Referat Analiza de mediu

-Zona Baicului-

Student: Voicu Diana Georgiana Grupa: 21 P

Zona Baicului acoper o suprafa total de aproximativ 100 ha situat n partea central a sectorului 2 din municipiul Bucureti, n imediata vecintate a Grii Obor i a fostei zone industriale Electronica. Aceasta este delimitat de calea ferat i de Bulevardul Grii Obor la Est, Sud si Sud-Vest, de Strada Heliade ntre Vii la Vest i de Lacul Fundeni la Nord. Limitele geografice ale zonei Baicului sunt urmtoarele: la nord zona Baicului se nvecineaza cu Lacul Fundeni. La limita nordic, zona Baicului este strabatut de la un cap la altul de Strada Doamna Ghica i construcia noului pasaj suprateran care va face legtura ntre Bulevardul Chiinau i Strada Doamna Ghica (strpungerea Doamna Ghica - Pantelimon); la vest delimitarea se face de ctre strada Heliade ntre Vii care se intersecteaz cu Strada Doamna Ghica n apropierea complexului Planorama; n partea sudic a zonei Baicului, delimitarea este facut de oseaua Electronicii care se intersecteaz cu Strada Heliade ntre Vii, n partea estic a zonei Baicului, delimitarea de celelate zone este realizat de triajul de cale ferat care fac legatura dintre Gara de Est (Gara Obor) i centura de nord a Capitalei. Partea estic a zonei Baicului este strbtut de Strada Baicului ce se intersecteaz nspre sud cu oseaua Electronicii i cu fasciculul de linii de cale ferat ale Garii Obor.

Trebuie precizat faptul c dei n sectorul 2 exist diverse planuri urbanistice generale (PUG) pentru anumite zone, pentru zona Baicului nu exist un PUZ specific. Din planul urbanistic general al sectorului 2, s-a extras i delimitat zona studiului obinnd pe ct posibil o imagine urbanistic zonal a zonei Baicului. Populaia zonei a nregistrat o scdere de 2,8% in 2005 (scdere cu 429 locuitori), ajungnd astfel la pragul de 14.909 persoane. Din acest total, populaia feminin era de 7.749 persoane (52%) fa de 7.970 persoane nregistrate la recesmntul din 2002), n timp ce brbaii erau n numar de 7.160 (48%). Infrastructura public - spaii verzi i parcri Pentru a surprinde ct mai bine situaia existent au fost efectuate o serie de observaii n teren, iar rezultatele au fost mapate. S-au avut n vedere dotarea infrastructurii publice i echiparea teritoriului, ct i forma de utilizare real a premiselor existente (spaiile verzi, publice i private, parcrile formale i informale, trotuarele existente, pubelele de gunoi, semnalizarea trecerilor de pietoni). n urma analizei se observ o distribuie echilibrat a spaiilor publice libere - care nu sunt ntotdeauna i spaii publice verzi. n special n zona blocurilor aceste spaii sunt ocupate dezorganizat de maini sau sub forma unor curi private de ctre locatarii mai ntreprinztori, sau pur i simplu de gunoaie. Permeabilitatea sporit a esutului urban, fr nici o funciune, devine astfel un factor de risc ce conduce la o slab observare natural a spaiului i anume la o facilitare a criminalitii n zon. n zona Baicului se gsete un singur parc amenajat n partea de nord-vest, pe Str. Doamna Ghica, n vecintatea colii i a grdiniei. n timpul observaiilor efectuate acesta era utilizat de un public divers. Puncte forte Mare densitate a zonelor rezideniale cu perspective bune de dezvoltare (trei proiecte rezideniale majore n faza de construcie); Existena proiectelor majore de investiie n infrastructur aflate n derulare de ctre Primria Municipiului Bucureti, respectiv Consiliul Local Sector 2 Bucureti, Bucureti (Strpungerea Bdul Doamna Ghica - B-dul Chiinau); Dezvoltarea ansamblurilor rezideniale a condus la crearea de noi locuri de parcare sub i supraterane i de strzi rezideniale. Puncte slabe Infrastructura de transport rutier deficitar; Multiple tronsoane de strzi, pe care se circul cu vitez redus datorit lucrrilor de construcii rezideniale;

Serviciile publice de transprot n comun sunt deficitare (existena unei singure linii de transport); Lipsa la nivel local a unui instrument de planificare a transportului i a unei baze de date centralizate despre transport. tipare de mobilitate, infrastructur, metode de utilizare a teritonului; Inexistena benzilor de circulaie pentru bicicliti sau a benzilor de oprire pentru bicicliti; Lipsa facilitatilor n staiile transportului public; Inexistena unor linii speciale pentru transportul n comun pe arterele principale. Securitatea social din staii este mic - grad ridicat de infracionalitate; Infrastructur de staionare deficitar; Insuficienta dotare a parcului auto aflat n exploatarea RATB cu vehicule dotate cu motoare care s corespund standardelor Euro; preponderena vehiculelor nvechite n parcul auto aflat n administrarea RATB i folosite pentru transportul n comun n zona Baicului; Concentraiile poluanilor provenii din trafic se menin la un nivel ridicat ca urmare a creterii parcului de autovehicule n condiiile preponderenei parcului auto nvechit; Absena sistemelor de management de trafic care s regleze fluxurile de trafic i s prioritizeze transportul public; Prezena parcrilor neregulamentare care afecteaz traficul i insuficiena parcrilor amenajate. Oportuniti Contribuia Programelor Uniunii Europene la infrastructura de transport (Programul Operaional Regional 2007 - 2013); Demararea i implementarea proiectelor specifice de ctre Primria Municipiului Bucureti i primriile de sector: reabilitare infrastructura urban (etapa I i etapa a II - a); modernizarea liniilor de transport n comun; managementul traficului, inclusiv sistemul de pozitionare global a autovehiculelor RATB. Ameninri Dezvoltri necontrolate ale diverselor zone rezideniale i comerciale; Lipsa fondurilor publice pentru realizarea proiectelor de infrastructur; Buget alocat necorespunztor n vederea realizrii proiectelor de infrastructur; Imposibilitatea lrgirii benzilor de circulaie; Creterea gradului de motorizare a populaiei; Creterea numrului de deplasri pentru transportul privat; Lipsa unei cereri de abordare a gestiunii n transport nu favorizeaz transportul public. 2.4.9 ncadrare urban

Analiza aprofundat a situaiei existente a fost elaborat pornind de la scara larg a zonei de studiu i a ariilor de influen a acesteia n ansamblul oraului - macro - la scara intern a zonei ce reprezint focusul acestui studiu - micro, bazat pe date obiective din teren i pe studiul tendinelor actuale de dezvoltare a zonei Baicului. Zona de studiu se afla in centrul Sectorului2, in imediata vecinatate a Garii Obor, si a fostei zonei industriale Electronica. Aceasta este delimitata de calea ferata si de Bulevardul Garii Obor la Est, Sud si Sud-Vest, de Strada Heliade intre vii la Vest si de Lacul Fundeni la Nord. Conform PUG- ului actual, desi aceasta sitatie este in curs de schimbare rapida, zona cuprindea mai mult de 50% zone cu functiuni preponderent industriale incluzand si triajul garii Obor, arii residentiale colective si individuale si arii vacante si verzi. Pe baza acestui plan se poate comenta faptul ca zona se prezinta destructurata, iar dezvoltarea prezenta a zonei nu a fost prevazuta. Aceasta situatie este partial remediata de Planul de Urbanism Zonal al PS2 si de planurile de urbanism zonale ulterioare. Insa in continuare se poate spune ca nu exista o viziune clara si completa pentru dezvoltarea ulterioara a zonei. Analiza esutului urban existent In continuare se va analiza tesutul urban din punct de vedere al domeniului public si al mediului construit. S-au stabilit o serie de observaii cu scopul de a servi n evaluarea spaiului public a zonei Baicului. Urmtoarele pagini prezint o analiz local a subzonelor delimitate, ct i la nivelul relaiilor cu zona major. Observaiile privesc ocuparea terenului/funciunile existente i prevzute de planurile existente, spaiile verzi i ariile ocupate de parcare, orientarea intrrilor i ariile deservite de mijloacele de transport n comun. Deasemenea se analizeaz structura spaial a zonei ce sprijin sau poate inhiba potenialul de dezvoltare.

Din observaiile fcute la locul respectiv deducem c o parte din populaie, care ocup locuine sociale, este omer. Aria aferent lacului deservete strict casele aflate pe malul acestuia, pentru restul populaiei accesul la lac fiind ngreunat att din cauza calitii drumurilor- neasfaltate, sinuoase - ct i datorit siguranei: populaia din zona respectiv, locuitori ai unui habitat deficitar, a format o comunitate greu penetrabil. Se observ preferina pentru transportul auto i n acelai timp insuficiena spaiilor de parcare. Singurul mijloc de transport n comun n aria analizata este linia de autobuz 143. Celelalte mijloace, att de suprafata ct i subterane, se afl la o distan prea mare pentru a fi accesate fr un alt mijloc. Linia de cale ferat este n imediata vecintate a zonei de locuine individuale i reprezint o surs de zgomot. S-a realizat deasemenea o analiz calitativ a zonei cu scopul de a defini caracterul urban specific, de a evalua planul existent i a stabili potenialul local. Ca parte a evaluarii calitative se prezint o serie de fotografii realizate n perioada 15 -20 septembrie 2008. Problemele marilor ansambluri de locuit se regsesc i in cazul de fata, n mare parte din zona de studiu, aa cum sunt evideniate n tabelele de mai jos. O component major care genereaz o mare parte dintre aceste problemele este configuraia spaial/structura acestora, enclavarea, configuraia distinct a unui esut urban tradiional i bine definit. Maparea spaiului ne arat cteva caracteristici comune: scara esutului urban este mult redus i densificat; structura spaial este foarte complex iar ansamblurile prezint o segregare structural fa de restul oraului. Potential: Imbunatatirea calitatii infrastructurii si a locuirii in zona, dezvoltarea unei arii de agrement in vecinatatea lacului Fundeni si de noi spatii publice usor accesibile, dezvoltarea de functiuni mixte de-a lungul str. Dna Ghica, Structura Urbana - accesibilitatea global i local O zon care este integrat global i distinct la nivel local va aduce o diversitate de utilizatori - rezideni, lucrtori, vizitatori ocazionali - i prin aceasta un ingredient pentru vitalitate urban, coeziune social i siguran investiional. De aceea este esenial s analizm i s nelegem att esutul urban existent ct i potenialul de dezvoltare al acestuia. Utiliznd un model computerizat n sistem GIS n care sunt nregistrate diverse variabile, acest studiu evalueaz esutul urban existent n contextul sau i n detaliu. Facilitile disponibile oamenilor ntr-o anumit zon urban sunt o caracteristic ce influeneaz att specificul local ct i dinamica oamenilor n spaiul respectiv. Diversitatea folosirii terenului duce la o activitate susinut n vecintatea zonei. Comerul i serviciile vor atrage un numr variabil de oameni in timpul unei zile, in timp ce restaurantele si cafenelele vor atrage un numar mai mare de oameni ntr-un anumit moment al zilei. ns viabilitatea acestor funciuni este dat de locaia acestora i de accesibilitatea fie pietonal, fie auto a acestora. De aceea este important s se neleag c o configuraie spaial adecvat i un mix funcional coerent este esenial pentru funcionalitatea unei zone. In urmatoarele doua harti se poate observa faptul c la nivel global zonele cele mai accesibile din zona studiat sunt reprezentate de Strada Baicului, Str. Doamna Ghica, Strada Heliade ntre Vii i Strada Paharnicul Turturea. n aceste zone se poate observa o densitate sporit a funciunilor comerciale de interes general , a transportului n comun i n general o densitate mare a traficului. Situaia propus de planurile de urbanism existente se va modifica, reorientnd accesibilitatea global n zona noii strpungeri Dna Ghica - Bd. Pantelimon. Utiliznd acest model se va realiza o analiz n situaia reconfigurrii reelei stradale n zona Grii Obor, creat prin desfiinarea liniilor de cale ferata. Analiza SWOT a zonei Baicului

Puncte tariPuncte tari Situatia economica

OportunitatiOportunitati Situatia economica

Prezenta activa a sectoarelor de comert Extinderea retelei de internet si servicii Zona aflata in expansiune rezidentiala Dezvoltarea infrastructurii de afaceri Diversificarea economica Educatie anteprenoriala adresata tinerilor din zona Baicului Disponibilitatea terenurilor pentru Dezvoltarea de structuri de tip start - up dezvoltari economice Atragerea investitiilor Investitii Amplificarea investitiilor din sectorul constructiilor Investitii Accesarea finantarilor destinate IMMurilor (POS CCE, etc) pentru sporirea inovarii si cresterea competitivitatii Dezvoltarea sectorului servicii ca rezultat al exploziei imobiliare din zona Baicului

Existenta fortei de munca necalificata, pretabila pentru activitati in sectorul constructiilor Expansiune rezidentiala Caracteristici sociale Multiculturalism Indicatori sociali si demografici stabili Expansiune rezidentiala cu implicatii asupra indicatorilor demografici, economici si sociali

Caracteristici sociale Accesarea finantarilor din Fondul Social European Integrarea populatiei rrome cu ajutorul proiectelor europene Propunerea si dezvoltarea de proiecte sociale

Dezvoltarea proiectelor de centre medicale si gradinite (private/publice) ca urmare a expansiunii rezidentia le Forta de munca disponibila Situatia demografica Populatie tanara Indicatori demografici stabili Zona aflata in expansiune rezidentiala Situatia demografica Crearea de locuinte sociale Implicarea comunitatii in rezolvarea problematicilor sociale Accesarea oportunitatilor de finantare privind crearea de obiective de infrastructura sociala Cresterea participarii la actul educational Transport Imbunatatirea transportului public Imbunatatirea traficului Largirea benzilor de circulatie

Transport Dezvoltare proiecte rezidentia le Proiecte de investitie in infrastructura Cresterea numarului de parcari

Asfaltarea drumurilor Atragere surse de finantare pentru sustinerea dezvoltarii durabile Implementare proiecte specifice de catre primarie Dezvoltare urbana

Dezvoltare urbana Localizarea in vecinatatea axelor majore de trafic din Sectorul 2, Bd. Pantelimon si Bd. Colentina.

Noua axa de trafic la nivelul orasului, Dna Ghica - Sos Pantelimon, ce va imbunatatii legatura dintre aceasta zona si restul orasului. Prezenta lacului Fundeni. Zona din vecinatatea Lacului Colentina poate deveni elementul distinctuv al cartierului, poate oferi o serie de activitati comerciale si de petrecere a timpului liber pentru cei din zona in combinatie cu functiuni rezidentia le. Prezenta Garii Obor care ofera multiple Arii vacante in mare parte recuperate optiune de dezvoltare prin din fostele zone industriale in care dezafectarea partiala sau totala a se pot dezvolta functiuni mixte care sa acesteia. ofere atat noi tipologii de resedinte cat si functiuni comerciale si noi locuri de munca pentru a crea o concentrare de activitati necesara pentru o dezvoltare urbana durabila. Prezenta noilor dezvoltari in zona de Gara Obor reprezinta un potential nod studiu si in ariile invecinate reprezinta de transport public si ca atare un un sprijin dar si o nevoie pentru a generator de miscare si de activitati regenera aceasta arie urbana. comerciale in zona ce se pot baza pe Prezenta ariilor largi disponibile pentru Ariile din vecinatatea garii cu un dezvoltare. caracter industrial ce nu mai sunt folosite in situatia actuala ofera o noua oportunitate de dezvoltare a unor functuni ce se pot armoniza cu infrastructura existenta. Densitate actuala destul de scazuta.

Analiza SWOT a zonei Baicului Puncte slabe Situatia economica Infrastructura de afaceri deficitara Deficit de forta de munca calificata Nivel scazut de pregatire profesionala personala Securitatea in zona Starea infrastructurii publice AAAmenintari Situatia economica Slaba absorbtie a fondurilor pentru dezvoltarea economica Scaderea competitivitatii companiilor Deplasarea interesului investitirilor catre zone mai dezvoltate ale Incalcarea normelor de mediu de catre agentii economici

Investitii

Investitii

Infrastructura din zona Baicului Slaba absorbtie a fondurilor in sector Nivel scazut de educatie al populatiei Scaderea competitivitatii inteprinderilor zonei Baicului productive din zona Baicului Criza Pretul ridicat al factorilor de productie financiara globala Caracteristici sociale Caracteristici sociale Nivelul de trai al populatiei Nivelul somajului Nivelul de educatie Serviciile de educatie (ca acces si rezultate) Accesul la serviciile medicale in zona Securitatea cetatenilor Situatia demografica Nivel de educatie Problematica integrarii minoritatilor Saracie Absenta spatiilor pentru dezvoltarea de obiective publice Transport Stare deteriorata a strazilor Procent mare al strazilor din categoria a-III-a Un singur mijloc de transport public Grad redus de securitate in statiile de autobuz Parc auto invechit Grad ridicat de poluare in zona Insuficienta numarului de parcari Inexistenta pistelor pentru biciclisti Dezvoltare urbana Calitatea scazuta a fondului construit existent. Dezvoltarile rezidentiale - potential de segregare al noii populatii Migratia din zona Baicului Gradul de integrare al populatiei rrome Lipsa proiectelor sociale Capacitate redusa de pregatire a proiectelor Situatia demografica Slaba absorbtie a fondurilor in sector Capacitatea de mobilizare civica scazuta (asociativitate) Scaderea nivelului educational Migratia catre zone mai dezvoltate ale Bucurestiului Transport Dezvoltari necontrolate zone rezidentiale si comerciale Imposibilitatea largirii benzilor de transport Intarzieri in finalizarea proiectelor de infrastructura

Dezvoltare urbana

Slaba conectivitate locala a noii axe de trafic si alaturi de modul in care enormat traficul (viteza admisa, trecerile de pietoni) poate face ca aceasta sa devina o noua bariera in tesutul urban. Lipsa dota rilor de infrastructura in Prioritiza rea dezvolta rilor cu caracter zona de locunte individuale din pur rezidential, segregate de fluxurile de vecinatatea lacului Fundeni. miscare pietonala locala in jurul Lacului Fundeni in detrimentul interesului public, Slaba conectivitatea a zonei si al imaginii si identitatii zonei. determnata de prezenta cailor ferate, Dezvoltari foarte dense ce ofera putin a lacului, si a zonelor industriale. spatiu public, si nealocarea interesului necesar pentru a crea un domeniu public permeabil, sigur si O atentie Bariera creata la nivelul tesutului deosebita trebuie acordata dezvoltarii limitelor zonei de studiu definite de calea ferata tinand cont atat de sursa de poluare creata de acestea cat si de urban de catre zonele industriale. faptul ca o izolare a acestora si neincluderea lor in tesutul urban, va avea efectua de a accentua segregarea spatia la generata Slaba permeabilitate a ariei din vecinatatea Lacului Fundeni.

Lista de obiective specifice si prioritati de dezvoltare la nivelul regiunii de dezvoltare Bucuresti - Ilfov Obiective specifice
1) 2) 3)

Prioritati
1) 2) 3) 4)

Imbunatatirea capacitatii administrative regionale Administrare regionala Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii Accesibilitate si mobilitate Imbunatatirea calitatii mediului, inclusiv utilizarea Mediu eficienta a resurselor de energie Crestere economica si crearea Stimularea cresterii economice si a ocuparii fortei locurilor de munca de munca Sursa Analiza KPMG
4)

Calitatea mediului ar putea fi mbuntit prin reducerea dependenei de transportul rutier, deci reducerea traficului, reducerea emisiilor de gaze de la autoturisme, a costurilor de transport i a impactului negativ asupra sntii umane. Reducerea timpului de deplasare poate oferi noi oportuniti de locuri de munc pentru locuitorii din regiunile nvecinate. n cele din urm, nivelul nalt de accesibilitate este o pre-condiie pentru investiiile n activitile economice i este esenial pentru mbuntirea imaginii regionale. Obiectiv : mbuntirea calitii mediului. Durabilitatea este principiul care st la baza acestei prioriti, i care va urmri calitatea mediului urban i rural al teritoriului i al aezrilor din cadrul regiunii Bucureti-Ilfov prin: dezvoltarea coerent a teritoriului, a zonelor urbane i rurale i a sistemelor de producie locale; compatibilitatea procesului de transformare a teritoriului cu protejarea integrittii fizice, precum i a identitii culturale a teritoriului; mbuntirea calitii vieii i a condiiilor de locuit; reducerea presiunii locuinelor rezideniale i productive asupra sistemelor naturale i de mediu, inclusiv printr-o intervenie corespunzatoare pentru reducerea impacturilor; prin mbuntirea calitii mediului natural, a mediului construit i social al teritoriului urban i prin regenerarea acestuia; consumarea de noi teritorii libere numai atunci cnd nu exist alternative de folosire i de refacere a spaiului construit existent i/sau pentru reorganizare i regenerare.

- mediu - are ca scop mbuntirea calitii vieii prin adoptarea unei abordri n dezvoltarea teritoriului care s reduc presiunea aezrilor umane i productive asupra sistemelor i resurselor naturale, ntr-un cadru de durabilitate i deplin conformitate cu acquis- ul comunitar i cu alte angajamente internaionale asumate de Romnia.

Concluzii: n procesul de elaborare al planurilor de dezvoltare naional i regional pentru perioada 2007 - 2013 sa preferat o abordare bazat pe cele cinci domenii prioritare: competitivitate, transporturi, resurse umane, dezvoltare rural i mediu. Principalul motiv care a stat la baza pregtirii acestor documente (nivel naional i regional) a fost de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale i de Coeziune ale Uniunii Europene, conform reglementarilor comunitare n vigoare. Nivelurile regional i naional indic municipiul Bucureti drept principal pol de dezvoltare al acestor uniti teritoarele, asfel nct resursele se doresc a fi ndreptate ctre acesta pentru o multiplicare ulteioar dezvoltrii ctre celelalate zone. Nivelul municipal relev faptul c Bucuretiul i va susine n continuare rolul de pol de dezvoltare regional. Prioritile strategice ale Municipiului Bucureti se refer n principal la rolul identitar pe care ar trebui s l joace capitala, la noile funciuni generate de statutul asumat de Aglomerare Urban, la intele referitoare la creterea calitii vieii cetenilor Obiectivele strategice de mediu pentru sectorul 2: Creterea suprafeelor de spaii verzi; mbuntirea calitii apei; Gestionarea eficient a deeurilor; Reducerea polurii aerului i solului; Promovarea problematicii de mediu, educaia ecologic i aciuni comunitare; Utilizarea surselor de energie neconvenionale. Referitor la zona Baicului, proiectele de mediu vizeaz intervenii n infrastructura de mediu i de utiliti. Zona Baicului va fi beneficiarul unor investiii realizate de ctre Consiliul Local Sector 2, investiii care vor asigura aplicabilitatea unui Proiect integrat de dezvoltare a zonei. Principalele investiii de mediu se vor

realiza n modernizarea reelelor de ap, dar i n informarea i contientizarea populaiei n privina gestiunii deeurilor, controlul polurii, etc. Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabil a zonei Baicului La elaborarea Strategiei de dezvoltare durabil a zonei Baicului se vor lua n vedere urmtoarele principii de dezvoltare: Dezvoltare durabil Reprezint un element esenial pentru dezvoltarea Zonei Baicului, integrat n arealul de dezvoltare a Sectorului 2. Strngerea legturilor ntre actorii instituionali i comunitatea local reprezint premise importante pentru asigurarea succesului acestui demers.