Vous êtes sur la page 1sur 5

Apel. Anulare marca. Similaritate analizata vizual, fonetic, conceptual. Distinctivitate.

http://jurisprudentacedo.com/Apel.-Anulare-marca.-Similaritate-analizata-vizual-fonetic-conceptual.-...

Apel. Anulare marca. Similaritate analizata vizual, fonetic, conceptual. Distinctivitate. Legea nr. 84/1998, art.6 lit.c; - Hotarrea nr. 833 din 19 noiembrie 1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, Regula 10;Legea nr. 4/1998 pentru aderarea Romniei la Tratatul privind dreptul marcilor, adoptat la Geneva la 27 octombrie 1994, art. 9.Sub aspectul similaritatii marcilor, elementul comun al acestora este sintagma Alexandria, care reprezinta numele unei localitati. ntruct elementul verbal Alexandria reprezinta denumirea unei localitati, nu poate fi apropriat n mod exclusiv de titularul unei marci.Este adevarat ca reclamanta a obtinut nregistrarea marcii sale fara declaratie de renuntare la exclusivitate, asa cum a formulat prta, dar obtinerea nregistrarii marcii sale cu includerea elementului verbal Alexandria nu determina n mod obligatoriu si n mod absolut existenta unei protectii absolute n favoarea reclamantei.Astfel, drepturile exclusive ale titularului de marca nu se apreciaza separat, cu referire la fiecare element n parte, ci global - pe toata marca n ansamblul ei. Or, per ansamblu, marca reclamantei este una putin distinctiva, putnd fi calificata ca o marca slaba din punct de vedere al distinctivitatii sale.Cum n mod corect s-a aparat prta, acordarea unei protectii unei astfel de marci, care n sine nu e suficient de distinctiva, nu se poate face dect prin limitarea la interzicerea nregistrarii unei marci identice.Aprecierea similaritatii celor doua marci aflate n conflict nu poate fi nsa facuta superficial, ci trebuie analizate toate elementele - de la clasa de produse asupra careia poarta marcile, la identitatea ori similaritatea vizuala, fonetica, conceptuala a marcilor aflate n conflict, la gradul de distinctivitate - toate acestea din perspectiva consumatorului obisnuit, rezonabil de bine informat, de circumspect si de atent, caruia i sunt adresate produsele sau serviciile asupra carora poarta marcile respective. Sub aspectul clasei de produse, produsele si serviciile nu pot fi considerate asemanatoare pe motiv ca figureaza n aceeasi clasa si nici nu pot fi considerate diferite pe motiv ca figureaza n clase diferite.Dincolo de acest principiu, instanta de apel retine ca piata relevanta, n cadrul careia ar putea exista confuzie ntre cele doua marci, este reprezentata de consumatorii de carti, adica cumparatorii de carti, persoane cu un anumit grad de dezvoltare intelectuala, care au posibilitatea de a observa caracteristicile produsului deservit de marca. n speta, sub aspectul similaritatii vizuale si fonetice, ntre Alexandria librarii si editura Alexandria exista o diferenta care nu permite unui consumator obisnuit, rezonabil de bine informat, de circumspect si de atent, sa le considere, la prima vedere, ca fiind identice. Desi ambele marci fac trimitere la denumirea unei localitati, un consumator mediu nu poate asocia denumirea unei localitati cu un anume comerciant, tinnd cont ca pot exista o multitudine de comercianti n localitatea respectiva. Sub aspect conceptual, cele doua marci, vazute ca ansamblu, partial, au avut alt concept de creatie, asa cum reiese cu evidenta din descrierea lor verbala. Decizia nr.84A din 25.03.2010 Prin cererea nregistrata la data de 12.12.2008 pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a V a Civila, reclamanta SEDCOMLIBRIS SA a solicitat n contradictoriu cu prtii SC EDITURA ALEXANDRIA SRL si OSIM anularea marcii Editura Alexandria nr. 090199, depozit national reglementar M 2007 07785, publicata n BOPI nr. 4/2008.n motivarea cererii, reclamanta a aratat ca, potrivit art.6 lit.c din Legea nr. 84/1998, o marca nu poate fi nregistrata daca este similara cu o marca anterioara si este destinata a fi aplicata unor produse sau servicii identice sau similare, daca exista un risc de confuzie pentru public, incluznd riscul de asociere cu marca anterioara.Reclamanta a aratat ca este titulara marcii Alexandria nregistrata sub nr. 069852 pentru clasele de produse 16 si 35, conform clasificarii de la Nisa. Marca apartinnd prtei este nregistrata pentru clasele 16, 35 si 41 si sustine ca elementul principal al ambelor marci este Alexandria, clasele 16 si 35 fiind comune, iar clasa 41 este complementara. Arata reclamanta ca, spre deosebire de marca anterioara, marca ulterioara este nsotita de disclaimer pe cuvintele Editura Alexandria, n conformitate cu regula 17 alin. 4 din Regulamentul de aplicare a legii nr.
1 of 5 06.02.2012 17:29

Apel. Anulare marca. Similaritate analizata vizual, fonetic, conceptual. Distinctivitate.

http://jurisprudentacedo.com/Apel.-Anulare-marca.-Similaritate-analizata-vizual-fonetic-conceptual.-...

marca ulterioara este nsotita de disclaimer pe cuvintele Editura Alexandria, n conformitate cu regula 17 alin. 4 din Regulamentul de aplicare a legii nr. 84/1998. Pornind de la aceasta dispozitie legala, reclamanta apreciaza ca reprezentantii OSIM au considerat gresit ca marca anterioara ar fi ndreptatita sa beneficieze de prevederile regulii 17 alin. 4, aratnd ca aceasta putea fi facuta eventual doar pentru elementul Editura, elementul Alexandria apartinnd reclamantei, conform certificatului de marca eliberat de OSIM si asupra caruia nu a solicitat disclaimer. n consecinta, sustine reclamanta ca OSIM trebuia sa respinga marca potrivit art. 48 si art. 6 lit. c din lege. n aceste conditii, cele doua societati au protectie legala pe aceeasi marca si pe aceeasi clasa de produse.Reclamanta a mai aratat ca este cunoscuta la nivelul ntregii tari sub denumirea Alexandria, pentru produsele comercializate n librarii si n alte magazine mari, publicul consumator avnd cunostinta de serviciile prestate de reclamanta. De asemenea, desfasoara o activitate pe o raza teritoriala extinsa, publicitatea si promotiile facute de reclamanta au adus n atentia consumatorilor existenta marcii si legatura acesteia cu serviciile oferite. Sustinnd riscul de confuzie si de asociere, reclamanta a invocat decizia Curtii de Justitie de la Benelux din 20.05.1983, precum si directiva nr. 89/104/1988. mai arata reclamanta ca cele doua marci sunt identice att din punct de vedere auditiv si vizual, ct si din punct de vedere conceptual si nu pot coexista.Prta SC EDITURA ALEXANDRIA SRL a formulat ntmpinare, invocnd exceptia lipsei calitatii de reprezentant, exceptie pe care nu a mai sustinut-o ulterior, asa cum s-a consemnat n ncheierea de sedinta din 02.04.2009.Pe fondul cauzei, prta a solicitat respingerea actiunii ca nentemeiata, cu motivarea ca cele doua marci nu sunt identice si nici att de similare, nct sa produca o confuzie n rndul publicului. A aratat ca, din punct de vedere auditiv si fonetic, marcile nu sunt identice, aceeasi fiind situatia si din punct de vedere vizual, fata de culorile folosite n conceptul si grafica celor doua marci. Prta a sustinut ca simpla asociere pe care publicul ar putea sa o faca ntre cele doua marci ca rezultat al continutului semantic analog, nu este prin ea nsasi suficienta pentru a se concluziona ca exista risc de confuzie, n sensul directivei. Arata ca exista risc de confuzie doar n situatia n care publicul ar fi indus n eroare n ce priveste originea produselor sau a serviciilor.Prta sustine ca, n analiza similaritatii produselor si serviciilor desemnate de cele doua marci, nu are relevanta daca acestea vizeaza clase identice de produse, prta invocnd regula 10 din regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998 si Legea nr. 4/1998, aratnd ca ceea ce trebuie avut n vedere este obiectul principal de activitate diferit al acestor doua societati. Sustine prta ca nu poate fi generata confuzie ntre cele doua marci, ntruct cumparatorii de carti sunt persoane cu un anumit grad de dezvoltare intelectuala, care au posibilitatea de a observa caracteristicile produsului deservit de marca.Sustinnd ca nu exista nici similaritate vizuala ntre cele doua marci, prta a aratat ca singurul element comun este termenul Alexandria, care nu are caracter distinctiv, fiind uzual si de folosire curenta pe teritoriul Romniei. n acest sens, a facut trimitere la hotarrea pronuntata de Curtea Suprema din Olanda n cauza Juicy Fruit, sustinnd ca n raport de caracterul slab al marcii Alexandria si de deosebirile pregnante dintre cele doua marci, apare evident ca nu exista risc de confuzie n cadrul segmentului de consumatori evident.Prtul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII SI MARCI, desi nu a formulat ntmpinare, a depus la dosar concluzii scrise, n cuprinsul carora solicita respingerea actiunii ca nentemeiata.Prin sentinta civila nr. 519/ 09.04.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - sectia a V a Civila, a fost admisa actiunea si s-a dispus anularea marcii Editura Alexandria nregistrata sub nr. 090199, fiind obligata prta la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta n cuantum de 9,5 lei.n motivarea sentintei, s-a retinut ca exista identitate sau similaritate a produselor sau serviciilor marcate de acestea, constatnd ca att marca reclamantei, ct si marca prtei, poarta asupra claselor de produse 16 si 35, marca prtei fiind acordata n plus si pentru clasa 41-educatie, instruire, divertisment, activitati culturale si sportive, clasa care se afla n strnsa legatura cu produsele din clasele 16 si 35, fata de natura acestora.Retinnd identitatea sau similaritatea produselor sau serviciilor pentru care au fost nregistrate marcile aflate n conflict, instanta a apreciat ca se impune a se analiza n ce masura publicul considera produsele sau serviciile ca fiind ale unuia sau altuia dintre titularii marcilor.n acest context, riscul de confuzie trebuie analizat lund n considerare marcile n ansamblu, perceptia unui consumator rezonabil de bine informat si de precaut n alegerea produsului sau serviciului, nsa cu un nivel mediu de atentie n distingerea produselor sau serviciilor similare. n plus, n analiza identitatii sau similaritatii marcilor n conflict, trebuie pornit de la premisa ca exista o perceptie a marcii n ansamblul ei ca ntreg, fara o evaluare atenta a detaliilor, consumatorul pastrnd n memorie elementul care asigura caracterul distinctiv al marcii, ntruct rareori are ocazia de a realiza o comparatie directa a diferitelor marci, motiv pentru care trebuie sa se ncreada n imaginea imperfecta pe care o pastreaza n
2 of 5 06.02.2012 17:29

Apel. Anulare marca. Similaritate analizata vizual, fonetic, conceptual. Distinctivitate.

http://jurisprudentacedo.com/Apel.-Anulare-marca.-Similaritate-analizata-vizual-fonetic-conceptual.-...

ocazia de a realiza o comparatie directa a diferitelor marci, motiv pentru care trebuie sa se ncreada n imaginea imperfecta pe care o pastreaza n memorie.De aceea, aprecierea riscului de confuzie trebuie sa se faca, n ceea ce priveste similaritatea vizuala, fonetica sau conceptuala a marcilor aflate n conflict, n functie de imaginea de ansamblu produsa de acestea, tinnd cont de elementele lor distinctive, dominante.n speta, se constata ca marcile supuse analizei sunt similare din punct de vedere fonetic, conceptual, vizual si grafic.n analiza identitatii ori similaritatii marcilor n conflict, potrivit cu dispozitiile art. 6 lit. c din Legea nr. 84/1998, asa cum se retine n preambulul Directivei Consiliului Comunitatilor Europene nr. 89 /EEC /21.12.1989, interpretarea conceptului de similaritate trebuie facuta n legatura cu riscul de confuzie.Din punct de vedere vizual, marcile n conflict sunt marci combinate, cu element figurativ, iar din punct de vedere fonetic ele sunt similare, diferenta dintre acestea fiind data de cuvintele Editura si librarii. Aceasta nu poate reprezenta nsa o diferentiere semnificativa, cta vreme editura si libraria semnifica activitati de publicare ori comercializare a cartii. De aceea, din punct de vedere conceptual semnele sunt similare, avnd aceeasi semnificatie, cuvntul Alexandria fiind denumirea comuna si distinctiva a celor doua marci. Raportat la acest element dominant, rezulta ca din punct de vedere conceptual, auditiv si vizual, cele doua marci sunt identice ori similare, diferenta de ordin vizual determinata de o grafica diferita, fiind nesemnificativa sub aspectul prezentei analize.Prin urmare, instanta a constatat ca n cauza similaritatea ori identitatea n ceea ce priveste elementul dominant al celor doua marci este suficient de pronuntata din punct de vedere vizual, fonetic si conceptual, pentru a induce n eroare un consumator obisnuit, cu un nivel mediu de atentie n distingerea produselor similare. Astfel, instanta a apreciat ca sunt ntrunite cerintele art. 6 lit. c din Legea nr. 84/1998.mpotriva acestei sentinte a formulat apel la data de 31.07.2009 (data postei) prta SC EDITURA ALEXANDRIA SRL.n motivarea apelului, s-a aratat ca n mod netemeinic a apreciat si constatat instanta de fond ca cele doua marci sunt similare din punct de vedere fonetic, conceptual, vizual si grafic si ca astfel ar fi de natura a induce n eroare un consumator obisnuit, cu un nivel mediu de atentie n distingerea produselor similare.Se arata ca aprecierea similaritatii celor doua marci aflate n conflict nu poate fi facuta superficial, ci trebuie analizate toate elementele-de la clasa de produse asupra careia poarta marcile, la identitatea ori similaritatea vizuala, fonetica, conceptuala a marcilor aflate n conflict, la gradul de distinctivitate - toate acestea din perspectiva consumatorului obisnuit, rezonabil de bine informat, de circumspect si de atent, caruia i sunt adresate produsele sau serviciile asupra carora poarta marcile respective.Se arata ca trebuie observat faptul ca marca Editura Alexandria deserveste activitatea de editare, iar marca Alexandria librarii deserveste activitatea de comercializare de carte cu amanuntul n spatii special amenajate respectiv, n librarii, astfel ca acest aspect trebuie avut n vedere n momentul n care se analizeaza segmentul de consumatori si modalitatea n care ar putea exista riscul de confuzie n rndul acestora raportat la identitatea sau similaritatea celor doua marci aflate n conflict.La aprecierea riscului de confuzie trebuie sa se tina seama de toti factorii relevanti, si anume: identitatea produselor, similaritatea vizuala, fonetica, conceptuala a marcilor aflate n conflict n functie de elementele lor distinctive, de gradul de distinctivitate, toate acestea din perspectiva consumatorului obisnuit, rezonabil de bine informat, de circumspect si de atent.Nu exista similaritate vizuala, sub nici un aspect-nici coloristic, nici grafic, si nici similaritate fonetica. Singurul element comun este cuvntul Alexandria, considerat a fi elementul dominant de distinctivitate, astfel ca n functie de acesta urmeaza sa se aprecieze si nivelul mai scazut sau mai ridicat de distinctivitate al marcii, gradul de distinctivitate mai scazut sau mai ridicat al marcii atragnd dupa sine o protectie mai slaba sau mai puternica a marcii. Or, acest element dominant este un cuvnt comun, un termen uzual, de folosire curenta pe teritoriul Romniei, att ca prenume, ct si ca denumire de oras. n consecinta, nregistrarea unei marci slab distinctive nu poate fi opusa utilizarii unei alte marci ulterioare ce are n componenta acelasi element generic, deoarece protectia unei asemenea marci este slaba si nu poate sa se limiteze la interzicerea unei marci identice, protectia fiind asigurata doar daca este vorba de o copie servila.Or, cele doua marci aflate n conflict nu sunt identice, elementele vizuale, fonetice si conceptuale fiind evident diferite. Pe de alta parte, riscul de confuzie dintre cele doua marci este eliminat de diferentele grafice si coloristice folosite de cei doi agenti economici si de diferenta de activitati desfasurate.Consumatorii n cazul de fata sunt cumparatorii de carti, persoane cu un anumit grad de dezvoltare intelectuala, ce au posibilitatea de a observa caracteristicile produsului sau serviciului deservit de marca, ntruct aceste caracteristici sunt extrinseci la vedere. Astfel, este putin probabil ca singurul element care sa ramna n mintea acestor consumatori si sa genereze confuzie ntre cele doua marci sa fie cuvntul Alexandria, astfel cum n mod netemeinic a apreciat instanta de fond. Cuvntul Alexandria este
3 of 5 06.02.2012 17:29

Apel. Anulare marca. Similaritate analizata vizual, fonetic, conceptual. Distinctivitate.

http://jurisprudentacedo.com/Apel.-Anulare-marca.-Similaritate-analizata-vizual-fonetic-conceptual.-...

genereze confuzie ntre cele doua marci sa fie cuvntul Alexandria, astfel cum n mod netemeinic a apreciat instanta de fond. Cuvntul Alexandria este un cuvnt comun, un termen uzual, de folosire curenta pe teritoriul Romniei, determinnd o marca extrem de slaba si a carei protectie nu poate fi asigurata dect fata de o marca absolut identica. Pe de alta parte, nu s-a dovedit riscul de confuzie ntre cele doua marci n perceptia publicului or acesta nu se prezuma ci se dovedeste, inclusiv n cazul marcilor notorii, astfel dupa cum s-a pronuntat si Curtea Europeana de Justitie n cauza Sabek vs. Puma AG.Cererea de apel a fost timbrata cu 4 lei taxa judiciara de timbru si 0,15 lei timbru judiciar.Analiznd cauza de fata prin prisma motivelor de apel formulate de apelanta, precum si a apararilor invocate de intimati, fata de probele administrate, Curtea retine urmatoarele:n fapt, reclamanta este titulara marcii combinate ALEXANDRIA LIBRARII nregistrata sub nr. 069852 la data de 07.06.2005 pentru clasele 16, si 35.Prta este titulara marcii combinate EDITURA ALEXANDRIA nregistrate sub nr. 090199 la data de 10.08.2007 pentru clasele 16, 35 si 41.n esenta, se sustine de catre apelanta ca cele doua marci nu sunt similare din punct de vedere fonetic, conceptual, vizual si grafic si ca astfel nu exista riscul de a induce n eroare un consumator obisnuit, cu un nivel mediu de atentie n distingerea produselor similare. Curtea retine ca, sub aspectul similaritatii marcilor, elementul comun al acestora este sintagma Alexandria, care reprezinta numele unei localitati. ntruct elementul verbal Alexandria reprezinta denumirea unei localitati, nu poate fi apropriat n mod exclusiv de titularul unei marci.Este adevarat ca reclamanta a obtinut nregistrarea marcii sale fara declaratie de renuntare la exclusivitate, asa cum a formulat prta (fila 51 dosar fond), dar obtinerea nregistrarii marcii sale cu includerea elementului verbal Alexandria nu determina n mod obligatoriu si n mod absolut existenta unei protectii absolute n favoarea reclamantei.Astfel, drepturile exclusive ale titularului de marca nu se apreciaza separat, cu referire la fiecare element n parte, ci global - pe toata marca n ansamblul ei.Or, per ansamblu, marca reclamantei este una putin distinctiva, putnd fi calificata ca o marca slaba din punct de vedere al distinctivitatii sale.Cum n mod corect s-a aparat prta, acordarea unei protectii unei astfel de marci, care n sine nu e suficient de distinctiva, nu se poate face dect prin limitarea la interzicerea nregistrarii unei marci identice.Cum n mod corect a invocat apelanta, aprecierea similaritatii celor doua marci aflate n conflict nu poate fi facuta superficial, ci trebuie analizate toate elementele - de la clasa de produse asupra careia poarta marcile, la identitatea ori similaritatea vizuala, fonetica, conceptuala a marcilor aflate n conflict, la gradul de distinctivitate - toate acestea din perspectiva consumatorului obisnuit, rezonabil de bine informat, de circumspect si de atent, caruia i sunt adresate produsele sau serviciile asupra carora poarta marcile respective.Distinctivitatea a fost analizata mai sus, astfel nct se vor analiza si celelalte criterii invocate de apelanta.Sub aspectul clasei de produse, marca prtei deserveste activitatea de editare, iar marca reclamantei deserveste activitatea de comercializare de carte cu amanuntul n spatii special amenajate respectiv, n librarii, astfel ca acest aspect trebuie avut n vedere n momentul n care se analizeaza segmentul de consumatori si modalitatea n care ar putea exista riscul de confuzie n rndul acestora raportat la identitatea sau similaritatea celor doua marci aflate n conflict.Asa cum s-a prevazut n Regula 10 din Regulamentul de aplicare a Legii Marcilor si n art. 9 din Legea nr. 4/1998 de ratificare a Tratatului de la Geneva, produsele si serviciile nu pot fi considerate asemanatoare pe motiv ca figureaza n aceeasi clasa si nici nu pot fi considerate diferite pe motiv ca figureaza n clase diferite.Dincolo de acest principiu, instanta de apel retine ca piata relevanta, n cadrul careia ar putea exista confuzie ntre cele doua marci, este reprezentata de consumatorii de carti, adica cumparatorii de carti, persoane cu un anumit grad de dezvoltare intelectuala, care au posibilitatea de a observa caracteristicile produsului deservit de marca.Criteriul clasei de produse nu reprezinta un criteriu suficient de relevant pentru a permite tragerea unei concluzii referitoare la existenta sau inexistenta unui risc de confuzie, asa ca se va continua analizarea celorlalte criterii invocate de apelanta.Sub aspectul similaritatii vizuale, se constata ca cele doua marci au culori diferite: marca reclamantei are culorile grena, gri si alb revendicate, iar marca prtei are culorile portocaliu si bej. Un alt element de diferenta rezulta din grafica, deoarece marca reclamantei are ca elemente componente dreptunghiul cu latura lunga de deasupra arcuita, pe suprafata caruia se afla un capat de coloana n stil doric, denumirea Alexandria scrisa fara elemente distinctive si cuvntul librarii; n schimb, marca prtei este formata din cele doua cuvinte, editura si Alexandria, unul peste altul, iar litera A din Alexandria este formata din doua carti. Consumatorul va putea identifica produsele purtnd cele doua marci tocmai datorita modului de combinare a elementelor grafice diferite aflate n componenta acestora (culoare, contur, emblema), precum si a termenilor editura si librarii, care individualizeaza anumite activitati ce nu pot fi suprapuse.Sub aspect fonetic, ntre Alexandria librarii si
4 of 5 06.02.2012 17:29

Apel. Anulare marca. Similaritate analizata vizual, fonetic, conceptual. Distinctivitate.

http://jurisprudentacedo.com/Apel.-Anulare-marca.-Similaritate-analizata-vizual-fonetic-conceptual.-...

precum si a termenilor editura si librarii, care individualizeaza anumite activitati ce nu pot fi suprapuse.Sub aspect fonetic, ntre Alexandria librarii si editura Alexandria exista o diferenta care nu permite unui consumator obisnuit, rezonabil de bine informat, de circumspect si de atent, sa le considere, la prima vedere, ca fiind identice.Desi ambele marci fac trimitere la denumirea unei localitati, un consumator mediu nu poate asocia denumirea unei localitati cu un anume comerciant, tinnd cont ca pot exista o multitudine de comercianti n localitatea respectiva.Sub aspect conceptual, cele doua marci, vazute ca ansamblu, iar nu luate pe bucati, au avut alt concept de creatie, asa cum reiese cu evidenta din descrierea lor verbala. Curtea retine astfel ca cele doua marci aflate n conflict nu sunt identice, elementele vizuale, fonetice si conceptuale fiind evident diferite. Pe de alta parte, riscul de confuzie dintre cele doua marci este eliminat de diferentele grafice si coloristice folosite de cei doi agenti economici si de diferenta de activitati desfasurate.ntruct nu s-a dovedit riscul de confuzie ntre cele doua marci n perceptia publicului, iar acesta nu se prezuma ci se dovedeste, nu sunt ndeplinite conditiile prevazute de art.6 lit.c din Legea nr.84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, marcile aflate n discutie putnd coexista pe piata, fara a produce confuzie si nici risc de asociere n rndul consumatorilor, destinatarii marcilor, astfel ca apelul declarat de apelanta este fondat.Pentru toate aceste considerente, n temeiul art. 296 din Codul de procedura civila, Curtea va admite apelul, va schimba n tot sentinta apelata n sensul ca va respinge actiunea ca nentemeiata.

5 of 5

06.02.2012 17:29