GRUPUL COLAR FORESTIER CARANSEBE

TEMA proiectului:

POLUAREA SOLULUI

EXAMEN
DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE - NIVEL 3

ndrumtor de proiect Candidat Clasa Ruta de pregtire profesional Forma de nvmnt Profil/ domeniu Calificarea profesional

CRCU ELENA SFETCU IONU XII A Direct Zi Resurse naturale i protecia mediului Tehnician ecolog i protecia calitii

Anul absolvirii

mediului 2011

CUPRINS

CUPRINS..............................................................................................................................................2 ARGUMENT........................................................................................................................................2 INTRODUCERE...................................................................................................................................4 CAPITOLUL I......................................................................................................................................7 1. TIPURI DE POLUARE A SOLULUI..............................................................................................7 1.1. FORME DE POLUARE............................................................................................................7 1.2. FACTORI POLUANTI............................................................................................................11 1.3. SURSE DE POLUARE............................................................................................................12 CAPITOLUL II...................................................................................................................................13 2. MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII SOLULUI ...................................13 2.1. MSURI MINIME DE PROTECIE A CALITII SOLULUI...........................................14 2.2. METODE MEDICALE............................................................................................................15 CAPITOLUL III..................................................................................................................................16 3. TEHNOLOGII DE DEPOLUARE A SOLULUI...........................................................................16 3.1. METODE FIZICE DE DEPOLUARE A SOLULUI...............................................................17 3.2. METODE CHIMICE DE DEPOLUARE A SOLULUI..........................................................18 3.3. METODE BIOLOGICE DE DEPOLUARE A SOLULUI......................................................20 Folosirea bacteriilor pentru depoluari....................................................................................20 Fito-extractia..........................................................................................................................22 CONCLUZII.......................................................................................................................................22 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................23 ANEXE...............................................................................................................................................24

ARGUMENT

O dezvoltare economica avantajoasa se bazeaza pe principii durabile in ceea ce priveste toate componentele naturale : aerul, apa, solul, biodiversitatea, padurile si resursele subsolului. Fiecare din elementele enumerate mai sus joaca un rol foarte important in viata contemporana. Apa, care este considerata elixirul vietii, este foarte utila atit pentru natura cit si pentru om. Ea influienteaza dezvoltarea vegetatiei, solurilor, mentinerea vietii animalelor, etc.Tot ea contribuie 2

la procesele exogene si modificarea reliefului. Aerul, care se intilneste adinc in scoarta terestra, si foarte departe sus in atmosfera este si el extrem de folositor. Datorita lui putem trai si respira. Aerul, ca si apa, sunt necesare vietii si activitatii omului, dar totusi cel mai important rol in natura, il joaca solul. Solul are foarte multe difinitii, fiecare semnificind ceva anume. Una din ele este urmatoarea: solul este materialul fragil si afinat care acopera intr-un strat subtire toata suprafata scoartei terestre. Fara el, continentele ar fi lipsite de majoritatea faunei si florei. De aici deducem faptul ca solul depinde mult de forma de relief deasupra carei se afla. Constructia de baza a formelor de relief este creata de catre forte ce actioneaza in interiorul Pamintului. Aceste procese extraordinare produc zilnic schimbari in aceasta structura de baza, o deformeaza in mod continuu. Natura terestra, componenta lumii vegetale si animale au evolutionat de la cele mai primitive forme pina la asociatiile biologice contemporane. De la inceputul revolutiei industriale, adica de la mijlocul secolului al XVIII-lea activitatea umana a avut si ea un rol important in modelarea suprafetei Pamintului, citeodata chiar cu efecte surprinzatoare. Continentele au ajuns la forma lor si in pozitiile actuale in urma miscarii placilor ce formeaza scoarta solidificata a Pamintului, adica datorita placilor tectonice. In istoria de 4,6 miliarde de ani a Pamintului s-au mai petrecut multe alte schimbari, pina ce planeta noastra a capatat infatisarea de azi. Concomitent a avut loc si formarea solului pedogeneza. Solul, ca i aerul i apa este un factor de mediu cu influen deosebit asupra sntii. El se afl n strns corelaie cu clima unei regiuni, att prin configuraia, natura ct i structura lui. De calitatea solului depinde formarea i protecia surselor de ap, att a celei de suprafa ct mai ales a celei subterane. Solul determin creterea i dezvolatrea vegetaiei influennd astfel n mod indirect alimentaia omului. n sfrit, el are un rol hotrtor n amplasarea localitilor, asigurarea condiiilor optime de construcie a locuinelor, de dezvoltare social i economic a aezrilor umane. Toate acestea demonstreaz c solul a constituit dintotdeauna un factor ecologic important. Solul joac ns un rol bine cunoscut n determinarea unor boli cu caracter zonal, specifice anumitor regiuni i ncadrate n denumirea general de patologie geografic. Aceste afeciuni sunt legate n mod deosebit de compoziia chimic a solului. El constituie ns i un factor important n rspndirea unui numr tot mai mare i mai diversificat de boli, ca urmare a polurii sale.

INTRODUCERE
Una dintre componentele deosebit de importante ale biosferei este solul corp natural tridimensional situat la suprafaa uscatului cu proprieti i funcii specifice (capabil s ntrein viaa plantelor terestre), produs n timpuri geologice prin aciunea factorilor climatici i biotici (mai ales a plantelor superoare) asupra rocilor de la suprafaa uscatului, condiionai de relief i uneori de apa freatic, la care se adaug, tot mai mult i mai intensiv, aciunea omului. Prin natura lui, solul prezint particulariti pe ct de deosebite de ale celorlali factori ai mediului nconjurtor, pe att de importante pentru biosfer, pentru om. Ca suport i mediu de via pentru plantele superioare, solul, mai ales orizontul su cu humus, este unul dintre 4

principalii depozitari ai substanei vii a uscatului i ai energiei poteniale biotice captate prin fotosintez, ca i al celor mai importante elemente vitale(carbon, azot, calciu, fosfor, potasiu, sulf, etc.). Humusul, cel mai important produs al proceselor pedogenetice, este, totodat, una dintre principalele legturi n lanurile trofice ale ciclului biologic al elementelor, de la sinteza materiei organice pn la produsele mineralizrii acesteia. Multitudinea ierburilor i a florilor din pajiti, pdurile, cmpurile de plante cultivate, toat aceast vegetaie divers depinde de energia solar i de fertilitatea solului. n orice ecosistem care cuprinde i solul, acesta are dou funcii eseniale: de depozitar i furnizor de elemente nutritive i ap, pe de o parte, i de recipient i transformator de reziduuri i deeuri, pe de alt parte, avnd deci rolul de reglator al ecosistemului i de purificator al mediului nconjurtor. Datorit fertilitii, respectiv capacitii de a ntreine viaa plantelor, solul constitute principalul mijloc de producie n agricultur. Dealtfel, existena i dezvoltarea societii umane vor fi condiionate vital, nc mult vreme, n viitor, de abundena i calitatea plan telor superioare terestre, care trebuie s asigure oamenilor hran i materii prime pentru mbrcminte, adpost, medicamente i alte cerine. Prin asigurarea omului cu produsele alimentare necesare vieii, solul constituie i condiia hotrtoare pentru reproducia lrgit a forei de munc, cerin esenial a nsi existenei, dezvoltrii i bunstrii vieii omului. Nu mai puin im portant este rolul solului n dezvoltarea vegetaiei pmntului, att de util purificrii atmosferei i creatoare de frumos, element necesar ntreinerii i refacerii snt ii oamenilor, bunei lor dispoziii. Aa cum am mai artat, spre deosebire de celelalte resurse naturale i mijloace de producie, solul prezint unele trsturi cu totul specifice. De exemplu, odat dis trus, el nu se mai reface aa cum a fost, deoarece nu se pot reproduce condiiile i istoria formrii lui; se creeaz cel mult un corp cu funcii analoage. n schimb, prin utilizarea lui raional, el nu se epuizeaz ci, dimpotriv, este protejat i i sporete fertilitatea, capacitatea de producie cptnd caliti noi, superioare, necunoscute n condiii naturale. La caracteristicile eseniale ale solului resursa natural cea mai important a omenirii, purificator natural al planetei etc. se adaug o alta, tot aa de important: limitarea ca ntindere. Avnd n vedere c n prezent cel puin 460 milioane de oameni duc serios lips de hran, precum i faptul c n viitor se vor nregistra creteri ale populaiei i ale puterii de cumprare a acesteia, va fi necesar s creasc substanial i aporturile diferiilor factori determinani n mrirea produciei de alimente, dintre care solului i revine un rol deosebit.

De aceea, concomitent cu celelalte msuri de mrire a suprafeei arabile, de intensificare a produciei, este la fel de necesar, dac nu cel mai important, ca terenurilor arabile s nu li se diminueze suprafeele. Pentru c n prezent, n toat lumea, parte din solurile bune pentru cultur, deseori chiar cele mai fertile, sunt pierdute definitiv prin extinderea oraelor, cilor de comunicaie, a platformelor industriale, deponiilor (materiale rezultate din spturi) i haldelor (depozite de steril provenit din lucrrile miniere), precum i prin eroziunea solului unul dintre cele mai vechi procese de degradare -, prin salinizarea i mltinirea secundar datorate aplicrii neraionale a irigaiei, contaminarea i intoxicarea solului cu ageni patogeni, metale grele, reziduuri de pesticide i alte substane chimice utilizate n agricultur i silvicultur, ca i prin diverse emisii provenite de la industrie. Aadar, poluarea solului nseamn orice aciune care produce dereglarea funcionrii normale a solului ca mediu de via, n cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om (antropice), dereglare manifestat prin degradarea fizic, chimic, biologic a solului, care afecteaz negativ fertilitatea sa, respectiv capacitatea sa bioproductiv, din punct de vedere cantitativ sau calitativ. Indicele sintetic al efectului rezultat al polurii solului este reprezentat fie prin reducerea cantitativ sau calitativ a produciei vegetale (recoltei), fie prin cheltuielile necesare meninerii capacitii bioproductive (recoltei) la parametrii cantitativi i calitativi anteriori manifestrii polurii. Expresia acestui indice poate fi redat prin raportarea, sub aspect cantitativ sau calitativ, a recoltei realizate fa de cea obinut n condiii normale, fr poluare, aceasta din urm fiind, totodat, i expresia, cantitativ sau calitativ, a gradului de favorabilitate a solului respectiv, nepoluat, pentru o plant (cultur) dat. nseamn deci c n situaia n care de pe un sol dat se obin recolte comparabile, cantitativ sau calitativ, cu cele de pe sol similar sau analog, nepoluat, dar pentru care se fac cheltuieli de investiie sau curente special pentru prevenirea efectelor unor fenomene active de poluare, aceste cheltuieli reprezint nsi expresia bneasc, valoric, a indicelui sintetic al efectului polurii solului respectiv. Punnd astfel problema, este posibil s se defineasc i s se delimiteze clar sfera i coninutul noiunii de poluare a solului n sensul c aceasta include toate fenomenele i procesele care afecteaz negativ capacitatea bioproductiv a solului. Totodat, se d o baz economic obiectiv pentru determinarea cantitativ a pagubelor provocate de poluarea solului, ca i a cheltuielilor de prevenire i combatere a acesteia. De exemplu, aplicarea sistematic, pe anumite soluri necarbonatice, cu capacitate mic de tamponare, a ngrmintelor cu azot cu potenial de acidifiere poate duce la acidifierea solului, la scderea produciei i chiar a calitii acesteia. Astfel, se cunoate c la fnurile de pe pajitile cu soluri acide coninutul de calciu nu 6

depete 0,3 0,4% fa de peste 0,45 0,50%la un fn corespunztor, cel de calitate inferioar influennd negativ i creterea animalelor. Experiena arat c pentru prevenirea acestui fenomen de acidifiere, de poluare a solului, trebuie s se aplice amendamente calcaroase n cantiti echivalente cu 150 200 kg/ha. De asemenea, expresia valoric a restriciilor de ordin calitativ impuse diferitelor produse agricole pentru c au coninuturi de pesticide, metale grele, ageni patogeni etc., peste limitele admisibile, datorate polurii solului, este i expresia valoric a acestui fenomen la momentul respectiv. i, prin extindere, cheltuielile de amenajare a terenurilor agricole mpotriva eroziunii pentru evitarea pierderii de sol i de elemente nutritive respectiv scderea produciei vegetale a solului cheltuielile de refacere a solurilor degradate prin eroziune, de prevenire i combatere a salinizrii i mltinirii secundare sunt tot expresii valorice ale fenomenelor de poluare a solului, poteniale sau efective. De aceea, ntr-o sistematizare de rang superior, orice form de degradare a solului trebuie s se ncadreze n cele trei grupe de poluare: fizic, chimic sau biologic, precum i ntr-o grup suplimentar, distinct poluarea radioactiv a solului. Poluarea solului ca noiune n sine este destul de recent, ca i disciplina ce se ocup de prevenirea i combaterea ei, care pentru nceput are un pregnant caracter de tiin de contact. Important este ns faptul c, mai ales dup Conferina Mondial privind Mediul Uman, ntre problemele privind poluarea biosferei, poluarea solului ocup un loc principal, acordndu-i-se tot mai mult atenie n ultimul timp.

CAPITOLUL I 1. TIPURI DE POLUARE A SOLULUI

1.1. FORME DE POLUARE

1.1.1. POLUAREA FIZICA A SOLULUI
Eroziunea solului

Eroziunea este cea mai veche forma de poluare a solului, cauzata de interventia omului asupra unei singure verigi a lantului ecologic permitand actiunea factorilor meteorologici, hidrologici si geofizici care au condus la consecinte dezastruoase. Eroziunea solului consta in transportarea solului de pe suprafata terenurilor de catre apele meteorice, vanturi, alunecari de teren si altele. Eroziunea hidrica Eroziunea eoliana Saratura solului Deteriorarea structurii si compactarea solului Distrugerea solului prin diverse lucrari de excavare

Degradarea starii de aprovizionare a solului cu apa Starea de aprovizionare cu apa determina in masura decisiva fertilitatea solului. Intr-un sol mlastinos se dezvolta un mediu anaerob, reducator, care isi pierde structura granulara, fiind improprie majoritatii culturi-lor. La extrema opusa se afla solul foarte uscat care nu permite asimilarea elementelor nutritive de catre plante. Saraturarea reprezinta denumirea generica pentru solurile cu un anumit continut de saruri solubile in complexul argilo-humic. Astfel, un continut excesiv de saruri de sodiu determina salinizarea solului. Solonetizarea reprezinta procesul de retinere a sodiului in conditii de climat semiumed, semiarid sau arid sub influenta apelor subterane cu continut mare de sodiu.

1.1.2. POLUAREA CHIMICA A SOLULUI

Impurificarea solului si degradarea acestuia datorita diferitilor produsi chimici este una din cele mai grave forme ale poluarii deoarece spre deosebire de apa si aer, unde substantele toxice poluante au mari posibilitati de dispersie si caurmare de diluare. O caracteristica importanta a poluarii chimice consta in aceea ca datorita marii sale capacitati de tamponare, efectele poluarii pot aparea dupa o perioada lunga de timp, din momentul in care au inceput sa actioneze influentele daunatoare.

Principalele forme ale poluarii chimice a solului sunt: acidifierea solului, contaminarea cu pesticide sau alti produsi chimici utilizati in agricultura, poluarea cu deseuri si reziduri menajere, din industrie si din agricultura. Acidifierea solului Reprezinta acel proces de poluare in urma caruia are loc scaderea pH-ului solului.Acest proces de poluare se datoreaza in principal ploilor acide, provenite din dizolvarea in precipitatii a oxizilor de sulf si azot si unor tipuri de ingrasaminte aplicate necorespunzator. O alta sursa de acidifiere a solului o reprezinta descompunerea materiei organice. Ploile acide afecteaza compozitia chimica a sistemului sol. Cele mai importante efecte sunt reprezentate de mobilizarea formelor monomere ale aluminiului si pierderea capacitatii de neutralizare a acizilor, a solutiei solului, ceea ce conduce la acidifierea apelor de drenaj. Acidifierea solului are un efect direct asupra microflorei impiedicand dezv normala a bacteriilor si a altor microorganisme si un efect indirect, prin modificarea mobilitatii diferitelor elemente. Poluarea cu pesticide Pesticidele sunt substantele chimice, naturale sau de sinteza, folosite pentru distrugerea daunatorilor animali si vegetali care ataca omul sau organismele utile lui. Din aceasta categorie fac parte insecticidele, fungicidele, ierbicidele, etc. Pesticidele pot avea efect direct asupra ecosistemului din sol si pot actiona indirect prin transmiterea lor sau a produsilor de descompunere in alte ecosisteme. Persistenta pesticidelor in sol si in plante depinde in primul rand de natura lor chimica si de caracte-risticile mediului. Majoritatea pesticidelor uzuale se descompun fie prin hidroliza, fie prin fotoliza, fie biochimic prin actiunea diferitelor enzime din plante sau sub actiunea microoraganismelor din sol. Oricare ar fi modul de aplicare, pesticidele in forma lor activa sau reziduurile lor se acumuleaza in sol unde pot fi asimilate de plante cultivate ulterior sau pot fi levigate de apele meteorice si de irigatie.A-jungand in apele de suprafata si in final in mari si oceane se pot acumula in animalele acvatice, consu-marea de catre om a acestora producand intoxicatii grave. Dintre pesticidele cu impact puternic asupra mediului datorita toxicitatii, persistentei si mobilitatii reduse fac parte clordanul, DDT-ul, dieldrinul, dioxinele, furanii, heptaclorul, hexaclorobenzenul, bife-nolii polibromurati(PBB), hidrocarburile poliaromatice(PAH). In cazul poluarii cu pesticide masurile de ameliorare a mediului sunt diferite in functie de natura pesticidului.Procedeele cele mai rapide sunt cele care se bazeaza pe administrarea de adjuvanti in sol, care au ca scop principal retinerea sau degradarea pesticidelor.Un numar mare de

procedee de depoluare folosesc capacitatea de retinere a contaminatilor sau noxelor de unele plante, cum ar fi de exemplu: porumbul, trestia de zahar. Poluarea cu ingrasaminte chimice Ingrasamintele chimice utilizate pe o perioada lunga, in cantitati mari, au efecte negative asupra solului datorita a doua cauze(elementele nutritive pe care le contin si microelementele continute ca impuritati). Problema principala in folosirea ingrasamintelor chimice este legata de eficienta cu care se asimi-leaza substanta activa de catre plante, in general scazuta(60%).Substanta activa neasimilata se acu-muleaza in sol (fosforul) sau este levigat (azotul) in apele freatice, poluandu-le. Poluarea cu deseuri Deseurile reprezinta substantele rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile. Substantele periculoase reprezinta orice substanta sau produs care, folosit in cantitati, concentratii sau conditii aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru om, mediu sau bu-nurile materiale. Din punct de vedere al naturii si sursei, deseurile se clasifica astfel: Deseuri menajere- provenite din sectorul casnic sau din sectoare similare cu acesta; Deseuri stradale- provenite din activitatea cotidiana a populatiei, de la spatiile verzi; Deseuri asimilabile cu cele menajere- provenite din industrie, comert, sectorul public; Deseuri voluminoase- deseuri solide de diferite proveniente cu volume mari; Deseuri din constructie- provenite din demolarea sau constructia de obievtive industriale si civile; Deseuri periculoase- toxice, inflamabile, explozive, infectioase sau de alta natura; Deseuri agricole provenite din unitati agricole si zootehnice; Deseuri industriale- provenite din desfasurarea proceselor tehnologice; Deseuri spitaliere- provenite din activitatea spitalelor, unitatilor sanitare si sunt incinerate in crematoarele spitalelor.

1.1.3. POLUAREA RADIOACTIVA A SOLULUI

10

Utilizarea izotopilor radioactivi in diverse aplicatii in agricultura, industrie, medicina a condus la expunerea populatiei globului din diverse zone, la doze din ce in ce mai mari de radiatii. Pericolul major pe care-l reprezinta poluarea radioactiva se refera in mod special la efectele care apar dupa o perioada de latenta neputand fi corelate cauzal. Exista trei tipuri de radiatii: Radiatiile alfa Radiatiile beta Radiatiile gama

Elementele radioactive ajunse pe sol sub forma de depuneri intra in circuitele chimice si biochimice, putand sa fie inhalati sau inclusi in hrana si avand drept urmare o expunere interna a corpului. Solul contine urmatoarele substante radioactive: caror perioade de fisiune sunt mari (25-50 ani). Deseurile radioactive se impart in trei categorii: Deseuri cu activitate scazuta Deseuri cu activitate medie Deseuri cu activitate ridicata
40

K,

234

Th,

238

U,

134

Cs,

137

Cs si 89Sr ale

Deseurile cu activitate medie si mica, negenerand cantitati mari de caldura, nu necesita racire in timpul stocarii. Cele cu activitate scazuta pot fi arse in subteran la adancime mica sau ingropate la adancime scazuta, iar cele cu activitate medie la adancimi mai mari- mine parasite sau cavitati subterane special construite. Dezvoltarea energetica nucleare este controversata la nivel mondial, tocmai datorita fenomenului de poluare radioactiva a mediului pe care il implica special prin generarea de combustibil uzat radioactiv. Renuntarea la acest tip de energie este foarte putin probabila datorita imposibilitatii inlocuirii sale.

1.2. FACTORI POLUANTI

Factorii poluanti pot fi de natur biologic sau chimic. a. Factorii biologici sunt reprezentati de microorganisme (bacterii, virusuri, parazii) eliminate de om i de animale, fiind n cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integrant din diferitele reziduuri (menajere, animaliare, industriale) n care pot supravieui, uneori, timp ndelungat, datorit condiiilor pe care le ntlnesc. Astfel, strepto-stafilococii pot rezista n reziduuri 50 150 zile, bacilul febrei tifoide 2 3 luni, 11

bacilul difteric 20 30 zile, bacilii dizenteriei 15 20 zile, iar bacilul tuberculos chiar 300 zile. Virusurile pot supravieui ntre 10 i 50 zile; chiar virusul febrei aftoase, n general puin rezistent, poate supravieui cteva zile. n sfrit, unii germeni patogeni care dau natere la spori (forme de rezisten) ca bacilul tetanic, antraxul, bacilul boutlinic i alii pot supravieui ani de zile. b. Factorii chimici care polueaz solul sunt, n cea mai mare parte, de natur organic. Importana lor este multipl; ei servesc ca suport nutritiv pentru germeni, dar i pentru insecte i roztoare, sufer procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice i, sau mirositoare, pot fi antrenate n sursele de ap, pe care le degradeaz, etc. Substanele organice intr n componena reziduurilor menajere, zootehnice i uneori industriale (abatoare, fabricile de conserve, de zahr, tbcrii etc.). Cele mai importante elemente chimice poluante ale solului sunt ns substanele toxice, prezente aproape exclusiv n reziduurile industriale. Mai frecvent sunt ntlnite metalele, metaloizii, pesticidele, detergenii, coloranii i altele.

1.3. SURSE DE POLUARE

Poluarea solului este considerat de Organizaia Mondial a Sntii ca o consecin a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunztoare, datorat ndeprtrii i depozitrii la ntmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a dejectelor animalelor i cadavrelor acestora, a deeurilor industriale sau utilizrii necorespunztoare a unor substane chimice n practica agricol. Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Dat fiind marea lor heterogenitate n funcie de gradul de dezvoltare economic i social a colectivitilor, de obiceiurile i tradiiile populaiei o clasificare a reziduurilor este dificil de fcut. Totui, innd seama de proveniena lor pot fi clasificate n: a. reziduuri menajere rezultate din activitatea zilnic a oamenilor n locuine i localuri publice, din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare, cenu, sticl, esturi, ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. Cantitatea acestor reziduuri este n continu cretere: dac n trecut se considera aproximativ 0,5 1 kg pe cap de locuitor i pe zi, astzi a atins, n zonele dezvoltate, 1,5 2 kg i chiar mai mult, Organizaia Mondial a Sntii a stabilit c, n general, cantitatea de reziduuri menajere crete cu 1 - 3 procente pe an i c n acelai timp se produc importante modificri i n compoziia lor. Se reduc astfel considerabil resturile alimentare i cenua 12

li cresc n schimb hrtia, sticla i mai ales materialele plastice; b. reziduuri industriale provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare i au o compoziie foarte variat n funcie de ramura industrial i de tehnologia utilizat. Cele provenite din industria alimentar au o componen organic predominant, pe cnd cele rezultate din industria chimic, metalurgic, minier etc. au n compoziia lor mai ales substane chimice organice sau anorganice; c. reziduuri agro-zootehnice, legate ndeosebi de creterea i ngrijirea animalelor, care sunt formate din dejectele acestora, din furaje i aternut. Se ntlnesc cu precdere n mediul rural, dar i n zonele peri i preoreneti. Cantitatea lor este foarte mare, atingnd 10 15 t/an pentru un animal mare i 3 5 t/an pentru un animal mic. Tot n cadrul acestor reziduuri pot fi cuprinse i cadavrele animalelor. Sub aspectul compoziiei lor reziduurile sunt formate, n cea mai mare parte, din substane organice putrescibile; ele pot cuprinde uneori ns i substane chimice utilizate n hrana sau ngrijirea animalelor cu biostimulatori, antibiotice, insecticide, erbicide, fungicide i altele. O componen este reprezentat de microorganismele prezente n aceste reziduuri, dintre care unele patogene att pentru animal ct i pentru om; d. reziduuri radioactive formate ndeosebi din diveri izotopi radioactivi utilizai n activitatea industrial, agricol, zootehnic, medical, n cercetarea tiinific etc. Pericolul reprezentat de aceste reziduuri este dat nu att de existena substanelor radioactive ct mai ales de natura acestora i de gradul lor de radioactivitate.

CAPITOLUL II 2. MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII SOLULUI

13

2.1. MSURI MINIME DE PROTECIE A CALITII SOLULUI

Asigurarea populaiei mondiale, n continu cre tere, cu produse agroalimentare i a industriei prelucrtoare, cu materii prime, impune cu necesitate ca toate resursele de sol s fie protejate i valorificate integral, cu randament sporit i eficien economic ct mai mare. combatere a fenomenelor de degradare a lor, pentru a se capacitatea lor productiv. Tocmai n acest scop, recent, n ara noastr, Minis terul Agriculturii i Industriei Alimentare a introdus norme tehnice de protecie a calitii solului obligatorii pentru toi deintorii de terenuri agricole, cu privire la prevenirea degradrii solului datorate excesului de ap, srturrii secundare, eroziunii prin ap i vnt, degradrii strii fizice a solului, degradrii solului prin acidifiere ca urmare a aplicrii sistematice i n doze crescnde a ngrmintelor cu azot cu potenial de acidifiere, apariiei de excese sau carene n unele elemente nutritive, contaminrii cu diverse substane i organisme duntoare. n acelai scop, pentru cunoaterea tendinei de evoluie a calitii solului de ctre factorii de decizie la diferite niveluri, se ntocmete periodic evidena strii de calitate a solurilor, cu efectuarea de prognoze i avertizri asupra eventualelor fenomene sau pericole de degradare a solurilor. Politica mediului nconjurtor capt aspecte diferite n lume n funcie de problemele care se pun referitoare la reducerea sau eliminarea polurii, ameninarea echilibrului natural de intervenzia omului, implicaiile degradrii mediului nconjurtor asupra sntii i calitii vieii omului pe de o parte, ori la srcie, foamete, condiii de via insalubre, lips de asisten medical , pe de alt parte. n acest sens au fost puse trei alternative: industria s fie obligat a suporta costurile din beneficii; s se treac aceste costuri pe seama consumatorului prin mrirea preului de vnzare al produselor; guvernele s acorde subvenii care urmeaz s fie suportate de contribuabilii la bugetul statului. Dei aplicarea acestui principiu poate ridica unele probleme, faptul c activitile intensiv poluante devin mai scumpe, le ncurajeaz pe cele care genereaz mai puin poluare, ceea ce este foarte important i bine. Spre deosebire de interpretarea dat mediului nconjurtor n rile cu un nalt nivel de industrializare, n care preocuparea este concentrat asupra consecinelor duntoare ale multora dintre diferitele practici i tehnologii n scopuri bine stabilite n celelalte ri ale lumii, mediul 14 n acest scop, este necesar s se asigure cele mai bune msuri de gospodrire a solurilor de prevenire i menine i spori fertilitatea, respectiv

nconjurtor este interpretat n termenii propriilor lor probleme, referitoare la calitatea vieii, la lipsa de dezvoltare, proasta calitate a apei, la locuine insalubre, boli i subnutriie, probleme majore care si gsesc o rezolvare fundamental numai prin dezvoltarea economic. n acest scop, se elaboreaz programe i se nfiineaz instituii specifice, stabilindu-se, n acelai timp, relaii de cooperare prin schimburi bilaterale i multilaterale pentru mbuntirea calitii mediului nconjurtor pe plan mondial.

2.2. METODE MEDICALE

Sunt mult mai restrnse dect n cazul apei i aerului i aceasta deoarece pn nu demult solul a fost considerat ca un element natural special utilizat pentru ndeprtarea reziduurilor. Marea sa capacitate de autopurificare a depit posibilitile de poluare, ceea ce a dus la acordarea unei atenii mult mai reduse acestui fenomen. n prezent ns, odat cu creterea nivelelor de poluare, s-a constatat c i capacitatea solului de autocurire a fost, n multe zone depit. De aici necesitatea de a se elabora msuri de profilaxie adecvate. Cu toate acestea, pn n prezent n nici o ar din lume nu s-au stabilit norme sau concentraii maxime admise privind poluarea solului. n privina normrii calitilor sanitare ale solului, cercettorii s-au izbit de multe inconveniente, ncepnd cu faptul c numrul germenilor a fost gsit ntr-o concentraie mult mai mare n solurile cultivate chiar dac ele nu sunt poluate. n plus, diferitele tipuri de sol (nisip, loess, cernoziom i altele) nu au aceeai capacitate de autopurificare datorit gradului lor diferit de umiditate i de aerare i, n consecin i o flor teluric diferit. n aceste condiii este dificil a stabili norme sanitare sau concentraii maxime admise, unitare. Mai mult chiar acelai tip de sol prezint n zone climatice diferite particulariti care l deosebesc net de alte zone climatice. De aceea, Organizaia Mondial a Sntii a stabilit o serie de criterii sanitare de apreciere a nivelului de poluare a solului, criterii care se rezum, de asemenea, exclusiv la poluarea biologic . n ceea ce privete poluarea chimic, numai poluarea organic a constituit obiectul unor cercetri. Dei prerile diferiilor cercettori sunt diferite, totui determinarea azotului organic sau a cerbonului organic poate constitui un test de poluare cu reziduuri bogate n substane organice. Unele ncercri de stabilire a concentraiilor maxime admise au fost fcute i fa de poluarea cu pesticide organo-clorurate, dar ele nu sunt acceptate de toi cercettorii sau chiar sunt contestate de alii.

15

n aceste condiii, i studiile efectuate n zonele de risc sunt reduse, cci depistarea acestora nu are nc un suport tiinific bine precizat. Ele au fost efectuate ns de diferii autori, care au ajuns la concluzii uneori evidente. Este cazul unor studii asupra infestrii populaiei cu parazii intestinali i, n primul rnd, cu geohelmini care au gsit o relaie direct cu gradul de salubritate a solului, respectiv n zonele n care reziduurile fecaloide nu erau colectate n mod igienic, numrul persoanelor, n special al copiilor, purttori de ou de parazii, a fost gsit mult superior zonelor n care nivelul de salubritate era mai ridicat. Mai mult chiar, din studiile unor cercettori efectuate n ara noastr a rezultat c numrul bolnavilor de parazitoze intestinale scade simitor, fr nici un tratament, dac se iau msuri de salubrizare a solului mpiedicnd astfel depunerea oulelor de parazii odat cu dejectele.

CAPITOLUL III 3. TEHNOLOGII DE DEPOLUARE A SOLULUI

Pentru a remedia o zona poluata, sunt mai multe trepte de urmarit: Masura de urgenta ( misorarea pericolului imediat) 16

Diagnostic: studiu geologic si hidrologic, istoricul activitatilor ariei, cartare si analiza Evaluarea riscurilor Determinare a obiectivelor si mijloacelor depoluarii Lucrari de depoluare in sine Monitorizare si restrictii asupra folosirii terenului

3.1. METODE FIZICE DE DEPOLUARE A SOLULUI

Aceste metode sunt in general evitate, fiindca genereaza costuri enorme de implementare. Insa, au avantajul de a rezolva problema repede si pot fi o solutie atunci cand termenul este mai critic decat bugetul depoluarii. Metoda prin excavare: Se extrage pamant poluat pentru a fi tratat si apoi, se pune la loc. Pamanatul contaminat este excavat si transportat la o statie de epurare, unde se folosesc procedee de extractie a poluantilor ca flotatia, spalarea, biodegradarea. Poluantii extrasi din solul supus tratarii trebuie distrusi prin diverse metode chimice, termice sau biologice. Aceasta metoda este extrem de scumpa datorita transportului si stocarii. Metoda de flotatie: Solul contaminat este excavat si transportat la statia de epurare, apoi pamantul este supus unor operatii de maruntire si clasare inainte de a fi supus flotatiei. I se adauga apa la o dilutie de cca. 3/1, deci implica un volum mare de apa. In continuare se adauga reactivi chimici modificatori de mediu si spumanti care au rolul de a asigura selectivitatea procesului de flotatie si respectiv realizarea unei spume pentru prelungirea duratei de existenta a bulelor de aer. Bulele de aer introduse in celula de flotatie au rolul de a se atasa de particulele hidrofobe si a le transporta la suprafata suspensiei, in spuma, sub actiunea fortei ascensionale. Dupa extragerea poluantilor acestia trebuie distrusi sau anihilati prin diverse procedee fizicochimice. Metalele grele si substantele grele pot fi eliminate cu succes din sol prin procedeul flotatiei. Spalarea solurilor cu apa Acest procedeu se bazeaza pe transferul poluantilor din sol in apa prin solubilizarea, adsorbtia acestora de catre lichidul cu care vin in contact. Tehnologiile de spalare a solului poluat excavat constau in operatii de maruntire a solului, spalarea acestuia pe ciururi, flotatie, desecarea solului epurat, separarea poluantilor.

17

Spalarea solurilor poluate direct la locul contaminat, adica in situ , este aplicata cu succes daca solul prezinta caracteristicile necesare, permeabilitatea fiind cel mai important factor in acest caz. Fenomenul de transfer al poluantilor din sol in apa se produce prin utilizarea unei infiltratii in solul poluat si colectarea, cu ajutorul unei pompe a apei poluate. Exista si alte variante de spalare a solurilor ce constau fie in utilizarea apei calde si a aburului fie prin injectarea apei la presiuni ridicate de nivelul a 0.5*103 bari. Spalarea fizico- chimica cu apa este destinata solurilor poluate de metale grele si uleuri minerale. Apa va fi apoi depoluata la randul ei si refolosita. Uzina functioneaza ca o bucla inchisa. Spalare cu solventi Spalarea este indicata in poluarea cu produse de hidrocarburi grele tip gudron si pesticide. In general se procedeaza hors-site sau pe o platforma multimodala prevazuta pentru depoluarea solurilor poluate. Pamantul este excavat si spalat cu un solvent de extragere. Poluantul este separat prin distilare. Solventii care au incarcat solul, se extrag din el prin incalzire. Solventul este readus in faza lichida pentru a fi din nou folosit. Poluantii sunt recuperati si stocati. Metoda extractiei poluantilor cu ajutorul curentilor de aer Se utilizeaza pentru epurarea solurilor contaminate cu compusi organici volatili (COV). Eficienta procedeului depinde de continutul de coloizi si de umiditatea din sol. Procedeul este asemanator spalarii solurilor, in sensul ca aerul patrunde in sol sub actiunea presiunii atmosferice si este apoi vehiculat prin sol in directia putului de aspiratie. Aerul poluat extras din sol este supus in continuare epurarii la o statie de tratare. Extractia poluantilor cu ajutorul curentilor de aer se poate realiza si prin introducerea aerului sub presiune, existand mai multe variante aplicate in Germania, Franta si SUA.

3.2. METODE CHIMICE DE DEPOLUARE A SOLULUI

Procedeele chimice de epurare se bazeaza pe eliminarea poluantilor din sol sau anihilarea caracterului toxic prin reacti de oxido-reducere si de schimb. Metoda extractiei poluantilor prin solubilizare Procedeul se realizeaza cu ajutorul solventilor organici, a bazelor sau a acizilor si se aplica cu suces pe plan international. Poluantii ce pot fi extrasi astfel sunt pesticidele, hidrocarburile aromatice, policiclice si hidrocarburile grele. Extractia cu ajutorul acizilor si bazelor poate fi 18

realizata si direct prin introducerea solutiei in solul contaminat. Astfel pot fi extrase metalele grele si respectiv cianurile, aminele, fenolii. Decontaminarea se realizeaza frecvent prin utilizarea acidului clorhidric, acidului sulfuric si acidului azotic si respectiv a hidroxidului de sodiu. Metoda oxido-reducerii Oxidarea poluantilor din sol se bazeaza pe distrugerea sau alterarea structurii acestora astfel incat sa poata fi eliminate ulterior prin alte procedee. Reducerea poluantilor organici are loc prin reactii, de obicei cu metale, in urma carora rezulta produsi de reactie netoxici. Metoda depoluari prin reactii de schimb Procedeul este aplicat pentru tratarea poluantilor clorurati, avand drept obiectiv inlocuirea ionului Cl- prin OH- , utilizand hidroxizi de tipul NaOH sau KOH. Instalatia de tratare cuprinde reactoare in care se introduc solul poluat si reactivul si colane de tratare a gazului rezultat din reactie. Depoluarea solului prin procedee electrocinetice Aceste procedee se bazeaza pe transportul particulelor fine si coloidale sub actiunea campului electric generat in zona contaminata, putamd fi aplicate in situ. Una din aplicatiile importante ale depoluarii prin procedee electrocinetice este eliminarea unor metale foarte toxice precum mercurul. Electroosmoza Solul constituie in acest caz stratul poros prin care se deplaseaza lichidul sub actiunea campului electric. Deplasarea lichidului spre unul din electrozi depinde de caracteristicile acestuia. Cu ajutorul electroosmozei pot fi eliminate din sol substantele chimice organice cum ar fi benzenul, toluenul si xilenul, toate trei fiind colectate la catod. Pentru aplicarea electroosmozei in scopul epurarii in situ a solurilor trebuie efectuate foraje in sol in care se plaseaza electrozii alimentati de la o sursa de curent continuu. Acest procedeu consta in introducerea apei in sol, in zona anozilor si sub influenta campului electric apa va migra spre catozi. Substantele poluante care contamineaza solul sunt spalate si antrenate in zona catodului de unde sunt evacuate prin pompare. Avantajul procedeului consta in faptul ca pot fi controlate directia si sensul curgerii apei si in plus are si un consum energetic redus. Electroforeza Acest procedeu este aplicat in scopul eliminarii particulelor foarte fine, coloidale de poluanti din sol. Prin dispunerea unor electrozi in sol, alimentati de la sursa de tensiune continua se creaza un camp electric in zona aflata intre cele doua perechi de electrozi, anozi si catozi, iar particulelor coloidale incarcate cu sarcina electrica vor migra spre electrodul cu polaritate de semn opus. Procedee termice 19

Tehnica este aplicabila componentilor usori care pot fi transformati in apa si dioxid de carbon, precum hidrocarburile. Eliminarea compusilor organici volatili din soluri poate fi realizata si printr-o incalzire rapida a solurilor contaminate pana la 500o C , in cuptoarele rotative. Gazele care ies sunt retratate pentru ca pot contine componente de sulf sau NOx toxice. Desorbtia termica Procesul de adsortie/desorbtie este influentat de suprafata particulelor si marimea microporilor. Pierderea poluantului prin incalzire variaza aproape liniar cu temperatura. Majoritatea poluantilor sunt eliminati prin desorbtie termica in intervalul de temperatura cuprins intre 300 o C si 500oC, cu durata de tratare termica de cca. 25 sec. Dupa racire solul este apt de a fi redat utiliozarii agricole. Incinerarea poluantilor din sol Arderea poluantilor, ca mijloc de depoluare a solurilor contaminate este un procedeu mai scump decat desorbtia deoarece temperaturile de lucru depasesc 1000oC pentru a asigura distrugerea poluantului organic si obtinerea produselor finale ale degradarii sub forma CO2 si H2O. In cazul poluarii solului cu produse policlocurate de bifenili la arderea acestora apar aceleasi probleme ca la arderea reziduurilor menajere: dioxinele si furanii. Instalatia de incinerare a solurilor trebuie prevazuta cu coloane de denoxare si electrofiltre pentru retinerea metalelor grele, similare cu cele realizate la epurarea gazelor de ardere a reziduurilor menajere.Pierderea poluantilor prin ardere este insotita de distrugerea compusilor organici ai solului astfel ca dupa decontaminare solul nu mai este apt pentru utilizari agricole.

3.3. METODE BIOLOGICE DE DEPOLUARE A SOLULUI

Folosirea bacteriilor pentru depoluari Se stie de mult timp ca microorganismele si mai ales bacteriile au capacitatea impresionanta de tratare a substantelor. Astazi, bacteriile degradeaza fenolul, hidrocarburile, pesticidele, contribuie la eliminarea arsenicului si a metalelor grele. Alte perspective se vor deschide pentru reducerea impactului de CO2. Astfel, hidrocarburile extrase prin foraj sunt contaminate de CO2 si H2S care trebuie separate prin tehnici costisitoare. Solul adaposteste cantitati fenomenale de microorganisme. Fiecare gram de sol poate contine mii de specii microbiene: bacterii, ciuperci, alge. Doar 5% sunt cunoscute si pot fi izolate si cultivate in laborator. Aceasta biomasa, care se gaseste ca atare pana la 500 m de adancime, poate fi considerata precum o imensa masina de spalat biologica si naturala, capabila de a trata si de a recicla, chiar de a elimina elementele nedorite sau periculoase, precum hidrocarburile sau metalele 20

grele. Folosind activitatea unor bacterii, este posibil reducerea caracterului periculos al metalelor prin fixare sau, in opozitie, a facilita recuperarea lor. Pentru a acoperi nevoile energetice, aceste bacterii vor lua drept hrana, compusi organici, minerali sau lumina, pornind astfel procesul de biodegradare. In stare naturala, aceste microorganisme vor reduce impactul poluarii intr-un timp destul de lung. Aici, intervine mana omului astfel incat putem accelera procesul de reabilitarea a terenului. Cercetarile au condus la implementarea tratarii cromului si arsenicului: bacteriile modifica starea de oxidare a metalului precum cromul, care trece din starea Crom 6 poluant solubil, periculos pentru sanatate si cancerigen, la starea Crom 3 putin solubil, putin toxic si chiar la doze mici, necesar sanatatii. Problematica arsenicului se aseamana: se pot folosi procese bacteriene care transforma Arsenic 3 care este o forma toxica al metalului, la Arsenic 5, care se mai gaseste sub forma naturala si care este mai putin periculos. Nu numai bacteriile pot fi folosite pentru depoluarea solurilor: sunt si alte microorganisme precum drojdie sau archaeas. Pot trai in conditii extreme de temperatura si presiune si s-a dovedit ca pot transforma moleculele. Fito-remedierea se clasifica in 2 categorii: Remedierea activa care distruge propriu- zis poluarea Remedierea pasiva care nu face decat sa o stabilizeze Tehnicile de depoluare cu plante sunt de 4 tipuri: Fito-stabilizare Fito-extractie Rizo-degradare Fito-volatilizare

Fito-stabilizarea Fito-stabilizarea este o tehnica ce foloseste plantele cu radacini dezvoltate astfel incat se reduce mobilitatea poluantilor continuti in sol. Radacinile fixeaza poluanti limitand circulatia orizontala si verticala a lor. Aceasta tehnica este folosita printre primele masuri in cazul unui sol poluat cu : metale grele, pesticide, solventi, explozive, titei si derivati. Plantele care sunt preconizate fac partea din familia graminee.

21

Fito-extractia Fito-extractia este o metoda de decontaminare a solurilor de metale grele (cupru, argint, aur, mercur, cadmiu, plumb). Este bazata pe cultura plantelor avand caracteristicile tolerantei si ale acumularii metalelor grele pe partea lor recoltabila. Aceste plante acumulatoare sunt capabile, prin fiziologia lor adaptata, de a acumula pana la 1% din poluant, fata de materia lor uscata. Plantele vor fi alese in functia de natura poluantului, climatul si biomasa astfel incat pot acumula o cantitate mare de poluanti. Deseori, solul este contaminat de mai multe metale, ce impun o cultura de mai multe plante. O data recoltate, sunt incinerate si cenusa va fi stocata intr-un loc securizat. Cultura se poate reinnoi pana la scaderea concentratiei acceptabile a metalelor in sol. Rizo-degradarea Este utilizata mai mult pentru tratarea poluarii cu hidrocarburi. Este realizat de plante si mai ales de microorganisme rizo-carpice (care traiesc in radacini). Principiu: microorganismele care traiesc in radacinile plantelor, vor degrada hidrocarburile incorporate in sol. O concentratie de 7 tone pe hectar a poluantului permite o crestere normala a plantei si un ritm de degradarea ridicat de microorganisme care traiesc in rizosfera . Aceste micro-organisme pot fi bacterii precum Pseudomonas, Xanthomonas, Micrococcus sau ciuperci precum Aaspergillus sau Penicillium si au capacitatea de degradare a compusilor organici prezenti in sol. Fito-volatizarea Plantele pot degrada de asemenea poluanti organici in celulele lor. Intr-adevar, aceste plante pot absorbi poluanti, sa ii degradeze si sa ii respinga in atmosfera. Unul dintre cei mai cunoscuti copaci care au aceasta proprietate este plopul : permite o crestere rapida, o capacitate de adaptare la diverse climate si permite eliminarea poluantilor din sol.

CONCLUZII

Principalii factori naturali ai medului inconjurator sunt : aerul, apa, solul, si subsolul, padurile si orice alta vegetatie teestra si acvatica, rezervatiile si monumentele naturii. Intre acesti factori, solul, sursa de viata, de abundenta si fertilitate, are un rol fundamental in mediul inconjurator, fara de care este de neconceput viata pe pamant. 22

Solul este un mediu fragil pentru ca este suportul tutoror activitatilor umane (habitat, agricultura, transport). Este esential pentru om, animale si plante. Din sol flora trage substantele necesare pentru productia de materii vii si oxigen. Este de asemenea un filtru pentru apele care alimenteaza panzele freatice. Insa, solul este foarte fragil pentru ca este supus consecintelor activitatilor umane: poluare, epuizarea trofica necesara plantelor, tasare, taierea padurilor etc Poluarea poate veni din surse difuze (dispersate) sau punctuale, adica localizate si concentrate. Poluantii solurilor sunt extrem de variati si depind de originea poluarii. Prin pozitia si caracteristicile sale, solul este de fapt locul de intalnire a tuturor poluantilor din care cea mai mare parte vin pe calea aerului. Substantele toxice din atmosfera cad pe sol si patrund direct sau odata cu precipitatiile care au ca efect poluarea solului, evidentiata prin reducerea productiei de biomasa, contaminarea produselor agricole sau chiar distrugerea ecosistemelor. Industrializarea si producerea de energie creeaza o problema de mare ingrijorare in unele zone ale lumii- ploile acide. Ploile acide au ca efect asupra solului, pe de o parte, spalarea acestuia de elemente nutritive, iar pe de alta parte, reducerea pH-ului, acidifierea. Prezenta unui poluant in sol nu este periculoasa in sine. Putem vorbi de un risc de poluare atunci cand acest poluant poate interfera cu mediului : fauna,flora si om.

BIBLIOGRAFIE

Gavrilescu, Elena Surse de poluare i ageni poluani ai mediului, Bucureti, Editura Sitech, 2007

23

Moldoveanu, George, Moldoveanu, Ana-Maria, Vaduca, Aurel Poluarea. Prevenire i control, Bucureti, Editura Matrixrom, 2007 Neag, G., Culic, Ana, Verraes, G. Soluri i ape subterane poluate. Tehnici de depoluare,Cluj, Editura Dacia, 2001 Vian, Sanda, Angelescu, Anca, Alpopi, Crsitina Mediul nconjurtor. Poluare i protecie, Ediia a II-a, Bucureti, Editura Economica, 1998 www.planeta.albastra.go.ro www.ecomagazin.ro www.antipoluare.wordpress.com

ANEXE

24

Figura 1- Poluarea solului cu deseuri

Figura 2- Poluarea solului cu produse petroliere

3 Figurile 3 si 4- Poluarea solului cu pesticide

25

Figura 5- Degradarea solului prin arderea resturilor organice

Figura 6- Eroziunea solului

Figura 7- Poluarea radioactiva a solului

26

Figura 8- Degradarea solului din cauza excesului de apa

Figura 9- Degradarea solului din cauza lipsei de apa

Figura 10- Acidifierea solului

27

Figura 11- Statie de spalare a solului cu solventi

12 Viola calaminaria (panselu calaminare)

13 Thlaspi alpestre

14 Silene vulgaris

Figurile 12, 13, 14- Fito-extractia: plante metalofite

28

GRUPUL COLAR FORESTIER CARANSEBE

DECLARAIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIE RSPUNDERE

Subsemnatul(a), judeul/sectorul CNP.

................................................, legitimat() absolvent cu al ....... seria

domiciliat() ........ nr.

localitatea ...................................., str. ................................... nr. ........, bl. ......, sc. ....., ap. ....., ..........................., ..................., la ................................., clasei 3,

, nscris() la examenul pentru obinerea certificatului de competene profesionale nivel 2 / calificarea profesional _________________________, prin prezenta, certific faptul c proiectul cu titlul: ___________________________________________________________________________coordo nat tiinific de ________________________________________________, este rezultatul propriilor mele activiti de investigare teoretic i aplicativ i prezint rezultatele personale obinute n activitatea mea. Declar pe propria rspundere c am elaborat personal proiectul i nu am folosit alte materiale documentare n afara celor prezentate la capitolul Bibliografie, iar prelurile din diferitele surse, inclusiv din alte lucrri personale, au fost citate n lucrare i c documentele depuse la proiect mi aparin i c prin acestea sunt confirmate / certificate activitile desfurate.

Prezenta lucrare nu a mai fost utilizat n alte contexte evaluative examene.

Data: ______________

Semntura: ________________________

ntocmit ntr-un exemplar, pe propria rspundere, cunoscnd c declaraiile inexacte sunt pedepsite conform legii.

29