se justifica prin intruparea Fiului
lui
Dumnezeu:
loan,
11.
292
DESPRE CREDINXA
:
ORTODOXA
...
'A
'
*-
Capitolul 9
Siinta
DESPRE VENERAREA SFINTEI CRUCI

,
<
>
Cruce
a fost altarul
:
pe care s-a adus iertfa cea adevarata pentru
toti
oa-
Capitolul 13
DESPRE POST
nienii din toate timpurile
Evr,, 9,
1114; CoL,
;
1,
20.
:
cuvintul Gruce are doua intelesuri unul spiritual material Matei, 10, 3&j 27, 32 Marcu, 7, 34 15, 21 loan, 19, 17, 25. Crucea ca mijloc de mintuire a fast prefigurata in Vechiul Testament
: j j
In Sfinta Scriptura
si
:
unul
Postul
Legea
:.
poruncS data de Dumnezeu omulm este cea mai veche recomanda postul si il impune Deut., 9, 18 veche
: ,
Fac
.,
2,
16,
,
17.
....
Isaia.
58
Ier.,
Num.,
21, 9 si in
Noul Testament Cuvintul Cruce celor
28
1415, pieritori nebunie

loan,
3,
:
Jud., 20, 26
Regi,
7,
Iael. 2, 15.
rile ?i
Mintuitorul a postit 40 de
2,
-'i
40 de noptf in pustie
:
Matei,
*
4,
Luca,
,
4,
.1
este,
iar
1,
pentru noi, cei ce ne mintuim,

;
este puterea lui

Filip., 2,
39
:
Dumnezeu Col., 1, 1920
Luca, 23, 26;

;
Car.,
18
Gal.,
6,
14; Efes.,
1416;
si
2,
1415.
ne-a hwatait sa postim si cum Diavolul nu poate fi izgonit de

9, 29.
%\
sa postim
Matei,
6,
16
18.
si
la noi decit cu post
rugaciune
-
Matei,
17, .1
Marcu,
-
Capitolul 10
DESPRE SEMNUL SFINTEI CRUCI
Posteau
.
sfintii apostoli
Fapte
13,
23
II
Cor., 6
5.
*
\
Iacov a binecuvintat pe fill lui Iosif, cu miinile in chipul crucii Cei ce mi fac semnul crucii sinf vrajmasi ai Crucii lui Hristos
:
;
Fac,
24,
48,
3,
13
15.
6.
iviaiei, u,
61 io xu.
lui
Filip.,
18,
;
19.
Semnul Sfintei Cruci va vesti venirea a doua a Domnului Matei, semnul puterii si al biruintei lui Hristos I Cor., 1, 18 Col., 2, 15.
:
30
31
.
Postul este de folos in vremea judecatilor

lona,
3,
Dumnezeu:
Ioel,
1,
14
2,
11
U;
.
este In
47.
vreme de necazuri
si
primejdii
Matei,
:
4, 3.
;
*.
Capitolul 11
RUGACJUNILE PENTRU MORJI

:
Postul trebuie insotit de rugaciune
Luca, 2 37
Cor., 7
5.
iar
La judeoata particular a. a fiecarui suflet, eel drept merge la rai Luca, 23, 43 eel pacatos si nepocait se duce in iad Luca, 16, 23 Evr., 9, 27. Noi avem porunca sa ne rugam pentru tofi oamenii Marcu, 9, 23; 11, 24; Efes.,
;
: ; :
Capitolul 14:
DESPRE JURAMlNT
cind
6,
19; Iacov,
5,
16;
Tim.,
2, 1.
:
Juramintul este permis atu^ci

II
se
ia
ca martor
Dumnezeu: Rom.,
III
<
Pomenirile celor morfi se intemeiaza pe legea iubirii Efes., 2, 19 20. Pentru cei ce au murit nemarturisi|i in pacate de moarte, nu ne putem ruga
Iacov,
5,
Cor.,
1,23; Evr.,
6, 13.
:
Despre juramintul solemn

10,
Fac,
14,
22-23
Ies., 6,
Regi,
8,
31-32
Apnr.,
,
16.
li
56
,'-,
s.a.
Celdr ce au pacatuit impotriva Duhului Sfint nu veacul de acum, nioi in eel viitor Matei, 12, 3132 Rom.,
: ;
'
'
se
10
;
iarta
I
paoatele nici in
Capitolul 15
:
6,
Cor., 13.
CONDITHLE MlNTUIWI SUBIECTIVE

si
Capitolul 12
Sfintul
S1MBOLURI
.
RITURI
'
Duh
4,
este simboldzat prin cuvintul

7,
;
Apa
:
loan,
1,
3,
vie>: loan,
27,
20;
16,
37,
3; 44, 4; 58, 11
Iez.,
29; Apoc, 7, 17; 2, 6; 21, 22; Apa care potoleste setea Isaia,
5,
17;
41, 17
18;
Apa
39 roditoare
;
38,
Apa
Isaia,
23 _24
La mintuirea subiectiva lucreaza

.
Dunmezeu
2,
5,
*1
omul: loan,
5,
15,
5-7) Rom.,
:
3,
1...
15-17;
5,
Efes.,
;
2,
2,
-26 IL!
2,
29
Rom.,
8-10; 6-13;
Filip.,
II
13-16
s.a.
Lucrarea omului
6,
I
Mate,,
Cor.,
10; Gal.,
Tim.,
6,
18-19;
Iacov,
55,
A,pa cur&:
1416; Apoc,
20, 12
s.a.
tf>toare:
Isaia, 58,
19; 36, 25; Efes.,

4,
11
loan,
14;
Apoc,
si
26; Evr., 10, 22; Apa tainica si din destul* 22, 11 ; Apa data in Dar Isaia, 5, 1 Matei, 3, 11
: ;
Luca
12,
Capitolul 16
DESPRE CELE SAPTE TAINE

2^
3, 16.
Sfintul
11
;
Duh
Filip., 2,
:
Pecete
Efes.,
Vint care bate unde vrea loan, 3, 8 I Cor., 2; Porumbel Matei, 3, 16; Marcu, 1, 10; Luca, 3, 22; loan, l 32; 1, 13 II Cor., 1, 22 s.a. 4, 30
simbolizat
ca
: :
sapte in Vechiul Testament: Fac Despre insem.atatea numarului

15; 7, 2-3; 25 810 Ps.
;
2
,
1,
6,
7;
8,
;
4,
10,
14; 33,
1-3;
;
Ies.,
;
12,
19
4,
37,
23; Lev.,
15,
13,
2.1,
IS)
148, 164
Ier., 25,
1112
18,
29, 10
Zah.,
17,
12.
1,
Crestinii
sint
simbolizati prin cuvintele
Miei
:
Isaia,
40,
11; Matei,
;
10,
16;
:
VuIturi: Ps. 102, 5; Isaia, 40, 31; Arbori roddtori Ps. 1, 3; Ier., 17, 8 Cerbi Ps. 17, 36; Av., 3, 19; Smochini buni Ier., 24, 18; Oi Ps. 77, 57; Zah., 13, 7; Matei, 25, 33 26, 31 loan, 10, 11 16 ; 21, 16 Si.a.
: : ;
in Noul Testament: Matei,

15,
22; Luca,
3-4; Apoc,
Ort.,
4,
II
2,
.,
0,
78;
F6, 1, 17.
*i
Sapte sint
cap. 16.
darudle Sfiniului Duh: Inv. de Cred.
p.
332;
nuu pe
l.,r
294
-

:
'
CALAUZA
29S
Capitolul 17
DESPRE TAINA SFINTULUI BOTEZ
Botezul din apa si din Duh este rinduit de Mintuitorul spre intrare in Imparatia Ceruxilor loan, 3 16 ; trebuie sa se faca in numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh: Matei, 28, 1920; Marcu, 16, 16; este nastere de sus loan, 3, 37. Botezul li se face prunoilor precum, odinioaira, taierea imprejur Fac, 17, 10 14 j Luca, 2, 21.
: f :
primesc Sint trei trepte ale preotiei, care Tim., miinilor preotiei Filip., 1,1; Fapte, 6, 6 j I
:
sfintfrea prin hirotonie

4,
sau
..punerts,
14
5,
22
6,
:
Preoîa ca Taina 1) marea celorlalti ucenici : Luca,

:
chemarea apostolilor: Marcu,

10,
1-24
13; Luca, 3) transmiterea harului

3.
13-16;
Fapte,
6,
2)
<h8
...
;
o-
loan,
Botezul caselor era al famildilor
si
deci
si al
copiilor
Cor.,
1,
16.
18, Matei 5 12-13 episcopilor ?i preotilor Puterile harice date apostolilor, loan, 20, 23; Fapte. 2 4; 8 16-17; 11- 28. 20, Marcu, 6, 7-13; Luca, 24, 48-49; 1. Cor., 4, 1 ; I Petru, 5. 1-4; Apoc., 10-11; 19, 18; 20, 11-12; I Tes., 1, 14; I 13,
: , '
4,
12.
6*510
Capitolul 18
:
DESPRE TAINA SFINTULUI MIR

untdelemn in Vechiul Testament
:
:
Despre
In
sfintire prin
Fac,
'Mtotuitorul da ierarhiei biserice^ti, vindecatoare Matei, cap. 10.

:
episcopilor
si
preotilor,
daruri
sau putor,
28, 11, 18.
Noul Testament Rom., 12, 6 I Cor., 12, 46 I loan, 2, 20, 27. In Noul Testament se administreaza ungerea cu sfintul Mir numai de catre apostoli si urmasii lor: Fapte, 8, 15; I Tim., 4, 14; si numai celor ce primesc botezul crestin: Fapte, 8, 14, 19; Efes., 4, 30; Ungerea cu Sfintul Mir se cheama si Pecete II Cor., 1, 22; Efes., 1, 1314; 4, 30.
j ;
:
Capitolul 22
DESPRE TAINA NUNTII (CASATORIA)

Dumnezeu
chiar
'
nuntii sau a casatoriei a orinduit-o Tataa
de
la
mtemc.c-,,-,.
lumii: Fac, 1,2728; 2, 18, 2124. in t este casatoria, participtnd la nunta Mintuitorul sf
dm Cana
loan,
2,
Apostolul Pavel o numeste Tataa

Capitolul 19
:
Efes., 5, 32.
DESPRE TAINA SFINTEI 1MPARTA$IRI
Taina Sfintei Impartasiri a rinduit-o Insusi Domnul nostru Iisus Hristos la Cina cea de Taina: Matei, 26, 2628; Marcu, 14, 2224; Luca, 22, 1923. Aceasta Taina a fost data spre savirsire numai apostolilor si urmasilor lor Tit, 1, 39.
:
MASLU
loan,
13
Maslu este de origine evanghelica Taina Sfintului 1415 I Cor., 4, 1 Iacov, 5, 1415.
5,
;
;
i
si
apostolica
Ma.rcu,
6,
12
Mireanul care va indrazni sa savirseasca aceasta Taina fara a U hirotonit episcop sau preot, va fi pedepsit de Dumnezeu Rom., 15, 4; I Cor., 10, 1 12; Iacov
:
Capitolul 24
DESPRE PUTEREA DISCIPLINARA
4, 5.
Cine vrea sa primeasca Sfinta Impartasanie trebuie sa

gatit sufleteste
:
fie
spovedit
si
bine pre-
Cor., 11,
2729
Evr., 6,
46
loan,
1, 9.
Ortodoxa o are numai ierarhia supenoara Puterea disciplinara In Biserica 18-20; loan. 13, 20; 20, 22-23; Luca, 10, 15; 1 Matei, 10. 40; 18, 18; 28, sericii 5, 19-20. I Tim, 1, 19-^0 II Tes., 3, 14 3-5 II Cor., 10, 6
:
\u-
Cor.,
5,
Capitolul 20

:
SFINTIREA
18,
18
Taina pocaintei a fost anunfata si instituita de catre Mintuitorul Matei, loan, 20, 23 Fapte, 8, 22. Pocainta consta in a-{i marturisi pacatele la preot: Luoa, 5, 32; 11, 18; loan
;
Prin caderea
lui
:
Adam,
Rom.,
toata faptura a fost

21.
supusa desertaciundi
si
strica.-iunii
din care se va izbavi

20,
8, 20,
1923
Fapte,
2,
38
3,
19
19, 18
20, 21.
Numai
1,
episcopii
:
si
preotii
18,
a tine pacatele
Matei,
7.
am aceasta putere de a marturisi si a dezlega sau de 18; Marcu, 6, 1213; Luca, 13, 5; loan, 20, 2123; I Tim.,
ne-a dat pilda oa prin rugaciune si Mintuitorul folosim Matei, 14, 19 I Tim., 4, 45. tele de care ne pentru sfintire sint: 1) apa: loan, 5, 14; 3 2 Cele mai obisnuite elemente Luca, 10, 34; Ew., 1, 9 Iacov. 5, 14; untdelemnul: Fac, 28, 18; Marcu, 6, 13;
:
binecuvintare sa sfmlnn bi.
..)
;
Ap.ii-..
20;
II
Cor., 4,
6,
3) vinul
Luca,
10,
34
loan,
2,
111.
Capitolul 21
DESPRE TAINA PREOJIEI (HIROTONIA)

-
Capitolul 26
18,
SERBAREA DUMINICII IN LOCUL SlMBETEl DESPRE

lud Israel
Taina preotiei sau hirotonia este descrisa in

Tit,
1,
Matei,
18
loan, 20
21 23
59
T Tim., 5,
1922
Fapte,
6,
16
20, 17, 28.
mea
sarbatorire a simbetei de catre poporul Prima Moise, in pustia Sim Ies., 16, 25 Deut., 5, 15. lui
: ;
a fost de abia
p..
v.-
296
DESPRE CREDINTA
ORTODOXA
:
'
'
CALAUZA
'
:>!)/
3 Hristos. Hnstf Rom.,
"Si
f
0
St
da
4
;
l 10,
Venirea 1UI HriSt S Gal 3 19 S u > Legii este Jf* dupa venirea Credin t ei nu mad slntem sub calauza Gal 3
la
:
.
"^
Botezul crestin ddeseori se

Gal., 3, 27.
numeste inviere sdu haina noua
Col.,
2,
12
13
31-aJrSn
911
'nrL
le9ami nt CU Urma5H
f
1Ui
H,dSt0S (N0U1 Israel
Imparatia- lui Hristos

31.
cea de mii de ani este rastimpul in care Hristos d limitat,

1
d legal puterea diavolului -asupra oamenilor
Col., 1,3.
Capitolul 30
DESPRE VESNICIA CHINURILOR 1ADULUI

fi
umbra, o icoana a celui

s-au facut noi
:
Nou
17
,
Evr
10
Col
'
7 ?
''
II Cor., 5,
Gal., 2,
18-19
V^ ^^
li
^
10
'
^ """^
15'
Chinurile iadului vor

;
ve*nice
Isaia,
26,
24
Dan., 12, 2; Matei, 25,
4146;
" t0ate
Marcu, 3, 29 9, 4348. Ca sii 1. Judecata de Apoi urmeaza a se face mai ales pentru patru lucruri 3. ca arate dreptatea lui Dumnezeu; 2. ca sa se arate nedreptaiile oamenilor se
: ;
CURATE
ra , 1
sa
fie
rasplatite faptele cele

Iov,
34,
;
bune
11;
;
ale celor drepti

95,
4.
ca sa
12,
3, 7.
fie
pedepsite paoatelo
Isaia,
13,
u mai sW mlncaruri curate si n e curate aomuluivined:m,k 1 im a lui:Matei,l 5 ,ll.Marcu,17,20.
In Legea Darului
celor rai:
11;
13,
Ps.
61,
13; Eel.,
11,
II
9;
14;
11;
let.,
Fapte P
ne ""
17,
10
Matei, U6, 27
4142
;
25,
46
Rom.,
2,
Petru,
Fapte
,JTS dS ItTT "r

:
31
S!ngele
"
animalele SU 9 rUmat sto
*,
Mintuitorul ne invaja ca sufletul omului este tot ceea ce e mai scump din v'u\\<\ Matei 16, 26 Marcu, 8, 36 ca este nemuritor Matei, 22, 31. lui Iadul este loc de chin vesnic Matei, 18, 8; 23, 35; Mdrcu, 9, 45; Luca, 16, 23; Apoc, 14, 10 11; 20, 10; chinul si osinda sint vesnice Isaia, 66, 24; Matei, 25, 46;
:
:
Capital* 28
DESPRE DATA CELE1 DE A

a
;
Marcu,
3,
29
II
Tes., 1,9;
Apoc,
14, 11
20, 10.
i
De
M at e
Pr e
24 3 &
^4 ;t r3 5 a
dOUa & D
~W
DOUA
VENIKI
A DOMNULUI
ca om,
*W
^^ * - EW.
:
nu
Capitolul 31: STATUL IN CONCEPT^ BIBLICA CIOSI CATRE STAT
SAU DATORIILE CELOR CREDIN

iar
13,
3ua Domnului
va veni noaptea ca un fur
Matei, 24, 43
Tes
1_2
pune
'
Toate stapinirdle care conduc

lor se impotriveste legii lui
I
tarile sint
:
puse de Dumnezeu,
Matei, 26, 52
;
cine nu se SU1
Dumnezeu
8,
Rom.,
Tit, 3,
I ;
2,
18; Apoc., 13,
118;
1
20,
110.
IOan
'
Tim., 2,
t 3.
sfcatului
:
Despre armata
I
Matei,
515; Luca,
datorii
3,
14;
7,
110; Fapte,
17,
nap.
10;
Capitolul 29
Cor., 9, 7.
despre IMPARATIA CEA DE Mil DE ANI (MILENISMUL)

c re se scrie la
i B,
Despre plata impozitului

Rom.,
13, 7
si
alte
catre stat
Matei,
2427;
22,
21
***?** 7Z
Apocalipsa estG un numar

:
36
fi
****
18.
* ***,
8.
:
Patriotisms
Matei,
15,
*
2425
Rom.,
2,
10.
Împaratia
lui
Hristos va
duhovniceasca
Ps. 44,
Luca,
17,
21
loan,
36
Ron,,
1
Capitolul 32
DESPRE VORBIREA IN L1MBI (GLOSOLALIA)

in limbi este
Imparatia ou va avea
21
;
sflrsit
8; Dan., 5
,
ea va
7,
fi
o lmpara t ie a drepta t ii
5
14; Luca,
33- Efes
on
Adevarata vorbire
seaza: Fapte,
2,
cea care comumica ceva celor carora se
m<im'
t.ilm.i
Isaia, 16,
32
Ier
23 5
4,
Co..
t^TS^Z*
dtT\?t ^ f 't
N
te
BiSSriCa S3U <<TmPUl

3 a
Ui
MHH^tta*.
- P*
413; daca
ascultatorii
nu
inteleg este nevoie de alt dar,

Ioel,
,il
4-15,-
5,
23
cirii
Cor., oap. 14.

:
1111
de a
^^
a
:
Darul vorbirii in limbi a fost proorocit de prooroci

'
3,
5;
Fapte,
II,
HdSt0S Se
bala
**
celei
\
2728;
2,
11.
Darul
vorbirii in limbi a fost

I
pentru cei necredinciosi un mijloc hotarltor

ii
I
<le
.nciîcred ciin na,ter
eaTnaDls4 dm Duh dpd si r nT

f
ln
r loan,
f* ^^
3, 5.
se convert!:
Cor., 14, 22
-2d.
:
"**
nUm9i Prkl b0t6Z sau
talmacii vorbirii in limbi este mai mic ca darul piroorociei sau al Darul
14,
9,
<
"i
23.
Valoarea dragostei depascste vorbirea in limbi
Cor., 13, 1,8.
298
DESPRE CRED INTA ORTODOXA
CALAUZA
Capitolul 35
:
2!M>

T
*
1
numele Prea Sfintei Treimi slnt cestui ai Domnului: II Tim., 2, 3, 4 Efes., 6, 1318? I Tim., 6, 12; II Tim., 4, 7. Rugaciunea de la botez, din Molitfelnic, spune $i fa pe acest copil, care sc boin
; :
Toti crestinii care
au botezul ortodox
*^% r
teaza, ostas ales al lui Iisus.
<*~, .
D HS PRE VOMIREA
^ MORT
Capitolul 36:
,
(NECROMANTW)
Mtatuitorul nostru lisus Hrdstos a numit ferirfH
sA[j
spm
DESPRE DEASA SAU RARA lMPARTA?IRE CU SFINTELE CINSTITELE TAINE ALE LUI HRISTOS
:
11
Pregatirea cuvenita pentru impartasire I Cor., 11, 28. Cine se impartaseste nepregatit va fi pedepsit Evr., 10, 27; I Cor., 11, 27, 29 Cei viinovati de neascultajrea acestor porumci se imbolnavesc sau mor Cor. I Ô
:
:
Capitolul 37
.
DESPRE MISIONARISMUL LAIC IN BISERICA
ORTODOXA
Capitolul 34
DESPRE CALENDAR
11
si
anul 1760, calendarul ramasese in uraS cu oanonul 61 al Sinodului din Cartagioia). Calendarul vechi pe la anul 1816 ramasese
la
Pe
rii
predica cuvintul lui Dumnezeu, neavlnd hirotonie sau hirotesie (Prof. Liviu Stan, Mirenii in Bisericd). Misionarul laic (mirean) aire vode a predica in public numai dacS va fi trimis
Misioroair laic (mirean) este acela care
(canonul 7 apostolic
de ierarhia biserdceasca
10,
15).
$i
cum vor propovadui de nu vor
fi
trimisi ?
(Rom..
10;
in nrmJi
n,
Sfintii apostoli
au mers
;
la
propovaduire din porunca Mintuitorului

are dreptul planar de
Mated,
10,
28, 19
Marcu,
16,
15
loan, 21, 20.
Numai
ierarhia
bisericeasca
a trimite misionairi,
fio
vi
rws r.
sssLsr
JS
-""" **<">
*- - *
clerici, fie
laid (Prof. Dr. Corneliu Sirbu, Misionarismul laic in lupta antiscctard).
..i
c. su 8i de
,
'';
.5
,f
!,
'
'
^ -
A ""
"'
'"'
Ortodoxe.
"^
fdCUt
pentru P acea
# ****!
Bisericilor
--
**
'
.
. 1
CUPRINS
c
Pag.
;
'
Prelata la
edifia a
.
Il-a
. .
Predoslovie
Inainte (la edifia Cuvint

.
1)
10
mainte (la editia a ll-a) Cuviht Despre ortodoxie 1 Capitolul 2: Despre Biserica Capitolul Despre Sflnta ScripturS Capitolul 3; * Despre Sflnta Tradie Capitolul 4; ingenlor sfintflor si al 5 Despre cultul Capitolul Sfintei Fecioare Maria preacinstirea 6 Despre Capitolul moaste cinstirea sfintelor Capitolul 7 Despre
: . .
11
..'""
16
24 32 43
52 69
75 85 90 95
103 107
)y
. .
1
Capitolul Capitolul
.
8 9
:
Cultul sfintelor icoane
Capitolul 10
' i
Venerarea Sfintei Cruci Semnul crucii

.
.'
.
Capitolul 11 Capitolul 12
Capitolul 13 Capitolul 14 Capitolul 15
'
RugSciunile pentru cei mortt

Simboluri si rituri Despre Post Despre juramlnt
mintuirii subiective Conditiile
115
'
118 128
131
141
' ' '
Depre cele sapte Taine Capitolul 16 Despre Taina tfotezului Capitolul 17 Taina Sfintului Mir Capitolul 18 Despre Sfintei ImpSrtSsanii 19 Despre Taina Capitolul Despre Taina Pocaintei ranitolul 20
:
.
147
153
160 170
. .
&
Caûl
22
NanUi (Câtoria) Despre Taina

Taina Sfintului Maslu Despre Despre puterea disciplinary
.
175 179
Capitolul 23
* '
Capitolul 24
182
Despre sfintirea naturii Dunun.cu in locul s.m Despre serbarea

.
185
^
-
Pag.
*
Capitolul 27
Capitolul 28
:
Despre Despre Despre Despre
mincaruri curate si necurate data celei de a doua veniri a Domnului tmp&r&tia de mii de ani (mileniul) vesnicia chinurilor iadului
.
201
*
205 210
221
Statul in conceptia biblica
......
.
225 232 247 258

271
"278
Despre vorbirea in limbi (glosolalia) Capitolul 33 Vorbirea cu cei mort,i Capitolul 34 Despre calendar Capitolul 35 Despre Oastea Domnului Capitolul 36 Bespre deasa sau rara imp&rtasire Capitolul 37 Despre misionarismul laic in Biserica ortodoxa Cdlduzd cu indicarea locurilor pe care se bazeaza cele afirmate in aceasta carte
:
...
....
. .
283
289
300
302
Bibliograiie selectivd
Cuprins
;
..
(
'
:
i
'
*'
'
' <
'.
I i . .
BIBLIOGRAFIE SELECTIVE
Pr.
1966.
I
301
Prof.
Marcu
V.,
Gr.
Traditia in
Biblie,
Mitropolia Ardealului,
11
12/
BIBLIOGRAFIE SELECT VA
I
.
Mehedinti RrMfxc.'i
7
?5
aTp^^=^'
Studii Teologice>> 9_ 10/1967. Apostolicitatea Siintei Tradifii, d uh7vnicea^ Studii Teoio-
9iCe>>
4
I.
rM
1 r
c e a
loan,
Teoloin Vechiui Testament, Studii PreilguMffle Crucii
.
,
.a/sdesecta^^tudiiôlogice^.S-eAâ
^^ ^^
Teologicei>i g _, 0/
.'
19S1
/b/ia (Sfinta
r#
COnf
'>/lw
dumnezeiasoa Scriptura), ed. 1914 si 1968 Alexe $t " Biserica una $/ Bisericile 'cele multe, Ortodoxia
i
'pr. Paschia covina, Bucuresti, i.a.

r
C, Desiiin/area
sinibetei si
prdznuirea Dumin/cfi. Tipografia Bu-
Stud^Teo"giclf/9"lO/1971
r
-'
9/io
tin,
"
Pr
f*
Brani *
te
Ene
iXnportanW
<
~* *" * *** *.
uniiicdrii
^^C^SniSâie
3-4/
TCOl
4
Teologioe, cuiiuiui Maicii Domnuiui, -Studii

ereziiior
si
Problema
calendarului,
po pescu
T.,
Pnvire isioried asupra scMsmelor,

'
secte/or,
slintilor,
Studii
Studii
Ortodoxia
50
Jmki^^^
C
i
rig/nea
'
/nSf/fUireQ
d ôltarea cultului ere,.

r
opelTu^T
p
Doclrina
Bisericii
Ortodoxe
despre
cultul
Teologice.> 5-6/19|l
XI
Pr. Prof. Branite Ene, Teologia icoanelor, Studii Teologice 34/1952 Bria Ion, SfJma Scriptura si TracU/ia, Studii Teologice, 56/1970
MitropoIm Ardealutui, 11 12/1971. G C t B U n G S l0]1 CultUl MaiCl! Domnului
1
adu
a Bofezu/ui Domnuiui, OrtodoSemn/fica/ia ortodoxd
x/r-f
!'
unea Ion P
'
""
'
<
fmparafia lui
Dumnezeu
'
(sensul ei neotestame rum j, mm* n tar)
. N Sis.'.-.:
'is,
A^Sfaasgstrzr"
, us
9 IO/1971! Dron
-1 QO?
h
X
l
Mitropolia
Ardealului,
C.
C
Canoanele, ed. II, Bucure?ti 1933. S ?i N a z a r [ e C" c yduz predicatorului, Bucure ti, 1901 U
f
glce.,^1067.
poll.
Temeiurlle l rtr*Ji Studn Teologice, 36/1950. , ; ricesti, :*Z?

.
,
Ci udil
a
biblice
patristice
ale
ierarhiei
bise-
WWb ^^
st4ntlote Di
.
H !los
proieclte a Ico.nei Ste,
.Mtoo(*,.
oto ,flc leolo,ic e Ic Mr.rftBi ,1 Tcmc /U
a S lin Do 9^tica trad, in rom., de Pr. ?. p siPr i1 nol ->] F(T. Olimp Caciula, Bucure$ti, 1938. P r. Prof. D e h e 1 e a n u P., Manual de sectologie, Arad, 1948
nMmnrl
Dai
'
D. Fecioru
lui.-,
3/1962.
voLV-Sc^cS^y^l^ *"**"^ ^>ron, Viidn SJiSBl il! U&

'
01
D St5niloae
1953. TJ/cu fea ce/or ? Taine Bucuresti

,.
'
-1. I-IV,
Sibiu.
1945-46
7
*
in
crestine, <<StudJiTeologice
fcr
Taine,
Teolo^cet
c* Studn
^/!^?'
he ?
*"
l
HarismeIe dupd e P Jstolc ^ G siintului apostol Pavel, Studii
^19s ;
64
nfQ
^.^
^^
wMitropolia ArdealuU.i..,
'
9/1971.
1970.
terarWa bisericcascd dupd epistolele siintului apostol Pavel, r Teologice, 78/1971. Ichim D., invafatura ortodoxd despre siintele icoane, Studii Teologice, 56/
e r
V ?*?^?^* 1/1951.U/ tnnM fanfa, in <<Ortodoxia>>, Arhirn Hie Cl'eopa,

1
'; 1
5tof
Ji1
Wa/a
BiseTicii >
de jnvd/dmra neoprofesstilistilor f
Cuvim dc
Bisenca Ortodoxa Romana, 34/1955. S 1 U l loan G u r a d e A u *

a]-?*
l&murire in legaturd cu rdtacirile

r
'
Cuvmtdri
la praznice impdrdtesti,
Bucu-
Dr., Curs de Indrumari Misionare, Bucure$ti, 1930. invafatura de crcdinfa cresiirm ortodoxd, Bucure$ti, 1952. Kiriacodromion, ed. din 1857, Bucuresti. 1 r c U Dumi' ca rsinfczd biblio-teologicd) r Mitropolia Ho-,inh,V f io
1
Ispir Gh. Vasile
^n
Gr
'
Ar-

IlieCleopaDespreCredintaOrtodoxa Text

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

IlieCleopaDespreCredintaOrtodoxa Text

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Arhimandrit

EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC

ORTODOXE ROMANE BUCURESTI - 1985

sale cu totul remarcabile,

frlnturd din farmecul graiului sdu $i

cunoscut ea, acum vreo treizeci Cind 1-am

pemu pe de am, mtr-un

ale sfinfilor parinfi ai Bisericii.

Gindul de a scrie aceasta carte mi-a venit cu incetul, de-a lungul

nu poatd sd rdspundd. Cheia insd nu e doarin cu-

CuvmtulParmtelui Cleopa are autoritatea focului lduntric La

U/FAREA DOMNULUI Sflnta

Sinod cd Prea Fericitul Patriarh mi-a

nrlodoxd, de preot lNVA|/\( I'.I.Ml. lXn imwlo

I<>,m Hria, Ikicuresti,

fost mijloacele spirituale

Dar ce inseamna Sobor Ecumenic

Sobor Ecumenic se cheama acela

la care iau parte pa-

Marturisitorul (sec. VII), Siniion

Ortodoxe, M-rea Neamt,

Dar Sinoduil local ce este

(l(fcnsiv in EatyJ 'teologiei scolaslice ialine, se

ce conduc tarile, Until opiscop (vezi Dumnezeiestile

porunca |J'UIU:lK'cl pe cind eel local se intruneste din porunca ceiui

infcruni numai let " lw ""i xxuiimi la

OrLodoxie. Doctrina dospro sfinlrlc

alte mijloace prin care Orl.xlovi..

critic <isupra piolcsUiuilismulul, I.m ul

'ruhiiu|c*n (euro llinillf

625), adresata teologilor protestanti din

serae de sinoade locale

condamna aceasta Marturisire

tinopol (1638), Kiev (1640), Iasi (1642), Ierusalim (1672)

Petru Movila, Mitropolitul

ceea ce n-a fost intotdeauna

se realizeaza prin presiunea autoritatilor politice

din Polonia $i Austria, in regiuni ortodoxe

(1664), Transilvania (1700).

colectie de texte de spiritualitate, apare In

traduce in slavona Filocalia, care apare

care a salvat Ortodoxia rusfi da latinizare.

ierarhie o formeaza sfintii apostoli

lor: episcopii, preotii, diaconii (Matei, 18, 18; loan, 20,

Evr., 13, 17).

Cind a pus Mintuitorul

zis catre apostolii Sai

Inaltarii Sale la cer (Luca, 24, 51)

ghelia la toata zidirea

sa propovaduiasca Evansa boteze in numele Sfintei Treimi, al Tatcilui,

(Matei, 28, 1820).

Biserica in Sfinta Scriptura.

spus, ideea de Biseric.1,

in Sfinta Scriptura, se intrege$te prin totalitatea crediincio^idor care sint

Sfintei Treimi (al Tatalui, al Fiului $i al Sfintului

sint m&rturiilc din Slnit.i Scriptiit.i cut' cido?

vcrosc numirea Bisericii sub acest inteles

Care este acea ierarhie

todio pusa de Minftuitorul in Biserica?

multe? in.iihirii srriplurislia?, imtic

temeiat o singura Biserica (Matei,

nu mai multe, pentru ca Bise;

intelegeti prin biserica

16; 21, 15). Biserica se numete sfinta pentru ca sfint este